4 _ ,

1!
'

;';LL,,,!;°-,'".
'S I ;;",,..1.,,;.:,:,,:liii.r::-'01..(,:ii,:.,::.'!...1"..."?,,,.1:,
,,,
r.
; Iry 1 =0 4 ',,. (1.. 4.
,
., :'
"1.1%. 4,"'" 117%514, '01 67 ) "t1' :
'.. ,,,,,;..0 '''ii . ' iii ',..
,,

' 'ili;
...,',
',IAL:y,,,,
'; i't: ,..',. ill:: ..,,,,,,,,,,::, J.:..,::.1:1, ::::.'.:

,,,..,09.q.,..i. .. if
,,,,,,,,,

" ' ,,,/,',,. w".:;%%:,..,, Pk-4 ,

01-,,,'
.1r-, t

't..''.':'.'
' , ' ' ' ,
r'
'

ifeW

St

er!Pfr: L

' 4

,'
" ° 'Lem
3
.0'
A44.
,, ,,P,,
,' oir,,,^
'
S,. .i. , .

CL5 'Si ,` '

0". tfi

.'Pr
)1,

; 1
.11.! ' .4.1,' ' I»
,r
_
.4.,1
,I.:,, 1' ' '
. 'l, ,.'
Li.Y.
" fi
,*!1'
. .,,L, iL,-Nv,
t : p.:....I'l '',. '4',i,"; 1.:.'.:;,',4e:':
"l'u..
'.. 4:: :I' :t,::,eli,'
',
.4',1) il:':',' ' . ° PI,
, t. ,,,,, 11 i ... ,, i i., ir q
',OS, 14,1 h 14 ..1 1
l'.ii 'L i .'
H.I S.43,711(
'S:i.11:71, ,'
''. F':1".\:.*:....
,to: al::: ' o'::: ::12:
..,:ill.: ::

I ''
V..
, ..,
,..,,j.:k .,,r,, ,n, 9,, Lk, ,:::::,
,11 r s ., / 5
, 1;°.,,,', '''''''':i 41,':''. 4
0..4 '' r 'i ' ' '. ' ,"'.E'' ...ki .'1 " ..'
,. 5'; .01'Ll ., ,,,
c..w L
1

c i r.E+
,..1P ,,,.:, 4 M. ! ,V, e 1 S 7V , . ;,Il , ., 1
r. ,;., 97 . 0

,
.. , ' .. ' ' &-
ti, ,n,.. ,y,.,,,, o ,..;lit , "'
y
w,... ,. ; .

i aqY v., :..',,O.A' ',:.::,: ',,,,, ..0? .,:.,',::!'',L,,,, " ',:,','':r, .

' Vc 1 I 1.sss.:
.;:-..N ,..,, ., r , ' 'Lro.., .:r.
. ''' .t'
' 1
,:,,U/ 1,, f',--' 't

',0,,..; .
,, '

lY
t:1::'.,_ :2,',,,k.:
,.rilit, .L ,¡,...,
, 'N.."
,. 1 L , ,. , ..,,,,...1,,, .Ii
, gP, i -.. 1 t
, ,,,,

,,,'LL.,,,,, ,',..6 Lue* ttl ,',I i. Ji:.:1... 'r,it

,,,[1.
.,
'11,A1 ,,:',X ,,, lip -,,,
.!, 1.1.4/1
.'i: -,,

,,if...:"¡::-
,i. v IpP:, ' i h ., ,,, 1.,,,`,,,y1.. . ,,11, '4;a,... .`,1.,Y
,,%:,,,.. ..°: , ,,.,;.
I' 1e

62. 1 rk,
..i

' ['i L. ,,
r ill k ....'.L-.'In.',,'
'1?'' e,';',,
' "
. ,,V,.°,,,,; k':
,..,'S I, p, ,O, ,,,
....,,,,riii,,;'It't :;.,I. ''''
'
''`Ii.i.L;V: . L. ,
i'lli N , IL Y..
,
!'l , s l!LS ;''':::::::::r Li' ite a,:,41,
,
,::,,.:::.L,.:;6'..,.:,,,,:!:'.t:,,11.:.:1''
:'''''''''''',11'' ' °''''''' ''
0 a ,e, ..
'

,,. ,

'' "i.'1.T13'. 0 :::'''' ;

':..':-..
,'00'..i' ' '
' ''''''

:
L3.

' 0' . ''''T1:';'"?'''

t.
/!,1 '
1 t'
' '°.:°''''' '':;i'''''
' 4 '$. '' ''' 'I ', ' 4
"t. ' i 't3.
%
'' '..1 ::
6Sti,t SSr

www.dacoromanica.ro
',..4,".1'L
,

°:7',, ,11

To o Lfikli'sr I'S. '''''''';') '4

''' pyS "
 MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROM INIEI

61275. Novels Diclionar Geogralle. Vol. Ir. 1

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA
FUNDATA LA 15 ILJNIE 1875
RECUNOSCUTA. DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE 10AN LAHOVARI

PREgDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATII PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMiNE

§I

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHIT41

VOLUMUL IV.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1901

www.dacoromanica.ro
 MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
Iablanita, com. rur. li sat, in
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,
la 35 kil. de orasul T.-Severin,
situatä pe dota dealuri si o
vale si marginindu - se la E.
cu com. Podul-Grosuluya S.;
cu com. Padina-Mare si Padina-
Mica ;la V., cu com. Paroina-
Mare si la N., cu comuna Stig-
nita.
Satul formeaza comuna cu
mahalalele : Dosesti si Tata, a-
vind 1600 locuitorr, locuind in
300 case.
Locuitorir posea. : 70 pluguri,
165 care cu bol, 26 carute cu
cal ; 70 stupi cu albine.
Are : o osea comunalá care
o leaga de com. Orevita si Pa-
roina-Mare ; o biserica, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, deservita. de
2 preoti si 3 cintareti ; o scoala,
conclusa de un invatator, fre-
cuentata de 26 elevr si 3 eleve.
Budgetul com. e de 3736 ler
la veniturr si de 2936 lei la
chel tu ell.
Contribuabili sunt 246.
Vite : 690 vite marr cornute,
330 bol', 6o cal, 700 or si 600
rimatorr.
Cimpiile mai principale din
AL ROMNIEI
I
com. sunt: Balaurul, Iepurele,
Vulturul, Batovul, Sculele si
Geanta.
Dealuri mar insemnate sunt :
Cuca-lur-Rador, Dealul - Malinu-
lur, Boca si Sculele.
VE: lablanita si Boca, pe care
curge pirtul Iablanita si care
se uneste cu apa Podul- Gro-
sulur, la locul numit Podul-
Iablaniter. La V. com., la o de-
pastare de 1 kil., se afla fin-
tina numita Posta, pe unde se
cunoaste olacul vechiii.
Iacob (Dealul-luï-), deal, In jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul
com. rur. Turcoaia; este deal
fara legaturr cu vre-un alt deal,
asezat in partea de V. a pl. si
a com, care se intinde la poalele
sale de V. ; e de natura, stincoasa,
acoperit pe alocurea cu fin ete ; are
o t'Intime de 336 m., care poarta
numele de Turcoaia, dominind
asupra satului Turcoaia, asupra
Dunarei si asupra drumulur ju-
detean Macin-Satul-Noti-Ostrov ;
are ca prelungirr dealurile : Igli-
soara-Mare, Iglisoara-Mica, Ma-
note si Gorgova ; este acoperit
Cu finete si pasunr.
www.dacoromanica.ro
Iacob-Mog, movild, jud. Tul-
cea, situata in partea centrala
a plaser Tulcea, si cea de S.
a com. rur. Malcoci ; asezata
pe muchea Dealulur-Mare, are
o t'Intime de 148 m., domi-
nind asupra vailor Sari-Ghiol si
Valea-Mare, asupra satului Mal-
coci si drumului comunal Mal-
coci-Agi-Ghiol; este naturala si
acoperita cu verdeata.
Iacob (Piscul-lul-),pisc, in com.
rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti. Aci se afta ur-
mele unel vechi cetati romane.
Se afta. pe partea dreapta a pt-
rtulur Govodarva si In apropi-
ere de osea.
Iacob-Suhat, ella; in jud. Tul-
cea, in partea de N. a plaser
Tulcea si a com. rur. Mal-
coci, si in partea de S.-V. a
plaser Sulina si a com. urb. Chi-
lia-Veche ; se desface din lacul
Costin ; curge spre E. d'alungul
malului nordic al grindului Sti-
pocul; trece pe linga lacurile
Costinciuc si Buciul, care se
scurge in el, si, dupa un curs
de 12 kil., se pierde in intin-
 IAC013ENI
sele stufArir de lingd lacul Pe-
purnicul.
Iacobeni, sat, in partea de E.
a com. Sipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe malul drept
al Ale, format din 2 cAtune :
Iacobeni si Tomuletul, carT fac
un trup, avind o populatie de
87 familiT, saa 335 locuitorY.
LocuitoriT din Tomuletul sunt
statornicitT in anul 1880. Iaco-
beni éste sat vechirA.
Are o bisericä ziditd de un
preot, Andrer.
Vite sunt : 239 vite marT cor-
nute, 30 cal, 723 ol, 9 capre si
75 rimAtorI.
Iacobeni, deal, lingd satul cu a-
celasi nume, com. Sipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Iacobeni-NoI, sat, in partea de
N.-V. a com. Dingeni, pl. Jijia,
jud. Botosani, pe coast5 de deal,
In dreapta JijieT. S'a infiintat la
1879 cu noir improprietAritl pe
mosia statuluT Iacobeni. Are o
suprafatA de 436 hect. ale lo-
cuitorilor si o populatie de 70
familiT, saa 264 suflete.
Numdrul vitelor e de 1240:
422 bol si vacT, 81 cal; 702 or, 35
porci.
In sat se allá: I circiuml, 2
comercianti si 2 meseriasr.
Iacobeni-VechI, sat, in centrul
com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Bo-
tosani, pe partea dreapa a Ji-
jieT, cu o suprafatd de 993 hect.
si cu o populatie de 50 fami-
lit; satí 250 suflete. Mosia este
proprietatea StatuluT.
Are o bisericA flcutá de lo-
cuitorl si deservitA de 2 cintdreti.
Iacoboaia, pddure, In jud. Ba-
can, pl. Siretul-d.-j., com. TI-
ma0, Cu o intindere de 28 hec-
tare.
www.dacoromanica.ro
6 1AILA-DERE
Iacovile, sat, fAcin d parte din com.
rur. MAdulari, pl. Cerna-d.-j.,
>d. Vilcea. Are o populatie
de 202 10Cuitorr (102 bArbatl si
1090 femeT).
Iadul, vale, izvoreste de la E.
de com. Mioveni, pl. Rtul-Doam-
neT, jud. Muscel si se vars1 in
riul Argeselul, pe malul sting.
Iadului (Gura-), loc izolat, in
jud. BuzAti, com. Nehoiasul, pe
mosia Jaristea, in poalele mun-
tela Cumpenile, unde se allá
o multime de izvoare cu ape
minerale, exalind un miros sul-
furos, ce T-a determinat numirea.
Iaga, loc, in jud. Badil, pl. Taz-
ldul-d.-s., com. Bucsesti, situat
la confluenta piriulur Cernul Cu
TazlAul-Mare.
Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noud, pe te-
ritoriul com. rurale Almaliul ; se
desface din poalele de E. ale
dealuluT Sari-Mesea-Bair ; se in-
dreaptd spre E., in& o directiune
generald de la S.-V. spre N.-E.,
mergind printre doud prelun-
girr ale dealulur Sari-Mesea-Bair,
cal-1 poartA acelasT nume ; haz-
deazd partea de N.-V. a plAseT
si pe cea de S.-E. a com.; taie
drumul judetean si cel comunal
ce duce de la Almaliul la Ese-
Chioi, si, dupd un mers de 6
kil., se deschide in valea piriu-
luT Almaliul, numitä Beilic-Ceair,
ceva mal jos de locul numit Cis-
meaua-Ostrovenilor ; malul sli1
sting este acoperit cu vil.
Iaila, sat, in jud. Tulcea, pl. MI-
cin, cdtunul com. Cirjelarl, a-
sezat in partea centrará a plAser
si cea de N. a com., la 12 kil.
spre N. de resedintA, pe am-
bele malurT ale vdiT Iaila-Dere.
Intinderea sa este de 45 hect.,
iar populatia, compusd din Bul-
garY si RominT, este de 57 fa-
mili', saA 215 suflete. Prin el
trece drumul comunal Hasanlar-
Orta-Chioi.
Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
urb. Babadag ; se desface din
dealul Asmilar-Bair ; se intinde
spre E., avind o directiune ge-
nerald de la S.-E. spre N.-E.,
brAzdind partea de N. a plAseT
si a com.; lasd spre S. dea-
lul Ghel-Tepe ; pe la poalele de
E. merge drumul judetean Ba-
badag-Alibei-Chioi ; este de na-
turd stincoasA ; se ridicA la 138
m., dominind satul Satul-Noti,
balta Topra-Chiopru si drumul
judetean ; este acoperit cu pd-
durl si finete.
Iaila-Dere, pida, in jud. Tulcea
pl. MAcin. Izvoreste din poalele
de Vi ale dealului Ciubucluc-Bair
si Orta-Bair, si se indreaptd mal
intiid spre N.-V. si apoT spre V.,
avind o directiune de la E.
spre V.; trece prin partea de
N. a satuluT Iaila, de unde si-a
luat numele ; curge de la poa-
lele de N. ale dealuluT Ortabui-
rac si HasanlaruluT, si, dupd un
curs de 12 km., se varsd in
piriul Cerna, pe partea san-
gl, Ruga satul Satul-Noti, pe
care-1 udd prin mijloc. BrAz-
deazd partea de S. a plAseT, si
pe cea de N. a comunerSatul-
Noil. Basinul sAtá, cu o intindere
de 2400 hect., coprinde cite o
parte din teritoriul comunelor
Satul-Noa si Cirjelari, si este
cuprins intre dealurile : Hasanlar,
Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or-
ta-ChioT, de-oparte, Carapcea si
Ac-Punar, de altA parte. Ca a-
fluentl are pe dreapta: Derea-
Ac-Punar, si pe stinga Domus-
Culac. Malurile sale sunt in ge-
neral ripoase, pAnd la conflu-
 IALOJITA
enta cu piriul Domus-Culac.
Pe valea lui merg drumurite co-
mu nale : taila-Satul-Noti, Ac-Pu-
nar, Satul-Noti, Homurlar-laila.
Talonta, pirig, in jud. Suceava,
com. arul-Dornei ; afluent al pi-
riului Calimanelul.
IalonteT (Vlrful-), piscul mun-
telul cu acestnume, intre com.
*arul-Dornei i Brosteni, jud. Su-
ceava, avind 1616 m. altitudine.
Ialomicioara, sat, jud. Dimbo-
vita, plaiul Dimbovita-Ialomita,
cat. com. Motaeni.
jud. Dimbo-
vita, care izvoreste aproape de
muntele Leoata, i primeste in
sine piraiele: Ialomicioara-Fru-
moasa, Ialomicioara-VaeT sati
ValeaVacei, Silistea, Lili, Giur-
culetul, Chincioaca, Tantea si
altele, apoT trece prin raionul
com. Runcul, i, aproape de com.
Motaeni, se varsa in partea
dreapta a IalomiteT, sub numele
de Ialomicioara-Mare. Tot in
Ialomicioara se mal varsa
Valea-Tita, din sus de Motaeni.
Ialomicioara-Mick sati Rásä-
riteanä, pirig, jud. Dimbovita,
ce izvoreste de sub muntele Pa-
duchiosul, despre Prahova si se
varsa in partea stinga a Ialomi-
teT, din sus de Moroeni, in drep-
tul GlaveY, care este o poeana
frumoasa.
Ialomita, Jude;, numit ast-fel
dupa riul Ialomita, ce-1 uda
de la V. spre E. Este situat
pe tarmul sting al DunareT, in
unghlul ce formeaza acest flu-
viti in curgerea sa despre N.,
udind partea de V. a Dobrogel.
Limite. Spre N., judetul se mar-
gineste cu judetele Buzati i Bra-
ila. Linia despArtitoare incepe
7 IALOMITA (JUDET)
despre N. de com. Jilavele, mer-
ge spre E., trece prin valea piriu-
tul SArata si pe la N. satului Gir-
bovi, apoi satul Grindul, de
mide se coboara spre N.-E., des-
partindu-se de judetul Braila pa-
na in dreptul satului Murgeanca,
unde teritoriul comunei Cioara-
Doicesti din judetul Braila, se
coboara spre S. pana in lacul
Strachina, formind un cot in
judetul Ialomita in forma de
dreptunghiti, de unde iardsT ia
directiunea spre E. pana in Du-
nare.
Limita judetuluT spre S. o
formeaza Dunarea, ce desparte
judetul de Bulgaria din drep-
tul satuluí VArasti, pl. Borcea,
pana in dreptul pichetului Chi-
ciul, sati pana la un kil. spre
E. de Silistra; de aci, Dunarea
desparte judetul Ialomita de ju-
detul Constanta, formind si li-
mita despre E., pana intrA in
judetut Braila.
Margin ea de E. este o linie
conventionala, care incepe din
limita judetuluT de N., desparte
acest judet de judetul Prahova,
mergind spre S. pana in riul
Ialomila si de aci merge spre
S.-E., taind d'a curmezisul vaile
Ileana, Ilie i Bulumezi i trecind
pe la Moara-Saraca, prin Valea-
ArgoveT, prin lacul Mostistea,
pana in Dunare, in dreptul sa-
tului VarAsti.
Suprafala judetutui, cu o in-
tindere de 805529 hect., este
o cimpie vasta, taiata in dota
par de riul Ialomita, presarata
de o multime de movile i eres-
tata in partea de N. si de S.
de mai multe val% Din tila /a.
spre S., in latime ca de
35 kil. si din Borcea, spre V.,
In lungime ca de 75 kil., se in-
tinde cimpul Baraganul, a carui
suprafata prezinta niste ondu-
latiunT tare, nesimtite in urcare
si coborire. Trei mar! coaste
www.dacoromanica.ro
marginesc acest cimp in partile
de N.-S. si E., lar partea de
V. formeaza o continuare a cim-
piilor din pl. Cimpului si din ju-
detut Ilfov. Coasta de N. poarta
nuniirea de coasta IalomiteT, lar
cele despre E. si S., numai sim-
pla numire de coasta.
Sunt in: judet, si cu deose-
bire pe cimput Baragan, multe
movile, artificiale. Modul cum
sunt aranjate nu pare a fi ceva
intimplator ; asa, in partea de
E. a Baraganului, unde sunt mar
bine conservate, se poate obser-
va ca movilele sunt ast-fel dis-
puse, ca formeaza patrulatere,
dintr'un centra, format dintr'o
movila maT mare, se intind mal
multe raze in diferite directiunT.
Nu se cunoaste de uncle s'a luat
p5.mint pentru a se ridica aceste
movile, cacT prin prejurul lor,
nu se vad gropi. Sapindu-se
unele movile, nu s'ati gasit inteu-
nele nimic, lar intealtele numai
cArbuni. Cele mal principale
movile sunt : Movila-Voevodului,
Movita-lui-David, Dragaica, Ca-
comeanca, Baurul, Ciunga, PA-
una, Copuzul, Gemenile, a-Neac-
suluT, etc.
.Ape. Dunarea curge spre S.,
apoi spre E., formind mai multe
brate, din "cari cele mal mar!
sunt: Borcea si Gura-Balii.
lomita strabate judetul despre
V. spre E., unde se varsa
Dunare. Sarata, 0.10, curge
din judetut Buzad, spre S.,
si se varsa in riul halo mita. Ghi-
ghiul, un mic pifia, vine din jud.
Prahova si se vars5. in piriut
Sarata. LacurT principale sunt:
Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca-
bilul, Strachina, etc.
Dunarea, in curgerea sa, for-
meaza mal multe insute, din
cari cele mal marisunt: Balta, Tul-
chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba-
laban, Aleo ate, Atirnati si Vaca.
Clima. In timpul Terne!, clima
IALOMITA (JUDET)
este aspra, din cauza vinturilor
ce sufil despre N. si carI, ne-
gasind nicI un obstacol produc
viscole ce pun adesea in pri-
mejdie d'a se nameti turme in-
tree de vite. Primlverile sunt
adesea umede i red si din
cauza ploilor si a topirif zape-
zilor. Dunarea ese din albia sa
inundeaza pasiunile i pAdu-
rile de pe tä.rmurile sale. Verile
sunt calduroase, ploile adesea
inceteaza, Dunarea scade i cu
&ma, bratele i lacurile ce for-
meaza mlastine.
Toamna, cind nu cad ploI
zapezile nu vin de timpuriti,
este timpul cel mal frumos.
Proprietdp. Sunt treT seriT de
proprietatT in acest judet : pri-
ma serie incepe din Dunare pana
In mijlocul BAraganuluI; a doua
serie incepe din riul Ialomita
spre S., pana in mijlocul BA-
raganuld ; a treia serie, din riul
Ialomita, spre N., pang. In jude-
tele Braila si Buzati.
Statul poseda 59 proprietatI
anume : Carareni sati Hagieni,
Cunesti saü Bizeanca, Fundul-
Crasani, Jegalia, Strachina, Bros-
teni-VechI, Rogozul, Buesti, Fe-
testi, Faurei, GAunosi,
VIddeni, Blagodeasca, PIersica
sati Borduselele, Piscul-Carapa-
nuluI, Ciocanesti -Mihaiti-Voda,
Dichiseni, Trimseanca, Sapu-
nari sati Odaia - ProtopopuluI,
Berbeci - Popesti, Cocora, Mi-
leasca, Slobozia, Ciocanesti-MAr-
gineni, Bogata, Ceacul sati Valea-
PlopuluI, Iazul sati Lata-Sanata,
Lupsani, Ulmul, Copuzul sari
Odaia-CalugaruluI, Gaita, Sdpu-
nari, Calarasi-VechI, Coslogeni,
Bucul-Matusesti, Curesti, Cotul-
luI-Epure, Stelnica-Pirtani, Re-
viga, Cazanesti, Calarasi, Orasul
sat" Piva-PetreT, Cotorca, Grin-
dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica,
Cunesti, Petroiul, Baraganul,
Buciumeni cu Fratilesti, Bucsa,
www.dacoromanica.ro
8 IALOMITA (JUDET)
Culcati (Nucet), Culcati (Raz-
van), Fratilesti, Mottiva, Sforile,
Pisculesti, Pisculeasa, compusa
din Cotul-1ui-Coco i Cotul-luI-
Dragan, Bobul saü Corneanca,
Surdeasca - Gloganeasca
masesti.
Eforia Spitalelor Civile din B u-
curesti, poseda opt proprietatI,
anume: Calarasi-Lichiresti, Cir-
nulisa, Crasani-d.-j., Dudesti, Lu-
ciul cu Giurgeni si Gura-IalomiteI,
Popeni, Prersica-MIerlani i Stel-
ciul.
Producliunea. Pamintul jude-
tulur, propritl zis pentru cultura,
formeaza un strat argilo-nisipos
amestecat cu substante orga-
nice si produce o mare canti-
tate de cereale, plante alimen-
tare. Cultura tutunuluI se face
In pl. CimpuluI.
Pe insulele ce Dunarea for-
meazd in curgerea sa, se afia
multe padurl cu lemne de salde
si plop, iar pe amindoul ma-
lurile riuluI Ialomita, se afla
padurf, earl', pe linga salcie si
plop, maI contin si stejar, anin,
carpen, frasin, etc.
Suprafata judetuluI, fiind o In-
tinsä producatoare, este
favorabilA crestereT animalelor.
Vite in jud. Ialomita sunt : 49009
cal, 92932 bol, 257737 or, 1960
capre, 49578 porcI, 147 asinI.
Este cunoscut ca numarul vi-
telor era in secolele trecute
chiar pana pe la jumatatea a-
cestur secol maI mare si ca vi-
tele erati de o maI buna rasa;
asa ca guvernul turcesc cum-
Ora de aicI pentru armata
si alte vite, din hergheliile i tun
mele ce populati cimpiile jude-
tuluI Ialomita ; acum insä trans-
formarea suhatelor in locurf de
cultura, a facut ca numarul vi-
telor sa se inputineze.
Dintre a.nimalele salbatice se
gasesc: lupul, mistretul, vulpea,
iepurele, vidra, viezurele, etc.
Dintre pasaii se afla vulturul,
dropia, cocorul, lebada, pelica-
nul, becata, gtsca i rata
batica, etc. Din cultivarea albi-
nelor se produc anual pang la
20000 kilog. miere i 6800 ki-
log. ceara.
Din Dunare, Borcea si de prin
lacurI, se pescuesc: crap, somn,
morun, cega, salati, stiuca, etc.
De si agricultura este spe-
ciala ocupatiune a locuitorilor,
totusI si industria a luat avint ;
asa, in fabrica din satul Bros-
teni-NoI se fabrica mult alcool.
Mdcinatul cerealelor se face in
mal multe morI de Ant, de apa
cu abur!, din cad cele mal
sistematice si carI dati zilnic o
mal mare cantitate, sunt cele
din Brosteni - Noi, Lehliul
CAlinesti. Fabricarea brinzeturi-
lor, a pastrameI, a pesteluI sarat,
apo'f a caramideI, a obiectelor
de lemn si de fier, precum
tesaturile de Rua, de cinepa, de
bumbac si de matase, etc., for-
meaza una din principalele ocu-
patiunI ale locuitorilor.
Comerciul. In judet, comerciul
se face cu cereale, animale, pia
nelucrate, lInA, alcoolurI, seti,
peste sarat i proaspat. Comer-
ciul cu cereale, care formeaza
primul izvor de bogatie al lo-
cuitorilor jud., se face in fe-care
com., dar me mult in porturile
Calarasi si Gura-Ialomiter. Co-
merciul de vite si de manufac-
tura se face in fe-care comuna
si Cu deosebire In bilciurile ce
se tin peste an in urmatoarele
localitatI: in Calarasi, de la i -10
Septembrie si la 9 Martie; in Slo-
bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie
si la InAltare ; in Urziceni, unde,
In deosebT de tirgul saptaminal, e
tirg la Duminica Fluriilor si la 14
Octombrie ; in Lehliti se face
tirg saptaminal ; in Giurgeni, la
14 si 26 Octombrie; in Ciochina,
la 8 Septembrie si Duminica-
IALOMITA (J UDET)
Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie
si la Pogorirea Sf. Duh; in
Brosteni NoT, la 25 Martie, 29
Iunie, 27 Iulie, Duminica To-
meT si 14 Octombrie; in Grin-
dul, la 9 Martie, 15 August, 26
Octombrie si la Pogorirea Sf.
Duh.
Cdi de comunica/le. Jud. Ialo-
mita e strAbätut de cal' ferate,
sosele si caT navigabile. CAile fe-
rate strAbat judetul in lungul
si latul sAti, avind o lungime de
167 kil., din carT linia Bucuresti-
Fetesti, Cu 77 kil., avind sta-
tiile : Lehliul, Dilga-Mare, Ghim-
pati, Ciulnita, MArculesti, Elena
si Fetesti ; linia Slobozia-CA15.-
rasi-Port, Cu 47 kil., cu statia
Silistea ; linia Fetesti-Faurei, cu
43 kil., avtnd statiile Hagieni,
Tindarei si Murgeanca.
osele acoperite cu preatrA
sunt pe o intindere de 15 kil.,
iar neimpIetrite sunt foarte nu-
meroase pe o mare intindere.
CAT navigabile sunt: Dunarea,
cu bratele sale Borcea si Gura-
Bala.
Instrucliunea. I n st ructi u n ea
se preda in judet in 124 scolT
primare rurale si 4 scolT pri-
mare urbane, din carT 22 de
bAetT, 24 de fete si 82 mixte ;
iar din acestea, 62 sunt intre-
tinute de stat si comuna, ¡o
de judet si comuna si 56 numaT
de comund. Urmeaza cursurile
in scoalele rurale 4000 elevI
si 800 eleve, lar in cele urbane
600 elevI si .300 eleve. Per-
sonalul didactic se compune
din 104 invAtAtorT, 8 institu-
torT, 24 invatAtoare si 5 insti-
tutoare, ceea ce formeaza un
total de 141 membri aT invA-
tAmintulul primar. Cu intreti-
nerea acestor scol1 s'aii chel-
tuit de stat, judet si com., in-
tr'un singur an suma de 200367
leT, ro banT, din care pentru
scoalele rurale 152972 leT, 50
h,
61275. Marero Ilieflonar Geograllo. Vol. IV.
9 IALOMITA anal')
banT si pentru scoalele urbane
47394 leT, 6o banT.
Pentru invat5.mintul secundar
se aflA un gimnazia real in o-
rasul alArasi, cu 9 profesor!.
In satul Armasesti este o
scoall mixta de meseriT si agri-
cultura practica, in care se af15.
internatI 40 elevT si 40 eleve,
avind 14 profesorT, profesoare,
maestri si maestre.
Personalul sanitar al judetu-
luT se i:ompune dintr'un medic
primar, patru mediei de plAsT,
un medic al orasulul CAlArasi,
dor medicT la spitalele din CA-
lArasi si Urziceni, precum si un
medic la spitalul ArmAsesti. Se
mal aflA patru vaccinatorT si
patru moase. Un medic vete-
rinar ingrijeste de starea sa-
nitarl a vitelor in caz de epi-
zootiT. Su nt treT farmacil, din carT
doua in Calarasi si 1 in Urzi-
ceni, carl procura medicamente
bolnavilor din spitale si particu-
larilor.
Yustiga. Se aflA in judet un
tribunal, care depinde de curtea
de apel din Bucuresti ; o curte
cu juratT, care functioneazA la
inceputut fie-cAruT trimestru, treT
judecAtoriT de ocol cu resedintele
In alArasi, Slobozia si Urziceni
si in fie-care comuna cite o jude-
catorie comunalà.
Administralia. Se aflA o pre-
fectura, treT subprefecturr si in
fie-care comuna. cite o primArie.
Siguranta publica in orasul CA1A-
rasi este pusl sub privigherea
una politiT. Resedinta sub-pre-
fecturilor este in : CalArasi, Slo-
bozia si Urziceni.
Armata. Este in judet un re-
giment de infanterie, care poartä
denumirea de al 5-lea, Ialomita
No. 23, si depinde de corpul III
de armatl cu resedinta in Galati.
Regimentul are treT batalioane,
din carT unul permanent si dota
teritoriale, avind si 12 companif.
www.dacoromanica.ro
Dota escadroane de calArasT
fac parte din regimentul 5 de
cAlArasT cu resedinta in Ploesti.
In Slobozia se aflA un regiment
de cavalerie perrnanent.
Cultul. Se aflA 140 bisericT,
cu 181 preotT, divizate in patru
su bpro toi eriT : su bprotoieria Bor-
cea coprinde 3 circomscriptiT ;
subprotoieria CimpuluT coprinde
4 circomscriptii ; subprotoieria Ia-
lomiteT coprinde 5 circomscriptiT
si subprotoieria BAltiT coprinde
5 circomscriptii. Peste aceste
subprotoieriT este o protoierie cu
resedinta in CalArasi, si care
depinde de Eparhia Mitropo-
lieT din Bucuresti.
Populafiunea. Dupl statistica
oficiall din 1887, se aflä in ju-
det 132936 locuitorT, cu 29134
capT de familie, din carT 15092
persoane stiA carte si 117844
nu Oil.
Dupl recensAmintul fAcut in
1894, populatiunea judetulur con-
sta din 146630 locuitorT, cu
33962 capT de familie, 5i112668
membri de familie, sati 75679
barbatT si 70951 femeT. Dupl
profesiunT se afla : 38487 agri-
cultor!, 1185 meseriasT, 85 in-
dustrialf, 1273 comerciantr, 800
cu profesiunT libere, 6o8o munci-
torT si 323! servitorT.
Budgetul pe 1898 99 : Ze-
cimI : veniturT, ler 540710, banT
70; cheltuell, ler 537428, banT
95. Drumurr si prestatil : veni-
turi, ler 283302, banT 19; chel-
tuell le! 280313, banT 6o. Spi-
talul rural TindAreT, la veniturT
ca si la cheltuelT, le! 32189,
banT 54.
"'stork. Pe timpul domnieT luT
Alexandru Ipsilante ('778), jude-
tul avea alta. forma si alta im-
pArtire ; asa in partea de N. se
limita cu raiaua BraileT si jude-
tele : Slam-Rimnic, BuzAti, SA-
cueni si Prahova ; spre S. si E.,
cu DunArea si spre V., cu Ilfovul.
2
IALOMITA (JUDET)
Coprindea 127 sate impArtite in
7 plAsT : Lichiresti, Stelnica, O-
rasul, Slobozia, Girbovi, Jilavele
si Dridul. Pläile: Girbovi, Jilavele
si Dridul coprindead sate, carT
azr sunt in judetele : Buzdti, Pra-
hoya si Ilfov. Plasa Orasulur co-
prindea sate din judetul Slam-
Rimnic ; iar satele din V. p15.-
ser Borcea formad plasd sepa-
ratd, numitd a Ciocdnestilor, ce
depindea de judetul Ilfov. Din
punct de vedere militar, jude-
tul era imparta in 7 apeteniT
militare : a- Scau n ulu T, a - Lichi-
restilor, a-Stelnicir, a-Orasulur,
a-SlobozieT, a - Grindulur -FAgl-
rdseanuluT i a-Fundul-DanciuluT,
peste care era si o polcovnicie.
Schele principale erati : Orasul-
de-FlocT, Berlesti, Plopi, Stel-
nica, Timburesti si aldrasi. Ca-
pitala judet 110 era Urziceni.
Aceastä impArtire a durat pd-
nd in anul 1832, cind judetul
a fost divizat in patru pldsr :
Borcea, Balta, Ialomita i Cim-
pul, strAmutindu-se capitala ju-
detuluT la aldrasi. Plä.sile
Balta s'ati unit in 1882,
formind o singurä plasd cu nu-
mele Ialomita-Balta.
La 335, inainte de era cre-
stind, locuiad pe aicr si in res-
tul %dril, Getir, cari aveati o
cetate de lemn, in dreptul Si-
listrel, la treT sferturl de ord
departe de Dunäre. Acea ce-
tate a fost prä.datA si arsä de
MacedonenT, carT trecuserd Du-
ndrea inteo noapte, sub co-
manda lur Alexandru-cel-Mare,
regele Macedonier.
Pe la jumatatea secolulta al
saselea, tara fu invadatd de
Slavr si pärtile cele mar popu-
late de acel neam erati laturile
riulur Ialomita si cu deosebire
locurile de pe litiga gura riu-
luf Ialomita.
Ca locurr istorice in judet sunt:
Rovine, unde Mircea-cel-Mare
www.dacoromanica.ro
lo
bAtu in anul 1398 pe Turcr;
Nenisori, numit azr Armdsesti,
unde Mateid-Basarab bAtu in a-
nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O-
rasul-de-Flocr, unde
teazul bdtu la 1595 pe Turci.
Urme de cetdtT sad intdrirr mi-
litare, despre carT istoria nu
spune nimic, mar sunt la Ceta-
tea-Feter, CrIsani, Iazul, Ulmul,
etc.
Ialomita, plasei, in jud. Dimbo-
vita, care si-a luat numele de
la riul Ialomita. Aceastd plasd
ocupd partea de S.-E. a jud.
Dimbovita, fiind situatd numaT
pe loe ses si cimpir intinse, a-
vind numaT cite-va delulete in
raionul com. BAleni-Romtnr si
cite-va vAlcele, precum si cite o
movill artificiald fAcutd in tim-
pul rezbelelor vechr la Finta,
Cornesti i Frasinul. AceastA
plasA se invecineste : la E. si la
N.-E. cu jud. Prahova, pl. Mg-
sorul, de care se desparte prin
riul Cricovul-Dalce, afl tent al
Ialomitel ; la N.-E., ea pl. Dea-
lul-DimboviteT, jud. Dimbovita ;
la V. si S.-V., cu pl. Bolintinul
si la S. si S.-E., cu jud. Ilfovul.
Clima acester pldsT este dulce
si sAndtoasd, pAnfintul este fer-
til si este udat de riurile ur-
mAtoare : Ialomita, cu alluentir
ski Piscovul, Crivdtul si Crico-
vul, carT cite-trele se varsd In
partea sti ig5. a Ialomiter; Co-
lintina, Ilfovul si la partea de
V. riul Dimbovita, care servA
de limitd intre pl. Ialomita si
pl. Bolintinul. PI. Ialomita ca si
pl. Bolintinul si Cobia, fiind si-
tuatA pe cimpir intinse, este una
din cele mar productive in ce-
reale, grid, porumb, orz, ovAz
meiti ; mar produce cinepd,
fineturT intinse, legume si in
cite-va locurr e acoperitd cu pd-
durr.
Animale in aceastd pl., sunt
IALOMITA (PLASI)
mar ales or si vite mati cor-
nute.
Pddurr su nt : 105000 arir la
Bolovani, 5000 arir la Podul-
Bärbierul, 5000 aril la Coral-
tel, 25000 ara la Frasinul-Pir-
lita, 5250 arir la Ghergani, 8o000
arir la Mdrcesti, w000 arir la
Mavrodinul, 57000 arir la Vi-
zuresti-Pirlita, I [750 la Boanga,
etc.
In pl. Ialomita, afarl de riurT
si pirare, sunt I cite-va lacurr
si helestae, precum : dota he-
lestae si un mare lac la BAleni,
un helesteti la CornAtel, unul
la Ghergani, unul la Podul-Bdr-
bierul, etc.
Ca industrie aceastd pl. are :
o fabricd de spirt si o fabricd
de fdind la com. BAleni-RominT,
o fabricd de spirt la com. Ghe-
boaia, o moard de apd la BA-
leni-RominT, o moard cu aburr
si trer brutdril la Bilciuresti, o
moard de apd si o brutdrie la
com. CAtunul, o moard de apd
la Cornesti, o brutArie la Con,-
testi, o moard de abuti la Cor-
ndtel, o moard de apd la Fra-
sinul, o moard de aburr la Gher-
gani, o moarä de apd si o pita
la TAtdr5.1 si o moard de apl
la Vizuresti.
Comerciul este activ si ca
centre de desfacere a diferite
obiecte peste an sunt : CornA-
telul, un mare erg anual, care
se face toamna, la 8 Septembrie,
unde se adund lume si comer-
ciantr din diferite pIrti ale td-
rer ; apoT BAleni, unde se face
tirg la DrAgaica, adicA la 24
Iunie. Cu toate acestea, produc-
tiunea acester pldsT se vinde si
se exportd i in alte pArti de-
pártate: asa spirtul din BAleni
s'a exportat anir trecutT tocmar
pe pietele Ispanier in Barcelona
si alte pArtf ; fdina, de asemenea,
fiind de o prea bunä calitate,
se trimite in multe pArtr ale td-
IALOM1TA (PLASA)
re!; un depoa insemnat este si
In Tirgoviste.
Pentru inlesnirea comunicatieT
sunt r soseaua nationala
viste Fundata - Bucuresti, care
trece prin comunele : Bildana,
Podul-Barbierul, Ghergani, Con-
testi, Bolovani i intra in pl.
Dealul, mergind la Tirgoviste ;
soseau a j detean a Tirgoviste- B u-
timanul, care trece prin catunele
comunele : Butimanul, Finti-
acide, Bujoreanca, Catunul, O-
chiul-BouluT, apoi prin Cojasca,
Dobra, Baleni, dupa
care intra in pl. Dealul, mer-
gind iarasi la Tirgoviste ; so-
seaua vecino-comunala care trece
prin comunele : Bolovani, Cor-
natelul, Dobra, Gheboaia, Finta
Frasinul ; soseana vecino-co-
munalA Ghergani-Colacul-Cojo-
sea. Peste riurile pe unde trec
aceste sosele se allá: cloua Po
durT pe Ilfov i unul pe Co-
lintina in raionul com. Balteni,
un mare ped peste Dimbovita
si dota peste Ilfov in raionul
com. Bolovani, un pod pe Ialomita
unul pe Crivat la com. Ca-
tunul, &tia podurT pe r. Crivdtul
la Cornesti, patru podurT la Con-
testi peste riurile Ilfovul, Colin-
tina si Dimbovita, un pod la
Gheboaia, pe riul Piscovul, unul
la .Marcesti. tot pe Piscov,
unul in centrul com. Vizuresti,
peste riul Colintina.
Pl. Ialomita se compune din
19 com. rur. i anume : Bdleni-
RominT, Bäleni-SirbT, Balteni, Bo-
lovani, Bilciureti, Cojasca, Ca-
tunul, Cornesti, Contesti, Cor-
natelul, Dobra, Frasinul, Finta,
Gheboaia, Ghergani, Märasti,
Podul-Barbierul, Tätarai Vizu-
resti, avind peste tot o populatie
de 26069 locuitorT Rominl si
citT-va BulgarT in com. Baleni-
Sirbf.
Resedinta subprefectureT a-
cester plasi este in com. Bilciu-
11
resti. Ad este si resedinta ju-
decatorid de ocol a plaseT.
colT sunt in toate comunele
acestei plasT. La cat. Cocosul
din com. Cornatelul este un
mare spital, intretinut de Efo-
ria Spitalelor Civile.
La catunele Stanesti, Boanga
si Mavrodinul aú fost lupte in-
tre RominT i TurcT sub Mihaiti-
Viteazul (1585-1599). Finta e-
ste loc memorabil pentru lupta,
dintre Mateiti-Basarab si Vasile-
Lupu, la 1653.
p/ezia, jud. Dimbovita,
care sT-a luat numele de la riul
Ialomita si care pana la 1883
coprindea toata partea de N.
a judetuluT, spre E. de riul
Ialomita ; cad spre V. de Ia-
lomita era plaiul Dimbovita.
De la numita data, aceste dota
plaiurT s'al-1 unit si asta-d este
unul cu numele Plaiul Ialomita-
Dimbovita Cu resedinta in com.
erbanesti-Podurile, unde se allá
B5.ile-Pucioasa. Acest plaiù
unit este situat numaT pe muntT,
dealurT, val si valcele si co-
prinde toata partea de N. a
judetuld. Se margineste la E.
cu Prahova, de care se des-
parte prin muntiT Furnica, P5.-
duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur.
guiatul, Secatura, Poiana-Lupu-
luT, Mägura, Sultanul i altiT; la
V., cu jud. Muscel, de care se
desparte prin muntiT : Meterezul,
Muchia-LeoateT, Marginea-Dom-
neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT
la N. cu Transilvania,
si altiT ;
de care se desparte prin culmea
Carpatilor cu piscurile sale Omul,
Caraimanul, Batrina i altele; iar
la S., cu plasa unja Dealul-Dim-
bovita. Clima acestor plaiurT u nite
este foarte dulce si sanatoasa, de
aceea in toate verile multime
de vizitatorT din Bucuresti,
Ploesti, Tirgoviste, etc.,
cutreera aceste locurT pline de
www.dacoromanica.ro
IALOMITA (PLAlt)
florT i impodobite cu toate
podoabele natureT. Pamintul a-
cestor plaiurT este fertil si in
sinul sáll contine multe metate
minerale de mare valoare.
Muntir mal insemnatl, cari braz-
deaza aceste plaiurT sunt Mun-
ti! despre E. de partea dreapta
a Ialomitd, cum mergT de la
Moroeni in sus : Plaiul-Domnesc,
Priporul, Gilma-IalomiteT, Brin-
dusi, Orzea, Marginea-Cirligulta,
Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O-
boarele, care se numeste si
muntele Pietrosita, Nucetul, Bla-
na, Lapticul, Cocora, Furnica
si Obirsia. In virful ObirsieT
este Piscul-Omul, linga Bucegi,
MuntiT pe partea stinga a Ialo-
miteT, de la Moroeni in sus
sunt: Gilgolul, Piscul-cu-Brazi,
Magurile, Raciul, Cufuritul, Rate-
iul, Lespezi, anoaga, Lucacila,
Deleanul, Plaiul-Mircer, TAtarul,
Padina, Colti, Batrina i Doam-
nele. MuntiT despre V. si apro-
piatT de Muscel : Orlea, Vaca,
Ratuneiul, Marginea-Domneas-
el, Leaota, care este cel maT
inalt munte din Dimbovita dupa
Omul, Mitdrcea, utila, Dudele-
Mari i Dudele-MicT. MuntiT des-
pre E. de Moroeni : In vecina-
tatea RunculuT : Podul-Frumos,
Tontea, Piscul-Vulturul u I, Piscul-
LaculuT, Fata, Catinele, Gilma
si muntele Orlea zis maT sus ;
in vecinatatea Moroenilor
Pietrositel : Suhatt11-Maliu, Pla-
iul - Plopilor, Dealul - Porumbei,
etc.; in vecinatatea BezdeaduluT:
Vi rfu l-MaguriT-MorlI, Virful-Run-
culuT, Virful-GruiuluT, Virful-Ur-
seiuluT, Virful-VoineT, i altii.
Plaiul Ialomita-Dimbovita este
udat de o multime de cursurT
de apa, dintre cari mar insem-
nate sunt : Ialomita ce izvo-
reste din muntele Obirsia,
curge spre S. printre plaiurile
unite si primeste in sine : in
partea de E.: Ialomicioara-Mica,
IALOMITA (PLAID)
care izvoreste despre Prahova
din muntele Paduchiosul si de
sub virful Pietricica, si vine de
se varsa din sus de Moroeni ;
pirful Rusetul, care se varsa tot in
apropiere de Moroeni ; Valea-
Lupulta, care se varsa In Ialomita
intre Moroeni i Pietrosita ; Biz-
didelul, care primeste in sine
Valea - Coporodului i Valea-
LeurdeT, si se varsa in Ialomita
in dreptul Branestilor, intre ca.
tunul Podurile $1 Pudraria saa
fabrica de praf de pusca. In
partea de N., Ialomita primeste
Ialomicioara- Mare,
Vilcana, etc.
Mara de Ialomita si afluentii
sal, plaiurile unite mai sunt u-
date : spre E., de 2.11.11 Crico-
vul-Dulce, care curge prin ra-
ionul comunelor : Urseiul,
nesti, Valea-Lunga. i Colibasi, si
primeste in sine afluentii : Ur-
Valea - Lacurilor, Valea-
Traistei, Puturosul, Valea - lui-
Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-
Rea, Cordunul, Valea-Lunga si
apoi intra in jud. Prahova. Spre
V., plaiul Ialomita-Dimbovita mai
este udat o mica parte de riul
Dimbovita, in care se vat sa Riul-
Alb aproape de comuna Izvoa-
rele i primeste in sine afluentiT :
Valea-Barbuletul, Valea-Runcul,
altii.
In plaiul Ialomita -Dimbovita
se afla tot felul de animale,
vegetale si minerale, cad pot
exista in Rominia. Ca animale
sunt : bol, cal, vacT, si mai cu
seama porci si capre multe. Se
cresc turme mad de porcI, pe
earl altd-data le desfacea pe
pietele Austro-Ungare : Brasov,
Pesta i altele. Asemenea
turme marl de capre. Pasari
inca se cresc in aceste plaiuri,
precum : gaini, eurci, rase, giste,
bibilici, rate lesesti, etc. Muffle
contin pest( gustosr. Albina si
gindacul de matase se cultiva.
www.dacoromanica.ro
12
Preste 9680 hect., 50 aril plc:lure
sunt in muntii Blana, Piscul-Bra-
zi, Magurile, Beindusile, Cocora,
Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom-
nesc, Ldpticul, Lucautul, Plaiul-
Mircei, Nucetul, Oboarele, Sur-
lea, Vinturisul si Zanoaga ; pe-
ste 200000 aril la Valea-Lungl,
77000 aril la Glodeni, 25000
aril pe mu ntil Mitarcea i Pietrele-
Albe, 29500 aril pe muntele Cor-
nätelul, 175000 aril la Izvoare,
35000 arii la Runcul, 75000
aril la Vileana-d.j., 145000 aril
la Vilcana-d.-s., i prin alte lo-
curl. Plaiul Ialomita-Dimbovita
mai produce porumb, cinepA,
in, tot felul de poame si mal ales
prune multe,. din care se fabrica.
aproape prin toate comu-
nele i catunele acestor plaiuri.
Ca minerale terenul sat' con-
sine: sare, la Bezdeadul, Bra-
nesti i Glodeni ; pucioasa, la
Bezdeadul, Glodeni, Pietrosita,
Virfurile, Visinesti, i mai cu
seama la bai la Pucioasa, com.
Serbanesti-Podurile ; 'Acura in
exploatare, la Glodeni, Colibasi,
Cucuteni, cat. Valcana-d.j., un-
de sunt i baile iodo-salifere,
Visinesti; carbuni de pamint,
In exploatare : la Sotinga doua
mine, una a statului si una, a
proprietarului Dobrogeanu, in
ne exploatare: la Glodeni, la Mo-
reni, pe muntii si in padurile
muntilor Brindusile i Priporul ;
pletre de moarä in exploatare, la
Pietrari ; var, la Branesti, Izvoare,
Runcul, Tì%a, Visinesti, Vilcana-
Pandeli, etc.
Se aft: o mane fabrica de praf
de pusca, singura din Tara-Ro mi-
neascd, in cat. Laculetele, com.
Glodeni, pe malul sting al Ia-
lomiteT si pe soseaua Tirgoviste-
Pucioasa ; un herestrda de talat
scinduri in com. Branesti, cinci
herestrae in Moroeni, cite-va in
Runcul, cite-va pe piraele Cu-
furitul, Valea-RaciuluT si Brateiul,
IALOMITA (PLAID)
etc. ; o piva si o dirstA pentru
fabricarea tesaturilor de Una in
Moroeni, unde locuitoriT se o-
cup. Cu tot felul de -tesaturi
si inpletituri de lina.; o piva
In comuna Izvoarele, doted pive
In Pietrosita, cite-va in com.
Runcul, etc. ; apoi : 3 mori de
apa in Bezdeadul, i in Bela, I
In Barbulet, 3 in Branesti, 7
in Gemenea, 5 in Izvoarele, I
in Cucateni, i in Colibasi,
In Moroeni, 3 in Motaeni, 3
in Pietrosita, 6 in Poduri, 3 in
Riul-Alb, cite-va in Rune, 4 in
in Urseiul, 2 in Visinesti,
Tta' 4
iinValea-Lunga, i in Vilcana-
Pandeli si 2 in Voinesti. Mara
de acestea, la com. Pietrari, Pie-
trosita i maT ales la com. Rail-
Alb, se lucreaza costume natio-
nale cu fluturi i cu fir de aur,
argint, saa bronz, sad numaI
cu linurI multicolor; de o fru-
musete rarA, precum : lie, camasT,
fote saú catrinte, sorturT, bete,
stergare, etc., cari se vind in
diferite pArti ale Wei.
Comerciul este foarte via in a-
ceste plaiuri i ca centre de desfa-
cere a diferitelor productiuni
sunt : Pietraril, unde se face
bilcia la 29 Iulie si la 17 Ianuarie ;
Voinesti la 8 Noembrie si la Flo-
rii ; Branesti, la 20 Iulie ; Poduri-
le, la 27 Iulie si la 6 August. Pe
lingä acestea se exporta din a-
ceste plaiuri in diferite part!
ale Ord tot felul de productiuni
mai importante, precum : pral
de pusca, var, 'Acura i gaz,
%Wed, scindurf, lemne de foc
de cherestea, fructe, tesaturi de
lind, etc. Cal de comunicatie prin
pl. Ialomita-Dimbovita, sunt: so-
seaua nationall Tirgoviste-Tran-
silvania, care pleaca. din Tirgo-
viste spre N., trece prin Lacu-
lete, (Pudraria), Gura-Bezdede-
lulta, Podurile, Motaeni,
Pietrosita, Moroeni i apt)/ spre
Sinaia, trecind pe linga mun-
 IALOMITA (RIO)
tele Paduchiosul; soseaua jude-
teana Tirgoviste- ampul-Lung,
care dupa. ce Tese din plasa
Dealul- Dimbovita, apuca spre
N.-V. si trece prin comunele
Izvoarele, Voinesti si Gemenea
si apor intra in Muscel; sosea-
ua vecino-comunala Izvoarele-
Pietrari-Barbuletul si altele. Pla-
iul Ialomita-Dimbovita se com-
pune din 23 comune rurale si
anume : Bezdeadul, Bela, Bar-
buietul, Branesti, Gemenea, Glo-
deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli-
basi, Moroeni, Motaeni, Pietro-
sita,. Pietrari, Riul-Alb, Runcul,
erbanesti - Podurile, Tia, Ur-
seiul, Visinesti, Virfurile, Valea-
LungA, Vileana-Pandelil si Voi-
nesti, avind peste tot o popu-
latiune de 34867 locuitori Ro-
mini. Resedinta sub-prefecturd
acestor plaiuri unite este in com.
erbanesti-Podurile, unde este
si resedinta judecatorieI de ocol.
La Pietrosita este o sucursala de
vaml.
coll sunt 22, adica prin
toate comunele sus numite cite
una, afara de Visinesti. In er-
banesti este un local mare de
scoala facut din fondurile ju-
detene, precum si la Pietrari.
M'anästirI sunt treI : Bunea,
Fusea si Petera.
Ialomita, rid, jud. Dimbovita,
Prahova, Ilfov si Ialomita, izvo-
reste de sub coama muntilor
Carpati, care desparte in jud.
Dimbovita, Rominia de Tran.
silvánia, de sub muntele Obir-
sia, din apropiere de manasti-
rea Petera-Obirsid care se nu-
meste si Izvorul-IalomiteT. Curge
in jud. Dimbovita spre S. pana
aproape de Tii goviste, la com.
otinga ; de ad se indrepteaza
spre S.-E., &dud diferite coturr,
maY co seama in apropiere de
Finta si Bilciuresti; apoT, printre
com. Catunul si Tatari, infra In.
13
tre jud. Prahova si Ilfov. Spre
N. de com. Butimanul, din pl.
Znagovul, intra in jud. Ilfov. De
la cat Turbati, o la spre S., uda
un colt al jud. Prahova. Apoi
de la com. Micsunesti curge
spre E. si intrá in jud. lalo-
mita linga satul Pantoiul, com.
Moldoveni, unde primeste pe
partea stinga. riul Prahova. De
aci are cursul sail spre E.,
primind iarasT pe partea stinga
piriul Sarata, linga satul Ale-
xeni si dupa ce face mal multe
coturI, din earl cele mal marT
sunt la satul Malul, la Cazanesti
si la Bucul, se uneste cu Du-
narea la capatul de N. al satu-
luI Piva-Petrel.
Unirea la acest punct cu Du-
närea, dateaza de pe la anul
186o, cind malul care despartea
cele doul ape, a fost rupt de
Dunare si ast-fel s'a format un
noti punct pentru debarcare,
humit, dui:4 vechea schela, tot
Gura-Ialomitel.
De aci, apa Ialomitei ameste-
catd cu a Dullard, curge spre
N., pe vechea albie a riuluI si
la 6 kil. spre N. de Piva-Petrei
se varsa in Dunare.
Riul Ialomita, incepind de la
N. spre S.-E., are pe malurile
sale comunele : Moroeni, Petro-
sita, erbänesti-Podurile cu ba-
ile Pucioasa, Laculetele cu fa-
brica de praf de pusca, Doi-
cesti, Razvadul, Sacueni, Buc-
siani, Marcesti, Gheboaia, Finta,
Cdtunul si cu cat. sail Ochiul-
BouluT, Tita, Motleni, Branesti,
Vilcana-Pandeli, otinga, Tir-
goviste, Comisani, Habeni, Ba-
leni, Dobra, Bilciuresti, Cojasca,
'Mari, Crivina, Slobozia, Tin-
dal-el, etc. etc.
In tot cursul WI, Ialomita are
o multime de afluenti atit in
dreapta cit si In stinga. Ce!
din dreapta sunt: Ialomicioara-
Mare cu afluentir saT Ialomicloara-
www.dacoromanica.ro
IALOM1TA (R1CI)
Frumoasa, Valea-Vace, Sills-
tea, Valea-Lile!, Giurculetul, Va-
lea-Titer si alp ; piriul Valeana
care izvoreste de sub dealurile
de E. ale com. Pietrari si pri-
meste afluentiI Valea-CheiT, Val-
canita, Valea-Sticlarid cu Va-
lea-BaciuluT, Valea-Glodului cu
Valea-Popii si apol se varsa in
riul Ialomita intre Vilcana-Pan-
deld si .$otinga. In stinga Ia-
lomiteT se varsa : Ialomicioara-
Mica care vine despre N.-E. si
se varsa din sus de Moroeni ;
Valea-Lupuld, intre Moroeni si
Pietrosita ; Bezdedelul cu afluen-
til sal Valea-Leurdel ; Valea-
Coporodului se varsa. in Jalo-
mita intre Poduri si Laculete;
Razvedeanca ; Slanicul, care se
varsa din jos de Sacueni ; Pis-
covul care vine din padurile si
vaile com. Adinca, trece pe
lingl Bucsiani, Marcesti si se
'varsa. in Ialomita linga Ghe-
boaia ; Crivatul, care vine tot
din apropiere de Adinca, trece
printre Finta si Frasinul si se
varsa in Ialomita din jos de com.
Catunul. Cricovul-Dulce, care,
dupa ce primeste afluentiT : Ur-
seiul, Valea - Lacurilor, Valea-
TraisteT, Puturosul, Valea-lui-
Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-
Lunga si altele in jud. Dim-
bovita, in jud. Prahova piriul
Provita si un Iaz-de-MorI rupt
din Prahova, se varsa in Ialo-
mita in fata com. Tatarai din
jud. Dimbovita si in apropiere
de com. Poenari-Burchif din jud.
Prahova. In Ialomita se maT
varsa si alte riurT carl uda jud.
Prahova, precum: Prahova cu
tre marl afluentl al sal, &flea:
Doftana, care se arsa in Pra-
hova din jos de Cimpina, Telea-
jenul, care se varsa la com. Pa-
lanca si Cricovul-Sarat la com.
Adincata, dupa care apoi Pra
hoya se varsa in lato mita la coin.
Dridul. In jud. Ialomita, la A-
 1ALOMITA-BALTA
lexeni, Ialomita primete piriul
Sarata.
Malul drept al Aula Ialo-
mita este cind bah format de
coasta riuluT, cind jos, märginit
de luncile caff sunt formate fil-
tre coasta i albia riuluT. Malul
sting este mal in toatd lungi-
mea riuluT o lunca supusa la
dese inundatiuni.
Cursul Ialomitei este lini$tit
dar rtpede si din dreptul sa-
tuluT Hagieni i pana se varsa
In Dunare are aspectul uneT ape
statatoare. Latimea riuluT ajunge
la 60 metri.
Peste riul Ialomita sunt con-
struite trei podurl cu picioa-
rele de piatra i supra-structura
de fler, unul pe c. f. Bucure$ti-
Ploe$ti, ltngä statia Crivina, altul
ltngä satul Slobozia i altul lla-
ga Tindarei.
Ialomita a. purtat $i numirea
de Galbenul i Galbenita, din
cauza apeT sale, care mar in
tot timpul este turbure galbi-
nicioasa ; lar in timpurile maT
vechT s'a nurnit Naparis.
Dupa etimologia d-luT B. P.
Hasdeti, numele de Ialognita ar
veni de la termenul slav ialov,
care inseamnä pustlii, de$ert,
precum era $i este inca in parte
cimpia BaraganuluT.
lalomita-Balta, p/asei, situatä
In partea de N.-E. a judetului
Ialomita. si-a luat numirea dupa
riul Ialomita, de care este udata
$i dupa multimea bältilor ce
are.
Pana la 1832, judetul Ialomita
fusese impartit in 7 pla$T
aceasta plasa coprindea treT
plasi: Stelnica, Orasul i Slo-
bozia. De la acea data, judetul
a fost divizat in patru pla$T $i
din cele treT pla$T, aratate maT
sus, s'ab' format riumar
Ialomita $i Balta. In anul 1882
aceste doua plä$T s'ati unit, for-
www.dacoromanica.ro
14
mind o singura subprefectura
cu resedinta in Slobozia.
Se margineste la N. cu jud.
Buzati Braila ; la S., cu pl.
Borcea ; la E., cu Dunärea $1
la V., cu pl. CimpultiT. Limita
pla$iT despre N., de care se
desparte de judetele Braila si
Buzar', o formeaza capatul mo-
$filor din ambele judete, care
formeaza o linie neregulata.
Terenul piase este putin ac-
cidentat i coprinde tre/ parti :
partea baltoasa formatä de lun-
cile Dunlrif, BorciT $i a Aula Ia-
lomita; partea despre N. de rt
Ialomita $i brazdatä de valle S tra-
china si Fleanca i in fine, par-
tea despre S., de riul Ialomita,
care coprinde cea maT mare
parte a cimpuluT Baragan.
Prin aceasta plasd curge Du-
parea, care o uda despre S.
spre N., din dreptul satului Du-
de$ti pana intra in jud. Braila;
Borcea, care curge aproape
paralel cu Dunarea riul Ialo-
mita, care uda plasa prin mijloc,
curgind despre V. spre E. La-
curl maT insemnate sunt : Cos-
covata, Strachina, Bucul, Amara
$iFundata. Aceste dota din
urma lacurr contin ape mine-
rale.
In plasa Ialomita-Balta sunt
48 comune, formate din 107 sate
sati catune :
t. Duclefti, formata diateun
singur sat.
Fetefti, formatä dintr'un
singur sat.
Stelnica, formata din sa-
tele: Maltezi $i Stelnica.
Cegani, formata din sa-
tele: Pirtani si Cegani.
Bordufani, formatä din
satele: Bordu$ani-Marr, Bordu-
sani-MicT i Lateni.
FeTclierti, formata dintr'un
singur sat.
GiYila, forman. dintr'un
singur sat.
1ALOMITA-BALTA
VIda'eni, formata dintr'un
singur sat.
Chioara, formata din sa-
tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile
$1 Chioara.
Lo. Piva.-Petret, cu satele :
Brailita si Piva-PetreT.
Hagieni, cu satele : Ha-
gieni i Gura-JigalieT.
Frdfilefti, cu satele: Ghiz-
daresti si Fratilesti.
Mdrculefti, cu sat ele: Mo-
rile, Cealic $i Marcule$ti.
Sud:/i, cu satele : Sara-
gea, Masa% Caraman si Su-
diti.
°grada, cu satele O-
grada $1 Dimieni.
Tìnddrei, cu satele: Tin-
arel, Cotul-EpureluT, Strachina,
Nicole$ti, Clineasca i Valea-
Tronii.
Murgeanca, cu satele: Du-
mitre$ti, Pribegi i Murgeanca.
lazul, formata dintr'un
singur sat.
Zmirna, formata din sa-
tele: Grivita i Zmirna.
Giurgeni, formata din-
teun singur sat.
2 I. Gura- lalomilet, formata
dintr'un singur sat.
Luciul, formata dintr'un
singur sat.
Slobozia, Cu satele : Slo-
bozia, Amara $i Slobozia-Noud,
Bucul, cu satele: Gheor-
ghe-Lazar, Sarateni i Bucul.
Pribeg-i, cu satele: Lata
Pribegi.
Ferie/i, Cu satele: Perieti,
Bordea, Botarul, Bratescul
Lata.
Andritsefti, cu satele :
Andrase$ti si OrboeSi.
Ciochina, formata dintr'un
sin gur sat.
Cds?inefti, formata din-
tr'un sin gur sat.
Sdrdleni, formata dintr'un
singur sat.
Fundul-Crdsani, cu sa-
IALOMITA-BALTA
tele: Vadul-Pietros, Suditi i Fun-
dul-Crasani.
Balaciul, cu satele: Bala-
ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. i Cran-
tosul.
Crunfi, format dintr'un
singur sat.
Reviga, cu satele : Re-
viga i Munteni-Buzaa.
Cocora, formata dintr'un
sin gur sat.
Colelia, formata dintr'un
singur sat.
Miloseffi, cu satele:
Pastrama i Milosesti.
Cosimbefli, cu satele: Gim-
basani, Popesti si. Cosimbesti.
Bora, formata dintr' un
sin gur sat.
Ciulnija, cu satele : Ciul-
nita si Liveciea.
Poiana, cu satele: Ghim-
pati si Poiana.
Larga, cu satele : Larga
si Ivanesti.
Albefti, cu satele : Bu-
esti, Socoale, Batalul i Albesti.
Marsileni, ca satele : Mar-
sileni saa Dilga - Mare, Dilga-
Mica si Neamtu.
Bordufelul, Cu satele :
Borduselul, Orezul si Persica.
Dormeirunt, cu satele :
Dormarunt, Sibireanu, Pelinul
Grindul-Pietrer.
Raci, Cu satele : Rasi
Cara.usi.
Copusul, Cu satele : Cra-
san' i Copuzlil.
Dupa recensamintul din 1894,
populatiunea consta din 15020
familir, saa 69196 suflete : 36000
barbatr si 33196 femer; 18036
agricultorf, 502 meseriasr, 9 in-
dustria, 490 comerciantr, 298
ca profesiunr libere, 4347 mun-
citorr si 1581 servitorr.
titi carte 11749 persoane.
Pamintul pläiT, propria zis
pentru cultura, este format ca
si al intreguld judet, de un strat
negru argilo-nisipos si produce
15 YANCA
In mar! cantitatl: porumb, fa- Iazul saa Lata si Sarata, Co-
sole, orz, °yaz, uta, secará, puzul sail Odaia - Calugamlur,
meia, etc. Prin insula Balta si Gaita, Bucul-Matasesti, Cotul-lur-
pe amindoul tarmurile riuld Ia- Iepure, Stelnica si Partani, CA-
lomita sunt padurr de diferite zanesti si Reviga, Blagodeasca,
esente. Pasunile, care alta data Plua-Pietrer Sa5 Orasul, Buciu-
eraa atit de intinse, acum sunt meni i Fratilesti, Bucea, Fra-
reduse aproape cu totul din tilesti, Motilva, Sforile-Pisculea-
cauza intinderer ce se dà agri- sa, compusa din Cotul-lul-Coco-
culturir; totu$I in 1887 aa fost los si Cotul-lur-DrAgan i Bobul
266639 capete de vite i in a- saa Corneanca.
nul 1888 aa fost 275780.
Ialomita-de-Jos, fosta p/aser,
Productiunea plaser fiind ce-
realele i vitele, comerciul con-a judetuld Ialomita, formata
sta esclusiv numar din aceste conf, lega organizarir admi-
douà articole, care se desfac nistrative, votata de Corpurile
in portul Gura-Ialomita, in sche- Legiuitoare, in 1892. Aceasta pla-
lele de pe Borcea i in fie-care O. are resedinta in Slobozia si co-
comuna. Micul comercia se face prinde comunele Poeana, Lar-
Cu bauturr, manufacturr in fie- ga, Ciulnita, Bora, Cosimbesti,
care comuna i cu deosebire in Marculesti, Suditi, FrAtilesti, ()-
Slobozia, unde se fac trei tIr- grada, Bupul, Iazul, Smirna si
gurT : la 23 Aprilie, la Pribegir.
Inaltare si la 24 funie. Tirgurr
anuale se mar fac in Giurgeni, Ialomita-de- Sus, fosta plasd,
la 14 si 26 Octombrie i in a jud. Ialomita, formata. conf.
Ciochina, la Duminica Floriilor legd organizariT administrative
si la 8 Septembrie. votata de Corpurile Legiuitoarer
Linia Bucuresti-Fetesti, intra in 1892. Aceasta plasa are re-
In plasa in dreptul satuld Dor- sedinta in Ciochina i coprinde
marunt si are statille Miga- comunele : Perieti, Andrasesti,
Mare, Ghimpati, Ciulnita, Mar- Albesti, Crunti, Reviga, Milo-
culesti, Elena si Fetesti; linia sesti,Cocora, Colelia, Cazanesti,
Slobozia si linia Fe- Borduselul si Marsilieni.
testi-Flurei cu statiile: Hagieni,
Tindarei si Murgeanca. Iamandinul, ditun, in jud. Te-
Resedinta pldser e in Slo- leorman, com. Baneasa, pl. Cal-
bozia. matuiul, format din insurateir im-
Are: 75 scolr primare rurale, proprietaritr in anul 1880 pe
frecuentate de 2174 eled si 711 mosia Statuld ipoteleBadu-
eleve, conduse de 8o inva.tatorr leasa.
invatatoare, din carr 28 re- Pe locul unde se gaseste
tribuitr de stat i 45 de comune acest catun a fost de j i orr
si judet; 67 bisericr, cu 202 de- sat ; dar locuitorir eraa siliT a'l
serventr. párasi de frica si de jafurile
Statul posedá in aceasta pl. Turcilor. Silistea satuld yechia
urmatoarele proprietatr: Cara- se vede si astazr.
reni san Hagieni, Fundul-Cra-
sani, Strachina, Buesti, Fetesti, Ianca, p/a.rd, jud. Braila, situata
Vladeni, Persica cu Piscul-Ca- In partea de S. V. a judetuld. Se
rapanulur, Berlesti i Popesti, margineste la N. cu pl. Vade ni,
Cocora i Mileasca, Slobozia, la S. cu pl. Calmatuiulur, la E.
www.dacoromanica.ro
IANCA
Cu pl. Balta si la V. cu judetul
Buzati si Rimnicul - Sarat, de
carl se desparte prin rIul Bu-
zaul.
Aceasta plasa poarta numele
comunei de resedintä,Ianca, si tu-
ata aproape In centrul plasei si
In apropierea laculd ca acelasi
nume.
Coprinde 13 com. rur. si
47 de sate si anume :
r. Batogul, Cu satele:Batogul,
Mocani, Cotica, Ghionesti si
Mangiuresti,
Dedulef ti, Cu satele : De
dulesti, Bagdat, Visineni, Gher-
ghisani si VlAdulesti.
Filipefti, Cu satul Filipesti.
Zanca, ca satele Ianca si
Niculesti.
lonefti-Berlefti, cu satul
Ionesti-Berlesti.
MOvila-Miresel, Cu satul
Movila-Miresei.
Periforul, ca satele : Periso-
rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti.
Slobozia-Cireful, Cu satele:
Slobozia-Ciresul si Cirjani.
Strimbul, cu satul Strim-
bul.
ro. Surdila-Gcliseanca, cu sa-
tele :Surdila-GAiseanca,Bratesul,
Mares, Stravolca, Mortul si Das-
calesti.
i I. Surdila-Greci, cu satele :
Surdila-Greci, Vizireni, Faurei,
si Gura-FAurei.
Sutefti, cu satele : Sutesti
Constantinesti, Oncea, Sasul,
Gagulesti, Grigoresti si Irimesti.
Urleasca, cu satele : Ur-
leasca, Calddrusa, Eznea, Bur-
dusani, Ciscanesti, Burta-Tencei
si Baldnesti.
Suprafata pl. este de 65400
hect., din cae* 56400 hect, ara-
bile si 9000 islaz. Calitatea pa-
mintuluI esce maI burla in aceas-
ta plasa de cit in pl. Balta si
CAlmatuiul.
Aceasta pl. este strAbatuta
prin mijlocul el de la E. spre
www.dacoromanica.ro
16
V., de muchea numita Baldovi-
nesti, ce vine prin pl. Vadeni,
intra In aceasta pl. pe fa N.
satuluI Nazirul, de ande la direc-
tiunea spre S.-V., pana la com.
Romanul u nde se pierde ; aparind
din noti pe teritoriul com. Gur-
gueti, dupa care se intrerupe si
apare pe teritoriul com. Scortarul-
Noti, de unde trece pe teritoriul
com. Domnita, din jud. Rimnicul-
Saratsi pe urma prin com. Sutesti
urmind tarmul drept al fiu-
luI Buza.11, pana la Piscul-Negru
din com. Dedulesti, de unde se
tine de tärmul Buzdulul-Sec,
trece in pl. Calmatuiul pe la
satul Vizireni si apoi se conti-
nua in jud. Buzar!. Acest pla
toa este intrerupt prin mijloc
de Valea-Ianca, care strabate
com. Scortarul-Vechiü si Urleas-
ca; de -dealurile sarate: lanca,
Coada-Encer, Iazul, Lutul-Alb,
Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul.
Buzaul curge pe hotarul de
V. al pläser, de la V. spre N.
si se varsa in Siret pe teritoriul
com. Cotul-Lung.
Comunicatia In plasa se face
pe calea ferata Baila-Buzar' ce
trece prin S. piase*, intrind pe
teritoriul comuneI Tudor-Vladi-
mirescu si trecind pe litiga sa-
tele: Traian, Ianca, Perisorul
si Faurei, apoI in judetul Bu-
zar,; pe soseaua judeteand Bra-
ila-RItnnicul - Sarat, ce pleaca
din orasul BrAila, continua spre
S.-V. prin satul Cazasul, jara
pe teritoriul plaser Ianca pe la
N. com. Tudor-Vladimirescu si
Scortarul-Vechiti, pe la S. com.
Movila - MireseI pana la satul
Sutesti si de ad peste podul
de la Gradistea intra in jud.
R.-Sarat.
PadurI in aceasta plasa nu
sunt de cit prin coturile riuluT
Buzar' si sunt numai de salde,
rAchita si plop. Tarmurile si
luncile BuzauluI sunt acoperite
IANCA
cu pAsunl si fineturi intinse pen-
tru cresterea vitelor.
Pamintul produce tot felul
de cereale.
Populatiunea totala a acestei
plasi este de 3550 fama*, sati
14340 sufl. din cari 2590 contrib.
Stiti carte 1750 persoane.
Locuitori improprietariti In a-
ceasta plasa, dupa legea din
1864 sunt 1720; chipa cea din
1878, sunt 203; nermproprietá-
ritr sunt 500.
Prin comande de plasa sunt
125 licente de bauturI spirtoase
si 50 debite de tutun.
Are : 12 bisericI, Cu 20 pre-
otI, 18 paracliseff si 17 cinta-
reti ; 18 scoale, din carT 7 scoale
de baetl, cu 380 de elevi; 6
scoale de fete, cu 175 eleve si
5 scoale mixte, cu 190 de elevI
si eleve.
Sunt 17570 vite cornute (din
carI 9862 boT, 5986 vacI, 265
tauri, 2340 viteI, 58 bivoli), 6520
cal, II mágarr, 35560 or, 3890
rimatorl si 30 capre.
Este fabrica de spirt in sa-
tul Ianca ; 3 morI de aburi si
13 morl de vint.
Ianca, com. rur., in jud. BrAila,
resedinta pase/ cu acelasI nu me,
asezatá pe ses, la V. de lacul
Cu acelasI nume si la 1 '/2 kil.
depArtare. Se invecineste la E.
Cu com. Perisorul, la V. ca De-
dulesti, la N. ca Sutesti si la
S. ca Urleasca. Suprafata com.
este de 6250 hect. Populatiu-
nea este de 320 familii, san 1483
suflete, 730 barbatI si 753 fe-
meI. Stiii carte 347 persoane.
Sunt 231 contribuabilf.
Venitul com. e de 16080 leT,
lar cheltuelile sunt in suma 15958
leT anual.
Sunt 12 debite 5i 20 circiumI.
Vite sunt : 673 bol, 457 vaci,
2 taurI, 216 viteI, 28 bivoli,
5 ro cal, 1498 or, 202 rimátorr.
 IANCA
Loc. posea. 20 stupr cu albine.
Suhatul vitelor e de 750 hect.
Are: 2 bisericr, una cu
mul Sf. Treime, zidita, la 1834,
de C. Draganescu, cu i preot
cintarety si 2 paracliseri ; a
doua, cu hramul Sf. Ion Bote-
zatorul, zidita la 1885 de locui-
torr, cu I preot, 2 cintaretr si
3 paracliserr ; 2 §colf, una de
baetr infiintata la 1863 si fre-
cuentara de 69 elevT, a doua
de fete, infiintata la 1877, fre-
cuentara. de 42 eleve.
In com, se afla : i fabricá
de spirt, infiintata la 1878;
=ara de abur!; 12 morT de
vint.
Drumurr: la gara Ianca spre
N.-E., pe Ruga. lacul Ianca (2
kil.); la Braila, spre N.-E., (40
kil.) ; la Movila-Mireser, spre N.-
E., prin eat. Golasei, (i4 kil.)
la Sutesti, spre N.-V., (9 kil.);
la Dedulesti, spre V., (7 kil.) ;
la Filipeti, spre S.-V., prin cat.
Bagdatul, (I i kil.) ; la Surdila-
Greci, prin Filipesti, spre S.,
(20 kil.) ; la Ionesti-Berlesti, spre
S., traversind c. f. Braila-Bu-
curesti, pe la Cantonul 117 (17
kil.) ; la Perisorul, spre 4S., talud
c. f. Braila-Bucuresti, (5 kil.) ;
la Urleasca, spre E., prin
lele Oprisenesti si Jipesti, (14
kil.) ; i la Silistrarul prin Ur-
leasca, spre E.
In com. e a singura strada
dreapta, lata de 50 metri si i-
luminara si 12 strade mar miel.
Aci se face erg in toate Du-
minicile. In partea de N.-V. a
com. era statia poster vechr
BrAila-Bucuresti.
Com. s'a infiintat la 1834 si
si-a luat numele de la lacul
Ianca, situar in apropiere.
Ianca, com. rur., la S. plaser
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
formara. din Ianca-Vechre (1264
locuit.) unde se afla primaria
61275. Mara, Dictionar Mogrollo. Tol. Ir.
17
din Ianca-Noua (950 locuitorT),
situara. pe o apa. mica, care se
varsa in apropiere in balta Po-
telul. Se inveeineste cu com.
DAbuleni i Potelul, la 25 kil.
de Corabia, iar de Caracal de
37 kil. Altitudinea terenulur d'a-
supra nivelulur marir este de
62m.
Are o populatie de 516 fam.,
sati 2214 suflete : 112F barbatr
1093 femeT ; 947 cAsatoritT
si 1266 necasatoritr.
titi carte 76 persoane. Sunt
379 contribuabilr.
Budgetul com. de 535$ ler
si de 5167 ler la
la veniturr
cheltuelr.
Sunt 2449 vire marT) 7543
vire miel si 200 porcr.
Are : o secalá primará mixta
gradul II, cu I invatator, fre-
cuentara de 41 baetr; 2 bise-
Sf. loan (1842) i Sf. Ni-
colae (1843), Cu 2 preotr si 4
cintaretr.
La aceasta comuna, situata pe
o coasta de deal, se observa. in
partea de N. niste gropr in pa-
mint, unde se zice ca a fost
elite pe vremea Tatarilor. Se
mar vad un sir de magurT carT
trec peste toate mosiele din
apropiere; intre aceste magurr
este si Jidova.
Ianca, sat, infiintat la 1834, in
jud. Braila, la S, E. com, cu
acelasr nume, pe malul de V. al
laculur Ianca, linga drumul de fer
Braila-Buzan, ca la 40 kil. spre
V. de orasul Braila. Numit ast-
fel dupa numele !acula
Suprafata satulur este de 400
hect., avind 820 case ; 20 pra-
valii cu diferite manufacturr
bauturr spirtoase ; 8 mor! de
vint ; 2 mor! de aburr ; o fabrica
mare de spirt; bacanir i ma-
nufacturl.
Are o populatie de 328 fa-
milir, sati 1347 suflete : 658 bar-
www.dacoromanica.ro
IANCA
batr i 690 femer; 547 casato-
ritT, 800 necasatoritr. Stin carte
347 persoane.
Sunt 1200 vire marT cornute,
46Q cal, 1400 or, 170 rimatorr,
§i 2 capre. Sunt 15 stupT cu
albine.
In timpul verer se face tirg
in fie-care Dumineca.
Are o scoala de baetr, infiin-
tata la 1863, Cu 69 elevr, si o
secan de fete, infiintata la 1877,
Cu 46 eleve, intretinuta de com.
Ambele scolr aa uti bun local
de zid. Scoala are o ¡nansa si
frumoasa gradina.
Sunt 2 bisericr, una edita de
locuitorr, la 1834 si a doua, la
1872, cu 2 preotr, 2 cintaretr
2 paracliseri.
Ianca, sta /je de dr.-d.f., jud.
Braila, pl. Vadeni, com. Periso-
rul, pe huía Faurei-Braila, pusl
In circulatie la 13 Sept. 1872. Se
afla intre statiile Dedulesti (10.2
kil.), si Urleasca Inal-
timea d'asupra nivelulur marir:
26 m. 69. Venitul acester statir
pe anul 1896 a fost de 155755
leT, 57 banT.
Ianca, lac sarat, jud. Bráila, avind
Aproape aceeasT compozitie ca la-
cul-Sarat de Ruga Baila. La N'.-
V. garer Ianca, prin mijlocul lur
trece hotarul intre com. Ianca
Perisorul. Rare-orr seaca in
timpul vera'. Are dota insule
: una in partea de N. si a
doua in partea de S. In mar-
ginea de V. a laculur se afla
ün izvor, care curge in lac.
[anca, mofle particulara, in jud.
Braila, pendinte de com. cu
acelas1 nume, In suprafata. de
6000 hect., dind un venir de
52000 le!.
Ianca, vale, jud. Braila, care
pleaca de la S. com. Roman si
 IANCA-DIN-DEÀL
Gurgueti, pe o 161-gime de 21/2
kil., merge spre S., strlmtorin-
du-se si trecind pe linga satul
Comaneasca, peste c. f. Braila-
Buzaci, pe litiga satele Traian
si Burdujeni, Coada-Iencei si
BAlanesti ; de ad i se ingusteaza
mar mult, trece pe linga satele
Morotesti, \lame i Burta-Ien-
cei, de unde ja directia spre
N. si continuä pana in dreptul
satului Calddrusa unde se pierde.
In cdpatiiul de N. al vaeT este
lacul Coada-Iencei, care nu seacà
maT nici o data, lar primavara, in
toata intinderea acesteT val, se
formeaza multe lacuri cari scad
vara.
Ianca- din- Deal (Ianca - Ve-
chle), sat, in pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, in care se afld
primaria com. ¡anca, la 25 kil.
de Corabia. Se invecineste cu
com. Dabuleni si Potelul. Are
1264 loCultorT.
Ianca-Noua, clitun, al comunei
Ianca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, situat spre N. de
Ianca-de-Deal. Se invecineste la
N.-V. cu mosia domeniala Sa-
dova si cu alte cimpii intinse.
Are 950 locuitori.
Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, com. urbana
Babadag; se desface din dea-
lul Talla-Bair ;se intinde spre
S. in o directie de la N. la S.,
brazdind partea de N. a plasei
si a comuneI; pe clina merge
drumul judetean Babadag-Ali-
bei-Chioi ; din el izvoreste valea
Doruchi-Dere ; are 112 m., do-
minind asupra orasului; este a-
coperit cu paduri i pasuni.
lancina, cap, in iezerul Razelm, "Iapa, tire, situate pe partea
situat in partea de E. a piase
Babadag si a judetului Tulcea ;
se aflA pe ultima prelungire E.
18
a dealului Chizil- S uhat,
digul Chizil - Cum.
Iancu- Caramel, vechig pichet,
cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasului, com. Virtescoi, la ho-
tarul spre Moldova ; azi e loc
izolat.
lane, bral (prival), in insula
Balta, teritoriul comunei Cocar-
gea, pl. Borcea, jud. Ialomita.
Ianoli, deal cu peIdure, jud. Ba-
cati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Slo-
bozia-Luncani, situat pe limita
satelor Dubasul i Arpeni.
lapa. Vez! Calul-Iapa, com. rur.,
In pl. Piatra-Muntele, judetul
Neamtu.
Lapa, sat, in jud. Nearntu, plasa
Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa,
situat pe valea piriului cu ace-
lasi nume, la 21 kil, de orasul
Piatra.
Are o populatie de 495 su -
flete : 251 barbati si 244 femer,
carr se indeletnicesc cu indus-
tria, agricultura, exploatarea te-
renurilor si a padurilor.
Are : I biserica, cu I preot
si 2 dascali ; 18 pive pentru fa-
cutul sucmanelor ; 9 mori de lapa, piidure, situata in judetul
apa ; 2 cariere de pieatra va-
rare; depozitul une! fabrici de
cherestea.
lapa, sertz;sor, jud. Baca, pl. Si-
retul-d.-j., com. Botesti, situat
la 2400 tu. de satul Botesti.
Are 8 familii, sati 34 suflete.
lapa, aria'. Vez! Gulieni i Nesi-
purile, din com. Cioara-Doicesti,
jud. Braila.
stinga. a Vilciului, in Bala, pen-
dinte de com. Bertesti-d.-j., jud.
BrAila; ail 20 case.
www.dacoromanica.ro
IAPA
lapa, movild, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, lîngä satul
Viteazul. In ce privete aceasta
movila este o legenda poporand :
ar fi avut o prin-
soare cu proprietarul moiel, ca
mosia sa fie a lui Mihaiü, daca
in timpul cit va oficia preotul
leturghia in biserica, va putea
Mihaiti sa ocoleasca cu lapa lui
mosia, iar de nu va putea, lapa
sa fie a proprietarului.
primi prinsoarea, dar maT ina-
tnte de ajunge la locul de unde
plecase, lapa a cazut si a murit,
iar Mihaiü alergd pe jos si cis-
tigl mosia.
In locul unde a cazut lapa,
s'a ridicat aceasta movila.
lapa, ostrov, jud. Braila, coprins
tare: la E.; Coitaneasa,
viroaga, la N.; Cremenea i MA-
nusoaia, la V. Este situat la S.
de ostrovul Popa.
lapa, ostrov, filtre Dunarea-Ve-
chie i Vilciul, pe teritoriul co-
mun elor Bertesti-d.-s., i Luciul,
din Ialomita, jud. Braila.
Tapa, pichet de frontierd, pe Du-
nare, in pl. Borcea, j u d. Ialomita.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna Calul-Iapa, cu o intin-
dere de 2946 pog. (socotindu-se
acele de pe mosia Calul).
lapa, izvor cii afta' minerald, in
jad. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Calul-lapa, situat pe Va-
lea-lepe!, la 3 ore departare
de orasul Piatra, in apropiere
de gara Roznov ; apa ferugi-
noasa-sulfuroasa.
lapa, inofie. Vez! Calul, mosie,
jud. Neamtu.
lapa, jafise, jud. Braila, incepe
 IAPA
de la coada privalului luT Mos-
Stanciu si da in partea stingl
a VilciuluT, la N. de cat. lapa.
lapa, priva/, care uneste Iezerul
lapa cu privalul Baicul, judetul
Braila.
lapa, pirig, jud. Neamtu, ce iz-
voreste dintre ramurile Tarclul
si Doselul, curge in directiune
V.-S.-E., pe teritoriul comunei
Calul-lapa, strins in ingusta vale
numita aIeper, formata de muntii
Doselul si IepeI (in partea stingd
a piriuld) si culmile Tarcdul,
Porfirul, Nechitul, Alunisul si
Negulesti (in partea .dreaptá a
piriultd), varsindu-se pe dreapta
riulul Bistrita in fata satuluT
Roznovul, dupa un curs apro-
ximativ de 12 kil.
Afluentii din stinga sunt : pi-
riul Catargul, Chiliile, Tochilele
(care se varsa la marginea sa-
tuluI lapa).
Afluentif din dreapta sunt :
piriul Minza, care izvoreste din
ramura Tarcaul, piraiele Pecela,
Jabolanul, Malina, cad Tes din
ramura Porfirul, pl. Negulesti,
din ramura cu acelasi nume.
lapa, vale, situatä de-a lungul pi-
riuluT lapa, com. Calul-lapa, pl.
Piatra - Muntele, jud. Neamtu,
cunoscuta pentru multele pive,
morI, cariere de piatra, varAriI,
depozite si fabrice de cheres-
tea. Dealungul piriuluI lapa se
intinde un canal foarte lung,
care serveste pentru transpor-
tarea dulapilor (lemnelor) de la
fabricI la depozite prin ajutorul
apei.
Iapa-A1136, deal, jud. Muscel, pl.
Podgoria, com. Valeni.
Iapce-Bair, jud.
culme de deal,
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul com. urb. Ostrovul,
19
In partea de N. V. a plasa si
cea de V. a comuneT; se des-
face din dealul Ieral-Ceea-Bair,
se intinde spre E., avind o di-
rectie generala de la N.-V. spre
S.-E., printre fluviul Dunarea si
valea Trincovita, afluent al pi-
riuluT Almaliul; ha. spre E,
ca prelungirr, dealul Bugeacul,
iar spre S., Dealul-CaramizeI ;
este acoperit cu semanaturI,
putine pasunI, iar la poalele de
N. si N.-V. se gasesc asezate
viile orasuluI Ostrovul ; Insu-s1
orasul este situat la poalele sale
nordice ; inaltimea cea mal mare
o atinge in virful Ostrovul (102
m.), fost punct trigonometric
de rangul 1 -la ; din cauza cd
el se termina brusc Bugg Du-
pare, malurile flaviului sunt in-
nalte si ripoase ; este taiat de o
multime de drumurf: spre Silis-
tra, spre Cuzgun, si apol de
drumurf comunale spre satele
Almaliul, Bugeacul, etc., si care
se intretaie In diferite senzurT.
IarbA-Dulce, tirld, jud. Braila,
pe teritorul com. Filiul, la 9'/2
kil. spre N. de satul Filiul sat'
Budisteanca, pe drumul de la
Filiul la Perisor. Are o Intindere
de 13 hectare, cu o populatie
de 24 familiI, sail 97 suflete.
Vite sunt: cal, 230 vite
65
cornute, 300 Or 0 25 pora.
Iarba-Ro§ie, lac, in insula Balta,
pe teritoriul comunei Bordusani,
pl. Ialoinita-Balta, jud. Ialomita.
larca, cot pronuntat, al CalmAtu-
iuluT, la N. de satul Insuratei,
jud. Braila, unde a fost podul
peste almatuiti, pe vechiul
drum al Braila
larca, movild, jud. Braila, in mar-
ginea de V. a satuld Vizirul.
Aci se intilnesc mosiile : Gro-
zesti, Vizirul si Domeniul Braila.
www.dacoromanica.ro
IAItiM-MWLIC
Iarlm-Ba§a, yid' de deal, in
jud. Constanta, plasa Silistra-
Noua, comuna Hairan-Chioi, ca-
tunul Sevendic, pe muchea dea-
lulu! Ghiol-Punar ; are 196 m.
inaltime ; prin el trece hotarul
DobrogeT in spre Bulgaria.
IarIm-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, plasa Silistra-Noua, com.
Hairan-Chia, catunul Sevendic,
jud. Constanta; pleaca din dea-
lul Iarim-Basa si se coboara In
valea Sevendic ; malurile sale
sunt acoperite cu padurT.
Iarlm-Iuc, deal, in jud. Tulcea,
plasa IstruluI, pe teritoriul co-
muner Cogelac, si anume pe
acela al catunuluT OA Inan Ces-
me ; se desface din dealul Rim-
nic-Bair, se intinde spre N.,
intl.' o directie generala de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea cen-
trala a plaseI si de N. a co-
munef ; are o inaltime de 206
m., punct trigonometric de ran-
gul al 3-lea, dominind satul
Inan Cesme ; acoperit cu finete.
Iarlm-Iuc, movild, in jud. si pl.
Constanta, com. Techir-Ghiol,
catunul Hazi-Diuliuc ; situata pe
muchea dealuluT Hazi.Diuliuc ;
are o inaltime de 44 m., domi-
nind satul Hazi-Diuliuc.
Iarlm-Iuc, movild, in jud. Con-
stanta, plasa Silistra-Noud, co-
muna Hazarlic, cdtunul Ghiol-
Punar ; are 105 m. inaltime
este acoperita cu verdeata, iar
la poale sunt padurf.
Iarlm-Iuiuc, movill, in jud. i
plasa Constanta, comuna Cara-
Harman, catunul Peletlia ; are
73 m. inaltime; e acoperita cu
verdeatd; este asezata pe dealul
Peletlia.
Iarlm-Me§elic,p/atoa, pe dealul
 JARiM-TABIA,
Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa
IstruluT, pe teritoriul comunelor
rurale Beidant i Cogelac, situat
In partea centrall a plasif
de N. a comunelor ; este aco-
perit jumatate cu tufarisurT, ju-
matate cu finete.
Iarim-Tabia, nume, dat de TurcI,
ruinelor unta mic castru-roman,
jud. Constanta afiator litiga va-
lul roman de pamint, lingà mo-
vila Avreliuc, la 3 kil. spre N.
de orasul Constanta.
Iarmac, in bratul
jud. Tulcea, coprinsa intre bra-
tul principal si cele secundare,
Solomonof i Vilcov, pe teri-
toriul comuneT urbane Vilcov,
din Basarabia-Ruseasca ; are o
lungime de 8 kil. si o intindere
de 480 hect. este neproductiva,
fiind acoperita cu stuf.
Iarul, pirta, pl. Siretul-de-Sus,
com. Berbenceni, j ud. Bacan, care
curge prin satele Chiticeni
Berbenceni, in directie S,-N.
apoT infra in judetul Roman,
prin com. Poiana-Iurascu, spre
a se scurge In Siret, d'a stinga,
dimpreung cu Piriul-OdobuluT.
Ia§anca, deal, pe mosia Dara-
bani, com. cu .aceeasT numire,
pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,
In hotar cu satul Grivita, din
com. Paltinisul.
Ia§anca, pîrîi, izvoreste dintr'o
fintina, de sub dealul Bulean-
dra, com. Darabani, plasa Pru-
tul-de-Jos, jud. Dorohoiti, cur-
ge spre S., si dupa ce formeaza
iazurile : Iasanca, Ieparia si al-
Turculuf, se varsd in piriul Po-
driga.
Ia§anca (Valea-), vale, formata
lingd dealul cu acelasi nume, pe
mosia Darabani, com. Darabani,
www.dacoromanica.ro
20
pl. Prutul-de-jos, jud. Doroholti,
pe care se afla vechea seliste,
Iasanca, unde se spune ca odi-
nioara a locuit o colonie venita
de la Iasi.
Ia§anul, deal, pe mosia Putu-
reni, com.. Cotusca, pl. Prutul-
de-Jos,, jud. Dorohoia.
la§i, judel, numit ast-fel de la
capitala sa. Formeaza o parte
din hotarul Tare la E. spre
Rusia, in partea de sus a Mol-
dova E asezat pe valea i po-
disul dintre riurile Prutul
Jijia, incepind din hotarul de
S. al jUd. Botosani ; pe valea
podisele dintre riurile Rija.
Bahluiul ; pe valea 13ahluiuluT
si pe sirul de dealurT, care se
prelungese de la N.-V., de-a
dreapta riuluf Bahluiul, din mar-
ginea de S. a jud. Botosani si
Suceava, lastndu-se spre S.-E.,
pana in marginea de N. a jud.
Vasluiti si D'Alela.
Limitele. Se margineste la
N. cu jud. Botosani, linia de
hotar incepind din malul drept
al riuluT Prutul, de la satul Bada-
rdi (com. Bivolari, pl. Turia) si
inclinindu-se spre S.-V., pe mar-
ginea pl. Turia, pana in ma-
lul sting al riuluT jijia, din sus
de satul Andrieseni, (com. Epu-
reni, pl. Turia) ; de ad i se in-
dreapta pe marginea pl. Bahluiul,
prin punctele : Onesti (com. i-
potele), Luparia (com. Badeni),
Hirläul (jud. Botosani) si Zaga-
via, pana in dreptul satuluT Sti-
claria (com. Badeni). La V. se
margineste cu jud. Suceava, din
dreptul satuluT Sticlaria, prin
punctele : Viriti (com. Ceple-
nita), ZbIereni (com. Cotnari),
Valea-RaculuT, Cirjoaia, Baiceni,
Cucuteni, Secaresti i Dadesti
(com. Baiceni), pana. in margi-
nea TirguluT-Frumos; de acolo
cu jud. Roman, pe marginea de
IA1 (JUDET)
S. a pl. arliga.tura, prin punc-
tele: Buznea, Gdnesti i Bra-
nesti. La S. se magineste cu jud.
Roman, unja hotaruluT conti-
nuind pe marginea de S. a co-
munelor : Goesti, Sinesti, Po-
pesti i Pausesti, iar de la satul
Bojila, lastndu-se pe marginea
pl. Stavnicul pana in soseaua ju-
deteana ; mal in jos incepe li-
mita cu jud. Vasluia, prin punc-
tele : Tibana i Mironeasa, si
din soseaua judeteana de pe dea-
lul BordeT, de la satul Sperieti
pe marginea pl. Codrul, mer-
gind hotarul prin punctelePo-
iana-cu- Cetatea, Slobozia -Do.
brovatuluT, Tirgusorul - PoeneT
si de la satul Comarna, tre-
ciad pe marginea pl. Branis-
tea. Din soseaua judeteana, din
jos de Costuleni, incepe mar-
ginea jud. Falda, avind hotar
apa JijieT, pana. din jos de sa-
tul Macaresti, la satul Coltul-
CorneT (jud. Falcill). La E. se
margineste cu Basarabia, de
care se desparte prin nIul Prut,
hotand incepind de la satul A-
cial-E (com. Bivolari), din mar-
ginea de S. a jud. Botosani
mergind pana din jos de satul
Macaresti, In marginea satuluT
Coltul-CorneT, din jud. Falciil,
udind de-a lungul marginele
spre E. ale plasilor Turia i Bra-
nistea.
Forma. Forma teritoriuluT
judetuluT este aceea a unuT romb
neregulat. Aspectul salí topo-
grafic ni se infatiseaza prin treT
sirurT de dealurT longitudinale,
cu diferite ramificarT, ridicindu-
se de la N.-V. si inclinind spre
S.-E., cu tref vAl marT, prin
care curg treT riurT. In dota
puncte, la intrarea riurilor: Jijia
Bahluiul in sesul PrutuluT, se
termina. dota din aceste sirurT,
iar al treilea, care incinge jude-
tul pe toata partea de S.-V. In
forma de semicerc, se lasa prin
IA51 (JUDET)
diferite ramificar! in jud. Vas-
luiA si Fakir'.
Regiuni. Teritoriul judetu-
la este mal tot deluros, si face
parte din sistemul dealurilor cu-
prinse intre Siret si Prut, for-
mind doua regiunI : una se In-
tinde de-a dreapta Bahluiulta,
ale caruI dealurI mar!, formate
din straturI de piatra, sunt a-
coperite cu padurI, vil' si livezI;
lar alta de-a stinga riulul Bah-
luiul, numita zona cimpeana,
formata din dealurT mal miel,
podisurI si sesurI, acoperite cu
finete, imase si semanaturI.
Intinderea. Suprafata teri-
toriulul este de 291137 hect.,
sati de 2911 kil. p., dulä ca-
dastrul publicat de catre Di-
rectia Statisticel din Moldova,
la anul 1860, calculata.
Clima. Clima in general
este sanatoasa si dulce; partea
PrutuluT este maT umeda prima-
vara si toamna, partea padurilor
maT racoroasa in timpil vereI.
Calitatea soluluT in genere e
buna sis productiva.
Pentru inaltimea terenuluT de
la nivelul mariT, se poate lua ca
punct de plecare orasul Iasi,
care este la o inaltime de 318
metri ; cu cit insa ne vom sui
spre N., nivelul va fi mal* ri-
dicat.
Orografia. Dealurile carT
se prelungesc de la N.-V. la
S.-E. a judetuluI, nu sunt de
cit ramificarT din lantul nepre-
curmat al dealurilor cae se in-
tind din Carpati, 'filtre Siret g
Prut, pe toata linia Siretultif.
Din acest lant se desface o ra-
mura, care pleaca printre riurile
Prutul si Jijia, din sus de Do-
rohoiri, trece prin jud. Botosani
si apol intra in acest judet, ter-
minindu-se in 'sesul PrutuluI, la
satul Carniceni, pl. Turia, unde
si rtul jijig intrA in acest ses.
Partea acestuT deal, de la intrarea
21
sa pe teritoriul judetuld, ja nu-
mele de Podisul-Turief, care
formeaza pe dreapta culmea
despre V. a sesuluT JijieI, iar
pe stinga culmea despre E. a
sesuluT PrutuluT. Din acest podis
(pe intinderea canija se aflA un
drum vechiA, numit al Furilor),
se desfac alte ramurT, formind
diferite va culmI si dimburI,
carT se sfirsesc in marile vaI
aflate la dreapta si stinga luI.
Tot din lantul cel mare de
dealurl din linia SiretuluT, se
desfac alte dota ramurf, din sus
de satul Deleni, din jud. Boto-
sani, aproape de Hirlati ; una
pleaca pe dreapta si alta pe
stinga riuluT Bahluiul.
Ratnura care intra in judet,
printre rtul Jijia si stinga riuluI
Bahluiul, ocupa cea mal mare par-
te a terenuluI pl. Bahluiul, pre-
QUM O tot terenul pl. Copoul, ter-
minindu-se in sesul Prutulul,
pe toata intinderea de la intra-
rea in acest ses a riurilor Ji-
jia si Bahluiul.
Aceasta ramura, fiind intre-
täiata, in diferite directiunT, de
un numar de vAT, formate de
plraie, prezinta mal multe culmI.
Ast-fel este culmea dintre riul
Jijia si piriul Miletinul, care se
prelungeste din jud. Botosani,
com. ipotele, pana din jos de
satul Vladeni, unde Miletinul,
se varsa in Jijia. Alta culme
se intinde printre piraiele : Mi-
letinul si Jijioara, care cuprinde
o parte a pl. Copoul, trece
prin com. Gropnita, terminin-
du-se in marginea de S. a com.
Movileni, unde piriul se varsa
In Jijia. O culme pleaca Intre
piraiele : Jijioara si Hucul si
continua pana in sesul Prutu-
luI, intretaiata de alte miel val
si piraie, lar alta culme se in-
tinde filtre 0.1111 Hucul si Ba-
hluiul, trece prin com. Bel-
cesti si se sfirseste la satul Spi-
www.dacoromanica.ro
IAI auDED
noasa, com. Birlesti, la conflu-
enta piriulul cu riul Bahluiul.
Ramura din dreapta riuluI
Bahluiul incinge toatA partea de
V. si de S. a jud., fiind cea
mar ridicata si acoperita cu pa-
durl, din care o culme, cu di-
ferite ramifican, se intinde in-
tre riul Bahluiul si &tul Bah-
luetul, incepind din satul Zaga-
via (com. Badeni). Aceasta cul-
me se intinde prin comunele :
Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos
si se termina in tirgusorul Po-
dill-Iload, la confluenta piriuluT
Bahluetul cu riul Bahluiul. Alta
ramura incepe din com. Buz-
nea, din capatul de V. al pia-
se! Cirligatura, desfacindu-se din
ramura cea mare de dealurI din
jud. Roman si anume de la satul
Poenele-Oancer; aceasta culme
cu variatele sale ramificArT, se
intinde sub numele de Dealul-
Mare, de alungul piase! Cirliga-
tura, intre piraele Bahluetul pe
stinga, pana la Podul-IloaeI, lar
de acolo intre riul Bahluiul si pe
dreapta piriulur acovatul, de la
padurea Boghicea (jud. Roman),
ce face mal in jos hotarul jud.
Vasluiu ; apoT din com. Pausesti
trece In pl. Stavnicul, prin dota
culmI, din care una pleaca prin-
tre piraTele Stavnicul si saco-
vatul, trecind prin com. Miro-
neasa, in jud. Vasluiii, lar par-
tea din stinga StavniculuT, se
prelungeste intre riul Bahluiul,
para la varsarea lul in Jijia,
si de acolo pe Ruga riul Jijia,
pana in dreptul satuluT Maca-
resti, din marginea jud., de unde
trece in jud. FalciA.
ldrografia. Apele ce curg
pe teritoriul jud. In directiune
de la N.-V. la S.-E. sunt :
Riul Prut, care uda toatA par-
tea de E., de la satul Badarai,
pe marginile plasilor Turia si
Branistea, pana la satul Maca-
resti, facind hotarul cu Basa-
IA§I (JUDET)
rabia. Este cel mal mare rid
si cel mal folositor pentru jud. ;
cad, pe toata intinderea so, a-
limenteazA Cu apa necesara, atit
satele, eft si intinsul ses, pe
care se prelungeste, facindu-1
fertil in productiunea erber. Prin
debordarile sale intretine apele
girlelor si ale baltilor, ce pro-
duc stuharii, papura, pestI si
racT, servind tot odatd si pen-
tru adApatul vitelor, cad se cresc
pe intinsele imase aflate pe se-
_
sul luI.
Jijia curge de la N. spre
S.-E. printre plasile : Bahluiul,
Copoul si Turia (hotar natural
intre ele), formind intinsul ses
al JijieI, bogat in finete si imase,
car/ inlesnesc cresterea vitelor.
Acest riA, de la trecerea sa in
sesul Prutului, din pl. Branistea,
pe care-I uda in toata lungimea,
pe dreapta, devine mar mult pa-
gubitor, atit pentru agricultura,
eft si pentru climA, cdcI prin
multa sa apropiere cu riul Prut,
curgind paralel pe acelas1 yes,
mareste indoit volumul apelor
In timpurile zlotoase, cad esind
din matca lor, acopar in cea
mal mare parte sesul, producind
inundatiuni foarte marl, cad cite-
o-data ineacá iarba si semAna-
turile.
Bahluiul curge de la N. spre
S.-E., prin mijlocul pldser Bah-
luiul, printre plasile : Cirligatura,
Stavnicul, Codrul, Copoul si
Branistea, (hotar natural in unele
partI) ; formeaza o vale intinsA.,
bogata in imase si finate ; ali-
menteazd cu apa necesard toate
satele de pe ambele malurl, pre-
cum si tirgurile : Podul-lloaeI si
orasul Iasi.
Marl de aceste trer riuri,
sunt un numar mare de piraie
si piriiase, care curg in diferite
directiunI, varsindu-se unele la
dreapta si altele la stinga aces-
tor riurI, ast-fel sunt : Bahluetul,
www.dacoromanica.ro
22
Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalnita,
Cirjoaia, Miletinul, etc.
Producliunea. Din 291137
hect., intinderea teritoriuluI jud.,
73354 hect. se cultiva pentru
cereale, legume, tubercule si
plante oleioase ; 4151 hect. este
pamint, pe care se afla vil; 44834
hect., pdmint acoperit cu pa-
dud, din car/ : 31426 hect. sunt
particulare si 13408 a Statului ;
iar 178798 hect. se afla ocu-
pate de orase si sate si acope-
rite de ape, imase, lived si ripI.
Cultura cerealelor e foarte in-
tinsa. Aproximativ cultura po-
rumbului se face pe o intindere
de 41 108 hect. a griuluI pe 24931
hect., a orzuluI pe 5181 hect.,
a ovazulur pe 1799 hect., a se-
care! pe 229 hect., a hristeI pe
70 hect.
Dintre legume : fasolea pe 416
hect., mazArea, pe 44 hect., lin-
tea pe 27 hect.
Tubercule : caitofele pe 482
hect.
Plante oleioase : rapita pe I I I
hect., cinepa pe 134 hect. si
inul pe 3 hect.
Productiunea cerealelorinteun
an bun se poate socoti in ter-
men mijlociti urmatoarea: 463000
hectolitri porumb, 252000 hec-
tolitri grid, 65000 hectolitri orz,
26000 hectolitri ovaz, I 900 hecto-
litri secara, 500 hectolitri hrisca.
Productiunea cartofelor este
aproximativ de 2500000 kilogr.
Productia plantelor oleioase:
rapita woo hectolitri, cinepa
1200 hectolitri.
Viile produc in termen mij-
lociA 100000 hectolitri vin.
Pe lingA agricultura, cultura
vitelor face bogatia jud. Numa-
rul capetelor de vite ce se eresc
pe intinsele imase si finate este
de 240000, din car!: 84424 vite
mad cornute, 120457 cif, 1177
capre, 48 bivolf, 10207 cal si
24023 rimItorI.
1A§I (JUDET)
Cultura livezilor produce foar-
te multe fructe alese si frumoase,
carI pe lingA cA se consumä in
tara, se exporta. si in straina-
tate.
Cultura albinelor, este maI pu-
in intins5. ; din 12400 stupI, se
scoate : 30000 kilogr. miere si
moo kilogr. ceara.
Cultura vlermilor de mama
se face numg in cite-va sate.
Padurile, sun t intinse si satis-
fac trebuintelor locuitorilor din
judet ; din ele se scot tot felul
de lemne pentru constructiunI
si foc, lemne care se transporta
,si afara din judet.
In pOdurI se gAsesc urmatoa-
rele animale albatice: capri-
oare, pord, lupi, vulpl, jderr,
epurI, etc.
Din dealuri si pirafe se scoate:
pIeatra väroasà, pleatra pentru
zidirT si sosele, nasip si prundis.
Apele ce se intind pe teri-
toriul judetuluI, pe Enga ca ali-
menteaza satele, sesurile si dim-
piile cu apa necesara, Inlesnind
vegetatiunea plantelor si creste-
rea vitelor, contin si pestI, racI si
scoicI pentru hrand ;- stuh pen-
tru foc, acoperitul caselor si a
ocoalelor ; papura, din care se
fac rogojini, etc.
Industria. Sunt in judetul
Iasi (afard de orasul Iasi), 3 vel-
nite, in care se fabrica rachiti, 38
morT de aburI pentru macinat
fling, 88 morI de apd, 8 de Ant
si 3 cu animale, 1 fabrica de te-
racota in satul Scobilteni, 2 de
luminar!, una de scrobeala, In
com. Buciumi, si una de dubl-
lArie, in com. Galata.
Ca tabricatiunI primitive sunt:
oldria in com. Poeni, rotAria
In com. Voinesti, butnaria in
com. Buciumi (scoala de meseril).
Industria manuall: impletirea
de palAriI de paie si impletirea lo-
ziilor, din earl* se fac : panere,
cosurI, scaune, a inceput prin
 IAI GUDET)
$coalele rurale acum de cit-T-va
ani.
RogojinT $i co$ciuge, imple-
tite din papurd, precum $i md-
turi se fac prin satele: Bosia,
Prisacani, Vorovesti si Uricani.
Industria casnica se inseamnd
prin lucrul bumbaculuT, cinepeT,
inuluT $i a lineT, din cari se
fac : pinze, toale, sumani.
In raport cu industria rurala,
cea urbana a luat insa o des-
voltare mal' intinsa. In ora$ul
Ia$i, mai cu seamd, pe tina d:-
feritele meseril ce se exerciteaza,
pentru trebuintele orasenilor $i
chiar ale locuitorilor din judet,
se mal' inseamna : cite-va pcoli
. de meserie, ateliere de stolerie,
fferarie, tinichigerie, fabrica de
cartonaj, cortele, fabrici de bere,
soda, etc.
Comerciul. Se face in aces:
judet un intins comercia', cu to'
soiul de cereale, dar mar cu
seama cu gria, porumb, seca-
ra, orz $i °yaz ; cu vite : boT,
yac!, oT si rimatori ; cu piel',
Una $i brinzd ; cu lemnarii de
tot felul, afara de brad ; cu vi-
nuri de cele maT bune calitati,
din podgoriile: Cotnari si Ia$i,
precum si cu fructe.
Desfacerea acestor producte
pentru strainatate se face mar
ales in pieata ora3ului Ia$1.
Pentru comerciul intern sunt
tirgurile : Podul-Iload $i Tirgul-
Frumos, precum pi 12 iarma-
roace anual in ora$ul Ia$1, pe
$esul Frumoasel; patru iarma-
roace la Podul - Iloaei $i unul
mare la Tirgul-Frumos.
Calea-Feratd. O t'amura plea-
el din ora$ul Iasi spre V. $i tre-
ce prin tirgurile: Podul-Iloaei
$i Tirgul-Frumos, de unde e$ind
din judet pleaca spre Pa$cani
(Suceava), legind judetul cu toa-
te orapele $1 localitätile ce ati
retele ferate. Pe aceasta cale
sunt patru garT : Ia$i, Cucu-
23
teni, Podul-Iloael si Tirgul-Fru-
mos, prin cari se face comu-
nicatie pi transportul producte-
lor de prin judet. Alta ramura.
pleaca de la Ia$i, spre Ungheni,
prin Cristesti; aceasta cale co-
munica cu Rusia, legindu-se cu
reteaua ferata ruseasca prin un
pod mare de fier construit peste
riul Prut. Comunicatia pi tran-
sportul grinelor se fac pe acea-
ta linie prin statiile: Cristesti $i
Ungheni. O a treia linie ferata
duce le Vasluiti $i de acolo la
Birlad $i Mar5.$epti unde se
leaga cu intinsa retea care stra-
bate centrul Moldovei. Aceasta
linie are in jud. 14 statiile la
Ia5i, Ciurea $1 Birnova.
Calea-Nationald. Ramura de
$osea pietruita ce se prelun-
ge$te de-a lungul tare! dela S.
la N., trece prin jud. Roman
In jud. Iapi, pe la Tirgul-Fru-
mos, vine spre E., paralel cu
calea ferata prin ttrgu$orul Po-
dul-Iload, pana in ora$ul Ia$i,
de unde se ramifica, o parte
spre Vasluiti, iar alta pana in
marginea Prutului, la satul Tu-
tora.
Calea-Mixtd. Dela Tirgul-Fru-
mos, din poseaua nationala, plea-
ca o ramura de posea pietruita
spre N.-V., prin mijlocul pl.
Bahluiul, pana in marginea t'ir-
gului Hirlail, din jud. Boto$ani,
pe o intindere de 33 kil.
Cdt judelene. Din ora$ul Ia$1,
pleaca trei ramuri de posele :
una spre N. prin pl. Copoul $i
Turia, pana in marginea jud.
Boto$ani, la Badarli din com.
Bivolari ; aceasta osea este pie-
truja, avind o lungime de 53
kil.A doua pe o lungime de 65 kil.
pleacA de la Iapi, spre N.-V., dea-
lungul plApilor Copoul pi Bah-
luiul, pi, dincolo de satul Onepti,
com. Sipotele, se leagA cu ju-
detul Botopani. O a treia pleacl
spre S., de la orapul Iapi, prin
www.dacoromanica.ro
fAI (JUDET)
mijlocul pl. Codrul pi prin mar-
ginea de N. a pl. Stavnic, le-
gindu-se cu jud. Vaslui0 dea-
supra dealului Bordea, la satul
Grajduri ; e pietruita li are o
lungime de 18 kil.
De la tirgu$orul Nicolina,
din marginea de S. a ora$uluT
Ia$i si din dreapta $oseler
Ia$1-Vasluitl, pleaca alta ramura
spre S.-V., pe partea de N. a
pla$ei Codrul, prin tirguporul $i
podgoria Galata, apor trece prin
mijlocul pl. Stavnicul, trece
de-a curmezi$ul Dealului-Mare,
prin localitatile : Sacaturile, Boji-
la, Lingurari si Ghideni, la margi
nea de N. a jud. Roman, pe o
lungime in total de 50 kil.
Din $oseaua nationala Ia.$1-
Tutora, de la satul Tomepti,
pleaca pe dreapta o alta ramu-
t'A de $osea, pe partea de N. a
plasei Codrul, 5i, din jos de sa-
tul Comarna, trece pe partea
de S. a plhei Brani$tea, pana
dincolo de satul Costuleni, de
unde se leaga cu jud. Vasluiu.
Cdi laterale. Drumul numit
al Brani$teT, format din cal co-
munale, pleaca de la N. din
poseaua judeteana Ia$1- Botopani,
anume de la satul Trifepti, com.
Hermeziul, pl. Turia $i se pre-
lunge$te pe $esul PrutuluT, de-
a lungul pla$ei Brani$tea spre
S., pana in marginea satului
Mdcare$ti, com. Costuleni, unde
se leaga cu jud. Falciti.
Drumul ce pleaca de la t'ir-
guporul Podul-Iload, spre N.-V.,
prin pl. Bahluiul, prin Belcesti,
Hodura, Ceplenita, dincolo de
B Adeni se leaga cu $oseaua
mixta, aproape de Hirlail.
impdriirea administrativa.
Judetul Iapi se imparte in 7 pl.
pi anume:
Bahluiul, cu 8 com., 1
tirgu$. pi 57 sate.
Brantftea, ca 8 com., 1
tirgu$. li 38 sate.
IA51 GUDET)
Cirligittura, Cu 7 com. I
tirg. urb. ai 4o sate.
Codrul, Cu 5 COM. 3 t'ir-
gu$oare $i 23 sate.
Copa, Cu 6 com., 2 tirgurf
si 30 sate.
Stavnicul, Cu 5 com., I t'ir-
gu$or $1 36 sate.
Turia, cu 5 com., 3 t'ir-
gu$. $1 37 sate.
Sunt in total 44 com., io tir
gupare 2 orase si 261 sate.
Populapa.Sunt in jud. Ia$1
32975 familiT, san 172935 sufle-
te, din mil: 27520 familiI saa
105400 suflete, trAiesc in sate
si tirgusoare, iar restul in ora-
$ele : Ia$i $i Tirgul-Frumos.
Sunt: 70435 asatoritT, restul
necasatoriti, vaduvI $i divor-
tatI; 119532 ortodoxI, 36425
evreI, 4524 catolicI, 399 protes-
tanp, 232 gregorienI, 520 lipo-
ved, etc., etc.
Cu $tiinta de carte sunt 45290
loc.
Admizzistrajia. Puterea ese-
cutivä a jud. este incredintata
unul Prefect, care are in ajutor
la administrarea plä.$ilor, 5 sub-
prefectt $1 44 primad Cu aju-
toarele lor, pentru administrarea
comunelor; politia ora$uluI Ia$i
este incredintata unuI Prefect,
ajutat de 6 comisad, me multI
sub-comisad $1 epistaff.
Bua'getul judetuluI in ce pri-
ve$te fondul zecimilor este de
620670 leI, 95 banI la venitud
$i de 261437 leI, 73 banI la
cheltuelI, lar in ce prive$te fon-
dul pentru drumurl, este de
202109 Id, 7 banI, la venituff
$i 196791 leI, 20 banY, la chel-
tuelI.
Serviciul sanitar.Acest ser-
vida se face in judet de catre
un medic primar, ajutat de 5
medid de plA$T $i unul de ora$
in Tirgul-Frumos $i de 42 moa$e
comunale, avind sub ingrijirea
lor 4 spitale In: Tirgul-Frumos,
www.dacoromanica.ro
24
Podul-IloaeI, Bivolari $i Voine$ti.
Medicamentele pentru popula-
tiunea rurala se dati gratuit de
catre judet $1 comune. Pe Ruga
micile farmacri din fie-care spi-
tal, se mal afla una in Tirgul-
Frumos $1 alta in Podul-Iload.
Pentru cautarea vitelor bol-
nave sunt doI veterinad: unul
de judet $1 altul pentru ora$1.11
Ia$i.
Mara de medicul de judet,
se afla un Medic-Primar al ora-
$uluT Ia$1, 5 medid $1 5 moa$e
ale despartirilor, pu$T la servi-
ciul populatieT sarace ; osebit de
ace$tia mal sunt medidi spita
lelor din ora$, precum $1 aceI
particularI.
Sunt dou5. consiliI de higiena :
unul al judetuluI $i alt.11 pentru
ora$.
yustilia. In judetul Ia$1
se af15. 6 judecatoriI de ocol:
una in Tirgul-Frumos, pentru
pla$ile Bahluiul $i Cirligatura ;
una in tirgu$orul TigänaM, pen.
tru p15$ile Copoul $1 Turia; una
In tirgusorul Socola, pentru pla-
sile Stavnic, Codrul $i parte
din BraniSea, iar 3 in orawl
Ia$1. In orapl Ia.$1 este un tri-
bunal divizat in patru sectiunI,
cu patru pre$edintI, din carf
unul prim-pre$edinte, opt jude-
catorI, patru supleanti.
Pe Ruga acest tribunal, se
afla politla judiciara, formatá
din Primul-Procuror $i patru pro-
curod de sectiI, doI dintre ju-
decatorif tribunaluluI fiind in-
sarcinatI $1 cu instructia crime-
lor $1 delictelor.
Se af15. o Curte de Apel,
cu doua sectiunI, cu un prim-
pre$edinte, un pre$edinte, opt
membri $i doI supleantI, $1 avind
sub jurisdictia sa tribunalele din
judetele: Dorohoiti, Boto$ani,
Suceava, Neamtu, Roman, Ba-
cati, Vasluiti $i Falda.
Parchetul CurteI este compus
tikg (JuDET)
din Procurorul- General $i dol
procurorI de sectiI, care exer-
cita puterea judiciara asupra
intrege jurisdictiI a CurteT de
Apel.
Tata statistica judeciara din
1892: 41 individ prevenitI la
curtea cu juratT ; 1423 la coree-
tional ; 3200 cartI de jud. por-
nite ; 259 procese civile termi-
nate; 242 procese com.; 74
electorale.
Cultul. Locuitorifi judetu-
14 sunt mal totI de religia
ortodoxa, avind bisericile lor
prin sate $i tirgurI, in numar
de i88, afara de 9 capele (pa-
raclise), cu 593 deserventi $i a-
nume : 223 preotI, 24 diaconIf
231 cintaret1 $i 115 eclesiarcI.
Afara de acestea mal sunt:
patru bisericI catolice; una lu-
terana, una armeana $i douà li-
povene. EvreiI, carI dintre strainI
sunt maI numero$I in judet, ati
mal multe sinagoge.
Bisericile ortodoxe, cu deser-
ventir tin de Mitropolia Mol-
dovd $1 a Suceavel. Pentru ju-
decarea cleruluI $1 administrarea
bisericilor se afla un conzistoria
la Mitropolia de Ia$i, doI pro-
toerel, unul pentru judet, altul
pentru ora$, $i 2 sub-protoerd.
Bisericile se intretin : parte
de Stat, numite manastirl ; cele
maT multe de comune $1 foarte
putine de epitropli ai particular'''.
Manastirile din judet sunt :
Galata, Hlincea, Cetatuia, So-
cola, Birnova, Hadimbul $1 Aro-
neanul.
Instrucliunea.Sunt in judet
144 de $coale, afara de acele
private, care sunt In numar de
peste zo.
Dintre $coalele publice pri-
mare, 87 sunt rurale, cu go in-
vA0.torT, 6 invAtatoare si cu o
populatie $colara. de 3105 baetr,
724 fete.
Posta' fi Tele:re. In jud.
 IA§I (ORA)
Iasi sunt oficir telegrafo-telefono-
postale in urmatoarele localitatf:
orasul Iasi, 3 oficiT, Cu un ve-
nit de peste 350 miT leT; Po-
dul-IloaeT, Cu venit r0000 leT ;
Tirgul-Frumos, cu un venit de
15000 leT si Bivolari (pl. Turia),
cu un venit de peste 4000 leT
anual.
Ia§i, orar, capitala judetuluT Iasi
resedinta Inalt -Prea- Sfinti-
tuluT Mitropolit al MoldoveT
al SuceveT i vechia capitala
a MoldoveT. Se afla situat pe
capetele de S. ale dealurilor :
Copoul si Sorogari; pe valea
dintre aceste cloua dealurT, prin
care trece piriul Cacaina si pe
ses ilBahluiul, pe care trece
riul Bahluiul, o parte se pre-
lungeste peste piriul Nicolina,
pe podisul sudic al comuner
Galata. Se afiä intre plasile :
Copoul la N., Branistea la E.,
Codrul la S. si Stavnicul, cu o
parte din Copoul, la V.
Pozitiunea acestul oras este
frumoasa, fiind inconjuratá mal
din toate partite de dealurl a-
coperite cu vil i livezT.
Inaltimea orasuluT de la nive-
lul mareT e de 318 m.
Partile cele mai prIncipale
din earl e format Iasi sunt:
Tatarasi, partea de pe dealul
Sorogari ; Copoul, Ticaul (Sara:
ria) si Pacurari, partea asezata
pe dealul Copoul ; Podul-Lung,
Frumoasa si Broscaria, partea
asezata pe Bahluiul; Tirgu-
sorul Nicolina, partea de pe
platoul Gal/tel.
Osebit mal sunt un numar
mare de alte numirT de maha-
lale i strade.
Intinderea orasuluI este de
16235740 metri patratT--=.1 r 82
falcl, 27 prajinT si 13 stInjenT
Strati saa 1623 hectare 0 5740
metri patratT.
Are o populatie de 11049
61275. Nara* Diefintior Geared& VoZ. rr:
26
familif, sail 59427 suflete 26698
barbati si 32729 femeT; 21203
casatoritT, 31814 necasatoritt,
6r7o vaduvl si 240 divortati;
24087 ortodoxI, 33141 mozaid,
1709 cato lid, I I 3 grigorienr,
350 protestantI, 18 lipovenT
9 de deosebite religiunT ; 24780
RominT, 31829 IzraelitT, 188
PolonT, 728 Rus!, 1533 Ger-
manT, ii i GrecT, 33 Lipovenl,
77 Francezi, i Belgian, 8 Olan-
dezT, 9 BulgarT, 50 UngurT, 6
AmericanT, ro TurcT si I Spa-
n iol.
Stia carte 16276 persoane.
0 parte din acestI locuitorT
se ocupa Cu agricultura, iar a-
proape treT partI cu comerciul
si industria.
Comerciul constä în cumOra-
re de producte si vite ; in vinde-
rea lor in partI micT prin localitatT
sI 'in can titAtI marl in strainatate ;
in cumparare de marfurT strain e :
lipscaniT, Mann' i fferariT, care
se desfac pentru trebuintele o-
rasenilor si a locuitorilor din
judet, lar in cantitatT marl, ora-
selor din judetele vecine.
Sunt treT piete : una numita
medeanul Sf. Spiridon, in par-
tea de sus a orasuluT, alta la
centru, unde este o hala mare
frumoasa, si a treia, medenasul
din Tirgusor.
Pentru lemne de foc sunt de-
pozite pe ulita Orel, iar pentru
lemne de constructif, doul me-
deanurT, unul la batiera Särä-
riel altul Raga Bahluia, la
Podul-Ipsilante.
Pentru inlesnirea negotuluT
de vite, sunt statornidte 12 iar-
maroace anuale, cad ati loc pe
qesul FrumoaseT, (situat in par.
tea dreaptá a riuluT Bahluiul si
de a stinga piriuluf Nicotina);
osebit in toate Joile, la locul
numit: Movila-luf-Cuza, in par-
tea ora-suluT ce poarta numele
Tatarasi.
www.dacoromanica.ro
1A§I (ORA§)
Industria manuala ce se prac-
tica in oras este: croitoria, ciz-
maria, zidaria, lemnaria siferaria.
Industria mare e reprezentata
prin cite-va fabricT, precum : o
fabricä de cortele, una de car-
tonaj, dota de soda, una de
scaune; mal multe fabricT de
luminati si sapun, o fabrica de
bere; doul mort mart de aburf
pentru fain& si maT multe morT
de cal.
Acest oras este legat, cu ju-
detele limitrofe, prin Huii
de cale-ferata : Pascani-Iasi, Un-
gheni (cu Rusia) si
luia ; prin calea nationall, cu
Romanul si Vasluia ; prin so-
sele judetene cu Botosani, FAI-
cia, Vaslula, Roman.
Are o statiune mare de cale
ferata.
Se afla in oras sucursala Ban-
ceT-Nationale si a CredituluY-A-
gricol, institutiunT publice si mar
multe case de economir pri-
vate.
In privinta administrativa o-
rasul este divizat in 5
Pentru paza si mentinerea
despartir!.
ordineT publice se afla : un Pre-
fect de Politie cu 6 comisar!,
mal multi sub-comisarT, epistatT,
un capitan de sergentI si ser-
gentl de oras.
Pentru paza de foc sunt pa-
tru pompierit pendinte de co-
mandamentul corpulul IV de
armata din Iasi.
Comuna se administreaza de
catre un Primar cu trer ajutoare
Consiliul Comunal.
Venitul com. e de 2086963
leT, 19 banT ; lar cheltuelile, de
1846034 leT, 76 banT.
Serviciul sanitar al orasuluT
se face de catre un medic-pri-
mar, 5 medier de despartirl, 5
moase, r medic-veterinar i I
vaccinator.
In Iasi sunt 45 biserici ortodo-
xe i 8 capele, cu 8 t preotT, 18
4
IAI (ORA)
diaconr, 96 cintaretr $i 51 pa-
racliserr.
Se mar afla 1 biserica cato-
bel, I luterana, I armeana, I
lipovana.
Numarul $coalelor publice pri-
mare de bletr e de ro, Cu 30
institutor! $1 Cu o populatiune
$ colara de 1400 elevr ; 8 $colr pri-
mare de fete, cu 30 institutoare
$1. 883 eleve ; 2 gimnazir, 2
licee, I universitate, Cu 4 fa-
cultatI, avind un cabinet de fi-
zica si chimie $1 o biblioteca; Se-
minarul Veniamin, Scoala Nor-
mala Superioarä, Scoala Norma-
rá. Vasile-Lupul, pentru invata-
torT, Scoala Comerciald, Scoala
Tehnica, Scoala Fiilor - de - Mili-
tad, cu un cabinet de fizica $i
chimie, Scoala Copiilor-de-Tru-
pa, S coala Normall de Fete, Ex-
ternatul Secundar de fete, Scoala
Profesionala de fete, Scoala de
Meserir. a comuna, Scoala de
Mesen! a Reuniuner - Femeilor,
Conservatorul, Scoala de Pictu-
ra, 2 colT Fröbeliane, (una a So-
cietater pentru Invatatura Popo-
rulul Romin) $i un Muzeil pen-
tru Stiintele-Naturale.
Scolr private mar de seama
sunt: Liceul-Institutele-Unite, si,
pentru domni$oare, Liceul Nor-
mal Humpel. Osebit inca se mar
afil un numar de institute cu
elevr internI $1 externI de am-
bele sexe.
Pentru procurarea si tipAritul
cartilor sunt: Io librara, io tipo-
grafii $i 2 litografiL
Institute de bine-facere sunt:
spitalul Sfintul Spiridon, cel mar
mare si mar avut din tara; ad-
ministrat de catre o Epitropie ;
Spitalul Pa$canul, Spitalul-Mili-
tar, Spitalul-Evreesc, Institutul-
Gregorian, pentru cre$terea co-
piilor gasitr, $i. Institutul pentru
femer nebune.
Sunt 17 farmacir, $i mar multe
droguen!.
www.dacoromanica.ro
26
Intre zidirile publice se in-
seamna : Palatul-A.dministrativ
sati Curtea-Domneasca, in care
se af15. instalate : Prefectura ju-
detulur, Comitetul - Permanent,
Tribunalul cu 4 sectiunr, Par-
chetul tribunalulur, dor judeca-
torr de Instructie, Curtea de
Apel cu 2 sectiunI, Parchetul
Curte!, Camera Depunerer $i de
Acuzatie, Curtea cu Juratr, Cor-
pul Portareilor, Perceptia Statu-
lur, Medicul-Primar al judetulur,
AvocatiI-StatuluI, Casieria, Te-
legraful $i Po$ta, Arhiva Statu-
/ur.
In fata palatuluI se aflä sta-
tuia lur S tefan-cel-Mare, Dom-
nul Moldover. In centrul ora$ulur
se ridica Mareata Catedrala a
Mitropolier $1 biserica Trer-Ie-
rarlif, apor biserica SE Spiridon,
Cu mareata zidire a spitaluluI.
Palatul UniversitateI, palatul
Scoaler militare, Liceele, Banca
Nationald, Primaria $1 Gara dru-
mulul de fer. Cazarmele de pe
platoul Copoului unde se afla $i
cimitirul militar.
Printre casete particulare se ga-
sesc zidiri marl $i frumoase.
GradinI publice sunt : Copoul,
Ghica-Voda, In marginea de N.
a ora$ulul. Cimitire sunt doua,
unul Eternitatea in partea de
E. a ora$ulur, $i altul afara de
raza ora$ulid, in com. Ga/ata.
Intrarea $i e$irea din oras se
face prin $apte barierr $i anume:
-Copoul, Sararia, Hotinul, Moara-
de-Vint, Sahana, Tutora, Socola,
Nicolina, Trer-Calid $1 Pacurari.
No/luid istorice. Nu mirea o-
ra$ulur se crede de unir, irisa fara
nicI-un temeiti, ca ar fi fost din ve-
chime e Municipium Iassiorum»
qi ea pe atuncI stationa in el
Legiunea a XIII Romana. Un
atare municipia n'a existat, de
cit numar in fantazia interpre-
tatorulur uner inscriptiunr, lar
legiunea XIII gemina a statio-
IAI (ORAq)
nat la Alba-Julia, in Transilvania.
Un val numit al - la Traian,
care trece din jud. Botosani in
acest judet, vine pi-in apropie-
re de Ia$i, pe sub dealul Po-
canilor, pe $esul Prutului, tre-
cind riul pe la satul S endreni
$i merge pana la Nistru. Daca
ar trebui O. clara crezamint una
cronice slavone, apor pe la in-
ceputul secolulur al XIV exista
un principat al Ia$ilor, care
traia in legaturI de priete$ug
Cu domnul T161 Romtne$tr (To-
cilescu, Istoria Romind, 1886,
p. 12o).
Dela formarea Principatului
Moldover, qi mar cu seama de
cind Ia$i deveni capitala prin
stramutarea scaunultif Domnier
de la Suceava, de catre Ale-
xandru -Voda Lupu$neanu in
1565, el are o importantd isto-
rica foarte mare.
Inainte de a fi capitall a fost
ars de Betgherer, fiul Hanulur
Tataresc, ciad a pradat li ti-
nutul Cirligaturer, la 1513.
La 160o, suferi jafurl din
cauza razboiulur dintre Simeon-
Movill cu fruti! Buze$tr.
La 1621, Libozmischi, Hatma-
nul, cu 4000 Le$T, a jefuit $i
l'a ars in timpul lur Alexan-
dru-Voda, fiul luI Ilie$.
La 1624, a ars palatal Dom-
nesc qi Radu-Mihnea a stra-
mutat re$edinta la Hirlati.
La 165o, Hmil-Hatmanul, Cu
T'Atara', a ars ora$ul cu curtea
Domneasca $i biserica Trer-Ie-
rarhr, in timpul lur Vasile-Lupu.
La 1672, Sultanul Mehmet,
In timpul trecerer sale la ceta-
tea Cameniter, s'a preumblat
prin ora$ul Ia$i $i pe dealul
Cetatuia, dupa care a mazilit
pe Duca-Voda, punindu-1 in
fiare.
La 1687, armatele lur So-
bieschi, Craiul Le$esc, care in-
trase in Tara, a ars manastirea
I2W (ORO)
Trisfetitele, Mitropolia vechTe,
Golia pi Feredeul-Turcesc.
Tot atuncT, Dosoteiti, Mitro-
politul, a dat moaptele Sf. loan
Novi, pe care Alexandru-Voda
le cumpArase de Ja pAginT la
1415 pi care ail stat in Tara
300 de anT. AtuncT s'a dus pi
Mitropolitul in Tara Lepeascl
Cu toate odoarele scumpe ale
Mitropoliei pi ale Sfintulur, in
timpul luT Cantemir-Voda.
La 171 I, Petru-cel-Mare, care
a venit Cu oastea 'in Tara, a vi-
zitat Iapul Cu ImpArateasA, inchi-
nindu-se pe la toate bisericile.
La 1723, ají ars Curtile Dom-
neptT, Cu mal multe case pi bi-
serica Sf. Dimitrie, in Domnia
luT Mihail Racovita.
La 1733, a ars Tirgul-de-Sus,
SArAria pi mAnAstirea Golia, in
ti mpul lul Constantin - Mavro-
cordat.
La 1740, ocupara Rupii Tara
sub Generalul Minih, pi in ura pe
care o avea pentru Ghica-VodA,
stricara Curtile Domnepti de la
Frumoasa.
La 1753, ai1 ars, impreund cu
Curtea-Domneascd, biserica ca-
tolica pi cea luterana.
La 1769, RupiT aii ocupat iar
cit-va timp orapul.
La 1821, Domnitorul i.itti,
in unire cu Ipsilante, instrumen-
tul RusieT, ali ucis pe totT Turcil
din oras.
La 1828, ail ocupat RupiT
orapul in rAzboiul cu TurciT.
La 1848, RupiT din noti el
ocupat Iapil in rAzboiul ce ali
avut Cu UnguriT.
La 1849, fu ocupat de TurcT.
La 1853 1855, fu ocupat
de AustriacT.
La 1859, s'a flcut Unirea-
Principatelor.
La 1862, s'a strAmutat de
aicT capitala tarer in Bucurepti,
rAmanind orapul Iapi numaT capi-
tall a judetuluT.
27
La 1878, in r5zboiul cu TurciT,
Tarul, ImpAratul Rusia, a tre-
cut prin Iapi cu Mari! DucT.
In Iapi se mal aflä un numAr
de monumente religioase, de o
importantä mare istoricA, pre-
cum :
Sfintul Nicolae saa biserica
DomneascA, ziditA de Domnul
Stefan cel-Mare, la anul 1491-
¡493. La 1676, a fost reparatä
pi reformad. de Antonie-Ruset-
Voevod. Dupa stramutarea ca-
pitaleT de la Suceava, aceastA
bisericl a servit de Mitropolie,
pana in timpul luT Duca-Voda,
ctnd Doamna sa Anastasia, a
zidit Mitropolia vechTe, pe a
careia ruine, s'a ridicat mareata
Catedrala a Mitropolief, ?rice-
putä a se zidi prin stAruinta Mi-
tropolituluT Veniamin-Costache,
restauratA pi terminatA in anul
1887, sub Domnia RegeluT Ca-
rol I.
MAnAstirea Dancul, ziditA de
Jurie-Dancul, in anul 1541, pe
timpul lui Petru-Rarep ; a fost
inchinatä la o m5.n5.stire din
Rumelia, de catre Duca-VodA,
in a doua Domnie.
Manastirea BArboiul s'a zidit
pe la inceputul secoluluT al XVII
de Marele-Vornic Barboiul, pi a
fost inchinat5. MInAstireT Vato-
pedul, in timpul DomnieT luT
Duca-Voevod. La 1837, cAlugariT
grecT ail darAmat-o, pi pe urmele
eT, aq zidit actuala manAstire,
foarte frumoasI, in stil Byzan-
tin.
MAnIstirea Sf. Saya, ziditA
in india jumatate a secoluluT
XVII, s'a reinoit de boerul Jora
Postelnicul la anul 1625. In a
doua Domnie a luT Nicolae-
Mavrocordat s'a infiintat aci o
pcoall pi o tipografie, sub epi-
tropia PatriarchuluT de Ieru-
salim ('714). AceastA manls-
tire a fost inchinatl Sft. Mor-
mint.
www.dacoromanica.ro
lAg
Manastirea Barnovschi, zidita
la anul 1627, de Miron-Bar-
novschi-Voevod.
Biserica Sf. loan BotezItorul
s'a inceput a se zidi de Miron-
Barnovschi-Voevod, pi s'a ispra-
vit de Vasile-Vod5. la 1635.
Manastirea Sfintilor TreT-Ie-
rarhI, ziditA la 1639 de Vasile-
Vod5.-Lupul, Cu turnul de la poar-
tA, zidit in 1638, care turn fiind
darAmat s'a refacut 'in 1804
1806.
M5.nAstirea s'a restaurat de
cAtre Stat, fiind una din cele
mal frumoase monumente din
tara. In ea se ala moaptele Sfin-
tei Mucenice Paraschiva.
ManAstirea Sf. loan Gura-de-
Aur (Beilic), zidit5. de Duca-
Vod5. la 1683, pe locul une!
bisericT de lemn, ce a existat
din timpul luf Toma-Voevod.
Aceasta biserica a fost 'llichi-
nata mAnastirel Cetatuia din
com. Galata.
M5.nAstirea Golia, ziditl la
1640 de Vasile-Lupul-VodA. In
(agrada se aflä institutul de ne-
bunT ; la poartA este un turn,
lingä care se aflA pi casa apelor
de unde apa se imparte in tot
orapul.
M5.nastirea Sf. Spiri don, foarte
vechle pi cea maT bogatA, din
a cAreia avere se intretin spi-
talele pi ospiciile din Moldova.
In curtea bisericeT se afla zidi-
rea mareata a Spitalulul Central,
unde este li repedinta Admini-
stratier Epitropier.
MAnastirea Frumoasa, zidita
de Grigore-Ghica-Voda, unde a
fost un palat Domnesc pi o
gr5.dina foarte frumoasA.
la9i, com. rur., in partea stinga
a JiuluT pi la S. com. Romanepti,
pl. Ocolul, jud. Gorj. Se com-
pune din cAtunele Iapi si Dra.
gutepti.
Situad pe pes, are o supra-
 IAI
fatA de 2910 hect., din cae
1700 hect. arabile, 810 hect.
pAdure, 400 hect. finete, izlaz
si lived cu prunr.
Are o populatie de 200 fa-
mili!, sati 725 suflete, din carT
171 con tribuabilf.
Locuitorirposedd : 90 plugurf,
120 care cu bol, 4 cdrute Cu
cal; 820 vite mar! cornute, 120
or, 44 ca! 0. 120 pord.
Venitul com, e de 1225 leI,
iar cheltuelile de 1016 ler.
Apele ce udá aceastä com.
sunt : Jiul, Amaradia, ce izvo-
reste din plaiul Novaci i Slas-
tiul.
Comunicatia in aceastd com.
se face prin soseaua nationald
Filiasi-Pietrosani i prin soseaua
comunald care o pune in comu-
nicatie cu Urechesti la S.-E.
Are : i coald, frecuentatd de
35 elevi, si 5 eleve ; 3 bisericT,
acute in anir 1839, 1842 si
1868, de locuitorT, deservite de
I preot i I cmntäreÇ i moard
pe apapuluI ; 4 puturl, 26 fin-
tinr; I circiumd.
Ia§l, cdtun de resedintd al com.
cu acelasT nume, pl. Ocolul, jud.
Gorj. Situat pe partea stingl
a Jiulur, are o suprafatd de 1460
hect., din cari 900 hect. arabile,
360 hect. pAdure, 200 hect, fi-
nete si lived cu pruni.
Are o populatie de 150 fa-
mili!, sad 525 suflete, din cae
132 contribuabill.
Locuitorir posea : 6o plu-
gurf, 8o care cu bol, 3 cdrute
Cu ; 600 vite mar! cornute,
8o oT, 30 cal si 70 pore.
Ia§i, stalie de dr.-de.1., in jud.
Iasi, pl. Iasi (despArtirea I), com.
Iasi, pe unja Pascani-Iasi, pusd
in circulatie la i Iunie 1870.
Se afld 'filtre stapile Ciurea 8.6
kil.) i Cucuteni (14.2 kil.). Indl-
timea d'asupra nivelulur mdrir
www.dacoromanica.ro
28
de 36'.89, Venitul acester sta-
tir peanul 1896 a fost de 1368279
leT, 65 banT.
Ia§i, trup de moysie, nelocuit, din
jos de valea alnistea, pendinte
de com. Strimba-Mare, pl. Cal-
nistea, jud. Vlasca, proprieta-
tea d-lur Em. GrAdisteanu, in
suprafatd. de 2025 hect.
Ia§i, .ftddure de stejar, situatA pe
arnbele coaste ale vdir Iasi, pe
proprietatea Strimba-d.-j., pl.
CAlnistea, jud. Vlasca ; are o
suprafatd de 150 hect.
Ia§i, vale, in jud. Vlasca, pro-
prietatea Strimba-d.-s., ce ese
din cimpul Iasi si se scurge in
CAlnistea in jos de satul Stoe-
nesti.
Iazil-Iuiuc, movilii, in jud. Con-
stanta, pl. Mangana, pe terito-
riul com. rur. Hazaplar si a-
nume pe acela al cAtunulur Cara-
Chioi ; e asezatA la sudul aces-
tu! cAtun, la 11/2 kil. ; face parte
din dealul Cara-Chioi, pe a el-
rur culme se aflA si este punc-
tul culminant al acestur deal ;
are o inAltime de 117 metri,
dominind prin indltimea sa sa-
tul Cara-Chioi in intregime, par-
tea de N. a cdtunulur Hazaplar
si Ardite Arta, Burunul si Dere-
Alceac ; este situatd in partea
centrald a pase si a com.
Iazil-Iuiuc, movikf, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Gherengic, la ho-
tarul acestei com. cu com. Ha-
zaplar ; este asezatd pe culmea
dealulur Cogea-Sirt-Bair ; are o
indltime de 102 m, i este punc-
tul cel maT inalt al acestur deal;
este situatA in partea centrald
si putin esticA a plAse si in par-
tea de V. a plAser ; este artifi-
ciald i acoperitd cu verdeatA
IAZUL
dominä prin indltimea sa dru-
munie - Gherengic
Cara-Chioi-Cop u cci.
Iazi- Orman, deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul com. rur. Atmagea i Bas-
Chioi, Wat fiind de hotarul lor ;
se desface din dealul Canara-
Ceiu; se indreaptd spre E., in-
teo directie generald de la V.
la E., brAzdind partea central
a pase i cea vesticä a comu-
ner Bas-Chioi, si cea nord-esticd
a comune Atmagea ; se pre-
lungeste cu dealul Echili-Orman ;
are 276 m., dominind valea Mu-
safir-Culac i drumul Atmagea-
Bas-Chioi ; e acoperit cu pd-
durl.
Iazi-Orman,padure, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, com.
Garvan, cdt. Veli-Chioi, asezatä
pe ramificatiile estice ale dea-
lulur Ciriagi-Orman ; formeazd,
Cu pAdurea Cara-Ali-Corusu, pd-
durea numitd Veli-Chioi ; are o
intindere de 8o hect. ; esente
principale: fag si mesteacAn ; e
talad de drumul Veli-Chioi-Cra-
nova.
Iazi-Orman,peldure, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Enige,
cdt. Polucci ; asezata pe ramifi-
catiile i poalele orientale ale
dealulur Uzun-Culac-Bair, lingd
satul Polucci, la E. de el ; are
o intindere cam de 110 pog.,
esente principale: stejar si fag.
Jazo§ti, vale, in com. rur.
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
¡azul, com. rur. in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatä in par-
tea de N. a pl., la hotarul spre
jud. BrAila.
Teritoriul com. are o suprafatd
de 11500 hect. si se intinde
IAZUL
intre comunele : Murgeanca, Mi-
losesti, Slobozia si Cioara, din
judetul BrAila. Mosia este pro-
prietate a statuluT, cunoscutä
sub numele de Iazul si Lata-
Sarata. inainte de seculariza-
rea manastirilor inchinate apar-
tinea manastireT Slobozia din
acest judet si a fost arendata
pe aniT 1885-95 cu 127700 lei.
Pe aceasta mosie, deosebit de
com. Iazul, se maT alía si com.
Smirna.
Dupl legea rur. din 1864,
s'aa improprietarit pe mosie
229 locuitorT, iar dupa legea
din 1878 s'aa mal improprleta-
rit 113 ; neimproprietaritT se
mal' &ese 201 locuitori. Acest
numar de locuitorT improprieta-
ritT se gasesc pe intreaga mo-
sie Lata-SArata, adica in doul
comune, iar in com. Iazul se
aflA improprietariti 141 locuitorT
si neimproprietariti 114.
Teritoriul com. este brazdat
de valea Strachina, numita. si
Lata-Sárata, pe care se afta la-
curile : Feroiul, Usurelul, Lacul-
Tataruld si Mate-Arse.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe partea de N. a
coastei vad Lata-Sarata.
Are: o scoall de baetl, cu 30 'azul, girlli, abatuta din riul Te-
elevi, conclusä de un invatator
salariat de stat si comuna ; o
scoalä de fete, cu 14 eleve, o
invAtatoare salariatä de com.
Localul scoalel este cladit de
comuna.
Este o biserica, deservita de
2 preotT si 2 dascalT.
Populatia com. este de 243
familiT, saa 1046 suflete : 564
barbatT si 482 femeT ; 1035 Ro-
minT, 2 Greci si 9 de alte natio-
nalitatT ; 1037 crestinT ortodoxf
si 9 mozaicT ; 258 agricultor! ;
6 meseriasT, 6 comerciantr; 5
profesiunT libere ; 50 muncitori
si 16 servitorf. , tiil carte 169
persoane.
29 IAZUL-FETEI
Contribuabili sunt 135. nume, pl. Cosula, jud. Dorohoid,
Vite: 470 cal, 776 bol, 843 din care a ramas numal vatra
oi, 5 bivoli si 300 rimatorT. si Tezetura ce se hiende in cur-
Venitul comunei e de 4193 mezisul sesuld Jipe', din dealul
le! si cheltuelile, de 5444 le!. Dimachenilor in dealul Corla-
tenilor. Are o singura deschi-
Iazul, sat, jud. Bacaa, pl. Bis- dere pe unde curge riul Jijia.
trita-d.-j , com. Dealul-Noa, si- Traditia spune ca acest iaz ar fi
tuat linga Petricica si in valea fost facut din ordinul lui te-
piriuluT Rachitisul. Are o po- fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo-
pulatie de 64 familii, saa 259 la era Domneascl. Mosia maT
suflete. tirzia devenind in proprietatea
Vite sunt : 4 caT, 122 vite boeruluT Hatmanul Balica, el ar
cornute si 46 porci. fi reparat iezetura ce se stricase.
Silistea satuluT se afla la Ra-
diul-Iazului. Iazul-Domnesc, las, numit si
Cebalaul, pe mosia VAculesti,
Iazul, nunsire dad pella din com. cu acelasT nume, pl. Co-
lacul Bilhacul, ce strabate com. sula, jud. Dorohoiu. Este foarte
Cilibia, jud. Buzla. vechia si a fost renumit odinioara..
A fost clAruit manastirei Molda-
Iazul, lac, jud. Baila, situat la vita din Bucovina, de catre Bog-
V. de lacul Coada-Encei si la dan tefan-Voda, prin uricul
N.-V. de Lutul-Alb. Are o su- din 20 Maia 1570. Manastirea
prafata de 45 hect. Apa sa l'a stapinit pana la 1785, cind
contine substante minerale. se vindu mosia.
Iazul, os/roo, jud. Braila, coprins Iazul -DraculuI (Lingurari),
la S. intre Vilciul si Brezoiasa, sat, jud.,Vasluia, com. Poenesti,
la E. si V. intre privalul Ulmul pl. Racova, pe valea piriului
si Gingarasoaia si la N. intre Racova.
iezerele erban si Lunguletul. Se zice ca si'a luat aceasta
numire de la un iaz, unde in
fie-care an se inecaa cite un
leajenul, trece prin mijlocul co- numar oare-care de oamenT, si
mune! Bucovul, pl. Cricovul, pentru aceea l'aa botezat Tazul-
jud. Prahova, si se varsa iarasT Dracului.
In Teleajenul. Are o populatle de 20 fami-
liT, saa 100 suflete, locuitorl ti-
Iazul, pitill, jud. Tecucia, format gani lingurarT neimproprietAriti,
din izvoare, curge printre sa- locuind pe mosia numita Slobo-
tele Barna si Poiana, comuna zia-Strajescu.
Godinesti. Contine peste si con- LocuitoriT posea: lo or, 3
duce o moara. capre si I cal.
Iazul-de-la-Redit, iaz, pe mo- Iazul-Fetei, girld,jud. Prahova,
sia Hapif, com. Virful-Cimpu- ro ja inceputul din riul Teleaje-
luT, pl. Berhometele, jud. Do- nul, mar jos de satul Plopeni,
rohoia, in suprafata de so hect. face mar multe zigzagurE, stra-
bate comunele : Boldesti, Sea-
Iazul-Domnesc, las, pe mosia eni, Pleasa si Bucovelul, din
Dimacheni, comuna cu acelasT josul carea se varsa iarAsT in
www.dacoromanica.ro
 1AZUL-MARE
Teleajenul. Pe acest tia, in ra-
ionul com. Scdeni, sunt insta-
late.: 2 pive; 3 morT ; I fabrica
de faing si o fabrica de hirtie.
La doua morT se macina si
coaje de copad pentru tablea-
rie.
Iazul Mare, pisc de deal, pe
mosia Broscauti, com. cu ace-
lasT nume, pl. Cosula, jud. Do-
rohoiti.
Iazul-Mare, iaz, in jud. Boto-
sani, com. Dobirceni, pl. Jijia.
Iazul-Mare, iaz, jud. Botosani,
format de piriul Corogea, in
partea de V. a com. Bodulesti.
Iazul-Mare, iaz, la intilnirea
vailor Blagesti<SI Gugesti, pe
teritoriul com. Gugesti, plasa
Crasna, jud. Falda.
Iazul-MoriI, lizo, format din pi-
riul Hliboci si piriul Brosca-
ria si Selistea, litiga moara de
aburr din Rala, pe teritoriul sa-
tultif Oraseni, com. Curtesti, jud.
Botosani.
Iazul-Morilor, iaz, pe albia Si-
retulur, mosia Virful-Cimpulur,
comuna cu acelasr nume, pl.
Berhometele, jud. Dorohoia, in
suprafan de 15 hectare.
Iazul-Noil (§ipoteIe-de-Sus),
sat, in centrul com. Sipotele,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe un po
dis, intre piraiele : Meletinul la
dreapta si Sterileuca la stinga;
infiintat in 1879, cu nor impro-
prietaritr.
Ibana, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, com. Minzati, spre N.
de satul Minzati-Razasi.
Ibäneasa, sat, pe mosia cu a-
celasr nume, comuna Stiubeeni,
www.dacoromanica.ro
30
pl. Baseul, jud. Dorohoia, infi-
intat Cu vre-o 30 an1 in urma
de proprietarul Vasile Drosu.
Are o suprafata cam de 1072
hect. si o populatie de 22 fa-
milir, saa 92 suflete.
Ibäneasa, pida, izvoreste din
padurea de pe Ibanesti, mar
din sus de sat, com. Ibanesti,
pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiti;
curge in jos pe la Leveni, Cor-
dareni si Vorniceni, si se varsa
In riul Jijia, la Iepureni, jud.
Botosani.
Ibänesti, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Este situata pe valea
riultif Cungrea-Mica, la 25 kil.
de capitala judetulur si la 20
kil, de a plaser.
Comuna de la inceput a fost
asezata tot pe aceasta vale, irisa.
nu in linie dreapta, ci cu locuin-
tele raspindite pe coastele vAer,
pana la alinierea satelor, cind
s'ali adunat totr, facindu-sT lo-
cuinte unir ring& altil.
Are o populatiune de 8o
familir, saa 383 suflete, din cari
74 contribuabilf; locuesc in 105
case.
Are: o biserica, fondata la
anul 1786 de locuitorul Ion
Negreanu, din comuna Val-de-
Er, zugravita al doilea la 1833,
dind s'a reparat din noti, si acum
deservita de un preot ; o scoala,
cu totretinerea carda statul chel-
tueste anual 1242 ler, si care fre-
cuentan. de 29 copir (26 baetr, 3
fete), din numarul de 57 copil
in virsta de scoald. Stia carte
39 persoane.
Locuitorir in maioritate sunt
mosnenT ; numar 11 s'aa im-
proprietarit la 1864, pe mosia
statulur «Secutaa, azr prin vin-
zare a D-lur D. Birsescu, din-
du-li-se 50 hect. Vite sunt: 20
cal si iepe, 140 bor, 32 yac!,
530 or si 64 pord.
LBANE§TI
In raionul comuner e o moara
cu aburr a D-lur I. Dulujan din
Slatina.
Toatg, comuna se intinde pe o
suprafata de 412 hect.
Se fabrica in termen mijlocia
2000 decal, vin si 80o decal.
tutea din drojdir si tescovina.
Comerciul se exercita de 3
persoane.
Veniturile si cheltlelile com.
se urca la 18201e!, 14 banT, anual.
Soseaua judeteana atinge co-
muna pe la capul de N., inles-
nind comunicatia intre Ibanesti
Cu Urlulasca, si Ibanesti cu R5.-
desti si Oporelul, la S.-E.
E brazdata de dealurile: Vier
si Ursulur si udata de gira
Cungrea-Mica si vilcelele : Micul,
Mirioara, Nanul si Ursul, carr
se varsg. in Cungrea-Mica, in ra-
lonul comund Ibanesti.
Se margineste cu comunele :
Urluiasca, la N.; Cucueti, la S.;
Radesti, la E.; si mosia Iba-
nesti, la V.
Ibänesti, com. rur., in jud. Do-
rohoia, pl. Prutul-d.-s., forman.
din satele: Cristinesti, Danileni
si Ibanesti, cu resedinta prima-
riel in Ibanesti. Are: 1690 fa-
milif, saa 4117 suflete; 5 bise-
riel, cu 4 preot1, 8 cintaret1 si
4 palamarl ; 2 §colT, conduse
de 2 invatatorr si frecuentate
de 140 elevr; 3134 hect. 36 ar.
pamint satesc; 7779 hect. 69
ar. cimp si 1900 hect. 96 padure,
ale proprietarilor; 8 iazurr si
812 pogoane de vie.
Budgetul comuner e de le!
10283, banT 86, la veniturr, si
de leT 9651, banT 20, la cheltuelT.
Vite mari cornute 1445, or
5800, capre 16, cal 320, porcr
715; stupT cu albine no.
Ibänesti, sat, pe mosia Cu ace-
lasr nume, com. Ibanesti, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti ; are
IIIÄ.NETI
800 familiT, salí 2019 suflete.
A.pezArile satenilor in mare parte
sunt bune, cu livezi pi gradinT.
Proprietatea mopielor Ibanepti
pi Cristinepti, acum unite, in
vechime era a Manastirei Su-
cevita din Bucovina, panä cind
s'ad vindut la 1785; lar acuma
este a D-neT Ema de Bouillot,
nascuta N. R. Roznovanu.
Sunt in sat 3 biserid, cu 2
preotif 4 cintaretT pi 2 palamarT,
din cati : una mare de zid, cu
hramul SI. Mihail pi Gavriil, fa-
cuta la 1860, cu cheltuiala repos.
Marele Visternic N. Rosetti-Roz-
novanu ; a duua cu hramul Sf.
Nicolae, este mica, de lemn, fa-
cuta din vechime de nipte ca-
lugar!; a treia, tot de lemn,
mica, cu hramul Inaltarea Dom-
nuluT, facuta la 1789, de catre
satenT. Are o pcoala primara, con-
clusä de un inväntor pi frecuen-
tan' de 8o elevt.
SäteniT improprietariti aii :
2003 hect. 64 arif pamtnt, iar
proprietarul niopieT are : 6261
hect. 55 arli clinp $l 1421 hect.
20 aril padure, cu diferite esente
de arbori. Ingrijirea pi esploa-
tarea padurd se face dupa re-
gulele silvice. Aceasta este una
din padurele insemnate din plasa,
limitrofa cu padurele : Pomirla,
Tirnauca, Herta, Damileni pi
Orofteana.
Pe mopie sunt : un ratep, co-
pere pi hambare de strins pi
pastrat productele ; magaziT de
pastrat uneltele plugarid ; vel-
nita Cu toate dependentele eT
pi grajdurl de ernat vitele.
Sunt 6 iazuri, din carl mal
marl sunt : Dragulea, de 21 hect.
48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect.
60 ariT pi Cristescu, de 6 hect. ;
toate produc peste pi rad.
Este o vie in suprafan de
61/2 pogoane.
PiraTele principale sunt : Iba-
neasa, Hlibocul qi Pietrosul.
31
Pleatra calcarica pi grasa se
&este in multa cantitate, pi
se estrage de sgtenT de pe lo-
curile lor cind este cautata de
tirgovetiT de Dorohoiii.
Drumurile principale : acel de
la Herta la Dorohoiu pi acel de
la Herta la Sáveni.
Hotarele mopid sunt cu : Po-
mirla, Tirnauca, Hetta, Dami-
leni, Liveni pi Trestiana.
LocalitatI insemnate : Mor-
mintul-UriepuluT, Magura, Mo-
vila - Mare, Seliptea - Vechie, pi
S traja.
Ca fapt istoric este : Retra-
gerea de la satul Tatarapani
aicea, a luT stefan Petriceico-
Voda, Cu oastea ce avea, pen-
tru a maT aduna din noil optI
pi proviziT, apteptind pe PolonT
ca O. viril. Aceasta a urmat
dupg. rtizboiul din 1673 Cu Tur-
en', carT fusese batuti la cetatea
Hotinului. Boerii in frunte cu
Miron Costin, cara insotiati pe
Petriceico, s'ail desbinat de el
pi s'aa retras in jos la satul Ci-
cleni, astazT numit Dimacheni.
Ibäne§ti, com. rur. si sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, pe pirlul
Minzati, spre N. de Birlad. Are
614 locuitorT pi 158 case. Satul
formeaza o com. (com. Ibanesti)
Cu catunele : Putul-OlaruluT, Cor-
neiul pi Ghicani. In toata com.
sunt : 900 loc., din carT 128
ola carte ; 775 contribuabili ;
231 case. Se cultiva. viermil de
matase. Are 52 hect. vil, din
cari 2,25 nelucratoare pi 1 4 hect.
livezT cu pruni.
Comerciul se face de 16 per-
soane.
Are o pcoala primara de bleti;
2 biserid.
Veniturile com. sunt de 5375
le!, 14 bani.
Ibine§ti, mofie, a statului, jud. Ichimeni,sat, in jud. Dorohoid,
Olt, fosa pendinte de schitul pl. Baseul, com. Driguseni, for.
www.dacoromanica.ro
1allMEN1
Brincoveni, care, pe periodul
1886-96, s'a arendat Cu 570
le! anual.
Ibäne§ti - de -Seaca, peldure, a
statuluT, in intindere de 150
hect., pendinte de com. Ibane-
pti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Ibra, insuld, in Minare, compusa
din 2 trupuri. Are loo pog. pa-
dure pi depinde de com. Ianca,
se afla in dreptul pichetuluT A-
mgrAsti si com. Potelul, in fata sa-
tului Ostrov din Bulgaria, in
jud. Romanati.
Ibrianul, sal, jud. Dimbovita, pl.
lalomita, cat. com. Frasinul.
Ibrianul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Ialomita, cat. com. Finta.
Ibrianul, mafie particulara, Cu 2
trupurT, unul de 429 hect. pi
altul de 250, in com. Tulucepti,
pl. Siretul, jud. Covurluig.
Ibri§orul, a'eal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
Slava-Rusa ; se desface din dea-
lul Ciucurova ; se blande spre
N., printre pi-alele Slava-Ru-
seascA pi cea Cerchezeasca, in tr ' o
directie generall de la N. la S.,
brazdind partea centrall a pl.
pi a com.; pe muchea lid mer-
ge hotarul dintre catunele Sla-
va-Rusa pi Bas.Punar ; la poa-
lele de S. se af1á frumoasa ma-
nAstire Uspinia ; are 241 m. ;
este acoperit cu paduri, tuflri-
surf si plsuni.
Ichim, pddure, pe mosia Cuco-
reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul,
jud. Botopani ; are o intindere
de 386 hect., populate mal mult
Cu stejar.
 ICHIMENE-PISOSCH1
mat din doul alune : Ichimeni-
Pisoschi $i Ichimeni-Softa, cu 81
familil, sali 344 suflete.
Proprietatea mosieI este parte
a D-luT Todirel Pisoschi, lar par-
te a erezilor defunctuld Softa.
SAteniI inproprietAritI ail 185
hect. 6o ariI pAmint ; iar pro.
prietarlI mosid partea Softa,
1466 hect. 56 ariI i partea
Pisoschi, 1373 hect. 91 aril.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. Vasile, micA, de lemn, Pácu-
t1 de sAtenI.
Sunt 4 iazurI pe mosie, din
carT cel maT mare este acel numit
al-VolovItulut
PiraIe sunt : VolovAtul, ce tre-
ce pe hotarul despre AdAsani,
Bodeasa peste mosie.
Drumurile principale: acel de
la Darabani ce duce la tefá-
nesti i acel de la Cotusca la
SAveni.
Hotarele mosieI sunt cu: A-
vrImeni, DrIguslni, AdAsani,
Nichiteni i Bodron.
Ichimeni-Pisoschi. Ved Ichi-
meni, sat.
Ichimeni-Softa. VezI Ichimeni,
sat.
Ichimesti (Minzälesti), cdtun,
de resedint5., al com. MinzAlesti,
jud. BuzIli, cu 220 locuitorI
40 case. E locuit din vechime
de familia Minzall, care a dat
numele nu numaI acestur cAtun,
dar chiar intregeI comune.
Icleanul, deal, apartine comund
Viersani, jud. Gorj. Are o direc-
tie N.-S. E o prelungire a dealu-
rilor ce vin pe la LicuricI, in-
fra' in hotarul Musculesti, intre
VAlceaua-Desului la V. si Hu-
rezani-d.-s. la V. $1 se termina
In valeafialuI, intinzindu-se spre
S. pana la Isalnita din Dolj,
sub numire de Dealul-Chiciora-
www.dacoromanica.ro
32
retezindu-se de Amara-
dia.
Icleanul, a'eal, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Poiana-Flores ti,
ramificatiune a dealuluI Chicioa-
reI (Gorj). Are o inAltinie de a-
proape 400 m. si prezintA pis-
curile : Bobicinultif si Cocosa-
tuld. Este acoperit Cu pAdurT
putine viI.
Icoana, com. rur., in jud. Olt,
pl. Mijlocul, situatA in luna, pe
malul drept al riuluI Vedea, la
30 kil, de capitala judetuluI $1
la 5 kil, de resedinta plAseI.
Se compune din 2 cAtune :
Icoana i CAlugAreasca, cu o
populatiune de 140 familiI, sali
702 suflete (395 bArbatI si 312
feme), din carI 135 contribuabilI;
locuesc in 120 case si 21 bor-
dele.
Se zice cI in aceste locurT
ali fost pAdurI marT, seculare,
in care oameniI bAjenitI gAseail
locurl de ascuns. Ad atara eI
un copac mare si foarte bAtrin
In care se afla o sfintA icoanA
aproape acoperia de coaja luI,
care crescuse peste dinsa. 0a-
meniI adApostiti aci formará cu
timpul un sat, numit Icoana.
Mult timp s'a numit i Dum-
brAvioara, sati DumbrIvita.
CAtunul CAlugAreasca s'a in-
fiintat cu mult mal tirziti.
Dintre locuitoff, sunt 2 cro-
Roe, 2 fierarI, 2 vioristI $i un
dulgher. Mosia e proprietate
particularl. Proprietarli ceI mal
insemnatI sunt mostenitoriI lur
C. Plopeanu, caff posea 1290
hect. arabile si 150 hect. p5.-
dure. LocuitoriI improprietAritI
dupA legea rura15. din 1864
sunt: 55, in Icoana, cu 280 po-
goane sail 140 hect. $i 35 in
CAlugAreasca, cu 340 pogoane
san 170 hect.
Vite sunt; 8o bol, 30 vacI,
ICOANA
6o viter i minzatI, 30 cal', 1200
oI, loo porcI.
Tot teritoriul comund ocupa
o suprafat5. de 1698 hect.
Are o bisericA, deservitA de
un preot si un cintAret, platitI
din budgetul comuna
coala s'a renfiintat la i Sep-
tembrie 1896. Este frecuentatA
de 29 bletI. Statul cheltueste
Cu ea 756 la
Comerciul se esercitA de 2
persoane.
Budgetul comuneI e la veni-
tur1 si cheltuell de 2260 lei, 19
banI.
Se leagA printr' o sosea vecinalA
la N. cu com. Buzesti; la S. cu
com. Florul ; la N.-V. cu com.
Ursoala.
Teritoriul com u neT se limiteazA
la E. Cu riul Vedea, la V. cu
com. Timpeni, la Cu com.
Ursoaia si la N.-E. cu com.
Buzesti. Paralel cu riul Vedea
se intinde, de la N. la S. Dealul-
Vedd, care are o inAltime de
vre-o sutA metri, acoperit cu
verde* $i pldurT.
Icoana (Palanga-Obedeanu-
luf), sat, face parte din com.
rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sa-
barul, jud. Ilfov. Cade spre E.
de Stoenesti. Are locurI smir-
coase; iar la N. de aceste lo-
culi se intinde o culme de deal
care se termina ling5. riul Cio-
roerla, spre E. de Bolintinul-
din-Deal.
Se intinde pe o suprafatA de
196 hect., pe carI le cultivA lo-
cuitoriI, afarà de 61 hect. carI
rAmin sterpe. Populatia satuluI
e de 294 suflete.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. Nicolae, deservitA de un
preot si un cintAret.
Comerciul se face de i dr-
ciumar.
NumArul vitelor marI e de
287 $i al celor raid de 302.
 ICOANA
Icoana, sat, face parte din cbm.
rur. cu acelapT nume, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe luna i inalul
drept al Vedei. Are o popula-
tiune de 304 locuitorl, din carT
35 sunt improprietaritT dupa
legea ruralk, cu 140 hect. Are
o biserica, deservita de i preot
pi I tintaret.
Icoanaf numirea unza sat vechig,
pe valea NanovuluT, ceva maT
sus de com. Nanovul, jud. Te-
leorman. Acest sat era locuit
numal de Bulgarf pi a fost
stramutat pe Valea-Védel, la 4
Satul a pastrat numele tot
de Icoana, pana acum vre-o 20
de anT, cind i s'a redat numirea
de Nanovul-d.-j. Locuitoril irisa
IT pgstreaza i asaz/ numirea cea
vechTe de Icoana.
Icoana, mofie particular, pe
case la 1864 s'aa improprietaxit
83 locuitorf din com. Salda,
pl. Podgoria, jud. Prahova.
Icoana, munte, in partea de N.
a com. Star-C.biojdul, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova, acoperit
Cu padure i izlaz.
Icoanei(Piciortil-.),munte. Veif
Piciorul-IcoaneT, jud. Neamtu.
Icoanel (VIrful-), munte, in com.
Panataul, jud. Buzaii; are padure,
fineata pi mult pietrip.
IconiteI (Virful-), deal, in partea
de N. a com. Bordeni, pl. Pra-
hoya, jud. Prahova, acoperit cu
padure. S'a numit ast-fel de la
o icoanl, ce se afld i azI inteun
copada batrin.
nume, ce purta in vechi-
me satul Dragoaia, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul.
Icuseni, sat, situat pe deal, in
61275. Morsle Diejtonar Geogralle. Toi. ¡v.
33
partea de S. a tomuneT Poeana-
Lunga, pl. Siretul, jud. Botopani,
cu o suprafata de 760 hect. pi
o populatiune de 50 familii saa
315 suflete, din carT III contri-
buabili.
Sunt 3 iazurT $i 2 morT de apl.
Numarul vitelor e de 442 bol.
i6o vacT, 52 cal, 195 of i 35
porcI. Sunt 20 stupT cu albine.
Icuseni,satjud. Iapi, pl. Braniptea,
com. Sanca, pe malul sting al
JijieT, mal in jos de satul Lu-
ceni, cu o populatie de 46 fa-
san 202 locuitorr.
Are o biserica; o pcoala., in -
fiintata la 1865, frecuentata de
29 elevT, cu local propria, facut
de Stat.
Vite: 237 vite mar/ cornute,
92 of, 30 cal $i 136 rimatori.
Idegla, baltâ, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Ciuperceni, spre S
de comuna, cu o intindere aproxi-
mativa de 8o hect. Contine pepte.
Se scurge in Dunare prin Riio-
sul. De Idegla tin: Topilele-Mari
Topilele-MicT.
Idriciul, com. rur., in partea de
S.-E. a pl. Crasna, jud. Falcia,
apezata pe valle i dealurile Dol-
heni i Albepti, marginita: la N.,
Cu satul Vladnicul ; la S., Cu co-
muna Ropepti; la E., cu comuna
Vutcani i la V.,.cu comuna Al-
bepti. Este formata din satele:
Dolheni, Idriciul, Radiul pi Til-
harepti, pe o SuprafaVI cam de
1702 hect. pi cu o populatie de
300 familiT, saa 750 suflete, din
carl 200 contribuabilr.
Locuitorir parte sunt razepT,
rara parte clacapi, inproprietaritT
priti legea din 1864. UniT sunt
coboritl din partea munteluT, ca:
MunteniT, FocpaneniT, Balaur,
etc., altif din Muntenia pi de
peste Dunarea, ca : ValeniT,
erban, Muruz, Dragoslav, etc.
www.dacoromanica.ro
1DRIS-CUILTS
Teritoriul comunel e udat de
piriul Idriclul.
B zdgetul com, e de le/ 390o,
bant 40, la veniturT pi de lei
3570, bard 75, la cheltueli.
Vite marT cornute 500, oT
200, caT 130 $i porcT 150.
Idriciul, sat, in centrul com. I-
driciul, pl. Crasna, jud. Falda,
spre partea de S.-V., apezat in
partea dreaptä a piriuluT Idri-
chi!, pe o suprafata de 858 hect.
pi cu o populatie de 8o familiT,
saa 300 suflete. LocuitoriT sunt
razepT.
AicT este repedinta com. Are
o pcoala infiintata. in 1869, fre-
cuentata de 40 elevT ; o bise-
rica, facuta de locuitorr in i 86o,
ca I preot i I dascal.
Spre S. de sat, este o mo-
vila innalta, pe care se zice ca
a fost din vechime un schit.
Idriciul, pîrlu, izvorepte din Re-
diul-Vladnic, com. Corni, pl.
Crasna, jud. Fälciü, curge in
lungul comunelor : Idriciul pi
Ropepti ; uda satele Tilharepti
Idriciul, unde primWe pi-
raele : Raroaea i Girnetoaea
apoT trece prin satele : Ropiepti,
Bogheni, pi de la Gura-Idriciul,
se lasa spre V. pi se varsa in
stinga dula Birladul.
Idriciul, fes, dupa numele piriu-
lur Idriciul, se intinde pe o su-
prafata de 2 kil., in partea de
S. a com. cu acelapT nume, pl.
Crasna, jud. Fälciü, infundin-
du-se sub Dealul-Ropieptilor.
Idris-Cuius, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, cat. com.
Mamut-Cuius ; situat in partea
centrala a plapeT i cea vestica
a com., la 2 kil., spre N.-V. de
repedinta, pe valea cu acelapT
nume ; are o intindere de 1829
hect., din car! 13 hect. ocupate
5
 1DRITA
de vatra, satuluT, cu 64 case ;
populatia sa, in maioritate Turd
si BulgarT, este de 69 familir,
saA 291 suflete, ocupindu-se cu
pAstoritul si agricultura.
Idrita, movild, In jud. Constanta,
pl. Medjidia, la hotarul dintre
comunele rur. Mamut-Cuius si
Cocargea, pe culmea dealuluT
Cara-Iuiuc; are o ingltime de
147 metri si este acoperit Cu
verdeatg ; fost punct trigono-
metric de observatiune de ran-
gul al II-lea; este situatg In par-
tea esticg a plAseI si a com. Co-
cargea si cea vesticg a com.
Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S.
de cgt. Idris-Cuius ; doming prin
ingltimea sa satele Idris-Cuius,
Mamut-Cuius, precum si ruinele
satuluI Spapinar.
Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, com. Ceamurli-d.-j.,
cg.t. Caugag-i ; este o ramificatie
orientalá a dealuluI Chiuciuc-
Chi oi-Bair ; se indreaptd spre E.,
a.vind o directiune generan de
la N.-V. spre S.-E., brAzdind
partea sudicg a plAsef si vesticg
a com.; lasg spre S.-E. dealul
Cara-B u ru n ; ramificati i le sale
estice se termina pe malul pi-
riuluI Slava, si pe sub poalele
lor trece soseaua nationalg Ba-
badag-Constanta, iar cele ves-
tice se terming in malul sting
al piriuluI Valea-Satulur; pe sub
poale merge drumul comunal
Ciamurli-d.-s. ; si soseaua natio-
nalg. Tulcea - Constanta; are
147 m., dominind asupra satelor
Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vgilor
Slava si Satuld ; punct trigo-
nometric de observatie de rangul
al 3-lea; este acoperit cu finete
si semgnAturT.
Ieno§e§ti sail Ienu§e§ti, com.
rur., in partea de E. a pase/
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
www.dacoromanica.ro
34
nati. Se compune din satele Ie-
nusesti (300 locuit.), Criva (200
locult.), Gabera (182 locuit.)
si Spurcati (20o locuit.). E ase-
zatA pe malul drept al OltuluT,
pe dealul la poalele cgruia in-
cepe valea acestuT riti, la N.
de com. Piatra si mar jos de
Slatina, pe tArmurile riuld Cor-
nesul. Ocupa portiunea de teren
coprinsá intre soseaua, linia
feratg Corabia-R.-Vilcea si linia
feratd Slatina - Craiova si riul
Cornesul. Se aflA la 14 kil. de
Bals si la 28 kil. de Caracal.
Altitudineaterenuld d'asupra ni-
veluluImgri/ este de 145 m.
Are o populatie de 242 fa-
miliT, sati 882 suflete, din carl
190 de contrib.
Budgetul com. e de 2808 leI
la venituri si de 2765 leI la chel-
tuelT.
SAtenif se ocupg cu agricul-
tura si cresterea vitelor. Vite
marT cornute 675, vite mid r300.
Are: 7 stabilimente comerciale;
o scoalg, condusä de un invg-
tgtor si frecuentatg de 40 elevI,
din 71 copiI in virstg de scoalg.
Are 3 biserid : Sf. Ilie (1819)
In Enesti, Sf. Nicolae (1840)
si SI. Nicolae (1875) in Criva,
Cu 2 preotT si 4 cintgretl. In
central com, se aflg un zid gros
de 3 palme, care inchide un
spatiA de roo m. pAtrati, si in
coasta dealulul pe unde trece
calea feratg s'a dat de zidurT
de piatrg micg si cgrAmidd mare
ceea-ce probeazg un asezAmint
roman ; in adevAr in coasta dea-
luluT tgiat s'a destginuit lucrg-
torilor si az/ e vizibin o sec-
tiune a al/ romane, construitg
ca pietris si Cu intdriturr si par-
dosealä de cArdmie late, care
este acea insemnatg pe Tabla
luI Peutinger cu directia de la
Romula la Apulum. La Ieno-
sesti, d. profesor Tocilescu a-
seazg pe baza distante/ indicate
IEPET (VALEA-)
in aceastg Tablg, cetatea romand
.Acia'ava.
Iepäria, deal, in jud. Iasi, pl.
Turia, com. Bivolari, pe care se
aflA o pgdure de stejarT, plopI
si ulmT.
Iepäria, iaz, pe teritoriul satuld
Onesti, com. ipotele, pl. Bah-
luiul, jud. Iasi, numit ast-fel de
la hergheliile de lepe ce se cres-
teag prin imprejurimile acestuT
iaz.
Iepei (bealul-), mofie, in jud.
Buzlii, com. MinzAlesti .; cg.t.
Gura-BAdiculd, are roo hect.,
din care 5 hect. pAdure, restul
curgturl si fineatg.
repeI (Muntif - ), t'amura' de
munii, situatg in prelungirea ra-
murd Doselul, com. Calul-lapa,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Se intinde in directia V.-E.,
pAng la izvorul pirliasuld Sta-
hie, iar de acolo, spreE.-N., cgtre
satul Calul, apoT spre S.-E. pgra
In drumul care uneste satul Calul
Cu drumul ce duce la satul
lapa, formlnd ast-fel aproape
doug unghiud drepte, cel in-
tin deschis spre N., lar cel de-
al doilea, spre S.
Iepel (Valea-), (Cozieni), atun,
al comunel BAIgnesti, judetul
Buzgil, ca 180 locuitorT si 50
case.
Iepei (Valea-), vale, pe terito-
riul com. Cudalbi, pl. Zimbrul,
jud. Covurluig, in partea despre
E. a com.; incepe de la hota-
rul mosiei Mgciseni si se terming.
in Valea-GeruluT, pe mosia Ciu-
bucciul.
lepe' (Valea-), izvor, in jud.
Buzgg, com. 135.1dne0; incepe
parte din muntele Virful-Jun.
 IEPET (VALEA-)
culuT, parte din Virful-Predea-
luluT, amindouà ramurile se im-
preunA in cAtunul Valea-Iepei ;
se scurge in riul SArA4elul-BA-
11nestilor.
Iepei (Valea-.), peldure, in jud.
BuzAti, com. BAlAneati, cAt. Ber-
cesti ; face un corp cu Teisul
Tisa, a mosnenilor BAldnesti.
IepeI (Virful-) munte, in jud.
BuzAtl, com. BA1Anesti, cAtunele
Bercesti i Valea-IepeT, acoperit
cu pAdurT i izlaz.
lepe' (Virful-), culnzinalie a mun-
teluT Blidiselul, In jud. BuzAti,
com. Colti, cAt. Muscelul-CArAi-
mAnesc.
Iepura§ul, movild, in jud. Con- Iepurele, vale, izvoreste din mun-
stanta pl. Silistra-NouA, pe terito- tele ClAbucet si se varsä in
riul com. rur. Oltina, i anume
pe acela al cAtunuluT sAti Cisla ;
este situatl in partea de N. a
plAseT i cea centalA a comuneT,
pe una din ramificatiile de S.
ale dealuluT de la Merchez,
la un kil. spre E. de balta 01-
tina ; are o inAltime de 143 m.,
fost punct trigonometric de ob-
servatie rangul 3-lea, dominInd
iezerul Oltina i drumul comu-
nal ce duce dela Ghiuvegea
la Oltina si un altul ce duce
de la Cisla la Caranlic ; este
naturall i acoperitA cu verdeatI.
repura§ul, riu,,c0r, care impreunl
cu piriul Stanca se varsA In riul
Teleajenul, jud. Prahova, la poa-
lele mAnAstirer
Iepureasca, mo,vie nelocuitA, In
jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pe
teritoriul com. Condeesti.
Iepureasca, situatA la N.
de satul Matca, pl. Nicoresti,
jud. Tecucia, pe partea stingl
a 131z-tullir Corozelul.
35
lepureasca, plIdure, in jd. Ia-
lon3ita, pl. CimpuluT, pe lunca
riuluT Ialomita si pe teritoriul
com. Condeesti.
Iepureasca, vale, in jud Tele-
orman, t'acepe din cimpia mosieT
orasuluf Rosiori, despre N.-V.,
se coboarA la vale tAind Dru-
mul-luT-Traian i oseaua jude-
teanA Turnul-Rosiori, in apro-
piere de acest din urmA oras.
Gura acestei v5.1 este in Valea-
UrluiuluT, aproape de comuna
Belitori.
Iepurele (Iezerul-), lac, In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, in
insula Balta, pe teritoriul comu-
ner Stelnica.
riul Teleajen, pe malul sting,
In raionul com. MAneciul-Ungu-
reni, plaiul Teleajen, jud. Pra-
hoya.
Iepureni, com. rur., in capAtul
de N. al plAselPrutul, jud. Fdlcia.
Se Intinde din apa PrutuluT spre
V.-S., pAnA in hotarul pl. Crasna,
partea de E. asezatA pe ses, lar
cea de V. pe dealurT. MArginitl
la N. cu pl. Podoleni, la S. ca
orasul Hui si com. StAnilesti;
la E., cu apa PrutuluT si la V.
cu pl. Crasna. Este formatl din
satele: Bobesti, Corni-Unguri,
Iepureni i Voloseni. Se intinde
pe o suprafatA cam de 14,325
hect. si cu o populatie de: 594
saa 2095 suflete, din carT
584 contribuabilT. Locuitoril su nt
parte RominT, parte UngurT.
In comunA sunt dota marT
proprietAtT: una a StatuluT, nu-
mitl mosia Episcopier de Hui,
pe care se aflA satele : Bobesti,
Corni-Ungurl i Voloseni ; iar
a doua a D-Ita Colonel Iamandi
pe care se aflA satu/ tepureni.
www.dacoromanica.ro
IEPURENI
Apele ce udl teritoriul co-
mune! sunt : rIul Prutul, gira
Prutetulta i piraTele Lohanul
Valea-GreculuT.
Sunt : 2 bisericT, din carl una
catolicA; o scoall.
Budgetul comuneT e de le!
5733, banT 27, la veniturr si de
3551, banT 93, la cheltueli.
Vite mar! cornute 1587, of
2195, caT 158 i pord 296.
Iepureni, com. rur., in partea de
N. a pl. Turia, jud. Iai, for-
mind si limita despre jud. Bo-
tosan'. Se prelungeste de la N.
la S., pe partea stingl a fiu-
luT Jijia. Teritoriul sla e acci-
dentat si face parte din podi-
sul dealulur Turia. Este acoperit
de finate, iznase i locurT de cul-
turA ; are putine rldiurf i vi!.
Se compune din satele : Iepu-
reni, GlAvAnesti, Brosteni, Stol-
niceni, Viisoara, Andrieseni, Fin-
tInelele saa Spineni-NoT i Spi-
neni-VechT. Are o suprafatA
cam de 8336 hect., cu o popu-
latie de 636 familif, saa 2503
suflete.
Are : 4 bisericT, ca 4 preotT,
6 cintAretT si 2 eclesiarcT ; 2
conduse de 2 invItAtorl
frecuentate de 70 bletT si 4
fete. Sunt 2 morT de apl.
Budgetul com. e de 19480
le!, 64 banT, la veniturT si de
19436 leT, 63 banT, la cheltueli.
Vite : 6928, din carr: 2219
vite marT cornute, 3785 or, 343
cal si 581 rimAtorr.
Iepureni, sat, situat pe dreapta
JijieT, in partea de S. a com.
Ungureni, pl. Jijia, jud. Botosani,
cu o suprafata de 1716 hect.
si o populatie de 122 familiT,
sati 436 suflete, din carT 92
contribualgIT.
Are: i bisericA flcutA de lo-
cuitorT, cu i dascAl; 2 ctrciumr ;
Z moarA de abur!.
 IEPURENI
Vite : 298 vite mati cornute.
112 cal, 1420 oT, 6 capre, 2 bi-
vol:1, 32 mascurT. LocuitoriT po-
sedd 26 stupT cu albine.
Iepureni, sat, in centrul com.
Iepureni, pl. Prutul, jud.
la 4 kil, de orasul Hui, asezat
pe valea ptriuluT Cirta. Suprafata
vetreT satuluf e de 18 hect., 64
ariT, lar a mo$ieT, de 3625 hect.
Are o populatie de 256 familiT,
saa 940 suflete, din carT 256
contribuabilL
Este re$edinta com. Are o
$coalA, infiintatA in anul 1868,
frecuentatl de 45 copiT ; o bi-
seria, fácutA de proprietar in
1830, deservitA de I preot
2 dascAlf.
Spre S. de sat sunt 2 iazurT
spre E. e locul numit Benta,
unde se zice el a fost erg se-
cuesc, lar alAturea un pise de
deal, numit Piscul-luI-Vodl.
AicT a avut loc una din lup-
tele rAsculatilor, carl aveaa in
cap pe Hince$tiT, ce se rAsvrà-
tise asupra luT loan Duca-Vodä
a grecilor luT, carl-1 conduceaa
in administratia P.rel. Duca-
VodA, pentru ca sl inlAture
rAscoala ce izbucnise de la
Orhe i LApu$na, a adus in
Tara TAtariT, carT, trecind prin
Hu$i in sus, s'aa inclerat la
Iepureni cu insurgentir.
Iepureni, sat, din com. Iepureni,
pl. Turia, jud. Ia$1, situat pe
$esul i malul sting al riuluT
JijieT, pe o suprafatA de 1716
hect. $i cu o populatie de 68
familiT, saa 268 suflete, rominT
rAze$I. Are o bisericl de lemn,
fAcutá. la 1837, deservitA de
preot i I cintAret.
Vite : 310 vite marl cornute,
42 oT, 35 cal $i 63 rimAtorT.
Iepureni, sat, in partea de V.
a com. RAdiul-MitropolieT, pl.
www.dacoromanica.ro
36
Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta
dealuluT cu acela$T nume, pe o
intindere de 2897 hect. $i o
populatie de 152 familiT, sati
692 suflete. Are o bisericA, zi-
. ditá. la 1802, Cu I preot, I cin-
tAret $i un eclesiarc ; o $coa1á
intretinut1 de comuna, infiintatl
la 1880, frecuentatA. de 36 elevT.
Vite marl cornute 604, of
407, cal 49 $i rimdtorT 112.
Iepureni, COM. l'Ur. i. sat, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, spre E. de
Birlad. Are 707 locuitorl, din
cal' 134 $tia carte ; locuesc in
109 case. Satul formeazA o co-
mima, com. Iepureni, cu cAtu-
nele: BArlAle$ti, Bursuci i Hor-
ga. In toatá com. sunt 1853
locuitorT, din carT 69 stia carte ;
318 contribua.bM; 394 case.
Se cultiva via pe o suprafatl
de 88 hect., 50 ariT.
Comerciul se face de 15 per-
soane. Are o $coall primará de
bletT; 4 bisericT ; o fabrica de
spirt. Prin acest sat trece $oseaua
judeteaná. Birlad-FAlcia. Venitul
com. e de 13903 leT, 51 banT.
Iepureni,peIdure, in jud. Tutova,
com. cu acela$1 mime.
Iepureqti, com. rut".,jud. Vla$ca,
pl. Cilni$tea, compusA din cA-
tunel e : Iepuresti-SirbT, Iepure$ti-
Rominf i Mate!-Basarab, ce-T
zice $i Walter-MArAcineanu. Este
situatl pe coasta dreaptA a Neaj-
lovuluf, la 58 kil. de Giurgiu,
la O kil., de Ghimpati, re$e-
dinta plA$eT, $1 la 30 ldl., de Bu-
cure$ti, la N.-E, judetuluT, de-
parte de limita judetuluT despre
llfov la CopAceni, de 9 kil.
Are osea comunalA ce duce
la Bucure$ti prin satul Stilpul.
La 1864, conform legeT ru-
rale, statul a dat la 212 locuitorT
1884 hect., iar la 1882 s'a dat,
Ja 50 insurAteT, 250 hect.
IEPURETI-StR131
Are o populatie de 325 fa-
tailiT, saa 1674 suflete, din carl
290 contribuabill.
Budgetul com. e de 65301e1
la veniturr $1 de 3809 leT la
cheltuelT.
Vite sunt : bivolT $1 bol 640,
vacT 45, oT 1700, rimAtorT 30,
asinI 3 $i capre io.
Are o $coalA mixta, cu 4 clase,
in bunA stare, fAcutl de Chris-
todor Stravolca, condusA de
invátátor i frecuentatA de 57
copil.
Constitue parohia Iepure$ti,
avind o bisericA in cAtunul Iepu-
re$ti-Sirbl, ziditA la 1866, cu
hramul SE Nicolae, cu 3 preotT
2 cintáretT,
Sunt circiumT. Case sio pa-
tule bune pentra arendasT.
Mar toate casele locuitorilor
sunt invelite Cu tinichea.
Comunele cu toate cAtunele
eT constitue proprietatea Iepu-
re$ti-Curutesti i Fintina-Popil,
ce apartine statulur. Aceastl
mo$ie depindea, inainte de se-
cularizare, de Mitropolie. Are nda
anualI este de le! 31000.
Pe aceastA propri.etate este o
pAdure de stejar de 228 hect.
dependinte de ocolul silvic Ghim-
pati.
Aci este $1. o moarl de apA
pe riul Neajlovul Cu 2 pIetre ;
douà podurl.
Pe aceastA proprietate sunt
vAile BAlAria i BAllria-Seacl.
Iepure§ti-RomInl, atun, Cu 120
contribuabilT, pendinte de com.
Iepure$ti, pl. Cilni$tea, jud. Vla-
$ca. Se nume$te ast-fel pentru
ca sa-se deosebeascA de cAtunul
vecin Iepuresti-SirbT ce tine tot
de aceeasT comunA. Ambele
tune sunt. apropiate 'filtre ele si
se pot considera ca mahalale,
despAtite de apa NeajlovuluT.
Iepure§ti-StrbI, cdtun, saa ma
 IERAL-CEA-BAIR
hala, cu i io contribuabilI, com.
Iepuresti, pl. alnistea, jud. Vla-
sca; s'a numit asa dupa nationa-
litatea locuitorilor SirbT, ce-sT
pastreazd incä portul i obice-
iurile. E situat ca i Iepuresti-
Romini pe proprietatea statu-
lur Iepuresti-Curutesti si Fina-
na-PopiT.
Ieral-Cea-Bair, culme de dea-
lurr, situata in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Almaliul si al cela
urbane Ostrov, jud. Constanta,
in partea de N.-V. a plaseI
cea de S. a comunelor. Se des-
face din dealurile SilistreI, de
pe teritoriul bulgaresc al Do-
brogeT. Infra in jud. Constanta,
pe la locul numit
se intinde spre E., avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
spre N.-E. si ultimele sale on-
dulatiuni de N. se sfirsesc pe
malurile fluviulul Dunarea, fa-
inalte i ripoase. Din
el se desfac spre E. dealu-
rile Iapce-Bair i Trincovita. Din
poalele sale de E. pleaca. valea
Almatiul i adiacenta sa valea
Trincovita, iar din spre V. valea
Rege-Deresi-Ceair i alte doua
putin insemnate. Are o inaltime
Cu 135 m. la virful $ilistra.
Este acoperit cu izlazurT, sema-
naturl si pe clinele de N. se
gasesc o parte din viile ora-
sulur Ostrov. A jucat un rol in-
semnat In razboaele Rusilor cu
TurciI, pe muchia sa se gA-
sesc i azi ruinele intarituri-
lor turcesti, ca Arab-Tabia, A-
media-Tabia, etc., si vre-o cite-
va pichete militare. Este Wat
de drumurile Silistra-Ostrov
Silistra-Almalia.
Ierbiceni, sat, cam in centrul com.
Birlesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi,
pe malul sting al riuluT Bahluiul,
situat parte pe coasta unui po-
87
iar parte pe ses. SI-a luat
numirea dela abundenta erbeI,
ce se afla pe sesul
pe timpul infiintarel satuluI, cu
vr'o 120 anI in urma, cind un
numar de locuitorT se avezase
acolo, venitl din partile de jos
ale Moldover, pribegitI din cauza
invaziunilor turcesti. Teritoriul
acestuI sat are o intindere cam
de 4000 hect., din carI 800
sunt ale locuitorilor, iar restul
proprietatea DoamneT Lucia
Cantacuzino. Are o populatie
de 231 familir, saa 1098 suflete
rominI si cite-va familil tiganI,
dintre fostii robr, carr se ocupa
Cu lucrarea pamintuluI. Viticul-
tura e foarte raspindita.. Se
face mare comercia de vin, in
tara i chiar in atara. Boil cei
maT frumosI i oile cele maI de
rasa sunt productiunile acesteI
AicI este resedinta comuna.
Are o scoala infiintata la anul
1865, frecuentata de 59 elevI. In
partea de N. a satului; pe o ridi-
caturä de deal, sunt situate ca-
sele proprietateI, zidire mare
si frumoasd, proprietatea
Pascanu ; in curte este o bise-
rica zidita la 1848, iar pe poa-
lele dealuld se intinde un pare
de arborI i pomI roditori, pe o
suprafata de 69 hect., care face
podoaba satului.
Vite : 1343 vite mar! cornute,
118 cal; 5262 o! si 279 rima-
torT.
Tot ala se afla o moara de apa.
Ierburoaia, vale, in jud.
in suprafata de 215 hect. Se
intinde la N. de Valea-Mana,
in ramificarea dealului Birladul,
pe partea de E., spre valea
Crasna, com. Tirzil, pl. Crasna.
Ala se gasesc urme de sat si
de biserica.
Iericiul, .deal, in partea de S. a
www.dacoromanica.ro
IERUGA
com. Ohaba, JiuluT, jud. Gorj,
formind in acea parte Valea-
OhabeT, pe coasta despre com.;
e acoperit Cu prunl i viI, lar
pe creasta cu 1:Mute ; vine din
spre V., din jud. Mehedinti, de
la com. Costeni, la extremitatea
com. Ohaba ; In partea despre
Jiltul-Mare se restringe spre S.
urmeaza spre com. Borascu,
unindu-se cu dealul Carpenul
al acesta com.
Iermolia, ?fria, u kil., afluent
al SiretuluT, in jud. Suceava.
com. Pasean' ; invirteste tra mor!.
Iernatica, sat, In jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., cat. de rese-
dinta al com. Pardosi, asezat
in partea de mijloc a com., la
poalele dealuld Iernatica, pe
piriul Iernatica ; are o intindere
de 32 hect., cu o populatie de
70 familiI, saa 340 suflete, din
carI 62 contribuabilI. $tia carte
21 persoane. Are o scoala si o
biserica.
lernatica, deal, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Pardosi,
pe care o strabate prin mijlocul
eT, pe litiga cat. Iernatica ; e a-
coperit cu finete i pasunI ; pro-
prietate a com.
Iernatica, pînîü, In jud. R.,-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s. Izvoreste din
dealul Iernatica, trece prin mij
locul com. Pardosi, uda cat.
Iernatica, i, dupa un mic curs,
se varsa pe partea stinga a riului
Ciln Aul.
Ieroslove§ti, trup de moysie, fa-
and parte din mosia TIrnava-
d.-s., pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Ieruga, gIrld, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Caraula si
pl. Bailesti, com. Galicea-Mare.
Izvoreste In com. Caraula, curge
 IESLELE
de la V.-E.si dupa ce iese din sat
se impreunä Cu micul piria Cio-
canari. Patrunde in com. Rudari
si de aci in pl. Blilesti, com.
Galicea-Mare, curgind pe la poa-
lele dealuluT Smirclacetiul. Se
pierde pe mosia Galicea-Mare,
aproape de Fintana-Nita. Are
un pod pe dinsul in corn. Ca-
raula.
Ieslele, localitate, pe piriul Suha-
Mare, jud. Suceava, aproape de
poalele muntelui Stinisoara. Are
citi-va locuitorT (6. 7 case). Pe
ad trece soseaua Falticeni-Bros-
teni - Dorna. Ad se afla o fa-
brica sistematica de scindurT,
una dintre frumoasele instala-
tiunT ale DomeniuluT CoroaneT,
avind 3 jugurT cu maT multe
pinze (15-20), un circular si
un alt herastrai pentru retezat
capatiele butucilor. E luminatä
Cu lumina electrica.
Ie§iti-din-Orofteana. VezT O-
rofteana-Frunzete, sat, jud. Do-
rohoia.
le§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci ; face parte din com. A-
ninisul ; este situat intre muntiT :
Coasta - Pietroasa., Setea-Mica,
Picleasa si Rosiile, ale Austro-
U n gari eT.
Iezäreni, sat, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava, si-
tuat pe dealul lezdreni, cu o
populatie de 12 familir, sat 51
suflete. Are o biserica.
Vite sunt : 36 vite marT cor-
nute, 8 caT si 9 fimItorT.
In acest sat, pe deal, in par-
tea despre E., pe unde trece
drumul dela Vasluia spre Iasi,
al-1 esit boeriT intru intimpina-
rea lui Antioh-Vociä, fiul luT
Cantemir-Vodd, in anul 7213,
luna Mala 21, pornind cu mare
alga spre Iasi.
www.dacoromanica.ro
38
Iezäreni, mofie, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava, pe
care se afla. satele : Iezareni,
Gaureni, Dancas, Balciul si Va-
lea-LupuluT ; fostá pendinte de
manastirea Socola, apoT deve-
nita proprietatea statuluT, iar
acum a corn. urbeT Jai, cedata
de Stat pentru plata datorieT
de zece milioane.
lezeni, sat, face parte din com.
rur. Dirmanesti, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Iezercanul, lac, In jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, In insula Balta,
teritoriul com. Borduseani.
Iezercanul, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, in insula Bal-
ta, teritoriul comuneT Chioara.
Iezerelul, sat, jud. Vasluia, pl.
Racova, com. Cosesti, asezat
pe o curba, formata de dealul
Buscata.
Are o suprafata de 50 hect.,
din care 28 hect. padure, si o
populatie de 20 familiT, saa mi
suflete.
Vite : 43 vite marT cornute
roo oT, 3 caT si 15 rimatorT.
Locuitorii pose& : 5 pluguri
si 'o care cu bol.
Iezerul, sat, spre .: S.-V. com.
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas-
luia. Si-a luat numele de la lacul
Iezerul. E situat intre dealul
Chetrosul si Malinesti, pe o
suprafata de 157 hect. Are o
populatie de 28 familiT, saa 159
suflete.
Vite marT cornute 106, oT
100.
Iezerul, sat, la S.-V. de satul
Huseni, corn. Ivanesti, pl. Ra-
coya, jud. Vasluia, situat la
S. de padurea IezeruluT, pe o
intindere de 429 hect., avind
1EZERUL SAt LACUL-DOROHOIÙ
o populatie de 25 familiT, saa
107 suflete, ligara.
Vite mar-1 cornute 18, cal 8
O rimatorT 8.
Iezerul, sat, in partea de N.
a com. Bol-4U, pl. Funduri, jud.
Vasluia, asezat pe dealul Iezerul
si udat de piraiele Panoasa si
Saul.
Are o suprafata de 275 hect.
si o populatie de i i familiT, saa
36 suflete.
Iezerul, ciftun (tirla.), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Bucul.
Iezerul, schit, sine de com. Cheia,
plaiul Cozia, jud. Vilcea, litiga
riul Chela, la 6 kil. de vatra satu-
luT, in mijlocul padureT.
Dupa cum se constatá din
urmatoarea inscriptie, s'a zidit
de Mircea-Vocla Ciobanul si
sotia sa Chiajna, la anul 7061.
i mänästire,
Aceastä sIntit biseric
unde se priznuqte hramul IntareI In
bisericii sail Ovedenia, fäcutu-ssati dintru
Intliti de riiposatul Mircea Voeved Cu
Doamna sa Chiajna, la leatul 7061 yi
prin trecerea timpurilor, din neautare
s'ají surpat, lar mal pe urmä s'a prefi-
cut de iubitorul de D-zeti Kir Ilarion
Episcopul RImniculuI: biserica, clopotnia
chiliile lmprejur s'i zidul, lar mal In
urmil In zilele EpiscopuluY Damaschin
al RImniculul s'a zugrävit §i s'a Infru-
musetat pe din läuntru, ch 7228 (1720).
Petre Schlopul darui, la anul
1562, mal' multe mosii Episco-
piel de RImnic, pentru a intre-
sine acest schit ce servea ca
loc de sihastrie.
Asta-e se intretine de stat,
care inscrie anual in bugetul
sla 1070 leT.
Iezerul, san Lacul-Dorolibiti,
lac, cel mal intins din judetul
Dorohoia si al doilea in Mol-
dova dupa lacul Brates de lingl
Galati. Dupa traditie el este
IEZERUL
format prin iezarirea pamintuld,
in locul caruia s'a ivit aceasta
balta mare.
Se afla la mica distanta de
tirgul Dorohoití, in partea de
N.-V.
Suprafata apeI are o intinde-
re de 430 hect., iar adincimea
la mijloc este de 12-14 m.
Incepind de la mal treptat, se
tot sporeste inaintind in luciul
apel, pana ce deodata se da de
cea mal mare adincime.
Apa este limpede i fára vre
un gust deosebit; dupl observa-
tiile chimice, s'a gasit el contine
elemente de : pucioasa, ffer
iod. Despre acestea se spune
partile sulfuroase in mare
parte provin de la descompu-
nerea plantelor acuatice; feru-
ginoasele provin de la izvoa.
rele ce sunt la poalele dea-
lurilor de lingl malurI, unde
se vad mad depozite de oxid-
feruginos, iar iodoratele provin
de la izvoarele si vitele de apa
din fundul laculuI, ca proveni-
ente marine, caff probeaza.
lacul este format prin iezarire.
Apa acestur lac provine nu
numaI din propriele izvoare, ploi
omete, dar si din curentele
pîriulul Buhaiul si al riuluI Jijia.
Cel tail in iezer la par-
tea S.-E., de la un timp de cind
vechia lur matca fu parasita ;
cel de al doilea intra prin
partea N.-V. Buhaiul prin mi-
lul ce neincetat aduce, dimi-
nuaza treptat adincimea basinu-
luI; Jijia trece prin lac si
isI urmeaza curgerea in jos sub
propria sa numire. Curentul Ji-
Pei se observa pe luciul baltiI,
cind este lin, avind un alt color.
Buhaiul prin sporirea depozite-
lor de mil, micsurind adincimea,
sporeste reducerea laculuI,
Jijia prin scurgerea sa, neavind
vr'o stavild, s6-I domoale furia,
in timpurile de suvoaie, face
39
marl minca.turI in laturl i in
adincimea canaluld sari.
Propietatea laculuI ce din ve-
chime era a M-reI Sucevita, a
fost luata in schimb de la M-rea
Moldovita, ambele din Bucovina,
dupa cum rezultä din hrisovul
luI Radu-cel-Mare-Voda, din 15
Ianuarie, 1617, prin care res-
pingind pretentiile facute de
Grigore Curlic i loan Meschi-
nescu cu Mihalcea, mentine sta-
pinirea M-reI Moldavita. Acum
partea de lingl malurI este a pro-
prietatilor limitrofe : Sendriceni,
Buhaiul, Hiliául, Pomtrla, Tre-
stiana i tirgul Dorohoiti ; iar
luciul din centru, a erezilor de-
fu nc tuluI magistru de farm aci e
din Botosani, ramas luI de la pa-
rintele saki Panaite Duca, cum-
parat de la administratia fon-
duluI religional romin din Bu-
covina la 1875, cind vindut
toate mosiile manastirilor Buco-
vinene ce era0 in Moldova,
cum rezulta din jurnalul tribu-
naluluI de Dorohoiti No. 3023
de la 28 Oct. 1843; din ispi-
socul luI Alexandru-Ilias-Vocla
de la 12 Mali"' 1632 (7140)
din ispisocul luI Moise Movill
Barnovschi-Voda, de la 23
Aug., 1739 (7138).
Legenda populard spune :
cPe timpurile senine 0 line, pe la
miezul noptiI, s'aud une-ori din adtncul
lacului e0nd resunetul de glasuri fe-
mee01 si o cruce se poate zitri, dud apa
este bine scizutil. Multi vreme nu s'a
tiut de la ce provine aceasta, plod
and tndriiznetul boer Condea, s'a pus
cu hotddre, sit pitrundri ascunsa tainii.
Porunci oamenilor GU a gild nitvoade
mar! 0 tari ; spot trite() dimities tit, dupit
ce mal Intil a dat sitrindare pe la multe
biserici, 0 a pus preotii sii facit sfintirea
vet; a liisat sit' se bage ravoadele tn
Oamenii, puternici 1i
vent, erad la trasul nrivoadelor, end
simtird. f i greutate, de abia puturrt a
le mai urni, prirtndu-le cii ce-va gred s'a
prins ; cu multe ostenele i opintele,
ruind a scoate plasele, vdd cit fata apel
tncepe a fierbe Vs' bolborosi ; un muget
www.dacoromanica.ro
IEZER1JL
Infioritor s'aude din adtncime ; privitorit
adunatI pe tirmuri, fug speriati de a-
cestea, Yard Condea stit nemirat, tudem-
rand 1i priveghind pe pescadi sill de a
lupta cu greutatea 0 a nu se lasa. In
fine iatrt cit o fecioarrt ttnitri Ii frumoasit, cu
pitrul negru i umed, cu fata searbidi dar
seninit, se ivi pe lucid vet; Ii cu ()chit
la Condea, IT zice : (maro noroc avut-al
Conde, de nu te-a tnghitit iezerul, ca pe
toff ceT ce s'a ispitit a-i afla taina. No-
rocul ail vine pentru cit al invocat
ajutorul D-zed, tncepInd aceasti cer-
cetare, l pentru cA In trupul tdu curge
stnge de al strrtmotilor ncfri. Acuma
dar ascultd povestea lacului, dupit care
umblind, ti-al pus cu viata In primej-
die. Iat-o 'Pe locul unde se afla
acum iezerul, era tu vechime un schit
de cilugitrite, fondat de fiica unui mare
ii puternic Domnitor, care pärasind fa-
milia i lumea, cu toate derrtiiciunile el%
aduntnd l maI multe fecioare, se arzli
la schit i cu toate jurarit de a nu-I prt-
fist vre-o datit. Imprejurul schitului °rail
phduff intinse 0 dese, pe undo picior
de birbat nu cillcase. Intr'o dimineatit ne
pomenirrtm cu ctte-va feto tremurtnd de
grout'', citutindulf adiipost In schitul
nostru ; ele ne spunead cd In tarit all
niivillit durianil ; cli prefac orarle
salde In cenuVii : oameniT, parte art scd-
pat la munti, iar parte all devenit robt
Auzind nol acestea Ingrijat, tndatd cu
toatele ne-am strIns la rugiciune; abia
bine Incepusem ruga noastrd, cA lata
auzim tropote de coi l sunete de arme,
lndreptindu-se spre schit Ne am tnspli-
mtntat dar ne-am pus toad nildej-
dea In D-zeil, urmlndu-no cu rugilciu-
nea. Ce 0 cum, salí intimplat nu tim,
destul crt a doua zi de dimineatä ra-
zele soareha luminat fats', dar
ochiY nostri In loc de pitmtnt vedead
numal api In toate pärtile. VII suntem
no! de &hind vii ne pristreazi D-zed,
prtnii la Invierea de apoY. Ceca co auzitT
voi in noptile seniue 0 lino sunt rugd-
ciunile noastre, ce le facem la razele
duioase ale tunas. Acestea zictnd, se
afundd In undo lar apa bolborosi, l spu-
megit In urma eta.
lezerul,munte, in jud. Gorj, plaiul
zdra- Novaci, la N. com. Novaci. E
situat intre muntil : Mohorul,
Carbunele si CAlcescu. Face
parte din com. Pociovalistea.
lezerul, tnofie, a statuluT, fosta
 LEZERUL
pendinte de Episcopia Rimnicul,
situatA in com. Chela, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, care s'a a-
rendat, afara de partile vindute
de vecT, cu 2000 leT anual.
Iezerul, peldure, in marginea ca-
reja e situat satul Iezerul din
com. Ivanesti, pl. Racova, jud.
Vasluid. Se intinde pe dealurile
Mangaläxia i Butucaria.
Iezerul, pîrî, in jud. si pl. Tu-
tova; izvoreste de pe teritoriul
com. Obirseni, nastere
din 6 izvoare, carl curg mal
india separat cit-va loc, pe urmä
se reunesc toate pe teritoriul com.
Obirseni, luindu-sT numele de
Iezerul. Curge de la N. spre S.,
uda teritoriile com. Obirseni, Voi-
nesti, Lalesti si Puiesi si se
varsa in pirtul Tutova, de-a stin-
ga, in dreptul satuluT Gura-Ieze-
ruluT.
Iezerul, izvoreste din dea-
lul Mälinesti, com. Dumesti, pl.
Funduri, jud. Vasluid, udä te-
ritoriul acesteT comune, curgind
de la S. spre N. si se varsa
In riul Birladul, la locul numit
Moara-GinduleseT, in apropiere
de piriul Pietrosul.
Iezerul-Grecilor. Vezl Greaca,
lac, jud. Ilfov.
Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul
satului Hodora, com. Cotnari,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, in partea
de V. a dealuluT Breazul ; ala-
turea cu acest Iezer e un altul,
numit Iezerul-Mic ; se despart
unul de altul prin un delusor.
Apa din aceste doua iezere e-
ste acoperita cu stuh, arara de
centrul IezeruluT-Mare, unde in
forma uneT circonferinte se vede
apa limpede i curata, numit
Ochiul-IezeruluT si care se zice
ca este foarte adinc. Pestele ce
www.dacoromanica.ro
40
se g5seste in el, se prinde cu
anevoia din cauza stuharieT.
Iezerul-Mare, munte, in jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, cu
2470,6 m. d'asupra niveluluI MA-
ril Negre. In acest munte, la o
inaltime de 2129,2 m. d'asupra
nivelulur mariT este un lac, nu-
mit Lacul-Iezerulul.
Masivul este compus din sis-
turne cristaline metamorfice, care
formeaza cea mal veche grupa
geologica.
Iezerul-Mic, munte, in jud. Mus-
cel, plaiul Nucsoara, Are 2393,3
m. d'asupra nivelului MariI-Ne-
gre.
Iezerul si Bradul, päclurt, ale
statuluT, in intindere de 2000
hect., pendintl de com. Olane-
sti, pl. -Cozia, jud. Vilcea.
Iezeruldf (Lacul-), lac, in jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, pe
muntele Iezerul-Mare, la o indi-
time de 2129,2 m. d'asupra MA-
riI-Negre.
Suprafata acestur lac e de 4
pog. p.
Iezureni, cdtun, al com. Curti-
para, pl. Ocolul, jud. Gorj, si-
tuat in partea de V. a catunuluT
Curtisoara, pe loc ves.
Are o suprafatA de 300 hect.,
din care ioo hect. arabile, 130
hect. finete, 50 hect. izlaz, 13
hect. padure si 7 hect. vatra
satuluT.
Are o populatie de 32 familiY,
sad 137 Suflete, din carI 25 con-
tribuabilr.
Locuitorii posea : ro plu-
gurT, 18 care cu bol; 150 vite
mati cornute, io cal, 130 or,
40 capre, 62 rimatorl; LO stupT.
Are I pu t 4 fintinT.
Ifimesti, sad Ifimeasca, nu-
IGLICIOARA-MARE
mire vechiel ce purta parte din
mo,ria TigAne§ti Calomfiresti,
jud. Teleorman.
Ifute§ti, fosta numire a satuluX
Chiriac, jud. Vlasca, pl. Mar-
ginea. Numele de Chiriac l'a
luat in urma, dupa numele ve-
chiuluf proprietar Basa Chiriac.
ciitun, in jud. Putna, pl.
1.isita, com. BAtinesti. Este si-
tuat in cimpia ce purcede din
vale de la Tifesti si merge pana
in Siret.
Are o populatiune de 148
suflete, cari locuesc in 37 case.
Copiii urmeazA la scoala din BA-
tinesti.
De ad i se trag ramure din
familiilerazasestI Catargi
Sturdza.
Igesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Blagesti, spre N.
de satul Blagesti. Are 5 To lo-
cuitorl si 117 case.
Igiroasa, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 33
kil, de orasul Turnul-Severin,
situatI mal mult pe deal. For-
meazI com. cu sateIe ArvA-
testi i BAltanele, avind o po-
pulatie de 1216 suflete, din carl
194 contribuabili ; locuesc in
250 case.
LocuitoriT posedA : 41 plugurT,
84 care cu bol,5 carute cu cal;
112 stupT.
Este in apropiere de soseaua
nationala Virciorova-Bucuresti,
de care este legata prin o osea
comunala. Are 2 biseria cu
preot si 2 ctntaretl.
Budgetul com. e de 1802 leT
la veniturT, lar la cheltuell, de
1574 ier.
Sunt 670 vite marT cornute, 13
cal, 700 oT si 500 rimAtorl.
Iglicioara-Mare, deal, in jud.
 IGLICIOARA-M Ea
Tulcea, pl. Macinul, pe terito-
riul com. rur. Turcoaia ; se des-
face din dealul izolat Iacob ; se
intinde spre S., avind o directie
generalá de la N. la S., braz-
&lid partea vestica a plaser si
a com.; se intincie de-alungul
iezerulur Turcoaia ; lasa spre
E. prelungirea numita Dealul-
Iglicioara-Mica si sta in lega-
tura cu dealul Manole ; natura
lur e stincoasA pe alocurea ; la
poalele nordice sunt pi cite-va
vil; lar pe la poalele estice
merge drumul comunal Turcoaia-
Picineaga ; este acoperit in cea
mal mare parte cu fin* si
pasunr.
Iglicioara-Micä, deal, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. rurale Turcoaia; este o
prelungire S.-V. a dealulur Igli-
cioara-Mare ; are o directie gene-
ran. de la V. la E., brazdind
partea V. a plaser si cea centran
a comunel, sta in legatura cu
dealurile: Manole si Gorgova ;
pe la poalele-T E. trece dru-
mul vecinal Turcoaia-Iglita si
cel comunal Turcoaia-Picineaga;
este acoperit cu finete.
Iglita, sat, in jud. Tulcea, pl.
Macin, cat. com. Turcoaia, situat
In partea V. a pl. si cea N.-V.
a com., pe malul drept al bra-
tuluT MAcin sail Dunarea-Vechie.
E format din vre-o 25 case.
Are o intindere de 40 hect. si
o populatie de 32 familir san
115 suflete, carr se ocupa cu
agricultura si cu pescarla. Acest
sat este asezat pe o parte din
ruinele vechiT cetatT romane Tro-
esmis, cu ale carel sarimaturl
locuitorir sr-ail facut casele. Aci
s'ail gAsit o multime de inscrip-
tiunT vechr romane.
Iglita, ostrov, format de Duna-
rea-Vechie si canalul Igliter, jud.
81275. Marels Dielionar Geogrago. Vol. IV.
41
BrAila, com. Chiscani, lung ca
de 5 kit. si lat ca de 500 m.
Acest ostrov este format de
un munte de piatra. Ad i sunt
cariere insemnate de preatra
bruta pentru pavagie, sosele si
constructiu nr.
Iglita, lac, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia i anume pe acel al
catunelor Turcoaia si Iglita. Are
forma a dota dreptunghiurr unite
la capetele lor; este format de o
revarsare anterioara a Dunarer;
are o intindere de 250 hect.,
apartinind ambelor catune ; intre
ea si Danare se intinde mlas-
tine, iar pe malul E. sunt cite-
va vil ; i'n partea S. se afla asezat
satul Iglita ; iar in cea N., pe
malul drept al privalulur Car-
caliul, prin care balta Iglita se
varsa in Dundre, se afta asezata
comuna Carcaliul; pe malul E.
se termina ultimele ondulatiunr
ale dealulur Carcaliul, si drumul
judetean Macin-Satul-Noil. Pro-
duce peste abundent ce se con-
suma in comunele : MAcin, Car-
cantil si Turcoaia.
Iglita , punct trigonometric de
observatiune, de rangul I-iti, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe teri-
toriul com. rur. Turcoaia (si
anume al catunulur Iglita), situat
nu departe de ruinele vechir ce-
tatr romane Troesmis; are 36 m.
pi domina satul Iglita, Dunarea,
drumul judetean MAcin - Satul-
Noti, si pe cele comunale Iglita-
Carcaliul si Iglita-Turcoaia.
Iglita, pddure de salde, in supra-
fata de 75 hect., jud. Braila, pl.
Balta. Se margineste la N. si
E. cu Dunarea-MAcinuluT, la S.
si V. cu venga Igliter.
Iglita O Catargeaua, pddure,
de sale je, in suprafata de 8 hect.,
www.dacoromanica.ro
IGONI
situata in jud. Braila, pl. lacren'.
Se margineste la E. cu Dunarea-
Macinulur, la V. cu cimpul balter.
Ignat, 'Mg, izvoreste de la E.
com. Mereni, pl. Vedea-de-Sus,
jud. Olt, si se varsa in gira
Eiul, pe tarmul sting, tot in
raionul com. Mereni.
Ignat, pirid, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., format pe terlto-
riul com. Racoviteni, pe care o
udd prin mijloc ; se varsa in
rful alnaul, pe partea dreapta
a lur, mar sus de catunul Nisipeni.
Ignat-Carni, punct trigonometric
de rangul al 3-lea, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Sf. Gheorghe, in partea
S. a pl. si V. a com. pe malul
Mari!, dominind grindul Cra-
sowski pe o mare intindere.
Igoiul, sat, face parte din com.
rur. Alunul, pl. Oltetul d.-s.,
jud. Vlasca. Are o populatie de
532 locuitorT: 269 barbatr si
263 femer.
Are 2 bisericr: una numita
In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, fondata la 1813 de
enoriasT si a doua a Igoiulur-din-
Deal, cu hramul Sf. Dumitru,
fondata la 1838 de I. Buse si
altir.
Catunul Igoiul forma in ve-
chime o singura com., apor s'a
unit cu catunele Alunul si Bo-
desti si asta-zi formeaza comuna
cu Alunul. Ad i sunt mar multe
carierr de preatra.
Igoiul, mo,cie, cu pddure, a sta-
tulur, pendinte de manastirea
Horezul, situata in com. Alunul,
cat. Igoiul, pl. Oltetul-d..s., jud.
Vilcea.
Igoni, ynunte, In jud. Gorj, plaiul
Novaci, in sus de com. Baia-
6
 IJD1LENI
de-Ffer, in directiunea N., litiga
muntele Balescul.
Ijdileni, sat, in jud. Covurluiti,
pl. Pru tul, com. FrumuOta, cu
77 familii, saü 351 suflete; are
viT frumoase cu pomi fructiferf,
in speciall nucT ; prin sat trece
soseaua judeteand.
Ijdileni, mofie particulara, de
vr'o 3000 hect., in com. Fru-
mu§ita, jud. Covurluiti.
ljdilenilor (Valea i Dealul-),
vale i deal, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. Frumusita.
Ilaciul, sat, face parte din com.
rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are : o populatie
de 390 suflete: 200 bárbatr §i
190 femei ; o biserica, fondata
la 1791 i reparatA la anul 1851.
CtitorT sunt locuitoriT satuluT.
llaulle, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Sari-
Ghiol, asezat In partea S. a pl.
si cea V. a com., la 12 kil.
spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol,
resedinta com., pe malul A/141-11,
la 6 kil. spre S. de orasul Man-
galia; este inchis la V. de dea-
lurile llaulle si Acangi; valea
Ilanlic trece prin el ; este punct
important, pentru-ca la 6 kil.
spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se
termina hotarul DobrogeT spre
Bulgaria. Intinderea lui este de
1470 hect., din carT 45 hect.
ocupate de vatra i gradinile
satuluT. Populatiunea totall e de
familif, sati 124 suflete, care
se ocupa cu pescuitul.
llaulle, deal, ce face parte din
culmea IlanliculuT, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, com. Sari-
Ghiol, catunul Ilanlic ; se desface
din culmea de la virful Taslr-
Iuc; se indreaptg spre E., avind
www.dacoromanica.ro
42
directie generala de la N.-V.
spre S.-E. printre valle Mamut-
Lusta i Ilanitc, brazdeaza partea
S. a pl. si cea S.-E. a com.,
trece prin satul Ilanlic i ondu-
latiunile sale se sfirsesc pe ma-
lul Mara; are 66 m. tnaltime;
este presarat cu vre-o 14 movile
e taiat de drumul comunal Acan-
gi-Mangalia ; acoperit cu sema-
naturT i finete.
Ilcovätul, deal, la V. de satul
Falcoianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov,
2 kil, departe de el. Este lung
cam de 6o kil. Incepe dela
Crevedia-Mare, j u d. Vlwa, trece
pe la catunul Podisorul, face o
curba mare spre E., trece pe
la cat. Hobaia, pe la V. de
satul Falcoieni, intra iarasi in
jud. Vlasca, raspunde in riul
Neajlovul si se uneste cu Dealul-
BulbucateT.
Pe coasta acestuT deal se cul-
tiva grîü, porumb i tutun.
jud. Ilfov, spre
V. de satul Falcoianca si la 2
kil. Are o lungime de 6 kil.
Pe valea acestui 011 nu sunt
de cit salciT, trestie i rogoz.
Se varsa in riul Neajlovul. Curge
incet.
Ileana, vale, in jud. Ialomita, pl.
CimpuluT, pe teritoriul com. Fru-
musica; are directia spre S.-V.
si se intinde in jud. Ilfov. Acea-
sta vale contine in unele partT
al:4 i stuf.
Ileana (Brobojiti), sat, face
parte din com. rur. Popesti-
Bicu, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este
situat la S.-E. de Joita, pe malul
drept al riuluT Dimbovita. Locul
in partea de E. e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
602 hect., cu o populatie de 92
locuitorT.
D-1 D. I. Apostolescu are 557
ILEANA-PAPADOPOLU
hect. si locuitoriT 45 hect. Pro-
prietarul cultiva 75 hect.; 5 sunt
sterpe, io izlaz, I vie si 466
padure. Locuitoril cultiva tot
terenul.
Numarul vitelor marT e de
63 si al celor miel de 23.
Ileana-Ghermani,sat, face parte
din com. rur. Ileana-Suliman,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la E. de Bucuresti, la
extremitatea judetuluf despre
jud. 1alomita. Ad este resedinta
primaria
Se intinde pe o suprafata de
2324 hect. cu o populatie de
243 locuitorT.
D -niT frati Gherman i aü 2157
hect. i locui toril 167 hect. Pro-
prietarif cultiva 1452 hect. (75
sterpe, 130 izlaz, 500 padure).
Locuitorif cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si I eintAret; i moara cu aburf;
masina de treerat ; I hele§te0;
I pod; iscoall mixta, frecuen-
tata de 21 elevf si 3 eleve, éu
intretinerea careia statul si co-
muna cheltueste anual 2100 leT.
Comerciul se face de i hangiti.
Numarul vitelor marT e de
356 si al celor miel de 1220.
Ileana-Ghermani, piidure, de
500 hect., pl. Most4tea, jud.
Ilfov, proprietatea fratilor Gher-
mani.
Ileana-Papadopolu, sat, face
parte din com. rur. Ileana-Su-
liman, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
844 hect., cu o populatie de
270 locuitori.
D-1 I. C. Papadopolu are 710
hect. si locuitorif 134 hect. Pro-
prietarul cultiva 510 hect. (125
izlaz, 75 padure). LocuitoriT cul-
tiva tot terenul.
Are o biserica, Cu hramul Sf.
 ILEANA-SULIMAN 43 ILFOVUL (JUDET)

Nicolae, deservita de i preot IlfovAtul saa Coteni, vale, pe linie de demarcatie, care imparte
si i cintaret; i helestea; i pod proprietatea Gistesti ; da in Va- Dunarea in lung si care trece
statator. lea-Gistei, pl. Neajlovul, jud. pe la S. de insulele: Albina,
Comerciul se face de i cit.- Vlasca. Ostrovul-Mare, Ostrovul Frumos
ciumar i t hangia. insula Lunga.
Numarul vitelor marl e de Ilfovul, judej, de cimp, cam in De la V. insuleT Lunga si pana
318 si al celor raid de 630. centrul RominieT Muntene. la riul Arges, de unde am ple-
luat numele de la apa Ilfovu- cat, se margineste cu jud. Vlasca,
Ileana-Suliman, com. rur., jud. lui, care se varsa in riul Dim com. Prundul, Colibasi, Copa-
Ilfov, pl. Mostistea, situata la bovita. ceni, Darasti, Cornetul, Bala-
E. de Bucuresti, la 46 kil. Pamintul saa se inclina ince- soieni, Malul-Spart, servind de
Se compune din satele: Bor- pind de la N. si N.-V. pana in limita.
deele, Ileana-Ghermani, Ileana- Dunare, unde se preface intrio Latura de E. a judetului, a
Papadopolu, Odaile-PodarT $i cimpie orizontala numita terasa dica linia de demarcatie filtre
Sulimanul, cu o populatie de dunareana. jud. Ilfov si Ialomita, este para-
suflete, cari locuesc in Forma fi limitele judefulut. lela cu cea de V., adica cu linia
253 case. Forma judetuluT Ilfov e a uneT de demarcatie intre jud. Ilfov
Sunt 259 contribuabilf. patru-later drept-unghiular, a- si Vla$ca.
Se intinde pe o suprafata de plecat spre stinga. Linia pe care o face fluviul
6353 hect. D-niT I. C. Papado- Se margineste la N. cu jud. Dunarea, cu linia de demarcare
polu, D-nii frati Ghermani i mo$- Dimbovita $i Prahova, la E. ca intre jud. Dimbovita i jud.
tenitoril luT C. Blaremberg, aa jud. Ialoxni%a, la S. cu fluviul Prahova, par asemenea para-
565o hect. $i locuitorir 703 hect. Dunarea, la V. cu jud. Vlaqca lele.
Proprietarif cultiva 3995 hect. Dimbovita. Intinclere. Suprafata totala a
(150 sterpe, 930 izlaz, 575 pa- Latura de N.-V. are forma soluluT e de 446609 hect., din
dure). Locuitorir cultiva tot te- unuT arc si se intinde filtre cari s'a cultivat in anul agricol
renul. judetele Dimbovita i Prahova. 1899, o intindere de 263506;
Budgetul com. e de 4270 De la d'II Arges (V.) si pana restul raminind necultivatt, o.
leT la venituri si de 4228 leT la 1111 Ialomita (N.), adica dela cupate de paduri, izlazuri, baltT,
la cheltuelf. com. Stoenesti i pana la satul etc.
Are : 3 bisericT, la Ileana- Valeni (com. Cociocul) se mar- Orografie. Teritoriul j u detu lui
Papadopolu i Odaile-PodarT ; gineste cu jud. Dinibovita, com. prezinta aproape un ses intins,
$coala mixta.; 2 morT cu aburT; Floresti, Brezoaia i Butimanul, intrerupt numar de valle apelor,
2 masinT de treerat cu aburr ; servind de limita. afara de partea de S. si E. unde
6 helesteie; 6 poduri statatoare. De la riul Ialomita (N.) si pana pamintul este maT accidentat.
Numarul vitelor marT e de la riul Prahova (N.), adica dela Partea coprinsa intre tArmul
1638 (558 cal i epe, 3 arma- cat. Valeni (com. Cociocul) drept al riulur Argesul pi lacul
sarT, 411 boT, 628 yací i vitel, pana la Maia, se margineste cu Greaca are un aspect frumos si
16 taurT, 22 bivoll i bivolite) jud. Prahova, (satele Herasca, e tinta inconjurata de dealuri.
si al celor raid de 3644 (9 capre, Piscurile, Turbati, Gruiul, Lipia- Principala calme vine dela S.,
297 porcT, 3338 oT). Bojdani, Radulesti si Maia, ser- din jud. Vlasca, intra, in jud.
LocuitoriT posea.: 83 plugurT vind de limita). Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe
cu bol si 90 cu caT; 212 care De la riul Prahova (N.) si pana la S. de Ciumati, Ciurari, Iz
carute: 91 cu boi si 121 Cu in Dallare (S.), adica de la com. voarele, Fatoaia, Herasti, Criva
cal. Dridul si pana la com. Mana- tul i Radovanul, trece pe la
Locuitorl improprietaritT sunt stirea, se margineste cu jud. V. de cat. Coadele, Clatesti,
106 si neimproprietaritT, 189. Ialomita, com. Rosiori, Dra- Stupin ele si Chirnogi, coteste
Comerciul se face de 6 dr- goesti, Ileana, Obilesti si Mana- spre V., pe la N. baltiT Greaca,
ciumarr si 2 hangiT. stirea, servind de limita. dupl ce atinge in partea de
De la S. com. Manastirea si S. satele : Cascioarele, Greaca
Ilfovätul saü Coteni, cdtun, pe pana la V. de ínsula Lunga, si Flaminda, infra lar In jud.
proprietatea Gistesti, jud.Vlasca. se limiteaza cu Bulgaria printr'o Vlasca, pe la S. de com. Prundul

www.dacoromanica.ro
ILFOVUL (JUDET)
Aceasta culme este mult pro-
ductiva in vin i formeaza mal
multe val, intre carT valea Burazi
Valea-ZboieT sunt cele mal
principale.
O alta culme de deal se in-
tinde de la N. Oltenitei si se
desparte in dota: o parte prin-
cipala apuca spre V., pe litiga
Ulmeni, Spantov, Surlari, Chi-
selet, Manastirea, Cocani, merge
spre N. pe la Curatesti, Tariceni,
Ciofliceni, Gurbanesti, Preasna-
Nota, Pirlita, Dirvari, DrAgoesti
si se pierde in jud. Ialomita;
lar a doua culme principala apuca
spre N. de Oltenita i dupa ce
trece pe Ruga satele: Mitreni,
Budesti, Vasilai, LA'motesti,
Frunzinesti, Branesti, .Pasarea,
Afumati, Stefanesti, se pierde
in pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Prima culme principala, la V.
de Gurbanesti, se ramifica si se
pierde in pl. Mostistea, dupa ce
trece pe Miga satele : Codreni,
Sulacul, Manciul i Plataresti.
Toata aceasta culme, de la
Dirvari, se ramifica si se pierde
in pl. Dimbovita, dupa ce atinge
satele : Mariuta, Piscurile, Cratu-
nesti, Stoenesti, Surlari, Creata,
Gagul i Dascalul.
A doua culme principalä. se
pierde spre S.-E. de Bucuresti,
dupa ce trece pe linga satele :
Buciumeni, Frumusani, Orasti
Popesti.
Ca culraT secundare avem:
Acea de la N. judetulur,
care vine din jud. Dimbovita
si trece pe litiga satele Poenari,
Butimanul, Tincabesti, Izvorani
Ciofliceni (pl. Dimbovita)
se termina in balta Znagovului,
la satul Ghermanesti.
Acea care se intinde in
jurul vaei Pociovalistea si trece
pe linga satele: Corbeanca,
Radulesti, Caldarusani,
Maxineni, Fierbinti, SArindarul
si se pierde in jud. Ialomita.
www.dacoromanica.ro
44
Acea care vine din jud.
Dimbovita, taie pl. Dimbovita,
de la N.-V, spre S.-E. si trece
pe linga satele Ciocanesti,
Bucoveni, Buciumeni, Mogosoaia
Colintina, Pantelimon, Cernica
si Frunzinesti.
0 culme paralela cu cea
de sus, care intra in judet pe la
com. Brezoaia, trece pe linga
satele : Cosoba, Arcuda, Drago-
miresti, Chiajna, Rosul, Cotro-
ceni, intra in Bucuresti, formind
Dealul-Spirei, al-MitropolieT, Ra-
du-Voda i Vacaresti si ese afara
pe la Vitan, i dupa ce atinge
comunele : Leurdeni i Bobesti,
se pierde spre Plataresti.
Idrografie. Teritoriul judetului
Ilfov este udat de mal multe
riurl marl si raid, cari-1 strabat
mai in toate directiunile.
El este coprins intre basinul
riurilor Argesul i Ialomita.
La S. fluviul Dunarea uda
judetul Ilfov, dela insula Lunga
pana la com. Manastirea.
Intre Severin i Marea-Neagra,
Dunarea curge de la inaltime
de 38 m. pe o distanta de 780
kil.
Cursuri de ape principale in
jud. Ilfovul sunt:
1. Ru1 Arge,s, care izvoreste
din Muntele Negoiul, jud. Arges,
infra in jud. Ilfovul pe la satul
Stoenesti, uda pl. Sabarul, ser-
veste de limita intre pl. 01-
tenita si pl. Negoesti, apuca
spre S. de satul Budesti si se
vana in fluviul DunAxea la V.
de Oltenita.
El primeste pe stinga, in
jud. Ilfov, riul Dimbovita i Sa-
barul.
Pe tarmul sting al riului Ar-
gesul sunt asezate urmatoarele
sate : Crivina, Teghepil, Ordo-
reni, Buda, Cornetul, DA'rasti,
Copaceni-Carada, Copaceni-Mo-
gosesti, Colibasi, Gostinari (din
pl. Sabarul); Ghimpati, Herasti,
ILFOVUL (JUDET)
Budesti i Negoesti (din pl.
Negoesti); Curcani, Mitreni, 01-
tenita-Rurala i Oltenita-Urbana
(din pl. Oltenita.)
Pe tarmul drept al flului Ar-
gesul sunt asezate urmatoarele
sate :
Malul-Spart, Ogrezeni,
Hobaia, Ciocanul, Gradi-
nari, Falcoianca, Plopi, Prisi-
ceni, Buturugeni, Draganesti (din
pl. Sabarul) ; Coeni, Ciumati,
Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Cri-
vetile, Radovanul, Coadele, CIA-
testi, Chirnogi (din plasa Olte-
nita).
Idul Dimbovita, izvoreste
din muntele Oticul, jud. Muscel,
uda pl. Znagovul, trece prin
Bucuresti, strabate parea din
pl. Dimbovita i Oltenita, si se
varsa in riul Argesul linga satul
Budesti. In el se vara. piraiele
Ilfovul, Pasarea i Colintina.
Riul lalomija izvoreste de
sub coama muntilor Carpati, jud.
Dimbovita, intra in jud. Ilfovul,
uda pl. Znagovul, o parte din
jud. Prahova i in apropiere de
com. Dridul primeste riul Pra-
hoya i Pociovalistea, la E. de
Fierbinti.
Idul Prahova, care vine
din jud. Prahova, uda partea
de N. a judetului Ilfov, trece
pe Ruga satele : Radulesti
Mala i in apropiere de com.
Dridul se varsa in riul Ialomita.
Risul Sabarul format din
piraiele: Ciorogirla i Rastoaca,
se varsa in riul Argesul, in-
tre cat. Ghimpati i Izvoarele,
dupa ce uda satele : Sintesti,
C retesti, Vidra, Straini-DobrenT,
Varasti si Obedeni.
Pirtul Rästoaca isi la nas-
tere din -dealurile com. Bogati,
pl. si jud. Dimbovita, unde
poarta numele de Valea-Seaa.
La com. Virtejul, jud. Ilfov, se
impreunA cu piriul Ciorogirla
formeaza riul Sabarul.
ILFOVUL (JUDET)
Piriul Ciorogirla in trecut
era o mica viroagA care sl-a luat
nastere de lingd. com. Lungu-
letul, jud. Dimbovita. Dela cana-
lizare a devenit un brat al riuluf
Dimbovita, si-sf impreund apele
cu piriul Rdstoaca, la com.
Virtejul, dind nastere riului
Sabarul.
Piriul Ilfovul, izvoreste de
lingd Tirgoviste, curge pd.na in
apropiere de com. Bolovani,
jud. Dimbovita, de unde se
desparte in doud pdrtT : o parte
curge la vale sub numele de
Colintina i infra in jud. Ilfov,
prin plasa Znagov, formeazd la-
cul CiocInesti i Colintina si se
vara in balta Cernica i d'aci
in riul Dimbovita.
Cea-l'altd apuca partea dreap-
td, sub numele de Ilfovdtul, in
jud. Ilfov silingd com. Dragomi-
resti-din-Vale se varsd in riul
Dimbovita.
Piriul Colintina. Vezi pi-
riul Ilfovul.
lo. Paserrea, pins, izvoreste
din pk Znagovul si se varsd in
riuI Dimbovita lingd satul Piti-
gala, pl. Dimbovita.
1. Mostiftea, Orla, izvoreste
de lingá satul VArd$ti, pl. Dim-
bovita, comunica cu Valea-Pa-
sdrea si se varsd in balta Mog-
tistea, lingd com. Tdriceni, pl.
Oltenita.
12. Pociovaktea, girlitd, for-
meazd balta CAldásusani si se
scurge in riul Ialomita, la E. de
com. Fferbinti.
Atarä de acestea mal sunt
multime de vdT i vilcele (tre-
cute la literile respective), lipsite
In cea maT mare parte de timp
de apd si carT ad apd pe ele
numar in timpuri ploioase, sad
In timpul topireT zdpezei i cArora
cu drept cuvint le putem zice
periodice.
Procluetiunea. Pdmintul jude-
tuluT Ilfov este cit se poate de
46
productiv, mal ales pe luncile
SabaruluT, DimboviteT i Arge-
suluT, carT produc 4-5 chile po-
rumb de pogon.
Pdmintul se imparte in arabil,
de finete, bdltos i pdcluros.
Cimpiile de pe lingd Dundre dad
cea maT bund pdsune pentru
vite. Viile, mg ales cele de lingd
Bucuresti si balta Greaca, dad
struguri buni i gustosT. Vinul
este bun, dar nu tine mult.
BAltile, mar cu seamd cele de
lingA Dundre, dad mult peste.
Din Dundre se pescuesc: morun,
nisetru i cegd. Tot din bAlti
se mal scoate trestie i papurd.
Pe litiga Durare si pe litiga
cele-l'alteriuri stint locuri intinse
de richitd, care servd mult in
industrie.
Pddurile, in intindere de peste
60000 hect., dad tot felul de
lemne de foc si de constructii.
Insulele DundriT sunt acoperite
cu pAdurl de plutd si salde. In
judetul Ilfov, statul are 47 mosiT,
carr II aduc un venit anual de
1204522 lef.
In anul agricol 1898-99 s'ad
semdnat in tot judetul 263506
hect., din carT 111496 hect. grill,
166 hect. secard, 94034 hect.
porumb, 7945 hect. orz, 13110
hect. ovdz, 12 186 hect.meid, 4643
hect. rapitd, 746 hect. dnepd,
549 hect. in, 1851 hect. tutun,
14030 hect. cartoff, fasole, linte,
si mazare, 2750 hect. livezi arti-
ficiale (lucera., trifold, etc.).
Mafini agricole. Pentru diver-
sele trebuiate ale agricultorilor
gAsim in judet urmAtoarele ma-
sinT agricole : 35 de semAnat ;
40 de secerat ; 140 de treerat
cu aburi ; 140 de vinturat ; 69
de bAtut porumbul, cu abur!; 70
de bdtut porumb cu manivela;
19712 pluguri; 426 grape de
fier ; 38 tAvAluguri ; II grape
de strins finul, miscate cu vite ;
140 trioare sau masinT de ales
www.dacoromanica.ro
1LFOVUL (UDED
sAminta; 560 mosoroitoare de
fiersi de lemn (rarite) siste-
matice si peste 5000 in stare
primitivd.
30 mor! cu abur!, 70 cu apA,
I de vint i 16 diferite fabrid (3
de spirt, ide otet, 1 de drojdir de
bere, 3 de brinzeturi, i de rahat
halva, i de lumindri de ceard,
de sdpun, 4 sistematice de
cArdmidd si mar multe in stare
primitiva).
Populatia. Populatia judetulul
Ilfov e de 545.766 locuitorT. In
1859 era de 277407 loc.; in 1884,
de 357571 loc.; in 1894, de
477598 loc.
Ocupa fia locuitorilor. Ocupatia
de cApetenie a locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
O bunA parte din populatie se
ocupd Cu pescuitul si cultura
vitef.
Dintre locuitorf, 45713 sunt
plugarT, 1210 circiumarT si han-
gil, 843 industriasi proprid zis
(rotar!, dogarT, olarT, rogojinarT,
dulgheri, zidarT, etc.) ad', de alt-
fel, mal fie-care locuitor pentru
trebuinta lui casnicd, lucreazd
lemndria, ziddria, etc si 5960
ad diferite profesiuni (pescar!,
morad, servitorl, ingrijitorl pe
la diferite autoritAtT, etc.).
Astructiuttea pub /jai. Func-
tioneazd in jud. Ilfov 173 scoale
rurale : 110 plAtite de stat (7
de bletT, 7 de fete, 96 mixte),
si 63 plAtite de judet si de co-
mune (2 de bdeti, 2 de fete si
59 mixte).
Numdrul elevilor carT urmeazd
scoalele rurale din judet se ri-
dicA la aproape 6000 bletT si
2000 fete.
Acest numdr represintd 590 o
bdeti si 7° o fete din numdrul
total al copiilor in virstd de
scoald.
Cu instructiunea publica ru-
raid din judet statul cheltueste
112592 leT, judetul 37000 le1
ILFOVUL (JUDET)
comunele 99312 leT, ceea ce
insearnnA cá instructia din judet,
afarl de Bucuresti i Oltenita,
a costat anual 248904 leT.
Daa la aceastA sumA mar
adAugAm banif datT de judet
comunele pentru construirea de
localurT, repararea scoalelor, pla-
ta de chirif, mobilier, ajutor la
clAdirT din nod, cumpdrare de
cArtf si alte obiecte pentru pre-
mil, burse, etc., vedem cA cu
instructia publica primará in ju-
detul Ilfov (afarA de capitalA
com. urb. Oltenita) se cheltu-
este anual peste 260000 leT.
In anul 186o personalul di-
dactic rural in judet era com-
pus din 16o invAtAtorT, Cu 3502
elevI si 41 eleve.
In ce priveste instructia in
Bucuresti, ved Bucuresti.
Serviciul medical. In judetul
Ilfov, afarit de spitalele din Bu-
curesti si de cel de la Colintina,
Pantelimon si Ospiciul de la
MArcuta, mal sunt 4 spitale
rurale :
t. Cel din Oltenita, cu 18
paturT, nu mit «Regin a El i sabetaz ,
intretinut de judet, cu care chel-
tueste anual 22132 lei. Acest
spital s'a construit in anul trecut
si se aflA in bune conditiunT
higienice ;
Spitalul de la Fierbinti cu
paturT i ina 4 de rezervA,
pentru boalel e contagioase, intre-
tinut de judet cu care cheltueste
anual 31241 lei. Acest spital
s'a inaugurat la 2 Septembrie
1890;
Spitalul de la Badesti, cu
14 paturr i inc5. 4 de rezervä
pentru boalele contagioase, care
s'a ina,igurat in Octombre 1890,
cu intreinerea aruia judetul
cheltueste anual 31,241 lci ;
Spitalul de la Cocioc, pen-
tru care statul dA o subventi-
une anuall de 30000 leT.
Personalul medical se com-
www.dacoromanica.ro
46
pune din : medicul primar al
judetuluT, mediciT de spitale,
mediciT de arondismente, carT
ail resedintele la puciumeni,
Domnesti, Budesti, Oltenita si
Pantelimon, din 7 vaccinatorT
si 13 moase, insArcinate a asista
la faced prin comunele rurale.
Coi de comunicatie. Terito-
riul judetuluT Ilfov este strA-
bAtut de cAI ferate in patru di-
ferite directiunT. Aceste
pleacA din Bucuresti i au mal
multe statiunT unde se incara
si se descara tot felul de mAr-
furT si se transporta cAlAtoriT.
O linie feratA pleacl din Bu
curesti (gara Filaret) la Giurgia,
spre S., si se apreste in gArile
Jilava i Vidra.
A doua linie pleacl din Bu-
curesti (gara de Nord) la Pitesti,
Slatina, Craiova, etc., si se o-
preste in jud. Ilfov la Chitila
CiocAnesti.
De la Chitila o altA linie a-
pucA spre N. prin gArile Buftea
Perisul, la Ploesti, BuzAti, etc.
A patra linie, plecind tot din
Bucuresti (gara de Nord), trece
pe la N. de oras, apua spre E.,
la CAlArasi, si se ()preste la Mo-
gosoaia, Pantelimon, Baneasa,
BrAnesti, Fundulea.
Bucuresti de jur imprejur este
inconjurat de cale feratl.
Transporturile se mal fac si
prin cAT nationale, judetene
vecinale. CAile carl leagA orasul
Bucuresti cu capitalele judetelor
sun : ce pe ling5. satele : Mogosoaia-
. Calea nationalI Bucuresti-
Ploesti, care apua spre N. de
Bucuresti, trece peste girla Co-
lintina, pe ring BAneasa, O-
topeni si SAftica, spre V. de
Tinabesti, dup. ce l'Are SAf-
tica i Tinabesti taie girla Po-
ciovalistea i valea ZnagovuluT,
trece pe la E. de com. Ciol-
panul, pe lingA mánAstirea Ti-
gAnesti i intrA in jud. Prahova
ILFOVUL (JUDET)
pe la satul LupAria (Prahova).
AceastA cale strAbate la S. pl.
Dimbovita si la N. pl. Znagovul.
Calea nationalA Bucuresti-
Pitesti, care apucA spre N.-V.
de Bucuresti, trece pe Ruga
com. Chitila, Hanul-de-lAmint,
TartAsesti, Bujoreanca, Pajera
si pe la cAt. BAleanu intrA in
jud. Dimbovita, pe unde ?si
continuA drumul pAnA la Pitesti.
AceastA cale strAbate pl. Zna-
govul dela N.-V. spre S.-E.
Calea nationall Bucuresti-
Giurgiù, care apua spre S. de
Bucuresti, trece pi-in comjilava,
peste &la Sabarul, i prin com.
CopAceni-Carada. Corpurile Le-
giuitoare aü votat in anul 1890,
leT 870,000 pentru constructia
unuI pod peste dul Arges, in-
tre CopAceni-Carada i Adunati-
CopAceni (Vlasca). AceastA cale
strAbate pl. Sabarul de la N.
spre S.
Calea mixt5. Bucuresti-A-
lexandria care apucá spre S.-V.
de Bucuresti si trece prin com.
Bragadiru si Cornetul.
Corpurile Legiuitoare ati votat
1680000 ler in anul 1890 pen-
tru constructia acestei sosele ;
lar pentru constructia poduluT
peste riul Arges intre Cornetul
si Mihailesti (Vlasca) ati alocat
in budget 870000 leT.
AceastA cale strAbate pl. Sa-
barul de la N. spre S.-V.
Calea j u detean Bucuresti-
Tirgoviste apucl spre N.-V., tre-
Buftea, Atirnati, Rebegesti, Cre-
vedia-d.-j., Crevedia-d.-s., Bär-
bAteasca, Luceanca, Butimanul
si apoi intrA in jud. Dimbovita.
Lungimea acesteI sosele este
de 28 kil. i costa anual pe
jud. (personal si material) 36000
leT.
Calea judeteanA Bucuresti-
Oltenita apucA spre S.-E., trece
pe lingA satele : VAcAresti, Po-
ILFOVUL (JUDET)
pesti-Conduratul, Orasti, Gruiul,
Budesti, Negoesti, Curcani, 01-
tenita-Rurala si Oltenita-UrbanA.
Lungimea acestef $osele e de
58 kil. si costa anual pe jud.
(personal si material) 61600 leT.
Calea judeteana Bucu-
resti-Braila apuca spre E. de
Bucuresti, trece prin satele : Pan-
telimon, Tamadaul, CAlareti si
Ileana.
Lungimea soseleT e de 21 kil.
si costa anual pe jud. (materia/
si personal) 45000 leT.
Calea judeteana Bucu-
resti-Pitesti apucl spre V. de
Bucuresti, trece pe Ruga satele:
Cotroceni, Militari, Ciorogirla
Bolintinul-din-Deal, Bolintinul-
din-Vale, Drugänesti.
Lungimea seselel este de 33
kil. si costa anual pe jud. (ma-
terial si personal) 36000 leT.
Calea judeteand Bucu-
resti - Craiova, care trece prin
satul Clinceni si Prisiceni si in-
trA in jud. Vlasca.
Comunele rurale sunt legate
intre ele prin caí vecinale, parte
bine soseluite, parte netermi-
nate, parte numaT in proectie.
Cultul. LocuitoriT judetuluT
sunt aproape totT cre§tinlorto-
doxT, avind bisericile lor prin
sate si tirgurI in numar de
294, dintre carT functioneaza
numal 282; lar cele-l'alte sunt
parte in constructie, parte rui-
nate.
La aceste bisericr deservesc 313
preotT, din carT 2 sunt diaconl.
Cit pentru bisericile carT n'aa
preotT din cauza micultd numar
de locuitorT, ele s'aa atasat la
bisericile vecine, carT sunt mal
In apropiere, obligindu-se preotiT
respectivr cu ingrijirea lor.
Judetul Ilfov face parte din
eparhia MitropolieT cu resedinta
scaunuluT in Bucuresti, capitala
Regatului, si are de cap pe Mi-
tropolitul Primat al RominieT.
47
In afacerile bisericestT, jud.
Ilfov este administrat de un
protoerea cu resedinta in Bu-
curesti, ajutat de mal mult1 pro-
estosT de plasT
Bisericile sunt lasate in sar-
cina comunelor. Statul intretine
numar urmAtoarele bisericr : (ex-
ceptind pe cele din Bucuresti)
Vácaresti, Marcuta - Balamuci,
Znagovul, Codreni, Plumbuita,
Plataresti si Sinesti, cu carT chel-
tueste anual 21024 lei.
Manastirile din jud. sunt : Cal-
darusani, Cernica, Pasarea, Sa-
murcAsesti si TigAnesti, cu carl
statul cheltueste anual 142908
leT, avind 594 calugari si calu
gArite.
Pofta fi telegraful. Posta da.
teaza de la Alex. Ipsilante. In
jud. Ilfov sunt 4 biurourT tele-
grafice: la FIerbinti, Domnesti
si Budesti platite de jud. si la
Oltenita platite de stat. Acestea
fac si serviciul posteT rurale. Pe
linga gara Buftea pi gara Pan-
telimon sunt biurourl postale
rurale platite de jud. Ilfov.
Mara de acestea, la fie-care
garl sunt biurourT telegrafice ale
cAllor ferate : la Chitila, Cica-
nesti, Buftea, Perisul, Mogosoaia,
Pantelimon, Luceanca, Futid ulea,
Sarulesti, pava si Vidra.
Vitele de muncd. Este de
observat ca In jud. Ilfov vitele
sunt cu mult mar marT, mal
puternice si maT bine 1ngrijite
ca in multe alte judete ale tare!.
Vitele marT ating nurnArul
de 337266; cele miel (capre si
OT) 264817 §i porci 35645.
Impdrlire administrativd. Bu-
getul judejulur. Judetul Ilfov
pana la I Aprilie 1882 se im-
partea in sase plasT. De la acea-
sta data s'a alipit pl. Mostistea
la pl. Dimbovita si se adminis.
treaza de sub-prefectul acesteT
plasT; lar circumscriptia poarta
numirea de plasile-unite Dion-
www.dacoromanica.ro
1LFOVUL (JUDET)
bovila-Mostiftea saa mal obicT
nuit pl. Dimbovita-Mostistea.
Cele 5 plAsT sunt :
1. Plasa Dimbovila-Mostiftea
coprinde 153 sate, carf formeaza
37 com. rur. si una urb., Bu
curefti. (Plasa Dimbovita are 83
sate si Mostistea 70) ;
2. Piases. Negoefti, coprinde
53 sate, care formeaza 16 com.
rur. ;
3. Plasa Oltenila, coprinde
34 sate, care formeaza 17 com.
rur. si una urb., Oltenita.
4. Plasa Sabarul, coprinde
98 sate, care formeaza 32 com
rur. ; si
5. Plasa Znagov, coprinde
99 sate, care formeazA 20 co
mune rurale. In total judetul
Ilfov are 437 sate, carl formeaza
122 comune rurale si 2 urbane.
Puterea administrativa a jude-
tuluT este incredintata unuT pre-
fect, ajutat de 5 subprefectI si
T22 primar!.
Consiliul judetean, ales de
locuitoriT judetuluT, reprezintat
prin comitetul permanent, ingri-
jeste de starea judetuluT.
Dupl noua lege pentru fi-
xarea circumscriptiilor admini-
strative promulgata si pusa in
aplicare la 1 Noembrie 1892,
judetul Ilfov s'a impartit in IO
plAsT:
Plasa Afumati, cu resedinta
plaseT in com. Belciugatele ; pl.
Argesul, cu resedinta plaseT in
com. Bolintinul- din-Vale; pl.
Dimbovita, cu resedinta plAsef
In com. T1nganul ; pl. Ilfovul
cu resedinta plaseT in com. Bu-
coveni ; pl. Mostistea, cu rese-
dinta piase in com. Fterbinti ;
pl. Negoesti, cu resedinta plasef
In com. Budesti; pl. Obilesti, cu
resedinta piase! in com. Obilesti-
NoT; pl. Oltenita, cu resedinta
piase in com. Oltenita; pl. Sa-
barul, cu resedinta plasef In
com. Jilava; pl. Znagovul, Cu
1LFOVUL (juDET)
resedinta plA$ef in com. Co-
cioc.
Fie-care din aceste plA$I co-
prinde urmAtoarele comune:
I. Plasa Afumafi, cu re$edinta
plA$el in comuna Belciugatele,
cAtunui Beiciugatui-de-Jos.
Com. Afumati, cu cAtunele :
Afumati i Bolta$i.
Com. BelciugatelesCoje$ti,
cu enuncie: Beiciugatul-de-Jos,
Beiciugatui-de-Sus, CAndeasca
Coje$ti.
Com. CAllreti- einoiul, cu
cAtunele: BrAtA$ani, Cdldreti, Pi-
t4teanca-Polce ti
Com. Cringul-Funduiele,cu
cAtunele : Cringui, Fundulele
Gostileie.
Com. Hagieti-Mariuta, cu
cAtunele: Boteni, Hagle$ti, Mari-
uta i Mataraua.
Com. Ileana-Sulimanui, cu
cAtunele: Bordeele, Ileana-Gher-
man, Ileana-Papadopolu, Odälle-
Podan i Sulimanui.
Com. Moara-DomneascA,
cu cAtunele : GAneasa, Moara-
Domneasc5. $i
Com. Piteasca-PasArea, cu
cAtunele: Cozieni, MAnAstirea
Pasárea, PasArea i Piteasca.
Com. tefáne$ti-LipovAtul,
cu cAtunele : Boldul, Cretuleasca-
LipovAtul, tef5.ne$ti-de-Jos, te-
Pane$ti-PasArea i$tePáne$ti-de-
Sus.
lo. Com. TAmAdAul-Dirvari,
cu cAtunele : Dirvari, TAmAdlui-
dejos $i TAmAdaul-de-Sus.
U. Plasa Argeful, re$edinta
pil$er: comuna Bolintinul-din-
Vale, cAtunui Bolintinui - Mo$-
teni :
Com, Bolintinui-din-Deal cu
cAtunele: Berceni $i Bolintinui-
BAleanu.
Com. Bolintinul-din-Vale,
cu cAtunele: Bolintirmi-DrugA-
neasca, Bolintinui-Mo$teni, Bo-
lintinui-BAleanu $i Malui-Spart.
Com. BAII$oeni, cu cAtu-
www.dacoromanica.ro
48
nele : BAlApeni, Bolovani
Hobaia.
Com. Buturugeni-Prisiceni,
cu cAtuneie: Buturugeni, Plopi,
Prisiceni i Sacsoni.
Com. Ciorogiria-Dirvari, cu
cAtunele : Catichea, Ciorogiria,
Dirvari i MAnAstirea - CiOro-
giria.
Com. Domne4ti-de-Sus, cu
cAtunele:Domne$ti-de-Sus i Te-
ghe$iul.
Com. Domne$ti-CAltuna, cu
cAtunele: Ciutati, Domne$ti-CAl-
tuna, Domne$ti-de- Jos, Dom-
ne$ti-Sirbi, Olteni i Vatra-MA-
nAstireT-Cotroceni.
Com. Flore$ti, cu cAtunele :
Flore$ti-de-Josli Flore$ti-de-Sus.
Com. GrAdinari-Flicoianca,
cu cdtunele: Ciocanul, Flicoian-
ca $i GrAdinari.
¡o. Com. Ogrezeni, cu cAtu.-
nui Ogrezeni.
1. Com. Poenari, cu cAtunele:
Bolintinui-Spiridon, Poenari- E-
nutA, Poenari-Florescul, Poenari-
Mo$teni i Ulmi-Orne$ti.
Com. Pope$ti-Bicul, cu cA-
tunele : Arcuda, Gheonea,Ileana,
Pope$ti-Bicul i Zoita.
Com. Slobozia-Clinceni, cu
enuncie : Clinceni, Olteni, Ordo-
reanui i Siobozia.
Com. Stoene$ti-Palanga,
cu cAtunele: Deleni, DrugAne$ti,
Gogora, Icoana, Paianga, PA1An-
guta i Stoene$ti.
15.Corn.Tîntava, cu cAtunele
Tintava-Banulu i Tintava-BA1A-
$oaia.
t6. Com. Tigania-Crivina, cu
cAtunele: Crivina $i Tiglnia.
III. Plasa Dimbovila, re$e-
dinta pi4eI : comuna Tinganui,
cAtunui Tinganui :
Com. BAneasa-Her5strAul,
cu cAtunele : BAneasa, DAml-
roaia, Floreasca, Grefoaicele, He-
rAstrAul i Pipera.
Com. Bobe$ti-BAlAceanca,
cu cAtunele : BliAceanca, Berceni,
ILFOVUL (JUDET)
Bobesti, Gima Gherman, Glina-
Macri, Manolache, Potoceanca
SerbAnica.
Com. BrAnesti, cu cAtunele :
BrAne$ti i Vadul-AniT.
Com. Bucure$ti (comunA
urbanA).
Com. Cernica-CA1dArarul
cu cAtunele: CAidArarui, Cernica
$i MAnAstirea Cernica.
Com. Colintina-Fundeni,
cu cAtunele : Colintina, CAtunui-
Noti, Fundeni, Plumbulta, Teiul
$i Viiie-Colintina.
Com. Cucueti-PiltAre$ti
cu cAtunele: Cucueti-Moara, Cu-
cueti-Suditi, PlAtAre$ti, Podul-
Pitaru uT, Pro gresul $i Rena$terea.
Com. Dude$ti-Cioplea, cu
cAtunele: BArze$ti, CAtelui, Cio-
plea, Dude$ti, Progresul, VAc4-
re$ti i Vitanul.
Com. Fru nzine$ti, cu cAtune-
le Frunzinesti, Lilieci i Orasca.
m. Com. Otopeni, cu cAtu-
nele : Otopeni-de-Jos i Otopeni-
de-Sus.
t. Com. Popesti-Dragomi-
resti, cu catunele : Dragomire$ti-
din-Deal, Dragomire$ti-din-Vale,
Guija, Pope$ti-Manuc, Pope$ti-
MAnAstirea, SAbAreni $i Zurbaua.
¡2. Com. Ro$iul, cu cAtunele :
Bojea, Catanele, Cringa$i, Fun-
dul-Cringa$i, Giule$ti-TigAnia
Ro$iul.
Com. TArtAse$ti, cu
tu nele : Bujoreanca, CalugArui,
Hanui-de-PAmInt i Pajerea.
Com. Tunari-Dimieni, eu
cAtunele : Dimieni i Tunari.
IV. Plasa Mostiftea, re$edinta
p15.$eI : comuna Flerbinti, cAt.
Fferbinti-Tirgu :
Com. CAtrune$ti-MAineasca,
cu enunele : CAtrune$ti, Clo$ca,
Lilieci, MAineasca, Sine$11-Nol
Sine$ti-Vechi.
Com. Creata-Le$ilor, cu
cAtunele : Creata -PAtrAchioaia,
Gagul, Leile, Meri$easca, Stol-
noaia, Suriari i VinAtori.
1LFOVUL (JUDET)
Com. DrAgoesti-Bitinile, cu
eltunele : Bitina-Pdminteni, Bi-
tina-Ungureni, Chiroiul-Pdmin-
tenit Chiroiul-Ungareni, DrAgo-
esti-de-Jos, Drágoesti-Znagov si
DrAgoesti-de-Sus.
Com. Drid ul-Sdrindarele,
cu enuncie: Dridul-Movila, Dri-
dul-Znagov, Movilita, SArindarul-
dejos, SArindarul-de-Sus.
Com. Fferbinti-Stroesti, Cu
cdtunele : Fferbinti-de-Jos, Ffer-
binti-de-Sus, FTerbinti-Tirgui si
Stroesti.
Com. Greci-Grddistea, cu
cAtunele : GrAdistea, Greci-de-
Sus si MAxineni.
Com. Mala, cu cAtunui
Maia.
Com. Meri-Petchi-Netezesti,
cu cdtunele: Merl-Petchi, Nete-
zesti, Nuci si Suditi.
Com. Micsunesti-Greci, cu
enuncie: Balamuci, Balta-Nea-
grd, Fundul-DanciuluT, Greci-
dejos, Greci-de-Mijloc, Micsu-
nesti-Mari, Micsunesti-Moara.
io. Com. Fundeni-Gherasi, cu
enuncie BAduleasa, Fundeni,
Perisorul si Zoicarul.
1 1. Com. Leurdeni, cu cAtu-
tunul: Leurdeni.
Com. Pantelimonul-Do-
broesti, cu cAtunele : Alesi-Pa-
sArea, Dobroesti, MArcuta si
Pantelimonul.
Com. Popesti-Conduratul,
cu cAtunele: Popesti-Pavlicheni
(Catolici) si Popesti-Romini.
Com. *tiubeiul-OrAsti, cu
cAtunele: Canela, Filastache, O-
rIsti, Orasca, Piroaia, Pitigaia,
Postovari si Posta.
Com. Tinganul, cu cAtu-
nele: Tinganul si Tinganul-
Moara.
V. Plasa lilao, resedinta pa-
se!: comuna Bucoveni, cdtu-
nul Buftea:
I. Com. Brezoaia, cu cAtu-
as-
nele: Arezoaia,,CAmArasiul,
cioarele si DrAgdneasca.
61275. Nardo Diclionar Geografic. Vol. IV.
49
Com. Bucoveni, el cAtu-
nele : Attrnati, Buciumeni, Bufta,
Chitila, FlAminzeni, Mogosoaia
si OdAile.
Com. Chiajna, cu cAtunele:
Chiajna, Dudul, GiulestiStrbi
si Rudeni.
Com. CiocAnesti, cu cAtu-
flete : Alesi CiocAnesti, Ciocd-
nesti, Cretul si Urziceanca.
Com. Corbeanca, cu cAtu-
nele : Corbeanca, Mecheaua, Os-
tratul, Oracul, Sarinddreanca,
TAmasi si TAmasi-Ordscul.
Com. Cosoba-Trestieni, cu
cAtunele : Cosoba-Golescul, Co-
soba-Hristi si Trestieni.
Com. Cretulesti, cu cdtu-
nele : Cretulesti-Dirzea, Cretu-
lesti- Fdlcoianul, Cretulesti - MA-
n Astirea si Cretulesti-Samurcasi.
Com. Crevedia, cu cAtu-
nele: Cocani, Crevedia-de-Jos,
Crevedia-de-Sus si Dirzea.
Com. Militari, cu cdtunele:
Caracas, Ciurelul, Grivita si
Militari.
lo. Com. RAdulesti-Resimni-
cea, cu cdtunele : Cdlddrusani,
Movileanca, RAdulesti-Cliddru-
sani, RAdulesti-Filitis, Resim-
nicea.
1 1. Com. Rosiori, cu cAtunul
Rosiori.
VI. Plasa Negoefti, resedinta
plAseT comuna Budesti, cAtunul
Budesti:
Com. Aprozi-Negoesti, cu
cdtunele: Aprozi, Frecati, Lacul-
CocoruluT si Negoesti.
Com. Budesti, cu cdtunele
Budesti si Negoesti-Posta.
Com. Curcani, cu cAtunul
Curcani.
Com. Frumusani-Custureni,
cu cAtunele : Custureni, Frumu-
sani, PasArea si PetrAchioaia.
Com. HerAsti-Buciumeni, cu
cAtunele : Buciumeni, Gruiul si
HerAsti.
Com. Luica, cu cAtunul
Luica.
www.dacoromanica.ro
ILFOVUL (jUDET)
Com. Limotesti-Glibinasi,
cu cAtunele: Glibinasi, LAmo-
testi, Moara-Noud, tefAneasca.
Com. Nana, cu cAtunul
Nana.
Com. Sohatul, cu cAtunele
Dona, MAcelarul si Sohatul.
io. Com. Vasilati Popesti, cu
cAtunele : Pirlita., Popesti, Sta
nesti, Tesgheaua si Vasilati.
II. Com. Valea DraguluT, cu
cdtunele : Ciocoveni, Ghimpati
si Valea-Dragulur.
VII. Plasa Obilefti, resedinta
plAseT : comuna Obilesti-NoT, cl
tunul Obilesti-NoY :
Com. Chiseletul, Cu ata-
nele : Chiseletul, si Surlari.
Com. FrAbinetul, cu cAtu-
nele: Ciorusel, FrAsinetul, Ma-
vrodinoala si Noua-Vdcareascd.
Com. Gurbdnesti-Cotofan-
ca, cu cAtunele : BAlanul, Bel-
ciugul, Cotofanca, GurbAnesti,
Paicul, Preasna-Vechre, Silives-
trul si Valea Presner.
Com. MAndstirea, cu cd-
tunde : Coconi si MAndstirea.
Com. Obilesti VechT, cu
cAtunul Obilesti VechT.
Com. Obilesti-NoT, cu cl-
tunde: Buzoeni, Obilesti - NoT,
Orlsani si Pirliteni.
Com. Pirlita-Slrulesti, cu
cdtunele : Albeanul MAnciulesti,
Chircuta, Gologanul, Manciul,
Pirlita, Sdrulesti si Solacolul.
Com. Preasna Noul, Cu
enunele : Codreni si Preasna -
Noud.
Com. Tdriceni, cu cdtunele:
CurAtesti, LuptAtori, Odaia Vid-
dicha, TAriceni si Valea-Cdpi-
tanuluT.
VIII. Plasa Oltenita, rese-
dinta plAser; com. urb. Oltenita :
I. Com. CAscioarele, cu cl
tunde; CA.scioarele si Talaba.
2. Com. Chirnogi, cu cdtunul
Chirnogi.
. Com. Greaca, cu cAtunul
6reaca.
7
ILFOVUR (JUDET)
Com. Crivatul, cu catunul
Crivatul.
Com. Hotarul, cu catunele:
Hotarul li Zboiul.
Com. Izvoarele, cu catu-
pele : Ciumati, Ciurari, Coeli
$1 Izvoarele.
Com. Mitreni-C1Ate$6, cu
catunele: Ciate$ti, Jaianul, Luica,
Mitreni $i Valea-Ro$ie.
Com. Oltenita (comuna
urbana), cu Oltenita Tirgul.
Com. Oltenita-Rurala, cu
catunele : Atirnati li Oltenita-
Rurala.
Io. Com. Prundul, cu catu-
nui Prundul.
1 1. Com. Radovanui, Cu el-
tunul Radovanui.
Com. Spantovul, cu cd-
tunele : Clinciul, Spantovul, Ta-
tina li Valea-luI-Soare.
Com. Ulmeni, cu enu-
ncie: Tau$anca, Ulmeni-Pamin-
teni si Ulmeni-Ungureni.
IX. Plasa Sabarul, re$edinta
pla$eI : comuna Jilava, catunul
Jilava
Com. Berceni-Dobreni, cu
catunul Berceni-Dobreni.
Com. Bragadirul Bulgarui,
Cu catunele : Bragadirul, Bul-
garul $i Cornetul-Glogoveanui.
Com. Buda -Prisiceni, Cu
enuncie : Buda, Dragane$ti $i
Po$ta.
Com. Coliba$i, cu catunul
Coliba$i.
Com. Copaceni-deus, cu
catunul Copaceni-de-Sus.
Com. Copaceni-Mogo$e$ti,
cu catunele : Copaceni- de-Jos,
Mogo$e$ti, Manastirea $i Var-
lam.
Com. Cornetul-din-Vale, cu
cdtunul Cornetui-din-Vale.
Com. Crete$ti-Sinte$ti cu
eatunele: Copaceni-Sf. loan, Cre-
te$ti li Sinte$ti.
Com. Dära$ti, eu catunele:
Asan, Filipe$ti li Mitropolia.
1 o. Com. Dobreni-ampurelui,
www.dacoromanica.ro
50
cu enuncie : Cimpurelui $i Do-
breni.
1 T. Com. Gostinari, cu catu-
nele : Gostinari-Belu li Gosti-
nari-VAcare$ti.
Com. Jilava-Merlari, cu cl-
tunele: Jilava si Oddile Meran.
Com. MAgurelele, cu cd-
tunele : Dumitrana, Filipescu,
Ghermani si Otetelesanul.
Com. Straini-Dobreni, cu
catunele : Bragadirul li Vidra
(Straini-Dobreni).
Com. Vara$ti-Obedeni, cu
enuncie : Obedeni $i Varhti.
Com. Virtejiul-Nefliul, cu
catunele : Chirca, Nefliul, Pruni
$i Virtejiul.
X. Plasa Znagov, re$edinta
pla$er : comuna Cociocul, cat.
Bratule$ti :
I. Com. Balote$8, cu catu-
n ele: Balote$ti, Cacaieti, Petre$ti,
Preote$ti $i Sältica.
Com. Butimanul-Lucianca,
cu catunele : Butimanul, Linia-
Lucianca, Lucianca, Pd$canean-
ca, Sterianul-de- Jos, Sterianul-
de-Mijloc 0. Sterianul-de-Sus.
Com. Caciulati, cu catunele :
Caciulati, Canela, Moara-Saraca,
Pirlita $i Pa$cani.
Com. Cociocul, cu cAtu-
nele : Bálteni, Bratule$ti, Co-
ciocul, Peri$ul, Piscul, Piscul-He-
reasca $i Valeni-Buria$i.
Com. Dascalul-Creata, cu
catunele : Creata, Dascalul, Run-
cul, Vara$ti.- de - Jos, Vara$ti -
de-Sus.
Com. Lipia-Bojdani, cu ca-
tunde: Bira, Bojdani, Coadele,
Dobro$e$ti, Fundul, Ghermä-
ne$ti, Gruiul, Lipia, Manastirea
Caldnu$ani, antul - Florescu,
Turbati, Vlasia.
Com. Poenari-Vulpesti, cu
cdtunele.: Ciocduari, Movila, Poe-
nari-Niculescu, Poenari-Polizu si
ppe n ari-Vulp q ti.
Com. Tincane$ti, cu catu-
nele: Ciofliccui, Izvorani, Tinca-
1LFOVUL (PiRith
be$ti - Filitis, Tincabe$ti - Mitro-
polla.
Com. TigAnqti, cu can-
nele Ciolpani, Lupária-Saraci-
neasca, Manastirea TigAne§ti $i
Tigäne0i.
In 1893 s'a revenit la 'fin-
partire de 5 pldsT.
Budgetuljud. Ilfov (1898-99)
prezintä la veniturI suma de
ler 1934472 banI 17 $1 la chel-
tuell suma de ler 1713102 b. 45.
Marca judepluf. Marca ju-
detulut e o biserica. Cu Sfintli
Imparaff Constantin $i Elena,
semn ca in capitala judetuluI
se afla Mitropolia aI carda pa-
tronI sunt Sfintir ImparatI.
Pe la anul 1602 acestuI jud.
i se zicea : judetui IlhovuluI, lar
la aniI 1654 li. 1694 gäsim : ju-
detul ElhovuluI. (Papiri, vol. I).
Ilfovul, pirtg, izvore$te spre N.-
V. de Tirgovi$te, jud. Dimbo-
vita, din dealurile $i padurile
catunuluI Tei$ul ce face parte
din com. ofinga, curge pe linga
Tirgovi$te in partea de V., la
o mica distanta de bariera am-
pul-Lung $1. de bariera Ciocir-
lanui, trece pe liega catunele
Priseaca $1 Dumbrava, prin com.
Colanul, pe litiga com. VAcare$ti
prin enuncie Bungetul $1. Bra-
te$ti-d.-s., pe linga com. Cazaci
$i merge inainte spre S.-E. pana
la com. Bolovani. Ad se des-
parte in doua: un brat apuca
prin catunele Calugareni, Sta-
ne$ti, Colacul $i prin com. Vi-
zure$ti $i purtind numele de
Colintina, infra in jud. Ilfovul,
pe la N. de satul Cretul, pl.
Znagovul, formeaza lacul Cio-
ca.ne$ti, merge spre S. de Buf-
tea $i Buciumeni, trece pe la
N. de Bucure$ti, formeaza lacul
Colintina $i se varsa in balta.
Cernica $i de ad in riul Dim-
bovita. Alt brat sub numele de
Ilfovelul saa Ilfovatui trece prin
 ILIE
Conteoti, pe lingd. BAlteni, prin-
tre com. Slobozia-Moara oi Po-
dul-BArbieruluT sub numele de
Ilfovul, pe lingd. Bdldana oi a-
poT intrd in jud. Ilfov, cdruia
if dA numele sAt, vArsindu-se
apor in rful Dimbovita filtre com.
Dragomireoti-din-Vale i Ileana.
Ilie, pa-dure, la Lacul-hui-Ilie, si-
tuat pe proprietatea Blejeoti a
fratilor C. oi Gr. Oldnescu, pl.
Glavaciocul, jud. Vlaoca, in su-
prafatd. de 50 hect.
lije, jud. Ilfov, spre E.;
izvoreote din jud. Ialomita, de la
V. de com. Satul-Noti, trece pe
lingl Movila-IleneT, pl. Nego-
eoti, oi se varsä. in Pfriul-VfnAt.
La unirea cu acest pirki for-
meazä o miel baltd cu tan! Iliegti, mahala, tine de com. rur.
mocirlooT.
Ilie, vale, jud. Muscel, izvoreote
dup A proprietatea satuluT n u mitl
Deal, curge prin com. Dom-
neoti, plaiul Nucooara, dela V.
spre E. oi fiind furioasA in timpiT
plolooT, face marT stricAciunT.
sat, jud. Bacdg, pl. Taz-
Idul-d.-s., com. Ardeoani, situat
In valea. TazlduluT-SArat, la 02
kil, de satul Ardeoani. Are o
bisericA, clAditA de Gr. Busuioc
pe la 1840, cu I eintAret;
circiumd. Are 91 familiT, salí
257 suflete.
Vite : 31 caT, 185 vite cornute
ol 30 porcT.
Ilie§ti, atun, al com. Turceni-d.-
j., pl. puluT, jud. Gorj, situat
in partea de S. a com. oi la
poalele culmeI JiuluT din dreapta
oi cam pe coasta dealuluT numit
Dealul-Rosiul.
Are o suprafatd de 1250 hect.,
din care 600 hect. pAdure, 593
hect. arabile, finete i pdoune,
27 hect. vil si 30 hect. prunI,
51
parte e a statuluT oi parte a
locuitorilor.
Are o populatie de 130 fam.,
saii 586 sufl., din carT 106 contrib.
LocuitoriT posea: 19 plu-
gurT, 30 care cu bol, 2 cdrute
cu caT, 292 vite marY cornute,
17 caT, 505 oT, 19 capre oi 92
rimAtori; 'o° stupT cu albine.
Comunicatiunea in acest cd-
tun se face prin ooseaua co-
munald care trece prin partea
de E. oi care-I pune in lega-
turl la N. ca comuna sa, lar
la S. cu com. Ioneoti.
In cAtun sunt 4 puturT oi 2
atta
Are t bisericA de zid, facutA
de locuitorT pe la anul 1870,
cu i preot i I cintAret.
Grozeoti, jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j.
Iliegti, movilli, jud. BacAti, pl.
Tazldul-d.-s., com. Ardeoani, si-
tuatl pe dealul Hemeieni, care
movill se zice a fi ridicatA de
Stefan-cel-Mare, spre a tine mal
cu uourintd piept Maghiarilor.
Acum vre-o 40-50 anT, s'afi
gdsit aicT o multime de arme
vechT, sAgetT, lancT, sAbil. Pe
unele din ele se vede urmAtoa-
rea inscriptie : Stefan - Vodd. -
Mare, Moldova. Cuvintul Mol-
dova era scris cu litere mal marT,
foioasa, jud. Bacla,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani ;
are o intindere de 85 hect. oi
este supusA regimuluT silvic.
pl. Bistrita-d.-s., com. Ciumaoi,
situat d'a stinga BistriteT, cu
case dese oi cu o bisericl, zi-
ditA la 1891 oi deservitA de
preotul din com. vecind, Racova.
Are 39 familiT, sail 156 sufletc,
Vite : 2 ce, 76 vite marT ce4.-
www.dacoromanica.ro
ILMICIORUL
nute si 24 porci. Distanta la
reoedinta cu ocoala este de 7
kil.
mofie, jud. BacAO, pl.
Bistrita-d.-s., pe teritoriul com.
Ciumaoi.
jud. BacAd, pl. Bis-
trita-d.-s., com. Racova, ce tra-
verseaza satul Gura-Val! oi se
scurge d'a stinga BistriteT.
sat, in partea de N. a
com. Ringhileoti, pl. StefAneoti,
jud. Botooani, situat pe coasta
de S.-E. a dealuluT dintre Co-
rogea oi Prut, lingd iazul Ilioeni,
pe mooia Ringhileoti; are o
suprafatd. de 33 hect. ale locu-
itorilor oi o populatiune de 35
familiT, sad 164 suflete, din carT
41 contribuabilT.
Vite : 50 boT oi vacT, 14 caT,
172 oT oi 30 pord ; 38 stupT
cu albine.
Vez! satul StirbAtul, jud.
Suceava.
Iligeni, jeto, flngä satul Iliseni,
jud. Botosani, are o suprafata
de 5 hect., e bogat in peote ;
are i moarä de apà oi i de aburT.
Muta, peldure, jud. BacAO, pl.
Trotuo, com. Hirja, de pe mun-
tele cu acelaoT nume.
Muta, vid' de munte, jud. Bac10,
pl. Trotuo, de pe teritoriul com.
Hirja, situat HITA muntele PA1-
tinioul.
Muta, trup de peIdure, al statuluT,
in intindere de 40 hect., care,
impreJnd ca trupul Busducul,
13 hect., formeazA pAdurea Cer-
nelele, situatA in com. Surpatele,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
11;n1cioru1, pichet oi patea de
 ILOVATUL
trecere in Transilvania, care
merge pe lingl munir Surlele
si Cirligatul, jud. Dimbovita.
Ilovitul, com. rur., ju d. Mehedinti,
In plaiul Cerna, la distantO de
27 kil, de orasul Turnul-Severin.
Are o pozitie deluroasd, fiind
situatA pe vale. Se mArgineste :
spre E. cu com. ovarna-d.-s.
si ovarna-d.-j.; la S. cu com.
Sisesti si- CrAguesti ; la V. cu
com. BAse$ti si spre N. cu com.
Balta, de care se desparte prin
mtmtir NAvAtul.
FormeazA comunA cu satele :
BorcAnesti, Firizul si Racova,
avind resedinta in satul IlovAtul.
Are 3000 suflete, din carT 466
contribuabilI ; locuesc in 570
case.
Locuitorir posea : 124 plu-
gurT, 269 care Cu bol, 1 1 cA-
rute cu caT ; 3 stupT.
Prin aceastO com. trece so-
seaua vecinalA Craguesti - Ilo-
vAtul-Rudina. Are 2 bisericr cu
2 preotT si 4 cintáretr; o scoalä.
cu 1 invAtAtor, frecuentatA de
70 elevr si 2 eleve ; 3 circiumr.
Budgetul com. e la veniturr
de 3560, lar la cheltuell de 3000
leT.
Vite : 1 160 vite marl cornute,
1200 or, 31 cal*, 700 capre, 3
bivoll si 780 rimAtorT.
Se zice al com. '1°0411 este
foarte vechTe, si ea proprietatea
acester com. a fost a uner mA.-
nAstirT cu cAlugArT. Pe urmA
a trecut in posesiunea unur Brá.-
descu care a vindut-o proprie-
tarulur Glogoveanu. Acesta a
dat-o zestre uner fiice a sa,
cAsAtoritA cu Filisanul, al cArur
mostenitorr o stAptnesc astA-zr.
In com. Ilovdtul se aflá o
localitate ce poartA numele de
Schitul, povestindu-se de bAtrinT
cä aci a fost o bisericA cu cAlu-
gArT.
In aluna Firizul pe apa Co.
www.dacoromanica.ro
62
suster, pe o pozitiune ridicatI,
sunt niste rAmAsite de ziddrie
vechre ce se presupune a fi ale
uner mAnAstirr, cAcT ogasul dim-
prejur poartA numele de Ogasul-
MAnAstiref si bAtrinir afirmA c5.
dateazA din timpul lur Nicodim.
La o departare cam de 300
de m. de ruinele acestea, se
vAd niste mortninte inconjurate
de jur imprejur Cu lespezr de
piatrA si la capAtul despre V.
de fie-care mormint este cite un
boloval mare. Asernenea la tipa
inaltá. se gAsesc oseminte ome-
nestr despre care se spune cA
ar fi din timpul Dacilor. Aci se
vAd si urmele unur vechili drum.
Dealurile mar principale din
aceastA comuna sunt : Dealul-
PogAri, BorcAnesti, Vinogradul,
unde Tudor Vladimirescu a ucis,
la 1821, pe un Trocan, a cArur
cruce se vede, lar locul a luat
numele de Crucea-lur-Trocan,
dealul Nicoglava,Racova $i dea-
lul Buliga.
VOY principale sunt : Valea-
Babelor, Valea-Creietilor, Nico-
glava, CAieriul, Gruber, Bradulur
si TopolovAtul.
eimpir sunt: Racovita, Cu.
matra, UlmAtul, Mohorna si S'A-
tininul.
Muntir principal! sunt: Nevd-
tul, Oplesata, Cioara, Obleagul,
Cracul-Scurt, Plostinuta si Tut-
mAnul cu pAdurr seculare.
Ape mar principale sunt : Co-
sustea, Piriul-Schitulur si Piriul-
Racover ; lar platourr cu pozitie
frumoasA sunt : Poiana-Popir, Pa-
lana - luI - Mircea, Palana - Nico-
glaver si Poiana-Crucer. In par.
tea de N. a com. filtre hota-
rele comunelor IlovAtul, Balta
si BAsesti, se aflà o cruce pe
locul unde a fost circiuma lur
Tudor Vladimirescu
La E. de comuna Ilovätul,
In Dealul-Cájmer, se vAd urmele
uner sosele ca si la locul numit
IMAIL-IUC
Gruba, care osea trece la lo-
cul numit Berindeiul, de ad la
CrAguesti si se spune cl a mers
la Cerneti, caer la Putinei, cd-
tunul de MalovAt, se vede peatrA
si zidArir si de aci trecind riul
Plesova, se indreaptO spre Prea-
tra-AlbA.
Ilov &tul, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. IlovAtul.
'levita, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Vir-
ciorova.
'levita, trecittoare in Banatul-Te-
misoarer, jucl. Mehedinti, prac-
ticabill pentru trAsurr.
'levita, pilla, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s.; curge prin satul
Cu acelasT nume.
11ovul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. Ciovir-
nAsani.
Ilovul, vale, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. CA-
zOnesti.
Iluta, ras, format de piriul Te.
basa, pe pAmintul locuitorilor,
din satul PAltinisul, com. cu a-
celasT nume, pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoili.
Imail-Iuc, movilli, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-NouA, pe te-
ritoriul com. urb. Cuzgun, si a-
nume pe acela al cAtunului sAt1
Cherim-Cuius, situatA pe una
din ramificatiile nord-vestice ale
dealulur Mulver-Acceuci, in par-
tea esticA a plOser si a com., la
2 kil. spre V. de satul Cherim-
Cuius ; arco inAltime de 184 m.,
dominind prin aceast5. inAltime
satul Cherim-Cuius, vAile Cuciuc-
Culac si Diudiutliuc-Cucucluc-Al-
ceac si drumurile comunale Ca-
 IMALACUL
ra-Amat-Cherim-Cuius si Cara-
Amat-Ghiol-Punar ; este acope-
rita cu verdeata.
Imalacul, deal, in jud. si pl. Tul-
cea, pe teritoriul com. rur. Ag-i-
Ghiol ; se desface din Dealul-
Mare, se intinde spre S. inteo
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. printre %dile Tulcea
si Sari-Ghiol, brazdind partea
centrall a plasel si cea nordica
a com. Se prelungeste spre S -
E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are
118 m. inaltime, dominind cele
dota ve si drumurile comunale
Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi-
Ghiol, care se intretaie la poa-
lele sale ; este acoperit cu li-
vezT.
Imbinatä (Movila-), movild, in
jud. si pl. Constanta, pe teri-
toriul com. .1-un Cicricci si a-
nume pe acela al catunultd sad
Cogea-Ali, situata pe culmea
dealultd Tepe-Bair, aproape de
extremitatea sa de N., in par-
tea centrall si putin sudica a
piase si cea sud-vestica a com.,
la 2 '/2 kil. spre N.-V. satuluT
Cogea-Ali ; are o inaltime de
83 m. si domina pi-in aceastO
inaltime satul Cogea-Ali si so-
selele judetene Canara-Cara-Mu-
rat si Canara-Cogea-Ali-Cicricci;
este artificiala si acoperita cu
pasunT.
Imbra, insuld, in Dunare, com-
pusa din 3 bucatT, mal sus de
com. Celeiul, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
ImbruluI (Valea-), vale, in par-
tea nord-vestica a com. Pechea,
pl. Siretul, jud. Covurluiti ; pe
aceastä vale sunt vil numeroase.
Imina, tirld, in hotarul de S. al
com. Osman, la 7 kil. spre S.-
V. de satul Osman, pe mosia
53
Hoinari, jud. Braila, inGintata
la 1854, pe lacul unde a fost
vechia circiuma Imina de pe
timpul Turcilor.
Vatra satuluT este de 18 hect.
avind 23 case si o circiuma.
Populatia este de 36 familiT,
sad 16o suflete : 78 barbati si
82 femer, 93 casAtoritl si 67
necasatoritT.
Vite : 104 caT, 250 vite marl
cornute, 560 ol si 8o rimatori.
Iminogul, girld, se formeaza pe
teritoriul com. BAlteni, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt, in partea de N.
ApoT marindu-sT din ce in ce
matca, cu alte vilcele, strObate
teritoriul comunelor : Balteni,
Perieti, Mierlesti, Izvoarele, A-
limAnesti si Viisoara, unde da
in Olt. Cursul sad e periodic.
Parcurge o distanta de aproape
45 kil.
Toate comunele din pl. Siul-
d.-s., afara de Coteana, sunt si-
tuate pe valea sail pe fingl dea-
lurile vecine ale acester girle.
Imoasa, com. rur., in jud. Mehe-
d'uf', pl. Motrul-d.-s., la 45 kil.
de orasul Turnul-Severin. Este
situata pe vaT, nu departe de
valea Motruld. Se margineste:
la E. cu com. Vagiulesti, de
care se desparte pi-in riul Motrul ;
la S. cu com. Corcova; spre
V. Cu com. Girbovatul; spre
N. Cu com. Samarinesti si com.
Lupa. Formeaza comuna Cu
satul Berzesti, avind 650 locui-
torT, din carT 112 contribuabilt ;
locuesc in 156 case.
LocuitoriT poseda : 20 plugurT,
59 care cu bol', 3 clirute cu cal.
Pi-in hotarul acesteT comune
trece soseaua Strehaia Imoasa-
Brosteni-Baia-de-Araml. Are o
biserick cu I preot si 2 cinta-
retl; o scoala, conclusa de 1
invatator, frecuentata de 34
elevi si 2 eleve ; o circiuma.
www.dacoromanica.ro
»MASA
Vite : 360 vite marl cornute,
20 caT, 416 o! si 450 rimatorT.
Sunt 40 stupT cu albine.
Dealurile mal principale din
aceasta com. sunt: dealul Vin-
turisul; dealul Poenita ; dealul
cu poiana Parincis ; Dealul-Sama
rinestilor, ce are ridicaturile :
Coasta-Boereasca si Glameia,
care se termina la Teiul Pucios,
unde formeazg Dealul - Batrin ;
dealul VaieT-Albe, unde se afla
o cimpie numita Poiana-SolzeT,
pe care sunt ridicaturile Como-
rAstia si Dealul CeruluT.
Vat mal principale su nt : Valea
CorbuluT, Valea Case!, Valea luT-
Neagoe, pe care se afla satul
Birzesti, Valea -LazuluT, valea
satuluf Imoasa si Valea-AlbeT ;
iar piraie maT principale sunt:
Matca-Corbulur cu Izvorul-din-
SacT, Izvorul-luT-Neagoe, Izvorul-
LaculuT si Izvorul-de la-Fintina-
BenghiT ; piriul numit Matca-
\TM! Caselor, care primeste in-
trinsul izvorul Fintiner din AninT,
izvorul Fintinel-PopiT si izvorul
FinttneT.eu-Rugina; piriul Valea-
lut Neagoe, ce se varsa in Motru
la locul numit Selistea, care
primeste inteinsul ptriul Finti
nele MarT, in care ad fost ascunsT
ce! 2 tinerT din legenda ; Piriul-
Rosu ce uda Valea LazuluT si
Valea-Rosie, vIrsindu se in Mo-
tru la locul numit Biltanul ; pi-
riul Matca-ImoaseT ce primeste
izvoarele din Saardan si pirtul
VaiT-Albe.
In aceasta COM. se ailA un
lac numit Dosul-LaculuT, avind
o suprafata de peste 2 ariT, care
nu seaca nicT odatà 51 23 izvoare
din care 2 cu va feruginoasa :
cel de la Fintina cu Rugina si
Fintina Popil Comuna Imoasa,
acum 300 anT, punta numele de
Salistiuta si era situata in valea
MotruluT, pe locul ce si asta zl
se numeste Salistiuta.
Urmatoarea intimplare lusa
 1NAN-BAIR
irschimba numele din Salistiuta
in Imoasa :
Se spune ca in 1700, in ziva
de Sf. Pastr, ciad locuitorir se
aflad esitl la petrecere, a nava-
lit o ceata de Turcr, taindu-i
pe totr i dmnd foc satulur. Din
intimplare scapa un tifiar si cu
o tinara, care de frica s'ad as-
cuns in o fintina mare, de unde
n'ad esit de cit dupa 3 zile, plinT
de noror (imosT) si s'ad asezat
in local unde asta zr este com.
Imoasa. Locuitorir acum vazin-
du-i imosr, le zicea in gluma :
HaT pe la imosT, si de aci ar fi
ramas numele satulur Imosi sati
Imoasa de asta-zr.
Local unde esiserá la petre-
cere se numeste Magura, unde
se gasesc i asta-zi multe ose-
min te de oamenr.
Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul com.
rur. Cogelac, i anume pe acela
al catunulur sati Inan-Cesme, de
la care si-a luat i numele; se
desface din dealul Rimnicul-
Bair, se intinde spre E. tuteo
directie de la N.-V. spre S.-E.
brazdind partea centran a pl.
si V. a com.; are o inaltime de
184 m., dominind satul Inan-
Cesme, asezat la poalele E. ale
lur; e acoperit ca sernanäturr
finete.
Inan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea,
partea de S. a plaser Istrul
In cea de N. a com. rur. Co-
gelac, pe ambele maluri ale
piriulur Duimgi, zis pe aci si
Inan-Dere, la poalele de S. ale
dealuluT Haidin. Are o intin-
dere de 4626 hect. din carT ¡LO
hect. ocupate de vatra satulur,
688 hect. izlaz, 3086 hect. pa-
mint parcelat, 650 hect. tapir,
101 hect. plantatir ; populatiunea
a mestecata, este de 138 familir
sad 739 suflete : 719 Bulgati,
www.dacoromanica.ro
54
elementul predominator, ocuptn-
du-se ca gradindritul; I O Romin
¡o T'Atad. Are o scoala ; bise-
rica. E legat prin o multime
de drumurl vecinale cu comu-
nele i catunele din apropiere.
Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul com.
Cogelac, cat. Inan-Cesme, se des-
face din poalele de E. ale dea-
luluT Sarim-Iuc ; se intinde pe la
poalele dealulur Inan-Bair ; trece
prin Inan-Cesme, de unde la nu-
mele de piriul Duimgi ; sub in-
tiiul nume brazdeaza partea cen-
tran a plaser si de N. a co-
muner.
Inäte§ti, ditun, jud. Vilcea, tine
de orasul Rimnicul-Vilcea.
InAte§ti, schit, jud. Vilcea, in mar-
ginea orasulur Rimnic, pe malul
drept al riulur morilor. Tine de
manastirea Cozia. Proprietatea
s'a vindut de stat, si schitul,
biserica de mir, a devenit pro-
prietate particulara, la care ofi-
ciaza un preot platit din fon-
durile proprietarulul.
Chiliile schitulur ad servit multa
vreme de arest preventiv.
Imprejurul schitulur a fost o
padure de vre-o 40 hect.
Independenta, com. rur., in pl.
Siretul, jud. Covurluiti, la 24 kil.
pe soseaua nationala ce merge
de la Galati in susul Moldover ;
se margineste la N. ca com. S1.-
Conachi i cat. com. Negri, la
E. Branistea si la S.-V. riul
Siret. Mara de Siret, udä aceasta
comuna si piraiele Gerul si Su-
haiul.
Independenta este infiintata
In anul 1879, pe mosia statu-
luf Maxineni, in amintirea raz-
boiulur pentru independenta
(1877/78) si e formata din in-
sur-4er improprietaritl in acel
1NDEPENDENTA
an, in numar de 261, precum
din fosa clacasr (135) al vechilor
sate Maxineni i Penal, desfiin-
tate din cauza inundatiilor Si-
retuluT, in apropierea caruia se
gasead.
E formata din trer catune:
Independenta (resedinta), Va-
sile Alexandri (formata tot din
insurater la 1879) i Braina (sat
mal vechiti). Are o populatie
de 534 familiT, san 2124 suflete:
1089 bOrbatr, 1037 femeT, 1170
necasatoritT, 870 casatoritr, 83
vaduvr, i divortat. Sunt 323
contribuabilr. titi carte 255 per-
soane.
Suprafata teritoriulur com. e de
6844 hect., din carr : 3576 hect.
8 arir arabile, 2391 hect. 26
arir imas, 720 hect. 45 arir
nete, 69 hect. padurr, 24 hect.
34 arir vir, 12 hect. 88 arir
dial de zarzavaturT, osebit de
vetrele satelor. Statul poseda
mosiile Viorica i Maxineni.
Vite sunt 2851 capete.
In com. sunt : 13 circiume
o moará de aburr. In 1889 s'a
infiintat un iarmaroc (bilcid) a-
nual, care Vine de la 8 Septembrie
(Sf. M'Orla Mica) pana la 14 a
aceleasT lunr (Ziva Crucer). Pe
linga resedinta comuner trece
drumul de fier, ce merge in su-
sul Moldover, fiind linga sat gara
Independenta.
Budgetul comuna e la veni-
turr de 7470 ler, si la cheltuell
de 7258 leT 90 banr.
Biserici sunt 3: Sf. Imparatr
in lndependenta (zidita de la
24 Ianuarie 1886 i sfintita la
17 Septembrie 1889), Pr. Cuy.
Paraschiva in Braina (vechia)
Sf. Trei me in V. Alexandri ; bise-
rica din Independenta are 17
falcr pamint, cea din Braina
81/2; intreaga comuna consti-
tue o parohie, cu catedrala SE
Voevozr, un preot paroh, un
preot ajutor i 5 cintaretr.
 INDEPENDENTA
Sunt 2 scolT: una de blietT
si alta de fete ; cea de bletT e
frecuentatA de 66 elevT, cea de
fete e frecuentatO de 27 eleve ;
scoala de bletT are 6 Miel p5.-
mint.
Independenta, sat i resedinta
comund cu acelasT nurne, pl.
Siretul, jud. Covurluiti, are 451
familiT, se:1 1787 suflete ; e for-
mat in 1879 pe un plan fru-
mos, cu strade largT si drepte,
case aliniate si sistematic con-
struite ; are o bisericA si o scoall.
Suprafata teritoriuluT e de 4826
hect. 92 axil.
Independenta, sat, face parte
din com. rur. Gherghita, pl.
Cimpul, jud. Prahova. Are o
populatie de 68 locuitorT (32
bArbati si 36 femei). Acest sat s'a
infiintat la anul 1877, cu oca-
ziunea improprietArirer locuito-
rilor si se maT numeste si Bo-
rusul dela numele local& pe care
s'a format cAtunul.
Independenta, stalie de clr.-d.I.,
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com.
Independenta, .pe finja Tecucia-
Barbosi, pusA in circulatie la
13 Septembrie 1872. Se afil
intre statiile Serbesti (7,5 kil.)
si Vames (,7 kil.). InAltimea
d'asupra niveluld mAriT e de
24.50 m. Venitul acester statiI pe
anul 1896 a fost de 27155
leT 15 banr.
Independenta, pichet, pe Du-
nAre, No. 9,1a N. de Ostrovul-
Mare, jud. Ilfov.
Ingtresti, sat. Vez! Sileni, jud.
Olt.
Ingi-Dere, vale, In jud. Tulcea,
pl. MAcin, pe teritoriul com.
rur. Coium-Punar ; se desface
din poalele de S. ale dealuluT
65
Ghium - Ghirmes; se indreaptA
spre S., inteo directie generala
de la N. spre S., brAzdind par-
tea de V. a pl, si cea N.-V. a
comunei ; merge pe la poalele
dealuluT Baba-Bair, O dupl 5
kil. prin pAdurT se deschide in
valea piriuluT Coium-Punar pe
dreapta, pe limita celor doul
judete.
Inivelul, vlicea, jud. Olt, se for-
meazA pe teritoriul com. BAlteni,
pe care II strAbate de la N. cA-
tre S., pe aceeasT vale, curgind
paralel cu Iminogul, in stinga
lur. Strábate com. Perieti si apor
se varsA in Iminogul.
Inotesti, com. rur., in jud. Pra-
hoya, pl. Cricovul. Se zice cl
s'a infiintat pe la anul 1684.
Este situata la 26 kil, de ca-
pitala jud. si la 1 o kil, de a
plAseT.
Are o populatie de 236 fa.
mili!, sati i000 suflete, din carT
4 familii de Tiganr. Locuesc in
267 case. Sunt 187 contribua-
bilT. Sur' carte 58 persoane.
Are o bisericA fondatA la 1818,
deservitA de un preot ; o scoall,
frecuentat5. de 64 copiT.
LocuitoriT in numAr de 135,
s'ati improprietArit la 1864, pe
mosia Inotesti, dindu-li-se 548
hectare din mosia D-luT Nae
Burchi.
Vite sunt : 68 caT si lepe,
156 yac!, 439 boT, 1033 o! si
148 pord.
Com, se intinde pe o supra-
fatA de 980 hect.
Comerciul se exercitA in com.
de 3 circiumarr.
Budgetul com, e la veniturT de
lei 5013,63 si la cheltuelT de
3357,36 lei.
La 2 kil. departe de com.
trece soseaua nationall Ploesti-
Mizil si la 1 kil. linia C. F. R.
Ploesti-Mizil, avind statia Ino-
www.dacoromanica.ro
INUq0RUL
testi. Sosele vecinale o leagA
cu comunele : Ceptura, Rotar,
CAtunui, Colceagul, Degerati si
Parepa.
E strAbAtutA d'a curmezisul
de Izvorul-Inotestilor, ce izvo-
reste de la N. com. si trece pe
teritoriul com. Colceagul.
Inotesti, stafie de dr..d.f., jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. Ino-
testi, pe linia Ploesti-BuzAd, pusl
in circulatie la 13 Sept. 1872.
Se aflA intre statiile Albesti
(9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.). InAl-
timea d'asupra niveluluT mArii
de 123 m. 60. Venitul acester
statif pe anul 1896 a fost de
28905 le! si 30 b.
Insula-NouA, insuld, pe DunAre,
in dreptul orasuld CAlArasi, spre
N. si lingl Insula-VechTe.
Insula-Vechle, insuld, pe Duna.
re, iri dreptul orasuluT CAllrasi ;
se mal numeste si Tulchea-Ve-
chTe si are o lungime de 4 kil.
Inului (Dealul-), deal, la S. de
com. Birzesti, pl. Argesclul, jud.
Muscel. Pe acest deal se cultiva
o dati. mult in, de unde 'T al-A-
mas si numele.
Inului (Dealul-), vilcea, izvore-
ste din raionul com. Birzesti, pl.
Argeselul, jud. Muscel, udA coa-
stele de E. ale dealuluI cu ace-
las! nume si trece in com. Vo-
roveni.
Inuri (La-), muncel, in jud. Bu.
eta, com. Sibiciul-d.s., acope-
rit de pAdure ; face hotar de-
spre com. PAnAtAul.
Inurile, sat, face parte din com.
rur. Topoloveni, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
Inusorul, cdtun, al com. Ungu-
 IOAN (SF.-)
reni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat la N. de satul
Ungureni, pe valea Baleasa. Al-
titudinea terenuld d'asupra ni-
veluld marii este de 185 m.
Are 98 de locuitorI.
loan (SE-), schit, in jud. Putna,
pe teritoriul com. Panda, la ct-
te-va minute din sus de schitul
Brazi, care e situat pe coasta
dreapta a lipa Haulita. Acest
schit, pus sub ingrijirea a el-
tor-va maid batrine, este infiin-
tat de un cdlugar, numit Durni-
tru, in 1812. Acest schit este
inzestrat cu cite-va pogoane de
vil.
IoaneI (PIrIul-), pirig, in jud.
Botosani, izvoreste din padurea
Stincesti, trece prin satul San-
cesti, com. Curtesti si se varsa
in piriul Dresleuca.
Ioaneqti (Iväne§ti), cdtun, al
com. Gura-Teghii, jud. Buzar',
cu Ioo locuitori si 15 case.
Ioane§ti, pgdure, in jud. Buzar',
com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti,
are 90 hect., proprietate mos-
neneasca.
Iocoge§ti. Ved Iucsesti-d.-j., sat
in pl. Fundul, jud. Roman.
Iocuj-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Ra-
soya, cu 140 m. inaltime, de
natura stincoasa ; e acoperit Cu
finete i izlaz.
Iol-Cari-Dere, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Slava-Ruseasca (si a-
nume pe acela al catunuluí sati
Slava-Cercheza) ; brazdeaa par-
tea vestica a plasa si pe cea
sud-estica a com.; izvoreste din
o prelungire nordica a dealuld
Carada-Bair ; se indreapta spre
www.dacoromanica.ro
56
S., avind o directie generala de
la N.-E. spre S.-V. ; curge pe
la poalele dealuluI Uzum-Bair,
si dupä un curs de 4 kil., merge
prin pacluri de se varsä in va-
lea Slava-Cerchezeasca, intre
cele dota Slave: Slava rusa
cercheza.
¡oigan, sat, in jud. si pl. Tulcea,
catunul com. Malcoci, situat in
partea N. a plasiI si a com.,
la ro kil. spre N.-E. de catunul
de resedinta, Malcoci, pe malul
sting al bratuld Sulina,
mila No. 41, si In apropiere de
punctul trigonometric Papadia
(3 m. 6). Este un mic sat de
pescad, a caruI intindere este
cuprinsä in aceea a catunuld
Prislava ; este format din 14
farailiI, sati 59 suflete, rasI. Pes-
tele abundent ce-1 scot din Du-
nare si din lacurile apropiate se
transporta la Tulcea.
Iolganul, ostrov din Delta, jud.
Tulcea, fäcind parte din ostrovul
mal* mare Ciatal, cuprins intre
bratul Sulina la S. si Girla-Cio-
banuld la N., inchizInd intre
ele ostrovul Iolganul. Este situat
In partea N. a pl. Tulcea si a
com. rur. Malcoci ; are o forma
lunguiata, 700 hect. intindere,
si e acoperit cu verdeata.
Iolganul,grind, d'asupra stufuluI
inconjurator, jud. Tulcea, situat
pe malul sting al bratuld Sulina,
in partea N. a pl. Tulcea si a
com. rur. Malcoci, luat nu-
mele de la satul Iolganul, asezat
spre V.; este acoperit cu pasuni
putine locurl arabile.
Iomer-Bei-Iutluc, vale, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comunelor rurale Chio-
seler i Carabagi, se intinde
de la vtrful Copadin pana
la valea Buiuceral-Ceair drept
IONASCU
In dreptul movila CherneI mer-
gind paralel cu dealul Siri-Iuc-
Bair, care este la N. sati; are
o directie de la E. catre V.
Este situata in partea S. a pl.
si in partea E. a com. Chioseler
cea V. a com. Carabaci; este
tliata de drumurile comunale
Chioseier-Ciflicul-Ali-Bei, Chio-
seler-Copadin si multe altele.
Ion (Poiana SE-), vechig pichet
spre granita Moldover, cu No.
32, in pl. Orasul, com. Virtes-
coiii, jud.R.-Sarat, azI loc izolat.
Ion (Terche§ti-Sfintului-),
dure a Statuld, In jud.
rat, pl. Marginea-d.-s.
Ion (Barbu), vdlcea, ese din dea-
lul despre E. al com. Mierlesti,
pl. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea
de N.-E. a catunuluI Magura,
pe care'l traverseaza prin mijloc,
apor da in Iminog, pe tar-
mul sting.
Ion-Pircälabul, brat (prival), al
Dunarer, in dreptul satulul Giur-
geni, pl. Ialomita-Balta, jud.
Ialomita
loc cu izvoare, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Sanduleni, de unde obirseste
piriul Tisa.
Ionat, pîrtü, jud. Bacan, pl. Trotus,
com. Tirgul-Trotus, care izvo-
reste din muntele Secatura si
se varsa in Slanic, d'a stinga,
mal jos de piriul Martin.
Iona§, vulcea, incepe din hotarul
mosia Preotesti, com. Oporelul,
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge
spre S. si se varsa in valea
Oporelul.
Iona4cu, alstatuld, com.
Chela, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
 IONACULUT (DEALUL-)
Iona§cului (Dealul-), deal, in
partea de E. a satuluT Boro-
sAsti, com. Bodesti, pl. Mijlocul,
jud. Vasluiti.
Ion'a§eni, sat, in partea de S.-E.
a com. olda.nesti, pl. Miletin,
jud. Botosani, asezat pe un po-
dis inalt .si paduros, in dreapta
JijieT, cu o suprafata de 4290
hect., din carT I 140 hect. padure,
care se exploateaza regulat si
cu o populatie de 164 fam., sad
744 sufl., din carT 210 contrib.
Are 3 bisericT, deservite de
I preot si 2 cintaretl; I scoalA
mixta, conclusa. de 1 invatator.
pila de stat si frecuentata de
6o elev1; 1 moo.ra de abur!.
Vite sunt: 438 boT si yac!,
168 caT, 2682 oT si 202 porcr.
Loc. ad 70 stupT Cu albine.
Sunt 5 circiuml ; 3 comer-
ciantl ; io meseriasT.
Ionä§eni, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, cona. Virful-Cimpu-
luT, pl. Berhometele, jud. Doro-
hola, format din catunele : Bertea,
Bohoghina si Bogzáni ; cu o
populatie de 184 familiT, sati
695 suflete.
Proprietatea mosiel este : a
Princesa Elena D. Moruzzi, a
D-luT Teodor Bals, Lascar Ia-
mandi, a fratilor Saint-Georges,
Colonel C. TintilA, ereziT def. ma-
ior Boureanu, D-1 Florescu, si
alti razesT maT miel.
BisericT sunt 3, Cu I preot,
2 cintaretT si I palamar ; una pe
partea de mosie a d-luT Iamandi,
este mica, facuta de zid, in 1859,
de Gh. Bogza Caraiman ; a
doua, pe partea mosieT d-luI A.
Saint-Georges, cu hramul Sf. Ni-
cola!, facuta in 1864, de G.
Saint-Georges si a treia, pe par.
tea mosia ala G. Saint-Geor-
ges, este de lemn, facutA in a-
nul 1853, de Iordache Nacu, cu
hramul Sf. Gheorghe.
61273. Nardo Dierknor Geogralk. Vol. IV.
57
SateniT improprietaritl ad 264
hect. 61 ariT pamint; iar pro-
prietariT razesT: 1362 hect. 02
arir cimp §i 219 hect., 13 arif
padure.
Se afla maT multe livezT si
6 pogoane de vie.
Siretul trece pe mo0e.
Drum principal este calea
nationala Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosie sunt cu : Virful-
ampuluT, Bucecea si cu BrAesti.
InsemnatA aicT este localitatea
Locul-RAzboiuluT.
lonä§eni, piklure, in partea de
S.-V. a com. oldanesti, pl.
Miletin, jud. Botosani, cu o
suprafata de 1140 hect.
Ion4esti, com. rur., jud. Tecuciu,
pl. Nicoresti. Se afta impartid.
de Siret in 3: Ionasesti din-Deal,
Ionasesti-de-pe-Vale, Ionasesti-
dincolo-de-Siret.
Este situata pe malul sting al
SiretuluT, la 15 kil, de capitala
jud., spre V. si 6 kil. de a
plAseT.
Are o populatie de r30 fa-
mili!, sad 469 suflete, din mal'
128 contrib.; locuesc in 130 case.
Are o biserica, cu hramul S-ti!
VoevozT, care s'a zidit la 1870
de locuitori, de carl se si ingri-
jeste, avind si 1 1 hect. si 44
ariT pa.mint cultivabil ; o scoala,
care dateazA de la 1865, frecu-
entata de 51 copiT (38 1)10 si
13 fete), din numarul de 6o (42
baetT si 18 fete), in virsta de
scoala.
Suprafata intregeT com, este
de 17970 hect., 121 hect. viT
si pomI, 91 hect. sunt acope-
rite cu padurT de stejarT, lar
restul este ocupat de vatra
satuluT, raminind si cite-va locurl
mlastinoase.
Vite : 283, din carT: 162 bol,
105 vacT, II cal, 5 Tepe si iti
°I. Loc. posea, 85 stupi.
www.dacoromanica.ro
I0N4WI-DE-PE-DEAL
ET mal ad : 13 plugurT de
fier, 35 plugurl de lemn ; 5
cazane de preparat rachid. Tot
ad i se afla o mica fabrica de
coniac, proprietatea d-luT Ne-
groponte, care stApincste 592
hect. pamint arabil.
Veniturile si cheltuelile co-
mune! sunt de 16°6 le! anual.
Prin com. trece soseaua na-
tionala Tecucid-Marasesti pe un
pod de lemn. Inainte aicT era
un pod mare de ffer, care a fost
stricat de revarsarea SiretuluT.
Are si o sosea comunala Io-
nasesti-Coasta-LupeT, com. Ni-
coresti, spre E.
Locuitorii acesteT com. pana.
la 1864 erad pautas! la d. Co-
stin Catargid. La 1864 s'ad im-
proprietarit.
Se margineste la N. cu cat.
Piscul-CorbuluT (com. Nicoresti),
la E. cu com. Nicoresti, la S.
cu com. Cozmesti si la V. cu
1.1111 Siret, care desparte intreaga
cona. de jud. Putna.
Iona§e§ti, suburbie, in Focsani,
despartirea III-a, jud. Putna.
Ionä§e§ti, deal, jud. Tecucid, are
forma unuT platod, spre E. Pe
acest deal este situat satul cu
acelasT nume, lar o parte este
acoperit cu viT, padure de ste-
jar si parte cu semanaturT ; are
o inaltime de 6o m.
Ionä§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud.
Tecucid, situat in marginea Si-
retula. Are o populatie de 23
familiT, sou 74 suflete ; locuesc
In 21 case.
Aci a fost satul vechitl, dar
din cauza inundatiilor SiretuluT,
satul a inceput sa se despopu-
leze, asezindu-se pe deal.
Ionä§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud.
Tecucid. Aci se afta resedinta
cona. Are o populatie de 99 fa-
8
 I0N4EFTI-DINC0L0-DE-S1RET
milir, sati 369 suflete ; o scoala.
Acest sat s'a format din loc.
stramutatI din satul de la vale,
din cauza revarsarilor SiretuluI.
IonA§e§ti - dincolo - de - Siret,
sal, jud. Tecucia, situat tuteo
insula, inconjuratä de toate par-
tile de Siret. Are o populatie
de 8 familir, sal 25 suflete; lo-
cuesc in 7 case.
Partea aceasta de sat a fost
unita cu cea de pe vale. Siretul
trisa abatindu-s1 cursul a separat
satul de comuna.
Locuitorii ca: sa vina la rese-
dinta com. trebue sä, faca o di-
stanta de 1 kil., trecind mal
Ioneasca, trup de mo,sie, care
inttiii Siretul cu barca ; in caz
de revarsare a aper, el se duc este incorporat Cu alugareni,
pe la podul de la Cosmesti, fal-
cind o distanta de i6 kit. pana
la res edinta comuneT.
Locuitorir de alei se inde-
letnicesc mult cu pescuitul.
In vechime, pe tunca Siretu-
lul, unde se afla astad satul lona-
sesti-din-Vale, ai'l fost 2 catune :
Sclipotesti la N. $i Tomuleasca
la S. Din cauza deselor revar-
sarI ale Siretuld, s'aii distrus,
forrnindu-se in urmA tot in a-
ceasta lunca, mal spre E.
Ioneasa, sat, numit 'in vechime
si Ionesti, pe mosia cu acelasI
nume, com. Ciumulesti, jud. Su-
ceava. Asezat pe coasta dea-
lurilor Gavan si Ioneasa. Are 8o
familir, sati 338 suflete : 171 bar-
batI si 167 femer. Sunt 102 con-
tribuabili. Vatra satului ocupa
aproape 8 t'ala
Mosia e proprietatea D-lui G.
Softa si are o intindere de 193
falcI, din cari 126 cultivabill,
26 padure si 41 finat.
ImproprietaritI in 1864 sunt
15 fruntasi, 33 palmar si 49
codal, carona li s'a dat 150
Miel si 13 prOjinI.
Are o biserica, cu hramul
www.dacoromanica.ro
t8
Sf. Nicolae, clddita din lemn,
de un fost proprietar, Iordache
Cristea, in 1805, improprieta-
rita cu 8 fald, 40 prajinl si de-
servitl de preotul din Negotesti
si 2 cintaretr. Scoala din Ne-
gotesti serveste si acesta sat.
Drumuri principale sunt : la
Ciumulesti (2 kil.) si la Nego-
testi (1 kil.).
In 1803, Ioneasa, a paharni-
cului loan Cristea, avea 28 liug,
platind 500 leI bir anual.
Ioneasa (Dealul-), deal, pe coa-
sta canija sta parte din satul
cu acest nume, jud. Suceava.
proprietate a fratilor Wartiadi,
situata in com. Uzunul, pl. Cal-
nistea, jud. Vlasca.
Ionelele, sat, in jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Urzicuta, asezat
spre S.-E. de Urzicuta, satul de
resedintd, la 850 m. Are 236
suflete, 125 barbatI si II 1 femel.
Locuesc in 34 case li 20 bor-
dee. Copill din sat, in numár de
io, urmeaza la scoala mixta din
satul Urzicuta, ce este la 890
m. departare.
titi carte 34 bärbati si 8 fe-
mei.
Ionelele, baltä, in jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Urzicuta, in intin-
dere de aproape 18 pogoane
si cu o adincime de 1,50 m.
Ioneq-ti, com. rur., in jud. Arges,
pl. Cotmeana, la 22 kil, de com.
rur. Costesti, resedinta subpre-
fecturer, si la 27 kil. de Pitesti.
Se compune din Ionesti-din-Deal,
Ionesti-din-Vale si Tomsanca,
avind peste tot 150 familiT, sal:1
765 suflete. Este traversata de
riul Teleorman, care desparte
cele dota sate Ionesti.
IONETI
Are: douà biserici, una in Io-
nesti-din-Deal si a doua in lo-
nesti-din-Vale, avind fie-care bi
serica cite un preot, un cintaret
si un paracliser ; o scoall pri-
mara rurala.
Budgetul com. e de 2695 Id,
22 banI, la veniturI si de 2621
lei la cheltuell.
Sunt 140 contribuabilI.
Vite sunt : 586 (540 bol si
vacI, 46 cal) si 2623 vite md-
runte (2500 or, 33 capre si 90
rimatori).
Ionelti, com. rur., in jud. Dim-
bovita, pl. Cobia, situata in d'al-
pie, pe malul drept al Argesu-
luI, la citi-va kil. spre S. de
Gaesti. Aceasta com. se com-
pune din treI alune : Ionesti,
Palade si Gherghesti, cu o po-
pulatie de 720 suflete.
Are o biserica. Se invecine-
ste : la E. cu com. Greci, la V.
cu Patroaia, la N. cu Gdesti si
la S. cu Morteni. De Gaesti se
desparte prin Arges ; de Greci,
si Patroaia prin cimpiI ; de
Morteni, prin padure. Cu Ga-
esti se leaga prin soseaua ju-
deteana, iar cu cele-l'alte prin
sosele comunale.
Ione§ti, com. rur., in jud. Gorj,
pl. Pulid, in partea de S. a com.
Turceni-d.-j., situata tina lantul
de inaltimI din dreapta jiulul.
Se compune din catunele
Ionesti si usita.
Are o suprafata de 2486 hect.,
din care 1000 hect. padure mare
si 350 hect. loc de cultura, fi-
nete si pasune, proprietatea sta-
tul& ; iar 1034 hect. ale locui-
torilor, cu 62 hect. va si 40
hect. prunr.
Are o po.pulatie de 357 fa-
mita, sail 1554 suflete, din cae
340 contribuabili.
LocuitoriI posea.: 62 plugurl,
146 care cu bol, 8 carute Cu
 IONEM
cal; 35 stupT ; 892 vite marr cor-
nute, 53 cal, 1223 or., 31 capre
5i 428 rimAtorl.
Venitul com, e de 2996 leT,
banT 28 si cheltuelile de 2965,
banT 20.
Com. este udatA in partea
de E. de riul Jiul.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunalà, care o leagA la
N. cu com. Turceni-d.-j. si la
S. cu cAt. Piscul al com. Tin-
tAreni din jud. Dolj.
Are o scoalA in cAt. Ionesti ;
o bisericA, Cu 2 preotT si I din_
tAret.
In com. se mar gAsesc : 2 dinte de com. Bucul.
puturr, 2 finenT si o circiumA.
Ione§ti, sat, in jud. Arges, pl.
Topologul, pendinte de com.
rur. AlimAnesti-Poenari. Are 298
familii si o bisericl vechre, cu
hramul Sf. Nicolae, cu un preot
si un cintAret. In acest sat este
reedinta PrimArier si o scoall
primará ruralA.
Ione§ti, sat, in jud. BrAila, in
partea de S. a com. Ionesti-
Berlesti, pe vAlceaua de pe lunca
CAlmAtuiuluT, la I O kil. spre S.
de satul Berlesti. Numit ast-fel
dupA numele proprietaruluT mo-
sier. Vatra satulur e de 15 hect.
Cu 40 case, 2 circiume si o moarl
de vint. Populatia e de 59 fa-
miliT, sati 193 suflete, din carT
59 cAsAtoritT si 134 necAsAtoritT,
25 stiind carte si 169 ne stiind.
Vite : Izo cal, 290 vite cor-
nute, 300 or si 70 rimAtorT.
Ione§ti, cdtun de resedintA, al
com. Ionesti, pl. Jiul, jud. Gorj.
Are o suprafatA de 1952 hect.,
din care parte e proprietate a
statulur, parte a locuitorilor.
Are o populatie de 286 fa-
miliT, san 1166 suflete, din carT
280 contribuabill.
Locuitorir posedA : 49 plugurr,
59
107 care cu bol, 8 cArute Cu
cal ; 672 vite marT cornute, 40
cal, 918 or, 13 capre, 3 2 I ri-
mAtorT.
Sunt 30 stupf cu albine.
Are: 1 scoalA, infiintatA la
anul 1838 $1 frecuentat5. de 48
elevr si 6 fete ; 1 bisericA de
zid, fAcutA de locuitorT, la anul
1827, deservitl de 2 preotT si
I cântkret.
In cAtun se gAsesc : 2 pu-
turr, 2 finenl si o circiumA.
Ione§ti, ciitun (tirlA), in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita.Balta, pen-
Ione§ti, numire ce se mar dA unei
'd'ir din com. Dumitresti, pl.
Oltul-d.-j.
Ione§ti, stalie de dr.-d.-f, jud. Vil-
cea, pl. OtAslul, com. Mincul,
pe finta DrAgAsa ni-R.-Vilcer, pudA
in circulatie la 20 Iunie 1887.
Se afl5. intre statiile °riese (8.4
kil.) si SlAvitesti (6.4 kil.) Ing-
timea d'asupra nivelulur mArif
de 178 m. Venitul acester statir
pe anul 1896 a fost de 32553
leT.
IOne§ti, mahala, in com. rur.
AlmAjelul, pl. Cimpul, jud, M e-
hedinti.
Ione§ti, mofie, a statulur, fosa
pendinte de mAnAstirea Govora,
situatA in com. Ionesti-Marcea,
pl. Ocolul-OtAsla, jud. Vilcea ;
s'a arendatpe periodul 1888-93
Cu 2810 ler anual.
Ione§ti, pisc de deal, jud. Vlasca,
pe proprietatea Cringurile, pen-
dinte de com. Strimba, in coasta
vler Neajlovulur, din sus de
moara indrilita.
Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pl.
Ianca, jud. BrAila, situat1 pe
www.dacoromanica.ro
I0NEg1-DIN-DEAL
ves. Se mArgineste : la S.-E.
Cu com. Filiul, la S. cu Slujitori-
Albotesti si Dudescul; la V., cu
com. Batogul ; la N., cu Perisorul
si la N.-E., cu com Bordeiul
Verde. Suprafata comuneT este
de 1570 hect. Are o populatie
de 144 familif, saa 242 suflete,
din carr 104 contribuabilT. tia
carte 53 persoane.
LocuitorT improprietArit, Id up A
legea din 1864, sunt 63 ; nelm-
proprietAritT 40.
Vite sunt : 981 bor si vacT,
1440 or, 207 rimAtorT.
Are o scoall mixtl, infiintatl
la 1862, frecuentatA de 14 elevr
si 2 eleve. Veniturile si cheltuelile
com. sunt de 2677 ler, 85 banl.
In com. este I debit si 3
circiumr.
Drumurile din com. sunt : la
Bordeiul-Verde spre E., prin
hotarul proprietAtir locuitorilor,
IO kil. La gara Ianca, spre N.,
pe lingA movila Edul, la Perisorul
si d'aci la garl. La Sutesti, spre
N. pe 1410. movila Edul la Ianca
si apor la Sutesti, 26 kil. La Ba-
togul direct spre V., 3 kit.; la
Filiul drept spre E., 3 kil. ; la
Vizirul spre E., trecind prin cAt.
Liscoteanca si d'aci la Vizirul, 17
kil. ; distanta din com. la BrAila
50 kil.
Resedinta comuner pe la 1840
era in Ionesti. La 1879, priml-
ria 51 a mutat resedinta din com.
Ionesti in Berlesti.
Ione§ti-Däne§ti, molde, jud. Brl-
ila, pendinte de com. Ionesti-
Berlesti, proprietatea mostenito-
rilor G. T. Petcu. Are o supra-
fat5. de 520 hect., Cu un venit
de 12000 lei.
Ione§ti-din-Deal, sat, face parte
din com. rur. Ionesti, pl. Cotmea-
na, jud. Arges, pe malul sting
al riulur Teleorman, cu 60 familiT,
san 350 suflete. Are o bisericl, cu
 IONETTI-DIN-VALE
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
preot, i cintaret si I paracliser.
Ione§ti-din-Vale, sat, face parte
din com. rur. Ionesti, pl. Cot-
meana, jud. Arges, pe malul
drept al riuluI Teleorman, cu
50 familir, san 250 suflete. Are
o biserica, cuhramul Adormirea,
deservita de I preot, I cintaret
si I paracliser.
Ione§ti-Govorei, sat, face parte
din com. rur. Marcea, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea. Pana la anul
1885 com. Marcea purta numele
de Ionesti-Govorel.
Are o populatie de 459 su-
flete : 232 barbatI si 227 femeI;
o scoall, frecuentata de 35 copiI.
Are o biserica, fondatä de lo-
cuitorl, la anul 1836.
Ad i a fost cetatea Rusidava,
fondata de Romard.
Ione§ti-GovoreLpadure, a statu-
luI in intindere *de 1195 hect.,
pendinte de com. Ionesti-Govo-
reI, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Ione§ti-MinculuI, com. rur.,jud.
Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa
din 4 catune: Obeni, Bocsani,
Fotesti i Guguiasca. Este situata
pe malul drept al riuluI Oltul,
la 29 kil, de resedinta judetulul
si la 23 kil. de Ocnele-Mari,
resedinta piase.
Suprafata com. e de 675 hect.
Se margineste la E. cu riul
Oltul, la V. cu com. Scundul,
la N. Cu mosia statuld Ionesti-
Govord si la S. cu Fiscalia.
Are o populatie de 216 fa-
mili!, saii 778 suflete, din carI
17 familiI de sigan!. Sunt 192
contribuabilr. Locuesc in 206
case. titi carte 27 persoane.
Are: 2 bisericI, una la Obeni,
zidita la anul 1842, de Dutu
Comanoiu si a doua in Bocsani,
zidita la anul 1743, de Mincu
www.dacoromanica.ro
60
si Udrea Paharnicul In timpul
dom niel lul Ion Mihail Canta-
cuzino Voevod; o scoala, fondata
la 1857, frecuentata de 54 copiI.
Cu intretinerea scoaleI statul
cheltueste anual ii88 leT.
Mal totl locuitoriI sunt dul-
gherr si parte dogarl. CeI mal
multI sunt mosneni. Vr'o 80
s'aa improprietarit la anul 1864
pe mosiile: Bucsenescu, Roma-
nescu, Vladimirescu, Tranca,
etc., carora Ii s'aa dat 16o hect.
pamtnt.
Vite sunt : 16 cal, 430 bol'
si yac!, 45 capre i 416 or.
Veniturile com. e de 2500 leI.
Legenda spune el intinsele
paduri ce existan ad i serveaa
de adapost pandurilor luI Tudor
Vladimirescu.
Prin com. trece calea ferata
Piatra - ; sos. nationala
Corabia-Rimnic-Riul-VaduluI
soseaua com. Ionesti-Scundul.
E brazdatä de dealurile Fo-
testi i Oltuld i udata de valle:
DraculuI, Miclisoaia, Guguianca
si arstea.
Ione§ti-Minculul, deal, in ra-
ionul comuneI cu acelasl nume,
pl. Oltul-d.-s.,jud. Vilcea, pe care
se cultiva 23 hect. si 50 arii vie.
Ione§ti-Tom§anca, com. rur.
Vez! Ionesti, jud. Arges.
Ione§ti, numire ce se maI da
ceitunului Cungrea, com. Simbu-
resti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Iorcani, fost sat, pe teritoriul co-
mune! Tatärusi, jud. Suceava.
Aci se afla si o statie de posta,
pe ctnd exista acest servicia.
Iorcanilor (Dealul-), a'eal, pe
care se afla asezat desfiintatul sat
Cu acelasf nume, jud. Suceava.
Iordache (Piscul -1W -), pisc
IORDA.CH1ANUL
inalt, in com. Bajesti, pl. Rin-
rile, jul. Muscel.
Iordana, jud. Bacaa, pl.
Muntelul, com. Moinesti, care
se varsa in Urminisul-Mare.
Iordanul, pirtiaf, ce curge prin
orasul Piatra, jud. Neamtu, se
varsa pe stinga riuluI Bistrita.
Iordächianul, com. rur., pl. Cri-
covul, jud. Prahova. Este situ-
ata Ruga riul Cricovul-Sarat
pe dealul despre V. de vatra
schituluI Iordachianul, la 30 kil.
de capitala judetuld si la 4
kil, de resedinta plaseI.
Se compune din 3 catune:
Iordachianul, Plavia i Mocesti,
avind o populatie de 290 fa-
mili!, saa 1141 suflete, din carl
223 contribuabill. Locuesc In
287 case. titi carte 64 persoane.
Sunt 3 biserici, in fie-care
catun cite una. Cea din 'ora-
chianul s'a fondat la 1858; cea
din Plavia la 1814 i cea din
Mocesti la 1694. Sunt deservite
de 3 preotI.
Parte din locuitorI sunt mos-
nenI, 136 locuitorl impro-
prietarit la 1864, pe mosiile
D-lor Mihulet, Iordache Ruse-
scu, I. Urlateanu i altiI, cind
li dat 220 hect. pamint.
Vite: 7 cal, 2 lepe, 46 yací, .23
capre, 422 ol si 175 porcr.
Copal in virsta de scoala ur-
meaza la scoala din com. Urlati,
si cat. Valea-Boulul din com.
Cornetul-Cricov.
Toatä comuna are o suprafata
de 510 hect.
Comerciul se exercita in co-
muna de 2 cIrciumarI.
Budgetul comuna e la veni-
turi de 3546 leI si la cheltuell
de. 3208 leI, 80 banf.
Prin comuna trece o osea,
inlesnind comunicatia spre co-
munele Apostolache i UrlatY/
 lORDXCHIANUL
brazdata de dealurile: Ca-
limanul, Teiul-Mare, Maicile
Merezul, carI servesc de pasune
pentru vite.
strabatuta de maT multe
val i valcele si de riul Cri-
covul.Sarat.
Se margineste cu comunele :
Cornetul-Cricov (N.) ; Urlati (S.);
com. Ceptura (E.) si HIrsa (V.)
Iordachianul, sat, face parte
din com. rur. cu acelasT nume,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
resedinta comuneT. Are o
biserica fondata la 1858.
Iordächianul,pddure, a statuluT,
In intindere de 175 hect., pen-
dinte de com. Iordachianul, pl.
Cricovul, jud. Prahova.
Iordächita,cdtun, in j ud. Ialom ita,
pl. CimpuluT, pendinte de com.
Grindul. Este situat spre S.-E.
si In apropiere de satul Grindasi.
Iordächita, mofie, In jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe te-
ritoriul com. Fundul-Crasani; are
suprafata de 1250 hect.
.iordocatul, localitate, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. Grozesti, unde
s'a instalat o fabrica de var
hidraulic, fondata de O. Negro.
ponte, proprietar, la 1887.
Proprietarul a facut proiectul
de a stabiii o cale ferata, de adi
la Onesti.
Iordocatul, munte, jud. Bacan,
pl. Trotusul, com. Grozesti, de
unde izvoreste piruiauI cu acelasi
nume.
Iordocatul, pirii, jud.
pl. Trotusul, com. Grozesti, care
izvoreste in muntele Muncel
se varsa d'a stinga OituzuluT,
maT in jos de confluenta piriulur
Chive! cu Oituzul.
61.
Iorga, lac, in insula Balta, teri-
toriul com. Bordusani, jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta.
Iorgovan, drum roman, cunoscut
sub acest nume in judetul Me-
hedinti, in plaiul Closani si pla-
sa Dumbrava.
Iorguleasa, tezer, jud.
intre Dunarea-Vapoarelor i ca-
nalulVilciul, prin care trece hota-
rul din tre com. Ciactrul si Vizirul.
Iorguleasca, numire vechre, a
moyiei Banceasca si a comuna
Simileasca, jud. Buzat.
Iorgule§ti, cdtun al com. Calvini
jud. Buzari, cu go locuitori
18 case; e alipit de cat. Bi-
sceni-d.-S.
lort-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Nota, com.
Enisenlia, catunul Cara-Amat ;
se desface din dealul Buiuc
se intinde spre N., tuteo directie
de la S. spre N.-V., brazdInd
partea E. a plaseT i cea N. a
com.; trece pe Ruga satul Cara-
Amat, i, dupa un drum de 2'/a
kil., &cut parte prin padurT, se
deschide in valea Ceair-Orman,
pe dreapta, maT jos de satul
Cara-Amat.
Iort-Mac,baltei,tn jud. Constanta,
pl. Silistra-Noug, pe teritoriul
com. si cat. Lipnita, este pre-
lungirea balteT Ciamurlia, care
la rindul e! nu este de cit
prelungirea Tezeruluf Oltin a ;
este inconjurata la E. de pa-
durea Duanchioi-Orman ; in a-
ceasta balta se deschid valle
Ghiuvenli-Ceair siDermen-Ceair;
este acoperitä cu stuf i con.
tine peste; are o intindere de
aproape mo hect.
Iort-Mac, baltd, in jud. Constan-
www.dacoromanica.ro
10SUPENI
ta, pl. Silistra Nota, pe terito-
riul com. rur. Ghiuvegea, situati
In partea centrala. a piase si
cea N.-V. a comuneT; este mal
mult o prelungire a insurnatu-
lui Tezer Oltina ; are o lungime
de 1300 in., o latime de 800
m. si o intindere generala de
ii5 hect.; e acoperita in cea may
mare parte cu stuf, care nu se
poate distruge de cit Cu foarte
mare greutate ; pe linga dinsa
merge drumul judetean Ostrov-
Cuzgun ; la E. se afla padurea
Duan-Chioi-Orman ; sta. in lega-
tura Cu rezerul Oltina prin gira
Ciamurlia ; contine peste ce se
consuma in localitate.
Iort-Mac, movild, in jud, Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, com.
Oltina, catunul Clla. E asezata
pe muchia dealulta de deasupra
CisleT, in partea N. a plaseT si
cea de S. a comuneT, la i kil.
de balta Iort-Mac ; este tuco n-
jurata numaT de padurr; are o
inaltime de 140 m.; fost punct
trigonometric de observatie, ran-
gul al 3-lea, dominind prin in-
naltimea sa balta Iort Mac, satul
Cisla, asezat la i kil. spre N.-V.
de ea, satul Curu-Orman, asezat
la 2 kil. spre S.-E. de ea, si dru-
mul comunal Ghiuvegea Oltina,
ce trece pe la E. de ea, decr
e punct strategic insemnat.
Iosef (Petera-lur-), stincd, jud.
BuzIO, ramificata. din muntele
Crucea-SpataruluT ; are in virful
saii o grota, unde se zice ca a
locuit un pusnic, Iosef ; e situata
In apropiere de Pestera luT Dio-
nisie-Torcatorul si de schitul
SE Gheorghe, In com. Boziorul.
Iosupeni, sat, com. Cotnari, pl.
Bahluiul, jud. Iasl, situat pe o
mica. inaltatura de pamint, in
l'ata sesuluT BahluiuluT, si al caruia
locuitorl in nunar de 16 farniliT,
 IOTE7r1
sat 46 suflete sunt rAze$T, avind
pArtile lor de pAminturr cApAtate,
dupA cum spun badal!, din
timpul luí tefan-Voda-cel-Mare;
sunt de originA Ungurr $i de
religiune catolicA mergind la
biserica catolicl din Cotnari.
Vite : 77 vite marT cornute,
17 cal', 95 oT $i 31 rimAtorr.
Iote§ti, sat, jud. $i pl. Argesu-
lur, pendinte de com. rur. ZAr-
ne$ti-Cacaleti; are 17 familir.
Iovul, pildure, jud. BacAti, pl.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com.
Bere$ti.
Ipatele, com. rur., in partea de
N.-E. a pl. Fundurile, jud. Vas-
luit, la 36 kil, de ora$ul Vasluiti
$1 la 8 kil. de Negre$ti, re$edinta
plAser, situatlintre pirarele Stav-
nicul i Gelna i intre comunele:
DrAguseni, BorA$ti, Tin-
gujer $i Parpanita. Este formatA
din satele: Ipatele, Bicul (en-
dreni), Slobozia, Cioca-Boca $i
Halita, pe o suprafatA de 2814
hect., din care 2074 hect. pAdure
$1 28 hect., vie $1 cu o populatie
de 327 familiT, sat 7463 suflete.
Teritoriulacester comune este
strAbAtut de un deal mare, aco-
perit cu pAdure, afarA de partea
S.-E., care are loc ses. Dealul
se intinde de la N. spre S.,
formind, in partea de N.-E., un
podi$ intins numit Poeana, nume
luat dupl poiana ce este in
pAdurea de pe el.
In partea despre S., dealul
se desparte in mal multe rami-
ficArT, purtind nume deosebite,
a$a, partea ce se intinde spre
E., are 2 numirl: una se nu-
meste Dealul-Mare, dupl
mea ce prezintA $i alta Holciul.
Ramificarea despre V. a dealu-
luí poartA numele de Osolul;
o altA ramificare a dealulul vine
'filtre Dealul-Mare i Osoiul, par-
www.dacoromanica.ro
62
tind numele de Mijloace, dupl
pozitiunea ce ocupg, fiind asezat
filtre cele 2 ramificArl; partea
despre N. a dealulur are iarl$r
dota numirr: Ripa-GalbenA
numirr luate de la in-
su$T calitatea pAmintulur din
aceste douA ramurr, cAcr una
contine pAmint galben $i alta
pAmint humos.
Are: 2 bisericr, cu 2 preotr
4 cintAretr; o $coalA; lo cir-
ciumr.
Vite : 730 vite marr cornute,
580 or, 5 capre, 96 cal i 92
rtmAtorr.
Budgetul com. e de: 3049
54 b. la veniturr $i de 3014
leí 77 b. la cheltuelr.
Locuitorir posedA : 132 plugurr
$i 150 care cu bol; 21 plugurr
si 23 cArute cu cal; 120 stupT
cu albine.
Ipatele, sat, in centrul com. Ipa-
tele, pl. Funduri, jud.
situat futre dealurile: Mijloace
la V. i Dealul-Mare la E., carT,
impreunlndu-se in partea de
N., formeazA un podi$ numit
Poiana, pe care sunt cite-va
case din acest sat.
Se intinde pe o suprafatA de
429 hect., din care 19 hect. p5.-
dure si 18 hect. vil i livezr; cu
o populatie de 150 familir, sati
soo suflete, locuitorT rAzesr.
Este resedinta com. Are; o
scoa16, infiintata in anul 1870,
frecuentatA de 31 copiT; o bi-
sericA delemn, fAcutl de rAze$1
la 7804 $i reparatA la 1882, Cu
I preot i 2 cintlretr ; 3 circiumr.
Spun bAtrinir cA, mal inainte
de formarea satulur, pe aceste
locurT erati pldurr marT, dar In-
multindu-se locuitorit, satul s'a
intins i pAdurile s'ati tAiat, re-
minind numal pe icT-colea, cite
un arbore mare.
In partea de N. a satulur
inca este o pAdure mare in
1POTETI
care se glsesc arborT de o gro-
sime insemnatA.
Vite 300 vite marT cornute,
200 or, 35 car i 90 rimatorr.
Ipatele, ptrifi, izvore$te de sub
dealul numit Poiana, trece cam
prin mijlocul com. $i satul Ipa-
tele, pl. Funduri, jud.
curge de la N. spre S. i, in
dreptul satulur Halita, se vars1
in pirlul Gelna.
Ipote§ti, .sat, in partea de S.-V.
a comuner Cucoreni, pl. TIrgul,
jud. Boto$ani ; are o populatie
de 75 familiT, sati 300 suflete ;
mo$ia e impArtia in trer pArtI:
Ipote$ti Statulur, cu 64 hect ;
Ipotesti fratir IscAcestr, cu 64
hect. si Ipotesti Marinovicr, cu
458 hect.
Are i bisericA, cu i preot
2 cintAreti.
Vite: 130 bol si yací, 21 cal,
795 ot i 56 pord.
Ipote§ti,cdtun, pendinte de com.
Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
situat pe valea Oltulur, unde se
varsA vficeaua Oboga ; la 5 kil.
de re$edinta com. spre V. Are
o populatie de 646 locuitori,
din carT 121 sunt improprietAritr
dupg legea ruralA, Cu 409 hect.
din mosia Printulur Brincoveanu.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditl din not la anul
1882, de preotul Grigore Co-
teanu $i cu ajutorul celor-l'altr
locuitorr din cAtunul Ipotesti.
Vite sunt: 64 bol, 200 yací,
22 bivolf, 35 cal, 486 or i 238
porcl.
CAtunul e legat cu satul de
resedintA printeo osea comu-
nalA. Locuitorir mar totT sunt
Rominr.
Ipote§ti, pida, jud. Tecucit, ceir
la nastere din cite-va izvoare
de pe valea cu acela$r mune;
 1.13SILANTg
curge spre E. de com. Tepul
si se varsá in dreapta Berheciu-
luI, in fata satuluir Tepul.
Ipsilante, vechie numire a mo-
,riel Cotorca, com. Cotorca, jud.
Buzar'.
Irasli-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, pe te-
ritoriul comuna Dobromir,
anume pe acela al catunuluI Do-
bro mirul-di n - D eal ; este co nti-
nuarea dealuluf Teche- Chioi-
Bair ; se indrepteaza spre S.,
avind o directiune de la N. ca-
tre S.; nierge printre valea Med-
medi-Culac, care este la E. si
printre dealul Dermen-Sirti, care
este la V., si trece in Bulgaria;
are o inaltime maxima de 196
m. si este acoperit numai cu stu-
fisuri ; este situat in partea de
S. a plaseT si cea de S.-E. a co-
muneT, la i kil. spre E. de ca-
tunul Dobromirul-din-Deal; pa-
ralel cu acest deal merge dru-
mul comunal de la Dobromirul-
din-Deal in Bulgaria.
Ireasca, sat, facind parte din com.
Gohorul, pl. Zeletinul, jud. Te-
cuciil. Situat pe Valea-LupuluT,
in partea de E., la 2 kil. 200
m. de resedinta comune1 care
e in Gohorul.
Are o populatie de 384 su-
flete: 90 barbati si 85 femeT ;
locuesc in 84 case. Teritoriul
satuluT e de 438 hect. si 79 a.
E udat in partea de E. de riul
Birlad care laträ in jud. Te-
cuela in raionul acestui sat, la
punctul numit Gura-Ireascal.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Niculae.
Comerciul se face de i cir-
clumar.
Locuitoril sunt improprieta-
ritT la anul 1864.
Ireasca, deal, jud. Tecuciil, con-
63
tinuare a dealuluI Gohorul; pe
dinsul se afla asezat satul cu
acelasT nume.
Iresti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Girlele. Se compune din ur-
matoarele Cucueti, Iresti
(unde e si primaria comuneT)
erbanesti. Satul Iresti este
asezat pe podisul dintre malul
Putnef i Dealul-Mare, lar sa-
tele erbesti i Cucueti sunt chiar
pe malul Putnel. Satul Iresti se
afla la 19 kil, de sub-prefectura
plaseT, si la 25 kil, de capitala
judetuluT.
Afara de /1111 Putna mal este
udata si de piriiasele: Saca si
Zlota.
Are o populatie de 437 fa-
miliT sail 1543 suflete (770 bar.
bai, 773 feme1): 740 neinsurati
(368 barbatT, 372 t'eme)), 746
insuratI, 55 vaduvi (27 barbatl,
28 femel, 2 divortatT (barban ;
1537 RominT, i Grec i 5 de
diferite nationalitatT ; 1538 or-
todoxT i 5 IzraelitT; 222 agri-
cultori, 10 meseriasT, 100 indus-
trial, 22 comerciantl, 36 avind
profesiunT liberale, 150 munci-
torl si 50 servitorT.
Locuesc in 400 case.
Sunt 364 contribuabili.
titi carte 113 persoane.
Are 2 bisericT parohiale, una
Cu hramul Adormirea si a doua
ca hramul Sf. Voevozi, ambele
In catunul Iresti; o scoala mixta,
construita de particularT i fre-
cuentata de 24 copir. Comuna
vine in ajutorul scoalei Cu 314
leI anual.
Budgetul com, e de 4370,96
leT la veniturT si de 4252,05 lei
la cheltueli.
LocuitorT pose& : 29 plugurT
de lemn, 18 de fier ; 2 mori de
apa.
Vite sunt: 392 bol, 230 yací,
76 cal, 543 of, 48 capre i 215
por&
www.dacoromanica.ro
In comuna sunt 12 circiu-
marr, 20 fabricantI de rachid ;
2 bacanT ; i brinzar ; to fabri-
cantl de oale ; i cizmar.
cdtun, in com. cu acelasI
nume, pl. Girlele, jud. Putna.
Este asezat pe podisul dintre
malul PutneT i Dealul-Mare.
paro/he, in com. cu acelasT
nume, pl. Girlele, jud. Putna.
Iresti (RäzasII-), pddure, jud.
Putna, pe teritoriul com. Iresti,
In intindere de 305 hect., pro-
prietatea razasilor din Iresti.
Irimasulul (Gira-), gtrlt, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Macesul-
d.-s., prin care bAltile DrAcoalca,
Oaier, Sacia, Terpezita, Putu-
roasa-Mare i Puturoasa-Mica,
comunica cu Dunarea. Are un
pod pe clima.
trup de pddure, al sta-
tuluT, in intindere de 260 hect.,
pendinte de com. Prahovita,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
care, Impreuna cu trupurile: Ma-
gura (35 hect.) si Getele-Griu-
luT (175 hect.), formeaza pa-
durea Valea-Pfetrer.
Irimia, deal cu pddure, jud. Ba-
cail, pl. Siretul-d.-j., com. Bo-
testi, situat d'a dreapta piri-
ului Turbata.
Irinesti, sat, jud. Brälla, la 6 kil.
spre S.-E. de satul Sutesti si la
hotarul de E. al com. Sutesti.
Vatra satuluT e de 5 hect. cu
20 case.
Are o populatie de 12 fa-
mili!, sail 77 suflete: 37 bar-
batí si 40 femer.
Vite : 114 vite mar! cornute,
40 cal; 440 ol si 30 rimatort
Acest sat se mal numeste
Friguroasa, dup5 numele mosier.
 IR1STEA
Iri§tea, maña/a, fAcind parte din
com. rur. Turcesti, pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea. Cade la E.
com. si este udatA de piriul
Lespedea.
Irmul, loc, jud, Baca, pl. Taz-
lAul-d.-j., situat in partea de E.
a com. Beresti, pe coasta de
peste riul TazlAul, in intindere
de 2 fálcT, si unde se vdd urme
de morminte foarte vechT. In
timpurile din urmA locuitorif
atí gAsit in acest loc hirburT de
oale, pietre, arme, ce ail fost
puse la capetele mortilor.
Iroftie (Valea-ltif-), vale, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul com. rur. Satul-Noil ;
se desface din poalele estice
ale dealuluI Coslugea; se in-
dreapa spre E., pe la poalele
meridionale ale dealuluI Ciatal-
Orman, avind o directiune ge-
nerald de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea de N. a plAseI
si pe cea de S, a com. Satul-
Noti, fAcindu-I putin chiar ho-
tarul cdtre com. Lipnita ; se -u-
neste cu valle Micul-Orman si
Tana-Sala pentru a forma im-
preunA valea Coslugea; are o
lungime de 2 '/2 kil. ; malurile-I
sunt joase ; printeinsa merge
drumul com. Pirjoaea-Coslugea.
Ironi, deal, jud. Gorj, situat la
N.-V. com. Topesti, plaiul Vul-
can, si spre V. de dealul Ve-
ciniT-PIetrenT, in fata mAnAstireT
Tisman a.
Are o suprafatl de 170 hect.,
proprietatea statuluI.
Pe acest deal se afll pAdure
de fagl si castanI, precum si lo-
curI cultivabile.
Isac (Dealul-luI-), deal, in jud.
Iasi, pl. Codrul, com. Tomest4
o ramificare a dealuluI ['Aun;
se intinde de la S. spre N., apor
www.dacoromanica.ro
64
cAtre E., si descriind o linie pa-
ralelA cu dealul l'Aun, se M'ir-
seste lingA piriul Chicerea, for-
mind Valea-luasac ; coastele luI
sunt acoperite cu vil si livezT.
Isac (Muchea-lui-), colind, in
jud. BuzAti, com. CArpinistea ;
face hotar despre mosia Clociti.
Isaccea, plaseI, in jud. Tulcea,
asezatA in partea nordicA a luI.
Se mArgineste la N. cu Du-
nálrea, care o desparte de Basa-
rabia ; la E. cu pl. Tulcea ; la
S. cu pl. Babadagulul si la V.
cu pl. MAcinuluT.
Relieful sAti coprinde doul
regiunT : sestil de la N., lingA Du-
nAre, 1/2 din intinderea plAseT,
semAnat cu bältI, girle si stu-
furT ; dealurile ocupind partea de
S., intre care distingem culinea
Isaccea (340 ni.), continuatA cu
culmea Nicolitelul si alte dea-
lurT acoperite in cea mal' mare
parte cu pAdurT.
E udatl de Dungre, pe o in-
tindere de 55 kil., udindu-I si
resedinta. Riul Taita o ud6. la
S. cu afluentul sAti Acadirt;
riul. Telita o udA la E.; riurile:
Ciulinetul si Luncavita, la N.
BAltI sunt numeroase, si ase-
zate lingA DunAre. Principalele
sunt : Crapina, Popina, Capacha,
Rotunda, Piatra-CAcatl si So-
moya ; ele contin peste si stuf.
Clima este in general sAnA-
toasA, mal cu seaml in regiu-
nea dealurilor, unde sunt multe
pAduri.
Intinderea plAseT este aproape
de w0000 hect., cea mar miel
din cele 6 plAsT ale judetuluT;
din acestea, 3000 hect. sunt o-
cupate de vetrele satelor, 57000
hect. ocupate de pAmint produc-
tiv si restul de 40000 hect. ocu-
pate de báltT, stuf si loc nepro-
ductiv.
Are o populatie de 4200 fa-
ISACCEA
milif, sati 15000 suflete, din carT:
10000 RominT, 1800 BulgarT,
2240 Rug i LipovenT, 1500
TurcI si TAtarl, iar restul de alte
nationalitAtT.
Comunele carI compun a-
ceastA plas5. sunt : Isaccea, o-
ras, la N., resedintd si port la
DunAre ; Alibei-Chioi, la S. pe
riul Taita cu cAtunele Alibei-
Chioi si Acadin ; Balabancea,
la S.-V., pe riul Taita si Ti-
ganca ; FrecAtei, la E., pe riul
Telita ; Luncavita, la N.-V., pe
ritil Luncavita cu cAtunele : Lun-
cavita, Tichilesti si Rachel ; Mei-
dan-Chioi, la mijloc, pe piriul
Acadin ; Nicolitel, la mijloc, la
poalele dealulul Nicolitel, cu cl-
tunde: Nicolitel si MAnAstirea-
Saon ; Parches, la N. !higa
gira Somova ; Somova, la N.-
E., tot pe &la Somova ; Telita,
la E., cu cAtunele : Taita, Posta
si MAnAstirea-Ciliculul, pe 0.11
Telita ; in total aceastA plasI
are 1 com. urb. si io com. rur.,
care coprind 20 sate.
CAile de comunicatie sunt :
soseaua nationall Tulcea-Isac-
cea-MAcin, si multe drumuri co-
munale ce unesc comunele la-
tre ele.
AceastA plas1 s'a format in
anul 1892 din 3 comune luate
de la plasa MAcin, 5 de la plasa
Tueca si 3 din plasa Babadag.
Isaccea, com. urb., in plasa Isac-
cea, jtidetul Tulcea, situatA in
partea nordicA a judetuluT, la
35 kil. spre N.-V. de orasul
Tulcea, capitala districtuluT, si
in partea de N. a plAseT, a cA-
rel resedintA este.
La inceput purta numele de
Oblucita, ceca ce aratl c5. a
fost fundatA de Rominl unitT
cu SlavT. Numele sAti este tur-
cesc, de la Isac-Chioi : satul luT
Isac, adicl al luT Isac-Pasa, din
secolul al XVI-lea.
1SACCEA
Hotarul teritoriulut, plecind
dupa. malul (kept al DunareT,
din dreptul pietreT miliare cu No.
71, de la gura girletCiulinetul, se
indreapta spre S. prin stuf, taie
lacul Piatra-Cacata, intra in pa-
mintul ferm pe linga Valea-Rece,
0 pe la poalele dealulut Gil-
mele-In0rate, se urea pe Dealul-
CadiuluI; de aci, pe muchea luT
prin PAdurea-Mare, se indreapta
spre E., urea 0 coboara Dealul-
Breazulut, pe lingt mAngstirea
Coco§ul, pana intre dealurile
Tugulea §i Piatra-Ro0e ; de adi
o la spre N.-E., pe linga viile
Badila, pe valea Capacha, Ora
da de balta Capacha; urmeaza
putin malul acesteia §i apot IL
parasqte trecind pe linga la-
cul Rotunda, 0 se oprWe in
Dunare, in drep tul mile! No. 65;
de aci, o ha spre N.-V.-V. pe
linga Isaccea, i se oprqte la
gura CiulinetuluT, de unde am
plecat. Forma lut este aceea a
until trapez neregulat, lungimea
perimetrului fiind de 70 kil., lar
intinderea totala a teritoriuluT
cuprins in el fiind de 12000 hec-
tare.
Se invecine§te la N. cu Basa-
rabia, de care se desparte prin
fluviul Dutarea; la S., cu com.
Balabancea, despartit prin cul-
mea Isaccet ; la V., cu comuna
Luncavita 0 la E. cu comuna
Nicolitel.
Relieful sati apartine mat
mult regiunet dealurilor, afara
de partea nord-estica, care apar-
tine esuluT, acoperita cu stuf
0 baltt. Dealurile earl o braz-
deaza sunt : Muntele-lut-Hasan,
cu virful Isaccea (197 m.) i
Acic-Tepe (201 m.) la V.; Dea-
lul-Cocopl la .S.-V.; Dealul-Brea-
zulul la S., la ale caruT poale
se afla viile Badila; dealul Tugu-
lea la S.-E. (242 m.); toate sunt
acoperite cu padurt; la E. sunt
dealurilor Vizir- Tepe 0 Eschi-
81275. Maras Diefiestar Geogresto. rol. IV.
65
Cale, renumite prin tuinele lor,
de la lagare 0 zidurt vecht ro-
mane.
Apele, cart brazdeaza teri-
toriul sad sunt : Dunarea la N.,
pe o distanta de 6 mile (1 1
kil.), formind bratul Isaccea i
coprinzind intre ele insula Isac-
cea acoperita cu salcit. In Du-
rare se varsa girlele : Girla-Nota
(scurgere a laculut Piatra-CA-
cata in Durare), Girla-Cazacu-
luT, o legatura intre lacul Piatra-
Cacata 0 lacul Iapsia-Rahova,
care se vars1 prin Girla-Hamba-
rulut in Durare, udind-o la N.-
E.; Valea-Rece, la V.; valea Acic-
Tepe, unita cu valea Capacha,
prin mijloc 0 E., varsindu-se
In balta Capaclia. Baltile de pe
teritoriul et sunt: Piatra-Cacata,
la N.-V. (180 hect.), din care
jumatate apartine comunet; Iap-
sia-Rahova la N., balta Capa-
cija la S.; contin pqte 0 stuf.
Clima este slnatoasa, din cau
za vecinatatet muntilor i a p5.-
durilor.
Orawl este wzat lute° po-
zitiune placuta, la poalele unor
dealurT i pe malul unlit brat al
DunareT, numit Isaccea. Are mat
mult aparenta unur sat mare, de
cat aceea a unlit ora. . Ate viitor
comercial, mal cu seama fiind sin-
gurul deb4eti pentru exportul
lemnelor din intinsele padurt ale
pl4eT 0 al vinulut renumit din
Sarica. Manastirea Coco011, care
depinde de aceastA com., i este a-
ezata mai la S., are o pozitie
minunata, tnconjurata cu porn!
roditorr.
Populatiunea ora§uluT este a-
mestecata, elementul predomi-
nant fiind Rominit.
Are 620 fam. saa 3094 suflete
din carT: 1020 RominT, 248 Bul-
gall, moo Turd, 40 Thad, 575
Ru§I, 130 Grecr, 40 German!, 6o
Evret; 2000 Ortodoxr, 30 Ar-
men!, 7 Lipovent, 1040 Maho-
www.dacoromanica.ro
ISACCEA
medant, 6o MozaicT, 40 de alte
religiunT.
Sunt dota §coli primare : una
de baetT, cu 3 institutor! 1 a
doua de fete, cu 2 institutoare,
ambele fundate in anul 1881 i
frecuentate de 18o copit. Turcit
ad o coa1ä alipita de geamia
lor. Sunt 2 bisericT, una cu lira-
mul Sf. Gheorghe 0 a doua cu
hramul Sf. Voevozt, Cu 2 preott
0 3 cintarett. Pe linga hcestea
mat este 0 manastirea Coco0.11
Cu calugart romint. Turcit ad o
geamie, cu 1 hoge.
Intinderea comuneT e de zo86
hect.: 300 hect. acoperite cu
pasiunt 0 livezt, 120 hect. aco-
perite cu stuf, lar restul aco-
perit cu intinse padurt, in care
predomnqte teiul.
Locuitoril posecia 450 plu-
gurt. Comerciul se exercita de
6 persoane. M4carea navilor In
1894 a fost : 894 vase intrate
qi e0te Cu 32928 tone (din a-
cestea : 429 nomine, 2 italiene,
2 engleze, 87 austriace, 146
turce, II ruseSI, 135 eline,
75 bulgarqt1). Comerciul consta
in export de cereale, lira, vin,
tutun 0 in import de coloniale,
zahar, tesaturt, etc.
Budgetul comuner e la veni-
tug de 23884 let i la cheltuell
de 23467 le!.
Cade de comunicatie sunt :
Soseaua judeteana Tulcea-MA-
cin, care trece prin Isaccea, apor
drumurT comunale ce duc la :
manastirea Coco§ul, Taita, Te-
lita, Nicolitel, viile Sarica, Ba-
labancea.
Este a§ezata pe ruinele ye-
chiuluT oras roman Noviodunem,
ale caruT ruine se afla 0 azi la
E. Pe la 513 a. C. a trecut pe
ad i Dariu contra Scytilor pe un
pod de vase. In secolul al XV-
lea fu fundatA de Romlnr, carel
aa dat numele de Oblucita, dar,
dupA ce Turcif In secolul al XVI-
9
 ISACCEA
lea s'aii stabilit definitiv in Do-
brogea, T-ati dat numele de Isac-
Chioi, dupA numele unta pa$A.
Isaccea, ostrov, In jud. Tulcea,
pl. Isaceea, pe teritoriul com.
urbane Isaccea, in partea de N. a
pl4eI $i a comund, situatd in
DunAre 'filtre bratul Isaceea $i
cel-l'alt brat principal ; are o
lungime de 2 kil., o lärgime de
400 m., o forma' triunghiularl,
cu coltul spre Isaccea ; o in-
tindere de wo hect.; malurile
sunt presArate Cu sAlcil i rd-
chite, lar in interior sunt lo-
culi de pAsune.
Isaccea, vive de a'eal, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urbane Isaccea, situat in
partea de N. a plAsel i cea de
V. a com.; este unul din virfuri le
(197 m.), punct
trigonometric de rangul do-
minind asupra drumulur judetean
Mdcin-Isaccea; acoperit cu pa-
dad.
.Isaccea (Bratul-), bral al Du-
näreI, in jud. Tulcea, pl. Isaccea,
pe teritoriul comuneI urb. Isac-
cea, in partea de N. a pibe $i a
comunel; se desface din dreptul
m'id 68 si se terminA in drep-
tul milel 66; este cuprins in-
tre ostrovul Isaccea $1 malul
drept al Dunärer ; este destul
de adinc, pentru ca vapoarele
sl poatA trece prin el; in el se
deschid douA girlite: Glrla-Ham-
baruluI si Girla-Noua.
Isaci, sat, face parte din com.
rur. FAgetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
60 locuitorI. Cade in centrul
comuneI $i este situat pe dealul
Boba. Are o biserica ridicatA
din temelie la anul 1852.
Isacovul, lac, in jud. Tulcea, pl.
www.dacoromanica.ro
66
Sulina, pe teritoriul com. rur.
Cara-Orman, situat in partea de
S.-V. a plAsef $i a co mun el $i for-
mat de o revArsare anterloará a
bratuld St Gheorghe, de care
acum e independent; se scurge
prin dou5. girlite in gira Litcov;
are 7 insule miel; o intindere
de 300 hect.; contine peste in
mare cantitate; venitul e al sta-
tuluI.
Isaia, com. rur., în partea
N. a pl. Podoleni, jud.
intinzindu-se : spre N.-V. pAnd
in hotarul comunef Bohotinul;
spre S.-E., pAnA in hotarul co-
mune! Gura-Bohotinul ; lar spre
E., pana in apa riuluI Jijia, ce
o desparte de comuna Zberoaia.
Suprafata teritoriuld com. e
de 853 hect., cu o popula-
tie de 109 familif, san 301 su.
flete, din carf 6E contribuabilf.
Este formatO numaI din satul
Isaia, situat parte pe coasta dea-
luluI, parte pe valea
Bohotinul. Vatra satuluI e de
26 hect.
Are dou5. bisericI, una vechle
de birne, ruinatA si una noud,
cu I preot si 2 daseAlI.
Vite mati cornute 200, or
120, cal' 15 si porcT 40.
Isaia, sat. Vez! Isaia, comunà,
pl. Podoleni, jud. FOlciO.
Isaia, sida', ce-$1 ja nastere
din riul Prutul, de pe teritoriul
com. Risesti, pl. Podoleni, jud.
FAlciii, la N. de com. Pogäne$ti;
udä marginea satului Cu acelas1
nume si se varsä in bältile nu-
mite Grosul-Mare çi Grosul-Mic,
care sunt situate in partea de
S.-E. a comuna' PogAne$ti.
Isaia, pirta, jud. Suceava, numit
la obir$ie $i Pietrosul; izvoreste
din pAdurea Ar$ita, com. Dol-
hasca si, dupà un curs de 3600
ISNOVÄTUL
in., se pierde pe sesul Sire-
tuluï.
Isaia, faz, in partea de S.-E. a
com. Isaia, pl. Podoleni, jud.
FOlciti, format din piriul Bo-
hotinul ; are o moard Cu 2 pfetre.
Isärä§ti, sat, face parte din com.
rur. Tätärei, pl. Vedea d.-j., jud.
Olt.
Isbasa,Isbasul, Isbäsesti, Isbi-
ceni. Vez! Izba$a, Izba$ul, etc.
Isgonul, uzo* particulard, de
Goo hect., in com. Branistea,
pl. Siretul, jud. Covurluiti, re-
nurnitä prin finul ce produce.
Islazul. Pentru cuvintele cu acest
nume $lcompusele luf, vezT Lila-
vil, etc.
Isniange. Vez! Tirgul-NeamtuluI,
tirg, jud. Neanitu.
IsnovAtul, sat, pe mosia cu a-
celasi nume, com. RAdduti, pl.
Prutui-d.-j jud. Dorohohl, cu
221 familil, sail 1012 suflete.
Are o bisericd, Cu hramul SE
Gheorghe, cu I preot, 2 cintaretI
$i I pAlAmar; este de zid,spatioasa
$i frumoasä, fä.cutá. in 1857, dupà
dispozitiunile testamentare ale
defunctului Hatman, Iordache
LAtescu-Boldur, fost proprietar.
SAtenif improprietdrit1 afi 667
hect. 30. am. pgilfint; iar pro-
prietatea moOei, 1088 hect., 47
ar., cimp, si 17 hect., 19 ariT,
pAdure.
Pe teritoriul satuluI se aflà un
iaz m'e douA bAltI ; o micA
d'A cu poml fructiferI ç16 pog. vie.
Piriul maI mare ce curge
pe mosie este IsnovAtul, iar pe
hotar trece rinl Prutul.
Drumur1 principale sunt: calea
judeteanA RAdAuti-Darabani
acel ducAtor la Bivolul.
 ISNONTXTUL
Hotarele mosier sunt cu : Pru-
tul, Radauti, Bivolul si Crdini-
eeni.
Numirea sat ilur si a mosier
vine de la piriul Isnovatul ce
trece prin sat. De unir se mar
numeste si Radiul, pentru ca
la departare de 1/i, ora spre S.
de sat se afla un radiu, mide,
pana la 1796, era un sat cu
aceasta numire, de la care data
proprietarul mosier de atund
l'a stramutat in localitatea unde
se afil acum 0.1111 Isnovatul.
Loc insemnat este Trecatoa-
rea- O stilor.
Isnovätul, pirig, incepe din Fi- Isträtesti, mahala, com. rur. Pie
natul-lur-Mateiti, de pe mosia soiul, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Paltinisul, com. Paltinisul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoh1 ; trece
pe mosiele : Horodistea, Crai-
niceni, Rddiul, RAMO si se
varsd in 1-11.31 Prutul, formind
In cursul sad pe mosia Ivan-
cauti iazurile : Poper si Vasilid.
Istäul, vechie numire a cdtunu-
lut Baba-Ana-d.-j., jud. Buzad.
Istäul, mofie, in jud. Buzad, com.
Mizil; are 1000 hect. mal' toate
arabile.
Istaul, piriii, in jud. Buzad, com.
Mizil, format din Valea-Schei-
lor si Valearfohaneanca, cu a-
fluentir ion, carr, dupa ce se
unesc d'asupra catunulur Fefelei,
iad numele de Istaul. Curgc
spre S., udind partea de E. a
com. Mizil ; de aci inainte, cur-
sul sad devine incet, luind for-
ma de viroage $i se ramifica,
parte prin jud. Prahova (mosia
Fulga), parte prin teritoriul com.
Baba-Ana, sub numele de Cal-
matuiul-Nod. Mar in jos se u-
neste cu alta viroaga, Calma-
tuiul-Vechiü. Toate aceste rami-
ficatir vin apor de se varsa In
lacul Boldesti.
67
Istrate, phi:7, pe mosia Mitocul,
com. Mitocul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoiu,
Isträteni. Vez! Bisceni, sat, com.
Ostopceni, jud. Botosani.
Isträteni, fria, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul
lapa; izvoreste dintre ramurile
muntelur Malaesti si MurgocTul,
varsindu-se pe stinga pirlulur
Calul.
Isträte§ti, fost sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Floresti.
Istrate§ti, mahala, com. rur. Pii-
ralsani, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.
Istrita, mente, in jud. Buzad, com.
Pietroasa-d.-j., cu o inaltime de
744 m. Ramificatiile sale se in-
tind in comunele : Pietroasa-d.-
s., Breaza si Vispesti. Culmi-
neaza in trer piscurr : Surla-Nem-
tilor (pu nct trigonometric), Cur-
matura-Calulur si Crucea-Proto-
populur. In partea com. Breaza,
termina printr'un precipititi, din
care se ridica o gilmd, Movila
Calulur. Istrita, fiind muntele
cel mar inaintat in cimpie, per
mite ochilor a vedea, din Vir-
ful sad, cea mar frumoasa pri-
veliste : la N., toate piscurile
muntilor din judetele : Prahova,
Buzad, Rimnicul-Sarat si Putna;
la S. Balcani, Dunarea, Braila,
Galati si Bucuresti. Mar impon
tanta irisa e % ederea pirurilor de
movile, carT, plecind din poalele
sale, ca niste raze, merg de-
parte spre cimp, trec Dunarea
pe la Hirsova si dau in Marea-
Neagra. Se poate dar deduce
ca pe ad a fost drumul vechi-
lor popoare : ScitT, Getr, Dad
si Gotr. In coastele sale a as-
www.dacoromanica.ro
1STRUL
cuns Atanaric pretiosul tezaur
de la Pretroasa : Closca cu-Pu!.
In poalele sgle se vAd inca rui-
nele vecher cetatr dacice Co-
midava, utilizata apor de Ro-
man! si Gotr. Masivul sad e o
'mensa cariera de pratra de con-
structiunr, care se intrebuin
teaza nu numal in judet, dar
si in tara, iar piscul e acoperit
cu pasunr, unde se stabileste
vara cite o stina. Urcarea pe
ama, plecind din comuna Pie-
troasa-d.-j , se face in 1 5 ora,
lar urcarea prin com. Breaza
e indelungata, de si mar faena.
Istrita-cu-Viea, mofie, a statulur,
pendinte de Episcopie, jud. Bu-
zad, com. Vispesti.
Istrita-de-Jos, vechie numire a
cdtunulut Greceanca, jud. Bu-
zad, com. Breaza.
Istrita-de.Jos (SE Gheorghe-
Noil), mofie, a statulur, pen-
dinte de Sf. Gheorghe-Nod, jud.
Buz6.6, com. Breaza ; are 3000
hect., din carT 1250 arabile,
1150 padure, 350 izlaz, 240 fi-
neata si restul vi! cu embatic ;
758 hect. dinteinsa s'ad dat im-
proprietaritilor din 1864.
Istrita - de- Sus (Miguleasa),
mofie, a statulur, jud. Buzad,
com. Argesanul.
Istropolis, ruine. Vez! partea is-
torica a jud. Constanta.
Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a
sezata in partea de S. a lur;
Sr-a luat numele de la ruinele
vecher cetat! Istropolis.
Se margineste la N. cu pl.
Baba dagul, la E. cu aceeasT plasa
si Marea ; la S. # V. cu jud.
Constanta.
Relleful sgti are doug regiuni :
sesul, la E., a +a parte din in
1SVARNA
tinderea el, compus in mare
parte din baltl i putin loc ara-
bil. Dealurile in general micT,
netrecind inaltimea de 250 m.
cea medie de 8o m. Princi-
palele sunt : Haidinul, Ciamurli,
Rimnicul, Capcalac-Bair, luan-
Bair, Topologul í Bas-Punar; ele
sunt acoperite cu putine padurT,
dar livezile abunda.
Riul Slava o udd putin la E.
cu afluentul san piriul Camena;
riul Beidant, cu afluentiT Cia-
murli i Hagiavat, prin mijloc ;
riul Casimcea sati Tasaul, cu
afluentul sati plriul RImnicul, la
V.; piriul Duimgi la S.
BaltI sunt : lacul Golovita,
iezerul Golovita, balta Sinoe
la.cul Duimgi la E. si S.; contin
sare i peste de buril calitate.
Clima sa este sanatoasa; bal-
tile continind sare, materiile or-
ganice nu cad in putrefactie, spre
a vatama aerul.
Intinderea acesteT plasI este
de 12000 hect., din care 2500
hect. ocupate de vetrele sate-
lor, 45000 hect. ocupate de
balti i locurl neproductive; res-
tul de 73000, ocupate de pa-
mint arabil, livezI i fin*.
Populatiunea, amestecata, insä
mal putin ca in cele-l'alte plasT,
se compune din : BulgarT in ma-
ioritate, RominT i TurcT-TatarT.
Sunt 4500 familii saü 17000
suflete, din carT : i I000 BulgarT,
3000 RominT, 2500 Turel-TA-
tarr; restul de alte nationalitatT:
GrecT, ArmenT i EvreT.
Comunele, carT compun plasa,
sunt 8, si anume : Cogelae, re-
sedinta, la S., pe piriul cu ace-
lasT nume, eu catunele Cogelac,
Tari-Verdi i Inan-Cesure ; Bei-
dant, cu catunele Beidant, Cail-
Dere si Sari-Ghiol, in mijloc,
pe piriul cu acelasT nume ; Ca-
ra-Nasuf, cu catunul Cara-Nasuf
Duimgi, la S.-E., linga balta
Sinoe ; Casap-Chioi, la E., pe
www.dacoromanica.ro
68
malul laculuT Sinoe, cu cat. Ca-
sap-Chioi i Sari-Iurt; Casimcea,
la S.-V., pe piriul Casimcea,
cu cat. Casimcea, Alifac, Ciaus-
Chioi, CiuciucChioi, Caciamac;
Ciamurli-d.-s., cu cat. Ciamurli-
d.-s., Camelia, Eschi-Baba, Hagi-
Omer i Testemel, pe ptriul
Ciamurli, la N.; Potur, cu en.
Potur si Hamamgi, la E., pe
pirtul Beidant sati Potur ; Tos-
cof, cu cat. Toscof, Chirislic,
Rimnicul-d.-j. si Rimnicul-d.-s.,
la S., pe piriul Casimcea ; in
total 8 com. rur., carT cuprind
25 sate.
Comerciul consta in import de
coloniale, vin si manufacture, si in
export de sare, cereale, vite
lina i se face cu orapeIe Ba-
badag i Constanta.
CaT de comunicatiune sunt:
soseaua nationala Tulcea-Baba-
dag-Constanta i alte drumurl
comunale, ce unesc comunele
intre ele.
Aceasta plasa s'a format in
anul 1892, din 8 comune lu-
ate din pl. Babadag, care era
prea intinsa. ; cuprinde partea
de S. a vechiuluT mutesariflic
de Babadag.
Isvarna, cdtun, al com. Pocruia,
pl. Vulcanul, jud. Gorj.
E situat in partea de V. a
com. si sub dealul cu acelapi
nume. Are o suprafata. de 643
hect., din carl : 250 hect. pa-
dure, 18o hect. arabile, 140 hect.
finete, 6o hect. izlaz, 5 hect.
viT si 8 hect. livezT de prunT.
Are o populatie de 77 fam.,
saii 384 sufl., din carl 6o contrib.
LocuitoriT sunt mosnenl. ET
posea.: 15 plugurT, 25 care cu
bol; 225 vite mari cornute, 40
cal, 197 oT, 6o capre i 110 ri-
mAtorT.
Are o biserica de lemn, cu
un cintaret si deservitä de preo-
tul de la com. Pocruia.
1SVERNEA
Numele de Isvarna. se zice
cá si l'a luat de la multele iz-
voare ce nasc de sub dealul
Piatra-Cirsana.
Apa care uda acest cdtun
este piriul Isvarna.
Comunicatia se face pi-in so-
seaua comunall ce vine de la
S.-V. din com. Costeni si se
leagd cu soseaua comunall a
carunuluI vecin Pocruia si trece
riuletul Pocruia, care curge de
la N.-V. spre S., pe pod de lemn.
In catun se gasesc 2 puturT
si i tintina..
Isvarna, pIrlu, in jud. Gorj, iz-
voreste de sub coasta dealulul
Piatra-Cirsana i curge de la
N.-V. spre S.; se varsa. In Or-
lea, in dreptul CeleiuluT.
Isvernea, com. rur. i sat, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la
53 kil, de orasul Turnu-Severin,
situata la poalele munteluI, nu-
mit Piatra - lul - Stan, pe albia
rfuluT Copustea, ce se formeaza
de a.ci, sí din piriul ce vine de
la muntele Secul, din hotarul
Prejna prin Canicea in Izvoarele.
Se margineste: la E. cu com. Si-
listea ; la N. cu com. Gorno-
vita ; la V. cu com. Preja
la S. cu apa Cerna. Satul for-
meaza comuna cu satul Canicea,
avind peste tot 1500 suflete,
din carT 172 contribuabilr; lo-
cuesc in 283 case.
Locuitoril poseda : 36 plu-
gurl, 88 care cu boT, 5 cárute
Cu cal; 200 stupT.
Este legata prin posea cornu-
nalá soseaua Turnul-Seve-
rin-Balta-Baia de-Arama.
Are 2 bisericT, ca 2 preotT
4 dintaretT ; o pcoall, Cu i in-
vatator, frecuentata de 40 elevl;
o circiuma.
Budgetul comuneT e la veniturT
de 1047 lel si la cheltuell, de
1045 le!.
 ISVERNEA
Vite : 700 vite mad cornute,
54 car, 790 or, 482 rimatorr si
1206 capre.
In comuna se afla o petera
frumoasa.
In apropierea munteluT Piatra-
lur-Stan i linga trecatoarea ce
scoboara in apa Cerna, se afla
un meterez vechiti in forma de
zigzag, formind trer unghiurT
si se af1á situat pe marginea
poend Beletinul, despre apa
Cerna.
Tot in Cerna coboara in a-
propiere de aceasta i treca-
toarea Arseasca, care este cea
mal mare trecatoare prin muntl ;
apartine hotarelor Salistea, pe
al careT pirttt merge si hotarul
com. Obtrsia, din plaiul Closani.
Isvernea, pîrîz2, in jud. Mehe
dinti, plaiul Cerna, izvoreste din
pestera Isvernea i contribue
la formarea rIulat Coustea.
Isvernea, pichet de granip, la
munte, in jud. Mehedinti, plaiul
Cerna.
Isvemea, treatoare, in Austria,
pe la muntele Nanos, jud. Me-
hedinti.
Isvoarele, Isvorul. A se cauta
cuvintele Cu aceste numirr
derivatele Mr, la silaba
I§alnita, com. rur., jud. Dolj, pl.
Ocolul, la Io kil. de Craiova.
Situata pe malui sting al riu-
rilor Amaradia i Jiul.
Se invecineste la N. cu com.
Almajul, pl. Jiul-d.-s.; la S. cu
com. Cernelile ; la E. cu com.
linnicul si la V. Cu com. Mi-
haita, pl. Jiul-d.-s., de care se
desparte prin riul Jiul.
Este compusa din 2 sate :
Cu resedinta primarier
Rominesti, despartita futre
dinsele prin riul Jith
69
Satul de resedinta Isalnita se
invecineste : la E. cu satul Ro-
cu care impreuna for-
meaza com. Isalnita si de care se
desparte prin riul Amaradia ; la
V., cu com. Almajul; la N., cu sa-
tul itoala si la S., cu com. Cerne-
lile. Satul Ro minesti se invecines-
te :la V. ca satul Isalnita, de care
se desparte prin riul Amaradia;
la E., ca com. imnicul ; la N.,
cu com. Izvorul si la S., cu sa
tul Dudurice0, com. imnicul.
Terenul com, este aproape
ses i batos.
Este udata in partea de V.
de riul Pul, ce curge cu directia
de la N.-V.-S.-E. si in partea
de E. si de centru este udata
de riul Amaradia, pe care este
pod statator de lema pe so-
seaua nationall Bucuresti-Cra
lova-T.-Severin. Intre com. Isal-
nita si Mihaita este un pod um-
blator pe 1.11.11 Jiul.
La V. comuner este balta, nu-
mita. Garvanita, cu o suprafata
de 5 pog. i o adincime de r
m.; la S.-V com. este balta Una-
riel cu o suprafata de 8 pog.
si o adincime de 3 '/2 m.
Are : 2 bisericr, una in satul
Isalnita, facutá din zid la 1713 de
defunctul Obedeanu si reparat5.
la 1885 de defunctul Opran, cu
hramul Adormirea-Maicer Dom
nulur, si a doua in satul Romi-
nesti fondata la 1800 de Dincu
Mica i reparata de Opran la I§alnita, sat, jud. Dolj, pl. Oco-
1856, cu hramul Nasterea-Mai-
cer-DomnuluT; sunt deservite de
preot si 2 cintaretr. Sunt 2
colJ primare, una de baetT si
alta de fete. coala de bletr a
functionat ca mixta de la 1830,
lar de la anul 1893, s'el des-
parti t si s'a facut o scoala se-
parata de fete, conclusa de o in-
vatatoare. coala de bleti are
invOtator. Au frecuentat scoala,
In 1896, 81 baetr si 57 fete,
totr din Ipinita.
www.dacoromanica.ro
ISALNITA
ciUL carte Too persoane din
Isalnita i io din Rominesti.
Sunt 410 contribuabilT.
Case sunt 454 i bordee 58.
Suprafata comund este de
5886 pog., din cari : 3003 pog.
arabile, si 500 pog. faneata, 350
pog. izlaz si 50 pog. loc sterp.
Mosii se gasesc in amindoua
satele. Mosia Isalnita apartine
d-neT Euf. Opran i mosia Ro-
mîneti satenilor.
Se gasesc cite-va zavoaie pe
marginea Jiulur compuse din sal-
de, care predomina, apor din
plopT, aninT.
Vii sunt in intindere aproape
de 243 pog., apartinind locuito
rilor.
Pe mosia Isainita este o !mara
de aburr, ca doua pietre de
ra oara.
Circiumr sunt io, din carT :
8 in satul Isalnita si 2 in Ro-
minesti.
Prin comuna trece calea fe-
rata Bucuresti - Craiova
Ad este statia Isalnita, la 500
m. de comuna. oseaua natio-
nala Craiova - Filiasi strabate
comuna pe o lungime de 8 kil.;
lar soseaua comunala vecinall
Isalnita-Almajul, pe o lungime
de 3 kil.
Veniturile comuner sunt de
5878,98 si cheltuelile, de 5690,43
ler.
lul, com. Isalnita, Cu 2201 su-
flete: 1113 barbatr si 1088 fe-
znef. Locuesc in 417 case si
55 bordee. Este rqedinta pri-
maria.
I§alnita, stafie de dr.d.f., ju-
detul Dolj, plasa Ocolul, co-
muna Isalnita, pe linia Craiova-
T.- Severin, pusi in circulatie
la 5 Ianuarie 1875. Se afla t'Are
Craiova (10.4 kil.) si Cotofeni
(7.5 kil.). Inaltimea d'asupra ni
 4ALNITA
veluluT marit de 89.14 m. Ve-
nitul acesteT sta4IT pe anul 1896
a fost de 30005 1. 54 banT.
I§alnita, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Isalnqa,
apartinind d-neI Euf. Opran.
jud. Dorohoia, la na3-
tere din iazul Cernaloasa, trece
prin satul Molni%a, com. Pili-
pau0 si se varsä in riul Prut,11.
Itesti, sat, jud. Bacla, pl. Bis-
tr4a-d.-s., com. Ciumasi, rese-
dinta comunel, situat pe deal.
Are o popula0e de 134 familit
saa 542 suflete ; o scoald ; o bi-
serica, zidita la 1875 de locui-
torT i deservita de i preot
2 dascaii ; 2 circiumr.
Vite sunt : 17 caT, 228 vite
mari cornute si 122 pora
Itrime§ti, mahala, com. rur. Ri-
mesti, plaiul Horezul, judetul
Vilcea.
Itrime§ti, sat, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Margineni,
situat pe valea dealurilor Mar-
gineni, aproape de pirtiasul Ta-
tomiresti.
Are o Intindere cam de 572
hect., cu o popula%ie de 64 fa-
mili!, sati 310 suflete, din carT
64 contribuabilf.
Are i biserica, cu i preot si
dascal.
Vite : 76 bol, 58 vacT, 160
or, 8 cal, 6o rimatorl si 82 juncT.
ltul, mofie, in jud. Buzail, com.
Vintileanca, cat. Sdhateni-d.-s.;
are 300 hect., din care 17 ara-
bile, 260 finega, 30 stuf iso-
var si 3 vie.
Itul, in jud. Buzaa, com.
Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.;
are 400 hect., din care 250 a-
rabile i 150 fineata.
70
Itcani, sat, In jud. si pl. Tutova,
com. Plopana, pe piriul Tutova,
spre S.-E. de tirgusorul Plopana.
Are 318 locuitorif si 83 case.
Iuc, virf de deal, situat In jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
toriul comuneT rurale Enisala,
In partea de E. a plaseT si a
comuneT ; este unul din virfurile
sudice ale pietrosuluT deal Tas-
Burun ; este punct trigonome-
tric de rangul al 3-lea; se ri-
dica pana. la o inalVime de 84
m., dominind asupra satuluï
Caraman-Chioi i asupra drumu-
luT Enisala-Caraman Chioi, ce
trece, impreunä cu valea Cestne.
Culac, pe la poalele vestice ale
luT ; acoperit cu pasunT i tufa-
risurT.
Iuc-Mezarli, virf de deal, In
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul comuna rurale Gar-
van, situat in partea de S. a
plasel i cea sud-vestica a comu-
neT ; este punctul culminant al
dealuluT Cara-Burun -Bair ; are
168 m. inalpme; fost punct tri-
gonometric de observatie rangul
al 3-lea, dominind prin Inalti -
mea sa satul Garvanul-Mic, ase-
zat la poaiele sale estice, valea
Garvan la. E., valea Demecican-
Cula-Ceair la S.-V., si dota dru-
murT comunale ce duc la Chiu-
ciuc-Cainargi si la Garvan; e un
punct strategic important la ho-
tarul spre Bulgaria, fiind la un
kil, departe de el ; este acope-
rit numai cu padurT.
Iuci-Tepe-Bair, deal, in judetul
Tulcea, pl. Istrulut pe terito-
611 comuneT rurale Tocsof,
anume pe acela al catunuluT
Rimnicul d.- s.; se desface din
dealul Chiucluc.Chioi-Bair, de la
virful Apti-Iuc ; se intinde spre
N., l'ateo direcOe generala de
la S.-V. spre N.-E., brlzdind
www.dacoromanica.ro
IUCSE§TI-DE-JOS
partea S. a plasel si cea de N.-
V. a com.; se blande printre
valle Dichili-Tas-Alciac i plrlul
Rimnic ; Wat de drumul comu-
nal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are
o inaltime de 185 m.; punct tri-
gonometric de rangul al 3-lea,
dominind asupra riuluT si sa-
tuld Rtmnicul; este acoperitcu
semanaturl i finete.
Iucsa, sat, In jud. Roman, plasa
Fundul, com. Bozieni, spre N.-
V. de satul Bozieni. Are o po-
pulatie de 6o familit sart 256
suflete, din carT 61 contribua-
bill. Locuesc in 62 case. Se lu-
creaza ad olaria.
Sunt 55 vite marl cornute.
Iuc§esti, com. rur., In jud. Ro-
man, pl. Fundul, spre S. de
orasul Roman, la 19 kil. de el
si la 12 kil, de resedinta pi., pe
malul sting a riuluT Siretul. E for-
mata din satele: Cotul-luI-Ba-
lan, Iucsesti-d.-j., Iucsesti-d.-s.,
Muncelul-DureT i Recea, cu re-
sedinta comuneT In satul Iuc-
sesti-d.-j. Are 190 familiT, saa
747 suflete, din carT 218 con-
tribuabili ; locuesc in 209 case.
Are 2 bisericT, una de lemn
si alta de valatucT.
Veniturile 4 cheltuelile com.
sunt de 2987 leT.
Iucse§ti, îrîia,c, ce curge prin
pl. Fundul, judetul Roman, pe
linga satul Iucsesti-ds., si se
varsa In riul Siretul de a stinga.
Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Ro-
man, pl. Fundul, com. Iucsesti,
spre S. de orasul Roman, la 19
kil, de el si de 12 kil. de re-
sedinta plaseT, pe malul sting
al riuluT Siretul. Este resedinta
com. Iucsesti. Are 106 familiT,
sail 387 suflete, din carT 120
contribuabilT. Locuesc In 115
case.
 TUCSEVTI-DE-SUS
Are o biserica de valatuci.
Se mal numea inainte si Ico-
sesti si Iucsesti-d.-j., a Pahar-
niculd Flirtescu.
Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus nu-
mal din cite-va case, in jud. Ro-
man, pl. Fundul, com. Iucsesti,
spre N. de satul lucsesti-d.-j.,
la 1 kil. 500 m. de el. Este situat
pe dealul lucsestilor, pe malul
sting al rtuld Siretul. Se mal
numeste si Goroveiul.
luda, pise, jud. Muscel, plaiul
Dimbovita, com. Dragoslavele.
luda, deal, la E. de com. Boteni,
pl. Argeselul, jud. Muscel, din
care izvoreste piriul cu acelasI
nume.
ruda, mo,rie, a statuld, jud. Mus-
cel, vindutä de ved. (VezI Pri
boaia).
luda, pädure, jud. Dimbovita,
com. Habeni, pe mosia Raco-
vita ; are peste 50000 ariY.
luda, piria, izvoreste din dealul
Cu acelasi nume si se varsa in
riul Argeselul, in raionul com.
Boteni, pl. Argeselul, judetul
Muscel.
luda-Mica, vale, izvoreste din
padurea Iuda-Mica, com. Pra-
hovita-d.-j., pl. Prahova, jud.
Prahova, si se varsä in piriul
Prahovita, tot in raionul com.
Prahovita-d.-j.
luda-Mica, plaiti, spre V. de
com. Prahovita-d.-j., pl. Prahova,
jud. Prahova, acoperit cu pa-
dure mare.
Iudeca, trup de mo,rie, nelocuit,
care este incorporat cu Pietro-
sani a Principeld Dem. B. tir-
beiti, pl. Marginea, jud. Vlasca.
71
Aceasta mosie pana la 1856
apartinea familia Lapati; de a-
tund a intrat in posesia pro-
prietaruld mosid Pietrosani,
care a incorporat-o ca acea
mosie.
Iuga, vechie numire a cdtunului
Piatra-Alba, com. Odaile, jul.
Buza5.
Iuga, rityl de deal, pl. Tazlaul-
d.-s., com. Schitul-Frumoasa, jud.
Bacd5, situat de-a dreapta Co-
manului, facind parte din sira
Holmul-Geam an a.
Iugani, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mircesti, situat
spre S.-V. de satul Mircesti, pe
platoul care separa basinul Mol-
doveT de al Siretuld. Are 144
familir, saii 582 suflete, din carY
400 suflete UngurI ; locuesc in
138 case. Sunt 109 contribua-
bill.
Se face ad i iarmaroc la 14
Septembrie
Are o biserica catolica. Un-
guriI din acest sat tin de pa-
rohia catolica Ghirdesti.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea.
Acest sat s'a numit in ve-
chime Cosmesti, sub care nume
se gaseste trecut in unce, si
me in urma Iugani-din-Deal,
spre deosebire de un alt sat,
care purta numele de Iugani-
din-Vale si care asta-zI se nu-
meste Ursaresti.
Iugani, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Prisacani, spre
V. de satul Prisacani, la mar-
ginea de V. a judetuld. Are
298 suflete; locuesc in 73 case.
Iugani. Ved Deleni, sat, com.
Deleni, jud. Botosani.
Iugani-din-Deal. Ved Iugani,
www.dacoromanica.ro
1UPCA
sat, in jud. Roman, pl. Mol-
dova, com. Mircesti.
Iug a ni - din -Vale. Vezi Ursa-
resti, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Rachiteni.
Iuiuc-Bair, deal, in jud. Cons-
taita, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Cara Omer si a-
nume pe acela al cat. Dere-
Chioi ; se intinde de la dealul
Cara-Omer si pana la dealul
Dere-Chioi, avind o directie de
la S.-E. catre N.-V.; este situat
in partea de S.-V. a pl. si a
com. si la E. de satul Dere
Chioi, la 3 kil. ; in partea sa de
N. se intinde valea Dere-Chioi si
de-alungul sati, tot pe la N., tre-
ce drumul comunal Dere-Chioi-
Cara-Omer, iar pe la S.-E. trece
drumul Cara-Omer-Bulgaria ; are
o tnaltime de 1 6o m.; este a
coperit cu pasune, fineturI si
prea putine semanaturr.
Iupca, do in. rur. si sat, in pl. Clo-
sani, jud. Mehedinti, la 46 kil. de
Turnul-Severin ; este situata pe
valea riuld Iupca, care este
destul de fertila. Satul formeaza
comuna cu satele : Cimpul Mare,
Chitimif, Sardanesti si cat. An-
ghelesti. Are 700 suflete, din
carI 1 Lo contribuabilT ; locuesc
in 16o case.
Locuitorif posea : 26 plugurI,
45 care cu boY, 6 carute cu cal ;
60 stupt.
Prin com. trece soseaua Bre
binari-Baia-de-arama. Are si o
sosea comunala care duce la
Baia-d.-j. Sunt 2 bisericr, deser-
vite de 1 preot si 2 cintaretl.
Budgetul com. e de 651 le!
la veniturr si de 427 le! la chel-
tuelI.
Vite : 340 vite marT cornute,
15 ca!, 300 oY si 350 enlatad.
Iupca, pida, In jud. Mehedinti,
 TURCA
plaiul Closani; se formeaza din
piriul Comanestilor, ucla com.
rur. Crainici, de aci se indrep-
teaza spre coni. Iupca, unde
se ImpreunA cu piriul ce vine
de la Bala-d.-s. si Bala-d4.; curge
sub numele de Iupca, formind
frumoasa i fertila luna. a Iup-
ceT; la com. rur. atunele se
vars5. In Motru.
lurca, t'amura' de munft, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Mun tele, com.
Hangul ; face parte din grupa
muntilor Hangul si al BistriteT-
MoldoveT; se intinde filtre piriul
Hangul, Audea, Bradetul si
Schitul-BuhalniteT, facind
tura cu MuntiT-DoamneT.
Iurcani, sat. VezT Polobocul, sat,
jud. Neamtu.
Iurcani, t'amura de dealurt, jud.
Neamtu, ce se detaseaza din
ramura Dragva, spre E., printre
satele Polobocul, Mirauteni, din
com.12.5.diul, pl. Bistrita, i 01-
iasul Dragva, formind hotarul, in
parte, al com. Radiul de com.
Socea.
Iurcani, mofie, jud. Neamtu. VezI
Polobocul, salí Giurcani, mosie.
Iure§ti, sat, jud. Botosani, in par-
tea de S.-E. a com. Zlatunoaia,
pe valea pIrlulul Enoaia. Are
o intindere de 1508 hect., din
carT : 1251 hect. proprietatea
mare si 257 hect. ale satenilor.
Populatiunea este de 90 binan',
sati 347 suflete. Pe mosie se
afta si 45 hect. padure.
Are i biserica ; o circiuma.
Vite : 340 bol si vacT, 36 cal,
1000 of, 6o pord. Sunt30 stupI
ca albine.
lurtla, vate, in jud. Tulcea, pl.
Istrulur, pe teritoriul com. rur.
Beidaut; se desface din poalele
www.dacoromanica.ro
72
S. ale dealulul Sari-Ghiol, de
ling5. satul Sari-Ghiol;seindreap-
tA spre E. printre dealurile
Peche si Hagi-Avat-Bair, avind
o directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea cen-
tra1ä a plaseT si S. a comunel;
tale drumul comunal Beidaut-
Rimnic, si, sub numele de pIriul
Hagi-Avat, se deschide In valea
pIrluluT Beidaut, pe dreapta.
Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea
pl. IstruluT, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s., i anume pe
acela al catunuluTsati Eschi-Baba;
se intinde spre S., avInd o di-
rectiune generala de la N.-V.
spre S., brazdind partea N. a
plaseT si V. a comuna ; printre
valle Cavaclac-Cairac si Dolo-
jan; se lidicä pana la o inaltime
de 274 m., dominind asupra
satului Testemel; las5. spre S.
prelungirile Dolojan, Dalicla ;
este acoperit cu tufdrisurT si
fin*.
Iuslina-Mare, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
rur. Cara-Orman, i anume pe
acela al cAtunuluT säü Uzlina,
format prin o revarsare anteri-
°ara a bratuluT Sf. Gheorghe,
de care e alimentat prin o &-
lita; comunica cu lacul Isacov ;
are o intindere de 180 hect. ; e
inconjurat cu stuf i contin e peste.
Iuslina-Mica, lac, jud. Tulcea,
mal mic de 61 cel precedent si
format tot de el, in partea V.
a plaseT si S.-V. a comu neT, chiar
linga satul Uslina ; are 105 hect.;
comunica cu Dunarea.
Iusufunar, sal:1 Iusufanar, sat,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
catunul comund Enige, situat
in partea S. a pl. i cea V. a
com., pe valea Urluia, la 6 kil.
spre N.-V. de resedinta ; are o
IUURIJC-DERE
intindere de 959 hect., din carT
12 hect. ocupate de vatra satuluT
cu 15 case; populatia sa este
de 26 fatal'', sati 102 suflete,
In maioritate Bulgari.
Iusufunar-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Medjidiai pe te-
ritoriul com. rur. Enige, i anume
pe acela al atunuluT sal:1 Iusu-
funar; se intinde de la V. spre
E., avind o directiune generala
de la S.-V. spre N.-E.., brazdind
partea V. a plaseT si pe cea
N. a comuneT; are o inaltime
de 156 ni., dominInd valle Iusu-
funar-Ceair. Baldionac-Ceair, sa-
tele Tala,man i Iusufu lar, dru-
mul comunal ce le unesc si
drumul judetean Ostrov-Cuzgun;
este acoperit in mare parte cu
finete s't cite-va paclurT.
Iusufunar-Ceair," vale, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe teri-
toriul com. rur. Enige, si anume
pe acela al catunuluT sati Iusu-
funar; se desface din dealul Iusu-
funar-Bair ; se indreapta spre S.,
In o directiune generala de la
S.-E. spre N.-V. ; trece prin satul
Iusufunar, si dupa ce a brazdat
partea V. a plaseT i cea N.-V.
a comuneT se deschide in valea
Urluia, pe dreapta, pe unde trece
drumul judetean Ostrov-Cuzgun,
dupa un drum de 3 hil.
Iuuruc-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe teritoriur
com. rur. Ivranes ; se desface
din dealul Perdea-Bair, merge
printre dealul Perdea-Culac-Bair
Ghenis-Bair:spre N. si Perdea-
Bair i Petera-Bair spre S. si,
dupa ce a primit pe valea Ca-
zalgic-Dere, din spre S., se des-
chide in valea Petera-Ceair;
dealungul acestel vaT merge so-
seaua judeteana Malciov-Med-
jidia ; este situata la V. plaseT
si la S.-E. comuneT.
 IVAN-BAIR
Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Caraman-Chioi; se desface
din dealul Caraman-Chioi ; se in-
tinde spre S. inteo directie ge-
neralä de la N.-V. spre S.-E.,
brAzdind partea deE. a plAsei
cea de S. a comuneT ; se intinde
de-alungul maluluT V. al ieze-
rului Razelm; se prelungeste
spre S.-E. cu dealurile Suhat si
Dolojan; la poalele S.-V. este
asezat satul Jurilofca, care e
dominat de virful sAti inalt de
67 m.; este tliat de drumul co-
munal Caraman-Chioi-Jurilofca;
este acoperit cu livezT si seml-
nAturl.
Ivancea,grind, in partea de S. a
plAser Sulina si a com. rur.
Cara-Orman i cea N. a com.
rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea;
pleacI de pe malul sting al bra-
tuluT Sf. Gheorghe; se intinde
spre E. cu o directie generalA
de la S.-V. spre N.-E.; e format
din 2 trupurT, din carT unul
ajunge la malul MAriT la mila
No. 8; este strAbAtut de un
drum comunal Cara-Orman-Su-
lina ; in partea de S. se gAseste
pesarla Ivancea; are o lungime
de 18 kil. si o intindere de
I 15 hect.; e neproductiv.
Ivancea I, punct trigonometric,
de rangul I, jud. Tulcea, pe
grindul cu acelasT nume, in par-
tea de S. a plAsei Sulina si cea
de N. a com. rur. Sf. Gheorghe,
dominind prin indltimea sa de
2 m. 5, drumul comunal Cara-
Orman-Sulina i lacul Solonita.
Ivancea II, punct trigonometric,
judetul Tulcea, maT sus de cel
d'intiiti si mal' putin insemnat,
tot in partea sudicd a plAseT
Sulina i cea nordicA a comu-
na Sf. Gheorghe, pe grindul
Ivancea si pe drumul comunal
61275. Nardo Diclionar Geogra4a. Vol. IV.
73
Cara-Orman-Sulina ; are i m. 4
Ivano§, munte, jud. Neamtu, pe
hotarul despre Transilvania, si-
tuat intre sorgintea piriiasuluT
Ticos (Tikos-Patak), si muntele
Floarea.
Ivanul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani.
Ivanul, pîtia, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; izvoreste din
muntele Ivanul si se varsa in
apa Cerna.
Iva§cu, vale, in com. rur. Obir-
sia, pl. ampul, judetul Mehe-
dinti.
Iväche§ti, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. aciulatul,
are o populatie de 153 suflete:
93 bArbatT si 6o femeT. Locuesc
In 65 case. CopiiT din sat ur-
meazA la scoala mixta din sa-
tul CAciulatul, ce este la 500 m.
Inväncautana, pdclure, pe mo-
sia InvAncAuti, comuna PAlti-
nisul, pl. Prutul-de-Jos, judetul
Dorohoiti.
Ivancaliti, sat, pe mosia cu ace-
lasI nume, com. PAltinisul, pl.
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,
cu o populatie de 194 familiT,
saa 756 suflete.
Proprietatea mosieT este a e-
rezilor def. N. V. Pilat, cum-
pAratA de la stat, i fostA mal
inainte a Mitropolier.
Are o bisericl, cu hramul A-
dormirea-MaiceT-DomnuluT, cu
preot, 2 cintAretT pi i pAlAmar;
este miel, de lemn i tencuitA,
fácutl in anul 1803, de mona-
hul Isaiea.
SAteniT improprietAritT aa 544
hect., 23 axil pamint; lar pro-
prietatea mosieT: 873 hect., 64
www.dacoromanica.ro
1VANE$TI
ariT cimp si 68 hect. 74 ariT
pAdure.
l'Hui principal ce trece pe
mosie este IsnovAtul.
PiatrA gres 1 si gipsoas1 se
aflA multA, dar se estrage pu-
tina.
DrumurT principale sunt : ca-
lea judeteanA RAdAuti Darabani
drumul ce duce la Bivolul.
Loc insemnat este PietrAria.
Ivince§ti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Bolotesti,
sezat pe malul PutneT, intre MI-
gura si Putna.
Are o populatie de 168 su-
flete, carT locuesc in 50 case ;
o bisericl filialA., cu hramul Sf.
Gheorghe.
Iviineasca, pddure, in jud. Ia-
!omita, pl. Ialomita-Balta, com
Larga, cu o suprafatA de 100
hect. cu urmAtoarele esente :
stejar, salcie gi plop.
Iväneasca, pirtil, izvoreste din
pAdurea TibAnestilor, trece prin-
tre satele: TibAnesti i JigorAni,
din com. Tibanesti, pl. Funduri,
jud. Vasluiu, si se vars1 in Sa-
covAtul, aproape de satul Coti-
cul, din com. Todiresti.
Iväneasca, vale, se formeazA pe
teritoriul comuneT Ursoaia, pl.
Mijlocul, judetul Olt; strAbate
de la N. la S. teritoriul com.
Timpeni, spre E., paralel cu Do-
rofeiul, si, dupA ce trece pe te-
ritoriul com. SerbAnesti d.-s., se
vars1 in Dorofeid.
Ivine§ti, com. rur., in centrul
pl. Prutul, jud. FA.Icia, filtre co-
munele: Rusca, la N.; Berezeni
Lunca, la S.; StAnilesti
parte din Lunca, la E. si com.
Huduji, la V. Este formatA din
satul IvAnesti, divizat in Arghi-
reni i VlAdiceni si satele
10
 IVA NETII
potesti si Todireni, pe o supra-
fata cam de 3035 hect. si cu
o populatie de 253 familii, sati
595 suflete, din car/ 169 con-
tribuabill. Are o scoala si o bi-
serica.
Prin centrul comuneT trece
soseaua de la Hui la Falda.
Este udata de piriul Chetro-
sul, ce formeazd un iaz.
Viea se cultiva pe intindere
de 40 hect.
Budgetul comuneI e de 4184
leI la veniturt si de 3468 leI la
cheltueli.
Vite marI cornute 447, oi
485, cal 26 si pord 106.
Iväne§ti (Hu§eni), com. rur.,
In partea de S. a plaseI Ra-
coya, jud. Vasluiu, la 24 kil.
de orasul Vasluill si la ii kil.
de Pungesti, resedinta
E formata din satele: Iva-
nesti (Huseni), Golgofta, Valea-
Linepef, Valea-Mare, Brosteni,
Buscata, Iezerul i China, pe o
suprafata de 2832 hect. si cu
o populatie de 248 familii, salí
1252 suflete, din carI 31 straini.
Sunt 271 contribuabilI.
Are o scoala ; 3 biserici, cu
2 preoti i 2 eclesiarci ; I moa-
ra. i iaz ; 8 circiUme.
Comerciul se face de 20 per-
soane.
Vite : 911 vite mar! cornute,
2 bivoll, 780 oI, 20 capre, 99
cal si 162 rimatorI.
Budgetul comund e de: 4410
le' la veniturf $i de 4360 leI
24 batir la cheltuell.
Locuitorii poseda : 69 plugurI
si 112 care cu bol*, II plugurt
cu cal"; 307 stupi.
Ivänelti, sat, numit din vechime
Buburuzul, in central coma-
nel Ivanesti, pl. Prutul, judetul
asezat pe valea piriuluI
Chetrosul, ce curge de la N.
la S., prin mijlocul satuld. Par-
www.dacoromanica.ro
74
tea satuluI din dreapta piriuluI
se numeste Arghiroaia, formind
un trup de mosie a parte, fosa
°data proprietatea une! Doamne
numita. Arghiroaia, de la care
a ramas i numirea mosieI cu
jumatate din satul Ivanesti ; jara
partea satuluI din stinga pirl- Iväne§ti, deal, situat la V. pe
uluI se numeste Vladiceni, for-
mind un alt trup de mosie,
fosta a EpiscopieI de Hui, ce o
capdtase prin daniele facute
manastird de catre uniI crestinr,
piosI razesl, i prin cumparatu-
rele facute de Episcopie de pe
la locuitoril räzesi cal-1 ati volt
sa ;rinda partile lor de pamin-
turI. Aceasta parte a satuld
este infiintata de Inocentie E-
piscopul de Huí cu straini a-
dusT din alte partl intre aniI
1752-1782.
Suprafata teritoriuluI satuluI
este cam de 1832 hect., cu o
populatie de 162 familiI,
369 suflete, din carI 102 con-
tribuabilI. AicI este resedinta
comuneI. Are o scoald, Infiin-
tata In 1883, frecuentata de 43
elevI; o biserica, %mita in 1862,
cu i preot i i dascal ; un iaz,
format de piriul Chetrosul.
Prin mijlocul satuluI, de a
dreapta piriuluI Chetrosul
paralel cu el, trece soseaua ju-
deteana
Iväne§ti, sat, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Larga. Este situat pe partea
dreapta a riuluI Ialomita, spre
V., la 2 kil. de satul de resedinta.
O parte a satuluI este pe o
mica tunca, sub coasta Baza-
ganuluI si o parte deasupra
coasteI, pe cimpul Baraganul.
Are o populatie de 89 fa-
mili! ; o biserica zidita. la 1844,
deservita de un preot ; o scoala
mixta, conclusa de un invatator.
Vite : 300 cal, 750 boT, 15
bivolI, 200 ol i 120 porcl.
1V/NET1.11.,-MIC
Iväne§ti, vechia numire a cdtu-
nulut Ioanesti, com. Gura-Teghir,
jud. Buzar".
Ivane§ti. (Vez! Huseni, sat, jul.
Vasluiti).
teritoriul com. erbanesti-d.-j.,
pl. erbanesti, jud. Olt. Are
directiunea N.-V. catre S. -E.
Se naste din Boianul, sub nu-
mele de Dealul-Cojocarilor,
la extremitatea sa de E., linga
Dorofeiul, in centrul comuneY,
la numele de Ivanesti, dupa nu-
mele mahalaleI situata pe cul-
mea luI.
Iväne§tilor (Dealul-) satiDum-
brava, deal, care se intinde
spre S. - V. de satul Huseni,
com. IvAnesti, pl. Racova, jud.
Ivfinetul, catun de resedintä al
com. Goidesti are 380 loc. si
78 case.
Ivinetul, isvor, In judetul Buzati,
ese din muntele Virful-Seciultd
com. Goidesti, cat. Fundata ; se
scurge in piriul Fundata, pe teri-
toriul cat. Budesti, com. Tresti-
oara.
Ivänetul-Mare, munte, in jud.
Buzatl, com. Goidesti, cat.
; are 1176 m. Inaltime ;
pasunI i padure de brad.
Ivänetul-Mare, mofie, Lin jud.
Buzar', com. Goidesti, facind im-
preunä cu muntele Razboiul un
corp ca de 7000 hect., din care:
4500 paclurI seculare de brad
fag ; restul izlaz, fineata, cu-
raturl i sterp. Poarta In genere
numirea de Goidesti-Carp.
Ivänetul-Mic, munte, in jud. Bu-
zar', com. Goidesti, unit cu Iva-
 INTANETUL-MIC
netul - Mare printr'un frumos
plaid ce se intinde spre N.;
are izlaz $i pAdure.
Ivänetul-Mio, munte, In jud. Bu-
zlii, com. Goidesti, avInd ca r000
hect. din carI 20 hect. arabile,
50 hect. fineatá, restul pAsune
$i pldurI seculare de brad $1
foarte mult fag. Face parte din
mo$ia Penteleul.
Ive§ti, com. rur., pl. BtrladuluI, jud.
Tecuciti, situat intre riul Birladul
spre V. $i catea feratA la E.;
la 19 kil. in partea de S. de ca-
pitala judetuluT.
Are o populatie de 360 fa-
milif sad 1498 suflete, din carl
168 familiI sunt EvreT $1 de alte
nationali tAtI.
LocuitoriT plAtesc bezm An pro-
prietaruluI.
Are o bisericl, cu hramul Sf
Gheorghe, deservia de 2 preotI
$i 2 cintAretl. Biserica a purtat
$i poartd $i ast5.-zI numele de
Biserica Floard, dupl numele
primuluI locuitor care s'a ase-
zat aci.
Pe la 1700, Florea face o bi-
seria de gard mal spre N. de
actuala, cdreia i se cunoa$te
si astA-zI locul, insl aceasta la
1812 s'a ruinat. La 1812 s'a
fácut alta, care a fost In locul
celeI de asa-e, aceasta n'a durat
decit pana la 1828 cind TurciT in
trecerea lor peaicI i-ati dat foc.
Cu mult mal pe urmA s'a fácut
actuala, cu sprijinul d-luI Panaite
CiucA.
S'a reparat de locuitorl in
1883 $i se ingrije$te de ob$tia
tirguluI, ajutindu-se $i de pro-
prietarul mo$1d, D-1 M. Bals.
Sunt 2 $coll: una de bAetI
$1 alta de fete ; cea dintif da-
teazä de la 1865, cea de a
doua de la 1870. De curind s'a
;iclit o scoall frumoasá. cu 4
sal.
76
coala de bAetI e frecuentatA
de I t6 copii, iar cea de fete e
frecuentatA de 81 fete.
Veniturile $i cheltuelile com.
sunt de 16470 le'.
Locuitorir posedA: 25 plugurI
de fer ; 6o cal, 85 boT, 114 vacI,
2 taud, 18 capre $i 105 porcI.
Afarl de bilciurI din fie-care
DuminicA, se mal fac si 4 iar-
maroace (bilciurY) anuale : la 23
Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20
Iulie (Sf. Ilie), la 15 August
."- (SE Maria) $i la 14 Septembrie
(InAltarea Sf. Cruel).
Ive$ti este un punct remar-
cabil pentru comert, pozitiunea
sa frumoasA, situatia sa avind
calea feratá. Tecucid-Galati, la
E., $oseaua nationalA care trece
prin mijlocul tirguluI, toate a-
cestea contribue la ridicarea $1
infrumusetarea Id. In partea de
N. se aflA $i spitalul judetean.
Aid se aflA re$edinta sub-
prefectureI plA$eT Birlad, rese-
dinta primArid, in localurile
lor propriT ; o cazarmA a com-
panieI Lia, reg. 6, No. 24, Te-
cucid ; oficiul telegrafo-po$tal, o
farmacie, iar spre N., pe un fru-
mos platos, se afll gara I-
ve$ti.
Se mar aflA aci 2 sinagoge;
o $coall ; 2 cimitire: unul or-
todox $i altul ebraic.
Tirgul Ive$ti este infiintat la
1855-56 de proprietarul mosid,
Panait Bal$, tata d-lui Mihail
Bal$ ; aceastá infiintare este In-
Orla prin hrisovul Domnesc
ce se aflA depus la primArie $1
publicat, in anul 1856, in «Bu-
letinul Moldovei», No. 52.
Ive$ti mar inainte nu avea
de ctt cite-va case situate pe
coasta BIrladuluI, $i carT tinead
de BlAjeri-d.-j. ; tot de acest
sat tinca $i biserica fácutA de
Florea, iar locul acesta se numea
tirgul Fiord. LocuitoriI $1 astld
iI zic cTirgul-Biserica-Floarera si
www.dacoromanica.ro
IVETI
aceastl denumire a pdstratio
para la anul 1875.
Se mArgine$te la N. Cu com.
Torce$ti ; la S. cu com. Buce ti,
de care se desparte prin un
drum ; la E. cu com. Torce$ti
(cAt. BlAjeri d.-s.) si la V. cu
riul Birladul.
Proprietarul erguid $1 a mo
$id este familia Bals.
Familia BAI$e$tilor e una din
cele mal vechr care ad avut un
rol istoric in Moldova. D I B.
P. Hasded in Magnum Etimo
logicum» ne dA o frumoasà
descriere genealogicA a aces
teT familiI, genealogie bazatA
pe documente si acte auten-
tice.
Tot ast-fel$i principele Gh. Bi
bescu, in opera sa intitulata
4Domnia luI Bibescu , la pag.
715, vol. II, are o tabell arAtind
genealogia familid Balsilor.
Ive§ti, com. rur. 5i sat, in jud.
Tu tova, pl. Pereschivul, spre V.
de oras, pe piriul Tutova.
Are 826 locuitorT, din carT
209 contribuabili ; locuesc in
227 case. tid carte 53 per
soane. Are o scoall primarA de
bletT ; o biserica.
Comerciul se exercia de 9
persoane. Are i i hect. vil. Aci,
pe un platoti, in marginea pi-
riuld Tutova, In vara anuluT
1885, s'ad gAsit resturT de ani-
male anti-deluviane.
Prin aceastA com. trece dru
mul care vine din $oseaua Bir
lad-BacAd si urmeazA Valea Tu
toveT, ducind spre S. In pl. Co-
rodul.
Mal inainte se numea Már-
giucani.
Ive§ti, stalie de dr.-d.f., jud. Te
cuela, pl. BirladuluI, com. Tor-
ce$ti, pe Unja Barbosi-Tecuciti,
pusl in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afll intre statiile 1-la
 IVRINEZ
nul-Conachi (13.6 kil.) i Bare-
ca (9.5 kil.). InAltimea d'asu-
pra niveluluT mOriT de 31'.61.
Ven itul acester statiT pe anul
1896 a fost de 326211 leT
30 batir.
Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, cau-
nul com. Cochirleni, situat in
partea de V. a pl. si cea de E.
a corn., pe dealul Ivrinez, lingA
un stuf al bälteT Cochirlenl, la
5 kil. spre E. de resedintd. Ina-
inte era asezat ceva maT spre
V., unde se vAd i ruinele ve-
chiuluT sat distrus de marT in-
cendiT provocate in timpul rAz-
boiuluT din 1877-78. Intinderea
sa totalä este de 2743 hect., din
carT 14 hect. ocupate de vatra
satuluT Cu 231 case. Populatiu-
nea sa, in maioritate RominT,
este de 85 familif, sati 428 su-
flete.
Izba§a, p2rîü, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobo-
zia ; izvoreste din dealul Jinurul ;
udd comuna in partea de V.,
trece pe d'asupra cAt. Coroteni
si se vara in plrful Coroteni,
maT jos de cAt. Coroteni.
Izba§ul sail Crucea-luI-Izbaq,
picket de g-raniteY, pe marginea
DunAreT, jud. Mehedinti.
Izbä§e§ti, sat, cu 86 familiT, in
jud. Argesul, pl. Topologul, PO-
cind parte din com. rur.Milcoiul-
IzbAsesti. Aci este resedinta pri-
mArier. Are 2 bisericl: una ve-
chie, cu hrarnul Adormirea
a doua, cu hramul Sf. loan,
deservite de cite un preot si
un cintAret.
Izbä§e§ti, sat, in jud. Arges, pl.
Cotmeana, fAcind parte din corn.
rur. Stolnici-IzbOsesti. Are o bi-
sericA vechrefAcutá de un oare-
www.dacoromanica.ro
76
care Vladu Povarnagiul, cu hra-
mul SfintiT VoevozT, deservitA de
un preot si un cintlret.
Izbiceni, com. rur., la E. plAseT
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
formatO din satele Izbiceni (1500
locuitorT) i Donca (1058 locu-
itorT) i situatd lingd Olt, pe so-
seaua Izlazul-Stoienesti, la 38
kil. de Caracal si la 14 kil. de
Corabia.
Are o populatiune de 2558
locuitorT, din carT 1298 bArbatI
si 1260 femeT ; 1182 cAsAtoritT
si 1376 necOsAtoritT; 79 stiind
carte ; 478 contrib.
Budgetul com, este de 6484
lel la veniturT si de 6368 leT
la cheltuell. LocultoriT se ocupa
cu agricultura, industria domes-
ticA si cresterea vitelor. Vite
marT 1917, vite miel 6219 si ri-
mAtorì 300. Are vre-o 1000 duzT
cu carT cultivindu-se &dad de
matase, se obtine anual cam 45
oca gogosT, 4 borangic i 1/2
oca sdmintd.
In com. sunt 7 circiumf
se fac 3 bilciurr pe an : r.
la Dumineca Floriilor, tinind 5
zile ;2. la 24 UNA, tinind 3
zile si 3. la I i Octombrie, ti-
nind 3 zile, sunt infiintate la
1832. Comert se face cu vite
=1 si miel, cu stImburT, arti-
cule de brasovenie si producte
ale industrieT domestice.
Are : o scoalA primará mixtA
de gradul II, conclusA de un
invAltor, frecuentatA de 62
elevI; 2 bisericT Sf. Nicolae
(1846), clAdita de proprietarul
Rioseanu in Izbiceni si a doua
Sf. Nicolae In Donca, deservite
de 2 preotT si 4 cintAretf.
Izbiceni, trup de mo,sie,jud. Te-
leorman, al are corp principal
este in jud. Romanati si care
trece peste riul OltuluT, in luncl,
in dreptul comunelor Riioasa,
IZETI-SURANI
Pleasovul si Saelele. Este pro-
prietatea d-luT M. Rioseanu.
Izbramul, numire ce dad locu-
itoriT uneT insule din dreptul
comuneT Cioara, jud. Teleorrnan,
proprietatea statuluT, pe care
este un zAvoiri, care se cld pe-
riodic in exploatare.
Ize§ti, sat, face parte din com.
rur. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o bisericl,
constructie vechie, ziditd de loc.
numire ce se mal dA co-
munel PAcureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Ize§ti, molie a statuluT, fostd pen-
dinte de Episcopia BuzluluT,
jud. Prahova.
Un hrisov al luT Mihail Con-
stantin Sutu Voevod, din i De-
cembrie 1784, porunceste ca
mosneni Izesti sA rAspundA obis-
nuita dijmO a pOcureT cAtre
sflata mdnIstire Sinala, din Pra-
hoya, pAnd ce se va hotArnici
mosia. Si fiind-cd nu se stia
cuT vor rämine acele puturT cu
plcurA, s'a hotOrtt ca pleura
sl se stringA de mosneni Izesti
si vinzind-o sä ducl baniI sA-T
dea intru pAstrarea Ispravnicilor
pArd. la Sf. Gheorghe, cind se
pusese soroc ca hotArnicia sA
ia sfirsit, i atuncl la orT-ce
parte se va cuveni se vor da
aceT banT.
trup de pOdure a statuluT,
in intindere de 25 hect., pen-
dinte de com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria, jud. Prahova, care,
impreunl cu trupul Surani (415
hect.), formeazA pOdurea Podeni-
Vechl.
Ize§ti-Surani, mofie a statuluT,
com. Podeni-VechT, pl. Podgoria,
jud. Pra,hova,.
 IZI.1qA
Izim§a, com. rur., in jud. Mehe-
dinti, pl. ampul, la 62 kil, de
orasul Turnul-Severin, situatA
la poalele dealuluI $1 pe matca
apeI Drincea. Are o populatie
de 1109 loc., din carl 178 con-
tribuabilf; locuesc in 200 case.
Este cuprinsl intre comunele
Cujmirul, DArvari, Obtr$ia. $i
Salcea, si udatA de apa Drincea.
LocuitoriT posea.: 73 plugurI,
120 care cu bol, 16 cArute cu cal.
Prin aceastA comund trece
$oseaua Recia-Cujmir-Izim$a-Ca-
lafat.
Are: o bisericA, cu I preot
si 2 cintAretr; o qcoalà, con-
clusa de un invAtAtor, frecuentatA
de 20 elevf si 3 eleve; 4 dr-
ciumI.
Budgetul com, e de 6420 Id
la veniturI, lar la cheltuelI, de
2519 leT.
Vite: 840 vite marl cornute,
46 caT, 68o oT $1 600 rImAtorl.
Izlazul, com. rur., jud. BrAila,
pl. VAdeni, situatA pe ves. Se
mArgineste la E. cu com. urb.
BrAila, la N. cu VAdeni ; la V. cu
Cazasul; la S. cu Chiscani si La-
cul-SArat.Suprafata comuneT este
de 3000 hect., cu o populatie de
1322 familif, saa 5162 suflete, din
carl 792 contribuabill. $titi carte
624 persoane.
Are o scoal1 de bAletl, In-
fiintatA in 1840, frecuentatA de
62 elevT si una de fete,infiintat5.
la 188o, frecuentatA de 46 eleve.
Sunt 17 circiumi.
Sunt 2324 vite marI cornute,
852 caT, 613 oT, 641 rimAtori, 7
capre. Pe teritoriul com. se allá:
gara BrAila, r fabricA de ciment
a D-luf Cantacuzino ; 1 fabrica
de spirt si cherestea; 1 fabric1
de sobe de portelan ; r fabrica
de cue de cizmArie ; 4 cimitire,
oborul de producte; 2 grAdin/
de zarzavat, mal multe 'ara-
liidAriI si abatoriul,
77
Budgetul com, e de 16828
leT la veniturl 11 de 12380 leI
la cheltuell.
DrumurT: la Lacul-SArat, spre
S., 5 kil.; la Traian, paralel cu
C. F. BrAila-Buzla, spre S., 8
kil. ;la Tudor Vladimirescu,
pe lingl Lacul Dulce, 1 t kil.;
la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la
Cimpulung, spre N.-V., 17 kil.,
la VIdeni, spre N., prin Satul-
Nemtesc, 40 kil. ; la BrAila, spre
E., 1 kil.
Comuna sf-a luat numele de
la mosie. La 1828, Ru$il luind
BrAila aa dAruit partea din ra-
iaua sa bisericd Sf. Mihail $1 Mo-
numentuluT pentru intretinerea
lor. Secularizind.i-se venitul mg.-
nAstirilor la 1864, Izlazul a de-
venit propr. StatuluT. PAnA la
1865 fAcea parte din orasul
BrAila, mahalaua Belvedere.
Izlazul, com. rur., In partea de
S.-E. a plAseI Oltul-d.-j.-Balta,
jud. Romanati, situatl lingA Du-
nAre, pe malul drept al OltuluI
si foarte aproape de vArsarea
sa in DunAre, pe soseaua ce
merge din Corabia spre T.-MA-
gurele, la 2r kil. de Corabia $i
la 52 kil. de Caracal. Altitudinea
terenutuf d'asupra niveluluf Ma-
ri! pe mAgura Strimba, spre V.
de comung, este de 58 m. In
ala satuld se aflA In Dunlre
o insull mare si un pichet de
granitA cu acelasT nume.
Are o populatie de 1132 fa-
mili!, saa 4588 suflete, din carT
741 contribuabilf.
Are o scoalA primará de
bIetl si una de fete cu 3 invA-
tAtorl, frecuentate de 70 bAetT
si 17 fete; 2 bisericl: Sf. Trd
Ierarchr (1852) si SI. Nicolae
cu 3 preott si 4 cintAretI ; 19
stabilimen te comerciale.
Budgetql comund e la ved-
turT de 10739 lel si la cheltuell
de 10297 le!,
www.dacoromanica.ro
1ZLAZUL
Izlazul este un erg insemnat ;
mar inainte a fost port ; este rese-
dinta subprefecturd plAser Oltul-
d.-j., $1 are un biuroa telegrafo-
postal.
Importanta ce are Izlazul in
istorie se explicl prin pozitlu-
nea si mArimea el comparatA cu
a satelor din prejur. IzIazul a
jucat rol in epoca romanA, in
faptele desfA$urate la 1848 si
in ultimul rizboia din 1877.
C. Boleac trece Izlazul intre
statiunile din epoca prehistoricA,
saa cel putin dacd, §i spune cl
a gAsit 3 obiecte, carl india
civilizatia dacA : o oall de lut
negru, marginea untll vas de
-- bronz si 3 pArtf a unef trimbite
de argint. Incontestabil, ad a fost
o cetate cu o deosebitA insem-
nAtate In epoca romanA, fiind
capuI une! cal. In cuprinsul com.
se afll 2 cetAtI de pAmint, una
In mahalaua Racovita si alta in
mahalaua Verde, imprejmuite
c 1 un sant intreit. Drumul care
in epoca romaná unea Izlazul
cu Romula nu figureazA in ta-
bla lul Peutinger. Judecind, In
fine, dupl faptul el este capul
uneI ar, care unea Dacia cu
Moesia, dupa santurile ce se
vAd, dupl ruinele dupl tArmul
drept al DunAreT, dupl Diste
sarcofage descoperite si dupg
monedele romane miel a impl-
ratilor de la Adrian pAnA la Ca-
racala ce s'a gAsit ad, putem
crede el ad a fost o cetate im-
portantA a primelor colonil ro-
mane, care a comunicat cu Mo-
esia prin un pod de care nu
stim nimic.
In istoria Tare!, Izlazul e mal
bine cunoscut prin revolutia de
la 1848 si prin cele petrecute
aci la inceputul campanieT din
1877-78.
La 9 Iunie 1848, se strinserl
ad : Heliade, Popa apcl, Go-
lescu, Tell, Plesoeanu, Magheru,
IZLAZUL
Serurie, etc., si in cimpla Izla-
zului, numita a la Traian sari a
regeneratiund, ridicara drapelul
renasterd si se citi proclamarea
guvernula provizoriti. El pro-
clamara constitutia de la 1848,
ale carel marI principir trebuia
sa mal ridice Rominia inge-
nunchiatä. strainilor. Aceasta e
unul din cele mal memorabile
fapte ale vietd noastre politice,
prognosticul independente/
formareI regatuluI Romin. He-
liade zice : «Plata satula Izlazul
era plina de taranT, o companie
de soldatI, dorobanti", o multi-
me de negustod, arendasI, etc.
Se ridica o masä, in forma de
altar si pe ea stralucea evarr-
gelia, crucea 0 20 luminad a-
prinse, i preotul apcä Cu
preotl, savirsind serviciul divin,
tot poporul ingenunchia. Atund
pr. Radu apca, inspirin du-se din
un paragraf al Resurectiund
Ezechiel, ridica ochir la cer si
pronuntä o rugaciune catre A-
tot-puternicul pentru a-I sprijini
in calea dreptatd. Intre altele
«Ridica i reinviazd, Doamne, a-
cest popor care se omoara pen-
tru a face sa traiasca opresorif
Scuteste-1 de abuzuri, de
daca si iobagia necunoscuta pa-
rintilor nostri, de roboate, de
aste lucrad ale faraonilor, de
persecutie, de toata jefuirea
nedreptatea .
Inspirarea de care era insu-
flat preotul, razele de dimineata
ale soareld ce-I inunda fruntea
sa apostolica '1 facea divin si
vocea la vibra puternic in ini-
ma auditorilor. Totl se ridicara
intonara imnul : «Doamne min-
tueste poporul MO) .Tunurile bas-
timentelor respunsera prin salve
repetate. ApoI cele 2 stindarde
fura botezate cu apa sfin tin; unul
fu luat -de Eliade care-I incre-
dinta poporulur i altul de Tell
care vorbi si'l incredinta ostird.
www.dacoromanica.ro
78
Se ceti apoI -proclamatia
Heliade explica mal multe pa-
ragrafe din Constitutie. Ea in-
cepea asa: oFratI RominI, timpul
mintuirel a sosit. Poporul nos-
tru se desteaptä la sunetul trom-
peter ingeruld mintuireI si recu-
noaste dreptul satI de suveran.
Poporul romin se ridica a-sl a-
para drepturile sale. La arme,
Rominl I la armele mintuird».
TotI jurara pe constitutie, pe E-
vangelie i steaglid, si in entu-
ziasm mil de glasud repetara
4( T rajas c Rominia ! traiascd
Constitutia, traiasca poporul ID
Din cimpul luI Traian, poporul
inarmat porni spre Caracal si
de ad spre Craiova avind de
cap pe Magheru ; apol dupa ce
toatd Oltenia fu ridicata, capiI
revolutiund se indrurnara spre
Bucuresti, unde s'a si prezentat
lui Bibescu constitutia cea noua.
La 1877, abia sosesc la Izlaz
I-iul bat. din reg. 7 de linie,
escadronul de Teleorman si ba-
teria 4-a din reg. II de arti-
lerie, si Turcil cad erati 1000
In Nicopole, cu 2 vase cuirasate
Scadra si Podgorita, if saluta cu
obuze. La 4 Maiti 1877, moni-
torul turcesc deschide foc asu-
pra Izlazului si bateriilor nomine
asezate pe inAltimile maluluI
sting al DuriareI. Comandantul
artileriel noastre scoate tunurile
din ambrasurl in &imp deschis
spre a putea urmari miscarile
vaporulul turcesc si raspunde
provocareI. Bombardarea tine
3 ore si vaporul turc avu ca-
tarcul rupt si cowl sfarimat.
Obuzurile turcestI ati ranit insa
posturile de infanterie din piq.
No. to. Bombardarea continua
in 5, 8 si 14 Malt. Pe la Izlaz
trecu Dunarea divizia a IV-a in
noaptea lul 25 Tulle, si reg. 5
de linie fu prima trupa romina
ce ocupd Nicopolea, spre a for-
ma garnizona cetatd,
IZLAZUL
Izlazul, sat, jud. Braila, care se
intinde in forma de semi-cerc
pe linga santul orasula Braila.
Casele sunt neregulat asezate $1
se intind de la ciruitirul SI.
Constantin pe ambele partT ale
drumuld de fer, panä. aproa-
pe de bariera Galati. Acest sat
'Dina'. la 1864 facea parte din
orasul Braila si tinea de maha-
laua Belvedere; de atuna insä.
a ramas comund independentä.
In acest sat se afla. gara Brai-
la a C. F. BuzAO-Barbosi. Intre
gara si bariera Sf. Gheorghe
se aflä. cazarma regim. III d'ar-
tilerie, o cladire mare. lar in
partea de S. linga bariera Bu-
curesti se aflä piata numita
oborul. Suprafata satulur e de
to8o hect., cu o populatie de
4034 suflete. tiü carte 639 per-
soane. Locuesc in 910 case.
Pe teritoriul satului sunt : 8
circiumI ; o moara de vint si
una de aburi ; o fabrica de por-
telan ; unde se fabricä sobe, or-
namente si obiecte de artä. ; o
fabrica de säpun ; 3 cazane de
rachiù ; o cherestea; un depozit
de lemne pentru foc ; 5 depozite
de gaz ; 6 depozite de vinud si
de spirt.
Are o scoalä de baetl si una
de fete, intretinute de stat, fre-
cuentate de 105 elevi si 65
eleve. Ambele scolI ati un bun
local propritl.
Vite sunt : 850 caí, 2324
vite mad cornute, 600 oI si 630
rimatod.
Iziazul (Renea), insuld, in Du-
nare in dreptul com. Izlazul, din
jud. Romanati.
Izlazul, baltd, jud. Dolj, pl. 0-
colul, com. Seicuiul.
Izlazul, baltd, in pl. Balta-Oltul-
c1.-j., jud. Roman ati, lingl com.
Cu acelasI nume.
 IZLAZUL 79 IZVOARELE

Izlazul, mofie, pendinte de com. IzIazul, perdure, jud. Muscel, co- Izlazurile-din- Glod, izlasurr,
Cu acelasI nume, proprietatea muna Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Dolj, pl. pul-d.-j., com.
com. Braila, jud. Braila; are o in intindere de ioo hect. Se Rozistea, pe hotarul mosier d-ner
suprafata de 2000 hect., aducind margineste la N. cu Strimtul: Maria N. Paianu, despre mosia
un venit de 79000 ler. la S., cu Izlazul-Balota; la E., bisericer Maica-Domnulur Dudu.
Cu Namaesti si la V., cu Leresti.
IzIazul, perdure, supusa regimulul E supusa regimulur silvic; Izvoare (§apte-), loc izolat,
silvic, pe mosia Polana-FeteT, are o vegetatiune destul de ac- in jud. Buza9, com. Goidesti,
com. Leresti, .plaiul Dimbovita, tiva. Esente : fag, anin si mes- numit ast-fel dup. cele 7 izvoare,
jud. Muscel, in intindere apro- teacan. ce les din coastele de E. ale mun-
ximativa de 70 hect., populate telur Penteleul, carr reunindu-se,
cu fag, mesteacan si anin. Izlazul, perdure, supusa regimu- merg de se varsa in riul Bisca-
Se margineste la N. cu Izla- lur silvic, pe mosia Voinesti, Mica. Pe ad i e o deschidere fa-
zul-Balota ; la S., cu IzIazul-Le- plaiul Dimbovita, jud. Muscel, cal din virful Penteleulur, pen-
resti ; la E., cu comuna Mula: in intindere de 150 hect. cu tru cer ce voesc a merge la Lo-
esti si la V., cu com. Leresti. un masiv rar si compus din fag patari. Pozitia e frumoasa.
si mesteacan.
Izlazul, perdure, pe mosia Plaiul- Se invecineste la N. cu Iz- Izvoarele, com. rur.,jud. ambo-
Marichir, com. Leresti, plaiul 'azul-Mi-41er; la S., cu comuna vita, plaiul Dimbovita-Ialomita la
Dimbovita, in intindere apro- Voinesti; la E., cu comuna Na- 24 kil. spre N.-V. de Tirgoviste, pe
ximativa de 50 hect., populate maesti si la V., cu Riul-Tir- soseaua Tirgoviste-ampulung,
cu : fag, mesteacan si anin. gulur. pe cimpie, dealurr si val si in a-
Se invecineste la N. cu Iz- propiere de malul sttng al riulur
lazul-Negulicr ; la S., cu IzIazul- Iziazul, perdure, a statulur, in in- Dimbovita. Dealurile din raionul
Leresti : la E., cu com. Namaesti tindere de 82 hect. ; tine de acester comune sunt: Minjina,
si la V. cu com. Leresti. comuna Golesti-Badir, pl. Pod- Lapodosti, Baltaci-Izvoarele ll
goria, jud. Muscel. Rtpa. Prin raionul com. curg
Izlazul, perdure, supusa regimulur piraele urmatoare care sunt a-
silvic, pe mosia Bughea, com. Izlazul, pod, jud. Romanati, in fluentr al Dimboviter: Minjina,
Leresti, plaiul Dimbovita, jud. dreptul comuner Izlazul, pe so- Izvoarele si Riul-Alb. In apro-
Muscel, in intindere aproxima- seaua Corabia-T.-Magurele. Adi piere este un izvor cu apa. sa-
tiva de 600 hect. Oltul are 145 m. largime a al- rata.
Masivul e intrerupt de mul- bier, si 1 m. 80 adincime si Comuna se compune din dota
tele taerr ce s'ail urmat ara nicI 2 m. iutealä de curent pe se- sate : Suduleni si Izvoarele cu 0
o regula. Esente : fag, mesteacan, cunda. Podul e construit pe 23' populatie de 1063 locultorT.
plop si anin. de luntre. Are: doul bisericT ; o mala;
Se invecineste la N. cu Lalu ; 5 morT de al:1 ; o pita. Produce
la S., cu Bojorita ; la E., cu com. IzIazul-Cfrciumei, izlaz, traver- prune multe, din care se fabrica
Leresti si la V., cu apa Bu- sat de calea ferata Golesti-Cim- tuja. Are padure de peste 1750
ghea. pulung, situat in com. Schitli- hect.
Golesti, pl. Riurile, jud. Mus- Se invecineste: laE. cu com.
Izlazul, perdure, supusa regimu- cel, fost pendinte de manastirea Cucuteni si Vilcana-Pandeli ; la
lur silvic, pe imosia Iziazul-Bd- Cimpulungulur. Acest izlaz s'a re- V., cu Pribotul ; la N., cu Pietrarl
ratiel, com. Leresti, plaiul Dim- zervat de stat in delimitarea de si Voinesti si la S., cu Manesti.
bovita, jud. Muscel, in intindere la 1864. De com. Cucuteni si Vilcana-
de Ioo hect. avind o vegetatiune Pandeli se desparte prin dealurr
destul de activa. Izl azul- Comunei, pddure, pe acoperite cu padurr, de Priboiul,
Se invecineste la N. cu Iz- proprietatea Izlazul-Rucarul, co- prin 11111 Dimbovita, lar de cele-
lazul comuneT Leresti; la S., cu muna Rucarul, jud. Muscel, su- l'alte, prin val', dealurr si loc
Izlazul comunel Vionesti; la E., pusa regimulur silvic, in intindere ves. Se leaga cu Voinestl, Ma-
cu Namlesti si la V., cu co- de 500 hect., avind esenta do- nesti si Pietrari prin sosele ju-
muna Leresti. minanta fag. detene si comunale, lar cu cele-

www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE 80 1ZVOARELE

l'alte prin poted i drumuri ne-
soseluite.
Izvoarele, com. rur., jud. Gorj,
pl. jiu', situat pe loc ses, in
partea de N. a comund Bros-
ten)* i lingd tanta de indltimi
din stinga
Are o suprafatd de 976 hect.,
din carl 62 hect. pddure, 50
hect. loc de culturd si pdsune,
proprietate a statuluT, ioo hect.
pdclure rndruntd a proprietarilor
648 hect. loc de culturl ale
proprietarilor i locuitorilor, cu
14 hect. vil si 102 hect. prunT.
Are o populatie de 8o fami-
Iii, sati 876 suflete, din cari II
familii Tiganf.
Sunt 170 contribuabilf.
Locuitorirposedd: 33 pluguri,
97 care cu bol, 6 CM-14e cu cal";
19 stupi ; 396 vite mar' cornute,
13 cal, 68o ol, 51 capre si 113
rimAtorr.
Venitul com. este de ler 820,
banT lo, iar cheltuelile de leT
802, bani 15.
Se compune din 2 cAtune:
Izvoarele i VAleni.
Este udatd de apa Pula
Comunicatia se face prin ca-
lea nationald Filiasi-Pietrosani,
care o pune in legdturd la N.
cu comuna Plopsorul prin Pis-
curile ; lar la S. cu comuna
Brosteni.
Are : I bisericA de lemn, in
cdtunul Izvoarele, Cu I preot si
2 cintAretI; i pus; lo fintinT;
2 circiumi.
Tzvoarele, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situatA la 42 kil.,
S.-E. de Bucuresti, pe malul Izvoarele, com. rur., in judetul
drept al riului Arges. Std. in Mehedinti, plasa Blahnita, si-
legAturd cu com. Hotarele prin
o osea vecinald.
Se compune din satele : Ciu-
rari, Ciumati, Coeni si Izvoarele,
cu o populatie de 2134 suflete ;
locuesc in 492 case si lo bordee.
Sunt 442 contribuabill.
Se intinde pe o suprafatd. de
5681 hect. Statul, D-na Elena
tefänescu, D. H. Vasile si A.
Stolojan, aü 4196 hect. si lo-
cuitorii 1485 hect. Proprietarii
cultivä 2730 hect. (404 sterpe,
773 izlaz, 250 pd.dure si 39 vie).
LocuitoriT cultivd 1290 hect.
(90 sterpe, 25 izlaz, So vie).
Budgetul com. e de 6080 leT la
veniturl si de 5621 lei la cheltuell.
Are : 2 biserici (la Izvoarele
Coeni); 2 scoale; 2 helestaie ;
pod stAtAtor.
NumArul vitelor marT e de
1243 (444 cal si epe, 438 bol,
288 vaci i viter, 8 tauri, 41
bivoli, 14 bivolite) si al celor
raid de 1234 (238 capre, 324
pord si 672 01).
Dintre locuitorT, 755 sunt plu-
garT, 8 ari diferite profesiuni.
Locuitorl posea.: 210 plu-
guri :103 cu boT, 107 cu cal;
211 care si arate : 103 cu bol,
io8 cu cal.
Locuitori improprietAritT 352
si neimproprietAriti 424.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumarT.
In parcea de S. a com, se
afll un mare deal, ce se intinde
in directia E. pe o lungime de
9 kil., dt coprinde comuna Iz-
voarele. Pe el se cultivd: po-
rumb, gria, orz, °yaz, mei, etc.,
iar pe coastele sale vil si pomi
roditorT. Tot spre S. este Va-
lea-Seacd, coprinsd intre cloud
dealurI si ale cdror coaste sunt
sddite Cu vil sati cultivate cu
cereale.
tuatA pe cimpia Deciului, in a-
propiere de Dundre, la 47 kil.
de orasul Turnul-Severiin. Are
o populatie de 980 suflete, din
carl 150 contribuabili ; locuesc
in 200 case.
Locuitorii posea : 30 plu-
guri, 50 care cu bol', 6 cArute
Cu cal; 40 stupi.
Comuna are o osea care o
leagd de soseaua Turnul-Severin-
Hinova-ScAplul-FlAminda-Gruia.
Are o bisericd, cu i preot
si 2 cintdretT ; 2 circiumi.
Budgetul comunei e la venituri
de 2134 leT, lar la cheltuelT, de
1098 la
Vite: 500 vite marT cornute,
23 cal, 600 ol i 44o rimAtori.
Ca loc istoric in aceastA co-
mund este de notat : eimpia-De-
ciului, in care se vdd urmele
une tabere dace. In acest loe
s'a gdsit o piatrA in forma de
gresA, pe capAtul cAreia existd
o inscriptiune romand.
Izvoarele, com. rur., in jud. 01-
tul, pl Siul-d.-s., situatA pe va-
lea si amindoud malurile Imi-
nogului, la 24 kil. de Slatina,
capitala judetuluT, si la 3 kil.
de Bdrcdnesti, resedinta plAser.
Se compune din 3 cdtune :
Izvoarele, Gugusa si Zidari, cu
o populatie de 290 familii, salí
1700 suflete, din cari 321 con-
tribuabill. Locuesc in 60 case
si 240 bordee.
Comuna e vechle. Primii sdi
locuitori, sunt unir veniti din
munte, iar alta bdjeniti de la
alte comune distruse in timpul
rdzmiritelor si cArora boerii Iz-
vorani le-ati dat adApost si locuri
de hrand. Se zice cd luat
numele de la multele izvoare,
carl curgeati pe ad, in vechime,
inaintea cutremuruluT celui mare.
In com. sunt : 3 cojocarT, 4
cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgherrsi
zi d.ari.
Mosia e proprietatea fratilor
Teodor i Mihaill Izvoranu ; are o
intindere de aproape 2000 hect.,
din cari roo hect. pAdure, a-
fard de delimitare, pe care sunt
improprietAriti 216 locuitorl, cu

www.dacoromanica.ro
lzvoARELE
625 hect. Viile sunt situate pe
Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de
com., pe o suprafata de 75
hect.
Are : douà bisericI, din carl
una s'a recladit din nod in
anul 1872, de fratiT Izvoranu
O cn alte micf ajutoare, din-
du-r pe litigä vechiul hram al
Sf. Troite si acel al Sf. Voe-
vozT ; o scoala, frecuentad. de
15 copiT, intr'un local in bune
conditiunT, proprietatea comu-
neT.
*Ud carte 113 barbatI si 12
t'eme/.
Vite :r 60 cal, wo epe, 500
bol, 125 vacT, 3000 o/ si 600
porcI.
Comerciul se exercita de 5
circiumarr.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 4269 leT 8o banT a-
nual.
Comuna e strabatuta de maT
multe retele de sosele comu-
nale si anume: 1. Barcanesti-
Balanesti, care o strabate prin
centru, de la N.-E. catre V.;
2. t'el liniT laterale, carI dad in
cea principala : una catre E.,
la cat. Zidari, a doua tot spre
E. la com. Alimanesti ; a treia
catre N.-V., spre com. Coteana.
Dealurile, carT brazdeaza te-
ritoriul com. sunt : Dealul-Iz-
voarelor, la N.-V. pe dreapta
IminoguluT ; Parvaneasca la S.,
pe stinga IminoguluT si se con-
tinua catre N.-E. sub numele
Dealul-Alimanestilor si BadieT,
dincolo de care incepe ampia-
BoianuluT. In aceste dealurT sunt
urmatoarele surpaturt Cesmeaua
g Iordache, in Dealul-Izvoare-
lor ; Zidari, in dealul Badia.
In Dealul-Izvoarelor, la V., se
afla si piscul Comoara-PelciT. Pe
toate aceste dealurl sunt vil,
locurT arabile, livezT si padurT,
ca Badia, de pe dealul cu ace-
lasT nume.
81273. liare* Dicii /14r Geograge Vol. Ir.
81
Un singur pirtd, Iminogul,
uda comuna, pe care o tra-
versead de-alungul de la N.-
E. catre V. De-alungul %raer
IminoguluT sunt mal multe pu-
turl sad flntinf : Molnoveanu,
Dinu-Vierul, Radutei, Izvorani,
Gugusani si Radia.
Se mArgineste la N.-V. cu
Coteana ; la N., cu Barcanesti ;
la E., cu Boianul si Alimanesti ;
la S., Cu Comani si Maruntei;
la V. cu Balánesti.
Izvoarele, com. rur., j ud. Prahova,
plaiul Teleajenul. Se presupune
a fi infiintata cam de 200 anT.
Este situad in tre &la Cras-
na la S. si Valea-Mare la N.,
la 39 kil, de capitala judetulur
si la 12 kil. de resedinta plaiuluT.
Se compune din dona catune:
Izvoarele si Costeni cu o popu-
latiune de 320 familii, saii 1475
suflete, din cae 250 contribu-
abilf. Locuesc in 319 case.
Are dota biserici si o mana-
stire. Manastirea s'a fondat la
anul 1812.
Biserica din catunul Izvoa-
rele are urmatoarea inscriptie:
Cu ajutorul lui Dumnezefi, tata, fiul
§i sfintul Duh, s'a ridicat aceastil Ana
bisericli, a doua oará, In zilele li cu
blagoslovenia Prea Sf. Episcop Pärintele
Filofteifi al BuzfiuluT, prin oslrdia li chel-
tuiala ctitorilor poporenT si locuitorl
din acest sat, cit O a altora de afaril
coa' ad bine-voit de a ajuta pe acest
sfint licaf, la anul 1854, preql fiind
Preotul Nicolae vi Preotul tefs.n.
Inscriptia dela usa bisericel
Costeni este urmatoarea:
Cu ajutorul lu'i Dunmezeii, al fiului
vi al sfintulul Duh, s'a ridicat aceastl
bisericil In zilele bine-credinclosulul Bar-
bu Dimitrie tirbeY Voevod, cu bine-
euvintarea Prea sfintituluI iubitor de
Christos fi Episcop al sfintel EpiscoplI
Dula D. D. Filofteiii si ostrdia popo-
renilor citunulnl Costeni f i a altor fX-
altor! de bine. Acest sfint Mea." s'a
xidicat la anul 1856, Maifi ¡s.
www.dacoromanica.ro
IZVOARELE
Parte din locuitorl sunt mos-
nenT. 70 s'ad improprietarit la
1864, ciad li s'ad dat 125
hect. Vite sunt: 69 cal si Tepe,
208 vacT, 210 capre, 564 cd §1
433 porcT.
Sunt loo stupT cu albine.
In raionul comuner sunt 6
morl si 2 pive : 5 morT si o
piva pe gira Crasna, i moad
si 1 piva pe riul Teleajenul.
coala functioneaza de la 1875;
si e frecuentad de 68 bletT sl
I° fete.
tiod carte 150 barbatT si 50
femeT.
Comuna, cu izlaz, pamtnt de
muna si padurT, are 1500 hect.
Budgetul com, e la veniturT
de 5685,15 leT si la cheltuelT
de 4647,40 leT anual.
Comerclul se exercita in co-
muna de 9 circiumarl.
Soseaua judeteana Ploesti-
Bratocea, ce trece prin aceasta
comuna, dela S. la N., tules-
neste comunicatia intre comu-
nele Homoriclul la S. si Mine-
ciurile la N.
E brazdata de dealurile : In-
carcatoarea, Caseria siVirful-Te-
isuluT, toate cu directia dela V.
spre E. sí carT serva. pentru pasu-
natul vitelor.
PoenT sunt: Poeana-MarichiT,
Poeana Burchi, Poeana-Mare
si Poiana-StineT; lar in partea
de V. a comuneT este surpatura
Rupturile.
E udata de girlele : Crasna,
Valea-Mare si Teleajenul 01 de
vilcelul Purceaua.
Piscul Gogosarul, care cade
cam in centrul comuneT, s'a
numit ast-fel de la forma sa, ce
se aseaminä cu a uneT gogosT
de matase.
Izvoarele, sat, jud. Bacad, pl.
Bistrita-d.-j., com. Rusi, situat
pe malul drept al BistriteT, in
vale, sl putin maT in jos de
11
 IZVOARELE
satul Domnita-Maria, la 12 kil.
de satul RuO. Are o popu-
latie de 56 familiI, sai1 187 SU-
flete; 2 bisericI, una ortodoxa',
clädita la 1802 de Pavel Christea,
la care sluje§te un preot din
Bacati, lar a doua catolicá, cla-
ditá in 1886 de locuitorI;
dirciumd.
Vite : 13 cal, 178 vite marI
cornute §i 25 porcI.
Izvoarele, cittun de resedintal
al comuneI Izvoarele, plaiul Jiul,
jud. Gorj.
Are o suprafata de aproape
996 hect., din carI : 62 hect.
padure, 8 hect. vil', 78 hect. li-
vezI de prunï, lar restul loc de
cultura, fin* §i p4une, pro-
prietate parte a statuluI, parte
a D-luI C. Pirleanu i a locuito-
rilor.
Are o populatie de 140 fa-
milif, salí 716 suflete, din carl
135 contribuabilf.
LocuitoriI posedä: 21 plugurI,
72 care cu bol, 4 cärute cu cal;
I I stupI; 209 vite mari cornute,
13 cal', 397 oI, 15 capre §i 64
rimatori.
Are i biserica' de lemn, facuta
de locuitori pe la anul 180o,
ca I preot i 2 cinfaretI; 4 fin-
tinI ; i cIrciuma.
Izvoarele, sat, jud. Ia0, pl. Co-
poul, com. Radiul-Mitropolid,
spre S. de satul Iepureni, situat
pe un podi§. In vechime se nu-
mea Cior4ti. E format din cite-
va case.
Izvoarele, sat, face parte din
com. rur. cu acelag nume, pl.
Oltenita, jud. Ilfov. Este situat
la S.-E. de Bucureti, 'filtre Va-
lea-Seacd i malul drept al fiu-
luI Argqul. Ad i riul Sabarul
se varsa in riul Argewl. Se im-
parte In 2 trupurI purtind nu-
mirea de Izvoarele-d.-s. i Iz-
www.dacoromanica.ro
82
voarele-d.-j. Ad i este rqedinta
primaria.
Are o bisericd, cu hramul Sf.
VoevozI, deservita de 2 preotI
§i 2 cintäretI ; o coal'a'
frecuentata de 31 elevr §i 5 e-
leve, cu Intretinerea careia sta-
tul i comuna cheltuesc anual
2184 leI. Localul s'a construit
de judet In anul 1883.
Se intinde pe o suprafata de
1925 hect., cu o populatie de
806 I ocuitorr.
Statul §i d. A, Stolojan
1267 hect. i locuitoriI 658 hect.
Proprietarul cultiva'. 797 hect.
(44 sterpe, 426 izlaz). Locui-
toril cultiva 578 hect. (50 sterpe,
30 vie).
Are i pod ; i heleg.eil.
Comerciul se face de 7 eh--
ciumarI.
Numarul vitelor marI e de
560 i al celor miel de 325..
Izvoarele, sat, face parte din
com. rur. cu acela§r nume, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt, i e situat in
partea de V. a comund. Are o
populatiune de 842 locuitorT.
E re§edinta comuna Are o
coalä.; o bisericd, cladita de
d-niI proprietarr fratil Teodor
§i Mihail Izvoranu, in stil mo-
dern.
Izvoarele, sat, face parte din co-
muna rur. Izvoarele, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova.
Izvoarele, loc, jud. Bacati, plasa
Trotu§ul, com. Grozqti, situat
nu departe de Bogdanqti, ande lzvoarele,
se vad urmele unor zidurl marI lacul numit Izvoarele, de pe te-
numite Zidurile- de -la -Izvoare, ritoriul mo0e1 Izvoarele, com.
care, se zice, ar fi ingrádit o Raidiul-MitropolieI, pl. Copoul,
vechie mänastire, unde se In- jud.
chideati locuitorif de frica TI- S., trece prin satul Zahorna,
tarilor. Altii spun, cá, ar fi
fost acolo biserica catolica,
ca la 1821, atit satul cit i bi-
serica ati fost arse de TurcI.
IZvOARELE
Izvoarele, al/cl numire a miinds-
arel' Crasna, jud. Prahova.
Izvoarele: a'eal, in partea de N.-
V. a comund cu acela§I nume,
pl. jud. Olt, situat in
dreapta IminoguluI, pe care se
cultiva 62 hect. 50 arif vie.
Izvoarele, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Vina-
tori - Dumbrava-Ro§ie, proprie-
tatea d-luI A. Blancfort.
Izvoarele, trup de mofie, in jud,
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. D oamn a.
Izvoarele, cl dure a statuld in
intindere de 950 hect., pendinte
de com. Izvoarele, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova, formatá
din trupurile : Ursoaia (15o
hect.), Plaetul sati Teleajenul
.(750 hect.) i Vatra-MändstireI-
Crasna (50 hect.)
Izvoarele, päa'ure particulara, su-
pusd regimuluI silvic, pe mo0a
Izvoarele, com. Grad4tea, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Izvoarele, pichel de granO, pe
marginea Dunärel, pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Izvoarele, pirîü, jud. Boto§ani ;
izvorqte din Ora". eni, curge pe
teritoriul satuluI Balceni, com.
Curte0i, se unqte cu piriul Tur-
cani §i se varsa. in Hliboci.
izvore§te de la
curge de la N. spre
com. Tdute§ti §i, la Capul-Dea-
luluI, se une0e cu plraiele : Ro-
tundul i Moime§ti, §i apol se
varsa in iazul Cirligul din com.
 IZVOARELE
Copoul, pl. Copoul, lar de a-
colo, curge sub nutnirea de pi-
riul Cacaina, si trecind prin o-
rasul Iasi, se varsa in stinga
riulur Bahluiul.
Izvoarele. VezT Corblia, pir1/2,
com. Brdesti, plasa Cirligatura,
jud. Iasi.
Izvoarele, pirliaf, jud. Neamtu,
izvoreste din dealurile Ciritei,
teritoriul com. Gircina, curge
spre S.-E., unindu-se pe dreapta
cu pirliasul Frasinelul ; intra pe
teritoriul com. Vinatori-Dum-
brava-Rosie, traversind, aproape
de varsarea tu!, pe partea dreap-
tä. a piriuluT Cracaul, soseaua
judeteana Dobreni-Roznovul, in-
tre kil. 18-19.
Izvoarele, vale cu pilla, jud.
Tecuciti ; trece prin satul Ger-
dana si se scurge in Valea-Po-
locinuluï.
IzvoareIe, vale cu piria, jud.
Tecucid ; vine din Valea-Malu-
renilor si se varsa in Birlad.
Izvoarele, trecdtoare, in Transil-
vania, pe la N. de manastirea
Crasna, jud. Prahova.
Izvoarelor (Dealul-), deal, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriul com. rur. Niculitelul si
Meidan-Chioi ; se desface din
dealul indita ; se intinde spre
S., inteo directie generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de V. a comunelor si
cea centrald a plaseT ; se intinde
printre piriul Boclogea si Te-
lita ; e taiat de drumul comunal
Hancearca-Niculitel; este aco-
perit pe toata intinderea cu pa-
durT de stejar.
Izvorani, sat, in jud. Ilfov, pl.
Znagovul, facind parte din com.
83
rur. Tincabesti. Este situat la
N.-E. de Tincabesti, la intilni-
rea VaeT-luT-Baron cu balta Zna-
govu/. Are o biserica lipove-
neasca.
Se intinde pe o suprafata de
1020 hect., coprinzind si o balta
si are o populatie de 251 loc.
Statul are 865 hect. si cul-
tiva. prin arendasiT sal 265 hect,
(lo finete, 590 padure). Locui-
toril cultiva tot terenul.
Comerciul se exercita de 2
circiumarT.
Numarut vitelor marT e de
130 si al celor miel de 193.
Izvorani, sat, renumit pentru vi-
nurile sale cele bune. Face parte
din com. rur. tefOnesti, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Este situat pe Valea-Izvora-
nilor, care strabate catunul de
la N. spre E. si care se vars5,
In riul Argesul.
Are o populatie de 432 lo-
cuitorT; o biserica, deservita de
1 preot si 1 dascal.
Se desparte de cat. Stefa-
nesti printr'un cleal mare, pe
care sunt plantate numaT viT si
diferitT arborT fructiferT.
O osea, care pleaca din catea
natio nata. Bucuresti-Pitesti, stra-
bate satul in tot lungul luT.
O parte din satul Izvorani
a fost cumparat de Mateid Ba-
sarab impreuna cu viile, cu piv-
nita, cu helesteul si cu casete
tul Musat Vistierul si daruite de
el manastire/ din Cimpulung.
lzvorani, deal, in raionul com.
$tefanesti, pl. Riul-DoamneT, jud.
Muscel, pe care se cultiva vie.
Izvorani, girld, ce-sl ja nastere
din mal multe izvoare si dupa
ce uta com. tefanesti, pl. Riul-
Doamner, jud. Musce/, de-alun-
gul sati, de la N. la S., se varsa
in riut Argesul.
www.dacoromanica.ro
IZVORKLUL
Izvorani, mofie a statuluT, jud.
Muscel, pl. Riul-Doamnet, com.
Valea-Mare, pendinte de Mitro
polie; arendata Cu 240 lei anual.
Izvorani, proprietate a statuluT,
jud. Muscel, pendinte de Mi
tropolia din Bucuresti; produce
anual vr'o 240 leT.
Izvorani, pida, izvoreste din
Dealut-Florestilor, in jud. Te-
cucid, com. Condrachesti, se
uneste cu Iartaganul la Capul
PisculuT, aviad un pode, si ast-
fel trec in com. Huruesti si se
varsa in Polocin, in partea stinga.
Izvoranul (Predeleanul), ed-
tun al com. Grajdana, jud. Bu
zau, cu 240 locuitorT si 56 case.
Izvoranul, schit, in jud. Buzad,
com. Grajdana, cat. Izvoranul ;
a tinut de manastirea Mihaid-
Voda si impreuna cu aceasta
de manastirea Simonoptera; as-
azi e biserica de mir.
Izvoranul (Predeleni), mofie,
a mosnenilor Predeleni, jud.
Buzad, de la care s'a rapit de
calugariT grecT carT au alipit-o de
schitul Izvoranul. Asazl e pro-
prietatea statului in com. Graj-
dana, pe care s'ad improprie-
tarit locuitorif in anul 1864; a
mal ramas tuba vre-o 22 hect.
finete, M'ara de padurca Izvo-
ranul.
Izvoranul,pddure a statuluT, pen-
dinte de manastirea Mihaid
Vocia, jud. Buzau, com. Graj-
dana, cat. Izvoranul ; are 964
hect.; mare parte seculara.
Izvonilul, com. rur, si sat, in jud.
Mehedinti, plasa Ccolul d. j-, la
30 kil, de orasul T.-Severin, si
tuata pe dealul si pe valea care
duce la apa Pesceana.
 IZVORUL
Satul formeaza comuna cu sa-
tele Boceni §i. Manul, avind peste
tot 2000 suflete, din carr 320
contribuabilr. Locuesc in 450
case.
Locuitoril posedg.: 52 plugurT,'
129 care cu bor, 14 carute ca
caT ; Io5 stupT cu albine.
Are 2 bisericI, deservite de
1 preot §i 3 cintlreV; 2 cir-
ciumr.
Budgetul com. e de 2782 leT
la veniturI §1 de 1400 leT la
cheltuelT.
Vite : 900 vite marT cornute,
46 cal, 950 oT §i 800 rimatorI.
Prin comuna trece §oseaua
judeteana T.-S everin-D u mbrava-
Dolj.
Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pl.
Ocolul. Situatg. pe malul sting
al riuluI Amaradia, la 1 1 Idl.
de Craiova. Se invecine§te la
N. Cu com. Mälle§ti ; la E., ca
com. Vulpeni §i Motoci ; la S.
cu com. §imnicul §i laV., cu com.
Almajul. Se desparte de aceste
comune prin semne conventio-
nale. Linia de N. merge de
la com. Almajul panä la com.
Vulpeni, strabatind riurile Ama.
radia §i Tesluiul pe ambele lor
malurT. Linia de S. merge de
la com. Motoci §1 pana la Al-
majul, spre V., strabatind riul
Amaradia.
La E., limita incepe din com.
Vulpeni (R.omanati), cu direc-
tlunea spre V., trece prin riul
Tesluiul §i se terming. la com.
imnicul.Linia de V. incepe
de la com. Almajul §i merge
drept spre N. pang. la com.
Malle§ti.
Are o populatie de 1566 su-
flete, din carl 293 contribuabill.
Locuesc in 390 case. tiii carte
243 persoane.
Se compune din 3 catune :
Izvorul, Cioroiul §i Cornetul.
Izvorul e catunul de re§edinta.
www.dacoromanica.ro
84
Cioroia§ul e la mijloc, Izvo-
rul la S. li Cornetul la N.
Are 2 bisericr li o capeld la
cimitir. Una in Izvorul, s'a fon-
dat la 1820 de Cucoana Catinca
Crasnareasa, a doua in Corne-
tul s'a fondat in 1869 de catre
Constantin Dosa iar capela de
la cimitir din 1891 e datorita
preotuluT Ion Preda.
La fie-care biserica se afla
cite un preot §i un cintaret.
Ambele bisericT ad cite 17 pog.
date dupa legea rurald.
Este o §coala mixta care func-
tioneaza din anul 1834. Localul
este zidit de stat §i intretinut
de comuna. E frecuentata de
6o §colarl : 16 din Izvorul, 20
din Cioroiul §i 24 din Cornetul.
Inpamintenill dupa legea ru-
rala din 1864 sunt 286 loc.
Este situata pe un deal cu
fata expusa la V., strabatuta
de mal multe vilcele cu direc-
tiunea de la E. la V. Pamintul
este compus de terenuri nisipo-
agiloase. Este strabatut de dealul
Amaradia, ce se tntinde pe am-
bele malurT ale riuluT cu ace-
'ni nume, de dealul Tesluiul
din dreapta TesluiuluT li din
Dealul-MuereT din stinga luT.
Val sunt 3 : Valea-VieT, Valea-
Pope§tilor §i Valea-UnghiuluT.
Dealurile sunt acoperite cu
vil.
Esta udata de riul Amara-
dia, care izvore§te din Gorj li
care se varsa in Jid la catunul
Troaca, din com. Cernelele. Tes-
luiul izvore§te din dealul Cru-
cile, com. Balota, li strabate o
parte din aceasta com. la E.
§i are direcfta de la N. la S.
Pe Amaradia se aflä un pod.
Spre V. in catunul Cornetul
se afla 2 b5,41 cu peste, ambele
pe mo§iile particularilor. Fie-
care are o suprafatá de 3/4 de
hect.
Suprafata intregulul teritorid
IZVORUL
comunal e de 1371 hect., din
care : loa pamint arabil, 38
fineata li 25 izlaz.
Mo§iT sunt 6 §i apartin parti-
cularilor. Intinderea lor e 1240
pog. arabile, dind un venit de
14600 leT.
PadurI sunt : Izvorul, Cioroiul
li Cornetul cu o Intindere de
400 pog. ; esente : cornT, alunT,
frasinT, emite §i cer.
In comuna sunt 5 circiumT ;
1 moara cu aburl.
CM comunale pe o lungime de
6 kil. unesc comuna cu veci-
nele sale. Un drum vechid, nu-
mit Drumul-MuereT, incepe din
orgul Craiova, se termina in
cre§tetul Carpatilor, trecind prin
aceastg. comuna.
Budgetul com. e de 3546 leT
la veniturl li de 3297 leT 12
banT la cheltuelI.
Izvorul, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., compusa din 4 ca-
tune : Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j.,
Blejani §i Ratoi. Este situata
pe Dealul-IzvorapluI §i Blejani,
la 65 kil. de capitala judetulul
§i la 4 kil. de a plg.§eT.
In vechime catunele Izvorul-
d.-s., *oldea §i Pir§ogi, formad
o comuna sub numele de Izvorul-
d..s. Catunele: Izvorul-d.-j., Ble-
jani §i Ratoi formad. o alta co-
muna, sub numele de lzvorul-
d.-j. Dela 1864 s'ad unit aceste
comune cu comuna Fata, §i
ad format impredng .comuna
Fata, §.1 ast-fel unite ad durat
pana la 1884, Aprilie, cind des-
lipindu-se de comuna Fata, ad
format o comuna noul, sub nu-
mele de Izvorul.
Are .o populatiune de 270
familiT, sad 973 suflete, din carl
308 contribuabilf. Locuesc in
212 case.
*titi carte 159 persoane.
Sunt : 3 bisericl, deservite de
3 preotl; o §coala, cate dateazg
 IZVORUL
de la 1880. Cladirea e 13110.,
proprietatea comunet, prin do-
natie facuta de d. C. Pir§oaga
in anul 1885. E frecuentan. de
16 copit.
Locuitorit sunt mopent. ET
posea : 24 caí §i Tepe, 188 bol,
250 ol i 230 porcI.
Comuna se intinde pe o supra-
fata de "75 hect.
Comerciul se face de 3 eh--
ciumarr.
Veniturile comunet se urca
la suma de 1947 let O cheltu-
elile, la 1813 le!.
osea une§te comuna la
N. cu com. Cucu-Popeqti ; la S.
cu com. Gura-Boulut. O alta
§osea o une§te cu com. Cru-
ciwara, la E. O alta, cu com.
Fata, la V.
brazdatd de dealurile : 5ol-
dea, Izvorul, Dirmanoaia, Ble-
jani O de piscurile: Caciorul,
Malaia, Zgheboasa §i Raicul.
Pe toate se cultiva vil, prunt,
sunt locurt arabile, paqunr de
vite §i padure.
udata. la E. de gira Mat-
caveta §i la V. de Girla-Boulul,
M'ara de valle care poarta numele
dealurilor i piscurilor numite
mar sus.
Se marginqte la N. O E. cu
jud. Argq ; la S., cu com. Gura-
Boulut 4 la V., cu riul Vedea.
Izvorul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j., compusa din 2
catune : Izvorul §i Popeqti.
Este situata pe valea Pes-
ceana, la 51 kil, de capitala
judetulut §i la 8 kil. de a pl4eT.
Are o populatie de 82 fa-
mili!, sati 506 suflete.
Locuesc in 97 case.
tia carte 32 persoane.
Sunt 2 biserict, una la Popeqti
§i. a doua la Izvorul.
Locuitorit sunt mopenT. ET
posea : 73 bol, 38 yac!, 6 cal
0. 208 of.
85
Vatra satulut, cu vi! §i izlaz,
are 135 hect.
Soseaua comunala inlesnqte
comunicatia comunel Izvorul Cu
comunele: Glavile la N. li Cre-
tuni la S.
Veniturile li cheltuelile co-
mune! se urca la 800 let a-
nual.
E Ludata de valle Pesceana
li Navrapita, li strinsa intre dea-
lurile Verdea li Dealul-Dosulut.
Izvorul, cdtun, al com. Trestia,
jud. Buzad, Cu 190 loc. §i. 35
case.
Izvorul, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cat. com. Greci.
Izvorul, sat, jud. Dolj, pl. Oco-
lul, com Izvorul, cu re§edinta
primarier. Are 418 suflete : 217
barbatI qi 201 femet. Locuesc
in MI case.
5tid carte 62 persoane.
CopiiI din sat urmeaza la qcoa-
la mixta din satul Cioroiul, ce
este la 280 m. Are o biserica Izvorul, sat, face parte din com.
de zid, fondata la 1820 de co- rur. cu acela0 nume, pl. Oltul-
coana Catinca Crasnareasa, cu
hramul Adormirea Maicet Dom-
nulut O acum, deservita de 1 Izvorul, vechie numire a satulut
preot §i 1 cintaret. Are 17 pogoa-
ne proprietate. Circiumt sunt 2.
Izvorul, ce)tun, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor ; tine de com. rur.
DragotWi.
Izvorul, sat, face parte din com.
rur. Sinaia, pl. Pele§ul, jud. Pra-
hoya. Are o populatie de 370
suflete.
Locuitorit acestut catun s'ail
improprietarit la 1864, parte
pe mo0a D-net Zoe Brinco-
veanu, parte pe poalele munte-
lut ColtiT-lut-Babe, proprietate
a Eforiel Spitalelor Civile din
Bucure§ti, §i. o mica parte pe
mo§ia manastiret Sinaia.
www.dacoromanica.ro
IZVORUL
Izvorul, sat, in jud. Roznan, pl.
Fundul, com. Brate§ti, spre E.
de satul Brate§ti, la 3 kilom.
de el. Este a§ezat pe o mica
patita, ce prive§te spre S.-V.
Are 64 familit, sad 284 suflete,
din cart 68 contribuabilt. Lo-
cuesc in 73 case.
Se lucreaza mult oldria, a§a
ca este in aceastA privinta in-
tliul sat din judet.
Are o biserica de lemn.
Sunt 480 vite mar! cornute.
Este legat cu ora§ul Roman
prin osea.
Izvorul, cdtun, al com. Drano-
vatul, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat la V. de tra-
seul Huid ferate gi al §oseleT
Corabia-R.-Vilcea, 2 kil. spre
S.-V. de Dranovatul. Altitudinea
terenulut d'asupra nivelulut ma-
riT este de 190 m.
Are 225 locuitort ; o biserica,
cu hramul Sf. Grigore, cu un
preot i 2 cintarett.
d.-j., jud. Vilcea.
Simioneqti, jud. Roman, plasa
Moldova, com. Cordunul.
Izvorul, mahala, in com. rur.
Lupa, pl. Motrul d.-s., judetul
Mehedinti.
Izvorul, mahala, in com. rur.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Izvorul, mote cu.pddure particu-
Jara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Izvorul. Padurea se compune
din cer, emita, corn, alun O ste-
jar, care predomina. Pe mo§ie
se afla o moara de abur!.
Izvorul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul
 IZVORUL
d.-s., com. Filiai, la S. comu-
nei se scurge In lacul Vladul.
Are o intindere de 'fa hectar si
contine peste. Inteinsul se scurg:
Fintina-Mare i Fintinile-de-la-
Capell
Izvorul,firtu, jud. Botosani, iz-
voreste dintr'un mal din tirgul
Bucecea ; trece prin satul Bu-
cecea; curge spre N., se uneste
cu piriul Vasilincea i apoi trece
In com. Costinesti si se varsá.
in Siena.
Izvorul, îrîü, la nastere din ia-
zul Costanul, de pe Invancäuti,
com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoit1, si se varsg in
riul Prutul.
Izvorul, pirtz7, jud. Falcili, izvo-
reste de sub Dealul-Circiumei-
BArbosi, trece prin sesul si com.
Barbosi si se vars1 in balta
Posta-Elanul.
Izvorul,ptrîz, izvoreste din cät.
Turculesti, com. alinesti, pl.
Podgoria, jud. Muscel, curge
spre E. si se varsã in eta Ar-
gesul, la com. Golesti-Badir, pl.
Podgoria.
Izvorul, pîth, izvoreste de la
limita jud. Gorj si se varsa in riul
Tiriia, in raionul com. Milostea,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Izvorul, izvor de apd minerala,
jud. Prahova, com. Sinaia, pla-
iul Pelesul, continind pucioasl
iod, pe proprietatea statului
si a casel Brincovenesti, situat
pe regiunea muntilor, in apro-
piere de gara Sinaia.
Izvorul-cu-Trestie, vechie nu-
mire a cittunulut Trestia, cora.
Trestia, jud. BuzAti.
Izvorul-Alb, sat, in jud. Neamtu,
www.dacoromanica.ro
86
pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-
nita, situat la 37 kil, de orasul
Piatra, pe malul drept al riulul
Bistrita si pe cel sting al piri-
iasulur cu acelasr nume.
Are o populatie de 148 fa-
miliT, san 202 suflete : 104 bAr-
batl si 98 femeT.
Stili carte 20 persoane.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura si plutaria.
Izvorul-Alb, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Hangul.
Are o populatie de 57 familii,
saa 243 snflete.
Izvorul-Alb, trup de mofie, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Buhalnita.
Izvorul-Alb, ramurcl de munit,
ce se detaseazä din masivul Ceah-
16.ului, intre piriul cu acelasT nume
Piriul-Secului, jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele.
Izvorul-Alb, pirtiaf, in judetul
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. Buhalnita ; izvoreste din
stinca DochieT si se varsa pe
partea dreapta a riului Bistrita,
filtre kil. 94-95 al soseleT mixte
Piatra-PrisAcani.
Izvorul-Anestilor, com. rur.,
sat, In jud. Mehedinti, plasa Oco-
lul-d.-j. la 20 kil, de orasul Tur-
nul-Severin ; s'a numit i Izvo-
rul-Alcestilor.
Este situatä pe valea ce duce
la Broscari, coprinsa l'are dea-
lurile Poroina i Stirmina, care
incepe din locul numit Plaiul-
Bistrita... Satul formeaza comuna
cu satele: Petrisul si Valea-Ho-
tului, avind peste tot 1821 su-
flete, din carT 285 contribuabili.
Locuesc in 300 case.
LocuitoriT posedA: 51 pluguri,
118 care CU bol, 19 ; 870
; 102 stupi.
IZVORUL-BIRSE1
Are : 3 bisericl Cu 2 preotT
si 5 cintaretl ; o scoala, con-
clusa de I invAtAtor, frecuentaa
de 30 elevl ; 3 circiumi.
Budgetul com. e la venituri
de 1708 lei, lar la cheltuelT, de
1034 lei.
Vite : 640 vite marT cornute,
19 cal, 870 ()I i 749 rimAtorl.
Prin comunl trece soseaua
Turnul-Severin - Bistrifa- Izvorul-
Anestilor-Broscari.
Se mArgineste: la E. cu com.
Broscari ; la S. cu com. Hinova ;
la V. cu com. Bistrita si la N.
cu Fintina-Domneasca. Dealurr
sunt BAsescul, Plugarul, al-Gar-
duluT, al-CacamuluT,Dragoteasa,
Suvernitul, MiclAul, Dutescul,
Peretul, Budasca i TAbgnesti,
parte acoperite cu vil si semana-
turI si parte cu pAclure.
Val mal principale sunt : va-
lea Izvorul-Anestilor, pe care
este asezata comuna ce incepe
din plaiul Bistrita si se terminA
inteo frumoasa cimpie la Ro-
gova. Mai e si cimpia Boenisca
la E.
Ca loc istoric in aceastA co-
muna sunt de notat urmele
unui vechifi drum Roman, ce
s'a descoperit pe lingI casa
preotului Gheorghe LAzano
care era asternut cu arAmicla
si platrl.
Tot In aceasta comuna, in
cgtunul Pletrisul, se afll lignite.
Izvorul-BirseI, com. rur. §i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
la io kil, de orasul T.-Severin.
Este situata pe Valea-TopolniteT,
märginindu-se : la E. cu com.
Molovatul ; la S. cu com. Bres-
nita ; la V. cu com. Balotesti,
care o desparte de Schitul To-
polnita.
Satul formeaza com. cu cAtu-
nele : Halinga, Rascolesti, Schin-
teesti, Schitul, Topolnita, Cu-
recea si Petolesti, avind peste
IZVORUL-CEL-MARE
tot 1911 suflete, din carT 350
contribuabill. Locuesc in 350
case.
LocuitoriT posea : 70 plu-
gurT, 194 care CU bol, 12 CA-
ruVe cu cal; 369 stupT.
Prin comuna trece poseaua
Turnul-S everin-Balta-Bai a-de- A-
rara., pe malul sting al riuluT
Topolnita ; iar pe malul drept
o posea duce de la Halinga
la Schinteepti.
Are 4 bisericf, CU 3 preot1
pi 7 cintAretf ; o pcoall., con-
clusa de i invadtor, frecuentata
de 30 elevT ; 3 circiumT.
Budgetul com. e la veniturT
de 5578 lei, lar la cheltuelf, de
2283 leT.
Vite: 783 vite marT cornute,
27 caT, 706 capre, 890 oT
goo litUAtorr.
Dealurr maT principale in
comuna sunt : Dealul Curecea,
acoperit cu vil, Zmeural Bobo-
cepti, Dealul-FeteT pi Dealul-Bra-
detulul, cu o pozitiune frumoasa,
acoperit Cu paclurT seculare.
CimpiT sunt : Cimpia-CureceT,
TarovatuluT, PerutuluT i Crapca.
VII principale sunt : Valea-
BirzeT, care este foarte pra-
pástioasá, valea Curecea, Taro-
vátul, Crasna i valea Topol-
nita. lar ape sunt : Topolnita,
ce ucla prin inijloc, Piriul - Finta-
nelor, Clevacetul ce izvorepte
din padurea statuluT, Supadina
Piriul-Copurilor.
In partea de V. a acestel co-
mune, in vecinatatea satuluT Ba-
lotepti, se cunosc urmele unel
bisericute, in stincile de sub
Dealul-Sfirleaculuf in apropiere
de malul drept al riuluT To-
polnita. Asemenea se poate ve-
dea pi o mica schela de piatra
care cotepte in linie curba
care da a se intelege cA aci era
sf. Proscomidie, unde preotiT
savirpead serviciul divin. De ad,
mergind pe malul drept al To-
87
polniteT, spre E., la o mica dis-
tanta., se glsesc locurr adincite,
unde, se zice, a fost un cimi-
tir roman al satului Martalogi.
Bisericuta ar fi fost a satuluT
Martalogi care a fost stricat
de nipte Tatarl ce ad navalit
asupra locuitorilor. Locul pe
unde ad trecut Mari! apa To-
polnita se numepte pi azT Vadul-
Tatarulur. Vechimea acestuf sat
se da a fi cam pe la 1200 dupa
Chr. Morminte aflate ad poar-
LA numele de mormintele Uria-
pilor sati Jidovilor de la Marta-
logi. (V. Schitul Topoluita
Schinteepti).
Izvorul - cel - Mare, pula, jud.
Vasluid, com. Scheia ; izvorepte
de sub nipte stincT de piatra,
in partea de S. a dealuluT Mun-
celul; curge pe marginea de
E. a satuluT Capotepti; primepte
in dreapta sa pirliapul Ignat, pi
care trecind pe teritoriul com.
Dragupeni se varsa in Stavni-
cul-Sec.
Izvorul-de-Jos, com. rur. pi sat,
in jud. Argep, pl. Gálapepti, pe
apa Teleormanuluf, la 16 kil.
de com. rur. Costepti (repedinta
subprefecturef), pi la 61 kil. de
Pitepti. Are o populatie de Ioo
familiT, sad 600 suflete, din cal-1
fo contribuabill ; o biserica
cu hramul Adormirea, deser-
vid. de x preot i i cintaret ;
o pcoala primara rurala.
Budgetul com, e de 1916 leT
la venit. pi de 1968 leT la chelt.
Vite: 350 bol i yac!, 75 cal,
4 asinr, 1151 o!, 2 capre qi 115
rimatorT.
Izvorul-de-Jos, sat, face parte
din com. rur. Izvorul, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 266 locuitorl. E
situat in partea de S. a co-
muna Izvorul-Frumos, sat, al com.
www.dacoromanica.ro
IZVORUL-FRUMOS
Izvorul-de-Sus, com. rur. 11 sat,
in apropiere de riul Teleormanu-
luT, jud. Argepul, pl. GAIApepti,
la 13 kil, de com. rur. Costepti
(repedinta subprefectureT) pi la
58 kil. de Pitepti. Are o popu-
latie de 972 suflete, din carT
198 contribuabill; o biserici
vechle, cu hramul SE Nicolae,
fondata in anul 1701 de pro-
prietarul de pe acele vremurT,
Paharnicul Iordache Colfescu pi
restaurad. maT in urma de pro-
prietarir, familia Perticari ; bi-
serica se intretine de proprietar
pi e deservid de un preot, un
ctntäre i un paracliser. Se vád
ruinele caselor boereptT zi-
dite tot in anul 1701 de Pa-
harnicul I. Colfescu.
Scoala primara din com. da-
teaza de la 1849.
Budgetul com, e de 3340
lel la veniturf pi de 3473 lel la
cheltu elf.
Vite: 68o bol pi yac!, 142
car, 9 bivolT, 12 asinT, 1900 or,
18 capre I 825 rimatorr.
Izvorul-de-Sus, sat, fácind parte
din com. rur. Izvorul, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt. Are o popula-
tiune de 469 locuitorT. Se mal nu-
mepte de locuitorl Soldea pi Pir.
pogi. E situat in partea de N. a
comuna Ad e repedinta com.
Are 2 bisericT, una fondatá
pe la anul 18ox, de un oare-
care Radu; s'a reparat 1837
pi la 7881, surpindu-se, s'a fácut
din temelie de Costache Pir-
paga ; a doua s'a zidit din te-
melle de loan Pirpoagl, la anul
1827, dar surpindu-se s'a rezi-
dit de C. Pirpoaga.
Izvorul-Dulce, trup de melle,
situad. in preajma manastireT
Secul, com. Vinatori-Neamtul,
pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
 IZVORUL-LULDRAGOM IR
rur. Burila-Mare, pl. Blahnita,
jud. Mehedinti.
Izvorul-lui-Dragomir, munte,
In jud. Mehedinti, plaiul Clo-
sani.
Izvorul-Muntelui, sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Blahnita.
Are o populatie de 20 fa-
miliT, salí 84 suflete : 39 bdrbatT
si 45 femeT.
Izvorul-MunteluT, trup de sat,
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
tele, com. Bicazul.
Izvorul-Munteldf, padure, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Buhalnita; are o intindere
de 1050 pog.
Izvorul-MunteluT, pirllaf, ce iz-
voreste din masivul CeahlguluT,
curge pe teritoriul com. Bu-
halnita, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, vArsindu-se pe partea
dreaptg a riuluT Bistrita, dupg
ce, aproape de vgrsarea sa, tra-
verseazg soseaua mixtg Piatra-
Prisgcani, intre kil. 84-85.
Izvorul-Puturos, izvoare mine-
rale, in jud. Neamtu, com.
88
TaslAul, pl. Bistrita, situate pe
dreapta piriuld Taslgul, in pg-
dure, spre V. satuld Taslgul ;
contin in disolutiune mult sul-
fure.
Izvorul-Rece, paig, in jud. Pra-
hoya, pl. Podgoria, com. Salda,
acoperit cu pgdure.
Izvorul-Rece, Alias, vine din
plaiul Buzgul, jud. BuzAti, udg
partea de S. a com. Salda, pl.
Podgoria, jud. Prahova, si se
varsg. in Orla Salcia, la S. de
com. Salcia.
Izvorul-R Ail, pirig, afluent al
Bistriter, in jud. Suceava, com.
Brosteni.
Izvorului (Dealul-), deal, in
jud. Vasluiù, pl. Crasna, com.
Solesti. Se intinde de la N. spre
S., pre Miga soseaua nationalä
Vasluiti-Iasi. Se numeste ast-fel
pentru cl din coasta sa despre
V. Tese un izvor mare.
Izvorului (Gira-), girld, iz-
vorqte din dreptul com. Mir-
cesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt,
curge spre S. paralel cu com.
Vlaici, 'Axiä la locul numit Cra-
cul-PutuluT; acolo primeste pe
www.dacoromanica.ro
IZVORULUT (VALEA-)
dreapta Izvorasul, isT schimbg
directia spre S.-E. si se varsg
In riul Vedita, intre cgtunele
Vlaici .si Cristesti, pl. Vedea-d.-j.
Izvorului (Gura.), mofie, in jud.
Buzan, com. Gura-NiscovuluT;
are 202 hect. arlturT, vil cu
embatic, livezT O 2 mor!.
IzvoruluI (Valea-), ?d'Are par-
ticularg, supusg regimuluT sil-
vic incli din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, com. Comarnicul,
pl. Pelesul, jud. Prahova.
IzvoruluI (Valea-), prig, in
jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriulcomund rurale Congaz,
acind limita intre cgtunele Con-
gaz si Hagilar ; 41 la nastere
dintr'un mic lac, la 0/2 kil.
spre N.-E. de satul Hagilar; se
indreaptg spre S., avind o di-
rectie generala de la N. la S.,
taie soseaua nationalg Tulcea-
Babadag-Constanta, pe la kil.
23, unde primeste pe dreapta
valea Hagilar, si, dupg ce a brAz-
dat partea N. a plgseT si cea
centralg a comuneT, dupg 1 1
kil, de curs, se aruncä in piriul
Telita, pe dreapta, aproape de
vgrsarea acesteia, in Coada-BIltiT
(lacul Babadag).

impäratului (Magura-), saa
Mfigura-de-la-Groapa-Viei,
nagurd, situatA d'asupra com.
MAgurele, din pl. CAlmAtuiul, jud.
Teleorman. I s'a dat aceastA
numire de la anul ¡877, cind
impAratul Rusief Alexandru II
s'a urcat In mal' multe rin durT pe
dinsa pentru a observa bombar-
darea Nicopoler oi mersul opera-
tiunilor de rAzbola,
impäratulul (Valea-), vale, pe linputiti (Gira-), girld, jud.
teritoriul comunel Cocargea, pl.
Borcea, jud. Ialomita.
impfirateasa, localitate, in par-
tea de N.-E. a com. StAnileoti,
pl. Prutul, jud. FAlcia, pe oesul
dintre apa PrutetuluT oi riul
Prut, pe mooia statului dintre
satele StAnileoti si V oinescu. Se
zice el pe acest loc a stat in cort
ImpArAteasa Ecaterina, in timpul
rAzboiulul dintre Ruor oi Turcf
la 1711, pentru care aceastl
localitate s'a numit ImpArAteasa.
hnpistritul, munte, in jud. Buzai,
com. Neholaoul, cu m81 m. inAl-
rime oi acoperit de pAdurl oi izlaz.
impu§catà (Crucea-), movild,
in jud. R.-SArat, pl. Marginea-
d.-j., com. Gulianca, in partea
de E., lingl riul BuzAul; are un
61878. Mando Dioftemar Morolo. Vol. IV.
Î
han situat la rAscrucirea maY incircitoarea, deal, jud. Pra-
multor drumurf.
fmputita, pifia, izvoreote din
dealul cu acelaoT nume, com.
Dumeoti, pl. Funduri, jud. Vas-
luia, oi, dupA ce se uneote cu
pirful Valea-Mare, la locul nu-
mit Gura-VAief, curge de la S.
spre N. oi se vars1 In Birlad,
spre E. de satul Dumeoti.
Tulcea, in partea E. a piloei Su-
lina, oi cea N. a comuneT rurale
Sf. Gheorghe, servind de hotar
futre ea oi comuna urbanA Su-
lina ; se formeazA in stuf; se
indreaptA spre S., tuteo direc-
tiune generall de la N.-V. spre
S.-E. ; primeote apele lacurilor :
PorculuT, Rooul oi Roouletul,
gira Bivolul, oi dupl 1 1 kil. de
drum se sfiroeote in mare, intre
muele marine No. 7 oi 8.
Mala (Muchea - ), colina si
punct de hotar, al com. CAneoti,
despre com. Grabicina, judetul
Buzla ; e ramificatie din mun-
tele Bocul.
inalfa' (Muchea-), munte, punct
trigonometric, In com. Ruoia-
vAtul, cAtunul Muscelul-Tiganul,
jud. BuzAti.
www.dacoromanica.ro
hoya, com. Izvoarele, plaiul Te-
leajenul. ServA pentru plouna-
tul vitelor.
incäul,pddure, de stejar, in intin-
dere de 85 hect., pe mooia Din-
geni, jud. Botooani.
In-ChimnitI, pisc sl Mata, in
partea de V. a com. Ceraoul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova,
unde, in timpurile vechf, sAtenif,
cari merea eraa supAratT de in-
vaziile streine, lor flcuserl gropf,
In carT-ol ascundeati avutul.
inconjuritoarea, mofie, propri-
etatea statului, in jud. Tecucia,
com. RAchitoasa. Se maf nu-
meote InconjurAtoarea - MAnAs-
tire!. Parte din aceastA mole
este acoperitA cu pAdurf.
inconjurittoarea - Mfinistirel-
Berzuntul, mofie a statuluT,
jud. Bacla, plasa TazlAul-d.j.,
COM. Berzuntul, in intindere de
4000 hectare oi arendatA cu
11000 leT.
inconjuritoarea - Manistirei-
Bistrita, trup de malle, situat
In com. Doamna, plasa Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, arendatA
anual cu 62661eT, afarl de trupul
12
 INCONJURXTOAREA-MXNXST1RET-BIRNOVA
vindut dinteinsa, numit Izvoa-
rele.
hiconjurätoarea- MänastireI-
Blrnova, mofie, jud. 'ni, pe
care se aflA nota sate i anume
Ciurbqti din com. Miroslava,
Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul,
Todirel, Piciorul-LupuluT i Cu-
rAturile, din com. Ciurea ;
nova i PIetrAria din com. Bu-
ciumi. A apartinut mArastireT
Birnova, lar du0 secularizare
a devenit proprietatea statuluT.
hiconjurätoarea -MAnästireI-
Bogdana, mofie a statuluT,
jud. Baca, pl. Trotuul, com.
Bogdana, care iT aduce un ve-
nit de 5000 le! anual.
kconjuratoarea -Mänästirei-
Ca§inul, mofie, jud. BacIti, pl.
Trotuwl, com. M1nAstirea-Ca-
Onul, fostA proprietate a ml-
nAstireT, (cit-va timp inchinatA
sfintelor locuri). AstA-zI este pro-
prietatea statului. Are o intin-
dere de 5561 hect. §i este a-
rendata cu 23200 leT anual.
inconjurAtoarea- MänfistireI-
NeamtuluI,mofie. (Vez! Neam-
tul, mo0e).
hiconjuritoarea-ManästireI-
Tasläul, mofie, pendinte de
mAnAstirea TazlAul, ju d. Neamtu,
pl. Bistrita, com. TaslAul, aren-
datA anual cu suma de 16000
leT.
hi-IzIaz, deal, jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Seimeni i anume pe acela
al cAtunulul Seimeni-MicT ; este
continuarea dealulur Carapat-
Daga i se intinde de la acest
deal lata la Durare, trectnd
prin satul Seimeni-MicT i mer-
gind printre vAile Tibrinul
I14tea i pe la S. lacurilor Dom-
90
neasca-Mare i Domneasca-MicA;
are o directiune de la E. spre
V. i o inAltime medie de 90
m., incepind de la 102 m. $1
scAzind cu cit se apropie de
Durare; este situat in partea
nord-vesticA a p14eT i cea cen-
tran. a comuneT ; este acoperit
cu verdeatA.
in-Poianä, d'hin, al com. Colti,
jud. Buzäü, Cll 120 locuitorT
35 case.
insurätei ( Pirlädeni ), com.
rur., jud. BrAila, pl. Balta, ase-
zatA pe muchia dreaptA a piriuluT
CAlmAtuiul, ce curge spre N.
E. com., la 4 kil, de viroaga
Puturosul, peste ale carel' ape se
aflA un pod. Se mArgineste la
E. cu Lacul-ReziT; la V., cu Slu-
jitori-Albote0 ; la N., cu Vi-
zirul i la S., cu Cioara-Doicqd.
Suprafata com. e de 6910 hect.
§i are o forma dreptunghiularA.
Are o populatie de 427 fa-
mili!, salí 1822 suflete, din carI
283 contribuabilT.
Are ï coalA de bletT, infi-
intatA la 188o, frecuentatA de
90 elevI; i coa1ä de fete, in-
fiintatA la 1888, frecuentatl de
28 fete; o moarA de vapor!.
DrumurI : La BrAila, spre N.-
E., pe oseaua judeteara BrAila-
CAlAra0, 47 kil. ; la Lacul-ReziI
drept spre E., 6 kil ; la cAt.
Padina, spre S.-E., prin propri-
etatea locuitorilor ; la Cioara-
Doicqti, spre S., pe oseaua
judeteand BrAila-CAlAra0, I 4 kil. ;
la TAtarul, pe lingl Movila-PA-
duchiosuluT, spre S.-V., 16 kil. ;
la Slujitori-Albote0, spre V.,
prin cAt. Caragica i Cocotati,
ii kil.
In comunA sunt 3 piete
17 strAzI aliniate. Prin comunA
trece oseaua judeteara BrAila-
CAlAra0.
S'a infiintat la 1882, prin
www.dacoromanica.ro
ilT§IRATELE
improprietArirea insurAteilor din
1878. MaT nainte se afla aci
cAt. PirlAdeni.
insuratei, sat, jud. BrAila, pe
muchia platouluT in marginea
de E. a com. cu acela0 nume,
la 47 kil. spre S. de ora§ul
BrAila. Pe la 1854 cite-va fa-
mili! din Lacul-Rezil s'ad sta-
bilit pe mo§ia statului Mue-
teanca, intemeind aci cAtunul
numit PirlAdeni, pendinte de
comuna Lacul - ReziT; pAnA la
1879 s'ati improprietArit 508 lo-
cuitorI i la 1882 s'a format
satul i com. InsurAtel. Locu-
itoriT cunosc inca acest sat sub
numele de PirlAdeni. Are o
coalA de bIetT, infiintatA la 1880,
lb treti nutà de stat, frecuentatA
de 87 bAetT; o coalä de fete,
intretinutA de comuna, infiintat5.
la 1888, frecu entatA de 34 eleve,
Suprafata satuluT e de 262
hect., cu o populatie de 340 fa-
milif, sai1 1526 suflete; 367 case;
9 dirciuml; i moarl de abur!.
Vite sunt: 820 cal, 5 asinT,
1600 oI, 6 capre i 1130 tina-
torT.
Sunt 5o stupT cu albine.
insurätei, mahala, in com. rur.
Pristolul, pl. Cimpul, jud. Me-
hedinti.
insurätei-NoT, mahala, in com.
rur. Stingdcema, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
frnelata, cätun, al com. Neho-
iaffl.11, jud. BuzAti, Cu 40 locuitorT
IO case.
hnelitif (Piatra-), munte stin-
cos, in jud. BuzAtl, com. Neho-
cAtunul Prundul.
hniratele, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Hirwva i Constanta;
ramificatiunile sale se intind
 flIRATELE
printre afluentil de pe stinga
al plriuluT Sarai, qi ce! de pe
dreapta al piriuluT Casimcea;
se ridica pana la 305 in.; este
acoperit cu finete O semanaturT.
In9irate1e, trei movile, situate
in apropiere una de alta, spre
N. de satul Tindarei, pl. ralo-
mita-Balta, jud. Ialomita.
intorsura, com. rur., pl. Jiul-d.-
mj., jud. Dolj. Rqedionta la Se-
gircea. Aqezata pe coasta dea-
luluT Intorsura qi aproape de
malul drept al riuluT Dasnatuiul.
Se invecinqte la E. cu com.
Lipovul ; la V. cu comunele Si-
li§tea-CruceT i Cioroia.5u1; la
S., cu com. Urzicuta O la N., cu
com. Virvorul-Fintinelele.
Limita linieT de N. incepe de
la dealul Caprioarele, trece peste
riul Banagiul i Valea - Slodo-
nula Linia limita de S. in-
cepe de la Mägurelele-cele-Doua
O apol trece peste Dealul-Vii-
lor. Limita linid de E. incepe
de la Bran4tea-ReoduluT i trece
pe la dealul Intorsura. Limita
unid de V. Incepe de la Ma-
gura-cu-Sipica O trece Piriul-
JivanuluT.
Terenul com, este acciden-
tat in partea de V. de dealul
Radovanul, inalt de aproape
300 m., acoperit cu vil i pa-
durI, §i care este §erpuit de
Valea.Rea O Dasnatuiul. Al
doilea deal este Dealul-Viilor,
care are directiunea de la N.
la S. O este inalt cam de 150 m.
Este udata de riul Dasna-
tuiul ca afluentiT sAT, pe dreapta
jivanul O pe stinga Banagiul
i Valea-Rea, carT se varsa in
Dasnatuiul, in dreptul cat. Ra-
dovanul.
Inainte, comuna era situad
pe locul unde este azT bise-
rica, irisa din cauza invaziunilor
turcq0, s'a mutat spre S.-E.
91.
de biserica, unde se gaseqte
asta-z!.
Se compune din dou5. cat.:
Intorsura, catun de reedintA,
pe dreapta riuluT Dasnatuiul, i
Radovanul spre N.-E., pe stinga
riului Dasnatuiul, cu o popula-
tiune de 1928 suflete ; locuesc
In 130 case li 275 bordee. Sunt
340 contribuabill.
Are dona bisericr: una in
Intorsura, fondata la 1780 de
Constantin Sari Ene i termi-
nad la 1783, lucrad de zid li
avind hramul Sf. ImparatT Con-
stantin i Elena; a doua este
in cat Radovanul, cu hramul In-
trarea in Biserica a 1VlaiceT-
DomnuluT, zidita de locuitorl la
anul 1867 li terminad la 1870;
sunt deservite de 2 preotl $1 3
cintaretl. Are dota colT mixte,
una in Intorsura li a doua in
Radovanul; cea din intorsura
functioneaza din 1880 §i cea din
Radovanul din 1889. Amindoul
sunt intretinute de comuna qi
frecuentate de 6[ coplI.
$till carte 31 persoane.
Dupa legea rurall din 1864
s'ati improprietarit 228 locuitorT
*i insuratd, lar dupa cea din
1875 s'ad improprietarit 25 lo-
cuitorT.
Teritoriul com. este de 12078
pog., dintre cae : 9280 pamint
arabil, 100 pog. finete, 600 pog.
izlaz qi 2098 pog. padure.
MoOile se numesc Intorsura
li. Radovanul. Cea d'india, in In-
tindere de 6645 pog. pamint
arabil, cu venit de 90000 leT,
apartine Eforier Spitalelor Ci-
vile din BucurWi, fosa a ma-
nastireT Fedelepiul ; a doua
este a statuluT, in intindere de
300 pog., cu venit de tomo
le!, fiind data in IoturT.
Padurile: Intorsura, in catu-
nul pi pe mo0a Cu acelaql nume,
In intindere de 300 hect., apar-
tine EforieT Spitalelor Civile din
www.dacoromanica.ro
iNTORSURA
Bucure0, fosa a mAnitstireT
Fedeleplul; Radovanul, in ca-
tunul qi pe moqia cu acelag
nume, in intindere de 550 hect.,
apartine statuld. Lemnul care
predomina este stejarul §I gir-
nita; se gaseqte qi cer.
Ville de pe moqia Intorsura
apartin locuitorilor, lar cele de
pe m4a Radovanul apartin
statului, fiind in intindere de
224 pog., $i producind vin bun.
Pe mo0a Radovanul se alía ca-
riere de plata.
Se fabrica rachid in cantl-
tate de 1500 vedre anual. Este
o moad cu abur! pe mo*ia In-
tonsura.
Pe mo0a Intorsura sunt stine,
unde se face brinza.
Transportul se face cu carde
qi. carutele pe calea judeteana
spre Craiova, care strabate co-
muna pe o lungime de 6 kil.
O pe alta comunala-vicinall in in-
tindere de 5 kil.
Circiumi sunt 7 in Radova-
nui O 4 in Intorsura.
intorsura, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura,
reedinta primarid. Are o po-
pulatie de 1478 suflete ; locuesc
In ioo case §i 1 tio de bor-
dee.
Intorsura, deal, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. intorsura,
pe care este asezata comuna
qi prin care trece limita de E.
catre com. Lipovul.
intorsura, mafie, jud. Dolj, pl.
Jiul- de -Mijloc, com. Intorsura,
In intindere de 6645 pog., cu
venit anual de 90000 le!. Apar-
tine EforieT Spitalelor Civile din
Bucuresti.
Intorsura, ftddure, judetul Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc, com. intor.
sura, pe mosia intorsura.
 ilsTTREZORCE
intre- Borce, munte, jud. Su-
ceava, ce ocupa al doilea loc
In inaltime din judet, avInd
1834.6 m. altitudine ; aflator in
com. Borcea.
Intre-Dealuri, munte, in com.
Malini, jud. Suceava.
Inire-Podurl, pda'ure a statuluT
in intindere de 770 hect., ju-
detul Ilfov. Vez! Caldaru§ani, pa.-
dure.
inire-Prahove, vechie numire,
pana la anul 1881, a satulur
Azuga de azT, saa a localitatei
unde apele Azuga i Prahovita
se intilnesc spre a forma valea
PrahoveT, jud. Prahova.
92
O data Cu deschiderea Ord
s'a dat acesteT localitatT numi-
rea de Azuga, dupa valea ce
din timpurl indepartate poarta
acest nume.
intre-Raze§I-V-Podurl, pdclure
foioasa, jud. Bacati, pl. Munte-
luT, com. Podurile; are o intin-
dere de 600 hect. 0 este su-
pusa regimuluT silvic.
intre - Rtmnice, numire vechie
a comuner i cdtunulur Jitia,
plaiul Rimnicul, de la situatia
sa la confluenta Auld Rimni-
celul, socotit ca un izvor al riu-
lui Rimnicul §i Rimnicul-Sarat;
asta-z1 se da aceasta numire
unuT catuna§, ce se afla la con.
www.dacoromanica.ro
IN-VIRF-LA-PIETRICICA
fluenta lor, situat la apus de
catunul de rqedinta, Jitia.
intre-Sibicee, cd tun, al comuneT
Mlajetul, jud. Buzati, cu go lo-
cuitori 0 20 case, situat pe Va-
lea SibiciuluT.
intunecitei, pisc, in com. Go-
lqti, pl. Riurile, jud. Muscel.
inväluitele, lac, in jud. Ialomita,
ínsula Balta, teritoriul comuneT
Dichiseni, pl. Borcea.
in-virf-la-PIetricica, numire ce
se maT da virfulur Surdqti din
com. Breaza-d.-s., plaiul Pra-
hova, jud. Prahova.
Jacota, sat, pe mo$ia cu acela$I servesc i acestur sat. Un drum jiner, la 4 kil. spre S.-V. de
nume, jud. Suceava, com. Ple- principal duce la BogdAne$ti resedinta comuner. Are o po-
$e$ti. A$ezat pe un podi$ co- (2 kit.). pulatiune de 120 locultorr, din
prins intre Dealul-Cioatelor $i cart 20 improprietaritr dupa le-
Dealul-Mare. Are o populatie Jahalea, padure, de diverse e- gea rurall, pe proprietatea d-lur
de 38 familir, sal 158 suflete, sente, jud. Suceava, com. Bog- H. Caracostea.
din carr 78 contribuabilr. Lo- dane$ti.
cuesc in 45 case. Jarcaleti sa0 Meletia, celtun,
Vatra satulur ocupa 4 Miel Jale§ul, rEü, izvore$te de sub poa- pendinte de com. Pretrele, pl.
yi 5 prajinr. Mo$ia e proprieta- lele muntilor com. Runcul, pla- Marginea, jud. Vla$ca.
tea d-lur Iordache Iura$cu, iul Vulcan, jud. Gorj ; apele-1
are 630 fákr, din cut': izo fAlcI sunt formate dintr'un singur iz- Jarcaleti,, nuntire ce ruar poarta
cultivabile, 200 t'ala' padure, vor ; ja directia de la N. spre cdtunul tefIne§ti, jud. Teleor-
130 fAlci finat, restul mla$tine S., la com. BAlace$ti se impre- man, pl. Tirgulur, com. Auto-
$1 locurr prea putin productive. una cu riul Bistrita ; se varsa in n e$ti.
Improprietdritr in 1864 sunt : Tismana, in dreptul cat Rogo-
9 frunta$1, 7 palmag i 10 co- Jari§tea, com. rur,,in jud. Putna,
jelul ; comunicatia pe acest tia
da$I, stapinind 57 falcr, 45 prj. se face pe 2 podurr de lemn, pl. Girlele, situad, mar la vale
Are o bisericä de lemn, a- unul a$ezat in dreptul malulur de Padureni, de care este des-
dusa din Leucu$e$ti de fratit Grosul, com. Balace$ti, lar cel- partita prin piriul Varsatura-
Hermeziu, cu hramul Sf. Maria l'alt in dreptul cat Vartul, pen- Mare, la 5 kil. de re$edinta sub-
Mare. dinte tot de BAlace$ti. prefectura' qi la 17 kil, de ca-
coala din Ple$e$ti serva si pitala judetulur.
acestur sat. Jap§a-Infundatä, viraagd, jud. Este udata., afara de ptriia$ul
Braila, pe teritoriul com. VA- Varsatura-Mare, si de Cacaina
Jahalea, sat, jud. Suceava, com. den!; incepe din dreptul hal- (canalul tras din Putna).
Bogdane$ti, pe mo$1a Baia, a- ter VAdeni ; curge spre S.-E. $i Are o populatiune de 466 fa-
$ezat pe ptriul cu acelag nume. se impreuna cu viroaga Zagna, mili!, saa 1880 suflete, din carr
Are o populatie de 49 familiI, la 800 in. de satul Vadeni, 395 contribuabilr. Locuesc in
Ball 191 suflete, din carr 33 con- 491 case.
tribuabilI. Jap§ea, vale, jud. Buzad, com. tii) carte 501 persoane.
Vatra satulur ocupa 22 ala Gavane$ti ; serva ca suhat Are : doua bisericr parohiale,
ImproprietaritI in ¡864 sunt : una cu hramul Adormirea $1 a
14 palma$I $1 12 coda$T, stapi- Jarcaleti, cdtun, pendinte de com. doua cu hramul Duminica Tu-
nind 30 l'acr. Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt, tulor-Sfintilor ; doul $coale, una
Biserica i coala din Rica situat pe dealul $1 valea Rogo- de bletr, construita de comuna

www.dacoromanica.ro
 JARIMA 94 AVRENI

O frecuentata de 76 elevI i a Jaristea, numele a doud paro hit, sPre S.-E, pana pe mo0a Izlazul,
doua de fete, frecuentata de 26 in jud. Putna, pl. Girlele, com. pe o distanta de 41/2 kil.
eleve. Jari§tea, avind doua bisericI pa-
Budgetul com. e de 14904,05 rohiale, una cu hramul Ador- Javreni, com. rur., jud. Bacaa,
leI la veniturl O de 14681,83 mirea si a doua cu hramul Du- pl. TrotuFil, situata pe malul
leI la cheltueli. mineca-Tutulor-Sfintilor, ambele sting al Trotu§ulta, la limita
Locuitorif poseda : 6o plugurI in Jar4tea. judetuluI Putna. Este alcatuita
de lemn §i 42 de fier, i ma- din 6 catune : javreni, rqedinta,
Ora de batut porumb (cu ma- Jarostea, sat, facind parte din pe pirtiwl Chilia, d'a stinga
nivela), 3 grape de fier. com. rur. Zavoeni, pl. Cerna- TrotuuluI; Floce0, mg spre
Vite sunt : 338 bol', ti i vaa d.-j., jud. Vilcea, situat la N. N.-E.; Heltiul, mal' la S., (intre
56 ea! O 77 porcI. com., la 3 kil, de satul Zavoeni, acesta i Javreni se af15. satele
Comerciul se exercitA in com. unde este re§edinta comuna Corbul §i Vrinceni ale comuneI
de 8 persoane. Are o populatie de 137 suflete; Bogdana), Bo4tea - BoiereascA,
o biserica, fondata la 1885. Boi§tea-Razqasca O Boi§tea- Ga-
Jaristea, deal, in raionul com. lin, pe valea TrotquluI.
Singerul, pl. Podgoria, jud. Pra- Jarostea-Fagilor, padure par- Are o populatie de 297 a-
hoya, pe care se cultiva vie §i ticulara, supusa regimuluI silvic, tolla, saa 1007 suflete : 461
sunt livezr de prunI. in raionul com. Recea, pl. Ho- barbatI i 546 femeI; 984 Ro-
rezul, jud. Vilcea. minI, 14 UngurI, 4 Franced O
Jaristea, deal, Cu directia de la 5 Izraeliti; 989 de protectiune
N. la S., jud. Prahova, plaiul Jagara, Yezer, jud. Braila, situat romina, 14 ungara O 4 franceza,
Teleajenul, com. Star-Chiojdul; in ostrovul lapa, la S.V. de 8 ro agricultor!, 2 meseriag, 5
cade in partea de N. a com. Iezerul Mala ; se impreuna cu industrial, 4 comerciantl, 4 pro-
Dobrele; in el da jap§a Larga. fesiunI libere, 25 muncitorl i
Jaristea, munte, in jud. Buzar', 7 servitorI. Locuesc in 583 case.
com. Nehoiul, intre Impistritul, jäghioara, canal, jud. Braga, in. Sunt 246 contribuabill.
Cumpenile §i riul Buzaul. Serva cepe din Jaghia ; se indreapta. Are 4 bisericI: doul in JA-
ca izlaz. catre S.-E., dupl ce ocolqte vreni, a treia in Heltiul i a
L4itarul; spre S. da. in Otmocul. patra in Bo4tea-Boiereasca, de-
Jaristea, mofie, in jud. Buzaa, servite de 2 preotI O 5 cinta-
com. Nehoia§ul, catunele : Broas- Jälfiboiul, suburbie, in Foqani, retI; 5 circiumf ; 3 mor! de apa.
ca, Bontul i Gura-SiriuluI, care despartirea I, jud. Putna. Dupa legea rurala din 1864,
se intinde intre piriul Nehoiul, s'aa dat, la 47 locuitorI, 156
rail Buzaul, pir. Siriul O mun- JänOsti, sat, facind parte din ale( O 40 prajira parnint in
tele Monteorul, format din tru- com. rur. Fagetelul, pl. Vedea- improprietarire.
purile : Bontul, Malul - CapriI, d.-s., jud. Olt. Cade la V. de Teritoriul comuneI are o in-
Sped4u1- Nehoiultif, Impistrita, comuna., intre girlele : Faurul §i tindere de peste 3500 hect.
Gherghelaul, Virful- Jari0eI §i Plapcica. Are o populatie de 6o Padurile ocupa maT mult de
parte din muntele Monteorul. locuitorI. 2000 hect, din care a statuld,
Are 3200 hect., din mil: 52 Heltiul, este de 1424 hect., iar
hect. curaturI, 270 fineata, 3 Järläul, viroagig, jud. Braila, plea- a d-luT A. Jurwu, de 37ohect.
hect. livezI, 140 hect. izlaz i ca din viroaga Zagna, aproape ProprietarI marT sont: Statul,
restul padure. Pe aceasta mo0.e de hotarul despartitor intre Do- Cu moia Heltiul §i d. Al. Ju-
se afla apele minerale Gura-la- meniul BrAilef O mo§ia Cimpi- rwu, Cu moia Floceti.
dula O alte sorginti mar miel. neanca. Se afta pe teritoriul com. Viile a caror cultura este in-
Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de semnata, aa o intindere de
Jaristea, padure, in jud. Buzar', sattil Vadeni. Parcurge o dis- 91.53 hect.
com. atina, cat. Piatra-Corbu- tanta de i kil. de unde se bi- Vite sunt : 48 cal, 581 vite
luI ; face un corp cu padurea furca: o parte mergind spre V. marI cornute, 168 pora 49 ca-
Virful-CorbuluI de pe mo0a Cor- pe moia Cimpineanca, unde pre §i 1298 Or.
bul (Floreasca); are 230 hect. se pierde, iar alta parte inergind Budgetul comunel e la ve-

www.dacoromanica.ro
 JXVRENI
niturT de leT 7092, banT 29 pi
la cheltuell de ler 2460, banT 55.
Comuna este strabatuta de
cAT vecinale-comunale,care o
leaga cu Ripile l cu cele-l'alte
comune invecinate.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluT, 6o kil. ; la Tirgul-
Ocna, repedinta papel, 23 kil. ;
la com. Bogdana 7 kil. ; la
Cdiutul, unde este statiune de
drum de fer, distanta este de
7 kil.
Jävreni, sat, jud. Bacari, pl. Tro-
tup pi repedinta comuneT cu
acelapT nume, situat pe Dealul-
Javrenilor pi pe pesul Trotu-
pulur, d'a stInga. Are o popu-
latie de to8 familiT, salí 401
suflete ; 2 bisericT, cladite de
locuitorT, din carT una vechTe
de peste 150 de anT pi ambele
deservite de i preot pi 2 cintlretl;
2 circiumr.
Vite : 15 caT, 167 vite mar!
cornute, 99 porcT pi 37 capre.
Javreni, sectie, jud. Baca, pl.
Trotupul, satul Hirja, com. cu
acelapT nume.
jfivreni, deal, jud. Baca, pl. Tro-
tupul; com. Javreni, pe care se
afla situat satul Javreni.
Jävreni, plidure foioasa, jud. Ba-
cla, pl. Trotupul, com. cu ace-
lapT nume ; are o intindere de
715 hect. pi e supusa regimuluT
silvic.
Jdera, brat, (prival), in insula
Balta, teritoriul com. Cocargea,
pl. Borcea, jud. Ialomita.
Jegilia, com. rur., in jud. lato-
mita, pl. Borcea, situata intre
com. *ocariciul I Gildaul.
Se compune din satele Jegalia
Beilicul.
Teritoriul comuneT se intinde
96 JEPI-MART
din Dunare, spre N., pe cimpia frecuentata de 90 elev1; o bi-
Baraganul, in apropiere de calea seria, zidita la 1840, deservita
ferata Bucurepti-Fetepti. Mosia e de i preot pi 2 dascalf.
proprietatea statulul, numita Je- Linga sat, peste lacul Jega-
galia i Deleanca, lar inainte lia, este un pod de lemn, ce
Brinzeni pi are o suprafata de pune in comunicatie satul Bel-
23000 hect., din carT : 7000 hect. licul cu Jegalia.
baltip, too hect. izlaz i 15000
hect. pamint de cultura. Mopia Jegälia, lac, in jud. Ialomita, pl.
tinea inainte de secularizare de Borcea, pe tarmul sting al bra-
Manastirea Dealulur. Pe terito- Borcea pi la sudul vairje-
riul com. eT se mar afla, afara gana; are forma unul seml-cerc
de com. Jegalia pi com. oca- deschis spre E. in care se afla
riciul pi Gildaul. satul tot cu acelapT nume. A-
Se arendeaza cu 148000 leT cest lac comunica cu Borcea
anual. prin trer brate. Bratul (privalul)-
Are o populatiune de 378 cel-Mic, Bratul-cel-Mare i Bra-
familii, saS 1713 suflete ; o peca- tul-Gildaulur.
la mixta, frecuentata de 90 elevI,
cu local propria cladit de co- Jegälia, vale, in jud. Ialomita, pl.
muna ; douà bisericT, deservite Borcea, ce se intinde de Ruga
2 preotI i 4 dascIII. satul Jegalia spre N., brazdind
Dupa legea rurala din 1864, cimpia BaraganuluT. Este singura
s'ari improprietarit 328 locuitorT; vale care intrerupe suprafata
in anul 1878, s'ají mal impro- plana a BaraganuluT. Aceasta
proprietarit 9 locuitorf ; se maT vale, care are o intindere de 35
gasesc neimproprietaritT 6o. kil. pi o adincime de aproape to
Teritoriul comunel este udat m., a fost albia unuT ria, ce ipi lua
de Dunare, Borcea pi de lacu- naptere din partea de N. a Ba-
rile : Jegalia, Pucioasa, Vlas- raganuluT pi se varsa in Borcea.
ceana, Matasea, Stinghea, Cur- In partea de S. a vair este la-
tinescu, Strimba pi Mistreata. cul cu acelapT nume.
Brate, carT pun in comunicatie Pe malurile vlif, Ruga satul
Dunarea pi Borcea cu lacurile, Jegalia, se afta mal multe al-
sunt: Nestea, Beilicul, Caltunul, paturT, ce at1 servit pe timpul
Nemoptiul pi Posmocul. Valle, razboaelor intre RupT I TurcT,
ce brazdeaza teritoriul comuneI a apara intrarea pe bratul Gura-
sunt : Jegalia, Rusul, Putul-luT- BaliT.
erban, Sacaua, Cangea i Putul-
CAlugáruluT. Jepi, r2a, izvorepte de sub pis
Veniturile cheltuelile sunt
i cul cu acelasT nume, com. Pre-
de peste 6000 le!. dealul, plaiul Pelepul, jud. Pra-
hoya. Curge de la V. spre E.
Jegälia, sat, in jud. Ialomita, pl. pi se varsa in riul Prahova, pe
Borcea, pendinte de com. cu tarmul drept, la S. de en. Bup-
acelapT nume, situat pe malul teni. Valea pe care curge acest
de E. al laculuT Jegalia pi pe riii se numepte de lowitorT Va-
tarmul sting al Borci.I. lea-JepiT.
Aicr este repedinta primariel
pi a judecatorieT comunale. Jepi-Marl, pisc, jud. Prahova,
Are o populatie de 1042 su- inalt de 2195 111. d'asupra ni-
flete ; o pcoall primara mixta, velulul Marir-Negre, alaturT cu
www.dacoromanica.ro
 xpi-micf 96 JIBLEA

Piatra-ArsA, jud. Prallova. A- Jerdául, deal, in jud. Gorj, com. 48 caT, I000 o! o 700 rima-
cest pisc e coltat i prapastios. Aninisul, plaiul Novaci. Se in- tori.
Despre riul Ialomita clima e tinde de d'asupra satuluT Ani-
dulce si pe ea cresc o multime nisiul-din-Deal, spre N., termi- Jiana-Mare, baltd, in jud. Me-
de jnepT saa jepr, de unde nindu-se in Plaiul-Mare al cat. hedinti, pl. Blahnita, com. rur.
s'a i dat numele. Herisesti, com. Novaci. Jiana-Mare.
Intre JepT i Piatra-ArsA sunt
niste mlastinT, carl poartA nu- Jereapänului (Piciorul-), mun- Jiana-Vechle, sat, in jud. Mehe-
mele de Lacul.Rosu. te, in com. Brosteni, jud. Su- dinti, pl. Blahnita, com. rur.
Acest munte, impreuna cu ceava. Jiana-Mare.
Jepi-MicT, cu Risnova, Sorica,
Dutca i Cumpdtul, se stApineste Jetul, adtun al com. Nehoiasul, Jianca, lac, jud. Vlasca, din
de la 15 August 1882 de M. jud. Buzari, Cu 220 IOCUitUrr josul satuluT Malul, pe propri-
S. Regele Carol I, prin cum- 40 case. etatea Paraipani, in valea Du-
paratoare facutA de la d-1 N. nareT.
Cretulescu. Jghiabul, pirliaf, jud. Baca& pl.
Tazlaul-d.-s., com. Basasti, ca re Jianca, sati Jianul, proprietate
Jepi-MicI, pisc, jud. Prahova, in izvoreste din Stinca-CrApatureT nelocuitA, ce apartine d-lui Dr.
masivul Bucegilor, alAturT cu si se varsA in Lundas. I. Niculescu, pendinte de com.
Piatra-ArsA. Bulbucata, jud. Vlasca ; are o
La anul 1846, ambiT JepT ati Jghiabul, virf de deal, jud. Ra- suprafata de too hect.
fost mAsurati de Inginerul Geor- en, pl. Tazlaul-d.-s., situat la
ge Fischtum, trimis de marele E. comuneT Basasti, si imbrAcat Jianca, pddure, supusa regimuluf
Postelnic loan Al. Filipescu. Cu padurT. Face parte din lira silvic, com. Balilestl, pl. Riurile,
dealurilor ce despart TazlAul- jud. Muscel, in. intindere de
Jeravátul, Ala, ce curge prin Mare de Bistrita. 290 hect., avind ca esente : stejar,
pl. Tirgul si Corodul, jud.. Tu- fag, carpen, jugastru i paltin.
tova. Izvoreste din com. Obir- Jghiaburile, deal, in jud.Neamtu,
seni, curge de la E. spre V. si pl. Piatra-Muntele, com. Calul- Jianul, cdtun, jud. Arges, pl. Pi-
si se varsa in stinga riului lapa, situat lingA satul Calul. testi ; face parte din com. rur.
ladul, dupl ce formeaza putin GAvanul-Valea-Rea,
marginea despartitoare intre pl. Jiana-Mare, com. rur., i sat in
Tirgul i plasa Corodul. Pri- jud. Mehedinti, pl . Blahnita, la 37 Jianul, petic de padure, de ste-
meste pe dreapta piraiele : Ri- kil, de orasul Turnul-Severin ; jar, in supratata de 72 hect.,
pa - earpeluT, BalAnesti, este situata pe loc polejnic. Sa- 72 situat pe proprietatea
nele i Docani si pe stinga pi- tul formeazA comuna cu satul statuluT Gistesti, jud. Vlasca,
raiele : Vinderei, Miroasa, Birzo- Jiana-VechTe, avind 1200 locui- pl. Neajlovul, com. GistestI-Ro-
esti, Lungesti i Balabanesti. roriT ; 189 contribuabill ; locuesc minT, situat la coltul mosid lingA
in 250 case. cAtunul Coteni sati IlfovAtul.
Jercilfii, cdtun, fAcind parte din LocuitoriT posea.: 60 plugurT,
com. urb. Urlati, pl. Cricovul, lo care cu boT, 14 carute cu pddure a statuluT in in-
jud. Prahova. cal; 116 stupT. tindere de 75 hect., pendinte de
Are o biserica, fondatA la Prin com. trece soseaua com. Fundeni-Mitreni, pl. Olte-
1804, Cu urmAtoarea inscriptie : minda-Jiana-Mare-Balta-Verde. nita, jud. Ilfov.
Are 2 bisericT, deservite de
In numele DomnuluI nostru Iisus
Christos, biserica ridicatl de robul luI 2 preotT si 4 cintAretT ; o scoala Jianul, vale, la N., de com. Ursi,
Dumnezeii Gheorghiti Urlà'teanu, la anul conclusa de i invatator, frecu- pl. Oltul-d.-s., jud, Olt. Se varsa
5804, Iulie io. S'a reparat la anul 1840. entata de 30 elevT. In girla Cungrisoara, tot in
Budgetul comuneT e: la ve- raionul com. Ursi.
Jercovátul, deat cu va, in com. niturT de 3936 la lar la chel-
rur. Bresnita, pl. Ocolul-d.-s., tuelf, de 1523 leT. Jiblea, com. rur., pe malul sting
jud. Mehedinti. Vite: 760 vite mar! cornute, al OltuluT, jud. Arges, pl. Lo-

www.dacoromanica.ro
 JIBLEA
vivtea, la 17 kil, de corn. rur. Jidanul, jas, lingl satul Podul-
revedinta subprefectureT,
vi la 59 kil. de Pitevti. Se com-
pune din 2 sate: Jiblea vi PA-
uva, avind peste tot 911 locui-
tori, din carl 165 contribuabili. Jidanul, las, format din piriul
Are g bisetici; 2 - colf primare
rurale, una de bdeti vi alta de
fete.
Budgetul com. e de 2230 leT
la venituri vi de 1488 leT la
cheltueli.
Vite sunt : 467 boT i vaci,
39 cd, 622 o!, 36 capre vi 197
rimAtorT.
Pe teritoriul acester com., pe
marginea OltuluT, se maT recu-
nosc amAvitele uneT cetAti
mal multe movile, probabil in-
arituri din timpul rázboaelor
cu TurciT de la sfirvitul veacu-
frecut.
Jiblea, sat, pe malul sting al 01-
tuluT, jud. Argev, pl. Lovivtea,
cam in dreptul bAilor CAliml-
nevti din jud. Vilcea. Are 1825
locuitorT; o bisericA, cu hramul
Adormirea, cu z preoti
d'u aret ; o vcoalA primarä ru-
rala de bleti vi de fete, Aici Jidava. La o jumAtate orl de-
este revedinta com. rur. cu a- parte de ampulung, jud. Mus-
celavf n u Me.
Jiblea, stalie de drum-de-fer, jud.
Argev, 16 kil, departe de Rim-
nicul-Vilcel, pe Unja
granita spre Tran-
silvania. Servevte de statie Pen-
tru läile CAlimlnevti, care stint
peste Olt, in Vildea.
jiblea, mofie a statuluT, cu intin-
dere de 10250 pog., din carT
8000 pog. pAdure, jud. Arges,
pl. LoviCtea, arendaa anual cu
19o5o lei. Po movie sunt:
morT si pive ; case de arendav ;
magazii; povarnA, _etc.
Jicnita, sat, jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-s., com. rur. CA,aneti.
81275. nardo Diclionar Geogrivla YO.
97
JijieT, com. Goldevti, pl. Branivtea
jud. Iavi; se scurge in apa
DobavAtul.
Hucul, in fata hanului de la
Petrovita, com. BAdeni, pl. Bah-
luiul, jud. Iavi.
Jidanului (Gira-), girlipt, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-
ritoriul comuneT urbane Chilia-
Vechie, in partea N. a plIvei
ci centralA a comuneT; are o
directiune generala de la N.-V.
spre S.-E. ; pune in comunicatie
grindul ChilieI cu balta Saon
san Babina ; este inconjuratA cu
stuf; 2112 kil. lungime.
Jidanului (Pidul-),pirtg, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bistricioara; izvorevte din partea
N., a ramurei muntilor MAgura-
Heghevul, din grupa CeahlAului ;
se varsA pe partea dreapa a
riului Bistricioara, aproape de
vi I gura ptrilavului Grintievul-Mare.
cel, spre S., pe o cimpie intinsl
frumoasA, inchisA intre dealurT,
se afLA ruinele lagArului roman
de la Jidava, cunoscute de popor
sub numele de Jidova, Gradivtea,
Uriava, pe IIIC0a. Gradivtea.
Este interesang aceastil statinne ro-
mata scrie d. Gr. G. Tocilescu In-
teo regiune unde nu se binuia a fi pii-
truns l stIpinit RomaniT T1 care ne re-
verá In acela0 timp existero unui drum
roman, care ponme de la Duniíre (Ilngi
Flitmlnda) jud. Teleorman, trecea. pe
11:10 Pitefti, Cimpulung,
Inainta pe la Cetatea-14-Negru-Vocil, do
8 pe Dimbovita In sus, pänä In Transil-
vania.
In urina sApAturilor f'Acute
acum anT, d. Butculescu a
gAsit in interiorul lagArului maT
multe obiecte romane.: arme,
www.dacoromanica.ro
JIDAVA
monede, unelte casnice, precum
cArAmizT cu inscriptiuni la-
tine.
Pe una din cdrAmizi, d. Gr.
G. Tocilescu a citit urmAtoarele
nume de soldati : Georgius, Ci-
nedus, Candidus ; apor indica-
tia : Castr(is) N(umerum) XVI.
Cu o mici cheltuiali s'ar putea ex-
plora tot laglirul l regisi alce d. To-
cilescu inscriptiunI do la poaria Ca.1-
trulut al clrut nume ponte set ascuns
acolo sub grOmezile de pietre 1 motos,
apoi adeogi Aflarea ampulunguluI
In preajma chiar a lagaruluI roman, ne
faco a bitnui exibtenta una municipiO
salí colonie, din caro s'a nIscut Ti pre-
filcut ora,u1 de ast.1-0.
Ruinele Jidavel, avezate in
marginea drumuluT, formeazA un
drept-unghid, avind latura de
N. ae aproape 120 pa!; lar cea
despre E. cam de 160 pavi.
Zidul Jidavei este de acelavi
ciment ca al ceatilor de pe
HITA DunAre vi din Oltenia.
In centrul citadeleT se vAd
ruine carT arata maT multe des.
pArtirT de camere: ad, cum se
vede, locuiati apArAtoriT muni-
cipiului. Locul unta put mare
se vede allturea cu aceste ru-
ine : rezervor de apl In timpul
blocArei fortAretei. Traditia zice
ca erad dota in carT Dacii ad
aruncat avente lor. Sub aceste
ruine se crede a fi apeduce
suterane, zice Bolliac, in gItine-
rariul» sA ti.
Fortgreata era inconjuratA cu
vanturi foarte adincl. Aceste
vanturl formad in jurul el un
semi-cene ale ami capete da.
dead in albia Aula.
Din constructia vantulul ur.
meazA cá cApItiTele luf ad avut
dota marT cavilare pe unde se
umplea vi se deverta vantul for-
tAreter la nevole.
De la Jklava, spre E., merge
cine-va la TIrgovivte ; lar spre
V. la Curtea-de-Argev. Pe aci,
13
JIDENI
zice C. D. Aricescu, de la
care imprumutam acestea, sub
ducil RominT i DomniT Ba-
sarabT, a existat un drum mare
frumos, care unea resedinta
luí Negru cu a luT Mircea, Cur-
tea-de-Arges ca Tirgovistea.
C. D. Aricescu sustine ca
Jidava este cetate daca si isi
bazeazd aceasta credinta pe mul-
tele monede dace ce s'ati aflat
In ruinele JidaveT (ale Citade-
leT) apor se intreabl : Ce
i
cauta aceste monede dace ad,
dad., inainte de Traian, n'a fost
o cetate daca, sail macar lo-
cuinte de Dad ?
Luptele de sub zidurile Yida-
wa. Negru-Voda, dupa. ce-sl ca-
pátui oastea trebuincioasa, se
puse in fruntea eT i pleca, zice
traditia. In oastea luí erati tot
felul de oamenT : Sag, UngurT,
Nemti i RominT ; insa Rominii
trel parti i Papistii o parte.
orI pe /rude trecea Negru-Vocli,
Rominil 11 intimpinad Cu rilmuff verzI,
si in nrärl de bucurie 11 insoteail multi
cale, strigind Osana celui ce vine Intru
numele Domnului, cu Libertatea i Bu-
curia.
Ast-fel veni Negru pänä. la Zirnesti,
uncle se poni ca toati curtea i ostasiI,
trimise pe Dan, fiul sui cel maI mare,
cu altil, din familia lid, si ca citY-va
pini la Coif( i pinä la Oita,
ca s opreasci In loe pe totl cilitord,
earl' se urcaii din tail, off coborad din
munte, o si-T la eu dinsil, asä nu
dea de stire Tfitarilor, vrind si-I apuce
fa'rä veste (Titaril ocupaseri cetatea Ji-
dova).
§i iati c l toate satele de sub mun-
tii nostri luaseri de stire, i esead de prin
tod.te gäurile plaiurilor sä vie tntru in-
tinipinarea vechiulul lor stipin i pärinte
dea mini de 'ajutor Mintuitorului
m osid striimosesd.
Negru Impänd toate potecile plaiuri-
lor $i ale muscelelor cu fill codrilor ea
sii privigheze toate miscärile Titarilor
sii le taie drumurile.
§i dupä ce se me opri putin la Nii-
miesti ca sd räsufle caiI, i sä
naid
ascutä snide si Bindle i securile, apoI,
dud era soarele la chindie : eCu Dum-
nezed inainte la strigi Negru.
98
lar Negra se opreste en calul sill
drept pe locul pe care stil astizI sfintul
Altar al ministirei din Cimpulung, (ad
era poiani lude) 1 cere o lancie de la
un otean, i, de &Aare, o infige In pi-
mint, In eft a intrat d'o palmä dom-
neasert.
A poi descilicil Negra si toati oastea
sa si inghenuchie Negra line lancea
infipti In piimint, scoate cliciula
turciineaseä i toatä oastea face ce face
el. §i se rugi Negra i zice : Maica
Domnulul, tu care al niscut pe mintui-
torul lumeI, ce portile Iadulul le-aI sfd-
rimat si pe Adam cel cizut Val ridicat
din groapi, roag1-1 fierbinte, cum te
roagd acum toati oastea mea si toati
rominimea, prin mine, roagi-1 sii-mi a-
jute ca sil curit de spurciiciuni Mosia
Pentru cruce mä lupt cil i
'tY void face tie locuinti sfinti In mi-
racle fa.
§i si-a ilcut semnul crucel de trel
off si toatä oastea asemenea.
§i a rupt Negra lances din fata pii-
mintuluY ca sit se stie locul uncle era
sit' se Inalte biserica Näscitoarel de Dum-
nezeii.
§i a zis Ncgru ortsteT sä imbuce ceva
si si aromeze putin, päni la cintatul
cocosulut
§i iacii cd anti cocosul pentru India
oarä i Negru-Vuevod detc semnalul de
plecare ; i totl Incilicarii, lar pedestrd
apucard lnainte, cácI sunt trupul oastel,
iar cilliretil, aripele.
§i la Apa-Sárati, dupl ce urcará d'a-
supra, incepuri totil buciumil marl si
mid (eel marl de admit i cel mid de
lemn), incepurä a trimbita de te lua fiorY
din crestet pini in tilpi, par'cii ar fi
fost trimbitele Arhangelilor -la a douä
Itnviere.
§i. la sungtul buclumilor respunserä
väile i deahirile cele giunoase si au-
ziri ed. din Romula i inteleseri a se
apropie Mesia-Negrn.
esirii bitrinil i muerile i copil
ca luminl de sed si de mesteaciin pen-
tra tntimpinarea Domnuhd, bucurindu-se
strigind: Osana celul co vine tntrn
numele DomnuluI. Bine-cuvintat fie 1211-
mele luí Negra ce vine cu paces. i bu-
curia.
§i a zis Radu-Negru si tread/ mue-
rde en bltrinil i ca copiil pe dealul de
d'asupra bisericeY de la Ain-Sire:A, (uncle
a fost ocna de sane) ca si fie la adiipost
asigurare In timpul luptel.
Rominil la vuetul malurilor ce
tisane/ de sunetul buciumilor si al stri-
gitelor, apucarä', tudI sicurea, alçiï éoa-
www.dacoromanica.ro
JIDENI
sa, altI toroipanul, alçii chiar ancle
ginilor, care se treziril, und in singele
lor, altiY in urletul clopotelor i alçii in
tipetele ucisilor i ucigitorilor. Pfiginff
plerduri minçile, 'amerintaril si-Incepurä
a se =or/ el lute ei.
Retevehl de feiii,striga osteanul de
cite off ridica Acura, off parul, od Ian-
cea, ca sit dea.
Miriste de meiii,rispundea Rominul,
oprind lovirea i trecind In parten Ro-
mtnilor
§i nu tinu mult lupta, cd Rominii
bilturi pe Titarl si aceI earl scalpard aler-
garä sd dca de stire celor d'o lege si
d'un singe ea eY, la Curtea-de-Arges ;
pe Bughea, pe Bratia, pe flul Doamna
Vilsanul. MaI marele Mires; spiimin-
tat, si plin de jafurli se ridici iute
se trase la vale, spre Dunäre, ca
lul. §i intelegind i Romind de
peste Olt cele ce se tntimplaseri, le esi
inaintea i mult omor ficuri
§i Rominil curgead din toate pirtile,
adunindu-se ca puil de gfiirdi sub ari-
pile closed si s'ad fäcut cete marl de
RominI, i litsindu-se ca siroaele munti-
lor din virful plarurilor In jos, pe adds
gidelor, luari la goanä neamul tätäresc,
si pe cel 1mbuibatl prin sate si cetiff
11 scoaseri la amp lucid, ca biltiiasil pe
lup $i pe urs la poiani
§i asa, ca sà incheiii, zice riposatal
Aninosanu, dud räsärea soarele dupd
muscele, steagul ronduese Ma pe
creasta JidaveI si pe ferestrele biseri-
cilor,
Jideni, com. rur., in jud. R.-Sdrat,
pl. Rimnicul-d.-s., pe malul sting
al riultif Rimnicul-Sarat.
Este asezata la V. judetulur,
la 5 kil. spre N.-V. de orasul
Rimnicul-Sarat, si in partea de
E. a plaseT, la 6 kil. spre N. de
Zgirciti, resedinta plaseT.
Se margineste la N. cu Slo-
bozia ; la S.-E., cu Mosia-Dom-
neasca (a orasului RimnicuI-SA-
rat); la V., cu Babeni i Zgir-
citi, despartita prin riul Rimnioul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor, fiind brazdata prin
mijloc de Dealul-Cotatculd
la E. de Dealul-Jintrul.
Riul Rimnicul-Sarat o uda la
V.3 Iazul - Morilor si Cotatiml,
la E.
 JIDENI
Catunele -carT o compun siint :
Oratia, resedinta, la mijloc, Ti-
golul i Cotatcui la N., Jideni
Flaminda la S.
Suprafata sa e de 2500 hect., Jide§ti. Vea Zidesti, no le, jucl.
din cari 62 hect. vatra com.,
636 hect. ale locuitorilor, 18o2
hect. ale proprietatei private.
Are o populatie de 575
sari 2251 suflete, din carT
580 contribuabill; 4 biserici : Jidini, deal, in jud. Tulcea, pl.
una in catunul Oratia, cu hra_ Babadag, pe teritoriul comunel
mul Sfintli Voevod, zidita in rurale Ciucurova, situat in partea
1859; a doua in catunul Jideni,
cu hramul Adormirea - Maicer-
DomnuluT, zidita In 1817; a
treia in Cotatcul, ca hramul SI.
Voevozi, zidita in 1843 ; Tigoiul,
cu hramul Sf, Constantin si E-
lena zidita in ¡857; fundatorif
sunt locuitorir ; sunt deservite
de cite i preot si de i chita-
re% (in Oratia sunt 2 cintaretT).
Are o scoala mixta, fundata. in
1863 de stat, conclusa de i tuya.-
tator si frecuentata de 69 elevr.
Cali tatea pamin tulur este bu n
sunf 1452 hect. arabile, 308 hect.
paclure, 627 hect. vil; 51 hect.
neproductive.
LocuitoriT posea.: 101 plu-
gurr ; 7 mori pe apa ; o masina
de secerat i i de treerat : 536
boT, 22 vacT, 103 caT, 21 Tepe,
714 of, 70 capre si 181 rima-
torT.
Comerciul se exercita in com.
de 25 persoane.
Cal de comunicatie sunt : so-
seaua judeteana de la Rimnicul
la Jitia, ce trece prin com.;
spre Slobozia ; spre Zgirciti-Gre-
banul.
Budgetul com. e la venituri
de 7077 leT, lar la cheltuelT, de
5136 lei.
Jideni, sat, In jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s. catunul comuna
Jideni, asezat spre S., pe &la
Iazul-Morilor. Are: 927 hect., cu
o populatiune de 107 &mili!,
99
sad 374 suflete, din carr 106
contribuabil1; o biserica.
tiü carte 54 persoane.
Neamtu.
Jide§ti. Vezi Zidesti, sat, jud.
fa- Neamtu.
V. a plasel i centrala-N. a
comuner; are o directiune ge-
nerala de la S.-V. spre N.-E.;
se tritinde printre piraiele: Valea-
Jidini, afluent al val! Bas-Chioi
pirlul Slava-Cercheza cu a-
fluentiT sai Valea-Calugarului
Jidini; Jasa spre N. prelun-
girea numita Dealul-Pelitul ; sa-
tul Ciucurova, este asezat la
poalele sale S.; din poalele sale
S.-E. ti iafi nastere piraiele
Valea-Jidini1 i Valea-Calugaru-
; luT, din cele V., 0.1111 Jidini ;
are 4 vtrfurl, care trec peste
300 m. : unul de 35o m. al 2-lea
de 341 m., al 3-lea de 311 m.
si al 4-lea de 301 m., toate
puncte trigonometrice de obser-
vatie de rangul si al 3-lea;
pe la poalele lul trec drumurile
comunale Ciucurova-Bas-Chioi si
Ciucurova-Armutli; este acope-
rit paduri in cea mal mare
parte.
Jidini pIrla, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comu-
nelor Ciucurova i Bas-Chioi;
izvoreste din poalele de V.
ale dealului Jidini ; ucla pi-
cioarele Adulta sencos Jidini ;
se indreapta spre E., avind o
directiune generala de la N.-
V. spre S.-E., avind un curs
paralel cu Valea-Calugarulta,
dupl un curs de 5 kil. numai
prin padurT, dupa ce a brazdat
partea V. a piase! si a comu-
www.dacoromanica.ro
JIDO$T1TA
ne! Slava-Rusa si pe cea E. a
comund Ciucurova, se varsa in
piriul Slava-Cercheza, pe stinga
In dreptuksatuluiSlava Cercheza.
Jidinil (Valea-), pirlit, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
toriul comunelor rurale Ciucu-
roya l Bas-Chioi, izvoreste din
poalele S.-E. ale dealului Jidinl
mal sus de satul Ciucurova ; se
indreapta spre N., avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
spre N.-E. ; curge printre dea-
lurile Jidini, Bac-Ciaus, I, dupa
ce brazdeaza partea V. a pia-
se!, pe cea V. a comuneT
curova, si pe cea S.-V. a co-
mu nel Bas-Chioi, se uneste la
poalele dealuluT Sivri-Tepe cu
ptriul Bac-Ciaus, spre a forma
impreu n piriul Bas-Chiol, ce este
un afluent al piriului Taita; are
o lungime de 4 kll. ; cursul
este repede ; maiurile sale sunt
frumoase pe ele trece drumul
comunal Ciucurova-Bas-Chiol.
Jidinii (Virful-),virf de deal, In
jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriul comunef Ciucurova ;
este punctul culminant al dea-
lului Jidini ; are 341 m. inaltime,
punct trigonometric de obser-
vatie de rangui dominind
asupra satelor Ci ucurova si Slava-
CerchezA ; este acoperit cu pa-
duri intinse i bogate ; pe la
poalele lui trece drumul co-
munal Clucurova-Armutil ; este
punct strategic important.
Jido§tita, com. rur.si sat, injud.
Mehedinti, pl. Ocolui-d..s. la 13
kil. de orasul Turnul-Severin ;
teritoriul sad apartinea odinloara
manastirei Vodita si se mArgi-
neste: la E. cu hotarul comuneT
Izvorul-Birzel, catunul S chinte$ti ;
la V. Cu proprietatea satului
Bresnita, peste care sunt comu-
nele : Marga, Virciorova catu-
JIDOTITA
nul Bahna ; la N., cu Schitul-
Topolnita precum si cu comuna
Balotesti, i spre S., cu comu-
na rurall Bresnita i eatunul
GuraVaiI de Schela-Cladover.
Satul formeaza comuna cu Jidovi, sat' i Ripa-§oimului,
satulusita, avind peste tot 1200
locuitorI, din carI 185 contri-
buabilI; locuesc in 208 case.
Locuitorif posecia: 23 plugurl,
51 care cu bol, 2 carute Cu
cal ; 312 Stupr.
'Are : 2 bisericI, cu i preot
si 4 cintaretl; o scoala., condusa
de i invdtator, frecuentata de
26 elevI si 2 eleve.
Budgetul comund e la veni-
turl de 1446 leI, iar la cheltuelf,
de 719 leI.
Vite: 690 vite marl cornute,
16 cal, 650 oT, 729 capre
66o rimatorI.
Comuna este asezata parte pe
deal, parte pe vale, si are maI
multe dealuff, dintre carI maI
principale sunt : Petrisul-Cracul-
Tabartoanel, Cioaca-Floresculd,
Bucina-Varvaria,
Ciocile- Goale, Fintina-luI-Fum
si Clulpani. VA! sunt: Valea-
Mare, Valea-JidostiteI, Valea-
Mihutesculta, Cascalacul i Oga-
sul-cu-PerI. amp este ampul-
Mare, cu o intindere aproape
de 200 pogoane cultivabile.
Prin comunä. trece soseaua
Turnul- Severin- Magheru - Bres-
nita-Jidostita-Marga-Ciresul.
Ape ma! principale In comuna
sunt: pirtul Jidostita, care se
formeaza din izvoarele acesteI
comune, trece pe linga small
si se varsa in Dunare,
satul Gura-Vaii, Susita, care se
formeazá din izvoarele satulta
Susita, ucla catunul Susita si se
varsa in riul Topolnita, spre
N. de catunul Scinteesti.
Jido§tita, pirig §1 vale, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Jidostita.
100
Jidova, vechie numire data 7,h--
tuba Cetatuia, jud. Buzali, com.
Tisaul, unde se vad si resturr
de oare-care fortificatiI.
deal, In com, rur. Dragotesti,
pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Jidovile, deal, jud. Gorj, cat.
Vacarea, com. Danesti, spre S.
de catun.
Jidovilor (Movila - ),
spre N.-E. de com. Ianca, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
cu 4 stinjenI inaltime, si un
diametru de 4 stinjenI. Se ter-
mina cu un con trunchiat. Linga
ea se afla niste gropI. Face
parte din un sir de magure ce
trec peste toate mosiile dim-
prejur.
Este invederat ca cjidov» in in-
teles de curiap nu are nimic co-
mu n Cu omonimul sag, care insem-
neazà ebreti; constatam in acelasi
timp ca in unele limbi slavice ace-
lasI cuvint desemna pe Evreil
pe urias. Prin reminiscente bibli-
ce cu greil s'ar putea explica a-
ceasta asociatiune logica in gra-
iul poporuluT ; Cu greti adica am
admite ca. se atribue cladirile
uriase, jidovilor, pentru ca eT
dup5. traditia biblica ati fost in
stare sa tortureze chiar pe Christ
si el asa sunt privitI ca piste
fiinte extraordinare ce lupta Cu
insasl divinitatea ca i titanir.
Firul intermediar si tot de-
°datá nodul cestiuneI este «ta-
tar», al treilea termen al aso-
ciatiund, care singur poate ex-
plica inteun mod satisfacator
tranzitiunea dintre ceI-l'altI 2
termenI: vidov» si «uria,s1».
Tatarul prin statura-I ercu-
leana i Infigisarea-I spaiminta-
toare, putea usor lasa in amin-
tirea poporuluI, impresiunea de
colos sati novae, ale carel urme
www.dacoromanica.ro
JIDOVILOR (MOVILA.-)
localizate, le gasim in diferite
puncte ale tare!. Rittnine Inca
a se lamuri relatiunea dintre
jidov i tatar ; sail sit vedem a
fost in trecut un popor despre
care S5. se poatä sustine cu si-
gurantä ca. a fost tatar l jidov
in acelasI timp ? Un asemenea
popor a existat si este cunoscut
In istorie sub numele de Cazar!.
Cazan!, neam de origina fino-
tatara (ea HuniI i Avarip carI
ocupa ma! toata Rusia merldio-
nala, adoptara judaizmul in se-
colul VIII-lea si subsistara ca
stat judaic peste 3 secole (1016).
In secolul al VII-lea imperiul
lor se intindea de la Don pana.
in Panonia. Bulgaril i alte po-
pulatiunI slave, chiar Ungurii ali
stat sub stapinirea lor, iar im-
peratorif BizantinI le plateali
tribut.
Cu stingerea puterd lor si
contopirea In alte neamurI ta-
tare, el nu disparura din me-
moria oamenilor. Amintirea po-
porulul devenea din ce in ce
mat vaga despre niste Thad
fostT odinioara jidovI, cad ade-
sea ati insuflat spaima locuito-
rilor, prin marimea sail puterea
lor neobisnuitä i prin nesabui-
tele lor ispravl. 0 parte din
acestT CazarI vor fi cautat de
timpuriti un adapost in judetul
Romanati i Muscel, unde pare
a se fi concentrat amintirile tra-
ditionale relative la clinsir. Aci
eI vor fi savirsit acea cladire
cu aspect ciclopic, Jidova, des-
pre care singur numaT numele
maI povatueste de acele timpurl
departate. Asezamintele i lo-
cuintele lor au lasat urme in-
semnate, cad luara in inchipui-
rea poporuluI proportiunI colo-
sale. OamenI de-o marime- -su-
pra-naturala vor fi trait dupa
gura veacultg, inteo vreme stra-
veche, despre care cel niaI ba-
trini abia 41' aduc aminte,
 JIDOVILOR (MOVILA-)
si acel oamenT uriasT poporul II
numeste Jidovr saa Tátari. DecT
jidov in sens de urjas e un re-
flex vag de la primele invazinni
atare in aceste tArT.
El concentreazA in sine amin-
tirea unuT popor tiranic judal-
zat, dispArut mal tirzia ca na-
pune ca desAvirsire, care s'a
strecurat asemenea prin valea
DunireT, i dintre carT o parte
va fi stlruit in aceste locurT,
unde gAsim numaT urme, carT
sA mal povesteascA viitorimeT
de fiinta sa in aceste locurT.
Jidovilor (Movila-), movild, la
S. de com. Cacaleti, pl. Ocolul,
jud. Romanati, InaltA de 5 stin-
jenT si lungá., adicl cu un ocol
la poale de 27 stinjenr. Virful
fi este trunchiat, si cind dar' Jieni, makala, in com. rur. Sa-
ploT se vAd oase uriase si o-
lane de lut pe care curge apa.
Poporul, fie prin reminiscente
biblice, fie prin impresia ingro- JieniI (Cotul-), com. rur., in N.-
zitoare produsl asuprA-1 de po-
porul jidovit (religios) al Caza-
rilor atribue aceste inAltimT cu-
rioase, jidovilor. Probabil, la
Cacaleti, sunt din epoca roman1
a DacieT, cAcI pe ad ar trece,
dupl restituirle ultime (Goos)
calea romana de la Drubetis la
Romula i in ruinele ce se gl-
sesc aci trebue a se aseza Cas-
tra-Noul, statiune la acea cale.
La N. de Cacaleti mal sunt
vre-o Io mAgurl: unele ar fi ser-
vit de morminte, altele de puncte
de .observatie.
Jidovina, nume ce poartA douit
dealurr, in jud. Mehedinti, pl.
Cerna, com. rur. Dilma.
Jidovina, vale, formatA de dea-
lul cu acelasT nume, com. Ar- Jietul, baltd, in jud. Dolj, pl.
mAseni, pl. Crasna, jud.
Jidovului (Piatra-), munte, in
jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com.
101
Jitia, in partea de N.; acoperit
cu pAdurl si putine pAsunT.
Jidovului (Välceaua-), väkea,
In jud. Teleorman, pl. Teleor-
man, pe mosia Doagele. Se im-
preunA cu Valea-Vircanului, a
carel gura este in Valea-Tecu-
ciuluT.
Jidul, cleal, care se formeazA pe
toritoriul com. BAlteni, jud. Olt;
brAzdeazA partea de N.-E. a
com. Coteana, pl. Siul-d.-s., fu-
tre valea DirjovuluT, vilceaua
cu acelasT nume i Valea-Bre-
beneluluT, care se uneste cu a
DirjovuluT la S. de cAt. Bre-
beni-Romini ; se intinde pe o
distantA de 3 kil.
marinesti, pl. Motrul-c1.-s., jud.
Mehedinti.
E. plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, lingá. Olt, pe soseaua
Izlazul-Stoienesti, /a 26 kil. de
Caracal si la 20 kil. de Cora-
bia, formatA din satele Jieni
PlAviceanca. Altitudinea te-
renuluT d'asupra niveluluT mAriT
e de 87 m.
Are o populatiune de 164 fa-
miliT, sati 750 suflete, din carT
133 contribuabilY; o bisericA,
hramul Sf. loan (1854), deser-
vite de I preot si 2 cintAretT ;
o scoall primará de gradul II;
5 stabilimente cornerciale.
Vite marT sunt 845; vite raid,
1332 porcl, 330.
Budgetul com. e de 2663 Id
la veniturT si de 2649 lei la
cheltuelT.
Jiul-d.-j., com. Rozistea, asezatA
pe mosia bisericei Madona-Dudu.
Se scurge in balta Ochiul. Este
formatA din revArsfixile riuluTpul.
www.dacoromanica.ro
JIGALE
jletul, piriii, in jud. DOG, pl.
com. CAciulAtesd, curgind
pe lunca Jiulur, cu directiunea
de la N. la S. Se ¡nearca pe
stinga cu piraiele SAstAlui si Pie-
trisul si dupA confluenta aces-
tor ape se varsá in balta Pie-
trisul, din pAdurea Sadova.
Jigalia, com. rwr., in partea de
S. a pl. Mijlocul, jud. FAlcia,
mArginitA la N. cu com. Tiful,
la E. cu Urdesti si la V. cu
jud. Tutova.
Este formatA din satele: Ji-
gala i Riscani, cu o populatie
de 210 familif, saa 697 suflete,
din carT 145 contribuabili.
Locultorii supt rAzes1 si se
ocupA pe lingA agricultura si
cu cultura villar si a livezilor.
Are o bisericä si o scoalA.
Este udatA de piraTele Jiga-
lia, Dodesti si Sipotul.
Vite: 2189 vite marT cornute,
2175 oT, 50 caT pi 167 porcT.
Jigalia, sat, In partea de S. a
com. Jigalia, pl. Mijlocul, jud.
Falda, asezatl pe ses si parte
pe coasta dealultd despre V.,
prin care trece piriul Jigalia.
Are o populatiune de 89 fa-
mili!, sal 423 suflete, din carT
89 contribuabill. LocuitoriT sunt
rAzesT si se ocupa cu cultura
villor si a livezilor.
Are : o scoalA, infiintatA in
1886, frecuentatA de 12 elevi;
o bisericA vechie, Cu un preot.
Jigalia, pIrtu, izvoreste din com.
cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
jud. Elida, trece pe teritoriul
com. GAgesti, unde spre S. de sa-
tul Jurcani si se varsa in dreapta
Elanultd.
Jigine, parare particularl, su-
pusl regimuluT silvic, in jud.
Vilcea, pl. Oltetul-des., com.
SlAvesti.
 JIGORANCE! (PIRIUL-)
Jigorancei VezI
GaurenceT (Piriul-), piriO, com.
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas-
Jigoreni, sat, in -partea de V. a
com. Tibanesti, pl. Funduri, jud.
Vasluiii, situat pe coasta dea-
lulul format din des-
fiintatul sat Glodeni, mal la S.
de Jigorani. Are o suprafatá de
21 hect. si o populatie de 55
fam. sati 266 suflete.
Are o bisericA de lemn, re-
construita de loan Carp la 1813.
Catapetezma bisericeI dateaza
de la 1695, zugrAvitä de un
pictor Mihail Zugravul, scris
cu litere elin e : ciituatl Zcoyea%og
1695».
Vite: 220 vite marI cornute,
37 cal', 326 oI, 7 capre i 102
rimatorI.
Jigorenilor (Dealul-), ramifi-
care din sirul de dealud ce
vin de la N. spre S. din jud.
Iasi si se intind si in com. Ti-
banesti, jud. Vasluiti ; pe coasta
acestd deal e asezat satul Ji
gorani, iar pe culme are padure.
Jipa, plasd, in jud. Botosani, asta -zI
unita cu plasa tefanesti, nu-
mita dupa riul Jijia care o strA-
bate de alungul. Se intinde la
V. de pl. S teflnesti, pe valea
Jijia si dealurile ce o marginesc
de ambele partí. Se mArgineste
la N. cu jud. Dorohola ; la E.,
cu plasa tefanesti ; la S., cu
jud. Iai, i la V., cu pl. Tirgul
Miletinul.
Se compune din 6 comune :
Cominddrefti, cu satele :
Comindaresti, Pogoresti, Radeni,
Rauseni, in partea de S. a
plaseI.
Buimdceni, cu satele : Al-
besti, Buimaceni, Capul-PAdurd,
Craciuneni, Petresti iSatrareni,
in centrul plasel.
102
Dingeni, cu satele Blvo-
lari, Buhaceni, Buneni - Florir,
Buneni - Stihif, Dingeni, Iaco-
beni-VechT, Iacobeni-Nd si Stra-
hotinul, in partea de N. a piase.
Todireni, cu satele : Cobi-
ceni, Hlipiceni si Todireni, la N.
de Comindaresti.
Trupyti, Cu satele : MA-
scAteni, Hulubul-Vechiti, Hulu-
bul-Noi1 i Trusesti, la N. de
Buimaceni, in centrul plaseI.
Ungureni, cu satele : Dur-
neti, Iepureni, Sapiveni, Ungu-
reni-Jianul i Vicoleni, la N.-V.
de Dingeni.
PAmintul este de calitatebuna,
prielnic pentru agricultura.
Dealurf. De ambele 041 ale
JijieI se intind coline i dealurI
intretaiate de vaI i ptriiase;
ele ají directia de la N. la S.
maT cu seama cele din sano..
si se termina in apropiere de
Jijia.
In dreapta Jijid avem urma-
toarele dealurI : Dealul - de-la-
Lutarie, Dealul-de - la - Steag
Dealul-de-la-Vie, in com. Ungu-
reni ; Dealul - Strahotinuld, in
com. Dingeni-, Dealul-FrAsinei-
lor, al-Hulubuld, al -MoriI, al-
PriseciI saü Coltusoruld, al-Ra-
diuluI si al-Vid, in com. Tru-
sesti ; al-Rausenilor, al-Vid, al-
Comindarestilor, Topala si Pun-
geni, in com. Comindaresti.
In stinga sunt :
Holmul- de - la - Vie, in com.
Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in
com. Trusesti ; Holmul, Hin-
giraul si al-Bucelor in com. Bui-
maceni ; Misir, Geamalaul, in
com. Todireni ; Ciurgaul,
lasa, al-Pogorestilor, Cracalia, in
com. Comindaresti.
Vdi le. Cea me mare vale este
a Jijid, care strAbate plasa in
tot lungul säü, apoI Valea-Dri-
sleT, Siena, etc.
Riurt. Jijia e cel mal insem-
nat ; uda toate comunele a-
www.dacoromanica.ro
J'UTA (MASA)
cesteI plasI: Ungureni, Dingeni,
Trusesti, Buimaceni, Todireni, si
Comindaresti.
Prim este in dreapta : Piriul-
Ciobanuld, in com. Dingeni ;
Drislea, in com. Trusesti ; Piriul-
Cociugenilor, in com. BuimA-
ceni ; Siena, la Todireni i Pi-
riul-Livezilor, in com. Comin-
daresti.
In stinga : Piriul-BanuluI,
HritculuI i Moroaica, in com.
Dingeni ; piriul Albesti, in com.
Buimaceni; al-Rusilor, Duraucul
Hulturul, in com. Comindaresti.
Sunt 40 lazurl.
Suprafata piase! e de 39950
hect.
Producliunt. Cerealele, fine.
tele si imasele, ocupa cea mal
mare parte din teritoriul plAseI ;
padurI i vii sunt putine. Din
39950 hect. intinderea plaser,
20000 hect. o ocupa semana-
turile, 1948 hect. padurile, din
carl 409 hect. ale Statuld, lar
restul de 17593 hect. Il ocupa
finetele, imasele i locurile sa-
telor.
Sunt fo86 stupI cu albine.
Padurile se exploateaza
produc lemne pentru construc-
tie i pentru foc.
Sunt 7 morl de apa si 8 de
aburI.
Comerciul se face cu cereale,
vite, bluturI si lemne ; pietele
de desfacere sunt : Botosani, Su-
lita si Stefanesti.
Drumurt. Are -cite-va sosele
care o intretae de-a curmezisul,
precum soseaua BotosAni-Ste-
Pánesti care trece prin Trusesti,
apol Botosani-Saveni prin Din-
geni. Calea ferata Dorohoi-Iasi
trece prin Jijia.
Populaliunea. Numarul fami-
Mor e de 2525. Sunt 10035 su-
flete, din cae 2268 contribua-
ba
Administra/jet. Plasa Jijia e
unja in administratie cu plasa
 JIJIA
Steanesti. Are 6 comune cu 6
primart i ajutoarele lor.
In privinta sanitara i judi-
ciara, e reunita tot cu plasa Ste-
fanesti.
Are: 19 bisericf, Cu 12 preoti
si 27 cintaretT ; 7 scoale mixte,
conduse de 6 InvatatorT i fre-
cuentate de 285 baeti si ro fete.
Jijia, ria, izvoreste din tintina
Balaneasa, din padurea de pe mo-
sia Hiliseul-Curt, com. Hiliseul,
pl. Cosula, jud. Dorohoiii. Acest
riu pleaca in forma de mic
011as, a carui volum de apa
se tot mareste treptat in cursul
sall prin alte pirtiase ce pri-
meste pe dreapta i stinga
sa; aceasta forma mica o Os-
treaza pana la intrarea sa in
IezersailLacul-Dorohoiuluf, prin
care trece de alungul i prin
toijlocul luf, formind un curent
ce se poate observa destul de
bine cind timpul e lini.$tit $1.
apa Iezerului e tina. La esirea
diii Iezer, volumul apel fiind maT
matit, incepe a se insemna mal
mult in forma de riusor. Pentru
aceasta unif geograff, Ii dail
obirsia de la Lacul-Doroholuluf.
Esind din lac, trece pe alaturea
cu orasul Dorohoiul, prin partea
de E. si se tasa in jos spre
S., prin mijlocul judetului udind
satul : atinge in
Valea-Tiganulta o mica parte a
satului Gafencu i partea
S. a satulul Hiliseul-Virnav, de
-unde indreptindu-se mal spre
S. traverseazalacul Dorohoiul
partea de N.-.E a orasului Do-
rohoiul ; distanta de la °bit-0a Ji-
jieT pana la orasulDorohotul este
aproximativ de 20 kil. De ski
indreptindu-se cani spre E. tra-
verseaza partea de N. a satului
Broscauti i partea de V. a sa-
telor Carasa i Miclauseni, de
nade bufad directiunea spre E.
udá, pe o distanta de 20 kil.
103
satele Corlateni,. Vladeni (Fan-
dolica), Tautesti (Podul-lui-Sta-
mate), Barzesti ì Plopeni-Mict
situate pe malul drept al riuluT,
satele: Dimachent, Mateen',
Mindresti, situate pe malul
drept. Strabat e catunele sa-
tului Plopeni-Marf, apea, eonti-
nuind a curgç in directiunea
S.-E., uda satele Vicoleni-Mici,
Vicoleni-Mart, Dingeni, de nade
schimba directiunea çam spre
S., Guhaceni i Cruce.$ti situate
pe malul sting si satele Sapt-
reni, Jepureni, Iacobeni, Stra-
hotin i Hulubul situate pe ma-
tul drept. La satul Iacobeni
Jipa trece in jud. Botosani, apor
de la satul Trusesti, continua
cam spre S.-E., trece aproape
de satul Mascateni (malul drept)
Albesti si Buiralceni, malul sting
Setrarent, CraciuDeni, Jumatateni
Todireni (malul drept). La
Todireni primeste pe malul drept
riul Siena. Continua in aceeasT
directie (S.-E.), udind satele Hi-
pliceni, Cobiceni, Rauseni, Co-
mindaresti , Radeni ha - Buzill,
Ghitesti, Buhaeni, Soldant si
Vlddeni (malul drept) si satele
Pogoresti, Stolniceni, Glavanesti,
Andreeseni, Spineni, Epureni
Iacobeni (malul sting.) La S.
satului Vladeni primeste riul
Miletinul. De la Comindaresti
pana la Andreeseni riul Jjjia
formeaza hotar intre judetul
I3otosant i Iast, lar de la Andre-
eseni spre S. curge in jadetul
Iast.
De la Comindaresti-Stolniceni
pana Ja Vadeni-Gura-Miletinu-
luT, largimea vaer variaza intre
1 kit. si 2 kil. l jumatate, con-
tinuind aceasta largime pAna in
dreptul satelor TigAnqti,,malul
sting i Radiul-Mitropolier malul
drept, unde se uneste cu pesul
Prutului. De la gura Miletinulul
pina in $esul Prutului udä satul
Tiganasi, pç rnalul sting si trece
www.dacoromanica.ro
JIJ1A (Rit)
in apropierea satelor Movileni,
Larga, Epureni, Tipilesti, Radiul
Mitropoliet, pe maluldrept. De
aci riul Jijia continua a serpul
in sesul Prutului pe sub malul
drept, formind maT multe cotiturT
printre satele :
Cotul-lui Ivan, Chi-
sarai, Medeleni, Lazareni, Gola-
esti, podul JijieT, Bosia, de la Min-
zatesti, malul Prutulut, Coada-
Stincel, Ungheni, Cristesti, Tu-
tora si Chipuresti, la N.-V. ca-
ruia se intruneste cu riul Bahlu iul.
Continua a curge, ciad prin mij lo-
cul s esulu!ctnd pe sub mal u/ drept
printre satele : Osoiul, Moren',
Prisecani, Costuleni si MdcAresti,
de unde trece in judetul
De la E. satului Costuleni si
pana in dreptul satulut Ma-
caresti, riul Jijia formeaza hotar
intre judetul Iasi i FalciO, apoi
continuind in directia spre S.-E.
formeaza mal multe coturt in
sesul Prutulut, lasind In stinga
la o departare de la i pana la
2 kil. satele: Coltul-Cernef, Sa-
lagen Cotul-Bucuresti, Grozesti,
Copaceni, Zberoaia si Scoposeni,
situate pe malul drept al Prutu,
luT ; lar pe dreapta !asa la
kil, satul Bohotin, in dreptul
canta primeste riul Bohotinul ;
apor se vana in riul Prut, la
N.-E. de ptchetul No. 8 futre
coturite Popina I Paisa.
In cursul Aú Jifia primeste
roa! multe pirate, dintre care
cele wat principale le primeste
in jud. Iasi, i anurne: Miletinul,
Jijioara, Larga, Puturoasa, RA-
chita? Reldiul, 'Marca, Moora,
Covasna $i r. Bahluiul In dreapta
sa; iarA In stinga Ciocanul,
Puturosul, Capul-DealuluT, Cara-
Gheorghe, Suricea, Tureul, Bo-
seni, Puturosul, Uluci, Sipotile
Fundoaea.
Apa JijeT e mal mult de o
coloare galbuie turbure, din
cauza straturilor de pamint hie.
JIJIA (Rttl)
los ce-1 formeaza albia ; in unele
partT se gasesc i straturT ni-
sipoase; are multa compozitie
vegetala din cauza arborilor
a plantelor acuatice ce cresc
pe marginele apeT i prin mla-
tin ele permanente fonriate prin
varsdrile luT ; ceea-ce da apeT
coloarea cam verzie in timpul
secetos.
Apa acestui ria e foarte sca-
zuta in vremurT de seceta, lar
In timp zlotos are asa abon-
denta de apa in cit l'ese din
malea si acopere sesurile din
valea sa, avind aspectul unuT
fluvia i producind in acel timp
mart pagube recoltd samána-
turilor si finatelor. Aceasta pro-
8 m. spre gura eT.
vine din cauza ca pe toata
lungimea vaeT pe unde curge Jijia, vale. Vez! Jijia, ria.
1.1111, atit pe dreapta cit si pe
stinga se afla nenumarate vAI Jijila, com. rur., in jud. Tulcea,
piriiase cari duc apele lor
ce curg de pe dealurr prin
topirea omatuluT i prin caderea
ploilor, In valea riulur. Aceasta
vale fiind mult mal plana n'are
scurgerea repede, in cit apele.
se string in volum mare si de
alce revarsaturile se produc ade-
In general malurile rluluT sunt
micT, fiindca cea mal mare
parte a cursuld saa este pe
loc ves; unde curentul apeT este
mar repede, i pauta sesuluT
mal ridicata, malurile sunt la
inaltime de 2-3 m., formate
prin mincaturile de apd ; In unele
locurT pe unde terenul este mal
ridicat, pe acolo Inaltimea ma-
lurilor se ridica de la 4-6 m.
Jijia este de mare folos po-
pulatiuneT, cad procura apá ani-
malelor domestice, pune in mis-
care morI pentru macinat
produce peSte pentru hrana.
Pro du ctiunele acestuT ria sunt :
pestI, rad ì chiscarr; scoicT
sunt atit de ráulte, In cit se
poate zice ca este hrana zilnica
104
a lociaitorilor ce traesc prin
satele de pe valea JijieT. Mal
produce prin unele localitatT pa-
durr intregr de stuh, care se
in trebuinteaza p e n tru acoperitul
caselor si la diferite trebuintI
de ale gospoddrid rustice.
Valea intinsä i frumoasa prin
care curge 11111 Jijia, este lo-
cuita ; pe intinsele sale sesurT
se afla : sate, locurT de cultura
intinsa, finate i imasurT pe
carT se cresc cu multa inlesnire
cirdurT de vite marl cornute, oi
cal.
Latimea vaeT in toata intinde-
rea el variaza intre 5 si io kil.,
lar a riuluT de la 2 la 4 si chiar
plasa Mdcin, situata in partea
vestica a judetuluT, la 90 kil.
spre V de orasul Tulcea, ca-
pitala judetuld, si in partea N.
a plaseT, la 6 kil. spre N. de
orasul Macin, resedinta plaseT.
Are o populatie de 310 fa-
miliT, saa 1005 suflete; o scoala
mixta, fondata in 188o de lo-
cuitorl, frecuentata de 95 elevI ;
o biserica, cu hramul Sf. Gheor-
ghe i Sf. Dumitru, ziditá, la
1859 de Malestrul Alexie cu
parintele Mihaf si cu locultoriT,
Cu un preot si un cintlret.
Calitatea pamintuluT e buna.
Se InArgineSe la N. cu com.
Vacareni ; la S. si S.-V., cu o-
rasul MAcin, despartindu-se prin
dealu ri le Chela si al-Pritopanu la;
la S.-t., cu com. Greci ; la E.,
cu comuna Balabancea, de care
se desparte prin dealul Piscul-
Inalt-si-Tutuiat si cu com. Lun-
cavita, despartindu-se prin dea-
lul Pietrosul.
Dealurile earT brAzdeaza co-
muna sunt cu virful SA-
rAria (109 m.), la S.; Culmea-
www.dacoromanica.ro
JUILA
PricopanuluT, ca virful Sulucul
(364. m.), la S.-E. ; dealul Pis-
cul-Inalt-si-Tutuiat, la E., pre-
cum l Pietrosul, cu Virful-Chi-
tlis (97 m.) ; Sevastin, Dealul-
Milcovulut, Dealul-Cardrilor, la
N.; Dealul - Stubeiulur, Piscul-
Dasaluluï, prin interior, spre
S -E.; Ortiga (110 m.), Aga-
nim, Baranga (20 in.), la S.-V.
Movilele sunt naturale ca Mo-
vila-luT-Mos-Staicu (30 m.), La-
zdr Nadoleanu, (45 in.), la V.
Apele care o udA sunt: va-
lea hila, prin mijloc, trecind
si prin sat; afluentif saT sunt :
Valea-PopeT, Valea-Larga, Va-
silica, Valea - Bostanelor, Va-
lea - Grecilor, la S.; Valea-luT-
13ran i Valea-Nucarilor, la N.;
Girlita-CuticeruluT la S.-V.; Pri-
valul-CoticeruluT, la V., care stra-
bate grindul Zgamira-Mare
al-CoticeruluT. BAltT sunt : Balta-
Ilenilor, Somora, Rotunda, Ti-
nosul, Baghia, Spinaul, Zme-
oaica, Opinca, toate la V., avind
o intindere de 500 hect.; balta
Jijila, de peste 6o0 kil., la N.;
contine peste, al caruf venit e
al statuluT.
Suprafata comuneT e de 1854
hect., din carT II0 hect. ocu-
pate de vatra satuluT, restul al
locuitorilor ; numai baltile sunt
ale statuluT.
LocuitdriT posea : 112 plu-
gur1; 898 bol i yac!, 296 cal,
1711 oT, 41 capte, 291 rimatorf.
In com. sunt 6 comerciantl.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 3000 IeT anual.
C61 de comunicatie : Soseaua
nationala Tulcea-Isaccea-Macin,
ce trece prin sat, drumur1 no-
munale laVacAreni, Madn, Greci
si Luncavita.
Se zice cd. acest sat a fost
fondat de T'Atar!, acum vre-o
200 de anT, cind aa fost gonit1
de RusT din Crimeea. Rominif,
carr aa venit ad, se numeaa
 J1J1LA
Dicieni din Dicia saa Dacia,
dupa cum aratA si un dicton
al lor: Dician cu coporan (suc-
man), .zcoporan cu
Rusif in rIzboaiele lor cu Turcii,
luaa pe Romtni si-T duceaa in
Basarabia ; insa pe la 1817 ne
maI putind suferi dominatiunea
lor, ei fugirA unul cite unul,
venira in Dobrogea, fundara sate
intre care si Jijila, de unde ati
facut pe TatarT sa piece in alta
parte.
Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul comuneIor
rurale VAcareni i Jijila (acesteia
apartinindu-T putin); maf poarta
numele de balta Garvan, de
la satul Garvan, care este ase-
zat nu departe de dinsa ; este
sittiata in partea N.-V. a plAsel,
in cea vestica a comuner VA-
careni i cea nordica a comunei
Jijila; este formata de o mare
varsare anterioara a DunareT,
cu care comunicA direct prin
Girla-lui- Coca i a-Combrei si
indirect prin alte mal multe
brate; in partea nordica se des-
face Balta-LatimeT, care devine
apoi Girla-LatimeT; se ridica
spre N. si apor se incovoae ca
o potcoavA, spre a se devarsa
in Girla-Mare, i prin aceasta
In gira Luncavita; prin Girla-
LAtimeT, primeste apele baltilor
Stanimirul, Mocanul, Combra .si
Plosca; in partea de E., Dea-
lul-cu-Monumentul, Bugeacul
al-Cararilor, ig trimet ultimele
lor ondulatiuni ; tot pe malul
estic, care este uscat pe end
cel vestic este marginit de stuf
baltos, se afla ruinele cetAtuel
Gherma, satul Jijila; in Jijila se
varsa piriul jijila; are o for-
ma dreptunghlulara, cu o intin-
dere de aproape IO kil. patrati,
(sari moo hect.), din .carT 150
hect. numaT apartin comunei
jijila; centine peste bun si
64975. Marolo Diolionar Geogralo. Vol. In
105
mare cantitate, care se exporta
prin comunele VA.careni, Jijila,
in Macin, Braila si Galati; pe
malul saa de E., merge drumul
comunal Macin-Jijila-Azacliul.
Ana, pirig, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul comunelor
rurale Vacareni i jijila ; iT la na-
stere din poalele de N.-V. ale
dealului Piscul Inalt-si-Tutuiat;
se indreapta spre N., avind o
directie generall de la S.-E.
spre N.-V., i, dupa un curs Jijioara, iaz, format de piriul Ji-
de 12 kil., se varsa in balta jioara, pe teritoriul satului Po-
Jijila, in partea despre E., tingeni, com. Movileni, pl. Co-
linga satul Nita, pe care II pout, jud. Iasi ; e bogat In stuh
uda spre N.; cursul saa este re-
pede ctt-va timp i apoi se in-
cetineste ; o mica distanta de
la izvorul sad carge prin pa-
durT, si apoi printre nurneroa-
se dealurT, ca: Pietrosul, Piscul-
Rosu, Milcovul, Sevastinul, Pis-
cul - Dascalului, Stubeiul, etc.;
brazdeaza partea N.-V. a plaseT,
pe cea S.-V. a comunel Vaca-
reni si pe cea N. a comund
Jijila; basinul acestuT piria este
destul de insemnat, avind o in-
tindere 14 kil. patrati (sail 1400
hect ), coprinzind cite o insem-
nata. parte din teritoriul comu-
nelor Jijila si VacAreni ; acest
basin este cuprins intre dealu-
rile PricopanuluT, Checa, Sara-
ria, Aganim si Orliga la S., si
intre dealurile Cararilor, Milco-
vuluT, Sevastin, Pietrosul si Chi-
tlis la N; afluentiT sai cer mal
insemnati sunt Valea-luf-Bran,
pe dreapta si Valea-Popei, Va-
lea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor
al-Grecilor pe stinga ; dealun-
gal riuluT Jijila merge drumul
comunal Jijila-Greci; este Mat
de drumul judetean 1Viacin-Isac-
cea, si de drumurile comunale
Jijila -VIcareni, Jijila - Mein si
Jijila-Luncavita.
in Jijioara, pÊrlu, izvoreste din mar-
www.dacoromanica.ro
J1LAVA
ginea de S. a jud. Botosani,
trece in jud. Iasi prin par-
tea N. a plasei Bahluiul, prin-
tre riul Bahluiul i &id Mile-
tinul ; uda o parte din teritoriul
comunelor Ceplenita i ipo-
tele; trece in plasa Copoul si
formeaza iazuri in com. Grop-
nita ; se varsl apoi in riul Jijia
Rugg Movileni, aproape de sa-
tul Larga, dupa ce primeste
mal multi afluenti.
papura.
Jilava, sat, face parte din com.
Jilava-Merlari, pl. Sabarul, jud.
Ilfov. Este situat pe un deal la
S. de Bucuresti, intre Filare-
tul i eul Sabarul. Prin mij-
locul satului trece soseaua na-
tionala Bucuresti-Giurgia. Adi
este resedinta prim Adel.
Se tntinde pe o suprafata de
2268 hect., Cu o populatie de
1195 locuitori.
D-1 Petrovici-Armis are x596
hect. si locuitorit 672 hectare
Proprietarul cultiva. 1096 hect.
(500 hect. padure). Locuitorif
cultiva 495 hect. (26 sterpe, 151
izlaz).
Aci se fac anual 2 &gild: until
la Dumineca 1Vrare 5i altul la
21 Iulie.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Imparatf, deservita de 2
preOtT si 2 cintareti; icoabá de
bleti si de fete, frecuentate de
23 elevI si eleve si cu intreti-
nerea carora statul si comuna
cheltuesc anual 2113 lei. Loca-
lul scoalei s'a construit de ju-
det.
Mal are x moara Cu apa si
pod statator.
Comerciul se face de 5 cir-
&marl 2 hangif.
14
 JILAVA
Numarul vitelor marT e de
755 si al celor miel de 759.
LocuitoriT in mare parte sunt
SirbI si se ocupa in special
cu cultura legumelor.
Jilava, satuc, jud. Braila, la 8
kil, de satul Nazlrul, aproape de
hotarul despre com. Tudor-V1a-
dimirescu. Vatra satuluT este de
9 hect., cu 20 case. Populatia
este de 18 fam. sati 120 sufl.
dintre carT 61 barbatT si50 femeT.
Vite sunt: 40 caí, 140 vite
marT cornute, 6 oi si 42 rimAtorl.
Playa, seltuc, la S.-E. de com.
Hurgueti, pe mosia Ciorani, jud.
Braila, la 8 kil. spre E. de sa-
tul Gurgueti, pe ramificatia vil-
cele! Jilava din com. Romanul.
Vatra satuluT este de 1 hect.,
Cu 3 case si 18 suflete.
Vite sunt: 30 vite marT cor-
nute, io cal si 4 rimatorI.
Jilava, dm.pie, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe
care se face bilcia.
playa, mofie, In jud. Brdila, pen-
dinte de com. Gurgueti. Are
o suprafatA de 180o hect., dind
un venit de 20000 leI.
Playa, pcidure, in jud. Ilfov, pl.
Sabarul, in intindere de 500
hect., proprietatea d-nuluT Petro-
vici-Armis.
Jilava, vale Cu pirifi in jud, Te-
cuciti, pl. Nicoresti, com. Tepul,
continuare a vAel Matuluiul ;
curge spre S.-E., si se varsa
in BerhedA, tia partea de S.-E.
a comuneT.
Jilava, vlicea ingustd, jud. Braila,
strabate com. Romanul, de la
N. spre S., adincindu-se si a-
linda-se spre S., mal cu seama
unde da in Valea-Ianca, la V.
106
de movila DuclAul. Aceasta vil-
cea trece pe litiga satul Roma-
nul prin partea de V. Are o
ramificatie care trece spre V.
de com. Gurgueti, pe linga tirla
Jilava din acea comuna.
Playa, stalie de arr.-d.j., j id. Il-
fov, pl. Sabarul, com. Jilava,
pe linia BucureW-Giurgiti, pusa
in circulatie la 1 Noembrie 1869.
Se afla intre statiile Filaret Jilavele, com. rur., in juda Ialo-
(8.6 kil.) si Sintesti (4.1 kil.). mita, pl. CimpuluT, situati in
Inaltimea d'asupra niveluluI ma- partea despre N.-V. a piase!.
r% de 67'1.31. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fost de
57389 leT si 8o banI.
Playa, fort, in jurul Bucurestilor.
Vez! cuvintul Bucuresti, § For-
tificatiile.
Jilava-Merlari, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Sabarul, situata la N.
de Bucuresti, 'filtre Viile-Filare-
tuluT si 111.11 Sabarul, la to kil.
de Bucuresti. Sta in legatura cu
cat. Cretesti si Virtejul prin so-
sele vecinale.
Se compune din satele : Ji-
lava, Merlari si °dalle, cu o
populatie de 1807 suflete, din
carT 354 contribuabilf ; locuesc
In 457 case.
Se intinde pe o suprafata de
3178 hect. D-nul PetrovicT-Ar-
mis si d. G. Diamandi aa 2096
hect. si locuitoril 1082 hect.
ProprietariT cultiva 1371 hect.
(75 izlaz, 650 padure). Locui-
toril cultiv5. 790 hect. (42 sterpe,
250 izlaz).
Budgetul com. e de 75121e!
la veniturI si de 7445 leT la
cheltuelf.
Are : 2 bisericT (la Jilava si
Merlari) ; 2 §coale, 1 de bletT
Il 1 de fete; 1 moara de apa ;
1 pod stAtator.
Numarul vitelor marT e de
947 (270 caí si Tepe, 2 armA-
sarT, 443 bol, 150 vacT si viter,
www.dacoromanica.ro
FLAVELp
29 bivolT, 53 bivolite) si al ce-
lor miel*, de 2137 (193 pord si
1944 ol).
Locuitorif posea; 247 plu-
gurT, 194 care cu bol, 53 cl-
rute cu cal; 263 care si drute.
LocuitorT improprietaritT 149;
neimproprietaritT 287.
Comerciul se exercita de 8
circiumarr si 2 hangil.
Teritoriul acestel comune se
intinde, din riul Ialomita, spre
N., intre comunele : Armloesti,
Barbulesti si com. Salciile, din
jud. Prahova, pe o suprafata
de 5640 hect., din carT 400
hect. padure si 750 hect. loc
baltos. Se compune din 2 t'O-
va : Jilavele, cu 4990 hect.4 pe
care se aflä si satul Moldoverii,
si mosia Slatioarele, ambele pro-
prietAV particulare.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ati improprietarit 442 loclil-
torT; neimproprietaritT sunt 84,
Teritoriul com. este udat de
riul Ialomita si de &alele Sarata
s'i Ghighiul si are lacurile : ji-
lavele, Slatioarele, Ochiul-Bod-
luT, Rodeanul, Ratca, Cricovelul,
Tiganca si Brot5.cei.
Se compune din satele : Jila-
vele, SlAtioarele, cu resedinta
primarieT si a judecatorieT co-
munale in Jilavele.
Are o populatiune de 770
familiT, sati 2694 suflete : 1345
barbatT si 1349 femeT; 2670 Ro-
miar, 3 GrecT, tz BulgarT, 6
GermanT si 3 Turcl ; 2685 crq-
tinT ortodoxI, 6 catolicl si 3 ma-
homedanI ; 793 agricultoff, 6
meserlasI, 18 comerciantT, 8 cu
profesiunT libere, 45 muncitorT si
28 servitorT. Suri carte 242 per-
soane.
Are : 2 coll, una de bAetT,
conclusa de un invAtAtor retri-
 JILAVELE 107 JIROVUL
Jr

buit de stat si comung si una pl. Jiul, curge despre N. din sus saa 62 suflete ; vite: 33 ca!,
de fete, conclusI de o invAd- de com. BAlbosi, de la N.-V. 159 vite marl cornute, 200 of
toare, si ambele frecuentate de 63 la S.-E., trece pe marginea des- si 54 rimAtort
elevI si eleve; 2 bisericl, deser- pre E. a comund Oha.ba, ur-
vite de 2 preoti si 4 dascAlt meazA cursul in jos, spre com. Jiriul-de-la-Olt, insulel, in Olt,
Vite: 372 caT, 2383 boT, 3949 CalapArul-d.-j., si se varsO in jud. Romanati, cu o pldure de
oT, 7 capre, x7 bivolT si 392 porcT. Jiti la com Brosteni. 30 hect., apartinind com. Izlazul.
Budgetul com. e de 8630 le!,
la veniturT si de 8920 leT, la Jiltul-Mic, firiia,r, curgind des- Jirläul, braf, In jud. Ialomita, pl.
cheltuelT. pre N. de com. Ursoala din jud. Borcea, in insula Balta, pe terlto-
Mehedinti intrA in Gorj prin riul comuna Tonea.
Jilavele, sat, in judetul Ialomita, dreptul cAt. Artanul al com. Raci;
pl. CimpuluT, pendinte de com. trece pe marginea despre E. a Jirraul, bral saa canal, in jud.
cu acelasT nume, situat in par- acestuT catun ; strObate comu- Ialomita, pl. Borcea, situat spre
tea de N.-V. a plOsei si d'alun- na Raci, spre S.; trece pe mar- S. si Ruga orasul CAlArasi. Se
gul malului de V. al laculuT ginea despre V. a cAtunuluT mal numeste si Gitul-IezeruluT.
Ji lavelor. Baniul-oi se uneste, din sus de Prin acest brat lacul CAlArasi
Este format din dota sate: com. Borlscu, cu Jiltul-Mare. comunicA cu Borcea. Cind a-
Jilavele-d.-s. si Jilavele-d.-j., carT Acest piriias curge in tot tim- pele BorceT cresc, curg in lacul
s'aii unit prin inmultirea num1- pul anuluT. CAlArasi si cind descresc, apa
ruluT locuitorilor. se reintoarce in Borcea.
Aci este resedinta primAriel Jingulesti, lac, in jud. R.-SArat, Peste acest brat este un pod
si a judecatorieT comunale. plaiul Rimnicul, com. Buda, in stAtAtor.
Are o scoalà primará de ba- spre V., pe o frumoasA polanl;
etT, cu un invAtAtor si o scoalA contine caracuclA mArund, ce se Jirnovul, pirta, ce vine de aproa-
de fete, cu o invAtAtoare ; o bi- oonsumá de locuitorr. pe de Glavacioc, jud. Vlasca,
sericA, deservid de 2 preotT si si cli. in Drimbovnicul aproape
2 dascAlT. Jinurul, munte, in jud. R.-SArat, de comuna Gratia; trece prin
Vite :- 316 Car, i800 bol, 3093 pl. OrasuluT, com. Andreasi ; se satul Sirbeni.
or, 3 capre, io bivolT si 285 desface din Virful-AlunuluT, in
porcT. partea de S.; e acoperit cu pA- Jirovul, com. no'. gi sat, in jud.
In acest sat se fac douà tir- durT. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 40
gurT anuale, unul la Sf. Ilie kil. de orasnl Turnul-Severin. Sa-
(20 Iulie) si altul la Pogorirea Jinurul, deal, in jud. R.-SArat, tul formeazA comunA cu cAtune-
Sf. Duh. pl. Marginea-d.-s.; se desface le: Croicea, MArul-Rosu, Puscasul
din dealul MAgura - CApAtiniT ; si Valea-luT-Udristea, aviad peste
Jilavelor (Heleiteul-), lac, in brAzdeazA partea de V. a co- tot i 500 locuitort din cart 221
jud.Ialomita, pl. ampuluT, pe te- mune! Slobozia, intinzindu-se contribuabilT; locuesc in 300 case.
ritoriul comuneT Jilavele, situat printre piraele Cotatcul si Va- LocultoriT posea : 60 plugurT,
in partea de E. a satuluT cu lea-CiresuluT ; e acoperit cu pl- 114 care Cu bol, 6 cArute cu
acelasT nume. sunT si plcluri. cal'; 120 stupT.
Are: 2 bisericT, cu i preot
Jilivi, vechie plasd a judetuluT Jipa, :VA jud. BrAila, la S. sa- si 2 cintáretT; o scoala, conclusa
Ialomita, tare avea I I sate. tuluT Naztrul, care unid cu tirla de i invAdtor, frecuentatA de
Alexe formeazA Orla POtrana. 22 elevT.
jiltul, vale, In jud. Gorj, pl. Jiul, Budgetul comund e la ved-
cAt. Orzul, com. Urdari-d.-s.; Jipe§ti, sat, jud. BrAila, lingl turl de 1265 le!, lar la cheltu-
In aceastA vale curge piriul Jil- hotarul de E. al com. Perisorul elT, de 980 le!.
tul, al cAruT d.rm sting este despre comuna Urleasca, la 7 Vite: 800 vite mar! cornute,
format de Dealul-Caselor. kil. spre N.E.'. de satul Periso- 21 caT, 760 oT sl 650 rimAtorl.
rul; infiintat la 1850 de familia Este situad pe vAT si in a-
Jiltul-Mare, pifia, in jud. Gorj, Jipa ; are to case, cu 12 l'aman; propiere de apa MotruluT, pAnA

www.dacoromanica.ro
 JIROVUL
2n care hotarul el se intinde.
Prin comuna trece soseaua Stre-
haia-Brosteni-Baia.de-Araml.
Jirovul. Vez l Girovul, sat, jud.
Neamtu.
JiruluI (Dealul-), vale, incepe
de la GolliseT, com. Bujorul, jud.
Covurluitl, pl. Prutul, trece prin
com. Baneasa si se fineste la
Cruceanca, in jed. Tutova.
Jitäriei (Dealul-), deal, jud. Su-
ceava, pe care sta parte din
satul Topile.
Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat,
pl. Rtmnicul, pe malul sting al
riulur R.-Sdrat.
E situata in partea de V. a
judetuld, la 43 kil. spre N.-V.
de orasul R.-Sarat, si in partea
de raijloc a plaiuluT, la 16 kil.
spre S.-V. de com. Dumitresti,
resedinta pl. Comune invecinate
sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chioj-
deni, la 12 kil. i Danulesti, la
22 kil.
Se margineste la N. cu com.
Nerejul, din jud. Putna, de care
se desparte prin muntiI Orul $i
Stejicul ; la S., cu Chiojdeni; la
V., cu Bisoca, de care se des-
parte prin Dealul-MagureT.
E brazdata la E. de muntil: D ea-
lul-Chiojdenilor, eláriile, Sco-
rusul, Magadanul, Budaia si Pia-
tra-JidovuluT ; la N., de Magura,
Virful-MagureI, Furul-Mare, Fu-
rul-Mic, tejicul, Monteorul, Ne-
cuide, Pietrile-FeteT ; la V. de
Dealul-Rosu, Purcelul, Topora-
sul, Omul, Schitul, Piatra-MiteT,
Crucea-HotuluT, Pucioasele-Marl,
Pucloa,sele-MicT, Feticiul ; la S.,
de Ulm.usorul, Sarile i Dinul.
Riurile principale sunt : R.-
Sarat, curgind de la-V. la E., si
afluentil sAT Ruinnicelul Ccu-bul,
Saritoarea, Tocitoarea,
Furul, Purcerul, Apa-Rosie,
108
jicul, Pucioasele, Pacurele, la
N.; Saratul, Pardosul, Sarätelul,
la S. LacurT: Lacul-din-PlaM,
Lacul-din-Dealul-Sdrel, Busuio-
cul i Litoiul.
Catunde carf compun comuna
sunt : Jitia-din-Deal, resedinta,
in mijlocul com.; Jitia-din-Vale,
la E.; Dealul-SareT, la V.; Magura,
Vintileasca i Neculele, la N.
Suprafata com, este de 13230
pog., din cae 2030 hect. ale
locuitorilor (800 hect. vatra sa-
telor) si 11200 hect. ale parti-
cularilor,
Are o populatie de 420 fa- Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sa-
miliT, saq 1869 suflete, din carT
476 contribuabilI ; 2 bisericT,
una, in com. Jitia, cu hramul
SI. Dumitru, zidita in 1783 de
locuitorT i deservita de i preot,
cmntäre i i paracliser; a
doua, in cát. Neculele, cu hra-
mul Sf. VoevozI, zidita in 1863,
se zice, de arhiereul Filofteia,
deservita de i preot, r cinta-
re si i paracliser ; 2 colT, una
In catunul de resedinta, fondata
In 1878 de comuna; a doua in
cat. Neculele, cedata comund
de proprietarul Menelas Ger-
mani, ambele conduse de 2 l'uva-
tatorI i frecuentate de 61 elevI.
Comuna are : 550 hect. ara-
bile, 450 hect. imas, 6000 hect.
padure, 500 hect. finete 5i 200
hect. neproductive.
LocuitoriT posea : 48 plugurI;
4 morl de apa ; 284 bol, 395
vacT, 20 cal, I ro Tepe, 5 mg-
garT, 3800 oT, 2600 capre si 89
rimatorT.
Sunt in comuna: i cojocar,
L potcovar, 9 .cherestegiT, 8
herastrae.
Comerciul e activ i consta
in- irnportul colonialelor, spir-
toaselor, instrumentelor agri:
cole, si in exportul vitelor si al
lemnelor. Transportui se face
prin gara Sihlea, la 24 kil. spre
E. Sunt x5 comerciantI.
www.dacoromanica.ro
JITIA NUL
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Rimnicul - Ba-
beni - Dumitresti - Jitia ; drumul
spre Bisoca ; spre Andreasi, pe
culmT ; spre Valea - S4lcieT si
Buda.
Budgetul com. e de 2682 leT,
43 banT, la veniturI si de 2602
ler, 55 banT, la cheltueli.
Jitia, MOf je, in jud. R.-Sarat pla-
iul Rimnicl com. Jitia, pe care
se afla intinsa padurea Jitia-Po-
iana-MaruluI.
rat, plaiul Rimnicul, catunul de
resedinta al com. Jitia, asezat
spre E., pe malul drept al riultd
Rimnicul-Sarat ; are o intindere
de 120 hect., cu o populatie de
82 familiI, sati 375 suflete, din
carT 71 contribuabill; are o bi-
seria. si o scoall.
Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, catunul
com. Jitia, asezat pe malul drept
al riuluT Rimnicul-Sarat, la 300
m. spre E. de catunul de rese-
dinta ; are 100 hect. intindere,
Cu o populatie de 77 familif,
sati 320 suflete.
Jitia-Poiana-MäruluI, tddure,
in jud. R.-Sarat, plaiul
com. Jitia ; tine de circumscrip-
tia VII silvica, ocolul Babeni;
are o intindere de 7000 hect.,
din carl 3000 hect. ale Statulul,
4000 ale particularilor; esente:
4500 hect. ale StatuluI si 13000
brad, molift, fag, paltin, ulm
frasin.
Jitiana, nume ce purta mal nainte
. banatul CraioveT, (Oltenia).
Jitianul, por' de fier, jud: Dolj,
pl. Ocolul, cora. Balta-Verde,
peste riul Jiul, in dreptul satuluI
Branistea, linga Craiova.
 JIUL (PLASÀ)
jiul, ftlas, situata In partea S.-
V. a judetuluT Gorj. ST-a luat
numirea de la rtul Jiul care o strA-
bate in Wall lungimea sa. Se
margineste: la N. cu pl. Oco-
lul; la V. cu judetul Mehedinti,
Ja S. cu jud. Do/j; la E. cu pl.
Gilortul cu care se atinge prin
comunele: Valea-lut-Cline, Gro-
serea, Bibesti, Saulesti si Pe-
tresti-d.-j.
Solul plaser, destu/ de pro-
ductiv, este mal mult ?es, inning
la V. si E. de niste lanturr de
dealurt, dintre cart, cel din
stinga Jiulul este ramura din
Dealul-lur- Bran, lar cele din
dreapta sunt ramificatil ale dea-
lulut Bujorascu.
In plasa _Pula sunt 20083
hect. padure.
Este udata de La N. la S. de
rtul Jiul, care o desparte in dota
partt, cu 13 comune in stinga
0. 19 comune in dreapta.
Mara de rtul Jiul, teritoriul
acestet plasT mat este udat de
urmatoarele rturT :
Tismana, Jiltul-Mare, Susita,
Dimbova, Cioiana si Gilortul,
In partea cea mal de jos a pia-
set si pe intinderea care for-
meaza limita intre Gorj i Dolj.
Sosele: Soseaua nationalA Fi-
liasi - Petrosani, intra in acea-
sta plas1 mal la S. de comuna
Branesti, trece prin comunele :
BrAnesti, Izvoarele, Plopsorul,
Pesteanad.-s., Rovinari si Po-
iana, de unde intra in pima
Ocolul.
Soseaua vecinala care pleada
din kid. Dolj, intra in aceasta pl.
la cat. Gura-Susita si trece prin
urmatoarele localitatT : Ionesti,
Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j.
de Mijloc, Murgesti, Gtrbovul,
de unde se desparte in don& ra-
murA. -apuctnd spre Borascu, lar
Alta continutud a merge catre N.
trecind prin: Stitmba, Stejarul,
Urdari-d,. si de Sus, Pesteana-
109
Valea.cu-Apa, FarcA.sesti,
ZAtreni, Zatreni-BirnicT, Rosia,
de unde, mal la N., intra putin
in plasa Qcolul. Soseaua veci-
nail care pleaca din com. Pes-
teana - cl, - s., trece prin: RI-
sina, Ticleni, Tunsi, apoT merge
catre N.-E. si inträ in plasa
Amaradia.
Sosele comunale sunt: so-
seaua con), care pleaca din co-
muna Temisani, trece prin Ro-
sia si se termina la Rovinari ;
soseaua comunala care pleaca
din com. Borascu si trece prin
Domnesti, unde se desparte in
clod.: o Tamura merge la Raci,
alta trece prin Ohaba si se ter-
mina la Bolbosi ; soseaua comu-
nala eare pleaca din com. Plop-
sorul si trece prin piscurile
Data, Costesti si, la Groserea,
intra in pl. Gilortul ; soseaua co-
munall care pleaci din comuna
Branesti, ¡otra in plasa Gilortul
mergind spre Valea-lur-Ctine.
In plasa este o judecatorie
de ocol cu resedinta in corn.
Pesteana-d.-s.
Spre E. de com. Borascu in
valea zisa a Silistet, se vac/ la
suprafata pamintuluT ruine, te-
meliele une! cladirt (zid de ca-
ramida). Se zice ca a fost adi
beciul luT Dosofteiti, maT spre
E. locul villor sale si putin spre
S. se vad adincAturi in pamint,
unde a avut helestae. Pe o alta
vale numita a Domnestilor, e-
xista urmele unet alte cladirT
mal mica, de piatra, despre care
se zice ca ar fi fost locuita de
o DoamnA (de ad i numele lo-
calitater de Domnesti) fugita
din cauza razboaelor.
La gura acesteT vat, putin
mal spre N., unde este acum
cat, Baniul (ce apartine cornu-
ner se zice ca
a locuit Banul acester Doa,mne,
de la care ax fi ramas i nupl-
rea localitateT de Baniul.
www.dacoromanica.ro
pet (RitT)
Tot la E., in sapaturile so-
selei oe are directlunea spre com.
-Girbovul, s'aa gAsit 30 monede
de- argint, avind tn relief efigiile
inscriptlile, unele ale Impera-
toruluT Optim Traian, iar altele
pe ale luI : Romulus, Remus si
Faustina- Augusta.
Tot pe locul unde s'aa gasit
monedele, se vedeaa carbunT
pamint ars, care atesta urme
de foc, lar alaturt s'a descope-
rit doul schelete omenestf, nu-
maT atinse se prefaceaa in pul-
bere.
Asemenea monede, s'aa mal
gAsit i prin brazdele plugarilor
in diferite locurr, insa risipite.
Asemenea locurT istorice mal
sunt in comunele Strimba, Ur-
dari-d.-s. i Valea cu-Apa.
Aceasta plasa are 32 comune
anume: Rovinari, Mol, Via-
duleni, BAlteni, Pesteana-d.-s.,
RAsina, Plopsorul, Ticleni, Pis-
curile, Izvoarele, Costesti, Bros-
teni, BrAnesti, toate pe partea
stinga a jiulut ; lar: Rosia,
Farcasesti, Valea cu-
Apa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j.,
Strtmba, Gtrbovul, Murgesti,
Turceni-d.-s., Turceni-d.-j.,
Raci, Bolbosi, Ohaba, Bo-
rascu, Calaparul-d..s., Calapa-
rul-d.-j. si Stolojani, toate pe
partea dreapta a rtuluT Jiul.
Este populata de 7154 familir,
sari 29031 suflete, din carT 6536
contribuabili.
Are 24 scoale, frecuentate de
847 copit.
Jiul, riü, jud, Gorj i Dolj. &-
Mod acestur rIA coprinde ba-
sinurile Motrulur, Gilortulur
Amaradiet, adica tot teritoriul
coprins intre: Dunare, Muntil-
Vulcanilor Ora ParinguluT,
cacT toate izvoarele aceistor muntt
intrunindu-se In pirae gtrle,
se yard in Jitt, pe ambele
Izvoreste prin doul ramurT
JIUL (Rit)
muntii TransilvanieT. Una din ra-
muri iese din muntele Oslea si
din muntele Sturul (piscurl ale
muntilor Mehedintilor). Alta ra-
mura, numita Jiul curge in di-
rectie contrarie cu cea
ra.mura. Patrunde in Rominia
pe la pasul Lainici, printre mun-
tiT Cerdetul i Ardicul, formind
prea frumosul defilea al Laini-
cilor, lung de 29 kil.
Curge mal l'atila catre S.,
trece pe la schitul Lainici, apoi
ja directiune S.-V. de la Bum-
besti-de-JiI pana la confluenta
sa cu Tismana, unde schimbind
brusc directia, se indreapta
tre S.-E., pana la varsarea sa
In Dunare.
De la frontiera pana la Bum-
besti, curge in regiun ea muntilor.
La origina, albia sa variazA intre
35 si 70 in. Pe alocurea numaT
trece peste aceste marimI, albia
este stincoasa, lar repeziciunea
curentului, in unele localitatl
din munti, atinge chiar 5 m.
pe secunda.
De la Bumbesti inträ in re-
giunea dealurilor, albia i-se lar-
geste ast-fel ca, pana. la esirea
din judet, largimea albiei se
mentine intre 3 si 8 kil.; de
la Vadeni la 4 kil. La N. de
Tirgul-JiuluT, spre comuna Ro-
manesti, aceasta largime are
aproape ro kil. Albia este pie-
troasä i ramine astfel pana a-
proape de esirea din judet. Pe
la Pesteana i Brosteni, fundul
incepe a deveni nisipos. Lar-
gimea medie a riuluT in aceastà
regiune atinge roo m, adincimea
m., 50-2 ; iar vitesa pana
la r m. pe secunda..
Comunele i catunele ce uda
In regiunea dealurilor, dupa esi-
rea sa din defileul de la Bum-
besti-de-Jir, sunt pe dreapta: Por-
ceni, Simbotinul, Turcinesti, Ro-
sia, Ciaurul, Birnici, Pesteana-
dej., Docoreni, Girbovul, Mur-
110
gesti, Turceni-d.-j.; pe stinga
Bumbesti-de-Jir, aineni, Vadeni,
Tirgul-Jiul, Romanesti, Iasi, Po-
iana, Rovinari, Moi, Balteni,
Pesteana-d.-s., Plopsorul, Izvoa-
rele, Brosteni i Branesti, unde
paraseste judetul Gorj, spre a
intra in judetul Dolj.
Mijloacele de trecere in jud.
Gorj sunt ;
In regiunea muntilor : 2 po-
duri de lemn, unul in jos de
manastirea Lainici, lung de vre-o
40 de m., intre kil. 98-99, cel-
l'alt in sus de manastire, intre
kil. roo un, lung de vre-o
55m.
In regiunea dealurilor gasitn
poduri de lemn in urmatoarele lo-
calitAti Turcinesti-Vadeni, Tir-
gul-Jiul-Slobozia, Iasi-Ciaurul, Po-
iana-Rosia, Rovinari-Rosia si Pi-
noasa, Balteni si Poenele ; un
pod umblator in dreptul catu-
nului Cocoreni, pendinte de
Pesteana-d.-s. ; la Girbovul-VA-
leni, pod de lemn, la Turceni-
d.-j.-Brosteni, pod umblator, la
Ionesti-Branesti, pod de lemn.
AfluentiT Pula in jud. Gorj
sunt pe stinga Gioiana, Ama-
radia si Sadul ; iar pe dreapta :
Jiltul-Mare, Susita, Cartiul, Sitn-
botinul i Porceni.
Jiul inträ in judetulDolj pe la
TintAreni (in pl. Jiul-d.-s.). For-
meaza putin limita de E. a pl.
Dumbrava-d.-s.,* si pl. Ocolul. In-
tia In pl. Jiul-de-Mijloc curgind
pe limita despartitoare de E. a a-
cestei plAsT din spre pl. Ocolul
pana in dreptul com. Secuiul.
De aci se indrepteaza direct
spre S. formind limita despar-
titoare in partea de E. a piase!
Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j.,
pana In apropie re de com. Murta.
De la aceasta com. formeaza
limita de E. a plasei Balta cu
plasa Jiul-d.-j. Se varsa pe ma-
lul sting al fluviuluT Dunarea In
fata insuleT Copanita.
www.dacoromanica.ro
JEUL (121rI)
Pana la anul 1879, Jiul, din
dreptul com. Comosteni se in-
drepta spre S.-E., trecind prin
comuna Bechet in ata careia
se si varsa. Aceasta schimbare
a cursulur JiuluT a provenit din
cauza nisipurilor tirite de dinsul
precum si de vinturile cele marl
cati determinar' stabilirea du-
nelor. In dreptul com. Zavalul,
formeazä o cascada. inalta. de
2 in. La varsarea sa in 1:tunal-e
se afla o mica delta in forma-
tiune. Toata aceasta regiune
este presarata de dune, carl nu
aa putut fi stabilite de cit prin
plantatiune de dafinr i salcimT.
Afluentl pe dreapta primeste
din pl. Pul-d.-s.: dul Motrul,
&tul Racovita i Almajelul ; din
com. Filiasi: Piriul-BerbesuluT ;
din com. Argetoaia, piraele Fra-
tostita i Salcia. In plasa Dum-
brava-d.-s., in fata com. Breasta,
primeste pe malul drept riul O-
bedeanca.
Apoi filtra in plasa Jiul-de-
Mijloc, de unde se ?nearca pe
dreapta cu piraele Valea-Hotu-
luT i Prodila, ce-T vin din com.
Podad. MAUI Dranicul ir vine
din com. Dranictil.
Patrunde in pl. Balta, pe care
o uda prin partea de E. Are in
fata comuneT Gingiova un vad
de trecere pentru luntre. In com.
Comosteni are peste dinsul un
pod statator.
In pl. Jiul-d.-s. primeste la
com. Tintareni riul Gilortul. Din
com. Tatomiresti se ?nearcä pe
stinga cu Valea-Birlogului, cu
Plriul-Birlogului format din iz-
voare i cu Valea-Rea ce se
varsa inteinsul la comuna Bra-
desti. Din comuna BrAdesti pri-
meste piriul Almajelul. In a-
' ceasta comuna este un pod
umblAtor peste riul Pul. Din
com. Almajul primeste pidul
Almajul.
La esirea din, plasa Jiui-d.-s.
J1UL-BÄTRIN
pItrunde in plasa Ocolul, de
unde se incarcl, in comuna Cer-
nelele (satul Troaca), cu riul
Amaradia.
Din com. Balta-Verde pri-
meste lacul Bizdina, ce-T aduce
apele ptriiaselor Circea, unit cu
FAcAlle. Balta Jitia se scurge
in Jiul, aducindu-T apele piriu-
luT erca. Balta-PopeI se scurge
in '1111 Jiul, pe la V. satuluT
Popoveni. Piriul-Popovenilor se
scurge in riul Pul, trecind prin
V. satulul Popoveni.
UdA com. Preajba si comuna
Malul-Mare, de unde se incarcA
cu piriul Lamusul si cu apele
bAltilor : Giltaele, Balta-BisericeT
si Balta-Nicola ce-T aduce apele
piriuluT BAnesele.
IntrA prin partea de V. a Jiul-BatrIn, balM, jud. Dolj, pl.
com. Ghindeni i Secuiul, de
unde se incarcl cu piriul
La esirea din com. Secuiul Jiul-de-Jos, plasJ, situatA in S.-E.
p5.trunde pe teritoriul plAseT Pul-
d.-j., pe care o udA cu directia
de la N.-S. prin partea de V.
IntrA in comuna Adunati-de-
Giormane, din care se incarcl
cu Piriul-GioroculuT. Piriul Jietul
se vars1 in Jiul, tot pe terito-
riul acestel comune.
UdI comuna Rozistea, de
unde primeste apele bAlteT O-
chiul,incArcatA cu apele bAltilor:
Strimba, Metita-Lungl, Trestina,
Jietul i Ochiul. Ud5. com. Murta,
de unde se ?nearca cu balta
Brebenilor.
UdA com. CAciulAtesti, de
u nde se incarcA cu &tul Predesti.
UdA com. Sadova, de unde
primeste 01111 Sadova.
Trece prin com. Grindeni, de
unde se incarcä cu apele lacu-
rilor : SAratele, RAscruciul siLun-
gile.
De la Craiova i pAnA la Lai-
niel, o osea judeteanä si o
alta comunalA, urmeazA fie-care
mal al riului.
Intre Craiova i Filiasi so-
111
seaua judeteani este insotitA de
o portiune din calea feratl Cra-
iova-Severin, care are un pod
de fier peste acest rîü intre
statiile Filiasi i Butoesti.
La com. Balta-Verde, putin
maT la S. de Craiova, este un
pod de ffer peste Jiu, in drep-
tul satuluT Branistea, al soseleT
nationale si al linieT ferate Cra-
iova-Calafat. Tot in aceiasT com.
se aflA podul linieT ferate nu.
mit Bucovdtul, in marginea cl-
tunuluT Mofleni.
Valea pul este foarte
productivA i populatI. Ea este
coprins5. ?nitre doul malurl limite
din care cel maT inalt este tar-
mul sting.
Jiul-de Jos, com. Grindeni.
jud. Dolj, pe malul sting al
DunAreT i de-alungul maluluT
sting al JiuluT.
Forma sa se poate asemAna
cu un dreptunghifi foarte alun-
git de la N. la S.
Se mArgineste la N. cu o
parte din jud. Romanati i cu
pl. Ocolul, incepind din drep-
tul com. Leul (Romanati), pAnA
in dreptul com. Giormanele. La
S., se mArgineste cu DunArea
de la jud. Romanati pAnA in
Jiul. La E. se mArgineste cu
jud. Romanati, din com. Leul,
pAnA in DunAre, lar la V. cu
pl. Jiul-d.-mj., de la com. Adu-
nati-de-Giormane, pAnA in drep-
tul com. Padea, iar de ad cu
pl. Balta pAn5. in DunAre, des-
pArtindu-se prin riul Jiul.
Terenul acester plAsI este ac-
cidentat de prelungirile dea-
luluT Prisaca, din pl. Ocolul. Pe
malul drept al Puluf se gAsesc
in aceastA pl. ctte-va ondula-
tiunT, prelungirI ale dealuluT Ra-
dovan. A,
ci ca in mal toate
www.dacoromanica.ro
JIUL-DE-JOS
plAsile, se gAsesc numeroase mo-
vile, ridicate de oamenT, din tim-
purile vechr 1 moderne.
AceastA pl. este udatA de
DunAre la S. si de Jiul pe li-
mita de V. Inainte, Jiul se vArsa
la Bechet, lar acum se vars5
intre pl. Pul-dejos si Balta, in
dreptul insuleT Copanita.
In aceasta pl. se gAsesc nu-
meroase baitr, intre carf se nu-
mArA : Giormanele, legate filtre
ele printr'un mic pirid i comu-
nicind cu Jiul ; Balta-LuminoasA,
formatA prin revirsArile PuluT;
lacul RAdanul, format din revAr-
sArile DunAreT ; lacurile Mir-
solea si Steglroaia, Lacul-Lung,
Predutul, Lacul-GalesuluT, Balta-
Bretenilor, Logofltul i Trestina.
Plasa e formatá din 13 co-
mune si anume : Adunati-de-
Giormane, Bechetul,CAciulAtesti,
CA15.rasul, Damian, Giorocul-
Mare, Grindeni-Locusteni, Mir-
sani, Murta, Piscul, Rozistea si
Sadova.
Resedinta plAseT este in com.
CAciulgesti, cAt. Dobresti.
Populatiunea plAser e de 5236
familir, saa 22339 suflete: 11870
bArbatT si 10469 femeT; locuesc
In 5462 case si bordee.
Intinderea totalA a plAser este
de 78435 hectare.
Are: 33 bisericr, deservite
de 27 preotr; 16 scoale, din
cae: io mixte, 3 de bAetT si
3 de fete, conduse de 12 invA-
tAtorl si 5 invAtatoare si frecuen-
tate de 545 bAetr si 144 fete.
LocurT insemnate in pl. sunt:
Bechetul, tirgusor, resedinta sub-
prefecturer pl. Jiul-de-Jos. Este
port comercial; aci se luptarl
Turcir cu Rusil la 1828. Lingl
com. CAciulatesti, de-a sttnga
Jiulur, se ara Casa-Albl, loe In-
semnat prin multe u:1pr! si
risipiturr de cetate. Sadova, ml-
Sadova, s4t, unde s'a
nAstire ;
dat o lupti, insemnata intra
 FUL-DE-MIJLOC
Turcr pi Austriacr, la anul 1784;
se vad ad ruine antice. La
confluenta Jiulta cu Dunarea se
vede vechea cetate Acridava.
Jiul-de-Mijloc, p/asä, situata in
centrul judetulur Dolj, pe malul
drept al pulla.
Se marginepte la N.-V. cu pl.
Dumbrava-d.-s., de la comuna
Breasta pana la Ciutura ; la S.,
cu plasa Balta, de la comuna
Ceratul pana la comuna Padea ;
la V., cu plasa Dumbrava-d.-j.,
de la comuna Ciutura pana la
com. Periporul, lar de la aceasta
com. pana la com. Ceratul, se
marginepte cu plasa Bailepti
spre S.-V. ; la E. se marginepte
cu plasa Ocolu/, de la comuna
Breasta pana la com. Secul, lar
de ad i cu plasa Jiul.d.-j.
Cam prin centrul säü, aceasta
piad, este accidentata de dea-
lul Radovan, cu prelungirile
sale : Dealul-Gabrulur, Rupturi,
Palilula, Virvorul, Scumpepti,
Lipovul, Dealul-Robulur, etc.
Este udata de lid Jiul, ce
face limita de E. de la com.
Padea pana la com. Breasta (s.-
V.), trece pe litiga comunele: Bu-
covatul, Podari, Livezile, Glodul,.
Foiporul, Dranicul Padea pi pri-
mepte pe teritoriul plaper pi-
riul Leamna (dreapta) ce trece
prin satul Leamna. Mar este u-
data de rtul Dasnatuiul, cu a-
flientele Oil din stinga, Das-
natulul-Mic. Dasnatuiul curge de
la N. spre S., facind limita cdtre
plasa Bailepti, de la com. Tutor-
sura pana la com. Ceratul.
Este formata din 14 comune
anume : Bucovatul, Caloparul,
Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi-
poruI, Glodul, Intorsura, Lipo-
vul, Livezile, Padea, Podan, Se-
garcea 11 Vitvorul.
Repedinta plaper este in com.
Segarcea.
Intinderea totala a plaper e
112
de 69542 hect, cu o populatie
de 5762 fama:, sail 123045 su-
flete : I1870 barbati pi 11175
femer; locuesc in 6104 case pi
bordee.
Are : 21 bisericr, deservite de
21 preotT ; 17 scoale, din carT
15 mixte, I de baetr pi I de
fete, conduse de 15 invatatorr
pi 2 invatatoare.
Locurr insemnate in aceasta
plasa sunt : Segarcea, in care se
afla repedinta sub-prefecturerflul-
de-Mijloc. In aceasta comuna a
avut loe o lupta intre RominT
pi T'Atad, pe Dealul-Robulur.
Cetatea, urma de cetate de
plmint, facuta de Romanr l in-
conjurata de panturr. La Lipovul
se Arad urmele uner cetatl de
pamint, precum pi a unta' drum
vechiti ce duce de ad la Ceta-
tuia din com. Ceratul.
Bucovatul, sat pe malul drept
al Jiulur, are o manastire fon-
data de Pirvul Clucerul din Cra-
iova ; in casele manastirer este
o inchisoare publica pi un sta-
biliment de tabacarie al statulur,
unde lucreaza condamnatir
lucratorT angajati.
L'higa Leamna, com. Buco-
vatul, pe marginea rtulur, se gd-
sesc trer izvoare cu ape mine-
rale, numite La-Trer-Fintinl.
Calle de comunicatie in acea-
sta plasa sunt : calea ferata Cra-
iova-Calafat ; poseaua judeteana
Craiova - Podar! - Radovan - Ca-
lafat ; poseaua judeteana Craio-
va-PodarT-Segarcea-Bistret.
Jiul-de-Sus, p/asä, jud. Dolj, nu-
mita ast-fel de la curs11 su-
perior din acest judet al riulul
pul, care uda aceasta plasa.
Forma acester plapr se poate
asemana cu un trapez, ale ca-
rur laturr paralele sunt indrep-
tate de la N.-E. spre S.-V. pi
ale carur laturr neparalele sunt
indreptate de la ÑV. spre S.-E.
www.dacoromanica.ro
J1UL-DE-SUS
Se invecinepte la E. Cu pl.
Amaradia, incepind din dreptul
com. Capreni pi pana in drep-
tul com. Mallepti, din pl. Ocolul ;
iar de la com. Malaepti pi pana
In dreptul com. Izvorul, limita
catre aceasta plasa este formata
de riul Ama radia.
Din dreptul com. Izvorul pi
.pana in dreptul com. Ipalnita,
hotarul catre pl. Ocolul este
format de o linie conventionala.
Limita de N,-V. este formata
de o linie conventionall, care
incepind din dreptul com. CA-
preni pi pana la com. Poiana,
desparte aceasta plasa de jud.
Gorj. De la com. Poiana i pana
la com. Tintareni, hotarul catre
jud. Gorj este format de riul
Gilortul. De la com. Tintareni
pana la com. 'pul, limita de
V. catre jud. Mehedinti este
formata de o linie conventionala.
Limita de S. catre pl. Dum-
brava-d.-s., este formata de o
hule conventionall cu directiu-
nea de la V. spre E. pana la
com. Raznicul, lar de ad se lasa
spre S.-E. pana la com. Pre-
depti, unde la directia spre N.-E.
pana la com. Ipalnita.
In privinta reliefuluT, terenul
pl. se poate imparti in 2 re-
giunT : regiunea Vder-Jiulur, in
partea de V. pi regiunea dea-
lurilor, in partea de E., intin-
zindu-se cu directiunea de la
N.-V. spre S.-E. In regiunea de
E., dealul cel mar insemnat este
Icleanul, care merge pe limita
despartitoare futre aceasta plasa
pi pl. Amaradia pi care se con-
tinua prin Dealul - Chicioarer,
care desparte afluentil din dreap-
ta riuld Amaradia de ce! din
dreapta riulur Jiul. Apta, de-a
dreapta pi de-a stinga riulur
Jiul, sunt o multime de dealurr,
precum: Almajelul, Bradepti, Ar-
getoala, Teascul, Racovita, Ma-
crea pi alte dealurT mal miel.
 JIULVI (VALEA-)
Plasa este udata de riul Jiul
si de afluentul san de pe stinga,
Gilortul.
Inainte de toamna anuluT1892,
cind s'a facut noua impArtire
administrativa, pl. Jiul-d.-s. era
unid- cu pl. Dumbrava-d.-s. si
coprindea 33 comune.
Asta-zi e despartita de aceasta
plasa i coprinde singura 16
com.: Almajul, Argetoaia, BrA-
desti, Bralostita, Fratostita, Mi-
Poiana, Racari, Salcea,
Sclesti, Tatomiresti i Tinta-
reni.
Resedinta plAseT este In com.
Filiasi.
Calle de comunicatie ale a-
cestei plAsT sunt : calea ferata
Severin-Filiasi-Craiova ; calea fe-
rata ; soseaua na-
tionala. Craiova-Severin ; soseaua
comunall Filiasi-Bodaesti i alte
sosele comunale cari leaga co-
munele filtre ele.
Intinderea totala a plasei e
de 67423 hect., cu o populatie
de 5893 familiT, san 24580 su-
flete; locuesc in 6i Ii case si
bordee.
Are : 31 biserici, deservite
de 22 preotl ; 19 scoli, din carT
13 mixte, 3 de baeti, 3 de fete,
con duse de 15 invadtori si 5
inva.tatoare i frecuentate de
935 copil (794 bleti si 141 fete).
Vite sunt : 15751 vite marr
comute, 1366 caT, 3 magarT,
27836 ol, 1665 capre i 1518
porcT.
JiuluI (VaIea-.), vale, trece pe
la S. de com. Obirsia, pl. 01-
jud. Romanati, cu
directia paralela cu Dunarea.
Vine din spre PO, co n Onind o mica
apl, pe care, la Obirsia, se allá jud. Neamtu.
o moad, lar la Vadastra, insula
explorad de Bolliac, i recu- jirläul, com. rur., in jud. R.-Sa-
noscud ca locuind a oamenilor rat, pl. Rimnicul-d.-j., pe lacul
din epoca de pieatra, carT ca cu acelasT nume. Este asezata
semintille lacustre ale Elvetier. in partea de S. a judetuluT, la
6976. Mareta »talionr Geogrinlo. Vol. IV
113
art trlit in timpuri foarte intu-
necatepentru istorie,
adapost in insule inconjurate
cu apA mocirloasa. Putinele date
ce avena de aceste populatiunf
ni le ofera uneltele dame de
la ele, carT sunt azi in Muzeul
Natio n al.
Jivanului pirig, in jud.
Dolj, pl.flul-de-Mijloc, com. In-
torsura, ce se varsa pe malul
drept al riului Jiul si peste care
trece limita de E. catre com.
Lipovul.
Jivului (Valea-), vale, in jud.
Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., com. Be-
nesti, spre N.-V. com., la 700
m. Se varsa in riul Pesteana pe
teritoriul com. Stirbesti.
Jame (Piscul-), pise, de-asupra
dealului cu acelasT nume, pe
mosia Zamostia, com. Zamos-
tia, pl. Berhometele, jud. Do-
rohoiti.
Jidovina, deal, pe mosia Cris-
tinesti, com. Ibanesti, pl. Prutul-
d.-s., jud. Dorohoin.
Jidovina, trup de peidure, in jud.
Neamtu, pl. Piatra Muntele, com.
Vinatori-Dumbrava-Rosie, situ-
atalnparteapadurel Savinesti, pe
proprietatea statului, si in le-
gatura Cu trupul numit Lutaria.
Jidovinei (Plrful-),piria, izvore-
ste de pe dealul cu acelasi nume,
de pe mosia Suharaul, com.
cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoin.
Jtmbe§ti. Ved Zembresti, sat,
www.dacoromanica.ro
JIRLXITL
28 kil. spre S.-E. de orasul
Rimnicul-SArat, si in partea de
S. a plasei, la i i kil. spre S.-E.
de com. Balaceanu, resedinta
plasel:Comunele invecinatesunt :
Sloboz.ia-Galbenul, la 4 kil. ; Vi-
sani, Nisipuri, Galbenul, la 7
kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni,
la ri kil.
Se margineste la N. Cu Dro-
gul t Galbenul, despartit prin
lacul JirlAul ; la E. cu Visani;
la S., cu Nisipuri.; la V., cu
Pirliti (jud. Buzan).
N'are dealuri, ci numaT
colea cite-va movile.
Are 89 puturi. La E. e u-
data de riul Buzaut.
Piriul Galbenul, o parte din
pirlul Valea-BouluT, o uda. la N.,
varsindu-se In intinsul lac j'ir-
lAul, care ocupa N. comunef.
Suprafata com. e de 3000
hect., din cari 105 hect. vatra
com., 2476 hect. ale locuitorilor
si 275 hect, ale particularilor.
Populatia com, e de 393 fa-
san 1452 suflete : 752 bar.
bai si 700 femeT ; 590 casato-
ritf, 788 necasatoritT, 74 vaduvi.
Sunt 467 contribuabili. Stin
carte 156 persoane.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Ierarch Nicolae si Intrarea
in biserica, zidita. in 1864 de
obstea locuitorilor, deservid de
2 preotr i 2 cintAretr ; o coala
mixta, fondata in 1874 de Stat
condusa de i invatator si fre-
cuentad de 120 elevr.
Are o suprafata de 3000 hect.,
din carT : 2000 hect. arabile,
400 hect. imas, 200 hect. pa-
dure, 400 hect. neproductiv
(balta).
Locuitorii posea.: 295 plu-
gurT, 4 masinT de semanat,
de treerat ; 539 boT, 253 vaci,
334 caT, 204 Tepe, 847 oT, 163
rimatorl.
Comerciul se face de 20 per-
soane.
15
 JtRauL
aile de comunicatie sunt :
drumul Rimnicul-Särat-Faurei,
trecind prin Macean u- Galben ul-
Jirlaul-Nisipuri ; spre Visani-Cii-
neni ; spre Drogul ; spre Piala
(jud. Buzati).
Budgetul com. e la veniturI
de 6240 leY, lar la cheltuell, de
6234 leY, 40 bani.
lac, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-j , com. Jirläul, in-
tinzindu-se si in com. Galbenul
si Drog; are o intindere de 750
hect., ale statului ; convine peste
ce se vinde in Rimnicul-Sarat
si in Buzad.
Jirliul, pa-dure, jud. R.-Sarat.
VezT Bradeanca.
Jlenilor (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, plasa Macin, pe terito-
riul comunelor urbane Macin si
Julia, situat In partea N.-V. a
Joita, mine de aramd, numite
judetuluI, a piase! si a orasuluI
Mäcin si cea V. a comund Ji- Ocnele, jud. Mehedinti. (VezI
jila ; printr'o girlita comunica
cu Dunarea, lar prin alta cu balta
Jijila: are o intindere de 120
hect.; este inconjurata cu stuf de
toate partile ; contine peste.
Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comunei
urbane Chilia-VechTe, asezat in Joita, vâlcea, intre comunele CA-
partea N.-V. a piase si in cea linesti i Mavrodinul, pl. Tir-
V. a comuner; are 20 hect. in-
tindere, si este inconjurat de
toate partile cu stuf; este for-
mat de &la Pardin, cu care
comunica prin o &lita.
Joita, sat, face parte din com.
rur. Popesti-Bicul, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Este situat la V. de
Bucures ti, intre riurile Dirnbovita
Ciorogirla. Sta in legatura cu
cat. Cosoba prin o osea veci-
nall. Ad e resedinta
Se intinde pe o suprafata de
114
1950 hect., cu o populatie de
826 locuitorI.
D-1 Gr. Cerchez are 1275
hect. si locuitorii 675 hect. Pro-
prietarul cultiva 830 hect. (i8
sterpe, 77 izlaz, 350 padure).
LocuitoriI cultiva tot terenul,
afara de 8 hect. carl sunt re-
zervate pentru izlaz.
Are : o scoall mixta, frecuen-
tata de 13 elevl i 7 eleve ; o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de j preot si 2 cin-
tarea ; I moara cu apa ; 3 po-
duri statatoare.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarI i i hangiti.
Numarul vitelor marI e de
658 si al celor mici de 448.
Joita, virf de munte, din Culinea-
JoiteI, plaiul Lovistea, jud. Ar-
ges ; are o inältime de 1960 m.
d'asupra niveluluI Marir-Negre.
Bala de-Arama, mina).
Joita, vale, izvoreste din muntii
de sub Cetatuie, com. Predealul,
pl. Pelesul, jud. Prahova si se
varsa in riul Prahovita, pe malul
sting.
gula, jud. Teleorman ; prin a- Jolde§ti, ias, in jud. Botosani,
ceasta vale trece soseaua veci- satul Joldesti, com. Fintinele,
nal5. Mavrodinul-Crdinesti.
Joita (Valea-), izvor de opa
mineralii, in cat. Predealul, com.
Predealul, pl. Predealul, jud.
Prahova, in apropiere de gara
Predealul, pe proprietatea M. S.
Regelul si a EforieI Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Aceasta apa este clara, sa-
rata la gust si degaja acid carbo-
nic. Ea are o densitate de 1,0298
la 200 Celsius si coprinde 45
www.dacoromanica.ro
JORA
gr. 040 materiI solide in litru.
Materiile solide se compun din
clorure, iodure si carbonate.
Substanta dominanta este do-
rara de sodia, lar cea caracte-
ristica iodura de sodia. Skurile
magneziane sunt in mal mare
cantitate de cit cele calcare.
fost analizate la anul 1871.
Jolde§ti, sat, in partea de E. a
comund Fintinele, pl. Siretul,
jud. Botosani, pe sesul din stinga
SiretuluI, udat de pirlul Varo-
na - Mare, care formeaza iazul
Joldesti, in sat. Mosia are o su-
prafata de 899 hect. Satul este
locuit de i8o familir, sati 822 su-
flete.
Are : i biserica, Cu i preot
si 2 cintaretI; o scoala, con-
clusa de i invatätor i frecuen-
tata. de 55 scolarI.
Prin acest sat trece soseaua
ce vine pe stinga Siretului si
se uneste cu soseaua judeteana
Botosani-Falticeni.
Vite: 197 vite maff cornute,
37 cal, 190 oi si 44 pon/. Sunt
241 stupI cu albine.
In satul Joldesti, att fost raz-
bola filtre stefan - ce! - Mare si
Petru-Aron pentru domnia Mol-
doveT, in ziva de Joia-Mare, la
12 Aprilie 1457, invingind
fan pe Aron.
pl. Siretul, format din piriul Vo-
rona-Mare, ce vine din Poiana-
Lunga; are moara de apa.
Jora, sat, in partea de N.-V.
a com. Buznea, pl. Cirligatura,
jud. Iasi, situat futre dealurile :
Gavanul i Dealul-VieI, in mar-
ginea piriulul Bahluetul, BITA
Tirgul-Frumos.
Are o populatie de 31 fa-
sail 178 suflete ; doua morI
de apa.
 JORATI
Vite : 57 vite marT cornute,
15 caT, 212 OT O 22 rimAtorT.
Jorfi§ti, com. rur., in jud. Covur-
luitl, pl. Prutul, la 65 kil. de
Galati, pe valea Covurluiultd-
cu-ApI sail a Jorlstilor si pe
dealurT. Se limiteaz5. la N. cu
jud. Tutova ; la E. cu Bllintesti
si BAneasa; la S.-E. cu Bujor
si la V. cu Virlezi si Crlesti.
Apa ce o udl. e Covurluiul-cu-
Apl. E formatá din treT cltune:
Lunca, JorAsti si Zirnesti, cu
o populatie de 451 familiT, saa
1769 suflete, din carT 325 con-
tribuabill. titi carte 214 per-
soane.
SAtenti din Jorlsti sunt rAzasT,
lar ceT din cele-l'alte cAtune, fostI
clAcasT improprietdritT.
Plmintul e nisipos. Pe Valea-
JorAstilor sunt si 135.10 cu sAl-
ciT numeroase. Suprafata totall
a teritoriuluT este de 6274 hect.,
din carT: 4389 arabile, 264 sterpe
ripoase, 138112 viT, 46 finete,
394 imas, 962 plduri si restul
vetrele satelor.
ProprietAtI marT sunt: Lunca,
Hulesti si Rosia. Statul posea
mosiile: Zirnesti, Periseni si
Chi steala.
Are 3 bisericl : una in JorAsti,
cu hramul SfintiT ImpAratT, zi-
ditA in 1840-41 de obstea sa-
tulur; a doua, cu hramul Sf-tiT
TreT-IerarhT, tot in JorAsti, con-
struitl. in 1816 prin stAruinta
cAminaruluT V. Cernat ; a treia
cu hramul SE Nicolae, in Lunca,
ziditl. in 1881 de proprietarul
loan Plesnill. fntreaga comuna
formeazä o parohie, cu catedrala
SE implratT, 1 preot paroh, un
preot-ajutor si 4 cintlretT. Bi-
sericile din Jorlsti se bucurA
de plmintul rural din Zirnesti,
unde aa fost douá. mAnAstirT,
azT desfintate.
Este o scoall mixta, frecuen-
tatA de 37 elevI.
115
LocuitoriT posea 5059 ca-
pete de vite.
Budgetul com. e de 50401eT
la veniturT, iar la cheltuelf, de
4878 la
Jorä§ti, com. rur., in jud. Putna, Jorä§ti, paro/he, In jud. Putna,
pl. Biliesti. pl. Biliesti, comuna cu acelasT
Este situatä. pe malul PutneT,
In cimpia Focsanilor, spre E.
si la 5 kil, de acest tirg, si la
6 kil, de resedinta sub-prefec-
tureT.
Se compune din treT cdtune:
JorAsti, unde e primaria comu-
na Mindresti si Rldulesti, cu
o populatie de 264 familiT, saa
980 suflete, din carT 191 con-
tribuabili ; locuesc in 210 case. Jori§tea, piria, in jud. R -Slrat,
titi carte 137 persoane.
Are : 3 bisericT, una paro-
hialA, cu hramul SE Nicolae in
JorAsti ; a doua filialA, cu hra-
mul S-ti! VoevozT, in VinAtori
si a treia, cu hramul S-til Im-
pArati, in Mindresti ; o scoalä
mixtl., frecuentatA de 47 copil.
Vite : 426 bol', 384 yací, 96 Jorovlea, poiand, in pldurea Jo-
cal, 2 capre si 206 porcT.
Budgetul comuneT e la ve-
niturT de 5452 leT, 55 banT si la
cheltuelT, de 5413 leT, 52 ball!.
Locuitoril posedA : 91 plugurT
de lema si o moarA de apl.
In comuna sunt: 5 circiumarT ;
I bacan.
Mosia pe care sl. afll satul a
fost data zestre impreunA cu
altele din tinutul PutneT, hatma-
nula Alexan dru - Mavrocordat,
de catre socrul sAti, Domnul
Alexandru Moruzzi al Moldo-
va
Jorä§ti, sal, resedinta com. cu
acelasT nume, jud. CovurluTa,
pl. Prutul. Are : 308 familiT, saa
1431 suflete; 2 bisericT; o scoall.
Jorä§ti, sat, in jud. Putna, com. Jorovlea, deal cu pda'ure, in par-
cu acelasT nume, pl. Biliesti. Este
situat pe rnalul PutneT, in cim-
www.dacoromanica.ro
JOROVLEA
pia ce se intinde de la Focsani,
spre E.
Are : 1 bisericA parohiall, Cu
hramul SE Nicolae; o scoall
mixta, frecuentatl de 29 copir.
nume, formatA din cAtunele: Jo-
rlsti, VinAtori si Mindresti.
Jora§tilor (Valea-), vale, pe
teritoriul com. cu acelasf nume,
pl. Prutul, jud. Covurluia ; incepe
de aproape de Bujor si e strl-
bltutA de piriul Covurluiul-cu-
Apl..
plaiul Rimnicul, com. Valea-
SälcieT; izvoreste din culmea am-
pulungeanca, din Virful-Cume-
treT; udA V. comuneT, si se varsl,
dupl. un curs repede de 4 kil.,
pe partea dreaptä a riuluT Cil-
nlul.
rovlea, com. CopAlAul, jud. Bo-
tosani.
In aceastl poianä a existat
pinl la anul 1870 satul Joro-
vlea, al clreia locuitorT se ocu-
pan mult cu cultura viilor si
pomT roditorT. Arendasul mo-
sieT de pe atuncT, reusi sA a-
lunge de aid pe locuitorT, sub
cuvint cl fiind in mijlocul pl-
durif ar strica pAdurea; le lul
locurile cari eraa date la 1864
si le dete altele in satul CopAllul.
La anul 1873, risipi si bise-
rica Cu invoirea proprietaruluT,
Principele Gr. M. Sturdza, si_o
vindu locuitorilor din Cernesti,
com. ZlAtunoaia. Se zice cl a-
ceastA bisericl ar fi fost schit
de cAlugIrT in vechime.
tea de S.-V. a comuneT Copa-
llul, pl. Siretul, jud. Botosani.
 JOSENI 116 JUGUREANUL

Joseni, sat vechia, desfiintat, pe Judge, välcea, jud. Olt, pe care la 1828 de enoriasT, cu indem-
valea piriulur Joseni, com. De- curge pirlul cu acelasT nume ; nul DiaconuluTAnghel Zugravtil.
leni, pl. Cosilla, jud. Botosani. Tese din dealul Vede!, curge
cAtre E., taie cAt. Jugarul si Jugureanul, com. rur., pl. Cal-
Joseni, cittun al comuneT Piclele, da in Vedea, pe dreapta eT. matuiuluT, jud. BrAila, asezatg
jud. Buzgii, cu 680 locuitorl si pe malul drept al CAlmAtuiuluT,
161 case. Jugarul, cittun, pendinte de co- la o depArtare de 68 kil. de ca-
muna Optasi, pl. Mijlocul, jud. pitala judetulur. Se mArgineste
Joseni, sat, in jud. Neamtu, pl. Olt, situat pe riul Vedea, in la E. cu com. Ulmul ; la V.,
de Sus-Mijlocul, situat pe va- centrul comuneT. Are o popu- cu com. Rusetul ; la N., cu
lea piriuluT Topolita. latiune de 500 locuitorT ; o bi- Surdila-Ggiseanca si la S., cu
Are o intindere de 400 hect., sericg, ziditg la 1832, Cu hra- com. Ciocile. Suprafata com. e
cu o populatiune de 6o familiT, mul TotT-SfintiT. Aci se aflä lo- de 2700 hect., cu o populatie
satí 246 suflete, din carT 41 con- calul de primgrie si scoala. de 164 familir, satí 745 suflete;
tribuabilT. din carT 103 contribuabili.
Vite: 30 boT, 26 yac!, 39 Jugastrul, sat, in jud. Mehedinti, Are o bisericä in bung stare,
juncT, 200 o!, 8 car si 20 ritng- pl. Motrul-d.-j., com. rur. Gura- ziditg la 1843 de reposatiT fraliT
torT. MotruluT. Chirlacescu ; 1 scoalg mixta fre-
cuentan. de 24 bgetT si o fatA,
Joseni (Gioseni), fost schit de JugastruluI(Dealul-), deal, jud. infiintan la 1865.
cAluggrI, in jud. Tecuciii, satul Dolj, pl. Doljul-d.-j., com. Vir- S AtenT improprietgritT din 1864
Corni-d.-j., com. Corni. topul, inalt de aproape Ioo m., sunt 83 si neimproprienritT 6o.
i acoperit cu finete.
_
Sunt 2 debite ; 3 circiumT ; o
Joseni, mofie, in judetul Buzga, moard.
com. Piclele, cAt. Joseni, pro- Jugalia, deal, situat pe teritoriul LocuitoriT posedd 995 vite
prietate mosneneascg Cu 150 com. Comani, pl. Siul-d.-j., jud. marT cornute, 439 bol, 373 yac!,
hect., din care : 50 arabile, 50 Olt. Are directiunea N.-S. si 42 taurT, 134 vitd, 7 bivolT si
pAdure, 30 izlaz si 20 viT si li- o lungime de 1 kil. Pe el se cul- bivolite, 324 caT, 1396 o! si 378
vezT. tiva cereale. rimAtorf.
Drumurile carT pornesc din
Joseni, mofie, in judetul Buzar', Jugalia, vale, jud. Romanati, spre com. sunt : la Vizirul, spre E.,
com. Piclele, cgt. Joseni, numin E. de Dealul-SavuluT; trece pe trecind prin com. Ulmul si Fleas-
si Joseni-Monteorul; are afarg la S. de com. Enosesti si Piatra ca (34 kil.); la Ciocile, spre S.
de pAmintul dat improprietgri- si se terming in Olt. oselele si (14 kil.); la Rusetul, spre V.,
Olor, 800 hect. anturT, vi!, li- linille ferate Mí 4 podurT peste pe la CgrAmizi (5 kil.); spre
ved, izlaz si pAdurea Florica. dinsa. gara FlureT, la N.; la BrAila, spre
N.-E.
Joseni, numire ce se mar (16 pt- Jugälloara, vale, jud. Romanati,
riulut Sgratelul-BerciT, sat1 SA- spre E. de Dealul-SaruluT. Cur- Jugureanul, sat, jud. Brgila, pc
rAtelul-Joseni, jud. BuzAti. ge in directie paralela cu valea muchea platoului de S. a jud.,
Jugglia si se terming. in valea la 68 kil. spre S.-V. de orasul
Joseni, filio, format din Piriul- OltuluT. In aceastä vale sunt 2 BrAila.
DoamneT si Piriul-Curtel, jud. podurT : al linieT ferate si al so- Suprafata satuluT e de 45 hect.,
Botosani, pl. Cosula, com. De- seleT Corabia-Piatra (010. cu o populatie de 164 familiT ;
leni ; uclA partea de E. a satu- sati 745 suflete ; locuesc in 183
luT Deleni, trece prin Valea-Tul- Jugravi, sat, face parte din co- case.
bureT si se varsd in iazul Gur- muna ruralg Dozesti, pl. Cerna- Ved Jugureanul, com. rur.
gueta. d.-j., jud. Vilcea.
Are o populatiune de 26910- Jugureanul, mofie, pendinte de
Joseni,vd lcea, in jud. Tecuciti, sa- cuitorT. Cade cam in centrul com. Jugureanul, jud. Brgila ;
tul Corni-d.-j., unde a fost odini- comuneT, litiga riul GeamAna. are o suprafatg de 2700 hect.,
oarg mAngstirea cu acelasT mime. Are o bisericA de zid, fundan dind un venit de 34600 le!.

www.dacoromanica.ro
 JUGUREN1 117 JUGURUL

Jugureni, com. rur., in jud. Bu- Sunt 5 circiumi. Jugurul, com. rur., jud. Muscel,
zAti, pl. Tohani, intre riul Vite sunt: 324 bol, 52 vacT, pl. Argeselul, la S. de Cimpu-
covul i valea Finteasca, la 25 viteT, 22 caT, 14 Tepe, 38 lung, la to kil, de acest oras,
47540 m. de orasul Mizi1.4 Li- rainy, 320 of, 20 capre i 149 situata pe valea Jugurul.
mitele sale sunt : la N. incepind porcT. Se compune din 3 catune :
de la cat. Glodul, com. Tisaul, Jugurul, Valea-din-Darat i Va-
merge pe albia riului Niscovul, Jugureni, cdtun de resedinta al lea-hula Se t;nargineste la N.
pana la catunul Valea-UnghiuluT, com. Jugureni, jud. Buzäü, cu Cu com. Mataul; la S., Cu com.
de unde urea in piscul Pietrosul 730 loc. si 189 case. Draghiciul; la E., cu com. Bo-
pe hotarul judetuluT Prahova ; teni i la V., cu com. Schitul-
la V., se lasa pe hotarul Pra- Jugureni, sat, jud. Dimbovita, Golesti i Poenari.
hovel pe Valea-KasniteT Ora la pl. Cobia, cat. si com. Uliesti. Are o populatie de 210 fam.,
biserica Zidulul ; la S., din Valea- sad 885 suflete, din carT 175
RdsniteT o ja pe drumul ce des- Jugureni, mofie, in jud. BuzatI, contribuabilT. Locuesc in 175
parte mosia Datcoiul-Marghilo- com. Laposul, cat. Valea-Un ghiu- case.
man de Datcoiul-Baligel, apoi pe luT, proprietatea mosnenilor Jugu- In comuna sunt livezI intinse
valea Boboci urea putin in sus reni ; are 200 hect., din care 150 de prunT i paclurT de fag si
apuca pe valea Basinesti pAna hect., padurea Podiacul, lar 48 stejar.
In muntele Zavoiul; la E., incepe hect., livezT, curaturi i fineata. LocuitoriT sunt parte mosnenT,
din muntele Zavolul, urca in pa- iar parte s'ati improprietarit dupa
durea Arhimandrita si pe Valea- Jugureni, mofie a mosnenilor, in legea din 1864, pe mosia d-lor
Sarif da in riul Niscovul in drep- jud. BuzAti, com. Jugureni; are C. Morait si N. Fotino. Pro-
tul catunuluT Glodul. Suprafata 66o hect., din care 370 hect., prietarT in comuna sunt : Ma-
sa e de 1850 hect., din care 340 pAdure, iar 290 hect., araturi, nastirea Catolica, Al. Mano-
arabile, 760 padure, 140 fineata, vi!, fineata i izlaz. lescu, M. Ferechidi, N. Fotino
75 izlaz, 76 livezT, 210 vie 0 fratil tefanescu.
249 sterp. ProprietätT maT in- Jugureni (Dealul- ), deal, in Comuna se intinde pe o su-
semnate sunt : Archimandrita, jud. Buzail, com. Juguteni, aco- prafatä cam de 2100 hect.
Cirnul, Lunceni (statuluT) i Ju- perit cu viile mosnenilor, ince- Are doul biserici: una vechie,
gureni a mosnenilor Jugureni, pind din Dealul-Dragaicef ruinata, si alta de zid, invelita
impartiti in sapte cete : Butoiul, continuind pana in muchea MA- cu sita, fondata de locuitoriT
Clocirdie, CiupeloT, GavriloT, Ju- linul. comuneT i deservita de 2 preoti
grureni, Luscanesti i Pietrari. si i dascal ; o §coala, frecuentata
Terenul este accidentat, avind Jugureni-Clineasca, mofie, in de 44 elevi.
mal multe dealuti acoperite cu jud. Buzati, com. Jugureni, fosta Budgetul com. e la veniturl
vil i padurT. Din minerale are proprietate a statuluT, pendinte de 1687 leT si la cheltuelT, de
sare i fier. de Sfintii-Apostoli ; are 46 hect. 1616 leT.
CAT de comunicatie are : Ju- aratura, vii si livezI. sosea vecinall leaga co-
gureni-Tohani-Mizil, soseaua Ju- muna de com. Ma.taul i Boteni.
gureni-Fintesti i vechiul drum Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. LocuitoriT se ocupa mutt Cu
al BucovuluT, care lega plaiul Buzatl, com. Jugureni, proprie- fabricarea varuluT.
BuzAti cu capitala jud. Sacueni ; tate a statultif, pendinte de schi- In Jugurul se afta in dealurl
Jugureni-Cislaul prin Lapos. tul Cirnul; are 34 hect. fineata, carbunT de pamint si un izvor
Comuna e formata din 2 cat.: vil si padurea Cirnul, de 23 hec- de apa feruginoasa.
Jugureni i Marginea - PaduriT tare.
(Nuci-GhidieT) cu o populatie de Jugurul, sat, face parte din com.
Ii6o sufl., din carT 228 contrib. Jugureni si CAlciäru§a, molie rur. cu acelasT nume, jud. Mus-
Are o scoall, frecuentata de a statuluT, jud. Buzati, pendinte cel. Are o populatie de 135
52 elevT si io eleve; 2 bisericT, de S-tiT Apostoli, constind din familiT, sad 745 suflete ; 418
cu 2 preotT, 2 cintaretT si doul trupurT : Jugureni-Ciineas- barbatl si 327 femeT.
paracliser. Catedrala e cea cu ca, din comuna Jugureni i Cal- Aci sunt : resedinta comunel,
hramul Sf. Niculae. darusa, din com. Cilibia. scoala i biserica.

www.dacoromanica.ro
 JUGURUL 118
Jugurul, plidure, jud. Muscel, Juncului (Virful-), numire data
com. Jugurul, pl. Argeselul, in uneT parti din aurea statului
intindere aproximativa de 1500 Ulmetul, jud. Buzar', com. Bo-
hect. Se invecineste la N. co ziorul, avind ca 210 hect. si si-
Valea-luT-Bad; la S., cu comuna tuata pe Virful-JunculuT.
DrIghiciul; la V., cu comuna
Poenari si la E., cu livezile din Jungheti, trup, din mosiile mos-
valea Jugurul. nenilor, jud. Teleorman, com.
Malul, pl. TeleormanuluT, lipit
Jugurul, vale, pe care se afld cu un alt trup, numit Girtama-
situata comuna Jugurul, pl. Ar- nesti.
geselul, jud. Muscel. Izvoreste
din coastele dealuluT Picora, Jupineasa, mUnte, jud. Muscel,
comuna Mataul ; uda, comunele proprietate a mosnenilor Sld-
Jugurul si Draghiciul si se varsa niceni. In acest munte este o
in Riul-TirguluT la comuna Mi- stina unde se fabrica brinza.
haesti. Aceasta vale in timpul Numele ski vine, se zice, de la
vereT, maT ales cind este lipsa o jupineasa din comuna Jupi-
de ploaie, seaca. nesti (Musca), caer in vechime
ayear' si mosneniTJupinesti parte
Jule§ti-din-Deal. VezT Giulesti- in acest munte.
din-Deal sat, jud. Roman.
Juptneasa, vale, la Vestul com.
Jule§ti-din-Vale. Vez1 Giulesti- Poiana-Seciurile, pl. Amaradia,
din-Vale, sat, jud. Roman. jud. Gorj.
Julfeni, trnp de sat, in judetul Jupine§ti, com. rur., jud. Gorj,
Neamtu, com. Petricani (vechea pl. Gilortul, la N. com. Viersani,
comuna Petricani-d.-j.), pl. de E situata pe ses, coasta si val-
Sus-Mijlocul ; se mal numeste cele, pe malul sting al riului
si Liesti. Gilortul, sub dealul Culmea-Gi-
lortuluT in partea despre V. Se
Jumatatea,pichet vechig de fron- compune din 2 catune : Cula
tierd, pe Dunare, in pl. Borcea si Jupinesti.
jud. Ialomita. Are o suprafata de 1456 hect.,
din carT, 456 hect. padure, 400
Jumätáteni, sat, in partea de S. hect. arabile, 450 hect. finete,
a com. Buimaceni, pl. Jijia, jud. 20 hect. vie, 21 hect. livezT de
Botosani, pe tarmul drept al Ji- pruni si 9 hect. izlaz ; o po-
jieT, cu o suprafata de 350 hect. pulatie de 158 familiT, san 1085
si o populatie de 25 familii, sati suflete, din carr 130 contribua-
112 suflete, din carr 20 contri- bilT.
buabili. Locuitoril sunt parte mosnenT
Vite sunt: 16 bol si vaci, 1 o si parte improprietariti dupa.
caT, 28 oT, 8 pord. Locuitoi iT legea rurala. ET posea: 21 de
poseda lo stupT cu albine. plugurT, 4 carute Cu cal, 95 care
cu bol; 320 vite mar' cornute,
Juncuhff (Virful-), munte inalt, 8 cal, 376 oT, 18 capre, 58 rima-
jud. Buzati, facind hotar intre torT ; 32 stupT.
com. Balanesti, Boziorul, Colti Budgetul com, e de 1416 leT
si Sibiciul-d.-s.; are padure si la veniturT, lar la cheltuelT, de lef
fin eata. 1394-
www.dacoromanica.ro
JUI1NEM
Comunicatia in aceasta com.
se face prin soseaua judeteanä
care trece in partea el de V.
printre apa Gilortul si Dealul.-
Bola si prin alta comunall, care
o pune in comunicatie cu catunul
sad Pirlul-Bola, lar la S. cu co-
muna Viersani.
In comuna sunt: 9 puturl si
3 fintini.
Are : 1 scoall de bletT, in-
fiintata la 1842 si frecuentata
de 36 elevT si 3 eleve ; 2 bise-
riel de lemn, una facuta de locui-
torl la 1796, iar a doua la 18'8;
ambele sunt deservite de i preot
$3. 2 entgretr.
Jupine§ti, com. mur., pl. Riul-
Doamner, jud. Muscel, la S.-V.
de Cimpulung, la 32 kil, de
acest oras. Este situata pe
tarmul drept al riuluT Doamna.
Se compune din 2 catune:
Jupinesti si Mesteceni. Se mar-
gineste la N. cu com. Lei-
cesti ; la S., cu com. Dirmo-
nesti; la E., cu com. Cosesti,
de care se desparte prin 1.1111
Doamna si la V., co jud. Ar-
ges, de care se desparte prin
Valea - Tinca si Muchea -Pau-
leste].
Are o populatie de 197 fa-
miliT, sail 882 suflete : 457 bar-
batf si 426 femeT, din carT 190
contrib. Locuesc In 192 case.
Vite sunt: 30 cal', 400 yací.
loo oT, 60o capre si 800 poni'.
In jurul vetrel comuneT, atit
spre N. cit si spre S. sunt o-
grAzI cu pruni. In partea de-
spre V. sunt dealuri si v5.1 ca
livezT s"1 cu padurT de stejarT,
fagT, plopT si tufarisurT de alunT.
In jurul si prin centrul com.
sunt urmatoarele dealurT : Bo-
boci, Zapodiele, Dealul-Crucer,
Dealul- cu-Livezile, Bustenetul,
Ripa-HotuluT, Tramiselul, Flap
moaia, Tufele, Dadul, TeapInul
si altele.
JUPÌNETI
Rlul Doamna uda parta de
E. a com. Jupinesti, pe toga
laturea $i in el se vars5. vil-
celele Tirgulur, Fintiner, Tur-
buri, Bisericer, Birzoter, Nanul,
CAlugarul $1. Dadul.
In partea de V., o uda Valea-
Aninoasa, in care se vars5. valle :
Meri$ulur, Capanulur i Epu-
relur, Valea-Purcareata i Valea-
Tincer, care desparte com. Jupi-
nesti de jud. Arges. Toate aceste
väl izvoresc din raionul comuner
$i apa pe ele de cit
vara $1. in timpurr ploioase. In
centrul comuner sunt lacurile:
Lacul-fara-Fund $i Dascalul.
Pe riul Doamna sunt 2 morT
si 3 herastrae. Intre comunele
Jupinesti i Cose$ti este un pod
de lemn, peste riul Doamna,
construit in anul 1890.
Locuitorir sunt mosnenT, d'ara
de cer din cat. Mesteceni, cari
sunt numaT camina$T pe mosille
mosnenilor. Intreaga comuná
are cam vr'o 325 hect. arabile,
250 hect. livezr pe dealurT $1
vAl, veo 1600 hect. padure, tu-
fi$urr, fijar i locurr neprodue-
tive $i cam vr'o 130 hect. 21-
voaie i prundurr pe litiga riul
Doamna.
Are 2 posele : una comunal,
care trece prin éentrul comuner
de la N. /a S. i se leaga spre
N. cu com. Leicesti si la S. cu
cat. Valea-Nandrer (com. D'ir-
monesti) $1. alta vecinal ce
merge din centrul comuner la
pod $1 se leaga la E. cu com.
Cosesti.
In partea despre V. a co-
muner este un troian de plata
cam neagra zgurita ce se nu-
me$te Pietrile-de-JidovI.
Are : 2 bisericr, una de zid,
fondata la annl 1844 de Postelni-
cul bonita Barbuceanu i cu aju-
torul comuner, i doua, vechre,
de lemn, fondata la 1742 de ju-
pin Nicolae Grecul i Nicolae
119 JUR1LOVCA
Ceau$ul, dupa cum se vede scris se varsa in iazul ce-1 formea-
pe pisa,nie ; sunt deservite de 2 za riul Doamna pe tarmul drept.
preotr si 2 dascalf. Scoala exista Ad sunt: re$edinta comuneT,
ad din vechime $.1 chiar in tim- $coala ì dou5. bisericr.
pul fanariotilor se invata cu plata Este legat de cel-l'alt catun,
inteun bordeia. Mal totT locui- Mesteceni, prin o sosea.
toril batrini $tia carte veche.
In timpul lur Alexandru Ghica Jureani (Eh-Ajoten', saa Gro-
s'a construit local de scoall de ze§ti), sat, in partea de S. a com.
gard, care a servit pinA la anul Gagesti, pl. Mijlocul, jud. Falda,
x873, cind s'a construit localul a$ezat pe $es, in dreapta pi-
actual de zid de catre Iocuitorr riulur Elanul, pe o suprafata
prin contributie. Este conclusa de 2752 hect., din carT 584
de un invatator $i o invatatoare hect. proprietatea locuitorilor.
si frecuentad de 40 elevr $i 22 Are o populatie de 94 fatni-
eleve. liT, saa 439 suflete, din carT 94
contribuabili ; o biserica, zidita
Jupine§ti, alun de reseclinta al in anul 1823, deservid de
com. cu acela$1 nume, pl. Gi- preot $i 2 dascalr ; o manastire,
lortul, jud. Gorj. construid din nou de catre d na
Are o suprafata de 1336 hect., Zoe M. Botez, proprietara uner
din carT 411 hect. padure, 465 partr din mosie. Parte din lo-
hect. arabile, 420 hect. finete, cuitorr §unt raze$T.
r5 hect. vie, 16 hect. /ivezr de
prunT si 2 hect. izlaz. Are o po- Juman/. Vez! Iurcani, mo$ie, jud.
pulatie de 136 familir, saa 956 Neamtu.
suflete, din carT 112 contribua-
bilT. Jurilovca, cotn. rur., jud. Tulcea,
Locuitorir poseda: 16 plugurr, in partea de S.-E. a jud. g pl.
64 care cu bol, 4 cal.* cu cal, Babadag, pe malul vestic al la-
265 vite marI cornute, 8 cal, culur Razelm.
376 br, i8 capre i 58 rimatorT; Se margineste la N. cu com.
32 stupT. EnisaIa, Caraman-Chioi si lacul
In catun se &ese 9 puturr. Razelm ; la V., cu com. Calni-
Are: i coala de bletr infiin- Bugeac ; la S., cu iezerul Golo-
tata la 1842 i frecuentad de vita $1 la E., cu Marea-Neagra.
39 elevr ; 2 bisericr, una fondata Solul este $es ; cea mar mare
la 1796, $1. a doua la 1818. parte e acoperita de bald $1
stuf. In partea de N. sunt dea-
Jupineqti, sat, in jud. Mehedinti, lurile : Buiuc, Orman-Bair si
plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul; Caraman-Chioi-Bair, al carta vid,
are 32 case. Jurilovca, are 84 m. ; sunt aco-
perite cu padurr, parte cu li-
Jupine§ti, sat, facind parte din vez! $i pa$unr.
com, rur cu acela$I nume, jud. Sunt numeroase movile artifi-
Muscel. Are o populatie de ciale, intre 8-10 in., carT ati
177 familiT, saa 178 suflete: 402 servit ca puncte de orientare.
135rball $i 382 femer. E brazdata la V. de valea
Este asezat pe malul drept Milcel-Alceac.
al Aula Doamna. Prin sat trec Baltr sunt : lacul Razelm, la
torentir : Finan er, Turburer, Bi- E., cu malurile inalte i stin-
serie& i Birzoter, carT toate coase ; Golovita, la S., cu ma-
www.dacoromanica.ro
JURILOVCA
lurile joase. Venitul lor apar-
sine Statulul.
Este formatl dintr'un singur
sat, Jurilovca, apezat pe malul
de N. al laculuT Golovita.
Intinderea com. M'ara de bAltf,
e de 1300 hect., din carT 150
hect. vatra satulur; restul e al
locuitotilor. Statul are numaT
bAltile. Populatia, formatä de
lipovenT pi evreT, este de 476
familir, saa 2372 suflete, din
carf 438 contribuabilT.
Are: o bisericA, zidità in 188 i,
de comunitatea lipoveneascA,
care apartine secteT, cu 2 preotT,
1 diacon li 2 cintAretT; treT
pcolT, una fondatA de stat in
1890, condusl de i invAtAtor,
frecuentatA de 62 elevi; lipovenif
ail 2 pcolT ale lor.
120
Locuitoril posedA: 39 plugurT;
53 cal pi Tepe, 14 boT, 186 yac!.
Comerciul e activ pi constA
in export de pepte pi in import
de coloniale, mar cu seaml 131-
uturT spirtoase pentru lipovenT;
sunt 1 1 bAcanT, 3 circiumarT,
12 pescan!.
Budgetul com. e la veniturl
de 4750 le!, lar la cheltuelf, de
4624 la
Sunt drumurT comunale la
Caraman-Chioi pi la Papa-Cisla
spre Canli Bugeac, pi o posea
judeteand : Babadag-Jurilovca.
Jurilovca, virf de deal, in jude-
tul Tulcea, plasa Babadag, pe
teritoriul comunerjurilovca; este
un punct culminant pi inaintat
spre S. al dealuluT Caraman-
www.dacoromanica.ro
JUVITUL
Chioi-Bair, situat in partea E.
a plApeT pi N. a comuneT, la 3
kil. spre N. de Jurilovca pi la
21/2 kil. spre N.-V. de Cara-
man-Chioi, trecind pe culmea
luT si hotarul lor ; are 84 m.
inAltime, punct trigonometric de
observatie 'de rangul Liti, do-
minind asupra satelor Caraman,
Chioi pi Jurilovca, precum pi a-
supra drumurilor ce le unepte;
este acoperit numaT cu verdeatä
pi finete.
Jurube§ti, Mitin, al com. LopA-
tari, jud. Buzati, cu 290 locui-
torT pi 68 case.
Juvitul, iaz, in partea de E. a
satuluT Schinetea, com. Dumepti,
pl. Funduri, jud. Vasluiti.
 K
A se cAuta toate cuvintele incepind cu aceastä: literk la lit. C (Ch).

812711. Yard. Digionar Geograle. Vol IV. 16

www.dacoromanica.ro
La-Cetate, ruine, dintr'o vechTe
cetate, in ocolul comund Gra-
distea, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea, unde, se zice, ar fi fost
o cetate Daca.
La-Cruce, pisc, pe culmea de
deal ce se 'asa din creasta Car-
patilor, printre girlele Drajna
Teleajenul, com. Drajna.d.-s.,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
La-Fintini, izvor de apd feru-
ginoasd, indestul de concen-
trata, pe valea TeleajenuluT, jud.
Prahova, la poalele manastirel
Suzana.
La-Glod, izvor de apd minerald,
situat pe deal, Ruga gara Cim-
pina, com. Poiana, plaiul Pra-
hoya, judetul Prahova. Aga-T
este sarata. Se viziteaza de bol-
navr.
La-Gropl, deal, in jud. Vasluia,
pl. Crasna, com. Miclesti, numit
astfel pentru-ca acolo se afla
dota gropT artificiale, una mal
mare, avind un diametru cam
de 8 m., iar alta mal mica ca
de 4 m. cu o adincime de 5-6
metri.
Despre aceste gropT, se zice
ca sunt facute de pe timpul na-
valirilor Turcilor i TAtarilor,
ca insele oame ni! ti asiguraa
productele pentru hrana., fiind
pe atuncT codriT marT in aceasta
localitate.
La-Gropl, pddure foloasà, jud.
Baca-1, pl.Bistrita-d.-j., com.
Racaciuni, proprietatea mosteni-
torilor coloneluluT Pisoski, cu o
intindere de aproape 140 hect.
supusa regimului silvic.
localitate, in jud. Pra-
hoya, pl. Teleajenul, comuna
Drajna-d.-j., ceva mal la vale
de Valea-Stanestilor, unde se
Osen sena' de sare, acoperite
Cu un mic strat de pamint.
La-Livadä, pddure foioasa, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Nadisa, cu o intindere de 623
hect. si supusa regimului sil-
vic.
La-Mori, izvor de apd sltraM
iod, situatä in com. Cornul,
pl. Prahova, jud. Prahova, pe
proprietatea principeluT N. G.
Bibescu. Acest izvor este pe
munte, in centrul comunei, a-
proape de calea ferata.
Tot in com. Cornul, pe lo-
cul mosnenilor, pe munte,
este si un izvor de apa sulfu-
roasa, care a fost analizata.
www.dacoromanica.ro
La-Morminte, pise inalt, in ju-
detul Prahova, in partea de E.
a comuneT Cerasul, plasa Telea-
jenul.
La-Nurnärätoare, platoi, ridi-
cat in spre S.-V. de com. Ho-
rezul, jud. Vilcea, parte loc de
pasune si parte acoperit cu pa-
duri de diferite esente.
Acest platal face parte din
mosia Romani.
La - Lacurl, pddure, in judetul
Buzar], com. Mlajetul, cat. Va-
lea-LupuluT; are 140 hect, ale
mosnenilor d'avalmasT; face un
corp cu padurea Mardale.
La-Martin, pirlia,s, ce izvoreste
din muntele Ceahlaul, judetul
Neamtu ; este situat in drumul
pe unde calltoriT se urca pe
munte, spre S.-V. de locul nu-
mit Fundul-SchituluT ; primes-
te ca afluent pIrtiasul Serafim,
drept in locul unde drumul ce
vine de la schitul Duraul, ur-
mind curgerea piriiasuluT La-
Martin in sus, paraseste valea
acestui Orla pentru a se in-
drepta spre stinga, unde sunt
stincele Gardurile.
La-Piatra, carierd de piatrii re-
numita, com. Poiana, pl. Pra-
 LA-PREDA
hoya, jud. Prahova. Piatra din
aceasta cariera a servit la ca-
nalizarea riuluI Dimbovita In
Bucuresti.
La-Preda, izvor Cu apelLorineralä
(pucioasd), com. Muereasca-d.-j.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
La-RIpà, loc, pe lunca Cricovu-
lul, unde a fost cat. Branistea,
din com. Haimanalele, pl. Fili-
pesti, jud. Prahova. Ad piriul
Neagra se varsa in riul Crico-
vul-Dulce.
La-Särata, localitate, in jud. Vil-
cea, pl. Horezul, com. Otesani,
unde sunt mine de sare, ne-
exploatate, recunoscute de stat
si puse sub paza.
La-Siräturä, loc, in centrul com.
Aricesti, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya, litiga primarie, unde se
presupune a fi sare, si pe care loc
nu creste nid un fel de planta.
La-Säräturf, localitate, in jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. A-
postolache, unde sunt mine de
sare inca neesploatate si pazite
de oamenT pus! inadins de gu-
vern. In timpul vera oamenif
intrebuinteaza apa la facerea Lacrita-de-Sus, fost sat, jud.
bailor.
La-Schit, pefterä, jud. Vilcea,
com. Cheia, plaiul Cozia.
La-Schit, locuinfil izolatä, jud.
Vilcea, la 1 kil, maT sus de Cozia,
unde se vad ruinele uneT bise-
rid, zidita se zice, de Radu-
Negru. Ad, se crede, a ft fost
un schit de calugarite.
La-Sttnä, pisc, pe muntele cu
acelasi nume, com. Filipesti-de-
Padure, pl. Filipesti, jud. Pra-
hoya, la poalele caruia e padu-
rea proprietaruluT.
124
La- Strinitoare, localitate, pe
1-11.11 Telejendul, com. Maneciul-
Ungureni, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova, unde se gaseste car-
bunT de pamint.
Laba, paure, numita si Padurea-
LabeT, in com. rur. Secul, pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti.
Labu§tea, deal, pe mosia Ca-
linesti, com. Lozna, pl. Berho-
metele, jud. Doroholii.
Labu§teana, vale, pe mosia CA"-
linesti, com. Lozna, pl. Berho-
metele, jud. Dorohoiil.
Laceni sati Märäcineni, sat,
Cu 40 familiT, sail 240 suflete,
jud. Arges, pl. Cotmeana ; face
parte din com. rur. Brosteni-
Rosani. Are o biserica cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva, avind
un preot si un cintAret.
Lacoviqtea, lac, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, linga. satul
Slobozia.
Lacrita-de-Jos, fost sat, jud.
Dolj, pl. Ocolul, comuna Pie-
lesti.
Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti.
Lacrita-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Pielesti, cu o po-
pulatie de 529 suflete : 237 bar-
bas! si 292 femei. Locuesc in
56 case de zid si 58 bordee.
Este situat spre S.-E. de satul
Pielesti si se invecineste la E.
cu com. Golfinul (Romanati);
la V. cu urbea Craiova ; la N.
Cu com. Robanesti si la S. cu
Cosoveni-d.-s.
tiii carte 52 persoane.
Are o scoala mixta, ce func-
tioneaza din 1888, intretinutä
de comuna si frecuentata. de 38
www.dacoromanica.ro
LACUL
copii; o biserica de zid, in tinda
cAreia se &este urmatoarea
inscriptiune:
Aceastit Ana' bisericit a fost ridicati
de o4tea locuitorilor li marele Paharnic,
proprietarnl mcqiel Lacta, Nic=lae 0-
tetelewanu, la anul 1848, Mal(' i7.
Are hramul Sf. Nicolae, si e
deservita de un preot si un cin-
taret.
In sat sunt : 3 cizmarl; 2
dulgherT ; 2 ti n i chigli ; 3 cir-
ciumi.
Lacrita - Micä, sat imprastiat,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pie-
lesti, cu 386 suflete : 199 bar-
ba;! si 187 femeT, Locuesc in
29 case si 36 bordee. Copiii din
sat urmeaza la scoala mixta.
din satul Lacrita-Mare, ce este
la 21/2 kil.
Lacul, sat, jud. Arges, pl. GA-
lasesti, face parte din com. rur.
Stanislavesti.
Lacul, cdtun,a1 com. Odaile, jud.
Buzail, Cu 170 loc. si 34 case.
Lacul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j., com. rur. Voloiac ;
are 99 case.
Lacul, numire vechie a comuna'
fi ciitunulut Margaritesti, jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.
Lacul, bala, pe teritoriul com.
Vladesti, pl. Riurile, jud. Mus-
cel, din care izvoreste Valea-
LaculuT, care strabate catunul
VlAdesti-d.-s. si se varsä in riul
Bratia.
Lacul, baltä, pe teritoriul com.
Nanesti, jud. Putna, in intindere
de 30 hect. ; contine peste mult.
Lacul, deal, in partea de N. a
com. Miclesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti.
 LACIJL
Pe podisul lul se afla un lac
format din apa omatuluT si a
ploilor.
pirtfi, jud. Bacn, pl. Taz..
läul-d.-s., com. Solontul, care
iese din balta cu acelasT nume
si se varsa in plrlul SolontuluI.
Laoul, plruz, jud. Bacan, pl. Tro-
tus, com. Grozesti, care se varsa
In Plriul-Sarat.
Lacul, pîrîü, izvoreste de sub
Dealul-Mare, din padurea Goe$-
tilor, com. Sirca, pl. arligatura,
j ud. Iasi, curge dealungul satuluI
Goesti, si, dupa ce primeste in
dreapta afluentiT: Captarilor, Ra-
diul, Brezila, Gorganul, epte-
Cenit, Vatroaea i Ulucilor, iar
pe stinga Sneamanul, Imasul,
Budancea, Lupul, Peri, Bosta-
nul i ipotele, carl toate iz-
voresc de pe Valea-Goestilor,
com. Sirca, se vara, In iazul
Lunganilor, pe care-I si formeazä.
Lacul, pIrlil, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluI, com. Andreasi ;
izvoreste din culmea LaculuT;
udà com. in partea de S. ; se
varsa dupa un curs repede si
spumos in Valea-Neagra, mal
jos de catunul Rimna, al com.
.Andrea$i.
Lacul, vale, uda partea de S. a
com. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, si se varsa In piriul
Branila.
Lacul-Butilor, lac, in jud. Ilfov,
padurea Vlasiei. P'aci era In
vechime drumul pe care se
transporta vinul dela Dealul-
Mare ($ud. Prahova) la Bucu-
re$ti.
Lacul - Cocorului (Ratoiul),
sat, face parte din com. rur.
Aprozi-Negoesti, jud. Ilfov. Se
125
intinde pe o suprafata de 750
hect., proprietatea D-neT Elena
C. Cornescu, cu o populatie de
45 locuitorT.
Numarul vitelor marl e de
5 7 §i al celar miel de 470.
Lacul-cu-Butudi (Meledicul),
lac, jud. Buzati, com. Minzalesti,
cat. Bisceni, pe mosia Mele-
dicul.
Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Me-
hedinti, pl. Closani, com. Po-
noarele ; in hrisoave e ca punct
futre hotarele: Baraiacul, Po-
noarele si Maräsesti.
Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Strehaia, situat pe virful
unta deal.
Lacul-de-la-Poiana-din-Deal,
lac, in jud. R.-Särat, pl. M'u-
nicul, com. Bisoca, cat. Dealul-
SareT ; are apa limpede si cu-
rata ; contine multf ii5stravT.
Lacul-din-Poianä, lac, in jud.
Buzar!, com. Minzalesti, cat. Bis-
ceni, d'asupra lacului Meledicul,
despärtite prin drumul de la
catunul Trestioara la catunul
Grunjul.
Lacul-din-Poianä, lac, in jud.
Buzati, com. Mlnzalesti, cat. Bis-
ceni, intre Balta-Trestioarel si
Lacul-din-Poianä; dinteinsul se
formeaza izvorul Säratul, care
se scurge in pirlul Sturdza, in
fata dealuluT Corbul.
Lacul-Doamnei, lac, in jud.
Vileea, situat in Dealul-OcneT,
spre S.
In lac se afta un fel de pa-
mint moale, care se crede a fi
provenit de la un vulcan. De
jur imprejur e inconjurat cu dea-
lurl. Se zice cA ar fi fost aci o
www.dacoromanica.ro
LACUL-LIJI-BÀBAN
biserica ce s'ar fi scufundat in
pamint.
Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de
com., situat pe stinga soseleT
Braila-Rimnicul, jud. Braila. E
format din apele carT se scurg
din orasul Braila. Pe tarmul la-
culul se afta abatorul orasuluf.
Lacul-färä-Pund, lac, In mij-
locul com. rur. Busesti, pl.
Cerna, jud. Mehedinti.
Lacul-Hotilor, lac, la N.-N.-V.
de mosia Rateasca, jud. Tele-
orman ; formeaza hotarul des-
pa,rtitor al proprietatilor rurale
ale locuitorilor in directiunea
dintre mosiile Sfintesti si Dra-
ganesti.
Lactil-luI-Baban, com. rur., in
pl. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat,
pe rful Rimna.
Este asezata in partea de N.
si V. a judetulur, la 35 kil. spre
N.-V. de orasul Rimnicul-Sarat,
si in partea de V. a plaseT Mar-
ginea-d.-s., la 15 kil. spre N.-
V. de corn. Pläinesti, resedinta
plasel. Comunele cele maT apro-
piate de dinsa sunt: Dealul-
Lung, la 3 kil.; Odobasca, la
7 kil.; Bordesti, la 8 kil.; Du-
mitresti, la io kil.; Popesti, la
ir kil.; Dragosloveni, la 12 kil.;
Cotesti, la 12 kil., i Urechesti,
la 13 kil.
Se margineste la N. cu co-
munele : Dealul-Lung si Ocio-
basca, de carl se desparte prin
Dealul-Plopulul si piriul Peleti-
cul ; la E. cu comunele : Ure-
chesti i Dragosloveni, de care
se desparte prin Dealul-Magura;
la S. cu com. Bordesti, de care
sé desparte prin dealul Cos-
tandoiul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor $i vecina cu aceea a
muntilor. Este brazdata de ur-
LACUL-LU1-BABAN
matoarele culnif : Dealul-Magura,
In partea despre E.; Dealul-
Stincil, care se intinde prin mij-
locul comuneI ; Dealul-Constan-
doiul, in partea despre S.; Dea-
lul Calita, ce se desface din
Dealul-Constandoiul, spre E.
\radie principale, cari strabat
comuna sunt: Valea-Rimna, ce
se intinde de la V. la E.; Va-
lea-Peleticul, la V.; Valea-Cali-
tei, la S.
Principalele riurl sunt: riul
Rimna, care o uda prin mijloc
de la N.-V. la S.-E.; Calita, care o
uda in partea de S. si se var-
sa in Rimna; Peleticul, careo ucla
In partea de N.; Stoichita. , for-
mat din ploT, care o ucla prin mij-
loc ; Balanesti, in partea de V.,
Petre, in spre S.; Constandoiul,
la E.; Groapa-Tufii, la E.; Chi-
vul, la N.; Petroasa, la N. In
com. sunt $i 38 puturi.
Se compune din urmatoarele
catune : Lacul-lui-Baban, catu-
nul de resedinta, numit si Con-
standoiul, asezat in partea de
N. a comuneT, pe 14111 Rimna ;
Gura-CalitiI, in partea de E. a
comuneT, la 5 kil. 240 ni., la
confluenta piriului Carita cu riul
Rimna; Groapa-TufiT, spre N.,
la 2 kil. si 860 m., la poalele
dealului Constandoiul ; Poenele,
in partea de N. a comunei, la
2480 in. spre N. de catunul
de resedinta. ; Balanesti, in par.
tea de V. a comunei, la 1280
m. spre V. de clt. de resedintd,
pe piriul Balanesti; Cocosari, in
partea de S. i V., la 200 m.
spre V. de cat. de resedinta,
pe piriul Balanesti.
Suprafata comuneT este cam
de 6026 hect., din cari 130
hect. ocupate de vatra comu-
neT, 939 hect, ale locuitorilor,
2750 ale proprietater particulare
restul, de 2207 hect., ale sta-
tuluT (paclurT).
Are o populatie de 437 fa-
126
mili!, sal:11617 suflete : 801 bar-
bati si 816 femer; 654 casato-
riti, 859 necasatoritl, 104 va-
duvr.
Sunt 437 contribuabili.
Are : 3 bisericr, întîia, cu hra-
mul SE Nicolae, a doua, cu hra-
mul SE Archangeli Mihail si
Gavriil, si a treia, c.i hramul A-
dormirea-Maicei-DomnuluT, de-
servite de 2 preotT si 3 cinta-
retT ; o scoala mixta, conclusa
de z invatätor i frecuentata de
150 elevl.
Locuitorii posea.' : 69 plu-
gurT ; r8o boT, 235 vacT, 20 cal,
20 Tepe, 1722 of, 25 capre si
300 rimatorT.
Comerciul se face de 18 per-
soane.
Clile de comunicatie sunt
niste simple drumuri: spre O-
dobasca i Dealul-Lung; spre
Dragosloveni-Plainesti-Rimnicu-
S drat ; spre B ordesti-D u mitresti ;
spre Cotesti i spre Urechesti.
Budgetul com. e de 63151e!,
91 banT la veniturT iar la chel-
tuell, de 6235 leT, 21 banT.
Lacul-luI-Biban, sat, in jud.
R.-Slrat, pl. Marginea-d.-s., ca-
tunul de resedinta al com. La-
cul-lur-Baban.
Lacul-lul-Baban, lac, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com.
Lacul - lui - Baban, cat. Costan-
dolul.
Contine peste care se vinde
si se consuma in localitate.
La cul-lui-Dragne,semn de hotar,
pe mosia Neaga, com. Socetul,
jud. Teleorman, in partea de
S.-E., spre riul Vedea; des-
parte aceasta mosie de Vatra-
SchituluT-Dodesti.
Lacul-luI-Vintilä-Votiä, lac, in
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, co-
muna Bisoca; s'a format, se zice,
www.dacoromanica.ro
LACUL-REZ1I
In timpul Domnitorului Vintila-
Voevod, printr'o scufunclatura;
pe lac se afta muschT cu brazi, carl
plutesc ; are o intindere de 2
hect.; contine stiuca, care se
consumá in com.
Lacul-lul-Vintilä-Vodkpidure,
in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul,
com. Bisoca ; tine de circum-
scriptia Babeni, a ocolului sil-
vic Babeni ; esente principale
stejar si brad.
Lacul-Lung, baila, formata din
revarsarile PrutuluT, jud. Co-
vurluiti, pl. Prutul, com. Fol-
testi.
Lacul-Mare (Valea-PorculuI),
lac, in jud. Buzati, com. si cat.
Paltineni ; incepe de sub virful
muntelui Catiasul si se scurge
in piriul Nehoiul.
Lacul-Mare, ias, pe Valea-Co-
vurluiului-Sec, intre com. Vir-
lezi si Bujorul, jud. Covurluiti,
servind de hotar al ambelor
coro une.
Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasul, com. Odobasca,
cät. Podul-Lacului, numit i Ure-
chesti-d.-s.; are o intindere de
11/2 hect.; contine crap, stiuca
si caracucla, care se vinde si se
consuma. in com. si in localita-
tile vecine ; este situat pe un
platal sati podis.
Lacul - PopiT, numire a unel
pitrli din comuna Maracineni,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Lacul-Ratei, peidure, situata in
raionul com. Boghesti, pl. Ze-
letinul, jud. Tecucid.
Lacul-Rezif, com. rur., situaa
in pl. Balta, jud. Baila, pe ma-
lul drept al luncei Calmatuiulul,
 LACUL-REZII
la o inaltime de '5-18 m.si la
S. de Lacul-R.eziI. Se invecineste
la N.-E. cu Pirlita ; la V., cu
Insuratei; la N., cu Vizirul ; la
S., cu Bertesti-d.-j. i Mihaiti-
Bravul ; la S.-V., cu Cioara-Doi-
cesti. Suprafata com. este de
5900 hect si are forma unuT Lacul-ReziI, lac, jud. Braila, si-
trapez regulat. Are o populatie tuat la N. de com. cu acelasT
de 222 familif, sari 886 suflete,
din carl 176 contribuabili.
Are: 2 bisericT, construite de
locuitorT la 1740, Cu 2 preotl,
2 cintaretT si 2 paraclised ;
scoala de baetT, infiintata la
1859, frecuentata de 60 elevi ;
scoala de fete, infiintatI la
1877, frecuentata de 5 fete ;
moara de aburi. Lacul-Ro§u, lac, in com. rur.
Vite: 472 130i, 455 vacf, 20
taud, 188 vitei, 705 cal, ii ma-
gari, 4455 oT, 281 rimAtorT
45 capre.
DrumurT : la Pirlita, spre N.-E.,
pe sub deal si peste viroaga si
piria, (5 kil.); la Bertesti-d.-j.,
spre S.-E., pe deal, pe linga
Movila-Lunga (9 kil.); la Mi-
haiti-Bravul, spre S.-E., pe linga
punctul Capraria (13 kil.) ; la
Cioara-Doicesti, spre S.-V. pe
la cat. Padina si Corcanul (17
kil.); la InsurAteI, spre V., dru-
mul drept (6 kil.); la Vizirul,
spre N., pe linga punctul Rubla
apol pe osea, in care drum
se afla un pod judetean, (13
kil.); la Braila, spre N.-V. (49
kil.)
Lacul-Rezil, sat, pe muchea pIa-
touluT, in partea de N. a com.
cu acelasT nume, jud. Braila, pe
hotarul de E. al com., la 49 kil.
spre S. de orasul Braila.
Suprafata vetrer satulur e de
38 hect., cu o populatie de I I I
familii, sari 395 suflete; locuesc
In 75 case.
Are : o scoall mixta, infiin-
tata la 1876, intretinuta de stat,
frecuentata de 26 elevr i eleve,
127
Cu uni bun local propria de zid ,
o biserica, cu un preot, un cin-
taret si un paracliser.
Vite sunt : 150 car, 3 asinr,
280 vite cornute, 100 oT, to
capre i i io rimatoff.
nume, in Valea-Calmatuiulur, la
S. de viroaga Puturosul.
La cul - Rezii, mofie particulara,
jud. Braila, pendinte de com.
cu acelasT nume; are o supra-
fata de 7800 hect., aid un ve-
nit de 44000 leT.
Balacita, pl. Dumbrava, jud.
Mehedinti.
Lacul-Ro§u, lac, intre muntiT
Retivoiul i Turcul, com. Pre-
dealul, plasa Pelesul, jud. Pra-
hova.
Lacul-Ro§u, muntela E. de com.
Predealul, pl. Pelesul, jud. Pra-
hova. Acest munte, impreuna
cu muntif Susaiul, Retivoiul,
Costila, Unghia-Mica, Jumatate
din Lacul-Rosu, Fata.-GavaneT,
Virful-luT-Dragan, apartinea din
timpurile cele mar vechT fami-
lieT Dudescu.
AstAzI se stapineste de M.
S. Regele Carol I, si a fost
cumparat impreuna cu totT mun-
til de mal sus, in Maiti 1892,
de la Manuk-Bey.
Jumatate - din -Lacul-Rosu a-
partine d-lul G. G. Cantacu-
zino.
La 1794, Medelnicerul Con-
stantin Filipescu, vinde varulul
sàú Dinu Cantacuzino Paharni-
cul, treI muntl adica partea luí
de mostenire de la 6 muntT
Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Pi-
raele, Sorica, Virful-luT-Gavan,
Lacul-Rosu i Luncile din Pra-
www.dacoromanica.ro
LACUL-SXRAT
hoya, carT, dupa cum spun do-
cumentele, se vor imparti fra-
teste cu copiiI fratelul sad, Stol-
nicul Raducanu Filipescu.
Lacul-Ro§u, vtrf de deal, jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Va-
lea-Lunga.
Lacul-Ro§u, mläftinf, intre pis-
curile Jepi si Piatra-Arsa, jud.
Prahova. Alaturl Cu acest lac
se afla citf-va bolovanT simetric
dispusT avind sapat pe el: crucT,
cifre i diferite semne. Se zice
ca acolo, in vremurile de de-
mult, isT ascundeati haiduciT co-
morile.
Lacul-Ro9u (Muntele),ftiidure,
particulara supusa regimului sil-
vic fnca din anul 1883, pe mo-
sia Lacul-Rosu, pendinte de com.
Sinaia, plaiu/ Pelesul, jud. Pra-
hova.
Lacul-nrat, sat, pe malul de
S.-V. al LaculuT-Sarat, comuna
Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre
N.-V. de Chiscani, infiintat la
1879 cu 'o cazia ,improprietarireT.
Suprafata satuluI e de 65 hect.,
cu o populatie de 61 familif,
saü 300 suflete ; locuesc in 59
case.
titi carte 84 persoane.
Are o scoala mixta, infiintata
la 1882 de com. si frecuentata
de 18 elevr si 8 eleve.
Vite : 32 vite marl cornute,
150 cal, 530 of si io rimatorT.
Lacul-nrat, staliune balnearlf,
jud. Braila, la 5 kil. la S.-V.
de orasul Braila si la 5 kil. la
N. de Dunare. Localitatea tine
de com. Chiscani si e legata
de orasul Braila prin o osea
bung. Vara, in timpul sezonului,
transportul vizitatorilor se face
cu tramvaiul electric sail Cu
trasurT.
LACUL-SXRAT
Longitudine E. Gr. de 27°,58'.
Latitudine N., de 45°,16'. Al-
titudinea e de 25 m.
Localitatea prezinta un ses
lin tntre dota dealurT si de
anI s'aö facut frumoase
plantatiunT.
Lacul-Sdrat e format din 2
basinurT, din care unul
mare, cu o forma aproape
trata, legat printr'un git cu unul
maT mic oval. Intinderea totala
a laculuT e de 2 kil. Ca adincime,
apa laculuT atinge in aniT plolos1
I,20m., lar in aniT secetosInumaT
20-50 C. m. adincime.
Istoricul.La r 86 r, Ministe-
rul de finante insarcineazd pe
Inginerul G. Budeanu ca sa
faca un studiti asupra acesteT
statiunI, unde se duceati oame-
niT i faceati bAT, fara niel o
indicatie sari ordonanta.
Primele 135.1 date de medicT
incep a se face prin 1870 si
urmara pana in 1872 cind, zice-
se, lacul a secat.
In 1878, Lacul-Sarat la loc
printre statiunile balneare
incepe a fi vizitat de numeros1
bolnavl, care se gramddesc vara
cu Loatä lipsa de localurT, si
stati ceT mal multi in Braila,
de unde vin sä faca cura.
Lacul-Sarat, trecut sub Mi-
nisterul Domeniilor, In 1879, co-
mitetul permanent al judetuluT,
cere autorizatie de la acest Mi-
nister ca sä invoiasca constru-
irea locuintelor pentru bolnavT,
de catre particular!, insarclnind
in acelasT timp pe d-1 dr. Bernard
cu facerea une complecte ana-
lize.
Numele LaculuT-Sarat insa
pindindu-se ca fiind eficace pen-
tru mal multe boll, Ministerul
Domeniilor insarcina in 1883
pe d-rul Sergit1 si pe d-niT d-r1
Felix si Bernard, O. faca ana-
liza apeT i namoluluT, ceea ce
se si facu, eft i sa studieze
128
sa avizeze asupra moduluT de
organizare a uner statiunT bal-
neare in acea localitate.
In urma studiilor acute si a
rapoartelor depuse, de doctorT
si inginerT, MinisteruIDome-
niilor apreciind insemnatatea
LaculuT-Sarat, construeste In
1886 un stabiliment pentru
bAT, si un cazino; ambele con-
structiT se fac in lemn. Stabi-
limentul are 32 cabine pentru
bar calde, iar cazinul are un
salon mare si e compus din 2
etaje. Toate a.ceste constructiT
atí necesitatea de a fi refacute.
In 1888 se construeste un pa-
vilion pentru muzica. Pentru a
incheia cu descrierea acestuT
lac, vom adauga ca s'a intim-
plat in 1872 si in 1887, ca din
cauza seceteT marl, sä. sece. Dar
secarea bu a fost totala, i niel
nu poate fi vr'o data temere
de asa ceva. D-1 Gr. Stefanescu,
directorul BiurouluI Geologic,
insarcinat în acel an de Mini-
sterul Domeniilor, face un mi-
nutios studiti asupra acestel
cestiunT i conchide ca, gratie
multimeT i situatieT izvoarelor
din malurile si matca LaculuT-
Sarat, acesta nu poate seca nicT
odata definitiv.
Clima. Observatiunile s'ati
inceput a se face de d-1 St. C.
Hepites Inca de la 1879, iar
de la 1881 se fac de dirigintele
StatiuneT meteorologice de la
Braila.
In Februarie 1900, d-1 St. C.
Hepites a dat la lumina o lu-
crare foarte complecta si de
valoare, asupra ClimeT BrAileT.
Aceasta lucrare e rezultatul tu-
tulor observatiunilor meteoro-
logice de la 1879 pana la 1898.
ObservatiunT regulate s'ati &cut
numaT de la 1879-1881 si de
la 1888-1898.
Temperatura anuall mijlocie
e de 1006. AniT 1897 i 1898
www.dacoromanica.ro
LACUL-SARAT
ati fost eel mal caldurosT; Tem-
peratura mijlocie in timpul ve-
rel e de 220. Vara este a-
notimpul cel maT putin variabil.
Temperaturile mijlocii extreme
in timpul verer ati fost 210 in
1893 l 2303 In 1890.
Sunt in mijlociti 98 zile de
vara; prima zi e la I I Maiti, iar
ultima la 7 Octombre.
Umezeala relativa a aerulul
anuala e de 720/0, lar vara este
de 63°/3.
Mijlocia in tot timpul vereT a
zilelor de ploaie e de 16 zile.
Mijlocia anuala a presiuneI
atmosferice : 759, mm; iar mij-
locia In tot timpul vereT e de
7578 min-
Directiunile dominante ale yin-
tulta sunt N.-E. si S.-E., cu o
frecuenta mijlocie In timpul verer
pentru directiunea S.-E., de 18.
Vintul predominant e ce! de
NN.-E., care e crivatul.
Repartitia vinturilor, in tim-
pul veref in mijlociü N= ir,
NE--= 10, E= 8, SE= r8, S
= 12, SW =-- io,W 6,NW
12 i Cairn = 3.
Cerul este in mare parte se-
ni. Nebulozitatea mijlocie In
timpul vere1 e de 3.9; in timpul
verel, In termen mijlociú, avem
48 zile senine, 32 zile noroase
si 12 zile acoperite.
Geologia.Fleind parte din
basenul Dun Arel, regiunea La-
culuT-Sarat e formata din alu-
viunT moderne, constituind un
platoti Intins, pe o depresiune
a soluluT quaternar, format el
insusT dinlöess, argil galben,
mult sati mal putin nisipos, cu
sail fArä concretiunT. La son-
dagiile facute s'a vazut ca te-
renul e compus din straturT de
nisip alternindu-se cu argile,
ceea-ce explica i faptul el in
1878, vara, fiind plor multe,
In casele locuitorilor chiar, din
comunele Slujitori-Albotesti si
LACUL-SÄRAT
Filiul, din apropiere, izvora apa
dulce si Lacul-Sarat crescuse
foarte mult.
Dupa d-ni! Gr. Stefanescu
inginerul Bochet, apele Lacului
vin din regiunea muntoasa sa-
Mera., din spre N., prin diferite
crapaturi ale rocelor acestor
regiuni, cum si din apele ploi-
lor saii zapezei care nu con-
tribesc in a altera citusi de putin
calitatea apei, ci din potriva
Inca, diluaza prea marea con-
centrare a mineralelor. Ca proba.
cá apele vin din spre N. e fap-
tul ca toate puturile sal:Jale la
S. aU o apa dulce, buna chiar
de bata, lar cele sal:ate la N.
ati apa amará si sarata. Apele
'acuita' nu vin in pinza, ci vin
In fasii mal mult san mal pu-
tin late, si la diferite nivele.
Fauna. Fauna Laculul-Sa-
rat se compune din niste insecte
miel, foarte numeroase, care la
anumite epoce se observa in
numar de milioane,
carr apar si dispar, in-
multindu-se cu multa usurinta
cari probabil sunt crustacef.
Flora din prejurul lacului
s'a studiat de Prof. dr. Brindza
si de Prof. dr. Grecescu, cari
a0 determinat mal* multe specii,
precum : Salicornia, Herbacea
L. Chenopodium Glaucum, L.
Lepigonum Marginatum Koch.
Constituirea namolului ar fi da-
torita putrefactiunei acestor a-
nimale si plante, dupa cum vom
vedea la descrierea namolului.
Plantele propriii zise ale La-
cului-Sarat sunt plante aquatice
produc namolul. D-1 dr. Ber-
nard le-a determinat ast-fel : Ru-
pia rostelata, Spirogra elonga-
tum, Furfula Latifolia.
Proprietätt fizice. Apa La-
cului-Sarat este limpede, cu un
gust amar, gretos si foarte sarat.
Concentratiunea variaza, cinc'
e scazuta; are o consistenta
6127S. nardo Diclionar Geogreute.
129
siropoasa, lar in aria ploiosi
este mai diluata de cit pana la
saturatie ; aceasta denota mi-
neralizatiunea mare a acestel
ape; pusa pe piele, apa pro-
duce o iritatie care merge pana
la usturime si inflamatie. At-
mosfera e incarcata cu gazuri
saruri, iar apa degajeaza un
miros de ouà clocite, care e al
hidrogenului sulfurat.
Temperatura apei variaza, lar
acea a namolului este mai sea.-
zuta ca a apei.
Densitatea este mare. D-1 dr.
Apostoleanu observa cu drept
cuvint ca densitatea apei joaca
un rol foarte important, de oare-
ce in diferitele luni din sezon
variaza, asa in anal i888, in
Maiii, densitatea a fost de 3 °-5 °
B, in Iunie de ° 8° B, In
Iulie de 80roo B. si in August
de 70_110 B.
Analiza himicel. lata rezul-
tatul analizei facuta de d-1 dr.
gin- Bernard in 1885
Clorura de sodiu, Iodura de
sodiu, Sulfat de sodiu, Hipo-
sulfit de sodiu, Carbonat de
sodiu, Iodura de magneziu, Cl-
ruta. de calciu, Clorura de ma-
gneziu, Sulfat de calce, Fosfat
de calce, Fosfat de soda, Fos-
fat de alumina, Azotate alcaline,
Crenat de fier, Apocrenate, For-
miate, Acetone, Malate de sodiu.
In 1888, d-1 Carnot, directorul
Laboratorului de himie al S coalei
de Mine din Paris, a gasa :
Clorur de sodiu . 26,600
» de calciu . 0,317
Sulfat de sodiu . . 24,404
Sulfat de magneziu 6,225
Bicarbonat de calciu 0,461
Peroxid de fier. 0,010
Silice 0,020
Total . . 58,037
Ndmol.Namolul de la La-
cul-Sarat e bogat In substante
minerale si in principii orga-
nice diferite, avind o grosime de
IT
www.dacoromanica.ro
LACUL-SARAT
20-40 C. m. i asezat pe un
strat de nisip fin, sub care se
aflá un alt strat de argila.
Coloarea namolului e neagra
si e format din argila ameste-
cata cu nisip, precum si din
plantele aquatice si insectele ce
vietuiesc, dupa cum am vazut,
In apa lacului i imprejurul lui
si care se descompun.
Namolul analizat contine 410/o
principii minerale, i 39°/0
organice ; este unsuros la pipait.
Cataplasmele ca namol puse
pe patine bolnave in timpul
zilei i noptei, dupa ce bolnavul
a facut baia, activeaza foarte
mult efectele terapeutice.
D-1 dr. Bernard analizind na-
molul a gasit:
Acid formilic, Acid glutanic,
Acid oleic, Acid geinic, Cloro-
fila, Resorcina, Pirocatechina,
Cerina, Acid butiric, Acid pro-
pille, Acid apocrenic, Sulfat de
sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat
de protoxid de fier, Fosfor de
Fosfat de calciu, Sul-
fur de potasiu, Sulfur de sodiu,
Bisulfur de fier, Clorur de sodiu,
Hiposulfit de sodiu, Hidrogen sul-
furat, Hidrocarbo-sulfurat, Fos-
fat de sodiu, Carbonat de sodiu,
Carbonat de calciu, Sulfat de
Magneziu, Sulf inca necombinat,
Azotite, Amoniacale, Acetat de
sodiu.
Acest ramo' se prezinta in-
comparabil superior ca consti-
tutiune i ca aplicatiune, sub
punctul de vedere terapeutic, in
fata namolurilor asa zise mine-
ralice, atit feruginoase cit i fos-
fatice, sa5 partial organice si
mineralice, precum si superior
namolurilor de pe continent, ex-
ploatate prin multe statiuni prin
ajutorul terenurilor de turba fer-
mentate artificial, in prezenta
apelor minerale de diferite com-
pozitiuni.
Phytoplasma Lacului Sarat
17
LACUL-SARAT
(namolul) de consistenta untu-
lui, este compusä din proteina
si proteide dedublate pana la
formarea hydrogenului sulfurat,
carbo-oxy-sulfidului si a tio ami-
n elor, pe litiga altr compusT zymo-
genatici formati, cari impreunä
caracterizeaza destul de vadit
aceasta aflare sui-generis, dupa
curn ne demonstreaza studiul
asupra phytoplasmer lacurilor
din regi u n ea Va1ea-Dnáre1.
'ata care sunt similarele La-
culur-S arat : Nauheim, Fran ze n s-
bad, Saint-Aman, Pystian, Dax,
Acqui, Limanul de la Odessa,
Treuczin, Teplitz, Lippick, s. a.
Comparind limanul Odesei
cu Lacul-Sarat avem :
Sarart totale S)rurt solubile
Hatijibey Liman 42°/0 2,856, din care
2,492 cl. de s.
Koujalnik Liman 50(70 3,584, din care
2,980 cl. sodia
Lacul-Sirat 420/0, din care 26,600
cl. de sndiu.
Aplicaliuntterapeutice.Apa
si namolul se pot aplica la ur-
matoarele afectiunr:
Scrofuloza cu toate varia-
tele ei forme, manifestatiuni si
complicatiuni, cum e:
a) Limfatismul ; b) StAn scro-
fuloase; c) Stari scrofuloase
grave; d) Morbul lur Pott ; e)
TumorT albe.
Tuberculoasele osoase se vin-
deca radical.
Reumatiztn. Dupd scrofula,
contingentul cel mal mare 11 dad
reumatizmele, asa : a) Reuma-
tismul nodos cu forme foarte
grave ; b) Reumatizmul muscu-
lar in toate regiunile ; c) Reu-
matizmul poli-articular chronic.
Sifilisul.
Boalele sistemului nervos.
Boalele uteruld, anexelor
si tumorT intra-abdominale.
Boalele de piele.
Contra - indicaliunt. Stdri
febrile, procesele inflamatoriT
acute si sub-acute, tuberculoza
www.dacoromanica.ro
130 LACUL-TIGANULLA
pulmonara, cardiopatiT, diabet, naviT säracT, format din 2 barace,
nefrite, guta propriii zisa, gua intretinute de caritatea publica.
esoftalinicä si nevrose. Minist. Domeniilor arendeaza
Boale de piele cu dispozitiuni statiunea cu 57000 leT anual.
la inflatnatiunr.
Modul intrebuinpiret apel fi Lacul-Sgrat, lac, la i kil. spre
nh'molulut. 1. In bar red N. de Batogul, jud. Braila, pe o
luate in lac, insotite de ungeni vale lunga de aproape 3 kil., ce se
Cu namol i uscare la soare. intinde de la E. spre V. Lacul
In bai calde, luate in cazi este situat in partea de E. a
simple, cu apa., sati amestecate vleT, avind o lungime ca de 2
cu nämol in diferite proportii. kil. si o latime de 500 m. Apa
In dusuri red sati de apa din el si namolul ad cam aceeasi
calda minerala. compozitie ca a Laculur-Sarat de
In aplicatiuni topice de lingà Braila. Multi sriteni bolnavi,
namol pe partile bolnave. carT nu ad mijloace a se duce
In al:A mineralaluata. intern. la Lacul-Sarat de litiga
Temperatura bailor calde va- fac bAT red aci si se vindeca.
riaza foarte mult, asa e intre
200_3-o,z dupa diferitele afee- Lacul-Särat, lac, jud. Braila,
tiuni si constitutia bolnavului. pendinte de com. Movila-Mire-
seT, situat spre E. de coin.; are o
Durata 1:del asemenea varia-
za. foarte mult dupl etatea suprafata de 50 hect. si contine in
natura boaler ; in genere, cu cit disolutiune substante minerale.
se sta mal putin in baie, cu
atit ea e mar eficace. - Lacul-Sec, vi'," de munte, jud.
Durata tratamentulur : 25-30 BacaO, pl. MunteluT, com. A-
bar, dupa indicatiile medicale. g4u1, din slra kuncul-Stinelor,
Escursiunt. In apropiere se situat lingá satul Goioasa si d'a
aflá o imensa si frumoasa dreapta Asaului.
numita la Monument»,
unde se fac plimbari; de ase- Lacul-Trestiatul, trup de pa-
menea, malul Dundrei si orasul dure, a statuluT, Iii intindere de
Braila atrag zilnic pe vizitatori. 35 hect., pendinte de com. A-
Sezonul incepe la i Mala si postolaehe, pl. Podgoria, jud.
sine pana la i Septembrie. Prahova, care, impreuna cu tru-
Statistica de mifcarea boina- purile : Ursoaia (41 hect.), Vir-
vilor : rul-PietreT (i 2 hect.), Valea-Pa-
In 1885 ad fost 688 vizitatori. cura' (i50 hect.) si Racorelele
* 1886 » » 627 » (17 hect.), formeaza padurea A-
» 1887 » 855 » postolache.
* 1888 » 957, plus 150
ce veneaii din Braila pentru a Lacul-TurculuT, sat, facind parte
face bar, plus 119 soldati trimisi din com. rur. Balta-Doamnei,
de Ministeriul Domeniilor si 51 pl. Cimpul, jud. Prahova. Are
eleve din Azilul «Elena Doam- o biserica, cu hramul Sf. Ni-
na», in total 1277 vizitatorT. colae si Sf. Filofteia, facuta de
In 1895 ad fost 2699 vizitatori. locuitori la anul 1871.
1896 » » 1586 »
» 1897 » » 2082 vizitatorI. Lacul-Tiganuluï, lac, in jud.
* 1898 » » 3703 » Mehedinti, plaiul Closanb satul
Se afla aci un Azilpentru bol- Padesul; Vine de com. rur. Ne-
 LACUL-VERDE
goesti; este situat intre hotarul
jud. Mehedinti despre Gorj.
Lacul - Verde, pridure foloasa,
jud. Bacaii, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Bucsesti ; are o intindere
de 600 hect. si este supusa re-
gimulur silvic.
Lacul-Verde,pdclure foioasa ,j u d.
Bacaa, pl. Muntelur, com. Podu-
rile ; are o intindere de 320 hect.
si este supusa regimuluf silvic.
Lacul-Verde, pddure, in judetul
Mehedinti, pl. Closani, com. rur.
Iupca.
Lacul - Virful - Mantel, Thc, in
jud. Buz5.11, com. atina, cat. Le-
ra, situat in virful muntelur Man-
ta; are o frumoasa pozitiune.
Lacului (Culmea-), fir de munp,
in jud. R.-Sarat, pl. Orasulur,
com. Andreasi, pe care o bräz-
deaza in partea de mijloc ; se
intinde printre afluentir riurilor
Milcovul si Rimna ; virful prin-
cipal este Piscul-Laculur, inalt
de 820 m. si acoperit cu padurr.
Lacului (Groapa-), deal, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasul, com. An-
dreasi; brazdeazä comuna in par-
tea de S. si desfacindu-se din Cul-
mea-Laculur, se intinde printre
piriul Valea-Neagra si afluentul
saa piriul Lacul ; este acoperit
cu Jinete si padurY.
Lacului (Pirlul-), pitliaf, in
com. erbesti, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu ; izvoreste din
culmile despre E. a dealurilor
Stinca si erbesti; curge spre S.-
E., traversind soseaua j udetean a
Piatra-Bozieni filtre kil. 15-16;
apor se indreapta mal mult catre
E., trecind pe la locurile izo-
late Elesesti, in josul carora se
uneste pe dreapta cu pirtul
131
Brosteni, dind nastere unur ptritl,
nurnit Caluisul.
LaculuI (PIrlul - ), pirill, jud.
Vilcea, com. Alunul, pl. Oltetul-
d.-s. Dupl ce udä centrul co-
muner, avind directia de la V.
spre E., se varsä in ritil Oltetul,
putin mar sus de scoala.
Laculul (Podul-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasul, cat. com.
Odobasca. Este asezat in partea
de E. a comuner, pe malul drept
al riulur Oreavul, la 587 m. spre
E. de cat, de resedintd, Odo-
basca. Are o intindere de peste
200 hect., cu o popula.tie de 45
fam., sati 207 sufl. ; o biserica..
LaculuI(Podul-), lac, jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasul, com. Odobasca.
LaculuI (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Cernatesti, formind
un mic basin al izvoarelor: ar-
stianul, Ionica si Nucul, care,
dupa ce se reunesc aci, merg sl
se scurga in Valea-Moroianulur,
sub numele de Valea-Laculur.
Lacului (Valea-), vale, in jud.
Buzad, com. Vintila-Vodä, cat.
Sirbesti, acoperita de padure.
Laculul (Valea-), vale, izvoreste
din lacul cu acelasT mime, com.
Vladesti, jud. Muscel si se varsà
in riul Bratia, Rugà moara d-lur
I. Arsenescu.
Lacului (Valea-), sail Lacul-
Draculul, vale, jud. Vilcea,
unde sunt multime de baltr, si-
tuate intr'un cring des si stufos.
Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan,
in partea de N.-V., in CodriI-D e-
lenilor, com. Deleni, I. Botosani.
Este infiintat de Iordache
Cantacu zin o, vel Visternic, la anul
1724, dupa cum se constata din
www.dacoromanica.ro
LACURILE
inscriptia sapata in piatra dea-
supra user pridvorulur :
e Aceastä sf/ntä bisericä ad flicut-o
yi infrumusetat-o lordache Cantacuzino
vel Visternic Intr'o slavä cu hmmul din-
tulul li de minunt fäcätorul Neculal, la
anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29s.
Calugarii acestur schit se zice
ca aveail stapinire peste o parte
de loc numita asta-zi Valea-Mi-
toculur si Gainaria, precum si pe
o parte de padure pe Ruga Bah-
luid unde aveaa si o moara de
apa pe Bahluiii, careia i-a ramas
numele si asta-zr de Moara-Ca-
lugarulur.
In urma li s'aa luat locurile de
proprietarr si el' ad parasit schitul.
Lacurile, sat, jud. Arges, pl. To-
pologul, pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni. Are 215
familir; o biserica cu hramul
Sf. Dumitru, Cu un preot si un
cintaret; o scoall prim. rur.
Lacurile. Vezr Deleni, sat, com.
Deleni, pl. Cosula, jud.Botosani.
Lacurile, =mire vechle a com.
fi catunulut Gologanul, pl. Mar-
ginea d.-j., jud. R.-Sarat.
Lacurile, tnunte, in jud. Neamtu,
com. Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tele, situat intre mosia Almasul
si manastirea Horaita.
Lacurile, munte, in partea de V.
a com. Tesila, plaiul Pelesul,
jud. Prahova, ce serveste de
pasune vitelor.
Lacurile, pisc, in partea de N.
a com. Star-Chiojdul, pl. Telea-
jenul, jud. Prahova.
Se intinde dela N. la E. si
serveste pentru cultura.
Lacurile, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
in partea de V. a com., Vid al
 LACURILE
culmei Razboiuld ; are o inal-
titile cam de 892 m.; este inalt
ascutit, ca o piramida, aviad
o poiana intinsa pe care se afla.
3 raid lacurI; e gol.
Lacurile, vale, in jud. Buzar',
cat. Beceni ; incepe din mosia
Dracseneasa si se scurge in
piriul Ocea.
Lacurile-cu-Rusul, trup de pd-
dure, a statultif, pendinte de
com. Tesila, plaiul Pelesul, jud.
Prahova, care impreuna cu tru-
purile : Gilma, Carabanul - cu-
Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Po-
durile i Virful-Negrasului, for-
meazd padurea Tesila, care are
o intindere de 5000 hect.
Lada, com. rur., in jud. Teleor-
man, pl. Teleormanuld, situata
la E. plaser, pe partea stinga
a riuld Teleormanul. Se inveci-
neste la N. cu mosiile din com.
Deparati-Hirlesti; la V., cu ho-
tarul mosid StatuluI Capul-Lun-
cil si la E., cu hotarul Catalina,
din jud. Vlasca.
Are un catun, numit Obirtul,
situat In partea de V. a riuluT
Teleormanul, despartit numal
printr'un mic sant, la o distanta.
de I00 metri si care nu figureaza
In niel o nomenclatura.
Intinderea comuna, cu mo-
siile situate pe clima, este cam
de 789 hect. 145 hect. pamint
12 hect. padure apartin mos-
nenilor din aceasta. comuna; 31
locuitorl se gasesc improprie-
taritI dupl legea rurala pe o
intindere de 120 hect.
Populatiunea comunei este de
137 familiI, sail 324 suflete, din
cari 142 contribuabili.
Terenul com, este parte yes,
parte mlastinos.
Are o scoala, frecuentata de
elevI; o biserica vechIe, ca
preot, i cintaret i i eclesiarh.
132
Vite sunt: 1229 oI, 98 cal,
476 vite mar! cornute, 181 porcI
si 36 capre.
Drumurile de comunicatiune
sunt : soseaua mixtA Laceni-
Tataresti ; la E., soseaua ve-
cinald la catunul Scurtul-Mare
din judetul Vlasca; la V., so-
seaua vecinald la Ciolänesti-
din-Vale. Pe aci era vechiul
drum numit al-OlaculuI, care
prin unele locurI a disparut fiind
cotropit de araturI.
Comuna Lada este una din
cele mal vechT din tara. Din
hrisoave si alte acte se poate
vedea ca are o vechime de a-
proape 400 de anI.
In secolul trecut facea parte
din pl. CilnisteI, jud. Vlasca.
Lada, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Teleorman, apartinind
multor proprietarl, precum si
mostenilor din comuna. Are
mg multe trupurT, dintre carl
Brumesti-d.-j. i Brumesti-d.-s.,
sunt cele mal principale.
Lacci, virf de munte, al Vran-
ceI, jud. Putna.
Lagärul (Ciupa-), sat, cu 158
suflete, jud. Arges, pl. Galasesti,
com. rur. Teiul.
Lagärul, loc, jud. Bacaa, pl. Taz-
laul-d.-j., com. Barsanesti, situat
la gura piriuluI Caraclaul, unde
se zice ca ar fi esistat un sat
numit Mogosesti, ale caruI urme
d'abea se mal vad.
Lagul, deal, in com. rur. Basesti,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti,
numit i Dealul-Lagula
Lahani, moFle, particulara, in
com. Zmulti, pl. Zimbrul, jud. Co-
vurluiti. Din partea de N. a aces-
teI mosiT, izvoreste piriul Suhu-
luiul-S ec.
www.dacoromanica.ro
LAINICILOR (DEFILEUL-)
Laia, p ()dure, pe mosia Dracsani,
a decedatului maior I. Vladoianu,
jud. Teleorman, donata Eforier
Spitalelor Civile din Bucuresti.
schit, j ud. Gorj, pl. No-
yac!, la 14 kil. de Bumbesti,
Defileul-Lainicilor, in mijlocul
une! frumoase poenI. A fost zi-
dit de Cocoana Paianca din ca-
tunul Porceni. Are I starit, 7
calugati, diacon para-
cliser. Statul inscrie in budgeti
pentru intretinerea aces-tu! schit,
1325 le! anual.
Lainici,pichet cu No. 8, jud. Gorj,
situat pe malul sting al Pula
Lainicilor (Defileul-), trecd-
loare, in muntiI Carpatl, judetul
Gorj, prin care riul Jiul deschide
o linie de comunicatie Cu cen-
tral Olteniei. La ciff-va kil. la
V., vechiul drum al pasuluI Val-
can uneste, peste plaia (1628 in.),
Transilvania Cu Oltenia. Defileul-
Lainicilor infatiseaza poate cra-
patura cea maI strima Lcea
mar salbateca din cite posea
muntif nostri. Fractura prin care
riul 's'f duce apele prezinta o
variata succesiune de sinuozi-
tatr care '1 turmenteaza cursul
schimbl, la fie care pas, ta-
bloul oferit ochiului. Acest fe-
nomen se produce neincetat in
tot drumul de 29 kil. dintre
Fruntarie i Bumbesti, cit tine
defileul. Cei dor paretI, care
inchid lateral valea, sunt atit
de incatusatl, in cit, rare-ori, se
gaseste spatiul suficient intre
picioarele lor, pentru cursul riu-
luI si largimea soselei, asa a
aceasta largime a trebuit O. se
cucereascl mecaniceste asupra
stincilor. Coastele defileului sunt
In general pietroase ca colti
stincosI; ici-colo, formele se ro-
tunjesc si se acopar Cu pasune
si padure. In 'dota locurI : la
 LAINICUL
Lainici si la Meri, stincele dispar
valea se deschide. Soseaua
trece de dota oil Pul pe pod
In susul pi In josul Lainicilor.
Lainicul, pîrîü i vale, jud. Dolj,
plasa Pul-d.-s., comuna Poiana ;
se varsá pe dreapta riuluT Co-
corova.
Laita, pddure de stejar, pe mopia
Stroepti, jud. Suceava.
Laiul, san Miceni-de-Sus, sat,
jud. Suceava, apezat pe tärmu-
rile ptriuluT Recea.
Vatra satuluf ocupa 60 falcT,
Cu o populatie de 105 familiT,
san 275 suflete, din carT 107
contribuabilT. Mosia e proprie-
tatea obpteT locuitorilor din Stro-
Wi §i Laiul, arara a fost
satä danie prin testament de
defuncta proprietara Smaranda
Costin,
Padurile apartin qcoalelor din
Tirgul-Frumos (160 fdlci); iar
40 flcT cultivabile, 2 cardume
pi 14 pogoane vie, sunt ale pcoa-
leI i bisericeT din Stroepti. In-
tinderea mopieT, afara de padure,
locurile bisericeI i coaler, e de
300 hect., din cae loo cultiva-
I00 finat i restul imap
teren neproductiv. Scoala i bi-
serica din Stroepti servesc pi
acestuT sat. Drumurile princi-
pale sunt : la Hramanepti (8 kil.),
la Todirepti (3 kil.), pi la Cucu-
teni (6 kil.).
Lala, mahala, in pl. Motrul-d.-s.,
com. rur. Bropteni, jud. Mehe-
dinti.
Lalo§elul, pilla, care se varsá
In riul Lalopul, la E. com. Fati-
repti, pl. Oltetul-d.-j., jud: Vilcea.
Lalowl, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., compusa din 4
cat. : Lalopul, Dobriceni, Porta-
133
repti i Mologepti. SI-a luat nu-
mele de la piriul Lalopul ce
curge prin ea. S'a Infintat pe
la 1848 de proprietarul mopieT,
marele clucer St. Ganescu.
Este situata pe valea Olte-
tuluT pi pe vilceaua Lalopul, la
70 kil. de Rimnic pi la 20 kil.
de repedinta plapeT.
Are o populatie de 434 fa- talowl, deal, la S. de com. FU-
m'ID', san 1800 su flete, din carl
317 contrib.; locuesc in 412 case.
Are 2 bisericT, una in cat.
Lalopul, facuta de proprietar
in unire cu preotul Patru Io-
nitescu, la 1858 pi a doua In
cat. Mologepti, fatua de Pro-.
topopul Stefan, la anul 1828.
Scoala dateaza in com. dela
1868. Clädirea e burla, proprie-
tatea dorarme' Ecaterina Gri-
gorie Lahovari. E frecuentata
de 8 copiT (6 1:10, z fete).
In com. sunt : 2 olarT, 5 dul-
gherl pi 2 rotar.
Vite sunt : 27 cal, 297 bol,
73 yací, 1217 oT pi 213 capre.
LocuitoriI, in numar de 197,
s'ají improprietarit la 1864, pe
moiile D-lor Stefan Gánescu,
C. I. Dobriceanu, C. G. Babean'',
Petre Obogeanu pi Principelur G.
B. Stirbein, dindu-li se 623 hect.
In com. e o moara cu aburl.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 350 hect.
Are o singura posea care tre-
ce de la N. spre S. pi intra In
jud. Romanati, inlesnind comu-
nicatia cu com. Faurepti spre N.
Stirbeiul de Romanati, spre S.
Veniturile pi cheltuelile com.
se urca la suma de 1900 lel anual.
E brazdata de Dealul luI-Bu-
cica udata de Valea-Plopeasa,
Mopia e proprietatea D-neT E-
caterina Gr. Lahovari, nascuta
Vacarescu. Locurile din jurul
comuneT sunt : Dobriceni, Stir-
beiul, Faurepti i Rimnepti.
Laloqul, sat, facind parte din
www.dacoromanica.ro
LAMBA
com. rur. cu acelapl nume, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o
populatiune de 678 locuitorl;
pcoala, frecuentata de 6 elevr;
biserica, zidita la 1858. E si-
tuat in centrul com. pi este udat
la V. de riul Oltetul. Aci e re-
pedinta com.
repti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Lalowl, deal, in raionul com.
Lalopul, pl. Oltetul-d.-j.,
Viicea, pe care se cultiva. 33
hect., 50 ariT vie.
Laloqul, pîriü, jud. Vilcea, izvo-
repte din dealul Comarnicele, ucla
com. Lalopul la N., si la cat.
Dobriceni se varsa in riul Oltetul.
Lalo§ul, Gonita, Portäre§ti-
D o b riceni, pddurt particulare,
supuse regimuluT silvic, pendin-
te de com. Lalopul, jud. Vilcea.
Lalu (Valea-lui-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., ca-
tunul com. Pardopi, in partea
de N. a com., pe ambele ma-
lurT ale piriulur Valea-luT-Lalu,
la i kil. spre N.-V, de cat. Er-
natica, repedinta com., pi la
poalele dealuluT Ernatica. Are
intindere de 27 hect., ca o
populatiune de 41 familiT, san
174 suflete, din cal< 34 con-
tribuabill ; o biserica, cu i preot,
cmntäre i i diacon.
Lalu (Virful ), munte, in
jud. Buzan, ct.111 N ../1 japul, cat.
Bddirlegiul, rami ficati e din mun-
tele Sarilla.
Lalul, munte, jud. Muscel, la N.
de ampulung, intre muntif Po-
jorita i Drago, aproape de sor-
gintea riuluT Bughea.
Lamba, deal, cu directia de S.-E.,
 LAMBA
jud. Prahova, pl. Filipepti, com.
Ditepti. Pe el sunt plantate vil,
prunT, nucl pi meri. Parte serva
de papune pentru vitele loc.
Lamba, pddure, pe mopia Cerve-
nia, pl. Marginea, jud. Teleor-
man.
Lambe§ti, sat, in jud. Argep, pl.
Oltul, facind parte din com.
rur. Stoiceni-Plepoiul.
Lamburlu-Culac, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Girlita ; se
desface din poalele de S.-E. ale
dealului Girlita ; se indreapta
spre N., avind o directiune ge-
nerall de la S. spre N., mer-
gind pe la poalele orientale ale
dealului Girlita I brazdind par-
tea de V. a pl. pi cea centrala
a com.; taie drumul comunal
Girlita - Cuiugiuc, i, dupa un
drum de 2112 kil., se deschide
in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa,
ceva mal sus de deschiderea a-
cesteia in Tezerul Gtrlita; malu-
rile sale sunt in general acope-
rite cu tuarip, lar pe malul sting
se gäsepte pi o mica padurice.
Langa, sat, in jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Pielepti, Cu 245 lo-
cuitorl pi 42 case, construite
mal* toate din zid $i avind fie-
care gradina el. Copiii din sat
urmeaza la pcoala mixta din sa-
tul Pielepti, care este la 3 kil.
Are o biserica de zid, in ruina,
cu hramul Sf. Dumitru, in tinda
carda se gAsete inscriptia ce
ama ca a fost fondata la 1844
de proprietarul satuluT, Dumi-
tru Geanoglu.
Satul este apezat pe Valea-
Lungl, de unde pi numele luT.
Se invecinepte la E. cu cora. Cim-
peni ; la V., cu com. Ungureni ;
Ja N., cu com. Boleasa, din jud.
Romanati pi la S. cu
134
Langa, moie, in jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Pielepti.
Langa, pIrlu, izvorepte de pe
mopia Concepti, com. Hudepti,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia,
pi se varsä in piriul Conceasca,
pe mopia Concepti.
Langa, vale, in jud. Buzda, com.
Vintila-Vodd, en. Bodinepti ; in-
cepe din Dealul-Cocii pi da in
eta Slanicul, servind cit-va pi ca
limita a mopier Vintila-Voda.
Lapowl, com. rur., in jud. Bu-
zaa, plaiul Buzaa, situata intre
muntele Fintina - Hotilor, riul
Cricovul i riuI Nipcovul, la 38
kil. de capitala ju d. Limite : la N.,
incepind din muntele Fintina-Ho-
tilor, hotarul trece prin padurea
Piscupeasca, pe culmea muntelui
Stina - Batrina pi, prin padurea
Butuceanca (din com. Singerul,
jud. Prahova) ajunge la izvorul
Calugarul; la V., se lasa pe va-
lea Calugarul pana la circiuma
Sofronia, unde da in nul Cri-
covul, merge putin pe Cricovul
la vale, pana in hotarul Mirepti,
In Drumul-Plaiului; la S., din
Drumul-PlaiuluT, se indrepteaza
spre Podul- tefuluT, trece prin
Marginea-Padurei (mopia Run-
ceni), ajunge in virful dealului
din padurea mopnenilor Jugu-
reni pi de aci in padurea Ar-
himandrita; la E., din pädurea
Arhimandrita, trece riul Nipco-
vul pe la Glodul, apoI prin
muntele Virful-Glodului merge
pe lingl partea de E. a com.
Pietricica, de ad i in Dealul-Chi-
riaculuT, la Mesteceni, apoi con-
tinuä drept spre N. pe piala pi
urca. in muntele Fintina-Hotilor.
Suprafata comunei e de 1380
hect., din care 300 arabile, 620
pa.dure, 152 fineatd, 75 izlaz,
141 livezi, I vie pi 91 sterp.
Proprietati mal insemnate sunt :
www.dacoromanica.ro
LAPOWL
Lapopul, Jugurent- Mopnenilor,
Jugureni, un codru infundat al
mo p n enilor Fintepti pi Va tra-S chi-
tultd-Pietrici ca.
Terenul este accidentat, com.
fiind apezata tuteo pozitiune
frumoasa.
Comuna e formata din cat.
Pietricica, Lapopul, Lapopelul pi
V alea-UnghluluT, cu o populatie
de 1210 locuitorT, locuind in
284 case. Sunt 227 contribuabili.
Meseriapi sunt : 3 lemnari, 3
rotar, 6 butnarT, i cizmar, 2
fierati i i pietrar.
Are o pcoala in cat. Lapopul,
frecuentata. de 37 copii ; 3 bi-
serici, cu 3 preoti, 3 cintaretl
paracliser. Catedrala e cea cu
hramul Sf. Gheorghe. Comerciul
se face in com. de 19 persoane.
Vite : 390 bol, 207 vacr, 62
viteT, 3 bivolite, 9 cal, 27 Tepe,
II minji, 580 oi, 130 capre pi
450 porcI. Sunt roo stupi.
Cal de comunicatie are : ve-
chiul drum al plaiului Buzati :
Cizlaul - Buda - Lapopelul - Jugu-
reni ; Lapopul-Cizlaul peste mun-
tele Stina-Batrina i Plaiul-Un-
gurului i drumul Tisaul-Lapo-
pul pe valea riului Nipcovul,
peste muntele Glodul.
Comuna Lapopul prezinta un
deosebit interes prin diferitele
legende ce se pastreaza aci,
relative la Doamna Neaga
prin multimea localitatilor care
poarta numele el. Acestea sunt :
Biserica Doamnei Neaga, cazuta
In ruine ; Putul Doamnel Neaga,
acum pArAsit, pastrindu-se incA
colacul; Aleea DoamneT Neaga,
pe care se plimba de la Cetatea
de la Buda pana pe dealul Chirla-
vazindu-se insa oare-care ur-
me de nivel pi poseluire ; Poiana
Doamnei Neaga cu frumoasa sa
poz4le ; Teiul - CiobanuluT, etc.
Mara de acestea mal e de va--
zut schitul Pietricica. Comuna e
vechie ; inainte de anul 156o
 LAPOWL SAtT PORCARETUL
-
se gasesc hrisoave, care o men-
tioneaza. CAtunul LAposelul se
spune ca s'a fondat pe la 1750
de unul Desliu, proprietarul a-
cester mosir, cu colonir aduse.
Cat, Bradeanul e fondat de trer
familir din Laposi, insdrcinate
cu paza pOdurer, carr mar in
urmA s'al."' stabilit ad ; lar cAt.
Valea-Unghiulur de citi-va mos-
nent din com. Jugureni, carr s'ati
mutat pe partea de mosie ce
li s'ati cuvenit si s'a alipit in
urml de com. Laposul.
Lapoqul, saii Porciretul, sat, Lapo§ul, vid- de munte,jud. Ba-
jud. BacAti, pl. Muntelur, com.
DArmänesti, situat nu departe
de malul drept al rlulur Tro-
tusul, la o departare de 3 kil.
de satul DArmlnesti. Are o
populatie de 80 familir, salí
305 suflete; o bisericA, clAdit5.
la 1821 de locuitorl, cu 2 an-
taretr. Tot ad se aflA ruineie
schitului Laposul..
Vite: 29 cal, 355 vite cor-
nute, 16 capre si wo porcr.
Lapo§ul, cätun de refedinp, al
com. Laposul, jud. BuzAii, cu
630 loc. si 150 case. E despAr-
tit in dota prin lzvorul-SArat,
avind sub-diviziunea Brädeanul.
Lapo§ul, schit, jud. BacAti, pl.
Muntelur, com. Darmlnesti, pe
teritoriul satulur Laposul. Schitul
era de calogarr si biserica de
lemn. Mar erziti, pe la 1823, a
fost clIdita, In locul celer de
lemn, o bisericA de zid ce servea
ca biseria de mir, care in urma
unur incendiii a rOmas in ruina.
Lapowl, p/aig, in muntir Vran-
mi', jud. Putna, intinzindu-se din
Sboina panA la Musa.
Lapo§ul, sati Läpu§ul, fird de
munA jud. BacAti, pl. Muntelur,
de prin comunele: Brusturoasa,
135
AgasuI, Comänesti si DarmA-
nesti, care incepe in Carpatir
MoldovenT la piciorul de munte
al Obrejesculur, ramifiendu-se
in trer plaiurr,. dintre care unul
merge spre satul Laposul, al
doilea spre DarmAnesti si al
treilea spre Leloaia. Plalurile
ají directia de E. si bräzdeaza
tArimul dintre CiobAnusul si
Uzul, prezintlnd virfurile : Chi-
nul, Laposul, Leloita, Chiricelul,
Bocna-Mare, Bocna-MicA, Goan-
la si Tasbuga.
cAII, pl. Muntelur, com. DArmA-
nesti, din s ira cu acelasI n u me, im-
brAcatcu pOdurr de fagr si brazr.
Lapo§ul, ramificalie de munA
in com. Nerejul, jud. Putna,
fácind parte din muntir propriù
zis VrAncen1 si continind sare la
poale. Pe acest munte se af1.1
pOdurea loc. din com. Nerejul,
In intindere de 500 de hectare.
Lapo§ul, mofe, a statulur, jud.
Bula, pl. Muntelur, com. Dar-
mAnesti. Tinea mar inainte de
Episcopia din Roman. Este si-
tuatl futre mosiile Comanesti
si DArmInesti, pe ambele malurI
ale Trotusulur.
Lapowl, mo,sie, in jud. BuzAti,
com. Laposul, in intindere de
1260 hect., din care 360 hect.
s'ad dat locuitorilor improprie-
tOritr din com. Laposul si Lapo-
selul; restul de 900 consta din
arAturi, (230 hect.), padure (500),
apor livezr, izlaz si fineatl.
Lapowl, nutnire, data unei peirit
din peidurea statulur Bradul-cu-
Sforile, ce se intinde in teri-
toriul com. Laposul, jud. BuzAti.
Lapowl, sal Därmaneasca,
pitifi, jud. BacAti, pl. Muntelur,
www.dacoromanica.ro
LARGA
com. DArmanesti, care curge
pe teritoriul satulur cu acelasT
nume. lo are obirsia In mun
tele Laposul si se varsa In
Trotusul d'a dreapta.
Lapowl, piria, ce curge pe teri-
toriul com. Nerejul, jud. Putna ;
izvoresce din muntele cu acest
nume, curge de la N.-V. si se
varsl in abala, formInd ho-
tarul despArtitor intre muntele
NArujenilor si com. Nerejul.
Lapowl-de-Jos, munte, aparti-
nind de la 1814 incoace sa-
telor : Nerejul, Spulberul si Pal-
tinul, jud. Putna. -
Lapowl-de-Sus, munte, al sa-
telor Naruja si Nistoresti, jud.
Putna.
Lapo§ul-Mare, pisc., pe mun..
tele Laposul, jud. Putna.
Lapowl-Mic, pisc, pe muntele
Laposul, jud. Putna.
Larga, com. rur., in jud. ralo-
mita, pl. Ialomita-Balta, situatä
pe partea dreaptA a riulur Ialo-
mita, intre comunele Ciulnita si
Poiana, intinzindu-se din riul
Ialomita spre S., pe dmpul BA-
raganulur.
Teritoriul com., cu o suprafata
de 8975 hect., din carr 92 hect.
pldure pe lunca rIulur Ialomita,
coprinde patru mosir: Cruteasca-
d.-s., de 745 hect., proprietate
a mar multor locuitorr mosnenr ;
Cruteasca-d.-j., de I II() hect.,
proprietate tot a mar multor lo-
cuitorI mosnenr ; Ivanesti, de 1120
hect. si Larga de 6000 hect., am-
bele proprietAtT particulare.
Dupg legea rurall din 1864,
sunt improprietAritI pe mosie
82 locuitorr ; nelmproprietAritI
se mar gAsesc 43.
Se compune din satele : Larga
 LARGA
Ivanesti $i din catunele
lele): Putul-din-Grind, Saclele,
Arpagiul, Capul-Mo$ieT (mo$ia
Ivane$ti), Drumul-OlaculuT, Pir-
loagele, Tentul, Dropiolul, Bir-
javoaia, Putul-Noti, Taraboanca
11 Capul-Mo$Tel (mo$ia Larga).
Re$edinta primarieT $i a jude-
catorieT com. estela satul Larga.
Populatiunea com. este de
217 familiT, saii 988 suflete, din
cari : 232 agricultor!, 5 mese-
ria$T, 6 comerciantí, 6 profesiunT
libere, 176 muncitorT $i 5 ser-
vitorT. tiü carte 293 persoane.
Are: doua coli primare rurale
mixte, conduse de 2 invatatorr,
frecuentate de 58 elevr $i 14
eleve ; doua bisericT, una in sa-
tul Ivane$ti, cu un preot i doT
dascalT, $i a doua in Larga.
Vite 500 caT, 1500 boi, 45
bivolT, 700 oT $1 248 porcT.
In partea de S. a teritoriuluT
com, trece calea ferata Bucu-
re$ti-Fete$ti.
Larga, sat, in jud. Bacati, pl.
Trotu$ul, com. Dofteana, situat
pe un $es larg, ce se intinde
d'a stinga TrotupluT $i pe pi-
riul Cu acela$T nume, la 3 kil.
de satul Dofteana. Are o po-
pulatie de 115 familii, saa 502
suflete ; o casa boiereasca ; o
biserica, cladita in 1790 de Cos-
tache i Maria Ghica, in unire
cu preotul Bartolomeiti, deser-
vita de I preot i 2 cint5.retT ;
3 circiumT.
Vite : 8 caT, 312 vite cornute
49 porcT i 48 capre,
Pe teritoriul catunuluT se ga-
sesc 3 herestrae de opa.
Larga. VezT Sanduleni, sat, jud.
&ad.
Larga, satuc, jud. BacAtT, pl. Si-
retul-d.-j., com. Mile$ti, situat la
3 kil, de satul Mile$ti-d.-s. Are
9 familif, sati 38 suflete.
136
Larga, atun, al com. Mu$ete0i,
plaiul Novaci, jud. Gorj, situat
la N. Mu$ete$tilor, pe o culme
de deal, numita Culmea-LargeT.
Are o intindere de 350 hect.,
din carT : 40 hect. arabile, 70
hect. finete, 2 hect. vie, 3 hect.
pomet, 228 hect., izlaz $i pa
dure $i 7 hect. vatra satuluT,
Cu o populatie de 50 familif sati
150 sufl., dintre carl 39 contrib.
Are i biserica cu i cintaret
$1 slujita de preotul de la Mu-
$ete$ti.
LocuitoriT posea.: 10 plu-
gurT, 25 care cu bol; I00 vite
marT cornute, I0 caT, 500 oT,
113 capre $1 6o rimatorT.
Catunul e udat in partea de
V. de piriul Amaradia.
Comunicatia cu 01 de re$edin-
ta se face prin drumurT ordinare.
Larga, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de co-
muna cu acelag nume, situat pe
tarmul drept al riuluT Ialomita
$1 pe muchea coasteT de N. a
cimpuluT Baraganul.
AicT este re$edinta primarieT
$1 a judecatorieT comunale.
Populatiunea satuluT este de
io8 familii. Are o $coala mixta;
o biserica.
Vite : 200 cal, 810 bol, 30
bivolT, 500 oT si 128 porcT.
Larga, sat, jud. Ia$1, com. Mo-
vileni, pl. Copoul. Are o intin-
dere de 2148 hect., cu o po-
pulatie de 102 familiT, sa4 468
suflete; o bigerica, zidita la 186i,
cu un preot $1 un cintaret, In
vechime a fost o alta bisericuta
de lema in partea de N. a sa-
tuluT, unde s1 pana ast.1-zI se
vede o movilita, inaltata pe lo-
cul unde a existat Sfinta-Masa.
Vite : 925 vite marT cornute,
353 or, 43 cal* $1 48 rimatorT.
Larga, sat, in jud. Mehedinti,
www.dacoromanica.ro
LARGA
pl. Vailor, com. rur. Strimtul,
Cu 50 case.
Larga, stalie jud.
Ia$1, pl. Copoul, com. Movileni,
pe finja Ia$1-Dorohohl, pusa in
circulatie la Iunie 1896.
Se afta intre statille Movileni
(8.6 kit.) i Vadeni (10.6 kil.).
InAltimea d'asupra nivelulaT
riT, de 39 m. 24. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fost de
16592 leT, 41 banT.
Larga, s'as', jud. 14, com. Mo-
vileni, pl. Copoul; are o intin-
dere mare $i e bogat in pe$te.
Larga, deal, jud. Bacati, pl. Taz-
laul-d.-j., de pe teritoriul com.
Sanduleni.
Larga, deal, in partea de V. a
com. Stanile$ti, pl. Prutul, jud.
Falciti, situat intre dealurile Mi-
clea 1 Redul.
Larga, nunte, in judetul Gorj,
plaiul Novaci, situat in directie
N. de la com. Novaci, futre
muntiT : Trnpele, Salanele
piriul Frumusei de la frontiera.
Larga, deal, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Buda; se
desface din dealul Poiana-Páru-
luT ; brazdeaza partea de V. a
comuneT, intinzindu -se printre
pir. Valea-Larga $1 afluentul sati
pir. Buda; este acoperit cu finete.
Larga, japse, jud. Braila situata
in ostrovul Tapa; incepe din le-
zerul Begul i da in Tezerul Iagara.
Larga, tnofie, jud. Bacati, plasa
Trotu$uluT, com. Doftana, pro-
prietatea luT G, Ghica - Comana$-
teanul ; facea trup din mo$ia
Comane$ti.
Larga, padure, jud. Bacaii, pl.
 LARGA
Trotwultd, com. Doftana, pro-
prietatea d-lur G. Ghica. Are o
intindere de aproapc 7500 hect.
Inteinsa domina. bradul. Este
supusä regimului silvic. Vre-o
so hect. din aceasta padure sunt
proprietatea claca5i1or.
Larga, pirisfi, jud. Bacati, plasa
Trotupll, com. Doftana, care
curge din muntele Ursoaia, !Ida
satul Larga i se vara in Tro-
ttw.11, d'a sano.
Larga, pirlia,s, jud. Bacati, pl.
Tazlaul- d.- j., com. Sänduleni,
care curge prin valea cu ace-
lag mime. 4I are oblria la lo-
calitatea numita a-Fundului
se varsa in pirlul Turluiul.
Larga, pi« izvore$te de sub
dealul Larga, de pe mo0a Iepu-
reni, com. Radiul-MitropolieI, pl.
Copoul, jud. Ia0; curge de la
V. spre E.; intra pe mo0a Larga,
com. Movileni, din aceasta plasa,
dupa ce se unWe cu Piriul-
Plochilor i PIrtul-Bahne, for-
meazA iazul din vatra satuld
Larga, de unde apoi trece in §e-
sul JijieI, varsindu-se in piriul Ji-
jloara, la locul numit Santul-Mic.
Larga, 'fria, care uda teritoriul
com. Tacuta, pl. Mijlocul, jud.
Vasluit1 ; izvorq te din funduI
dureI Focp.sca, curge de la V.
spre S.0 se varsa in iazul Sturdza.
Larga, vale, intre dealurile Dum-
nezeul i Dealul-Cailor, com. Mo-
vileni, pl. Copoul, jud.Ia§i; este
intinsa i bogata in papa
Larga, vale, jud. Tecuoia, In-
cepe din satul Hutul, merge
spre N., aviad de o parte
de alta o padure seculara, pro-
prietatea d-luI Dimitrie Sturdza.
Pe &risa se afla drumul ce
duce din Hutul la Ghilavqti. Cu
61275. Mareta Dtaionar Geografic. Vol. IV.
137
cit merge spre N. se ingusteaza
mar mult, numindu-se Lärguta.
Larga (Valea-), cdtun, al com.
SarulW1, jud. Buzar!, Cu 250
locuitori i 6o case, sub -divi-
zat in dota: Valea-Larga-d.-j.
qi Valea-Larga-d.-s.
Larga (Valea-),. sub-divizie a
catunulur Vipere§ti, din com.
Vipere§ti, jud. Buzar!.
Larga (Valea-), sat, la judetul
R.-Sarat, pl. Ora*11, cat. com.
Bro§teni, wzat in mijlocul co-
mune, pe pirlul Valea-Larga, la
kil. spre V. de cat. de rese-
dinta, Broqteni.
Larga (Valea-), lac, jud. Bu-
zar!, comuna Viperqti, padurea
Valea-Larga.
Larga (Valea-), sfoard de ;no-
fie, a mopenilor Colteni, pe
izvorul Valea-Larga, jud. Bu-
zar!, avind cam 12 hect. fineata
padure. Pe ad i e poeticul
drum de la Bisca, peste muntele
Hinsarul, la Sf. Gheorghe.
Larga (Valea-), padure, In pul,
Buzar!, com. Vipere$ti, proprie-
tate a statultd, pendinte de E-
piscopie; are 1050 hect. din
care 1002 padure mare; incepe
din hotarul Ciutei i merge pana
In Tisati.
Larga (Valea-), pIrla, In jud.
R.-Sarat, plaiul Rtmnicul, com.
Buda ; izvorqte din culmea
nauluT, piscul Spidele ; are o di-
rectie de la V. la E.; uda com.
In partea de mijloc ; primWe
pe stinga plriul Spidele, iar pe
dreapta piraiele Titila i Buda;
trece prin catunul de re$edinta
§i se varsa in lita Rimnicul-
SArat, in sus de com. Dedu-
; are pe ama 4 morI.
www.dacoromanica.ro
LARGf (VIRFUL-VAEL)
Larga (Valea-), pIrla, in jud.
R.-Sarat, pl. OrapiluI, comuna
Bro?teni ; izvoreSe din culmea-
ScorupluI, dealul Poarta-Sco-
rinulul; curge de la S.-V. la
N.-E.; uda com. in partea de
V.; primqte pe stinga piriul
Ciocanelul, iar pe dreapta, pi-
riul Grozoaia ; trece prin cat.
Valea-Larga, i se varsa in riul
Milcovul, ceva mal sus de cat.
Priveghiul, i in fata catunului
Manastirea-Mira (jud. Putna).
Larga (Valea-), pîrîü, In jud.
Tulcea, pl. Mach!, pe teritoriul
comund rurale Jijila ; izvore§te
din poalele nordice ale dealu-
lui Checa; se indreapta spre
N., avind o directiune general
de la S. spre N., brazdind par-
tea nordica a pla§eI si pe cea
vestica a comunei ; curge pe
la poalele dealuluI ararla., 11,
dupa un curs de 2 kil., se des-
chide in valea pirlulta Jijila, in
fata dealului Milcovul, nu de-
parte de satul Jijila ; malurile sale
sunt joase §i acoperite cu flori.
Larga (Valea-), vale, in jud.
Buzar!, comuna Vipere§ti, cat.
Ghiocul ; izvore§te din Piatra-
Cizlauluf i se scurge In riul
Buzaul, in fata munteluI Sarea-
luI-Buzati.
Larga (Valea-), vale, in jud.
Buzar!, com. Maracineni, cat.
Capgirre§ti"; l'acepe din Mo0a-
Calugareasca i da in riul Buzaul.
Larga (Valea-), vale, jud. Pra-
hoya ; ízvoreste de la N.-V. de
com. Comarnicul, pl. Pelesul,
curge de la V. spre S. Serveste
In parte de limita intre com.
Comarnicul qi Sinaia 5i se varsa
In riul Prahova, pe malul drept,
tot in raionul com. Comarnicul.
Largi (VIrful-Viei-), munte,in
18
 LARGUL
jud. Buzati, com. at. Colti, pie-
trip pi sterp.
Largul, com. rur., in jud. Buzdti,
pl. Cimpulur, situatA pe ambele
malurT ale riulur Calmatuiul, la
41,5 kil. de Buzar'. Limitele sale
sunt : la N., apa Strimba, care
o desparte de mopia Ciorani ;
la V., hotarul moler Margi-
neanca ; la S., hotarul mopiei
Macoveiul pi la E., hotarele
mopielor Rupetul pi Vizireanul,
din jud. BrAila. Suprafata sa
este de 4250 hect., din care
3127 arabile, 673 flnete, roo
izlaz pi 350 loc sterp.
Comuna e formata din cat.
Largul, Satuceni pi Scarlatepti,
cu4 o populatie de 810 locuitorr,
locuind in 162 case.
Proprietätr mar insemnate are:
Barbuleasca, Largul - Banulur,
LArgeanca, Largul, Rupetul pi
Satuceanca. Terenul e pes, a-
viad oare-care ondulatiunT facute
de malurile rtuld Calmatuiul, de
cite-va movile, presarate pe su-
prafata sa pi de alveolele vi-
roagelor, ce stagneazd in partea
de N. Fertilitatea sa e mijlocie,
avind multe zraircuri pi pAmint
nisipos, mar ales 'filtre padurea
Macoveiul pi rlul Calmatuid.
Cultura principala e porumbul
pi orzul. Are o cdperie pi 2 sane.
Comertul consta' in desfacerea
cerealelor, pe care le transporta
la gara Cilibia, pe drumul Lar-
gul-Caragele-Cilibia. Mar are pi
un alt drum ce o pune in co-
municatie cu com. Padina, pe
Ruga padurea Macoveiul.
Bud. COM, e de 3432 ler, 80 b.
Are o pcoala in al. Largul,
frecuentata de 27 elevr; o bi-
seria, S-tir Voevozi, deservitA
de I preot pi 2 cintaretr.
Vite sunt: 480 boT, 415 vaci,
244 viteT, 2 bivoll, 152 caT, 164
tepe, 71 minjr, 2820 or, 7 asid
pi 197 porcr.
138
Largul, cdtun de repedinta al
com. Largul, jud. Buzail, cu
710 locuitorT pi 140 case.
L argul, mofie, in jud. Buzda,
com. Largul, avind 580 hect.
Posesorul el a daruit jumatate
manastirer Banul pi jumatate
manastire1 Margineanul, de unde
s'aa ascut dota mopir: Lar-
gul-Banulur pi Largul-Marginea-
nulur saa Margineanca.
Largul, molie, in jud. Buzati,
com. Largul, proprietate a sta-
tuluT, pendinte de manastirea
Banul ; are 300 hect., din care
250 arabile pi 50 hect. loc
sterp, nisip, baltip, etc.
Largul, mofie, in jud. Buzaa, com.
Largul, proprietate a statulur,
pendinte de mandstirea Margi-
neanu ; are 280 hect.; se aren-
deaza impreuna cu mopia Ru-
petul din jud. Braila, cu care for-
meazA un corp de 1370 hect.
Largului (Gura-), sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Mu n tele, com.
Calugareni, situat pe stinga 'A-
fluid Cu acelapr nume.
Are o populatie de 132 fa-
milii, saa 420 suflete.
Comis. Mihalic de Hodocia
zice ca in apropierea acestur
sat pi a rlulur Bistrita, din sus de
Plriul-Virlanulur, pe mopia Han-
gul, se gasepte arbune de pa-
mint ripinos, de formatia cea
mar vechre (Houille Coal, Fasrig
Harzige-Steinkohle), de o cali-
tate mult mar buna de clt acea
ce se &este la Comanepti, Baia,
Casca pi Joldanepti.
Lata, canal, in jud. Braila, care
Largului (Pirful sal:1 Gura-), se desparte din Dunarea-Va-
sat, in jud. Neamtu, pl. Platra- poarelor, din dreptul satulur Gro-
Muntele, com. Calugareni, si- peni, curge in jos pe linga satul
tuat la gura piriulur cu acelapT Tichilesti, printre canalul Mi-
nume; are o populatiune de 78
familiT, saa 308 sUflete.
www.dacoromanica.ro
LATA
Larguldf (PirIul-), pida, In jud.
Neamtu, format catre obirpia
sa din piriiapele Bulatan, Bar-
gilele pi Coroi. Curge in spre
S. prin o vale frumoasa, pe cu-
prinsul com. Calugareni, pl. Pia-
tra-Muntele, udind satele : Co-
roi, Galbazeni, BrInzeni pi val.-
sindu-se pe stinga riulur Bistrita,
intre satul Poiana-Larguld pi
Gura-Largulur. In tot cursul saa
parcurge nipte terenurT vrednice
de studiat, pentru a din ma-
lurile sale, pe alocurea inalte,
se scot lespezT de platra, in a
carora straturi se afla tabla, ce
sd intrebuinteaza la scris pi la
acoperi tul caselor.
Afluentir ce primepte acest
plria, sunt : Piriul-Dritulur, Mo-
gorogea, Arpita, Tane.
Se mar numepte pi G ira-Lar-
gulur.
Lasca, pirlia,c, ce izvorepte din
mu n tele Ceahlaul, ju d. Neamtu.
Se afta situat, In trecerea de la
Poiana-sub-Ponoara, spre S., la
40 minute pe jos de schitul Ceri-
buc, inteo afundaturA de codru
intunecos, ce n'are alta arare
de cit hatiapul turmelor, printre
colnice pi stincr poncie.
Lata, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Pribegi, situat la 15 kil. de
satul de repedinta, la capul de
N. al mopieT Pribegi.
Numirea vechre a satulur a
fost Sarata pi apor Dimbovi-
ceanul.
Vite sunt : roo bol, 400 oT
pi 50 cal'.
noaie pi Dunarea-Vapoarelor, cu
care se unepte la Piscul-Lupulur,
 LATA-SXRATX
de unde se desparte de Duna-
rea-Vapoarelor, curge pe linga
satul Chiscani si, mal jos de di-
tunul Varsatura, se uneste iardsr
Cu Dunarea-Vapoarelor.
Lata-SAratä, vale, care se in-
tinde din jud. Buzar! spre S.,
pana la satuI Milosesti, jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, apoT
se curbeaza spre E. si din drep tul
satuluT Murgeanca, merge iarasI
spre S. pana in riul Ialomita.
Lungimea acester vAT este de
30 kil. i adincimea de 7 metri.
Aceasta vale a fost albia unuI
afluente al riuluT Ialomita, care
a disparut.
Pe aceasta vale este lacul Latinui, sat, In jud. BrAila, com-
Strachina, dupa numirea canija
se mal numeste i valea.
Lata (Piatra-.), pise, al munteluI
Istrita, com. Pletroasa-d.-s., jud.
Buzatl.
Latinislav, japse, in jud.
situatA in Ostrovul-Pope!, la S.
de Toporasul ; incepe din partea
stinga a Vilciulur.
Latinul, com. rur., in jud. Braila,
pl. Vadeni, situata pe malul
drept al dula Buzaul. Se mar-
gineste la V. cu Buzaul ; la S.,
Cu Gurgueti ; la N., cu Maxineni
(R.-Sarat) si la E., cu Cotul-
Lung. Suprafata sa este de 3800
hect., cu o populatie de 157 fam.,
sati 601 sufl., din carl 97 contrib.
S'atioimproprietarit 74 loc.
in 1864 si lo° in 1878; 46
sunt neimproprietaritt
Are i biserica zidita la 1865,
deseiVita de t preot i t cln-
taret ; I cimitir in centruI com.;
scoall mixta, in cimp, la I kil.
de sat, frecuentata de 26 elevl.
Budgetul com. e de 2980 ler,
40 banl i cheltuelile de 2935
leT, 75 banI.
Prin com. trece soseaua jude-
139
teana Braila-Focsani, in lungime
de 5 kil. Peste apa BuzauluT,
in dreptul satuluT, e un pod con-
scruit de jud. Braila si R.-SArat.
Drumurr : la Cotul-Lung, tra-
versind soseaua Braila-Focsani
spre N.-E. (lo kil.) ; la Nazirul,
pe soseaua Braila-Focsani, spre
E. (14. kil.) ; la Roman, spre S.
(12 kil.) ; la Gurgueti, spre S.
(4 kil.) ; la Braila, spre E. (26
kil.). Com, e impartita in dota:
Latinul-Vechici, infiintat la 1836,
al cArtiT locuitorr din cauza revar-
sarii BuzauluT s'ati mutat mar
spre E., formind com. Latinul-
Noti la 1861 i Latinul-Noti.
pus din 2 sate, ambele in par-
tea de N.-V. a com. Latinul,
pe malul drept al riuluT Buzar'.
Latinul-Vechig, este asezat de-
alungul tarmulur drept al riuluT
Buzaul, lar Latinul-Noti, la 3
kil, spre S. de Latinui-Vechiii.
Este asezat pe soseaua Braila-
Focsani, unde se afla un pod,
peste riul Buzaul, la 26 kil.
spre V. de orasul Braila. Are
o biserica., construita la 1865,
deservita de I preot, i cintaret
si 2 paracliserI ; o scoala mixta,
infiintata la 1865, intretinutl de
stat, frecuentatA de 26 elevT.
Suprafata satulut vechia este
de 30 hect., iar a celui noù de
68 hect. Populatia ambelor sate
este de 157 familiT, salí 6o1 su-
flete ; 315 barbatr si 286 femer.
Vite sunt 120 cal, 530 vite
cornute, 1430 o! i 17 rimatorT.
Latinul, proprietate a sta-
tulur, jud. Braila, pendinte de
com. cu acelasf nume, pe care
se afla com. Romanul si numaT
partea de S. a com. Latinul ;
are o intindere de 2500 hect.,
dind un venit de 40000
Latinul, pddure, pendinte de com.
www.dacoromanica.ro
LAZA
ea acelasT nume, pl. Vadeni,
jud. BrAila, situata pe malul
sting al BuzAuluT ; are o intin-
dere de 15 hect. ; esenta : salde.
Latoca, insuld, in bratul Sf.
Gheorghe, jud. si pl. Tulcea,
pe teritoriul com. Bes-Tepe, si-
tuata in partea centraba a pl.
si nordica a comunel ; este for-
matA de bratul Sf. Gheorghe si
de un alt brat maI mic, numit
Dirnoiul ; are o lungime de 21/8
kil. si o latime medie de kil.;
intinderea totala e de 300 hect.;
este acoperita numaT cu stuf,
care serva locuitorilor pentru
invelitul caselor.
Latorita set Lotrita, riz, in
jud. Vilcea. Izvoreste dintre mun-
tif Paringul si Bora, de la lo-
cul numit Benga, vecin cu jud.
Gorj. Curge printr'o vale In-
gusta si adinca, de la V. la E.
si se varsa in Olt, mal sus de
Malaia. LArgimea medie a al-
bid sale este de 10 m., lar a
aper, de 3 m. Fundul confine
bolovanT. Are ca afluentl : va-
lea Ruddreasa, pe stinga si va-
lea Repedea, pe dreapta.
Latorita, îrîü, in jud. Gorj, pl.
Novaci. Curge din partea de
E. a munteluI Urda si se varsa
In Lotru, la Malaia ; primeste
pe dreapta izvoarele : Cioara,
Balescul, Galbenul, Sgoiul
CurmAtura; lar pe stinga iz-
voarele : Coasta-Benghel,, Zene-
gata, Purul si Pietrimanul.
Laza, com. rur., in partea de
S. a plAseT Racova, jud. Vas-
luia, la 12 kii, de orasul Vas-
luiti si la 21 kil. de Pungesti,
resedinta plaseT ; situat pe valea
RacoveT, si pe dealurile din dreap-
ta i din stinga piriuluI Racova.
Este formata din satele : Laza,
Sauca, Oprisita, Polincu, Lin-
 LAZA 140 LAZUL

gurari, Poeana-Risnita si Beje- Laza, pirifi, jud. Vasluiù, izvo- de la S.-V. catre N.-E. Are o
nesti, pe o suprafata de 6481 reste din dealul Fundul-LazeT, inaltime medie de 50 m. si este
hect., din care : 4498 hect. ale curge de la N. spre S., trece situat In partea de N. a pl. si
Statulur, Cu 1114 hect. padure, prin satul Laza si se varsa in cea de S. a com. Este aco-
lar 1983 hect. ale locuitorilor, sango. piriului Racova. perit cu pasunr.
carT poseda 148 hect. vie. Are
o populatie de 830 familir, sati Lazana, batid, pe mosia Ghi- Lazul, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
2397 suflete. reni-Tautul, com. Cotusca, pl,-- brava-de-Sus, com. Terpezita,
Prin mijlocul comuner trece Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; con- cu 472 locuitorT, 90 case si 36
piriul Racova si calea judeteana tine peste. bordee. Copiar din sat urmeaza
Vasluiti-Pungesti. la scoala mixta din satul Ter-
Are: 3 bisericT Cu 4 preotl Lazaroi, pichet,jud. Neamtu, pe pezita, ce este la 3 kil.
si 6 eclesiarcr; o scoald; o moara granito. Transilvanier, situat pe
cu vaporr; 4 circiumr. pir. Bolohanis, futre pichetele Lazul, sat, In jud. Mehedinti, pl.
Comerciul se face de 7 per- Brates la N.-V., si Bolohanis la Ocohil, com. rur. Valea-Boe-
soane. S.-E. reasca. Are 95 case ; o scoala,
Vite: 1501 vite marT cornute, daruita de D-na Sevastita Garda-
1114 bol, 50 capre, 97 cal si Lazär, pisc, jud. Vilcea, com. reanu si care poarta numele ta-
609 rimatorr. Mitrofani, din pl. Oltul-de-Jos. talur d-sale, Pantele Colibas ean u.
Budgetul comuner e de 3588
ler la veniturr si de 3367 lel la Lazmahale, sat, jud. si pl. Con- Lazul, numire, ce se mar da sa-
cheltue11. stanta, cat. com. rur. Techir- tulur Oncesti-Nor, comuna On-
LocuitoriI posea : 64 plugurr Ghiol. Este situat in partea de S. cesti, pl. Sanisesti, jud. Tecucia.
120 care cu bol, lo pluguri a pl. si cea de N. a com., la
si 12 cdrute cu cal. 5 kil. spre N.-V. de cat. de Lazul, munte, in jud. Buzati, com.
Sunt 340 stupI cu albine. resedinta, Techir-Ghiol, in valea Balanesti, cat. Cocirceni si Va-
Carsi-dere sati Hazi-diuliuc. Este lea-lepe!, ramificatie din Mun-
Laza, sat, in centrul com. Laza, inchis la N.-V. de dealul Laz- tele Panataul, parte arabil, parte
pl. Racova, jud. Vasluiti, situat mahale co movila Cemenli-Iiul fin eata.
intre dealurile : Hirsova spre V. si (53 m.), la S.-V. de dealul
Mijlocul, spre E., pe o suprafata Orta-Burum-Bair si la E. de Lazul, munte, in jud. Buzatí,
de 2749 hect., din care 656 hect. dealul Denis-Islasi-Bair, cu mo- com. si cat. Nehoiasul, avind
sunt ale locuitorilor, cu I 14 hect. Alele Sara-luc (49 m.) si I,azma- ramificatia Dealul-Lazulur.
padure, lar restul e proprietatea hale (41 m). Suprafata sa este
Statulur, caruia apartine mosia. de 2693 hect., din carl 61 hect. Lazul, colina, In jud. BuzIti, com.
Are o populatie de 209 fam., sati ocupate de vatra satuluT i gil.- Blajani, avind culminatia Vir-
840 sufl. o scoa15., infiintata in dinT. Populatia este de 48 fa- ful-Lazulur, cu o inAltime de
anul 1868, frecuentata de 50 miliT, sati 168 suflete. Prin sat 498 metri. Face hotar despre
elevr; o biserica, fácuta de lo- trec drumurile : ce! judetean com. Vadul-Sorestilor. Are ve-
cuitorT la 1760, cu 1 preot si Constanta-Mangalia, pe la i kil. den r intinse, frumoase si va-
2 eclesiarcr. spre E. de sat precum si altele riate.
Vite : 256 vite marr cornute, mai micr spre Anadol- Chioi,
500 oT, 12 capre, 57 cal si 190 Hagidiuliuc si Agigea. Lazul, deal, jud. Gorj, pl. Gilor-
rimatorT. tulur, In partea de V. a com.
Locuitorir posea : 26 plugurr Lazmahale, deal, in jud. si pl. Pegeni. Are directia N.-S. din
si 56 care cu bol, 5 plugurr Constanta, pe teritoriul com. dreptul com. Horezani d.-s. ; se
4 clrute cu cal; 80 stupT. rur. Techir-Ghiol i anume pe terminà la com. Capreni-de,Dolj
Statul a infiintat aci o ferina. acela al cat. sati Lazmahale. Se printr'o poiana ce se numeste
model. intinde de la virful Cioinac-Iuc Buda. Este acoperit de padure
pana la Valurile-lur-Traian mare i mica.
Laza, deal, spre E. de com. calea ferata Constanta Cerna- Din acest deal se desparte
Laza, pl. Racova, jud. Vasluiti. voda, cu o directiune generala un crac In partea dreapta a pi-

www.dacoromanica.ro
 LAZUL
dula Lazul, care este acoperit
de vie, lived de prunI si padure.
Intre aceste doua dealurr,
curge piriul Lazul, care se varsa
in Orín' Plopul, in com. CA-
preni-de-Dolj, luindu-0 nastere
dintr'o micä intindere de loc ses
ce se numeste Poenile-lui-Dobre.
Lazul, deal, in jud. Gorj, pl.
Jiului, com. Urdari-d.-s., spre S.
de comuna ; incepe din Valea-
lui-Dan, merge paralel cu vatra
satului, in directiune S.-V. pana
in catunul Artanul.
Lazul, munte, jud. Prahova, pl.
Prahova, com. Breaza-d.-s., din
care jai:" nastere valle: Lazului,
CarunteI si Racherita. Cade in
partea de N. a cat. Breaza-d.-s.
Lazul, »10, izvoreste din par-
tea de V. a satuluI Pihnesti,
pl. Podoleni, jud. Falcitt, trece
prin sat si, in partea de S, se
varsa in &tul Fundatura.
Lazul, 'fria, in com. rur. Sma-
dovita, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Lazul, vale, in jud. Gorj, pl. O.
colul, com. Urechesti, spreN.-E.
de catunul Tilvesti, al com. ar-
besti ; incepe din dealul Villor-
VechI (Dealul Bran) ; se intinde
d'alungul satului i se termina
la extremitatea satuluf spre N. In
Valea-Amaradid; este formata
de dealurile Stefan si al-Sulitei.
Lazul -Cheei- dintre-Izvoare,
mofie, in jud. Buzan, com. Va-
lea-MusceluluI ; are 50 hect., din
care 14 arabile, restul padure;
e proprietatea mosnenilor Sibi-
cenr.
Lazul-Mare, deal, in com. rur.
ovarna-01.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
141
Lazul-Mic, deal, in com. rur.
Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Lazul i Cri§ani, mofie a statulul,
pl. Dumbrava-d.-s., com. Ter-
pezita, jud. Dolj, arendata a-
nual cu 6200 le.
Lazului (Dealul-), deal, jud.
Buzati, ce incepe de la catunul
Benga, com. Maruntisul si se in-
tinde pana in \ralea-Vid, com.
Patarlagi, pe malul drept al
riuluI Buzaul.
Lazului (Dealul-), deal, in jud.
Buzati, com. Maruntisul, cdt.
Zaharesti, pe malul sting al
riuluI Buzan'.
Lazului (Muchia-), colind, in
jud. BuzIti, com. Panataul, cat.
Plaisorul, culminatie a dealului
Lazul ; serva ca hotar.
Lazului (Valea-), vale, in jud.
Buzati, coin. Calvini, cat. Bis-
ceni-d.-j. ; incepe din muntele
Lazul si da in riuI Bisca-Chioj-
dula
Lazului (Valea-), vale, izvo-
reste din muntele Lazul, plaiul
Breaza, comuna Breaza- d.- s.,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
curge de la V. spre E. si se
varsa in riul Prahova, tot in ra-
ionul com. Breaza-d.-s.
Lazului (Virful-), munte, in jud.
Buzati, com. Paltineni, ramificati e
din muntele Catiawl, in catunele
Curmatura, Nehoiul si Paltineni ;
are 'Adufe si finete.
Lazului (Virful-), munte, in jud.
Buzar', com. Calvini, cat. Bis-
ceni,d.-j.
Lazurile, com. rur., plasa Dea-
lul-Dimbovi ta, j ud. Dimbovita, si-
www.dacoromanica.ro
LNCEANCA
tuata pe cimple, la 8 kil. spre
S -E. de Tirgoviste, pe soseaua
judeteana Tirgoviste-Bilciuresti-
Butimanu. In raionul acester co-
mune sunt cincI movile istorice
din timpul vechilor razboaie. Are
o populatie de 740 locuitorr;
o biserica; o scoala. Spre V.
si S. de Lazuri se intinde pa-
durea Vacareasca.
Lazurile, deal, in jud. Gorj, pla-
iul Vulcan, jud. Gorj, situat la
E. si in marginea comuneI Go-
dinesti ; se prelungeste de la E.
la V., pe o intindere aproxi-
mativa de 2 l/2 kil.; este acope-
rit cu vil si prunI; e proprie-
tatea locuitorilor.
Lazurile, pdure, supusa regi-
muluI silvic, pendinte de com.
Rucarul, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel; are o intindere de pm
hectare.
Lazurile, deal, jud. Muscel, co-
muna Dragoslavele, plaiul Dim-
bovita.
Lazurile, pisc, pe creasta siru-
l'II de dealuri ce brazdeaza in
lung si lat com. Costesti, pl.
Horezul, jud. Vilcea. Acest sir
de dealurI se prelungeste pe
toata partea de E. a comund,
in stinga 1.11110 Costqti.
Lacatu§ul, pirin, ce izvoreste
din ramurile muntilor Halauca,
com. Pipirigul, pl. de Sus-Mun-
tele, jud. Neamta ; se varsä pe
stinga piriuluI Pipirigul, putin
catre V. satuluI Pipirigul.
LacAtu§ului (Izvorul-), izvor,
in jad. Buzad, com. Rusiavatul;
incepe din Muscelul-Tigan si da
natere vad Rusiavatul.
Lficeanca, mofie, In jud. Teleor-
man, pl. TirguluI, proprietatea
 LACENT
mWenitorilor D. qtefanopolu;
are o intindere de 2852 hect.
Liceni, com. rur., la extremitatea
de E. a pla§eT TirguluI, jud. Te-
leorman, situata pe valea Te-
leormanuluI.
Suprafata eI, dimpreuna cu
mo§ia de pe clima, este de 3400
hect. LocuitorI improprietaritI
sunt in numar de 132, pe o
intindere de 496 hect.
Terenul este mal mult §es §i
solul de bulla calitate. Are i pe malul sting al IalomiteI, la
52 hect. viI.
Populatiunea comuna' este de
275 familiI, sati 1021 suflete,
dintre carI 203 contribuabill.
Vite: 591 vite marI cornute,
219 cal*, 7 magarT, 2076 or, 19
capre li 322 porcI.
Budgetul com. e de leI 2861
la veniturI i de leI 2834, banI
32 la cheltuelf.
Are o coala, conclusa de un
invatator li frecuentata de 49
elevr; o biserica cu doI preotI
li doI cintaretl.
Pe apa TeleormanuluT sunt
doul morY de macinat.
Calle de comunicatlune sunt :
§oseaua mixta spre com. Tata-
re§ti li spre Alexandria ; osea
vecinall spre com. Magura, din
jud. Vla§ca.
Pe teritoriul acesteI comune,
in partea despre S., se varsa
piriul Canita in riul Teleorman.
Aci, la impreunarea acestor cur-
surl de apa, s'a format o in-
tinsurg. de lacurl §i de mla§tinI.
Asupra origineI acestei co-
mune se gäsesc documente din
care rezulta ea aci a fost sat
locuit prin secolul al XVI-lea.
In secolul trecut facea parte din
judetul Vla§ca, pl. Ciln4tiI.
Lacovi§tea, vItIcea zmircoasa, re-
zervata ca loc de finete, jud.
Prahova, pl. Cricovul, com. Pu-
cheni-MarI, unde cre§te papura
142
§i tiperig, i care se largqte
mult spre S.-E.
Aproape de capatul el des-
pre V. se afla un plop foarte
gros §i batrin, pe care cite-va
generatii de oameni a§a rail po-
menit. Locul dinprejurul salí,
un mic platoti frumos, se nu-
me§te Locul-de-la-Plop.
Laoulete (Loculete), sat, jud.
Dimbovita, pl. Ialomita, com.
Glodeni. In raionul acestuI sat,
io kil. spre N. de Tirgovi§te,
pe oseaua nationala Tirgov4te-
Pucioasa, se afla instalatd Pu-
d'Ida statulul cu acela0 nume.
In virtutea une! legI din Aprilie
1880, statul Romin a concedat
la 7 Ianuarie 1881 societateT
cDallemagne et Militen> drep-
tul exclusiv al fabricatiuneI pul-
bereI in tot regatul. Durata con-
cesiel era fixata la maximum
15 anI, in care timp nicl o alta
fabrica, fie privata fie publica,
nu putea functiona in tara.
C o n cesionarir erati indatoratI
a produce in timpurI normale
o cantitate anuald de 150000
de kilogr. de diferite pulbere,
iar in timp de razboiti s00000
de kilograme.
Statul pentru trebuintele ar-
mata se obliga a cumpara
100000 kilogr. pe fie-care an, in
conditiunile fixate printr'un caet
de sarcinI.
Pentru instalarea fabriceI, sta-
tul ceda gratuit un teren de
300000 m. p., lar me tirziti con-
cesionarif cumparara un alt te-
ren alatuff de aceeal intindere.
Fabrica incepu a functiona in
luna luI Maiti, 1883 sub directia
mal intiiti a d-luI Mtiller i in
urma a d-luI Arendt, capitan in
retragere al armateI belgiane,
care a functionat pana la res-
cumpararea fabriceI de catre
stat in anul 1888.
www.dacoromanica.ro
LÀCULETE
Fabricarea pulbereI de catre
concesionarl se lima l'Ara in-
trerupere pana la 15 Noembrie
1886, data ultime! §i celeT maT
grave exploziunT din cele noua
ce s'ai1 intimplat in 3 anT de
exploatare. In urma acesteI ex-
ploziI, fabricarea pulberel fiind
intrerupta, statul rascumpara
fabrica care incepu sa functio-
neze la 21 Maiti 1888 sub ad-
ministratia Ministeruluf de Raz-
bolti. Aceasta rescumparare cos-
ta pe stat suma de 2083301
le, 57 banr.
Veniturile acesteI fabricI, de
la 1888 pana in prezent (1900),
ail fost in total de 8242411
lef, 8o banT, din care scazindu-se
chelt., in suma de 5191470 ler,
banT 98, precum si amortizarea
In acestr 12 anI a capitalulur de
rescumparare : 1499977 leI, 13
banI, rdmine pentru acestI 12
axil un beneficia de 1550963
lef, 69 banI, ceea ce da anual
un beneficiù net de 129246
leI, 95 banT.
Accidente. In ceI trei anI de
exploatare de catre concesio-
narT, de la 1883-1886, s'a('
intimplat noua. exploziT care ati
cauzat moartea a 14 lucratorI
si ranirea a 6 lucratorT. lar in ceI
12 anI de exploatatie de catre
stat, de la 1886-1898, nu s'ati
intimplat de cit 5 explozif care
ail omorit un luciltor O al" ra-
nit doI.
Actualmente pudraria de La-
culete nu mal produce de eh
pulbere de vinat §i de mine, de
oare-ce statul a instalat o nota
fabrica de pulbere fard fum la
Dudqti HITA Bucure0i.
Lfioulete, sic-10 de dr.-d.f.,jud.
Dimbovita, com. Doice§ti, ea.
Dolani, pe linia Tirgovite-Pu-
cioasa, pusa in circulatie la 1
Ianuarie 1890. Se afla intre sta-
tiile : Doice§ti (3.5 kil.) ,5i Pu-
 LAD
cioasa (7 kil.). InAltimea d'asu-
pra niveluld mAriI e de 338111,67.
Venitui acesteT statii pe anul
1896 a fost de 31389 Id.
L'acie§ti, sat, Melad parte din com.
rur. MaidAre$ti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Viicea. Are o populatie de
307 locuitorl.
Läganului (Paclurea-),pädure,
fAcind parte din pAdurile de pe
mo$ia Belitori, jud. Teleorman,
proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr.
Lahovari $i L. Paciurea.
Läicäi sati Cremenea, sat, fa-
cind parte din com. rur. LAi-
cli-Runceasa, pl. Arge$elui, jud.
Muscel.
Este situat pe ambele malurI
ale riuluI Dimbovita $i are o
populatie de 113 fam., sati 6o5
suflete. Ad este re$edinta com.
Locuitorif acestuI cAt.
improprietArit la anul 1864.
Are o bisericá de zid, c15.-
ditA la anul 1790, de Popa Ivan
Nitu MAtAsaru, deservirá de
un preot $1 un dascAl; o $coalá,
frecuentatA de 44 copii.
In partea de V. a clt. LAicAi
este o mica mia$tinA cu apA
sAratA.
Läicäi-Runceasa (Circiuma-
de-Piatra), com. rur., in jud.
Muscel, pl. Arge$elui, la S.-E.
de ampulung, la 22 kil, de a-
cest oras. Este a$ezatl pe am-
bele malurI ale rtuluI Dimbovita
$1 a altor piraie $i v5.I.
Se compune din dota cAt. :
LlicAi i Runceasa $i se mar-
gine$te la N. cu com. CetAteni-
din-Vale, la S. cu com. Gemenea
(jud. Dimbovita), la E. cu com.
Miclo$ani $i la V. cu com. VAleni.
Are o populatie de 190
san 989 suflete, din carI
183 contribuabilI; locuesc in 244
case. tiü carte 129 persoane.
143
LocuitoriI pe litiga agricul-
tul-A, se mal ocupa cd facerea
scindurilor i transportul lor In
1ar5. pe la bilciurile anuale $i
slptaminale.
Are : 2 bisericr, la LAicAi $i
Runceasa, deservite de 2 preotI
2 dascali ; o $coall, inteun
local spatios, construit in 1867
de D-1 Didita IzbA$escu si lo-
cultor!.
In com, nu sunt carierI de
piatrA, dar prin coaste $i ripT
se gAse$te piatrA foarte bunA
de constructie.
Vite : 550 bol' $i yac!, 540
oi, 210 capre, 52 cal $i 450 pord.
B ddgetui com, e la veniturT
de leI 1972,59 $i la cheltuelf, de
leI 1162,50.
Riul Dimbovita trece prin
mijlocul com. $1 apoI intrA in
jud. Dimbovita pe la hotarul
com. cu Miclo$ani $i Gemenea,
din Dimbovita.
Pe 14'11 Dimbovita, in raionui
com., sunt pita, 2 morl $i
herástrAil.
In riul Dimbovita, in cer-
cul cond., se varsA urmAtoarele
Ole, pe dreapta : Vaiea-Podu-
tul, Valea Ghermaner, VAlean-
ca, RAscleasca $iValea-TunuluI,
iar pe maiul sting Valea-MitoT,
Valea-UrsuluI i Valea-Minciu-
ne$tilor.
In com. sunt: multe liveg cu
prunI; dealurile : Olaruld, O-
gorulul $i Muchea:Miclo$anilor ;
pAdurI marI compuse din fag
putin carpen $i, maT in de-
pártare, muntl, intre carI citäm
Marginea-DomneascA, unde se
zice cAsedeati uniI DomnI vara
cite-va zile.
Locuitorif din cAt. Runceasa
sunt mosnenI; ceI din cAt. Lli-
cIi, in numAr de 103, s'ati im-
proprietArit, dupA legea ruralA
din 1864, pe mo$1a Domnite
Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie-
tariI marI in com. sunt Dom-
www.dacoromanica.ro
LAM4ENI
nita Filipescu, Izblqescu, NitA
I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I.
B drtea.
Com, se intinde pe o supra-
fat5. de 1150 hect.
Prin com. trece $oseaua ju-
deteanA care leag5. orasul Tir-
govi$tea cu ora$ul ampulung ;
$oseaua vecinalA care leagl com.
LlicIi cu com. CetAteni-din- Vale,
alte multe drumurI nepIetrite.
Legenda zice cä aci, pe Dealui-
OlaruluT, la locul numit Piscul,s'ar
fi bata Radu-Negru cu
In urma trAddrer, Tudor Vla-
dimirescu, in drumul sAil de la
Cimpulung la Tirgovi$te, pornit
fiind sub escora numeroasá
peste musceie, a conAcit la Cir-
ci u ma-de-PiatrA.
Läle§ti, com. rur. i sat, in jud.
Tutova, pl. Tutova, spre N.-V.
de Birlad, pe pfriul Tutova. Se
imparte in 2 pArtI, in LAle$ti-
Boere$ti $i LAle$ti-RAzA$i. Are
o populatie de 1514 suflete ; $titi
carte 126 persoane ; locuesc in
165 case. FormeazA o comunl
(com. LAle$ ti Cu cAtunele: One$ti,
Fulgul, CAlimAne$ti, Fintinele,
Simzine$ti, Criste$ti $1. Tupilati).
Are 82 hect. vi!, din cal-137
nelucrAtoare $i 7,75 hect. livezI
Cu prunl.
Are o $coall primará de bAetI.
In toatá com. sunt 3 biserict
Comerciul se face de I I per-
soane. oseaua jud. Birlad-Ba-
c5A, trece prin aceasta com.
(prin Financie).
Lälä§ti, trup de mofie, in jud.
Neamtu,p1. Piatra-Muntele, com.
Girovul, situat pe lingl mo$iiie
Avere$6, Girovul, Bote$ti.
Se mal nume$te si Lele$ti.
Limä§eni, sat, pe mo$ia cu a-
cela$I nume, jud. Suceava, com.
RAdA$eni, la 8800 m. de F5.1-
ticeni. Partea E. a satulur, fiind
 LAMX§ENI
pe mopia fostuluT proprietar Ci-
chirdic, poarta numele de La-
mapeni-Cichirdic ; lar cea de V.,
se numepte Lamapeni - Secará,
pentru acelapT cuvint.
E apezat pe valle pi dealurile
Copacelul, Prodana pi al Izvo-
ruluT. Are 179 case, populate cu
219 familiT, sati 814 suflete, din
carT 200 contribuabilT. Vatra sa-
tuluT ocupa 84 raid, 51 prajinr.
Mopia e proprietatea d-lor G.
Ciudin pi G. Väsescu pi are 522
fälcT, 16 prajinT. ImproprietaritT
de la 1864 sunt 19 palmapT pi
749 codal, stapinind 287 aid pi
56 präjinT. Are doul bisericT,
una in Lamapeni-Cichirdic, cu
hramul sf. Constantin pi Elena,
zidita de Anastasia Cichirdiceasa
in 1850, deservita de un preot
pi 2 cintaretT pi a doua, cu hra-
mul Sf. Nicolae, de lemn, de-
servia de un preot pi doI cinta-
retT; o pcoala rurall mixta, cu
un invatator platit de stat, in-
fiintata in 1864, frecuentat1
numar de 19 elevr din 41 baet1
pi 34 fete cu etatea de pcoala.
Drumurile principale sunt: la
Radapeni (I kil.); la Sasca (6
kil.) pi la Rotopanepti (3 kil.).
Intio marturie data de locui-
toril* din Bosancea pi Lamapeni
egumenuluT M-reT Slatina in 7231
(1723), Iunie 20, se arata ca
cel ce intemelati livezT de pomT
pe mopie aveati dreptul sa. le
treaca moptenire copiilor, nepo-
%flor pi stranepotilor, numaT cit
timp aceptia locuiati in sat. Fe-
tele maritate in aite sate n'aveati
dreptul a mopteni livezile pa-
rinteptl.
In 7803, Lamapeni-RazapeptT
se ocupa(' cu lucrul pamintuluT,
poame pi aveart loc de mijloc ;
numaraii loo liuzT, platind bir
7490 leT anual.
Läma§eni, pa'durice, de diferite
esente, pe mopia cu acelapInume.
144
iud. S iceava. Prin aceasta pa-
durice trecea drumul ce lega
Suceava cu Baia. Se zice ca pe
aci pi-a fäcut trecerea oastea luT
Stefan-Voda pi a altor DomnI.
Lim'ä§eni-Cichirdic. VezI satul
Lamapeni, jud. Suceava.
Lärna§eni-Sacarä. VezT satul
Lamapeni, jud. Suceava.
Lamote§ti, sat, Plcind parte din
com. rur. LamoteptiGalbinapi
pl. Negoepti, jud. Ilfov. Este
situat la N. de Galbinapi, pe
tärmul sting al riuluT Dimbo-
visa. In mare parte locuitoriT
acestuT sat sunt tiganT.
Se Intinde pe o suprafata de
559 hect., cu o populatie de
943 locuitorl.
Bisericel Sf. Vinerf din Bu-
curepti apartin 250 hect. pi lo-
cuitorilor 309 hect.
Epitropia bisericeT cultiva prin
arendapil s'al 233 hect.; restul este
izlaz. LocuitoriT cultiva 297 hect.,
rezervind 12 hect. pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Imparatl, cu 1 preot pi 1
cintäret. Comerciul se face de
7 persoane.
Numdrul vitelor marT e de
491 pi al celor miel, de 457.
Limote§ti, sat, in jud. R.-Sárat,
plasa Orapul, catunul comuneT
Mindrepti, apezat in partea de
S. a comuna, la 2 kil. spre
S. de catunul de repedinta,
Mindrepti-VechT, pe malul sting
al riuluT Milcovul. Are o intin-
dere de 38 hect., cu o popu-
latie de 102 familiT, sal', 419
suflete, din carT 98 contribu-
abill. Stiti carte 28 persoane.
Are o biserica, cu 1 preot pi
7 cintaret; o pcoala.
Lämote§ti-GAlbina§i, com. rur.,
pl. Negoepti, jud. Ilfov, situata
www.dacoromanica.ro
LANGEM
la S.-E. de Bucurepti, l'higa riul
Dimbovita, la 29 kil. de Bucu-
repti. Sta in legatura Cu com.
Frumupani pi Vasilati prin po-
sele vecinale.
Se compune din satele: Gal-
binapi, Lamotepti, Moara-Noua
pi S tefäneasca, cu o populatie
de 1434 suflete, din carT 275
contribuabili ; locuesc in 258
case pi 14 bordee.
Se intinde pe o suprafata de
2194 hect.
Mopt. d nel S. Rasti, biserica
Sf. Vinerr din Bucurepti, Sta-
tul pi mopt. I. Alexiu, ati 1575
hect. pi locuitoriT 619 hect. Pro-
prietariT cultiva 1395 hect. (67
izlaz, 112 pädure). Locuitorii
cultiva 600 hect., iar 19 le re-
zervä pentru izlaz.
Budgetul comuneT e de 3562
leí la veniturr pi de 3177 ler
la cheltuelT.
Are 2 bisericT (la Galbinapi
pi Lamotepti); 1 pcoall mixta ;
1 helepteti ; 1 moara cu apa ;
2 mapinT de treerat.
Aci se face in Septembrie,
fie-care an, erg de vite pi alte.
Vite: 283 ea! pi Tepe, 2 arma-
sarl, 282 bol, 288 vacT pi viter,
47 taurT, 27 bivolI, 38 bivolite,
16 capre, 1105 oT pi 453 por&
Locuitorif posea: 126 plu-
gurf: 69 cu boT, 57 cu cal, 185
care pi carute : 100 cu bol, 57
Cu cal.
Comerciul se face de 72 per-
soane.
LocuitorT impreprietaritT sunt
113 pi neimproprietaritT, 261.
Lanärici, bala, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Ipalnita, in S.-V.
comuneT. Are o suprafata de 8
pogoane pi o adincime de 3112 m.
Länge§ti, sat, cu 80 familiT, jud.
Argep, pl. Cotmeana, facind parte
din com. rur. Bumbueni ; are
o biserica, cu hramul ,Adormi-
 111,0$ELUL
rea, deservita de un preot, un
cintaret si un paracliser.
LApo§elul, ceitun, al com. La-
posul, jud. Buzati cu 230 locui-
tori i 54 case.
Lapticul, munte, jud. Dimbovita,
de la Moroeni In sus, in dreapta
IalomiteT. Spre E. de Lapticul
este muntele Furnica, ce serva
de limita futre ¡ud. Dimbovita
si Prahova.
Laptoacele, ramurii de dealurt,
jud. Neamtu, ce se detaseaza
aproape perpendicular spre V.
din culmea Tarcauld, pana in
piriul Tarcaul, 'filtre ptriiasui
MA1Aestea la N. si Laptoacele
la S.
Laptoacele, piiiitzf, ce izvoreste
din culmea TarcauluI, comuna
Pingarati, pl. Pi atra-M u ntele, ju d.
Neamtu si se varsa pe dreapta
piriuluT Taran!, intre Dealul-
Butucilor i Dealul-Laptoacele.
LAptutoaea, vechte numire a sa-
tulul Bratia, com. Frumusica,
pl. Cimpul, jud. Ialomita.
Läpuqani, sat, fácind parte din
com. rur. Leicesti, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel. Cade intre
muchea dealului Stroisorul
malul sting al riuluT Doamna.
Populatia luT e de 131 locui-
torT. LocuitoriT acestuT catun
s'aa improprietarit pe mosia
d-lui C. Crasan.
Are o biserica, deservita de
preot si t dascal.
Läpu§ani, peidure, supusa regi-
muluT slivic, jud. Muscel, in in-
tindere aproximativa de 500
hect., cu un masiv des si com-
pus din fag, stejar i mesteacan.
Se invecineste la N. cu pa-
durea Retevoesti; la S., cu pa-
61275, Nardo Gcografic. VoL ZV
145
durea Corbul-Paduret; la V., cu
Stroesti si la E., cu
Läpu§ata, com. rur., pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea, compusa din
4 catune Zarnesti, Sarulesti,
Beresti i Mijali. S'a infiintat
cam de vr'o 200 anl.
Este situata pe dealurile Zar-
nesti, Sarulesti si Beresti si pe
valle: Tiganilor, Pop easa, Gea-
mana, la 5 5 kil, de resedinta ju-
detuluT si la 32 kil. de a plaseT.
Pe ambele maluri ale riuld Cer-
na, e o intinsa luncá care e
cel mal productiv pamint al
comuna.
Intinderea totala a comuneT
e de 328 hect.
Are o populatie de 1428 fa-
miliT, salí 1853 suflete, din carT
523 contribuabili; locuesc in
490 case si 2 bordee.
Are 4 bisericl: una In Zar-
nesti, zidita la 1868; a doua In
Sarulesti, zidita la 1841; a trela
in Beresti , zidita la 1885 a
patra la Mijati, ziditä la 1842.
Scoala dateaza in comuna de
30 ani. E frecuentata de 30
copii.
Stiti carte 215 persoane.
Mestesugarl sunt: 20 dul-
gheri, 15 rotar, 2 cizmarT, 30
croltorT si. 5 cojocarl.
Vite sunt: 74 caT, 364 bol,
292 vacT, 8 bivoli, 128 capre,
456 oT si 497 porcT,
Pe riul Cerna, in raionul co-
muna, sunt 4 mor.
LocuitoriT sunt mosnenf, a-
t'ara de 25, cari s'ati improprie-
tarit la 1864, pe mosia d-luT
Lascu, carora li s'ati dat 29 hec-
tare.
In com. se afla. Magura-lui-
Mircea-Voda.
Gindacl de matase se cultiva..
StupI cu albine sunt 134.
In toatg. comuna sunt 10320
merf, 7539 pea, 6564 nucT, 9672
www.dacoromanica.ro
LARGXSENI
ciresT, 705 gutuT ; iar Iivezile dag
cam 12000 care fin.
Budgetul comunel e de 6584
Id la veniturl si de 4703 leT
la cheltuell.
Prin Lapusata trece soseaua
j.ideteana, care o pune in comu-
nicatie cu Tirgul-Horezul si de
aci spre V., prin Fometesti cu
Tirgul-Jiul. Mar e o soseavecinala
care pu n e in coro u nicatiune co-
muna Lapusata cu Romanesti
si mar departe se uneste cu
soseaua dupa riul Oltetul.
Se margineste la E. cu com.
Roesti si Modoia; la V., cu co-
muna Rosiile i Romanesti ; la
N., cu com. Brosteni i la S.,
ca com Maldaresti.
E brazdatá de dealurile : Cío-
cilteilor, Rosiilor, Balanul, Be-
resti, Sdrulesti, Lapusoiul, Zar-
nesti i udata de riul Cerna
de valle: Ruginoasa, Popeasa
si Valea-Tiganilor.
Lapuata, deal, in raionul com.
Lapusata, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 21
hect. vie.
Läpupiul, deal, judetul Vilcea.
Ved Balanul.
Lärgä§eni, sat, facind parte din
comuna Negulesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciii. E situat la S. co-
muner, la 8112 kit. de Negulesti.
Are o populatiune de 45 fa-
sati 129 suflete; locuesc
In 44 case.
Are o biserica, cu htamul
Adormirea-MaiceT-DomnuluT, fa-
cuta de vornicul Costache Co-
nache la 1785, dupa cum se
vede dintr'un pomelnic. In do-
potnita se afta o piatra frumoasa,
pe mormintul lui Gavril Conache
si a familieT sale.
Pe clopot se afla inscriptia
Anzi Doamne glasul robilor t1 Ga-
vriil i soVeI sale Merla.
19
 LXRGEANCA
Lärgeanca (Marincea), vzo-
fie, In jud. BuzAti, com. Largul ;
are 1150 hect., arAturT, stufi
O nisipuff.
Lärgeanca, mofie, in jud. Bu-
zgii, com. Largul, Cu 600 hect.,
mal toate arabile; mal balate
forma un singur corp cu LAr-
geanca-Marincea.
Lärguta, sat, jud. BacAti, pl. Taz-
lAul-d.-j., com. SAnduleni, situat
pe piriul Cu acelasi nume. Are
o populatie de 29 familii, san
114 suflete, Unguri; o biseric5
catolicA, clAditg de locultorI In
1889.
Vite sunt : 3 cal, 84 vite cor-
nute si 19 porci.
Lärguta, phi/7, jud. Patna, for-
mat pe teritoriul comund Cim-
purile si care, dupg ce udg a-
ceastA comung, se vars1 in pi-
ritil Creminetul.
Lfirguta, vale, continuare a Va
Larga, in raionul com. Ggicean a,
jud. Tecuciù. Continug. spre N.
pAng in satul Ghilovqti ; aid
se desparte in doug: Valea-Ari-
noasa, spre N.-V. si Valea-Ghi-
lovestilor spre N., continulnd In
jud. Bacan, pl. Trotupl, com.
CaOnul.
Lärguta i Dälmaciul, perdure, Lästuni, deal, in jud. R.-Sgrat,
pe teritoriul comunei Gura-V.1i];
com. ampurile, jud. Putna, in
intindere de 800 filler, aparti-
nind locuitorilor rAzag din co-
muna ampurile.
Läscoi, mofie nelocuitg, jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Perieti, proprietate a locuitori-
lor mopenI; are 200 hect., din
carl 8 hect. pAdure.
Läscoi, perdure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;
i46'
formeazg eu pAclureaPribegeanca
un trup de 300 hect., avind ca
esente : stejar, ulm, salde, plop,
anin si jugastru.
Lästarul, trup de perdure, a sta-
tului (4 hect.), care impreung
cu trupul Durducul-Mare, Dur-
ducul-1VIic si Palanga, formeazA
pgdurea Aricesti, com. Arice0i,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Lästarul (Muntil-Barbul), per- la Moinqti si Palanca.
dure, a statului, j'id. Buz511,
pendinte de mdngstirea Vga- Lästunul, cofia, intre cfamunele
resti, pe mosia Bdcleni-Miluiti ;
are 752 hect.
Lästoaia, deal, in jud. Baca, pl.
Bistrita-d4., pe teritoriul com.
Faraoani.
Lästuni, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul, cAtunul com. Du-
mitresti ; este resedinta pl. ; si-
tuat in partea de N. a com.,
la poalele dealuluI LAstuni, pe
piriul Lgstuni, la 5 kil. spre N.
de cgt. de rz$edintg, Dumitresti-
d -j. ; are o Intindere de 800
hect., cu o populatie de 72 fa-
mili]; san 311 suflete, din cari
53 contribuabili; are o bisericl;
este situat Inteuna din cele mar
frumoase pozitiuni din tot plaiul
Rimnicul.
pl. Rimnicul, com. Dumitresti,
se desface din culrnea dealului
Lupanul, merge printre piraiele
LAstuni si Tinoasa, brAzdind
partea de N. a com.; este aco-
perit cu pgduri intinse.
Lästuni, mofie, a statului, in jud.
R.-SArat, pl. Rimnicul, com. Du-
mitrqti, acoperitg cu pgclurf in-
tinse.
Lästuni, pilla, In jud. R.-Sgrat,
pl. Rimnicul, com. Dumitresti ;
www.dacoromanica.ro
LATXI
izvoreste din dealul Lgstuni,
udA partea de N. a com., trece
prin cgt. LAstuni, §i se varsd
in pirita Tinoasa, mal' sus de
cAt. Tinoasa.
Lästunilor (Stinca-), sana., in
jud. Baca, pl. Trotusul, com.
T.-Ocna ; face parte din mun-
tele CArbunari, de la poalele cg-
ruia incepe Podul - LAstunilor
peste Trotu, pe unde se merge
Breaza i Vispesti, jud. Bina'',
ramificatie in partea de N. a
munteld /strita ; pe coastele
sale ati inceput a se stabili citi-
va locuitori.
Lätäi, com. rur., in partea de E.
a pl. Copla, jud. Botosani. Se
intinde pe Valea-Miletinului si
dealurile cari mArginesc acest
Orla de ambele pArti. E for-
man* din satele LAtAi si PrA-
jeni. Are o intindere de 3789
hect., din cal< 3575 hect. pro -
prietate mare i 215 hect. ale
locuitorilor ; o populatie de 16o
familii, sati 640 suflete, din caff
120 contribuabill; locuesc in 150
case. E udatA de plrlul Mileti-
nul si PrAjanul si are si 3 iazuri.
Are 2 biserici, cu I preot si
I cintgret; o §coall mixtg, con-
dusg. de 1 invAtAtor si frecuen-
tatA de 40 elevi.
Vite : 735 bol si vaci, 54 coi,
6000 or si 160 porci. Sunt 8o
stupi cu albine.
Budgetul com. e de 3140 lei
la veniturl si de 3140 lei la
cheltu eh%
Lätäi, sat, in centrul com. LAt5i,
jud. Botopni, asezat pe loe po-
di, Cu o suprafatA de 967 hect.
si o populatie de 70 familii, san
280 suflete.
Aci este resedinta com. LA.
 LÄTENI
tal. Are o biserica, zidita. de
Vasile Crupenschi, care se zice
ca ar fi si intemeietorul satulul
Lätai ; biserica e deservita de
I preot si I cintaret.
Vite : 288 vite marI cornute,
24 cal', 330 °I si 85 mascuri.
Sunt 120 stupi cu albine.
Läteni, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Borduseani, situat pe malul sting
al BorceI, la 5 kil. spre N. de
satul de resedinta, de care se
desparte prin satul Borduseani-
MicI.
Numirea vechie a acestuT sat a
fost Bozeni. Are o scoala mixta.
Populatiunea satului este de
30 familiI.
Vite sunt : 120 bol, 50 cal,
200 or, 25 bivoli, 5 asini si zoo
porci.
Läturoasa, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Closani, com. rur.
Bala-d.-s.; are 71 case.
LAturoasa, deal, in com. rur.
Bala-d.-s, pl. Closani, jud. Me-
hedinti.
Uateqti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Schineni, pe Pi-
riul - Sarat,. spre S. de satul
Schineni. Are 388 locuitorI si
114 case.
Lätimea, grind san loc ridicat
de asupra stufisuluI inconju-
rator, in jud. Tulcea, pl. Macin,
pe teritoriul comund Pisica si
anume pe acela al catunuluI
Azacliul, situat in partea N. a
plaseI si V. a comuneI; pleaca
de pe malul DundreI, unde e
asezat satul Azacliul ; se intinde
spre E. fiind o continuatiune
E. a grindurilor Zatoaca si Vil-
canul ; comunica. Cu GrinduI-0a-
lelor, trece pe tina. baltile BS.-
lasesti si Plosca, si se termina
147
pe malul sting al girleI Latimea,
de unde se desface Girla-Mare;
are o forma neregulatä, Cu o
intindere de zoo hect., acoperitä
numal Cu nisip ; de-alungul si
prin mijlocul lui merge drumul
comunal Garvan-Azacliul.
Lätimea, &id, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
Vacareni, si anume pe acela al
catunului Garvan ; se desface din
balta Jijila, din partea N.; se
indreapta mal india spre N., se
Indoaie apoi in forma de pot-
coava si se indreapta spre S.
pana ling5. satul Garvan pe care-1
udd, si unde se varsa dupa 7
kil, de curs in Gira - Mare,
pe dreapta; in ea se vara si Läunele-de-Sus, com. rur., pe
balta Latimea ; filtre doua ra-
muri ale sale se afla si ruinele
cetatel Bisericuta ; in indoitura
sa se intinda. dealul Bugeacul, la
picioarele caruia se afla un mo-
nument comemorativ al debar-
cara trupelor ruse in Dobrogea,
in razboiul de la 1877-78.
Läunele, sat, face parte din com.
rur. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Are o populatiune de
140 locuitorI.
Läunele, &la, izvoreste din jud.
Arges, strabate com. Cioma-
gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
infra in com. Simburesti si se
varsa in Cungrea-Mare.
Läunele-de-Jos, com. rur., jud.
Arges, pl. Oltul, la 34 kil. de
com. rur. Tigreni, resedinta
subprefecturei, si la 20 kil. de
Pitesti. Se compune din 6 sate:
Albenesti, Dealul - ScorusuluI,
Gura-Momaia, Launele-d.-j., Ra-
deni si Surdeni, avind peste tot
198 aman', sari 889 suflete. Are:
2 bisericI in Launele-d. j. si Ra-
deni, din care una zidita la 1830
de proprietarul Mihalache La-
www.dacoromanica.ro
LÄUNELUI (DEALUL-)
hovari si a doua mal nota, zi-
dita. de Grigore Furduescu ; o
scoala primara. rurala.
Budgetul com. e de 2892 leI
la veniturI si de 3519 lei la chel-
tu el.I.
Vite : 600 bol si vacl, 24
caI, 1200 or, 70 capre si 100
rimatori.
LAunele-de-Jos, sat,cu Ioo fam.,
jud. Arges, pl. Oltul, pendinte
de com. rur. cu acelasi nume.
Are o biserica si case marI
boerestr, zidite la 1830 de pro-
prietarul Mihalache Lahovari.
Biserica, cu hramul S-tii Voe-
vozT, are un preot si un cintaret.
apa Congrea, jud. Arges, pl.
Oltul, la 27 kil, de com. rur.
Tigveni, resedinta subprefectu-
reí, si la 17 kil. de Pitesti. Se
compune din satele: Barbaleni,
Launele-d.-s., Linia-Dobresti si
Coteni, avind peste tot 160
familir, sati 870 suflete, din cae
181 contribuabili. Ate : 1 bise-
riel, in Barbaleni si in Lau-
nele-d.-s. ; o scoald primara. ru-
rala..
Budgetul com. e de 1872 leI
la veniturr si de 2391 le! la
cheltuelr.
Vite sunt : 400 bol si vaci,
18 caT, 310 oT, 30 capre si 300
rimatorl.
LAunele-de-Sus, sat, cu 100 fa-
milif, jud. Arges, pl. Oltul, pen-
dinte de com. rur. cu acelasi
nume ; are o biserica, cu lira-
mul Intrarea in Biserica, deser-
vita de doI preotT si doI chi-
taretl.
Läunelul (Dealul-), deal, la V.
de com. Ciomagesti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt. Directia lui e de
la N. spre S. si are o lungime
de 5 kil.
 LXZXREASCA
Serveste parte pentru cultur5,
parte pentru pAsunarea vitelor.
Läzireasca, sub-divizie a com.
rur. Balta, plaiul Cerna, jud.
Mehedinti.
Läzärescu, iaz, pe mosia Zaho-
reni, com. AvrAmeni, pl. Baseul,
jud. Dorohoiti.
Lizäreni (Cilibiu1), sat, jud.
Iad, pl. Branistea, com. Gollesti,
situat pe malul drept al Miel
si ¡Je coasta dealuluT Goldesti.
Are o populatie de 53 fam., sail
267 suflete ; o bisericA, facutá
de boerul Cilibiu, cam pe la
1700, cind s'a infiintat si satul,
Cu un preot si un cintdret ; ca-
sele proprietAteT; o moarI pe
apa Miel.
Vite : 248 vite mal-1 cornute,
160 oT, 47 cal li 44 rimg--
torl.
Läzäre§ti, sat, jud. Arges, pl.
Pitesti, fAcind parte din com.
rur. Mosoaia.
Läzäre§ti, cdtun, jud. Gorj, plainl
Novaci, com. Tetila, situat la
E. comuneT de resedintl.
Are o intindere de 269 hect.
din cae: 100 hect. arabile, 90
hect. finete, 75 hect. pomet, 4
hect. vie, 90 hect. pAdure si 8
hect. vatra satuluT.
Are o populatie de 58 fam.,
sati 116 sufl., din carT 40 contri-
buabilT.
Are 1 bisericA, deservitA de
preotul si cintAretul cAtunuluT
de resedint5..
LocuitoriT posed5. : 15 plu-
gurT, 30 care cu boT; 239 vite
marl cornute, 115 oT, 20 cal,
34 capre si 250 rimAtorT.
Comunicatia cAtunuluI cu co-
muna sa de resedintd si Cu ce-
le-l'alte cAtune, se face prin dru-
murl ordinare.
148
In cAtun se gasesc: 2 puturT
si 3 fintinT.
Läzäre§ti, sat, fIcind parte din
com. rur. Schitul - Golesti, pl.
Riurile, jud. Muscel. Ad i este
resedinta comuneT. Are o popu-
latie de 144 familiT, sati 605
suflete ; o bisericA. Calea feratà
Golesti - Cimpulung trece prin
mijlocul satuluT. Pe la V., trece
apa Bughea, care se varsA in
riul Tirgul la S. de acest cAt.
Se desparte de cdtunul Bur-
nesti, prin kiul-TirguluT.
Läzäre§ti, sat, acind parte din
com. rur. BArAsti-deCeptnef, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat
pe dealul Ceptura. Are o bise-
riel fondatA la anul 1743, de
un oare-care Andreiti Ionescu.
LfizeI (Dealul-),a'eal,jud. Baca,
pl. Trottisul, de pe teritoriul com.
BogdAnesti, care formeazA va-
lea Varnita.
LAzure§ti, sub-divizie a satulur
Poiana, com. cu acelad nume,
pl. Nicoresti, jud. Tecuciti.
Leadova, pirig, ce ud5. com.
Spinesti, plasa Vrancea, jud.
Putna, si se varsA in ZAbala, de
a stinga el.
Leahul, lac, format din piriul
Neaunul si din izvoarele NI pro-
priT, jud. Botosani, situat in par-
tea de E. a com. Feredieni, pl.
Cosula. Are o suprafatO de 74
hect. Comunica cu iazul Nacul
prin 01.'11 Nacul, si se scurge
in Miletin, prin piriul Leahul.
E bogat in peste si stuh.
Leahul, pirig , incepdtor de pe
mosia Zvoristea, comuna Zvo-
ristea, plasa Berhometele, ju-
detul Dorohoiti, de la lipa Pir-
litura, din pAdurea de lingA sa-
www.dacoromanica.ro
LEAOTA
tul Buda; se varsA in riul Si-
retul.
Leamna salí Cerul, mofe a
statului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Mijloc, com. Bucovdtul, arendatA
Cu 3700 leI anual.
Leamna, l'hl, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s. Izvoreste din dealul
Guardinita-Radovan, trece pe la
BucovAt si se vars1 pe dreapta
rluluT Jiul, pl. Jiul-de-Mijloc, in
fata orasuluT Craiova.
Leamna-de-Jos, sat, jud.Dolj, pl.
Jiul de-Mijloc, com. BucovAtul,
Cu 341 suflete : 158 bArbatT si
183 t'eme. Locuesc in 90 case
si 2 bordee. Copiii din sat ur-
meazA la scoala mixta din satul
BucovAtul, ce este la 2 kil. de-
partare.
Leamna-de-Jos, paa'ure a sta-
tului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc,
com. BucovAtul. Impreu nA cu Bu-
covAtul si Leamna-d.-s., are 7000
hect. Este amenajatI. Esente :
cerT, stejari si emite.
Leamna-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-de- Mijloc, com. Buco-
vAtul.
Leamna-de-Sus, p.lclure a sta.
tuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc,
com. BucovAtul. Impreu n5. cu cea
din Leamna-d.-j., si cea din Bu-
covät, are o intindere de 7000
hect. Este amenajatA. Esente :
ceri, stejarT si girnite.
Leani-Patac, A-11g, jud. Ba-
cAO, pl. Trotusul, com. MAnds-
tirea-Casinul, de pe granitA, care
se scurge d'a stinga CasinuluT.
Leaota, munte, futre jud. Dial-
bovita si judetul Muscel. Acest
munte inclinA spre RucArul, din
jud. Muscel si spre riul Talo mita,
 LEAOTUL
din jud. Dimbovita. Predominä
mal pe totT muntiT din apropiere.
Leaotul saa Iazul-Moruzzi,
canal, jud. Prahova, ce se des-
parte de riul Prahova, dela com.
Nedelea, pl. Filipepti ; intrA in
pl. Tirgporul, pe la cdt.
nia, trece prin centrul acestuT
cAtun, la V. de penitenciarul
Tirgporul pi de mandstirea Tirg-
porul; face mar multe zigzagurila
V. pi E., hita pe teritoriul com.
Tirgporul - Vechia ; tresce spre
E. de aceastO comuna, la V. de
Negoepti i Popepti ; intrA in
pl. Crivina, trece pe la com.
Brazi, BAtepti, Pucheni-Mari
Petropani, i, intrind in plasa
Cimpul, se varsA iaräpT in riul
Prahova, intre comunele Buda-
Palanca pi Olari.
Lebäda, deal, de naturA pie-
troasA, in partea de E. a com.
Slobozia - SecAtura, pl. Copula,
jud. Botopani.
Lebadoiul, lac, la E. com. StAn-
cuta, jud. BrAila, aproape de
DunArea-VechTe. Comunicä. la S.
cu lacul Zatna i la N. cu TOr-
murolul, prin privalul Vidroiul.
Lebidul, lac, in pAdurea satulur
Cirjoaia, com. Bálceni, pl. Bah-
luiul, jud. Iapi.
Lebedea, atun, situat filtre sa-
tele Oglinzi i Brusturi, din jud.
Suceava pi com. ROucepti, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ; are
vr'o 8 case, cu 28 locuitorT,
tiganT lingurari.
Se maT nu mes te pi Li ngurari.
Lebedea, deal, jud. Suceava, co-
muna DrAgAnepti, parte .acope-
rit de pldurT, parte de tufArip,
poiene i tufip.
Lebediul, lac, in Iunca dintre
149
cAt. Podul-Pitarulur pi Cucueti,
pl. Dimbovita, jud. Ilfov ; con-
tine mult pepte.
Leca, corn. rur., pl. Siretul-d.-j.,
jud. Bacàü, situat5. in valea pi-
riuluf RacAtAul. Este akAtuitA
din 7 catune : Ungureni saa
Leca, repedinta, Bibirepti, To-
ciloasa, Slobozia, ZIdtari, Vai-
nita 51 Bota.
In vremurT, Ziltari-RAzepi de
ad i fAceati parte din jud. Te-
cuela, ocolul Polocinului.
CAtunul Tociloasa se chiema
mal inainte Doropanul; iar clt.
Varnita este de curind alipit.
AceastO' comunA a purtat nu-
mele de Bibirepti pán5. la 1887
cind, dupA moartea luT G. Leca,
pi-a schimbat numele In Leca.
Teritoriul comuneT se indrgi-
nepte la E. cu comunele Obirpia
pL MgrApti (pl. Bistrita-d.-s.), la
V. pi N. cu com. Botepti pi la
S. cu comunele Milepli pi PA-
rincea. O scaldl piriul ROcAtOul,
care, pe la V. comuneT, se in-
carcA cu pirliapele Recea i Var-
nita pe dreapta pi cu
Ungureni, marit de Balapul, pe
sango..
Are O populatiune de 432
familiT, saa 1823 suflete : 1761
Rominl, 27 Izraelitt, 31 Un-
guri, 3 ItalienT pi i Bulgar ;
1489 agricultorT, 5 meseriag, 2
industriapi, 7 comerciantr, 8 pro-
fesiuni libere, 30 muncitorT
40 servitori. .Stia carte 139 bAr-
batí pi 29 femer. Contribuabilf
sunt 324.
Are o pcoalA mixt5, care func-
tioneazA din 1889 in satul Un-
gureni, intretinutA de stat
frecuentatA de 25 copiT; 2 bi-
serici, una in Bibirepti $i alta in
Ungureni, deservite de i preot
pi 3 cintAreti.
Sunt 4 circiumr.
Dupl legea rurall din 1864
s'aa improprietdrit 166 locultori,
www.dacoromanica.ro
LEFE*TI
cArora li s'aa dat i 40 prAjinT
pAmint in tarinA.
Budgetul comuneT e la venituri
de ler 3316, banf 50 pi la chel-
tuell de leT 1911, bani 84.
Intinderea totalA a teritoriului
comuneT este de 3873 hect.
Proprietar mare este Ion G.
Leca, Cu o mopie de 2857 hect.,
dind un venit anual de 40000
leT. Restul pA.mintului este im-
pArtit intre vechiT rAzepT i foptir
clácapr. PAdurile ocupA 800 hect.
In comunA sunt 2 morT.
Vite sunt: 118 cal, 1007 vite
mal-1 cornute, 313 pera', 12 ca-
pre i 438 o!. Stupl cu albine
sunt 87.
Comuna este strábAtutä pe de
o parte de calea vecinalá. Leca-
PArincea-NOnepti-Pincepti ; lar pe
de alta de calea judeteana Va-
lea-RAcAtOul-Botepti, care trece
prin satal Bibirepti.
Distantele : la BacOa, capitala
districtuluT, 22 kil.; la com. PA-
rincea, repedinta plApef, 5 kil. ;
la com. Botepti, 7 kil.; la com.
Milepti, 8 kil. ; la com. Obirpia,
20 kil. ; la com. MArApti, 16 kil.
Leca. Vezr Ungureni, sat, jud.
Baca.
Lecani, mahala. Vez! FAlciul,
comunl, jud. FAlciulur.
Leceni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur. B11-
tati-d.-j.; actualminte poartA nu-
mele de Ursoaia.
Lee§ti, sat, in jud. R -SArat, pl.
Marginea-d.-s., com. Slobozia,
apezat In partea de V. a co-
muneT, pe malul sting al pi-
riulur Izbapa.
Lefe§ti, atun, pendinte de com.
Talpa-OgrAzile, pl. Glavaciocul,
jud. Vlapca, proprietate mAnAs-
tireascA.
 LEFTER
Lefter, sat, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, pendinte de com. Rasa,
situat spre N. - V. de satul
de resedinta. Mal' poarta nu-
mirea si de Piscul-Periseani. In
1887 se gáseati ad numai 9
familii romini.
Lefteriul, suburbie, in Focsani,
capitala jud. Putna.
Leghiul, piria, in jud. Neamtu,
com. Vinatori-Neamtu, pl. de-
Sus-Mijlocul ; izvoreste din rami-
ficatia despre S.-E. a muntelur
Procovul ; strabate soseaua Vi-
n atori-Pipirig, intre kil. 13-14
si se varsa pe stinga pir. Ozana.
Lehacea, sat, facind parte din
com. Giurgioana, pl. Zeletinul,
jud. Tecucia. Situat pe ambele
laturr ale váii cu acelasI nume.
Aici este resedinta com., la 6 kil.
spre S. de Podul-Turcului.
Are o populatie de 127 fa-
milii, sat1 431 suflete.
Copiii merg la scoala din Bd-
lanesti.
Are o bisericd, cu hramul Sfin-
tii Voevozi, deservita de un
preot si 2 cintareti. Este fAcutd
de birne in 1806, cu spesele
°Infiel' satului. S'a reparat la
1848 si 1891. Se intretine de
locuitorl.
Teritoriul satului este de 244
hect.
Locuitorii sunt vechI rAzesi.
Lehacea, vale cu pilla, jud Te-
cucii1, stràbate satul cu acelasi
nume, de la E. la V., si se varsa
pe stinga Berheciuld, la V. de
satul Lehacea.
Lehliul, com. rur., in jud. Jalo-
mita, plasa Cimpului, situat1
in partea cea mal' de S. a p15.seT,
in apropiere de pl. Borca.
Teritcr11, comunei are o su-
prafata de 6320 hect, din carI
150
200 hect. padure si coprinde
dota mosif: Sdpunari sati O-
daia-Potropopuluf, Cu 3500 hect.
este proprietate a statului ; in-
ainte de secularizare depindea
de manastirea Radu-Voda din
Bucuresti ; si a fost aren data
pe periodul 1883--93 cu 27650
leí: Lehliul, Cu 4300 hect., pro-
prietate particulara.
Dupe legca rurala din 1864,
sunt improprietIriti pe mosie
147 locuitori; in 1878 s'ati mal'
improprietarit 17 locuitorI, ne- Lehliul, statie de dr.-d.f. pe linia
improprietariti mg sunt 139. Bucuresti-Ciulnita, pusä in cir-
Teritoriul comunei este brdz-
dat de valea Sapunari, pe mar-
ginea de E. a satului Lehliul
si pe care este lacul, ce poarta
numele satului.
Se compune din satele : Le-
hliul si Sapunari, cu resedinta
primariei si a judeatoriei co-
munale in Lehliul.
Populatiunea comunei este de
668 familii, sati 2100 suflete
1058 blrbati si 1042 femei; 2045
Romini, 30 Greci, io Bulgari
si 15 Unguri ; 697 agricultorT,
15 meseriasi, 28 comerciantl,
io cu profesiuni libere, 20 mun-
citori si 65 servitorf. titi carte
171 persoane.
Are : 3 scoll, una de baeti,
una de fete si o scoala mixta;
2 biserici, Cu 3 preoti si 4 dascalr.
Vite : goo cal, 809 bol, 3100
oh, 30 capre, 105 bivoli, 4 asini
si 575 pord.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 8949 lei anual.
Pe partea de S. a teritoriu-
lui comunei trece calea ferata
Bucuresti-Fetesti, avind statia
Lehliul.
Lehliul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Cimpului, com. cu acelasi nume,
situat pe partea de V. a vaii
Säpunari si a laculd Lehliul.
Aici este resedinta primarieI
si a judecatoriei comunale.
www.dacoromanica.ro
LEHNEM-MAGH1STAN
Are o populatie de 193 fa-
mili rominf ; o scoala de baeti
si una de fete ; o biserica, de-
servita de doi preoti si doi da-
scd1I.
Aici este o mare fabricä de
macinat.
In sat se tine un erg sapta-
mina', Dumineca.
Vite sunt : 500 caT, 500 bol
1800 oi, 20 capre, 40 bivoll,
4 asini si 470 purcI.
culatie la 17 Noembrie 1886.
Este situata la 5 kil. spre S.-E.
de satul Lehliul, jud. Ialomita,
pl. Cimpul, intre statiile Säru-
lesti (16 kil.) si Daga (14 kil.).
Lingá.' aceasta statie este o pa-
dure de stejar, cu numele Leh-
liul. Inaltimea d'asupra nivelului
mdriT de 47'137.
Ven itul pe 1896 : 352435
lei, 90 bani.
Lehliul, lac, in jud. Ialomita, pl.
ampului, pe valea Sdpunari si
litiga satul Lehliul.
Lehliul, pddure, in jud. Ialomita,
pl. Cimpuld, com. Lehliul ; are
o suprafata de 200 hect., popu-
lata cu stejari.
Lehnesti - Maghistan, sat, in
partea de S.-E. a com. Movila-
Rupta, pl. tefanesti, jud. Bo-
tosani, pe tarmul drept al Pru-
tului, cu o suprafatd de 687
hect., si o populatie de 90 fa-
milii, sati 412 suflete, din cari
94 contribuabili.
Locuitorii sunt improprietI-
riti la 1864.
Are : 1 biserica, cu 1 preot
si 2 cintareti; I moara de va'.
pe Prut ; 1 carlea. de var.
Vite sunt : 40 ce, 240 di si
47 porci.
Sunt 40 stupi cu albine.
 LEHNETI-RAZW
Lehne§ti-Rgze§i, sat, pe tarmul
Prutului, com. Movila Ruptä, jud.
Boto5ani, pe mo5ia raz5.5easca ;
formeaza o continuare cu satul
Lehne5ti-Maghistan, in parteasa
de N., lar in partea de S. se
pre1unge5te Lehne5ti-Ri5ca.
Satul Lehne5ti-Raze5i e foarte
vechin 51 numele sa.a l'a impru-
mutat 5i celor-l'alte sate, Lehne-
5ti-R.15ca i Lehne5ti-Maghistan.
Suprafata mo5ieT e de 558
hect. Are o populatie de 48
familii, saa 218 suflae, din carT
70 contribuabill. Pe mo5ie se
aflá cite-va vil ale locuitorilor
raza5i in intindere de 8 hect.
Are o 5coala, conclusa de
invatätor, platit de judet 5i fi e-
cuentata de 48 copa'.
Vite : 160 vite maricornut e
30 cal, 220 OT, i 37 por& Sunt
45 stupi.
Lehne#i-R1§ca, sat, in margi-
nea de S.E. a com. Movila-
Rupta, jud. Boto5ani, situat pe
tarmul Prutulur i formind o
continuare cu satele Lehne5ti-
Maghistan 5i Lehne5ti-Raza51.
Mo5ia a fost proprietate a sta-
tuluT, astd-zi e instrdinatä. Are o
suprafata de 529 hect. l o po-
pulatie de 75 familif, sati 316
suflete.
Vite 204 vite cornute, 64
cal, 300 oT si 50 mascurT.
Are o mica rachita la Prut
51 2 morl de apa.
Lehnita, vale, in jud. Ilfov, intre
cat. Gruiul 5i Hanul-Mihaiti-Vi-
teazul. Este acoperita cu se-
manaturi. Se pierde filtre /1111
Dimbovita i riul Argequl.
Leica, vechia pichet, cu No. 69,
catre Moldova, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., com. Maluri ;
azi e locuinta izolata.
Leica, bala, in jud. R.-Sarat, pl.
151
Marginea-d.-j., com. Hingu1e5ti
qi Maluri i jud. Putna, pl. Bi-
liesti, com. este for-
; Budgetul comuneT e la veni-
mata. de piriul Leica ; are o in-
tindere de lo° pogoane ; con-
sine 5tiuca, crap, caracucla, lin,
soma, raci, biban 51 scoicT, care
se vind 5i se consuma in co-
mune 5i in localitätile vecine.
Leica, piria, ce se formeaza din
vine i ploT, pe teritoriul com.
Hingule5ti, jud. R.-Sarat, pl.
Marginea; trece prin catunul
Hing i1eti, unde formeaz balta
Leica, apoi prin comuna Maluri ;
l'ese din acest judet qi merge
de se varsa la riul Putna,
comuna Maluri, jud. Putna.
Leice§ti (Pacioiul), com. rur.
jud. Muscel, plaiul Nuc5oara, la
S.-V. de Cimpulung 5i la 29 kil.
de acest oras. Se compune din
4 catune Leice5ti, Corbul, La-
pu5ani 5i Priseaca 5i se margi-
ne5te: la N., cu comuna Rete-
voe5ti ; la S., cu comuna Co-
5e5ti ; la E., cu comuna V1ade5ti
Gole5ti 51 la V., cu judetul
Arge5.
Are o populatie de 253 fa-
rnilif, sati 979 suflete, din cal./
168 contribuabill; locuesc in 220
case.
Are 2 biserici (in catunul Lei-
ce5ti i LApu5ani); o 5coall ru-
rala mixta.
Locuitoril, pe lingaagricultura
se ocupa cu rotaria 5i oldria.
Vite sunt: 398 bol 5i vaci, 317
porcT, 259 capre, io8 cal 51 Tepe,
162 oi.
In jurul comuna sunt gradinl
cu pruni 5i alti poni!, putina
cimpie cu finete 5i cereale
dealurT cu paduri, compuse din
stejar,fag, anin, -mesteacan, plop
alun.
Riul Doamna uda aceasta co-
muna dela N. spre S.; pe el
se allá, in cercul comunei, o
www.dacoromanica.ro
LE1CULETII
moara qi un herastrail Cu 2
pinze.
turl de 1367 lei 5i la cheltuell
de 1324 leT.
Locuitorii aü parnint, parte
prin mo5tenire dela parintT, parte
improprietarit pe mo5ii1e
d-lor I. C. Paltineanu, C. Crasan
5i pe mo5ia statuluT Corbul-P1-
duret..
Comuna se Intinde pe o su-
prafata aproximativa de 1375
hect., din cari 375 hect. aratura
si finete, lar woo hect. padure
cu izlaz.
Leice§ti, sat, facind parte din co-
muna rurala cu acelasT nume,
jud. Muscel. Este situat futre
dealul numit Muchea-Satului 5i
tarmul sting al Aula Doamna.
Aci este re5edinta comuna
Are o populatie de 637 lo-
cuitori.
Biserica din Leice5ti, deser-
vita. de I preot 511 dascal, s'a
zidit la anul 1868, cu ajutorul
d- nilor : I. C. Paltinean u , Pr. Nico-
lae, Stoica Popescu.
coala, care dateaza din anul
1869, se frecuenta regu/at de
22 elevi. Cu intretinerea el statul
che1tue5te anual 1296 lei.
Lo cuitorii satulur aa
parte din mo5tenire, parte s'ati
improprietarit pe mo5ia d-lui I.
C. Paltineanu.
Pe riul Doamna, in dreptul sa-
tului e o moara. Dela E. spre
V. este strabatut de 4 vilcele
cari se varsä in riul Doamna
pe tarmul sting.
Leicule§ti (Stupina-Barbu),
cdtun, al comuna Tisaul, jud.
Buzail,cu 250 locuitorr 5i 57 case.
Leicule§ti, mo,cie, in jud. Buzar',
catunul Tisaul, com. Leiculeqti,
proprietate a mo5nenilor Lei-
cule5ti ; are 18o hect., din cari
 LEINEM
23 arabile, 15 livezT, restul pa-
dure, cring i ripi goale.
Leine§ti, dmpie, numita i Cim-
pia-Leinestilor, in com rur. Pra-
nisorul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Lela, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. de-Sus-Mijlocul, com. Uscati.
Leleasca, sat, face parte din
com. rar. Dobroteasa, pl. Oltul-
d.-s., jad. Olt. Are o populatiune
de 450 locuitorT. Cade in partea
de E. a comunei. Are o biserica,
zidita la anul 1870; o scoala.
Leleasca, deal, brazdeaza com.
Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud-
Olt, de la N. la S. i are o
lungime de 4 kil. Pe o parte
din acest deal se cultiva griti
porumb, iar parte este acope-
rita cu padure.
Leleasca, vale, ucia partea de
E. a com. Dobroteasa, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt. In ea se vara.
vilcelele: Toasca, Tatarescu, Cup-
torul-Mic i Frasinul. Aceasta
vale, impreanindu se cu valea
Cerbul, la hotarul com. Otesti-
d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
formeaza gira Cungrea-Mica.
Lelei (GIrla-), cu apa
formata de apa JijieT, pe sesul
JijieT, com. Bohotinul, pl. Podo-
leni, jud. Falda.
Lele§ti, com. rur., jud. Gorj, pla-
1111 Vulcan, spre N. de com. Slo-
bozia i la ii kil. de T.-Jiul,
capitala districtulul. Se compune
din eatunele: Lelesti, Fratesti-
d.-s. si Fratesti-d.-j.
E situad. pe o mica culme,
avind o suprafata de 532 hect.,
din carT : 360 hect. arabile, 42
hect. padure, 121 hect. finete
livezT Cu prunt
152
Are o populatie de 466 fa-
sati 1350 suflete, din cae
428 contribuabilL
Are: o scoala, frecuentata de
52 elevi; 4 bisericT, cu 2 preotT
si 4 cintaretT; 6 morT ; I joa-
gAr; 85 fintinT.
LocuitoriT, pe linga agricultura
se ocupa i cu lemnaria, lar
cer din catunul Lelesti lucreaza
mult cojocaria.
El posedl : 160 plugurT, 65
care cu bol, 7 cante cu cal;
404 vite marT cornute, 700 oI,
103 capre, 40 cal si 186 rimatorT.
Venitul comuneT este de leT
1190, lar cheltuelile sunt de leT
1184, banT 92.
Comuna este udata, de Piriul-
SatuluT, care trece prin catunul
Lelesti si de riu/ Susita-Seaca
care II uda hotarul in partea
de V.
E pusa in comunicatie la N.
cu comuna Dobrita, iar la S.,
cu comuna Slobozia prin Ursetei.
Lele§ti, cdtun de resedinta al co-
muneT cu acelasT nume, plaiul
Vulcanul, jud. Gorj. E situat
pe o mica culme, pe o intin-
dere de 192 hect., din carl:
118 hect. arabile, 42 hect. pa..
dure, 28 hect. finete i prunT
si 4 hect. vie.
Are o populatie de 320 fa..
miliT, sati 680 suflete ; i coala,
frecuentata de 52 elevi ; 2 bise-
riel',I de lemn facuta la 1847
si alta de zid, facutl. la 1875,
cu 2 preotT si 4 cintaetT.
LocuitoriT posea': 55 plu-
gurT, 25 care cu bol, 3 carute
Cu cal; 146 vite mart. cornute,
240 oT, 35 capre, 14 caí si 62
porcI.
In catun se maT afla : 2 morr,
joagar pe -apa Piriul-SatuluT,
57 linda.
Lele§ti. VezT Lalesti, trup de
mosie, jud. Neamtu.
www.dacoromanica.ro
LELOITA
Lele§ti, deal, jud. Gorj, cat. Le-
lesti, situat in partea de E.
Lelia, sursä de apd mineralä, in
jud. Vîlcea, Valea-TiseT, basinur
Oldnestilor, in care predomina
ca substante fixe : Iodur de
magneziti si de sodiO, (con-
centrate 0,050), bromur de so-
diti si de magnesia, bicarbo-
nat de calce si de magneziti,
hiposulfit de soda (slab), sul-
fat de calce si de magneziti,
alurniniü oxid si
Aceasta sursa da in 24 ore
pana la 2500 vedre.
Mal toate sursele minerale de
la 011nesti contin iodure, insa
cea mal principall este sursa
Lelia, caer contine cantitatT con-
centrate de iodur de sodiii si
de magneziti.
Leloaia, sat, jud. Bacat1, plasa
MunteluT, com. Comanesti, si-
tuat pe malul drept al Trotu-
sului, la 2 kil. 380 m. de satul
Comanesti. Are o populatie de
190 familiT, sati 682 suflete; o
biserica, cladita de locuitorT pe
la 1750, reparata maT in urind
acum deservita de i preot
si I cintaret ; 9 circiumT.
Vite : 33 caT, 605 vite marT
cornute, 173 porcI si 84 capre.
Pe teritoriul comaneT se afta
2 morT si 5 herestrae de apa.
Leloaia, vIrf de munte, judetul
Bacati, pl. MunteluT, com. Co-
m5.nesti, de pe teritoriul satuluT
Leloaia.
Leloaia, pirifi, jud. Bacati, plasa
MunteluT, com. Comanesti, care
izvoreste din Fundul-LeloiteT si
si se varsa in Trotus, pe ma-
lul sati drept, la V. de satul
Leloaia, dupd ce face hotarul
mosieT Comanesti, la N.
Leloita, arf de munte, jud. Ba-
 LEMNARITA
caii, pl. MunteluT, com. Coma-
nesti, din vira LaposuluT.
Lemnarita, p rival, jud. Braila,
com. Bertesti-d.-s., intre canalu-
rile Munusoaia si Vilciul; uneste
privalul Baicul cu Vijiiala.
Lencule§ti, sat, jud. Argesul,
pl. Pitesti, fäcind parte din com.
rur. Galasesti.
Lentea, pida, izvoreste din ju-
detul Dimbovita, i serveste de
botar intre comuna Birzesti,
pl. Argeelul, j ud. Muscel si com.
Botesti, din jud. Dimbovita.
In el se varsa piriul Uliul,
valcelele Raclacina-Mica, Rada-
cina-Mare si Catrina.
Lentul, movild, jud. Braila, nu-
mita i Hotarul- utulur, pe ve-
chiul drum Braila- utesti, la 9
kil. spre E. de satul
servä de hotar intre com. Dom-
nita si com. Sutesti.
Leonte
Suceava ; izvoreste din Bitca-
TibiliculuT si se varsa in Bis-
frita (2 kil.).
Leonte (Seciul-luI-), loc izolat,
in jud. Buz5.0, com. Goidesti,
cat. Poeana-cu-RugT, pe malul
sting al riuluT Bisca-Mare, in
poalele munteluI Cursele, intre
Lespezi i izvorul Gura-MileT.
Pe ad e drumul la muntele Pen-
teleul. Are o frumoasa pozitie.
Leontine§ti, com. rur., judetul
Baca0, pl. Tazlaul-d.-s., aezata
in valea Tazlaulur-Sarat qi pe
podisele dealurilor. Este alca-
tuita din 4 catune : Leontinesti,
primarie, esuri1e, Poarta
Poarta-Leontinesti si Dianca set
Dealul-Dianca.
MaT inainte (1873) era com.
pusa numaT din 2 catune : Le-
61276. dlewels Dklionar aeogratio.
153
ontinesti esurile. Aceasta
i districtulur, 42 kil. ; la com. Moi-
din urma are o bisericá foarte
vechïe. Inscriptia slavona dupa
o platrä mormintala de aci, tra-
dusa, suna ast-fel :
eAceastli piatiä o fa'cu i Infrurausefi
Kneaghina Tofana panuluI, sail Euthimie
fost mare Cilminariii. A reposat In zilele
Euseviosulul Domnitor Ion Antonia Voe-
vod in anul 7183 Sept. 5 (1675).
Populatiunea com. e de 237
sail 805 suflete : 783
RominT, i Bulgar, 5 UngurT si 16
IzraelitT; 90 agricultorT, 9 me-
seriasT, 6 comerciantl, 19 pro-
fesiunl libere, 50 muncitorT si
io servitorT. Locuesc in 229
case. tiú carte 75 persoane.
Sunt 186 contrib.
Teritoriul comuneT are o in-
tindere de aproape woo hec-
tare. Padurile (Podurile, Schitul-
Vechiti, Razesi de Leontinesti)
ocupa o suprafatg. de 360 hect.
; Are o scoala mixta, care func-
tioneaza din 1886, in satul Le-
ontinesti, frecuentata de 35 copiT
3 bisericT, cite una in satele Le-
j ud. ontinesti, esurile si Dealul-Di-
anca, deservite de 3 preotT si
6 cintaretT.
Se margineste la N. cu com.
Solontul, la E. cu com. Ar-
deoani, la S. cu com. Bucsesti
si la V. cu com. Mggiresti.
Dealurile care brazdeaza co-
muna sunt : Leontinesti si Di-
anca, din care izvoreste piriiasul
cu acelasT nume, care se scurge
in Tazlaul-Sarat, pe dreapta.
Vite sunt : 66 caT, 496 vite
marT cornute, 172 pord, 27 ca-
pte si 328 oT.
StupT de albine sunt 6o.
Budgetul comuner e la veni-
turT de leT 6213, banT 32 i la
cheltuelT de leT 3726, banT 41.
Teritoriul comund este stra-
batut de soseaua nationala Ba-
c10-Moinesti si de cAT vecinale
spre comunele vecine.
Distantele : la Bacaii, capitala
www.dacoromanica.ro
LEORDA
nesti, 8 kil. ; la com. Ardeoani,
5 kil.; la com. Magiresti, 5 kil.;
la com. Bucsesti, 3 kil.; la com.
Solontul, Io kil. si la com. Scor-
teni, resedinta plaseT, 14 kil.
Leontine§ti, sat, jud. Bacail, pl.
Tazlaul-d.-s. i resedinta com.
cu acelasT nume, situat pe un
podis format de dealul cu ace-
lasT nume. Are o populatie de
121 familiT, sail 473 suflete
o scoala mixta, frecuentata de
16 copiT ; o biserica, cladita in
1840 de locuitorT, cu ajutorul
preotuluT Constantin Scorteanu,
deservita de i preot i 2 cin-
taret1; 2 circiumI.
Vite sunt: 18 caT, 250 vite
marT cornute i 45 pord.
Leontine§ti, areal, jud. Bacan, pl.
TazlOul-d.-s., com. Leontinesti,
t'Adiad parte din vira dealurilor
ce despart riul Tazlaul-Mare de
riul Trotusul.
Leorda, com. rur. i sat, jud. Me-
hedinti, pl. Vailor, la 49 kil, de
orasul T.-Severin. Satul formeazg.
com. singur. Are o populatie de
600 locuitorT, din carT 84 con-
tribuabili ; locuesc in 128 case.
Are o bisericg., cu I preot
cintaret ; o scoala, deschisa in
1892, conclusa de i invatAtor,
frecuentata de 40 elevI.
LocuitoriT posea.: 16 plugurT,
26 care cu bol, 5 carute cu cal;
26 stupT.
Aceasta comuna se leaga cu
soseaua judeteana Turnul-Seve-
rin-Tirgul-JiuluT printr'o osea
comunala.
Budgetul com. e la veniturT
de 981 leT ; iar la cheltuelT, de
552 leT.
Vite : 200 vite mar! cornute,
19 cal i 210 rimatorT.
Leorda, sat, jud. Bacati, pl. Mun-
20
 LEORDA
teluT, com. Vasiesti, situat pe
dealul cu acelasI nume, d'a stinga
TrotusuluT, la 1 kil, de satul
Vasie$ti (scoalà). Are o popu-
latie de 105 familiT, sat-i 492
suflete ; o bisericA, zidità de
locuitori la 1807, Cu I preot
si 1 cintAret ; 3 circiuml.
Vite sunt : 13 caí, 253 vite
cornute, 43 porcI si 56 capre.
Leorda, sat, in centrul comuna'
Costinesti, pl. Tirgul, jud. Boto-
sani, pe valea Leorda si pirtul
Bucecea, cu o suprafatA de 1697
hect., si o populatie de 178 fa-
miliT, sal' 503 suflete, din carT
193 contribuabill. LocuitoriT
sunt RominT, veniff, se zice, din
Austro-Ungaria, si se numeaa
Leordeni, de unde a rAtnas si
numele satuluT.
AicT e resedinta primArieT. Are
2 bisericT, cu I preot si 2 chi-
tAretT ; ocoa.1ä mixtà, condusl
de 1 invAtAtor plAtit de Stat si
frecuentatà de 45 bletT si 27
fete.
Vite : 490 vite cornute, 70
caí, 1838 oi, 23 capre, 14 bi-
volT ;I 220 pura
In partea de E. a satuluT se
afll o statie a cAeI ferate Bo-
tosani-Dorohoiù. Are 5 morl de
apà pe pirlul Bucecea.
In com. se aflA 5 circiume,
8 comerciantI si 18 meseriasT.
Leorda, stafie de dr.-d.-f., jud.
Botosani, pl. Tirgul, cAt. Cos-
tinesti, pe Finja Veresti-Boto-
sani, pusS in circulatie la 1
Noembrie, 1871. Se aflà futre
statiile Bucecea (9 kil.) si Bo-
to$ani (I 5 kil.). InAlthnea d'asu-
pra niveluluT mAril de 146m,33.
Venitul acesteT statiT pe 1896
a fost de 38284 leT, 81 banI.
Leorda, deal,jud. BacAil, pl. Taz-
lAul-d.-j., com. BArsAnesti, care
formeazA valea Horoza.
151,
Leorda, deal, jud. BacAii, plasa
MunteluT, la V. com. Vasiesti,
cu urme de intAriturT.
Leorda, pilla, jud. BacArt, plasa
Munteld, corn. Vasiesti, care
iese de sub dealul cu acelasI
nume, de la localitatea numitA
Pantelimon si se varsA in piriul
Urminisul.
Leordel (Valea-), vale, prin care
curge pirtul Bucecea, in satul
Leorda, com. Costine$ti, pl. Tir-
gul, jud. Botosani.
Leordeni, com. rur. $i stalie de
cale ¡era/el, jud. Muscel, pl.
Podgoria. VezT Leurdeni.
Leordetul, phi:1, in jud. R.-Särat,
pl. Orasul, com. Budesti, izvo-
rA$te din dealui Cornitelor, udà
partea V. a com., si se varsä
in piriul Circeiul, M'O, cAtunul
Circeiul, al comuneT Budesti.
Leordi§ul,pdefure,foioasA, supusA
regimuluf silvic, jud. BacAti, pl.
TazlAul d.-s., com. Bucsesti, a
rAzesilor din comunA. Are o in-
tindere de aproape 75 hect.
L eordi§ul, filia, judetul Ba-
cAt1, pl. Taz15.11 d.-s., com. Buc-
sesti, care se varsA in piriul
Cernul.
Leordi§ul ni (Pirlul-), pilla, iz-
voreste din Ràditi, com. TACA-
rusi, jud. Suceava. Purtind la in-
ceput numele de Piriul-Racilor,
trece in comuna DrAguseni si
dupA un curs de 3 kil. 600 m.
se intoarce din not in cotn. TA-
tArusi, luind numele de Leordi-
$ul si CApriana $1 se varsA in
piriul MAtioaTa. Are de tribu-
tarT : MAngAlAria s't Oita.
Leo§ti, sal, in partea de S. a
comuna Rusca, pl. Prutul, jud.
www.dacoromanica.ro
LE0T11
alela, situat pe valea piriuluT
Nemteni, pe o suprafatä cam
de 80 hect. si cu o populatie
de 55 familiT, saa 243 suflete,
din carI 54 contribuabilT. Lo-
cuitorif sunt vechI rAzesT. Nu-
mirea satuluI vine de la ve-
chinl proprietar Leoa, care a
cumpArat de la Nastea, nepoata
luT Mih. Buzd $i de la Marina,
fata HusuluT, o bucatà de pa-
mint pe SArata, partea ce este
despre Elan, acest loe numin-
clu-se Leosti. (Uricul luT Ste-
fan - cel-Mare din 1502). Are
o bisericA fAcutl la 1640 de
preotul Gavril Cretu. In privinta
fundAreT acesteT bisericT se zice
c5. preotul Cretu poscda 115
stinjenT de mosie si a avut $i
treT fete: Solonia, Agripina si
Ioana, pe carI mAritindu-le, li-a
impArtit mosia. Preotul supra-
vetuind, dupà moartea fiicelor
sale, carT n'ají lAsat copiT, s'a
retras in codru la distantA de
1 kil, de sat, spre N. si a Pácut
biserica cu hramul Sf. Durnitru,
dindu-T numirea de schit, lar
mosia a donat-o neamurilor: CA-
sescu, Buznescu si DArAscu, din
carT se trAgeati sotiT fiicelor luí,
Cu indatorire de a purta de
grijà schituluT.
Pamintul se af1á si astAzI stl-
pinit de urmasiT acestor treI
familiT, lar actul de danie, scris
in timba slavonA, se pAstreazA
de rAzesT.
Leo§ti, sat, in partea de S. a
comuneT Crasna, plasa Crasna,
jud. FIlcitt, lipit de satul Crla-
nAseni, de care se desparte
printr'un drum; situat pe coasta
colineT Lohan-Crasna, inteo vale
deschisA spre V., numità valea
Leosti, pe o suprafatà cam de
2129 hect. si cu o populatie de
io8 familiT, sati 380 suflete, din
carT 59 contribuabill. Are o bi-
sericA, fAcutA la 1807.. Prin sat
 LEOTA
trece pirlul Leopti. Locuitoril
sunt rAzepT vechT.
Leota, munte, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, spre E. de com.
RucArul pi Dragoslavele, pi in j u d.
Dimbovita, situat la hotarul spre
Transilvania. VezT Leaota.
Leoteasca, pirig, judetul Buzan,
incepe din lacul Stilpul, com.
Stilpul pi din viroagele ce se
formeazA in jurul poseler, ud5
com. Cioranca pi se scurge in
piriu1SArata sub numele de Apa-
Pitigoiul, putin mal la N. de
cAt. Movila-BanuluT, pe mola
Bughianca.
Leote§ti, com, rur., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Se
compune din: Leotepti (368 loc.),
unde e pi primAria ; Belgunul
(248 loc.), Mirila (238 loc.) o
Teipul (375 loc.). E situatá in Va-
lea-OltetuluT, pe riurile Burluhil
pi Genge, unde trece linia feratl
pi poseaua Slatina-Craiova, la 5
kil. de Balp pi la 31 kil. de
Caracal.
Altitudin ea terenuluT d'asupra
niveluluT mAriT este de 16o ni.
Comuna vine in apropiere de
Dealul-SaruluT pi mal e strAbd-
tutA pi de poseaua despre malul
sting al OltetuluT.
Are o populatie de 306 fa-
miliT, san 1228 suflete: 594 bAx-
bati o 636 femeT; 569 cAsAto-
ritI pi 659 necAsAtoritf. titi carte
85 persoane.
Sunt 236 contribuabilT.
Are: o pcoa1ä primará mixtA,
cu un invAtAtor, frecuentat1 de
73 elevi; 2 bisericT, Sf. Dimitrie
(1862) in Leotepti pi Cuvioasa
Paraschiva in Teipul (1882), de-
servite de 2 preoti pi 4 cintl-
retT; ro stabilimente comerciale.
Vite marT sunt 842, vite micT
1313 pi rimAtorT 317.
Budgetul comuneT e de 4116
155
lei la venituri pi de 4097 leT la
cheltuelT.
Lepqa, cdtun,in jud. Putna, com.
Tulnici, din pl. Vrancea. Pe teri-
toriul acestuT critun se aflA mun-
tele Bodepti, la poalele caruia
se aflA straturl de sare.
Are o populatiune de 86 su-
flete ; locuesc in 13 case.
In sat sunt fabricI de cheres-
tele de calitate superioarA pi
mal ales apa numitii dulapT de
Lema.
Lep§a, pichet, la granita Tran-
silvanieT, jud. Putna.
Lep§a-Mare, phig, pe teritoriul
comuneT Tulnici, jud. Putna.
Izvorepte din Poiana-VranceT, de
sub Stinipoara, se intilnepte cu
Lema-MicA, care izvorepte de
sub Piscul-PaltinuluT pi vine la
vale de se varsA in Putna, sub
numele Macradiul.
Lepef (Fundul-). VezT Fundul-
Lepper, jud. Putna.
Lep§il (Piscul-), munte, al sa-
tuluT Tulnici, jud. Putna.
Lep§uletul, pirig, format pe te-
riul com. Tulnici, jud. Putna.
Izvorepte din Lacul-VulturuluT,
de sub muntele Zboina-NeagrA
pi se vars5. in Lema, la deal
de schitul Lema. Se gAsepte in
el, la o adincime micA, pAcurA.
Lera, cdtun, al com. atina, jud.
Buzän, Cu 480 locuitorT pi 123
case.
Lera, mo)sie, jud. Buzan, comuna
CAtina, cAt. Lera, proprietatea
mo enilor Lcreni; are 3 so hect.,
din care 89 hect. pAdurea numitA
Manta pi Fundul-LeriT.
Lera, pirtiab in jud. BuzAii, com.
www.dacoromanica.ro
LERESCU (HOTARUL-)
CAtina, incepe de la muntele
Virful-Mantel si se scurge in
riul Bisca-Chiojdului, in atunul
Lera.
Lereasca, mofie, in jud. BuzAti,
com. MlAjetul, cAt. Valea-Lu-
pulla, proprietate in mare parte
a mopnenilor Lupepti san Le-
reni, avind 580 hect., din care
52 arAturr, ZOO Ociare, 50 fi-
neatl, 230 izlaz, 1 o livez1 pi res-
tul sterp.
LereI (Fundul-), pddure mop-
neneascA, pe mopia Lera, com.
CA.tina, jud. BuzAn.
Lerei (Virful-), munte, in jud.
BuzAti, com. CAtina, cht. Lera,
acoperit cu pAdure.
Lereni, sat, jud. BacAti, pl. Taz-
lAul-d.-s., com. Bucpepti, situat
pe costipa dealului Turluianul.
Lereni, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. Teleorman, com. Urlueni.
A ci sunt stabilitT o parte din
mopnenif din comuna Urlueni.
Acest cAtun a fost sat mare pi
populat, de oare-ce il gAsim tre-
cut in nomenclaturile din seco-
lul trecut printre comunele in-
semnate ale judetului, fAcind
parte din pl. Cotmenel, judetul
Teleorman.
Lereni, mahala, In com. rur. o-
varna-d.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedinti.
Lerescu (Hotarul - ), numire
datA sforilor de mo,vii, dinjud.
Buzan*, coprinse pe teritoriul ce
incepe in com. PAtárlagi, din riul
BuzAul, trece peste valea Balo-
sinul i urcl in Virful-luT-BAlan,
se dirige spre E., pe slemnea
PAtirlálei, pAnA in Virful-Man-
tel, de unde se tasa pe Valea-
Rea, pana dA in riul BuzAul.
 LEREsTI
Proprietate mo§neneasca in de-
valma§ie a momenilor din com.
Patarlagi i Valea - Muscelulur.
Are cam 1250 hect. araturT, fi-
neata, lived, izlaz i padurea
Balosinul.
Lete§ti, com. rur., in jud. Mus-
ca, plaiul Dimbovita, la N. de
ampulung, la 5 kil. de acest
ora, situat pe tdrmul sting al
riuluT Tirgul.
Se imparte in Lereti i Le-
reqti-d.-s., avind o populatie de
137 fam. sail 1284 suflete 641
barbatT qi 642 femeT, din carT
300 contrib. ; locuesc in 285 case.
Are : o biserica, deservita de
preot i i cintaret, zidita la
anul 1860 de locuitorif com.;
o coala, frecuentata de 31 copa.
Vite sunt : 56 cal; 175 bol,
280 vacT, 16o porcT, 12600 oT.
Se margine§te la N. cu cul-
mea-Carpatilor, pecare sunt mun-
tiT : Iezerul - Mic, Iezerul - Mare,
Piscanul, BatrIna,
Fricea ; la S., cu com. Voine*
Valea-Foil; la V., cu Bughea
la E., cu com. Namaqti,
muntiT RucaruluT, intre cari sunt
muntil : Papwa, Grad4teanu,
Gainatul-Mare, Gai natul-Mic, Pis-
cul-CaluluT, Moproaele-Mari, Mo-
proaele-MicT, Dobriapl-Mic
Strimtul.
In partea de N.-V. sunt muntiT :
Taritoasa, Catunul, Nanul, Va-
carea, Baratul, Portareasa, Za-
noaga, Hutuba i Pojorita. Sunt
acoperitT cu padurT de fag, brad,
mesteacan, etc. Pe fie-care din
ace01 muntl se gasesc stine,
unde se fabrica brinza, unt §i
urda.
LocuitoriT com. se ocupa mg
mult cu fabricarea cheresteleT
crqterea vitelor.
In com., care a fost proprie-
tatea Basarabilor, se vad rui-
nele uneT vechT citadele, pe care
poporul o nume§te Cetatea-
156
TAtAreascA. Ad se l'Ad ruine
din palaturile Basarabilor, zidite,
se crede, din secolul XIII.
Riul Tirgul, care izvorWe
chiar din raionul acesteT com.,
din muntele Batrina, strabate
com. de la N. spre S. i in el
se varsa pe partea dreapta riul
Riwrul i 1.11.11 Cuca, izvorind
amindor acegf afluentI tot din
cercul com. Pe acest rîü func-
tioneaza. 25 herastrae, carT pro-
duc anual 250000 capete tini-
chele qi ca la 8000 laturot In
interiorul com. riul pune in m4-
care 2 morT i i pilla.
Budgetul com. e la veniturT
de 2089 leT i la cheltuelT, de
204! leT.
LocuitoriT sunt improprieta-
ritT la 1864.
Proprietad marT in com. sunt :
fratil Lere§ti, fratiT NegulicT,
Grigore Balota i comunitatea
catolica din ampulung.
O posea comunala traverseaza
com, de la S. la N., lar prin
partea de S. trece oseaua na-
tionall Cimpulung-Frontiera.
Lere§ti-de-Jos. Ved Lere0i, jud.
Muscel.
Lere§ti-Pelcani,sat, fácind parte
din com. rur. Chilla., pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu-
latiune de 251 locuitorT.
Leri§ani, sat, jud. i pl. Arge-
uluT ; face parte din com. rur.
Valea-DanuluT; are 73 fam., sati
147 suflete.
Lerul, îrîiac, in partea de N.-E.
a com. Urlueni, jud. Teleorman.
Se vara in riul Cotmeana, in
dreptul com. Malul.
Lesele, deal, in partea de N. a
com. Bodqti, pl. Mijlocul, jud.
Vaslulil, pe care e wzat satul
Borosa§ti.
www.dacoromanica.ro
LESPEZILE
Lespedea, mahala, face parte
din com. rur. Turceqti, pl. 01-
tetul-d.-s., jud. Valcea. Cade la
E. comuneT i este udata de
pidul cu acelag nume. La E.
are dealurT, prin centru pome-
turi i la S. locurT arabile. Are
o biserica, cu hramul Sf. Voe-
vozT, care a fost cladita mal in
vale, dar la 1878 s'a stramu-
tat ad.
Lespedea, gîrid, jud. Prahova,
com. Vilcane§ti, plaiul Varbilaul.
Izvore§te din raionul com. Vil-
canWi, de la locul numit Vir-
ful-Gligorile, se intilne§te cu gir-
lele Cozmina i Sarata, i im-
preunA se varsa in 1-11 Mislea.
Lespedea, vale, izvorqte din
spre comuna CireOul, trece prin
mahalaua Lespedea i se varsä
in riul Tiriia, in raionul com.
Turce§ti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea.
Lespezile, comb rur., situata in
centrul pla§eT Siretul-d.-s., jud.
Suceava, spre E. i la 36 kil.
de Falticeni. Se margine§te la
E. cu jud. ; la V., cu com.
Tataru0; la S., cu com. Paqcani
§i la N., cu com. Dolhasca.
E formata din satele: Tirgu
Lespezi, Heciul, Hirtoapele, Bi-
dilita, Stolniceni, Slobozia, Si-
retelul, BerezlogIT-Cornul i Bra-
teni, cu re§edinta in Tirg.
Are o populatie de 1870 fa-
miliT, sail 6015 suflete : 2995
barbatI i 3020 femel (451
Sunt 1407 contribuabilf.
Are: 7 biserid, deservite de
7 preot1 i 8 cintaretI; I coa.11
rurall de 135.0, una de fete
5 mixte, frecuentate de 254
elevT.
Budgetul com. e la veniturl
de 37691 leT, 67 banT, iar la
cheltuelT de 37552 leT, 38 banT.
Vite sunt: 193 caT, 838 boT,
 LESPEZILE
784 vacT, 4394 or, 70 capre si
1038 porcT.
Altitudinea com. de la nive-
lul mArIT variazA intre 339-340
m. E udatA de piraTele Heciul,
Probota, Siretelul, Bodesti, Gher-
ghina, Bidilita si de riul Siretul.
Suprafata teritoriuluT com. e de
7938 facT, din carI: 4269 cul-
tivabile, 1972 pAdure I restul
imas, ape si locurl neproduc-
tive.
ImproprietAritT dupl legea din
1864, sunt 26 fruntasT, 272 pAl-
mas1 si 292 coda.sT, stApinind
2009 fAlci si 26 prAjinT.
Lespezile, tirgufor, pe mosia Si-
retelul, com. Lespezi, jud. Su-
ceava, numit ast-fel de la les-
pezile marT de piatrA ce se
gAsesc in malul i In albia Si-
retuluT, ce trece pe lingA par.
tea dreaptA a tIrguluT. Are o po-
pulatie de 441 familiI, sati 1357
suflete : 742 bárbatT si 795 fe-
meT (300 izraelitl); locuesc in
323 case.
Sunt 31' contribuabilr.
Vatra tirguluT ocupa* 44 fAlcl.
Mosia are o intindere de 224
raid, din carT 18o fAlcI sunt
ima i pAdure i restul cultiva-
bile. E resedinta pl. Siretul-d.-s.
Are o bisericA ; o scoalA ru-
rala de bAetT si una de fete; o
fabricA de sticlArle.
DrumurT principale sunt: la
Heciul (statia C. F. PAscani-
150o m.), la Siretelul (2
kil.), la Dolhasca (ro kil.) i la
Stolniceni (4 kil.).
Lespezile saq Lespezi, sat, in
jud. BacAti, pl. Bistrita -d. -s.,
com. Girlern, asezat aproape de
Fintinelele, pe Bistricioara, nu
departe de Podul-Lespezilor de
pe Bistrita, la i kil, de com.,
unde e prim Aria si scoala. Aci
se aflA limita superioarA a Cian-
Olor de pe sesul Siretulur.
157
Populatia sa este de 228 fa-
miliT, satí 881 suflete: 137 Ro-
minl, 79 Unguri, 6 GermanI,
16 Tiganr si 3 EvreT. Locuesc
in 215 case.
Are o bisericA, construitA in
1884 de locuitorT, deservità de
preotul din Racila si de I cin-
tAxet. UnguriT ati zidit in 1886
o bisericA catolicA, in .care ser-
viciul divin se face de catre I
preot catolic din Bacas.
Vite sunt: 31 cal, 507 vite
cornute, 177 o! i 133 porcT.
Sunt 40 stupT cu
Lespezile, sat, fAcInd parte din
com. Homocea, pl. Berheciu,
jud. Tecuciti, situat spre N., la
3 kil. si 380 m. de resedinta
com. si la 43 kil. de Tecuciti.
Are o populatie de 137 fa-
mili!, sati 669 suflete, din cari
114 contribuabill; locuesc in
132 case.
Are o soma mixtA, infiintatA
la 1879, frecuentatA de 44 e-
levi (34 bAetT i to fete) ; o bi-
seria, cu hramul Nasterea-Mai-
cer-Domnulul. LingA biserica ac-
tualä, tot pe deal, in partea de
E., a fost un schit de cAlugArT,
ale cAruT urme se vAd i azI.
In sat se face un blIciti la 8
Septembrie, pentru cumpArArT,
schimburl de vite si alte unelte
de gospodArie. La acest
vin i locuitorT din jud. Putna.
LocuitoriT sunt improprietä-
ritl de la 1864.
Satul isT trage numele de la
lespezile de piatrA ce se gäsesc
pe deal, In partea de E. si in
albia uneT ripT secT care stra-
bate satul.
Lespezile, cdtun, cu 88 loc., jud.
Arges, plasa Topologul, acind
parte din com. rur. Fedelesoiul.
Lespezile,mo,vie,proprietaceasta-
tuluT, In jud. Tecucia, com. Ho-
www.dacoromanica.ro
LESPEZ I LE
mocea. Are o intindere de 392
hect., pAmint arabil.
Lespezile, pa'a'ure, proprietatea
statuluT, In jud. Tecuciti, com.
Homocea. Are o suprafatA de
300 fAlci, cu trupurile Dealul-
Cioara (2oo fAld) i Lunca. Chic-
sul (loo fAlcI).
Lespezile, virf de munte,in stinga
riuluT Arges, spre frontiera Tran-
silvanieT, jud. Arges, plaiul Lo-
vistea.
Lespezile, munte, in jud. Dimbo-
vita, plaiul Dimbovita-Ialomita,
de la Moroeni In sus, in stinga.
Intre Lespezile i muntele RAte-
iul se aflA apa DrAteiul, pe care
sunt herestrae de Wat scindurT.
Lespezile, munte, la N. de com.
Nucsoara, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. VezT Galbina.
Lespezile, munte, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Hirja, din cul-
mea Oituzulur, situat 11110 mun-
tele Piciorul-BorvizuluT, despAr-
tind com. Hirja de com. T'ir-
gul-Trotusul.
Lespezile, munp, al statuluT, co-
muna Chela, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, formati numaT din les-
pezT de piatrA.
Lespezile, numire, ce se mal dl
mafia Ciura, din com. Amarul,
jud. Buzas; mal inainte tinea
de schitul Lespezile.
Lespezile, trup de mg*, jud.
Viicea, in intindere de 65 hect.
4697 m. p., vindut de vecT lo-
cuitorilor. Vez! Dosul-cu-Morile.
Lespezile,r1pd insemnatA, in jud.
BuzAti, com. Breaza, formatA de
stincr, in apropiere de izvorul
Stircul, servind de hotar.
 LESPEZ1LE
Lespezile, loc izolat ,ri stincos,
In jud. BuzIa, com. Goide0,
pe malul riuluI Bisca-Mare,
drumul Penteleului, sub muntele
Cursele i in apropiere de Ghe-
nunea-Dracului.
Lespezile, localitate, in jud. Pra-
hoya, cAt. Podul-Neagului, com.
Comarnicul, plaiul Pele§ul, unde
este schitul Lespezile, fondat la
anul 1661 de jupin Pirvu Can-
tacuzino, vel Logoat cu tatAl
sAti DrAghiciti, vel SpItar. S'a
reparat la anul 1862.
Lespezile, vale, izvore,te din
raionul com. Valea-LungA, plaiul
Prahova, judetul Prahova i se
varsä in Valea-lui-Dan, tot in
com. Valea-LungA.
Lespezile, loc izolat, in apropiere
de com. Govora, plasa Ocolul,
jud. Vil cea, un de legenda zice cA
ar fi fost un rAzboiti intre Dad
RomanI, i unde se vAd chiar
ruine Romane.
Lespezile, vellcea, izvore§te din
malul numit Ghermani, comuna
VAleni, pl. Argqelul, jud. Mus-
cel ; se impreund in centrul com.
cu vAlcelele: SAroaea, Musce-
lul i BrAduletul i se varsA in riul
Dimbovita la E., de com. Laical.
SeacA in timpurI secetoase.
Lespezile (Valea-), localitate,
In jud. Prahova, com. Cera5u1,
pl. Teleajenul, unde se gAsesc
izvoare cu apA ce contin pu-
cioasA in mare cantitate.
Lespezilor (Dealul-), deal, in Lellor
jud. Vilcea, com. Titireciul, pl.
Ocolul, numit ast-fel fiind cA e
tipos i pe unele locuri format
din lesped de piatrA ; la 2 '2
kil. spre E. de vatra satulta.
Lespezilor (Podul - ), poa', pe
158
Bistrita, pl. Bistrita-d.-s., com.
jud. Badil, care duce
la com. Racova i se gAsete
pe calea nationalä. BacAti-Piatra-
Neamtu.
Le§culeasa, vechea numire a cd-
tunulur Agudul i a t'u:0d Li-
se§ti, din comuna Verne§ti, jud.
BuzAra.
Le§ile, sat, fdend parte din corn.
rur. Creata-Lqile, pl. Mosti tea,
jud. Ilfov. Este situat la V. de
Creata, pe valea Most4tea.
Se intinde pe o supraf. de 568
hect., cu o populatie de 272 loc.
D-1 V. Gugiu are 425 hect.
§i locuitoriI 143 hect. Proprie-
tarul §i locuitoriY cultivl tot te-
renul. Are o biserick cu hra-
mul SE ImpArati, deservia de
I preot i 2 cintAretl; i he-
le§te0 ; I ma0nA de treerat cu
aburI; j circiuml.
NumArul vitelor mari e de
265 i al celor micI, de 768.
A cest sat, se zice, s'a infiin-
tat pe la anul 1843, de Pahar-
nicul Petrache Caribolu, fost
proprietar pe acel timp.
Le§ile (Le§ile - Negra§i), sat,
jud. Argeq, pl. Cotmeana, pen-
dinte de com. rur. BArlogul ;
are 41 case i 200 locuitori.
Le§ile-Negra§i, sat. VezI satul
Le§ile, jud. Argq.
Le§ile (Mägura - Cu-), munte,
In jud. R.-SArat, plaiul Rlmnicul,
com. Bisoca.
jud. Ba-
cAti, pl. Bistrita-d.-s., com. Fin-
tinelele, care erpuete la poa-
lele PisculuI-luI-Stan i in apro-
piere de care se aflA ape mi-
nerale pArAsite.
Letca-Noui, com. rur., pl. Neaj-
www.dacoromanica.ro
LETCA-NOUÀ
lovuluT, jud. Vlawa, situatl in
valea dintre Glavaciocul i CAI-
n4tea, unde cea dintiiii c15. In cea
de a doua, pe un loc ves, la 40
kil. de Giurgiti, i la 15 kil. de
com. rur. Obedeni.
AceastA proprietate apartine
SeminaruluI Nifon, fácutA dar,
cu alte mo01, de rAposatul Nifon,
Mitropolit Primat al Ron:tirad.
De la 1856, de cind a cum-
pArat-o P. S. S. Mitropolitul Ni-
fon, i s'a dat numirea de Letca-
Nouà ; se numea pAnA la 1831,
&inri apartinea baronuld Mei-
tani,
Suprafata totall a mc:OeT, a-
farA de ce s'a dat locuitorilor,
este de 3000 hect.
S'a dat la 1864, la 250 lo-
cuitorI fostI clAca.g, suprafata
de 750 hect.
Aci este un petic de pAdure,
in lunca GlavacioculuI, de 85o
hectare.
Arenda anuall a moOei este
de 32000 leI.
Are o populatie de 1259 su-
flete, din carI 227 contribuabill;
o bisericl de zid, Pacutl la anul
186o de Mitropolitul Nifon, de-
servitä. de I preot §i 2 dascAli
si care tine de parohia Rui-
lui-Asan; o coalä. mixtl, cu
un invAtAtor §i frecuentatA de
43 bAeff §i 2 fete.
Budgetul comuneI e la veni-
turi de 5277 lel, lar la cheltu-
ell, de 3890 leI.
Aci este un han mare de zid,
case, pAtule i magazii bune
indestulAtoare. Locuitoril ati
case bune.
Prin aceastä com.mA trece
seaua judeteanl ce vine din jud.
Arge, trece pe la Ruil - lur-
Asan §i apoi prin com. duce la
CAmineasca §i de aci la Giurgiii.
Aci este valea Buzelina sati
MAceiul, care desparte com. de
Dusani aI Eforiei Spitalelor Ci-
vile din Bucure§ti.
 LETCA-VECIIIE
Trece pe ad i si \ralea Milcova-
tuL care da in Calnistea.
Letca-Vechie, com. rur., jud.
Vlasca, pl. Calnistea, situata pe
coasta dreapta a va.eT Glavacio-
cul pe piscul dealulul. Apartine
familia Filipescu (Vulpache).
Este situatä in mijlocul jude-
tuluT Vlasca, in marginea de
N. a plaseT, la extrema ef, la
42 kil. de Bucuresti, la 38 kil.
de Giurgiti si la 7 kil. de
Ghimpati.
Are o suprafata de 3255 hect.
S'a dat la 1864,1a 230 locui-
torT, fost clacasT, o suprafata de
461 hect.
Are o populatie de 1268 su-
flete, din carT 287 contribuabilI;
o biserica, cu hramul SE Impa-
rati Constantin si Elena, con-
stituind singura o parohie, cu un
preot si 2 dascalT; o scoala
mixta, conclusa de un invata-
tor si frecuentata de 19 copiT.
Vite sunt multe, in special
bol si cal, oT, capre si rlmatorr
si putinT bivolT.
In aceasta comuna sunt multT
tiganT carT vin lama acasa, iar
vara o petrec in orase, de or-
dinar in Bucuresti, ca salahorT
la case sati pe la sosele ca lu-
cratort
LocuitoriT de ad, ca si ce din
Letca-Notia, se ocupa mult cu
transportul de lemne, din pa.-
durile ce se exploteaza in ve-
cinatate : Dusani, Rusil-luT-Asan,
Babele si Letca.
Se aflä aci: o moarä de foc cu
doug pietre, situata in vale ; case
bune si gradina pentru aren-
das care serva. si proprietatif ;
magaziT, patule bune si indes-
tulatoare ; un han mare de zid
la marginea satuluT ce este pe
drumul Bucuresti-Alexandria.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 3768 leT, iar la chel-
tuelT, de 2754 leT.
159
Are padure de cer si emita,
In suprafata de 8o6 hect., rami-
nind pamint cultivabil, 2055 hect.
In josul satulur trece apa Gla-
vaciocul, care o desparte de
Dusanif Eforiel Spitalelor Civile
din Bucuresti.
Letea, com. rur., in jud. Bacati,
pl. Bistrita-d.-j., situata in regiu-
nea sesurilor BistriteT si Sire-
tuluT, la S.-E. .si la 5 kil, de o-
rasul Bacati. Este alcatuita de 8
catune : Letea, resedinta, Ara-
mesti, erbanesti, Radomiresti-
d.-s. (Doctorul) Radomiresti-d.-j.
(Alcaz) Domnita-Maria, Cremina
si Chisata sati Chisata.
Domnita-Maria este un sat
noti, format de insurateT la 1880 ;
iar in vechime mal ere' Ose-
biti-Floci, Ciineni si Bunesti.
Mosia Letea cu Silistile era
stapinita de manastirea Precista
din Bacati, coprinzlnd si coltul
Sud-Estic al orasuluT;.acum este
domeniti al StatuluT.
Se margineste la N. cu com.
Saucesti ; la S., cu comunele
Rusi si Dealul-Noti ; la V., cu
orasul Bacati ; la E., cu com.
R.isi, dincolo de apa BistriteT
si cu com. Buhociul, de care
se desparte prin riul Siretul.
In com., la locul numit Matca-
VechTe, se varsa Bistrita in Si-
ret ; cu vremea sT-a schimbat cur-
sul tocmaT la Galbeni, 18 kil.
mal jos.
Populatiunea com. e de 415
t'aran, sati 1561 suflete : 1507
Rominr, 37 UngurT si 17 Izrae-
litT, totl de protectiune momia;
too8 agricultor!, 3 comerciantr,
4 cu profesiunT libere, 16o mun-
citorT si 26 servitorT.
Sunt 382 contribuabilT.
Are doua scolT, una in satul
Letea, care functioneaza. din
1866, si a doua in Chivata, care
functioneaza din 1890. Sunt in-
tretinute de Stat si frecuentate
www.dacoromanica.ro
LETEA
de 63 copiT. Are o biserica, in
satul Letea, cu un preot si un
cintaret ; 14 circiumr.
Dupa legea rurall din 1864,
s'ati improprietarit 211 locuitori,
cu 832 falcT pamint in Orina.
In 1879 s'ati dat, la 141 insu-
rateT, 213,67 hect. pamint in
improprietarire.
Teritoriul com, are o intin-
dere de 4100 hect. ProprietarT
sunt : Iunius I. Lecca, cu o mo-
sie (Radomiresti) de 798 hect. ;
Smaranda I. Ventura, cu o mo-
sie (erbanesti) de aproximativ
500 hect.; mostenitoriT luT Go-
roveT, cu o parte de mosie
Nic. Bibire, cu o mosie de 41,62
hect., pamint productiv ; apoT
tot Iunius Lecca, cu o parte
de mosie de 46.93 hect.
Viile ocupa 23 hect., in to-
talul pamtnturilor de cultura,
1264 hect.
In com. se afla o fabrica de
hirtie, infiintata de o Societate
Romina, la 17 Ianuarie 1881
(vezT Letea, sat).
Vite sunt : 83 caT, 1290 vite
marT cornute, 422 porcT, 2 ca-
pre si 1164 cl. Sunt 173 stupT
de albine.
Budgetul com. e la veniturT
de leT 15367, banT 17 si la chel-
tuelf, de ler 5342, bata 65.
Teritoriul com, este strabatut
de calca judeteaná Bacati-PA-
rincea, pe stinga Bistriter, lar
pe dreapta, de calea nationall
Focsani-Bacati si de calea ferata
cu aceeasl destinatie.
Distantele : la Bacari capitala
districtulur, 5 kil. ; la Parincea,
20 kil. ; la Valea-SeacA, rese-
dinta plaseT, 19 kif.; la com.
Buhociul, 6 kil.; la com. Sau-
cesti, 5 kil. ; la com. Dealul-
Notl, 5 kil. ; la com. Rusi, 3 kil.
Letea, sat, jud. Baca/1, pl. Bis-
trita-d.-j. si resedinta com. cu a-
celasT nume, situat pe malul sting
 LETEA
al riulul Bistrita, in fata satuluf
Cremenea din aceeasT comuna.
Are o populatie de 132 familiT,
sail 568 suflete; o scoala mixta;
o biserica, cladita in 1867 de
locuitorT; 3 circiumT.
Vite sunt : 12 caT, 400 vite
marl cornute si I17 porcT.
Prin legea din 18 Martie 1883,
s'a acordat primei societatf pen-
tru fabricarea hirtieT, 150 hect.
padure anual, in curs de 40
anT, din padurile statuluT, Va-
durile si Tarcaul, jud. Neamtu
spre a extrage din ele materialul
trebuincios la fabricarea hirtieT.
S'a dat un teren de ro hect.
de pe mosia statuluT, Letea, pe
care s'a construit fabrica. Fabrica
de hirtie se gaseste d'a dreapta
riului, Ruga. satul Cremenea, la
2112 kil, de orasul Bacati. S'a dat
, i concesiunea de 12 anT pentru
furnitura cu hirtie autoritatilor
statuluT si scutirea de impozite
directe catre stat pe timp de
12 anT. Prin jurnalul consiliului
de Ministri No. 52, de la 26
Iulie 1889, s'a accordat avan-
taglile legeT industriale, scutirea
de vama pentru masinT, pentru
materiT prime si reducerea taxe-
lor de transport pe calle ferate.
Cind s'a infiintat fabrica, sta-
tul a garantat un imprumut de
600000 lei la Casa-de-Depuneri,
care sa, serveasca drept capital
de exploatare. La 1889, cind i
s'a acordat avantagiile lega in-
dustriale, fabrica avea un ca-
pital de 2400000 lei si intre-
buinta 150 lucratorl pe zi.
Letea, sat, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, catunul comuneT Satul-
Noti, asezat in oxtea centrala
a plaser si la S.-V. comuneT, pe
grindul si in insula cu acelasT
nume, la 31/2 kil. spre S.-V. de
resedintd. Intinderea sa este de
120 hect. Populatia este de 89
familiT, sati 334 suflete, totTRusT
160
Lipovenr, carr se ocupa cu pes-
carla in baltile raspindite pe te-
ritoriul satuluT. In apropiere se
aftá si pa.durea Letea, care, im-
preuna. cu 'Aduna de la Cara-
Orinan, constitue una din curio-
ziaile Deltel Dunarene. Paclu-
rea apartine StatuluI, folosin-
du-se si locuitoriT de ea.
Letea, insuld, jud. Tulcea,
prinsa futre bratul Sulina, bratul
Chilia si Marea-Neagra. Este im-
partita in dota partí neegale,
cea mal mica, de la V., apartinind
plaseT Tulcea, lar cea mal mare,
E., apartinind plaseT Sulina. Are
o intindere de 1500 kil. patratI
(150000 hect.) si este semgnatál
Cu o multime de lacurI, a caror
intindere este de 40000 hect.,
de grindurT (pamint ferm), ce
ocupa 10000 hect. Restul este
acoperit cu stuf Pe ea sunt Letcana sati Letcani, sat, jud.
situate : comuna urbana Chilia-
VechTe si satele Satul-Noti, Sfis-
tovca, Periprava, Letea, Pardina,
Satul-Notl si Ciatal-Chioi.
Letea, grind, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comuneT
rurale Satul-Noti, situat in par.
tea V. a comuneT si in cea E.
a plaseI ; are o intindere de
450 hect.; lasa spre E. maT
multe Asir de uscat sati grin-
duri, ca : Farul, Sulina, Arini,
etc. ; pe el se aflä situat satul Letcana, phig, care vine din
Letea ; este in mare parte aco-
perit Cu sernanaturr, iar parte
este neproductiv.
Letea, punct trigonometric de
observatiune, in insula Letea,
jud. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Satul-Noti, llaga catunul
Letea ; are 12 m. inaltime, este
artificial, $i domina asupra satu-
lul Letea.
Letea-cu-Sili§tele,mofie, a sta-
tuluT, jud. Bacail, pl. Bistrita-d.-j.,
www.dacoromanica.ro
LETCANI
com. Letea ; are o Intindere de
500 hect., dind un venit de
8330 leT.
Leteqti, sat, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-M u ntele, com. Hangul, cu
o populatie de 36 fama', saa
125 suflete.
Locuitorif se ocupa parte cu
plunria i parte cu agricultura.
cu-
Le t (Piscul-la.), unul dintre
piscurile muntelu1 Bourul, jud.
Suceava.
Leta, pirig, jud. Iasi, curgind
pe teritoriul satuluT Aroneanu
care unindu-se cu pir. Bur-
sucaria, ce izvoreste dintre dea-
lurile satuluT Cotul-lut-Ivan, co-
muna Stinca, se varsä in iazul
numit Gura-Frincului.
Bacatl, pl. Bistrita-d.-s., com.
Racova, asezat pe piriul cu a-
celasi nume, ceva mal la N. de
satul Racova.
Are o populatie de 50 fa-
mili!, sati z6o suflete ; o biserica,
cu un preot si un cintdret.
Vite sunt : 4 cal, Izo vite
marT cornute, 117 oT si 51 porcT.
Acest sat inainte facea parte
din ocolul Bistrita, al judetuluT
Neamtu.
judetul Roman si se varsa In
Bistrita d'a stinga, dupa ce a
udat com. Racova, pl. Bistrita-
d.-s., jud. Bacail.
Letcani, sat, in partea de S.-V.
a com. Tautesti, pl. Copoul, jud.
Iasi, situat pe un podis, in par-
tea stinga a riului Bahluiul, podis
prin mijlocul caruia trece soseaua
nationald Iasi-Podul-IloaeT. Este
izolat cu totul de comuna si se
afil la o departare de IO kil.
de orasul Iasie .
 LETCANI
Are o populatie de 66 fami-
lif,sati 150 suflete.
Vite: 130 vite marr comute,
248 oT, 24 caT i 50 rimatorT.
Letcani, fost sat raz4esc, jud.
Suceava, intre com. Cristesti si
Draguseni, desfiintat, ca si altele,
de Vodd Mihala Sturza, care cu
forta a rasluit si razasiile md-
rindu-sT trupul mosieT luT, Cris-
testi. Razasiile ar fi fost capa-
tate de la tefan-cel-Mare, in
urma lupteT de la Rdzboeni. Bi-
serica din Letcani este si acum
in satul Homita.
Letcani, deal, jud. Suceava, pe
coastele cAruia a fost maT ina-
inte satul cu acelasr nume.
Letcani-Vechl sail Bogonos,
sat, in partea de N.-E. a com.
Cucuteni, pl. Stavnicul, judetul
Iasi, asezat pe partea stinga a
sesuluT BahluiuluT, litiga calea
nationald Iasi-Podul-Iload, pe o
intindere de 638 hect., cu o
populatie de 34 familiT sail 188
suflete.
Vite: 442 vite marT cornute,
1204 oT, 30 capre, 30 caí O 72
rImatorT.
Leuca, vale, izvoreste de la N.
munteluT ClAbucetul-BaiuluT, jud.
Prahova. Are o directie de la
S.-V. spre N.-E. si se varsa in
Prahovita, aproape de Valea-
RisnoaveT.
Leucesti, jud. Arges, pl. To-
sat,
pologul, facind parte din com.
rur. Urluesti-Babeni.
Leucusami, numire ce se da in
vechime satulut Leucuseni, din
Moldova, com. Gherlesti, jud.
Roman.
Leucuseni, sal, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Gheraesti,
61976. Morolo Molioluor Mogrollo. Vol. IV.
161
spre S.-E. de satul Gheraesti,
la 2 kil, de el si alaturea de
satul Sabloani. Este asezat pe
p;atoul ce separa basinul Mol-
doveT de al Siretuld. Are 84
familiT, sai1 295 suflete, din carT
64 contribuabill ; locuesc in 71
case. Sunt 150 vite marT cor-
nute. Se cultiva ad mult car-
tofiT.
Acest sat dateazd din secolul
al XIV-lea, cacI un document de
la tefan-Voc15., fiul luT Bogdan si
nepotul luT Alexandru-cel-Bun,
din 12 Aprilie 1458, ne arata ca
a fost facut danie de mosul san
Alexandru-cel-Bun, Impreuna cu
un alt sat, Dragomiresti, din
jos de Roman, MitropolieT de
la tirgul RomanuluT. Aceastä
danie este reintarita din noti,
mal tirzia, MitropolieT de Ro-
man, de catre tefan-cel-Mare,
la 20 Aprilic 1488, la care data
se numea Leucusani. Pe la 1400
se numea Leucusouti.
Leucuseni-Dimitriu satl Leu-
cusesti-luf-Linä, sat, pe mo-
sia cu acelasT nume, com. Ciu-
mulesti, jud. Suceava. Asezat
pe coasta N. a dealuluT Anti-
lesti, are o populatie de 83
familil, sati 289 suflete, din carT
50 contribuabili; locuesc in 74
case.
Vatra satuluT ocupa 5 falcT,
25 prajinT. Mosia, proprietatea
mostenit. deced. A. Dimitriu,
e in intindere de 190 t'ala din
carI 130 fálcr cultivablie, 22
falcI padure, 35 fAlcI finat si.
restul sterp.
ImproprietaritT in 1864 sunt
14 fruntasT, 12 palmas1 si 34
codasT, stapinind 91 falcT, 25
prajinT.
Are o biserica., cu hramul
Adormirea MaiceT DomnuluT,
zidita in 1844, de Vasile Dimi-
triu, ajutat de obstea satenilor,
deservita de preotul din Ciumu-
www.dacoromanica.ro
LEUL
lesti si de 2 dintaretT. Scoala din
Ciumulesti serva si acestuT sat.
DrumurT principale sunt : la
FAIticeni (I0 kil.) si la amirzani
(3 kil.).
In 1830, Leucusesti-luT-Lind
avean 25 liuzI, platind 304 leT bir
anual, la caz-1 se adaugeati bres-
lasiT ot tam, 2 liuzI, platind 24
leT.
Leucusesti-Softa, san Leucu-
sesti-Pisoschi, sat, pe mosia
cu acelasT nume, com. Ciumu-
lesti, jud. Suceava. Asezat pe
coastele dealurilor Tarina-Mare
si Horaita, are 48 case, populate
cu 49 familiT, sati 201 suflete,
din carT 5o contribuabilT.
Vatra satuluT ocupa 4 fdlcf,
55 prajinT. Parte din mosie e a
d-lui Emanuel Mortun si parte
a familieT Softa. Are o intindere
de 207 falcT, din carT : 76 ala'
cultivabile, 24 falcT padure, 68
ala finat si restul imas, m'as-
tine si locurT neproductive.
ImproprietAriti in 1864 sunt
8 fruntasT, to palmasT si 30 co-
dal, stapinind 61 t'atol, 55 prd-
jinT. AceleasT drumurT sunt ca
si la Leucusesti-Dimitriu.
In 1803, Leucusesti-Pisoschi
numara 20 liuzT, platind 236 leT
bir anual.
Leucusouti, numire, ce se da,
pe la 1400, satului Leucuseni,
din Moldova, comuna Ghera-
esti, jud. Roman.
Leul, com. rur., intinsa la V. pl.
Ocolul, jud. Romanati, formata
din Leul-Mare-d.-s., (2000 lo-
cultor» si Leul-Mic-d.-j. (1400
locuitorl), situata pe soseaua
Caracal-Craiova, la 29 kil. de
Caracal, si Ruga hotarul jud.
Altitudinea terenuluT d'asupra
niveluluT mariT este de 178 m.
Un grup de magure inconjoara
satul.
21
 LEUL-MARE-DE-SUS
Are o populatie de 857 fa-
milif, san 3400 suflete, din carl
667 contribuabilT.
Are o sama primara, con-
clusa de un invAtAtor, i fre-
cuentata de 72 copii ; 4 bise-
Sf. Nicolae (1820), Ador-
mirea Maicel-Domnulul (1785),
SI. Gheorghe (1820) si Sf. Dumi-
tru (1872), cu 7 preotT si 8
cintaretT.
Vite marT sunt 2602, vite
mid, 899 si rimAtorT, 914.
Comuna Leul este vestita in
judet prin márimea i vechi-
mea sa.
Leul-Mare-de-Sus, sat, in care
se afla primaria com. Leul, jud.
Romanati ; are 2000 locuitorT.
Leul-Mare i Leul-Mic,
cele, com. Cucueti, pl. Oltul-de-
jos, jud. Olt.
Leul-Mic-de-Jos, ceitun, al com.
Leul, pl. Ocolul, jud. Romanati,
spre V. si cam la 2 kil. de LeuluI (Valea-), vale, spre S.-
Leul-Mare ; are 1400 locuitorT.
Leule§ti, clitun, al com. Birzeiul-
de-Gilort, pl. Amaradia, jud.
Gorj, situat pe vAT i dealurT.
Are o suprafatA cam de 500
hect., din carT 82 hect. culturd,
2 hect. vie, 4 hect. prunet, lar Leurda, vale, care uda panca de
restul de 412 hect., pAclure, fi-
flete i tufäri i cea mal mare
parte ripos si plin de arbusti.
Are I bisericA cu I cintAret;
serviciul se face de preotul de
la comuna.
Locuitorif sunt mosnenr; sunt
49 familiT, san 240 suflete, din
carl 40 contribuabill.
Ei posedA : IO plugurl, 25
care cu bol; ii cal, 82 rimA-
torl, 161 vite marT cornute, 45
oT si 75 capre.
Comunicatia in cAtun se face
prin soseaua comunala care o
leaga la N. cu comuna sa
162
zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Bir-
zeiul-de-PAdure.
In cAtun se gasesc 2 puturr
si 6 izvoare.
LeuluI (Dealul-), deal, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Zaicoiul, la
N. -V. comuneT. Se lasI din Leurdeanul, munte, jud. BuzAti,
dealul CerAtul si desparte cursul
superior al piriuluT Leulul de
apa Nistoiul. E inalt de aproape
50 stinjenI i acoperit cu vil si
finete. FormeazA putin din li-
mita ch V. a com. catre com.
BAcesti, din jud. Gorj.
Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. SlAvuta, din
care izvoreste piriul SlAvuta.
LeuluI (Sanca-), codru, proprie-
tatea statulul, pendinte de mA-
ndstirea Sf. Gheorghe, com. Bo-
ziorul, jud. Buzan; are 43 hect.,
mar toate pAdure ; in localitate
se numeste i Stina-LeuluT.
V., de com. ScArisoara, pl. O-
colul, jud. Romanati ; se termina
In Valea-OltuluT.
Leurda, ftlaiü, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, clt. Cacova.
S. a com. Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, si se varsa. tri gira Cun-
grisoara, tot in raionul com. Ursi.
Leurda, vale, la N. de com. Bor-
deni, plaiul Prahova, jud. Pra-
hoya.
Leurdeanca, pl!dure, supusl re-
gimuluT silvic, com. Topoloveni,
pl. Podgoria, jud. Muscel, in
intindere de wo hect. Esente :
stejar, fag, carpen, jugastru, plop
si anin.
Leurdeanca, prldure, supusA re-
www.dacoromanica.ro
LEURDENI
gimuluT silvic, pendinte de com.
Leurdeni, pl. Podgoria, jud.
Muscel.
Leurdeanul, deal, jud. Muscel,
com. Leurdeni, pl. Podgoria.
com. MlAjetul, cat. StAnila, aco-
perit de Ociare si fineata.
Leurdeanul, deal, in raionul com.
Ogretinul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova, acoperit cu pAdure.
Leurdeanul, pisc, jud. Prahova,
com. Drajna-d.-s., plaiul Teleaj e-
nul, pe culmea de deal ce se lasA
din creasta Carpatilor, printre
Drajna i Ogretinul. ServA de
pasune pentru vite.
Leurdeanul, pisc inalt, in partea
de S.-E. a com. Cerasul, pl.
Teleajcanul, jud. Prahova. Serva
pentru pAsune in timpul vereY,
fiind improprin orT-cArel culturT.
Leurdei (Izvorul-), irvor, in jud.
BuzAti, com. Nehoiasul, care in-
cep e din virful munteluT StAnila
se scurge in riul Bisca-RozileT,
in fata cAtunulur Bisceni.
Leurdeni, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, situatA la E. de
Bucuresti, futre oras si forturr,
la 9 kil. de Bucuresti. Se im-
parte in 2 trupurl: Leurdeni-
Rominf i Leurdeni-SirbL
StA in legAturl cu Popesti-
Conduratu i Glina prin sosele
vecinale.
Se intinde pe o suprafata de
1875 hect., impreurd cu mosia
Cula, populata de 486 suflete,
din carl 96 contribuabilf; locuesc
in 103 case.
Familia Efr. Germani are,
afarA de mosia Cula, 800 hect. s't
locuitorir, 275 hect. Proprietara
cultivl 640 hect. (105 sterpe,
 LEURDE.111
35 izlaz, 20 vie). Locuitoril cul-
tiva 225 hect. (i0 sterpe, 20
izlaz, 20 vie).
Improprietaritl sunt 65 locui-
torl i neimproprietariti, 25.
In com. e o biserica, cu hra-
mul Sf. VoevozT; icoa1ä mixta,
frecuentata de 5 elevI si 3 ele-
ve ; i masillä de treerat cu abud ;
2 circiuml.
Vite sunt : 102 cal hi Tepe,
174 bol', 99 vacT si vitel, 12
taurI, 8 bivoll i bivolite, 20 ca-
pre, 79 porcT si 633 or.
Locuitorif pose& : 84 plugurl:
82 cu bol hi 2 cu Cal; 107 care
hi 'carute : 78 cu bol, 20 cal.
Budgetul com. e la venituri
de 1946 leT hi la cheltuelT de
1886 ler.
Leurdeni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Podgoria, la 70 kil. spre
S. de ampulung, situata filtre
dealurl si vil hi pe malul sting
al riuluT Arges, la 16 kil, de
rehedinta subprefectureT.
Se compune din 4 catune :
arciumaresti, Leurdeni -d. - s.,
Leurdeni-d4. i Moara-Moca-
nului, si se margineste la N. cu
com. Glimbocelul; la S., cu com.
Ratesti, jud. Arges, de care se
desparte prin riul Arges ; la E.,
cu com. Ciulnita si la V., cu
com. Golesti-BadiT.
Are o populatie de 304
sad 1272 sufl., din cae 250
contrib. ; locuesc in 287 case.
Are 2 bisericT, la Leurdeni-
d.-s. si I.eurdeni-d.-j., deservite
I coall,
de 2 preotl si 4 dascalr ;
infiintata la 1837.
Locuitorii S'al improprietarit
la 1864 pe mosiile N. Cretu-
lescu, Catinca i Alexandru Go-
lescu, In 4 categoril. Proprietarl
marr in comuna sunt : Nic. Cre-
tulescu si N. Gussi.
Vite sunt : 5i caT, 300 bol,
200 vacT, 934 o!, 293 pord, 5
bivolT hi 8 capre.
163
Budgetul com. e la veniturr
de 4430 leT si la cheltueli de
3893 lei.
Spre N. este inconjurat de
dealurl cu vil si de padurl Cu
stejar, fag hi emita ; lar cele-
l'alte partl sunt acoperite de
livezi de prunT, merT, nucT
cirehr.
Rtul Arges ucla partea de S.
a comuneT.
oseaua nationala Bucurehti-
Pitehti si calea ferata, metgind
aproape paralel, trec prin co-
muna de la V. spre E. Alte 3
sosele comunale pleaca din so-
seaua nationala, trec prin co-
muna, spre riul Arges, peste
care este un pod de lemn, le-
gind com. Leurdeni cu com.
ateasca-Popehti, din jud. Arges.
La anul 1712, Carol XII, re-
gele SuedieT, a trecut prin Le-
urden, in drumul sat spre Pi-
tehti.
Leurdeni, stafie de dr. - d.- f.,
jud. Muscel, pl. Podgoria, cat.
Leurdeni, pe linia Chitila-Pi-
testi, pusä in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afta intre
statiile Gaesti (16.3 kil.) si Go-
lehti (14.1 Idl.) Inaltimea d'a-
supra nivelului mAril de 217m,04
Venitul acesteT statil pe anul
1896 a fost de 150670 ler, os
bani.
Leurdeni, fort, in jurul Bucu-
restilor, jud. Ilfov.
Leurdeni, a'eal, in raionul co
muneT cu acelahl nume, plasa
Podgoria, jud. Muscel, pe care
se cultiva 40 hect. vie.
Leurdeni - de - Jos, sat, facind
parte din com. rur. Leurdeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel. Este si-
tuat in partea de E. a comuner,
pe malul sting al riuluT Argeh.
Are o populatie de 98 familir,
www.dacoromanica.ro
LEURDIUL
sad 395 suflete : zor barbati si
194 femeT.
La nordul satulul sunt dea-
luri mar! acoperite cu vil si pa-
durT. Are o biserica, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, cacha la anul
1861 de N. Cretulescu hi Alecu
Pitar u.
In raionul acestur catun este
hi statia caeI ferate, Leurdeni.
Leurdeni - de -Sus, sat, facind
parte din com. rur. Leurdeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel. Aci
este rehedinta comuneT.
Are o populatie de 124 fa-
miliT, sat 502 suflete : 255 bar-
batT, 247 femeT.
E situat in centrul comuneT
pe malul sting al riuld Arges.
In partea de N. a satuluT hunt
dealue acoperite Cu paclurT hi
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea..MaiceT-DomnuluT, fon-
data la 1835 de raposatul Ior-
dache Golescu. La 1887, focul
a distrus- o hi s'a rezidit de lo-
cuitoriT comuneT.
Are o scoala de baeti si fete,
conclusa de un invatator si o
invatatoare, cu intrqinerea ca-
rora statul cheltuehte 2484 le/
anual; e frecuentata de 120
copii.
titi carte 176 barbatf hi 72
femeT.
Pe la N. satuluT trece soseaua
nationala Bucurehti-Pitehti hi ca-
lea ferata, cm-1 merg aproape
paralel prin catun.
Leurdeni-Sirbi. VezI Leurdeni,
jud. Ilfov.
Leurdetul, paure, in jud. Bu-
zat, com . Goidehti, catunele
Fundata hi Plaiul-NuculuT, a moh-
nenilor in devälmasi e.
Leurdi§ul, irvor, in ju d. Buzat,
com. Valea -MusceluluT ; izvoreste
 LEURDOASA
din Virful-PAtirlagiT ; se uneste
Cu izvorul BrAduletu/ i ami/1-
doul unite &ti nastere piriuluT
Valea-MusceluluT.
Leurdoasa, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu o
populatie de 381 suflete 184
bArbatT si 197 t'eme. Locuesc
in 58 case si 22 bordee. CopiiI
din sat urmeazA la scolile din
satul Argetoaia- d.-s., ce este
la 4 kil. 200 m.
Leurdoasa, deal (400 m.), jud.
Dolj, pl. pul-d.-s., com. Arge-
toaia, din care izvoreste piriul
Leurdoasa.
Leurdoasa, fria i vale, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Arge-
toaia, ce curge prin satul Le-
urdoasa. Izvoreste din dealul
Leurdoasa.
Leuril (Dealul-), munte, in co-
muna MAdeiul, jud. Suceava.
Lezuntul-Mare saa Lequntul,
jud. Baclii, pl. Trotusul,
com. Grozesti; izvoreste din mun-
tele MAgura-CasinuluT, se mear-
ca d'a stinga cu pirlul Lezun-
tul-Mic, udA localitatea Huta si
se varsA d'a dreapta OituzuluT
la satul FerlstrAul.
Lezuntul-Mare, munte, judetul
Bacliá, pl. Trotusul, com. Gro-
zesti.
Lezuntul-Mic, munte, jud. Ba-
cAti, pl. Trotusul, com. Gro-
zesti, de lingA muntele Lezuntul-
Mare.
Lia, pisc, filtre com. Birzesti
Vulturesti, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Libiceyti, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-j., com. Pluta.
164
Lichireyti, vechte plascï, in jud.
Ialomita, cu /6 sate. AceastA
plasA, impreunl cu pl. Cioc5.-
nesti, a format, in 1832, pl.
Borcea.
Lichire§ti, vechie numire a ora-
fulut CAlArasi, jud. Ialomita.
Lichire§ti, mofie nelocuitl, a E-
forier Spitalelor Civile din Bu-
curesti, in jud. Ialomita, pl.
Borcea, spre V. de orasul CA-
lArasi. Teritoriul orasuluI a fl-
cut parte pAnl la 1852 din
aceastä mosie, cind s'a cumpA-
rat 1714 pog. de la Eforie, din
carT 1357 pog. formeazA do-
meniul orasuluT ; pe 357 pog.
se afll vatra orasuluT
Lichitiyteni, sat, fácind parte din
com. Vultureni, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti. Este situat la N.-
E. de com., la 4'/2 kil. Prin sat
curg piraiele : &rica, la S. si
Lichisteni, la N.
Are o populatie de 52 fa-
sati 210 suflete, carT lo-
cuesc In so case. CopiiI din sat
merg la scoala din satul Vul-
tureni.
Teritoriul satuluT este de 724
hect. Locuitoril, fosti clAcag
implmintenitT la 1864, stlpinesc
124 hect., lar proprietariT 600
hect.
LocuitoriT cultivA 555 hect.,
lar satul ocupa 9 hect.
Vite sunt: 95 bol, 75 vacI,
4 taurT, 22 cal, 6 bivolT, 156
ol si 14 capre. Sunt 200 stapI
cu albine.
,LocuitoriT posedA : 20 plugurT
de fler si 22 de lemn.
In sat se afll o bisericA,
Cu hramul Sf. VoevozT, de lemn.
Materialul de lemnArie a fost
dAruit de Alexandru Sturdza
de la vechTa bisericA din tir-
gul Gliceana, care era in lo-
cul celei actuale. Pe icoan e
www.dacoromanica.ro
LICOI
si pe strAnT se gAsesc datele
de 1774 si 1778, carT aratl
data ciad s'a flcut biserica din
tirgul Gliceana.
Lichiyteni,ptria, cureind pe teri-
toriul com. Vultureni, pl. Ber-
heciul, jud. Tecuciti, de la N.
spre V.; se varsA in partea
stingl a BerheciuluT, dupA ce
a udat satul cu .acelasr nume.
Licina, vale, in jud. Constanta,
pl. Silistra, pe teritoriul com.
rur. Unja., jud. Constanta ; se
desface din poalele de N.-V.
ale dealuluT Canli-Dere; se in-
dreaptA spre N., avind o direc-
tiune de la S.-E, spre N.-V.,
mergind printre deakil Dama
si o prelungire a dealulul Canli-
D ere, brAzdInd parten de N. a
pl. si cea de V. a com.; dupA
un drum de 4 kil., trecInd prin
pAclurl i tuflrisurT, se deschide
pe malul dobrogean al Duna-
reT, la 800 m. mar sus de des-
chiderea v5.eT Cilnia in Dunlre ;
malurile sale sunt inalte si ri-
poase din pricina dealurilor carr
o string de aproape ; taie 2
drumurT comunale: Bugeac-Cil-
nia si Galita-alnia.
Licoi, fost sat, pe mosto. Virbo-
ceni-Blestematele, In jud. Buzla,
com. CArpinistea, spart In tim-
pul ciumeT luT Caragea ; urmele
se vAd incl.
Licoi, sat, In jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul - d.-s., com. Margar-
test!, la poalele dealulul Licoi,
pe piriul Hirboca.
Licoi, deal, in jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni.
situat î partea de V. a com.,
la hotarul judetulur, cAtre Bu-
zAti; este acoperit cu padurT.
Licoi, mofie, in jud. BuzAti, com.
 LICURA
CArpinistea, cAt. Valea-Hotaru-
luT; are 500 hect., din care 36
pldure.
Licura, deal, la N. de com. Oc-
nele-MarT, pl. Ocolul, jud. Vil-
cea, mide a fost un rAzboiti, nu-
mit Cîrjalia, cu Turcif, carT ati
dat foc bisericel de la CApAtina,
de pe acest deal, la anul 1802.
Licuriciul, com. rur., in jud. Te-
LicureI(Culmea-),culme de deal,
in jud. Vilcea, pl. Ocolul, com.0c-
nele-Marl, pe care se aflA ocnele
vechT, pArAsite, carT dateazA din
timpul luT Adrian si carT
fost mal in urmA clutate de
impAratl pentru a scoate sare
ca sä alimenteze pe locuitoriT
din Moesia inferioarl i Dacia
rAsOriteang. Originea lor se sue
mal sus de Adrian.
Licuriciul, com. rur. i sat, in par-
tea de E. a com. CArbunesti, pl.
Gilortul, jud. Gorj.
Este situat pe valea Licuri-
6111. Are o suprafatä. de t000
hect., din carl 200 hect. ara-
bile, 20 hect. prunet, 15 hect.
vie, iar 765 hect. pAclure, tufä.
ri i ripe.
Are o populatie de 240 fa-
1222 suflete, din carT
200 contribuabill.
LocuitoriT posea : 20 plugurT,
40 care cu bol; 210 vite marT
comute, IO cal, 150 oT, 45 ca-
pre i wo rimItorT. Sunt 43
stupT cu albine.
Are: 2 bisericT, una flcutA in
1790, lar a doua in 1820; sunt de-
servite de i preot i 2 cintAretl.
Budgetul com. este de 1181
lel la veniturl si de 1117 lel,
81 banT, la cheltuell.
Este udatA de apa Negreana,
peste care, in partea despre N.,
pe soseaua vecinall care traver-
seazA satul, este un pod de lema
pe pilotT, lar altul, in partea de
S. In marginea satu/uf.
165
Comunicatia in com. se face
prin soseaua vicinall care o
leagl la N. cu CArbunesti si la
S. ca Negreni ; cu Frumu-
sei, Serada, Piriul-Boia $i Jupt-
nesti, e legatA prin drum de
care.
In com. se &ese 4 puttni
si 15 izvoare.
leorman, pl. Tirgulul, situatA
pe partea stingA a Oil Tinoasa.
Se invecineste la N. cu com.
Antonesti ; la S., cu valea si pi-
riul Tinoasa ; la E., cu valea
cu Piriul-CiineluT, care o des-
parte de com. CAline$ti, iar la
V. cu teritoriul com. Dulceanca.
Populatia com. este de 215
familif, sati 986 suflete, din carT
163 contribuabill.
Are : o scoalg, conclusä de un
invAtAtor i frecuentatA de 46
elevI ; o bisericä cu un preot,
cintAret si i paracliser.
Vite : 282 vite marl cornute,
51 caT, 1935 oI i 160 porcI.
Budgetul com. este de leT
2852,20, la veniturT si de leT
2849,52, la cheltuelI.
Solul este maT mult humos
putin accidentat, priincios
pentru orl-ce culturg.
Suprafata com., ci a mosiilor
si a pldurilor aflate pe dinsa,
este de aproape 4000 hect. Pro-
prietar principal este Eforia Spi-
talelor Civile din Bucure$ti, care
posedä trupurile de mosie nu-
mite Zbirglezele i Lixandra.
Din aceste mosif, 2040 hect.
sunt pArnint arabil, 165o hect.
acoperite cu 1)1:Jure, iar restul
de 253 hect. izlaz si finete. E-
foria posecIA si vil pe o intin-
dere de 23 hect. Ambele pAclurT
s'ag dat acum citl-va anI in ex-
ploatare. Intr'insele se gAseati
arborI grosT, ca osebire stejar
qi alte esente, in grosime pAnA
la 6o cm. ; parte din pAdure e-
www.dacoromanica.ro
LICURIC1UL
ste lAstar. ProprietAtile locuito-
rilor'date dupg legea ruralg,
ocupg. 450 hect., impArtite intre
88 locuitorr, carI mal posea,
$i 602 hect. vil.
Locuitorif ati multe cAzane
pentru fabricarea rachiuluT de
prAsting.
CM de comunicatiune suntspre
com. Antonesti la N., spre com.
Dulceanca la V. si la com. CA-
line$ti, la E., dincolo de Valea-
Chuela, pe sosele vecinale.
In partea de S. a com., peste
piriul Tinoasa, se afll o ml-
gura, cdreia locuitorif if zic MA-
gura - CimitiruluT si care servA
ca semn de hotar al pAminturilor
delimitate locuitorilor ; o a doua
mAgurä se gAseste la E. com.
si poartA numele de MAgura-
ZamfireT.
MAgura-CimitiruluT are o ingl-
ti me de 5 m., lar baza er are 125
m. in periferie. MAgura-ZamfireI
este de 6 m. ingltime si are o
periferie de 120 m.
Cea mal mare parte din lo-
cultori sunt bulgarf, stabilitT
aci de pe timpul rAzmeritelor
pribegillor. El îl pAstreazA
IncA limba, portul i obiceiurile.
De citT-va ani insA asimilarea
cu elementul romin a inceput
sO fie mal %radia.
Licuriciul-Zbirglezele, j'& dure,
In jud. Teleorman, pe mosia Li-
curiciul, proprietate a Eforiei
Spitalelor Civile din Bucuresti.
Licuriciul, vale, com. Licuri-
6111, jud Gorj. Are directiunea
N.-S.-E. si este coprinsg. 'filtre
dealul Serada la E. si dealul
Negrenilor la V. isT are ori-
ginea mal sus de com. Licu-
riciul i dl in valea GilortuluT
mal jos de Negreni. Pe aceastl
vale curge pirlul Negreana ce
urmeazA directia dealuld, avin-
du-sT obirsia mal sus de Licu-
 LIDIf (VALEA-)
riciul ; trece pe lingl satul cu
acelasi nume si se varsa in
Arnaradia, la Hurezani-de-Sus.
In timp de seceta este seaca ;
la timpurT ploioase devine mare.
Lidil (Valea-), pfrn, uda. com.
Tatarul, trece in raionul com.
Gornetul-Cricovul, pl. Cricovul,
jud. Prahova, unde se varsa in
riul Cricovul-Sarat.
Lidvul, pisc de munte, jud. Su-
ceava, acoperit parte de pa-
dure de fag si parte de fillet,
intre Risca-Mare i Slatioara,
com. Bogdanesti.
Lie§ti, com. rur., jud.
pl. Birlad, formata. din 2 el-
tune : Liesti i erbanesti, si-
tuate pe ambele parti ale so-
seler nationale Tecucig-Galati,
pe o intindere de 4 kil., cu rese-
dinta com. in satul
Intreaga comuna este situata
pe un frumos platog, avind
o inaltime de 16 m. deasupra
niveluluf BirladuluT, in partea de
S. a jud., la 27 kil. de Te-
cucig si la 7 kil. de Ivesti,
resedinta sub-prefecturei.
Hotarul comunei este: la N.,
o linie conventionala ce pleaca
din malul SiretuluT, merge spre
E. pe line mosia d-luT Nico-
lescu, da in gira Birlovita, pana
face o cotitura spre S., se ri-
died pe deal pe soseaua co-
munala, trece prin sat, se ri-
dica tot spre E., trecind Nisi-
purile, Dumbrava, Calmatuiul,
pana ajunge in matca Gemini;
spre E., -Orin!. Gerul, in linie
aproape dreapta, de la N. spre
S., pand in mosia d-lui Verone;
la S., o linie de invoeala incepe
din matca Gemini', trece pe
mosia (ui Gheorghiadi, merge
prin. padurea Hanul -Conachi,
pana ajunge in malul Siretului,
Ja locul numit Chitaroaia ; la
www.dacoromanica.ro
166
V., riul Siretul, care intra in ra-
ionul comund la punctul nu-
mit ela Morel», merge spre S.
pana la Odaira-PopeT, apnea spre
E. pang la Coardele, iar de aid
spre S.-V. pana la Calieni (jud.
Putna) i Chitaroaia, unde trece
in com. Fundeni, facind o curba
spre V.
RazesiT satuldi Liesti trec
peste hotaruI .natural, care e
Siretul in partea de V., avind
proprietatt i dincola de Siret
pana in riul Patna (jud. Putna),
care in vechile hotarnicii se
identifica cu nurairea Ruginosul,
dupa cum se aude i astazi
intre locuitorr.
Terenul e aproape ves. In par-
tea de E. se ridica vre-o cite-
va dealurT, care o brazdeaza
de la N. spre S. Cel mai in-
semnat este Dealul-Calmatuiu-
Apele care ucla comuna sunt :
Siretul, in partea de V., formind
limita intre jud. Tecucig
si Putna. Girla-Birlovita, care
pleaca. din Siret, curge in di-
recia N.-S.-E.,. serpueste prin
vechiul sat Liesti si se varsa
In Birlad, in raionul satulur.
Birladul, in partea de V. curge
in directia si se varsa in
Siret in raionul acesteT com.
Calmatuiul in partea de E. a
com., curge de la N. spre S.,
avind o albie adinca. Gerul,
care formeaza, limita de ra-
skit a com., curge in directia
N.-S. si formeaza o vale fru-
moasa, acoperita cu fineata.
,Populatia com. este de 934
familiT, sag 3763 suflete, din
earl 843 contribuabilI; locuesc
in 885 cases Stig carte 450
barbati si 120 &me!.
Teritorinl com. este de 7.512
hect., si 62 aril. .Locuitoril din
Liesti, earl stint vechi razesT,
stapinesc 1646 hect. ; vechif
clacas! din SerbOnesti si o parte
din Liesti stapinesc 1194 hect.,
-jar proprietarul. 7.672. .
Vite sunt: 263 ca!, 7 tauri,
125 epe, 1768 bol, 1328 vacT,
4 catir1,7 7 bivolf, 41133 al si
43 capre.
Locuitorii poseda 558 plu-
guff de fer, 14 de lemn, 14
cazane de flout rachig ; lar pro-
prietarii ail: 4 masinT de se-
cerat, 2 masinT de batut po-
rumb, 4 masinT de semanat,
cum si 2 morT de foc, una in
Liesti si cea-l'alta in Serba-
nesti.
Sunt 3 biserici, una in Liesti
si doul in Serbanesti, deser-
vite de 4 preotr $i 4 cintaretl;
3 scoff, 2 in Liesti, una de ba-
etl si una de fete, si o a 3, mixta
In §erbgnesti. coala de b5.etl
din Liesti s'a infiintatr la 1865
si e frecuentata de 96 copii.
Scoala de fete s'a infiintat la
I 881 si se frecuenta de 29 eleve.
Scoala din Serbanesti s'a in-
fiintat la 1881, si e frecuentata
de 42 elevr.
Veniturile ca si cheltuelile
com. sunt de 9953 leT, banT.
Comerciul se face de 18 Per-
soane.
Pe teritorul comuneT, in partea
de E., se af15-13 'lisle de p5.-
mint nisipos care incepe din
-comuna Torcesti si 'continua
pana in padurea Hanu/-Cona-
chi, in directie N.-S. ; d-1 Gr.
§tefanescu, in cartea-T. de geo-
logie, zice el sicr a foe apa. ;
locuitorii aU &cut plantatiuni
de plop). si Wait
Locuitorii din Liestisunt yeahi
razesi; iar ad din Serbanesti
sunt parte razesT, parte Impro-
prietariti la 1864.
Calle de comuniaatie sunt:
oseaua nationala. Tecucig-Ga-
lati, care trece prin mijlocul sa-
telor Liesti i.§erbknesti; calca
ferata Ivesti-Hanul-Conacht care
formeazä limita de E. a. satelok ;
 LIETI
soseaua judeteana Liesti-Lun-
gociul i Calieni (j ud. Putna) care
uneste satul erbanesti cu CA-
lieni prin un pod de vase um-
blator. AicT se afla prima baterie
forturilor NAmoloasa-Focsani.
Intreaga com., la z88r, se
afta situata pe deal in urna
inundatillor SiretuluT si Birla-
duluT. Ea prezinta un aspect
placut, avind strazI drepte
largl, case mal igienice si bine
fácute, in mare parte invente cu
tabla si sindrill
Locuitoril desfac produsul
muncer lor la tirgul Iveti, lar
toamna la Galati; transportul se
face pe soseaua nationala, cu ca-
Tele cu bol saa cu carute cu caT.
Se margineste la N. cu com.
Bucesti, de care se desparte
printr'o strada larga numita Ha-
tasul ; la S., Cu com. Fundeni ; la
V. cu riul Siret si la E. cu jud.
Covurluia, de care se desparte
prin riul Gerul.
Lie§ti, sat, In jud. Neamtu, com.
Petricani. Vez! Julfeni.
Lie§ti, sat, facind parte din com.
Cu acelasT nume, jud. Tecucia.
E situat pe un platal, intre riul
Birlad, la V. si calea ferata, la
E., avind o pozitiune frumoasa.
Aid este resedinta corauneT.
Satul actual dateaza de la 1881,
stramutat din vale.
Are o populatie de 590 fa-
mili!, saa 2355 suflete, carT lo-
cuesc in 569 case.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, facuta de
obstia satuluT la 1886, sub in-
grijirea preotilor Vasile i Ste-
fan Ciuntu, carl aa condus lu-
crarea pana la sfirsit. Biserica
este mare, Incapatoare, avind
o catapeteazma de un aspect
frumos, lucratá cu arta. Este
deservita de 2 preotT 51 2
dintaretT.
167
Sunt 2 §coli, una de baetT,
si a doua de fete, intretinute
de stat. $coala de bletT se fre-
cuenta. de 96 elevT, iar cea de
fete de 29 eleve.
Satul dateaza din secolul al
XV-lea.
In vechime era situat tot pe
deal, in locul unde se afta astazi;
aceasta se dovedeste prin urmele
bisericeT ce se vede si astazI
la eVadul-Pausestilorz., spre S.
Din cauza deselor invaziunT
TatarestI i TurcestT, fiind-ca
pe aicT era drumul spre Mol-
dova, locuitorif s'aa stramutat
pe vale in unghiul ce-1 face
Siretul cu Birladul.
AicT aa stat pana la anul
188r. ET s'aa intins din malul
BirladuluT pana in al SiretuluT
pe ambele latan l ale Orle! Bir-
lovita. AicT facut o biserica
pe malul SiretuluT, biserica care
era aproape sa fie darimata de
Siret; locuitoril vazind cA bise-
rica va cadea de pe raalul Sire-
tuluI aa luat o parte din lemnaria
acestia i aa dus-o la satul
Negrea, care pe la 1866 de-
pindea de com. Liesti.
Mal inainte eT flcusera o alta
biserica, in mijlocul satuluT, pe
malul girleT Birlovita. Construc-
tia de gard, are o vechime, se
zice, de roo anr. Cu stramutarea
satuluT la 188r, ea a fost para-
sita, i astAzT e ruinata. Satul
de pe vale ni se infatiseaza Lie§ti, ftîrîü, izvoreste de sub
ca o gradina frumoasa, aviad
diferitT poinT fructiferT i vil
strabatuta de sos. comunala care
duce la Siret.
La anal i881 o revarsare mare
a SiretuluT, unita cu Birladul,
a facut ca nu numaT satul Liesti,
dar si Bucesti, Vultureni, Blajeri-
d.-j. iSerbanesti sA se ridice
pe deal, unindu-se aproape toate.
Lielti, sat, In jud. Tutova, pl.
Pereschivul, spre S.-V. de Birlad.
www.dacoromanica.ro
LlEM-MICLESCULUÌ
Formeaza o comuna (com. Li-
esti) cu catunele Hustiul
Ciorasti, avind o populatie de
1106 suflete, din carT 190 con-
tribuabilf; locuesc in 242 case.
Teritoriul com. este foarte
deluros. Se cultiva. viea pe o
suprafatA de 367 hect., 50 arir,
livezile cu prunT pe o intindere
de 50 ariT.
Are o scoala primara de ba-
etT; 2 bisericT. Comerciul se face
de 5 persoane.
Bud. com. e de 7973 1., 63 b.
Lie§ti, deal, pe a carilla coasta
de V. se aflA satul
lar pe cea de E. satul Baltati,
pl. Crasna, jud. Vasluitl. Se
intinde de la N. din dealul Po-
pestilor, continua spre S., stra-
bate teritoriul com. Stioborani,
apoT se termina. in Valea-Cras-
nel, pe teritoriul com. Vinetesti,
din jud. Falda.
Lie§ti, lac, spre V. de satul Gu-
gesti, pl. Crasna, jud. Moja,
unde odinioara a fost sat, din
a caruT urme se vad i astazT
ruinele bisericeT. Vechil local-
torl al aceluT sat s'aa stramutat
in satul Gugesti de asad.
Lie§ti, trup de mofie particulara,
in raionul satuluT Tataresti, cora.
Corni, jud. Tecucia.
dealul Liesti si al RiscaneT, ucla
valea dintre aceste doua dea-
lurT, trece prin satul Baltati,
com. Stioborani, pl. Crasna, jud.
Vasluia si se varsa in piriul Vi-
netesti, com. cu acelag nume.
Lie§ti-MiclesculuI, maña/a, &-
diluí parte din com. Liesti, jud.
Tecucia, situata Intre soseaua
nationala i riul Birlad, despar-
tind satul Liesti, de Serbanesti,
prin o osea.
 LEGuRET 1
LocuitoriT ii mai zice $i Pau-
sesti.
Ligure§ti, cdtun, al com. Coti,
jud. Buzan, cu 90 locuitorl si
24 case.
Liiceni, cdtun, al com. Draghi-
ceni, pl. Ocolul, jud. Romanati,
asezat pe coasta unuT deal, la
5 kil. spre E. de Caracal si a-
proape de $oseaua Caracal-Cra-
iova. Altitudinea terenuluT d'a-
supra niveluluT mara este de
140 m. Are 6o familil, sail 262
suflete ; o biserica, Adormirea-
Maicei D o mnuluT (1852), cu un
preot si do! cintareti.
Lilia cul. Vez! Ararnesti-Boeres ti,
sat, jud. Roman.
Liliaculul. (Muchia -), colind,
in jud. Buzaa, com. Cinde$ti,
cat. Satucul, ramificatie din mo-
vila Cerbul, acoperita cu izlaz. E
punct trigonometric.
Lilieci, sat, facind parte din com.
rur. Catrunesti-Mlineasca, plasa
Mostistea, jud. Ilfov. Este si-
tuat la S. de Catrunesti.
Se intinde pe o suprafata de
824 hect., cu o populatie de
385 locuitorl.
Fratif Dumba aa 586 hect.
$i locuitoril 238 hect. Proprie-
tariT cultiva soo hect. (30 izlaz,
56 padure). LocuitoriT cultiva
228 hect. (io izlaz).
Comerciul se face de 3 per-
soane. Are 1 helestea.
Numarul vitelor mar' e de
337 si al celor miel de 941.
Satul s'a infiintat la anul 1795
de Nedelcu Logoatul.
Lilieci, sat, facind parte din com.
rur. Frunzinesti, pl. Dimbovita,
jud. Ilfov. Cade spre E. de
Frunzinesti.
Se intinde pe o suprafata de
168
2094 hect. (impreuna cu Frun-
zine$ti, Orasca si Pitigaia), din
carT D-1 N. D. Amira are 1850
hect. si locuitorii (impreuna cu
ce/ din Frunzine$ti, Orasca si
Pitigaia), ati 244 hect.
Proprietarul cultiva 1372 hect.
(loo sterpe, 35 izlaz si 343 pa-
dure). Locuitorii cultiva tot te-
renul.
Populatia satului e de 104
suflete.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor mati e de 96
si al celor miel de 371.
Lilieci, (Sili§tea - Satulul saa
LilieciI-TigAnimei), loc, jud.
Baca% pl. Siretul-d.-j., com. Gio-
seni, unde in vechime era un
sat, care avea curte boTereasca
si o biserica. Acum upo de anT
satul Gioseni era pe acest loe,
de unde a trebuit sa se mute
din cauza stricaciunilor facute
prin ravarsarile Siretului.
Lilieci, deal, in jud. Prahova, com.
Ceptura, pl. Cricovul, pe virful
caruia e un platoa, care a apar-
tlnut une! Doamne Neaga. Do-
vacía ca acolo a fost o casa, un
palat domnesc, o cetatuie saa alt-
ceva, este ca se vede $i pana
azT o alele de liliecT, din gradina
acelui palat.
Lillecilor (Dealul-), colind, in
jud. Buzar', com. Niculesti, cat.
Merel, pe malul drept al riulul
Slanicul; face hotar despre com.
Vintila-Voda; e acoperita de pa,-
dure marunta.
Lilieqti, sat, facind parte din com.
rur. Tintea, pl. Filipesti, jud.
Prahova. Are o biserica, fondata
la anul 1848.
Limba - Caprei, rezer, in jud.
BrAila, com. Ciacirul, la N. de
www.dacoromanica.ro
LIMPEDEA
privalul Mucuroaea, intre Teze-
rele Pestif-Rominesti si Pestii.
Turcestl.
Limba-Gogli, deal, acoperit cu
vi! si livezi, in partea de V. a
satulul Costuleni, com. Costu-
leni, pl. Branistea, jud. Iasi.
Limbari, M'Are, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Fundul-RAcA-
ciuni, de pe la izvoarelepiriulul
Racaciuni.
Limbä§elul, vale, jud, Prahova,
formata din diferite miel vilcele,
carT-sT iaa nastere din apropie-
rea garer Predealul $1 munteluI
Susaiul ; curge de la N. spre
S. si se varsa in piriul Azuga,
pe tarmul drept, tot In raionul
com. Predealul.
Limbi (La-Trel-), pesarle, in-
semnata, in jud. Tulcea, pl. Su-
lina, com. rur. Sf. Gheorghe (salí
Chidrilez.Catirlez), se afta ase-
zata pe o ridicatura impartita in
alte 3 miel, care ati forma unor
limbT ; aceastã ridicatura se afla in
grindul Zaton-Vechia, coprins
tntre Orla Zaton-Vechia, $i Ma-
rea-Neagra ; este formata din
mal multe colibe unde staa pes-
carii.
Limb oe§ti, sat, jud. Tutova, pl.
Simila, com. Vladesti pe piriul
Horoeta, spre N. de satul Vla.-
desti. Are 195 locuitorI $1 55
case.
Limpede (Lacul.-), lac, in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bi-
soca, situat in partea de V. a
com., pe muntele Magura-cu-
Lesile ; are o intindere de 1/2
hect. si contine pastravt.. si ca-
racuda, ce se consuma in lo-
calitate.
Limpedea, luna, jud. Bacaa,
 LIMPEDEA
pl. Bistrita-d.-j., com. Osebiti-
Margineni, din dreapta Bistri-
ter si in dreptul satuluT Ghe-
raesti.
Limpedea, girid, j u d. Baca, pl.
Bistrita-d.-j., com. Osebiti-Mar-
gineni, care este un brat al Lingura, 'fria, in jud. Neamtu,
Bis triteT, de pe malulsaa drept ;
la nastere mal sus de satul Ghe-
raesti, unindu-se lar. cu Bistrita
mar jos de acest sat.
Limpegiorul,phia, in jud. Neam-
tu, pl. Bistrita, com. Tazlaul; se
varsa in stinga pirlului Tazlaul;
apa sa este minerala si serveste
pentru bAT.
Limpezelul, t'ovar, udind com.
Carbunesti, pl. Podgoria, jud.
Prahova, se vArsa in gira Lo-
patna.
Limpezi§ul, cdtun, al cornunei
Cioranca, jud. Buzar', cu 240
locuitorT si 65 case; e format
din insurateT.
Limpezilul, numire ce se maT
da uner parli din mafia Glave-
sul, din corpul Badeni-Miluiti,
jud. Buzati.
Limpezi§ul, baltd, In jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul
corn. rur. Rasova, si anume pe
acela al catunului sail Vlah-Chioi ;
este mal mult o prelungire
sudica a baltir Vederoasa, si se
continua spre S. cu stufaroasa
balta Sarpul ; este asezatà intre
dealurile : Alimanul la V. si
Vlah-Bair la E.; pe malul saa
V. este asezat satul Aliman, iar
pe cel E. satul Vlah-Chioi ; are o
intindere de 250 hect., acoperita
In cea mar mare parte cu stuf;
contine peste ce se consuma
In localitate.
Line§ti, sat, fgeind parte din coin.
61975. Mareta Dietionar Ge6grafie. Voi. IV.
169
rur. Vulturesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt.
Linieri, mahala, com. rur. Sal- Lingurari, deal, ramificare a 0-
cia, pl. Podgoria, judetul Pra- rulul de deal, ce se intinde din
hoya.
pl. Bistrita, com. Cindesti ; izvo-
reste din ramura dealurilor Drag-
va, si se varsa pe partea dreapta
a piriiasuluT Dragva.
Lingurari, sat, jud. Bacail, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Luncani, si-
tuat la 2 kil, de satul Luncani.
Are o populatie de 23 familiT,
sail 77 suflete.
Lingurari, sat, in partea de S.
. a com. Laza, pl. Racova, jud.
Vasluiti, situat pe coasta dea-
lului Izvorul, pe o suprafata de
137 hect. si cu o populatie de
40 familii, sati 248 suflete, ti-
gani lingurarT.
Lingurari, sat notí, in partea de
N. a comuna Tibanesti, pl. Fun-
duri, jud. Vasluia.
Are o suprafata de 19 hect.
si o populatie de 65 familiT, sal:1
337 suflete.
Vite : 260 vite mar! cornute,
14 caT, 44 capre si 54 rt-
matorI.
Lingurari. Vez! BartIluul, sat,
com. Puiesti, jud. Tutova.
Lingurari, loc, pe dealul cu ace-
lasT nume, com. Valea-Glodulul,
jud. Suceava, populat cu vre-o
40 de bordeie de TiganT no-
m azT.
Lingurari, ratnurd de dealurr,
ce se detaseaza de la hotarul
com. TazlauI, jud. Neamtu (in-
tre piriiasele Piriul - RaduluT si
Carpen ul), pe teritoriul com. an-
desti, formind in parte, cu cul-
www.dacoromanica.ro
LINiA
mile despre E.-S., hotarul des-
pre jud. Bacall
j'Ad. Iasi, in jud. Vasluiti, pl. Fun-
duri, com. Tibanesti. Pe culmea
lui e padure.
Lingurari, deal, in jud. Suceava,
com. Valea-GloduluT, prelungire
a Dealulur-Rotariel, parte arabil,
parte imbracat in padure.
Lingurari sal:1 Bulgaria, iaz,
spre S. de satul etrareni, com.
Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi ;
pe NO malurile lui sunt gra-
dinariT de zarzavaturT, de unde
si numele luT de Bulgaria.
Lingurari, phig, ce curge prin
com. Bratesti, pl. Fundul, jud.
Roman. Izvoreste din marginea
de N. a plasel, curge de la N.
la S., trece printre satele Ave-
resti-d.-s. si Izvorul si la S. de
acest din urma se varsa in
piriul Brateasca, pe dreapta.
Lingurari, pirig, jud. Suceava ;
izvoreste din Balta-cu-ArinT, de
pe Dealul-RotarieT, uda terito-
riul com. Valea-Glodului si Si-
listea, pe o lungime de 3 kil. si
se varsa in omuzul-Mic.
Linia,sat, Cu 57 fam., pe apa linni-
culuT, jud. Arges, pl. Topologul ;
face parte din com. rur. Budesti.
Linia, sat, facind parte din com.
rur. Boteni, pl. Argeselul, jud.
Muscel. Este situat pe malul
sting al riulur Argeselul, avind
o populatie de 102 locuitorr.
Unja, sat, facind parte din com.
rur. Poiana, jud. si pl. Prahova.
Linia, sat, com. rur. Obislavul,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
22
 LINIA
Are o populatie de 386 lo-
cuitorf.
Linia, mahala, in com. rur. Drago-
tepti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Linia, deal, acoperit cu padure,
In jud. Roman, pl. Moldovef,
com. Halaucepti, spre N. de
satul Halaucepti.
Linia, parlare, a statuluT, in in-
tindere de 12 hect., pe malul
PrutuluT, com. Costuleni, pl. Bra-
niptea, jud. Iapi.
Linia-Bisericei, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, com. rur. Cremenari-
Mopneni.
Linia -Boereascä, maña/a, in
com. mi% Degerati, pl. Oco/ul-
d.-j., jud. Mehedinti.
Linia-Coste, mahala saü atan,
jud. Vlapca, com. Talpa-Batco-
veni, din pl. Glavaciocul.
Linia-Cuca, sat. Ved Cuca, jud.
Argep.
Linia-Danicei, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. Danicei.
Linia-de-Jos, maña/a, in jud.
Mehedinti, plaiul Clopani, com.
rur. Retezul.
Linia-de-la-Deal, sat, judetul
Argep, pl. Cotmeana, com. rur.
Gaujani.
Linia-de-peste-Vale, sat, jud.
Argep, pl. Oltul, com. rur. Da-
nicei.
Unja-de-Sus, maña/a, in jud.
Mehedinti, com. rur. Retezul,
plaiul Clopani.
Linia-DealuluI, sat,jud. Argep,
170
pl. Oltuluf, pendinte de com.
rur. Barsoiul ; are o biserica.
Linia-din-Deal, sat. Vez i Cur-
teanca, jud. Argep.
Linia-din-Deal, sat, facind parte
din com. rur. Virleni, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- Linia-Mare, deal,lung de 3 kil.
latiune de 354 locuitorI ; o bi- com. Rtjletul-Vierop, pl. Vedea-
seria, fondata la anul 1882.
Linia-din-Vale, sat, facind parte
din com. rur. Dobrotinetul, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 295 locuitorf. Este
situat pe valea Oltuluf. Are o
biserica reparata la 1857 de
Oposatul dr. Ernest de la Po-
meray.
Linia-Dobre§ti, sat, cu 30 fa-
milif, jud. Argep, pl. Oltul, pen-
dinte de com. rur. Launele-d.-s.
Linia-Hanuluï, sat, cu 302 loc.
jud. Argep, pl. Oltuluf; face
parte din com. rur. Balcepti.
sati Linia
Poduldi, sat, jud. Argep, pl.
OltuluT, com. rur. Cremenari-
Flaminda. AicI este o treca.-
toare cu pod plutitor peste
nul Oltul.
Linia-Mare, sat, jud. Argep, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Uda-d.-s.
Unja-Mare saü Cretule§ti, sat,
Cu 359 suflete, jud. Argep, pl.
Pitepti, cora. rur. Crucipoara.
Are o biserica, ca hramul Sf.
Theodor, deservita de un preot
pi un cintaret.
Unja-Mare, sat, com. rur.
letul-Vierop, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatiune de 564
locuitorl. La S. catunelor Linia-
Mare l Baranepti este o biserica
www.dacoromanica.ro
LINIA-TIGANI
ziditá pe la i800 de Dita mot,
cu locultorif din comuna, pi
reparata la 1879, de preotul
Dimitrie Motescu pi enoriapf.
Unía-Mare, sat, com. rur. Al-
bepti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
d.-s., jud. Olt, cu directiunea de
la N. la S.
Linia-Mote§ti, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, com. rur. Dobrepti.
Linia-Pfiltineanu,sat, %d'Id par-
te din com. rur. Butimanul, pl.
Znagovul, jud. Ilfov. S'a infiintat
la anal 1852 de catre fostul pro-
grietar al naopiel Lu ceanca, Con s t.
Paltineanu. Locuitorif sunt totT
din catunul Butimanul.
Este apezat pe loc pes, d'a-
supra Argel Luicaneasca i udat
de la V. spre E. de apa Coadele-
Znagovuluf.
Are o populatie de 225 su.
flete.
Locuitoril s'ati improprietarit
la anul 1864, pe mopia d-lur A.
Vanicu, dindu - se 112 hec-
tare.
Numarul vitelor marf e de
145 pi al ce/or raid, tot de 145.
In sat sunt 6 fintinr, afara de
tintina Izvorul-Tamaduiref.
VezT Linia-luT-
Ciuculete, jud. Argep.
Linia-Surpatelor, sat, jud. Ar-
gep, pl. Oltul, &cinc' parte din
com. rur. Olanul.
Linia-Tome§ti, sat, jud. Argep,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. Dobrepti.
Linia-Tigani, sat, jud. Argep,
pl. OltuluT, pendinte de com.
mur. Barbatepti ; are 14 farnilii.
 LINIA-T1GÀNIA
Linia-Tiginia, sat, jud. Arges,
pl. Oltul, com. rur. Dragutesti-
SapunarT.
Linse§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni, spre V.
de satul Oniceni, la 2 kil, de
el. Este asezat pe deal $i in
apropiere de piriul Sacalusul.
Are 41 familii, saa 182 suflete,
din carl 43 contribuabili; lo-
cuesc in 45 case. Are o bise.
rica de lemn. Se lucreaza. olaria.
Sunt 296 vite mari cornute.
Lintea, cdtun, al com. Copacioasa,
pl. Amaradia, jud. Gorj, la E.
com. de resedinta. situat pe
o colina.
Are o intindere de 315 hect.,
din carl : 6o hect. arabile, 105
hect. finete, 104 hect. vie, 23
hect. izlaz $i vatra satului.
Are o populatie de 104 fa-
sa0 409 suflete, din cari
io2 contrib. ; i biserica, deser-
vitA de i preot $i un cintaret.
Locuitorii posea,: 18 plugurT,
30 care cu ,bol ; 8o vite mar'
cornute, 259 ol $i 140 rimatori;
20 stupT.
In catun se gasesc: 4 fintinT;
3 teascuri de vin.
Lintesti sati Bascovele, dat,
cu 40 familii, saa i8o suflete
jud. $i pl. Argesul, com. rur.
Bascovele. Aicl este manastirea
Bascovele saU Bascovul, interne-
lata. de erban-Vod5.-Cantacu-
zino $i reclusa acum la biserica
de mir. Afara de schit mal este
aici $i o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, cu un
preot $i un cintaret.
Lintesti, deal, spre E. de com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud.
Olt, cu directia spre S., avind
o lungime de 400 m.
Lintel (VIrful-), deal, in jud.
171.
Buza0, com. Sibiciul-d.-s., rami-
ficatie din muntele Panataul ;
serva de hotar despre com. Pa-
nataul, intre comunele Begul $i
Valea-Fintina
Lipänescu. Vezi Meteleul-Lipa-
nescu.
Lipänesti, sat, com. rur.Boldesti,
pl. Podgoria, jud. Prahova. .Are
o biserica, fondatá din temelic
la I8to, cu cheltuiala D-lor Cos
tache Ion $i Sultana Lipane-
scu, fosti proprietarT.
Ad i e resedinta com.
Lipcineasa, numire ce purta in
vechime parte din mofia Vii-
para, jud. Te/eorman, ce ir mal
zicea $i Vlanicuteanca. Cu ace-
ste dota numiri se gaseste tre-
cuta in actele de hotarnicie.
Lipcänitei (Dealul-), deal, pe
mosia Darabani, com. Darabani,
pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.
Lipia, com. rur., in jud. Buzaa,
pl. Sarater, situata la V. ora-
sului Buzan, la 81/2 kil. Limita
la N., Incepe de la Lacul-cu-Za-
logI (Virful-Balosi), de unde se
lasa in Valea-Ciobanoaia, int11-
neste hotarul mosieT Ilieasca, pe
care merge pana da in hotarul
mosiel Banceasca ; la E., din
hotarul mosieT Banceasca, con-
tinua pe hotarul mosiei Similea-
sca, pana in padurea Cringul (o-
rasul Buza.a); la S., incepe de
la Cringul $i, pe hotarul mosier
Stilpul, merge pana in marginea
cat. °dalle (com. MereT), apoi,
pe hotarul mosnenilor Mereeni,
printre diverse sfori de mosii
si vil, ajunge la cat. Valea-Pu-
tului ; la V., continua pe slem-
nea dealului Chilmiziul, care o
desparte de proprietatea mosne-
nilor Grajdaneni $i urca in vil.-
ful Balo s la Lacul-cu-Zalogi.
www.dacoromanica.ro
LIP1A
Suprafata sa e de 2241 hect.,
din care 1135 arabile, 204 pa-
dure, 16 fineata, 143 izlaz, 104
livede, 523 vie $i I16 loc sterp.
Atara de o mica sfoara de mo-
sie a statuluT, tot teritoriul este
al mosnenilor, despartit in trel
partT : Mircesti, Nocesti $i Ball-
cesti. Fie-care din aceste tru-
puri s'a sub-divizat in nenuma-
rate sforT, dupa cetele de mos-
nenT formate mal in urma, asa
ca mai la fie-care pas esti tu-
teo nota proprietate. Pamintul
e ses fertil ; in partea de N.
are dealuri acoperite de vil, li-
vezi $i .pAdure. E pusa in con-
tact cu comunele : Buzaul, Me-
rei, Gura-Saratei, Valea-Teancu-
lui, prin drumuri naturalé ; lar
Cu soseaua nationala, prin calea
comunala Lipia-Cracanata, prin
cat. ()M'e.
Com. e formata din catunele :
Ciob a n oai a, Lipia, Cu sub-diviziu-
nile : Hoizanul $i Saragelele,
Nenciul ca sub-diviziunile: Ceaus-
Tatu $i ValeaPutuluT, avin d o
populatie de 2310 locuitori, din
care 429 contribuabili ; locuesc
in 496 case.
Vite sunt : 696 bol, 219 vaci,
144 vitei, 183 caT, 59 Tepes 7
capre 665 porci, StupT sunt 30.
MeserlasT sunt : 7 lemnarr, 68
butnarT, 4 croitorT, 6 cizmarr,
8 fierari, 2 cojocall.
Are o scoall de bletT, fre-
cuentata de 66 elevi pi una de
fete, cu 44 eleve. Biserici sunt
4, cu 3 Precti, 4 cintareti $i
2 paracliseri. Catedrala e cea
Cu hramul Sf. Nicolae. arciu mi
IO. Casele sunt confortabile $i
carate.
Com, e foarte vechie $i in se-
colul XVI exista. Pe la 1590
era locuita de cetele de mos-
nenT din Siliste : DrAgostesti,
Mircestl, Zmedesti $i Arcanesti.
In timp de invazil a fost pus-
tiit5., dar locuitorii, care se re-
 LIPIA (MO§EM)
tragead in padurile de pe mun-
tele Capreanu, reveneati indata
ce se stabilea ordinea. De la
1812, a fost ferita de tntimplArT
nenorocoase §i a§a a putut pros-
pera.
Se vede ca. locuitoriT de pe aci
n'ad avut tot-dea-una buna re-
putatie. Cuvintul clipiany serva
In jud. Buzad, pentru a inchipui
pe omul : §iret, minciunos, In-
§elator, Ira scrupule.
Lipia (Mo§e§ti), ca/un de ree-
dinta al com. Lipia, jud. Bu-
zad, cu 1780 locultori §i 371
case. De dinsul se alipesc c5.-
tunwle Hoizanul O Sarage-
lele.
Lipia, sat, in jud. Ilfov, pl. Zna-
govul, fletad parte din com.
rur. Lipia-Bojdani. E situat la
S. de Gruiul, pe malul drept al
riulul Ialomita. Locul coprins
intre sat 1 riul Ialomita este
zmircos. La S. se marginWe
cu padurea Balta-Neagra.
Suprafata totalá a satuluT e
de 1507 hect., cu o populatie
de 752 locuitorT.
Statul are 1177 hect. O lo-
cuitoriI 330 hect. Statul cultiva
prin arendail saT 66o hect. (7
sterpe, 6o izlaz, 450 padure).
Locuitorif cultiva tot terenul.
Are o biserica, deservita de
I preot i I cintaret.
Comerciul se face de 6 per-
soane.
Numarul vitelor marl e de
335 i al celor miel de 592.
Lipia (Poporul), mofie, in jud.
Buzad, com. Merei, proprietate
a mo§nenilor din com. Merei.
Are 764 hect., din carr 200 ara-
bile, 52 izlaz, 43 padure, des-
partita in sforile : Scoarta, Ni-
sipoasa, Lespezile §i Chilmiziul,
345 vie, 26 livezr, restul sfoara
Baxbuleanca i locurl sterpe.
172
Lipia (MArcuta), sfoard de mo-
fie, in jud. Buzad, com. Lipia.
Lipia-Bojdani, com. rur., pl.
Znagiwul, jud. Ilfov, situata la
marginea de N. a judetuluT, la
N. §i la 46 kil. de Bucure4i,
ling5. riul Ialomita.
Se compune din satele: Boj-
dani, Bira, Coadele, Dobrosqti,
Fundul, Ghermane0, Gruiul,
Lipia, antul §i Turbati, cu o
populatiune de 5242 locuitorT
(impreunä cu calugariT de la
manastirea Caldaru§ani), din carT
870 contribuabill; locuesc in
1211 case O 9 bordee.
Suprafata total a com. e de
12948 hect. Proprietatea e a sta-
tuluT, care poseda 9970 hect. §i
locuitoriT, mi ad 2979 hect.
Statul cultiva prin arend4T
sli 5957 hect. (423 hect. izlaz,
3540 padure O 50 sterpe). Lo-
cuitorif cultiva tot terenul.
Are 8 bisericl : la Bojdani,
Coadele, Dobrosqti, Gherma-
nqti, Gruiul, Lipia, Turbati O
manastirea Caldarup.ni. Aceastä
comuna., cu pamint fertil, cum
e acela de pe malurile Ialomi-
teT, e una din comunele ruraie
din judet din cele mat imbel-
Figate.
Vite sunt : 745 caT O Tepe, 6
armasarT, 1447 boT, 719 vacT,
116 vitel, 9 bivoll, 62 capre, Lipitorilor (Lacul-), Mc, in jud.
3620 ol i 374 rimatorl.
Locuitoril poseda : 386 plu-
gurT ; 281 cu bol O 105 cu cal;
66o care O carute : 437 cu bol
i 223 cu cal.
Comerciul se face de 33 cit.-
ciumarT O I hangid.
Improprietaritl sunt 874 lo-
cuitorl §i neimproprietaritT, 521
locuitorT.
Budgetul com. e de 12858
Id la veniturl §i de 11674 Id
la cheltuelY.
Lipia-Bojdani, mofie, a statuluf,
www.dacoromanica.ro
LIPNITA
pendinte de manastirea Calda-
ru§ani, jud. Ilfov, arendata cu
14100 leT anual, impreuná Cu
trupul Brinzeasca, afara de Sur-
lari §i Helqteul, lasate in folo-
sinta manastireI.
Lipianca, numire, care se mar
da mofief Balaia, din jud. Bu-
zad, com. Gheraseni.
Liplanca, sfoard de mofie, in
jud. Buzad, com. Tabar4ti, cat.
Galbinapl ; are o intindere de
130 hect.
Lipicul, sat, cu 50 familiT, sad
120 suflete, jud. Argq, pl. Pi-
te§ti, facind parte din com. rur.
Sapata-d.-s.; are o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, deservita
de un preot.
LipienI (Sforile-Mo§nenilor-),
mofie, In jud. Buzad, cat. Taba.-
r4ti; are 450 hect. posedate
in devalm4ie de MovieniT Li-
pienT, din cat. Lipia O Valea-
TeanculuT.
Lipitoarea, virf de munte, din
culmea Joitel, In plaiul Lovi§tea,
jud. Arge, cu o lnaltime de
1964 m. d'asupra niveluluT Ma.-
ril-Negre.
Buzad, com. Magura, cat. Un-
guriul, continind pqt1 O lipitorT.
Lipnita, com. mur., pl. Silistra-
Nota, jud. Constanta.
Este situata in partea de V.
a judetuluT, la mi kil., spre V.,
de orapl Constanta, capitala
districtulur i in cea de N. a
plaseT, la zo la spre N.-E. de
ora5u1 Ostrov, reqedinta oco-
luluT. Comunele invecinate:sunt:
Unja, la 5 kil., spre N.-V.;
Ghiuvegea, la 5 kil., spre S.-E.;
Satul-Mare, la 8 kil., spre N.;
LIMITA
Oltina, la 8 kif., spre N.-E.;
Garvan, la 7 kil., spre S.-V.;
Girlita, la io kil., spre V.
Se margineste la N. cu com.
rur. Satul-Noti, de care se des-
parte prin valea Coslugea
adiacenta el, valea Iroftie ; la
E., cu comunele Oltina, Ca-
ranlic i Ghluvegea, despartin-
du-se de cea prin lacul
Oltina, bälile Ciamurlia i Iort-
mac, de cea d'a doua, prin
valea Ghiuvagea, lar de cea d'a
trela prin valea Dermen-Ceair ;
la S., cu com. rur. Garvan, de
care se desparte prin dealurile
Sirt-Iol-Bair si Curdelii- la V.,
cu comunele Girlita i aula,
separindu-se de cea d'intila prin
dealul Scorci, de cea de a doua
prin culmea Coslugea.
Relieful soluluI este acci-
dentat de culmea Coslugea, cu
ramificatiunile sale. Movilele
sunt numeroase artificiale,
aü servit odinioara ca locurl de
inmormintare, ca puncte de ob-
servare si orientare; toate sunt
aeoperite cu iarba.
Val sunt numeroase ; lusa
prea putine aa apa si aceasta
numaI in timpul ploilor, toamna
primavara, si dula topirea
zapezilor.
Pe teritoriul comund se afla
Iezerul Oltina, la N.-E., a carel
parte meridionall, care acoperita
In bunä parte cu stuf i insule
plutitoare, formate de iarba.
plante acuatice, apartine comu-
nei ; contine peste ce se consuma
in localitate; este prelungit la
S. cu dota baltl: Ciamurlia
Iortmac ce aa malurile ridicate
Si sunt acoperite in toata Intin-
derea lor cu stuf.
Se compune din dota catune:
Lipnita, resedinta, asezata in
partea S., pe valea Lipnita, in-
chisa si dominata la S. si E.
de dealul Sirt-Iol-Bair, lar la V.,
de movilele Caragia i Almali-
173
Cula ; sat strins, cu un aspect
placut. Coslugea, in partea N. a
comund, pe valea Ghiol-Ceair,
la 3 kil., spre N.-V. de rese-
dinta, dominat la V. de dealul
Coslugea, la E. de dealul Curt-
Orman, are un aspect mal fru-
mos ca precedentul, avind case
bine zidite i inconjurate cu gra-
dinI i livezI. Suprafata totala a
comuna' este de 5073 hect., din
carI 329 hect. vetrele celor 2
sate, lar restul impartit intre stat
cu proprietariI, carr pose& 728 Lipova, com. rur., jud Vasluia,
hect. si loc. carl ad 4016 hect.
Populatiunea este de 302 fa-
saa 1272 suflete: 677 bar-
batl, si 595 femel : 614 necAsà-
toriV, 552 casatoritI, 24 vaduvT,
2 divortatl; 1272 cetatenI ro-
m'in!: 1268 ortodoxT, 3 protes-
tantl, I mahomedan ; 681 agri-
cultorl si meseriasI, 2 comer-
ciantl.
Sunt 468 contribuabilT.
Are dota bisericI, una in ca-
tunul Lipnita, cu hramul Sfintli
ImparatI, si a doua in catunul
Coslugea, cu hramul Sfinta Trei-
me ; sunt deservite de 2 preotI,
si 2 cintaretl. Este $i o geamie.
ScolI sunt dota, rurale mixte,
cite una in fie-care catun, con-
duse de 2 invAtatorr i 2 tnva0-
toare i frecuentate de 96 elevY.
LocuitoriI posea : 127 plu-
gurI, 234 care si cdrute, 127
grape de fier ; moara cu aburl
si 5 morI de vint.
Sunt peste 3400 capete de
vite, mal cu osebire oI.
Budgetul comunel e de 5673
lei la veniturI i 4484 leI la
cheltuelI.
Calle de comunicatie sunt:
calea judeteara Ostrov-Medjidia,
care trece prin sat ; apoi dru-
murl vecinale si comunale, care
unesc cätunele futre ele si cu
satele invecinate ca Oltina,
Cisla, Garvan, Cuingiuc, Girlita,
etc.
www.dacoromanica.ro
L1POVA
Lipnita, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, cat. de rese-
dint.S. al com. Lipnita, asezat in
partea de N. a plaseI si cea
centrall a comuner, pe valea
Almalicul saa Lipnita ; are o
intindere de 2103 hect., din care
121 hect. ocupate de vatra sa-
tuluI, cli o populatie de 237
familii, 675 suflete, in maioritate
Romini; care locuesc in 125
case.
la 43 kil, de orasul Vasluia
la 7 kil. de Pungesti, resedinta
plasel. Are forma una drept-
unghia, fiind inconjurata de mal
multe dealurf, carr in partile de
S., V. si N., formeaza hotarele
sale, lar in partea despre E., se
prelungeste un ses, care la sa-
tul si com. Dragomiresti din
jud. Tutova, se uneste cu se-
sul Tutovel.
Comuna se compune din ur-
matoarele sate :
Lipova-Razesi, de care tin
micele catune : Petrascani, Valea-
SatuluY, Hentesti, ropusocul si
Popesti ;
Valea-Caselor, de care tia ea-
tunele: Valea-Maruld, Costisa
si Dracoaia ;
Valea-Mosneagulur ;
Mijlocul.
Toate aa o intindere de 3088
hect., din care 499 hect, pa-
dure si 1360 loc de cultura,
finat, imas, ale proprietatel, lar
1299 hect., ale locuitorilor, si
43 hect. vil si livezI.
Are o populatie de 355 fa-
salí 1209 suflete ; are 2
biserid, C11 I preot si i cinta-
ret; un schit lipovenesc; o
scoala ; o moara de apa; i iaz ;
circi ima.
Vite : 298 vite marT cornute,
7 bivolf, 710 oI, 25 capre, 95
cal* si 136 rimatorl.
Budgetul comunel e la veni-
 LIPOVA
turf de 2172 leT, 87 banT, iar la
cheltueli, de 2089 leT, 86 banT.
Locuitorif poseda : 37 plugurr
si 36 care ca boT, lo plugurT
si 22 cArute cu caT.
Su nt go stupT cu albine.
Lipova, 'fria, ce vine din jud.
Vasluia, infra In jud. si plasa
Tutova, pe la com. Dragomi-
resti ; udá aceasta com. si se
varsa in piriul Tutova, de a
stinga, din jos de satul Drago-
miresti.
Lipova - MänastireI (Valea -
HogeI), sat, In partea de N.
a com. Doagele, plasa Racova,
jud. VasIuia, situat parte pe
coasta dealulur ca acelasl nume,
lar parte pe yes. Are o suprafata
de 1166 hect., din care 429
hect. padure si 278 loe de cul-
tura, finat i imas, ale locuito-
rilor.
Are o populatie de 125 . fa-
sail 561 suflete.
In Lipova este o biserica, ca
preot si un eclesiarc. Aceasta
biserica s'a zidit la 1840 de ca-
tre Toma Cozma i pana la
secularizare a fost schit in care
locuiaa 60 calugari, cu i egu-
men i cind era pendinte de ma-
nastirea NeamtuluT. Dupa secu-
larizare, acest schit a fost pre-
facut in ospicia pentru saracT
si de la 1871 stramutindu-se
ospiciul la Rachitoasa, in jud.
Tecucia, a ramas ca sirnplä bi-
serica de mir. Dependintele,
zidul si clopotnita, sunt aproape
In ruine.
Este o scoala., infiintata in
1882, intretinuta de comuna si
frecuentata de 20 elevT.
Vite: 281 vite mad cornute,
769 ot, 5 capre, 36 car si 32
rito AtorT.
LocuitoriT posea: 8 plugurT
si 46 care cu boT, 12 carute cu
caT; 97 stupT.
174
Lipova-Razel, sat, in partea
de E. a com. Lipova, pl. Ra-
coya, jud. Vasluiú, situat pe un
platoa ce se prelungeste spre
N., pana aproape de culmea
dealuluT Racova, ce desparte
com. Lipova de Girceni.
De acest sat tin si micele ca-
tune: Patrascani, Valea-SatuluT,
Hentisti, Popusocul i Popesti.
Se intinde pe o suprafata de
886 hect., din care 71 hect. pa-
dure si wo hect. loc de cultura,
finat, imas, ale proprietatel, iar
715 hect. ale locuitorilor razesT
carl posea si 40 hect. vil
livezT.
Are o populatie de 233 fa-
milif, saa 689 suflete.
Este resedinta comunel ; si are
o scoala, infiintata in anul 1869,
frecuentata de 32 elevl ; o bi-
facuta de leqin de stejar
la 1834, deservita de i preot
si 2 cintaretr; o circiuma.
In partea de E. a satuluT,
este un platoa, numit Patras-
cani, ce, se zice luat nu-
mele de la Patrascu, un logofat
al luT tefan-cel-Mare.
Spre S. de sat, aproape de
piriul Lipova, este si astazI o
Rutina, numitaFintina-DoamneT,
lar spre V. de fintina este
local numit Beciul-DoamneT, se
zice ca atit Rutina cit si beciul,
sunt facute de pe timpul luT
tefan-cel-Mare. In local acestuT
becia, pe la 1883, niste locu-
itorT, sapind, la o adincime cam
de stinjen, n'ad dat de
cit de nasip ; batrinif fusa spun
ca daca s'ar salpa mal adinc,
s'ar da de urmele beciuluT.
Vite : 164 vite marT cornute,
7 bivolT, 390 oT, 38 cal si 36
rimatorT.
Locuitorif posea : 18 plu-
guri si 25 care cu boT, 6 plu-
gurT si 12 carute ca cal; 66 stupT.
Lipovanul, iaz, pe mosia Cos-
www.dacoromanica.ro
LIPOVXTUL
testi, com. Costesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani.
LipovanuluI in
suprafata de 12 hect., pe mo-
sia Hatcauti, com. Mitocul, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.
com. rur., in partea
de S. a plaseT Crasna, judetul
Vasluia, la 19 kil, de orasul
Vasluiti si de 42 ldl. de Coda-
esti, resedinta plaset, situata pe
dealud, vaT i esurl, futre co-
munele : Deleni, Munteni-d.-j.,
orasul Vasluia si com. Orgoesti
din jud. Tutova.
E formata din satele : Lipo-
vatul, Corbul, Bolboca si Zi-
zinca, pe o intindere de 6916
hect., din care 1876 hect., aco-
perite de padurT si 3106 hect,
pamint de cultura, finet, imas,
apartin statuluT, lar 1935 hect.
sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 569 familiT,
saa 1741 suflete, din care 73
familir RusT romanizatT si 4 fa-
Infla EvreT; 3 bisericT, deservite
de 3 preotI si 3 cintaretT; o
scoala; o moara ; 4 circiumT.
Comerciul se face de 6 per-
soane.
Vite : 707 vite mad cornute,
304 oT, 77 cal si 285 rimatod.
Budgetul com. e de 2320 leT
la veniturT si de 2275 leT, 23
banT la cheltuell.
Locuitoril posea : 117 plu-
gurl cu bol si I ca cal; 260
care cu bor i 19 carute Cu
cal; 180 stupT.
Lipovitul, sat, in centrul com.
Lipovatul, pl. Crasna, judetul
Vasluia, situat pe coasta dea-
luluT Fagadaul, spre S.-E., pe
coasta dealuluT Suceveni, spre
S.-V. si pe coasta dealuluT Li-
povatul, spre N.-V.; pe o su-
prafata de 3126 hect.f din care
673 hect. loe de cultura., finat,
 LIPOVÄTUL
imas si 1393 hect. pOdure, pro-
prietatea statuluT, iar 106o hect.
ale locuitorilor.
Are o populatie de 292 familii,
saú 1234 suflete.
Este resedinta comuneT ; are
o scoalA, infiintatl in 1868, fre-
cuentatl de 45 elevi ; 2 biserici,
deservite de 2 preotT si 2 din-
tAretT, din care una e ziditO
de cAlugAril greci, pe la 186o,
iar a doua este de lemn, avind
o vechime de peste 400 anT,
despre caxe se zice ca a fost
construitg de un cioban.
Sunt 2 circiume.
Mosia este proprietatea sta-
tului.
Vite: 385 vite marT cornute,
250 oT, 40 cal si 150 rimAtorT.
LocuitoriT posedA 64 plugurT
I00 care cu bol, I plug si
io cOrute cu caT ; 120 stupT.
In acest sat s'a asezat Bog-
dan-VodA, cu o parte de oaste
moldoveneascA, in rAzboiul ce a
avut cu Alexandru-VodA, fiul
luT Ilias, care era ajutat de LesT,
pentru a relua scaunul domnieT.
De aicea Bogdan, a purtat
prin codri din loc in loc oastea
leseascA, pAnA in apa Birladu-
luT; apoi lAsindu-se in jos, in
Valea-CrasneT, de-a stinga
luT Birlad si acolo dindu-se 131-
tAlia, Bogdan a fost invins.
Lipovitul, deal, se intinde de
la V. la N., intre satele Lipo-
vAtul i Corbul, com. LipovAtul,
pl. Crasna, jud.
Lipovitul, vale, se intinde de
la S.-V. spre N.-E., printre dea-
lurile : Suceveni, Fundoaia, FA-
gAdlul i Zizinca, com. Lipo-
vAtul, pl. Crasna, jud. Vasluiti ;
are o lungime cam de 9to
kil. ; prin ea trece pirtul But-
nariul.
Lipoveni, sat, in jud. Neamtu,
175
com. Silistea, pl. Bistrita, numit
ast-fel din cauza populatiund
sale pritnitive, earl era com-
pusg din LipovenT adusT si a-
sezatT ad i de care S tefan-cel-
Mare.
Lipoveni, fost sat, in jud. Ialo-
raita, plasa Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Bordusani. Ur-
mele acestuT sat se mai vb.d
intre satele LOteni i Bordusani-
Mier.
Lipoveni. VezT Cristesti, sat, com.
Cristesti, jud. Botosani.
Lip ovenilor (Glrla-), in
jud. i p/. Tulcea, pe teritoriul
com. Moru-Ghiol, i anume pe
acela al at. DunAvAtul-d.-s.; se
desface din bratul Sf. Gheorghe,
ceva mar spre E. de satul Moru-
Ghiol; se indreapt5. spre E., avind
o directiune generalA de la E.-
V. la S.-E., brazdind partea de
E. a pl. si a com.; se varsA in
gira DunAvAtul, ce-va mal sus
de satul DuravItul-d.-s.; are o
lungime de 31/2 kil. ; e putin a-
dincl i curge numal prin stuf.
Lipovul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, la 30 kil. de Cra-
iova si la 9 kil, de resedinta
plaseT, Segircea.
Este asezatO pe sesul DAs-
nAtuiului, pe ambele malurl ale
riuluT DAsnAtulul i in apropiere
de Dealul-Robuluf, renumit pen-
tru vii, de pe lunca DAsn-Atu-
iulul.
Se invecineste la E. cu com.
CerAtul, despArtità prin unja de
hotar ; la V., cu com. IntorsA-
tura, despArtitA prin pOdurea
DomeniuluI CoroaneT, numità
RAdulea ; la N., cu cAtunul SAl-
cuta, din com. CalopArul, des-
pArtitO prin Buff de hotar.
Limita linieT de N. incepe de la
E. proprietAteT StatuluT, Rado-
www.dacoromanica.ro
L1POVUL
vanul, merge spre E. prin ca-
pAtul de N. al proprietateT d-luT
Nicolae Romanescu, al mosiilor
d-luT Stefan VlAdoianu si Do-
meniului Coroanel prin Valea-
Rea, pAnä in drumul Craiovel.
Limita linieT de S. incepe de
la E. proprietAter Eforier Spi-
talelor Civile si merge in linia
dreaptA pAra in proprietatea
d-luT Virvoreanu.
Limita linieT de E. merge pe
Rugg. proprietatea d-luf Geblescu ,
a statuluT Malaica, pe dru-
mul Craiovel, pAna in Valea-
Rea.
Limita linieT de V. incepe
din proprietatea d-lui Amza Pro-
topopescu, merge pe lingO pro-
prietatea Eforier Spitalelor Ci-
vile si pe Rugg a statuluT Ra-
dovanul, pana ajunge in Valea-
Rea.
Se mArgineste la N. cu Dea-
lul-RobuluT, acoperit cu vil, pa-
durT de girnitO cer, cu izlaz
pentru pOsunatul vitelor. InAl-
timea dealuluT este de 70 m.
Com, este udatA de riul DAs-
nAtuiul, care izvoreste din Pis-
cul-Negru, din jud. Mehedinti,
.atinge teritoriul com. la E. el-
tunul Radovanul, merge drept
spre E. pAnA in Malaica, pen-
dinte de com. CerAtul, apoT se
indrepteaa. spre S. si se vars5.
in Balta-Popei, intre comunele
Cima i Plosca. In drumul sA5
prin com., desparte cAtunele
Lipovul-d.-s. de cAtunele Lipo-
povul i Calomfiresti. In dreptul
celor dota d'intiiti cAtune se
aflA cite un pod.
Se compune din trei catune :
Lipovul, in centru, care este
cAtunul de resedintA ; Lipovul-
d.-s., la 2 kil. 260 m. de cAt.
de resedintO, asezat pe Valea-
DAsnAtuiuluT; Calomfiresti, la N.
de Lipovul, i chiar allturi de el.
In vechime com, se numea
Lipovul - Unguresc; s'a fondat
L1POVUL
de niste rominT ArdelenT din
Lipova, la anul 1815, de unde
numele com. de Lipovul, lar
pentru cd emigrantiT eraa nu-
mitI de satenT Ungurenr, com. a.
primit numele de Unguri. Mal
pe urma s'a fondat catunul Li-
povul-Rominesc, care inainte se
numea Tuturoaele si era asezat
putin mal la V. de actuala vatra.
Calomfiresti a fost fondat la
anul z880 de insurAteT. Rese-
dinta a fost atit tn Lipovul-Un-
gureni, cit i Lipovul-RomInesc
si in Intorsura, cind aceasta
fácea parte ca catun din com.
Lipovul.
In cat. Lipovul-Rominesc se
vad silistele catunului Tut.iroa-
ele, ce faceara parte din acea-
sta com. In apropiere de aceste
siliste se afla magura, numita
Magura-BäldaluiuluT.
Spre E. apei Dasnatuiulut se
afla un sant ce duce la Ceta-
tuia, din com. Ceratul.
Populatia comuna este de
1644 suflete, cart locuesc
173 case si 196 bordee.
Dupá legea rurala din 1864
sunt 168 impamInteniti, lar dupa
legea din 1879 sunt 135 insu-
rateT.
In cat. Lipovul- de-Sus se liad
urmele une cetati de pamlnt;
de asemenea se gasesc in toata
com. urme de cetatt, movile,
gropT adinci, etc.
In cat. I.ipovul se afta o
biserica de carämida, doul schi-
turT, din carl unul de caramida,
despre care se zice ca este
facut de haiducT si care azI
este ruinat cu totul si un alt
schit de lemn facut de locui-
torl. In Lipovul-de-Sus, linga
schit, se ata cimitirul satuluT.
Este o scoala mixta in Li-
povul, ce functioneaza din 1883,
conclusà de un invatator
intretinuta de cona. si de admi-
nistratia Domeniulur Coroper.
www.dacoromanica.ro
176
Are 8'/2 hect. Orina. Localul
e construit cu cheltueala Do-
meniulur Coroaner.
Suprafata comunet este de
11783 pog., din care 9731 pog.
arabile, 6o finete, 640 hlaz, 30
loc sterp si 601 padure.
Mosiile de pe teritoriul co-
mune sunt:
a. Parte din domeniul Segtr-
cea al CoroaneT, cu o suprafata
de 5600 pog. pamInt arabil si
Cu un venit de 90000 let. Ina-
inte apartinea statuluT, lar acum
CoroaneT.
Proprietatea statului Ra-
dovan, numita i aluiul, aren
data. anual cu 9950 lèl.
Proprietatea d-luT N. P.
Romanescu, care are 450 pog.
arabile si aduce aren& anuala
de 6000 leT.
Proprietatea d-luT Stefan
Vladoianu cu o arencla anuala
de 8000 leT si o suprafata de
450 pog. arabile.
Delimitarea locuitorilor din-
Lipovul, cu o suprafata de
1278 pog.
Delimitarea locuitorilor din
Lipovul-de-Sus, cu 398 pog.
Delimitarea locuitorilor din
Calomfiresti, cu 1485 de pog.
In total, un venit de 94830 leI,
da(' pentru cele 3 delimitar!,
cari apartin locuitorilor.
Paclurl : Radulea, in com.
Lipovul, proprietatea Dome-
niuluT Coroanel, are o supra-
fata de 108 hect.; Lunca-din-
Vale, tot pe Domeniul CoroaneT,
de 37 hect.; Radovan, padurea
statulut, de 75 hect.; Lipovul-
de-Sus, cu 15 hect., se gaseste
In cat. cu acelasi nume i apar-
tine d-lui Romanescu. Padurea
d-luI VlAdolanu are o suprafata
de 15 hect. Aceste padurr sunt
compuse mal ales din : girnita,
cer, stejar, ulm, corn, frasin,
jugastru ; predomina stejarul
gtrnita.
L1POVUL
Viile ati o intindere de 183
hect. si dati vin rosu; se gasesc
pe mosia Domeniulul CoroaneT
si pe aceea a d-luT N. P. Roma-
nescu.
In scoala comuneT se lucreaza
ltnA, in, cinepa, in atelierul de
funii; tot in scoalä se afla un
atelier de lemnarie i unul de
fierarie.
Sunt 2 morT pe 1.'1111 Dasna.-
tuiul, una a d-luT Alexie Ursu
si una a d-lui P. I. Olteanu.
In comuna se afld o stina la
care se aduna oile locuitorilor
din Lipov.
- In Calomfiresti se af1A un ciz-
mar i un fierar. In Lipovul, un
zidar, a cizmar si 4 fierari.
Comerciul se face in com.
de 8 persoane.
Venitul anual al com, e de
lel 3271, banT 72 ; iar chel-
tuelile, de 2468 la
Lipovul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, com. Lipovul, cu re-
sedinta primarier. Are 758 su-
flete: 394 barbatt si 364 femeT.
Locuesa in 91 case si 81 bor-
dee. Stia carte 33 persoane.
Are o scoala mixta, ce functio-
neaza. din 1883 si este Intretinuta
de comunA si de administratia
Domeniului Coroaner, care a
cheltuit 12000 leT cu construirea
localuluT. E conclusa de un In-
vatator i frecuentata, de 29 baetl
si 5 fete din Lipovul, 19 baett
si 8 fete din Calomfiresti
din Lipovul-d.-s.
Are o biserica de zid, cu hra-
mul Sf. Dumitru ; tret ateliere,
unul de fierarie, altul de lem-
fiarlei unul de fringhierie.
MeseriasT sunt : 4 cizmarr, 4
fierarl i i zidar.
Sunt 3 circiumi.
Lipovul, mo,vie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Li-
povul, cu o suprafata de 450 pog.
 LIPOVUL-DE-SUS
si Cu venitul anual de 8000 ler,
apartinlnd d luí stefan VIAdo-
ianu. Pe d'irisa se gAseste si
pAdure de vr'o 15 hect.
Lipovul-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul,
cu 244 suflete: 124 bArbatT, 120
femer. Locuesc in 37 case con-
struite din cArAmidA si din pa-
lente si 33 bordee.
Ad se afll un schit ruinat, o
cetAtue de pAmint, silistea nu-
mita Tuturoaele, precum si MA-
gura - BA1dAluiuluT si MAgura-
IepeT.
arciumr sunt 2.
Lipovul -Radovanu, mofie, a
StatuluT,situatA pe teritoriul
comuner Intorsura, plasa Balta,
jud. Dolj. PAnA la secularizarea
averilor mAnAstirestr, mosia a-
partinea mAndstird CAluiul, din
jud. Romanati. Se arendeazA
Cu 9950 lei anual.
Lipovul - Rorninesc, fost sat,
pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul,
jud. Dolj, situat ceva mar spre
V. de actuala vatrA. Se mar
numea Tuturoaele.
Lipovul- Ungureni, nume ce
purta mal nainte com. Lipovul,
jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc.
Lipsea, pi« izvoreste din mun-
tele ClAbucul, jud. BacAO, plasa
Trotusul, com. MInOstirea-Ca-
sinul, curge spre S. si intrA in
jud. Putna. In cursul säil supe-
rior face hotax intre Transil-
vania si jud. BacAti, in coltul
de S.-V. al judetulur.
Lisa, com. mur., in jud. Teleor-
man, pl. Marginea, la extremi-
tatea de V., 'filtre valea Du-
nOrei si gura vAir Duhna, la
punctul unde aceasta dA in Va-
lea-CAlmAtululur.
61278. llanas Diatiossar Geograto.
177
Se invecineste la N. cu Pia-
tra, la S. en com. VinAtori, la
E. cu com. Viisoara si la V.
cu valea Duhna.
Din dealurile din partea dreap-
tä a váli Duhna curg abundente
izvoare de apA, cari dail nastere
unuT Ornas cu numele Duhna,
din a cOrur apl cultivatoril de
zarzavaturr se servesc pentru
irigatiunea pAmintulur.
Piriul CAlmáltuiul udá partea
despre N. a comunei, formind
limita despre comunele Piatra,
Viisoara si VinAtori.
PAmintul este de o fertilitate
exceptionall Din baltA se scoate
o cantitate insemnata de peste.
Numeroase turme de or vin adi
la iernatic. Balta convine multA
papurA si trestie, lar viile dala
vin mult si bun.
Pe teritoriul acestei com. se
gAsesc bogate cariere de pretris.
Cea mar importantA este cea
de pe valea Duhna, pe coasta
dealulur din stinga. De aci se
scoate *tris pentru sosele. Lo-
cuitoril numesc aceastA vale
Stringea.
Suprafata comuna este de
5315 hect., dintre cari proprie-
tatea d-ner Zoe Slätineanu ocu-
pA o Intindere de 4480 hect.
pamtnt arabil, lar restul de 400
hect. este bala, stufis, izlaz si fi-
nete.
Locuitori improprietAritr sunt
In nurnAr de 145, posedind o in-
tindere de 350 hect. Pe dealul
numit Geroasa locuitorir all 981/2
hect. viT, carT produc vin foarte
bun.
Populatia comund este de
276 familiT, satl 1025 suflete,
din carr 159 contribuabilr.
Are: o scoalA, condusl de un
invItAtor si frecuentatà de 44
elevI; o bisericA, Cu 2 preotT
si 2 cintAretT ; o moarl cu a-
burr.
Vite sunt : 258 cal, 587 vite
va zr.
www.dacoromanica.ro
LICOTEANCA
cornute marT, 2265 vite raid
si 153 poni'.
Budgetul comund e de ler
3565, banT 88, la veniturr si de
leí 2922, banT 49, la cheltuelT.
COI de comunicatiune sunt :
la S. spre com. VinAtori, spre
Viisoara la E. si spre Piatra la
N.; pe sosele vecin ale si pe calea
mixt1Turnu-MAgurele-Zimnicea.
La S., pe partea dreaptA a
sose/er, se aflA mAgura Buga-
Brincoveanul precum si restu-
rile uncí intAriturr de pAmint.
MAgura Buga are o indltime
de peste io m., lar ocolul el la
bazA este cam de 300 m.
In partea de V., la depAr-
tare de cltr-va kil., se aflA ve-
chiul drum al Alexandrier, nu-
mit si Drumul-Poster, pe care
se comunicA si astIzT.
Lisa, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Marginea, proprietatea d-ner
Zoe SlAtineanu. La fixarea gra-
nitelor rominestr, se gAseste
citatA aceastA mosie de Dio-
nisie Fotino, ca hotar despre
DunAre. Pe la 1741 era tot pro-
prietatea familier SlAtinenilor.
Li§te§ti, vechie numire a di-
tunului Agudul, com. Vernesti,
jud. BuzAO.
Listesti-Agudul (Lesculeasa-
Voineasca), mofe, in jud. Bu-
zOti, clt. Vernesti, com. Agudul,
zisä si PAstoaica; are 230 hect.,
mare parte arabile.
Liscoteanca, mofie, jud. BrAila,
pendinte de com. Filiul ; e 2m-
pArtit6. in trer. Proprietatea D-lur
Al. Lens-Filipescu, cu o supra-
fatl de 1150 de hect. si 12000
Id venit ; a Eforiel Spitalelor
Civile din Bucuresti, 2000 hect.,
cu 21000 leI venit; a mosteni-
torilor Satnoeni, 90 hect. si
1800 leí venit.
23
 1,1COTEANCA-CARXMIDARI
Livoteanca - Cárfimidari, tir-
lä, jud. Braila, la 3 kil. spre
N.-E. de satul Filiul, in partea
de E. a com. Filiul, situatá pe
muchea platouluT de N. a. ju-
detuluT. Vatra sa e de 8 hect.,
Cu 38 case, populate de 138
suflete.
Vite: 220 vite cornute, 90
cal, 630 oT si p5 porcI.
Li§coteanca-Satnoeni, sat, jud.
Braita, la 4 kil. spre N.-E. de
satul Filial si la 1 kil. spre E.
de Liscoteanca-Caramidari, tot
pe muchea platouluT de N.
Are o populatie de 27 fa-
miliT,san 105 suflete. Vatra
satuluT e de 12 hect.
Vite : 649 vite marT cornute,
140 caT, 626 oT, si 6o rima-
torl.
Li§covul, pi« izvoreste din
com. Schineni, jud. Tutova,
curge de la N.-V. spre S.-E.,
uda teritoriul com. Schineni si
Blagesti si se varsa in piriul
Elanul, de a dreapta, pe teri-
toriul jud. Covurluin.
Li§itarul, tezer, jud. Braila, si-
tuat la S.-E. de Tezerul ser-
banul si curgind in Titcovul.
Lipa-cu-Sfirciuti, sat, pe mo-
sia Cu aceeasT numire, com.
Suharau/, pl. Prutul-de-Sus, jud.
Dorohoici, Cu 172 familiT san
61r suflete.
Proprietatea este a erezilor
defunctuluT Anastase Basota si
InstitutuluI Basota de la Po-
mirla.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Mihail si Gavril, cu 1 preot,
2 cintareti si I paracliser ; este
de zid, fama de satenT in I8io,
A refacuta in 1843 de Basota,
proprietarul mosieT, dindu-I si
al doilea hram, Sf. Anastase.
SateniT improprietaritT an 386
178
hect. 69 arif pamint, iar pro-
prietatea mosieT 1446 hect. 52
axil cimp sí 143 hect. 22 arif
padure.
IazurT sunt 2, intre carl acel
numit al-Rachitilor, In suprafata
de ni hect. 46 ariT, cu peste
si rae!.
Sunt 4 pog. de vie.
DrumurT principale: acel de
la Dorohoin la Darabani si
acel de la Herta la Saveni.
Hotarele mosieT sunt : Su-
haraul, Mlenauti si Havirna.
Li§teava, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-j., com. Grindeni, cu 871
suflete : 412 barbatI si 459 fe-
meT. Locuesc in 86 case si 74
bordee. Copia din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Grindeni,
ce este la 2 kil.
Acest sat are silistea Visa,
care este pe mosia Sadova.
Are o biserich, cu hramul Sf.
Nicolae, care are in tinda urma-
toarea inscriptiune :
Aceasti S flit si Dumnezeiasci bi-
seria ce se priznuqte cu hramul SE
Erarch Nicolae SE M. M. Dumitru O
M. M. Gheorghe, s'a inceput la 23 Maiii
1883 §i s'a terminat la 27 Aprilie, 1885
In zilele M. S. Regeld Carol I, O a
Regia ei Elizabeta a RomInilor O In zilele
I. P. S. S. Mitropolituld Primat Calinic
Miclescu, P. S. S. Episcopului de RImnic
Iosif Bobulescu fi S. S. Protoereul ju-
dq-ald Dolj, Stefan Amzulescu. Ma-
jestatea Sa Regele Carol I dintr'un sen-
timent de bala generozitate a bine-voit
a contribui la aceastii crádire cu mijloacele
bruna O a dirait mil multe odoare O
un clopot, interesIndu-se mult la acest
act de bine-facere administratorul Do..
menuld Coroand, loan Kalinderu. Mi
mal contribuit la acensa' Slina cliidire
totl locuitoril din L4teava, precum O
alte persoane din satele vecine, Incredin-
Vindu-se supravegherea lucrlirilor de con-
structie S. S. Preotului D. Mesen.
Sfetcu Sfetcu, Nicolae J. Lazir, Marin
Negrilii. O Stoian Rada !Atar sunt In-
ditoriI O osIrduitoril acestuI sfint local.
La E. de satul Listeava se
yac] ruinele unuT sat numit Ogrin,
www.dacoromanica.ro
L rrcovuL
Rugä care este o frumoasa Ru-
tina.
In sat sunt 2 fierarif.
Li§teava, lac, jud. Teleorman,
la N. com. Traian, format din
apele DunareT, cind se revarsa.
Pe timp de seceta seaca cu de-
savirsire.
Li§teava, vilcea, jud. Teleorman,
corn. Tralan, lunga de aproape
2 kil. Se intinde de la N.-E.
spre S.-E., la Dunare, din dreptul
com. pana la muchea dealuluT
din dreptul comunel Ciuperceni.
Li§teghia, lac, jud. Braila, pe
hotarul de S. al com. Vizirul,
aproape de D unarea-VechTe ; co-
munica. cu Tezerul Lupoiul prin
privalul Ozinca.
Litcovul, celtun, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, catunul comuneT Cara-
Orman, situat in partea V. a
plaseT si S.-V. a comuna, la 8
kil. spre S.-V. de catunul de
resedinta. Este mal mult o adu-
natura de 7-8 colibe de pescar!
rusf, in care locuesc 8 familii cu
42 suflete. Este situat In parte
S.-V. a grinduluTCara-Orman, In
marginea intinser padurf cu a-
celasT nume, la 300 m. departare
de malul sting al &le Litcovul.
Un drum comunal U uneste cu
at, de resedinta, Cara-Orman.
Litcovul, punct trigonometric de
observalie de rangul al 3-lea,
in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur. Cara-Orinan,
situat In partea apusana a pla-
seT si a comu neT, tina Orla Lit-
covul ; are o inaltime deli.8o m.
Litcovul, grind san loc ridicat
deasupra stufuluT inconjurator,
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-
ritoriul com. rur. Cara-Ormau ;
este mal ir ult o prelungire Si-E.
 LITCOVUL
a mareluI grind Cara-Orman,
pe care e asezat satul Cu ace-
lasT nume; Itt partea de N. are
putinA padure de stejar, o con-
tinuatie a intinsef padurf Cara-
Orman ; restul e acoperit cu
nisip, presarat cu vre-o 6 la-
curI ; este inconjurat numaT
cu stuf; are o intindere de
8o hectare.
Litcovul, gira, jud. Tulcea, in
Delta Dunarer, i anume in os-
trovul Sf. Gheorghe, cuprins fil-
tre bratele Sulina si Sf. Gheor-
ghe ; se desface din lacul Gor-
gova ; se indreapta spre E., apor
spre S. face hotarul intre pl.
Sulina i Tulcea; uda teritorlile
comunelor Cara-Orman i Moru-
Ghiol ; primeste lacul Litcovul ;
are o lungime de 25 kil.
Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. Cara-
Orman, situat in partea V. a
plasef si a comuna; are o intin-
dere de 30 hect. si contine
peste; se scurge in girlaLitcovul.
Litcovul, lac, mnjud. si pl. Tulcea,
pe teritotiul com. rut. Bes-Tepe,
situat in partea centrala a plaseT
cea nordica a comuneT; a fost
fácut de o revarsare a apelor din
lacul Cara-Suhat, la nordul
ruja se afil; este inconjurat
numar cu stuf; are o intindere
de 15 hect. si contine peste
care se consuma in iocalitate.
Liteni, com. rur., jud. Suceava,
situata la N.-E. pase Somuzul,
la 27 kil. de Falticeni. Se mate-
neste la E. cu com. Fintinele
(jud. Botosani), de care se des-
parte prin Suceava i riul Sire-
tul; la V., cu com. Dolhesti ; la
S., cu com. Dolhesti i Tudora
din jud. Botosani, de care se
desparte prin Siretul; la N., cu
com. Silistea. Are forma un,IT
179
poligon neregulat inclinat spre
albia Siretului. .
Se compune din satele: Liteni.
Rotunda si Corni, cu resedinta
in satul Liteni. Are o populatie
de 652 familiT, saa 2870 suflete,
din carl 598 contribuabill ; 3
biserid, deservite de 3 preoti
FA 5 cintareti ; 2 coale rurale
mixte, frecuentate de 89 elevr.
Budgetul com, e la veniturf
de 7021,90 leI si la cheltuelf de
7015,30 lef.
Vite sunt: 188 cal, 650 bol,
604 vaci, 193 I or, 14 capre
279 pord.
Altitudinea com. de la nivelul
mara' variaza filtre 335-345 m.
E udata de riul Siretul si de
piraele Humana, Liteni, Bucsa,
Clobanita, Somuzul-Mic, Ghi-
dale, Tulburea, Humana, Recea,
Pietrosul I al-MaftieseT.
Mosia e proprietatea d-lor Gh.
si Al. Virnav Liteanu si are o
suprafata. de 3777 fald, din carT
2390 cultivabile, 1020 padure,
159 finat si restul prundis si loe
neproductiv.
Improprietariti la 1864 sunt:
73 fruntasI, 242 palmasT si 68
codasT, stapinind 921 falci.
In comuna sunt : 2 morT de
apa, una Cu vaporT; o casapie ;
o fabrica de spirt ; un pod de
fier al C. F. peste Suceava i altul
de lemn statator peste Siretul.
Locurf mal insemnate in co-
muna sunt : Vercicani, unde
sunt urmele sutil pod de platrä
si o tintina despre care se zice
ca ar fi facute de Stefan-cel-Mare.
Liteni, sat. Vezi Ulmeni-VechT,
sat, com. Belcesti, pl. Bahluiul,
jud Iasi.
Liteni, sat, pe mosia i in com.
Cu acelasT nume, jud. Suceava.
Asezat pe spinarile i coastele
dealurilor Liteni, Bucsa i Hu-
i-liarla si pe sesul drept al Sire-
www.dacoromanica.ro
LITA
tuluT, are 386 case, cu 414 fa-
miliI, din carl 369 contribuabili.
Vatra satului ocupa 152 falcT,
64 prj.
Improprietarly la 1864 sunt
38 fruntasi, 152 palmasi si 43
codasT, stapinind 565 falcT, 6o
prajinT.
Are: o biserica, Cu hramul Sf.
Nicolae, zidita de Teodor V.
Liteanu, in 1782, ,deservita de
preotf si 3 dascali; o scoala
rurala mixta, infiintata in ¡865,
conclusa de un invatator plAtit
de stat, i frecuentatA de 50 elevi.
Drumuri principale sunt: la
Valea-Glodului (8 kii.); la Ro-
tunda (3 kil.); la Corni (6 kil.)
si la Vorona (8 kil.)
In 1803, Liteni, a banuluT
Iordache Virnav, avea 74 liuzi,
platind 1124 leT bir anual, fiind
si 18 liuzi de cei Ira bir.
Liteni, statie de dr.-d.-f., jud.
Suceava, pl. S omuzul, com. Li-
teni, pe Hola Pascani - Burdu-
jeni, pusa in circulatie la 15
Decembrie 1869. Se afla intre
statiile Dolhasca (11.6 kit.) sí
Veresti (12.9 kil.) Inaltimea d'a-
su pra nivelulur märiT e de 225m40.
Venitul acesteT stafil pe 1896
a fost de 67866 lef, 88 bani.
Lita, com. rur., la extremitatea-
de S.-V. a piase Calmatuiul,
jud. Teleorman, pe partea stinga
a riuluf Oltul, intre comunele
Odaia i Segarcea-din-Vale, la
6 kil, de capitala judetultd.
Piriul Siul care vine din jud.
Olt, se varsd in riul Oltul, in
dreptul com. Lita.
Suprafata com. este de 5580
hect., din carT : 4500 hect. ara-
bile, 30 hect. padure $1 18o
hect. izlaz, finete i nisipiste,
proprietatea fratilor Nic. si C.
Dumba.
Locuitori improprietaritT sunt
280, pe 950 hect.
LITA
Ville locuitorilor i ale pro-
prietarilor mosieT ocupa o in-
tindere de 197 hect.
Paminturile de muna, atit
ale moOeT cit si ale locuitorilor,
sunt situate parte pe loc yes,
parte pe valcele i dealurr.
Pe teritoriul com., la S.-E., se
afla gara Lita, india statiune
de la Turnu-Magurele a liniel
ferate Costesti-Magurele.
Populatiunea com. este de
2329 suflete, din cari 361 C011-
tribuabilf.
Are: o scoala, intretinuta de
stat, frecuentatä. de 25 elevi;
o biserica, construitä de pro-
prietari, deservita de 3 preoti
si 2 cintaretT.
Vite slInt : 517 cal, 23 ma-
garr, 1126 vite mal-1 cornute,
4117 vite miel si 378 pord.
Budgetul com. e de 9011 leT,
25 banT, la venituri si de 6019
Id, 67 banT, la cheltuelT.
Satul unde se aflá acum co-
muna este de mult timp inte-
meiat. In timpul ocupatiuneT
turcesti, acest sat se numea
Piscul i intra in zona cetatiT
turcestT a Turnulul (Turkissi-
Kule), daca vom Vine seama de
modul cum s'aa regulat hota-
reIe tariT la 1741.
Dupa. Dionisie Fotino acest
hotar cmergea de la apa Hirla-
uluT (numit asta-z1 Siul) spre
Dunäre pana' la moara PaseT,
ce este la satul Piscul si tot pe
apa Hirlaului pana unde se var-
sa in Olt ; de aci trece din-
colo de riul Oltul, din jos de
Romanati, pana la girla ce se
desparte din Olt sub numele
de Oltisor si se varsa in Du-
liare, lar din jos de Izlaz se
face Dunärea hotar».
Satul PisculuT, despre care
se mentioneaza aci, t'anea parte
din jud. Olt si se intindea pana
aproape de Dunare.
Pe parte din teritoriul com.
180
Lita, spre N.-E., pana in hota-
rul mosid Dracea, trece Dru-
mul.lur-Traian care este bine
conservat pe ad.
Calea judeteanä. Turnul-Sla-
tina strabate comuna in toata
lungimea, punind-o in legatura
cu com. Segarcea-din-Vale. Cu
com. Segarcea-din-Deal, com.
Lita se uneste prin osea ve-
cinald.
Lita, ,mo,cie, in jud. Teleorman,
pl. CalmätuiuluT, proprietatea
fratilor Dumba.
Lita, stafie de jud. Te-
leorman, pl. Calmatuiul, com.
Lita (Segarcea-din-Deal), pe linia
Rosiori-T. - Magurele, pusa in
circulatie la 12 Sept. 1887. Se
allá intre statiile Salcea (16.7
kil.) l T.-Magurele (7.6 kil.)
Inaltimea d'asupra niveluluT ma-
riT e de 89mo4. Venitul acestel
statiT pe anul 1896 a fost de
4093 le!, 8o b. Aceastä statiune
a purtat mal india numirea de
Segarcea pana in anul 1889;
dar fiind a era sitnata. pe pro-
prietatea Lita, i s'a dat numele
de Lita, dupa cererea proprie-
tarilor mosieT. Incarcarl nu se
fac mal de loc in aceasta sta-
tiune, fiind foarte apropiata de
statiunea T.-Magurele si de port.
Litca, sat, in jud. Roman, pl. Si-
retul-d.-s., com. Miclauseni, spre
S.-S.-E. de satul Miclauseni, la
5 kil, de el. Este asezat pe deal
alaturea cu satul Doljesti, asa
ca pare a forma un sat cu ace-
sta. Dinpreuna cu satul Butea,
are 380 familiT, sati 1744 su-
flete, din carl 391 contribuabili ;
locuesc in 420 case.
Liuzi, sat, in jud. Bacaa, pl. Bis-
trita-d.-j. i resedinta com. Liu-
zi-alugaria. Are 232 familiT,
sari 948 suflete, mal top Un-
www.dacoromanica.ro
LIUZI-CALUGARA
gurl; o scoall mixta; 2 biserici
de ritul catolic ; 3 circiumi.
Vite sunt : 36 ea!, 494 vite
marT cornute i 221 porcT.
Liuzi-CAlugära, rur., in
tronz.
¡ud. BacAa, pl. Bistrita-d.-j., si-
tuatl pe dealurile din dreapta
BistriteT i alcatuita din 4 cat. :
Liuzi, resedinta, Corhana, Ose-
biti si Negelul.
Pe teritoriul com. se afla o-
biqia piriului Negel, Iingd sa-
tul Cu acelasi nume, si un podis
format de dealurile Hedera
Sanisläul.
Se margineste la E. cu sectia
Domnita-Maria din com. Letea;
la S., cu com. Dealul-Noa si la
V. si N., cu com. Calugara-
M are.
Liuzi se numeaa strainii, in
genere de rit catolic, adusT de
peste hotar de catre proprie-
tarii de mosiT si de administra-
toril manastirilor inchinate, care
se foloseaa de munca lor pe un
timp oare-care. ET eraa scutiti
de dar!.
Populatiunea com. e de 492
familiT, saa 1878 suflete, din
cari 76 Romini i 1802 UngurT,
toti de protectiune romina ; lo-
cuesc in 502 case.
Sunt 405 contribuabilT ; 7 el.-
ciumi.
Dupa legea rurala din 1864
s'ati improprietarit 386 locuitorT,
cu 1275 fäld i ii prajinT de
pamint.
Are: o scoala mixta care fu nc-
tioneaza din 1886, in tretinuta
de Stat, si frecuentatä. de 13
bletr; 2 bisericr de rit catolic,
una in satul Liuzi, c15.dita la
1851 de locuitorT, si a doua pe
un deal, in afara de teritoriul
com., zidita tot de locuitorr in
1698; amindoua sunt deservite
de un preot.
Vite sunt : 48 ca!, 681 vite
marI cornute i 246 pord.
 LIVADA
Budgetul com. e la veniturl
de 6327 lei, 43 banT si la chel-
tuelT de 2736 leT, 25 banl.
Intinderea com. e de 1805
hect. Padurea Gauriciul ocupa
1002 hect., lar viile, 67.17 hect.
Totalul paminturilor de cultura
este de 627.77 hect.
Se gasesc cariere de pTeatra
in valea Negelului.
Este legata cu comunele ve-
cine prin cal comunale. Distanta
la Bacan, capitala districtuluT,
este de 8 kil, lar la Valea-Seaca,
resedinta piase!, de 22 kil.
Liuzi-Calugara este asta-zi a-
masa la o parte de calle prin-
cipale de comunicatie ; inainte
sleahul cel mare, drumul Petri-
cicaT, care unea Tara de sus cu
Tara de jos, trecea pe teritoriul
acesteT com.
Livada, sdtuc, jud. Baca% pl.
Trotusul, com. Bogdana, situat
pe valea pIriuluT Bogdana.
Livada-Säcuenilor, vatra desfi-
iniatulur sat razasesc Sacueni,
jud. Suceava.
Livada- de-la-Värbiläil, molie
a statuluT. VezT Gura-VitioareT.
Livada - Doamnei, livadd Cu
pomT fructiferT, jud. Bacail, pl.
Trotusul, situata la V. de cur-
tea manastireT CasinuluT. Numele
sati vine probabil de la faptul
ca Stefan Gheorghita avea aicT la
manästire loc de resedinta. Do-
vada despre aceasta este gaz-
duirea ce a dat PatriarchuluT de
la Constantinopole, Macarie.
Livadä (La-). VezT satul Dol-
hasca, jud. Suceava.
Livadea, cotn. rur., jud. Prahova,
plaiul Varbillul. Este situata
pe ambele malurT ale riuluT Va"-
bilaul, la 38 kil. de Ploesti.
181
Se compune din doul ca-
tune: Livadea si Podul-UrsuluT,
Cu o populatie de 126 familiT,
saa 749 suflete, din carl 105
contrib.; locuesc in 138 case.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea-MaiceT-DomnuluT, fon-
data in anul 1867, cu cheltu-
iala Preotului Marin si a altor
enoriasT; e deservita de 1 preot.
LocuitoriT sunt parte mos-
nenT, parte s'aiii Improprietarit
la 1864, pe mosil particulare si
pe ale statuluT, din care li s'ail
dat 147 hect.
Vite sunt : 7 cal, 175 vacT,
108 boT, 201 oi li 116 porcT.
Pe riul Varbillul, in raionul
com. sunt 8 morT.
StupT cu albine sunt 37.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 persoane.
Veniturile si cheltuelile co-
muneT sunt de 180o leT anual.
Sta in legatura printeo osea
Cu comunele : Bertea, Stefesti
si Strimbeni.
E brazdata de dealurile: VII--
ful-GuresuluT , VirfulFoisoruluT
si Via-CataonuluT, toate acope-
rite cu padure.
E strabatuta de riul Varbi-
laul si de mal multe izvoare
miel'.
Livadea, pridure a statuluT, in
intindere de ioo hect., pen-
dinte de com. Gura-VitioareT,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
care, Impreuna cu trupul Mis-
leanca (250 hect.), formeazä
padurea Gura-Vitioarel.
Livedea-Domneascä, /0c izo-
lat, 'filtre com. Boldesti si Scaeni,
pl. Podgoria, jud. Prahova, ser-
vind de hotar intre aceste com.
Livadea, sat, facind parte din
com. rur. Olanesti, plaiul Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
i14 locuitorT.
www.dacoromanica.ro
LIVENI
Livedea, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, face parte
din com. Ciulnita si este situat
pe muchea coaster BaraganuluT,
pe tarmul drept al riuluT Ialomita ,
In dreptul satului Slobozia.
Livedea-din-PIetrael, Valea-
Orbulul, Albe§ti O Grin-
deanul, mofit ale statuluT, foste
pendinte de Schitul - Dintriun
Lemn, situate in com. Pietrari-
d.-s., pl. Ocolul, jud. Vilcea ,
se arendeaza cu 560 leT anual.
Livedea-din-VAlsan, jud. Ar-
ges, pl. Topologul, com. Ur-
luesti, proprietatea Eforiel Spi-
talelor Civile din Bucuresti,
pendinte de schitul Fedelesoiul.
Livegioara, pichet de granitel,
pe marginea DunareT, jud. Me-
hedinti.
Liveni, sat, pe mosia cu acelasT
nume, com. Cordareni, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti, format
din dota catune: Liveni-Sofian,
Cu 31 familiT si Liveni-Virnav,
cu 54 familiT.
Proprietatea mosiilor este a
Domnilor N. Sofian si Scarlat
VIrnav.
Are doul bisericT: una pe
partea Sofian, cu hramul Sf.
Nicolae, facuta de zid in 1834
de actualul proprietar si a doua
pe partea Virnav, Cu hramul
Sf. TreT-IerarhT, de lemn si
lipita, facuta de catre satenT
In 1754; sunt deservite de 1
preot, 2 cintArel i 2 paldmarT.
SateniT inproprietaritT aii: pe
partea Sofian 23 hect., 63 ariT,
pdmint, iar proprietarul 581 hect.,
47 ariT cimp; pe partea Virnav
75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor
si 148 hect., 95 ariT, ale propri-
etater.
Intre acaretele de pe mosie
pe partea Sofian sunt doul ra-
 LlVENI-MITROPOLIET
tose marr de zid, unul la drumul
Radauti-Dorohoiti si altul la dru-
mul Saveni-Herta.
Piriul ce trece pe mosie este
Ibaneasa, ce formeaza si iazul
cu acelasT nume.
Drumuri principale : acel de
la RadAuti la Dorohoiti si acel
de la Saveni la Herta.
Hotarele mosieT sunt cu : Cris-
tinesti, Damileni, Suharul- opo-
teni, Cracafia, Trestiana si Po-
peni-Basota.
De insemnat aci este familia
Virnav, distinsa in vechime.
La 1746, Iunie in 8, loan
Virnav, Capitan de Dorohoiti, in
unire cu Demetrie Sberea, apl.
tanul-Mare, fac hotarnicia mosid
Vaculesti, dupa ordinul lui I. N.
Mavrocordat-Voda.
La 1782, Iunie 9, Dimitrie
Virnav-Vel-Clucer, formeaza hri.
sovul prin care C. D. Moruzzi-
Voda härazeste EpiscopieT de
Hui, toata vatra tirguluT Hui,
cu locul din prejur, proprietate
Domneasca.
Liveni-Mitropolie, sat vechiti,
pe mosia cu acelasr nume, jud.
Dorohoiri, pl. Baseul, com. Ma-
noleasa Cu 52 familif, san 200
suflete. Pe aceasta mosie s'a fa-
cut noua improprietarire In 1878,
formindu-se satul Stinca-luT-U-
reche, san Liveni-NoT, cu 105
familiT, sal' 408 suflete pe malul
Prutuld.
Proprietatea e a statuha, iar
inainte de secularizare a fost a
Mitropolid din Iasi, daruita de
Antonie Mitropolitul.
SateniT improprietariti ati 600
hect. 09 ariT pamint ; lar s:atul
are : 421 hect., 07 arif cimp,
93 hect., 09 ariT padure de ste-
jar si 5 hect., 73 ariT luncä de
lozie, pe malul PrutuluT.
Se mal afta pe mosie o li-
vaca mica, Cu fructifed I 3/2
pogon de vie,
182
Ape principale sunt dota:
Novacul si riul Prutul, ce curge
pe hotar.
Drumul mare este acel de la
Radulesti spre tefanesti.
Hotarele mosid cu : Prutul,
Serpenita, Vlondora, Avrameni
si Mitocul.
Liveni-NoI. Vezi Liveni-Mitro-
polid, sat, jud. Dorohoiti.
Liveni-Sofian. Vezi Liveni, sat,
jud. Dorohoiii.
Liveni - VIrnav. Ved Liveni,
sat, jud. Dorohoili.
Livezeni, numire data u nel peirfi
din cdtunul Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzati.
Livezeni, com. rur., in jud. Mus-
cel, pl. Riurile, la S. de Cim-
pulung, situata pe tarmul sting
al riuluT Tirgul. De la Livezeni
la Cimpulung sunt 25 kil. Dru-
mul e soseluit.
Se compune din 2 cAtune :
Livezeni si Htrtiesti si se mar-
gineste la N. cu comunele : Ba-
lilesti si Stilpeni ; la S., cu com.
Titesti; la E. cu com. Voroveni
si la V., cu Bajesti.
Are o populatie de 124 fa-
miliT, sati 700 suflete, din carl
123 contribuabilI ; 2 biserid, una
fondata de Postelnicul Lazar, la
anul 1813, si a doua fondata la
1534. In apropierea acesteT bi-
sericT se vad ruinele une case
care, se zice, a fost ale aceleT fa-
miliT ce a facut biserica. De a-
semenea se vad niste lovituri
prin zidul bisericei ca de ghiu-
lele de tun, despre care se zice
ca sunt din timpul Turcilor si
ca ar fi fost chiar caí inchisT
In biserica pe timpul unta raz-
boja. Aceste bisericT sunt de-
servite de 1 preot si r &sal.
Scoala, cu intretinerea carda
www.dacoromanica.ro
LIVEZILE
statul cheltueste 1242 leT anual,
se frecuenta de 45-48 elevi.
Budgetul com. e la venituri
de le! 1490,34 si la cheltueli
de 1321 Id,
Vite sunt : 186 bof, 126 vacl,
93 vil.ieT, 4 cal 96 porcl li io a
LocuitoriT sunt improprieta-
ritT, dupa legea din 1864, pe
mosia statuluT, Radesti.
Intreaga com. are 323 hect.
Livezeni, sat, facind !parte din
com. cu acelasi nu me, j ud. Muscel.
Livezeni (Po§ta-), fosta stalie
de poftd, cea din urma pana la
Cimpulung, acum loe izolat, jud.
Muscel, pl. Riul-DoamneT, com.
Hirtiesti,
Livezeni-Bulea O Letre§ul,pd.
durr particulare, supuse regi-
muluT silvic, pe mosia Mala-
resti-d.-s., pendinte de comtma
Maldaresti, plaiul Horezul, jud.
Vficea.
Livezile, com. rur,, jud. Dolj,
pl. Jiul-de-Mijloc. Situata pe cos-
risa dealului-Viilor o pe malul
drept al riuluT Jiul, la IO kil.
de Craiova.. Se invecineste la N.
cu com. Podan; la S., cu com.
Glodul; la E., cu com. Malul-
Mare si la V., cu com. Vir-
vorul. Limita de N. incepe
din punctul numit Purceaua, cu
directia la V.-E., tale valceaua
numita Gaina, se indrepteaza
spre E. pana la punctul numit
Tapa. De aci, flend o curba
spre N., trece apa pula tuve-
cinindu -se cu mosia com. Preajba,
de mide incepe limita huid de
V. cu directia de la N.-S., tre-
cind inapoT apa Jiului si fgand
o curba spre E., pana la punc-
tul numit Magareti. Din acest
punct face o curbl spre S., pana
la punctul numit Balta-Iepura
(mola Malul-Mare). De la Balta-
LIVEZ1LE
Iepura l'acepe limita linier de S.,
fácInd o curba. spre V., trece
piriul , uvita pana la punctul nu-
mit Peret, de unde, in linie
dreapta, spre V. tale soseaua
judetiana Craiova-Bistre, trece
Dealul-Bisericer, Valea-Giamba-
sulur, soseauajudeteana Craiova-
Calafat pana. la punctul movila
unde incepe
Conacul-lur-Cioc,
linia de V. cu directia de la
S.-N., pana la punctul Purceaua,
de unde am plecat.
Comuna Livezile cuprinde
catunele : Livezile, Gura-Vael
si Viriti. Ottunul Livezile este
asezat in centru. La S. vine cà-
tunul Gura-VAer ; iar spre E.-N.-
E. catunul Viriti, in care se gl.
seste un fel de panaint numit
Glod. Inainte cuprindea si cl-
tunul MagAreti, care azr este
coprins in cAtunul de resedinta
Livezile.
Populatia com. se urca la 105 i
suflete.
Are o biserica in catunul VI-
rlti, o scoala mixta, in cat. de
resedinta Livezile, scoala care
functioneazA din 1860, fiind in-
tretinuta de comuna si de
stat, conclusa de un invAtator
sI frecuentata de 54 baet I si 6
fete.
Vite mar! cornute 218, or 170,
capre 40, cal 36 si porcr 84.
Dupa legea din 1864, sunt
121 locuitorl Improprietaritr si
dupa cea din 1878, sunt 18 in-
surater,
Intreg teritoriul comuna este
de 5200 pog., dintre carr: 2600
pog. pAmint arabil, 500 pog. pl.
mint fìneata, '00 pog. izlaz, 200
pog. lac si teren sterp si 180
pog. padure.
Mosia se numeste Livezile,
apartinind cl-lur D. P. Arsenie,
lar restul pAmintulur arabil este
al locuitorilor,
PAdurl sunt: pe fnosia Live-
zile, in intindere de 400 hect.
183
si in ea. Gura-VAd, In intin-
dere de 500 hect.
Viile in intindere de 41 hect.,
se gAsesc pe mo5ia locuitorilor,
producind vin negru.
Transportul productelor se
face cu carele pe soseaua jude-
teana Craiova-Bistretu. Prin com.
trece si calea ferata Craiova-Ca-
lafat. Calea naturalà Glodul-Live-
zile-Viriti are 3 kil. si calea na-
turall Livezile-Virvorul, 5 kil.
Budgetul com e la veniturT
de 3631,59 lef, si la cheltuelr
de 2475 le.
Terenul comunel este acci-
dentat in partea de V. de dea-
lurile : Dealul-Viilor si Deal ul-Ur-
sAT, de 40 m. inAltime, acoperite
cu vi!, de Dealul-Bisericel, cu o
inaltime de 80 m., de Dealul-Nu-
cilor, de 6o m.,toateacoperite cu
pAclurr.
Piscurl sunt:Piscul-lur-DrAcus,
Piscul-UrsaT, Piscul-Sloveanuld,
Piscul-Chirca si Piscul-Lozanul.
Pe teritoriul comuner se afla:
Platoul tefAnestilor ; Ripa-Ro-
sie, Ripa-Cucoanel siRipa-Villor.
In partea de E. teritoriul este
ves.
Comuna este udatä de apa
Jiuld si de lacurile : Viteanulur,
Lacul-Feter, Lacul-lur-Botin, La-
cul-Porcului si Lacul - LogofA-
tulur, carT nu ad scurgerr si se
formeaza din plor.
BAlt1 : Balta-Virlter, Balta-Ma-
re, in intindere de 15 hect.,
contind si peste. Spre N. de cat.
Viriti este Balta - Bisericer - cu-
Trestie, Balta - Ochiulur.
Izlazurr: Glodul-Mare si Glo-
dul-Mic. Poiene: Poiana - Loza-
nului si Poiana-Brumar. Finad:
Valea-Bisericer, Sirboalca, Fin-
tana-Rezbelelor si Crovistea.
Livezile, sat, in jud, Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu re-
sedinta primarier. Are 400 su-
flete : 213 barbatT si 187 femer.
www.dacoromanica.ro
LIVEZILE-DE-SUS
Locuesc in i 1 1 case si 15 bor-
dee. Are o scoala mixtA, care
functioneaza din 1860, fiind In-
tretinuta de stat si com., si fre-
cuentata de 54 baetr si 6 fete :
25 bletr si 3 fete din Gura-Vaer
si 29 baetT si 3 fete din Live-
zile.
Livezile, stafie de dr.-d.f., jud.
Dolj, pl. Ocolul, ca.t. Podan,
pe linia Craiova-Calafat, pusl
in circulatie la 1 Decembrie,
1895. Se aflà futre statiile Cra-
iova (11.6 kil) si Salcuta (13.8
kil.) Inaltimea d'asupra nive-
lulul mara e de 70'62. Venitul
acester statir pe anul 1896 a
fost de 26899 le!, 85 bad.
Livezile, deal, acoperit Cu livezr,
In com. JupInesti, pl. Riul-Doam-
ner, jud. Muscel, tare valea
Purcareata si jud Arges.
Livezile, iaz, jud. Botosani, la
50 metri deasupra sesulur Riel,
spre V. de satul RAuseni, in
valea Livezilor, pe coasta de E.
a dealulur RAuseni, com. Comin-
dAresti ; are o suprafata de 150
hect., contine peste si stuh.
Livezile, mofie particularl, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Live-
zile, in intindere de 2000 pog.,
cu venitul anual de 40000 le!.
Apartine d-lur D. P. Arsenie.
Are pe diosa padure si stine
de pl.
Livezile, padure particularA, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Live-
zile, Cu o intindere de 400 hec-
tare.
Livezile-de-Sus, mofie particu-
larA, cu padure, in jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., com. Podan, in
intindere de 1300 pog. arabile,
aducind un venit anual de 27000
le!, d-lur stefan Filipescu.
 LIVEZ ILE-ll E-SUS
Livezile-de-Sus, peldure parti-
culara, jud. Dolj, pl. Jiul- d.-mj.,
com. Podad, pe mosia Livezile-
d.-s. Are o intindere de 225
hect. Apartine d-lur Stefan Fi-
lipescu. Este compusa din: car-
penT, jugastri, ulmi, plopf, ceri
si emite.
Livezile-de-Sus, mahala, in jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com Podad.
Livezilor (Dealul-), deal, in
partea de E. a satuluT Solesti,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti ; se intinde de la dealul
Radiul pana ce se intilneste cu
Dealul-MAnAstireT si Dealul-Pie-
trariel.
Livezilor (Dealul-), deal, se
Intinde spre E. de satul Hu-
seni, com. Ivanesti, pl. Racova,
jud. Vasluid.
Pe sub poalele acestur deal
trece Piriul-BalicaT.
Livrintul, pdclure, in jud. Mus-
cel, pl. Riurile, com. Vladesti,
in intindere de 400 hect., avind
o vegetatiune activa, un masiv
destul de des si compus din
fag, stejar, anm i mesteacan.
Livrintul, virf de deal, in jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Capul-
Piscului.
Lixandra, pädure, jud. Teleor-
man, pe mosia Licuriciul, pro-
prietatea EforieT Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti.
LIsi-Balcä, vale, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
Slava-Ruseasca ; se deschide din
culmea dealurilor Babadagului
Carada-Bair ; se lungeste spre
S., avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V. ; brAz-
deaza partea estica a pIasei si
a com.; se intinde printre dea-
184
lurile Lisa-Hará si Hribescoi-
Hará si se termina in va lea riului
Slava-Rusa ; printeinsa merge
drumul judetean Babadag-Slava.
Lisa-Hará, culme de a'eal, in
jud. Tulcea, pl. Babadagului,
pe teritoriul com. Slava-Rusea-
sea. ; se desface dintr'un vtrf al
dealulur Orman-Bair (250 metri) ;
se intinde spre S., avind o di-
recia generala de la N.-E. spre
S.-V. ; brazdeaza partea esticä
a plaseT si pe cea nordica a
com.; ramificatiunile lui sudice
se termina in valea duluT Slava-
Ruseasca ; la poalele luI se afla
situat i satul Slava-Ruseasca ;
se afla situat printre valle Hri-
bescoi-Balca i Lisa-Balca ; pe la
poalele sale estice trece dru-
mul judetean Babadag-Slava ;
are o inaltime de 212 m. si este
acoperit cu paduel si pAsunr.
Loche§ti, fost pichet cle granifä,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Locul-Frumos, munte, pe teri-
toriul mosieT Borca, com. Ma-
deiul, jud. Suceava.
Locul-Frumos, virf, al muntelui
Olanesti (757 m.), jud. Vilcea.
loc, pe mosia
Ionaseni, catre satul Virful-Cim-
puluT, com. Virful-CimpuluT, pl.
Berhometele, judetul Dorohoitl,
unde a urmat lupta intre Mol-
dovenT i LesT, in 1499-
Locusteni, com. rur., pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj, la 45 mil. de Cra-
iova si la 52 kil. de resedinta
pläseT, Caciulatesti, situata pe
loc ves.
Se invecineste la E. cu com.
Dobresti, din jud. Romanati ; la
V., cu com. Murta; la N., cu
com. Marsani si la S., cu com.
Damian.
www.dacoromanica.ro
LOCUSTENI
Se compune din patru cat. :
Brabeti, Branistea, Daneti, care
este cat. de resedinta i Locus-
teni. Catunul de resedinta este
cel mal despre E.; la V. de acesta
se allá catunul Branistea, la o
departare de 02 kil.
La S.-E. de Branistea este
cat. Locusteni, la 5 kil. de cat.
Daneti; lar la S.-E. de cat.
Locusteni se afla cat. Brabeti,
la 3 kil. de catunul Daneti.
Sunt in comuna cincT biserici.
Dota sunt in cat. DUO : una
fondata de Florea Popa Nicolae
cu alti sO.tenT si terminata la anul
1835, cu hramul SI. Ion ; cea-
1 alta biserica, fondatä la anul
1832 de catre Tuta Durad si altT
locuitorT, cu hramul Sf. Nicolae.
Biserica din cat. Branistea, cu
hramul Sf. Nicolae, s'a zidit de
Stavarache Cojocaru din Cra-
iova, impreuna cu alIT sateni.
Cea din. cat. Locusteni, cu hra-
mul Adormirea-Maicii-Domnulul
este facuta de paharnicul Radu
Locusteanu, Hagi Stoian i citf-va
satenf, la anul 1710. Biserica
din catunul Brabeti, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, este fama
de preotul Constantin Sachelarie
si de alti locuitorf, la anal 1845.
Sunt doul scolT mixte : una
In cat. Daneti si a doua in cat.
Brabeti. Cea din catunul Daneti
cuprinde dota sectiT : una de
1340 si a doua de fete. Este
intretinuta de stat si de com.,
functioneaza din anul 1838 si
e frecuentata de 75 elevl din
Daneti, 21 din Branistea si 5
din Locusteni. E conclusà de
un invatAtor. Localul e construit
de catre com.
coala din Brabeti functio-
neaza din 1890; este intretinuta
de com. si frecuentata de 65
copir.
Populatia com. este de 2655
suflete; locuesc in 68 case si
812 bordee.
 LOCUSTENI
Dupg legea ruralg din 1864
sunt 31 locuitorl impAmintenitY.
Suprafata-com. este de 7158
pog., din care 6848 pog. arabile
sunt impArtite intre mosiile :
DAneti, Brabeti, Branistea si Lo-
custeni, apartinind locuitorilor.
Viile de pe mosfile mar sus-
numite, produc vin alb.
Sunt 8 circiumT in DAneti, 2
In Brabeti si 2 in Locusteni.
Comerciul se exercitg in com.
de 23 persoane.
Budgetul com. e de 5954.19
lei la veniturT si de 5707,34 la
cheltuelT.
Vite marl cornute 318,
460, cal 18, capre 6 si porcT 71.
Locusteni, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, compusg din freí
cAtune: Locusteni, Contea si Ri-
sipiti.
Este situatA pe -riul Oltetu/
si pe valea Risipiti, la 100 kil.
de capitala judetulul si la 70
kil, de resedinta plAsef.
Are o populatie de 807 su-
flete, care locuesc in 193 case.
In fie-care cAtun este cite o bi-
seria.
Vite sunt: 20 caT, 8o bol, 150
vacT, 6o capre, 250 oT si 200
porcl.
Sunt 30 stupl cu albine.
Pe riul Oltetul, in raionul co-
muneT, este o moarA de mAcinat.
Locuitorii din Locusteni si
Contea sunt mosnenT ; ceT din
Risipiti s'aii improprietArit in
1864 (in numgr de 56), ciad
li s'ají dat 140 hect. in mosia
Risipiti, fosa a Episcopier de
Rimnic si in alte mosiT partico-
lare.
Pe Valea-MAnAstird se vgd
ruinele une vechT mAndstirl.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 1200 IeT anual.
Este strAbAtutA de soseaua
judeteard, care merge la Craiova.
E brAzdatA de dealurile : Ru-
$1275. Maree Dicliossar Geografie. Vol. IV.
185
sulesti, Contea, Risipiti, Peste-
nita, Strimba si Artanul si udatA
de valle: Strimba, Artanul, Pes-
tenia, MAluroasa, MAnAstirea,
carY curg in timpurr ploioase si
se varsg, in Oltetul.
Locusteni, sat, com. Locusteni,
pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj, spre S. de
satul Branistea, la 3 kil. de satul
de resedintg, DInesti.
Are o bisericä de zid, fondatg
la 1710 de Paharnicul Radu
Locusteanu, Hagi Stoian si de
citi-va sAtenT, cu hramul Ador-
mirea-Maicel-Domnulul.
oT
Locusteni, sat, face parte din
com. rur. Locusteni, pl. Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popula-
tie de 170 locuitori. Este situat
pe dealul Locusteni. Are o bise-
riel, Cu hramul Sf. Nicolae, avind
de ctitor familia Locusteanu. Lo-
cuitoriT sunt mosnenT.
Lo'custeni, a'eal, in raionul com.
Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 53 hect.
vie.
Locusteni, mo,sie particularg, co-
muna Locusteni, pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Loghinul, virf de a'eal,jud. Ba-
cAti, pl. TazlAul-d.-j., de pe teri-
toriul com. Drg.gugesti.
Logotatu/-Mateill, localitate, in
com. MArgineni-d.-j., pl. Filipe-
sti, jud. Prahova.
Logre§ti-Birnici, com. rur., jud.
Gorj, pl. Gilortul, la N. com.
Tindalesti, situatA pe ses si pe
coasta cu acelasT nume, in partea
stingä a riuluT Amaradia. Lo-
gresti-Birnici e formatd dintr'un
singur sat.
Are o suprafatA de 1500 hect.,
din carT: 490 hect. pAdure, 500
www.dacoromanica.ro
LOGRETIIIWTEIstl
hect. arabile, 408 hect. flnete,
28 hect. vie, 20 hect. livezr
de prunT si 54 hect. izlaz.
Are o populatie de 170 fa-
milif, sati 628 suflete, din carr
160 contribuabill.
Locuitoril sunt improprietg-
riti dupA legea rur. din 1864.
Sunt ad 2 bisericT de zid, una
flcutg de Anghel Logrescu, in
anul 1822, si a doua, fAcutg de
popa Ion din Tinddlesti, la 1843;
deservite de I preot si2 cintAretT.
LocuitoriT posea.: 50 plugurT,
Loo care cu bol, 2 cArute Cu
cal ; 395 vite marr cornute, 235
ol, 21 cal si 113 rtmAtorT.
Budgetul com, e de leT 1276,
banT 67, la veniturT, si de lei
Io6t, banT 69, la cheltuell.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua vecinalA ce vine
de la S., din com. TindAlesti, si
duce spre Logresti-Mosneni.
In comunA se mal aflg: t
moarA de abur!, 7 puturT si 3
finthir.
Logre§ti-Mo§neni, com. rur.,
jud,. Gorj, pi. GilortuluT, la N.
com. Logresti-Birnici, compusg
din cAtunele: Logresti-Mosneni
si Tirgujani.
Situatá. pe ses si coasta cu ace-
lasT nume, si pe ambele tArmurT
ale 1-luid Amaradia, are o su-
prafatA de 500 hect., din carT :
Ioo hect. pgdure, 250 hect.
arabile, Ioo hect. fin*, io
hect. vie, 25 hect. livezi de
prunT si 15 hect. izlaz.
Are o populatie de 159 fa-
miliT, sati 697 suflete, din carT
154 contribuabili; 4 biserici de
lemn, deservite de 2 preotl si
4 cintAretl; 1 scoall frecuentatA
de 21 elevI.
LocuitoriT sunt mosnenT si se
ocupa in general cu agricultura
si cresterea vitelor. El posedg:
62 plugurT, 82 care ca bol, 3
cArute Cu cal; 255 vite marT
24
 LOGRWI-MONENI
cornute, 26 cal, 345 o!, 33 capre
sí 184 rimatori.
Budgetul com. e de le! mil,
la venituri, si de lei 920, bani
30, la cheltueli.
Comunicatiunea in comuna se
face prin soseaua vecinall ce
vine de la Logresti-Birnici, stra-
bate comuna, puind-o in coma-
nicatie cu Strimba i Pojarul.
In comuna se gasesc : 6 pu-
turI vi 8 finad.
Logresti-Mosneni, san Cioba-
nesti, cdtun de revedinta al co-
muna cu acelasi nume, jud. Gorj,
pl. Gilortulul.
Are o suprafata de 300 hect.,
din carl : 80 hect. Ociare, 150
hect. arabile, 6o hect. finete, 2
hect. vie, 4 hect. livezi de prunT
si 4 hect. izlaz ; o populatiune
de 90 familii, san 417 suflete,
din carl 78 contribuabili; 2 bi-
serici de lemn, fIcute de locui-
tori la 1739, din cari una re-
facuta la 1823; biserid deser-
vite de I preot si 2 cintareti.
Locuitorii sunt mosnenT.
poseda: 38 pluguri, 50 care cu
bol, 2 carute cu caI, 155 vite
mari cornute, 16 cai, 200 oi,
20 capre si 98 rimátori.
In catun se mal gasese: 2
puturl sí 5 linda
Lohanul, deal, jud. Falda. Se
intinde de la N. prin centrul
judetuluT si se 'asa, spre S. prin-
tre piraiele Crasna si Loha-
nul. In partea de V. a orasu_
lui Hui formeaza o ridicatura
malta, pe unde se crede ca. a
fost stapinirea veche a Hanilor
tataresti. In mare parte este aco-
perit cu Ociad. Se spune
acest deal se afta din vechime
In posesiunea unui Han tataresc
care exploata silitra cese gasea pe
coastele í vaile dealului si pen-
tru care lucrare se intrebuintan
pana, la 1000 de oamenT. Acest
186
produs care se transporta in
Co n s tantinop ole satis facea cu a-
b o ndenta trebuintele Imp eriul uf
O toman. De la Hanul tataresc,,
locul trecu in posesiunea negu-
tatorilor turcI carr platean o a-
rena. Imparatiei ; mal tirzin p6.-
rasindu-se lucrarea mine! de sili-
tra, stapinirea loculd deveni Tara
a tarif si de atunci ineetara cu
totul exploatarea minelor de si-
litra.
In tot timpul stäpluirel strai-
nilor, locuitorii numeati partea
de loc a dealului din care se
scotea silitra, Locul-Hanului, sal
Loeurile-Hanului.
Lohanul, iaz, in suprafata de I°
hect., format de valea pirului cu
acelasi nume, pe teritoriul com.
Tirzii, pl. Crasna, jud.
Lohanul, ces, in suprafatá de
128 hect, intinzindu-se de la N.
la S., intre dealul Lohanul si sa-
tele Petirlevti, Tirzii i Fama,
pe teritoriul com. Tirzii, pl.
Crasna, jud. Fälciü. Se ter-
mina la confiuenta piriului Lo-
hanul ca piriul Crasna, din sus
de satul Sodolul.
Lohanul, pîîü, jud. Fälciú, iz-
vorind din dealul cu acelasi
nume; carge printre dealurile
Lohanul ì Crasna, spre V. de
orasul Hui i paralel ca piriul
Crasna, cu care unindu-se la
Gura-Vad-Crasna, se varsa in
riul Birladul.
Lohanului (Valea-), vale, in-
tinzindu-se intre dealurile Loha-
nul i Crasna, din sus de oravul
Hui vi terminindu-se in sestil Bir-
jud. Falda. Este udatá
de piriul Lohanul. Pe aceasta in-
tinsa vale se afla avezate mai
multe sate.
Loizoaia, sat, comuna Pop o uti ,
www.dacoromanica.ro
LOPATNA
judetul Botosani, la N. de ora-
u1 Botosani, pe valea piriului
Siena, cu o suprafata de 410
hect., din cari 72 ale satenilor,
cu o populatie de 22 familii,
san 8r suflete, din cari 15 con-
tribuabili.
Are i iaz pe Siena si i moara
de apa.
Pe mosia Loizoaia se afta o
fabrica de spodiu, care produce
pana la 700000 kgr. faing de cio,.
lane, care se expediazä in Ger-
mania pentru fabricarea zaha-
rului.
Vite : 58 vite mari cornute,
200 or si 14 pord.
Loloesti, san Bäbeni, atan, al
com. Popindelesti, pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati, si-
tuat Iinga riuletul Tesluiul, la
2 kil. spre S. de satul Popin-
delesti, aproape de unde Teslu-
iul intra in pl. Ocolul, i spre
V. de Dealul-Muerii. Altitudinea
terenului este de 180 m. d'asu-
pra nivelului mara. Are 162 lo-
cuitori ; o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicei-Domnului.
Loloiasca, sat, facind parte din
com. rur. Tomsani, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Lomul, insaler, in fata orasulur
bulgar Lom-Palanca, pl. Cimpul,
jud. Dolj.
Lomul, vale, formata din Lomul-
Mare i Lomul-Mic, uda partea
de E. a com. Parosi, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt si se varsa In
riul Plapcea-Mare.
Lopatna, lac, pe teritoriul com.
urb. Chilia-Vechie, pl. Sulina,
jud. Tulcea ; se desface din bra-
tul Sulina, in dreptul mild No.
24; se indreapta spre N., avind
o directiune generala de la S.-
V. spre N.-E. ; brazdeaza, par-
 LOPATNA
tea V. a pla$eT i cea S. a com.;
are o lun gime de 14 km. ; pri-
me$te scurgerea lacurilor Tri-
ozone $i Calelovata $i se varsa
in canalul prin care comunica
lacurile Matita i Babina ; e in-
conjurata cu stuf $i contine pe$te.
Lopatna, ostrov, jud. Braila; se
margine$te la E. cu Dunarea-
MacinuluI, $iin cele-l'alte 0.111 cu
Balta; se aflá pe teritoriul com.
Chischani; are o suprafata de
36 hect., acoperita cu padure
de salcie.
Lopätari, com. rur., jud. Buzad,
plaiul SlAniculuT, pe ambele ma-
lurl ale riuluI Slanicul, la 59
kil, de ora$ul Buzdul. Limite :
la N., hotarul incepe de la mun-
tele Piatra urca pe
coastele munteluI Neharn ita, prin
muntele Chilmiziul i coboara
izvorul OpriI, urca pe la ca-
patul de N. al luncei Odoboaia,
In muntele MAcqul $i de aci pe
plaiu in sus, ajunge in Virful-
Malu$elului, la punctul Bahna-
MAIti$elulur, de unde incepe a
se indrepta in muchia Urzica-
rile ; la E., din UrzicariI, se
coboara in piriul Sturdza (Jghia-
bul),. pe care merge pana in
gura vad Hata$ul-Oilor, apoi o
la pe vale urcind in muchia
Podul-Calulur, apoI pe la N. de
cat. Bu$tea (com. Minzale0), con-
tinuind in jos pIaiul, se 'asa pe
izvorul Rugina, pe care merge
cit-va i urca in muchia Tres-
tioara, de unde coboara in
Balta-TrestioareI, $1 pe izvorul
SArata in jos, pana in riul
SlAnic, lasind la stinga mo$ia
Meledicul ; trece riul Slanicul
urca in muntele Cerchezul, zisd
$1 Dealul-Petricaer; la S., din
muntele CerchezuluI, continuind
plaiul, urca in muntele Mocia-
rul ; la V., din muntele Moci-
arul, trece pe la Piscul-cu Ou-
187
Ale $1 se dirige spre Bolova-
nul-GreuluI, de unde urmind al-
bia riulta Slanicul, trece pe la
Malul-Ro$u, Plo$tina $i ajunge
la Piatra-MortatuluI, unde para-
se$te albia riului Slanic ; apoI
trece pe la Maciuca-Mare, i ajun-
ge in valea izvorului Secuiul.
Suprafata comunel e de 9145
hect., din cari: 64 cuaturT, 6220
padure, 647 fineata, 1185 iz-
laz, 12 livezI, $i 1107 sterp.
Toatl comuna formeaza o sin-
gura. proprietate : Loplareasca,
a cetelor de mo$nenI: Labe$ti-
Berhule$ti, Vilcani, Burducesti,
Cirlige$ti, Popa-al-Mare $i Popa-
al-Mic. Terenul e foarte mun-
tos, acoperit de vaste i secu-
lare padurI, in care sunt 22
herastrae pe apa SlAnicul, unde
se tae scindurf, mal cu seama
la Terca, Runcul Clajna.
Pamtntul este bogat in mine-
rale precum : sare, gips, fier
ap e sulfuroas e. Se faceaci u n activ
comert cu objectele de lemnarie,
care se transporta in orasul
Buzad $i chiar in pdrtile de
cimp ale tarer ; mal renumite
sunt grinzile de Lopatari.
Comuna e formata din catu-
nele : Brebul, Chiorasti, Clajna
Jurubesti-Lopatari, cu sub-divi-
zia Carpini$ul i Luncile, cu
sub-diviziile : Runcuri $i Terca,
cu o populatie de 1250 suflete,
din mil 212 contribuabilI; lo-
cuesc in 309 case.
Are o $coala frecnentata de
37 copiI ; o biserica, cu i preot,
ctntaret si un paracliser.
Meseria$1 sunt : 5 lemnari, 7
butnarI, z cizmar $i trel Iterar!.
Vite sunt : 357 boT, 83 yac!,
25 viteI, 56 caT, 122 Tepe, 30
minjl, 1400 oI, 568 capre $i 57
pord. Stupt sunt 48.
In comuna se afla : 13 morT,
4 pive i i dirsta.
Budgetul com. e de 1850,45
le!.
www.dacoromanica.ro
LOR1NCA
Comuna e vechTe. Din actele
de proprietate rezulta ca are o
vechime de peste 400 anI. DITA
traditie ar fi intemeiata de-o-
data cu Negru Voda. Catunele,
carr o compun, existad In 180o;
cel mar noil e Luncile, inceput
de Radu Ro$iorul, la 181o.
Lopätari, ccitun de re$edinta, al
com. Lopatari, jud. Buzäú, cu
350 locuitorr $1 87 case. Are
sub-divizia Carpini$ul.
Lopätari, ape minerale, in jud.
Buzad, com. $i cat. Lopatari,
pe malul drept al fiuluT Slanicul;
contin in abundenta pucioasa,
fier i sare amara.
Lopätäreasca, mo,sie, in jud.
Buzail, com. Lopatari, a mo$ne-
nilor in devalma$ie, formata din
intregul teritoria al com. Lo-
patari.
Lopätäreasca - elárii, sal, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
cat. com. Bisoca. Se nume$te
Lopatareasca, pentru ca pana in
1864 apartinea com. Lopatari,
plaiul Slanicul, jud. Buzail. Are
una din cele mal frutnoase pozitiI
din plaiul Intreg. Este a$edat
intre muntr inaltI ca PlAie$ul $1
Carimbul, pe valea limpedeluT
pîrîü Recea-Moldovanul, pe o
intindere de 170 hect., cu o
populatiune de 38 familif, saa
186 suflete, din carI 41 contri-
buabill. Se afla la 4 kil. 136 in.
spre V. de Bisoca.
Lopcea, silifte, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Maglavitul.
Lorinca,firtg, izvore$te din poa-
lele munteluI Lepp, com. Tu/-
nici, jud. Putna, da in Piriul-
StoguluI satl Mu$ata, se impre-
una cu piriul Poiana-MaruluI,
trece prin Valea- Marulur
 LOSTUNITLUT (PIATRA)
se varsa in Putna, sub Dealul-
MesteacanuluI.
LostunuluI (Piatra-), munte, in
jud. Buzati, com. Colti, pe malul
drept al vael Coltilor, format
din Odd orizontale, putin incli-
nate spre S.-E., prezintind aspec-
tul cel mg pitoresc.
Lostuta, pirti7, afluent al Bistriter,
In jud. Suceava, com. Madeiul.
Lopita, pirig, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
izvoreste din Dealul-Rosu, ucla
partea de N. a com., trece printre
Dealul-Rosu si Culmea-Lupan, si
se varsa in Atli Turburea, dupd
un curs cam de 8 kil. ; este
repede, si prinavara devine to-
rent periculos.
Lo§nita, vale, in jud. R.-Sant,
plaiul Rimnicul, in partea de
N. a com. Chiojdeni; muntif
inalti o inchid, lar in fundul el'
urlä zgomotos piriul Losnita.
Lotri§orul, ri'ulef, izvoreste din
muntele Priporul, com. Calinesti,
plaiul Cozia, jud. Vilcea, trece
prin com., prin locurI nepopulate
si se varsa in valea Calinesti, tot
in raionul com. Acest riulet 41
schimba matca dintriun loe
intealtul. Are de afluent Piriul-
Culmei.
Lotrita, rig. Vezi Latorita, jud,
Vilcea.
Lotrul, rig, jud. Vilcea, cel mai
insemnat dintre riurile ce se
varsa in Olt. Izvoreste din muntii
Mindrul si Slavoiul (culmea Pa-
ringul); curge mal intiiti catre
N. pana la poalele munteluT
Timpa, de unde se indrepteaza
catre E. si apor catre N.-E.,
formind frontiera intre Austria
si Rominia ; in urna se indreapta
188
care S.-E. pana la com. Malaia,
dupd care ja directia catre E.
si se varsa in Olt, linga satul Go-
lotreni, pendinte de com. Cali-
nesti, plaiul Cozia.
Lungimea totall a LotruluI
e aproape de 80 kil., lar di-
rectia generala a cursulur ad
este indreptata in genere de la
V. spre E. Largimea medie a
ape/ este de 20 m.; adincimea
variaza de la 0m.75 la in2-50 ; lar
iuteala curentului este de 2m.50
pe secunda.
Largimea albleI de la origina
si pana la Malaia este de 30 m.,
iar de aci pang la varsarea sa
in Olt este de la 70-100 m.
Fundul albief confine pIetris.
Valea Lotrului e putin populata,
productiva si viabila..
Udd cum: Voineasa, Malaia,
Silistea, Brezoiul si Lotreni.
De la podul stabil de la Lotreni
(Golotreni) Lana la Brezoiul, se
afll o osea comunala, lar de
aci in sus drum de care. Peste
Lotru e un pod de lemn lung
de 1 to m. care stabileste co-
municatia intre Minnie si Sibiti.
Lotrul primeste o multime de
afluentI, dintre earl eel mal prin-
cipalT sunt: Lotrita, Voineasa si
Puscoiul sag Pascoaia.
Lovi§tea, plaiz7, jud. Arges, for-
mat din vechiul si desfiintatul
plaiti Ariful si din plaiul Lovistea.
Este cel ma/ septentrional plaiti
din tot judetul si se margineste
la N. co Culmea-FagarasuluI,
care desparte acest plait' si Tara-
Romineasca de Transilvania ; la
V., cu riul Oltul, care il des-
parte de jud. Vilcea ; la E., cu
riul Valsanul, care il desparte
de jud. Muscel si la S. cu o
linie conventionala care pleaca
de Ia satul Jiblea pe Olt si merge
pana la satul Bradetul pe Val-
san, despartindu-1 de plasile To-
pologul si Argesul.
www.dacoromanica.ro
LOV WEAN CA
Acest plaid, afara de micI pi-
raIe si vaI, este udat in tot lun-
gul sati de la N. la S. de rill-
rile Oltul, Topologul, Argesul
si Valsanul, care curg aproape
paralel si despart plaiul in pro-
portiunI aproape egale.
In pIaiul Lovistea se afla cele
mal inalte virfuri din judet, for-
mate de culmele Fagarasulta
ComarniculuT, Joitii, etc.
Intinderea totala a plaiuluI
este de 282546 pog., din carT:
63033 pog. cultivabile, 178449
pog. padure si 41044 pog. ne-
productive.
Coprinde 17 com. rur., formate
din 55 sate si cat., avind : 3994
case populate cu 18642 suflete,
din carI 3073 contribuabilI; 52
de bisericT.
Resedinta plaiulur Lovistea
este in com. rur. uici..
Are mal multe manastirl si
schituri, intre care cele mal in-
semn ate sunt: Berislavesti, Bra-
detul, Ostrovul, Roboia, Scam-
eni, Stanisoara, Turnul, Valeni
si altele.
Locuri istorice sunt: Cetatea
luT Vlad-Tepes de la satul CIO-
tineni, Cetatea- luI-Radu -Negru
de la satul Ariful, izvoarele ter-
male si recentele descoperirr
de ruine de bar romane de la
Bivolari.
Budgetulplasei e de 48679 lei,
la veniturl si de 40215 lei, la
cheltueli.
Plaiul Lovistea produce multa
cherestea de brad si de stejar,
Mate in multimele de herestrae
hidraulice dupa riurile Topolo-
gul, Argesul si Valsanul.
Statul posedd in acest plait."
7 mosii, avind un venit anual
de 42696 Id, precum si 90812
pog. padure.
Lovi§teanca, Nemoiul 0 Se-
ciul, pridurt particulare, supuse
regimuluI silvic, tinind de com.
 LOZANO (VALEA-)
Nisipi, gasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
LozaneI (Valea-), vale, care
se intinde de la N.-V. spre
S.-E., printre DealulMgngstirei
Dealul-PietrgrieT, com. Solesti,
pl. Crasna, jud. Vasluitt.
Lozia, bah% formatg din värsa-
rea Prutulur si a Miel, la E. de
satul si com. Costuleni, pl. Bra-
nistea, jud.
Lozinca, sat, Pácind parte din
com. Oncesti, pl. Stgnisesti, jud.
Tecuciä. Are o populatie de 28
familiT, saü loo suflete ; locuesc
in 26 case.
Este situat la N. comuneT.
Lozna, com. rur., in partea de
E. a plIseT Berhometele, jud.
Dorohoiii, formatg din satele :
CAlinesti, Lozna cu Rusi-Strg-
teni i Talpa, cu resedinta pri-
mArier in satul Lozna. Are: 411
familii, saü 1618 suflete ; 2 bi-
sericT, Cu I preot, 2 cintgretl
si 2 'Alamar-1; 1243 hect. 90 ar.
pgmint sgtesc ; 1647 hect. 02
ar. cimp i III i hect. 38 ar.
pgdure, proprietgresc ; 3 iazuri
41/2 pogoane de vie.
Budgetul com. e de leT 3962
la veniturl si de 3823 leT la chel-
tueli.
Vite marl cornute 744, oi
capre 6, cal 113, porcT 380.
StupT sunt 280.
Lozna, sat, pe mosia cu acelasI
nume, com. Lozna, pl. Berho-
metele, jud. DorohoiiI, la care
se aflg alipit i sgtucul Rusi-
StrAteni. Are o populatiune de
347 familiT sail 1322 suflete.
Proprietatea mosieT este a d-
lor Ilie C. Ciolac si Grig. M.
Holban.
Biserica, cu hramul Adormi-
rea-MaieeT-DomnuluT, cu I preot,
189
2 cintgreti si i pglginar, este
de zid fäcutg in 1864, de Spg-
tarul M. Holban.
SgteniT inproprietaritT aü 732
hect. 39 ar. pdmint ; iar proprie-
tariT, 925 hect. 20 ar. cimp si
1002 hect. 54 ar. pgdure, in
care doming fagul i stejarul.
Sunt 3 iazurT; cel mar mare,
numit Holban are o intindere de
0/2 hectar.
PiraTele principale ce trec pe
mosie sunt : Bahna i Ghilia.
Drumurile cele maT insemnate
sunt : acela de la Mihgileni la Do-
rohoiii, acel de la alinesti la Do-
rohoiä i calea nationalg Mihäi-
leni-Botosani.
Hotarele mosieT cu :
Cobila, Hanii, Talpa, Ca-
linesti, Buhaiul, Dersca i Vit-
cani.
Lozova, sat, in jud. Covurluitl, pl.
Siretul, com. Branistea, format
de insurgte/ la 1879. Mal lila-
inte a existat aicT acelasT sat
cu acelasT nume, dar, din cauza
asupririlor, locuitoriT ati emigrat
la Galati, formind mahalaua n ord-
vesticg a acestuT oras, numitg.
Lozoveni.
Suprafata teritoriulul satuluT
de 89 hect., cu o populatie
de 25 familii, sal 89 suflete, lo-
cuind in 21 case.
Lozova, balM, formatg de piriul
cu acelasT nume, la N.-V. de com.
Branistea, pl. Siretul, jud. Co-
vurluitl, lungg de 4 kil. si latg de
kil. ; contine peste de diferite
specir, stuf i papurg..
Lozova, 1ii i vale, jud.
; are apg numaT pe tim-
purI ploioase ; se varsä in gira
Birlgzelul, apoT in Siret la V.
de erbesti.
Lozova,phig, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
www.dacoromanica.ro
LUCAVLTA
Balabancea ; izvoreste din dealul
Pirlita ; se indreapta spre S.,
avind o directiune generan de la
N.-E. la S.-V., udind partea cen-
tralä a plgsei i nordicg a com.,
dupg un curs de 5 kil., nu-
maT prin pgdurT, se varsä in
riul Taita.
Lozova-Tipe§ti, molde a statu-
lul, in jud. Covurluiil, com. Bra
nistea, pl. Siretul, fostä pendinte
de Episcopia RomanuluT, impre-
ung cu mosia Branistea, de 5698
hect. 7850 m. p. (din carT 486
paclure); se arendeazg Cu 75000
leT anual.
Lozovita, vale, pe care e ase-
zat satul Costache-Negri, com.
Tulucesti, pl. Siretul, jud. Co-
Luca,firta, jud. Vilcea, pl. Cerna-
d.-s., com. Ulmetul. Se varsa in
11111 Cerna.
Lucaci, cel mal bah pisc al
muntilor SgrbeT (1777.6 m.), din
com. Neagra4aruluT, jud. Su-
ceava.
Lucautul,munte, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita. VezI Brindusele.
Lucavita, sat, in partea de S.
a com. Mamornita, pl. Herta,
jud. Dorohoig, asezat pe malul
drept al pirfuld Mamornita, pe
loc ponoros, limitrof cu Buco-
vina. In partea de E. a satuluT
se intinde o cateng de marT
dealurT. Are o populatie de 84
familiT, salí 224 suflete.
Proprietatea mosieT este a mal
multor locuitori.
BisericT sunt doug, una pe
deal, cu hramul Sf. Gheorghe,
facutg in 1861, de Gh. Mano-
varde, este de lemn i tencuitg, ; a
doua, in Valea-SatuluT, cu hramul
Sf. Mihail si Gavril, s'a zidit din
 LUCACEsT1
lemn in 1794, de Iordachi Chi-
ri ac.
SateniT inproprietati aú 93
hect. 09 ar. pamint ; iar proprie-
tariT578 hect. 61 ar. cimp
roo hect. 25 ar. padure, maT
mult tufis.
Piriul principal ce curge pe
mosie este Ruginosul, numit
ast-fel pentru ca, atit pe malu-
rile luT ctt si pe mlastinele ce
formeaza, se vede o päturd de
coloare rosie-ruginoasa. Pe hotar
curge piriul Molnita.
Hotarele mosieT sunt cu : Bu-
covina, Mamornita, Slobozia
Pasatul.
Lucfice§ti, sau Tite§ti, sat, jud.
BacAil, pl. Muntelui, resedinta
com. Valea-Arinilor, situat d'a
dreapta pirlutuf Tazlaul-Sarat,
pe deal si aproape de drumul
ce duce de la Bacdil la Moi-
nesti. Are o populatie de 160
sau 636 sufiete ; o scoala
mixta, frecuentata de 14 copif;
o biserica, clädita in anul 1857
de locuitorr, cu r preot j 2
cintaretl ; 6 circiuml.
Vite sunt: 15 cal; 343 vite
mar! cornute, 113 capre j 18
porcI.
Lingl acest sat se afla un schit,
numit Lucacesti san Tazlaul.
Lucfice§ti, nuyie, a statuluT, jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Valea-
Arinilor, in intindere de 12000
hect., arendata anual cu 4000
le!. Apartinea maT Inainte
nastireT Bistrita (Neamtu).
Lucfice§ti, peidure, a statuluT
jud. Bacan, pl. MunteluT, com.
Valea-Arinilor, cu o suprafata
de 11944 hect. MaT inainte ti- Luceni-Bäcäloael, sat, in jud.
nea de manastirea Bistrita (jud. Iasi, pl. Branistea, com. Sanca,
Neamtu). O parte dintrinsa are pe malul sting al JijieT, cu o
plan de exploatare ; regimul
adoptat e codrul regulat. Arbo-
riI sunt cel maT multl resinosI.
190
Lucäcilä, miente, in sus de Mo-
roeni, jud, Dirubovita, in partea
stinga a riului Ialomita.
Luceanca, sat, facind parte din
com. rur. Butimanul-Luceanca,
plasa Znagovul, jud. Ilfov. Cade
spre S. de Butimanul, pe calea
jud. Bucuresti-Tirgoviste, intre
padurile Deloaicai Paduroaica,
S'a infiintat la anul 1840,
dupd cum spun locuitoriT, de
catre fostul proprietar D. C.
Faca. LocuitoriT din acest sat
sunt adusT de acest proprietar
parte din Butimanul si parte din
satul Lucieni, jud. Dimbovita.
Are o biserica, clAdita in anul
1844, de catre fostul proprietar
Const. Faca. Serviciul divin se
face de preotul din Butimanul.
Se intinde pe o suprafata de
383 hect., cu o populatie de 187
locuitorr.
Dl. A. Vanicu are 277 hect.
si locuitorii to6 hect. In cor-
pul mosiel sunt 125 hect. pAdure.
Pentru izlaz rezervat peste
20 hect. LocuitorlI cultiva roo
hect. (6 sterpe).
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarI.
Numarul vitelor marT e de 159
si al celor miel de 143.
Luceni, sat, jud. Iasi, pl. Brani-
stea, pe malul sting al riuluT
Jijia, la 2 kil. de satul Cirpiti,
din com. Stinca, asezat pe ves,
avind spre E. o padure. Are o
populatie de 59 familiT, saii 274
suflete ; o biserica, cu preot,
cIntáre i i eclesiarh.
Vite: 239 vite mar! cornute,
225 oT, 50 ca! si 146 rimatorT.
populatie de 16 fam., saa 90 sufl.
Vite : 79 vite marT cornute,
16 oT, 7 cal si 32 rimatorT.
www.dacoromanica.ro
LUC1ENI
Luceni-SturzoaeI, sat,
pl. Branistea, com. Stinca, pe
malul sting al Jijiel, in jos de
satul Luceni-Bacaloael; cu o po-
pulatie de 9 familif, sal-1 6o su-
flete.
Vite mar! cornute 47, oI 189,
cal 9 si rimatorT 38.
Luchie, ciitun (dril), pe cimpul
Baraganul, in jud. lalomita, pl.
Borcea, com. Calarasi-Vechl.
Lucia, set Säratul-Secii, lac,
in jud. Teleorman, com. Seaca.
Lucia, prival,jud. Braila, incepind
din Dunarea-VechTe si curgind
la V. privalulur Brisceata.
Lucieni, com.rur.,jud. D'imbovita,
pl. Dealul - Dimbovita, situatA
pe malul Dimboviter, spre S. de
Tirgoviste, pe soseaua judeteana
Tirgoviste-GAesti, jud. Vlasca.
Este asezata pe loe ses. In raio-
nul sail se gAseste Malul-Obreja.
Peste Dimbovita este un mare
pod de lemn, facut i intretinut
de judet. Se compune din sapte
catune : Luceni-Ungureni, Mis-
lea, Rincaciovul, Geangoesti, Mo-
goesti, Cotul-Morii si Lucieni-
PamintenT, cu o populatie de
2222 locuitoff.
Are cinc! bisericl ; o scoala,
cu doI invatatorT, platitl de stat.
Se margineste la E. cu com.
Vacaresti i Colanul ; laV., cu Lu-
desti i Butoiul ; la N., cu Dra-
gomiresti i Colanul si la S. cu
uta-Seaca $i Cobia. Se des-
parte mal de toate comunele prin
padure. Se leaga cu Colanul
prin osea jude-
teana, lar cu cele-l'alte prin sosele
vecino-comunale si drumurT prac-
tice.
Lucieni aitun,
al com. Albesti, jud. Buzar', cu
240 loc. si 42 case.
 LUC1EN1
Lucieni, sat, flan d parte din com.
rur. Hirtie$ti, jud. Muscel, pl.
Arge$elul. Mar inainte se numea
Valea-Vacif.
Locuitorir sar s'aa impropie-
tara pe mo$iile proprietarilor,
carI ati posedat pamintul din
vechime.
Lucieni, numire ce se mal' da
mofiet Valeanca, sal:1 Tufele-Co-
tunel, din jud. Buzla, com. Al-
be$ti.
Lucieni, pidure, supusd regimu-
Id silvic, jud. Muscel, p/. Ar-
ge$elul, com. Hirtie$ti, cat. Lu-
cieni, in intindere aproximativa
de 150 hect., proprietatea d-luT
Anton VIAdescu. Este situata.
pe coasta dreapta a riuld Ar-
ge$elul $1. e populata cu fagI, $i
putini paltid, anid $i mestea-
cara.
Lucieni - Ungureni, sat, jud.
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovi-
ta, com. Lucieni.
Luciul, com. rur., in jud. Buzaa,
pl. CimpuluI, situata pe ambele
malurT ale riuld Calmatuiul, la
36 kil. de Buzar'. ;Hotarul, la
N., incepei, din hotarul mo$ieT
Movila-Oil, pe care merge pana
da in hotarul mosiei Bilhacul ;
la E., se lasa din hotarul Bilha-
cul peste apa Strimba, inveci-
nindu se cu hotarul mo$id Mar-
gineanca-Rtwetul (com. Largul)
pana da in hotarul moqiei Ma-
coveiul ; la S., se invecine$te cu
hotarul mo$ieT Macoveiul li parte
din mo$ia Calclare$ti ; la V., din
hotarul Calclare$6, la pe hotarul
mo$iel Caragelele, pe care urca,
trecind riul Calmatuiul, pana in
hotarul mo$id Movila-Oii.
Suprafata sa este de 4552
hect., din casi: 3772 hect. ara-
bile, 27 hect. padure, 83 hect.
fine*, 5 ro hect. izlaz qi J60
191
sterp. Are o singurd mo$ie, Lu-
clul $i pämintul locuitorilor.
Terenul e $es, putin baltos, pe
alocurea cu saraturi $i multe ni-
sipuri.
Comuna e formata dinteun
singur cat., Luciul, avind o po-
pulatie de 910 suflete, din carI
i 5 contribuabill; locuesc in 145
case.
Are: o $coala frecuentatá de
20 elevi $i 4 eleve; o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae, deservita
de 1 preot, 1 cintdret si I pa-
racliser ; 4 circiumT ; o moard
ca aburI; o ca$Arie $i 2 s'Une.
Comertul consta in desface-
rea cerealelor, care se transpor-
ta la gara Cilibia. CAI de co-
municatie n'are, Mira de drumul
natural Albe$ti-Largul, prin Lu-
ciul.
Vite sunt : 321 bol, 576 vaci,
168 vitd, 4 bivoll, 4 bivolite,
329 caT, 281 Tepe, 62 minji, 3400
01, 9 asid $i 273 porci.
Meseria$T sunt: 1 lemnar, 4
fierarI, 1 ma$inist li I brutar.
Comuna e vechie. Dionisie
Fotino o mentioneaza. Numirea
eI vine din faptul, ca pe teri-
toriul saa este o bala, ale carel
margini sunt acoperite de stuf,
iar al cara rnijloc e curat. Mij-
locul poarta numele de Luciul-
Balte $1 de Lumina Luciului. Lo-
curile din apropiere s'ati numit:
Locul de la Lucia $i de aci
intreaga comuna a primit acest
nume.
Luciul, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, situatä la
extremitatea de N. a pla$eI,
limitindu-se cu judetul Braila.
Teritoriul comund are supra-
fata de 1056o hect., din carI
3000 hect. balti$ $i se intinde
spre V., din Dunare pana in
teritoriul comuna TindareI $1
spre N., din teritoriul comuneT
Gura-IalomiteI pana in judetul
www.dacoromanica.ro
LUCIUL
Braila, unde se limiteaza cu
comuna Mihaiti-Bravul.
Mo$ia apartine Eforid Spita-
lelor Civile din Bucure$ti $i
und proprietar particular, cu
care stapine$te in devalmage.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT pe mo$ie
166 locui torl ; n eimpropri eta-
ritT se mal afla 98.
Comuna este udata de Da-
llare, de riul Ialomita, de la-
curile : Co$covata, Torna, Cui-
burile, Plaviile $i de bratul Filip.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe coasta de V.
a laculd Co$covata. Numirea
veche a acestuT sat a fost Zrneul,
sat care era situat mar spre S. de
actualul pe locul numit Bise-
rica-Vechie.
AicI este re$edinta primarid
$i a judecatorid comunale.
Are o populatie de 210 fa-
milir, sau 1007 suflete : 502 bar-
batI $i 505 ferner ; 1004 Ron ni,
1 Grec, 2 BulgarI; 238 agricul-
toff, 6 meseria$T, 6 comerciantI,
5 cu profesiunT libere, 38 mun-
citori" si I I servitorT. . tiil carte
108 persoane.
Sunt 132 contribuabilI.
Are : o $coala mixta, frecu-
entata de 37 elevi $i conclusa
de un invatator, retribuit de
judet $i comuna ; o biserica,
deservita de I preot $i 2 das-
calT.
Vechiul drum, ce duce din
Calarag la Braila, trece prin
Luciul.
Luciul, baltd, in com. Luciul,
jud. Buzar!, avind marginile aco-
perite cu stuf, $i mijlocul cu-
rat (lucia); contine pe$te.
Luciul, movilit, inalta, in jud. Bu-
zalá, com. Luciul.
Luciul, mo,rie, in jud. Buzati, com.
Luciul, cu 4280 hect., mare parte
 LUCIUL
arabile, 12 hect. rolare, restul
izlaz, flneatd, bAltis, sArAturl si
sterp.
Luciul, apd, jud. Ilfov, pl. Zna-
govul, com. Butimanul. Se for-
meazd din ploT si mid izvoare,
si udd partea de N. a clt. Lu-
ceanca. Se intilneste la cAt. Ul-
meni, com. Poenari, cu apa nu-
mitA Coadele-Znagovului. In dru-
mul sla formeazA doul miel
helestae: unul in mosiaLuceanca,
avind o suprafat5. de 50 ariT si
al doilea in mosia Pdscdneanca,
avind aceeasT intindere.
Luciul, piriii, izvoreste din balta
Luciulul, pe mosia HirlAul, jud.
Botosani, trece in comuna B5.-
deni, jud. Iasi, unde se varsä
in stinga riuluT Bahluiul, in drep-
tul DealuluT-BisericeT.
Luciului (Balta-), baltd, pe mo- Ludeasa, '.Romani, Bolca si
sia HirlAul, jud. Botosani, din Braduletul, peklurt particu-
care izvoreste piriul Luciul.
Ludasi, sati Ludasul, sat, jud.
BacAti, pl. TazlAul-d.-s., com. BA-
sAsti, situat in valea TazIduluT-
Mare, la 1112 kil, de satul Cu
scoala BAsAsti. Are 135 familif,
sal:1 525 suflete ; o bisericd, cid-
ditA de locuitorT, cu 2 cintd-
retT si deservitA de preotul din
satul Blsästi ; 3 circiumT.
Vite sunt : 13 caT, 279 vite
cornute, 26 pord si 6 capre.
Ludasi, mo)sie, jud. BacAti, pl.
TazIlul-d.-s., com. BAsAsti, in in-
tindere de 292 hect., proprie-
tatea EpiscopuluT de BuzAii, Cli-
mescu, dind un venit de 3465
leT anual.
Ludasi sati Ludasul, piria, jud.
BacIii, pl. TazlAul-d.-s., com. BA-
sAsti, de pe teritoriul mosid
Ludasul. Este format din doud
pirliase : Jghiabul si VArAria, se
192
incarcl cu DrAcoaia si se varsA
d'a stinga TazlAuluT-Mare.
Ludäneasca, cdtun, pendinte de
comuna Prestnicul-d.-s. sal' Rdz-
miresti, plasa Marginea, jud.
Vlasca, proprietate a d-luT V.
Cristopolu.
Mosia se intinde pe o supra-
fatA de 890 hect. Este estimatA
de Creditul Fondas Rural din Bu-
uresti la suma de i80000 leT.
Venitul anual este de 10600.
S'ati improprietirit la 1864,
54 locuitorT, pe o suprafat5. de
162 hect.
Are o bisericA, cu 1 preot
si 2 dascAlT.
Ludeasa, munte, la N. com. R1-
mesti, plaiul Horezul, jud. Vil-
cea, 'filtre muntiT Piscul-Lung si
Bolca.
lare, supuse regimuluT silvic, pe
mosia Romani, com. Rimesti,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
Ludeasca, phig, jud. Vasluiii,
pl. Stemnicul, izvoreste din com.
Buhlesti, intrA in com. Birzesti,
formeazA mar multe girle sub
ramificatiunea dealultd Ludesti-
Budditi ; apol in dreptul satulul
Birzesti, tac oblic sesul Birladu-
luT, fAcind mal multe cotituri si
se varsA in riulBirladul, aproape
de podul peste apa Birladultd,
ce leagl calea Birzesti cu calea
Vasluiti-R ornan.
Ludesti, com. rur., jud Dimbo-
vita, pl. Dealul-Dimbovita, spre
S.-V. de Tirgoviste, situatä
pe loc ves, filtre Ardite si dealu-
rile: Valea-PotopuluT, Piscul-MA-
tuseT-Cart, Piscul-Milos, Piscul-
Cenusaru1, Piscul-OstreIsi Piscul-
Mimas. Pi-in raionul com. curg
piriul Potopul si piriia.sul Po-
www.dacoromanica.ro
LUDEVII-BUDÁIUL
tocelul. Are si un lac nutnit
Lacul-BArbAtescu.
Se compune din treT cAtune :
Scheiul, Telesti si Ludesti, cu o
populatie de 2370 locuitorT. Pe
teritoriul el se af1ä pAdure multd,
si arborT fructiferl mal cu seamd
prunT.
Are : treT bisericT; o scoald,
condusA de un invdtAtor, p15.-
tit de judet ; cincT morT de al:4;
14 velnite cu cazane pentru fa-
bricat Ojea.
Se invecineste : la E. cu Bu-
toiul si Dragomiresti; la V., cu
Bogati ;la N., cu Botesti si la
S., Cu Hulubesti. De Bogati
se desparte prin deal si Valea-
StrimbuluT, precum si prin pa-
dure; de Hulubesti, prin dm-
pie; de Butoiul, prin Valea-Pu-
turoaseT si Valea-ButoiuluT, pre-
cum si prin pAdure, si de Bo-
testi, tot prin pAdure. Numal cu
Hulubesti se leagl prin sosea
vecinald, lar cu cele-l'alte pi-in
potecT si drumurT practice.
Are trel marl pAdurT : una de
167500 ariI, a doua de ios000
arif si a treia de too000 aril.
Ludesti- ludAiul, deal, ramifi-
care a dealulur ce strAbate com.
Birzesti, pl. Stemnicul, jud. Vas-
luT. Se intinde de-a dreapta riu-
luT Birlad. Ramificarea Motel se
intinde de-a stinga aceluT riii.
Aceste ramific5x1 poartA deose-
bite numirl : la satul Muntenesti
poartA numele de Ruginoasa si
Merer ; la Birzesti: RAdiul-Lude-
sti, Preda si Birzesti; la satul Tdc-
mAnesti : TAcmAnesti, Delesti;
Mord si Arvinte ; la sat. BrA-
hAsoaia : Floroaia si Arvinte,
Buciuna (acoperit cu pAdurl de
fagT) si Bobilca ; la sat. Canta-
lAresti : Dealul - PlopuluT sí la
Dobroslovesti; CiusmeleT- Flu-
noaia, Z amfireT si Mord; in fine la
satul Ludesti-Buddiul, ramifica-
rea poartA numirea de mal sus.
 LUDEM-B UD A.IUL
Lude§ti-Budkul, cu parte din
Codrul, sat, jud. Vasluid, in
partea de N.-E. a comunel
zesti, situat pe coasta de E. a
ramifieatiunel dealulur cu acelasI
nume.
Are p suprafata de 700 hect.
si o populatie de 30
sad 150 suflete.
Vite : 120 vite marr cornute,
26 caT, 70 01, 15 capre si 39
rimatorr.
Ludi§orul, paure, a statuld
intindere de 25 hect., jud. Mus-
cel, plaiul Nucsoara ; tine de
muntif mandstireT dimpulung,
care fac parte din comunele Cor-
bisori i Berevoesti.
Ludul, ea' tun, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com rur. Coma-
nesti.
Ludul, mahala, com. rar. Cra-
guesti, pl. Motrul-de-sus, jud.
Mehedinti.
Luica (Luica-Cotroceni), com.
rur jud. Ilfov, pl. Negoesti,
situatd. la N. de lacul Luica,
inconjurat de &alud frumoase,
la 44 kil. de Bucuresti. Sta in
legatura cu com. Nana, prin o
sosea vecinall.
Se intinde pe o suprafata de
2628 hect, cu o populatie de
975 suflete, din carI 176 con-
tribuabill ; locuesc in 103 case
si 23 bordee.
Statul are 2000 hect. si loca-
itoril 628 hect. Statul cultivb..prin
arendasii sAl 1700 hec. (loo ster-
pe, 20 izlaz). Locuitoril cultiva
588 hect. (30 izlaz i 10 vie).
Budgetul com. e de 2413 leI la
ven ituri si 2298 leI la cheltuell.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, deservita de 3
preotl si 2 cintaret1 ; o scoalá
mixta, frecuentatd. de 19 elevI
si 8 eleve.
0275. Alarde "'limar Geograite. Vol. IV
193
Vite sunt : 6o0 cal si Tepe, 200
bor, 332 vacr si viter, 30 bivolf,
40 bivolite, 15 capre, 300 porcI
si 800 of.
Dintre locuitorI, 193 sunt plu-
garr.
LocuitoriT posea : 92 pla-
gar, 42 ca bol, 50 Cu cal; 100
care si carate: 35 cu boI, 65
cu cal.
Improprietaritl sunt 159 locu-
itor/ i neimproprietaritr, 4L
Comercial se face de 6 per-
soane.
Luica (Luica-Mihaiii-Voda),
sat, facind parte din com. rur.
Mitreni-Clatesti, jud. hoy, pl.
Oltenita, situat la extremitatea
plaser, spre pl. Negoesti.
Se intinde pe o suprafata de
3599 hect. (Impreuna. cu satul
Mitren), cu o populatie de 126
locuitorl. Statul are 3000 hect.
locuitoriI (impreuna c.i ceI
din Mitren) ad 599 hect. Statul
cultiva. prin arendasif sal' 2610
hect. (90 hect. sterpe, loo hect.
izlaz, 200 hect. padure). Locui-
toril aü Loo hect. izlaz.
Numarul vitelor marI e de
x64 si al celor raid, de 35.
Luica, baltd, jud. Ilfov, cu o
forma triunghiulara. IsI ja nas-
tere din locurile baltoase, nu-
mite la TufaniI-10-State si se
yarsa in nul Arges, spre N. de
com. Curcani. Intre balta Luica
riul Arges este un pod de
lemn, pe soseaua judeteand. Bu-
curesti-Oltenita.
Luica, mofie a statulta, pendinte
de manastirea Cotroceni, jud. Il-
fov, care se arendeaza cu 27350
lel anual.
Luica-Cotroceni. VezI Laica,
jud. Ilfov, pl. Negoesti.
Vezi Lui-
www.dacoromanica.ro
LUM1NA
ca, jud. Ilfov, pl. Oltenita, com.
Mitreni.
Luica-Mitreni, mofie, a statuluI,
jud. Ilfov, pendinte de mana-
stirea Mihaid-Voda, care, impre-
una cu Potcoava a manastireI
Negoesti, se arendeaza Cu 55200
leI anual.
Luicaneasca, vale, pe care se
afla com. Butimanul, jud. Ilfov,
pl. Znagovul.
Luma§ul, deal, jud. Dolj, pl. O.
cola', com. Cosoveni-d.-j., pe cos-
tisa carula este asezatd. com.
Luma§ul, mofie, a statuluI, si-
tuata pe teritoriul comuna Co-
soveni-dd., jud. Dolj, pl. Oco-
lul. Pana la secularizarea ave-
rilor manastirestI, mosia apar-
tinea manastirer Sadova.
Se arendeaza. Cu f 1350 leT
anual.
Luma§ul, ¿dure, a statuluI, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Coso-
veni-d.-j. Are o intindere de i5o
hect. si este compasa din : gin-
nita, arar, stejar t lemn.ciinesc.
Luma§ul,pirig i vale, jud. Dolj,
pl. Ocolul. Izvoreste din tintina
Calugara, din dreptul scoalel
com. Cosoveni-d.-j. Uda comuna
prin partea de V. si apor patrunde
In com. Malul-Mare, pe teritoriul
careia se si varsa in nuE Jiul.
Lumina, grind, sail loe riclicat
de as.lpra stufului inconjurator,
In jud. Tulcea, pl. Salina, pe
teritoriul comund Cara-Orman,
situat în partea centrall a piase'
si de E. a comund ; se deslace
din grindul Cara-Orman ; se in-
tinde spre N., aviad o directiune
generala de la S. spre N.; spre
V. de el este lacul Puiuletul, iar
spre E., lacul Puiul; in capatul
25
 LUMINA
de N. se aftä punctul trigono-
metric cu acelasi nume ; partea
de S. poartä numele de Grin-
dul-Lurul, care e tliat de drumul
comunal Cara-Orman - Ivancea,
numit i Drumul-luI-Mamut ; are
o intindere de ioo hect. ; aco-
perit Cu nisip.
Lumina, punct trtkononzetric de
observalie de rangul al 3-lea, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-
ritoriul com. rur. Cara-Orman,
In partea centralA a plaseI i cea
de E. a comuneI, situat la ex-
tremitatea de N. a grindulul
Cu acelasI nume ; are o 1'01-
time de 17 m. i dominä a-
supra grinduluI Lumina, si a
lacurilor Puiul i Puiuletul.
Luminele, sad Dealul-Lumi-
nelor, sat, Cu 526 locuitorI,
jud. Arges, pl. Topologul, fAcind
parte din com. rur. Dedulesti-
VArzari ; are o bisericA, Cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, Cu 2
preotl, i dintaret ì i paracliser.
Luminele, coastd, jud. Buzad,
com. Breaza, ramificatie din mun-
tele Istrita, in fata cAt. Pisculeni,
com. Tisaul; serva ca hotar de-
spre com. Pietroasa-d.-s.
Luminoasa, deal i bata', in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Gogosi.
Luminoasa, Tac, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Bechet, ce se
formeazA din revarsarile riuluI
Jiul. Se aflA la V. comune, a-
vind o suprafatA de 30000 m. p.
Lungimea LaculuT, de la N. la
S., este de 300 m. i lAtimea
de la V. spre E., de ioo m.
Luminosul, lac, in jud. Ialomita,
p/. Borcea, cotn. VArAsti.
Lumnicul, cont. rur., jud. Me.
194
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 32
kil, de orasul Turnul - Severin,
situatA pe valea pirtulul Cerve-
nita, in stinga, la poalele dea-
luluI Lumnicul. Se mArgineste :
la E. si N., Cu com. Ruptura ;
la S. cu com. Cremenea i la
V., cu com. Degerati.
Formeazä com. cu Lumnicul-
d.-s., avind peste tot 500 lo-
cuitorl, din carI 86 contribuabilI;
locuesc in too case.
Locuitorif poseda : 16 plugurI,
27 care cu bol, 3 cArute cu cal;
6o stupI.
Prin comuna trece o sosea,
care incepe din soseaua natio-
nall de la Prunisori si duce la
D egerati-Lumnicul-Ruptura.
Are o biserica, cu i preot
si I cintlret.
Budgetul comund e la veni-
turl de 848 lel, lar la cheltuell
de 384 la
Vite : 400 vite marI cornute,
12 caT, 300 ol" $1 340 ritnItorT.
PiraTe mal principale in com.
sunt : Cernevita, Ciurila, Dese-
ragi, Lumnicul. Are o Rutina
numita Fintina-Turculd, in apro-
pierea carda se afla asa uumitul
Bordeiul-Turculur.
Lumnicul, deal, com. rur. De-
gerati, pl. Ocolul-d.-j., jud. Me-
hedinti.
Lumnicul-de-Sus, sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., tine
de com. rur. Lumnicul.
Lunca, saz Mo§neniI-din-Deal,
sat, cu 60 familir, jud. Arges,
pl. Cotmeana, face parte din
com. rur. MArghia ; are o bise-
rica, cu hramul Na.sterea-MaiceI-
DomnuluI, deservitA de i preot,
I cintaret si I paracliser.
Lunca, sarz Lunca-Asäul, sat,
jud. BacAd, pl. MunteluT, com.
Comanesti, situat pe malul sting
www.dacoromanica.ro
LUNCA
al Trotusuld, mar jos de con-
fluenta acestul rid Cu pirita A-
säul, la 720 111. de satui AsAul.
Are o biserica, cu 2 eintaretT,
cladita la 18'5, fost schit.
Lunca, sau Lunca-Moine§ti,
sat, jud. Bazar", pl. MunteluI,
com. Moinesti, situat pe dealul
Osoiul i Lunca i in valea
piriuluI Moinesti. Are 33 familiT,
sad 142 suflete ; 2 circiumf.
Vite sunt: 9 caI, 66 vite marl
cornute, 25 pord si 96 o!.
Lunca,sezt, jud. BacAd, pl. Siretul-
d.-s., resedinta com. Filipeni,
situat pe ptriiasul Dunavatul, la
poalele dealuld Dobrianu. Este
locuit de niste emigra;! din Bu-
co vi n a, venitf in tarà pe la 1820
$i carr aü fost improprietAritI
pe mosia luI Aga Grigorie Ro-
seta. Pe cind com. Filipeni se
afla alipita de jud. Tecucid, satul
era situat pe dealul Dobrianul,
al caruT nume il purta.
Are o populatie de 246 fa-
mili!, saii 1032 suflete ; o scoall
rurala ; o biserica Cu hramul
Schimbarea-la-Fatl, clAditA de
locuitori la 1848, cu i preot
si I cintAret ; 4 &dura', o moara
condusl de abur! si una de apA,
o flerArie i treI timplAra.
Vite sunt: 44 caT, 566 vite
marI cornute, 68 porci $1 51
capre.
Lunca, san Filipea, sat, jud.
Bacati, pl. TazlAul-d.-j.,- com.
Tirgul - Valea - Rea, situat d'a
dreapta TazlAuluI-Mare, la 1/51
tal, de scoala din satul de re-
sedintl. Are 27 familiY) sail 95
suflete. Vite marl cornute sunt
36 si porcl, io.
Lunca, sat, in centrul com. ZIA-
tunbaia, pl. Miletin-Tirgul, jud.
Botosani, asetat in stinga pi-
riuluI Siena, la poale de deal.
 LUNCA
Are o suprafata de 147 hect.
al locuitorilor si o populatie de
45 familir, sato 215 suflete, din
carr 5o contribuabilr.
Vite: 85 vite marr cornute,
12 caí, 400 or, 30 mascurr; 30
stupr.
In vechime satul se mar nu-
mea si Codrovita.
Lunca, attun, al com. Vintila-
Voda, jud. Buzad, Cu 400 locul-
torr si 98 case. Are sub-divizia
Reghinarr.
Lunca, sat, in jud. Covurluia, pl.
Prut, com. Iorasti ; are 61 familir,
saa 236 suflete; o bisericä.
Lunca, ah" care impreuna cu
Satul-Mare, formeaza satul Do-
branauti saa Hapii, com. Virful-
CimpuluI, pl. Berhometele, jud.
Dorohoia.
Lunca, thtun, alipit la satul Mo-
gosesti, comuna Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoia
Lunca, cdt., care, lmpreuna cu
catunul Satul-Mare, formeaza sa-
tul Pilipauti, com. Pilipluti, pl.
Herta, jud. Dorohoia.
Lunca, san Lunca - Banului,
sat, in centrul com. Lunca-Ba
nulur, pl. Prutul, jud. Falcitl. Este
situat pe coasta de E. a dea-
lulur Prutul, ridicat cam la lo m.
de la nivelul riulur si pe o su-
prafatl neregulata, prezintind
diferite ridicaturr.
Se zice, ca satul, din ve-
chime, a fost asezat pe vale
In sesul Prutulur, linga
care se stapinea de un boer,
numit Banul, de unde i s'a zis
si Lunca - Banulur. Din cauza
inundatiilor, locuitorir s'ad ridi-
cat in anul 1840 din acest sat
ail infiintat satul de astazT, pe
costisa dealulur.
195
Are o populatie de 46 fatal%
saa 16o suflete, din carT 35
contribuabill si se intinde pe o
suprafata cam de l000 hect.
Locultorir din vechime att fost
proprietarr razesr; azr irisa mo-
sia nu mai e a lor.
Aid este : resedinta prima-
riel; o biserica care a fost facuta
in 1840, °data cu infiintarea
satulur cel noa.
Aceasta localitate care se afla
la 10-12 kil. in jos de satul
Stanilesti, are si ea o mare in-
semnatate in razbolul urmat
futre Rusr si Turcr la 1711.
lata privitor la aceasta o des-
criere a cronicarulur Ion Necul-
cea
«lira imparatul (Petru) era in
Gura Prutetulur, la casele Ba-
nula Decr ají socotit i ariscris
lur Ianos general (care se afla
jos in Gura-Saratei) sa se ridice
la noapte sa vie inapor la o-
buzul lur. Decr Ianos general,
cum a vazut scriserile Impara-
tulur, ca-I serie sa se intoarca
inapor, cum att inoptat, la trer
ceasurr de noapte aa si purces
inapor ; rar Turcir auzind huetul
carelor sr-ail facut spaimá i aa
inceput sa fuga; jara un pasa
a zis vizirulur ca vuetul se pare
ca se duce, lar nu vine. Decl
fiind un Bulucbasa, de neamul
san Sirb, turcit de la Bosna,
anume Colceag, trimasese
sa mearga sa vaday i cm s'ají
dus ail i luat limba ea fuge o-
buzul ; si asa el incetat TUrcir
de a fugi si virtos att inceput a
trecere Prutul toata noaptea.
«Deef obuzul lui Ianos gene-
ral, intru acea noapte aa mers
Cu pace si ati sosit pana in ziul
la obuzul Imparatulul in Gura-
Prutetulur la casele Banulur.
lar ITurcir a doua zi, Dumi-
pica dimineata in luna lur lulie
7 zile veneail carr cum puteaa,
in puterea cailor ; atuncr .ail scos
www.dacoromanica.ro
LUNCA
Moscalir afara din obuz, vr'o
patru mil de Mosca% mar in
jos pe lingl balta Prutetulur,
ca trer patru pistrele de sageata
ati esit i Moldovenir in po-
triva celor patru mir de Mos-
ca% alaturea mal despre cimp
cu Dumitrasco si cu
putinter Dontr si Cazad, alaturea
cu MoscaliI. DecI Turcir aa si
inceput india cu Moldovenir a-sr
da palme si ad se harati ; jara
pana. aa inceput Turcir a se
ingloti, stat oare-ce bine si bietil
MoldovenI.
«Iara apor glotindu-se Turcir
multime, nu mar puteaa sä tie
razboiul, ca Turcir aveaa tot foc
si cal bunr.
Atund Turcirvazind ca Mol-
dovenir aa dosit la obuz, aa in-
ceput a dare avalä asupra ce-
lor 4000 de Mosca% ce erad a-
ara din obuz, si a Dontilor ;
decr asa le dail navall cit se
parean ea or trece Turcir cu
cair peste dinsir iara Moscalir
ir sprijineaa tare din foc.
cDecr pana In sal% intru acea
zi Duminica tot veneaa Turcir
virtos din jos si se avezase pe
coasta la deal, lata Tatarimea
tot trecea in sus spre Hui
drept prada pre la Bejenii, ca
lupir ; cum ar trece niste lacuste
asa treceati de muIVI.
«Eara obuzul cel mare Mos-
chicesc aa tot venit la un loe
s5, se impreune cu obuzul Im-
paratulur i n'ail putut inteacea
zi sa ajunga ce mimar pana la
StAnilesti, aa venit. Eara Impa-
ratul vazind ca nu mar vine obu-
zul cel mare, pedestrimea tare
s'a ingrijat.
indata s'a ridicat
ratul cu obuzul lur de acolo, de
Ruga casele Banulur i aa pur-
ces noaptea In sus prin intu-
neric de nu se vede mina si ati
mers toata noaptea i pana In
ziva ait ajuns la Stanilesti sub
 LUNCA
deal. Iara de focurile Turcilor
si a Tatarilor era cuprinsl toad
costisa pAnA pe sub padure,
tot cimpul acela pAnA. in Husi;
lar Turcif i TatariT de la focuri,
auzeaa hreamAtul obuzuluT si
niminea nu se clinteaa de la
focurl ca cum ar fi niste oamenT
mort1 pAnä in revArsatul zorilor,
de incepuse a se lumina de zita,
LunT, atunci s'a intimpinat Im-
pAratul cu toad greimea pedes-
trimel ce era la obuzul luT Rep-
nin general in sat in StAnilesti.
Din descrierea cronicarulul
loan Neculcea rezultA foarte la-
murit cä pe teritoriul satuluT
Lunca-Banului s'aa inceput pri-
ma hartA a razboiuluT i, dup.
retragerea ImpAratului din a-
ceasta localitate, cimpul luptei
s'a schimbat in satul Stanilesti,
In sus de acolea, unde s'ati Lun ca, =mire, ce se da ina.
strins la un loe cele treT obu- inte satulut MunteniT-Valeni, din
zurT ale armatel Rusestl. (VezT
Gura-SArAteT, sat, jud. Falda).
tunca ( Pojarul ), sat, facind
parte din comuna rur. VAleni,
pl. Argeselul, jud. Muscel. Este
situat la vestul comuneT.
tunca, sat, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. VinAtori-
Neamtul, situat spre V. de Ce-
tatea-Neatntului, pe valeapiriuluT
Nemtisorul.
Are o intindere de 518 hect.,
Cu o populatiune de 91 familiT,
sati 376 suflete ; i bisericA, cu
preot si 2 dascAlT; 2 morT
de apl.
Suttt 91 contribuabilf.
Vite : 283 vite marT cornute,
17 caT, 20 poro!.
tunca, sat, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. PingArati,
situat pe valea riuluT Bistrita,
in dreptul kil. 69 al soseleT Pia-
tra-PrisAcani, la 4 kil, de orasul
Piatra.
196
Este xesedinta com. Se mal
numeste Lunca-StrimbuluT.
tunca, ceitun, in jud. Putna, pl.
Vrancea, com. NAruja. Este si-
tuat pe piriul ZAbala, 'Miga Po-
ienita.
Are o populatiune de 118
suflete, locuind in 20 case.
tunca, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com Oniceni, pe malul
drept al riuluT Birladul i aproape
de vArsarea piriuldf Sipotul in
Birlad. Este asezat pe vale,
tr'un loc jos si la 3 kil. de sa-
tul Oniceni. Are 5 8 familiT, sati
226 suflete, din carT 51 contri-
buabilT; locuesc in 60 case.
Sunt 290 vite mari cornute.
Se lucreazA ad rotAria.
jud. Roman, pl. Moldova, com.
VAleni.
Lunca, sat, fácind parte din com.
Gaiceana, jud. Tecucia. E situat
in partea de S. a com., pe lunca
dealuluT Pietroasa.
Are o populatie de 41 fami-
lif, saa 162 suflete, locuind In
58 case.
Lunca, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Hdlaresci. Are
240 loc. si 58 case.
tunca, Codrul, satiValea-ApeI,
sat, pe mosia i in com. DrA-
guseni, jud. Suceava. E legat Lunca, sat, fAcind parte din com.
de satul de resedind cu care
formeaza aproape un singur sat. Vilcea. Are o populatiune de
Are o populatie de 153 fa-
miliT, saa 602 suflete, din carl
zoo contribuabilT; locuesc in
143 case.
Vatra satului ocupa 65 fAld.
Scoala i biserica din DrAgu-
seni servA i acestuT sat.
Pe timpul lui Mihail Sturdza,
www.dacoromanica.ro
LUNCA
satul Lunca era maT la deal si
se numea Codrul.
tunca, Mea, saü Plopi, sat,
pe mosia i in com.' PAscani,
jud. Suceava. Asezat pe tArmul
drept al SiretuluT, Ia 7 '/2 kif.
de tirgul de resedintA, e stra-
batut de baltile : Sarlaul, Balta-
DomneascA, TAoanca, Rusoaia
si Balta.
Are o populatie de 260 fa-
mili!, saa 991 suflete, din carT
232 contribuabill; locuesc in
250 case. Vatra satuluf ocupa
94 ata., 67 prj.
Impropriedritl la 1864 sunt
go pAlmasT si 57 codasT, stApi-
nind 582 fald, 52 prj.
Are o scoalA rurala mixtA,
infiintatA in 1886, conclusä de
un invatator plAtit de stat, si
frecuentatA de 36 elevr; o bi-
seria, cu hramul Sf. Gheorghe,
adusa de la Gulia, fiind daru-
itá satulul Lunca de un egumen
al MAnAstireT Probota, pe la
1788, Mala (data s'a gasit sA-
pata pe o use de stejar de la
biserica vechTe ce se pastreazA
inca). Intre 1870-1880 s'a zi-
dit actuala bisericA de N. R.
Roznovanu, ajutat de sAtenT. E
deservitá de un preot si 2 chi-
tAretii- improprietaritl cu 17
fáld.
tunca, atten. Ved Ciocirlesti,
sat, com. Valea-SatuluT, pl. Fun-
duri, jud.
rur. Serbanesti, pl. Milcovul, jud.
141 loe.: 72 barbatT si 69 femeT.
In catun, pe proprietatea lo-
cuitorilor, se afla un izvor cu
%DA sulfuro-feruginoasA.
Are o scoala, frecuentad de
21 copiT,
tunca, sat, com. Ocnele-MarT, pl.
 LUNCA
Ocolul, jud. Vilcea. E situata la
N.-V. comuna intre com. Titi-
reciul qi VIAde0i.
Lunca, sat, facind parte din com.
rur. Bujoreni, pl. Cozia, jud.
Vilcea. Are o populatiune de
205 locuitorT : 105 barbatr
00 femeT. Cade la N. comunei,
la 2 kil, de satul Olteni, cat.
de rwdinta.
Lunca-Asfiul, saü Asaul, schit,
jud. Bacaii, pl. MunteluT, com.
Comane0 de pe teritoriul satu-
luT Lunca, care avea o biseri-
cuta de lemn, cladita la 1750
de Monahul Vasile Bantu, cu
vre-o IO calugarl,prin anul 1863.
Lunca,mahala,injud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Buseqti.
Lunca, mahala, facind parte din
com. rur. TOla, plaiul Pelesul,
jud. Prahova.
Lunca, mocie, in jud. Covurluiti,
pl. Prutul, com. Jor4ti.
Lunca, peiclure de rachita. §i de
lozie, pe malul SiretuluT, mo§ia
GrAme0, com. Grame0, pl.
Berhometele, jud. Dorohoia, in
suprafata de 22 hect.
Lunca, pgclure, in intindere de
6o hect., proprietatea statuluT,
jud. Muscel, pe proprietatea al-
ce*ti, com. Mihaeqti, pl. Riurile,
pendinte de manastirea Cimpu-
lung.
Lunca, plaure, situata in partea
de S. a satuld Torce0, com.
Cu acela§T nume, jud. Tecucia.
Are o suprafata. de 1266 hect.
apartine d-luT Mihail Bal . prietatT boere#T. Are o suprafata.
In partea de S. a padurel,
pe riul Birlad, se afla un iaz,
avind o moara sistematica cu
apa i vaporT.
197
Lunca, plidure, situata la E. de
satul Blajeri-d.-s., jud. Tecucia,
com. Torcesti. Are o suprafata
de 450 hect. i apartine d-luT
Mihail Ba4.
Lunca, pgdure, a statuluT, in jud.
Tecuciii, com. Barcea, Miga riul
Birladul.
Lunca, pädure de stejar i ulm,
in jud. Suceava, com. Stolniceni.
Lunca, pîrîiq, in jud. Neamtu,
com. Vinatori-Neamtul, pl. de
Sus-Mijlocul; izvore#e din ra-
mura muntilor Oglinzi §i se varsä
lingA satul Cu ace1ai nume, pe
stinga piriuluT Nemtiprul.
Lunca, tufgrie, in suprafata de
119 hect., pe esul BirladuluT,
teritoriul com. TirziT, jud. Falcia,
pl. Crasna.
Luna (La-), vechig pichet, cu
No. 59, spre hotarul Moldover, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
com. Maluri ; han destul de vi-
zitat pe drumul Focpni spre
comunele Maluri, Maicaneqti, Ma-
xineni-BrAila.
Lunca-BanuluI, com. rur., jud.
Falcit, in partea de E. a pl4eT
Prutul, situata pe §esul dintre
Prut i Prutet i pe dealul ce
se ridicä in partea de V. Se
marginqte la N. cu com. Sta-
la.V., cu com. Vetr4oaea;
la E., cu 1.1111 Prutul i la V., cu
Ivane#1 i Todireni. Este for-
mad din 7 sate: Bumbata, Con-
drea i Foca, care sunt aqezate
pe ges, i Balteni, Pojorani, Lunca
Hirtopul, care sunt wzate pe
coasta dealuluT Prutul, pe pro-
cam de 3392 hect., din carr: 310
hect. sunt ale locuitorilor, lar
3082 hect. ale proprietarilor de
mosii. Populatia com. e de 181
www.dacoromanica.ro
LUNCA-CETXTUEf
familiT, saa 665 suflete, din carl
136 contribuabilT.
Partea com. despre E., pe
ses este acoperita mal* mult cu
baltl i lund, producind mult er-
baxit ; in partea de V. este tra-
versata de Dealul-Prutulul, care
la diferite numirT, dupa localita-
tile pe unde trece; pe el se afla
tarinele satenilor. Viea se cultiva
numal pe 5 hect. Pe deal, pe
partea sudica, se afla 2 movile.
Vite : 600 vite marT cornute,
6o cal, Ioo pord i 6000 oT.
Budgetul com. e la veniturI de
2010 1., 11 la cheltuell, de 20001.
Lunca-Bälteni, pgdure, cu o
intindere cam de 320 hect.,
proprietatea statuluT. Se afla
filtre satele : Bro-
docul, din com. Brodocul, pl.
Stemnicul, j u d. Vasluia. Prin ea
trece §oseaua comunall Brodo-
cul-Balteni.
Lunca-BIrcul, pgdure parti-
colará, supusa regimuluT silvic,
pe mo0a Ulmetul, com. Ulmetul,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Lunca-B1rnoveI, sat, jud. 14,
com. Ciurea, pl. Codrul, spre
N. de satul Ciurea, situat pe
costia estica a DealuluT-luT-Voda
p e cea de la V. a dealuluT Lunca,
precum i in valea formata de
aceste dota dealurl.
Are o populate de 71 fam.
saa 357 suflete.
Vite : 553 vite marT cornute,
232 capre, 21 cal i 119 rimatori.
Lunca-Cetätuel Cu Zane, sat,
jud. Iai, pl. Codrul, com. Galata,
situat pe platoul dealuluT Ceta-
tuja §i care, impreuna cu satul
Zane, are o populatiune de 59
fam., sail 185 suflete
Numarul vitelor e de 239 cap.,
din cari: 196 vite marT cornute,
7 caT i 36 rtmatorT.
 LUNCA-CORBULUT
Lunca-Corbului, com. rur., jud.
Arges, pl. Cotmeana, la 27 kil.
de com. rur. Costesti, resedinta
subprefectureI, si la 26 kil. de
Pitesti. Se compune din satele :
Caulesti, Corbesti $i Crestusesti.
avind peste tot 135 familif, sail
674 suflete, din carl 120 contrib.
Are o biserica ; o scoalä pri-
mara rurala; 4 circiumT.
Budgetul com. e la venitud
de 920 leT si la cheltuelT, de 873
lel.
Vite sunt : 420 bol. i vacr,
70 caT, 1235 01*, 16 capre
230 rimatorl.
Prin comuna curge apa Cot-
meana.
Lunca-din-Vale, "d'Are, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com.
Lipovul, in intindere de 37 hect.,
pe Domeniul Coroanel. Compusa
din emite, care predomina, apoT
cerl, stejarT $i jugastri.
Lunca-firi-Zapadfi, loc izolat,
in jud. Buzar', cat. Nehoiasul,
com. Gura-SiriuluT, la poalele
dealuluI Piciorul-BaliT, pe malul
drept al riulur Buzaul, numit
ast-fel, cacT pe ad se scurge
izvorul termal de la Poiana-
Berbeculul, care nu permite zl-
pezil a se prinde.
Lunca-FrasinuluI, luna fru-
moasá i fertill, situata pe albia
riulul Cerna, jud. Mehedinti; se
cultiva de locuitorir Closani
Orzesti, carl ail intemeiat aci
aproape un sat, avind i morI
de macinat pe apa Cerna.
Lunca - Frumoasfi, ditun, al
com. Pirscovul, jud. Buzan, cu
r 200 locuitorl $i 210 case. Are
a ub-divizille Curan esti, Pirjoleni
si Taciuleni.
Lunca-Frumoasä, mofie, in jud.
Buzati, com. Pirscovul.
198
Lunca-Girtil, sat, facind parte
din com. rur. Badeni-Ungureni,
jud. Muscel, plaiul aimbovita.
Are o populatie de 54 locui-
torr.
LocuitoriT sal ail fost clacasI
s'ati improprietarit pe mosia
Costea Ion.
Lunca-Hutanilor, paure, pe
mosia $i com. Pomirla, jud. Do-
rohoiil, pl.
Lunca-Mare, càtun, intnd de
com. Vladimirul, jud. Gorj, pl.
Gilortul, situat parte pe ves, parte
pe coasta i ambele partl ale
piriuluT Desul.
Are o suprafata de 763 hect.,
din carl : 200 hect. padure, 300
hect. arabile, 240 hect. finete,
zo hect, vie, io hect. livezT de
prunT si 3 hect. izlaz.
Are o populatie de 200 fa-
miliT, sail 300 suflete, din carl
169 contribuabilT; r biserica de
lemn, facuta de locuitorl la anul
1802.
Locuitorli sunt mosnenl. El
poseda: 40 plugurT, 6o care cu
bol, 2 carute cu cal ; 220 vite
marl cornute, 13 -cal, 861 or,
zoo capre i 124 rimatorl.
Comunicatia in acest cat. se
face printr'o posea comunall,
care II pune In legatura cu com.
sa Vladimirul.
In catun se gasesc 9 puturI
2 fintinT.
Lunca-Mare, sat, facind parte
din com. rur. Sotrile, pl. Prahova,
jud. Prahova. Are o populatie
de 204 suflete ; o biserica, fon-
data la anul 1845, de Sardarul
Grigorie Negru.
Lunca-Mare, in jud. Bu-
zail, com. Nehoiasul, cat. Badir-
legiul, de vr' o 200 hect., din care
is arabile, 26 fineata, loo padure
si 60 izlaz.
www.dacoromanica.ro
I.UNCA-PODULUT
Lunca-Mare, paa'ure, jud. Dolj,
pL Ocolul, com. MischiT, satul
Mlecanesti, in -intindere de 89
hect. Apartine bisericel S-tel
TreimI din Craiova. E populata
Cu cerl, stejarl, alunf $i girnite.
Lunca-MIndriscáf, numire ve-
chre a satulur Mindrisca, jud.
Putna.
Lunca-Molnita, platoz, jud. Do-
rohoiti, pl. Herta, com. Pilipauti,
incepind de la hotarul drumuluT
comunal Lunca-Herta $i intin-
zindu-se pana la vatra satuluT
Molnita.
Lunca-PescaruluI, munte, jud.
Bacail, pl. Trotusul, com. Hirja,
situat la E. de muntele Cer-
nica.
Lunca-Plopilor, pfrig, In jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul
com. rur. Greci.; izvoreste din
poalele sudice ale dealuluT Se-
carul (303 m.), se indreapta spre
apus, printre dealurile Secarul,
Piatra-MarieT $i Piatra-Ascutita ;
uda partea rasariteana a plaseT
si pe cea S.-E. a comuneT ; trece
prin padurea satuluT Greci,
in dreptul satuluT Greci prime-
te pe dreapta Valea-Grecilor ;
amindoul unite poarta numele
de apa Calistrier ; pana la unirea
cu Valea-Grecilor, are o lun-
gime de 7 kil. ; primeste pe
dreapta valle: Crucile, Dictovul
Rahova.
Lunca-Plopultil, trup de piiclure,
a statulul, pe mosia Savinesti,
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Calul-lapa, Cu o intindere
de 26 hect.
Lunca-Podulul, les, care se in-
dude in partea de E. a satuluT $i
comunel Rasesti, pl. Podoleni,
jud. Falciil, numit ast-fel de la
 LUNCA-SA CUMA
podul ce din vechi me se afla peste
.Prut.
Lunca-SaculuT, phdure, _a sta-
tullir, in jud. Iasi, pl. Stavnic,
com. Mogosesti.
Lunca-Stfine§tilor, trup de ph-
dure a statulul, in intindere de
440 hect., jud. Vilcea, care,
impreuna cu trupurile Girbovul
(350 hect)., Stupina (380 hect).
Cernisorul (35o hect)., formeaza
padurea Rimesti-S tan es ti, situatA
In comunele usani i Lungesti,
pI. Oltul-d.-j.,
Lunca-Strimbulul. VezT Lunca,
sat, in jud. Neamtu, com. Pinga-
rati..,
Lunca -Tuguiatilor, lunch, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,
com. Hingulesti, numita asa de
la o ridicatura de pamint nu-
mita T.uguia saa Tuguiata, pe
care si-aa zidit la inceput casele
locuitorir din comuna Maluri,
de frica revarsariT piriulul Leica.
Chiar comuneT Mala i s'a dat
intiT numirea de Tuguiati ; numele
de Maluri i s'a dat mal in urmA,
de la situatia el pe malurile
ritiluT si a balteT Leica.
Luncani, com. rur., jud. Bacaa
pl. TazIatil-d.-s., situata pe pi-
11111 Trebisul. Se compune din
4 catune : Luncani, resedinta,
cu sectia Piriul-GloduluT, Tocha,
Lingurari i Chetrosul saa PTe-
trosal.
Se' ,invecineste : la E. ca
com Margineni-Munteni; la S.,
cu com. Nadisa ;- la V., cu com.
Slobozia-Luncani si la N., cu
sectia Paladesti, din com. Gir-
leni.
Teritoriul min. este straba-
tut in lungul sati, de la V. spre
E., de pirtu/ Trebisul i udat,
In diferite directiunl,, de &tia-
1 99
sele: Toda, Dracosul, Slatina,
Chetrosul.
Dealurile care onduleazä ta-
rimul sunt : Chicerea i Capa-
tina, acoperite ea padurT, apoT,
Tocila i Plesa ì in fine Piscul-
StineT si Dealul-Manastirer, aco-
perite Cu viI.
In Condica Lluzilor gAsim a-
ceasta com. cu numele de Lun-
cani-Razesi, i facind parte din
ocolul Bistrita-d.-j. ; iar dupa
impartirea administrativa facuta
in urnia Regulamentulur Orga-
nic se afla in ocolul Bistrita.
Populatiunea se compune din
257 familiT, saa 1007 suflete
994 RominT, 7 Ungurl si 6 Izrai-
litT ; 290 agricultorT, 3 meseriasT,
8 comerciantT, 15 cu profesiunT
libere, Lo muncitori i 13 servi-
torT. Locuesc in 254 case. Sunt
225 contribuabilL
Are o scoala mixta care func-
tioneaza de la 1857 in satul
Luncani, frecuentata de 20 copiT;
o biserica, Cu un preot si 2
cintaretI ; 7 circiumT.
Dupa legea rumia din 1864,
s'aa improprietatit 47 locuitorf
cu 128 falci parnint in tarina.
In 1879, dat la 31 ?usura-
teT, pamint in improprietarire
din sectiile Luncani-Piriul-Glo-
duluT.
Intinderea teritoriuluT com.
este de 2644 hectare, si tota-
lul paminturilor de cultura de
531,96 hect. Mosiile sunt
riul-GloduluT, Luncani, in parte
a StatuluT, i Chetros.ul, a spi-
faluluT din Bacaa; restul pamin-
turilor apartin locuitorilor ra-
zesT. i fostT clacasi. PadurT
particulare supuse regimultd sil-
vic, sunt Tocila i Chicera, am-
bele ocupind 167 hectare ;
padurea Statului, de 1083 hec-
tare.
Pe teritoriul acestel com. se
gasesc : lazurl cu pestI i rae!;
izvoare cu apa sulfuroasa
www.dacoromanica.ro
LUNCANI
izvoare cu apa sarata, din care
In vechime se extragea sare
prin evaporatie.
Vil sunt pe o Intindere de
37.98 hectare, care in 1890 aa
dat 30.40 hectolitri vin negra
si 1124.80 hectolitri vin alb.
Vite sunt : 43 cal, 602 vite
marT cornute, 171 porcl si 45 o!.
Sunt 40 de stupl cu albine.
Budgetul com, e la veniturT
de leT 4773, banT 51 si la chel-
tuelT, de le! 2394, banT 25.
Comuna este strabAtuta de
soseaua Bacaa-Moinesti.
Distantele : la Bacati, capi-
tala districtuluT, 14 kif.; Ia com.
Margineni-Munteni, 9 kil. ; la
com. Fintinele, 8 kil.; la com.
Slobozia-Luncani, 2 kil.; la com.
Scorteni, resedinta 14 kil.
Luncani, sat, jud. Bacaa, pl. Taz-
laul-d.-j. i resedinta comuna
cu acelasT nume, situat d'a stinga
riuluT Trebisul, futre dealurile :
TocileT, -Plesa i Chicerea. Cu-
prinde o sectie, Piriul-GloduluT,
spre satul Tocila. Are o popu-
latie de 149 familii, san 565
suflete; o scoall mixta, frecuen-
taa de 19 copir; o biserica,
deservita de t preot i 2 tia-
taretT, care pana la secularizarea
manastiriT a fost schit de calu-
garT.
Vite sunt : 33 caí, 103 vite
marT cornute i 123 porcl.
Satul este format din case
dese, frumoase si bine intreti-
nute. Pe teritoriul satuluT sunt:
iazurI Cu pestT i racT si o moara
de apA.
Luncani, sat, facind parte din
com. rur. Boteni, jud. Muscel, pl.
Argeselul. Este situat pe maiul
drept al riulur Argeselul, in fata
satuluT Linia. Are o populatie
de 139 locuitorT,
Luncani, mofie a statuluT, jud.
 LUNCANI
Baca, pl. TazlAul-d.-s., com.
Luncani.
Luncani, pa-dure foioasa, jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Luncani, care apartinea manas-
tira Pingarati, jud. Neamtu, pl.
Piatra, com. Pingarati, $i care azT
este a Statului. Intinderea-T este
de 1083 hect.; este amenajata si
s'a adoptat ca regim cringul
compus.
Lunca§i, ceitun, al com. Zarnesti-
jud. Buzla, cu upo
locultorl si 22 case.
Lunca§i, numire, ce se da parid
de N. a satului Halaucesti, jud.
Roman.
Lunca§i-de-la-Putul-luI-Par-
lat, ciitun, al com. Cernatesti, a-
lipit de cat. Cernatesti, jud.
Buzar'.
Lunca§ilor (Valea-), vale, iz-
voreste din raionul co munei Fati-
$esti-Maglasi, plaiul Cozia, jud.
\l'ama, si se varsain riul Rhnnic,
tot in raionul acesteT comune.
LuncavAciorul, rifi, jud. Vil-
cea. Izvoreste, din Plaiul-Ursa-
nilor, din 2 sorgintr, Fintina-
Pirvului de sub Jarostea, si Fur-
citura ; ucia partea de N.-E. a
com. Horezal, se imbucá cu riul
Rimestilor saa Balanestilor, in
capul uneT micT peninsule i, in
unire cu acesta, se varsa. in
1-1111 Luncavatul, la locul numit
TrAistari.
Luncavätul, ruz, jud. Vilcea. Iz-
voreste din muntii Vaideenilor
anume din Capattna, Ursul
Balota ; curge de la N. catre
S. pana la com. Vaideeni, iar
de ad i la vale se indrepteaza
catre S.-E., apor catre E., pana
in dreptul comuna Horezul, de
200
unde apuca. spre S.-S.-E. i in
fine catre S.-E.; se varsa in Olt,
filtre comuna Marcea si satal
Slavitesti, pendinte de com. Si
rineasa.
Cursul sal:1 are o intindere
de 6o kiI.
De la origina si pana la Vai-
deeni, Valea-Luncavatului este
strimta si adinca, iar de ad i in-
nainte se largeste treptat si are
pana la kil. largime. Este po-
pulata, productiva si viabila nu-
maT de la Horez in jos, fiind-ca
de aci incepe soseaua comunala,
care duce de la Horez la Dlesti
si la Slavitesti, in Valea-OltuluT.
Largimea albieT Luncavatului
variaza de la 8-12 m.; lar iuteala
curentuluT, e, in medie, 1.50
m. pe secunda. Tarmurile aa
o inatime de la 1,50-2 M., lar
fundul convine pretris pe toata
intinderea cursuld.
Peste Luncavat sunt 3 poduri
de lema: la Maldaresti (12 m.
lungime), la Daesti (16 m.) si
la Slavitesti (20 m.).
Acest lid trece prin comu-
nele : Vaideeni, Maldaresti, O-
tesani, Carstanesti, Ursi, Pope-
Daesti iSirineasa.
Se In carca pe stinga, in josul
TirguluT-Horezul, cu Valea-Ur-
sanilor i Valea Rimestilor.
Luncavita, com. rur., in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, situata in
partea de V. a judetuluT, la 55
kil. spre V. de orasul Tulcea,
capital3 jud. i in partea de N.-
V. a pl., la 18 kil., spre V, de
orasul Isaccea, resedinta plasei.
Se margineste : la N., cu Ba-
sarabia, de care se desparte
prin Dunare ; la S., cu com. Ba-
labancea, de care se desparte
prin valea Luncavita-Mare, dea-
lul Gogoncea si com. GreciT ;
la V., cu com. Vacaren'; la N.-
V., cu com. Pisica i la E. cu
Isaccea.
www.dacoromanica.ro
LUNCAV1TA
Dealurile cari o brazdeazat
sunt numeroase si in general
acoperite cu padurI. De asemenT
sunt pe teritoriul com., mal
multe movile, dintre carI : Mo-
vila-Mare (82 m.) a fost ocupata
de TurcT in razborul de la
1877-78; Milanul, la N.-V.,
linga gîrla Ciulinetul, pastreazä
urmele uneT vechi cetatT, nu-
mite a MilanuluT ; se gasesc adi
batir din timpul Romanilor.
Apele carT ucla comuna sunt
abundente i mar!. Avem: Du-
narea, la N. si N.-E., pe o in-
tindere de IO kil.; Orla Ciuli-
netul cu afluentiT saT Catana si
Nevestelnita, la V.; Valea-Cia-
ruluI, Valea-Plopilor, Valea-Tu-
rianuluf, la E.; Valea-Draghi-
cului; riul Luncavita.
sunt semanate pe te-
ritoriul saa, in partea de N.;
sunt marT si abunda in peste.
Catunele, carT formeaza co-
muna, sunt doul : Luncavita,
catunul de resedinta, asezat pe
malul sting al piriuluT Lunca-
vita, aproape de confluenta IuT
cu riul Ciulinetul ; Rachel, asezat
Ja 3 kil. spre E. de piriul Va-
lea-BozuluT.
Intinderea com. este de 3118
hect., din carT: 58 hect. ocu-
pate de vetrele satelor (42 hect.
Luncavita, 16 hect. Rachel) ;
1958 hect. ale locuitorilor (i747
hect. in Luncavita, 211 hect.
in cat. Rachel) ; I1OCÌ hect. ale
Statulur (800 hect. in Lunca-
vita i 300 hect. in Rachel).
Din acestea sunt: i000hect. o-
cupate cu padurl ale statuluT, 690
hect. izlazuri (din carr 400 ale
statului si 290 hect. ale locui-
torilor), 1017 hect. neproduc-
tive (baltT, stuf, etc. ale statuluT).
Populatia in ambele catune
este de 380 familiT, saa 1780
sufiete, RominT, din, cari 380
contribuabill.
Are : 2 bisericT, una in cat.
 LURCAVITA
Luncavita, cu hramul Sf. Du-
mitru, zidita de locuitorl la 1827,
Cu I preot si 2 cintaret1 ; a
doua, in cal. Rachel, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita la 1859 tot
de locuitorT, cu un preot si un
cintaret; 2 scoll, una, in 01.
Luncavita, fondata la 1880 de
locuitort frecuentata. de II° co-
piI, a doua, in cat. Rachel, fon-
data la 1885, tot de locuitori,
frecuentata de 34 copiY.
LocuitoriI posea: 8o pluguri,
2masinI de secerat si una de
vinturat; 1000 boI i vacI, 600
capre i 01, 500 cal i 500
matori.
Comerciul este activ si consta
in export de cosurI, cereale,
tutun, peste, porcI, lmnà, lemne,
vin si in import de coloniale,
masline, orez, lipscaniI, etc.
Budgetul com. e de 5540 le!,
68 banI la veniturI si de 5412
leI la cheltuelI.
C51 de comunicatie sunt: so-
seaua judeteana Tulcea-Isaccea-
MAcin, care trece prin com. si e
intretinuta de stat ; apoI 5 dru-
murI comunale, carI merg la ;
Macin, Galati, Greci, Tiganca
§1
Luncavita, sat, jud. Tulcea, pl.
Isaccea, cat, de resedinta al
com. Luncavita, situat in par-
tea de N.-V. a pl. si a com.,
pe malul drept al piriuluI Lun-
cavita., aproape de confluenta
sa cu piriul Ciulinetul.
Se margineste la N. cu fluviul
Dunarea ; la S., cu com. Greci ; la
V., cu com. Vacareni si Pisica ; la
E., ca cat. Rachel. E brazdat de
dealurile Piscul-Rosu, Oltoiul,
Chitlaul,
Gira Ciulinetul la N., cu afluen-
ta sai : Valea-NevestelniteI,
Luncavita, unit cu valle Putul-
Popa, Valea- Codrulul, Valea-
Ascunsa, Valea-StupineI i Lun-
cavicioara, uda satul. Eältile Cra-
61275, Mareta »talionar amuralla P.
201
pina, Milanul, etc., contin mult
p este.
Intinderea satuluI este de
2588 hectare, din carT : 42 hec-
tare ocupate de vatra satuluI,
1747 hect, ale locuitorilor, 800
hect. ale Statuld. Are o popu-
latie de 280 fatIliiir Sati 1340
suflete ; o scoala, condusa de
IntrAtdtor i frecuentata de 103
elevI; o biserica, fondata in 1827,
Cu I preot si 2 cint5xet1.
Luncavita, pida, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
Luncavita. Izvoreste sub forma
a douà raid plraIe : Lunca%ita-
Mare, care fsi la nastere din
Dealul - CaduluI (poalele apu-
sane), se indreaptä la apus ; Lun-
cavita-Mica, care izvoreste din
Dealul-Teilor, se indreapta spre
N.-E., si se intilneste cu cel
d'india la locul numit Podul-
luI-Trandafir, de unde o ja
spre N. sub numele de Izvorul-
Morilor, (din cauza numeroa-
selor morI ce le pune in mis-
care), trece pi-in satul Lunca-
vita i prin stuf, merge de se
varsa in girla Ciulinetul,pe drea-
pta, nu departe de satul Lun-
cavita. Malurile sale sunt in-
nalte in general. Pana aproape
de satul Luncavita, pozitiunile
ce el sträbate sunt foarte fru-
moase. Basinul sAil are 15000
hectare intindere.
Afluentli ceI mal insemnatI
sunt top' pe sano : Luncavi-
cioara, Valea-Ascunsa, Valea-
CodruluI, Valea-CorbuluI, Putul-
Pope!. Fiind-ca contine tot-d'a-
una va., pune in miscare peste
15 morI i fertilizeaza cimpiile
pe unde trece.
Luncavita-Mare, pîrlz, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea. Vez! Lunca-
vita, pida.
Luncavita-Mica, phi% in jud.
zr.
www.dacoromanica.ro
LUNCE/41-141SIP0ASA
Tulcea, pl. Isaccea. VezI Lunca-
vita, pi-tú.
Luncavicioara, vale, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita; se desface
din dealul Piscul-Inalt-§iqutu-
iat ;se indreapta spre N., a-
vind o directiune generala de
la N. spre S., brazdind partea
N.-V. a plaser i cea sudica a
com.; curge pi-in dealurile Go-
goncea si Piscul-Inalt, numaI
pi-in padurr i pozitiunI din cele
mar frumoase ; cursul san face
o multime de cotiturl, si, dupa
un drum de 5 kil., dupa ce s'a
unit pe dreapta cu Valea-As-
cunsa, merge de se deschide
in riul Luncavita (sali Izvorul-
Morilor) mal jos de Moara-lur-
Trandafir.
Luncei (Dealul-), deal, jud. Iasi,
care se intinde din sesul unel
miel luncT, In partea de E. a dea-
lulul luind directia de
la S. spre N., pana in com. Ce.
plenita, unde se si sfirseste.
Pe podisul si coastele despre
V. ale acestuI deal, sunt o-
goarele de cultura. ale locui-
torilor CotnarenI, lar poalele
despre E., cese 'asa in sesul Bah-
servesc pentru finaturT.
Lunceior (Dealul-), pîrîla,c, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bistricioara; izvoreste din
ramura muntilor Magura-Heghe-
suluI, si se varsa pe dreapta pir.
Bistricioara, in apropierea po-
dului ce este peste acest
In dreptul kil. 119 al soselei
Bistricioara.Prislcani.
Lunceni (GrAjdna - Panteli-
mon), cdtun, al com. Grajdana,
jud. Buzaa, cu 250 10CtlitOrr
58 case.
Lunceni-Nisipoasa, mofie, in
26
 LUNCETUL
jud. Buzad, com. Grajdana, ca
1037 hect., din care 984 padure,
restul curaturl si livezT.
Luncetul, munte, in jud. Arges,
plalul Lovistea, in dreapta riu-
luT Argesul.
Luncile, atun, al com. Lopatari,
jud. Buzad, Cu 270 locuitorT
si 69 case ; are sub-divizia Run-
curi.
Luncile, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cat. com. Jitia.
Este situat in partea de E. a
com., pe riul RimnicuI, la poa-
lele DealuluT-VaciI, si la con-
fluenta piriuluT Saritoarea cu
Rimnicul, la 2 kil, de cat. de
resedinta, Jitia.
Luncile - D'intre - Prahove,
munte, in jud. Prahova, com.
Predealul, pl. Pelesul, 'pe care
medelnicerul Constantin Filipe-
scu, la 1794 l'a vindut varuluT
sati, Dinu Cantacuzino Paharni-
cul.
Luncoasa, vale, in jud. Buzad,
com. Meteleul, cat. Arcani, pe
care sunt tntinse pasunT de ol.
Lunga, sat, pe mosia si in com.
Brosteni, jud. Suceava. Insirat
pe tarmul sting al Bistriter, are
18 case, populate cu 71 suflete.
Improprietaritr in 1864 sunt Lunga, vale, in jud. Tecuciti, In-
1 fruntas, 6 palmasT si 9 co-
dasT, stapinind 51 falci, M'arä Blaneasa spre S.-E., pana la
de cei cu cite 10 prajinf.
Biserica si scoala din Crucea
servesc si acestui sat. Un singur
drum ingust 11 leaga Cu Crucea
si Cojoci.
Lunga, baltd, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Ciuperceni, la S. de
Balta - Pasa Are o intindere Lungana, vale, in jud. Vlasca,
aproximativa de 15 hect. si
contine peste. Se scurge in Du-
202
nare numal cind sunt apele
marI.
Lunga, insuld, in Dunare, jud.
Ilfov. S'a numit ast-fel de la
forma e1 lungareata. Se intinde
de la E. spre V.
Lunga, prival, In jud. Braila,
unind Filipoiul cu partea de
S.-E. a IezeruluT Patiul.
Lunga, prival, in jud. Braila, u-
nind privalul Dimuleasa cu Du-
Oxea, la N. de Tezerul Misaill.
Lunga, teser, in jud. Braila, si-
tuat in partea de N.-E. a os-
trovuluT Coroca, unde se u-
n este Filipoiul cu privalul Lunga.
Lunga, tezer, in jud. Braila, si-
tuat in ostrovul Iazul, la S.-E.
de iezerul Somnorosul, intre Vil-
cut si Bindoiul.
Lunga, movild, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, com. Salcioara,
situata in clmp, pe malul drept
al piriuluT Valea-de-la-Huma ;
are forma lungareata, o inaltime
de 18 metri si a servit ca punct
trigonometric Statului major au-
striac, la ridicarea harta Va-
lahieT, precum si Statulur ma-
jor romin ; este acoperita cu
verdeata.
tinzindu-se din satul Slobozia-
com. Negrilesti.
Lunga, vale, in jud. Tecucid ;
incepe din satul Tepul, continua
spre S. pana in partea de S.
a satuluT Tiganeqti, com. cu a-
celasT nume.
proprietatea Stanesti, pl. Mar-
ginea, ?acepe din fundul aceleT
www.dacoromanica.ro
LUNGANI
proprietatI si se varsa in sills-
tea satului, la locul numit Pir-
jolea ; din aceasta se ramifica
alte doul val: Valea-Tiganului
si Valea-lut-Balan.
Lungani, sat, in partea de N.
a com. Voinesti, pl. Stavnicul,
jud. l'as), situat pe valea for-
mata. de dealurile Lungani si
Hrintoaia. Are o populatie de
72 familiT, sad 341 suflete ; o
biserica fama la 1814, cu un
cintaret. .
Se imparte in doua : partea
de S. se numeste Lungani-d.-j.
si are o suprafata de 506 hect.,
proprietatea EpitropieI Sf. Spi-
ridon din Iasi ; lar partea de N.,
se numeste Lungani-d.-s., si are
o intindere de 456 hect. In sat
se fabrica olaria bruta.
Vite sunt : 307 vite marl cor-
nute, 212 oT, 14 caT li 22 11-
matorl.
Lungani, sat, in central com.
Sirca, pl. arligatura, jud. Iasi,
situat la imbucatura piriului La-
cul in 01111 Ciorbolea. Are o
intindere de 900 hect., cu o
populatie de 103 familiT, sati
422 suflete. Este resedinta com.
si are : o bisericä zidita in
1826, cu un preot si 2 cintd-
reV; casa comunall ; casele pro-
prietatel ; o moará de apa, si
una de aburT.
Vite : 577 vite mari cornute,
51 cal, 962 or li 211 pot-cr.
Lungani, sat, facind parte din
coro, rur. Gura-BouluT, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 200 locuitorT.
Lungani, deal, la poalele caruia
e situat satul Lungani, com.
Voinesti, pl. Stavnicul, jud.
Iasi.
Lungani, pitia, izvoreste din
 LUNGAI
partea de S.V. a satuluI Lun-
gani, com. Voinesti, pl. Stav-
nicul, jud. Iasi, trece prin mij-
locul satuluI $i se uneste cu pi-
riul Bahna, la Lunca-P615.doad.
Lungasi, fost sat, intre satele
Cretesti si Buzesti, pe Lohan,
pl. Crasna, jud. FAlciii. Mosia,
care face parte asad din trupul
mosid Cretesti, a fost a Epis-
copiel de Hui, agonisita de E-
piscopul Inocentie.
Lungasul, feser, in jud. Braila,
intre canalul Paca si Lacul-
Poper, la N. com. Stlncuta.
Lunge (Pirtul-), piria, In jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti,
izvoreste de sub dealurile : No-
rocelul si RAdiul, prin douA iz-
voare, carI, impreunindu-se for-
meaza iazurile : Norocelul-Postel
si Lungei ; se varsa in stinga
BahluiuluT.
Lunge (Podisul-),podi,s, in jud.
Iasi, com. Belcesti, pl. Bahluiul ;
incepe din hotarul despre com.
Ceplenita si se intinde spre S,
pana aproape de satul Spinoasa,
com. Birlesti, pe o intindere de
aproape 5 Idl.
Lungeni(Piscul-Lungeni), sat,
Cu 19 loc., jud. Arges, pl. Pitesti,
com. rur. Slatioarele.
Lungeni, saii Brosteni-de-Jos,
sat, pe mosia si in comuna
Brosteni, jud. Suceava. Asezat
pe tdrmul sting al BistriteI si
udat de piralele : CaseT si al-
luT-Sfirbie, are 35 case, populate
cu 35 l'amad, sal' 15o suflete,
din carl 30 contribuabilI.
Improprietaritl in 1864 sunt :
2 fruntasI, 13 palmasI si 6 co-
dasT, stapinind 788 fald, afarl
de cel cu cite io prj.
Drumul judetean de la FA1-
203
ticeni la Brosteni trece pe ad.
Biserica si scoalele din Bros-
teni servesc si acestur sat.
Lungeni. VezI satulBrosteni, jud.
Suceava, com. Brosteni.
Lungesti, com. rur., in jud. Vil-
cea, pl. Oltul-d.-j., infiintata,
se zice, pe la anul 1697, cind
Const. Brincoveanu a zidit schi-
tul Mamul.
Este situatä pe valea riuluI Lungesti, sat, in jud. Tutova,
Mamul, la 6o kil. de capitala pl. Corodul, litiga piriul Jera-
jud. si la io kil. de a pl. Se
maI numeste si Mamul, dup.
numele l'hila
Are o populatie de 221 fa-
milil, san 1025 suflete, din casi
40 familid de TiganT ; locuesc
In 210 case. Sunt 185 contrib.
Are : 2 bisericl, Schitul-Mamul
si a doua de lemn, fondatä de
starita schituld, pe la anul 1700,
si de altI ctitorl ; o scoald, in-
fiintat5 la 1864, instalatg inteuna
din camerile schituld, frecuen-
tata de 17 copiT.
Vite sunt: 33 cal', 232 bol',
99 vacl, 15 capre, 643 oT si
560 porcI.
La 1864, s'ati improprietArit
Ioo locuitord Cu 550 hect. si 7
ca insurAter, cu 26 hect., pe pro-
prietatea statuluI.
In coprinsul com. Stá'nesti,
limitrofd cu Lungesti si in a-
propiere, se afla mal multe san-
turT in forma de redute. In zi-
lele luI Mihaiti-Viteazul, s'a batut
aci, cu TurciI, Stroe Buzescu, al
cArd corp se aula inmormintat
in mAnAstirea Stgnesti.
Teritoriul com. este de 550
hectare.
oseaua comunala, care por-
neste din marginea com. Sta-
nesti, trece prin aceastd comunà
si prin com. Fumureni.
Budgetul com. e la veniturI
de 1987 lef si la cheltuelI, de
1237 le!,
www.dacoromanica.ro
LUNGOCIUL
E brAzdatA de :Dealul-Seciulul,
Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dea-
lul-Mijlocia si udata de' vAlle :
SeciulukCernisorul, Mursa, Bal-
soara, Sila si Valea-Rea, si de
riul Mamul, care trece prin cen-
trul comund.
Lungesti, ciitun, al com. Trestia,
jud. Buz5.11, cu 20 locuitod si
6 case.
vltul, spre S.-E. de Birlad. For-
meaa. comuna Lungesti, Cu ea.
Miroasa.
In toatä comuna este o po-
pulatie de 650 suflete, din carI
123 contribuabili; 150 case; o
scoall primarA de bAetT ; 3 bi-
sericI.
Este compus din 3 mahalale :
Lungesti-Vechi spre V., BrI-
desti, in centru si Birzoesti,
spre E.
Lungesti, deal, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., In raionul com. Lun-
gesti, pe care se cultiva 119
hect. vie.
Lungesti, vilcea, formatk pe te-
ritoriul ea. Ungurei, com. Ti-
tulesti, pl. erbAnesti, jud. Olt,
Cu directia de la V. la E.;
se varsä in Dorofteiti.
Lungesti-Vechl, partea santa
din satul Lungesti, jud. Tu-
tova.
Lungociul, sat, pendinte de com.
Fundeni, jud. TecuciO, situat pe
valea Siretuld, la N. de Fundeni
si la 21/2 kil, de resedinta com.
Are o populatie de Zoo familif,
salí 338 suflete, 10CLIirld in 94
case.
Satul este adese-orI expus
inundatiilor SiretuluT, mal cu
seama ca riul Putna se varsa
 LUNGUL
in Siret, in partea de V. a Lunguleti, com. rur., jud. Dim-
satulur.
In partea de S. a satuluI,
linga biserica, se afla un pod de
fier peste Siret, avind 5 picioa-
re. Podul s'a facut de Ministe-
rui de razboia In folosul fortifica-
Olor Namaloasa-Focsani. Une-
ste satuI Lungociul cu Nanesti
(jud. Putna), fiind pe o osea cant
vine din padurea Hanul-Conachi
In sat este o biserica, cu hramul
Adormirea - MaiceI - DomnuluI,
zidita la 1846 de Logofatul
Costache Conachi, dupa cum ne
aratä inscrippa ce se afld de-asu-
pra user. Se intrefine de locuitorr,
avind si 8 alei de pamint arabil.
Locuitorir sunt improprietarip
la 1864.
Satul se mal numea in ve-
chime i Calienii-GhicAI.
Vechiul sat a fost mal sprc
N. si s'a mutat la locul undc
se afla azl, din cauza deselor
inundapunI.
Lungul, rival, jud. Braila, care
pleacá din privalul Dimuleasa,
din dreptul tirleI Braga-Buna,
spre N. se uneste cu canalul
Stuparita, la hotarul dintre com.
Chiscani i Tichilesti.
Lungul, astrov, in valea Duna-
rei, in dreptul satulul Pueni, pl.
Margina', jud. Vlasca.
Lungulani, maña/a, in com. rur.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedinp.
Lungulani, mahala, in com. rur.
Almajelul, pl. Cimpul, jud. Me-
hedinti.
Lungule§ti, sat, cu I00 fam.,
jud. Arges, pl. Oltul, facind
parte din com. rur. Uda-d.-j., are
o biserica cu hramul Sf. Ni-
colae, cu un preot si un cin-
täref.
204
bovita, pl. Bolintinul, situata pe
cimpie, pe malul drept al riuluI
Dimbovita, peste care sunt si
douà podurl in raionul comuna
Se afla la o mica distanta spre
S.-V. de gara Ghergani. Mosia
Lunguleti ($anturile) a fost lasata
de mitropolitul Dositeiti Filitis
ca din venitul ei sa se trimeata
tinerl RominI la invataturf in
strainatate. Veniturile acestel
mosiI se administreaza de o
epitropie compusa din deseen-
dentiI familieI Filitis.
De la Lunguleti, Dimbovita
incepe a avea doua mata sail
albif : matca vechie si matca
noua. Din Maca-Nota se des-
part doua. brate: Dimbovita, care
trece canalizatä prin Bucuresti,
CiorogIrla, care, tot asa de
canalizatä si mare ca Dimbo-
vita, merge de se varsa. in Sa-
barul, sati Rästoaca. Pe Matca-
Vechre nu mg este apa. Aci la
Lungulep, sunt $anturile salí
stavilarele DimboviteT, unde, in
caz de inundatiunY, se abate
apa DimboviteI, ca sa nu curga
toatä prin Bucuresti spre a face
inecaciunI.
Are o populatiune de 2760
suflete ; 5 ulip ; 3 bisericr;
scoald ; I moara de aburl. Se
invecine§te : la E. cu Slobozia-
Moara ; la V., cu Sardanul ; la
N., cu Contesti si la S. cu Po-
iana-Lungl-de-Sus. De Slobozia-
Moara i Contesti se desparte
prin Dimbovita, lar de Sardanul
si Poiana-Lunga prin cimpie. Cu
Slobozia-Moara si Sardanul se
leaga prin sos. nationala Bucu-
resti.Titu-Pitesti, lar cu cele-i'alte
com., prin drumud simple, parte
soseluite si parte nesoseluite.
Lunguletul, tezer, jud. Braila, si-
tuat In ostrovul Bregoloiul, la
E. de Iezerul Maioasa, cu care
comunica prin privalul sati.
www.dacoromanica.ro
LUPA
Lunguletul, feoer, jud. Braila, si-
tuat in partea S. a ostrovuld
Franta; comunica la V. cu reze-
rul Pravatul si la E. cu lezerul
$erban prin Vasiul.
Lungulita, baltä, jud. Dolj, pl.
ampul, com. Ciuperceni, spre
S.-S.-E. de Tinoasa, in intindere
aproximativa de 35 hect. ; con-
fine peste; scurgere nu are.
Lunguta, baltd, pe sesul dintre
Prutet i Prut, In partea de S.-
V. a com. Stanilesti, pl. Prutul,
jud. Falda, llega satul Radu-
cani, i Intre baltile Raducosul,
Albul i Ulmul.
Lupa, deal, jud. Tecuciti, situat
la E. de padurea Dorasca, i in-
ti nzindu-se spre S., pana. In valea
cu acelasI nume; la impreunarea
drumulul ce vine din Tecucitl
cu cel ce vine din Draganesti,
se afla un han.
,Lupa, trup de ntafie, fosta pro-
prietate a statuluI, situat in ra-
ionul com. Barcea, pl. Birladul,
jud. Tecuciti.
Lupa, trup de piidure, a statului,
In intindere de 60 hect., pen-
dinte de com. Balteni, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt, care, impreuna
cu trupurile Coscova i Vedita,
formeaza padurea Recea.
Lupa, 'fria, izvoreste din partea
de N.-E. a com. Brebul, pl. Pra-
hoya, jud. Prahova, sí se varsa
In 1111 Doftana, la S. de com.
Brebul. Serveste de limita na-
turalä filtre comunele Telega
Brebul.
Lupa, ylicea, care strabate partea
de N.-E. a com. Coteana, pl.
Siul-d.-s., jud. Olt; se impreund
cu Jidul i formeaza piriul Brebe-
nelul, care da in Dirjov.
 LUPA
Lupa, vale, in jud. Gorj, in Cim-
pul-Mare al com. Albeni. Isr are
origina in proprietatea Benge$ti
si se termina in Gilort ; pe
d'irisa curge un torent care se
vars1 in Gilort, in dreptul co-
muner Birzeiul-de-Gilort.
Lupanului (Cultnea-), fi,- de
munit qi a'ealuri, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul ; se des-
face din Culmea-Alunulur si a-
nume din Virful-Alunulur ; brdz-
deaza partea E. a plaiulur si te-
ritoriile comunelor Dealul-Lung,
Andreasi, Jitia si Dumitresti ;
se intinde printre riul Rimni-
celul, afluent al riniur Rimnicul
Sarat, d'alungul lur si printre
afluentir riulur Rimna, despar-
tind ast-fel basinurile lor ; are
ca virfurr principale: Dealul-Fu-
rulur, Lastuni si Turculetul; din
el se desfac urmatoarele culmr:
Dealul-Lung din Dealul-Furulur,
printre piraiele Valea-Neagra' si
Peleticul, dealul-Peleticul, prin-
tre pirarele Peleticul si Tinosul,
dealul Tinosul, printre piriul
Tinosul si afluentul s'al pirlul
Lastuni, dealul Lastuni ; se o-
preste In dealul Turculetul ; este
acoperit cu padurr intinse si
finete bogate.
Lupascul, pitlia,c, format pe te-
ritoriul comuna Cimpurile, jud.
Putna ; se varsa in Su$ita.
Lupascului (Tufele-), pädure, a
statulur, in jud. Buzad, com. Cili-
bia, care face un corp cu pilcul
Cotul-aldaruser, de 48 hect.
Lupänecesti, ediun, al com.
Ghizdavesti, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, situat pe un te-
ren ses si nisipos, intre Ghizdd-
vesti si Loreni. Este unul din
satele cele mai invadate de ni-
sip, care spre S. se tntinde in
marT coline. Prin plantatiunr
205
intinse de salctml abia s a pu-
tut reusi sa se puna o stavill
acestur aprig devastator. Are
o populatie de 30 familir, sad
109 suflete. Altitudinea terenu-
lur d'asupra nivelulur mArir este
de 140 M.
Luparia, sal"' Träisteni, sat, in
partea de N.-E. a com. Badeni,
pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe o su-
prafata de 466 hect., cu o po-
pulatie de 98 familir, sad 387
suflete.
E proprietatea case Spitale-
ior SE Spiridon din Iasi.
Vite : 701 vite marr cornute,
44 caL 1551 Or Si 114 rima-
torr.
Luparia, pifiare de fag (80loo
ale), in jud. Suceava, intre
dealurile Pietri$ul si Osoiul,
com. Va lea-Glodulur.
Lupfiria, deal i vale, in partea
de N. a mo$ier Deleni, com.
Deleni, jud. Botosani.
Luparia, deal i vale, pe mosia
Calinesti, com. Lozna, pl. Ber-
hometele, jud. Dorohoid.
Lupfiria-Siracineasca, sat, fa-
cind parte din com. rur. Tigd-
nqti, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Este situat spre N. de Ciolpani,
pe malul sting al riulur Ialo-
mita format si din doul trupurr :
Lupäria si Saracineasca. Intre
Lupäria si Ciolpani e un pod
de lemn peste riul Ialomita.
Se intinde pe o suprafata. de
364 hect., avind si o populatie
de 128 locuitorr.
D-nir A. Penescu si A. Si-
monide ad 278 hect. si locui-
toril, 86 hect.
Proprietaril cultiva 140 hect.
(138 padure).
Numarul vitelor marl e de
57 $1 al celor micr de 164.
www.dacoromanica.ro
LUPENI
Lupeasca, velkea, ce se formeaza
In partea de N. a com. Valea-
Merilor, pl. Mijlocul, jud. Olt ;
curge catre S.-V. prin cal. Po-
pesti li dura ce primeste val-
ceaua Soimul, pe stinga, taie
Dealul - Sting si se varsa in
Plapcea.
Lupeni, seYtue, in jud. %ad, pl.
Trotu$ul, com. Manastirea-Ca-
qinul.
Lupeni, sat, pe mosia Hudesti,
com. Hudesti-Marr, pl. Prutul-
d.-s., jud. Dorohoid, Cu 259
familiT, sad 1026 suflete.
Proprietatea mosier este as-
ta-zr a fratilor Gheorghe, lije
si Ion Ciolac, cumparatd de
la Capitanul Iancu Latescu-Bol-
dur, eredele defunctulur Hatman
Costache Latescu-Boldur.
Biserica, cu hramul SI. Mi-
hail s't Gavril, cu 2 preott, 2
cintareti si 2 palamarr ; este zi-
dita. in 180o, apor reparata in
multe rindurT ; in ea este mor-
mintul defunctulur Iordache C.
Latescu Boldur, fost general In
armata moldoveneasca.
Scoala primara., la care este si
un curs de muzica vocala ecle-
ziastica, e conclusa de 2 invata-
torr si frecuentata de 8o elevr.
Localul este mare, de zid, cu
2 rindurT, avind de-asupra user
tabla titularä de metal, cu in-
scriptia urmatoare
.Scoala Costitcheasci, tnfiintata la 1861,
de fruta*: Teodor, Iorgu li loan Costa-
che L4escu-Boldur, duprt dispoziOile tes-
timentale a riposatuluY Hatman, piirin-
tele domnielor-sale,.
Pentru intretinerea scoaler
este lasat un legat de 300 gal-
benr pe an, care se da din ve-
nitul mosier, dupa, testamentul
din 27 Ianuarie 1857.
Satenir improprietaritr ad 452
hect., 57 ara pamint ; iar pro-
prietatea mosier, 5699 hect., 16
 LUt,ENI
ariT cimp si 2005 hect. 67 ara
pAdure.
Intre acaretele mosieT, afarä
de coserele i hambarele de
pAstrat productele agricole, mal
sunt: ratose, velnitA mare, graj-
dux-1 de vite, iazurl formate pe
cursul BaseuluT, in numAr de
3, numite : Calul-Alb, in supra-
rat5. de 45 hect. ; Iazul-Asti-
noaeY, de 28 hect. si Iazul-Vel-
niteT, de 32 hect.
Vie se afll pe o intindere de
18 pog.
Piraiele maT marr cari trec
pe mosie sunt : Baseul, RAs-
toaca i Turcani.
In pAdure se gAseste mult
vinat ca : cAprioare, pord s5.1-
batid, vulpT, TepurT, etc.
PiatrA calcaricA bulgAroasá se
af15. pe Valea-Turcanilor si se
estrage pentru trebuintele lo-
cale.
Drumurile principale: Doro-
hoiti-Lisna, care trece prin Lu-
peni i duce la Darabani-RA-
dAuti; acel de la Darabani, care
trece prin Baranca si pe malul
PrutuluT si duce la Oroftiana,
Herta i Mamornita i acel de
la ComInesti, care duce la SA-
veni.
Mosia se mArgineste Cu: Da-
rabani, Concesti, Girbesti, Ha-
virna, Mliuäui, SuharAul, CornA-
nesti, Oroftiana i riul Prutul.
Lupeni, mahala, in com. rur.
Menti-din-FatA, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Lupeni, pirig, izvoreste din po-
norul de sub PAdurea-Lupenilor,
curge prin satul Lupeni, jud.
Dorohoiti, pl. Prutul-d.-s., com.
Hudesti-Marl, si se varsá in
stinga piriuluT Ba.seul.
Lupegti, com. rur., in jud. Co-
vurluiti, pl. Horincea, la roo
kil. de Galati, com. cea mal
206
extremA a jud. Covurluit. Se
limiteazA la N.-V. cu com. Epu-
reni i Obirseni (jud. Tutova) ;
la S., cu cAt. Sipotele (com.
Beresti) si la E. cu Mdlusteni.
La Lupesti e fundul HorinceT.
Comuna e udatA de pirlul Ho-
rincea cu afluenta sAT, pirliasele
Recea si MinzAtesti. Trel cAtune
fac parte din ea : MinzAtesti,
Lupesti (resedinta) si Ghereasca.
De la Minzdtesti la Lupesti, sunt
4 kil.; de la Lupesti la Gherasca,
5 kit; de la Minzgtesti la Ghe-a
rasca, 7 kil. Se zice cA satele Lu-
pesti i MinzAtesti dateazA de
peste 200 anT; Ghereasca, fiind
schit cOlugAresc, tri urma secula-
rizAreT, a devenit proprietatea
statuluT.
Are o populatie de 425 fa-
sati 1496 suflete, din carl
259 contribuabilf ; 3 bisericI, una
ca hramul Adormirea Maicel
DomnuluT, in Lupesti, care da-
teazä de v'o 160 anI; a doua, cu
hramul Sf. Nicolae, in MinzAtes ti,
de 152 ad; si a treia, ca hra-
mul Sf. Gheorghe, in Gherasca,
infiintatä de vr'o 83 anT. Co-
muna Lupesti, impreunA cu cAt.
ipotele din com. Beresti, for-
meaz5. o parohie, cu catedrala
Adormirea, avind r preot paroh,
preot ajutor i 5 cintAretT.
Este o scoalA mixtA, in rese-
dinta comuneT, frecuentatä de
i5 elevT.
$tiri carte 115 persoane.
Vite sunt: 356 bol, 198 vacT,
67 juncT, 7 junce, 44 gonitorT,
31 gonitoare, 78 mine, 74 min-
zate, 62 viteT, 6o8 ol, 46 capre,
31 berbecT si 25 caT.
Natura terenuluT e argiloasa-
calcaroasl, humoas1 si nisipoasA.
Suprafata intreguluT teritoriti al
comuneT este de 1950 hect.,
din carl : arabile 1022 hect.
21 ar.; pgclure, 472 hect.; imas,
6o hect. 50 ar.; fineatA, 77 hect.;
viT, 140; livezr, grAdird de zar-
www.dacoromanica.ro
LUPOAIA
zavaturr, vetrele satelor i pA-
mint sterp, 170. Din acestea :
715 hect. apartin proprietAtel
marl i 1235 hect. 7,5 ariT pro-
prietAtei raid.
Budgetul com. e la veniturl de
4310 leT si la cheltuelT, de 4152
leT.
In cuprinsul comunel sunt
numal cAl comunale si vecino-
comuriale, dintre cae cele mal
insemnate sunt cele ce duc
spre MAlusteni, spre cAt. Plesea
(jud. Tutova), spre ProdAnesti,
Birlad i Gherasca.
Lupegti, sat, jud. Arges, pl. Pi-
testi, facind parte din com. rur.
Hintesti-Zmeura.
Lupegti, sat, i resedinta com.
Cu acelasT nume, pl. Horincea,
jud. Covurluit. Are 160 familir,
salí 640 suflete ; o bisericA ; o
scoalA.
Lupegti, ceitun, al com. Bumbesti-
Piticul, jud. Gorj, la V. com. si
ling5. apele CernAdia i Baia-de-
Fier.
Are o populatie de 18 familir,
san 44 suflete, din carl 12 contri-
buabill.
LocuitoriT posedA: 4 plugurl;
lo care cu bol ; 122 vite mati
cornute, 35 cal, 154 ol, 15 capre,
si 27 rimAtorf.
Comunicatia in cAtun se face
prin soseaua judeteanA T.-Jiul-
Rtmnicul-Vilcea.
Lupegti, deal, in com. rur. BAr-
boiul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-
dinti, pe care este asezat satul
BArboiul.
Lupoaia, com. rur.isat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 45
kil, de orasul Turnu-Severin.
Situat pe douI vAT : pe valea pi-
riuluT Lupoaia si pe a piriu-
luT Radovani, satul formeazA
 LUPOAIA
com. Cu satele 12.1pa §i Valea-Ma-
nastireT de pe Valea-Motrulta.
In intreaga com. sunt 1200
loc., din carl i8o contribuabill;
locuesc in 260 case.
Locuitorif posea.: 5 plugurl,
82 care cu bol, 8 carute Cu cal;
60 stupt.
Sunt 2 biserict, cu I preot
4 cintaretl ; o scoall, conclusa. de
invltator, frecuentata de 22
elevt si 4 eleve.
Vite : 600 vite mart cornute,
21 cat, 50 ot si 400 rimatorT.
Budgetul comuneT e la veni-
turt de 2311 let, iar la chel-
tuelt de 1395 ler.
Prin comuna trece soseaua
Negoesti-Glogova-Lupoaia-Plos -
tina.
DealurT mal principale in co
muna sunt: Dealul-Radovanulut,
Cervenia si Dealul-Becherilor.
Apele care uda aceasta co-
muna sunt: riul Motrul i pi-
ralele Lupoaia i Radovanul, cart
unite se varsa in Motru. Tot
de aceasta comuna %in i ma-
halalele Udrariul i Lupoita.
Lupoaia, celtun,alcom. Colti, jud.
Buzad, Cu 40 locuitort si 14
case.
Lupoaia, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cat. al com.
Dumitrqti, asezat pe partea de
N. a comunet, la poalele dea-
lulut Lupanul.
Lupoaia, munte, la E. de com.
Batrtni, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
Lupoaia, lac, in jud. Ia.lomita,
pl. Borcea, com. Dichiseni, in
insula Balta.
Lupoaias locuintel izolata", Ruga
com. Crusovul, pl. Balta-Oltul-d.-
j., jud. Romanati, unde se face
bilciti la 26 Octombrie.
207
Lupoaia, plIdure, in jud. Buzail,
com. Lapapl, situata pe dealul
Corduna (500 hect.).
Lupoaia, pddure, situatà pe deal
val, la S. de com. Ciuper-
ceni, pl. Ocolul, jud. Gorj. Are
o suprafata de 170 hect., pro-
prietatea comi neT Ciuperceni.
Lupoaia, vale, in jud. Covarluiti,
pl. Zimbrul, com. Bursucani, in-
fundad. spre E. si deschisa spre
V., in apropiere de satul Bur-
sucani. Din fundul acestel val
la nastere o apa mica in forma
unta piritas, care contribuie i ea
la formarea Suhuluiulut-Sec. Va-
lea, mal inainte acoperita cu
paclure, e azt loc de ima4.
Lupoaia, vale, jud. Gorj. Se intin-
de din partea despre S. a com.
Ciuperceni, din soseaua jude-
teana - Severin, pl. O-
colul spre S., pe o intindere
de 3 kil., pana in hotarul jud.
Mehedinti, com.Bradetul, lasind
spre E. dealul Lupoaia i spre
V. dealul Bujorescu.
Lupoaia, villcea, situata pe terito-
riul com. Corbul, pl. Mijlocur,
jud. Olt. Se formeaza din dea-
lul Muchia-Osicer, curge catre
S., paralel cu Osica si se varsa
in Vedea, pe dreapta
Lupoaica-Stavropoleos, pi-du-
re, a statulut, in intindere de
65o hect., pendinte de com. Mo-
reni, pl. Filipesti, judetul Pra-
hoya.
Lupoaiele, tret movile, In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre
N. de satul Pribegi.
Lupoaiele, vàlcea, izvoreste de la
N. din mosia d-luT Kalinderu,
CPM. Colonesti, pl. Vedea-d.-j.,
curge spre S., apoT se indrep-
www.dacoromanica.ro
LUPA
teaza spre E., formind piscul
de la Gura-Lupoaiet; se varsä in
riul Vedita.
Lupoita, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Vailor, com. rur. RoOuta.
Lupoiul, atunaf, al com. Pana-
taut jud. Buzati, Cu 20 IOCUl-
toa si 7 case.
Lupa, com. rur. si sat, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-des., la 30 kil.
de orasul Turnul-Severin, si-
tuata pe vale si deal. Se margi-
neste : la E. cu com. Sama-
rinesti i Imoasa ; spre S., cu
comunele Severinesti i Caza-
nesti ; spre V., cu com. Ciovir-
n4ani, lar spre N., Cu com.
Fioresti si Brosteni. Satul Lupa
formeaza com. Cu Lupa-d.-s.
mahalalele Selistea i Izvorul.
In intreaga com. sunt 1400 su-
flete, din cart 223 contribua-
bili; locuesc in 285 case.
Locuitorif posea 75 plu-
gurt, 120 care cu bol, io ca-
rute Cu cal.
Are 2 bisericl, Cu 3 preott
si 4 cintareti ; o coa.la, con-
clusa de i invatator, frecuen-
tata de 24 elevi.
Vite : 6o0 vite mart cornute,
30 cal, 600 or i 500 rimatorl.
Budgetul com, este la veni-
turt in suma de 1167 let, tan
la cheltuell in suma de 764 leT.
Are o osea comunall ce o
leaga ca comunele vecine.
Dealurile mal principale din
com. sunt : Dealul-Batrin, Dea-
lul-B oeresc, Dealul-Tinar, D ealul-
Floaret, Piscul-Tiganulut, Cau-
cele 11 Brosteni.
Val maT principale sunt : Va-
lea-Selistet, Valea-Mare, Valea-
FloareT, Valea-Izvorulut i Valea-
LupseT. Pirtul Lupa curge prin
comuna.
Lupa, deal, in com. rur. Closani,
 1,1.31s$A.
plaiul Closani, jud. Mehedinti,
parte loc de munca, parte aco-
pen it cu padurf.
Lupa, san Valea-Ro§ie, vale
in com. rur. Lupa, pl. Motrul-
de-Sus.
Lupa-de-Jos, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Lupa, cu 76 case.
Lupa-de-Sus, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Lupa, cu 182 case.
Lup§ani, com. rur., jud. Ialomita,
situad in partea cea mal de
N.-V. a plaseI Borcea, avind la
N. pl. Cimpulur, la S., comuna
Ulmul, la E., com. Plevna si la
V., jud. Ilfov.
Teritoriulcomund are o supra-
fan de 10,85o hect. si coprinde
9 mosil, din carl 5 sunt proprie-
tatI particulare, lar 4 sunt ale
statulul i anume : Valea-Seaca
sati Culcati-Nucet, cu i600 hect.,
din carf 1500 hect. loe de cul-
tura si ioo hect. izlaz, foastà a
mAnastireI Nucetul ; Culcati-Ra-
zvan, Cu i000 hect., din carl
50 hect. izlaz i 950 pamint de
cultura, foasta a bisericel Rd-
zvan din Bucuresti ; Lupsani, cu
3500 hect., din carI 400 hect.
izlaz, ioo hect. baltis si 3000
hect. loc de cultura, foasta a
MitropolieI din Bucuresti ; Ba-
raganul, Cu 900 hect., din carI
20 hect. padure, foasta a ma-
nastirel Cernica.
Dupa, legea rur. din 1864,
sunt improprietariti 102 locui-
torl; in 1878, s'ají mal improprie-
tArit 30; neimproprietAritY se
mal afla, 325 locuitori.
Se compune din satele : Lup-
sani, Valea-Seaca si Hoinari
din catunul T'ida -Martoiul, cu
resedinta primaria si a jude-
catorier comunale in Lupsani.
208
Pana la i Aprilie 1891, de aceasta
comuna, tinea i satul Valea-
Rusuld, care, de atuncI, impre-
unA Cu satul Valea-Mare, a for-
mat com. Plevna.
Are 0 populatie de 427 fa-
saA 2261 suflete ; o scoala
mixta, frecuentata de 50 elevT
si 12 eleve ; 2 bisericI, cu 3
preotI si 4 cintaretf.
Vite sunt: 1742 bol, 850 cal',
3380 o/ si 62 bivoli.
Budgetul com. e de 81o1 leI
la veniturl si de 11804 lel la chel-
tuelI.
Lup§ani, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de com.
cu acelasr nume, situat pe coa-
sta de V. a VAiI-CapitanuluI
pe tarmul laculuI Lupsani.
Aicl este resedinta primarieI
si a judecatorieT comunale.
Are o populatie de 213 fa-
saa 932 locuitorI; o scoall
mixta, frecuentatade 50 elevi
12 eleve ; o bisericá, construid,
la 1843, deservid de 2 preotI
2 cintaretr.
Spre N. de sat, la 3 kil., trece
calea ferata Bucuresti-Fetesti.
Luptatori, sat, facind parte din
com. rur. Tariceni, pl. Oltenita,
jud. Ilfov. Este situat la N. de
Taricei, pe malul drept al girleT
Mostistea. Se blande pe o su-
prafad de 1628 hect. proprie-
tatea insurateilor, din carI 165
ramin sterpe,
Are o populatie de 203 suflete.
Comerciul se face de 2 ch.-
ciumarI.
Numarul vitelor marl e de
153 si al celor miel', de 270.
Luptelor (Movilele-), trei mo-
vile, pe sesul SiretuluT, mosia
Virful-Cimpului, com. cu acelasT
nume, pl. Berhometele, jud. Do-
rohoiti,ramase se vede pe urma
vre-unuI razboia.
www.dacoromanica.ro
LUPULIA (DRUMUL-3
Lupueni, sat, cu 23 familir, in
jud. Arges, pl. Pitesti, faclnd
parte din com. rur. Grosi.
Lupue§ti, mahala, din com. rur.
Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-
cea. Are o populatie de 253
locuitorI ; o biserica, facuta de
L Catalistru i reparan, de D.
M. Rosianu, in anul 1875.
Lupul, ostrov, în jud. BrAila, lung
de la N. spre S. de 8 kil. si
lat de 800 m., format de ca-
nalul Lata si de Dunarea-Va-
poarelor. Strabate com. Gropeni
Tichilesti. Se maT numeste
si Calla sal-1 Coada-Lupulur.
Lupul, ¡tic, In jud. Ialomita, pl.
Borcea, Insula Balta ; se intinde
pe teritoriul comunelor Tonea
si Roseti-Volnasi.
Lupul, pddure particulara, situata
pe mosia Mogosoia, com. Bu-
coveni, pl. Znagovul, jud. Ilfov,
supusa regimuld silvic ; cade
in finja de centura a forturilor
din jurul capitalei.
Lupului a'eal, in jud.
Suceava, numit si al Bogdanes-
tilor, de-a stinga piriuluI Seaca,
intre comunele Boroaia si Bog-
danesa.
Lupului (Drumul-.), drum, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, 'filtre
comunele rurale Cataloi si Bes-
Tepe ; porneste din Cataloi, se
indreapta mal întti spre N.-E.,
taie soseaua nationall Tulcea-
Babadag-Constanta, pe la kil.
ti; lasa la stinga Valea Can-
donuluI, urca Valea-PuturosuluI
pana la poalele DealuluI-Redii;
de ad i o ja spre E. pe la poa-
lele sudice ale Dealuld-Mare
si ale virfuluI san, Tulcea ; tale
valle Tulcea i Valea-Mare, lasa
la stinga movila Iacob Mogh, tale
 LUPULUT (GROAPA-)
valea Sari-Ghiol, pe la S. de
satul Malcoci i da in soseaua
judeteana Tulcea-Mahmudia, la
3 kil. spre S.-E. de Malcoci ;
taie apoT o inultime de cal co-
munale, ce unesc Tulcea si Mal-
coci, cu contunele Sari-Ghiol,
Agi-Ghiol i Sari-Chioi.
Lupului (Groapa-), vale, in jud.
Buzar', com. Monteorul, incepind
de sub plaiul ChilmiziuluT i scur-
gindu-se in s'alca PacureT, lin-
ga soseaua de la. mina de pl-
eura.
Lupului (Piscul-), pisc, in jud.
Muscel, pl. Podgoria, com. Vil-
nesti.
Lupului pirig, in jud.
Bacatí, pl. MunteluT, com.
turoasa, ce curge prin Transil-
vania avind Tusa confluenta sa,
cu piriul Agapioasa, pe granita
Lupultif phiti, în ra-
ionul com. Gohorul, jud. Tecuciti.
Curge in directia N.-S., stri-
bate soseaua nationall i calea
ferata si se varsa in girla Pa.-
traseana, o fortuatiune a Birla-
duluT. Acest pida, in timpul ve-
reT, seaca.
Lupului (Poiana-), ramifica/je
din muntele Predealul-BuzauluT,
jud. Buzati, ce se 'asä parte
spre Viperesti, parte spre com.
Tislul, cat. Halesul.
Lupulul (Valea -) (Härhä-
cläul), ciitun, al com. Mlajetul,
jud. Buzda, Cu 340 locuitorT si
60 case.
Lupului (Valea-), sub-divizie a
celtunuluf Berca, din com. Pi-
dele, jud. Buzati.
LupuluI (Valea-), vale, in jud.
111275. Nardo Dlolionar Geogra4o. Vol. IV.
209
Boza, com. Miruntisul, ca.t. Po-
ende Izvoreste din colina Poenele
si se scurge in riul Bisca-Chioj-
duluI, intre catunele Poenele si
Toca.
Lupului (Valea-), vale, in jud.
Bnzati, com. Mlljetul, cit. Va-
lea LupuluT ; incepe de la Mar-
dale si se varsa in riul Buzaul ;
albia sa e mare, si humoasa,
anevoiasa de umblat.
Lupului (Valea-), vale, pleacä
din com. alcesti, plaiul Vulcan,
jud. Gorj, de la N. la S., pe o
intindere de IJ/2 kil., lasind spre
V. Dealul-PlaiuluT si spre E.,
Dealul-Petrisul.
LupuluI (Valea-), vale, intre
dealurile Recea, din com. Boz-
nea, pl. Cirligatura, din jud.
Iasi si com. Strunga, din jud.
Roman.
Lupulul (Valea-), vale, in jud.
Muscel, ce ja acest nume dupa
ce pri tueste ca afluentI Valea-Rea,
Valea-Funclaturilor, Valea-luT-E-
pure, ce izvoreste dintre dealul
RepegusuluT si Dealul-cu-Dru-
murile, com. Radesti, pl. Riu-
rile. Curge de la E. spre V. si
se varsa in Riul-TirguluT.
Lupului (Valea-), vale, izvo
reste dia paclurea Corbi, trece
pe la N.-E..de com. Stanesti,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel
se varsä in riul Doamna, pe
malul sting.
Pe aceasta vale a fost in ve-
chime situatl comuna Stanesti
unde se vad i azI ruinele ca-
selor.
Lupului (Valea-), vale, izvore-
te din raionul com. Valea-
Lunga, plaiul Prahova, jud. Pra-
hoya si se varsa in Valea-luT-
Dan, tot in com. Valea-Lunga.
www.dacoromanica.ro
LUTA-MICA
Lupului (Valea-), vale, in jud.
Tecucia, com. Gohorul. Cuprinsä
intre dealurile : Chetroiul, Gera
Patrascana, la E. si Gohorul si
Ireasca, la V.
Lupului (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rurale Balabancea si a-
nume pe acela al catunuluT sat1
Tiganca; se desface din Dealul-
Grecilor, din dreptul izvorului
Valea-Crucelar; se indreapta spre
E., avind o directiune generall
de la V. spre E., brazdind par-
tea vestica a pläseT si a com.;
e coprinsa intre Dealul-Teilor si
Dealul- tubeiuluT, facindu-si dru-
mul prin padurr seculare de teT ;
se uneste, dupä o lun gime de 3
kil., cu Valea-Lunga ; amindoul
se deschid in Valea-TiganceI.
LupuluI (Valea-), vale, in jud.
Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com.
Brosteni. Izvoreste de la N. co-
muneT, trece pe la N. catu-
nuluT Vitelul si se varsa in riul
Cerna, tot in raionul com. Bros-
teni. Curge in timpurT ploioase.
Luruiul, grind sal loe ridicat
d'asupra stufuluT inconjurator,
In jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur. Cara-Orman,
situat in partea de V. a plasei
In cea S.-E. a comurieT;
el este o prelungire sudica a
grinduluT Lumina, prin care co-
munica. cu Grindul - Ro$u; are
o intindere de 5 hect., acoperite
cu nisip ; comunica cu grindul
Cara - Orman ; este strabatut
de un drum comunal, numit
Drumul-luT-Mamut.
Luta-Mare, insuld in Dunare,
jud. Teleorman, in dreptul co-
munelor Viisoara i Suhaia, mal
jos de pichetul militar Mariasul.
Luta-Micfi, insulti, jud. Teleor-
27
 LUTELE-MARI qi LUTELE-MICT
man, putin mar in josul Duna-
rer de cit Luta-Mare. Pe tArm este
pichetul No. 2.
L'utele -Mari i Lutele -
munp, la nordul jud. Muscel,
tare riul Dimbovita si frontierA.
Lutele-Mari i Lutele-
pti'durr, ale statuld, in intindere
de 1308 hect., tinind de muntiT
mAnAstirer Cimpulung, carr fac
parte din com. Corbisori si Bere-
voesti, pl. Nucsoara, jud. Muscel.
Lutul- Alb, atun, jud. BrAila,
pendinte de com. Scortarul-Ve-
lingl lacul cu acelasT nume,
situat la V., la IO kil, de co-
munä. Populatia sa e de 181 su-
flete.
Lutul-Alb, lac,j u d. Baila, si tuat
la S. V. de com. Scortarul-Ve-
chiii, cu o suprafatA de 30 hect.
Apa sa contine substante mi-
nerale. Numele sàí vine de la
plmintul albicios al funduluT.
Lutul -Alb, mo,cie, jud.
pendinte de com. Scortarul-Ve-
chiii, proprietatea d lur C. D.
Sutu (1600 hect.).
Lutul-Row, virf de munte, in
210
muntiT proprir, zisr ar Vrancer,
pe teritoriul cAtunulur Tulnici,
jud. Putna.
Lutului-Alb (Valea-), vale, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe terito-
riul com. rur. Be-Tepe; incepe
din poalele nordice ale dealulur
Cairad ; se indreapt6 spre N., a-
vind o directie generan de la
S. spre N.; are niste maluff
inalte, formate din huml ameste-
catA cu crea ; strAbate partea
rAsAriteana a plAser i cea cen-
tralá a comuner; tale in douA,
de la S. la N., satul Bes-Tepe
in mijlocul cáruia se uneste pe
stinga cu valle Chiorculac
Turia, i citeir trele unite, oco-
lesc spre apus virful cel inalt
(242 metri) al dealulur Bes-Tepe,
strabat viile satulur Bes-Tepe si
o micA mlastinA, si se terminä
Cu Orla Dirnoiul, pe dreapta.
Lutca, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Carol spre
N. de satul Carol Lit" si spre
N.-E., la 7 kil. de orasul Roman.
Este asezat pe gira Lutca
si pe malul drept al riulur Siretul.
Are o populatie de 106 familiT,
salí 237 suflete, din carr 109
contribuabili; locuesc In 82 case.
Sunt 180 vite marr cornute.
www.dacoromanica.ro
LUTOAIA
Are un pod umblAtor pe riul
Siretul, peste care trece soseaua
judeteanl, ce duce de La Roman
la tirgusorul Bira. Este legat cu
orasul Roman prin osea.
Lutca, girld, curge prin pl. Mol-
dova, comunele HAlAucesti, Mir-
cesti, RAchite/i, Agiudeni, TA-
mAseni, i CarolIa, jud. Roman.
Ia nastere de la N.-E de satul
HälAucesti. Curge de la N.
spre S. trece pe la V. de satul
RAchiteni, udind satele A giudeni,
TAmAseni si Lutca si la S. de acest
sat se vars1 in riul Siretul de-a
dreapta. Cursul acester Orle este
aproape paralel cu acel al riului
Siretul i albia sa nu este sepa-
ratA de albia Siretulur prin raer
o ridicAturA, asa cA. apele lor,
In timpurile ploioase, se impre-
unA, dind nastere la inunda-
tiunr. AceastA gula primeste pe
dreapta, la Agiucieni, pir. Cior-
gul si la TAmAseni, piriul Be-
rendisul. Formeazá in cursul sAti
multe bAltr.
Lutoaia, atunaf izolat, pe mosia
Ipotesti, com. Cucoreni, pl. Tir-
gul, jud. Botosani.
Lutoaia, pise, la E. com. Mateesti,
plaiul Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Maadem-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. istruluT, pe teritoriul
com. rur. Potur si anume pe
acela al catu n ul uT sati Hamamgi ;
este o prelungire orientará a
dealuluf Haidin ; are o direc-
tiune de la S. la N., brazdind
partea centran a pla$eI $i cea
suol-estica a com.; virful prin-
cipal, movila Hamamgi, are 127
m. $1 e punct trigonometric de
observatie de rangul al 2-lea; pe
la poalele sale rasaritene merge
soseaua nationala. Tulcea-Baba-
dag-Constanta, iar cele nordice
se termina in piriul Beidaut ;
este acoperit cu finete $1 pa$unI.
Macaria, munte, la N. com. Ra-
dosi, plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat intre muntiT : Florile-Albe,
Tartaraul, Tauzul, Setea-Mare,
Coasta - CrainiculuT, in partea Macoveiul, vechienumire a com.
dreapta a apeT GilortuluT.
Macmora - Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Para-Chioi
$i anume pe acela al catunuluT
Mil Calaigi ; se desface din ra-
naificatiile orientale ale dealuluT
Siran-Culac-Bair ; se tndreapta
spre E., avind o directie gene-
ran de la S.-V. spre N.-E., $i
brazdind partea de S. a pla$eT
$1 cea centralä a com.; sa-
02630. Nardo Dictionat usoprople. Vol. IV.
ivi
tul Para-Chiol e asezat la poa-
lele sale N.-E., lar satul Ca-
laigi la cele E.; are o inaltime
de 168 in. $1. dominä satele de
maT sus, valea Ghiuvenli-Ceair,
ee merge pe la poalele sale E.,
$i drumul comunal Calaigi-Para-
Chioi ; este acoperit cu putine
padurr ce sunt resturr din in-
tinsele pa.durT de odinioara $i cu
tufari$urf $i semanaturT.
Macoveanca, vechie numire a
ciitunutut fi mafia Arcani, din
jud. Buzall, COM. Meteleul.
Macoveanca, numire data uneT
sfort de mofie, din com. M15.-
jetul, jud. Buzati, situatä pe
lunca Cincaruluf ; are 39 hect.,
fineata $1 padure.
Padina, jud. Buzail.
Macoveiul (Macoveanca, Pa-
dina), mof je, in jud. Buzatl,
com. Padina, cu 15350 hect.,
din care 1335 s'a(' dat impro-
prietAritilor in 1864; e cea maT
mare proprietate din jud. Bu-
zati.
Macoveiul, clouel trupuri de pd-
dure, pe mo$1a Macoveiul, jud.
Buzaii, avind una (Padurea-MicA)
www.dacoromanica.ro
340 hect. $1 a doua (Pad urea-
Mare), 410 hect.
Macradiul, virf de munte, pe
teritoriul com. Tulnici, pl. Vran-
cea, jud. Putna.
Macuc, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Oltina ; se desface
din dealul Ciacal ; se intinde
spre E., avind o directiune ge-
neran de la S.-V. spre N.-E.,
dealungul maluluT drept al Du-
narer, brazdind partea de N. a
pla$ef $i cea N.-E. a com.; 'asa
spre E. prelungirile numite Col-
burgina si Tuna-Orman ; este
presarat cu cite-va movile ; prin-
tre vIrfurile sale, cel mar inalt
este Oltina, care are o inaltime
de 140 in.; este acoperit cu
finete, $i la poale cu tufari$urT ; pe
muchia sa merg drumurile co-
munale Oltina - Beilicul $i M'ir-
leanul-Oltina.
Madona-Dudu, mofie, in jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavit,
apartinind bisericel din Craiova,
Madona-Dudu, de la care $I-a
luat numele. Are padurT pe &tasa.
Pamintul acesteT mosiT precum
$i acela al locuitorilor era a-
menintat de nisipul ce-1 aducea
vintul de la Dunare. Epitropia
28
 MADONA-DUDU
bisericeI a luat masurr de apa-
rare prin plantatiunr si ast-fel
s'a reusit a se opri Intinderea
nisipulur pe pamintul arabil. Pe
mosie se gasesc stine.
Madona-Dudu, pddure, In jud.
Dolj, p/. Cimpul, com. Maglavit,
pe mosia Madona-Dudu. Este
compusa din pIopr si salcirnr.
Madved, .pichet de gran:ya', In
jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Maganulul (Dealul-), munte, In
jud. Suceava, com. Neagra- a-
rulur, avind 1201.7 m. altitudine.
Magarul, schit de calugarr, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Zorleni, la citr-va kil, de cat.
Bujoreni, asezat pe virful unur
deal, in mijlocul padurer la o
jumatate orà departe de catu-
nul Bujoreni. Legenda acester
manastid este urmatoarea : Un
mocan care pastea oile pe locul
unde este astazI manastirea, a-
vea printre or ca de obiceiù si
citr-va 'llagad. El observa. ca
unul dintre magas./ parasea In
fie-care zi turma si mergea sub
umbra unur mare stejar ce era
In virful dealulur, fácind cu ca-
pul semnul crucir. In urma a-
cesta imprejuraff mocanul vinde
oile si cu banir ce primise pe
ele, zideste manastirea pe locul
unde era batrinul stejar, din
care facu icoane Maicir Dom-
nulur, lar manastirer i dede nu-
mele de manastirea Magarul.
Magazia, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Craca-
oani, situat pe valea pIrilluI
Cracaul, inteo pozitiune pito-
reasca.
Are o populatiune de 45 fa-
mita, sad 213 suflete : 114 bar-
bati si 99 femer.
Locuitorir se ocupa cu agricul-
212
tura si exploatarea terenurilor
(vararir, cariere, exploatarea pl-
durilor).
Magazia, sat, facind parte din
com. Buda, jud. Tecuciti, la 2
kil, de reved. com.
Are o suprafata de 137 hect.,
50 arir, si o populatie de 18
familir, saa 70 suflete ; locuesc
in 20 case.
Locuitorir, fostr clacasT, poarta
acest nume de la magaziile ce
le ayear' arendasir statulur aicl,
inainte de impartirea pamintului.
Satul s'a Infiintat la 1878.
Magazia, Cetatea-Vechie sau
Tätäreascä, urmele una ce-
M'Ir vechr, situatä pe culmea
unta deal toarte Inalt, la E. de
cora. Crimpoaia, pl. erbariesti,
jud. Olt, linga apa Vedea.
Ati o suprafatá de 600 m. p.
Imprejurul ruinelor, locuitorir,
arind, ad gasit fragmente de arme
si instrumente vechT, de o marime
cu totul neobisnulta azI : sagetI,
pintenI de o marime colosall
si al tele.
D-1 D. Ghioceanu, afirma el
sapind in malul Veda', a gasit,
*filtre altele, fosile, un craniti
uman de o marime extraordi-
nara si o masea, care are o ma-
rime de 20 C. m. in lungime si
un diametru de 8 c. m. In gro-
sime.
Maghera, scituc. Vezr VII-fui-0m-
puluI, sat, jud. Dorohoiti.
Maghera, Alti, izvoreste din
dealul Goroveiul, trece prin O.-
tisorul Maghera, com. Virful-
Cimpulur, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti, si se varsa in Siret.
Maghere§ti, com. rur., in partea
de N. a plaser Amaradia, jud.
Gorj, la V. com. Secelul, ase-
zata pe coasta si pe ambele
www.dacoromanica.ro
MAGHEREM-DIN-DEAL
tarmurr ale pirluluI Sanatorea,
la 25 kil. de Tirgul-Jiul, capi-
tala judetulur. E formatd. din
2 catune : Magheresti-din-Deal
si Magheresti-din-Vale.
Are o suprafata de 1200 hect.
din mil : 340 hect. arabile, 625
hect. filete, 88 hect. vie, 41
hect. pomet, 90 hect. izlaz si
padure, 16 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 243 fa-
milir sad 867 suflete, din carI
225 contribuabilI; o scold, in-
fiintata la anul 1888, frecuentata
de 25 elevr ; 2 bisericr, una fon-
data la anu11843, si a doua la
1820, de catre locuitorr si amb ele
deservite de 1 preot, 2 cinta-
retr si 2 paracliserr.
Locuitorir posedä: 22 plugurI,
39 care cu bol.; 520 vite mad
cornute, 1114 or, 199 rImatorr;
36 stupl cu albine.
Budgetul com. e la veniturr
de ler 1624, batir 49, lar la
cheltuelr, de ler 1227, bard 80.
Apele ce uda aceasta comuna
sunt : Sanatoarea si Blahnita.
Comunicatia se face pe soseaua
comunala, care strabate comuna
si care o pune in comunicatie
la N. cu Turbati si la S., cu
Bobi, printr'un drum ordinar,
care pleaca din Magheresti-din-
Vale, trece prin Magheresti-din-
Deal si intrd in Turbati.
In comuna sunt : 3 *pnturr si
1I fintinT.
Maghere§ti-din-Deal, cdtun de
resedinta al comuner Maghe-
resti, jud. Gorj, pl. Amaradia.
Are o suprafata de: 700 hect.,
din cae': 180 hect. arabile, 315
hect. finete, 45 hect. va, 21
hect. pomet, 90 hect. izlaz si
padure si 9 hect. vatra satulur.
Are o populatie de : 125 fa-
milir, sad 444 suflete, din care
115 contribuabilr ; o biserica,
deservita de I preot, I cintäret
si 1 paracliser.
 MAGHEREM-D1N-VALE
Locuitorif posea : 12 plugurT,
20 care cu bol ; 260 vite marT
cornute, 5 cal, 557 or, 74 rim5.-
torI; 16 stupT cu albine.
Maghere§ti-din-Vale, cdturs, al
comund Magheresti, jud. Gorj,
situat la N. catunului de rese-
dinta si pe costise. Are o su-
prafata de 500 hect., din carT :
160 hect. arabile, 270 hect.
finete, 43 hect. vi', 20 hect. cu
pomet, 7 hect. vatra satuluT, si
o populatie de 118 familii, saa
423 suflete, din carT 110 con-
tribuabill. Are 1 biserica, cu 2
cintareti si i paracliser, deser-
vita de preotul de la catunul
de resedinta.
LocuitoriT posea': io plugurT,
19 care eu bol; 260 vite marT
cornute, 7 caT, 557 oT si 75 rima-
torT; 20 stupT.
In catun se mal gasese :
fintinT si 5 teascuri de vin.
Maghemita, pirliaf, in judetul
Neamtu, com. Vinatori-Neam-
tul, pl. de Sus-Mijlocul. Izvo-
reste din muntele Procovul,
Ruga schitul cu acelai nume,
curge pe la E. de manastirea
Neamtul, traversind, aproape de
varsarea sa, pe partea dreapta
a piriulul Nemtisorul, soseaua VI-
natori- Manastirea-Neamtul, in-
tre kil. 13-14.
Magivia, pellure, suptisA regimu-
luI silvic, pe mosia Magivia din
Cim p u lu n g, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel, In intindere aproxima-
tiva. de 400 hect., populata cu
mesteacan, fag, anin si plop.
Aceastd padure se aflä la
marginea orasului Cimpulung,
situata pe coaste repezi, parte
desvelite de stratul vegetal, in
cit amenintä localitatile din a-
propiere, din cauza piraielor,
carT, pe timpuri ploioase cara
nisip, pietris si bolovanT.
2] 3
Se invecineste la N. cu pro-
prietatea d-lor Lerescu ; la S.,
cu Gruiul; la E., cu Riul-Tirgu-
lui si la V. cu riul Bughea.
Maglavitul, com. rur., pl. Cim-
pul, jud. Dolj, la 76 kil. de
Craiova, si la 14 kil, de rese-
dinta pldseT, orasul Calafat.
Se afla situat pe loe ses, In-
conjurata de plantatiile bisericei
Madona-Dudu, din Craiova.
Se margineste la N. cu com.
Hunia ; la S., cu com. Poiana ;
la V., cu Dunarea si la E., cu
com. Motatei. Se desparte de
aceste comune prin plantatiT si
locurl agricole.
La N. se afla. dealul Golenti.
Tot aici, nu departe de Dunare,
se gaseste Magura-PopeT.
Catre Dunare se gasesc cite-
va raid inaltinif, numite hotare,
5 facute de locuitori; intre aces-
tea sunt : HotarulPopeT, Hota-
rul-Voinei, Hotarul-Listor, Ho-
tarul-SirbuluT, Hotarul-PorculuT,
Hotarul-din-Sud si Hotarul-Cai-
lor.
In comuna sunt douä balti,
In apropiere de Dunare : una
numita Maglavitul, cu o supra-
fata de 400 m. p., este Ingusta,
avind o lungime cam de 300
m., si-sT are seurgerea in Du-
nare ; a doua, numita. Golenti,
putin maT miel de cit prece-
denta, se scurge tot In Dunare.
Ambele balti contin peste.
Pe limita sa de V. curge flu-
viul Dundrea, cu indreptarea N.-
E. spre S.-V. Pe Dunare, in E.
comuneT, se gasesc cite-va os-
troave.
Miel riuri intermitente izvo-
resc din dealul ce desparte co-
muna Maglavitul de Dunare si se
varsa in balta Maglavitul.
Se zice ca, pana la 1819, co-
muna se gasea pe locul, pe care
se afla; la anul 182r s'a mutat
sub dealul despre V., lar la
www.dacoromanica.ro
MAGLAV1TUL
1828, din noa s'a zidit pe locul
unde se gaseste azT.
Se compune din catunele :
Maglavitul, Golenti si Comani.
Catunul de resedinta este Ma-
glavitul. Inainte cuprindea si
catunul Hunia, azi com. rur.
deosebita..
Are o populatie de 3938 su-
flete; 2 biserici de caramidä
facute de locuitorr, una in cat.
Maglavitul si a doua In cat. Go-
lenti, ambele avind cite 1 preot
si i cintaret ; trei scoli, doul
In catunul Maglavitul, din cari
una de bleti si una de fete, si
a treia in Golenti; mixta.. coala
de bdeti din Maglavitul functio-
neaza din anul 1833, iar cea de
fete, din anul 1880. *coala mixta
din Golenti functioneaza din
anul 1885.
Suprafata teritoriuluT comunel
este de aproape 6500 pog., din
cae: 3896 pog. arabile, in ca-
tunul Maglavitul si 2332 in Go-
lenti.
Una din mosiile de pe teri-
toriul comuneT este proprietatea
de 20223 pog., din cari Ve0
3000 pog. nisipurT, a bisericel
Madona-Dudu din Craiova, care
se compune din 3 trupuri : Ma-
glavitul, Hunia si Golenti.
O alta mosie e Poeni, ce
apartine azi locuitorilor din co-
muna Maglavitul.
In com. sunt plantatiT de sal-
cimi si de plopT, pe o intindere
cam de 2000 pog., proprieta-
tea bisericeT Madona - Dudu.
Toate plantatiile sunt amena-
j ate. .
Viile aa o intindere de 206
hect., apartin locuitorilor si se
gasesc pe paminturile date in
anul 1864.
In com. Maglavitul se gasesc
mori de apa. si de vint, unele
pe proprietatea Madona-Dudu,
iar altele pe delimitarile locu-
itorilor din 1864.
 MAGLAV1TUL
Comerciul se exercita in co-
muna de 30 persoane.
Budgetul comuneT e la veni-
turl de 11718,26 le! pi la chel-
tuell, de 11490,45 le!.
Mara de calea judeteana Cra-
iova-Calafat, com. Maglavitul maI
este strabatuta de calea veci-
n ala Maglavitul-Cetatea, lunga de
6 kil. pi de calea vecinala Ma-
glavitul-Calafat, trecind prin ca-
tunul Golenti, com. Basarabi,
pana la schela Calafat.
In comuna se gasepte siliptea
numita. Lopcea.
Maglavitul, sat, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Maglavitul, repe-
dinta primal-id. Are o populatie
de 3136 suflete : 1572 barba!
pi 1564 femeT. Locuesc in 530
case pi 50 bordee.
Sunt dota peal- primare : una
de baeti, care functioneaza din
1853, pi a doua de fete, ce func-
tioneaza din 1880. Ambele pcoli
sunt intretinute de com., pi fre-
cuentate de 160 bleti si de 32
fete.
Are o biserica de cardmida,
fondata de locuitorl, cu hramul-
Sf Nicolae pi deservita de 1
preot pi 1 ctnaret.
In sat sunt : 30 meseriapT :
cizmarl, timplarl, dulgherl; 2
bacaniT; i7 circiumT.
Maglavitul, lac, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Maglavitul, Cu o
suprafata de 30000 m. p, lung
de wo m. pi lat de 300 m.
Se varsa in Dux:are. In lac se
scurg o multime de piraie in-
termitente. Contine peste.
Magula, sat, facind parte din
com. rur. Tompani, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Mahala, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, com. Vi-
forita. Este situat fine orapul
214
Tirgovipte, despartit prin apa
Ialomitei.
Mahala, sat, in jud. Dorohoia,
pl. Herta, pe mopia Herta, com.
Movila.
Are 8o familiT, saa 400 su-
flete.
Proprietatea mopieT este a d-luI
Panaite Cazimir, avind partl pi
d-nele Maria Bupila pi Patica
Bordeanu.
SateniT impioprietariti sil 105
hect., 27 arif pamint; iar pro-
prietaril mopieT: 832 hect., i6
aril cimp, 37 hect., 24 ariT pa-
dure pi 12 pogoane de vie.
Piriul ce trece pe mopie este
Izvorelul.
Hotarele mopid sunt cu : Tir-
nauca, Herta, Pilipauti pi Iba-
nepti.
Mahalaua (Biserica-de-Zid),
mahala, in uentrul com. Tur-
cepti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil-
cea. Aci e pcoala com. Are o
biserica de zid, fa.cuta in zi-
lele imparatulut Nicolae Pavlo-
vicl p't cu blagoslovenia Prea
S. S. parintele Episcop Neofit,
pi cu cheltuiala preotuld Popa
Negoita.
Mahalaua - Mare, mahala, in
jud. Viicea, pl. Ocolul, com.
Govora.
Mahalaua-PosteI, sat, pe ritil
Argep, jud. pi pl. Argepul, fa-
cind parte din com. urb. Curtea-
de-Argep.
Mahale-Orman-Bair, deal, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Nota,
pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ;
se desface din dealurile Bulga-
riel ; se indreapta spre E. inteo
directiune generala de la S.-V.
spre N.-E. ; strabate teritoriul
neutro, coprins intre botarul po-
litic pi drumul Sibstra-Varna ;
www.dacoromanica.ro
MAHMUDIA
intra in jud. Constanta pe la
pichetul No. 9; brazdeazä par-
tea de V. a plapel pi pe cea
de S.-E. a com.; lasa spre E.
dealul Saban-Bair; pe la poalele
sale de S. merge drumul Silis-
tra-Varna ; are 166 m. inaltime ;
este acoperit maT tot cu fin*
pi. in unele locurI cu padurT.
Mahale- Orrnn-Ceair, pilla,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, pe teritoriul com. rur.
Ese-Chioi ; izvorepte din poa-
lele de N.-E. ale dealuluT Ma-
hale-Orman-Bair, brazdind par-
tea de V. a plapel pi a com.;
se indreapta spre V., cu o di-
rectiune generala de la V. spre
E.; intra in teritoriul bulgaresc
al com. Ese-Chioi, pi, dulä un
curs de 5 kil., facut numal prin
padurT, se varsa in piriul Ha-
mazli Ceair, pe dreapta, ceva
maT spre V. de pichetul No.
7, numit Grivita.
Mahtrul, baila, azl potmolita, jud.
Vlapca, com. Arsache ; produce
finete pi 'apune ; este situata in
albia Dunard, in dreptul sa-
tulla Slobozia, pe proprietatea
Paraipanul.
Mahmudia, comuna urbana', in
jud. pi pl. Tulcea, situata in
partea de E. a judetuluT, 'filtre
dealul Be-Tepe pi Dunare, la
29 kil. spre S.-E. de orapul
Tulcea, capitala districtuld, pi
In parte E. a plapeT, a carel
repedinta este.
I s'a dat acest nume dupa sul-
tanul turcesc Mahmud V, care
a fa.cut aci o geamie ; numele cel
vechia era Bep-Tepe-Romineasca
spre deosebire de Bep-Tepe-
Turceasca, care astAzI poartä
numaT numele de Bep-Tepe.
Numal partea S., adicä pamin-
tul ferm, prezinta accidente de
teren ; incolo, restul e un pes in-
MAIIMUDIA
tins, acoperit Cu stuf si intre-
niat de Orle si baltl.
Dealud sunt: Bes-Tepe, de
242 In., unul din ceI mar inaltI
din plasa, la V., pietros si acope-
rit cu verdean ; dealul Cairacile,
de 118 m., la S., pietros si aco-
perit ea pasunT; Hirtopul,la S.-E.,
88 m., stincos ; Moru-Ghiol, la
S.-E., lutos si acoperit cu pa-
sunT. In stuful cel intins sunt
ridicaturI artificiale, dupa care
'ochiul planeaza pe o mare in-
tindere; asa avem punctele tri-
go nometrice : Marchel, linga bra-
tul Sf. Gheorghe, 2 m. inal-
time ; ondul No. 1, pe bratul
Sulina, la N.-E., 3 m., 7; ondul
No. 2, pe Orla ondul, la N.-V.,
2 m. 5; ele ad servit statului
maj or ro m'in pentru ridicarea pla-
nurilor mard Mili a DobrogeT.
Ape sunt : Bratul Sulina, care
ucla comuna la N., pe o intindere
de I O mile (18 kil, de la mita
21-31); bratul Sf. Gheorghe,
la S., pe o intindere de 12 kil.
Intre ele se afta o multime de
girle, carl stabilesc comunicarea
'filtre ele si ball; asa avem :
Orla Marchel, Ruga bratul Sf.
Gheorghe, unind lacurile Cara-
Suhat si Uzlina ; gira ondul
la N.1 care stabileste o legatura
intre bratul Chilla si Sf. Gheor-
ghe. Cele mal insemnate baltr
sunt : Gorgova, cel me mare lac
din in treaga delta a Dunarel (5 00
hect.), la mijlocul comund, a-
limentat de bratul Sulina, si
scurgindu-se in bratul Sf. Gheor-
ghe prin Ola Litcovul; in el se
mal scurg si lacusoarele Popar-
nicul, Cutinetul-Mare, Cutinetul-
Mic (90 hect. impreuna); lacul
Fortuna (400 hect.), la N.-V.,
se scurge in gira ondul; lacul
Cara-Suhat (zoo hect.), la V.,
se scurge in girla Marchel,
ca si lacul Marchel (5o hect.);
lacul Pestritele si Ghiolul-PetreI,
la E. (8o hect.); Cruglicul (40
215
hect.), la N., se scurge in gira
ondul ; Mazilul (30 hect.), la
N.-E., izolat; lacul Obretinul
(450 hect.), la E., (apartinind
com u n e Cara- Orinan) . Lacurile
ocupa o intindere de 920 hect.
si dinpreung cu girlele 1500
hect. ; ele contin peste bun
si cautat.
Comuna are resedinta in orasul
Mahmudia, asezata pe malul
drept al bratuluI Sf. Gheorghe,
si la poalele dealuluT Bes-Tepe.
Mal' are catunele : Cara-Suhat,
la V., pe tnalul sting al bra-
tulul Sf. Gheorghe, la 3 kil.
spre N.-V. de resedinta. Gor-
gova, pe malul drept al bratu-
luI Sulina, intre milele 29-30,
la 12 kil. spre N.-E. de rese-
dinn, in apropiere de lacul
Gorgova, de la care sr-a luat
numele.
Intinderea totala a comuna
este de 25000 hect., din carI
numaT 3818 hect. pamint so-
lid, restul stuf si apa. Din
cel ferm, 231 hect. sunt ocupate
de vatia orasuluT Mahmudia, 20
hect., de vetrele satelor Cara-
Suhat si Gorgova, 1815 hect.
ale locuitorilor cu drepturT (de
sub Turcl); 473 hect, date
de stat locuitorlior, 1300 hect.
ale statuluI, 6o hect. acoperite
cu vil.
Populatiunea orasuluT Mahmu-
dia, in maioritate compusa din
RusT, este de 245 familiT, sati
1215 suflete, din cal.': RusT-Li-
povent, 112 familif, cu 553 sufl.;
RominI, 71 familir, ca 378 suflete;
TurcT-TatarT, 34 familif, cu 146
suflete; EvreI, 18 familir, cu 89
suflete ; BulgarT, 7 familil, Cu
47 suflete ; ArmenI, 2. Populatia
catunelor Cara-Suhat si Gorgova
este de 58 familiI, sati 240
suflete, din carT: Rusl-LipovenT,
56 familiT, sati 235 suflete; Ro-
mini, 2 familiT, sati 5 suflete.
In total, comuna Mahmudia are
www.dacoromanica.ro
MAHMUDIA
301 familiT, cu 1455 suflete, din
carI: 955 ortodoxT, 5 catolicl,.
340 lipovenI, 170 mahomedani
si 90 mozaid.
Sunt 310 contribuabilI.
LocuitoriI posea 215 plugurI
de fier, un numar insemnat de
vite, mal cu seama oT ; multI
din eI sunt pescari; 38 sunt
cultivatorl de vil.
Are: o scoala mixta., fondata
de stat in 1879, cu to hect.
pamint, conclusa. de 2 invantorI
si frecuentan de 109 copir; o
biserica, Cu hramul Aducerea
moastelor SE Nicolae, Cu filiala
Gorgova si Cara-Suhat, cu i
preot si I dintaret, fondatä de
locuitorI in 1864; o geamie,
fondata in 1853 de sultanul
Mahmud, Cu 3 hogI, o bi-
sericá a lipovenilor bespopoftI;
una lipovenilor namolecilor; o
sinagoga.; un oficia telegrafo-
postal, fondat in 1878 si al
card venit pe 1896-97 a fost
de Id 1581,46.
In com. sunt : io bacaniT, 5
circiumI li 2 cafenele.
Budgetul comuner e la ve-
niturl de leI 10702, 36 banI,
si la cheltuelI, de 10680 leI, 30
batir.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua judeteana Tulcea-Mah-
mudia, apol drumurl comunale
ce duc la comunele si satele
apropiate, Moru-Ghiol Duna-
vat Sf. Gheorghe (Cadirlez),
Bes-Tepe Malcoci Prislava ;
la Sari-Nasuf ; la Sari-Ghiol-
Agi-GhiolCongazBabadag.
Comuna Mahmudia este foarte
vechie. In epoca romana, se
numea Cetatea-CruciI. Chiar si
ad se gasesc ruine din vechea ce-
tate, asezate pe un vid' al dealuluI
Bes-Tepe, d'asupra Dunard. Lo-
cuitorli, carI ati facut sapaturl, ati
gasa oale mal-1de pamint, in care
se pastrati producte; s'a mal gasit
si o mitra. de arhiereti si un po-

MAHOMETCEA
licandru de aur. In timpul do-
rainatiuneT turcestI s'a numit
Bes-Tepe-Romineasca spre deo-
sebire de cea turceasca, ce exista
azT la poalele V. ale dealu-
lul Bes-Tepe. Din cauza nesi-
guranter i naválirilor turcestI
cazacestI, satul, era dese-ori
parásit, de locuitorT, carl numaT
dupa plecarea Turcilor se in-
torceaa inapoT. Lucrurile aa
mers asa pana in anul 1854,
cind Sultanul Mahmud V, zidind
o biserica, i-a dat numele
si l'a ridicat la rangul de erg.
De atuncT a devenit un orAsel
prosper, pe care, la 1877, chiar
TurciT Fati respectat.
Mahometcea, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, cat. com.
Calfa, situat in partea E. a pla-
seT i cea meridionall a comu-
neT, la 8 kil. spre S.-V. de cdt.
de resedinta, Calfa. Se intinde
In valea Mahometcea, pe malul
drept al piriuluT Mahometcea,
fiind inchis la N. de dealul Ma-
hometcea-Bair, cu virful sati Ma-
hometcea-Iuc, care are 212 m.
Suprafata sa este de
1856 hect., dintre care 4 hect.
sunt ocupate numai de vatra
satuluT si de gradinT. Populatia
sa, in maioritate Turcl, este de
64 familiT, saa 260 suflete. Din
partea S.-E. a satuluT pleaca un
drum comunal spre Cundjea ;
din partea N.-E. pleaca un altul
spre Calfa; din partea N.-V.
pleac5. unul Haidar, iar din par-
tea V. pleaca un drum, care
se bifurca in doud ramurT, una
ducind la Cara-Pelit si alta la
Dulgherul.
Mahriul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluT, cat. comuneT Odo-
basca, asezat in partea de N.
a comuneI, la poalele dealuluI
Mahriul si pe pirita Mahriul,
la 438 m. spre N. de catunul de
216
resedinta, Odobasca. Are o in-
tindere cam de 200 hect., cu o
populatie de 45 familiT, saa 240
suflete, din carT 50 contribuabilf.
Mahriul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluT, com. Odobasca ;
se desface din Dealul-NuculuT
se intinde d'alungul ptriuluT Ma-
hriul, despartind acest pida de
riul 'tirana; brazdeaza partea
de V. a comunel ; e acoperit
cu pasunT i pAdurT ce sunt ex-
ploatate in mare parte.
Mahriul, pida, in jud. R.-Sarat,
pl. OrasuluT, com. Odobasca ;
izvoreste din Dealul-NuculuT ;
curge dealungul dealuluT Ma-
hriul; udA partea de N. a co-
muneT, trecind prin cat. Ma-
hriul, i, dupa un curs cam de
8 kil., se varsA in riul Rimna,
pe dreapta luT, maT sus de ca-
tunul Odobasca; valea sa e fru-
moasa, malurile-T inalte, dindu-T
un aspect pitoresc.
Maia (Maia-Catargiulul), com.
rur., jud. Ilfov, pl. Mostistea,
situata la N.-E. de Bucuresti, pe
ärmul drept al Aula! Prahova,
unde acest rîü formeaza marT
zigzagurT, la 52 kil. de Bucu-
resti. Este asezata la extremi-
tatea judetuluT Ilfov, intre ju-
detele Ialomita si Prahova. In
partea de N.-E. are dealurT fru-
moase. Sta in legatura cu com.
FTerbinti i Radulesti prin so-
sele vecinale.
Se intinde pe o suprafata de
2102 hect., cu o populatie de
1175 suflete, din carT 219 con-
tribuabilT; locuesc in 267 case.
D-na Ecat. B. Catargia
Principele G. Bibescu aU 1295
hect. si locuitoriI 807 hect. Pro-
prietariT cultiva 955 hect. (I so
izlaz, 2 vie, 188 padure).
LocuitoriT rezerva pentru iz-
laz 102 hect.
www.dacoromanica.ro
MAICA§I
Aci se face tirg in fie-care
an, la 15 August.
Budgetul comunel e la veni-
turl de 4828 leT, lar la cheltuelT,
de 4801 leT.
Are : 2 bisericT, una cu hra-
mul Adormirea si a doua cu
hramul Sf. Treime, deservite
de 2 preotT ; 2 coale, una de
bletT si alta de fete, frecuentate
de 22 elevI i 'o eleve.
La Mala este un institut de
fete, fondatiune a D-nei Barbu
Catargia.
In raionul comuneT sunt: 2 he-
lesteie.
Vite sunt : 152 cal* si Tepe,
415 boT, 378 yac! si viteI, 4
taurT, 72 bivoll i bivolite, 168
porcI si 904 o!.
Dintre locuitorT, 275 sunt plu-
garT, 52 aa diferite profesiunl.
LocuitoriT posea : 105 plu-
gurT: 85 cu bol, 20 cu caT ; 194
care si carute : 147 Cu bol, 47
cu cal.
ImproprietaritT sunt 194 lo-
cultori si neimproprietaritl, 91.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT i i hangia.
Maia-Catargiului. Vez! Mala.
Maican (Valea-lui-), vale, tre-
cind prin moiile Cioldne0-Bal-
dovinesti i Beuca i pIerzindu-
se in valea Beuca. Este aproape
paralela, pana la jumatate, cu
valea numita a Pietrisulur.
Maica§i, baltd, in jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Oancea i Vla-
desti, formata de varsaturile
PrutuluT ; avind o intindere de
vr'o 600 falcl i continind stuf,
fin si putin peste.
Multe din baltile aceste nu
se formeaza direct din Prut, ci
una din alta. Cind apa e mare,
formeaza aproape o singura
masa de apa, continind peste;
In timp de seceta seaca cele
 MAICILE
mg multe din ele $i servesc de
pa$une vitelor.
Maicile. Ved Schitul - Ora$eni,
com. Criste$ti, pl. Copita, jud.
Boto$ani.
Maicilor (Suhatul-), loc ioolat,
in jud. Buzar', com. Glodeanul-
Sarat, unde s'a format acum
cat. Florica.
Maioreasca, Ferburia, Tur-
nelul, Biserica-Mavrodolul,
Bulija, Jianca i Tabacul,
trupuri mici de pádurt, toate
In intindere de 25 hect., situate
in comuna Valea-Mare, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel.
Malacul, ceWn, (filia), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Rasa.
Malagenilor (Dealul-), deal, in
jud. Constanta, pl. Medjidia, pe
teritoriul com. rur. Rasova; se
desface din virful nurnit Movila-
ArnautuluT; se indreapta spre
N., avind o directiune generala
de la S. spre N., brazdind partea
de V. a comuneT $i a pla5eT ;
are o inaltime de 33 m., domi-
nind prin inaltimea sa satul
Rasova, valea Ciairul-din-Mijloc,
Duna.rea (bratul Venga) $i un
drum comunal ce duce de la
Rasova la Ivrinezul-Noti; ma-
lurile Dunarer, litiga care se
siirmte, sunt inalte $i ripoase; Malaia, sat, facind parte din
pe muchia luT merge drumul com. rur. Malaia, plaiul Cozia,
comunal Rasova-Tala$man. jud. Vilcea. Are o populatie de
280 suflete $i o bisericä cl-
Malaia, com. rur., jud. Vilcea, dita de mopenT.
plaiul Cozia, compusa din 4
catune : Malaia, Voineasa, Clun-
getul i Seli$tea, cu re$erlinta
In catunul Malaia. Afar4 de
catunul Ciungetul, care e si-
tuat pe apa Latorita, cele-l'alte
catune sunt situate pe albia
riului Lotrul, la 6o kit. de ca-
217
pitala judetulul $i la 58 kil. de
a plaiuluT.
De aceastä comuna tin muntiT:
Gerea, Briota, Smeuratul,Cocora,
Groapa, Mälaia, Tirnovul, Repe-
zile, Frato$iteanul, Plaiul-Poeni-
lor, Maileasa, R unculetul, Gal-
bina, Voine$ita $i Dealul-Ne-
gru.
Lotrul, cu afluentif sal: Va-
lea-Pdscoaia, Miaja, Latorita,
Repedea, Maileasa, Voine$ita,
Vdtaful, Rudarul, Ursul i Run-
cul, uda com. Malaia.
Are o populatie de 276 fa-
miliT, sati 790 suflete : 400 bar-
bati $i 399 femeT, in care intra
$i 5 familiT de TiganT. Locuesc
in 295 case.
Sunt 215 contribuabill.
Are 4 bisericT, in fie-care ca-
tun cite una.
*coala dateaza in Malaia de
la 1890; mal 'nainte a fost la
Voineasa. Cladirea e noud, pro-
prietatea comuna E frecuentata
de 12 copiiI.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura $1 mal mult cu pastoria
sunt mo$nenT.
Vite sunt : 75 cal, 46 bol,
57 vacT, 564 capre i 2756 oT.
Sunt 103 stupT cu albine.
In raionul comune e o piva ;
fTerastrail ; 6 mori.
Budgetul com. e la veniturT
de 1554 lei yi la cheltuell, de
1409 leT.
Malaia, cuhne de munte, jud.
Vilcea, care porne$te din Culmea-
Platane$tilor $i de care se de-
ta$eazä aproape de muntele
Virful-Mare (1095 m.). Se indrea-
pta. catre S., despartind piriul
Voineasa, afluent din stinga al
www.dacoromanica.ro
MALCEANUL
LotruluT superior, de riul Pu$-
coiul. Piscurile sale cele imite
sunt: Virful-VatafuluT, Moldo-
vi$ul (859 m.), Virful-UrsuluT,
muntele Malaia (996 m.) si Ar-
meanul.
Malaia, munte, al culmeT cu a-
cela$T nume (996 m.), jud. Vilcea.
Cade la S. de Piscul-Ursulul
e udat de dul Lotru, in partea
de S.
Malaia, treceltoare cu piciorul,
In Transilvania, jud. Vilcea, pl.
Cozia.
Malaica, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, com. Ceratul, cu 186
suflete : 92 barbati $1 94 femeT.
Locuesc in 12 case $i 28 bor-
dee. Copiif din sat urmeaza la
$coala mixta din satul Ceratul,
ce este la I1/2 kil. departare.
Malaica-Slitioarele pi Cera-
tul, mofie a statuluT, jud. Dolj,
plasa Jiul-de-Mijloc, comuna Ce-
ratul, in intindere de 214 hect.,
aducind un venit anual de 6150
leT.
Malamucul, sat, facind parte
din com. rur. Hatcaraul, plasa
ampul, jud. Prahova. Are o
populatie de 438 suflete $i o
biserica, fondata la 1870.
Malcaveti, numire ce se mal da
de locuitod MY:multa Saltane$ti,
com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Olt.
Malceanul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Jurilofca, situat in partea
E. a pla$eT $i a comuneT, Miga
malul marif, de care e despar-
tit prin o banda de nisip,
aproape de Tezerul Bazelur, cu
care comunica; are 300 hect.
intindere ;I contine sane.
 MALCOCI
Malooci, com. rur., in judetul si
pl. Tulcea, situata in partea E.
a jtidetulul, la 7 kil. spre E.
de orasul Tulcea, capitala ju-
detultd, si in partea N.-E. a pl.,
la 18 kil. spre V. de oraselul
Mahmudia, resedinta plaseT.
TreT partl din cinc!, a teri-
toriuluT com. sunt sesurl acope-
rite cu stuf; partea ridicata d'a-
supra niveluluT DunareT este for-
mata din miel' dealurI si val,
parte acoperite cu tufaris, parte
servind de izIaz sati pasune ;
cea mal mare parte este arata sati
cultivata, lar o parte este acope-
rita cu padure. In partea de N.,
numita. Balta, se gasesc pasunT
intinse. Dealurile sunt intinse,
variind 'filtre 115 150 ni.;
mal .insemnate sunt : Iacob -
Mogh (148 m.), la V.; Derven-
Tepe (116 m.), la E.
Apele, care uda comuna sunt:
Durarea i anume bratul Tul-
cea, care la mila No. 45 se des-
parte in cele 2 brate: Sulina
Sf. Gheorghe, cari o uda la
N.; Valea-Mare, care se varsa in
balta Malcoci, o udg la V.;
valea Sari-Ghiol, la S. si valea
Sofulac la E.
Baltl sunt ix, din carf 2 sunt
maT principale: Tatareni, la N.;
Malcoci, la V., cu 150 hect. in-
tindere ; contine stuf, papura
peste, al caror venit apartine
statuluT.
Catunele carl formeaza com.
sunt : Malead, lea. de resedin-
tA, la V., linga balta Malcoci ;
Prislava, la N.-E., pe malul drept
al bratuluT Sf. Gheorghe, la 3
kil. de catunul de resedinta ;
Iolganul, Cu 12 case, pe bratul
Sulina, la io kil. spre N.-E. de
cat. Malcoci.
Intinderea comunel este de
3970 hect., din carT 5i hect.
ocupate de vetrele satelor (Mal.
cod i Prislava) ; 700 hect. ale
statuluT (anume padurile i bAl-
218
tile), lar restul de 3719 hect.,
ale locuitorilor.
Are o populatie de 237 fa-
sati 1269 suflete din carI :
RominT, loo familiT, Cu 496 su-
flete ; Bulgarf, 3 familil, cu 5 catunul de resedinta, Hairam-
suflete ; RusT-LipovenT, 28 fa-
mili!, cu 148 suflete; GermanI
AustriacT, 105 familiT, cu 617 su-
flete; OvreT, I familie, cu 3 sufl.
Are: 2 seca, una privatl, a
comunitatil germane, fondata in
1879 de locuitoriT germanT, fre-
cuentata de 60 elevr; a doua
mixta, fondata in 1879 de stat,
frecuentata de 40 elevr; dota
biserici, una catolica, fondata in
I88o de GermaniT catolicT din
catunul Malcoci, cu i preot ;
a doua ortodoxa, in cat. Pris-
lava, zidita in 1859 de Iocuitorl,
deservita de un preot si un
cintAret.
LocultoriI poseda : 70 plu-
gurr; 2 masinf de secerat, 389
boI, 612 vacT si 286 caT.
Comertul e destul de activ,
constind in importul de colo-
niale, cafea, zahar, etc. si in
export de cereale si peste.
Sunt 2 circiumI; 6 morT de
apl.
Budgetul comuna e de 4809
le! la veniturT si de 4643 leI la
cheltuelT.
Calle de comunicatie sunt :
oseau a j udetean Tulcea-M ah-
mudia, ce trece prin cat. Mal-
coci; drumurl comunale spre
cat. Prislava si Iolganul; spre
Sari-Ghiol, Agi-Ghiol si Moru-
Ghiol.
Satul Malcoci e fondat in
1845 de colonistiT germanT ve-
niP din Rusia. Catunul Prislava
este vechiti ; a fost ruinat de
arder! si navalirT ale Cerchezi-
lor i Turcilor ; s'a reinfiintat in
1884. Se maT vad inca i urme
vechl de un pod ce se zice
ar fi fost aruncat peste bratul
Sf. Gheorghe, lIngA Prislava.
www.dacoromanica.ro
MALCOCI
Malcoci, sat, in jud. Constanta.
pl. Silistra-Noug, cat. com, Ha-
ram-Chioi, situat in partea de
S.-E. a plaseT si in cea de N.-E.
a com., la 5 kil. spre N.-E. de
Chioi si la un kil. spre E. de
satul Sarapcea-Caraici. Este a-
sezat pe valea Cricic-Ceair,
extremitatea sa de N., fiind In.
chis la S. de catre dealul Ciali-
Perde, cu virful sati Ciali-Perde,
care are 176 metri inaltime. Su-
prafata sa este de 2557 hect.,
dintre care 13 hect. sunt ocu-
pate de gradinI si de vatra sa-
Populatiunea sa, compusa a-
proape numal din Romín/ sl Bul-
garI, este de io fam., sa0 88 sufl.
DrumurT comunale pleaca la
satele invecinate: la N.-E, spre
Becter ; la E., spre Bas-Punar ;
la S., drumul se desparte in
dota, unul apucind la S.-E. si
ducind la Bairam-Dede i cel-
l'a/t, apucind la S.-V. si ducind
la Demircea ; catre S.-V. un
drum duce la Schender.
Malcoci, sat, in jud. si pl. Tul-
cea, cat. de resedinta al com.
Malcoci, situat in partea de
N.-E. a plaseT, sí in cea de N.-V.
a com., tuteo vale, nu departe
de balta Malcoci, la poalele
dealulur Derven-Tepe. Se mar-
gineste la N. cu cat. Pardina ;
la E., cu cat. Prislava ; la V.,
Cu orasul Tulcea; la S., cu com.
Agi-Ghiol i SariGhiol. E udat
la V. de Valea-Mare. Intinderea
sa este de 2031 hect., din carT 21
hect. ocupate de vatra satuluT,
120 hect., gradinele locuitorilor,
700 hect. de padurT ale statu-
luT ;restul apartin locuitorilor.
Populatia sa este de 115 fami-
III, saa 652 suflete, compusa din
GermanT in maloritate, din Bul-
garf, Rus/ i Romia Formeaza
com. cu cat. Prislava i Iolganul.
 MALCOCI
Malcoci, punct trigonometric, de
rangul al 2-lea, pe malul drept
al rlului Chilia, jud. Tulcea, si-
tuat in partea de N. a plaseT
Tulcea si a com. Malcoci ; are
o inaltiule de 6 m., dominind
bratul Chilia si drumul Satul-
Noil.Pardina.
Malcoci-Ghiol, lac, in jud. si
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
Malcoci, in partea de N. a pia-
se! vi a com., nu departe de
sat ; are o forma dreptunghiu-
lara. vi o intindere de 115 hect. ;
e inconjurat cu stuf si contine
peste.
Malcoci-Mezarlfc, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe
teritoriul com. rur. Hairam-Chioi,
$i anume pe acela al satuluT
Demircea ; este indreptat de la
N. catre S.-E. si se intinde de
la Sudul satului Demircea, tre-
citad pe la 1/2 kiI., pe la V. de
satul Cial-Margea, pana in drep-
tul si la V, satului Calfa-Chioi;
se intinde paralel la V. vdeT
Docuzaci ; este stincos, ceca-ce
face ca si malul vleT pe inda
derea acestui deal sa fie mai
mult saa mal putin stincos ; are
170 metri inaltime vi este situat
in partea de S. a piasel si cea
de S.-V. a com.; este acoperit
Cu pasunf.
Maldfirul, com. rur., in jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., compusa din 4
alune: Barasti, Batareni, Ma-
runtei si Guesti. Toata com. se
intinde pe o suprafata. de 885
hect.
Are o populatiune de 260 fa-
milli, saU 1570 suflete, din carT
195 contribuabilr; locuesc in 310
case. Stiti carte 123 persoane.
Este situata pe Valea-VediteT,
la 25 kil, de capitala judetuluT
vi la 8 kil, de resedinta plasei.
Are 3 bisericr, una in Barasti,
62680. alarde ',talionar Geogralla. Vol. IV.
219
ruinata ; a doua In Maruntet,
cu hramul Sf. Nicolae, zidita la
1833 de preotul Stan Marun-
telu si Diaconul Radu, si repa-
rata la 1849 si a treia in cat.
Guevti, cu hramul Sf. Voevozr,
zidita la 1865 de preotul Cons-
tantin Duhovnicul si sotia sa
Maria. Aceste biserici sunt de-
servite de 2 preofT.
Scoala exista in com, de la
1883 si e frecuentata de 29 copii.
Locuitorii sunt mosnenT, afara
de 2, carl s'el improprietarit
la 1864 cu cite 4 hect. pe mo-
sia d-luT Constantin Pantazi. Din-
tre er, 20 se ocupa cu brutaria,
rotaria si dulgheria.
Vite sunt : 42 cal si iepe, 275
bol, 90 yac!, 38 capre, 2500 ol
si 150 porci.
Comerciul se exercita. de 2
circiumarT.
Budgetul com. e la venituri
de 165o leí vi la cheltueli, de
1210 Id.
O osea inlesneste comuni-
catia acester com., la N. cu com.
Colonevti si la S., cu com. Cor-
b ul.
La V. e brazdata de dealurile:
TundroaieT, pe care se afla Md-
gura-Nemtilor si Dealul-RisuluT;
lar la E., de dealul Teiul. Locuri
sese are : Poiana-Lunga si Ca-
valul.
E udata de Valea-Vediter si
de Teiul la E.; de Valea-Ul-
muluT, la V. vi de Valea-RisuluT,
care servevte de hotar intre co-
munele Maldarul si Optasi.
Se margineste la N. Cu com.
Colonesti ; la S., cu com. Cor-
bul ; la E., cu jud. Argev vi la
V., cu com. Optavi.
Malicia, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Vadurile, situat pe dreapta riului
Bistrita.
Malinul, vale, ce trece prin com.
www.dacoromanica.ro
MALTEZI
Cm? ovul si Brastavatul, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. Se
termina in valea OltuluT, unde
se mal numeste si Valea-Dra-
culta. La Crusov se afla peste
ea 2 poduri.
Malita, munte, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, pe linia graniter.
Muchiile sale se contopesc cu
muntele Valea-Lungl si Movrea
vi formeaza un singur sir ce se
continua sub numele de muntele
Basa.
Malomnicul-Canton, pddure a
statuluT, cu 2000 pogoane, in
com. rur. Piria, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Malovätul, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la
12 kil. de oras ilTurnul-Severin,
situata pe valea aper Plesuva.
Satul formeaza comuna cu satul
Putinei, avind o populatie de
1245 suflete, din cari 187 con-
tribuabili ; locuesc in 260 case.
LocuitoriT posea : 66 plugurT,
107 care cu bol, 4 carute Cu
cal; 165 stupT cu albine.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana Turnul-Seve-
rin-Bujorescul-Tirgul-Ji tluT.
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de I
preot si 2 cintaretT; 4 circiumi.
Budgetul com, e la veniturT
de 1659 la, lar la cheltuell, de
882 leT.
Vite : 497 vite marl, cornute,
16 cal', 598 Oi Si 697 rimatorT.
In comuna se afla o fabrica
de cardmida si tigla..
Este udata de piraiele Plesuva
vi Topolnita, la a caror intilnire,
la satul Putinei, se afla un pa-
mint fertil ce serveste numaT
pentru gradinariT.
Maltezi, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
29
 MALUL
com. Stelnica, situat pe malul
sting al bratulu! Borcea, parte
pe coasta, parte pe lunca pi la
600 m.spre N. de satul de
repedind.
Are o biserica, zidita la 1872,
deservid de i preot i 2 dascalt.
Malul, com. rur., in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, situad, pe partea
stinga a riulul Ialomita pi la
extremitatea de E. a plapeI, la
97 kil. de Calarapi, capitala ju-
detuluT.
Se compune din satele: Malul,
Cioara i Bropteni-Vecht, avind
repedinta primal-id pi a judeca-
toriel comunale in satul Malul.
Teritoriul camufle, cu o su-
prafata de 10450 hect., din
cart 70 hect. padure, se intinde
din Ad Ialomita, spre N., intre
comunele : Fundul-Cdsani, Grin-
dul pi.Bropteni-NoT. Cuprinde
treT mapit Bropteni-Not pi Ro
gozul, de 4350 hect., proprieta te
a statuluT, pi care a fost, Mal nte de
secularizarea -manastirilor, a bi-
sericer Sf. Gheorghe-Non din Bu -
curesti pi este arendata Cu 93000
leT; Maiul, de 4000 hect., pi
Cioara, de 2000 hect., proprie-
tatt particulare.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ab* improprietarit 222 locui-
torT; dupa legea din 1878 s'ati
mal improprietarit 6 locuitorl ;
neimproprietaritl mal sunt 91
locuitorT.
Are: trel pcoll primare mixte,
In fie-care sat cite una ; tret
bisericl, in fie-care sat cite una,
deservite de 2 preotr pi 4 dascall.
Populatiunea camufle! 1 este
de 370 fama% san 1092 suflete,
din carl: 391 agricultor!, 3 me-
seriapT, i I comerciantl, cu 6 pro-
fesiunT libere, 13 muncitorr
26 servitorI. Stiti carte 177
persoane.
Vite: 53o caT, 320 boT, 3200
o!, 14 capre pi 630 por&
220
Budgetul com, e la veniturt
de 5026 lei pi la cheltuelt, de
5087 lel.
Malul, cont, rur., in jud. Teleor-
man, pl. Teleormanulut. Este
situad in partea de N,-V. a
plapet i judetulur, la 90 kil, de
capitala judetulut, pe Valea-Cot-
mend pi e compusa din 4 ca-
tune: Malul san Malureni, Bra-
beti, Zuvelcati i Afrimepti.
Piriul Cotmeana uda, toata
laturea de E. a acestel com.,
avind de afluent un ptriiap, cu
numele Lerul, care izvorepte din
jud. Olt, mg sus de com. Ur-
lueni.
Catunul de repedinta, Malul,
este situat pe coasta Vaet Cot-
meneT, in partea de E.; Brabeti
In Valea-Cotmenet, mal spre V.
de cat. de repedinta, la 200 tu.;
Zuvelcati, tot pe deal, mal spre
V. de Brabeti, la 500 metri ; iar
Afrimepti, pe Valea-Cotmenel,
mal spre N.-V. de cat. Malul,
la 600 metri.
Comuna Malul se invecinepte
la E. cu poseaua judeteana Ro-
piori-Urlueni Ì Cu cimpia nu-
mita Burdea ; la V., cu com.
Buzepti din jud. Olt, de care e
despartid prin piriul Valea-
Cotmenel ; la S., en com. Cio-
cepti-Mindra pi la N., cu com.
Urlueni.
Se intinde ca proprietatile pi
In jud. Olt. Dinpreuna cu mo-
pille aflate pe dinsa, are o su-
prafatä de 820 hect., din carl
500 hect. pamint arabil pi 50
hect. padure apartin d-ion I. Cru-
tescu i capitan T. Alexandrescu,
iar restul este al diferttilor mop-
nenI.
Sunt 33 locuitorI improprie-
taritI dupä legea rurala, pe o
intindere de 120 hect.
Are o populatie de 156 fa-
miliI, sal 820 suflete, din cae
172 contribuabilt ; o pcoall fre-
www.dacoromanica.ro
MALUL
cuentata de 15 elevT; o biserica,
in catunul IVIalul, deservid de
un preot i doI cintaretI ; o pilla
de Wat abate.
Aci se tin patru bilciurl anuale,
la 15 August, la 8 Septembrie,
la Inaltare pi la Pantelimon.
Numarul vitelor din com, este
de 1976 capete : 323 vite mart.
cornute, 62 cal, 1425 oT pi .166
para
Terenul este mediocru, mare
parte fiind nisipos. Cultura or-
zulut i ovazulut reupepte cu de-
osebire. Sunt 2 hect. livezt de
prunT
Budgetul com. e de 4138 lel,
36 bata, la veniturT pi de 3985
leT, 37 banT, la cheltueli.
Soseaua judeteanä. Ropiori-
Urlueni unepte com, Malul cu
comunele Urlueni pi Ciocepti-
Mindra, printr'o ramura de po-
sea vecinala cam de 800 metri.
Satul Malul pi catunele luI
sant foarte vechl ; faceaa parte
din pl. Cotmener i erati incon-
jurate de satele Lereni i To-
mepti pana la 1836. Mar in arma
com. Malul a fost intrunitä cu
com. Urlueni, pana la 1876.
Pe locul numit La-Bordee,
din aceasta com., se vad ur-
mele unut altar, care probeaza
ca acolo a fost biserica pi, pro-
babil, sat.
Malul, com. rur., compusa din
cdtunele Malul-d.-s. pi Malul-d.-j.,
jud. Vlapca, pl. Marginea, situad
pe malul DunareT, spre V. de
Giurgia, la 14 kil, de acest ora,
pi la 12 kil. de StAnepti, repe-
dinta
Are o biserica, fácind parte
din parohia Arsache, cladita
la 1847 de stat, deservid, de
I preot i 2 dascalt; o pcoall
mixta frecuentad. de 83 copiI.
Budgetul com. e de 6605 leT
la veniturl pi de 4094 lel la
cheltuelt.
 MALUL
S'a improprietarit, in 1864,
dupa legea ruiala., un numar de
215 locuitorI, pe o suprafata de
675 hect.
Vite sunt : 86o bol si vacT,
200 bivoli si bivolite, 180 cal,
750 oI si 450 rimatorT.
Prin acest sat trece soseaua
Giurgia-Zimnicea.
E udata de Girla-Mare, in jo-
sul satuluT si la lacul Jianca, care
se afla in valea DUnarei; ambele
se pescuesc.
Elesteul din mijlocul satuluT
serva de adapatoare vitelor.
Sunt 6 circiumI; 3 cazane
de fácut rachiti din prastina de
vi n.
In aceasta comuna., atit in
t854 cit si in 1878, in timpul
razboaelor dintre RusI si Turd,
ati fost ad bateriI care se in-
d'Idean pana la Slobozia.
Malul, sat, jud. Ialomita, situat
In partea de E. a piase Cim-
puld, pendinte de comuna cu
acelas1 nume. Se afta pe tärmul
stlng al riului Ialomita, pe coas-
ta mahluT, dupa care si-a luat
numele. Vechea nu mire tusa este
Podul-lui-Dragan.
Are o populatie de 94 fa-
mili! ; o scoala mixta, frecuentata.
de 53 elevT ; o biserica., deser-
I preot si 2 dascalf.
vita c1,-.
Vire sunt: 150 caí, 100 boT,
5 capre, 700 oT si 200 porcr.
Pe partea de N. a satuluT,
d'asupra coasteT, trece calea
judeteana Slobozia-Urziceni.
Aid este resedinta primarier
si a judecatorieT comunale.
Malul, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com.Dobreni,
situat aproape de gura Odia-
sulul Almasul, in dreapta soseld
judetene Dobreni-Moinesti.
Malul, suburbie, a orasuluT Cimpu-
lung, jud. Muscel. Dela 1844
22i.
coprinde si vechile suburbiT:
Curelari si Ochesti.
Malul, pi-dure, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pe teritoriul co,m.
Malul; formeaza un trup de
6o hect. cu padurea Grindul,
si e populata cu stejarT, salciI
si plopT.
Malul-Alb, sat, facind parte din
com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
75 suflete: 40 barbatI, 35 femeT
Cade la S.-E. comuneT pe malul
OltuluI. Este situat la i "92 kil.
de cdtunul Olteni, resedinta co-
mune!, unde e scoala.
Malul-Alb, deal, pe stinga riuluT
Birlad, la N. de satul Draga.-
nesti, com. Barcea, jud. Tecu-
chi. Aci a fost satul Rastoaca.
Dupa distrugerea acestuía, s'a
infiintat satul . Draganesti, mal
spre S.
Malul-Ba§tel, mung la V. de
com. Maneclul -Ungureni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, co-
prinsT Intre ptraiele : Brusturei-
lor (N.) si Oratiele (S.).
Malul-Cerbului, deal, ju d. Mus-
cel, com. Dragoslavele, plaiul
Dimbovita.
Malul-cu-Gauri, colincl, in jud.
Buzad, com. Bala.cesti, cat. Fata-
luT-Nan. Aci, in 1821, si-ai1 gasit
azilul multI refugiat.Y.
Malul-cu-Sare, colind, in jud.
Buzad, com. Goidesti, catunul
Fundata ; contine multa sare ;
face hotar despre com. Tresti-
oara.
Malul-de-Jos, celtun, jud. Vlasca,
pendinte de com. Malul, pe
proprietatea dome niuluI Giurgi il,
d'asupra baltii cu acelasl nume.
www.dacoromanica.ro
MALUL-M ARE
In 1878, cu ocazia razboiuluI
Ruso-Romino-Turc, in ata a-
cestul sat, o salupk: rusa care
voia sa impedice un vapor tur-
cese fu lovitä de un obuz tur-
cesc, si locotenentul rus care
o conducea fu ranit si abia putu
scapa in not.
Aci, la 1882, s'a dat de stat,
pentru 28 locuitorT insurateT si
1 biserica, ' suprafata de 164
hect. pamint.
Malul-de-Jos, baltel, pe proprie-
tatea domeniuluI Giurgitl, jud.
Vlasca.
Malul-de-Räsunä, pise inalt, pe
dealul Ciocracul, jud. Prahova,
com. Drajna-d.-s., plaiul Telea-
jenul.
Malul-de-Sus, ceitun, jud. Vlas-
ca, pendinte de com. Malul, pe
proprietatea Paraipanul, d'asu-
pra baltiT cu acelasT nume.
Malul-de-Sus, baltd, jud. Vlasca,
pe proprietatea Paraipanul ; con-
tine pestI si racT.
Malul-LupuluI, numire, ce se
mal da cdtunulut Brebul-Mana-
stireT, jud. Prahova, plaiul Pra-
hoya, com. Brebul.
Malul-Mare, com. rur., in jud.
Dolj, pl. Ocolul, la 11 kil. de
Craiova.
Este asezata pe un mic ses,
pe stinga riuluT Jiul.
Se invecineste la N. cu com.
Preajba, de care se desparte
pi-in mosia Chintescul; la S.,
ca com. Secuiul, de care se
desparte prin mosia Cetelor-
de-MosnenT ; la V., cu Livezile,
pl. Jiul-d.-j., de care se desparte
prin rtul Jiul si la E. cu com.
Cosoveni-d.-s. si Cosoveni-d.-j.
Teritoriul com. este acciden-
tat In partea de V. de malurile
MALUL-MARE
sí ripele riuluT Jiul, ce sunt in-
nalte de 30 m. aproximativ si
carl sunt acoperite cu iarba de
pasunat. In partea de E. a co-
mune! este Valea-LumasuluT.
Este udata de riul Jiul ce
trece prin V. eT, cu directiunea
N.-S. si de piriul Lumasului, ce
curge prin Valea-Lumasulur, cu
directiunea E.-V., venind din
com. Cosoveni-d.-j., si se varsa
pe malul sting al riuluT Jiul.
Jiul se revarsa primavara si
toamna. Piriul Banesele izvo-
reste pe teritoriul com. Coso-
veni-d.-j., trece in com. Malul-
Mare si se varsä in balta Nicola.
Lacurl sunt: Gildaele, Balta-
Bisericel, ce comunica cu Gil-
daele, si balta Nicoia, in care
se varsa piriul Banesele. Toate
se scurg in riui Jiul.
Se compune din 2 sate : Malul-
Mare, resedinta, si Malul-Mic.
Satul Mal ul-Mare era mal ina-
inte asezat pe malul drept al
riuluT Jiul si se numea Ciulnita.
De la 1845, in urma stAruinteI
proprietarul uf de pe atuncI Ditica.
Zatreanu, din cauza revarsarii
riuluT care-i pricinuia marl stri-
cAciunT, s'a stramutat pe malul
sting. Malul-Mic se numea in-
nainte Flaminda.
Are: o biserica, deservita de
preotul din com. Preajba; o
scoala mixta, ce functioneaza
din 1890 si e intretinuta de stat,
si frecuentata de 53 copiT.
Populatia comuneT este de
699 suflete : 358 barbatT si 34i
femeT. Locuesc in 62 case si
ioo bordee.
D upa legea rurala din 1864,
su nt 149 lo cuitorT improprietaritl.
Suprafata comund este de
2805 hect., din care: 2635 pa-
mint arabil, 20 hect. izlaz, 50
hect. fineata si 8o hect. padure.
Mosil se gasesc in satele : Malul-
Mare, apartinind d-lurN. alma
si locuitorilor si Malul-Mic apar-
222
tinind d-lor C. si G. Dabuleanu
si locuitorilor.
Padurea Opritura, de pe mo-
sia Malul-Mare, are o intindere
Aproximativa de 6o hect. si
apartine d-luT N. Cincea.
Padurea Opritura, de pe mo-
sia Malul-Mic, in intindere apro-
ximativa de 20 hect., apartine
d-luT C. Ddbuleanu. Se compune
din : cerl, artarl, jugastri, padu-
ceT, frasinT, plopi si ulmT.
Viile, In intindere de 400
hect., apartin locuitorilor din
satul Malul-Mare, din comunele
Cosoveni-d.-j. si Cosoveni-d.-s.,
din Preajba si din Craiova. Se
gásesc cite-va hect. si pe mo-
siile d-lor Cincea, C. Dabuleanu
si locuitorilor.
CirciumT sunt 4.
T ansportul se face cu caree
pe soseaua judeteana Craiova-
Bechet, ce trece prin central
comuneT, pe o lungime de 7
kil. Este legata cu sacele Preajba,
Livezile si Ghindeni, printeo
potecl de car.
Buugetul com. e la veniturl de
2151 1. si la cheltuelf, de 1800 I.
Malul-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Malul-Mare, gra-
mada, cu resedinta primaria
Acesc sat inainte se gasea pe
malul drept al riului Jiu'; azI se
afld situat pe malul sting al a-
cestuf riti, unde s'a mutat de
la 1845 -- prin staruinta rApo-
satuluTproprietar Din ca Zatrean u
din cauza revarsarilor JiuluT,
d'id suferea m arT stricaci u nr. Cind
acest sat se afla pe malul drept
al riuluqiul, se numea Ci ilnita;
de la stramutare (1845) s'a nu-
mit Malul-Mare, de la malul
sting al riului Jiul, care este inalt.
Populatia comuneT se urca la
509 suflete, din carl : 257 bar-
batT si. 252 femei.
Locuesc in 44 case si 73
bordee.
www.dacoromanica.ro
MALUL-ROV
In sat este. o scoail mixta,
ce functioneaza din 1890, Oc-
tombrie, si e intretinuta de
stat.
Malul-Mare, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Ma-
lul-Mare, pe care se gaseste
padure. Apartine d-lul N. Cincea.
Malul-Mic, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, con.). Malaesti, cu. 190
suflete, locuind in 19 case si
27 bordee. Copia urmeazd la
scoala mixta din satul Malul-
Mare, care se afla la 112 kil.
Malul - Mic, melle particulara,
jud. Dolj, pl. ()colar, com. Ma-
lul-Mare, satul Malul-Mic, pe
care se gaseste padure. Apar-
%une d-lor G. si C. Dabuleanu.
Malul-Podurilor, deal, In ralo-
nul comuna Cetateni-din-Deal,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Malul-Ro§u, sat, fletad parte
din com. rur. Balanesti, jud.
Olt, pl. Siul-d.-s. Are o popu-
Jatiune de x70 suflete. E situat
In partea de V. a comunel, linga
malul OltuluT. S'a numit ast-fel
pentru ca in apropiere e un
deal al carul pamint e ses.
Malul-Ro§u, sat, face parte din
com. rurala Ceptura, jud. Pra-
hoya, pl. Cricovul. Are o popu-
latiune de 220 suflete.
In catun se gasesc foarte multI
carbunT de pamint, carT ad in-
ceput a fi exploatatr de locuitor/.
Malul-Ro§u, deal, cu vil, pe te-
ritoriul com. Balanesti, llaga Olt,
pl. Siul-d.-s., jud. Olt.
Malul-Ro§u, teren neproductiv,
¡ud. Teleorman, pe mosia Be-
litori, unde este si o rusa foarte
repede pe care se comunica. de
 MALUL-ROU
la catunul Dulceni la comuna
Belitori, si din drumul despre
comuna Pirlita pe linga elesteul
format din apele piriuluT Urluiu-
lur si din izvoarele Malulur.Rosu.
Malul-Row, pisc de deal, situat
pe domeniul Giurgid, jud. Vlasca,
in dreptul statier vapoarelor de
la Smirda. Ad se face caramida
bulla., terenul fiindargilo-nisipos.
Malul-Spart, sat, facind parte
din com. rur. Bolintinul-din-Vale,
jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este situ-
at la V. de Bolintinul, pe malul
drept al riulur Argesul.
Se intinde pe o suprafata de
750 hect., cu o populatie de
1033 suflete.
Statul posea 312 hect. si lol
cuitorir 438 hect. Statul si locui-
toril cultivä tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicir-Domnulur, de-
servid de 2 preotT si 2 cinta-
retr; o scoala mixta, frecuentad.
de 18 elevr si 4 eleve, intreti-
nuta de judetul si comuul.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr.
Numarul vitelor marr e de
68o si al celor micr, de 250.
In dreptul catunulur Malul-
Spart este un pod statator peste
riul Argesul.
Malul-TigläuluI, deal, in jud.
Suceava, com. Giurgesti.
Malul-Ursului, munte, jud. Pra-
hoya, pl. Pelesul, com. Predealul,
acoperit ca padurT de brad si
molift. Aci s'a infiintat la anul
1888 o fabrica de cherestea,
de catre raposatul N. Schender.
Malul-UrsuluT, loc izolat, In
jud. Prahova, plaiulPelesul, 'filtre
Poiana - Hotulur, muntele Cla-
bucetql-Taurulur, Valea luT-Vlad
si riul Prahovita.
223
Malul VieI, locuingl izolatd, in
cercul comuner Berevoesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel.
Legenda spune ca. pe Ripile
Turnulur, Negru-Voda sr-a asezat
ostirea si s'a batut cu Ta-
tariT, carT erad asezatT la Malul-
VieT, spre N., unde voiad sa zi-
deasca cetate (se vad acolo gra-
mezr de zidurT). Negru-Voda nc-
vrind sa-T lase, Tatarir ad asezat
ostirea lor in localitatea numita
si astazi Bataia si d'acolo (dis-
tanta cam de 1 kil.) ad inceput
batalla.
Malul-VInfit, sat, cu 40 familiT,
jud. Arges, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. Merisani.
Malul-VInat, sat, facind parte
din com. rurall Homortciurile,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
MaluluI (Fata-), mofie, in jud.
Buzad, com. Goidesti, catunul
Plostina. Are I roo hect., din
care 500 padurea Plostina, restul
izlaz, finca%ä si sterp.
MaluluI (PIrlul-), pirig, izvo-
reste din partea de N.-V. a
satulur Godinesti, jud. Tecucid,
desparte Godinesti-d.-s. de Go-
dinesti-d.-j. si se vars5. in Re-
privat, in raionul acester comune.
Malului (Valea-), vale, izvo-
reste dela E. de com. Corbsori,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
formead Valea-lur-Visan, impre-
una cu Valea-Meilor si Izvorul-
Puturos, carT se varsa in riul
Doamner, la comuna Corbsori.
Malurile, com. rur., In jud. R.-
Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe pi-
riul Leica.
Este asezata in partea de N.
a judetulur, la 43 kil. spre N.-E.
de orasul Rimnicul Sarat, si in
partea de V. a plaser, la 8 kil.
www.dacoromanica.ro
MALURILE
spre N.-V. de comuna Mica-
nesti, resedinta plaser. Comunele
invecinate sunt: Hingulesti, la
5 kil. ; Rimniceni, la 6 kil., si
Obilesti, la 15 kil.
Se margineste la N. cu Ma-
lurile, despartitä prin piriul Lei-
ca; la S., cu Rimniceni ; la V., cu
Obilesti ; la E. cu Nanesti, din
jud. Putna.
Riul Leica o udI la N., unde
formead balta Leica.
Se compune din catunele : Ma-
luri, resedinta, la N.; Botesti,
la S.-E.
Suprafata comuner e de 1500
hect., din care 54 hect. vatra
comuner, 290 hect. ale loc. si
1156 hect, ale particularilor.
Are o populatie de 143 fa-
, miliT, sad 605 suflete ; o biserica.
cu hramul Sf. Nicolae, zidita
de biv-vel serdar Costache Ro-
bescu si sotia sa, sub domnia
tul Sutu si sotier sale Eufrosina,
si Cu blagoslovenia lui kir Cos-
tandie, Episcop de Buzad, avind
17 pogoane pamint) si 250 ler
subventie si fiind deservid de I
preot si 2 cintaretr; o scoala
mixta., fondata 'in anul 1866 de
comuna., conclusa. de 1 tnvadtor
si frecuentad de 52 elevr si la
care urmeaza si copiir din catunul
Malurile, al comuner Calieni (jud.
Putna).
Locuitoril posea : 71 plugurr,
331 bol, 202 vacT, 8o cal, 127
Tepe, 1318 of si 168 rimatorr.
Comertul e activ si consta
in importul de coloniale, in-
strumente agricole si spirtoase,
si in exportul de cereale si vite.
Transportul productelor se face
prin statia Gugesti, la 26 kil.
spre V.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Focsani.Braila,
trecind prin Hingulesti si MAL-
canesti; catea spre Rtmniceni,
si calea Obilesti Bog7a-Voetin-
R.-Sarat.
 MALDRILE
Budgetul cora. e de 2028 Id,
31 bara, la veniturr si de 2026
la 88 banI, la cheltueli.
Malurile. Ved RAcAtaul, sat, j ud.
Bacad.
Malurile, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-D1mbovita, com.
erbanesti-Podurile.
Malurile, sat; in jud. R.-Siirat,
plasa Marginea-d.-j., catunul de
resedinta al comuneI Malurile,
asezat in partea de N. a comu-
na pe malul drept al piriulur
Leica, pe o intindere de 40
hect. Are o populatiune de 108
familii, sad 451 suflete ; o bi-
seria. ; o scoall.
Malva O Malvensis, (Colonia et
Dacia): Colonia Maluese (Malva,
Malvensis). Se poate identifica
geograficeste cu Celeiul de azI,
pl. _Balta-Oltul-d..j., jud. Roma-
nati, unde si sunt urmele unel
cetatI intarite.
Malva a fost resedinta pro-
curatoruluI si prin urmare capi-
tala Daciel Malvensis, una din
cele trei diviziuni financiare ale
provinciel romane Dacia de la
Marcu - Aurelid incoace. (VezI
Gr. Tocilescu, Dacia inainte de
Romani, pag. 243, 244).
Mamaia, sat. in jud. si pl. Con-
stanta, cAtunu I comunei Cicracci,
situat in partea E. a plaser si
cea S.-E. a comuna la 8 kil.
spre S.-E. de catunul de rese-
dinta. Cicracci, in apropierea
MAriI si pe marginea N. a la-
culuT Sirt-Ghiol si a laculuI Ma-
maia, fiind_ dominat de movila
Mamaia, la N., si de movila Co-
gea- Ali, la V. Suprafata sa
este de 1112 hect., din care
35 hect. sunt ocupate numaY
de vatra satulul si de gradinI.
Are o populatie de 26 fa-
224
miliI, sad 114 suflete, compusa
din : TurcI, Bulgari, GermanI,
si RomtnI. Casete sunt marI, fru-
moase, bine ingrijite si asezate
regulat pe ambele pArtI ale dru-
murilor comunaIe ce trec prin
sat si care sunt: un drum co-
munal de la Anadol -Chioi la
Cara-Coium, care strAbate satul
in intregime de la S. spre N. si un
alt drum care vine de la satul
Cogea-Ali, intra prin partea S.-V.
a satuld si se intilneste cu cel-
l'alt drum.
Mamaia, movild, in jud. si pl.
Constanta, com. Cicracci, la ho-
tarul catunelor Mamaia si Cara-
Coium. Are 34 m. si este aco-
perita cu verdeata.
Mamaia, lac, in jud. si pl. Con-
stanta, com. Cicracci, situat
intre Mare, lacul Sirt-Ghiol si
satul Mamaia. Mal inainte lacea
parte din marele lac Sirt-Ghiol,
de care este desparta printr'o
limba de pamint ingustA. In
mijlocul acestuI lac este un mic
ostrov, Cu o intindere de 8 hect.
Mamele, deal, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. iriul, si anume pe acela
al cAtunuluI Arabagi; se intinde
printre Valea-Ciocanulul, care
este la V. si printre dealul
Jocus-Bair care este la E. si
tine de la movila Groapa-SApata
pina la movila Saazli-Iuiuc ; are
o inaltime de 155 m., inclrep-
tindu-se de la N.-V. catre S.-
E.; e situat in partea centrala
a plaseI si cea de N. a co-
muna; este acoperit Cu pAsuni
si verdeatà in partea S.-V. si
cu padurl in partea N.-E.
Mametcea sad Mahometcea,
sat, in jud. si pl. Constanta,
catunul com. Hasancea, situat
In partea N. si putin V. a plaser,
www.dacoromanica.ro
MAMORNITA
si cea S. a comuneT, la 5 kil.
maI spre S. de catunul de .re-
sedintl Hasancea. Este asezat
la unirea vleT Abdulah-Derasi
Cu valea Cuan-Dere, fiind inchis :
la N., de dealul Mametcea ;
la V., de dealul Erdec-Cara-Chioi
si la S.-E., de dealul Cuan-Derasi-
Bair, si fiind dominat de vtrful
Mahometcea-Iol-Tepe, care are
82 de m. si este situat la N.
satuluT. Suprafata sa este de
2456 hect., dintre carI 81 hect.
sunt ocupate de vatra satuluI
si de grAdinI. Populatiunea sa-
tuluI, in maioritate compusA din
TurcI si TatarT, este de 67 fa-
mili!, san 317 suflete.
DrumurI comunale pleaca spre
Abdulah, spre Hagi-Diuluc, spre
Hasancea.
Mamina, helefteil, in jud. llfov,
com. Berceni-Dobreni, pl. Sa-
barul, care-sT la cursul chiar
din localitate, udind o parte din
mosie si o parte din comuna
Dobreni-Cimpurelul, varsindu-se
In riul Sabarul.
Curge in zigzagurI, avInd p'a-
locurr o largime de 3 m. Con-
tine peste.
Mamornita, com. rur., in jud.
Dorohoid, pl. Herta, formata din
tirgusorul Mamornita si satele :
Banceni, Cotul-Boianulul, Cotul-
Hotinulur Horbova, Lucavita,
Mamornita, si Streanga, cu re-
sedinta primarieI in tirgusorul
Mamornita.
Are o populatie de 547 fa-
milir, safá 2158 suflete; 4 bi-
seria deservite de i preot, 5
eintaretT si 3 palamarI; I scoall,
conclusa de i invatAtor si fre-
cuentatA de 65 elevr; 1159 hect.
pAmint sAtesc ; 2978 hect. 96
ariI cimp si 465 hect 46 arif pa-
dure, ale proprietarilor de mosiI,
si 4 1/2 pogoane de vie.
Budgetul comuneI e de 5080
 MAMOMITA
ler la veniturr si de 5072 ler,
la cheltuelT.
Lo cuitorir posea : 11 57 vite
marT cornute, 400 or, 50 cal, 700
porcr; 73 stupr cu albine.
Mamornita, tirgufor, in judetul
Dorohoiti, com. Mamornita, pl.
Herta, asezat la poalele unor
inaltAturr de dealurr, pe podi-
sul Inclinat usor cara sesul Pru-
tullir.
DupA trecerea Bucoviner la
Austria, stabilindu-se hotarul,
se infiinta aicea trecatoarea si
se stabili autoritatile adminis-
trative din partea ambelor triri
limitrofe.
Prin neIncetata adunátura de
locuitorr si negutatorr, provo-
cata de specule si cistigurile ce
se faceati cu trecerea in Buco-
. vina a vitelor, cerealelor si al
altor obiecte, precum si Cu a-
ducerea de acolo a articolelor
manufatturiere necesare Romi-
niel, se facu inceputul infiintArer
tirgulur.
Proprietarul mosia de atunci
vazind folosul ce ar putea trage
proprietatea prin infiintarea unuI
erg, starui de scoasehrisovul de
la Constantin D. Moruzzi-Voda,
pentru recunoasterea tirgulu. I ;
si dupl sporirea locuitorilor t'ir-
govetr se fAcu inscrisul de in-
voialA futre proprietar si eI, si
se stabilirA drepturile si inda-
toririle de bezmanarT intre am-
bele partr. Acest inscris a fost
reinoit la-1856.
Populatia ttrgulur in care in-
tra si a satulur Mamornita, se
ridicA la 99 familiT, saa 497 su-
flete, intre care sunt vre-o 50
familir de Evrer.
Casele firgovetilor sunt toate
numar cu un rind , putine din
ele sunt'de zid, cele-l'alte fAcute
de valltucT.
Are : o bisericA si o scoall
In satul Mamornita; 2 sinagoge,
225
3 belferii ; biroa telegrafo-pos-
tal ; biroti vamal ; cazarma pen-
tru o companie de dorobantI;
cite-va ateliere de: cluboarie,
croitorie, colocarle si lemnArie.
Tirgul are 3 strade : a VA-
niel, a Feredeulur si a Hahamu-
10; pe cea dintir trece soseaua
judeteana Hei ta -Mamornita si
duce la frontierA, la 11/2 or5. de
aid.
Pirlul Mamornita curge pe
laturea tirguluT despre Bucovina
(Austria).
In fie-care DuminicA este zi
de tirg, unde se adun5 locui-
torir de prin satele vecine chrar
si din Bucovina, pentru vinzari
si cumpArAturr de diferite ar-
ticol e.
Locul ocupat de vatra tirgu-
sorulur este in suprafatA de 28
hect. si 64 arir.
Mamornita, sat, in jud. Doro-
hola, pl. Herta, in partea de
N.-V. a com. Mamornita, situat
pe malul drept al piriulur Ma-
mornita, limitrof cu Bucovina,
pe unde se aflA O trecAtoare in
Austria.
Proprietatea mosier este a
mar multor persoane ce o stA-
pinesc in pArtr osebite.
Biserica, cu hramul SE Ni-
colae, cu 1 cintaret si I pala-
mar, este de lemn, fAcutä din
vechime de familia Stroicr, si
reparat6 in 1857. Scoala con-
dusa de I invatAtor este fre-
cuentata de 65 elevr.
Satenir improprietaritr aa 28
hect., 64 arir pamint, iar pro-
prietarir mosier 229 hect. 15
asir cimp, si 41/2 pog. vie.
Piriul ce curge pe hotar este
Mamornita.
Drum principal, cel ce merge
la Godinesti si Lucavita.
Hotarele mosier sunt cu: Bu-
cuvina, Lucavita, Horbova si
tirgusorul Mamornita.
www.dacoromanica.ro
MAMUL
Traditia popularA e cA nu-
mirea satulur si a mosier vine de
la o jupineasA, vestita prin bine-
facerile sale ; se numea Omita,
si fiind batrinA respectatA, i se
zicea mamá. Lumea nevoiasa
alerga la Mama-Ornita, de unde
apor prin lepAdarea lid a, a ra-
mas Mamornita.
Satul si mosiaT din vechime
aa fost mult mar intinse. Prin
luarea Bucoviner partea cea mar
mare a ramas in Austria ; iar
pe partea rAmasA in Rominia
s'a infiintat acest mic sat.
Mamornita, trecilloare spre Bu-
covina (Austria), si biuraa va-
mal, in jud. Dorohoiti, pl. Herta,
com. Mamornita. De acest biu-
roa %in si sucursalele : RAdAuti
si Molnita.
Produsul vamal de la acest
punct a fost in. 1889-90, de
la 23780, banT 35 si in 1896
97, de ler 25311, banT 25.
Mamornita, pirifi, izvorind din
padurea de pe mosia Lucavita,
com. Mamornita, pl. Herta, jud.
Dorohoiti, si vArsindu-se in Prut,
la Sanih5.a, dupa ce formeazA
o parte a hotarulur despre Bu-
covina.
Mamul, sat, f5.cind parte din
com. rur. Madulari, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 260 suflete : 136 bar-
batr, 124 femer.
Mamul, schit, situat la N. de
com. Strejesti-d.-s., pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati.
Mamul, mändstire, wzatA in
mijlocul unur loc larg din Va-
lea-Mamulur, jud. Vilcea, pe Olt,
cale de 3 ore de DrAgasani.
Valea, atit in sus si in jos de
manastire, este bine populatA.
MAnAstirea la inceput a fost
 MAMUL
flcutl de lemn. Actuala bisericd
s'a infiintat de Constantin Brin-
coveanu-Voevod, in ai optulea
an al domnieT sale, dupl cum
se vede din urmAtoarea pisanie,
de d'asupra useT bisericeT :
Aceastä Ana fi Dumnezeeascli bise-
ricé. ce se chisma Mamul, mide se priiz-
nuwe hramul sfIntuluI si facitoruluI de
minwi Nicolae, Archiepiscopul de la
Mira-Lichia, care mal tnainte pe alti
ctitorI fiind fa'cuth de lemn ; iar dupà
ce Dumnezeti a miluit ea domuia Ttirel
Romlnqt1 a scannulul strilmorsc pre
bunul, credinciosul si iubitorul de Chris-
tos Domnitorul Conbtantin Basarab Vo
evod ; si dintre Durnnezecascl rivnil In-
timplinda-se cu trecerea a veni i la a-
ceastä mäntistire ; pus'a In gind s zi-
deascl aceastä ministire si la al 7-lea
an din Domnia Märiet.Sale a luat tntru
ajutor pe Dumnezeil i sfintul Nicobe
Inceput-a a zidi din temelie pänä tu
desiivtrzit cu toate cele din liuntru po-
doabe ale el, precum se vede : Intru
slava luI Dumnezeil si Intru lauda Pi-
rinteluI nostru i de minunl ficätorul
Archiepiscop Nicolae, spre vecInica po-
menire a Mil-jet-Sale si a pärintilor. Care
s'a -stivNit la al 8-lea an al domniel
MärieT-Sale.
Leat 7204 (1696).
Se crede el primiT ctitorl al
schituld Mamul sunt boerif Bu-
zestl, generaliT luI Mihaiii si pro-
prietaril acesteT mosiT. Constan-
tin Brincoveanu, cumpleind mo
sia Mamul-Fumureni, ail d Aruit' o,
impreunl Cu Mirila si parte din
Dranoveti, schitulul Mamul.
AzT mAnAstirea este reclusa
la bisericA de mir si se admi-
nistreazA de un preot ingrijitor.
La 1821, In urn:ia luptel de
la avideni, Turcir se retra-
será in aceastA mAnAstire, cu
scop de a tlia drumul eteri-
stilor, condusT de N. Ipsilanti si
Caravia.
Mamul, rig, izvoreste dintre dea
lurile Draganul i Gusoeni, com.
MAdulari, pl. Cerna, jud. Vilcea,
si, dupl ce ud5. comunele: Fu-
mureni, Lungesti i StAnesti,
226
intrA In jud. Romanati, vArsIn-
du-se in Olt, aproape de com.
Curge de la N. catre
S.-E.
Mamul-Fumureni, mo,rie a sta-
situatA In comunele Lun-
gesti i Fumureni, pl. Olt, jud.
Viicea, fostA pendinte de mA-
nAstirea Mamut; se arendeazA
Cu 5030 lel anual.
Mamul - Fumureni, pddure a
statultif, in intindere de 2022
hect., situatA in com. Lunges.ti,
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, si
formatA din pddurile : Fumureni
(1322 hect.) si MAmuletul, Silea,
Valea-Rea (700 hect.).
Mamura, cdtun,al com. Strejesti-
d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-j., jud.
Romanati, situat spre V. de
la 4 kil., lingA
Strejesti-d.-j.,
Olt, unde se intinde si o pl-
dure mare numitA Mamura.
Are o populatie de 25 familiT,
sail 90 suflete; o bisericA, cu
hramul S-tiT Aposta (1852), Cu
un preot si 2 cintAretl.
Mamuslu, ruinele unu1 sat, in
jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Cara-Omer, la i kil, maT
spre S.-E. de 6'1 Calfa-Chioi.
Mamuslu - Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Cara-Omer si cAtunele Calfa-
Chioi i Cerchez-Chioi ; se des-
face din dealul Mezarlic-Bair, in-
dreptindu-se spre S. i avind o
directie de la N.-V. cAtre S.-E. ;
se intinde In apropierea satuluT
Calfa-Chioi si pe la ruinele Ma-
muzli, pe la E. de satul Cer-
chez-Chioi sise continuA cu dea-
lul Tuiuc-Bair; areao metri
time si este sttuat in partea de
S.-V. a plAseT si a com.
Mamut (Drumul-lui-), drum, si
www.dacoromanica.ro
MAMUT-CUIUS
tuat in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Orman, in partea de V. a plAser
cea de S. a comuneT ; duce
de la Cara-Orman la malul sting
al bratuluT Sf. Gheorghe, dea-
lungul grinduluT Cara-Orman.
Mamut-Cuius, com. rur., jud.
Constanta, pl. Medjidia, situatá
In partea centralà a judetuluT,
la 47 kil. spre V. de orasul
Constanta, capitala districtului,
si in partea centralá a plAsel;
la 14 kil. spre S. de orAselul
Medjidia, resedinla el, pe valea
Chioi-Deresi saü Cesme-Culac.
Se mArgineste la N. ca com.
urb. Medjidia si Cernavoda si
com. rur. Tortoman; la E. cu
com. Biulbiul ; la S. cu com.
Carataci i Chioseler ; iar la V.
cu com. Cocargea, Enige
Cochirleni.
Solul e destul de accidentat,
prin numeroase dealurT i prin
movile artificiale. Prin unele
pArtl sunt pozitiunT frumoase,
maT cu seamA pe drumul de la
Medjidia la Adam-Clissi.
VAile, numeroaset sunt mal
toate secT, i n'aa apA de cit
numaT primAvarl si toamna in
timpul ploilor. Balta Cara-Su-
san-Medjidia se afll la N. co-
muna
Este formatA din sapte el-
tune: Mamut (Mahmut)- Cuius,
resedinta, in partea centran, in
valea Cesme-Culac ; Idis-Ciunes,
spre V., la kil. spre V.
21/2
de resedintA, pe valea Idris-
Culac ; Caciamac, spre S., la 7
kil. spre S. de resedintA, pe
valea Caciamac-Dere ; Petera,
in partea centran, la 5 kil. spre
N. - V. de resedintA, in valea
Petera; Mircea-VodA, spre N.,
la 13 kil. spre N. de resedintl,
lingA balra Cava-Dere ; Amzali-
Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre
N.-V. de resedintl, pe valea
MAMUT-CUlUS
Ghiaur-Amzali ; Salda, spre E.,
la 6 kil. spre N.-E. de resedintd,
.in valea Acargea-Dere.
Suprafata totala a com., una
din cele mai marT a judetului,
este de 26263 hect., din carT
114 hect. ocupate de vetrele celor
7 sate cu gradinile si 514 case
ale lor; restul se imparte filtre
locuitorT, cari a5 1643 r hect.,
si statul, cu proprietarT, carr
ati 9718 hect.
Populatiunea, compusa din
RominT, Turcr, TatarT si Bul-
garr, este de 453 familiT, sal-1
2103 suflete, din carT 435 con-
trib uabili.
Are : o biserica; 4 geamir,
2 in cat. de resedinta si cite
una in catunele Azamli si Ca-
ciamac, cu 4 hogr; 2 scoak
rurale mixte, una in catunul
de resedinta, infiintata de stat
In 1884, frecuentata. de 24 elevr,
a doua in cat. Petera, infiin-
tatä de proprietar, d-1 Remus
Opranu, fostul prefect al jude-
tullir Constanta; 4 $colT musul-
mane.
Locuitorir posea.: 307 plu-
gurT (299 CU bol, 8 cu cal);
335 care $i carute (32 cu bol,
si 303 Cu cal) ; 4 masinT de tre-
erat cu abur; 2 masinT de se-
manat ; 22 masinT de secerat ;
3 masinT de batut porumbul ;
13 grape de fier ; 3 trioare ;
1128 car, 2777 bol, 42 bivolT,
23 asinT, 430 rimatorT, 24061
or $i 6o capre.
Comertul este foarte activ ;
se face prin gara Medjidia, la
16 kil. spre N.-V., $1 consta in
import de manufactura, colo-
niale, instrumente agricole, pi
in export de cereale $i vite cu
produsele lor.
Budgetul COM. e la veniturl
de 13371 leT, si la cheltueli, de
7863 ler.
CAT de comunicatie : calea
judeteana Medjidia-Cuzgun, ce
8.1630. Morolo Dfallonar Morolo. Vol. rr.
227
trece prin satul Petera, apor
nenumarate drumurr comunale
ce unesc catunele intre ele si
satele v. ecine: Cocargea, Adam-
Clissi, Enige, Copadia, Cochir-
leni, Biulbiul, Emdec-Cara-Chioi,
etc.
Satele Mircea-Voda, Pestera,
Saidice, Amzali, sunt infiintate
In urma razboiulur; populate
mar cu osebire de RominT colo-
nistr, prospera necontenit.
In comuna, pe muchiile dealu-
ri lor Perdea-Culac-Bair si A mz ali-
Bair, se gasesc urmele valulur
mic de pamint, anterior celur
numit al-lur-Traian.
Mamut-Cuius, sat, in jud. Con-
stanta, pl, Medjidia, catun de
resedinta al com. Mamut-Cuius,
situat in partea de S. a pl. $i
cea de E. a com., pe valea cu
acela$T nume; are o intindere
de 4939 hect., din carl 15 hect.
ocupate de vatra satulur, cu
128 case ; populatia, in maio-
ritate turco-tatard, este de 139
familiT, sal 611 suflete.
Mamuzli, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul com. Cara-
Omer, situat in panca de S.-V.
a com., la 1 O kil. spre V. de
cat. de resedintl Cara-Omer si
la 1 kil. spre S. de satul Calfa-
Chioi. Este asezat in valea Calfa-
Chioi si inehis in partea de N.-
E. de dealul Mezarlic-Bair, in
partea de E. de dealul Albi-
Chioi si in partea de S. de
dealul Manuslu-Bair. Suprafata
sa este de 115 hect., dintre
carT 4 hect. ocupate. de gil-
dinT pi de vatra satulur. Popu-
latiunea satulur, in maioritate
compusa din Turcr, este de 24
familif, saa 124 suflete.
Drumul comunal Dere-Chioi-
Bairam-Dede trece prin mijlo-
cul satulur, de la S. spre N.;
cel de la Docuzaci la Çara.
www.dacoromanica.ro
MANASIA
Omer trece tot prin mijlocul sa-
tulur, aproape perpendicular pe
cel d'india ; de aci mai pleaca
un drum comunal spre Calfa-
Chioi.
Mamuzli-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Cara-Omer si
anume pe acela al catunulur
Oil Mamuzli; se intinde de la
N.-V. catre S.-E. printre valea
Calfa-Chioi si dealurile Mezar-
lic-Bair la N., Albi-Chioi la E.
si Mezarlic-Bair la S.; este si-
tuat in partea de S.-V. a pla-
$eT si a comuner.
Manaful, cistu I, jud Vlasca, for-
mat de 8o locuitori insurateT,
improprietaritT la 1882, carora
li s'aa dat, lipit cu Tanglrul, o
suprafata de 464 hect., in care
se cuprinde si I° hect. pentru
scoala si biserica.
Manaful, pitdure, pe proprieta-
tea statulur Manaful, pendinte
de com. Tangirul, pl. Cilnistea,
jud. Vlasca, In suprafata de
300 hect.; Vine de ocolul silvic
Ghimpati.
Manasia, com. rur. i sat, in jud.
Ialomita, pl. Cimpulur, situata
spre E. $i in apropiere de Ur-
ziceni.
Teritori.il com., in suprafatl.
de 2288 hect., din carT 355
hect. padure, se intinde din
rtul Ialomita spre N., futre co-
munele Alexeni, Girbovi si Ur-
ziceni, pi cuprinde doua mosir
particulare.
Dupa legea rural. din 1864
sunt improprietAriti 191 locui-
torT ; neimproprietariti se mar
afla 52 locuitorT.
Pe teritoriul com. curge riul
Ialomita si 01111 Sarata.
Com. se compune dintr'un sin-
gur sat, situat pe malul sting al
80
 MANASIA
pirlulul SArata, la 2 kil. spre E.
de Urziceni, de care se des-
parte prin Valea-PlopuluT. Spre
E. de satul Manasia se aflati,
mal inainte, doul sate: Uluiti
RIcorepti, carl, din cauzd cl
erad supuse la dese inundatiunï,
aú fost strAmutate in satul Ma-
nasia, care are o positiune mal
ridicatA i maI apAratA de inun-
datiunl.
Are o populatie de 309 fa-
mili, san 1081 suflete, din carT
243 contribuabilI. Stiti carte 541
persoane.
Sunt douA bisericI, deservite
de 2 preoti pi 2 dascAll ; o
pcoalA primarA mixtä, frecuen-
tatd de 43 elevr pi 7 eleve.
Vite sunt : 314 cal, floo bol,
2300 oI, 15 bivoli pi 755 fi-
mAtorr.
Budgetul com. e la veniturl
de 4541 lel pi la cheltuelf, de
4218 lei.
Prin com. trece catea jude-
teanA Slobozia-Urziceni.
Se cultivá aci mult tutun de
calitate buril.
Manasia, catun, al com. Aldeni,
jud. BuzAti, cu 180 locuitor1
38 case.
Manasia, mol*, in jud. BuzAti,
com. Aldeni, formatA din dota
sforT: Manasia pi CAldArupea,
foste proprietAtl a statuluI, acum
particulare; are 260 hect., din
carI 40 hect. pAdure, apol arl-
turl, livezI, vie pi izlaz.
Manasia, prIdure, in jud. ralo-
mita, pl. Cimpul, pe teritoriul
com. Manasia, in suprafatA de
200 hect. pi cu urmatoarele e-
sente : ulm, artar, salcie pi plop.
Manasiesti, tnahala, fAcind parte
din com. rur. SlAtioara, pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea. Este situatá
cam in centrul com., la poalele
228
de N. ale dealuluI MAgura
e udatA de Valea-Putineiula
Manasul, mahala, fAcind parte
din com. rur. Roepti, pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea.
Manca-Tepe-Dermen, virf de
a'eal, in jud. Tulcea, pl. Is
trului, pe teritoriul com. rur.
Casimcea, i anume pe acela
al cAtunuld sAii Cuciuc-Chioi;
este virful cel mal inalt al dea-
luid Arman-Tepe, situat in par-
tea V. a papel pi in cea S.-V.
a comund; prin el trece hotarul
celor douä. judete ; are 137 m.,
dominind pirtul Casimcea
valea Terzi-Chioi (din jud. Con-
stanta) ; pe la poale trece dru-
mul comunal Cuciuc-Satis-Chioi;
este acoperit cu verdeatA.
Mancinita, baila, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Ciuperceni, la S.-
E. de comuna pi la E. de balta
Lunga, în intindere aproximativä
de 250 hect. Contine pepte.
Cind sunt apele marr, comu-
niel cu Lunga i prin aceastA
cu DunArea.
De Mancinita tin : Lacul-lur-
GutA, spre V.; balta Oproaica,
Lacul-luI-Dumitru-Stoian pi La-
cul-Ienii, spre S. pi alte vArsä.-
turl, cu o intindere aproximativä.
de 90 hect.
Manciucul, padure, jad. Baca,
pl. Trotupul, care se intinde prin
comunele BogdAnepti pi Gro-
zepti.
Manciul, sat, PAcind parte din
com. rur. Pirlita-SArulepti, pl.
Negoepti, jud. Ilfov. Este situat
spre S. de Pirlita.
Se intinde pe o suprafatA de
de 675 hect., coprinzind un he-
lepteli, pi are o populatie de 1o8
locuitorI.
Familia Plepoianu are 605 hect.
www.dacoromanica.ro
MANEA
locuitoriI 70 hect. Proprietaril
cultivä. 417 hect. (i14 sterpe,
24 izlaz, 50 pAdure). Locuitoril
cultivä. tot terenul.
Comertul se face de 2 ctr-
ciumarl.
NumArul vitelor marl e de
143 pi al celor miel de 475.
Manciului (Movila-), movild, in
jud. BuzAti, com. Glodeanul-
Cirlig, servind ca hotar al mal'
multor mopiI pi tot de o datä.
al comunelor: Glodeanul-SArat,
Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Si-
liptea, BrAdeanul pi Zmeeni ; de
la dinsa se incrucipeaz5 mal
multe drumurI in pArtile de cimp
ale judetuluI.
Manciului (Movila-), (Ghighi-
anca), moFie, injud. Buzlii, com.
BrAdeanul, fostA proprietate a
statului, pendinte de mAngstirea
Ghighiul, acum particularl ; are
225 hect., maI toate arabile.
Mandachie, atan, (tirlA), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de comuna Dichiseni.
Mandocesti, sat, fAcind parte
din com. rur. Tetoiul, pl. Mij-
locul, jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 138 suflete.
Mandrea, piidure, de moo po-
goane, dinpreunA cu cele de pe
Dealul-MueriT, jud. Romanati,
pl. Ocolul.
Mandrea, ,ces rnare, Intre apa
TesluiuluI pi a OltetuluI, spre
V. de satul Polopinul, jud. Ro-
manati, pl. Ocolul.
Manea, sati Cracul-Dealul-Ma-
nea, loc, in jud Mehedinti,
plaiul Clopani, com. rur. Mari-
septi, renumit pentru minele de
aramA ce posedA, ..numite BA-
roaia, formate din galeriI, ale
 MANEA
caror rasuflatorI sunt evite pe
suprafata craculur Manea.
Aceste mine aa fost redes-
chise de AustriacI in 1710, apcil
la 1830 de catre Hagi-Moscu.
In urmä parasindu-se, aa fost
redeschise la 1885 de catre prin-
cipele Nicolae Bibescu, in aso-
ciatiune cu o societate franceza.
Manea, velkea, care se formeaza
spre E., pe teritoriul com. Mier-
le$ti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, taie
dealul i da in Iminog, pe stinga
luT, in catunul Mo$teni.
Maneasa, rIll, jud. Mehedinti ;
izvore$te din muntele Maneasa
$1 se varsa in Cerna; contine
pastravI.
Mane! (Virful-), deal, in partea
de N. a com. Bordeni, pl. Pra-
hoya, jud. Prahova, acoperit cu
padure.
Manga, sat, jud. Dimbovita, plaiul
Dlmbovita-Ialomita, catun al co-
muneI Pietrari.
Mangad, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneI
Cavaclar, situat in partea V. a
cea N. a comuneI, la
3 kil. spre N. de catunul de
re$edinta., pe ambele malurr ale
va.iI Mangaci saa Cavaclar; are
o intindere de 3523 hect., din
cad 32 hect. ocupate de vatra
satalui, çu o populatie de 45
saa zoo suflete compusa
in maioritate de BulgarI i Ta-
tad.
Mangalia, plasd, jud. Constanta.
si-a luat numele de la re$edinta
sa, ora$elul Mangana.
Este situata in partea de S.
$i de E. a judetuld. Diagona-
lele cele maI marI sunt: de la
S.-V. la N.-E, mita de la virful
Musait-Bei pana la malul Marif
229
linga lacul Techir-Ghiol, masu-
rind 112 kil. ; si de la N.-V. la
S.-E., adica de la virful Chioseler
pina la movila Ilanlic-Tepe, pe
malul MareI, linga hotarul Bul-
garle!, masurind 98 kil. Largi-
mea medie, de la S. de satul
Abdulah la movila Buiuc-Tepe-
Ho$cadin, e de 54 kil.
Se margine$te la N. cu
Cogstanta $i Medjidia ; la
V., cu plasa Silistra-Noua; la
E., cu Marea-Neagra; iar la S.
Cu Bulgaria.
Solul este in general putin
accidentat ; dealurile aa ondu-
latiunI marI, valle sunt largl $i
putin adincI, lar succesiunea
dintre dealurI i vaI se face
luce; prelungindu-se in pante
spre Mare. Face parte din te-
rata danubiana-balcanica $i te-
rata marina, mal mult din cea
d'india de cit din cea d'adoua.
Dealurile lipsitI de arborl saa
padurI, presaratI cu movile, nu-
mal in partea S. $i S.-E., for-
meazá vAT prapastioase Cu po-
sitiuni frumoase. Principalele cul-
mI sati sisteme de dealue ce o
brazdeaza. sunt: Docuzaci, la S.-
V., intre vaile Docuzaci i Afi-
ghiuca, cu virful Movila-Mare
(200 M.) ; Ghiuvenli-Bair, la N.-
V., intre valle Afighiuca i Man-
gaci, cu virful Ghiuvenli (155
m.); Enghez, Cu virful Eriduler
(145 m.), la N., intre \dile Man-
gaci i Edil-Chioi; Taprai.Sari,
cu virful Edil-Chioi (103 m.), la
N., intre valle Elibe-Chioi $i
Musurat ; Cara-Omer, cu vlrful
Cara-Omer (158 m.), prin partea
centran., futre valle Afighica $i
Chiragi ; Sirti-Bair, cu virful Ho-
$itic (102 m.), tot In partea cen-
tran, intre valle Edil. Chioi
Chiragi ; Muraci-Bair, ca vlrful
Cara-Omer 11 (153 m.), in par-
tea S, filtre valle Afighiuca $i
Chiragi; Tatligeac, cu virful Ta$1i-
Iuc (90 m.), la N. intre Mare,
www.dacoromanica.ro
MANGALIA
lacurile Tatligeac $i Tuzla i intre
vaile Musurat i Ascilar ; Cul-
mea Mangalid, cu virful Copucci-
(82 m.), intre lacurile Tatllgeac
Mangalia, Mare $i l'Are valle
Gheringec i Cheragi; llaulle, in
partea E., ca $1 precedenta, cu
virful Hagilar (un m.), tare
Mare, lacul Mangalia, valea Che-
ragi i valea llaulle.
Dealurile din culmile de maI
sus sunt acoperite cu semana-
turi intinse i Jinete bogate.
Movilele sunt maI numeroase
de cit in orl-ce plasa a judetu-
luI, grupate in mare mimar in
partea S.-E. $i maI cu osebire in
j urul MangalieI si satului Hagilar;
ele aa servit fie ca locurI de
inmormIntare, fie ca puncte de
observare saa de orientad.
Marea-Neagra o uda la E.,
pe o lungime de 35 kil., de la
lacul Tuzla pana la movila llau-
lle; malul san este Ii general
inalt i tipos $i pe alocurea cam
stincos, lIngA Mangalia i satul
Tuzla.
Lacurile sunt : Tuzla, la N.
(aproape 1200 hect.) de forma
lunguiata, primind piriul Musu-
rat ; lacul Tatligeac (300 hect.)
spre E., primind piriul Gherin-
gec ; lacul Cumarova (300 hect.),
tot spre E., $i lacul Mangalia
(900 hect.) spre S.-E. Aceste
lacurl sunt formate de Mare,
pe clnd odinioara tarmul Mdril
se intindea mal spre V. de ,clt
cel actual. Nivelul lor e mal sus
de cit acela al Martí, irisa felul
apeI, felul pe$tilor, molu$telor
si plantelor ce cresc in ele sunt
identice ; actualmente ele ocupa
fu ndul unor va ale caror malurr
suntlnalte in general $i stincoa-
se, mal cu seama ale laculuI
Mangalia carT sunt foarte inalte
contin inteinsele grote
pestere Cu stalactite $i stalag-
mite. Lacurile produc pe$te, al
cdrul venit apartble statuluT.
MANGALIA
VAile nu sunt tocmaT nume-
roase, dar sunt tnarT si largl;
nu contin ap5. de cit foarte rar
si aceasta din cauza lipser de
pOdurr si a terenulur calcaros
care absoarbe si putina canti-
tate de ap5. ce cade toamna pre-
cum si acea provenitd din topi-
rea zdpezilor. Principalele stint :
valea Cheragi sate' Mangalia, cu
malurr inalte si stincoase, des-
chizindu-se In lacul Mangalia, In
partea S.; valea Ilanlic la S., des-
chizindu se in Mare ; valea Man-
galia, deschizindu-se in Mare,
la S.-E.; valea Tatligeac, termi-
nindu-se in lacal Tatligeac, la
E.; Valle Docuzaci si Afighiuca
la S.-V., cu mal in inalte, pe
aloe mea stincoase; vAile Man-
gad Safular la N.; vAile Os-
mancea si Omurcea, cu maluri
inalte si ripoase, la N.-E. Piraie
avem dou5,: Musurat, la N. vAr-
sindu-se in lacul Tuzla si Gherin-
gec, la E. care se vars1 in la-
cul Tatligeac.
Plasa Mangalia este formatO
dintr'o comunA urbanl, Manga-
lia, resedintd, port la Mare, la S.-
E. si din 16 comune rurale :
Agemler, la N., pe valea Agem-
ler, cu cAtunele Agemler, Cio-
nairisa si Sofular ; Azaplar in
centru, pe valea Azaplar, cu cg-
tunde: Azaplar, Cara-Chioi, Ere-
biler, Musta-Faci; Cara-Omer la
S.-V., pe valea Cara-Ornen cu
cAtunele Cara-Omer-Calfa-Chioi,
Caulicicur, Cerchez-Chioi, Danlu-
Chioi, Docuzaci, Ghiuvenli, Ma-
muslu, Cavaclar; la N.-V., cu
cAtunele Cavaclar $i Mangad ;
Cazil-Murat la V., pe valea Bo-
rungea, cu cAtunele Cazil-Mu-
rad, Bechter, Merdivenli-Punar
si Terzivedi ; Chiragi, la S.-E.,
pe valea Chiragi-Cu, cu cAtunele
Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Ca-
simcea, Deliuruci, Hoscadin,
Nalbant si Popucci-Valali ; Edil-
Chioi, la N., pe valea Edil-Chioi,
230
cu cAtunele : Edil-Chioi, Am.
zacea, Enge-Mahale si Uzunlar ;
Enghez, la N.-V., pe valea So-
fular, cu cAtu n de Bliuc - En-
ghez, Cuciuc-Enghez si Casicci;
Gheringec, la E., pe piriul cu
acelasT nume, cu cAtunele : Ghe-
ringec, Ascilar, Bas-punar, Co-
pucci si Haidar-Chioi ; Musurat,
pe piriul Musurat, la N.-E., cu
cAtunele: Musurat, Buiuc-Mura-
tan, Charli-Chioi, Cuciuc-Mura-
tan, Ciat-Malar si Urlu-Chioi; Os-
mancea, la N., pe valea Osman-
cea; Osman-Faci, tot la N., pe
valea Elibe-Chloi, cu cAtunele
Osman -Fact, Abdulah si Ebe-
Chioi ; Sari-Ghiol, la S.-E., pe
valea Chiragi-Cu, c5.t inele Sari-
Ghiol, Acbasi, Agilar, Cara&
cula, Cerige, /lanlic, Mustegep;
Tatligeac, la E., lingl lacul
Tatligeac, cu atunele Tatligea-
cul-Mare si Tatligeacul - Mic ;
Topraisar, in pdrtea centralA, pe
val ea Topraisar ; Tuzla, la N.-E.,
pe malul S. al laculur Tuzla,
cu cdtunele Tuzla, Perveli si
Mangea-Punar.
Suprafata pl. este de 130342
hect., din care : 3o88 hect. ocu-
pate de teren neproductiv ; 2519
hect. vetrele satelor cart ail 3445
case, 569 hectare bAltf, mla-
stinT 0 drumuri si 127254 hect.
loe pro ducti v ; din acestea 55523
hect. apartin statulur si propri-
etarilor, lar 71731 hect. apar-
tin locaitorilor implminteniti.
Populatiunea plAser Mangalia
este de 3872 familiT, sad 16581
suflete : 8842 bArbatr, 7739 fe-
mel; 913o necAsAtori tr, 6958 el-
sAtoritl, 482 vaduvI, II divortatr;
cetAtenT rominT 14701, supusT
strAinr 1839, nesupusr nicT uner
protectir 41 ; ortodoxi 4781, ca-
tolicr, etc., 1553, mahomedanT
10219, mozaid 2, de alte religir
26; agricultorT, meseriasT, etc.
3745, inclustriag 30, Cu profesir
libere 409, comerciantr I 10.
www.dacoromanica.ro
MANGALIA
Are: 5 biserict, deservite de
5 preotT, 5 dascA1T si 4 cintl-
retr; 42 moschee si geamir; 23
case de rugAciunT pentru dele-
l'alte religiunT ; 6 scoale mixte,
frecuentate de 261 elevr.
Plasa Mangalia este bogatA
in teren arabil, cultivabil, In pa-
sunr si izlazurT.
Locuitorir posedd: 1486 plu-
guff cu bol si 456 plugurr cu
car; 929 care cu bol si 1326
cArute cu cal; 5 tria0nT de tre-
erat ucu aburr, 23 masinT de
semAnat, 186 masinT de sece-
rat, 47 masinr de bAtut porum-
bul, 1 trior, 262 grape de fier,
36 masinT de vinturat ; 3 morT
Cu abuti si 81 de vint.
Vite : 222 armAsarr, 395! car,
3581 Tepe, 1105 minzr, 153 taurr,
8322 bol, 9943 vacT si viter, 77
bivolT, 104 bivolite, 81 malacT ;
142 asinl, 5 catirr, 8230 ber-
becT, 86279 of, 35982 mid', 127
tapi, 343 capre, 168 lee, io7.6
pord, 961 scroafe.
Sunt 30 industrial: lemnarT,
frerarr, timplarr, etc ; no comer-
santT ; 41 circiumarr.
Comerciul constl in importul
manufacturilor, colonialelor, te-
slturilor, etc. si in exportul vite-
lor, line) si orzulur. El se face
numaf prin Constanta si Medji-
dia.
Budgetul comunelor e la veni-
turr de 72436 ler, iar la chel-
tuell de 28894 let
CAlle de comunicatie sunt :
calea judeteata Constanta-Man-
galia ; apor drumurile mad: Man-
galia-Tuzla ; Mangalia-Medjidia;
Man galia-Cuzgun ; Mangalia-Bai-
ram-Dede; Mangaba-Cara-Ornen;
diferite drumurr vecinale si co-
munale, care unesc toate satele
/titre ele.
Mangalia, com. urb., jud. Con-
stanta, pl. Mangaba.
Este situatA in partea de S.
MANGALIA
a judetultd, la 43 kil, de ora-
sul Constanta, capitala distric-
tuluT, i in partea de E. a pla-
seT, a carel resedinta. este. Sa-
tele invecinate cu ea sunt: Bu-
luc-Tatligeac, la 9 kil.; Cucluc-
Tatligeac, la io kit. (ambele
ale comuneT Tatligeac) spre N.;
Ascilar, la 7 kil.; Gheringec,
la 9 kil.; Copucci, la 9 kil.
(toate ale comuneT Gheringec),
spre N.-V.; Cara-Aci-Culac, la 4
kil.; Hagilar, la 7 kil.; Acbasi,
la 19 kil.; Sari-Ghiol, la II kil.,
spre V., si satul Ilanlic, la 7
kil., spre S.
Forma teritoriuluI este aceea
a unui trapez neregulat cu baza
spre Mare ; lungimea luI e de
33 kil., iar intinderea totala e
de 5080 hect., san 50 kil. p.
Se märgineste la N. cu com.
rur. Tatligeac; la V., cu satele
Ascilar, Haidar-Chioi si Copucci
(catune ale comuneT Gheringec),
despartindu - se prin dealurile
Ascilar i Bas-Punar; la E., cu
Marea-Neagra si la S. cu cät.
Cara-Aci-Culac i Hagilar (ale
com. Sari-Ghiol), despartindu-se
prin lacul Mangalia.
Solul e in general putin acci-
dentat ; ramificatiunile i ondu-
latiunile estice ale culmeT Man-
galia ti brazdeaza teritoriul. Dea-
lurile principale sunt : Bas-Pu-
nar (82 m.), la V.; Ascilar (64
m.), la N.-V., cu virfurile Sirt-
Iuiuc (63 m.) i Coiu - Iuiuc
(64 m.), dominind valea Man-
galia i drumul Mangalia-Con-
stanta; Mangalia, cu virful Man-
gata (32 m.), prin interiorul co-
muneT, domintnd lacul Mangana,
orasul Mangalia i drumurile ce
duc de la Mangalia la Constanta,
la Medjidia i la Cara-Omer.
La E. si la N. comunef, intre
Mare si soseaua judeteana Con-
stanO. - Mangana, se intinde un
ses numit Cumarova, continuat
spre S. ca sesul MangalleT,
281
ambele putin ridicate de la
nivelul MariT, presarate cu mo-
vile i aviad 2 iezere; ele se
intind si la V. soseleT de mal
sus. Dealurile sunt acoperite
cu finete si semanaturT, iar se-
surile cu jaibA pentru pasunat,
avind pe malul Madi i largi
bande de nisip.
Movile sunt numeroase, mal
mult de cit in orT-ce parte a
judetuluT, cacT pe un spatiti re-
lativ mic (cam de 500 hect.) se
gasesc peste 150 movile, grAm5.-
dite in doua marT grupurT, unul
la N., si altul la N.-V. orasuluT,
cel avind 45 movile,
cel-l'alt 38 movile ; cele-l'alte
sunt raspIndite in diferite di-
rectiuni mal cu osebire in pas-
teo. de V.; printre ele sunt
Cheresli-Iuc (43 m.), la N. de
oras ; Badalar (67 m.), la N.-V.,
Miustegep (59 m.), la V., Siri-
Iuc (63 m.) i Coim Iuc (64
m.), la N.-V., pe hotar ; sunt
artificiale i an servit probabil
de loc pentru inmormintare.
VAI sunt putine i neinsem-
nate, avind %DA numai in tim-
pul ploilor i primävereT. Prin-
cipalele sunt: valea Mangalia,
prin interiorul comun ei, des-
chizindu-se in ses ii Mangalia;
printeinsa trec drumurile carT
duc la Constanta I Medjidia ;
valea Bas-Punar, la V., pe ho-
tar tablä de drum Jrile ce duc
de la Mangaba la Cuzgun si la
Cara - Omer, deschizindu-se in
lacul Mangalia. BältT Sunt nu-
meroase, din carT mai princi-
pale sunt : Lacul Mangalia, la
S., pe hotar, avind malurile
inalte i stincoase ; intinderea
sa totall este de peste 300
hect.; este acoperit cu stuf in
partea de V. de baile sulfuroa-
se ; forma lui este lungureata
cu multe intorsaturl ; odini-
°ara a comunicat cu Marea si
forma un port i adapost de
www.dacoromanica.ro
MANGALIA
corablI (al orasului vechin Ca-
latis) mar bun de cit Constanta
chiar. Iezerul Mangalia (120
hect.), la 2 kil. spre N. de oras,
este acoperit tot cu stuf; Cu-
marova (68 hect.), jarasl acope-
rit cu stuf, la 7 kil., spre N.-E.;
alte patru mal miel formate de
Mare, care cu timpul s'a retras
lasind une si pe aici.
Marea-Neagra, pe o distanta
de io kil., uda teritoriul san in
partea de V.; malul san este
halt de la Mangana si pana la
Tezerul Mangalia, ripos i stin-
cos ;id cele-l'alte partI, la S.,
pana la lacul Mangalia, lar la
N., pana dincolo de lacul Cu-
marova, este jos si acoperit Cu
largi bande de nisip. In drep-
tul Mangaliei, accesul corabillor
este impTedicat de ruinele unui
dig san zid al Genovezilor carT
formasera ad i un fel de port,
distrus cu timpul fiind lasat in
parasire.
La un sfert de ora spre S.
de oras, intilnim baile sulfuroase
de pe malul lacului Mangalia,
putin apreciate inca, din cauza
lipser de confort, stabiliment
balnear, etc.
Comuna Mangalia este for-
mata din orasul Mangaba si
dota catune: Cumarova la N.,
linga lacul cu acelasT nume, la
4 kil. spre N. de oras ; Dota-
Mala, sat de curind format, pe
malul lacului Mangalia,
baile sulfuroase, la 2 kil. spre
V. de oras.
Suprafata comuna este de
5080 hect., din cae 1223 hect.
ale locuitorilor, 3857 hect. ale
statuluT i proprietarilor.
Populatiunea comunel este de
320 familiT, san 1304 suflete,
din cari 342 contribuabill.
LocuitoriT posea : 46 plu-
gurT ; 98 care si carute ; 9 ma-
sinì de secerat ; 25 grape de
fier; 5 masinT de vintura ; 5
 MANGEA-PUNAR
morl de vint; 473 cal; 401 bol*,
6 bivolI, 7065 of, 74 capre, 38
porcr.
Sunt .in Mangalia 19 indus-
trial' (fierarl, (emnari etc.); 31
comerciantI.
Budgetul comuneI e la veni-
turi de 31291 lef, lar la chel_
tuelI, de 26948 leI.
Are: 2 bisericI, cu hramul
Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, cu
2 preotI, 2 paracliserI l 2 din-
taretI; 3 geamiL cu 3 hogI; o
$coala rurall mixta, conclusa.
de 2 invatatorI $i frecuentata
de 95 elevI ; un biroti telegrafo-
po$tal, fondat in 1878 $i al ea-
ruI venit pe 1896-97 a fost de
le! 6618, cal 28.
Portul pe Mare este putin vi-
sitat de oare-ce nu °fea ada-
post vaselor l nu este situat
bitio regiune tocmaI bogata.
Sunt cai judetene la Constanta,
Medjidia, Cuzgun, Cara-Omer;
drumurr vecinale la satele in-
vecinate.
Ora$ul Mangalia este a$ezat
pe ruinele vechiuluT port Cala-
tis al Grecilor ; a avut mare
inflorire in timpul Grecilor $i al
Genovezilor, mal tirziti.
Mangea-Punar, sat, in judetul
Constanta, pl. Mangalia, cat.
com. Tuzla, situat in partea de
E. a pla$eI l cea de N. a co-
mune!, la 12 kil. spre N.-V. de
cat. de re$edinta, linga lacul
Mangea-Punar. Are o intindere
de 3020 hect., din carf -29 hect.
ocupate de vatra satuluT. Po-
pulatia, in maioritate compusa
din TatarY, este de 15 familiI,
saa 75 suflete, cari. locuesc In
15 case
Mangiure§ti, &lit, jud. Braila,
la 7 kil. spre N. de satul Ba-
togul, Ruga hotarul com. Bato.
gul despre Ione$ti-Berlesti, in
fata satuluI Berle$ti. Are o su-
232
prafata, de 5 hect., cu o popu-
latie de 12 familiI, safi 53 su-
flete.
Vite sunt : 15 caT, 75
mur cornute, 260 of $i 30 rt-
mAtorf.
Mangul, trup de perdure, al sta-
tuluI, situat in comuna BarbA-
testi, pl. Horezul, jud. lincea,
in intindere de 390 hect., for-
mind, impreuna cu trupul De-
lu$elul, padurea Dobriceni.
Manii (Valea-), vale, in jud. Bu-
zar', com. Chiojdul-din-Bisca, in-
cepind din munLele Stevia i
varsindu-se in piriul Siriul, in-
tre Valea-Coco$uluT $i Valea-
CarpeluI.
Manolache, sat, jud. llfov, pl.
Dimbovita, situat pe tarm ul sting
al riuluI Dimbovita. Face parte
din com. rur. Bobesti-BAlAcean-
ca. Pamintul saii e baltos.
Suprafata satuluI e de 431
hect., cu o populatiune de 165
locuitorf.
Epitropia bisericeI Doamna-
Bala$a are 300 hect. $1 locui-
toril, 131 hect.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numärul vitelor maff e de
737 0 al celor raid, de 469.
Manolache, vale, se formeazä
pe teritoriul com. Mierle$ti, pl.
Siul d.-s., jud. Olt, tale dealul,
ucla cat. Catanele $1 apoI, unin-
du-se cu Popa-Florea, da in Imi-
nog, pe stinga id.
Manole, deal, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia ; se desface din dea.
lul Sacole ; se intinde spre S.,
avind o directiune generala de
la N. spre S., brazdind partea
de V. a pla$eT l cea de S. a
comunel ; este despartit de dea-
www.dacoromanica.ro
MANOLEA
lurile : Iglicioara-Mare, Iglicioara-
Mica o. Gorgorul printr'o vale
prin care trece drumul comunal
vite Turcoaia-Satul-Noil ; are 179 m.
$i este acoperit cu finete.
Manole, pilla, izvore$te din dea-
lul Podi$ul ; curge prin satul
Baseli, pl. Mijlocul, jud. Fal-
cia ; trece in com. Urde$ti $i
se varsa In piriul Elanul, a-
proape de satul Giurcani.
Manolea, sari Platone§ti, sat,
pe mola cu acelal nume, jud.
Suceava, com. Uide$ti. A$ezat
de-a lungul ptriuluI Platonita,
are o populatie, in maioritate
compusa din Lipoveni, de 146
familiI, san 763 suflete, din carI
173 contribuabili. Locuesc in
200 case.
Vatra satuluI ocupa 24 ala
Are : o $coala rurala mixta,
infiintata in 7891, conclusa de
un invAtAtor si frecuentata de
45 elevf ; o biserica. lipoveneasca
de lemn, cu hramul la Procove
(1 Octombrie) $1 2 schiturI, u-
nul de calugarI, cu hramul St.
Nicolae, cu 33 calugarI $1 altul
de calugarite, cu hramul Sf. Vi-
sarion (6 Iunie), cu 44 caluga.-
rite. Schitul de calugarT are in
juru4 o gradina de legume l
pomI roditorY de 9 t'ala l 51
prj., un iaz $i o mori$ca, lar
cel de calugarite, 3 falcI gra-
dilla $i vre-o 30 chilif.
Mola e proprietatea statuluI,
fosta a manastirei Probota. Are
o suprafata. de 800 falcT, din
mil 360 falcI cultivabile, 400
fdlcI padure, 30 falci fina% $i
restul neproductiv.
Improprietariti in 1864, sunt
27 frunta$I, 23 palma$I, 25 co-
dal $1 76 cu cite 70 prj , sta-
pinind totI 316 Miel'. In 7878
s'ail maI improprietarit 16 in-
suratei Cu cite 3 falcI,
Drumuri principale sunt : la
MANOLEA
Uide0I (2 kil.), la ToleW (3
kil.), la Dollie0i (6 kil.), i la
FAlticeni (14 kil.).
Satul Manolea luat nu-
mele, se zice, de la postelnicul
Sandu Manole, care s'a cAlug5.-
rit sub numele de Saya Mo-
nahul. El a clAruit satul Plato-
ne$1-1 mtinAstire Probota, la 25
Mali-4 7251 (1743).
Locuitorii Lipoveni din Ma-
nolea 0 din cele-l'alte sate li-
povene0T din judet sunt, se
zice, descendentT din ce l Iowa)
robi descAlicati de Stefan-cel-
Mare dupl prAcilciunile fdcute
In Polonia, in 1498, in urma
lupter din Codrii-Cozminuluf.
IatI ce scria d-1 Nadejdin in
raportul WI, din 1846, care
guvernul rusesc, privitor la li-
povenii din aceastà localitate :
Cea mat vechiä dintre toate colonielc
rascolnicilor din Moldova se socotestc
seea de la Manole (Manoilovca). Un sat
mare compus din lipuveni popisti, situat
cam la 12 kil. de or'4e1ul Fälticeni, re-
sedinta tinutulul Succvei. Aid rascolnicil
ad o biseria, construit tu onoarea a-
coperilmintuluI Näseltoarel - de - Dumne-
zeil, t afarä de ea mal sunt Incá trel
schiturI clugllreti, dourt de bärbati
unul de femei. In timpul actual la bise-
rica este un pop ä rus fugar, anume A-
lexie, in virstii de peste 50 anI, Cu fe-
mole i co copil vrisnici ; iar in schi-
turI igumeneste staritul joilu, originar se
pare dintre lipuvenil indigeni. Altä. bi-
seriel rascolnicl este In Iasi in subur-
bia de peste Bahluiii. Acolo de aseme-
nea inainte eraii popl deosebitl, fugitl
din Rusia, dar acum nu sunt. In cele-
l'alte localiatI de lipovenI sunt numal
rogatorie, dintre earl cele maI insemnate
sunt In orasele : Tirgul-Frumos, Matti,
In satul Lipoveni, llng orasul
Botosani, i In satul Bratluti (Briitesti),
Intro Tirgul-Frumos i Manole, cam la
25 kil. de amlndouä. Asa dar In timpul
actual In tuatä Moldova prcdominii popa
Alexie de la Manolo; de aceca este si
foarte bogat, are o casi frumoa.sä, umblä.
Intr.° caleascä de Viena co 4 caY, iar pe
fiiI lui adusl vrisniel din Rusia, 'I-a In-
surat aicI si '1-a introdus In neguttitorie
Cu propriile lui capitaluri.
MI am vizitat in persoanii principalelc
233
grupe ale Lipovenilor de aid, si In Ma-
nolc, care se poate numi central si Mi-
tropolia räscolnicizmului In Moldova, am
gilzduit destul de 1ndelung. Dupä pozi-
tiunea loculul säil ea este o adeväratä
cavernä, ascunsii Intent' codru des, in
fundul unel väI ripoase. FamIntul pe
care se aflä satul co toate apartamentele
luï, este proprietatea mänästirei Probota,
inchinati, cum se zice aci, adicä datä
co toste avente In proprietatea Sfintului
Mormint, in lerusalim, de unde se si ad-
ministreazii, adicä. se (15. In arena In
profitul PatriarhieL prin un monab tri-
mis de patriarhul ea titlul de exarh. Lo-
cuitorii din sat se socotesc maI mult de
o sutä de familii, earl Wiest In case deo-
sebite, construite clura maniera ruseasa.,
co tomtit fisionomia izbelor (caselor tärä-
nescl) din satele Velico-Ruse.
Biserica se inaltit In mijlocul satului,
ea existä din vechime, dar nu de mult
o ad construit-o naret si Infrumusetat
en baniY trimisl din Museova, fiind-61
bogkasil de aci, duprt asigurarca InsusY
a Lipovenilor, sunt atre credintä. i ser-
vesc MamoneI, iar lin luI D-zeil. Insä
ultima imputare nu cade asopra Mano-
lenilor, cicl Intre dinsil nu este niel un
bogat. Suitt numal gospodari mai mult
sag maI putin cuprinst In numärul cä-
rora primul loc se cuvine bäninulul
Athanasie Zaharov, care mi-a dat ospi-
taitatea In casa sa.
Acest Athanasie, prin figura sa ces
imposantä', prin mintea naturalii i prin
influenta moralä.' asupra coreligionarilor
ski, amintit pe Mihail Teodorovul
din Bucovina. El, ca i acela, este un
cärturar mare, si citeste nu numil
vechl bisericestY, ci si cele nouä lu-
mesa, se intelege rusestI, de cuprinde-
rea moralä i istoricä ; eti am väzut la
dinsul multe cärtl de aceste i InsumI
am fost martor, cum el le cetea,
räsculnicil adunatt in numärul lor
staretul Jolla, egumenul schiturilor Ma-
nole, 11 ascultail co o respectoasä aten-
tiune, mal ales clad el, oprindu-se, le
explica verbal despre patriarchli, mitro-
polipi i chiar despre =HI knee
rusesti. Cu tonto acestea, poate chiar din
comzi ea el era asa de familiar cu clr-
tile presel lumestI civile, nu am observat
la el vre-o particularii afectiune pentru
bigotizmul rascolnic. Despre obiectele re-
ligioase el a vorbit co mine foarte pu-
tin si cu mare moderatiune ; despre popa
Alexeiu s'a exprimat foarte defavorabil,
trici t atre ego-
numindu-1 interesat ;
menul schiturilor se anta Sri nicY o
stimii, ba inel co un fel de dispret. Insä
www.dacoromanica.ro
MANOLEA
trebue si adaog i accea, crt monachi1
de aci, pe at se vede, tott sunt dintre
indigenil locali, si nu meritä mult.
ET sunt niste oameni simpli, grosolanI,
inculti, chiar arare orI ceva clirturarI, si
pe lingi aceea träese late° mizerie ex-
tremä. Douä din schiturile lor, unul de
larbatf i altul de femei, despärtite unul
de altul prin un gard Invechit, se aflii
lingi sat, iar al treilea este izolat In pi-
dure, In depärtare ca la 3 kil., ele nu
sunt de at niste grupe de vizuini, mal
de tot In pämInt, Intunecoase si mur-
dare, in care sunt cuibiritY cite cltI,va
bärbatY sail muierY. Intr'o vizuinii de
aceste eil am gäsit pe InsusI superiorul,
care se ocupa co mestesugul läckuserieY,
care este meseria luY, descult si fume
In cämag. i pentru dreptul de a vietui
In aceste vizuinI si a se folosi co niste
mici piirticele de 'anoint prin prejurul
lor, unde IsI pun ate-va straturl de le-
gume, atit monachil at si monachiele,
sunt impusl cu cläjdile In profitul pro-
prietätel ; impozitul acesta este astil-z1 de
3 carboave de individ. Extrema lor mi-
zerie nu le permite a se ridica nicl in-
telectualmente, nicl moralmente.
De necaz el nu se feresc de bäuturrt,
unde o gisesc si de aceea foarte adese-
orl li Inttlnesti zbuciumindu-se public
intr'o stare co totul neconvenabilii vo-
catiel monahale. Aceasta s'a Intimplat
chiar co staritul Jon*, carele de fati cu
mine abia s'a tbit de la Athanasie la
vizuina sihastricä. Ce se atinge de Popa
Alexia, el de-si are conduitii bunk', adicii
no este betiv, dar la ciirt1 este tot asa
de ignorant, ca si Joliii, Intru aceasta
m'am convins din conversatia ce am
avut cu ctinsul. De aicea se Intelege
nestima elite dinsul a unui ciirturar ca
bitrinul Athanasie ; si din ast-fel de
simt ate persoanele, care dupä che-
marea Ion, trebue si fie conduclitorl aI
credintel, fireste se explicil si acca rä-
cealä clue credinti, pe care am obser-
vat-o la bitrin, 0 care- In generatiunea
junä se manifestil mci mal puternic
mal clan
De exemplu, fiul lui Athanasie, nu-
mit MalafeL june foarte destept, careto
de si abea IT Infireazrt mustetile, este
deja vätaf la Manolo, s'a arrttat Inaintea
mea ca un perfect liberton, maI,
ateti.
Episcopul Melchisedec scrie
In 1870:
In comuna Manole snnt 120 de fa-
miliY lipovenestI, care compun in total
668 indivicg art bIserica lor si un
 MANOLEA (MUNTELE-)
popa- ; se credo el acqt1- Lipoven1 sunt
dintre ceT mai vechI ce s'ab: stabililt In
Moldova, pe la mijlocul veaculuI al
18-lea. Protoereul judetulul Suceava,
spune despre Lipovenil din jude;u1 s'ad
numaI atita In genere, cd ei sunt staro-
verl dupii propriele lor ardtärl. Nu fri-
tera dar decide cu exactitate, ce anume
secta lipovene;fi sunt In Manole. In
apropiare de Manole sunt treí schiturl,
unde petrec cdlugdrii i eálugär' i;ile lor.
Ce! mal Insemnat este schitul sal chi-
novia Lipovenilor pop4tI de &el, care
numärä 67 indivizl, din care 46 etilugliii
;i21 ettlugäte. Chinovia aro doud b:-
seria', una dedicatti sfintuluI Nicolae,
iar a doua Initäref cinstitel cruct Sec;ia
femeiescl se desparte de cea bärbitteascil
prin un gard; cilugäri;ele frecuenteazii
acelea;I bisericI. Aceasta minästire are
un rol Inseranat In afacerile lipovene;ft
din Romtnia ; prin ea se Intretine co-
municatiunea afacerilor lipoveneW
Rominia, Turcia ;i Rusia cu ierarchia
lipovano-austriacä de la Fintina-A1135.
StareVI acestel milnistirl poartd titlul de
archimandritt Unul ponme Varsanufiii,
fost archimandrit la Manole pe la anul
r86i, i zelos apirlitor al pseudo-ic-
rarchief austriaca, in anul 1870, s'a unit
cu ortodoxia In Rusia si se aflä acum
petreeátor la mänästirea omopistä Po-
crovsky, din gubernia Cernigovulut De
majoritatea este popistä, nu lipsqte
In Manole niel partidul nepopist; el are
un schit al stiri propriü, situat In mar-
gines unel pädurI nu departe de Manole.
Acolo trilesc vre-o 7 cillugärl care nu
aii nicY o relatiune bisericeaseä cu bi-
sericele i popil, nid cu chlugdrii cel
de la Manole.
/n 1803, cLipovenir ot Ma-
nole, a M-rei Probota, avea 40
liuzi, platind bir 1172 lei anual;
lucrar' pamintul, oarelf care ne-
gustorie i aveaii loc In destul».
Manolea (Muntele-), pddure
particulara, supusä regimului sil-
vic inca din anul 1883, pe mo-
sia Muntele-Manolea, pendinte
de com. Comarnicul, plaiul Pe-
lesul, jud. Prahova.
Manoleasa, com. rur in partea
de S.-E. a piase Baseul, jud. Manovarda, deal, pe mosia Bu-
Dorohoia, la 65 kil. de orasul
Dorohoiti, formata din satele :
,234
Boldul-Razesti, Domosani (Hri-
teni si Manoteasa), Flondora,
Hriteni (Paneul i Stroici), Li-
veni - Metropoliei (Stinca-Liveni-
Nol), Stroicul, Serpenita, Tescu-
reni (Bajura-Timus) si Volovatul
(Iacovachi i Stroici), cu rese-
dinta primariei Io Flondora. Are
o populatie de 566 famili1, sati
2155 suflete; 4 biserici, deser-
vite de 4 preotT, 5 cintareti
4 pallmari; o scoalä, conclusa
de un invatator i frecuentata
de 62 elevi ; 1404 hect. 6i ara*
pamint satesc; 8634 hect. o8
arif cimp si 266 hect., 39 arii,
padure, proprietaresti; 14 Iazuri
si 15 pogoane vie.
Budgetul com. e de lei 8569,
bani 95, la venituri, si de lei
6280, banT 57, la cheltueli.
Vite mari cornute 2133, °I
5104, capre 6, cai 764, catiri
12, porcr 1044; stupi cu albine
250.
Manoleasa-Prut. Vezi Domo-
seni, sat, com. Manoleasa, jud.
Dorohohl.
Manole§ti, sat, CU 24 familif mos-
neni, jud. Arges, pl. Pitesti, fa-
d'Id parte din com. rur. Grosi.
Manole§ti, sat, in partea de N.-E.
a com. Curtesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani, si spre V. de orasul
Botosani, cu o suprafata de 194
hect. si o populatie de 28 fa-
mili, salí I io suflete.
Vite : 59 boi, 34 vaci, 18 cai
si 13 porci.
Manole§ti (Muscelul, CAtunul-
de-la-BisericA), cdtun,a1 com.
Valea-Muscelului, jud. Buzan, cu
120 locuitorr $i 31 case ; are
sub-divizia Dragulinesti.
da, com. Buda, pl. Herta, jud.
Dorohoia.
www.dacoromanica.ro
MARALOIUL
Manta, miente, in jud. Buzlii,
com. Catina, cat. Lera, futre
Platra-Romei, Virful-Lerel si M5.-
gura ; are finete intinse.
Manta, peidure,in jud. Buzad,
com. Catina, cat. Lera ; face un
corp co Fundul-Lerer, de 80
hect., pe mosia Lera.
Manta, vale,in jud. Valcea, ucla
partea de S. a com. Pietrari-d.-s.,
serveste de limita intre aceasta
com. si Pietrari-d.-j., si se varsa
In riul Otasaul.
Manta-cu-mägurä, numire ce
se mg da modela Manta, in
jud. Buzar', com. Chiojdul din-
Bisca.
Manta-Ro§ie, futre dea-
vale,
lurile Cetatuia i Visanul, din
com. Galata, jud. Iasi ; incepe
de la podgoria Doi-Peri si se
termina in sesul Frumoasei, de
pe teritoriul ora$ului Iasi.
Mantel (Lacul - din- Virful-),
lac, in jud. Buzar], com Catina,
cat. Lera, situat pe virful mun-
telui Manta.
Mantul, sat, in partea de N.-V.
a com. Taballesti, pl. Crasna,
jud. Fàlciú, situat pe valea Cu
acela$I nume ; are o populatie
de 4 familii, cu 12 suflete.
Manul, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., conI ,rur. Izvo-
relul.
Prin acest sat trece soseaua
comunala care pune in legatura
soseaua Dumbravii ca cales fe-
rata prin gara Tirana.
Maraloiul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, cat. com. Clineni,
asezat in partea de N. a com.,
pe malul sting al riului Buzaul,
la 7'/2 kil. spre N.-E. de catunul
 MARCADEUL
de resedinta, Stavaresti. Are o
intindere de 13 hect., cu o po-
pulatiune de 60 familiT, saii 266
suflete, din carT 58 contribua-
bilT. Pana in anul 1865, cind s'a
alipit la Ciineni, tinea de com.
Amara.
Marcadeul, nzunte al satuluT Tul-
nici, pl. Vrancea, jud. Putna.
Marcadeul, pa-dure, in intindere
de 4000 falcT, situatA pe teri-
toriul com, Tulnici, pl. Vrancea,
jud. Putna, apartinind locuito.
rilor din com. Tulnici, care o
exploateaza in devalmasie.
Marcanul, pida, izvoreste din
fintina Marcanul, de pe mosia
Grivita, com. Paltinisul, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti ; curge
prin valea cu acelasT nume ; for-
meaza Tazul Odaia de pe Pal-
tinis ; trece pe teritoriul com.
Bivolul, si spre S., se varsd in
piriul Volovatul.
Marcea, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 3
catune : Marcea, Ionesti-GovoriT
si Prodanesti.. Este situata la
25 kil, de capitala judetuluT si la
23 kil, de a plaseT.
Pana la 1885, comuna s'a nu-
mit Ionesti-GovoriI, dar fiind ca
se facead multe greself in co-
respondenta oficia15. a com. s'a
schimbat numirea, prin decret
regal, din Ionesti-Govorii in Mar-
cea.
Are o populatie de 262 fa-
miliT, salí 965 suflete, din carT
350 contribuabili; locuesc in
271 case.
Sunt 2 bisericT: una in cat.
Marcea, a doua in cat. Ionesti-
GovoriT, reparata la 1836 de lo-
cuitorT ; o scoall, infiintata la
186o, si frecuentatd de 39 bleti
si 28 fete, din 95 copiT in virsta
de scoal5.
82830. Jfarolo Diclionar GoogrevIc. Vol Ir
236
S'ati improprietarit la 1864,
pe mosiile statulur Marcea si
Ionesti -GovoriT, 167 locuitorT,
carora li s'ad dat 550 hect. p5.-
mint.
Veniturile si cheltuelile comu-
neT sunt de 2485 leT anual.
E brazdata de dealurile : Mar-
cea, Corbeanca, Guguianca, in
partea de E. Scundul si udatd
de valle cu acelasT nume, si de
riul Oltul.
Se margineste cu comunele :
Bdbeni, (la N.) ; Ionesti-Mincu-
luT, (la S.); Scundul, (la V.) si
cu judetele: Oltul si Argesul, de
care se desparte prin riul 01-
tul, care, in dreptul com. Mar-
cea, formeaz5. doua insule marT.
Marcea, sat, facind parte din
com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Marcea, mofze a statuluf, jud.
Vilcea, fosa pendinte de ma-
ndstirea Cozia.
Marea, paclure a statuluT, in in-
tindere de 850 hect., situata in
com. Ionesti-Govorli, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea.
Marche!, girld, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul comuneT
urbane Mahmudia ; ese din la-
cul Cara-Suhat, din partea de N.
a luT ; se indreapta spre E., a-
vind o directie generala de la
V. spre E.; face mai multe co-
titurT, mergind numai prin stuf;
primeste apele lacului Marchel ;
trece nu departe de bratul Sf.
Gheorghe, se inerueiseaza cu
alta Orla, si, dupa. fin c irs de
Il kil., se varsa I qu'un lac ve-
da de lacul Isacovul, pe teri-
toriul comuner rurale Cara-Or.
man (Sulina), brazdind ast-fel
partea de N. a piasel si a co-
m.uneT; are malurT joase, e putin
adinca si contine putin peste.
www.dacoromanica.ro
MARCUL
Marchel, punct trigonometric,
situat in par tea de N. a judetului,
a piase! T deea si a comunei ur-
bane Mahm tdia. pe malul sting al
bratuluT Sf. Gheorghe si litiga
gira Marchel ; are 2 M. il d'Orne,
domintnd bratul si niste mici
cherhanale de Ruga el.
Marcociul, (leal, acoperit cu vil',
lived si ogoare, in partea de
S. a satului Costuleni, pl. Bra-
nistea, jud. Iasi, si pe coasta
caruia se aflá si o parte din sat.
Marco§ul, mofie, in jud. Buzar',
com. Calvini, cat. Bisceni-d.-s. ;
are 750 hect., mare parte pa
dure.
Marco§ul, vale, in j id Ii iza.u,
com. Calvini, cat. Bisceni-d..s.;
incepe de sub Virful Miului si se
scurge in riul Bisca-ChiojduluT.
MarcOfetul, culme de dealurt,
jud. Baedii, plasa Bistrita-d.-j.,
care se intinde futre comunele
Fundul-Racaciuni si Racaciuni,
pe la Vestul Ion si in spre com.
Gropile. Este acoperita cu pa-
durT si are cariere de plata.
Marcul, deal, se prelungeste din
com. Berezern, de a hingul te-
ritoriuluT comuneT Bozia, plasa
Prutul, jud. Falciti, printre dea-
lurile : Copaceana si Belciugul,
terminindu-se la S., pe terito-
riul satuluT Bogdanesti, in sesul
Prutului.
Marcul, taz, pe valea Cu acelasT
nume, format din piriul Marcul,
pe teritnriul satuluT Bozia, com.
13 mia, pl. Pr tul, jud FAI iu
Marcul, piria, e irge pri n Val ea -
Marc fluT, pl. Prutul, j id. Falciu,
formeaza iazul cu arelasi Irme,
pe mosia Bozia, com. Bozia,
iazul de linga satul Odaea-Bog-
81
 MARCUL
dana i ¡azul de Rugg satul
Bogdanepti i apoI trece in jud.
Tutova.
Marcul, vale, care se intinde de la
N. la S., intre dealurile: Marcul
pi Copaceana, pe teritoriul sa
tulur Bozia, pl. Prutul, judetul
Elicit pi pe care se allá 3 lazuli :
Marcul, Odaea-Bogdana, de Uná
sat, pi Bogdanepti.
MarculuI (Movila - ), moviM,
jud. Braila, la 3 kil. spre E. de
satul Chioibasepti, servind de ho-
tar intre com. Chichinetul
Iazul, din jud.
Marcului (Movila-), moviM,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
formind hotarul dintre mopia
Iazul i Chichinetul, din jud.
Braila.
Mardalele, ecitun, al com. Grop-
pani, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Roma.nati, situat aproape de
varsarea ape! Fratia in riul Gea-
martaluiul. Coprinde i satul Dra-
gopinul (36 loc.). Altitudinea
terenuluI d'asupra nivel uluI mariI
este de 190 m.
Mardalele, peidure, in jud.Buzali,
com. Mlajetul, cat. Valea-Rea,
Maud un corp cu padurea La-
LacurI.
Mare (Dealul-), deal, ce se in-
tinde prin com. Richitoasa, jud.
Tecucia, strabate raionul comu-
neT Burdusaci, paralel cu piriul
Zeletinul pi se terminä la satul
Opripepti pi la satele din prejur.
In fata Opripeptilor, pe acest
deal, se afla biserica i cimitírul.
Mare (Dealul-), deal, in jud.
pl. Tulcea, pe teritoriul comu-
ner urbane Tulcea ; formeaza un
sistem aparte in legatura ne-
departata cu Culmea - Isaccei ;
236
brazdeaza partea de N. a pl. pi
cea de S. a orapuluI; are directia
V. - E.; lasa spre N. Dealul
Carien! i spre S. dealurile Cai-
ra-Depli, Redi, Imalac, Ciatal-
Tepe ; orapul Tulcea e apezat
pe ultímele sale ondulatiura
catre Durare; virful sat', Tulcea,
are 204 m., dominind orapul
Tulcea; este traversat de dru-
murI comunale, ce duc din Tul-
cea spre Agi-Ghiol, Sabangea,
San-Ghiol pi in lung de Dru-
mul-LupuluI; este acoperit cu
fin* i semanaturi.
Mare (Dealul-), deal mare, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-
riul com. rur. Nicolitelul ; se des-
face din dealul Nicotelul ; se in-
tinde spre E. in directia S.-V.
spre N.-E., dealungul vleI pi-
riuld Telita ; la poalele luI de N.-
V. este açezat satul Nicolitelul ;
la cele de N. pi de N.-E. se ga-
sesc viile °chew pi Sarica; are
un virf de 259 m., dominind
Nicolitelul ; este taiat de Valul-
lul-Traian pi de drumul comunal
Nicolitelul-Telita ; e acoperit cu
padurl.
Mare (Fata-), munte, in jud.
Bazar', com. Gura-Teghil, intre
muntele Tega pi tnuntele Podut-
Caluld. La E., se lasa pe sub
muntele Podul-Grecilor, pana in
riul Bisca-Mare. Are ma' mul.
te culminatiI, dintre earl maI
insemnata este Virful-Monteo-
ruluI. E acoperit de padure de
brad pi fag, avind i putin izlaz.
Mare (Groapa-), sat, In jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Dumitrepti; este apezat in partea
de V., a comund, pe lacul Groa-
pa-Mare, de la care pi-a luat
pi. numele.
Mare (Movila-), colind, In jud.
Buzati, com. Carpiniptea, cat.
www.dacoromanica.ro
MARE (VALEA-)
Izvorul-Dulce ; aci sunt ruinele
und bisericI, care, se zice, a fost
arsa de TurcT, impreuna cu totT
oamenii ce se aflati inauntru In
timpul servicluld &tin.
Mare (Movila-), movild mare, in
jud. Buzati, com. Luciul, care,
impreuna cu movila Popina din
sat, formeaza baza triunghiulta
de movile ale caror unghiti
face Movilele - cu - Cruce (trei
in rind) de ling& moara; e o
mica abatere din seria movile-
lor ce incepe din muntele Is-
trita i formeaza apoi o nouii
serie, care ese din com. Luciul
pe la Movila-Grecilor pi trece
prin cat. Scarlatepti, mopia Ru-
petul pi contirna pana in Braila.
Mare (Ostrovul-), insuld, in Du-
are, cu 115 hect. padure, tinind
de com. Celeiul, din jud. Ro-
manati.
Mare (Ostrovul-), insuld, in Du-
nare, cu roo pog. padure, tinind
de com. Iilazul, din jud. Ro-
man ati.
Mare (Valea-), vale, judetul
Gorj, comuna Birzeiul- de - PA-
dure, avind directie N.-S., co-
prinsa ?rare dealul Licuriciul,
la V. pi dealul Pojarul, la E.
ia naptere ma sus de Bir-
zeiul-de-Padure, pi se termina
maI jos de Gilcepti. Prin ea
curge piriul cu acelapI nume,
urmind directia vaer, care n'are
apa de at numaI in timpuri
ploioase, pi care da In Amara-
dia, aproape de Coltepti. Pe
aceasta vale trece poseaua co-
munall, care pune In legatura
Blrzeiul-de-Padure, Scrada, Gil-
cepti, legindu-se cu poseaua ve-
cinala de pe valea AmaradieT.
Mare (Valea-), vale, jud. Mus-
cel, plaiul Dimbovita, izvorepte
 MARE (VALEA-)
din dealul Poiana - de Hotori,
udA comuna Valea-Mare, si se
vars1 in Riul-TirgulUT, de la
vale de Calea-PIetroasA.
Mare (Valea-), vale, jud. Mus-
cel, pl. Riurile, com. VlAdesti ;
izvoreste de sub piscul numit
fla-CorbuluI si se vars1 In Valea-
'Mica, la locul zis Intilniturile.
Mare (Valea-), vale, ja nastere
din com. Prahovita-d.-j., pl. Pra-
hoya, jud. Prahova, si se varsä
in riul Prahovita, tot In com.
Prahovita-d.-j.
Mare (Valea-), vale, in jud.
pl. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Malcoci, servind de botar
intre com. si orasul Tulcea; se
desface din poalele nordice ale
DealuluT-Mare ; o la spre N.,
trece pe la V. de satul Malcoci,
dup1 7 kil, de drum se des-
chide in balta Malcoci; pe vale
merge drumul comunal Malcoci-
Agi-Ghiol.
Marele, pilla, vine din Buco-
vina si trece pe mosia GrAmesti,
jud. Dorohoiti, pl. Berhometele,
com. GrAmesti.
Marewaia, pildure, in jud. Bu-
zAil,com. TisAul, cAt. Valea-
CapreT ; se intinde 'filtre Piatra-
CizlAuluT si Nleni-Prosca ; are
30 hect.
Marewl, com. rur., jud. Arges,
pl. Pitesti, la 13 kil, de com.
rur. Bascovul-Flesti, resedinta
sub-prefectureT, si la 18 de Pi-
testi. Se compune din 3 sate:
FrAtesti, Gradistea si Maresul.
Are o populatie de 922 suflete
2 bisericr, una de zid In Gra-
distea, si a doua de lemn in
Maresul, deservite de 3 preotl,
2 cintAretT si 2 paracliserT; o
scoalA ,primarl. ruralá.
237
Budgetul com, e de 2398 leT
la veniturT si de 1720 leT la
cheltuelT.
Vite sunt : 153 boT i yac!,
20 ea!, 2 bivolT, 240 oT, 35 ca-
pre i 32 rimAtorr.
Mare§ul, sat, cu 450 suflete, jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. cu acelasI nume.
AicT este resedinta primArieT.
Are o bisericA de lemn, Cu hra-
mul Adormirea, deservitA de
preot, I cintdret i i paracliser.
Mare§ul, cttun, jud. BrAila, lIngl
gara FAurei, In hotarul despre
com. Surdilele, in suprafatá, de
7 hect. Are o populatie de 15
familil, saA 75 suflete ; o bAcl-
nie ; o brutásie ; o mAcelArie.
Parte din acest sat este pe
teritoriul com. Surdila-Greci, lar
parte pe Surdila-GAiseanca.
Vite sunt : 25 cal, 30 vite
mar! cornute, 30 oI Si 20 rima-
torT.
Mare§ul, ttrld, jud. Bráila, la 4
kil. spre N.-V. satului VAdeni,
pe canalul viroageT Siretelul, de
pe mosia Zlatia, aproape de
ruptura Hogioaia. Aci este ar-
manul arendasuluT, avind 2 case.
Mare§ul, bral (prival), in jud.
Ialomita, insula Balta, pl. Ialo-
mita Balta, com. Dudesti.
Marga, com. rur. i sat, jud. Me-
hedinti, plaiul Cerna, la 32 kil.
de orasul T.-Severin, situatd pe
valea Topolnita. Satul Marga
formeazä comuna cu satele Cali-
nesti si 'oroca.
Comuna toatA are o popu-
latie de 916 suflete, din cal-1
154 contribuabill. Locuesc in
260 case.
Are o bisericA, deservitA de
I preot si 3 cintAretl.
Locuitorir posedà : 20 plu-
www.dacoromanica.ro
MARGINEA
gurT, 2 cArute cu ca!, zo care
cu bol; 202 stUpr CU albine.
O osea comunall o leaga
prin satul oroca cu soseaua
Severin -Balta-Baia- de -AramA.
Budgetul com. e la veniturT
de 972 le!, lar la cheltuell, de
729 leT.
Vite : 460 vite marT cornute,
20 caT, 400 oT, 400 capre
500 rimAtorT.
Marga, mahala, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, com. rur. BA-
sesti.
Margarita, vale, izvoreste din
dealurile de E. ale com. Ursi,
pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se
varsä in gira Cungrisoara, tot
in raionul com. Ursi.
Marghia, com. rur., pe piriul Cu
acelasT nume, jud. Arges, pl.
Cotmeana, la 14 kil. de com.
rur. Costesti, resedinta sub-pre-
fectureT, si la 49 kil. de Pitesti.
Se compune din 2 sate Lunca
MArghia, cu o populatie de
16o familiT, sail 846 suflete.
Are: 3 bisericT, una in sa-
tul Lunca si douI In satul Mar-
ghia, deservite de 3 preotT, 3
cintAretT si 2 paracliserl ; o scoalä
primará ruralA.
Vite sunt : 462 boT i yac!,
42 ca!, 6 bivolT, 2200 or, 43
capre si 397 rimAtorT.
Budgetul com. e la veniturl
de 1670 leI, lar la cheltuelI, de
i661 le!.
Marginea, plasd, situatA in par-
tea de S. a jud. Vlasca. Se pare
luat aceastA numire fiind-
O. este in marginea judetuluT
Vlasca. Inainte de 1828, adicA
atuncT cind Giurgiti era raia
turceasa, aceastA plas1 era
impArtitA In douA i anume :
Balta, cu 15 sate si Sloliozia,
cu ro sate.
M RGINEA
La 1831, d'Id s'a facut harta
Tare', d ipáordinul Generaluluf
Kiseleff, s'a introdus si aceste
doua plasi cu alte sate in un
singur raion al plasei cum se
afla astact, avind ca resedintA a
subprefecturef, satul Hodivoala.
De atuncl ast-fel constitnita, poar-
ta numele de plasa Marginea.
Se margineste spre E. cn ju-
detul Iifov, incepind din mar-
g-i tea comuna Gostinari i panä
In marginea p ad uref Pru ntul,un de
-incepe Comana, ce sine de plasi
Cilnistea. Spre S. se invecineste
cu Bulgaria, avind de limita na-
turala vierul apei Dunarea, con-
form tratatului de la Adrianopo-
le, incepind din drep tul Gostina-
rul uf si pana la Petrosani. Hotarul
acesta se pazWe de granicerf
san dorobantf, cari aü 16 punte
de statiune saa pichete. Se in-
vecineste la V. cu judetul Te-
leorman, incepind de la gura
riului Vedea in sus pana la co-
muna Grosul. Spre N., se mar-
gineste cu plasa Cilnistea, ince-
pind din comuna Grosul, si tre-
cind .prin Cucuruzi, Ciolanul
pe la Rasuceni, pe din sus de
Frateti, Dala, Frasinul, Banea-
sa, Petrosani, Pueni i Pruntul.
Suprafata acesteT 1)141 este
de 137370 hect., cu o popu-
Jatiune de 54000 locuitorf.
Se compune din 29 comune
Cu 52 catune si anume:
I. Arsache, cu catunele: Ar-
sache (Paraipani) i Babaita.
BaMnaaia, cu catunele :
Balanoaia, Cosoveni, Nazirul,
Oncesti, Turbatul i Cantemir.
Baneasa-Sf. Gheorghe, cu
cát.: Baneasa i Sf.-Ghe orghe.
Braniftea, Cu catunul Bra-
nistea.
Bujorul, cu catunul Bu-
jorul.
Cacalefi, Cu catunul Ca-
caleti.
Chiriacul, cu catunele:
238
Beiul, Chiriacul i Mosteni-CA-
laraseni.
Ciolanul-Pangal, Cu catu-
nul Ciolanul-Pangal.
Cucuruzul, cu catunul Cu-
curuznl.
Ddifa, Cu catunul Daita.
1 t. Frasinul, cu cAtunul P:ra-
sinul.
Frntefti, cu catunele: Dala
Fratesti.
Gnojani, Cu cAtunele : Ga-
ojani si Petrisul.
Gogofari, cu catunele: Go-
gosari-NoT i Gogosari - Vechr.
Gostinul, cu enun ele :
Gostinul-Hagiul i Gostinul-MA-
nAstirea.
Grosul, cu catunele: Gro-.
sul i Poenari-Grosul.
Hodivoaia, cu catunele:
Hodivoaia si Vieri.
L8. Malul, cu catunele Ma-
lul-d.-s. i Malul-d.-j.
Oinacul, cu catunul: 01-
nacul.
Pietrele, cu catunele: Me-
letia i Pietrele.
Petrofani, cu catunul Pe-
trosani,
Pueni, cu catunele: Prun-
tul-Comend i Pueni.
Putineiul, cu catunul Pu-
tineiul.
Ritsuceni, cu cAtunele :
Gostieni saa Asan-Aga, Rasu-
ceni-d.-j. i Rasuceni-d.-s.
Slobosia, cu catunul Slo-
bozia.
Stnnefti, cu catunele : Ghiz-
darul i StAnesti.
Toporul, cu catunul To-
porul.
Trestenicul-d.-s., cu ca-
tunde: Trestenicul-d.-s. i Lu-
däneasca.
Trestenicul-Popefti, cu ca-
tunde: Trestenicul-GrAjdanesti,
Trestenicul-Popesti si Treste-
nicul-Tomulesti.
Plasa Marginea este compusa
din doul marT platouri, unul
www.dacoromanica.ro
MARGINEA
care incepe din malul Dunarer
merge pana sub coastele dea-
lulur Dunarei, plecind de la
Frasinul, pe laDaia, Fratesti, On-
cesti, Stanesti, si mergind pana
in dreptul Hodivoalei, unde in-
cepe a se pierde si al doilea
platal, care pleaca din Petro-
sani, sue pe la Gogosari si co-
prinde in el -si cimpul Burna-
zului pana la Gros 11 i Chiriacul.
Aceste dota platouri sunt
strabatute de val si &le si de
Dunare, la S. Dunarea, care
face limita tara, a judetulur si
a plaser, si care are o multime
de varsaturi i ball in pfatouri,
din carf cele mal principale
sunt : Comasca, Cama, Canalul
Sf. Gheorghe, Venga i altele
mal micr. Apa Vedea o limi-
teaza la V. Cite-va vilcele cari
se varsa in Vedea o strabat,
din care mg principala este Va-
lea-Morilor, ce se gaseste cu
sfircul in cimpia Burnazul si se
varsa in Durare, tare Malul
Slobozia. O mica vilcea 41 are
scurgerea in Teleorman dupa
cc si-a luat nastere din sus de
Grosul, acesteia i-se zice: Va-
lea-pe-Balta.
In Cilnistea dati apele Arailor :
Ciolanul, Cablanul, Scumpia,
Urdesiul si Lazul. Apoi mal
sunt valle FtAsinetul, Dala, On-
ceasca, Valea-Miului, care toate
se scurg in platoul Dunarei.
Balti principale avem, ince-
pind de la V. spre E.: Petro-
sani, Gacjani-Petrisul, Paraipani,
Malul-de-Sus, Malul-de-Jos, 1V1a-
hirul, Cioroiul, Frasinuf,
neasa, Gostinul i Pfetrele. Cele
mar intinse sunt: Pfetrele, Pe-
trosani, Baneasa si Gostinut
Din aceste balti se scoate can-
titati mari de peste si raci.
In aceasta plasa sunt o mul-
time de insule san ostroave,
din care mare parte sunt hCQ-
perite Cu padurr de salcie ;.
MARGINEA
cele mar mar! sunt Marotinul,
In dreptul Branipter; Ostrovul-
Lung, in dreptul Gostinului-d.-j.;
Cioroiul, in dreptul Giurgiulur;
Pirgosul-Dinul i Chilbotinul pe
domeniul Giurgiulul, In dreptul
Malulur, BatinuI, In dreptul Pe-
tropanilor ; Regalul L Mocanul,
In dreptul SmirdeT; Lungul, in
dreptul Puenilor; Coria, in drep-
tul Pruntulur; Insula Sf. Gheor-
ghe, in fata carantiner Giurgiulur.
Cele cu padurr sunt : Balanul-
Gutiul, Turbatul, Grindul-Pen-
ciulur, Bapicutele, Magura - de-
Nisip, Zotunul saa Cama, Ra-
madanul, Borunul, Stircea, Mo-
canul, Regalul, Dinul, Batinul,
Grindul, Comasca, Zlotunul, Ie-
nechioiuI, Pueni saü Caluga-
'masca i Pruntul-Comaner.
Dealurl principale sunt: Sta-
n epti Onceasca, Daia- Fratepti,
Frasinul, Baneasa $1 Pietrele.
MaT sunt inca cite-va magurr
Insemnate ca Magura-de-Nisip,
din jos de Lacul-Mahirulur
magura Gogopari, pe proprie-
tatea Toporul.
Un vast pes se prezinta in
aceasta plasa pe partea de V.
a er; incepe despre Stanepti
pi Chiriacul la E., duce spre V.,'
pana in hotarul plaper pi se in-
tinde din marginea pl. Cilniptea
pana in coastele Dunarer spre
Paraipani. Aceasta cimpie are
nuMirea de Burnazul.
In plasa Margine! sunt cele
mar intinse papuni din tot jud.
Vlapca, cele mar multe pi mar
bune vite: bol, bivoli, ca!, or
pi rimatorT pasuneaza in cim-
pii/e Burnazulur saa in os-
troavele Dunarer. Cimpir de
cultura cu pamint fertil face ca
1)1. Marginea sa fie cea mar
productiva din judet. Se pro-
duce fin cu prisos pentru nu-
trirea pe iarnä a viteIor din
aceagta
Din numarul de 29 comune
289
ce constitue aceastd plasg, 24
din ele -cultiveaza vil pi ati po-
meturr indestulate. Suprafata
viilor este de 1956 hect., In
care hit./ pi 585 hect. de vie
ce sunt pe proprietatea orapulur
Ceea ce face aproape
jumatate din Intinderea de 4042
hect. de viT, ce sunt in intregul
judet.
In aceasta plasa se cultiva:
in, cinepa pi gogopr de matase
cu abundenta. In special in sa-
tele din spre E. de plasa, cum
Frasinul, Gostinul, Baneasa,
Pruntul, Pretrele pi Pueni se fac
rogojinT din papura de bala,
-care se vind la Giurgia, Bu-
curepti, Oltenita pi la Alexan-
dria, din jud. Teleorman.
Statul posea 20 padurr de
sala in suprafat5. de 3588 hect.;
5 padurr de stejar pi de alte
esente foioase, I i suprafata de
5266 hect.
Statul posea 8 proprietatr,
aducind un venit anual de leT
364600; Eforia Spitalelor Civile,
5 proprietatr, producind un ve-
nit anual de ler 189000.
Particularir posedd un nuniAr
de 12 padurr in suprafatA de
13600 hect., aducind un venit
anual de 80000 la
Casele publice, ca: Ebria
Doamna Mapa, posea
800 hect.
Numar In 2 comune din plasa
Marg-inea exceptind orapul
Giurgiti (vezr acest cuvint)
se face bilciti In fie-care an,
adica : la com. Arsache, la 26
Iulie, bilcia l'Ara obor, pi la com.
Fratepti, bilcia cu obor de vite,
la 9 Martie $i 23 Aprilie. Apro-
pierea satelor acester plApT de
orapul Giurgia a facut sa nu fie
trebuinta de mar multe
Sunt multe morT cu abur!;
afara de cele 4 morT din Giur-
gia, mar sunt alte morT: la Pe-
www.dacoromanica.ro
MARGINA
tropanii Vieri, Paraipani, Slo-
bozia, RAsuceni i Chiriac.
Car de comunicatie sunt:
DunArea, care serva la trans-
portarea bueatelor run intregul
judet, avind doua puntr de in-
careare,. la Petropani pi Giurgia
(Smirda).
Linia ferata Bucurepti-Giur-
gia, care in aceastä plasa are
gara Giurgia, statiile Smirda,
FrAtepti i Baneasa, are un par-
curs de 28 kil. in aceasta plasa
pAna Li marginea e! la hotarul
Comaner despre BAneasa, unde
incepe padurea;
Soseaua nationald, care duce
la Bucurepti prin Daia pi trece
in pl. Cilniptea la CruceaKle-
Piatra, Cu o lungime de 23 kit.;
oseaua, ce duce la Zjmnicea,
peal SIobozia, Malul, Paraipani
pi Petropani, cu o lungime de
32 kil.;
Soseaua judeteana, care duce
la Alexandria prin Putinei,
are o lungime de 32 la;
Soseaua judeteana, care duce
la Pitepti, trecind prin Ghizdarul
pi Toporul. In fine poseaua,
care duce prin mijlocul Ade-
tulur spre Tirgovipte pi care
trece prin Balanoaia i Cio-
lanul.
S'aa improprietarit 283 in-
surater, luind o suprafat5 de
1628 hect.
Repedinta subprefecturel e in
Giurgia.
Are o judecatorie de ocol care
are sub juridictiunea sa, afara
de satele acester plapT, orapul
Giurgia pi comunele: Coniana,
Dadile, Gradiptea pi Branipteni,
din plasa vecina.
In plasa Marginea sunt 34 de
pcolr, din carr 4 de fete, iar ce-
le-l'alte 30 sunt mixte, conduse
de io invatatoare pi 24 ?uva-
tatorr ; 21 parohir, cu 47 Id-
serie!, 30 preotT pi 8o cinta-
retT.
 MARGINEA
Marginea, plasd,jud. Teleorman,
çompusa din 25 comune rurale
O 2 urbane. La E., incepind
de la Dunare, se limiteaza cu
jud. Vlasca, urmind o linie
curba pe cimpia Burnazulur,
pana in hotarul com. Cacaleti
(Vasca), pe unde se intind multe
din mosiile jud. Teleorman. De
la Cacaleti limita plaser ja di-
rectiunea spre N.-V. catre com.
Pielea, de unde apor apuca pe
cursul riulur Teleorman pana
la com. Laceni, din pl. Tirgulur.
Hotarele comunelor Laceni,
CAlinesti, Mavrodinul si Bogdana
formeaza limita de la N. si N.-
V. a plaser; de ad limita ur-
meaza cursul piraielor Urluiul
si Calmatulul pana la com. Voi-
voda,. .de unde merge in linie
dreapta pana la DunAre, intre
hotarele comunelor Qoara si
Vinatori. La S., Dunarea for-
meaza limita pl4er ca si a ju-
detuTur.
Mara de laturea de N., tata
plasa este udata de ape. La S.,
Dunarea cu baltile er. Riurile Te-
leorman si Vedea uda toa.te co-
inunele insirate pe partea des-
pre E.; piraiele Urluiul si Cal-
matuiul, comunele despre V.
si N.
Pozitiunea acester plasr este
numar de cimp, intretaiata de
diferite var, vilcele $10' cursurr
de apa care-i &ti aspectul cel
mal placut. Cimpiile mal intinse
sunti a4-Burnazulur, care incepe
aintre comunele Beiul, Contesti
si Bragadirul si merge pana in
Vlwa ; Cimpia-Gauriciuluri Bra-
gadirul O ltele mar miel*. Prin
cultura intinsa ce se face in
aceasta plaza si prin frumoasele
el pozitiunr, merita tumele ce
i s'a dat de Gradina-Teleor-
manulur.
Comunele rurale ale acester
pla$r sunr: Adamesti, Atirnati,
Beiul, 13ragadirul, Brinceni, Cer-
240
venia, Contesti, Fintinele, Fur-
culesti, Frumoasa, Gauriciul,
Lisa, Nanovul, Nasturelul, Pia-
tra, Pielea, Poroschia, Zmir-
dioasa, Spätarei, Suhaia, Storo-
baneasa, TigAnegi, Vinatori,
Viisoara si Voivoda, cu o po-
pulatiune de 58891 locuitorr,
din carr 8254 contribuabilr.
Comune urbane sunt doua.:
Alexandria, cu o. populatiune
de 11503 suflete, din carr 4543
contribuabilr; Zimnicea, cu o po-
pulatiune de 4961 suflete, din
carr 1193 contribuabilf.
Aceasta plasa este intrunita
cu pl. Calmatuiulur, avind un
singur sub -prefect. Resedinta
este la Alexandria.
Vite sunt : 12263 cal, 341
magarl si caer!, 21662 vite
marr cornute, 70462 vite micI
si 8224 porcr.
Plasa Marginel a purtat si in
vechime acelag nume. In cata-
grafia Domnitorulur C. Mavro-
gheni, in secolul trecut, o ga-
sim compusa din satele Ulmeni,
Piacra, Voivoda, Lisa, Viisoara,
Straini, Fintinelele, Zimnicele,
Malul-Rosu, (Herasca saa Nas-
turelul de aztazi), Gorganul,
Bragadirul, Catuneasca, ScAe§ti,
oimul, Beinceni, Tiglnqti,
Zmirdioasa si Bujoreni.
Marginea, sat, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. Grozesti, sifuat
pe malul sting al OituzuluI si
la poalefe munteld Cona.
Marginea, sittuc, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati.
Marginea, trup de sat, in jud. Marginea, pida, in jud. Neamtu,
-..' Neamtu, pl. Bistrita, com. Mes-
teacan ul .
Marginea, trup de sat, in jud.
Nearntu, pl. Bistrita, com. BuhuO,
renumit pentru caramidariile ce
se fabrica. in localitate; cu mar-
www.dacoromanica.ro
MAR GINEA
ginile sale formeaza hotarul com.
si al jud. despre jud. Roman.
Marginea, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-de-Sus, com. Helq-
tieni, spre S.-V. de satul He-
lestieni, la 500 m. de el. Este
wzat pe deal.
Are 0 populatie de 89 familir,
san 418 suflete.
Se lucreaza olaria. Sunt 16i
vite marr cornute.
Marginea, sat, acind parte din
com. GAiceana, jud. Tecucia, si-
tuat la V. comuner.
Are o populatie de 36 fa-
mili!, sati 144 suflete, Lanr lo-
cuesc in 34 case.
Satul este intemeiat o data
cu satul Pletroasa.
Marginea, numire, ce se mal
da cdtunulul Bordeni-Micr, din
com. Bordeni, plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Marginea, munte, la N. de com.
Rtmesti, pl. Oltul-de-Jos, jud.
Vilcea, intre muntele Ursul si
Petriceaua. Serveste de suhat
pentru vitele marl.
Marginea, deal, intinzindu-se, de
la N. la S., intre satele Tingujei
si Griesti, com. Tingujei, pl.
Fundeni, jud. Vasluid.
Marginea, pddure particulara,
supusa regimulur silvic, in intin-
dere de 160 hect., pe., moia
Mu ntele- M argin ea, com. Rimesti,
jud. Vilcea.
pl. de Sus-Mijlocul, com. Us-
cati; izvoreste din dealuI Munce-
lul (ramura Radenilor); curge
pe la satul cu acelasr nume ;
se varsa pe stinga piriulul Va-
lea-Alba, traversind soseaua Gi-
rovul-Tupilati, filtre kil. 28,-29.
 MARGINEA-CiRLIGULLA
Marginea - Cirligulul, munte, Marginea-de-Sus, p/asei; in ju-
jud. Dimbovita, in sus- de Mo-
roeni, pe dreapta Ialomite.
Marginea-de-Jos, p/asä, In jud.
Rimnicul-Sarat, In partea de N.-
F.. -a judetuluf.
Se margineste la N. cu ju -
detele Putna, Tecuciti si Co-
vurluiul, de care se desparte
prin riul Siretul ; la E., cu jud.
Braila, de care se desparte prin
riul Buzaul ; la S., cu pl. Gra-
distea si la V., cu pl. Marginea-
d.-s. Este o plasa de cimp ; n'are
alte locurf ridicate de cit malul
Aula Rimnicul si cite-va mo-
vile risipite id si colo.
Rtul Rimnicul o uda la V.,
trectnd prin comunele Ciorasti,
Slobozia, MihAlceni, Martinesti,
Rimniceni si Mtlicanesti. Riul Si-
retul o uda la E., trecind prin
comunele Corbul si Maxineni.
La S. e 0111 Buzaelul. LacurI
Leica, la N.; Puturosul
sunt :
si Mndneni, la E.
Este formata din urmatoarele
comune rurale : Hingulesti si Ma-
luri, la N.-V. ; Mdrtinesti, Cio-
rasti si Slobozia-Mihalceni, la V.;
Rimniceni si Gulianca, in cen-
tru ; Corbul si Maxineni, la E.;
Maicanesti, la N. Resedinta pla-
seT este in com. Maicanesti.
Are o suprafata de 67315
hect., cu o populatie de 4200
familif, sail 20055 suflete.
Comerciul consta in importul
de coloniale, spirtoase, instru-
mente agricole si in exportul
de cereale si vite. Transportu-
rile se fac prin garile Huid fe-
rate Rimnicul-Focsani si prin
acelea ale linieT Tecuciti-Galati,
carT se aflá in apropiere.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Virtescoiul-Foc-
saui-Braila ; apol calea judeteana
Rtmnicul - Mdicanesti si nume-
roase drumurT vecinale filtre
comune.
241
detul Rimnicul-Sarat, in partea
de mijloc a judetuluT. S'a numit
ast-fel, cad maT inainte se afla
asezata la marginea judetului
spre jud. Putna. Se margineste
la N. cu pl. Orasuld si judetul
Putna ; la V., ca plaiul Rimnicul ;
la S., cu pläsile Rimnicul-d.-s.
si Gradistea ; la E., cu pl. Mar-
ginea-d.-j. Face parte din re-
giunea dealurilor $i din regiunea
cimpuluT. Este brazdata in par-
tea de V. de dealurile : Turcu-
letul, MAgura-CapatiniT, Jinurul,
Cotatcul, TrAisceni, Peleticul,
Costandoiul si Magura ; in par-
tea de E. e ses intins, presarat
de cite-va movile. La S. este
balta Robescu san Voetinul. Face
parte din basinul Rimnd si al
SltmniculuT. Rimna inträ in plasa
pe la com. Lacul-lui - Baban ;
uda comunele Bordesti, Dragos-
loveni, PlAinesti, Slobozia-Cio-
rasti, Gologanul, si primeste ca
afluentl : Oreavul unit cu Ch.-
ceiul si Calita. Slimnicul o udä
prin mijloc, trecind prin comu-
nele Slobozia, Sihlele si Bogza ;
are ca afluentr piriul Cotatcul
si Dulcea, unit cu Slobozia.
Plasa Marginea -de- Sus este
formatädinurmatoarele comune:
Lacul-lui-Baban, Urechesti, Po-
pesti la N.; Slobozia si Voeti-
nul, la S.; Bogza, Gologanul
si Slobozia-Ciorasti, la E.; Bor-
de$ti, Dragosloveni, Plainesti,
Sihlele, la mijloc. Resedinta este
in com. PlAinesti.
Suprafata sa este de 60529
hect., cu o populatiune de 444e
familiI, sati 24400 suflete. Pro_
ductiunile plAsel sunt: la V. pa-
durile si viile ; la E., cerealele.
Comerciul consta in importul
de coloniale, instrumente agri-
cole si in export de vite, ce-
reate si vin.
aile de comunicatie sunt :
Calea ferata si soseaua natio-
www.dacoromanica.ro
MARIAN
nala Rimnicul-Focsani, calea ju-
deteana Plainesti-Dumitresti, si
car vecinale tntre comune.
Marginea-Domneascä, munte,
in raionul com. Pucheni, pl. Ar-
geselul, jud. Muscel. Este si-
tuat in partea de N. a com.,
futre mu ntir Orlea si Vaca si spre
jud. Dimbovita. Aci este o sana
in care se fabrica diferite brin-
zeturr.
Marginea-Domneasa, munte,
la N. de com. LaicaT-Runceasa,
pl. Argeselul, jud. Muscel. Le-
genda spune ca era obiceiii ca
ad i in toti anii sa seaza unir
din domniT tard cite-va zile, in
timpul vera
Marhonda, sat, spre E. de sa-
tul Bosia, com. Bosia, pl. Bra-
nistea, jud. Iasi, situat pe sesul
dintre Jijia si Prutul. Are o su-
prafata de 98 hect. si o popu-
latie de 14 familii, saa 8o su-
flete.
In mijlocul satului se afla o
balta mare, formatA din van
sarea Prutului, numita Mar-
honda.
Vite : 70 vite mari cornute,
275 ol, 16 cal si 23 rimatori.
Maria, sursd de a.pd minerald,
"in Valea-TiseT, jud. Vticea, ba-
sinul Olanesti, in care predo-
mina ca substante fixe : Iodur
de Magnezitl (foarte senzibil) ;
Bromur de Magneziti (urme) ;
Clorur de sodin ; Bicarbonat
de calce ; Bicarbonat de Mag-
nezia ; Hiposulfit de soda; Hi-
posulfit de :Magnezitt ; Clorur
de Magneziti ; Oxyd d'Alumi-
niu ; Silicie.
Acest izvor da pana la 300
vedre In 20 ore.
Manan, vale, la S.-V. de satul
Ciocile, jud. Baila. Ad se zice
 MAR1ANCA
ca a fost maI Thainte satul Cio-
cile, care s'a retras unde este as-
ad, din cauza zmircurilor de
pe acele
Marianca san Balomireasca,
mofie, In jud. Arges, pl. Gala-
sesti, com. Teiul, proprietatea
Eforid Spitalelor Civile din Bu-
curesti ; se arendeaza anual cu
800 ler.
Maria§ul, pichet militar, pentru
paza frontiereI, pe marginea Du-
na.rd, in dreptul com. VInAtori,
jud. Teleorman.
Marin (Valea-lui-), vale, izvo
reste din pAdurea statuluI Va-
lea-CaldArd, strabate partea de
N. a cAt VIAdesti-d.-s., pl. Riu-
rile, jud. Muscel, si se vars1 In
riul Bratia, intre hanul i moara
d-luI D. Micescu.
Marina, sat, in jud. si pl. Arge-
sul, facind parte din com. rur.
FlAminzesti.
Marinache, cdtun (tirlA), pe dm-
pul Baraganul, jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Fratilesti.
Marincioaica, insuld in Durare,
de 80 pog.; tine de com. Ho-
tarul, jud. Romanati.
Marine§ti, vechre numire a cdt.
Muscelul-Tiganul, din com. Ru-
savatul, jud. Buzan.
Marine§ti, sat, pendinte de com.
rur. Slavuta, pl. Amaradia, jud.
Dolj, la 5 kil. spre S.-E. de
Slavuta, catunul de resedintA
al com., de care se desparte
printr'un deal.
Are o populatie de 47 fa-
mili!, san 193 suflete, carl lo-
cuesc in 48 case; o biserica,
construitA din lemn, cu hramul
242
Sf. Nicolae, deservita de preo-
tul si de cintAretul bisericei pa-
rohiale din SlAvuta.
Marine§ti, mofe particularl, In
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Slavuta. Apartine locuitorilor.
Pe dinsa se allá padure.
Marine§ti, padure particularA, in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
SlAvuta, in intindere de 190
hect. Apartine locuitorilor. Se
compune din Omitä i cer, care
predomina, apoi din artarr si
frasinl.
Marisa, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, tinind de com. Bi-
volita. Are o populatie de 115
suflete. Se mar numeste pi A-
fumati.
Marisa, sat, &d'id parte din com.
rur. Recea, pl. Horezul, jud.
Vilcea. Are o populatie de 301
suflete ; 2 bisericI. Se zice ca
un oare-care Ion Ursanul, vataf
de piala, a Iertat pe locuitorI
de bir ca faca biserica.
Acest Ion Ursanul se zice ca
a facut in acest chip vr'o 40
de bisericl. pe la anal 1714.
E udat de riurile Manita
Maricioara si de Piriul-Popilor.
Manita, trup de pddure, a sta-
tulul, in intindere de I O hect.,
situat pe domeniul scoald de
agricultura de la Strihareti, din-
colo de Valea-Muere!, com. Ci-
reasovul, jnd. Olt; loc placut
de petrecere al orAsenilor S15:-
tinenI, in zilele de sarbatori,
mal ales la Pasa
Manita, rîü, izvoreste de sub
muntele Piatra-AlbA, trece prin
centrul cat Manita, com. Recea,
pl. Horezul, jud. Vilcea, se une-
te cu rîul Maricioara, care iz-
voreste de la Piscul-Tiganului
www.dacoromanica.ro
MARMURA
si se varsa id riul Cerna, la
com. Fometesti.
Mantel (Dealul-), deal, in par-
tea de S.-E. a com, Covasna,
pl. Podoleni, jud. Falcil. La
poalele acestuT deal a fost din
vechime satul Varna, in fun-
dul Vad MArturid. Tot ad se
afla localitatea numitl Biserica-
VechTe.
MariuSa, sat, facInd parte din
com. rur. Hagiesti-Mariuta, pl.
Mostistea, jud. ilfov. Este situat
la E. de Hagiesti, pe valea Mos-
tistea.
Se tntinde pe o suprafatA de
2279 hect., cu o populatie de
617 locuitorT.
D-ni! C. Vernescu, Sp. Gazoti,
d-na Alex. Brezoianu an 1882
hect. si locuitoriI, 397 hect. Pro-
prietarlI cultiva. 1440 hect. (200
sterpe, 90 izlaz, 152 padure).
Locuitorir cultiva 350 hect. (15
hect. sterpe, 32 izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservia de 2 precl
si 2 eintaretl; 2 helestaie ; 2
poduri. Comerciul se face de 4
drciumarl.
Numarul vitelor marT e de
8o8 si al celor miel, de 1200.
MariuSa san Chirculescu,
tun, pendinte de com. Rusi-luT-
Asan, jud. Vlasca. Are o su-
prafata de 500 hect., din care
60 locuitorl, improprietaritl la
1864, ati luat 145 hect. Este si
o braniste de i hect. si jum.
situatA pe loc ses. Venitul a-
nual al mosid e de 12000 le!.
Marmura, nume ce purta in ve-
chime comuna Nedeia, pl. Balta,
jud. Dolj.
Marmura deal, In partea de N.-
E. a satulta si com. Pohotinul,
pl. Podoleni, jud. Falda, din
 MARMURILE
care se scoate peatrA. O parte
este acoperit Cu Vil i pAdure,
lar pe poale se face cultura de
cereale.
Marmurile, beata, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Nedeia.
Marotinul, ostrov, in DunAre, in
jos de satul 'Brani$tea, iudqul
Vla$ca.
Marotinul, vale, jud. Ilfov, pl.
Oltenita, prin care balta Mos-
ti$tea comunicA cu DunArea.
Marotinul-de-Jos san Ghim-
pati, com. rur., pl. Balta-Oltul-
d.-j., jud. Romanati, formatA
numaI din satul cu acelag nume.
E situatA pe un teren $es, in
dreptul dunelor ce face nisipul
in coltul de N.-V. al plA.$eT, la
18 kil. de Caracal $i la 38 kil.
de Corabia. InAltimea solulur
d'asupra nivelulur mArir este
de 138 m.
Are o populatie de 147 fa-
mili!, san 705 suflete, din carT
121 contribuabilT ; o $coalá pri-
mará, cu i invAtAtor, frecuentatA
de 34 elevr; o bisericA, cu hra-
mul S-%i! VoevozT, clAditl la 1795
de Stoica Boruzescu ; 2 circiund.
Budgetul comuner e la veni-
turr de 1931 le!, lar la cheltuelI,
de 1854 ler.
Vite mar! cornute 279, vite
raid 900 $i rimAtorT 140.
Marotinul-de-Sus, saa Gale§ul,
com. rur., pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, formatA numar
din satul cu acela$T nume, si-
tuatA aproape de hotarul jud.
Dolj, pe un teren ses $i nisi-
pos, fiind-cA imprejurul comuner
vin dunele ce nisipul formeazá.
ad. Se afil la 25 kil. de Cara-
cal $i la 41 kil. de Corabia.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulta narir este de 138 m.
62680. Nadie Diotionar Geografic. Vol. IV.
243
Are o populatie de 250 fa-
mili!, san 1013 suflete, din carI
186 contribuabilr; o $coall pri-
mará, frecuentatä. de 34 elevr;
o bisericl, cu hramul Cuy. Pa-
raschiva (1864), Cu I preot $i 2
cintAretr; 2 circiumr.
Vite marT cornute 676, vite
miel 695 $1. finatorT 425.
Budgetul comuner e de 1771
ler la veniturl $1 de 1650 le! la
cheltuelr.
In spre E. de sat este cona-
cul unur mare proprietar, St.
Geblescu, a cArur mo$ie se in-
tinde spre S.
Se mar allá spre N. mAgura
Gunoiul - Badiser, tuteo vale
unde a fost sili$te de sat, MA-
gura-Turcului i Teiul Motir; la
S., Grindul-Tursanului i lacul
Gale$ul, ?t'Are hotarul comuneT
$i al mo$ier Mirpnilor (com.).
Marsilieni, com. rur., in judetul
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, este.
situatA pe partea dreaptA a riu-
lur Ialomita, futre comunele Al-
be$ti $i Bordu$ele.
Teritoriul comuner, cu supra-
fata de 5700 hect., din carT 125
hect. pAdure, se intinde din riul
Ialomita, spre S., pe cimpia BA-
rAganul $i coprinde douà mo$il:
Dilga-MicA, de 600 hect., pro-
prietate a $apte sAted mo$-
nenr, i Dilga-Mare, de 5100
hect., proprietate particularä.
Dupl legea ruralA din 1864,
sunt improprietáriti pe mo$ie
48 locuitori ; neimproprietAritT
mar sunt 140.
Se compune din satele : Mar-
silieni, Dilga-Mica i Neamtul
$i din cAt. Grumuzea, cu re$e-
dinta primArier qi a judecAtorier
comunale in Marsilieni.
Are o populatie de 206 fa-
mili!, san 1108 suflete ; o $coall
mixtl, frecuentatA de 51 elevr
20 eleve ; o bisericA, cu un
preot i do! dascAlr.
www.dacoromanica.ro
MARTALOGI-CI013A/%11
Vite : 949 bol*, 567 cal; 4468
or, 50 capre, 32 bivolf, 15 a-
sinI $i 459 porcI.
Budgetul com, e de 4110 ler
la veniturr, lar la cheltuelT, de
6461 lei.
Pe partea de S. a comuner,
trece calea feratá. Bucure$ti-Fe-
te$ti, care are pe teritoriul co-
mune statia Dilga-Mare.
Marsilieni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acela$I nume, situat la
3 '/2 kil. de riul Ialomita, pe
lunca riulur $i coasta BArAga-
nulur.
Vechea numire a satulur este
Dilga-Mare.
Populatiunea comuner este de
136 familir.
Are o $coalA mixtA, condusA
de un invAtAtor $1 frecuentatA
de 51 eleyr $1 20 eleve; o bi-
sericl, deseryitA de un preot $1
do! dascAlT.
Vite sunt : 589 bol, 289 ca!,
3349 oT, 35 capre, 32 biyolT,
15 asinl $1 228 porcr.
Martalogi, sati Urzice§ti, sat,
jud. Arge$, pl. Cotmeana, fAcind
parte din com. rur. Martalogi-
Ciubani. Are o bisericl, cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservitl de un
preot $i un cintAret.
Numirea acestur sat probabil
cl vine de la vechiile militirju-
detene ce existan in veacul
al XVII-lea, sub numele de Mar-
talogi $1 care ad existat pAnA la
1716, cind le-a desfiiintat Nicolae
Mavrocordat, ca o mAsurA
mult fiscalA, de oare-ceIVIartalogi
eran scutitr de orl-ce dArT catre
stat.
Martalogi-Ciobani, com. rur.,
pe riul Cotmeana, jud. Arges,
pl. Cotmea, la extremitatea de
S. a judetuluT, despre judetele
Oltul $1 Teleorman, la 21 kil.
82
 MARTE! (DEALUL-)
de com. rur. Cote0, reqedinta
subprefecturer, i la 30 kil. de
Pite0. Se compune din 2 sate:
Ciobani i Martalogi, avind im-
preuna. 18o fam., cu 730 sufl.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu un preot i un cin-
taret; o coala primara rurala.
Budgetul com, e de 13971er
la veniturr qi de 1266 ler la chel-
tuelr.
Vite sunt: 960 bol i yac!,
58 cal, 9 bivolr, 1885 or, 6 capre
320 rimatorr.
Marte (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, com. Plqe0, parte Martoiul, atun (arta),
cultivabil, parte padure.
Martinesti, numire ce se mar da
cat. urpanul, com. Mirce0, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt.
Martinul, sat, jud. Bacaa, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Berzuntul, si-
tuat pe dealul cu acelag nume,
nu departe de piriul Berzuntul.
Are o populatie de 37 familir,
san 188 suflete; o biserica. ; 2
circiumr. Vite sunt: 13 cal, 113
vite marl cornute, io poro!
13 capre.
Martinul, munte, jud. Baca'', pl.
Trotu§ul, com. Hirja, situat spre
V. de satul HIrja i acoperit
cu padure.
Martinul, munte, in jud. Buzati,
com. Minzaleqti, futre munir
Furul-Mare i Muscelwa ; face
hotar despre com. Lopatari ;
are padure §i fineata.
Martinul, munte, in jud. R.-Sarat,
pl. Rtmnicul, com. Bisoca, numit
Selariile-Martin, in partea de
S. a comuner; este acoperit cu
padurr l cu p4unr intinse ;
vara se fac ad stine de o!.
Martinul, firtfi, in jud R.-Sarat,
244
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
considerat ca unul din izvoa-
rele Aula Rearat; izvoreSe
din muntele Martinul, uda. N.
comuner, i se varsa in Rlinnic,
pe stinga lur.
Martiria, numire, data de calu-
garitele schitulur Sf. Gheorghe
inaltelor §1 stincoaselor piscurt
din com. Boziorul, cat. Nucul,
jud. Buzaa, situate putin mar
la S. de schit. Muntele Martiria,
serva ca botar despre comuna
Colti ; e acoperit de padure.
In j id.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de comuna Luppni.
Martologul, pisc si vale, com.
Baesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil-
cea. Valea izvoreqte dela N.-E.
comund Ble$ti, §i se varsa in
piriul Dobricea.
Marvila, sat, facind parte din
corn. Corbasca, pl. Berhecia, jud.
Tecucia. Este situat pe un deal,
pe malul sting al Siretulur, la
6 kil, de resedinta comuner.
Are o populatie de 68 fa-
mili, saa 246 suflete, locuind
in 64 case; o biserica, cu hra-
tnul Cuvioasa Paraschiva, care
s'a facut la 1863 de monahul
Lavrentie din schitul Pogletul,
dupa cum se adeverqte prin in-
scriptia ce se afla deasupra
Satul a fost situat mal pe vale,
unde se vad i astal cite-va ri-
dicaturl de pamint; mar pe urma
s'a ridicat pe deal.
Aicr intra Siretul in jud. Te-
mida. Pirtul Pogletul, care curge
la N. de sat, formeaza hotarul
intre jud. Tecucia i Baca.
Masa-de-Piatrà, localitate, in
partea de N.-E. a com. Star-
Chiojdul, pl. Teleajenul, j ud. Pra-
hoya, unde se afla o mica villa
www.dacoromanica.ro
MASTACANUL
cu apa de pucioasa, pe valea
Bisca-cu-Cale.
Masa-Domneasca, sanca, jud
Bacan, pl. Trotupl, com. Mana-
stirea-CaOnul, ?nafta. de 2 in.,
pe care se zice ca ar fi mincat
Stefan Gh. Voevod, dupa in-
toarcerea sa din Ardeal, unde
se dusese fugara de Turcr, tre-
einer citr-va oamenr prin Be-
ci urile-Domne§tr.
M as a-lui- Traian, saa M a sa -
lespede
de piatra, in forma une! mese ro-
tunde, ce se afta pe marginea
Oltulur, jud. Vilcea, din jos de
manastirea Turnul, care tine de
judetul Arge§. Legenda popu-
lara. zice ca la aceasta masa
s'ar fi wzatMihaia-Viteazul in
mijlocul capitanilor sa7, inainte
d'a intra cu otile sale in Tran-
silvania. Aceasta legencla a in-
spirat poetulur Bolintineanu una
din cele mar frumoase balade
ale sale:
Ca un glob de aur luna strillucea,
pe-o vale verde, optile dormea.
Dar p'un vid de munto sti Mihaiti lamas
qi pe d'albaq mina fruntea luí se las.
Asemenea raposatul T.
i
Aman a fost inspirat de acea-
sta legenda in cunoscutul
tabloa, cu acelag subiect ca ba-
lada poetulur.
Mascul, nume de sat vechig, des-
fiintat. Vez! Plumti, sat, pl.
Cirligatura, jud. Ia§i.
Maslosul, deal, situat la E. co-
mune! Godinqti, jud. Gorj, pla-
iul Vulcan ; se prelungWe de
la E. spre V. pe o intindere
de 5 kil.; e proprietate a lo-
cuitorilor comuner Godine§ti; e
acoperit de vi! prunet.
Mastacinul, com. rur., situata
MASTACANUL
In partea despre N. a pldseT
Bistrita, jud. Neamtu, filtre riul
Bistrita si ramurile Carpatilor
de pe hotarul Transilvanid.
Terenurile sale sunt acciden-
tate, prezintind dealurT marete si
vAT profu n d e, printre caff domina
culmea formata de muntiT Gos-
manul, Tarcaul, Vitioana-Mare,
Porfirul, Nechitul si Negulesti.
Aceasta comuna este formata.
din catunele: Mastacanul, Ne-
gulesti, Balanul, Smirea, Mar-
gina, Portaresti, Schitul-Nechi-
tul si $ovoaia, cu o populatie
de 1559 fam., sati 2951 sufl.
Dintre locuitorif improprieta-
ritT in 1864 sunt : 39, carT &d-
ese si-s1 stapinesc singuri locu-
rile lor; 55 stapinesc locurile
ca urmasi al celor improprieta-
ritT;1 loc a fost parisit de ca-
tre un improprietarit si se sta-
pineste de catre comuna.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 463 hect.
Imasul (suhatul) are o intin-
dere de 1400 hect. si nutreste
un numär de 2849 vite.
In Mastacanul sunt 3 bise-
ricT, cu 8 deserventi ; o scoala.
Budgetul comund e de 5322
leT, 14 banT, la veniturf si de
4896 leI, 85 batir, la cheltuelf.
Comunicatia cu satele vecine
se face: prin un drum care duce
din satul Mas tacanul in satul Bor-
lesti, fticind legatura ca soseaua
judeteana Roznovul TazIdul (in-
tre kil. 30-3 i) ; prin un drum de
la satul Mastacanul, trecind prin
satul . ovoaia la satul Gura-Mas-
tacanuluT, facind legatura cu
soseaua Roznovul-Borlesti (intre
kil. 25-26) ; prin un drum
de la Negulesti la Borlesti (si
la satul lapa prin alt drum);
prin un drum de la satul Mas-
tacan ul, ce trece prin satul Porta-
resti si Balanul, si se uneste cu
soseaua Roznovul-Borlesti, in
dreptul kil. 24.
245
Mastacfinul, sat, in jud. Neamtu,
com. Mastacanul, pl. Bistrita,
situat pe valea piriului Masta-
canoasa, la 25 kil, de orasul
Piatra.
Are o populatie de 190 fa-
milif; 1 biserica, cu I preot si
2 dascalT; o scoala, frecuentata
de 37 elevT.
In apropiere de acest sat se
afla izvoare cu apd minerall
(b orviz).
MastacAnul, sat,in jud. Neamtu,
cotn. Dragomiresti, pl. de Sus-
Mijlocul, situat in drumul care
pleaca dintre kil. 17-18 al
soseleT Girovul-Tupilati si duce
prin satul Bornisul si Hlapesti,
la Talpa.
Mastacanul, ramurd de dcalurt,
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
ce se intinde despre E. satuluT
Dusesti, com. Serbesti, din drep-
tul kil. 19 al soseleT Girovul-
Tupilati, prin comuna Drago-
miresti, formind in mare parte
hotarul dintre aceastä com. si
com. erbesti si Birgloani. La
E. de satul Mastacanul se rami-
fica: o culme apuca in spre N.
facind legatura cu rarn. Usca-
%flor si alta in spre S.-E. se
intinde pe cuprinsul com. Bir-
gloani.
Mastacinul, mofie, in judetul
Neamtu, com. Dragomiresti, pl.
de Sus-Mijlocul, formind cu
marginile sale limita comunei
despre com. erbesti si Birga-
oani.
Este proprietatea d-lur A.
Criv)it, caruia if aduce un venit
anual de 6500 leT.
Mastachnul, mofie, in judetul
Neamtu, com. Mastacanul, pl.
Bistrita.
Ma stacinul,firia, I n jud.Neamtu,
www.dacoromanica.ro
MATARAUA
com. Mastacanul, pl. Bistrita;
izvoreste din ramurile despre
N. de schitul Nechidul, dintre
muntiT numitT Alunisul si Ne-
chitul, prin valea carora curge
pana aproape de satul Masta-
canul; trece apoT printre satele
ovoaia (in dreapta) si Porta-
resti (in stinga), strabatind, in
dreptul satuluT Gura-Mastaca-
nuluT, soseaua judeteana. Roz-
novul-Tazaul, intre kil. 25-26,
dupd care se varsa pe dreapta
riuluT Bistrita.
MastacAnuluI (Gura-), sdtuc,
In jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Mastacanul, situat pe valea riu-
luI Bistrita, sub sira dealurilor
ce se intind paralel cu acest
riii, in drumul soseleT jud. Do-
breni-Moinesti, la al 26-lea kil.
Mata, dea 1, pe care se afla asezat
satul elari, com. Valea-Mare,
plaiul Dimbovita, judetul Mus-
cel.
Matac, fost pichet de grani pi, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Mataraua, sat, facind parte din
com. rur. Hagiesti-Mariuta, jud.
Ilfov, pl. Mostistea. Este situat
la N. de Hagiesti, Ruga valea
Mostistea, pe locurT smircoase.
Se Intinde pe o suprafata de
788 hect., cu o populatie de
296 locuitorl.
D-1 C. Athanasiu are 625
hect. si locuitoriT 163 hect. Pro-
prietarul cultiva. 450 hect. (50
sterpe, 125 padure). LocuitoriT
rezervä pentru izlaz 14 hect.
Are o biserica, cu hramul In-
timpinarea Domnului ; 1 moard
cu apa ; 1 masina de treerat ;
1 helestea ; 1 pod.
Comerciul se face de 1 cit.-
ciumar si 1 hangit1.
Numdrul vitelor mal-1 e de
243 si al celor micT, de 548.
 MATCA
Matca, com. rur., In jud. Tecucia,
pl. Nicoresti, situatI pe ambele
malurT ale riuluT Corozelul, la
6 kil, de capitala judetuluf si la
21 kil. spre E. de a plAser.
Are o populatie de 510 fa-
mili!, saa 2260 suflete ; locuesc
in 594 case.
Sunt tre bisericT, douá de
zid si una de gard. Cea de zid
Cu hramul Sf. Nicolae, s'a flcut
la inceput de gard, pe mosia
dala, fosa rAzdsia locuitorilor ;
in 1830 s'a reparat i in 1872
s'a fAcut de zid ; a doua, tot de
zid, cu hramul Cuvioasa Paras-
chiva, s'a fAcut la 1833, Cu spe-
sele obstesti, din lemn si la 1837
s'a refAcut de zid; a treia, cu hra-
mul S-tiT VoevozT, s'a fAcut de
gard, in 1825 Cu ajutorul locul-
torilor si la 1860 s'a reparat ;
sunt deservite de 3 preotT si 5
cintAretr. Scoala, care dateazA
din anul 1864, e frecuentatA de
65 elevT.
Vite sunt : 620 boT, 489 yac!,
360 cal, 1016 oT, 15 capre, 3
taurT, 890 porcI.
Sunt 420 stupT cu albine.
Intinderea terenuluT cultivabil
e de 6124 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urcA la suma de 5350 Id.
E brAzdata in partea de E.
de dealurile: GAvanul, Iepureasa,
Glltul, Cierul-luT-Goroveig, Dea-
lul-luf-Vede, Stan, CuichilA, Crol-
torul, MAnAilA Chicerea.
E udatA de riul Corozelul, care
trece prin centru, de la N. la S.
Mal sunt i cite-va lame: La-
cul-TroianuluT, al-PorculuT si al-
FerAstrAulul, care in timpul vereT
seacA. In partea de V. se aflA
valea RAriul.
Soseaua judeteanA inlesneste
comunicatia cu orasul Tecucia.
Locuitorif sunt vechT rAzesT.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarr.
Se mArgineste la N. Cu com.
248
Tiganqti i Corodul; la S., cu
com. Puteni ; la E., cu jud. Covur-
luia si la V., Cu orasul Tecucia.
Matea, cimpie, pe care este a-
sezat satul Balasoeni, pl. Saba-
rul, jud. Ilfov. Numele-T vine
de acolo cl matca fluluT Arge-
sul, în timpiT vechT a fost pe
ad, dovadA cantitatea mare de
nisip ce se af15. pe aceastd
pie.
Matca, pîrta, in jud. R.-SArat,
plaiul Rimnicul, com. DAnalesti,
izvorInd din dealul Plesesti ;
udA partea de N. a com. si se
vars1 in riul Rimnicul-SArat, pe
dreapta.
Matca, Mili, ce trece prin co-
munele : BîcleuI, Albulesti, Va-
lea-MorculuT, Piria, pl. Dum-
brava, jud. Mehedinti, si trece
in jud. DO, pe la com. rur. Ar-
getoaia, vArsindu-se in nul Jiul.
Matei, sat, in jud. Arges. VezT
Schitul-Matei.
Matei - Basarab saa Valter-
MAr'acineanu, atun, pendinte
de com. Iepuresti, proprietate
a statuluT, situad. in pl. Cil-
nisteT, jud. Vlasca. S'a inflintat
Cu ocazia improprietArireT insu-
rAteilor la 1882.
AicT s'a dat pentru 50 locui-
torl, dota scolf si o bisericl,
suprafata de 281 hect.
Mateiasul, munte de platrA, cal-
caroasA, cu virful Sturul saa
Piatra-NAmAestilor,. In fata NI-
mAestilor, jud. Muscel. Un kil.
aproape intre virful SturuluT si
vAile vecine. In apropiere de el
este Petera-MatelasuluT, a cArel
adincime neobiclnuitA nu e cer-
cetatA de cit de indrAznetiT vul-
Virful SturuluT, cu infAtisarea
www.dacoromanica.ro
MATEIENI
luT mAreatd, ridicA frumusetea
pozitiunel NAmlestilor.
Pe lunca ArgesuluT, la locul
numit Valea-luT-Braga si pe Ma-
teiasul s'aa gAsit numeroase do-
vea de rAzboaie ale trecutului:
ghiulele, oase de oamenT, cos-
ciuge de platrd. Acestea sunt
probe neindoelnice cA. pe aceste
locurl s'a vArsat singe tu mal
multe rindurT. Legenda spune
cA numele muntelur se trage
de la Matei Corvin, care ar fi
dat p'aci bAtAlif. Poate cA in
frAmintArile urmate in tre Tepes
si TurcT, s5. fi trecut i Mateias
Corvin prin aceste locurT, de si
istoria nu pomeneste de cit nu-
mal de trecerea peste pasul Bran
a luT Ion Corvin, vrAjmasul luT
Vlad Dracul.
Mateiasul,munte, In j ud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. CrAcA-
oani, situat lingl CracAul-Negru,
in legAturl cu muntele Rotunda.
Mateiasul, peldure supusA regi-
muluT silvic, com. Dragoslavele,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
in intindere aproximativA de 150
hect. cu un masiv rar. Se in-
vecineste la N. cu PravAtul ; la
S., ca Lunca-Girtil; la E., cu riul
Dimbovita si la V., cu NAmAesti.
Mateiasului (Pestera-),fiefter&
in jud. MuScel. Vezl Mateiasul,
munte.
MatelasuluI p11111, se
varsA in riul Dimbovita, pe par-
tea dreaptA, In raionul com.
BAdeni - Ungureni, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel.
Mateieni, sat, in jud. Dorohola,
pl. Cosula, com. DimAcheni, cu
74 familif, saa 165 suflete.
Proprietatea mosief este a rA-
posatuluT loan Docan, luatl prin
cumpArAturA, iar din vechime a
 MATElETI
fost a manastirel Dragomirna
din Bucovina, pana in anul 1785,
cind s'a vindut.
Biserica, cu hramul S-VI TreI-
Ierarhr, deservita de i cintaret
si i paramar, este mica de lemn
tencuita ; t'Acula in 1828, de
spatarul Grigore Manole Varlam,
fost proprietar.
SateniI improprietariti ati 157
hect., 54 axil; lar proprietarul
mosid, 1095 hect., 99 aril, cimp
si 71 hect., 61 ara, padure.
In sat sunt : 5 iazurI; o li-
vacía ; 4 pogoane de vie.
Rîul Jijia curge pe hotar.
DrumurT principale sunt: acel
ce duce prirt Vladeni in jos pe
Jijia i acel ce duce la Boto-
sani si la Dorohoid prin Dima-
cheni.
Hotarele mosier sunt cu: Di-
macheni, VIddeni, Corldteni
Nicseni.
Mateie§ti, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s. Numele san vine
de la un Mateiu, primul locui-
tor ce s'a stabilit ad i si care a
avut 3 feciorI: Anghel, Barbu
Modre, cum si un ginere, I.
Calarasu, dupa numele carora
s'ad numit ulitele : Calarasesti,
Modresti, BArbulesti si Anghe-
lesti.
Formata numaI din satul cu a-
cest nume, este situata pe valea
riuluf Tiruia, intre dealurile MA-
gura si Ciresiul, la 56 kil. de
Rimnic si la 18 kil. de Hore-
zul.
Are o populatie de 230 fa-
sad 855 suflete, mosnenI,
din can 189 contribuabili. Lo-
cuesc In 240 case.
Are 4 bisericI: Cuvioasa-Pa-
raschiva, reparata la anul 1859
si in urma la 1869, de Costache
Dumitru ; a doua, Sf. ImparatI,
reparata la 1868 de ctitorii D.
Codreanu, P. Ienciu, Al. Popa
Vladutu, M. Modrescu si altii ;
247
a treia, SE Mihail si Gavriil, fon-
data la anul 1836 de Simion
D. Popa Ilie j altif si a patra,
Nasterea-SE-Ion-Botezdtorul, zi-
dita la anal 1862 de D-ion Ionita
Diaconescu, Preotul T. Neamtu
si altiI.
coala dateazA In comuna de
la 1890. Clädirea e bulla, pro-
prietate a comuna E frecuen-
tata de 12 copil.
Vite sunt: 6 cal, 35 lepe, 230
bol, 62 vacI, too of, 30 ber-
bed, 52 porcI si 25 scroafe.
Loc. desfac vitele la tirgurile
din Rtureni i Gingulesti; ce-
realele, la Tirgul-Horezul si la
Craiova.
Pe riul Tirila, In raionul co-
mune, sunt 4 morr.
In partea de V. a comuneI
este Piscul-Turcilor, unde se zice
cA ar fi locuit de demult TurcY,
fiind in pamint si rAmasite de
ziduff, iar putin mai spre V. se
ridicd inaltimea numitd Mdgura,
de unde se vede, la E., juma-
tate pl. Horezul, la S. jumatate
pl. Oltetul si la V. jumAtate
pl. Novaci, din jud. Gorj.
Suprafata comunel e de 1050
hect., din cari 350 hect. vatra
satultd.
Veniturile i cheltuelile co-
muneI se urca. la 1200 leI anual.
oseaua judeteana, ce trece
prin mijlocul Mateiestilor pe Va-
inlesneste comunica-
tia la N. cu com. Greci i la S.
cu com. Turcesti.
Comuna este brazdata de
dealurile : Carantina, Mdgura si
Cornätelul (la V.), Filipul, Co-
moara i Seaca (la E.). Cele
d'intiiii treI formeaza un lant ce
se prelungeste din hotarul co-
mund Greci (la N.), pana in
hotarul comuna Turcesti (la S.);
lar cele trei din urma formeazd
un sir paralel ca cel in-
tinzIndu se in aceeasI directiune,
spre E.
www.dacoromanica.ro
MAT1EVA-HARA
E udata de valcelele: Ursoaia,
Odailor, Baldovinul i Seaca,
si de riul Tiriia, care trece prin
centru.
Se margineste cu com. Tur-
cesti, Alunul, Corsorul (jud.
Gorj), Greci i Ciresul.
Calugarii Macarie, Tudosie,
Nectarie, Ieromonahul Iosif
Banul Manolache, carona apar-
tinca mosia si satul Mateiesti,
ad daruit partile lor manastireI
Horezul, la anul 7208 (1700).
Mateie§ti, sati Lunca, sal, jud.
&Izad, pl. Tazldul-d.-j., com.
Sanduleni, situat d'a dreapta
Tazlauld-Mare, mal jos de sa-
tul Tisa. Are o populatie de
15 familiI, sad 67 suflete.
Vite marI cornute 20 0. o! 34.
Mateie§ti, numire, ce se da 'una
parg diu comuna Stilpeni, jud.
Muscel,
Mateie§ti, vechie numire a cd-
tunului Mierea, jud. Buzad, com.
Gura-Niscovulul.
Mateie§ti, deal, in raionul com.
Mateiesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 30
hect., 50 ariI, vie.
Mateie§ul, munte, jud. Bacatl,
pl. Trotusul, situat spre S.-V.
com. Cdiutul ; este acoperit cu
padure.
Matieva-Hará, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. Slava-Rusa ; se desface
din dealul Carada-Bair , se 2n-
tinde spre S., tuteo directie ge-
neran. de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea centran a pla-
seI si a comuneI; are o inaltime
de 264 ni.; pe partea nordica.
este acoperit cu padurl, lar pe
poalele sudice cu Jinete i sa-
manSturI.
 MATIOAIA 248 MAVRODINUL

Matioaia, fost sat, pe pidul cu proprietarit, la 1864, parte din 400 hect., din carr too hect.
acelasI nume, jud. Suceava, des- locuitoriT com. Pacureti, pl. Pod- padure, apoI livezI, izlaz, cura-
fiintat de Mihaiii Sturdza-Voda, goria, jud. Prahova. . turr si locurr sterpe. Numita ast-
care a stramutat pe locuitod fel dupa numele fostulur proprie-
In Homita. Matita, t'U, format din girlele : tar generalul Mavru. LocalniciI o
Turburea si Apa-Dulce, ce iz- numesc Mamvra si Reghinesti.
Matioaia, pa'clure, de diverse e- voresc: prima din dealul Zim-
sente, jud. Suceava, com. Cris- broaia si a doua din dealurile Mavrodinul, com, rur., in jud.
testi. comuner Drajna-d.-j., pl. Telea- Teleorman, pl. Tirgulur, situata
jenul, jud. Prahova. Ambele se pe Valea-Vede, la punctul unde
Matioaia, pilla, jud. Suceava, impreuna din jos de cat. SA- se impreung piraiele Tinoasa $i
numit la obirsie Homita, de la rari, com. Predealul. Matita cur- Ciineasca, si la confluenta lor in
satul din care-g incepe cursul.. ge prin com. Surani, de la N. riul Vedea. Este pusa liare doua
Indatá ce trece in com. Tata- la S., si se varsa in Orla Lo- dealurr, Dealui-Ganer, la V. si
rusi, primeste numele de Ma- patna, tntre comunele Podeni-Nor Dealul-Viilor, la N.
tioaia. Dupa un curs de 4 kil., si Pacureti din pl. Podgoria. Se margineste la N. cu co-
200 m., in dreptul satulur Uda, Pe o parte din girla Matita munele Alexandria si Calinesti ;
primeste pe Leurdisul si Calu- este situata com. Pacureti. la N.-E., cu Valéa-ZbirglezeI; la
Ora si-sI schimba numele In S., cu hotarele mosiilor Plosca-
Piriul-Mare. Curge inca 3 kil., Matorätul, culme, jud. Mehe- d.-j. si Spatarei ; la S., cu com.
si, trecind pe mosia Heciul, la dinti, linga T.-Severin, numita Adamesti si cu mosia Soya-
numele de Contasca. Dupa un si Culmea-Matoratulur, ce se ter- rasti.
curs de inca 6 kil., udind com. mina de o data la Dunare, lasind Terenul comuner este acci-
Lespezi si Pascani, le varsa in loe de trecere numar pentru ca- dentat. Dealurile din spre valle
Siret, din sus de satul Lunca. lea ferata si soseaua nationala. Veder, Tinoaser si Ciinelur do-
Apa sa invirteste 4 morr in com. ming. comuna; iar la S. sunt
Tatarusi, 2 in com. Lespezi, 4 Matraca, sat, jud. Dimbovita, dealurile acoperite de padurr
morr si 2 piue in com. Pg.scani. pl. Dealul-Dimbovita, cat. com. spre com. Nanovul ; incolo tot
Are de tributad din stinga pi- Colanul, situat litiga Tirgoviste, pamintul este ses.
raiele : Posta, Satulur si Cali- la 2 kil, de bariera Bucuresti, Teritoriul comuner este stra-
Ora, lar din dreapta piriul Bo- Boga suburbia Sirbi si aproape batut de mar multe va.I si valcele:
desti. de soseaua judeteana Tirgoviste- Valea-Ttrnaver, ce-si are ince-
Lazuri-Bilciuresti-Butimanul. putul pe mosia Mavrodinului ;
Matita, sat, fácind parte din com. Valea-Calului impreunata cu Va-
rur. Pacureti, pl. Podgoria, jud. Matruoa, sat, jud. Dimbovita, pl. lea-Crucilor ; Valea - Zbirglezer,
Prahova. Are o populatie de Bolintinul, cat. a.m. Maruntisul. a-Stupinir si_a-lur-Hasan-Aga, la
723 suflete; o biserica, fondata la N.-E. spre mosia Bleoturile ; Va-
1800 si reparad. la 1886 de loc. Mata, baltd, in jud. Covurluiii, lea-TiganceT, la N., intre mosiile
Cdtunul se mar numeste de pl. Horincea, com. Rogojeni, Alexandria si Calinesti; Valea-
locuitod si Ochisorul. aproape de Radianul, de care Frinculur, Valea-lur-Lazar si alte
se desparte prin stufarie. Mata valcele.
Malta, lac, jud. Tulcea, in par- se aflg. in spre com. aria, iar Sunt si cite-va lacurr de putina
tea N. a pl. Sulina, si cea E. Rg.dianul, spre Blagesti (jud. importanta : Lacul - B.AltatuluI,
a com. urb. Chilia-Vechie ; este Tutova), si amindouà aproape la N. spre Alexandria, al-Ca-
format de gira Lopatna, ce-I a- de Vadeni. zacilor, al-Berzer si Stejarulur,
duce apa din bratul Sulina ; la N.-E. comuner si al-Lixan-
comunica cu baltile : Babina, Matul, numire ce se da cdtunu- drer, la V.
Rosca si Mehei ; e inconjurat lut Ghiteasea, com. Negreni, MagurI sunt multe pe terito-
cu stuf; are 300 hect. intindere pl. Vedea-d.-j., jud. Olt. riul comuner; Magura-Chiala, a-
si contine peste in abundenta. Mira, a-Sandulur, a-Vizuinelor,
Mayra, mofie, jud. Buzar], com. a - Ciocanelulur, a-lur-Stoica si
Matita, mofie, pe care s'au im- Manesti, cAt. Reghinesti; are a - lur- Stoian sunt insirate, cu

www.dacoromanica.ro
MAVRODINUL
magurile : Flocopaca- Mare §i
Flocopnca-Mica §1. Tirnava, in
partea despre Valea - Nanovu-
lul ; magura Cloaca, la S.-V. ;
Sapata §i Micul, spre Valea-Zbir-
glezeT ; Magura-cu- tubeiul, tot
spre Valea-NanovuluT i hotarul
mole! Mavrodinul; Magura-Ur-
sarilor, la N.-E. ; Magura-Roie,
a-MatuwI, la E. §i in fine
Magura-cu-Pietr4, la V.
Populatiunea comuneT este de
283 familiT, saa 971 suflete, din
carT 249 contribuabilT.
Are o §coala, conclusa de un
invatator i frecuentata de 19
elevI; o biserica, deservia de
2 preotT, i cintäret i i para-
cliser.
Vite sunt 4154 capete, din
carT 722 vite marT cornute, 399
caT, 7 magarT, 2423 or, 42 ca-
pre i 561 porcI.
Budgetul comuneT e de leT
6169, banT 23, la veniturT i de
leT 5856, banT 74, la cheltuelf.
LocuitorT improprietaritT in
1864, aa fost 140, pe o intin-
dere de 970 pogoane.
Mo5ia Mavrodinul formeaza
corpul prinCipal din intinsul do-
menia al baronuluT Theodor Ni-
colicT de Rudna, senator in Ca-
mera magnatilor din Ungaria,
consilier aulic i fost atwt pe
linga guvernamintul Bosniel
HerzegovineY.
Acest domenia are mal multe
corpurT. In comuna sunt ca-
sele proprietatiT, precum i in-
treaga instalatiune a economa-
tuluI mo§ieT. Cultura pamin-
tuluT se face sistematic ; crq-
terea vitelor este foarte ingri-
jita, ast-fel ca servqte de mo-
del multor agricultorT.
Munca agricoll se face parte
in invoelT cu locuitoril din Ma-
vrodinul i din comunele inve-
cinate, parte cu vitele i unel-
tele proprietatiT.
CM de comunicatie are: spre
249
com. Buzescul, peste Vedea, in
calea judeteana Rcniori-Alexan-
dria; spre com. NenciulWi §i
spre com. Caline0, peste valea
JoiteT. Pe aci era mal de demult
drumul Pitqtilor, pe valea Te-
leormanulut
La marginea satuluT spre N.-
V., se s'Ad ruinele une bisericT,
ziditl de Domnitorul Nicolae
Mavrogheni, in secolul trecut.
Satul Mavrodinul avea in se-
colul trecut numirea de Repezi
§i facea parte din plasa Tele-
ormanuluT-d.-j. Numirea de Ma-
vrodinul i s'a dat in a doua dece-
nie a secoluluT al Xl-lea, de cind
dateaza §i renumitul tirg care
a tinut pana la anul 1879. Pe
lingA dinsul mal* ere' douà sate,
Saelele i Fundatura, carT s'aa
desfiintat.
Tirgul Mavrodinulta s'a for-
mat parte din locuitoriT ba§ti-
tinag ai celor doul sate, parte
din BulgariT carl aü parasit i-
tovul, pe timpul razboiuluT de
la 18i2. Dup5. arderea acestuT
ora, Bulgarif mal avutT s'aa
stramutat pe la Viena, Bucu-
re5ti i in alte orase marT; ceT
maT saracT ati trecut la Zimni-
cea, unde nu aü putut sta mult,
din cauza persecutiunif Turci-
lor.
Pe atuncl parte din mo0a de
azI a MavrodinuluT era proprie-
tatea baronulur de Sachelarie.
EmigrantiT bulgarT din Zimnicea
aa trecut la Mavrodinul, unde
platear' 6 leT daca 11 dijma I/2o
§i aa contribuit mult la pros-
perarea tirgalur ce se infiintase
acolo.
Tirgul MavrodinuluT era re-
numit in toatA tara. El se ti-
nea la RusaliI, °data cu tirgul
Mo5ilor din Bucure4i. Ad ve-
neati negutatorT din toate par-
tile táriT i din strainatate, cu
felurhe marfurT pentru aprovi-
zionarea locuitorilor din jud.
www.dacoromanica.ro
MAVRODINUL
Teleorman i din judetele inve-
cinate.
NemultumitT de conditiunile
ce le impunea proprietarul mo-
Oef, coloniOT BulgarT, maT ales
la punerea in aplicatiune a Re-
gulamentuluT Organic, se plin-
sera generaluluT Kiseleff. Acesta
nu le lua in consideratie plin-
gerea i le propuse sa mearga
ca coloni4T, in conditiunI avan-
tagloase, in Basarabia.
BulgariT nu primira sA para-
seasca tara §i atuncT interveni
combinatiunea ca sa cumpere
mc*a Biciieni a MitropolieI,
unde se stabilira, dimpreuna cu
altI locuitorT din Zimnicea §i
din alte partI §i formara orwl
Alexandria.
Vechiul erg al MavrodinuluT
a mers apor degenerind din ce
in ce, mal ales cu inmultirea
mijloacelor de comunicatiune,
iar in anul 1879, se desfiinta
aproape cu totul, trecind la
Alexandria.
Comuna Mavrodinul a fost
intrunita, pana la 1876, cu com.
Nenciulqti.
Mavrodinul, sat, jud. Dimbovita,
pl. Ialomita, cat. com. Gher-
gani. La acest sat, precum
la altele vecine, Boanga i Sta-
ne§ti, ati fost lupte intre Ro-
minT i TurcI pe timpul lul Mi
haia-Viteazul (1595-1599). In
apropiere este o padure cam
de 10,000 ariT.
Mavrodinul, lb*, la i kil. spre
S.-E. de satul Ulmul, jud. Bra-
ila, aproape de hotarul despre
com. Fleawa, pe muchia pla-
touluI de pe tarmul drept al
CalmatuiuluT. Vatra tirleT e de
7 hect., cu 6 case si 28 loc.
Vite sunt: io cal, 70 vite
cornute i 70 rimatorI.
Mavrodinul, intins domenia, jud.
 MAVROMOLUL
Teleorman, proprietate a baro-
nulur Theodor NicolicI de Rudna.
Este compus din mal multe cor-
purT: Bleoturile, Mavrodinul, Re-
pezi, Comanesti, Barbatesti
AdAmesti.
Intinderea luI este de peste
12000 hect., din carY aproape
1600 hect. padug.
Acest domenia se tntinde la
N. spre mosiile Calinesti si A-
lexandria, pana aproape de jud.
Vlasca ; la N.-E., pana la trupul
de mosie Zbirgleaza-Licuriciul a
Eforier Spitalelor ; la V., pana
la mosia Viesparul sati Parul-Ro-
tund a statulur; la S.-V., pana
la mosiile Plosca-Castrisoad a
statuld si la Spatarei; la S. pana
la mosia Sovaresti saa Ada-
mesti si la S.-E. pana la mo-
siile Nanovul (ce-I mar zice
Tirnava), Laceni si Magura, a-
proape iarasl de jud. Vlasca,
de unde am plecat.
Pe la inceputul secolulur al
XIX-lea, mosia Mavrodinul era
proprietatea baronulur de Sache-
larie; dupa acea a trecut in pose-
siunea principelur SerbleY, Mihail
ObrenovicI, de la care s'a trans-
mis ruder sale, actualul pro-
prietar, baronul NicolicI de
Rudna.
Pe acest vast domenia, care
la 1885 s'a mal marit i Cu tru-
pul Meoturile, sunt trer sate
marl: Mavrodinu/, Nenciulesti
saù Vatisani i Buzescul.
Mavromolul, sat, in jud. Covur-
luid, pl. Siretul, com. Cuca, cu
25 familir, saa 118 suflete.
Mavromolul, saa Cuca-Mick
mofie a statuluf de 6o hect.,
in com. Cuca, pl. Siretul, jud.
Covurluifi.
Mavromolul, mofie, a statului,
de z 6o hect. (osebit de padurea,
de 3571/2 hect.), in com. Firta
250
nesti, pl. Prutul, jud. Covurluia,
arendata anual cu 3000 ler.
Maxenul, com. rur., in judetul
Buzad, pl. Cimpulur, situata in-
tre piriiasele Negreasca i Ru-
siavatul la 12 kil. de Buzad*. Li-
mita, la N., incepe din mosia
Museteasca, de la Iazul-Rasucit,
trece apa Strimba-Maneasca,
pe hotarul mosid Negreasca,
merge in apa Viforita ; la V.,
din apa Viforita o Ya pe hotarul
mosiilor Gheraseni si Suditi ; la
Sud, continuind inca putin pe
apa Viforiter. Se margineste cu
hotarul mosiilor Trestianca, Li-
pianca (Mala), Cata-Cal, Zme-
eni, Salcioara, Barbuleanca
Moisica-Banul, pana in riul Ru-
siavatul, merge cit-va pe rid in
jos, apof pe hotarul mosier Al-
besti, palia la movila Ciovlicul;
la E., incepind din movila Ciov-
licul, se urca pe hotarul mosiilor
Bentul, Iliasca (Poenareasa), Gal-
binasul i Museteasca, unde da
în apa Strimba, Ia Iazul - Ra-
sucit.
Suprafata sa este de 2492
hect., din care 1475 arabile, 189
padure, 260 fineata, 510 izlaz
si 58 loe sterp.
Proprietätr su nt : Max e nul-Vir-
toapele, Virtoapele-Banulur
padurea Maxenul - Stuculeasa,
toate ale statultd.
Terenul e ves, dar nu toc-
mal fertil, din cauza multor ape,
viroage, sniircurl i saraturI, de
care e acoperit.
Comuna e formata dintr'un
singur catan, Maxenul. Are o
populatie de 9oo suflete; o Are o populatie de 92 fa-
scoall frecuentata de 57 elevr;
o biserica, cu i preot, I cin-
taret i i paracliser ; 6 circiumI;
o moara cu abug; 2 8tine. Co-
muna Maxenul e formata dupa
1812, din oamenif stabilitY de
Episcopie pe mosia sa Maxenul-
Virtoapele. Episcopia, in 1817,
www.dacoromanica.ro
MAXUTUL
le-a zidit biserica, ce s'a reinoit
in 1855 tot cu spesele el.
Vite sunt : 432 bol, 312 yac),
102 viter, 123 cal, 220 Tepe, 63
ming, I wo or si 450 porcI.
CM de comunicatiune are:
soseaua Maxenul Buzla prin
Tintesti i oseaua Maxenul-
Zmeeni.
Maxenul (§tuculeasa), peIdu-
re a statulur, pendinte de Epis-
copie, jud. Buzaa, com. Maxe-
nul ; are 135 hect.
Maxenul-Virtoapele, inofie a
statulur, pendinte de Episcopie,
In jud. Buzaa, com. Maxenul ;
are 760 hect. araturI, izlaz, smir-
curi si saratuti, afara pe padu-
rea Maxenul.
Maxime§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Birga-
oani, formind marginile sale ho-
tarul despre com. Margineni.
Are o intindere de ¡os hect.
7 arir, Cu o populatie de 67
suflete. Vite : 32 capete.
Maxinca, lac, jud. Tulcea, situat
in partea N.-V. a pl. Sulina,
si cea de V. a comuna urbane
Chilia-Vechre, format de bratul
Tatarul, cu care comunica prin
2 edite ; e inconjurat cu stuf;
are 20 hect ; contine peste.
Maxutul, sat, in partea de S.-E.
a com. Deleni, pl. Copla, jud.
Botosani, situat pe partea de
E. a dealului Pretraria si in par-
tea de N. a orasuluT I-Iirlaul.
mili!, sati 460 suflete, din ea/1
143 contribuabilf; i biserica,
zidita. la 1842 de catre P.ul-
heria i Iorgu Ghica, proprietag.
Vite sunt: 300 bol i vacr,
io cal, 1 ro o!, 38 porcI.
Mosia Maxutul este o parte
din Deleni si are o intindere
 MAZALE (LA-)
de 5562 hect., din carr 5367
hect. a proprietarultg, Cu 4296
hect. pAdure, pi 195 hect. ale
locuitorilor. Sunt 20 hect. vil.
Mazale (La-), loc, jud. Tele-
orman, la S.-V. orasuluT Zimni-
cea, unde era alt5.-datl vama pi
caran ti n a.
Mazanaia, munte, in jud. Su-
ceava, com. Bropteni, avind
1339.9 m. altitudine.
Mazanariul, pilla, in jud. Te-
cuciii, com. Buda, izvorepte din
dealul cu acelapI nume, la di-
recti,inea spre E. pi se varsA in
Zeletin, mal jos de &tul Sa-
lahorul.
Mazälul, lac, situat in partea de
N.-E. a jud. pi pl. Tulcea, com.
urb. Mahmudia ; este izolat, fiind
inconjurat numal cu stuf ; are
cam 8o hect., pi contine pepte.
Mazgava, vIrf de munte, din
Culmea-CozieT, jud. Argep, pl.
Lov4tea, cu o inAltime de 2156
m. d'asupra nivelulul MAril
Negre.
Mazili, sat, fAcind parte din com.
rur. Fintinelele, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o bisericl,
fondatA in anul 1786 de fratiT
Bozieni pi reparatà la anul 1866.
MacAl, com. rur., pe apa Topo-
loguluT, jud. Argep, pl. 0/tul,
la 24 kil, de com. rur. Tigveni,
repedinta subprefectureT, pi la
19 kil. de Pitepti. Se compune
din satele: Curuepti, MAcAi, Si-
nepti pi StAnicei, avind peste
tot 140 familiT, sal"' 666 suflete.
Are 2 bisericT vechT pi o
scoall primar5. rurall.
Vite : 190 bol pi vacT, 9 cal,
559 °I, 28 capre pi 305 rimI-
torI.
62630. Afarole INclionar Geogralla. Vol. IV
251
Budgetul com. e de 2720 leT
la veniturT, *i de 3583 leT, la
cheltuelT.
Mäcäi, sat, cu 261 suflete, jud.
Argepul, pl. Oltul, fAcind parte
din com. rur. cu acelasT nume.
Ad i este pi repedinta primArieT.
Mäcäräul, trup de mofie, nelo-
cuit, in suprafatA de 457 hect.,
ocupat mal mult de pAdure, pen-
dinte de com. Chiriacul, pl.
Marginea, jud. Vlapca, apezat
in coasta despre E. a satuluI
Chiriacul.
Se arendeazA odatA cu Gu-
bavia; ambele an fost, inainte
de secularizare, ale MitropolieT,
pi acum apartin statuluT. Aren da
anualA pentru amindouà este
de 8900 leT.
PAdurea de tufan este in su-
prafa.t5. de 400 hect., pi sine de
ocolul silvic Giurgiti.
Mäcäre§ti, sat, in jud. Iapi, for-
mind marginea de S. a com.
Costuleni pi a pl. Braniptea, si-
tuat pe pesul dintre Prut pi Ji-
jia, cu o populatie de 190 fa-
miliT, san 763 suflete. Are o bi-
sericA; o pcoalA, infiintatA la
186o, frecuentatl de 31 elevT.
Vite: 866 vite marl cornute,
85i ol, 103 cal pi 199 rimAtorr
Mäcelarul, sat, fAcind parte din
com. rur. Suhatul, pl. Negoepti,
jud. Ilfov. Situat la E. de Su-
hatul pi inconjurat de pAdurl
marT. Se intinde pe o suprafatA
de 850 hect., cu o populatie de
77 locuitort
Tot pAmintul apartine statu-
luï, care cultivA prin arendapiT
sAl 400 hect.; restul de 450
hect. este pAdure.
NumArul vitelor mati e de
129 pi al celor miel, de 443.
Mäcelarul, ceitun, apartinind co-
www.dacoromanica.ro
MXCEWL-DE-JOS
muneT urbane Cimpina, pl. pi
jud. Prahova. Are o popula-
tiune de 133 locuitorT (64 MI.-
batI pi 69 femel).
Mäcelarul (Malul), izvor de
apeit minerald, jud. Prahova, si-
tuat pe coastl, in apropiere de
centrul orapuluT ampina, pe iz.
'azul locuitorilor. Apa sa convine
pucioasä pi e bunl pentru reu-
matizm, scrofulA, etc.
Mäcelarul, peidure a statuld, in
intindere de 325 hect., judetul
Ilfov, pl. Negoepti, com. rur.
Suhatul.
Mäce§ul, cdtun, al com. Valea-
MusceluluT, jud. BuzAti, cu 120
locuitorI pi 33 case.
Mäcequl, munte, in jud. BuzA11,
com. LopAtari, Cu 1355 m. inAl-
time ; are pApunl bune pi o
stinA,
MAce§ul, pilla, jud. Gorj. Izvo-
repte din muntele Pietrile- i-
potuluI pi se vars1 in Gilort, in
mijlocul cAtunulul Novaci-Ro-
minI, din com. Novaci.
Mäce§u1-de-Jos, com. rur., jud.
Dofj, pl. Balta, la 54 kil. de
Craiova pi la 5 kil, de repe-
dinta plApeI, MAcepul-de-Sus.
Situatl pe marginea de N. a
bAlteT numit5. Balta-MAcesuluT.
Se invecinepte la N. cu o
curea de mole, numitA Masa-
Lazgre011or ; la E., cu o curea
numit5. Codrul, cu com. Gin-
giova pi Nedeia; la V., cu M5.-
cepul-de-Sus pi cu com. Orna ;
la S., cu Bulgaria, de care se
desparte prin DunAre.
Limita liniei de N. incepe de
la o movill mare, numitA Ciuta,
despre V., merge drept spre
E., pAnA in drumul NedeeT, ce
duce la Craiova ; de aci incepe
83
MXCEWL-DE-JOS
limita de E., care merge tot pe
drumul Neded, indreptindu-se
cam spre S.-E. pana la movila
de la Grindul-CaluluT, de unde
apuca spre S. pana la Movila-
Vaca ce este in marginea $o
seleI ce duce la Nedeia ; apol,
spre S.-V., intra in terenul bal-
tbs, trece pe la movila Piscul-
Cucului, Magura - cu -Dor, Tu-
faniT, Gagiuld, de unde se in-
drepteaza spre S. pana la Du-
nare.
Limita liniel de S. este for-
mata de Dunare.
Limita liniel de V. incepe
de la N., din magura Ciuta,
merge spre S. pana da in de-
limitarile locuitorilor din com.
Mäcesul-de-Sus; de aci apuca
spre E. si iar spre S., pana
in soseaua ce duce la com.
Goicea-Mare; apoI spre V. si
spre S. l'Ara in terenul bal-
tos, trecind pe la Stup'ärie, Grin-
dul-Rostel, al-Bercenilor, al-luT
Petru-Vacarul, Ceoaca
Girla-TorneT, pana la Dunare.
Suprafata teritoriuluT comund
este de 6600 pog., din carT
4100 pog. arabile, 300 pog.
fine*, 1790 pog. izlaz, plpuris,
trestie i teren sterp, 350 bala
si lac, 6o pog. padure.
Mosia se numeste Macesurile,
si are 2130 pog. pamint arabil,
afara de cel dat clacasilor la
1864, care este aproape de 2000
pog. Aduce un venit de 85000
leT si apartine Asezamintelor
Brincovenesti.
Padurea avolul, de 30 hect.,
situata la S. de com. pe mar-
ginea Durare, este compusa
numaT din salde si apartine
Asezamintelor BrincovenestI.
Viile apartin locuitorilor, si se
gasesc pe delimitarile lor de
la 1864; aü o intindere de 218
pog. i produc vin rosu de
buril calitate.
Se afla si o cariera de plata
262
in Dealul-Viilor, ce este intre-
buintata la impIetritul soselelor.
Terenul com. este ses. La N.
de com. (2 kil.) se ridica un ses
inalt, formind o coasta cam de
io m., numita Valea-Mare,
pe care sunt sadite vii, carT
se intind pana la JIU.
Spre S., de com., cm la 500
m., se afta Balta-Mare, cu o
suprafata de peste 70 pog., care
comunica Cu Nedeia, spre E.,
prin- balta numita Cravita
se intinde spre V. in com.
Cima, luind numele de Balta-
OrneT. Mal spre S. se afta
balta Zglavociul, care comu-
nica cu balta Nedeia prin Girla-
TorneT, peste care se allá un
pod statator i ca Balta-Cir-
neI prin gira Tigleanul. Spre
S. de Zglavociul sunt baltile :
Dobroaica, Salcd, Oaid, Ter-
pezita, Puturoasa-Mare i 134-
turoasa-Micci, cae comunica cu
Dunarea prin girla InurasiuluT,
peste care se alía un pod.
Toate aceste baltl sunt alimen-
tate de Dunare prin gira Ne-
deia, care alimenteaza balta Ne-
deia i aceasta pe cele-l'alte.
Toate contin pesa $i secad.
Aceastá comuna la inceput
s'a numit Macesul-Sirbesc, pen-
tru ca era locuita de SirbT.
ApoT s'a numit Macesul dejos,
pentru ca este situata pe un
ses i pentru a se deosebi
de Mäcesul-de-Sus, care este
situat pe un loc mal
Se compune dintr'un singur
catun, numit Macesul-d.-j.
Are o populatie de 1693
suflete ; o biserica, ca hramul
Sf. Nicolae, facuta din zid si
acoperitá cu tinichea ; o scoall
mixta, ce functioneaza din 1852,
este intretinuta de stat si fre-
cuentatA de 45 bletl i i I fete.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt 233 impamintenitl.
InsurateT de pe mosia statului
www.dacoromanica.ro
MACEWL-DE-SCS
Goicea-Mare $i carT locuesc in
aceasta com., sunt in numar de 6,
Case sunt 285, lar bordee, 59.
Se afil in com. un atelier de
timplarie si 3 atellere de fie-
rarie. MeseriasI sunt 21, din
cari: 10 cojocarl, 5 cizmarI, 3
fierarT, 2 lemnarI s't I dogar.
Se fac funiI, sad i cosuri,
precum i rogojini ; locuitoriT
avind papura in apropiere.
LocuitoriI desfac cerealele
la schela Copanita (Gighera).
Vitele i productiunea indus-
trieI ion le desfac la orasul
Craiova, precum si la bilciurile
din Segircea, Gingiova i Bdi-
lesti.
Transportul se face cu carde
pana la schell; de la schell le
incarca pe vase plutitoare, mal
ales pe slepurI si seicl. Pana.
la schelä merg pe soseaua ve-
cinala Macesul-Gighera.
O cale comunala uneste com.
Cu com. Goicea-Mare, avind o
lungime de 12 kil. O alta cale
o uneste cu Nedeia, avind o
lungime de 5 kil. O cale co-
munall o uneste cu com. M5.-
cesul-d -s., avind o intindere de
4 kil.
CirciumI sunt 7, in care se
And $i obiecte de bacanie.
Budgetul com. e la veniturI
de leT 3243,31 si la cheltuelT,
de lel 3013,24.
Mäcequl-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pl. Balta, formind com. Mace-
Mace§ul-de-Mijloc, parte din
satul Macesul-d.-s., jud. Dolj,
pl. Balta, com. Macesul-d.-s. A
fost sat deosebit in vechime,
cind comuna era mal mica.
Micequl-de-Sus, com. rur.,jud.
Dolj, pl. Balta, la 51 kil. de
Craiova. Ad se afla resedinta
plaseT.
MACE§UL-DE-SUS
E situata pe loc ses, avind
o mica valcea spre S.
Se invecineste la E. Cu com.
Gingiova; la V., Cu com. Goicea-
Mare ; la N., cu com. Segircea,
pl. Dumbrava-d. j ; la S., cu co-
muna Macesul-d.-j.
Populatiunea comuner este de
2279 suflete, din carT 198 bar-
batT i 108i femeT.
Dupä legea rural' din 1864,
sunt 295 impamintenitr, lar dupa
cea din 1879 sunt 14 insurater.
LocuitoriT posed5. 360 vite
cornute, 500 or, 50 capre, 25
porcr, 30 eal.
Are o biserica, fondata de
Neagoe Ciobanu i Nastase Chin-
tescu, la anul 1825, reparata la
anul 1882 de mal multr locuitorI.
In tinda bisericer se vede urma-
toarea inscriptiune :
Aceastä sfintä i Dumnezeiascii bi-
seria ce si präznue;te hramul Sf. Nico-
Sf. Paraschiva Voevozl, s'a
zidit din temelie prin ostenelile d-luI
Neagoe Ciobanu i s'a isprävit prin chel-
tuelile d-lul Nästase Chintescu, din zilele
proa Inä4atuluI nostru Domn Ion Gri-
gore Dumitrie Ghica Voevod, cu sfintenia
proa Sf. S. lipiscop Neofit Rlmnicul
NodluI-Severin i s'a sivIrit la leatul
de la Christos 1823, Noembrie 1, iar la
leatul 1883 s'a flcut reparalie, s'ají
fäcut picioarele zugrävit din noti
prin indemnul i stäruina a mal mulif
locuitorl.
Are o scoala mixta, ce functi-
oneaza din anul 1882, si este in-
tretinuta de stat.
Pe teritoriul comuner se gasesc
dona movile numite: Joimarita
Ciuta.
Suprafata teritoriulur comuneI
este de 2489 pogoane, din carr:
256 pogoane ocupate de vatra
satulur si 2233 pogoane pamint
arabil.
Mosir sunt Macesurile si Or-
na. Macesurile at.i o intindere
de 2130 pogoane arabile, i aduc
in venit de 85000 ler. Apartin
spitalulul Brincovenesc.
268
Mosia Cima de 2700 pogoane
arendata Cu 81350 ler, s'a dat
In loturr.
Fineatä se af15. pe mosia Orna
pe o indindere de 500 pogoane si
pe Macesurile, pe 200 pogoane.
Viile de pe mosiile locuitori-
lor, ocupa o suprafata de 314
pogoane.
Budgetul comuneT e la veni-
turr de 3751,18 le!, si la chel-
tueir de 3462,38 ler.
O cale comunald strabate co-
muna de la V. spre E., unind-o cu
Gingiova (I0 kil.), i spre V.
cu Goicea (9 kil.); o cale co-
munala vecinala strabate comu-
na de alungul sag, unind-o spre
N. Cu Segircea (18 kil.); o cale
comunall vecinala, ce duce spre
S., la Macesul-d.-j., e lunga de 4
kil.
Mice§ul-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Balta, com. Macesul-d.-s.,
resedinta primärier si a sub-pre-
fecturer.
Mäee§ul-Sirbesc, nume,ce pur-
ta in vechime com. Mäcesul-d.-j.,
jud. Dolj, pl. Balta, cind era
locuita de SirbT. Mar tirziti i s'a
zis Macesul-d.-j., fiind ca este
asezata pe un ses jos si ca
se deosebeasca de Macesul-d.-s.,
ce este asezat pe un ses inalt.
Mäce§urile, mofie particulara,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Mace-
sul-d.-j., in intindere de 2130 po-
goane. Apartine spitalulur Brin-
covenesc, aducind un venit anu-
al de 85000 le!. Are 200 .po-
goane fineata.
Macie§ului (Culmea-), munte,
In jud. Suceava, intre com.
Baia si Sasca, imbracat in pa-
dure de brazT.
Mficin, plasd, in jud. Tulcea, ocu-
pind partea de V. a lur.
www.dacoromanica.ro
MACIN (PLASÀ)
luat numele de la orasul
Macin, resedinta sa.
Se margineste la N. Cu jud.
Covurluiii I Cu Basarabia, de
care se desparte prin Dunare ;
la E. cu pl. Isaccea ; la S.,
Cu pl. Hirsova (jud. Constanta);
la V., Cu jud. Braila, despar-
tia tot prin Dunare.
La E. e regiunea dealurilor,
cu culmile Pricopanul (320 m.)
san Dealul - Macinulur, Piscul-
inalt-si-Tuturat, Greci (420 m.),
cel mar inalt din judet, Pietrosul,
Dicadnel-Bair, etc. Movile sunt
numeroase, unele naturale, al-
tele artificiale.
Dunarea o ud5. la V., pe o
lungime de 8o kil. dinpreuna cu
afluentir sal, Picineaga sati Ai-Or-
man ; Apa-Calistrier, Cerna, la S.,
apor girlele formate de Dunare,
precum i bAltile : Jijila, Cra-
pina, Popina, Latimea, Mocanul
la N., Iglita i Carcaliul, la
V.; ele contin peste si mult stuf.
Intinderea piasei este cam de
110000 hect., din carr 2500
ocupate de vetrele comunelor
sale, 28000 hect. ocupate de
baltr i stuf, 40000 hect. ocu-
pate de teren arabil, i restul
de dealurl, padurr, izlazurr, etc.
Are o populatie de 6000 fa-
mili!, sati 18000 suflete, din
carr: 10500 RominT, 2400 Bul-
garT, 2500 Turcr, 2800 RusT-
lipovenr; restul de alte natio-
nalitatT (GrecT, Armenr, etc.)
Este formata din 42 comune
rurale i anume :
Melcinul, comuna urbana,
resedinta plaser, pe Dunare, a-
vind i cat. Ghecetul.
Carcaliul, linga Dunare,
la V.
arjelari, cu catunele: Cir-
jelari, Iaila, Sopunar, Hazanlar
Homurlar, la S., pe lita Pici-
neaga.
Cerna, la E.
Coium-Punar, cu catunele:
 MACIN (ORA)
Coium-Punar, Ai-Orman pi Ca-
nat-Calfa, la S., pe Atli Ai-Or-
man si la poalele dealultd Ghiun-
Ghiurmes.
Greci, la E.
Yijilay la N.-V., linga balta
jijila.
Picineaga, la S.-V., linga
Dunare.
Pisica, cu catunele : Pisica
$i Azacliul, pe Dunare, la N.
Satul-No:, la S.-E., pe
piriul Cerna.
Turcoaia, Cu catunele :
Turcoaia i Iglita, la V., pe Du-
nare.
12. Veiceireni, Cu catunele : VA-
careni $i Garvanul, la N., linga
bälçile Jijila i Latimea.
In 1895 s'a cultivat in total
28767 hect., din care 911 hect.
vil, care ail dat 4651 hectol. vin.
DrumurI sunt : Soseaua jude-
teana Tulcea -Isaccea- Macinul,
drumul judetean Mein - Baba-
dag, Mein- Satul -Nod - Ostrov,
si multe drumurl comunale ce
unesc comunele intre ele.
Aceasta plasä era mal inainte
mal mare, cad cuprindea orasul
Isaccea, comunele rurale Lun-
cavita i Balabancea, ce s'ati
dat plaser Isaccea. Plasa Maci-
nul e formata din vechiul tinut
Cu acelasT nume.
MAcin, com. urb., in jud. Tul-
cea, plasa Macin, situata in
partea V. a judetuluI, la 6o
kil. spre V. de orasul Tulcea,
capitala districtuluT, si in par-
tea V. a plaseI, a carel rese-
dinta este.
Se margineste la N. cu cat.
Azacliul (al comuneI Pisica)
com. Jijila; la S., cu com. Car-
caliul ; la S.-E., cu coin. Satul-
Non, Greci i Jijila, despartita
prin Dealul-Grecilor i al-Maci-
nuluT; la V., cu judetul Braila, de
care se desparte prin Dunare
canalul MacinuluT.
254
Relieful sari apartine mal mult
fegiuneI sesuluT, afar& de par-
tea E., care apartine regiund
dealurilor, i unde se gasesc
dealurile : Culmea-MacinuluI
Pricopanul, cti virful Sulucul (364
m.), unul din cele mal inalte
din plasa si din judet; dealul
Cheea, cu virfurile Sararia (109
in.) si Dealul-VitelaruluI (99 m.),
acoperit cu finetei la N.; dealul
Aganim, la N.-V., acoperit cu ver-
deata ; dealul Carcaliul (90
la S., cu finete; Dealul-Grecilor,
la S.-E., cu pasuni.
Partea V. si N. apartine re-
giuneT sesuld, care este acope-
rita cu bait/ si stuf, si din care
se ridicä grindurile cu pasunI
sari nisip : Combra, Coia, Ghe-
cetul, Spinäul, Coada-SpinauluI,
Baghia, Pietrosul, Grindul-OaeT,
Clecea-Mare, Otlogul i Soir ova,
cel mal insemnat ; toate sunt si-
tuate in partea N.-V. a jude-
tului pi a orasuld, avind o su-
prafata totalä de 7oo hect.
Apele sunt: Canalul-MAcinu-
luI saU Dunarea-Vechle, care o
uda. in partea de V. si S.-V. ;
Dunarea, care o uda la N.-V.
Val: Valea-ValeanuluT la E.
de oras, se deschide in balta
Carcaliul ; Valea-Sulucul la E.
Mara de acestea mar sunt un
mare numar de girle ce braz-
deaza. partea N.-V. si carr pun
in legatura lacurile cele abun-
dente cu Dui:area i Canalul-
MacinuluT; acestea sunt : Priva-
lul-MacinuluI, la S., Girlita-Co-
ticeruluI, Somova, Piatra-FeteT,
la V. si S.-V., Girla-Combrei
$i Cola la N.
BaltI sunt numeroase, mal
toate situate in partea
inconjurate cu stuh : Coja, Sta-
nimirul, Balta - Oad, Porcilor,
Ilenilor i Somova ; ail o in-
tindere de 350 hect., $i contine
peste ce se consuma in localitate.
La S. se afla balta Carcaliul.
www.dacoromanica.ro
MA.C1N (01t/W
Orasul are o pozitiune fru-
moasa l strategica, pe platoul
unuI mic deal, pe care s'a con-
struit o fortareata, ca sa apere
acest mutt incercat oras ; strade
inguste dar curate se inttetaie
in toate sensurile, case miel cu
aspect vesel, zidite in stil ori-
ental, se prelungesc pan& pe
malul DurareT. Ghecetul, un mic
catun, situat in partea de V.,
la unirea DundreI-VechI cu cea
noul, in fata Billie, este punct
de trecere in tail.
Orasul are o intindere de 250
hect. Populatiunea este de 900
familil, sail 3360 suflete : 2192
RominT, 391 BulgarY, 540 Turd,
18 RusI, 99 Greci, i6 ArmenI,
102 de alte nationalitati.
Are : doul scoff primare, una
de baet1 si una de fete, con-
duse de 2 institutorI si 2 insti-
tutoare ; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae i alte 2 miel, de-
servite de 3 preoll si 3 cintd-
reti; un biro0 telegrafo-postal,
infiintat In 1878 si al card ve-
nit pe 1896-97 a fost de Id
10171, banI 20.
Comerciul e activ. Miscarea
navilor : 894 vase cu 32928 tone
(429 romtne, restul straine). Im-
porta coloniale simanufacturale,
expora cereale, vin, peste si
vite.
Budgetul comuneI e la veni-
turl de 48339 /eT si la cheltuelf
de 48334 lel.
Drumuri: Caile judetene Ma-
cin-Isaccea, Macin-Ostrov,
cin-Babadag i alte drumurl co-
munale.
Este format pe ruinele vechiu -
luI oras roman Arubium
Axiopolis. A suferit soarta co-
muna a DobrogeT: chid linistit,
cind asediat sail jefuit de bar-
barT i Turci. Are un viitor co-
mercial, fiind asezat pe Dunare,
exportind produsele cele bo-
gate ale parteI V. ale DobrogeT.
 MXC1§ENI
A fost ad i un biuroti vamal
care s'a desfiintat la 1 Aprilie
1886.
Mäol§eni, com. rur., in jud. Co-
vurluiti, pl. Zimbrul, la 65 kil.
de Galati. Se mArgineste la N.
cu Smulti ; la E., ca BAleni ;
la S.-V., Cu Cudalbi. Are trer
cAtune : MAciseni (resedinta),
Corni si Urlesti. MAciseni e a-
sezat pe valea cu acelasT nume
pe care curge o ramurA a pi-
riulur Gerul (ce incepe chiar din
acest sat); Corni se gaselte pe
Valea-Smultilor, pe mide curge
Suhuluiul; lar Urlesti ceva mar
sus de Corni.
LocuitoriT, totT fosa clacasT,
sunt in numAr de 418 familir,
sati 1523 suflete.
S uprafata teritoriuluT com. M a-
ciseni este de 7220 hect., din
carT 4504 hect. ale propriethiteI
marl $1 restul al sAtenilor.
ProprietAtr marr sunt trer, carT
ati aceleasl numirl ca si cAtu-
nele comuner. Pamtntul e mar
mult arabil si de pAsune; pAdurr
sunt vr'o 3571/2 hect. la MAci-
seni si 286 la Corni ; viT sunt
86'2 hect.
Vite sunt : 6 taurr, 901 bol,
372 vacT, 24 juncr, 2 junce, 6
gonitorr, I gonitoare, 12 m'in-
zatr, 19 minzate si 6 viter, 3
armasarT, 74 Tepe, 79 cal', 18
berbecr, 582 or, 42 capre.
Sunt 6 dirciumr, 2 prOvAlir Cu
manufactura, 2 morl cu aburT,
16 masinr agricole.
Budgetul com. e la veniturr
de 5620 ler, lar Ja cheltuelf de
5489 ler, 18 banr.
Are 2 biserid, una cu hra-
mul SE Voevozr in Corni, ziditA
In 1844 de satenr, impreund cu
arendasul de pe atuncr, Iordache
Balaban; a doua, cu hramul SE
Nicolae, in Urlesti; ambele bi-
serie! ati pamint rural ; intreaga
comuna formeaza o parohie, cu
255
I preot paroh, 1 preot ajutor
si 4 cinfa'retr.
Mfici§eni, sat $i resedinta co-
muner cu acelasr nume, pl.. Zim-
brul, jud. Covurluiti, asezat pe
Valea-Macisenilor, pe care cur-
ge o ratnurd a piriulur Gerul.
Intinderea teritoriulur este de
3028 hect., din carT 454 ale
proprietAter miel si restul ale
proprietater marT.
Mäciqeni, mofie particularA, de
2574 hect., in com. ca acelasr
nume, jud. Covurluiti.
Mäci§enilor (Valea-), vale, pe
care e situat satul cu acelasr
nume, jud. Covurluitt
Mäciuca, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusa din 6
catune : Maciuceni, Oveselul, Po-
pesti, Botorani, Cioc1nari si
Bocea.
E situata pe malul sting al
!quid Cerna, la 64 kil, de ca-
pitala judetulur si la 22 kil, de
a plAser. La inceput, aceastA
comuna se afla situata pe Valea-
NavrApeser si cu timpul s'a mu-
tat pe ramificatiunile Dealulur-
CarAmizir.
Are o populatie de 505 fa-
mili!, sal 2189 suflete, din canT
372 contrib.; locuesc in 530 case.
Sunt 4 bisericr la MAciuceni,
Boca, Botorani si Popesti.
coala dateazä in comunä de
la 1834.
Locuitorif se ocupa, pe lingA
manca cimpultd, cu rotaria, tim-
plaria si comertul vinului. Pro-
dusul muncer lor il transporta la
DrAgAsani, Craiova, Caracal, etc.
Vite sunt : 25 caT, 570 bol,
800 vad, 100 capre, 1200 or,
5 bivoll.
Locuitorir totr sunt mosnenr.
Comuna, cu izlaz ca tct, are
1900 hect.
www.dacoromanica.ro
MXCLANUL
Budgetul comuner e la veni-
turr de 8524 le!, si la cheltuelr,
de 8334 le!.
Se mArgineste la N. Cu co-
muna ZAvideni ; la S., cu comu-
na DrAganul ; la E., cu comuna
Gusoeni si la V., Cu riul Cerna.
Sta in comunicatie Cu comu-
nele din plasa Oltetul-d.-j., prin
soseaua judeteanO ce duce la
Dragasani.
Dealurr sunt : MAciuca, Boca,
Ciocanul, Botorani, Ivanestilor,
Varaticilor, si val: NavrApeser,
Beica, Valea-lur-StingO; piscurr :
Sulita, Lunga si Viilor ; fintinT :
Coman, Piciora, Lupulur.
Mäciuca, sail Dealul-lui-Stion-
gä, deal, pl. Cerna d.-j., jud. Vil-
cea. Cade in partea de N. a co-
mune! cu acelasT nume. Poalele
sale de S. sunt udate de Valea-
lur-Stingl.
Maciuca, pcidure particulara, su-
pusä regimulur silvic, pendinte
de com. Mäciuca, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Mäciuca9u1, virf de munte, jud.
BacAO, pl. Trotusul, de pe teri-
torial com. Hirja.
Mäciuca§ul, Ala, jud. BacAu,
pl. Trotusul, com. Hirja, care
izvoreste din Runcul-Alb, cel
mal de aproape de trecAtoarea
Oituzul, si se vars1 in Oituzul,
d'a dreapta.
Mäciuceni, sat, fAcind parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 447 locuitorr. Este la
distanta. de 112 kil. de cAtunul
Oveselul, resedinta comuner.
Mi clanul, virful dealulur Bobi-
cesti, com. OpAriti, jud. Prahova.
Din coastele acestur deal iz-
voreste piriul Valea Stupiner.
 MILCWNILOR (DEALUL-)
(Dealul-), deal, in
jud. Roman, pl. SiretuI-d.-s.,
com. Bira, la V. de tirgusorul
Micre§ti, sat, jud. Vasluiti, pl.
Stemnicul, com. Bulaesti, in
partea de E., situat pe valea
Cu aceeasT numire.
Are o suprafata de 540 hect.
si o populatie de 52 familiT,
156 suflete; o biserica, acata
la 1833 de d. Gr. Crupenski ;
26 vite mari cornute, 120 o!,
15 cal si ¡o rimatorT.
Mäcre§ti, catun. Vez! Tatomi.
resti, sat.
Mäcrina, com. rur., in jud. R.-
Särat, pl. Gradistea, pe malul
drept al riulu! R.-Sarat.
Este situata in partea de
raijloc a judetulur, la 13 kil.
spre E. de orasul R.-Sárat,
In partea N. a plasel, la 25 kil.
spre N. de comuna Gradistea-
d.-s., resedinta plaseI. Se in-
vecineste cu comunele : Puesti,
la 3 kil.; Nicolesti, la 3 kil.;
Stubeiul, la 5 kil i BoIduI, la
ii kil.
Se margineste la N. cu co-
muna Puesti, despartita prin
riul Rimnicul; la E., cu comuna
Ciorasti; la S., cu comuna Bol-
dul si la V., cu Stubeiul.
Este o comuna de cimp, te-
renul fiind accidentat numaT de
malurile RimniculuT si de cite-va
movile.
Riul R.-Sarat o ucla in partea
de S., curgind de la V. la E.
MaT sunt si 26 puturT.
Catunele carl o compun sunt :
Macrina, resedinta, la E., Plopi,
in spre V., si Hoinari, la S.-V.
Suprafata comunel e de 2000
hect., din carT 50 hect. vatra
comuneT, 550 hect. ale locuito-
rilor, i 1400 hect. ale parti-
cularilor.
256
Are o populatie de 180 fa-
mili!, salí 817 suflete; o biserica,
cu hramul Sf. Nicolae, zidita
de obstia locuitorilor in 1869,
deservita de i preot i I cinta-
ret ; o scoala de baetr, fondatd
in 1876 de locuitorT, conclusa
de i invatator si frecuentata de
38 elevl.
LocuitoriT posea: 150 plu-
gurT ; 180 bol, 6o yac!, 167 cal,
¡en lepe, 404 o!, xo6 rimatorT.
Comertul consta in importul
de coloniale, instrumente agri-
cole i tesatuff, si in exportul
de cereale. Transportul se face
prin gara orasuluT R.-Sdrat.
Sunt 3 circiumr.
Caile de comunicatie sunt:
catea judeteanä Rimnicul-Maica-
nesti (Bolboaca), ce trece prin
Obiditi-Mdcrina - Ciorasti; spre
Vilcele ; spre Boldul Balta-Alba ;
spre Puesti-Balesti; la catunul
Foteul, al. comund Stubeiul.
Budgetul comund e la veni-
turT de 2821 le!, 58 bani, iar
la cheltuelT, de 2625 leT, 25 banT.
Macrina, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Gradistea, catunul de rese-
dinta al comuneT Macrina, ase-
zat in partea de E. a comu-
neT, pe malul drept al riuluT
R.-Sarat. Are o intindere de
30 hect.; o populatie de 120
familif, sati 567 suflete, din carr
118 contribuabilr; o biserica,
cu I preot i I cintaret ; o scoall.
Mgcri§ul, cdtun (dril), pe cim-
pul Baraganul teritoriul comu-
neT Ciulnita, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Mäcri§ul, loc izolat, in jud. Bu-
zan, com. Zmeeni, face hotar
intre mosiile: Zmeeni, Brebeanca
si Glodeanul-Cirlig.
MAcri§ul, munte, jud. Gorj, plaiul
Vulcan, com. Valari, spre N.-
www.dacoromanica.ro
MADE1UL
V. de comuna, populat cu pa-
dure de fag.
Mädeiul, com. rur., in jud. Su-
ceava, pl. Muntele, situat5. la
V. si la 66 kil. de Falticeni. Se
margineste la E. cu com. Malini
si Sabasa, de carT se desparte
prin Preluca-lur-Rares, Culmea-
MigovanuluT, Gemeni, i culmea
Gherghea ; la N.-V., cu comuna
Brosteni, hotarnicindu-se prin
Bistrita, piriul Catelusa, Maguri-
cea, Culmea-Haciugosulur si pi-
riul NeagraBrostenilor ; la S.,
cu comuna B orca si Transilvania,
hotarnicindu-se prin Bistrita, pi-
riul Chiriacul, Virful-SeculuT,Vir-
ful-Gaine! si Culmea-SlopatuluT.
Se compune din satele : MI-
deiul, Piriul-CirjeT, Frasini, Ha-
leasa i Neagra-MadeiuluT, cu
resedinta in Madeiul.
Are o populatie de 317 fa-
mili!, sati 1180 suflete, din carT
376 contribuabilf; 2 bisericT, de-
servite de I preot si 4 cintatetl;
o scoala rurald mixta. 6 circiumT.
Vite sunt : 21 cal, 176 boT,
574 yac!, 3988 oT, 6 capre
196 pord.
Budgetul zecimelor comunei
are la venitur! 7390 lel si la
cheltueli 7360 leT, iar al dru-
murilor 1160 lei la veniturl si
1060 le!, la cheltuelf.
In comuna se afla o schela
pe Bistrita, numita Balta-PopiT.
E udata de Bistrita si de pira-
iele: Neagra, Haleasa, Lostuta,
Madeiul, Chiriacul, Piriul-Ctrjei,
Puciosul, Pietroasa i Catelusa.
MuntiT principal! sunt: Bitca-
Comoril, Gemeni, Maguricea si
Arsita-Rea.
Mosia face parte din Dome-
niul Coroanel i anume din Oco-
lul I silvic Malini, fosta a mg-
nastireT S'atina.
Intinderea teritorialá a comu-
neT e de 2562 Miel si 76 pr5.-
jinT, din carT numaT 109 fáld
 MADEIUL
cultivabile, lar restul munti a-
coperitl de pAduri, pAsunT
stincT sterpe.
ImproprietaritT in 1864 sunt
59 fruntasT, 78 palmasT si 55
codal, stApinind 426 fAlci si
12 prajinT ; 13 insuratei posea
39 falci.
Singura cale de comunicatie
din comuna e soseaua Falticeni-
Dorna, ce strabate comuna in
tot lungul el.
In Madelul se aflä izvorul cu
apa minerald: Pucioasa, de pe
ma/ul drept al piriulur Neagra-
Brostenilor, intre piraiele Or-
toaia i Ortoita, la 20 m. de
soseaua judeteanl. Izvoreste pe
o suprafata de 30 40 m. pa-
trati. Apa e curatA i foarte
abundentd, asa ca formeaza. un
Mirosul e foarte tare si
se simte de departe. Pucioasa
se depune pe pietre, lemne si
pe suprafata apeT in forma de
fulgi galbuT. Se mal numeste si
Pucioasa de-la-Vacarie, fiind-cä
la citi-va pasf se afta fabrica re-
numitei beinza de Brosteni. La
vre-o 3 kil, de aci, mal in sus pe
Neagra, se afla fintina cu bur-
cut (apaferuginoasd, borviz) nu-
mita Burcutul-lui-Mirca.
La gura piriuluT Puciosul se
maT afla un alt izvor de apa
pucioasa.
Prin p5.durile si riurile MA-
deiului sunt tot felul de vina-
turT de munte.
MAdeiul, sat, pe mosia Borca,
com. Madeiul, jud. Suceava.
Asezat pe tarmul drept al Bis-
triteT, are o populatie de 127
familiT, sal 5oo suflete, din carT
127 contribuabili ; o bisericá cu
hramul Sf. Arhangheli, zidita
in 1858, deservid de un preot
§i 2 cintaretT, linga care mal'
este o alta de lemn vechie, in
care nu se oficiazA ; o scoall
rurala mixta, infiintata in 1865,
257
conclusá de un invatAtor platit
de stat, frecuentad de 3o-35
elevi si avind un local pro.
pril, frumos i incapAtor cladit
inzestrat Cu atenante i toate
cele necesare pentru invätän-iint
de Administratia Domeniului
Coroanel.
Vatra satuluT ocupa 126 falci
si 15 prj. ImproprietAriiT in
1864 sunt 24 fruntasi, 25 pal-
masT 5i 20 codasT, stapinind 282
falcI.
Traditia arad ca primi des-
cAlicAtorT ai satu/uf Macleiul pe
do! cAlugarT Mateiti si Chiriac,
de la care si-a luat numele sa-
tul si piriul Chiriac. Biserica sa-
tulul ar fi facutl pe locul schi-
tuluT ce dinsil aveal de gind
sä intemeTeze ad. Nu departe
dinsiT pusesera inceputul chilii-
lor.
In anul 1803, Pirtul-CirjeT-MA-
deiul a mAnastireT Slatina avea
65 liuzI, carT platear' bir 1308
leT anual, locuitoriT avind aceeasT
ocupatie ca i astAzI.
MAdeiuluI (Pirtul-), ftîrîü, jud.
Suceava, izvoreste de sub Mea-
GaineT si se varsa in Bistrita,
udind ,com. Macleiul pe o lun-
gime de 7 kil. Are de tribu-
tarT din stinga Piriul-ChilieT
Piriul-MaluluT, lar din dreapta
Piriul-StrAjei, l'Yak cu StrAsoci.
Madirjac, sat,jud. Iasi, pl. Cir-
ligatura, com. Popesti, pe par-
tea de $. a Dealulur-IVfare, in
marginea judetuluT spre
litiga /*tul acovatul I incon-
jurat de pacluri. Are o populatie
de 68 familii, sati 240 suflete;
o biserica.
Satul se aflä pe mosia Po-
pesti.
Vite : 213 vite mar! cornute,
18 ca!, 3 o! si 88 rimAtorT.
Mädirje§ti, stzt, in marginea des-
www.dacoromanica.ro
MADULARL
pre N.-E. a comuneT Sirca, pl.
CirligAtura, jud. Iasi, situat o
parte la imbucatura piriului
Ciorbolea si o parte linga iz-
vorul Madirjesti. Prin partea de
S. a satuluT, si paralel cu riul
Bahluiul, trece soseaua natio-
nall i calea feratA Tirgul-Fru-
mos-Podul-Iload.
Are o intindere de 1200 hect.;
o populatie de 41 familiT, sal
145 suflete ; o biserica ; o moa-
r1 de apl.
Proprietatea apartine Epitro-
piel Spita/ulur Sf. Spiridon din
Vite : 186 vite marT cornute,
20 cal, 493 oT i 91 rimatorT.
MädIrzäul, sat, jud. Bazar', pl.
MunteluT, com. Magiresti, situat
pe coasta podisuld cu acelasT
nume, la o departare de I kil.
si 750 m. de satul MAgiresti
(scoal5.).
Are o populatie de 9 familiT,
sal 39 suflete, dintre care ma-
ioritatea lucreazA la exploatarea
pacurel. In cAtun se &este o-
zocherita (cearä de pamint) si
izvoare s'Arate.
MädIrzAul, pîruia, jud.
pl. Muntelui, de pe teritoriul
comunelor Magiresti i Solontul,
care izvoreste din lacul cu ace-
lasT nume si se varsa in pirtul
SolontuluT.
Midulari, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j., compusl din 6
catune: Halesti, Dimulesti, Ban-
testi, Iacovile, Mamul i Balsoara.
Este situad. pe dealurile: BAl-
sori, Iacovile HAlesti si pe
valle Mamul i Beica, la 90
kil, de capitala judetului si la
30 kil. de a plIseT.
Are o popuIatie de 438 fa-
mili!, sal 1857 suflete, din carT
348 contribuabilT; locuesc in
429 case.
 MADULARI
Locuitoril totT sunt mosnenT.
Pe Ruga agricultura, locuitoriT
se maT ocupa cu butnaria. ET
desfac produsul munceT lor la
Dragasani, Slatina, Craiova, Ca-
racal, Uda, Draganesti.
Sunt doul bisericT, una in ca-
tunul Mamul si a doua in cát.
Dimulesti, fondate cam Pe la
anul 1741. S'ati reparat pe la
anul 1850 de obstea comuneI.
Ambele sunt de lemn.
coala dateaza in comuna de
20 anT. Localul e bun, proprie-
tatea comuneT. E frecuentata
de 28 copiI.
Vite sunt : 35 caT, 250 boT,
205 vacT, 104 capre i 159001.
Stupl cu albine sunt 155.
O osea comunala ii inlesneste
comunicatia spre N. cu com.
A/ladea i spre S. cu com. Usu-
rei, usani I Rimesti, spre Ro-
manati.
Budgetul comuneI e la veni-
turT de 3140 leT sl la cheltuell,
de 2609 IeT.
E brazdata de dealurile : Bal-
sori, NuculuT, Corendi, Gliga-
nuluT, Icovile, Halesti, Scorusul
Rogojini si udatà de valle:
Mamul si Beica, Valceaua-luT-
Duta i Satároaia. Locurile din
jurul comuneT sunt: la E., valea
Balsori ; la V. Valea-RogojineT ;
la N., padurea statuluT Draga-
nul, zisa i Episcopia ; la S., pd-
durea Otetelisanu i tisani.
Se margineste cu com. Dr5.-
ganul, Gusoeni, Batesani, Usu
rei, Fumureni i Creteni.
Mädulari, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., compusa din 4
mahalale: Valea-OrliI, Obirsia,
coala i Gantulesti. Este si-
tuata pe ambele malurr ale riu-
luT Cernisoara, la 60 kil, de
capitala judetuluT si la 12 kil.
de a plaseT.
Are o populatie de 246 fa-
mur, sati 813 suflete, din carT
258
235 contribuabilf; locuesc in 246
case.
Sunt 4. bisericT: 2 in Valea-
OrliT, fondate, una la 1774 si alta
la 1829; a treia in Obirsia, fon-
data la anul 1802 si a patra in
mahalaua coaleT, fondata in
anul 1830.
coala dateaza in comuna de
mal bine de 40 de ami'.
LocuitoriT totT sunt mosnenT,
a-gricultorT, desfacind produsul
munceT lor parte la Craiova,
parte la Rimnic.
Vite sunt : 21 caT, 270 boT,
292 vacr, 166 of, 33 capre.
O osea comunald tules-
neste comunicatia spre N. cu
com. Otesani si spre S., cu co-
muna Armasesti.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 1031 leT anual.
Se margineste la E. cu com.
Cirstanesti ; la V., cu com. Bal-
teni ; la N., cu Otesani, Mala-
resti i Pojogi si la S., cu com.
Ulmetul i Armasesti. De la N.
la S. este udata de riul Cerni-
soara, in care se varsa piraiele :
Staiculesti, Racovita, Ursul $i
Pana. De jur imprejur este in-
conjurata de dealurl, val, poenT
incintatoare, precum : Fagul-cu-
Ghiare, Priporul-Rosu, Dealul-
DogaruI, Virful-cu-Dor, Bogdan,
Dumbrava, Valea-PilsuluT, Bu-
tila, Valea -Nisipurilor, dealul
Rosita, Romani, etc.
Mädulari, deal, in raionul com.
Madulari, pl. Cerna, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 168 hect. vie.
Mägarului (Valea -), M'Are
particulara, supusa regimuluT sil-
vic inca din 1883, jud. Prahova,
pl. Pelesul, com. Comarnicul, pe
mosia Comarnicul.
MAgarului (Valea-), vale, izvo-
reste de la limita de E. a jud.
Dimbovita, curge de la V. spre
www.dacoromanica.ro
MAG1RE§TI
E. si se varsa in riul Prahova,
pe malul drept, in raionul com.
Comarnicul, pl. Pelesul, jud.
Prahova.
MagAdani, cdtun al com. Colti,
jud. Buzail, cu 50 locuitorI si
16 case.
MagAdanuluI (Virful-), munte,
in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul,
com. Jitia, asezat in partea de
E. a com., pe culmea Lupanulul;
are o inaltime de 870 metri ; e
acoperit cu padurT si pasunT.
Mägäretul, fost sat deosebit, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Li-
vezile, acum unit Cu satul de re-
sedinp. Livezile.
Mägioara, pîrî2, izvoreste din
mlastinele sati baltagele din par-
tea de N. a desfiintatulur sat
Lacurile, din com. Deleni, jud.
Botosani, si se varsa in stinga
Bahluiulur.
Mfigire§ti, com. mur., in jud. Ba-
ají, pl. MunteluI, situata parte
pe sesul Tazlaului-S5.rat in lo-
cul unde riul coteste spre E.
si parte pe costisele dealurilor
dintre cele doul TazlaurT.
Se compune din 7 catune :
Magiresti, primarie, Stanesti,
Prajesti, esurile, Taz15.ul i MI-
ddrzaul.
In Condica Liuzilor (1803),
gasim Magiresti apartinind r5.-
zesilor, si in Statistica din 1873,
com. este trecuta numaT cu cele
dinttiii treT catune : Magiresti,
Stänesti Prajesti.
Pe teritoriul comuneT, la V.
satuld Magiresti, sunt niste san-
turi si niste gramezT de bolo-
vanT, asezate in fata unuT punct
de aparare. Se crede a acestea
facut de catre Rusl la 1848
si a armata rusa ar fi stationat
cit-va ad.
MAGIRWI
Se mArgine0e : la N. cu com.
Solontul; la S., cu comunele :
Podurile i Valea-Arinilor ; la V.,
cu com. Valea-Arinilor 51 la E.,
cu com. LeontinWi.
Piriul Ruja inarcat cu
Staneasa, serpueste printre
dealurile MAdarzaul, Chimnetele,
Frasinul, al-VieT, PiatraCrapatA,
StAnesti, Chiscul-luT - Iordache,
Prajesti, si uda satele Stanesti,
Magiresti i esurile.
Are o populatie de 416 fa-
satí 2079 suflete, din carI
379 contribuabilI; o scoalA mixta,
care functioneaza din 1865 in
satul Magiresti, intretinud de
stat i frecuentad. de 20 elevI;
3 bisericI, cite una in satele :
Magiresti, Stanesti i Prdjesti,
deservite de 3 preotr i 5 chi-
tdretI.
In com. sunt : 316 agricultor!,
5 meseria0, 2 industrinT, 7 co-
merciantr, 27 Cu profesiunI li-
bere, 118 muncitorI si 20 ser-
vitorI.
Dupa legea rurala din 1864,
s'aU improprietarit 78 locuitorI,
Cu 213 falcI si 33 prajinI pa-
mint.
Teritoriul com. are o intindere
de 2400 hect. ProprietarI mar!
sunt mostenitorli defunctulur E-
manuel Crupenschi, posedind o
mosie de 1300 hect.; Const.
Mafteiti, avind 40 hect. si So-
cietatea romina pentru exploa-
tarea pacureI, posedind 45 hect.
Padurile (Stmesti i Razesi-
de-Magiresti) ocupa o suprafad
de 1840 hect.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 799 hect.
MaI sunt pe teritoriul com.:
2 izvoare de apa minerala, din
carI unul contine multa pucioasa ;
izvoare sarate in catunul MA-
darzaul ; pacurä care se exploa-
teaza de catre Societatea Ro-
mina ; ozocherita ; chihlibar pe
teritoriul catunului Stanesti ; 2
62680, ilarele Iflolionar Geogratio. Vol. IV.
259
fabric! de petroleti ; 3 morr de
apA; i piud de batut sucmane.
Vite sunt : 131 cal, 1049 vite
cornute, 87 capre, 546 o! si
305 porcI.
Budgetul com. e la veniturI
de 6332 leT, 13 ball!, si la chel-
tuelI, de 4858 leI, 6 banI.
Teritoriul com. este strabatut
pe la S. de soseaua judeteana
Bacati-Moinesti-Ocna si de cal
vecinale si comunale spre: So-
lontul, Valea-Arinilor i Leon-
tinesti.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluI, 43 kil. ; la com. Moi-
nesti, resedinta pläseI, 8 kil. ;
la com. Leontinesti, 5 kil. ; la
com. Podurile, 7 kil. ; la com.
Solontul, 4 kil. ; la com. Valea-
Arinilor, 4 kil.
Magire§ti, sat, in jud. Bacati, pl.
MunteluI, resedinta com. cu a-
celasI nume, situat pe piriul
Ruja. Are o populatie de 200
familiI, sati 898 suflete ; o scoald
mixta, frecuentatá de io elevi;
o biseric5., clac:lita de locuitorI
la 1822, deservitä de i preot
si 2 cintaretI ; 5 circiumI; o fa-
bricä de petrolea.
Vite sunt : 67 cal, 536 vite
cornute, 8 capre §i 133 porcT.
MAguleasca, "1/dure a statuld,
In jud. Buzati, com. Vispesti ;
face un corp cu Bordusesti.
Mägura, com. rur., in jud. Bu-
zara, pl. Pirscovul, situad pe ma-
lul drept al riuluI Buzdul, la
26 kil, de orasul BuzAul.
Limitele sale sunt : la N., riul
Buzaul, coprinzind portiunea de
la gura izvoruluI Puturosul, com.
Viperesti, i pana la podul de
Palanca (Izvorul-Palanca) ; la E.,
in sus pe izvor si pe hotarul des-
partitor al mosiilor: Palanca si.
Ghiculesti (Palanca-d.-j.), urcind
In piscul Virful CerbuluI; la
www.dacoromanica.ro
MÀGURA
S., din Piscul-Cerbuld, slemnea
muntilor Ciolanul, trecind la Cru-
cea-CiobanuluT si Crucea-luI-Pa-
vel, pana in virful Cetatuea ;
la V., din virful Cetatueia, pe
hotarul padurel statuluI Valea-
Larga., apor pe hotarul mosieI
Picleanca, intilnind izvorul Pu-
turosul, al cara curs formeaza
hotar pana la varsarea sa in riul
Buzaul.
Suprafata comuneT e de 5936
hect., din carI 695 locurr ara-
bile, 3218 1)1:Jure, 327 fineatA,
751 izlaz, 148 livezr, lo vie
787 sterp.
ProprietAtT insemnate sunt:
Ciuta-Vernescu, Ciuta-Moneni-
lor - Ciuteni, Ciuta-Finteoi, Pa-
lanca, Picleanca i proprietAtile
statulta : MAgura i Unguriul.
Terenul este accidentat de
multe dealud i coline ce se
ridicA pe malul drept al riuluT
Buzdul i care culmineazd in
Muntele-Ciolan,ilur.
E avutd in substante mine-
rale i mal cu seaml in ape,
din care mar insemnate sunt :
apele sulfuroase de la Nifon
Ciuta, apoI Ciuciurele de la Un-
guriul, cu apg. potabill, cea mal
renumitd din judet, Fintina-de
la-Elizeti, etc. De deosebitA im-
portang este cariera de la Ciuta,
unde se gaseste, in imense de-
pozite, piatra de constructiunI
de o calitate superioara ; apoI
maI sunt gismente de gips, urme
de sare, lignita, etc.
Se compune din 3 catune :
Ciuta, Magura si Unguriul, a-
viad fie-care mal multe catunase
ca sub-diviziunI.
Are o populatie de 2270 su-
flete ; o scoala in com. Magura,
frecuentad de 45 el evl i 2 eleve;
3 bisericI, in catunele Magura,
Unguriul i Ciuta, deservite de
3 preotr, 3 clntdretI i 3 para-
cliserl. Catedrala e cea cu hra-
mul Sf. Nicolae, pe lingd care
84
 MÀGURA
se mal adauga schitul Nifon,
unde s'a instalat un spital ru-
ral. Tot ad se afla si bdile sul-
furoase Nifon, acum parasite.
CirciumI sunt 14.
Comuna e vechie; se gasesc
hrisoave din 1558, care men-
fioneaza de satele Magura si
Unguriul.
Vite: 422 boI, 148 vacI, roo
viteI, 2 bivolI, 3 bivolite, 17
caI, 9 Tepe, 6 mine, 1270 oT,
76 capre si 15o porcI.
StupI sunt 36.
Se fac 3 tirgurI: douä in comu-
na. Malura, la 29 Iulie si la 6
August si unul in cat. Ciuta, la
21 Noembrie.
CaT de comunicatie : soseaua
j udeteana Buzar' - Frontiera ; un
lmportant vad peste riul Bu-
zad, unde se afta un pod umbla-
tor si luntre, in cazul ciad rrul
vine mare, vad prin care se pune
In comunicatie cu com. Pirscovul
si cu soseaua judeteand Rusia-
vatul - Buzan; soseaua Magura-
Nifon si alte drumuri naturale.
MAgura, com. rur., jud. Vlasca,
compusa din ca.tunele: Magura-
Laceanca-Gurueni, Magura - Bu-
dueasca, Vitanesti, si Gavanesti;
situata in extrema V. ajudetuluf
si a plaseI Cilnistea, pe valle
Clenita si Teleorman, la unirea
lor, la 65 kil. de Bucuresti, la
47 kil. de Giurgia si la 36 kil.
de Ghimpati, resedinta plaseT.
Are o populatie de 286o su-
flete, din carl 638 contribuabilI.
Sunt: 2 colr, una in cat. M5.-
gura, de baetl, zidita. la 1861 de
raposata Safta Catrisoaia, fosta
proprietara, si frecuentata de .31
elevl si a doua, de fete, in com.
Budueasca, frecuentata. de 8 temelie s'a zidit i clopobta la leat 1844,
eleve.
ase bisericl : la Migura-Bu-
duiasca, Magura-Laceanca, Gu-
rueni, Branistea, Vitanesti si Ga-
vAnesti, constitue parohia MI-
260
gura-Laceanca. Sunt deservite
de 3 preotl si 9 cintaretl.
Mal are 9 ctrciumT, o ruma
pe apa.
Budgetul comund e la veni-
turI de 6084 leT si la cheltuelI,
de 4758 leT.
Teritoriul comund este udat
de riul Clenita ce vine din Ne-
greni si se varsa. in Teleorman
la Laceanca.
Mfigura, catun, jud. Arges, pl.
Topologul, fácind parte din com.
rur. Bleici.
NI5gura, cdtun de resedinta al
com. Magura, jud. Buzar', cu
950 locuitorI si 226 case. Are
sub-diviziile : Bradul (Pasesti),
Schitul-Nifon si Baile.
MAgura, sat, facind parte din
com. rur. Mierlesti, pl. Siul-d.-
s., jud. Olt, situat la N. comu-
neI, pe ambele malurT ale riu-
luI Iminogul.
Are o populatie de 400 lo-
cuitorl, din carl 6o improprie-
tal-4T dupa legea rurala ; o bi-
serica, zidita. la 1783 si repa-
rata la 1880 si avind de ctitorr
pe preotul DragoT, Maria preo-
teasa si Stoian diaconul.
Vite: 1 so bol*, 8o vacI, 57
cal si Tepe, 250 oT si 47 rima-
torI.
Mägura, sat, facind parte din
com. rur. Mihaesti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 509 locuitorI.
In sat este o biserica cu ur-
m5.toarea inscriptie :
Acest sfint Amvon la care se prlz-
nue§te hramul Sf. loan Botezlitorul, din
In zilele DomnuluT nostru Gheorghe Bi-
bescu-Voevod O s'al Infrumusetat cu zu-
grivealli, de ctitoriT Gheorghe loan, Toan
Brea, etc.
Copiir din sat urmeaza la
www.dacoromanica.ro
MÄGURA
scoala din cal. Mihaesti, care
este la I kil. departare.
Prin mijlocul satuluI trece ca-
lea ferata Dragasani-Rimnicul si
soseaua nationala Rimnicul-Riul-
VaduluT.
Mägura, saa Buduiasca, cdtun,
jud. Vlasca. Vez! Budaiasca.
Magura, mahala, fácind parte
din com. rur. Ciresul, pl. Cer-
na-d.-s., jud. Vilcea.
Mägura, moho la, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-s., com. rur. Greci.
Mägura, schit, jud. Bacati, pl.
Trotusul, la V. de Tirgul-Ocna,
pe un podis al munteluI cu a-
celasI nume, cu un loc de ara-
tura, finete, o livada si un Taz.
I3iserica si chiliile sunt de zid,
toate in partea despre Tirgul-
Ocna, cu o vedere frumoasa in
spre oras si spre intreaga vale
a Trotusuld. Se zice ca bise-
rica ar fi cladita. de Constantin
Racovita-Voevod, la 1756. Pe
clopotul ce1 mic se afla insem-
nat anul 1757. Acest schit
este intretinut de Epitropia spi-
taluluI Sf. Spiridon din Iasi.
Se administreaza de un supe-
rior si este locuit de 3 cAlu-
garT. Inscriptia care este pe
frontonul bisericer a fost facuta
de egumenul Grigore, care s'a
intemeiat mal' mult pe traditiT,
de eh pe documente sigure.
Din aceasta inscriptie reiese ea
s'ar fi cladit aci 2 bisericT ina-
inte de sfirsitul sec. al XVII-lea,
din care s'ad constatat urme
In poiana de Ruga actua1a bi-
serica. si inteun loe allturat cu
aceasta. Printre ctitorI se ci-
teazä un anume Cantemir si pe
Mihaia Racovita.
Mfigura, vi?rf de munte, jud. Ba-
caa, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ber-
 MAGURA
zuntul, din vira Magura-Berzun-
tuluT.
Mägura, munte, jud. Bacan, pl.
Muntelul, com. Moinesti, cu iz-
voare de ape sarate.
Mägura, munte, in jud. Buzan,
com. MIAjetul, cat. Valea-Rea,
acoperit de padure i fineatd.
MAgura, munte, in jud. Buzan,
com. Braesti, format din stincT
acoperite de pinT si mesteacanT.
Mägura, munte, la N. de orasul
ampulung, jud. Muscel, din
poalele caruia izvoreste canalul
ce strabate orasul.
Mägura, ramurcl de munp, ce se
detaseaza din piscul Ceahlau-
luT, spre hotarul TransilvanieT,
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Hangul. Formeaza lega-
tura cu dealul Aria-ZableT. Se
mar nume$te i Heghqui.
Mägura, ramurd de munp, jud.
Neamtu, plasa de Sus-Mijlocul,
com. Filioara, situata in veci-
natatea. manastirilor Varaticul
$i Agapia.
Are piscurile cele niaT insem-
nate : Ciungi, Dealul-Mare, Po-
iana-TiganceT, Piatra-lur-Mos-A-
ron $i Ciardacul.
Mägura, munte, jud. Putna, si-
tuat intre riurile Putna $1 Mil-
covul, din sus de orasul Odo-
be$ti. La poalele munteld sunt
asezate renumitele podgoriT de
la Odobesti. Virful cel mal inalt
este la Titila, d'asupra schitu-
luT Taroi.
Mägura, munte, in jud. R.-Sa-
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
se desface din culmea Lupati;
brazdeazä partea de N. a co-
niuneT, intinzindu-se printre pi-
261.
riul Necule i Rimnicelul; este
acoperit Cu padurT seculare ; in
timpul vereT se fac ad i stine de
oT, unde se fabrica caseaval.
Mägura, culme de munp, jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia ; se desface din DealuI-Ro-
su ; se intinde in partea de V.
a comund, printre piraiele Rim-
nicelul i afluentul san Cerbul.
Virful principal este Magura-
Ganea, inalt de goo m. si a-
coperit cu pasunT i padurT.
Mägura, §ir de arealuri, in jud.
R.-Sarat ; brazdeaza partea de
E. a com. Odobasca din plasa
Orasulul ; infra in pl. Marginea-
d.-s., intinzindu-sI ramificatiu-
nile prin comunele Urechesti
Popesti ; se intinde pe o lun-
gime de 18 kil.; inaltimea va-
riazA intre 650-320 m. ; este
acoperit Cu pasunT la N. si mij-
loc, cu viT si semanatuff, la S.
Mägura, unul dintre piscurile
muntelut La-Coarne, jud. Su-
ceava, com. Bogdanesti.
Mägura, deat, jud. Bacan, pl.
TazlAul-d.-s., com. Scorteni, de
pe teritoriul satuluT Pustiana.
De aci s'a scos mal inainte
pleura.
Mägura, deal, pe mosia Iba-
ne$ti, com. Ibanesti, pl. Prutul-
d.-s., jud. Dorohoin, pe muchia
caruia, in partea de S.-V. a sa-
tuluT, se ridica cel mal inalt pisc
din tot judetul.
Acest deal are eircumferinta
de 4460 m. Terenul este compus
din nisip, lut si piatra. Supra-
fata cam trunchiata are 1115 ni.
imprejur. AicT se vld urmele
bine cunoscute ale une! cetl.tuT
In forma rond-ovala, cam de
go m. lungime, lar santul din-
prejur are o adincime de 3 ni.
www.dacoromanica.ro
MÀGURA
in partea S.-E. Intrarea in ce-
tatue se presupune a fi fost des-
pre S.-E., pe unde se cunoaste
el incepe urma de drum la vale
catre sat.
MaT spre N. de cetatue, la o
mica departare, se vede o altI
ridicatura de pamint, ce poartl
numirea de Straja, despre care
traditia spune el ar fi servit ca
statie de veghere pentru ce-
tate.
Tot pe muchia dealuluT, cam
la 8o0 m. de cetate, este o alta
ridicatura de pamint, numita
Movila-Mare, in circumferinta la
baza dciii m., cu o inaltime de
g m., de pe care se vede toatà
suprafata din circumferinta ce-
tatueT. Legenda zice ca pe acest
loc ar fi fost din vechime o ma-
nastire, de aceea i dealul in
partea aceasta se numeste Dea-
lul-ManastireT.
Sub Dealul-MagureT, in par-
tea S.-E. de satul de astazi
Ibaneasa, se afla localitatea nu-
mita Selistea-Veche, unde se zice
ca. a fost satul vechin, pe care
loc se yací urmele bisericeT ; se
gasesc resturl de hirburT, cara-
mizi i fiel-M.1T.
Mägura, movild, jud. las', pl.
Bahluiul, com. Baiceni, pe coasta
careia e situat satul Coasta-Ma-
gureT.
Mägura, deal mare i punct de
observapitne, in jud. Mehedinti,
com. Negoesti, catunul Padesul,
plaiul Closani.
Mägura, deal mare, in jud. Me-
hedinti, com. rur. Maresti, plaiul
a osani.
Mägura, deal, cu directia S.-E.,
jud. Prahova, pl. Filipesti, com.
Ditesti.
Pe deal su nt plantate vi!, prunT
nucT si merr ; parte din ele, fiind
 MXGURA
distruse de filoxera, servä de
pasune.
Mägura, deal, la V. com. Poiana,
pl. Prahova, jud. Prahova. Are
o pozitiune frumoasa si este
acoperit cu cring, padure i li-
vea pentru pasunatul vitelor.
Magura, a'eal, se desface de la
N. din dealul Fistici, com. Coz-
mesti, pl. Stemnicul, jud. Vas-
luir', se intinde prin com. Co-
sesti, pl. Racova, unde prin in-
altimea luT predomina toate lo-
curile din imprejurimI; din el se
desfac culmile: DealulMare
Cosca.
M 'agrura, deal, in partea de V.
a com. Girbesti, pl. Fundurile,
jud. Vasluiü. Tine de comuna
Tibanesti. Are directiunea de la
N. la S. si inaltimea cea maT
mare o atinge la locul numit
Cetatea. Acest deal, privit din
valea despre E., are aspectul unuT
munte. La partea de S. a luT
are un pise in forma uneT mo-
vile. Este acoperit cu padurl.
MAgura, deal, in partea de N.-
V. a com. Hirsova, pl. Racova,
jud. Vasluiü, acoperit cu pa-
dure; are o inaltime mare ; de
pe virful lui se vede toate lo-
calititile dimprejur.
Traditiunea zice ca, in timpul
razboiuluT din Valea-Racovef,
Stefan - cel - Mare alesese acest
loe ca punct de observatie, unde
se vid si pana astazI urmele
unor santurT si a uneT subterane,
numita de popor Beciu/-luT- te-
fan-Voda.
Mägura, deal, in jud. Vileea, pl.
Oltul-d. s., com. Mihaesti, care,
impreuni. cu Carantina si Cor-
nAtelul, formeaza un lant ce se
prelungeste din hotarul com.
Greei la N., pana la hotarul
262
com. Turcesti la S. Coama a-
cestuT lant serveste de limita
intre com. Mateesti, jud. Gorj,
si com. Alunul.
Mägura, deal, la N. com. Stro-
esti, plaiul Horezul, jud. Vilcea,
care o desparte de com. Sla-
tioara. Partea de S. a dealulul
este prevazuta de o multime de
ripT. Pe coasta de S. se gaseste
multa peatra de var.
M'Agrura, deal, in jud. Vilcea,
plaiul Horezul. Brazdeaza com.
Slatioara, de la E. la V. In ri-
pile si in partea de S. a MI-
gurei se gaseste piatra de var.
In partea de N.-V. a Magurei
sunt 2 izvoare Cu apa sulfuroa-
sa, pe carT locuitoriT le numesc
Glod.
M'agrura, baltd mare, in centrul
catunuld A/figura, com. Mihi.-
esti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
formata de .valea Boalca, care
strabate com. Mihaesti dela
spre S.-E. si se varsa in Olt.
Malurile sale, aproape de con-
fluenta, sunt mlastinoase.
M'Agrura, izvoare cu afta mine-
rald, in jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Bisoca. Sunt 2
izvoare a caror apà. contine
urmatoarele substante: sare a-
mara si pucioasa in mare can-
ditatei apa, magnezie carbonica,
gips, magnezie en miel depozite
de sare, etc.
M'Agrura, localitate, in jud. Pra-
hoya, pl. Podgoria, com. Po-
deni-Nol, numita i Bordeiul-de-
Sare, unde se gaseste sare in
mare cantitate.
IVI Agrura, mofie, in jud. Buzati,
com. Magura, fosta in vechime
a lul Radu Descultul, diruita
luT de Basarab-Voevod, tosa gre-
www.dacoromanica.ro
MXGURA
sind DomnuluT, si-a rascumparat
capul -cu aceasta mosie. Mircea-
Voevod, fiul luT Radu, printr'un
hrisov din 1558, Iunie, o da-
rueste EpiscopieT, fixIndu-1 ho-
tarele din apa Buzaul pe Toci-
lea sa in sus pana in Predeal,
pina la Cetatue si pana in Toci-
leasa. Magura, ca proprietate a
EpiscopieT, avea 2260 hect, din
care 280 arabile, 150
170 izlaz, 74 livezT i padure ;
trecind la Stat, dupa ce s'a dat
improprietaritilor din 1864 cam
483 hect., restul s'a ineorporat
cu mosia Unguriul, dind nas-
tere mosieT Magura Unguriul.
Mägura, pddure particulara, in
jud. Bacad, pl. Trotusul, com.
Bogdanesti. Este populata cu
stejarT, fagT, carpenT si brazT.
Are o intindere de 715 hect.
40i este supusä regimuluT silvic.
Mägura, pdclure foioasa, in jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Moi-
nesti, cu o intindere de 220
hect, si supusa regimuluT sil-
vic.
Mägura, pda'ure, jud. Buzar', com.
Mlajetul, cät. Valea-Rea ; face cu
Dosul-VaeT-Rele un corp de 400
hect. ; proprietarT: mosneniT Vi-
lirenT, apoT Tanasestil i JitieniT.
Mägura, pdclure a statuluT, in
intindere de 550 hect., jud.
fov. VezT Hotarele.
Mä' gura, pddure, supusa regimu-
lui silvic, proprietatea,mosneni-
lor DragoslovenT, pendinte de
com. Dragoslavele, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel, in intindere
de Too hect.
MAgura, pddure, pe Domeniul
CoroaneT, com. Bicazul, mosia cu
acelasT sume, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se uneste cu pa-
 MÀGURA
durea Smida ; se arendeaza cu
30000 la anual.
Pe coprinsul acesteT mosiTs9nt
16 herdstrae.
Mfigura, trup de pddure, a sta-
tuluT, in intindere de 35 hect.,
pendinte de com. Prahovita, pl.
Prahova, jud. Prahova, care, im-
preunä cu trupurile: Fetele-Griu-
luT (175 hect.) si Irmaneti (200
hect.), formeaza padurea Valea-
PietreT.
Mägura, podif, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, for-
mat de muntele Magura-OcneT,
avind inaltimea de peste 500
metri.
Mägura-Albfi, trup de pddure
a statului, jud. Vilcea, plaiul
Horezul, care, impreunl cu mun-
tele Netedul si Dosul, are 0,25
hect. si formeaza padurea dos-
testi, de care mal apartin tru-
purile Padina-Seaca, Alunul si
Piraiele.
MAgura-Berzuntului, fin/ de
munir, jud. Bacati, pl. Tazläul-
d.-j., com. Berzuntul, a carel zare
hotareste com. Berzuntul spre
com. Doftana.
M'agura-Brätestilor,munte,jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j., com.
Birsane0, in care se afla un
loc numit Piatra-Galbena.
Magura -Budoiasca, trup de
mofie, fost al statuluT, in j u detul
Teleorman. A fost vindut, in
1889, citor-va locuitorT din ora-
sul Alexandria.
Mägura-Casinului. Vez! Magu-
risul, virf de munte, jud. Bacaa.
Mágura-cu-Ontarul, pichet de
granild, pe marginea Dunarel,
jud. Mehedinti.
263
Magura -cu-Lesile, munte, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Jitia ; se desface din mun-
tele Stepcul-Mare ; se intinde
printre riul Rimnicelul si aflu-
entul satiPiriul-Necule ; brazdea-
za partea de N. a comuneT ;
e acoperit cu padurT si pasunT ;
vara se fac aci sane cu oT.
Mfigura-Domesnicului, ramu-
rd de munp, jud. Neamtu. Vez!
Domesnicul.
Magura-Liceanca, altun, jud.
Vlasca, pl. CilnWea, com. Ma-
gura, situat la varsatura CleniteT
In Teleorman.
Este proprietatea statuluT, 11-
=0. de la V. Paapa. Supra-
fata mo§ieT, impreuna cu trupu-
rile, este de 6350 hect., din carT
450 hect. padure, compusa din
trupurile Taioasa, de 300 hect.,
si Caraghiozul, de 150 hect. Se
arendeaza anual, impreuna cu
trupurile, cu. 65000 le!.
Are : o scoala zidita de V.
Paapa, frecuentata de 3 u elevT ;
o bisericá, cu hramul Sf. Ion
Botezatorul.
S'ail improprietarit in 1864,
In toate catunele de pe aceasta
proprietate, 402 locuitorT : el-
rora li s'aiI dat 1206 hect. pa-
mint. (Vez! com. Magura).
Mägura-Läceni sati Lacean-
ca, trup de mofie, jud. Tele-
orman, pe piriul Teleorman.
Fama parte pana la 1875 din
com. Magura care e in judetul
Vlawa i care pe atund figura
ca com. in pl. TirguluT din ju-
detul Teleorman. Se invecineste
la E. cu riul Teleorman ; la V.,
cu mosia Magura - Buduiasca,
fosa proprietate a statuluT. O
mica parte se intinde O in
jud. Teleorman.
Mägura-lui-Mos-Mihaiti-An-
www.dacoromanica.ro
MXGURA.NEAGRX
ghel, urme de cetate, jud. Dolj,
pl. Bailesti, com. Cioroiasul, in
N.-E. com., in plaiul de vi!, nu-
mit Branistea. Pe acolo se ga-
sesc pietre marl, caramizT carT,
se zice, dateaza din timpurT
vechT.
Mfigura-Mare, mdgurd, situata
In partea de N. a com. Seaca-
Belciugatele, pl. erbanesti, jud.
Olt ; e acoperita cu semanaturl.
Mfigura-Mare, mdgurd, in jud.
Teleorman, com. Belitori, la V.;
are 14 m. inaltime si 60 m. ocol
la baza.
Mägura-Mare, mligurd, judetul
Olt, pl. erbanesti, com. Miha-
esti-d.-j., situata la 1 kil. spre
E Are o inaltime cam de 6
m., iri o circonferintA la baza
de 45 m; Din virful er se poate
vedea toatà comuna.
Mfigura-Mare, mdgurd, judetul
Olt, pl. Siul-d.-j., pe teritoriul
com. Balanesti, la 600 111. spre
S. Are o circonferinta la baza
de 235 m. i o inaltirne cam de
12 m. Imprejurul el 'ají gasit
diferite scule : sulitT, sagetT, pin-
ten! li. alte obiecte de fier. Se
zice ca ar fi facuta de TAtarT,
dar mal probabil e ca s'a ridi-
cat de GetT sati DacT.
Mfigura-Micä (Movilita), nu-
mire, data unel parti din mofia
Gävanesti, jud. Buzaa, pe care
s'ad improprietarit insurateif in
1881, dindu-li-se cam 150 hect.,
pe malul sting al riuluT Buzar',
din care 10 pentru scoall si
cimitir.
MAgura-Mica, vechie numire a
cdtunula Movilita, din comuna
Gavane0, jud. Buzar'.
Mägura-Neagea, munte, intre
 MAGURA-OCNEI
MAcleiul i Broteni, judetul Su-
ceava.
Migura-OcneI, munte, judetul
Bacan, pl. Trotupl, com. Tirgul-
Trotn care are forma une! pot-
coave §i are un pod4 in partea
sa culminanta. Este situat d'a
dreapta.TrotuMuT, acolo unde
acesta se unWe cu SlAnicul.
Din partea despre N., pe coasta
sa, se afla cariere de plata.,
iar pe virf, in spre Tirgul-Ocna,
se aflA schitul MAgura.
Migura-Ocnelor, padure, jud.
Bacan, pl. Trotuvul, com. Tir-
gul-Trotu, compusa. din 4 tru-
purT : Schitul, Stina, Aurul
apriorul, proprietatea Case! Sf.
Spiri don din Iai. Are o intindere
de 146 hect. §i este amenajata..
Migura-§omuzula VezT
ramura de munti, jud.
Neatntu.
Mfigura-Unguriul, mofie a sta-
tuluT, pendinte de Episcopie, in
jud. Buzan, com. MAgura. Are
cam 2050 hect., din carT 1062
padure, apoT finete, livezT, za-
voaie cu cAtina, locurl sterpe
§i cam 200 hect. arabile, car1
s'ad dat in loturl locuitorilor.
Migura-Urzicari,;adure a sta-
tuluT, in intindere de 300 hect.,
pendinte de com. Varbilaul, pl.
Varbilaul, jud. Prahova, careim-
preuna cu trupul Valea-Biseri-
cel (200 hect.), formeaza padu-
rea Varbilaul.
MägureI (Virful-), deal, in par-
tea de V. a com. Varbilaul, pl.
Varbilaul, jud. Prahova, acoperit
cu padure, printre care se afla
petice de poenT.
Mägurei (VIrful-),munte (1208.3
m. alt.), j ud.S uceava, com. MAli ni .
264
MAgurelele, com. rur., jud. Pra-
hoya, pl. Podgoria, situata lInga
riul Teleajenul, pe oseaua Plo-
Wi-Bratocea.
Se compune din 4 catune :
Coada-MaluluT, Magurelele, Pro-
tosinghelul i Zamfira.
Are o coala, tnfiintata la 1858.
Localul e proprietatea comuneT.
Magurelele, com. rur., pl. Sa-
barul, jud. Ilfov, situatA pe deal,
la S. de BucurWi, lInga riul
Sabarul, la io kil. de Bucurqti.
Se compune din satele : Du-
mitrana, Filipescu, Ghermani
OteteNanu, cu o populatie de
1351 locuitorT, carT trajese in
285 case.
Se intinde pe o suprafatA de
2095 hect.
Institutul Otetelipnu, FratiI
Ghermani i statul, an 1400 hect.
locuitoriT 695 hect. Proprie-
tariT cultiva 1008 hect. (73 ster-
pe, 166 izlaz, restul vie i padu-
re). LocuitoriT cultiva 579 hect.
(38 sterpe, 62 izlaz, restul vie).
Comuna are 279 contribuabili
cu un budget de 4839 leT la
veniturl i 4810 lei la cheltuell.
In comuna sunt 3 bisericT,
la Dumitrana, Ghermani i Ote-
teNanu; 2 coale mixte; i he-
leOen ; I moara Cu apa ; 7 po-
durl.
Numarul vitelor marl e de
856 (189 cal i epe, 16 arma-
sarT, 304 bol, 176 yac! i viteT,
ii taurT, n bivolì i 149 bivo-
lite) i al celor miel de 3869
(4 capre, 69 pord, 3796 oT).
Dintre locuitorT 310 sunt plu-
garl, 15 an diferite profesiun1.
ArAtura se face cu 194 plu-
gurT: 140 cu bol, 54 cu cal.
LocultoriT ati 170 care §i carute :
142 cu bol, 28 cu cal.
ImproprietAritT 166 locuitorT,
neimproprietaritl, 168.
Comerciul se face de 8 cir-
ciumarT i i hangiti.
www.dacoromanica.ro
M2iGURELELE
R.Aposatul boer I. Otetelipnu
a lasat, prin testamentul din
1876, ca, dupa incetarea din
vIeatà a otieT sale, mo0a sa MA-
gurele, castelul san de aci
prea frumosul parc ce-1
sa serveasca unuT ?Ileonjoar,
insti-
tut de fete Romince ecarora
se va da o cre0ere i educatie
de bune mume de familie, l'Ara
pretentie san lux ; prisosul ce va
raminea dupa budgetul anuluT
se va capitaliza spre a da zes-
tre acelor fete, care nu va fi
nicT maT mult niel mal putin de
200 galbenT uneiaa. AceastA a-
vere o aLlministreaza acum Aca-
demia Rom. ina i in acest scop
s'a transformat frumosul castel
din Magurele inteun local pen-
tru institut de fete, care s'a inau-
gurat la deschiderea anuluT co-
lar 1894-95, cind a inceput
sa functioneze prima clasa. cu
15 eleve. Urmatorir patru anT
aü maT fost primite cite r5 ele-
ve, ast-fel ca organizarea Insti-
tutuluT s'a savir§it abia in anul
colar 1898-99, &id eran cincI
clase secundare cu cite i5 eleve,
Cu totul 75 eleve. De alci In a-
inte primit cite 16 eleve
de fie-care clasa, decT 8o in cele
cinc! clase.
Scoala e de caracter special.
Elevele primesc pregatirea ce
se da in colile secundare de
fete i fac in acelalT timp prac-
ticä in toate ramurile gospodá-
riel casnice, precum §i in croi-
torie, atit in cea de albiturT, ctt
in cea de haine. Cheltuelile
InstitutuluT an fost prevAzute in
budgetul anuluT 1900-901 in
suma de 77614 leT, 8o b. Pana
acum ati ie0t din Institut 30
de absolvente, prima serie de
15 in Iulie 1899, iar a doua
serie in Iulie 1900.
Dupa n4te documente Os-
trate parte in Archivele statu-
lui, parte la Episcopia de Rim-
 MÄGURELELE
nic, Magurele ati fost mosia de
zestre a Doamner Stanchil
ati trecut in urma la Domnita
Ilinca, ñica lur Nicolae-Voda Pe-
trascu i nepoata lur Mihaia-
Vocla Viteazul, care le-a lasat
fiiulul sati Serban-Voda. Canta-
cuzino.
Aicr, la mosia sa Magurelele,
a tinut Mihaiti-Voda Viteazul
consilia de rasboin mar 'nainte
de a fi luat hotarirea sa dea
pept cu Sinan-Pasa la aluga-
reni.
Mägurelele, com. rur., jud. Te-
leormarr, pl. Calmatuiul, situatä
la extremitatea de S.-V. a pa-
ser, pe malul sting al Duna:mi',
lingl orasul de resedinta, T.-Ma-
gurele. Are un mic catun, Bul-
garul, format din prisosul de in-
surater.
Satul Magurelele se afla pe
sesul dintre oras, gara i viile
din dealul Suroaia. Catunul e si-
tuat pe o limba de pamint ce
inainteaza spre lunca Dunarer,
la o mica departare de comuna,
in partea de S.
Dunarea, cu insulele i lunca
el, com. FlAminda, orasul de re-
sedinta T. - A/Mg-urde si mosia
pana in riul Oltul, formeaza
comuner, care segaseste
pe domeniul statulur:Turnul.
Locuitorr improprietariti sunt
247, caroraili s'ají dat 1067 hect.
Sunt 292 hect. vil, situate, cea
mal mare parte, in valea Tur-
nulur, la 3 kil.; o parte pe dea-
lul Suroaia si o parte, in vale, la
N. comuner.
Partea de S. a comuner este
udata de Dunare, incepind din
dreptul pichetulur de frontiera
No. 3 si Balta-Berceluiulur.
Are o populatie de 395 fam.,
sail 1840 sufl., din casl 340 con-
tribuabilI.
Locuitoril, pe linga agricul-
tura, se mar ocupa cu transpon-
265
tul cerealelor de la magazif, la
portul Turnul-Mägurele.
Cultura viilor se face pe o
scara intinsa, iar din Balta-Ber-
celuiulur se recolteaza mult stuf
si papura.
Are: dota scolr, una de ba-
etr, frecuentata de 37 elevr si
a doua de fete, frecuentata de
15 eleve; o biserica, deservita
de 3 preoti si 3 cintaret.I; o
moara cu aburl; doul instalati-
unI raid de sapunarie si de O.-
bacarie.
Vite sunt: 205 ce, 655 vite
marf cornute, 1030 vite raid
cornute i 83 porcI.
Budgetul comuner e de 5699
ler, 48 banr, la venituri si de
5687 ler, 55 banr, la cheltuelr.
CAile de comunicatiune sunt:
soseauajudeteana Turnul-Zimni-
cea care strabate comuna si ja
directiunea pe sub Dealul-Viilor
si de acolo la catunul Ciuperce-
ni si. la com. Traian. Din aceasta
sosea, despre orasul Turnul, se
ramificä o linie la magazia de
marfurI de la gara si o alta
spre orasul Turnul.
Pe teritoriul comuna' trece
si parte din soseaua nationala
Turnul-Alexandria, soseaua Tur-
nulPort si calea ferata.
Tot din raza comuner por-
nesc la N. mar multe drumurI
care se unesc Cu soseaua natio-
nala Turnul Alexandria si cea
judeteana Turnul-Rosiori.
Incepind din malul baltirBer-
celuiuluI spre V., pararel cu tdr-
mul Dunarer si pana in Olt, s'a
construit un dig pentru apararea
orasuld Turnul-Magurele si a
uner partl din comuna de inun-
datiunile Dunarer.
In catunul Bulgarul, pe o in-
naltime, se vad inca intariturile
unde se afla asezata una din
bateriile rusestr care bombardaa
Nicopoli in razboiul din anul
1877.
www.dacoromanica.ro
MÄGURENI
Migurelele, sat, facind parte
din com. Jur. Magurelele, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
Mägurelele, fort, in jurul Bucu-
restilor, jud. Ilfov.
Mägurelele-Filipescu,sat, jud.
Ilfov, pl. Sabarul. Vezr Filipescu.
Mägurelele-lui-Asan, sat, jud.
Ilfov. Vezr Ghermani.
Mä.gurelele-IuI-Otetelisanul,
sat, jud. Ilfov. Vezr Otetele-
sanu.
Mägureni, conz. rur., jud. Pra-
hoya, pl. Filipesti, situatä pe
malul sting al piriulur Prahovita
si pe malta drept al riulul Pra-
hoya, la 20 kil. de Ploesti, ca-
pitala judetulur, si. la 6 kil. de
Filipesti, resedinta plaser.
Se compune din 4 catune :
Magureni, Cocorasti-Caplir, Pa-
masa si Navacesti, pe o in-
tindere de 2050 hect. si Cu o po-
pulatie de 574 familir, salí 2590
suflete, din cae: 473 contri-
buabilr. Locuesc in 560 case.
Sunt dota bisericI, din care una
in catunul Magureni, cu hramul
Sf. Treime, avind ca ctitor pe
Patina Spatareasa, fondata in
anul 7179, dupa cum se vede
din urmatoarea inscriptiune:
gAceastil Orla i Dumnezeiascit bise-
ricit rtdicatu-s'ail din temelie tntru lauda
sfintet §i de vieaVt fickoare nedesptir-
cite Troi;e adevitrateT Dumnezeirt, de
robii tul Dumnezert Puna Spitireasa a
riiposatuld Drighiciü Cantacuzino biv-
vel Spiitar i fecioriT el: Ptrvu, Con-
stantin, §erban, Grigorascu Cantacuzi-
nescl; domnind Cr4tinu1 loAntonie Vo-
evod, mesAa August In 20, 7179 (1671).
A doua bisericA e In atunul
CocorAsti, fondatA la anul 1826
de Grigore Caribolu. Ambele
biseridsunt deservite de 4 preotr.
Scoala exista In comunA de
 MAGURENI
vre-o 40 ani si este frecuentatA
de 65 bAeti $i 30 fete.
Linga biserica din catunul
Cocorasti sunt niste ruine vechi
ale unei biserici, ce ar fi existat
zice-se, pe timpul lui Negru-
VodA.
LocuitoriT, in numar de, 398,
s'aa improprietarit la 1864, pe
mosiile proprietarilor Costache
Cantacuzino si Constantin Ca-
ribolu, din care li dat 1624
hect.
Vite sunt:- 231 cal, 20 -Tepe,
634 bol t vacT, 5 bivoll, 16
capre, 1089 oT si 721 porci.
Comerciul se exercita in co-
muna de 12 circiumarl.
Budgetul e la veniturl de 7439
lel si la cheltuelT, de 6278,88 lei.
Prin. Magureni, trece ca/ea fe-
rata i calea riationall Ploesti-
Predeal i dota sosele : una
care traverseaza catunul Magu-
reni, legind comunele : EAlinesti,
Edera i Provita si a doua, care
traverseaza catunul Cocorasti,
legindu-I de comuna Calinesti
de orasul ampina.
Aceste doua din urma sosele
sunt plantate cu tel inca de pe
la anul 1830 de catre Calma-
camul Const. Cantacuzino, fos-
tul proprietar al mosiT MAgu-
reni, care apartine astazT D-lui
George Gr. Cantacuzino.
E brAzdata de dealurile Ghi-
melia i Mateiasca, care apartin
proprietaruluT, avind pamint bu n,
servind de livezi.
Mara de riul Prahova i pi-
riul Prahovita, comuna Magu-
reni este strAbatuta de valle:
BouluT, Murelor, Rudei, Pura-
reata, Seaca i Plopului.
Se margineste la N. cu co-
munele ampina i Prahovita, la
S. cu comuna CAlinesti, la E.
Cu comuna Floresti si la V. cu
comuna Iederile.
Locuitorii se ocupa pe fingä
agriculturä ca fabricarea varuIur
266
si a caramider. Sunt : 13 fabri-
canti de var si 25 fabricanti de
caramida. Se fabrica in comuna
multa tuica i vin. Sunt foarte
multi pomi roditori.
Mfigureni, com. rur., la extre-
mitatea de V. a piase! Tirgulul,
jud. Teleorman, limotroft cu
jud. Olt, situatá pe valea Brat-
covuld, strabatuta in toata
lungimea de ptr. cu acelasT nume.
Se invecineste la S.-E. cu com.
MAldaeni, de care nu e depar-
tata de eit numal eu vre-o 500
m. ; la E. cu comuna Scrioastea;
la N. cu comuna Baltati ; la V.
cu comunele Mihaesti-d.-s.
Mihaiesti-d.-j., din judetul Olt.
Comuna Magureni poarta si nu-
mirea de Ciocanul.
Din piriul Bratcov si din iz-
voare s'a format un elestea care
se numeste Morusul.
Intinderea comuneT, cu mosia
aflata pe d'irisa e de aproape
2500 hect., dimpreuna cu locu-
rile improprietaritifor de la anul
1864. Din acestea d-nul N. But-
culescu posea 1183 hect. ara-
bile. Locuitoril improprietAriti
sunt in numar de 267, pe o in-
tindere de i io8 hect. Pe por-
tiunea delimitata locuitorilor se
gAseste si 931/2 hect. de viT, iar
pe a proprietAtei 5 hect.
Populatiunea comuneT este de
432 familiT, saa 1507 suflete, din
carT 326 contribuabili.
Vite : 869 vite mar! cornute,
156 caT, 16 magarI, 1808 °I,
15 capre si 353 porci.
Budgetul comuna e de lei
4423, bani 5 la venituri si de
lei 4147, banT 79, la cheltueli.
Are o scoala, cu un local pro-
pria, frecuentata de 24 elevi ; o
biserica, deservita de 3 preotT
si 2 cintareti.
Drumurile sunt: spre Mi-
haesti-d.-j. din jud. Olt, spre
comuna Baltati, prin Maldleni,
www.dacoromanica.ro
MAGURICEA
spre orasul Rosiori-de-Vede,
prin sosele vecinale.
Mägureni, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, s'ituat pe tarmul sting
al bratului Borcea i spre E.
In apropiere de orasul Calarasi.
A purtat tnainte numele de Cre-
teni.
Formeaza astazi o parte a
orasuluT Calarasi, purtind nu-
mirea de mahalaua Magureni.
Mägureni, sat, jud. Ilfov, pl. Sa-
barul. VezT Floresti-d,-s.
Mägureni, sat, fAcinci parte din
com. rur. MAgureni, pl. Filipesti,
jud. Prahova, cu o populatie
de 1761 locuitorT.
Mägureni, sat, facind parte din
com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-
s., jud. Vilcea. E coprins intre
piriul Negropita si dealul Co-
troceni. Are o populatie de 185
locuitorT ; o biserica, reparata la
1888 de Firtat Dita sí fiiI
Locuitorii acestuT catun s'a('
improprietarit la 1864.
Magureni, curea de mofie, in
jud. Dolj, pl. Balta, com. Gre-
ces ti, apartinind mosnenilor Ma-
gureni.
Mägureni (Muntele-), pätiure
particulara, supusa regimulul sil-
vic inca din 1883, pe mosia
Muntele-Magureni, pendinte de
com. Provita-d.-j., jud. Prahova.
Mäguricea(VIrful-MäguriceI),
catun, in jud. Buza, com. MA-
runtisul, Cu 140 locuitori i 31
case.
Mäguticea, munte, in jud. Su-
ceava, intre Madeiul i Bros-
tenr, avind 1235 m. alt.
Mäguricea, munte, in jud. Su-
 MAGURICEA
ceava, comuna IVIAlini, 981, m.
altitudine.
MägurIcea, deal, in jud. Bac5.5,
pl. Trotusul, com, BogdAnesti,
ce se inaltd in dreapta Trotu-
salar si pe .coasta cAreia se afl5.
Satul-Noti,
Mäguricea, deal, care trece prin
mijlocul com. SlAtioara, plaiul
.
Horezul, jud. Vilcea, avind di-
rectia de la E. la V. Din par-
tea de S, a MAguriceT, izvoresc
ape slrate pe carT locuitoriT le
numesc Glod sati Moarea.
Mäguricea, pod4s, in jud. BacAti,
pl, MunteluT, com. DArmInesti,
care este format de dealul CA-
puteanul si de vtrful MAguricea;
are locurT arabile in intindere de
120 hect.
Mäguricea-Petroiul, ',tolde a
statuluT, jud. Muscel ; acum N'In-
dutA de ved. VezT GrAdistea.
_ pe ambele malurl ale
Mfigurile, munte, in jud. Dim-
bovita, de la Moroeni in sus in
stinga, pe matca Ialomiter. Intre
MAgurile si muntele Racial curge
rtuletuf, Valea-Raciuld, pe care
sunt herlstrae de t5.iat scindurr.
Mägurile, deal, pe teritoriul com.
DrAgAnesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe malul sting al
OttuluT, in partea de S.-E. a
com. S'a numit ast-fel, fiind-cA
pe &n'ola ce se intinde spre E.
de acest deal, pe Boianul, sunt
situate 5 mAgurT.
Mägurile, vale, izvore$te din pa:
durea CArbunarul saii MAgura,
plalut Dimbovita, jud. Muscel,
si se varsä in riul Dimbovita,
pe malul sting, in raionul com.
CetAteni-din-Vale.
Mägurilor (Dealul-), deal, in
,.
64680. Manid Dictionar Geogra4o. rol. IV.
267
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
ZAlcolul, ce se Jasa din dealul-
RAdinesti (jud. Gorj), se continu5.
prin Dealul-Viilor. In tot lungul
tor aceste dota deaturT despart
valea riulta Plosca de a afluentu-
luf sAti Ploscuta. Tot din acest
deal se tasa Piscul-Scroafel.
Maguri§ul sati Mägura-Ca§i-
nuluf, virf de ',mute, in jud.
BacA5, pl. Trotusul, 600 m. inAl-
time, situat pe limita comunelor
1-Urja si MAndstirea-Casinulul si
la E. de muntele Runcul-Alb.
Mägurita, virf de ',mute, in jud.
BacAti, pl. MunteluT, de pe te-
ritoriut com. Moine$ti.
Mägurita, vale, in jud. Vlasca,
situatA In pl. Marginea, pe pro-
prietatea Onceasca-Cosoveni a
EforieT Spitalelor Civile.
Mäicäne§ti, com. rur., in jud.
R.-SArat, plasa Marginea-d.-j.,
riuluT
Rimna.
Si-a luat numele de la mosia
MAicAnesti ; locuitoriT II zice si
acum ca inainte si Bolboaca,
de la o bala, bolboacA,
fAcutA de Rimna.
Este asezatA in partea de N.
a jud., la 40 kil. spre N.-E. de
orasul Rimnicul-SArat, si in par--
tea de N. a plA5eT, a cAreT re-
sedint5. este. Comunele inveci-
nate sunt : Gulianca, la ro kil.;
Hingulesti, la. 13 kil,; MAxineni
si Cioresti, la 15 kil.
Se mArgineste la N. cu com.
NInesti (jud. Putna), la E. cu
Corbul, la V. cu Rtrnniceni si
la S. cu Gulianca.
Este o com. de cimp, ne aviad
alt accident de teten de cit ma-
burile Rimniculta.
Wat Rimnicul-SArat o udA prin
mijloc, de la S.-V. la N.-E., for-
Mind la Estul corn, niste ralas-
www.dacoromanica.ro
MXICANETL
tinT; mal sunt si ro puturi (5ro
metri adincime).
CAtunele carT compun com.
sunt : MAicAlesti sad Bolboaca,
resedinta, in mijloc, TAtarul la
V., Belciugul la N., GrAdinile-
Girlesti si Cringeni la E.
Suprafata com. este de 7920
hect., din carl 155 hect vatra
com., 378 hect. ale locuitorilor,
7345 hect, ale particularilor.
Are o populatie de 490 fa-
mita, sa5 2050 suflete.
Sunt aci: 2 bisericT: una in cAt.
Bolboaca, de scindurT, fondatI
de locuitorT, cu hramul Adormi-
rea Malea Domnutuf, deservitl
de 2 preotT si 2 cintAretT ; a doua
in cAtunul TAtarut cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, ziditA la. 1842
de IonitA TAtdranu, deservitA
de 2 preoll si 2 cintAretl; 2
$colT: una de bleti, fondatA in
1885 de com., condusl de r
invAtAtor si frecuentatA de. 97
elevT ; a doua, de fete, fondatA
tot de com. in 1885, condusA
de o invAtAtoare, si frecuentatA
de 38 eleve ; ro blcAniT, 17 cir-
ciara!, o marchidAnie, 2 cafe-
nele.
Comuna are : 5488 hect. a-
rabile, 2200 hect. pAdure, 42
hect. vil, ro hect. fin*, 25
hect. neproductiv.
Locuitora posed5. : 220 pta.
gurT ; o moarA cu abur!: 6 ma-
sinA de semlnat; o masinA de
secerat.
Vite sunt : 933 bori 625 vacT,
297 cal', 357 'Tepe, 3 mAgarT,
3621 oi, 3 capre si 246 rirn5.torl.
In com. sunt : 4 cojocarT, 2
potcovarT, 3 timptarT, 5 boga-
sierT, 2 brutarT, 2 cizmarT, 1 crol-
tor, 2 dogarT, 2 fferarr, i rotar.
Comercial e activ si constd
in importut de coloniale, haine
gata, vinurT si in exportul de
cereale si vite. Transportul se
face prin statia Hanul-Conachi
(jud. Tecuciti), la ir. kil. spre E.
85
 MAICXNE7Ti
Calle de comunicatie sunt :
1. calea judeteana Rimnicul-Mai-
cAnesti ; 2. calea judeteanA Foc
sani-Maicanesti-BrAila; 3. spre
Gulianca ; 4. Ciordsti ; 5. Obi-
lesti ; 6. Corbul ; 7. MAxineni.
Budgetui com. e la venituri
de 21417 lei, 54 banT, si la chel-
tuelf, de 20957 ler, 54 batir.
Mäicän.e§ti sad Bolboaca, sat,
in jud. R.-SArat, pl. Marginea-
d.-s., cAtunulur de resedinta al
comuner Maicanesti, asezat in
mijlocul comuner, pe malul drept
al riulur Rtmnicul-Sarat.
Are o intindere de 75 hect.,
cu o populatie de 276 familiT,
saii 1205 suflete, din carr 222
contribuabill; o bisericl ; o
scoala de baeti si una de fete.
Maichne§ti, padure particularA,
situatA pe mosia 'Mi-lema, com.
Baneasa, jud. Ilfov, supusa re-
gimulur silvic ; cade in linia de
centurA a forturilor. din jurul
capitaler.
Maine§ti, cdtun, al com. Bals,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situat pe valea si tAr-
mul drept al Oltetulur, la 4 kil.
spre S. de Bals si aproape
de gara cu acelasT nume. Alti-
tudinea terenulur d'asupra nive-
lulur Mal-ir este de 180 m.
Are o populatie de 28 familir,
saii 121 locuitorT; o biserica, cu
hramul Intrarea in Biserica, zi-
dita in anul 1810, si acum de-
servia de 1 preot si 2. cintlretr.
Mälaele, vale, in judetul Buzati,
com. Gura-Teghir, incepe din
dealul Cu Malaele, uda partea
de N. a cat. Tega si da in
Bisca-Roziler, linga chioscul lur
Persescu.
MAlaiului (Valea-), vale mare,
jud. Buzati, com. si cat.. Piclele.
268
Mälfie§tea, pirtur,sOpe mosia
Tarcaul, jud. Neamtu, pl. Piatra-
Muntele, com. Pingarati ; izvo-
reste dintre culmea TarcAulul
si ramura Laptoacele, vArsindu-
se pe partea dreapta a pirlulur
TarcAul, fata. in fata ca PM II-
Pietrir, afluent din stinga al a-
celuiasT pirid.
M'aläe§tea, culme de deal, pe
mosia Tarcaul, pl. Piatra-Mun-
tele, judetul Neamtu. Se des-
face din nodul format de ra-
murile Harmanul, Tarcaul si
Murgociul, in directiune V.-E.,
legindu-se cu ramura Cernegura
(1VIuntil-Doamnei), spre partea
despre S.
Mirae§ti, com. rur., jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 13 kil. de Craiova.
SituatA pe ambele maluri ale
riulur Amaradia, futre Dealul-
Muere si Dealul-Mare.
Limitele comuner sunt : la E.
com. Murgasiul si Vulpeni, jud.
Romanati; la V. Isalnita si
Almajul ; la N. Goesti si la S.
Izvorul.
Terenul comuna este acci-
dentat in partea de E. de Dea-
lul-Muerer, lar in partea de V.
de Dealul Mare, amindoua aco-
perite cu semAnAturr. Inaltimea
lor nu trece de 200 W.
Este udatA de riul Amaradia,
ce curge printre cAtunele Mi-
lesti-d.-j., Milesti-d,-s., Fintinele,
la E.; lar Mallesti, la V. Are
un pod pe dinsul futre satele
MalAesti si Fintinele.
Inainte de tmpartirea ad-
ministrativa din 1892, comuna
Malaesti facea partea din pl.
Amaradia si coprindea 6 sate :
Mallesti-d.-j., Mallesti-d.-s., ce
s'aa unit azT si compun satul
Malaesti, Milesti-d.-j. sad Dutu-
lesti, Milesti-d.-s., Mogosesti si
ZIAtarul.
AzI comuna coprinde 4 sate :
www.dacoromanica.ro
MILXE§T1
Milesti-d.-j., Milesti-d.-s., sat, cu
resedinta primArier, Finttnelele si
Mallesti.
Satele Milesti-d.-j. si Platine-
Iele sunt asezate spre N. de satul
de resedinta, lar satul Malgesti
spre V.
Populatia comuna este de
2211 suflete, din carr 1015 bAr-
batT, si 996 femer.
napa legea rurald. din 1894,
s'ad impamintenit 417 locuitorT.
Are 2 biserici : una in satul
Milesti-d.-j., fondata de Mater
Milescu si reparata din temelie
de George Diculescu la 1852;
a doua in satul MAlaesti, fon-
data de George Rozoia si Ioa-
chim Monacul la 1822 si repa-
rata de Stefan Romaneanu, de
la care are si un venit anual de
6o ler.
Ambele sunt de zid si sunt
deservite de I preot O 2 &In-
taretr.
Sunt 2 colT mixte, una in
satul MA1Aesti si a doua in sa-
tul Milesti - de -Yos. Stint in-
tretinute de stat. Functioneaza
din 1834. Invatatorul din MI-
llesti este retribuit de comuna,
iar cel din Milesti-d.-j., de stat.
Localurile scoalelor sunt de
zid, in burla stare si construite
de comuna. Sunt frecuentate :
scoala din cat. Mallesti de 23
elevr, iar cea din Milesti-d.-j.,
de 43 elevr.
Suprafata comuner este de:
7379 pog. arabile, 1466 pog.
fineatA, 986 pog. izlaz, 208 te-
ren sterp si 797 pAdure.
Mosiile se numesc: .
Milesti-d.-s., apartinind bi-
sericeT Sfin ter Treimr din Cra-
iova.
Milesti - d. -j., apartinind
d-lur Lazar Dumitriu.
MAllesti, apartinind d-neI
Alexandrina Nicolaa, careia i-a
ramas mostenire de la Stefan
Romaneanu.
 /11XLAEM
4. Finttnelele, apartinind d-luT
N. Popp.
In fie-care mosie atí parte si
locuitoriI,
PadurT sunt : pe mosia bise-
riceT Sfintel TreimT, in intin-
dere de 76 hect.; pe mosia Mi-
lesti-d.-j., in intindere de 951/2
hect., apartinind d-luT Lazar D u-
mitriu ; pe mosia Fintinelele, 123
hect.; apartinind d-luT N. Popp ;
pe mosia Maldesti, 1031/2 hect.
apartintnd d-neT Nicolati.
Restul de padure apartine
satenilor.
Sunt 6 circiumT.
oseaua judeteana Cdpreni-
Craiova, trece prin centrul co-
muneT, pe o lungime de 3500 m.
Budgetul comuneT e la veni-
tud de 4369,27 ler si la chel-
tuelT, de 4120,77 10.
Mälfie§ti, com. rur., In partea de
N.-V. a pl. Mijlocul, jud. Falda.
Se Intinde pe o suprafata. de
4582 hect., cu o populatie de
200 familiT, salí 763 suflete, din
carT: 200 contribuaba
Este formata din 3 sate Ma-
llesti, Posta Elanul si Tupilati.
Are: o scoala ; 3 bisericT ; 24
hect. de vie ; 143 hect. padure
si 2 Tazuri.
Vite mar! cornute 774, cal
6o, of 770 si pord 41.
Mälie§ti, com. rur., in jud. Pra-
hoya, plaiul Varbilaul. Este si
tuata pe valea riuluT Varbilaul,
la 20 kil. de capitala jud. si la
26 kil. de resedinta plaiulur.
Se compune din 7 catune :
Cotofenesti, Malaesti-d.-s., Ma-
llesti-d.-j., D u mbravesti, Plopeni,
Tiparesti si Sfirlaneanca.
Are o populatie de 614 fa-
miliT, sali 2900 suflete, din carI
449 contribuabilT. Locuesc in
730 case.
Sunt 7 bisericr, in fie-care cat.
cate una, dintre carT cea mal
269
vechTe e cea din cat. Mallesti-
d.-j., fondata la 1816 de locui-
toril satuluT; 3 scoale : una, in
cat. Cotofenesti, ce dateaza din
1882; a doua, In cat. Dumbra-
vesti, functionind din 1888 si
a treia, In cat. Plopeni, infiin-
tata. la 1864, si frecuentata de
1 1 1 baetT si 9 fete.
Vite sunt : 57 caT, 38 Tepe,
624 bol*, 271 vacT, 92 viter, Ii6
capre, 754 oI si 311 porcr.
In raionul com. sunt 8 morT
pentru nlcinat ; 3 pe apa Te-
leajenului si 5 pe apa Varbi-
lAul.
LocuitoriT, in maioritate, sunt
mosnenT ; 41 s'ají improprietarit
la 1864, pe mosia mosnenilor,
carora li s'ati dat 82 hect.
'nata com. are o suprafata
de 2882 hect.
In aniT productivl se fabrica
In com. pana la 12000 deca-
litri tuja..
Sunt dota cariere de piatra :
una in Maidesti-d.-s., numita Col-
tul-PietreT si a doua in cat. Ma-
15.esti-d.-j., numita Pe-Valea-Va-
rultd.
Comerciul se exercitá in com.
de IO circiumarT.
Budgetul e la veniturl de
6804,37 leT si la cheltuelf de
5105,42 leI.
oseaua Ploesti-Slanic stra-
bate com. in lungul eT.
E brazdata. la N.-V. de dea-
lul Malaesti. E udata de la N.
spre S. de riul Varbilaul ; iar
de la N.-V. spre S.-E. de Orla
Cozmina.
Mälie§ti, ciitun, al corn. Cerna-
testi, jud. Buzali, cu 310 locui-
torT si 64 case ; are sub-diviziile:
Ungureni si Vladeni.
Mdlfie§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Malaesti, situat spre
E. de satul de resedinta, Milesti-
d.-s. Are o populatie de 759
www.dacoromanica.ro
Mil,LAEVTI
suflete; o scoala mixta, ce func-
tioneaza. din 1834 si e frecuentata
de 23 baetI ; o biserica de .zid,
fondata la 1822 de George Ro-
zola si Ioachim Monacul, de-
servita de 1 preot si 2 cintaretT
si avind un venit de 6o le! a.
nual, lasat de tefan Romaneanu,
care a reparat-o ; 2 &cima
MälAe§ti, sat, in partea de N. a
com. Malaesti, pl. Mijlocul, jud.
Falda, situat pe valea piriulur
cu acelasT nume, pe o suprafata
de 1145 hect., cu o populatie
de 120 familif, saa 380 suflete,
din carT 120 contribuablIT. Este
resedinta com. Are o scoala,
Infiintata in 1880, frecuentata
de 20 elevr; 2 bisericT, una ve-
chIe, a locuitorilor, facuta. la 1790
si a doua, de curtnd facuta de
proprietar, deservite de 1 preot
si 2 cintaretl.
Pe teritoriul satuluT sunt 2
Tazurl.
MAlae§ti, sat, in partea de E. a
com. Gropnita, pl. Copoul, jud.
Iasi.
Are o populatie de 87 familil,
sali 348 suflete, in care l'Ara si
locuitoriT din vechiul sat Misesti ;
o biserica, zidita. la 1857 de
proprietar.
In fata satuluT se afla !azul
Malaesti, format din piriul Jiji-
oara, la esirea luT din Tazul Bul-
bucani si Gropnita.
Vite sunt : 214 vite marT cor-
nute, 1419 or, 57 cal si 145 ri-
matorT.
Mosia e proprietatea d-luT V.
Pogor.
La 7116 (1608), fugind din
Iasi, Constantin, fiul luT Irimia-
Vocla, dimpreuná Cu o parte
din boeriT l'Arel, ai1 fost fuga-
ritr pana. in acest sat, de catre
oastea luT Mihalus, fiul luT Si-
meon-Vocla, unde prinzindu-le
carde cu bagaje, le-aa jefuit.
 mAtIEVri
Mäläe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Rifovul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Are o populatie
de 326 locuitorT; o biserica, cu
hramul Intrarea-in-Biserica.
Mäläesti, mo,rie particulara, jud.
Dolf, pl. Ocolul, com. Malaesti,
apartinind d-ner Alexandri n a Ni-
colar'. Are padure pe divisa.
Mäläe§ti,ftridure particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malaesti,
In intindere de 103 '/2 hect. A-
partine d-ner Alexandrina Nico-
la0. E populata cu cerl si girnita.
Mälie§ti-de-Jos,fost sat deosebit,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Mala-
esti, ciad com. MAllesti fAcea
parte din pl. Amaradia. AzT este
unit cu vechiul sat Malaesti-d.-s.,
cu care impreund compune ac-
tualul sat Malaesti.
Mälie§ti-de-Jos, sat, acInd par-
te din com. rur. Mdlaesti, pla-
iul Varbilaul, jud. Prahova. Are
o populatiune de 601 locuitorT.
Ad e resedinta comuna. Are
o biserica, fondata la anul 1816
de locuitorir cAtunulur. La anul
r892 s'a reparat de preotul
Saya Eremia, parohul respectiv.
Märie§ti-de-Sus, fost sat deose-
bit, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Malaesti. AstazT este unit cu ve-
chiul sat Mallesti-d.-j., cu care
impreung compune satul Mala-
esti.
MAMe§ti-de-Sus, sat, facind par-
te din com. rur. Malaesti, plaiul
Varbildul, jud. Prahova. Are o
populatie de 345 locuitorT. Acest
catun se mar numeste si Dru-
mul-cel-Mare. Are o biserica, fon-
data la anul 1865 de obstea
locuitorilor, din bani adunatT
$i dupa indernnul preotulur Gri-
Ore Oprescu.
270
Mäläetul, sat, fletad parte din
com. rur. Frincestl, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 251 locuitorT. Cade la N.-
V. comuner si este situat sub
coasta dealulur cu acelasT nume.
Este la I 1/2 kilm. de satul Frin-
cesti, resedinta comuner. Are o
biserica zidita la anul t806,
avind de ctitor pe jupin Radu
Simionescu.
Mäläetul, deal, la V. com. Frin-
cesti, pl. Oltul-d.-s., jud. \alma.
La poalele acestur deal este
situat catunul Malletul.
Mäläi§teanul, pisc de decir, pe
mosia Probotesti, jud. Dorohoi0,
pl. Herta, com. Tirnauca.
Milari§ca, sat, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, com. rur.
Gornenti.
Mäldiieni, com. rur., la extre-
mitatea de V. a pl. Tirgulur,
jud. Teleorman, situata pe valea
Bratcovulur, la 4 kil. de Rosiori
si la 46 kil. de Turnul-Magurele.
Se invecineste la N. cu co-
muna Magureni sati Ciocanul,
de care este in apropiere. La
S., se invecineste cu orasul Ro-
siori-de-Vede ; la E., cu com.
Scrioastea si la V., cu comuna
Mihaesti-d.-j., din judetul Olt.
Este situata intre amb ele coas-
te ale vAir Bratcovului; prin
mijlocul er curge ptriul Cu acelasr
nume. Are o pozitiune pitoreas-
ca, dominind de pe inaltimile
er toate comunele de pe Valea-
Vezir, precum si orasul Rosiori.
Teritoriul comunel Maldaieni
coprinde cam 3253 hect. Din
acesta, 1886 hect. pamint ara-
bil apartin proprietaruluT, d. ge-
neral George Manu, lar pe res-
tul de 1367 hect. sunt impro-
prietAN 343 locuitorl din aceas-
ta comuna.
www.dacoromanica.ro
MALDA1ENI
Afarä de terenul pentru cul-
tura, care e foarte productiv,
mal sunt o, vi! (6o hect.) pe lo-
curile proprietatir, cit si pe ale
satenilor.
Are o populatie de 649 fa-
mili, salí 2582 suflete, din tari
446 contribuabill ; o scoall, la
un loe cu primaria, frecuentatA
de 31 elevT ; o biserica, deser-
val de 2 preotT, 2 cintaretT si
1 eclesiarh, 9 morl de maci-
nat, miscate de vite.
Sunt 1089 vite marr cornute,
427 car, 35 magarl, 468401, 6
capre si 300 porcr.
Budgetul com mer este de
id 6099, banr 14 la veniturr i
ler 5528, banT 71 la cheltuelT.
Calle de comunicatiune ale
comuner sunt: spre E. soseaua
vecinala la Rosiori; la N.-V.,
citl-va metri de osea la Magu-
reni si in fine, soseaua vecinala
la hotarul judetulur spre co-
muna MihAesti-d.-j., din judetul
Olt.
Pe la N.-E. comunel trece
Drusnul-lur-Traian, caruia locui-
toril ti zic Troianul si ale carur
urme se disting bine in aceasta
parte.
In vechime, comuna purta nu-
mirea de Moldoveni.
Mäldäieni,mofie,jud. Teleorthan,
proprietate a d-lur general Geor-
ge Manu. Se margineste la N.
cu mosia Ciocanul sat MAgu-
reni; la V., cu mosia Rata salí
Tolceasca, a locuitorilor din co-
muna Basesti si cu mosia Ba-
sesti a statulur ; la. S., cu sfoara
de mosie zisa Mitropolia si la
E., ca mosia Scrioastea, tot a
d-lur general Manu.
Are o intindere de 2253
carl se cultiva de proprietar.
hect..,
Pamintul dat locuitorilor dupa
legea rurala ocupa o intindere
de 1367 hect., avind pe dinsul
343 locuitorT improprietaritr.
 MALDARETI
Mäldäreqti, vom. rur., pl. Cerna-
d.-s., jud. Vficea, ,compusd din
2 cAtune : MäldAresti si Ladesti.
E situatA pe dealul MAldaresti
si pe Valea-Cerner, la 50 kil.
de capitala judetuluT si la 42
kil, de a plAseT.
Are o populatie de 178 fa-
miliT, saa 715 suflete, din carT
228 contribuabilT.
Sunt in comuna 2 bisericT,
in fie-care cAtun cite una. Des-
pre cea din MAldAresti, repa-
rata la 1882, se zice c5. a fost
ziditA de un hot, Dragu, cu
enoriasiT.
Scoala dateazä ad de la i 880.
ClAdirea e proprietatea comu-
na. Se frecuenteazA de 24 copiT.
LocuitoriT, mosnenT, se ocupa
cu agricultura si cresterea vi-
elor. ET aa 23 cal, 87 boT, 83
vacT, 2 capre, 108 oT, 172 porcT.
In timpT prielnicT se fabrica
ad pAnA la 2500 decal. tuicA.
Teritoriul comuna e de 800
hect.
oseaua Otetelisul- S lAvitesti
pune in comunicatie aceastA co-
muna cu comunele LApusata,
Roesti si Ciumagi.
Veniturile i cheltuelile com.
se urcA la 1870 leT anual.
E brAzdata de dealurile: Dinul,
Dealul-Mare, Roesti, MAIdAresti,
Lásesti i Groapa-cu-CArbunT,
unde se spune c5. a fost o co-
moarA, i udatA de valle: Gea-
mana, PIetroasa i Ruginoasa.
Se margineste la E. cu com.
Cermegesti, Coeni i Roesti ; la
V., cu comuna Rosiile ; la N.,
cu Lapusata si la S. cu Ciu-
magi.
O parte din mosia MAIdaresti
a apartinut luT Macarie Ieromo-
nahul, ce se numea i Mihalcea
Maldárescu; acesta a ddruit-o
manAstireT Horezul, la anul 7224
(1716).
MfildAre§ti, com, rur., jud. Vil-
71
cea, pl. Horezul, compus din 2
catune : MAIdAresti-d. s. si Mal-
dAresti-d.-j. Este situatA pe valea
riuluT LuncavAtul, la 48 kil, de
capitala judetuluT si la 3 kil, de
a plAseT. .
Are o populatie de 280 fa-
milif saa 1350 suflete, din carT
202 contribuabilT. Locuesc in
280 case.
Sunt 2 bisericT : i in catunul
foarte vechle ; a
doua in cAtunul MaldAresti-d.-j.,
Cu urmatoarea inscriptie
Aceastä sf. bisericä, cu hramul Sf. Ma-
rele Mucenic Dimitrie, fiind fondea din
vechimc de catre pitarul Dumitrache Mäl-
därescu, de sunt acum 3 secole de an1;
case devenind In ruina s'a prenoit In
acest an, 1888, dupä cum se vede, adt
prin stiirain0 ch i spesele d-luT G. Mi-
dulescu zis si Bojete ; cu osebire c ají
maT ajutat i parte din enoria0' i alp
pioT crqtinT, cu bine-cuvintarea prea
Sf. Episcop al Eparhieí Illmnicul-Noul-
Severin, D. D. Ghenadie, In zilele AlteteT
Sale Carol L
LocuitoriT desfac produsul
muncer lor (agricultura si trans-
portuT varuluT) la Tirgul-Hore-
zul si in judetele Dolj si Ro
manati.
In termen mijlocia se fabrica
cam 2000 decalitri tuicA anual.
Pe riul Luncavatul, in raionul
comuneT, sunt 7 morT.
Vite sunt : 40 caT, 250 bol,
320 vacT, 16 bivolT, 45 capre,
65 oT si 200 porcT.
Parte din locuitorT sunt mos-
nenT. 130 din locuitorT s'art
proprietArit la anul 1864 pe mo-
sia altor mosnenT, Cu 369 hect.
Scoala dateaza în comuna de
1842. Cladirea e t'una, proprie-
.tatea comuneT. Se frecuenteaza
de ro copii.
Vatra satulur are 98 hect. ;
iar cu izlaz cu tot 2002 hect.
pAmint.
Veniturile si cheltuelile co-
mune! se urca la 1900 leT anual.
E brAzdata de dealurile MA-
www.dacoromanica.ro
MXI.DkREM
gura si Brostinul, i udatA de
piraiele : Cupa, Cringul-OrliT si
arstiani. In tot raionul comu-
na sunt 50 de finfinT cu apA
de bAut.
Se margineste cu com. Tom-
sani, la E.; Stroesti pi SlAtioara,
la V.; proprietAtile mAnAstireT
Horezul, la N., si Otesani la S.
Maldäre§ti, sat, fAcin d parte din
com. Negalesti, pl. BerheciuluT,
jud. Tecuciti, situat pe coasta
dealuluT cu acelasT nume, la S., si
de 4 kil. de resedinta comunci.
Are o populatie de 50 fa-
miliT, saa 177 suflete.
In acest sat este o biseri-
cu hramul Adormirea MaiciT
DomnuluT, facuta la anul 180o,
Maia 9. Aceastá datA o tntim-
pinAm in Penticostaria ; tot aci
ni se arad. cA satul pe la 1800
se numea BejAnArita i mal in
urmA a luat numele MAldAresti.
Biserica se intretine de locui-
torT avind si 87 stinjenT de pa-
mint dAruiti de loan Iconomu
la 1802.
In bisericA se &ese multe
cärÇi grecestI si slavone, pe care
se vAd datele de 1803 si 1807.
Mäldfire§ti, sat, facind parte din
com. rur. avoeni, pl. Cema-d4 ,
jud. Vilcea. Are o populatie de
175 locuitorT. E situat la E. co-
muneT, la i kil. de satul ZA-
voeni, unde este resedinta co-
muneT,
E udat de Valea-SneafuluT
de riul Cerna.
Are o biserica, reparatA la
1869.
Mäldäre§ti, sat, facind parte din
com. rur. MaldAresti, pl. Cer-
na-d.-s., jud. Vilcea.
Mäldire§ti, deal, jud. Vilcea, la
S. E., de muntele SlAtioara, pre-
lungire a culmeT Gurguiata. Din-
 MALIDXREIT1-DE-JOS
tre acest deal si Dealul-Stroesti-
lor la nastere riul Cernisoara.
Din Dealul-Maldarestilor se pre-
lungeste Dealul-Clramizii.
Mäldäre§ti-de-Jos, sat, facind
parte din com. rur. MAIdAresti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are
populatie de 784 locuitori.
Mildire§ti-de-Sus, sat, facind
parte din com. rur. MaldAresti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are
populatiune de 288 loc. Adi
resedinta comunei i coala.
Mäleanca, vechie numire a mo-
fiel Clinciul-Jitianul, jud. Buzar',
corn. Vernesti.
peldure, supusl regimu-
lui silvic, jud. Muscel, com. Gor-
ganul, pl. Podgoria, aviad 225
hect. impreunA cu trupurile :
Urlucea, Dealul-Saracilor i Gor-
ganul. Esente dominante : ste-
jarul, fagul i carpenul.
Milina, pirliaf, ce strabate va-
lea cu acelasi nume, trece pe
la E. de endreni (Serdarul),
com Fieti, jud. Covurluia, si,
dupa ce formeaza balta Malina,
se vara in Siret.
Maline§ti, schit. Ved Girceni, sat,
jud.
Mälini, corn. rur., jud. Suceava,
pl. Moldova-d.-s., situata in par-
tea V. a plAsei, la 17 kil. de
Falticeni.
Se margineste la E. cu com.
BrAdatelul ; la V. cu comunele
Brosteni i Sabasa; la S., cu
jud. Neamtu si com. Boroaia,
Boganesti, Baia si Sasca si la
N., cu Bucovina.
Forma-T teritoriala este aceea
a unul poligon neregulat, incli-
nat spre albiile MoldoveT si Bis-
triteT.
272
E compusa din satele: MI-
lini, Piraia, Suha, Valeni, Dolia,
DrAceni i Gäineti, cu rese-
dinta in satul de la care si-a
luat numele.
Populatia com. e de 1462 fa-
milif, saa 5572 suflete, din cari
1094 contribuabili.
In comuna sunt: 28 stoleiT,
6 dulgherl, 6 rotarT, 3 dogarT,
6 fierarT, 5 zidari (pietrarl), 4
cojocarr si 26 sumanarT (abagi1).
Are 4 bisericl, deservite de
4 preotT si 7 cintaret1; o ma-
nastire, Slatina; o scoala rurall
de baetl, una de fete si doua
mixte.
Budgetul comund e la veni-
tul-1 de 24560,10 lei si la chel-
tueli de 24536,T0 lei.
Vite sunt: 348 cal, izoobol,
1117 vacT, 332101 si 790 porci.
Altitudinea comunei de la
nivelul MariTatinge, in virful mun-
tela Bivolul-Dolia, 1534.3 In.
E udatä d- riul Moldova si de
plraiele : Suha-Mare, Suha-Mica
afluentii Ion: Nemtisorul, Siga,
Arsita-NemtisoruIuY, Valea - Co-
libeT, Hartoneasa, Piriul-Rosu,
Tabara, Notita, Primatarul,
Bursunarul, Chetroasa, Malaiul,
Butnarul, Pietroni, Ionel, Do-
hotariul, Frasinul, Celariul, etc.
Muntii principali din comuna
sunt : Bivolul-Dolia (1534.3 m.),
Baisescul (1346 m.), Poiana-
Lunga (1340.1 m.), Muncelul,
(1308.4 in.), Virful-Goii (1298.4
m.), Obcina-Rea (1295.7 in.),
Virful-Maguril (1208.3 m.), CIA-
dita-Mare (1073. m ), Obcina.
Ciumernil 0060.7 Arsita-Bai-
sescu (1042.9 m.), Rangul ( ro19.2
m.), Cucuisul (1017.1 m.), Pie-
trisul-Mare (1000.5 m.), Magu-
ricea (981 m.), Calul (976.9 m.),
Virful-Pojoriter (975 m.), Arsita-
PopiT (969 m.), Plaiul - Batrin
(921.8 m.), Pahomie (888.2 m.),
Crucea-TomiT (862.5 m.) i Bit-
ca-Popii (608.2 ni.).
www.dacoromanica.ro
MAL1NI
Mosia face parte din Dome-
niul CoroaneT (Ocol. I silvic),
fostá a mAnastirei Slatina.
Suprafata teritorialá a comu-
nel e de 20948 fAlci, din cari
15156 padure, 300 cultivabile,
4992 fina% i restul sterp.
Improprietariti in 1864 si
1881 sunt : 78 fruntasi, 550 pal-
mas! si 439 codasT, stapinind
3496 falci.
LocalitAtT mal insemnate in
comuna sunt: MAnastirea Sla-
tina, Talara, Poiana-DoamneT,
Ieslele i instalatifle forestiere
din Gainesti i Ieslele.
Afara de fabricele din Gai-
nesti si leste mal sunt In com.
3 herastrae (2 pe Suha-Mare
una pe cea Mica) ; 8 moriste;
2 pive ; I I cArciumi si IO du-
ghene.
Mar inainte, satele Draceni si
Gainesti forman o comuna a
parte, numita Gáinesti.
Alexandru Lapusneanu in-
zestra manAstirea Slatina, zidita
de el, cu mosia sa MAlini, mo-
sia pe care mAnastirea o stapini
pana la secularizarea averilor
manastire$tT.
Mälini, sat, pe mosia si In com.
cu acelasT nume, jud. Suceava,
asezat pe un frumos podis din-
tre pir. Suha-Mare si Suha-Mica.
Are o populatie de 181 fa-
miliT, sail 733 suflete, din care
126 contribuabili.
Vatra satului ocupa 21 1 ale.
Improprietariti in anul 1864
11 1881 sunt 9 fruntasT, 123
palmasi 51 53 codasT, stapinind
633 l'Ala
Are o biserica, ziditl in 1858
Cu cheltueala statului, si staru-
inta Arh. Calinic Miclescu, cu
hramul Sf. Voevozi, improprie-
tarit5. cu 251/2 falci i inzestrata
de Administratia Domeniulur
CoroaneT. E deservita de doi
preotT 51 2 cintaretT.
 MXLINUL
Sunt 2 §colt una de bAetT
infiintatA in 1865, condusá de
un invAtitor p15.tit de stat, e
frecuentatà de 65-70 scolarI;
a doua de fete, infiintat5. in
1889, cu o invAtAtoare plaità
de stat, e frecuentatà de 35-
40 eleve.
Ambele scoale ají localurI
propriI, in cele mal bune con-
ditiunI igienice i didactice, con-
struite de Administratia Dome-
niulur Coroand, care le-a inzes-
trat cu atenante, ateliere, gim-
nastia, mobilier, aparate didac-
tice, bibliotecl, In sfirsit cu tot
ce are nevoe o scoa15..
Drumuri principale sunt: la
Fdlticeni (17 kil.), la Brosteni
(54 kil.) si la DrAceni (6500 m.).
Nu se stie data infiintdrif sa-
tulul ; traditia ins5. spune cä
exista si inaintea lui L5pus-
neanu i cl purta numele de
StAnilesti. Se mal* spune el de
teritoriul comuneI Málini tinea
satul Valea-Seac5. din Buco-
vina.
In 1803, cSuha-MAlini, a mA-
nAstireI Slatina, numAra 170
liuzI, plaind bir 2668 lei anual ;
locuitora lucrati pAmintul avind
loc in destul ; el fAceati si dra-
nit..b.
Mälinul, deal, in ¡ud. Buzdii, com.
clt. Jugureni, cu poalele stin-
coase, iar culmea arabill. Este
o continuare a dealuluT Jugu-
reni si face ca satul asezat pe
panta sa sA aibl aspectul und
frumos amfiteatru.
Mällia, munte, in jud. Buz5.0, com.
Chiojdul- din -Bisca, ramificatie
din muntele Fetele-S iri uluT, intre
TAarutul,Curul-Mu ntel ul" si Cras-
na, acoperit de pAdure i izlaz,
proprietate a mosnenilor Chioj-
denI.
MAlosul, sat, jud. Vasluiii, pl.
273
Racova, com. Lipova, spre V.
de satul Valea-Caselor, situat
parte pe sesul LipoveI, parte
pe coastele dealurilor despre S.
si N., pe o intindere de 1229
hect., din carl 45 hect. p5.dure
si 813 hect. loc de culturg, fi-
nat, imas, ale proprietAtei, iar
371 hect. sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 99 fami-
Iii, sati 322 suflete.
Locuitorif posedà : 6 -plugurI
si 4 care cu bol*, I plug si 2
carute Cu cal; 6o vite marI cor-
nute, 180 oI, 15 capre, 19 cal;
30 rimätorI ; 58 stupI cu albine.
Mälureanul, munte mare, la N.
com. Nucsoara, jud. Muscel.
Mälureni, sat, cu 560 loc., Mend
parte din com. rur. MAlureni-
B5diceni, jud. si pl. Argesul.
Málureni, mahala, acind parte
din orasul Tecuciti, jud. Tecucid,
situatI. pe malul sting al Birla-
duld, la E. orasului.
M Alureni, numire dat5. une! ptIrp
din atunul Ciocirlia, jud. Bu-
zAti, com. Scurtesti.
Mälureni, loc izolat, jud. Te-
cuela, pe malul Birladuld, la
N. de Tecucia, intre riul
ladul i oseaua ce duce la o-
rasul Birlad. AicI a fost sat, al
cArtif locuitorI s'ají mutat In Ma-
halaua-PeriI, din orasul Tecuciti.
Mälureni-Bädiceni, com. rur
pe apa VAlsanuluI, jud. Arges,
pl. ArgesuluI, la i4kil. de Curtea
de Arges, resedinta subprefec-
turd, si la 25 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 sate: BAdi-
ceni, Bohari, MAlureni si To-
plita, avind peste tot 504 familiI,
saii 2055 suflete.
Are 4 bisericI si 2 $colI pri-
mare rurale.
www.dacoromanica.ro
MXLWENI
Budgetul comunei e de 4032
lei la veniturI si de 4071 leI
la cheltuelY.
Vite sunt : 1405 bol* s't yac!,
30 cal, 16o of, 500 capre si
520 rimAtorI.
Mälurile, atun, jud. Putna, com.
cu 182 locuitorI si 32
case. Numit astfel de la pozitia
sa pe malurile bAlteI Leica.
Mäluroasa, vale, izvoreste dupa
teritoriul comund Benesti, si se
vars5. In riul Pesceana pe teri-
toriul comuner Stirbesti, pl. 01-
tetul-d.-j., jud. Vlicea.
Mälu§elul, munte, in jud. BuzAti,
com. Minalesti, Intre muntil
Martinul si Curcubeta-Mare, ser-
vind ca hotar despre jud. R.-
SArat.
Mälu§elul, pirig, in jud. R.-S5.-
rat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
considerat ca unul din izvoarele
riuluI R.-Slrat ; izvoreste din
muntele Omul, udä partea N.
a comunel, si se varsA in riul
R.-SArat.
Mälu§teni, com. rur., In jud. Co-
yurluia, pl. Horincea, la 98
kil. de Galati. Una dintre co-
munele extreme N. ale jud. Co-
vurluia. Se mArgineste la N.
Cu judetul Tutova ; la V., Cu
comuna Tutcani; la S., Cu Pro-
ddnesti Beresti si la V., cu
Lupesti.
Un singur sat rda.sesc for-
meaz1 aceastá comunA, care e
cea mal mic5. din judet.
Are o populatie de 215 fa-
milii, san 900 suflete, din carI
151 contribuabilI.
Terenul MAlustenilor e ridicat,
aproape muntos i impodobit
Cu arborT fructiferI. Natura so-
luid e maI mult nisipoas1 si
chiar pe virful dealulur dintre
 MÀLUTETUL
Malu$teni si. Tutean', nisipul e
foarte mare.
Vil sunt in intindere de 1281/2
hect.
Vite sunt 585 capete.
Veniturile com. se urca la
2186 ler, cheltuielile la 21341er.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in 1814 de
vornicul Iordache Liga. Parohia
Malu$teni are I preot $i 2 din-
tarell
Este o $coald mixta, frecuen-
tata de 52 elevr.
Drumurile vecinale sunt cele
ce duc la Lupe$ti, Tutcani si
Rinze$ti.
Malu$tencile se ocupa mult
Cu cultura gindacilor de matase
si lucreaza. inul $i etnepa.
Malu§tetul, ramurä de munft,
ce face parte din Grupa Grin-
tiqulur, situat pe teritoriul com.
Calugareni, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu, intre Piriia$ul-Ro-
$enilor $1. piriul Calugareni.
Minfaruta, deal, in partea de
S. a satulur Munteni-d.-s., com.
Munteni-d. s., pl. Crasna, jud.
Vasluia ; pe coasta lur e ave-
zata o parte a satulur.
M'amuletul, Silea §1 Valea -
Rea, trupuri de pddure ale sta-
tulur, situate in comunaLunge$ti,
pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, in in-
tindere de 700 hect., formind,
impreuna cu trupul Fumureni,
de 1322 hect., padurea Malul-
Fumureni.
Mänäileasa, mol* a statulur, cu
o padure pe 160 pog., pendinte
de manastirea Bistrita, com. Gra-
dinele, pl. Balta-Oltul-d.-j.
Are o populatie de 50 fa-
miliT, sati 236 suflete. Mo$ia are
un venit anual de 13000 le!.
Mänäileasa, pirld, izvore$te din
274
muntir com. Malaia, plaiul Cozia,
jud. Vilceat, $i se varsa in riul
Lotrul.
Mänäilesele, munte, jud. Gorj,
la N.-E. de Bora, litiga Lotrul ;
face parte din comuna Cernadia.
Mänäile§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Genuneni, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vileea. Are o popu-
latie de 483 locuitorl ; o bise-
rica, zidita la anul 1776, care
are urmatoarea inscriptie:
-I- Aceastil sana biserici unde se
priznuete hramul Sf. Nicolae s'a zidit
din temelia la leatu 1776 .. . icoanele
de robul ltif D-zeil, Gheorghe Dumi-
tr4cu, Barbu, etc.
Se crede l'usa, dupa inscrip-
tia de pe clopot, care este: tRa-
du Venea l'aa facut de pomana
1797*, el aceasta biserica s'a
&cut de Radu, zis $i Radu Un-
gureanul.
Locuitorir satulur sunt mo$-
nenr.
Minäile§ti, pädure a statuluT, in
intindere de 480 hect., situata in
pl. Ocolul, jud. Vilcea.
M'arastioara, com. rur., in jud.
Putna, pl. Zabrautul.
Este situata pe Dealul-lur-Cio-
lan, ce face parte din Dealul-
Mare, pe ambele maluri ale pi-
riulur abrautul, la 4 kil, de
sub-prefectura p15.$er $i la 32
kil, de capitala judetulur.
Se compune din urmatoarele
catune : CiolAne$ti, Ghimice$ti
$i Manastioara (u nde e li prima-
ria comunei).
Are o populatie de 276 fa-
mili!, sati 1029 suflete, locuind
in 872 case.
Are o biserica filiala, cu hra-
mul Adormirea in Manasti-
oara $i una filiala pu hramul
S-tir-VoevozT in Ghimice$ti ; 2
comerciantr; 3 fierarr; 7 ro-
www.dacoromanica.ro
MXNASTIOARA-DOAMNEr
tarT ; 13 fabricant1 de rachia
de prune.
Budgetul comuneT e la veni-
turr de 3437.48 Id si la chel-
tuelr, de 3429.89 le!.
Vite sunt : 180 bol, 182 yac!,
79 caT, 186 o!, 6 capre $i 161
pord.
MAnästioara, sat, jud. Dimbo-
vita, pl. Cobia, catunul comuner
Ulie$ti.
Mänästioara, cdtun, in jud. Put-
na, com. cu acela$T nume, pl.
Zabrauti, si tuat in fata ca-
tunulur Ghimicesti, pe piriul
Zabrautul $i mar jos de Fitio-
ne$ti.
Are 1 biserica parohiala, Cu
hramul Adormirea.
Ministioara, deal, jud. Suceava,
com. Valea - Glodulur. Se zice
ea ad ar fi fost o manastire
de calugarT, ale carta ultime
urme ati fost sterse pe la 1876
de catre proprietarul mo$ier,
spre a face loc de cultura. As-
az! se vad inca citr-va arborr
roditorT, o tintina li rama$ite
de zidirr.
Ministioara. Vezr schitul Brana,
jud. Suceava.
Wanistioara. Vea satul Ada-
moaia, jud. Suceava.
Mänästioara-Doamnei, sat, in
centrul com. Curte$ti, pl. Tirgul,
jud. Boto$ani, cu o populatie
de 119 familiT, salí 477 s'uflete,
din carT 83 contribuabilr.
Are o suprafata de 401 hect.,
din carr: 131 aratura, 93 hect.
finete, 82 hect. ima$ $194 hect.
padure.
Locuitorif, pe linga agricul-
tud., se mar ocupa cu facerea
odgoanelor de tela, pentru cae
acetT meseria0 locuese mal
 MANXSTIOARET (DEA1UL-)
multa vreme in padure prin co-
libI; sunt si 4 comercian%T.
Are o biserica de lemn,
cuta se zice de calugArT si de-
servia de I preot si 2 cintarep;
scoall, conclusa de i invAtAtor
platit de jude i frecuentata de
25 baeti i 2 fete.
Vite : 200 bol si yací, 15 caT
si 26 porcT.
Afcl se zice ca in vechime
era manastire de calugarT, i el
pe locul satuluT de asta-d erad
pachrT. Manastirea ar fi fost in-
tretinuta de o Doamna, de unde
numele manastirei de Manasti-
rea-DoamneT, de unde in urma
satul a luat numele manastireT.
Se stie cum orasul Botosani
era apanagiul Doamnel, impre-
una cu toate veniturile tirguluT
si decT e de crezut ca manasti-
rea a fost infiintata i intreti-
nuta de o Doamna.
Legenda atribue intemeerea
eT ItomniteT Maria, fila orT ne-
poata a luT Stefan - cel - Mare,
care a harazit si loc manas-
tireT, care a existat pana la a-
nul 1789, cind calugariT s'ad
linprastiat in diferite partT, iar
locul ce apartinea manastireT a
trecut la manastirea Agafton si
biserica in urma se transforma
in biserica de mir, fiind si lo-
cuitorl mal muftí' carl venise
se avezase pe litiga servitorli
manastireT.
Minfistioarei (Dealul-), pre-
lungire a a'ealului Poduri, din
jud. Suceava, com. Soldanesti.
E in apropiere de Ciorsaci. Aci
se spune ca ar fi fost o data
un schit, pendinte de man5.stirea
Solea. Locul Sf. mese se cu-
nostea pana acum cit-va timp.
VezT in aUricariul» de Teodor
Codrescu, vol. XVI, pag. 48,
hrisovul de la Antioh Constan-
tin Voevod 7213 (1705), Iunie
9, prin care se darueste satul
60680. Morolo Dtojimor Googroolo. Vol. IV.
'275
Ciorsaci cu a zecea parte din
tot venitul luT, etc., etc., mana-
stireT Solea.
Mänästirea, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la S.-E. de
Bucuresti, lîngä balta MosListea,
la 87 kil. de Bucuresti. Sta
In legatura cu com. Chiseletul
prin o osea vecinall.
Se c )mpune din satele :
nästirea si Coeni, cu o popu-
latie de 1974 locuitorT, din carT
349 contribuabili, locuind in 355
case si 2 bordee.
Are o biserica si 2 coale
mixte.
ImproprietaritT sunt 253 lo-
cuitorT i neimproprietaritT maT
sunt 169.
Suprafata totall a comuneT
e de 7291 hect.
Familia Efrem Germani are
6 too hect. si locuitoriT 1191 hect.
Proprietarul cultiva. 1750 hect.
(300 izlaz, 15o paclure, 3900
necultivate din cauza baltdor,
vailor, viroagelor, etc.). LocuitoriT
cultiva tot terenul (317 izlaz).
Budgetul com. e de 6376 leT
la venituri si de 6050 la chel-
tuelf.
Dintre locuitorT, 399 sunt plu-
garT, 8 industrias)", 4 ad' diferite
profesiunT.
LocuitoriT posea.: 282 plu-
gurl: 23 cu boT, 259 cu cal;
277 care si carute : 25 cu bol,
252 cu cal.
Vite sunt : 896 cal si Tepe, 3
armasarT, 196 boT, 573 vacT si
viteT, 19 bivolf, 70 bivolite, 215
capre, 734 porcT si 3276 oT.
Comerciul se face de IO cir-
ciumarT i xhangiú.
Mänästirea, (Verbila- Ungu-
reni), catun, la judetul Buzad,
com. Maruntisul, cu 160 locui-
torT i 51 case.
Mänästirea (Cornätelul), sat,
www.dacoromanica.ro
MANAqT1REA CAS1NUL
ta jud. Ilfov, pl. Oltenita, facind
parte din com. rur. cu acelasT
nume. Este situat la S.-E. de
Bucuresti, linga balta Mostistea.
Serveste de limita ?are jud. Il-
fov si jud. Ialomita. Este rese-
dinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
6761 hect. si cu o populatie de
1204 locultorT.
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z iireotT
si i cintaret; o moarä Cu aburr ;
o scoala, frecuentata de 21 elevr
11 4 eleve.
Casa rAposatulur Efrem Ger-
mani are 6100 hect. s,i locuitorii
661 hect, din can rezerva pen-
tru izlaz 175 hect.
Aci se vad niste ruine vechT.
MAnfistirea, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d..s., com. Dagita,
spre N. de satul Dagita. Are
o populatie de 92 familiT, sad
476 slfiete, din carT 92 contri-
buabill, locuind in Io8 case ; o
biserica de lemn; 120 vite marr
cornute.
Se maT numea si Rucseni.
Mänfistirea, vechie numire a cd-
tunulur OdAile, jud. Buzad, com.
dupà un schit ce a fost
mal inainte ad, transformat a-
cum in biserica de mir.
Mänästirea, schit, pe capul dea-
luluT-ManastireT, in partea de N.
a com. Grumazoaia, pl. Mijlocul,
jud. Falcid. Ved Grumazoaia,
COM.
MAnästirea, vale, jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, com. Locusteni. O
urma de manastire se vede pe
valea cu acest nume.
MAnästirea-Ca§inul, com. rur.,
jud. Bacad, pl. Trotusul, asezata
in %ralea piriuluT Casinul. Este
compusa din 7 catune, situate
86
MINÀSTIREA-CAgNUL
de-a lungul riului i anume :
Dezrobiti, MAnAstirea-Casinului
cu sectiile : SArAtelul, Vrancea,
HerlstrAul i Pirvulesti, apoi Su-
seni si Lupeni.
1*-a laat numele de la MA-
nAstirea-C4inului, ziditA ad i de
tefan GheorghitA Voevod.
In Statistica» din 1874, com.
se glseste alcAtuitA din sectiile:
Blegani, Cotul-FerAstrAul, Halo-
sul, MAngstirea-Casinului, Podul-
Vrancei i Suseni.
Se mArgineste 14 V. cu Tran-
silvania; la N., cu comunele
Grozesti i BogclAne. ti ; la E.,
Cu com. Casinuluf si la S. cu
comunele Cimpurile i Soveja,
din jud. Putna.
Teritoriul s'U' se intinde pe
valea riului CasinuluT, incArcat
cu afluentiT Cuciurul, Halosurile
si CAllsdurile si este strAbAtut
de sirele CasinuluT, d'a stinga
riului si de ale ZAbrAutilor d'a
dreapta luT, cu virfurile C15.-
bucul, Runcul, Zboina-Mare si
Z boina Neagrk MAgura, Ursoiul,
CIrpinisul i Cuciurul.
Are o populatie de 687 fa-
milif, sal 2509 suflete, din carT
1645 agricultorb 105 meseriasT,
4 industriasT, 12 comercianti, 4
avind profesitInT libere, 20 mun-
citori si 4 servitorT.
Sunt 549 contribuabili.
Are: o scoall mixtl care func-
tioneazA din 1865, instalatA
casele mAnAstirei, frecuentatl
de 29 copiT ; o bisericA, fosa
mAnAstirea CasinuluT, deservit5.
de 2 preotT, 2 cIntaret.I si un
eclesiarh ; 9 circiumr; t fabrica
de petrol; 2 piue pentrg suc-
mane.
Dupä legea rurall din 1864,
improprietArit 538 locuitorl,
clrora li s'ati dat 1672 alci
40 prAjini pAmint in tariná. In
1879 s'ajá dat, la 307 insurAtei,
445 ala' pAmint in improprietA-
rire.
276
Teritoriul com. are o. intin-
ciere de peste 20000 hect. Fro-
prietar mare este statul Cu o
mosie, InconjurAtoarea-MAnAsti-
reT, de 5561 hect., care1 aduce
un venit anual de 23500 le!.
Statul mai are pldurile : Lar-
guta, Sahostrul, Chiva si a Ca-
sinulur, c4re singurl este. de
17700 hect., intinzindu-se si in
com. Casinul. Totalul plminturi-
lor de cultura este de 1937 hect.
PAmintul com. este bogat in
pleura; posedl izvoare cu apl
sulfuroasA, 5 izvoare cu apl sà-
ratA, piala de constructie si
piatrA de var.
Vii sunt pe o intindere de
662 hect.
Vite sunt : 176 caI, 1712 vite
cornute, 47 capre, 1147 oT
437 porci.
Stupi de albine sunt 160.
Budgetul com. e la veniturl
de le! 12893, bani 67 si la chel-
tueli de 5835, bani 6.
Comuna este str4batutä de o
cale vecinall care duce la Ca-
sinul si la Onesti.
Distantele : la Bacln, capi-
tala districtuluT, 65 kil. ; la l'ir-
gul-Ocna, resedinta plasef, 29
kil. ; la com. Casinult 8 kil.; la
com. Grozesti, 30 kil. ; la com.
BogdAnesti, 23 kil.
Manastirea-Ca§inul, .yat, In jud.
BacAti, pl. Trotusul, i resedinta
com. cu acelasf mime, situat pe
ambele malurl ale riuluT Casinul
intre muntiT Ursoiul i Zboina.
Are o populatie de 687 fa-
mili!, sati 2509 sufiete; o bise-
riel, in locul MAnAstirel-Casinul;
o suma mixta.
Vite: 1711 vite mal-1 cornute,
179 cal*, 47 eapre si 437 por&
Tref sectif din acest sat se
numeso HerlstrAul, Slretelul-
Vrancea si Piryulesti.
Manistirea-Doa1uneLfosamd-
www.dacoromanica.ro
11XNASTI-REI (pEALUL-)
?asare. Vez! MluAstirea-Doqm-
neT, sat, in com. Curtesti, pl.
jud. Botosani.
M anistirea-lul-Balu§. VezT Ea-
schit, com. RAdeni, jud.
B oto sani.
Mänästirea - Neamtului, Vez!
Neamtul,
Mänästirea-Predealul, izvor de
apd neralii, ltngä mAnAstirea
Yredealul, pe munteIe ClAbu-
cetul-TauruluT, pendinte de com.
Predealul, plaiul Pelesuljud. Pra-
hoya, apartinInd Domeniuluf Co-
roaneT. Se afll pe un loe mun-
tos, in apropiere de gara Pre-
dealul, i contine lod i fier.
Apa sa a fost analizatä in
anul 1871 de un medie al ba-
talionului t de geniti si este
bunA pentru combaterea reuma-
tizmulur.
Mintistireanul, faz, In suprafatA
de 315 hect., pe eursul piriului
Baseul, pe mosia tubeieni, com.
cu acelasi nume, jud. Doroholl,
pl. Baseul.
Wanästirei (Codrul-), pádure,
de stejar, fag si mesteacAn, la
N. satului Negotesti, jud. Su-
ceava. Inteo poian4 din aceastA
pAdure ar fi fost maT inainte
un schit, eArta cllugAri.
fácut biserica din Negotesti.
Man'astirel (Dealul-), deal, la
E. de com. Stilpeni, pl. RIurile,
jud. Muscel. Se desparte de dea-
luI Valea-Pope!, din aceeasf co-
muna, prin Rlul-TirguluI. Este
acoperit cq pIdurf populate cu
stejarr, fagT, plopr, carpera, ulmi,
frasini, anta si alte esente. Coas-
tele luT sunt acoperite cu intinse
livezi che pruni.
Minfistirei (Dealul-), alt4 vu-
 MisrXsTiREI tbEALul
mire a dealulut Lazitl di cOm.
Maruntipul, jud. Buzad; o rami-
ficatie a sa trece prin catunul
Benga si culmineaza Intr'un fru-
imos platod.
MänsastireI (Dealul-), deal, se
Intinde la E. satului Solesti,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluid. Si-a luat numele de la
o manastire ce se afla pe coasta
estica a luT, unde se zice
ar fi fost i satul Solesti, stra-
mutat de proprietar in locul
unde este acum.
ManAstirei (Dealul-), deal, la
V. de satul Deleni, pl. Crasna,
Vasluid, acoperit cu vil pi
livezT.
Mänästirti iazurr,
aituate in partea de E. a com.
Poiana-Lunga, pl. Siretul, jud.
Botosani.
Märastit-ei(PigdUl-), loc izolat,
In jud. Buzad, cont Magura,
catunul Unguriul, unde se zice
ca ar fi fost in vechime schitul
Un guriul.
MA.nästireni, com. rur., judetul
MänästireI (Pirtul-), sad Ripa-
Galbenä, Mü, izvoteste din
partea nòrdica a satuluT Deleni,
pl. Crasna, jud. Vasluid; la di-
rettiunea spre S., primeste pi-
raiele: Giurgea i Bilaholul, dupa
care se inclreapta In directiunea
de S.-E. pi se varsa. lit nul
Birlaclul.
Märifistirei (Valea-), localitate,
in jud. PrahOva, pl. Cricovul,
com. Ceptura, unde se zice ca
a fost o manastire, ale carel
urme se vad pana azT.
Mänästireni, com. rur., situata
In panca de N. a pl. Tirgul,
jud. Botosani, compusa din sa-
tele: Calugareni, Manastireni,
277
IVIindresti, Onteni i Valea-Graj-
duluT.
Are o suprafata de 8720
hect., din carT 7416 proprietatT
marT si 1306 ale locuitOrilor, si
o populatie de 512 familiT, sati
1983 suflete, din carl 568 con-
tribuabilT, locuind In 519 case.
Teritoriul com. este deluros
udat de N'a in partea de N.
si de mal multe iazurl i vi-
raje. Pamintul este negru-argilos
productiv in cereale, care
se cultiva pe' o intindere de
3435 hect.
Are 3 biserici, deservite de
2 preoti si 6 dintaretT ; 4 scoli
mixte, conduse de 4 InvatatorT
frecuentate de 92 elevI ; lo
cIrciuml; 13 meseriasT ; I Moarä
de apa.
Vite sunt: 1936 boi i tracT,
300 caT, 6 bivolT, 3922 of, 7 Se margineste la E. cu com.
capre i 340 rImatorT.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana Botosani-Sa-
veni.
Budgetul com, e la veniturT
de 10365 leT, 60 banT si la chel-
ttiell, de 9852 leT, 90 banT.
Mima, pl. Oltul-d.-s., compusa
din 3 catune : Cosani, Dezrobiti
Rudari. ST-a luat numele de
la Manastirea - dintr'un - Lemn,
Infiintata, dupa cum se vede,
din hrisoave, la anul 1633.
Este situata pe valea
Otasaul, intre dotia dealurT: Ar-
sanca si Mateiii-Petcu, la To kil.
de resedinta judetuluT si la 15
de a plaseT.
Are o populatie de 238 fa-
milif, sad 1025 ufleté, dirt &ti
247 contribuabili, locuind in
260 case si 1 bordeie.
Sunt 3 biserici: 2 in Manas-
tirea-dinteun-Lefnn i I lii ca-
tunul Dezrobiti.
Vite sunt: 9 caT, 193 bol, 176
vacT, 76 capte.
www.dacoromanica.ro
mksrAsTmENT
Pe riul Otasdul, in raiohul
cothuneT, sunt 2 morT.
LocuitoriT s'ad improprietarit
la anul 1864, pe 601 hect. pa-
mint.
Vatra satuluT are 250 hect.,
lar toata com., impreuni cu iz-
lazul, 6o1 hect'.
Soseaua care incepe din po-
seaua Bistrita Horezul, trece
prin centrul comuneT i cea dupa
apa Otasaul IT inlesneste comu-
nicatia cu com. Surpatele.
Veniturile i cheltuelile comu-
nel se urca la 1500 leT anual.
Mosia statuluT s'a vindut in lo-
turT la 69 locuitorT.
E brazdata de dealurile : Ar-
sanca si Petcul si udata de valle:
cu - Nisip, l'Abada, afara de
Otasaul, care o ucla de la N.
spre S.
Mihdesti, la V. cu com. Frin-
cesti, la N. cu Surpatele si la
S. cu Babeni.
Mänästireni, sat, In centrul com.
Manastireni, pl. TIrgul, jud. Bo-
tosani, pe Valea-Grajdulur, cu
o populatie de 91 familif, sau
196 suflete, din carT 91 contri-
buabilT,
Este resedinta primarieT co-
muna Manastireni.
Are o biserica, deservitä de
preot si 2 cintaretT; o scoala,
conclusa de un invatator i fre-
cuentata de 27 elevT; 2 circlumi
i3 meseriasT.
Vite: 388 vite marT cornute,
78 caT, 1591 oT i 90 rimatort
Sunt 40 stupT cu albine.
Mänästireni, sad Mänästirea-
Tutcani, sat, in jud, Covur-
luid, pl. Horincea, com. Tut-
ean', la 02 kil, de resedinta
comuneT.
Are 305 suflete si o biserica.
In, privinta infiintarei acestuT
sat, legenda zice ca un anume
 MXNXSTIRENI
Tutcu, tntemeetorul satuluT Tut-
cani, a casatorit pe sora sa Chin-
dia cu un grec Polihronie si, fiind-
cà din aceasta casatorie nu s'a
nascut niel un copil, Chindia a
facut o manastire mica de maici,
pe locul care vine pe coasta
vAeT despre Liscovul, daruind
partea sa de mosie calugArite-
lor. AcestuT asezamint T-a ramas
numele de Manastirea-Tutcani.
Cu timpul, manastirea s'a des-
fiintat si fiind-ca. mal multT ra-
zasT ad luat pámint acolo, s'a
infiintat satul cu acelasi nume. Se
zice ca in mijlocul manastireT este
o piatra, pe care sta scris tot
istoricul accstor imprejurArf, dar
e cufundata adinc in pareint,
din cauza ca biserica a fost
prefacuta de treT orT.
MänAstireni, cittun (tirla), in
jud. Ialomita, pl. Borcea, com.
Ciocanesti Margineni.
Mänästireni-Frince9ti, plidure
a statuluT, jud. lincea, pl. 01-
tul-d.-s., com. Surpatele, in in-
tindere de 1872 hect., formata
din trupurile : Melcera (601
hect.), Muchia-Capraretul (450
hect.) si CulmeaDealuluT-Steje-
retul sal-1 Mitul (821 hect.).
Manästiricea, sat, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., cenn. S opotul,
gramada, cu 292 suflete, 150
barbatI, 142 femeT. Locuesc in
63 case. Copiii din sat urrneaza
la scoala mixta din satul So-
potul, ce este la 3500 m.
Are o biserica de zid, cu hra-
mul Sf. Nicolae, fondata in 1823
de locuitorr, deservita de I preot
sI I cintaret.
Acest sat, inainte de anul
1882, fácea parte din com. Go-
gosul.
Mänistirioara, numire vechte
data pddurel Scarisoara, de pe
278
ir osia Badila-Carp, jud. Buzad,
com. Pirscovul, cat. Badila.
Mäncoi, sat, facind parte din
com. rur. Dedulesti-Varzari, pl.
Topologul, jud. Arges.
Mandica, lob*/ O vale. Izvoreste
din jud. Ialomita si se varsa
in Valea-Bulumezi, jud. Ilfov,
spre E.
Mäneasa, sat, fácind parte din
com. rur. Crapaturile, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea, situat la 2 kii.
de cal. Tepesti, unde e scoala.
Are o biserica, care s'a reparat
la anul 1885.
Mäneasa, munte, situat la V. de
muntele Oslea, pl. Vulcanul,
jud. Gorj. Este acoperit de
iarba, pe care o pase vitele locui-
torilor com. Pocruia, a carel
proprietate este. Pe dinsul se
afla si 2 stine.
Mineciul-PAminteni, com. rur.,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Se zice ca. s'a infiintat pe la
1632 de catre Postelnicul Maulea,
care locuia aci, pe acea vreme.
Din acte vechT se constata ca
locuitoriT acesteT comune ad fost
mosnenT si ca 11-ad vindut mo-
sia azI a EforieT Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti, Spataruld
Mihaid Cantacuzino.
Este situata fina riul Telea-
jenul, Ja 40 kil. de Ploesti si
la IO kil. de resedinta pla-
iuluT.
Are o populatie de 370 fa-
miliT, sad 1777 suflete, din carT
260 contribuabilT; locuesc in
370 case.
Meseriag sunt: 13 dulgherT,
16 sindrilarl, 2 cojocarT, 2 ro-
tarT, 3 zidarT si 1 croitor. Pro-
dusul munceT 11 desfac in co-
muna si prin comunele vecine.
Este o biserica, fondata la
www.dacoromanica.ro
MXNECIUL-PAM1NTENI
anul 1841, cu urmatoarea in-
scriptie:
In zilele Prea Iniltatuld Domn al
ra'rel-RomIne0, Alexandra Ghica, la anul
1841, s'a construit aceastIt sfinti bise-
rica, ca hramul Adormirea Malcei-Dom-
nula, prin ajutatid mingstireY Sinaia, a
EgumenuluI Paisie, a D-luT Manta Ion
qi a enoriaOlor slítent
Biserica e deservita de un
preot.
Scoala functioneaza in com.
de la 1889. Localul e proprie-
tatea comuneT. Este frecuentan.
de 28 baetT si 2 fete.
S'ad improprietarit la 1864,
207 locuitorT, carora li s'ad dat
822 hect.
Vite sunt : 63 cal, 359 boT,
118 vacT, 113 viteT, 1300 OT, 20
capre si 677 pord.
In raionul com., pe riul Te-
leajenul, sunt 1 2 morr ; 2 pive ;
un herastrad.
Toata comuna are o supra-
fata de 1422 hect.
StupT cu albine sunt 71.
PamIntul nu prea prieste cul-
tureT. Dintre pomT snlitorT sunt
88 merl, 72 perT, 132 ciresr,
176 nucT. Livezile dad pana
la 136000 kgr. fin,
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturl
de 3884 leT, 43 banT, si la chel-
tuelT, de 3236 leT, 96 banT.
Prin com. trece soseaua ju-
deteara Ploesti-Bratocea, care
II inlesneste comunicatia cu co-
munele : Izvoarele si Maneciul-
Ungureni.
E brazdata de dealurile : ama
si Teisul si de piscurile : Piscul-
CaluluT, Piatra-VladeT si Muchia-
Mare, acoperite cu padure ma-
runta de stejar. Mar sunt po-
ienT de !beata pe Valea-Mare
.1 i CacIcea.
E udata de girlele : Secq-
ianca, Valea-Mare, Cacicea si
Vaiuga.
 MINECtUL-UNGURENI
Mänedul-Ungureni, com. rur.,
jud. Prahova, plaiul Teleajenul.
Este cea mal din spre N. din
plaiul Teleajenul. Populatiunea
dintru inceput s'a alcdtuit dine
oameni veniti din SAcelele Tran-
silvanid. Inmultindu-se popula-
tia, com. s'a separat in MAneciuL-
Ungureni, la N., formad excluziv
din locuitori mocani din Tran-
silvania si MAneciul-PAmintenT,
la S.
Se compune din 6 cAtune :
Gheaba, FAcAeni i Valea-Lar-
gl, asezate 'pe loc ses; Chi-
cioreni, situat pe Dealul-Chi-
ciorenilor Pldetul, la poalele
muntelur ClAbucetul, coprins in-
tre Teleajenul i Telejenelul
satul Teleajenul, situat spre N.,
aproape de vama Bratocea, pe
valea riulur Teleajenul.
Are o populatiune de 473
familii, sari 2022 suflete, din
carl 370 contribuabili. Locuesc
in 473 case.
Sunt 2 biserid : una in cAtu-
nul Gheaba, fondatA in anul
1882, i a doua in Valea-Larga
(de lemn), fondatA in anul 1829,
reparat1 in 1890. Tot de co-
muna MIneciul-Ungureni tin mA-
nAstirile Susana si Cheia. Susana
e asezatä la poalele muntelui Bo-
bul-Mare, aproape de vArsarea
pirîiauluì Stanca in Teleajen,
si Chela asezatA pe malul drept
al piriiasului Timpa, la poalele
muntelui aganul. Ambele se
intretin de stat.
coala este frecuentatA de 46
bletI i 5 fete.
Locuitorii, carI aü vite, se
ocupA cu scoaterea butucilor de
fag si brad de prin pAdurile
vecine, din cari se fac sindrill
si tinichele ; iar pAlmasiI se o-
cupA cu munca cimpulur.
Meseriasi sunt: io dulgherr,
3 zidari, 3 rotar, I cizmar,
brutar si 6 croitori.
Produsul muncei il desfac la
279
tirgul sAptaminal de Duminica,
ce se tine in comuná si mal
Cu osebire la oamenii din sat.
Comerciul se exereitA in co-
munl de 6 circiumarT.
Locuitorif s'arr improprietArit
la anul 1864 pe mosia Eforid
si a statuluT.
Vite sunt : 40 ce, 8 Tepe, 328
bol, 346 vad, 34 capre, 2220
di 51 410 pord.
In raionul comuna sunt 36
mori si pive situate pe girlele :
Telejenelul, Teleajenul, Stancea,
Mogosul, Rudele, Piatra-Dudu-
lui, Valea-Berd, etc.
Apl minerall este la mAnAs-
tirea Chela, *filtre piriul Bratocea
si Valea-Berd. Ea nu coprinde
de cit 149 miligrame de sub-
stante solide in litru. Aceste
substante se compun din car-
bonate alcaline si carbonate de
calce si magneziii. Nu contine
n'id sulfate, niel azotate,
materii organice.
Un litru de apA contine a-
proximativ :
Carbonate alcaline 0,0681
de calcia 0,040 (0,149
magnezia 0,041J
Din localitAtile numite La-
Moara-de-la-Poded in dreptul
Giurestilor, si de la Piatra-Micä
mal sus de Podul - Gioarstd,
se scoate piatrá pentru con-
structii si poduri. La locurile
numite Strimtoare i La-Cheia-
in-RipA, pe valea Teleajenului,
sunt cArbuni de pAmint.
Budgetul comunei e la veni-
turi de le! 6551,19 si la cheltu-
eh', de 3934,34 Id.
oseaua judeteana Ploesti-Bra-
tocea inlesneste comunicatia in-
tre comuna MAneciul-PAminteni
vama Bratocea.
E brAzdatA de dealurile : Do-
sul-Ficlenilor, Groapa-Izvorani-
lor Dealul-Chiciur. enilor. Poleni
sunt: Bouletultd, Molivisului, O-
ratiele, Merilor, Popa, Poiana-
www.dacoromanica.ro
Hotulur, De-la-Varnite, Cotul-
luI-Iepure,Rogozului, Cru ceT, Mo-
gosul, Ardeld, Rudile, Ciumer-
nicul, Schitul-Cheia, Pridvala,
Buzoianul, Rotundl, Lung5, si
De-la-Frasin.
In partea de E. e udatA de
riul Teleajenul, in care se varsA
vAile : Telejenelul, SAcuianca,
Seaca, Tapul, Molivisul, Or5.-
tiele, Brustureilor, Popd, Car-
penul, Bobul, Stancea, Mogosul,
Ciumernicul, Valea-NeagrA, Ba-
besul, Bratocea, Berea, Timpa,
Rudele, Pridvala, BrAdetul, Iepu-
rele, Pelesul, Monteorul, Alticioa-
rele, Rea si Dumitru.
Se mArgineste la cu mun-
tiT ClAbucetul ; la S., cu com.
Mäneciul-PAminteni ; la E., cu
rnuntil Poiana-Lungl si Poiana-
Mare.
In comunA trecea o vechie
sosea, numitl oseaua-TAtAras-
c5., din care se vad une pe Pi-
riul-Glirnei, apoi pe valea piriu-'
luI Telejenelul, unde se cunoas-
te foarte bine, avind pietroaie
aranjate Cu o diblcie admira-
MaT î t sus se cunostea
incA urme din ea, dar s'a aco-
perit de copad secolari.
Maneciul-Ungureni, sat, jud.
Prahova, com. MAneciul-Ungu-
reni, pl. Teleajenul.
Maneciurile, proprietate a Efo-
riel Spitalelor Civile din Bucu-
resti, fostI pendinte de mAnAs-
Urea Sinaia, jud. Prahova, in in-
ti ndere de 11I4I hect., din carr
10258 hect. suprafatA impAdu-
rit5. si 883 hect. pArnint arabil
si finete.
Mosia are un venit anual de
9042 Id.
Mäne§ti, com, rur., in jud. Bu-
zar', plaiul SlAnic, situatA pe
ambele malurr ale riului SlIni-
cul, la 50'2 kil. de BuzAti.
MXNE$TI
Limitele hale sunt : la N.,
din Dealul ,- Tintei si pe ho-
tatul judetuluT despte Rimnic,
prin plaiurile inunteluf Bisoca,
se intinde spre Muchia - Badi-
culuT si de ad i in Dealul-Ciu-
cului ; la V. se lasa din Ciucul
pe Valea Ciomegelor, pana la
vArsatura el in SlAnic, trece Sla-
nicul si suie pe Izvorul-Porcului,
pana in Dealui-BumbaruluT, con-
tinua plaiul spre Poiana-A scu usa,
pana ese la dealul Bercior, se
intinde spre Altoaia, apoT tot
pe piala ajunge in hotarul Coeli',
atinge Muchia-BulerciT si se 'asá
In riul SlAnic, In fata movilel din
com. Sirhesti; la E., trece SlAnicul
si de la movild urca pe Muchia-
Fundultd, se Usa pe valea des-
pre Bisocuta pana da in izvo-
zul Bisoca, urca in Ripa-Alba
si de ad i la Dealul-TinteT.
Suprafata com. este de 2 1.86
hect., din care : 236 arabile, 520
padure, 381 fineatA, 236 izlaz,
18 livezT, i vie $i 749 sterpe.
ProprietatT mai insernnate
sunt: Mayra, Reghinesti, apoI
MInesti, a cetelor de mosnenT :
BesliT, ApostariT si CiomagiT.
Terenul e accidentat, avind
numaT coline, dealurl si val, si
putin fertil ; totusT e avut in
substante minerate, precum : sfe-
roxiderit, sare, lignita, urme
de pleura, apoT straturT cu psi-
lodonl, etc.
Comuna e formata din cAtu-
nele: Apostar', Beslii, Reghi-
nesti, Valea-ClomegeT si Valea-
CotoreT, cu o populatie de 900
locuitorT, din carT 143 contri-
buabilT.
Are doul bisericr, in cAtunele
Beslii si Valea-CiomageT, cu 2
preotl, 2 cintaretT si 2 paracli-
serT ; catedrala e cea cu hra-
mui Sf. Mihail si Gavril.
Vite : roo boT, 8o 'yací, 30
viteT, 6 caT, 7 Tepe, 3 mine, 800
or, 101 capre, 75 porcT.
so
MeseriasT su n1: 2 lemnarT, 3
rotarT, 2 butnarT, 2 carutasT, i
cizmar, 2 fletar! si 2 cojocarT.
Car de comunicatie n'are de
cit soseaua Lopatari - Sapoca,
dar si aceasta se intrerupe prin
multele cotiturT ale riuluT S'Alije.
Istoricul acestel comune e de
o deosebita importanta prin tra.
ditia loca% ce se pastreaza
identic si in comunele Lopatari
si Minzalesti si care poate a-
duce un nod element in intele-
gerea etimologiel cuvintuluT Bes-
liul. Reproducem traditia:
In timpii vechi locuiati aci
Tataril. Negru-Vocla cu treT ca-
pitant: Besliu (?), Goidea si Lo-
patarea i-ad alurigat si ad im-
pArtit pAmtntul luat de la dinsii
ast-Id: CapitanuluT Besliu s'a
dat teritoritil comunelor Minza-
lesti si Manesti, luT Goidea, te-
titoriul com. Goidesti, lar luT Lo-
patarea teritoriul coin. Lopatari.
Besliu s'a stabilit in com. MA-
nesti, in cAt., cate ir poatta nu-
mele pana astazT, unde a zi-
dit o biserica li o cetate, pe
care Vintila-Voda numaT le-a
reparas-. Ultima parte a tradi
%id pare probabilA, cacT a fost
imposibil luí Vintill, in scurta
sa domnie, sa faca acele con-
structiunT colosale, O. fortifice
piscurile a patru muntT, etc.
(VezT Vinti1A-Voda). Dintre ba-
triniT BesliT, a fost bine canos-
cut pe la inceputul secoluluT
loan Besliu. Fiji sal ad inceput
sl se imprastie, din carT cauza
se gAsesc azT mal' multe loca-
litatT cu numele de BesliT. Daca
se admite opiniunea el BesliT
ail fost un corp de armata, e
probabll ca la licentietea el; oa-
meniT carT d compuneati, sa se
fi retras si stabilit In aceste
locurT.
Mäne9ti, com, rur., in j. Id. Dim-
boVita, pl. Dealul-D1mbovita, si-
www.dacoromanica.ro
MANEO'
tuat A sprb N.-Vk de TIrgovistd',
pe atnbele malurf ale DImbo-
viter si in apropiere de soseaua
Tirgoviste-ampulung.
Se compune din patru catune:
Manesti, DrAgAesti - Plinttiteni,
Draglesti-ITngureni si Gheboeni,
-' avind peste tot o populafte de
2500 locuitorT.
Aceste catune stint situate
in tre dealurT si val, carl se fiti,
mese : Dealul-Ciuter, Piscul-lui-
Paun, Chiliile, Dumbrava, Tu-
&fa si Timpa ; lar valle stint:
Valea-DimboviteT, Valea-Mich si
Valea-lanosita. Riul Dimbovita
trece prin tentrui com., avind
de ailuentl pfraieie:Ianosita,Tisa
si Vilcelul.
La DrAglesti cea mat triare
parte din loctiltorl se ocupa cu
olaria.
Are : 5 bisericT i d oa15.; 5
morT de ap5.; 1 herestrad de
Wat scindurf.
Pi-in catunul Gheboeni teece
qoseauh judetehna Th.goviste-
Chnpulung.
Se invecineste : la E. ca So-
Oiga, la V. cu Botesti, la N.
cu Tatarani $1. Izvoarele si la
S. cu Dragomiresti. De Sotinga
se de§patte ptin Dealtil-Cluter,
acoperit ett padure ; de Botesti,
prin dealul Tiinpa, Imbracat tot
cu padure ; de 'Matad,. Izvoa-
rete si Dtagomiresti, priri o mica.
cimpie. Se leagA cti Izvoarele si
Dragoiniresti priti soseaua jude-
teanl, lar cu cele-l'alte cdmilne
prin drumurl apfoape imprac-
ticabile.
Are doul padurf tuarT : una
de 8665c; atil $1 alta de 16000
axil.
Mäne§ti, com. tur., jtid. Pra-
31.1
hoya, pl. Fitipesti. Data infiin-
tare sale nu se poate preciza
cu siguranta. D-1 Theodor Va-
carescu, ptoprietartil mosiei, po-
sea giste treehi documente de
111XNETI
pe la 1500, ale mokieT .1111neti,
se crede el dateaza cu mult
inainte de acest an.
La anul 1624, a avut loe aci
cl luptd intre calarasiT de la
Ploesti, Manesti i Gherghita,
rasculati in contra lui Alexan-
dru Coconul, fiul lui Radu-Mih-
nea.
In jud. Prahova, afara de slu-
jitoriT polcovnicesti al jud., la
Manesti era o capetenie Cu 20
slujitorT.
La niste sapaturI pe carr le-a
facut d. T. Vacärescu in 1880,
la temeliile vechilor case boe-
restT, spre a le preface, a gasit
ingropate in pamint bombe plin e
si sparturl marT de granate cum
se intrebuintaii de artilerie din
secolele al XVI-lea si al XVII-lea.
D'asupra satuluT, la V., exista
o movild Malta, in suprafata ca
de 8 hect., dar pe care depre-
siunea soluluT rezultata cu tim-
pul, o arata a fi fost si mai In-
tinsO, si. prin forma si situatiu-
nea eT, a excitat in diferite rin-
duff curiozitatea geologuluT
arheologulur.
Aceasta destul de Insemnata
ridicOtura de pamtnt, izolata in
millocul cimpului plan si egal,
inconjurata, despre E., catre
Tirgsorul-Vechin si Ploesti, de
un sant prin care se seurg iz-
voare de apa, nu pare a fi for-
mata acolo de natura, ci de
mina de om si aceasta banuTala
ar putea fi intarita de obiectele
gasite la, diferite cercetarT 51 sa-
paturI intreprinse succesiv de
d-nir Cezar Boliac, A. Odo-
bescu, Gr. Tocilescu, precum :
hirhurT, monede vechT t chiar
unelte preistorice de silex, din
carT unele se aflO in poseshmea
d-luT T., Vacaresci.
Ineontestabil el avem a face
cu una din numeroasele statiunT
preistorice de care Tara, este
CIoburile de vase, cum
281
si idolasiT de lut, virfurile de
sagetr de silex, ne due in epoca
neolitica sail a pTetreT lustruite.
Comuna este situata la 16
kil, de capitala judetuluI si la 8
kil. de resedinta plaseT, pe malul
drept al iazuluT luat din riul
Prahova, care incepe din com.
Magureni si se varsa in Cricovul-
Dulce, la com. Cocorasti.
Se compune din 4 catune
Manesti, Coada-Izvorului, Gura-
Crivatului si ComOnacul, avind
o populatiune de 247 familiT,
saii 1028 suflete, din cari 181
contribuabill. Locuesc in 246
case.
Sunt 3 biserici: doua in Ma-
nesti si una in Coada-IzvoruluT.
A ceste bisericl sunt deser-
vite de 2 preotT.
Biserica din central com. Ma-
nesti s'a construit prin cheltu-
iala dlor Theodor si Radu T.
Vdcarescu, in stil bizantin, dupa
planul arhitectuluT Gottereau a-
probat de d-I Lecomte de Nouy.
Picturile murale sunt de picto-
rul N. Vermont. A doua bise-
rica, de lemn, se afla la cimi-
tirul com. A treia biserica din
cat. Coada-IzvoruluT, cu hramul
Adormirea Match DomnuluT, s'a
construit din temelie, la 1828,
de al Doctor Silivestru i preo-
tul Popa Andronache si, s'a re-
parat la 1845 de eoconul Dem.
Manescu.
E vrednic de insemnat in cgt.
Manesti, minunatul castel al d-luT
T. Vacarescu, una din con-
structiunile cele mal frumoase
de acest fel, din Tara ; in inte-
rioriul casteluld pe lingO pre-
tioase obiecte de arta, sunt pic-
turT murale interesante cu re-
ferina la scene din viata stra-
bunilor VacarestI din timpii ceT
maT vechi pana azT.
Tot pe teritoriul acestei com,
spre V., in directia TirgovisteT,
pe muebla dealurilor carl des-
www.dacoromanica.ro
MANETI
part Valea-Cricovulul-Dulce de
Valea-Ialomitef, la un punct pe
care tarara' il numen, din vechi-
me, CetAtuia-luT -Mihnea-Voda,
d. profesor Tocilescu a deseo-
perit urmele uner cetatul ?uta-
rite, de categoria cebra pe carT
poporul le numeste : Jidovif,
carT, d 'pa t jata probabilitatea,
trebuesc sa fie atribuite locui-
torilor anteriori dominatiunel ro-
mane, de sigur Dacilor. Cetatuia
ocupa un loc foarte bine ales
din punctul de vedere militaresc;
ciobud de vase, instrumente de
silex, cum i patine obiecte de
metal dovedesc ca statiunea a
fost lung timp ocupata.
Intre movila de mal sus si
cetätuie, trece limesul roman, cu-
noscut de popor sub numele
de Brazda-lul-Novac. Acest li-
mes, care a fost cercetat cu de-
amanuntul de d. profesor Gr.
Tocilescu, pleaca de la Hinova
amare, la S. de Turnul-
Severin), trece prin Craiova, pe
la Puntea de - Greci, prin MI-
nesti, pe litiga gara Ploesti, si
se fineste la cel l'alt cap al Du-
nareT, la Tufeoti, zo kil. spre
S. de Braila. Acest limes ro-
man dateazd, dup. parerea d-lui
Tocilescu, din epoca domina-
tiuner rol:gane asupra cimpiilor
Tarei-RominestI, anterioara eu-
ceririlor luT Trajan, intre Ves-
pasian si Trajan, (a se vedea
Gr. G, Tocilesco, Fouilles et
recherches archéologiques, Bu-
carest, 1900).
Locuitorii se ocupa CL/ agri-
cultura, afara de cei din Coada-
IzvoruluT, carT fabrica var alb,
pe care-I desfac la orasul Ploesti.
In raionul com. sunt 2 mori
de macinat, pe Tazul ce trece
pe litiga com.
LocuitoriT, in mimar de 166,
improprietarit la 1864, pe
mosia d-lor Theodor Vacarescu,
N. I. Niculescu si a statuluT,
 BIXNEFI'l
numite Mane$ti, Comanacul $i
Baltita-Starita, din care li s'art
dat 692 hect.
Vite sunt : 56 caT $i Tepe,
2r0 vacT, 370 bol, 20 capre,
1250 oT $i 250 porci.
Scoala, intr'un local, care e
proprietatea com., e frecuentata
de 65 bleti $1. 9 fete.
Toata com. se intinde pe o
suprafata de 1454 hect.
Comerciul se exercita in com.
de 6 ctrciumarT.
Budgetul com. e la venituri
de 4868.67 lei $i la cheltueli,
de 4856.94 lei.
In raionul acestei com. sunt
4 $osele : una in directiunea fir-
guluT Filipe$ti; una in directiunea
com. Vlacieni; a treia spre cat.
Coada-Izvorului; $1. a patra spre
cat. Gura-Crivatului.
Pe teritoriul com. este movila
de care s'a vorbit mai sus, in
suprafata de 8 hect., care a fost
In parte plantata cu vita pe
care a distrus o filoxera $1 s'a
replantat cu vita americand al-
toita.
Mara de gira Cricovul-Dulce,
com. mal e udata de valea nu-
mita Crivatul.
Se margine$te cu comunele:
Vladeni, Tirg$orul-Noti, Mg-
sorul-Vechiti, Cocora$ti $i Ghe-
boaia.
Mine§ti, sat, jud. $1 pl. Arge$ul,
Cu 50 familii, facind parte din
com. rur. Zarne$ti-Cacaleti.
Mäne§ti, sat, Cu 100 suflete, fa-
and parte din com. rur. Cuca,
jud. Arge$, pl. Oltul. Are o
biserica, cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, cu 2 preoti $i un cin-
taret.
Mine§ti, sat, cu 41 familii, facind
parte din com. rur. Draganul-
Bascovel, judetul Arge$, plasa
Pite$ti.
282 , MANICEM
Mane§ti, numire, ce se mai da
cdtunulut de re$edinta Be$1ir,
jud. Buzaii, com. Mane$ti.
Mäne§ti, sat, facind parte din
com. Berevoe$ti-Ungureni, plaiul
Nucpara, jud. Mtwel. Este si-
tuat pe malul sting al riului
Bratia.
Are o populatie de 26 familii
sati Ili suflete.
Locuitorif s'ati improprietarit
pe mo$ia statuld Cimpulun-
geanca din care li s'aìi dat 103
hect. pAmint pentru culturg.
Mäne§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Petri-
cani. A facut parte mai inainte
din desfiintata com. Boi$tea.
MAne§ti, sat, facind parte din
com. nu% Mane$ti, pl. Filipe$ti,
jud. Prahova.
Mine§ti, mofie, in jud. Buzatt,
com. MAne$ti, cat. Be$lii $i A-
postari, proprietate mo$neneas-
ca; are 300 hect. din earl wo
padurea Be$loaica, restul arabil,
fineatä $i izlaz.
Mäne§ti, mofie, situata pe lin-
ga. mo$ia Bala$eni (Gra$1), jud.
Neamtu, com. Peticani, pl. de
Sus-Mijlocul.
Mäne§ti, pi/dure, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, are o intin-
dere de 5325 pogoane, cuprin-
zindu-se $i acele de pe mo$iile:
Nemti$orul, Secul $1 VInAtori.
Mäne§ti, MO, jud. Prahova, pla-
lul Teleajenul ; ucia com. Po-
se$ti $i se varsa in gira Zele-
tinul.
Mäne§ti, fes, jud. &car', pl. Taz-
lAul-d.-j., com. Bratila, pe care
se zice ca. ar fi fost in vechime
un tirgu$or avind $i biserica.
www.dacoromanica.ro
Mäne§ti (Schitul-), numire ve-
chie de sat, data satului Blebea
çlin com. Petricani, pl. de Sus-Mij-
locul, jud. Neatntu.
Mänetul, pfria, jud. Muscel, pl.
Riurile, coin. Mihae$ti, format
din 2 izvoare: unul izvore$te
dintre Plaiul-lui-lvan $i Dealul-
VladeanuluT $i altul dintre Pla-
lul Jul-Ivan $i Dealul - Vacilor.
Ambele se impreuna la capul
Plaiului-lui-Ivan $i formeaza pi-
riul Manetul, care se varsa In
gtrlita Priboaia.
Mängäläria, a'ea. l, intre satele
Golgofta $1 Iezerul, jud. Vas-
luia, pl. Rahova, comuna Iva-
ne$ti.
MängAläria, phia, j ud . Fakir!,
pl. Podoleni. Izvore $te din pa-
durea Cu acela$T nume, curge
prin satul Raducaneni $i mar-
g-inea de V. a tirgu$oruluT, cu
acela$T nume $1 se varsa in pi-
riul Bohotinul.
Mängäläria, vale, formata din
prelungirea dealului Man galana,
com. Ivane$ti, pl. Racova, jud.
Vasluiù.
Mänicea, sat, facind parte din
com. rur. Zatreni, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 157 locuitorT.
Mänicea, vellcea, spre 3. com.
Zatreni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea,
intre piscul Gane$ti (limita) $1
Manicea.
Mänice§ti, sat, cu 49 locuitori,
jud. Arge$, pl. Oltului, facind
parte din com. rur. Scheiul. Are
o biserica, cu hramul Sfintii Voe-
yogi Cu 1 preot $i 1 cintaret.
MAnice§ti, sat, cu 381 locuitorT,
pe rtul Arges, jud. $i pl. Arge$,
 MXNICEFT1
fg.cind parte din com. rur. Bai-
culesti. A i cf era mal inainte statie
de cal de posta intre Pitesti
Curtea-de-Arges.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, cu i preot i I cintaret.
Mánice§ti, molde, jud. si pl. Ar-
ges, cu o intindere de 1I8I po-
goane, din care 940 pogoane
padure, proprietatea statuluL
fosa pendinte de Episcopia de
Arges, si aducInd o arena anu-
ala de 2910 leY.
Pe mosie se aflg. : o moara,
case, han, magaziT, povarna, etc.
Mänioaia, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Costisa, situat
pe valea riului Bistrita. Se mal
numeste Marienesti.
Mänte§ti, sub-divizie a ciitunu- Märäcinele, sat, jud. Dolj, pl.
lut Ruginoasa din jud. Buzlii,
com. Braesti.
Manucul, cittun (t'Ida), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Tonea.
Wanucul, numire, ce se maT da
satulut Cacomeanca, pl. Borcea,
jud. Ialomita.
Mänule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Simburesti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Minule§ti, deal, pe care este
situat catunul Manulesti, jud.
Olt, com. Simburesti, pl. Oltul-
d.-s. Are directia de la E. spre
V. si este acoperit cu vil si
padure. Printre acest deal si
Tonesti, curge riul Cungrea-
Mare.
Mänu§oaia, ramificaliune a Du-
nareT, coprinsa futre ostrovul
lapa i Maracine, jud. Braila.
M'Ara, munte, jud. Muscel, plaiul
132030. Afarola »Jalonar Geografic. Vol. IV.
283
Dimbovita, formind unja de des-
partire futre riurile Dimbovita
si Argeselul, impreung cu mun-
tiT: Draxinul, Tefeleica, Preajma,
Muntisorul, Capitanul, Plaisorul,
Pravatul, Altamusul si Mateiasul.
Märawl, tirle, jud. Braila, situate
la E. com. Stancuta, pe malul
drept al VilciuluT, filtre viroaga
Coitáneasa i privalul Zatna.
Aü 166 locuitorT.
Märacineanca, vechie numire a
satulut Barbatescul, com. Ale-
xeni, pl. ampul, jud. Ialomita.
Märacineanul, partea de S. a
satulut Osman, jud. BrAila, unde
asezat improprietaritir de la
1879.
Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul.
Are o populatie de 433 suflete :
233 barbatT si 200 femd. Lo-
cuesc In 79 case si 19 bordee.
Copiii din sat urmeaza la scoa-
la mixta din satul Tincanaul,
ce este la 2 kil.
Are o biserica de zid, cu hra-
mul Sf. Nicolae, fondata in 1869
de ChireaBusu, Lepadatu Petcu,
San da Berceanu si loan Ciliciu,
deservita de i preot i i cinta-
ret.
Sunt 2 circiuml.
Maricinele, fost sat, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Salcuta.
Märäcinele, ostrov, jud.
coprins intre Dallare la V. si
intre Manusoaia la E. si situat
la S. de ostrovul Cracanelul
la N. de ostrovul Vaca.
Märäcinele, rnofje particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Tincanaul, satul Maracin ele.
Are un venit anul de 31966
lei. Apartine bisericeI din Cra-
www.dacoromanica.ro
MARACINENI
iova Madona-Dudu. Are padure
pe &risa.
Märäcinele, peldure particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com Tincangul, satulMaracin ele.
Are intindere de 965 hect. si
e compusa din girnita. Este ame-
najatd.
Warficinelui (Valea-), vale, in
raionul com. Dobresti, pl. Pod-
goria, jud. Muscel, care, dupl
ce udä partea de N. a comuneT,
se varsa in apa CIrcinovul.
Märäcineni, com. rur., in jud.
Buzati, pl. Sarata, situatg. pe
ambele maluri ale riuluT Buzaul,
la 41/2 kil. de orasul Buzaul.
Limita la N., incepe din riul
Buzad putin mal jos de Mo-
rfle-CalugarestI, trece pe la Na-
tima si Valea - Calulur, urca
pe colina Grindul, trece Valea-
Blajanilor, urca pe Movila-Sa-
pata, apoT pe la capul mosii-
lor Capatinesti, Cirlovoaia
Maracineni, da in albia riuluT
Cilnaul, in dreptul cat. Glrbovi;
la E., merge pe Cilnati in jos
pana in riul .Ruzaul, trece Bu-
zaul si o la pe apa AreteT (flo-
tar despre Vatra - Episcopiei),
apor pe hotarul mosieT Simi-
leasca-Banul ; la S., continua pe
hotarul com. Simileasca, pe mar-
ginea proprietatilor Binceasca
Clinciurile, pana in Moara-
Nemteasca ; la V., trece iazul,
apoT prin Crivina trece riul Bu-
zaul, urca putin pe Criving. pe
linga mosia Sapoca i ajunge
la Morile-alugaresti, com. Gin-
desti.
Comuna e formata din catu-
nele Capatinesti, Cirlovoaia, MA-
racineni, Matesti, Potoceni-d.-j.
si Potoceni-d.-s., aviad o popu-
latie de 2150 locuitorT, din carr
358 contribuabilT. Locuesc in
447 case.
87
MXRXCINEN1
Are : coale, una In cat.
Maracineni si a doua mixta., In
cAt. Mates% frecuentate de 89
elevi si 6 eleve ; 3 biserici, In
cat. MAracineni, Matesti si Po-
troceni, deservite de 3 preotT,
3 eintareti si 2 paracliseri. Ca-
tedrala e cea cu hramul Sf. Ni-
colae. Clrciumi sunt 13.
Suprafata com, este de 5438
hect, din cad : 3760 hect. ara-
bile, 305 hect. padure, 96 hect.
fineata, 302 hect. izlaz, i hect.
lived, 14 hect. vie si 960 hect.
sterp, constind din prundul riu
lul Buzaul, Iazul-Morilor, etc.
Proprietatile mar Insemnate
sunt: Capatinesti, arlovoaia,
Maracineni, Matesti, Potroceni-
d.-s. i Potroceni-d.-j.
Terenul e ses, accidentat pu-
tin in partea de N. prin maT
multe dealud i cite-va movile ;
e priincios agriculture'', care se
face pe o mare intindere.
Afarä de piatra pentru fabri-
carea varuluT, In com. mal sunt:
15 mori pe apa BuzAti, i moara
de abur!, o stina pe mosia MA.-
racineni si o fabricA de petrol
unde se destileaza pleura ce
se extrage din com. Piclele.
Comerciul consta In desface-
rea cerealelor, in transporturl
si in procurare de alimente ora-
suluT BuzAul. Nu mai putin in-
semnat e si comerciul &cut de
gradinarl, mal cu seama ce! din
Potoceni, earl cultiva peste 150
hect. zarzavat, pe care 11 des-
fac parte in Buzati, parte in
Braila, Galati, etc.
CAT de comunicatie : soseaua
nationala Buzad-Focsani, soseaua
judeteanA Maracineni-Rusavatul,
soseaua comunala MArAcineni-
Soresti (com. Blajani) i alte
drumuri naturale. PAna a nu se
face podul de fier peste riul
Buzad (anul 1866), unul din cele
mai insemnate ale Tare!, avind
536 in. lungime, locuitoriT erad
284
nevoitl a trece cu podul sad
cu luntrile pe cAlatori, din care
cauza erad scutitl de dad. Multi
din acesti podarT se ocupa azi
cu pescuitul.
Vite: 632 boT, 16o vacT, 80
viteT, 6 bivolT, 65 cal, 74 Tepe,
12 rcilnjr, 2080 oT, 122 capre,
I asin si 386 pore'.
Locuitoril poseda 46 stupi
Cu albine.
Meseriasi sunt: 7 lemnarl, 2
croitorT, 3 cizmaxi, 4 fierad, 3
masinisti, 3 cojocarT si 3 varad.
Budgetul com. e de 8213 lei.
Pe la inceputul secolului al
XIX-lea, com. Maracineni avea
pe teritoriul sad satele: Capati-
nesti, Maracineni I, MAracineni
II si Greci-de-Buzail ; cele-l'alte
s'ad format dupa 1828, maT cu
seama din BulgariT ce ad fugit
Impreuna ca armatele rusestl.
Pe timpul lui Mateiti Basaxab,
Märacineni era un sat insern-
nat, de oare-ce inteun proces
al manastirei Vinti1A-Voda, s'ati
luat de aci 12 boeri martorl:
Mihaid Cirsotea, Necula Boto-
sanul, Saya WI Avram, Vasila-
che Nedelcu, Manea Bondrea,
Mircan Ceausul ; apoi Lupsea
Dvornicul, Azmega, Vetrea
Dragota. Satul Greci de la Bu-
zAti se mentioneazä inca din se-
colul al XVI-lea. Din documen-
tele aflate In familia Greceanu,
rezulta ca ar fi fost patria luT
Radu-de-la-Greci. In scurt timp
el s'a subdivizat in trei: Poto-
ceni, Putintei si Greci-de-la-Bu-
zad. Numirea de Greci e uitata
azi cu desAvirsire, fiind inlocu- Cu 520 locuitorl i lo8 case.
ita ca Potoceni-d.-j. In 1806,
Maracineni a fost fortificat de Mfiracineni, sat, facind parte
generalul rus Camensky, care
se retrasese ca trupele ad, con- jud. Muscel, plasa Argeselul.
tra clruia a venit apan-Oglu
Cu Turcil, cu care ocaziune
ars pAnA in pamint ora.sul Buzad.
Märicineni, com. rur., judetul
www.dacoromanica.ro
NÄRACININ1
Muscel, pl. Rtul-DoamneT, si-
tuata la S.-V. de Cimpulung,
la 46 kil, de acest oras si la 22
kil. de resedinta judecatoriei de
ocol si a subprefecturel.
Este situatl pe un deal &a-
'nos, care predomina Valea-Ar-
gesuluT, pe malul drept al rluluT
Doamna, unit ca flu/ TirguluT,
si se margineste la N. cu com.
Ciumesti, la S. cu orasul Pitesti,
la E. cu pl. Podgoria si la V.
cu jud. Arges.
Se compune din 2 catune:
Maracineni i Gropeni.
Are o biserica, deservita de
preot si I dascal ; o scoala.,
frecuentata de 37 baeli si 39
fete.
Budgetul comunel e la veni-
turT de 2705 lei si la cheltuell
de r726
Locuitoril ail primit pamint
prin improprietarire la 1864.
In comuna se afla locul numit
aramidAria pentru-ca ad i se
fabrica. pe an 3-6 milioane
rAmid.
Prin partea de E. a comunel,
trece calea nationall Pitesti-
Frontiera si calea feratA Golesti-
ampulung, avind pe teritoriu/
com. Halta-Gropeni.
La 3 kil. mal spre S. de ma-
racineni, riul Doamna se varsa
In riul Arges, pe malul sting.
Märacineni, sat, judetul Arges.
Vez! Laceni.
Màräcineni, atun de resedinta,
al com. Maracineni, jud. BuzAti,
din com. rur. cu acelasi nume,
Märicineni, scItifor, in jud. R.-SA-
rat, pl. Marginea-d.-s., comuna
Timboesti; e mal mult o sub-di-
Azle a catunului MArAcini.
 MIRACINENI
Maräcineni, mofie, in jud. Bu-
zan, com, Maracineni, de 1200
hect., din carT 800 hect. arabile,
120 hect. crivina, 35 hect. gra-
dini de zarzas at si restul prund.
MAräcineni O Coliba§i,proprie-
Mp ale statulur, pendintr de Va--
tra-Manastirer, pl. Riurile, jud.
Muscel, ad 407 hect. loc arabil
si 1734 hect. padure. Se aren-
deaza cu 10450 ler anual.
Märäcini, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., cat. comuner
Timboesti. Este asezat in par.
tea de E., pe un deal, la i1/2
kil. spre E. de cat, de rese-
dinta, Timboesti. Are o intin-
dere de 277 hect. si o popu-
latie de i71 familir, set 534
suflete, din carr 190 contribua-
bilr.
Märäcini, cei lux, al com. Mizil,
jud. Buzaii, cu 90 locuitorT si
22 case ; are subdivizia Teisanul.
MArAcini, sub-divizie a clitunu-
iza Botesti, jud. Buzati, com.
Panataul.
MArAcini (Tei§anul), mofie, In
jud. Buzaa, com. Mizil, avind 412
hect., mal' toate arabile si pu-
tine innecatur! facute de apa
NAeanca.
MAricini, phi% in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni ;
izvoreste din Dealul-Chiojdenilor;
uda partea de V. a comuner,
si se varsa in 4111 Motnaul, pe
dreapta luT.
MArAcini, vale insemnatA, in ju-
detul Constanta, pl. Hirsova, pe
teritoriul comuner rurale Gor-
leci; incepe de la punctul nu-
mit Cisla-la-Tirca, Indreptindu-se
catre V.; se intinde printre dea-
lul la Tirca (spre N.) si sesul
285
Porumbistea si Dealul-Cilibiulur
(spre S.); dupa un drum de
3 kil, se deschide in Valea-Pie-
trisuluT, putin mal spre N. de
Movila-Cinstitulur; este situata
In partea N.-V. a pl. si de cea
de E. a com.; este strAbatuta
in lungime de drumul comunal
Groapa-Ciobanulur- Haidar si in
crucis de drumul Girleci-Bal-
giul.
Märäscu. Vez! Marasti, sat, ju-
detul Bacaa.
MärAscu, mofie, jud. Bacati, pl.
Siretul-d.-j., com. Nanesti, pro-
prietatea d-luT Caton Lecca.
Märà§eni, sat, in partea de N.-
E. a com. Brodocul, pl. Stem-
nicul, judetul Vasluiii, pe malul
sting al riulur Birlad, pe o su-
prafata de 800 hect., din care
102 hect. padure, proprietatea
statulur.
Are o populatie de 62 familiT,
salí 286 suflete; o biserica de-
servita de 1 preot si 1 cintaret,
zidita la 1832 de catre locuitorul
loan Moresanu, de la care se zice
ca ar fi luat numele si satul.
Vite: 120 vite mar! cornute,
549 or, 8 cal, 29 rimatorT.
Locuitorir poseda 120 stupi
cu albine.
Mir4e01, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la 68
kil. de orasul Turnul-Severin,
situata pe valea aper Brebina.
Satul Mardsesti formeaza co-
muna cu satele : Bratilovul si Sta.
nesti, avind o populatie de 900
suflete, din carT 124 contribu-
abilT. Locuesc in 258 case.
LocuitoriT, pe Ruga agricul-
tura, se ocupa si cu facerea sin-
driler.
Prin aceasta comuna trece
soseaua Baia-de-AramaBrebina-
Marasesti-Obirsia.
www.dacoromanica.ro
MXR4E5T1
Are: o biserica, deservit5. de
I preot si 2 cintaretr; o scoala,
conclusa de 1 invatator, si fre-
cuentata de 28 elevr.
Locuitorif posea : 9 plugurT,
4 care cu bol, 3 carute Cu ca!;
600 vite mar! cornute, 5023 or,
1757 capre, 201 car, 360 rima-
torT; 360 stupT.
Budgetul comuner e la veni-
turi de 665 le!, lar la cheltuelT,
de 664 ler.
Dealur! mar insemnate in a-
ceasta comuna sunt : Magura,
Ocheanul, Macisul, Biriiacul, Re-
chichisul, M5gura-Icorbier, Dea-
lul-Ocnelor, Fruntea-Marasesti-
lor si Rugetul. Din acestea, Ma-
gura si Ocheanul hita in regi-
unea muntilor, avind inaltimr
predominante.
Valle poarta tot aceleasT nu-
mirT ca si dealurile, lar Oraje
sunt : apa Brebina, ce vine de
la Obirsia, si piraiele ce primes-
te : Baroaia, Magura, Valea-Ieperz
Valea-Scroafer, Valea-Satulur,
Richichisul, Valea-Hoter si Va-
lea-Ibrater.
In partea de V., sunt mine-
le Baroaia si localitatea Buri-
ceni, unde se vad gramezr de
piatra, de zgura de arma si
niste sanWrr facute in pamint.
Märà§e§ti, com. rur., in jud. Put-
na, pl. usita. Este situata pe.
malul Siretulur, la o jumatate
ceas in jos de Huipesti si la
19 kil, de capitala judetulur.
Inaltimea comune! d'asupra
nivelulur MariT-Negre e de 70
metri.
Are o populatie de 500 fa-
mili!, saa 1717 suflete, din carr:
418 agricultor!, 12 meserlasT,
8 industria!, 59 comerciantr,
zo avind profesiunT libere, 98
muncitorT si 46 servitori. Lo-
cuesc in 321 case.
tiil cirte 295 persoane. (213
bArbatT, 82 t'eme°.
 M.A.RA*E§T1
Sunt 380 contribuabill.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea ; o scoall de
baet1 si una de fete, frecuentate
de 55 1:40* si 13 fete; un biu-
roa telegrafo-postal, infiintat la
1895 si al card venit pe anul
1896-97 a fost de leY 5886, b.
90; o statie de cale ferata.
Budgetul comuneI e la veni-
turl de 15582.59 le si la chel-
tuell, de 15550.55 leI.
Locuitorii posea: 1 masina
de semanat, 2 de secerat, 3 de
treerat cu abur!, 1 de batut po-
rumb, 50 plugurI de lemn, 40
de fier si 2 mIscate de abur,
i scarificator, 1 r grape de fier,
6 tavälugurI, 9 rarite, 2 tri-
oare, I moara de abur O 2 de
apa. ; 504 boI, 367 yac!, 54.
cal, 3645 o!, ro capre si 130
porcT ; 190 stupI.
In comuna sunt: 13 circiu-
marT, 5 bacanI, 1 bufegia, 1
brutar, 2 comerciantl de cereale,
6 cizmarl, 3 croitori, 3 fierarT,
2 rotar!, I hotelier si 1 restau-
rator.
Märä§e§ti, stage de-dr.-d.f., j ud.
Putna, pl. 5usita, com. Mara-
sesti, pe finja Focsani-Marasesti-
Bacla, din care s'a pus in cir-
culatie unja Maräsesti-Bacaa la
13 Septembre 1872, si la 13
Iunie 1881, linia Focsani-Mara-
sesti. Este si statie finala a li-
niel Marasesti-Tecucia-Galati. Se
afla pe linia Focsani-Bacati, intre
statiile Putna-Seaca. (7.8 kil.) si
Pufesti (14.7 kil.) si la 11.5 kil. de
Counesti, statia vecina de pe
linia Marasesti-Tecucia. Inalti-
mea d'asupra niveluluT Mari! de
66 m. 84. Venitul acestd statiI
pe anul 1896 a fost de 5038,2
le!, 8o bad.
Mara§e§ti, mofie, jud. Putna, a-
partinind dita Ulysse Negropon-
te, care in exploatarea e! futre-
286
buinteaza plugurI cu aburl si
masinele cele me noI si mal
sistematice, posedind si I ate-
lier de fierarie si I de lemna-
rie, pentru unelte agricole.
Aceasta mosie apartinea in
1827 logoatuld Iordache Ca-
targiu.
Märä§e§ti, treceltoare, peste gra-
nita, in jud. Mehedinti, plaiul
Closani, com. rur. Marasesti, ce
duce, peste apa Cerna si muntele
Cupanul, in Banat, la satul Ruca.
Märà§e§ti, sat, in jud. Tutova,
pl.Tutova, com. Avramesti, spre
S. de satul Avramesti.
Este compus din douà partI:
Märasesti-Boeresti si MarAsesti-
Razasi, avind o populatiune de
367 locuitorl si 107 case.
Are o fabrica de spirt.
Mfirä§ti, com. rur., jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., situata futre pi-
riul Berheci, la E. si afluentele
sla Dunavatul, la V.
Teritoriul sati este brazdat
de dealurile: Palanca si Magura
la E., Runcul, Blidariul, Bobei-
ca, Bitca si Viea-PopeT la V.,
zarca G/odisoarele la N., dealul
Clenciul la S.
Se compune din 3 catune :
Márasti-d.-s. saa Valea, rese-
dinta, Marasti-d.-j. saa Satul-d.-j.
si Miaja.
Pe la 1803, Marasti razasestr
se gaseaa in judetul Tecuci,
ocolul Berheci.
In Statistica din 1874, se ga-
seste compusa din 5 atune :
Maja, Godovani, 1VIArasti, Sa-
tul-d.-j. si Valea.
Se margineste la E. cu com.
Glodurile, la S. cu com. Fi-
lipeni, la V. cu com. Botesti
si la N. cu sectia Glodisoarele,
com. Odobesti, si cu com. 0-
birsia.
Teritoriul comuneI are o in-
www.dacoromanica.ro
MXRATI
tindere de 1002 heci., impartita
in proprietatT miel ale razesilor.
Are o scoala mixta in satul
Marasti-d.-s., fondata in 186i
si frecuentata de 27 copiI; 2
biserid, una in Marásti-d.-s. si
a doua in'Marasti-d.-j., deservite
de 1 preot si 2 cintareti ; 4
circi u mi'.
Are o populatie de 343 fa-
mili!, saa 1399 suflete, din carI
522 agricultor!, ji meseriasT, 3
comerciantI, cu ro profesiunI li-
bere, 18 muncitorT si 6 servi-
torT.
Sunt 328 contribuabilI.
Vite sunt: 84 cal, 838 vite
cornute, 215 porcI, 77 capre
si 399 d.
Stud cu albine sunt 6o.
Budgetul comund e la veni-
turI de le! 4208, bad 76 si la
cheltueli, de he! 1894, banT 23.
ProprietarI sunt : D. Hertanu,
Cu 52,30 hect., Spiridon Her-
tanu, cu 78,28 hect. ; En. Her-
tanu, cu 60,87 hect.; Sp. Di-
mitriu, cu 74 hect.; P. Hertanu,
Cu 56,55 hect.; N. Roman, cu
56,55 hect.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 707.85 hect.
Viile aa o intindere de 24.07
hect.
Teritoriul comuna este stra-
batut de calea vicinala Obirsia-
Marasti-Lunca, lunga de 8 kil.
Distantele : la Bacaa, capitala
districtuld, 30 kil. ; la com. Fi-
lipeni, 6 kil.; la com. Botesti,
23 kil.; la com. Gloduri, 3 kil.;
la com. Obirsia, 4 kil.; la com.
Odobesti, 8 kil. si la Secueni,
resedinta plaseT, 12 kil.
Mfirä§ti sati Märäscul, sal, in
jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j., com.
Nanesti, situat intre piraiele Cor-
nitelul si Dienetul, la 2'/2 kil.
de Nanesti. In vechime se nu-
mea Slobozia-Marasti.
Are i5 familiT, saa 65 suflete.
 MXR4T1
Vite : 9 caT, 28 vite cornute
si II porcI.
Märästi, catun, in jud. Putna, pl.
Zabrauti, com. Racoasa, situat
Ruga pirlul Racoasa, la locul
unde da in Susita.
Are o populatiune de 425
su flete, carT locuesc in 125 case;
biserica filiala, cu hramul Sf.
Nicolae.
Märästi-de-Jos, saa Satul-de-
Jos, sat, in jud. Bacail, pl. Si-
retul-d.-s., com. Märasti, asezat
In valea 0r-tullir Dunavatul, la
1 '/2 kil, de satul Marasti-d.-s.
Are o populatie de 114 fa-
milir, san 430 suflete ; o bise-
rica, facutä de locuitorI la 1868;
circiuma.
Vite : 27 cal', 264 vite marI
cornute si 32 porcI.
Märästi-de-Sus, saa Valea, sat,
in jud. Bacati, pl. Siretul-d.-s.,
si resedinta com. Maxasti, situat
pe scinga piriuluI Dunavatul.
Are o populatie de 143 fa-
miliI, saa 573 sufiete; o scoala
mixta; o biserica, clädita de T.
Sturdza in 1848; 3 circiumr.
Vite : 40 cal', 386 vite mar!
cornute, 64 capre si 102 porcr.
Märätei, trup (mahala), din orasul
Piatra, jud. Neamtu, situat futre
muntele Petricica si riul Bistrita.
Mal inainte a fost sat in pro-
prietatea familieI Latescu.
Are : o biserica, deservita de
2 preotI si 3 eclesiarhT ; 2 colr,
una de baetT, si a dona de fete;
2 fabricI de bete de chibriturf Märcesti, trup de sat, in jud.
dintre carI una face si cue pen-
tru cizmarie ; 2 fabricf de suc-
mane ; 2 dubllärif; o fabrica. de
turndiorie ; o fabrica de sapun ;
fabrica de pantofarie; o fa-
brica de postav.
Märätei, trup de sat, in judetul
287
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Doamna, situat la bariera de-
spre S. a orasuld Piatra.
Are o populatie de 13 fa-
miliI, saa 51 suflete : 34 bar-
batI si 17 femel.
Märceni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Dumbrava, com. rur. Albu-
lesti.
Märceni, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bicazul, situat 'futre malul drept
al piriuluI Bicazul si ramura
munteluI Piciorul-Frasiner.
Märcesti, com. rur,, in jud. Dim-
bovita, pl. Ialomita, situata la
S.-E. de Tirgoviste, pe malul
seng al Ialomitel, pe loc ses si
aproape de varsatura ptriuluI
PIscovul in Ialomita.
Se compune din 2 catune :
Marcesti si Pislari, cu o popu-
latie de r231 locuitorI.
Are: 4 ulite ; o biserica ; o
scoala.
Teritoriul com. produce ce-
reale multe. LocuitorlI posea
multe vite.
Marcesti se invecineste : la E.
cu aheboaia, de care se des-
parte prin Piscovul ; la V., cu
Baleni-Romini, de care se des-
parte prin riul Ialomita; la N.,
cu Ratoaia cat. com. Habeni si
la S., cu Cornatelul si Dobra,
despartindu-se tot prin Ialo-
mita.
Are o padure de peste 80000
ariI.
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com.
Grumazesti. Ved Mircesti.
Märcesti saa Mircesti, judetul
Bacaa.
Märculeasa, perdure, in jud. Bu-
zad, com. atina, pe hotarul
www.dacoromanica.ro
MXRdULEVII
Prahover ; are 125 hect., pro-
prietatea mosnenilor CatinenI si
ChiojdenI.
Märculeasca, trup din mofia
Sfintesti, jud. Teleorman, pro-
prietate a principeseT Elena Ma-
salsky.
Are o intindere de 950 hect.
Märculesti, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si-
tuata pe partea dreapta a riu-
luI Ialomita, 'futre comunele Su-
diti si. Cosimbesti.
Teritoriul comunel, cu o su-
prafata de 6650 hect., din carI
450 hect. padure, se intinde
din riul Ialomita, spre S., pe
cimpul Baragan si coprinde doua
mosin Marculesti-Pisculesti si
Marculesti-Tutungiul.
Dupa. legea rurall din 1864,
sunt inproprietaritI pe mosie
99 locuitori, carora li s'aa dat
7733/4 pogoane; neimproprieta-
ritI se mal afla 124 locuitorI.
Se compune din satele: Mar-
culesti si Morile si din catu-
nele (tirlele) : Tutungiul, Scorduf,
Cealicul si Movila-PopiI.
Resedinta primaria* si a ju-
decatorieI comunale este in sa-
tul Marculesti.
Are o populatie de 230 fa-
miliI, saa 1087 suflete, din carI
313 agricultorI, 4 meseriasT, 4
comerciantl, 7 Cu profesiunI libe-
re, 99 muncitorI si 40 servitorf ;
scoala primara mixta, frecuen-
tata' de 42 elevI si 13 eleve;
biserica, deservita de I preot
si 2 dascalI.
stia carte 158 persoane.
Budgetul com. e la veniturI
de 3645 leI si la cheltuelI, de
4084 leI.
Vite : 311 cal, 633 bol, 620
porcI, 7 bivolI, 2850 oI, 14 a-
sid si 16 capre.
Pe partea de S. a teritoriuluT
comuna, trece calea ferata Bu-
 MARCULEVTI
curesti-Fetesti, cu statia Mar-
culesti.
Märculeqti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. cu acelasT nume, situat
pe tarmul drept al ritiluT Ialo-
mita. Spre S., se inalta coasta
BaraganuluT.
Se invecineste spre E. cu sa-
tul Sudin i spre V. Cu satul
Gimbaseni.
MaT inainte satul a purtat nu-
mirea de Pisculesti.
AicT este resedinta primariel
si a judecatorid comunale.
Are o populatie de 115 fa-
mili! ; o scoall primara mixta,
frecuentata de 42 elevl 1 13
eleve; o biserica, construita la
1844, deservid. de I preot
2 dascall.
Vite : 211 ca!, 341 bol, 70
porcI, 750 oT i Io capre.
Märcule§ti, stajie de dr.- d.-f.,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
cat. Marculesti, pe unja Ciulnita-
Fetesti, pusa in circulatie la
Iulie 1887. Se afla intre statiile
Ciulnita (12.2 kil.) si Elena (15.2
kil.). Inaltimea d'asupra nive-
lulul Mara' de 33.59 m. Venitul
acesteT stati1 pe anul .1896 a
fost de 57790 leT, io bant
Marcule§ti (Bragoiul), catun, al
com. Baldnesti, jud. Buzati, cu
200 locuitorl si 50 case.
Märcule§ti, mofie, in jud. Buzar',
com. Balanesti, cat. .Marculesti
Cozieni, proprietatea, mos-
nenilor MarculestI ; are o intin-
dere de 320 hect., din care 92
hect. padure, formata din. dona
sforT : Binza si Turburea ; res-
turT cu araturT, izlaz, fin*, li-
vezi si loc sterp.
Märcule§ti, ptidure, in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, pe te-
288
ritoriul com. Marculesti ; are
o suprafata de 550 hect. popu-
lata cu stejar, ulm, plop, salde,
anin si jugastru.
Märcu§ul, ccitun, al com. Dobri-
ceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat la 4 kil. spre
N., pe malul sting al OltetuluT.
Este punctul cel maT de N. si
cel care ne prezinta cea mal
mare altitudine d'asupra nive-
luluT MariT (347 m.) din tot ju-
detul.
Are o populatie de ioo fa-
mili!, sail 400 suflete ; o bise-
rica, cu hraraul Intrarea in Bi-
serica, deservita de I preot si
2 chitaren.
Märcuqul, suburbie, a orasuluT
Cimpulung, jud. Muscel ; co-
prinde Barbusa si se intinde spre
Apa-Sarata si Visoiul, i toata
partea de sub Mataul i Fla-
minda, dincolo de ria.
Märcuta (Balamuctil), sat, in
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, facind
parte din com. rur. Pantelimo-
nul-Dobresti. E situat spre S.-V.
de Pantelimonul, pe malul drept
al riuluT Colintina. In Rartea de
N. este inconjurat de dealurT
frumoase.
Are o populatie de 86 suflete.
Suprafata totala a satuluT e
de 58 hect., carT cumpl-
rat de locuitorl in 44 loturi.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, fosta manastire de ca-
lugar!, ziditä la anul 1587 de
Jupin Dan-vel-Logoat.
La anul 1668, Jupineasa Vi-
sana, nepoata luT Dan, a inchi-
nat-o metoch sfinteT MitropoliT
(Mitropolit era chir Tudosie),
care a invelit-o i i-a fácut ca-
sele.
La 1733, in zilele luí Grigore
Ghica Voevod, s'a reparat i i
s'a facut clopotnitd, usi si re
www.dacoromanica.ro
MARGARITEFTI
restre, zugravind-o pe din na-
untru si pe din afara.
Din zidul care inconjoara a-
ceasta manastire, abia se maT
vad urme. Are aspectul uneT
cetati. Odinioara aceasta ma-
nastire era punct intarit si in
legatura cu Curtea-Vechfe din
Bucuresti.
La 1821, Saya aflind despre
venirea Turcilor s'a intarit pro-
vizoriil in manastirea Marcuta.
Pana mal acum vre-o citT-va anT
se vedeati la porn niste gaurf
sistematice, probabil pentru a-
runcat cu arme.
AstazI, fosta manastire este
reclusa la biserica de mir si sa-
tul cheltueste cu intretinerea ei
1742 ler anual, administrindu-
se de un preot ingrijitor.
Ad se afla i institutul de
alienan, tntretinut de Eforia Spi-
talelor Civile din Bucuresti, cu
190 paturT.
Comerciul in sat se face de
8 circiumarT.
Mircuta, lac, in jud. Ilfov, foz..
mat de girla Colintina, pe mo-
sia Marcuta, comuna Panteli-
mon ul.
Marcuta, pltdure particulara, In
jud. Ilfov, situata pe mosia
Marcuta, com. Pantelimonul, pl.
Dimbovita. E supusa regimulta
silvic pentru-ca cade In unja de
centura a forturilor din jurul
CapitaleT.
MArgAritäre§ti, alt nume al com.
Margaritesti, jud. R.-Sarat.
Märgirite§ti, com.. rur., in jud.
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe
piriul Hirboca.
Este asezata in partea de V.
a judetuluT, la 22 kil. spre N.-
V. de orasul R.-Sarat, si in par-
tea de V. a pl., la 21 kil, de
com. Zgirciti, resedinta
IvIARGX1i1TE§TI
Este o comuna din regiunea
dealurilor. E brazdatd la V. de
culmea Cimpulungeanca, dealul
Carpinesti i Homocioaia, la E.
de prelungirile dealului
Riul Hirboca o tidä prin mij-
loe, de la N. spre S. La E. trece
piriul Carpinisul; la V., se ifla
lacul Margaritesti, cam in mijlo-
cul com. Mal sunt 4 puturT
30 fintinT.
Sé margineste la V., cu Cim-
pulungeanca; la E., cu Pardosi;
la S., cu Valea-Ratei ; la V., cu
Dimiana (jud. Buzar), de care
se desparte prin dealul Cimpu-
lungeanca.
Catunele carl o formeazasunt:
Margaritesti, resedinta, la N.;
chiopeni, la S.
Are o populatie de 151 fa-
miliT, salí 648 suflete ; 2 bise-
riel, una cu hramul S-tul treI
IerarchI, ziditA in 1841 de Mar-
garitescu i locuitorl si a doua,
cu hramul S-til VoevozT, zidita
in 1878 de preot si locuitorT, si
amb ele deservite de i preot si 2
cintaret1 ; o scoala mixta, fon-
data in 1888 de comuna, con-
clusa de un invatator i frecu-
entata de 30 elevI.
Suprafata com. este de 2215
hect., din carT : 114 hect. vatra
comuner, 1305 hect, ale locui-
torilor i 800 ale particularilor.
Din acestea, sunt : H05 hect.
arabile, 500 hect. imas, 350 hect.
padure, 6 hect. vi!, 25 hect. fi-
flete si To hect. neproductive.
LocuitoriT posea.: 40 plu-
gurT; 213 bol, 134 vacT, 8 cal,
15 Tepe, 1655 of, 6 capre
141 rimatorT.
Comerciul consta în importul
de coloniale, tesaturT, si in ex-
portul de cereale i lemne ; trans-
portul se face prin gara R.-
Sarat.
CAT de comunicatie sunt dru-
murile vecinale : spre ampu-
299
lungeanca - Valea - SalcieT; spre
Valea-RateT; spre Pardosi-Gre-
banul-Zgireiti-R.-Sarat.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 1185 le! si 24 banT.
Margarite§ti, com. rur., judetul
Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
situata pe malul drept al 01-
tetuluT, la 6 kil. spre S. de
Bals si la 25 kil. de Caracal.
Se compune numaT din satul
cu acelasT nume, care se mal
numeste i Margaritaresti.
Altitudinea terenuluT d'asupra
nivelului MariT este de 160 m.
Are o populatie de 183 fa-
mili!, sali 783 suflete, din carT
143 contribuabill; o biserica, cu
hramul Sf. Voevozl (1829), cu
preot i 2 cintaretT; 3 cir-
ciumT.
Budgetul comuna e la veni-
turT de I 71i leT ; iar la cheltuelT,
de 1667 leT.
Vite marT 371, vite micT 812
rimatorl 150.
Märgärite§ti, sat, in jud. R.-Sa.-
rat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. de
resedintä al comuneT Margari-
testi.
Are o intindere de I Too hect.,
si o populatie de 69 familli, sali
292 suflete, din carT 70 contri-
buabill; o biserica ; o scoala.
Märgäriti, atun, al com. Beceni,
jud. Buzgli, cu 170 locuitorT
39 case.
Märgäriti, mo,cie, in jud. Buzn,
com. Beceni, avind cam 500
hect., din care 107 padurea
Bodea i Valea-CringuluT; restul
e aratura, finata, livezT si putin
loe sterp.
Märgeni, cdtun, al com. Brin-
coveni, jud. Romanati, pl. 01-
Märgineanca (Märgineanul-
tetul-Oltul-d.-s., situat spre E.,
la 5 kil. de Brincoveni, tina Sirata, Väleanca), molde,
www.dacoromanica.ro
MARG1NEANCA
Olt, unde se afla si un pod
volant peste acest riti, i unde
albia OltuluT are o altitudine de
113 m. 8o d'asupra niveluld
Madi'. Are o populatie de 70
familiT, sali 270 suflete; o bi-
serica, cu hramul Sf. Gheorghe
(1866), cu I preot si 2 cintarep.
Märghia, sat, jud. Arges, plasa
Cotmeana, cu o populatie de
Too familiT, facind parte din co-
muna rurala cu acelasr nume.
Are doug. bisericT, una cu hra-
mul Adormirea si a doua cu
hramul Sf. Nicolae, deservite de
2 preotT, 2 cintaretT si I para-
cliser.
Mirghia, mofie, jud. Arges, pl.
Cotmeana, com. Márghia, pro-
prietatea EforieT Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti, pendinte de
schitul Titiriciul din jud. Vilcea.
Are o intindere de 2756 pog.,
din care 500 pog. padure si o
arena anualg. de 3100 le!.
Märghia, pida, in jud. Arges,
pl. Cottneana, care, dupl ce udg
satul cu acelasT nume, se varsä
In riul Cotmeana, aproape de
satul Lunca-Corbuld.
Märgineanca, nume ce se da
mafia pe care 'este asezata o
parte din com. Rosiori, judetul
Braila.
Märgineanca san
jud. Muscel, com.
Racovita, pl. Riul-Doamner. Pe
colina se vad niste ruine. La
poalele sale sunt trbI mart fin-
tinT, un vast helesteti de peste,
maT mult1 arborT de grading, si
liliecT, precum i salciT vechl
si marT, dispuse in forma de
gradinT patru-latere.
 MKRGINEANCA
jud. Buzad, parte in com. Al-
besti, parte in com. Mihailesti,
proprietate a statulut, pendinte
de manastirea Cotroceni. Are
470 hect., din care 2 hect. pa-
dure, restul mg tot arabil.
Märgineanca, (Mirgineanul-
Särata), mofie, in jud. Buzar',
com. Mihailqti, cat. Margineanu,
fostá proprietate a statulut, pen-
dinte de manastireaMargineanu,
azt particulara. Are 1820 hect.,
mal toate arabile.
Mirgineanca (Misleanca), mo-
fie, in jud. Buzan, com. Mihdi-
lesti, proprietate a statulut pen-
dinte de manastirea Mislea. Are
cam 700 hect., mal toate ara-
bile. Se mal numeste si Cufu-
ritul-Manastiret - Mislea, Coltä-
neni, Coltica, etc. La inceput
facea un singur corp cu Mar-
gineanca-Sarata, care a fost da-
ruja manastiret Margineanul.
Margineanca, mofie, in judetul
Buzar', com. Largul. VezT Lar-
gul manastirel Margineanul.
Märgineanca, sati Tintea, pd-
dure a statulut, in intindere de
900 hect., pendinte de comuna
Tintea, pl. Filipeti, jud. Pra-
hoya.
Märgineanul, lac, in jud. Bu-
zar', com. Mihailesti, cat. Mar-
gineni. Se formeaza in localitate
si se scurge in lacul Coltaneni.
Contine mult peste.
MArgineanul, pilla, jud. Iasi,
pl. arligatura, com. Sinqti, iz-
voreste de sub Dealul-Mare, din
FintInele-Stavarachestilor, trece
prin vatra desfiintatulut iaz Sig-
neanul, pana la FintIna-Vatafu-
lut, unde mal primefte piriul
Ion-Nichita; apot se Indreapta
spre N., pe Ruga satul noii Boc-
290
nifa si se varsa in pirlul Obri-
janca, la Poclul-lut-Cristea.
Märgineni, com. rur., jud. Neam-
fu, situata in coltul despre S.-
E. al plaset de Sus-Mijlocul, pe
vaile podisele ce se intind
intre stinga riulut Bistrita si
hotarul jud. Roman.
Teritoriul acestet comune este
strabatut in directiune N.-S. de
o intinsä ramurä de dealurt nu-
mita tot Margineni, din care
se detaseaza alte deluware pre-
cum : Movila, Tintila.
Comuna este formata din sa-
tele: Margineni, Hoisesti, Istri-
nesti si Hirtqti.
Are o populatie de 657 fa-
milit, san 2756 suflete : 1382
barbatT si 1374 femei, din cart
607 contribuabilt.
Dintre locuitorit improprieta-
ritl in 1864 sunt: 194 carl inca
traesc si-sl stapinesc singurt
locurile lor ; 159 cart stapinesc
locurile ca urmast; 6 sapinesc
locurile altora; 98 individ sunt,
carr de si insuratr si cultivatorT
de pAmint n'ati niel un fel
de improprietarire precum nicr
putinta de a mosteni ceva pe
urma pArintilor lor legiuitr.
Din 5571 hect., intinderea to-
tala a comund, 2272 hect. sunt
ocupate de agricultura.
Imasul are o intindere de
271 hect., nutrind un numár de
4945 capete de vite.
Sunt 4 bisericT, deservite de
4 preotT si 7 dasalr; 4 morr
de apA, 3 frerArir.
Budgetul com. e de 8o44 ler
la veniturr si de 790114 29 banr,
la cheltueli.
Comunicatiunea cu satele ve-
cine se face prin o retea de
drumurr, din care : soseaua Mgr-
gineni, Bahna, hvoarele; Mdrgi-
neni-Jide§ti-Dochia; Margineni-
Hoisesti; Hirtesti-Mdrgineni-BA-
lusesti ; Hirtesti-Bircul.
www.dacoromanica.ro
MARGINENI
MArgineni, com. rur., jud. Vil-
cea, pl. Cerna-d,., situatl pe
marginea riulur Cerna si dealul
Papa, la 8o kil, de capitala ju-
detulur si la 20 kil. de a pläser.
Se compune din 3 catune:
Glugesti, BlAjani si Puesti.
Are o populatie de 348 fa-
mili', sati 954 suflete, din cart
160 contribuabill; locuesc in
348 case.
Sunt aci: 2 biserict una in
cat. Glugesti si a cloua in cat.
Blajani ; o scoall.
Locuitoril sunt mosnent si se
ocupa pe l'higa agricultura si
cu rotaria. Et desfac produsul
muncet lor la Craiova.
Vite sunt: 13 cal', 146 bol,
6o vact, 15 capre, 150 porct si
305 oi.
Toata comuna,. cu izlaz en
tot, are 150 hect.
Veniturile si cheltuelile co-
munet se urca la 887 let anual.
Se invecineste la N. cu com.
Dragan ul ; la S., cu Batasani; la E.
si N., cu Valea-Rogojina; la V.,
ca riul Cerna; la E., cu Piscul-
Lungulut si vilcelele : Papa, Ro-
gojina, Calina, etc.
Margineni, atun al com. Mihai-
lesti, jud. Buzati. Se imparte in
doua : Margineni-d.-s., si Margi-
neni-d.-j., avind 520 locuitort si
120 case.
Margineni, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. 1VIar-
gineni, situat pe valea pirliasu-
lut cu acelast nume, la 181/2
kil. de orasul Piatra.
Are o intindere de 2802 hect.
8o aril, si o populatie de 350
fama% san 1558 suflete, din
cart 350 contribuabilf.
In sat se allá: rqedinta co.
munet; o scoall, frecuentata de
69 elevi; o biserica, deservita
de I preot si 2 eclesiarhY; 2
mort de apa ; o fferarie.
 MARC1NE1.11
Vite sunt: 480 bol, 270 yac!,
i 18o de or, 1 to ea!, 3oo riml-
tort, 300 junct.
t vu Cantacuzino, etc.) si acestia
Märgineni, sal, pendinte de com.
Báltatif pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe &la Plapcea si Valea-
PopiT, in partea de N. si in a-
propiere de cgt. Slobozia.
Are 3 biserict : una ziditA la
1876 de Ion Diaconul, cu hra-
mul Sf. Voevozt; a dona, cu hra-
mul Sí. Ion BotezAtorul, clAditä
la i 854, de mal multt ctitort ;
si a treia, cu hramul Intrarea-
in-BisericA, ziditg la 1821, de
mat mult1 preott si reparatA la
1883.
Märgineni, mdndstire, in judetul
Prahova, pl. Filipesti, com. Hai-
manalele, fundatiune a familiet
Can tacuzinesti, devenitA apot
mAngstire inchinatA cAluggrilor
din muntele Sinai. Constantin
Carrtacuzino, prin cAsItoria sa
cu domnita Ilina si Pang Fili-
pescu cu domnita Ancuta, amin-
doug fiice ale lut Serban-Basa.
rab Voevod devenind si e! mem-
brii a! acestel familit, an pre-
fAcut-o si infrumusetat-o.
Zestrea ei s'a mat adlogat
atit de urmasit si rudele Basa-
rabilor cit si de alt1 particular!,
precum si din cumpArdturile TI-
cute de unit dintre egumenr,
iar maT Ortos de Arhimandritul
Cornilie, cel din urml egumen
romin. Toate acestea se dove-
dese mat mult din actele mg-
nAstiref, cu anit 7062, 7151 si
7166.
In toamna anuluT 1727, Ni- - Märgineni, ramurd de dealurt,
colae Mavrocordat inching, prin ce se tritinde in sirä bifurcatA,
hrisovul sAfi, din anul 7235, a- de la satul Hoisesti si 1VIArgi-
ceastg mAnAstire domneascA, la
,muntele Sinai.
Dupa trecere de 4 anT, te-
mindu-se poate cg. Domnit ut-
mgtort vor desfiinta aceastä in-
chinare, cAluggiii strAini mai
02680. Moras Dieffonar Geogralle. va. rr.
_.,
Mi
luarg incA o carte din partea
unora dintre rude (Ion Rosetti,
C. Brezoianu, C. Dudescu, Pir-
dan cartea Cu anul 7239, in
miinile egumenuluT Cozma, cu
care inchink si el atit mAngs-
tirea MArgineni, cit si schitul
VArbila.
MAngstirea MArgineni avea
la secularizare 22 mosit, cu un
venit de 874200 le vecht a-
nual.
E vrednic de vAzut clopot:
nita, timpla altarulut, pavimentul
si ornamentele dinAuntru si din
afarl, toate de marmorA, si citt-va
sfintr si domnt zugrAvitT ingun-
trul bisericel.
AceastA mAnAstire servea si
ca loc de Inchisoare pentru con-
damnatt politict.
Istoricul Nicolae BAlcescu,
fiind si el incurcat in conspiratia
colonelulut ampineanu, fu in-
chis in mAnästirea MArgineni,
din ordinul Domnitorulut Ale-
xandru-Vodg Ghica. Peste putin
venind la tron Vodg-Bibescu,
fu scos din inchisoare si incepu,
impreunA cu profesorul A. Treb.
Laurian, publicarea cunoscutulut
cMagazin Istoric pentru Dacia»
care urml regulat in ami! 1845,
1846 si 1847.
Märgineni, penitenciar, jud. Pra-
hoya. Vez! comuna Haimana-
lele.
Märgineni, munte, in jud. Arges,
pl. Lovistea.
neni, jud. Olt, spre N.i printre
satele Jidesti, Dochia, BAlusesti,
Itrinesti, formind un semicerc
incovgiat spre E.
Mirgineni, deal 'Ir taionul com.
www.dacoromanica.ro
mXRGINErri-DE-PSS
MArgineni, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 66
hect. vie.
Märgineni, pirita', in jud. Neam-
tu, izvoreste din niste dealurt si-
tuate pe mosia Zidesti ; pl. Pia-
tra-Muntele, com. Girovul, pe
lingg satul cu acelasi nume, in
josul cgruia se uneste pe stinga
cu plriiasul Hoisesti, dupg care
apot formeazä iazul de la Plo-
pesti, pe teritoriul com. MAr-
gineni, pl, de Sus-Mijlocul ; de
la acest Taz, piritasul MArgineni
se numeste Plopesti, si sub a-
cest nume curge pe HITA satul
Podoleni, traversind aproape de
vArsarea lid pe stinga piriulut
CAluiusul soseaua cAet ferate Bu-
hus-Piatra.
Mfirgineni - de - Jos, com. rur.,
in jud. Prahova, pl. Filipesti.
Este situat litiga riul Prahovita,
la zo kil. de capitala judetulut
si la 4 kil, de a plAset.
Are o populatiun de 325
faltan, san 1808 suflete, din
cart 215 contribuabilt, locuind
In 332 case ; 6 bisericA, fon-
datg. la anul 1857 de Dimitrie
Dorobantul, deservitA de un
preot ; o coall, frecuentatA de
38 bAett si 2 fete.
Pe 11110 agricultufg, peste
210 locuitort mal sunt lucrAtort
de sosele, 30 albiert Si 20 ju-
gar!". Produsul muncei il desfac
la orasul Ploesti.
S'ají improprietdrit la 1864,
pe mosia MArgineni-d.-j., 133 lo-
cuitort, cArora li s'at1 dat 348
hect.
Vite sunt : 43 cal si Tepe,
137 yac!, 205 bor, 459 oi O 257
pord.
Toatä com. se intinde pe o
suprafatA de II 13 hect., cu iz-
laz, loc arabil si pAdure.
IR termen medir", viile dad
anual 1500 decal.
88
 MÀRGINENI-DE-JOS
Comerciul se exercita In com.
de 6 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturl
de 3850 leT si la cheltuelf, de
3700 leI.
O sosea comunall inlesneste
comunicatia futre Tirgul-Filipesti
si Margineni-d.-s.
In partea de S.-V. e brAzdata
de dealurT acoperite cu viT.
M'ara de riul Prahovita, care
uda partea de V. a com., mal
sunt vilcelele: CiocAneasa, Go-
moiul, Valea-Lunga, Bancila :si
Logoatul.
Se margineste cu comunele :
Margineni-d.-s., Filipesti-de-Tirg
$i Ditesti.
MArgineni-de-Jos se! Olari si
Brifasanca, trupuri de mofit
ale statulur, judetul Prahova,
pendinti de manastirea Margi-
neni.
De la 1891 s'el vindut de
ved locuitorilor.
Mfirgineni - de- Sus, com. rur.,
In jud. Prahova, pl. Filipesti.
Este situata pe loc ves, pe ma-
lul sting al piriuluT Prahovita,
la 19 kil. de capitala judetuluT
si la 3 kil, de resedinta plaseI.
La inceput com. a fost si-
tuata pe malul drept al Praho-
viteT, dar in urma inundatid
de la 1864, distrugindu-se mal
multe case, locuitoriI s'ad stra-
mutat pe stinga Prahoviter, pe
un loc mal ridicat.
Se compune din 3 catune :
Margineni-d.-s., Bratasanca-Un-
gureni si Olari, avind o- popu-
latiune de 187 familir, sati 800
suflete.
Biserica, fondata la 1861, are
urmatoarea inscriptie :
Acest sfint locas s'ají ridicat din noil
la anul 1861 cu osirdia si cheltuiala Dum-
nealor : Pirinteltei Arhimandrit Macarie,
egumentil mi-migare; Apostol Asachi,
Const. Anagnostiade, Costache Petra si
292
,
Anghelichi Duca, si cu ajutorul de muna
al, locuitorilor Aten; spre eterna pome-
nire a tutulor.
Biserica e deservita de un
preot, platit de stat si de eno-
riasI.
Are o scoala frecuentata de
44 baetl si 6 fetei
LocuitoriI s'el improprietarit
la 1864 si 1879, cind li s'ají
dat 147 hect. din mosia statuluI,
acum vinduta in loturT.
Vite sunt : 78 cal si Tepe, 221
bol, 70 wad, 21 capre, 778 o!
si 145 para
Toata com. are o suprafat5.
de 799 hect.
LocuitoriT, pe Ruga agricul-
tura, se maT ocupa si Cu olaria, Märgineni-de-Sus, sat, facind
pe care o desfac la orasele Plo-. parte din com. rur. Margineni.
esti, ampina si Tirgoviste. d.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova.
Se cultiva &dad de matase.
Stupr cu albine stint 20.
Pamintul e prielnic cultura.
Pomi roditorl sunt foarte multl.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 circiumarT.
Budgetul comund e la veni-
turI de 5326 leT si la cheltuelT,
de 4201 lel anual.
In partea de V., comuna e
brAzdata de doul dealurl: Bog-
dan s'i Duchi, pe malul drept
at piriulul Prahovita, maI tnainte
plantate cu vil; acum filoxeratet
servesc de pasune pentru vite.
M'ara de riul Prahovita, care
uda partea de V. a comuneT,
mal e strabatutA de %dile: Sta-
ura,Valea luT-Dan,Valea-cu-Lun-
trea, Valea-Turculul, TiparuluIi
Cacova, Cescaneasa si Despina.
Se margineste cu comunele:
Haimanalele, Dirmonesti si Mar-
gineni-d.-j.
Doul sosele comunale o leaga
Cu comunele Dirmonesti si Mar-
gineni-d.-j.
La anul 1821, Duca, coman-
dantul corpului de ostire din
Ploesti, primind porunca de la
Ipsilante sa plece cu ostirea
www.dacoromanica.ro
MXRG1NEN1.MUNTENI
spre Tirgoviste si sä ingrijeasca
de proviziunI pentru 1500 cala-
retT, porni, poposind la Baicold
si punind strejT la Marginen!,
spre a-T da de ;T'este de cele ce
s'ar putea intimpla In urma
plecareT luT.
Saya, unul din capitaniT os-
tireT grecesti, se intari in ma-
nAstirea Margineni, deja ocu-
pata de ArnautiT luI Farmache,
sub cuvint ca acea manastire iI
putea servi ca cetate de aparare,
scriind Ita Duca sa villa cu os-
teniI luI pe la Marginen!, ca sa
mearga impreuna la Tirgoviste.
Duca, care-I banuia, refuza.
Märgineni-de- Sus, deal, jud.
Prahova, pl. Filipesti, com. Mar-
gineni, pe care se cultiva 38112
hect. vie.
Märgineni-Luneani, sat, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Slobozia-Luncani, situat pe Dea-
lul-Grigorenilor.
Arco populatie de 74 suflete;
o circiuma; 5 cal, 30 vite tnarT
cornute si 9 pord,
Mfirgineni-Munteni, com. rur.,
jud. Bacad, pl. Bistrita-d.-s., a--
sezata in valea riulur Bistrita
si a piriulul Trebisul.
Se compune din 4 catune :
Marginen! - Munteni, resedinta,
Margineni-Ung-uri, Valea-Budu-
luT, in stinga TrebisuluI, si Ghe-
raesti, In dreapta BistriteT.
Dupa Statistica din 1875, se
gasea irt comuna, un catun Cu
numele Negreni.
Se invecineste la N. si N.-V,
Cu sectiile Finan elele si Trebistil,
pendinte de com. Fintinelele, de
care se desparte prin piriul
Cirligata, si cu teritoriulcomuneI
MXRGINENI-MUNTENI
Luncani, de care se desparte
prin pirlul Frumosul; la S.-V., cu
satul Barati, pendinte de co-
muna rurall Osebiti-Margineni;
la S., cu teritoriul orasulur Ba-
caa, pe unde curge piriu 1 Negelul ;
la E., se intinde pana in malul
drept al Bistriter, care o des-
parte de com. Saucesti.
Are o populatie de 385 fa-
tniliT, saa 1498 suflete, din carT
558 agricultorl, 12 meseriasT,
2 industriasT, 16 comerciantr, io
avInd profesiunT libere, 25 mun-
citorT si 64 servitorT.
Sunt 332 contribuabill.
Sunt doua bisericr: una orto-
doxa, In sectia Margineni-Mun-
teni, de lemn, si careare o icoana
adusa. din Trapezunda la 1615,
dupa cum aratainscriptip. er,
a doua, catolica, in sectia Mar-
gineni-Unguri, ambele deservite
de 2 preotr si 2 cintareti ; o scoala
mixta, infiintata in 1868, si fre-
cuentatA de 55 copir; 9 cir-
ciurnr.
Vite sunt: 27 caT, 535 vite
coraute, 266 porcr si 826 or.
Viea lucratoare ocupa o In-
tindere de 621/2 hect. si cea
nelucratoare, 3 hect.
Teritoriul comuner este de
407 Miel*.
In 1865, s'el improprietatit
Io locuitorl, carota li s'aa dat
312 falcr si 22 prajinT.
Mosia, in afará de teritoriul
comund, este proprietatea Co-
loneluluT Sandu Crupensky
fratilor Braescu, cu o intindere
de 760 hect. si cu venit apro-
ximativ de 22000 ler anual si
a lur D. Frunza, careare 71,50
hect. pamint productiv, cu un
venit de 2200 Id anual.
Padurea din aceasta comuna
se numeste Piriul-AdInc i o-
cupa o intindere de 103 hect.
Budgetul comuner e la veni-
turr de lel 11965, bard 47 §:
la cheltuell de lei 6758, bata 61.
293
Distantele: la orasul Bacaa,
5 kil.; -spre Fintinelele, 5 kil. ;
spre Luncani, 9 kil.; spre
leni, resedinta plaser, 10 kg. si
spre Osebiti-Margineni, 2 kil.
Pe la Margineni-Munteni trece
calea judeteana Bacda-Moinesti-
Ocna ,si o cale comunall care
o leaga cu Osebiti-Margineni.
Märgineni-Munteni, sat, jud.
Bacaa, pl. Bistrita, com. cu ace-
lasT nume, asezata pe stinga
piriulur Trebisul.
Are o populatie de 150 fa-
miliT, saa 58o suflete, locuind in
140 case.
Are o bisericl vechie,
la 1432, in care se gasesc 2
pietre de marmura cu o in-
scriptie In versurr grecestr tri-
metre iambice, si cu marche
ambelor Tarl - Romine. In tra-
ducere suna ast-fel :
Fámlntul Moldavilor ascunde corpul
Smaragdel Doamna i sOa principelul
Mata*, fiul lui Gligore Ghica ; s'a fiicut
catapiteazma si s'a Inmormintat la 1776
In bisericli, Smaragda, soVa luY Mate!
Ghica care a domnit in Muntenia la 1752
si s'a strämutat In Moldavia unde a
domnit pZini la 1756. In acelasY mor-
mInt mal tira' (1795) s'a inmormintat
Maria, nora mentionatel Doamne, iar apol
bilrbatul el Grigore, tot aci sunt Ingro-
pate doull nepoate ale DoamneI Sma-
ragda, fika lul Grigore i Mario..
Biserica este deservita de
preot si 2 cIntaretr. In sat se
mal afla primaria; o FI:mil mix-
ta ; 4 circiumr.
Vite : 15 cal, 315 vite marT
cornute, 432 or si 117 porcr.
numirea ve-
chie a catunului Margineni-d.-j.,
pl. Filipesti, jud. Prahova.
Märgineni - Unguri, sat, jud.
Bacla, pl. Bistrita-d.-s., com.
Margineni-Munteni, asezat
satul Secatura, din com. Fintine-
lele, pe pirita Trebi$ul,
www.dacoromanica.ro
MXRTINEVTI
Are o populatie de 631 locui-
torr, totl UngurenT; o biserica
catolica, zidita de comuna la
1889; 3 circiumT.
Vite sunt: 9 cal, 188 vite
marT cornute, 116 or $1 I01
porcr.
Distanta la catunul cu scoala
si primaria este de 150 m.
Mfirice§ti, sat, facind parte din
com. rur. Rusdnesti, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea, la 1/2 kil.
de cat. Afinata, resedinta co-
mune!.
Are o populatie de 237 lo-
cuitorl, 102 barbar, 135 femer.
Cade in partea de V. a co-
muner. E inconjurat de dealurl
udat de piriul Omoricea.
MArinesii (Piriul-),piria, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com,
Dobreni, izvoreste din padarea
Brinzel, curge in directiune N.-
S. pe mosia Almasulul si se
varsa mal la E. de schitul Al-
masul in plriul Almasul.
Märine§ti, nutnire vechie a sa-
tulut Manioaia, jud. Neamtu,
din com. Costisa, pl. Bistrita.
Männureni, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni, pe
piriul Marmuren), spre V. de
satul Oniceni si in apropiere
de el.
Are o populatie de 56 fa-
miliT,sal 242 suflete ; o bise-
rica de zid; 450 vite.
Locuitoril se ocupa cu facerea
de fringhir, roate si oale.
Märmureni, piria, ce udA com.
Oniceni, pl. Fundul, jud. Ro-
man ; curge de la N. la S.; trece
prin satul Marmureni si la S.
de acest sat se varsa in riul
Birlad, pe stinga.
Märtine§ti, com. rur., In pl. Mar-
MARTINEVII
ginea-d.-j., jud. R.-Sarat, periul
Rarat.
Este asezata in partea de mij-
loc a judetulur, la 28 kil. spre
N.. E. de orasul R.-Sarat, si In
partea de V. a pl., la 16 kil. spre
S.-V. de com. Micanesti, reqe-
dinta plaser.
Se invecineste cu comunele :
Obilesti, la 7 kil. ; Slobozia-Mi-
haileni, la 8 kil.; Ciorasti, la ro
kil. g Balesti, la I T kil.
Se margineste: la N. cu cdm.
Obilesti; la V., Cu Bogza ; la
S., cu Slobozia Mihalceni ; la
E., cu Rimniceni si Gulianca.
Este o comuna de cimp, ne-
avind alt accident de teren de
cit malurile riulur R.-Sarat, si
icr-colea cite-va movile.
Riul R.-Sarat o uda prin mij-
loc, de la S. la N., g afluentul
sail Viroaga-Vijiitoare, la S.; La-
cul-Negru se alía /a V. comuner.
Se compune din cAtunele :
Martinesti, resedinta, in mijloc;
TatAran ul, la E.; Vijiitoarea, la S.
Suprafata com. e de 4932
hect., din carT roo hect. vatra
comuner, 728 hect. ale locuito-
rilor 4104 hect. ale particu-
larilor. Din acestea : 3712 hect.
arabil, 952 hect. imas, 108 hect.
paclurr, 40 hect. finete, 20 hect.
neproductiv.
Are o populatie de 314 fa-
miliT, saa 1247 suflete ; 2 bise-
rid, una in cat. Martinesti, cu
hramul Adormirea Maicer Dom-
nulur, ziditá In 1875 de enoriasT
prin staruinta preotu/uT Nicolae
Pamfilie, deservite de i preot,
cintaret si I paracliser si a
doua, in cat. Tataranul, cu hra-
mul sí. Nicolae, zidita in 1859
de Tanase Pan5., Costache Ta-
taranul i locuitorT, deservita de
preot, I cintaret si I para-
cliser ; o-scoala, fondata in 1878
de comuna, conclusa de i in-
vAtator i frecuentata de 103
elevr.
294
Locuitorir posedá: 175 plu-
gurr ; 1120 bol, 720 vacT, 196
cal, 244 lepe, 3709 oT, 6 capre,
2 magarT si 428 rimatorT.
Comerciul consta in importul
de coloniale, instrumente agri-
cole, spirtoase, haine gata
export de cereale i vite. Trans-
portul se face prin gara Sihlea,
la 22 kil. spre V.
Calle de comunicatie sunt car
vecinale : spre Cucul; spre Na-
moloasa (Putna); spre Balesti-
Voetinul-R.-Sarat ; spre Ciores ti ;
spre Maicanesti i spre Obilesti.
Budgetul com. e la veniturl
de 5525 ler, 64 banT, si la chel-
tuell de 3647 leT, 92 banr.
In aceasta comuna, alaturr
de cat. Martinesti, se zice ca
s'a intimplat o ciocnire intre
Rug i Turcr intre anir 1785
x 79o. Rusil, venind din padurea
Cringul-Meiulur (com. Bogza),
ail scos pe Turcr din intariturr,
l-aa batut, T-ati gonit peste La-
cul-Negru i spre riul R.-Sarat;
o parte din Turd s'aa inecat
Cu cal cu tot.
Märtine§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., catunul de
resedinta al com. Martinesti, pe
riul R.-Slrat. Are 20 hect. i o
populatie de r03 familiT, san
428 suflete, din carT 119 con-
tribuabill. Are. o biserieg si o
scoalA.
Märtine§ti, numirea vechte a sa-
tului Giurgioana, com. Giurgi-
cana, jud. Tecucia.
Märtineqti, mo,sie, proprietatea
locuitorilor razasT din satul Giur-
gioana, jud. Tecucia.
Märturia, vale i Nrîü, jud. Fa-
chi, pl. Podoleni, com. Covas-
na. Valea se intinde de la Dea-
lul-Mariter i 0115 la confluenta
piriulur cu piriul Covasna. In
www.dacoromanica.ro
M4R1JLIff (DEAL,I1L-).
fundul acester vaT se zice cA ar
fi existat din vechime satul Co-
vasna.
Märte§ti, sat, jud. Arges, pl.
testi, l'Adiad parte din comuna
rurala Sapata-d.-j.
Warul, ciitun al comunel Saca,
jud. Gorj, pl. Gilortul, la N.-E.
comuner Logresti-Birnici, situat
pe ondulatiunea si valceaua cu
acelag nume.
Are o suprafata de g4I hect.,
dintre cae 109 hect. padure,
70 hect. arabile, 45 hect. finete,
ro vil, 4 hect. livezr de prunl
3 hect. izlaz.
Populatia satulur este de 64
familiT, saa 249 suflete, din cae
59 gontribuabilT, ocupindu-se cu
agricultura si cresterea vitelor.
Locuitorir sunt mosnenT, si
poseda: 20 plugurt, 35 care cu
bol; 200 vite marT cornute, 16
cal, 86 or, 36 capre si 121 ri-
matorT.
Este udat de piriul Marul.
Comunicatia, pana la rese-
dinta com. se fa,ce printeuri
drum ordinar, iar de ad prin
soseaua comunala care da in
soseaua vecinala la Logresti Mos-
neni.
In catun suit: i put si 7
fintinr.
Märul, jud. Gorj, la nas-
tere din Dealul-Muerer si for-
meaza valea cu acelasT nume
tre Dealul-Muerer i Dealul-MA-
rul curge spre S. pana la com.
Logresti- Mosneni, unde da in
A maradia.
MArul-Ro§u, atun, in jud. Me-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Girovul; are 8o case,
Mfirului (Dealul-), deal, pe
coasta cárUia e asezatA o parte
a satulur DrAgesti, corn. Bo.
 MARULUT (POIANA-)
rasti, pl. Fundurile, jud. Vas-
luid.
Märului (Poiana-), sat, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rîmnicill, cat.
com. Jifia, la S.-V., pe poalele
munteluT Ulmusorul.
MäruluI (Poiana-), schit, in
plaiul Rimniculi com. Jitia, jud.
R.-Sarat, este asezat pe un deal
inconjurat de o frumoasa pa-
dure seculara, cale de o zi de
orasul Buzad i Rimnicul-Sarat ;
drumul e foarte gred, de la
schitul Vintila-Voda (in judetul
Buzad), nu se poate merge de
cit calare sad cü carul cu bol.
Schitul se afla la hotarul dintre
jud. Buzad si Rtmnicul-Sarat,
cu o pozitie din cele mal pla-
cute. Manastirea a fost fundatä
in timpul luT Alexandru Pavlo-
vid I, imparatul Rusia (timpul
ocupar-el principatelor de RusT).
Inscriptiun ea parind interesanta,
o dam aci k
du bulla voinfl a Patilla, o cu aju-
torul Fiulul fi cu lucrarea Sf. Duh, s'a
urzit biserica aceasta Intm slavii a tu-
tulor sfintilor la ato, Maiii 17, In zi-
tele Pravoslavniculul Impirat Alexandru
Pavrovicl al Rusia, cu blagoslovenia
episcopulul Constandie de nuall, cu
stitruinta stareolu't Theodosie II, cu aju-
torul pravoslavnicilor crelstini, s'a ispri-
vit §i s'a sfintit la 181i, Septembrie 8 zile.
In curte este o biserica mal
vechTe, cum arata inscriptia :
Cu buni voinpl. a Tatiihif §i cu aju-
torul iului fi cn lucrarea Sf. Duh, s'a
isprivit biserica aceasta Intru slavrt a
tutulor sfinplor la 1781 de starqul Ma-
ta §i cu ajutorul pravoslavnicilor crer
tia
'usa. biserica aceasta nu este
zidita din temelie, ci numaT re-
paratia uneT alteia, fundata in
1464 de staretul Vasile, care
se zice ca. este intiiul intemeie-
tor schituluT Poiana-MaruluT,
In care dupa vreml ad fost si
rnonahT i femellor rm le era
295
permisä intrarea, pana acum
vre-o 25 anT, ca i in schiturile
din muntele Athos. Manastirea
se administreaza de un staret,
ajutat de un consilid economic
altul duhovnicesc ; monahT
sunt 16; mal totT batrinT si in-
firmT.
A fost un loc de exil pentru
afacerl politice pe timpul Re-
gulamentuluT Organic. Cezar
Boleac a fost ad i inchis mal
mult timp.
Märului (Valea-), vale, situata
In raionul com. Huruesti, jud.
Tecuciti.
Märunta sad Märiuta, ruittele
una cetdff vechr, jud. Olt, plasa
com. Maruntei, situata
pe valea OltuluT, la V. comuneT.
Se vad i azT urme de zidarie
de la cetate, cum si niste olane
de pamint ars, in forma uleiu-
luT, de I m. lungime i 0,30
m. in diametru, carT ad servit
la apeductele cetater. Aceste
apeducte ad avut maI multe di-
rectiunT. Unele ad pornit des-
pre N. de la o cismea vechTe,
ce se aflá in com. Viisoara, la
V., Ruga curtea defunctuluT
Evloghie Gheorghief, unde se
gasese i azI faramaturl de a-
cele olane i pietre de forma
cubica. Altele ad plecat despre
E., de la cat. Gildaele, de sub
deal, unde azT se afta lacul S'a-
Aci s'ad gasit asemenea
tuburT, la fel cu cele din ce-
tate si cu cele de la Viisoara,
avind tot directiunea catre V.
la cetatea Marunta. Nu se stie
sigur, daca. aceasta cetate e de
origina geta, daca sati romana.
Pare a fi contimporana cu cele
de la Gilmee, Magazia-de-la-
Crimpoala si Cetatea-de-la-Ro-
siori, cu carl pare a fi forrnat
un cadrilater intre Olt, Dunare
si Vede, Vez! Piscul-luT-Sarpe.
www.dacoromanica.ro
MARUNTEI
Marunta, pddure, a statulur, jud.
Ilfov, pl. Oltenita, in intindere
de 35 hect., care, impreuna cu
trupurile Tufele-Grecului fi Co-
troceanca-de-Balta, formeaza pa-
durea Cascioarele.
Märuntei, com. rur., jud. Olt,
pl. Siul-d.-s., situata pe Valea-
Iminogulul fi dealul Oltulur, la
28 kil. de Slatina, capitala ju-
detului si, la I2 de resedinta
Se compune din 2 catune:
Maruntei, resedinta comuneT si
Gildaele, cu o populatie de 149
familil, sad 577 suflete, din carr
140 contribuabill; locuesc In 150
case.
MeseriasT sunt: 4 zidarT
dulgherT, 2 cizmarr si I cojocar.
Ei desfac produsul munceI lar
In comuna si pe pietele de la
Caracal, sati garile cele maT a-
propiate ale caer ferate.
Are o, biserica, Comani-NoT,
zidita la 1859 si reparata de
locuitorT in 1892, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservita de
I preot, cintaret si i para-
cliser.
CopliT frecuenta scoala din
com. Viisoara.
Mosia e parte a statuluT si
parte a d-lur M. Dumitrescu,
care are cam 175 hect. arabile
si io hect. vie, Statul are peste
woo hect., din cari. 759 hect.
arabile si 250 hect. luna : sal-
ciT fi plopT.
S'ad improprietarit la 1864,
pe proprietatea statuluT, I 19 loc.,
carora li s'ad dat 349 hect.
Viile ocupa o suprafata de
63 hect.
Intindel ea com. este de 1737
hect.
LocuitoriT poseda ioo bol,
40 vacT, 40 ca! si Tepe, 1065
ol si 118 porcT.
Comerciul se exercita in com.
de 3 circiumarl.
 MARUNTEI
Budgetul com. e la veniturl
de 2448 lef si la cheltuelf, de
2340 Id.
O osea comunalg leaga ca-
tunele intre ele si com. cu so-
seaua judeteang Slatina-Turnul-
M5.gurele.
Teritoriul com. e brAzdat de
un singur deal, din malul 01-
tuluI, numit Coasta-Viilor, pen-
tru-ca maT inainte era acoperit
Cu Vii. Sunt 3 vglcele, cari
vin numai din ploT si din topi-
rea zgpezilor.
In partea de N., Ruga so-
seaua judeteang, se aflg un lac,
numit Slatinele, si la E. de cat.
Gildaele sunt 3 mAguri: Gura-
Boului, linga lacul Dragomir, si
altele 2 maT mici, .fAra numirl
speciale. La V. de Maruntei,
se afta ruinele- cetatei cu ace-
lasi nume.
Pamintul e mal mult ses si
putin nisipos ; parte deluros,
negru i productiv.
Com. se invecineste : la N.-V.
cu Viisoara; la E., cu Boianul;
la S., cu com. Comani, si la V.
cu riul Oltul.
Märuntei, sat, facind parte din
com. rur. Maldarul, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt.
Are o populatiune de 65 fa-
milii ; o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae si loan BotezAtorul, zi-
dita cm zilele Prea Luminatulur
Domn Alex. Ghica, mitropolit
fiind pgrintele Grigorie, la anul
1833, de popa Stan Mgruntelu
diaconul Radu».
Märuntei, sat, resedinta com.
rur. Mgruntei, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe valea Oltului, la
kil. de cgtunul Gildaele.
Are o populatiune de 334
locuitorl.
Vite sunt: 42 bol i vacr,
ro bivolf, 23 cal si fepe, 685
of, 6o porcT.
296
Mosia e proptietatea statului,
pe care o arendeazg anual cu
40000 leY.
Märuntei, sat, facind parte din
com. rur. BAr5.sti-de-Cepturi, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat
pe valea rtuuf Eiul.
Märunti§ul, com. rur., in jud.
Buzaa, plaiul Buzga, situat pe
ambele maluri ale riuluf Buzgul,
la 511/2 kil, de orasul Buzaul.
Limita, la N., incepe din bea-
lul-de-la-Valea-Viei com. PAtir-
lagi, pe care coboarg pana in
riul Buzgul ; la Crucea din lun-
ca PatirlAgi (moara Butoesti-
lor), trece riul, urcA pe malul
Dirstef, pana ajunge in muntele
Podul-Rosu ; la E., incepe din Pia-
tra munteld Podul-Rosu, botar
despre mosia mosnenilor Sibi-
ceni, o ia pe scursura apeT, prin
pgdure pana la malul Chilie/or,
apoI, continuind slemnea malu-
IuT, ajunge în muchia Gogosu-
lui, de unde se dirige spre mg-
ngstirea arnul; la S., incepind
de la arnul, se lasg pe piriul
Tega, printre catunele Cuculesti
si Tega pana in riul Buzgul, ur-
meazg putin in jos albia Bu-
zaului pana la gura /luid Bisca-
Chiojdului, trece Buzgul si o
ia pe Bisca-Chiojdului In sus,
pana la gura insulef Braduletul;
la V., apucg pe insula BrAdu-
I etu I pana in virful Piscul-StrImpt,
urca pe muntele Poenari, atinge
putin mosia Bisceni si continua
pe plaiti pana in Dealul-de-la-
Valea:Vid.
Suptafata sa e de 3278 hect.,
din care 1025 hect. arabile, 1156
hect. padure, 265 hect. tIneatg,
413 hect. izlaz, 198 hect. livezI,
2 hect. vie si 219 hect. loe sterp.
Proprietgr mal insemnate, a-
farg de pgmintul locuitorilor,
sunt: Mgruntisul, Valea-Seacg
Benga, ale statuluI, Márun-
www.dacoromanica.ro
MARUNTIVIL
Poenele, parti-
culare, apof Mgruntisul-Sibiesc,
al cetelor de 'mosnenf: Siblesa,
RipenT i Poenarl.
Terenul e muntos, totusi are
parti accesibile culturei, in spe-
cial porumbuluf.
Din minerale, are pAcurg in
abondentg In catunul Cuculesti,
care se exploateaza sistematic
din 1882, apol urme de sare,
gips si fier in forma -de pirita.
LocuitoriI se ocupg, pe ring
agricultura, cu retarla, facerea
de sanii, cgrute, etc.
Comerciul consta in desfacerea
acestor productiunf si a tuicel.
Tirgurf anuale are: Dumillica
Floriilor, Duminica tuturot sfin-
tilor, 6 August (la Maruntisul),
14 Septembre (Poeni) si 21 No-
embre (Zaharesti).
CAT de comunicatier soseaua
Buzaul-Frontiera, Cizlaul-Chioj-
dul, prin Gura-Biscd i alte dru-
rnurT naturale.
Vite sunt: 609 bol, 198 vacT,
88 viteT, 19 cal, I2 lepe, 5 minjf,
1300 of, 181 capre i 546 pord.
StupT sunt 55.
Comuna e formata din catu n ele
Benga, Cuculesti, Gura-BisciT,
Maguricea, Manastirea, Marun-
tisul, Poenele, Valea-Seaca s't
Zaharesti, cu o populatie de
2120 locuitorT, din care 403
contribuabill, locuind in 515
case.
Meseriasl sunt: 5 lemnarT, 34
retad, I croitor, 2 cizmari, 2
fierari, I cojocar, 2 boeangif
2 brutarr.
Budgetul com, e de 3196.56
le! anual.
Are o scoala, in catunul Mg-
runtisul, frecuentatg de 91 elevi
si 2 eleve; 4 biserici, una in
Mgruntisul, dota in Poene si
una in Zaharesti, deservite de
5 preotT, 3 cintgretf si 4 para-
cliserI; 7 circiumf.
Comuna e nota; la inceputul
 mARuNTIqui,
secolului nu exista de cit ca-
tunul Poenele si citT-va Tigant,
in catunul Benga, aT manastireT
Verbila. Cele-l'alte sate s'ad for-
mat filtre 1830-186o, lar Benga,
din insurateiT impropietariti pe
mosia Benga sad Verbilat
Märuntiqul, com. rur., jud. Dim-
bovita, pl. Bolintinul, situata pe
cimpie, la o mica distanta spre
S.-V, de com. Titul. Prin ra. ionul
comuner trece piriul Rastoaca,
peste care sunt dota podurT.
Se compune din 4 catune :
Tomsani, Maruntisul, Posta si
Matracaua, cu o populatie de
900 locuitorT si 2 bisericT.
Se invecineste: Cu Titul spre
N.-E.; Costesti, spre N.-V. ; cu
Crovul, spre S.-E. si Argesul
spre S.-V.1 despArtindu-se prin
cimpir si unindu-se cu Titul si
Coatesti prin sosele comunale,
lar el' Crovul prin drumurl prac-
tice nesoseluite.
In apropiere de Maruntisul
este si o mica padure de 3500 arii.
AicT R. fost mal nainte vreme
statie de cal de posta pe dru-
mul Bucuresti-Pitesti.
Märunti§ul, critun de resedinta
al com. Maruntisul, jud. Bu-
zad, cu 16o locuitorT si 51 case.
Maruntisul, numire ce se mal
da cdtunulul Prahovita-d.-j., com.
cu acela.sT nume, jud. si plaiul
Prahova.
Märuntisul, fost metoh al Epis-
copieT Buzad, jud. Buzad, com.
Maruntisul, azT biserica de mir.
Märunti§ul(Cretuleasca,Stur-
zea), mo)sie, In jud. Buzar', com.
Maruntisul, catunele Maruntisul,
Maguricea si Cuculesti. Are 850
hect.) din carl 420 hect. pa-
dure, testul araturT, livezi si fl-
neata.
297
Märunti§ul, mofe, In jud. Bu-
zad, com. Maruntisul, in intin-
dere cam de 830 hect., araturT,
livezT, fineata, izlaz si sterp.
Proprietate in devalmasie a mos-
nenilor SibiestI si PoenarT.
Märuntisul-Valea-Seack mo-
fie, in jud. Buzad, com. Marun-
tisul, proprietate a statulur, pea-
dinte de Episcopia Buzad; are
o intindere cam de 470 hect.,
din carT 95 hect. loc arabil,
crivina, pietris si izlaz, iar 374
hect. padure.
MAsälii, clitun (tirta), In jud. Ia-
'omita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Suditi.
Mfiscuri, sat, In jud. si pl. Tu-
tova, spre N.-N.-V. de Birlad.
Formeaza sin gur o comun A (com.
MAscuri). Are o populatie de
358 locuitorT, din car1 78 con-
tribuabilT, locuind in 95 case;
o biserica ; 2 circiuml.
Se cultiva viea pe o supra-
fata de 42,50 hect., din carr
15,50 nelucratoare, iar pruniT,
pe o suprafata de 50 arif.
Budgetul com. e de 1388 lel,
41 banT.
Mfiseaua, munte, in jud. Buzad,
com. Minzalesti, imprejurul schi-
tulla Gavanul, gol si stincos.
Mistacfinul, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Balusesti, spre
N.-E. de satul Balusesti si la 3
kil, de el.
Are o populatie de 34 fami-
lif, sad 179 suflete, din carT 37
contribuabilf, locuind in 39 case.
Sunt 6i vite marT cornute.
MAsticani, com. fut.., in jud.
Covurluid, pl. Prutul, in partea
N. a lacului Covurluiii, l'ata in
fata cu Foltesti si la 40 kil.
de la Galati.
www.dacoromanica.ro
MASTACANI
Se margineste : la E. cu Pru-
tul, aviad in ata satul basara-
bean numit Vadul-luT-Isac si cu
catunul Branesti, com. Vladesti ;
la V., Cu Cuca; la S., cu Fol-
testi ; si la N'. tu catunul Ros-
cani, com. Vladesti.
Apele ce uda comuna sunt :
lacut Covurluid, in partile de
N. si S.; baltile Pestritele, l'ir-
liturile, Carusul si Vlasca, si tuate
pe sesul PrutuluT si formate prin
varsaturile sale ; &tul Covur-
luid si plriiasul Parul sad Valea-
ParuluT.
Este formata din trei catune:
Mastacani, resedinta, Chiraftei, si
DrAgulesti sad Tolica, depar-
tate de resedinta com., a doua
ca vre-o 300 m. si a treia cu
2 kil.
Locuitorir se impart ast-fel :
la MastAcani, razesT; la Chiraftei,
fostr clacasT improprietaritT; la
Draculesti, simpli servitorl al
proprietatei marT.
Are o populatie de 545 fa-
miliT, saa 2225 suflete, din carl
378 contrib., locuind in 518 case.
Sunt 2 bisericT: in Mastacani
si Chiraftei, ambele cu hramul
Sf. VoevozT. Cea din Mastacani
zidita din I 802 1805 de catre
razasil locall; cea din Chiraftei
construitl in 1822 de familia
A. Codreanu, proprietarul mo-
sieï; dupa noua asezare a parohii-
lor, com. Mastacani, formind o
parohie, cu catedralaSf. VoevozT
din resedinta, i s'a fixa,t un preot
paroh, un preot ajutor si 4 cin-
taretT.
Sunt 2 coll, una de blet1 si
a doua de fete, ambele in re-
sedinta comuneT; scoala de baeti
e frecuentata de 80 85 elevI ;
scoala de fete de 20 25 eleve.
Teritoriul comuner este: la
Mastacani, ses si vale; la Chi-
raftei mal mult deaturT si la Dra-
culesti, platod ridicat si ses al
PrutuluT.
MXSTÀCANI
Solul, afara de sesul Prutulul,
unde e negru-baltos, e incolo
nisipo - argilos, si pe alocurea
amestecatura de prundis mic.
Suprafata com. e de 5005
hect, din carl: arabile 2582, vi!
194, fineatA 225, baltr i stufarie
129, imas 385, vetrele satelot
243, paclure 991, tufaris 257.
Din acestea : 3735 hect. apartin
proprietatel mar! i 1260 pro-
prietAtermicT. Proprietatea mare
e reprezintata prin mosiile Chi-
raftei i Draculesti.
Pe Ruga plugarie, cresterea
vitelor si cultura viilor, locui-
toril se mar ocupa i Cu pes-
carla, facerea rogojinelor, co-
sirea stufulur si carausia.
Circiumr sunt 4. MeseriasT se
allá: 2 croitorT, 2 cojocarT, 4
dogarT, 2 timplarT si mal multr
fierarr. Putine femer lucreazá
inul, mal multe cinepa. Locui-
toril poseda 150 plugurr, din
caei 16 sistematice.
Budgetul comunal e la veni-
turl de 13489 le!, 94 banT,
la cheltueli de 13251 ler, 89banT.
Comuna este strabatuta de :
calea judeteana Galati-Bujor-Bir-
lad, care trece pe mosia Chi-
raftei, pe o lungime de veo 3
kil. ; de calea Galati-Falciii, prin
mosia Draculesti, tot pe o lun-
gime de vr'o 3 kil.
Mistficani, sat, rAza§esc i rese-
dinta comuneT cu acelasT nume,
jud. Covurluiti. Intinderea mo-
siel e de 859 hect. Are o po-
pulatie de 368 familiT, sati 1558
suflete, locuind in 341 case; o
biserica doul scoli. Vez! co-
muna Mástacani.
Mästicanoasa, numire vechie
ce se da si azT de catre loc.
bastinasr, pirtului Mastacanul.
Mästäneqti, mofie, pe care pe
la 1600 s'a infiintat satul Apos-
298
tolache, din pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Mästäne§ti, deal, jud. Prahova,
pl. Podgoria, situat la N, de
com. Apostolache. Are directia
de la V. spre E. Pe el se
cultiva. vie.
Mi§ca§ul, jud. Bacati, pl.
Muntelui, care curge de la V.
spre E. pe limita teritoriilor co-
munelor Darmanesti i Doftana
si se vara pe dreapta Trotu-
suluT.
M4cateni, sat, pe sesul din
dreapta Jijier, In pattea de S.
a comunel Trusesti, plasa Jijia,
jud. Botosani, cu o suprafata
de 1363 hect., din carT 570
hect. padure, in partea de S.-
V., si Cu o populatie de 67 fa-
mili!, san 266 suflete, din carT
50 contribuabill.
Are o biserica, Cu 2 preotr
3 cintaretr; 2 cIrciumT ;- 3 CO-
merciantT si 4 meseriasr.
Vite : 255 vite mar! cornute,
67 ca!, x125 oT i 25 porcT.
Mi§cate§ti, sat, In jud, Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, comuna Do-
breni, situat in valea formata
de dealul cu acelasr nume, din
ramura Balaurulur, despre E.
Are o populatie de familiT,
sati 15 suflete ; o biserica, fon-
data de tefan-Voda ; 28 vite.
Satul formeaza un trup cu
satul Casarla.
Mä§cite§ti, firtiaf, ce izvoreste
din dealul cu acelasT nume, ra-
t'aura despre E. a Balaurulur,
jud. Neamtu, curge pi-in satul
Caciulesti, com. Caciulesti, pl.
Piatra-Muntele, si se varsa
dreapta pirlului Cracaul.
Mitasea, lac, in jud. Ialomita,
instila Balta, pl. Borcea, pe teri-
www.dacoromanica.ro
MXTXSAIIT-DE-SUS
toriul comunelor Sotariciul
Jegalia.
Mitácina, cätun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Valea-Sarel.
Are o populatie de ¡co su-
flete, carl locuesc in 22 case.
Mätäsari, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. \altor, la 57 kil.
de orasul Turnul-Severin. Este
situata pe vale si se margineste :
la N. Cu com. Bradetul; la E.,
Cu cat. Buhorelul de com., Dra-
gotesti ; spre S. -cu com. Dra-
gotesti i Cozmanesti ; lar spre
V., Cu comunele:.Tehomirul, Mi-
culesti si Runcurelul.
Satul Matasari formeaza com.
Cu satele Croici i MAtasari-
d,-s., avind peste tot 1300 lo-
cultor!, din carT 200 contribua-
bili, locuind In 260 case.
Locuitorir posea 28 plugurr,
46 care cu bol, 6 cárute cu
ca!; 8o stupT.
Prin comuna trece soseaua
Plostina-Niculesti-MAtAsari.
Are 2 bisericr, deservite de
preotT i 4 cintaretr ; o scoall,
conclusa de i invatator i fre-
cuentata de 35 den
Vite : 640 vite mar! cornutef
22 ca!, 400 oi i 465 timatorl.
Budgetul comuner e la veni-
turl de 1304 le!, lar la cheltuelT,
de 790 ler.
Dealurr; mar principale In co-
muna sunt : Dealul-Sterper, Bo-
horelul, Croici, Dealul-Mic
Dealul-Calugarulur.
Pirlias este : Jiltul, ce se 'var-
O. in Jiul, lar val sunt Valea-
Mare i Valea-Arsiter.
Mätäsari-de-Jos, sat, Cu 82 casel
in jud. Mehedinti, pl. Vailor,
este tesedinta com. Matasari.
Mätäsari-de-Sus, sat, id jud.
Mehedinti, pL VAilor, com rur.
Matasari, cu 94 case.
 MXTASARUL
Mätäsarul, com. rur., in jud.
Dimbovita, pl. Cobia, situata
parte pe cimpie si parte pe deal,
la citI-va kil. spre E. de Gaesti.
Prin raionuL comunel curge
tiul Rastoaca peste care este
un pod.
Se compune din 4 alune:
Matasarul, Odaia-TurculuI, Cre-
tulesti si Panesti, cu o popu-
latie de 1425 locuitori.
Are 2 biserid ; o scoala ; o
moara de aburi si una de apl.
ampia din apropierea com.
poarta numele de Lunca-Mdta-
saruluI.
Se invecineste: la E., Cu com.
Podulesti; la V., Cu Cojocarul;
la N., cu com. Sperieteni si la
S. cu Mogosani, despartindu-se
de toate aceste comune prin
cimpiI si prin padurI si unindu-
se prin sosele vecino-comunale.
Mitäsarul, stalie de dr,-d.f., in
jud. Dimbovita, pl. Cobia, cat.
Mogosani, pe unja Chitila-Pi-
testi, pusa in circulatie la 13
Sept., 1872. Se afla intre statiile
Titu (10.4 kil.) si Glesti (11.3
ldl.). Inaltimea d'asupra nivelu-
luI Mard de 163m.o9. Venitul
acesteI statiI pe anul 1896 a
fost de 34279 leI 70 banI.
Mäte§ti, cdtun, al com. M'Arad-
neni, jud. Buzan, Cu 520 locui-
torl si io8 case; are sub-divi-
zia Ungureni.
Mate§ti, mofie, in jud. Buzan,
com. Maracineni, cat. Matesti.
Are cam 1120 hect., din carI
800 hect. arabile, 14 gradinI de
zarzavat, apoI prund si izlaz.
Mätita, mofie, a statulur, jud. Pra-
hoya, pl. Podgoria, com. Pacu-
reti, fosa pendinte de Episco-
pia Buzaul.
Aduce un venit anual de
3400 Id.
62080. Morolo Diolimar Lisura/lo. Vol. 1 V
299
Mitorätul, deal, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de
com. rur. Bresnita. Pe ad, se
zice, ca ar fi fost un drum ro-
man ce ducea peste _muntI in
Austria.
Mätule§ti, vtahala, in com. rur.
Balacita, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Matara, cdtun,a1 com. Colti, jud.
Buzan, CU 120 IOCUltOli §i 24
case. Se ja adesea impreuna cu
Muscelul-Caraimanesc.
Mätärei (firful.-), munte, stin-
cos, acoperit de putina padure,
in jud. I3uzati, com. Colti; serva
ca punct de hotar intre plaiu-
rile Buzaul si Pirscovul.
Mätäul, com. rur., in jud. Mus-
cel, pl, Dimbovita, la S.-E. si la
5 kil. de ampulung, situat pe
un deal inalt si frumos, care
predomina orasul ampulung.
Se compune din 5 catune :
Mataul, Calulesti, Chiliile, Co-
cenesti si Suslanesti, cu o po-
pulatie de 1194 locuitorI, din
carI 199 contribuabill.
Radu-Basarab, a fondat la
Mataul un ospiciti de neno-
rocitI, pentru adapostirea orbi-
lor, schiopilor, girbovilor, olo-
gilor, etc., inzestrindu-1 insusT
cu mosia Mataul si scutind po-
pulatia acestor nenorocitI de oil-
ce dajdff de peste an.
Se mal spune ca Mataul era
locul de pedeapsa al celor rar.
CeI vinovatI aci se expatriad si
se executati din ordinul Dom-
nilor.
Are o scoala mixta, frecuen-
tata. de 6o copil; 4 biserid, de-
servite de 2 preotI si 4 dascall.
Budgetul com, e la veniturI
de 2296 leI si la cheltuelI, de
2265 leI,
O osea, care se bifurca din
www.dacoromanica.ro
mXilui.,
soseaua judetean" a Tirgovistea-
Ruar, pleaca de la com. VA-
leni, pl. Dimbovita, trece prin
Mataul si coboara in orasul
ampulung.
Este cam izolata de alte
comune vecine. D'aci scoborI
spre N. la ampulung, spre
S. la Jugurul si Poenari, spre
V. la Godeni si spre E. in apa
Argeselul.
La 1831, ivindu-se in Tara
boale epidemice, Mataul servi
de carantina pentru orasul am-
pulung, asezindu-se aci custozr
chiar dintre °rasan
Mitäul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasI nume, pl.
Dimbovita, jud. Muscel.
Mätäul, pisc, (toso m.), in jud.
Muscel, la S.-E. de .ampulung,
pe un masiv ingust, tare Riul-
TirguluI si riul Argeselul. Acest
masiv se termina aproape de
confluenta riuluI Argeselul cu
Riul-TirguluI si prezinta o sea
larga la S. de Namaesti, prin
care trece soseaua ampulung-
Rucar-Frontiera.
Piscul Mataul este situat pe
culmea dintre Argeselul si Riul-
Tirguld si este legat cu Cim-
pulung printr'o osea care se
prelungeste prin %ralea piriuluI
Jugurul spre Mihaesti, iar cu
valea ArgeseluluI comunica prin
drumurl de care.
Matäul, deal, pe care se afla si-
tuata com. cu acelasI nume, jud.
Muscel, intre riul Argeselul si
Riul-TirguluI.
Acest deal predomina toata
partea de S. a ()rapta ampu-
lung.
Mätäul, mofie, in jud. Buzan,
com. Tohani, cat. Gura-VaduluI;
are cam 400 hect., din care 40
arabile, 36 izlaz, restul vie.
39
 MXTCANI
Mätcani,peldure, in jud. Bacan si
Tecucia, intinzinclu-se spre S.,
pe lingl satul Corbasca pana
la Gherdana.
In dreptul satuluT Gherdana,
sub radacinele arborilor secu-
larT, s'aa gasit resturT de animale,
de arme si caramizT. Padurea,
tmpreuna cu mosia, a fost a luT
Duca-Voda. De la el a trecut
la vistiernicul Ilie Catargia si
mal pe urma. la Constantin Bals
care a facut i schitul Pogletul.
Mätiona, vale, in jud. Buzan,
com. Breaza, cat. Badeni. In-
cepe dia muntele Istritia, de
la Fintina-GheroiuluT si se varsä
in piriul Pietroasa in capul vii-
lor, la Putul-cu-Salcie, din com.
Pietroasa-d.-s. In timp de ploae
e foarte violenta, aduce stIncT
intregT i cauzeaza multe pierden!
malurenilor.
Mixineni, com. rur., In judetul
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
malul drept al riuluT Siretul.
Este asezata in partea de E.
a juct, la 50 kil. spre N.-E. de
orasul R.-Sarat, si in partea de
E. a plaseT, la 15 kil. spre E.
de com. Mlicanesti, resedinta
pla§el.
Comunele mal apropiate sunt:
Gulianca, la IO kil. i Corbul,
la I0 kil.
Se margineste: la N., cu com.
Corbul ; la E., cu Maxmeni (jud.
Covurluia); la S., cu Gurguesti
(jud. Braila), si la V., cu Guli-
anca.
Este o com. de cimp.
Riul Siretul o uda la E., de
la N.-V. la S.-E., formind Balta-
Maxinenilor ; riul Buzaul la S.,
de la S.-V. la N.-E.; piriul Bu-
zaelul, la V. Are si 24 puturT.
Cite-va -case sunt asezate la
gura BuzduluT si poarta numele
de Sirbesti.
Suprafata com. este de 7073
300,
hect., din cae 73 hect. vatra
com., i000 hect. ale locuitorilor
si 60oo hect. ale particularilor.
Are o populatie de 362 fa-
miliT, sati 1393 suflete ; o bise-
riel, numita. Schitul-Maxineni,
cu hramul Nasterea Sf. loan
Botezatorul, zidita in 1638 de
Matein-Basarab, tntretinuta de
Eforia Spitalelor Civile din Bu-
curesti, deservita de preot
3 ctntlretT ; o scoa1ä mixta, fon-
data in 1878 de com., conclusa
de i invatator i frecuentatä de
go
Calitatea pamintulul este me-
diocra, terenul fiind acoperir cu
mlastinT intinse. Com. are: 2250
hect. arabile, goo hect. imas, 25
hect. padurT, 42 hect. viT, 3303
hect. neproductiv (mlastinT).
Locuitorif posea.: 260 plu-
gurT, 2 masinT de semanat;
de treerat, i de secerat, i moara
Cu aburT; 305 bol, 426 vacT,
243 cal, 227 Tepe, 2491 oT, 291
rimatorT.
MeseriasT sunt: r potcovar,
2 timplarT, 2 geamgiT.
Comerciul consta in importul
colonialelor, instrumentelor agri-
cole si in exportul cerealelor
vitelor. Transportul se face prin
statia Independenta (jud. Co-
vurluin), la 8 kil. spre E. Sunt
14 comerciantI.
Calle de comunicatie : catea
judeteana Virtescoi-Focsani-Ma-
xineni-Braila ; la Corbul ; spre
Gulianca-Ciorasti-R.-Sarat.
Budgetul com. e la veniturT
de 4420 leT, iar la cheltuelT, de
4311 leT.
MAxineni, fost sat,§i comuna, in
jud. Covurluiti, pl. Siretul, fina
Piscul, desfiintat de citT-va anT,
din cauza inundatiilor Siretultd
(vezI Independenta, com.). Se
compunea din catunele Maxi-
neni, Baba si Viorica.
Din acest sat a fost originar
www.dacoromanica.ro
MXX1NENI
raposatul loan Maxim, nascut
Ja 182s, mort la Bucuresti, la
2 Iunie 1877, fost profesor di-
stins de limba -latina la liceul Sf.
Saya din Bucuresti i membru
al AcademieT Romine. Era fiul
preotuluT C. Maxim.
Mfixineni, (Mixinul), sat, fácind
parte din com. rur. Greci-Gra-
distea, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat la E. de Gradistea,
intre valea Pociovalistea si pa-
durea Gradistea.
Se intinde pe o suprafata de
535 hect., coprinend si un he-
leste', si are o populatie de
234 locuitorT.
Mostenitoril defunctuluT G.
H. Tudorache ati 435 hect. si
locuitorif, too hect. ProprietariT
cultiva 210 hect., (40 sterpe, 50
izlaz, 135 pIdure)..LocuitoriT cul-
tiva tot terenul, afarg de ¡o hect.,
carl ramin sterpe.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservitg de i preot
si 2 cintaretT; o scoala mixta,
frecuentata de 17 elevT si 4
eleve.
Comerciul se face de i c'ir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
133 si al celor miel, de 263.
schit, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., com. Maxineni,
fondat in 1638 de MateT-Basa-
rab. Este intretinut de Eforia
Spitalelor Civile si a ramas nu-
maT biserica de mir.
mofie a statuluT, in
jud. Covurluiti, pl. Siretul, com.
Independenta, fosa pendinte de
manastirea Bistrita. Are 3562
hect., din carT 37 hect. pAdure si
37 '/2 vil'. Se arendeaza cu 5 0000
leT anual.
Mfixineni, mofie, de i300
jud. Braila, proprietatea EforieT
 MKXINENILOR (COTUL-)
Spitalelor Civile, ocupind partea
de V. a com. Cotul-Lung.
Maxinenilor (Cotul-), vechiz1pi-
chet, cu No. 95, la hotarul catre
Moldova, in jud. R.-SArat, pl.
Marginea-d.-j., com. Maxineni ;
azi e han pe drumul spre Corbul.
Mäzinie§ti, /oc, jud. Bacati, pl.
MunteluT, comuna Podurile, pe
care se afla satul Valea-Soaser,
coprinzind si silistea satuluT Po-
durile.
Mizärarul, sat, cu 47 locuitorT,
jud. Arges, pl. OltuluT, facind
parte din com. rur. Balcesti.
.5
Mecea, sat, facind parte din co-
muna rurall Ciortesti, pl. Mij-
locul, jud. Vilcea.
Are o populatie de 519 lo-
cuitorT, 257 barbatT si 262 fe-
meT.
Este situat pe valea si dealul
Cu acelasT nume.
Are o biserica, fondata la
anul 1809 si reparata la anul
1855.
Mechiaua (Hiotul), sat, factnd
parte din com. rur. Corbeanca,
pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este
situat la N. de Tamasi, intre
Valea - Calugarului si padurea Media, pdclure a statului, in in-
Vlasier.
Se intinde pe o suprafata. de
768 hect. cu o populatie de
168 locuitorl.
D-1 A. Vasiliu si Gr. Ciresanu
ati 670 hect. si locuitorii, 98
hect. Proprietarii cultiva 250
hect. (20 héct. izlaz, 400 hect.
padure). LocuitoriT cultiva tot
terenul.
Conierciul se face de I cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
104 si al celor miel', de 274.
Meciça, astrpv pe Dunare, jud.
301
Vlasca, pl. Marginea, pendinte
de com. Arsache, pe proprie-
tatea Paraipani.
Mecule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Gavana- Valea - Rea,
jud. Arges, pl. Pitesti.
Are o populatie de 30 familii,
sati 136 suflete; o biserica, cu
hramul SE Voevozi, cu I preot
$i I cintäret.
Medeleni, sat, jud. Iasi, pl. Bra-
nistea, com. Gollesti, situat pe
malul Prutului si inconjurat de
paduri.
Are o populatie de 41 familii,
sati 139 suflete; o biserica, fa-
cuta la 1798, de obstia locui-
torilor, avind un eclesiarc.
Vite: 164 vite marT cornute,
22 OT, 30 cal i 37 rimatorT.
Medeleni, sat, facind parte din
com. Godinesti, jud. Tecuciti.
Situat la N. comuneT, la 3 kil.
de resedinta.
Are o populatie de 48 fa-
miliT, sati 195 suflete, locuind
in 47 case'; o biserica, ca hra-
mul Sf. Voevozi, zidita. de Stol-
nicul loan Tacu, la 1820.
LocuitoriT s'el improprietarit
la 1864.
tindere de 250 hect., tinInd de
muntiT manastirei Cimpulung,
carT fac parte din com. Corb-
sori si Berevoesti, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel.
Mediasca, p2r112, jud. Suceava.
Izvoreste din padurea Huhure-
zul, sub numele de piriul Sub-
tirelul, trece prin satele: Mes-
teceni, Movileni si Negotesti,
de unde ja numele de Piriul-
Mare, 4I continua. cursul prin
satul Rusi, de unde i se zice
Mediasca si se varsa in Mol-
dova. Lungimea sa e de O kil,
www.dacoromanica.ro
MEDJIDIA (PLASK)
Are de tributarT din stinga pi-
raiele: Movileni, Cucoseni, Ta-
tareni, SdneT si Gavanul, lar din
dreapta piraiele: Rusi si Foca.
Medjidia, plasei, ocupind partea
de V. si centrala a jud. Con-
stanta.
'T-a luat numele de la rqe-
dinta sa, oraselul Medjidia sari
Mejidie.
Diagonalele sale cele mal marT
sunt de la N. la S., de la virful Er-
chesec, la virful Cangagi, si de
la V. la E., de la virful Cuzgun
la movila Islam-Tepe
Se margineste la N. cu pla-
sa Hirsova, lar la E. cu plasa
Constanta, la S. ca plasa Man-
galia, lar la V. cu jud. Ialomita,
despartindu-se din fluviul Du-
narea.
Relieful soluluT e in general
accidentat. MaT cu osebire in
partea de V., pe malul Dunarer,
dealurile si valle se succed. Dea-
lurile in general stincoase si pie-
troase, nu numaT ca impiedica
batrinul fluvitl de a se indrepta
spre Mare, dar fi ?living spre
N. si chiar spre N.-V., lungin-
du-T cursul cu vi-e-o sutä kil. pana
ce se varsa in Mare.
Plasa Medjidia tine de te-
rasa dunareana, si este des-
partita in doul jumatati prin
depresiunea Cara-Su, ce merge
de la Cernavoda, pi-in Medji-
dia, la Constanta. Dealurile, carT
brazdeaza plasa, formeaza mal
multe sisteme, carT, de si stail
in legatura unele cu altele, Os-
treaza fusa fie-care caracterul
sati deosebit. Acestea sunt : in
comuna Vlah-Bair, la V., intre
baltile Vederoasa si Baciul, cu
virful Vlah-Chioi (155 kil.); in
comuna Rasova, coprinsa futre
Dunare, baltile Vederoasa s'i
Cochirleni si valle Ghiordungi
si Petera, cu virful Mulciova
(158 kil.), la V.; in Cochirleni,
MEDJIDIA (PLASA)
cu virful Ho$u-Iuc (127 m.), la
V., intre Dunare lacurile Co-
chirleni, Caru-Su i valea Pe$-
tera ; in comuna Cernavoda, cu
virful Defcea (126 m.) la V.,
intre Dunare, lacurile Purcaretl
Ramadan, Cara-Su $1 valea Ti-
leriun ; in Tortoman, la N., intre
Dunare, lacurile Domneasca
Ramadan (Cu Purcareti $1 Ti-
leriun) i intre valle Tileriun
SiNtea, cu virful Tortoman (166
m.) ; in comuna Ta$-Punar, intre
Dunare i vaile Boazgic $i Si-
li$te, cu virful Alah-Bair (204
m.), la N.; in Docuzol, la N.-
E., 'filtre valle Cara - Su, Do-
cuzol si Chiostel, cu virful Do-
cuzol (109 m.), prin partea cen-
tran a pla.$eT; in comuna Hagi-
Cabul, cu virful Caratai (roo m.),
intre valle Chiostel, Cara-Su $i
Ciobanul, in spre E.; in comuna
Medjidia, in partea centran., cu
virful Idris-Cirnos (127 m.), intre
valle Cara-Su $i Acangia-Dere;
in Biulbiul, cu virful Cuciuc-
Biulbiul - Sud (r3 m.), la S.-
E. tare valle A angla i Ghior-
dungi-Orman ; in comuna Omer-
Bei-Bair, cu virful Cogea-Iuc (147
m.) la S., intre vaile Ghiordungi
$1Enige ; in Enige, cu virful Bo-
rungea (162 m.) i Adam-Clissi
(158 m.) pe care se afla mo-
numentul de la Adam - Clissi,
futre valle Urluia, Ghiordungi
Enige, in partea S.-V. a co-
muneT.
Toate dealurile carT compun
aceste sisteme sunt de natura
pietroask mal cu seama cele de
linga Dunare, ridicindu-se in
forma. de zid de asupra el. Sunt
acoperite cu finete $i pa$unT,
semanaturT, i lipsite de pa-
durT, din care cauza domne$te
o mare uscaciune.
Dunarea uda plasa la V., de
la Rasova i pana aproape de
satul Boazgic, din plasa Htrqova,
pe o lungime de 30 kil. ;
802
rectiunea cursului sad este de
la S.-V. spre N.-E. ; largimea
sa nu intrece nicairT 1500 m.
adincimea variaz5. intre 12-14
m. ; malul sad drept, dobrogean,
este inalt, stincos, ajungind la
roo m. aproape de Cernavoda.
Un pod de fier al caer ferate Bu-
cure$ti - Constanta leaga cele
dota malurI ale sale, Ruga. Cer-
navoda. (VezT Podul Carol I.)
Formeaza mal multe insule, unele
acoperite cu nisip, altele cu pa-
durl de salciT ; principale sunt,
inceptnd de la S.-V. spre N.-
E. : Ostrovul - Lung, Hinogul,
Troina, Seimeni, Cernavoda
Seimeni-MicT. Piriul care serva de
scurgere i in acela$T timp de
alimentatiuuea laculuT Cara-Su,
cind apele DunareT vin marl, o
uda la V.
Valle cae o brazdeaza. sunt :
Ghiordungi, unitä cu valea Enige
$iIusu-Funar, la V., deschizindu-
se in lacul Baciul ; valea Ur-
luia, la V., deschizindu-se in
balta Vederoasa.; Rasova i Ca-
ramancea, deschizindu-se in Du-
ndre, la V.; Valea-Pe$tereT unita
cu Acang-i-Dere $1Ichingi-Dere,
prin partea centran.; valea Cara-
Su, prin mijlocul pla$eT, trecind
prin Medjidia, i deschizindu-se in
balta Cara-Su $1 care forma odini-
cara. drumul Durare! catre Mare ;
valea Tibrinul, formata din valle
Tortoman $i Dere-Chioi, $i des-
chizin du-se in lacul Tibrinul, braz-
&Lid partea de N. a pla$eT ; Si-
11$tea sad Ta.$-Punar, in partea de
N, deschizindp-se in lacul Dom-
neasca; Boazgic, care convine
apa, in partea de N., formind un
pirld, care o uda in partea de
N., i se varsa in Dun5re ;
valle: Docuzol, Chiostel-Hagi-
Cabul, Ciobanul i Medjidia, a-
diacente ale vaeT Cara-Su, care
o brazdeaza In partea centran
cea estica.
Plasa Medjidia e formata din
www.dacoromanica.ro
MEDJIDIA (PLASÀ)
dota comune urbane i 13 ru-
rale. Cele urbane sunt :
Medjidia, re$edinta eT, in par-
tea centran, in valea Cara-Su ;
Cernavoda, pe malul drept al
Dunarel, la locul de unde in-
cepe valea Cara-Su, la V. Ea
este capul huid ferate Cerna-
voda-Co.nstanta.
Comunele rurale sunt :
i. Alacapi, la E., pe valea
Cara-Su, cu catune/e A/acapt,
Chiostel i Docuzol ;
Bialbiul, la S.-E., pe va-
lea Biulbiul, Cu catunele : Bu-
iuc-Biulbiul, Cuciuc-Biulbiul, En-
de-Cara-Chioi $1 Turc-Murfat;
Cara-Baci, la S., pe valea
Borungea, e i catunele : Cara-
Baci, Cangagi-Be$oul $1 Can-
gagi
Caratai, la E., pe valea
Caratal, cu catunele : Caratal $1
Agi-Cabul ;
Chioseler, la S.-V., pe va-
lea Borungea, cu catunele : Chic-
seler $i Borungea ;
Cocargea, in partea cen-
tran, pe valea Cocargea, Cu ca-
tunde: Cocargea $i Susus-All-
bel-Ceair ;
Cochirleni, la V., pe ma-
lul nordis al laculuT Cochirleni,
Cu catunele : Cochirleni i Ivri-
nez ;
Eni gea, la S.-V., pe valea
Enigea, cu catunele Enigea,
Adam-Clisi, Arabagi, Ius-Fanar,
Mulciova, Polucci i Tala$man ;
Mamut - Cuius, In partea
centran, pe valea Petera,
catunele : Mamut-Cuius, Caci-
Amac, Idris-Cuius, Mircea-Voda,
Petera, Saidia i Turc-A maza ;
ro. Rasova, la S.-V., pe ma-
lul drept al DunareT, cu catu.
nele : Rasova i Vlah-Chioi ;
Seimeni, la N.-V., pe ma-
lul drept al DunareT, cu catu-
nele : Seimeni-Marl i Seimeni-
Miel ;
12. Taf-Pinar, la N., pe va-
MEDJ1DIA (ORA)
lea Tas-Punar, cu catunele: Bal-
tagesti, Chior - Cesme - Romin,
Chior-Cesme-Tatar si Saragea ;
13. Tortoman, la N.-E., pe
valea Tortoman, Cu catunele :
Tortoman, A.zizie, Celebi-Chioi,
Deocea, Derin - Chioi, Facria,
Geabacul si Satul-Noli.
Are o populatie de 4258 fa-
millY, sati 18499 suflete.
Intinderea totala a piase!: este
de 143200 hect., din carr 1411
hect. ocupate de vetrele satelor,
71486 hect. cultivabile, 61522
hect. necultivate, 4225 hect.
izlaz, 97 hect. vie, 3500 hect.
padurT si tufarisurY.
LocuitoriT posea : 2455 plu-
gurT cu bol, 70 plugurT cu cal;
767 care cu bol, 2478 carute
Cu boT ; 8 masinT de treerat cu
aburf, 4 masinT de semanat, 148
masini de secerat, 66 masinT de
batut porumbul, 473 grape de
fier, 33 masinT de vtnturat, 23
diferite alte masinT agricole ; 6
morI cu aburT, I cu apa, 32 de
vint ; 1 fabrica de apa gazoasa
si 2 de daracit Hila. ; 150 ar-
masarT, 3620 Tepe, 3402 caT,
1046 minzT ; 107 taurl, 8936 boT,
7634 vacT, 3013 vitel ; 93 bivolY,
141 bivolite, 38 malacY; 167
magarT ; 7246 berbecT, 98950 oT,
41358 miel; ToI tapT, 804 ca-
pre, 301 TezT; 1345 porcT, 1484
scroafe ; 69 stupf cu albine.
Sunt 12 biseria deservite de
13 preotT, 8 dascalT si 16 para-
cliserl; 22 geamiT cu ir8 hogl
si vre-o 4-5 case de rugaciunT
ale locuitorilor protestantl ; 19
scoale, din carT 2 de baetT, 2
de. fete, cite una in Medjidia
si Cernavoda, si 18 scoale mixte,
frecuentate de 611 baetT si 254
fete.
Sunt 854 puturT in catune
si Ir pe cimp.
Comerciul consta in importul
de manufacturT, instrumente a-
gricole, etc. O in export de ce-
303
reale, finete, animale si Una;
sunt 344 comerciantl, din carT
120 circiumarT. Comerciul se
face pe Dunare, prin orasul Cer-
navoda si satul Rasova, iar in
interior, pe calea ferata Cerna-
In
voda - Medjidia - Constanta.
Medjidia se maT fac si douX
tirgurT de vite.
Calle de comunicatie sunt :
plutirea pe Durare cu porturile
Cernavoda, Rasova si oprirea
la Seimeni; pe lacarT, cu lun.
trele ; calea ferata Cernavoda-
Mircea-Voda-Medjidia - Constan-
ta; drumurile marT salí jude-
tene : de la Medjidia la Mul-
ciova ; la Boazgic; la Cernavoda
si Rasova; la Cara-Murat ; la
Biulbiul ; la Alacapi ; de la Biul-
biul la Mulciova ; in fine, dru-
murile comunale si vecinale carr
brazdeaza in diferite directiunT
teritoriul plaseT.
In plasa s'ali gasit nenuma-
rate valurT romane (Traian) ;
sunt urme de cetatT romane
(Tropaeum, Axiopolis), de mo-
numente (cel de la Adam.Clissi),
etc.
Medjidia, com. urb., in jud. Con-
stantaf pl. Medjidia.
Este situata in partea centran
a judetuluT, spre V. de orasul
Constanta, si in cea centralá a
plaseT Medjidia.
Se invecineste cu comunele:
Caratai, la ro kil. spre N.-E.;
Alacapi, la I I kil., spre S.-E.;
Mamut-Cuius, la 12 kil., spre S.;
Tortomanul, sat, la 12 kil., spre
N.-V.; Murfatlar, la 15 kil., spre
S. - E.; Cernavoda, la .25 kil.,
spre V.
Se margineste la N. si N.-V.
cu com. Tortomanul, despartin-
du-se prin dealurile: Docuzol-
Bair, Panaghir si valea Cilibi-
Chioi ; la S., cu com. Biulbiul si
Mamut-Cuius, despartindu-se de
ce a d'intiiii prin degurile Val-
www.dacoromanica.ro
MEDJ1DIA (ORA)
vasin-Bair siTabia-Frantuzeasca,
de cea d'a doua prin valea Ca-
ralic-Ceair si dealul Congaz-Bair ;
la V., cu catunul Alibei-Ceair
(al comuneI Cogarcea), despar-
tindu-se prin dealul Docuzol-
Bair si Medjidia-Bair.
Relieful soluluT e putin acci-
dentat de dealurile: Docuzol-
Bair (93 m.), la N.-V.; Panaghi-
rul cu virful Panaghirul (97 m.),
la N.-V.; Ali-Bei-Ciair-Bair (85
m.), la V., intinzindu-se pana
ling5. Medjidia ; Tabia-Frantu-
zeasca, cu virful Medjidia sati
Caiacic (1 1 1 m.), la S. si in
partea centran.; Vai-Vasin-Bair
(117 m.), la S.-V.; Cara-Chioi-
Bair (120 m.), la S.-E.; Endec-
Cara-Chioi, c u virful Endec-Cara-
Chioi (112 m.), la. E.; Docuzol-
Bair cu virful Chiostel (58 m.), la
N.-E.; Medjidia prin ce ntrul com.,
pe linga valea, balta si oraselul
Medjidia (91 m.). Toate aceste
dealurT sunt in general acope-
rite cu verdeata, semanaturT si
finete ; odinioarl erad acoperite
si cu padurf frumoase. Printre
movile putin numeroase (12) in-
semnam Panaghir-Iuc (97 m. la
N.-V. si Ali-Bei-Ceair Iuc (in
m.) la S.-V., artificiale; azT aco-
perite cu verdeata, au servit o-
din ioard ca puncte de orientare.
Comuna este udata de &MI
Docuzol in partea de E., care
se varsa in balta Cara-Su, de lingi
Medjidia, pe dreapta ; ap i bal-
ta Cara-Su sau Medjidia, care
incepe de la Cernavoda si se
sfirseste din colo de satul Chiostel
printr'o mlastini; si a servid
ca loe de scurgere al apelor
Donare].
Val sunt : Cilibi Chio la V
Docuzol Ciair, la N..-E, Biringi
Medjidia Dere, prin partea cen
trata; Ichiug,1 - Medjkba Dere,
continuata spre V cu l'atea Ca
zallc-Dere, prin partea S. Val-
yasin Dere, pe la S.-E comuna.
MEDJIDIA (ORA)
Este asezata pe panta dea-
luluT cu acelasT nume, de o parte
si de alta a valurilor ha Traian,
In mijlocul unuT cimp intins, pe
care vara pasc numeroase turme
de or si vite cornute. In inte-
riorul sati, orasul prezinta strade
regulate, bine pavate.
Comuna are o suprafata de
4266 hect. si o populatie de
645 familiT, salí 2449 suflete.
Contribuabill: 736.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Apostoll Petru si Pavel, bite-
meiata de locuitorT in 1872, de-
servita de 1 preot, 1 cintaret,
1 paracliser ; 6 geamiT, cu 6
hogl; 2 scolT, una de baetT si
a doua de fete, frecuentate de
128 elevT.
LocuitoriT poseda : 6 masinT
de secerat, 5 morT de batut po-
rumbul, 34 grape de fier, 2 de-
cosiT, 48 plugurT, 124 care si
carute.
Vite sunt: 305 caT, 804 bol,
45 bivolT, 4 asi 1T, 5450 oT, 62
porcT.
/Mara de industria domesticä
nu avem in com. de cit doua
morT de aburT, 1 fabricä de apa
gazoasa si 2 fabricT de daracit
lina.
Comerciul este activ, cacT o-
rasul se gaseste in centrul uneT
regiunT bog-ate in semanaturi si
finete. Calea ferata Cerna. voda-
Medjidia-Constanta si o multime
de drumurT o deservesc. Sefac
dota bilciurT anuale, carT incep
de la 15 Iunie si 15 Octombre si
tin cite ro zile, in ele se fac
schimbul de cereale, vite, etc.
cu coloniale, manufacturT, ma-
sinT de tot felul, etc.
Sunt 125 comerciantf, dintre
cm-1 6 liarle si 26 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 71200 leT, iar la cheltueli, de
53636 leT.
Calle de comunicatie sunt nu-
meroase ; fiind centrul geografic
304
si agricol al judetuluT, pleaca
dinteinsa numeroase drumurT
in diferite directil: calea ferata
Cernavoda-Medjidia - Constanta,
Cu statia Mircea-Voda.; cAT ju-
detene la: Hirsova, Cara-Murat,
Constanta, Mangalia, Cuzgun-
Ostrov, Cernavoda; cal comu-
nale si vecinale la satele si ca-
tunele mal apropiate.
Orasul Medjidia e fundat de
catre sultanul Abdul-Medjid, al
caruT nume ti poarta.
Prin ea trec valurile de pa-
mint ale luT Traian.
A fost mult incercata in tim-
pul rdzboaielor de la 1829,
1853 si 1877.
Medjidia, stafie de dr.-d.f., jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
Medjidia, pe linia Cernavoda-
Constanta, pusa in circulatie la
4 Octombrie 1860. Se afla intre
statiile Mircea-Voda (to kil.) si
Murfatlar (i8kil.). Inaltimea d'a-
supra niveluluT mariT de 11,28
m. Venitul acesteT statir pe anul
1896 a fost de 151375 lel, 55
banT.
Meeni, sat, facind parte din com.
rur. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are o populatiune de
479 locuitorT, 214 bArbatT si
265 femeT. Este situat la S.-V.
comuneT, la poalele dealuluT Mo-
doaia si udat de riul Luncavatul
si de Valea-Pope!. Are o scoala,
' frecuentata de 10 copa; o bi-
seria., fondata la 1835 si .repa-
rata de locuitorl la anul 1863.
Megina, /leal, in jud. Tulcea,
pl. Mdcinul, pe teritoriul com.
rur. Cerna, prelungire vestica
a dealuld Daiman-Bair; se in-
dreapta spre V., avind o direc-
tiune generala de la N.-E. spre
S.-V. si brazdeaza partea cen-
trala a plaseT si pe cea N.-V. a
comuneT ; poalele sale orientale
www.dacoromanica.ro
MEHEDINTI (JUDET)
se sfirsesc pe malul drept al
vaer Megina; se ridica pana la
o inaltime de 250 m. ; este a-
coperit in cea maT mare parte
cupadurT, iar pe poale cu pasunT
si livezT; pe la poale trece si dru-
mul comunal Cerna-Greci.
Megina, 'fria, in jud. Tulcea, pl.
MAcin, pe teritoriul com. rur.
Cerna ; isT ia nastere din poalele
V. ale dealuluT Daiaman-Bair ;
curge mal futir spre S., apoT
spre S.-V., avind o directie ge-
nerala de la N.-V. spre S.-E.;
brazdeaza partea E. a plaseT si
pe cea V. a comuneT; uda poa-
lele meridionale ale dealuluT Me-
gin a, de la care si-a luat numele
si dupa un curs de 4 kfl., se
varsa in piriul Cerna, pe dreapta,
Ruga satul Cerna, pe care 11
uda; pe valea-T merge drumul
comunal Cerna-Greci.
Mehedia. Vezi Chicerea, deal,
com. ZApodeni, pl. Mijlocul, jud.
Vasluiti.
Mehedia, numele unuT sat vechiii,
jud. Vasluiù. Vez! Zapodeni, sat.
Mehedinti, judel, la extremita-
tea V. a Tare!, in spre Austro-
Un garia.
Judetul Mehedinti este cel mar
despre V. judet al regatuluT
RominieT, si se margineste : la
N., cu Transilvania de care se
desparte prin muntiT Carpati;
la E., Cu judetele Gorj si Dolj ;
la S.-V., cu Serbia, despartita
prin fluviul Dunarea, si intru cit-
va si cu Bulgaria; lar la V., cu
Banatul TemisioareT, despartit
prin muntiT Carpati si apa Cer-
neT.
Marca judetulur este o albina,
pentru d. odinioara se producea
multa m'ere si cearä in acest
judet.
Se imparte in treT.regiunI: re,
MEHEDINTI (jUDET)
giunea muntoasa; regiunea delu-
roasa si regiunea easa se:1
cimpoasa.
Muntir judetulur apartin sis-
temulur de muntf mijlocir, cadí
cea mar mare inaltime a lor nu
trece peste 2000 de ni. El el
urcusurr foarte repezr, si peretir
prea tipos!. Culmea lor nu este
abondenta in vegetatiune; cu toa-
te aceasta, In acestr muntr pa-
suneaza vara o multime de vite
marr si miel'.
Ce! mar InsemnatT muntr a!
judetului Mehedinti sunt: To-
toaia, inalt de 1993 m., deasupra
nivelulur Marei, Virful-Dobrer, de
1923 m., Cracul-lur-Mihoc, Pre-
trele-Albe, Olanul-Mare, Ola-
nelui, Oslea, Groapele, Stina-
Mare, Girdomanul, Micusa, Ra-
doteasa, Bulzul, Scarisoara, Mo-
cirliul, Balmajul, Vlasia, Cracul-
Scurt, Frumosul, Maneasa, etc.,
din care izvoresc o multime de
ptrate si riurr. Dintre dealurile
acestur judet putem cita: Cra-
cul-lur-Draghicean, cunoscut In
studiul geologic al judetultd Me-
hedinti, Bujorescul, Brazisori,
Ciovirnasani, Gradetul, Culmea-
Fru m °asa si Cu I mea-D u mbravir,
cu dealul Poroina, etc.
Cimpii mar intinse sunt: a
Patulelor, a Cujmirulur, a Sal-
ce!, a ScApaulur, etc.
Apele mar Insemnate ale ju-
detulur sunt: Cerna, Motrul,
Bahna, Jidostita, Topolnita, Co-
sustea, Husnita, Blahnita, Drin-
cea, Iupca, Bulba, Brebina, Pes-
ceana, Cervenita, Jiltul, Susita,
etc.
Baltr marprincipale sunt: pana-
Mare, Viasul, Girla-Marei Ba-
toti, Patulele, Gruia, Pistolul,
Salcea, Ascunsa, Zatonul.
Insule pe Dunare, intre carr
mar mar!: su nt Insula-Golulur nu-
mita si Insula-Banulur, in drep-
tul satulur Gura-Vaer; insula Si-
mianul, drept comuna Simianul;
305
Ostrovul-Corbulur, futre Hinova
si Batoti, cu o suprafata de 1200
hect. si cu o populatiune de
6o familir, tinind de com. rur.
Batoti ; TigAna§i; Ostrovul-Mare,
cu o ' suprafata de 2200 hect.
si Cu 120 familir, tinind de com.
rur. Gogosi ; insulele Gira, Flo-
rentinul, Gomotarnita si altele.
Judetul Mehedinti are o su-
prafata de 1099000 pogoane
saii 5420 kil. pAtrati, dintre care
270000 pogoane sunt acoperite
cu diferite semAnAturr, 36000
cu pAduri carl ati inceput sA se
tae in mod sistematic, lar restul
acoperit de orase, sate, drumurT,
riurT, bAlti si alte locuri neculti-
vabile.
Are o populatiune de 247223
locuitorT.
Judetul Mehedinti se impArtea
in vechime in 6 plasT si I plaiti,
si anume : plaiul Closani, cu re-
sedinta in comuna urbana Baja-
de-Aramd ; plasa Motrul-d.-s., cu
resedinta In com. rur. Stroesti;
plasa Motrul-d.-j., cu resedinta
In com. rur. Strehaia, plasa
Dumbrava, cu resedinta in com.
rur. Biclesul ; plasa Blahnita, cu
resedinta in com. rur. Vinjul-
Mare ; plasa Cimpul, cu resedinta
In com. rur. Cujmirul si plasa
Ocolul, cu rescdinta In T.-Seve-
rin. In 1888, Mehedinti se im-
partea in 4 plasT si un plaiu
si anume : plaza Motrul-d.-s., cu
resedinta la Stroesti ; plasa O-
colul, cu resedinta In T.-Severin;
plasa Motrul-d.-j.-Dumbrava, co
resedinta la Strehaia; plasa Blah-
nita-Cimpul, cu resedinta in Vin-
jul-Mare si plaiul Closani cu
resedinta in Bala-de-niama. A-
cum judetul Mehedinti se im-
parte in 8 plasr si 2 plaiurr:
plaiul Closani, cu resedinta in
Baia-de-Arama ; plaiul Cerna,
cu resedinta in com. rur. Balta;
plasa ampul, co resedinta in
com. rur. Vinatori; plasa Blah-
www.dacoromanica.ro
MEHEDINTI (JUDET)
nita, cu resedinta in com. rur.
Flamlnda ; plasa Dumbrava, cu
resedinta in com. rur. Biclesul ;
plasa Motrul-d.-j., Cu resedinta
in com. rur. Strehaia ; plasa Mo-
trul-d.-s., Cu resedinta in com.
rur. Brosteni; plasa Ocolul-d..j.,
cu resedinta in com. rur. Pru-
nisori; plasa Ocolul-d.-s., cu rese-
dinta In com. urb. T.-Severin
si plaza Vailor, cu resedinta in
com. rur. Slivilesti.
Judetul Mehedinti are 2 co-
mune urbane : Turnu-Severin si
Baia-de-Aramd, si 20 comune
rurale.
In regiunea muntoasa se pro-
duce porumb, uta, orz, secara,
etc., insa in cantitate putina.
Regiunea dealurilor este aco-
perita cu vi!, &lid un vin de
o calitate mar superioara, mar
ales pe dealul Orevita si pe Go-
lul-Drincer.
Regiunea cimpoasa este cea
mar productivä in cereale din-
tre cele 3 regiunr ale judetulur.
In jud. Mehedinti se aflA o
multime de animale, atit sAlba-
tice cit si domestice, mal cu
seamA in regiunea muntoasl.
Printre animalele domestice pu-
tem cita : bol, cal*, oT, capre, bi-
voll, rimAtorT, etc. ; printre ani-
malele sAlbatice: urs1,1upl, mis-
tretT, cerbi, cAprioare, capre sAl-
batice, etc.
In sinul plmintuluI se gA-
sesc diferite mineraie, precum:
aur, argint, araml, fier, cArbuni,
lignitA, etc., dar maT cu seamA
piatrA care se intrebuinteazA la
constructiunT, la facerea pietre-
lor de moarA, precum si la fa-
bricarea varului.
Se gAsesc ape minerale in
maT multe locuri, dintre carT cele
maT insemnate sunt: Circiul,
Baia-de-AramA, Balta, etc., cari
contin fier, pucioasA si alte mi-
nerale.
Se afIA in judel: 2 fabrici de
MEHEDINTI (JUDET)
caramida si tigla, 1 de bere si
spirt, i de conserve, insta/ata
linga oboarele de rimatorT din
orasul T.-Severin, maT multe
morf de macinat, cu aburT si
pe diferite ape.
LocuitoriT de la munte se o-
cupä cu facerea sindrileT, care
se vinde in judetele Mehedinti,
Gorj si Dolj. La Giogova si Si-
sqti se fabricä oale si la T.-
Severin se afia o fabrica de oale.
Femeile, pe l'inga. industria
domestica, se mal ocupa si
cu cresterea gindacilor de ma-
tase, si fac diferite pinzeturT
si marame de o rara fruxnusete.
La Baia-de-Arama se fac stofe
de o calitate 'puna. Pe Ruga a-
ceasta, locuitorit de la munte se
ocupa cu dogaria, duIgheria,
etc. Cef din com. Sismanul, in
timpul ierneT, se ocupa cu fa-
cerea rogojinelor.
Comerciul este activ, si consta
in import de fier, arma, bum-
bac, zahar, ceaT, diferite stofe
si coloniale, si in export de
griti, secara, porumb, orz, ovaz,
meitl, rapita, fasole, etc., animale,
precum : vacT, oT si mal cu seama
rimatorl din ocoalele orasulul
T.-Severin.
Toate acestea att fost ex-
portate in Austria, Germania,
Franta, Elvetia etc., fiind incar-
cate prin vämile : Severin, Vir-
ciorova si Gruia. Comerciul mal
este activat si de bilciurile ce
se fac in diferite localitatT ale
judetuluT, printre carr: Balacita,
Borlatelul, Cleanovul, Corcova,
Ciovirnasani, Jegujani, Lupoaia,
Patulele, Plostina, Prunisorul,
Obirsia, Strehaia si bilciurile Se-
verinului.
Budgetul jud. Mehedinti e la
veniturT de 6408679 leT sí 73
bani.
Judetul Mehedinti are 2 B-
rin ferate, una venind din Aus-
tria, trece pe la Virciorova-
306
Turnul- S everin-Balo ta-Pru n isori-
Timna-Strehaia-Butoesti, iesind
din jud. Mehedinti pe la Gura-
MotruluT, se indrepteaza. spre
Craiova-Bucuresti, parcurgind in
jud. Mehedinti o distanta de
peste 78 kil. A doua linie este
aceea care leaga Virciorova cu
minele de carbunT ale BahneT fiind
cale ingusta. Are o soma natio-
nala, aceea care merge paralel cu
calea ferata Virciorova - Bucu-
resti. Sosele judetene sunt : T.-
S everi n - Bujorescu - T. -Ji ul ; T.-
Severin-Simianul - Hinova - Cala-
fat ;Soseaua - DumbraviT care
incepe din dealul Balota si duce
pe Culmea-DumbraviT, pana in
satul Cernatesti, judetul Dolj,
unde se leaga Cu soselele acestuT
judet.
Pe lingl acestea judetul este
strabatut de o multime de so-
sele comunale-vecinale si comu-
nale.
Cale de comunicatie este si
Dunarea, pe care circula va-
poarele, importind diferite mar-
furf si exportind pro ductele ju-
detuluT, mal cu seama din por-
turile Severin, Virciorova si
Gruia, precum si din alte schele
de pe marginea Dunarei.
In judetul Mehedinti sunt :
1 liceit real, 4 scoale urbane
de baetf si 4 de fete ; 152
scoale primare rurale, dintre carl
5 de fete. Scoll private sunt 6.
Sunt 325 bisericT si 4 ma.-
nastirl (Strehaia, Gura-Motrului,
Topolnita si Baia - de - Aran*
precum si ruinele VoditeT.
Locurl istorice sunt : T.-Seve-
rin, Gradetul, Strehaia, Gura-Mo-
fruid, Straja, Calugareni, Clo-
sani,Padesul, Cetatea, Oreava,Iz-
vorul - BirzeT, Govodarva, etc.
(VezT aceste numirT).
Printre persoanele istorice a-
partinind acestul judet citam pe:
Mihaiti-Viteazul, despre care se
povesteste de locuitoril pl as el Mo-
www.dacoromanica.ro
MEIDAN-CHIOI
trul-d.-j., cä este nascut in cas-
tela ale caruT urme se vad si
acum in curtea manastirei Stre-
haia, in care castel ar fi locuit
tatal sati si unde Mihaiti-Vitea-
zul a ridicat mandstirea Stre-
hala, care a fost terminata de
Mateiti-Basarab. Tudor Viadi-
mirescu, crescut in com. Glo-
gova, a functionat ea vataf de
plaiii la Closani. Stindardul re-
volutieT din 1821 l'a ridicat in
Padesul. Lupu Mehedinteanul,
din com. rur. Negomirul, vor-
nicul Socol din Socolesti, pos-
telnicul Udristi, Mircea-Ciobanul
din Podoleni si altir.
Mehedinti, sat, facind parte din
com. rur. Podeni-NoT, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Are o bi-
seria, fondata la 1861 de pro-
topopul Nicolae Protopopescu.
Mehedinului (Valea-), vale, in
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Slobozia, cu o lungime de
400 m. si Cu directiunea N.-S.
Mei, lac, jud. Vlasca, pl. Margi-
nea, com. Arsache, pe proprie-
tatea Paraipani.
Meia, mahala, facind parte din
com. rur. Turcesti, pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea. Are o pozi-
tie frumoasa, inconjurata de dea-
lurT, locurT de finete, locurT a-
rabile si vil.
Meidan-Chioi, com. rur., jud.
Tulcea, pl. Isaccea, situata in
partea V. a judetuluT, la 90 kil.
spre S. - V. de orasul Tulcea,
resedinta districtuluT, si in par-
tea S.-E. a plaseT, la 35 kil. spre
S. de orasul Isaccea, resedinta
plasei.
Forma sa este acea a unta
romb neregulat ; lungimea sa e
de 38 kil. si ,ntinderea, de 951
hect.
MEILA
Se margineste la N. cu com.
rur. Nicolitelul, de care se des-
parte prin dealurile Girlita
Izvorul ; la E., cu com, Telita;
la S., cu com. Alibei-Chioi si
cat. Islam-Geaferca ; lar la V.,
cu com. Balabancea, despartitâ
prin dealul Boclogea.
Este formad dinteun singur
catun, asezat spre S.-E., pe am-
bele malurl ale piriuluT Burtea.
Intinderea comuneT este de
951 hect., din carl 43 hect. o-
cupate de vatra satulul, 747
hect. ale locuitorilor i 161 hect.
paclurT i izlazurl, ce apartin
statuluT i locuitorilor.
Populatia comund, in maio-
ritate compusa din RominT, este
de 208 familif, sati 1114 suflete.
Are o scoall, fondata la 1879
de locuitorT, conclusa de un in-
vatator i frecuentata de 67 e-
levl ; o biserica, cu hramul Sf.
VoevozI, zidita la 1844 de catre
locuitorl, deservita de i preot
si i cintaret ; 5 meseriasT; 5
morl de apa ; 2 circiumr.
Dealurile ce brazdeaza teri-
toriul comuneT sunt : Dealul-lul-
Salciti, la S., paduros i pietros ;
Muchia-Babel-Rada, la V. (250
m.), acoperit cu pasunT; Piscul-
ParuluI, la N. (190 m.), aco-
perit cu vil si pasunT; Dealul-
luI-Putina (160 m.), la V., aco-
perit cu paduri ; Tuguiata, la
V. (404 m.), din virful caruia
se poate vedea BrAlla, Tulcea
Dunarea, pietros i acoperit cu
paclurl ; Fundul-Buril (263 m.),
la N.-E., pacluros in parte; Eni-
Ormange-Tepe (259 m.), la S.-E.;
Dealul - Bostandriilor (271 m.),
la E.; Muchia-Boclogea, la V.;
Dealul-Izvorulur i Dealul-Gir-
litel la N., acoperite cu padurl.
Apele care o ucid sunt : va-
lea Boclogea, ce izvoreste din
locul numit Podul-Inaltol o ucla
la V.; afluentul sati valea Bur-
tea ce trece prin sat, cu malurT
62630. Morolo »talionar Geograjlo. Vol. I V.
307
putin ridicate prin mijloc ; Va-
lea-Cismelir, afluent al piriuluT
Accadin la S.; valea Stupari,
afluent al vaiT Boclogea la V.
Locuitori/ posea: 5 morT
de apa ; 200 plugurl ; 650 boT,
250 yac!, 400 cal, 600 o! si
100 rimatorl. Sunt 5 meserfas1
(dogar7, rotar! i fierarl). - situata, pe mosia Bogza. Are o
Comerciul e putin activ
consta in irnport de coloniale,
lipscaniT, instrumente de fier, etc.,
si in export de cereale i vite.
Budgetul com. e la veniturr
de 2806 leT i la cheltueli, de
2799 le!, 36 banT.
Calle de comunicatie sunt
drumurl comunale ce duc la
Nicolitelul-Isaccea, la Balaban-
cea, Acadin i Alibei -Chioi,
Posta-Tulcea.
Comuna este fondata cam pe
la 1823 de catre familiile ro-
minestI Tuslarestil, Butucestif,
SendrestiT i Mutilestii, ce ati ve-
nit din satul Simcilienl, din plasa
Hirsova, fugind de persecutia
Turcilor.
Mella, ptrid, jud. Muscel, se vanä
in riul Bratia, pe teritoriul
tunuld Bratia, comuna Berevo-
esti-Paminteni, din care si izvo-
reste.
Meile§ti, mahala, jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., com. Vasilati.
Ad e o Rutina, care, se zice,
dateazä din timpul lui Mircea-
Vocla.
Meilor (Valea-), vale, se uneste
Cu Izvorul-Puturos la N. de
de com. Corbsori, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel, i, dupa ce
se impreuna cu Valea-luT-Visan,
se vana in riul Doamna, in
raionul comuneT Corbsori.
Mei§oarele, sat, facind parte din
com. rur. Miclosani, pl. Arge-
selul, jud. Muscel.
www.dacoromanica.ro
MELEDICOL
Meita, -numire ce se maT da cd-
tunulut Coada-IzvoruluT, com.
Manesti, pl. Tirgsorul, jud. Pra-
hoya.
Meiului (Cringul-), plidurice, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Bogza, in partea de E.,
intindere de 165 hect., popu-
lata Cu stejar, ulm, jugastru
frasin. A fost .teatrul rázbo-
iulul RusT unitT cu Aus-
triaciT contra Turcilor, la anul
1789.
Melcera, trup de pddure, al statu-
luI, situat in com. Surpatele,
Oltul-d.-s., jud. Vilcea, Iii intin-
dere de 601 hect., fotmind, im-
preuna cu trupurile Muchia-
Capraretul (450 hect.) si culmea
dealuluT Stejeratul saü Mitul (821
hect.), padureaManastireni-Fran-
cesti.
Melcioaia, mahala, iii com. rur.
Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Melea, deal, in jud. Gorj, pl.
Jiul, com. Urdari-d.-s., incepind
din soseaua vecinala de la N.
comuna j terminindu-se la S.,
In hotarul comuneT; este acope-
rit cu padure.
Meledicul, localitate, Cu irooare
de apd minerald, in com. Lo-
patari, pe Valea-SlAniculd, pla-
iul Pirscovul, in partea muntoasa
a jud. Buzati.
Sunt la Meledic maT multe
sorgintI i puturi cu ape mine-
rale foarte insemnate. Se afta
la 620 m. altitudine, avind
longitudine E. Gr. de 260.20' si
o latitudine N. de 45°.10'.
Localitatea are o pozitiune
foarte frumoasa i higienica; e
inconjurata de vil, padurT tinere,
arborl fructiferl si de o bogad.
40
MELEDICUL (LACUL-CU-BUTUCT)
vegetatie, si va ajunge sa ocupe
un loc dc frunte printre stati-
unile Tara
Numele Meledic, mal inainte
Menedic, un cuvint slav, a carui
insemnare este : loc de repaos,
este vechiti si e probabil cá
aceasta localitate e de mult
cunoscuta, de oare-ce s'ad aflat
multe urme de monede romane.
AstazT Meledicul este pro-
prietatea d-lui Stefanescu -Sa-
vigny, iar mal inainte facea parte
din bunurile manastirei Vintila-
Voda, pana la secularizare. Stim
ca s'a proectat o linie ferata
Mizil-Boboci-Meledic. Apele ad
un debit foarte mare si ad fost
analizate in 1872 de dr. Trausch,
apol id 1895 de D-1 dr. Bernard.
Apele apartin sistemului eo-
cenic miocenic, formate din
marne, argile, marne argiloase
nisipoase, calcaruri i gipsuri.
Apele din grupa a sunt ge-
netice din masivul sarei mi niere,
pe cind cele-Falte ad ca geneza
sarea gema.
Apele aceste ca i similarile
lor din diferitele localitati din
Tara, regiunile S.-E. si N.-E. a
Carpatilor nostri, apare aproape
exclusiv i tot-dea-una insotite
de petroleti i dupa extragerea
petroleuluT, in locaIit4ile unde
se afla in cantitati de a fi ex-
ploatabil, apar apele iodo-cloro-
alcaline.
Apele din grupa d si e ad
de origina straturi masive si
abundente limonitice, sferosi-
derite, siderite, carbonate, fos-
fatice si arsenicale.
Clasificarea Izvoarelor. La
Meledic sunt 32 izvoare si 4
puturi. D-I dr. Bernard care a
facut un studiti complect asu-
pra acestor ape la 1895, le cla-
seaza in 5 grupe ast-fel
Grupa a) 5 izvoare cloruro-
sodice simple, care izvoresc di-
rect din sarea gema, din care:
308
I. 2 izvoare la Podul-lul-Ro-
bin, cu un debit de IDO litruri
pe minut;
2. 3 izvoare la N. platoului
Meledic, cu un debit de 30 li-
trur1 pe minut.
Grupa b) 12 izvoare cloruro-
sodice iodurate, ce izvoresc din
greziile petrolifere si argilurile
salifere cenusii, din care :
6 sunt la N. MunteluT-Pa-
tule, din care 3 ad fost anali-
zate i numite Maria, Constan tin
si Mita. Ad un debit total de
40 litruri pe minut;
4 puturi de petrol para-
site sunt analizate ;
2 izvoare la Trestioara ;
toate cu apa iodatá cu un de-
bit de 25 litruri pe minut.
Grupa c) 7 izvoare cloruro-
sodice slab sulfuroase, ce izvo-
resc din argile sulfuroase piri-
toase, din care :
I. i izvor la Malul-Babel, cu
25 litrurl pe minut:
2.4 izvoare, cu un debit de 35
litrurT pe minut, ad fost analizate ;
3. 2 izvoare numite Richard
de la Poiana-VilculuT, cu 18 li-
trua-1 pe minut, ad fost analizate.
Grupa d) 2 izvoare sulfuroase
simple hepatice, ce izvoresc din
calcarurile argiloase verzii, din
care:
Un izvor numit Tinca, are
un debit de 15 litrurl pe minut,
a fost analizat; I alt izvor cu
un debit tot de 15 litruri;
Grupa e) ID izvoare ferugi-
noase alcaline cloro-sodice, ce
izvoresc de la piciorul munte-
lui Podul-Calului si provin din
un conglomerat format de cuar-
tite. Din aceste izvoare ati fost
analizate:
la localitatea numita Lu-
turile-Rosii.
i la localitatea numita Ari-
nul-lui-Stan-Cincu.
i la localitatea numita Ulu-
cul-din-Sat.
www.dacoromanica.ro
MELETIE
i la localitatea numita
S crofusul-Brezed.
Toate dad un debit de 300
litrurl pe minut. Apele nu sunt
captate.
Apele iodo-cloro- sodice se
afld. in 2 izvoare si 3 puturi ar-
tificiale, sondate i captate pe
locul numit Piscul-Pacurilor.
Meledicul (Lacul-cu-Butud),
lac, in jud. Buzara', com. M'in-
zalesti, catunul Basceni ; contine
peste.
Meledicul (Ot - Menedicul),
mofie, in jud. Buzad, com. M'in-
zalesti, catunul Bisceni, fosa
a statuld, formeaza un corp cu
mosia Dosul-SalcieT de 280 hect.,
din care 54 hect. sforile de pa-
dure Padina si Patulul, 40 hect.
arabile, 130 hect. fineata, 6
hect. livede, restul izlaz i, munti
de sare in formatiune.
Meleg-Hava§, munte, situat pe
hotarul TransilvanieT, intre mun-
tele Bitca-de-Piatra, de care se
desparte prin piriul Bratos si
muntele Curmatura-Lazaroi; face
parte din grupa muntilor Cicul-
Tarcaul.
Mele§cani, sat, Pacind parte din
com. Vultureni, jud. Tecuciti, si-
tuat pe vale la N.-E. comuneT,
la 4 kil. si 250 m. de Vultureni.
Aici se afla o biserica, cu
hramul Intrarea in Biserica, fa-
cuta de fostul proprietar Stefá-
nache Abaza.
Meletie, sad Jarcaleti, atun,
pendinte de com. Pletrele, pe
proprietatea statului Pletrele,
pl. Marginea. jud. Vlasca, situ-
ad. la E. liniel ferate Giurgid-
Bucuresti, in dreptul statieT Ba-
neasa. Satul s'a fondat la 1852,
de Arhimandritul Meletie, fost
curator al mosiilor ce apartinead
 MELICIOAIA
manastireT Cascioarele. Acesta
a fácut la 1864 o biserica de
zid, care e acum deservita de
preot $i i dascal. Depinde de
parohia Pfetrele.
Ad s'an tmproprietarit, In
1864, 105locuitorT, arara li s'a a
dat o suprafata de 315 hect.
(VezY com. Pletrele).
Melicioaia (Ion Melic), mofie,
in jud. Buzad, com. Tisaul, cat.
Sfintul-Gheorghe-Noti ; are 430
hect., din care 310 hect. pa-
dure, 40 hect. arabile, 30 hect.
fineata, 4 livede, restul izlaz si
sterp.
Meline§ti, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Amaradia, situata in partea
de V., la 29 kil. de Craiova, pe
loc ses si pe malul duluT Ama-
radia, la poalele dealurilor Valea-
MuereT si Odoleni. $esul se nu-
meste Drumul-Mare si Muerisul.
Se margineste la N. cu com.
Bodaesti, la S.-E. cu com. A-
nal-Ud si Godeni, de care se
desparte prin nul Amaradia, lar
la V. cu com. BrAdesti.
Limita linieT de N. incepe din
valea Boia, merge spre E. tre-
cind prin hotarul com. Bodaesti.
Limita liniilor de S. si V. merge
din dealul Sertul spre E. pe
riul Amaradia.
Terenul com. este accidentat
de dealul Valea-MuereT si de
dealul Odoleni.
E udata de riul Amaradia, ce
merge de la N. spre S., avind
un pod la Gura-Plo$teT si la
punctul Muerisul. Pe teritoriul
com. primeste pe stinga riul
Plosca ce se varsa in Amaradia
la Gura-PlosteT, avind vad in
acest punct. Pe dreapta, Ama-
radia primeste pidul )3oul, ce
se varsa in Amaradia, la punctul
numit Spineni. Pirlul Muerisul
se varsa in Amaradia la punctul
numit Dosul-Mare.
309
Comuna se compune din 7
catune: Almajelul, Drumul-Mare,
Mueripl, Odoleni, Popesti-Me-
linesti, Valea-MuereT, Valea-Mu-
erer-d.-j.
Populatiunea com. este de
1527 suflete.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 17 impamintenitT.
Sunt 4 bisericT : una in cat.
Odoleni, fondata. $1 reedificata
de 'ocultad la 188o, cu hramul
SI. VoevozT ; a doua. in cal. Va-
lea-MuereT, cu hramul Adormi-
rea-MaiceT-Domnulur, fondata la
1883 ; a treia biserica in cat.
Muerisul, cu hramul Sf. Nicolae,
fondata si reedificata la 1872
de catre locuitorT ; lar a patra
In cat. Valea-MuereT-d.-j. fon-
data si reedificata la 1858 tot
de locuitorT, cu hramul Ador-
mirea-MaiceT-DomnuluT.
Are o scoala mixta, conclusa
de o invatatoare $i functionind
de la 1869, este intretinuta de
stat si de com.
Suprafata comuneT este de
1500 hect., din cae: 737 hect.
pamint arabil, 196 hect. fineata,
250 hect. Izlaz, 67 hect. lac $i
teren sterp, 250 hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul com.
se numesce : Mueresul, Odo-
leni si Valea-MuereT. Intinderea
lor este de 737 hect. Venitul
lor este de g000 leT. Apartin
mosnenilor $i proprietarilor par-
ticulad.
Viile, in intindere de 50 hect.,
apartin locuitorilor.
Peste Rusetul, in catunul Al-
majelul al mosnenilor, se afla pa-
durea Rusetul, cu o intindere de
247 hect.
In cat. Odoleni se afia o pa-
dure, tot a mo$nenilor, de 3 hect.
Pe linga agricultura, parte din
locuitorT se maI ocupa i cu
cizmaria, dulgheria, rotaria, zi-
daria i cojocaria.
Mara de calea judeteana,
www.dacoromanica.ro
MENTI-DIN-DOS
com. Melinesti mal este strA
batuta de o cale comunala, lunga
de 11/2 kil. si de o sosea vecinala,
lunga in com. de 600 m. ce duce
la Amarasti.
PotecT unesc cat. Drumul-
Mare cu Odoleni, i cat. Mue-
risul cu Valea-MuereT-d.-j.
Budgetul com, e la veniturT
de 3155,98 leT si la cheltuelT,
de 2573,27 tel.
Vite : 635 vite mad cornute,
52 caY, 1239 al, 315 porcT, 157
capre.
Memewl, loc, in jud. Covurluiu,
com. Pechea, pl. Siretul, nu de-
parte de cat. Oasele (com. Cu-
ca), unde se zicea ca ar fi
fost un razboiti intre UngurT
TurcT.
Menedicul, vedija numirea md-
nästirei Vintila-VocIA, j. BuzdA.
Menti-din-Dos, com. rur., in ju-
detul Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
la 66 kil. de orasul Turnul-Se-
verin. Este formata dintr'un sin-
gur sat, situat pe valea apeT
Jiltul.
Are o populatie de 600 lo-
cuitorr, din carl 104 contribua-
bilT, locuind in 130 case ; o bi-
sericA deservita de i preot
2 cintaretr; o scoala, conclusa
de i invatator, frecuentata de
30 eleig.
LocuitoriT posea: 22 plu-
gurT, 50 care cu boT, 4 carute
cu cal; 70 stupT cu albine.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 1178 leT, iar la cheltuelf,
de 691 leI.
Vite sunt : 500 vite marT cor-
nute, 13 caT, 400 oT si 500 li-
matorT.
Are o osea care o leaga cu
soseaua Strehaei, prin Menti-din-
Fata.
Dealurile mal principale din
comuna sunt : Ohaba, Dealul-
mENTI-DIN-FATA
Motrulul, Dealul-Circenilor, Dea-
lul-Cioculanilor, numit si Dea-
lul-Gainestilor, al-Popestilor, al-
Caciulestilor si al-Ghergulestilor.
Val maT principale sunt : Va-
lea-Mentilor, a-Scurtulut Valea-
CioclovineT, k-BisericeT, a-SusiteT
saa Circeni-cel-Mid, Valea-La-
culuT si Valea-luT-Nat.
In comuna sunt : Platoul-ArA-
turilor, Platoul-Caciulestilor si
Platoul-din-Deal de Fintina-Ghir-
gulestilor, unde se afla cimitirul.
Multe lzvoare cu apa, dintre
carl : Izvorul-Ghergulestilor, Iz-
vorul -luT - Badea - Marculescu, Iz-
vorul-Ciodovinel si Izvorul-Gai-
nestilor. Toate aceste izvoare
formeaza piraie, carT se varsa
in apa JiltuluT, ce vine de la
com. Miluta, udä partea de N.
a comund, trecind in com. Bo-
rascul din judetul Gorj, unde
se varsä in jia. In partea de
S. com. este udatá de riul Mo-
trul.
Se margineste : la E., cu com.
I3orascul-de Mehedinti ; la S., cu
com. Strehaia ; la V., cu Menti-
din-Fata si Miluta; lar la N., cu
Ohaba, de judetul Gorj.
LocuitoriT din aceasta com.
aa si cite-va helestae cu peste.
In partea de S., pe Valea-Cio-
cIovineT, intr'un pisculet, se alfil
ruinele unor ziddriT vechT. Legen-
da e ca in acest loc a fost as-
cunsa o familie de domn ce
venise din Valea - Domneasca
care se afla spre N. de com.,
situata in jud. Gorj. In apro-
piere de acest castel s'aa ga-
sa oseminte de animale si de oa-
menT, foarte marT, pe carT oa-
menir le numeaa oseminte ale
uriasilor. In partea de N.-V. a
comuner, linga hotarul Ohaba,
facindu-se sapaturl de locuitorl,
s'a gasit farimaturT de vase
vechT si niste pTetre sculptate.
Menti-din-Fatä, com. rur., In jud,
810
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la
55 kil. de orasul Turnu-Severin.
Se mareneste: la E., cu catu-
nul Stincesti, pendinte de co-
muna Strehaia; la S., cu satul
Comanda, pendinte de com. rur.
Strehaia si cu comuna Cernaia;
la N., cu comunele Miluta si
Menti-din-Dos ; la V., cu com.
Valea-Rea, despartia prin p5.-
durea statuluT Miluta.
Este situata pe deal, si se
compune din catunele Badesti
si Robesti. Catunul Badesti are
2 mahalale : Badesti si Lupesti;
lar catunul Robesti are 5 ma-
halale : Ciocheni, Robesti, Po-
pesti, Pagubesti s'i Sucalani.
Are o populatie de 780 locui-
torT, din carT iiLsontribuabilT,
locuind in 145 case; o biserica,
deservita de I preot si 2 da-
taretT ; o scoala, conclusa de I
invatator si frecuentata de 24
elevl.
LocuitoriT posea : 24 plugurl,
55 care cu bol, 5 carute cu cal;
49 stupT cu albine. Are o so-
sea- comunala ce d5. la Comanda
In soseaua StrehalT.
Budgetul comuneT e la veni-
turl de 863 leT, lar la cheltuelT,
de 6o2 leT.
Vite: 540 vite marl cornute,
16 cal, 460 of si 500 rimatorT.
Deal maT principal in aceasta
comuna este Dealul-MotruluT.
VaT mal principale sunt : Va-
lea - Motrulur, renumita pentru
pamintul sla productiv, Valea-
Lupilor, a-Revenicelor si a-Bo:
bestilor.
ampir sunt : atn pia-Mierler,
a Budariel, a-PlescoteT si Stinga-
celul.
Ape mal principale sunt: Mo-
trul, care o uda in partea de S.,
Piriul-Lupenilor, Revenicelor" si
Piriul-Robestilor.
Mera, com. rur., in jud. Putna,
pl. Girlele, la 6 kil, de subpre-
www.dacoromanica.ro
MERA
fectura plaseT si la 18 kil, de
capitala judetulut
Se compune din urmatoarele
catune : Andreiasul, Capatanul,
Mera, unde se afla si primaria
comuna, indrilari-d.-j. si in-
drilari-Reghiul, situate pe cur -
sul MilcovuluT, de la Odobesti
in sus si pana la Monteorul.
Are o populatie de 920 fa-
miliT, saa 3116 suflete din carT :
619 agricultorT, 28 meseriasT,
150 industriasT, 34 comerciantY,
16 Cu profesiunT libere, 492 mun-
citorT si 47 servitorl, locuind in
646 case.
tiii carte 237 persoane.
Sunt 903 contribuabilT.
Sunt 4 biseric1 parohiale : una
In catunul Mera, cu hramul SE
ImparatT; a doua In CApata-
nul, Cu hramul SE Nicolae ; a
treia in indrilari-d.-j., cu hramul
SE Gheorghe ; si a patra in An-
dreia$ul, cu hramul SE Apostolt
Mal sunt 2 bisericT filiale : una
In Capatanul, cu hramul SE Bo-
tez5.torul si a doua in $indri-
lari-Reghiul, cu hramu/ SE Ni-
colae. coala, mixta, este fre-
cuentata de 53 copit
Budgetul comuneT e la veni-
turl de 8491,12 lel, si la chel-
tuelT de 8484,45 leT.
Locuitorif posea: 200 plu-
gurT de lemn, 9 de fier, 14
mori de apa; 495 bol, 450 vacT,
220 cal, 1960 oT, 217 capre, 320
pord; 205 stupT cu albine.
Via se cultiva pe o intindere
de 188,5o hect.
Industria si comerciul se prac-
tica de catre 12 circiumarY, 10
rotar, 7 fierarl, 8 dulgherl, 15
fabricantl de rachia si 250 do-
garl.
Pe teritoriul comuner si anu-
me, in catunele Reghiul si An-
dreiasul, sunt localitatT sarate si
micT izvoare de ape minerale.
Mera, ceitun, in jud. Putna, pl.
 MERA
Girlele, com. Mera, .a.$ezat pe
cursul MilcovuluT ca toate sa-
tele ce formeaza comuna, Si
sunt ?t'Orate pe tot cursul hl, de
la Odobesti pana la Monteorul.
Are o biserica parohiall, cu
hramul Sf. Imparati ; o $coala
mixta.
Mera sail Mira, vandstire, in
jud. Putna, pl. Girlele, comuna
Mera, a$ezatä pe malul Milco-
vului, pe un tapsan inalt, la
care sue un pripor destul de
mare, de la Valea-lVlilcovuluT.
Este inconjurata cu zid.
Manastirea Mira a fost ice-
puta inainte de anul 1686 de
un anume Motoc, din Odobesti,
impreuna cu Ion Episcopul de
Roman, dupa cum se dovede$te
dintr'un zapis al femeeT luT Mo-
toc, cu data de 1686, Apri-
lie 25, prin care aceasta daru-
e$te manastirei Mira, ocina sa
in hotarul Virtescoilor si toate
mo$iele de pe Milcov. Murind
acest Motoc, precum $1. parin-
tele Ion Episcopul de Roman
$1 venind la scaunul MoldoveT
Constantin Cantemir, acesta se
apea sa íspraveasca manase-
rea, cca s'o faca Maria-Sa ma-
nastire mare, ce se zice MA-
nAstirea-Domneasca.».
Zidirea manastireT Mira de
catre Constantin Cantemir e po-
ntenita de mal toti cronicaril,
Para irisa a se indica de vre-unul
anul cladirei. A$a D em. Can temir
in a sa «Descriptio Moldavim»
zice: «In radicibus montium
Vrancziw, non procul a Mira, mo-
nasterio pictatis b. m. principis
Constantini Cantemirii monu-
mento...» (VezT : Nec. Costin,
Letopiset, 112, 39 $i 52; Nic.
Mustea, Letopiset, 1112, 39 $1
Amira, Letopiset, 1112, 1 ro).
Manastirea cu hramul Sf. Ni-
colae, zidita dinteintii de lemn,
(Cf. Mustea, Letopiset, 1112,
311.
33), se imbogati curind prin
daniile ce cre$tinif pravoslav-
niel incepura sa-T faca. Asa
printr'un z.apis datat de la 1688,
Decembrie 3, un preot, Iona$cu
de la Odobe$ti, darue$te ma-
nAstirel Mira 50 falci de finat,
ca 0.4 inscrie la pomelnic pe
el $i pe parintii sal. Un alt
preot, printeun zapis datat din
1688, Decembrie 7, avind nu-
mele Ion Ciochina, precum $i
nepotul salí, Postelnicul Nicolae
Murgulet, daruesc o ocia. ma-
nastirel Mira. Un alt zapis din
1689, August 22, certificä cum-
pasatura de echa $i mo$ii fa-
ena de Serafim Episcopul de
Radauti, pentru manastirea Mira.
Constantin Cantemir inzes-
trä si el in 1689 manastirea
Mira Cu ocinele cumparate de
la satenil din Odobe#i. A-
ceste ocinT furä platite de din-
sul cu cite un zlot de pa.-
mint, dupa cum se dovedeste
din cartea acestui Domn din
1689, Maid 3: (Toti locuitoril
de pe Milcov, carl ati mosir pi-in
prejurul sfintei manastirl Mirei,
care o am facut Domnia-mea.
Daca yeti vedea cartea Dom-
niel-mele ; iar vol sa cautati sa
va luatl banii pe moqii, cine cit
i se va veni, precum s'ad so-
cotit d'aicea. rata ca v'am tri-
mes $i banil. DecT numaT sa-T
luatT sa nu mal umblatT /ara de
isprave, de cum s'ad vindut lo-
curile $i mo$iile alta data, cite
2 orti, Domnia-mea am mal dat
cite 2 potronicT, care fac cite
un zlot de pamint. Decr nu mal
umblati fara isprava, ci va luatI
baniI, sa nu fie in alt chip. A-
ceasta O scriem, M.O, 7197 (1689)
Maiti 3».
Manastirea ramase in aceastä
stare, adica construita din lemn,
pana la a doua domnie a lu/
Antioh Cantemir, care, in anul
1706, reconstrui biserica, fa-
www.dacoromanica.ro
MERA
cind-o de piatra $1 inconjurind-o
cu un zid inalt. CronicariT sunt
totT de acord in aceasta privinta.
Nicolae Costin, Letopiset, 112,
pag. 52: cInteacela$T an (7214)
s'ad apucat Antioh-Voda de ad
zidit manastirea de piatra din
temelie /a Milcov, ce se chiama
Mira, cu zid de piatra, prin pre-
jur, unde este manastirea de
lemn, Imita de tata-sad Can-
temir-Voda pi ad fost ispravnie
arstea-Vornicul».
Nicolae Mustea, Letopiset,
II°, pag. 33: «Antioh-Voda in-
tru aceasta a doua domnie a
zidit manastirea Mira, pe Mil-
coy in munte, care inttI era
de iemn durata de tata-sail Can-
temir-Voda $1-ï puse numele
de Mira, lar el o ad zidit de
piatra frumoasa $i cu zid inalt
imprejur».
Dupa. reconstruirea manasti-
reT, Antioh Cantemir puse sa
se transporte ram5.5itele tataluT
sad Constantin de la biserica
Sf. Nicolae din Ia$1 la manas-
tirea Mira (Cf. Nic. Costin, Le-
topiset, 112, pag. 39 yi Amira,
Letopiset, pag. I io).
Se pare d. nici Antioh Can-
temir n'a ispravit cu totul bi-
serica si ca ea ar fi fost abia
terminatá de un arhimandrit
grec Calerghi, dupa cum mar-
turiseste inscriptia pusá d'asu-
pra usa la intrarea din pridvor
In biserica.. Inscriptia este in
doua limbi, greaca $1 romina,
alaturea. lata cea romineasca. :
Aceastit silla si Dumnezeiascii bise-
rica Intru numele sfintilor implirati si
IntocmaI cu apostolii Consta' tin si Elena,
este ziditil de Miiria-Sa fipmatul loan
Antioh Constantin Cantemir Voevod la
leat 7214 si nesiivIrsind-o, s'a tnoit, pre-
cum se vede de Intru tot cuviosul
sfintia sa Arhimandritul ICir Mitrufan
Calergi, fiind egumen acestuY sfint lo-
cas, cu cheltuiala si osteneala sfintiel
sale, pentru mintnirea sufletulut Leat
7244 (1736).
MERA
Spre a explica prezenta a-
cestuT egumen grec, trebue sä
insemnam ca Constantin Can-
temir, indata dupA fondarea md-
nastireT sale Mira in anul 1686,
spre a asigura trainicia eT si
pomenirea sa pe tot-d'a-una,
a inchinat-o manastireT de la Va-
topedi din muntele Athos. In
actul sda de inchinare se zice,
ca Tara ajungind la mare ca-
dere intre altele, nu se gasesc
niel preotr vrednicT, carT sà in-
tretina cuvenita rinduiala bise-
riceasca si manastireasca, in cit
se temea, ca nu cum-va cu tim-
pul sa nu se zadarniceasca po-
menirea luT ; ca din acest mo-
tiv si alti-va DomnT mal inainte
de dinsul sl-ati asigurat durata
pomenireT prin inchinarea ma-
ndstirilor lor, prin care mijloc
In acele manastirT se pastreaza
buna rinduiall doritd. De aceea
si el inchina manastirea sa
la Vatopedi si numeste ingri-
grijitor la Mira pe un mitropolit
titular al LaodichieT, anume Gri-
gorie ; lar dupa moartea aceluia,
manastirea Vatopedi va orindui
egumen pre cine vor voi dintre
monahiT de acolo, cu conditie
insa, ca egumenul o data rinduit,
manastirea sa nu-1 poata schim-
ba fara consimtimintul ctitorilor,
ecacT desele schimburT ale egu-
menilor pustiesc manastirile, can-
tind care de care O. apuce si
sa se duca». La fie-care 3 anT
ctitoriT sa la socoteala egumenu-
luT de averea manastirer si daca
se va gAsi ca el administreaza
rail, sa-I destitue, aratind ma-
nastireT patroan e cauzele si sa
ceara alt egumen me vrednic.
Din veniturile manastireT inchi-
nate, O. se dea ajutor si patroa-
neT. CtitoriT clironomT sa nu-si
apropieze niel un lucru din ale
ma.nastireT, ci inca sä mal adaoge
din averea lor.
In anul 1716, manastirea avu
312
mult sa. sufere din partea osti-
rilor nemtestr de sub conducerea
1 ir Frena (Ferent) si din partea
Tatarilor, chematT de Domnul
Mihail Racovita, spre a-1, apara
de AustriacT.
Dupa imprastierea ostirilor
nemtestT din Odobesti, parte
din ele se refugiara la mandstirea
Mira, de unde aa esit cu totiT,
gata de razboia, cu tobe si
cu steagurT. AjunsT de Talad,
er rezistarA cit-va tirnp, dar in
cele din urma fura batutT si
silitT O. ja fuga: (Dup. risipa el-
tanelor si a Recutelor, scrie Ni-
culae Muste, aa mers si Mihai-
Vocla la manastirea Mira si aa
stricat zidul manastireT, de po-
runca ImparatieT ce era facut
de Antioh Cantemir-Vocla. A-
prins-aa si chiliele si o biserica
de lemn, ce era facuta. de Can-
temir-Voda cel batrin ; si cio-
hodarul ViziruluT era tot impre-
una cu Mihaiii-Vorld, ca avea
porunca sa vaca cum s'or strica
acele manastirT.» (Letop., 1H2, p.
64 si 65).
In manastirea Mira, scrie E-
nache Kogalniceanu, a fost in-
chis starostele Focsanilor, Cos-
tache Purice, dupa mazilirea luT
Ioan Mavrocordat. Aflind boeriT
ca mazilul Ion-Vocla starueste
pe linga Capegi-Basa sa trimita
oameni de al luT pentru a'l scoate
pe Purice de la Mira cindata aa
rApezit pe ascuns de l'ari luat
si Pan adus la Neamtu, la ma-
nastirea Seculur, tiindu-1 acolo
pana aa trecut Ion-Vocid Duna-
rea.» (Letop., 1112, pag. 212).
Biserica este o imitatie a ar-
hitectureT bisericilor domnestI
vechT. Are un pridvor, care
la inceput a fost deschis for-
mat din stilpiT cu arcade ; dar
in urma un egumen grec a
umplut deserturile printre stilpT,
formind paretiT obli, ca la ma-
nastirea Probota. Biserica de-
www.dacoromanica.ro
MERA
asupra are o cupola scurta si
groasa. Interiorul bisericeT este
zugravit ; catepeteazma este mo-
derna..
La mijloc biserica este des-
partita printr'un perete deschis
in laturea de jos, asezat,pe co-
loane. Pe peretele din urma
sunt zugravitT ctitoriT si dona-
toril manastireT ; la dreapta un
arhierea, care tine biserica si
Miga dinsul un calugar. Acesta
trebue O. fie Arhimandritul Mi-
trofan, devenit in urma Arhierea
titular ; din stinga: DomnitoriT
Constantin si Antioh-Cantemir,
apoT boierul Motoc si sosia sa
Ursa. D'asupra inscriptieT de la
intrare este o inchipuire prea
naiva, o mina, care tine o in-
vAlitoare subtire Orla cu ca-
pete miel de om, care repre-
zinta sufletele dreptilor si dea-
supra eT scrise in semicerc cuvin-
tele ScriptureT: csufletele drep-
tilor sunt in mina luT Dumne-
zeav.
Deasupra porteT a fost o do-
potnita de lemn, care a putrezit
si a cazut in anul 1882. Clo-
potul cel mal mare a cazut de-
asupra porteT, unde sta. si acum ;
iar cel mic s'a aiirnat la cer-
dacul de la cismea.
Acest cerdac se afla in partea
despre N. a bisericeT si formeaza
sala mare pentru trapeza la
ocazii insemnate. Sub dinsul are
adincime in pamint, unde te
scoborl pe mal multe scArT de
piatra. Acolo este o cismea, cu
tabla de marmura, pe care
este o inscriptie, ce arata data
cind s'a facut, 180o, si pe egu-
menul, care a facut-o, Arhiman-
dritul Arsenie. Inscriptia este
sculptata pe un scut sapat in
marmora, ornat cu florT, cu sem-
nul cruceT si cu dona pasad
ieroglife deasupra. E scrisa in
greceste. Tata traducerea eT in
romineste:
 MERA
Cu cheltuiala egumenultii de acum
Arhimandritul Arsenie. Pe lingi altele
izvorul de bäut pentru pomenirea luí
fiind, ceI ce vor lua din apa aceasta
zic cu totil din toati inima: Divinita-
tea sil numere cu dreptiI pre cel ce a-
dapi. pre multi cu apii dulce. S'a s'a.-
virOt In anul aco, lulie io.
Din ograda bisericef, pe o
portita in zid, patrund inteun
loc spatios, unde a fost livada
mandstirer i viea, care astazT
pastreaza numai urmele vecher
sale culturf. Arendasul parte a
prefacut acest loc in ceair de
caí, parte in aratura.
Mera, schit, in jud. R.-Sarat, pl.
OrasuluI, com. Bontesti, asezat
in partea de N. pe piriul Valea-
Merer; la inceput a fost schit
de maicT; la anul 1800 s'a stri-
cat, iar maicile aa trecut la schi-
tul Cotesti, din com. Cotesti.
Mera, parohie, jud. Putna, in co-
muna cu aceras! nume, pl. Gir-
lele, formata din catunele Mera
Milcovelul, avind i biserica
parohiall, cu hramul Sf. Impa-
ratr.
Mera, phig, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasul, com. Blidare, izvoreste
din Dealul-Perisorulur; uda co-
muna prin mijloc; trece prin
com. arligele, si se varsà in riul
Milcovul, pe teritoriul comunel
Cimpineanca.
Mera (Inconjurätoarea -MA-
nastirei-), mofie, a statulur,
jud. Putna, fosta pendinte de
manastirea Mera, arendata cu
11750 ler anual.
Mera (Inconjuritoarea -
nästirei-), mofie situatd in co-
muna cu acelasT nume, pl. Gir-
lele, jud. Putna, in intindere de
4600 ala i arendata locuito-
rilor comuna Este proprietatea
comuna Mera.
313
Merchez (Dealul-de-la-), deal,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Nota, comuna Oltina, cat. de
resedinta Oltina ; se desface din
dealul Ciacal ; se intinde spre
S., avind o directiune generall
de la N.-E. spre S.-V., bräzdind
partea de N. a plaser si cea
E. a comuner; lasa. spre S.-V.
prelungire care poarta numele
de Dealul-de - deasupra -
pe la poalele sale E. merge
valea Beilic - Ceair ; se ridica
pana la o inaltime de 130 m.;
la poalele ramificatiilor sale V.
este asezat satul Oltina ; malu-
rile ezeruluT Oltina sunt inalte
si IV oase din cauza luI; este
acoperit cu tufärisurr si finete.
Merdevenli-Punar, sat, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, catunul
com. Caz% situat in partea V.
a plaser i cea N. a comunei,
la 2'1/2 kil. spre N.-V. de cat.
de resedinta, Cazil-Murad. Este
asezat pe valea .Mangaci-Ceair,
inchis la N. de catre dealul Ca-
bula-Bair si dominat.despre S.
de virful Merdevenli-Punar (141
metri).
Suprafata sa este de 1540
hect., dintre care 5 hect. sunt
ocupate de vatra satuluI si de
gradinr.
Populatiunea sa, compusa. din
Turcr i Bulgarf, este de 45 fa.
mili!, saa io6 suflete.
Drumurf comunale pleaca.: la
N. spre Besoul, la S.-V. spre
Cazil-Murad, la S.-E. spre Cava.
ciar, la S. spre Sofular si la
N.-E. spre Copadin.
Merdevenli-Punar, movilel
In judetul Constanta,
plasa Mangalia, pe teritoriul
comuner rurale Cazil-Murad si
anume pe acela al catunuluI
san Merdevenli-Punar. Are 141
inaltime si domina satele
Cazil-Murad, Mangaci, Cavaclar
www.dacoromanica.ro
MEREDEUL
si Merdevenli-Punar. Este aco-
perita Cu verdeata.
Merdevenli- Punar-Ceair, saa
Merneven-Ceair, vale insem-
nata, in jud. Constanta, pl. Man-
galia, pe teritoriul com. rur. Cazil-
Murad si Cavaclar. Este con-
tinuarea \raer Caula-Ceair care
se indrepteaza spre N., avind
directiune S. - E. catre N. - V.;
trece prin satul Cazti- Murad
unde primeste din spre V. va-
lea Ghioghetin-Punar-Ceair, si
se intinde pana la dealul Bairam-
Dede-Bair ; este situata in par.
tea de V. a plaser i comuner
Cavaclar si in cea centrall a
co m un eT CazIl-Murad.
Merea, sat, in jud. Covurluia, com.
Beresti, pl. Horincea, spre E.
de resedinta com.
Are o populatie de 70 fami-
saa 327 suflete, din carT 61
contribuabilf, locuind in 72 case;
biserica si o scoall.
Merea, pirliaf, ce izvoreste din
padurea Bazanulur, jud. Covur-
luia, com. Beresti, si se varsa in
Chineja, ceva mar sus de pun-
ctul numit Branistea, spre S.
de Tirgul-Beresti. Satul Beresti
asezat de o parte si de alta
a vder acestuT
MereascA (Coca-) (Merei): mo.
fié, in jud. Buzaa, com. Niculesti,
com. Podul Muncif, are 260
hect., din care 20 hect. pa-
durea Fundul-Cocif, restul ara-
livezr, fineata si izlaz.
Mereasci (Coca-), sfoard de
mofie, in jud. Buzan, com. Ni-
culesti, com. Podul-Muncif, pro-
prietate a statulur, pendinte de
schitul Poiana-Marulur ; are cam
32 hect. fineata si izlaz.
Meredeul, pIrIte, numit si Piriul-
 MEREf
Bahnei, jud. Dorohoiti, com. Vil.-
ful-ampuluT, pl. Berhometele;
t'acepe despre PAdurea-Lozner,
trece pe mo0a Dobrorauti, O
se varsd in Siret.
Merei, com. rur., in jud. BuzAti,
pl. SArata, la poale de deal,
la 12 kil. de BuzAa.
Limita la N., incepe din Po-
lana - Chilraiziutur, limitindu-se
cu pAdurea Bradul-cu-Sforil e din
com. TisAul §i merge pe margi-
hea pAdurel, rana in com. Va-
lea-PutuluT, care, parte Vine de
la Lipia, parte de Merei ; la
E., incepe din com. Valea-Pu-
tulul §i merge pe hotarul pus
intre mo§ille Poporul - Lipia
(Merei) §i Poporul-Mocqti (Li-
pia), atinge putin hotarul com.
Simileasca §i de ad dA in o-
seaua nationalä la hanul de la
CrAcdnata ; la S., trece pe §osea-
ua nationalä de la CrAcAnata, tre-
ce pAnA lingA gara Monteorul
prin mo§oroaiele puse de Alecu
Ghica, proprietarul mo§iel Sal-
pu!; la V., incepind din gara
Monteorul urcl pe oseaua co-
munalä pAnI in viea Brinco-
veanuluT, apd o la pe la Dru-
mul-Ro§u, prin Piatra-luT-Chica-
Mereu §i de aci, prin dealul
Pragul, la Poiana-Chilmiziului.
Comuna e formatA din cAtu-
nele : Merei, °dalle §i Valea-
PutuluT, avind o populatie de
1300 locuitorl, din cari 270 con-
tribuabili, locuind in 288 case.
Suprafata com. e de i 954 hect.,
din care 1050 arabile, 137 pd-
dure, 315 izlaz, 25 livezT, 340
vil li 87 sterp.
ProprietAtl mal insemnate
sunt : BArbuleanca, sati Lipia
(a Statului), Nucul, Poporul-Li-
pia i Tufele-Mere!.
Terenul e ves, accidentat in
partea de N.-V. de mal multe
dealurT, acoperite cu vil §i pà-
durT.
814
CE de comunicatie are : §o-
seaua nationalA BuzAti-Ploqd 0.
oselele vecinale ce cad per-
pendicular pe dinsa, precum 0.
vechiul drum al dealulta : Mizil-
SArata - Gura - N4covulu1 prin
Merei.
Vite sunt : 300 bol, 90 yac!,
32 viter, 35 cal, 17 lepe, Ir
minii, 650 of O 140 porci.
Are : 2 §coale de blett §i i
de fete in cAt. Merei, frecuen-
tate de 56 elevY §i 44 eleve ;
2 biserid, una in Merei O a
doua in Valea-PutuluT, deser-
vite de 2 preotT, 2 cintAretl §i
i paracliser; catedrala e cea cu
hramul N4terea Maicei Dom-
nuId.
Sunt pe teritoriul com : 3
morl de abur!; I fabricA de
petroleti ; 9 circiumI.
E comund noul, formatA dupA
1820, de cAtre proprietariT de
viT care s'ají stabilit ad i in
jurul carora s'ati maT adunat
§i altl locuitorl. Pe la 1864 se
considera incl ca sat anexat
LipieT.
Merei, cdtun, al com. Nicule§ti,
jud. BuzAti, Cu 40 locuitori §i
ro case ; e alipit de cAt. Po-
dul-Munce.
Merei (Tufele- Merei), cdtun
de re§edintA, al com. Merei, ju-
detul BuzAti, Cu 780 locuitorT
§i. 174 case.
Mere! (Gura-), deal, in judetul
R.-Sárat, pl. OrapiluI, comuna
Bonte§ti; se desface din dealul
Periwrul ; brAzdeazA, partea de
V. a com., din el izvorWe piriul
Mera; e acoperit cu semAnAturl.
Mere! (Tufele.), vechie numire
a celtunuluX Merei, jud. BuzAti,
com. Merei.
Mereilor (Dealul-), deal, in par-
www.dacoromanica.ro
MERENI
tea de N.-V. a plA§eT SArata,
jud. BuzAd ; incepe din comuna
Gura-SArAtiT qi continul pand
In com. Valea-Teancului ; e renu-
mit pi-in intinsa culturA a vid.
Merelor (Dealul-), deal, jud.
BacAtl, pl. TazlAul-d.-s., comuna
Tetcani, situat la V. comuna
Si-a luat numele de la nume-
ro§if merr, cu care coastele sale
erati imbrAcate.
Mereni, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-s., situatA pe lunca
girld Eiul li filtre girlele Eiul
li Turcul, la 40 kil, de capitala
judetuluI li la 7 kil. de re§e-
dinta pl4eT.
Se conapune din 3 calme:
VaIea-Mereni, Richicioara §i De-
lureni, Cu o populatie de 170
familif, sati 785 suflete, din carr
148 contribuabili, locuind in 180
case.
Comuna cu izlaz, pAdure 11
pdmint arabil, are peste 500
hect.
Are 3 bisericT: una in ea:t.
Mereni, fondatä in 1887, a doua
in atunul Richicioara, ziditä. la
1848 li a treia in cAt. Delu-
reni, vechTe de aproape Too
ani, tus-ti-ele deservite de treT
preotl; o §coaI5, frecuentatA de
31 copif.
In comunA sunt: 4 brutarl, ro
dulgherT §i 4 cojocarT. El des-
fac produsul munceT lor mal
cu preferintA la ora§ul Pite§ti.
Maioritatea locuitorilor din
comuna Mereni sunt mo§nenT,
25 s'al improprietArit dupA le-
gea din 1864, Cu 92 hect, din
mo§ia statuluT Ciorica-Profa.
Vite sunt: 15 cal, 120 boT,
90 yací, r000 oT li 400 porcI.
Comerciul se exercia in co-
munl de 2 circiumarT.
Veniturile yi cheltuelile com.
Mereni, se ridicA la suma de
2185 la
 MEREN!
O osea inlesneste comuni-
catia cu com. Profa, si o s o-
sea comunala, prin interiorul
comu neT.
E brazdata de dealul sal" Coas-
ta-PopiT, cu directia de la S.
spre N. si in virful caruia e un
plata' pe care se cultiva cereale.
De la N. spre S., o uda riul
Eiul, lar la V., girlita Turcul.
Se margineste cu comunele :
Barasti-de-CepturT, Spineni, Pro-
fa si Gura-BouluT.
Mereni, sat, in preajma comun el
Burdujeni, pl. Siretul, jud. Bo-
tosani, Cu o populatie de 76
familiT, sati Io8 suflete, din carT
68 contribuabill.
LocuitoriT posea.: 28 vite
marT cornute, 2 caT si 5 mascurl.
Mereni-Ceoani, atroz, pendinte
de com. Mereni-d.-j., pl. Glava-
ciocul, jud. Vlwa. Situat in su-
sul comuna Este proprietatea
fratilor Dristorian. Are o su-
prafata de 1310 hect. S'a dat
la 1864, la 110 locuitorT, supra-
fata de 227 hect. LocuitoriT
un petic de padure de 6o hec-
tare.
Mosia are un venit anual de
24000 ler.
Pe marginea despre Cirtojani,
curge apa MilcovuluT, ce vine
din Cirtojani.
Mereni-de-Jos, com. rur., com-
pusa din satele Mereni-d.-j. sati
Stefeni i Ceoani, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situata pe albia riului
Glavaciocul, la 40 kil. de Bucu-
resti, la 32 kil. de Alexandria,
la 45 de Giurgiti, si de Obe-
deni, resedinta plaseT Glavacioc-
Neajlov, la 13 kil.
Are o populatie de 1872 lo-
cuitorl, din carf 355 contribu-
abill ; i biserica, deservita de
preot si 2 dascalT; 2 §colr :
una de fete, frecuentata de
111180. i.e.:. Dwiionar (ngra& IU Zr.
315
38 fete, si a doua de baetT, fre-
cuentata de 59 bletT.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 7487 lef si la cheltuelT,
de 6725 leT.
In comuna, pe proprietatea
statuluT Mereni-Stefeni, sunt 910
hect. padure, care depind de
ocolul silvic Ghimpati, si 6o
hect. ale fratilor Dristorian, pe
teritoriul catunuluT Ceoani.
Prin sat trece o osea care
merge la Rusi-luT-Asan si de adi
la Giurgia prin Letca-Nouà
Camineasca.
Mereni-Stefeni sati de-Jos, a-
tun, pendinte de com. Mereni-
d.-j., pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,
situat pe valea Glavaciocul, din
josul satului Ceoani, proprietate
a statuluT, fosa inainte de secu-
larizare a MitropolieT.
Are o biserica ; 2 §coale co.
munale ; o moara de abur!.
Mosia are o suprafata de 3600
hect. si se arendeaza, impreuna
cu Tirnava, cu 59000 ler anual.
improprietarit la 1865, 162
locuitorT, canora li s'e" dat 486
hect. In 1882, s'a dat la 97 in-
suratel i pentru 2 scoale, o
suprafata de 557 hect. 12 ariT.
Ad sunt 3 petece de padure :
tefeni (450 hect)., Lacul-Bebu-
MI (435 hect.) si Patarascul (25
hect.), care se exploateaza in
parchete.
Mereni-de-Sus, com. rur., jud.
Vlawa, pl. Glavaciocul, in sus
de Mereni-Ceoani, proprietate
a doamnei Smaranda Cristopolu,
situata pe valea Glavaciocul, la
45 kil. de Giurgiti ; la 14 kil. de
Obedeni, resedinta piase! Gla-
vacioc-Neajlovi la 40 kil. de
Bucuresti ; i la 32 kil. de A-
lexandria.
Are o populatie de 1222 lo-
cuitorT, din carT 226 contribu-
abili ; o biserica de zid, pen-
www.dacoromanica.ro
MERETELUL
dinte de parohia Mereni-d.-j.,
deservita de I preot si 2 das-
; o scoala mixta, conclusa
de i invatator i frecuentata. de
21 copii; 3 circiumT; case pen-
tru arenda i patule indestu-
latoare.
Budgetul comunel e la veni-
turl de 3719 !el si la cheltueli,
de 3414 la
Suprafata comuneT e de noo
hect. S'a dat la 150 locuitorT
improprietaritT, 450 hect.
Mosia are venit anual de 15609
lei.
Pe ad trece soseaua ce duce
la Letca-Noua.
Mereqe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Nemoiul, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 73 familiT; o biserica,
reparata la 1865.
Mere§ti, sat, pe mosia cu acelasT
nume, jud. Suceava, com. Giur-
gesti. Asezat pe frontiera Buco-
vine!.
Are o populatie de 77 fami-
liT, salí 367 suflete, din carl 77
contribuabill.
Vatra satuluT ocupa 14 Pala
Mo0a e proprietatea d-ner Maria
G. Ghitescu si are o intindere
de 340 ala', din care 260 falci
cultivabile, 6o falcI padure, io
ale! finat i restul neproductiv.
ImproprietaritT in 1864, sunt
50 fruntasT, 20 palmas! si 12
coda0, stapinind 18o ala
Un singur drum principal duce
la Giurgesti (6 kil.).
Biserica i coala din Giur-
gesti servesc si acestui sat.
In 1803, e Merqti a Sal-Uf Ur-
saschioae, avea 29 liuzr, carr
platear' 328 lei bir anual».
Meretelul, pîrîü, curgind cu di-
rectiunea de la V. spre E., din
jud. Mehedinti, in jud. Dolj. Pe
malul sati drept este asezata
41
 MEREZUL
comuna Predelesti, jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-s. Se varsa pe
malul drept al riulur Obedeanca.
Are un pod peste dinsul la
comuna Predesti.
Merezul,deal, inalt, in forma unuI
trunchiti de con, jud. Prahova,
pl. Cricovul, com. Ceptura, in vir-
ful c6.ruia e un platal, pe care
se &ese multe hirburI i miel' .
bucatI de cardmida, ceca ce pro-
beaza ca aci orI a fost vr'un
lagar roman sal dac, vr'un
sat vechiii.
MerheI (Malul-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com, rur. situat in
partea de N. a plaseI si S.-V.
a comuneI; comunicä prin balta
Duroga cu Velichi Merher; e
inconjurat cu stut ; are too hect.
intindere si contine peste.
Merhei (Velichi-), lac insem-
nat, in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul comuneI urbane
Satul-Noti i anume pe acela ale
catunulur Letea ; are o forma
de cimpoiil lunguiet, presarat Cu
15 mici insulete ; are 400 hect.
intindere si comunica cu
Mal ul-Merhef, Matita i Roscata ;
e inconjurat de stuf si contine
peste bun si in abundenta.
Meri, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, cat. com. Dragodana.
Meri, sat, t'Adiad parte dia com.
rur. Draganesti, pl. Cimpul, jud.
Prahova.
Meri, mofie, in jud. Teleorman,
pl. Tirgulur, com. Meri-Goala.
Meri-Goala, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, In par-
tea despre centru, situata pe
dealurile din Valea-Vede!.
Se comp.me din dou6. catune:
816
Meri, resedinta, parte pe deal
si parte in vale, despre V., si
catunul Goala ; acest din urmA
catun e asezat mimar pe deal,
de-a dreapta riuluT Vedea. De-
partarea futre aceste doua ca-
tune este de i1/2 kil. Sunt puse
intre doua cursuff de apa: la
E., Zbirgleaza si la S.-V., Vedea.
Comuna ocupa o pozitie fru-
moasa, pe dealurI, cae domina
toata lunca Vede! si tot spatiul
despre Rosiori, soseaua jude-
teana i despre Alexandria.
Limitele acestercomune sunt:
la E. com., DrAgunesti si De-
leanca ; la V. riul Vedea, care
o desparte de Rosiori ; la N. ca-
tunul TigAnia, din comuna Dra.
ganesti si la V., cu Valea-Vede!.
Teritoriul comu neI, dimpreu n6.
cu mosiile aflate pe &risa, are
o Intindere de peste 1500 hect.
Proprietari/ principalr su nt : mos-
tenitoriI Anghel IvanovicI din
T.-M6.gurele, cu 565 hect. pa-
mint arabil i 25 hect. padure,
In catunul Meri si d. G. An-
tonescu cu 400 hect. pamint
arabil i 150 hect. padure, in
c6.tunul Goala.
In cdtunul Meri sunt 69 lo-
cuitorI improprietaritI, pe 256
hect. si in catunul Goala, 50
locuitorl, pe 194 hect.
ViI se gasesc sadite numal
pe proprietatea Meri, in intin-
dere de 27 hect.
Are : o populatie de 142 fa-
mili!, sal 557 suflete, din carf
125 contribuabill ; o scoala in
catunul de resedinta Meri, fre-
cuentatd de 18 elevI si o bise-
rica, deservita de un preot, un
cintaret si un eclesiarc.
Numarul vitelor din comuna
este de 2018 capete, dintre carl
328 vite mad cornute, 98 cal',
1522 vite micT cornute i 70
porcT.
Budgetul comuneI este de
le! 2228, banT 41, la veniturI si
www.dacoromanica.ro
MERI-PETCHI-NETEZEM
de le! 2221, batir 18, la chel-
tuell.
Caile de comunicatiune ale
comuneI sunt: o osea vecinald,
care se impreuna in partea des-
pre N. cu soseaua Rosiori-Cio-
lanesti, prin comuna Draganesti
si o alta osea, vecina1a spre
com. Dulceanca.
Meri-Petchl, sat, jud. Ilfov, pl.
Mostistea, facind parte din com.
rur. Meri-Petchi-Netezesti. Este
situat la N. de Nuci.
Se intinde pe o suprafata de
446 hect., din carI d-1 C. Ban-
tas, proprietar, are 128 hect.
si locuitoril, 318 hect. Locultorif
cultiva 228 hect., lar go le rezerva
pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de r preot.
Numarul vitelor marl e de
577 si al celor micI, de 1210.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari.
Meri- Petchi-Neteze§ti, com.
rur., jud. Ilfov, pl. Mostistea,
situata la N. de Bucuresti, pe
malul sting al riului Ialomita, la
53 kil. de Bucuresti.
Se compune din satele: Meri-
Petchi, Nqci, Netezesti si Su-
diti, cu o populatie de 1921
locuitorI, carI traesc In 420 case.
Suprafata comund e de 2026
hect., din carf d-ni! Ç. Bantas,
C. Desliu, familia Serghiescu,
M. Protopopescu, Zinca Bu-
neasca si Domeniul CoroaneI,
ati 741 hect. si locuitoriI, 1285
hect. Proprietarii rezervd 86 hect.
si locuitorif 180 hect. pentru
finete.
Are : 4 bisericI; iscoala mixta;
masilla. de treerat cu abur!.
Dintre locuitorl, 462 sunt plu-
garl, 3 sunt industrial.
Budgetul comuneT e de 5570
leI la veniturl si de 5359 leI
la cheltuelf.
 MERLA
LocuitoriT posea: 220 plu-
gurT :189 Cu bol si 31 Cu cal;
305 care si arate: 249 Cu boT,
56 cu cal.
Comerciul se face de 7 eir-
ciumarT si 2 hangiT.
Vite sunt: 229 cal si Tepe,
15 armIsarT, 901 bol, 570 vacT
si viteT, 68 taurT, 24 bivolT si
bivolite, 6 calire, 615 porcT si
2566 o!.
Merla, loc, pe care s'a construit
mAnAstirea Ghighiul, jud. Pra-
hoya, fost al cucoand Uta-Can-
tacuzino-Co mAn eanca , (cAlugl-
ritl mar tirzig sub numele de
Anastasia si inmormintad in
aceastA mAnAstire), clAruit mAn1-
stireT Ghighiul, impreunl cu mo-
sia Vatra-MAnAstireT-Ghighiul.
Merica sag Mägura-MericheT,
mllgurti i punct trigonometric
de observafie, la S.-E. de Ma-
glavitul, plasa ampul, judetul
Dolj.
Merieni, deal, spre E. de satul
Bahnari, com. Munteni-d.-j., pl.
Crasna, jud. Vasluig. Pe coasta
luT e asezatA o parte a satulul
Bahnari.
Merieni, deal, in partea despre
V. a com. Tanacul, pl. Crasna,
jud. Vasluig. Se intinde spre S.
de GrumAzesti, pe d'asupra co-
mune! Munteni-d.-s., pà.nA aproa-
pe de Cordeni, jud. FAlcig. Pe
coasta sa despre E. e asezatA
o parte a satuluT Tanacul $i
maT spre S. de acesta, e asezat
intregul sat Burghelesti.
Merii (Valea-), vale, izvoreste
din coasta pAdureT DrIghescu,
com. VlAciesti, pl. Riurile, jud.
Muscel; strAbate cAtunul Pris-
lopul ; trece pe Ruga biserica
aceluT cAtun si se varsA in 6.11
Bratia.
317
Merinaqi, sai, cu vre-o ro case,
in jud. Tutova, pl. Pereschivul,
com. Sendresti.
Meri§ani, com. rur., pe riul Ar-
ges, jud. Arges, pl. Pitesti, la
8 kil. spre N. de orasul Pitesti,
si la 12 kil. de com. rur. BAscovul-
FlestiT, resedinta subprefectura
Se compune din 4 sate: Ti-
ganca (TigAnesti), Malul-VinAt,
Priba i Valea-Boereascl.
Are o populatie de 158 fa-
mili!, sag 640 suflete ; o biseria
de zid, intemelatl de rAposatul
Tache Zisu, fostul proprietar,
deservid de un preot, un en-
tAret si un paracliser.
Tot aicT sunt casete boe-
restr, cu un frumos pare, fAcute
de rAposatul Alexandru Tache
Zisu.
In Merisani era prima postA
de la Pitesti spre Curtea-de-Ar-
ges si Rimnicul-VilceT.
Budgetul comund e la veni-
turl de 2589 leT si la cheltuell,
de 1783 le!.
Vite sunt: 531 boT i yací,
9 bivolT, 36 cal, 284 o!, 95 ca-
pre si 255 poreT.
AstA2T mo5ia Merisanilor a-
partine doamneT Elena P. GrA-
disteanu, nAscutA Otetelesanu.
Meri§ani, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. TeleormanuluT, la
E. plAseT, situad pe Valea-Te-
cuciuluT, care o strAbate in toad
lungimea. Este asezatA pe un
teren $es, putin variat prin vAl-
ceaua piriuluT Tecuciul.
Se invecineste: la N., cu co-
muna Dobrotesti (Doagele), de
care se desparte prin semnul
de hotar numit atea ; la E.,
cu com. Beuca, de care se des-
parte prin vilceaua numitA a-
ComoriT; la S., Cu com. Didesti;
la V., cu com. VAleni, de care
este despArtid prin riul Vedea
branistea nurnitA Buzatul.
www.dacoromanica.ro
MERIANI
Intinderea comuneT, impreunA
cu mo$iile si pAdurile de pe
&usa, este de peste 4100 hect.
Din acestea, statul are 1500 hect.
pAmint arabil si 220 hect. pl-
dure ; d-1 C. ColibAsanu posecil
pe mosia Cluperceanca 2100
hect. pAmint arabil si 10 hect.
pAdure; 182 locuitorT sunt im-
proprietAritl dupl legea ruralA
pe o intindere cam de 700 hect.
Terenul este fertil. Pe lingl riu-
rile Vedea i Tecuciul, sunt doul
elestaie, unul numit al-Georo-
culuT care vine din spre com.
Ghimpeteni si cel-l'alt numit E-
lesteul-luT-Constantin-CrOciun.
Cea maT mare parte din mo-
sia statuluT, aproape 1200 hect.,
este vindutA locuitorilor in lo-
turT.
Populatia comune, cu a cl-
t.inusluT eT, este de 250 familiT,
sag 968 suflete, din carr 217
contribuabilr.
Are o scoalA, cu un local pro
prig, frecuentad de 14 elevT;
o bisericl, deservitA de un preot,
un cintlret si un eclesiarc, zi-
dita de boerul Barbu Merisanu,
ale azul case in ruinO. se vád
si astAzT in mijlocul comuneT.
Acel boer este inmormintat in
tinda bisericeT. Piatra cu inscrip-
tiunea comemorativA a fost spar-
ta pe la 1821 de TurcT, carT
credeag cl vor gAsi acolo scule
pretioase.
Vite: 531 vite marT cornute,
151 cal, 1768 oT si 187 porcT.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor,
maT cu osebire a oilor. Mult!
din locuitorli vind laptele oilor,
cu brinzA i miel in orasele
marl.
Pe llaga cultura plantelor
noase, locuitoriT comuneT se mai
ocupa i cu grOdinAria, cu cul-
tura cinepeT, inului si a plan-
telor leguminoase.
pe teritoriul comuner sunt a
 MERIANI
hect. vil si 1/2 hect. livede de
prunT.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 6255 leT, 70 banT, lar
la cheltuelT, de 5620 leT, 39 banT.
Prin comuna Merisani trecea
vechiul drum al Rusilor, acum
desfiintat; astazT com. se leaga
prin cáf vecinale cu comunele
Beuca, Dobrotesti, Didesti
Valeni, din jud. Olt.
La S. comuneT, se afiä o ma-
gura care se crede O. a fost
ridicata in timpul ocupatiuneT
armatelor austriace la 1853. O
a doua magua se afla la V. co.
muneT. Amindoul ati inaltime de
aproape lo m.
Satul Merisani este din cele
mai vechT ale judetuluT; ti ga-
sim i in nomenclatura comu-
nelor din secolul XVIII, facind
parte din plasa Mijlocul i for-
mind un corp cu satul Bobo-
cesti. La Salda i Cotorga erati
sate populate, cal-1 s'ají desfii ntat ;
silistea Salcier se vede inca. As-
tazT, acolo se afla numaT conacul
proprietaruluT, d-nul Colibasanu.
Merisani, mofie, a statuluT, in
jud. i plasa Teleorman ; facea
parte din averile manItstirestl
§i if zicea Merisani-MitropolieT.
Merisani, stalie de a'r.-d.-f.,jud.
Arges, pl. Pitesti, pe linia Pi-
testi-Curtea-de -Arges, pusa in
circulatie in anul 1899. Se afla
intre statia Bascovul (9.6 kil.)
statia Radu-Negru (11.2 kil.).
Merisasca, sat,facind parte din
com. rur. Creata-Lesile, pl. Mos-
tistea, jud. Ilfov. Se intinde pe
o suprafata. de 254 hect., cu o
populatie de 47 locultorT.
D-1 Anton Alexandrescu are
225 hect. si locuitoriT 29 hect.
Proprietarul cultiva 200 hect.
(25 padure). LocuitoriT cultivä
tot terenul,
318 MESTEACANUL
Numarul vitelor marT e de 34 si un cintaret ; o scoala., frecu-
si al celor micT, de 31. entata de 7 elevI si 3 eleve.
Acest sat, se zice, s'a in- Comerciul se face de 2 cir-
fiintat cam pe la anul 1832, de ciumarl.
Petrache Merisescu, fost pro- Numarul vitelor marl e de
prietar. 198 si al celor miel, de 229.
Merisescu, deal, in raionul co- Merlari, trupde mo)s.ie, in jud.
muneT Budisteni, pl. Podgoria, Ialomita, pl. Ialomita-Balta, co-
jud. Muscel. Pe acest deal se muna Dormarunt, proprietatea
afla Schitul-Cotroceni, zidit pe EforieT Spitalelor Civile, din Bu-
la anul 1823. AstazI nu se vad curesti, arendata, impreuna cu
din el de cit ruine. Persica, cu 61750 leT (1893-98).
Merisorul, munte, situat pe ho- Merlicesti, sat, facind parte din
tarul despre judetul Bacati, in com. rur. Val-de-ET, pl. Oltul-
partea despre V. a judetuluT. d.-s., jud. Olt. Are o populatie
Face parte din grupa muntilor de 250 locuitorT ; o bisericá de
Cicul - Tarcatl catre marginea lema, fondata la anul 1811 de
despre N. a basinulul Trotu- Nicolae MerlicT.
suluT.
Din acest munte izvoreste pi- Meslinul, insulä insemnata, jud.
riul Asaul i piriul Tazlaul-SA- Tulcea, din bratul Chilia, si-
rat. tuata in partea N. a pl. Sulina,
cea E. a com. urb. Chilia-Ve-
Merisul, in jud. Mehedinti,
sat, chie; este coprinsa intre bra-
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Plos- tul principal, Cernofca i Ba-
tina, situat pe Valea-Motrulur. linof; are o lungime de 7 kil.
Are Io6 case. si o intindere totall de 600
hect., neproductive, fiind acope-
Merisul, atun, apartinind de rite numaT cu stuf, si supuse
com. Piriieni-d.-s., pl. Mijlocul, inundatiunilor.
jud. Vilcea, cu o populatie de
8c.) loc. (42 barbatT si 38 femei). Mesteacinul, sätuc. VezT Do-
bronauti, sat, com. Virful-am-
Merlari, sat, facind parte din puluT, pl. Berhometele, judetul
com. rur. Jilava-Merlari, judetul Dorohoiti.
Ilfov, pl. Sabarul. Este situat
lîngäriul Sabarul. Pe aci trece Mesteacinul, sat, facind parte
soseaua nationalä Bucuresti- din com. rur. Cetateni-din-Deal,
Giurgia. plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Se intinde pe o suprafata de
780 hect., cu o populatie de Mesteacänul, vilrf de deal, jud.
300 locuitorT. Bacan, pl. Trotusul, com. }Hija,
D-1 G. Diamandi are 500 din vira CasinuluT, situat la V.
hect. §i locuitoriT, 280 hect. Pro- de muntele Staneica.
prietarul cultiva 275 hect. (75
hect. izlaz, 150 hect. padure). Mesteacänul,peYdure particulara,
LocuitoriT cultivá. 202 hect. (io jud. Putna, in intindere de 87
sterpe, 6o izlaz). hect., cu trupurile : Ciocirlia, Co-
Are o biserica, cu hramul A- roiul, Lungeasca, Fundul-Let-
dormirea, deservita de I preot canilor si Crucea.
www.dacoromanica.ro
 MESTEACANULITI (ViRFUL-)
Este situata pe teritoriul co-
muneT Clipicesti, pl. Girlet,e.
MesteacAnului (Virful-), mun-
te, in jud. Buzat, com. Bozio-
rul, catunul Nucul, in padurea
Hinsarul ; face hotar despre co-
muna Gura-Teghif.
Mestecinari, deal, pe care sta
satul Mesteceni, din com, Ciu-
mulesti, jud. Suceava.
Mesteceni, sat, facind parte din
com. rur. Jupinesti, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muscel. Cade in
partea de N. a satulul Jupt-
nesti, cu care formeaza com.
Cu acelasT nume. . Me§ineqti, sat, pendinte de com.
Este strabatut de la V. spre
E. de Riul - TirguluT, care se
varsa in tila Doamna, dupa ce
trece prin mijlocul satuluT.
Are o populatie de 99 locui-
torT.
Este asezat pe malul drept
al rtuluT Doamna si legat cu
cat. Jupinesti prin o osea co-
munala.
Mesteceni sad Movileni, sat,
pe mosia Cu acelasT nume, co-
muna Ciumulesti, jud. Suceava.
E strabatut de piraiele Hu-
hurezul si. Subtirelul.
Are o populatie de 38 fa-
miliT, san 158 suflete, din carr
55 contribuabilT, locuesc in 36
case.
Vatra satuluf ocupa 3 alcI, si
6o prajinT.
Mosia care e proprietatea d-luT
Emanuel Mortun, cumparata de
la mostenitoriT luT Constantin
Hirlescu are o intindere de
65 alcr.
Improprietariff in 1864, sunt
8 frunta$1, II palmas! si 24 co-
da$T, stapinind 61 fald pi 24
prajinT.
Biserica si scoala din Nego-
testi servese si acestuT sat.
319
Drumurl principale sunt: la
Negotesti (t kil.) si la Camir-
zani (3 kil.).
Satul s'a infiintat in urma im-
proprietarireT satenilor pe la
1866, de catre locuitoriT din
Camirzani, carora li s'ad dat
pamint ad.
Mesteceni, colina' insemnata, jud.
Buzat, a careT coama incepe
In com. Tisaul si se termina. in
com. Laposul, catunul Pietricica.
Se zice ca pe virful eI ar fi fost
drumul DoamneT Neaga, de la
cetatea Cheea (com. Tisaul) la
gradina sa din Laposul.
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe malul sting al gtrleT
Plapcea. Are 380 locuitorT si
o biserica, zidita la anul 1822
de preotiT loan si Teodor.
Metfiva, grind sat loc ridicat
deasupra stufuluT inconjurator,
situat In jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Sf. Gheor-
ghe san Cadirlez ; este situat
litiga malul Mari!, in partea S.-
E. a plaseT si In cea de S.-V.
a comuneT; este mal mult o
prelun gire estica a grinduluT
Perisorul ; are o directie de la
S.-V. spre N.-E.; se prelungeste
spre E. cu alte doul grinduff
mal miel, Grindul-CerbuluT $1
Carasovschi ; in partea S., ca-
tre Mare este acoperit cu nisip;
are o formalungaeata si o intin-
dere de 120 hect., neproductive,
fiind acoperite cu nisip si pie-
tris.
Meteleul, com. rur., in jud. Bu-
zad, pl. ampuluT, la extremita-
tea de S. a judetulur si la 59
kil. de Buzar'.
Limitele sale sunt: la N.,
hotarele de S. ale mosiilor : Ro-
tunda (com, Bradeanul), Caltuna,
www.dacoromanica.ro
METELEUL
f
Udati (com. Albesti), Pogoanele
si. Caldaresti ; la E., tot Calda-
resti si mosia Balaciurile din
jud. la. lomita; la S., hotarele
mosieT Groasa sad Rogoazele,
Grindul, Grindasul si Brosteni-
NoT (jud. Ialomita); la V., dru-
mul GrinduluT, limitinduse cu
capul mosiilor : Cotorca si Fre-
cateanca (jud. Buzad), pe al
careia hotar merge, pana da in
hotarul mosieT Rotunda.
Suprafata sa este de 5950
hect., din carf 4983 arabile, i8o
padure, 700 izlaz si 87 sterpe.
Pro prietati maii use mnate su n t:
Meteleul-Scutelnici (satul), Mete-
leul-Lipanesc, Arcani $1 Dobro-
geancea.
Terenul e un vast ses, care
aminteste Baraganul IalomiteT.
TotusT cultura se face pe o
searä intinsa, pamintul produ-
cid maT cu seamd. porumb si orz.
Sunt 2 selle pe mosiile Scu-
telnici si Arcani.
Comerciul co n sta in desfacerea
cerealelor, care se transporta la
gara Cilibia.
Cal de comunicatie sunt: so-
seaua Meteleul-Cilibia prin Po-
goane; insemnatul drum natural
Grindul-Buzaul pe Ruga Meteleul,
si altele, carT o pun 'in legatura
cu comunele vecine.
Comuna e formata din catu-
tunele : Arcani, Meteleul-Lipa-
nesc si Meteleul-Scutelnici, cu o
populatie de 1250 locuitorT, din
carT 268 contribuabilr, locuind
in 263 case.
MeserlasT sunt : I lemnar, 3
rotar!, I croitor, 2 fierarf si 1
cojocar.
Vite sunt: 473 boT, 455 yac!,
276 viteT, 276 caT, 173 Tepe, 54
minjf, 3200 o!, 18 capre, 4 a-
sin! si 361 porcT.
Budgetul com. e de 4361,65
leT.
Are o scoall, in catunul Scu-
telnici, frecuentata de 97 elevT
 METELEUL-LIP NES C
$i 30 eleve; 2 bisericT, in atu-
nele Scutelnici $i LipAne$ti, de-
servite de 3 preotT, 2 cintäsetT
si i paracliser. Catedrala e cea
cu hramul Na$terea-Maicel-Dom-
nuluT.
CirciumT sunt 8.
CAtunul Meteleul - Scutelnici
dateaz1 de pe la 1825. PrimiT
locuitorT stabilitf ail fost ea'
adu$T de alugAriT mAnástirel
CAldAru$ani, ca sA aiä brate
pentru cultura pamintuluT ; li s'ati
acordat atuncT mal multe foloase,
pe litiga scutirea de därT, de unde
a $i rAmas numele de scutelnicT.
Cele-l'alte atune sunt mal noT.
Meteleul-Lipänesc,atun al com.
Meteleul, jud. BuzAti, Cu 330
locuitori si 62 case.
Meteleul-LipAneso (Zapa), Meterizul, pichet de gran217, in
mofie, in jud. BuzAti, com. Me-
teleul; are cam 1870 hect., din
care 170 hect. pldure ; este pro-
prietatea bisericeT Sf. N1colae
din Bra$ov.
Meteleul-Scutelnici, clItun de
re$edintA, al com. Meteleul, jud.
Buati, cu 650 locuitorT $i 140
case.
Meteleul-Scutelnici, molie, in
com. Meteleul, jud. Buaii, pro-
prietatc a statuluT, pendinte de
CA1dArusani; are cam 2130 hect.,
mal toate arabile, din care 750
dat improprietAritilor.
Meterez (La-), (Zidul-Doam-
nel-Neaga), ruine, in jud. Bu-
zAti, com. Gura-Ni$covuluT,
Mierea, pe Polana-Ulmea-
sa, atribuite Doamnei Neaga,
care ar fi acut aicT un schit.
Meterezele, urme de scIpeiturt Metodica, munte, in jud. Neamtu,
de faitpri, in partea de E. a
com. Sanilesti, pl. Prutul, jud.
FAlcia, pe $esul dintre apa Pru-
320
tetuluT $i riul Prutul, spre V. de
localitAtile ImpArAteasa i Cr6.-
jasa.
Urinele acestor santurT, cari
merg paralel cu apa PrutuluT,
sunt de diferite intinderT, unele
avind lungimea de 300-500 m.
Se crede cl aceste metereze
at1 fost acute pentru apdrarea
cuartieruluT impArAtesc, in tini-
pul rAzboiuluT, urmat 'filtre RusI
si TurcT, la 1711. (VezT StIni-
le$ti, sat).
Meterezele, deal, in com. rur.
Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti ; ad i se vAd redute.
Metericul, fostpichet de granip,
in plaiul Closani, jud. Mehe-
dinti.
plaiul Cloani, jud. Mehedinti.
Meterizul-lul-Tudor, munte, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna,
din care izvore$te piriul Cloro-
valtul. Are o inAltime de 730 m.
Meterizul-Pade§ului, /0c si re-
chite, Iii jud. Mehedinti, plaiul
Clo$ani, com. rur. Negoe$0, sa-
tul Pade$ul, de unde Tudor Vla-
dimirescu a ridicat pentru prima
datA stindardul revolutiuneT din
1821, plecind cu panduriT sAT.
Este situat pe cimpie in apro-
piere de soseaua ce duce de la
Negoe$ti spre Clo$ani.
Meteul, sat, pl. pul-d.-s., com.
BrAdesti, Cu 382 suflete $i 105
case.
CopiiT din sat urmeaa la
$coala mixtA din satul BrAcle$ti-
d.-s., care este la 4 kil.
plasa Piatra-Muntele, in grupa
muntilor BistriteT-MoldoveI, si-
tuat la N. mAn-AstireT Bistrita,
www.dacoromanica.ro
MEZA RLIC-13AIR
pe hotarul dintre com. Doamna
Gircina.
Metoful, sat, cu 200 locuitorT,
jud. Arge$, pl. Pite$ti, acind
parte din com. rur. Satioarele.
Metohu1-M5näile§ti, mofie, a
statuluT, jud. Vilcea, fostA pen-
dinte de mAnAstirea Bistrita.
Meza, munte, jud. Muscel, intre
riul Dtmbovita $i riul Doamna,
aproape de hotarul despre Tran-
silvania.
Mezarlic, virf de deal, In jud.
Mehedinti, pl. Medjidia, com.
Ta$-Punar, at. Chior-Ce$me,
la r ki/. spre E. de acest at.,
pe culmea dealuluT Mezarlic-
Bair ; are loo m. inAltime $i
este acoperit cu verdeatA.
Mezarlic-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul com. rur. Ta$-Punar $1
anume pe acela al cAtunuluT
Chior-Ce$me ; se intinde spre
V. atunuluT, incepind de la
virful Miulten-Tepe, indreptin-
du-se atre N. si avind o direc-
tiune de la S.-V. atre N.-V. ; se
intinde printre vAile Hagi-Sirt-
Dere i Sali-Bei-Dere; este si-
tuat in partea vestia a p15.ser
si cea centrall a comuneT; are
o inAltime de Too m.
Mezarlic-Bair, a'eal, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-NouA, com.
Ghiuvegea Caranlic; se in-
i
dreaptä. spre E., avind o di.
rectie generala de la S.-V. spre
se intinde printre Beilic-
Ceair $i adiacenta sa nar ;
la poalele sale nordice se aflA sa-
tul Curu-Orman ; se ridicä la o
inAltime de 142 m., dominind
vAile de mal sus $i satul Cura-
Orman ; e acoperit cu pAdurr
la V., cu fine%e i semInAturl
 MEZARLIC-IUC
la E.; pe muchia luT se afla
drumul comunal care duce de la
Curu-Orman la Ghiuvegea.
Mezarlitc-Iuc, movild, in jud. si
pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Techir-Ghiol si anume pe
acela al ca...unuluI sati Agigea ;
este virful cel mal inalt al dea-
luluI Agigea, avind 38 m.
time si dominind satul Agigea
precum si Marea, care este la
500 m.; este situatà in partea
de S.-E. a plgseT si cea de E.
a com.; e acoperita cu pasunT.
Mezarlic-Sirti, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Cheragi si anume
pe acela al catunului sad Va-
lali; se desface din dealul Egi-
Iuiuc ; se indrepteaza spre S.,
avind o directiune de la N.-V.
spre S.-E. si se intinde printre
valle Acagea i Daulu-Chioi; are
o inaltime maxima de 103 m., pe
care o atinge in virful Valali,
dominind catunele Acargea, Va-
lali si Daulu-Chioi, carl sunt
asezate la S. si V. de acest
deal, la cite i kil.
Este situat in partea de S.
a piase! si cea de V. a com.
Mezarlic-Tepe, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
toriul com. rur. Congaz ; este
unul din virfurile cele mal sud-
estice ale pietrosuluT deal Tas-
Bair, situat in partea de E. a
piase i cea de S. a com., la
marginea nord-estica a satului
Congaz, cu 48 m. inaltime,
clominind satul Con gaz, valea Mici (Valea-) saü Valea-Lu-
Telita i drumurile comunale pului, vale, jud. Teleorman,
Eni- Chioi - Congaz i Congaz-
Agi- Ghiol ; e acoperit cu ver-
dean ; la poalele sale sudice
se afla cimitirul musulman.
Mezarltc-Tepe, virf, in jud.
pl. Constanta, pe teritoriul com.
321
rur. Pazarli si anume pe acela
al catunului sal-1 Ghelingec, care
se aflä cu i kil, mal spre
N. de acest vid; este- asezat
pe culmea V. a dealului Ghe-
lingec-Bair si are o inaltime de
165 m., dominind satul Ghe-
lingec si drumurile Ghelingec-
Pazarli i Ghelingec-Dorobantul
(Bilarlar); este situat in partea
de N. a. plaseT si a comuneT.
Mezdroaia, nume. ce a mal pur-
tat com. Belotul, din jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.s., com. Be-
lotul.
Mezinca (Finetul),virf de mun-
te, jud. Bacati, pl. Trotusul,
com. Tirgul -Trotus, din vira
Slaniculd, situat pe stinga Sta-
nicului. In sinul sad se afla ceara
de pamint (ozocherita), care se
intrebuinta inteo fabrica ce era
zidita anume chiar pe una din
coastele sale.
Mica, sat, cu 30 familiT, jud. Ar-
ges, pl. Pitesti, facind parte din
com. rur.
Micaia, munte, la N.-E. comuneT
Baiade-Fier, plaiul Novaci, jud.
Gorj, despartit de muntele Pis-
cul, prin izvorul Ungurelul, care
se varsa. in Oltet.
Mici (Valea-), vale, jud. Muscel,
pl. ; izvoreste din coasta
padureI Dela-Cruce; strabate sa-
tul Vladesti-d.-s., si se vara in
riul Bratia.
ce-sI ja nastere din apropierea de
com. Ciolanesti-din-Deal, des-
pre partea dreapta a Vaer-Cii-
neta ; trece pe Ruga com. Cio-
lanesti - din-Vale, prin d'input
dintre com. Ciurari i Gradesti;
prime5te in dreapta gura vilcelef
www.dacoromanica.ro
Pluceasca de la comuna Saceni,
cu care formeaza o singura vale
maI larga ; se infunda in va-
lea Tinoasa spre S. de com.
Sfintesti. Palia in dreptul comu-
nel Butculesti, poarta numirea
de Valea-PetrisuluT, i numaT de
ad la vale se numeste Valea-
Mica.
Miceasca, pdclure, amenajata,
compusa din trupurile : Tuica
si Malina, pendinte de comuna
Micesti, pl. Riul-DoamneT, jud.
Muscel, proprietatea d-nei Elena
Gogulescu.
Miceasca, vale, pe care se afla
asezata com. Micesti, pl. Riul-
Doam neT, jud. Muscel. lzvoreste
din dreptul comuneT Jupinesti
dupa ce se impreuna cu alte
vilcele, se varsa in rtul Doam-
na, pe malul drept, in dreptul
comuneT
Mice§ti, com. rur.,jud. Muscel, pl.
Riul-Doamnel, la S.-V. de Cim-
pulung, la 42 kil. de acest oras
si la 14 kil, de resedinta sub-
prefecturef.
Este situata pe valea Mi-
ceasca, 'filtre doul dealurT.
Se compune din 3 catune :
Micesti, Pauleasa i Budeasca,
se mArgine§te: la N., cu comu-
na Jupinesti ; la S., cu comuna
Ciumesti ; la E., cu comuna Pis-
cani i la V., cu jud. Arges.
Are o populatie de 1205 fa-
mili!, sad 1064 suflete, din carT
257 contribuabilI, locuind in 264
case ; o biserica, fondata la a-
nul 1846 de locuitorl, deservitä
de i preot si 2 dasc111; o qcoala,
fondata la 1840, pe proprietatea
statuluT Vacareasca, i frecuen-
tata de 45 elevI.
Vite : 170 bol, 90 yac!, 260
oT, 209 pord, 19 cal si 180
capre.
Budgetul com. e la veniturT
 MICEM
de 1934 leT si la cheltuell, de
1901 lef.
In comunA sunt livezi, dealuri,
pAdurl i zAvoaie, compuse din
sAlciT, plute i aninT.
Riul-DoamneT udA comuna in
partea de E. Pe el se allá 2
MorI cu 5 roate.
Parte din locuitorT sunt mos-
nenT si parte s'ají improprietArit
prin legea de la 1864, pe mo-
sia statuluf VAcAreasca, astAzI
a d-lui N. I. Micescu si pe mo-
siile d-lor Gogulescu, L Micescu,
I. BAjan, Al. Micescu, OrAscu,
BorAnescu, a d-neT BAdulescu
si pe a statului Aninoasa-Buliga.
Calea feratl trece prin partea
de E. a comuneT si un pod de
fier, al cAleT ferate, leag5. com.
Micesti i Colibasi.
Calen nationalA Pitesti-Cim-
pulung-FrontierA trece pe la E.
de comunA, precum i oseaua
care o uneste cu comuna Pur-
cAreni.
In comuna Micesti s'ad gAsit
silexuri cioplite, silexurT lus-
truite, cutite sati rAzuitoare
alte obiecte de piatrA si de os,
industrie a omuluT cuaternar.
D'asupra dealurilor dela Mi-
cesti, In partea de S.-V. a com.,
se vAd ruine dintr'o vechie cetate
a lui Mircea-Basarab. D'aci e o
privire frumoas1 pe Valea-Ar-
gesuluT.
Mice§ti,sat, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume, jud. Musel.
Mice§ti, com. rur. si sat, in jud.
si pl. Tutova, spre N.-V. de
Birlad, pe 0'11 Studinetul, a-
sezat la poalele unui deal i In
jurul lui.
Are 507 locuitorT.
Satul Micesti formeazA o co-
munA. (com. Micesti) cu cAtu-
nele Gheorghesti, MAnoiul, Fun-
dul-VAeT, DragomAnesti, Burlaci
Valea-Lupulur.
322
Are o scoall primará de bletT;
2 biserici; 8 circiuml.
Budgetul com. e de 7848 leT,
79 banl.
Se cultiv5 pe Ruga. cereale:
93 hect. vie (din carT 27,50 ne-
lucrAtoare) si 21,50 hect. livezi
cu prunT.
Mice§ti,pdclure, supusa regimului
silvic, jud. Muscel, plasa Riul-
Doamner, formatA din doug. tru-
purr: unul in intindere de 2500
hect. si al doilea, de 75 hec-
tare.
Mice§tilor (Phiul-), girid, iz-
voreste din jud. Arges, si se
varsA in riul Doamna, jud. Mus-
cel. Serveste de limitA, la N.,
futre com. Ciumesti i Micesti.
Michia (Väleanca), mofie, In
jud. Buzáfi, com. Trestia, cat.
Te4u1; are cam 240 hect., din
care 8o hect. pAdurea PAnAtAul,
restul arabil, livezi i .izlaz.
Micläu§eni, com. rur., In jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
N.-E. d6 orasul Roman, la ,22
kil, de el pe osea si la 12 1/2
kil, de resedinta plAser.
Este formatA din satele : Bu-
tea, Hindresti, Litca si Mic15.u-
seni, eu resedinta com, in satul
Butea.
Populatia : 701 familif, sati
3203 suflete, din carT368 familii
Unguri si 11 familiT EvreT.
Are : 3 biserici de zid, din
carl I catolicl ; 2 coale, una
de bAeti, frecuentatA de tz e-
levi si a doua de fete, frecuen-
tatA de 14 eleve, case marl boe-
resti si un frumos i in tins paro.
Budgetul com. e la venituri
de leT 7553,36 si la cheltuelT de
leT 6943.
Mosia MicIduseni apartine fra-
tllor Dimitrie si George A. Sturd-
za MiclAuseanu.
www.dacoromanica.ro
micaUqENI
Miclau§eni sal-1 Cenita, sat, pe
mosia Cu acelasi nume, comuna
CorlAteni, pl. Cosilla, jud. Do-
rohoit.
Are o populatie de 77 fa-
miliT, sail 229 suflete ; 2 bise-
riel*, una cu hramul Sf. Dumitru,
si a doua, cu hramul Sf. Mihail
Gavril, de lemn si tencuitA.
Proprietatea mosiel este a
d-lor : Iorgu Hermeziu, D. Du-
ber si Ilie Motoc. Din vechime
toatA mosia a fost a familia
Motoc.
SAtenil improprietAriti ati 173
hect., 22 arif pAmint, lar pro-
prietariT mo§iel, 720 hect., 39
arii climp si 8 hect., 59 ariT
pAdure.
Pe partea Hermeziu se mal
afl5.: livadA, 2 pogoane vie
2 lazan, din carr unul numit al-
luT-Motoc, in suprafatA de 20
hect., 77 arif.
Piraie principale ce curg pe
mosie sunt : Bahna sati Putreda
si riul Jijia ce trece pe hotar.
DrumurT : acel de la Doro-
holii, ce duce prin CorlAteni la
Podul-Stamater i acel de la Li-
veni si Dumeni, pe Valea-Putre-
de!, ce duce la CorlAteni si V15.-
deni.
Hotarele mosieT cu : Carasa,
CordAreni, Corlateni i VAculesti.
Insemnat aicT este localitatea
Silistea-Vechie.
Familia Motoc, din vechime a
fost proprietarA a IntregeT mosir.
Entre vechir boerT al Moldover gA-
sim pe Marele Vornic Motoc, in
serviciul luf Alexandru ,LApus-
neanu-VodA ; care fugArind pe
JoIrlea logodnicul DomniteT Ru-
xandra, faca luf Petru Rares
pretendent la Domnie, Il prinse
la ipote pe Miletinul, in jud.
Iasi, in luna Septembrie, 1552,
ducIndu-1 inaintea lui L5.pus-
neanu, acesta-I judecl ; dupl care
insemnindu-1 la nas, Il cAlugAri
si-1 inchise in mAnAstire.
 MICLAWNI
Alexandru Lapusneanu
tirzia, dindu-se la rautatT i cru-
zimI, ca i predecesorul sail
fan Petru Rare$-Voda, care fu
ucis de boerT, se formä contra-T o
conspiratie pentru a-1 detrona $i
a pune in locu-T pe stefan Toma.
Intre boerif conspiratorT se afla
Vornicul Motoc, care, impre-
una Cu altif, fugi in Polonia si
carT fiind descoperitT de Alexan-
dru, n'aa putut reu$i In planul
lor de detronare.
Lapu$neanu, cu concursul Tur-
cilor, fAcu mijlocire la regele
PolonleT pentru a extrada pe
refugiatI. Dupa multe cererf, Hat-
manul Cracinsky, primi ordinul
regal de aa mers la Liovul,
unde a diat capul luT Tom$a-
Voda, a luT Motoc-Vornicul, a
luT Veverita-Postelnicul $i a luI
Spancioc-SpAtarul i i-aa ingro-
pat afara din erg, la mA.nasti-
rea Sf. Onofre!.
MiclAu§eni, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. MiclAwni,
spre N.-N.-E. de ora$ul Roman,
la 22 kil, de el i la 12'/2 kil.
de re$edinta pla$er. Este asezat
pe un mic deal. Este re$edinta
com. Miclau$eni.
Are o populatie de 163 a-
ran% saa 706 suflete, din carT 163
contribuabilf; o bisericA de zid ;
2 §coale, una de bletf, frecuen-
tad de i i elevI $i a doua de
fete, frecuentad. de 14 eleve.
AicT se gase$te parcul si ca-
sele familieT Sturdza.
Este legat cu ora$ul Roman
prin osea. In apropiere de a-
cest sat, intre el $i satul Mir-
ce$ti, pe teritoriul com. Scheea,
este un pod de fler pe riul Si-
retul, peste care trece $oseaua
nationala Roman-Ia$i.
Micliu§eni, pitig, ce curge prin
pl. Siretul-d.-s., jud. Roman, com.
Miclau$eni. Izvore$te la V. de
62880. Morolo Dielierear Geogralle. rol.
323
satul Hindresti ; curge de la E.
spre V. ; trece prin marginea
de S. a satuluI Miclau$eni i, la
S.-E. de acest sat, se varsa in
Piriul-StinceT, pe stinga.
Micläu§oaia, slltuc, In jud. Ba-
caí, pl. Tazlaul-d.-j., com. Gro-
pile, satul Gropile.
Miclau§ul, munte, in jud. Buzla,
com. Goidesti, ramificatie din
masivul munteluI Penteleul, pu-
in mar jos de muntele Zanoaga,
acoperit cu padurT intinse de
brad $i pl$unT. Ad i pa$uneaza
anual pana la 1800 o!. Are o
sena. Laptele se fabrica in ca-
seria de la muntele Mu$ea.
Miclau§ul, jud. Vasluia,
pl. Stemnicul, com. 0$e$ti ; iz-
vore$te din dealul Miclau$ul ;
curge spre S.; trece prin satele
0$e$ti $i Ruginoasa $i se varsa
in riul Stemnicul, tot pe teri-
toriul com. 0$e$ti, la locul nu-
mit Capul-Dealuluf.
Buzaa, com.
Goide$ti, la poalele munteluT
Penteleul, format din izvoarele
ce Tes din ramificatiile : Piscu-
na$ul $i Miclau$ul ; se scurge
In riul Bisca-Mica, in dreptul
Bolovanuluï-Mortatul.
Miclea, deal, In jud. Vasluia ; ia
na$tere din coama dealuluT Bor-
dea; formeaza valea pir. Cutig-
na ; se intinde de la N., paralel
cu dealul Bursucul $i strabate
satul Mirce$ti, in partea de E.,
iar extremitatea de S., se pleaca
treptat, pAnä ce se pierde in
Micleasca, mofie, la N. de jud.
Tecuciii, in partea de V. a sa-
tuluT Tignie§ti, pe linga dru-
mul ce merge la gara Ber-
hecia.
IV.
www.dacoromanica.ro
MICLE§Tt
Micleasca,saa Pau§easca,sfoa-
rd de mofe, in jud. Tecucia,
proprietatea d-luT Anton Cincu,
situad intre catunele Lie$ti
erbane$ti ; se arendeaza locui-
torilor din satul Lie$ti-Micles-
culta. O parte din aceasta mo-
$ie, coprinsa intre Siret i Val-
cica, a fost rescumparata de lo-
cuitoriT din Lie$ti $i pe d'irisa
s'a format satul co acela$T nume.
Micle§ti, com. rur., in partea de
E. a pl. Crasna, jud. Vasluia,
la 24 kil. de Vasluia $i la 12 kil.
de Codaesti, re$edinta pl., ase-
zata pe dealurT, vai i podi$e,
pe stinga piriuluT Vasluetul.
E formad din satele: Mi-
cle$ti, Chirce$ti pi Popesti, pe
o suprafad de 4100 hect., din
carT 615 hect. padure, 2445
hect. loc de cultura, fina t $i
ima$ sunt ale proprietater, lar
1039 hect. ale locuitorilor.
Calitatea solului variazä dupa
pozitiunea sa, fiind mal' pro-
ductiv pe podi$urT i val, de
cit pe costi$e i dealurT.
Are o populatie de 379 fa-
mili!, saa 1792 suflete; 4 bi-
sericT, deservite de 2 preOtT
6 eclesiarhi ; i coala ; i moara
cc abur!; f0 iazuri ; 6 cir-
Comerciul se exercita de 7
persoane.
Vite : 1182 vite marT cornute,
180 caY, 3694 OT, 12 capre, 5
bivolT $i 364 rimatorT.
Budgetul com. e de 3147 le!,
50 banT, la veniturl $i de 3041
leT, 87 banT, la cheltuelf.
Locuitorif, pe linga agricul-
tura, se maT ocupa i cu lem-
naria i mal ales cu rotaria ru-
dimentad.
Prin marginea de V. a com.,
trece pirlul Vasluetul i$oseaua
nationala Vasluia-Ia$i.
Locuitorii posea : 166 plu-
gurT i 188 care cu bol, 16 plu-
42
 MICLEM
gurT si 32 carute Cu cal; 174
stupT cu albine.
Micle§ti, sat, in partea de S. al
com. Tiful, pl. Mijlocul, jud.
Falciti.
luat numele de la ve-
chiul proprietar Miclescu, care
se zice ca ar fi fost si fonda-
torul acestuT satuc. Se aflä ase-
zat in aceeasi pozitiune ca
satul Tiful, resedinta com. si la
kil, de el.
Are o suprafata de 641 hect.,
din care 5 hect. vatra satuluT,
si o populatie de 20 familiT, sati
90 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-lur Racovita.
Spre V. satulur se afla o pa-
dure a proprietateT, iar pe dea-
lul numit al-Miclestilor, o mo-
vila.
Micle§ti, sat 13. refedinp, in cen-
trul com. Miclesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiü, situat de o parte
si de alta a Piriuld-Chircestilor.
Partea din dreapta piriuluT este
asezata pe inclinarea E. a po-
disuluT dealului VaeT-SecT, iar
partea satului din stinga piriu-
luT, e asezata pe ses i coasta
dealuluT Fundatura.
Teritoriul satuluT are o su-
prafata de 1458 hect., din carl
214 hect. padure si 849 hect.
loc de cultura, fina% i imas ale
proprietater, iar 395 hect, ale
locuitorilor.
Are o populatie de 152 fa-
sati 759 suflete ; o bise-
rica, facuta de vorniceasa Ra-
luca Miclescu, deservita de
preot si 2 eclesiarhT ; o scoala,
infiintata la 1867, frecuentata
de 50 elevr ; o moara cu aburl;
4 iazurf ; 2 circiume.
Locuit oriT posea : 70 plague
si 81 care cu bol, 16 plugurT
22 carute cu cal; 512 vite
mar! cornute, 1900 oi, 5 capre,
324
15 cal, 168 rimatorT ; 77 stupT
cu albine.
Micli§oaia, valcea, izvoreste din
proprietatea mosnenilor comu-
nei Ionesti-Mincului, pl. Oltul-
d.-s., jud. \alma, curge in lun-
gul proprietatilor lor prin co-
muna., si se varsa in Olt.
Miclo§ani, com. rur., jud. Mus-
cel, plasa Argeselul, situata la
extremitatea de S.-E. a jude-
tuluT Muscel, pe malul sting al
riuld Dimbovita, tuteo pozi-
tiune fru moasa.
Este coprinsa intre comunele:
Valeni, Laical i Pucheni.
Se compune din 6 catune :
Copaceni-MarT, Copaceni-Mid,
Meisoarele, Miclosani, Miclosani-
Marl i Nicolaesti. Resedinta
comuneT este in cat. Miclosani-
Marl.
MaT inainte, aceasta comuna.
apartinea judetului Dimbovita,
de resedinta caruia vine mal
aproape, locul fiind i mal bun
pentru transport.
Este situata pe un deal inah,
care predomina toatavalea Dim-
bovita, pana aproape de Ruca.-
rul i Tirgoviste.
Are o populatie de 1059 lo-
cuitorT ; o scoala frecuentata de
37 copii ; o biserica, constructie
nota, asezata pe deal, deservita
de i preot i I dascal.
O s osea comunala, care picacä
din soseaua judeteana
viste-Cimpulung i case merge
in zigzagurl, filnd si forte re-
pede, inlesneste comunicatia in-
tre orasele Tirgovistea i Cim-
pulung i comunele vecine.
Budgetul comuna e la veni-
turl de 1604 Id si la cheltuelT,
de 1203 la
Locuitorir posea : r207 vite
mari i 2419 vite miel.
Miclo§ani, sat, facind parte din
www.dacoromanica.ro
MICVNEM-GREd
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Argeselul, jud. Muscel.
Miclo§ani, deal, inalt, pe care se
afta situata comuna Miclosani,
jud. Muscel, si care predomina.
toatà. Valea-DimboviteT, pana. a-
proape de Rucarul i Tirgoviste.
Miclo§ani-Mari, sat, Pactad parte
din com. rur. Miclosani, plasa
Argeselul, jud. Muscel.
Miclo§i, vale, in jud, Gorj, pl.
Jiul, com. Bolbosi ; incepe din
hotarul mosieT d-lui Plopsoreanu;
se intinde paralel cu vatrasatuluT
si se termina. in apa Jiltul-Mare.
Este formata de ramificatiile
dealuld Dimba si pe ea se afta
padure.
Mic§une§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, cotn. Bu-
desti-Ghicai, situat pe %ralea pi-
riuluT Tatomiresti, la N. dealuluT
Hirtesti. Cu marginile sale de
catre E.-S., formeaza limita co-
mune! despre judetul Roman.
Are o populatie d 179 fa-
miliT, sai.1 396 suflete ; o bise-
rica, cu un preot.
Vite: 69 bol, 56 vad, 67 of,
13 cal, 25 rtmatorl, 32 jund.
Acest sat a facut parte din
com. Hoisesti, apoi, impreura
numaT cu satul Hirtesti, a for-
mat comuna a parte, si astAzI
apartine com. Budesti-Ghical.
Mic§une§ti, baltit, jud. Ilfov, pl.
Mostistea, la N. cu cat. Micsu-
nesti-Marl. Are scurgerea in riul
Ialomita. Contine: lin, rosioard,
caracuda, biban, stiuca, crap si
ciortan. Creste pe lac trestie
papura.
Mic§une§ti-Gred, com. rur.,ju-
detul Ilfov, pl. Mostistea, situ-
ata la N. de Bucuresti, pe ma-
lul sting al riuluT Ialomita, linga
 MIWNE$TI-MART
balta Micsunesti, la 46 kil. de
Bucuresti.
Se compune din satele : Ba-
lamuci, Balta Neagra, Fundul-
Danciulul, Greci-de-Mijloc, Gre-
ci-d.-j., Micsunesti-Mari i Mic-
sunesti-Moara, cu o populatie
de 1879 suflete, din carT 394
contribuabilT, locuind in 482
case.
Se intinde pe o suprafata de
5225 hect.
D-nil Gr. Pantely, N. I. Eliad,
N. N. Lahovari, S. Mihalescu,
D. V. Polizu-Micsunesti si sta-
tul, ati 3613 hect. si locuitoriT
1612 hect. ProprietariT cultiva.
2096 hect. (172 sterpe, 438 iz-
laz, 3 vie, 903 padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul,
rezervind pentru izlaz 303 hect.
Are 5 bisericI; 2 coale mixte;
moara cu apa ; z masillä de
treerat cu aburi; 6 helestaie ;
2 podurT statatoare.
Dintre locuitorr, 421 sunt plu-
garY, 45 ad diferite profesiunI.
Locuitorif posea: 191 plu-
gurl: 134 cu bol, 57 cu cal ;
310 care si carute : 219 cu bol,
91 cu cal ; 420 cal si Tepe, 698
bol, 584 yac! i viteT, To bivo-
lite, 8 capre, 462 porcT, 1651
of.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumarT si 5 hangiT.
Budgetul comuneT e la veni-
turl de 623E leI, iar la cheltu-
elT, de 6334 Tel.
In partea de N. a comune1
se afla o luna, udatä de mal
multe laculete, parte lasata pen-
tru izlaz, parte pentru finete
si parte pentru cultura zarza-
vatuluT.
Mic§une§ti- Mari, sat, facind
parte din com. rur. Micsunesti-
Greci, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Bucuresti,
pe malul sting al riuluT Ialo-
mita. La N. e balta Micsunesti,
326
care are scurgere in riul Talo-
mita.
Se intinde pe o suprafata. de
961 hect. si are o populatie de
484 locuitorT.
Aci este resedinta primarief.
D-1 S. Mihalescu are 607
hect., din carT cultiva 379 hect.
(125 izlaz, roo padure, 3 vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot
si 2 cintaret1 ; z helested ;
masilla de treerat cu abur!.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
412 si al celor miel, de 257.
Mic§une§ti-Moara, sat, facind
parte din com. rur. Micsunesti-
GrecT, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Este situat spre V. de Micsu-
nesti-MarT, pe tarmul sting al
riuluI Ialomita.
Se intinde pe o suprafata de
888 hect., ctt o populatie de 283
locuitorT.
Proprietarul, d-1 D. V. Polizu-
Micsunescu, are 722 hect., din
carT cultiva 305 hect. (92 ster-
pe, 70 izlaz, 255 padure). Lo-
cuitoriT au 166 hect. si le cul-
tiva pe toate.
Are o scoala mixa, frecuen-
tata. de 16 elevr si 2 eleve ; o
moara cu apa ; z pod statator.
Localul scoleT s'a oferit gratis
de d-1 Polizu-Micsunescu.
Comerciul se face de z eh--
ciumar si i hangiii.
Numárul vitelor marT e de
1334 si al celor micT, de 2121.
Micule§ti, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Vailor. Este situ-
*ata intre doua dealurl, pe Valea-
Miculestilor, marginindu-se : la
N., cu comunele Matasari i Run-
curelul, de care se leaga prin
o osea comunala.; la V., Cu co-
munele Plostina i Rosiuta; la
E., Cu com. Tehomirul si la S.,
www.dacoromanica.ro
MICULEM
cu com. Tirioiul. Satul formeaza
comunä cu satele Ciorani i Ste-
iani, avind o populatie de 800
suflete, din carT: 128 contribu-
abilf, locuind in i8o case.
LocuitoriT posea : 32 plugurT,
56 care cu boT, 7 carute Cu cal;
400 vite mar! cornute, 18 ca!,
400 oT, 300 rimatorl, 30 capre ;
6o stupT cu albine.
Prin com. trece soseaua comu-
na15. Plostina-Miculesti-Matasari.
Are 2 bisericT, deservite de
preot si 2 cintaretT ; o scoala,
condusa de I invAtator, frecu-
entata. de 74 elevT.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 1154 leY, lar la cheltuelT,
de 1134 le!.
Dealurile mar principale din
comuna. sunt Dealul-luT-Gaspar,
pe care se afla Cioaca-Mica,
Cloaca-Mare i Cioaca-TigAnceT;
Dealul- Malulta, al - Sgheabulta,
Culmea-Croicilor, Dealul-Casel
si al-Gligoresculul ; lar vaT prin-
tre aceste dealurT sunt : Valea-
MaluluT, a-SgheabuluT si a-Case!.
Alte dealue sunt : Dealul-Plos-
tineT, in partea de S., Dealul-Vii-
lor, al-CasminegeI, piscul Cioa-
ca-CalugArulul, Dealul-luT-Ivan,
al-UrsuluT, al-CiocindieT, al-Piti-
culuT i al-ZatreneT; lar vaT prin-
tre aceste din tirilla dealurT sunt:
Valea-BisericeT, Valea-lul-Ivan,
a-UrsuluI, a-ElesteuluT si a-Za-
trenef.
Ape sunt: Piriul Jiltul, in care
se scurg toate piraiele comuneT,
si anume: Matca-Vail-MaluluT, a-
SghiabuluT i a-Case!, care se
scurg in Matca-Matasarilor ; Mat-
ca-ZatreneT si a-ElesteuluT
se scurg in Matca-Miulestilor,
carI formeaza piriul Jiltul.
In comuna se fac 2 tirgurT
anuale: Una la 21 Maid si a
doua la 6 August, in ziva hra-
bisericeT. Pe teritoriul a-
cester comune se gasesc
bunT de pamint.
 MICULTNTI
Miculinti, sat. Vez Cotul-Micu-
linti, com. Cotusca, pl. Prutul-
d.-j., jud. Dorohoid.
Micului (Piriul-), pida, in jud.
Prahova, curge din muntele Ste-
jeretul, com. Star-Chiojdul, pl.
Teleajenul, la directia S.-V. si
se varsa in gira Chiojdul, tot
in raionul com. Star-Chiojdul.
Mielce§ti, catun, jud. Arges, pl.
Oltul, facind parte din com.
rur. Stoilesti.
Mielu§ei, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Slavuta. Are o po-
pulatie de 359 suflete, din carT
198 barbati si 16i l'eme ; o
biserica, de lemn, cu hramul
Adormirea Maica Domnulur.
Copia' din sat urmeaza la scoa-
la mixta din satul Socoteni, care
este la i kil. departare.
Mielu§ei, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Slavuta.
Mierea, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Arnaradia, com. Mierea-
Birnici. Are pe diosa si padure.
Mierea(Matee§ti), ceïtun, al com.
Gura-Niscovului, jud. Buzad, cu
320 locuitoti si 75 case; are
sub-diviziile: Adincata si BaItati.
Mierea, p dure particulara, jud.
Dolj, pl. A maradia, com. Mie-
rea-Birnici, pe mosia Mierea.
Are o intindere de I00 hect.
si e populata cu cer, corn si
girnita., aceasta predominind.
Mierea-Birnici, com. rur., in pl.
Amaradia, jud. Dolj, asezata pe
ambele maluri ale rluluT Ama-
radia.
Se margineste la N. cu com.
SlAvuta si Stoina; la S., cu Bo-
dlesti; la E., cu Amaradia si
lo V., cu Valea-BouluT,
82.6
Limita de N. incepe din E.
dealuluT Golumbul, coboara in
Valea-Valuter, urca dealul Sil-
vuta, coboara In rlu/ Amaradia,
urca dealul Crusetelul, da in
Valea-Verde, urca dealul Urda,
urmind directiunea de la E.
la V.
Limita linia de S. incepe din
Dealul-Golumbuld, cu directiu-
nea de la E. la V., coboara. In A-
maradia si urca Dealul-Osoiului.
Limita Erija de E. incepe
din Deald-GolumbuluT, cu di-
rectiunea de la N. la S., si merge
pana la movila Tarnita.
Limita Bula de V. incepe
din dealul Urda, de unde se
termina linia de N., coboard
volea Miericeana pana la Ama-
radia si se intoarce in Dealul-
BouluT, la S.
In anul 1873, comuna se im-
partea in 8 catune si anume :
Bojinul, Crusetelul, Marinesti,
Mierea-Birnici, Miericeana, Sla-
ninesti, care in vechime se nu
mea si Alumeni, Valuta-d.-j.,
care se maT numea O Dragui,
si Valuta. Astazi tot 8 catune
compun comuna si anume : Cru-
setelul si Miericeana, in dreapta ;
lar in stInga : Bojinul, Valua-
d. j., Valuta-d.-s. si Putineiul,
care este cel maT departat si un de
e resedi nta primaria. Cat. Mierea-
Birnici si Slaninesti ad casele
de-o parte si de alta a Aula
Terenul com. este acciden-
tat de urmatoarele dealuri: Dea-
lul-Golumbulta, al-Butanulul si
al-CruseteluluT, a cal-0r inaltime
aproximativa e de 300 m. i carT
sunt acoperite cu livezT de pruni,
vil' si padure marunta.
Principalul curs de opa este
Amaradia, care uda comuna in
directiune de la N. la S., tre-
cind prin mijlocul d. Amaradia
se revarsa primavara si toamna
si, d'Id ploua mult, chiar si
vara. Primeste afluentr In stinga
www.dacoromanica.ro
MIE/ZEA-BIRNICI
pe : Váluta, care se varsa in Ama.
radia, la satele Crusetelul, Va-
lea-Mare si Mierea,
Peste Amaradia sunt 2 po-
durl : unul la Crutesti, si al
doilea la Mierea ; este si un
vad la Slanineasa.
La 1874, com. Mierea-Birnici,
impreuna cu Valea-BouluT, purta
numele de comuna Crusetul, cu
resedinta in cat. Crusetul. Ina-
inte de 1875, catnnul de rese-
dinta ad fost pe rind Mierea si
Valuta-d.-s.
Are: 4 bisericT, facute de lo-
cuitorl : una in Valuta-d.-s., cu
hramul Sf. Gheorghe ; a dona
in Valuta-d.-j., Cu hramul In-
trarea in Biserica.; a treia in
Mierea, Cu hramul S-tir Trer-
IerarhT $i a patra in Slaninesti,
cu hramul sf. Ion ; o scoala
mixta, care functioneaza din
1875, e frecuentata de 63 copiT,
si e intretinut de stat ; 4 ch.-
ciumT.
Populatia com. e de 313 fa-
miliT, sad 1293 suflete.
Dupd legea din 1864, sunt
impamintenitT 183 locuitorl.
Suprafata teritoriuluT comu-
neT este de 1700 hect., din cae
1000 hect. arabile, 75 hect. fi-
nat si 625 hect. padure.
MosiT in com. sunt: Valuta-
d.-j., Valuta-d.-s., Crusetelul si
Putineiul, cu o tntindere de I000
hect. si aducind un venit anual
de 21606 la ; apartin d-lor : A.
Teodorescu, Nae Murgasianu,
G. B5.1Acioid si mosnenilor carT
se gasesc in Valuta si Slani-
nesti.
Paduri sunt : Valuta-d.-s., de
500 hect., Mericeana, de 25 hect.
si Mierea-Birnici, de roo hect.
Viile, apartinind d-lor Teo-
dorescu si Nae Murgasianu, ad
o intindere de 25 hect. Sunt si
20 hect. livezi de pruni.
Pe mosia d-lui Teodorescu
se afla o moara de aburr.
 M1EREA-BIRNICI
Comuna e strabatuta de ca-
lea judeteana, care leaga Cra-
iova cu N. judetuluT, si de calle
comunale. Soseaua comunal
leaga toate catunele cu catunul
de tesedinta.
LocuitoriT posea : 581 vite
marT cornute, 56 cal*, 576 O',
70 capre si TOO rimAtorT.
Budgetul com, e la veniturT
de 2022 leT, 78 banT si la chel-
tuelf de 1559 leT, 68 banT.
Mierea-Birnici, sat, in jud. Dolj,
pl. A m aradi a, com. Mi erea-B ir-
niel, ale caruT case sunt ase-
zate de-o parte $i de alta a
duluT Amaradia.
Are o populatie de 83 fami-
liT, sad 302 suflete; o biserica,
Cu hramul S-tuT TreT-IerarhT; o
drciuma.
CopiiT din sat urmeaza la
$coala mixta din satul Cruse-
tul, care este la I kil.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua judeteana care leaga
Craiova cu N. judetuluT (Ca-
preni) $i soselele vecinale carl
'11 pun in legatura la N. cu sa-
tul Mieiiceana si cu cele-l'alte
sate ale com. Mierea-Birnici.
Mierea-Mo§neni, sat, in jud..
Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-
BouluT.
Are o populatie de 1217 su-
flete : 107 barbatf si II() fe-
meT; o bisericX.
CopiiI din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Boul-
d.-s., care este la 11/2 kil.
Satul se cherna tnainte Me-
riceana.
Mierea-Mo§neni, mo)sie parti-
cutara, jud. Dolj, pl. Amaradia,
com. Valea-BouluT, satul Mierea-
Mosneni.
Miericeana, sat, jud. Dolj. VezT
Miericica.
827
Miereanca, nume, ce purta maT
Inainte mofia Zaicoiul, jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Zaicoiul.
Miericeana. VezT Mierea-Mos-
neni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Valea-BouluT.
Miericeana, me)* parti culara,
In satul cu acelasT nume, jud.
Do'j, pl. Amaradia, com. Mie-
rea-Birnici, pe care se afla pa-
dure.
Miericeana, pidure particulara,
in satul Cu acelasT nume, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea.
Birnici, in tntindere de 25 hect.,
populata cu cer si Omita, a-
ceasta predomintrid.
Miericica, sad Miericeana, sat,
pendinte de com. rur. Mierea-
Birnici, pl. Amaradia, jud. Dolj,
situat pe malul sting al Ama-
radieT, la 3 kil. spre N.-E. de
Crusetelul, catunul de resedinta
al com.
Are o populatie de 30 fa-
miliT, sad 140 suflete.
$osealia vecinala leaga catu-
nul, la S., de Mierea-Birnici, iar
la N., de Valuta d..j.
Mierlari, numire, ce se maT da
une pdrtr din meqia Urlatorile,
jud. Buzad, com. Plescoi.
Mierlari, numire, data Odurer
mo$ieT Clociti, a EforieT Spita-
lelor, com. Vadul-Sore$tilor,jud.
Buzad; se maT numeste si Pan-
telimonul.
Mierlele (Muntele-),Odure par-
ticulara, supusa regimuluT sil-
vic frica din ami! 1883, pe rno-
sia Muntele-Mierlele, pendinte
de com. Comarnicul, pl. Pele-
sul, jud. Prahova.
Mierle§ti, com. rur., jud. Olt,
www.dacoromanica.ro
MIERLE$Ti
pl. Siul-d.-s., situad pe Valea-
IminoguluT, pe amindoul malu-
rile ale acestuT t'id, la 17 kil.
de capitala judetuluT si la 12 kil.
de Barcanesti, resedinta plaser.
Se compune din 4 catune :
Magura, Catanele, Mosteni si
S ch i tul-Greci .
Resedinta comuneT e in cat.
Catan ele.
Are o populatie de 1487 lo-
cuitorT, din cad 302 contribua-
bilT, locuind in 305 case si 12
bordee ; 3 bisericT : una 'in MI-
gura, zidita la 1793, a doua In
Mosteni, fondata la 185t, si a
trei6. in Schitul-Greci, fondata
la 1830, deservite de 3 preotT,
3 entaretT si 3 paraclised; o
scoala, In cat. Catanele, frecu-
entatá de 13 copiT.
LocuitoriT su nt parte mosnenT;
lar 144 sunt ImproprietaritT dupa
legea rurala, pe mosia statulul,
din carT li s'aa dat 540 hect. 75
ariT si 69 sunt ImproprietaritT pe
mosiT particulare.
Teritoriul comuneT se intinde
pe o suprafata de 6000 hect.
Afara. de stat, care poseda
mosia Schitul - Greci, cu 2500
hect., din carT 2000 arabile si
500 padure, proprietarT mal in-
semnatI sunt : D-nul C. D. Ga-
bun ea (900 hect. din carT 650
arabile si 250 padure); d-ni! D.
C. Dimitriu, Alex. N. Dumi-
trescu $i altiT, carT posea $i
cladirT in comuna.
LocuitoriT posea : 67 caT, I26'
Tepe, 484 boT, 244 vacT, 25 ca-
pre, 6674 oT si 138 porcT.
Comerciul se face in comuna
de 8 dirciumarT.
Budgetul comund e la veni-
turT de 3218 leT, iar la cheltuelT,
de 3192 lef.
Soseaua comunall vecinala
strabate com. de la N. la S. prin
centrul sat, legInd-o la N. tu
Perieti si Balteni, lar la S. cu
Barcanesti si Bilanesti, unde da
 MIERLEM-DE-SUS
lu'soseaua judeteana Slatina-
Turnul-Magurele.
La V. si la E., raionul co-
muner e inchis intre doul dea-
lurT, care formeaza Valea-Imino-
gula Aceste dealur1 sunt in-
trerupte de urmatoarele valcde,
ce se varsa in Iminog: pe dreap-
ta: Raducesti i Ceroaica, lar
pe stinga loan Barbul, a-Bise-
ricer, Popa-Florea, Manolache
si Manca.
La S., pe teritoriul comuner,
trece Brazda-lur-Novac.
Se invecineste la N. cu Pe-
rieti, la E. cu Timpeni, la S.
cu Barcanesti si la V. cu Co-
teana.
Mierle§ti-de-Sus, cdtun, facind
parte din com. Perieti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt, situat la S. $1
in apropiere cu cat. Perieti-de-
Mijloc, pe coasta i malul sting
al Iminogulur.
Are o populatie de 3 t6 lo-
cuitorT, din carT 44 suntimpro-
prietaritr dupa legea rurala, pe
proprietatea, fosta a d-luT V. Pe-
rieteanu si a altora, Cu 174 hect.
Ad se afla o biserica, cu hra-
mul Sf. Nicolae, fondata la anul
181o, i avind urmatoarea in-
scriptie:
Doamne, cel ce cu puterea Ta pro-
SItive;AI pe cel ce iubesc poi:loaba casel
Tale si locul MärieI SfintieT Tale, pri-
mete i acest sfint locas al Tal, care
Intni cinstea si slava SI. Erarh Nicolne
s'a zidit din temelie de roba' 1111 Dum-
nezeil : Pupa Daghicl, Constantin Opu-
ranu, DOghicI Gibunea si Popa Barbu ;
dindu-se gata de rosu, s'a sfintit, avInd
numal sfintele icoane. lar cu anul 1855
s'a tencuit i zugavit cu cheltueala preo-
tulul Dr:a'ghicl Duhovnicul si a d-lul
Dräghicl Giibunea, In zilele prea
nostru Domn Barbu Dimitrie §tir-
bel, fiind episcop prea Sfintia sa
tele nostru Climent Argcsiu, zugrav A-
nastasie din Slatina.
Locuitorir posea : 132 bor,
84 yac!, 44 cal si Tepe, 983 or
si 97 pord.
328
Mierloiul, munie, jud. Bacati, pl.
Trotusul, com. Hija, din stinga
Oituzultd.
Migovanul, munte, jud. Suceava,
com. Borca, avind 1499.1 In.
altitudine.
Mihai, pîrîi, jud. Iasi, izvoreste
din mijlocul satulur Mogosesti-
Frumoaser, com. Mogosesti, pl.
Stavnicul, ì afara din sat se
impreuna ca alt pîrîü, numit
Rotariul.
Mihai-Bravul, com. gur., jud.
Braila, pl. Balta, asezatd la V.
si 1a3 kil., de Dunare pe malul
satI sting.
Se invecineste la N.-E. ca
Bertesti-d.-s. si Bertesti-d.-j. ; la
V., Cu Ciorile ; la N., cu Lacul-
Rezir si la S. Cu Lucul (Ialomita).
Suprafata comuner este de
8800 hect., ca o populatie de
218 familir, sati 1138 suflete
din carr 172 contribuabilT.
Are 2 coIT, una de baetr,
infiintata la 1884, frecuentata de
41 elevi; a doua, de fete, in-
fiintata la 1889, si frecuentata
de 32 eleve ; 3 debite si 4 cir-
ciumr.
Budgetul comuner e la veni-
turr de 5083 1er, 95 banr si la
cheltueli de 5045 leT, 72 banT.
LocuitorT improprietaritr dupa
legea din 1878, sunt 302, si
neimproprietaritT, 6o.
Drumurr: la Berte$ti-d.-s., spre
N.-E., pe Ruga Gradistea (5
kil.); la Luciul (Ialomita) spre
S.; la Cioara-Doicesti, spre S.-V.,
printre pogoanele locuitorilor
si ale proprietaruluI (16 ,kii.) ;
la Lacul-Rezir, spre N., pe la
punctul Caparla (13 kil.); la
Vizirul, drept la podul de la
Cornul-Malulur, prin Pirlita-Vi-
zirul (24 kil.); la balta, spre E.,
prin Gradistea i Movila-Vie-
zurilor i apor peste Dunare in
www.dacoromanica.ro
MIHAI-VITEAZUL
bala la Bertesti-d.-j. (7 kil.)-;
la Braila (59 kil.).
Comuna s'a infiintat prin
proprietarirea insurateilor din
1878 si 1883 si are 6 strail ali-
niate.
Mihai-Bravul, sat, pe muchia
platoulur, in partea de E. a
com. ca acelasT nume, jud. Bra-
ila, la 59 kil. spre S. de Braila,
infiintat la 1879 cu ocazia im-
proprietarireT.
Suprafata satulur este de 192
hect., ca o populatie de 167
familiI, sati 1007 suflete, din
carl: 479 barbatr si 528 femer.
Are 2 scolI : una de baetr, in-
fiintata la 1883, frecuentata de
41 -elevr; a doua, de fete, III-
fiintata la 1889 i frecuentata
de 32 eleve ; 5 circiumr, I bru-
tarje.
Vite: 460 cal, 1040 vite cor-
nute, 1470 or qi 230 rimatorr.
Mihai-Olteanul, prima gurd de
ocnd, deschisa in jud. Prahova,
com. Slanicul, plaiul Varbilaul.
Azr se numeste Baia-Bacitil,
caer in locul acelor ocne, in
adincatura de unde s'a scos sare,
este apA sAratA, ce servA pentru
bar. D'asupra acester ape, in
partea despre V., unde in-
imita muntele de sare, ameste-
cata ca pamint, numit Sturir-de
Sare, se vede putul pe unde si
din care se extragea sare mar
inainte.
Sarea de la aceasta ocna este
foarte alba, de o granulare pro-
nuntatA, dar n'are o tesatura
densa si clecl nicr puterea de
a coprinde inteun mío volutn
o saratura puternica.
Mihai-Viteazul, com. rur., In
jud. Ialomita, pl. Borcea, situata
spre N. de com. Ciocanesti-Sirbi,
pe cimpul Baraganul.
Este asezata pe proprietatea
 MIHA1-VITEAZUL
statului 1Ciocanesti-Mihai-Voda,
avind o suprafata de 14900 hect.,
Insta pendinte de manastirea
Mihai-Vocla din Bucuresti. In
partea de S. a mosieT este co-
muna Ciocanesti-Sirbi si in partea
de N. comuna MihaiViteazul.
Improprietariti dupa legea ru-
rala din 1864 sunt, 103 locui-
torT. In 1878 s'ail maT impro-
prietarit 40. Neimproprietariti
mar sunt 137 locuitorT.
Teritoriul comunei este braz-
dat de valle: Chioveanul,
jala, Baba-Ana, Valea-Berzei
VaIea-Lupului.
Se compune din satul Mi-
hai-Viteazul, in care este re-
sedinta primaria' si a judea-
torieT comunale, si din catunele:
Valea-lul- Ichim, Furciturile si
Crucea-Giurchi, cu o populatie
de 326 familiT, sail 2118 suflete,
din cari: 517 agricultor!, 9 me-
serias!, 2 industria!, lo comer-
ciantT, 145 muncitori" i 35 ser-
vitori.
Are o scoall mixta, frecuen-
tata de 50 elevi si 2 eleve; o
biserica, deservitä de 3 preoti
si 2 dasali.
Cu stiintA de carte sunt 136
persoane.
LocuitoriT posea 1200 vite.
Budgetul comuna' e la veni-
turl de 5177 leT si la cheltuelf,
de 6348 le!.
Mihai-Viteazul, sat, in jud. la-
lomita, pl. Borcea, pendinte de
comuna cu acelasT nume, situat
pe cimpul Bäraganul, spre E. de
satul Valea-Mare.
Numirea Mihai-Viteazul i s'a
dat dupa numele mosiei pe care
este satul. MaT inainte purta
numele de Baraganul.
Aci este resedinta primariei
si a judeatorieT comunale.
Are o scoala mixta, conclusa
de i invatator i frecuentatä.
de 50 elevi si 2 eleve; o biserica,
329
deservita de 3 preoti si 2 das-
cal!.
Prin sat trece calea ce duce
din Calarasi la Lupseani i in
plasa Cimpului.
Mihai-Vociä, ficiclure a statuluT,
In jud. Ilfov, in intindere de
150 hect. Vez! Ogrezeni, paclure.
Mihai-Vociä, mitguril mare, pe
teritoriul com. Crimpoaia, pl.
Serbanesti, jud. Olt, in partea
de E., linga riul Vedea, servind
drept hotar intre mosia Ghioca,
fosa a banului BAldceanu,
mosia azi Ghimpe-
ten!, situata pe malul sting al
Vede!, care a fost, dupa cum
se constata din documente vechT,
proprietatea viteaztilui Domn.
O ocolitura a sa limiteazd toate
mosiile vecine.
Legenda spune ea aceastá
rnagurd e facuta chiar de Mi-
hai-Voda, ca semn de hotar, in-
tre mosii. Insa, dupa marimea
sa, neobicinuitä la hotar
dupa cum imprejurul e!, prin
araturT, prin sapaturi si in min-
caturile apeT, in malul Vede!,
se gä.sesc diferite scule : cioburi
de olarie veche, bucati de aur,
topoare si ciocane de piatra, etc.,
se crede el aceasta magua are
o vechime preistorica.
D-1 Hristide, de la Serbanesti,
conserva un frumos ciocan de
piatrd gasit aci. Multi alti lo-
cuitorr aU avut ocaziunea sa ga-
seasca in jurul e! si comorT :
oale cu banf vechT, scule si al.
tele.
Mihalache-Grecul, gîrid, jud.
si pl. Tulcea, pe teritoriul com.
rur. Moru-Ghiol i anume pe
acela al catunului sag DunivA-
tul-d.-j.; se desface din girla Du-
navatul ; se ?t'ande spre E., bi-
te() directie generala de la N.-V.
la S.-E., brazdind partea de E.
www.dacoromanica.ro
MligETTI
a plasei si S.-E. a com.; ali-
menteaza cu apa dulce gira
Cerneti care formeaza lacul Dra-
novul ; are 17 kil. lungime.
Mihalea, sat, in jud. Braila, la
3 kil. spre E. de satul Cotul-
Lung, pe tärmul drept al riulta
Buzaul.
Vatra satului e de 7 hect.,
cu o populatie de 63 familiT,
saii 391 suflete, din care 233
barbati si 158 femel, locuind in
66 case.
Sunt 3 circiumi.
Vite : 130 caT, 300 vite mar!
cornu te, 88o oT, 4 capre i 9
rimatori.
Mihalea, pulie particulara, de
900 hect., jud. Braila ; formeaa
partea de E. a com. Cotul-Lung.
Mihaeqti, com. rur., in jud. Mus-
cel, pl. Riurile, situata la S. de
Cimpulung, la 18 kil, de acest
oras, si la 6 kil. de Stilpeni, re-
sedinta plaseT. Este asezata pe
ambele tarmuri ale Riului-Tir-
guluT, intr'o lunca mare si fru-
moasa.
Are o forma cam ovala si se
margineste : la N., cu com. Schi-
tul-Golesti ; la S., cu com. Va-
lea-Pope!; la E., cu com. Dra-
ghiciul si la V., cu com. Ball-
lesti.
Se compune din 4 atune :
Mihdesti, Valea-BraduluT, Gea-
belea i Furnicosi, cu resedinta
in cat. Mihaesti.
Are o populatie de 212 fa-
mili!, sad 780 suflete (399 bar-
bati si 381 femeT, din carT 360
contribuabili); o scoala mixta,
care dateazá din timpul luT A-
lexandru-Ghica (1834) ; 3 bise-
riel (in catunele Mihäesti, Va-
lea-Bradulur i Furnicosi).
Locuitorif, pe linga agricul-
tura, se mal ocupa cu fabricarea
varuld i cu rotaria.

LocuitoriT posea : 328 boT,
190 vacT, 211 OT, 200 capre, 9
cal i 203 porcr.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 2000 hect., din can
livezile ocupa 225 hect. Cele
mal insemnate livezT sunt acelea
dupa dealurile Dobraia si Ruda.
Budgetul com, e la veniturT
de 2400 leT si la cheltueli, de
1900 leT.
Prin mijlocul com. trece ca- Mihie§ti, com. rur., jud. Vilcea,
lca ferata i calea nationala Pi-
testi-Cimpulung, carl merg a-
proape paralel si se intretaie
intre girlita DrAghiciul si Valea- rei, Tatarani i Capul-DealuluT.
Ruda
Este strabatuta, de la N. spre
S. de Riul-TirguluT, care are de
afluentl, pe partea dreapta, gir- si la io kil, de a plasef.
lita Bughea i pîrîiaul Valea-
BraduluT, lar pe partea stinga,
Valea-DraghiciuluT i piriTasele
Ruda si VAcarea. In partea de
V. este girlita Priboaia, care ser-
vete de limita intre comunele
Mihaesti i Balilesti i piriul
netul, care izvoreste dintre Pla-
iul-luT-Ivan i Dealul-Vacilor si se
varsa in edita Priboaia.
Pe cursul RiuluT-TirguluT sunt
5 morT si I herAstraa.
In com. sunt 4 poduri :
miel peste Valea-DraghiciuluT
2 marr la satul Furnicosi, peste
Riul-TirguluT, peste care trece
calea ferata i oseaua natio-
nata% Podurile caer ferate sunt
de fier, lar ale soseleT, de lemn.
Pe malul drept al RiuluT-Tir-
guluT, sunt 3 dealurT marT aco-
perite cu padurT: Dealul-Vaci-
lor, ul-luT-Ivan si Dealul-Vla-
deanuluT.
Toate padurile sunt compuse
din fag si stejar. PomiI roditorl,
cel mal multI prunI, sunt in
numar de 12000.
Dintre locuitorT, parte sunt
mosnenT, parte s'ají improprie-
tarit dupa legea de la 1864, pe
o intindere de 338 hect., pe
330
proprietatile statuluf Cilceasca
Gea.belea si pe ale d-lor C.
Balota, Nae NAstasoiti, Iorgu
Arhimandrescu, C. Popescu, N.
Iorgulescu si fratiT Rudeni.
Calea ferata . se °preste in a-
ceasta com. la cat. Furnicosi
Mihaesti.
Prin Mihaesti sunt mal multe
izvoare de al:4 feruginoasa.
pl. Oltul-d.-s., compusa din 8
catune: Negreni, Mihaesti, MI-
gura, Rugetul, Arsanca, Stupa-
E situatA pe Valea-OltuluT,
Intre riurile Govora i Bistrita,
la 14 kil, de capitala judetuluT
Suprafata com. e de 3253
hect.
Are o populatie de 1804 lo-
cuitorT (936 barbatT si 868 fe-
mel) ; 3 bisericT : la Mihaesti, MI-
gura si Capul-DealuluT; o scoall.
Vite : 240 caT, 359 boT, 393
vacI, 4502 oT, 45 capre, 23 asinT
313 poni.
Pe riul Bistrita, in raionul co-
muneT, sunt 2 morl si o pita.
LocuitoriT s'aa improprietArit
2 la 1864, pe mosia raposatului
Ioan C. Bratianu, si pe mosiile
Episcopiel RimnicuI, manastiret
Cozia i Dintr'un-Lemn.
Veniturile com. se urca la
3340 leT i cheltuelile, la 2134
leT.
E strabatuta de calea ferata.
Piatra-Rimnicul-Vilcea si de so-
seaua nationalA Riul-Vadulur.
Se margineste la N. cu comuna
Birsesti, la S. cu Babeni, la E.
Cu jud. Arge§, de care se des-
parte prin riul Oltul i la V.
Cu comuna Manastireni. E braz-
data de dealurile : Petrisul, al-Pi-
riuluT, Rogozul, Curmatura, Ar-
sanca, Caprareata i Valea-Nea-
e udata. la E. de riul Oltul
si de valle : Boalca i Arsanca.
www.dacoromanica.ro
MIHAETI
Mihie§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu ace14 nume, pl.
Riurile, jud. Muscel, situat pe
malul drept al RiuluT-Tirgulul.
Aci este resedinta. comuneT.
Are o populatie de 200 lo-
cuitorT; o biserica, deservita de
preot §i i dascal o scoala
mixta, frecuentata. de 44 elevT
2 eleve.
In partea de V., are 3 rindurT
de dealurT marI, a coperite cu
padurl.
Mihäe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Albe§ti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are o populatie de
352 locuitorT.
Mihie§ti, sat, pe mosia Rotopa-
ne0, jud. Suceava, com. 'Bra-
datelul. Asezat parte pe tal.-
murile piriuluT Bradatelul, parte
pe coasta dealulul RAdiul, are
populatie de 117 familiT, saa
514 suflete : 263 barbatT i 25!
femeI, din carr 136 contrib.
Vatra satuluT ocupa ir falcI
45 Pr.i.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, cladita de fratiT
Mihail si loan in 1785, formind
parohie cu satul Rotopanesti,
a cAruia scoala serveste §i Mi-
haestilor.
ImproprietaritT in 1864 sunt:
37 fruntatT, 32 palmasT si 5 co-
dal (Cu cite 12 prj.), stapinind
239 falcr si 45 prj.
Drumuri sunt: la Rotopanesti
(1200 m.) §i la BurghinWi (2
kil.).
In& un ispisoc, din 6973, A-
prilie ii, de la Stefan Voevod
se da Mitropolier MoldoveI satul
MihaeW cu morT, iprocr, etc. In
7011, Aug. 27, prin alt ispisoc,
tot de la Stefan-Voda, se ?uta-
rete stapinirea Mitropolier Mol-
dover pe satul Mihae§ti. DecT
vechim ea satulu T Mihaqti in trece
epoca luT Stefan-cel-Mare.
 M1HAETI
MihAesti, sat, fAcind parte din
com. rur. Mihäeti, jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s. Are o populatie
de 358 locuitorT pi o biserica cu
urmAtoarea inscriptie :
cAceasti sfInt i Dumnezeeascii bi-
seria ce se priznuqte hramul Sf. Ni-
colae ce e pe mopia Sf. Episcopil, din
temelie se cunoalte a fi de D-lui . .
(lipse.}te) i primind la däräpInare, .din
Dunmezeeasca lndemnare s'a sculat d-lui
Barbu Ple§oianu cu d-lul Ion Postel-
uicu, cu toatä cbeltuiala d-lor de ad fäcut
thnpla de zid i art zugrAvit de tot bi-
serica pe din näuntru, Impodobind-o cu
toate odoarele, In zilele prea inI4atulul
Domn loan Gheorghe Caragea Voevod,
fiind Rimniculul Episcop Prea O. Sf.
Sa pirintele_Galanteon, 1814, Maiii 29..
Aci e repedinta primaria pi
pcoala. Cade in partea de N.-
V. a comuneI.
Mihaesti, stalie de jud.
Muscel, pl. Riurile, cAt. Mi-
haepti, pe unja Golepti Cim-
pulung, pusl in circulatie la
Iulie, 1887. Se afla intre statiile
Stilpeni (6.8 kil.) i Furnicopi
(5.3 kil.). Indltimea d'asupra
nivelulul Mari! : 406.52 m. Ve-
nitul acesteI statii pe anul 1896
a fost de 39878 la, 20 banI.
mofie a statuluI, situat&
in com. Mihlepti, pl. Oltul-d.-s.,
fostA pendinte de Episcopia Rim-
nicul ; se arendeaz& Cu 19012
leI anual, afar& de Reboca, care
s'a vindut de veci.
Mikaeqti, pildure, in intindere
de 240 hect., pe proprietatea
statuluI Cilceasca, jud. Muscel,
com. MihAepti, pl. Riurile, pendin-
te de manAstirea Cimpulung.
MiWae§ti-de-Jos (Busca), com.
rur., jud. Olt, pl. §erbAnepti,
situatA pe &fui CAlmAtuiul (ra-
mura a 2-a), la 53 kil, de capi-
tala judetuluI, pi la 25 kil. de
repedinta
C2630. liareis Inc;:onar
Geogrado. Toi. zr.
Are o populatie de 1270 lo-
cuitorf, din carI 257 contribua-
bilf; 2 bisericI : una, cu hramul
Sf. Nicolae, clAclit& de locuitorl
la anil 1874-78, deservitA de 2
preotI pi a doua la cimitirul
comuna ; o pcoalA, frecuentatA
de 19 copiI.
Se zice ca aceastA comunà
s'a infiintat pe proprietatea sa,
de Costache CAmArApescu, pe
la anul 1800. In vechime s'a
numit i RusAnepti.
improprietlrit dupl le-
gea din 1864, 244 locuitori, pe
1200 hect. din proprietatea d-luI
T. CAmArApescu.
Vite sunt: 130 cal, 115 Tepe,
366 bol, i 5 vacI, 20 capre, 2000
o! i 600 porcr.
Teritoriul comuneI se hiende
pe o suprafatA de 3100 hect.,
din cari 45,75 hect. vil.
Comerciul se exercitl de 6
circiurnarI.
Budgetul comuneI e la veni-
turi de la 6200 pi la cheltueli,
de 4700 Id.
Com. MihAepti-d.-j. se leagA:
/a N., printr'o posea comunall
cu MihAepti-d.-s.; la S., Cu ,BA-
septi din jud. Teleorman ; la V.,
cu Radomirepti, pi la S.-E. cu
Ropiori, prin poseaua judeteand
Caracal-Rosiori.
E strAbAtutA de la N. la S.,
de piriul CAlmAtuiul. Pe dealu-
rile care se afld de o parte pi
de alta a CAlmAtuiuluf sunt
apezate viile locuitorilor i iz-
lazul pentru vite. La E. de co-
muna se aflA o mAgurA, numitd
MAgura-Mare, pe lingA care trece
un drum, numit Drumul-TAta-
rilor.
Din malul sting, s'a surpat
in anul 1861, Dealul-CAlmAtu-
iuluI, pe o intindere insemnatd,
pi de atund se numepte Malul-
Surpat. Se invecinepte la N. cu
MihAepti-d.-s., la E. cu MAIdleni
pi la S. cu Rata, amindouà in
www.dacoromanica.ro
MII-IXESTI-DE SUS
judetul Teleorman, i la V. cu
com. Poiana.
Mihfiesti-de-Sus, com. rur., jud.
Olt, pl. erlpAnepti, situatA pe
piriul CAlmAtuiul pi pe dealurl,
la 15 kil. de capitala judetuluI
pi la 24 kil. de repedinta plAper.
Se compune din 2 cAtune :
Mihlepti-d.-s. pi Conepti.
Are o populatie de 1428 lo-
cuitorI (794 bArbatI pi 634 fe-
mel), din cari 265 contribua-
bill ; o bisericl, in cAt. Coneptt,
deservitl de 2 preotl pi 2 cin-
tAretr.
CopiiI din sat urmeazI la pcoa-
lele din cAt. MihAepti-d.-j. pi Ro-
Dupl legea rurall din 1864,
improprietArit 108 locuitorr,
cArora dat 450 hect. La
Conepti, mal top' locuitorif sunt
mopnenT, avind 85o hect.
Vite sunt : 383 bol, 89 yac!,
24 bivolI, 59 cal, 1455 a pi
260 rimAtorl.
Teritoriul com, se intinde pe
o suprafatA de 1350 hect., din
carI 35 hect. ocupate de vi!.
PAmintul de cultura e mai
mult pes, prea putin ondulat de
cite-va vAlcelupe ; e mg mult ne-
gru pi bogat in vegetatie.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarI.
Budgetul com. e la veniturI
pi la cheltuell de 10362,40 la.
Este legatA la N., printr'o po-
sea vecinalA cu com. Seaca-Bel-
ciugata, pi la S., la 1/2 kil., Cu
com. MihAepti-d.-j.
Piriul CAlmAtuiul strAbate co-
muna de la N.-V. la S.-E., iar
de amindou& pártile se ridicA
malurile luI In forma de dea-
lurr, unde sunt situate viile, ta-
rinile pi izlazul de vite.
Milifie§ti-de-Sus, sat, fland par-
te din com. rur. cu acelapI nume,
jud. Oh, pl. erbAnepti, situat
43
 mit-IXIASA
pe apa Calmatuiul O pe dealue.
E rqedinta comund §i are o
populatie de 980 locuitorI, din
carI to8 improprietaritI dupa
legea rurall, Cu 450 hect. ara-
bile.
Locuitorif posea : 279 boi,
50 vad, 15 bivolI, 14 cal, 1274
of, 22 capre i 165 rimatorT.
MihMasa, fost sat, desfiintat de
vr'o 20 de ani, judetul Boto-
§ani, pl. tefane§ti, com. Rin-
ghilqti, pe \ralea Mihaiasa, in
partea de V. a moOel statului
Ciornohalul.
Mihäileanca, mo,sie, in jud. Bu-
zaï.1, com. Zi14teanca, cat. Slo-
bozia ; are cam 42 hect., din
carl : 22 hect. arabile O 12 hect.
padure si vie, proprietate a mo-
nenilor Mihailesti.
MihAileni, ordfel, al treilea in pri-
virea vechimeI, judetul Doro-
hoifi.
Fondatia lui dateaza dupa
luarea Bucovina S'a infiintat
de proprietarul Mares, sub Dom-
nirea luI Alexandru C. Moruzzi
Voda.
Numirea o are dupa numele
organizatoruluI §i proprietaruld
sati Mihail Grigore Sturdza-Voda
care, in urma hotárirei ob§teger
adunad, a dat hrisovul din 1837,
prin care hotari a se parási
vechea numire ce-I se da: de
una Tirgul-VIAdeni, de altif Tir-
gul-Noti, §i de a se numi in viitor
Mihaileni.
Sectionarea tirguluI este fa-
cuta in mahalalele: alba, al-
bastra, galbena, neagra, ro§ie
O verde. Stradele traversind
tirgul pe 5 locurr paralele in.
tre ele, de la E. spre V., §i
pe alte 5 locurI tot paralele in-
tre ele, de la N. spre S., in-
tretaindu-se intre dinsele §i for-
mind marr patrate, sunt ludes-
332
tulatoare circulatleI. Toate sunt
bine aliniate, §i mare parte sunt
oseluite. Cea mg insemnata este
Strada Principala, numita din
vechime Strada-Domneasca in-
tretae tirgul in lung, de la: Ba-
riera Boto§ani, la Bariera-Treca-
toare, O face parte din calea
nationala Boto§ani-Mihdileni.
Populatia tirgului este de 1260
locuitoff, din carl 376 cre§tinI
de diferite rituri i natiuni §i
884 Evref.
Biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de 2 preotf, I diacon,
2 cintaret.I §i 2 palamati, este
de zid, spatioasa, facuta.la 1842,
cu cheltuiala proprietarului t'ir-
gului Mihailerii, Gr. Sturdza-Vo-
dá, sub directiunea BanuluT Mi-
halache Mavrodin ; este cam in
centrul erguid, inconjurata cu
parapete de lemn O plantatie de
arbori, acata de citi-va notabill
cetatenf localf, si intretinuta din
veniturile caseI comunale. Mg
sunt in ora§el: 1 sinagoga mare,
In caxe se fac toate ceremoniile.;
8 colT de rugaciuni ; 4 belferif
pentru copil mal mal-1 §i 6 pen-
tru cei mal mici.
Este capitala pl4eI Berhome-
tele. Aci se afla: rqedinta sub-
prefectura, a judecatorieT, a per-
ceptorid, biuroul vamal al tre-
catoareI Mihaileni-Sinauti ; un
biuroa telegrafo-po§tal, al cal-uf
venit pe anul fin. 1896-97 a
fost de le! 8737,02; sediul me-
diculuI de plasa, §i un depozit
al regid tutunuluI
Stabilimente culturale O sa-
nitare sunt : I §coala primara, cu
4 clase pentru baeti, cu 2 pro-
fesori i frecuentata de 130 elevr,
fondata de N. Christescu ; 1 §coa-
la primara cu 4 clase, pentru
fete, cu 2 institutoare i frecu-
entata de 90 eleve, la care se
invata §i felurite cusaturi, im-
pletiturI i broderie. Intretinerea
acestora se face de stat, com.
www.dacoromanica.ro
MIHAILENI
li din venitul fondultif Chris-
tescu. Este un spital cu 12 paturl
pentru barbal si femer, intre-
tinut din spesele comunale li
judetene.
Stabilimente industriale li co
merciale sunt : 1 farmacie, 1
moará de aburT cu 4 pietre ; 2
valuri cu locomotiva ; 1 sapu-
nade, 1 dubalarie ; o luminarie;
mal multe ateliere de: croitorie,
ciobotárie, blanarie, colocarle,
stolerie, rotarie, butnarie, fle-
tarle, . a.
EOrile i intrárile tirgului se
fac pe la barierele: Boto§anilor,
Vladenilor, Sinautului li a Tre-
ca.toareI.
Izlazul pentru p4unatul vite-
lor este de 286 hect., 44 arii.
224ezarile locuitorilor sunt fa-
cate cu dreptul de bezmenarf,
In baza actuluT din 1839, ce sti-
puleaza drepturile .5i datoriile in-
tre tirgovetl i proprietar. Aceste
indatoriri reciproce s'ail obser-
vat pana la 22 Aprilie 1857,
d'Id s'a renoit actul pentru 25
ani.
Infiintindu-se trecatoare alce
a.5ezindu-se autoritatile res-
pective, se stramutara aci citi-
va negutatori §i locuitori, al
carora numar spori apol. In ap
imprejurare, proprietarul de a-
tuncr, Marq, in amintirea dis-
trusului tirg Vladeni de mal na-
inte, ce era pe mo*ia cu ace-
la0 nume, care acum participa
in mo0a Piriul-Negru, scoase
de la Alexandru Const. Moruzzi
Voda, hrisovul- din 30 Mala
1792, pentru infiintarea i re-
cunoa,terea tirgului acesta, ce
era in formatiune, prin con-
tinua adunaturä de comerciantl
qi altl locuitori.
Marele Logoat Teodor Bal§
care devenise proprietar aces-
tor locurI, ne avind coboritorI,
a donat averea sa lui Mihail
Gr. Sturdza-Voda, prin actul din
 MIHXILEN1
1840 $i pentru care ca recom-
pensä cApAtä titlul de Ba$-Boer.
Noul proprietar decise organi-
zarea ttrguluT acesta. Apol strg-
muta in el resedinta acestul ju-
det, si dupg alte dispozitiT ce a
maT luat, a trimes la 1842 pe
inginerul Balberitz de a aliniat
si demarcat stradele, parcelind
locurile ce s'aa dat la tirgovetT ;
lar irnogrtirea unor asa locuri
si asezarea bezmenarilor s'a fa-
cut prin Banul-Mihalache Ma-
vrodin, persoang prudenta si de
mare incredere, ca reprezentant
al Domnitorului Proprietar, la
care a dat mult concurs si pre-
fectul de atunci, SpAtarul Nico-
la? lord. Bucsenescu.
Mihaileni, trecatoare, in Buco-
vina (Austria), si bluroa vamal,
jud. Dorohoia ; se aflä in mar-
ginea tirguluI MihAileni, la fron-
tiera dintre Rominia si Austria ;
a produs in anul 1896-97 un
venit de 25249 Id, 65 banT.
Mihäile§ti, com. rur., In judetul
Buzga, pl. Tohani, situatg pe
malul sting al pirtului Sgrata,
la 28 kit, de orasul Buzga.
Limitele sale sunt: la N., hota-
rele mosiilor din com. Cioranca:
Movila-BanuluT si Bugheni-SA-
rata ; la E. hotarul mosieT $o-
*liga ; la S., hotarul mosieT
Glodeanul - Sgrat (Cufuritul) si
la V. Cu hotarele mosiilor Dul-
banul si Mirosi, pAng aproape
de vArsgtura vger Ngeanca in
Sgrata.
Suprafata sa este de 5214
hect., din care 4037 arabile, 12
pAdure, 98 fineatA, 659 izlaz si
408 sterpe.
ProprietAtT insemnate
maT
sunt : MArgineanul-Misil? (stat),
Doamna-Bglasa, saa RAsturnati-
DoamneT-BAlasa (spitalul Brin-
covenesc), MArgineanul- Sgrata,
Doamna-Paraschiva saa RAstur-
883
nati-luT-Misu si MihAilesti (par-
ticulare).
Terenul e ses, intrerupt de
multe lacuri $1 bgltr.
Comuna e formatA din cAtu-
nele: ColtAneni, Mgrgineanul si
cu o populatie de
1400 locuitorT, din carT 255 con-
tribuabilT.
Are o scoalg in cAt.
frecuentatA de 73 elevI si
¡o eleve; dota biserici, in_ el-
tunele MihAilesti siMArgineanul,
deservite de 2 preotr, 2 entl-
retT si paracliser. Catedrala
I 3898 le?.
e cea cu hramul S-ti? Mihail si
Gavril.
arciumarr sunt 6.
Are o moarg de abur? si o
sting pe mosia MArgineanul-SA-
rata.
Comerciul constA In desfacerea
cerealelor, care se transportg,
parte la gara Mizil, parte la
CAT de comunicatie are: so-
seaua judeteang Buzga-Urziceni
si alte drumurT naturale, care
o pun in contact cu diferite co-
mune si mal cu seaml cu so-
seaua vecinall Mizil-Glodeanul.
Vite sunt: 525 boT, 369 yac?,
52 viteT, 155 caT, 246 Tepe, 20
minzT, 2050 oT, 28 capre si 453
porcI.
MeseriasT sunt: 2 lemnarY,
croitor si I cizmar.
Inceputul com. nu se poate
bine preciza; se stie insg. c cg-
tunul Mgrgineanul exista de a-
proape 300 anT, lar MihAilesti
si ColtAneni de pe la 1830.
com.rur., jud. Vlasca,
pl. Cilnistea, compusg din cg-
tunele : MihAilesti-d.-j., Mihli-
lesti-d.-s., Tufel e, Bgneasa si Cos-
tieni ; situad. pe partea dreaptä
a riuluT Argesul, la extremita-
tea de E. a judetuluT, despre
Ilfov.
Se aflg. la 20 kil. de Bucu-
www.dacoromanica.ro
M1HXILE8TI-DE-SUS
resti, la 42 kil. de Giurgiii si la
18 kil. de Ghimpati, resedinta
plAseT.
Comuna constitue singurá o
parohie cu numele de MihAilesti.
Are o populatie de r892 su-
flete, din carT 385 contribuabilT ;
3 bisericT, deservite de 2 preotT
si5 entAretT ; o scoalä mixtg,
Cu 4 clase, condusl de o invg-
tAtoare si frecuentatA de 50 bg-
etT si I I fete.
Budgetul com. e la veniturT
de 3951 leT si la cheltuelT, de
Mihäile§ti, ciitun, jud. Arges, pl.
Oltul, fAcind parte din comuna
ruralg. Dobresti.
Mihäile§ti, clItun, al comuneT
Valea - Musceluld, jud. Buzga,
Cu 30 locuitorT si 7 case.
Mihaile§ti, atto: de resedintg,
al comuneT MihAilesti, jud. Bu-
zga, Cu 560 locuitorT si 124
case.
MihAile*ti-de-Jos, cittun, pen-
dinte de com. MihAilesti, plasa
alnistea, jud. Vlasca, situatA
in josul cAtunuluT MihAilesti -d.-s.,
care e asezat pe malul drept al
ArgesuluT.
Are: o scoall mixtg; o bisericA
de zid, deservitA de I preot si
2 dascAlT.
Aci se aflg un pod pe vase
peste riul Argesiul.
MihAile§ti-de-Sus, cdtun, pen-
dinte de com. MihAilesti, plasa
alnistea, jud. Vlasca, situat
pe partea dreaptA a rtuluT Ar-
gesul, si lipit Cu cAt. MihAi-
lesti-d.-j.
Are o bisericg, cu. hramul
Sf. ImpgratI Constantin si Elena,
deservitg de I preot si 2 en-
tgreti ; o moarg cu abur?; un han.
Ad se aflA prim4ria.
 MIHXILETUL
munte, jud. Suceava,
intre comunele *arul-DorneT
Dorna. Acoperit cu padure.
Mihäiletul, pirla, jud. Suceava,
izvoreste de la Apa-Acra, de
sub Piciorul-Scurt, si se varsa
la Coverca, in Calimanelul.
Mihiita, com. rur, jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-s., la 14 kil. de Craiova
si la 30 kil, de resedinta plasei,
Situatä pe loc ses, pe malul
drept al JiuluT si la poalele Dea-
luluT-RoteT.
Se invecineste la N. ca com.
Cotofeni-din-Dos ; la S., cu corn.
Breasta; la V., cu com. Pre:
desti ; iar la E., ca comunele
Isalnita i Almajelul.
Terenul comuneT este acci-
dentat de dealul Poroina, aviad
in comuna o l'Ultime de 200
M., i acoperit ca fineata, paclurT
si vil.
In comuna se gasesc cite-va
baltT îAre carf: Ochiul-luT-Gal-
ben, cu o suprafata de 35 m.,
Balta-Gildaea, Balta-Sfinta, Bir-
vareata i Marita. Balta Gildaea
se scurge in Balta-Sfinta, a-
ceasta in Ochiul-luT-Galben
impreuria in jiul-Vechiri.
Se zice ca la anul 1830 un
oare-care Mihäià, ar fi dadit Mihäita, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
case pe acest loc, apoI altiT l-ag
urmat si ast-fel se puse incepu-
tul comunei Mihaita.
Se compune din doul cat. :
Mihaita, care este si catun de
resedinta, i Potmeltul.
Mult timp resedinta comunel
a fost in com. Cotofeni-din-Dos,
pana la anul 1874.
.re o populatie de 1036 su-
flete; doua bisericT, unul In ca-
tunul Mihaita cu hramul Sf. Pa-
raschiva, lar a doua in catunul
Potmeltul, deservite de I preot
si 2 antaretT ; o scoall mixta,
ce functioneaza de la arad x886,
334
conclusa de o invatatoare i fre-
cuentata de 44 baetT $i 31 fete;
3 circiumT; i moara cu abur!.
Suprafata teritoriuluT comu-
na este de 4406 pog., din cae:
pamint arabil 2272 pog., fineata
251 pog ; izlaz 262 pog.; lac
teren sterp 16 pog.; padure
3017 pog.
Mosia Mih5.4a are o supra-
fatd. de 1424 pog. pdmint ara-
bil si aduce un venit de 36000
le!. Apartine d-luT D. A. Guran.
Paclurile : Potmeltul, cu o su-
prafata de 179 hect., apartinind
d-ner Eufrosina I. Suliotu, Mi-
haita, ca o suprafata de 625
hect. apartinind d-luT D. A. Gu-
ran, sunt populate cu cer, ulm,
frasin, jugastru i limita, care
predomina.
Ville se gasesc pe mosia lo-
cuitorilor si a proprietarilor ;
produc vin rosu si alb.
Transportul se face cu carele
pe calea comunala.
Comuna este strabatuta de o
cale comunala vecinala si de
dota cal comunale.
Budgetul com. e la veniturl
de 2330,48 leT si la cheltuelT,
de 2236,76 leT.
LocuitoriT posea : 134 vite
marl cornute, 49 oT, 22 caí.
com. Mil-Alta,. Ad este rese-
dinta primarieT. E populat de
831 suflete, din carl 431 barbatT
400 femeT. Locuesc In 174 case.
Are o scoala mixta, ce func-
tioneaza. din 1886; o biserica,
ca hramul Cuvioasa Paraschiva.
Mihäita, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Mihaita ;
apartine d-lul D. A. Giran si
are pe dinsa padure si o moara
cu abur!.
Mihäita, padure particulara, jud.
Dolj, pl. Tiul-d.-s com. Mihaita,
www.dacoromanica.ro
MIH0RENI-BAI4
de 625 pog. Apartine cl.luT D.
A. Guran, si e populata cu cerf,
stejarT, ulmT, frasinT si emita,
care predomina.
MihAlä§eni, sat, j u d Botosani, pe
partea de S.-E. a dealuluT, ce se
prelungeste in stinga BaseuluT,
paná in valea Hodoroaia, in cen-
trul com. Brateni.
Are o suprafata de 2341 hect.
si o populatie de 145 familiT,
sad 570 suflete, din carT 195
contribuabilf.
Ad ieste resedinta primarieT
comund BrAteni.
Are o biserick cu i preot si
2 dintaretT ; o scoala, conclusa
de i trivatator si freeuentata de
40 elevT; i circiuma ; 2 mor! de
apA.
Vite sunt : 200 bol i yac!,
175 cal, 1420 of, 140 porcl..
In apropiere de Mihalaseni
a fost satul Serafinesti, care s'a
desfiintat, locuitoriT asezindu-se
In Mihalaseni.
Mihfilceni, numire vechie a cd-
tunului Vijiitoarea, din com.
Martinesti, jud. R.-Sarat,"numita
ast-fel pentru ca maT inainte
apartinea comuneT Slobozia-Mi-
hAlceni.
Mihälceni-Slobozia, com. rur.,
in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-
d.-j. Vez! Slobozia - Mihalceni,
com. si cat.
Mihoaia, pida, ce curge prin
pl. Tirgul, jud. Tutova; izvo-
reste din padurea Iepureni de
llaga cat. Bursuci, curge de la
V. spre E. si se varsa îz piriul
Elanul, la E. de cat. Hanaseni.
Mihoreni-13a1§, sat, pe mosia
Cu acelag nutne, comi Tureatca,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia,
Cu 71 familiT, sati 282 suflete.
Proprietatea acestel partI
 MIHOREM-STAVRAT
trupul tntreg al mosieI Mihoreni,
este a familia Bal$ ; din vechime
a fost a M-reT Horceca, din Bu-
covina, pg.ng la 1785, cind se
vindu intreg trupul mo$ieT, di-
vizatá astgif in Mihoreni-Bal$ si
Mihoreni-Stavrat, de pe com.
Buda, pl. Herta.
Mijloceni, trup de mofie rAzg-
Sgtenii improprietAritT ati 199
hect. 48 ariT pgmint; proprie- seascl, In jud. Covurluiii, pl.
tatea mo$ieT are 213 hect., 40 Prutul, com Oancea.
ariT, cimp $1 71 hect., 61 ariT, pg-
dure.
Hotarele mo$iel sunt cu : Bu-
covina, Stoene$ti, Culiceni, Tu-
reatca $i Mogo$e$ti.
Mihoreni-Stavrat, sat, pe mo-
$ia cu acela$T nume, com. Buda,
pl. Herta, jud. Doroholii, cu 75
familif, san 273 suflete.
Proprietatea mo$ieT este a
d-lor C. Stavrat $1 NAstase BrA-
escu.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Mihail $i Gavriil, de lemn,fAcutg.
In 1780 de Dim. Brgescu $1 Costa
Volcinschi.
SAteniT improprietgritI ati 127
hect. pgmint, Tar proprietarli,
415 hect., 34 ariT cimp, $1 57
hect. 29 ariT pAdure.
Hotarele mosiel sunt cu : Mo-
go$e$ti, Bece$ti, Tureatca $i Bu-
covina.
Mihute§ti, mahala, in com. rur.
Satrucul, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Mijarca, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-j., com. rur. Fin-
tina-Domneascg.
Mijati, sat, Mcind parte din com.
rur. LApu$ata, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea.
Are o populatie de 243 lo-
cuitorT ;o bisericg, fondatA la
anul 1842. Este situat la 2 kil.
de cAt. Sgrule$ti, re$edinta cu
$coala,
335
Mijea, pldure a statuluT, in intin-
dere de iiso hect., pendinte de
com. Morani, pl. Filipe$ti, jud.
Prahova, care, impreung cu tru-
purile Gruiul (750 hect.) $i Ghir-
doveni (650 hect.), formeazg pg-
durea Moreni.
Mijlocul, plasd, in partea de S.
a jud. FAlciti, mArginitg la N.
cu plgsile : Crasna $i Prutul; la
S., cu jud. Tutova; la E., cu
pl. Prutul si la V., cu jud. Tu-
tova, de care se desparte prin
apa Birladuld.
Este formatA din urmAtoarele
22 comune:
r. Bdrbofi, cu satele: BAr-
bo$i si Tletura-BArbo$1, in par-
tea de N.
Btrefti, cu satul B64e$ti,
la mijlocul plg$er.
Deleni, ca satele: Deleni,
Golá$ei $i Talaba, in partea de
Nord.
Dodeldi, cu satul Dodesti,
la mijloc.
Gdgefti, mi satele : GA-
gesti, Giurcani, Groze$ti $i Pei-
cani, in partea de jos a plg.$eT.
Grumitzoaia, cu satul Gru-
mgzoaia, la N.
Gufilei, ca satul Guiitei,
la mijloc.
Hoceni, cu satele : Hoceni,
Hoceni-Tirgu$or, Toma $i Si$-
cani-Boere$ti, in partea de N.
Hurduji, cu satele : Hur-
duji-Boere$ti $i Hurduji-RAze$1,
la mijloc.
lo. Yigdlia, cu satele : Jigg-
lia $i 12.4cani, in partea de jos
a plAseT.
1 I. illeilliefti, cu satele : MA-
lge$ti, Po$ta-Elanul $i Tupilati,
la mijloc.
12. Opleni, ca satele : Ose-
leni $i Baggul, la N.
www.dacoromanica.ro
MIJLOCUL
S'chiopeni, cu satul Schio-
peni, la N.
Stoefefti, ca satul Stoe-
$e$ti, in partea de jos.
S'ifcani, ca satul Si$cani,
la N.
S'uletea, cu satul S aletea,
in partea de jos.
Tämdfeni, cu satul TA-
mAseni, in partea de jos.
i8. Tiful, cu satele: Micle$ti
$1 Tiful, in partea de jos.
Urdefti, cu satele: ar-
pe$ti, Odaia-Sirbilor, PogIceni,
Popeni, Urde$ti si Urde$ti-Ttr-
gu$or, in partea de jos.
Urlati, cu satele : Floto-
ne$ti . i Urlati.
Viltotefti, cu satele : Va-
len' $i Viltote$ti, in partea de
jos.
Vutcani, cu satul Vut-
cara, la mijlocul p15.5eT.
Teritoriul plg$eT este deluros
$i in mane parte acoperit Cu pl-
durT.
Este brAzdat de mal multe
vgf, prin carT curg un numgr
de piraie, ce se varsg, unele spre
V., in riul Birladul, $i altele spre
E., in piriul Elanul.
Piriul Elan al face hotarul des-
pArtitor, de la N. la S., Intre
aceastg plasg si pl. PrutuluT.
Sunt multe livezT $i vil, mal
cu seamg prin satele rAzg$e$0.
PAdurile sunt abundente in
lemngriT de tot felul.
Plasa Mijlocul, unitg cu pl.
Prutul, se administreazg de cl-
trA un sub-prefect.
Resedinta ambelor -plg$T este
in tirgu$orul FAlcift.
Mijlocul, p/asli, in judetul Olt.
Se mArgine$te la N. cu pl. Ve-
dea-d.-j., printr'o linie cercuitg,
care- incepe de la limita jud.,
trece pe lingg com. Gue$ti, Op-
ta$i, Negreni si se terming la
E. de pl. Oltul-d.-j. La S. se
mArgine$te cu pl. Siul-d.-s. si
 MIJLOCUL
Serbane$ti; la E, cu jud. Arge$,
de care se desparte prin riul si
dealurile riuluI Vedea, lar la V.,
cu pl. Oltul-d.-j.
Mara de riul Vedea, care uda
partea de V. a pla$eT, mal este
strabatuta de eurile Plapcea si
Negri$oara, care se varsa In riul
Vedea, avind un curs regulat.
Terenul p1A5eT Mijlocul este
maT ridicat catre V. si merge
inclinindu-se in partea de E.
Calea ferata Pitesti - Slatina
strabate partea din centru a pla-
seT Mijlocul. Mará de aceastá
are numaT sosele comunale si ve-
cinale, carT leaga comunele in-
tre ele.
Plasa Mijiocul cu resedinta in
com. Buzesti coprinde i i co-
mune rurale : Baltati, Birceul,
Buzesti, Corbul, Florul, Icoana,
Optasi, Potcoava, Sine$ti, Ur-
soaia $1 Valea-Merilor.
Are 8 scoale.
Mijlocul (De-Sus-), plasd, in
partea despre N.-E. a judetuluT
Neamtu, asezata pe valle: Mol-
doveT, NeamtuluT, TopoliteT, mal
mult in regiunea empeneasca,
de cit In partea muntoasa a ju-
detuluT.
Se margineste la E. cu jud.
Roman, de care in parte (pana
in dreptul com. Uscati), se des-
parte prin riul Moldova, lar de
ad i prin limitele naturale ale
satelor: Valea-Alba (cnm. Us-
cati), Chiliile, Talpa, Omiceni
(com. Talpa), Ruginoasa (com.
Bozieni), Climesti, Micsune$ti
(com. Budesti GhicaT); la S., cu
pl. Piatra-Muntele, trecind linia
de hotar din S. de satele TI-
rateni si Cujbeni (com. Pipiri-
gul, marginea jud. Suceava),
pe culmea munteluT Petru-Voda,
talud muntele Domesnicul, mal
sus de izvorul pirtuluT Cra.caul si
prelungindu-se de-alungul cul-
meT Magura-VaraticuluT, printre
836
satele Valea-Arinilor (com. Bal-
tatesti) si Cracaoani, apoT pe
culmea dealuluT Grinddul, dintre
satele Baltate$ti si Grindaoani,
scoborind spre S., futre satele
Grindaoani $i Grumazesti, apoT
pe la S. satuluT Poeni (com. Us-
cati), Unghlul, Dragomire$ti,
Mastacanul (com. Dragomiresti),
pe la E. satelor Ghigoesti (com.
Serbesti), la V. satuluT Hirto-
pul, Maxime$ti (com. Birgaoani),
si limita com. Margi neni. La S. se
limiteaza cu pl. Bistrita; la N., cu
jud. Suceava.
Este formatä din plasile u-
nite : 131strita-d.-s. si Mijlocul,
cuprinend la un loc 19 com.
(18 rurale si r urbana) si anume:
I. Pipirigul, cu cálquele: Pi-
pirigul, Plutonul, Baboesti, Agá-
peni, Cujbeni, Dolhesti, Pitila-
geni $i Tal-Aten', in partea de
N.-V. a plaseT, futre pl. Piatra-
Muntele $i jud. Suceava.
Vindtori, cu catunele: Vi-
natori, Nemtisorul, Condreni,
Drebuta, Todiriteni, Lunca $i
comunitatile religioase: Manas-
tirea-NeamtuluT, Secul, Schitul-
Sihlea, Sihastria, Vovidenia 51
Procovul, in partea de N. a
plaseT, intre pl. Piatra-Muntele
$i jud. Suceava.
Neamful, com. urb., cu
mahalalele : Beraria, Boistea, Ha-
ralambie, Pirful-UrsuluT, Pome-
tea, Prundul $i Tutueni, In cen-
trul pl. si filtre comunele Hu-
mulesti, Vinatori, Rauce$ti $i
Petricani.
Rducefti, cu catu n ele : Rau-
ce$ti, Sirbi, Oglinzi, Ghebeni,
Lebeda, Munteni, Redeni, Su-
zeni, Trohine$ti li Aprodul-Pu-
rice, in partea de N. a pl., in-
tre com. Neamtul, Petricani, Ti-
mise$ti $i jud. Suceava.
Petricani, cu cdtunele : Pe-
tricani, Tarpe$ti, Petricani-d.s.
(Petricani-AgapieT), Curechi$t ea-
d.-j., Slobozia, Tolicea, 13oi$tea,
www.dacoromanica.ro
mIJLOCUI.
Grasi, Blebea (Schitul-Manesti),
Fabrica, Ingare$ti (Sileni), Jul-
feni (Liesti),Manesti, Plopi, Schi-
tul $i Tirgul-No0, in centrul pl.,
intre com. Humulesti, Neamtu,
Raucesti, Timi$e$ti, Uricheni,
Pastraveni, Gruma.ze$ti $1 Fi-
lioara.
Timifefti, cu catunele: Ti-
mise$ti, Preute$ti, Buzati, Un-
gheni si Dezrobiti, in partea de
N.-E. a pl., futre com. Rau-
cesti, Petricani, Pastraveni $1
jud. Suceava.
Humulefti, cu catunele :
Humulesti, Ocea (Ghermanesti-
OanceT), Topolita, Bejani, De-
leni 51 Tolicea, In centrul pl.,
futre com. Neamtul, Vinatori,
Filioara, Grumaze$ti $i Petri-
cani.
Filioara, cu catunele : Fi-
lioara, Agapia, Varaticul, Ceh-
laesti, Filorul, Gropile, Piriul-
TirnoveT, Zembe5ti si comu-
nitatile religioase : manastirea
Varaticul, Agapia $1 Agapia-
VechTe, In centrul pla$er, futre
com. Vinatori, Baltatesti, Hu-
mulesti $1 Grumazesti.
Biilfdtefti, cu catunele:
Baltate$ti, MitoculuT-Balan, Va.
lea-Arinilor $i Valea-Seaca (Va-
lea-AlbA), in centru $i partea
sudica a pla$eT, futre com. Han-
gul, Vtnatori, Filioara $1 Cra-
caoani.
ro. Grumlloefti, cu catunele:
Grumazesti, Arsine$ti, Cure-
chi$tea, Hotarul, Joseni, Mar-
cesti, Ruseni, Ur$i $i Hiza, in
centrul pl., intre com. Petri-
cani, Cracloani $i Pastraveni.
i t. Uricheni, formata. din o
singurä catuna, in partea de
E. a pl., futre com. Petricani
$i Pastraveni.
12. PdstrIlveni, cu catu n ele :
Pastraveni, Radeni, Davideni,
Spie$ti, Fundatura, Tibucani-
d.-j. $i Schitul-Tibucanilor, in
partea de E. a pl., spre mar-
MULOCUL
ginea despre jud. Roman si
Suceava, filtre com. Ti misesti,
Uscati, Uricheni si GrumAzesti.
Uscati, cu cAtunele: Us-
cati, Rdzboeni, Borsesti, Margi-
nea, Poenile, Totoesti, Lela,
DrAmesti, in partea de E. si
centru a pl., intre com. Talpa,
Dragomiresti si PAstrAveni.
Talpa, cu cAtunele: Talpa
(Serbesti- lur - Talpa), HlApesti,
Negoesti, Thetura (Thetura-Bor-
seni), Homiceni, Chilia si CrA-
esti, in partea de E. a com.,
spre marginea jud. Roman, in-
tre com. Uscati, Birgloani si
Bozieni.
Dragomirefti, Cu cAtu-
nele : Dragomiresti, Unghiul,
Timpesti, MastacAnul, Bornisul
(ArAmoaia), Negoesti, in partea
de S. a pl., intre com. Uscati,
Cirligi si BirgAoani.
Birgitoani, Cu cAtunele :
Birgloani, GhilAesti, BAllnesti,
Breaza, Certieni, Dirloaga, Ma-
ximesti si VlAdiceni, in partea
de S. a plAser, filtre com. Ser-
besti, MArgineni, Bozieni si
Talpa.
Bazieni, Cu cAtunele : Bo-
zieni (tirg) si Rugmoasa, in
partea de E. a pl., filtre com.
Talpa, BirgAoani si Budesti-
Ghicli.
i8. Budefti-Ghicn, Cu catu-
n ele: Bu desti - GhicAr, FAurei,
Climesti, Micsunesti si Tatomi-
resti, in partea de S. a plAser,
spre hotarul jud. Roman, intre
com. Bozieni, MArgineni si Bir-
gAoani.
19. McIrgineni, Cu cAtunele :
MArgineni, Hoisesti, Itrinesti si
Hhtesti (Deleni si Virleni nu
mar existA ca sate), in partea
de S. a pl., intre pl. Platra-Mun-
tele, pl. Bistrita, jud. Roman,
com. Dochia.
Teritoriul acester plAsr pre-
zintà doua regiunr: muntoasA
si deluroasA ; linia despArtitoare
337
intre ele ar fi aceea dusA de la
satul BAltAtesti, spre V. de sa-
tul Filioara, pe la mAnAstirea
Secul, Cetatea - Neamtul, spre
Baia (jud. Suceava).
Piscurile de munti din a-
ceastA plasa sunt mal' putin re-
marcabile de cit acele din pl.
Bistrita si ramurile cele mai
importante vin in zona cuprinsA
la S. de cursul piriulur Ozana,
pAnd spre hotarul pl. Piatra-
Muntele, intre soseaua jud. Pia-
tra-Roman si jud. Suceava, iar
la N. de cursul acestur pilla
sunt numar ramificatiunile mun-
telur Halduca.
Cele mar principale piscurr
sunt : CotnArelul, Petru-Vodd,
Plesa, Procovul, Domesnicul,
Stinca-CAprioarelor, BrAditelul,
Osoiul, Virful-Fagilor, Sihlea,
Ciungi, Dealul-Mare, Ceardacul,
Fundul - RomAneser, Corogeni,
Grinddul, Palanca, MAgura si
Oglinzi.
Din tre riurr: Moldova ; din tre
piraie, toate apele cal-1 formeazA
marele basin al Moldover si
anume: Rica (cu afl.), Neam-
tul (Cu Nemtisorul, Ozana si
sub-afluentir), Topolita si Va-
lea-AlbA (Cu afl.), VlAdiceni, Ta-
tomiresti, MArgineni (aceste din
urmA, impreund, se vars1 in
riul Bistrita).
Este de observat cA, in ge-
neral, panta de inclinatiune a
apelor, ce uda aceastA plasa,
este de la V. la E.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 39004 hect., 39 arir.
Imasul vitelor are o intindere
de 2589 hect. lo arir.
Industria e mult mar bine re-
prezentatA in aceastA plasA de
cit in pl. Bistrita; numArul fa-
bricelor de tesut fac singurul
renume orasulur Neamtu, mA-
nAstirelor VIratecul si Agapia.
Are o populatie de 9922 fa.
mili!, sati 43420 suflete.
www.dacoromanica.ro
MIJLOCUL
Ape minerale sunt la : BAl-
tAtesti, Oglinzi (statiunr balne-
ara) si MAnIstirea-Neamtul.
CAile de comunicatie sunt :
soseaua BaltAtesti - Neamtu - O-
glinzi-FAlticeni (continuarea so-
seler Piatra-Neamtu) ; soseaua
Neamtu-Mosca (jud. Suceava),
mergind paral el cu piriul Neamtu,
pAn A la vArsarea acestuia in
Moldova; soseaua Piatra-
1-11.11
Bozieni (continuare a soseler
Piatra-Roman) ; soseaua Drago-
miresti-Tupilati (continuare a
soseler Girovul - Tupilati) ; so-
seaua Humulesti - MAnAstirea-
Neamtu si Pipirigul.
Mijlocul, plasd, jud. Vasluia, nu-
mita ast-fel de la pozitiunea ce
.ocupä in centrul judetulur. Se
intinde de la N. spre S., din
marginea jud. las', pAnA in mar-
ginea orasulur Vasluiti. Situata
pe culmile dealurilor si vAile
ce se intind intre pir-aiele : Rebri-
cea si riul Birladul, la dreapta Do -
brovAtul si Vasluetul, la stinga.
Se mArgineste la N. cu jud.
la S., Cu orasul Vasluiti ;
Ia.si ;
la E., cu pl. Crasna si la V., cu
plAsile : Fundurile si Stemnicul.
Este formatA din II comune :
i. Eoreasa, cu satele : Be-
reasa, Bolati, Botoaia, Cirlesti
si RAscani.
Boclefti, cu satele : Bodesti,
BorosAsti, Radiul, DAmAcusul,
(Petresti), Scinteia, Tirgusorul,
BorosAsti, Tufesti. d.-j. si Tufe--
ti-d.-s.
Coddefti, cu satele : Co-
daesti (sat si tirgusor) si ser-
botesti.
Delnefti, Cu satele : Cio-
lita, Danesti-Golier si DAnesti-
RAzesr.
Ferefti, cu satul Feresti.
Mircefti, cu satele : Mir-
cesti si RAdiul.
)5urcinef1i, cu satele: Drac-
sani, Ghergheleul si Suranesti.
MULOCUL
Tienta, ca satele : Cujba,
Focsoaea, Pripoarele, Protopesti,
Ruteni si Tacuta.
Telejna, cu satele : Butu-
caria, Ciofeni, Cbioaea, Tata-
rani, Telejnad.-j. si Telejna-cl.-s.
ro. Valea-Rea, ca satele :
Moara-Domneasca, Rotaria-d.-s.
si Valea-Rea.
ir. Zapodeni, cu satele : Ro-
tari-d.-j., Rotari-d.-mj. si Zapo-
deni.
Aceasta plasa este deluroasa
pe toata intinderea er. Are mar
multe culpar, caff toate pleaca
din dealul Bordea, ce face ho -
tarul intre jud. Iasi $i Vasluiti.
Ast-fel e culmea dintre pirarele :
Dobrovatul si Cutigna, care se
terminá din jos de Tacuta ; cul-
mea dintre piriul Cutigna si
Rebricea, care fiind intretalata
de alte pirare, formeaza diferite
alte culmr si val, carr toate se
termina din jos de orasul Vas-
luiti, la confluenta piriulur Vas-
luetul cu riul Birladul; unele pe
partea dreapta in sesul Birla-
dului, altele pe stinga, in va-
lea piriulur Vasluetul.
Pozitiunea deluroasa a plaser
face ca terenul el sá fie udat
de un numar mare de piraie si
*liase ce se strecOr printre Mijlocul, cdtun, pendinte de com.
valle acestor dealurr ; osebit se
gasesc Iazurr mar! si miel.
Partea de N. a pläser este
mal rece, fiind dealurile mar
inalte si acoperite cu padurr;
partea de S. e mar cimpeana,
avind si o cultura mar intinsa
de cereale.
Resedinta plaser este in t'ir-
gusorul Codlesti.
Locuitorir, pe lingl agricul-
tura se mar ocupa si cu cul-
tura viilor si a livezilor, ce sunt
maT multe in partea de mijloc
a plaseT.
Intinderea teritoriulur e de
35865 hect.
Are o populatie de 3818 fa-
338
mili!, sati 13973 suflete ; 28 bi-
sericr, deservite de 20 preotT
si 29 eclesiarhr; 11 scoale, fre-
cuentate de 393 elevr $i 56 e-
leve.
Vite : 7118 vite marr eor-
nute, 14 bivolr, '008 cal', 14351
oT, 103 capre, 1526 rtingtorT.
Locuitorir posea 1460 stupT
cu albine.
Mijlocul, sat, ca 82 locuitorr, jud.
Arges, pl. Oltul, facind parte
din com. rur. Cremenari-Mos-
neni.
Mijlocul, sat, facind parte din
com. rur. Parosi, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, cu o populatie de 395
locuitorr.
Are o biserica cu urmatoarea
inscriptie :
Ziditi In zilele Ini4atuluI Impirat
Alexandru Pavlovicl, la leatul x807, prin
osteneala si toati cheltuiala robilor luT
D-zeii: Ereil George, Ereil Badea, Erita
Maria, ETA:" Stanca, si cu fiiii lor. i
s'ají Infrumusetat si cu zugriveala, dapii
cum se vede, ca si fie spre pomenire
vesnici la tot neamul lor, acum In zilele
Luminatuld Domn loan G. Caragea
Voevod, la leatul 1817, cu blagoslovenia
Sfintitului Episcop si stiipIn al nostru,
loan Argesianu.
Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe marul sting al, girler
Plapcea. Are 468 locuitorr si
o biserica zidita la anal 1855,
de Diaconul Tolo.
Aci se afla localul de prima-
riel si scoala comuner.
Mijlocul, sat, facind parte din
com. rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
190 locuitorT si o biserica, fon-
data la anul 1861.
E udat de riul Cerna la S., de
Lovisteanca si Valea-Salcir dela
N. la S.
E brazdata de dealurile Cerna
si Nisipi.
www.dacoromanica.ro
MIL-VEL-CULAC
Aci e resedinta com. rur. Ni-
sipi. Cade in centrul comuner.
Mijlocul, sat, facind parte din
com. rur. Stanesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
259 locuitorT : 129 barba!, 130
femer. Cade in partea din mij-
loc a comunei.
Are o biserica si o scoall.
Mijlocul, mahala, facind parte
din com. rur. Dejoiul, pl. Cer-
na-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 120 locuitorr. Aci e
resedinta primaria In partea
de V. a acester mahalale, e Dea-
lul-Mare, care in toata intinderea
-
lur s'a surpat la 1874.
Mil-vel-Alciac, vale insemnata,
In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe
teritoriul comuna Enisala si J'u-
rilovca ; izvoreste din poalele
sudice ale dealulur Orta-Bair; se
indrepteaza spre S., avind o
directiune generala de la N.-V.
la S.-E., brazdind partea estica
a plaseT si cea sudica a comunei
Enisala, pe cea estica a comu-
ner Caraman-Chioi si cea centrald
a comund Jurilovca; curge pi-in
paduroasele dealurr Caramantrivi
si Biuiuc-Orman-Bair, si, dupa
un curs de io ldl., se deschide
in ezerul Golovita, litiga com.
Jurilovca; pe valea sa se tntinde
drumul comunal Visterna-Juri -
lovca.
Mil-vel-Culac, vale, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
comunelor rurale Cauli-Bugeac
si Ciamurli-d.-j., servindu-le si
ca hotar; se desface din dealul
Visterna, din poalele lui sudice;
se indreapta spre S., tuteo
directiune generala de la N.
spre S.; merge printre satele
Ciamurli si Cauli-Bugeac ; taie
cimpia Tatli-Suhat, si, dupa un
drum de 6 kil., se deschide in.
 MILANUT,
partea nordica a Iezerulul Golo-
vita-cel-Mic.
Milanul, areal insemnat, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Lunca,vita, situat in
partea nordica a plapel pi a co-
muna; la 3 kil. spre N.-V. de
saful Luncavita. Este de natura
stincoasa.; pi are o inaltime de 48
m. Dupa el se zaresc Vaca-
reni, Garvan, Galati i Dunarea,
pe o mare intindere. S'a cre-
zut cä pe el ar fi existat un
lagar roman, insa sapaturile de
pamint acum facute nu in acest
scop, ci pentru a scoate platrä
pentru case (o cadera), n'a(' dat
peste niel o inscriptie. E mal
probabil ca a fost ad un cor-
don san bechet (intaritura tur-
ceasca). Pe la poalele sale nor-
dice curge gira Ciulnetul. E a-
coperit in partea de E. cu sema-
naturI pi In cele-l'alte, cu finete.
Milcoiul, sat, cu 28o suflete, jud.
Argep, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Milcolui-Iz-
basepti. Are o biserica., cu
mul Adormirea, deservita de
preot i i cintaret.
Mi1coiu1-Isbäse9ti, com. rur.,
pe apa TopologuluI, jud. Argep,
pl. Topologul, la 17 kil, de
com. rur. Tigveni, repedinta sub-
prefectura, pi la 22 kil. de Pi-
tepti. Se compune din 5 sate :
Ginerica, Isbasepti, Milcoiul, Su-
ricariul i Tepsinari, avind peste
tot : 245 familiI, san 1202 su-
flete, 5 bisericT pi o pcoall.
Budgetul comuneI e de 4431
la la veniturI pi de 5545 leT,
la cheltuell.
Vite: 366 vite 350 boI
pi vacT, 16 caT, pi 245 vite ma-
runte : 50 oT, 45 capre pi 150
rimatorT.
Milcovelul, pirtiai, ce izvorepte
olmo. ,Varele Diofionar googrOo. Vol. IT.
339
din muntiI comuneT Mera pi se
varsa in Milcov, jud. Putna.
Milcoveni, sat, pendinte de com.
Buzepti, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe luna, in stinga VedeI,
la S. de comuna. Are 218 lo-
cuitorl, cel mal multI mopnenI.
Milcovul, com. rur., jud. Olt, pl.
Siuld.-s., situata pe malul sting
al OltuluI pi pe valea la, cum
pi pe valceaua Urlatoarea, la 4
kil. de Slatina, capitala jude-
tuluI, pi la 26 kil, de repedinta
plaper.
Se compune din 4 alune:
Milcovul-din-Deal, unde e pi re-
pedinta comuna', Milcovul-din-
Vale, Prooroci i Stejari, cu o
populatiune de 1061 locuitorT,
din carI 242 contribuabill, lo-
cuind in 212 case pi 28 bordee.
Se zice el comuna dateazd
de 400 anr. PrimiI saI locuitorI
aú fost proprietarin Mateiti
Dinu Milcoveanu ; lar dintre tä-
ranI : Barbu i Radu Nedescu,
Patrapcu Nedescu i altir.
Locuitorif se ocupa cu agri-
cultura, afara de 6 BulgarI pi g
familiI de TiganT, carI se mal o-
cupa pi cu alte meseriT. EI des-
fac productul munca ion la t'ir-
gul din Slatina.
Mosia apartine statuld pi alto-
ra, ca d. Dem. A. Polihron, care
posea 400 hect. arabile pi 70
hect. padure, d. Sta'. P. Can- Milcovul, rig, izvorepte din mun-
targief, 500 hect. arabile i go
hect. padure, Biserica Sf. Trei-
me din Slatina, etc.
Statul posea trupurile Sfin-
tepti i Baldeasca, de 325 hect.,
cu zavoaele Ion: Chirdolul, Pir-
loagele i Urzarepti.
Dupa legea din 1864, s'ati tm-
proprietarit 200 locuitorI, pe
513 hect, din mopiile statuluT,
Sf. Trame pi a d-nel Birjov.
Viile ocupa o suprafata de 40
hect.
www.dacoromanica.ro
Mil.,CO/UL
Comuna se intinde pe o su-
prafatd de 1900 hect
Are 3 bisericT : la Milcovul-
din-Deal, la Milcovul-din-Vale
pi la Prooroci. Cea din Milco-
vul-din -Deal nu functioneaza,
fiind cam ruinata. Cele-l'alte
sunt deservite de 2 preotl pi 2
paracliserr.
LocuitoriI poseda : 220 cal
pi Tepe, 200 boI, 16o vacT, IO
bivolT, 1500 oT i mo porcI.
Veniturile i cheltuelile co-
muneT sunt de 2600 lel.
Comerciul se exercita In co-
muna. de 4 ctrciumarT.
O posea comunall leaga co-
muna la N. cu poseaua jude-
teana Slatina-Turnul -Magurele,
iar la S., cu Ipotepti, Malul-Ropu
pi Viipoara. Tot pe aci trece
Oltul i linia ferata Bucurepti-
Virciorova.
Un singur deal, din malul
sting al OltuluI, numit Icoana,
brazdeaza comuna, in partea de
N.-E.
Val sunt : Valceaua-BisericeI,
Urlätoarea, a-Boulul, a-CacoveT,
Bancila, Trapila i Suhatul, toate
dind in Olt.
Se limiteaza. la N. cu Slatina,
la S. pi E. cu com. Coteana
la V. cu nul Oltul.
Pamintul, pe valea OltuluT, e
nisipos, iar pe deal, argilos pi
in genere, putin fertil.
tele Fundul-MilcovuluT, din Vir-
ful-MonteoruluT, jud. R.-S arat Se
indreapta spre N. pana la com.
Sindrilari (jud. Putna), de aci
spre E. pana la com. Virtepcoi,
despartind pana. aci jud. Rim-
nicul-Sarat de Putna, iar de aci
filtra in jud. Rimnicul-Sarat La
com. Risipiti Tese din acest ju-
det, inträ in jud. Putna pi se
varsa in riul Putna, la E. de
com. kastoaca. De la comuna
Virtepcoi, VI-a schimbat cursul ;
44
MILCOVUL-DIN-DEAL
unde pana in sec. al XVIII-lea
curgea prin orasul Focsani, a-
cum il lasa spre N. Uda in
drumul sad pl. Orasul, trecind pe
Ruga com. Andreiasi, Brosteni,
Vlrtescoi, Cimpineanca, Golesti,
Mindresti si Risipiti, (R. - SI
rat); lar in judetul Putna, uda
comunele : Odobesti, Mera, Pa-
testi, Rastoaca si ocoleste ora-
sul Focsani. Are un izvor mare,
de unde apa, bolborosind, rese in
mare cantitate cd dintr'o cofa.
Milcovul coprinde apa dulce
pana la Andreiasi, unde intrind
in regiunea de sare, incepe si
el a fi sarat.
Basinul saii este coprins (in
judetul Rimnicul - Sarat) intre
culmile Alunulur, LaculuT, Sco-
rusulur, Deleanul, despartindul
de basinul Rimner; acest basin
are o intindere de 15000 hect.
sal-1 160 kil. patr., coprinzind
intreaga plasa a Orasulur, cu
teritoriile comunelor de mar sus.
Afluentir Milcovulur sunt : Va-
lea-Vulcaneasa, Larga, unita cu
Ciocanelul si Grozoaia, Valea-
Rea, Pitulusa, Badea, Dregi, Sea-
ca, Pietroasa, Faraoanele, DAI-
hautul, Mera, Dilgovul, Reghiul,
Milcovelul, Arva, etc.
Milcovul, de la Foesani in
jos nu aduce bolovanrsi pietre
in cursul sati, matca lur devine
nisipoasa, malurile inguste si
cursul aper sale linistit si atit
de lin, pre eh este de furios in
regiunea de munte. Inundatille
ati acoperit din vechime cu mal
de lut 11 nisip, paminturile ve-
getale ce el format fata pamin-
tulur cultivabil,
Milcovul a jucat un mare rol
din punctul de vedere istoric.
Cele mar insemnate fapte isto-
rice, carT s'ati petrecut linga Mil-
coy, san in carl acest !ti se
pomeneste, sunt urmatoarele:
La 1473, are loc in apropiere
de Milcov, batalla cunoscuta in
840
istorie sub numele de batalla
de la Cursul sati Izvorul-Aper,
In care Stefan-cel-Mare a invins
pe Radu-cel - Frumos, Domnul
Muntenier, fugarindu-1 pana la
cetatea Dimbovita. Tata cuna
descrie Grigore Urechie, aceasta
lupa :
. . . dad ii ail sosit tefan-Voclii la
margine, Noembrie in 8, ad impiirtit stea-
g-urile ontil sale, pre Milcov O de ski
s'aii impreunat cu Radu-Vodii, Noembrie
In 18, Jol, la locul ce se zice Cursul-
Apel O dind rizboiti vitejqte, de am-
bele Oil, s'au lAtut acolo pinii tseara,
aWerea. fi VinerI i Simbiitii pAnfi in
sea* iar noaptea spre Duminicii, aft
liisat Radu-Vocri toate ale sale in tabäril
O ati fugit cu toatä oestes la scaunul
gil, la Dhnbovita (Letop., P, p. 1 s3
156).
tefan-cel-Mare, dupa ce in-
vinge din noti pe Radu-cel-Fru-
mos, mar sus de M'ulule, trage
din Milcov un canal care sa
serve de hotar intre Moldova
si Tara-Romineasca, adeca cum
serie Urechie :
. . . all despilqit din Milcovul cel
mare o parte de pida, ce vine pre Me.
OdobWi O trece de clii tu apa PutneI
O acela pini astral' este hotar Tira-
Moldovel O TireI-Romtneiti. (Let. P,
p. z6z, cf. iticaI, Cron. Rom., IP, 98).
In 1564 (Sincar pune anul
1563. Chron. Rom., /I°, 342),
Stefan Toma, Domnul Moldo-
vel, invinge la Milcov, pe Dom-
nul MuntenieT, Petre Schiopul.
Urechie serie ca aceasta lupa
a avut loc 'filtre Toma si Mir-
cea (Ciobanul), Domnul N'unte-
niel :
A§a. Mircea-Vocli, cu toca' oastea sa,
s'ají pornit asupra Tom0I; ce Tonna
Prinzind de veste de sirg s'ají giitit O
i-ati 4it Thainte la Milcov yí dind rh-
boiii, sil bitut pe Mircea-Vodii. O de aci
s'ail intors la 18.0. (Let., 12, 219).
Irisa. Mircea Ciobanul a dom-
nit de la 1546-1552; decT lupta
n'a putut avea loc de cit cu
fiul si urmatorul sal:1 Petre Schio-
www.dacoromanica.ro
MILCOVULVI (DEALUL-)
pul, care a domnit de la 1560
1568.
La 160o, a avut loc, fina
Milcov, lupta dintre Mihaiii-Vi-
teazul si Simion-Movill.
Timp de 380 anr, Milcovul a
servit, in parte, ca nula de de-
marcare filtre cele dota tarr su-
rorT, pana cind la 1859, Domnito-
rul Cuza a realizat visul tutulor
Ro min ilor, rupind pentru tot-d' a-
una stavila care despartea Mol-
dova de Muntenia si formind o
singura Tara, Rominia.
Milcovul-din-Deal, sat, fácind
parte din com. rur. Milcovui,
pl. Siud. s., jud. Olt, situat in
partea de N.-E. a comuner, pe
Dealul-Oltulur, numit Icoana. E
resedinta comuneT si are o po-
pulatie de 300 locuitorT, din carT
70 eo ntribuabilT.
Are o biserica ve. chre, cu lira-
mul Sf. Dumitru, al carer ctitor
I)
sunt : Comisul Malea"' si Ion Po-
lihron.
Vite sunt: 6o bol, ioo vacT,
30 cal, 350 or si 37 porcr.
Milcovul-din-Vale, sat, Pacind
parte din com. rur. Milcovul,
pl. Siuf-des., jud. Olt, situat pe
valea Oltului, sub mal, si cam
la gura vilceler Biserica, la I
kil, de resedinta comuna
Are o populatie de 275 lo-
cultor!, din carT 65 contribuabill;
o bisericä cu hramul Sf. Nicolae,
zidita la anul 1875 de catre
ctitorir D. A. Polihron si altli, si
deservita de I preot si 1 &sal.
Locultorir poseda : 40 bol,
55 yac!, 28 ea!, 250 or pi 40
porcr.
La N., pe valea Oltulur, se
alla o magura aproape de vil-
ceaua Mamila.
Milcovului (Dealul-), deal, in
jud. Tulcea, pl. Macin, pe te-
ritoriul com. rur. Vacaren si
...MILCOvuLUI (FUNDUL-)
Jijila ; se desface din Dealul-CO-
rArilor $i anume din virful Mo-
vila-FuseT ; se indreaptA spre
S., a.vind o directiune generall
de la N.-E. la S.-V. si brAzdind
partea de N. a comuneT Jijila
si a plAseT si pe cea de S. a co-
munef VIcIreni; se intinde prin-
tre piriul Jijila i afluentul sga
Valea-lui-Bran ; din poalele de
E. i$1 la nastere piriul Valea-
GloduluT ; are o inOltime de 88
m. ; punct trigonometric de ran-
gul al 3-lea; pe poalele de N.
trece $oseaua judeteanA Isaccea-
MAcin, iar pe la cele de S. dru-
mul comunal Jijila-Greci; este
acoperit cu finete.
Milcovului (Fundul-), munte,
In jud. R.-SArat, pl. Andreiasi,
In partea de E. a sa de unde
izvoreste riul Milcovul ; e acope-
rit cu padurT.
Milea, firlu, in jud. Buzla, com.
Goidesti ; incepe de sub mun-
tele Fata Viforiter ; desparte
muntele Penteleul de muntele
Cursele i dl in piriul Mea-
Mare, la Gura-MileT.
Mileanca, com. rur., in partea
de S.-V. a pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoia, formatA din satele:
Codreni, Ghitcluti, iVlileanca
TAtAr4eni, cu resedinta priml-
riel in satul Mileanca.
Are o populatie de 575 fa-
miliT, sail 2353 suflete ; 2 bise-
deservite de 2 preotT, 4
ricT,
i 2 prtlImari; I $coa15.
cintAretT
i fre-
condusl de z invAtAtor
cuentata de 6o elev1 ; 1309 hect.,
3 ariT, pAmint satesc, 6536 hect.,
54 ariT, cimp proprietAresc, Io
iazurl si 2 pogoane vie.
Budgetul com. e de 6523 L la
venit. 5i de 4525 lei, la chelt.
Vite marl cornute sunt 1686,
o! 3855, capre 10, caT 331 si
pord 206; stupT cu albine 222.
341
Mileanca, sat, pe mosia cu a-
celas! nume, com. Mileanca, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoia, cu
362 familiT, saa 1812 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-neT Catinca Misolu, nAscutà
Softa, sotia defunctuluT Mano-
lache Misolu.
Are 2 bisericT, cu z preot, z
cintAretT si I pAllmar ; una este
mic6 de lemn si tencuitl si s'a
reparat in mod radical la 1857
de defunctul Mi$olu ; a doua
este noa zidità de defunctul
Gh. Negru, unul din locuitoriT
fruntasT aT satuluT, care a oferit
in acest scop 1000 de galbenT.
condusá. de I invAtOtor,
e frecuentatA de 6o elevT.
Calitatea plmintuluT este maT
In totalitate bunA. SIteniT im-
proprietAritl ati 812 hect., 05
ariT, pärnint, lar proprietatea mo-
sieT 2311 hect., 56 ariT, cimp.
Are un iaz, numit al MisoluluT,
in suprafatO de 31/2 hect., pe cur-
sul piriuluT Podriga, ce trece pe
mosie.
Drumurile principale sunt :
acel de la Rádluti-Bivolul, ce
duce prin Havirna la Dorohoitl;
acel de la Darabani-Contesti, ce
duce pe deasupra TAtArgsenilor
la SlAveni, lar pe la Balinti la
Boto$ani, si acel ce duce prin
Putureni la Cotu$ca si Mitocul.
Hotarele mosieT sunt cu: DrA-
guseni, Codreni, Darabani, Ghit-
cAuti, Girbeni $i TAtArAseni.
La 1763, in Domnia luT Gri-
aore loan Calimah-Vodg, vedem
cá. intre boeriT grecT carT aa
fost ridicatT in ffeare i du$T la
Constantinopole, era si SpOtarul
tefan Misolu si Aga Alexa Mi-
solu (Let., tom. II, pag. 249).
In trecut, se fAcea pe aceastA
mo$ie o culturA speciall a raseT
vitelor. Vitele albe i cornute,
oile si caiT erail cAutate pretu-
tindene pentru frumusetea si ca-
litatea lor.
www.dacoromanica.ro
MILEM
Tot alei se introdusese prin-
tre femeile sAtenilor, tesAtoria
cea mal frumoasa a scoartelor
si pinzarituluT.
Mileasca, mofie, a statuluT, in
jud. lalomita, pl. Ialomita-Balta;
formeaz5. cu Cocora un trup de
4000 hect., purtind numirea Co-
cora-Mileasca si a fost pendinte
de mAnAstirea MArgineni $i Sf.
Gheorghe.
MueT (Plaiul-), deal mare, in jud.
BuzAti, com. Gura-TeghiT, futre
muntiT Podul-Grecilor, Tega, Po-
dul-CaluluT i Cernatul, acoperit
cu fineatO i putin porumb.
Milencanef (Piscul-), pisc, pe
dealul cu acelasT nume, pe mo-
la *tiubeeni, com. tiubeeni,
pl. Baseul, jud. Dorohoitl.
Mileni, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Blahnita, com. rur. Burila-Micl.
A maT purtat i numele de
StrAini.
Milescu, munte, situat la N. com.
Racovita, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Pe acest munte, in tim-
pul vereT, pAsuneazA vite marT
$i miel. Aci se fabricA brinzA,
unt i urdA. In acest munte, pe
valea riulul Cerna, e o mare ca-
vernA.
Mile§ti, com. rur., in jud. BacAa,
pl. Siretul-d.-j., pe dreapta pi-
riuluT RAcAtAul. Este alcAtuit5.
din 5 cltune : Milesti-d.-j., rese-
dinta, Milesti-d.-s., VOleni, Va-
lea - luT - Drag, saa Dragul
Larga.
AceastA com., unja cu satele
din com. PArincea, tinea maT fria-
inte de jud. Tecucia.
Dup5. Statistica din 1874, com.
se compunea din cAtunele: A-
produl, Buzduganul (aztAz1 a1A-
turat de com. PArincea), Chif-
14/11LE$T1
telnita (din vechime mosia Sturd-
zeT), Milesti-d.-j., Milesti-d.-s., Va-
lea-luT-Drag i Valeni.
Se margineste la E. cu com.
Parincea, la V. cu com. Tamasi,
la S. cu satul Horgesti (com.
Gioseni) si la N. cu com. Lecca.
Pe teritoriul com. se gaseste
Valea-AproduluT, cu urme vechi,
numite Ceta.tuia. - BuzduganuluT,
Balta-AproduluT si altele.
Dealurl mal insemnate sunt :
spre V., dealul Porcariul, spre
S. dealul Cucuetul i spre N.
si E. dealurile: Piscul-Laculur,
Stanistea, Trocinta i Dealul-
Corbulul.
Pirlul Racataul primeste in a-
ceasta com piriiasele Babinilor
si Sipotelor.
Are o populatie de 241 fa-
milif, sail 968 sufiete, din carT :
643 RomtnI, 320 UnguiI si 5
EvreT, totT de protectiune ro-
mina; 576 agricultort, 4 mese-
riasI, 2 comerciantl, 9 cu pro-
fesiuni libere, 192 muncitorT si
15 servitorT.
Sunt 17 contribuabilT.
Are o scoala mixta, care func-
tioneaza din 1865 in cat. Mi-
lesti-d.-s., frecuentata de 17 co-
piT ; 2 bisericT : una ortodoxa in
satul Milesti-d.-s. si una catolicä
In satu.1 Valeni, deservite de 2
preotl si 2 cintaretT. Case de
locuit sunt 238; circiumi 3.
Teritoriul com, are o Intin-
dere aproximativa. de 1920 hect.
Proprietar este C. Lecca, cu o
mosie de 183 hect., aducind un
venit de 5624 leT anual.
Padurile ocupa 6o0 hect. Mal
insemnata este padurea Milesti ;
incolo padurea este mArunta si
cu tufaris.
Viile ocupa 36,13 hect.
Vite sunt : 90 caT, 449 .vite
marT cornute, 544 oT si 277 porcT.
Budgetul com. e la veniturr
de leT 4459, banI 9 si la chel-
tuelI, de leT 1468, banI 34.
842
Teritoriul com. este straba.-
tut de calea judeteana BacaO-
Parincea.
Distantele Bacan, capitala
districtuluT, 22 H.; la com. Pa-
rincea, resedinta plaseT, 3 kil. ;
la com. Tamasi, 12 kif.; la com.
Lecca, 8 kil. ; la com. Gioseni,
18 kil.
Mile§ti, sat, facind parte din com.
rur. Fauresti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Valcea. Are o populatie de
116 locuitorT ; o .biserica, fon-
data de Protopopul Ivan Fati-
rescu, la anul 1828.
mofie, tn jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Smulti, fosa
a manastireT Adam si a statuluT,
acum cumparata de razasiT Smul-
tenT. Pe aceasta mosie se afla
o piatra de marmura infipta in
pamint de Im.50, unde a fost o
biserica, Sf. Ioan, si casele luT
Fotache si Fauna, proprietariT
primitivT aT mosieT, pe care o
harazira apoT manastireT Adam.
Mile§ti-de-Jos, sat, si resedinta.
com. Milesti, jud. Bacaa, pl. Si-
retul-d.-j., situat pe dreapta pi-
riuluT Racataul, la 670 m. de
Milesti-d.-s. Are o populatie de'
70 familii, sati 284 suflete.
Vitc : 23 caT, 144 vite marT Mile§ti-de-Sus, mo,rie particu-
cornute si 62 porcT.
Milesti-de-Jos, sat, jud. Dolj,.
pl. Ocolul, com. Mdlaesti, ase-
zat spre N. de satul de rese-
d'uta: Milesti-d -s. Are o popu-
latie de 321 suflete ; 189 bar- Mile§ti-de-Sus, peaure particu-
batT si 132 femeT, locuind in 63
case ; o scoala mixta ce fu nc-
tioneaza. din 1834, frecuentata
de 43 baetT, din carT : ii din
Milesti-d.-s., 20 din Milesti-d.-j. hect. Se gaseste pe mosia Mi-
si 12 din Fintinelele ; o bise-
rica, fondata de Mateiti Milescu,
deservita de I preot si 2 d'u-
taretl, si care in anul 1852 s'a.
www.dacoromanica.ro
MILETINUL
reparat de raposatul George Di-
culescu.
Mile§ti-de-Jos, plia'ure particu-
lara, pl. Ocolul, com. Malaesti,
situata pe mosia Milesti-d.-j.
Are o intindere de 95'/2 hect.
si e populata cu cer si girnita,
care predomina.
Milesti-de-Jos,mofieparticulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. ma.
laesti. Are pe &usa padure.
Milesti-de-Sus, sat, jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-j., com. Milesti, si-
tuat pe dreapta piriului Raza-
Mil. Are o populatie de 44 fa-
miliT, sati 172 suflete ; o bise-
rica, cladita de locuitorT si de
unul anume Toader Spoiall, la
1843-
Vite : 12 caT, 69 vite marT
cornute si 56 porcT.
Milesti-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Mallesti, rese-
dinta primal-tel. Are o popu-
latie de 639 suflete : 307 bar-
batT si 332 femel. Locuesc In
153 case.
Copiif din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Milesti-
d.-j., care este la 760 m.
lara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
satul Milesti-d.-s., a-
partinind bisericef Sf. Treitne
din Craiova. Pe ea se gaseste
padure.
lara., jud. Dolj, pl. Ocolul, com.
Malaesti, satul Milesti-d.-s., apar-
tinind bisericer Sf. Treime din
Craiova. Are o Intindere de 76
lesti-d.-s. si e populata cu cer
si &n'O..
Miletinul, plasd, situata in partea
MILETINUL
de- mijloc a judetulur Botosani.
Se -intinde pe dealurile dintre
Siena si Jijia si pe valle ptraielor
Dristea, Cozancea, Ursoaia, Va-
lea-Grajdulur si Siena.
Se mgrgineste la N.-E. cu pl.
Jijia ; la V., cu plasa Tirgul; lar
la S., cu plasa Cosula.
Este formatg. din 5 comune :
T. Dragani Cu satele : Cer-
chejeni, Dracsani, Dracsini, Su-
litoaia si Z/Atunoaia-Micg, In par-
tea de S. a plaser.
Gorbdnefti, cu satele : BlIn-
desti (Gogeasa), Burla (BorcilA),
Gorbgnesti (Bozieni), Siliccani,
Soroceni (Uriceni-Herescul), Tal-
pa (TtlhArestil, Tomesti-Ciolacul
(Tomesti-Fotea), Tomesti-VtrnA-
voaia, Urlati (Tomesti-Rusetul)
si Vingtori la N. piase.
Sulita, erg in centrul plg-
ser, linea lacul Dracsani.
Soleldnefti, Cu satele: BA-
rinesti, Borcileni, Iongseni, So-
crujeni, Starosilta-Stavri, Staro-
silta-Radul, Soldgnesti, Viforeni-
Cerchezul, Viforeni-Cuzer, la E.
de Dracsani.
Zleitunoaia, cu sate/e: Bfz-
noasa, Cernesti, Cociugeni, Iu-
resti, Stgnesti si Stroesti, la S.-
E. de Dracsani.
Intinderea plaser e de 39240
hect.
Pamintul este mar mult argi-
los, variind in galben orI negru.
Teritoriul plAser este mar mult
deluros. Dealurile ce o strabat
fac parte din grupele ce se in-
tind intre Sicna e Jijia si ati
In general directiunea N.-V. si
S.-E.
Ingltimea cea mar mare o a-
ting dealurile din centrul plAser,
numite Tu gu eta si al-Babicenilor,
In com. SoldAnesti.
Alte dealurf mar insemnate
sunt : Dealul-Mare, Botoaia si
Dealul-Turculur, in com. Gorba-
nesti; Buda, Piciorul, Dracsini,
Piscul Dracsani, Prihodul, Gor-
343
nit, Lipoveni si Cerchejeni, in
com. Dracsani; Benchiul, al-Bi-
sericer, Badal, Cornisulur, Co-
zancea, Cruce', Dolina, Luchir,
Holmul, Grozir numit si al-Ti-
ganilor, TAlpoaer, Valea-Seac5,
Vier si Zlatunoaia, zis si al-Bise-
ricer, in com. ZlAtunoaia.
Dealurile in general sunt pla-
tourr intinse.
Val' sunt putine si inguste.
Mar tntinsa este Valea-Sicner in
partea de S. a plgser. Alte vAr
mar insemnate sunt: Dristea,
Cozancea si Ursoaia, in guste si
urmind directiunea dealurilor.
Apele ce udg. plasa sunt : La-
cul Dracsani, in partea de S.
a plaser, in comuna Dracsani,
contintnd multa apA, si bogat in
pestr, raer si trestie, siare o su-
prafatg de 1360 hect.; apor pi-
rai el e : Siena, care izvoreste din
jud. Dorohoiti, uda plasa T'ir-
gulur, formeazg mar multe iazurT
mar!, udä partea de S. a plaser
Miletinul, intrA in lacul Dracsani,
l'ese din lac prin valea intinsg.
numitg Valea-Sicner si se vars5.
in Jijia /a Todireni; Ursoaia, care
izvoreste din com. Mangstireni si
se varsg In Siena ring Sulita;
Cozancea, care izvoreste din pg-
durea Cozancea, com. Soldane-
sti, udg partea de S.-E. a plAsel
si se varsg in Sicna la Cernesti ;
Dristea, uda comuna GorbAnesti,
in partea de N. a piase! si se var-
sa in Jijia la Iongseni.
Pgmlntul plaser e ocupat cu
cultura cerealelor, finete, imasnrr
si parte cu pgdure.
Din suprafata totala de 39240
hect., cerealele ocupa 22280
hect. ; pgdurile, 6574 hect.; fi-
netele, 9200 hect.; imasele si lo-
curile satelor 10500 hect.
Are 22 bisericr, deservite de
15 preotl si 28 cIntgretr; 9
scoale mixte, I scoala de bgetT
si 1 de fete conduse de io in-
vatAtorl si 2 invAtatoare si fre-
www.dacoromanica.ro
MILETINUI,
cuentate de 450 elevl si 90 ele-
ve; 5 morT de apa $i 3 de abur!,
1 fabrica de spirt (velnita).
Are o populatie de 3467 fa-
milif, sag 15963 suflete, din carr
3335 ContribuabilT.
Locuitorir se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor, iar
cer din ttrgul Sulita, parte cu
comertul si industrir manuale.
Sunt vr'o 200 meseriasr.
Vite : 8943 bol si yac!, 1573
cal', 10000 oT, 300 capre, 13 bi-
vol!, 2097 porci.
Locuitorir posedg 788 stupr
cu albine.
Comerciul se face cu cereale,
vite, lemne si alte obiecte de
consumatie, lar pietele de des-
facere sunt Sulita si Botosani.
In ergul Sulita, in fie-care sAptg-
mina, Lunea, se face iarmaroc.
E strAbatuta prin centru, de
la V. spre E., de soseaua jude-
teana Botosani-$tefAnesti, prin
comunele Gorb5.nesti si olda-
nesti; apor de catea Talpa-Sulita,
de calea judeteang precum si
mar multe cAT vecinale comu-
nale.
Aceasta plasä e unitg cu plasa
Tirgulur in administratie, subpre-
fectura fiind in Botosani.
In privinta judiciarg formeazä
un ocol cu plasa Cosula, jude-
catoria fiind in orasul Hirlga.
Serviciul sanitar se face de
1 medie de plasg, I vaccinator
etc., carr fac serviciul si in plasa
TIrgulur.
Miletinul, piria, izvoreste din pa-
durea Balta-Arsa, In com. Cur-
testi, jud. Botosani, curge in di-
rectie de la N.-V. spre S.-E. si
uda satele Oraseni, Curtesti, Co-
sula, Copllaul, Chitoveni, Pri-
secani si PrAjeni pe tArmul
sting si LAtAi pe dreapta. For-
meaza mar multe iazurr in cur-
sul sati, intre carr: Lipoveni, Co-
sula, etc. Tara in jud. Iasi prin
 MILETINULUr (VALEA-)
partea de N. a plapeT Bahluiul,
printre comunele : Badeni pi i.-
potele, pe la satul Luparia ; apoi
se laza prin mijlocul comunei
ipotele, trece printre satele :
Onepti, Plugari, Chipcareni,
Hilceni pi din jos de satul
Vladeni, se varsa in Jifia.
Primepte ca afluenti in jud.
Botopani, In dreapta, ptraiele :
Unguroaia cu Alghia pi Dum-
brava, com. Cristepti ; Cornaciul
cu piraiele Lingurarilor (Oniaga),
Palancuta (Tiganilor) i Piriul-
Crucei, com. Slobozia-Secatura ;
apoi Pirtul-Lupu1uT, in com. Co-
pula ; Tulburea cu Stahna
Bahna, com. FlAminzi ; Piriul-Sa-
tului cu Fetita i Pietricelul, com.
Storepti; Piriul-Vladenilor cu pi-
riul Radeni, com. Radeni; Scin-
tela pi Dodolea, in com. Latai
Deleni. Pe stinga primepte: pi-
raiele Prajeni pi Novaci. In jud.
Iapi, dupa ce formeaza mal' mul-
te iazuri primepte afluentii: Stir-
leuca, Curca, Mitocul, Comana-
cul i Prajeni.
Acest Orla este de o mare
insemnatate economica, caci all-
menteazä cu apele sale un nu-
mar de sate pi cele mal intinse
cimpir din plasa Bahluiul, cari
alt-fel ar fi ramas neproductive,
din cauza lipsei de apl.
Miletinului (Valea-), vale, jud.
Botopani i Iai, prin care cur-
ge piriul Miletinul. E cea mal
intinsa vale din plasa Copula,
jud. Botopani, pe care o stra-
bate in partea de N.
Milice§ti, sat, facind parte din
c. r. Telega, jud. pi pl. Prahova.
Militari, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Znagovul, situata la V. de Bu-
curepti, la 7 kil., futre ora p pi
forturl. Prin mijlocul comunei
trece poseaua judeteana Bucu-
repti-Oltenita.
344
Este in legatura cu comuna
Ropul prin o posea vecinala.
Se tntinde pe o suprafata de
1182 hect., din carl 889 hect.
apartin insurateilor, 43 hect.
d-lui I. I. Machedon, lar restul
de 250 hect. s'a cumparat in
loturi de mal multi locuitori.
Are o populatie de 584 lo-
cuitori ; o pcoala mixtä, frecu-
entata de 32 elevi pi 9 eleve ;
o fabrica de caramida ; o atoara
cu apl.
Vite sunt : 69 cal i lepe, 87
bol, 34 vaci pi vitel, 3 taurr,
14 bivoli $1 bivolite, 264 01 pi
56 pord.
Locuitorii poseda : 47 plugurl,
40 cu bol 7 Cu cal ; 65 care
carute, 42 cu bol i 23 cu
Locuitori improprietariti sunt
138 pi neimproprietari ti, 5.
Comerciul se face de lo cir-
ciumarr.
Militarul, jud. Braila, la 3
kil. spre S. de satul Ulmul, pe
hotarul dintre com. Ulmul pi
Fleapca.
Miloramul, traft de filtdure, al
statului, jud. Vilcea, pl. Oltul,
com. upani, In intindere de
125 hect., formind,lmpreuna cu
Cu trupurile : Grauri (280 hect.)
Sirbi (275 hect.), padurea
Milostea, com, rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-s., compusa din 2
catune : Sacota i Guepti. E si-
tuatà pe valea riului Tiriia, la
58 kil, de capitala judetului
la 18 kil, de a plaiului.
Se marginepte cu com. Sla-
tioara, Greci judetul Gorj.
Are o populatie de 378 lo-
cultor!; 2 biserici ; 2 morr pe
apa Tiriia.
Locuitorii posea : 40 cal, too
bol, 200- or ; 30 stupi cu albine.
In comuna -sunt 22 locuitorl
www.dacoromanica.ro
M1LOMTI
mopneni; restul s'ad impropri e
tarit la 1864, pe mopia-statului
Milostea, din care li s'ad dat 400
hect. pamint.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1750 hect.
Aci se gasesc multi merr,
pe/1, nuci pi cire$I; lar livezile
dad pana la t000 care de fin.
Cind timpul e prielnic se fa-
brica in com. 3000 decal. tuica.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 1030 leT anual.
E brazdata de dealurile: Sa-
coti, Piscuiata, Muncelul pi u-
data de vaile Trifon pi
Rastoaca.
Milostea, molde, a statului, si-
tuata in com. Milostea, pl. 01-
tetul-des., jud. Vilcea, fosta, pen-
dinte de manastirea Bistrita. Se
arendeaza cu 56ro le! anual.
Milostea, pcidure, a statului, In
intindere de 275 hect., situata.
In com. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea, i formata din tru-
purile : Bujora eu Taura (175
hect.) pi Paduricea (loo hect.).
Milo§e§ti, com. rur., in jud. Ia-
lomita, plasa Ialomita - Balta,
situata spre V. de comuna
Smirna pi in partea de N. a
plapei, la capatul de. N. al mo-
piel Andrapepti, pe care se afla
pi com. Andrapepti.
Dupa legea zurall din 1864
sunt improprietaritl 48 locuitorl,
neiraproprietariti mal sunt 140.
Se compune din satele : Mi-
lopepti, Nicolepti Pastrama,
Cu repedinta primariei pi a ju-
decatoriei comunale in satul
lopepti.
Are o populatie de 1207 lo-
cuitorl, din cari: 300 agricultor!,
21 meseriapi, 3 industriapi, 8
comercianti, 5 avind profesiuni
libere, 91 muncitorl pi 69 ser-
vitorI.
 MILOSESTI
Are doul scoll primare mixte,
una in satul Milosesti si a doua
in Nicolesti, frecuentate de 37
elevf si 15 eleve; o biserica, de-
servitA de un preot i doI
tgreti.
Vite 475 caT, 1112 bof, 2136
o' i 73! porcf.
Budgetul comuneI e la veni-
turI de 3362 lef si la cheltuelf,
de 3236 lef.
Milo§e§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna cu acelasf nume, situat
la N. plaseI, spre V. de satul
Smirna.
Vechea numire a satuluf este
Cilnaeni.
Aid este resedinta primarief
si a judecAtorier comunale.
PopuIatia tomunef este com-
pusa din 145 familif romine, 4
familif ungare, i familie greaca
si 3 familif de Tigard.
Are o scoall mixta, conclusa
de un invAtator ; o bisericA, de-
dervita de un preot i dor en-
taretf.
Vite : 265 cal', 817 bol, 1294
or si 512 pord.
Milotina, vale, jud. Ilfov i Ia-
lomita, cu o lungime de 8 kil.
Incepe din jud. Ialomita in di-
rtctiunea de la E. catre S. si
servl de pasunat. Pe aceastA
vale trece un mic piriti, ce poartA
numele vaiI, si care udg com.
Obilesti-Vechf, plasa Negoesti,
jud. Ilfov.
Milovanul, sat; jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul.
Are o populatie de 200 su-
flete : 650 barbatl g 55o l'eme.
Locuesc Iti 404 case. Copia* din
sat urmeazA la scoala din satul
Plesoiul, ce este la 2 kil.
Are o bisericA vechTe, fondata
de locuitorf.
345
Milovanul, mofie particularg, ju-
detul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Plesoiul.
catun, al com. GrAjdana,
jud. Buzati, cu 360 locuitorI
81 case ; se subdivide in patru :
Miluiti propriti zis, Miluiti-Bar-
.bu, Miluiti-Ciolanul i Miluiti-
MosnenI.
Miluiti, sub-divizie a atunulut
Linia-CiolanuI din com. Maui,
jud. Buzati.
Miluiti I, mofie, in jud. Buzati,
com. Grajdana, ea. Miluiti, pro-
prietate a statuluI ; Vara de ce
s'a dat locuitorilor, statul mar
posea inca 90 hect., din carf
15 arabile i 75 padure.
Miluiti II, mofie, in jud. Buzan,
com. Grajdana, ea. Miluiti; are
16o hect., din carr 9,50 hect.
padurea mosnenilor Sasenf.
Miluiti III, mofie, injud. Buzan,
com. Grajdana, proprietate a
statuld; are 86 hect., din carT
74 hect. padure.
Miluiti IV, mofie, in jud. Bu-
zar], com. GrAjdana, proprietate
a statului ; are 240 hect., din
care 220 hect. padure. Padu-
rile de pe Miluiti I, III si IV,
statul le-a grupat in dota: Mi-
luiti I si II, cu o suprafatA de
471 hect.
Miluiti-Barbu, pdclure, a statu-
luI, pendinte de VIcaresti, jud.
Buz5ti, face un corp cu LAsta-
rul, de 752 hect., de pe mosia BA-
deni-Miluiti.
Mituiti-Bfideni, mofie. Vezl BA-
deni-Miluiti.
Miluta, cont. rur., jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-j., la 60 kil. de
www.dacoromanica.ro
MINEASA
orasul Tu rnul-Severin . E formatl
dintr'un singur sat, avind 560
locuitorI, din carf 8o contribua-
bilf, locuind in 116 case.
Are o bisericl, deservita de
preot Si 2 cintaretI ; o scoala,
condusa de I invatAtor si fre-
cuentata de 20 elevf; o cir-
duma..
Locuitorif posea : 16 plu-
gurI, 30 care cu bol, 3 carute
Cu cal; 36 stupf cu albine.
Prin aceasta comuna. trece so-
seaua Vagiulesti- Miluta-Menti-
din-Dos.
Budgetul comunef e la veni-
turf de 750 Id si la cheltuelf,
de 493 leI.
Vite sunt: 300 vite marf cor-
nute, 8 cal, 345 of si 200 ti-
matorl.
Pe teritoriul acestef comune
posea. statul mosia cu Ociare,
cunoscuta sub numele de pro-
prietatea statulur Miluta. Este
arendatg.
Miluta-de-Jos, padure, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., fa-
cind parte din com. rur. Mi-
luta. Aceasta padure este pe
proprietatea statuluI Miluta.
Minciune§ti, vechie numire a di-
tunulur Trestioara, com. Tres-
tioara, jud. BuzAti.
Minciune§ti, numire ce se dA
und pärp din comuna Lgicai-
Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Minea, cdtun, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Dormarunt, situat la 6
kil. spre S.-E. de satul de re-
sedintg.
Mineasa, MAneasa sati asa,
rit2, jud. Vilcea, afluent al 01-
tetulul. Izvoreste din Dealul-
Berbestilor, curge de la N. ca-
 MINETT1
tre S. si se varsá in Oltetul, la
com. Testoiul, dupA ce a udat
comunele: RomAnesti,
Nenciulesti, CdpAturile, MA-
neasa iSerbAnesti. Acest ria
seacA in timpurr secetoase. Fun-
dul albier e nisipos.
Mine§ti, cdtun, in jud. si pl. Ar-
ges, fAcind parte din com. rur.
MAlureni-BAdicesti.
Mingärdoaia, cdtun, pendinte
de com. Buteasca-d.-j., pl. Gla-
vaciocul, jud. Vlasca, proprie-
tatea d-lui Ap. GrAjdAnescu.
Minia-Mijlocului, sat, in jud.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. BArsoiul.
Minoaia, ostrov, in jud. BrAila,
coprins futre Lata, ramificatie
a DunArer, si Minoaia, in drep-
tul com. Tichitesti, din pl. Balta.
Minoaia, ramifica/le a DunAreT,
jud. BrAila, trece pe lingA com.
Tichilesti i udA partea de V.
a ostrovului Minoaia in toad
intinderea sa.
Mintichii (Pdurea-), pcidure,
în jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, la 3 kil. spre S. de sa-
tul Suditi, com. Fundul-Cdsani.
Minzinelele, izlaz intins, jud.
Teleorman, prin mijlocul cAruia
curge CAlmátuiul. Incepe din
apropierea com. Voivoda i Pia-
tra si se intinde pAnA la punctul
unde se varsI acest pifia in
baltl, la com. Viisoara. Loc bun
de pAsunat, mal ales pentru oi.
Miorcani, saii Hude§ti-MicI,
sat, pe mosia cu acelasT nume,
com. Hudesti-Mici, pl. Prutul-
d.-j., jud. Dorohoia, cu o po-
pulatie de 413 familiT, saa 1809
suflete.
846
Biserica, cu hramul Sf. Di-
mitrie, deservitA de I preot,
2 cintAretT si r pAldmar, este
de zid, facutA in 1845 de
d. Stqu, proprietarul mosid.
Scoala primará, condusA de I
invAtAtor, e frecuentatA de 40
elevl.
LocultoriT improprietAritT aa'
1200 hect. 18 ar. pAmint ; iar
proprietarul mosieT 3723 hect.
71 ar. cimp si 3 iazurT, din carT
unul nutnit al-MuscaIuluT, in su-
prafatá. de 4 hect., 30 arif.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Ghireni.
PiatrA calcaricA este multa si
la suprafata plmintuluT, dar se
extrage numal pentru trebuin-
tele locale.
Drumurile principale sunt :
acel de la RAdAuti la Stefl-
nesti, numit din vechime Calea-
Hotinulur, si acel de la RA-
dAuti ce duce la Cotusca, Ni-
chiteni si Botosani.
Hotarele mosieTcu : riul Pru tul,
com. Miculinti, Ghireni-TAutul uf,
Cotusca, Bivolul i RAdauti.
LocalitAtT de insemnat sunt :
Zamca i StAncuta (v. a. n.).
Mioveanca, pddure, supusl re-
gimuluT silvic, com. Movileni,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel;
are, impreunA cu trupul de pl.
dure Ciumeasca, o intindere de
750 hect.
Mioveanca, pdclure de diferite
esente, mal mult tufan, pe te-
ritoriul com. Mioveni, jud. Mus-
cel, in apropiere de gara Clu-
cereasa. Are o intindere de
772 hect., impreunA cu ScAr1A-
toaia i Strimba.
Este asezatA pe coaste CU
pante putin accidentate cu141
teren neexpus surpAreT.
Mioveni, com. rur., jud. Muscel,
pl. Riul-DoamneT, la S. de Cita-
www.dacoromanica.ro
mialXuL
pulung, situad. pe tArmul sting
al rittlul Argeselul; la 37 kil.
de Cirnpulung, si la 5 kil. de
Stilpeni, resedinta plAser.
Se mArgineste la N. cu co-
muna Racovita ; la S., cu co-
muna Colibasi ; la E., cu pAdurea
Mioveni si la V., cu riul Arge-
selul.
Biserica, caditl. la 1840 de ca-
tre rAposatul Rob ea FocInescu,
pe ruinele une vechT bisericT,
si care la 188o s'a mal reparat
de sotia sa Salta ; este deser-
vid. de i preot i I dascAl.
Are o scoall frecuentad de
38 elevl §i 2 eleve; 2 morl pe
riul Argeselul.
Vite sunt: 140 bol, 120 vacT,
8o capre si too porci.
In jurul comunel sunt putine
livezi, dealuri i pAdurT, com-
puse din fagi, tufanf si carpen!.
Riul Argeselul udA partea de
V. a comund si in el se varsA, pe
tármul sting, Valea - BisericeT,
Valea-Stancului i Valea-IaduluT.
Budgetul com, e la veniturT
de 892 leT, lar la cheltueli, de
844 le!.
Parte din locuitorT sunt mos-
neni si parte s'aa improprietArit
dupA legea din 1864. Proprietar
mare in comunA este d-1 Toma
Bucsan.
Comuna se intinde pe o su-
prafad cam de 1000 hect.
Linia ferad Golesti-Cimpu-
lung trece pe la V. comuna.
Un pod de fier s'a construit pe
riul Argeselul in dreptul comu-
nei, pe care trece unja feradi
si unul de lemn pentru comu-
nicatia locuitorilor, tot peste
riul Argeselul.
Miräe§ti, mofie, jud. Tecucia, si-
tuad. la S. com. Liesti, pro-
prietatea d-luT Gheorghiade.
Miau], izvor mineral, in jud.
Buzáll, com. BrAesti, pe mosia
 M1RXUL
Arsenia ; izvoreste din muntele
.Platra-Miraului, si da in piriul
Sar5.telul-Balanestilor.
Miriul, cdtun, pendinte de com.
Tan girul, pl. Calnistea, jud. Vlas-
ca, proprietatea statuluT, fostä
inainte de secularizare a m5.-
n5.stirei Sarindarul. Ad s'a im-
proprietarit la z86o un numAr
de 74 locuitorT fostl clAcasT, carT
ad luat 310 hect.
Formeaza, impreuna cu Tan-
girul, o comuna.
Se arendeaza impreuna cu
Tangirul si Albale Cu 14690
leT. Are o suprafat5.rdmasa sta.
tulur de z50 hect.
Are o biserica, Cu 1 preot si 1
(lasca', tinind de parohia Stoe-
nesti.
Miräuteni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Radiul, si.
tuat la S.-V. de satul Radiul si
la S. de satul Polobocul, pe va
lea a doul culmi esite din Dealul-
Juncanilor. Este inconjurat cu
p5.durl, si udat prin mijloc de
pirtiasul Cu acelast nume.
Are o intindere de 150 hect.
si o populatiune de 175 familiT,
sati 428 suflete.
LocuitoriT poseda : 40 bol,
12 vad, 13 jund, 1 x gonitorT,
20 minzatT, 3 caT si 26 rimatorT.
Mircea, deal, la V. comuna Bu-
nesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Legenda spune ca Mircea-cel-
Batrin a poposit ad, pe cind
gonea pe inamiciT Ora si ca
chiar ar fi volt sa zideasca ad
man5.stirea pe care a zidit-o la
Cozia.
Mircea (Movila-lui-), movild,
pe teritoriul com. Coteana, pl.
Siul-d. s., jud. Olt, situat pe
platoul dintre valcelele Purcelul
si Fintineaua, la N.-E. de Co-
teana, resedinta comuna
02080. Morolo Biefionar Geograito. Vol. IV
347
Mircea-Ciobanul, pisc, jud.Mus-
c0, com. Priboeni, pl. Podgoria.
Mircea-Vodä, com. rur., jud.
Dimbovita, pl. Dealul- Dimbo-
vita, situata la 22 kil. spre S.-E.
de Tirgovi- te. Pana la 1887
era catun al comuneT Cazad. Este
o com, nona, care se mal nu-
meste Satul-Nori, facut din ti-
nerl_ insur5.teT si oameniT cae
n'ad avut pamint de cultura.
Este situata pe soseaua na-
tionala Tirgoviste-Bucuresti. Se
aflä aproape de gara Nucetul
si are o scoala condusä de un
invdtator p15.tit de Stat.
Mircea-Vodä, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, cat. com.
Mamut-Cuiusul.. Este situat in
partea de V. a piase si cea de
N.-V. a com., la 12 kil. spre
N.-V. de cat. de' resedinta, Ma-
mut-Cuiusu. Este un sat noti,
in valea Bechiraga-Culac, intre
cele 2 corpurr principale ale bal-
teT Cara-Su.
Este inchis la N. de dealul
Bechiraga-Bair, lar la S., de ca-
tre dealul Cara-Durac-Bair, care
are niste ramificatiuni stincoase
prin apropierea satuluí.
Suprafata sa este de 3612
hect., din carT 5 hect. sunt o-
cupate de vatra satuld.
Populatiunea sa, compusa nu-
mal din Romini transilvaneni,
numiti mocanT sad clobanT, pen-
tru ca se ocupa numaT cu eres-
terca vitelor si in special a oilor,
este de 14 familif, sad 6o su-
flete.
Singur drumul comunal Ce-
lebi Chioi-Cernavoda trece prin
sat. La S., se afla ruinele for-
tuita Acsan-Demir-Tabiasa, fort
turcesc.
Mircea-Vodä, stafie de dr.-d.f.,
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com. Tortomanul, pe linia Cer-
www.dacoromanica.ro
MIkCEA-VODÀ
navoda-Constanta, pusa in cir-
culatie la 4 Octombrie 186o.
Se aflä intre statiile Saligny (8.2
kil.) si Medjidia (zo kil.). Inal-
timea d'asupra niveluld Mari
de 91fl.70. Venitul acesteT statiT
pe anul 1896 a fost de 18523
le!, 25 banl.
Mircea-Vodä, mdgurd, in jud.
Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. La-
pusata.
Asupra acestel magurT, legen-
da spune: Mircea-Voda, Dom-
nul Tarel-Rominesti, prefacut in
pastor, s'a refugiat ad din cauza
multelor rdzboare de pe timpul
acela. El si-a ales acel loc, nu-
mit si Dealuf- MararuluT, fiind
mal la adapost si de vinturile
furtunoase si de vederea lumei.
Acest Doran 41 pOstea turmele
pe micele poenT de prin preju-
rul dealului si putea trece cu
mare iuteala de ad, cind in par-
tea de E. cind in cea de V.
Mal adesea oil sta in partea cea
?nafta a dealuluT, cu tovar5.siT
s5r, tot pastorT.
Acester inaltimT, care are o
forma conica, inalt5. de 20 me-
tri, i s'a dat numirea de Magura-
luT-Mircea.
In virful acester magua, acel
Domn a ridicat o cula, in forma
tripedica, facuta din 3 copad
In diametru de 2 metri si Malta
de 40 palme. Acea cula servea
lui Mircea de observator. De
aci putea sa vacía peste o in-
tindere foarte mare de pamint.
Craiova o vedea in toata intin-
derea.
AstazT, suindu-se cine-va pe
acea magur5., nu poate vedea de-
cit peste Olt, la Cocorul, jud.
Arges, ca localitate maT depar-
tata, iar Craiova nu se mal vede,
din cauza ca nu mal exista acea
cula.
Legenda mal spune ca acea
cula s'a reinoit din cind in cind
45
 M1RCEASCA
si cä acum 50 anT s'a refacut
de Lascu, un proprietar vestit.
Locul de unde a venit Mir-
cea nu se stie, dar ca a fost,
un Mircea insemnat prin aceste
locurr, nu ramine indoiall, caer
a ramas chiar zicatoarea printre
oamenif localf : cjudecti drept
cum judeca Mircea oile».
Mirceasca, mofie mosneneasca,
In jud. Buzar', com. Lipia, sub-
divizatl in sforile : Antoneasca,
Cocorasca, Colceagul,Danailesti,
DrAgosteasca, Saragelele i S11-
tineanca, dupa cum s'a subdi-
vizat si fie-care ceata de mos-
nenr. Are cam 700 hect., mare
parte vil, apor pAdure i loc a-
rabil.
Mirceasca, hotar de molie, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna,
com. Ciresul.
Acest hotar de mosie si-a
luat numele de la Mircea, Voe-
vodul Tarer-Rominestr, si se stä-
pineste de catre un neam de
oamenT, numitT Basarabr.
Mircei (Izvorul-) (Sarätelul-
Mire% Negosina), irvor, in
jud. BuzAti, com. Canesti. Incepe
din muntele Negosina, si se scur-
ge in Saratelul-Bercil, in com.
Policiori, cat. Scortoasa. Con-
tine multa sare in disolutie.
Mircesti, com. rur., in jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., compusa din 5
atune: Mircesti, Sfirlogi, Boro-
esti, Momaiul i urpanul, sati
Martinesti.
Comuna cu izlaz cu tot are
cam 685 hect.
Are o populatie de 151 fa-
mili!, sati 950 suflete, locuind in
200 case.
Este situatA pe 'UTA riul Eiul
si pe dealul despre E. al riuluf
Vedea, la so kil, de orasul Sla-
tina, capitala judetuluf, la 30
348
kil, de gara Corbul si la 5 kil.
de resedinta plAsef.
Are 3 bisericr: una la Mir-
cesti, cu hramul sf. Nicolae, fon-
data de Nicolae Stoenescu
Raducanu Martinescu ; a doua,
in cat. Boroesti, fondata la 1822
de Ion DrAgusin si fratele san
Voicu Dragusin, si a treia, in
cat. Momaiul, vechre de lemn,
sunt deservite de 2 preoV ; o
scoald, infiintata la 1896, frecu-
entata de 38 bletT.
MeseriasT sunt : ¡o dulgherT,
3 rotarT si 3 cojocarT. El desfac
produsul muncer lor la Slatina
gara Corbul.
Cea mar mare parte dintre
locuitorr sunt mosnenr : 5 s'ají
improprietarit la 1864, pe 15
hect. in mosia Buriceasca, v1n-
duta de vecT Preotulur Dimitrie
Sfirlogeanu si altor locuitorT din
Mircesti.
Vite sunt : 6o car, 70 Tepe,
200 bor, 230 yac!, 2500 or
340 porcr.
osele sunt : din com. alu-
gári prin Mircesti, catre Barasti-
de-Cepturr, si din Eiul, catre
com. Vlaici, spre Pitesti.
Spre S., cam la 2 kil, de com.
Mircesti, pe proprietatea locui-
torilor com. alugari, pe rnalul
despre E. al riulur Vedea, este
dealul numit Ripa - Rosie, din
cauza cA fata pamintulur sAil e
rosie, deal din care curge un
mic izvor, ce se numeste Finttna-
de-Leac.
Dealurile i coastele serva mar
mult pentru pasune.
Budgetul com. e la veniturr
si la cheltuelr de 1665.17 ler.
In centrul comuner se afla val-
ceaua Jidova, unde s'a gäsit un os
de o marime neobicrnuita.
Se margineste la E. cu com.
Vlaici ; la V., ca com. Spineni ;
la N., cu BArAsti-de-Cepturr
Mereni si la S., cu com. CAlu-
Oil si Tatulesti.
www.dacoromanica.ro
MIRCE*Ti
Mircesti, com. rur., in jud. Putna,
pl. Biliesti. Se compune din ca-
tunde: Mircesti, unde e si pri-
maria comuner, Paraipani i Ra-
dulesti.
atunul Mircesti este asezat
pe malul Putner, avind Radu-
lesti la E. si mar in apropiere de
malul balter.
Distanta comuner de sub-pre-
fectura piase e de 6 kil., iar de
capitala judetulur de 9 kil.
Pe teritoriul acester comune
se afla o bala din care se for-
meaza o girld, care pune in
miscare maT multe morT si care
se varsa in Putna.
Are o populatie de 276 fa-
ma-, saù 1072 suflete : 570 bar-
batT si 502 femeT ; o biserica
parohialA, cu hramul S-ti! Voe-
vozT in catunul Mircesti si una
filiala in Radulesti, tot cu hra-
mul S-ti! VoevozT; o scoala,
zidita de comuna i frecuentata
de 23 copir.
Budgetul comuner e la ve-
niturl de 3250,86 ler si la chel-
tuell, de 2940.50 le!.
Vite sunt : 445 bol, 395 yac!,
84 caT, 673 oT, 3 capre i 354
porcr.
Mosia Mircesti a fost data
zestre, impreuna cu altele din
tinutul Putner, hatmanulur Ale-
xandru Mavrocordat, de catre
socrul sAfi, Domnul Alexandru
Moruzzi al Moldover.
Aceasta moOe apartinea alta-
data familier Danu.
Mircesti, com. rur., in jud. Ro-
man, pl. Moldova, spre N. de
orasul Roman, la 20 kil, de el
si la 21 kil. de resedinta plAser.
Este asezata in mare parte pe
platoul ce separa basenul Mol-
dover de al Siretulur.
Se compune din satele: Iu-
gani (Cozmesti), Mircesti i Tet-
cani (Stetcani).
Are o populatie de 385 fa-
 MIRCETI
miliT,sati 1429 locuitorT, din
carT 288 contribuabilT, locuind
In 360 case; 3 bisericT de lemn,
din carT I ortodoxa $i 2 cato-
lice; o so:mil mixta, frecuentata
de 16 elevr.
Budgetul comuneT e la ve-
niturr de 5607 leT si la cheltu-
elf, de 5301 leT.
Este legata cu orasul Roman
prin dram de fer si osea. Pe
teritoriul comuneT este gara Mir-
cesti.
LocuitoriT posea. 1486 vite
marl cornute.
Mirceyti, com. rur., in partea de
N.-E. a plaseT Mijlocul, jud.
Vasluia, la 35 kil, de orasul
Vasluiil, si la 9 kil. de Coda-
esti, resedinta *plaseT, situata maT
mult pe o vale, formata din
dota dealurT paralele, care o
strabat de la N. la S.
Natura soluluT e de 3 calitatl,
foarte bine deosebite ; coastele
dealurilor ce o strabat, prezin-
tind oare-care povirnisurl sunt
de natura. cleioasa., cu deosebire
In partea de V., improprie pen-
tru orl-ce cultura, producind
nistearbustl salbaticT ; pe platoul
de la N. si E. precum si pe cel
de V., de natura humos, se Mirce§ti, clitun, in jud. Putna,
cultiva orT-ce soiti de cereale;
dealul estic si parte cel de N.,
e de natura calcaros, propria
pentru cultura viilor ce sunt
multe in localitate.
Este formata din doul sate :
Mircesti si Radiul, pe o supra-
fata cam de 1859 hect., din carT:
57 hect. padure si 1092 hect. loc
de cultura, fina si imas ale pro-
prietateT, iar 770 hect. ale lo-
cuitorilor, din care 181/2 hect.
acoperite cu vil.
Are o populatie de 220 fa-
miliT, san 673 suflete; 2 bisericT,
deservite de 2 preotT si 2 din-
taretT; o scoala ; 2 morT, una cu
apa si alta cu vaporT ; 3 circiumI.
349
Vite : 491 vite marl cornute,
79 cal, 1433 or, 16 capre si 153
rimatorr.
Budgetul com. e de 1358 leT,
18 basa', la veniturT si de 1349
leT, 21 banT, la cheltuelT.
LocuitoriT posea: 51 plugurT
Si 54 care cu bol, 5 plugurT si
8 carute cu caT.
Mirce§ti, vechie numire a atu-
nuluf °dalle, com. Merei, jud.
Buzati.
Mirce§ti, vechie numire a clItu-
nulla Nenciul, com. Lipia, jud.
Buzati.
Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Mircelti, sati Märce§ti,sat, ju-
detul Bacati, pl. Trotusul, com.
Bogdana, situat in valea Caiu-
tuluI-Mare, la 8 kil, de satul
Bogdana. Este inconjurat de
padurl. Are o populatie de 26
familiT, san 67 suflete.
LocuitoriT poseda : 37 vite
marl cornute, 6 caT, 3 porcT, 6o
oT si 3 capre.
Mirce§ti, sat i reledinid, in par.
Mirce§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Vedea d.-j., jud. Olt.
plasa Biliesti, comuna cu ace-
lasT nume, situat pe malul Put-
neT, avind Radulesti spre E.,
in apropiere de malul bAltiT.
Are o biserica parohialii, cu
hramul Sf. VoevozT ; o scoala
mixta., construita de comuna si
frecuentata de 14 copiT.
Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mircesti, spre
N. de orasul Roman, la 20 kil.
de el si la 21 kll, de resedinta
plaseT. Este asezat pe coasta de
E. a platouluT ce separa base-
nul MoldoveT de al Siretulul.
Are o populatie de 167 fa-
mili!, sail .596 suflete, din car1
www.dacoromanica.ro
MIRCEM
124 contribuabilT ; o biserica;
o scoala mixta, frecuentata de
16 elevT; un oficia postal rural.
Este resedinta comuneT Mircesti.
Este legat cu orasul Roman
prin linie ferata si osea. In a-
propiere de sat e statiunea de
drum de fer Mircesti.
Ad a stat multa vreme poe-
tul V. Alexandri, a carta pro.-
prietate era satul Mircesti ; adi
a scris el cele mal* multe din
operele sale si tot ad, in Mir-
cese, a murit si s'a inmormin-
tat la 22 August, in anu11890,
fiind in virsta de 69 de anT.
Siretul d.-j., com. Slcueni, spre
E. de satul Sacueni, pe malul
sting al piriuluT Poarca. Este
asezat pe ses. Are o populatie
de 105 familii, sall 375 suflete.
LocuitoriT posea 16o vite
marl cornute.
Este legat cu ora,u1 Roman
prin osea.
tea de N. a comuneT Mircesti,
pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, la 35
kil, de orasul Vasluia, situat
pe valea dintre dealurile : Su-
ranesti si Ciomagul, prin care
curge piriul Recea.
Are o suprafata cam de 860
hect., din care 687 hect. pamint
cultivabil, iar restul e coprins
de finete, imas si loe steril.
Populatiunea satuluT e de 99
familiT, saa 417 suflete, RominT
razesT, carT, dupa cum spun
documentele, se trag din fratil
MircestT, ce ad avut acest loe
In staptnire, se zice, din timpul
DomnuluT Stefan-cel-Mare. In
decurgerea timpuluT, pamintul
acestor doT mosnenT, fractionin-
du-se din generatie in generatie,
s'a format satul numit mal din
vechime Mircesti-RAzesT.
Are o biserica de lemn, fa
 MIRCEM
cuta la 1834, deservita de I
preot I j dintaret; o scoala,
infiintata la 1868, frecuentata
de 34 elevI; o moara de aburT;
2 circiumT.
Vite sunt: 362 vite marT cor-
nute, 297 oT, I capa, 54 cal
pi 54 rimatorT.
LocuitoriT poseda : 53 plugurT
22 care cu bol, 5 plugurl
8 carute cu cal; 40 stupf Cu
albine.
Mirce§ti, stafie de jud.
Roman, pl. Moldova, comuna
Mircepti, pc finja Roman-Bur-
dujeni, pusa in circulatie la i5
Decembrie, 1869. Se aflä intre
statiile Ro man (i5.1 kil.) i Halau-
cepti (4.3 kil.). Inaltimea d'asu-
pra niveluluT Maril de 233.56. m.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 67307 lel, 15 b.
vechie numire a sa-
tulutMaldAreti, com. Negulepti,
jud. Tecuciti.
Mireni, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, spre N.-V. de Birlad.
Formeaza o comuna (com. Mi-
reni) cu cat. Slobozia-Nicai.
Are o populatie de 585 lo-
cuitorY; o biserica.
Pe teritoriul comuneT sunt 24
hect. vie (din carT 1,50 nelu-
cratoare) i 6,50 livezT cu prunT.
Comerciul se face de treT per-
soane.
Veniturile pi cheltuelfie com.
sunt de 3184 leT, 84 banT.
Mireni, parte din mo)via Albepti,
com. Buimaceni, pl. Jijia, jud.
Botopani.
Mire§i, sat, facind parte din co-
muna rurala Calugareni, plasa
Cricovul, jud. Prahova.
Mire§ti, mahala, in com. rur.
Folepti-d.-s., plaiul Horezul, jud.
360
Vilcea, la 2 kil, de mahalaua
Dosul, unde e pcoala. Cade in
partea de S.-V. a comuneT.
Mire§ul, sat, facInd parte din
com. rur. Singerul, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova.
Are o populatie de ioo8 lo-
cultorl; o biserica cu urmatoa-
rea inscriptie:
Acest sfint Ilica.,s ziditu-s'aii i infru-
muse{at dupä cum se vede, intru cinstea
sfintuluI Erarh Nicolae i a Sf. Mucenic
Dimitrie, in cilele prea ined¡atuluI Doma
Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovenia
Prea O Sfintitulul Episcop de Miza*
Constandie, cu tosa' osirdia i cheltu-
eala D-lui Biv vel Stolnic Alecu Irga-
rescu, cu sovia sa Ana, la anul 1823,
August.
Mireul, pîrÊü, jud. Fälciü. Izvo-
repte din valea satuluT pi a co-
muneT Corni, pl. Crasna ; curge
prin mijlocul satuluT, i spre S.
trece in com. Albepti, sub nu-
mirea de piriul Strapnicul; apoT,
unindu-se ca alte piraie, se var-
sa in stinga dula Blrladul.
Miricescu, numire vechre a cdt.
Moara-de-MaracinT,jud.Prahova,
com. Bucovul, pl. Cricovul.
Mirila, cdtun, al com. Leolepti,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situat la V. pe Dealul-
SaruluT pi de rtul Burluiul, pe
valea piriuluT Genge, unde po-
seaua nationala Slatina-Craiova
se taie cu cea judeteana dupa.
stinga OltetuluT. Altitudinea te-
refluid d'asupra niveluluT Marif
este de i6o m.
Are 60 familii, sati 238 su-
flete.
Aci se afla casele proprieta-
repti ale familieT G. Chitu i nipte
ruine antice.
Padurea de pe Dealul-SaruluT
se numepte tot Mirila.
Mirileasa, deal, In jud. Gorj,
www.dacoromanica.ro
MIRONEASA
pl. Jiul, com. Farcapepti. Se
intinde de la N. spre S.-V.
pana in Valea-BoureluluT, jud.
Mehedinti ; este acoperit Cu p5.-
dure.
Mirilei, vale, In jud. Vlapca, pl.
Cilniptea, satul Buteasca.
Miroasa, sat, in jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Lungepti, spre
E. de satul Lungepti. Are 80
locuitorT pi 20 case.
Miron (2700
m.), afluent al Siretului, In jud.
Suceava, com. Dolhasca.
Miron, fintind cu apd minerald,
pe coasta pisculuT Miron (dealul
BlAnarul), in apropiere de sa-
tul Tomepti, pl. Codrul, jud.
Iapi, la 7 kil. de Iapi.
Aceasta tintina se zice el a
fost facuta de un posesor al
mopieT Tomepti, anume Costea
Polieny, care, avind ceair in a-
ceasta localitate, a construit o
Tintina pentru adapatul eailor.
Mironeasa, com. rur., pl. Stav-
nicul, jud. Iapi. Formeaza coltul
de S.-E. al jud. Iai spre jud.
Vasluia. E alcatuita din satele :
Mironeasa, Hadimbul, Schitul-
HadimbuluT, Sparieti i tirgu-
porul Tibana. Are o populatie
de 415 l'aman', satí 1846 su-
flete.
LocuitoriT, pe litiga agricul-
tura., se mal ocupa Cu carau-
sia pentru transportarea lemne-
lor i facerea mangalulul.
Teritoriul com. e deluros, a-
coperit Cu padurY, luna i hu-
ceagurT; din padurl se exploa-
teaza lemne pentru foc si dife-
rite trebuintI.
Are : 2 bisericT, deservite de
3 preotT, 3 cintaretT pi I ecle-
siarh; o manastire pi o pcoala.
Didgetul com. e de 63'9 leT,
 MIRONEASA
43 banT, la veniturr si de 6182
la, 38 bant, la cheltuelr.
Vite : 992 vite marT cornute,
135 oT, 18 capre, 105 caT, 2
bivolr si 293 rimatorT.
Mironeasa, sat, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul.
E asezat pe coastele dealu-
rilor Mironeasa si Raclariul, fiind
despartit in doul de piriul Brus-
turetul. Are la E. Dealul-Mare
si la V. dealurile : Annanul,
Carbunariul vi Hantul, formind
o Intarire naturall ca o cetate.
Are o populatie de 733 lo-
cuitOrT, carT se ocupa mar mult
Cu negotul lemnelor si manga-
'Aria.
Aci se allá: resedinta comu-
ner; o, biserica, desenrita de 1
preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh ;
o scoala, infiintata. la 1865, fre-
cuentata de 18 elevr.
Mosia Mironeasa a fost a sta-
tulur pana la 1886, cind s'a vin-
dut, afarA de padurr, carT aa
ramas in proprietatea sa.
Vite: 451 vite marr cornute,
128 o!, 13 capre, 43 cal si 1 8o
rimatorT.
Mironeasa, deal, in jud. Iasi,
pl. Stavnicul, com. Mironeasa.
Se intinde de la N. spre S.;
strabate prin sat si se termina in
sesul Ursiter. Poalele lur sunt
udate la E. de pirlul Ursita
si spre V. de piriul Brusturetul.
Fata 'e acoperita, parte cu pa.-
durr, parte cu locurr cultiva-
bile.
Miroslava, com. rur., in partea
de N.-E. a pl. Stavnicul, jud.
Iasi, asezatä pe podisele din
dreapta si din stinga 1-tullir Bah-
luiul, precum si pe sesul Bah-
luiulur, si formata - din satele:
Miroslava, Uricani, Proselnici,
Cornesti, Vorovesti, Gaureni,
Balciul, Iezereni, Dancasul, Ciur-
351
besti, Valea-LupuluT si Capul-
RadiuIur, Cu o populatie de 483
familiT, saa 2455 locuitorT, filtre
carr sunt si un numar de Ita-
lienT colonistr.
In com. sunt vil, livezr si pu-
tine padurf.
Are: 9 bisericr, deservite de
4 preotr, 8 cintaretT si 6 ecle-
siarhr; 3 scolr, conduse de 3
invatatorT si frecuentate de 86
elevr.
Budgetul com. e de 18873
Id, 23 banT, la veniturr si de
18779 Id, 72 banT, la cheltuelT.
Numarul vitelor din intreaga
comuna se urca la 4531 capete,
din carr: 2562 vite marl cor-
nute, 910 or, 26 capre, 279 caí
si 754 rimAtorT.
Mitoslava, sat, in centrul com.
Miroslava, pl. Stavnicul, jud.
Iasi, situat pe coasta nordica a
podisulur dintre dealurile : Mi-
roslava la E. si Gaureni spre
V. Este resedinta comuner.
Are o populatie de 27 fama',
sal 166 suflete.
Pe culmea dealuluT Miroslava,
in marginea satulur, se afla bi-
serica si casele pro prietater, zi-
dirr frumoase, ce se vad in de-
partare de pe sesul Bahluiulur
si de /a orasul Iasi, de la o dis-
tanta de 6 kil. ; iar la partea
despre S. a dealulur se alig lo-
caltd primaria.
Vite sunt: 212 vite marr cor-
nute, 27 cal' si 37 rimAtorT.
Miroslava, deal, in jud. Iasi, pl.
Stavnicul, com. Miros/ava, for-
mind culmea sesuluT diti dreapta
riulur Bahluitil.
Pe podisul si coasta acestur
deal, e situat satul cu acelasT
nume.
Miroslava, ira, pe sesul din dreap-
ta riulur Bahluiul, litiga sa-
tul Uricani, com. Miroslava, pl.
www.dacoromanica.ro
MIROSLAVESTI
Stavnicul, jud. Iasi, format prin
iezirea riulur fBahluiul ; are pe
el o moara, numita Moara-lur-
Beldiman.
Miroslava, pirig, jud. fasi, pl.
Stavnicul, com. Miroslava. Izvo-
reste din dealul Cu asemenea
numire, trece prin valea dintre
dealurile Miroslava si Gaureni
si se varsa in Bahluia.
Mirosläve§ti, com. rur., situata
In partea de S.-V. a plaser Si-
retul-d.-j., jud. Suceava. Se mar-
gineste la E. cu com. Stolni-
ceni ; la V., cu com. Davideni
si Pastraveni, din jud. Neamtu ;
la S. cu com. Mogosesti si Tu-
pilati, din jud. Roman si la N.,
cu com. Cristesti.
Forma teritoriall a comuner
este a unuT patrulater aproape
' regulat.
Se compune din satele: Mi-
roslavesti-Navrapesti, Soci, Cio-
horeni, Verseni si Mitesti, cu
resedinta in cel d'india.
Are o populatie de 1082 fa-
mili!, saii 4228 suflete, din carT
1029 contribuabilT; 4 biseria,
deservite de 6 preotr si 8 en-
taretI; 2 coale mixte, frecuen-
tate de 69 elevr.
Budgetul com, e la veniturr
de 12152.52 ler si la cheltuelr,
de 11542.20 la.
Vite sunt: 294 cal, 1462 bol,
908 yac!, 3008 o!, 2 capre si
830 porcr.
Altitudinea comunel de la ni-
velul Marir variaza futre 315
335 In-
E udatä de riul Moldova si
de miciI afluentr: Silistea, So-
hodorul, Gruiul si Rangul.
Mosia e proprietatea succesiu-
neT Printulur Gr. M. Sturdza, afari
de Mitesti, care e raz4eascA.
Suprafata com. e de 4387
Pila, din carT 2841 M'a culti-
vabile, 515 fala padure, 705
 M1ROSLXVETI
Pdlel finat si imas si restul prun.-
dis si locurT sterpe.
Improprietariti in 1864 sunt
285 fruntasT, 255 palmasT si 119
codal, stapinind 2156 Ala'.
Drumurile principale: soseaua
nationala Roman-Falticeni (50
kil. pana. la Faldeen», la Pos-
cani (12 kil.) si la Verseni (6 kil.).
Miroslävesti, sat, jud. Suceava,
numit in partea de N. si NI-
vrapesti, pe mosia si In comu-
na cu acelasT nume. Asezat pe
coastele dealuluT ce tarmureste
sesul sting al MoldoveT si stra-
batut de piraiele Gruiul si So-
hodorul.
Are o populatie de 395 fa-
milif, saa 795 suflete, din cal-1
280 contribuabilT ; o biserica,
cu hramul Cuy. Parasehiya, cla-
dita de locuitori atund
(pe
razesT) in 1515, restaurata in
1698, dupa cum se consta dupä
o inscriptie de pe use, si de-
servia de 2 preotr li 2 cinta-
retT ; o scoall mixta, Infiintata
in 1865, conclusa de unInvatator
platit de stat, si frecuentata de
45 elevT.
Mosia, proprietatea succesiu-
neT PrintuluT Gr. M. Sturdza,
are 2234 falcT.
Improprietaritl in 1864 sunt :
137 &untas!, 62 palmasT si 34
codasY, stapinind 757 Pald.
In 1803, Miroslavesti, mosie
razdseasca, avea 43 liuzT, carT
platear' 748 leT bir anual.
Mirosloveni, celtun, fäcInd parte
din com. Albeni, pl. Amaradia,
jud. Gorj, situat pe malul sting
al GilortuluT, la N. de catunul
de resedinta Albeni, si la S.
de Bengesti.
Are o suprafata. de 455 hect.
si o populatie de 70 familiT,
saa 300 suflete, din carT 64 con-
tribuabili.
LocuitoriT poseda : 15 plu gurT,
852
36 care cu bol, 1 carutä Cu
caT ;25 stupT; 284 vite marT
cornute, 26 cal, 230 01, 91 ca-
pre si 106 rimatorT.
Comunicatia In acest catun
Cu com. sa Albeni si com. Ben-
gesti, se face prin drum ordinal..
Are 1 biserica, deservita de
I preot si 2 cintaretT; 4 race
pe apa GilortuluT.
Mirosi, com. rur., in jud. si pl.
Teleorman, situata. pe Valea-Bur-
del, filtre doul dealurT. Se mar-
gineste la E. cu com. Rica si
Gumesti; la V., cu com. Tufeni
s't Mozaceni ; la S., cu com. Sur-
dulesti ; lar la N. cu mosia Cal-
dararul saa eätunul Adunad , din
com. Strimbeni.
Intinderea comund, dimpre-
una cu mosia si padurea de pe
&usa, este de 3500 hect., din
cae 3000 sunt pamint arabil
$i 200, padure.
Locuitorr improprietarip sunt
¡6o, pe o intindere de aproape
356 hect.
Solul comund este parte mlas-
tinos, parte roscat.
Populatiunea comunel este de
262 familii, saa 1026 suflete,
din carT 215 contribuabilT.
Are o scoall, frecuentata de
27 elevT ; 2 biserici, din care una
serva de capela la cimitir; a doua
e intretinuta de proprietar, si de-
servita de I preot si 2 cinta-
retT.
Numarul vitelor din comuna
este de 3525 capete, din carl
617 vite marT cornute, 167 cal,
2617 oT si 124 porcI..
Budgetul comuna este de
8874 leT, 95 banT, la venituri si
de 8852 le!, 49 banl, la cheltueli.
Cal de comunicatiune are spre
Strimbeni, prin soseaua jud. care
strabate chiar prin mijlocul co-
mune!, la S.; prin aceeasT osea
la com. Surdulesti,; lar la V.
pi-in soseaua veeinall spre com.
www.dacoromanica.ro
MIIII4I
Birla si cele-l'alte comune de
pe Valea-Cotmenli.
Statiunea Mirosi a Unid fe-
rate Costesti-Magurelele, se afla
la o departare de 5 kil. Pro-
prietarul mosieT, d-nul colonel
P. Maca, are ad o cladire ma-
reata, cu o gradina si magaziT
de producte.
Cultura empulur si cre§terea
vitelor se face ad cu deosebita
Ingrijire.
Pe teritoriul comuneT Mirosi
se %in anual doul bilciurT : la
Sf. Gheorghe, 23 Aprilie, si
la Vinerea-Mare, 14 Octombrie.
Dupa vechia impArtire adminis-
trativä din secolul trecut, satul
Mirosi Pacea parte din pl. Mij-
locul-d.-s.
Mirosi (BAjenari-Cretulul),11-
tun, jud. Buzad, com. Amarul,
Cu 630 locuitorT si 135 case.
Mirosi, stafie de dred.f., in jud.
Te/eorman, pl. Teleorman, com.
Mirosi; pe finja. CostestiRosiori,
pusa in circulatie la I Ianuarie
1887. Se afla intre statiile Bur-
dea (14 kil.) si Balad (8.7- kil.)
Inaltimea d'asupra niveluluT MI-
r11 de 167m.68. Venitul acestei
statiT pe anul 1896 a fost de
78724 lel si 98 banT
Mirosi (Vasileasca), ..Ino,sie, in
jud. Buzar', com. Amarul, cat.
Mirosi; are 250 hect., din carT
205 hect. arabile, restul fineata
si sterp.
Mirosi, mofie mo§neneasc5, in
jud. Buzaa, com. Amarul, eat.
Mirosi ; are 128 hect., din carT
75 hect. arabile, restul fineata
si sterp.
Mirosi, more §i 'catire, In jud.
si pl. Teleorman, proprietatea
d-luT colonel P. Maca.
AceastA mosie a. fama parte
 MIRUL-MARE
din intinsele mosii ale BAlAce-
nilor, din care o descendentA
se gAseste cAsAtoritA cu d-nul
colonel Maca.
Mirul-Mare, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la V. munteluI Bo-
ra, si la N. de com. Baia-de-Fier.
Mirul-Mic, ',mute, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, la V. munteluI
Mirul-Mare, si la N. de com.
Baia-de-Fier. Se mal* numeste
si Meriutul. E acoperit cu pA-
sune.
Mischi, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 7 kil. de Craiova,
situatá pe ambele malurI ale
ritiluI Tesluiul.
Se invecineste la N. cu com.
Vulpeni, din jud. Romanati ; la
S., Cu com. Ghercesti; la V.,
cu com. Motoci si la E., cu ora-
sur Craiova.
Se compune din treI sate:
Mischi, MlecAnesti si Munteni.
Satul de resedintA este Mischi.
In vechime com. se numea Ciu-
turesti-Mischi.
Terenul com. este ses.
Este udatl de riul Tesluiul,
ce curge prin centrul com., cu
directiunea de N.-V. spre S.-E.
si primeste pe malul sting piriul
Oda. Riul Tesluiul, are pe dinsul
3 podurl : podul din capul sa-
tuluI Munteni, podul din dreptul
lid DincA Modrea si podul din
dreptul ConaculuI, in fata cA-
ruia se varsA 04111 Oda in riul
Tesluiul.
FintinI sunt : Fintina-Vilculur,
Fintin a - din - capul - satultir- de- la-
Chisar, Fintina-Budunoiul, Fin-
tina-cu-Lant, Fintina-de-sub-coa-
stA, Fintina - de - la - Conac, Fin-
tina - de - la- Boier-GhitA, Fin tina-
de-la-Popesti, Fintina-de-la-NutA,
Fintina-de-la.PrimArie, Fintina-
de - la- MoarA si Entina- de -la-
Birjar.
353
Populatia com. este de 1680
suflete, caz-1 locuesc in 373 case,
DupA legea rurall din 1860
s'ají impAmintenit i6o locuitorI.
Are: 2 bisericI, una in satul
Mischi, fondatA de sAtenI in 1862,
cu hramul Sf. Nicolae si a dona
In MlecAnesri, fondat1 la 1874
de enoriasT, cu hramul Sf. Du-
mitru, ambele deservite de 1
preot si 2 cintAretI; o scoalA
mixtA, ce functioneazA din 1869,
frecuentatA de 50 copii; io cir-
ciumI.
Suprafata corn, este de 5010
pog., din carI : 4512 pog. ara-
bile, 210 pog. fineatA, 100 pog.
izlaz, io pog. lac si teren sterp,
178 pog. pAdure.
MosiI se gAsesc in satul Mle-
cAnesti, apartinind bisericeI Sf.
Treiml din Craiova ; in satul
Mischi, apartinind d-lui Nicolaidi
Alexandru si in satul Muntenl,
apartinind sAtenilor.
PAcluri* se gAsesc, in satul Mle-
cAnesti : Lunca-Mare, in intin-
dere de 89 hect., apartinind
bisericeI SfinteI TreimI din Cra-
iova, Poiana-Calultif, Lunca-0-
pritA, in intindere . tot de 89
hect., din carI 81 sunt amena-
jate.
ViI se aflA in intindere de
151 hect. si apartin locuitorilor
din Craiova, si sAtenilor din Mis-
chi, gAsindu-se in satul Mlecl-
cAnesti.
Transportul se face cu carele
cu bol pe soseaua comunall ce
uneste aceastA com., cu orasul
Craiova.
Budgetul com. e la veniturI
de 4515 leI si la cheltuelI, de
4182.02 le!.
Mischi, sat, in jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Mischi, resedinta pri-
mArieT.
Are o populatie de 701 su-
flete : 385 bArbatT si 316 femer,
locuind in 190 case; o scoalA
www.dacoromanica.ro
MISLEA
mixtA, ce functioneszA din 1869,
frecuentatA de 50 copir : 12 din
Munteni, 20 din Mischi, si 18
din MlecAnesti ; o bisericA de
zid, cu hramul Sf. Nicolae, fon-
data de com. in ¡862; 4 cir-
ciumr.
Mischi, mo,rie partieularA, jud.
Dolj, pl. Ocolul, coin. Mischi,
apartinind dita Al. Nicolaidi.
Misci, sat, jud. Arges, pl. Gala-
sesti, fAcind parte din com. rur.
MozAceni. Are o bisericA, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
I preot si I cintAret.
Mise§ti, sat, jud. Iasi, pl. Copoul,
com. Gropnita, continuitate a
satuluI MAIAesti.
MisihAne§ti, sat, jud. Roman, pl.
Fundul, com. Ciuturesti, avind
o populatie de 38 familiI, salí
186 suflete.
Acest sat apartinea maI lila-
inte EpiscopieI de Roman.
Mislea, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul-Dimbovita, cAtunul com.
Lucieni. Pe teritoriul satuluI este
o pAdure de 50000 ariI.
Mislea, sat, fAcind parte din com.
rur. Scorteni, pl. Prahova, jud.
Prahova.
Are o populatie de 355 lo-
cuitorI.
In cAtun se aflA un peniten-
ciar instalat in interiorul fosteI
mAnAstirI Mislea.
Locuitorif s'ad improprietArit
la 1864 pe Vatra-MAnAstireI-Mis-
lea.
Mislea, penitenciar de minorI,
jud. Prahova, instalat in inte-
riul fosteI mAnAstirT Mislea, unde
se detin minoriT clzutI in dife-
rite crime si al cAror numAr va-
riazA filtre una si douA sute.
 MISLEA
MinoriT, pe linga ca ati scoala
ad i in toatà regula, se ocupa
si Cu sculptura, executind lu-
crad de arta.
Pana la intrarea in peniten-
ciar, este o frumoasa sosea cu o
alee minu nata, avind pe dreapta
un platal incintator, lar pe stin-
ga un lac bine ingrijit, pe care
plutesc cite-va barcf. Aceasta
se datoreste ofiterilor si coman-
dantului garnizoanef, insarcinati
ca paza arestatilor.
Mislea, melndstire, jud. Prahova,
fondata pe la 1534, de Radu Voe-
vod, care a inzestrat'o cu maT
multe mosiT.Petre Cercel o resta-
ureaza din noa pe la I 584.
A mal fost inzestrata cu alte
mosil si de Comisul Vintila,
Vornicul Voicu, Spdtarul Stroe,
Jupineasa Caplea i Mihaia-Voda
Viteazul, nepotul fondatorului,
care f-a daruit Cocorasti si Pis-
cani.
Un hrisov al lui Radu-Voe-
vod, fiul luf Mihnea-Voevod, cu
data 7124, ce se afla intre hir-
tiile acesteT manastirT, aran
manastirea Mislea era metoh
Ja mandstirea Paterisa, interne-
indu-se pe un alt hrisov al Jul
Gavriil Movill Voevod cu anul
7126.
MateT Basarab, printr'un
soy din anul 1639, libereaza
manastirea Mislea si o dà spre
locuinta alugarilor tarei.
Manastirea Mislea avea inainte
de secularizare io mosiT cu un
venit de 362000 leT vechi a-
nual.
Un incendia intimplat in anul
1883, a distrus biserica cu de-
savirsire, pina chiar si pfeatra
de fundatiune a et AzI se afla
acolo un penitenciar.
Mislea-Dulce, girkl, izvoreste
din catunul Bustenari, com. Te-
lega, plaiul Prahova, jud. Pra-
354
hoya, si se varsa in &la Sa-
rata, la catunul Mislea, com.
Scorteni.
Mislea-Gostinari, pddure,a sta-
tuluT, in intindcre de 1155 hect.,
pendinte de com. Gostinari, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, formata. din
trupurile Mislea-Gostinari de 626
hect. si Mislea, de 529 hect.
Misleanca, peidure, a statuluf, in
intindere de 250 hect., pendinte
de com. Gura-VitioareT, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova, care, im-
preuna cu trupul Livadea, de me
hect., formeaza padurea Gura-
VitioareT.
Misleanca, saa Gägeni-Mislea,
pdure, a statuluT, jud. Prahova,
in intindere de 420 hect., for-
mata din trupurile : Drumul-Bai-
coiuluT, 67 hect.; Gageanca, ro6
hect. ; Degerati 62, hect. ; si Gu:
ra-CumetriT, 185 hect.
Misleanul, numire vechre a sa-
tulul com. Perieti, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.
Misolinel (Iazul-), lar, jud. Do-
rohoia, pl. Prutul-d.-j., com. Mi-
leanca, pe cursul BaseuluT,
Tataraseni, in suprafata de
64 hect., 45 arii.
Mistreata, lac, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
com. Cegani.
Mistretul, lac, in insula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ia/omita-Balta,
com. Bordusani.
Mi§codani, mahala,in com. rur.
Negomirul, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Mi§ina, munte, jud. Putna, apar-
tinind comuneT Naruja. Contine
cantitate insemnata de sare si e
www.dacoromanica.ro
MITITELUL
acoperit de paduri de brad si
de /Mete.
Mi§ina (IVLuntele-), pddure se-
cutara, in intindere de 1750 hect..
pe teritoriul comuna Paltinul,
pl. Vrancea, jud. Putna, apar-
tinind d-lor A. S. Dimitriu si
tefan Gheorghiu. Aci functi-
oneaza o fabrica sistematica de
cherestea.
Mitircea, munte,. plaiul Dimbo-
visa, jud. Dimbovita, in apro-
piere de muntele Leaota. Acest
munte, impreuna Cu muntele Pie-
trele-Alb e, copri n de cam 135000
ariT padure.
Mitircea, munte, la hotar, la E.
de Rucar si Dragoslavele, si-
tuat la extremitatea judetuluT
Muscel.
Mite§ti, sat, pe mosia cu acelasi
nume, jud. Suceava, com. Mi-
roslavesti, asezat pe tal-mi sting
al MoldoveT.
Are o populatie de 158 su-
flete : 81 barbati si 77 femeT.
Locuitorir sunt razesT, stapi-
nind 218 falci.
Biserica i coala din Ver-
qeni servesc si acestuT sat.
DrumurT principale sunt : la
Verseni (350 m.) si la Tupilati,
jud, Roman, (250 m.)
Batrinif sustin ca razasiile le
ati de la Tautul Logoatul, care
capatase mosia de la tefan-
Voda. Unul dintre razasT, din
familia Boerestilor, pastreaza
inca. hrisovul mosieT scris in
limba slava. pe pergament.
Mititelul, deal, jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Mastacani, din-
tre piraiele Valea-PAruluT si Co-
vurluiul. Se intinde despre N. si
se termina in lacul Covurluiul,
mosia i satul Chiraftei.
In partea despre E., impreuna
 MITOCUL
Cu un alt deal, formeaza Valea-
Paruluf si despre V., Valea-Pa-
Mitooul, com. rur., in jud. Do-
rohoiti, pl. Prutul-d.-j., formatä
din satele : Crasnaleuca, Ghe-
reni-Curt, Hatcauti (Zoitanul si
Panalteoel) si Bodronul, cu re-
sedinta PrimArieT in satul Mi-
tocul.
Are o populatie de 753 fa-
miliT, sati 2665 suflete; 3 bise-
riel, deservite de 2 preotT, 2
cintAretT si 3 pálamarT ; o scoala,
conclusä de i invatAtor si fre-
cuentata de 40 elevl; 1470 hect.
86 arif pamint satesc; 9799
hect. 17 ariT cimp si 220 hect.
55 arif pAclure, ale proprietari-
lor si 8 iazurT.
Budgetul comunef e la veni-
tIrT de 5977 leT si la cheltuelT
de 5950 leT.
Vite marT cornute 1450, 01
5500, capre. ¡2, caí 300
porcI 300.
Mitocul, sat, pe mosia cu ace-
lasT nume, com. Mitocul, plasa
Prutul-d.-j., Cu O populatie de
404 fannlif, salí 1424 suflete.
Proprietatea mosieT este a
d-luT Vasile Cahnuschi, propric-
tar din Basarabia.
Are o bisericA, mica, de lenon,
cu hramul Sf. Nicolae, deservita
de 2 preotT, 2 cintAretI i 2
facutA de preotul loan
Netedu.
Satenir improprietaritT al-1752
hect. 3 arif pArnint, iar proprie-
tarul mosieT : 3093 hect. 54 ariT,
cimp i 114 hect. 57 ariT pAclure.
Sunt 3 iazurT, din care cel
mal mare, in suprafata de I 0
hect., se numeste Prodanul.
Piriul principal ce curge pe
mosie este Ghireni, iar pe ho-
tar curge riul Prutul.
PeatrA calcaricA se afla in
multa cantitate.
62630. ilarae Diclionar Geografie.
355
DrumurI principale sunt: a-
cel de la RAclauti la Steránesti ;
acel ducAtor la Saveni si acel
spre Dorohoiù i Saveni.
Mosia se hotAreste cu : riul
Prutul, Liveni-MitropolieT, Tes-
cureni, Hatcauti, AdasAni i Ghi-
reni-Curt.
Insemnat aicea este: Stincuta,
mare bloc prea frumos de piatra
cu pozitie ?nafta, dominind asu-
pra maluluT drept al Prutuluf,
la o lature a satuluT.
AicT se afla multe si marT
izvoare de apl.
Familia Netedu, din a careia
urmasT aü vietuit in asta localitate
a fost una din cele mal vechT fa-
miliT ale MoldoveT. Din uricul de
la 1392 (6900), MaI 30, dat de
Roman-Vocla, viteazuluT Ionascu,
prin care-T dArueste 3 sate cu
mosiT pe Siret, anume: CiursA-
cauti, Vladimirluti i Bucurauti,
se vede pomenit in acel uric intre
velitir boerT de credinta i Ne-
tedul.
Familia Calmuschi, a actualulur
proprietar al mosieT, este vechTe
distinsa. in Moldova, cunas
cuta sub numirea de Calmasul;
irisa maT in urmA unif din mem-
briI el fiind des in contact cu
LesiT, ají adAogit la urma nu-
mella termin ati un ea gschi» §iast-
fel a devenit din CalmAsul, Cal-
muschi.
Toader Calmasul, boer mazil
proprietar in tinutulOrheuluT
din Basarabia, trimese pe fiul
saa loan la scoalele inalte din
Cracovia ; acesta dupa ce isprAvi
cursurile, venind in patrie, fu
luat la 1710 de Nicolae Mavro-
cordat-VocIA i trimes in Con-
stantinopol la fratele sati Ioan
Mavrocordat, ce era dragoman
la Poartl, spre a-1 inlesni cu
stiinta ce avea in traducerea
scrierea limbelor europene la
lucrárile diplomatice. (Let., tom.
3, pag. 189).
va IV
www.dacoromanica.ro
MITOCUL
Grigorie MateT Ghica-VocIA,
venind Domnitor in Moldova
la 1727, lua Cu sine pe loan
T. CalmAsul si l'a Opus in slujba
ca om luminat; apoT l'a trimes
la Constantinopol ca. Terziman
al sati. Prin asa imprejurArl s'a
deprins cu toate trebile Impa-
ratieT si ale Domniei ; lar pe de
alta s'a prefAcut familia in Ca-
limah, ajungind in fine si Domn
al MoldoveT. (Let., tom. 3, pag.
189, 190).
CeT-l'altT membri al familier
ramasT intre boerif TAreT,
pastrat vechia numire. Asa: la
1747, Grigorie Ghica in a treia
Domnie, facu pe Dimitrie Cal-
masul, mare Bart. La 1748, fu
rinduit in slujba de Const. Ma-
vrocordat-VocIA. La 1749, ase-
menea fu rinduit de Racovita-
Voda, si la 1753, de Vocia-
Ghica.
La r767, Grigorie Calimah-
Voda, in a doua Domnie, pune
in slujbA intre altI boerT si pe
Calmas-arnul, vel Paharnic.
Mitocul (§ipotele-de-Jos), sat
?loa, com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Jai, infiintat in anul 1879,
cu locuitorT din non improprie-
taritT. Situat pe dealul Mitocul
(de la care sT-a luat numele), in
stinga piriuluT Miletinul ; are o
populatie de 33 familiT, sail 163
suflete.
Mitocul, deal, jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Berzuntul.
Mitocul, parte din padurea
leni, jud. Botosani, imprejurul
schituluT Hacurile, cánula apar-
tinea.
Mitocul, deal, la N.-E. de satul
Bazga, pl. Podoleni, jud. Falcifi.
Mitocul, deal, pe care e situat
satul Mitocul, com. ipotele, pl.
46
 MITOCUL
Bahluiul, jud. Iasi ; se zice cA,
din vechime, pe acest deal ar
fi fost un mitoc de mala
Mitocul, pIrla, in jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Baiceni ; izvo-
reste din coasta dealulur
ttlia si, impreuna cu izvorul mi-
neral Puturosul, se varsä in pi-
riul Recea.
Mitocul, plila, in jud. Tai, pl.
Bahluiul, com. ipotele, izvo-
reste dintre dealurile Mitocul
Barbacuti ; curge prin sat, unde
formeaza iazul Mitocul i apor
se varsa in piriul Miletinul.
Mi tocul, fost'schit de calugart,
jud. Tecuciù, in partea de V.
a Nicorestilor, linga padurea Ca-
targiul. AstazI acest loc e aco-
perit cu vil.
Mitocul-Borlesti, peidure a sta-
tullir, in jud. Neamtu, pl. Bis-
trita, com. Borlesti; se aren-
deaza Cu 4031 leT anual.
Mitocul-DragomirneI, sat, pe
mosia Cu acelasr nume, com.
Adincata, pl. Berhometele, jud.
Doroholii. In vechime se nu-
mea Dragomiresti.
Satul e despartit in dota, prin
s5435.tura unta san% ce demarcà
linia de hotar dintre Rominia si
Bucovina, cite o parte din sat
fiind situata in fie-care din am-
bele Off vecine.
Proprietatea tnosid este a sta-
tullir, fosa a manastirel Dra-
gomirna din Bucovina, si mar
In urmä a schitulur Sofroni.
Are o populatie de r6r fa-
miliT, se:1 644 suflete.
Biserica, cu hramul S-ta Pa-
raschiva, deservita de i cinta-
ret i i 'Alamar, este vechre,
facuta din lemn, de catre lo-
cuitorT.
Satenir improprietaritT ati 35
356
hect., 87 ar., pamint; lar statul
286 hect., 44 ar., cimp i 716
hect., ro ar., padure.
Hotarele mosieT sunt cu : Bur-
dujeni, Adincata, Zvorastea
Bucovina.
Ad i din vechime se afla Mi-
tocul-Manastirel-Dragomirna.
Mitocul-luI-Bälan, Mula, jud.
Neamtu, pl. De-Sus-Mijlocul,
com. Baltatesti.
schit, asezat
pe Dealul-Doamnel, jud. Neamtu,
pl. De-Sus-Mijlocul, com. Bal-
tatesti; pe ad i in vechime era
drumul care ducea la Ceahlati.
Mitocul - Mänästirei - Drago-
mima, locul caselor ce ma-
nástirea avea in satul Mitocul-
Drago mir n e!, com. Adincata,
pl. Berhometele, jud. Dorohoi . Comerciul se face de 6 circiu-
Asemenea case cu locurr avea
in vechime fie-care episcopie si
manastire, pe mosiile depen-
dinte de ele, menite pentru gAz-
duirea clericilor ce vizitail
pentru diferite interese.
Mitreasca, mofie, ce facea parte
Orla in anul 1889 din mosia
Tigane0, pl Marginea, jud. Te-
leorman, a fratilor D. si C. But-
culescu, cind a trecut in pose-
siunea d-luI N. Popescu ; are o
intindere cam de 500 hect.
Mitreni-Clátesti, com. rur., in
jud. Ilfov, pl. Oltenita, situata
la S.-E. de Bucuresti, la 54 kil.,
in apropiere de riul Arges. Sta
in legatura cu calea judeteana
Bucuresti-Oltenita prin o osea
vecinala.
Se compune din satele: CIA-
testir Luica si Mitreni, cu o
populatie de i i 8z suflete, lo-
cuind in 260 case si 12 bor-
deie.
Se intinde pe o suprafatO de
www.dacoromanica.ro
MITRENI
3915 hect. Eforia Spitalelor Ci-
vile si statul ati 3000 hect. si
locuitorir 915 hect. Proprietarir
cultiva prin arendasir lor 2610
hect. (90 sterpe, roo izlaz, 200
padure). Locuitorir cultiva 815
hect. (roo izlaz).
Are 2 bisericI: la Clatesti si
Mitreni; scoala mixta; i masina
de treerat cu aburra
Budgetul com. e de 4416 ler
la veniturI si de 4322 ler la
cheltuelT.
Vite sunt: 580 cal si epe,
193 bol., 276 vacT i viter, 6 taurr,
6 bivolT, 58 bivolite, 215 porcr
1320 or.
Locuitoril posea : 153 plu-
gurr: 79 cu bol, 74 cu cal ; 150
care si cdrute: 83 cu bor, 67
Cu cal.
Improprietaritl sunt 185 lo-
cuitorT si neimproprietaritT, 80.
marr.
Mitreni (Mitreni - Fundeni),
sat, fAcind parte din com. rur.
Mitreni-Clatesti, pl. Oltenita, jud.
Ilfov. Este situat la S.-E. de Bu-
curesti, pe soseaua judeteana
Bucuresti-Oltenita, in apropiere
de riul Argesul.
Mar inainte era situat mal
spre S., dar din cauza riuluT Ar-
gesul, care 'I rodea teritoriul si
ameninta a-I inunda, s'a mu-
tat spre E. pe o culme mal
malta.
Aci este resedinta primaria
Se intinde pe o suprafata de
3599 hect. (impreuna cu satul
Luica), cu o populatie de 767
locuitorr.
Statul are 3000 hect., din carr
cultiva prin arendasir sAI 2610
hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200
padure). Locuitorir reserva I00
hect. pentru izlaz.
Are o biserica, Cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT
r cintAret ; i coala mixtA
 MIROAIA
frecuentata de 21 eielrl $1 8 e-
leve.
Comerciul se face de 3 eh--
ciumarl:
Numarul vitelor marT e de
617 si al celor miel*, de 1350.
Miroaia, com. rur., jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea-d.-s., cat. com.
Slobozia.-Ciorasti.
Mitrofani, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltul-d.-j. Este situati pe
valea /luid Vedea ; la 55 kil.
de capitala judetuluT.
Are o populatie de 469 lo-
cuitorT, 222 barbatI si 247 femeT ;
doul bisericT.
LocuitoriT sunt mosnenT; 28
s'ail improprietarit la 1864 pe
mosia statuluT Dragasani, din
care li s'a dat 77 hect. pamint.
Vite sunt: 7 caT, 8o boT, 20
vacT, 9 bivolT, 6 capre, 65 or
si 70 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 1016 leT, si la cheltuelT de
809 leT.
E brazdata de dealurile 01-
tuluT si VerzeT si udata de val-
le: Vedea, CazaculuT, Stoicanul,
Scoarta si DraculuT,
Mitrofani, di;a1; in raionul com.
Mitrofani, pl. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 258
hect. vie.
Mitrofani, padure a statului, jud.
Vilcea, pl. Oltul, In intindere
de 125 hect. Impreuna cu tru-
purile : Verdea (20 hect.), ZlAta-
rei (216 hect.), Parasesti (885
hect., Dobrusa (76 hect.) si No-
ropita (22 hect.), sine de comu-
nele : Dragasani, tefanesti si
Creteni.
Mitropolia, sat, facind parte din
com. rur. Darasti, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Este situat pe malul
sting al riuluT Sabarul.
357
Ad i e resedinta primarieT.
Se intinde pe .o suprafata de
322 hect., cu o populatie de
583 locuitorT. D-1 G. D. Eco-
nomu are 102 hect. si locuitoriT
220 hect. Proprietarul si locui-
toril' cultiva tot terenul. Locui-
toril reserva 6o hect. izlaz si
8 vie.
Are I scoala mixta, frecuen-
tata. de 15 elevI si I eleva.
Comerciul se face de 3 cit.-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
367 si al celor miel, de 90.
Mitropolia, trup de pddure al sta-
tuluT, jud. Olt, In intindere de
Ioo hect. care, impreuna cu
trupul Zavoaele - Maruntei, for-
meaza padurea Draganesti-Ma-
runtei.
Miuleqti, sat, Cu go familiT, jud.
Arges, pl. Oltul, adiad parte
din corn. rur. Cremenari-Fla-
alinda.
Miulesti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Bolintinul, catunul com. Crovul.
MiuluI (Virful-), munte, in jud.
Buzall, com. si catunul Calvini,
gol si pietros ; de sub ramifi-
catiile sale incepe frumoasa vale
Marco sul .
Miustegep, fost sat i acum Cifid,
in jud. Constanta, pl. Mangalia,
pe teritoriul corn. rur. Sari-Ghiol
si anume pe acela al catunuluT
saa Caraci-Culac, pe marginea
laculuT Mangalia si pe malul saa
cel drept; inainte vreme, con-
stituia singur un sat mare, trisa
cu timpul, acestsat s'a redus nu-
maT la o dril de or, din pricina
frigurilor provenite din apropi-
erea laculuT Mangalia ; este situa-
ta. In S. plaseT, in partea de N.
a comuneT si la I1/2 kil. spre
V. de catunul Caraci-Culac.
www.dacoromanica.ro
>mg,
Mizil, com. urbana, in pl. To-
hani, jud. Buzaa, situata pe
ambele malurT ale piriuluT Istaul,
la 36 kil, de orasul Buzad, si
la 92 kil. de Bucuresti.
Linaitele sale sunt : la N., ho-
tarul mosiilor : Tohaneanca, Ma-
pul si Scurta ; la E., hotarul
mosiilor: mosneniT Naeni-Prosca,
Sahateni si Vintileanca ; la S.,
hotarul mosiilor Schiopoaia si
Baba-Ana; lar la V., hotarul
tnosiilor: Ghenoaica, Conduratul,
Finttnelele si Vadul-Sapat.
Suprafata sa este de 4480
hect., din carT : 3270 hect. ara-
bile, 641 hect. fineatá, 432 hect.
izlaz, 2 hect, vie si 135 hect.
sterpe.
ProprietatT maT insem nate su n t:
Mizil, Istaul, Fefelei, Ciresianu1,
Maracini, Trestianca, Ulmi, Va-
lea-DobriT, Lungeanca, Porum-
barde, 5indrilita si Ceapa-Mo-
ceasca.
Terenul e ses si fertil, ondu-
lat putin in partea de N. prin
cite-va dealurT si movile.
Comuna e formata din ca-
tunde: Cireseanu, Fefelei, MI-
racini si Mizil, cu o populatie
de 5200 locuitorT, din carr 931
contribuabilr.
MeseriasT sunt : 15 lemnarT,
9 timplarT, lo rotar, 6 butnarT,
5 carutasT, 50 croitorT, 197 ciz-
marT, 45 fierarT, 6 masinistI, 196
cojocarT, 4 boeangiT, 20 brutarf,
6 varan, 2 pietrart, 15 zidarT,
3 barbierT si 7 tinichigiT.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 74809 leT anual.
Are : dota scoale primare
urbane in com. Mizil : una de
baetT, frecuentata de 218 elevi
si a doua de fete, frecuentata
de 102 eleve instalata inteun
frumos local zidit de Pr. Ca-
zotti ; 3 biserici: 2 in Mizil si
1 In Fefelei, deservite de 4 pre-
otT, 1 diacon, 4 cintaretT li. 2
paracliserr; 67 circiunar ; 2 morT
M1ZIL
de abur-1; 2 casarii ; 4 sane; I
fabrica de faina si 3 de luminari.
Comerciul consta in desface-
rea cerealelor, $1 a obiectelor
lucrate in localitate.
Mara de tirgul saptaminal,
mal are tirgurile : Duminica-Flo-
riilor, Duminica-Tomii, i mai
Cu seama tirgul Dragaicer, care,
dupa ce se termina in Buzar],
se stabileste in Mizil la 29 Iunie.
CM de comunicatie are : Li-
nia ferata Bucure$ti-Roman, so-
seaua nationala Ploesti-Focsani;
soselele vecinale: Mizil-Cotorca
Mizil-Tohani, soseaua comu-
nala Mizil-Boldesti prin Baba-
Ana si alte drumuri naturale.
Vite sunt: 65o bol', 340 vad,
148 viter, 73 blvoli, 86 bivolite,
375 cai, 121 Tepe, 62 minjT, 2700
oi, to capre, 18 asini si 453
poni.
Comuna si-a luat nastere in
urmatoarele imprejurari : Mizilul,
in vechime Istaul, a fost pro-
prietate a Domnului Constan-
tin Brincoveanu, care i$1 con-
struise un vast palat la via Cor-
beanca (Dealul-Dumbravii) din
apropiere i infiintase pe pro-
prietatea sa un erg de toamna,
embrionul ora$uluI actual. Ne-
poata lui Brincoveanu, marea
baneasa Safta Gr. Brincoveanu,
vindu Mizilul in 1828 Generalu-
lut Mavru, acesta
dete de zestre gineretaui sati, ma-
rele agá, loan Cantacuzino.
In 1866, ora$ul a ars si Can-
tacuzino, temindu-se sa nu se
sparga tirgul, a convenit cu so-
tia sa, ca locuitorii, carI pana
aci fusesera embaticarr, sa se
rascumpere, platind bastina$11
embaticul ce se cuvenea pe 30
ani in i5; lar cei din noti ve-
dupa. invoiall. Conditiunile
convenind, locuitorif $I-ati res-
cumparat locurile de case $i asa
Mizilul a devenit oras liber. Nu
mai putin vechiti e si cat. Fe-
858
felei, unde se stabilise in jurul
lui Brincoveanu mai multi pro-
prietari, boeri curten! si boer-
nasi, din care cauzä ajunsese la
oare-care renume. Dupa moartea
luI Brincoveanu curtenii ají in-
cetat de a mar veni ad. Inva-
ziunile si alte imprejurari neno-
rocite saracindu-I, silit a se
impra$tia. Cele-ralte catune sunt
infiintate dupa 1830.
Mizil, oraf i resedinta a com.
Mizil, jud. Buzan. Are 4780 lo-
cuitorI si 830 case. E re$edinta
sub-prefecturei pla$ei Tohani (a-
cum unta cu pl. Sarata), sta-
tiune comercialä si insemnata a
cdei fierate, la 35 kil, de ora$ul
Buzar' si la 93 kil. de gara Bu-
curesti $i statiune telegrafo-po$-
tala, al carul venit pe anul 1896
97 a fost de leI 15152.
Are 2 scoale primare ; 2 bi-
serien Sf. loan (catedrala.)
Maica-Precista ; o farmacie ; un
spital si o sala de teatru.
Industrie are: multe cojoc5.-
rii, cizmaril si renumite tesaturi
de scoarte si chilimuri; o impor-
tanta fabrica de falta, etc.
Tirgul saptaminal e Simbata.
Mizil, mo,cie, in jud. Buzar', com.
Mizil, pe care e situat orasul
Mizil. Are 1240 hect., cea mai
mare parte arabile, apoi vil, li-
ved, izlaz si putin loc sterp.
izil, stafie de dr.-d.-f., in jud.
Buzar', pl. Tohani, com. Mizil,
pe unja Ploesti-Buzati, pusa in
circulatie la 13 Septembrie 1872.
Se afla 'filtre statiile Inotesti (7.4
kil.) si Vintileanca (7.4 kil.) InAl-
timea d'asupra nivelului Mari].
de 116'11.47. Venitul acestei sta
tii pe anul 1896 a fost de 334681
leT si to bani.
Mizili, sat, facind parte din com.
rur. Sutesti, pl. Oltul-d.-j., ¡ud.
www.dacoromanica.ro
MIINEASCA
Vilcea. Are o populatie de 219
locuitori si o biserica cu turna-
toarea inscriptie :
Aceasth sf. biserici din iemelie e li-
ma de robil luT Marin
si Giura VtoiuI la leatul 16oi ; lar
leatul 7821, arzlndu-se de Turcl, s'a ti-
cut de isnoaviT de ctitoriT enorial la anul
1822. Dar acum, la leatu 1874, Ghena-
rie 22, s'a reparat preastolul §i s'a t'ir-
nosit, etc.
Micul-Orman, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Notn, pe te-
ritoriul com. rur. Lipnita, $i a-
nume pe acela al cattmuluT sati
Coslugea ; se desface din poa-
lele de E. ale dealului Coslu-
gea ; se indreapta spre E., a-
vind o directiune generan de
la V. spre E., brazdind partea
de N. a pla$d si pe aceeasi a
com. si a catunului dupa un
drum de 2 kil. se uneste Cu val-
le: Tanasaia i Valea-lut-Iroftie,
pentru a forma impreuna valea
Cuslugea ; malurile sale sunt
joase, cel drept fiind acoperit
cu verdeata, si malul sting avind
o padurice de 18 hect.
Mtgla, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul, com. Negri, pe malul
sting al riului Siretul, spre S.
de satul Negri si la 02 kil.
de el.
Are o populatie de 57 familii,
sat1 234 suflete, din cati 50 con-
tribuabili, locuind in 57 case.
Locuitorii poseda. 73 vite mari
cornu te.
Miineasca, sat, adiad parte din
com. rur. Catrunesti-Miineasca,
pl. Mostistea, jud. Ilfov, situat
la V. de Catrunesti, pe valea
Mostistea.
Se intinde pe o suprafata. de
785 hect., cu o populatie de 230
locuitori.
Proprietarul are 600 hect. si
locuitorii 185 hect. Proprietarul
cultiva 500 hect. (loo padure).
 MtisTDXUL
Locuitorii cultivA tot terenul (8
hect. izlaz).
Are o bisericl, cu hramul SE
Nicolae, deservitA de 1 preot
pi I cintAret ; I moan cu ap5.;
1 heleptea.
Comerciul se face de 3 &ir-
clumarT.
NumArul vitelor marT e de
266 pi al celar micT, de 51 I.
Mind'aul, sat, fAcind parte diu
com. rur. Prahovita-d.-s., jud.
pi pl. Prahova. Are o populatie
de 78 locuitorT.
Mindra, mahala, in com. Socetul,
p. TirguluT, jud. Teleorman.
MIndra, cdtun, in jud. pi pl. Te-
leorman, com. Ciocepti-Mindra.
Are o populatie de 375 suflete,
din carT 79 contribuabilT.
Mindra, mofie, in jud. Teleor
man, pl. CAlmAtuiul, proprieta-
tea d-lur Zaharia Mavromati.
Mindra, vale, jud. FAlcia, in in-
tindere de r40 hect., situan in
ramificarea riuluT Birladul, pe
partea de E., spre Valea-Cras-.
neT, com. T'Iza, pl. Crasna. Adi
s'at gAsit une de sat pi bi-
seria.
MIndra - StAniqoara (Munte-
le-), proprietate a Eforiel Spita-
lelor Civile din Bucurepti, fosa
pendinte de schitul Cornetul,
jud. Vilcea, pl. Cozia, com. Ro-
bepti, in intindere de 1127 hect.,
cea maT mare parte golurr.
Mindre§ti, com. rur., in jud. R.-
SArat, la hotarul cAtre jud.
Putna.
Este apezat5. la N.-E. judetu-
luT, la 44 kil. de orapul R.-SA-
rat, pi /a 18 kil, de com. Co-
tepti, repedinta plApel.
Comune invecinate sunt : Go-
359
lepti pi Gologanul, la 8 kil. ;
ampineanca, la 9 kil. ; Risi-
piti, la 4 kil.
Se márginepte: la N., cu Jo-
rApti (jud. Putna) ; la S., cu Ri-
sipiti, de care se desparte prin
tila Milcovul ; la E., cu com.
RAstoaca ; la V., cu Focpani
(jud. Putna).
Riul Milcovul o udl la N.,
de la V. la E., trecind prin
Lunca-Mindreptilor, unde for-
meazä o micA baltA. Sunt pi 34
puturT (8-12 m. adincime).
Se compune din 3 cAtune :
MindreptiVechT, repedinta, Mal-
drepti-Nor la V. pi LAmotepti
la S., pe riul Rimna.
Suprafata comuneT este de
1267 hect., din carf 85 hect.
vatra satelor, 965 hect, ale lo-
cuitorilor pi 217 hect. ale par-
ticularilor.
Are o populatie de 208 fa-
mili!, saa 854 ssuflete; 2 bise-
ricT, una in clt. de repedintl,
cu hramul SE VoevozY, zidin
In 1844, de arhiereul Troadus
cu cAlugAriT mAnAstireT SE Ion
din Focpani, a doua in cAt. LA-
motepti, cu hramur SE Nicolae,
zidin in 1893 de locuitorI, am-
bele deservite de 2 preotr pi 2
cintAretT ; o pcoalA mixtl, in
cAt. LAmotepti, fondatA in anul
1865 de locuitori, condusl de
I invAntor pi frecuentan de
67 elevT. . comunet
LocuitoriT posedl: 6o plu-
gur! ; 222 bol, 225 vacT, 19 ea!,
78 Tepe, 855 oT §i 215 rimAtorr.
Comerciul se face in com.
de 5 circiumarr.
C5.I de comunicatie sunt dru-
mulle vecinale : spre Focpani,
spre Risipiti pi spre Golepti-
Plainepti-R.-SArat.
Budgetul com. e la venituri
de 3238 leT, 53 ban! pi la chel-
tuelI de 2772 ler, 19 banT.
MIndre§ti, sat, pe dreapta JijieT,
www.dacoromanica.ro
MINDRET1
In partea de N. a com. MAnA-
stireni, pl. Tirgul, jud. Botopani,.
cu o suprafan de 1487 hect.
pi o populatie de 67 familiT, saa
271 sufl., din carI 67 contri-
buabill
Vite : 344 vite marI cornute,
66 cal, 993 o!, 5 bivoll, 283
mascar!.
LocuitoriI posea 110 stupT
cu albine.
Mindre§ti, sat, in partea de N.
a com. Brehuepti, pl. Siretul, jud.
Botopani, cu o suprafat5. de
1052 hect. pi o populatiune de
144 familii, saa 687 suflete, din
carT 168 contribuabilT.
Are : 1 bisericA, deservin de
I preot pi 2 cintAretr ; I coalà,
frecuentat5. de 36 elevl ; I eir-
ciumA ; 3 meseriapT.
Vite: 275 vite mar! cornute,
30 caT, 340 o! pi 50 mascurT.
Mindreqti, atun, in jud. Putna,
pl. Biliepti, com. JorApti, situat
In cimpia Focpanilor, intre Jo-
rApti pi RAstoaca.
Are o populatiune de 239
suflete, carI locuesc in 44 case;
1 bisericA filiall, cu hramul S-si!
ImpAratI.
Mindre§ti, sat, pendinte de co-
muna Puteni, plasa Nicorepti,
judetul Tecucia, situat la N.
Are o populatie de 1 6o fa-
mili!, san 650 suflete, cae lo-
cuesc in 156 case ; o biseric5.,
Cu hramul Adormirea MaiceT
Domnu/uI, zidin la 1867, Cu spe-
sele DoamneT Ecaterina Ghici ;
o pcoa1ä mixtd, infiintan la 1892,
frecuentan de 50 copa.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Pe lingl sat trece piriul Gerul
care formeazä limita intre jud.
Tecucia pi. Covurluia.
LocuitoriT sunt rAzept.
 M1NDRE$T1
Mindre§ti, fost sat, pl. Siretul,
jud. Covurlui0.
MIndre§ti, luncd, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasul, pendinte de com.
Mindresti; pe ea se afla vechiul
pichet Mindresti, cu No. 58,
spre Moldova; azI ad i e un han
spre Focsani.
Mindre§ti, baltd, jud. Putna, pe
teritoriul com. Rastoaca, in a-
propiere de Focsani, in intin-
dere cam de 25 hect. Convine
peste in mare cantitate, iar in
stuhariile el träesc o multime
de pasad salbatice.
MIndre§ti, mofie, ara sat, situata
litiga satul Bircul, comuna Si-
listea, plasa Bistrita, jud. Neam-
tu, intre Hirtesti si Romini, pro-
prietatea EpitropieT Sf. Spiridon
din Iasi.
MIndre§ti, mofie, a statuluT, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
Mindresti.
MIndre§ti, mofie, jud. Tecuciti,
com. Puteni, cu o suprafata de
3220 fälcI, din carI 900 raid
sunt ale locuitorilor clacasT din
satul Mindresti.
Mindre§ti, phig si vale. Incepe
din padurea Bulboasa, de pe
teritoriul satuluT Chircesti, com.
Mi cl esti , (j u d. Vasl u i ti) ; trece
in jud. Falda prin com. Botesti
si Gugesti, spre S. si ese in
valea Crasna, pe teritoriul co-
mune! Taballesti, unde se varsa
in piriul Crasna.
MIndre§ti (Moldoveni-), mofie
a statuId, pe teritoriul comuna
Jorasti, jud. Putna. Aceasta mo-
sie a fost parcelata in loturT
si vinduta la taranT conform
legeT din 1889. Terenul vindut
e de 188 hect.
860
Intinderea cultivabill e de
220 hect. teren neparcelat, 31
hect. teren arabil, 1976 hect.
balti si finete, 33 hect. rezer-
vate pentru ministerul de rezbel
pentru instalarea uneT hergheliT
si unta tir.
MIndre§ti (Petre§ti-), mofie, a
statuluT, pe teritoriul comuneT
Jorasti, jud. Putna, fosta pen-
dinte de manastirea Mera. Se
arendeaza Cu 15000 leT anual.
Are pe &risa si o padure de
loo fdlcT.
Mindre§ti-NoI, sat, in jud. R.-
Sarat, pl. OrasuluT, cat. comu-
na Mindresti, asezat la V., pe
tnalul sting al vechiT albiT a riu-
luT Milcovul, in eimp, la 2 kil.
380 m. spre V. de cgtunul de
resedinta.
MIndre§ti-VechI, sat, in judetul
R.-Sarat, pl. OrasuluT, catunul
de resedinta al comuneT Min-
dresti, asezat spre E., la hota-
rul judetuluT, in cimp.
Are o suprafata de 46 hect.;
o populatie de io6 familiT, sati
435 suflete, din carT 87 cantri-
buabili; o biserica.
MIndrilä (Burcutul-luI-), tin-
tina' cu apd minerald, in jud.
Suceava, comuna arul-DorniT.
Mindrilä (Pirlul-luI-), sati PI-
rlul-Burtuculul si al-Spir-
tureI, afluent al CalimaneluluT,
In jud. Suceava, com. arul-
Dornii.
Mindri§ca, com. rur., in judetul
Putna, pl. Racaciuni, situata in
valea pi-in care curge piriul Va-
lea-Seaca, in apropiere de Fati-
cesti, la 18 kil. de sub-prefec-
tura plaseT $1 la 62 kil, de ca-
pitala judetuluï.
Are o populatie de 113 fa-
www.dacoromanica.ro
MINDRUL
miliT, sati 447 suflete, din carT
98 contribuabilf; o biserica pa-
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 2613,51 Id si la chel-
tuelT de 2601,50 leT.
Locuitoril posea: To plugurT
de lemn, 70 de fier, 8 tavalu-
gurT, 4 morl de apa, 1 masilla
de vinturat; 40 bol, 6o vacT,
12 ce, 200 Or i 8o porcr.
Industria si comerciul se prac-
tica de catre 4 circiumarl si 2
bacanT.
Satul Mindrisca purta mal
inainte numirea de Lunca-Min-
driscaT, care ne intimpina in
condica liuzilor, lucran. pentru
Domnitorul Moruzzi in 1803. In
sec. al XVII-lea, satul purta nu-
mi rea de Lunca-Mindriscar. Asa,
Neculcea vorbind de masurile
luate de Logoatul Miron Costin
ca staroste de Putna, pentru
a stirpi tilhariT care se in mul-
tisera foarte mult pe vremea
luT Constantin Cantemir, zice:
Pus-ail Miron Logoffitul de ail l'Irga
O drumul la Lunca-M/ndrucill ; a fiind
drumul strimpt, nu putear/ oameniI si
umble de räul tilharilor. i aoi cu acestea
sil lnceput a se mal sttrpi tllharil ; ce
de ce omora, de ce se fa'ceati mal mul0
In zilele acestul Domn. (Letop.,1I, 234).
Mindri§ca-CArbune§ti, pddure,
a statuluT, de 929 hect., pe te-
ritoriul com. Mindrisca, jud.
Putna..
Mindrul, pichet, cu No. 11, jud.
Gorj, situat pe culmea munte-
luT Tartaraul.
Se margineste la N.-V. cu
Mindrul, la E. Cu Ripa-Mare si
la S. Cu Ripa-Mica.
Poteca ce se privegheaza de
acest pichet intra in tara pe Ia
Cursa, apoT pe la Mindrul, ur-
mind Culmea-MoldovisuluT pana
la Virful-MoldovisuluT, de unde
se bifurca, o parte luind di-
rectia spre E. pana la muntele
 MINDRUL
Cerbul, i apoI spre S., pana
la Hiri$eqti, iar cea-l'alta ra-
mura urmind Culmea-Moldovi-
$uluf, pana la muntele Urma-
BouluI, de unde lar se bifurca,
una din ramurI ducind la Crasn a,
iar cea-l'alta urmind Culmea-
Moldovi$uluT pana la Dragoe$ti.
Patrularea intre Mindrul $1
Prisloapele se face pe poteca
ce trece pe dealul Mindrul, apor
pe partea sudica a munteluI Pa-
ringul, pe Cursa-Paringultd, $i
la Prisloapele, unde e pichetul.
Aceasta potecd poate fi stra-
batutà de animale incarcate.
Intretinerea se face cu greutate,
din cauza ca potecile strabat lo-
curI ripoase, carI prin prabu-
$irile ce ají loc cite °data, fac
comunicatia foarte anevoioasa.
Mindrul (Mindra), treatoare,
in Transilvania, jud. Vilcea. De
la aceasta trecLoare i pana la
Galbenul, cea mai apropiata tre-
catoare, sunt 5 kil.
MindruluI (Dealul-), prelungire
a dealulut Catelina, jud. Ia$i,
pl. Bahluiul, com. Cotnari. In-
cepe de la S. $i i$I lasa coas-
tele sale, una spre V., in mar-
ginea satuluI Cirjoaia, com. lidi-
ceni, pl. Bahluiul, $i alta spre
N., in valea Ri$cana. Se leagd
prin o culme cu dealul Sarata,
ce se prelunge$te prin o linie
curba pana in Gura-Cotnaruld.
La sfir$itul acestur deal des-
pre E. $i a dealului Chiscovul
despre S., se afla, deschizatura
nurnita Gura-Cotnarulul, in fata
careia se aflä un mic deal, nu-
mit Dealul-Furcilor.
Mingureni, sat, cu 146 locuitorT,
jud. Arge$, pl. Topologul, &-
d'id parte din com. rur. Corbi-
Mingureni. Are o biserica, cu
hramui Adormirea, deservita de
I preot $1 I cintaret.
361
Minieti, trecdtoare i pichet de
grantpdespre Transilvania, jud.
Prahova, pl. Batrini.
Minje§ti, com. rur., in partea de
S.-E. a pl. Crasna, jud. Vasluiti,
la 7 kil. de orasul
la 44 kil. de Coddesti, re$edin-
ta plaaeT, situata pe dealurile
dintre piraiele Vasluiulta i Cras-
neI. Este formatd din satele :
Minje$ti, Secula $i Dobirceni-
Raze$r; pe o suprafata de 1692
hect. $i cu o populatie de 215
familii, saa 1650 suflete.
Are o $coala ; o biserica
o circiuma.
Comerciul se face de 5 per-
soane.
Vite : 658 vite marT cornute,
2400 01, 110 caT i 134 rimatorI.
Budgetul com. e de 1704 ler,
15 banI la veniturI $i de 1681
leT, 77 banI la cheltuelI.
Locuitorii poseda: 52 plugurI
too care cu bol; 2 plugurT
$i 2 cdrute cu ; 100 stupT
cu albine.
Minje§ti, sat, in partea de S.-V.
a com. Mogo$e$ti, pl. Stavnicul,
jud. Ia$1, .situat pe costi$a dea-
luluI $i a pirluld Minje$6.
Are o populatie de 96 famila,
set 415 suflete; o biserica, facutd
din timpurile calugdrilor GrecI,
deservia de I preot $i i cin-
taret ; o $coald infiintata la 188o,
frecuentata de 32 elevI.
Mo$ia Minje$ti a fost proprie-
tatea stataluT, care vtuzlnd-o a
ramas numaT cu padurea ce se
afla pe ea.
Vite: 526 vite marT cornute,
55 Or, 260 capre, y) cal $i 73
rimatorI.
Minje0, sat, re$edinta com. Min.
je$ti, pl. Crasna, jud. Vasluiti,
situat pe coasta de N.-E. a
dealulta Minjesti, pe o supra-
fata de 1200 hect.
www.dacoromanica.ro
MINJE§Ti.
Are o populatie de 936 lo-
cuitorl romtnI razeg ; o $coala.,
infiintata in anul 188 r, frecuen-
tatä de 45 elevT; o biserica, flcutd
la 1866, deservitd de 2 preotr
$1 2 cintAretf; 2 circiumi.
Vite : 512 vite mari cornute,
2000 Or, 45 cal i 90 rimatorI.
LocuitoriI posea : 40 plugurI
$1 8o care cu bol, 2 plugurI
2 cdrute Cu cal; roo stupT Cu
albine.
MInje§ti, deal, pe care e situat
satul cu acela$I nutne, jud. Vas-
luir'. Se intinde de la N. spre
S. Poalele sale se las5. spre
1-1111 Birladul i piriul Crasna.
Minje§ti, inofie, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. er-
be$ti, situata pe Ruga mo$iile
Bunge$ti, Trude$ti, Ghigoe$ti,
acum t'ara sat. In trecut irisa
a avut sat, precum se dove-
de$te din urmatorul hrisov, scris
de Acsinte Uricariul :
Jo Mihal Racovi;ii Voevod, Bojilo
milosti Gaspodar Zemli Moldavskot Fa-
cem tire cu aceasti carte a Domniei
Mele, tuturor cul se cade a ti. lati ca
sil venit Inaintea noastri i inaintea a
patru sfin0 Arhierit al Ora noastre,
boerl Moldovenestl a rcarl si a micY
Dumneei Lada juptneasa riposatuluí Ilie
Cantacuzitio, ce ad fost Visternic Marc,
cu mare jalobi ad pirlt de fa( pe
cilugiriI de l'amiga pentru doui sate
anume BilVitesti i Minjesti, de la tinu-
tul Neamtulul, zicind d-nel Maria Vis-
terniceasca, cum aceste doui sate i-ad
rimas el de la sool eI Líe Visternicul,
jara luI lije isternicul i-ad fost drepte
ocinI l mosil de la pirintil i mosil
lul, precum aritat O un uric de
Ja veleatul 7116 de la Constantin Mo-
ya Voevod inteacest chip scriind, pre-
cum au aceste doull sate ad miluit din
osebita sa mili pe Plitrascu ce ad fost
Vornic Mare pentru a lul dreaptil slujba
si alta çä i-art dat Plitrascu Vornicu 6
cal bunY de prq i 600 un banI de s'au
dat in treaba Domniel sale fi a OreI,
ce unde ail avut nevoe i greutate.
pre urma luT Filtrasen Vornicu le-ad ;i-
nut aceste sate ginere-sild Bucioc-Vornicul,
MI NJESTI
iarä pe una lui Bucioc ail clizut aceste
sate pe mina ginerilor säl hi oldan....
Iordachi cel bitrin ce art fost Visti-
ernic Mare, mosul luI lije Visternicul,
0 de atuncl sunt veo 8o de alu i mai
bine, de and stäpineste acele sate tot
neamul Cantacuzinestilor din zilele rii-
posatului Vasile-Vodä si de atitea ani
nimen1 nu salí sculat din crdugäril cei
Vitritif de la Hangul cu aceastrt
iati and ail fost acum in anul trecut
s'aii sculat Egumenul Anastasie i cu
sit"- dillugiri din Hangu i art pirit la
Neculal-Vodii, scotind un uric de la
riiposatul Barnovski-Vodä din veleatul
7135 puind pricinit i zicind precum a-
cele sate Hill titesti i Minjesti sunt a
lor drepte ocini, date la mänästirea Han-
gul de ctitorul lor riposatul Barnovski-
Vodä, 0 cum cil le-ail luat Cantacuzi-
nesti de la Männiístire cu mare nedrep-
tate, L cu aces pie& ne cercindu-se di-
reptatea de a miruntul, i-ail luat
satele co mare strimbitate. DecT
ciilugäril de Hangu asa aii dat seamli
inaintea noasträ, cum el afilad la mi-
nistire acel uric de la ctitorul lor Apo-
satul Barnovski-Vodä, si un ispisoc de
tntiriturli de la räposatul Vasile Vora
din veleatul 7142, si cu acele drese art
tras pirä la Domnia sa Neculai Vodi
aritind i ispisocul de judecatä de la
Neculai Vodi ca 51 aibli a tinea
tirea Hangul acele sate. Deci Damned
Maria Visterniceasa asa ali dat seamä,
precum cu mare strimbltate i earl luat
acele sate, did cite drese art avut de
dat riíspunsul atuncea la judecatä, nu
s'aii timplat la mina el, fiind date pe
mina ginelului d-sale In Tara Roml-
neascii, anume Tia riposatul Stefan Be-
zede, fedora' gposatuluI Constantin Ba-
sarabii Vodä, i timplindu-i-se mazilie
rail luat puternica Impärätie cu toti fe-
ciorri lul de rail dus la Tarigrad si le-aii
that capetele tuturor, i 1111 si feciorilor
lui,si luindu-le toatä avutia art perit
dresele satelor acolo; iari cIçi boeff sunt
In ;sift Vitrini, totI sat de strImbätatea
d-sale, si cum i s'aii luat acele sate cu
mare. nedreptate. Intru aceca Domnia
Mea väzind plingerea el, belji am brut
seama acelui uric de la Barnovski Vodii
in care scrie, cit i d-sa dad ati stet
la domnie all venit inaintea d-sale fe-
cioril lul Pätrasca Logofitul 0 al lul
Bncioc Vornicul, care a fost ginere lul
Fare-sett Logofitul si afitindu-1 dresele
cele de miluire si de cumpäräturi a pä'-
rintilor ali de la Constantin Movirá Voe-
vod, iarl-0 le-art dat 0 de la d-sa ca
acele -sate. Dui dupil ce s'a
862
zidit mänistirea Hangul, art Scut d-sa
schimbriturä: co ctiNit, de le-aii dat sa-
tul Cicriceni de la Hirläii i satul Mi-
cliiuseni de la Dorohoiii, din ocinile
Isac Balica Hatmanu, pujad pricinii cl
n'aii treabrt altil la mosiile Baliciir,
n's avut feciorl din trupul shi, dui:A pie-
rirca lui, nici alte rude mai aproape de
clt pe d-sa, fiindu-i unchirt Balica Hat-
manul. Teri satul Bältittesti si Minjesti
dupá ce art fäcut schimbAturli le-art dat
danie miniistirel sale Hangulut Deci
dintru acea.tä pricini acelui uric cu schim-
bare a rliposatului Barnovski Vodä' cum
am aflat din deresele altor DomnI mal
In urmii earl se vor pomeni la rind mal
jos anume, cum am socotit cu tot sfatul
nostru, cl mare strimbItate ficut,
de s'ail luat acele sate din mina d-sale
Visternicesel, did racer cl serie si a-
divereazi d-sa NeculaY-Voclä, cu jude-
cata Divanulul Domniel sale, de pane
pricinI din sfinta pravili pentru daniile
ce se dart la sfintele bisericl Rail mi-
nästirl, din mosiI saii dintrn alte bucate
sail lucruef, haine, mutate saii nemutate ;
aceste toate lui dat si sunt
neridicate In vecI m nimenl nu mal poate
de aceea sä le mai scuatil de unde earl
-Inchinat. Lar cine ar indrizni, ori cela
te le-aii dat, saii Mi la!, sail rudeniile
lui, salí mosnenil lul sä. le coati, si le
insträineze de la bisericii, si se cano-
neascii ca furil de sfinte. Carl Ilia' not
co tot sfatul nostru nu le ciilcim, ci le
adeverim si be intruim cl este asa. Dark'
Incii.-mY se cade Sil cunortscli judetul,
Sil lea sama foarte de ataiinuntul si s'al
cerce sil vazä fost-ati aces danie a rii-
posatultif Barnovschi-Vourt bunä si ade-
virati aii ba. De aid darl se cunoaste
cl precum se MI5: la deresele altor rii-
posatY DomnI FitrinT de la Stefan-Vodi
Gheorghie 1 de la Gbeorghe Ghica-
Vora si de la 'stride Dabija-Vodi m din
märturia boierilor celor marl de pe a-
cele vretnI, se dovedeste dark cum acea
danie 1 schimbare a räposatului Bar-
novschi-Vorlä., cu aceste sate te s'aii nu-
mit mg' sus In deresele bale, precum la
Domnia räposatulni Vasile-Vodä scu-
lat toate rudele a Movilestilor 0 a lul
Isac Balica Hatmanul, 1 ail desbätut
toate mosiile cite aii fost a Movilestilor
si de pre Bailee, fi de mosiY si de cum-
päräturä, i s'aii impärtit Intre el sine,
si inteacele izvoade .din Impirteala lorp
se afli luate l satul aciceni si Micläu-
seni din mina acelora cu care ali fost
fäcut schimbiituri räposatul Barnovschi-
Yoevod i le-art ;Lunt pänä la domnia
räposatulul §tefan-Vodii Gheorghe, carele
www.dacoromanica.ro
MiNJESTI
s'art pomenit mai sus. Atunci ail venit
din tara sngureascii in Teri, si altä se-
mine a Movilestilor, rudI. mal de a-
proape, anume Ileana, fate 1111 loan Mo-
vilel, pe care o luase mal pe urmii Mi-
ron Costin Logoffitul, si a tras Oat, ea
co acei boierl, semintia pentru
toate mosiile cu cite s'art fost impirtit el
la zilele luí Vasile-Vodi aflindu-se
este semintia aproape Balicifi de cit
cei-ralti ce luase mosiI; did el all fost
nepotl, iarä ea a fost fate lui loan Mo-
vilei, nepoafi de vär primare Bauch.Si
rack' de niel un fit-spans ace boieri ce se
limpärtise lute sine co mosiile Balicii,
all dat toate mosiile la mina lienei, ca
la o mosneancii dreaptit cu zapisuI lor
si co izvod iscälit de dinsii de toate sa-
tele cite all fost pre mina lor, precum
era impärtiala ion din veleatul 7150, in
care izvod s'ail aflat si satele
si Miclä'useni precum s'aii aritat mal sus,
care se dovedeste mal virtos dinteo mär-
turie de judecatii a 4 sfinti räposaçi ar-
hierel al Tire! uoastre, cari all fost s-
tances: Kir Ghedeon mitropolitul Mol-
dova*, si Episcopal Romanului,
Teofan Episcopal de Riidiluti Serufim
Episcopal de Hail, din veleatul 7172
scriind cl s'art fost sculat cranes' de
Balica cu pinI asupra lui Miron Costin
Logortitul si asupra jupinesei lui, ce 5'4
numit mal sus Ileana, fata Id loan Mo-
vilei, cersiud panel% din mosiile
Banda, fiindu-le ctitor, si i-ali dat rrt-
ma11 pe cillugärY, clef acel Meluite Ba-
lica ce art zidit ministirea all fost venir
din tara Munteneasci 1i ail luat pe sora
Eremiel-Vodä', pe Scheca, 11a lui Simkon
Movili-Vodil, m mosiile n'ail fost de pe
Scheaca Movileasci. De aicl dari se cu-
noaste cl aces schimbare a raposatulul
Barhovschi-Vodh a fost rea, cci s'ail
aflat aiçil, rude mai aproape Balicil de
cit D-sa, si le-aii luat acele sate ce s'aii
zis mal sus CácIceni Micriuseni din
mina feciorilor lui Pätrascu Logotlitul si
a VA Coste Bucioc Vornicul ce le-ail
fost dat Barnovschi-Vodä schimb ; drept
aceea all luat si el satele pirintilor sif
inapoi Btiltätesti t Mtnjesti co judecata
riiposatului Vasile-Vodä.
Osebit de acestea, pentru alte pricini
ce scrie D-sa Neculal-Vodit la ispisocul
D-sale cel de judecatl, preen= sI fiie
märturisit ail Intlilt u cuvintul si
Sfintia Sa pirintele Kir Ghedeon Mitro-
politul, lucrurile ce sunt inchinate la
sfintele llicasurY srt nu se maY deslipeascii
de la dinsele In vecl. Ce Sfintla Sa fiind
fatit all dat seamä ch ail räspuns si a-
tuncea, ch n's fost co voia Sf. Salo, nici
 11 INJESTI
miinistirea Hangul fiind a Tärel, t.i ales
la munte, nu primea ca si se inchine
la patriarhia de Alixandria, i peste voia
sfindel sale s'a filcut cn acea
Asisderea si se fie intrebat si de Sfin-
da Sa pärintele Kir Saya Proiu.Mitropo-
litul, ca si-vi arate si socotinta Sí. Sale,
i si fie raspuns atuncea, cum ci tie
de acea strimbatate ce s'ad fa'cut sf. mi-
nistiri, de multe off i jaluit ca-
ke:di zidind ci li s'aii impresurat mo-
siile, $i n'ail pe ce si se hrlineasca. Ci
fiind Sí. Sa i scum de fati la divan si
cetindu-se aceste pricinl, la ispisocul
D-sale luY decI Sf. Sa
a.sa ai dispuns, ca n'ad märturisit lutes-
cela chip rci cit a zis di, a apucat pe
aceI boierl, ales pe Toderascu Visterni-
cul, carele tine acele sate, si nu era
boier näpastuitor, i luindu-se satele de
atita vreme dnute, de la mina D-sale
Visternicesel cu nedreptate va fi, si nu
i s'aii dnut nicI inteo sandi aceste
graiurY.
Asisderea i pentru Sf. Sa parintele
Saya Episcopul de Roman, cum si fie
raspuns atuncea cu maI multi osirdie,
ad aratat strimbatatea ce s'ail
Sf. mkt' si cum ell pe and era Sf.
sa Egumen la azeasta manästire,
cii s'ail pusdit din luatura acelor
sate, si cu mare durere de inimii vrea
si scorneascii Ora, aril' n'a putut
afle direptate. De care lucrn itntrebat-am
Domnia mea pe .Episcopul Saya, si
milrturiseascii cu frica lui D-zeii cum stie
cu sufietul sad mal dirept; ce Sf. Sa Inca
ad dat sama, cum n'aii grilit de aceste,
rari cit all raifrturisit ci pe and era
Egumen a zis lul Ilie Cantacuzino Vis-
dernicul, ca si stie cum are sf. mama-
stire Hangul uric de la räposatul Bar-
novschi Vodá, i ispisoc de la raposatul
Vasile Vodii, pre Miltätesti 0 pre Mtn-
jesti si va ayes. °data gilceavg cu cillu-
garil de Hangul. Iara Ilie Cantacuzino
ins' puns, ci deacolo n'are yid' o gri-
Pi el, a are la mina luY cu ce räspunde
calugárilor, iati alta n'aii avut mal mult
a marturisit.
Asisderea doi Episcoff
cum di fie cu un glas ai raspuns atuncea
ci impotriva sfindlor Praviri, si de di-
comie i netemere de D-zeil le-ail In-
streinat acele mosil acei boleri de /a
acca sf. manastire ; ce fiind fati la Di-
van si acum, ad dat sami ci de aceste
strimbitäti nicI still, nicI art graft.
Asisderea i pentru D-lor boeril cel
marl, precum intrebindu-se de D-sa Ne-
culal Voda, i osebiti cite unul, CU
63080. Menlo Diefiensor ~ate. roi. Ir.
363
toff Inteun glas, si fie dispuns,
dupa socoteala sfindilor sale Archiereilor,
cum crt cu mare strimbiltate luat
acele sate de la sí. Mänästire de le ad
stiptnit papa acum. Ce fiind co totil si
D-lor boeriI la Divan, si auzind aceste
raspunsurl cetindu-se, le-am ariitat si noi
Inca lui D-zeii si graiasca si acum dirept,
precum ad grail 1 atuncea, si nu 041-
reasca ; ce D-lor fari nicl* o digada ad
dat semi, cum ci stiea precum este
drept, dar chemindu-I pe rind Necolai
Voda, si dindu-le a intelege, si nu dis-
. punza,impotrivi nicI cum la Divan.
DecI stiind acea prima avut gura
si graeascii spre dreptate, ce cum ad
zis Domnia Sa asa aü poftorit si Dum-
nesIor co toff. lar a.,sa 1tiií si cunosc
ci s'ail ficut mare strimVätate D-sale
Mariel VisterniceseY. Care maI chiar s'ail
aratat inaintea noastra marturia de cre-
dinta Sfinda-sa plirintele Chir Iorest,
Episcop de Husi, apol i Hermezid, om
diacul de Camara, di pe cind
eraii maI tined, 5till cu sufietul lor, cli
satul MInjesti l'aii stäpinit Necolae Stir-
cea, osebit de Bältatesti, si avea i curti
in sat, traind acolo din parintiT sal, si
spot scot/nd satul, de lipsä la vinzare,
sculat Toderasc Visternicul, tatil
lui Ilie Vistiernicul Cantacuzino, si ad
dat lul NiculaI Stircel 500 lei, plata pe
Minjesti la a treia domnie a raposatule
Ducal Vocla
De aceea 'Ufa se vede dreptate, ciicl
de n'ail de Haugu. cu, Ne-
culaI Stircea, cum era om scapitat ad
Putut si vtnzi satul la mina altora, deck*
aii avut calugäril strimbiltate. Decl asa
am socotit cu tot sfatul nostru Impreuni
cu sfintil Archierel carl s'ail numit
mal sus cum ca calugärii de Hangu
avut nicI o treaba In acabe sate &id
am cercat din boerl batrinI i dintealtil
Pämintenl, i asa am Oat: ci Bucioc
Vornicul avind ginere pe lordache Vis-
tiernicul cel bitntn, si pre Soldaii, 1i acele
sate le ad fost de zestre de la Bocine
Vornicul, satul Baltätesti lui Iordachi
Visternicul, jard satul MInjesti lid Sol-
dad iSoldad iaras1 1-ad dat de zestre
ginere sail Miron StIrcet De la Miron
St/rem ad crtzut la mina fiulni sill Ne-
culaY Stircea si ajungind la bipsi s'ail
vindut lui Toderasco Visternicu, precum
?art pomenit mai sus. lar calugaril de
Hangu ad tinut acele derese a lor till-
nuite, nefiind bune; s'ail rimas de In-
aintea noastra." si din toati legea
ea si n'aibi in vecl treabi cu satul
Bilditesti si cu Minjesti, s'aii umblat
in pira färii de ispravii, li s'ail luat
www.dacoromanica.ro
MINJINA
si dresele acele din mina ion. lark' d-neI
Visterniceasii Maria s'ad indreptat. Dec1
ca si ail35: a-sI tine satele cu bunk* pace,
precum tinut 011, I pirinçii, si
dumnen; cu feciorii sal pia acum,
precum It scriii deresele de la Vasile
Voda, i uricul de la Constantin Movilil
Vodii; si ca si-1 fie de la Domnia mea,
dreaptii mini i mosie, si uric co tot
venitul stlitiitor in vecl de vecI, si aces.-
ail pini si nu se mg pirasa In vecl.
Si precum am aflat cu mare direp-
tate, am iscalit, cu sí. Archiere aI Ord'
noastre, si ea totl boeriI eel marl si
micI din sfatul nostru, eï si stea ne-
clatita si nerusait In vea. Aceasta scriem.
n Iasil let 7224, 07160 lunie 3o. (Sub
scris) Io MihaY Racovitii Voevod.
(L. P.)
(Asupra acestuT uric, vezi 11-
murirl indeplinAtoare: 1. Uricul
$tefan Voevod 7130(1622); Radu
Mihnea Voevod 7132 ( I 624) ;
Suret: Miron Barnovschi Movill
Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica
Voevod 1765 ; Anaforaua din
1765 ; in «Uricariul», de Th. Co-
drescu, pag. 378 391, t. V).
Minje§ti, ph-1g, izvore.ge din cul-
mea dealului Minje§ti, jud.
pl. Stavnicul, com. Mogo§eti,
trece prin partea de E. a satuluT
§i mal in jos se impreunl cu
ptriul Bereasca.
Minjina, com. rur., in jud. Co-
vurluiil, :pl. Siretul, la 43 kil.
de Galati. Se mArginqte la V.
cu piriul Gerul, ce o desparte
de com. CAlmAtuiul (jud. Te-
cuciti), la N. cu Cudalbi, la E.
ca clt. Oasele (com. Cuca) 0
com. Pechea §i la S. cu Hanul.
Conachi.
E formatA dintr'un singur sat,
locuit de fo0T clAca0.
Are o populatie de 196 fa-
miliT, sag 800 suflete, din carT
406 bArbati 0 394 femeT ; o bi-
sericA parohialA, cu hramul Sf.
ApostolT Petra 0 Pavel, sfintitl
la 29 Iunie 1883, deservitA de
un preot §i 2 cintAretT; o qcoall
47
MINJ1NA
mixta, frecuentata de 30 elevt ;
i ctrciumt s'i o prAvalie cu mar-
furl%
Suprafata teritoriulut com. e
de 6239 hect., din cart 4234
hect. arabile, 1500 imas, 415
finete, 25 vil si 60 vatra satulut;
pAdure mar de loc. Din acestea,
5720 hect. ale proprietarilor mart
si 514 hect. ale proprietarilor
miel. Proprieatt mart sunt : mo-
stile Minjina, Negrea - PotIrni-
chea-Cocoras si Fintina-Gerulut.
Pamintul e mal mult ses, ctL
putine vat si ridicaturt ; este fa-
vorabil culturel cerealelor.
Vite: 13 taurt, 544 bol, 323
vact, 49 junct, 20 junce, 20 go-
nitori, 5 gonitoare, 46 minzatt,
24 minzate si 15 viteT; 9 ar-
masart, 68 tepe, 68 cal, 2 asinr,
18 berbect si 1293 01.
Budgetul com. e la veniturT
de 4426 let si 12 bant, lar la
cheltuelr, de 4375 let.
Prin comuna trece calea ve-
cino-comunala Pechea - Minjina-
Pechea.
Drumul catre Minjina trece
prin o vale, numita Potirnichea.
Prin com. curge pirliasul Go-
loganul, ce formeaza si Iazul-
Minjinet.
Intreaga mosie Minjina a fost
odinioara proprietatea marelut
patriot si barbat de stat Cos-
tache Negri. In satul Minjina
s'ad tinut multe din concilia-
bulele batrinilor nostri patriott
din ambele tart surort (Moldova
§i Muntenia), cart lucrali pentru
renasterea nationala a Rominilor
si pentru unire; dar, pentru ca
cauza redesteptaret neamuluT ro-
min si a recastigaret drepturilor
de neatirnare ca Stat cercad
sacrificit marl, C. Negri, care
nu cruta nimica pentru aceasta,
fu nevoit a o vinde, 0. ast-fel
trecu in alte mint. Casa, in care
a locuit Costache Negri si in
care se peal sfaturile patrio-
864
tilor ambelor tart romine, se
vede si azt in Minjina.
Minjina, mofie particulara, de
2145 hect., in jud. Covarluid,
pl. Siretul, com. cu acelast nume.
Minza, pirtia,v, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
Iapa; izvoreste din ramura mun-
tilor TarcAul, si se varsa pe
dreapta piriulut Tapa, aproape
de obirsia acestut pirid.
Minzatul,pirliaf, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-
rigul ; izvoreste din ramificatiu-
nile despre E. a ramuret mun-
tilor Halauca, spre marginea
jud. Suceava si, dupa un curs
scurt, se varsa pe partea stingä
a pirlulut Pipirigul, aproape de
satul Bä.boesti.
Minzati - Boere§ti, sat, in jud.
Tutova, pl. Simila, com. Min-
zati, spre V. de satul Minzati-
Razasi. Are o populatia de 309
locultori si 76 case.
Minzati-Räzä§i, com. rur. §i sat,
in jud. Tutova, pl. Simila, spre
N. de orasul Birlad, pe piriul
Minzatelul.
Satul formeaza o com. (com.
Minzati), cu catunele Ibana si
Minzati-Boerestt, cu o populatie
de 833 locuitorr din cart 162 con-
tribuabill, locuind in 216 case.
Are 44,75 hect. vie, din cart
150 hect. nelucratoare, si 2,50
hect. lived cu prunr.
Se lucreaza putin calla.
Comerciul se face de 6 per-
soane.
Are o scoala de baett si o
biserica.
Budgetul com. e de 5347 let
si 40 bad.
Minzile§ti, com. rur., in hid.
Buzad, plaiul Slanicul, situata pe
www.dacoromanica.ro
ANZXLE$TI
ambele malurt ale riulut Slanicul,
la 58 kil. de Buzad.
Limita,la N., incepe din mun-
tele Giurgiul si se lag. spre S.-E.
pi-in plaiurile muntilor : Musa-
Mare, Musa-Mica, Vetrilele, Ne-
harna, Piatra-Secuiulut, Paltenul,
de unde face o proeminentl spre
E. prin plaiurile: Nerezul, Furul-
Mic si Furul-Mare, coboard la Bel-
ciul in fundul Rimnicelulut (izvo-
rul Recea), pe care merge pe lin-
ga Muntele-Martinulut, pana la
Maluselul si de aci in jos, tot pe
Recea, ¡Ana la varsatura sa in
dui Riranicul-Sarat ; trece 11121,
urea in dealul Urzicariile si de
aci In muntele Curcubeta-Mare,
de unde coboara pana sub Mu-
chta-Bisericutet, se las1 pe Iz-
vorul-Coitel, pana la unirea sa
Cu izvorul SArAtelul, se abate
pe Saratel in jos pana la gura
izvorulut Biso ca, ha 'pe Bisoca
In sus pana la hotarul mosiet
Bisoca, apot prin Piscul-Mindru,
pg na. in Virful-Socetulut, de unde
se las1 pe izvorul Ghizdita, panä.
la varsarea sa in riul Slanic (Ra-
ga primarle), urea putin pe al-
bia SlAniculut si-trece pe malul
opus, prin Valea-Porculut, pe care
merge 'Ana in virful Dosul-Sal-
clef. La S., hotarul incepind din
Dosul-Salcier, merge In Virful-
BumbaruluT, in Virful - Poenet-
Ascunse, la Copaciul-Hotilor si
de aci se dirige spre Muchia-
Ghizuniilor, de unde urea in
muntele Cerchezul; la Piatra-Pi-
goiulut, se lasa pe plaiul Taini-
stea-Vacilor si coboarA iar in riul
SlAnicul, la punctul numit Lunca-
Bain. La V., hotarul incepind
de la Lunca-Balit, trece Slani-
cul, urea pe izvorul Valea-Sarit,
pana la Crucea din-Posada, o
ja pe plaid, pA.n1 la Curmatura-
Trestioaret, se lasa in izvorul
Rugina, pe care merge pand in
Fundul - Ruginelor, de aci, pe
sipotul Brazeulut, pe d'asupra
MiNZXLEgI
cat. Buste, urca in Curmatura-
Calulul de unde se laza in jos,
intilne$te pirtul Sturdza $1 ur-
ca pe dinsul pana la sorgintea
sa, apoi lar urca pe la Urzicarif
in virful muntelui Macesul, se
lasa de Izvorul - terpilor, se
abate pe plaiul de V. al mun-
teluY Mace$ul $1. ajunge in Lunca-
Odoboae ; de ad i intalnind, Iz-
vorul-OpriI, urca cit-va pe din-
sul $1 se abate pe Izvorul-Les-
pezilor pana la Ripa-Galbena,
unde intilnind Izvorul-Secuiului
se lasa pe diusul pana la val.-
sarea sa in pirtul Bisca-Mica,
%N:4 pe malul sting al Bi$tif,
merge in sus pana in tnuntele
Taietura (Mu$a-Alba), de unde
se tasa pe Izvorul - GiurgiuluI,
apol pe plaiul DealuluI-Negru,
urcind in muntele Giurgiul.
Suprafata sa este de 9248
hect., din care 3830 padure, 460
arabile, 942 fineata, 2877 izlaz,
29 livezI, I vie si 1109 sterpe.
Proprietati mal insemnate
sunt : jumatate muntele Cirqul
si ate-va sforicele ale statuluT,
MuntiT-GiurgiuluT, Muele si Fu-
rul (proprietatea Gherman). Me-
ledicul, Poiana-Ascunsa, Bustea
$i Trestioara, pe Ruga care se a-
daoga proprietatea mosnenilor
Minzale$ti, subdivizatI dupa mo-
sil' in doua : Minzalesti si Statna-
testi, Ichime$ti, descendintY din
Nicolae Ichim $1 Patule$ti.
Terenul este muntos $i stra-
batut de nenumarate vaI $1 iz-
voare.
Agricultura se margineste nu-
maT la cultura porumbula Are
insa finete intinse $i superioare,
precum $i padurI seculare, din
care cea mar mare parte Bu se
pot exploata. Cele din muntele
Giurgiu se exploateaza din Tran-
silvania.
E avuta in substante mine-
rale, precum: fier (pirita), plumb,
aramg, $i chiar aur in muntele
865
Bisoca, apoI sare, lignita, urme
de petroleil, ocru, etc.
Muntele Ciresul este un vast
conglomerat de unio, diferite
specil de psilodonI si alte fosile.
Muntele Grunjul nu e de cat o
masa de ghips, iar "pe Valea-
Sghiabulur se gaseqte foarte
multa siga, pe carI locuitorii o
piseazd de spoesc casele cu din-
sa. Siga, adusa de apa, se gaseste
pe toata albia riului Slanicul,
pana la varsarea sa $i chiar in
rtul Buzad. Italienn ati inceput
sa o stringa, pentru a sculpta
statuete. Are in fine sorgintf cu
al:1 minerala, precum: Bustea,
Sareni, Bisceni, Zghiabul, etc.
Are o $coala, in catunul Gura-
Badicului, frecuentata de 40 co-
pir ; 2 bisericI, in cat. Sghiabul,
deservite de 2 preotI, 2 cinta-
ret1 li. 2 paracliseri, catedrala
fiind cea cu hramul Mihail si
Gavril, schitul Gavanul; 5 cir-
ciumr, 9 morI de apg, 2 fOcae,
I piva, 4 herastrae, I cA$Arie
In muntele Mu$a si maT multe
serie.
Vite sunt : 358 boI, 196 vaci,
65 vitei, 26 caT, 30 Tepe, 3 minjI,
276 oi, 257 capre $i 196 pord.
StupI sunt 80.
Comuna e formata din catu-
nele : Bisceni, Bustea, Ciresul,
Ghizdita, Gura-BadiculuI, Grun-
jul, Ichime$ti (Minzalesti), PI-
vatul, Poiana-Vilcului, Zghiabul,
Trestioara, Sareni $i Valea-Por-
culul, cu o populatie de 1160 su-
flete, din cae 251 coatribuabilI,
locuind in 325 case.
Meseria$1 sunt: 4 lemnarr, 2
rotar, 14 butnarI, 1 fierar, 3
cojocari si 2 boeangii.
Dintre catunele, carl compun
aceasta comuna, Dio nisie Fotino
mentioneaza numar Minzale$ti ;
se stie insa ca $1Poiana-Ascunsa,
pe la 1740, era locuita si ser-
vea adesea ca refugia in tirnp
de invazil. Traditia loca,11 des-
www.dacoromanica.ro
MtNZICA
pre inceputul el' e identica cu
cea de la com. Manesti.
Minzäle§ti (Ichime§ti), altiva
de resedinta al comuna M'in-
zale$ti, jud. Buzaa, CU 220 lo-
cuitorIiq.. 44 case.
Minzile§ti, molde, in jud. Bu-
zan, com. Minzale$ti, proprietate
a mo$nenilor ; are cam 28'00
hect., din care cam 500 'Aclare,
formata din Valea-Porcului si
jumatate muntele Ciresul (cea-
l'alta jumatate e a statulur), a-
por finete, livezI, izlaz, curaturi
$i loc sterp.
MinzAte§ti, sat, in jud. Covurluia,
pl. Horincea, com. Lupe$ti, la
4 kil, mal' jos de re$edinta co-
muna. Are 121 familiI, saa 546
suflete ; o biserica.
Minzateqti, sat, in partea de V.
a com. Bosia, pl. Branistea, ju-
detul Jai, situat pe coasta des-
pre E. a dealului Minzate$ti, pe
o suprafata de 635 hect., e po-
pulata Cu 78 familiI, saa 301
suflete, carI se ocupa cu agri-
cultura, pescarla, facerea rogo-
jinelor.
Are o biserica, zidita la 1815,
de Alexandru Ghica.
Vite: 546 vite marI cornute,
550 or, 36 cal $i 134 rimatorI.
Minzite§ti, pirtiab ce uda satul
cu acela$I nume, jud. Covurluia,
pl. Horincea, com. Lupe$ti, si
se varsa in Horincea.
MInzate/ul, pirig, ce curge prin
pl. Simila, jud. Tutova. Izvore$te
din com. Minzati, curge de la
N. spre S., uda com. Minzati
si Ibanesti $i se varsa in piriul
Simila, pe dreapta, litiga catunul
Putul- Olarulul.
M1,11Z1081 vale, in jud, Ialomita,

MINZUL
pl. Cimpul, la mijlocul clif intre
satele tefane$ti i Lup$ani.
Minzul, cdtun, al com. Cilibia,
jud. Buzatí, cu 290 locuitorT
56 case.
mofie, in jud. Buzati,
com. Albe$ti.
Minzul (Sratineanca-),
in jud. Buzati, com. Cilibia, ca-
tunul Minzul. Are 1400 hect.,
din care 8o padure, Cotul-Mi-
halea, restul arabil $i sterp.
Mircioica, al 5-lea pichet de gra-
nild pe Dunare, Incepind de la
hotarul DoljuluT, spre S. de
balta Cupita i in dreptul sa-
tuluT Vidin din Bulgaria.
Mirleanul, com. rur., jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua.
Este a$ezata. in partea V. a
judetuluT, la 82 kil. spre V. de
ora$ul Constanta, capitala dis-
trictuluT i in partea N.-E. a
plaseT, la 37 kil. spre N.-E. de
orapl Ostrov, re$edinta eT.
Comunele invecinate cu &usa
sunt: Aliman, la 5 kil., spre
S.-E.; Beilicul, la 5 kil., spre
S.-V.; Cuzgunul, la ir kil., spre
S.; Oltina, la lo kil., spre S.-V.;
Rasova, la 12 kil., spre N.-E.
Se maxgine$te la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin Dunare; la E., cu comuna
rurala Miman; la S. $i V.,
cu com. rur. Beilicul, de care
se desparte prin dealul Cuir-
Cuius, valea Mirleanul, dealul
Demircea i malul de V. al /t'Un-
seT balt1 Mirleanul.
Relieful soluluT salí e putin
accidentat de dealurile : Zbreia
(99 m.) la N., $i prin interiorul
comuneT; Cuir-Cuius (121 m.),
Demircea (I21 m.), la S., pe ho-
tar, avind prin comuna ramifi-
catiile lo r nordice, Natura lo*
866
este pietroasa maT cu seama
spre V., pe malul laculuT Mir-
leanul.
Movile sunt 3; principala este
Dragaica (108 m.) la N., domi-
nind Dunarea, satul i lacul
Mirleafiul ; este artificiall $1 a
servit ca punct de observatie.
Apele care udá comuna sunt:
Dunarea, la N., pe o distanta
de 6 kil., avind malul sati de
V. jos, iar cel de E. inalt $i r!-
pos; formeazd ostrovul Hozu-
nada, acoperit cu pietri i nisip,
$i a caruT parte V. apartine co-
mune!.
Valle sunt numeroase, cu ma-
lurl ridicate i mult cotite. Cele
maT insemnate sunt : valea Ca-
nasanul la N., se deschide in
Dunäre ; Valea-Mirleanul, unita
cu valea Ormanul, pe la S. $1
prin interiorul comuneT, se des-
chide in lacul Mirleanul
satul Mirleanul.
Balti este numaT una : balta
Mirleanul, (370 hect.),inparteaV.,
are malurl inalte. Mal cu seamd
cele E. siint inalte i pietroase.
Lacul pe o huna intindere este
acoperit cu stuf i comunica cu
Dunarea printr'o gtrlita (I kil.
lungime) prin care se alimen-
teaza cu apa i pe$te ce se con-
suma in localitate.
Este formata dintr'un singur
catun de re$edinta, Mirleanul,
a$ezat in partea V. a comuna
pe malul E. al laculuT Mirlea-
nul, putin inalt si stincos. Po-
zitiunea luT este frumoasd, in-
conjurat de dealurT inalte, aco-
perite cu verdeatä l cu
avind o deschidere spre V. pe
stufosul mal al laculuT. Casele
sunt frumoase, bine facute, de
zid, i asezate pe 8 ulitT.
Are o populatie de 230 fa-
mili!, sati 971 suflete, din carT
237 contribuabill ; o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, fundata
intretinuta 4e locuitorr, deser-
www.dacoromanica.ro
MIRLEANUL
vita de r preot, r dascal $i
paracliser; o scoall mixtä, con-
clusä de i invatator, $i frecu-
entata de 20 elevT i moara pe
apa. $i 3 de vint.
Suprafata comuneT este de
3556 hect., din carT 70 hect. o-
cupate de vatra satuluT, 950
hect. ale statuluT $1 2536 hect.
ale locuitorilor.
LocuitoriT posea : 85 plugurT,
150 care $1. carute, I trior ; 2
masinT de vinturat; 4200 vite,
maT cu osebire oT i boT.
Comerciul este activ $i se face
de 3 cómerciantT, prin ora$elul
Ostrovul $1 gara Cernavoda.
Budgetul comuner e la veni-
turT de 2718 leT, $i la cheltuelT
de 2397 leT.
COI de comunicatie sunt: un
drum judetean Cernavoda-Ra-
sova-Oltina ce trece prin sat,
apoT drumurT comunale ce duc
la Beilic, Miman, Demircea, etc.
Mirleanul, sat, in jud. Ialomita,
Borcea, pendinte de com.
Gildaul, situat pe tarmul sting
al Borcer, sub coasta Bäraganu-
luT i lipit spre V. de satul de
re$edinta.
Are o populatie de 486 lo-
cuitorT, din carT 231 barbati
112 femeT.
Mirleanul, insulel pe Dunare, in
jud. Ialomia, pl. Borcea, com.
Gildaul, cu padure i pa$une-
Mirleanul, pichet de frontiera,
pe Dual-e, in dreptul satuluT
Gildaul, pl. Borcea, jud. Ialo-
mita.
Mirleanul, deal insemnat, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul comunelor Mirleanul
$i Beilicul, brazdind partea de
S.-V. a cat. Mirleanul, cea de E.
a cat. Beilicul i cea de N. a
pla$eT ;' este cuprins futre lacul
 MiRLEANUL
Mirleanul si Beilicul, valea De-
mircea i valea Mirleanul; are
126 m. InAltime, dominind cele
2 lacurr, cele 2 vár i drumurile
comunale ce duc de la Beilicul
la Mirleanul, Demircea si Bac-
Cuius ; este acoperit cu sem5.-
tatue si finete.
Mirleanul, lac insemnat, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, si-
tuat pe teritoriul comunelor ru-
rale Mirleanul i Beilicul. Ca
toate lacurile de pe malul drept
al DunArer, el trebue sl fi fost
format de DunAre in vre-una
din marele sale revArsArT, mar
cu seama cä nivelul apelor sale
e acelasr ca al DunArer; asad
comunicA cu DunArea printr'un
mic brat, lung de kil., larg de
vre-o 20 M. $i putin adinc; prin
acest brat lacul este alimentat
cind fluviul este in crestere. La
S. de el se aflA un mic lac, a-
coperit cu stuf, numit Beilicul,
care poate fi considerat ca o
prelungire a sa, cAcT limba de
pAmtnt, ce le desparte, este joasO
acoperia dese-orr cind apele
sunt marr. Forma laculur este
mar mult lunguiatA, cu o direc-
tie generala dela N. la S. In-
tinderea sa totalA este de 360
hect. Malurile sale abia se cu-
nosc din pricinA cA stuful le a-
copera ca o liana de jur im-
prejur; ele sunt joase, afarl de
douA locurT, la N. si la S. de
satul Mirleanul, unde sunt inalte
ripoase, pietroase chiar.
Pe malurr vin de se terminA
ultimile ramificatiunr ale dealu-
rilor Tuna-Orman si Calburgina,
la V., Zbreia si Catita, la E.
Satele asezate' lingA lac sunt :
Mirleanul, pe malul N.-E. si Bei-
licul, lingA lacul cu acelasr nume,
la Oh kil, de lacul Mirleanul.
Basinul sAd are o intindere
de 25000 hect., si cuprinde te-
ritorilie comunelor ; Beilicul, Mir-
367
leanul, Carantic, Cuzgun, Cara-
Amat, Dobromirul, Enisenlia
Hazarlicul. Este cuprins futre
dealurile Tuna-Orman, Calbur-
gina, Macucul, Cioial, Merchez,
Cisla, Distrail, Bas-Punar, Si-
niv - Bair, Aslama - Bair, Siniv-
Iol-Bair, Uzun - Bair, la V.; ho-
tarul DobrogeT spre Bulgaria
dealurile: Ghiol-Punar, Mul-
ver-Acceuci, Imail-Iuc, Echi-Iu-
iuc-Olceac, Catita i Zbreia, la S.
VAile care brAzdeazA acest ba-
sin sunt a-Beiliculur, unitA cu
Valea-lur Ghencid, se deschide in
lacul Beilicul; Derinea-Ceair, for-
mata din unirea Vler-Cismeler
cu Migedetul numitA i Dudutlu-
Cucuciu-Alcea ; valea Derinea,
care la inceputul el se mar nu-
meste si Gheren-Ceair si primeste
sub acest nume vAile: Babuci-Cu-
lac, Teche-Chioi, formatO din
Iurcuri -Mahala-Ceau, Dobromi-
rul si Medmedi-Culac, apor valea
Enisenlia ; pe stinga are valea
Demircea unità cu valea Voin ea-
Mare ; valea Mirleanul unitA cu
valea Orman si Bac-Cuius. A-
ceste vAT ad apA numar in tim-
pul ploilor.
Pestele din aceastO baltA e
acelasr ca cel din DunAre si se
pescueste de locuitorT, venitul
apartintnd statulur.
Mirleanul, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-NouA, pe teri-
toriul com. rur. Mirleanul, Alima-
nul si Beilicul,formatA din trer
maT miel, din carT cea marinsem-
natA este Bac-Cuius-Culac, care se
considerA ca ramurA principalA;
se desface din ramificatiile ves-
tice ale dealulur Echi-Iuiuc-01-
ceac, de pe teritoriul satulur
Bac-Cuius al com. Beilicul ; se
indreaptA spre N., avind o di-
rectiune generala de la S.-E.
spre N.-V. ; trece prin satul Bac-
Cuius, pe la poalele vestice
ale dealurilor Uzun-Culac-Bair,
www.dacoromanica.ro
MiR$AN1
Chior-Cuius si Mirleanul la V.
si, dupO un drum de 12 kil.
se deschide in rezerul Mirlea-
nul, spre E., la 11/2 kil. spre
S. de satul Mirleanul; are pe
dreapta, ca adiacentA, valea Or-
man ; pe valea sa merg dru-
murr ce duc de la Mirleanul
la Alimanul, Demircea i Bac-
Cuius.
Mtrlogea, sat, fácind parte din
com. rur. Apostolache, pl. Pod-
goria, jud. Prahbva.
Are o populatie de 125 lo-
cuitorT ; o bisericl, fondatA la
anul 1825 de Panait Prapogic,
si reparatA la anul 1858 de Du-
mitru Caramallu.
LocuitoriI satulur s'ad impro-
prietOrit la 1864.
Mirsani, com. rur.,jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., la 47 kil. de Craiova
si la 58 kil. de resedinta plAser,
situatA pe sesul
Mtrsani, i compusA dintr'un sin-
gur cAtun.
Se invecineste la N. cu com.
Apele-Vil; la S., cu com. Lo-
custeni ; la E., cu com. Marotinul-
d.-s. si la V., cu cAtunul Tim-
boesti, ce tine de com. Murta.
Hotarul cAtre fie-care comunA
este format de drumurr i nu-
mar din distantA in distantA se
gAsesd movile de hotar, flcute
pe marginea drumurilor.
In N. comuner se gAsesc o
multime de lacurr carT nu ad scur-
gere. Intre cele mar insemnate
sunt : Lacul-Galesulur, al-Gugu-
lestilor si Lacul-Lung, cu o su-
prafatA de 21/2 hect. fie-care ;
Lacul-lur-Predut, al-lur-Anghel si
al-BOdiceilor, de I/2 hect. fie-
care ; Lacul-Ghinestilor, al-Co-
pilulur, al-Femeilor i al-Ustiu-
belor, de i hect. fie-care ; toate
contin peste.
Sunt 8o fintinT, toate cu cum-
pAnO, 6 ir( comunA §i 14 arara
1411RANI
pe cimp. CrucI sunt 40, din carr
25 In comuna si 15 afara pe cimp.
Pe furcile fintinilor carr sunt
mal noua, si pe ale crucilor se
vede scris numele celor carT le
ad ridicat.
Se zice ca temelia comuna
a fost pusa de treT fami/iT venite
din catunul Apele-Vif, din care
una se numea Mtrso/ea, de unde
a venit cu modificare numele co-
muner Mirsani.
Are o populatie de 4178 su-
flete.
Sunt trer bisericr: una cu hra-
mul Sf. loan, a doua cu hra-
mul Sf. Nicolae si a treia cu
hramul Intrarea in Biserica, de-
servite de 2 preotT, 3 cintAretl
si 3 paracliserf i avind fie-care
cite o inscriptie.
Inscriptia biserice Sf. Ioan :
Aceasfä Orla bisericä este ziditil din
temelie In anul 1793, In zilele prea sfin-
titulta episcop Nectarie, i in zilele prea
Iniltatulul Doran Alexandru Moruzzi.
Ctitor MateI Bumda si alçii.
Inscriptia bisericef Sf. Nico-
lae :
Cu ajutorul luI D-zeil ziditu-s'ail din
temelie aceastä sfintä si Dtimnezeeascl
bisericil la leatul 1831, unde se serbeaiii
hmmul SI. Erarh Nicolae, prin indem-
nul si osteneala acestora si anume: Radu
Diaconu, I. Popa Mitra cu fifí sel, Pre-
otul Nicola, Mitran M'ira, Ion Rachie-
riti, Stan Ereu Duhovnicu. Prin dare
de bani i ostenell ajuttnd si cci.i'alçt
Atea.
lar acum la anul 1868 s'a prefä.cut
amvonul din temelie, turla, acoperkul,
iar din noti invelit cu tinichea precum
zugräveala acestom hramul de afarä.
Prin osteneala t dare de bani acestora
anume Dascilu Ion Ciirceanu,
Diaconu Rada. Dumitre, Diaconu Petra
cu ajutoml i ella de bata' i al celor-
siltent In zilele proa
nostru Domn Carol I, cärora pomenire
si le fie In vecl amin. Ion Gugu, Teodor
Popet,cu, Vancea Mitrache, lije Diaconu
Ion.
Inscriptia bisericeT Intrarea-
in-Biserica:
Aceasti stlntt bisericI s'ail zidit din
868
noti in tilde pres. Inii4atu1ul Doran
Alexandru Ion I Cuza, cu bine-cuvin-
tarea Sf Episcopii Vilcea-Noul Severin
D. D. Calinic, luind silvitTire in zilele
M. S. Carol I, la anul 1868, Noembrie
9, hramul Intrarea in bisericil a MaiceI
Domnuliff, cu cheltuiala comunei
ajutind i alte comune Invecinate
a celor mil de aproape epitropi Dincii.
Pupezeanu, Dumitru Anghel, Ion Gg.
Burada, Ion. M. Burada, Radu Uritu,
Ion Ctirceanu, Stoian Ghisdavu, Diaconu
Stan, Mihal Butri, Preotul Nistor. Ccl
dintliui clnttrel al bisericei Grigorie popa
Ion.
Sunt 2 scolf primare, una de
baetT si a doua de fete; scoala de
baetT fu nctioneaza din 1838, are
un local de zid construit de co-
muna qi este frecuentan de 115
bletT ;scoala de fete functi-
oneaza de la 1879, si este fre-
cuentan. de 43 fete.
Suprafata teritoriului comunel
este de 2712 hect., din carT:
425 hect. ocupate de vatra sa-
tuluT; 2104 hect. pamint arabil
si 16 hect. lac.
Mo0a Mirsani este proprie-
tatea mosnenilor.
Viile, in intind ere de 166 hect.,
sunt ale mosnenilor.
MeseriasT sunt : 9 flerarT, 3
timplarT, 4 cojocarT si 4 cizmarT.
Sunt 8 circiumT.
O cale comunala strabate co-
muna pe o lungime de 4'/2 kil.
Budgetul comunel e la ve-
niturl de 3534.50 leI i /a chel-
tuelT de 3363.31 leT.
Vite : 480 vite marl cornute,
750 oi i 35 cal.
Mir§ani, sat, jud. Dolj, pl. jiul-
d.-j., formind comuna Mirsani.
VezT acest nume.
M1r§ani, mo,cie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Mirsani,
In intindere de 2104 hect. ara-
bile. Apartine cetelor de tno-
nenT, ce se gasesc pe &usa.
Pe mosie sunt 166 hect. de
vie,
www.dacoromanica.ro
MIRZA
Mirla, com. rur., jud. Vla§ca,
pl. Neajlovul, situata pe Valea-
Drimbovnicuhtl, in jos de Sa-
dina, proprietatea mostenitori-
lor Raducanu Dumitriu, fosa
a familia* Bolintineanu.
Este situata la 36 kil. de Bu-
curesti, la 6o kil. de Giurgiii
si la 8 kil. de Obedeni, rese-
dinta plaqeT.
Se compune din doua maha-
lale : Mirsia-din-Deal, a d-luT R.
Dumitriu, azT zestrala a d-luT C.
Nacu i Mirsia din-Vale a d-luT
Nicolae Cioflic ; ele nu se des-
part de cit printrio linie dehotar.
Suprafata ambelor proprietatT
este de 2054 hect.
S'a dat la 256 locuitorT, in
1864, o suprafata de 468thect.
Este un petic de padure de
200 hect. spre Purani,
Arenda anuala a ambelor
trupurT este de 22009 leT.
Are o populatie de Hoo lo-
cuitorT, din carr 212 contribua-
bilT ; o qcoala mixta, conclusa
de un invatator, i frecuentan.
de 40 bletT i io fete ; o bise-
rica, zidita de familia luf Bolin-
tineanu, tinind de parohia Uesti-
Mosteni i deservita de i preot
2 dascalT.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 3544 leT si la cheltuelT,
de 3679 lel.
Pe ad i trece soseaua jude
teana ce vine din Glavaclocul-
Cirtojani duce spre Bucu-
i
reti i Obedeanca, pe Valea-
DrimbovniculuT.
Poetul Dumitru Bolintineanu,
s'a nascut in acest sat, undell
avea i proprietatea
Mirtani, parti a comune1 Capul-
PisculuT, pl. Riurile, jud. Mus-
cel.
Mirza, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava - d. -j., com. Salcuta, cu
489 suflete i 74 case,
 MiRZA
MIrza, mofie, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-j., com. SAlcuta, satul
Mirza. Apartine d-lur M. Boi-
cescu. Pe dinsa sunt 28 pog.
vil', 8 ale d-lur Boicescu si 20
ale locuitorilor. Se mar glseste
sI pAdure.
Mirza, douti trupurt de padure,
in intindere de 350 hect., pen-
' dinte de com. Apostolache si
Singerul, plasa Podgoria, jude-
tul Prahova, supuse regimulur
silvic.
Mirza, pddure, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. SAlcuta,
satul Mirza, in intindere de so
hect., apartinind d-lur M. Boi-
cescu. Este populatl cu cer,
stejar si girnitA.
Mtrzsaneqti, crItun, in jud. Te-
leorman, pl. Marginea, comuna
Pielea. Are o populatie de 486
suflete, din cari 94 contri-
buabilr.
Mirzà§ti,fitig, pe va/ea MirzAsti,
com. TAutesti, pl. Copoul, jud.
Jai. Izvoreste de sub pAdurea
MirzAsti, se intinde spre E., prin-
tre dealurile MirzAsti si Hor-
lesti, pinl la Podul-de-Lut, unde
dA in valea si piriul Zahorna.
Mirzea (Virful-), virf de deal,
situat la N. de com. Gornetul-
Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya.
Mita, deal, continuare a dealu-
luí' Popesti, jud. Vasluitl, com.
Miclesti, se intinde pe teritoriul
com. tioborAni, in partea-1 de
N., si se terminl aproape de
Docolina.
Mizganul, pddure, a statulur, in
intindere de 763 hect., pen-
dinte de com. Hirtiesti, pl. Ar-
geselul, jud. Muscel.
369
Mläceni, sat, CU 120 Jocuitorr,
jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind
parte din com. rur. Perisani.
Are o bisericl, Cu hramul Sf.
Nicolae, deservitl de I preot
si I cintAret.
Mita (Valea-), vale, in jud.
BuzAti, com. atina, cAt. SAti-
cul ; pe malurile sale se vld
marr gropT, numite ale-Jidovi-
lor.
Mläcile, cdtun, al com. Sibiciul-
d.-s., jud. BuzlA, CU 20 IOCUi-
toa si 6 case; are sub-diviziile
DrAgAnoi si Moara-Sibiceanulur.
Mlicile, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Dimbovita-Ialomita, cAtunul
com. Pietrari.
Mlkjetul, com. rur., in jud. si
pl. BuzAultd, situatA pe ambele
malurr ale riulur BuzAul, la 61
kil, de orasul Buzául.
Limita, la N., incepe din
poalele muntelur Virful-Oir, con-
tina. cit-va pe izvor, urcá. in
Virful - Ciniilor si se lasl. in
Poiana-Lazulur, urca plaiul mun-
telur Leurdeanul, apor, pe iz.
vorul Leurder, trece pe la VA-
asir, atinge clt. Girbovi (com.
Nehoiasul), la capul dealului,
urcl. in Virful-Strungilor si se
lasl pe valea Napita pAnl in
riut BuzAul ; la V., continuA pe
matea BuzAulur pAnA la gura
izvorulur CAtiasul, la pe CAtia-
sul in sus pdnA la Piscul-lur-
BAlan, de aci in virful muntelur
MAgura, in apropiere de cAt.
Poenitele (com. Chiojdul), se
lasI apor pe slemnea plaiulur
pAnA. in muntele Muscelul; la
S., din muntele Muscelul co-
boarA drept pe muche pAnA la
Malul-Alb, dl in 1-tul BuzAul si
11 trece in dreptul gurer Valea-
Sibiciulur, la Bordusoaia ; la
E., in sus pe malul sting al
www.dacoromanica.ro
MLAJETUL
.
Vler-Sibiciulur, urcl de la Bor-
dusoaia in Virful-Rosiilor, apor
in virful Fulgoiul, se lasl in vale
la DogArita, de unde apucä pe
drumul muntelur Gosea si urcl.
In virful VlAdani, de unde se
lasA 'in izvorul Brusturisul, a-
tinge Muscelul-CArlimAnesc, la
Groapa-Baciulur si urcA iar pe Go-
sea pAnA in vid si lar se lasl in
vale pAnA la TArusele, de unde
la drumul pAnl in Seciul-Mus-
celenilor, unde se intilneste cu
Izvorul-Ruginos, cu care coin-
cide pAnlin hotarul mosier Colti,
unde dupl ce urca in muche,-se
colmara in izvorul Vafea-Boulur,
apucind pe acest izvor pAnA la
vArsarea sa in Valea-Coltilor, pe
care o pArlseste ca sl urce
Virful-Pal; de ad se lasA pe
piala, trece pe la lac, urcA s'ir-
furile: Stermina, Cheea si Co-
rilul, de unde se coboarà lar
In Valea-Coltilor, pe care merge
pAnl la sorgintea sa sub mun-
tele Valea-Oir.
Suprafata acester com. este
de 3756 hect., din carr: 243
hect. arabile, 931 hect. pldure,
186 hect. fineatI, 1230 hect.
izlaz, 140 hect. livezr, 7 hect.
vie si 1019 hect. loe sterp.
Proprietätl tnsemnate sunt :
MIAjetul-Topilele si Trestioara-
Ruginoa.sa, ale statulur; Mlljetul-
Ursoaia, Lereasca si Poene/e,
particulare; lar MIAjetul, Gor-
glneasa, Stlnill, HArhAdAul,
Valea-Rea, Bordusoaia si Pl-
eura, ale cetelor de mosnenT :
MIljetenr, GorgInestr, StAnilenr,
VAlirenT si LupenT, numitr si
Lerestr, pe care le posedl sins
gurr, sal in devAlmAsie cu sta-
tul, sal cu particularir.
Terenul com. e muntos, stin-
cos si sAlbatic, totusT are si po-
zitiunT favorabile culturer si de
o plAcutl. infAtisare. Asa, Va-
lea -Sibiciulur merla a fi vl-
zutA nu numar pentru impon-
 MLXJETUL
tanta el geologicA, dar si pen-
tru frumusetea loculuI.
E avutA in minerale i mal Cu
seamA in ape sulfuroase si fe-
ruginoase.
Comuna e formatA din cAtu-
nele: Chirilesti, Dup.-Plata, In-
tre - Sibicee, MIAjetul, PAcura,
StAnile, Topilele, Trestioara, Va-
lea-Lupului, Valea-Rea i Valea-
SibiciuluI, cu o populatie de
3150 locuitorl, din carI 433 con-
tribuabilI, locuind in 588 case.
MeseriasI sunt: 20 lemnad,
4 rotar, II but croitor,
fierar, i cojocar si i boeangiti.
Se tin anual 4 tirgurI : 8 Sep-
tembrie si 8 Noembrie la M1A-
jetul ; 29 August, la Valea-Si-
biciuluI; 30 Noembrie, la Va-
lea-LupuluI.
CAI de comunicatie n'are, al-
tele, de cit drumurile naturale.
Vite sunt : 646 bol, 157 vacI,
64 viteI, II caI, 7 lepe, 4 mine,
1200 oI, 380 capre i 175 porcI.
StupI sunt 6o.
Are o scoalA frecuentatA de
30 elevI ; 4 biserid; in Majetul,
StAnila, Valea-LupuluI ì Valea-
Sibiciulul, deservite de 3 preoti,
3 cintAretI si 4 paracliserl, ca-
tedrala fiind cea cu hramul Nas-
terca Maicii DomnuluI; 4 cir-
ciumf; 2 mori i fAaa.
I CopiiI din sat urm eazA la scoala
Budgetul com. e de 2911 leI,
80 banI.
Comuna e vechle. Catunul
Valea-SibiciuluI exista la 1640.
Dionisie Fotino mal mentio neazd
cAtunele MIAjetul i StAnila, in-
fiintate cu mult mal inainte.
E demn de vizitat muntele
ful-Pietrd, care are in partea de
N., mal multe pesterI slpate in
piatrA unde, dupl traditie, ar fi
locuit TAtariI si care ate' servit
de ascunzAtod i locuitorilor in
timp de invazil.
MlAjetul, cätun de resedint1 al
com. MIAjetul, jud. Buzäú, cu
370
800 locuitod i 125 case ; are
subdivizia Cincarul.
MlAjetul, mo)sie, in jud. BuzAti,
com. MIAjetul, proprietatea mos-
nenilor MlAjetenT ; are cam 230
hect., din care 30 hect. arabile,
apoI izlaz, livezi, pAdure si sterp.
Mläjetul, pi dure, in jud. Buzar',
com. MIAjetul, proprietate a sta-
pendinte de Episcopie ; are
630 hect. si e formatA din tru-
purile : Coriiul, Topilele, Virful-
Pinisoruld i Virful - Stermind.
Mläjetul §i Topilele, nuyie, in
jud. BuzAti, com. MIAjetul, pro.
prietate a statuluI, pendinte de
Episcopie; are 800 hect., din
care 170 hect. acoperite de cu-
rAtud, livezi, izlaz si sterp, lar
restul pAdurea Majetul.
MIAjetul-Ursoaea (Macovean-
ca, Jitianca), mofie, In jud.
BuzAti, com. MIAjetul. VezT Ma-
coveanca.
Mlecine§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Mischi, cu o po-
pulatie de 492 suflete : 256 bAr-
batI si 236 femd. Locuesc in
95 case.
mixta din satul Mischi, ce este
la 380 m.
Are o bisericA cu hramul Sf.
Dumitru, fondatA de enoriasI
In 1874; 3 circiumI.
Mleane§ti, rnofie particularA, in
j ud. Dolj, pl. Ocolul, com.Mischi,
apartinind bisericer S-ter Treimr
din Craiova. Are o pAdure pe
dinsa, numitA Lunca-Mare.
Mleniuti, sat, pe mosia cu ace-
lad nume, com. SuharAul, pl.
Prutul-d.-s., jud. Doroholti. Are
o populatie de 131 fama-, saii
491 suflete.
www.dacoromanica.ro
MOARA-CONACHI
Proprietatea mosid este a mal
multor rAzesI. Din vechime, a
fost a mAnAstird Solea din Bu-
covina, dAruitA la 25 Iunie 1623
de Miron Barnovski, Hatman si
PircAlabul Sucever. A stApinito
mAnAstirea pIn5. la 1785.
Are 2 bisericI, deservite de
preot, 2 cintAreti i 2 pal-
mad, una pe partea proprie-
taruluI BalasinovicI, cu hramul
Sf. Gheorghe, fAcutA de zid la
1803, de Costache Manole, pro-
prietarul mosid ; a doua pe par.
tea din sus a rAzesilor, Cu hra-
mul Sf. Mihail si Gavril, fAcutA
din lemn In 1814, de loan Pi-
rAzes.
SAteniI improprietAritl ati 120
hect., 30 aril, pAmint, lar pro-
prietarif mosieI, 1074 hect., 15
ariI, cimp i 71 hect., 61 arif, pa-
dure. Vie se aflA pe mosie in
intindere de 31/a pogoane.
Drumul principal este acel de
la Darabani la Dorohoiti.
Hotarele mosid sunt cu: Lozn a,
Havirna, Hudesti i SuharAul.
Moara, cdtun, jud. Arges, plasa
Pitesti, fAdnd parte din com.
rur. Borlesti-Vászari.
Moara-Cimpineanuluf, numire
veckle a satu/u/Pantazi, din co-
muna Coslegiul, pl. Cricovul,
jud. Prahova.
Moara-ampul-CruceI, sat, ju-
detul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Argetoaia. Are o populatie de
169 suflete, 83 bArbatI si 86
femer. Locuesc in 31 case si
12 bordee.
CopiiI din sat urmeazA la scoa-
lele din satul Argetoaia-d.-s., ce
este la i kil. 500 m. departe.
Moara-Conachi, salta, judetul
BacAti, pl. Siretul-d.-s., comuna
Filipeni, fAcind trup cu satul
Fruntesti, care este spre E.
 MOARA-DE-MXRACINI
Moara-de - MaricinI, mahala,
din com. rur. Bucovul, judetul
Prahova, pl. Cricovul.
Moara-de-Virit, munte 0. punct
trigonometric, jud. Buzati, aco-
perit de izlaz, pe malul drept
al riulul Slanicul. Face limita in-
tre comunele: Aldeni, Beciul,
Cernate$ti, Piclele $i Plewoi.
Moara-din-Groapi, catun, jud.
Vla$ca, pendinte de com. Patru-
zecT-de-CrucT, situat pe dealul
drept al NeajlovuluT, in sus de
Vadul-StanchiT.
Proprietatea raposatuluT Sp.
Gazoti, are o suprafatl de
600 hect., din care padure de
tufl in intindere de 300 hect.
S'a dat la 30 locuitorl fo$tI
clAca$T, in 1864, o suprafata de
90 hect. Aduce un venit anual
de 9000 10.
Are o biserica, deservita de
un preot $i un &sal ; tine de
parohia Patru-zecT-deCrucT.
LocuitoriT se ocupa cu face-
rea de carbunT din lemnele ce
se exploateaza din padurile in-
vecinate : Corbi, Vadul-Stanchif,
Udeni $'1 Moara-din-Groapl.
Moara-din-Sili§te, sat, judetul
Arge$ul.
Moara-Domneascä, com. rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata
la N.-E. de Bucure$ti, linga va-
lea Pasarea, la 28 kil. de Bucu-
re$ti.
Se compune din satele: Ga-
neasa, Moara-Domneasca li in-
drilita, cu o populatie de i8o
suflete, din car1 212 contribua-
bill, locuind in 239 case li I I
bordee.
Se intinde pe o suprafat5 de
1870 hect. D-1 Kotzebue, gi-
nerile raposatuluT general Ma-
vros,..are 1350 hect., li locuitoriT,
520 hect. Proprietarul cultiva
62630. liareis Diefionar Geogrago. FA TV
371
900 hect. (45 izlaz, 5 vie, 400
padure). Locuitoril cultiva tot
terenul, fara sa alba locurl de
izlaz.
Proprietarul are case marT $i
un parc frumos.
Are 2 bisericT (la Ganeasa $1
Moara - Domneasca) ; o $coall
mixta; 1 ma$ina de treerat cu
aburf ; 2 hele$tae ; 2 podurT sta-
tatoare.
Vite sunt : 124 cal $i Tepe, I
armasar, 379 boT, 221 vacT $i
viteT, 4 taurT, 26 bivolf, 36 bi-
volite, 65 capre, 73 porcT, 975
oT.
Budgetul comuneT e la veni-
tul-1 de 4974 lel, lar la cheltuelT,
de 4915 lel.
LocuitoriT posea.: 93 plugurT,
8o cu bol $1 13 cu cal; 198
care $i carute : 164 cu bol $1
34 Cu cal.
LocuitorT improprietlritT sunt
131 $i neimproprietarit1 mal
sunt 174.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT $1 2 hangif.
Moara-Domneascd, sat, facind
parte din com. rur. cu acela$T
nume, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Este situat la V. de Glneasa,
pe malul sting al vale! Pasarea.
Se intinde pe o suprafata de
1480 hect., Cu o populatie de
187 locuitorT.
D-1 Kotzebue are 1350 hect.
$i locuitoriT, 130 hect. Proprie-
tarul cultiva 900 hect. (45 iz-
laz, 5 vie, 400 padure). Lo-
cuitorif cultiva tot terenul.
Are o biserica, Cu hramul Sf.
Nicolae ; o $coall mixta; I ma-
$1nä de treerat cu aburT ; 1 he-
le$tea ; 1 pod statator.
Comerciul se face de I han-
gia.
Numarul vitelor marf e de I 14
$1 al celor micT, de 415.
Moara-Domneasci, sat, facind
www.dacoromanica.ro
MOARA-GRECILOR
parte din com. rur. Rifovul, ju-
detul Prahova, pl. Crivina, si-
tuat pe malul drept al riuluT
Teleajenul. Are o populatie de
332 locuitorl.
Moara-Domneasci, sat, la S.
com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,
jud. Vasluia, la 9 kil. de Vasluia,
situat de o parte $1 de alta a
soseler nationale, Vasluia-Ia$1,
intinendu-se parte pe $es $1
parte pe ambele coaste ale dea-
luluT ce vine din satul Valea-
Rea.
Suprafata satuluT e de 2824
hect. din care 274 hect. padure
$i 2161 hect. loe de cultura,
flnat, ima$ ale proprietateT, lar
386 hect. ale locuitorilor.
Are o populatie de 140 fa-
miliT, salí 440 suflete ; o bise-
rica, flcuta de locuitorT, la
1829, deservita de 1 preot $1
I eclesiarh ; o moara de apl.
$i una cu vaporT; dota circiumr.
Vite : 207 vite marT cornute,
819 oT, 19 cal $i 30 rimatorT.
LocuitoriT posea : 26 plugurT
5150 care cu boT ; I plug $i 2
carute Cu cal.
In partea de N. a satuluT,
se vede locul unuT iaz si ur-
mete rezatureT.
Moara-Draculuf, cascada inalta,
In jud. Suceava, formatl de pi-
rlia$ul Bogolinul, ce se vede la
scoboripl cu pluta pe Bistrita,
In partea dreapta, dupa ce s'a
trecut Cheile $1 Scaricica.
Moara-Grecilor, sat, in jud.
Vasluia, pl. Crasna, com. Mun-
teni-d.-s., la 5 kil. spre N. de
orapil Vasluiti, asezat pe $esul
din dreapta $oseleT nationale
Vasluiti-Iasi.
Teritoriul satuluT e de 2298
hect., din carT : 1454 hect. ara-
bile, 258 hect. finat, 314 hect.
ima$, 214 hect. padure, Io hect.
48
 MOAHA-JOREI
vil si 45 hect. vatra satulut, o-
cupat de case, grAdint, dru-
mud, etc.
Are o populatie de Ho fa-
milif, sail 454 suflete; o bise-
ricA, deservitA de I preot si 1
cintAret, ziditA la 1815 de spA-
tarul V. Miclescu, si care la 1869
s'a restaurat si infrumusetat de
postelnicul Temistocle Bastachi ;
o moarA cu aburt ; o circiumA.
La marginea de E. a satulut
este un iaz cu moarA, al pro-
prietAtet.
Vite : 215 vite marl cornu te,
10 bivolt, 251 ot, 40 cal si 38
rimAtort.
Locuitorit posedl: 56 plugurt
si 6o care cu bot ; 10 arute Moara-Popil, sat, In jud. Dim-
cu cal; 12 stupT cu albine.
Moara-Joref, parte din vulia
HAnesti, jud. Dorohoití, pl. Ba-
seul, com. Sirbi.
Moara-luT-Clornel, sat, in jud.
Vasluiil, pl. Fundurile, com. Tin-
gujei, situat pe tArmul sting
al SacovAtuluT, pe o Intindere
de 286 hect. si cu o populatie
de 44 familit, sail 133 suflete.
Mosia e proprietatea d-lut I.
Filipescu.
Moara-lui-Enick CiiiU71, al com.
CAtina, jud. BuzAii.
Moara-Mocanului, sat, fAcind
parte din com. Leurdeni, pl.
Podgoria, jud. Muscel. E situat
in partea de S.-E. a com., 11[10.
Cluing.% si pe malul sting al
riulut Argesul.
Are o populatie de 47 fami-
lit, sail 210 suflete.
Prin centrul satulut trece ca-
lea feratI si soseaua nationall
Bucuresti-Pitesti, cart merg a-
proape paralel.
Moara-Nouä, sat, facind parte
din coin. rur. LAmotesti-GAlbi-
872
na.si, plasa Negoesti, judetul
Ilfov.
Are o suprafatA de 416 hect.
si o populatie de 82 locuitort.
Statul are 355 hect. si locui-
torit, 61 hect. Moara-Särack mofie, a statulut,
Statul cultivA prin arendasit
sAi 235 hect. (7 sterpe, restul
pAdure). Locuitorit cultivl tot
terenul, ark, rezervA de izlaz.
NumArul vitelor marl e de
77 0 al celor miel, de 48.
Moarele-de-Vint, suburbie, in o-
Moara-Nouk sat, fäcind parte
din com. rur. Ploestiori, pl. Tir-
gusorul, jud. Prahova. Are o
populatie de 108 locuitori.
bovita, pl. Cobia, atunul com.
Drago dana.
Moara-Prefectultg, sail Arma-
nUl, sat, in partea de S.-E. a
com. Ceplenita, pl. Bahluiul, jud.
Iasi, situat pe coasta dealulut
Hulpoiul, numit si al-Perilor.
Are o populatie de 41 fami-
lit, sail 144 suflete.
Vite: 103 vite mart cornute,
23 cal, 485 ot si 39 rimAtort.
Moara-Siracä (rurloaia), sat,
fAcind parte din com. rur. Ca-
ciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
E situat la E. de cat. aciulati,
Intre valea Pociovalistea si pA-
durea Gradistea.
Se intinde pe o suprafatA de
728 hect., cu o populatie de
644 locuitort.
Statul are 325 hect. si locui-
torit, 403 hect. Statul cultivA
prin arendasil sAT 200 hect. (res-
tul pAdure). Locuitorit rezervl
pentru izlaz 25 hect.
Are o bisericA, cu hramul
Adormirea, deservitA de 1 preot
si I cintkret ; o scoall mixtl,
frecuentatl de 20 elevt si 14
eleve ; 1 moark de apk. ; I he-
lestea ; I pod.
www.dacoromanica.ro
MOCANI
Comerciul se face de 5 cir-
ciumart.
NumArul vitelor mart e de
446 si al celor miel, de 879.
jud. Ilfov, pendinte de mAnAs-
tirea CAldArusani.
Se arendeazk cu 8800 let a.
nual.
Are si o pAdure de 200 hect.
rasul Birlad, jud. Tutova, situatA
In partea de S.- V. a orasulut,
pe dealul cu acelast nume.
Moarta, rifi, jud. Ilfov, incepe
din rill' PAltinasul si se varsä
In riul Sterpul. UdA mosia Prun-
dul si are o lungime de 5 kil.,
curgInd in directiunea N.-E.
Moarta, avoifi, jud. Vlasca, pl.
CAlnistea, pe malut Argesulut,
pendinte de proprietatea Gra-
distea-d.-s. a d-luf N. TAtA-
ranu.
Moa§a (Muntele-), adure par-
ticularl, supusl re' gimulut silvic
Ina din anul 1883, pe mo.
sia Muntele-Moasa, pendinte de
com. Strimbeni, plaiul VArbilAti,
jud. Prahova.
Mocanca, pititi, In jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Dedu-
lesti ; izvoreste din dealul Ple-
sesti ; udä com. in partea de
E. si se vars1 in riul R.-SArat,
pe stinga lut.
Mocani, sat, in jud. Neamtu, pl.
Bistrita, situat In drumul ce duce
de la tirgul Buhusi, prin Cioplani,
pe Atli Bosculeasa. Cu margi-
nele sale formeazA hotarul care
jud. Roman.
Mocani. Vez! BArtAlusul, sat, com.
Puiesti, jud. Tutova.
 MOCANI
Mocani, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
cat. com. Racovi-
teni, asezat in partea de E. a co-
muneT, pe rtul Cilnaul, la poalele
dealuluT Mocani, de la care si-a
luat numele, la 11/2 spre N.
de catunul de resedinta, Raco-
viteni. Are o tntindere de 35
hect., cu o populatie de 81 fa-
mili!, san 328 suflete, din carl
45 contribuabill ; o biserica.
Mocani, nahala, in partea de E.
a com. Maneciul-Paminteni, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, popu-
lata cu mocanT venitT de din-
colo, si carT s'an retras din Md-
neciul-Ungureni.
Mocani, tira jud. BrAila, la
kil. spre V. de satul Batog, pe
vilceaua BatoguluT, tnfiintata de
locuitorl transilvanenT. Vatra
satuluT e de 25 hect. cu o po-
pulatie de 35 familiT, san 171
suflete.
Vite sunt : 6o cal, 16o cornute,
410 ol si 50 rimatorl.
Mocanilor (Drumul-), drum, la
N.-E. judetuluT Ilfov.' Formelza
limita intre jud, lalomita, luce-
cepind dela cat. Sarindarttl-d.-j.
si pana la Dragoesti-d.-s., pl.
Mostistea.
Pe acest drum trecean prima-
vara nenumarate turme de oT
de la balta la munte.
Mocanul, munte, in jud. Buzan,
com. Pattrlagele, acoperit de
padure i izlaz.
Mocanul, a'eal, jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, com. Podan, inalt cam
de 175 m. ; este acoperit cu
finete i viT.
Mocanul, ostrov, cu padure de
salde, pe domeniul
jud. Vlasca, pl. Marginea, pro-
prietatea statulut. Are o supra-
373
fata de 300 hect. si sine de oco-
lul silvic cu resedinta in Giurgin.
In acest ostrov, la 1853, an
avut loc lupte futre TurcT si RusT.
MocanuluI (Balta-), lac, in jud.
Tulcea, pl. Macinul, pe terito-
riul com. rur. Pisica, si anume
pe acela al catunulut san Aza-
cliul ; este situatA in partea de
N.-V. a plaseT si in cea de V.
a Com.; e formata de Dunare, cu
care comunica prin doul gtrlite
si se varsa in balta Latimei; are
112 hect. tntindere si e tncon-
jurata cu stuf; contine peste.
Moceascä (Ceapa-), mo,cie, in
jud. Buzan, com. Mizil.
Moce§ti, vechie numire a cdtu-
nulur Lipia, com. Lipia, jud.
Buzan.
Mooe§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. Iordacheanu, pl. Cri-
covul, jud. Prahova. Are o bi-
seria, fondata la 1694 de loc.
Moce§ti, mofie mosneneasca, in
jud. Buzan, com. Lipia; are cam
700 hect., araturl, vii, izlaz si
padure; e sub-divizata, dupa ra-
mificarile vechTelor cete de mos-
nenT, in urmatoarele sforT : Bu-
zoianca, Culoesti, Domnia, Fi-
litis, Maroesti, Pislareasa, Poto-
peasa, Turculeasa, Vataseasca
si Vetresti.
Mociarul, munte, in jud. Buzan,
com. Trestioara, cat. Crivelesti,
acoperit de padure, izlaz si sterp
avind multa huma alba.
Mociarul, lac, in jud. Buzan, com.
Trestioara, pe virful muntelut
Mociarul. Are o suprafata cam
de 8 hect. si e inconjurat de pa-
dure de anm i trestie. Contine
peste. Multa a fi vizitat pentru
frumusetea locului.
www.dacoromanica.ro
MODNIA
Mociarul, pîruf, in jud. Buzad,
com. Trestioara ; iese din lacul
Mociarul, desparte muntele Pi-
tigoiul de muntele Mociarul
se scurge in rtul Slanicul,
fata catunulul Lopatari din com.
Lopatari.
Mociarul, movie, in jud. Buzan,
com. Trestioara, cat. Crivelesti;
are 620 hect. curaturT, fineata,
livezT, padure i sterp.
Mocirlele-LeotiI, poiand, in jud.
Muscel, la o inaltime de 2 k11.,
inconjurata de toate partile de
inaltimT. De la bata acelor
timY izvoresc o multime de iz-
voare, cae favorizind desvoltarea
mat abondenta a vegetatiuneT,
face ca suprafata aceleT poenT sa
se acopere de turba.
LocuitoriT maT numesc aceasta
localitate si Caldarea, din cauza
forme! sale.
Mocra, pddure, pe teritoriul sa-
tuluT Comarna, com. Poeni, pl.
Codrul, jud. Iasi, proprietatea
comuneT Iasi.
ModIrceni, mahala, facind parte
din com. rur. Tomsani, pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea. Are, impre-
una cu Bogdanesti, o populatie
de 350 locuitorT (15o barbatT,
200 fem el).
Ad e o biserica, fondata la anul
18 to de Anghel Chiceanu si altT.
Modirceni, vale, izvoreste din
Dealul-Pletrarilor $i se varsa
riul Bistrita, in raionul comunet
Tomsani, plaiul Horezul, jud.
Vticea.
Modnia, vale, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s., com. Brosteni, iz-
voreste de la E. comunet; uda
catunul Glteji si se varsä in
riul Cerna, intre comunele Bros-
teni i Lapusata.
 MODOAIA
Modoaia, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., formatA din 2
cAtune : Modoaia ì Grosi, situ-
atg pe valea riultli Cernisoara,
la 45 kil, de capitala judetului
si la 40 kil, de a pl4ef.
Are o populatie de 595 lo-
cuitori, 316 bArbati, 279 t'eme',
locuind in 207 case ; 2 biserici,
in fie-care cgtun cite una.
Meseriasi sunt : 8 lemnarT, 3
croitori si 2 cizmarT.
Vite 15 cal, 118 bol, 70
vaci, 48 capre, 30 oT, 150 porci.
LocuitoriT din cgtunul Grcni
sunt mosnenT, iar 79 din Mo-
doaia s'ad improprietgrit la 1864,
ciad li s'aii dat 276 hect. pe
mosia statului Modoaia, fostA
pendinte de Episcopia
and timpul e prielnic, se fa-
bricg aci pAng la I000 decalitri
tuicg.
ToatA comuna, cu iziaz cu tot,
are 1044 hect.
Veniturile i cheltuelile co-
munel se urcA la 600 leT anual.
E brAzdatä de dealurile : Cer-
nei, Luncavgtul, Valea-luT-Filip,
Traca, Socetul, Valea-Voicii.
Modoaia, sat, fAcind parte din
com. rur. Modoaia, pl. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea. Are o bisericA.
LocuitoriT improprietArit
la 1864.
Modoaia, deal, la Vestul coma-
neT Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are directia de la N.
spre S. si separa comuna Mo-
doaia de comuna Popesti.
Modoaia, mofie a statuluT, fostA
pendinte de Episcopia Rim-
nicul, situatg in comuna Modoaia,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Se arendeazg cu i loo lei
anual.
Modoaia, plia'ure, a statului, in
intindere de 1263 hect., situatA
874
In com. Brosteni, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, formatg din trupu-
rile : Hotgrasca (127 hect.), Ani-
nosul (896 hect.) si Valea-Ur-
zica (240 hect.).
Modorani, mahala, in jud. Me-
hedinti, com. rur. Negomirul, pl.
Vgilor.
Modreni, sat, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rlmnicul, cAtunul comu-
neT Valea-SAlcieT, situat in par-
tea de E. a comuneT, pe malul
sting al riului alnAul, la poalele
dealulur Modreni, la 200
spre E. de cAttinul de resedintA,
Valea-SAlcieT. Are o intindere
cam de 32 hect., cu o popu-
latie de 48 familiT, sati 212
suflete, din carT 38 contribuabili.
Modruzeni, ditun, in jud. Putna,
pl. uita, com. PAdureni.
Are o populatiune de 180
suflete, locuind in 55 case.
Modruzeyti, fost sat, in judetul
Buzgii, comuna Vadul-Soresti-
lor.
Modruzeyti i Capreyti, mofie
a statuluT, In jud. Buzgii, com.
Vadul-Sorestilor,pendinte de
Episcopie. Are 520 hect., cea
mal mare parte arabile, apoi
fineatI, vie i pgdurea Mula, saii
apreasca, de 138 hect.
Aceastg mo0e a fost dAruitA
de Dan, marele Voevod, boeru-
luT Stroe si luT David Mares. Hri-
sovul e scris in Arges, anul .
Martie 25. (Condica Episcopief,
fila it I). MaT tirziii s'a dAruit Verde, in intindere de 65 hect.
EpiscopieT. Mata Basarab iartA
pe locuitorli de aci de bir, ca
poslusnici aT EpiscopieT. Doi
tgrani ati venit la Matel sg cearg
a fi pul la bir, insg Matei dA
hrisovul din 7162, Septembrie,
prin care interzice de a se lua
bir de la Modruzesti.
www.dacoromanica.ro
MOGANDXNENI
Modruzul, deal, se intinde de
la E. la V., in partea de S. a
dealului Schinii-Tescului, com.
Tirzii, pl. Crasna, jud.
si se terming in esul Lohanul;
pe el se cultiva cereale, pe o
suprafatA de 122 hect.
Modruzul,firia, care e scurgerea
apelor din valea Modruzul, Stru-
na i Ichim de pe mosia Deleni,
pl. Copla, jud. Botop.ni. Curge
spre N. si se varsg in Miletin.
Mofleni, sat, juci. Dolj, pl. Ocolul,
com. Balta-Verde, situat pe apa
JiuluT, la V. de satul de ree-
dintg, Branistea. Arco populatie
de 338 suflete, 177 bArbati
161 femei. Locuesc in 75 case.
Copiii din sat urmeazg la scoala
mixta din satul Branistea, ce
este la 3'12 kil. In, sat se aflg :
croitor, t cizmar i S circiumr.
AlAturi de podul BucovAtuluT,
se ggsWe o lAptArie model, unde
se face unt, brinzg alba i cas-
caval de buná calitate.
Mofleni, fost sat deosebit, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Bu-
covAtul. AzT tine de com. Balta-
Verde, din pl. Ocolul.
Mofleni,mofie, a statuluiimpreunA
cu Virvorul, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Mijloc, com. Virvorul i pl. O-
colul, com. Balta-Verde. Are o
intindere de 266 hect. Se gl-
seste pe dinsa i pAdure.
Mofleni, pädure, a statului; jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
Se ggseste pe ambele pArti ale
soselei judetene Craiova-Buco-
vAtul.. Este populatg cu artarT,
cerl, frasini i stejarT, acestia pre-
dominind.
Mogändäneni, cittun, jud. Ar-
ge$, pl. Pite§ti, fácind parte din
 MOGETTI
com. rur. Richitelele-d.-j. Are
o populatie de 69 familif, sal-1
284 suflete ; o biserica, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, deservita de
un preot qi un cintaret.
Mogelti, mahala, fkind parte
din com. rur. Slatioara, plaiul
Horezul, jud. Vilcea. Cade in
partea de N.-V. a comuneT
este udata de Valea-OarbeT $i de
Valea-luT-Stan. Are o biserica.
Mogol, vale, jud. Vilcea, plasa
Ocolul, com. Titireciul, la 1r2
kil. i spre E. de vatra satuluT.
Mogorogea, munte, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna Calugareni, situat spre
satul Coroiul, in ramura mun-
teluT Domesnicul i in prelun-
girea munteluT Virful-Mare.
Mogorogea, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna CA/ugareni ; izvore$te din
dealul cu acelasT nume 0. se
varsa pe stinga piriuluT Han-
gul, intre satele Coroiul i Gal-
bazeni.
Mogo§anca, mofie a statulur, in
jud. Teleorman, pl. MargineT,
com. Furculesti. Are o intin-
dere de 250 hect. Se mal nu-
meste i Ulmeni-Mogosanca.
Mogo§ani, com. rur., jud. Dim-
bovita, pl. Cobia, situatá pe o
cimple, numita Cimpia-Arge$u-
luT, la citi-va kil. spre S.-E. de
Glesti i linga calea ferata j3u-
curesti-Pitesti-Virciorova.
Prin raionul comuneT, curge
apa Tinoasa i spre S., riul Ar-
gesul. Are un singur podes peste
apa Tinoasa.
Se compune din patru ca-
tune : Mogosani, Frasinei, Pu-
roinica i Tetcoiul, cu o popu-
latie de 1400 locuitorT.
875
In comuna sunt tref bisericT;
o scoala, conclusa de un inva-
tator, platit de stat ; o moara
de apl.
Se invecineste: la E. cu Cos-
te$ti, la V. cu Cojocarul, la N.
Cu Matasarul si la S. cu com.
Grect. De Matasarul se desparte
prin hpa Tinoasa, de Greci prin
1-11 Argesul, iar de Cojocarul
$i Costesti prin cimpie, unindu-
se mal cu toate comunele ve-
cine prin sosele vecino-comu-
nale. E situata la 112 kil. spre S.
de halta Matasarul,
Mogo§ani, atun, apartinind co-
muneT Bobul, pl. Amaradia, ju-
detul Gorj, situat la V. comuneT
Bengesti, pe maIul drept al riu-
luT Blahnita.
Are o suprafata de 970 hect.,
din carl : 445 hect. arabile, 381
hect. finete, 13 hect. vil, 20
hect. padure mare, 55 hect.
dure mica, 35 hect. pomet, 16
hect. izlaz, i 5 hect. vatra sa-
tuluT.
Are o populatie de 76 familiT,
san 384 suflete, din carl 76 con-
tribuabill ; o biserica, deservita
de preotul de resedinta.
Locuitorif posea : 15 plu-
gurl, z8 care cu bol; 263 vite
marl cornute, 27 caL 754 or,
137 rimatorr, 12 capre; 13 stupf
Cu albine.
Comunicatia se face prin dru-
murl ordinare.
Din centrul catunuluT pleaca,
un drum ordinar numit Ma-
cean ul.
In sat se &eso : I put
2 fintini.
Mogo§ani, mahala, in jud. Me-.
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Susita.
Mogo§anul, pida, pe mosia Mi-
horeni, jud. Dorohoiii, pl. Herta,
com. Buda,
www.dacoromanica.ro
MOG0E5TI
Mogo§easci (Salda-),
in jud. Buzad, com. Smeeni.
Mogo§e§ti, com. rur., In partea
de S.-E. a piase' Stavnicul, ju-
detul Iasi, situata pe costisa
despre E. si N. a culmer dea-
luid Bordea, ce inconjura toata
plasa in partea despre S.
Se compune din satele : Mo-
go$esti - Frumoasef, Mogosesti-
GalateT, Budesti, Minjesti si Vo-
cotesti, cu o populatie de 462
familif, sad 1947 suflete.
Tot pamintul comunel este
deluros, acoperit cu padurT, li-
vezT si viT ; sunt $1 putine $e-
surT, udate de mal multe pirae.
Are 5 bisericT, deservite de
2 preoti, 5 cintaretT si 3 ecle-
siarhT; 2 colr, conduse de 3
InvatatorT $i frecuentate de TOI
elevT; o moara de Vint, 2 de
apa si 2 cariere de piatra.
Prin aceasta comuna trece
drumul judetean Ia$1 - Vasluid,
peste Dealul-Border. Prin mijlo-
cul el trece drumul comuno-ve-
cinal de la Ia$i la Vasluid prin
satele: Budesti, Hadimbul $i Mi-
roneasa, tot peste Dealul-BordeT.
Budgetul comuneT e de 9703
ler, 47 banT, la veniturr si de
9681 leT, 75 banl, la cheltuell.
Vite: 2337 vite marT cornute,
320 oí', 260 capre, 152 cal qi
407 rimAtorr.
Mogo§e§ti, com. rur., jud. Olt,
pl. Vedea-d.-j., situata pe valea
Mogosasca, spre V. de Plapcea-
Mare, la 20 kil, de capitala
judetuluT.
Casele raspindite atit pe vale
cit $i pe ambele dealurl s'ad
pus la linie inca din timpul luT
Alexandru Ghica (1834 1842).
Arara de numirea oficiall, co-
muna Mogosesti in partea de N.
se mal numeste Grajdul, lar in
partea de S., Olteni. Statul a
dat o parte la insurateT in 1864
MOGOEM
si 1879 si parte a vinduto in
loturf.
Are o populatie de 1014 lo-
cuitorl.
Sunt 3 bisericf, deservite de
2 preotT.
Biserica despre S. poarta in-
scriptia urmatoare :
Aceastä sfintä li Dumnezeeascit bise-
rica, ce se cinstete li se präsnueyte hra-
mul Sí. Nicolae s'a ridicat din temelic
§i s'a tnfrumuseat, dupä cum se cede
de robul lul D-zeil . .. (lipsqte), In zi-
lele prea Luminatulul Domn Io Grigorie
Ghica Voevod. Insä, dupli spusa locuito-
rilor bätrInl, ctitor al acestel bisericl a
fost un anume Stroe Ciobanul, care, se
zice, a ridicat acest läca, pe locul unde
era o alai bisericii de lemn in crtng.
A doua biserica, din centru,
cu hramul Adormirea MaiceY
Domnulur s'a rezidit la anul
1882 si este de lemn. A treia
biserica, de la N. comunel, cu
hramul Sf. Dumitru si Cuvioasa
Paraschiva, s'a zidit la a. 1841.
Are o scoala, infiintata la
1875, frecuentad de 44 copiT.
Locuitorii sunt mosnenT; 47
s'ad improprietarit la 1864, &id
li s'ají dat 158 hect., si 28
la 1879, dindul-se 140 hect.
In mosia statuluT Clocociovul.
Vite sunt: 57 cal si Tepe, 220
bol, 56 vacf, 1500 of li 20
porcT.
Comuna se intinde pe o su-
prafad de 1914 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 2814 leT, 94 banT.
Comerciul se face de 4 cit.-
ciumarT.
O osea comunala, care mer-
ge de la N. la S. si care se in-
tilneste cu soseaua nationala
Slatina-Pitesti, inlesneste comu-
nicatia intre aceasta comuna si
comuna Constantinesti.
E brazdata de dealul Plap-
cea, pe care se cultiva cereale,
fiind si cite-va petece de vie.
De la N. la S., o uda girla
Mogosasca, in care se vara.
876
piraiele : Bechianca, Barbul, Ia-
covul, Bajasca, Raduca, Sara-
rul, Pahontul, Gerul, Grajdul,
Basamacul, Gropile, afara de
alte multe vilce/e.
Se zice ca dateaza din tim-
pul luT Negru-Voda. Primul lo-
cuitor, spune legenda, ar fi Mo-
gos, care avea 4 copif (3 ba-
etT si o fata) si din carl ad ra-
mas 4 neamurT : Budesti, Schio-
pesti, Saraolesti si Cuingesti.
Mogoqe§ti, com.. rur., in jud.
Roman, pl. Moldova, spre N.
de orasul Roman .si aproape
de extremitatea judetuluT, la 30
kil, de el si la 31 kil. de rese-
dinta plaseT.
Este formad din satele : Mo-
gosesti si Muncelul-d.-s., cu re-
re§edinta com. in satul Mogo-
sesti.
Are o populatie de 526 fa-
milif, saa F797 suflete, din ea/1
200 fam. de Ungurl si 17 fam.
de EvreT.
Sunt 4 bisericT de lemn : 2
ortodoxe si 2 catolice; o scoala
mixta.
Budgetul com. e la veniturT
de 5227 leT, si la cheltuelf, de
4957 le
M0g0§e§ti, sat, pe mosia cu a-
celasf nume, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoia, Cu o po-
pulatiune de 196 familiT, saii
799 suflete.
Este situad. la poalele pa-
dureT si e formad din cAtunele :
Mogosesti, ce formeaza vatra
satuluT si Lunca, asezata mal
jos, Miga un smirc.
Proprietatea mosiel e a mos-
tenitorilor raposatuluT Grigore
M. Holban. In vechime a fost
a manastireT Holcea din Buco-
vina, pana la 1785; lar in urma
a manastirei Mogosesti.
Are 2 bisericT, deservite de
2 preotT, 2 cintdretT O 2 pA1A-
www.dacoromanica.ro
MOGWVTI-
marl: una, fosa manastire de
calugarT, cu hramul Nasterea-
MaiceT-Domnului, zidita in 18 8
de monahul Saya Holban si a
doua de lemn, facuta la 1794
de Ignat Batrinul si restaurad
In 1851 de spatarul Mihalache
Holban, fost epitrop al ma-
nastireT.
SateniT improprietariti ad 321
hect., 8 ar., pamint, lar proprie-
tarul,I30 hect:, 33 ar., cimp, 286
hect., 44 ar., padure si ro po-
goane vie.
Drum principal este acel de
la Mihaileni la Mamornita, tre-
cind pe linga sat.
Mosia se limiteaza cu Miho-
reni, Buda-Mare si Becesti.
Mogo§e§ti, sat, facind parte din
com. rur. Copaceni-Mogosesti,
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si-
tuat la S. de Bucuresti, pe ma-
lul sting al riuluT Argesul. Pa-
mintul saa e mlastinos in par-
tea de N.
Se hiende pe o suprafata de
656 hect., cu o populatie de
371 locuitorT.
D-1 V. M. de Gravie are 360
hect. si locuitoriT, 296 hect. Pro-
prietarul si locuitoriT cultiva tot
terenul.
Are o biserica, cu hramul
Intimpinarea Domnulur, deser-
vid. de I preot si 2 cintAretT;
o coa1.ä mixta, frecuentad de
21 copiT.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
219 si al celor miel, de 232.
Acest catun se crede a fi in-
temeiat de la 1814. MaT inainte
se zice ca. ar fi fost asezat in
valea ArgesuluT, nu departe de
locul ce-1 ocupa azY, si ca in
urma unuT luce mare, locuitoriT,
pe la anul 1826, si-aa asezat
casele pe deal.
Poarta numele lui Mogos-Vor-
 MOGOSESTI
nicul, care, dupa cum se zice,
a fost intemeetorul catunuluT,
pe mosia sa. Nu se stie Cu si-
guranta cind a fost intemeiat
in vale, dar se constata cä de
la anul 1824 catunul a trecut
in stapinirea luT Constantin BO.-
laceanu i a urmasilor saI, pana
In timpil maT din urma.
Despre Mogo, se povestete
cà cu infiintarea catunuluI in
vale ar fi zidit niste frumoase
case in coasta dealuluI si dupa
aceea ar fi ridicat si o biserica
tot in vale, dar ramasitele ace-
stora nu s6 maT vad azT. Mogos-
Vornicul, boier de divan, a adus
la cunoOnta locuitorilor de prin
prejur i a veneticilor, ca orT-
cine ar avea dorinta sa se a-
seze cu familia sa pe mosia luT,
va fi scutit de toate dajdiile ca-
tre stat, nu va avea niel o su-
parare din partea verT-caruia
pamint de hranä in de-a-
juns.
Mogo§e§ti, sat, facind parte din
com. rur. Barasti-de-Vede, pl.
jud. Olt ; este situat
la E. comung si are o popu-
latie de 140 locuitorT.
Mogo§e§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Mogosesti,
la 30 kil. spre N. de orapl
Roman si la 31 kil. de rese-
dinta pl4eT, situat aproape de
extremitatea judetuluI, pe ma-
lul drept al riuluT Siretul.
Este resedinta com. Mogo-
sesti.
Are o populatie de 164 fa-
miliT, sali 571 suflete, din Cali:
Too familiT de UngurT i 2 familiT
de EvreT.
Sunt 2 bisericI de lemn : una
ortodoxa si alta catolica. Un-
guriT din acest sat tin de pa-
rohia Halaucesti.
Are un pod umblator pe
tiul Siretul.
877
Se face ad bilciti la 14 Sep-
tembrie.
Mogo§e§ti, numire, ce se da mal
inainte satului Volintiresti, din
jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Helestieni.
Mogo§e§ti, miindstire, in jud. Do-
rohoiti, pl. Herta, com. Buda,
la 2 ore de Herta si la Oh ore
de Mamornita, pe un drum cam
anevoios.
Biserica bine zidita se inalta
intre casele egumenestI, acele
pentru soborul monahal i inca-
perile pentru institute,_toate in-
conjurate de solidul zid al ogra-
; iar de-asupra porta se li-
dicä turnul clopotnitg. Una a-
cestea se adauga pe o parte gil:
dina culivata bine formata, pe
de alta parte satul Mogosesti.
Biserica are hramul Nasterea-
MaiceT-DomnuluI.
Stefan Holban, boer, proprietar mare
din acest judet, dedat viete celibatare,
se ocupa co exploatarea proprietätilor
sale si cu intinsä apicultura; avind multe
marI prisecI, chiar Ti pe mosil sträine.
Cu asa preocupare, avutul ski"' crestea,
vrIsta Inainta i aplicarea c1tr devotiile
religioase sporea IncIi mal mult, determi-
randu-1 a lea shima monahalä, cind cä-
pätit numele de Saya. Spre complectarea
aplickel sale pioase, la 1818, pe mosia
sa Mogosesti, alese frumoasa pozitie In-
tr'o infundäturl a dealurilor spre Miho-
reni i Culiceni i fondeazil aceastä ml-
niistire, de care institutil, judetul era cam
lipsit. Dupä terminare Inzestrind-o abon-
dent co necesariile oficiului Divin, adunä
sobor de cianea $i solida de la Chi-
riarchie, numirea unul Egumen, In care
calitate a venit Arhimandritul Athanasie
Sevastias, ce In urmä deveni Arhiereul
Athanasie Sevastias, dupli care supuse
mänästirea cltrl Mitropolia din Iasi, pen-
tru controlul conducerel si al intretineret
Saya Holban prin testamentul sIll pre-
vedca : cum sä se tritretinä mänästirea,
soborul i toste ale el% cum sk se In-
tretinä o bolnitit (spital) cu 15 paturi,
spre vinclecarea siirmanilor suferiotl, ati-
enda-se co leacurile cuveuite de un doc-
tor Inviitat, avind toste cerote de stiintä.
si regará pentru asemenea asezlimint, &fi*
www.dacoromanica.ro
MOGOSESTI
Intrerupere vre-o datä ; cum si se ur-
meze cu bisericile de pe toate proprie-
titile sale ; cum sil se Intretinii o scoalä.
la care sil se deprinzA copia sätenilor
Cu lumina Invitilturel; cum härkeste
nestrilmutatii proprietate a mänästirei Mo-
gosesti averea sa compusä : din toate
vitele i prisäcile, co le avea In diferite
locurI si din mosiile Mogosesti, Hor-
boya (Sanihäul), Pilipluçi, Hilisiul, toate
In acest judet, T Epureni In jud. Boto-
sani ; cum si se facit biserici la mosiile
aceste, carI nu ají asa sfinte locasurY.
Dupil aceste dispunc, ca averea aceasta
sä se administreze de epitropia co in.
stitue, i niel vr'o rudenie sä JIU sibil
amestec salí pirtiisie la venit ; ca mosiile
sil se arendeze licitativ la locasul Mitro-
poliel din Iasi si administratorul epitro-
piel sI dea seamil controliceste la co-
misia ce o Andueste.
Dispozithle acestea multY anI dupä
muartea fondatorulul s'ail indeplinit, dln-
du-se regulat la Mitropolia din Ia.si,
seamä de administrare pänä In anal 1859.
Murind Spitarul Mihalache Holban
ce era läsat epitrop administrator prin
testament, erezil frata Iorgu si Grigore
Holban, un timp luarran arendl mosiile
mänistirel ; apol In prevederea lega* de
secularizare, puserä stapinire absoluta pe
acele mosil.
Ministerul bazIndu-se pe testamentul
riposatulul monah Saya Holban ; pe legea
secularizilrel din 1859 si 1863 si pe art.
760 din Codul Calimah, reclama la 20
Iulie 1867 asupra D. Gr. M. Holban, ca
sii dea In primirea statuluI mänästirea
Mogosesti ca toate bunurile venite el de
la riiposatul monah Saya Holban, si la
29 Aprilie 1868, avocatul statuha a sus-
tinut lnaintea Tribunalului din Dorohohl,
cl, dupä promulgarea legel de seculari-
zare, urmind Statul sI lämureascil averea
afierositil de monahul Saya Holban, Mo-
gosesti se stipineste de d-nul Grig. M
Holban, In baza clama din testamentul
recunoscut de Gavera prin Hrisovul Dom-
nesc din 26 Aprilie 1847. Cl combätind
aplicares acestel clauze, ceru restitairea
totalel averI ciare Stat si tot odatä a fi
obligat sit dea socotealK de administraren
eY de la 1859 plinä la predare.
Tribunalul a holiirtt:
Mänästirea Mogosesti, In baza tes.
tamentuluY fiind personnl juridicä, trebue
sä fie proprietara averei Rima el prin
testament o acelel venia mal In urmä ;
cl representantul familiel (D. M. Holban)
d-nul Gr. M. Holban sä administreze
averea dupii dispozitiile testamentuluT
sä dea seamil la Curtea de Compturl, con-
 MOGOMTI
form legei respective Cu in cepere de la 1869,
pe tot timpul Clt a fost i va fi Ingrijitor
fi administrator m'iniistireI. Cit statul este
drept i dator a observe fi sit oblige la
dare de seamrt pe epitropul de administraVa
averel. Cit pentra indeplinirea i abaterea
sa, poate sit fie tras la tispundere.
D-nul Gr. M. liolban, nemulomit cu
aa hotiirlre, a recurs la autoritii/ile su-
perioare, de la call c4tigind hotibirea
dupi dorin(ii, in urma imptirti averea co
frOf i surorile sale.
Mogo§e§ti, fast sat, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Malaqti, atund
dud com. Malle0i facea parte
din pl. Amaradia.
Mogo§e§ti, mahala, jud. Vilcea,
pl. Ocolul, com. rur. Stoenesti.
Mogo§e§ti, deal, pe care se afla
asezatä com. Copaceni-Mogo-
mti, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Are
o lungime cam de 2 kil. si pe
dinsul se cultivd 260 hect. vie.
Mogo§e§ti, saa Dealul-Ciure§-
tilor, deal, jud. Vasluia, pl.
Funduri. Este o prelungire a
dealuluf Mogosesti din jud. Iasi ;
se tntinde de la N. spre S., pana
la mijIocul com. Scheia, de uncle
se ramificà in alte trei parti,
numite : Dealui-Tauruluf, al-Mo-
vilitef i al-Muncelului.
Mogo§e§ti,mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Costisa. Se
mal numeste i Litani ; este si-
tuata pe Rugg. moiile Bodesti-
Buhusoaia i Carmanesti.
Mogoqe§ti, tnofie, a statuluf, jud.
Olt, fosta pendinte de mandsti-
rea Clocociovul. Se arendeaza
Cu 5200 leT anual.
Mogo§eqti, pddure, in jud. Ro-
man, pl. Moldova, com. Mogo-
sesti, in intindere de 200 hect.
Mogo§e§ti, pcidure, a statuluT, in
intindere de zoo hect., com.
378
Mogosesti, pl. Vedea-d.-j., jud.
Olt.
Mogo§e§ti-FrumoaseI, sat, in
partea de S.-E. a com. Mogo-
esti, pl. Stavnicul, jud. Iasi,
situat pe cost4a dealului Chis-
cul-luf-Toader, cu fata spre N.-E.
Legenda spune cä numeIe if
vine de la un razes, numit Mo-
gos, care avea In stapinire a-
cest loc, i in urma impartin-
du-1 la tref fif al sar, s'a inte-
meiat satele acestea, numindu-se
ale Mogosestilor, iar numele de
Frumoasa i s'a dat dupa ma-
nastirea Frumoasa, cdreia a
fost inchinata mosia, pe timpul
calugarilor Gred.
Are o populatie de 192 fa-
saa 824 suflete ; o bise-
zidita la 1842, deservita
de i preot, i cintAret si i e-
clesiarh ; o scoala., infiintata in
1865, frecuentata de 69 elevI.
Mosia apartine statuluf. Pe ea
se afla padurf, lived si vil.
LocuitoriT posed& : 720 vite
marf cornute, 47 cal; 107 of si
180 rimatorf.
Mogo§e§ti-Gälà'teI, sat, in par-
tea de E. a com. Mogosesti, pl.
Stavnicul, jud. Iasi, spre V. de
satul Mogoesti-Frumoaser, si-
tuat pe dealul Galatei si cos-
tisa dealuluf Huma.
Are o populatie de 85 familiI,
sail 357 suflete ; o biserica,
cuta de locuitorf la 1868, cu
cintaret.
Mosia Galata e proprietatea
statultif. Parte din ea s'a vin-
dut in 1886.
Vite sunt : 19 cal, 302 vite
marl cornute, z r of si 65 rima-
torf.
Mogorqti-Volintire§ti, mofie,
a statuluf, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Mogosesti, aren-
data anual cu 15600 Id anual.
www.dacoromanica.ro
MO GOWAIA
Mogopaia, sat, jud. Ilfov, pl
Znagovul, facind parte din com.
rur. Bucoveni. Cade spre N.-V.
de Bucuresti si la S.-E. de Bu-
ciuraeni, pe malul sting al nu-
lui unde acesta for-
meaza lacul Mogosoaia.
Prin sat trece soseaua jude-
teana Bucuresti-Tirgoviste.
Suprafata satului e de 3507
hect., itnpreuna cu Chitila
Odaile, Cu o popuIatie de 647
locui torY.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservitl de i preot
si I cintaret ; o scoala mixta,
frecuentata. de 16 elevf si 7 e-
leve; i pod.
Mosia, fosta proprietate a
Principelui N. G. Bibescu, apar-
tine d-lui Movill, care are 2820
hect. i locuitorilor, cad ad 687
hect. Proprietarul cultiva moo
hect. (z43 hect. izlaz, 1600 hect.
padure, restul necultivabile). Lo-
cuitoriT cultiva 659 hect. (37 hect.
sterpe).
Comerciul se face de z cir-
ciumar i r hangia.
Numarul vitelor mall e de
238 si al celor miel de 577.
Mogopaia, stalie de dr.-d.f.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, cat.
Baneasa-Herastraa, pe linia Bu-
curesti-Ciulnita, pusa in circu-
latie la 17 Noembrie 1886. Se
aflä intre statiile Bucuresti (6.8
kil.) i Pantelimon (9.6 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluf ma-
rif de 82'.57. Venitul acestef
statif a fost de 51635 lei, 35 b.
Mogopaia, fort, in jurul Bucu-
restilor, jud. Ilfov.
Mogowaia,pddure, (1600 hect.),
jud. Ilfov, p/. Znagovul, I-0sta pro-
prietate a Principeluf N. G. Bi-
bescu.
Mogo§oala, gîrlti, lzvoreste din
 MOGWL
muntiT com. Tesila, pl. Pelepul,
jud. Prahova; curge de la E. spre
V. si se varsa in riul Doftana,
pe tdrmul sting, in raionul co-
mune! Tesila.
Mogo§ul, saa Tutumeica, deal,
In jud. Gorj, plaiul Novaci; se
intinde din hotarul Aninisiul,
spre S., formind malul drept
al CiocadieT, pana in dreptul
catunulur Ciocadia, unde se ter-
mina.
Mogo§ul, pida, jud. Prahova, pl.
Teleajenul, com. Maneciul-Un gu-
reni ; i2voreste din muntele Fata-
luT-Gherghel ; curge de la N.-V.
catre S.-E. si se varsa in riul
Teleajenul, pe malul drept.
Mogo9u1, vale, jud. Vlasca, pe
proprietatea Dusani, a EforieT
SpitaleIor Civile din Bucuresti,
pendinte de com. Letca-Vechle ;
sé varsa in apa Glavaciocul.
Mohoräni, suburbie, a orasuluT
Roman, jud. Roman, situata in
partea de V.
Mohorlti, sat, facind parte din
com. Motoseni, jud. Tecucia, si-
tuat pe coasta estica a dealuluT
cu acelasT nume, la 4 kil, de
resedinta com. Are o populatie
de 57 familiT, saa 255 suflete,
carI locuesc in 52 case.
Pe dealul Mohoriti se afla 4
morI de Vint.
Mohorul, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, si in directie N.
de comuna Novaci, situat filtre
muntil Urda, Papusa, Plescoaia
si Iezerul, pendinte de comuna
Pociovali
Moi, com. rur. si sat, in jud. Gorj,
pl. JiuluT, la S. com. Rovinari, pe
poseaua nationala Filiasi-Pietro-
sani si in partea stinga a JiuluT.
Une. Mara. Dietiostar Geografia Fol. II!
379
Suprafata comuneT, formata
dintr'un singur sat, e de Io86
hect. din carT : 500 hect. padure,
6o hect. izlaz, 25 hect. fìnete
521 hect. arabile.
Are o populatie de ioo fa.
mili!, sati 65o suflete ; i coala.,
frecuentata de 37 copiT ; I bi-
seria. de lemn, fondata de lo-
cuitorT in anul 1882, deservita
de 2 preotT si 2 cintAretT.
LocuitoriT posea: 40 plugurT,
31 care cu bol, 2 carute cu cal;
181 vite marT cornute, I I cal,
113 oT i capre si 64 porcT.
Budgetul comuneT e la ve-
niturT de 1033 leT, lar la chel-
tuelT, de 936 leT.
Comunicatia in aceasta co-
muna se face prin soseaua na-
tionala.
Moiasa, munte, al com. Cartiul,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
N.-V, comuneT, cea maT mare
parte gol, lar pe vid' putin aco-
perit de brad si fag.
Moioeni, sat, facind parte din
com. rur. Prahovita-d.-s.; jud.
si pl. Prahova.
Are o populatie de 106 locui-
torl.
Moime§ti, sat, In partea de S.-
E. a com. Radiul-MitropolieT, pl.
Copoul, jud. Iai, situat pe coasta
despre E. a dealului Moimesti.
Are o populatie de 16 familiT,
saa 94 suflete.
Vite : 379 vite marT cornute,
42 caT, 1270 o!, 6 rtmatorT si
I i bivolT.
Moimesti, deal, pe a cal-u' cos-
Usa de E. e situat satul Moi-
mese, com. Radiul-MitropolleT,
pl. Copoul, jud. Iasi.
Moime§ti, Ørîü, jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Radiul-MitropolieT ;
izvoreste din partea de S.-V.
www.dacoromanica.ro
MOINETI
a dealuluT Moimesti, curge spre
S., printre dealurile Pitcani
Vulturi, pana. ce da in valea
ptriul ZahorneT, la Capul-Dea-
luluT.
Moine§ti, com. rur., jud. Baca,
pl. MunteluT, asezata pe Podisul-
Moinestilor, format de muntiT
si de dealurile : Strigoiul, Santa,
apoT Tasbuga, Magura, Osoiul,
GavreT i Dealul-Mare, ce des-
part Tazlaul-Sarat de Trotus.
Se compune din 4 en-une:
Tirgusorul-Moinesti, primaria si
resedinta plaseT, Lunca-Moinesti,
Pirtul-Moinesti pi Dealul-Mare.
Moinesti inca pe la 1803 (Con-
dica-Liuzilor) iT gasim cu mosiT
razasestl, producind pacura, des-
pre care dovedesc numeroasele
fintinT de pacura parasite ; apoT
a trecut in stapinirea Hatma-
nuluT Alex. Mavrocordat si un
hrisov domnesc al luT Mihaia
Sturdza, din 1844, reguleaza em-
baticurile.
Se margineste la N. cu com.
Valea-Arinilor ; la V. si S., cu
com. Vasiesti; iar la E., Cu com.
Podurile. Este strabatuta de Pi-
riul-Moinestilor si de Urminisul-
Mare.
Arco populatie de 790 familir,
sail 3777 sufiete ; 3 scoale, una
primara urbana de baetT, care
functioneazä din 1862, a doua,
de fete, care functioneaza din
1867 pi a treia, scoala izraelita;
2 bisericT ortodoxe, In Tirgu-
sorul-Moinesti, deservite de 2
preotT si 2 cintaretT si una ca-
tolla ; 42 dirciumT.
Teritoriul comuna are o In-
tindere de aproape 3000 hect.
Padurile : Magura, Fundul-Ga-
vreT, etc., ocupa 2500 hect.
Proprietar mare este «Socie-
tatea de comert si industrie a
petroleuluT, Moinesti-Tazlaa-$o-
lontul», care are o mosie, Moi-
nesti, In tntindere de 1700 hect.,
49
 MoirstEM
din care 750 plmint produe-
tiv. AceastO mosie dl un venit
anual de 34000 le!.
Pe terenul comunei se gAsesc
4 izvoare de ape minerale: cloro-
sodice, fier, sulf. Pleura In mare
can titate, se scoate necontenit
de mal* bine de roo anT. Sunt
70 fintinT In exploatare pe mosie.
Sunt 15 fabrici de petroleti ;
una fabrica de luminAri de ste-
arind; una fabricA sistematicA
pentru lemne de constructie;
un herlstrAti de apA.
DupA legea rurall din 1864,
la 47 locuitori saü dat 162 ala
40 prájini in improprietArire.
Vite sunt: 196 cal, 454 vite
mar! cornute i 208 porci.
Budgetul comuneT e la veni-
turi de 45080 lei, 24 batir
la cheltueli de 33786 le!.
Teritoriul comuneT este strà-
bAtut de calea judeteanl Ba-
cAl-Moineti-Tirgul-Ocna. Intre
acest din urmA oras si Moinesti
este o cale feratA, care trece
pe malul TrotusuluT pAnl. la Co-
mánesti, si de aci la Moinesti.
Distantele: la BacAti, capitala
districtuluT, 47 kil.; la comuna
Valea-Arinilor, 4 kil.; la com.
Vástesti, 3 kil. ; la com. Podu-
rile, 5 kil.
Moine§ti, tirg-ufor, jud. BacAtl,
pl. Muntelui, resedinta com. Moi-
nesti, situat pe un podis al mun-
tilor MAgura i Osolul.
Are 665 familiT, saa 3248 su-
flete; 2 coll primare urbane,
una de bdeti si a doua de fete;
o scoalA izraelitO ; 2 bisericI orto-
doxe : una cu hramul SE Nicu-
lae, eldditA de locuitori In 18
a doua cu hramul Sf. Gheor-
ghe, claclitl tot de locuitorT In
1862, deservite de 2 preoti si
2 cintAretir; o bisericl catolicl,
clAdità de locuitorT in 1836, cu
cintAret ; un templu evreesc,
Cu un rabia; circiumi sunt 40.
380
In acest tirg este resedinta
sub-prefecturei piase MunteluT,
a judecAtorieT de pace, si per-
ceptia circumscriptieT.
Se maT afll un spital intre-
tinut de judet, cu io paturi de
blrbati si 9 de femeT; o farma-
; un biroil telegrafo-postal;
societate evreieascl de econo-
mie Armonia » infiintatl in 1887.
Tirgul de aci (12 pe an, cel de
la SE Gheorghe maT mare) este
bine aprovizionat i comertul
constA mai cu seaml in petroliti.
Sunt ad i peste roo puturi de
pAcurA.
Vite sunt: 123 porci, 115 oT,
177 cai si 238 vite marIcornute.
Tirgusorul a fost infiintat in
1781.
Un hrisov al DomnuluiMihal
Sturdza de la 1844 a regulat
relatiunile dintre tirgoveti si pro-
prietarul Moinestilor, care era
hatmanul Al. G. Mavrocordat.
Din timpul domnier luT Mihar
Sturdza a Iuat un mers regulat.
Intinderea tirgului este de a-
proape roo hect., strAbltut de
osea principall si de 3 stra-
dele.
Moine§ti, mofie, in jud. BacAti,
pl. Muntelul, com. Moinesti, a-
vut5. in mine de pleurA, cu pA-
mintproductiv in inti ndere de 750
hect., casi datl d S ocietAtiT pentru
exploatarea petroleuluT», 34000
le! anual.
Moine§ti, trup de mofie rAzA-
eascA, in jud. Covurluiti, pl.
Prutul, com. Oancea.
Moine§tilor (Culmea-), firlt
de munfl, ce-VI la nastere din
com. Gosmeanul (jud. Neamtu);
trece prin muntele Geamlna In
jud. BaclA, pl. Muntelur ; des_
parte AsAul de Tazaul-SOrat,
apoi trece prin Podisul-Moines-
tilor, si se continul spre V. cu
www.dacoromanica.ro
Mor$A.
muntiT Tarnita, Obeina-Berzun-
tului, Ursoaia, Ousorul, DrA-
coaia i Dealurile-Salinelor. Tot
din podis se ramificA o sirl ce
la directia spre Onesti, paril Ia.
dealul Perchiul si a treia trece
prin Maloiul i Gilea. AcqtT
munti formeazI o ghebozitate
cuprinsl intre Trotusul si cele
dota TazlAuri.
Moine§tilor (Podi§u1-), podif,
in jud. BacAil, pl. MunteluT, com.
Moinesti, format de dealurile
Strigoiul si Santa, pe care se
aflA satul TIrgusorul-Moinesti.
Moiseqti, sat, cu 60 case, in
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.,
com. rur. Virciorova.
Moisesti,treciltoare peste granitl,
spre Temisoara, jud. Mehedinti.
Moisica, cdtun, al com. Zmeeni,
jud. Buzäü, Cu 330 locuitori
70 case.
Moisica, mofie, In jud.
com. Zmeeni, cAt. Moisica ; are
cam 360 hect., mal toate ara-
bile, apoi sArAturl si locurl sterpe.
Moisica, jud. BuzAti. VezT Fu-
rul-Mic-Musica.
Moisica-Banul, mofie, foastO a
statuluT, in jud. BuzAti, com.
Zmeeni, cAt. Moisica, pendinte
de Banul ; are 640 hect., arA-
turl, izlaz, sArAturl i putin loe
sterp ; azi e vindutO locuitorilor.
Moisie, phig, jud. FAlcii5; izvo-
reste din pAdurea Lintea
Zgura, din vecinAtatea pAclurei
BArbosi; trece prin satul si co-
muna cu acelag nume si se
vara. In balta de la satul Posta-
Elanul.
MOI§a, sat, pe mosia i in com.
 MISA
Boroaia, jud. Suceava, asezat pe
pfriul Cu acelasr nume si pe po-
disul dintre piriurile Saca si
Moisa, cu o populatie de 184
familir, san 650 suflete, din cad
327 barbar si 323 femer.
Vatra satulur ocupa I I fAlcr,
70 prajinr.
Improprietaritr la 1864 sunt :
14 fruntasr, 23 palmar si 26
codasr, stapinind 234 falcr; la
1879, 19 insurater al mal luat
5/ flIcr si In 1889, 8 locuitorr
aü cumparat cite un lot mic
de 5 hectare.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cladia de locuitorr,
deservita de i preot si 2 din-
taretr ; o scoala mixta, infiintata
la 1892, conclusä de un ¡uva-
tator platit de stat si frecuen-.
tata de 45 elevr.
In 1803, Moisa, a Manastirer
Rica, avea 23 liud, platind 328
leT bir anual.
Moi§a, ptrîi, in jud. Suceava, pl.
Moldova-d.-j., format din piraiele
Alunisul i Plopul. Ud a satul
cu acelasT nume si dupä un
curs de 5 kil. se varsäin Rica.
Are de tributad din dreapta :
Trastioara, Tiganca, Slatina,
Sihastrulur, Arsita, Comorilor,
si din stInga Runcul, Luleir
si Bolohanosul. Contine peste.
Moi§a-si-Rl§cuta, fir de munp,
in com. Bogdanesti, jud. Su-
ceava.
Molani, sat, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Coma-
nesti ; are 30 case.
Moldova, p/asä, in jud. Roman,
situata In partea de N.-V. a lur.
Are forma unur poligon ne.
egulat Cu 5 laturr, din care
cea mar mare este cea despre
V.
Se margineste la N. cu jud.
881
Suceava, de care se desparte
pe o foarte mica. dista* prin
riul Moldova si apor prin o linie
conventionall, ce incepe din
malul dulur Moldova, la N: de
satul Tupilati si duce spre E.,
ridicindu-se putin catre N. pana
in malul riulur Siretul, la S. de
satul Cozmesti (jud. Suceava).
La S., se margin este cu pl. Si-
retul-d.-j., de care se desparte
mar india prin o linie conven.
tionalä trasa drept de la V. ca-
tre E., din dreptul tirgusorulur
Bozieni (jud. Neamtu), pana la
N. de satul Corhana si de aicr
prin riul Moldova pana la val.-
sare. La V., se margineste cu
jud. Neamtu, de care se separa
iarasr prin o linie conventionala,
ce urmeaza. In linie dreapta di-
rectiunea de la N. spre S., In-
cepind putin mar de /a N.-V.
de satul Tupilati si pana in
dreptul si la E. de ergusorul
Bozieni, urmInd in cea mar mare
parte culmea dealurilor despre
V. a plaser. La E., se inveci-
neste cu pl. Siretul-d.-s., de care
se separa pi-in d'u) Siretul, ?rice-
ptnd de la S. de satul Cozmesti
(jud. Suceava) si pana la varsa-
rea rtulur MoldoVa In Siret.
Lungimea cea mar mare a
plaser este de 30 kil., socotita
de la orasul Roman si pana la
extremitatea de N. a piase, din-
colo de Hanul-Ancuter; iar la-
timea cea mar mare o atinge
Intre satele : Valen/ si Rachi-
teni, lo 15 kil.
Pamintul plaser Moldova este
un platoù intins si putin inalt,
care merge ingustindu-se ca
cit se apropie de orasul Roman,
marginit de o parte (spre V.)
de riul Modova si de alta (spre
E.) de sesul Siretulur. La N.
este dealul Muncelul, care vine
din jud. Suceava si care nu este
alt-ceva de cit ultima ramifica-
tiune a muntilor dintre Siret si
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA (PLASX)
Moldova. La S. de satul Munce-
lul-d.-s., acest deal se pleaca spre
a forma un intins piatoü. Spre
V. se margineste cu o culme
de dealud, care vine din jud.
Neamtu si se continua spre S.
prin dealurile : Chicera, Ceta-
tuia, Corhana, Dealul.CAliner
Dealul-lur-Stan, de unde apor
trece in p/asa Siretul-d.-j.
Pamintul er ca si al plaser
Siretul-d.-j., formInd aproape In
total un ses, este cultivabil.
Padurr sunt putine In com-
paratie cu cele-l'alte pile. Cele
mar mur sunt In comunele Va-
leni, Gheraesti si Mogosesti.
Plasa Moldova se compune
dintr'o com. urb., Roman, si
15 com. rur. cu 30 sate, si Cu
o populatie de 5894 familir, sati
20986 suflete, din caer 3197 fa-
mili Ungurr i 81 familir Evrer.
Sunt 5133 contribuabilf.
Are 15 bisericr ortodoxe si
i8 catolice ; 13 scolr rurale, din
cm-1 ii mixte, I de bletr si
de fete ; un oficid postal rural
la gara Mircesti.
Locuitorir, pe Ruga agricul-
tura, se mar ocupa si cu
plaria, cojocaria, rotaria, caru-
Oda si olaria.
Se gasesc mod de apa la
Valeni, Moreni i Simionesti.
Calle de comunicatie a plaser
sunt :
Linia ferata Roman-Pascani,
care strabate aceasta plasa in
lungul saa de la S. la N., avind
in aceasta plasa 2 statiunr: la
Mircesti si la Halaucesti. Ea
urmeaza marginea de E. a pla-
toulur.
oseaua nationala Roman-Iasi
si Roman-Fälticeni, pleaca din
orasul Roman si merge spre N.
pana in dreptul satulur Saba-
oani, de unde se desparte in
doul ramurr: o ramura apuca
spre N.-E., trece peste riul Si-
retul, p., un pod de frer, in lata
MOLDuVA (W)
satuluT Miclauseni, trece prin
Tirgul-Frumos la Iasi si o alta
ramura apuca spre N.-V., trece
prin satul Tetcani, pe la E. de
satul Botesti $1 pe la V. de
satul Nisporesti (Zapodia), pe
la Hanul-AnicuteT, pe unde
ese din judet, dupa ce strabate
jud. aproape 30 kil. (socotita
din orasul Roman). Aceasta so-
sea este o continuitate a sose-
leT Bacati-Roman.
Soseaua judeteana. Piatra-Iasi
intra in acest judet la satul Tu-
pilati si se continua de la V.
catre E., trecind In aceasta pl.
prin satele: Tupilati, Hanul-An-
cuteI, Halducesti si de aid peste
Siretul, In pl. Siretul-d.-s. la sa-
tul Cogalniceanu. Aceasta osea
trece peste riul Moldova, la sa-
tul Tupilati, pe un pod de lema
statator ; trecerea lima In pl. Si-
retul-d.-s., intre satul Halaucesti
Cogalniceanu, este intrerupta
din cauza lipseT de pod, asa ca
acum aceasta trecere se face mal
In sus, la satul Mogosesti.
Soseaua vecino-comunalS. Ro-
man-Mogosesti incepe din ora-
sul Roman si merge spre N. le-
gind intre ele satele : Cordunul,
Simionesti, Sabloani, Mircesti,
Halaucesti i Mogosesti, avind
o lungime de 30 kil. Ea urmeaza
de aProape linia drumuluT de fTer.
Din aceste sosele se desfac
apoT in dreapta i in stinga altele
mal micT.
O alta osea vecino-comunala
leaga ?are ele satele din dreapta
riulul Moldova. Ea incepe din
soseaua judetean Roman-Piatra,
maT la V. de satul Dulcesti
duce, prin Bretcani i Moreni,
la Valeni.
Plasa Moldova este unita In
privinta administrativa cu pl.
Siretul-d.-j., avind amindoul un
sub-prefect cu resedinta in com.
Elizabeta-Doamna. (Inaintea u-
nireT plasilor resedinta subpre-
382
fectureT acesteT pla$I era in sa-
tul Sabaoani). Aceste plasT asa
unite sub administratiunea unuI
sub-prefect poarta numele de
Plasile-Unite.
In privinta judiciara, aceasta
pl. depinde de judecatoria de
ocol din orasul Roman.
Moldova, rig, afluent al Siretu-
luT. Izvoreste in Bucovina din
Culmea-LucineT, de sub virful
Cirlibaba, la N. de satul Mol-
dova si ceva mal spre V. de
virful Vezul-VelAI. Curge spre
S.-E. in sens invers cu riul Su-
ceava care izvoreste din acelasT
loe; uda satele Moldova, Brea-
za $i Fundul-MoldoveT, de unde
schimba directia spre E.; trece
pe linga orasul Cimpulung
Gura-Humorel, de unde schim-
bind directia spre S.-E., intra
In Rominia pe la Cornul-LunciI;
traverseaza jud. Suceava pana
la cat. Preotesti de unde
continua scurgerea care S.-E.,
formind limita hare jud. Sucea-
va i Neamtu, pana la patrun-
derea sa in jud. Roman, la mar-
ginea N. a satuld Tupilati, for-
mind cit-va limita intre cele trei
judete : Suceava, Neamtu siRo-
man ; iar d'aci, dirigindu-se spre
S.-S.-E., catre orasul Roman, o-
coleste partea sudica a acestuT
oras pentru a se \Tana in Siret,
in dreptul com. Cotul-Vamesuld.
Intra in jud. Suceava din Ro-
minia, la 140 m. de locul nu-
mit Malul-Moldovel, la cota 397
m. ; strabate teritoriul comune-
lor MAlini (2 kil.), Sasca (02
kil.), i Rusi (2 kil.) ; uda Baia
printr'o ramura si un canal lung
de 1200 in.; strabate teritoriul
comunelor Fintina-Mare (3 kil.),
Ciumulesti (2 kil.), Bogdanesti
(3 kil.), Boroaia (4 kil.) si Ui-
desti (6 kil.); trecind in apro-
pierea cat. Oniceni, uda com.
Draganesti (81/2 kil.), cat. Soi-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA (RtI3)
maresti, in dreapta riuluT; trece
pe linga com. Draguseni (8 kil.),
situata pe malul sting pe o trial-
time de 340--350 m. i uda
cat. Preotesti. In apropierea aces-
tuia, riul Moldova formeaza li-
mita intre judetele Suceava
Neamtu pe o lungime de 5200m.
Oa. la com. Temisesti, pe li-
mita jud. Neamtu ; lar d'aci di-
rigindu-se catre S.-E. continua
a face limita acestor judete, cind
cu o ramura, dud Cu cursul
pana in dreptul satuluT Pastra-
veni, in apropiere de cat. Spiesti,
de unde, strabatind sesul mlas-
tinos format de baltile Tinov,
Burghei i Chitei, isT reia cur-
sul de limita a jud. Suceava si
Neamtu, din cireptul punctulni
trigonometric 307 in. (Davideni),
Ora la patrunderea sa in jud.
Roman.
Intl% in jud. Roman la locul
numit Valea-BouluT, la marginea
N. a satulur Tupilati ; d'aci in-
dreptindu-se spre S. - E., uda
satele : Tupilati, Botesti, Mun-
teni-Ghiraesti, Pildeti, Corhana,
Rosiori, Simionesti i Cordunul;
ocoleste pe la S. orasului Ro-
man, strecurindu se intre acesta
comunele Elizabeta-Doamna,
Carol si Cotul-Vamesulul, se var-
sa in Siret, pe dreapta, la vre-o
31/2 kil. mal jos de Roman, in-
dreptul com. Cotul-VamesuluT.
AfluentiT maT principalT al Mol-
doveT sunt :
In Bucovina, primeste pe stin-
ga : piraiele Sadova, linga satul
Sadova ; Moldovita (manta in
dreapta cu piralele Rosianul, iar
In stinga cu piraiele Putna, Ciu-
marna si Dr Agu$a), lingA sa-
tul Vama; piraiele Dobra si Hu-
moara, linga tirguI Gura - Hu-
morel ; lar pe dreapta, piraiele
Suha sail Ostra (maritä pe stinga
cu piriul Cominca,iar pe dreapta
Cu Brateasca saü Negrileasca),
Vornetul, IvAleni i Suha-Mica,
MOLDOVA (Rili)
care izvoreste in jud. Suceava.
In jud. Suceava, primeste pe
dreapta &aide : Suha - Mare,
Sasca-Mare, inca, Bogata, Ico-
belul, care impreuna cu piraiele
Miclausa i Jerna se varsa in
Moldova, la locul numit Plopi1-
Baer ; Rica, Seaca, Brustul, SA-
rata si Toplita ; pe stinga pH-
raeste piraiele : omuzul- Mare
si omuzul-Rece ; Midiasca care
uda satele Negoesti, Ionesti
Rusi se varsa. linga satul Dr5.-
guseni ; Hateiul format din cur-
surile Uidesti, V alea-Arinilor si
pirtul La-Izvor, udä com. Dra-
guseni formind Lacul-Morer, lar
la esire lacul Stroesti; Cristesti
format din piraiele Heresti, Dra-
ganul i Luncasul trece prin
com. Cristesti pe sub podul de
piatra al soseleT nationale se
varsa in Moldova, in dreptul
com. Temisesti ; Motca; Bou-
ra, format din piraiele Prisaca,
Valea-Tionulur i a-Barganulur,
dupa ce se unesc in satul Bou-
reni, trece pe sub un podet de
lemn soseaua intre kil. 185 si
186 de unde prin un sant de
scurgere strabate sesul de la V-ul
acester sosele prin care se var-
sa in Moldova, in dreptul pgdu-
rer Costisca-Vasiloaer; pirai ele
Soci si Bahna, care unite cu pi-
riul Gruiul trece soseaua natio-
nail pe sub un podet de piatra
prin un put se varsa prin
mlastinele Moldover din dreptul
Balta-Birgher.
Din jud. Neamtu, primeste pi-
raiele : Valea-Arinilor si piriul
Neamtu, marit pe stinga cu pi-
riul Nemtisorul si pe dreapta
cu Plotinul, Toplita si Piriul-
Umbrarilor.
In jud. Roman, Moldova pri-
meste pe dreapta: Valea-Alba,
ce izvoreste din jud. Neamtu ;
valea Matca-Mare i piriul Mo-
reanca, iar pe stinga piriul Ciur-
licul, mar jos de satul Pildesti,
38R
si Girla-Moarer, brat al Moldo-
ver, ce uda. com. Pildesti in
partea de S.
Valea Moldover este mar pre-
tutindenea locuita ; dar pe end
partea de sus in Bucovina nu
prieste de cit ovazulur, porum-
bulur si fin etelor, cu cit scoborT
mar la vale in Rominia, ea de-
vine mar fertild. 0 mica parte
e acoperita de lund de loziT,
rachitT si arid.
Incepind de la satul Moldova,
sesul prin care curge Moldova
nu este mar larg de i kil, pana
la Gura-Humorer de unde ese
din muntir ; de aci sesul se mar
ldrgeste pana la 6 kn.
Moldova esind din regiunea
muntoasa a Bucoviner, in Ro-
minia, curge in mare parte de-a
lungul dealurilor : din dreapta
pana mar jos de com. Baia si
din stinga pana la com. Miro-
slavesti ; apt:A lar pe lingá dea-
lurile din dreapta pana la cat.
Rosiori si d'aci pand in varsd-
tura sa in Siret.
Lungimea sa totall in Ro-
minia este cam de Too kil.; si
aproape tot atita in Bucovina.
Largimea albier variaza in par-
tea de sus a Moldover intre 40-
6o m.; lar la Roman atinge 200
m.; ea este foarte neregulata pl
n a. de prundis. Cursul sari mar
cu seama in Rominia este foarte
neregulat, format din mar multe
brate carT se unesc si se des-
unesc formind diferite insule
mlastinoase pang in dreptul ora-
sulur Roman, de unde are nu-
mar un sin gur brat pana la vat.-
satura. Cursul saa este toren-
tial pe toata lungimea sa, cad
chiar aproape de orasul Roman
duce bolovanT pana la i kilgr.
de greutate.
Basenul sad este marginit la
N. de muntir Lerser si spre E.
de dealurile ce separa basenul
sail de basenul Sucever si Si-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA (Rio)
retulur si care dealurr se con-
tinua pang in dealul Muncelul
si de aid prin un platoa, care
se termina la Roman ; lar spre
V. de culmea centrala a Bis-
triter- Marl si de dealurile ce
pleacä din aceasta.
Valea Moldover in tot cursul
sail in tara este insotita de so-
seaua nationall Roman-Cornul-
Luncer, bine impretrita si bine
intretinuta.
Trecerile de pe un mal pe
altul end apele sunt micr se
fac prin vadurr. La epoca cres-
terer apelor trecerile nu se pot
face de cit pe podurile de la
Pracsia intre Falticeni si Bog-
danesti si la Temisesti Intre
Tirgul-Neamtulur i Pascani.
Numele Moldova, pare a fi
de origina germano - gotta.:
mulde pral. (A. D. Xenopol,
«Istoria Romtnilor», vol. I, p.
318 si 371 si B: P. Hasdea,
«Istoria Critica a Rominilor»,
vol. I, p. 300).
Unir cred cá V-ar fi luat nu-
mele de la tara, care pentru fru-
musetea el fusese numita de
RomanT Molls Dacia sari Molls
Davia. («ScrierT» de C. Ne-
gruzzi, vol. I, p. 194, edit. din
1872).
Legenda mar spune ca 'lar
fi luat numele de la cateaua
Molda a primulur descalicator
Drago. In aceasta privinta Ma-
rele Vornic Gr. Urechie, ca si
altr cronicarT, serie:
Oamenir din Maramures, ve-
nind peste muntir ungurestl
si peste muntli Moldover, vinind
fieare salbatice, Ora at' esit la
apa ce-T zicem Moldova, go-
nind un zimbru, carde 1-aa si
vinat, la locul unde se chiarna
satul Boureni, pe acea apa a
Moldover; si aa pus nume a-
per, de-i zisera Moldova, pre
numele une catele ce-T ziceaa
Molda, care atuncr gonind zim-
 MOLDOVA-DE-JOS
brul, s'aá inecat intru acea apA
$1 de pre numele aper se zice
acum $i tArer Moldova. («Leto-
pis.», vol. I, pag. 131 $i Miron
Costin, «Letop.», III, pag. 51 I).
In cAlltoria ieromonahuluT
Silvestru $i Nicodin la 1722,
din MánAstirea Rilovsca (Sf.
Nicolae), Moldova se nume$te
g Muld uva 2, .
Moldova-de-Jos,plasd, jud. Su-
ceava. Se mArgine$te la E. cu
pl. Siretul-d.-s. $i Siretul-d.-j.;
la V., ca jud. Neamtu ; la S.,
Cu pl. Siretul d.-j. $i jud. Neamtu
si la N., cu pl. Moldova-d.-s.
Panca vesticA este muntoas5.,
iar cea-l'altà ondulatA, ne-avInd
de cit un singar $es, al Mol-
dover.
Intinderea teritoriall a aces-
ter pIA$f e de 75380 hect., 72
ar., din carT numar jumAtate
sunt cultivabile.
Re$edinta sub-prefecturer e
in com. Ciumule$ti.
Se compune din 6 com. ru-
rale: Ciumule$ti, Uide$ti, Drä-
gu$eni, DrAgAne$ti, Boroaia $i
BogdAne$ti, carT sunt formate
din 37 sate.
Are o populatie de 4967 fa-
milir, 19314 suflete, din
sal-1
carT 9612 bArbatT si 9702 fe-
mer, locuind In 4556 case.
Sunt 3607 contribuabilr.
In aceastà plasA se afll m5.-
nAstirea Rica $i schiturile tipo-
vene$tr din Manolea.
E strAbAtutA de $oseaua na-
tiona15. Roman-FAIticeni si de
$oseaua judeteanA DumbrAvita-
Neamtu.
Ca a$ez5.m1nt industrial este
fabrica de spirt din DrAgu$eni
li teascurile de uleití de cinepl
din Manolea.
Budgetul comunelor e la ve-
niturr de 51546 ler $i la chel-
tuelT, de 50462 ler.
Statul posea 4 proprietAtT,
384
aducind un venit anual de
51684 ler, 84 banT, avind $i
19649 hect. pIdure.
Moldova-de-Sus, p/asd, in jud.
Suceava. Se mArgine$te la E.,
Cu pl. Somuzul; la V., Cu pl.
Muntele ; la S., cu pl. Moldova-
d.-j. $1 la N. ca Bucovina. MaT
mult de jurnAtate este muntoas5.
$i trer pArti din teritoriul el e
acoperitA de pAdurr, ale cAror
esente principale sunt: bradul,
fagul, mesteacAnul, plopul $i
stejarul.
Suprafata plá$er e de 75698
hect.
Re$edinta sub-prefecturer e
la Cornul-Luncer.
Este formatA din ora$ul F5.1- Moldoveanul, fi?' mic de munIt,
ticeni $i 7 com. rurale: Baia,
Fintina-Mare, Sasca, BrAdAtelul,. din Carpati, avind directiunea
RadA$eni, Opri$eni $i MAlini,
carT sunt alcAtuite din 21 sate
$i un ora$.
Are o populatie de 6641 fa-
mili!, sati 26251 suflete, din carT
12864 bArbatT $i 13418 femer,
locuind in 5763 case.
Sunt 9677 contribuabilT.
In plasä se allá.: mAnAstirea
Slatina, schitul Preute$ti $i fos-
tul tIrg Baia, cu Biserica-AlbA,
Biserica-SAseascA $i a-lur-Petru-
Rare$.
E strAbItutA de $oseaua Cor-
nul-Luncer-Dorn a.
A$ezAminte industriale sunt:
instalatiunile forestiere de pe
Domeniul-Coroaner (GAine$ti $i
Ieslele), Mdlini $i multe alte he-
rAstraie de pe mo$iile Sasca $i
Baia, precum $1 morile : Cior-
saci, Moara-Doftorulur $i a-CA-
lugArulur de pe Somuzul-Mare,
$i fabrica de spirt de la Baia.
Budgetul comunelor e la ve-
niturl de 353850 ler $i la chel-
tuelT, de 353182 leT.
Statul posedA o proprietate
aducind un venit de 8318 ler,
95 batir; lar teritoriul com. MA-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVENI
lini, face parte din Domeniul-
Coroaner.
Moldova-Seack vale, care se
intinde in partea de E. a pl.
Siretul-d.-j., jud. Roman. Incepe
din sus de ora$ul Roman $i se
termina la S. de satul Cotul-
Vameplur. Aceastá vale este
fosta albie a riulur Moldova,
care curgea mar inainte cu vre-o
2 kit. spre V. de ora$ul Ro-
man. Este acoperitA cu finete.
PAnA la construirea liniel ferate,
aceastä vale era adese.orT aco-
perla cu apl, in timpurile
ploioase, prin revArsarea Mol-
dover.
In jud. Muscel, care porne$te
aproape perpendiculard pe a-
cesta. Se Intinde spre S. prin-
tre judetele Argewl $i Musce-
lul, formind culmea cea mar
inalt5. la N.-V. de pl. Nuc$oara.
DupA o cale de 2 ceasurr spre
S., se bifurcA $i ramura Moldo-
veanul intrA in jud. Arge$, lar
Galbina merge prin jud. Muscel.
Moldoveanul, pida, In jud. R.-
SArat, pl. Rimnicul, com. Bi-
soca, numit ast-fel pentru c5.
curge putin $1 pe hotarul Mol-
dover ; izvore$te din muntele
Bisoca ; udA partea de V. a bo-
m une! $i se varsA in riul R.-
SArat, pe dreaptalur; marpoartA
$1 numele de Recea-Moldovanul.
Moldoveni, com. rur., lingA Olt
$i spre N. de Izlaz, in pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, la 18
kit. de Corabia $1 la 46 kil. de
Caracal. Altitudinea terenuluT
d'asupra nivelulur MArir este
de 58 m.
Comuna e formatA numar din
satul cu acela$T nume.
Are o populatie de 1031 lo-
 MOLDOVENI
cuitorT, din carl 172 contribua-
bilT ; o $coalA, condusA de un
invAtAtor $i frecuentatA de 43
elevT; o bisericA, cu hramul Sf.
loan, clAditA la 1845 de Barbu
deservitA de 2 preotT
2 cfnaretT; un pod pe cablu
peste Olt ; o pAdure spre E.;
4 circiumT.
Budgetul com. e de 2876 leT
la veniturl i de 2777 leT la
cheltuelT.
Locuitorif posea : 769 vite
marT, 400 vite micT $1 205 ri-
mAtorT.
Moldoveni, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. CimpuluT, situatl
pe partea stingA a riuluT Talo-
mita, la extremitatea de V. a
pldseT,intre comunele BArbulesti,
Jilavele $i com. Dridul, din ju-
detul Ilfov.
Teritoriul com. e de 3850
hect., din carI 535 hect. p5.-
dure $i coprinde cincT trupurT de
mo$iT din carT patru apartin par-
ticularilor, lar a cincea, numitA
Cirnuleasa, este proprietate a
EforieT Spitalelor Civile din Bu-
cure$ti, cáruia iT aduce un venit
anual de 5800 leT.
Pe mo$le sunt improprietAritT
383 locuitorT ; neimproprietAritT
mal sunt 293.
Se compune din satele : Mol-
doveni, Patru-Frap i Pantoiul,
cu resedinta primArieT $i a ju-
decAtorieT comunale in satul Mol-
doveni.
Are o populatie de 577 fa-
miliT, sati 2168 suflete ; douä
scolT mixte, una in satul Patru-
FratT i a doua in satul Mol-
doveni, frecuentate de 92 elevi
$1 13 eleve ; doul bisericr, de-
servite de treT preotT $1 patru
dascAlT.
Vite i7o caT, 1550 boT, 3050
oT, 19 capre, 3 asinT $i 700 porcI.
Moldoveni, sat, in jud. Ialomita,
385
pl. ampuluT, pendinte de com.
cu acela$T nume, situat pe ma-
lul sting al riuluT Ialomita, in
apropiere de vArsarea riuluT Pra-
hoya In Ialomita.
Ad i este resedinta primArieT
a judecAtorief comunale.
Are o populatie de 266 fa-
o $coalA mixtA; o bise-
miliT ;
ricA, deservitA de un preot
doi cintAretT.
Vite sunt : 00 cal*, 800 bol.
1500 oT, 16 capre, 3 asinT $i
400 porcr.
Moldoveni, sfoard de mofi e, in
jud. BuzAti, com. Pietroasa d.-s.,
a mosnenilor MoldovenT. Are o
intindere de 64 hect., din care
pAdure.
Moldovi§ul,pisc (8.59 m.) al mun-
teluT MAlaia, jud. Vilcea, la S.-
V. de Piscul-Ursulur si la S. de
Piscul-VAtafulul.
Molenta, pisc, in partea de S.
a satuluT Porcáretul, com. Doa-*
gele, pl. Racova, jud. Vas-
hila.
Molfa, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul com. urb.
Babadag ; se desface din dea-
lul Cula-Cula-Bair; se indreaptl
spre E., brAzdind partea de E. a
plAseT $i a comuner ; se prelun-
geste spre E. cu dealul Calaba-
lic-Bair ; pe la V. curge Valea-
Nucelor ; are wo m. InAltime ;
este tAiat de drumul judetean Ba-
badag-Jurilofca ; e acoperit cu
livezT si cu viT.
Molidul, pirliaf, in jud. Neamtu,
pl. Piatra - Muntele, com. Do-
breni ; izvore$te de lingA poiana
DascAlul-Petrea ; curge in direc-
tiune N.-E., apoT cAtre S.-V.,
vArsIndu-se in Piriul-Alma$uluT,
In dreptul herAstrAuluT, numit
HerIstrAul-MoliduluT.
www.dacoromanica.ro
MOLNITA
jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, com. Maneciul-
Ungureni; izvoreste de sub Po-
iana-Mare, curge de la V. spre
E. $i se varsA in riul Teleajenul,
pe malul drept.
Mola, fesul drept al MoldoveT,
trecirld podul soseleT Cornul-
Luncii - Dorna, intre Sasca
MAlini, jud. Suceava.
Mola, firîi, (2 U.), in jud. Su-
ceava, com. Sosco, care dupl ce
alost mArit de pIrlul Toplita
un canal din Moldova, se varsd
in riul Moldova.
Molnicioara, pirlu, jud. Doro-
hoiti, pl. Berhometele, com. Tu-
reatca; incepe de pe mo$ia Culi-
ceni, $i se varsA in piriul Molnita.
Molnita, sat, pe mo$ia cu ace-
la$T nume, jud. Dorohoiti, pl.
Herta, com. PilipAuti.
Are o populatie de 193 fa-
mili!, saii 892 suflete ; 2 bise-
riel : una in partea de sus a
cu hramul InAltarea
satuluT,
DomnuluT, de zid, fAcutA in
1816 de Ilie Holban; a doua,
pe partea de jos a satulul, cu
hramul Sf. Nicolae, fAcutA in
7820, de SpItarul lordache Chi-
rlad; ambele sunt deservite de
preot, 2 cint5.retI i 2 pAllmarT.
SAteniT improprietáritl ai 570
hect. 02 ariI, plmint, iar pro-
prietatea : 1148 hect. 26 ariI,
cimp, 25 hect. 78 ariI, pAdure
si 4 pog. vie.
Proprietatea mosid este a ere-
zilor defunctulul G. Giurgiovanu
si a sotid sale Ecaterina, nAs-
cut5. Baron Vasilco.
Piriul ce trece pe mosie este
MihAleasca.
DrumurT principale sunt : acel
de la Mamornita la Darabani,
si calea judeteanA Herta-Ma-
mornita.
 MOLNITA
Mopia se hotarapte cu : Her-
ta, Hreatca, Banceni, Streanga,
Pilipauti, Movila i riul Prutul.
Familia Giurgiovanu este ve-
che proprietard in Moldova.
Apa: St. Giurgiovanu, loan Tau-
tu, Gh. Tomuzeia pi St. Ciu-
rezul, totT proprietarT razepT
intemeiat mar-lastima Coribnita
din Bucovina, inzestrind-o cu
proprietatT carT stapInit
pana la 1785, cind s'a desfiintat.
Molnita, trecdtoare. Ved TreT-
Hotare.
Molnita, pida, izvorepte din pa-
durea de pe inopia Mogopepti,
com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
rohoiti, pi, dupa ce formeaza pe o
parte buna hotarul despre Bu-
covina, se varsa in Siret, pe
mopia Talpa, din sus de sat.
Mologe§ti, ciitun, al com. Stir-
beiti, la 5 kil. spre N., pl. 01-
tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
situat intr'o vale, aproape de
hotarul judetuluT, pe un terca
a carta altitudine d'asupra ni-
velulul mAriT este de 220 m.
Are 100 de locuitorT.
Mologe§ti, sat, facind parte din
com. rur. Lalopul, jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., situat in partea
de S. a comuna, pi la 21/2 kil.
de repedinta, unde e pcoala.
Are o populatie de 473 lo-
cuitori; o biserica, facuta de
Protopopul Stefan, la anul 1823.
Este udat la V. de rlul 01-
tetul.
Molomotul, sati Molomooul,
fost schit, jud. Prahova, com.
urb. Sinaia, fondat de un haiduc
vestit, anume Nicolae Grozea,
din Brebu.
Nu s'a dat pana acum de
urna niel unuT document, care
sa ne-aduca vre-o lumina asu-
886
pra timpului cind s'a construit
acest schit. Urmele rAmase, pre-
cum pi confin:clarea daniilor fa-
cute acestuT schit, ne indrep-
tatesc a crede cA ad i avem de
a face cu o institutiune religi-
°asa importanta. Locul unde a
existat aceasta biserica, d'asu-
pra manastirei Sinaia, este in-
semnat printr' o cruce, ce poar-
tA inscriptiune :
Pentru veclnica pomenire b'a
aceastit sf. cruce, In locul sfintel i Dum-
nezeetel bisericl cu hramul Sf. Nicolae,
ce s'a ruinat In rttzmirivt anuluT 1788.
La anul 1581, Mihnea-Voda
confirma. manastireT Sf. Nicolae,
ce se numepte Molomoc sati
Molomot, dotia vadurr de moa-
11. La anul 1626, Alexandru,
fiul luí Radu - Voda, confirma
daniile facute acesteT manastirt
de Iane Glormanescu pi adía
5 pog. de vie, lo stupT, un pa-
har de argint .5i un loc.
Dealul pe care a fost zidit
acest schit, pi pe care s'a con-
struit pi manastirea Sinaia, se
numea pe atunci Molomotul sati
Molomocul i numai maT
i s'a dat numele de Furnica.
Momaia: Vez! Balteni, jud. Ar-
gep.
Momaiul, sat, ¡latid parte din
com. rur. Mircepti, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt.
Momiceni, sat, pendinte de com.
Serbanepti-d.-s., pl. Serbanepti,
jud. Olt, situat pe o coasta., in
mijlocul BoianuluT, la V. de co-
muna Serbanepti-d.-j.
Mopia, proprietatea principe-
luT Brincoveanu, are 1) intindere
de I000 hect. arabile pi 500
hect. padure.
LocuitoriT posea : 20 boT,
15 yací, 6 cal', 850 oT pi 25
porcr.
www.dacoromanica.ro
MONTEORUL
Momote§ti, aitun, in jud. Vil-
cea, pl. Oltul-d.-j., com. Draga-
pani.
Monteorul, com. rur., in jud.
BuzdO, pl. SarAtil, pe ambele ma-
lurT ale riuluT Sarata, la 14112
kil, de orapul Buzar'.
Limita, la N., incepe din mun-
tele Chilmiziul, nade se atinge
cu cAt. Leiculepti (com. Graj-
dana), merge In linil curbe pana
Ja Piatra-BarbuluT, apoT in zig-
zagurT atinge pAdurea Izvoranul
pi se tntoarce iar In hotarul Pie-
trele-BanuluT, pe care continuä
pana in via Elepteul (com. SA-
rata) ; la V., incepind din via E-
lepteul, se curbeaza in sus pi a-
tinge hotarul mopieT SArata-Ba-
nul, se !asa in zig-zaguri prin
viile in otapnita, pana In valea
Huiu. bul, merge putin pe &lisa,
urca muchea pi se lasa. in pirtul
Sarata, pe albia eT, pana. in ho
tarul mopieT SarataComana, a-
poi pe hotarul acesteI mopir pa-
na la Dan-Floroiul, de unde o
ia pe hotarul moler Hagi-Mos-
cu, pana in hotarul mopier
pul ; la S., continua pe hotarul
StilpuluT pana. in gara Monteo-
rul ; la E., din gara Monteorul
urca in sus prin hotarele mo-
piilor Petrescu, Handavara, apoi
direct in drumul PraguluT, de
unde se curbeaza pi se inveci-
nepte cu sforile Mereenilor pana
In drumul Plaiultd, la Copaciul-
cu-Icoana pi de aci merge in
poiana munteluT Chilmiziul.
Comuna e formata din catu-
nele : Monteorul, Bugheni pi 0-
grazne, cu o populatie de 1770
locuitorT, din carT 333 contribu-
abili.
Are 2 coale : una de baetT pi
a doua de fete, frecuentate de
43 elevi pi 28 eleve, pi care,
impreuna cu primaria, se afla
instalate inteun frumos local,
construit Cu cheltuiala raposatu-
MONTEORUL
lur Gr. Monteoru ; o biserica,
cu hramul Adormirea - sigure suferinzilor.
DomnuluT, deservita de i preot,
cîntäre i I paracliser ; to
circiumi; o moarA ca aburI ; o
=ara de upa cu turbine; 2 fa-
brici de petroleti, din care cea
de la gara Monteorul e una din
cele mal insemnate din tara.
Se fabrica aci: vin, tuica, te-
saturT de borangic, etc.
Comerciul consta in desfacere
de productiunl l In transpor-
turl.
Meseria§T sunt : 5 lemnari,
timplar, t rotar, 2 butnarT, 2
carut241, 2 croitorT, 2 cizmarY,
3 flerarT, 2 maOni§tI §i un va-
rar.
Vite sunt : 220 bol, 82 vacT,
70 viteT, 7 bivoli, 28 cal, 12
Tepe, 6 rail*, 640 oT, 20 capre
400 porcI.
Sunt io stupT cu albine.
Suprafata com. este de 4135
hect., din cari 684 hect. arabile,
2560 hect. padure, 35 hect. fi-
neatd, 127 hect. izlaz, 42 hect.
livezi, 425 hect. vie i 262 hect.
loc sterp.
ProprietatI maT insem n ate su nt :
Monteorul, format din fostele
mo§iT Hagi-Moscu, Sarata §i
sforile : Nenciule§ti, Ograzile §i
Lipia, apol Sarata-Comana, nu-
mita i Iatropolu salí Buzo-
ianca.
Terenul e accidentat la N.
Are un §es acoperit de sema-
naturl, in partea de S.-E., a-
vuta in substante minerale
mal cu seama in pacura, sare,
piatra de constructiunl §i ape
minerale, in tre care renu mita
sorginte de la Muratoarea.
Pe lingà mina de pleura §1
instalatiunile necesare, com, are
demn de vazut : pe virful dealu-
luT Pragul, ruinele uneT vechT
fortificatif numita Cetatuea.
In timpul veril sunt vizitate
mult apele de la Murdtoarea,
69680. Moras Diojiimar Geogralta. va. In
387
care daii rezultate bine-facatoare
Cal de comunicatie are :
seaua comunala Monteorul-Gura-
SarätiT ; §oseaua Monteorul-Gara
Monteorul §i oseaua comunala
Merei, care prin drumurT natu-
rale merge prin cat. Ograzile
pana in com. Monteorul. Mara
de acestea, mal sunt : drumul
plaiului Chilmiziul, drumul Ro-
mine§tilor, drumul Neaga din
Poiana-Mare la cat. Miluiti
altele.
Aceasta com. s'a infiintat in
1885, luindu-se cat. Sarata-Nen-
ciule§tiT, (azi Bugheni) §i Fundul-
SaratiT(azT Monteorul), de la com.
Gura-SaratiT, lar cat. Ograzile
de la com. Merei, mal toate
propietatea d-lui Gr. Monteoru,
care apoI reunindu-le inteun
corp a dat na§tere nouel com.
Monteorul.
Aci se afla i statiunea de
bai Sarata. A se vedea acest
cuvint.
Monteorul (Fundul-SarätiI),
catun, de rqedinta, al com. Mon-
teorul, jud. Buzati, cu 620 lo-
cuitori §i a to case. Are sub-
diviziunea S eaca, pe na, o§la Hagi-
Moscu.
Monteorul, stafie in
jud. Buzati, pl. Sarata, cät. Mon-
teorul, pe unja Ploeti-Buzati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afta intre statiile Ul-
naeni (4 6 kil.) i Buzan (10.6
kil.). Inaltimea d'asupra nive-
luluT Marir de 93m.62.
Venitul acestei statiT pe anul
1896 a fost de 54879 leT, 05
banT.
In jurul acesteI garT se afta
o fabrica de petroleti ; o fabrica
de derivate ale pacureT, pre-
cum : uleiurT, etc., mal multe
instalatiunI necesare acestei in-
dustriT i o moara de aburT.
www.dacoromanica.ro
MoNTEttRuf..
De aci pleaca un drum spre
baile minerale Sdrata.
Monteorul, munte insemnat, in
jud. Buzati, com. Chiojdul-din-
Bisca, futre &fui Siriul i lz-
vorul Bontul ; are 1388 m. inal-
time i e punct trigonometric ;
din îrful ski se vede orapl
Buzaul.
Monteorul, munte, in jud. Bu-
zad, com. Goide0i, ramificatie
din muntele Cursele, despartind
muntele Piciorul-CapreT de mun-
tele Viforita.
Monteorul, munte, in jud. Bu-
zati, com. Gura-TeghiT, formind
un insemnat piala futre muntiI:
Fata-Mare, Podul-Calului, Tega
Bisca-Mare. Are izlaz §i pu-
tina padure.
Monteorul, munte, in Lantul-A-
lun4ulu1, jud. Putna, prezintind
virfurile: Dealul-Bould, Dealul-
Negru, Titila, Dragutala i Se-
catura-lui-Chiriac.
E situat la hotarul VranceI,
din spre judetul Rimnicul-Sarat.
E proprietatea raze§ilor din
com. Nerejul. Contine sare la
suprafata.
Monteorul, mofie, in jud. Bu-
zar], com. Chiojdul, pe muntele
Monteorul. Are 380 hect., din
carT 220 hect. padure i restul
izlaz. E proprietatea movienilor
Code§tI §i
Monteorul, mofie, in jud. Buzati,
com. Monteorul. Are 3800 hect.,
din carT 2600 hect. padure, 500
hect. arabile, 250 hect. vie §i
restul livezi ì sterp. E formata
din moOile Hagi-Moscu §i Sa-
rata.
Monteorul, phia, in raionul com.
Maneciul-Ungureni, plasa Te-
50
 MONTEORITL
leajenul, judetul Prahova; iz-
voreste din Culmea-Clabucetu
luT, dintre OratiT si BrustureT,
mal sus de pichetul Oratiile
(cam la too m.), si se varsa in
riul Teleajenul.
Monteorul, pirnaf, pe teritoriul Moraetoaia, peidure, supusa re-
com. Nerejul, pl. Vranoea, jud.
Putna; izvoreste din muntele
cu acelasT nume si se varsA in
Mala; desparte Secatura-luT-
Chiriac de Lunca-NerejulUT-Mic. Moran, tirlá, jud. Baila, pe mu- Moräre§tilor (Dealul-), munte,
Monumentul, plantafiune, jud.
Bralla, in intindere de too hect., tul Gurgueti, spre hotarul de-
situata la S. de com. Izlazul, la
kil, de orasul Braila.
Se compune In mare parte
din salcimr, °tetar/ i vre-o citT-
va plopT batrinT, carI indica si
azi inceputul acestei gradinT,
ce serva ca loc de petrecerI Morarul, culme de munte, lipita. Morcove§ti, mofie pe care la
orasenilor BrAilenr. Aproape de
intrare se afla o movila in vil.-
ful careia generalul rus Chise-
lef, in timpul administrareT pro-
vizoril a principatelor, in 1838,
a ridicat un monument de pia-
tra in forma uneT piramide
patrunghiulare si sustinutl de
patru tunurl de tuciti.
Acest monument poarta In
.limba rusa pe patru _piad ur-
matoarele inscriptiuni: pe placa
de E.: eFortareata Braila a fost
luata de armata rusa la 6 Ulule,
1828»; pe cea de V.: cTracta-
tul de Adrianopole, 2 Sept.,
1829»; pe cea de S.: «In me-
moria generalulul Chiselef» si
pe cea de N.: decret im-
perial».
Acest monument a fost mult
timp ingrijit de batrinul Alex.
Cimpeanu, platit de guvernul
rusesc. Acesta a facut primele
plantatiunl in jurul =numen-
tuluT, de la care sl-a luat numele
gradina. De citl-va anT pri-
maria urbe! Braila a luat sub
ingrijirea ei aceasta gradina.
388 MORENI
Moraetoaia, peldure, supusa re- Pitesti, fa.cind parte din com.
gimuluT silvic, pe proprietatea rur Sapata-dej. Ad i se afla re-
Cirstieni, com. Gorganul, pl. sedinta primarieT sco.ala.
Podgoria, jud Muscel, in intin-
dere de 150 hect., populata Cu MorAre§ti, sat, Cu 304 locuitori,
stejar, fag, carpen si frasin. jud. Arges, pl. Topologul, facind
parte din com. rur. Dedulesti-
Varzari. Are o biserica, cu hra-
gimulul silvic, com. Voroveni, mul Cuvioasa - Paraschiva, de-
pl. Argeselul, jud. Muscel, in servia de un preot si un cln-
intindere de 600 hect. tAret.
chea platouluT de N. din com. In jud. Suceava, com. Neagra-
Gurgueti, la 5 kil. spre E. de sa- arulur.
spre com. Roman. Morfi§ti, sat, cu 1448 locuitorT,
Vatra satului e de i hect., jud. Arges, pl. Lovistea, facind
avind 7 case, cu 42 locuitorT. parte din com. rur. uici. Are
Vite: 80 vite mar! cornute, o biserica, cu hramul Sf. Gheor-
30 caT, 590 oT si 40 iimatorT. ghe, cu un preot si un cintaret.
de O mul, jud. Prahova, d'asupra 1864 s'ati improprietarit locui-
careia este hotarul Ore. Apar- toril din com. Homoriciurile,
tine familieT Blebea si, impreuna plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
cu Urechia, Steiasa-Mare si Se-
ciurile, a fost cumparata la 1853 Mordana, ccitun, al com..CAtina,
de la baronul Barbu Belu, pe jud. Buzart, Cll 90 locuitorl si
pretul de 2900 galbenT. 20 case.
Morarul, vale, izvoreste de la Moreanca. Vez! Moreni, pirlti,
poalele muntelul cu acelasT nu- ce curge prin jud. Roman, pl.
me, com. Predealul, plaiul Pe- Moldova, com. Valeni.
lesul, jud. Prahova; curge de
la N.-V. catre S.-E. ; se impreu- Moreni, com. rur., jud. Prahova,
na cu Valea-Clabucetul-Baiului, pl. Filipesti, situata pe valea
si formeaza apa valea Cerbulur, riului Cricovul-Dulce, la 32 kil.
ce se varsa in riul Prahova, spre de capitala judefului si la io
N. de cat. Busteni. kil. de resedinta plaseT.
Se compune din 5 catune :
Morarul (Muntele-), paa'ure par- Moreni, Stavropoleos, Pleasa,
ticulard, slpusa regimuluT silvic Tuiceni i Tisa, cu o populatie
inca din 1883, pe mosia Mun- de 1350 locuitorT, din Cali. 222
tele-Morarul, pendinte de com. contribuabili, locuin d in 296 case.
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Pra- Are: dota biseticT: una in
hoya. Moreni, fondata la 1868 si a-
doua, in Tisa, reconstruita in
Moräreni, mahala, jud. Dolj, pl. 1893, deservite de un preot; o
Ocolul, com. Cernelile. scoall, infiintata. la 1864, fre-
cuentata de 58 baeti si 3 fete;
Moräre§ti, sat, jud. Arges, 2 mor!.
www.dacoromanica.ro
MORENI
LocuitoriT, pe linga agricultura,
se mal ocupa cu brutaria, dul-
gheria, zidaria, fabricarea varu-
luT alb, cultura vieT $1 fabricarea
gazuluT.
Locultorl improprietaritT dupd
legea rurala din 1864 sunt 96,
carora li s'ad dat 529 hect. din
mo$ia Moreni.
Vite sunt : 34 caT $i Tepe, 139
vacT, 37 ol $i 167 porcT.
Toata com. are o suprafata
de 780 hect.
La locul numit. Päcurile, in
partea de E. a com., si la Sin-
geri$ul, in partea de N.-E., sunt
izvoare de apa minerala, lar la
Puscovul-Prasazi, in partea de
V., se gase$te sare in pamInt.
In termen mijlociii se fabrica
aci anual 394 hectol. tuja
peste 980 hectol. vin.
GindacT de matase se cultiva
in mare cantitate.
StupT cu albine sunt 36.
Comerciul se exercita in com.
de 6 circiumarT.
Budgetul com. e la veniturT
de 4444,58 leT $1 la cheltuelf, de
2746,22 leT.
$oseaua principala a com, se
desparte in patru ramificatiunT
si leaga com. Moreni cu Edera,
Ghirdoveni, Ditesti $1 Gura Oc-
niteT.
O alta osea pleaca din cea
principall spre E., la com. Fi-
lipesti-de-Padure.
E brazdata de dealurile: Fata,
arlanul Vii$orul, spre E.;
Mara, Cirstianul si Ple$a, spre
V. Aceste dealurT aú directia
V.-E. i sunt .atoperite cu
Mara de aceste dealurT
sunt: Piscul-Lupoaia; RIpa-Tui-
canilor, a-PoeneT, a-TronareseT
In padurea statuluT Lupoaica-
Stavropoleos este Poiana-StIner
a-Scoru$uluT.
Mara de riul Cricovul Dulce,
este strabatuta de valle Do-
389
bre$tilor, Singeri$ul, PacureT,
Puscovul, TiseT, Flureasa i Fra-
sinuluT.
Se margineste cu comunele
Ditesti si Filipe$ti-de-Padure, la
E.; Ghirdoveni, la S.; Gura-Oc-
niteT (jud. Dimbovita), la V. $1
Ederile, la N.
Moreni, sat, In jud. Bacad, pl.
Tazlaul d.-j., com. Berzuntul, si-
tuat intre dealurile Prisaca
Moreni, la 2 kil, de satul Ber-
zuntul ($coala).
Are o populatie de 58 familiT,
sad 295 suflete ; o biserica, zi-
dita de locuitorT, la 1821, de-
servita de 2 cintaretT; 2 circiumT.
Vite : 26 caT, 314 vite marT
cornute, 22 capre $i 50 porcT.
Moreni, sat, in jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Fintina-BanuluT. Are
o populatie de 452 suflete, 240
barbatT $i 212 femeT, locuind In
74 case $i 30 bordee ; o $coall
mixta, ce functioneaza din 1885,
frecuentata de 25 baetT ; o bi-
sericá de zid, fondata de locui-
torT, deservita de I preot $i
cintaret.
Moreni, sat, in jud. Ia$1, pl. Bra-
ni$tea, com. Prisacani, situat pe
$esul $i malul drept al Prutu-
luT, mal in sus de satul Prisa-
cani.
Are o suprafata de 994 hect.,
$i o populatie de 123 familiT,
sal" 503 locuitori ; o biserica,
fácuta la 1750, deservita de
preot, i cIntaret i i eclesiarh.
Mo$ia este proprietatea sta-
tuluT.
.
LocurtoriT /
posea.: 425 vite
marT cornute, 781 oT, 90 cal
199 rimatorT.
Moreni, sat, facind parte din co-
muna rurala Moreni, pl. Fili-
pe$ti, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 864 locuitorf.
www.dacoromanica.ro
MORENI
Moreni, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Valeni, spre S.-
E. de satul Valeni, pe plriul
1VIoreanca, la 11/2 kil.
Are o populatie de 94 fhmiliI,
sad 322 suflete, din carT 77 con-
tribuabili ; o biserica de lemn.
Locuitorif, pe litiga agricul-
tura, se mal' ocupa cu carutaria
rotaria ; el ad 136 vite marT
cornute.
In apropiere de acest sat este
o pací ure mare, cunoscuta sub nu-
mele de Codrul-Morenilor, cu ar-
borT secularl.
Este legat cu ora$ul Roman
prin osea.
Moreni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Fintina-
Banuluf, apartinind satenilor.
Moreni, rnocie, jud. Roman, si-
tuata pe linga mo$ia Bozieni.
Moreni, mofie, a statuluT, jud.
Prahova, pl. Filipe$ti, com. Mo-
reni, fosta pendinte de biserica
Stavropoleos.
Se arendeaza cu 800 leT a-
nual.
Moreni, perdure, a statuluT, in in-
tindere de 2550 hect., pendinte
de com. Moreni, pl. Filipe$ti,
jud. Prahova, formata din tru-
purile Mijea (1150 hect.), Gru-
iul (750 hect.) $i Ghirdoveni
(650 hect.).
Moreni (cu trupurile), mo,rie, a
statulni, pendinte de manasti-
rea Margineni, jud. Prahova.
Se arendeaza cu 11077 leT a-
nual.
Moreni, pirifi, ce curge prin pl.
Moldova, com. Valeni, judetul
Roman ; izvore$te din judetul
Neamtu ; curge de la V. spre
E.; trece prin satele Valeni $i
1VIoreni $i la E. de acest sat
 MORlf (COASTA.)
se varsd in riul Moldova, pe
dreapta. Cursul acestur plrhi
fiind repede, sT-a sApat o albie
adincl. Pe el sunt morT. Mal
este cunoscut si sub numele de
Moreanca.
Moril (Coasta-), ramificalie a
muntelut Tainita, in jud. Buzan,
com. Gura-Tegh1I, cAtunul Ne-
mertea, d'asupra moriT de lingA
stabilimentul Bisca; prin deasa
sa pAdure se fac plAcute escur-
siunI.
Morfi (Dealul-), deal, se Intinde
prin mijlocul com. Tingujei,
pl. Funduri, jud. Vasluiti, intre
Valea-Vasilitoael si sesul Min-
dra.
Morfi (Pirlul-),pirta, format din
iazul Scobilteni, com. PAusesti,
pl. CirligAtura, judetul Iasi ; se
varsd in Bahluetul, HITA gara
drumulul de fier Podul-Iloael.
Mori (Piriul-),' pida, ce curge
prin plasa Siretul-d.-s., comuna
Scheea, jud. Roman ; izvoreste
la N. de satul Scheea si curge
de la N.-E. care S.-V.; trece
pe la S. de satul Scheea si pu-
in mal
maT In jos de acest sat se
vars5, in riul Siretul, pe stinga.
Morfi* podic, jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. Belcesti,
intinzindu-se pe malul drept al
riuluT Bahluiul, spre V. de po-
disul Ciomagul ; strAbate mo-
sia in aceiasl directiune,
pInd din hotarul Hodurer, com.
Cotnari, 0. merge pAnA la ia-
zul Sarja, pe o intindere de i
kil., avind forma triunghiulard ;
de acolo incepe Dealul-UlmiI,
care nu este alt-ceva de cit o
prelungire a sa, unindu-se in
partea S. cu podisul Bahluiuld.
Morfi (Valea-), izvor cu apd
390
minerald, jud. Prahova, com.
Breaza-d.-j., cAt. Valea -TirseI,
plaiul Prahova, situatA pe deal,
aproape de soseaua nationall,
apartine obsta locuitorilor. Apa
sa este sAratd.
Morile, sat, in judetul Ialomita,
pl. Ialotnita-Balta, pendinte de
com. Märculesti, situat pe tdr-
mul drept al riuluI Ialomita,
spre N. si in apropiere de satul
Márculesti.
Are o populatie de 71 familiI,
din carl 40 familiI TiganT.
Vite sunt : 20 caí, 142 bol,
250 pord, 1800 oT, 6 bivoll
7 asinT.
Morilor (Dealul-), deal, intin-
zindu-se de la V. din sesul Ba-
losina, com. Ciortesti, pl. Cras-
na, jud. Vasluiìí, spre E., unindu-
se cu Dealul-Vier i cu Dealul-
Ciortesti, ce sunt spre E. de
satul Ciortesti ; formeazd ho-
tarul intre satele : Serbesti
Ciortesti, cu satul Dolhesti din
jud.
Morilor - de - Vint (Dealul-),
deal, pe culmea cdrula e situat
satul HIrsova-MAndstireT, com.
Hirsova, pl. Racova, jud. Vas-
Morilor (Girlele-), luid sirle saa
iazurt, jud. R. SArat. les din-
tr'un riá, trec prin sate, intorc
rotile morilor, ce se allá pe din-
sele, si se varsA iard5I In riul
din carT aü esit. Cele mai in-
semnate din aceste iazurI sunt:
Alevra, in com. Brosteni.
Baila/4 in \om. BAltati,
plasa Rimnicul-d.-s.; se desfa-
ce din riul RimniculSdrat, pe
dreapta luT, trece prin cdtunele
BAltati si Rubia, si se varsd
iar4r in Rimnicul-Sdrat; are 2
morr pe el.
.Dedulefti, In plasa Rim,
www.dacoromanica.ro
MORILOR (PiRiUL-)
nicul-d-s., com. Dedulesti, pe
partea dreaptä a riuluT Rimnicul-
Sdrat ; se desface din el, udd
cAtunul Dedulesti, si se varsä
tot in Rimnicul ; are 3 morI.
4- Yideni, prelungire a celuI
de sus; ud5. cAtunul Jideni, si se
varsá. in riul Rimnicul-SArat; are
2 morr.
lifdrineni, se desface din
riul Siretul ; trece prin cAtunele
MAxineni si Sirbesti, si se va. rs1
tot in Siret, HITA gura riuluT
BuzAul ; are o moard.
Obidifi, In plasa Gradistea;
se desface din riul Rimnicul-SA-
rat, din comuna Baltati; trece
prin cdtunul de resedintd ; are
3 morl.
Serciii, in plasa Rimnicul
d.-s.; se desface si se varsä in
rlul Rimnicul-SArat, pe dreapta
lul; are 3 mori.
Sstubeiul, con ti n uatia celui
din comuna Obiditi ; udd cAtu-
nul de resedintA ; are o moard.
Andrea,si, in plasa Orasu-
14 se desface din piriul Valea-
Larga; are i moard.
lo. Mititelul, In plasa Orasul,
com. Cimpineanca, este conti-
nuatia celuT din com. Virtescoi;
are 2 morr.
Morilor (Izvorul-), alt mane al
piriulut Luncavita, jud. Tulcea,
numit ast-fel de la 4 morl ce
se aflA pe apa sa, dintre car/
cea mar cunoscutA este Moara-
luT-Trandafir, la locul unde se
uneste Dincavita-Mare cu cea
micd ; sub acest nume curge
maT prin tufdrisurT, brAzdind par-
tea nordic5. a pld,eT Isaccea
cea centrald a comund Lunca-
vita, trectnd prin sat.
Morilor (Piriul-), piriit, jud.
Dolj, pl. Jiu l- d. j., com. Rozistea
Adunati-de-Giormane, ce servA
de scurgere BAltilor-Giormanu-
bir, COM. Adunati-de-Giormane;
 MOR1LOR (VALEA-)
pAtrunde in com. Rozistea; curge
prin partea joasa si vesticä a
comuna, zisa si Matca-JiuluT si
se vara in Balta-Strimba, la
punctul numit Copacul luT-Trica.
Morilor (Valea-), att nume al
jytilulur Telita, jud. Tulcea, care
tine de la izvorul sati, pana la
confluentä cu ptriul Cilscul, nu-
mit ast-fel din cauza a 14 morí,
asezate pe apa sa sub acest
nume, brazdeaza nordul piase
Isaccea, si comunele Telita si
Nicolitel ; primeste pe stinga
Valea-Plopila ; este taiata de Va-
lul-luT-Traian si de drumul co-
munal Nicolitel-Cibiul.
Moristea, sati Ursoaia, mahala,
In com. rur. Bala-d.-s., plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
Moristele, pichet de granild, pe
marginea DunareT, jud. Mehe-
dinti.
Morlevesti, sat, pe apa Tele-
ormanuluT, jud. Arges, pl. Pi-
testi, pendinte de com. rur.
Albota; are 69 familiT, satt 200
suflete.
Morlovesti (Gel), sat, facind
parte din com. rur. Parosi, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 240 locuitorT si o
biseria.
Mormanul, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-s. ; com. rur.
Dedovita.
Morminte (La-), loc izolat pe
mosia Folesti-d.-s., plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea, fost pendinte
de manastirea Bistrita. S'a vin-
dut de stat in baza legii de in-
strainare a bunurilor statuluT din
6 Aprilie 1889.
Mormintele, loc, pe mosia Bol-
391
disorul, com. Manoleasa, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoiti, pe care se
vad ridicaturT insemnate de-a-
supra pamintuluT, si sub cae,
se zice, zac osemin tele lupta-
torilor cazutT inteun razboiti cu
pagina.
Mormintele, deal,la S. de com.
Vdleni, pl. Argeselul, jud. Mus-
cel.
Mormintelor (Dealul-), deal,
In jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe
teritoriul com. rur. Casap-Chioi
si anume pe acela al catunuluT
se desface din
sati Sari-Iurt ;
dealul Haidan; se intinde spre
E., cu o directie generale de
la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea sudica a plaseT si estica
a comuneT ; are 124m. inaltime,
dominind asupra vaef si satu/uT
Saricurt si soseleT nationale Ba-
badag-Constanta ; e presärat cu
movile si acoperit cu livezT.
Mormint (La-), loc izolat, in
jud. Buzar', com. Mdruntisul,
tunul Benga, unde se aflä in-
gropatT ceT cAzutT in lupta de
la PatirlagT, data la 1821 tntre
TurcT si EteristT:
Mormintul-CrieseI, /0c, pe mo
sia Conteti, jud. Dorohoiti, pl.
Prutul-d.-s., com. Hudesti-Mari,
cat. Alba, in gavanul si coasta
vaeT Cu acelasT nume. Pe coasta
stinga a ptriuluT, la poalele dea-
luluf din partea de N. a vaer,
se cunoaste locul apAturelor
fácute, unde li 1808, In timpul
ocupatiuneT Muscalilor, Ionita
Iamandi, Ispravnicul de Doro-
hola i co-proprietarul mosieT,
a desgropat o catacomba de
oseminte de om inconjurate de
numeroase podoabe si un schelet
de cal. In nauntru, pe partea
stinga s'a dat peste un sicrid pu-
trezit ale caruia legaturY erati Inca
www.dacoromanica.ro
MORMITUL-CRAESEf
neclintite i in care se aflaa o-
seminte de om, invelite in stofa
de matase, putrezite, darbogate
in ornamente de fir si pTetre
scumpe; la cap era o coroana
de aur masiv, Cu colturT i ba-
tuta. Cu pTetre scumpe ; la stin-
ga sicriuluT era scheletul
cu ornamente cuvenite ?ele
In aur, din dreapta sicriuluT, o
tabla mare de aur cu obiecte
ce s'ati risipit In cenuse la con-
tactul mine; mar la fund un
vas de argint aura, ornat cu
pIetre scumpe si in figurT ; lar
pe capacul luT un chip de om
calare, i toartele facute in for-
ma de doT cal sarind in gura
vasuluT ; Miga acel vas o tabla
cu maY multe pahare de aur,
din carT 2 le pasta mult timp
d. Iordache Iamandi. Din cauza
neintelegeref ivi te intre fratir loan
si Iordache Jaman di asupra im-
partiref acestor obiecte, nu le-ati
putut tAinui pe toate.
Din toate obiectele gasite, 3
bucAtT ati fost luate de Admiralul
Ciceacof, care le-a trimes Im-
paratuluf Alexandru I, cu pros-
fora din partea tara; aceste o-
biecte se pot vedea si azr in
muzeul imperial al ErmitagiuluT,
din Petersburg.
Obiectele din Muzeul Ermi-
tagiuluT de la Petersburg sunt
'o tava mare rotunda de ar-
gint, pe care sunt gravate scene
de vinatoare, unele reale, al-
tele mitice ; un vas de argint
In forma uneT miel galete sad
a une alaruse cu toarta mo-
bilA, pe suprafata arda se vad
figure In relief, treT scene e-
roice din mitologia greaa, re-
produse cu finete i gratie ; a-
ceste sunt : Hylas, favoritul luT
Hercule furat de Nymfele de pe
1.1111 Ascanios; Dafne surprinsa
saldindu-se, de Apolon insotit
de amor, ce sboara cu o faca
In mina; In fine Leda In pi-
MORMINTUL-J IDO VULL 1
cioare, sarutata de lebada ce
ascunde pe zeul Joie si pe care
o sustine un amor. Pe buze si
la poalele vasulur este un or-
nament de frunze si flori; toarta
mobila este säpatä Cu un sir de
boabe. Pe fundul caldaruséT se
va(' niste !itere nedescifrabile,
insemnate Cu puncturT (au poin-
filié). Acest vas are o inaltime
de 51/2 versoce (om 231 si o
greutate de 9 funzT (3 k. 691).
Un alt vas mai mare de argint,
in parte aurit, in forma de urna,
pe care 'I descria, ca si pe
cele-l'alte, d-nul D. Raoul Ro-
chette si Koehne, este Inalt de
io versoce (ora 440) si gren de
12 funzi (4 k. 9(38).
Lucrarea In relief, de si foarte
fina in amanuntime, este insa
mar putin corecta in desemn,
de, cit a vasuluT precedent. A-
mindouà insa dovedesc o de-
cadenta in arta greco-romana
si se par a nu fi mar vechT de
cit din al doilea seco! dupa
Christos. Vasul se poate divide
In 3 parti: gitul sati capacul Cu
toartele, cari sunt rezemate jos
pe umerii vasului; pintecele, si
scaunul, cu fundul rotunzit al
vasuluT. In partea superioara,
care este cea maT ingusta, nu
se maT vede omul alare, care
dupa descrierea coloneluluT A-
lexandru Gurita, orna capacul,
a ramas un simplu trunchin cu
solzY care ese din gitul vasului.
De fie-care parte, un centaur,
purtind pe umer cite o oall,
isi razima picioarele de dinainte
pe buza gura Umarul vasuluT,
pe care stan picioarele de din-
apoi, reprezinta In relief o vina-
toare de fiare salbatice, precum
este descrisa si in relatia pro-
fesorului Saulescu; de o parte
2 vinatorT in costum antic si 3
din! gonesc un porc-mistret; de
cea-l'alta, alt1 2 ¡fin atorT, din carT
unul cu gluga (cucullas) pe cap,
392
tind laturT unuT cerb si une!
ciute. Pe pintecele vasuluT se
vede, printre brazi san ciparosi,
o batalle filtre 4 amazoane, din
carT 3 sunt incalecate pe cal
cu bogate podoabe si port sa-
tire (bipene) in minT Si intre 4
ostasT grecT cu colfurT, hlamide
si armatT cu pale si Cu sulite.
Pe fund san imprejurul scaunu-
luT rotund, care este ornat cu
pietre, sunt 3 Nereide, sezind
pe monstri marinT, adec5.: un
tap, o pantera si un cal, toate
cu coadele de balaur; ele tin
in minT valuri umflate de vint.
Aceste 3 obiecte in carT se
recunoaste lucrarea greco -ro-
mana, prezinta Milla an al o gie
cu piesele de orfevrerie ce s'ail
gasit in mormintele greco-sey-
thice din Crimeea si Rusia meri-
dionala. Existenta boltei de la
Contesti si a celor-l'alte obiecte
de aun, armature si vase, pre-
cum si sicriul de lemn orna-
mentat ; stofele decorate cu po-
lea15.; coroana cu pietre scumpe ;
scheletul calului cu podoabe de
aur ; in fine chiar si scenele
lucrate In bas-relief pe vase,
toate aceste isT el semnele lor,
In bogatele morminte descope-
rite pe malurile septentrionale
ale Marii-Negre, si mal cu seama
In movila Cul-Oba de la Cherei,
In Curhanul (gorganul) Certam-
Itc pe litiga ttrgul Nicopol pe
Nipru, si in tezaurul aflat acum
In urma tul HohlacT, litiga Novo-
Cer-Casc, in tara Cazacilor de
Don. Toate aceste comori fu-
nerare, in carT metalele pretioase
si pietrele scumpe abundan, an
infatosat un curios amestec de
obiecte greco-romane, cu bo-
gate unelte si podoabe de un
uz si de un stil gan barbar san
oriental, cal-ora in lipsa de un
termin mai bine apropiat li-sati
zis Scythice. O tnsotire cam ana-
loga cu acelea se recunoaste
www.dacoromanica.ro
MOR M I NTUL-URTAWLUI
si in splendidele remasiti ale
tezaurulul de la Pletroasa care
impodobesc Muzeul nostru na-
tional de la Bucuresti.
MormIntul -Jidovului, grdina-
det de pdmint, intre hotarul com.
Glogova si Comanesti, jud. Me-
hedinti. Vezi com. rur. Coma-
n esti.
Mormintul-TkitaruluI, movild,
prelungita la E.-V. %del Lozo-
va, com. Branistea, pl. Siretul,
jud. Covurluin.
Mormintul- Uria§uluT, ria'icd-
turel de peimba pe sesul JijioareT,
teritoriul satului Hiliseul-Curt,
catre hotarul despre satul Cor-
jeuti, com. Hiliseul, pl. Cosula,
jud. Dorohoiii. Aceasta movill
are forma lungareata a unuT
mormint, a carel periferie este
cam de 100 m. la baza si care
are 3112 m. inaltime.
Mormtntul- Uria§uluï, rddica-
turd de pämint, !nafta de 41/2
m., larga la baza de 18 m. si
lungd de go m., cu ambele ca-
pete maT ridicate si mar groase;
se afla lana drumul de la Herta
la Saveni, pe teritoriul satuluT
Ibanesti, com. Ibanesti, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoin. Legenda
spune ea., In vremea de demult,
traia aicea vaduva 'unur urjas
Cu un copil al san, si cá. acel
copil, umblind odata pe cimp
a gasit doT oamenT de statura
oamenilor de astle, arind pa-
mintul cu un plug cu 4 bol;
el i-a luat, cu plug, cu bol, cu
tot, In poala amasa si T-an dus
la mama-sa zicind: .EuTte mamá,
am gasit aceste gin ganir scur-
mind pamintul». Mama sa 1-a zis:
«lasa-T, dragul manid, ca acestit.
sunt oameniT caz< an s5. traiasca
dupa noT2. La viruta de 7 anT,
acel copil a murit si mama sa
 MOROENI
l'a ingropat in locul ce aztazT
se n u meste Mormintul-Uriasulur.
Pentru ca sa-T acopere cada-
vrul, a carat tarina cu poala
de la o departare de i kil.; rar
locul de unde a luat tal-11.1a fiind
adincit prin sapatura, s'a umplut
de apä si se numeste Dragulea.
Moroeni, com. rur., jud. Dimbo-
vita, plaiul Ialomita-Dimbovita.
Aceasta com, este cea mal de-
partata spre N. a jud. si este
situata pe ambele malurI ale
Ialomiter in vár si pe dealurT. De
la aceasta comuna, incep mun-
il marT al judetulur Dimbo-
vita. In raionul comuner se afla
suhatul, numit Mallul, precum
dealul Plaiul-Plopilor. Mara
de Ialomita prin raionul comu-
ner, curge si piriul Rusetul.
Se compune din treT catune :
Moroeni, Lunca i Muscelul, cu
o populatiune de 1132 locuitoti.
Are o biserica; o scoala ; o
moara ; o dirsta; o piva si 5 com. Osman, pl. Balta, judetul
herastrae de Wat scindurr.
In muntr nu departe de co-
muna Moroeni se afla schiturile
Pestera i Obirsia.
Locuitorir se ocupa cu tot fe-
lul de tesaturr de Hila, cu cre-
sterea vitelor : bol, yac!, cal,
multor capre, or i porcr.
Pe teritoriul com sunt multr
pomr roditorT i padurr marl si
multe.
Pe muntr are suhaturr intinse,
unde pasc t'irle de or i cirezr
de bol si yac!.
Se afla pietre de var in mun-
tele Brindusile si in muntele
Priporul se ata carbunT de pa-
mint.
Se invecineste : la E. Cu com.
Talea, plaiul i jud. Prahova;
la V., Cu com. Runcul ; la N. Cu
culmea i piscurile muntilor Car-
pati si la S. cu com. Pietrosita.
De Talea i Runcul, se desparte
prin dealurl ripoase acoperite
393
cu padurr, lar de Pietrosita este
nedespartita, tinindu-se cam tot
una pe albia Ialomiter. Cu Talea
Runcul se leaga prin miel po-
tecT peste dealurr, lar cu Pie-
trosita prin linie de osea.
Moroe§ti, numire ce se da une
pdli din comuna Namdesti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Moroianulul (Valea-), vale, in
jud. Buzar', com. Aldeni ; incepe
din plaiul Muntele-Virful-Mare ;
prim este Valea - Lacului 0 se
varsa in riul Buzaul, linga bise-
rica din cat. Matesti, com. MI-
racineni.
Morote§ti (Hoinari), cdtun, pen-
dinte de com. Osmanul, pl.
Balta, jud. Braila, la 4 5 kil.
spre V. Populatia sa e de 288
suflete.
Morote§ti, moysie, pendinte de
Braila, proprietatea mostenito-
rilor Maria Niculescu si Al. Chri-
soscoleti Suprafata sa e de 4000
hect., aducind un venit anual de
53000 ler.
Mortatul, tnunte, in jud. Buzati,
com. Goidesti, cat. Fundata; are
padure si izlaz ; e ramificatia de
N. a muntelur Räzbolul.
Mortatul, pildure mosneneascA,
pe mosia Goidesti, com. Goi_
desti, jud. Buzati; are 250 hect.
Morteni, com. rur., in jud. Dim-
bovita, pl. Cobia, situata pe
cimpie si pe malul drept al riulur
Neajlovul, la S.-V. de Glesti.
Se compune din 4 catune :
Morteni, Cacova, Vultureanca si
Balomireasa, cu o populatie de
1842 locuitorY.
Are trer bisericT ; o scoala ; o
moara si o pina cu aburr.
www.dacoromanica.ro
MORU-GHIOL
Se invecine,te : la E., cu com.
Puntea-de-Greci ; la V., cu com.
Telul, din jud. Arges; la N., cu
Ionesti si la S. cu com. Moza-
ceni, tot din jud. Arges. De
Ionesti se desparte prin apa
Neajlovul, iar de cele-l'alte prin
padure. Se leaga cu comunele
vecine prin drumurT t'Ira sosele.
Are o padure cam de 70000
arir.
Mortul, tîrid, in jud. Braila, la
S. mosier Bratesul, com. Surdila-
Gliseanca, la 6 kil. spre S.
Are o suprafata de 4 hect.; 7
case si 30 locuitorT.
Vite sunt : 15 ca!, 35 vite
ama cornute, 250 oI 51 10 rt-
rnAtorI.
Mortul, grupa de mar multe mo-
vile, la N.-E. tirler cu acelasT
nume, jud. Braila, com. Surdila-
Gaiseanca.
Monu-Ghiol, com. rur., in jud.
§i pl. Tulcea, situata in partea
de E. a jud., la 36 kil. spre S.-E.
de orasul Tulcea, capitala dis-
trictului i in partea de N.-E.
a plaser, la 8 ldl. spre S.-E. de
or4elu1 Mahmudia, resedinta
plaser.
Se margineste : la N. si la V.
cu com. urb. Mahmudia ; la E.,
cu com. Cara- Orman, despar-
tindu-se prin gira Litcovul ; la
S., cu com. Cadirlez (Sf. Gheor-
ghe), de care se desparte prin
gira Cernetul si la V., cu com.
Sari-Nasuf, i anume Cu catunul
san Bei-Bugeac.
Teritoriul com. este in cea
mal mare parte la nivelul Du-
rarel i chiar al Mari!, dar mar
cu seama in partea de E., in
multe locurr, e chiar mal jos de
cit nivelul Dunarer, de aceea s'ají
format baltr numeroase si in-
conjurate Cu stuf. Pamintul ferm
saii solid ocupa nuirnar a 20-a
MORU-GHIOL
parte din tot teritoriul comuneT,
cam vr'o 2400 hect. ; ta acest
panaint ferm, este dealul Moru-
Ghiol (4i in.), la V., de natura.
pietroasA ; dealul Cara-Bair, tot
la V. (79 m.), cu pamtnt arabil.
Movilele sunt nnmeroase, cu
o tnalVime de 20-25 metri, cele
mal multe artificiale i datind
din vechime ; cea mal insemnata
este aceia de pe dealul Cara-Bair,
de 13 ni., sapindu-se pana la 8
adincime, s'aCksgasit inteinsa
urtne de zid si o chee grea de
fler. Linga satul Dunavatul-d.-s.,
se afia Dealul-cu-Cetate, al caruI
virf, Dunavatul (25 m.), are la
poalele sale ruine de cetate ve-
chle, cum sunt la poalele dea-
lulul Cara-Bair ruinek cetatel
Zaporojenilor, carr avusesera adi
cetate bogata i intinsa.
Este udata la N. de bratul
Sf. Gheorghe, pe o lungime de
32 kil. Dunavatul, ce pleaca din
Dunare, spre S., uda satele Du-
nava.tul-d.-s. i Dunavatul-d.-j.,
si se varsa in lacul Razelm, prin
dota brate. Comunica cu la-
cul Dranovul prin 3 girle : Pie-
tuat, Semnat, Dvatatca, care uda
comuna la S.-E.; gira Drano-
vul o uda la E.; Girla-Lipove-
nilor, care este o comunicatie a
bratuluT Sf. Gheorghe i gira
Dunavatul, la N.; gira Priboina,
tot la N., e scurgerea loculuT
Moru-Ghiol in Dundre ; girla
Cernetul i alte trei raid girle:
Lungul, Sulemanca i Mihalache-
GrecuI, prin carT gira Cernetul
comunica. cu Dunavatul, uda
com. la E.; gira Marche!, la N.-
V.; Orla Litcovul, la E. si N.;
Orla Clinetul, la V.; mal multe
raid girlite strabai, cari pleaca
din lacurl si se pierd in stufarti.
BaltT sunt numeroase; prin-
cipalele sunt : balta Moru-Ghiol,
Ruga satul Moru-Ghiol, se scur-
ge in Dunare ; dota miel lacuri
sarate, tot litiga satul Moru-
www.dacoromanica.ro
894
Ghiol, spre V. comund ; baltile
Isacovul, ruslina-Mare i Iuslina-
Mica, la E., scurgindu-se in gira
Litcovul ; intinsul iezer Razelm
cu golful Holbina, in care intrA
o mica peninsula cu 2 capete
numite Cojburunul-Mare i Coj-
burunul-Mic, la S. si V.; balta
Dranovul, la E.
Locul liber este ocupat de
stuf,ce acopere o intindere
de 20000 hect., cimpie intinsa,
Intretalatä de baltT i lacurl si
in care la marT distante se ri-
día cite un punct mal inalt ;
asa avem: Paulo (t m.), la S.-V.;
Dranovul-Cherhana (I m.), la E.;
Parvuloc, tot la E. (2,2 m.), Ca-
linova (6 m.), la S.-E.; Dunava-
tul-Copac (1 m.) i Cernetul-Flo-
rea (r ni.), tot la E., si altele.
Catunele carl compun com.
sunt : Moru-Ghiol, catunul de
resedinta, asezat la V., Ruga la-
cul Moru-Ghiol ; Dunavatul-de-
sus, spre E. de catunul de re-
sedinta, pe malul drept al gir-
lef Dunavatul, de la care sT-a
luat t numele; Dunavatul-d.-j.,
la 7 kil. spre S.-E. de catunul
de resedinta, pe malul &Id
Dunavatul ; Uzlina, spre N., pe
malul sting al bratuluT Sf. Gheor
ghe, la 8 kil. spre N.-V. de ca-
tunul de resedintä.
Mal sunt apol asa numitele
Cherhanele sati pescariT, trel ase-
zate pe bratul Sf. Gheorghe, una
pe lacul Dranovul, .0 alta pe lacul
Razelm.
Intinderea comund este de
46000 hect., din carT 2400 hect.
pamint ferm, lar restul de 43600
hect. apa, girle, baltf i stufurT,
al caror venit este ale statuluf.
Din 2400 hect. pamint, ioo
hect. sunt ocupate de vetrele
celor patru sate ; 21 6o hect.
sunt ale locuitorilor i 45 hect.
ale proprietarilor, date in amuela
locuitorilor.
Populatiunea comund in ma-
MORU-GH1OL
ioritate compusa din RusT, este
de 290 familiT, sari 1477 suflete,
din cari 312 contribua.bill.
Are dota scoll : una in c'at.
Moru-Ghiol, fondata in 1884 de
locuitorT, frecuentata de 58 elevl;
a doua, In cat. DunavAtul-d.-j.,
la care urmeaza i copia din
c5t. Dunavdtul-d.-s., care este la
2 kil., fondata la 1892 de locul-
tori, i frecuentata de 50 elevI ;
3 bisericT : una in cat. Moru-
Ghiol, cu hramul Sf. Gheorghe,
fondata in 1879 de /ocuitorl, cu
ro hect. pamint, deservita de
un preot si un cintaret ; a doua
in cal. Dunavatul-d.-s., cu hra-
mul Acoperamintul-MaiciT-Dom-
nuluT, fondata in 1889 tot de
locultorT, deservita de i preot
si I cintaret si a treia In cat.
Dunavatul-d.-j., zidita in 1894,
deservita de i preot i t din-
taret.
Stuful contine papura; baltile
gtrlele, peste, al carul venit
apartine statuluT.
Padurile se intind de-alungul
Dunarif, pe o lungime de 8 kil.
si pe o intindere de 200 hect. ;
finetele ocupa 400 hect.; pasu-
nele, 2500 hect., si sunt toate
aflatoare in stuf, i numaT putine
pe pamintul ferm.
Locuitorii posea,: so plugurT
si 2 masinT de secerat ; 400
bol, 250 vacf, 350 ca!, 400 of
sí roo rtmatorT.
Sunt 3 meseriasi, 2 ferarT si
lemnar, 5 comerciantl (2 lips-
can!, 3 circiumarT).
Comerciul este activ si con-
sta in import de coloniale
vinurT, si in export de cereale,
pqte proaspat i sarat.
Budgetul comunei e Ia veni-
turT de 6275 le!, si la cheltuelT,
de 5568 leT.
CaT de comunicatie sunt pe
uscat si pe apa; pe uscat sunt
drumurile comunale : Mahmu-
dia-Tukea, la Sari-Nasuf i cat.
 MO1(U-GHI01..
Beibugeac-Carailcil; pe apa, prin
stuf si pe malul DundreT, este
un drum comunal la Cara-Or
rnan $i Cadirlez.
In aceasta comuna sunt zi-
durr carT dovedesc urmele co
lonistilor romanI. Dupa cum a-
rata numele sáü, comunda fost
la inceput locuita de TurcI si
Mari', ce ati fondat acest sat,
cam pe la anul 1860, venind
din Crimeea, de sub dominatiu-
nea ruseasca, si primind pa-
minturT In aceste tinuturT ale
DobrogeT, gasind acest pamint
bun de cultura, de pasunat, si
neplatind niel o dare catre stal
tul turcesc, aü locuit comuna si
catunele el pana la 1877, cind,
In urma razboiuluT turco-rus, s'a
retras populatiunea mohameta-
na, raminind numaT vr-o 30 fa-
milif tatarestT, iar satele ati fost
ocupate de RusT-LipovenI din
comunele invecinate, Cara-Or-
man i Uzlina.
Moru-Ghiol, sat, in jud. si pl.
Tulcea, cdt. de resedinta al com.
Moru-Ghiol, asezat in partea de
E. a piase', vi in cea de V. a
com., bite() scobitura a laculuf
Moru-Ghiol.
Se margineste la N. si la V.
cu com. urb. Mahmudia ; la S.,
cu cat. Dunava.tul-d.-j. ; la S.-V.,
cu cat. Bei-Bugeac; la E., cu cat.
Dundvatul-d.-s. si com. Cara-Or-
man.
Are o intindere de 1745 hect.,
din carT 30 hect. ocupate de
vatra satuluT, 1670 hect. ale lo
cuitorilor i 45 hect. ale proprie-
tarilor.
Populatiunea, compusa. din
RusT i T'Atad e de 162.familiT
(30 tatare si 132 ruse), Cu 794
suflete (102 TatarT si 692 Ru$I).
Are o- scoala si o biserica.
Moru-Ghiol, deal, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. urb.
68157. Nardo »Mimar Geogrevlo.
395
Mahmudia, vi pe acela al cat.
Moru-Ghiol ; este o prelungire o-
riental a dealuldi Cairacile ; se
intinde spre E., avind o directie
general de la N.-V. spre S.-E.,
brazdind partea de E. a plasel
si a °rasilla Mahmudia si cea
de V. a com. Moru-Ghiol; e de
natura stincoasa ; are 41 metri
inaltime ; punct trigonometric de
rangul al 3-lea ; la poalele de
N. se intinde lacul Moru-Ghiol
si satul Moru-Ghiol, iar la cele
de S., dota mid lacurl sarate
$i cat. Bei-Bugeac (al com. Sari-
Nasuf); este acoperit cu pasuni
si aräturT.
Moru-Ghiol, lac, in jud. si pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Moru-Ghiol, situat in partea de E.
a plaseT i cea de V. a com.,
la poalele dealuluI Moru-Ghiol ;
pe malul salí de S. se afla
satul Moru - Ghiol ; comunica
cu Dunasea prin girla Priboina ;
are o intindere de 200 hect.,
din care jumatate e acoperita
cu stuf; contine peste, care se
transporta la Mahmudia si al ca-
ruT venit apartine statuluT.
Morune§fi-de-Jos, a/un, al com.
Morunglavul, spre S.-E., pl. 01-
tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
linga riul Burluiul ; are 196 m.
altitudine d'asupra niveluluT
riT. Are o populatie de 70 fa-
sati 260 suflete ; o biserica,
Cu hramul Cuvioasa Paraschiva
(1705), deservita de 2 preotI $i
2 clnaretI.
Morune§fi-de-Sus, ceitun, al com.
Morunglavul, spre N.-E., pl. 01-
tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,
Ruga apa Burluiul, la o altitu-
dine d'asupra niveluluT Mari de
197 m. Are 200 locuitorr.
Morunglavul, com. rus'., in jud.
Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
www.dacoromanica.ro
MOSCUL
formata din satul: Morunglavul
(802 locuitorl) $i 5 catune, si-
tuate pe apa Burluiul : Ghiosani
(255 locuitorf), Barasti (Burluiul,
380 locuit.), Morunesti-d.-j. (260
locuitorI), Morunesti-d.-s. (200
locuitorT) i Poiana-Mare (288 lo-
cuitorT). Este situata la 12 kil.
de Bals si la 14 kil. de Ca-
racal, la o altitudine de 198 m.
d'asupra nivelulul
Are o populatie de 558 fa-
sati 2185 suflete :
barbatI i 1075 t'eme), din carT
416 contribuabilI ; o scoala pri-
mara, conclusa de I trivatator,
frecuentata de 41 elevI ; 4
bisericT, din carT una in satul
Morunglavul, cu hramul Sf. Tre-
ime, din 7160 (1652), deservita
de I preot si 2 cintaretT ; 7 cir-
ciumI.
Morunglavul, deal i punct tri-
gonometric de observatie, llaga
satul cu acelasI nume, jud. Ro-
manati.
Morunul, pIrla, in jud. Vilcea,
izvoreste din poalele dealuluI
Plesul $1 se varsa in riul Mue-
reasca, in raionul com. Mue-
reasca-d.-s., pl. Cozia.
Moru§ul, elefteti, in jud. Tele-
orman, com. Magureni, format
din revarsarile piriului Bratco-
vul i alimentat de apa diferi-
telor izvoare.
Moruzi, saú Leaotul, iaz, deri-
vat din 1131 Prahova, din drep-
tul com. Nedelea, pl. Filipesti,
jud. Prahova.
Mosafirul, insuld, in Dunare,
cu 4 hect. paclure, pendinte de
com. Celeiul, jud. Romanati.
Moscul, sat razasesc, pe valea
Chinejei, coro. Bujorul, pl. Pru-
tul, jud. Covurluid, din sus de
51
 MOSOARELE
Golasei. Are 124 familiI, sati
594 suflete; o biserica si o
scoala. Pana in 1886, satul Mos-
cul forma comunA a parte.
Mosoarele, suburbie, a orasului
T.-Ocna, pl. Trotusul, jud. Ba-
cAti, situata la N.-V., pe dreapta
TrotusuluT, pe drumul Moines-
tilor. Are o populatie de 64
fam. de RominT, 8 fam. de Un-
gurT i 5 fam. de EvreT ; o bi-
cu hramul Schimbarea-
la-Fata, cladita la 1844 de Spi-
ridon Chirita, Sandu Chirita si
Tanase Negri.
Teritoriul san este bogat in
pleura, care se exploateaza.
Mosorali, saü. Musura, pesca-
rle, in jud. Tulcea, pl. Sulina,
comuna Sfistofca. Este asezata
pe malul MAni, unde cea maT
de S. gura a bratulur Chilia,
se sfirseste in apa MariT-Negre.
PescariT, maT totT lipovenT, sunt
in numar de 22 familiT, san 103
suflete.
Mosoroasa, sat, facind parte
din com. rur. Olanesti, pl. Co-
zia, jud. Vilcea. Este situat pe
valea Cu acelasT nume si are o
populatie de 42 'oculto/g.
Mosoroasa, sat, fAcind parte din
com. rur. Pausesti-MAglasi, pl.
Cozia, jud. Vilcea, situat la 3
kil. de cat. Coasta, unde e
scoala.
Mosoroasa, sat, facind parte din
com. rur. Bujoreni, pl. Cozia,
jud. Vilcea. Are o populatie de
55 locuitorT. Cade la V. de
com., la 4 kil, de satul Olteni,
resedinta com.
Mosoroasa, trup de mofie, a
statulur, in intindere de 75 hect.,
in jud. Vilcea, pl. Cozia, com.
Pausesti Maglasi, formind, im-
396
preuna cu trupul Urzicari, pa-
durea Dosul-cu-Morile.
Mosti§tea, plastI, jud. Ilfov, con-
topita cu pl. Dimbovita de la
I Aprilie 1882, de la care data
singura plas, ambele avind re-
sedinta sub-prefecture/ in com.
Pantelimon.
Se compune din 70 sate, cari
formeaza 16 comune rurale,
anume: Belciugatele-Cojesti, CA-
tru nesti-Mii neasca, Crin gul-Fu n-
dulele, Creata-Lesile, Dragoesti-
Bi tinele, Dridul-SArindarele, Fer-
binti-Stroesti, Greci - Gradistea,
Hagiesti-Mariuta, Ileana-Sulima-
nul, Mala, Meri-Petchi-Netezesti,
Micsunesti-Greci, Radulesti-Re-
simnicea, Rosiori, TamAdaul-D ir
van.
Resedinta sub-prefectureT era
maiinainte in com. Fierbinti-d.-s.
Teritoriul plaseT coprinde par
tea de E. a jud. si are o po-
pulatie de 23343 locuitorI, din
car1 : 5362 locuitorI se ocupa
Cu plugaria, 147 sunt ctrciumarI,
23 industrial, 416 aú diferite
profesiunT.
Suprafata totalä a piasel e de
136284 pogoane. Statul si pro-
prietariI ati 48882 hect., iar lo-
cuitorii 19260 hect. Din acestea,
statul cultiva prin arendasiT saT
32523 hect. (2486 hect. ramin
sterpe, 3546 hect. izlaz, 25 hect.
cultura vier, 7302 hect. padure).
Locuitorif cultiva 17314 hect.
(406 rarain sterpe, 1489 hect.
izlaz, 51 hect. vie).
La FIerbinti este resedinta ju-
deluI de ocol.
Are : 48 bisericT, deservite de
47 preotr; un biuroù telegrafo-
postal ; un spital rural cu 18
paturT ; 6 morT cu aburI si II
Cu apa; 24 podurT statatoare ;
24 masinf de treerat cu aburT.
Vite sunt: 6278 caT si Tepe,
97 armasarT, 8798 bol, 5032 vad,
2231 vitd, 257 taurT, 192 bi-
www.dacoromanica.ro
MOS-COMAN
volt 625 bivolite, 294 capre,
37552 oT si 5850 porcT.
Comerciul se face de 31 han-
gil si 116 circiumarT.
LocuitoriT poseda : 1897 plu-
gurT cu boT si 1211 Cu caT ; 3887
care si carute : 2372 cu bol i
1515 cu cal.
In cuprinsul plaseT sunt o bala
50 helestaie.
luat numele de la valea
Mostistea, care o udà in partea
de S.
Pamintul acesteT plasf este o
cimpie intinsa, brazdata de la
N.-V. spre S.-E. de maT multe
carl fac pamintul mult ro-
ditor si de cite-va miel* dealurT.
Mosti§tea, lac, jud. Ilfov, pl. 01-
tenita si jud. Ialomita, pl. Bor-
cea, Ruga care se afla satele :
Bosneagul, Uimul, Nenciulesti
Faurei. Acest lac desparte
jud. Ialomita de jud. Ilfov. MaT
poarta numirea de Iezerul. Con-
tine mult peste. TarmiT saT in
partea de S. sunt mlastinosT. Se
scurge in Dunare in fata ostro-
vulul Albina, trecind pe l'ingA
com. Manastirea, pl. Oltenita,
jud. Ilfov.
Mosti§tea, gîrid, in jud. Ilfov.
Izvoreste din partea de N. a ju-
detuluT, dintre satul Varasti-d.-s.
Varasti-d.-j., pl. Dimbovita,
curgind de la N.-V. spre S.-E.
Comunica cu valea Pasarea
printr'un brat, spre N. de ma-
nastirea Pasarea. Linga com. TA-
riceni, pl. Oltenita, se varsa in
balta Mostistea i d'aci se.scurge
in Dunare in ata ostrovuluT Al-
bina.
Are un curs lin i in mare
parte e asa de lata ca pare a fi
o balta.
Mo§-Coman, vale, in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, pe teri-
toriul com. Hagieni, situata pe
 moACA
coasta BäraganuluT, printre viile
locuitorilor din Hagieni.
Mo§aca, peidure, pe mosia Piriul-
Negru, com. Dersca, pl. Berho-
metele, jud. Dorohoiti.
Mo§easca, mo§ie, in jud. Buzan,
com. Balanesti, cat. Cozieni ; are
6o hect., din carT 35 hect. pa-
dure, proprietate mosneneasca.
Mo§easca,numire data uneT parir
din durea satulul Tihulesti-
Cozieni, jud. Buzan, com. Ba-
lanesti ; are cam 54 hect.
Mo§e§ti, vechie numire a catu-
nului Cozieni-d.-j., jud. Buzan,
com. Balanesti.
Mo§e§ti, vechie numire a di tu-
nula Pietrarul, jud. Buzan, com.
Trestia.
Mo§e§ti-Noi, sat, in jud. R.-SA-
rat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Ni-
sipuri, asezat in partea de V. a
com., pe malul sting al riuluT R.
SArat, la 51/2 kil. spre V. de cal.
de resedinta, Nisipuri. Are o
intindere de 6 hect., cu o po-
pulatiune de 66 familiT, san 314
suflete, din carT 64 contribua-
bili ; o biserica si o scoalI.
Mo§e§ti-Vechl, sat, in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., catunul
comuneT NisipurT, asezat in par-
tea de V., pe malul sting al
riuluT Buzaul, la 2 kil, de can-
nul de resedinta. Are o intin-
dere, de 6 hect. si o populatie
de 88 familil, sati 386 suflete, din
carl 82 contribuabilT; o bise-
rica.
Mo§ia-Archita, reIztIfie, in jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Mas-
tacanul, proprietatea Capitanu-
luT Gh. Popescu. Are un venit
anual de 400 leT.
397
Mo§ia-Episcopie, melie, ce se
intinde spre V. O E. de orasul
Roman, jud. Roman, si care a-
partinea din timpurT vechi E-
piscopieT de Roman. Ea se in-
tindea, dupa cum ne arata o
hotarnicie veche, pe temeiul ca-
reja C. Racovita-Vodä, la IO
Septembrie 1752, da un hrisov
domnesc, din hotarul tinutuluT
Neamtu, prin tirgul Roman, spre
Siret, pana in mosia Ghedintilor.
EpiscopiT luan dijina din tot
venitul eT, din zece una.
Mo§ia-TirguluI, numire ce se
da mal inain te une pcirli din
incunjuratoarea orasuluT Roman,
jud. Roman, parta ce vine din
sus de oras (spre N.) si aceasta
spre deosebire de alta, ce venea
din jos si care purta numele de
Mosia-EpiscopieT. Aceasta parte
apartinea DomnuluT, cacT din
un document de la C. Racovitd-
VodA, din 15 Iulie 1756, se vede
ca acesta harazaste o bucata
de loc de 1740 stinjenT din mo-
sia tirguluT, EpiscopieT de Roman
si cu aceasta ocaziune arata ca.
intreaga aceastà mosie a tirgu-
luI era de 3000 stinjenT, afara
de vatra tirguluT.
Mo§iasca, nutnire, ce se da sa-
tulut Vizireni, jud. Braila, care
a fost format de locuitoriT ven itl
din satul Mosiesti, din jud. R.-
S arat.
Mo§iei (Capul-), sub-divizie a cd-
tunulut Fundeni-Cuculeasa, co-
muna Fundeni, jud. Buzan.
Mo§illor (Virful-), virf de munte,
j ud. Baclii, pl. Tazllul-d.-s., de
pe teritcriul com. Solontul.
Mona, com. rur., jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., la 32 kil. de
Craiova si la 17 kil. de rese-
dinta plaseT, com. Sopotul, si-
www.dacoromanica.ro
MONA
tuata pe costisa_dealuluT, numit
Fata-MosneT.
Se invecineste la N. cu com.
Rachita si Seaca-de-Padure ; la
V., cu Carpeni ; la S., cu cat.
Stubeiul si la E., cu com. CA-
ciulatul.
Limita linieT de N. incepe din
mosia statului Seaca, din punctul
numit Platra, si merge spre E.
pana la movila numita Basica,
apoT cu directiuneaspre S.-E., pa-
nä in Gura-MosneT, zisa Leamna.
Limita linieT de S. incepe din
mosia Geblesti si merge pana
in mosia Caciulatul.
Limita Unid de E. se intinde
din mosia statuluT Vilcomul, pana
In mosia Caciulatul.
Limita linieT de V. tine din
mosia statuluT Seaca, pana in
mosia Geblesti.
Terenul comuneT este acci-
dentat de dealul numit Fata.
MosneT. Dealurile ail o triAltime
cam de 200 m. Sunt acoperite cu
semanaturT de grin, porumb, vil
si padurT.
La anul 1874, com. Mona
era unita cu comunele Rachita
si Caciulatul. Az1 se compune
din dota atune si anume: Ca-
raimanul si Mona, care este cl-
tunul de resedintl.
Arco bisericA, fondatA la 1735,
de Pirvu Ion Arca si altiT. Ree-
dificata. la 1792 de Mihail Tran-
dafir, etc. A treia oara a fost
reedificata, in 1864, de obstea
comunelor Mona si Stubeiul.
Biserica e facuta din birne, si ser-
beaza. hramul Sf. Paraschiva.
Este o scoala mixta in cat.
Mona, ce functioneaza din 1875
si frecuentata de 28 copiT.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 35 locuitorT impamintenitT,
iar dupa cea din 1872 sunt 12
insurateT, avind pamint pe mo-
sia statuluT Seaca-de-Padure.
Suprafata teritoriuluT comu-
neT este de 800 hect., din cari :
 MONA
600 hectare pamtnt arabil, 20
hect. fineata., 20 hect. sterp,
40 hect. padurT qi. wo hect. va-
tra satuluT.
Mo§ia de pe teritoriul comuneT
are o intindere cam de 600
hect. ara padure §i fineatd. Are
un venit de 7200 leT §i a apar-
tinut d-lor Geblescu, Iacovache
li cetelor de mopenT. AzT toata
apartine mopenilor.
Padurea Mona de 40 hect. 0
apartine cetelor de monenT;
e populata cu cer, emita, 51
ulm, predomnind limita.
Ville, in intindere de 20 hect.,
apartin locuitorilor mopenT, §i
produc vin rw.
Transportul se face cu carele
pe calea vecinala Breasta.Clea-
novul, pe o intindere de 70 kil.
Budgetul com. e la veniturT
de i166.40 leT li la cheltuelT de
1097.32 leT.
Vite cornute sunt 417, or 120
i ca T 42.
Mona sati Mojna, com. rur.,
in partea de N.-V. a pl. Podo-
leni, jud. Falciti, cam la mij-
loc, i spre N. de oravil Hui.
Se marginWe la E. cu com.
Bohotinul O Gura-Bohotinulul ;
la V., cu GhermanWi ; la N.,
Cu Raducaneni i la S., cu Coz-
InWi i o parte din Bune§ti.
Situata pe dealurile CetatueT O
Bohotinul O pe valea dintre
aceste dealurT, ce inconjoara
de toate partile satul Mona, Mona, loc, cu ram4ite de ce-
din care e formata comuna, a- tatue, jud. Falda. VezT Ceta-
vind deschidere numal in par- tuia.
tea de S., pe unde trece Piriul-
MopeT.
Suprafata teritoriuluT comu-
neT e cam de 2210 hect., din
carl 715 hect. padure, lar va-
tra satuluT de 86 hect.
Are o populatie de 552 fa-
miliT, sati 1510 suflete, din carT
289 contribuabilf ; o coa.11, in-
fiintata la 1867, frecuentata de
398
33 elevi; dota bisericI, din cae
una vechTe cam de 200 anT, de-
servite de 2 preotT O 2 cinta-
retT.
Pe teritoriul acestuT sat, se
afla urmele unor santurl, care
strabate localitatea in partea de
N.-E., iar in partea de N.-V.
se afta movila numita Cetatuia.
In aniT din urma s'ati gasit prin
marginea anturilor, instrumente
de fer agricole, precum secerf,
sape, . a., de forme curioase.
Vite mar/ cornute sunt 586,
oT 1317, capre 21, caT 117 i intinde filtre satele Valea-Case-
porcI 605.
Mona, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Mona, cu re-
edinta primariel. Are o popu-
latie de 459 suflete: 239 bar-
batI i 220 femeT, locuind in
121 case; o coala mixta, ce
functioneaza din 1874, frecuen-
tata de 25 baetT O 3 fete, 19
bletT i 3 fete din Mona, 6 ba-
etT din Caraimanul ; o biserica,
fondata. de locuitorif satuluT i
anume-: .Hamza, Barbu, Arca
O altiT la 1735, reparat5. de
Pirvu la 1792 §i reinoita de
olptea locuitorilor la 1864; ser-
beaza hramul S-tiT VoevozT i riul Otasaul, in care se varsa
Cuvioasa Paraschiva §i e de-
servita de I preot O 2 cintIretI.
Mona, sat, jud. Falciii. VezT
Mona, comuna.
Mona, pida, jud. Falda, for-
mat din piraiele : CetatueT, Ra-
cea i Plochir, carT, unindu-se
din jos de sat, la Podul-Boe-
ruluT, latí numirea de Mona.
Piriul dupa ce primqte in §es
Piriul-Vael-luT- Voda, trece pe
teritoriul comunelor Cozmesti
i Podoleni, unde unindu-se Cu
www.dacoromanica.ro
MWAIA
piraiele din aceaste comune,
numite Cozniqti O Podoleni, se
varsa in l'azul de la Gura-Cil-
ceT, de pe teritoriul com. Gher-
manqti i de aicT in baltile
PrutuluT.
Mo§neanuluI (Culmea-)sirel
de munit, in jud. Baca4, pl.
Trotuul, ce se ramifica din cul-
mea CiculuT (Transilvania) i des-
parte Ciobanqul de Uzul.
Mo§neaguldi (Valea-), vale, se
lor O Lipova-Razql. Pe aceasta
vale e situat satul Valea-Mo§-
neaguluT, din com. Lipova, pl.
Racova, jud. Vasluiti.
Mo§neni, sat, facind parte din
com. rur. Surpatele, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 169 locuitorT, i cade
In partea de S.-E. a comuneY,
la 1/5 kil, de cat. Surpatele, re-
qedinta com. LocuitoriT sunt
mopenI.
Are o biserica, numita Col-
nicul, fondata de Episcopul Cle-
ment la 1642.
De la E. spre V. e udat de
valea Petradaia. La S. are Dea-
lul-Ciinesc, la poalele caruia se
afla cetatea Cetatea.
Mo§neni, mahala, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.
FlorWi.
Mopeni, despdrfire a comuna
Gradinile, pl. Balta- Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Mo§neni-Albote§ti, sat, pe a-
pa TeleormanuluT, jud. Argq,
pl. Pitqti, pendinte de com.
rur. Albota ; are iso locuitoe
§i o biserica.
Mo§oaia, com. rur., pe apa
 M00A1A
Teleormanulur, jud. Arges, pl.
Pitesti, la 9 kil, de com. rur.
Biscovul-Flesti, resedinta sub-
prefecturer, si la 12 kil. de Pi-
testi.
Se compune din satele : Bel-
ciul, Clocanei, Curaturele, Dea-
lul-Lung, Mosoala, Piscul-Mosu-
lur sí Cordesti, cu o populatie
de 460 familiT, sall. 1859 suflete,
din carT io familir de TiganI.
Are 3 bisericr, din carr una
foarte vechre, deservite de 6
preotT, 3 cintaretT si 2 paraca-
serr; 2 co/T, una de baetT si a
doua de fete.
Budgetul com. e de 4445 ler
la veniturr si de 3285 leT la
cheltuelT.
Vite: 600 bol si vacr, 22 cal,
600 or si 200 rimatorr.
Mo§oaia, sat, in jud. Arges, pl.
Pitesti, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume. Aci este
resedinta primarier.
Mo§onoaele, schit de calugarl,
In com. Fitionesti, pl. Zabrau-
tul, jud. Putna, infiintat in 1812
de parintele Dimitrie.
Mo§onoaele, pcidure, in tntin-
tindere de 1824 fb.lcr, proprie-
tate a statulur, situata pe teri-
toriul com. Fitionesti, pl. Z5.-
brautul, jud. Putna, avind tru-
purile: Mosonoaele, Raschitoala,
Petroaia si Repezoaia.
Mo§oroaele-Mari, munte, jud.
Muscel, tare comunele Leresti,
Namlesti si munir Rucarulul.
Mo§oroaele-Mici, tn. unte, jud.
Muscel, la S. de Mosoroaele-
Mari.
Mo§oroaele-Mari qi Miel', pa-
duri ale statulur, in intindere
de 1351 hect., jud. Muscel, fa-
cind parte din muntiT manastireT
399
Cimpulung, comunele Corbsod
si Berevoesti, plaiul Nucsoara.
M o§teni, sat, facind parte din com.
rur. Mierlesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe valea Iminogulur,
intre Catanele si Schitul-Greci.
Are o populatiune de 240
locuitorr, din carT unir sunt mos-
nenT, altir improprietaritT dupa
legea rurala; o biserica, fondata
la anul 1851, ar carel ctitorr
sunt : Preotul Theodor Moste-
nescu, Preotul Ion Mostenescu
si Preoteasa Stanca..
Locuitorir posea : 20 cal,
16 Tepe, 6o bol, 35 vacT, 250
or si so porcr.
Mo§teni, cdtunaf, pendinte de
com. Dudul, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt. Are vr'o 45 locuitorr, mar
totT mosnenT, carT posea cam
300 hect. arabile si 125 hect.
pädure.
Acest catun e maT mult o
mahala a cat. Dudul, situat la
N. satí.
Mo§teni, tnahala, com. rur. Fo-
lesti-d.-s., plaiul Horezul, jud.
Vilcea, situat la 11/2 kil, de
mahalaua Dosul, unde e scoala.
Cade in partea de S.-E. a co-
muner, tina riul Bistrita.
Mol-1Iva, mofie nelocuita, a sta-
tulur, fosa pendinte de manas-
Urea Slobozia, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balti, pe teritoriul
com. Pribegi, cu o suprafata de
1400 hect., din carT 130 hect.
padure. Se arendeaza Cu 22000
ler anual.
Motilva, pdclure, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;
formeaza cu padurea Rliosul un
trup de z30 hect., populat cu
stejar si ulm.
Motnäul, Ha, in jud. R.-Sarat,
www.dacoromanica.ro
MOTOCI
plaiul Rimnicul ; izvoreste din
virful Alunulur; uda com. Du-
mitresti, catu n ele D u mitresti-d.-s .'
si Dumitresti-d.-j., si se vara, in
riul R.-Sarat, pe stinga, dupa
un curs de 30 kil.
Motocani, mofie, ara sat, in jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Ra-
diul, situata pe l'higa mosiile
Branistea si Polobocul.
MOt00e§ti, sat, in jud. Bacad,
pl. Tazldul-d.-j., com. Ripile, si-
tuat in sesul din stinga Trotu-
sulur si pe coasta dealulur Cior-
tolo mul, la 4 kil. goo m. de
satul Ripile.
Are o populatie de 50 familiT,
sati 180 suflete.
Vite sunt: Io cal, 87 vite marT
cornute, 4 capre si 30 porcr.
Motoci, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 14 kil, de rese-
dinta plaser, com. urb. Craiova,
situatä pe sesul Motoci, de am-
bele malurI ale riulur Tesluiul.
Se compune din doua catune:
Motoci, care este catunul de re-
sedinta, si Urechesti.
Se Invecinqte la N. cu com.
Maldesti ; la S., cu com. Mischi;
la E., cu com. Vulpeni si la V.,
cu com. Izvorul si Florepti.
Terenul com, este ves, com-
pus din arel si nisip.
Este udatá de piriul Tesluiul,
care curge prin com. cu directia
N.-S., si peste care sunt doul
podete, unul In catunul Motoci
si al doilea in catunul Urechesti.
Sunt patru lacurf : Lacul-Rater,
al - Corbulur, al- lur- Lazar si al-
Dumbraviter.
Se zice ca com. a fost infiin-
tata la 1713 de un pastor nu-
mit Marin-Motocul, d'Id, stabi-
lindu-se co turma sa ala a fost
urmat si de altr locuitorT de
prin comunele vecine.
Are o populatie de 800 lo-
MOTOCI
cuitorr, din carT 475 locuitorT
in Motoci si 325 in Urechesti,
locuind in 158 case ; doua bi-
serien una in cat. Motoci, cu
hramul Sf. Paraschiva, zidita. de
Balasa-Teodoru i reedificata de
fostul proprietar B. Solomon, la
1853, avind 17 pog. date de stat
si 150 pog. date de fondatoare
si a doua in cat. Urechesti, cu
hramul Nasterea - Maicer - Dom-
nuluT, zidita de locuitorT i ree-
dificata la 1858 de Marin Gre-
ceanu, avind 17 pog. arabile, date
dupa legea rurala din 1864,
ambele deservite de 2 preotT
2 cintaretI; o scoala mixta in
cat. Motoci, ce functioneaza din
1881, frecuentata. de 27 baetT
din Motoci si 18 din Urechesti.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 90 locuitorl impamintenitT.
Suprafata teritoriuluT com. e
de 2090 pog., din carT : 160o
pog. arabile, 200 pog. fineatá
290 pog. izlaz.
Mosiile de pe teritoriul com.
sunt : Motoci i Urechesti.
Mosia Motoci are o intindere
de 400 pog., si aduce un venit
anual de 700 leT. Apartine d-luT
N. Opran i locuitorilor. Mosia
Urechesti are o suprafata. de 250
pog., si un venit anual de 5000
leT. Apartine d-luT G. Cionca.
Restul pamintuluT arabil apar-
tine loc. impamintenitT la 1864.
Ville, in intindere de 103 pog.,
apartin locuitorilor. Produc vin
rosa de buril calitate.
Locuitorii desfac productele
lor la tirgul säptaminal ce se
Vine Joia in Craiova. Transportul
11 fac cn carde pe calea jude-
teana ce duce la Craiova, si
care are in com. o lungime de
13 kil.
In com. sunt 31 comerciantl,
din carT 3 ctrciumarT.
Budgetul e la veniturT de
3522,90 leT si la cheltuelT, de
3251,54 leT.
400
Motoci, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Motoci, resedinta prima-
riel. Are 475 suflete ; o scoalá
mixta, ce functioneaza. din 1881,
frecuentan. de 45 baetI, din
carr: 27 din Motoci i 18 din
Urechesti; o biserica, cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, de zid,
avind 17 pog. de la stat si 150
pog. daruite de fondatoare, zi-
dita. de Masa Teodoru i reedi-
ficata la 1853 de fosta pro-
prietara, Masa Solomon.
Motoci, mofie particulara., jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Motoci,
in intindere de 400 pog. arabile
cu venit anual de 7000 leT,
apartinind d-luT N. Opran si
locuitorilor.
Motoful, cdtun, pendinte de com.
Cosmesti, pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca.
Motohani, culme de deal, luna
in jud. Buzan, cat. Carpinistea,
servind ca hotar despre jud.
Rimnicul-Sarat.
Motoseni, com. rur., jud. Tecucia,
compusa din sapte catune: Bur-
lugul, Chicerea, Fundatura, Mo-
horiti, Motoseni, Negoaia si Te-
poaia, situata. pe Valea-Zeleti-
nului si a DobrotforuluT, la 61
kil, de resedinta orasuluT Te-
cuela, spre N.
Are o populatie de 416 fa-
miliT, saa 520 suflete, locuind
in 412 case ; 4 biserid: in Chi-
cera, in Burlug, in Tepoaia
In Fundatura, deservite de 3
preoti si 5 cintaretT ; o scoala,
care dateaza de la 1868, fre-
cuentata de 30 baetr; 4 morr
de vint.
Vite sunt : 59 cal, 105 bol,
100 vacT si 278 oT.
StupT cu albine sunt 90.
Vlea se cultiva pe o intindere
de 90 hect., 40 ariT.
www.dacoromanica.ro
MOTOT0LEP1
LocuitoriT desfac produsul
muncel lor la tirgul Podul-Tur-
cului si la orasul Birlad.
Veniturile si cheltuelile co-
muneT se urca la 2400 leT
anual.
E brazdata de dealurile : Chi-
cera, Fataciunele, Burlugul, la
E.; Tepoaia, Gornetul, la V. si
e strabatuta de pirtul Zeletinul,
care trece prin centru.
Se margineste la N. cu com.
Burdusaci; la S., cu com. Mun-
celul ; la V., cu com. Craesti ;
la E., cu jud. Tutova.
Motoseni, saa Ursa, sat, facind
parte din com. cu acelasT nume,
jud. Tecucia, situat pe partea
dreapta a Zeletinuld, pe coasta.
AicT se afla resedinta com.
Are o populatie de 64 fa-
miliT, saa 226 suflete, carT lo-
cuesc in 60 case; o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, facuta de
caramida la 1864, Martie 28,
dupa cum arata. inscriptia de pe
usorul useT, cu sprijinul i ini-
tiativa ProtoiereuluT loan SO-
rescu, si cu concursul locui-
torilor, pe locul uneT aite bi-
sericT de lemn care a ars; o
scoall, care dateaza de la 1868
§i e frecuentata de 30 baetf.
Satul maT inainte a fost in
partea de E., pe malul sting al
ZeletinuluT, unde se cunosc
astazI urme de constructil vechT.
Locuitorir sunt vechT razesT.
Motosesti,vechte numire a satulut
Motoseni, jud. Tecuciii.
Mototolesti, cdtun, pendinte de
com. Bordeiul-Verde, pl. Balta,
jud. Braila, spre E. si la 5 kil.
de comuna.
Are o populatie de 24 fa-
miliT, saa 109 suflete.
Vite sunt : 54 cal, 6 taurT,
109 bol, 70 vid, 23 rimatorr,
37 viteT si 267 or.
 OTRWAIA
Motroqoaia, vale, jud. si plaiul
Prahova, com. Breaza-d.-s.; uda
cat. Nistoresti ; are directia de
la E. spre V. si se varsa in
riul Prahova ; curge numaT in
timpuri ploioase.
Motrul, com. rur., sat i md-
mästire, jud. Mehedinti. VezT
Gura-Motrului.
Motrul, ria, izvoreste din.muntii;
Frumosul, Turcineasa i Bou),
dintre judetele Mehedinti si
Gorj. Primeste mal multe Oraje,
l'Ara pe la locul numit Gura
CheiT In satul Motrul-Mare si
se uneste la Poiana cu Motri-
sorul (Motrul-Sec) ce este for-
mat si el din 2 ¡atraje: Capra si
Dobra. De la Poiana ?si con-
tinua cursul, trecind prin com.
Orzesti si satele Vaeni si Pa-
desul. La satul Apa-Neagra pri-
meste riurile Bueba i Brebina
unite. De ad i trece prin comu-
nele : Negoesti, Glogova, C5tu-
nele, Plostina, Corcova, Strehaia
si se varsa in Jiul, in jud. Dolj,
la com. rur. Gura-Motrului, dupá
ce a primit mai multi afluenti
co: fupca, Cosustea, Husnita, etc.
Motrul-de-Jos, plasd, jud Me-
hedinti, situata in partea de E.
a judetului. Se margineste la N.
cu plana Vailor i jud. Gorj ;
la E., cu jud. Dolj Gorj ; la
S., Cu plana Dumbrava ; iar la
V., Cu plasile Ocolul - d. - j. si
Motrul-d.-s.
Este formata din 21 comune :
Entanele, cu catunul
tanele.
Bresnila, cu catunele: Bres-
nita, Higiul i Pirlita.
Butoefti, cu cat. Butoesti.
Circeni, cu cat. arceni.
Cernaia, cu catunel e : Cer-
naia, Vladasesti i Viesi.
Cosovdlul, cu catunele : Co-
sovatul, Deleni si Tirsa.
401
Greci, cu catunele: Greci,
Cretesti i Dutesti.
Grozefti, cu en. Grozesti.
Gura-Notrulut, cu catunele:
Gura-MotruluT, Arginesti, Bui-
cesti, Jugastrul si Racovita.
io. Jirovul, cu catunele : Ji-
rovul, Coici, Marul-Rosu, Pus-
casul si Valea-UdristeT.
1. cu cat.
Menti-din-D os.
Ming-din-Fa/a, cu cA-
tunele: Menti-din-Fata, Badesti
Robesti.
Miluta, cu en. Miluta.
Pluta, cu cltunele : Pluta ,
Tintarul si Buicesti.
Rocforeni, cu catunel e:
Rocsoreni i Varadia.
Sölätrucul, cu catunele :
Salatrucul, Blidarul si Vargatul.
Socolefti, cu catunul So-
colesti.
Stingdceaua, cu catunele :
Stingaceaua-d. -j., Stingaceaua
d.-s., Birlogeni, Cearingani, Po
dul-Motrului si Insuratei.
Strehaia, cu catunele:
Strehaia, Ciochintul, Comanda,
Slatiniciul-Mare, Slatiniciul-Mic
Stancesti.
cu cat. Susita.
Voloiacul, cu catunele :
Voloiacul, Lacul si Valea-Buna.
Resedinta sub-prefecturei si
a judecatoriei este in comuna
rurala Strehaia.
Are : 20 §coff primare, con-
duse de 19 invatatorl si 3 in-
vatatoare ; 44 biserieT si 2 ma-
nastirT: Strehaia i Gura-Mo
Suprafata pl. este de 77739
hect., acoperite cu locuri de
munca, vil, pometurT, padurT,
sate, etc.
Statul posedä in aceasta pl.
4 mosii, avind un venit anual de
68011 leT.
Este udata de riurile Motrul
Husnita.
Prin plasa trece calea fe-
www.dacoromanica.ro
MOTRUL-DESUS
rata Virciorova.Bucuresti, avind
2 statiT : Gara-Strehaia si Bu-
toesti, precum i oseaua natio-
nata ce merge paralel cu catea
ferata.
Locuri istorice in pl. sunt:
Manastirea- Strehaia, Gura-Mo-
trului, Comanda, Menti-din-Dos
si Straja.
Motrul-de-Sus, plasd, jud. Me-
hedinti. Se margineste la E. cu
pl. Valor si pl. Motrul-d.-j.; la
S., cu pl. Ocolul-d.-j. i Ocolul-
d.-s.; la V., cu pl. Ocolul-d.-s.
plaiul Cerna ; lar la N., cu
plaiul Closani.
Se compune din 21 comune :
Brofteni,.cu catunele : Bros-
teni, Boaca, Condulesti, Galeata,
Orbeni i Capatinesti.
Cdtunele, cu catunele : Ca-
tunul-d.-s., CAtunul-d.-j., Staicul,
Valea-Perilor i Valea-Caselor.
CaMnefa, cu catunele : CA-
zanesti, Jignita i Rosia.
Ciovirndfani, cu catunele :
Ciovirnasani, Cocorova, Ilovul,
Ludul si Suharul.
Corcova, cu cat.: Corcova,
Cordunul, Pirvulesti i Stejarul.
Crikuefti, cu enuncie :
CrAguesti si Prejneni.
Ercea, Cu catunele : Ercea
si Poiana.
Florefti, cu catunele:
Floresti-d.-s., Basici,
Calieni, Copacioasa, Gardoaia
Mosneni.
Girboviitul, cu catunul Gir-
bovatul.
io. Girbovdful-Stricani, cu
enuncie: Girbovatul i Stricani.
Govodarva, cu catunele:
Govodarva i Valea-Rea.
Imoasa, Cu Imoasa
Berdesti.
Lupoaia, Cu catunele : Lu-
poaia, Ripa i Valea-Manastirei.
Lupfa, cu catunele Lup-
sa-d. -j., Lupsa - d. - s., Silistea
Izvorul.
 MOTRUL-MARE
15. Peftenula, Cu catunele :
Pestenuta i Stroesti.
i6. Ploftina, cu catun ele : Plos
tina, Ciresul, Merisul i Porcesti.
Samarinefti, Cu atunele:
Samarinesti, VaIea-Biscricer si
Valea-Poener.
Severinefti, cu catunele :
Severinesti, Valea- Alunulur si
arnesti.
Sisefti-de-Yos, cu catu-
nele: Sisesti-d.-j., Cainiceni, CA-
ramidari i Noaptesa.
Sisefti-de-Sus, cu catu-
nul Sisesti-d.-s.
Zegujani, cu catunele :
Zegujani, Pesteana, Stroesti
Gardoaia.
Resedinta subprefecturef e in
com. rur. Brosteni. Jumatate din
plasa. Vine de judecatoria oco-
lulur Baia-de-Aram5., iar juma.-
tate de judecatoriile ocolulur
Strehaia si Turnul-Severin.
Are 51 bisericr si 15 seo!!.
Statul poseda in aceasta plasa
2 mosir, aducind un venit anual
de 18000 ler.
Motrul-Mare, sat, cu 143 case,
in plaiul Closani, jud. Mehe-
dinti, resedinta com. rur.
Motrul-Sec, sat, cu 102 case,
in plaiul Clo.sani, jud. Mehedinti ;
formeaza com. Closani cu satul
Motrul-Mare.
Motruluf (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filiasi,
prin care trece hotarul de V.
catre jud. Mehedinti.
Motruna, (Sili§tea), ctItun, al
comuna atina, judetul Buzad,
Cu 350 locuitori si 89 case.
Motruna, vale, in jud. Buzad,
com. atina; incepe din tocan-
tate si se scurge in piriul Bisca-
Chiojdulur.
402
Motäeni, com. rur., jud. Dimbo-
vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,
spre N. si peste gira de baile
Pucioasa, situata parte pe %TM,
parte pe dealurr i cea mar mare
parte pe cimpie, pe malul drept
al Ialomiter, la 25 kil. de Tir-
goviste.
In raionul comuna se afla
Dealul-Hiretei, Valea-Serejir si
valea Cicioara. Prin apropiere
de comuna curge in afara de
rtul Ialomita, piriul Ialomicioara,
afluent al Ialomiter.
Se compune din patru ea-
tune : Motaeni, Berevoesti, Ialo-
micioara i Fieni, cu o popula-
tie de 2000 locuitorr.
Are : dota bisericr ; dota
scol!; trer morr de apl.
Locuitorir pose& multe vite :
bol, yac!, cal,. capre si o!.
Se invecineste la E. cu com.
Bela si erbanesti ; la S., cu
Podurile. De Be/a si . erbanesti
se desparte prin dealurY, pa-
dure si riul Ialomita ; de Cucu-
teni, prin dealurr l prin
cioara ; de Tita o Runcul, prin
o cimpie si de Poduri prin riul
Ialomita, unindu-se cu Podurile
'Pita Prin soseaua nationala
Tirgoviste-Transilvania, iar cu
Cucuteni, erbanesti, Bela si
Runcul, prin sosele comunale.
MoOteiului (Välceaua-),
cea, judetul Dolj, plasa Cimpul,
pe care este asezata. com. Do-
bridorul ; se uneste cu valceaua
Cotobatul si impreuna poarta
In comuna Motatei, numele de
Valceaua-Motateiulur.
Motätei, com. rur., jud. Dolj,
pl. ampul, la 61 kil. de Cra-
iova si la 28 kil. de urbea Ca-
lafat.
Situata pe loc ses si pe o
vale umbrita de doul dealurr,
se invecineste la N. cu comu-
nele Caraula, Rudari i Gali-
www.dacoromanica.ro
MOTÄTEI
cea ; la S., cu comunele Fintina-
Banulur, Hunia i Maglavitul ;
la V., cu com. Dobridorul
la E., cu com. Bailesti.
Terenul comuna este ses; se
gasesc cite-va movile vechr, fá-
cute din pamint.
Este udata de ptriul Motateiul,
care curge prin centrul comu-
na, printeun canal facut anume.
Izvoreste din comuna Dobrido-
rul, trece prin centrul comuna
si se indrepteaza spre comuna
curge pana la un punct
oare-care cind se pierde, apor
apare in comuna Bailesti si se-
vars5. In balta din aceastä co-
muna.
Pe acest pirld se afla 4 po-
dete, din carr unul in dreptul
soseler judetene.
La inceput comuna s'a numit
Balaceni si se zice ca a fost
jefuita de Turcr. Catunul de re-
sedinta este Motatei. intre anir
1875-76 cuprindea cat. Do-
bridorul, azr comuna a parte.
Are o populatie de 966 fa-
milir, sad 3799 suflete ; o bi-
seria cu hramul Sf. Niculae,
de zid, fondata la anul 1802,
terminata la 1804 si reedificata
la anul 1848 de catre locuitorir
comuna, deservita de un preot
dor cintaretr; doul scolY,
una de baetr si a doua de fete,
frecuentate de 147 bletr si 35
fete ; i i circiumr.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 587 impamintenitr.
Suprafata teritoriulur comu-
na este de 20000 pog. pamint
arabil, din carì 20 pog. sunt
izlaz.
Mosia de pe teritoriul comu-
na se numeste Motatei.
Viile in intindere de 300 hect.,
apartin proprietarilor
Mol< de abur! se &ese pe
proprietatea particularilor.
MeseriasT sunt : 4 fierarr
4 cizmarl.
 MOTATEI
Se gasesc selle la care se
aduna oile din satele vecine.
In comuna se tin tre1 bilciurI
pe an, pe marginea de N. a
comuneT, pe proprietatea d-luI
Valimarescu.
Prin marginea comuneT trece
calea ferata, la o departare de
5 kil., unde se afta. $i o statie de
drum-de-fier.
Budgetul comuneT e la veni-
turi de 10850,97 lel $i -la chel-
tueli, de 10809,07 leT.
Vite: 500 vite marl cornute,
170 oT, 56 caT, 42 porcI.
Comunicatia se face prin $o-
sele comunale, care pun com.
in legatura: la S., cu soseaua ju-
deteana Craiova-Calafat ; la N.-
V. cu Dobridorul, lar la S.-V.
Cu Hunia.
In timpul razbolului Romino-
Ruso-Turc, in lunile Iunie $i
Iulie 1877, ati fost stabilite aci
regimentele al io-lea $i al 12-lea
de dorobanti, bateriile a 2-a O,
a 4-a din regimentul al 3-lea
de artilerie.
MoSASei, sat, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Motatei, re$edinta
primarieT. VezT com. Motatei.
Motea, sat, pe mo$ia $i in com.
Criste$ti, jud. Suceava, a$ezat
pe dealurile : Motea, Surda $i.
Coasta-UneT, li e strabatut de
ptraiele Motea, Albia, Ienache
$i Razima.
Are : o populatie de 360 fa-
milir, sati 1470 suflete, din carì
282 contribuabilf, locuind in
325 case; o $coala mixt5., fre-
cuentata de 30 elevI; o biserica
de lemn, zidita la 1776 de So-
fronie $1 Elisaveta, de fel din
Muncel, deservita de 1 preot
Si 2 cinaretr ; o ctrciumd; 2 13A-
canIT li. un debit de tutun.
Vatra satuluT ocupa 83 falcI
$1 46 prajinT.
ImproprietaritT in 1864 sunt
63157. Afarolo Dioliossar Googrqflo. Vol. 117
403
69 palma$I §i. 94 coda$T, stapa-
nind 306 &id $1 58 prajinr.
DrumurI principale sunt : la
Pa$cani, 10 kil. ; la Criste$ti, 21a
kil. $i la Boureni, 3 kil.
Mosca era satul robilor luI
Millairi Sturdza $i de ad i vine
ca $1 astazr sunt multI TiganT
in sat..
Motea, ddure, de diferite esente,
linga satul cu acela$T nume,
jud. S uceava.
Mosca, piriii, format din valle
Ienache, Piscul-Babel $i Tallase,
jud. Suceava ; uda satul cu ace-
la$I nume, strabate $oseaua na-
tionald care are aci un pod de
lemn $i, dupa un curs de 4 kil.,
in care s'a marit cu Pirtul-luT-
Ienache, 1940 m., $i RAzima;
735 m., se pierde in Sesul-Tei-
$uluT, in riul Moldova.
MoSoc (Dealul-lui-.), deal, in
jud. Suceava, satul Brusturi,
intre piraiele Brustura $i Pi-
riutul, proprietatca raze$ilor de
ba$tina MotocT.
MoSocul, sati Valea-lui-MoSoc,
sat, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j.,
al com. PAnce$ti, situat pe malul
drept al piriului Dienetul, la 4
kil, de satuI Pance$ti.
Are 14 familiT, sail 42 suflete.
Loc. posea : 7 caT, 44 vite
marf cornute, 21 pord $i 7 capre.
MoSocul, pddure, la N. com.
Poiana, jud. Tecuciti, situata
intre drumul ce duce la Ploscu-
teni $i cel ce vine din Buciu-
meni $i se intinde pana in Valea-
RunculuT.
MoSocul, pira VezT Valea-Ca-
selor, 'Aria, com. Poene$ti, pl.
Racova, jud. Vasluiti.
MoSoe§ti, sat, facind parte din
www.dacoromanica.ro
MOVILA
com. rur. 13k-4e-de-Vede, pl.
Vedea d.-s., jud. Olt, situat in
partea de E. a com. Are o
populatiune de Ioo locuitorr, li
o biserica.
Movila, com. rur., in jud. Do-
roholii, pl. Herta, formata din
satele : Baranca, Hertu$ca, Ma-
hala, Movila, Poiana $1 Slo-
bozia, cu re$edinta primarid in
Movila.
Are o populatie de 58o fa-
milii, set 2900 suflete ; 2 bi-
sericI, Cu 3 cintaretT l't 2 pA1A-
marr; 622 hect., 29 asir pAmint
sAtesc ; 3441 hect., 56 aril cimp
$i 800 hect., 60 ariT padure,
proprietaresc; 4 TazurT $i 12
pog. vie.
Budgetul comuneI e la ve-
nituri de lef 4153, banI ¡o $1
la cheltuelT de leT 4040, banT 21.
Vite : 79 cal', 453 vite mari
cornute, 440 pord, 2 capre
yi 526 or.
Sunt 226 stupT cu albine.
Movila, sat, jud. Dimbovita, pl.
Dealul - Dimbovita, cat. com.
Cazad.
Movila, sat, pe mo$ia cu acelag
nume, corn. Movila, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Are o populatie de 120 fa-
mili!san 600 suflete ; o bi-
seria., cu hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT, cu 1 cintaret
$1 1 pallmar, este mica de
zid, facuta de batrinul Iordache
Hertanul.
SateniT improprietaritl aa 136
hect., 06 ariT pamtnt ; lar pro-
prietariI : 1075 hect., 58 ariI
chnp $i 247 hect., 68 ariT pa-
dure.
Sunt 3 iazurI, din carI unul
numit al HertanuluT.
Piraiele principale ce trec pe
mo$ie, sunt: Hertu$ca $i Pujina.
Drum principal este acel ce
52
 MOVILA
duce prin Orofteana la Dara-
bani.
Hotarele mopief sunt cu :
Tirnauca, Pilipluti, Molnita pi
Hreatca.
Localitate insernnata este Mo-
vila-HertuluI.
Familia Hertanul, este vechle
In Moldova. In 1773, ggsim in
judecata pe Vasile Herta cu
Slugerul Constantin Jora ; acest
din urma cumparind de la
Domnie darea numita. Conila
de la tinutul CernautuluT, dupa
stdruintele urmate, rinduind pe
Hertanul stringator de banT
la un ocol (plasa) pi acesta re-
mlindu-1 dator cu banT, l'a che-
mat in judecata.
Movila, sat, facind parte din
com. rur. Poenari-Vulpepti, pl.
Znagovul, jud. Ilfov, situat la S.
de Vulpepti, intre padurea Pa-
duroaica pi Valea-Nedei. Spre
E. trece calea ferata Bucurepti-
Ploepti.
Se intinde pe o suprafata de
2785 hect., cu o populatie de
203 locuitorl.
MoptenitoriT D. H. Vasile att
2670 hect. pi locuitoriT i15 hect.
Proprietarif cultiva. 217 hect.
(25 sterpe, 100 izlaz, 2325 pa.
dure, 3 vie). LocuitoriT cultiva
tot terenul, ajara de 5 hect.,
carl ratnin sterpe.
Are o bisericA, cu hramul
Sf. loan Botezatorul.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Numasul vitelor marl e de
119 pi al celor micT, de 15.
Movila, deal §i movilä, jud. M-
6(4 facind hotar intre comunele
Covasna pi Costuleni, din jud.
Iapi.
Movila de pe acest deal este
mare pi ridicata; din virful ef
se vede la a mare departare
pe pesa JijieT pi al Prutultd.
404
Viileplantate pe acest deal
produc un vin bun pi clutat.
Movila, deal, In jud. Nearutu,
com. Margineni, pl. d.-Sus-Mij-
locul, situat Ruga satul Mar-
gineni ; in urma unor sapäturT
facute in localitate s'aa gasit
mai multe oseminte omenestI.
Movila (Cochirleanca), moyie,
in jud. Buzar', com. Cochir-
leanca, proprietatea spitalului
Girlapul; are 1130 hect., mare
parte arabile pi suhaturi.
Movila, pddure, de 2325 hect.,
in jud. Ilfov, pl. Znagovul.
Movila, loc, in jud. Bacaa, pl.
Siretul-d.-j., cotn. Gioseni, situat
la 600 m. de Gioseni, unde se
zice ea ar fi fost un cimitir ca-
tolic. Azi este transformat in
holde roditoare.
Movila -Bortoasä, movild, pe
podipul dealului cu acelapT nume,
de pe mopia Dimacheni, com.
Dimacheni, pl. Copula, jud. Do-
rohoia. Este cea maT mare mo-
yilá din cite se allá pe aceasta
mopie.
Movila-Bortoasä, movi/d, pe
mopia Cotupea, com. cu acelapi
nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
rohoia. Se afla spre V. de li-
vada curteT din sat, in apropiere
de drum. Virful eT este prabu-
pit din cauza sapaturei ce i s'a
facut de catra proprietarul mo-
piel%
Movila-Bortoasä, salí Movila-
Säpatà, movild, in jud. Sucea-
va, la hotarul mopieT Sasca, din
spre Malini, aproape de poseaua
Cornul-Luncef pi de Hanul-lur-
Istrate.
Movila-Cetäutia, movilä, pe te-
www.dacoromanica.ro
m0VILA-DE-PIATRÀ
ritoriul satului Bozia, com. Bo-
zia, pl. Prutul, jud. Falda, spre
S. pi la 3 kil. de sat, situata pe
prelungirea dealului Nucul. Este
inconjurata Cu pant imprejur,
pentru care locuitoriT o numesc
Cetatuia. Legenda spune ca. ar
fi facutd de Turci.
Movila-Comoarei, movild mare
pi cu multe semne de sapaturT
pe ea, in padurea de pe mopia
Hertupca, com. Movila, pl. Herta,
jud. Dorohoia.
Movila-CondreI, movild, pe mo-
pia Suharaul, com. cu acelapl
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoifi. Este cea mal mare din-
tre cele 3 movile ce se afta nu
departe de sat; are la baza o
circumferinta de 102 m. 58 c. m.
Se zice ca ar fi facuta de ca-
tre un boer mare numit Con-
drea ce era intre velitiT boeri pi
consilier domnesc sub stefan
Bogdan-VocIA, in 1520 (7028),
Iulie 28.
Movila-Crucei, movild, pe mopia
Cotupca, com. cu acelapT nume,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia,
din sus de sat, pe podipul dea-
luluT.
Movila-de-la-Budu, movild, in
jud. Falda, pl. Prutul, com. Sta-
nilepti, pe Dealul-BuduluT, spre
V. de satul Stanilepti.
Movila-de-la-Iada, movild, pe
teritoriul com. Stanilepti, jud.
Falcia. VezT istoricul satului Sta-
nilepti.
Movila-de-Piaträ, virf de deal,
in jud. Tulcea, pl. Istrului, pe
teritoriul comunei rurale Tocsof
pi anume pe acela al catunului
saa Rimnicul-d.-s. ; prin el trece
hotarul dintre comunele Beidant
pi Tocsof ; este de natura pie.
 MOVILA-G1URCHEA
troasa, de unde si numele luI ;
are 2o1 m. inaltime, dominind
asupra vailor Sari-Ghiol-Dere si
Rimnicul-Dere, asupra satelor
Sari-Ghiol si R1mnicul, precum
si asupra drumuluI comunal ce
le uneste.
Movila - Giurchea, movild, in
jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., co-
munele Ripile si Bratila, situatà
pe sesul Belciul, unde se zice
ca ar fi fost mal inainte o ce-
tate facuta de niste strainI. Acel
loc asta-zI se numeste Cetatuia
si este inconjurat de toate par-
tile Cu santuri.
Movila-HertuluI, movild, pe mo-
sia Movila, com. cu acelasI nume,
pl. Herta, jud. Dorohoiti. In
urma unor sapaturT ce s'a facut
pe aceasta movill in 1865, s'a
gasit, la o mica adincime, o sa-
bie in lungime de I m. 274; si
de o vechime mare.
Movila-Latà, movild, in partea
de N. a satuluI Santa-Maria,
com. Ringhilesti, jud. Botosani.
Aceastá movila, situata pe un
deal inalt, este un punct insem-
nat de observatie. Legenda spu n e
ca e facuta de T'Atad; litiga mo.
vila sunt dota movilI mal raid,
lar in partea de E. se vad ur-
mele a dota santurT.
Movila-lul - Burcel, movild. ce
se inalta la coasta despre V. a
dealuld, ce se lantueste de la
N. la S., pe teritoriul com. Mi-
clesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti.
Pe valea din marginea dea-
luluI curge pifia Vasluetul si
paralel, trece soseaua nationala
Vasluin-Iasi.
Despre aceasta movila se po-
vesteste in localitate urmatoarea
legencla : Eran 2 fratI, unul bo-
gat si altul sarac. Cel bogat
nu se indura sa dea celuI sa-
405
rac plugul ca sa are, de cit
numaT Dumineca si serbatoarea;
asa intr-o Dumineca voind sa
are, s'a suit pe virful movileI
si a strigat la frate-san sa-I tri-
mata plugul cu bol. Din intim-
piare, trecind pe acolo Stefan-
Voda si auzindu-1, l'a chemat
la sine si l'a intrebat ca de ce
ara. serbatoarea ; el spunind pri-
cina DomnuluI, acesta a p.orun-
cit O. ja plugul de la cel bogat
si sa-1 dea celuI sarac.
Movila-lui-Dumitru, movild, in
partea de S.-E. a com. Gagesti,
pl. Mijlocul, *jud. Fatal, in ho-
tarul com. Bozia. Legenda spune
ca aceasta movila a fost facutd
. de ostenir moldovenI aI luí Du-
mitru, o eapetenie a lor, care
era insarcinat de \lada, pentru
a sta de p.a., ca sa observe si
sä dee de stire, cind vor veni
Tatarir prin imprejurimile loca-
Batel.
Movila-luf-Nità, movild, in jud.
Covurluiti, pl. Siretul, com. Pis-
cul, in spre cat. Vamesul.
Movila-Mare, movild, in jud. Do-
rohoiti, pl. Cosula, com. Sen-
driceni, pe podis, aproape de
catea judeteana, si pe mosia Sen-
driceni-d.-,s.
Movila-Mare, movild, aproape
de Rddiul, pe mosia Trestiana,
com. Broscauti, pl. Cosula, jud.
Dorohoin ; este de forma mare
si veche.
Movila-Mare, 'aovad, spre N.
de satul Broscauti, com. Bres-
cauti, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
A fost mar inainte deschisa, pen-
tru care s'a numit si Bortoasa.
Are 134 m. in periferie la baza
O 6 m. inaltime. Se zice ca mo-
vila a fost cu mult mar ?nafta
si ca servea ca punct de stre-
www.dacoromanica.ro
MOVILA-MANEMLOR
juire, in timpurile de navalirI
dusmane.
Movila-Mare, movild, pe mosia
Verpole, com. GrAmesti, pl. Ber-
hometele, jud. Dorohoiti. Pe vil.-
ful eI se afla infipta o cruce
mare si frumoasa de peatrA, pusa
de cara un comandant al tru-
pelor rusestI in 1849, in amin-
tirea trecerei armateI pe ale)", cu
prilejul razboiuld dintre UngurI
si Austriaci.
Movila-Mare, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. rur. Poturul ; se desface
din dealul Maadem-Bair ; se in-
tinde spre V., tuteo directie de
la S.-E. spre N.-V., brazdind
partea centrala a plaseI si de
S. a com.; e presarat cu mo-
vile naturale, din care una, Malta
de 116 m., domina satele Sa-
ri-Iurt si Potur ; e acoperit cu
verdeata.
Movila-Mare, ?aovad insemnata,
In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pc
teritoriul com. rur. Luncavita,
asezata pe o prelungire rasari-
riteana a dealului Sevastin, in
partea de N. a plaseT si cea
de E. a comuneT la 3 kil. spre
N.-V. de sat; are o inaltime
de 82 m., punct trigonometric
si strategic de rangul I-iii, do-
minind satul Luncavita, gira
Ciulnetul si drumul judetean
Macin-Isaccea ; este acoperitä
cu verdeata ; este artificiall si
a servit Turcilor de cordon
(fort).
Movila-Mäne§tilor,moviiii, jud.
Bacan, pl Tazlaul.d.-j., com. Bra-
tila, situata pe sesul Manesti.
Se zice ca ar fi fost facuta de
un vechiti Domnitor spre a ser-
vi de apdratoare la hotare. AicI
s'an gasit o multime de sagetI,
arcurI, etc. Sub movila se afla
 MOVILA-MIRESEI
o pesterA, fAcuta o data cu mo-
vila, in care lusa n'a putut in tra
nimenT. Mal de mult s'ar fi
sApat o groapa spre a se putea
scobori inteinsa, groapa care se
vede si pana asta-zT.
Movila- Miresel (Mototolea),
com. rur., jud. BrAila, pl. Ianca,
situan pe /oc ses, la V. de la-
cul sarat Seaca.
Suprafata com. e de 2288
hect., cu o popu/atie de 1029
suflete, din carT 161 contrib.
Sunt 353 loc. improprietaritT
din 1878; neimproprietariti mal
sunt 13.
Are : o biserica, cu hramul
Dumineca sfintilor, zidita de
locuitorT la 1889, deservita de
I preot si I cintaret ; 2 coale,
una de baeti, infiintata la 1884,
frecuentan. de 8o elevi, si a
doua de fete, infiintata tot la
1884 si frecuentan de 16 fete ;
I moara de vint ; 1 brutarie,
io cIrciumT.
In com. s Int 6 strade si o
pian.
Vite : 606 bol', 421 vacT, 15
taurT, 181 vitel, 526 caT, 2 InA-
garl, 1603 OI, 294 rimatori.
BudgetuI com, e la venituri
de 5590 lei, si la cheltuelf, de -
4755 lei.
Drumurl : la Scortarul - Noa
spre N. (12 kil.) ; la ea. De-
sirati, spre N.-V. (12 kil.) ; la
Sutesti, spre V. (14 kil.) ; la
Ianca, spre S.-V., prin Golasei,
(14. kil.); la gara Muftiul, spre
E.; la Urleasca, spre S., tra-
versind calea ferata Braila-Bu-
curesti, pe la cant. 125 (Lo kil.)
la Scortarul-Vechia,spre E., prin
cat. Comaneasca (12 kil.); la
R oman, spre N.-E. (lo kil.) ;
la Braila, spre E. (30 kil.).
Comuna e infiintata la 1878
prin improprietarirea insurate-
ilor. In acest loc mar inainte se
aflaa tirlele Mototolea.
406
Movila-Miresei, sat, jud. BrAila,
pe tarmul de V. al lacului
Iazul, la 30 kil, de orasul Bra-
ila, infiintan la 1879, Cu ocazia
improprienrirei, pe locul unde
se afla tirla Mototolesti.
Are o populatie de 242 fa-
milii, sail 1030 suflete, locuind
in 190 case ; o bisericA, cladita
de locuitori la 1890, deservitA
de 1 preot, 1 entaret si I pa-
racliser ; 2 coale, una de ba-
etr, infiintan la 1893, frecuen-
tan de 63 elevT, si a doua de
fete, infiintata la 1836, frecu-
entan de 15 eleve; I moara
de vInt.
Suprafata satului e de 220
hectare.
Vite sunt: 530 caT, 2 asinT,
1300 v. cornute, 1600 ol 0284
rimatorT. Sunt 30 stupT cu albine.
Partea de E. a satului de pe
malul lacului Iazul, se numeste
Mototolesti.
Movila-Pesearului, deal, in
partea de V. a com. Poganesti,
pl. Padoleni, jud. Falda, pe a
caruI coasta de E. se afla a-
sezat satul Poganesti ; se pre-
lungeste de la N. la S., for-
mind culmea sesuluf Prutul, pana
la locul numit Gura-VdeT, unde
este curmat de o vale.
Movila-Ro§ie, movi/d, pe teri-
toriul com. Suletea, pl. Mijlocul,
jud. Falda, despre care se zice
ca ar fi ridicata de Stefan-cel-
Mare. Spre S.-E. de aceasta mo-
vila este loe deschis.
Movila-Ruptä, com. rur., in par-
tea de N. a pl. Stefanesti, jud.
Botosani, In dreapta si de-a lun-
gul Prutului. E forman din
satele : Lehnesti, Maghistan,
Lehnesti-Razasi, Lehnesti-Rica,
Movila-Rupta (Damachi), Ripi-
ceni, Sarata (Jovirteni) si Zaha-
reni (Caraiman).
www.dacoromanica.ro
MOVILA-SRPATX
Teritoriul com. e format din
dealuri, carl se ridica cite putin
de la Prut spre V. Sesul Pru-
tului are 90 metri deasupra ni-
velului MariT Negre, lar dealu-
rile cele mai inalte din com. nu
trec peste 150 m. deasupra ni-
velului Maril.
Centrul com. se &este la
io kil, de tirgul Stefanesti.
Are o suprafata de 6902
hect. si o populatie de 624 fa-
mili!, sail 2733 suflete.
Calitatea pamintului este bu-
na. Pe malul Prutului si in albia
sa se vad stincT de pietre cal-
caroase de unde se si scoate
si se fabrica var ; sunt 2 carlee
insemnate : la Damachi si Leh-
nesti - Maghistan cari produc
aproximativ 280000 kilogr. var
pe an.
Intinderea locurilor cultivate
e de 4869 hect. flnete, 859
hect. imas, 685 hect. padure,
parte de stejar, parte de salcie
de Prut.
Are 4 biserici, deservite de
4 preatl li 7 cintareti ; 2 §coff
mixte, conduse de 2 invatatori
si frecueutate de 94 elevi si
I° eleve ; 9 circiumi ; 8 lazuri;
5 mori de apa pe Prut si 1
pe iaz.
In comuna sunt II comer-
cian! pi 9 meseriasT.
Vite sunt : Io60 bol si vacT,
250 caT, 3800 oT si 240 para
Loc. posea 70 stupi cu albine.
Comuna e strabatuta de dru-
mul mare Stefanesti - Radauti
(Dorohoia).
Budgetul com. e la venituri
de 6000 lel ; lar la cheltuelT, de
6450 lei.
Movila-Sipatä, movi/d, situata
la N. pe teritoriul com. CrAciu-
ner-ds., pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
pe cimpia numita Burdeanca.
Legenda spune ca aja Bata-
lionul sacru, comandat de insusi
 MOVILA4APTE-FRASINT
Ipsilante, in fuga luT catre Dra.-
gasani, ar fi avut o lupa cu
TurciT.
Movila-§apte-Frasini, movild,
situata pe deal filtre ,com.: Mi-
clesti, din jud. Vasluiti i Gu-
gesti, din jud. Falda, pl. Crasna,
servind si de hotar filtre
Popesti i Gugea.
Movila-Turculul, sat1 Monete,
vtofie particulara, de 400 hect.,
in jud. Covurluitl, com. Tulucesti,
pl. Siretul.
Movila-Turcului, ridialturli de
pitnint artificiall, pe teritoriul
satuluT Andrieseni, com. Iepu-
reni, pl. Turia, jud. Iasi, care
dateaza din timpurl foarte vechT.
Se mal' allá inca douà movile ar-
tificiale pe teritoriuk acesteT co-
mune, irisa nu aü niel' o numire.
Movila-Vamel, celtun, pendinte
de com. Osman, pl. Balta, jud.
Braila, cu o populatie de 37 sufl.
Movila-Verde, deal, In jud. Tul-
cea, pl. IstruluT, com. Beidant,
prelungire de S.-E. a dealuluT
Solugean; brazdeazd partea cen-
tran. a plaseT §i de E. a com.;
satul Beidant e asezat la poa-
lele luT de V.; e dominat de
o movila malta de ioo m.
acoperita cu verdeata ; e Mata
de drumurile comunale Beidant-
Hamangi i Ciamurli-de-sus
Ivan-Cesme.
Movila-VircolicI, punct ridicat
geodesic, in jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Rogojeni, pe
deal si Miga drumul Brand.
Movile (La-), loc izolat, in jud.
Tutova, pl. Tirgul, la marginea
com. Iepureni. AicT se ved pa-
tru movill, carT, spune legenda,
sunt ridicate in urma unor raz-
407
boaie, pe la 1711, din ordinul
VorniculuT Lupu Costachi, care
se retrasese la manastirea Bur-
suci si de aicT se apara contra
Tatarilor, carl pradad aceste
locurT.
Movile (La-), deal, jud. Roman,
: pl. Siretul-d.-j., com. Strunga,
spre N.-V, de satul Movileni.
Pe acest deal sunt 4 movile
inalte facute din timpurT vechl.
Movile (Patru-), movile, aproape
una de alta, pe teritoriul mosiel
Vamesul, com. Piscul, pl. Siretul,
jud. Covurluiii, la hotarul mosieT
Hanul-Conachi.
Movileanca, cAtun, al com. Ama-
rul, jud. Buzar', Cu 20 locuitorT
si 4 case.
Movileanca, sat, facInd parte
din com. rur. Radulesti-Resim-
nicea, pl. Mostistea, jud. Ilfov,
situat la N. de Filitis i servind
Movilele-CatreI, movile, in nu-
de hotar intre jud. Ilfov si Pra-
hoya. mar de 3, pe mosia Cordareni,
Se intinde pe o suprafata de com. cu acelas1 nume, pl. Pru-
225 hect., Cu o populatie de 8o tul-d..j., jud. Dorohoid. Una se
locuitorl.
D-1 G. Z. Nicolaa are 18o
hect. si locuitoriT 45 hect. Pro-
prietarul cultiva. 112 hect. (3
hect. sterpe, 62 hect. izlaz, 3 21 m. la baza.
hect. padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Numárul vitelor marT e de
97 si al celor mici de 87.
Movileanca, mofie, in jud. Bu-
zati, com. Amarul, cat. Movi-
leanca. Are 400 hect., cea mal
mare parte arabile, apoT putina
fine* i izlaz. Prin dota s'a
despartit in 3 partl egale : Mo-
vileanca-CArbunescu, Movilean-
ca-Danescu i Movileanca-PAlti-
neanu.
Movileanca, pda'ure, a statuluT,
www.dacoromanica.ro
MOVILELE-INqIRATE
in jud. Tecucia, pl. Birlad, com.
Movileni.
Movilele, un fir de ridictlturf de
pdmint aflate pe culmea dea-
luid ce se prelungeste intre sa-
tele Hriteni, din com. Manoleasa,
Volovatul-Stroici, pl. Baseul,
jud. Dorohoiti. Ele sunt de fe-
lurte marimT, si se zice cA ar
fi Amase din timpulunuTrAzboid.
Movilele, doud movile, ridicate
PC culmea unuT deal de pe mo-
sia Mileanca, com. Mileanca, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; sunt
destul de marl si de forma re-
gulata.
Movilele - Breazului, tnovile,
spre N. de satul Dersca, com.
Dersca, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti, una pe virf si alta pe
coasta de E. a dealuluT, inalte
de 31/3 m., i ambele prabusite
la vIrf.
aflä spre S. de Satul-ManastireT,
avind 40 m. circumferinta la
baza, lar 2 spre V., catre mar-
ginea RadiuluT, avind fie-care
Movilele - In§irate, fir de zo
movile, in jud. Tulcea, pl. Isac-
cea, pe teritoriul com. urb. Isac-
cea, situate in partea de N. a
plasel si cea de S.-E. a com.;
incepe cu Vizir-Tepe, si tuteo di-
rectie de S.-E. se termina la poa-
lele DealuluT-NicoliteluluT ; sunt
artificiale, facute de locuitorT,
sub TurcT.
Movilele-In§irate, fir de 8 mo-
vile, In jud. Tulcea, pl. Isac-
cea, In partea de V. a eT, si pe
teritoriul com. rur. Luncavita,
 MOVILELE-MARI
spre V. de sat, pe la poalele
dealurilor ; incepe cu Movila-Ma-
re ; sunt artificiale.
aproape
una de alta, pe deal, spre V.
de satul Piriul-Negru, com. Loz-
na, pl. Berhometele, jud. Do-
rohoia ; linga una din aceste
movile se afla mar multe movi-
lite miel; legenda spune a ele
sunt &cae din timpurile faz-
boaelor cu Turcil i Tatarii.
Movilele-Rugine§tilor, movile,
In numar de 3, in jud. Putna,
care, dupa cum zice legenda, ar
fi din timpul luT Vlad-Tepes.
MOvileni, com, rur., in partea de
V. a plaseT Copoul, jud. Iasi,
situatä pe dealurile dintre riul
Jijia i Bahluiul, formata din
satele : Movileni, Larga, Romi-
nesti i Potingeni. Are o intin-
dere de 6200 hect. si o popu-
latie de 411 familii, sati 1900
suflete.
Pe marginea de S. a acesteT
com, trece calea ferata
- Iloaei, precum si soseaua
nationalä. Marginea despre N.
este udata de riul JijieT, iar cea
despre S. de riul Bahluiul.
Are 4 biserici, deservite de
3 preotT, 5 eintaretT si 3 ecle-
siarcI; 2 scolT, conduse de 2.
invatatorl i frecuentate de 66
elevi ; 2 mori de aburT si 2 de
apä.
Budgetul com, e de 8546 lei,
71 banT, la veniturT si 8468 lef
37 banT, la cheltueli.
Vite : 2038 vite marT cornute,
2350 oT, 165 cal i 281 rimatorT.
Movileni, com. rur., in jud. Te-
cucia, pl. Birladul, compusa din
2 catune : Movileni-d.-j. i Mo-
vileni-d.-s., situata pe malul sting
al SiretuluT, la 15 kil, de capi-
tala judetuluT, spre V.
408
Are o populatie de 314 su-
flete ; 2 biserieT : una in Movi-
leni-d.-s. si a doua in Movileni-
d.-j., deservite de 2 preotT si 4
cintareti ; o scoala, care dateaza
din 1866, frecuentata de 55 copil.
LocuitoriT sunt vechi razesT.
Locuitorl improprietariti din
1864 sunt 183, lar din 1879
sunt 30.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumari.
Budgetul com, e la veniturl
si la cheltuelT de 3139 le, 35
banf.
LocuitoriT posea: 150 plu
guri de fier, 5 de lemn, 4 ca-
zane de fabricat rachia; 512 boT,
235 vacT, 63 caT, 98 Tepe, 95
minzatT, 65 minzate, 127 viteT,
3 taurT, 2 armasarT, 1149 (Vi,
83 berbecT i 180 pord; 150
stupT cu albine.
Suprafata intregeT com, este
de 2506 hect.
Intinderea viilor este de 45
hect. si 55 arir.
La 1875, com. tinca de Coz-
mesti, unde era si resedinta.
Este strabatuta de o osea
ce trece prin mijlocul Movileni-
lor-d.-s., avind o intindere de
6 kil. i 200 m., in directia N.-S.
Aceasta are mal multe ramifi-
cata in interiorul com. si in di-
ferite sate laturase, la N. si S
Se margineste la N. cu com.
Cozmesti, despartita printeun
drum ; la S., cu com. Umbraresti ;
la V., cu riul Siretul in toatä in-
tregimea com. si la E., cu com.
Barcea, de care se desparte prin
Valea-Adincl.
Movileni, sat, in jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Filesti. Are 28
saa 114 suflete ; o bise-
rica.
MOVileni, sat, in centrul com.
Movileni, pl. Copoul, jud.
MaT inainte se numea Bas-Ceaus,
www.dacoromanica.ro
MOVILENI
dupa numele unta proprietar.
E situat pe valea dintre dealu-
rile : Coserile si Movileni, printre
care trece piriul Movileni, ce
formeaza dota TazurT marr.
Are o suprafata cam de 767
hect. si o populatie de' 52 fa-
mili!, saa 252 suflete. Este re-
sedinta com. AicT se afla : o bi-
serica, zidita la 1804; o scoala
infiintata la 1871, freeuentata de
32 elevT, i casele proprietatel.
In acest sat cLa movile (dupá
cum serie in cLetop.», tom. I, p.
151), a urmat razboia futre A-
lexandru -Voc16. si Petru-Aron-
Voda la anul 6963 (1455), luna
MaT, in care razboia, a invins
Petru-Aron.
Movileni, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Strunga, spre
N. de baile Strunga, i la 7 kil.
de ele. Este asezat pe deal.
Are o populatie de 112 fa-
saa 537 suflete, din carT
115 contribuabilf ; o biserica de
lemn.
Satul se mal numqte i Mo-
vileni-Razasi,
Spre N. de acest sat si Ruga
dinsul, se vad ridicate, pe punc-
tul cel mal ¡t'ah al unuT deal,
4 movile marl de pamint dis-
puse in forma unuT drept-unghia.
Movileni, sat, pe mwia cu ace
lasT nume, jud. Suceava, com.
Ciumulesti, asezat pe coasta dea-
lului Movileni. Are o populatie
de 35 familiT, saa 143 suflete,
din carT 25 contribuabilT. Bise
rica si scoala din Negotesti ser-
vesc i acestuT sat.
Vatra satuluT ocupa .3 fäld
I0 prj.
Mosia, proprietatea d-lui Em.
Mortun, are o intindere de 109
falcI si 6o prj., din carT 70 faleT
cultivabile, 20 M'id padure, lo
fAlci finat i restul neproductiv.
Improprietariti in 1864 sunt
 MOV1LENI
5 fruntasT, 13 palmasT si 2 co-
dasT, stapinind 52 falcI, 40 prj.
Un singur drum principal duce
la Camtrzani (11/2 kil.).
Movileni, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Ciocani,
spre V. de satul Ciocani. Are
141 locuitorT si 40 case.
Movileni, stafie de dr.-d.f., jud.
Iasi, pl. Copoul-Turia, cat. Mo-
vileni, pe unja Iasi-Dorohoiri,
pusa in circulatie la i Iulie 1896.
Se afla intre statiile Cucuteni
(i 3 kil.) si Larga (8.6 kil.). InAl-
timea d'asupra niveluluT mariT
a fost de 68.54. Venitul acester
statiT pe anul 1896 a fost de
3811 lef, 85 banI.
Movileni, deal, jud. Suceava, d'a-
supra satulul cu acelasT nume.
Movileni, rnoie, particulara, de
572 hect., in jud. Covurluiti,
pl. Sireful, com. Filesti.
Movileni, mo,vie, a statuluT, in
judetul Tecuchi, comuna Movi-
leni. Inainte apartinea manastireT
Neamtli.
Movileni-de-Jos, sat, facind par-
te din com. cu acelasT nume,
pl. Birlad, jud. Tecuciti, a.sezat
sub malul sting al SiretuluT, si
In partea de S. a lunceT for-
mate de acest
Are o populatie de 288 su-
flete, locuind in 146 case ; o bi-
serica cu hramul S-tii VoevozT;
o scoala, conclusa de un tuya-
tator, frecuentata de 33 copiT.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Movileni-de-Sus, sat, PAcind par-
te din com. cu acelasT nume,
jud. Tecucitt.
Ala este resedinta comuneT.
Este situat pe deal, la 600
409
m. spre N. de Movileni-d.-j. De
aci se deschide o privire fru-
moasa spre N.-V. Spre N. e Se-
sul-Furcenilor, iar spre V. lunca
SiretuluT, panä in jud. Putna.
Are o populatie de 640 su-
flete, locuind in 169 case ; o bi-
cu hramul S-tif VoevozT,
zidita la 1862 de un calugar
grec si care s'a reparat de doul
orT.
Comerciul se face de 3 ch.-
ciu marT.
Movi1eni-Räzà§1, numire, ce se
mar da satulurMovileni, din jud.
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Strunga.
Movilita, com. rur., in jud. Putna,
pl. Susita, numita ast-fel de la
movila lingá care este situata.
Pe malul pe care e situat satul
Movilita, pamintul este in mare
parte argilos, lar in dosul viilor,
este negru,
Distanta com. de resedinta
sub-prefectureT e de 4 kil., iar
de capitala judetuld de 32 kil.
Se compune din catunele :
Chetcani, FrecAtei,Movilita (u nde
e si primaria comuneT), si Tro-
tUsanul, numit ast-fel de la fostul
schit Trotusanul, situat ltngä pi-
riul Careona.
Are o populatie de 527 fa-
miliT, safi 2008 suflete, din carf
363 contribuabilf, locuind in 480
case ; treT bisericT : una paro-
hiall, cu hramul S-tif Imparatf,
a doua, filiala, cu hramul S-til
Voevozr in cat. Movilita, a treia,
tot filiala, cu hramul Sf. Nico-
lae in cat. Trotusani ; o scoall
mixta, frecuentata de 18 copiT ;
3 circiumT.
MeseriasT sunt : 2 fierarT,
rotar, 3 lemnarl, 2 morarl
13 fabricang de rachiti.
Vite : 384 bol, 243 vacT, 122
caT, 938 oT, . 31 capre si 446
porcl. Stupf cu albine sunt 288.
www.dacoromanica.ro
MOVILITA
Viea se cultiva pe 365 hect.
Budgetul com, e la veniturT
de 5729 leT, 43 banT si la chel-
tuelT, de 5484 ler, 17 banT.
Movilita, cdtun, in com. cu ace-
lasT nume, jud. Putna. Are dona
bisericT, una parohiala cu hra-
mul S-tiT Imparati, si a doua fi-
hala, cu hramul S-til VoevozT ;
o scoala mixtA, frecuentata de
i8 copiT.
Movilita, cdtun, al com. Cochir-
leanca, jud. Buzad, cu 60 lo-
cultor! si 14 case.
Movilita, cdtun, al com. Gaya-
nesti, jud. Buzati, cu 20 locui-
tor1 i 6 case.
Movilita, sat, facind parte din
com. rur. Dridul-Sarindarele, jud.
Ilfov, pl. Mostistea, situata la
S. de Dridul, in niste locurT
smircoase, formate de Valea-Ca-
lugareni.
Se intinde pe o sufrafata de
900 hect., cu o populatie de 250
locuitorT.
Statul cultiva prin arendasil
saf 284 hect., rezervind 30 hect.
pentru izlaz. LocuitoriT ad 600
hect., din carT 15 izlaz.
Are o scoall, frecuentata de
25 copiT.
Numarul vitelor marT e de
264 si al celor micf, de 953.
Comerciul se face de I d'ir-
ciumar i I hang-ifi.
d'asupra dea-
luluT cu acelasT nume, jud. Vas-
luid, pl. Funduri, com. Scheia,
avind o grosime la baza de
18o m., si o inaltime de 45 ni.
Are forma unuT con. Se zice
ca a fost mult mar malta, dar,
din cauza araturilor ce se fac
pe dinsa, s'a micsorat. Este for-
mat5. din pamint i pietre sfari-
mate. Ar fi facuta, dupaIegencla
 MoVILITA
de catre Stefancel-Mare, Dom-
nui Moldover, cam in acelasI
timp, pe cind s'a zidit biserica
din Scheia ; scopul pentru care
a fost facuta era de a servi ca
punct de observatiune, pentru
invaziunile Turcilor i Tatarilor.
Din virful acesteI movile se
poate vedea departe in toate
directiunile.
Movilita, cleal, ramificatie a dea-
luluI Mogomti, jud. Vaslulii;
trece prin partea de S.-E. a com.
Scheia i, de la un loc, la nu-
mirea de Duplita, iar catra mar-
ginea com., de Dealul-Faguld,
unde se zice ca in vechirne a
fost un sat, numit Fagul.
Movrea, muntc, judetul Muscel,
plaiul Nucsoara. VezI Gal bina.
Mozaceni, com. rur., pe apa
Drimbovnicul, jud. Arges, pl.
Gallsesti, la 19 kil. de com.
rur. Costesti, resedinta sub-pre-
fecturd, si la 59 kil. de Pitesti.
Se compune 'din 4 sate : Baba-
Roaga, Dumbráveni, Misci
Mozaceni, cu o populatie de 430
familiT, sati 1620 suflete, din
cae 410 contribuabilI.
Are o biserica ; o scoall pri-
mara; un spital rural cu 30 pa-
turl.
Vite sunt : 2100 bol si vaci,
450 cal, io magarr, 6510 oT,
50 capre si 455 rimAtorl.
Budgetul com. e la veniturI
de 5894 ler, si la cheltuell, de
4155 leI.
Mozficeni, com. rur., la V. piase/
Teleorman, jud. Teleorman, pe
Valea-VedeI, la punctul unde se
varsa piriul Cotmeana in riul
Vedea. Se compune dintr'un
catun, Badesti, situat la V.
Mozacenilor, linga piriul Cot-
meana, unde acesta se impreuna
Cu Vedea.
410
Limitele comuna sunt: la
N., cAtunul Podisorul, ce tine
de com. Bina, la S., com. Tu-
feni; la V., com. Icoana, din
jud. Olt, de care este despartita
prin riul Vedea si la E., com.
Mirosi, la o departare de 7 kil.
Intinderea comuneT, cu rnosiile
mostenegf si particulare aflate
pe dinsa, este cam de 850 hect.
Proprietarul principal este
d-nu N. Butculescu, care po-
seda soo hect.
Numarul locuitorilor impro-
prietarit1 dupa legea rurala este
de 39.
Are o populatie de 179 fa-
sati 797 suflete, din carr
143 contribuabilI; doua bisericT,
una In com. de resedinta Mo-
zaceni, de zid, a doua in cat.
Badesti, de lemn ; o scoala fre-
cuentan. de 20 elevI ; o moara
cu aburI.
Vite : 592 vite marl cornute,
155 cal, 3364 ol si 322 porcI.
Budgetul com, e dele' 2078,
han!, 25 la venituri si de leI 2049,
banI 97, la cheltueli.
Drumurl soseaua judeteana.
la N.; la S., spre com. Tufeni
si la E., soseaua vecinala spre
cat. Badesti.
Moziceni, sat, jud. Arges, pl.
Gall§esti, &d'id parte din com.
rur. cu acela§r nume. Aci este
resedinta primarieI. Are o bi-
serica, Cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, deservid. de 2 preotT
qi I cintAret.
MozAceni, mofig, in jud. si pl.
Teleorman, proprietatea d-luI N.
Butculescu. Are o intindere de
500 hect.
Mozocul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, linga satul Giur-
geni.
Mozolea, baltd, in valea Ursi, a-
www.dacoromanica.ro
MUCH1A
proape de podul soseler Cora-
bia-T.-Magurele, intre com. Gir-
coliul si Giuvaresti, din pl. Bal-
ta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Mrene§ti, sat, facind parte din
com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.,
jud, Vilcea. Are o populatie de
710 locuitorI; o biserica, fondata
de Eromonahul Rafael la 1781
(data dupa clopot). Locuitorli
catunulul sunt mosnelnI.
Muce§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cdt. com.Buda.
Si-a luat numele de la cat. Mu-
cesti, com. Danulesti, litiga care
se afla. E a$ezat pe riul R.-
Sarat, la II/2 kil. N., de cat. de
resedinta. Are 400 hect. intin-
dere, si o populatie de 71 fa-
sad 312 suflete, din cal-1
86 contribuabilI.
Muce§fi, sat, jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Danulesti, in
partea de V., pe malul sting al
Aula R.-Sarat, la 3900 m. spre
V. de cat. de resedinta, Danu-
lesti. Are o intindere de 14 hect.,
si o populatie de 119 familiI,
saü 406 suflete, din carl 114
contribuabilI ; o bisericä cu
preot, i cintaret si i paracliser.
Mucheni, sat, pe muchia Baldo-
vinesti, jud. Braila, com. Nazi-
rul, la i kil. spre N. de satul
Nazirul. Acest sat n'are vatra
regulata. Pe o intindere de 37
hect. sunt vil i prin ele 67
case si 3 circiumI. Populatia sa-
tulla e de 37 familiI, sai.1 234
suflete.
Locultorn poseda: 50 cal, 140
vite marT cornute, I 10 °I, 70
rimatorl ; 38 stupI de albine.
Muchia, sat, in partea de S.-E,
a com. Cotul-Lung, jud.
sub muchia Baldovinesti pe so-
seaua Braila-Focsani, la 5i/2 kil.
 MUCHIA-CAPRARETCL
spre S. de satul Cotul-Lung.
Vatra satuluT e de 20 hect , cu
o populatie de 27 familiT, sati
395 suflete, locuind in 55 case.
Sunt doua. circiumt.
Vite: 150 caT, 730 vite marl
cornute, 230 oT si 120 rimátorT.
Muchia - Cfipriretul, trup de
pddure al statuluI, in intindere de
450 hect., situat in com. Sur-
patele, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
formind, impreuna cu trupurile
Melcera (601 hect.) si Culmea-
DealuluT - Stejeretul saa Mitul
(821 hect.), padureaManastireni-
Frtncesti.
Muchia-CornetuluI i Muchia-
Corbului, doud dealurr cu di-
recia de la E. spre V. catre
riul Oltul, in com. Cucueti, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt, acoperite cu
padurT. Pe parte din ele se cul-
tiva. cereale.
Muchia-cu-Bani, colina; in jud.
Buzad, com. Cislaul, cat. Ba.-
rasti, in apropiere de muntele
Gilma.
Muchia -FeteI - NuculuI, pisc,
pe creasta siruluT de dealurT ce
brazdeazä in lung si in lat com.
Costesti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Acest sir de dealurT se
prelungeste pe toata partea de
E. a comuneT, in stinga rtuluT
Costesti.
Muchia -Inf -PIrpalä, pisc, pe
culmea de deal ce se lasa din
creasta Carpatilor, printre gtr-
lele Drajna si Ogretinul, com.
Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Muchia-MarmoreI, radicelturer,
pe dealul Marmora, jud. Falcia,
com. Bohotinul, pl. Podoleni, pe
care se produce un vuet, cind
se trece cu piciorul saa
68157, L'arel. Dicgionar Groprafic Vol. 1}'
411
trasura. Acest vuet provine de
la straturile de piatra, ce se
afla sub pamint.
Muchia-SabaruluI, coaster, pe
care se afla situat satul Sic- .
bozia, pi Sabarul, jud. Ilfov,
pe malul sting al riulni Sabarul.
Incepe din com. Bolintinul-dm-
Vale, despre N. si se intinde
spre S., pana aproape de com.
Strai ni-1 )ubreni, pe o distanta de
aproape 40 kil. Pe aceasta
muchie sunt insirate numai sate
si gradini ale locuitorilor din
pl. Sabarul.
Mucuca, movilg Insemnata, in
partea de N. a jud. Tulcea, pl.
Isaccea, si cea de mijloc a com.
rur. Luncavita, la 2 kil. spre
S. de sat, pe o prelungire N.
a dealuluT Oltoiul, intre plaiul
Luncavita si Valea - StupineT.
Are 47 m. si e punct trigonome-
tric de rangul al 3-lea, domi-
ntnd piriul si satul Luncavita,
si drumul comunal Luncavita-
Balabancea. Este acoperita cu
verdeata.
Muereasca, sat, facind parte din
com. rur. Muereasca-d.-s., pl.
Cozia, jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 953 locuitorT, 467 bar-
batí si 486 femef.
Muereasca, rig, izvoreste din
muntele plaiuluI Cozia, jud. Vil-
cea, uda partea de N. a com.
Bogdanesti, plaiul Cozia, si se
varsa in Hui Oltul.
Muereasca-de-Jos, COM. MY.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea. Nu mi-
rea 'I vine de la riul M.rereasca,
ce curge printemsa.
Este situad. pe valea Atrita
Muereasca, intre dealul Boga-
nesti si Calimanesti, la 20 kil.
de Rimnicul si la 5 kil. de O-
Cu lanesti.
www.dacoromanica.ro
MUEREASCA-DE-SUS
Are o populatie de 660 lo-
cultor!, din carT 130 contribu-
abilT, locuind in r6o case ; o bi-
seria foarte vechie; o scoala,
in fiintata la i88, frecuentata
de 85 copiT ; 2 morT.
Vite sunt : ro caT, roo boT,
80 vacT, 125 capre si 300 d.
Cea mal mare parte din lo-
cuitorI sunt clacasT, improprie-
taritl la 1864 si insurateI de la
i 88o, carora li s'aa dar 500 hect.
In mosia Muereasca.
In raionul com. este un izvor,
numit «La-Preda», cu apa mi-
nerall continind pucioasa.
Vatra satuluT are 75 hect.,
iar toatg comuna, 507 hect.
O osea vecinala uneste a-
ceasta com. cu Muereasca-d.-s.
si da in calea nationala Rim-
nicul- Vilcea, - Riul-VaduluT, la
Gura-VITeT.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 700 leT.
Muereasca-de Jos, perdure, asta
tuluT, pendinte de com. Mue-
reasca-d.-j., pl. Cozia, jud. Vil-
cea, In intindere de 900 hect.
Muereasca-de-Jos, deal, in ra-
ionul com, cu acelasI nume, pla-
iul Cozia, jud. Vilcea, pe care
se cultiva 50 aril vie.
Muereasca-de-Sus, com. rur., pl.
Cozia, jud. Vticea, compusa din
3 cat. : lirta, Comanca si Mue-
Teasca-d. s. Are doua. izvoare :
Moristita-Mare si Moristita-Mica,
ce isvoresc de sub poalele mun-
teluT Fruntea- lui- Dat si cae
unindu-se formeazi &la Mu-
ereasca, ce trece prin centrul
comuneT.
Este situata pe ambele ma-
luri ale girleT Muereasca, la 21
kil, de capitala judetulul si la
5 kil, de a sub-prefectureT.
Are o populatie de 1458 lo-
cuitorT, din carl 247 contri-
58
MUEREASCA-DE-SUS
buabili, locuind in 452 case ;.
o biserica, cu hramul Cuvioasa
Paraschiva, zidita la anui 7250
(1722) de Andrel Catana cu so-
tia sa ; un schit, FrAsineiul, cu
9 parinti monahi, zidit la anul
1763 de Hagi Cirstea si Da-
mian Rimniceanul; o scoala,
frecuentata de 38 copii.
Locuitoril, pe linga agricul-
tura si cresterea vitelor, se mal
ocupa cu zidaria, baniceria, dul-
gheria subtire i groasa, rota-
ria, etc.
Meseriasi sunt : 22 zidari, 30
banicerT, 30 dulgherl, etc.
Produsul muncer il desfac la
bilciul Rtureni si in cele doua
bilciurI ce se %in alaturi de Rim-
nic, la 29 Iunie si 14 Octom-
brie.
Locuitorii s'ati impropriearit
la 1864 (in numar de 217), pe
mosia statuld Muereasca, din
care li s'ají dat 987 hect.
El* a(': i6o bol, 6o cal, 350
vaci, 920 oi si i io capre.
Pe Orla Muereasca, in raionul
com., sunt 7 morI.
In Muereasca e un izvor cu
ni* minerall, numit In-Chef. Iese
din gaura una stinci de peaträ.
la N.-V. com. Apele acestuI iz-
vor contin : iod, sare, fier
sulf. Locuitorii le intrebuinteaza
ea Jeac.
Se zice cä prin padurile a-
cester com., inainte vreme, se
ascundeati oamenii din vecina.-
tate, de frica Turcilor, cari um-
blati dupa. prazi.
Vatra satuld, cu izlaz cu tot,
are 987 hect.
Tuica se fabrica pana la 2800
decal. anual. Aproximativ sunt
In com.: 615 mea, 500 peri,
700 nuci 11. 200 ciresi.
Budgetul com. e la venituri
de 1181 lei si la cheltuell, de
1135 leI.
O osea leaga aceasta com.
cu Muereasca-d.-j. i Olanesti.
412-
O alta osea pleaca din centru
spre Calimanesti.
Dealurr sunt: Dealul-Plesulur,
al-CdlimAnestilor si al-Olanesti-
lor.
In jurul com. sunt locurite :
Plesul (E.), Strlmbul (S.), LAc-
soarele (V.). Acestea formeael
mosia statuluI.
Se mArgineste cu comuncle :
Muereasca-d.-j. (E.), CalimAnesti
(N.) si OlAnesti (V.).
Muereasca-de - Sus, pe/dure a
statului, pendinte de com. Mue-
reasca-d.-s., pl. Cozia, jud. Vil-
cea, in intindere de 300 hect.
Muere' (Cetatea-), urme de ce-
tate, jud. Dolj, comuna Goesti,
unde se vad santurr i urme de
cetate.
Muere' (Dealul-), deal, ce se
intinde din muntele Papusa de
la N. la S., strabatind plaiul
Vulcan, plasa Amaradia si pl.
Gilortului in partile lor de E.,
formind hotar despartitor in-
tre judetul Gorj i Vilcea, de
la Sitoaia din Amaradia, pana la
VAleni din Vilcea si se terminá
aproape de Dunare, dincolo de
Locusteni, judetul Dolj. Poarta
deosebite denumiri, ca : Culmea-
ZAnoaga, Dealul -Muerei, Poe-
nari, etc. Serva de drum moca-
nilor ce se cobor cu oile de la
munte, pentru a evita trecerea
riurilor care in general prima-
vara sunt crescute.
In partea despre com. Saca,
se afla niste ruine, inteo poiana,
zisa Cetatea. Despre acest deal
legenda spune ca, în vechime,
niste T'Atad s'ar fi asezat prin
prejur si ati construit cetatea, ale
cara urme se cunosc i azta-
zi. Jaful i barbariile Tatarilor,
disperind populatiun ea si mal cu
seama pe femel, ele s'ar fi de-
cís ca sa se fnarmeze cu ce or
www.dacoromanica.ro
M UEREN(
putea i ati izbutit goni
in toata lungimea acelui deal,
pana katt trecut spre Craiova,
lar dealul de atuncl incoa s'a
numit Dealul-Muerei.
Acest deal este acoperit pe
toata intinderea sa cu padure,
livezi de pruni, vil, locuri ara-
bile i finete. El se ramificá pe
toata intinderea sa In mar multe
ramuri de dealuri :
al-Marulul si
al-Tindalestilor.
Muerei (Dealul-), padure, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Ne-
goesti, pe Dealul-Mueref. Are
o intindere de 1700 pog. Apar-
sine fratilor L. si C. Paciurea
locuitorilor.
MuereI (Dealul-), deal, judetul
Dolj, pl. Amaradia, com. Zai-
coiul, Talpasul, Velesti, ce se
l'asá din culmea Zanoaga (jud.
Gorj), strabate pl. Amaradia,
prin partea de E., cu directiunea
de la N.-S.; continua cu dealul
Floresti i Prisaca panä in pl.
Jiul-d.-j.; desparte riurile ce se
varsA pe malul sting al Jiu/ur, de
rturile ce se varsa pe malul
drept al riuluI Olt.
Pe acest deal se gasesc PA-
duri si locuff de pAsune.
Muere' (Dealul-), deal, tare
Tesluiul si Oltetul, jud. Roma-
nati, e paduros si o ramura a
sa, dealul Bobul, are 144 m.
44 altitudine d'asupra
Mal-II. Se termina la satul Po-
topinul.
MuereI (Valea-), vale, pe pro-
prietatea Corbi-Ciungi a rapo-
satei Sultana Creteanu, plasa
Neajlovul, jud. Vlasca.
Muereni, deal i punct trigono-
inetric de observdtie, lingg satut
cu acelasI nume, plasa Ama-
 MUERETILE
radia, jud. Dolj. Are o inaltime
de 241 ni.
Muere§tile, mofie a statuluI, pen-
dinte de Episcopia Rimnicul,
jud. Vilcea. Se arendeaza cu
4320 la anual, afara de poiana
Lacpoarele.
Mueri§ul, sat, pendinte de com.
rur. Goepti, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat pe stinga Amara-
diei, la 4 kil. spre N. de Go-
epti, catunul de repedinta al co-
muna. E apezat intr'o vale,
care formeaza. la N. Dealul-Mue-
reI, iar la S., dealul Mueren.
Are o populatie de 85 familii,
sag 370 suflete; o biserica, de
lemn, cu hramul Adormirea Mal-
ea Domnului, fondata de slu-
gerul Muta, deservita de
preot pi 2 cintAreV; i circiuma.
In apropiere de sat se vad
ruine dintr'o vechle cetate ro-
mana. Taranir din prejur numesc
acest loc Cetatea-Muerei.
Prin catun trece poseaua ju-
deteana care leaga Craiova cu
Nordul judetuluI. Prin aceasta
posea, satul e pus in legatura
la N.-V. cu Negoepti, lar la
S. cu Goepti.
Intre acest sat pi satul Ne-
goepti, poseaua judeteana trece
Amaradia peste un pod de lemn.
Mueri§ul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Melinepti, re-
pedinta primariei.
Are 191 locuitorI ; o pcoalä
mixta, ce functioneaza din 1870,
frecuentata de 56 copil, din
cari: 4 1310' pi 2 fete din Mue-
ripul, 19 135.0 din Odoleni, 3
din Popepti, 13 bleti pi 2 fete
din Drumul-Mare, 6 ba.eti din
Valea-Muerei pi 7 din Valea-
Muera-d.-j.; o biserica, cu hra-
mul S.'f. Nicolae.
Meseriapi sunt : i cojocar,
cizmar pi I fierar.
413
Mueri§ul, mo,vie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Go-
epti, apartinind cetelor de mop-
nenif ce se gasesc pe &risa.
Are padure.
Muncelul, com. rur., in jud. Te-
Mueriqu1, peIdure particulara, ju-
detul Dolj, pl. Amaradia, com.
Goepti, in intindere de 17112
hect. Se gasesce pe mopia Mue-
ripul, pe proprietatea d-lul Radu
Constantin Mopneanu, aruia a-
partine. Este populata cu cer
pi emita., care predomina.
Muerisul, ftîrîü, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Melinepti, ce
se varsä pe malul drept al riu-
luI Amaradia, la punctul numit
Dosul-Mare.
Mueru§ul, vhf de munte, jud.
Bacag, pl. Muntelur, com. Co-
manepti, Cu o inaltime de 1366
m. E situat pe granita.
Mueru§ul, pirita', in jud.
pl. Muntelui, com. Comänepti,
care curge pe granita de la S.
spre N., de la Curmätura-Mue-
rupul paná ce da in piriul Cio-
banupul.
Muftiul,stalie de dr.-def., in jud.
Braila, pl. Vadeni, cat. Silistra-
rul, pe linia Faurei-BrAila, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se allá intre statiile Ur-
leasca (8.7 kil.) Silistraru1(11.9
kil.), Inaltimea d'asupra nivelultil
Maril de 11"1.53. Venitul aces-
tei statii pe anul 1896 a fost
de 13702 lei pi 20 banI.
Mulciova, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, catunul com. Eni-
gea, situat in partea de S.-V.
a plapei i cea .de N. a com.,
pe valea Mulciova, la 22 kil.
spre N.-V. de repedinta, intrio
I pozitie frumoasa. Are o intindere
de 2220 hect., din care 19 hect.
www.dacoromanica.ro
MUNCELUL
ocupate de vatra satuld. Popu-
latiunea, in maioritate RominI pi
Bulgarl, este de 122 familii, sag
536 suflete, locuind In 102 case.
cuatí, pl. Zeletinul, compusa din
5 catune : Glavanepti, Frumu-
Fundatura, Poiana-luI-Stan
pi Muncelul, situata pe ambele
laturI ale piriului Zeletinul, la
49 kil. de capitala jud., spre N.
Are o populatie de 489 fa-
mili!, sati 3328 suflete, din cari
410 contribuabili, locuind in 439
case ; 4 biseria : in Glavanepti,
Muncelul, Fundatura pi In Fru-
mupeluI, deservite de 3 preoti
pi 4 cintareti ; 2 colT, una in
Frumupelul pi a doua In Glava-
nepti. Cea din Frumupelul da-
teaza de la 1866 pi e frecuentata
de 6o copii, cea din Glavanepti
s'a infiintat la 1878 pi e frecu-
entata de 28 copii.
Locuitorii posea : 16o bol',
240 vad, 104 cal pi 486 o!;
350 stupi Cu albine.
Intinderea terenuld arabil e
de 2460 hect., din care ramine :
43 hect. finete, 1510 hect. pA-
une, 68 hect. vil, 1680 hect.
padure pi 24 hect. prunI, lar
restul se ara.
Locuitoril din Frumupelul,
Fundatura i Muncelul sunt
zäpf. Locuitoril din Poiana-luI-
Stan sunt improprietaritI la 1864.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la suma de 5853 la,
40 bani anual.
Este brazdata de dealurile :
Sohodolului, Muncelul, Ruptei,
Sipotelor i Farfara. Strabatuta
de plriul Zeletinul, pe o tntin-
dere de 600 metri, pi de piriul
Apa-Neagra, care in raionul com.
are o lungime de 5'/a kit.
Se marginepte la N. Cu com.
Motopeni, la S. cu com. Podul-
Turcultil, la V. cu com. Vultu-
reni pi la E. cu jud. Tutova.
 MUNCELUL
Prin com. trece soseaua ju-
deteana ; un drum care duce la
Frumuselul, unul care duce la
Fundatura i altul care leagd
Muncelul cu Glavanesti (3 kil.).
Muncelul, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrauti, com. Strloani-d.-s.
Este asezat pe apa usiteT,
coasta RapedeT, pe care e ase-
zat i cat. Straoani-d.-s.
Are o populatie de 650 su.
flete, locuind in 157 case ; o
biserica parohiall, cu hramul
S-tiT VoevozT.
Muncelul, sat,facind parte din
com. cu acelasT nume, jud. Te-
cuela, la poalele dealulul Mun-
celul, in partea de V. a com.,
la 4 kil. i 750 m. de resedinta
com.
Are o populatiune de 68 fa-
sati 278 suflete, locuind
in 59 case.
Biserica, cu hramul Inaltarea
Domnului, este facuta de Simio.)
Oprisan, la 1839, Octombrie 9,
dupa cum se vede din inscrip-
tia ce se afla deasupra useT si
dupa un pomelnic ramas de
atuncT.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
LocuitoriT sunt razasI. Satul
dateaza de 450 anl.
Muncelul, stalie de dr.-de-I, In
jud. Suceava, pl. Siretul, cat.
Stolniceni, pe unja Roman-Bur-
dujeni, pusa in circulatie la 15
Decembrie 1869. Se afla filtre
statiile Halaucesti (9.7 kil.) si
Pascani (10.8 kil.). Inaltimea d'a-
supra niveluld MariT de 229m.to.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 10209 leT si 55
banT.
Muncelul, munte, al com. Do-
bruta, jud. Gorj, in directiunea
N.-E. de com. Pe el se afla pi-
414
chetul No. 5 si se face pasuna-
rea vitelor com. Dobrita, din
plaiul Vulcan.
Muncelul, virf de munte, al lan-
tulur VranceI, jud. Putna.
Muncelul, munte, in jud. Suceava,
com. Malini, avind 1308.4 m.
altitudine.
Muncelul, deal, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat in fundul vdeT pe care
este asezat satul Negritesti ; for-
meaza o intinsa ramura ce face
legatura spre V. cu Dealu 1-D oam-
neT (com. Hangul) i Dealul-Bi
serica (din com. Pineirati), spre
S., cu Dealul-Cuejdiul i spre
N.-E. cu Dealul-Negre. tilor, a-
ceste 3 ramurT (Dealul Munce-
lul, Cuejdiul i Negresti), for-
mind ast-fel un enorm cot, chi-
rilic.
Muncelul, deal, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Mogosesti,
spre V. de satul Mogosesti. E-
ste ultima ramificatiune spre S.
a muntilor ce separa basenul
MoldoveT de al SiretuluT.
Muncelul, deal, in jud. Suceava,
intre com. Preotesti i Dolhesti,
imbrdcat in padure de fag si
mesteacan.
Muncelul, deal, intinzindu-se in
partea de V. a satului cu ace-
lasT nume, j ud. Tecuciii, si avind
o inaltime de 125 in. si o intin-
dere de 800 m. Are directia
N.-S., formind si limita com.
spre V.
Muncelul, ramificare a dea-
deal,
luluT Mogosesti, intinzindu-se
spre S.-V., prin com. Scheia, pl
Funduri, jud. Vasluiù, apoT spre
E. si spre N.-E. Se impreuna
cu dealul Duplita, formind un
www.dacoromanica.ro
MUNCELUL
cerc, avind d'asupra un platoii
intins.
E o formatiune din piatra de
o calitate huna si care se ex-
ploateaza in marT cantitatI, ex-
portindu-se prin judetele limi-
trofe, sub numirea de plata de
Scheia.
Pe coasta de S.-V. a aces-
tul deal, spre V. de satul Scheia-
Cäpotesti, se aflä o movila cu
o grosime la baza de 132 m.
o inaltime de 20 m., avind virful
ascutit ; de jur imprejurul el
are un sant, care spre N.-V. si
N.-E. este inalt de 18 m., iar
spre S. si S.-V., de 6-8 m.,
avind douà locurl de esire in
forma de portl, unul spre S.
si altul spre V.
Suprafata interioara a aces-
tei cetatue dimpreuna cu locul
ocupat de movila este de 4500
in. p.
Atit pe coastele movileT, cit
si pe ale santurilor, se fac de
catre locuitorT semä.naturT cu
sapa.
In partea de S. a acesteT mo-
vile, se afla 23 valurl de pamint
de diferite lungiml si intinzin-
du-se in diferite directiunT; unele
se intind de la N. la S., altele
de la V. catre E.; inaltimea lor
variaza intre 3 si 5 m. Spre
S. de aceste valurl, la o de-
partare de 6 kil., in til'arginea
girleI Stavnicul-cu-Apa, la locul
numit Promoroace, se liad alte
rindurT de valurT de pamint mal
inalte. Ele sunt in numar de
24, asezate neregulat, unele de
la N. la S., altele de la V. la
E.; to insa sunt puse in forma
de semicerc. Locul coprins in-
tre curba descrisa de ele si
gira Stavnicul, este de 25 in.
mal sus de la virful lor.
Movila i cu valurile acestea,
spune legenda, aü fost facute
de tefan-cel-Mare, valurile ser-
vid ca redute de aparare, lar
 MUNCELUL
cetatea ca loc intArit de retra-
gere. Legenda maT spune ca
pe movila a fost biserica de
-turiasT», si cä valurile sunt mor-
mintele lor.
De curiozitate s'a sapat un
val in care s'a gasit cenuse.
Muncelul, mofie, in jud. Neamtu,
com. Radiul, pl. Bistrita, situa-
ta linga mosiile Branistea si
Giurcani.
Muncelul,firfiai, in jud.Neamtu,
com. Cracaoani, pl. Piatra-Mun.
tele. Izvoreste din dealul cu a-
celasT nume si curge in direc-
tiune N., pang aproape de satui
Cracaul-Negru, unde se varsa
pe dreapta piriiasuluT cu ace-.
easT numfre.
Muncelul, pirliaf, jud. Neamtu,
com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
izvoreste dintre dealul cu ace-
lasT nume si dealul numit Po_
iana, despre hotarul com. Do-
breni.
Se varsa pe partea stinga a'
piriuluI Cuejdiul, aproape de
obirsia sa.
Muncelul, pichet, Cu No. 5, pe
muntele cu acelasi nume, din
jud. Gorj, niarginindu-se la N.
Cu Austro-Ungaria, la V. cu
Scurtul, la E. cu Muntele-Mare
si la S. cu tersura.
Poteca ce se privegheaza din
acest pichet trece pe dealurile :
Mu n celul, tersura, Schirjoletele,
Poiana-BorduluT, apoT pe plaiul
DobriteT pana la sat. Patrularea
intre Muncel si Siglaul se face
pe poteca ce scoboara prin pa
dure pana la Poiana- tefuluT, de
acT urea pe coasta de S. a Sig-
lauluT-Mic pi in fine pe Sig-
laul-Mare, unde se afla si piche-
tul ; aceasta poteca poate fi
strabatuta si de animale ¡near-
cate.
415
Muncelul-de-Jos, sat, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Giur-
geni, la 3 kil, de satul Giur-
geni. Este asezat pe virful dea-
lulu! Muncelul.
Are o populatie de 91 fami-
liT, sail 439 suflete, din earl 103
contribuabili; o biserica de lemn.
Se cultiva vie si foarte mult
arboril fructiferi.
Sunt 223 vite marT cornute.
In apropierea acestui sat sunt
cariere de piatrA pe care le ex-
ploateazA locuitoriT.
Muncelul-de-Jos forma inainte
de 1886 o com., com. Muncelul,
Cu satul Golani si Fundul-Sista-
ruluT.
Despre acest sat aminteste
un document de la 1742, Fe-
bruarie 2, and Gedeon, Epis-
cop de Roman, se jelueste luf
Const. Mavrocordat el niste
partl din proprietatea Episco-
pieT de la Averesti si de la
Muncelul se impresoara de razasT.
Muncelul-de-Sus, sat, in jud.
Roman, pl. Moldova, com. Mo-
gosesti si spre V. de satul Mogo-
sesti, la 2' 2 kil, de el. Este
asezat pe dealul Muncelul. Are
362 familif, sat' 1226 Suflete,
din earl 15 familii Evrei si ¡00
familiT UngurT, locuind in 284
case.
Se lucreaza budae (trunchiurT
de arborT scobite in mijloc, ce
se intrebuinteaza la fintinele,
care aa izvorul in fata, spre a
servi ca intarire a malurilor).
Se cultivA anisonul. Se fac iar-
maroace la 6 si 29 August.
Sunt 671 vite marl cornute.
Are o biserica ortodoxa si
una catolica, ambele de lemn ;
o small mixta, frecuentata de
31 elevI. UnguriT din acest sat
tin de parohia catolica Halau-
cesti.
Este legat cu orasul Roman
prin osea.
www.dacoromanica.ro
MUNTELE (PLASA)
Muncelul-Durei, sat, in jud.
Roman, pl. Fundul, com. Iuc-
sesti, spre N. de satul Iucsesti-
d.-j., si la 4 kil, de el. Este
asezat pe dealul cu acelasT nume,
si este alcAtuit numaT din Cite.
va case.
Muncelul-Durei, deal, inalt, in
jud. Roman, pl. Fundul, com.
Iucsepti, pe care este asezat
satul Muncelul-Dure!. Panta des-
pre E. a acestuT deal este asa
de inclinata, in cit suirea cu
trasura este aproape imposibila.
Muncll (Podul-), cdtun, al com.
Niculesti, jud. Buzaa, cu 320
locuitorT si 71 case.
Muncil (Podul-), proprietate a
statuluT, pendinte de schitul
Poiana - MaruluT , jud. Buzati,
com. Niculesti, cat. Podul-Mun-
ceT.
Munteanul, picket, la hotarul Ta-
reT cu Transilvania, jud. Putna.
Munteanului (Dealul-), deal,
se intinde in partea de E. a
com. Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluia.
Muntele, plasd, jud. Baclii, nu-
mita ast-fel pentru ca cuprinde
partea cea maT muntoasä a
judetuluT. Se intinde de la
granita spre Ardeal, pe am-
bete maluri ale TrotusuluT, panA
maT jos de Darmanesti, cu-
prinzind tot coltul N.-V. al
judetuluT, basinurile: Ciughe-
sul, Sulta,Ciobanasul si Uzul, pre-
cum si ghebositAtile muntoase
dintre Caminca si AsAul, Tazlaul-
Sarat si Trotusul, pana dincolo
de malul sting al TazlauluT-S5.-
rat.
Se mArginepte la N.-V. si V.
cu Transilvania, de.la izvoarele
piriuluT Nemira, pina la N. de
MUNTELE (PLASA)
muntele Ciudomirul, din virful
N.-V. al judetuluT;la N., cu
jud. Roman, de la Ciudomir
pana la izvoarele piriuluT Coman ;
la E., cu comunele : Schitul-
Frumoasa, Bahna§eni,
Leontine§ti i Boqe§ti, din pl.
Tazlaul-d.-s., i cu comunele :
Berzuntul i Barsdne§ti, din pl.
Tazlaul - d. - j.; la S.-E. i S,
cu com. Doftana, din pl. Tro-
tu§ul.
Forma sa este aceea a unuT
patrulater neregulat, care ar
avea doug unghiurl obtuse la
E., in satul Magire§ti §i la V.,
in trecatoarea Ghime§uluT, iar
cloud. ascutite, unul la N., la
izvorul piriuluT Comanul i al
doilea la S., In virful de munte
Nemira-Mica.
Riul Trotu§ul intra in aceasta
plasa pe la pasul Ghimm acolo
unde vira Carpatilor MoldovenT,
care ail directia generala spre
N.-N.-V., descrie un arc de cerc
cu convexitatea spre V. Acest
xi(' o strabate in directie de la
N.-V. spre S.-E., Ora maT la
V. de confluenta sa cu Cioba-
apoT curge spre E. pana
la confluenta sa cu piriul Urme-
n4u1 i iar apuca directia prima,
Oa la impreunarea sa cu Uzul.
In drumul sail, Trotu§ul se In-
carca: d'a dreapta cu piraiele
Ciughe§ul, Sulta, CTobanu§ul,
ipanul§i Uzul, care-1 vin din
qira principald a Carpatilor, nu-
mita a Oituzului, iar de-a stinga
cu piraiele Ciudomirul, Caminca,
Asaul §i Urmin4u1, care au
directia generala -de la N. la S.,
afara de Asaul, ce se abate
spre S.-E., aducind contingentul
lor de apa, din muntiT Tar-
cauluT (jud. Neamtul), 0 din ra-
mificarile sale estice, de pe
granita judetelor. Toate aceste
ape aii caracterul torential;
multe din ele fac cascade fru-
moase (Uzul) i toate se umfla
416
foarte mult, producind inecurT
in epoca desgheturilor §i pe
timpurT ploioase. Plutele dupa
ele tiresc butuciT cci marT de
copad, rapu0 in padurile de
brazT §i pinT secularT, de pe
mo0ele domeniuluT Comane§ti,
precum i plute pana la satul
Comane§ti. Pentru inlesnirea
acestul comerciA plutitor s'ai1 fa-
cut stavilarT (haiturT) pe la con-
fluentele riurilor, de catre So-
cietatea Goetz, care exploateaza
padurile. Acest .comerciil de lem-
ne s'a marit considerabil, cu pu-
nerea in circulatie a liniei ferate
Tirgul - Ocna - Comanqti - Moi-
ne§ti, prelungita panA la Pa-
lanca, chiar la pasul Ghime§ul,
punct de trecere important in
Ardeal, in vaile OltuluT 0 ale
BargauluT.
Din punctul de vedere oro-
grafic, Valea-Trotu§uluT, adinc
sapatä in una din partile cele
maT masive ale Tare noastre,
imparie tarimul acesteT p1a0 ia
doua: d'a dreapta riuluT, de la
Ghime§ul pana. la Darmane0,
tarimul este brazdat de ramifi-
catiunea CulmeT-Oituzului, care
prezinta trecatoarea UzuluT,
anume : de §irele Hau§uluT, Co-
tumbeT, BordeT, Lapu§uluT, §i
OituzuluT propriA zis; d'a stinga
riuluT se desfapara §ire relativ
mal lungT, ca cele care nasc in
munir TarcauluT, precum sunt:
culmele CiudomiruluT, Pietroasel,
Moine§tilor 0 ale PietreT. Aceasta
din urma irä, margine0e plasa
spre E., dincolo de apa Taz-
lauluT-Sarat, dimpreuna Cu po-
d4u1 Moine§tilor.
Ocupatia de capetenie a lo-
cuitorilor este p Astoria.
Aceastä plasa exista de la
noua impartire administrativa ;
ea s'a format din 8 comune
deslipite din pl. Tazlaul-d.-s.
AzT cuprinde 9 comune, fiind-ca
din Februarie anul 1893, s'a
www.dacoromanica.ro
MUNTELE (PLASA)
infiintat com. AgA§ul, cu cite-va
catune ale com. Brusturoasa.
Re§edintalse afla in Tirgu§orul-
Moine§ti.
Brusturoasa, cu catunele :
Palanca, Ciughe§u1,Brusturoasa,
Beleghetul §i Ciobana§ul, situate
pe ambele malurT ale Trotu§uluï,
de la Ghimeul in josul apeT.
Agdful, Cu catunele : Co-
tumba, Aga§ul, Sulta i Go-
ioasa, situate tot pe ambele ma-
lurT ale Trotu§uluT.
Comeinefti, cu catunele :
Gura-Ciobanwl, Straja, Asaul,
Leloaia, Lunca-Asaul, upanul
Comaneti, situate pe ambele
malurT ale Trotu§uluT.
Ddrmdnefti, Cu catunele :
Lapo§ul, Plopul, Darmaneasca,
Pagubeni, Poiana-UzuluT §i Dar-
mane0, situate pe malurile
Trotu§uluT 0 ale UzuluT.
Väsiefti, cu catune : Ver-
me§ti, ipoteni, Gloduri, Le-
oarda, Vasie§ti i Urmenipl,
situate de-a stinga Trotuplui §i
pe piriul Urmenipl.
Moinoti, cu catunele: Dea-
lul-Mare, Lunca-Moine§ti,
gu§orul-Moinqti §i Piriul-Moi-
nqti, situate pe ptriul cu ace1a0
nume 0 pe podi§ul Moine§tilor.
Poduri, cu catunele: Schi-
tul-Sava, Podurile, Rusae§ti,
Prohoge§ti §i Bra-
ne0i, situate in cursul superior
al piriuluT CernuluT.
Valea-Arinilor, cu cdtunele :
AsAul, Chiliile, Girl ele, Lucace§ti,
Valea-Arinilor i Tazlaul, si-
tuate pe valea TazlauluT-Sarat.
Mdgirefti, cu catunele :
Madarzaul, Magire§ti, PrajWi,
*esurile, Stanqti i Tazlaul,
toate pe valea TazlauluT-Sarat.
Tirgul Moine0 este re§e-
dinta pläei, i are i o jude-
catorie de pace pentru toatb.
plasa.
Dupa noua impartire paro-
hiala, aceasta plasa coprinde 14
MUNTELE (PLASÀ)
parohir, deservite de 24 preot
si 58 cintaretT ; 12 scoale; din-
tre care 2 urbane, in Tirgul-
Moinesti ; 4 bisericr catolice, de-
servite de 4 preotr.
Caile nationale sunt: Bacati-
Moinesti - Tirgul - Ocna, trecind
prin comunele : Magiresti, Valea-
Arinilor, Moinesti, Comanesti,
Darmanesti ; cea de la Vasiesti-
Comanesti-Palanca, mergind d'a
lungul TrotusuluT la pasul Ghi-
mesul. Satele mar razlete sunt
legate cu aceste 2 cal" judetene
prin drumurr vecinale-comunale,
care in genere sunt croite prin
valle riurilor.
Toate satele acester plasr cu-
prind 5858 case, dintre carT
205 circiumr.
Are o populate de 5732 fa-
miliT, sari 24974 suflete : 21171
RominT, 1478 Ungurr, 2279 E-
vrer, 24 ItalienT, 8 GermanT,
3 Armenr, 2 Bulgarr i i Fran-
cez 24649 de protectiune ro -
mina, 43 austriaca, 270 ungara,
9 germana, 2 bulgara, i fran-
ceza ; 6309 agricultorT, 755 me-
seriasT, 182 industriasT, 683 co-
mercianti, 256 profesiunr libere,
632 servitorT, 2221 muncitorI.
Stiti carte 4519 locultorr.
ContribuabilT sunt 4942.
Improprietarit, dupa legea
de la 1864, sunt 2088 locui-
torT,cu 7283,04 ale! pamint.
Budgetul com. e la veniturr
de 17384,40 ler si la cheltuelT,
de 21370,52 leT.
Teritorille comunale ají aproa-
pe intinderea de 103247 hect.,
la care se mar adauga peste
100000 hect. padure, si din
care se'scade vre-o 14340 hect.
pamint de cultura.
Viile ocupa 21 hect.
StupT cu albine sunt 554.
Comunele din aceasta plasa
sunt bogate in izvoare de apa
ce contin iod, pucioasa i sare.
Sunt 31 piue de batut suc-
417
mane si multe sane care pro-
duc brinzeturr bune.
Minele de pleura (peste 200
bar), de ozocherita i chihlibar,
abunda, mar cu seama in comu-
nele Brusturoasa, Comanesti,
Moinesti si Magiresti. Fabricr de
petroleti, de luminarr de stea-
sunt de asemenea multe.
Muntele, plasd, jud. Neamtu,
acum unita cu pl. Piatra, sub
numele de Piatra-Muntele , nu-
mita ast-fel din cauza pozitiuneT
sale cu totul muntoasa.
Cuprindea comunele : Muga-
rati, Vadurile, Buhalnita, Bis-
tricioara, Galul, Calugareni, Bi-
cazul si Han gul. Vezi Piatra-Mu n-
tele, plasa.
Muntele, una dintre cele sase
plasT ale judetulur Suceava. Se
margineste la E. cu com. MAlini
Boroaia ; la V., cu Transil-
vania si Bucovina ; la N., cu
Bucovina si la S., cu Transil-
silvania i jud. Neamtu.
Mar toata plasa Muntele e
imbracata in frumoase padurr
de brad, impartite in trer pro-
prietat mar!: mosia M. S. Re-
gelur, Domeniul Coroand
moiile razasestr.
Suprafata plaser e de 98901
falcr, saii 141645 hect., din carT
numal 1509-2000 falci culti-
vabile.
Este formata din comunele :
Brosteni, Borca, Mddeiul, Sa-
basa, Farcas a, Dorna, arul-Dor-
nir i Neagra- arulur, cu rese-
dinta sub-prefecturer in Bros-
teni.
In toate comunele plaseT Mun-
tele sunt 36 sate, formate din
3404 case si Cu o populatie de
3258 familiT, sati 13115 suflete,
din carl 3447 contribuabilr.
N'are de cit o singura cale
principala, care leaga orasele
FAIticeni si Piatra cu Dorna.
www.dacoromanica.ro
MUNTELE-NETEDA
Pe mosia M. S. Regelur, Bros-
teni, si pe Domeniul Coroaner,
Borca i Sabasa, sunt insem-
nate instalatiunT forestiere.
Locuitorir din plasa Muntele
se ocupa cu plutaritul, exploa-
tarea padurilor si cresterea vi-
telor.
Budgetul comunelor e la ve-
niturr de 61457 ler, si la chel-
tuelT de 60982 leT.
Pe mosia Brosteni se afla schi-
tul Raraul.
Muntele-Arnota, pddure a sta-
in intindere de 365 hect.,
situata in com. Costesti, pl. Ho-
rezul, jud. Vilcea, si formata
din trupurile: Arnota (190 hect.)
Schinteia (175 hect.).
Muntele-Arnota, tnofie a sta-
tulur, fosa pendinte de manas-
tirea Arnota, situata in com.
Costesti, pl. Horezul, j ud. Vilcea.
Muntele - Clfibucetul, tnofie a
statulul, pendinte de manastirea
Horezul, jud. Vilcea.
Muntele - Cocora, mofie a sta-
tulur, fosta pendinte de mana-
stirea Horezul, jud. Vilcea.
Muntele-Gera, tnofie a statulur,
fosa pendinte de manastirea
Cozia, jud. Vilcea.
Muntele-Govora, plidure a sta-
tulur, in intindere de 260 hect.,
situata pe muntele cu acelasT
nume, jud. Vilcea.
Muntele-Govora, tnofie a sta-
tulur, pendinte de manastirea
Horezul, jud. Vilcea.
Muntele-Neteda, trup de plidure,
al statulur, jud. Vilcea, plaiul
Horezul. Impreuna cu MAgura-
Albul i Dosul, are 1625 hect.,
formeaza padurea Costesti,
 MUNTELE-PXRCXLABUL
impreunA Cu Padina-Seacl, Pira-
iele i Alunul.
Muntele-PfircAlabul, pddure, a
statului, in intindere de 600 hect.,
pendinte de cota. Voineasa, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Muntele-PärcAlabul, mofie, a
statuld, fostA pendinte de Schi-
tul Dintr'un-Lemn, plaiul Cozia,
jud. Viicea.
Muntele-Piscul-Lung, mofie, a
statultii, fosa pendinte de md-
nAstirea Horezul, jud. Vilcea.
Muntele - Väleanul i Bärca-
ciul, mo,cir, ale statuld, pendina
de mAnAstirea Horezul, jud. Vil-
cea.
Muntelui (Izvorul-), sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Buhalnita
Muntene§ti, sat, in partea de
N.-V. a com. Birzesti, pl. Stem-
nicul, jud. Vasluit1. Situat in
infundAtura formatA de dealul
Ruginoasa-Merel i ramificarea
Ludesti-BudAiul, se intinde pe o
suprafatA de zoo hect., ca o
populatie de 49 familiI, sal 195
suflete.
Are o bisericA, facutA la 1785,
de IeromonahiI Avram, Lupu,
Ghenadie i Dorofteiti, apoI re-
paratA in urmA de proprietariI
Caracas, Cornea si Racovid.
Vite: 120 vite marI cornute,
40 caí, 70 of ait 30 rimAtorr.
Muntene§ti, îrta, jud.
pl. Stemnicul, com. Birzesti. IsI
are obirsia din izvoare, la mar-
ginea de S. a satuld Muntenesti
si din izvoarele Fintinele ; stra-
bate teritoriul com., curgind de
la N. spre S., printre ramifica-
tiunea Ludesti-Buclaiul, in stinga,
si ramificatiunile: Merei, Bolo.
418
canal, (com. Cozmesti), Corbul,
Preda si Birzesti, in dreapta ;
trece prin mijlocul satuluI Bir-
zesti si, spre S.-E., la marginea
satuld, se vars1 intr'un iaz, ce-
si are scurgerea in apa Birla-
duluI, printr'un sant al soseleI
comunale, ce trece din Birzesti,
spre E., in curmezisul sesuluI
Birlad.
Munteni. Vez! Slobozia-SecAtura,
sat si comunA, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Munteni, sdluc, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. BogdAnesti, care
face un trup cu satul BogdAnesti.
Munteni, sat, jud. Dolj, pl. Oco-
lui, com. Mischi.
Are o populatie de 487 su.
flete, locuind in 88 case si 2
bordee. CopiiI din sat urrneazA
la scoala mixd din satul Mischi,
ce este la 400 m. depArtare.
Munteni, sat, in jud. Iasi, plasa
Bahluiul, com. Belcesti, infiintat
la 1879. E asezat pe coasta des-
pre V. a podisuluT Lunge si
pe coasta dreaptA a ridicAturer
numitA Movila-DorneI. Are o
populatie de 32 familiT, sati 141
suflete.
Vite : 371 vite mar! cornute,
40 cal, 66o a si 133 rimAtorI.
Munteni, sat, acind parte din
podgoria Copoul, situat pe in-
clinatiunea V. a dealuluI Co-
poul, pl. Copoul, jud. Iasi. Are
o populatie de 46 familiI, sea'
103 suflete.
Vite : 161 vite marI cornute,
9 caI si 37 rimAtorl.
Munteni. Vez! PrisAcani, sat, co-
muna Prislcani, pl. Branistea,
jud. Iasi.
Munteni, sat, In judetul Neamtu,
www.dacoromanica.ro
MUN'rENI
pl. de Sus-Mijlocul, com. RAu-
cesa, situat pe coastele unuI
deal, aproape de satul RAucesti.
Are o intindere de 50 hect.,
Cu o populatie de 27 fama.
NumArul vitelor se urcA la
214 capete.
Munteni, sati Tigänesti - Noi,
sat, fa'cind parte din com. Ti-
gAnesti, jud. Tecucid, situat in
partea N.-V. a comuna Spre
V., trece soseaua judeteaná. si
calea feratA Tecuciti-Birlad. E
despArtit de comuna prin riul
Birlad.
Are o populatie de 324 fa-
milia, sati 1620 suflete, locuind
in 314 case; o bisericA, cu hra-
mul Buna - Vestire, fácutA de
Costache Conachi, la 1820, fos-
tul proprietar al comune Tigl-
nqti i reparatA de locuitorT
1872; o scoalA, frecuentad. de
50 copa'.
Are o suprafad de 3627
hect. 79 ariI, din care 2506 hect.
sunt pAmint arabil.
NumArul vitelor este de 2334.
Satul poartA numele primilor
locuitorf MuntenI, adusT aicI de
Eustatiá Dabija, la 1662.
Munteni, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Plopana, compus
din vr'o 7 bordee.
Munteni, suburbie, situad in par-
tea de N.-E. a orasuld Birlad,
jud. Tutova.
Munteni, mahala, in com. rur.
Circeni, pl. Motrul-d.-j., judetul
Mehedin ti.
Munteni, stalie de dr.-d.-f., jud.
Vasluiii, pl. Crasna, cAt. Mun-
teni-d.-j.,
pusa in circulatie la 13 Noem.
1886. Se aflA intre statiile Cras-
na (io.8 kil.) si Vasluiti (4.5 kil.).
InAltimea d'asupra niveluluT MA-
 MUNTENI
riT de 85m. 57. Venitul acesteT
statiT pe .anul 1896 a fost de
56222 lel, 24 banT.
Munteni, mofie particularl, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Mischi,
apartinind satenilor.
Munteni, padure foioasa, supusa
regimuluT silvic, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Bratila. Are o
intindere de 473 hect., din carT
d-na Ecaterina Codreanu are
143 hect., si restul apartine ra-
zesilor din comuna.
Munteni, fiddure foioasa, judetul
Bacati, pl. Tazldul-d.-j., comuna
Dragugesti, proprietatea razesi-
lor din comuna. Are o intindere
de 240 hect. si este supusa re-
gimuluT silvic.
Munteni, firui, jud. Tutova, cur-
gind prin orasul Birlad, de la N.
spre S.; ja nastere din sus de
oras, trece prin suburbia Mun-
teni si se varsa in piriul Ca-
caina.
Munteni, pi« in jud. Vasluiti,
pl. Crasna, com. Munteni-d. j. ;
izvoreste din fundul vael Mun-
teni, de sub dealul Bahnari ;
curge de la N. spre S., prin
mijlocul satuluT Munteni, des-
partindu-1 in doua si se varsa
In riul Birladu/, linga satul Gu-
ra-Munteni.
Munteni-BuzEI, sat, in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, fost
pendinte pana la 1891 de com.
Reviga. De atund a format
imprema cu satul Cocora, com.
Cocora. E situat la 12 kil. spre
S. de satul de resedinta, linga
calea Slobozia-Urziceni, pe un
mic deal si in apropiere de sa-
tul Cazdnesti.
Are o populatie de 310 fa-
miliT, venitT ad i de prin muntiT
63157. Nanas .Diojkaar Geoprouto. Yol. Ir.
419
judetuluT Buzati, de la care si
satul a primit numirea ; o scoalá
mixta, conclusa de un invatator.
Vite sunt: 50 caT, 200 boT,
1050 oT, 25 capre i 508 porcT.
Munteni-de-Jos, com. rur., in
partea de S. a plaseT Crasna,
jud. Vasluiti, spre S.-E. jude-
tuluT, la 8 kil, de orasul Vas-
luiù, si la 37 kil. de Codaesti,
resedinta plascI. luat nu-
mele de la valea, podisul si pi-
riul cu acelasT nume ce trec
prin mijlocul satului Munte ni-d.-j.;
situata intre dealurile: Varnita,
spre S.-V., Merieni i Murgeni,
spre E.
Se compune din satele ; Mun-
teni-d.-j., Buhnari, Dobirceni,
Gura Munteni, Paiul si Chito-
cul, intinzindu se pe o supra-
fata de 4819 hect., din carT 429
hect. padure si 3675 hect. loc
de cultura, flnat i imas, sunt ale
proprietateT, iar 1387 hect. ale
locuitorilor.
Populatia este de 364 familiT,
salí 1281 suflete, care se ocupa
Cu agricultura, cultura viilor
a livezilor.
Este udata de riul Birladul, ce
serpueste pe sesul ce'l formeaza,
curgind paralel cu soseaua na-
tionall; intra in comuna pe la
locul numit Moara-luT-Palade,
maT in jos de fabrica d-luT To-
pale, trece in com. Lipovatul,
dupa ce primeste mal multl a-
fluentr.
In drumul sari, de la N. spre
S., udá teritoriul satelor : Plaiul,
Gura-Munteni si Munteni-d.-j.
Teritoriul com. mal este udat
de piriul Racova, numit si Olise-
iul, care infra in com. maT in sus
de satul Paiul ; curge de la N.
spre S., pe linga satul Paiul
si se varsa in rtul Birladul, Ru-
ga podul Oliseiul, maT sus de
fabrica.
Are : 4 bisericT, deservite de
www.dacoromanica.ro
MUNTENI-DE-SUS
4 preotl si 6 cintaretT ; doua
scoli; dota morí; o fabrica de
spirt si 5 circiuml.
Comerciul se face de 14 per-
soane.
Vite : 1279 vite marr cornu te,
1453 oT, 47 capre, 36 cal si
473 rimatorT.
Budgetul com. e de 5688 leT,
39 banT, la veniturT si 5450 leT,
47 banT, la cheltueli.
LocuitoriT posea : 136 plu-
gua si 318 care cu boT; 314
stupT cu albine.
Munteni-de-Jos, sat, in centrul
com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti, situat pe coasta
dealului Neagera, pe valea si po-
disul Munteni, despartit in doul
de &tul cu acelasT nume.
Se Mande pe o suprafata de
261 hect., cu o populatie de 155
familif, .sa6 427 suflete.
Satul Munteni este proprie-
tatea statuluT, facind parte din
mosia inchinata manastireT
novschi din Iasi.
Pe teritoriul satului, spre N.,
pe sesul BirladuluT, Ruga tera-
samentul caeT ferate, la 5 kii.
de orasul Vasluiti, se MIä fa-
brica de spirt a d-luT Topale.
Are o biserica de lemn, de-
servita de i preot si 2 eclesiarcT ;
o scoala, infiintata la 1869, fre-
cuentata de 30 elevI ; 2 circiumT.
Vite 252 vite mar! cornute,
3 cal* si 85 rimatorT.
LocuitoriT posea : 53 plugurT
si 64 care Cu bol ; 16 stupl cu
albine.
Munteni-de-Sus, com. rur., in
partea de S. a pl. Crasna, jud.
Vasluiti, la 7 kil, de orasul Vas-
lui6, si la 26 kil. de Codaesti,
resedinta plaseT.
Pamintul san in mare parte
este accidentat, prezintind dea-
lurl inalte si vAT, carT in multe
locurT formeaza ripT profunde.
64
 MUNTENI-DE-SUS
E formatA din satele : Mun-
teni-d.-s. i Moara-Grecilor, avind
o suprafa.tA de 3319 hect., din
care 1894 hect. pAmInt arabil,
469 hect. finat, 596 hect. imas,
40 hect. vil, 214 hect. pAdure
si 104 hect. vatra satuld, in care
intrA locul caselor, drumurile,
ripr, grAdinr, etc., Cu o popu-
latie de 332 familiT, sati 1465
suflete.
Are douà bisericl ; o scoa15.;
o velnitA ; o moarl Cu aburr, una
de apá i maT multe morI de
vint ; 3 circiumT.
Vite : 545 vite mari cornute,
ro bivoll, 54 caí, 761 of i 25
mItorl.
Budgetul com, e de 3035 leI
la veniturl si 3022 leT, 42 banT,
/a cheltuell.
Locuitoril posea : 153 plu-
gun i 160 care mi bol; 17
cArute cu caí; 62 stupT cu al-
bine.
Munteni-de-Sus, sat, in judetul
Vasluiti, pl. Crasna, com. Mun-
teni-d.-s., spre N. de orasul Vas-
la 7 kil, de a dreapta so-
seler nationale
Locul pe care e situat satul
se numeste Valea-Mariter, fiind
inchis de toate pArtile cu dea-
lurT ripoase, purtind numirile de:
Dealul-luT-Vlaicu la V., care pre-
lungindu-se spre E. ia numele
de: Fundoaia, Gotcea, La-Tzvo-
rul. Fatl cu acest deal spre S.
este dealul MAmAruta.
Pe prelungirea si costisa a-
cestor dealurI se intinde satul,
In douä pArtI despArtite printr'o
epa adincI, formal de scursu-
rile ce vin in timpurl
ploioase.
Teritoriul satuluT se intinde
pe o suprafatA de 1027 hect.,
din ea/1 440 hect. pAmint ara-
410 hect. finat, 261 hect.
bu, 410
imas, 30 hect. vil si 58 hect.
In vatra satuluT, ocupate de locul
420
caselor, de drumurT, rIpi, grA-
dinT, etc., cu o populatie de 330
familiT, saii 1194 suflete.
Are o bisericd de lemn,
cut& de locuitorl. Des'pre acea-
stä bisericA legenda spune cA
are o vechime de maT bine de
zoo anT. CeT dintiT locuitorT, re-
fugindu-se in aceste locurT din
pricina invasiunilor turcestr si U.-
tArestI, ar fi dat peste aceastA
bisericA, care atunci era tacutd
din nuele, lipitA si cu acopera-
mintul de scindurT de stejar.
Are o scoa15., infiintatA in 1865,
frecuentatA de 20 elevI ; 2 morT
de Vint si 2 circiume.
Vite : 330 vite marT cornute,
520 oi, 13 cal si 87 rimd-
torT.
Locuitoril posedd : 97 plugurT
si mo care cu bor; 7 cdrute
Cu cal ; 50 stupT cu albine.
Munteni-GherAesti, sat, in jud.
Roman, pl. Moldova, com. VA-
leni, spre E. de satul VAleni,
pe malul drept al riulul Moldova.
Are o populatie de 16 t'aman.
Munteni-Valeni, sat, in jud. Ro-
man, pl. Moldova, com. VAleni,
spre E. de satul VAleni, pe ma-
lul drept al riuluT Moldova. Are
o populatie de 41 familiT.
Muntenilor (Mahalaua-), trup
de sat, in jud. BacAti, pl. Taz-
15.ul-d.-j., comuna BrAtila, satul
BrAtila.
Munteorul, munte, in jud. Putna,
la hotarul VranceT, despre jud.
R.-SArat. Are sare la suprafatA.
De ad i izvoreste riul Milcovul
piriul Valea-Bould. E situat la
hotarul mosieT Mera si al jud.
Putna.
Muntinul, munte, in jud. Gorj,
plaiul Novaci, i in directiune
N. de com. Novaci, situat in-
www.dacoromanica.ro
MUNTILMÀNASTIREI-CIMPULUNG
tre muntiI Urda, Coasta-Benghil
si Pietrimanul.
Muntisoarele, munte, al satelor
MAgura si Nistoresti, jud. Putna.
De ad i izvoreste Alunul, afluent
al piriuluT Coza.
Munti§oarele (Muntele-), pd-
dure, in intindere de 480 hect.,
situatA pe teritoriul com. He-
rAstrAul, pl. Vrancea, jud. Putna.
Proprietatea schituluT Valea-Nea-
grA.
Muntisoarele (Muntele-), po-
dare, in intindere de 2025 hect.,
situatä pe teritoriul com. Nis-
toresti, pl. Vrancea, jud. Putna.
Proprietatea locuitorilor com.
Nistoresti in indiviziune.
Muntisoarele (Muntele-), pd-
dure, in intindere de 2200 hect.,
pe teritoriul com. HerAstrAul,
pl. Vrancea, jud. Putna. Pro-
prietatea locuitorilor com. Nis-
toresti in indiviziune.
Muntisorul, munfe, în jud. Mus-
cel, plaiul Dimbovita. Formeaza
huía de despArtire intre riul
Dimbovita i eta Argeselul, im-
preunl cu muntiT : Draxinul,
Mera, Tefelega, Cápitanul, Preaj-
ma, PlAlsorul, PravAtul, Alt5.-
musul i Mateiasul.
Muntil-Cosana $i Gro§etul, pd-
durt partic _liare, supuse regi-
muluT silvic, aflate pe muntiT Cu
acelasT nume, com. Vaideeni,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Muntii - MänästireI, proprietate
a statuluT, pendinte de mAnIs-
tirea Cimpulung, jud. Muscel,
care se arendeaz5. cu 10150 ler
anual.
Muntif - Mänästirel - Clmpu -
lung, munit, carl apartin de
 MUNTIT-MLWTESCU
comunele Corbpri i Berevoe0i,
plaiul Nuqoara, jud. Muscel.
Sunt acoperitT cu 10839 hect.
padure, formata din urtnatoa-
rele 15 trupurT : Ropl, Spina-
rea, Portareasa, Media, Plavdtul,
Berevoescul-Mic, Bratila, Valea-
Vladuluï, Ludiprul, Gräd4tea-
nul, Runcul, Vija, Gruiul-Ursu-
luT, Lutele-Mari i. MicT, Mop-
roaele-MarT §i MicT.
Muntii - Musetescu, pddure, a
statuluT, com. Nucpara, judetul
Muscel, in intindere de 900 hect.,
formata din 3 trupurT : Mqe-
te0 (500 hect.), Bouretul (200
hect.), Piscul-Leotil (200 hect.).
Munusoaia, numire, ce se da
DunareT-Vapoarelor, din drep-
tul satuluT Mihaiii-Bravul, jud.
Brdila, de unde se desparte ca-
nalul Cremenea i pana unde
iara§T se une§te cu Dunarea-
Vapoarelor, din dreptul satuluT
Gura-GirluteT.
Murat-Bair, deal insemnat, in
jud. i pl. Constanta, pe teri-
toriul com. rur. Cara-Murat §i
Carol I (Dana-Chioi); se intinde
de la virful Dana-Chioi Iuiuc
pana. In valea Cara-Murat-Ceair,
trecind pe la S. cat. Cara-Mu-
rat i Carol I; are o inaltime
maxima. de 130 m. pe care o
atinge in virful Murat-Iuc ; este
situat in partea de S. a pl., cea
de S.-V. a com. Cara-Murat
cea de S.-E. a com. Carol I,
avind o directie generala de la
N.-V. catre S.-V.
Muratan - Buiuc, sat,In jud.
Constanta, pl. Mangalia, cat.
com. Musurat, situat in partea
de N.-E. a pl. §i cea de V. a
com., la 5 kil. spre S. de cat. de
reedinta, Musurat. Este w-
zat pe valea unita Cuba-Dere
Cara-ruc-Dere, avind o suprafa-
421
ta de 300 hect., din car/ 8 hect.
sunt ocupate de vatra satuluT.
Populatiunea, in maioritateTurcT,
este de 48 familiT, san 148 su-
flete.
Drumuri com. pleaca In toate
partile : spre Musurat, prin Mu-
ratan-Chiuciuc ; spreTaprai-Sari ;
spre Ghirengec qi spre Pervelei.
Muratan-Chiuciuc, sat, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, cat.
com. Musurat, situat in panca
de N.-E. a pl. i cea de E.
a com. la 4'/2 kil. spre S. de
cat. de rqedinta, Musurat, pe
valle unite Cuba-Dere i Cara-
Iuc-Dere. Suprafata sa este de
to6o hect., din carT 14 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satulul
de gradinT. Populatiunea sa, in
maioritate TurcT, este de 56 fa-
miliT, sad 228 suflete, ocupindu-
se cu agicultura i Cu creterea
vitelor. Pgmintul, de o calitate
huna, produce grin §i porumb in
cantitatT marT. Este situat la o
egala distanta de satele Carli-
Chioi Muratan-Buiuc, fiind
i Murfat, sat, in jud. Constanta, pl.
Virful unuT unghiti ale caruf la-
turT le-ar forma drumurile co-
munale : Muratan - Buiuc-Mura-
tan-Chiuciuc §i Muratan -Chiu-
ciuc-Carli-Chioi.
Murätoarea, cdtunial com. Pätir-
lagi, jud. Buzan, Cu 40 locuitorT
8 case.
Murätoarea, atun, al com. Sibi-
ciul d.-s., jud. Buzan, cu 40 locui-
torT i io case.
Murätoarea, sorginte de apd mi-
nerald, in jud. Buzan, com.
Chiojdul, la poalele dealuluT Mu-
ratoarea ; se scurge in izvorul
Murmuratoarea ; contine mag-
nezie §i sane.
Murätoarea, sorginte insemnatd
de apd minerald, in com.
www.dacoromanica.ro
MURFATLAR
cat. Munteorul, jud. Buzan. VezT
Sara ta.
Murätoarea, sorginte de apd
minerald, In jud. Buzan, com.
cat. Tisaul; contine sulf i sare.
Muratoarea, vale, in jud. Buzan,
com. Balane§ti, incepe din com.
°dalle, de la lacul Cletecinul
vina Ciochina ; trece prin
com. Posobe0, com. Boziorul,
unde i se da numele de Mura-
toarea-Posobe§tilor ; primete iz-
voarele Gortea, Glo-
durile, etc. §1 se varsa In Sa.-
ratelul-Balanetilor, in com. Va-
lea-BanuluT, com. Trestia; con-
tine substante minerale i maT
Cu seama sare.
Muretul, sat, facind parte din
com. rur. Otqani, plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea. Are o popula-
tie de 404 locultorT ; o biseri-
fondata de Neagu,Vitioana
Giuclea.
Medjidia, cat. com. Biulbiul, si-
tuat In partea S.-E. a com., la
5 ldl. spre N. de cat. de re-
§edinta, pe valea Murfat-Ceair.
Are o intindere de 3179 hect.,
din carT 9 hect. ocupate de
vatra satulul. Populatia sa, In
maioritate turceascg, este de
25 familif, sad 133 suflete.
Murfatlar, com. rur., in jud. §i
pl. Constanta, situata in partea
de E. a judetuluT, la 20 kil.
spre V. de orapl Constanta,
capitala lur, 11 In cea de V. a
pl4eT, la 23 kil. spre S. de
satul Cara-Murat, reqedinta eT.
Se marginWe la N. cu com.
Ala-Capi, pl. Medjidia ; la S., cu
com. Osman-Faci, pl. Mangalia ;
la E., cu com. Omurcea ; i la
V., cu com. Biulbiul, pl. Man-
galia.
MURFATLAR
Relieful soluluT e putin acci-
dentat. Dealurile care o braz-
deaza, sunt : Cara-Acic-Bair, 73
m., la N.-V.; Gherme-Bair, 79
m., la N.; Chiuciuc-Murfat-Bair,
89 m., la V.; Mangala-Culac-
Bair, 82 m., la S.; Canara-Bair
la E.; Orman-Bair, prin centru.
Ele sunt acoperite cu finete si
semanaturT.
Movile sunt dota, ara im-
portanta ; sunt artificiale, ser-
vind ca puncte de observatie.
Val sunt : Cara-Su saii Med-
jidia, ce poarta In comuna nu-
mele de Murfatlar si Cara-Cuius-
Dere, cu adiacentele sale pe
sano: Cara-Suluc-Dere, Tatar-
Orman-Dere, unita cu Mezatlac-
Ceair i Canara-Ceair ; sunt
largI 1 cu malurile acoperite
cn verdeata.
Este formata dintr'un singur
catun, Murfatlar, asezat in va-
lea Cara-Su, pe stinga caeT fe-
rate Constanta-Cernavoda, unde
are si o statie, intre dealurile
Murfat la V. si Gherme-Bair
la N.-E.
Suprafata sa este de 3612
hect., din carT 79 hect. ocupate
de vatra satuluI, cu 52 case ;
1133 ale locuitorilor, 2400 hect.
ale statului cu proprietariT.
Are o populatie de 77 fa-
mili!, sati 343 suflete : barbati
186 si femeT 157; cetatenT ro-
mm! 317; supusT strainT 26;
ortodoxI 201; mahometanT 122;
catolici 13, de alte religil 7;
agricultorT ioo ; comerciantT 2.
Contribuabili sunt 102.
LocuitoriT posea: 32 plu-
guri ; 46 care si carute ; I ma-
sina de treerat cu abur! ; 3 ma-
sinT de secerat ; 15 grape de
fier; 2 masinI de vinturat ;
moara de vint ; 3400 capete de
vite, maT cu seatna oT.
In Murfatlar este o geamie.
Comerciul e activ ; se face
prin gara Murfatlar, de 2 co-
422
mercianti circiumarI si consta
in import de coloniale i ma-
nufactura si in export de vite
cereale.
Budgetul com. e de 8667 leT
la veniturT, si de 4628 leT la
cheltueli.
Calle de comunicatie sunt :
Calea ferata Constanta-Cerna-
voda ce trece pe linga sat,
avind si o statie in comuna; apoT
drumur/ comuna/e si vecinale la
Chiuciuc, Mufat, Alacapi, Omur-
cea, Biulbiul, Osman-Faci, Na-
zircea, Ende-Cara-Chioi.
La N. de sat trece un val de
piatra si la S., un val mic de pa-
mint, la 11/2 ldl. de com. cel
d'intiiti, si la 3 kil. cel d'al
doilea.
Murfatlar, stafie de dr. -d.l.,
jud. si pl. Constanta, cat. Murf-
atlar, pe linia Cernavoda- Con-
stanta, pusa in circulatie la la
Octotnbrie 186o. Se afla futre
statiile Medjidia (18 i kil.),
Constanta (20.1 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelului MariT e de
17m.91. Venitul acester statii
pe anul 1896 a fost de 37120
le!, 35 banT.
Murga§ul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Amaradia, la 24 kil. de
Craiova si la 22 kil. de rese-
dinta plaseT, com. Melinesti.
Situata pe loe yes, inconjurat
de toate partile de dealurr.
Se invecineste: la E. cu com.
Bazgarai; la V, cu com. Ba-
lota; la N., cu corn. Bulzesti si
la S., cu com. Motoci.
Terenul com. este accidentat
de Dealul-Murgasului, acoperit
cu vi! i finete, si in legatura
Cu Dealul-Muere!.
Comuna este udata, de riul
GeamartaluiuluT, ce ucla com.
spre V., avind directiunea N.-V.
spre S.-E.
Se compune din treI catune :
www.dacoromanica.ro
MURGAUL
cat: Gaia-d.-j., cat. Murgasul,
care este cat. de resedinta
cat. Picaturile.
Un pod uneste cat. Gaia-de-
Jos cu cat. Murgasul.
Are doul biserici: una in
Murgasul, facuta din zid
la anul 1811, de catre Hristea
Belivaca si a doua in cat. Gaia,
ziditä la anul 1795, de Dimitrie
Babadacu. Cea din Murgau1
a fost reedificata /a anul z86o
si reparata la 1866. Cea din
Gaia a fost. reedificata la
anul 1882. Pe frontispiciul am-
belor biserici se vad insemnate
numele fondatorilor, precum
data fondarei si a reedificare.
Sunt deservite de doi preoti
do! cintaretl.
Este o scoala mixta, in satul
Murgasul, ce functioneazá de
la anul 1864, si este frecuentata
de 65 copii: 27 din Murgasul,
41 din Gaia-d.-j. si 22 din Pica-
turile.
Populatia com. este de 1051
suflete, locuind in 207 case.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 16o impAmintenitT, lar dupa
cea din 1879 sunt 13 insurater.
Suprafata intreguluT teritoriii co-
munal este de 2800 pog., din
cari : 2300 pog. pamint arabil,
450 pog. izlaz i 300 pog. pa-
dure.
Mosiile de pe teritoriul co-
muna sunt
Murgasul, ce apartine sta-
Suprafata vinduta este
de 44,I hect. Suprafata !lanza
este de 152 hect. Se arendeaza
cu 6200 leT anual.
Mosiile Gaia si Puturile, ce
apartin locuitorilor improprie-
taritl la 1864 si 1879.
Padurea se numeste Mur-
gasul, are o suprafata de 300
pogoane i apartine statului.
Este populata cu cer, stejar,
fag si gorun.
Viile produc vin de burla
 MURGAUL
calitate ; se gasesc pe mosiile
locuitorilor carora apartin.
In comuna se afla o moara
de abur!, ce apartine statulur,
gAsindu-se pe mosia sa.
CäT comunale 'vecinale o
unesc Cu comunele vecine ; po-
ted i drumurT naturale unesc
catunele filtre ele.
Budgetul com. e la veniturr
de 3400 la, si la cheltuelT, de
'I000 le!.
Vite: 68 cal, 664 vite mar!
cornute, 1309 o!, 54 porcr
i8 capre.
Murgawl, sat, pendinte de co-
muna rurall Murgasul, pl. Ama-
radia, jud. Dolj, situat pe malul
sting al piriulur Geamartaluiul,
la 24 kil. N.-E. de Craiova. Adi
e resedinta comuna.
Se vmpune din 2 mahalale:
Murgasul-d.-s. i Murgasul-d.-j.
cu o populatiune de 203 familiT,
sati 810 sufl., locuind in 212 case.
Are o biserica parohialA, con-
struid din zid in anul 1811 de
Hristea Belivaca, cu hramul A-
dormirea M'alca Domnulur, de-
servitA de 2 preotT si 2 cinta-
retr, carT fac serviciul i bise-
rice! din catunul Gaia-d.-j. Bi-
serica s'a reparat intre 186o-66.
Este o scoala mixta, frecu-
entad de 18 copiT.
Comunicatia se face prin o-
selele comunale, care pun ca-
tunul in legatura la S.-E. cu
Bazgarai din jud. Romanati ;
cu Gaia-d.-j., lar la N.-E.,
cu Bulzesti.
Murgasul,deal,ramificatie a cul-
mer Zanoaga ; strabate judetul
Dolj, de unde se ramifica.; pa-
trunde In jud. Romanati, In
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., desparte
apele Fratila i Geamartaluiul
si se termina cu impreunarea
lor ; are o inaltime de 200 m.
d'asupra nivelulur Mari!.
423
Murgasul, deal, judetul Dolj,
strabatind plasa Amaradia, In
partea-T de V.; desparte apele
piriulur Fratila de ale Geamar-
taliulur; pleaca din Dealul-Mue-
rer; strabate comuna cu acelasT
nume, prelungindu-se pana In
jud. Romanati. Din bifurcatia
Dealulur-Muerer cu al Murgasu-
lur izvoreste Geamartaluiul.
Murgasul, tnofie a statultd, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Mur-
gasiul. Suprafata mosier este de
152 hect. Inainte era mar mare,
dinteinsa s'ati dat In loturr
441 hect. Are padure pe &risa.
Se arendeaza cu 6200 le1 anual.
Murgasul, pädure, a statulur, ju-
detul Dolj, pl. Amaradia, com.
Murgasul, pe mosia statulur.
Are o Intindere de 300 pog.
Populata cu stejarr, gorunr, fagT
cerr.
Murgasul §i Dan (Muntil-),
proprietäft ale Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti, pendinti
de schitul Cornetul, com. Ro-
besti, pl. Cozia, jud. Vilcea, in
Intindere de 1207 hect., cea maT
mare parte golurr.
Murgeanca, com. rur., In jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si-
tuad. la N. plaseT si limitindu-se
cu teritoriul comunelor : Tin-
arel, Iazul, din acest judet
Cioara-Doicesti, din jud. Braila.
Teritoriul comuna', In supra-
fatd de 4380 hect., din carT 600
hect. lac si baltis, coprinde mai
multe sforT de mosir, apartintnd
parteparticularilor. Statulposed
mosia Bucea Cu 380 hect., care
inainte de secularizare tinca de
manastirea Plumbuita i acum
se arendeaza cu suma de 4000
le! anual.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT pe mosie
www.dacoromanica.ro
MURGENI
97 locultorT ; neimproprietaritT
se mal afla 60 locuitorT.
Teritoriul comuner este braz-
dat de valea Strachina, In care
se afla lacul cu acelasi nume,
avind o suprafata de 500 hect.
Se compune din satele : Mur-
geanca, Dumitresti i Pribegi,
cu resedinta primarier si a ju-
decatorier comunale in satul
Murgeanca.
Are : o populatie de 178 fa-
mili!, sati 1249 suflete, din carT
302 agricultor!, 7 comerciantr,
4 avind profesiunT libere, 53 me-
seriasi si 32 servitorr; o scoalä
mixta, frecuentad de 23 elevr
si 15 eleve; o biserica, deser-
vid de 2 preotr si 2 cintaretr.
Stiti carte 238 persoane.
Vite : 600 bol, 2400 or, 430
ca! si 460 porcT.
Budgetul e la veniturT de
4013 I. si la cheltuelr de 52321.
Pe teritoriul comuneT trece
calea ferata Fetesti-FAurer, a-
vind statia Murgeni, lingA satul
Murgeanca.
Murgeanca, sat, in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita Balta, pen-
dinte de com. cu acelasT nume,
situat pe coasta de N. a 'acu-
ita Strachina.
Aicr este resedinta primarier
si a judecatorier comunale,
Are o populatie de 90 familiT;
o scoala mixta, conclusa de un
invatator ; o biserica, deservid
de dor preotr i do! dascalr.
Vite sunt : 300 bol, 250 ca!,
1500 of i 300 pord.
Spre E., In apropiere de sat,
trece catea ferata Faurei.Fetesti,
unde se afla i statia Murgeni.
Murgeasca, sfoard de mofie, in
jud. Buzati, com. Sageata, cat.
Coiteasca, incorporad acum Cu
mosia Dimbroca.
Murgeni, tirgufor, In jud. Tu-
 MURGEN1
tova, pl. Tirgul, spre E. de Bir-
lad, pe pirlul Elanul.
FormeazA o comunA (com.
Murgeni), cu cAtunele : Raiul si
HAnAseni, cu o populatie de
1830 suflete, locuind in 514
case.
Se cultivA viea pe o suprafatá
de 52,75 hect.
Comerciul se face de 104
persoane.
Are o scoalA primará de bAeti
si una de fete; un oficia postal
rural (sucursala celur din Slo-
bozia-Zorleni), care In 1896-97,
a adus un venit de 3385 ler,
83 banT ; 3 bisericr ; o moarä
cu aburf.
Aicr este resedinta subpre-
fecturer pl. Tirgul.
Are bilciti in fie-care Duminicl.
Murgeni, stalie de a'r.-del., in
jud. Ialomita, pl. Balta, cAt,
Murgeanca, pe Unja Flurei-Fe-
testi, pusa in circulatie la 21
Noembrie 1886. Se aflA intre
statiile TAndArei (12.1 kil.) si
Cioara (9.5 kil.). InAltimea d'a-
supra niveIulur MAriT, de 28'.97.
Venitul acester statir pe anul
1896 a fost de 19397 ler si 50
banT.
Murgeni, deal, se intinde in par-
tea. de V. a com. Minjesti, pl.
Crasna, jud. Vasluiti, paralel cu
Dealul-Boghiner.
Coasta despre V. a acestur
deal se numeste Cracatita.
Murgeni, phig, izvoreste . de pe
teritoriul satulur Bahnari, com.
Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud.
Vasluit1 ; curge spre S., trece
printre dea/urile Murgeni si Bo-
ghiner din com. Minjesti si se
varsa in piriul Crasna.
Murgescu, sub-divizie a cdtunu-
le Coiteasca, com. SAgeata, jud.
Buzar'.
424
Murgesti, sat O com. rur., in
jud. Gorj, pl. JiuI, la N. com.
Turceni-cl.-s.
Situat pe loc ses si litiga lantul
de inAltimr din dreapta Jiulur.
Are o suprafatI de 990 hect.,
din cari 300 hect. pAdure, 570
hect. culturA, finete si pAsune,
10 hect. vil si 20 hect. Jivezr de
prunr.
Are o populatie de 90 familiT,
salí 350 suflete, din carT 80 con-
tribuabill ; o bisericA de lemn,
fAcutä de locuitorl la 1820, de-
servitA de 1 preot si ï cintAret;
o scoalá, frecuentatA de io elevr.
PAmintul este fertil. Locuitorir
sunt improprietAritr si se ocupa
cu munca cimpulur si cresterea
vitelor. ET posea : 12 plugurr,
42 care cu bol', 2 cArute cu cal,
37 vite marr cornute, 14 cal,
410 ol, 22 capre §1 28 rimatorT;
20 stupr cu albine.
Budgetul com. e la veniturT
de 661 ler si 50 banT, lar la
cheltuelf de 522 ler si 15 banr.
Comunicatia in com. se face
prin soseaua vecinalA, care o
pune In legAturA la N. cu Gir-
bovul, lar la S., cu Turceni-d.-s.
In com. sunt 3 puturr si o
tintina.
Murgesti, sat, fácind parte din
com. rur. Dobroteasa, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt. Are o popula-
tiune de 381 locuitorr. Cade in
partea de S. a com. Are o bi-
seria cu urmAtoarea inscriptie :
Aceast/ Out/ O Dumnezeeasc/ bise
rica, unde se prIznuesle hramul sfin/ilor
O marilor VoevozY Mihail O Gavril, din
temelie s'a zidit de dposatul Murgule.
tul de sunt acum peste 500 ara trecutY
si ajungind dupl vremY In mare deri(pli.
nare din toate s'a sculat In zilele Proa
InIlltatuluY nostru Domn Barbu Dimitrie
§tirbeY §i cu blagoslovenia Prea O sfin-
tituluY nostru Episcop PD. Climent Ar-
sial, bind /ndemnatT de rima Dumne-
zecascli D-lor Dumitru, fiul PostelniculuY
Dinu Locusteanu, etc.
www.dacoromanica.ro
MURTA
Murgesti, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul com.
Valea-Ratel. T-a luat numele de
la mosia Murgesti. E asezat pe
pfrlul Cilnkul, la 700 m. spre
N. de cAtunul de resedintA. Are
o suprafatA. de 52 hect., cu o
populatie de 85 familiT, sati 359
suflete, din carT 107 contribua-
bilT; o bisericA, deservitA de
preotul din cAtunul Valea-Rater.
Murgilesti, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. VAilor, com. rur.
Costeni-Covrigi.
Murgociul, mofie particularA, de
321 hect., in com. Cudalbi, pl.
Zimbrul, jud. Covurluiti.
Murta, com rur., in jud. Dolj,
pl. Jiul.:(1.-j., la 38 kil. de Cra-
tova si la 42 kll. de resedinta
plAser, com. CAciulAtesti, situatl
pe locul ses numit Giorocelul.
Se invecineste la E. cu com.
LAcusteni ; la V., cu com. Va-
lea-StanciuluT ; la S.-E., cu com.
CAciulltesti si la N.-V., cu com.
Rozistea.
Limita de V. este formatA. de
riul Jiul, lar cele-l'alte sunt li-
mite conventionale, formate prin
movile de hotar
Terenul com. este ves, aproa-
pe accidentat foarte putin de o
luirá ináltime de dealurr ce már-
gineste valea numitA. Giorocelul
si prin care vale curge pirlul
cu acelasT nume.
Este udatl de Jiul si de pi-
riul Giorocelul. Acest pifia se
formeazA din miel izvoare ce se
g5.sesc in N. com., curge pe va-
lea cu acelasT nume si se vars6.
in Balta -Brebenilor, care se
scurge in riul Jiul. Pe piriul
Giorocelul se gAsesc mar multe
morT de apA ale locuitorilor. Din
cauzl cA. morile sunt nume-
roase, &tul se mar numeste si
Inriul-Morilor.
MURTA
Se compune din 3 cAtune :
Murta, Timburesti si Giorocelul.
Inainte coprindea numaT cele
doul d'intiT cAtune.
Are douI bisericT, ;itla in cAt.
Murta, fondatA la 1850 de cAtre
Alecu Gioroceanu ; a doua in
cAt. Timburesti, de zid fondatA
la 1848 de cAtre Gheorghe Ca-
caleteanu ; ambele sunt deser-
vite de un preot si dol entAretT.
Fie-care bisericA are o pro-
prietate de 17 pog. date dupl
legea rural1 din 1864.
In cAtunul Murta, se aflA o
scoall mixtA, ce functioneazA de
la 1881 .1i e condusl de 1 invA-
tAtor si frecuentatA de 30 copii.
Populatiunea comuneT este de
1590 suflete, locuind in 164 case
si 224 bordee.
Mare numAr de case ail pe
lingA ele si grAdinT.
Populatia com. este de 1590.
Suprafata com, este de 5000
pog., din carT 3000 pog. pa-
mint arabil, 500 pog. fineatA,
500 pog. lac si teren sterp si
I000 pog. pAdure.
Mosia de pe teritoriul com.
se numesc Murta. Apartine la
mal multI locuitorT.
Partea statuluT din mosie se
numeste Murta - Zglavaciocul si
e arendatA Cu 9050 ler anual.
PAdurT : PAdurea statuluT, nu-
mitA Murta-Zglavaciocul, in in-
tindere de 800 pog. PAdurT de
Ioo pog. pe mosia proprieta-
rului Colonel Gigirtu ; upo pog.
pe proprietatea bisericeT Mado-
na - Dudu, situate in cAtunele
Murta. Toate pAdurile sunt a-
menajate. Sunt populate cu ste-
jar, cer si limita.
Finetele ati intindere de 500
pogoane.
Prin com. trece soseaua na-
tionall ce duce la Craiova. CAT
comunale vecinale o unesc cu
comunele vecine.
Sunt 4 ctrciumT.
425
Budgetul com. e la veniturT
de 2763 leT si la cheltuell, de
2602.73 leT.
Murta, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
com. Murta, resedinta primArieT.
Are o populatie de 654 suflete
o scoall mixtA, ce functioneaz5.
din 1881, frecuentatI de 30 copiT ;
o bisericl, fondatA la 1850 de
Alecu Gioroceanu, cu 1 preot
si 2 eintAretT ce slujesc si la
biserica din Timburesti. Are
17 pogoane proprietate.
Muru-Alichi-Alceac,valeinsem.
natA, in jud. Constanta, pl. Med-
jidia, com. Chioseler ; este con-
tinuarea vleT Chioseler - Ceair,
care isT schimbl numele de la
movila Basa-Iuiuc ; se indreaptA
spre S.-E., mergindprintre dealu-
rile Chioreu-Bair, la N. si Curu-
Giugiuc-Bair si Muru-Alichi-Bair
la V. si la S.
Muru-Alichi-Bair, deal insem-
nat, in jud. Constanta, pl. Man-
galia, com. Chioseler ; se des-
face o tiatA cu dealul Chiorcu-
Bair din virful Chioseler si se
indreaptA spre S., mergind prin-
tre satul Borungea si Chioseler ;
atit acest deal, cit si valea cu
acelasT nume sunt situate in par-
tea N.-V. a plAser si a comuneT.
Murul, proprietate a Eforier Spi-
talelor Civile din Bucuresti, fosa
pendinte de mAnAstirea Poiana,
com. Albesti-de-Mur, pl. Crico-
vul, jud. Prahova, in intindere
de 617 hect., toatA pAmint ara.
bil si finete, aren datA cu 6805
le! anual.
Musa (Muntele-) i Vetrila,p-
dure, in intindere de 2000 hect.,
situatl pe teritoriul com. Poiana,
pl. Vrancea, jud. Putna, pro-
prietatea obsteascA a locuitori-
lor comuneT.
www.dacoromanica.ro
MUSCULETTI
Musafir-Culac, vale, In jud. Tul-
cea, pl. Babadag, com. Bas-
Chioi si Atmagea; se desface
din dealul Ghiobilche-Bair, sub
numele de virful Ghiobilche; se
indrepteazA spre E., printre dea-
lurile Dautcea d'o parte, Ca-
nara-Ceiu, Sasa-Orman si Echi-
li-Orman de alta, se uneste cu
valea Bas-Chioi si dupA io kil.
se deschide in piriul Taita pe
dreapta, la V. de satul Atma-
gea ; pe vale merge drumul co-
munal Atmagea-Bas-Chioi.
Musait, pddure, in jud. Ialomita,
insula Balta, pl. Borcea, com.
Cocargea, are o intindere de 30
hect. si e populatl cu salcie si
plop.
Musait, pichet vechia de fron-
' tierl, pe DunAre, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Petroiul.
Musait-Pacui, padure, jud. Ia-
lomita, insula Balta, pl. Borcea,
teritoriul com. Cocargea ; are 40
hect., populate cu salcie si plop.
Musca, cifld (tira) de oT, in par-
tea de E. a pl. Sulina, jud. Tul-
cea, si cea din S.-V. a com.
rur. Sf. Gheorghe sati Cadirlez,
pe malul drept al bratuluT Sf.
Gheorghe, in partea de N. a
grinduluT Carasevschi.
Muscani, cdtun, al com. PAltineni,
jud. BuzId, cu 70 locuitorT si
18 case.
Muscile§fi, inahala, in jud. Me-
hedinti, com. rur. Biltanele, pl.
Motrul-d.-s.
Muscelul. Pentru cuvintele cu
acest nume si derivatele luT, vez!
Mufcelul.
Muscule§ti, com. rur., jud. Gorj,
pl. GilortuluT, la V. de com.
 MUSCULEM
Vladimirul, compusa din cat.
Musculqti, Dolce0i, Hubavi qi
Purcari, situata pe es, coaste
valcele, de ambele tarmurT
ale riuluT Gilortul.
Are o suprafata de 1450 hect.,
din carl : 450 hect. 'Aclare, soo
hect. arabile, 450 hect. fin*,
20 hect. vie, 20 hect. livezT de
prunT §i 10 hect. izlaz.
Pamintul fiind fertil, produce
tot felul de cereale. Viile i po-
meturile se cultiva mult.
Locuitorir, in numar de 285
familil, sunt Improprietaritl dupa
legea rurala.
ET poseda : 44 plugurT, 88
care cu bol,. 4 carute cu ; muna', la 4 '/2 kil. spre N.-V.
480 vite marT cornute, 23 cal,
1166 oT, 120 capre i 210 ti-
mAtorT.
In com. se gasesc 8 puturl
20 fintinT.
Budgetul com, e la veniturl de
lel 2342, banI 32, lar la chel-
tuelT, de lef 2075, banT 5o.
Comunicatia in com. se face
prin §oseaua judeteana care o
strabate prin centru lí o pune in
comunicatie la N. cu Petre§ti-d.-j.
Are 5 bisericT, deservite de
3 preotT si 4 cintaretl; o §coall,
frecuentata de 49 elevI i 4 e-
leve.
In partea de E., catre com.
Saulqti, la locul zis Dealul-Cer-
buld, se zice ca in vechime a
fost ridicatä o teapa, pentru
ceT condamnatT.
Muscule§ti, aitun, al comund
cu acela4 nume, pl. Gilortul,
jud. Gorj, situat pe es i coasta.
Are o suprafata de 419 hect.,
din carT upo hect. padure, 150
hect. arabile, 150 hect. finete,
7 hect. vie, 5 hect. lived de
prunT si 7 hect. izlaz.
Are o populatie de 96 familiT,
san 345 suflete, din carr 85 con-
tribuabilT ; o biserica de zid, fa-
mita de proprietarl la anul 1817,
426
deservita de I preot i 2 cin-
taretT.
LocuitoriT posea : 14 plu-
gurl, 28 care cu bol, 2 carute
cu cal; 180 vite marl cornute,
7 caT, 366 ol, 45 capre i 70
rimatorr.
Comunicatia se face prin
seaua judeteana Filia0-Petrqti-
de-Sus.
In cat. se afla 4 puturl 3 a comuneT, la 4 kil. spre V. de
fintinT.
Muslu, sat, in jud. Constanta, pl.
Hiqova, catunul comund
situat in partea centralä a pra-
sel i cea septentrionala a co-
de cat. de re§edinta, iriul, a-
§ezat pe valea Muslu, tocmal
unde izvorqte piriul Sarai. Do-
rainat la N.-E. de catre Virful
Gheldi-Hagi-Tepe (122 m.),
la S.-E. de virful Emir-Saale-
Tepe (82 ni.).
Are o suprafata de 1137 hect.,
din carT 117 hect. sunt ocupate
de gradinT i vatra satuld.
Populatiunea, in maioritate
Bulgarl, este de 62 familiT, san
291 suflete.
Drumurl comun ale pleaca spre
satele : Muslu-Bel, iriul, Bal-
gin, Eni-Sarai, Eschi-Sarai, Ca-
di-Ci§la i Ghizdamti.
Muslu, vale insemnata, in jud.
Constanta, pl. Hirpva, pe teri-
toriul com. rur. iriul, i anume
pe acela al catunelor sale Muslu-
Bei §i Muslu ; se desface din
dealul Cadi-C41a, indreptindu-se
spre S., cu o directiune gene-
ran. de la N. catre S.-V. ; trece
prin satele Muslu i Muslu-Bei ;
primqte de la E. va/ea Batacli-
Dere si de la satul Tichilesti
tT schimba numele in Cechir-
ger, care merge urmind aceeag
directiune i se deschide in Du-
nare in fata Ostrovuld Atirnati,
dupd ce a trecut §i prin satul
www.dacoromanica.ro
MUSTA-FACI
Tichile0 i a mal prima, de la
N., valea Dalagna-Culac, de la
S.-E. valea TichIletisi de la S.,
Picioarele-Cechirgeli. Prin mij-
locul vheT curge un ptrid.
Muslu-Bei, sat, in jud. Constanta,
pl. Hirpva, cat. com.
situat maT mult in partea meri-
dionala a plaser. i cea apusana
reedinta,
Este aqezat in valea Muslu,
pe malul sting al pirtuluT, i este
dominat, la E. de virful:Muslu-
Bei-Tepe (113 m.).
Are o suprafata. de 1707 hect.,
din carf ro hect. sunt ocupate
numaT de vatra satuluT §i de
gradinT. Populatiunea, in malo-
ritate BulgarT, este de 76 fa-
mili!, sad 445 suflete.
Drumurl comunale duc la Ca-
pugi, iriul, Mudu-Cadi-Ci§la,
Ghizdarqti i Tichilepti.
Muslu-Bei-Ciflicferna (mo0e),
In jud. Constanta, pl. Hir§ova,
pe teritoriul com, rur.
anume pe acela al catunuluT san
Muslu-Bel, a.5ezata pe marginea
drumuluT Muslu-Bei Ghizdare§ti,
la i kil. spre S.-V. de satul
Muslu-Bei, avind o suprafata de
80 hect.
Muslu-Bei-Tepe, virf, sad mo-
ya& artificialä, in jud. Con-
stanta, pl. Hirwva, pe teritoriul
com. rur. iriul. Are o inaltime
de 113 m. si domina satul
riul, care este la i kil. spre
S.-E. ì satul Muslu-Bel, care e
la 3 kil. spre V. E acoperit cu
verdeatä i a fost punct trigo-
nometric de observatiune de
rangul al 3-lea.
Musta-Facl, sat, In jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, en. com.
Azaplar, situat in partea cen
trala a p14e/ i cea nordica. a
 musTANA
comuneT, la 7 kil. spre N. de
cat. de re$edinta, pe valea A -
zaplar. Are o intindere de 3520
hect., din carT 6o hect. ocupate
de vatra satuluT cu 38 case.
Populatia, in majoritate turca-
'Mara., este de 22 familil,
159 suflete.
Mustana, a'eal, in jud. Con stanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Rasova i anume pe acela
al catunuluT säú Vlah-Chioi ; se
desface din culmea principan,
din virful numit Vlah-Chioi ; se
intinde spre S., avind o direc-
tiune generan de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea apusana
a pläser, $i cea meridionall a
comuneT ; se intinde de a lun-
gul malulul vestic al baltiT Ba-
ciul $i pe valea Ceraclar ; se ri-
dica pana la o inaltime de 140
m., dominind prin inaltimea sa,
balta Baciul, valea Ceraclar $i
drumurile comunale ce vin de
la Aliman $i Vlah-Chioi spre
Rasova ; este acoperit pe o parte
cu padurT i tufari$urT, cu pa-
$unl si pe pantele meridionale,
cu cite-va locurT arabile.
Musticioaia, lac, in jud.
mita, insula Balta, pl. Ialomita-
Balta, teritoriul com. Dude$ti.
Mustäfitia, fost seltuc turcesc,
jud.. Vla$ca, ce se vede pe pla-
nul ora$uluT i Domeniul Giur-
gin, plan fe' cut la 1831 i care se
afla la primaria din Giurgiti.
Acest satuc a disparut.
Se gasesc i acum in Giurgiti
familiTcarT poarta numele de Mus-
taficeanu, luat de la satul unde
locuiati pdrintif lor.
Mustate§ti, sat, jud. Arge$, pl.
Arge$ul, fleind parte din com.
rur. Cerbureni Ia$ul.
Musteata, pFrh, isvore$te din
0167. Jigra' Dictfonar Geografic. Vol. i I'
427
dealul cu acelasT numire, de pe
teritoriul satulul Comarna, corn.
Poeni, pl. Codrul, jud. Ia$i
unindu-se cu Orín' Curagaul,
se varsa In Piriul-MoareT.
Musur-Cuiuc, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Agemler $1. Buiuc-
Enghez si anume pe acela al
cat. Sofular $i Casicci. Satul
Sofular este asezat chiar in a-
ceasta vale, lar satul Casicci
putin spre E. cam la i kil. Este
indreptata de la N. catre S.
$i situata in partea de N.-V.
a pl., in cea de S. a com. A-
gemler i cea de V. a com.
Buiuc-Enghez.
Musurat, com. rur., jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, situata In
partea de E. a jud., la 23 kil.
spre S.-V. de ora$ul Constanta,
capitala districtuluT, $i in cea
septentrionala a pl., la 28 kil.
spre N.-V. de ora$elul Manga-
lia, re$edinta sa, pe piriul Mu-
surat.
Se margine$te la N. cu com.
Osman-Faci si Techir-Ghiol, pl.
Constanta ; la E , cu com. Tuz-
Jalo- la ; la S.. cu com. Tatlingeac
$i cat. Perveli, al com. Tuzla ;
lar la V., Cu com. Gheringec.
Relieful soluluT e In general
accidentat, mal cu osebire In
partea sa centran, unde valle
dintre dealurT sunt cu malurT
inalte, $1 lungl. E brazdata de
culmea Tuzla, ale carel prin-
cipale ramificatiunT sunt urmd-
toarele dealul Musurat (140
m. la N.-V.), dealul Toprai-Sair
(82 m.), dealul Muratan (70 m.),
la V.; dealul Perveli m.),
la S.; dealul Sari-Bair (74 m.),
la S.-E. ; dealul Tau$an -Bair
(70 m.), la E.; dealul Carli-Chioi
Cuciuc-Bair (15 m.), prin inte-
riorul com.; apoT dealurile Ab-
dulah-Bair (go m.), Aitan-Bair
www.dacoromanica.ro
MUSURAT
(8i m.), Urlu-Chioi-Bair (82 M.),
Osmancea-Bair (74 m.), la
N., carT se desfac din culmea
Techir-Ghiol. Aceste dealurl sunt
acoperite cu semanaturT $1 fine-
te intinse, precum $i cu izla-
zurT pentru pa$unatul vitelor.
Movilele su nt n u meroase, ras-
pindite icT $i colo, mal cu sea-
Tul in partea de E. Ele sunt
toate artificiale $i construite
pentru a servi ca puncte de o-
rientare. Principalele sunt : Iuci-
Iuc-Berichi (81 m.), la N.; Te-
chir-Ghiol (82 m.), Ciatal-Iuiuc
(75 m.), Urlu-Chioi (55 m.), la
E.; Tuzlu (70 m.); Baldara-Iu-
iuc (71 m.), la S.-E.; Sart-Iuc
(74 m.), la S.; Ta$1i-Iuc (90 m.),
la S.-V. ; Musurat-Tepe (82 m.),
la V.; Carli-Chioi (51 m.), in
interior.
Com. Musurat are multe la-
curT, e udata de piriul Musurat
$i strabatut de cite-va va/ miel.
Principalul lac este Tuzla, a$ezat
in partea de E. a com. in intin-
dere de 700 hect., din care 55
hect. ocupate cu stuf ; malu-
rile sale sunt joase ; contine
peste ce se consuma in loca-
litate $i al carur venit apartine
statuluT.
Este forman. din 5 cat. $1
anume: Musurat, re$edinta, spre
N., pe ambele malurT ale pîrîu-
lui Musurat. Urlu-Chioi, spre
E. com. pe ambele malurT ale pi
riuluT Urlu-Chioi $i pe valea Ur-
lu-Chioi-Dere, la 4 kil. spre S.-
E. de re$edinta. Muratan-Bu-
iuc, spre S. com., pe valea
Muratan, la 6- kil. spre S. de
re$edinta. Muratan- Cuciuc, in
partea centran a com., pe valea
Muratan, la 5 kil. spre S. de
re$edinta. Carli-Chioi, spre E.,
pe valea Carli-Chioi, la 5 kil.
spre S.-E. de re$edinta. Ciat-
malar, format de curind, spre
ruinele satuluT cu acela$T nu-
me, Ruga locul Ciatmalar-Tuzla,
55
 MUSURAT
la 6 kil. spre S.-E. de rese-
dinta.
Suprafata totall a com. este
de 6279 hect., din carT 51 hec-
tare, ocupate de vetrele celor
5 sate cu 244 case. Statul cu
proprietariT posea 3504 hect.,
lar locuitoril ati 2722 hect.
Are 4 geamir, 2 in cat. Mu-
surat si cite una in cat. Buiuc-
Muratan si Chiuciuc-Murat, cu
4 hoe; o scoala mixta, infi-
intata de judet si frecuentan.
de 37 copir.
Locuitoril posea : 98 plu-
gurT, 121 care si carute, I ma-
sita de treerat cu abur!, 1 ma-
sinä de semanat, 9 masinT de
secerat, 3 masinI de batut po-
rumb, 15 grape de fier ; 9500
capete de vite maT cu sean:a
or, bol' si ca!; 8 morf de
vint.
Comerciul e putin activ ; se
face de catre 5 comercianti (I
circiumar), pi-in gara Murfatlar,
la 26 kil. spre N. si consta in
import de coloniale, instrumen-
te agricole, manufacturt si im-
port de vite cu produsele lor.
Budgetul com, e la veniturT
de 5470 ler, lar la cheltuelT, de
2449 le-
CA! de comunicatie sunt: ca-
lea jud. Constanta-Mangalia, ce
trece pi-in satele Urlu-Chioi si
Ciatmalar, apor drumurT miel
spre: Tatlageac, Tuzla, Techir-
Ghiol, Osman - Faci, Abdulah,
Ghelingec, etc.
Musurat, sal, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul de rese-
dinta al comuneT Musurat, si-
tuat in partea de E. a piase1
si cea de V. a comuneT, pe valea
Musurat, la poalele dealuluT cu
ace/asT nume, cu o intindere de
2825 hect., din carl 22 hect.
ocupate de vatra satuluT, Cu 158
case.
Populatia, in maioritate turca,
428
este de 144 familil, sati 703
suflete.
Are o scoala si 2 geamii.
Musa, pirifi, in judetul R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, cotn. Chiojdeni;
izvoreste din Dealul-Lubanuld ;
uda comuna in partea de E.,
si se varsa in lid Motnaul, pe
partea dreapta.
Musata, sat, in partea N.-E. a
comuner Ranceni, plasa Prutul,
jud. Falciti, situat pe costisa,
Cu o suprafata de 723 hect. si
o populatie de 94 familir, set
403 suflete, din carT 95 contri-
buabilT. Se cultiva 20 hect. vie.
Are o biserica, cu I preot si 2
dascali.
Musata, pifia, jud. Falda, izvo-
reste din partea de N. a cornu-
ner Ranceni, pl. Prutul, trece in
lungul com., prin satul Musata si,
din jos de satul Ranceni, unindu-
se cu pida( Suhuletul, trece pe
partea de N. a comuneT Bere-
zeni si se varsa. In Prutet, mal
In jos de piriul Sarata.
Musatul, critun (tirla), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Balaciul.
Musatul, urrnele unid sat vechifi,
jud. Olt, cam in mijlocul Boia-
nulul, cimpie intinsa intre Imi-
nogul si Vedea. LocuitoriT saT
se zice ca ara fost macelariti in
ziva de Paste de catre Turci.
(Vez! Boianul).
Musatul, bral (prival), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, co-
muna Vladeni, punind in comu-
nicatie lacul Mocilna cu Borcea.
Musatul, pddure, pe proprietatea
statulur Schitul-Greci, comuna
Mierlesti, pl. Siul-d.-s., judetul
Olt. Formeaza un trup cu Schi-
www.dacoromanica.ro
-MUOTETI 1 PIETRARL
teanca si Bränistioara, in intin-
dere cam de 500 hect., popu-
lat cu stejar si emita.
Musatul (Muntele-), proprie-
tate a razesilor din satele Po-
lana si Bodesti, jud. Putna, pl.
Vrancea.
1Vlusitesti, com. rur., pe apa
Valsanul, jud. Arges, pl. Al%
gesul, la 14 kil. de Curtea-de-
Arges, resedinta sub-prefecturei,
si la 38 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 4 sate : Musatesti,
Prosica, Robaia si Valea-luT-
Mosu, avInd peste tot 280 fa-
mili!, sati 1397 suflete, din carT
222 contribuabilf.
Are 2 bisericT, din care una
In Schitul-Robaia ; 2 sea' pri-
mare, una de baetT si a doua
de fete ; 5 circiumi.
Budgetul comuneT e la veni-
turl de 4489 leT si la cheltuelT,
de 3934 leT.
Vite sunt : roo() bol si yac!,
25 cal', 6 asinT, 5 bivoli, 2300
o!, ro capre si 700 rimatorT.
Musätesti, sat, pe apa Valsanul,
jud. si pl. Arges, fácind parte
din com. rur. cu acelasr nume.
AicT este resedinta prima:id.
Are o biserica, cu hrarnul 5f.
Gheorghe, deservita de r preot
si I cintaret.
Musätesti O Pietrari, mofie,
jud. Arges, pl. Argesul, cu o
intindere de 3896 pog., din
care 3000 pog. padure, proprie-
tatea statuluT. Apartinea mal na-
inte Episcopiel de Arges. La
anul 1871 avea un venit anual
de 10700 leT si a fost ipotecan
impreuná Cu alte 380 mosiT ale
statuluT pentru imprumutul do-
menial de 78 milioane leT. Aren-
da acester mosil a scazut la suma
de 7510 lel. Pe mosie se afla
o .moara, case, han si magazil.
 MUCELEANCA
Mugceleanca, paure, in jud.
BuzAti, com. Gura-SaratiI, pe
mosia Brinzeasca. Are cam 300
hect., despartite In 5 sfori de
mAriml deosebite, purtind nu-
mele proprietarilor : Muscelean-
ca, Mihaescul, Poenarul, Rado-
vici si Sarateanul.
Mugcelul, judet de munte al
RomInieI, numit ast-fel din cau-
za museelelor celor multe aco-
perite cu dumbravI si finete.
Marca judetuluI este un vul-
tur, send pe o ramurä de ste-
jar, In loc de a sta pe coif,
cum era stema vechia a dinas-
tieI Basarabe , spre amintire
ca la ampulung a fost primul
scaun domnesc al TareI-Romi-
nest'.
Forma judetului e aceia a
unui poligon neregulat.
Limitele. Se margineste la
N. cu Transilvania, de care se
separa printr'o linie conventi-
°nail, incepind de la V. jude-
tuluT, trecind prin muntii Dara,
Berevoescul- Mare, Berevoescul-
Mic, apoi cotind spre S.-E. pe
linga muntii Tamaselul, Piatra-
Craiulul, Grindul, Colti, Midi.-
cea si Leota, dupa care trece pe
lingA muntri Lutele-MarI si Lu-
tele - MicI, Comisul, Tamasul-
Mare si Tamasul-Mic; la E., se
mArgineste cu judetul DImbo-
vita, de care se desparte prin
muntele Rosu si comunele : Pu-
cheni, Miclosani, Hirtiesti, Vul-
turesti, Birzesti, Priboeni, Gfim-
bocelul §i Ciulniti; la V., se
margineste cu jud. Arge§ prin-
teo linie aproape perpendicu-
lara pe riul Argesul, plecind din
muntiI CarpartT (la V. de mun-
tele Dara) si de care se des-
parte prin comunele Nucsoara,
Corbi, Poenarei, Dotnnesti, Pe-
trosani, Berevoesti, Jupinesti,
Micesti, Ciumesti si Maracineni;
la S., se margineste tot cu ju-
429
detul Arges, de care se des-
parte prin riul Argeselul.
Orografia. Judetul Mused se
Imparte in trer regiunI: regiu-
nea muntoasa la N., regiunea
colinelor in centru si regiunea
cimpiilor la S.
Culmea Carpatilor ocupa Nor-
dul plaiurilor Nucsoara si Dim-
bovita si din aceasta culme se
scoboara ramurl spre S., per-
zindu-se incetul cu incetul in
centrul judetului.
Ramificatiunile principale care
traverseaza plaiurile sunt :
MuntiI DimboviteI, ca vir-
furile Prislopul, Rosu, Algiiul,
Runcul si Priseaca.
irul de inaltimI ce for-
meazä linia de despartire intre
riul Dimbovita si Argeselul:
Mun tele Papusa, Draxinul, Mara,
Tefeleica, Preajma, Muntisorul,
Capitanul, PlAisorul, Pravatul,
Altamusul §i Mateiasul.
Muntir Gainatul- Mare §i
Gainatul-Mic, Piscul-Caluldi, Mo-
soroaele - MarI si Mosoroaele-
Mid, Dobriasul-Mare si Dobria-
sul-Mic, Strimtul, Clabucetul,
Chiciora, Dealul-elarilor, Cu-
culuI, MAtaul, etc.
Oticul, Iezerul, Zanoaga,
Boldul, Magura, spre V. plaiu-
luf Dimbovita, carf merg para-
lel cu Riul-Tirgului.
Moldoveanul, care porneste
chiar din sirul cel mare al Car-
patilor.
TotI acestl muntI, impreura
cu ramurile lor, sunt descrisl la
plaiurl si la cuvintele respective.
Hidrografia. De la N. spre
S., jud. Muscel este udat de
numeroase ape, care toate curg
In forma unuI evantail.
Riurile cele maI mail ale ju-
detulur, cad v at' nastere chiar
din cercul WI, sunt :
Riul Dimbovita, care izvo-
reste din muntele Oticul, si care,
dupA ce primeste mal multi a-
www.dacoromanica.ro
MUKELUL (JUDET)
fluenti- (vez! Dimbovita, riul), se
varsa in Arges la satul Budesti,
judetul Ilfov.
Rtul Argeselul, care izvoreste
din muntele Gainatul-Mare si
care, dupa ce primeste afluentif
Valea-arsteI §i Toplita-Mateia-
suld, se varsa in riul Doamna
la comuna Piscani. (Vez! Arge-
selul, rid).
Riul Doamna, care izvoreste
din muntele Valea-Rea, si dupa
ce primeste Riul-Tirguld, se
varsa in riul Arges, la N. de
orasul Pitesti. (Ved Doamna,
ea).
Riul-TirguluI, care izvoreste
din muntele BAtfina si care, dupa
ce primeste de afluenti: Cuca si
Riusorul, Bratia si Bughea, se
varsa In riul Doamna, la Coll-
basi. (Vez! Tirgul, AO.
Girlita Bughea, care izvoreste
din rnuntif Boldul si Zanoaga
si se varsa In Riul-Tirguld, la
comuna Mihaesti.
Girlita Slanicul, care izvoreste
din pAdurea comuneI Slanicul,
plaiul Nucsoara, din Lacul-Ro-
tund si se varsa in Bratia, la
comuna Aninoasa.
Bratia, care izvoreste din mun-
tele Iezerul-Mare si se varsA in
Riul-TirguluI, la locul numit In-
tilniturile, plasa Muffle. (Vez!
Bratia, riii).
Circinovul, girlitA, care izvo-
reste dupa teritoriul comuner
Vulturesti si se varsa in 611 Ar-
gesul, in dreptul comuneI Co-
teasca-Popesti, judetul Arges,
la locul numit Moara-Mocanuld.
Riul Argesul, care uda, partea
de S. a judetuluI.
Pe linga acestea mal sunt urma-
toarele plrae: Dimbovicioara, Ri-
usorul, Valea- Caselor, Badeni
si ¡Mile mal principale : Valea-
Valenilor, Valea-Mare, Gorganul,
VrAnesti, Glimbocelul, precum
si alte multe vaI si vilcele, carT
brazdeaza judetul in toate di.
muqCELUL (JUDET)
rectiunile, devenind torente in
timpiT ploiosT i prima-vara end
se topete zapada.
Cdile de comunicafie. 1. Ca-
lea ferata Bucuresti-Virciorova,
trece prin partea de S. a jud.
Muscel, pe malul sting al riu-
luT Argesul, si merge pe la S.
de comunele : Ciulnita, Leur-
deni, Golesti-BadiT, Topoloveni,
Calinesti, Vranesti, Valeni
Golesti.
De la Golesti, drumul de fer
se bifurca: o parte apuca spre
Pitesti, Slatina, Craiova, etc.,
lar cea-l'alta continua drumul
spre N., la Cimpulung, trecind
pe linga comunele : tef'dnesti,
Valea-Mare, Maracineni, Coll-
basi, Piscani, Livezeni, Stilpeni,
Radesti, Valea-PopiT, Mihaesti
Schitul-Golesti.
In jud. Mused, drumul de
fer se opreste pana la Cimpu-
lung in urmatoarele gad : Leur-
deni, Golesti, Florica, Gropeni,
Ciumesti, Clucereasa, Stilpeni,
Mihaesti, Furnicosi si Schitul-
Golesti, parcurind in tot jude-
jul 71 kil.
El merge pana la N. de Pi..
testi, pe malul sting al riuluI
Argesul, apoT trece pe un pod
mare (aproape de confluenta
riuluT Doamna cu riul Argesul,
la S. de com. Maracineni), pe
malul drept al !Atha DoamneT,
panä la com. Colibasi, unde tale
din nor' Riut-DoamneT i apoT
se dirige spre N., pe malul sting
al riuluT Tirgul, pana la Furni-
cosi i d'aci pe malul drept pana
la Cimpulung.
Acest drum este foarte pito-
resc ; strabate frumoasele v6.1:
Valea- ArgesuluT, Valea-Doam-
nel, Valea-ArgeseluluT, Valea-
TirguluT.
2. Calea nationala Bucuresti-
Pitesti strabate partea de S. a
judetuluT, pl. Podgoria, mergind
aproape paralel cu calea ferata
430
Bucuresti-Pitesti (In ceea ce pri-
veste jud. Muscel) i trecind prin
comunele : Ciulnita, Leurdeni,
Golesti-BadiT, Topoloveni,
nesti, tefanesti. Intre Florica
Pitesti intretaie calea ferata
Golesti-Cimpulung.
Aceasta cale este bine exe-
cutata si bine intretinuta.
Aproape perpendicular pe a-
ceasta cale cad urmatoarele :
oseaua care pleaca de la
Ciulnita, merge pe Valea-Glim-
boceluluT, legind comunele: Ciul-
nita, Budisteni si Glimbocelul,
cu Bogati din jud. Dimbovita.
oseaua care pleac6 la To-
poloveni (Circinovul), merge pe
valea Circinovului, legind co-
munele Topoloveni, Tiglne0,
Priboeni, Dobresti i Beleti-Ne-
gresti. Aceasta osea la N. de
Priboeni se bifurca: o parte mer-
ge la Dobresti, lar alta la Be-
leti-Negresti.
oseaua care leaga com.
Calinesti cu Gorgani.
oseaua care leap' com.
tefanesti cu Golesti.
oseaua care pleaca de la
V. de gara Florica, merge pe
valea riuluT Doamna si a riuluT
Argeselul, legind comunele : Va-
lea-Mare, Vierosul, Colibasi, Mio-
veni, Racovita, Davidesti, Vo-
roveni, Birzesti, Vulturesti, Mr-
Boteni i Valea-Mare din
plaiul Dimbovita. De la Boteni
osea da in calea Cimpulung-
Frontiera, prin comunele Jugu-
rul si Poenari.
De la N. de Vulturesti este
osea comunalg care leaga
aceasta com. cu com. Valeni,
pl. Argeselul.
3. Calea nationala Pitesti-Cim-
pulung-Frontiera, merge pe va-
lea riuluT Doamna si a riulul
Tirgul si leaga comunele: Ma-
racineni, Piscani, Livezeni, Set-
peni, Radesti, Valea-Popil, Mi-
Mesti i Schitul-Golesti cu orasul
www.dacoromanica.ro
MUKELUL OUDET)
Cimpulung. De la acest oras
merge la Frontiera (Pajera Giu-
vala) prin comunele Voinesti,
Valea-Mare, Namaesti, Dragos-
lavele, Rucarul.
Cu aceasta cale staCt in lega-
tura urmAtoarele sosele :
oseaua pe valea riuluT
Doamna, care leaga com. Pur-
careni cu comunele : Jupinesti,
Retovoesti, Petrosani, Domnesti,
Stänesti, Corbsori, Poenarei,
Corbi i Nucsoara.
oseaua care leaga com.
Piscani, pe malul sting al riuluT
Doamna, cu comunele : Dirmo-
nesti, Cosesti, Leicesti si se im-
preuna cu soseaua descrisa la
litera a, la S. de Retevoesti,
mergind pana la com. Nucsoara.
oseaua care leaga com.
Bajesti pe malul drept al riulul
Bratia cu comunele : Balilesti,
Golesti i Vladesti i apor Ani-
noasa cu Berevoesti-Ungureni.
oseaua care leaga com.
Milaesti cu comunele Draghi-
ciul si Jugurul.
oseaua care leaga orasul
Cimpulung cu orasul Curtea-de-
Arges si trece prin comunele :
Godeni, Berevoesti - Ungureni,
Slanicul i Domnesti, si apoT in-
fra in jud. Arges.
oseaua judeteana care lea-
ga orasul Tirgovistea cu orasul
Cimpulung. Aceasta osea intra
in jud. Muscel pe la com. Ge-
menea (jud. Dimbovita), merge
pe malul drept al riuluT Dim-
bovita si trece prin comunele
Laical, Cetateni - din - Vale, 131-
deni-Pamtnteni i Ungureni. De
la com. Badeni-Paminteni, acea-
sta osea apuca spre V. si da sub
Mateias, in soseaua nationala
Pitesti-Cimpulung-Rucar. 0 so-
sea vecinall leaga com. Badeni-
Ungureni cu Dragoslavele
Rucarul.
O alta sosea, care pleaca din
calea judeteana Tirgoviste-Cim-
MUSCELUL (JUDET)
pulung apuca spre V. de com.
Valeni si leaga aceasta com.
cu Mataul si Cimpulung, trecind
pe la N. de Boteni, unde tae
riul Argeselul.
Populalia jud. Muscel era in
1859 de 78255 locuitorl ; in
1884, de 90399; In 1899, de
113458: 56434 barbati si 57024
femeT.
Inveydmintul public. In anul
colar 1888-89, functionat in
jud. Muscel 15 scoale de baetT,
2 de fete si 66 mixte; 6o cu de ales saminta, 7 morl cu abur,
localurl de zid, cladite anume , 165 morT cu apg.
pentru scoala.; 23 Cu localurT
inchiriate.
In anul scolar 1889-90 ati
frecuentat scoalele 3881 bdeti
0.914 fete, din numarul de 5733
baet1 $i 3879 fete in virsta de
scoalk
A cum, 1901 numärul s coa-
lelor rurale este de 95: i de
baetT, i de fete, 85 mixte $i 8
de catun.
Culta Numarul bisericilor
In jud. este de 165, din cari 5
reedificate, iar 2 ruinate.
La aceste biserici oficiaza 179
preotT, i diacon, 156 cintaretT
115 paracliserT. Mara de aceste
biserici mar sunt 2 schiturr (Cio-
canul $i Namaesti).
Bua'getul pe anul fianciar
1889-900 zecimT : Venituri lei
192905, banT 71 ; cheltuelf leT
190535, banT 40.
Drumuri : veniturT i chel-
tuelT, leT 36746, bani 70.
Locuitorif judetului
Muscel posea (1901): 65968
vite mar-1 cornute, 5619 cal,
113571 of, 8493 capre $i 42347
porcT.
Sunt 7209 stupT cu albine.
Agricultura. Totalul pamin-
tuluT cultivat este de 1500 hect.
Livezile dat in termen mij
lociti 40 50000 care fin. Pra-
nele produc pana la 250000 de-
calitri tuja.
431
Mafinele fi uneltele agricole.
In anul 1888 atí fost in ju-
detul Muscel, urmatoarele ma-
sinT unelte agricole: 3 masini
de samanat, 3 de secerat $i de
cosit, 5 de treerat cu abur, 3
de treerat cu manej, 28 de vin-
turat, i de batut porumb cu
abur, 21 de batut porumb cu
manivela, 2296 plugurT de lemn,
1163 plugurf de fier, 67 scari-
ficatoare, 9 grape de fier, 2 $i Argeselul.
tavalugurf, 43 rarite, 3 raasini
Industria. In anul 1889 at
functionat in judetul Muscel:
224 cuptoare caramia, cari ati
fabricat 11964.00c? bucal; 245
vararif si 4 fabrici, carT ati dat
2473000 kil. var; 216 herastrae
carT ati dat 65744.0 dusumele,
scinduri laturoaie, 13550 lemne
de brad de constructie, 18730
blanT de fag, 8980 blanT de
anin, 14102 doage, 15 t 3200 §it5.
sindrilk 7960 butT, butoaie,
putinT si hirdae; 21097 donitT ;
6580 in. cubT de platra bruta;
5470 m. cubT de plata. cio-
plitA.
De si ocupatia principala a
locuitori/or judetulur Muscel este
cresterea vitelor si agricultura,
se ocupa maI mult de cit In
alte judete cu industria casnick
Tesaturile de link pentru fa-
bricarea dimiilor, saricelor, plo-
cadelor, scoartelor $i altor haine
taranesti, precum si a pinzei
de cinepl, in, bumbac chiar
a borangicultd, sunt executate
Cu multa abilitate de tarance
$i aceste productiuni sunt rnult
cautate.
Se confectioneaza incaltaminte
groasa, precum: cizme, opina
Sunt multI tabacarT.
Pentru fabricarea piiner sunt
o multime de morT, carT macing
grit, porumb $i multl brutarT.
In unele comune dela munte,
www.dacoromanica.ro
muqCELIJL GUDET)
locuitoril se ocupa cu fabri-,
carea sitef pentru invelisul ca-
selor, cheresteleT, varuluT, va-
selor de lemn, precum: donitT,
butT, putinT i alte vase tre-
buincioase.
Asemenea, fabricarea vaselor
de pamint a luat un avint foarte
mare.
Sitaria se lucreaza, maT ales
in comunele din plasile Riurile
Pentru fabricarea tutee/ sunt
o multime de poverne, cari,
Incepind de toamna, fabrica
zeci de miT de decalitri de
. Personalul sanitar al judetu
lui se compune din i medie
primar, 2 medid de arondis-
ment $i 2 vaccinatorT.
Spitalul rural Racovita este
intretinut de judet.
Puterea armatd. Din punctul
de vedere militar, jud. Muscel
facea parte in 1891 din Corpu/
al 2-lea de armatl.
Mará de oameniT_ce da pen-
tru armata perrnanentg, mal are :
un regiment de Dorobanti,
nutra al 30-lea, Cu un efectiv
de peste 2000 oamenT, impgrtit
in 2 batalioane $i 8 companiT
Cu resedintele : Comp. i-a la
Ruar; Comp. 2-a in Dotnnesti ;
Comp. 3-a in ampulung ; Comp.
a 4-a In Mihaesti; Comp. a 5 a
In tefanesti ; Comp. a 6 a in
Leurdeni ; Comp. a 7-a si a 8-a
In judetul Arges.
Batalionul i are resedinta In
ampulung; lar al 2-lea in Tir-
gul-DealuluT.
Un escadron de calarasY,
cu resedinta In .Cimpulung $i
Cu un efectiv de peste 270
oamenT.
Productiunt. Principalele pro-
ductiunT ale judetuluT Muscel
sunt cele carT se fac In toate
judetele de munte; maT ales
brinza bunk lemne de con.
 IdlICELUL (JUDET)
structiT, scindurl, poame gustoa-
se : piersicile i struguriT dupa
Valea - tefaneptilor i Valea-
Mare, plasa Riul-DoamneT.
Papunele dupl munti sunt
foarte cautate, iarba fiind sana-
toasa i nutritiva.
Padurile, in timpul Terne!, sunt
strabatute de turme de porci,
earl vin mal ales din judetul
Vlapca pi Teleorman spre a se
nutri i ingrapa cu jirul padu-
rilor din Mupcel.
Padurile de stejar produc col-
tan! cu care se face un bun
comert, cacl coltaniT servesc la
tabacirea pieilor de lux. Steja-
rul 'de Mupcel produce coaja
cea mal buna, cea maT bogata
in tanin.
Din punctul de vedere silvic,
jud. Mupcel face parte din cir-
cumscriptia VII-a pi se imparte
'in 3 ocoale: Nucpoara, Podgo-
ria i Riurile-Argepel.
Valle riurilor pi parte din
dealuff sunt acoperite cu
turf de porumb, orz, ovaz
Poalele dealurilor, carT se
intind pe linga riurT, sunt aco-
perite cu livezT de pruni, din
care se face cea mal buna tuica.
Dintre cereale, pe linga cele
aratate mal sus, se mal cultiva
inul i cinepa, din care se fa-
brica pinza, cautata pentru so-
liditatea el.
Finetele ati trifoiul pi o va-
rietate imensa de florT, apa
laptele oilor produce brinza
capcavalul cel maT bun.
Muntil sunt bogatT in mine-
rale, insa nu se exploateazd de
cit peaträ de calcar pi de con-
structie, care se scoate in mare
cantitate.
Rocele din care se compune
stratele judctuluT Mupcel sunt
calcare, chid compacte, marmo-
reene albicioase saü galbiT.
Pe linga acestea, jud. Mup-
cel este bogat in ape minerale,
www.dacoromanica.ro
432
earl contin iod i pucioasa. Prin
padurile muntilor se vineazä
multe animale salbatice : urpT,
lupl, capre, mistret1; iar prin
padurile dupa dealuri pi cimpir
se vineaza lupT, vulpi i Tepurl.
Crepterea porcilor in acest
judet se face pe o scara mica,
Irma se cresc mult oile, caprele,
calf pi boil.
In partea de S., padurile sunt
de tufanT ; iar in partea de N.
de fagi pi brag, din care se
face cherestea pentru cladirT pi
pita renumita.
Ocolul Nucqoara, cu repedinta
in ampulung, se compune din
padurile: Berevoepti - Ungureni
cu MuntiT, Corbpori, Stanepti,
Corbi cu. Muntif, Muntele-Mu-
petescul, Bouretul, Hirtoapele,
Oticul, Netotul, Spinarea, Ropul,
Aninoasa, Grigoreni, Valea-Ur-
sului, Straura, Coteasca, Capul-
PisculuT, Negrepti. Siliptea, Bag-
na, Vieropanca i. Priboaia.
Ocolul Podgoria, cu repedinta
In Pitepti, coprinde padurile : Va-
lea-Mare, Gorganul, Furepti, Go-
lepti-BadiT, Budipteni, Albutele,
Cotroceanca,Namaeasca,
Badepti Niculepti, Calinepti, VA-
careasca, Aninoasa,
Piscanul, Copepti i Corbi-
Paduretul.
Ocolul Muffle - Argepelul, cu
repedinta in ampulung, coprinde
padurile: Radepti, Hirtiepti-Bir-
zepti, alceasca, Poenari RUA-
ciobul, Gradiptea, Badeni-Ungu-
reni i muntii: Valea LenteT,
Obirpia, Vaiea-VladuluT, Porta-
reasa cu Piscul - Caprel, Meza,
Berevoescul-Mic, Lutele-Mari
Bratila, Ludiporul, Fata-
luT-PlavatuT, Moporoaele-MarT
Mier, Gradipteanul, Runcul, Vi-
jia p't Gruiul-UrsuluT.
In jud. Mupcel, toate padurile
situate pe muntl, incepind de
la 5 hect. pAnd la cele mal mad,
pe coastele muntilor pi pe dea-
MI.JCELUL (JUDED
lurile regiunilor muntoase, s'ati
supus regimului silvic.
Yudepil .Mnfcel in anul 1856.
Cele 5 plapi, care format! jud.
MupceI, aveati : 164 muntr, 117
sate, 143 bisericT, 192 preoti,
23 diaconT, 126 boer1 de neam,
195 mazill, 99 patentar!, 10561
RominT contribuabili, 756 TiganT
emancipatT contribuabilf.
Judetul avea 823 care cu 4
boT, 55 care cu 8, 6 pi 4 caT,
4598 care cu cite 2 bol, 106
care cu cite 2 pi 3 caT, 15267
vac/ i viteT.
Avea 173 militarT, 212 doro-
b anti pi 312 granicerT.
Se gaseati in judet 150 heras-
trae; 150 morT; II dirste; 21
piue; 275 poverne ; 495 dulgherT
morarr, 107 fTerarl.
Grit"' producea vr'o 50 chile pi
porumb, 22548 chile.
In magazinele de rezerva se
aflat1 5922 chile porumb.
S'ati altoit 1590 copiT ;
murk 2100 si s'ail nAscut 1190.
Capitalul cutiilor in fiinta era
13776 lei pi 32 parale, afara
de 22395 lei ridicatT de Visterie
In anul 1854.
Populatia judetuluT se urca
la 13046 familii, sari 52438 su-
flete, din cad 26961 barbatT pi
25486 femel.
Vechiaimpärfire a judeplut.
Pe la inceputui sec. al XVIIIlea,
judetul Mupcel era impartit in
6 plapT pi 2 plaiuri, avind cite
doT zapciT de plasa.
Plaiul (plaiurile pe atunci se
numeati scauffe si slujitorii scau-
nelor, dorobanfi de platurr)Nuc-
poara se compunea din satele :
Nucpoara, Corbi, Slanicul-Ungu-
reni, Berevoepti-Ungureni, Bere-
voepti-Pamtnteni, Albepti, Corb-
pori, Poenarei, StAnilepti, Or-
stieni i Slanicul-Paminteni.
La 1845, s'a lipit de acest
plaiii, partea de la Badepti Ora
la Domnepti, de la Berevoepti-
MUKELIJI. UDE.T)
Ungureni pAng la Aninoasa $i
de la Godeni pana la Capul-Pis-
cului, impreung cu comuna Schi-
tul-Gole$ti.
Plalui Dimbovita avea tot in-
tinderea de azi, afarg de satele
Rucgrul $i Dragoslavele ce erati
atund date de plasa Arge$elul-
d.-s., dupg chiar cererea acestora
la guvern, ca sg scape de sub pri-
vegherea vAtafuluI de piala, care
le controla pichetele pe unde
treceati a pe ascuns obiecte fe.
lurte de exportare, oprite de
-guvern.
Plasa Argeselul se impArtea
In Arge$elul- d.-s. $1 Arge$elul-
d.-j. Cel de sus coprindea tot
terenul cu satele coprinse filtre
Cote$ti pgng la Rucgrul i cel de
jos, teritoriul de la Boteni pg.ng
la Coliba$i.
Plasa Riurile se impArtea in
plasa Riul-Doamna, de la Dom-
ne$ti pana la Mardcineni i pla-
sa Bratia-Bughea, de la Aninoasa
Ora la BAje$ti $i de aci in sus
pAng la Poenari, impreung cu
Godeni, Furnico$1 i cu Capul-
Piscului.
Plaga Podgoria se impArtea
in Plasa-DealuluT, de la Valea-
Mare pAnd la CAline$ti $1 pla-
sa Circinovul, de la arcinovul
pAng la Glimbocata, HITA satul
BAdule$ti, unde se terming ju-
detul Mu$cel.
Dupg Actuala Upa-Y-lb-e ad-
minis-trativel, jud. se imparte in
6 plg$I, adicg. :
Plasa Arge$elul cu re$edinta
sub-prefectura din Hirtie$ti ; pla-
iul Dimbovita, cu re$edinta sub-
prefectura in Ndmge$ti ; plaiul
Nuc$oara, cu re$edinta sub-pre-
fectura in Domne$ti; plasa Pod-
goria, Cu re$edinta sub-prefec-
turei in Topoleni ; plasa Riurile,
cu re$edinta sub-prefectura In
Mihge$ti ; plasa Riul-Doamnei,
cu re$edinta sub-prefecturel in
Piscani.
433
Fle-care din. aceste pIg$I co-
prinde urmgtoarele comune :
I. Plasa Arge$elul :
Birzetti, cu cdtunele : Al-
bule$ti i Birze$ti.
Boteni, cu atunele : Bala-
bani, Boteni-PAminteni $1 Bote-
ni-Ungureni.
Conletti, cu cdtunele:
Conte$ti-d.-s. i Co-
robe$ti.
4. Davidefti, Cu cAtunul: Da-
vide$ti.
Hirtiefti, Cu cgtunele : Hir-
tie$ti, Lucieni i Valea-Vacei.
Yugurul, ca cAtunele : Ju-
gurul, Valea-din-DgrAt i Valea-
Itului.
Lãicli, Cu cgtu n ele: Lgicgi,
Minciune$ti, Pgi$esti $i Runceasa.
Miclotani, cu anunele: Co-
pAceni-Mari, CopAceni-Micl, Mei-
parele, Miclo$ani, Miclo$ani-
Mari $1 Nicolge$ti.
Faenan, cu cAtunele: Bre-
bene$ti, Grojeani, Poenari, er-
bgne$ti $1 Valea-din-DgrAt.
IO. Pucheni, cu cAtunele: Pu-
cheni i Valea-Largg.
1. Viileni, cu cgtun ele : Lun-
ca sag Pojarul, Plopi$orul, VA-
leni $i VrAbie$ti.
Voroveni cu cAtunele : Gu-
ra-Ulubi, RAdule$ti $i Voroveni.
Vulturefti, cu cgtunele :
BAtie$ti, Vulture$ti-d.-j. i Vul-
ture$ti-d.-s.
II. Plaiul Dimbovita
Albetti, cu cgtunele : Al-
be$ti. i CAnde$ti.
Bilareni-Pdmintent, cu
tunele.: BIdeni-Pgminteni, Co-
tene$ti i Stoene$ti.
Bicleni-Ungureni, cu cg-
tunele : Bgdeni-Ungurenr, Lun-
ca-Girta, Piatra $i Slobozia.
Cimpulung, comuna urba-
ng l ora.
Cetlyeni-din-Deal, cu cAtu-
nele : CetAteni-din-Deal $1 Mes-
teacgnul.
Ceta/mi-din-Vale, cu cgtu-
www.dacoromanica.ro
MUKELUL UllE1)
nele : CetAteni-din-Vale $i Dia-
cone$ti.
Dragoslavele, Cu cdtunul
Dragoslavele.
.Lerefti, cu cgtunele : Le-
re$ti $1 Lere$ti-d.-j.
.ilftydui, cu cgtunele : CAlu-
le$ti, Chiliile, Cocene$ti, MAtgul
Susigne$ti.
IO. Ndmdefti, cu cgtunele :
Moroe$ti, NAmge$ti $i Valea-Ro-
mine$tilor.
1. Rucdrul, cu cAtunele: Dim-
bovicioara $i Rucgrul.
Valea-Mare, cu cgtunele :
Boggte$ti, eiari i Valea Mare.
Voinefti, cu cgtunele : RA-
ceni, Valea-Foil $i Voine$ti.
III. Plasa Nuc$oara.
i. Badefti, cu cAtunul BA-
de$ti.
2. Berevoefti-Pdmintent, Cu cg-
tunele : Berevoe$ti-PgmintenI $1
Otelul.
3. Berevoefti-Ungurenl, cu cg-
tu nele : Berevoe$ti-UngurenI, GA-
mg$e$ti $1 Mgne$ti.
4. Corbi, cu cgtunele : Corbi
$i Zboghite$ti.
5. Corbfori, Cu cátunul Corb-
$ori.
6. Domnef ti, cu cgtunul Dom-
ne$ti.
7. Leicefti, cu cgtunele: Corbi,
LApu$ani, Leice$ti, PAcioiul $i
Pgduretul.
8. Nucfoara, cu cAtunele :
Nuc$oara, SecAturile $i Slatina.
9. Pietrofani, cu cgtunele :
tro$ani $1 Vgrzgroaia.
io. Poendrei, cu cAtunul Poe-
n Arel.
Retevoefti, Cu cgtunele :
GAnesti i Retevoe$ti.
Slitnicul, cu cgtunul Slg-
nicul.
Steinefti, cu cAtunele : PA-
rge$ti i StAne$ti.
IV, Plasa Podgoria :
I. Belefi, Cu cAtunele : Albu-
tele, Beleti, Negre$ti $i Sgrip-
te$ti.
MUKELUL (JUDET)
Budifteni, cu cAt.: Baila,
Budisteni i Schitul.
Calinefti, cu enuncie: Ca-
linesti i Vitichesti.
Ciulnila-Eustatiade, Cu ea-
tunele : Ciulnita si Prundeni.
Dobrefti, cu catunele : Do-
bresti i Furesti.
Glimbocelul, cu catunul
Glimbocelul.
Golefti, cu catunele: Go-
lesti, Udeni i Valea-Boereasel.
Golefti-Badif, cu catunul
Golesti-Badir.
Gorganul, cu catunele :
Cirstieni, Draghicesti, Gorganul
si Rincaciovul.
Io. Leurdeni, cu catunele :
eirciumaresti, Leurdeni i Prun-
dul-Leurdeni.
Priboeni, cu cAt. Priboeni.
Topoloveni, cu eatunele :
Circinovul, In uril e si Topoloveni.
Tipinefti, cu catunul Ti-
ganesti.
Veileni, Cu catunele : Cio-
cAnesti i Valeni.
Vra'nefti, cu cAtunele : BA-
desti, Gusati, Udeni, VrAnesti
si Zavoiul.
V. Plasa Riurile:
I. Aninoasa, cu catunele : Ani-
noasa i -Valea-Silister.
Bdjefti, cu catunul Bajesti.
Bailefti, Cu eAtunele : BA-
lilesti, Rominesti i Valea-Mare.
CaPul-Pisculur, cu catunul
Capul-Pisculur.
Cotefti, cu catunul Cotesti.
DrtYghiciul, cu catunul
Dräghiciul.
Godeni, cu cAtunul Godeni.
Golef ti, cu enuncie: Go-
lesti, Grigoreni, Poenita, Priboaia
si Unta.
Livezeni, cu cltun ele: Li-
vezeni si Hirtiesti.
io. Mihdefti, Cu catunele:
Caleeasca, Furnicosi, Geabelea,
Mihaesti i Valea-BraduluT.
1. Reidefti, cu catunele : Pi-
tigaia i Radesti.
www.dacoromanica.ro
434
Schitul-Golefti, Cu catu-
nele: Lazaresti si Schitul-Golesti.
Stilpeni, cu catunele: Ma-
teesti, Opresti, Stilpeni si Sur-
deni.
Va.'ea-Popd, cu cAtunele:
Uluba, Vacarea si Valea-Popir.
Vidde,cti, cu catunele : Au-
rei , Bagneni, Coteasca , Ne-
gesti, Prislopul, Valea-Ursulur,
VlAdesti-PamintenT i VlAdesti-
de-Sus.
VI. Plasa Riul-Doamner, re-
§edinta p14eT, com. Piseani, cat.
Piscani.
Ciumefti, cu catunele: Ciu-
mesti si Sararesti.
Colibafi, cu catunele: Co-
libasi si Vierosul.
Cofefti, cu catunele Co-
sesti, Pacioiul i Petresti.
Dirmonefti, cu enuncie
Caracal, Dirmone$ti, Tamasesti,
Valea-Nandrir, Valea-Rizir i ZA-
haresti.
Yupinefti, cu cAtu nul Ju-
pinesti.
Märeicineni, cu catunele :
Gropeni si Maracineni.
Micefti, cu catunele: Bu-
deasa, Micesti, Pauleasca i Pur-
areni.
Mioveni, cu catunele : Mio-
veni i Paraesti.
Piscani, cu catunele : Ne-
greni i Piscani.
io. Purcelreni, Cu catunele:
Pitigaia-Valea-BadiT, Purcareni-
Adunati sí TArseni.
1. Racovita, cu catunele:
tanesti, Racovita-d.-j., Racovita-
d.-s. si Valea-Stiner.
59tefänefti, cu cAtunele :
Izvorani, tefanesti i Tirgul-
Dealul ur.
rilefti, Cu comunele : Buc-
senesti, Titesti, Valea -Manas-
tire si Valea-Stiner.
Valea-Mare, cu enuncie:
Enculesti pi Valea-Mare.
Traiul fi imbrticdmintea lo-
cuitorilor. -,-Locuitoril din co-
MU§CELUL (JUDET)
munele: Rucarul, Namaesti, Dra-
goslavele, Valea-Mare, Leresti,
Valea Popir, DrAghiciul, Bali-
lesti, Leurdeni, Steanesti, Bo-
teni, Vladesti, Topoloveni, Gor-
ganul, Domnesti i Corbi, ati
locuinte foarte bune si higie-
nice.
Costumul barbAtesc se com-
pune din cAciulä saa palarie,
amasa inriuratA, bete saa chi-
mir (ea incingatoare), llibäricA
(haina scurta fárA tablea), min-
tean (haini scurta cu minecT),
zeghe, manta, orT preptar (un fel
de cojoc mic inflorat i Para mi-
necr), apor cojoc mic saa mare.
La picioare sunt cioarecT albr
si strimtT, peste care se da ca-
masa, opincile incaltate peste
obiele cu nojite, cizme orT ghete.
Costumul femeesc consta din
¡Te mult inriurata, bria si bete,
fetä cu florT, laibarica, blinda si
pe cap marama de borangic (a-
ceasta lusa numar pentru ne-
veste, fetele purtind capul ne-
invelit).
Toate cAmasile, iile, fotele,
cioarecir, zeghiile, maramile, se
confeetioneaza in casa din el-
nepa, bumbac, Una si borangic.
Laibaricile i mintenele irisa se
fac cite o data din postav mar
subtire cumparat din orase. A-
cesta este costumul tAranesc ce
face admiratiunea tutulor oame-
nilor cunoseatorT.
Femeele de tara Muscelence
nu poarta capul dezvelit niel o
data., fie chiar prin casa, ba inca
se feresc mult ca atuner eind
pieptanA parul capulur sa nu
fie zarite cu capul dezvelit, chiar
de barbatir lor.
Ele poarta pe cap stergar. In
sarbatorr poarta marama de bo-
rangic cu fel de fel de alesaturr
in razboia.
Femeele tinere Jasa parul de
atirna pe spete, impletit in una
sati dota coade ; lar cele mar
MUCELUE (JUDFT)
batrine 'II string pe crestetul ca-
puluT formind o ridicaturä sub
mamma, numit concid. Mijlocul
tot de-a-una il incinge cu
rosu, apol cu bete multicolore.
In picioare poarta opincT, cizme
sad ghete.
Imbracamintea femeeT, afara
de pinzeturT, este mal aceeasT
ca la barbatT.
Ornamentul capuluT la femeT
este mal acelasT ca la fete, cu
deosebire ca se adaoga marama.
Pe piept poartá sfantl, ruble
sad rubiele, aranjate in 2 sad
3 rindurT semi-cerculare.
Un costum bun taranesc pen-
tru femee costa 350-400 leT,
lar pentru barbat 150 leT.
Obiceiuri la nafterl, cdsätorif
ci inmormintdri. Aceste obice-
iurT diferind putin de cele din
restul Ord, credem necesar
aratam ad i cite-va din ele, asa
dupl cum ni s'ati comunicat de
d-niT invatatorT aT judetuluT.
and femeia se gaseste in
munca nastereT nu lasa alte per-
soane sa vie in casa spre a o
vedea. Copilul nu-I scaldd cu
apa din ziva trecuta. and '1
scalda '1 pune cu capul spre
E. si dupa ce termina, mica
albia tot spre E. si scuturd
copilul de apa spre fo?.. and
femeia e lehuza, 40 de zile nu
ramine singura in casa cu co-
pilul, ci insotita de alta femee;
tine pe linga dinsa furca de
tors, itele de tesut i babita si
afara Tese cu furca in mind si
Cu o alta persoana, nu singura.
La treT zile dupa nastere, seara,
pune cu moasa ursitorile, ce con-
star' din mincarT de tot felul,
banT, etc. La botez, duce pe
copil inapt in camasa tataluT
sad. (com. Laicli-Runceasa).
La nasterea copiluluT, in tim-
pul chinuluT, nu trebue sa asiste
femee orT barbat cu ochiT ca-
pruT, cad se apropie uciga-1-
6318 7. Nitrate DU:Omar Geogrqflo. Vol. 11.
435
toaca de lehuza i copil. Dupa
nastere, copilul se ilnbaiaza cu
apa vie la prima data ca
fie voinic.
OrT de cite orT il scalda sufla
scuipa de trei orT spre cel
necurat. Albiturile fatuluT nu tre-
bue sa le apuce afara sfintitul
soarelul, cad e rail de Mieaza-
Noapte. Copilul se scalda in-
ainte de apus pentru acelasT
cuvint. (Cetateni-din-Deal).
Dupa ce se naste copilul se
scalda in apa rece, zicind O. fie
iute, i dud il scalda a doua oara
pune i incalzeste apa. lute°
°all noul, zicind sa alba glas
O. elute frumos, i dupl ce l'a
scaldat si l'a infasat, 1'1 atinge
cu capul de caminetul cosuluT,
zicind O. fie bun si sa nu plinga,
dupa aceea de pragul useT de
sus, zicind sa nu la deochT. Apor
it da cu capul de icoana ca
aiba chiste in fata lumeT ca
icoana ; dui:4 aceea rade de la
icoand putin lemn si 'I da co-
piluluT pe git zicind sa nu se
mal sperie. ApoT, inainte d'a-T
da ttta, IT dA putin unt proas-
pat ca sa fie vorbele luT unse
orT cu cine va vorbi. and mama,
dup. lehuzie, iese la biserica,
daca se in tilneste cu barbat, crede
el, daca va maT naste, va face
balat ; iar daca se intilneste cu
femeie crede ca va naste fata.
(Comuna VIAdesti).
Daca femeia nu poate face
copilul lesne, i se da saminta
de cinepa pisata, se spall icoa-
nele cu apd neinceputa si i se
da sA bea, lar barbatul vade
in genuchT inaintea icoanelor,
rugindu-se. (Birzesti).
La cd satorie. Tinarul care
voeste a se cdsatori cere con-
simtimintul parintilor i acestia
II dad sail nu indemnul ion.
Daca fata petal convine i fiu-
luT si parintilor, casatoria e u-
soari.
www.dacoromanica.ro
MI.JCELUL (JUDET)
Mirele se duce cu parintii
cu prieteniT cautatorT de casa
asa numitT, la casa femeeT, spre
a face propunerea de casatorie
si a se tocmi asupra zestreT. De
le convine, se duc in alta zi
fac foaia de zestre, dupa ce
parintiT feteT ad fost cau-
tAtorT de casa la barbat. Daca
si asupra zestreT s'ad inteles,
nunta e gata. Se face o masa
si o petrecere cu lautarT, de bu-
curie ca a pornit casatoria. Se
hotareste tot acum i ziva nuntiT.
Logodna se mal chiama, in unele
localitatT ale jud. Muscel aftwat.
Daca nunta e Duminica, de JoT
seara ginerile i socriT marl (pal
rintli ginereluT) se due cu me-
rinzT la socriT micT (parintiT mi-
cu un plocon (lucrurT
reseT),
de mincare) i dupa ce se
tocmesc asupra IncaltaminteT
de socru, soacrd, surorT i fratT
de al mireseT, ge care ginerile
e dator a le cumpara, se mal
face o masa i petrecere.
Simbata, pe la amiazT, gine-
rile si altT tinerT cu ploscile cu
vin i rachid si cu lautarT, um-
big din casa in casa i dupa
ce da buna dimineata pofteste pe
fie-care al' case! sa bea din plosca.
Aceasta este pofteala la masa
ce se va da la ginere Duminica.
seara.
Tot Simbata seara se face
o adunare de fete la mireasa,
pentru facerea braduluT, din o
craca de brad impodobita cu
hirtiT colorate si inflorate fru-
mos.
La nun in acelasT timp sunt
adunatT totT flacaiT.
Un om cu parintf rade pe
ginere, o avea orT nu barba,
lautarul 'T cinta:
Raz1 barba de tinerqe
o da! spre Wittrtnete, etc.
Dupi aceasta, iar masa. A-
ceasta se chiama fedelef.
58
MUKELUL (JUDET)
Duminica dimineata, ginerile
mireasa se intilnesc la bise-
rica. Mireasa are cu sine un
flacad, tot cu parintl, care poarta
bradul (numit frate de ginere).
Pana a intra in biserica, preotul
'I intreaba la usa: Vret1 sa va
insotitT ? ET raspund: Da! A-
tuna intra in biserica si se
oficiaza slujba.
Dupa cununie se duce fie-
care la casa parintilor.
Ginerile se pregateste sg se
duca sa ja mireasa. Dinsa, cu
fratele de ginere i cu lumea
patita i nepoftita, se duc la
put, iad apa inteo vadra, o %in
amindoT de un servet bagat pe
urechile vedreT si pana acasa se
opresc in trei locurT i fac hora.
AtuncT se zice ca joaca vadra.
Ginerile, cu carutele incarcate
de prietenT, cu nasul si nasa,
cu Mutar!, cu calaras! (flacaT
calar!) pornesc la mireasa. Gi-
nerile e tot calare. Acestia ves-
tesc pe mireasa cA soseste nun-
ta, apoT se intorc spre a veni
cu cei din urma. AjunsT acolo,
de calar!, unul din el spune
oratille. Dupl aceea Tese mirea-
sa, alege un numar de oamenT
(rude si fruntasT) ce se numesc
acum colacerl, si le da cite un
servet. ApoI tot mireasa toarna
mireluT, sa se spele mai 'nainte
d'a intra in casa.
Intrind in casa sed la masa
(tineriT alaturT), i dupa termi-
nare se spun oratiile. Cind se
zice : Si se maga (tineriT) cu
smerenie, ca sa le datT blagos-
lovenie, tineriT se maga : Iertati-
ne tala si mala si ne blagos-
ApoT santa miinile parintilor,
nunilor i mesenilor maT ba-
trinT. Dupa aceea mireasa
nuna se sue lineo cartita, in
care i se pune i zestrea: per-
nele, lada, etc., plingind i lau-
tarul cintind:
436
Foaie verde avrameasii,
Mirilla' majal slinitoasii,
Daca fost bucuroaiit
S/ flf eu mine la masa, etc.
Pe unde-al pus florile
O sä cuna palmele;
Uncle-if pus panglicele
O si cure bicele, etc.
Cind e aproape sa porneasca
caruta, nuna pune un pallar cu
vin pe capul mireseT i d'asupra
luT rupe o azima, din care a-
runca bucatT in toate partile.
Lumea se repede i le la, avind
credinta ea azima e burla pi-
sata spre a o presara pe vitele
ce se duc la erg de vinzare,
ca sa se caute cum se cauta
miresele.
Dupa aceea, carutele o reteaza
d'a fuga; lumea chiue, lautariT
cinta de parere buna ca ad luat
mireasa. Ginerile se intoarce,
rupe gura iieT la soacra si
arunca in sin o moneda de ar-
gint sad aun legata in servet.
Cind mireasa a ajuns acasa
la ginere, se slobod pis bale;
ea se da jos, intra in casa, si
nuna o imbrobodeste.
Dupa aceea Tese in hora (hora
mireseT), cu ginerile si nuniT de
mina i invirtesc jocul de 3 orT,
ast-fel ca a treia cara sa vie
tot in locul de unde a pornit.
Jocurile tin pana seara, apoT
se pune masa. In timpul mese!
lautaril cinta doine haiducestY:
Jianu i Codreanu. La sfirsitul
mese! vine ldutarul cu un taler
cu covrigT pe el si mesenii pun
banT pe el zicind : De la noT
putin, de la D-zed mult. Gine-
rile raspunde : Foarte multu-
mim ; de unde aT dat, D-zed sa
izvoreasca.
Dupa masa se incep jocurl.
LunT se mal pune o masa la
ginere; MartT alta la nun ; Jot
la socriT miel. Aceasta din ur-
ma, vizita ce tineriT fac socrilor
www.dacoromanica.ro
MI.JCELUL (JUDET)
miel se numeste pe calea pri-
mara sad pe calea-valea.
La inmormintArT nu se prea
vad obiceiurT diferite de cele
de prin alte judete.
Istoric. Din istoricul judetu-
luT Muscel vom aminti numaT
cite-va date in afara de cele
indicate la localitatile istorice
ale judetuluT. District de munte,
a servit drept azil al locuitori-
lor cimpenT la vreme de inva-
ziunT. Gratie trecatoarei insem-
nate pe la pasul Bran, s'a sta-
bilit de timpurid legaturT strinse
comerciale cu Transilvania, in
particular cu Brasovul. Acele-
easT imprejurArT se datoreste
faptul multor evenimente istorice
petrecute tot pe acolo. In 1395,
Sigismund, regele UngarieT, po-
poseste cu armata sa la Cimpu-
lung, cind cu expeditiuneaintre-
prinsa la Nicopoli-Mic.In 595, Si-
gismund Batori, principele Tran-
silvanier, vine impreuna cu Ste-
fan Razvan, domnul MoldoveT,
ca O. se impreune cu Mihaid
Viteazul la Cetatea Stoenesti
(Negru-VodA), i sa alunge pe
Vizirul Sinan Pasa din Tara
(Vez! Gr. G. Tocilescu,
Romini lor, 1900, p. 160 si 291).
Pe la inceputul secoluluT al
XVII-lea, locuitoriT cimpenT, ne-
voitr de impilarile slujitorilor
domnek.tT, emigrara la muntT.
Parte din eT venira în Cimpu-
lung unde fura bine primiI.T.
NoT oaspet1 devenira fratT bunT
cu ospatariT; fratI d'acelasl singe
si interese. Proprietarif satelor
despopulate cerura la Domni
retntoarcerea emigratilor la ca-
minurile lor. Mateid-Voda, dupa
plingerile boerilor i calugarilor,
trimite poruncT in toate orasele
satele RominieT si in pArtile
Turcier unde erad emigratI sa-
tenT, indemnindu-T a se reintur-
na la vetrele strabune si promi-
tindu-le usurare i protectie.
14U§CELUL (JUDET)
Sitenil emigratT Insi sedean
loculuT, fie-care pe la proprie-
tatea unde apucase a se stabili.
La a doua plingere citre
Domn din partea marilor pro-
prietarT contra emigratilor rebelT,
MateT ordoni capilor de districte
si de cotnune a trimite indati
la urma lor pe cultivatoriT cim-
piilor, si trimise gonacT dupi
fugarT. Parte din acestI gonacT
se arAtarä si in Cimpulung si
In comunele vecine reclamind
pe fugan. TotT CimpulungeniT
si siteniT se opuseri si trimi-
seri la Domnie pe judet, pirgarT
si bitrinT, reclamind dela Domn
indulgentä, macar pentru emi-
gratif dela 1612, fiind lekatI Cu
clinsiT prin legiminte, zicind eT
ci calungarea streinilor amerinti
spargerea orasulub).
Matein-Vodi di atuncT porun-
cä ca emigratiT aflatI In Cimpu-
lung cu 4 anT inainte de Ale-
xandru Ilias sä rimie acolo, pri-
vindu-se in viitor ca ampulun.
genT ; lar ceT asezatI in oras
din zilele luT Alexandru Ilias
si ale luT Leon, aceia sä fie adusT
la urma lor.
La anul 1806, mult1 RominT
(OltenT si Ardelen1), veniri a se
aseza in Muscel si pe mosia
orasuluT, ca clicasT. UniT din
acestia, incuscrindu-se cu mos-
nenii, deveniri mosneni el in-
sisT si pirtas1 la veniturile co-
munelor ; lar altI din el nesu-
pirati de daca 30 anT, se fa-
curi mosnenT cu vointa ticuti
a proprietarilor si a mosneni-
lor.
Judetul Muscel la anul 1821
a fost ocupat militireste de
Ipsilante, unde avezase o com-
panie de Eteristi sub comanda
unuT cipitan, lar pentru impli-
nirea contributiunilor dela lo-
cuitorT 'si-a instalat de ocazie
un ispravnic de incredere. (C.
D. Aricescu).
437
Pe cind Tudor (serie rip. I.
N. oimescu, in lstoria Romt-
ni lor din. ambele Principate) gu-
verna tara cu concursul boeri-
lor, Ipsilante ocupa militireste
mal multe judete ale tireT, intre
cari si Muscelul, avind In fie-
care cite un ispravnic pentru
implinirea contributieT dela lo-
cuitori. Niel o dati biciul luT
D-zen n'a trecut mal distrugi-
tor peste judetul Muscel ca in Muwelul-Tigan (Bond, Mari-
timpul EterieT luT Ipsilante. ne§ti), cdtun, al com. Rusia-
Judetul Muscel este leaginul vitul, jud. Buzin, Cu 400 lo-
mal multor familiT vechT : familiile
Britienilor, Golestilor, Cretules-
tilor, Neculcilor, Rucirenilor, Ru-
denilor, Aricestilor, etc.
Mu§celul, cdtun, al comuneT Ples-
coiul, jud. Buzan, cu 170 lo-
cuitorT si 41 case.
Muqcelul, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialotnita-Dimbovita, cit.
com. Moroeni.
Muvelul, vechie numire a cdtu-
?zulla' Manolesti, jud. Buzin, co-
muna Valea-MusceluluT.
Muvelul, proprietate a sAtenilor
din Domnesti, situati spre E.
de comuna', peste riul Doamna,
jud. Muscel. Acest pimint este
bun si produce porumb, griti,
secari. si Jinete alese. Din a-
ceasti proprietate, 86 hect, a-
partin d-luT I. Negulicr.
Mu§celul, mofie, in jud. Buzan,
comuna Colti. Are 630 hect.,
din care 8o hect. pidure, res-
tul izlaz, fineati si sterp.
Mu§celul, mofie, in jud. Buzlil,
com. Plescoiul, cit. Muscelul,
15o. hect. arabile, livezT, vie
si izlaz.
Murelul, mofie a statuluT, des-
pirtiti de Glodeanul, pendinte
www.dacoromanica.ro
MU§CELULII (VALEA-)
de ministirea Cotroceni, jud.
Prahova, care se arendeazi cu
805o le! anual.
Mu§celul, pddure, in jud. Buzin,
comuna Beceni, cit. Ocea, pe
mosia Ceata-Preotilor, a mos-
nenilor BecenT. Are cam 8o
hect. si face un corp cu Rotunda
si Valea-TiganuluT.
cuitorT si 89 case.
Muwelul-Tigan, mofie, in jud.
Buzan, com. Ruslavitul, de
cam 540 hect., din care 200
hect. pidure, restul ariturT, fi-
neati, livezT si sterp. Se incor-
poreazi mosieT Rusiavitul.
Mu§celultif (Valea-), (Drtiguli-
ne§ti), com. rur., in jud. Buziti,
plaiul BuziuluT, situati pe malul
drept al riuluT Buziul si pe am-
bele malurT ale vid MusceluluT,
la 60 Idl. de orasul Buzin.
Limita, la N., incepe din
Dealul-Feter, si merge la Piatra-
CheeT, se lasi pe izvorul
VieT-Rele, trece pe la Altoae
si se urci in virful munteluT
Migura; la V., din virful MA-
gureT, merge pe plain in VI-
ful-ManteT, in virful Pitirlagi,
la Piatra-Izvorul-cu-Brad, urci
In Virful-luT-Bilan, in Virful-
StineT si ajunge in Fundul-
MunteluT-Balosinul ; la S., din
Balosinul, urci in Piscul-Mieri-
oreT si pe slempe merge In
plaiul BoteT, in Virful-RezeT si
se lasi la gura izvoruluT Malo-
teasa ; la E., din gura Malo-
teseT, o la pe apa VieT-Mus-
celuluT In sus, pini la gura iz-
voruluT TrAistoaia, de unde urci
In Dealul-FeteT, lingi cit. Fun-
diturile.
Suprafata sa e de 1570 hect.,
MI.I CELULTJI (VALEA-)
din care 154 hect. arabile, 520
hect. padure, 150 hect. fineata,
435 hect. izlaz, 82 hect. livezr,
2 hect. vie i 227 hect. sterp.
Proprietatl mal insemnatesunt:
Braduletul (particulara.), Piscul-
Staiculur, Valea - Rea, Lazul-
Cheer i Balosinul, ale cetelor
de mosnenT : Dragulinesti, Do-
danesti, Dedulesti, Grijesti, Das- Mu§celuluI (Valea-), vale, in
cálesti, Niculaesti, Bangulesti,
Jipesti i Musetesti, stabilitT in
aceasta comuna, precum si ale
cetelor : Paltineni, Gotesti, O-
proiesti-Marl i Micr, Gavriloi,
Jitieni, Pislaresti si Ch. Nicolaa,
stabilitr in comunele vecine,
dar care mar totT iaa numirea
generica de mosneniI Sibiestr.
Terenul e muntos i putin
fertil, pe alocurea pospaios.
Comuna e formata din d.-
tunde : Brusturisul, Calea-Chioj-
dulur, Malul-Alb, Manolesti,
Macesul i Poiana, la care
se mal poate adauga i catu-
nasul Mihailesti.
Are o populatie de 700 su.
flete, din carl 131 contribuabilT,
locuind in 183 case ; o biserica
cu hramul Sf. Dumitru, in cat.
Manolesti, deservita de i preot
si I eintaret ; 3 circiumI.
MeseriasT sunt 2 fierarl.
Budgetul com. e de 2728,19
ler.
Cal de comunicatie n'are,
afara de albia Vael-Muscelultif
si de Drumul-Chiojdulur, dar si
acestea anevoioase i adesea in-
trerupte.
Vite are : ii cal, 5 lepe, 184
bol, 41 yac!, 4 minjr, 29 viter,
64 porcr, 109 capre i 300 or.
StupT sunt 40.
Comuna in vechime se nu-
mea Dragulinesti. De pe la in-
ceputul secolulur a luat numele
aper care o parcurge. Catunul
cel mal vechia e Manolesti ;
cele-l'alte sunt din a treia de-
cenie a secolulur al XIX-lea.
438
Mu§celului (Valea-), veYlcea,
izvoreste din Muscelul comuner
Valeni, pl. Argeselul, jud. Mus-
cel, se impreuna in centrul
comuner Cu valcelele : Saroaia,
Braduletul i Lespezile, si se
varsa in riul Dimbovita, la E.
de com. Laical.
jud. Buzar', com. Valea-Mus-
celuluT ; se formeazá din izvoa-
rele Braduletul i Leurdisul ;
strabate in lung aceasta com.,
unde primeste izvoarele Trai-
stoaia, Maloteasa, Izvorul-R5.0,
etc., si se varsa in riul Buzaal,
in com. Patarlagele. Tarmurile
sale sunt sterile si humoase.
Mu§celu§a, celtun, al com. Ne-
hoiasul, jud. Buzar'; are 8o lo-
cuitorr si 18 case.
Mu§ea-cu-Furul, mofie, a sta-
VezT Furul-Mic, judetul
Buzan*.
Mu§ea-Mare, munte insemnat,
In jud. Buzar', com. Minzale0i,
pe hotarul Vrancer; are pasunT
frumoase si o casarle insemnata,
unde se aduna laptele din mun-
tir apropiatT, i se transforma
In cascaval, brinzä, etc., care
in comert se vinde sub numele
de Pentelea.
Mu§ea-Mica, milite, in jud. Bu-
zaii, com. Minzalesti, pe hota-
rul Vrancer, intre muntir Mu-
sea-Mare i Ventrilele ; are izlaz
padure.
Mu§eteanca, mofie, pendinte de
com. Insuratei, proprietate a sta-
tulur. Are o suprafata de 2400
hect., dind un venit anual de
37044 lei.
Mu§eteasca-Finte§ti, saa
bär'a§ti-Mu§ete§ti, mofie, in
www.dacoromanica.ro
MUETETI
jud. Buzan, com. Tintesti ; are
6o0 hect., mal toate arabile.
Mu§etescu, munte, in jud. Mu--
cel, aproape de frontiera, spre
Transilvania, proprietate a sta-
tulur, pentlinte de Episcopia Ar-
gesulul. Se arendeaza. cu 450
leT anual.
Mu§ete§ti, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Novaci, situata la E. de
com. Gruiul. Este formata din
4 catune : Mu§etesti, unde e
resedinta, Capuzul, Larga
Stancesti, cu o intindere de
1500 hect., din carT: 220 hect.
arabile, 330 hect. finete, i0
hecf. vie, i i hect. pomet, 504
hect. izlaz, 400 hect. padure
25 hect. vatra satuluT,
Are o populatie de 290 fa-
miliT, saa 1170 de suflete, din
carT : 259 contribuabill ; 3 bi-
sericr, din care cea din Musetesti
a fost reparata la 1815, deservite
de I preot i 3 cintaretI; icoalä,
infiintata la 1881, frecuentata de
39 copir; un cimitir ; 8 morT ;
4 puturr si 18 fintinT.
Locuitorir posada: 6o pluguff,
115 care cu bol; 57 cal, 480
vite marT cornute, 303 rimatorT,
151 oT si 415 capre.
Budgetul com. e la veniturl
de 910 ler, lar la cheltuelT, de
900 leT.
Este udata de &tul Ama-
radia, care curge pe la E. de
cat. Musetesti, cu numele de apa
Musete0i si de piriul Valeni, pe
la V. de cat. Musetesti. Aceste
ape, pe litiga. ca. se pot trece
prin vad, dar aa i cite-va po-
durT peste ele.
Comunicatia se face Prin
seaua comunala, in lungul cat.
Musetesti ; prin soseaua veci-
nall care o pune in legaturä
cu com. Gruiul si prin dru-
murr ordinare care o pun in
comunicatie cu catunele Cu-
 MUETETI
puzul, Larga, Sirbesti i Dra-
goesti.
Legenda spune ca Constan-
tin Brincoveanu, inainte de a
fi Domn, nu se stie din ce
cauza s'a refugiat in cat. Stan-
cesa, unde a stat aproape 3
ani inteun bordeid, i cä in
acest timp a si cumpa.rat pro-
prietatea, ce se afta astazi
posesiunea d-luT D. I. Nada-
eanu. Urma bordeiuluT se vede
chiar si astazT ; iar imprejur se
afla niste vie parasita, numita
Viea-Domneasca, care se zice ca
a fost plantata chiar de fostul
Domn.
Miisetesti, catun de resedinta
al com. Musetesti, jud. Gorj,
situat pe colina dealului Muse-
testi, pe o intindere de 500
hect., din carl: 80 hect. arabile,
130 hect. fin*, 4 hect. pomet,
4 hect. vie, 74 hect. izlaz, 200
hect. padure $i 8 hect. vatra
satuld.
Are o populatie de wo fa-
milif, salí 570 suflete, din carT
contribuabili; o biserica,
deservita de I preot i I chi-
taret.
LocuitoriT pe linga agricul-
tura se mal ocupa i Cu lem-
naria. E! posea: 25 pluguil,
40 care cu bol; 20 cal, 150
vite marT cornute, I 15 rimAtori,
300 oT si 189 capre.
In catun se gAsesc: 2 puturT
si 8 fintini.
Musetesti, deal, pe teritoriul co-
muneT Viersani, pl. GilortuluT,
jud. Gorj, avind o directiune
N.-S. ; este coprins filtre Valea-
GilortuluT la V. si Valea-Desu-
lid la E.; e o prelungire a Dea-
lului-PiriuluT si se termina la S.,
in Valea-GilortuluT.
439
Musetesti, pa'dure a statuluT, in
intindere de 500 hect., pendinte
de com. Nucsoara, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel.
Musita (Muntif-), mofie a sta-
tuluT, pendinte de biserica SA-
rindarul, jud. Prahova ; se aren-
deaza Cu 3500 lei anual.
Musita i Urjugoaia, pdduri
ale statuluT, In intindere de 1500
hect., situate intre plaiurile Pe-
lesul i Varbilaul, jud. Prahova,
strabaute de valea Musita.
Musoroaele, deal, in jud. Dolj,
pl. Amaradia, com. Vele$ti, prin
care trece limita de S. catre
comuna Balota, satul Balota-
de-sus.
Musuroiul,pisc (1230 m.), pe un
masiv foarte ingust, intre Riul-
TirguluT i 141.11 Argeselul, jud.
Mu$cel. Acest masiv se termina'
aproape de confluenta riuluT Ar-
geselul cu pre-
zinta o sea larga la S. de NA-
mAe0, prin care trece oseaua
Cimpulung-Rucarul.
Mutul, clitun (ttrl4), in jud. Ja-
'omita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Balaciul.
Mutulichii (Pirlul-), phig, in
jud. Bacan, pl. Trotusul; com.
Tirgul -Trotusul, izvoreste. din
muntele Suri $i se varsa d'a
dreapta SlAniculuT.
Muti, critun, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, com. Dragsenei.
Are o populatie de 200 suflete,
din carT 68 contribuabilT.
Pana la 1885, forma cu cat.
Odobeasca o com. osebita, sub
numirea de Muti - Odobeasca.
www.dacoromanica.ro
MUZA1T
Prin legea din 7 Februarie 1885,
ad fost alipite amindoua la com.
Dra gs en ei.
Legenda spune ca numirea
catunuluT Muti ar veni de la o
familie de mutT, care trAia aci
pe la inceputul secoluluT al XIX-
lea. Atit bArbatul cit si femeia
eral' cu desavirsire mutl. Din
casatoria lor s'ad nascut 6 copiT
si acestia totT mutT. De la aces-
tia ar fi ramas si numele sa-
tuluT.
Muti, mofie, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, com. Dra.gsenei,
partinind mal multor proprietari
printre carT si citT-va mostenT.
Pe aceasta mosie sunt 13 hect.
livezf de prunT.
LocuitoriT si mosteniT posedA
ad cam 620 hect. pamint ; iar
mostenitorii G. Antonescu ail
125 hect. cumparate tot de la
mostenT. Din acestea, 50 hect.
sunt padure a mostenilor, iar
viT sunt in intindere de 9 hec-
tare.
Muzaisi-Orman, peldure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, com.
Ghiuvegea, in partea centrall a
plaseT si N.-V. a com., pe dea-
lul Mezarlic-Bair, in tntindere de
lo hect., populata cu fag, car-
pen, etc. Pe litiga (Usa, la V.
trece drumul judetean Lipnita-
Ghiuvegea ; lar la E., catea co-
munalA Ghiuvegea-Curu-Orman.
Muzait, ruinele unuT sat turcesc,
zidit pe ruinele unuT oras mi-
litar roman, in jud. Constanta,
la N.-V. plaseT Silistra-Noul si al
com. rur. Aliman, pe malul sting
al balteT Vederoasa ; satul tur-
cese a fost distrus in timpul
razboiului de la 1877; la I kil.
spre E. se afla movila Comoara.

Naca, loc izolat, In jurul com.
Calimane$ti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Naca, deal, in jud. Vilcea, plaiul
Cozia, com. Calimanesti, cu di-
rectia de la V. la E.
Nacladul, t'amura de munp, ce
se deta$eaza din Culmea-Pie-
troasa, jud. Neamtu (ramura
TazlauluT), spre hotartil judetuluT
Bacati, formind Intru dit-va li-
mita despre acest judet.
Nacladul,pirtraf, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Tazlaul ; iz-
vore$te dintre ramurile muntilor
cu acela$T nume $i ramura Taz-
lauluT; curge spre S.-E., formind
in parte hotarul despre jud. Ba-
cati, pana la varsarea sa pe
dreapta piriuluT Tazlaul.
Nacu (Pirlul-lui -), afluent al
BistriteT, In jud. Suceava, com.
Bro$teni.
Nacul, clitun (tirla), in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, com. Tonea,
situat pe Baragan.
Nacul, ras, in partea de N.-E.
a com. Radeni, pl. Co$ula, jud.
Boto$ani, pe hotarul mo$iilor
Radeni $i Feredieni, ale statuluT ;
N
apartine maT mult de Feredieni;
are o suprafatá. de 5 hect. $i
contine pe$te si floare de nufár
galben ; pe litiga apele sale ; co-
munica cu lacul Leahul din com.
Feredieni, prin piriul Nacul.
Nacul, phig, care pune in comu-
nicatie Tazurile Leahul $i Nacul
din com. Feredieni, pl. Cosula,
jud. Boto$ani.
Nacul, vale, in care se afla Iazul
Nacul $i ptriul Nacul, in partea
de E. a mosieT Feredieni, pl.
Cosula, jud. Boto$ani.
Nadanova, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Buse$ti.
Aci a fost inaiiite re$edinta sub-
prefectureT plaiuluT Clo$ani. E
situat pe valea Cosu$teT, care
este fertila, $i. are 58 case.
Nadanova, ptrig, in com. rur.
Busesti, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Nadas-Iuiuc, movillt, In judetul
Constanta, pl. Constanta, pe te-
ritoriul com. rur. Techir-Ghiol
$i anume pe acela al catunuluI
sati Hasi-Diuluc, tocmaT la ho-
tarul dintre catunele Lazmahale
$1. Hasi-Diuluc ; este asezata pe
culmea dealuluT Hasi - Diuluc-
www.dacoromanica.ro
Bair $i are o inaltime de 53
metri, dominind calea ferata Con-
stanta - Cernavoda, valurile lur
Traian, care trec mal spre N.,
la o departare de 1 kil. si dru-
murile comunale Hagi - Diuluc,
Anadal-Chioi $i Hafii-Diuluc-Pa-
latul-Mare ; este situata in par-
tea de S. a pla$eT $i cea de N.
a comuneT.
Nadelul, pirig, in com. rur. $u-
$ita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehe-
dinti ; sè varsa in piriul $u$ita.
Nadisa, com. rur., In jud. Bacati,
,pl. Tazlaul-d.-s., situata pe ma-
lul sting al TazlauluT, pe phi-
Tasul Nadi$a $i pe dealurT. Este
formata din 5 catune : Nadisa,
pe dealul Blindul, re$edinta; Na-
soe$ti-Raze$T, cu Nasoesti-Parti-
cularI, mal spre N.; Cetatuia,
spre N.-V. de aceste din urma.;
Rachiti$ul, pe dealul cu acela$T
' nume, spre E. de Cetatuia; $i
Strugari.
Nurnele sati vine de la unul,
anume Ion Nadi$ul, care a fost
in tarit proprietar de $tefan-Voe-
vod, asupra mosieT Nadi$a de
la Tazldul, cumparata de Na-
di$ de la vechiT sar proprietarT.
Mal In urma, Petru Schiopul
intari tot la aceea$T mo$ie pe stra.-
nepotil luT Ion Nadi$, In numar
NAD1A
de patru, din care fac parte ra-
zepiI de astag. s
In Condica Liuzilor, Nadipa
este trecutà ca mopie razapeasca.
In Statistica din 1874, se afla
trecut i satul Strugari.
Teritoriul salí se marginepte:
la N. cu al comunelor Slobozia-
Luncani ; la E., cu al com. Dea-
; la S., cu al com. Bo-
poteni pi la V., cu al com. Tes-
cani.
Dealuri le su nt Mopoaga, Run-
cul, Rachitipul, Mindrul, Tur-
luiul 11 Centuia ; lar cursurile
de apa, afara de Tazlaul-Mare:
Nadipa, Turluiul i Rachitipul.
Are: opcoala mixta, care func-
tioneaza din 1867, in satul Na-
dipa, frecuentan de 21 copiT ;
6 bisericl, din carI 4 ortodoxe,
cite una in satele Nadipa, Ce-
tatuia, Nasoepti-RazepT
deservite de 2 preotT
5 cirial-O, $i 2 catolice: una
in Nasoepti-Particularl pi a doua
in Rachitipul ; 8 circiumT.
Are o populatie de 505 fa- Nadla, sat, jud. Bacaii, plasa
mili!, sail 2039 sufletd: 1089
barbatI, 905 femeT; i7i Ro-
nihil, 241 UngurT pi 7 Izraelii;
2032 de protectiune romina
7 austriaca.; 1432 agricaltd1,
14 comerciantT, 10 Cu profesiunT
libere pi 20 servitorT.
Pe linga agricultura, locuitoriT
se mal ocupa i Cu cizmaria,
cojocaria, dulgheria, rotaria, pie-
traria cu fletarla..
Dupl legea rurala din 1864,
s'ají improprietarit 136 locuitorl,
Cu 436 falcl pamint in tarina..
In 1879, s'atz dat la 17 insurateT
34 fald pamint in improprieta-
rire.
Teritoriul com. are o intin-
dere de peste 3000 hect. Pa-
durile ocupa 1500 hect., dintre
cari a statuluT (Cetatuia) are
832 hect.
ProprietariT sunt: G. Iurapcu,
cu 357 hect., L. Lucían Vernier,
412
cu 95 hect., I. Curpaneanu, cu
18 hect. pi statul, cu moiile Na-
soepti i Cetatuia.
Pe teritoriul catunulul Rachi-
tipul, se gasesc izvoare cu apa.
sarata.
Vie se cultiva pe o intindere
de 640 hect.
Vite sunt : 74 cal, 1232 Vite
marT cornute, 368 oT pi 228 fi-
matorr.
Budgetul com. e la veniturT
de 6752 leI, 68 banT pi la chel-
tuelT, de 2996 leT.
Comuna este strabatun de
calea vecinall, care duce la Moi-
nepti prin Tetcani i Poduri.
Distantele : la Bacati, capitala
districtuluI, 31 kil ; la Tirgul-
Ocna, 45 kil. ; la com. Dealul-
Nog, 40 kil. ; la com. Tetcani,
6 kil.; la com. Bopoteni, 4 kil.;
la com. Luncani, 17 kil.; la
com. Slobozia-Luncani, 15 kil.;
iar la com. Scorteni, repedinta
plapeT, 4 kil.
Tazlaul-d.-s., repedinta comuneT
cu acelapT nume, situat pe dea-
lul Blindul i in \ralea piriulul
Nadija.
Are o populatie de 61'6 su-
flete; o pcoala mixta, frecuen-
tan de II copiT ; o biserica,
cladita la 1741 de locuitorl, de-
servin de un preot pi 2 cinta-
retI ; 2 circiumT.
Vite sunt : 20 ca!, 406 vite
mar! cornute, 134 porcI.
Nadi§a, rno,sie* a razesilor, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Nadipa, care in vechime cuprin-
dea trupurile Bopoteni, Era-
chepa, Nasoepti, Nadipa,
Centuia, Cernul, Rumi-
nepti, Berepti. AstazI este re-
clusa la trupurile Nadipa i NI-
soepti-Razepr.
Nadi9a, pîrîi, jud. Baclii, pl.
www.dacoromanica.ro
NA1PUL
Tazlaul-d.-s., com. Nadipa, care
curge pe hotarul com. Nadipa,
spre com. Bopoteni. are o-
hirpia de la locul numit Fintina-
Mare, curge despartind satele
Nadipa, Nasoepti i Enachepti
pi se varsa in Tazlati, pe stinga,
dupa ce se *fricara cu pirliapele
Rachitipul i Actincul.
Nadiqa satt Orzaqtea, vale, ju-
detul Bacatis pl. Tazlaul-d.-s.,
de pe teritoriul com. Nadipa.
Nadoleanul (Movila-luI-La-
zar), movila, In jud. Tulcea,
pl. Mach], pe teritoriul com.
rur. Jijila, situata pe una din
ondulatiunile N. ale dealuluT
Agamin, la 2 kil. spre S.-V. de
satul Jijila, in partea N.-V. a
papel pi S. a comuneT; are o
inaltime de 45 m.; este punct
trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra satuluT Jijila ì asupra Vail-
Popa ; este acoperin cu finete
verdeati.; este naturall; pe
la poale trece drumul comu-
nal Mdcin-Jijila.
Nagara, a'eat i loc de Mune,
in com. rur. Malovatul, judetul
Mehedinti, situat in apropiere
de satul Piatra-Alba. 10 acest
lec ese fum din pamint in mod
continua.
Naiba, intente, in jud. Mehedinti,
plaiul Clopani, acoperit cu brazT,
din care se face pindrill. Se
intinde pana in apa Cerna, la
locul numit Corcoaia.
gaimanul, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Oniceni, ring%
satul Oniceni. Are o populatie
de 17 familiT, saa 69 suflete.
Se maI numepte i Oniceni-
lul-Nalman.
Naipul, com. rur., jud. Vlwa,
 NAIPUL
pl. Cilnistea, compusa din ea-
tunele : Baleasca, Cioflicul si
Naipul, situata pe partea dreapta
a apei Cilnistea. Toate catunele
sunt pe proprietatea Naipul.
Prin comuna trece Valea-Nal-
puluI si a Peiusuluf ce se varsa
In alnistea.
E situan la 32 kil. de Giur-
giti, si la 5 kil. de Ghimpati,
resedinta plaser.
Are o suprafan de 3100
hect., din care 2000 hect. pa-
dure.
S'al improprienrit la 1864
zoo locuitorT, carora li s'al', dat
600 hect. parnint.
Mosia se arendeaza cu 44000
le! anual.
Aceasta comuna constitue sin-
gura o parohie. Are o popula-
tie de 1133 suflete ; o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe, deser-
vita de I preot si 2 dascali ;
o scoall mixta cu 2 clase ; 6
circiumi.
Budgetul comund e la veni-
turI de 5497 leT, si la chelttielI
de 3538 le!.
Naipul, cdtun, al comunef cu a-
ceia0" nume, jud. Vlasca.
Naipul, vale, jud. Vlasca, izvorind
din Letca-Vechie, varsindu-se in
alnistea, la Naipul. Se mg nti-
meste si Valea-Cuciuld.
Nalbant, com. rur., situata in
partea centrala a judetuluI Tul-
cea, si cea N.-E. a plasei Ba-
badag, pe piriul Telita.
Se margineSte la N. cu com.
Telita; la S., cu Armutlia si
Bas-Chioi; la V., cu Alibel-
Chioi ; la E., cu Frecatei si Con-
gaz.
Relieful soluluI e destul de
accidentat de dealurile; Ghel-
Tepe (pIesuv, 70 m.), Sart-Tepe
(galben, 54 m.), Stamuni-Culac
(228 m.), la S. ; Buiuc-Cara-
68167. Afarole Dtettonar Geografic. Vot. IV
443
Tepe (I 70 m.), Chiuciuc-Cara-
Tepe, (157 ra.), la E.; Uzum-
Bair, Izmail-Bair (230 m.), Car-
tal-Bair (220 ni.), arcaman-Bair
(200 m.), Cale-Bair (240 m.);
Teche-Bair, (240 m.), Carcaman-
Bair, Canagic-Bair, la V.; Co-
gea-Cara-Bair si Dealul-CiliculuI
(342 m.), la N.; parte sunt aco-
perite cu padurI, parte cu iz-
lazurI si finete.
Movile sunt : Movila-luI-Pa-
trascu (170 m.), la V.; Movila-
Verde (72 m.), la E.; Jari-Tepe
(79 m.), Esil-Tepe (54 m.), la
S.-E.; sunt toate naturale.
Ape sunt: Valea-Telita, tre-
cind prin cele 2 sate: Treste-
nicul si Nalbant si avind ca a-
fluent pe dreapta valea Alciac-
Culac-Punar.
E forman. din 2 catune: Nal-
bant la S.-E., pe valea Telita,
resedinta ; Trestenicul, la 3 kil.
spre N.-V., tot pe valea Telita.
Intinderea comuner e de 3800
hect., din cari 83 hect. vetrele
celor 2 sate, restul apartinind
locuitorilor.
Populatia e compusa. din 278
familiI, sal-1 1355suflete: 292
barbatI si 645 t'eme ; 669 Ro-
minI, 370 Bulgarl, 22 Rus!, 227
TurcI, restul de alte natiunT.
Are o s coall, infiintata in 1882
de stat, frecuentan. de 69 e-
levI; o biserica, in Nalbant, cu
hramul Sf. Haralambie, zidita
In 1881 de locuitorI, deservita.
de 1 preot si I cinfaret.
Locuitorii posea : 216 plu- Nan (Fata-luI-.), ad/un al com.
gurI de fier ; 482 cal si epe, Balanesti, jud. Buzati, cu zoo
613 bol si yac!, 2483 oI si ca- locuitorl si 27 case.
pre ; 8 mor!, din carI 4 de apa
si 4 de vint. Nan (Pichetul-luI-), pichet, pe
MeseriasI sunt : 3 /l'eral% 3 Dunare, cu No. 16, in judetul
lemnati, 1 cizmar, I tirnplar.
Comerciul e activ si consta
in export de cereale, vin, lemne,
brinza, tina, etc., si import de co-
lonia/e si manufactura.
Budgetul comuneI e la veni-
www.dacoromanica.ro
NANA
tul-1 de 4141 leT, lar la cheltu-
eli, de 4124 le!.
Drumurl sunt : soseaua jude-
teana Tulcea-Bas - Chioi; apor
drumuri comunale se duc la
satele invecinate: Trestenicul,
Armutlia, Hagilar, Cataloi, Eni-
Chioi, Telita.
Nalbant, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, catunul de resedinta
al comund Nalbant, asezat pe
ambele malurT ale vleI Telita.
Arco intindere de 1500 hect.,
pamtnt bun pentru cultura, din
cal-1 48 hect. vatra satultd, res-
tul al locuitorilor, o populatie
de 176 familiT, sati 844 suflete,
din cari 512 RominT, 302 Bul-
garY, restul Turci.
Nalbant, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comund
Chirag-i, situat in partea sudica
si cea centrall a comuneT, la
2 kil. spre rasarit de resedinta,
pe valea Chiragi, sub poalele
stincosuluI deal Copucci; este
ramasita und sat odinioat a mare
si populat ; azi abia are o po-
pulatie de 4 suflete, T'Atad, ocu-
pindu se cu cresterea vitelor, pe
o intiadere pe 254 hect., din
care 2 hect. ocupate de vatra
satulur.
Nan (Dealul-lul-), deal, filtre
comunele Tigdne$i O Gorgani,
pl. Podgo.ria, jud. Muscel.
Ilfov.
Nana, com. rur., pl. Negoesti,
j ud. Ilfov, situata la S.-E. de Bu-
curesti, la 48 kil. de acest oras.
In partea de V., painintUl e =ir-
67
 NANOTJL
cos. Sta in legatura cu com.
Luica prin o osea vecinall.
Se intinde pe o suprafata de
168o hect., ca o populatie de
656 suflete, locuind in 103 case
si 23 bordeie.
Proprietatea e a insurateilor,
care rezerva. 30 hect. pentru
izlaz.
Budgetul comuneI e la ve-
niturT de 1703 leI si la chel-
tuelf de 168o leT.
Are o scoala, frecuentata de
30 elevl si 7 eleve.
Vite sunt: 384 cal si Tepe,
3 armasarI, 181 bol', 220 vad
viteT, lo taurT, 41 bivoll
bivolite, 16 capre, 150 porcI
2003 oI.
LocuitoriT poseda : 03 plu-
gua : 24 cu bol* si 79 cu cal;
139 care si carute : 52 cu bol
si 87 cu cal.
Locuitorl improprietaritT sunt
125 i neimproprietaritr, 31.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumad.
Nanciul. Ved Zatreni, comuna
rurall, jud. Vilcea.
Nandra, plidure, supusl regimu-
luT silvic, com. Dirmonesti, pl.
Riul-DoamneI, jud. Muscel, in
intindere de 2420 hect., popu-
lata cu stejar, fag, carpen
mesteacan.
Nanele, lac, pe tei-itoriul com.
Ceacul, pl. Borcea, j ud. Ialomita.
Nane§ul, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, e hotarul
com. rur. Izverna.
Nane§ul, pichel de granip, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna.
Nani, fost pichet de granila, in
jud. Mehedinti, plaiul Cerna.
Nania, deal, in jud. R.-Sarat,
444
pl. Orasuld, com. Brosteni; se
desface din Culmea-ScorusuluT;
se intinde In partea de S. a
comun el; este acoperit cu pasunI.
Nanovul, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. MargineT, la N.,
pe Valea-Vedd, dealungul so-
seleT judetene Alexandria-Rosi-
ori. Este situata la marginea
orasuld Alexandria, pe soseaua
judeteana Rosiori.
Toata partea de N. este uda-
ta de rinl Vedea. De a curme-
zisul, de la V. spre S.-E., com.
e strabatut de valea i piriul Na-
novului, ale cal-uf ape sunt o-
prite in mal multe puncte cu
zagazurT pentru udatul gradini-
lor de zarzavat. Une partl din
valea Nanovul, locuitorif if zic
Valea-Adinca. Terenul este
mal tot fertil, afara de o mica
parte despre Vedea, care este
nisipoasa.
Are o populatie de 728 su-
flete o scoalä mixta.; dota bi-
sericT, una in Nanovul si a doua
in catunuI Icoana, deservite de
un preot i doT cintaretT.
Vite sunt: 383 vite marl cor-
nute, 129 cal, io magarl, 1581
vite mid i 96 porcI.
I3udgetul e de ¡el 5702, bad
44, la venit irT si de 4939 leI,
banT 77, la cheltuelr.
La marg-inea comund, spre
Vedea, este o fabricä de spirt,
inzestrata cu cele mar perfec-
tio n ate ap arate, proprietatea d-luT
loan Christodorescu.
VII sunt pe o Intindere de 134
hect.
Calea principala de comunica-
tiune soseaua judeteana Rosiori-
Alexandria, care o strabate in
toata lungimea, punind'o In le-
gaturä cu orasele Alexandria $i
Rosiori si cu cele-l'alte comune
situate pe aceasta osea.
Satul Nanovul a facut parte
pana la anul 1836 din plasa
www.dacoromanica.ro
NANOVUL
Teleormanul-de-jos. Pe lingl din-
sul mal era un alt sat mare si
populat, Icoana, a/ caruT locul-
torT aü fost stramutatI in com.
Adamesti.
Nanovul 11 gasim trecut si in
lista satelor intocmita la 1741,
sub Mavrocordat.
La V. comuneT, unde se afla
un punct de hotar, Crucea-luT-
Chirita, se gasea satul Icoana.
Pe la N.-E. comunel, in de-
partare ca de i kil. de sat trece
Brazda-luI-Novac, care ja di-
rectiunea spre Alexandria.
Nanovul, rizarle, in jud. Teleor-
man, pl. Margind, compusd din
maT multe corpurI, apartinind
mai multor proprietarT, dintre
earT cer mai marT sunt: d-1 Cos-
tache Atanasiu, avind 485 hect.
arabile si 4 hect. padure in
Balosin i d-1 I. Sandulescu-Na-
noveanu, posedind 280 hect. a-
rabile i 4 hect. padure, corpul
Icoana.
LocuitoriT improprietaritT du-
pA rurald sunt in numar
de Ui, posedind in total 413
hect.
Nanovul, ptruz, jud. Teleorman,
format din izvoarele ce curg
intre comunele Mavrodinul
Adamesti. Dupa ce trece pe
Rugä com. cu acelasi nume, o
la pe litiga hotarul orasuluT A-
lexandria, de ad i pe litiga com.
Poroschia, in dreptul carda se
vara. in riul Vedea.
Nanovul, vale, jud. Teleorman,
incepe de pe mosia Brostean-
ca, trece pe mosiile din com.
Plosca, de aci se indreapta spre
com. Mavrodinul, de unde iz
voreste piriul cu acelasT nume.
Toata distanta, de la incepu-
tul vad pana la comuna Ma-
vrodinul, este uscatä i poarta
numele de Valea-CaluluT. De
 NANTULUI (LACUL-)
aci inainte incepe piriul care,
d'impreura cu valea, ja numi-
rea de Nanovul.
Nantulul (Lacul-), lac, lingä
satul Piciorul-LupuluT, in mar-
ginea pldurei Birnova, comuna
Ciurea, pl. Codrul, jud. Iasi;
serveste pentru addpatul vitelor
convine peste.
Nanul, tnunte, la N.-V. de com.
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, pe la poalele clruia trece
Riul-Tirgulul i riul Riusorul.
Nanul, pida, izvoreste de la E.
de com. Iblnesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. OIL, trece prin mijlocul co.
mune* s't se varsä in Cungrea-
Miel.
Nanul, vale, jud. Muscel, plasa.
Riul-Doamnei, com. Jupinesti ;
se varsä in riul Doamna, pe ma-
lul drept, in dreptul cltunultff
Petresti, com. Cosesti.
Napita,Pria, in jud. Buzäü, com.
cdt. Dupl.-Piatrl ; in-
cepe din pldurea Majetul
se scurge in piriul Cepturasul.
Nariqului (Valea-), vale, jud.
Baclu, pl. Tazllul-d.-s., com.
Nadisa, prin care curge
Rächitisul.
Narotul (Gruiul), loc izo/al,
la S. comunel Brezoiul, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Nasläul, deal, se intinde spre
S.-E. de satul Cirjoaia, com.
Baiceni, pl. Bahluiul, jud.
Pe el se afIä podgorif insemnate.
Nastas'achi (Baile-), bdr, jud.
BacAti, pl. Trotusul, com. Tir
gul-Ocna, situate in marginea
orasuluT Tirgul-Ocna, peste Tro-
tus, la o altitudine de 273 m.
445
la poalele muntelui Mlgura, care
pune capa funduluI grädineT
bailor, unde se aflä izvoarele
de apl.
Sunt 7 izvoare de apl captate,
dintre care numai doul : No. 4 si
No. 5, dispuse ca cismele. A-
pele ati fost analizate pentru
india oarl in 1846, de Dr. Aga
C. Virnav, cu farmacistul Pav-
lovicI, apoI in 1856, de Stenner
Snel. Izvoarele acestor
apartin clasei apelor minerale
clorurate, carbonate, sulfuroase,
continind brom i iod j ati o
mare asemänare cu izvorul No.
3 din SlAnic. Analizele, ce s'ad
fäcut i concluziunile la care
s'ati ajuns sunt aratate In lu-
catite D-ruluI Fatu, 1851 si
1874, in raportul D-rului I. Ko-
nya din 1883 (Iasi) si in raportul
pe 1888-1889 al D-ruld C.
Istrati. Apartin colonelultif Pa-
nait Botez ; poartà numele de
Bäile-Nastasachi, dupä numele
proprietarului de me inainte,
Nastasachi Mihail.
Nastase, deal, jud. Vilc9, pl.
Oltul-d.-j., com. Stänesti.
Nastradin, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nota, resedinta co-
munei Enisenlia, pe ambele ma-
lurl ale Irle* Nastradin - Ceair,
la poalele de S. ale dealultif
Cara- Amat -Bair si ale movilei
Tasli-Iuiuc, ce'l domina si la
cele de S. ale dealului Nas-
tradin -Bair. Casele sunt micT,
neregulate, risipite, Cu o plata
mare in mijloc. Intinderea este
de 500 hect., din cari 92 hect.
ocupate de vatra i grldinele
satului, Cu o populatie de 41
familiT, saU 500 suflete.
Nastradin-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra - Nota,
com. Enisenlia, cl.t. Nastradin ;
se desface din dealul Ghiol-
www.dacoromanica.ro
NASTRADIN-CULAC
Ghelic-Bair ; se ,intinde spre N.
In directie de la S.-E. spre N.-
V., printre valle Gheren-Ceair,
(sati Beilicul) i adiacenta sa,
valea Nastradin-Ceair, brAzdind
partea de E. a pllseT i cea
centrall a comuner; are 167 m.
inlltime, dominind satul Nas-
tradin, asezat la poalele sale de
E., valea Beilicul, valea Nastra-
din.Ceair i drumurile vecinale
ce duc de la Nastradin la Ba-
zirgian, Enisenlia i Hazarlic ; e
acoperit cu pldurl i tufarisuri,
precum si cu pasunt
Nastradin-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra - Noul,
com. Enisenlia, cat. Nastradin ; se
desface din dealul Ghiol-Punar ;
se dirige spre V., inteo directie
de la S.-E. spre N.-V., prin par-
tea de E. al piase' i cea cen-
trata a comuneT, printre dealurile
Mulver - Accuci si Cara-Amat-
Bair de o parte si Ghiol-Ghelic-
Bair i Nastradin-Bair de alta:
trece prin satul Nastradin si, dupl.
6 kil. de lungime, se deschide in
valea Gheren-Ceair (san Beilicul)
pe dreapta,lingl.Tasuluc-Cesme;
prin ea merge drumul Nastra-
din-Bazirgian.
Nastradin-Culac, vale, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
teritoriul comuneI urbane Cuz-
gun i anume pe aeela al cdt.
Urluia ; se desface din poalele
N.-V. ale dealulul Cara-Amat-
Bair, sub numele de Cuiuc-Cu-
lac; se indrepteazl. spre N.,
avind directia generall de la
S.-V. spre N. E., brlzdind par-
tea de E. a pllsei si a comu-
neI ; se intinde printre dealu-
rile Curu-Alceac-Bair si Cara-
Aci-Bair i, dupä un drum de to
kil., se deschide in valea Urloaia,
pe stinga, in dreptul satuluI
Susu-Punar ; printr'insa merge
un drum comunal ce duce de la
 NAT (VALEA.LIJI)
Nastradin la Iusuf-Punar, mal
este alga de doua drumurl co-
munale, unul ce duce de la Cara-
Amat la UrIoaia, altul de la Nas-
tradin la Cherim-Cuius.
Nat (Valea-luf-), vale, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
rur. Menti-din-Dos.
Natima, loc izolat, în jud. Bu-
zar', com. Cernatesti, cat. S5.-
poca, unde, dupb. traditie, se
spinzurad in vechime criminalii.
Naurutul, culme de munte, care
este o prelungire a culmel O-
lanesti, jud. Vilcea. Se indrep-
teazä de la V. catre E., for-
mind tärmul drept al LotruluT.
Are ca pise muntele Sida.
Naztrcea, sat, in jud. si pl. Con-
stanta, cat. com. Omurcea, si-
tuat in partea de V. a pase'
cea de N. a comuneT, la 5
kil. spre N. de catunul de resc-
dinta, Omurcea, pe valea Ho-
roslar-Alceac, dominat i inchis
la S. de dealul ancal, la S.-E.
de dealul Horoslar-Bair, la N.-V.
de dealul Caratai, cu virful sati
Caratai si la N. de dealul Na-
zircea, cu virful säü Nazircea
(roo m.).
Suprafata sa este de 2831
hect., din carl 65 hect. sunt o-
cupate de vatra satului si de
gradinT, cu o populatie de 94
familii, san 333 suflete.
Prin partea de S.-V, trece
un val al lui Traian.
Drummi comunale sunt o
multime care vin din satele in-
vecinate : Horoslar, Omurcea,
Murfatlar, Alacapi, Caratai
altele.
N azIrcea, deal insemnat, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul com. rur. Caratai; se
desface din partea de S.-V. a
446
dealuluT Amat-Bair i anum e
din virful Tepe-Cara-Murat ; se
indrepteaza spre S., avind o
directie generala de la N.-E.
spre S.-V., brazdind partea de
E. a plaser i a:comuneT; se in-
tinde printre yaile Caratai si
Cioban-Dere ; are o lungime de
4'/2 kil. si se continua ca dealul
Caratai; are o inaltime maxi-
ma de 100 m., pe care o a
tinge in virful Nazircea ; pe la
poalele sale de S., trece drumul
comunal Caratai-Cogea-Ali ; este
acoperit aproape peste tot cu p5
suni Cu putine semanaturT
partea de S.-V.
Naztrul, com. rur., pl. Vädeni,
jud. Bräila, situata pe ses. Se
margineste la E. cu Cazasul ;
la S., cu Tudor-Vladimirescu ;
la N., cu Cotul-Lung i Vadeni ;
la V., cu Romanul.
Are o suprafata de 6900 hect.
cu o populatie de 907 suflete ;
o biserica, zidita la 1888 de lo
cuitori i proprietar, cu hra
mul Sf. Nicolae, deservita de
preot si I cintaret ; o scoald
mixta, infiintata la 1876, frecuen-
tata de 25 elevi ; 5 circiumi.
Sunt 65 locuitorT improprie-
taritl din 1864; neimproprieta-
riv mal sunt 47.
BudgetuI com. e la venitui I
de 4075 leT, si la cheltuelT, de
4070 lel, 27 bani.
Vite sunt : 554 bol, 308 vaci,
I I tauff, 164 viteT, 445 caT, 1857
oi, 377 rimatorT.
Mazul e de 250 hect.
Drurnuri : la Tudor-Vladimi-
rescli spre S. (8 kiI.); la Roman,
spre V. (ro kil.) ; la Scortarul-
Vechiti, tot spre S. (II kil.) ;
la Gurgueti, spre V. (14 kil.);
la Latinul, spre N.-V., pe so-
seaua Braila - Focsani (14 kil.) ;
la Cotul-Lung, spre N. (T 0 kil.);
la Vadeni, spre N. (ii kil.).
Comuna pare a fi infiintata
www.dacoromanica.ro
NAZIRUL
inainte de 1756, cae! in prima-
vara acestuT an, gasim ca zahe-
reaua, adica darea in grine catre
Poarta, s'a cerut pentru prima
cara in cantitate de 15000 chile
de Braila. Griul se preda in
Braila, de unde se primea de un
Nazir, asila intendent al Sul-
tanuluT. Tara era reprezentata
de un comisar, care observa
predarea. Dup5. ce se preda ca-
tatimea totall de griti, Nazirul
libera un certificat total, care se
trimetea ca justificare la Con-
stantinopole. Intendentul Sulta-
nula nu da certificatul pana
ce nu i se da plocoane.
Numele de Nazirul, il poarta
comuna de la vre-unul din acesti
vechi proprietarT ; mar in urma
deveni proprietatea principeluT
Alexandru Ghica, de la care a
cumparat-0 loan Suliotis. Prin
com., ati trecut Rusii pe la 1821,
1854 si 1877.
Naztrul, sat, in partea de S. a
com. Nazirul, jud. Braila, la 12
kil. spre N.-V. de orasul Bra-
ila. La i kil. spre N. trece so -
seaua BrAlla-Focsani. Acest sat
maT inainte era situat pe locul
unde asta-a este t'ida Soarele,
din com. Cotul-Lung, de unde
s'a stramutat la 1833.
Suprafata vetrei satului este
de 49 hect., cu 88 case si 2
Are o populatie de 89 familiT,
sail 427 suflete ; o scoala mixt5.,
infiintata la 1845, frecuentata
de 38 elevi si 16 eleve ; o bi-
seria, rezidita la 1888 de s5.-
tenT si proprietar, deservita de
un preot, I cintäret 5i un para-
cliser.
Vite : 150 ca!, 272 vite marl
cornute, 266 01, 153 rimatorr.
Naztrul, fost ceitun, pendinte de
com. Balanoaia, pl. Marginea,
jud. Vlasca, pe proprietatea Efo.
 NAZIRLIL
riel Spitalelor Civile din Bueu-
resti Onceasca si Cosoveni. A
fost inainte de 1821 situat in
josul sa. tulur Ghizdarhl.
Nazirul, mofie, pendinte de com.
cu acelasi nume, pl. VAdeni, jud.
BrAila, proprietate a most. ráp.
I. Suliotis. Are o suprafatä de
7 too hect." si aduce un venit de
80000 leI.
Näce§ti, saU Näneasca, atun,
pendinte de com. BrAnistari, pl.
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe
partea stingA a apeI Cilnistea.
Are o suprafatl de 145 hect.
Näeanca, vechie numire a atu-
nulut Sähäteni-d.-j., com. GA-
neni-Vintileanca, jud. BuzAti.
Naeanca, vale Insemnatd, jud.
BuzAti, incepe in comuna Vis-
pesti, din ramificatiile Istritd,
prin dotad izvoare : Urgoaia sal!
Väleanca si Fintina-Vulturulul ;
uclA In lung comunele NAeni
GAgeni-Vintileanca ; trece so-
seaua nationala i calea feratA;
se imprAstie pe cimpie, se di-
rige apoI, parte spre com.. Baba.
Ana, scurgindu-se in pir. Istä.ul
iar parte spre cdtunele GAgeni
Mirosi ; se scurge in piriul
Särata, in fata vAd Leoteasca.
Näeni (Näeni - Pro§ca), com.
rur., in jud. BuzAti, pl. Tohani,
pe ambele malud ale väeT
easca, la 35 kil, de orasul BuzAti.
Limita, la N., incepe din pà-
durea Arhimandrita, apoI pe
marginea pAdurei sforile Nä.eni.
merge pAnA in Predealul-BuzAu-
luI ;la E., se lasä. din Predeal
si, pe marginea pAclurd Slobo-
zeanul, vine pinA in Piatra
la S., hotarul de
SA.'hAtenilor;
N. al mosid Sahlteni ; la V.,
din hotarul SähAteni, ia pe mar-
ginea pAdurd Gliza si ajunge
447
ia pAdurea Arhitnandrita. Su-
prafata sa e de 1362 hect, din
care 270 arabile, 420 pAdure,
45 fineatl, 2 izlaz, 383 vil si
224 sterp.
Proprieati mal insemnate sun t:
Näeni, Prosea i Turburesti ale
cetelor de mosnenI: NAenT, Fra-
sineni, OrbestI i ProscanT.
Terenul e accid en tat si pi etros,
din care cauzl e putin fertil.
Singura productiune maI in -
semnatá sunt viile, apor livezile.
Comertul constä. in desfacerea
acestor productiuni.
CAl de comunicatie sunt: so-
seaua comunalä. Breaza-Fintesti
prin NAeni i drumul pe ;ralea
Näeanca spre Mizil.
Vite 455 ba, 126 yac!, 69
vitei, 50 cal, 28 lepe, IlmInji,
900 OT, 13 capre i Ioo porci.
Com ma e formatA din cAtu-
nele : NAeni, Prosea si Tudo-
rAchesti, cu o populatie de 1340
suflete, locuind in 314 case.
Are o scoalä. de 1;40, frecu-
entará. de 37 elevi si una
fete, frecuentatA de 30 eleve ;
o bisericA, in Nleni i fostul
schit Prosea, azr bisericA de mir,
deservite de 2 preotr, 2 cinta-
retT i 2 paracliseri. Catedrala
e cea cu hramul Sf. Dumitru.
Comuna e nouä.. Cel mai
vechiù sat e Prosea, pe care
Dionisie Fotino nu'l mentio-
neaza, dar care exista in secolul
treeut.
Budgetul comuna e de 2502
lel, 71 banT.
cdtun de resedintA al com.
Nleni, jud. Buzäú, Cu 400 lo-
cuitori si 93 case, situat pe o
frumoasA calme, ramificatA din
rnasivul muntelui Istrita.
mofie, in jud. BuzAti, co-
munele Nleni si Tisdul ; are cam
470 hect., proprietate mosne-
neascA, divizat in 5 sforf: Dat-
www.dacoromanica.ro
NAMÀBASCA
cul, FrAsineni, NAeni, CAtunul
si Orlesti ; are araturi, vie, izlaz,
200 hect. pAdure, apea piatrA
loe sterp.
N 'aeni, mofie, in jud. BuzAti, com.
TisAul ; are cam 240 hect., din
carl 18 cultivabile, restul pa-
dure, despArtitA in trei sforT
Burducesti, Sibiesti si Marco-
cesti, dupa cum s'a sub-divizat
ceata mosnenilor Ghinea-Sibiu,
proprietarul el.
Näeni-Sfinteanul, mofie a sta-
tuluT, in jud. BuzAti, com. Ti-
sAul, fäcind parte din pAdurea
Bradul-cu-Sforile ; are 200 hect.,
din carl to hect. arabile, IO
hect. fineatA si restul pAdure.
Näeni-Sforile, mofie, in judetul
Buzati, com. Vispesti, proprie-
tate a statulur, pendinte de ma
nAstirea Slobozia ; are cam 840
hect., din carl 140 arAturI
vil, lar restul pAdure.
N äeni-Sforile, pridure a statuld,
pe mosia Sforile-NAeni, pe valea
riului Niscovul, jud. BuzAA, cotn.
TisAul. Constä din douä. sfori :
una la dreapta zisl
Slobozianul, care are 337 hect.,
iar a doua la stinga : Nleni, cu
322 hect. Sfoara Slobozianui
se mal numeste i Slobozianul-
cu-Istrita.
Nifurde§ti, vechig sat, care s'a
desfimtat ; depindea de com. Go-
dinesti, jud. Tecuciti.
Nfifurdeqti, trup de mofie al sta-
tuluT, in jud. Tecuchl, comuna
Muncelul. Are o suprafatA de
155 hect. Mal poartA numele
de Capul-DealuluI.
Närnaeasca, fasta mofie a sta-
tulta. Vez! Valea-Mare, judetul
Mu scel.
 NIWAEAscA
Islimäeasca, adure a statuluT,
in intindere de 231 hect., apar-
tinind comuna Valea-Mare, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Nämäe§ti, com. rur., in judetul
Muscel, plaiul Dimbovita, la N.-E.
de Cimpulung si la 8 kil, de a-
cest oras. Este situata pe malul
drept al riuluI Argeselul.
Se compune din 2 catune :
Nämaesti si Valea-Rominestilor,
cu o populatie de 887 suflete,
locuind in 229 case.
Locuitorif se ocupa cu vara-
rla, lemnaria si scindurAria.
Vite sunt : 26 cal, 780 bol,
vad si vitef, 1017 of, 106 capre
§i 120 porcI.
In jurul com. sunt livezi de
finete (numite muscele), padurl
de fagl si measteacanl si muntl,
intre carl, mar apropiati putem
cita : Clabucetul si Plaisoarele.
Originea numeluT Clabucetul se
pierde in intuneci mea veacurilor ;
lar Plaisoarele isT iati numele de
la doul plaiulete ce compun
muntele.
Riul Argeselul uda com. de la
N. la S. si pe el, in cercul com.,
se ail. 2 morT si IO fenstrae.
Numarul contribuabililor e de
131 si budgetul prezinta la ve-
niturT suma de 2297 leT si la chel
tuelf 2277 ler.
Pamintul intregel com. este
de 535 hect., livezi, finete si
semanaturI, osebit de munti si
pAduri.
LocuitoriT sunt in maioritate
mosnenT; lar 89 s'ati improprie-
tdrit la 1864.
Proprietari marr in com. sunt
d-nii Maior Ciudin, Dim. Bil-
cescu si M. Florian.
In fata Namaestilor, spre E.,
se afla. muntele Mateiasul, de
piatra calcaroasa, cu virful Stu
rul, a carta infátisare marean
ridica frumusetea pozitiund Na-
maestilor.
448
Sunt doud sosele : soseaua
comunal $i soseaua nationala,
ce duce la Rucarul si Frontiera.
In raionul com., peste riul Ar-
geselul, este un pod de lemn.
Are o biserica vechie, edifican
de obstea locuitorilor, deservita
de 1 preot si 1 dascal si o ma-
nastire, Namaesti, spre V. de
sat, cu 14 chilii, in cari locuesc
veo 20 cdlugarite ; o coall, in-
fiintata la 1861, frecuentan. de
25 elevl si 6 eleve.
In sinul panfintuluT, la mun-
tele Mateiasul,se gaseste cu
indestulare plata de var; iar
in vara anuluT 1887 s'a deseo-
perit in raionul com. depozite
de piatra de constructie, tot ap
de burla, se zice, ca cea de la
Albesti. Aci s'ad deschis si ca-
rien, de unde se exploateaza
piatra in mare cantitate.
Pe lunca ArgeseluluT, la locul
numit Valea-luT-BragA si pe Ma
teiasul, se vad numeroase do
vezi de razboaie ale trecutului:
ghiulele, oase de oamenT, cos-
ciuge de piatra, toate atitea
probe neindoelnice ca pe aceste
locuri s'a varsat singe in mal
multe rinduri. Chiar muntele
Mateiasul, spune legenda, isT
trage numele de la Mateas-Con
vin, care a avut pe aci batalle.
Poate ca in framintarile urmate
filtre Tepes si Turd sa fi trecut
si Mateias prin aceste locuri,
desi Istoria nu pomeneste de
cit numaT de trecerea peste pa-
sul Bran a luT Ion Corvin, yak
mas luT Vlad-Dracul.
Nämäe§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Muscel. Se zice ca satul Mala-
esti se numea la inceput Neme-
sesti, ceca ce ar face sA te pre-
supuna el cu Radu-Negru ar fi
venit si citi-va Nemesi-UngurI
(nobili), rail s'al' asezat pe va-
lea numita de er Nemesesti.
www.dacoromanica.ro
NXMAETI
Istoricul Engel sustine cu to-
tul alt-fe!. (Vezi NAmlesti, ma-
nastire). Ad este resedinta pri.
marier. Inaintea de unirea pla-
junior, la NamAesti era resedinta
plaiului Dimbovita. Are o po-
pulatie de 426 locuitorT. titl
carte 104 barbati si 33 femeT.
Nämäe§ti, nandstire de alugd-
rife, jud. Muscel, asezata pe o
frunioasa colina de piatra, linga
satul cu acelasT nume, pe 14111 Ar-
geselul, la 8 kil. de Cimpulung.
Istoricul Engel zice cA A-
postolul Andreiti, insarcinat cu
propagarea EvanghelieT in Bi-
zant, Tracia, Scitia si ambele
DaciT, coborind din Dacia su-
perioara in Dacia inferioara, pe
la Bran (pe la Zarnesti) si ajun-
gind la locul acesta, s'ar fi nitat
pe fereastra unuT templu pAgin
ca sa vacía un preot, de la care
vroia O. inceapa propaganda
crestind si nezarind pe nimeni
in templu, se zice ca s'ar fi in-
tors catre sotii sAT de calatorie
si. ar fi zis: nemo est; de unde
Namaesti.
Biserica zidita in piatra are
ma.T. multe legende :
Se zice ca un cioban pAstea
oile pe aceasta piatra mare, in
care s'a sapat biserica. Intr'o
noapte i se aran in vis Maica
DomnuluT, care 'I zise : Scoala
si sapa sub tine si vei afla o
icoana inteo bisericuta de pia-
trl ; aci ve! face tu biserica, in
cinstea si slava Intrard in Bi-
serica a sfinter fecioare Maria,
izvor de viata si tamaduiri.
Ciobanul se pune sa sape si
dupa trer zile si trer nopti da
de o bisericuta de plata in
forma de grota, cu icoane si
odoare bisericesti. Icoana visan
de cioban este, spune legenda,
chiar aceea pe care o vede vi-
zitatorul in stinga cum intra in
biserica.
 NXWOALE (LA-)
Se mar zice si urmatoarele :
CrestiniT din Dacia, si inainte
si dupa Traian, pana la Con-
stantin- cel-Mare, propagar' E-
vanghelia in grote. Aceste grote
servirä de bisericr pana la ur-
carea Cruce! pe tronul Cezari-
lor, dind fura parasite si hilo-
cuite cu temple. Multe din grote
se astupara si se crede ca grota
de la Namaesti, este din tim-
pul cind crestinismul se propa-
ga in ascuns din cauza perse-
cutiunilor.
In aceasta manastire sunt zo
monahine, cu intretinerea carora
statul cheltueste anual 6tio le!.
Calugaritele, pe linga servi-
ciile ce aduc bisericer, se inde-
letnicesc cu diferite lucrad de
mina, de exemplu : saiacurT,
mohaire, covoare, pInzeturT, etc.,
pe care le lucreaza In mod ar-
tistic.
Manastirea se administreaza
de o superioara, ajutata de un
consiliti spiritual si altul eco-
nomic.
In mica biblioteca a manas-
tire! se afla: Indreptarea legeT,
parte in manuscris ; un Mine:1
de la 1698 si 4 lirisoave vechT
domnestI, serse pe pergament
in limba slavona. (1548, 1579,
1590 si 1650).
Curtea manastireT Namaesti
se afla la 767 m. d'asupra Ma-
rif-Negre.
Nfimoale (La-), loc izolat, in
jud. Buzar', com. Magura. Aci
e o sorginte de ape minerale,
continInd sulf si fier si a caror
coloare e neagra. Apa e foarte
rece, dar pare a fierbe cu mar!
clocote.
Nämoalele, colina, in jud. Buzati,
com. Cislaul, cat. Aninoasa ; se
'hiende de la izvorul Puturosul
pana in Fundul-Cacicer, pe ho-
tarul Prahover.
449
Nämoloasa (Nämäloasa, saa
Nomoloasa), com. rur., in pl.
Biliesti, jud. Putna.
E asezata pe malul Siretuluf,
satul fiind o urmare a tirguluT
cu acelasT nume, de care e des-
partit prin intinderea imasullY.
Se af15. la 22 kil, de sub-pre-
fectura piase., si la 40 kil, de
capitala. judetuluT.
Se numeste ast-fel de la po-
zitiunea sa naturala, fiind situata
pe un pamint mlastinos, llamo-
los, Higa riul Siret, unde se
allá un mare pod pe vase.
Se compune din urmatoarele
catune : Blehani, Clucerul si Na-
moloasa (unde e si primaria
comun 61).
Are o populatie de 380 fa-
mili!, san 1481 suflete, locuind
in 318 case; o bisericá paro-
hiala, cu hramul Pogorirea Sf.
Duh, in catunul Nämoloasa.
CopiiI cu virstä de scoall ur-
meaza la scoala din Tirgul-Na-
malcasa.
tirt carte 116 persoane.
Sunt 339 contribuabiti.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 5281,54 leT si la chel-
tuelT, de 5212,56 Iel.
LocuitoriT posedä. pe Higa
pamint arabil 47,50 hect. de vi!;
2 masinl de treerat cu abur!,
137 plugurT de fier, i5 grape de
fier, to rarite ; 885 bol, 714 vacT,
117 caT, 888 ol' si 525 porcI.
Industria si comerciul se prac-
tica in 2 pi-Avala de 1:latitud
spirtoase si de un fabricant de
rachia.
Nämoloasa (Th-gul-), com. rur.,
pl. Biliesti, jud. Putna.
E asezata pe malul Siretuluï,
d'asupra satuluT cu acelast nume,
de care e despartit prin intin-
derea imasulur.
Se afla la 21 kil, de resedinta
sub-prefectureT, si la 39 kil, de
capitala judetului.
www.dacoromanica.ro
N 1MOLOASA (TilIGUL-)
Acest tirg a fost infiintat in
1818 de logofatul Costache Co-
nachi, in baza hrisovuluT din
acel an, dat de Mihail Sutu,
Domnul MoldoveT.
Are o populatie de 232 fa-
mili!, sail 883 suflete, locuind
in 232 case; 2 bisericr, una pa-
rohiald, cu hramul Adormirea
iq Tirgul-Namoloasa si a doua
filiall, cu hramul Sf. Treime, In
Costieni ; o scoala de baetf si
una de fete, frecuentate de 120
copiT (77 baetr, 43 fete).
Vite : 426, din carT : 26 bor,
roo yac!, 130 caT, loa oT, 20
capre si 50 porci.
Budgetul com. e la venituri
de 9383,33 leT si la cheltueli de
9106,30 lel.
Industria si comerciul se prac-
tica de 31 RomtnT, 24 IzraelitT
si un Grec.
MeseriasT sunt: 28 cizmarT,
14 croitorT, i o cojocarT, 2 bru-
tarT, 20 lemnad, 8 fierarT si 2
fabricant1 de rachia de tescovina.
BilciurT se fac in acest tirg la
9 si 25 Martie, la Sf. Gheorghe
si la Inaltarea DomnuluT.
In baza hrisovuluT, prin care
s'a autorizat fondarea di-gula,
reprezentantiT actualuluT propri-
etar, contele Petru de Roma,
exercita dreptul monopolulurT
piineT si percep diferite taxe
asupra bauturilor si vitelor vin-
dute, osebit de embaticul de
cite Io leT vechT stinjenul loe
la strada si 5 le! la mahala.
Data fiind situatia acesteT lo-
calitatI la jumatatea distante!
intre Carpati sí Dunare si po-
zitia ce ocupa pe Siretul-d. j.
Namoloasa are o foarte mare
importanta militara din punctul
de vedere al aparareT generale
a TAreT, contra unuT atac venit
prin Moldova, caer barcaza tnain-
tarea ataculuT asupra capitaleT
RegatuluT.
Aceasta a facut ca Namoloasa
 INTXMOLOASA
sA fie aleasA pentru a se for-
tifica, in care scop s'a consti-
tuit ad, in aniT 1887-189o, mal
multe grupurf de uvraje, dispuse
pe mal multe liniT, toate in for-
tificatie permanentA, foarte so-
lidA, dupä modelul cel mal' re-
cent i posedind o artilerie for-
midabill.
Fortificatiile de la NAmoloasa
formeazA sistem cu cele de la
Galati si Focsani, constituind cea
ce se numeste regiunea fortifi-
catA Focsani-NAmoloasa- Galati
impreunl inchid gitul coprins
futre munti i DunAre, interzi-
cind in mod absolut trecerea
vrAjmasuluT.
Aceste fortificatil ail fost con-
struite de ofiteril si trupa nos-
trA de genin si, prin calitAtile
ce ati, sunt astA-zT citate ca mo-
del in scolile militare strAine.
In spatele fortificatiilor de la
NAmoloasa se aflA podul militar
de la Lungociul, care este apA-
rat prin aceste fortificatiT si care
va juca de sigur un rol mare
in cazul unid rAzboiti.
In timp de pace fortificatiile
de la Focsani-NAmoloasa-Galati
sunt ocupate de regimentul
de Cetate, care este impArtit de
o potrivá futre aceste 3 puncte;
de asemenea maT sunt date a-
cestor puncte i cite-va com-
paniT de geniii.
In NAmoloasa existA cazArmT
pentru un batalion de cetate
si 4 companiT de genia.
Nämoloasa, celtun, in com. cu
acelasT nume, pl. Biliesti, jud.
Putna, asezat pe tnalul Siretu-
luT, lîngä ttrgul cu acelasT nume,
de care e despArtit prin intin-
derea imasuluT. Are o bisericA
parohialA, cu hramul Pogorirea
S-tuluT Duh.
Nämoloasa (Tirgul-), parohie,
in jud. Putna, com. cu acelasT
450
nume, pl. Biliesti, formatA din
Tirgul-NAmoloasa i Costieni.
Are 2 bisericT, una parohiall,
cu hramul Adormirea, in Tir-
gul:NAmo/oasa si a dona filialA,
cu hramul S-ta Treime, in Cos-
tieni.
Nämoloasa, parohie, in com.
cu acelasT nume, pl. Biliesti, jud.
Putna. Se compune din cAtu-
nele Blehani, Clucerul i NA-
moloasa, avind o bisericA pa-
rohialA, cu hramul Pogorirea
S-tuluT Duh, in cAt. NAmoloasa.
Nämoloasa, ptrig, in jud.
SArat, plaiul Rîmnic, com. Du-
mitresti; izvoreste din dealul
Turculetul ; udA. partea E. a com.
si se varsA in nul R.-SArat, pe
stinga luT, mal' jos de cAtunul
Bicesti de-sus.
Nänäseni, fost sat, la N. de des-
hintatul sat Iorcani, pe teritoriul
comund TAtArusi, jud. Suceava.
Nänfisesti, saü Piscul - Coco-
rului, mo,cie, cu o intindere de
845 pogoane, din care 300 po-
goane pAdure, jud. Arges, pl.
Oltul, proprietatea statuluT, fos-
tl pendinte de mAnIstirea Go-
vora din Vilcea. Avea la 1871
o arendä anual5 de 12050, cind
a fost ipotecatA, impreunA cu
alte 380 proprietAtT ale statu-
lur, pentru asigurarea imprumu-
tuluT domenial de 78 de mili-
oane.
Pe periodul 1879-86, arenda
acestel mosiT a scAzut la 7250
de le!; dupg aceasta s'a instrl-
inat de guvern in timpul din
urmA.
Pe mosie se aflA 2 mor!, case,
han si magaziT.
Nänäul, saii
vale, in com. rur. Retezul, plaiul
Closani, jud. Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
NANET11
Nänceanca, pisc de deal, pe mo-
sia Mogosesti, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoiii.
Náneasa, vale, jud. BacAd, pl.
Trotusul, com. D oftean a, pe u n de
se gAsesc puturf de pleura in
abundentA.
Näneasca saü Näcesti, cdtun.
Ver! com. NAcesti, jud. Vlasca.
Nänesti, com. rur., jud. BacAti,
pl. Siretul-d.-j., asezat pe valea
pirliasuluT Cornitelul i in cursul
superior al piriuluT Dienetul. Se
compune din 3 cAtune : NAne-
sti, resedinta, Vladnicul i MA-
rAsti.
La 1803, NAnesti-RAzesT fa-
ceail parte din judetul Tecuclii,
ocolul PolocinuluT («Uricarul»,
Codrescu, Vol. VII, pag. 313).
In partea de E. a com. se
insirA, de la N. la S., dealurile :
Ghirineasa, Stilpi i Dealul-Mare.
Se mArgineste la E. cu Gli-
ceanca (jud. Tecuciti); la V., cu
com. Milesti; la S., cu com.
Petresti si la N., cu com. PA
rincea.
Are o scoall mixtl, care func-
tioneazA din 1859, frecuentatA
de 14 copiT ; 3 bisericr: 2 orto-
doxe, in satul NAnesti, deser-
vite de 2 preotT, i diacon i 2
cintAretT, si una catolicA in Vlad-
nicul.
Are o populatie de 370 fa-
mili!, satí 1484 suflete : 1143
RominT, 324 Ungurl si 17
tot! de protectiune ro-
minA ; 000 agricultor!, 4 cu pro-
fesiunT libere, 117 muncitorT si
23 seruitorT, locuind in 370 case.
Dupa legea ruralA din 1864,
s'ají improprietArit 90 locuitorT,
cu 313 fgter o 40 prgiinr pA-
mint in tarinI.
Teritoriul comuna are o in-
tindere de aproape T000 hect.
ProprietarT sunt : Caton G.
 Is1ÀDIETI 451 lsblItTEM

Lecca, avind o mo$ie de 433,20 Industria $i comerciul se prac- Putna, avind o biserica paro-
hect.; Profira Strat, o mo$ie tica in dota stabilimente de bau- hiala, cu hramul Inaltarea-Dom-
de 104 hect.; $i N. Tinta, po- turT spirtoase, 5 de bauturT spir- nuluT.
sedind 25,06 hect. toase $i coloniale, 3 fierariT $1
Ville ocupa o intindere de 7 fabrid de rachiti $1 tescovina. Nine§ti, vale, in jud. Baca'', pl.
63 hect. Siretul-d.-j., prin care $erpue$te
Vite sunt : 70 caT, 647 vite Nine§ti, sat, jud. Bacan, pl. Si- pirlia$ul Cornitelul $i care este
mall cornute, 256 porcI, 21 ca- retul-d.-j., $i re$edinta cu ace- inclinatä spre piriul Racatdul.
pre i 757 oT. la$T nume, situat pe piriia$ul
Budgetul comuneT e la veni- Cornitelul si pe Valea-Nane$ti. Isläne§ti, pitifi, jud. Tecucid, iz-
turT de 3956 lei, 70 banT $i la Are o populatie de 266 fa- vore$te din lipa cu acela$T nume ;
cheltuelf, de 1979 leT, 26 banT. milir, sati 939 suflete ; o scoala curge prin mijlocul satuluT NI-
Teritoriul comuner este stra- mixta; 2 biserid, una cladita ne$ti, de la V. la E., $i se varsa
batut de calea vecinala Lecca- la 1716 de Enache Me$terul li In partea dreapta a ZeletinuluT,
Parincea-Nane$ti-Pance$ti $i de a doua, la 1834, de preotul G. In raionul com. Valea-Rea.
calea comunall ce o une$te cu Ro$u ; 2 circiumT.
Valeni (com. Mile$ti). Vite : 52 cal, 472 vite mar! Isliine§ti. VezI Pochi-Dil, jud. Tu-
Distantele : la Bacati, capitala cornute, 219 pord 13 capre. tova.
districtuluT, 28 kil.; la com. PA- In vechime satul se numea
rincea, re$edinta pla.$eT, 5 kil.; Slobozia-Nane$ti. Nänia, colind, In jud. Buzar!, com.
la com. Mile$ti, 9 kil. ; la Pe- Vadul-Sore$tilor, pe mo$ia Mo-
tre$0, 8 kil. IsTäne§ti, sat, formind com. cu druze$ti $i Capre$ti, acoperita cu
acela$T nume, pl. Bilie$ti, jud. padure, in intindere de 50 hect.
Näne§ti, com. rur., in jud. Putna, Putna, a$ezat litiga riul Siretul
pl. Bilie$ti, wzat6. lingl. Siret. $i inconjurat cu gradinT, vil $i Napirteanul. Ver! Berevoe$ti,
E un sat impr4tiat i inconjurat alee de salcimI ; e un sat im- proprietatea statuluT, jud. Mu$-
cu gradinT, vil $i alee de salcim. pra$tiat. cel.
Se afla la 16 kil. de sub-pre- Are o biserica parohiala, cu
fectura pla$ei, $i la 34 kil, de hramul Inaltarea-DomnuluT. NäpIrteanul, munte, proprietate
capitala judetuluT. a statuluT, In raionul comuneT
In comuna sunt 2 ball: una Näne§ti, sat, facind parte din com. Berevoe$ti-Ungureni, plaiul Nuc-
numita Lacul, de 30 hect., li alta, Valea-Rea, jud. Tecuciii, situat $oara, jud. Mu$cel. Este acope-
arpinoaia, in intindere de to pe coasta dealuluT Vladnicul, rit cu pAdure de brazT $i mo-
hect.; ambele contin pe$te. In partea de S. a comuneT, la liftT. Aci sunt mal multe ca$AriT.
Vil sunt pe 82 hect. I I/2 kil. de re$edinta comuneT. Din acest munte, izvore$te Riu-
Are o populatie de 218 fa- Are o populatie de 85 fami- $orul, afluent al riuluT BrAtia.
miliT, sati 983 suflete, din carT : In', sati 309 suflete, cae locuesc
337 agricultorT, 3 meseria$T, 12 in 78 case ; o biserica, Cu lira- NApirteanul, piidure a statulul,
comerciantT, 8 cu profesiunT libe- mul Intrarea-in-Biserica, facuta In intindere de 200 hect., jud.
re, 25 muncitorl li 9 servitorT, de locuitorT la 1742 $i reparata Muscel, com. Berevoe$ti-Ungu-
locuind in 237 case. la 1803, 1875 $i 1891. reni.
titi carte 70 persoane. CopiiT din sat urmeaza la $coa-
la din satul Galbeni. Nfirteasca, numire ce se mal da
Are o biserica parohiala, cu
LocuitoriT sunt raze$1. sforir de pi/dure Doiceasca, din
hramul Inaltarea-DomnuluT.
Budgetul com. e la veniturT Teritoriul satuluT este de 128 marele trup Bradul-cu-Sforile,
de 3487.01 leT $i la cheltuelT, de hect., pe care locuitoriT ?I sta- com. Tisaul, jud. Buzati.
3484.47 'el'.
pinesc in intregime.
Se zice ca satul dateaza de Närteasca, nurnire data uneTpdrff
Locuitorirposeda : 1 ma$ing
vre-o 200 de anT. din mofia Baduleasca, com. Vis-
de batut po-rumb (Cu manivela),
pe$ti, jud. Buzall.
2 plugurT de lemn, 6o de fier,
I grapj. de fier; 214 bol, 192 Näne§ti, parehie, in com. Cu a-
cela$T nume, pl. Bilie$ti, jud. Närte§ti, deal, jud. TecuciA, con-
vacT, 24 cal, 895 oT $i 61 porcI.
68
63167. Alarde Iholimiar Geogrqflo. Vol .11'

www.dacoromanica.ro
 NXRTEqT1
tinuare a dealuld Gohorul. Se
termini aproape de gara Berhe-
ciul. Pe dinsul sunt asezate sa-
tele : NArtesti-d.-j., NArtesti-d.-s.
si Ville-Grecilor.
IsTärte§ti, rii' )d cu pirld, jud. Te-
cuciti, desparte satele cu ace-
lasT nume, in directie N.-V. si
se varsi in partea stingi a
Berheciulur.
Nfirte§ti-de-Jos, sat, ficind par-
te din com. Gohorul, jud. Te-
cucii, situat la Capul-DealuluT,
In partea de S. a comunei, la
8 kil, de resedinta com.; care e
In satul Gohorul.
Are o populatie de 61 fam.
sali 222 sufl., locuind in 67 case.
Locuitorir sunt vechi rizesT
si stApinesc tot teritoriul cAtu-
nuluT, care e de 292 hect.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Copiii din sat merg la scoala
din NArtesti-d.-s.
In partea de S., pe coastA,
se afli Viile-Grecilor, unde a
fost si satul Greci.
Närte§ti-de-Sus, sat, acind par-
te din com. Gohorul, jud. Te-
cucia, situat pe dealul cu ace-
lasT nume, la 5 kil, de resedinta
comuneT, si despArtit de NAr-
testi-d.-j. printr'o Apl.
Are o populatie de 16o fa-
mili); sati 563 suflete ; o Irise-
riel, Cu hramul Intrarea-in-Bi-
sericA, ficuti de locuitori la
1834, dupi cum se vede in in-
scriptia ce se afli d'asupra useT,
si care s'a reparat la 1882, tot
de locuitorl, carl o si intretin ; o
scoali mixti, infiintati la 7875
si frecuentati de 44 copiT.
Comerciul se exerciti de 2
circiumarl.
Locuitoril sunt totl rizesT si
stApinesc tot teritoriul, care e
de 58o hect.
462
Satul este stribitut de un drum
care'l uneste Cu satul Gohorul.
N'Orujo, com. rur., in ju d. Putna,
pl. Vrancea, situati pe amindoui
pArtile gurel, pe unde se varsi
piriul cu acelasi nume in ZA-
bala, la 16 kil, de sub-prefec-
tura plisei si la 53 kil, de ca-
pitala judetului.
E udati de piraiele NAruja,
abata, Peticul, Reghiul si SA-
ratul.
Virfurile de muntr din acea-
sti comuni fac parte din lan-
tul muntilor Vrancei ; la poa-
lele lor sunt mine de sare.
Se compune din cAtunele:
Lunca, NAruja (unde se aflä si
primAria comunel), Petresti, Po-
dul-NAruja, Podul Stoica, Poeni-
ta, Reghiul si Stroesti.
Are o populatie de 229 fa-
miliT, sati 997 suflete, din cari:
198 agricultor); 13 industriasT, 2
comercianti, 2 Cu profesiuni libe-
re, 342 muncitorl si 20 servitorT,
locuind in 238 case.
$tii1 carte 61 persoane.
Sunt 212 contribuabill.
Are o biserici parohiali, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva ; o
scoali. mixti, construiti de co-
mung si frecuentati de 29 copii.
Budgetul com. e la veniturl
de 2162.01 leT si la cheltuelT, de
2141.70 leT.
LocuitoriT posea : 30 plugurl
de lemn; 4 morí de api ; 242
bol, 204 yac!, 69 cal, 1864 oT,
71 capre si 161 porcT.
Sunt 250 stupf Cu albine.
Vil' sunt de 6 hect.; culturi
de cereale, pe mal mult de Soo
hect.
Industria si comerciul se prac-
tia de 2 comerciantI de bit/.
turi spirtoase, 3 flerarl, 3 cl-
rAusT. Sunt 5 pive si dirste si
7 heristrae.
"s'Orujo, cdtun, in comuna cu a-
www.dacoromanica.ro
NASIPXRIA
celasT nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat pe amindoui par-
tile gura pe unde se varsi NA-
ruja In ZAbala,
Are o bisericä parohiali, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Isläruja, parohie, in com. ca a-
celasT nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, formati din cAtunele :
NAruja, Stroesti, Poenita, Lun-
ca, Reghiul, Podul-Stoica, Pe-
tresti si Podul-Niruja. Are i
biserici parohiali cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, in citunul
Niruja.
N'Orujo, ',l'hl, jud. Putna, ce iz-
voreste din muntele Poiana, mal
sus de satul Heristriul, primind
in cursul sin, urmAtoarele piraie:
Mordanul, ce vine de la Poarta-
de-Vint, Gorul, ce vine din vil.-
ful munteluT cu acelasl nume,
Verdele, ce izvoreste din muntele
Verdete, Pietrosul, ce izvoreste
din muntele Pietrosul, Biloasa,
ce curge din muntele Sboina.
Se varsi in abata, lingi co-
muna Valea-SireT, la citunul Pri-
saca, dupi. ce udi comunele :
HeristrAul, NAruja si Nistoresti.
N'Orujo (Dealul..), pddure, in
intindere de so hect., situati
pe teritoriul comunel Niruja,
pl. Vrancea, jud. Putna. Apar-
Vine locuitorilor din sus - zisa
comuni in indiviziune.
N'Orujo (Podul-), edtun, in co-
muna cu acelasi nume, pl. Vran-
cea, jud. Putna, situat pe piriul
Niruja, lingi locul unde di in
ZAbala.
Are o populatie de 49 suflete,
cal-1 locuesc in 14 case.
IslAsintocul, vale, jud. VAlcea,
pl. Ocolul, com. Vlidesti.
1sTäsipäria, deal, pe mosia Lu-
 NXS1PARIA
peni, com. Hudesti, pl. Prutul-
d.-s., jud. Dorohoin.
NAsipäria, dial, ce se prelungeste
pe partea de N.-E. a satultd Al-
besti, comuna Albesti, pl. Cras-
na, jud. Falda. Se numeste ast-
fel din cauza mareT cantitatT de
nasip ce contine.
Näsipfitia, deal, facind hotarul
intre com. Galata, pl. Codrul
Miroslava, din pl. Stavnicul,
jud. Iasi; pe podisul san trece
de-a curmezisul soseaua jude-
deteana. Iasi-Roman ; de pe el
se scoate prundis.
Wasipiria, pisc de deal, pe mo-
sia Hudesti, com. cu acelasT nu-
me, pl. Prutul-d.-s., jud. Doro-
Israsipiriei (Dealul-), deal, pe
mosia Hiliseul-Curt, com. Hili-
seul, pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Wasoe§ti-Cetituia, mofie, jud.
Bacan, pl. Tazldul-d.-s., com. Na-
diva, apartinind statului i adu-
cindu-T un venit de 3100 leT.
Inainte de secularizare, tinea de
man5.stirea Berzuntul. Pe aceasta
mosie a fost cearta i judecati
dese intre razesiT i egumenif
mandstireT Berzuntul. Ast-fel s'a
intimplat la 1781, pe timpul
D o mnitoruluT C. Moruzi-Voevod,
In urma jaiba data de egume-
nul Ghenadie, ca sa se hotar-
niceasca din non partile de mo-
sie. Acestea hotarit defi-
nitiv, de catre Mater Hurmuza-
che, in favorul manastireT.
Wasoe§ti-ParticularI, sub-divi-
zie a satului Nasoesti-RazesT, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., situat pe
piriul Nadisa, la 2 kil, de satul
Nadisa (scoala).
Are o populatie de 58 familiT,
san 225 suflete; o biserica ca-
468
tonel, cladita in 1865 de locui-
torl; 2 circiumT.
Vite : 16 ca!, I 13 vite marT
cornute i 56 porcT.
Nisoe§ti-Räzel, cdtun, in jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., al com.
Nadisa, situat pe dreapta pi-
rIilul la 2 kil. de satul
Nadisa (scoala).
Are o populatie de 77 familii,
san 301 suflete ; o biserica or-
todoxa. deservita de I preot si
cintaret, al:lita de locuitorT
la 1777.
Vite: 75 caT, 793 vite cor-
nute si 7 pord.
Israsoe§ti-Rize§i, mofie, in jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., comuna
Nadisa, apartinind razesilor din
comuna.
Näsoe§tilor (Dealul-), deal, in
judetul Bacan, pl. Taz15.ul-d.-s.,
com. Nadisa, de pe teritoriul
catunuluT Cetatuia.
Maulea, cascada, in jud. Bacan,
pl. Muntelur, com. Darmanesti,
formata de piriul Uzul, la pi-
cioarele munteluT Farcul si la
care se ajunge cu greü, printr'o
padure deasa de brazT i fagi.
Nästase, sat, pe sesul din dreapta
BaseuluT, in partea de S. a com.
Brateni, pl. tef5.nesti, jud. Bo-
tosani, cu o suprafata de 219
hect. si o populatie de 45 fa-
mili!, san 129 suflete.
Vite sunt : 33 bol i vaci, 29
caT, 30 o! si 16 porcT.
Nästäseni, sat, facind parte din
com. Godinesti, jud. Tecuciti.
Pe acest loc a existat o data
satul Nafurdesti. LocuitoriT de
aicT ati format satul Bicesti, din
pl. Zeletinul.
E situat la N. si la 7 kil.
si 700 m. departe de resedinta
www.dacoromanica.ro
NASTURELUL
com., la marginea de V. a dea-
luluT Medeleni.
Are o populattie de 44 fami-
liT, sati 174 suflete, locuind in
50 case.
Teritoriul satulul este de 168
hect.
LocuitoriT sunt razesi.
Nästäse§ti, sat, in jud. .Dolj, pl.
Amaradia, com. Bulzesti, situat
In valea piriuluT FI-atila. Are o
populatie de 377 suflete, locuind
in 109 case.
CopiiT din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Cirstulesti,
ce este la 3700 m.
Are o biserica ; 5 circiumf.
Nästasoaia, virf de deal, situat
la N. de com. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahova, aco-
perit cu
N'asturelul, com. rur., in partea
de S. a plaseT Marginea, jud.
Teleorman, situata pe tarmul
girleT Paskrea, care deriva din
amare si uda toata partea de
S. a com.
La N. si E., se invecineste cu
proprietatea Braga dirul si la V.
cu proprietatea Zimnicea. Are
un catun, Zimnicelele, la 3 kil.
de Zimnicea.
Toata panca de S.-V. a com.
este serpuita de multime de ape,
atit stItdtoare cit curgatoare.
Afara de gira Pasarea, mal sunt :
Boazul, care deriva din aceasta
&la; Calota, Luclul, Rotundul,
Bentul, Bouletul i Craca, ape
statatoare, provenite din revar-
sarile DunareT in canalul Pasa-
rea.
Comuna Násturelul poarta
numele de Herasca, dupa nu-
mele fostuluT proprietar, Banul
Constantin Herescu, care a facut
mosia sa donatiune AcademieT
Romine i bisericeT Sf. Vine/1
. din Bucuresti.
 NXSTURELUL
CAtunul Zimnice/ele se numea
maT inainte Satul-Noti. Acest
cA.t. se afla in depArtare de Nas
turelul de aproape kil., in
partea de V., spre orasul Zim-
nicea.
Populatia com. cu a cAtunulta
este de 776 suflete, din carr
138 contribuabill.
Vite : 283 cal, 716 vite marT
cornute, 2840 vite miel cornute
si 134 porcT.
Budgetul com. e de 4750 lel
si 43 bani, la veniturl si de 4670
ler si 76 batir, la cheltuell.
Are o scoala, frecuentatI de
18 elevI ; 2 biserici, una in cat.
NAsturelul si alta in Zimnicelul,
deservite de 1 preot si 2 cba-
tAretT.
Cal de comunicatiune are spre
orasul Zimnicea i spre com.
Bragadirul, pe sosele vecinale ;
iar spre com. Frumoasa, la N.-
V., are numaT drumurl naturale.
In raza acesteT cotn, se ga-
sesc mar multe magua, dintre
carl una la N., care poartA nu-
mele de MAgura-cu-Boz ; o alta
intre cAt. Zimnicele i NAstu-
relul, cu numele de Magura Ca-
ravaniteT si o a treia MAgura-
Mare, chiar in NIsturelul. Inal-
timea lor variaza intre 15-20
m. si baza, de la 50-80 m. in
periferie.
In partea de N. se vád inca
azT urmele unid ferate ruse
din campania 1877, 4imnicea-
FrAtesti, care s'a desfiintat la
1887.
Nisturelul, mofie, in jud. Te-
leorman, pl. Marginea, com. cu
acelasT nume, donatä de catre
rAposatul general NAsturel He-
rescu, parte bisericel Sf. Vi-
nerT din Bucuresti, parte Aca-
demieT Romine.
Nätämenia, deal, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, la hotarul
454
com. rur. Balta. Aci a fost, se Näzärioaia, sat, facind parte
zice, o circiuml a lui Tudor
Vladimirescu.
N itärAi, sati Insurätei, sat, pen- lasT nume, la 5 kil. de Vultu-
dinte de com. Seaca-Belciugata,
pl. erbAnesti, jud. Olt, format
de insurAtell improprietAritf ad!,
pe mosia statuluT, in 1879.
Are o populatie de upo fa-
mili!, carT posedA 550 hect.
AlAturT de acest sat, s'a maT
forznat un alt catun de catre lo-
cuitoriT improprietaritl, in baza
legeT vinzAret bunurilor statului
clrora li s'a vindut pAmint in
loturl. Acest cAtun noil are o
populatie de 313 familiT, pose
dind 1565 hect.
Niutul, pisc, com. Dragoslavele, - Neac§ul, vale, jud. Olt, comuna
jud. Muscel, plaiul Dimbovita.
Näväceqti, sat, fAcind parte din
com. mi% MAgureni, pl. Filipesti,
jud. Prahova. Are o populatie
de 126 locuitorl.
Nävirgeacul, loc isolat, cu tin-
tina, com. MAdulari, pl. Cerna,
jud. Vilcea.
Nivrapul, pddure, supusä regi-
muld silvic, proprietatea mos-
nenilor Berevoestl - PAmtntenT,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
avind, impreuna cu pAdurile Pi-
perusi i Oboarele, o intindere
de 3000 hect.
Nävräpeasa, gfrlit, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j.; desparte la E.
com. MAciuca de com. Gusoeni.
Nivräpe§ti, parte din satul Mi-
roslAvesti, jud. Suceava.
Nivripe§d, sad Sohodorul,
ptria, jud. Suceava, udA satul
com. Miroslavesti, pe o lungime
de kil si se varsA in Mol-
dova.
www.dacoromanica.ro
NEAGA
din com. Vultureni, pl. Berhe-
ciul, judetul Tecucia, situat pe
coasta de V. a dealulul cu ace-
reni, in partea de N.-V.
Are o populatie de 21 familiT,
san 82 sufl., locuind in 18 case.
Teritoriul satuluT este de 166
hect.
LocuitoriT, vechi clacasl, stl-
pinesc 76 hect., lar proprieta-
rul, 90 hect.
Acest sat i§T trage numele
de la nevasta unul locuitor, nu-
mita NAzare, care murind a la-
sat acest loc sope sale. Lo-
cuitoril ii maT zic satului i NA-
zAroaia saa Satul-lui-NAzare.
Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s., care
se varsA in Cungrea-Mare, pe
tArmul sting, tot in raionul co-
mune! CiomAgesti.
Neac§ul (Stan), vilcea, care se
formeaza pe teritoriul com. Ti-
tulesti, cAt. Ungurel, pl. er-
bAnesti, jud. Olt, cu directia de
la V. catre E. se varsa in riul
Dorofeiul.
Neac§ului (Movila-), movilel,
in jud. Ialomita, pl. lalomita-
Balta, situatA pe cimpul BArA-
gan, spre S. de satul Marsilieni;
are o inaltime de 14 m.
Neac§ului (Valea-), vale, in
jud. Buzati, com. Gura-Nisco-
vultif, cAt. CirlomAnesti.
Neaga, numire, ce a purtat din
vechime ì maT poartä com. rur.
Socetul din pl. TirguluT, jud.
Teleorman. Numirea oficial& de
Socetul i s'a dat maT
Neaga, sorginte de ape minerale,
In jud. BuzAa, com. si cAt. Rusia-
vatul ; contine sulf .§i fier.
 NEAGA
Neaga, valeea, jud. Teleormau,
ce trece prin com. Socetul, sal'
Neaga ; incepe despre comuna
BAltati, la N.-V., si se termind
in Valea-Veder.
Neaga (Doamna), fiicA a lul Mi-
trea Vornicul, unul din fruntasif
boerilor din jud. Buzati, deve-
nitA sotia lur Mihnea, fiul luI
Alexandru-Vodd si nepotul lid
Mircea Ciobanul, fiul lur Radu
Calugarul, totT din BuzAti. Mir-
cea domni in tarä in doul rin-
durr: la 1577-1583 si la 1585-
1590. Din cauza cruzimilor si
a impilArilor, pIerzindull tro-
nul, se duse la Constantinopole,
unde se turci de bunA voie, sub
numele de Mehmet-Bey. Sotia
sa Neaga, rAmiind singura, se
retrase in Buzati, in vastele sale
proprietAtif : Cisldul, TisAul si La-
posul, la care, probabil, a adau-
gat si ceca ce-1 ramAsese de
la sotul sAti. Neaga s'a distins
si prin multe fapte de pietate,
zidind mAnastirr si bisericr.
Din nenumAratele edificiI pe
care traditia le atribue si locuff
cu numele ski, vom expune pe
cele mar insemnate:
Cetatea Doamner Neaga,
numitä si cLa-Zidul-Doamner»,
ruine in com. Cisaul, cát. Buda,
peo frumoasA poiand, intre muntii
Gilma si ScArisoara, inconjuratä
de izvoarele : Valea - ZiduluI si
Valea-Dogarilor. Aci se vad rui-
pele unul mare palat fortificat,
lar la poartA un colosal stejar
bine conservat, avind periferia
de 5 ni. Traditia adaugä cd sub
ruinele acestur palat ar fi boltr,
In care sunt si acum ascunse
avei ile D-ner.
Palatul Cheea. Vezr Checa,
com. TisAul.
e) Palatul si biserica de la
Cucuiata. Vezi Cucuiata, com.
Grdjdana.
d) Biserica Doamner Neaga
455
din com. Laposul, ruine, care
abia se mar cunosc.
Putul Doamner Neaga in
com. cAt. Laposul, 11110 ruinele
bisericer, in livedea de prunT a
lur Temistocle, unde, dupa tra-
ditie, s'afi aruncat fetele el (unii
spun 2, lar altir, 3), ca sä nu
cada in mina Turcilor, carr ve-
niserA a le robi. Colacul putu-
lui se conserva bine, lar inscrip-
tiunile dupä dinsul ati devenit
aproape ilizibile, ceea ce a fa-
cut pe d-1 Odobescu s5. zia :
ce sApat Cu slove pe care, zati,
niel cer mar cArturarr din ziva
de astAzT nu le mai pot ghici.)
(pe(2o-xuvradock, Scrierr lite-
rare si istorice, vol. III, pag.
176). Putul e foarte adinc ; la
gura ali crescut citr-va socr. Se
spune cA in fundul Jul ar fi a-
runcate avutil.
Poiana Doamnel Neaga, loc
izolat si de o rard frumusete in
com. si cAt. Laposul, unde era
un palat si o grAdina de preum-
blare. De ad pleca alee pana la
cetatea din Cisati si cetatea din
TisAti, pe dealul Mesteceni, pe a
cArur culme pare a fi incI 'irme
de osea. Traditia spune O. adi
ají prins-o TurciI si mi omorit-o.
Drumul Doamner Neaga,
In com. Rusiavdtul ; incepe din
muntele Blidea, de la schitul
arnul, fondat de mosif er (Doam-
na Chiajna si Mircea Ciobanul) si
se infundä in mun tele PanAtaul.
E o lucrare de arta, fiind mal
tot sApat in stincl.
MAnAstirea CislAul, pe care
a zidit-o mutind ad pe cAlugarir
de la schitul Aninoasa, ce era
in ruine.
Biserica S-tur Ingerf din o-
rasul Buzdti, unde, in capul pan-
tahuzer, se vede trecutA Doamna
Neaga Cu 1 oo talere, Pantahu-
za ce conservA in biblioteca de-
cedatulur C. Don.
j)In fine drumul Doamner Nea-
www.dacoromanica.ro
NEAGOTA I VALEA-LIA-NEAGU
ga, din com. Gura-SarAter, carein-
cepe din malul riulur Teleajenul,
trece prin SArata, merge p5.n1
la comuna Gura-Niscovulur, de
unde se bifurcA, o ramurd con-
tinutnd pe malul riulur Niscovul,
prin com. GrAjdana si TisAul,
iar alta tredind riul Buzar' si mer-
gind prin comuna MAracineni
in com. Scurtesti. Acest drum
e indicat prin marT cruel de
piatrA, mar toate din anif 1583
si 1584. (VezT Istoricul comunel
Gura-SdrAtel), etc.
Din lucrurile ramase de la
Doamna Neaga, este si o cruce
ferecatA, pe care a dAruit-o ml-
ndstirif Bratschi din Chiev in
anul 1600. Se gAseste zugrAvitA
intre ctitorf la Episcopia din
Buzati si la mAnAstirea Bradul.
Neaghii (Valea-), vale, in jud.
Buzdti, com. Viperesti, care se
scurge in rlul Buzaul.
Neagoe, pisc, pe malul riulur Otl-
ami, com. Petrari-d.-s., pl. °co-
ba, jud. Vilcea.
Neago§ul, deal, jud. Prahova,
pl. Podgoria, com. Chiojdeanca.
Neagota, parte din salid Romani,
plaiul Horezul, jud. \Meca ; in
vechime parte se numea Neagota
si parte Desrcrbiti.
Neagota, pifia, jud. Tecucifi, com.
Corbasca, afluente al Rogoazer ;
curge de la N. spre S. si se
varsA in piriul Corbasca.
Neagota, Romani O Birzoteni,
mofa ale statulur, pendinfe de
mAnAstirea Bistrita, situate in
com. Romani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Se arendeaza cu
7100 Id anual.
Neagota iValea-lui-Neagu,
trupurt de M'Are ale statulur,
 NEAGOTA
in tntindere de 750 hect., cae,
impreuna cu trupurile Cringul-
Popesti (15 hect.) si PlAietul (20
hect., formeaza padurea Romani,
situatà in com. Horezul, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Neagota, vale, jud. Vilcea, com.
Romani, plaiul Horezul.
Neagotif (Valea-), vale, izvo-
reste de la hotarul comunel Ro-
mani si se varsa In 11111 Bistrita,
in raionul comuna Tomsani,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Neagra, sat, Cu 250 locuitorT, jud.
Arges, pl. Pitesti, facind parte
din com. rur. Poiana-Laculuf.
Neagra, sat, numit in partea
estica Ses-Tina, iar in cea ves-
tica Gura-Haitei, pe mosia
In com. Neagra $aralur, jud.
Suceava, asezat pe tarmurile pi-
dula Neagra-SaruluT, pe o lun-
gime de i i kil. si o latime de
3 kil.
Are o populatie de 271 fa-
mili!, salí 1102 suflete, din carT
309 contribuabilT, locuind in
328 case; o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru, cladita din lemn
de razAsT in 1852, pe locul alteia
vechl ce fusese adusa din Dorna-
Vatra si din care icoan ele si cata-
peteazma se yací si acum in noua
biserica, care e deservita de 2
preotT si 2 dintaretT ; o scoala
mixta, Infiintata in 1865, conclusa
de un invatator i frecuentata de
35 elevi.
DrumurT principale sunt : la
Panci, 4070 m.; la Sarul-Dornir,
6 kil., si la Gura-Haiter, 9 kil.
Vez! com. Neagra -SaruluT
Dorna.
Neagra, mahala, apartinind ca-
tunuluT Baia-de-Ffer, jud. Gorj,
plaiul Novaci. Are 23 familiT,
sati 69 suflete.
456
Neagra, atan, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-IVruntele, com. Bicazul,
situat la gura p/riiasuluT cu a-
celasT nume i in stinga piriu-
luT Bicazul.
Neagra, bral (prival), in jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, teri-
toriul comund Vladeni ; pune
in comunicatie lacul Mocilna cu
Borcea.
Neagra, baltd, in jud. Dolj, pl.
ampul, com. Desa ; contine
multe minerale, dintre cari iodul
predomina.
Neagra, baltit, jud. Ilfov, pl.
Mostistea, la E. paduref ca a-
celas! nume. . locuind in 62 case; o circiuma
Neagra, ramurd de munp, ce se
detasaza spre S.-E. din grupa
munteluT Ceahlaul, pe teritoriu/
comuneT Bicazul, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu ; este formata
din doua. sire maT principale
Obcina-Neagra i Neagra-Sacu-
esculuf.
Neagra, rno,cie, jud. Arges, pl.
Pitesti, cu o intindere de 612
pogoane, din care 450 pogoane
padure proprietatea statu fui, pen-
dinte de Mitropolia din Bucu-
resti. Se arendeaza Cu 240 leT
anual.
Neagra, fidelure a statuluf, in in-
tindere de 1847 hect., pendinte
de com. Haimanalele, pl. Fili-
pesti, jud. Prahova, care, Im-
preuna cu trupul Grosetul-Ma
laeasa, 15o hect., formeaza pa-
durea Hairnanalele.
Neagra, pirifi, izvoreste de pe
teritoriul satuluT Popricani, com.
Radiul-Mitropolie.T, pl. Copoul,
jud. Iasi, curge de la N. spre
S. si se varsa in iazul cu ace-
lasT nume.
www.dacoromanica.ro
NEAGRA-BROqTENILOR
Neagra, pIrlu, izvoreste din Pa-
durea - Neagra si se varsgi in
riul Cricovul-Dulce, la locul nu-
mit La-Ripa, spre S. de com.
Haimanalele, pl. Filipesti, jud.
Prahova.
Neagra - Bro§tenilor, sat, pe
mosia si In com. Brosteni, jud.
Suceava, de care tine i locali-
tatea numita Poiana-VinuluT, lo-
cuita de citl-va satenT, n'a('
proprietatile lor, ci tin cu aren-
da anuall cite 9 bucata de loc
de la proprietate.
Asezat pe tarmul drept al
piriuluT cu acelasT nume, are o
populatie de 51 familir sati 290
su flete, din carl 6o contribuabili,
o bacanie; o moara si un he-
restrati.
Meseriasr sunt : I croitor, 3
cojocarT, 2 dulgherl, 2 pietrarl
si 4 fierarT.
Scoala i biserica din Bros-
teni servesc i acestuT sat.
ImproprietaritT In 1864, sunt
un &untas, 4 palma! si 4 co-
dasT, stapinind 57 Miel, afara de
cel cu 20 prj.
E strabätut numai de soseaua
ce leaga Brosteni cu Dorna.
Neagra-Bro§tenilor,piria, jud.
Suceava. Izvoreste din Tran-
silvania, atinge hotarul Tare! la
Chela - Negrel, formeaza hotar
in tre com. Sarul-Dornif i Ardeal
pe o intindere de 3 kil. i dupa
ce a invirtit un herastra.11 si 2
moriste, trece in com. Brosteni,
la Poiana-VinuluT; uda i acea-
sta. comuna pe o lungime de
20 kil., invirtind alte doua he-
rastrae si o moara, si se varsa
in Bistrita, in dreptul satului
Brosteni.
Acest pinfü poarta mal multe
nume: in Transilvania i se zice
Neagra Secuilor ; c.im atinge ho-
tarul Tare!, ia numele de Neagra.
 NEAGRA-DRAGOW1
Dragoeser, mal la vale, de Nea-
gra-Paltinisulur si In fine, de Nea-
gra-Brostenilor.
In Rominia are de tributarr
din dreapta: Cristisorul, Ortoi-
ta, Ortoaia, Piriul-Cerbulur, Pa-
homie, Piriul-Arsitel-Rele si al-
Salahorilor ; iar din stinga : Se-
cul, al-Ursulur, al-VAcArier, Tih-
lita, apraria - Mica, Caparla,
Piriul-Achesulur, Negrisoara, Pi-
riul-Arsurilor si al-Omulur. E na-
vigabil pentru plute.
La Poiana-Vinulur e un agent
vamal, care priveghiaza sa nu
se introduca in Tara plute in
mod fraudulos.
Neagra-Drägoe§ti. Vezr Nea-
gra-Brostenilor, jud. Suceava.
Neagra-Mare, Ni-tia', in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, Com.
Bicazul, izvoreste din apropie-
rea muntelur Gruiul, varsindu-se
pe stinga in Bicaz, 'fuga. satul
Neagra. Pe valea sa se gasesc
bolovanT marl de calcar.
Neagra-MideiuluI, sat, pe mo-
sia Borca, jud. Suceava, com.
Madeiul, Insirat in lungul tar-
mulur drept al piriulur Neagra-
Brostenilor.
Are o populatie de 15 fami-
III, sad 73 suflete, din carr 48
contribuabili, locuind in 17 case.
Improprietaritl in 1864 sunt :
3 fruntasr, 3 palmasI si 10 co-
dal, stapinind 48 'is falcr.
Biserica si scoalele din Bros-
teni servesc si acestuI sat.
Singurul drum ce leaga Bros-
teni cu Dorna trece pe ad.
Neagra-Mici, piriia§, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bicazul, se varsa in pirfiasul
Neagra-Mare.
Neagra-Pältina§uluï. Vezr pir.
Neagra-Brostenilor, j. Suceava.
957
Neagra-SicuesculuI, ramurd
de munir, In jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Bicazul.
Neagra-Sacuilor.Vezr. pir. Nea-
gra-Brostenilor, jud. Suceava.
Neagra-§arultif, com. rur., in
jud. Suceava, pl. Muntele, si-
tuata spre V. si la 113 kil.
de Falticeni. Se margineste la
E. cu com. Sarul-Dornir; la V.
si S. cu Transilvania si comuna
Sarul-DorniI si la N. cu comuna
Sarul-Dornir si Bucovina.
Are forma unuI poligon ne-
regulat, tinzind spre rotunzime.
E compusa din satele Neagra
si Sarisorul, cu resedinta in sa-
tul de la care sr-a luat numele.
Are o populatie de 314 fa-
milir, sail 1283 suflete, din cae
355 contribuabill ; o biserica, de-
servitA de 2 preotr si 2 cinta-
retl ; o scoala mixta, conclusä de
un invatator.
Budgetul comuner e la ve-
niturl de 6060 lel, si la chel-
tuelr, de 6035 ler.
Vite sunt : 364 cal, 524 bol,
840 vacr, 2532 or, 58 capre si
185 porcl.
Mosia e proprietatea locuito-
rilor razesr si are 7909 hect.,
din carl 6258 hect. padure, 1373
hect. finat, 19 hect. cultivabil
si restul sterp.
E udatä de piriul Neagra-Sa-
rulur cu afluentil sal, din dreap-
ta : Piriul-Bradulur, Bauca si TA-
ietura, lar din stinga : HaIta., Pa-
nacul, Rachitisul, Pirtul-Paltinu-
MI, Piriul-cu-Peste, Piriul-Popil,
- al-Barloagelor, al-Runculur si al-
Maganulur. Mar sunt : Pfriul-Tul-
bure, Piriul-Mare si Sarisorul.
Muntir comuner cer mar in
semnatr sunt : Calimani, Taetti-
rile, Sal-bel, Lucaciul si altir in
numar de aproape 30.
Altitudinea comuner, In Virful-
Lucaciulur, atinge 1777 m.
www.dacoromanica.ro
NEAGRA (VALEA )
Locuitorir se ocupa. cu ex-
ploatarea pAdurilor si cresterea
vitelor.
Neagra-§aruluI, M'a, jud. Su-
ceava, 'uta in Tara la locul nu-
mit Gura-Haiter, in com. Nea-
gra-Sarului, pe care dupa ce o
strabate, trece in com. Sarul-
Dornir, formind hotarul Tarer din
spre Bucovina pe o lungime de
6-7 kil. Dupa un curs total
de 25 kil., In care a invIrtit 12
moriste, 7 ferastrae 0 2 piue,
se varsA in Bistrita, drept satul
Gura-Negret Apa si fiind foar-
te repede, e navigabila pentru
plute.
Are de tributarr in Tara, din
dreapta, Piriul - Bradulur, Bala-
ca cu Baucuta si Taetura, Ca-
limanelul, Piriul - lur - Mindrila,
al-RusuluI, al-Pietrenilor, al-Pi-
chetulur, Vilcelele si Piriul-Rece ;
iar de-a stinga Piriul - Harte,
Piriul-cu-Peste, Piriul-Popir, al-
Birloagelor, al-Runculur, al-MA-
ganulur, Piriul-Mare, Saxisorul-
Mare si Piriul-Burtuculur, din
Bucovina.
Neagri (Movila-), movild In-
semnatA, naturala, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Canli-Bugeac, situata in par-
tea sudica a plaser si in cea
centrall a comuner, pe una din
ondulatiunile sudice ale dealulul
Actopraclac ; are 65 in. inaltime;
punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea, domina
asupra satelor Canli-Bugeac, Pa-
sa-asta si asupra drumulur co-
munal Pasa-Cisla- Caugagi, ce
trece pe la picioarele sale ; este
acoperità cu verdeata.
Neagrà (Valea-), schit, pe teri-
toriul com. HerAstraul, ¡ud. Put-
na, fondat in 1755 de niste cA-
lugárl rusT de la schitul Poiana-
MaruluI, din R.-Rarat, de la carr
 NEAGgX (VALtA-)
ají !Amas 4 icoane aduse dia
Rusia. Are o proprietate de mo
hect.
N eagri (Valea), deal insemnat,
In jud. R.-SArat, pl. Orasul, com.
Andreasi; se desface din Culmea-
ScorusuluI; se intinde printre
piriul Valea-Neagra si afluentul
slii 011 Lacul ; brAzdeazä par-
tea esticA a comuneT ; e acoperit
Cu pldurl si pásunT.
Neagra (Valea-), (Plaiul), una
din potecele cele maT insemnate
din Muntir-VranceI, jud. Putna,
pe care se suie la munte oile
si cele-l'alte vite ale VrAncenilor.
Acest piala apucá Muntele-
Verde si duce la Poarta-de-
Vint pe la Pietrosul.
Neagrä (Valea-), pddure parti-
cular, supusl regimulul silvic
'lila din anul 1883, pe mosia
Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pra-
hoya.
Neagri (Valea), vale Insem-
natl, in jud. BuzAti, com. Ne-
hoiasul, izvoreste din M. Curul-
Muntelta si se scurge in BuzAti, in
drep tul VAeI-GrA maje uluT. Con-
sine pAstrAvT. Malurile sale sunt
acoperite cu seculare pAduri de
brad.
Neagra (Valea-), vale insem-
natA, in jud. Buzp, com. Goi-
desti; incepe de la M. Viforita
si se scurge in piriul Bisca-Mare.
Malurile sale formeazA grosul
pldureT de brad, ce acopere
poalele munteluI Penteleul.
Neagri (Valea), vale, in jud.
Buzlii, com. GrAjdana, cAtunul
Miluiti; incepe de la Piscul-Dra-
culuI si se scurge in Niscovul.
Neagra (Valea), vale, in jud. Neagului (Murga), ramurd de
Muscel, com. Colibasi, pl. Riul-
468
D oamneT; se vars1 In riul Doamna
pe malul sting, in raionul aceleT
comune.
Neagrä (Valea), vale, izvoreste
din Virful-Babesuld, curge de
la N.-V. cAtre S.-E. si se varsA
in riul Teleajenul, pe malul drept,
in raionul com. MAneciul-Un-
gureni, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
Neagrä (Valea- ), vale, izvo- NeaguluI (Pirlul), pirlia,s-,
reste de sub poalele munteluI
aganul, se uneste cu piriul
Curul-Rosu si cu izvorul Milpa,
spre E. de mAnAstirea Cheia, si
impreunA formeazA pirlul Timpa,
care se vars5. In riul Teleajenul,
pe malul sting, in com. Mane-
ciul-Ungureni, jud. Prahova.
Neagrä (Valea), pirig insem-
nat, in jud. R.-SArat, pl. Orasu-
la; izvoreste din Culmea-Alu-
nului ; udá partea de S. si E.
a com. Andreasi, trecind prin
caunul Tiritul, in.trä in plasa
Marginea-d.-s., uclA com. Dealul-
Lung, si se vars1 In riul Rimna,
mal jos de cAtunul Petreanul,
al com. Odobasca, dupl un
curs de 22 kil. Valea sa este Neajlovul, plasd, in jud. Vlasca.
foarte frumoasl, mArginitA de
o parte si de alta de muntl
inaltl, acoperitT cu pAdurT secu-
lare. Pe albia lul merge drumul
de la com. Dealul-Lung la co-
muna Andreasi.
Neagra (Valea), vale, la 7 kil.
spre S.-E. de com. Brezoiul, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Neagul, pisc insemnat, in jud.
R.-SArat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia, asezat in partea de V. a
com.; e acoperit cu pldurT si
pAsunT.
mung, ce se detaseazA spre S.-E.
www.dacoromanica.ro
NEAJhOVUL
din grupa muntilor CeahlAul,
pAna in spre V. satulur Bicazul,
din com. cu acelasT nume, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Neagului (Piatra), deal, jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Pro-
vita-d.-j., acoperit cu pAdure mA-
runtA. La poalele Id sunt li-
vezT, izlazurT, prual si se cultivA
porumb.
in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bicazul, izvoreste din mun-
tiT cu acelas/ nume si se varsA
pe stinga ptriuluT Bicazul, dup5.
ce strAbate valea formatA de
ramura muntilor Neagra si Nea-
gulul.
Neagului (Valea), numire dat5.
uneT pärjr din mafia Cindesti-
d.-j., jud. BuzAti, in opozitiune
cu Cerbul, ce se d5. celeT-l'alte
pArtl.
Neagulul (Valea), vale, In jud.
BuzAti, com. MAgura, incepe din
Predealul-BuzAulul si se scurge
In riul BuzAul.
1*--a luat numele de la riul care
o strAbate in tot lungul prin
centru.
Este incorporatA. cu pl. Gla-
vaciocul, formind singurA o pl. :
Glavaciocul-Neajlovul, cu rese-
dinta in Obedeanca.
Este situatA la N.-E.-E. a ju-
detuld.
Limitele sale sunt : la N., jud.
Dimbovifa si o parte din jud.
Arges ; la E., jud. Ilfov, de care
in mare parte o desparte riul
Arges ; la S., pl. Cilnistea ; la
V., pl. Glavaciocul.
Suprafata plAseT, in Iimitele
argtate mar sus, este de 94813
hect.
Populatia plAseT este de 78394
NEAJLOVUL (PLASX)
locuitorT, socotind si cel din Gla-
vaciocul,
Numarui com u nelor din aceasta
plasa este de 29, Cu 55 entine
anume :
constitu-
id o comuna.
Babele, cu catunele : Ba-
bele, Danciulesti i Gdureni.
Bucfani, cu en.: Bucsani-
d.-s., Buesani-d.-j. i Podisorul.
artojani, cu catunele : ar-
tojani si Sadina.
Cdscioarele, cu catunele :
Cascioarele, Golasei, Podul-Po-
pa-Nae.
Clejani, constituind sin gura
o comuna.
Corbi-Ciungi, cu enuncie :
Corbi-Ciung i Vadui-StanchiT.
Crevedia-Mare, cu catu-
nele : Cosoaia i Crevedia-Mire.
Fundul-Pdrulut, cu enu-
ncie: Crovul, Fundul - ParuluT
Grozavesti.
io. Cistefti-Romint, cu catu-
nele: Gistesti-Rominr si Gistesti-
SirbT.
Gratia-Mare, cu catu-
nele: Draghinesti i Gratia-Fax-
casanea.
Letea-Noud, constituind
singura o comuna.
Mîr,cia, constituind sin-
gura o comuna.
Nebuna (Valea-Nebuna.),
constituind singura o comuna.
Obedeni, cu enmiele: An-
ghelesti, Bucsani-d.-j., Obedeni
si Indita.
T6. Obislavi, constituind sin-
gura o comuna.
Patru-secr-de-CrucI, cu
catunele : Moara-din-Groap5. si
Patru-zed-de-CrucT.
Roata- COtunul, constitu-
id singura o comuna.
Roata-der Yos, cu c5.tu-
nele: Roata-d.isi Sgaia.
Rufi-lut-Asan, cu enu-
nele : Rusi-luT-Asan (cu maha-
laua Cunesti) si Satul-Noti.
68157. Nardo ~losar Geografic. Vol. rr
459.
Udeni, cu catunele : Sir-
beni-Mosteni i Udeni.
Ue ti- Gol tasca, cu catu-
nele : Pop easca-Ciupagea si U-
esti-Goleasca.
Uefti-Mofteni, constituind
singura o comuna.
Vindtori-Mart, cu eltu-
nele : Cupele i Vinatori-MarI.
25. Vinatori-Mict, C11 cltu-
nele : Poeana-luT- Stinca si Vi-
natori-Micr.
Vifina, cu catunele : Ha-
nul-luT-Pa15.i Visina.
ZeIddriciul, cu eatunele :
Belimoaica, Crevedia-lVfica., Cre-
vedia-d.-j. i Zadariciul.
In aceasta plasa nu se &ese
clinpiI intinse ca tri plasa Mar-
ginea §i ainistea. La 11e-ce pas
se vni val si vlicele cari intre-
rup monotonia cimpielor, ast-fel
vedem ea este Valea-NeajlOvu-
lur, care strabate d'aiungui pla-
seT, cu valle laterale ce &ti
inteinsa si anume : Drimbovni-
cul, care are pe el satele Drä-
ghinesti, Gratia, artojani, Sa-
dina, Roata, Mirsia, Uesti, Go-
!casca, Uesti-Mosteni; apoT Ji-
rovul, care are sateie Sirbeni-
Adunati, Strbeni-Mosteni si U-
deni ; valea Redivoaia care stra-
bate satul Corbi- MarT ; valea
Ilfovnul, ce trece pe la Gistesti-
RominT. Milcovul curge pe la
Letea-Noua i Rusi-luT-Asan.
Pe malul ArgesuluT se af15. sa-
tele Fundul-ParuluT, Popa-Nae,
Cascioarele. Mal sunt valle: Chi-
ricanul ce trece pe la fundul
mosielor Vadul-Lat cu Udeni ;
Crevedia ce vine pe la satul cu
acelasT nume; Boracul,
Milcovul i alte multe valcele
de o miel importanta.
DealurT principale sunt : pla-
toul d'intre Arge i Neajlov,
partea de sus pe la Corbi-Mari
si platoul dintre Drimbovnicul
Neajlovul, pe la Crevedia.
LocuitoriT acesteT plasi se o-
www.dacoromanica.ro
NEAJLOVUL (PLASX)
cupa, pe litiga agricultura, i cu
fabricatiunea de carbunT de lemn
(manga!), ceT maT bunT din tara.
Satele acesteT plasT alimenteazd
capitala cu carbunT.
Se cultiveaza in aceasta plasa,
in 7 comune, de catre 308 lo-
cuitorT, o cantitate de peste
12000 kilgr. de tutun.
Plasa Neajlovul este cea maT
paduroasa din judet ; din ea se
trimet lemne la Bucuresti direct
cu carausiT din localitate.
Statul posea padurile : Ba-
bele (900 hect.); artojanif Cu
Sadia si Branistea (i114 hect.) ;
Cascioarele (4456 hect.); Cre-
vedia, Sf. Gheorghe si Stavro-
poleos (352 hect.); Zavoiul, Po-
pa-Nae (114 hect.); Crovu/ si
Fundul-Pärului (460 hect.); Gis-
tes ti-Coteni si RominT (290 hect.);
Valea-Nebuna de deal si de
luna. (100o hect.).
ParticulariT posea un numar
de 9 padurT, in suprafata a-
proximativa de 9000 hect.
Cele me insemnate sunt :
Corbi- MarT, Vadul - StanchiT,
Clejani i Letea-Noul.
Se fac bilciurl la urmatoarele
comune :
Gratia, tirg saptaminal in
toate Duminecele, iar anual la
zo Iulie si la 14 Octombrie.
Corbi-Mari, erg saptaminal
in toate
Cirtojani, erg anual cu obo-
rui de vite, la 23 Aprilie.
Rusi-luT Asan, tirg anual la 23
Aprilie si 20 Iulie.
Vesti-Mosteni, erg anual la
21 Mala, 27 Iunie, 6 August
8 Septembrie.
Budgetui comunelor e la veni-
tul de 93591 leT, lar la che!.
tuell de 77839 leT.
Numdrul contribuabililor este
de 5173.
Aceasta plasa, din toate care
constitue jud. Vlasca, este mal
bogata in morT pe apa; sunt 24
59
NEAJLOVUL (RIU)
morT, pe apa Neajlovulul si 2
pe apa DrimbovniculuT. Sunt 4
morl cu aburT; cazane de facut
rachiii la Visina si Obislavi.
Pe apa Neajlovului, sunt 2 piue
pentru abale, la Vadul-Stanchil
si la Patru-zecT-de-CrucT.
Principalele artere de comu-
nicatie sunt : soseaua ce merge
pe valea Neajlovul, de la capul
jud. despre Dimbovita pe vale
pana la Obedeni ; apoT soseaua
care merge pe valea Drimbov-
niculuT venind din pl. Glava-
ciocul si ducind la Obedeni si
Ia Bucuresti pe la Zadariciul si
Malul-Spart.
Mal este vechiul drum al Ola-
culuT care merge de la Bucu-
resti la Craiova ; strabate p/.
In tot latul el', de la Gistesti
despre Bucuresti.
Punctele unde se desfac pro-
dusele acestei plasT sunt : pen-
tru cereale, statia Titu, pe Unja
ferata Pitesti-Bucuresti si Giur-
gia ; lemne, carbunl, pasarT, unt,
tutun si alte producte se desfac
la Bucuresti pe 2 cal deosebite,
pe la Malul-Spart si pe la Po-
dul-luT-Popa-Nae.
Pamintul acestel plasT este
argilos, amestecat cu calcar si
nisip pe alocurea.
In comuna Obedeni, din a-
ceasta pl., este resedinta plAsi-
lor Glavaciocul si Neajlovul
unite. Ad i este un oficiti tele-
grafie- postal si judeatoria a-
cestei plasT.
Sunt 18 parohif, cu 38 bise-
sericT, deservite de 27 preotT
si 6o cintaretT ; 27 scolT, din
care numaT 2 de fete §1 2 de
bletT; cele-l'alte sunt mixte, con-
duse de 5 invatatoare si 20 'in-
vatatori, §i frecuentate de 200
fete si 822 bletl.
Parte din comunele acesteT
plasI depind de Regimentul al
XXVIII-lea de DorobantI cu
resedinta in Glesti; acestea sunt:
460
Corbi-Ciung-1, Corbi-MarT, Cre-
vedia-Mare, Roata-d.-j., Roata-
Catunul, Cirtojani, Gratia-Mare,
Udeni, Vinatori-MarT, Vinatori-
MicT, Cascioarele, Patru-zecl-de-
Cruel, Obislavi, Fundul-ParuluT,
Zaddriciul, Visina si Adunati-
SirbenT.
Cele-l'alte comune depind de
Regimentul V de Dorobantf Cu
resedinta in Giurgitl.
LocuitoriT sunt ortodoxf, de
nationalitate Rominl, M'ara de
satele Udeni si Draginesti In
in care sunt SirbT.
LocurI istorice sunt ad: Ma-
ndstirea-ascioarele; Vadul-Lat
si Corbi-Ciungi.
Neajlovul, r10, izvoreste in dea-
lurile situate la S. de Pitesti,
uda pl. Galasesti, jud. Arges,
unde se unWe ca Drimbovni-
cul ; trece in jud. Vlasca pe la
sat 11 Slobozia si se varsa in
riul Arges, la satul Gostinari,
din jud. Vlasca.
Neamtul, Jude;. Are de marca
distinctiva o caprioara, semn
ca pe linga multe lemnariT ce
se scot din muntiT sal, are si
multe vinaturT.
Limitele: Se margineste la V.
cu Transilvania despartindu-se
prin o li ni e conventio nalksta-
bilita pentru india data la 1792
de catre hatmanul NeculaT Han-
gherliul si Banul Lupu Bals
si reinoita prin conventiune in-
cheiata la 25 Noembrie (7 De-
cembrie) 1887 incepind de la
curmatura dintre muntele Ta-
bleul-Mic si Obcina-Albiilor si
trecind pe la virfurile Straja, Pris-
lopul, Preluca-UrsuluT, Piciorul-
lui-Sfirdea (Piciorul-luT-Svaghie)
si Piatra-Rosie, de unde se co-
boara la sorginteapiriuluT Prisa-
curiul, pe care-I urmeaza pana
la revársarea luT in pirtul Bi-
stricioara.
www.dacoromanica.ro
NEAMTUL (JUDET)
De acolo ea urmeaza pe Bi-
stricioara in jos, pana la gura
piriuluT Pintecul; se urca pe
aceas`a pana la sorgintea luI,
de unde se sue la seaua Cur-
'natura - Pinteculul. Din acest
punct linia trece pe dosul pido-
rulul muntelur Chencerei (Chice-
rul, ChicsereT), de unde se co-
boara catre E., urmind creasta
acestul picior pana la revarsarea
plriulur Bistrita in piriul Bistra ;
urmeaza pe acest din arma Orla
pana la gura piriuluT Frinturile,
de unde se urca la virful mun-
telar Fagetelul (cota 1116), ur-
mind creasta piciorulni N.-V.
Din virful FggeteluluI, linia
merge la seaua din tre acest
mute si Muntele -Verde, de
unde se coboara la sorgintea
piriuluT Chitirigul pe care'l ur-
meaza pana la revarsarea luT in
piriul Bicazul si apoT pe acea-
sta pana la gura piriuluT Ticosul.
Se urca apoT pana la sorgintea
luT si de acolo merie la seaua din-
tre muntele Ivanos si Floarea, de
unde se coboara la sorgintea unuT
mic pialas, care se afla la S. de
aceasta sea, urmindu-1 pana. la
revarsarea luT in &tul [vano;
merge apoT in sus de acest 046
pana la izvoral 10, de unde se
urca pe seaua Obcina-Cepche-
suluT.
Din acest punct, fruntaria se
coboard la piriul Ata, pe care
urmeaza pana. la punctul cotat
847, de unde se sue catre S.,
pe muntele numit Piciorul-Che-
rechavas, si se coboara apoT
catre E. la &Tul Ata-Mare, pe
care'l trece si se sue, urmind
pe creasta PicioaruluT-IcoaneT, la
vtrful munteluT Toroglesul (cota
1266). De acolo, linia urmeaza
creasta muntilor trecind prin po-
iana Crucea-Rosil, pana la virful
munteluT Bitca de - Piatra, de
unde se coboara la piriiasul
(cota Bratosul 840); trece dineolo
NEAMTUL (JUDET)
de dinsul si se sue pe creasta
muntelta Meleghava$ pe care
merge in linie dreapta catre
S.-E., pana la intilnirea
Bolohanosul Cu piriul Foldtiszt-
patak ; . urmeazä pe acest din
urma Ora la piciorul N. al
munteluT Ara-Tarcutitde unde
se sue urmind pe creasta aces-
tuT picior, la virful acestuT munte
(cota 1372). De acolo, urmind
mere' pe creasta, se coboaa
in directiunea S. 011ä la piriul
Tarcuta (cota 007), pe care'l
trece spre a se sui din non pe
creasa si de acolo pe virfurile
muntilor Grindusul (Tarhaoasul)
si Ciudomirul coborind la sor-
gintea piriulul Ciudomirul, pe
linia hotarnica a jud. Bacla.
La S. se margineste cu jud.
Baca('; la E., cu jud. Roman si
o parte din jud. Suceava ; la N.
cu jud. Suceava, prin liniile con-
ventionale dintre judete.
Forma. Teritoriul acestuf ju-
det, privit din inalOme, ni se
reprezinta sub o forma aproape
regulata geometria a unuT pa-
trulater putin inclinat spre N.-
V., cu crestetele in muntele
Tarhaoasul, al latu-
Streja i
rei Tiansilvania; gura
Rica (de la hotarul
piriuluf
despre jud. Suceava), i punc
tul de intretaere al riuluT Bi-
strita cu calea feraa Bacati-
Piatra, al laturei E.
Aspectul topografic ni se in-
fatiseaz1 sub forma unel intregi
sisteme (catene) de muntT, care
'T intretese ramurile si'sT
culmele stincoase, cu pOvirn4urT
repee, pe toata partea N.-V.,
S. si centrala, degenerind pe
nesimtitc (in forma de amfitea-
tru), cu at se intinde spre E.,
in dealurT taganate, cu podise
si val inguste.
Intinderea. Jud. Neamtul, and
Moldova era impartita pe zone,
facea parte, tmpreuna cu jud.
461
Suceava, Dorohoiii i Botosani,
din zona I-a.
In privinta intinderiI, statis-
ticile sunt foarte variabile ; lucru
ce e usor de explicat din pri-
cina greutatilor uneT masuratoare
precise; acest judet are apro-
ximativ : 4I00 kil. par.
Orografia. Muntii jud. Neam-
i fac parte din marele masiv
Carpati si anume d6 masivul
cristalin de N.-E., cu virfurile
crestele cele maT Matte pre-
cum si ramurile cele maT nume-
roase din tot sistemul orografic
al judetelor Moldova.
Dupa modul situatiund lor,
formeaza grupele : Grin tiesuluT,
Cicul-Tarcaul si masivul Ceah-
ca de intiiul ordin ; apoT
muntil BistriteT, MoldoveT, ca de
la al doilea ordin ; dealurile, ca
de la al treilea ordin.
Pentru o cunoastere maT sis-
tematia insa if vom imparti in
urmatoarele grupe :
Grupa - Grintiesului, care
cuprinde muntii i ramurile de
munti dintre rîul Bistrita, piriul
Bistricioara i hotarul Transil-
vanief, cu sistemul stincos nu-
mit Pletrele-Rosif, care, incepind
din partea despre N. a sataluT
trecatoarea Prisacani, se intinde
spre N., pe hotar, Ora la pi-
chetul Preluca - UrsuluT, mdrgi-
nindu-se la N. si E. cu piriul
Grin tiesul-Mare i sistemul mun-
tos Streaja (Steja) din ramura
PrislopuluT, continuarea ramureT
Grintiesul, ce se intinde de la
N.-V. satuluT Grintiesul-Mic si
a maluluT sting al plriuluT Bi-
stricioara.
Grupa-CeahlauluT, care se
prezinta sub form5. de Mina des-
chisa spre N.-V., intre piriul Bis-
tricioara la N., riul Bistrita la E.,
piriul Bicazul la S. si hotarul
TransilvanieT la V., cu sistemul
stincos numit Pionul (Ceahlaul),
din care se intind : o ramura
www.dacoromanica.ro
NEAMTUL (JUDET)
spre E., intre ptriul Izvorul-Alb
Piriul-SeculuT, pang In malu-
rile-Bistritei, linga satul Izvorul-
Alb ; doul spre N.: Ramura
Firtigilor, intre piriul Izvorul-Alb
si piriul Boura-FirtigiT, i ramura
Duraul, continuata spre N., cu
ramura Rapciuner ; o ramua spre
V., numita Magura (Hegesul),
Cu un capat spre N. ce se in-
tinde Oa. la satul Bistricioara
la imbucatura piriuluT Bistricioara
cu Bistrita i unul spre S., care
se bifurca in alte cloud ramurT
mal mid : Arsita, recurbata spre
N., pana aproape de Ticosul si
Tabla, spre S. pan5. in apele pi-
riiasuluT Bistrita (in dreptul pi-
chetuluf Dealul-Tablel) ; trei ra-
murT spre S., intre piriul Bis-
tra-Mare, Bistra-Mia, piriul Nea-
gra, piriul Neagul.
Grupa-TarcauluT, care cu-
prinde muntiT dintre 04'111 Bi-
cazul, hotarul TransilvanieT, ho-
tarul jud. Bacati i riul Bistrita,
cu ramurele :
Magura- omuzuluf care ince-
pe de la S. de satul Ticos (al-
bia Bicazului), si se intinde in
directiune spre E. pana in albia
piriuluT Tarcaul, printre afluentil
acestuia: Piriul-Petrel si Piriul-
CheeT, despartia in mar multe
ramurele : Piciorul-FasineT, spre
N., pang. in dreptul satuluT Mar-
ceni (com. Bicazul) ; Ata, p6.131 in
hotarul TransilvanieT, unde e
pichetul cu aceeasT numire ; Cri-
va, din Piciorul-FasineT, spre
E., printre piriul Frasinul i Pi-
riul-BatrineT, pana in apele pi-
riuluT Tarclul.
Culmea-Tarcluluf, care se des-
fasoara din dreptul satuluT Tar-
aul, (sail ma! bine zis prin gu-
ra &lulu! Taraul si riul Bi-
strita) spre S.-E. pang la hota-
rul jud. Baau, cu ramure se-
cundare ce seintind aproape mal
toate perpendicular.
Laptoacele, intre 0611 Manes-
NEAMTUL U UDET)
te si piriul Laptoacele, panä in al-
bia piriulur Tarclul; Gosmanul,
mar spre S., filtre Piriul-Parulur
si Piriul - Murgoclulur; lar spre
E. (de culmea Tarcdulur): Mi-
15.estea cu Harmanul, spre N.
si Cernegura spre E.; Dopelul
ce incepe din partea de E. a
obirsier plriulur Laptoacele si se
intinde in linie aproape dreaptil
spre E., intre piraiele Calul si
lapa terminindu-se in apropiere
de satul Calul prin ramura de
muntl numita a Ieper.
Din dreptul ramurer Gosma-
nul se intind 2 ramurr: una din
fata Obirsier Piriulur-Parulur, intre
pirlul lapa si Pirlul-Nechitulur,
numita Profirul, care, catre iz
vorul piriulur Mastacanoasa, se
bifurca In alte doua ramurr se
cundare (Alunisul prelungita cu
Negulesti, intre 1:41.11 Mastaca-
noasasi lapa, si Nechitulur, intre
piriul Mastacanoasa si Pirful-Ne-
chitulur); lar cea de a doua,
din dreptul izvorulurpiriulur Mur-
gociul, intre piriul Nechitul si
&tul Tazlaul, numita Magura-
Stridinilor, care se prelungeste
din dreptul piriulur Radia cu dea-
lurile : Scaunele, Catinul, Iurcani,
Dragva. Chiar de la capatul des-
pre S. al culmer Tarcaul, se intind
ramurile Pretrer (Pretroasel), si
oimulur, si mar spre E. de a-
cestea, ramura Tazlaulur cu alte
ramurr secundare si tertiare cu
carl staa in legatura.
di Grupa-Hangulur cuprinde
top' muntif cu ramurile ce se
prelungesc de la hotarul jud.
Suceava, intre cursul riuluT Bis-
trita (de a stinga), piriul Cra-
clul si podisurile de la V. riuluT
Moldova (a se vedea impartirea
muntilor din judet pe grupe la
numirele respective).
Regiunt. Solul jud., dupa struc-
tura geologicd, apartine aceluiasr
strat geologic, care s'a ravinat
prin actiunea erosiva a cursu-
www.dacoromanica.ro
462
rilor de apa cuprinse in regiu-
nea dintre Prutul si zona mun-
Olor. Acest strat se prelungeste
pana in Muntenia unde se con-
fundä cu zona sesulur, saa c 1
terasa Danubiana.
In general aicl sunt dota re
giunr: a muntilor si a dealurilor.
Linia de despartire a munti-
lor de a dealurilor se poate con-
sidera aceea care uneste orasul
Piatra cu Secul si Baia (din
jud. Suceava); la E. acester li-
nir, drumurile se inmultesc si
pun in comunicatiune, peste dea-
lurr, valle Bistriter si Moldovei
Hidrografia. Judetul Neamtu
este strabatut de o multime de
ape curgatoare. Cea m tr mare
parte irisa o formeaza suvoaele
(puhoaele) ce se scurg de pc
muntl pe urma ploilor, orT a to-
pire! zapezeT; unele dintre aces
tea de multe orr sunt de istov
secate, si mar nicr nu asa urma
de existenta lor pe timpul cal-
duros al verer; in general irisa
toate sunt raped, limped si red.
Dupa chipul cum se distri
buesc in curgerile lor, putern
grupa toate apele acestur judet
in trer basenurr, si anume :
Basenul oriental, saa basenul
Moldover, cuprinzind toate apele
carT izvoresc din ramurile dc
muntr si dealurr ce sunt in par-
tea de V. si N. a judetulur, pre
cum din : ramura muntilor ce
formeaza hotarul despre jud. Su-
ceava; ramura muntilor Proco-
vul, Plesa, Halauca, Oglinzi, Co-
rojenilor, cum si apele care izvo-
resc din ramura muntilor Pe-
tru-Vodd, Domesnicul, Magura-
Agapier, Varaticul, din dealurilc
Cracloani, Grumazesti si Ra-
deni, ce marginesc acest basen
catre S.
Cele mar de capetenie ape
sunt : riul Moldova, cu afluentil
Neamtul si Rtwa.
Basenul central, sati basenul
NEAMTUL (JUDET)
Bistriter, care este marginit la
E. de culmea muntilor Bistriter
Moldover; la V. si S., de cul-
mile Ciculur, Hausulur, Gosma-
nulur si Tazlaulur-Mare.
Cima estica a basenulur Bis-
triter, care se confunda cu coasta
eT estica, este foarte repede si
insoteste de aproape cursul /l'u-
lur *pana la Piatra, lar de aci
in jos dealurile se sfarima si se
departeazd de ria. Cima vesticà
si sudica a basenular acestuT
ria este accidentata de masivir
GrintiesuluI, Ceahlaulur si de
fata de N. si de E. a muntilor
Tarcaului ; acestr masivr sunt le-
gatT cu culmea centrala a Car-
patilor prin : culmea dintre pi-
riul Bistricioara si Piriul-Negru,
a Heghesulur (Ceahlaul-cu-Gher-
ghine) si a Hausulur (Tarad
cu Cicul).
Cu toate cd panta generala
a cliner vestice este mult mar
dulce de cit cea estica, masivil
Grintiesulur si Ceahlaul, avind
punctele lor culminante foarte
aproape de Bistrita, rezultd o
Inclinare foarte mare a pantelor
care-i marginesc spre Bistrita ;
crac! scurtr si inaltr strimpteaza
valea acestur ria, transformind-o
intr'un adevarat defilea pana a-
proape de orasul Piatra.
In fundul acester val inguste
curge riul Bistrita, a carta al-
bie variazä in largime de la
50 70 m. Adincimea sa este
foarte variabila, de la 1 m. so
cm. la 3 m, pana la Piatra, si
de acolo in jos nu se coboarä
niel-o-data sub 1 metru. Incli-
narea pana. la Buhusi a albier
este de 4 Da. pe kil. si aceasta
face din Bistrita riul cel mal
torential si mar puternic al ma-
sivulur oriental al Carpatilor (pre-
cum zice si Cantemir : Bistrita
este atit de rapede, In cIt cele
mar mad petre le surpä si le
duce cu sine). De la Buhusi in
NEAMTUL (JUDET)
jos irisa, panta BistriteT se mar
modereaza, ajungind 1 111. 07
pe kil.
Acest ria este cel mal bogat
in afluentI si formeaza cel mal
mare basen al judetului (v. Bis-
frita., tia, vale, la lit. resp.).
Basenul inferior, saa basenul
TrotusuluT, ce apartine in in-
tregul salí clinel orientale a Car-
patilor, coprinzind clina sudica
a munteld Tarcaul, adica unja
de despartire a apelor sale de
ale basenurilor circumve-cine, ur-
ca culmea Tazlaulur, din dreapta
ptriuluT cu acest nume, apoT pe
aceea a Gosmanulur, care mar-
gineste la N. sorgintele Taza-
elor si AsAuluI, culmea Hau-
suluT, alpoT catena centrala a
Carpatilor, fiind cel mal sarac
in ape dintre basenurile prece-
dente.
Panta de inclinatiune pe care
curg piralele este foarte ingusta
si marginita de aproape la N.
de ramura muntilor Magura-
Stridinelor si Scaunele; la E.,
de ramurile Catinul, Dragva si
Lingurari ; la V., de ramura
Tarcaul cu sub ramurile el*: Pa-
ramistea, Tapul, a- oimulur, si
de ramura Tazlaul, cu sub-ra-
murile : Cociorva si Nacladul.
Cel mal insemnat Orla din
acest basen este Tazlaul.
Geologza. *In straturile ce for-
meazä terenurile acestuI judet
se cuprind aluviunT modernc
carl se afla mal pe toate albiile
rlurilor, ocupind o suprafata des
tul de mare pe Bistrita, de la
satul Roznovul pana la varsarea
el in Siret, si pe riul Neamtul,
de la Tirgul - NeamtuluT, pana
la varsarea lui in riul Moldova.
Grupa cuaternara salí delu
vicä e reprezintatd prin petris
si nasip la baza si argil galben,
maT mult saa maT putin nasipos
la partea superioara, formind te-
rate. El se observa. in urmátoa-
463
rele regiu ni : intre piriul Neamtul,
de la Tirgul-Neamtulul, pe Orla
in jos, pana la limita cu jud.
Roman si piriul Cracaul, pe
pida in jos spre S., pana. la
varsarea luT in Bistrita ; la Roz-
nov, pe de o parte, lar pe de
alta parte, intre riul Bistfita ;
de la Piatra in jos, spre S.,
pana la Buhusi, la hotarul cu
jud. Roman, si piriul TazlauluT,
insa numaI in partea cuprinsa
intre acest piria si fin' Bistrita,
de la satul Tazlaul pana la ho
tarul jud. Bacaa.
Sistemul miocen in localitate
este destul de bine reprezentat
si se caracterizeaza prin etagiele
gipso-rnargoase, cu alternante de
argilurT salifiere, nasipurT si gre-
ziuri.
Argilurile salifere, carI cuprin d
chiar ctte-va strate de sare gema,
se observa pe valea Cozla, la
N.-E. de Piatra si de aci se in-
tind spre E., pana in basenul
piriiluT Neamtul, formind intrea-
ga regiune a Baltatestilor, ia:
spre V. nu apare de cit pe va-
lea Tazlaulur, in apropiere de
hotarul jud. despre Bacaa, la
satul Hapina, pe acest pifia.
Nisipurile gipsoase si gipsu
rile se arata in basenul piriuluT
Neamtul, la Baltatesti, in straturt
micT subordonate printre argi
lurile salifere, pe cind in base-
nul piriului Tazlaul apar depo
zitele importante de gips alb
hialin (albastru) la satul Tazläul ;
ele se reazama spre N. pe sis
turile cristaline, pe ciad la S.
sunt acoperite de argile salifere.
Sistemul eocen ocupa base-
nul BistriteI, de la orasul Piatra.
pe tia in sus, prin valea Tar-
&aula, pana In sus de Hangal.
la Largul, pana la Pipirigul, pc
piriul Neamtulur si pana la Bal-
tatesti. Ele se reazima cind pe
stratele cretacice, cind pe sis
turile cristaline arhaice.
www.dacoromanica.ro
NEAMTUL (JUDET)
Sisternul cretacea, format din o
succesiune de strate compuse
din grezia, sisturT si calcare, se
observa pe partea dreapta a vaeT
BistriteT, cuprinsa intre Valea-
BicazuluT si Valea-SchituluI, la
Hangul siValea-Bistricioard; iar
pe partea stinga, formeaza pe
toata partea cuprinsa intre Valea-
Larga si Valea-Sabasa, hotarul
cu jud. Suceava.
Sistemul jurasic nu apare la
s iprafata; el nu se vede de cit
In fundul vailor TazlauluI, spre
frontiera, a BicazuluI, a Schitu-
luT si a BistricioareI, si se com-
pune de grezir negricioase, cu
vine albe subtirl de calcita, de
calcare negre hidraulice si de
sisturT negre, cu vine de calcita.
Grupa arhaica este reprezin-
tata. prin sisturT cristaline, putin
dezvoltate; ele se liad pe valea
TazlauluT, la hotarul Transil-
vanieI, pe valea BistricioareT si
pe valea Ceahlaulul ; lar la fron-
fiera, ele sunt compuse din
micasisturT roscate ferug,inoase
si de sisturì negre anfibolice,
strabatute de numeroase vine
de quartit (v. studiul asupra
apelor minerale din jud. Neamtu,
de Dr. Al. aabner-Tuduri, si
osebl, in acest dictionar : Cer-
negura, Doamna, Sima, Cozmita,
Almasul, Petricica, Cozla).
Botella naturale. Comisul Mi-
halle de Hodocia, neobositul
muntanist, da urmatoarele des-
lusirT, asupra bogatielor naturale
ce se gasesc in paturile ce for
meazá teritoriul acestuT judet :
t. Fier-piatra de formatiunea
ce a maT noua (Fer limoneux, Mi-
nerais de fer d'alluvions ; Ra
seneisentein), compusa din fier-
oxid, pamint si apa, cum si
din acid fosforic ; el se gaseste
in sirul muntilor Pingaraciorultil,
la piciorul munteluT Rachitisul.
2. Fier-piatrA galbena oxidata,
de formatiune notta (Sphaerosi
NEAMTUL (JUDET)
derit, Thoneisenstein), se afla in
bolovani marT in 01(11 Secul (la
manastirea Buhalnita) si piriul
Pingaraciorul (la manastIrea
garati); de asemenea in Valea-
Doamna, aproape de orasul
Piatra, in grosimi i intinderì
nedescoperite inca.
Carbune de pamint rasinos,
de formatiunea cea mal vechie,
(Houille Fasrig- Harzige - Stein-
kohle), in calitate foarte
se gaseste in apropiere de satul
Largul si de riul Bistrita, din
sus de Piriul-Virlanului, pe mo-
sia Hangul ; grosimea i intin-
derea straturilor acestui carbune
de pa.mint, nu s'a cercetat Inca;
se mal afld lîngä satul i mana-
stirea-Buhalnita, Ruga tan astirea
Pingarati, apoI mg jos de Bi-
sericani si anume: la Scaricica.
Sare gema (Sel gemme,Rock-
Salz, Xexaddrisches Steinsalz),
la satul Calul, Savinesti-d.-j., SA-
rata, Gircina, din sus de Piatra,
la Baltatesti, Neamtu. (Nemtil.
ati lucrat baile in acestT munti.
Asemenea pe linga Neamtu, era
o oca de sare, care de sigur,
zice Hodociii, ca in veacul al
XII-lea a fost desfiintat prin in-
vazia Tatarilor, in care . epoca
ramasita de Cumani ati paräsit
pe atuncI Moldova, spre a se
statornici in Ungaria).
Matra acra, (Schiste aluni-
fere, Alaun slate, bitumineiser
Alaunschiefer), se gaseste in
sena puturoase, atit din jos de
manastirea Bisericani, cum si in
valeaTarcaula, din sus de gura
pirlulu Bolohanosul. Aceasta pia-
t'A de la Bisericanie pentru pro
ducerea petrel* acre si a vitri-
olului ; e nemerita acea de la
Tarcdul pentru producerea uneI
pietre acre foarte curata i buna
pentru boale, medicarnente, fa-
brica de hirtie.
Micasiste (mica slate, Glim-
merschiefer), se compun din gli-
www.dacoromanica.ro
464
mer (talc), in o textura aschloasa,
coprinzind in launtru simburr
de silicium ; se gasesc in muntif
din apropiere de satul Calul.
Pleura., gaz, se gasesc in
izvoarele de pe mosia Doamna.
Burcut (borviz), se gaseste
la multe localitatf, mal ca seama
la Terjoasa (spre hotarul despre
Transilvania), la satul Mastaca
nul din pl. Bistrita, si pana si
in apele riului Bistrita.
Ape minerale. Sursele mine-
rale sunt forte multe in acest
judet, i anume: la Cozea (linga
Piatra), Baltatesti (statiune bal-
nearl), Manastirea - Neamtuld,
Vinatori, Oglinzi Tirgul-
NeamtuluI,Tazlaul, Han gul, Ciu n-
ngi, manastirea Horaita, Darma-
nesti, Tapa, Pingarati, Streja,
Gircina, Tarcaul, Bistrita, Pri-
sacani (v. ac. numit1).
Producliunea. Produ cti u n ele
judetulta sunt: paclurI, cereale,
rachiurl, animale; producte ani-
male: piel tablcite, netabacite,
lina, set', unt, brinza ; ape mi-
nerale, cariere de piatra, cariere
de var, iar sursa bogatier sunt :
industria fabricelor, stabilim en-
tele de bE, productele cereale-
lor, vitele, comerciul de cherestea
carierele de piatra.
Agricultura, inainte de 1830,
avea in acest judet, o intindere
foarte restrinsa si o productiune
din cele mal neinsemnate ; pe
acele tupan i multe din podi-
surile, valle, dealurile i alte
locurI, carI azta-zi sunt si for-
meaza holdele de aratura, erat
acoperite unele cu paclurI si
codri nestrabatuti, altele cu hu-
ceagurI si spinisurI, si multe
serveari numai pentru p4unarea
vitelor.
De la acea data insd, avintul
agricultura creste, fie din pri-
cina inmultira populatiuneI fie
din faptul ca incepuse a se
cauta productele in strainatate,
NEAMTUL (JUDET)
asa ca in anul 1860, se cul-
tiva cereale (impreuna cu legu-
minoase, oleioase), pe o intin-
dere de 26366 ala 43 prajini,
ceca-ce in raport cu populatia
dadea 4 flIcI 5 prajini de fie-
care locuitor.
Pe o intindere de 10993 hect.
50 arii (a imasurilor), cresc azI
(1900: 13696 cal, 74495 bol
bivoli, 120427 o!, 736 capre
si 36408 porci.
Sunt in acest judet 26957
posesori de vite.
Odinioara acest judet era re-
numit prin hergheliile sale nu-
meroase i prin specia de cal
aa numiti de munte.
In comuna Buclésti-GhicaI se
cresc i intretin bol i vaci de
rasa. sviterana i olandeza.
Su nt trer herghera miel' de cal :
una in Budesti-GhicaT, a doua
in Margineni si a treia la MI-
nastirea-Neamtulut
Printre animale salbatice in-
semnam : lupi, vulpi, mute sal-
batice, linxul (risul), caprioare,
cerbi.
LocuitoriI posea 10314 stupI
cu albine.
Industria. Judetul Neamtulur
este unul din cele mal bogate
In fabricI de variabila produc-
tiune. Dintre cele mal insem-
nate citarn : 2 fabrici sistematice
de postav, ale mostenitorilor
coloneluluI Alcaz ; i fabrica de
sucmane i postav a d-lui C. A.
Griilich & ; i fabrica de pos-
tav i sucmane usoare (ameste-
cata de tina si par de vaca) a
d-lui Lippa Juster ; i fabrica de
crocmala (scrobeala); i fabrica
de bete de chibriturI; I fabrica de
c.le pentru ciubote, de cherestea,
de chibrituri i off-ce fel de con-
structiuni ; i fabrica de bere;
fabrica sistematica pentru facut
grisa, MinA, pida, in urbea
Neamtul; 5 fabrice sistematice de
rachiti, spirt si cite-va ordinare,
NEAMTUL (JUDET)
Cu cite un cazan ; 3 fabricT de
sapun, in Piatra ; 7 fabricT micT
de dubalarie ordinare, in Piatra;
peste 180 de tesatorii de suc-
mane ; tesatoriT de saiac ; 2 ti-
pografil ; 1 fabrica de vasatorie
In metalurf; 1 fabrica de col-
tunT (ciorapl) ; fabricT miel de
extras ole- iti (numite teascurT).
Mara de acestea exista in-
dustria primitiva: olaria (in Ga-
lul, Dobreni), butnaria, rotaria,
caratasia.
Industria manuala : rogojinT,
cosurl (de nuele si pae), scaune.
Industria exploatativa : vararii
(la Socea, Calul lapa, Horaita),
cariere de piatra (la TazIAA,
Petro-Dava, Tapa); pacura, gaz
(Doamna) ; ape minerale, fa-
brice de abur, pentru cherestea
(la Hangul, Almasul, Negulesti)
si peste 129 herastrae ordinare,
purtate de apa.
Populatiunea. LocuitoriT ju-
detuluT sunt in numar de 146894
suflete (anul 1899), dintre carT:
72637 barba i 74257 femeT ;
126780 ortodoxT, 16543 mo-,
zaicT, restul de alte religiT.
In 1859 populatia era de
114065 locuitorl ; in 1894, de
139159 locuitorT.
*tia carte 24602 persoane.
Cultul. In tot cuprinsul jude-
tuluT se afla. 219 bisericT3 si o
capela intretinuta de Episcopia
Sf. Spiridon.
La aceste bisericT, deservesc
200 preotT, 17 diaconf, 264 cln-
taretT, 17 eclesiarhT (impartitT in
137 parohiT).
Pe Fina bisericf, mar sunt t I
manastirl si 17 schituri (din carT
5 pentru maice), cu 354 de mo-
nahT (calugari), 54 fratT ; 864
malee (calugarite) si 162 de su-
rorT. (In Horaita, 27 monahT
li 2 fratT ; la Bistrita, 5 monahT ;
la Pingarati, 2 monahT ; la Tar-
caul, 12 monahr si 2 fratT; la
Buhalnita, 2 monahT ; la Du-
4(15
11111, 15 monahT si 5 fratT ; la
Dumbravile, 4 monahT ; la Ti-
bucani, 4 monahT si 4 fratT; la
Tazlaul, niel un monah ; la ma-
nastirea Varaticul si schitul Va-
len', 463 malee si 98 surorr ; la
Agapia, 355 maice si 61 surorT;
la Razboeni, 25 malee si 3 su-
rorl ; la Almasul, 13 malee).
Venitul fonciar anual al pa-
minturilor ce apartin bisericilor
se arca la cifra de 53253 leT
92 banT.
Nurnärul total al scoalelor
primare publice, de ioate gra-
dele, cornptindu-se si acele din
orase, se urca. la 89, afara de
3 pensionate private.
Dintre scoalele publice pri-
mare, 78 sunt rurale cu 78 in-
vatatorI, 2 invatatoare si o po-
pulatie scolara de 9287 elevl,
12 coll sunt urbane cu 1591
elevI.
Cea maT vechie, a fost scoa-
la particulara Nanu, infiintata
la 1835 in orasul Piatra. La
1840 se infiinteaza cea india
scoala publica ; la 1842, se pune
temelie pentru zidirea scoalel
No. i din Piatra, si la 1850 se
sfirseste; la 1850 erad cite-va
scolI si pe la sate (vezT Do-
breni, sat) ; la 2 Noembrie 1883
s'a terminat cladirea scoaleT No.
2 (din Piatra), dupa planul ar-
hitectuluT M. Toni, cladire ce
costa 70000 de lef (aceasta scoa-
la s'a infiintat inca de la 1859 ca
scoall privata, sub conducerea
preotuluT N. Ionescu).
La 1869, s'a infiintat gimna-
ziul clasic, care la 1883 s'a
transformat in real si aztazT are
¡o profesorf, si o populatie de
120 elevI.
Impärfirea administrativa :
Judetul Neamtui se imparte in
3 plasT unite (mar inainte eran
5 pitas") si anume :
r. Bistrqa, Cu 12 comune, I
tirgusor si 57 sate (cAtune).
www.dacoromanica.ro
NEAMTUL (JUDET)
,
3. I iatra-Aluntele, CU 21 co-
muní*, 2 tirgurT si 149 sate.
3. Sus Mijlocul, cu 19 co-
mune, 2 t'irgue li. 121 sate.
In total 52 comune, 5 t'irgue
(2 urbaRe) si 327 sate.
Tirgul-NeamtuluI cuprinde 8
mahalale; orasul Piatra, 9 sub-
urbiL
Imptir firea financiará'. Veni-
turne banestl ale judetulur se
percep de catre un casier ge-
neral, cu resedinta in urbea
Piatra, ajutat de perceptorif cu
agentif lor, impartitT in 27 cir-
cumscriptiunT, carT cuprind ur-
mAtoarele comune:
Circ. I, com. Buhusu!.
Circ. II, com. Silistea.
Circ. IH, comuna Podoleni si
Costisa.
Circ. IV, com. Roznovul si
Zanesti.
Circ. V, com. Socea, Radiul
si Cindesti.
Circ. VI, comuna Mastacanul,
Borlesti si TazlAul.
Circ. VII, com. Talpa si Dra-
gomiresti.
Circ. VIII, com. Margineni.
Circ. IX, com. Calul-lapa si
Vinatoridiumbrava-Rosie.
Circ. X, com. Doamna, Va-
durile si Pingárati.
Circ. XI, com. Bieazul.
Circ. XII, com. Hangul si Bu-
halnita.
Circ. XIII, com. Bistricioara,
Calul si Calugareni.
Circ. XIV, com. Bodesti-Pre-
cisteT, Gircina si Dobreni.
Circ. XV, com. Piatra (oras).
Circ. XVI, Baltatesti, Filioa-
ra si Cracloani.
Circ. XVII, com. Grumazesti
si Humulesti.
Circ. XVIII, com. Petricani
si Uricheni.
Circ. XIX, com. Timisesti si
Raucesti.
Circ. XX, com. Pipirigul si
Vinatorif-Neamtul.
NEAMTUL OUDED
Circ. XXI, com. Neamtul (co-
muna. urbana).
Circ. XXII, com. Cirligi $1
Serbesti.
Circ. XXIII, com. Cdciulesti,
Girovul si Dochia.
Circ. XXIV, com. Uscati.
Circ. XXV, com. Bozieni si
Birgloni.
Circ. XXVI, com. Pastraveni.
Circ. XXVII, com. Budesti-
Ghical.
Impeïrfirea militareY. Judetul
Neamtu face parte (1892) din al
IV-lea corp de Armata (a caruia
resedintá este in orasul Iasi), Bri-
gada XV (cu resedinta la Ba-
c531), cu armata teritoriala, Re-
gimentul 15 DorobantT, din care
Batalionul I are resedinta in
orasul Piatra si Batalionul II in
Tirgul-Neam tulu T; lar compani ele
atI resedinta In: com. Rozno-
vul (compania I), Piatra (com-
pania II), Bicazul (compania 1II),
Tirgul-NeamtuluI (co mpan i a VI),
Filioara (compania VII), si Bo-
zieni (compania VIII).
Tot in acest judet, in ora-
su]. Piatra, se afla resedinta es-
cadroanelor 3 si 4 de calara.
Ilfofille Statulut din acest ju-
det sunt: Botesti, Bircul - Gos-
mani, Borlesti, Branistea si Va-
durelele, Calul-lapa, Grasi cu tru-
purile, Inconjuratoarea - Manas-
tireT-Bistrita, Munti, cu catunele
Galul si Pipirigul, Oslobeni, Ocea-
Blebea, Petricani, Raucesti si
Oglinzi, Sarata-Varaticul, Saca-
lucesti-Topolnita, Timisesti, Tb.-
pesti, Vinatori, cu catunele, Tir-
gul-Neamtu-Vindtori, Sarata-Pin-
Oral, Inconjuratoarea-ManAsti-
ref-Pingarati, Savinesti, Taran!,
Inconjuratoarea-Man AstireT- Taz-
laul, Almasul, Buhalnita, Craca-
oani, Vadurile si Gircina cu Ta-
tArusul.
Proprietatea fonciard. Dintre
locuitoriT improprietaritT in 1864,
sunt inca 6904 carT traesc Oil
www.dacoromanica.ro
166
stapinesc singurT locurile Inca
pana azta-zT; 5826 de locuitorr
carT stapanesc, ca urmasT, locu-
rile celor improprietariff in acel
an ; 32 de locurT ati fost para-
site de catre cer improprietaritl ;
92'/2 de locuri ail fóst ocupate
de catre altl satenT; 46 de lo-
curl aii ramas in stapinirea co-
mun elor.
Dintre locuitoriT Improprieta.-
riti in 1878 sunt azt5.-if 1971
carl traesc stapinindu-sT locurile
date ; 530 staptnind locurile ca
urmasT, 88 de locurl parasite;
93 ocupate de catre altiT ; 82
locur1 stapinite de diverse co-
mune ; 3957 de locuitorT, carl
de si insuratl si cultivatorT de
pamint, n'ati 'lid un prilej de
mostenire pe urma legiuitori-
lor parintl.
Serviciul sanitar. Personalul
medical din serviciul judetuluT
se compune din : i medic pri-
mar, 4 medicT de plA§I, 2 vac-
cinatorT si 15 moa.se.
In privinta serviciuluf obste-
trical, judetul este impartit in
15 circumscriptiunI compuse din
3-4 comune, avind fie-care o
moasä Cu resedinta in interiorul
acestor circumscriptiunT.
Distribuirea de medicamente
se face de catre mediciT de
plasT (in judet), din farmaciile
lor portative aprovizionate cu
medicamente in comptul jude-
tuluT. Ajara de aceasta pe la
fie-care comuna rurala se aflä
cite-o farmacie ruralä cu medi-
camentele cele mar uzuale, apro-
vizionata in comptul comunelor,
lar in orase sunt 4 farmaciT marl
(2 Piatra, I Buhusi, i Neamtul)
osebit de i la Baltatesti si i la
Manastirea -NeamtuluT. Spitalul
rural e acel de la Roznov.
Drumurt. I. Calea ferata: Pia-
tra-Bacati, formata din o sin-
gura ramurd, care pleaca din
marginea spre S. a orasuluT Pia-
NEAMTUL (JUDET)
tra, si se pune in legatura Cu
linia larga a celor-l'alte cal fe-
rate romine prin punctul Ba-
can.
Aceasta linie este construita
in baza legeT din 15 Maiii 1882
si pusa in exploatare la Octom-
brie 1885, subventionata fiind
pe timp de ro ani de catre ju-
det cu cite 20952 leT anual.
Debuseurile pentru transpon
turT se fac prin 4 garI: Piatra,
Roznov, Podoleni si Buhu.si.
Intinderea linieT in jud. Neam-
tul e de 50 kil.
La 20 Martie 1885, s'a votat
legea prin care s'a declarat de
utilitate publica constructiunea
uneT alte liniT, irisa tot pe baza
de cale ingusta, de la Piatra la
Taren; studille sunt facute inca
din 1885, insä constructia nu
s'a inceput, cu toate acestea,
din initiativa a proprietaruluT mo-
sieT Hangul, d-nul Gh. Ciuntu,
s'a construit si pus in circulatie
de la 1889 pe cuprinsul aceleT
mosiT 15 kil, de cale ferata.
§oseaua nationala Tirgul-
Nearntul-Criste$ti, peste riul Mol-
dova (lungime 26 kil. 165 m.).
Soseaua nationala mixta
Buhusl-Piatra-Prisacani (in total
peste 122 kil.).
Soselele judetene : Piatra-
Neamtul, Platra-Roman, Piatra-
Iasi, Dobreni-Moinesti, Buhusi-
Roman, (162 kil. 571 ni. de la r
Septembrie 1887/88).
Soselele vecinale : Tupi-
lati-Neamtul, Agapia-Varaticul,
Neamtul - Manastirea - Neamtul,
Bozieni-Climesti, Tupilati-Talpa,
Pipirigul-T.-Neamtul, T.- Neam-
tul -Oslobeni, Bodesti-Precister-
Corni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dra-
gomiresti, Grasi-Uricheni, Pia-
tra-Margineni, Mandstirea-Neam-
tului- FeredeT, Pipirig-Petru-Vo-
da, (239 kil. 974 ni.).
osele comunale (v. in par-
te la comune) peste 400 kil.
NEAMTUL (JUDET)
7. Drumuri naturale : (ved
la conq. in specie).
Drumurr de ape servesc riu-
lurile Bistrita, Bistricioara i n
parte Bicazul, pentru transpon
tarea cu plutele a lemnArii'or
si diverselor proclucte.
Locurt istorice. Locurile is-
torice din jud. Neamtu sunt:
RAzboeni, Cetatea i mänds-
tirea Nearntul, rnArastirea Se-
cul, mAnIstirea Agapia, mAnAsti-
rea Hangul, mAnAstirea TazIdul,
mAndstirea Bistrita, Piatra,
jesti, mAnAstirea Bisericani, O-
glinzi, Buciulesti (unc/e se afla
un deget al sf. Paraschiva, moastd
ce se gAseste la sí. Trei-Erarhi
din Iasi) mAnAstirea PingArati,
Petro-Dava, Bitca-DoamneT, Pa-
lanca Almasul ; Davideni (in sin-
terimul bisericeT de acolo s'a gäsi t
o plata mormintalA cu inscripti-
unea slavonl de la anul 1606
1607, ridicat5. de Teodor Bou
infrumusetatl de fiul acestuia
Stefan Bou); S erbesti (unde se
afil o bisericä zidit5. de Vasile-
VodA, la 16,37); Bodesti-PrecisteT
(o bisericA ziditA de familia Ra-
covitA, la 1650); Grumdzesti, Mds-
cAtesti (biserid zidite de Stefan-
cel-Mare); Crivesti (acest sat, care
acuma face parte din jud. Roman,
posedl in tinterimul bisericef o
pleatrA Cu inscriptiunea slavonl
din 1647, care atestA moartea
banuluT Dumitrascu Buhusi, fost
mare visternic, intimplatd la 1647
Martie 15.
BilciurZ (iarmaroace) in jude-
tul Neamtu se tin in urmAtoarele
localitav:
BirgApani (la 23 Aprilie); Bu-
desti-GhicIi (la 20 Iulie); Davi-
deni (la 27 Tulle si 29 August);
Dobreni (25 Mai0); Tirgul-Neam-
tului (la 8 Mala, Indltarea Dom-
mluT, 6 August si 6 Decembrie si
la fie care LunT)i Piatra (la 8
Februarie, 18 Maiti, Dumineca
Mare, 8 Noembrie, 5 Decembrie
68167. Manar Dictionar Geogralie.
467
si in fie-care Jol); Roznovul (la
2 Febriarie, 9 Martie, FloriT,
21 Maiti, 25 Iunie, 27 August,
2 Octombrie si 12 Decembrie);
Buhusul (in fie care DuminecA) ;
Talpa (29 Iunie); Bozieni.
nanitslirilor din ve-
ch:me. I tainte de secularizarea
averilor lor, mAnAstirile din acest
judet erati foarte bogate, prin
diferite daniT de mosil, sate.
Astfel, m5.ndstireaNeamtul po-
seda : Boboesti (jud. Nearntu,
inchinatd starea I) ; Bliceni (jud.
Roman, st. I); BAlosesti (jud.
Roman, inch. st. I); BAltati
(lud. Iasi, partea cuvenitA luT
Bas-Ceaus a cumpArat-o mAnA-
stirea Neamtul cu 8 galbeni
falcea, la 1841, de la Vorniceasa
Maria DrAghici) ; Blebea (lud.
Neatntu, inch. st. I); Borcesti
Oglindesti (lud. Suceava, par-
te) ; Boroaia - Neamtulur (jud.
Suceava); BrAtesti cu Izvorul
(lud. Roman, inchinat5. mAnAsti-
rilor Neamtul si Secul); Bu zati
(lud. Neamtu, st. I).
MAnAstirea A gapia poseda :
BAlAseni (safi Grasi, din jud.
Neamtu) ; B5.11nesti (lid. Te-
cuciuluT, inch. st. Il); Boistea
(lud Neamtu).
MAnästirea Buhalnita poseda:
Bliceni (jud. Iasi); Bicazul si
Chirigul (lud. Neamtu); Buhal-
nita, Izvorul-Alb i Secul (jud.
Neamtu).
MAnAstirea Bisericani poseda:
Branistea (jud. Neamtu).
MAnAstirea Bistrita poseda :
Bistrita i Plopusorul (jud. Neam-
tu); Branistea (bid. Nearntu);
Braina (jud. Covurluiä); CAlinesti
satt MAgura (jud. Roman) ; Calul
(jud. Neamtu).
Asemenea mAnAstirele : Taz
ldul, VAratecul, PingArati, Secul
(v. ac. nume) poseda insemnatc
proprietAti.
Neamtul, sat, in jud. Ialontita
1V.
www.dacoromanica.ro
NEAMTLTL
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Mdrsileni, situat pe dm
pul BArAganul, la 8 kil. spre
S. de satul de resedintl si in
apropiere de statia clier ferate
Dilga-Mare.
Are o populatie de 98 fa-
milif.
Vite : 240 boT, 187 caT, 510
oT, 15 capre si 151 porcT.
Neamtul, com. urb., jud. Neamtu.
VezT NearatuluT (Tirgul-).
Neamtul, ceta/e, jud. Neamtu.
Vezi NeamtuluT (Cetatea-).
Neamtul, jud. Neam-
tu. Vezi NeamtuluT (MAnAstirea-).
Neamtul, ino,cie, fiirA sat, in jud.
Neamtu, com. Vinátori-Neam-
tuluT, pl. de Sus-Mijlocul ; are
o pAdure de 2964 pogoane,
1ingA m5nAstirea cu acelasT nu
me, Inco nj urAtoarea-MAnAstireT-
Neam tul.
Neamtul(Tirgul-cu-VinätoriI)
mofie,jud.Neamtu, care, afarA de
locul ce apartine vetreT Mana-
stiref-Neamtului, este arendatä
de stat Cu 24210 leT anual.
Neamtul, munte, la E. de com.
Predealul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova, situat intre Valea-Tur-
culuT (N.), Valea-Stever (S.), mun-
tele Turcul i pirita Azuga. Este
proprietatea Eforid Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Nearntul, dealurt, situate in ra-
mura Oglinzi, com. VinAtori-
Neatntul, pl. de Sus-Mijlocul,
j id. Neamtu.
Neamtul, proprietate a Eforier
Spitalelor Civie din Bucuresti,
pendinte de m5.nAstirea Coltea
dio /31curesti, cotn. Predealul,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, si
60
 NEA v1TuLtif (CETATEA-)
care, impreuna Cu mosiile Ceau-
soaia, Unghia-Mare i Pristolul,
de pe Doftana, are o intindere
de 6o6 hect. si se arendeaza cu
2250 le anual.
NeamtuluI(Cetatea-), mine de
eetate, in jud. Neamtu, com. Vi-
natori, pl. de Sus Mijlocul, si-
tuate spre V. de Tirgul-Neamtu-
luT, pe partea dreapta a dru-
mului ce duce catre manastirea
Neamtul, pe culmea une ripi
muntoase, intr'o pozitiune foarte
strategica.
Spre N.-E. si V. se ridica
dealurT in forme de piramide, a-
coperite cu padurT, lar in partea
despre S., e ripa dealului care
pare a fi continuarea zidului ce-
tate'.
Mergerea la cetate pentru ca-
15.torul pe jos e foarte anevo-
ioasa. ; ea toate acestea, pe po-
teca ce duce inlauntrul caste-
luluT, se mai zaresc inca urmele
serpuitoare ale unuT drum astu-
pat irisa acum.de multime de bolo-
vanT i daramaturi. Zidurlle a-
sezate pe niste temenl prea solide
sunt construite de piatra de granit
alba, verde, rosiatica, i sunt de
o foarte mare grosime. In spre
partea 'Erguid sunt intarite
sprijinite prin sase picioare in-
alte si solide.
In launtru, se vede o curte
spatioasa, de forma pAtrata, a-
coperita cu ruine, si, pe unele
locuri, subterane adinci, acum
astupate. Traditia spune cä in
mijlocul curtel ar fi fost o
tintina., ce prin o subteranA, con-
ducea arara din cetate. Tot in
launtrul cetatif a fost si o bi-
sericuta. zidita de tefan-cel-
Mare.
Daca ne coborim catre obir-
sia istoriculuT acesteT cetati, ga-
sim in diferite cronice, ca. ea
poarta pe uniera seT multT si
incercatI ani.
www.dacoromanica.ro
468
Pe la 1200, oardele atare
ale Cumanilor, incuibindu-se in
Moldova, navaleati mereti in
Ardeal si de acolo in Ungaria.
Din aceasta pricina pe la 1 2 10,
regele maghiar Andrea II chiama
In partile noastre pe cavalerif
TeutonT (o ceata din ordinul
Ioaniti sati eavalerT de Malta),
opunindu-T invaziuner paginilor.
Stabiliti un moment la Nordul
MoldoveT, noiT veniti ridica ad,
chiar in mijlocul Cumanilor, o
formidabila cetate ; si daca mi
armele inatnicilor, cel putin dis-
gratia curtiT ungare, iT forteazä
peste putin, campe la anul 1220,
a parasi acest avut tarim de
cucerire; in aceasta privinta este
chiar o bula a papel Grigore
al IX-lea, catre regele maghiar
Bela IV, fiul luT Andrea H, cu
data din 1232, mustrindu-1 pen-
tru alungarea ordinuluT cavale-
rilor teutonicT din partea Tran-
silvania', pe care le-a fost
tatal «Dupa ce
tatal sda Andrea, printeo pioa-
sa libertate, daruise Teutonilor
tara BirseT, el aa cheltuit mult1
banT, cu destula muna si val--
sare de singe, pana aa construit
acolo cinc! cetatl, pentru ca sa
o poata cultiva si Intári, fiind
In calea Cumanilor, carT intrati
eseati printeinsa in desele lor
navalirl asupra regatuluT ungu-
resc ; i macar ca regele luase
inteun rind 'napa de la dinsiT,
totusT la urmä iardsT le-a in-
tors-o, dupa cum era dator, ba
inca, drept indemnizare de pa-
gube, le-a mal daruit si peste
munti o parte din Cumania, unde
numitiT cavalerT i magistrul lor
ati ridicat o cetate foarte tare,
lar CumaniT speriatT i intristatT
pentru aceasta, ati adunat o
oaste nenumarata, atacind pe
cavaleriT, stabiliti in acea parte,
dar Cu ajutorul luT D-zea aa
fost batutT i fugaritT Cu spaima,
NEAMTULtlf (CETATEA-)
unir chiar inchinindu-se
cavalerT i botezindu-se d'im-
preuna cu muerile i pruncil
lor 2. (v. B. P. Hasdea, stu-
dia despre CumanT in «Colum-
na Id Traian 1869, No. 52
Schloezer, Gesch. d. deutschen
Siebenbilrgen», Göttingen, a.
1795, p. 482-504; «Chronik
der Komanen», a. 1061-1300;
A. D. Xenopol «1st. Rom.),
t. I, p. 130 ; Dreger, «Codex
Di plo m. ), 1708).
Crestinarea Cumanilor din a-
ceste partf este legata insa
prin urmatorul fapt.
Cam pe la anul 1222, se intim-
pla o noua navalire a Mongo-
lilor, sub comanda luT Genghis-
kan. CumaniT, spaitnintatT, ce-
rura ajutor de la UngurT, pro-
mitind in schimb de a se eres-
tina. Pentru acest scop, Epis-
copul Robert de la Gran, de na-
tiune Gerrnan, cere voe de la
papa a nu mal merge in expe-
ditia cruciata pentra Palestina,
de oare-ce are nevoe sd eres-
tineze pe CumanT,....$ in ade-
vAr lucrare a si fost in-
treprinsa prin calugariT Domi-
nicani. Teodorit, unul dintre
misonarT a fost cel
Episcop de Cumania.
Sub Petre Voevod Musat,
unul dintre ceT de india prin-
cipr ai MoldoveT, de abia Cu
vre-o 30 de anl in urma luT
Drago, numele NeamtuluT ne
intimpina deja in hrisoave (v.
Hasdeti, «Archiva istorica», t.
I, p. I, p. 140).
Exista insa o marturie si maT
vechie: Un fragment georafic
rusesc, scris intr.e aniT ¡300.
1350, mentionind principalele
orase dintre Nistru, amare
Carpati, zice lamurit: «Neam-
tul in munti» (v. Ap. Karmazitl,
t. I, n. 387, (A. 1st»), decT pro-
babil ca epoca aproximativa. a
fondatiuneT e inainte de 1300.
NEAMTULUT (CETATEA-)
Cumanir n'ad prerit de-odata
cu nWerea principatulur mol-
dovean. Acer de pe llaga Neam-
tul, s'ají conservat pana pe la
finele sec. °luid al XV-lea, de 11
cavalerir teutonicr ir botezasera
de mult in catolicizm §i de §i
Rominir par a se fi convertitT
mar in urma la ortodoxie.
Intr'un hrisov din 5 Aprilie
1453, Alexandru Vocla al doi-
lea, da acest nume, harazind
manastirer Probota : «pe unul
din Mari! no§tri de la Neamtul,
anume Baleo cu fiul san Du-
mitru i cu casete lor» (v. «A.
1st», t. I, p. 142).
Marele Stefan repetà acea do-
natiune printr'un act de 9 Tulle
r466, in care zice : «am mar dat
manastirer noas;re dintre Ta-
tariT noWi de la Neamtu» (Arh.
stat. Bucur. Act. manast. Pro-
bota, leg. I, No. 1).
La 25 Ianuarie 1453 (6961),
Alex. Voevod harazege ma-
nastirer Probota pe Ruga altele,
o poiana, o pustietate pe Neam-
tul cel Mare, alta pustietate ca
sa §I faca helesten i loc de va-
ratic i sair a§eze un sat des-
criindu-T hotarul, 2 mor! i 2
locurr de mor! (Hasden, «Ar-
hiva» I, pag. 102).
La 6 Iulie 1466, Stefan-cel-
Mare zice ca claruqte «un Mar
al Curte! Domne*t1 de la Neam-
tu», (I, cArhiva», pag. 114).
ast-fel, in diferite ocaziuni
pana pe la ¡500, Cumanir de
amestecati cu poporatiunea
romina, totu0 se numean
tarir de la Neatntu».
Germanir s'an retras la Bran-
denburg ; lar Moldovenil an con-
servat suvenirea ederer lor in
aceste partr, dind anticer zidirr
caracteristicul nume de «Neam-
tu» (v. Hasdeil, «Cetatea Neam-
tul», in foaia «Rominismul»;
Anul I, cum i indicatiunele
aratate acolo).
469
Aceastá cetate a fost martu-
ra la mar multe batar ce an a-
vut Rominir cu Polonir, TatariT,
Turcir, etc.
Ia timpul rdzboiulur dintre
Stefan cel - Mare i Turcr la
Razboeni, Cetatea-Neamtulur a
fost batuta de TurcI, dar ne-
luata.
La 7107, Cetatea - Neamtulur
s'a inehinat lur Mihain-Viteazul
Vocla al Tarer-Rominqtr (vez!
Letop.).
In timpul razboiulur dintre
Vasile Lupu i Mate! Basarab,
in cetate sta inchis Stefani-
ta Paharnicul (nepotul tul Va-
sile Lupu) cu toata averea dom-
neasca.
In timpul lur Cantemir-Vociä,
la intorsul craiulur le§esc de
la Falcin, re$chirindu-se LO!
Cazad! i Moldovenil pribegr,
prin Tara drept jac, de 4ti ajuns
si pe sub munte, aflatan pe
fata tu! Vasile-Voda, Doamna
Ruxandra, care a tinut-o Timu§,
in Cetatea-Neamtulur, §i cu multe
muncr aU chinuit-o pentru avu-
tie ; pe urma i-a tgiat capul cu
toporul pe prag. (Letop. cron.
Neculce).
La 7199, a doua clara viind
Sobieschi, a cuprins cetatea, pu-
ind oastea sa (v. e. Negruzzi
«Sobieschi §i Rominir», 1684,
istoria fabuloasa a celor 19
plle0 ce aparase cetatea; idem
Cantemir, «Gesch. d. Osmani-
schen Reiches», Hamburg, 1745,
pag. 740).
La 7183, in timpul domnieT
lur Dumitrwu Cantacuzen,
LcOr ce venise cu Stefan Pe-
triceico, aí ocupat cu wr ce-
tatea Neamtul crezind el ast-
fel vor cuceri Tara mar lesne,
ati fost sparcuitT insa in parte,
de catre Hatmanul Sandu Bu-
hui i Spatarul Velicico Costin,
care le tajase drumul pentru
a.§T cauta hrana.
www.dacoromanica.ro
NEAMTULUI (CETATEA-)
Dumitrwu a trimes pe Pa-
naitache 14erul Morona, cu un
agä turc pentru ca sa strice
cetatile, intre care §i Neamtul
(v. Can temir, «S cris. Mold °ver),
pag. 70. «Mar inainte era (Ceta.
tea NeamtuluT) inconjurata cu
dota zidurr i avea numar o
poarta ; lar dupa aceea, risipind
Turcir zidul cel de pe din afara,
ati ramas acum Moldovenilor
numar cel din launtru»).
La 7202, a fost pradata de
Mari, impreuna cu satele de
prin prejar (in timpul domnier
lur C. Duca).
In al 3-lea an al domnier lur
C. Duca, Moise Serdarul, care
era reiment la Cetatea - Neam-
tulur, a purces spre Iai cu
vre-o 300 de pandurr, omorind
pe Cerchez Aga (un Turc foarte
bogat) i reintorcindu-se iarag
la Neamtul, pe ciad Ia§i tremu-
rati de frica (v. Necular Costin).
La 7207, fiind Domn Antioh-
Vocla, Cetatea-Neamtulur a fost
data din non Moldovenilor.
La 1716, a fost centrul de ac-
tivitate al revolutionarulur Stol-
nicul Vasile Ceaurul, nepotul
Domnulur Gheorghe Stefan con-
tra lur Mihar Racovita Voevod.
(v. N. Istrate : Cele din urma e-
venimente ale Cetater Neamtul,
c Calendar.» Asachi, 1847).
In timpul lui Constantin Can-
temir-Voda, §i din porunca a-
cestuia, s'a dat foc i a ars Tir-
gul-Neamtu, trimetindu-se pen-
tru acest scop pe Antioh Hat-
manul, care tot °data a imprAq-
tiat i pe totT Leir citT se a-
flan ad, fugind unir la Cetate,
pe care lima Hatmanul n'a pu-
tut'o lua; i ast-fel se indrepta
spre Agapia, unde eran citr-va
DraganT de la guvernatul din
Cetatea-Neamtului, i an luat-o
§i an roba pe citr an ramas
vil. Aflind Levi! de aceasta in-
fringere i ardere a ora§ulur,
 NEAMTULIJI (CETATEA-)
triples noua oaste Cu Zaharov-
ski si cu Turculet i cu Mol-
dovela/ carl slujeati in tara Le-
seasca ; aflat'ati pe Antioh a-
proape de Neamtul, dar ati fost
batutl si fugind el spre Cetate
aú ajuns aproape pe Turculet
Rohmistrul, ranindu-I cu milita
si luindu I rob (v. Letop.).
Din timpul luI Mihail Sturdza
a inceput, cu toate protestarile
lui Chrisoverghi (poet din acele
vremurT), a se dad= ; si din pia-
tra scoasa zidit foarte multe
case evreestT din Tirgul-Neam-
tul chiar in zilele noastre : asa ea
asta-zI cu grea s'ar mal putea
zice (ca Sobieschi la 1691, ca-
tre Dieta regatuluT saa) : Neam-
tul este celebru nu numaI prin
fama antichitatiT sale, dar inca
prin tarja sa naturala ì artifi-
dala (v. Theiner, «Monumenta
Polonia», t. 3, Romae, 1863,
1). 740)-
Neamtului (Cetatea-), cetate, la
Estul com. Pleasovul, peste dea-
'u' Oltuliff, jud. Teleorman.
NeamtuluI (Dealul-), deal, se
Mande prin com. Mamornita,
apoT prin com. si mosia Pilipauti,
pl. Herta, jud. Dorohoia, prin
satul Cotul-Sanihaul, prin fata
satuluT Molnita si pe la Cotul-
Humarid, unde ridicAtura ir este
ceva mar mare.
Neamtului (Iazul-), taz, pe mo-
sia Vorniceni, com. tu acelasT
nume, pl. Baseul, jud. Dorohoia.
Neamtului (Mänästirea-), in4-
tuïstire, situata pe valea piriuluI
Neamtul, intre muntI, com. Vi-
natori-NeamtuluT, pl. de-Sus-Mij-
locul, j'Ad. Neamtu, la 440 m.
d'asupra nive/uluT Maril-Negre.
Istoricul. La 1392, parintiT So-
fronie, Pimen i Silvan s'aii a-
sezat ad. Stefan Voevod I, zidi
www.dacoromanica.ro
470
pentru dinsiT o biserica de pia-
tra, cu hramul InAltarea Domnu-
Id, pe local tznde astazT se afla
SI. Gheorghe, de la care biserica
se mal' pastreazd numaT un do-
pot tu inscriptia anuluT 1393.
Tot Stefan Voevod I darui ace-
steT manastirT si Dvo-
ronesti, Buzati si Fintinele.
La 29 August 1472, s'a in-
timplat un cutremur foarte mare,
care a zdruncinat rati biserica,
lar calugAriT, de frica, slujeaa
intio biserica de lemn, cu hra-
mul Sf. Ion Bogoslavul, facuta.
de Alexandru-cel-Bun.
La 14 Noembrie 1497, Ste-
fan-cel-Mare sfinti biserica cea
mare, cu hramul Inaltarea-Dom-
nuluT, care o zidise putin mal
In sus de biserica vechTe, in
urrna biruintel ce avu contra luT
Albrect (Albert), craiul Polo:zieT.
La 1574, aceasta biserica a
suferit mult din partea Mari-
lor si a Turclior carI ati pradat
Moldova.
La 1671, din pricina navali-
rilor si necazurilor in care ca-
zuse Tara, a ramas pustie
a nI.
La 1691, Lesif ara -pradat si
ati pustiit Tara; iar calugAriT aa
fost silitT a se ascunde, impreoná
cu icoana Maicel-Domnului (fa-
catoare de minunl), la mosia
Strimba, sezind acolo 3 anT.
La 1700, intorcindu-se calu-
gariI la manastire, aü gasit-o
pustie si deposedata de catre
LesT de toata averea, uricele
scrisorile imparatestl, trimise de
loan Paleologu luT Alexandru-
cel-Bun, i carl se pastrati pana
atuncT ad.
La 1716, s'aa intimplat in
Tara marT turburarT din pricina
luT Frentz, apitanul Catanelor
ce se incuibase in cetatea Neatn-
tul si /Atea mal-1 pradaciunT.
La 1725, se zidi, pe locul bi-
sericel celel dintaia, cu hramul
NEAM fULUI (MANASTMEA-)
Inaltarea - DomnuluT, de catre
Alexandru Voevod Cornea, o
trapeza, o cuhne i alte inca-
perl ; lar me pe urma vAzind ca-
lugariT ca se afuma ttiserica cea
mare, ati ingrijit-o si facuto pa-
racIis, aü sfintit-o si i-a dat hra-
mul Sf. Gheorghe ; in timpul
staretuluT Paise s'a reparat acest
paraclis de Vasile Harpa, si a-
tuncT i-a dat numele de biserica.
La 1754, Ieromonahul Neto-
lae a zidit turnul, observatorul
cel mare, despre E., in coltul zi-
duluT curteT manastireT, de o
constructie foarte solida ; in a-
cest turn s'a pastrat biblioteca
manastirel, de 1761 volume. Tot
In aceasta vreme a fAcut Ioani-
chie, Episcopul de Roman, do-
potul cel mare de 1800 oca,
daruind i alte obiecte manas
tireT.
La 1759, s'a facut pentru ma-
nastire o evanghelie (afara de
cea scrisa cu mina pe membrana
din timpul lur tefan-cel-Mare,
care poarta pe &risa anul
s't
6944, de format mare, ce nu
se poate, in timpul slujbel, purta
de catre un singur diacon).
Mandstirea Neamtul are la in-
trarea so, o clopotnita mare cu
7 clopote si un orologia mare;
pe sub aceasta clopotnita este
principala intrare prin tr'un gang.
Curtea este paran. i spatioasa ;
in sanga este biserica cea mare
zidita maT mult de platrä clop-
lita, cu un turn mare de-asupra,
altul mal mic pe altar. Biserica
este foarte solida. Intrarea er
este prin partile laterale. In prid-
vor sunt mar multe 1norminte
de starett si de mitropolitl. Usa
cea mare a bisericei este de
granit. intrind in biserica se
vede, in dosul tronuluT domnesc,
cam spre usa in partea dreapta,
mormintu¡ staretuluT Paise, or-
ganizatorul calughizmuluT in
tara.
NEAMTULUT (MANAST1REA-)
Paise, cind a venit din manas-
tirea Dragomirna, a gasit aproa-
pe de 1VIanastirea-SeculuT, linga
Säscuta, satul Fagi ; i aseme-
nea cind a venit din manastirea
Secului in Mängstirea-NeamtuluT
a gasit sat linga manastire, pe
care l'a mutat prin porunca luT
Const. Moruzzi, din 1780, Ian.
16, la Timisesti ; iar satul Fagi
l'a mutat la Vinatori-Neamtuld.
Catapitezma bisericer este foarte
vechTe ; zugräveala asemenea, in
cit abia se cuneaste ; se vede
irisa a a fost numaT cu aur ;
pardoseala este de caramida
rnare patrata. Toate icoanele
sunt imbrAcate cu argint si in-
treaga bisericä este foarte bo-
gat impodobita.
Biserica sf. Gheorghe ate 3
turnulete $i e invalita Cu
; pardoseala e de caramida.
Cel mal pretios ornament este
un epitaf de catifea rosi e hieran
bogat in fire de aur. nafta d'asu-
pra usei este nota si nu s'a repro-
'dus pe ea inscriptia cea vechie.
In fata porteT cele' marT a m'A-
nastireT este un foisor de zid, in-
velit cu sindrila, In oare-care mij-
loc un basen, in care parinth fa"-
cead sfintirea apeT in timpul cu-
venit. La spatele manastireT este
institutul de alienati cu un spital
si o bisericuta. frumoasa. De aci
la distanta oare-care este un alt
foisor, unde se zice ca a5 stat
parintiT cu sí. Icoana, pe cind
ad adus-o din muntele unde
era ascunsä in timpul navalireT
barba' ilor.
De la manastire pana la spital,
toata imprejurimea, sunt ma-
halale cu unde locuesc ea-
lugariT.
In parte despre S., a vetrei ma-
nastireT este o biserica mal mica
numita Ovidenia, care e rekoitil
de catre un calugar ; toate turnu-
rile, cum si biserica, chiar, sunt a.
coperite cu tabla alba. La E. este
471
biserica sf. Ion Bogoslovul ; aci
este cimitirul ; sub biserica este
subterana unde se pastreaza
oasele mortilor (v. C. Negruzzi :
Catacombele mänástirel Neamtul
(scris. VI) si legenda Calipsef
(scris. VII), mai la vale este p
curte mare in care a fost Se-
minariul.
Pala la 1859 M anastirea-Neam-
tuluT, avind averile in administra.
tiunea sa, poseda fabricT si in-
stitutiunT; asa avea : o tipografie
bogan.' Cu 3 teascurT si o ma-
sina, unde se tipareail cartile bi-
sericesti pentru Unta Rominia ;
bogatä fabrica. de postav
de potcape; o fabrica de tabacit ;
una de caldärdrie; avea fiera:6e,
lemnarie, retarle, croitarie, cio-
botarie, mungerie ; un seminar
organizat pe 16 anT, cu cursul
primar ; o biblioteca; un institut
de invalizT si altul de allenatt;
farrnacie.
La 1864, cinc' s'ati secularizat
averile manastirelor, toate a-
ceste fabricT, mestesuguri si in-
stitutiunT, prin o rea chibzuintä
neprevedere a oamenilor de
la guvernul de pe atuncT, s'ati
läsat in parasire parte, iar parte
strätnutat aiurea, a$a ma-
sinele de la fabrica de postav
s'ati dus la fabrica d-luT M.
Cogalniceanu (azta zr fabrica
Alcaz din satul Blebea,
Nearntul); masina de tipografie,
la comisia centrala din Focsani ;
semiriaral s'a desfiintat, lasindu-
se o scoala primara care a e-
xistat pana la anul 1871.
Neamtuldi (MAnästirea-), iz-
voare minerale,jud. Neamtn, la
o ora departare de Tirgul-Neam.
tul, lingl mänastirea Neamtul si-
tuate la 470 m. inaltimea deasu-
pra niveluluT Maril-Negre),
com. Vinatori-Neamtul, pl. de
Sus-Mijlocul, in pOdurea dinspre
S.-V. mAnastireT.
www.dacoromanica.ro
NEAMTULIA (itlÄnksT1REA-)
Geolosie. Terenurile pe care
se afiá asezata manastirea Neam-
tul apartin grupeT tertiare (sis
temul miocen). In dreptul piriuluT
Nemtisorul, aproape de ma-
nastire, s'a gasit un calcar bo-
gat in Numuliti. Rocele sunt
formate de greziurT nasipoase
schisturi marnoase, ce se desfac
Cu multa usurinta, precum si din
gips.
Izvorul principal (sulfures) ese
dinteo sanca. de gips, in jurul ca-
reia este sapat un basen patrat ; la
fund si la mijlecul basenuluT
se aflä o escavatiune neregulata
fäcuta in sanca. Alaturea de a-
cest basen s'a s5pat un altul
destinat a servi la facerea bai-
lor recT. Basenurile comunica
printeun canal. Cantitatea de
apa debitata de izvor intr'un
timp oare-care nu a putut fi de-
terminata cu preciziune, din cau-
za forme neregulate a escavatiu-
neT stinceT.
Proprietrig fizice i chimice.
Apa este limpede si incolora,
sdratl, raspindind un miros de
hidrogen sulfurat.
Temperatura in timpul vereT
e de 40 C., cind a aerulul at-
mosferic e de 200 C. Densita-
tea este de 1011197 la tem-
peratura de 170 C. (in 1875).
1-lirtia de turnesol nu se schim-
ba. Apa, fiind turburata, degaja
gaze.
Cea india analiza a acestor
ape s'a facut de dr, Th. Stei-
ner la 1856, constatindu-se ca
contin carbonat de calce, 0,468;
sulfat de caiclit, r,188 ; sulfat de
magneziiI, 0,085; sulfat de fier,
0,012; clorur de sodid, 15,494;
clorur de magnezit, 0374; car-
bonat de magneziti, 0,056; pro-
toxid de fier, 0,0 t o; cilice, 0,008;
aluminiti si clorura de potasitl,
urme.
Suma materiilor analizate
17,6895, hidrogen ; 0,0227, acid
NE AMTULIJI (MOVILA-)
carbonic liber, 0,7737 ; tem-
peratura 8°75 C.; densitate,
1,02005.
A doua analiza s'a facut de
catre farmacistul I. Konya, la
1873, in laboratorul de la Miin-
chen, si a fost publicata de ca-
tre dr. R. Flechsig in «Bericht
tiber die neueren Leistungen auf
dem Gebiete der Balneologie».
A dat urmatoarele rezultate: car-
bonat de calda, 0,630; sulfat
de calcia, 1,603 ; sulfat de soditi,
0,014 ; sulfat de magn ezi e, 0,1 10;
clor de soditi, 2,000; clorur de
magnezie, 0,500; (suma materii-
lor analizate, 25,403); hidrogen,
0,5-50; acid carbonic liber, 1,040.
A treia analiza facuta de d. P.
Poni la 1875, chiar la izvor; a dat
urmatorul rezultat pentru t000
cm. cub, apa rninerala : hidrogen
sulfurat, 0,01179; 'acid carbonic,
0,47790:;" clor, 8,88360; acid
sulfuric anhidru, 0,79900; acid
sitie, 0,01540; sesquioxid de a-
0,00500 ; oxid de cal-
cit.'', 0,48170; oxid de magne-
zie, 0,26240; clorur de soditi,
14,60740; oxid de calciti solubil,
0,30840; oxid de calda inso-
lubil, 0,17330; (ponderea mate-
riilor fixe, 16,2130; matetii fixe
In stare de sulfati, 19,54000).
Aceste substante pot fi dis-
tribuite in modul urmator:
Carbonat de calciti, 0,30945;
sulfat de calciO, 0,74900; sul-
fat de magnezie, 0,53760; clo-
rur de sodiO, 14,60710; clorur
de magnezie, 0,026 to ; carbonat
de magnezie, 0,15162 ; acid si-
licic, 0,01540; tesquioxid de
aluminiO, 0,00500 (suma mate-
riilor analizate, 16,40127; ma-
ten! fixe determinate direct,
16,21300 , materii fixe calculate
In sulfati, 19,6908 ; materii fixe
determinate in sulfati, 19,5400;
hidrogen sulfurat, 7cc,6 ; acid
carbonic liber, 133cc.).
In urma acestor rezultate a-
472
ceasta apa. trebuie clasata intre
apele sulfuroase-sodice.
Luindu-se irisa in considerare
compozitiunea chimica a aper
acesteia (sulfuroase), ea s'ar pu-
tea intrebuinta cu mult succes
In: boalele cronice ale pielei, ec-
zema, impetigo, etc., apoi contra
limfatismulur, sifilisulul, precum
si contra diferitelor afectiuni la
femei, ca metrite cronice, leu-
coree, (v. 5aabner-Tuduri : «Ape
Miner, din jud. Neamtul ; idem
P. Poni, 1877).
Acest izvor este fuarte vechiti,
si chiar prin documeatele vechi
relative la schitul Vovidenia (ce
se allá Ruga manastirea Neamtul)
se vorbeste despre eizvorul de
la Puturosul», numire provenitä
de la mirosul patrunzator de hi-
drogen sulfurat ce raspindeste
in aer.
Afara de apele sulfuroase de-
scrise marsus, mai exista aci inca
dota izvoare cu ape feruginoase,
analizate pentru prima ciara in
laboratoriul scoalei de Poduri
osele din Bucuresti, cind s'a
constatat ca materiile solide a-
flate Intr'un litru de apa sunt in
cantitate de 0,4 gr. si sunt mal
cu seamä sulfat de calce si car-
bonat de fier. Aceste izvoare
trisa sunt considerate ca ape po-
tabile mal mult (v. dr. Saab-
ner-Tuduri, op. cit.).
Neamtultil (Movila-), movild,
In partea de E. a com. Darma.
nesti, pl. Filipesti, jud. Prahova.
Legenda spune el aceasta mo-
ya s'a facut de Negru-Voda,
ca aparare in razboaiele cu Ta-
tarii.
Neamtului (Pirlui-),p1r111, for-
mat din piriul Nemtisoral
Ozana. Curge de la unirea aces-
tor doua Oraje (despartindu-
se in dota ramuri, dintre care
una trece prin partea despre
www.dacoromanica.ro
NEAMTULUI (TIRGUL-)
S. a tirgului Neamtul), printre
Tirgul-Neamtul i satul Humu-
lesti ; strabate apoi satele Ble-
bea, Grasi i Bisinari (ce vin
pe partea dreapta a sa) si se
varsa pe dreapta riului Moldova,
intre satul Timisesti si loc. is.
Buzati, in fata satulur Cristesti
(jud. Suceava). Primeste urma-
toarele ape
Nemtisorul, marit din dreapta
cu piriul Maghernita, lar din
stinga cu piriiasele: Carbunele,
Chiriac, Iftime, Nitd, Gisca, Lun-
ca, Slatina, Corogenilor, Hatinei.
Ozana, cu sub-afluentii sal.
Cantemir, vorbind despre Pi
ritil-Neamtulur, zice : apa Neamtu-
luT este din fire asa de tare, in
cit poate sa stea impotriva
tutulor vrasrnasilor.
Neamtului (Tirgul-), com. urb.,
resedinta pl. de Sus- Mijlocul,
jud. Neamtu, situat pe piriul
cu acelasr nume, lînä dealurile
Neamtul i Oglinzi.
Este formata din trupurile
(mahalalele, suburbiile): Neam-
tul, Beraria, Boistea, Haralambie,
Piriul-UrsuluT, Pometea, Prundul
si Tutueni, märginindu-se la V.
cu satul Vinatori-Neamtului, la
E. cu satul Blebea i Grasl, la
N. cu satul Oglinzi i Muntele,
la S. cu satele Humulesti.
Populatiunea orasului este de
6690 suflete: 3074 barbati
3616 femer.
Are un spital mare, cu in-
scriptia :
In siava sfintel ceI de o fiinpi de
via0. ficitoare §i nedespärliteI ..Treiml
si tara cinstea Sf. Marcial* Mucenic Di-
mitrie, s'ea zidit acest paraclis, Impreunii
cu casele ospitalicetI çi Cu toate cele-
l'alto hiciperI, din temelie, de catre sf.
Ministire Neampil, cu tolla a sa chel-
tuiala Itì zilele prea blagoslovitu/uI ma-
telut Domn çi Imparatu, Neculati
lovicI, singar stapinitur a tuturor Ru-
siilor Ç. C. çi a bine credinciosului nostru
Domnul Grigore Alexandru Ghica-Voe-
 NEAMTUL'Uf (TIRGUL-)
vod, prin rivna i seiruinta cuviosuluI
Archimandrit i staritul sf. MiniistirI
Neam tul i Secul, Kir Neonit, la anul
185o.
Spitalul este intretinut de E-
pitropia Sf. Spiridon.
Mai sunt : doua scoli primare
de baeti si una de fete, frecu-
entate de 276 bleti si 136 fete;
opt biserici ortodoxe ; mai multe
sinagoge evreesti; o farmacie ;
un biuroti telegrafo-postal ; o
judecAtorie de ocol ; o perceptie.
Pentru administratiune se afla:
primaria, politia, comisiile, pre-
cum si sub-prefectura plaseT.
Tirgul-Neamtului are trei piete
publice, mal multe strade prin-
cipate si secundare, bine in-
grijite i prunduite.
Industria e reprezintata prin :
12 teascuri pentru fabricat oleiul
din seminte; I tabacdrie; 8 fíe-
raril; i Matas, I alamar, 2 cal-
dararT, i olar, 4 caretast 4 sto-
leri, 15 cizmarl, 14 croitorT,
curelar, 2 fabrice de sapun,
palarier, i tipograf.
Se fac brinzeturi i sumane.
Mal fie care locuitor are stativa
sumanaria sa. Sunt peste 77
stabilimente comerciale patenta-
te cu peste 190 lucratori ; apoi
morT foarte mar!, dintre cari a
d-lui Teoharie (premiata pentru
productiunile sale cu med. de aur)
este 'filtre cele mai vestite din
intreaga tarA pentru fabricarea
faineT.
Comerciul acestuT oras este
foarte Insemnat si se maT face
cu : cereale, lemne, tesAturi de
bumbac, servete, coltuni imple-
titl, saiac calugAresc si vite.
NeamtuluI (TIrgul-), izvoare
minerale, jud.Neamtul, situate a-
proape de Tirgul-Neamtului si cu-
noscute sub denumirea de Sla-
tina, cuprinzind: un izvor, din Po-
iana-DascAlita, numit si Apa Pu-
turoasa, situat la o inAltime de
473
350 m. (v. Dascalita, iz. min.);
un izvor situat aproape de cel
precedent, In localitatea numita
tot Slatina, pe Piriul-SArat, la
o inaltime de 34o m. Apa acestei
din urme surse este sal-ata la
gust si prin evaporare da un
depozit considerabil de sare;
este limpede, si are o tempera-
tura de 12° C.
Neamtului (Valea-), vale, izvo-
reste de la V. de com. Negreni,
pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se
varsa in gira Negrisoara, tot
in raionul com. Negreni.
NeamtuluI (Valea-), izvor de
apd minerald, In com. Badeni-
PAminteni, plaiul Dimbovita, ju-
detul Muscel.
Neaunul, pi« jud. Botosani,
izvoreste din dealul PietrAria, la
N.-V. de satul Slobozia, com.
Deleni, trece prin satul Slobo-
zia i, unindu-se cu Piriul-Mare
si Hurghesul din Feredieni, uda.
valea Gainaria si Mitocul, com.
Deleni si se varsá in iazul Lea-
hul, la com. Feredieni.
Neaura, vdlcea, izvoreste din co-
muna Petrari-d.-s., pl. Ocolul,
jud. Vilcea, curge cu directia
de la V. spre E., si se varsa In
riul Otasaul, In cercul acesteT
comune.
Neavfitul, munte, in com. rur.
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti, situat futre hotarul din-
tre comunele Ilovatul si Balta.
Neavätul, deal §i punct de ob-
serva/Mur, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Nebuna, comuna ruralit, jude-
tul Vlasca, pl. Neajlovul. Are
un mic catun numit Sterea. Se
maT numeste i Velea, caci este
www.dacoromanica.ro
NEBUN1
lipita cu cAtunul Velea, care tine
de com. Bulbucata. Este situatA
la 48 kil. de Giurgiti, si la 9
kil. de Obedeni, resedinta pla-
seT Glavaciocul-Neajlovul.
Mosia apartinea statului. In
trecut, inainte de secularizare,
era a Sf. MitropoliT. Aduce un
venit anual de 20000 leT. Su-
prafata totala a mosieT este de
1826 hect. S'a dat la 94 locui-
torT o suprafata de 376 hect.
Are o padure in suprafata de
1000 hect., din care 50 in lun-
a. si 950 In deal, tinind de
ocolul silvic Ghimpati.
Are o populatie de 694 su-
flete, din carT i 8 contribuabili;
o biserica, zidita in 1874, tinind
de parohia Babele, deservita de
I preot si 2 dascA1T ; o scoall
mixta cu 6 clase, conclusa de
un invatator, si frecuentata de
24 bleti si 6 fete ; 3 circiumi.
Budgetul comuneT e la veni-
turi de 6968 le!, 8E bard si la
cheltueli, de 5101 le, 27 bard.
Pe la Estul mosieT, curge Neaj-
lovul ce vine despre satul Patru-
zeci-de-CrucT si merge de se
varsá in anistea, la satul Strim-
ba, pe trupul Hulubesti.
Prin sat trece drumul Bulbu-
cata Clejani. Pe mosie trece
vechiul drum- al Zimnicer, ce in-
trà pe la Podul-Doamnel, stra-
bate pAdurea si ese de pe te-
ritoriul comunel la Letca-Nona.
Nebuna, podgorie, situaa pe po-
disul dealulul Hlincea, de pe
teritoriul satuldf Cu acelasT nume,
com. Galata, pl. Codrul, jud..
Iasi.
Nebunaul, =mate, la V. de co-
muna Mineclul Ungurenl, plasa
Teleajenul, jud. Prahova, co-
prins filtre Valea-Popif (N.) si
Phiul-Brustureilor (S.).
Nebuni, maña/a, In jud. Mehe-
 NEBUNUL-MARE
dinti, plasa Vailor, com. rur.
Micule$ti.
Nebunul-Mare, munte,la N. de
com. Maneciul-UngurenI, pl. Te-
leajenul, jud. Prahova, coprins
intre Valea-CarpenuluI (N.) $1
Valea-PopiI (S.).
Nechifor, ph-M, pe mo$ia Iván-
cauti, com. Paltinisul, pl. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Nechifor, pirig, pe mo$ia Orof-
teana, com. Orofteana, pl. Her-
ta, jud. Dorohoiti.
Nechitoaia, sat, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Piele$ti; imprästiat.
Are 213 suflete : 107 barbatI $i
106 femd, locuind in 46 case
$i 2 bordee.
CopiiI din sat urmeazä la $coa-
la mixta din satul Piele$ti, ce
este la 1400 m.
Are o bisericá de birne, cu
hramul Adormirea Maicer Dom-
nula
Nechitoaia, mofie 'articulara',
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pie-
le$ti.
Nechitul. VezI Borle$ti, sat, ju-
detul Neamtu.
Nechitul, schit, situat pe valea
piriuluT cu acela$I numt, in jud.
Neamtu, com. Mastacanul, pl.
Bistrita ; mar inainte a fost lo-
cuit de calugarr.
Nechitul, t'amura de dealurr
muntoase, in jud. Neamtu, com.
Mastacanul, pl. Bistrita ; se pre-
lunge$te spre E. de ramura Por-
firul, l'are piriul Mastacanoasa, 'Nec§e§ti, com. rur., la extremi-
care desparte aceasta ramurä
de ramura munteluI
piriul Nechitul, care o des-
parte de ramura Stridinilor $i
a Scaunelor ; este acoperitá cu
474
paclurI, parte puse in exploa-
tare.
Nechitul. VezI Borlesti,
j.id. Neamtu.
Nechitul, pilla, ce izvoreste din
fundacul fomat de ramura Gos-
manul, Tazlaul i Porfirul, in
jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Mastacanul ; curge spre E. prin
valea formata de ramura Md-
gura-Stridinilor, Scaunele (din
dreapta) i Porfirul, Nechitul
(din stinga.), trecind prin loca-
litatea Valea - NechituluT, prin-
tre satele Borle$ti, Puriceni, Ru-
seni, $i locul izolat Cdtinul, mer-
gind vr'o 5 kil. paralel cu $o-
seaua judeteana Tazläul-Roznov
(de la kil. 31-32, unde piritil
intretae $oseatia in cursul sart
$1 pana in dreptul kil. 27), iar
Ja E. de satul Ruseni, se varsa
pe partea dreapta a riuluI
trita, dupa un parcurs de II
kil, de la obluie.
Are ca afluentI mal multe pt-
rtiae dintre carl me in-
semnate, sunt Piriul - PoduluI
al-Podetuld care se varsa in
el pe din dreapta.
Nechitului (Valea-), trup de sat,
In j ud. Neamtul, pl. Bistrita, com.
Mastacanul, situat pe piriul cu
acela$I nume.
Necoara, piria, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
izvore$te din munteleUlmu$orul,
brazdeazd partea de E. a com.
dupa un curs repede de 3
kil, din cascada. in cascada, se
varsa in riul Rimnicul-Sarat.
tatea de S. a pld$eI Teleorma-
nuluI, jud. Teleorman, pe Valea-
Ciineld salí Ciineasca. La N.
se invecine$te cu com. Gardesti;
la S., cu com. Garagaul, din
www.dacoromanica.ro
NEC§EM
pl. TirguluI ; la V,, cu Butcu-
le$ti, Saceni $i Ciurari ; la E., cu
Deparati, Hirlesti i Netoti.
Intinderea com., dimpreund
Cu mosia, care este proprietatea
Eforid Spitalelor Civile din Bu-
cure$ti, este de 1910 hect. 133
locultorl sunt improprietaritT du-
pa /egea rurala, cu locurr la cimp
$i in vatra satulur.
Solul acesteT com. este clasat
printre cele mal productive din
pl. TeleormanuluT. Se cultiva,
pe linga cerealele obidnuite,
cinepa $i inul.
Are o 'populatiune de 1066
suflete, din carI 240 contribua-
bilI; o $coall mixta, frecuentata
de 28 copiI.
Vite : 584 vite marI cornute,
190 cal, 886 oI $1 301 porcI.
Budgetul com. e de le! 2815,
48 banT, la veniturI $i de 2731
ler, 75 banI, la cheltuelT.
Este legatä prin drumurI ve-
cinale cu comunele Garagaul
Garde$ti. Cu cele-l'alte comune
invecinate, comunicatia se face
pe drumurI naturale.
Satul Nec$e$ti este unul din
cele mal vechT ale Taril, daca
vom tine seama de un document
foarte important pe care ti gd-
sim in Columna-lui-Tralan». In
acest act, care poartá data de
22 Aprilie, 1486, este vorba de-
spre o jaluire a mal multor sa-
tenI din satul Nec$e$ti de pe
Teleorman, tuteo daraverá de
impacaciune pentru stapinirea
unor plminturt
In nomenclatura satelor din
1741 11 vedem omis ; este po-
sibil ca, in curgerea vremiI,
se fi despopulat, cad cu oca-
ziunea evenimentelor de la 1821,
maI multI locuitorI ce pribegeail
prin Tara, gasind ad mai multa
siguranta peatru a se adaposti,
stabilit cu tot avutul lor.
Cu ocaziunea explorarilor ar-
heologice s'a gasit $1 in preaj-
 NECETEASCA
ma acestel com. resturT de ce-
ramica preromana.
Necqeteasca, numire ce se mea
da com. urb. Urlati, pl. Crico-
vul, jud. Prahova. Aceasta se
constata dintr'un hrisov al I&
Duca-Voda, prin care se da in
posesiunea preotesel Ana, a pre-
otuluT Dimitrie Stanciti, mosia
Necseteasca, «sAle fie lor zice
hrisovul °dila i copiilor lor
In Urlati, ce se chiama si Nec-
;eteasca
Neculae (Sf.-), suburbie a ora-
suluT Roman, jud. Roman, situata
In partea de V. a la
Necule, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Jitia,
asezat la poalele munteluT Ne-
cule, in N.-V. com., la 9 kil.
de cát. de re;edinta, Jitia-din-
Deal. Are o intindere de 330
hect., cu o populatiune de 125
familii, sati 285 suflete, din carT
188 contribuabilT ; o biserica,
deservita de un preot, un das-
cal si un paracliser ; o scoala.
Necule, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia, a-
sezat in partea de V. a er ; e
cel mal inalt virf din tot jud.,
avind o inaltime de 1293 metri ;
o parte dintr'insul poarta nu-
mele de Pretrele-Feter; pozitia
sa este cea maT frumoasa din
tot judetul.
Necule, mofie insemnata, in jud.
R.-SArat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia, cu intindere de 4000 hect.,
pe care se afla padurea Jitia-
cu-Muntl.
Necule, îrui, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jifia, iz-
voreste din muntele Necule, uda
partea de V. a com., trece prin
cat. Necule, primeste piriul Pie-
63157. Morolo DIclioriar Geografic. Vol. IV.
475
trele-Fetei si se varsa in piriul
Cerbul, pe dreapta luT.
Nedeia, com. rur., jud. Dolj, pl.
Balta, la 70 kil. spre S. de Cra-
iova si la 12 kil. spre S.-E. de
resedinta pl., Macesul-d.-s., ;i si-
tuat5. pe esul Dunarel.
Se margineste la N. cu com.
Macesul-d.-j. ; la S., cu Dunarea;
la V.. cu com. Cima; lar la E.,
cu com. avalul i cu com. Gi-
ghera.
Comuna este mal mult easa,
avind cite-va dealurr cu o mal-
time de 15 in. Se gasesc cite-
va movile, intre care mal in-
semnate sunt : Movila - Turcu-
Movila luT - Trandafir, Mo-
vila-Mare, Movila-TiganceI, Ma-
gura - cu - Dor, Grindul-cu - MI-
racinT, Magura-LupuluT, Magura-
VaeT i M5.gura-Rusteanca.
In comuna se afla balta Ne-
deia, cu o suprafata de 80 hect.
si cu o adincime de 2 m., care,
cind Dunarea vine mare, se re-
varsa ;i se uneste chiar, cu acest
fluviti. Se mal afla si Balta-Mar-
Balta-Mare i Balta-cu-
ovorul.
MaI inainte comuna se numea
Marmura, de la baltaMarmurele;
apoT a primit numele de Nedeia,
de la o cetate foarte vechTe ce
se afla ad. Se compune din-
tr'un singur catun, numit Nedeia.
Peste Dunare, in dreptul acesteT
com., se vad ruinele unur pod.
Are o populatie de 1646 su-
flete ; doua bisericl, una fondata
la 1882 de locuitorr, cu hramul Sf.
Dumitru, deservita de un preot
si un cintäret si a doua, care nu
mar functioneaza ; o scoala mix-
ta, ce functioneaza din 1869, 0 e
frecuentata de 68 baetl si 5 fete,
Dupa legea rurala din 1864
sunt 222 locuitorl ; insuratel din
1879, sunt 32.
Suprafata teritoriului com, este
de 7660 pog., din carf: 6roo
www.dacoromanica.ro
NEDEIA
pog. arabile, 340 pog. vatra sa-
tuluT, 800 pog. fineata, 400 pog.
izlaz si 3600 lac si teren sterp.
Mosia se numeste Nedeia..0 a-
partinea manastireT Horezul. Ac-
tualmente este a statuluT, si a
fost arendata de la 1893-98
cu 46100 leT ar.ual. Padurea, de
se nume0e Zatoanele ; are o in-
tindere de 200 hect. si apar-
tine tot statuld.
Viile locuitorilor se gasesc pe
mo;ia Nedeia si produc vin rou.
Cariere de piatraSunt in Dea-
lul-cel-Mare.
Mal sunt pe teritoriul com.:
o moara de aburT ; 3 stine pe
mosia Nedeia, care produc brîn-
zA
Este strabatut5 de catea co-
munala spre Ghighera si de ca-
lca comunala ce duce la Macesul-
d.-j.
Budgetul com, e la veniturT
de 3047,24 leT, lar la cheltuelT,
de 2710,63 leT.
Vite cornute sunt 560, of 600,
cal 26.
Nedeia, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Nedeia, resedinta primaria
Nedeia (Nedeuta), munte, jud.
Gorj, plaiul Vulcan, sitnat pe
partea de V. a muntilor
tavanul l Prisloapele.
Are o suprafata de 230 hect.
si se prelungeste de la S. spre
N. Pe acest monte se Al 2
stinI.
Nedeia, mofie a statului, jud..
Dolj, pl. Balta, com. Nedela
arendata de la 1893 .
46100 le! anual.tnainte apaititurtea
mAnistirei Horezul.
Nedela, fosti crainte ¡ud.. Da&
pl. Balta, cora. Nedea. de
care sta luat calma rataasete-.
Nedela, jud.. Del, pl. lEtd-
 NEDE1CUL
ta, com. Nedeia, cu o supra-
fan. de 80 hect. si o adincirne de
2 m. In timpul primaverer, cind
vine Dunarea mare, se revarsa.
Convine peste. Comunica in par-
tea de V. tu balta Cima, prin
piriul Cravita si cu balta Zgla-
vociul, prin Girla-TorneT.
Nedeicul, dila', in jud. Braila,
pl. Balta, pe malul sting al Vilciu-
lur, la V. de padurea Bustea,
pendinte de com. Bertesti-d.-s.
Are o populatie de 48 suflete.
Nedeff (Dealul-), deal, la E. de
satul Bousori, com. Solesti, pl.
Crasna, jud. Vasluid; se intinde
spre S., paralel cu dealul Onaca.
Nedeita, deal, la Estul comuneT
Otesani, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Nedeita. Vezr Otesani, deal, jud.
lincea.
Nedeiul, ella, jud. Dolj, pl.
Balta, com. Nedeia si Mäcesul-
d.-j., ce alimenteaza. balta Nedeia.
Se varsa in Dunare.
Nedelcul, sat, facind parte din
com. Huruesti, jud. Tecucid, si-
tuat pe coasta dealulur cu a-
celasr nume, la 6 kil. 700 m.
de resedinta comuna
Are o populatie de 35 fa-
mili, sad 134 suflete, carr lo-
cuesc in 30 case.
Mar inainte satul Nedelcul
purta numele de Chitesti, dup.
cum se vede in actele de ho-
tarnicie. Locuitorir de aicT sunt
parte venitr din satul endresti,
care s'a desfiintat.
Nedelea, com. rur., jud. Prahova,
pl. Filipesti. Despre infiintarea
acester comune se povestesc
urmatoarele : In anul 1792, cite-
va familir de Rominr din Tran-
476
silvania ad trecut cu oile in
Rominia si s'ad asezat pe mosia
Baba-Ana din judetul Buzad,
proprietatea hatmanulur Mihaita.
Filipescu. .$i fiind-ca acolo su-
ferea de lipsa de apa pentru
vite, in anul 1793, cu voia pro-
prietarulur, s'ad mutat pe mo-
sia Filipeasca, tot a hatmanu-
lur Mihaita Filipescu, pe malul
sting al riulur Prahova, unde
nu locuia de cit o singura
circiumareasa, numita Nedelea,
in jurul careia s'ad asezat pentru
tot-dea-una. Tot in acel an
(1793), unul dintre er, care s tia
carte, anume Ioachim, prin sta-
ruinta si recomandatia proprie-
tarulur, a fost hirotonit preot,
punindu-se si temelia bisericer.
Este situata pe malul sting
al riuluT Prahova, la 17 kil, de
capitala judetulur si la 2 kil.
de resedinta piase.
Are o populatie de 995 su-
flete, din carr 170 contribuabili,
locuind in 194 case ; o biserica,
fondata la 1793 prin ajutorul
si. staruinta proprietarulur mo-
sieT, hatmanul M. Filipescu, si
a preotulur Ioachim, reparatä
in anul 1849 de d-1 C. Filipes-
cu, proprietarul mosieT si acum
deservita de 2 preotr; o scoala,
care functioneaza de la 1870
si e frecuentan de 61 bletr si 4
fete; o moara, pe iazul Moruzzi
saii Leaotul, despartit din riul
Prahova.
Locuitorir pe HITA agricultura,
se maT ocupa cu transportul
lemnelor de la padure, cu olaria,
dulgheria si cizmaria. Produsul
muncel agricole si olaria se des-
face la orasul Ploesti.
Locuitorir, in numar de 117,
s'ad improprietarit la 1864, pe
mosia Nedelea, din care li s'ad
dat 533 hect.
Vite sunt : 74 car, 334 bor,
59 vacT, 32 bivolr, 48 .viter, 1203
or, 38 capre, 362 porcr.
www.dacoromanica.ro
NEDI
Supratata teritoriulur comuna
este de 2000 hect., din cal.':
1120 pogoane suprafata proprie
a comuner cu locurile delimitate
dupa legea din 1864, intre carr
se coprinde si 54 pogoane pe
seama proprietarulur, 1066 po-
goane sunt ale locuitorilor co-
mu ner.
In termen medid, tuica se
fabrica. aci anual 1100 decalitri.
Se cultiva gindacr de matase.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 circi u marI.
Budgetul comuner e la ve-
niturr de 2936,72 ler, si la chel-
tuell, de 2550,16 leí.
In comuna sunt dona sosele:
una apuca spre E. si inlesneste
comunicatia intre com. Nedelea
sI Ploesti si alta spre S., care
inlesneste comunicatia intre Ne-
delea o Aricesti.
Tonta partea de N. si E. a
comuner este cimpie Mansa, pe
care se afla 21 movile.
In partea de V. a com, trece
riul Prahova si iazul Moruzzi.
Se margineste cu comunele :
Aricesti (S.); Ploesti si Baicoiul
(E.); Filipesti (V.); Floresti (N.).
Nedelea, sat, facind parte din
com. rur. Nedelea, pl. Filipesti,
j ud. Prahova.
Nedelea,sad Nedeicul, drier,jud.
Braila, situata la E. de com. Ber-
testi-d.-s., Ruga hotarul despre
jud. Ialomita, pe tarmul sting
al canalulur Vilciul. Vatra satu-
lur este de 4 hect. cu 8 case
si 48 locuitorr, carT ají 19 cal,
114 vite marT cornute, 350 or
si 45 rtmatorr.
Nedi, piria, izvoreste dela N. de
padurea Paduroaica, trece pe
la N. de cat. Poenari-Niculescu,
pl. Znagovul, si alimentean balta
Znagovul. Locul din jurul sad
este mlastinos.
 NEDIENI
Nedieni, a'eal, in partea de E. a
com. Voine0, pl. Stavnicul, jud.
Iaqi, care unindu-se cu dealul
Corhan (Frasinul), formeaza Va-
lea-FrasinuluT i valea Nedieni,
unde se afla §i ¡azul cu ace1a0
nume.
Nedocul, mahala, in pl. Motrul-
d.-s., jud. Mehedinti, com. rur.
BrWeni.
Nefliul, sat, jud. Ilfov, pl. Saba-
rul, facind parte din com. rur.
Virtejul-Nefliul, situat pe deal, la
E. de Virtejul, pe malul sting
al riuluI Sabarul.
Se intinde pe o suprafata de
698 hect., cu o populatie de 335
locuitorT.
D-I L Ogrezeanu are 500 hect.
O locuitoriI, 198 hect. Proprie-
tarul cultiva. 350 hect. (40 ster-
pe, 66 izlaz, 44 padure i vie).
Locuitorii cultiva. 170 hect. (res-
tul e loc sterp, izlaz O vie).
Are o biserica, cir hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
§i I cintaret ; I moara cu apa
O 2 podurl peste riul Saba-
rul.
' Comerciul se face de 2 cir-
ciumart
Numarul viteIor marr e de 190
§i al celor miel, de 40.
Negaia §i Richita, padure par-
ticulara, supusä regimulul silvic,
pendinte de com. Prejoiul, pl.
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Negana, piria, in com. rur. Ba-
lotqti, pl. Ocolul.d.-s., jud. Me-
hedinti.
Negelul, sat, jud. Bacál, pl. Bis-
trita-d.-j., com. Liuzi-Calugära.
1-a luat numele de la piriul Ne-
gelul, pe care este wzat. Are
o populatie de 14 familiI, sail
48 suflete. E situat la 2 kil, de
re§edinta cu coala.
477
Negelul, 'fria, jud. Bacaa, pl.
Bistrita-d.-j., care, de la satul Ne-
gelul se indrepteaza spre N. O
apoT spre V. despartind com. Ose-
biti-Margineni de com. CalugAra-
Mare, dupa care inconjura ora-
vul Bacat, descrie o curba pe
la N. sati qi se varsa in BiBtrita,
pe malul sati drept, mal* sus de
confluenta piriuluI Birnatul cu
Bistrita. Pe el sunt 4 podurT.
Nege§ti, sat, facind parte din
com. rur. Bascovele, jud. §i pl.
Arge§. Are 15 fama-, sati so
suflete.
Nege§ti, numire ce se da una
parit din com. V1ade0, pl. Riuri-
le, jud. Mwel.
Nege§ti-Bähneni,pddure, a sta-
tuluT, in intindere de 600 hect.,
tinind de com. Vlade0i, pl. M'u-
rile, jud. Mwel.
Negoaia, sat, facind parte din
com. Motoeni, jud. Tecucia, si-
tuat pe coasta dealuluf Moho-
riti, la 411/2 kil. de rqedinta. co-
muneT.
Are o populatie de 19 familiT,
sati 78 suflete, carl locuesc in
17 case.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarT.
LocuitoriI sunt claca0.
Este strabatut de oseaua ce
duce la Stän4Wi, in partea de
E. CopiiT din sat merg la coala
din Moto§eni.
Negoe§ti,p/asif, jud. Ilfov. Ocupa'
partea centralá a judetulul. Se
märginete la E. Cu jud. Ialo-
mita ; la S., Cu pl. Oltenita, de
care se desparte pana la com.
Curcani prin riul Argepl ; la V.,
cu pl. Sabarul li parte din pl.
Dimbovita ; la N., cu pl. Mos-
t*ea i parte din pl. Dimbo-
vita.
www.dacoromanica.ro
NEGOEM
Este udata spre V. de riul
Dimbovita, care se varsa in riul
Argqu1, in aceasta pl., la com.
Bude§ti.
In partea de E. e udata de
Valea-Most4ter, care formeaza
multime de vAT si baltl marT i
miel, lar la S., de riul Argequl,
care o limita in parte de plasa
Oltenita.
Intinderea totala a pla5eT e
de 70113 hect., din carI statul
§i proprietarif ati 55223 hect.
§i locuitorif, 14890 hect.
Statul O proprietarii cultiva
42502 hect. (3958 hect. sterpe,
4238 hect. finete, 17 hect. vie
O 4508 hect. pädure).
LocuitoriT cultiva 13627 hect.
(1145 hect. izlaz, 118 hect. cul-
tura viel).
Populatia p14eT este de 23265
suflete : 5964 barbati §i 5864
femeT, locuind in 4867 case O
267 bordee ; 5283 locuitorT se
ocupa cu plugaria ; 146 sunt cir-
ciumatl, 113, industria0; 503 ati
diferite profesiunT ; contribuabill
sunt 4310; 2800 sunt impro-
prietaritI §1 3245, neimproprie-
täritI.
Are : 28 bisericl, deservite de
39 preotl ; 21 coale, 1 de ha-
etl, r de fete O 19 mixte, fre-
cuentate de 572 copiT (476 ba-
etI si 96 fete); 7 morl cu apa.;
1 moara cu aburI ; 1 1 podurT
statatoare i 27 maOnT de treerat
cu aburl.
Vite sunt : 8857 cal O lepe,
18o armäsarl, 5286 bol, 4651
vacf, 2153 viter, 349 taurl, 308
bivolI, 853 bivolite, 6182 capre
§i 41493 or.
Comerciul se face de 20 han-
gil §i 136 circiumarT.
Locuitorif posea : 2839 plu-
gurT : 1227 cu bol, r612 cu cal ;
3669 care §i cärute : 1551 Cu
bol, 2118 Cu cal.
In cuprinsul pla§eT sunt 24
helWaie.
 NEGOEVTI
Aceasta piad, luat nu-
mele de la com. pi manastirea
Negoepti.
Productiunea el este identica
cu a, celor-l'alte plapI ale jud.,
cu deosebire ca parte principall
din teritoriul sàü, ca pi al plapeI
Znagovul, este paduros i bäl-
tos. Are padurI seculare.
BAlti sunt : Luica, Mostiptea
Obilepti, continind pepte, racI
scoici. Papura i trestia crepte
in abundenta.
Repedinta plapeI este in Bu-
depti. Are 53 catune carI for-
meaza 16 com. rur. pi anume :
Aprozi-Negoepti, Budepti, Cala-
reti- Seinoia, Frumupani- Cuptu-
reni, Gurbanepti-Cotofanca, He-
rapti - BuciuMeni, Luica, Lamo-
tepti-Galbinapi, Nana, Obilepti-
Vechi, Obilepti-Nol,
rulepti, Preasna-Noud, Sohatul,
Val ea - DraguluI i Vasilati - Po-
pepti.
Calle de comunicatie sunt :
Calea judeteana Bucurepti-01-
tenita, care apuca spre S.-E.,
trece prin com. Budepti, Nego-
epa pi o duce la Oltenita.
Calea ferata Bucurepti-Cala-
rapi, care apuca spre E. pi trece
putin prin partea de N. a plapeI.
Mal multe cal* vecinale com.
pi mal multe drumurr naturale.
La Budepti este repedinta
comp. de dorobantl, unde
este o mare cazarma pi un oficia
telegrafie, care face pi serviciul
pote! rurale.
Negoe§ti, com. rur., pl. Amara-
dia, jud. Dolj, la 24 kil. S.-V.
de Craiova pi la 5 kil. de Me-
linepti, situata pe malul drept
al riuld Amaradia.
Se invecinepte la N. cu com.
Godeni ; la S., cu com. Adin-
cata ; la E., cu com. Balota pi
la V., cu com. Bradepti.
Limita linieT de N. incepe de
la E., din punctul numit Stanul,
www.dacoromanica.ro
478
din Dealul-Muere!, vine in Bar-
doiul, trece Amaradia, Focpo-
rul, da in Vilceaua-lui-VIespe,
trece curmezip valea Hincad pi
merge la obirpia LupoI, pe ho-
tar cu comuna Bradepti.
Limita Enid de S. incepe de
la E., din Dealul-Muerei, merge
in Valea-BalauruluI, apoi in apa
Amaradia, trece in valea
caci, sue in piscul din Obirpia-
SirbuluI, trece in curmezip Bre-
beni pi ese in piscul Badepti,
la V.
Limita liniei de E. e formata.
de Dealul-Muere!; iar limita li-
niel' de V., de Culmea-Bradepti-
lor.
Inainte de anul 1831, com.
Negoepti era compusa din dota
sate : unul numit Negoepti, pe
locul unde se afla azi comuna
altul la 2 kil., care se nu-
mea Vocna, La anul 1831, prin
intervenirea proprietarulur Pa-
ciurea Trandafil, s'a unit catu-
nul Vo6na cu Negoesti, formind
un singur sat in comuna Ne-
goepti.
In timpurile cele mal vechi,
com. a apartinut familieI Brai-
lohl, care a fost trecuta ca zes-
tre unuI principe, graf austriac,
prin casatoria sa cu o fiica a
lui Neagoe Basarab ; apoI a de-
venit moptenire luI Brailoia Cor-
nitoia pi in fine, vinduta luI
Paciurea, pe timpul DomnieI
luI Alexandru utu.
La anul 1853, Paciurea a
adunat pe top' locuitorif de pe
mopie in satul Negoepti, formind
comuna Negoepti de ag.
In anul 1872, comuna Ne-
goepti era compusa din cinc!
catune i anume : Cotul-MoareI,
Delureni, Drumul-Mare, Nego-
epti pi Rogojina. AzI un singur
catun numit Negoepti, formeaza
comuna.
Comuna este marginita la E.
pi la V. de dota piruff de dea-
NEGOEM
luri : Dealul - Muere!, pe malul
sting al riuluI Amaradia, deal,
din care, vilceaua Vocna, se des-
parte prin D ealul-TesluiuluI. Dea-
lul-BrAdeptilor saú Culmea-Jiuld,
pe malul drept al rtuld Amara-
dia, avind o inaltime de Ice m.
pi din care deal prin Valceaua-
Bincaciului, se desparte, dealul
Bincaciul de asupra caruia pe
Ruga padurI intinse, se afla
o poianä numita Bincaciul.
Riul Amaradia uda partea
de E. a comuna Negoepti, cu
directiunea N.- S. Peste Ama-
radia, in dreptul satului se afla
un pod.
Chiar in vatra comuneI se
afla o bala., In intindere de 3860
m. p.
In Negoepti se gasesc cite-
va fintini : Fintina-Giurgiuvean-
ca; la S. Fintina-Zidaruld, in
valea Bincaciul ; Fintina-Vocna,
care 41 are izvorul la V. Dea-
luluI-MuereI i Fintina-din-Fata,
pe Dealul-MuereI.
Are o populatie de 1263 su-
flete ; doua bisericI, una fon-
data. 'filtre anil 1774-1782 de
banul Cornea Brailoia, a doua,
la anul 1824, pe locul unde
se afla catunul Vocna, de ca-
tre pitarul Enea pi ambele de-
servite de un preot pi un cinta-
ret ; 2 §coale, una de bdetI, fre-
cuentata. de 54 elevY, a doua de
fete, frecuentata de 50 eleve.
Dupa legea rural din 1864,
sunt 244 locuitori improprieta-
ritI.
Suprafata intr. eguluI teritoriti
comunal este de 5600 pog., din
cae: 2000 pog. arabile, 50 iz-
laz, 25 loc sterp i 3300 padure.
Mopia Negoepti apartinea ina-
inte luI Cornitoid BrAiloiü, iar
astazi apartine Leonida
Paciurea. Are o suprafata, de
3663 pog., cu un venit de
24000 ler.
In aceasta mopie, locuitoriI
 NEGOEVTI
clIcasI ad o suprafata de 1763
pog. arabile.
Paclurr se gasesc in comuna:
una pe Dealul-Muerel, Cu o su-
prafata. de 1700 pog. si alta
numita Brädesti, pe dealul cu
acelasI nume, se intinde pe o
suprafata de 1600 pog. Apartin
clacasilor i fratilor Paciurea.
Lemnul ce predominá este
emita.
VII sunt pe o suprafata de
45 pog. si apartin locuitorilor
clacast
Livezile de pruni ali o intin-
dere de 25 pog.
In comuna se afla un cizmar
si un timplar.
Se gasesc in comuna 2 cir-
ciumr.
In ziva de Duminica-Mare se
Sine ad i bilcia anual.
Pe calea judeteana. Amaradia-
Cralova, locuitorir se duc la o-
rasul Craiova unde desfac pro-
ductele.
Calea comunald Vocna, ce
merge spre Balta, strabate co-
muna pe o intindere de 3 kil.
Mar sunt : doud sosele veci-
nale pe o intindere de 11/2 kil.
trer potecr: una ce duce
pe valea Amaradia la Adincata ;
una ce duce la Godeni si alta
ce duce la Plostina, din com.
Godeni.
Budgetul comuner e la veni-
tud de 3025,34 ler si la chel-
tueli,. de 2972,16 ler.
Vite cornute 576, cal 44, or
857, porcr 213, capre 53.
Negoe§ti, com. rur., pl. Ama-
radia, jud. Gorj, la S. comuner
Bengesti, asezata pe Valea-Cil-
niculur, pe dealul Negoesti
pe Vadea-Curve.
Se compune din 3 alune :
Negoesti, Calugareasca i Totoi.
Are o suprafata de 700 hect.,
din care 500 proprietarestr, for-
mate din 260 hect. vil; 247
479
hect. araturr, 193 hect. lived
4 pasune.
Are o populatie de 223 fa-
milir, san 992 suflete, din carl
96 contribuabill; i coall, fre-
cuentata de 41 elevr; 4 bise-
riel, deservite de 2 preotr si 3
cintaretr.
Locuitorif posea.: 30 plu-
gurr, 70 care cu bol, r caruta
cu cal; 396 vite mal-1 cornute,
22 cal, 275 oi, 72 capre, 228
porcr, 2 bivolr; lo stupr.
Comerciul se face de 4 per-
soane.
Budgetul comunei e la veni-
turr de 965 lel, iar la cheltuelr,
de 952 ler.
Riul Cilnicul strabate comuna,
In care se mar gaseste si 23
fintinr.
Comunicatia se face pi-in so-
sele vecinale, care pun comuna
in comunicatie spre S.-V. cu
Albeni, spre N.-V. cu Prigoria
si spre S.-E. cu Poiana-Seciu
rile.
Pe teritoriul Negoestilor, pe
valle de litiga dealul Cornetul,
sunt carbunI de pamint.
Se zice cA odinioara ar fi lo-
cuit aci T'atad, sadind si o vie,
numita Viea-Tatarascd.
Negoe§ti, com. rur., in jud. Me-
hedinti, plaiul Closani, la 55
kil, de orasul Turnul-Severin.
Se compune din satele : Pade-
sul, Apa-Neagra i Camuesti,
avind mar multe mahalale. E
situata, pe Valea-Motrulur.
Are o populatie de 2000 su-
flete, din carr 307 contribuabilf,
locuind in 625 case ; 5 bisericr:
2 sunt in satul Padesul, 2 in
satul Negoesti si I in catunul
Camuesti, deservite de 3 preotr
si 5 cintaretr; 2 §coale, una in
satul Padesul si a doua in com.
rur. Negoesti, conduse de 2 in-
vatatorl i frecuentate: cea din
Padesul de 40 elevI, iar cea din
www.dacoromanica.ro
NEGOEM
Negoesti de 52 elevr; z eh--
ciumr.
Locultorir, pe linga agricul-
tura, se mal ocupa cu comerciul
sindriler, pe care o cumparä de
la comunele Closani, Orzesti
Maresesti si o transporta. cu
care si carute spre vinzare la
Severin si Strehaia.
El posea : 77 plugurr, 123
care cu bol, 20 cArute cu cal;
200 de stupr.
Prin comuna trec 2 §osele :
Bala - de - Arama - Negoesti - Se-
verin si Baja - de - Al-ama - Pa-
desul-Tismana - Tirgul - Jíü. Pe
Miga acestea mar sunt inca.
2 §osele : una care se desparte
din soseaua Bala-de-Arama-Tir -
gul-Jiti si merge prin satul Pa-
desul la Vaeni, Ordesti i Clo-
sani ; iar a doua, despartindu-se
din soseaua Bala-de-Arama-Se-
verin, la locul numit Gura-Cheer,
trece prin satele Camuesti si
Glogova, mergind spre Stre-
hala.
Budgetul comuner e la veni-
turi de 1408 ler, iar la cheltuelT,
de 1081 leI,
Vite : 1806 vite marl cornute,
102 cal, 1 500 of, 1100 rima-
torr i 200 capre.
Loc istoric in aceasta comuna
este Padesul (v. a. n.).
Este udata in lungul sa.ti de
riul Motrul.
Se margineste: la E. cu jud.
Gorj ; la S., cu comunele Glo-
gova i Comanesti ; la V., cu
com. urb. Baia-de-Arama ; lar
la N., cu com. Orzesti si So-
hodolul, din judetul Gorj.
Mahalale sunt Bratiloveni,
Balanesti, Porasti, Paiusesti, Hil-
dani, a-Bobiestilor, a-Spinenilor
si a-Ularilor.
Dealurr mar principale sunt :
Dealul-Mare, Magura, Coasta-
Motrulur, Dealul-Spinenilor, aco-
perit cu vil si pomr roditorr,
Dealul -Licaretilor, Dealul Bo-
 NEGOWI
biestilor, Cuca, Plesa, Liara,
Brusturi, Ziva i Leordisul.
Dintre cimpii sunt : Cimpul-
PadesuluI, PlAbaia si .5usara.
Val: Valea-MotruluI, Valea-
Mare i Valea-Moragilor.
Piraie: Aninoasa si Ogasul-
Samanilor i cel de la Cracul-
luI-Burchi.
In comuna se gaseste plata
bulla pentru fabricarea varuluI
facerea pietrelor de moard.
Negoe§ti, com. rur.,jud. Prahova,
pl. Tirgsorul, situata pe mar-
ginea aper Leaotul si a riuluT
Prahova, la io kil, de capicala
judetului si la 4 kil. de a plaser.
Se compune din 4 catune:
Negoesti salí Branistea, Zaha-
neaua, Piatra i tejarul sal
Gavana, avind o populatie de
940 locuitorT, in carT infra si
7 familiT de Tigad, locuind in
225 case.
Sunt 171 contribuabilI.
Are treI biserici: una la Ne-
goesti (Braniste), fondata la 1834,
a doua la tejarul, fondata in
1888, si a treia la Zahanaua,
fondata in anul 181i, deser-
vite de 2 preotT; o scoala, infiin-
tata la 1890, al carel local s'a con-
struit din fondurile proprietaru-
luT, N. N. Turnescu si care e
frecuentata de 43 blet1 si 22
fete.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura si cultura zarzavaturilor,
s'ati impropietarit, in numar
de 130, la 1864, cind
dat 515 hect. EI poseda.: 50
car i Tepe, 443 bol, 220 vacT,
191 oi si 338 por&
Toata comuna se intinde pe
o suprafata. de 2500 hect., din
carI 1500 hect. pamint arabil;
300 hect. finete; 75 hect. izlaz;
25 hect. loc sterp ; 600 hect.
padure.
Se cultiva gindaciT de matase.
StupI cu albine sunt 150.
480
Comerciul se exercita de 4
circiumad.
Budgitul comuneI e la ve-
niturT de 6220,59 leI si la chel-
tuelT, de 4331,30 le!.
Sta in legatura prin sosele
pletrite cu comunele : Ploesti,
Popesti, Tirgsorul-Vechia i T'ir-
gusorul-Noti, Strejnicul,
etc.
Pamintul comuneI e ses, a-
vind numaT o movill, numita
Gorganul, linga riul Prahova,
actúa, se zice, de TatarT.
rifara de riul Prahova, co-
muna maT. e udata de girlele :
Vilsoara, Budurosul i Leaotul
(Iazul Moruzzi).
Se margineste cu comunele :
Ploesti, Strejnicul, Tirgsorul-
Vechiii, Popesti, Brazi si TA-
tarani.
Negoe§ti, sat, cu 90 loc., jud.
Arges, pl. Pitesti, facind parte
din com. rur. Poiana-LaculuT.
Negoe§ti, sat, in jud. Bacáti, pl.
Trotusul, com. Clutul, situat pe
dreapta TrotusuluI, maT sus de
satul Girbovanul si in stinga cae!
ferate si soseleT Adjud-Ocna, la
4 kil. si 200 m. de satul CA
iutul.
Are o populatie de 245 su
flete ; o biserica, cladita de lo-
cultor!, cu ajutorul preotuluT An-
drei, la 1805, deservita de 2 din-
tareti ; 2 circiumI ; 2 morf si o
pilla de batut sucmane.
Vite sunt : 3 ca!, 129 vite
mari cornute si 34 porci.
Negoe§ti, sat, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Negoesti, rese-
dinta primarieT. Ved com. Ne-
goesti.
Negoe§ti, atun, al com. Nego-
esti, jud. Gorj, pl. Amaradia, si-
tuat pe Dealul-Negoestilor si la
E. comunei.
www.dacoromanica.ro
NEGOEM
Are o populatie de 77 familii,
san 316 suflete, din carI 82 con-
tribuabilI ; o scoala, frecuentata
de 41 elevi ; o biserica, deser-
vita de 2 preoti i i. cintaret.
LocuitoriI sunt impamintenitT
dupá. legea rurala din 1864. Ef
posea : 12 plugurT, 27 care cu
bol, 133 vite marT cornute, 7
cal, 72 01 i 85 rimAtorT.
Ape i drumurT (a se vedea
com. Negoesti).
In catun se gasesc ri fintini.
Negoe§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. Aprozi-Negoesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov, situat la
S.-E. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluf Argesul. Prin mij-
locul satuluI trece soseaua ju-
deteana Bucuresti-Oltenita. Spre
E., curge valea Aprozi. Aceasta
vale taie soseaua unde este
pod.
Se intinde pe o suprafata de
2500 hect.
Proprietatea apartine statulul,
care cultiva. prin arendasiT sal
1860 hect. (zoo hect. sterpe,
40 hect. izlaz, 400 hect. padure).
Are o populatie de 350 su-
flete ; r moara cu abur! ; r ma-
silla de treerat cu abur!; i he-
leste' ; i pod statator ; o bise-
rica, cu hramul S-ti! VoevozT,
deservita de i preot si 2 cin-
taretI, care s'a zidit de Mateiti-
Basarab i sosia sa Elena Doam-
na, la 1643. Biserica e asezata
pe malul sting al riulul Argesul,
Ruga soseaua judeteana Bucu-
resti-Oltenita ; a fost mdnastire
de calugärite ; in 1884 s'a tre-
cut de la stat la com. si asta-zI
se intretine cu spesele el, ad-
ministrindu-se de un preot in-
grijitor.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarl si I hangia.
Numarul vitelor marI e de
319 si al celor miel de 2292.
In timpul rezbeluluT din 1877,
 NEGOlfqr1
divizia IV-a, comandatA de d-1
general G. Manu, a ocupat a-
cest sat.
Negoesti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Talpa.
Are o populatiune de 150 si-
flete; o biserica, deservita de
dascal; i moara de apl.
NumArul vitelor e de 106 ca-
pete.
Negoesti, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. de Sus - Mijlocul,
com. Dragomiresti.
Negoesti, sati Branistea, sat,
facind parte din com. rur. cu
acelasf nume, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova. Aci e resedinta com.
Este situat pe loc ses, pe mar-
ginea aper Leaotui. Are o po-
pulatie de 524 suflete ; o bise-
rica, fondata la 1834 de d-na
Safta Brincoveanu i reparata
in r 889, .cu ajutorul locuitorilor.
Negoesti, fost sat, la gura ipi-
riuluTBAdilita, com. Lespezi, jud.
Suceava.
Negoesti, deal, jud. Gorj, pl. A-
maradia, com Negoesti, intin-
zindu-se de la hotarui Poiana-
Seciurile, pana la catunul CA-
lugareasa si separind apa Giovia
de alnicul. Pe dinsul sunt sà-
dite multe viT.
Negoesti, mofie nelocuita, in jud.
Dtmbovita, plaiul Din] b ovita. Are
peste 6500o ariT padure.
Negoesti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Ne-
goesti, apartinind d-luT Leonida
Paciurea i locuitorilor clacasT.
Inainte apartinea in intregime
raposatuluf Cornitoiii
Negoesti, pddure a statuluT, in
tntindere de 325 hect., pendinte
481
de com. Aprozi-Negoesti, plasa
Negoesti, jud. Ilfov.
Negoesti, pddure a statuluT, in
intindere de 550 hect., pendinte
de com. Negoesti, pl. Tirgsorul,
jud. Prahova, formata din tru-
purile : Piatra (250 hect.) si GA-
vanul (300 hect.).
Negoesti, vale, izvoreste din Dea-
lul-Dobricenilor si se varsa pe
tArmul sting al riuluI Ot5.saul,
in raionul com. Barbatesti, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Negoesti-Posta,sat, facind parte
din com. rur. Budesti, pl. Ne-
goesti, jud. Ilfov, situat spre E.
de Budesti, pe malul sting al
riuluT Argesul si pe calea jude-
teana Bucuresti-Oltenita. E for-
mat din 2 trupurT : Negoesti
Posta.
Satul Posta e legat cu Ra-
dovanul, spre S., printr'o osea
vecinala care trece prin niste
locuri smircoase.
Se intinde pe o suprafatA de
775 hect., cu o populatie de 91
locuitorT.
D-1 Gr. Filipescu, are 750
hect. si locuitorif, 25 hect.
Se cultiva tot terenul afara de
55 hect., rezervate pentru iz-
laz i 85 hect., carT ramin
sterpe.
Nurnarul vitelor marT e de 114
si al celor miel, de 166.
Negoesti i Cenusari (Mosne-
ni-), 'Mire particulara, supusa
regimuluT silvic inca din anul
1883, pe mosia mosnenilor Ne-
goesti i Cenusari, pendinte de
com. Aricesti, pl. Podgoria, jud.
Prahova.
Negoia, baltd, îi partea de E.
a comuneT Salageni, pl. Podoleni,
jud. Fälciü, in suprafata de 3
hect.
www.dacoromanica.ro
NEGOIUL
Negoiasa, vale, jud. Vilcea, com.
aineni, plaiul Cozia.
Negoioasa, deal, jud. Baca'', pl.
Trotusul, pe teritoriul com. Ca-
sinul.
Negoita, vale, In jud. Buzati,
com. Gura-SaratiT, catunul Nen-
ciulesti ; incepe din Brinzeasca
si da in pirful Sarata ; pe ma-
lul eT se vid ruine, carT, dupa
traditie ar fi ale unuT fost schit ;
poarta numele de: La-NuciT-luT-
Negoita.
Negoiul, com. rur., jud. Dolj,
pl. Bailesti, la 71 kif. S.-V. de
Craiova si la 12 kil, de rese-
dinta plaseT Bailesti.
Situata pe o mica coasta, nu-
mita Magura-CirsteT.
Se invecineste la N. cu com.
Bailesti, la S. cu Dunarea, la
E. cu com. Catanele si la V.
cu com. Rastul.
Limita liniel de N. incepe de
la cringul Brobintariul, merge cu
directiunea N.-E. spre S.-V. panA
la magura Coteiasul.
Limita Huid de S. incepe de
la pichetul Galaoana, merge de
alungul DunareT pana la piche-
tul Catanele, unde se intflneste
cu linia limiter de E.
Limita linieT de E. incepe de
la magura Coteiasul, merge cu
directiunea N.-S. pana la pichetul
numit Catanele.
Limita linieT de V. incepe
de la cringul Brobintarul, merge
de la N. la S., pana la pichetul
de frontiera Galaoana.
Terenul comuneT este ses,
prezintind numal cite-va magurT,
intre carT: rnagura Zavelca, ma-
gura Coteiasul i Magura-Cir-
steT.
Este udata de &la Uriti,
ce se scurge din baltile de pe
mosia Rastul si se varsa in
Dunare, prin gira numita Zi-
NEGO1UL
toca, de pe comuna Catanele,
la pichetul atanele. In gira
Uriti se scurge pe stinga gira
Padureanul, la punctul numit
Intinsura (cotul girlei).
Baltile sunt : balta Renea,
care prin erla Uriti, se scurge
In Dunáre ; Cotlova, care prin
gira Porumbul se scurge in
balta Renea ; Lunga, Sacata, care
strabat teritoriul comuneT, si se
intind de la com. Rastul la co-
muna Catanele.
Comuna Negoiul dateaza de
nault ciad purta numele de Uriti,
$1 era situata pe grind.
Pe la anul ¡790, din cauza
inundarilor dese la care era ex-
pusa com. Urlti, s'ají mutat lo-
cuitoriT cu casete lor la tirla
(conacul) luT Neagoe, unde se
afla azI comuna si de la el (Nea-
goe) comuna s'a numit Negoiul.
Cdtunul de resedinta. este Ne-
goiul.
Are o populatie de 1397 .su-
flete ; o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita la 1816 de Hagi
EnusT, fost proprietar al mosier
Negoiul, deservita de doi pre-
00 sí doT cintäretT; o scoall
mixta, ce functioneaza de la 1882,
frecuentan de 68 baetT si
fete.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 152 locuitorT impamintenitT.
Suprafata teritoriuluT comund
este de 10721 pogoane, din carT:
7415 pogoane arabile, 1200 li-
nean, 300 izlaz, 1806 pogoane
loc sterp, baltl si vatra satuluT.
Mosia de pe teritoriul co-
muneT se numeste Negoiul: din
aceast6. mo0e, 6415 pogoane,
cu un venit de 59000 leT apartin
d-luT V. M. TeodorovicT, lar
7000 pogoane apartin locuito-
rilor improprietaritl dupa legea
din 1864; si produce un venit
de 25000 leT. In trecut intreaga
mosie apartinea PrincipeluT Mi-
los ObrenovicT al Serbiel,
482
Pe marginea DunAreT se afla
ostrovul Galaoana, In intindere
de 44o hect., acoperit cu padurT,
apartinind statuluT, care o da in
exploatare din zece in zece anT.
O moará de abur! se gaseste
pe mosia Negoiul, apartinind
d-luT V. M. TeodorovicT.
MeseriasT sunt: 4 flerarT, 2
lemnarT, 1 cojocar si ' cizmar.
Stine se gasesc pe mosia Ne-
goiul, producind brinza buná.
Prin comuna sunt urme de zi-
durT vechT.
Calea comunala ce duce la
Calafat si trece prin com, are
In toata intinderea eT o lungime
de 67 kil.; o alta cale comunall
vecinall duce la Bailesti, avind
o lungime de 24 kil.
Sunt 6 circiamr si o bacanie.
Budgetul comuneT e la veni-
turr de 3733,90 ler si la chel-
tuelT, de 3222,74 leT,
Vite cornute 196, o/ si capre
98, porcT 47, ca! 12.
Negoiul, sat, jud. Dolj, pl. MI-
lesti, com. Negoiul, resedinta
primarieT. Vez! com. Negoiul.
Negoiul, balt1t, situata la S. co-
7 mune! mi acelasT nume, pl. Mi-
lesti, jud. Dolj, in apropiere de
Dunare.
Negoiul, virf de munte, in apro-
piere de frontiera, in plaiul Lo-
vistea, jud. Arges. Dinteinsul
purcede Culmea- ComarniculuT,
care desparte valea ArgesuluT
de valea TopologuluT.
Are o l'Intime de 2547 m.
d'asupra niveluluT MariI. Din
el izvoreste riul Argesul.
Negoiul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
neT Balabancea (si al catunului
sati Tiganca-Taita); are o di-
rectiune generala de la N. la
S., brazdind partea de V. a
www.dacoromanica.ro
IsTEGOMIRUL
plaseT si a comuneT ; se intinde
printre piraiele : Valea-Lupulur
si Valea-Lunga, afluente ale pi-
riuluT Taita-Tiganca ; la N. are
o prelungire, Dealul-Stubeilor ;
la S., se uneste, in virful Alma-
lia (37o m.), Cu dealul Tiganca;
e unul din cele mal inalte dea-
lurT din plasa si judet, avind
405 m. inaltime ; e tliat de dru-
murile comunale Greci-Taita si
Jijila -Balabancea ; acoperit in
cea maT mare parte cu padurl
seculare si nepatrunse.
Negoiul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Bailesti, com. Negolui,
In intindere de 6415 pog. A-
partine parte d-luT V. M. Teodo-
rovicT, aducind un venit anual
de 59000 le! si parte locuito-
rilor improprietaritT dupa legea
rurala din 7864, canora le adu-
ce un venit anual de 25000 le!.
In trecut apartinea PrincipeluT
Milos ObrenovicT al SerbieT. Pe
partea d-lur V. M. TeodorovicT
se gaseste o moara de abur!.
Negomirul, com. rur. O sat, in
jud. Mehedinti, pl. Väilor. Se
margineste: la E., cu comuna
Raci ; ta S., cu com. Drago-
testi si Corbaile ; la V., cu
com. Temisani si Ia N. cu co-
muna Farcasesti si Valea-cu-
ALA din jud. Gorj. Este situata
pe vale, la 68 kil, de orasul
Turnul-Severin. Satul formeaza
comuna Cu urmatoarele maha-
'tale : Voinesti, Buzesti, Sirbi,
Grivei-din-Dos, Grivei-din-Fata,
Velicani, Negulesti, Belgi, To-
polita, Ursoaia, Oitesti, Popesti,
Miscodani si Ursoita, avind pes-
te tot 7300 locultorl, din carT
207 contribuabilT, locuind in 266
case.
LocuitoriT posea.: 40 plugurT,
69 care cu boT, carute cu
7
cal; 750 stupT. Femeile din a-
ceasta comuna se ocupa pe
 NE GOM1RUL
lingl cultura cinepeT si a inultd,
si cu cresterea gindacilor de ma-
tase.
Prin comuna. trece soseaua
ce duce la com. Raci din ju-
detul Gorj ; maT sunt 2 osele
care o pun in comunicatie cu
comunele Corabille, Dragotesti
si MAtasari.
Sunt treT bisericT, deservite
de i preot si 3 cintAretT; o
coa/á, conclusa de un invatator
frecuentata. de 40 elevI.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 1748 leT ; lar la chel-
tuelT, de 1347 leT.
Vite: 600 vite mar/ cornute,
19 caT, 500 oT si 370 rimAtorl.
DealurT maT principale sunt:
Dealul-Mrenej, Poiana-Grinelor,
Piscul-ToceT, Tîlva, Pelinasita,
Florestilor, Viea -Mare, Dealul-
GriveT, Velicani, Belgi,
riulur, Dealul - Stand, Ursoaia
Ursoita. VAT sunt : Valea-
MreneT, Coteliciul, Valea - luT-
Semen, Valea-luT-Bot, Nene, a-
FintineT, Velicani, a-PiriuluT, a-
PorculuT, a.PetreY, a-Staner, a-
SlAveiuluT, Detunatele i Ur-
suita.
Este udatl in lungul sAti de
apa JiltuluT, In care se varsa.,
pe teritoriul acesteT comune, ur-
mAtoarele piraie : Matca-Vaii-luT-
Bot, Buzeti, Ogasul - Sirbilor,
Valea-MreneT, Velicani, Nene,
a-FintineT, a-ParuluT, a-Petrel,
a-StaneT, Detuna-
tele si Ursoita.
Pe teritoriul comund se afla
carbunT de parnint in 6 locurT
anume : in Valea-MreneT, in
Viea-Mare, in Valea-GriveT, Ve-
licani i In Ursoaia, in dealu-
rile despre E.
Negomirul, a'eal, se intinde din
spre S.-V., din com. Negomi-
rul, pendinte de jud. Mehedinti,
si se termina in hotarul com.
FarcAsesti, jud. Gorj, pl. Jiul ;
65157. Morolo Dleflonar Geogrculc. Vol. IV.
483
pe el se aflá plantatiT de viT,
pruni i padure.
Negosina, (Plopeni, Zärneas-
ca), edtun, al com. CAnesti, jud.
cu 420 locuitorl si 98
case. Are sub-divizia Bondrea.
Negosina, munte, In jud. Buzaa,
com. CAnesti, cAt. Negosina ;
contine sare, precum si diferite
fosile, maT cu seamA psilodonl.
Negosina, mo)rie, in jud. Buzan,
com. anesti, cAtunele Gontesti
Pirlita, proprietate a statuluT,
pendinte de Episcopie; are 1600
hect., mare parte locurl sterpe
paclurea Negosina.
Negosina, mofie, In jud. BuzAti,
com. anesti, proprietatea mos-
al-Pi- nenilor NegosinenT; are 1620
hect., cea mal mare parte gol
si sterp, apoT izlaz, putine ara-
turT, livezT i pAdurea Negosina,
cam de 270 hect.
Negosina, pelure, In jud. Bu-
zall, com. CAnesti, proprietate
a statuluT, pe mosia Negosina;
are 446 hect., si consta din 3
trupurT : Dama, Badiloaia si CA-
lugarelul.
Negosineit (Valea-), vale, in jud.
Buzati, com. anesti, cat. Ne-
gosina. Se maT numeste i Mir-
cea. Vez1 Mira (Izvorul-).
Negoteilor (Valea-), vale, In
jud. Buzati, com. Calvini ; in-
cepe din muntele Teisul si se Negovanul, munte, In jud. Gorj,
scurge in riul Bisca-ChiojduluT.
Negotesti, sat, numit in partea
S.-V. Poiana, si care maT inainte
se numea Negutesti, pe mosia cu
acelasT nume, jud. Suceava, com.
Ciumulesti. E asezat pe coastele
dealurilor Cucoseni, TAtAreni,
Codrul si al MAnAstireT.
www.dacoromanica.ro
NEGRAIA
Are o populatie de 135 fa-
miliT, saa 594 suflete, din carT
169 contribuabilT, locuind in 137
case; o bisericä de lemn, cu hra-
mul Adormirea MaiciT Domnu-
lui, claditl pe la 1763, -de 24
calugArT de la schitul ce a fost
maT inainte, In-Poiana., in Co-
drul-Manastirei si care azT e de-
servita de I preot si 2 cinta-
o scoalä mixta, infiintata.
retT ;
In 1889, condusA de un insta-
tAtor i frecuentatA de 29 copiT.
Vatra satuluT ocupa aproape
14 /*Ala
Mosia e proprietatea d-luT Be-
zis Last, cumpArata de la Maria
Moruzzi, care o mostenise de la
Al. Moruzzi.
Intinderea mosieT e de 223
rala din carr 90 falcl cultiva-
bile, 125 &id pAdure i restul
neproductiv.
ImproprietaritT in 1864 sunt
5o fruntasT, 32 pAlmasi si 6 co-
dasT, stapinind 293 fäld si 6
prajinT.
DrumurT principale sunt : la
Ciumulesti (2 kil.), la Udesti (3
kil.) si la Ioneasa (02 kil.).
In 1803, Negotesti a SpAta-
rultif Basota, avea 34 liuzT, carT
plateati bir 820 leT anual.
Negotestilor (Dealul-), a'eal, pe
care este asezat satul cu ace-
lasT nume, jud. Suceava.
Negovani, mahala, in com. rur.
Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
plaiul Novaci, la N. com. Polo-
vraci ; formeazä malul sting al
apeT OltetuluT.
Negoveneasa, Laltd, Ruga satul
Pirvul-Rosu, pl. Cotmeana, jud.
Arges. Contine peste.
Negraia, mahala, com. rur. Ro-
62
 NEGRAIA 481 NEGREt (DEALUL-)

esti, plasa Cerna-d.-s., judetul preuna cu mosiiie Zilistea-Tres- plasa Gilortuluf, izvoreste din
Vilcea. tieni i Sasilor, are o intindere com. Licuriciul, de la Magura-
de 1246 hect., din carT 1046 Mirer, curge de la N. la S.,
Negraia, deal, jud. VIlcea, pl. hect. padure si 200 hect. pa- strabatind comunele Frumusei
Cerna-d.-s., com. Coeni. mint cultivabil i finete. Se a- Negreni si se varsa in Amara-
rendeaza cu 8421 lef anual. dia, la com. Hurezani-d.-s., unde
Negraqi, mar inainte Pis cul, com. Acest munte si Piciorul-Cii- reteaza Culmea-Dealulur-cu-Perr.
rur., jud. Arges, pl. Galasesti, nelur ad fost date prin cartea de Tarmurile sunt ripoase pe
la 15 kil, de com. rur. Costesti, schimb, iscalifa la 24 Octom- alocurea, iar in alte partl dis-
resedinta sub-prefecturer, si la brie ¡818, de Arhimandritul Ioa- par cu desavirsire. Largimea
52 kil. de Pitesti. Se compune chim, manastirer Margin en i , luind variaza filtre I 3 m., iar tre-
din Adunati (Adunati-Negrasi), In schimb muntele Piatra-Arsa. cerea peste dinsul se face prin
Negrasi (Piscul) .si Romanati, cu Aceasta carte de schimb a vadurr si pe podurr, din care
o populatie de 1080 locuitorr, fost prezentata. «cinstiter jude- 2 se gasesc in com. Negreni,
din carT 230 contribuabilT. catoriT a judetulur Prahova» de iar i in com. Frumusei.
Are o biserica ; o scoala pri- cuviosul Paisie, Staritul Sinaer,
mara rurala ; 4 circiumr. and cu delimitarea hotarelor Negreana, vale, in jud. Gorj,
Budgetul com, e la veniturr muntilor marelur Postelnic Fili- pl. Gilortul ; dà scurgere apelor
de 2027 leT si la cheltuelf, de pescu. piriuluT Cu acelasT nume este
2113 leT. formad. din Dpalul-Negreni si
Negräita, pIrlu, jud. Vilcea, pl. Dealul-cu-PerT, numit i Dealul-
Negra§i, sat, jud. Arges, pl. Ga- Cerna-d.-s., com. Coeni. Scrader; are o intindere de a-
läsesti, facind parte din com. proape 21 kil.; largimea-I va-
rur. cu acelasT nume. Are o bi- Negrea, sat desfiinfat, in Valea- riaza intre 1000 si 1500 m.;
serica, cu hramul SE Teodor, Gerulur, juct. Tecucid, comuna pe aceasta vale se afla situate
deservita de 2 preotT si I &in- Calmatuiul. A fost infiintat de comunele : Frumusei, Negreni
taret. Costache Negri, care era pro- si Licuriciul.
prietarul mosier. Facea parte
Negra§i, mar inainte Piscul, sal, din com. Liesti, avind si o bi- Negreasca, in jud. Buzad,
cu 800 locuitorT, jud. Arges, pl. sericà adusa din satul Liesti, com. Simileasca, cat. Odaia-Ba-
Galasesti, pe apa cu acelasT nume. din locul numit Gura-Birladulur. nulur, proprietate a statulur, pen-
resedinta com. rur. Negrasi. Unde a fost satul i biserica, dinte de Banul; are 620 hect.,
nu se mar vede astazr de cit maT toate arabile i padurea
Negra§ul, mahala, facind parte o cruce ; alaturr de ea este un tuculeasa.
din com. rur. Tesila, pl. Pele- loc izolat, numit Cerdacul, unde
sul, jud. Prahova. E situata la era casa lur Costache Negri ; Negreasca, vechia numire a mo-
poalele munteluf Negrasul, de astazr in aceste locurr nu sunt Cotorca, jud. Buzar', com.
unde curg maT multe izvoare de cit 2 case proprietatea mos- Cotorca.
de apl. minerala. tenirer Tache Anastasiu.
Negreasca, numire ce purta un
Negra§ul, izvoreste de la Negrea, numire data de locui- trup din mofia Mitropoliel, pe
N. com. Tesila, pl. Pelesul, jud. torT mofier Slobozia - Negrea, care se afla orasul si domeniul
Prahova ; curge spre S.-V. si unde a fost satul cu acelasT Alexandrier, jud. Teleorman.
se varsá in riul Doftana, pe ma- nume, com. Calmatuiul, jud.
lul sting, tot in raionul comu- Tecuciti. Negreasca, pirliaf, In jud. Bu-
ner Tesila. zad, com. Simileasca; izvoreste
Negrea-Potirnichea-Cocora§, din padurea Frasinul, primeste
Negra§ul (Muntele -), mofie particulara, de 1430 hect., viroaga Strimba, uda comuna
proprietate a Eforier Spitalelor In jud. Covurluid, pl. Siretul, Maxenul si se varsa in riul Cal-
Civile din Bucuresti, fost pen- com. Minjina. matuiul la comuna Albesti.
dinte de manastirea Sinaia, com.
Tesila, jud. Prahova, care, im- Negreana, pîrîi, in jud. Gorj, Negrel (Dealul-), deal, se in.

www.dacoromanica.ro
 NEGRET (VALEA-)
tinde In partea de S.-E. a sa-
taita Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti ; formeazg un po-
dis pe a cAruT coastA e situat
satul Munteni.
Negrel (Valea-), vale §i phi:7,
izvoreste din fundul VgeT-Negre,
com. Osesti, pl. Stemnicul, jud.
Vasluiti, curgespre S. si, unindu-
se cu piriul Helesteul, la local
numit Durducul, se vars1 in
pirtul Stemnicul, tot pe terito-
riul com. Osesti.
Negreni, com. rur., jud. Gorj,
pl. Gilortul, la S. de com. Fru-
musei si pe aceeasT vale (Ne-
greana).
Se compune din cAtunele :
Negreni, BAleasa si HAinari.
E situatA pe yes, coastA si
vAlcele, pe ambele tArmurY ale
piriuluT Negreana si are o supra-
fatA de 1382 hect., din carT :
280 hect. pAdure, 490 hect. a-
rabile, 552 hect. finete, 37 hect.
vie, 42 hect. livezT si prunT si
1 1 hect. izlaz,
" Are o populatie de 243 fa-
mili!, saa 925 suflete, din carI
137 contribuabilT ; 2 bisericT, de-
servite de i preot si 2 cilla-
retI; I scoala, frecuentatA de
35 elevi.
PAminturile cele mal bune pen-
tru culturg. sunt numal pe vale;
pe coaste sunt pometurl si vil.
Locuitorli sunt mosnenT. El
posea: 46 plugurI, 75 care cu
bol, 3 carate Cu cal ; 453 vite
marl cornute, 18 cal, 778 oT,
62 capre si 266 rimAtorl.
Budgetul e la veniturT de leI
1525, banT 85, lar la cheltuelT
de lei 1375, banT 58.
Comunicatia in Negreni se
face prin soseaua judeteanA Pe-
tresti-d.-s.-Craiova ce trece prin
comung.
In comung se gAsesc : 14 pu-
turI si. 19 fintinT.
485
Dealurile principale sunt: Dea-
lul-Negrenilor spre V. si Dea-
lul-Gilcestilor la E.; cel d'intiiti
o desparte de albia GilortuluT,
iar cel d'al doilea de Ama-
radia.
In partea de E. a comund
este lacul BAggul, care acoperA
o suprafatA de aproape 1 hect.
Negreni, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j., compusg. din 2 el-
tune : Negreni si Chiteasca.
E situatI pe valea Negrisoara,
la 24 kil. de capitala judetuld
si la 6 kil. de TAtulesti, rese-
dinta plAsef ; are o populatie
de 333 tamiliI, san 160o suflete,
din carl 360 contribuabill, loca-
id in 320 case.
Sunt 3 bisericT, (douA in Ne-
greni si una in Chiteasca). Cele
din Negreni sunt fondate, una
In anul 1843 si reparatA in 188i,
avind de ctitorI pe Diaconul Ion
Cucu, Preotul Nicolae, Ion Ne-
greanu si altiT, a doua in anul
1872, avind de ctitorT pe Preotul
C. Alexandrescu, Diaconul Ni-
colae Flora si altiT. Cea din Chi-
teasca s'a zidit la 1881 de Pre-
otul C. StoicInescu, Gheorghe
Cojocaru, Radu Pielaru si altiT.
Sunt deservite de 3 preotr.
Are o scoalA, frecuentatA de
71 copii.
Mal inainte, comuna a fost
pe dealurI si vilcele si mal In
urmä s'a asezat pe Valea-Ne-
grisoareT.
CAtunul Chiteasca se mal nu-
meste si Matul.
MeseriasT sunt : 4 cizmarl, 6
cojocarI, 3 dulgherl si 2 zidarl.
E1 desfac -produsul munceT lor
la Slatina si Pitesti.
LocuitoriT sunt mosnenl, afari
de 75 familiT, carl s'ají impro-
prietgrit la 1864, pe proprie-
tatea DoamneI María T. Oil-
sanu, din care li s'ad dat 188
hect. El' posea : 20 Tepe, ro
www.dacoromanica.ro
NEGRENI
ca!, 180 bol, 65 yac!, 1320 oT,
43 porcT.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1875 hect.
Comercial se face de 4 cir-
clamad'.
Veniturile si cheltuelile co-
munale, sunt de leT de 2745,83.
Sunt douA sosele : una nati-
onalA, care inlesneste comuni-
catia spre Slatina si Pitesti si
a doua comunalg, care o pune
in comunicatie la N. cu com.
§uica si la S. cu com. Birci.
Tot teritoriul comuneT spre
E. este un cimp intins.
E udatA de valea Negrisoara,
in care del válcelele : Hotaru-
luT, BerbeculuT, Gropilor, Fa-
guita, toate In partea de K;
Scoarta, NeamtuluT, Gura- VAiT,
PAruluI si Islroaia, la V. Pe %ralea
Negrisoara curge apa cu acelasT
nume, In directia N.-S.
Negreni, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Glavaciocul, compusg din cl-
tunde: Negreni-d.-s., Negreni-
d.-j. si Osebiti-Negreni. E situatA
la extremitatea N.-V. a judetului
Teleorman, pe partea stingl a
apeI Clenita, la 82 kil. de Giurgiti,
la 37 kil. de Obedeni, resedin-
ta plAseT Glavaciocul-Neajlovul,
la 72 kil. de Bucuresti si la 40
kil. de statia drumuluT de fer
Titu.
Are o populatie de 1288 su-
flete, din carT 240 contribuabilf.
LocuitoriT sunt mal totl mosned.
Comuna constitue singura o
parohie cu numele de Negreni-
d.-j. Are : i bisericl, facutA la
1863 de locuitorl, ca hramul
AdormireaMaiceI Domnuluf, de-
servitA de un preot si 2 cinta-
reV; o scoall mixt1 cu 4 clase,
condusl de un invatAtor si fre-
cuentata de 23 1:10 si 3 fete.
Budgetul comuner e la ve-
niturf de 3485 leT si la cheltuelf,
de 2487 ler.
 NEGRENI
Negreni, cdtun, de resedinta, al
comuneT cu acelasT nume, jud.
Gorj, se intinde pe o suprafata
de 476 hect., dintre carT: wo
hect. padure, 180 hect. arabile,
170 hect. finete, 1 o hect. vie,
12 livezT.
Are o populatie de 80 fa-
miliT, sari 265 suflete, din carT
77 contribuabill ; 1 bisericä de
lemn, refacuta de locuitorT in
anul 1889, deservita. de I preot
si 1 cintaret.
LocuitoriT sunt mosnenT. ET
posea.: 13 plugurT, 28 care cu
bol, 1 caruta Cu cal, 133 vite
mar! cornute, 8 caT, 228 oT, 22
capre, 74 rimatorT.
In catun se gasesc: 6 puturT
si 8 fintinI.
Negreni, sat, ra'cind parte din
com. rur. Piscani-Negreni, pl.
Riul-DoamneT, jud. Muscel. Va-
lea-Catil separa acest catun de
Piscani, cu care formeaza co-
muna Piscani-Negreni.
E situat pe malul sting al riu-
luI Doamna, la poalele dealuluT
Piscani. Ad i este resedinta com.
Are o populatie de 515 lo-
cuitorT ; o biserica, deservita de
1 preot si 1 dascal ; o moara
si o pita.
Pana la 1851, cat. Negreni Negrenide-Jos, atun, pendinte
forma singur o comuna, avin-
du-sT primaria si scoala deose-
bita. coala dateaza de la 1840.
De la 1851, unindu-se cu cat.
Piscani, s'ati unit si scoalele, for-
mindu-se una singura cu rese-
dinta in Piscani.
Catunul este udat de la E.
spre V. de girlele : Chitoaia,
Din-PruniT-Zamfiref, FintineT, si
la S. de Girla-CatiT, care se varsa
In riul Doamna, pe malul sting.
In mijlocul satuluT e un mic
platoq cu o vedere incintatoare
asupra diferitelor vaT din jurul
sati si care predomina valea riu-
luT Doamna.
486
Comerciul se face de 3 hangiT.
Negreni, sat, fácind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Vedea- d.-j., jud. Olt. Are o po-
pulatiune de 1265 locuitorT ; 2
bisericT, una fondata. in 1843 si
reparata la 1881 si a doua fon-
data' la 1872.
Negre§ti, com. rur. .51 resedinta
Negreni, sat, acind parte din -
com. rur. Mihlesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 254 locuitori. Cade in partea
de N. a com. P'aci trece calea
ferata Piatra-Rimnicul si soseaua
n atio nalà Rimnicul-Riul-Vadului.
E situat la 0/51 kil. de caunul
Mililesti, unde e scoala.
Negreni, deal, in jud. Gorj, a-
partinind com. Licuriciul. Are
directia N.-S., incepind de la
culmea Magura-MuereT, este co-
prins intre Valea-LicuricluluT la
E. si valea Hurezani-d.-s., la V.,
si se termina' in Valea-Amara-
dieT.
Negreni, deal, in raionul com.
Negreni, pl. Vedea-d.-j., judetul
Olt, pe care se cultiva 8 hect.
vie.
de com. Negreni, pl. Glavacio-
cul, jud. Vlasca, lipit cu Ne-
greni-d.-s.
Negreni-de-Sus, atun, in jud.
Vlasca, pendinte de com. Ne-
greni, situat in partea de sus a
com. si lipit cu Negreni-d.-j.
Negreni-Osebiti, sati Osebiti-
Negreni, cdtun, pendinte de Negre§ti,tirgufor, in centrul com.
com. Negreni, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca.
Negrescu, sat, care se mal nu-
mea si Siliscani, in partea de
S. a com. Brateni, jud. Boto-
www.dacoromanica.ro
NEGRETI
sani, cu o suprafata de 781
hect. si o populatie de 1 o fa-
miliT, sati 48 suflete.
Mosia e formata din douà tru-
purf, din care o parte o stapinea
Negrescu, iar o parte Costeanu.
Vite : 14 boT - si vacT, 5 cal
si I 1 pord.
plaseY, pl. Fundurile, jud. Vas-
luir', la 32 kil, de orasul Vas-
luiti, situata de o parte si de
alta a riuluI Birladul, care o stra-
bate in toata intinderea el si
de-a stinga piriuluT Rebricea.
Este formata din satele : Ne-
gresti (Tirgusor), Negresti (sat),
Valea-Mare si Cazanesti, pe o
suprafata de 4627 hect. si cu
o populatie de 577 familif, saii
2862 suflete, din carl 277 con-
tribuabilI.
Pe teritoriul com, se afla o
padure cam de 1000 hect.
Are 2 scolT, una de baetT,
si a doua de fete ; 3 bisericI ;
3 mori.
Comerciul se face de 86 per-
soane.
Vite: 1443 vite marl cornute,
119 cal, 1746 oT, 46 capre si
wo rimatorl..
Locuitorif pose& 300 stupT
cu albine.
Budgetul com. e la veniturT
de 10098 leí si la cheltuelT, de
9490 leT.
Tirgusorul Negresti, satul Ne-
gresti, Valea-Mare si Cazanesti,
formeaza un singur trup de mo-
sie, pe o intindere de 4008 hect.,
proprietatea printuluT N. Gr.
titti.
Negresti, pl. Funduri, jud. Vas-
lula, infiintat la 1814, situat pe
tarmul sting al riuluT Birladul,
pe un podis inalt.
Are o populatie de 195 fa-
miliT, sati 963 suflete.
 NEGREVrI
Este resedinta comuner si a
plaser.
Are : o judecatorie de ocol;
2 companir de dorobantr ; un
bluroti-postal ; un medie; o moa-
ra. ;2 §coale, una de bletr, in-
fiintata la 1865, frecuentata de
46 elevr si a doua de fete, in-
fiintata la 1871, frecuentate de
28 eleve; o biserica de lemn,
fama de locuitorT la 1837.
In curtea bisericeT se afta o
cladire mare de piatra, neter-
minatd, al carel zid e ridicat
pana la ferestre, avind o inAl-
time cam de 8 metri si o gro-
sime de mar bine i in.
De a dreapta riulur Birladul,
spre V. de tirg, se afll un ra.-
diac numit Iurcesti, compus din
felurip copad, ce ati o desime
de nestrabatut.
In tirgusor se mar afla un fe-
redeti al comunitater izraelite,
o sinagoga si mar multe scolf
evreestr.
Tirgusorul nu e réscumparat
locuitoril platesc bezmin ca-
tra proprietar pentru locurile ce
ocupa.
In zile de sarbatorl se fac
insemnate iarmaroace de vite.
Vite : 372 vite marT cornute,
926 or, 59 cal, 46 capre i 58
rimatori.
Locuitorif posea 208 stupT
Cu albine.
Negre§ti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Hus-
nicioara. Are 75 case.
Negre§ti, sat, facind parte din
com. rur. Beleti, pl. Podgoria,
jud. Muscel. Cade in partea de
N. a com.
Are o populatie de 538 lo-
cuitorl ; o biserica claditá de
locuitorl.
Gira arcinovul i valea Len-
tea, dupa ce uda. cat. Negresti,
se impreuna in. centrul luT.
487
Negre§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat pe valea piriulur cu ace-
lasT nume, futre ramura de deal
Muncelul i Negresti.
Are o populatie de 1057 su-
flete, cae locuesc in 235 case ;
o biserick deservita de i preot
si 2 dascalI; o scoala, frecuen-
tan. de 76 elevr ; 2 morT de
apd ; I herastran ; i fierarie ;
-olarie si i rotarie.
Vite sunt : 178 bol, 150 vacT,
300 of, 50 car, 100 rimatorl
84 juncT.
Negre§ti, numire ce se da mat
inainte satulut Calugarita din
com. Stanita, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman.
Negre§ti, sat, in jud. Vasluiti,
com. Negresti, pl. Funduri, ala-
turca de tirgusorul Negresti,
in partea de S.-E. Satul e cu
mult mar vechiti de eh tirgul,
cadí pe la 1814, d'Id s'a infiintat
tirgusorul, satul Negresti exista.
E asezat pe o costisk de a
stinga riulur Birladul, despartit
de tirgusor prin un mic 'Afilas
avind o intindere de 225
hect. si o populatie de 134
san 668 suflete.
De a dreapta riulur Birladul,
pe tarm, se afil o mica mahala
compusa din vr'o 25 familir de
Tiganf, carT sunt stabilitr aicr de
la 1864; maI 'nainte locuiati in
padurea de pe teritoriul acester
comunr; er se ocupa cu ciubo-
tarja, etc.
Acestr Tiganl sunt improprie-
tarill dupa legea rurall din
1864 si sunt descendentr din
desfiintatif robT ai Hatmanulur
Nicolae Mavrocordat, vechiul
proprietar al mosier Negresti.
Vite sunt: 22 car, 160 vite
marf c omite, 34 rimatorr
500 or.
Sunt 40 stupT Cu albine.
www.dacoromanica.ro
NEGRI
Negre§ti, mahala, jud. Vilcea,
com. rur. Genuneni, pl. Oltul-
d.-s.
Negre§ti, ramura muntoasd, ce
se prelungeste pe hotarul dintre
com. Dobreni si com. Caca-
oani, jud. Neamtul. In partea de
V., face legatura cu ramura
Muncelul, i spre N. de aceasta,
cu ramura Cracaul-Negru
Muntir-Horaitef, bogatT in cal-
car.
Aceste ramurr sunt acoperite
cu padurr intinse de brad,
intre carT se gaseste si stejar
de constructiunr.
Negre§ti, sfoard de mofie, in
jud. Buzar', com. Pietroasa-d.-s.,
proprietate a mosnenilor Ne-
grestr; are 110 hect., din care
53 padure.
Negre§ti, mofie, in jud. Neamtu,
com Dobreni, pl. Piatra-Mun-
tele.
Are un venit anual de 23774
ler.
Negre§ti, pîrîf, izvoreste dintre
ramurile muntilor Muncelul
Cuejdiul, in com. Dobreni, pl.
Piatra-Muntele, j ud . Neamtu ; cur-
ge pe o vale ingusta, formata de
acele ramurr, udind satele Po-
iana-Almasulur, Negresti si Do-
breni, care e .situat aproape de
imbucatura din dreapta cu plaiul
Almasul, si aproape de varsarea
sa pe dreapta ptriulur Cracaul.
Negre§tilor (Dealul-), deal
inalt, filtre com. Neagra-Sarulur
Sarul-Dorner, jud. Suceava.
Negri, com. rur., in extrenaitatea
de S. a jud. Roman, la 34 kil.
de resedinta judetulur si la 9
kil. de a piase'', pe malul sting
al riulur Siretul. Este asezata
parte pe ves, parte pe deal si e
 NEGRI
formata din satele : Bradul, Ca-
linesti, Dragesti, Migla, Negri
Ursoaica, cu resedinta in
satul Calinesti.
Are o populatie de 274 fa-
mili!, sal) 1133 suflete, locuind
In 294 case ; 3 biserici : 2 de
lemn sí una de zid ; o scoala
mixta.
Budgetul com. e la veniturl
de le 3314,87 si la cheltilelI, de
lei 3289.
Sunt 723 vite mari cornute.
Negri, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Negri, spre S. de
orasul Roman, la 34 kil, de el
si la 9 kil. de resedinta plaseT,
pe malul sting al riului Siretul.
Este asezat pe ses. Are 85 fa-
ma!, locuind in 86 case. Acest
sat este infiintat in 1879, prin
dare de pamint la insuratef
numit ast-fel in amintirea lui
C. Negri.
Locuitorii posea' 134 vite
marI cornute.
Negri, stalie de jud.
Putna, pl. Racaciuni, com. Or-
beni, pe unja Mar5.sesti-Bacati,
pusa in circulatie la 13 Sept.
1872. Se afla intre statiile Sas-
cut (9.3 kil.) l Rácaciuni (6.8
kil.). Inaltimea d'asupra nivelului
Marif e de I14n1.84.
Venitul acestel statiI pe anul
1896a fost de 31336 leY, 30b.
Negri, lac, jud. Prahova, com.
Ghirdoveni, pl. Filipesti.
Negri, vale, in partea de N. a
com. Bordeni, pl. Prahova, jud.
Prahova; luat numele de la
apa neagra, ce curge pe dinsa.
Negri (121pa-lui-), deal prapas-
tios i acoperit cu pasuni, in
jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Lacul-lui-Baban, in partea
de V.
488
Negri (Valea-liii-), vale, in jud.
Buzaii, com. Manesti ; Incepe
de la Bisocuta si se scurge in
1-10 Slanicul.
Negrila, vale, la E. de satul
Mindresti, com. Puteni, jud.
Tecuciti ; formeaza limita intre
jud. Covurluia i Tecuciti.
Negrileasa, pirta, izvoreste de
sub muntele Muncelul, com.
MAlini, jud. Suceava, si trece in
Bucovina, unde se varsa in
Moldova.
Negrilesti, com. rur., in jud.
Putna, pl. Vrancea, situata pe
malul sting al Putnei, sub dea-
lurile Zeica i Babel, la 20 kil.
de resedinta sub-prefecturei si
la 57 kil, de capitala judetului.
Teritoriul comunei este udat
de piraiele Dejiul, Tivitaul, Ar-
seminoaia i Petra-Leir si de
riul Putna. Solul comund este
accidentat, comuna fiind ase-
zata pe dealuri psietroase si pe
un podis argilos.
Se compune din catunele :
Grumazesti, Negrilesti, unde e
si primaria, si Vrincioara.
Are o populatie de 225 fa-
sati 1004 suflete; o bi-
seria parohiall, cu hramul S-ti!
VoevozT, in cat. Negrilesti ; o
scoala mixta, frecuentata de 15
copiI.
In anul 1886 erati 205 con-
tribuabilf, lar in anul 1869 erati
182.
Budgetul comund e la ve-
nituri de 1783,74 leT si la chel-
tuelI, de 1699,06 leI.
Totalul paminturilor de cul-
tura e de 1020 hect.
Locuitorii posea.: 30 pluguri
de lemn, i de fier si 4 mori
de apa ; 46 cal, 288 bol, 366
yac!, 103 pord, 2256 oT si 32
capre ; 227 stupI cu albine.
Industria si comerciul se
www.dacoromanica.ro
NEGRILE§TI
practica de catre 2 circiumarf,
6 rotar! si i morar.
Negrilesti, com.rur., j ud. Tecuciti,
pl. Nicoresti, situata in valea
Birlazelului, la 17 kil. de capi-
tala judetuluI si la 32 kil, de
a plaser.
Este compusa din 4 catune :
Negrilesti, Slobozia - Baneasa,
Slobozia-Corni i Slobozia-Tal-
pigi.
Are o populatie de 361 fa-
mili', sati 2206 suflete, din care
418 contribuabili ; 2 biserici:
una In Negrilesti si a doua in
Talpigi, deservite de 2 preotl
si 4 cintaretI; 2 §coale, una In
satul Negrilesti, infiintata la
1868, frecuentata de 37 1310,
iar alta in Talpigi, frecuentata.
de 44 copii ; 2 morl de apa,
Cu vapor; 4 masini de tree-
rat, 7 de secerat, I de batut
porumb ; 2 vinturatorl si I ma-
sina de legat snopi, toate, pro-
prietatA d-lui Iordache Giurgea,
fost prefect al judetului.
Vite : 1780 vite marI cornute,
420 ea! si 2073 oT.
Veniturile i cheltuelile co-
muneI se urca la 8306
50 bani.
Prin comuna trece soseaua
comunala care vine din soseaua
nationala Tecuciii-Birlad si trece
prin satele : TigAne$ti-No!, Un-
gureni, Slobozia-Blaneasa, Ne-
grites& Slobozia-Corni si se ter-
mina in satul Talpigi.
Se margineste la N. cu ptriul
Birlazelul-Vechiti, la S. cu piriul
Blaneasa, la E. cu dealul Tal-
pigi si la V. cu padurea arligul.
Negrilesti, ciftun, in comuna cu
acelasI nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, situat pe malul sting al
Putnef, sub dealurile Zeica si
Babel i strabatut de piriul
Bahna.
Are o biserica parohiala, cu
 NEGRILETI
hramul SE VoevozT ; i coald
mixta frecuentatg de 15 copil.
Negrile§ti, sat, fgcind parte din
comuna cu acela§T nume, jud.
Tecuciti, situat pe valea Birla-
dula AicI este rqedinta co-
muna
Are o populatie de 195 fa-
miliT, saU 700 suflete ; o bise-
ricg cu hramul SE Nicolae, fg-
cutg din cárlmidg in 1854 de
defunctul Iancu Giurgea, tatgl
d-lul Giurgea.
Comertul se face de 4 cir-
ciumarr.
Negrile§ti, sal:" Catalina, catun,
pendinte de com. Scurtul, pl.
Glavaciocul, jud. Vlwa.
Negrile§ti, parohie, in comuna
Cu acelag nume, pl. Vrancea,
jud. Putna, avind i bisericg
parohialg, cu hramul Sf. Voe-
vozI, in cgtunul Negrilqti.
Negrileqti, izolat, la S. sa-
tuluI Porcgretul, jud. Vasluiti,
plasa Racova, com. Doagele.
Se zice cg in aceastg localitate
ar fi fost din vechime un t'ir-
gupr, numit Negrile0, de pe
timpul lui tefan -cel-Mare,
care nume i s'a dat de un lo-
gofgt al slii Negrilg.
Astg-zI pe aceastä localitate
se face culturg de cereale. Cind
se arg adinc cu plugul, se scot
cgrAmizT i pietre de format
mare.
Negri§oara, pirig, se formeazg
in partea de V. a comuneI
Spineni, pl. Vedea-d.-j., judetul
Ok, i se varsg in riul Vedea.
Negri§oara, pida, izvorind de
la S. com. uica, trece prin
centrul comuna' Negreni, plasa
Vedea-d.-j., jud. Olt, avind di-
rectia de la N. la S. i intrg
469
In com. Birci. In acest piriti
se varsg vgile FaguluT, Popilor,
Berbeculur, Hotarulur, Scoarta,
NeamtuluT, Gropilor, PiriuluT,
Belita i Isgroaia. Se varsg in
Plapcea-Mare, la S.-E. de co-
muna BAltati.
Negri§oara, pirig, in jud. Su-
ceava, pl. Muntele ; izvorqte
de sub muntele TunzAria; face
hotar intre comunele : Dorna
arul-Dornir, pe o lungime de
io kil.; infra in com. Bro§teni
la irnbucAtura-T cu Toplicioara;
strgbate i aceastä comung pe
o intindere de 6'/2 kil. §i, dupg
ce a invirtit un her5.strAti i o
moriscd §i a format un iaz pen-
tru hait, se varsg in Neagra-
Bro§tenilor. PrimWe din stinga:
Piriul-SihAstrieT, PäItiniul, To-
plicioara, Piriul-PinuluT, Piriul-
PaltinuluT, i din dreapta: Catri-
narul, Piriul-Bradulur, Piriul-Op-
cioarer, Jumaltul,
Dgrmoxul, mgrit cu Piriul-
ScorwuluT.
Negri§oareI (Dealul-), deal, in
jud. Gorj, plaiul Novaci, incepe
din muntele Florile-Albe, spre
E. de comuna Rado0 i se ter-
ming d'asupra acester comune.
Negri§ori, vale, jud. Vilcea, co-
muna Fometqti, plaiul Hore-
zul.
Negrita, deal, jud. Mwel, plasa
Arge§elul, com. Pucheni.
Negrita, vale, jud. Vilcea, plasa
Cerna-d.-s., com. Broteni, iz-
vorqte de la V. comuneI, udg
cgtunul erbg.ne0i i se varsg Negru (Pirtul-), pirîü, Tese de
in dul Cerna, tot In raionul co-
mune! Brf4teni.
NegriTe§ti, sat, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Roznovul, a-
vind o populatie de 24 familif.
www.dacoromanica.ro
NEGRU (PiRiUL-)
Negrite§ti, mofie, in jud. Neam-
tul, pl. Bistrita, com. Roznovul,
proprietatea d-lul Anton Gh.
Pruncu.
Are un venit anual de 23000
Proprietatea mal posedg :
boT, 8 cal, I() vacT, 5 bivo-
lite, to plugurr.
Intinderea totalg a moiel e
de I000 hect., din care o parte
s'a dat locuitorilor improprie-
tgritT, din satul Negrite0, la
1864.
Negru (Dealul-), vhf al inun-
telui Monteorul, pl. Vrancea,
jud. Putna.
Negru (Dealul-), deal, judetul
Vilcea, pl. Cozia, com. Robqti,
numit ast-fel dupg multele pir-
joale ce sufere din cauzg cg
produce multe ferie i locui-
toril sunt silitT a le arde maT
In totT ata
Negru (Lacul-), lac, in judetul
R.-Sgrat, pl. Ora§uluT, com. Co-
te0i, in partea de V.; contine
caracudg mgruntg, ce se con-
suma de locuitorr.
Negru (Lacul-), baila §i »tia"-
tind, in jud. R.-Sgrat, pl. Mar-
ginea-cl.-j., com. 1:35.1Wi, formatg
de revArsgrile rlur. Slimnicul
Cotatcul ; este acoperitg cu stuf.
Negru (Pirful-), pirta, jud. Ba-
cAti, pl. Trotu§ul, com. Matas-
tirea-Ca.$inul; curge prin lunca
BrAdetul i se varsg d'a dreapta
Ca§inuluT, dupg ce s'a mgrit
cu pîrîiauI Tartoiul.
pe mo§ia Plriul-Negru, jud. Do-
rohoiti, com. Dersca, pl. Ber-
hometele, i se varsg in piriuI
Mol nita.
Negru (1311-1u1-), pirtg, izvoreqte
 NEGRU
din pldurea cu acela$T nume,
strabate cat. Vlade$ti-Paminteni,
pl. Riurile, jud. Mu$cel, $i se
varsa in riul Bratia, pe tarmul
drept.
Negru (Pfriul-), pîrîia,c, in jud.
Neamtu, pl. de Sus -Mijlocul,
com. Vinatori-Neamtul, numit
ast-fel din cauza apelor sale,
care coloreaza in negru saii
ruginiti pletrele din albia luT, cu
pulberea adusa probabil din vre-
un teren feruginos, situat im-
prejurul schituluT Sihastria.
Negru-Voda, sati Radu-Vodä,
fost schit mic, scobit in plata,
comuna Badeni-PamintenT, plaiul
Dimbovita, jud. Mu$cel, situat
in una din cele maT admirabile
pozitiunT, pe tarmul sting al riu-
luT Dimbovita $1 pe creasta unuT
munte maret de piatra, unde
nu potT urca de cit cu multa
anevointa. Acest schit, care da-
teazä din timpul luT Radu Ne-
gru Voevod, este inconjurat cu
prapastiT $1 muntl acoperitT cu
padurT seculare $i livezT frumoa-
se, strabatute de Dimbovita.
In partea stinga a schituluT,
se vede o scobitura in plata,
unde, spune traditia, in timpul
serviciultd divin '$1 facea ruga-
ciunea Doamna, sotia luT Radu
Negru, fiind catolica. Biserica
era despartita in doua : o parte
pentru Doamna Ana $1 alta pen-
tru Radu-Negru.
Sub acela$T acoperemint, doT
preotl, de riturl diferite, citeati
Evanghelia, unul in limba lati-
na $i altul in cea nationala.
D'asupra u$eT din mijloc, des-
pre tina, se gase$te urmatoa-
rea inscriptiune :
Acest sfint schit s'a preinoit in zilele
Prea InaltuluT Prir4 Alexandru loan I-iti
fiind Mitropolit Prea sf. sa Nifon, prin'
osIrdia i cheltuiala d-lor parintele loan
Sin popa Ene, Bucur Apostol, G. Dia-
490
conescu i Nicolae Sin Bucur, la 1859,
Iunie.
La dreapta, d'asupra u$eT,
sunt zugravitT Radu Negru Voe-
vod i Nicolae Alexandru Voe-
vod ; restul este stricat ; iar la
stinga sunt zugravitT 2 barbatT
$i 2 femeT ale caror nume s'a
$ters.
In mijlocul altaruluT este prea-
stolul (dintr'o bucata de platra.),
cioplit frumos, $i in zid, jos, in
partea din launtru a altaruluT,
curg 4 izvoare cari izvoresc tot
prin altar, $i de uride femeile
latí apa spre a tamadui pe su-
ferinzl de diferite boale.
La intrarea in schit este o
chilie de birne. Ad $edea un
pustnic care, une orl, servea li-
turgia $i vespera. Pana la 1871
s'a oficiat ad sfinta liturgie de
preotiT din Cetateni-din-Vale.
In toate verile este vizitat de
un numeros public. M. S. Re-
gele Carol Liti l'a vizitat in dona
rindurl.
Negru-Vodä, sal Cetatea lui
Negru-Vodä de la Stoene§ti,
fostd cetate, acum loc izo/al, pe
malul DimboviteT, jud. Mu$cel,
com. Badeni. Are treT coltlinaltT
in treT directiunT opuse si in loe
de $anturT, are abize adincT, pe
la poalele carora curge riul Dim-
bovita. Aceasta citadela cava-
lereasca, ce incununeaza culmea
muntilor, era inconjurata de un
zid gros de plata gresie, ale
caruT ruine se vad i acum.
Spre a face lesnicioasa urca-
rea in Cetatea-luT-Negru,
sapat in pIatra ni$te scArT.
Apa in cetate o ridica (locui-
toril pastreaza inca traditia), cu
scripetl, dintr' o valcea, despre E.
Se zice ca Citadela luT Ne-
gru-Vodd de la Stoene$ti este
ridicata pe ruinele verT-uneT cita-
dele romane san dace. Ad s'ail
gasit multe monede de bronz.
www.dacoromanica.ro
NEGRUL
Acest loc mal este vestit prin-
tr'o batalle ce ci$tiga la 1342,
Dragomir, comandantul puteri-
lor luT Ladislail-Voda, asupra
o$tireT CraiuluT Unguresc, Lu-
dovic Liti, care sub comanda
luT Nicolae Garan $i Simion
Meghe$el navalise in Tara. Ace$tI
ducT ungurT azurä mortl in acea
batalle. (N. Balcescu, «Ist. Rom.
sub Mihaiti-Viteazul»).
Negru-Vodä, VezT Cascioarele,
jud. Ilfov.
Negru-Vodä, pisc, spre V. de
Ripile-TurnuluT, de care se des-
parte printr'o valcea, com. Be-
revoe$ti-PdmintenT, plaiul Nuc-
$oara, jud. Mu$cel.
Legenda spune ca acolo $e-
dea Negru-Voda cind se batea
ca Mari!. Se mal zice ca Ne-
gru-Voda cind s'a batut cu TA-
tariT a potcovit cati cu potcoa-
vele intoarse, ca sa ga-
seasca cind s'ar intimpla sa-T
bata, ci sa creaza dus
de vale.
Negru -Vodi (Cetatea - lui
ruine de cetate, pe dealul Gru-
iul, jud. Buzail, com. aringa,
pe care traditia le atribue lui
Radu-Negru, de $i par a fi
mult mal vechr. Se gasesc
burT, resturT de arme, oase. In
apropiere e o subterand.
Negru-Vodä (Scaunele-luI-),
loc izolat, in jud. Buz511, com.
Brae$ti, cat. Ruginoasa, unde
valea Ruginoasa a sapat in stin-
cile, peste care se scurge, maT
multe scobiturT in forma de sca-
une.
Traditia spune ca ad sta
Negru-Voda cu boeriT, ca sa
judece poporul.
Negrul, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Clo$ani.
 NEGRULETI
Negrule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Costeqti, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea. Cade in par.
tea de E. a com., la poalele dea-
luluT Costeti. E la distanta de
peste 3 kil, de catunul Costqti,
unde e re5edinta primarieT
Negru§a, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, com. rur. Cimul ;
are 84 *case.
Negruqca, vare, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, formind linia des-
partitoare intre jud. Ialomita
Buzan. Aceasta vale este in co-
municatie cu valea Sil4tea.
NegUle§ti, COM. MY., in jud. Te-
cuela, pl. BerheciuluT, compusa
din 7 catune Blaga, Cduia-d.-j.,
Cauia-d.-s., Larg4eni, Mida- Negule§ti, sat, fácInd parte din
re§ti, Neguleti i Rkspochi. Si-
tuata pe valea BerheciuluT, la
50 kil, de capitala judetuluT
la 6 kil, de a pl4eY.
Are o populatie de 377 fa-
sati 1314 suflete ; 4 bise-
riel in Blaga, Larg4eni, Mal-
däre0i i Raspochi, afara de
una ruinata, in satul desfiintat
erboaia.; o moará de apa pe
piriul Certieni.
LocuitoriT posea : 434 boT,
380 vad, 39 cal, 2139 oT i 470
pord ; 250 stupf Cu albine.
Intinderea terenuluT cultivabil
e de 1878 hect.
coa/a dateaza in com. de la
1868 i e frecuentata de 32 copiL
titi carte 96 barbati i 18
femeT.
Budgetul com. e la veniturT
11 la cheltuelT, de 5782 ler.
E brazdata de dealurile carT
se continua de la N. la S. in
partea de V. a com., purtind
numele satelor ce sunt asezate
pe coasta.
Fie-care sat este strabatut de
carT toate se varsk in
0157. J'arete Dlotionar ihogrqfle. rol. IP
491
Berheciul O. care formeaza li-
mita com. la E.
LocuitoriT sunt parte raze0,
parte improprietaritT.
Se marginqte Cu com. Vultu-
reni la N., com. Corbita la S.,
piriul Berheciul la E., com. Hu-
ruWi Condrachqti la V.
Negule§ti, sat, cu Ioo locuitorT,
jud. Argq, pl. PitWi, facind
parte din com. rur. Cocul-Po-
pegi.
Negule§ti, sat, Cu 17 familif
jud. Argm pl. Pite0, fa-
end parte din com. rur. Gro§i.
Negule§ti, seituc, in jud. Neamtu,
plasa Bistrita, comuna Masta-
canul.
com. Cu acela0 nume, jud. Te-
cuciti, situat pe coasta dealuluT
cu acelag nume, in partea de
S. a com., la 2 kil. i 720 in.
de re§edinta.
Are o populatie de ioo fa-
saii 367 suflete, carf lo-
cuesc in 95 case ; o biserica, cu
hramul S-tul VoevozT, constructie
de gard, facuta de Iancu Plitos,
la 1851, dupa cum se vede din
o notita in Triod, biserica care
s'a reparat la 188o i se filtre-
tine de locuitorT, avind i 8
Miel de pamint.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarT.
Negule§ti, makala, in jud. Me-
hedinti, pl. Vailor, com. mi%
Negomirul.
Negule§ti, ranzurd de munir, ce
formeaza in parte hotarul de-
spre com. Calul-lapa, jud. Neam-
tu. In partea satului lapa, acest
deal se numqte Corhana, intin-
zIndu-se de la ramura A1un4171
pana in malul drept al riuluT
www.dacoromanica.ro
NEGUENI
Bistrita. Este acoperit cu padud
de brad.
Negule§ti, mofie, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Mastacanul,
proprietatea d-luT Leon Bogdan.
Are : i casa de locuit, 2 morí',
2 circiume, I fabrica de che-
restea. Venitul anual al moOd
e de 20000
Neguleti,pîrîïa1, in j ud. Neamtu ,
pl. Bistrita, com. Mastacanul ;
izvorqte din dealul cu acelad
nume i se varsa pe partea
dreapta a piriuluT lapa.
Negule§ti,firifi, in jud. Tecuciti,
pleaca din Fundul-BlageT, la N.
de apote0 ; curge pe o vale
frumoasa tn directie N.-E. ; trece
prin satu/ NeguleSi i se varsa
in Berheciul, la E. de satul Mal-
darqti.
Negura, bala, pe teritoriul sa-
tulla Ghermaneti, com. Gher-
mane0, pl. Podoleni, jud.
chi, in partea de E.
Neguroad (Pirful-), pfuut, iz-
vore§te din 5 ipote, din fundul
vaer Neguroaia, com. Scheia, pl.
Funduri, jud. Vasluiú, curge de
la N. la S. i se varsä in piriul
Humaria-Mare.
Neguroaei (Valea-), vale, ce
se intinde intre dealurile : Hol-
mul-Mare i o ramura a dea-
luluI Dupaita, din com. Scheia,
pl. Funduri, jud. Vasluiti, pana
in com. DrAgueni.
Negu§eni, sat, in jud. Riman,
pl. Fundul, com. Poiana-luT-Iu-
rwu, spre E. de satul Poiana-
luT-Iurwu, pe ptriul Sasa. Are
33 familiT, sail 139 suflete, din
carr 25 contribuabilf, locuind in
33 case. Are o biserica de lemn.
Sunt 472 vite marT cornute.
 NEHARNA
Neharna, munte insemnat, in jud.
BuzAti, com. MinzAlesti, pe ho-
tarul Vrancif ; are 1402 m. In-
nAltime ; e bogat In pAdurl si
fineat5--
NeharneI (Izvorul-), izvor, In
jud. Buzar', com. MinzAlesti ; in-
cepe din muntele Neharna si
se scurge in piriul Bisca-MicA.
Neharnita, munte, in jud. BuzAti,
com. LopAtari, ramificatie, la
S., din muntele Neharna.
Nehoia§ul, com. rur., in jud.
Buzar', plaiul Buzar', situatA pe
ambele malurI ale rialuf BuzAul,
la 73 kil, de capitala judetulul.
Limita sa, la N., incepe din mun-
tele Poiana-din-Cale, urmeazA li-
nia de frontierA pAnA in riul Bu-
zAul si ja pe piriul Crasna in sus,
pAnA la gura UrlAtoareI ; la V.,
se urca In sus pe apa UrlAtoareT,
pAnA in muntele Fetele, trece
pe la lacul SiriuluI si se lasa
In jos pe izvorul Mreaja, pana
la vArsarea sa in 01111 Siriul ;
continul pe albia SiduluI pAnA
in Gura-VAeI-Vacit-MarT, pe care
merge pAnA laMuntele-CapreI, de
unde urcl pe plaiul munteluI
Monteorul, se curbeazI spre E.
si dA in apa NehoitiluI, pe care
merge pAnA la Seciul-lui-PitA, a-
poi pe marginea hotarulur Pis1A-
resti (muntele Cumpenile) pana la
Virful-IaduluI, se lasA la vale pe
Seciul-luI-Marin, pAnA la Lazul-
ZburliI, apoI urca in muntele
Virful-NehoiuluI ; la S., se tasa
din Virful-NeholuluI,pe la PruniI-
BlidArii, intilneste Izvorul-BorciI,
merge pe dinsul pana la scur-
gerea sa In riul BuzAul si trece
BuzAul la comuna BA.dirlegi ; la
E., incepind de la BAdirlegi,
urcl pe Izvorul-Adinc pana la
Virful-Strungilor, de ad trece
prin Dealul-cu-Pini, Poiana-Ver-
zelor, urcl in Virful-Barbuld,
www.dacoromanica.ro
492
de unde coboarA in riul Bisca-
Rozad, trece aceastA apa si pe la
Vascu o la pe rupturl in sus, urca
In Dealul-Fruntilor si de ad In
jumAtatea munteluI CAsoca-MicA,
la CurmAtura-StirigoaeT, urca In
muntele Podul-CaluluI, de ad
In muntele CAsoca-Mare si pe
piala in sus pAril in muntele
Poiana-din- Cale, unde izvorul
Surducul se varsA in riul Bis-
ca-Mare.
Suprafata sa e de 25275 hect.,
din care 287 axabile, 17234 pA-
dure, 1390 fineatA 5340 izlaz,
78 livezI, i vie si 945 sterpe.
ProprietAtT mal in s emn ate sunt:
mosiile Bota-Mare si Bota-MicA,
ale statului ; Arsele, Spedisul,
CAsoca si Lunca-Mare, particu-
lare ; jaristea, TehArAul, %ea
si StAnila, ale mosnenilor : Ne-
hoiosanI, Bricestl, Cutiteni, Po-
sestI, MAnAilestl, PuricosanI si
PopestI.
Terenul este foarte muntos
si pAduros, avind pozitiunI fru-
moase. Din substante minerale
are: fier, aun si mal' multe izvoare
de ape minerale, din care mal In
semnate sunt : Izvorul termal de
la Poeana-Berbeculur, Gura-Iadu-
luI in muntele Jaristea, $tubeul-
Burlacultd, etc.
Industria e mArginitA numal
la exploatarea si lucrarea bra-
dula Sunt 58 herAstrae, apoI
o moarl de apA, 16 fAcae, 4
pive. Este o casarle in mun-
tele Siriul.
Comertul consa in vinderea
scindurilor, siteI, donitelor, etc.
$i in transport.
Are 5 tirgurT ; la 23 Aprilie,
21 Maja, 20 Iulie, 15 August si
la Rusalif.
CAI de comunicatie : soseaua
judetean5. Buzla-frontierA si mg
multe drumurl naturale dificile.
Vite: 794 bor, 500 vad, 220
viteT, 25 caT, 40 Tepe, 18 minji,
4360 oT, 1732 capre si 324 pord.
NEHOIAWL
StupI cu albine sunt 83.
E formatA din cAtunele : Ar-
sele, BAdirlegiul, Bisca-Roziler,
Bontul, Broasca, CAsoca, Gil--
boiul, Gura-Siriuld, Inselata, Je-
tul, Muscelusa, Nehoiasul, Lunca-
PriporuluI, Pitigoiul, .Prundul,
Puricoasa, Ruptura si Venetisul.
Are o populatie de 3030
suflete, din cari 510 contribu
abili, locuind in 675 case ; o
scoalA, in cAtunul Priporul, fre-
cuentatA de 45 elevi ; 4 bisericl,
in comunele Nehoiasul, Jetul,
Bisca si CAsoca, cu 4 preotI si
si 4 cintAretT ; 16 circiumI.
MeseriasI sunt: r lemnar, r
limpiar, 1 rotar, 1 butnar, 1
cizmar, 7 fierarI si 1 brutar ; maI
totI locuitorii trAesc din lucra-
rea braduluI.
Budgetul comuneI e de 4752
tel.
Comuna e vechie. CAtunele
Nehoiasul si Bisca-RozileI sunt
mentionate din secolul al XVII-
lea, si actele mosnenilor adi
stabilitI poartA date si mal* vechl.
Are o trecAtoare in Transilvania,
pe albia riulnl BuzAul. Punc-
tul de vamO, de la Prund, s'a
mutat acum la Checa. Ca locurl
demne de vizitat are : frumoasa
vale a BuzguluI, de la Priporul
si pAnA la Cheea-Cordunulur ;
muntele Poiana-din-Cale cu re-
numitele sale izvoare de apA ;
Artagele si Valea-NeagrA avute
in pAstrAvI; Pruncea, azilul mii
tretilor din totI muntil circum-
vecinT; ruinele schituld Arsele
cu ascunzAtorile sale de vulpI;
frumoasa CAsoca cu izvoarele
ce o inconjoarl, etc.
Nehoia§ul, di tun, al com. Ne-
hoiasul, jud. BuzAti. Are o po-
pulatie de 320 suflete, locuind
In 71 case ; o bisericA de lemn
vechie, demnA de vAzut pentru
portul cu care e imbrOcat preo-
tul ctitor in secolul al XVII-lea.
 NEHOIAVL
Nehoia§ul, piriiaf, in jud. Bu-
zan, com. Nehoia§ul, format din
izvoarele : Ghertalaul, Seciul §i
PAstoreasa, care, dupa ce se
unesc, uda com. Nehoia§ul §i
se varsa in riul Buzaul.
Nehoiul (Gura-NeholuluI), cd-
tun, de re§edintA al com. Pal-
tineni, jud. Buzan, cu 390 lo-
cultor! §i 70 case.
Nehoiul, mofie, In jud. Buzan,
com. PAltineni, pe munir: Cum-
penile, Spedi§ul-Neholulur §i Im-
pistritul. Are cam 1550 hect.,
din carr 70 hect. arabile, 540
hect. pAdure, 8o hect. fineata,
450 hect. izlaz, 30 hect. livezr
§1 restul sterp. Se stapine§te In
devAlml§ie de mo§nenir : Neho-
enT, Pistan, Rädule§tI, AlbinarT,
BotenT, MuscanT i PretrenT.
Nehoiul, pîrlu, in jud. Buzan,
com. PAltineni ; incepe din mun-
ir Monteorul §i Stevia ; prime§te
mal multe izvora§e §i se varsa
In riul Buzaul. Contine
pu ci casa.
Nehoiului (FIntIna-), loc izo-
lat i sorginte de apd minerald,
In poalele munteluT Monteorul,
jud. Buzan, de unde i§T la na§-
tere piriul Nehoiul.
Nemernicul, munte, situat In Nemoiul, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
Nehoiului (Fundul-), cdtun, al partea de N. a com. Brebul, jud. Vilcea, compusa din 5 ca-
comuner PAltineni, jud. Buzan,
cu 130 locuitorr i 40 case.
Nehoiului (Spedi§u1-), munte,
in jud. Buzar', com. Paltineni,
cAtunul Fundul-Nehoiulur, filtre
munir Impistritul §i Cumpenile.
Nehoiului (VIrful-), munte, in
jud. Buzan, com. Paltineni, ce Nemertea, cdtun de re§edinta,
se ridica d'asupra cat. Gura- al comuner Gura-Teghir, jud.
Nehoiulur.
Nei, vale, In jud. Buzan, com.
493
CernAte§ti ; iese din Muchea-SA-
pocer, face hotar despre com.
Ple§coi §i se scurge in riul
Slanicul.
Neichii (Movila-), tare
com. Gura-Padinel §i com. Ur-
zica, din pl. Balta-Oltul-d.-j., ju-
detul Romanati ; face parte din-
tr'un §ir de mAgure paralel cu
cursul Dunarer.
Neicul, atun, in jud. Putna, pl.
abrautul, com. Crucea-d.-s., pe
malul u§iter, pe acela§T podi§
pe care e i Panciul, despartit
de Crucea-d.-s., prin pir. HAulita.
Are o populatiune de 820 su-
flete, carT locuesc in 211 case;
biserica parohiala, cu hramul
Adormirea.
Neicului (Dealul-), a'eal, pe te-
ritoriul comunelor : Crucea-d.-j.
Crucea- d. - s., pl. ZAbrautul,
jud. Putna, situat pe malul drept
al piriulur Haulita. Pe acest deal
sunt viile cele mar bune din
com. Crucea-d.. j.
podif, pe teritoriul co-
mune( Latli, pl. Co§ula, jud.
Boto§ani, prelungire a dealulur
ce se intinde futre piraiele Mi-
letinul §i Prajanul.
plaiul Prahova, jud. Prahova.
Nemernicul (Muntele-), padu-
re particularl, supusI regimulur
silvic inca din anul 1883, pe
mo§ia Muntele-Nemernicul, pen-
dinte de com. Brebul, plaiul
Prahova, jud. Prahova.
Buzan, Cu 200 locuitorI §i 40
case. Are sub-divizlile : Bogzoi,
BrAgoi i Piatra-Stoinel.
www.dacoromanica.ro
NEMOIUL
Nemertei (Dealul-), colina, in
jud. Buzan, com. Gura-Teghir,
cat. Nemertea, acoperita de pa-
dure §i izlaz.
Nemertei (P6durea-), pddure,
pe mo§ia Bisca-Roziler, judetul
Buzan, a mo§nenilor din com.
Gura-TeghiI ; are cam 150 hect.
Nemertei (Valea-), vale, in jud.
Buzan, com. Gura-Teghir; In-
cepe din Dealul-Nemerter §i
in t'II"' Bisca-Roziler.
Nemira, pirtiaf, jud. Bacan, pl.
Muntelur, comuna Darmane§ti ;
curge pe granitA, de la mun-
tele Nemira-Mare, de unde o-
bir§e§te, panä la confluenta sa
cu malul drept al piriulur Ber-
zAutul, avind o lungime de 5
kilometri.
Nemira-Mare, munte, jud. Ba-
can, pl. Trotu§ul, com. Dof-
tana, situat pe granità pe la
izvoarele piriulur Doftana. Are
o inAltime de woo m. Se mal
nume§te §i Tiganca.
Nemira-Mici, munte, jud. Ba-
can, pl. Trotu§ul, com. Dof-
tana, situat pe granita, mal sus
de Nemira-Mare.
tupe: Comanul, Mere§e§ti, Ca-
pul-Pisculur, CetAttiia i Racul.
E situata pe girlele Nemoiul,
Pe§teana i Verdea §i valle:
Racul, Cetatuia i Navrapita,
la 6o kil. de capitala judetulur
§i la 8 kil, de a pla§er.
Are: o populatie de 377 fa-
miliT, din carT 370 contribuabilT ;
4 bisericl: una in clt. Capul-
Pisculul, ziditl la anul 1857 11
reparata la ¡867; a doua in
clt. Mere§e§ti, reparatA la anul
¡865; a treia in cAt. Cetatuia,
 NEMOIUL
zidita de Pirvu Catana la anul
1750 si reparata de Florea Ca-
tana la anul 1848 si a patra
in cát. Racul, fondata la 1808.
coala dateaza in comuna de
la 1838. Actualul local, Instare
buna, s'a cladit la 1884. E fre-
cuentata de 16 copiI.
Locuitoril se ocupa cu cul-
tura pamintuluT si a vieT; lar
parte cu butaria, croitoria si
rotaria. El desfac produsul mun-
cei lor la DrAgasani; lar vinu-
rile,'prin Corabia, Turnul-MAgu-
rele, Rusi-de-Vede, Alexandria,
Caracal, etc.
Locuitorir sunt mosnenT. EI
posea: 25 cal, 134 boT, 67
vacT $i 1000 oT.
Pe piriul Pesteana i girlita
Nemoiul sunt 2 morr de ma-
cinat.
In raionul comuneT se vede
inca' ruina bisericei Coman, fi.-
cuta de banditul Coman la Nemteasca, colinci, in jud. Bu-
1800 si .distrusa de foc la 1887.
Se fabrica anual 1000-1500
decal. tuja. Sunt multT merT,
perr, ciresT i nucT.
oseaua care vine din Drd-
gasani inlesneste comunicatia
cu comunele : Sutesti,. Creteni,
Izvorul, Nemoiul, Amarasti, Gla-
vile i Cermegesti.
Veniturile comunei se urca
la 4124 leT i cheltuelile, la 2711
lel anual.
E brazdata de dealurile :
gurilor, Nemoiulul, Mare, Ceta-
teaua, de piscurile : Izvorul, Ur-
sul, Cucula, Hotarul i Cabia-
nul ì udata de valle: Izvorasul,
Petrosica, Pietroasa, Omeaga, a-
t'ara de cele aratate mal sus.
Se margineste Cu com. Ama.
rati (N.), Izvorul (S.), Zavideni
(E.) si Gusoeni (V.).
Nemoiul, deal, in raionul com.
Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 286 hect.
50 aril* vie.
494
Nemoiul, Seciul i Lovistean-
ca, pcidure particulara, supusa
regimuluT silvic, apartinind de
com. Nislpi, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Nemostiul, bral (prival), in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul
comuna Jegalia ; curge prin in-
sula Balta.
Nemteanca, padure a statuluT,
In partea de S. a com. Cos-
mesti, jud. Tecuciti. Are o su-
prafatá. de 720 falcT, cu trupu-
rile : Nemteanca, de 6o Miel; Fur-
ceni, de 6o falci; Dealul, de 300
Miel* i Lunca, de 300 falci.
Linga aceasta padure se cu-
noaste locul unde a fost bise-
rica de la Furceni. In mijlocul
padurei se yací ruinele
ruluT.
zaa, com. Vintila-Voda, catunul
Bodinesti, acoperita de izlaz,
si pe vale cu fineata.
Nemteni, numire a satuluT Nem-
tisorul, jud. Neamtu, caruia i se
mai zice si Cetateni.
Nemteni. VezT satul Boroaia-
NeamtuIur, jud. Suceava.
Nemteni, firiz, izvoreste din
padurea Nemteni, curge de la
N. la S., pe teritoriul comuneT
Rusca, pl. Prutul, jud.
trece prin satele Leosti si Da-
videsti si din jos de acest sat
se uneste cu piriul Rusca.
Nemtesti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, pendinte de com. rur.
Stoilesti.
Nemti, nalgurci, situatA in partea
de V. a teritoriuluT com. Seaca-
Belciugatele, pl. erbanesti, jud.
Olt. Are o circomferinta la baza
www.dacoromanica.ro
NEMTWRUL
de 25 m. si o inaltime de 4 in.
E acoperita de semanaturl.
Nemtilor (Dealul-), deal, in jud.
Neamtul, pl.. de Sus-Mijlocul, si-
tuat spre hotarul despre satul
Negritesti.
Nemtilor (Magura-), mdgurd,
pe dealul Tundroaia, la V. de
com. Maldarul, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt.
Nemtilor (Mägura-), meigurd
semn cadastral, facut de Ingi-
nerif nemtï la 1856 Cu ocazia
triangulatieT Tare situata pe pro -
prietatea Mereni - Ciohani, pl.
Glavaciocul, jud. Vlasca.
Nemtilor (Momlia-), deal, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Dumitresti, spre N., numit
ast-fel din cauza ca statul major
austriac, la facerea harteT Mun-
tenieT, stabilisera un punct tri-
gonometric de observatie ; e a-
coperit cu pasunT; are o indl-
time cam de 800 m.
Nemtilor (Surla-), punct culmi-
nant fi trigonometric almunte--
lui Istrita, jud. Buzati, com. Pie-
troasa.
Nemtisorul, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Vira-
tori, situat pe %ralea pir. cu ace-
lasT nume, intre Cetatea-Neam-
tuluT i ManAstirea-NeamtuluT.
Are o intindere de 603 hect.
si 29 ariT, Cu o populatie de 800
suflete, din carl 169 contribu-
abilT; i biserica, cu i preot
2 eclisiarhT ; i coala ; 2 morT
de apa.
Vite : 507 vite marl cornute,
33 cal, 103 mascua
Acest sat se maT numeste si
Cetateni, si Nemteni.
Nemtisorul, peldure, in judetul
 NEMWORUL
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, a-
vind o intindere de 5325 po-
goane, cuprinzindu-se $i acele
de pe Mane$ti, Secul $i Vinatori.
Nemtisorul, pilla", in jud. Neam-
tu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Vina-
tori, izvore$te din muntele Ple$a,
marginea despre jud. Suceava ;
curge spre S., trecind pe la M'a-
nAstirea-NeamtuluT ; uda satele
Nemti$orul, Debruta, Lunca li
Codreni in partea stinga, iar,
In dreptul satului Vinatori, se
une$te pe dreapta cu piriul O-
zana, curgind apor spre E., sub
numele de piriul Neamtul.
Nerntisorul pirig, jud. Suceava,
izvore$te de sub muntele Poiana-
Lunga, .uda com. Malini pe o
lungime de 7 kil., $i se varsa
In Suha-Mare, la Podul-Munte-
nilor.
Are de tributarl : Piriul-SigeT
li Ar$ita-Nemti$oruluf.
Nemtiul sal Blejesti, proprietate
a fratilor C. $1 Gr. Olanescu,
pendinte de com. Bleje$ti, pl.
Glavaciocul, jud. Vla$ca.
Nenciul (Mircesti),catun de re-
$edinta, al com. Lipia, jud. Bu-
zati, Cu Izo locuitorl $1 31 case;
are sub-divizia Ceau$-Tatu.
Nenciul, deal, in jud. Buzar',
com. Lipia, catunul Nenciul, a-
coperit de vie.
Nenciuleasa, numire daM 'dril?.
de mo,rie, posedata de mo$nen1
In mo$ia Brinzeasca, com. Gura-
Saratif, jud. Buzaii.
Nenciulesti, com. rur., in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, pe Valea.
Vede!, la S.-V. com. Mavrodinul,
$i la 44 kil, de capitala jude-
tul ul.
La S., 11111 Vedea li $oseaua
495
judeteana Ro$iori-Alexandria if
formeaza limita naturala ; la E.,
se invecine$te cu comunele Ma-
vrodinul $i Buzescul; la V., cu
com. Albeqti ; iar la N. cu un
deal, numit al-Viilor.
Este situatá pe domeniul Ma-
vrodinuluf $i are alipit $i catu-
nul Parul-Rotund, situat pe a-
ceea$T coasta cu comuna, la 11/2
kil. spre V.
Pe teritoriul com, se gasesc
improprietaritf 250 Iocuitori,
dintre carf 203 in Nenciule$ti,
pe o intindere de 832 hect. $i
47 in cAtunul Pärul-Rotund, pe
o intindere de 186 hect.
Sunt $i 94','2 hect. vil.
Terenul este putin accidentat,
$1 cam nisipos.
Populatia comunef cu a ca-
tunulni este de 1321 suflete, din
carf 285 contribuabilf.
Numarul vitelor este de 3824
capete, din cari: 168 vite mar!
cornute, 228 cal, 2356 or O
172 pord.
Budgetul comune e de 9878
lef, 30 banf, la veniturf qi de
5031 le!, 45 banT, la cheltuelf.
Are o $coald frecuentata de
15 elevf ; 2 bisericf, una in ca-
tunul Nenclule$6, cu un preot
$i un cintaret, $i a doua in Parul-
Rotund, cu I preot $i 1 cinta-
ret. Pe riul Vedea este o moarA
de macinat.
Calle de comunicatiune sunt:
$oseaua Ro$iori-Alexandria $i
calle vecinale spre com. Albe$ti,
prin catunul PArul-Rotund $i
spre com. Mavrodinul C11 care
se leaga printeun pod peste
pirlul Tinoasa.
Catunul Parul-Rotund forma
comuna osebita pana in anul
1884, dind a fost alipit la com.
Nenciule$ti.
Satul Nenciule$ti poarta $i
numirea de VAtA$ani. Il gasim,
tot sub numirea de Nenciule$ti,
printre satele mar insemnate, figu-
www.dacoromanica.ro
NENClULE§TI-MOMENÌ
rind in tabloul intocmit la 1741,
sub domnia lui Mavrocordat.
Nenciulesti, com. rur., in jud.
Vilcea, pl. Cerna-d.-j., forman
din doua mahalale : easa $i
Budele, situate pe valea easa,
la 74 kil. de capitala judetuluf.
Are o populatie de 703 locui-
torT, din cari 149 contribuabilf,
locuind in 200 case ; 2 bisericf
vechr, reparate pe la 1830.
Locuitorif, pe Ruga agricul-
tura, se maT ocupa cu dulghe-
ria $i rotaria. El desfac produ-
sul muncef lor la tirgul Bal-
cesti $i orasul Craiova.
Totalul paminturilor de cul-
turä e de 500 hect.
Locuitorif sunt mo$nenf. Efpo-
seda : 1'5 caí, roo bol, 300 vacf,
Ioo capre li 250 of.
Pe riul easa, in raionul com.
sunt 4 morí.
Veniturile $i cheltuelile com.,
se urca la 1209 lef anual.
O osea comunala o leaga cu
comuna Crapaturile.
N enciulesti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pendinte de com.
Ulmul. E situat pe tarmul de
E. al lacului Mosti$tea $i unit
cu satul Ulmul. if maf zice $i
Chirnogi.
Are o populatie de 48 fa-
mili! ; o biserica, deservita de
preotul din satul Ulmul.
Locuitorif posea : 6o cal, 66
bol, 30 bivolf, 190 of, 7 capre,
2 asila $1 120 rimatorT.
Nenciulesti, deal, in raionul co-
mune! Nenciule$ti, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea, pe care se
cultiva. 36 hect. $i 50 arii vie.
Nenciulesti-Bogdana, mofie, a
statuluf, in jud. Teleorman, pl.
Tirgulul.
Nenciulesti - Mosneni (Puri-
 NENCLULETI-SÀRATA
cesti), catun al com. Gura-SA_
rata jud. Buzar', CU 220 locui-
tor1 i 50 case. Are sub-divizia
Brinzqti.
N enciulesti- Sirata, sati Bu-
gheni, ciitun, al com. Monteo-
rul, jud. Buzail, cu 840 locui-
torf i 236 case.
Nenciului (Piscul-), pisc, Tud.
Mwel, pl. Riul-DoamneT, com.
Racovita.
Neniceanca, vale, pe mo§ia Za-
mostia, com. ca acela0 nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Nenisoaia, proprietate a statuId,
in jud. Buzar', com. Boziorul,
incorporata cu Vatra-Schituluf-
Gavanele. Are so hect. pAdure
fineata.
Nenisori, numire vechie a satu-
luì Arm4e§ti, pl. CimpuluT, jud.
la/omita.
In aceasta localitate a fost o
lupta deciziva Intre Vasile Lupu,
Domnul MoldoveT, i Mateiti-Ba-
sarab, Domnul Muntenia Isto-
ria ne spune cä Vasile Lupu,
dorind ase face Domn in Mun-
tenia i in indeplinirea acestuT
plan, fiind in intelegere i cu
Sultanul, intra in Muntenia cu
o armata numeroasA, intre care
15000 Tataff §i un corp de
ianicerT. Ajungind la riul Pra-
hoya, 1§T wza tabAra la satul
Ojogeni, la gura TeleajenuluT,
In apropiere de marginea jud.
Ialomita. Dupd cinc' zile de
hartuiald, Mateia trece in timpul
noptif Prahova, tot calaretul
luind ca sine pe cal cite un pe-
destra, i cu toata oastea se
aruncà asupra armatei
vene. Batalla se dete la Neni-
numit acum Arma4e§ti, nu
departe de Ojogeni. Vasile Lu-
pu, avind ostile risipite dupl
496
prAzi in toate partile, apucä fuga
cu calarimea i ianicerif, lasind
pe mina ld Mateiti corturile,
carde cu munitiuni i bagaje
tunurile, cu toata pedestrimea.
Peste 8000 numai de T'Atad fa-
masera morti pe cimpul de lup-
a. Aceasta batalle s'a intimplat
In Decembrie, 1639.
In amintirea lzbindeT c4tigate
la Neni§ori, Mateiti-Voda zidi
In 1641 o biserica in satul Gher-
ghita, jud. Prahova, cu numele
muceniculd Procopie, pe care-1
luase inteajutor de biruinta
aceasta lupta, precum se afla in
inscriptiunea de la u. .a bisericef:
cAceastä sfIntä si Dumnezeeascii bi-
seria din temelia el ziditu-o-am eii, ro-
bul lui Dumnezeä loan Mateiii Basarab
Voevod, intru nunaele marelul a l'II Chris-
tos Mucenic Procopie, de care lucru in-
tImplIndu-se domniel mele a avea räzboiil
la Nenisori pre Ialomi¡a, cu viájmasul
domniet mele si al täreI, cu Vasile-Vodii,
luat-am domnia mea Intr'ajutor de bi-
ruinti pe marele mucenic Procopie lcu
vrerea milostivuluf Dumnezeii si cu aju-
torul sfintului Mucenic, supus-am vriij-
masil sub picioarele domniel-mele i i-am
rusinat si Y-am gonit din pärnintul tira
si am ridicat aceastä sfintä bisericiL pentru
stiíruina cea de vitejie qi a puterniculul
mareluI Dumnezeii i Intr'ajutorul sfin-
tuluI Mucenic Procopie, ca sil fie dom-
niel meie pomanä nesävIrsit in vecie, luna
Maiii 26, din anul 7149 (1641)..
((1st. Rom.», de Gr. G. To-
cilescu.)
Nenisori-de-Jos, trup al mofier
ArmAmti, jud. Ialomita, plasa
Cimpul, com. Armape0i.
Nerejul, pirig, ce izvorqrte din
Nenisori-de-Sus, trup al mofier
Arm4qti, jud. Ialomita, plasa
ampul, com. Arm4e0.
Nerejul-Mare, celtun de rqe-
Nerejul, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, situatA pe ambele
maluri ale piriuluf Zabala, la 4
kil. de Spulberul, la 40 kil. de
sub-prefectura plA§eT i la 77
kil. de capitala judetuluf.
www.dacoromanica.ro
NEREJUL-MARE
Teritoriul com. este brazdat
de piraiele: Za.bala, 'Lima, Va-
lea-Bould, Lapopl, Cremenea,
Hulturul, Monteorul, Hurjuiul,
Dragutoiul, Piriul - Chinuld
Nerejul-Mic.
ParnintuI pe dealurf este pTe-
tros, lar pe pod4 argilos. Mun-
tiT: Monteorul, Tipaul i Poenele-
Sara situa/1 in aceasta comuna,
contin sare.
Se compune din catunele Ne-
rejul-Mare (ande e primaria com.)
Nerejul-Mic.
Are o populatie de 354 fa-
mili!, saii 1498 suflete, din carI
289 contribuabili, locuind in 349
case ; 2 biserid, una parohiall,
cu hramul S-tii Voevozf, n cat.
Nerejul-Mic i a doua filial, cu
hramul s-tir Voevozr, in cat. Ne-
rejul-Mare ; o coala mixta, con-
struita de com. i frecuentata
de 34 copil.
Budgetul com. e la veniturI
de 3207.74 lef i la cheltuelf, de
2889.74 le!.
Totalul paminturilor de cul-
tura.: 760 hect.
Locuitoril posea: i pita
io herastrae ; 70 plugurT de
lemn ; 8 morT de apl ; 450 bol,
800 yac!, 150 cal, 3200 oT, 350
capre i 250 pora
Industria i comerciul se prac-
tica. de 4 circiumarl, 6 morarT,
3 rotar!, 40 dogarr.
Parte din locuitorf se ocupa
ca exploatarea padurilor, lar
uniT, ca cultura oilor.
Poiana-Ascunsa i se varsa in
Dejul, jud. Putna.
dintä al com. ca acela$T nume,
pl. Vrancea, jud. Putna, situat
pe Zabala, la 4 kil. de Spul-
b erul.
Are o populatiune de 900
suflete, care locuesc in 200
 NEREJUL-MIC
de case; o biserica filiala, cu hra-
mul Sf-tiI VoevozT; o scoala
construita de comuná si
frecuentata de 14 copii.
Nerejul-Mic, critun, in com. cu
acelasI nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, asezat pe piriul abala
in sus de Spulberul, i strabätut
de piriul Chinul.
Are o populatiune de 533
suflete, locuind in 149 case ; o
biserica parohialä, cu hramul
S-tuf Voevol.
Nerejul-Mic, pirliaf, jud. Putna,
format din scurgerea piralelor
de pe Ursa si Nerejul-Mic ; des-
parte cimpia NerejuluI-Mic de
Ursa si dupa ce se uneste in
partea dreapta cu piriiasul Ber-
cdreasca, se vana in Zabala,
lingl Berzari.
Nesecul, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani, numit
Muntele Secul.
Nesporesti, sat, in jud. Roman,
pl. Moldova, com. Botesti, spre
N.-E. de satul Botesti si la 3
kil, de el. Este asezat pe ses.
Are o populatie de 134 familiT,
.din carl 113 contribuabilI, lo-
cuind in 119 case. Populatia:
este compusa numaT din Un-
gurI. Are o biserica catolica.
Mida se face la 15 August,
Se mal' numeste si Sapodia.
LocuitoriI poseda 206 vite
marI cornute.
Nestea, brat (prival), in insula
Balta, teritoriul comunelor Jega-
lia i Gilddul, pl. Borcea, jud.
Ialomita.
Nesiiuta, baltd, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Rin., la
N.-E. de tirgusorul Era, la con-
fluenta piriului *Calugarita si
Pricopul cu plc Poenele-Oancet
497
Nestiutul, pîruiaf, jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Schitul-
Frumoasa, care se uneste cu
pirifasul Ghidionul, la satul Schi-
tul-Frumoasa.
Netedul, munte, in jud. Neamtu,
com. Buhalnita, pl. Piatra-Mun-
tele.
Netedul, es, jud. Iasi, pl. Codrul,
com. Ciurea, 'filtre dealurile :
eapte-TeI, Racea, Birsanul, Va-
raticelul, santa, Oita si Bordea ;
e acoperit Cu mult fin.
Netezesti, sat, facind parte din
com. rur. Meri-Petchi-Netezesti,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat spre S.-E. de Nuci, pe
tarmul sting al fiuluI Ialomita
Intre sat si riti, locul e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
561 hect., cu o populatie de
378 locuitorI.
Familiile Serghiescu, M. Proto-
popescu si D-na Zinca Bunescu
an 362 hect., si locuitorlI, 199
hect.
ProprietariI cultiva 308 hect.
(54 izlaz). Locuitorif cultiva 179
hect. (20 sterpe).
ciumar.
Comerciul se face de i cir-
si de r hangiti.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de i preot
si i cintAret; I masina de tree-
rat cu aburI.
Numarul vitelor marI e de
349 si al celor miel, de 333.
Netezi, trup de mofie, in jud.
eamtu, com. Humulesti, pl. de
Sus-Mijlocul, in intindere de
hect. 6640 m. p., fost pendinte
de manastirea Varaticul, iar
acum rezervat pe seama
cu ocazia improprietarirei
insurateilor.
Netezi, piriiaf, pe teritoriul com.
Humulesti, pl. de Sus-Mijlocul,
www.dacoromanica.ro
NETOTI
jud. Neamtu; desparte prin cur-
sul san mosia Topolita de mo-
sia Gramaresti si se varsa in
pIriul Topolita.
Netoesti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Valea-Stan-
ciuluI; are un venit anual de
30000 leI.
Netotul, Piscul, Obirsia i O-
ticul, munli al statuluI, jud,
Muscel. Se arendeaza cu 1300
leí anual.
Netoti, com. rur., jud. Prahova,
pl. Cimpul. Are o populatie de
1216 locuitorI.
Terenul com. e mlastinos.
Se compune din 3 catune:
Netoti, Trestieni-d .-s. si ZA no aga.
Resedinta com. e in cAt. Ne-
toti, unde se afla i coala.
Comerciul se exercita de 4
circiumarI.
Veniturile com. sunt de 7988
leI anual.
Netoti, com. rur., jud. Teleor-
man, situata la limita despre E.
a plaseI TirguluI, pe partea sttn-
ga a riuluI Teleormanul.
Se invecineste la E. cu com.
Talpa din jud. Vlasca ; la V.,
cu com. Garagaul si. Necsesti ;
la S., cu cat. Brosteni din com.
Peri-Riiosi ; i la N., cu com.
Deparati-Hirlesti.
Se compune din 5 catune :
Netoti-d.-s., Netoti-d.-j. (rese-
dinta), Mosteni, BrAtasani si Tri-
valea.
Pana la 1884, Netoti-d.-s.
Netotld.-j. forman comune se-
parate si se impartean ast-fel :
Netoti-d.-s. cu cat. Mosteni si
Netoti-d.-j. cu cat. BrAtasani.
Netoti-d.-s. i Netoti-d.-j. sunt
situate pe dealul sting al riulul
Teleormanul, lar catunele Bra-
tAsani i Trivalea, pe vale, la
2 kil. unul de altul. Cat. Mos.
NETOTI
teni fortneaza un singur corp
Cu c5.t. Netoti d.-s.
Intinderea com., cu moOle
de pe dinsa, este cam de 2860
hect. Proprietarii principali: Sta-
tul, cu mo0a Netoti-Trivalea in
intindere de 874 hect., din cari
350 hect. padure i restul ara-
bile. Padurea Netoti-Trivalea, se
imparte in mg multe trupurf :
CimNorul, Ceretul, Timnica
Bordeiul.
MWenitorir raposatuluT G.
Cädescu posea 86o hect. ara-
bite i 120 hect. pacture, i d.
M. Xenu are cam 220 hect., din
care o mica parte padure.
In cat. Brata§ani sunt 312
hect. vie, ale proprietätii.
Loc. iinproprietaritI, dupa le-
gea din 1864, sunt 210, cArora
li s'aa dat 750 hect. In 1879,
aa mai fost improprietariti citi-va
insuratei pe mo0a statuld Tri-
valea, unde aa format cat. Tri-
valea.
Terenul comuna Netoti este
foarte variat, parte mla§tinos
humos, parte deturos i nisipos ;
partea de es despre E. comu-
nei este productiva. La margi-
nea cat. Netoti-d.-s. curg
Racica i Teleormandul.
Populatiunea com, este de
1786 suflete, din cari 382 con-
tribuabili.
Ocupatiunea locuitorilor, afa-
ra de agricultura, mal este
comerciul de pasari domestice,
pe care le transporta la Bucu-
rqti.
Vite sunt : 395 cal, 16 ma-
gari, 2202 OI i 297 poni.
Budgetut comuna e la veni-
turi de 9735 lei, 79 bani, lar la
cheltueli de 7051 lei, io bani.
Are : doul qcoli, una in Ne-
toti-d.-s., frecuentata de 17 e-
levi, §i a doua in Netoti-d.-j.,
ftecuentatA de 15 elevI ; trel
biserid, una in Netoti-d.-j., de-
servia de 2 preotI i I cinta-
www.dacoromanica.ro
4 98
ret, a doua in Netoti-d.-s., de-
servita de i preot i 2 cinta-
reti qi a treia in cat. Brat4ani,
cu I preot i I eintaret.
Pe apa Teleormanului sunt
3 mori cu facla, una in cat.
Trivalea, a doua in Netoti-d.-j.
.a freía in cat. Brat4ani.
Catunele sunt legate prin
sele vecinale. De la Netoti-d.-j.
pornqte o 1-amura de ?osea
spre com. Talpa, din judetul
Viwa ; Catunele Netoti - d.- s.
Netoti.d.-j. sunt strabatute
in toata lungimea lor de o-
seaua judeteana Alexandria-Pi-
te§ti, care le pune in comuni-
calle directa cu com. Lada, din
plasa Teleormanului prin padu-
rea Hirle§tilor. La S. se leaga
cu comuna Peri-Rlio0 prin ace-
las!'osea judeteana. Tot de la
Netoti-d.-j. porne§te o 1-amura
de posea vecinala la com. G5.-
rägaul i o alta spre comuna
In preajma comund Netoti
s'aa facut importante descope-
riri arheologice. «Pe malurile
Vede!, serie Cezar Boliac, in
excursiunile sale arheologice
din 1869, am dat peste o ce-
tate de pamint ocolita cu un
singur bloc larg de pamint, de
diferite inaltimi, care dupl ce
fusese wzat prin garduri
stinghii de lemn, s'a fost ars
de toate partile §i intarit ca o
caramida. De ad provin mal
multe obiecte de bronz, o se-
cera, un fier de plug de bronz
olarie foarte primitiva.
Boliac zice Netotilor «Ne-
dati» i adauga ca s'aa mal
descoperit ad palariute i or-
namente de purtat la git, ceca-
ce denota o stare mal' inaintata
de civilizatiune in epoca domi-
natiunei romane in aceasta re-
giune.
Satut Brat5.§ani se gasete
trecut in nomenclatura din se-
NEVESTELNITEI (VALEA-)
colul trecut; Netoti lima nu-r
vedem trecuti.
Netoti, sat, facind parte din com.
rur. Netoti, pl. Cimput, jud.
Prahova.
Netoti- de-Jos, cdtun, in jud.
Teleorman, com. Netoti, cate,
pana la 1884, era separat de ca-
tunul Netoti-d.-s. Are o popu-
latie de 1032 suflete, din cae
297 contribuabili.
Netoti-de-Sus, cdtun, jud. Te-
leorruan, alipit la comuna Ne-
toti-d.-j., unde este rqedinta.
Pana la anul 1884 forma co-
muna osebita. Are o populatie
de 1015 suflete, din cari 197
contribuabili; o biserica.
Netoti-Mo§tenI, cdtun, pendinte
de catunul Netoti-d.-s., jud. Te-
leorman.
Netoti-Trivalea,mofie astatalui,
jud. Teleorman, pe teritoriul
comund Netoti, pe care s'a
improprietärit, in 1880, un nu-
mar de insuratei. Are o padure
cam de 350 hect.
Nete§ti, cdtun, jud. Arge, pl.
Oltul, facind parte din com. rur.
Nevesile (Muntele-), pddure,
In intindere de 2145 hect., si-
tuata pe teritoriul comund Pau-
le§ti, pl. Vrancea, jud. Putna,
apartinind in indiviziune
cuitorilor din sus zisa comuna.
Nevesteasca, sat, fkind parte
din com. rur. Podeni-Noi, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
NevestelniteI (Valea-),pitig, in
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-
ritoriut com. rur. Luncavita ; iz-
voreqte din poalele orientale a-
 NEVOIA
dealuluI Sevastiul; se indreapta
spre N., avind o directiune ge-
neral& de la S. spre N., braz-
deaza partea de N.-V. a pla$er
si V. a comuna, facind in tot
cursul e! limita intre comunele
Vacáreni si Luncavita ; trece
pe la poalele Moviler-Mar!, li,
dupa un curs de 4 kif., se varsa
In gira Ciulnetul salí Lunca-
vita, pe dreapta; taie drumul
judetean Isaccea-Macin ; malu-
rile sale sunt joase li acoperite
cu verdeata.
Nevoia, pirta., izvorege din ra-
ionul com. Rijletul-Vieros, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, $i se varsa
in gira Ciorica, in cercul com.
Rijletul-Govora.
Nevrintul, peldure, in jud. Mas-
cel, com. Vlade$ti, pl. Riurile,
din coasta casela izvore$te Va-
lea-Nevrintulur.
NevrintuluI (Valea-), vale, jud.
Muscel ; izvore$te din coastele
padurer cu acela$T nume ; stra-
bate satul Vlade$ti- d.-s., pl.
Riurile, in partea de N.-E. $i
se varsa in riul Bratia, pe tar-
mul sting.
Nicani, satuc, Vez! Zamostia,
sat, com. cu acela$T nume, pl.
Berhometele, jud. Doroholt.i.
Nicani, cleal, pe mo$ia Zaino-
stia, com. cu acela4r nume, pl.
Berhometele, jud. Dorohoid.
Nicioaia, pddure, in jud. Buzad,
com. Panataul. Vez! Coasta-Ba-
betulur.
Nichiforeni, Mari:2, pe mo$ia
Zamostia, com. cu acela$T nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoid.
Nichita, catun, in jud. Teleor-
man, pl. Tirgului, com. Virtoa-
68157. Nardo DicIfonar Geogratto. Vol. IV.
499
pele-d.-j. Are o populatiune de
303 suflete.
Nichita, mo,vie, in jud. Teleor-
man, pl. Tirgulur, situata in raza
catunulur Nichita din com. Vir-
toapele-d.-j.
Niohita, pirtiaf, jud. Bacad, pl.
Tazlaul-d -j., com. Dra.guge$ti,
care se scurge in piriul Helegiul.
Nichiteni, sat, pe mo$ia cu a-
cela$T nume, com. Dragu$eni, pl.
Ba$eul, jud. Dorohoid. Are o
populatie de 65 familiT, sati 235
suflete.
Proprietatea mo$ier este a
d-lur Mate! Rosetti. Calitatea pa-
mintulur e huna.. Locuitorir Tm-
proprietaritr ad 33 hect., 30
aril pamint, iar proprietarul,
1288 hect., 98 ariI cimp. S unt
3 Tazurr, vie in intindere de 6
pogoane, li Evada cu fructierr.
Piriul principal ce trece pe mo$ie
este Bodronul.
Drumurr sunt : acel de la
Darabani la Saveni, acel de la
Mitocul la Dorohold li acel de
la Cotu$ca la Botopni.
Mo$ia se hotare$te cu : Bo-
dronul, Putureni, Dragu$eni $i
Cotu$ca.
Nicoglava, deal, in partea de
E. a com. rur. Ilovdtul, plaiul
Cerna, jud. Mehedinti.
Nicolae§ti, sat, facind parte din
com. rur. Miclo$ani, pl. Arge-
$elul, jud. Muscel.
NicoleI (Balta-), baltd, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Malul-Mare, in
V. com. Se scurge in riul Jiul.
Nicole§ti. Vez! Niculefti.
Nicolina, piria, izvore$te de sub
dealul Bordea, din padurea Bit--
nova, com. Buciumi, pl. Codrul,
www.dacoromanica.ro
NICOLITELUL
jud. Ia$i, trece prin comunele .
Ciurea $i Galata, pe sub dealurile
Hlincea $i Cetatuia $i se varsa
in Bahluid, dincolo de bariera
Trer-Calicr a ora$ulur Ia$i, dupa
ce prime$te in stinga afluentir:
Pletrosul, Bolohanul $i Roa, din
com. Ciurea.
Nicolitelul, com. rur., situad in
partea N. a jud. Tulcea li cea
centrala a plaser Isaceea, la S.-
E. de oraKlul Isaccea.
Se crede a fi fost ad ora$ul
roman Traianopolis, dupa nu-
meroasele ruine de valurl $i la-
Ore ce se gasesc pe teritoriul
com.
Se margine$te la N. cu Isac-
cea $i Dunarea ; la V., cu Ba-
labancea ; la S., cu Maidan-Chioi
$i la E., cu com. Parche$ul $i
Telita.
Relieful soluld e accidentat ;
ast-fel gasim la V. dealurile :
Badila, Hotilor, Breazul, Coco-
qul, Tugulea, Piatra-Ro$ie ; /a
S., dealurile Nicolitel, Girlita,
Izvoarelor, Dealul-mare ; la E.,
dealul Sarica, acoperit cu viT,
lar cele-l'alte acoperite numar cu
padurr li pa$unr; ad o inaltime
de 2-300 111.
Ape sunt : Valea-Morilor sad
Telita la S., Girlita la V., Va-
lea-Cdrbunelor la S., valea Ca-
paella la N.-V., Valea-Plopilor
la E., Dunärea la N.
Baltr sunt : Sauna, Capaclia,
Telita.
atunul de re$edinta, Nico-
litelul, a$ezat pe Valea-arbune-
lor, la poalele dealulur Nico-
litelul li Tugulea, formeaza sin-
gur comuna.
Intinderea comuner e de 3153
hect., din carr 76 hect. vatra
satulur, 2677 hect. ale locuitori-
lor, 400 hect. padurile Statulur.
Are o populatie de 340 fa-
mili!, sad i r67 snflete, din carl
336 contribuabilT; 2 bisericr, una
64
 NICOLITELUL
foarte vechle, fgcuta pe ruinele
unuT templu roman, a doua zi-
ditg de locuitorT In 1890, cu
hramul Sf. Paraschiva, ambele
deservite de 2 preotT 51 2 cIntl-
retT ; o 5coalg, condusg. de 2
invAtAtorl, fondatg in 1881 de
locuitorT, frecuentatg de 170
copiT.
LocuitoriT posedg: 115 plugurT
de fier ; 200 caT 51 Tepe, 400
bol', 200 vacT, 300 o! i 2300
capre.
Meseria5T sunt : 6 lemnarT,
5 fierarl, 4 dogarT, 3 zidarT, 8
cizmarT, ibrutar, I cojocar.
Comerciul consta In import
de coloniale i manufacturg,
export vin, vite i cereale.
Budgetul comuneT e de 6770
leT la veniturT 51 de 6538 leT,
la cheltuelT.
Drumurile sunt : 5oseaua na-
tionalg Tulcea-Isaccea la N. 5i
drumurl comunale ce duc la
Coco5u1, Balaban cea, Telita, Par-
che5u1 i Sanova.
Nicolitelul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
Nicolitelul ; prelungire sud-ori-
entalg a dealuluT Tugulea, se in-
dreaptg spre S., avind o direc-
tiune generan de la N.- V. spre
S.-E. ; brAzdeazg partea centran
a com. 51 cea de N. a plA5eT ;
se intinde de-alungul riuluT Ni-
colitelul ; ultimele sale ramifica-
tiuni sudice se terming pe ma-
lul de N. al piriuluT Telita ; la
cele de E. se aflg situat satul
Nicolitelul ; lasg spre S. dota
prelungirl numite Dealul-Mare
Dealul-IzvoruluT; la poalele
sale occidentale se vAd ni5te
ruine ale unuT castru roman,
numit de popor cetate 5i de la
care pleacl in sus 5i in jos ni5te
valurl in ruine, numite de popor
din panta o-
Valul-luT-Traian ;
rientan izvore5te &tul Valea-
CArbunelor, afluent al vAeT Ni-
500
colitelul ; este acoperit cu pg-
durT intinse i frumoase.
Nicolitelul, pirig, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Nicolitelul ; izvore5te din
dealul Tugulea ; curge spre E.,
pe la poalele dealuluT Nicolite-
lul ; trece prin satul Nicolitelul,
unde prime5te pe dreapta aflu-
entul Valea-Cgrbunelor ; de adi
se indreaptA spre N., avind o
directiune generan de la S.-V.
spre N.-E. ; trece prin pAdurr;
este tliat de 5oseaua nationalg
Tulcea - Isaccea, la locul numit
Podul-GheneT i, dupg un curs
de 8 kil., brAzdind partea de
N. a plAseT i a com., se varsA
In balta Capacha, pe partea sa
de S.
Nicopoli, sat, In jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Fundeanu, spre
S. de satul Fundeanu. Are o
populatie de 108 locuitorT 5i 30
case. Este fundat in 1878 de
catre insurAter improprietgritT
pe mo5ia StatuluT in memoria
luptgtorilor de la Nicopoli.
Nioore§ti, p/asd, situat in centrul
judetulu1 TecuciA. sí-a luat nu-
tneie de la tIrgul cu acela5I nume.
Se mArgine5te la N. cu p1O-
5ile : Berheciul 5i Zeletinul ; la
S., cu pl. Birladul ; la E., cu
jud. Covurluiti 5i la V., cu riul
Siretul.
Se compune din 12 comune :
Buciumeni, Corodul, Cosme5ti,*
IonA5e5ti, Matca, Negrile5ti, Ni-
core5ti, Poiana, Puteni, Tecuciul,
Tepul 51 Tiggne5ti. Cgtune sunt
40-
Re5edinta sub-prefectureT este
In tirgul Nicore5ti.
Aceastg plasg, pana la 1892,
a fost unitg cu pl. Birladul.
Supratata com, e de 626 hect.,
cu o populatie de 22165 su-
flete.
www.dacoromanica.ro
NICORE§TI
Are 21 $coll, din care 19 de
bgetT 51 2 de fete.
In aceastg plasg s'a fAcut ur-
mAtoarea impArtire bisericeascg :
Parohia Buciumeni, cu bise-
rica parohialg S-ti!VoevozT, com-
pusg din satele : Argea, Buciu-
meni 5i Tecucelul-Sec, deservitg
de i preot paroh 51 2 cintdretT.
Parohia Vizure5ti, compusA
din satele : Brani5tea, 1-linte5ti
Vizure5ti, cu biserica parohi-
ala S-tiT VoivozT, Cu 3 bisericT,
deservite de 2 preop 51 4 din-
tAretT.
In com. Corodul sunt 2 pa-
rohiT: una in satul Corodul, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, 5i
a doua, cu hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT, deservite de
3 preotT 515 cintArep.
Parohia Blinzi, cu biserica pa-
rohialA Adormirea-MaiceT-Dom-
nulur, compusg din satele : Blinzi
BrAtu le5 ti.
Parohia Cozme5ti, eu biserica
parohialg Adormirea Malea -
DomnuluT, compusä din satele :
BAltgretul, Cozme5ti-NoT 51 Coz-
me5t1-VechT.
Parohia Furceni, cu biserica
parohian Sf. Nicolae, compusA
din satele : Furceni 5i Satul-Nort.
Parohia Io n A5e5ti, cu biserica
parohialg S-ti! VoevozT, deser
vitg de I preot $i 2 cintgretf.
Parohia Matca, satul Matca,
avind biserica parohialg Sf. Ni-
colae, deservitg de 3 preotT 51
4 cintAretT.
Parohia Negri1e5ti, cu biserica
parohiall Sf. Nicolae, compusg
din : Negri1e5ti i Slobozia-B1A-
neasa, deservitg de I preot pa-
roh 5i 3 cintgretl.
Parohia TAlpigi (com. Negri-
le5ti), cu biserica parohiall S-ti!
VoevozT, compusg. din Slobozia-
Corni 5i Slobozia-TAlpigi, de-
servitg de un preot paroh 51 3
dascAlT.
Parohia Nicore5ti, ctk biserica
NICORETTI
parohiala Sf. Nicolae, compasa
din Nicoresti i Grozavesti, de-
servita de 2 preotr si 4 cinta-
reti.
Parohia Coasta-LupeT, cu bi-
serica parohiall Intrarea-in-Bi-
serica, compasa din Coasta-Lu-
pului si Piscul-Corbulul, deser-
vita de 2 preoti si 3 cintaretr.
Parohia Fintinel el e, cu biserica
parohiala Cuvioasa Paraschiva,
compasa din Nicoresti-d.-s.
Fintinelele, deservita de i preot
si 2 cintaretr.
Parohia Dobrinesti, cu bise-
rica parohialä Cuvioasa Paras-
chiva, compasa din satele Do-
brinesti i Sirbi.
Parohia Poiana, cu biserica
parohiala Adormirea Maicei -
DomnuluT, compusa din satele
Diaconi, Hu1e5ti i Poiana, de-
servita de 2 preotI si 3 cintareti.
Parohia Homocea, cu biserica
parohiala Sf. Gheorghe, com-
pasa din Homocea si Lespezi,
deservita de 2 preoti si 3 cin-
tareti.
Parohia Puteni, cu biserica
parohiala Nasterea-Maicei-Dom-
nulul, compasa din Puteni
Mindresti, deservita de 2 preotI
si 4 cintaretl.
Parohia Tepul, cu biserica pa-
rohiala Sf. Nicolae, compasa din
Tepul-d.-s. si Tepul-d.-j., deser-
vita de 2 preotr si 4 cintaretl.
Parohia Munteni, com. TigA-
ne§ti, cu biserica Buna-Vestire,
deservita de I preot si 3 din-
taretl.
Parohia Tigdne0, cu biserica
parohiala Schimbarea- la - Fata,
compasa, din Tigäne0 si Un-
gureni, deservith de i preot pa-
roh si 2 cintaretl.
Agricultura se practica pe o
scara intinsa.
Viea se cultiva mar mult ca
in cele-l'alte plasT, avind si pa-
mint prielnic si o intindere maT
mare. Sunt frumoase vil in ur-
501
matoarele comune: Corodul, 161
hect., 75 arii ; Matca, 20 hect.,
50 ariT ; Buciumeni, 625 hect.,
50 ariT ; Cosmesti, 43 hect., 25
arii ; Negrilesti, 41 hect. ; Nico-
resti, 1437 hect., 75 arii ; Io-
nasesti, 123 hect., 50 axil; Po-
iana, 79 hect., 50 ariT ; Puteni,
115 hect., 75 ariT ; Tecucid, 13
hect., 75 arii; Tepul, 176 hect. ;
Tiglne0, 26 hect., so arii.
Nicore§ti, com. rur., in pl. cu a-
celasT nume, jud. Tecucid, for-
mata din 7 catune : Nicoresti,
Coasta-DipeT, Pisca] - Corbului,
Fintinelele, Sirbi, Grozävesti si
Dobrinesti, la 15 kil. spre N.-V.
de Tecueld. AicI este resedinta
pläser si a comunei.
Are o populatie de 945 fa-
mili!, sad 3869 suflete ; 9 bise-
riel : 3 iv Nicoresti, si cite una
In fie-care din catunele : Coasta-
LupeT, Dobrinesti, Fintinelele,
Piscul-CorbuluT, Sirbi i in asa
zisiT deservite de
6 preoti si I I cintaretT ; 3 s Col!,
2 in Nicoresti, una de bäeti
a doua de fete, si una mixta
in Coasta-Luper. Cea de baetl
din Nicoresti, dateaza de la
1864 si e frecuentata de 70 co-
piT ; a doua de fete, infiintata la
1867, si frecuentata de si fete ;
a treia, in Coasta-Lupef, da-
teaza din 1868 si frecuentata
de 83 copii.
Vite sunt : 760 bol, 894 yac!,
532 caT, 149 Tepe, 14 capre,
1045 oT si 670 porcl.
Intinderea terenului cultiva-
bil e de 1216 hect., lar viile ad
o suprafata de 1437 hect., cari
anual produc in medid 70000
hectol. vin alb si 30000 hectol.
vin rosa. Cazanele de rachid fa-
brica de asemenea cite 1300
hectol. de rachid anual.
Veniturile i cheltuelile com.
sunt de 19314 le! si 66 bani a-
nual.
www.dacoromanica.ro
NICOREM
Com. Nicoresti, aviad cele
mal frumoase si productive lo-
curi pentru viticultura, face un
mare comert de vinurl, nu nu-
me in tara, dar si in strlinatate.
Podgoriile de la Piscul-Corbului
si Coasta-Lupei produc un vin
negra, de o calitate care poate
rivaliza ca vinurile cele mal bune
din strAinatate.
Nicoresti este situat pe un
loe accidentat i ridicat. E braz-
dat de mal multe dealurT, care
poarta nume/e satelor pe litiga
care sunt asezate.
E strabatut de &tul Teca-
celul in partea de E., si de o
multime de ripT, piriiase i val,
carl ad izvoare cu apl.
Este strabatut de sosea.ua
judeteana care vine din Tecucid,
merge la Poiana, Buciumeni,
spre N.; soseaua comunala din
Nicoresti, care se desface in
mal multe ramurr, la Coasta-Lu-
peT, Ionasesti i Piscul-Corbu-
; de mal multe drumurT na-
turale.
Se margineste la N. cu com.
Palana; la S., Cu com. Coz-
mesti ; la E. cu com. Ionasesti
la V., cu com. Buciumeni.
Nicore§ti, drg, facind parte din
com. cu acelasi nume, jud. Te-
Situat in central coma-
neT, pe coasta si pe vale. Are
o vechime de 400 ani. luat
numele de la Nicoara, mare Vor-
nic al Piel-dejos.
AicT se Mil resedinta subpre-
fectureT care pana la 1892 era
unita cu plasa Birlada', aviad un
singar subprefect cu resedinta
In Ivesti.
Are o populatie de 296 fa-
mili!, sad 951 suflete.
Sunt 4 biserici. Una cu bramul
Sf. Nicolae, numita i Manasti-
rea, se intretine de stat. Este O.-
cata la 1807 de Nicolae Banu,
inchinata dupa moartea lar MI-
NICOREM
nAstirer-Neamtulur. A avut cAlu-
gArr pAnA la 1868. Este incon-
juratA i astA-1 de un zid, avind
chilir de jur imprejur. S'a re-
parat in 1892. Se mal numeste
Banul. A doua, cu hramul
Adormirea Maicer Domnulur,
spune traditia, este facutA de
un oare-care Manolache Ser-
darul. A treia, numità i bi- Nicore§fl, deal, jud. BacAti, pl.
serica Cenusl, este reziditA de Trotusul, com. BogdAnesti, care
Pitarul Zamfir SAndulescu la face parte din Ora dealurilor
1851, 20 Octombrie, dupä cum
se vede din inscriptie. In locul
el a fost alta acutA de Ursu Nicore§d- de- Sus, mahala, in
CenusA ; se vede de pe un po- partea de sus a Nicorestilor,
melnic care se pAstreazA i in
fruntea cAruia este pus CenusA,
c'ar fi ziditA pe la 7285 (1777).
A patra, cu hramul Sf. Gheor-
ghe, este fAcutA la 1820 de fa-
milia Gheltu, dupä cum ne a-
devereste inscriptia de pe mor-
mint. S'a reparat la 1865 si
1884. Se intretine de locuitorl.
Are 2 scoale, una de ba.etl
si a doua de fete; cea de bletr
infiintatA la 1864 si frecuentan,
de 6o 1310, iar cea de fete
infiintat5. la 1867 i frecuentatA
de 54 fete ; un oficiti telegrafo-
postal (infiintat la 1882), cu
serviciul de telefon, al cArur ve-
nit pe anul fin. 1896-97 a fost
de ler 4741, batir 21; spitalul
Cincu, infiintat la 1892, filtre-
tinut de donator, d-1 Anton
Cincu; o farmacie.
Tirgul Nicoresti a ars de 3
orT, aproape in intregime.
Relativ la Nicoresti, &ira un
Uric din anul 1677 dat de Ion
Antonie Ruset Voivod, prin
care intAreste pe Musat i Ivanc,
pe a patra parte din Nicoresti-
d.-s. ca fiind
proprir lor de la mosT-strAmosT.
(Acest uric se aflA la d-1 Pa-
padopol-Calimah si a fost pu-
blicat de d-1 V. A. Urechil in
g Opere complecte, Miron Cos-
t'II», tom. I, pag. 221).
502
Nicore§ti, sat, jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Boganesti, si-
tuat pe Dealul-Nicorestilor, la 5
kif, de satul BogdAnesti. Are
o populatie de 29 familiT,
135 suflete.
Vite : 89 vite mar! cornute,
8 porcl i 12 capre.
ce despart SlAnicul de Oituzul.
jud.
Nicorita, sfoard de mo,rie, pen-
dinte de com. Valea-Rea, jud.
Tecuciti, la N. de satul Goho-
rul ; mar inainte a fost proprieta-
tea mAnAstireT RAchitoasa, pAnA
la 1862; de atuncr s'a vindut
locuitorilor din Gohorul si Va-
lea-Rea.
Nicorita, pddure, situatA in ra-
ionul com. Valea-Rea, jud. Te-
cuela, parte proprietatea rAzesi-
lor din satul Galbenul si par-
te a rAzesilor din Vladnicul.
Nicorita, pddure, in jud. Tutova,
pl. Corodul, com. Fundeanul,
proprietatea statulur.
Nicorita, îrî, jud. Tecuciulur,
izvoreste din lipa cu acelasT
nume si se varsA in partea dreap-
t1 a Berheciulur.
Nicovala, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-s.; com.
rur. Hinova.
Nicovanul, munte, jud. BuzAii,
com. si cAt. CislAul, acoperit de
vie si livezr. Masivul sla e un
conglomerat de ceritr.
Nic§ana, vale, pe mosia Dimd-
www.dacoromanica.ro
NICULEM
cheni, com. cu acelasT nume,
pl. Copla, jnd. Dorohoiti.
Nic§eni, sat, in centrul comunel
Costesti, pl. Tirgul, jud. Bo-
tosani, cu o populatie de 250
familiT, sail1390 suflete, din
carT 241 contribuabili.
Aci este resedinta primArier
comuneT Costesti. Are i bise-
ricA, deservitA de i preot si 2
cintAretT ; o scoall mixta, con-
clusa de i invItAtor, frecuentatA
de 49 elevI; 4 circiumT; 5 co-
merciar*" si 3 meseriasT.
Vite sunt : 576 bol si vacT,
ro8 cal, 1167 or, 8 bivoli
280 porcl.
StupT cu albine stint 16o.
Niculeasca, numire ce se mal
da mofiet Udati-Mari, din com.
Albesti, jud. BuzAti.
Nicule§ti, com. rur., n jud. Bu-
zAd, plaiul Slänicul, situat pe am-
bele malurr ale riulur Slánicul,
la 37 kil. de ora.sul BuzAul. Li-
mita, la N., incepe din dealul
Bodinesti si se lasA pe slemne
pAnA in Dealul-Liliecilor, trece
riul SlAnicul i urcA pe piala la
muchia Frasinul, i alAturl de
mosia Cimpulungeanca, dA in
hotarul jud. Rimnicul-SArat ; la
E., merge in jos pe hotarui ju-
detulur Rimnicul, prin dealurile:
Cimpulungeanca i Homocioaia,
pana in hotarul moler Dimia-
na; la S., condrila pe hotarul
Dimieni i AsAneasca, trece SIA-
nicul i urcA in Muchia-Tociler:
la Groapa-PArulur; la V., din
Muchia - Tociler, urcA in linie
dreaptA, pe plaiul BAligosi, tre-
ce pe la Deleni, tot in linie
dreaptA, merge in muchia mun-
telur UmbrArelul, de aci pe pla-
iul care limiteazA (la S.) pAdu-
rile : Mavru i Bodineasca,
urcA in dealul Bodinesti.
Suprafata sa e de 3547 hect.,
NICULEM
din care 1028 arabile, 316 pa-
dure, 629 fineata, 930 izlaz, 6o
livezr, 20 vie i 564 sterpe.
ProprietatT mal insemnate
sunt : ampulungeanca, Homo-
cioaia, Petrache§ti, NiculWi, Ver-
neasca, Coca-Scher (particulare),
Coca-Mereeasca. (sfoara a sta-
tuluT), apor Coca-Merer, Gurgu-
Strechioaea, ale cetelor de
mopenr: Berhulegi, Gurguqtr,
MereeW, derivate cite trele
din vechia ceata Berhoiul.
Terenul e accidentat, dar pro-
priti culturer. Din punctul de
vedere geologic, teritoriul aces-
ter comune prezinta un deose-
bit interes.
Din minera/e are : multa lig-
nita, ozocherita, urme de pa-
cura, etc.
Comertul consta in desfacerea
cerealelor, a tuicer i in trans-
porturr.
Comuna e formal din catu-
nele : Coca-AntemireascA, Coca-
Nicule0, Petrache0, Podul-
Muncir i Merei.
Are o populatie de 1790 su.
flete, locuind in 406 case ; o
§coala in cat. Podul-Muncir, fre-
cuentata de 89 elevr i 7 eleve ;
4 bisericr, deservite de 2 preoti
3 cintaretr §i din care cate-
drala e cea cu hramul Sf. Pe-
tru i Pavel; 3 circiumr; 2 morr
de apa.
Meseria0 sunt : 6 lemnarl,
caruta, 4 fierarT, 6 cojocarT
brutar.
Are 3 tirgurr : la Ispas, la 29
Iunie i la 14 Octombrie.
COI de comunicatie are : Ki-
seaua Sapoca-Lopatari i alte
drumurl naturale.
Vite sunt 270 bol, 250 vacT,
36 viter, 2 bivolT, 17 caí, 36
epe, 15 minjI, 2860 oT, 166 ca-
pre i 265 porcl.
StupT cu albine sunt 306.
Comuna e foarte vechie
a pdstrat din vechime i pana
503
astAzT numele de Coca. Numi-
rile de Coca-Merei, Coca-Nicu-
le4i, etc. sunt mal din urmA
impiumutate de la proprietarT,
ce posedati partl din teritoriul
acester comune. Dionisie Fotino
inumara aci urmatoarele sate :
Petrache§ti, Podul-Muncir, Cim-
pulungeanca i Coca. Cele-l'alte
catune sati subdiviziunT sunt din
timpl foarte apropiatr.
Nicule§ti, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. Grad4tea, pe malul
drept al riulur Rimnicul-Sarat.
Este aezata in partea de E.
a judetulur, la 15 kil. spre E.
de orw.11 R.-Sarat, i in partea
de N. a pl4er, la 26 kil. spre
N. de com. Gradi§tea-d.-s., re-
edinta pl4eT.
Comun ele invecin ate sunt : Pu-
la i kil.; Macrina, la kil.;
Ciora§ti, la 3 kil. i Babe§ti, la
5 kil.
Se marginqte la N. cu com.
Bale§ti ; la E., Cu com. Cior4ti;
la V., cu com. Pae§ti i la S.,
cu com. Boldul.
Este o com. de cimp, avind
pe teritoriul sati, afara de malul
inalt al Rimniculul, numar ci-
te-va movile risipite.
M'u/ R.-Sarat o uda la V.,
de la S.-V. la N.-E. MaT sunt
48 puturT (zo-15 m. adin-
cime).
Catunele carT o compun sunt:
Nicole§ti, reedinta la V.; Das-
cale0, la E.
Suprafata com. este de 1946
hect., din carT 40 hect. vatra
comuner, 856 hect. ale locuito-
rilor, 1950 hect. ale proprietatiT
particulare. Din acestea : 85o
hect. arabile, 150 hect. imas, §i
50 hect. neproductiv.
Are o populatie de 310 fa-
saii 1428 suflete ; 2 bise-
riel : una in cat. Nicole0, cu
hramul Adormirea Marca' Dom-
nuluT, deservita de 2 preotT §i
www.dacoromanica.ro
NICULETI
cintaret, a doua, in cat. Das-
cu hramul loan Boteza-
torul, deservita de i preot
cintaret, ambele fondate de
comuna in 1888; o §coali de
baetr, fondata in 1871 de lo-
cuitorT, conclusa de un invAtot-
tor i frecuentati de 6i elevT.
Locuitoril pose& : 210 plu-
gurT ; 707 bol', 327 vacT, 301
caT, 132 Tepe, 329 o!, 52 capre
6o rimAtorT.
Comerciul musa in import
de tesdturl, postavurT, coloniale,
spirtoase i in export de ce-
reale. Transportul se face prin
gara R.-S5.rat. Sunt ii comer-
ciantI, din carl 5 circiumarr.
Calle de comunicatie sunt:
calea judeteana Rimnicul-Mai-
cane0i, ce trece prin comuna;
spre Pue§ti ; spre Boldul i spre
Valcele-Grad4tea-d.-s.
Budgetul com, e la veniturr
de 5637 lel, 70 banT §i la chel-
tuelT, de 5444 leT, 23 banT.
Nicule§ti, sat, pe malul sting al
Oltulur, jud. Argq, pl. Oltul,
facind parte din com. rur. Ola-
nul. Are o biserica.
Nicule§ti, catun, pendinte de com.
Ianca, jud. BrAila, situat la N.-V.
de com., la 4 kil. Are o popu-
latie de 136 suflete. S'a infiin-
tat la 1882 i poarta numele
proprietarulur
Nicule§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Milc§ti, situat la I kil.
spre N.-V. de satul de ree-
dinta.
Are o populatie de 63 fami-
liT ; o §coala mixta, condusá de
un invatator.
Locuitorir posea : 120 cal,
295 bol', 345 or §1 150 porcr.
Nicule§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
 NICULEFTI
com. Tindarel, situat la 7 kil.
spre N. de satul de rqedinta.
Nicule§ti, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Grad4tea, cat. de reedinta
al com. Nicule§ti, wzat spre
E., pe malul drept al Rimni-
culta. Are o intindere de 25
hect., cu o populatie de 165 fa-
milir, sag suflete, din carT
743
208 contribuabilr; o biserica i
o §coall.
Nicule§ti-Coca (Coca-Sea*,
cdtun, de resedinta al com. Ni-
cule§ti, jud. Buzag, cu 270 lo-
cuitorr §i 69 case. Are sub-di-
vizia Berhoiul.
Nicule§ti-Coca, mofie, particu-
Jara, in jud. Buzati, com. Nicu-
le§ti. Are cam 200 hect., incor-
porata cu mo§ia Coca-Scheir, cu
care face un singur corp.
Nicule§ti-de-Munte, sat, in jud.
R.Sarat, plaiul Rimnicul, cat.
com. Chiojdeni, wzat pe riul
Rimnicul.
Niculi, insuld, pe Dunare, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Fetqti, in care se afla padurea
cu acela$r nume.
Niculi, pddure, in insula cu ace-
la.5T nume, pe Dunare, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, de
mo hect., populatä cu salde §i
plop.
Niculitä, phlia,c, jud. Bacati, pl.
Trotu§ul, com. Doftana, care
se varsá in piriul Valea - Co-
drulur.
Niculitele, lac, in insula Balta,
com. Stelnica, pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Nicutari, colina', in jud. Buzati,
com. Vispqti, in apropiere de
504
Urgoaia ; are vil; finete O pra-
tra ; proprietate momeneasa.
Nifon, schit de cellugdel, in com.
i cat. Magura, jud. Buzan, si-
tuat pe un frumos pise, de
unde se desf4ura ochilor una
din cele mal frumoase priveli§tr.
Acestschit a fost fondat la ¡ 8 I i
de Ierodiaconul Nifon, care a
ridicat aci o bisericuta de lemn.
In 1842, Nicolae Picleanu aju-
tat de staritul Constantie, l-a
zidit din nog, dupa cum se vede
azta-zr. Biserica Cimitiruluf s'a
zidit 186o tot de Nicolae Pie-
leanu O sotia sa Casandra.
Frontispiicile sunt acestea :
lntru slava celui In treime D-zeil :
a Tatälui, a Fiului i a Sf. Duh, s'a clä-
dit acest Sf. schit O bisericul de Iemn
cu hramul Sf. Nicolae, pentru pärinp bi-
ha,stri cu vista de olnte, s'a.' fie In vecl
slobod nesupus la nimeni, de Ierodiaco-
nul Nifon, pe pämintul däruit de d-1
Vätaf nu Fintescu la al 1 . lar aceasti
bisericii cu hramul lzvorul tämäduirel tá
mucenicul Pautelimon, s'a zidit din te-
melle la 1842 de marele Clucer Nicolae
Plclea fi da smertilu staritul Constantie
cu tot sborul yi cu ajutorul a mat mul-
tora ; o s'a isprivit la leatul 1845 Noem-
bre 9, In zilele Märiei Sale Domnulul
Gheorghe Bibescu, Episcop Eparhiei Bu-
zäri D. D. Chesarie.
Frontispiciul bisericer Cimiti-
rulur :
La 1856, Aprilie 26, s'a zidit din
temelia aceastä bisericrt cimitirul, fiind
star4 cuvio0a sa Constantie ; In Alele
prea Inältatului Domn Alexandru Ghica,
Episcop Buzirt D. D. Filotei ; O s'a is-
privit In zilele prea Inä4atulul Domo al
Principatelor Unite Alexandru E; loco-
tenent al Eparhiel fiind D. D. Archi-
mandritul Dionisie, star4 fiind cuviosul
Iliodor ; fondator D. D. Marele Clucer
Niculae Plcleanu cu sopa sa Casandra
O cu ajutorul mal' multora. Anul 186o,
funie 28.
Episcopul Dionisie l-a avut
In de aproape priveghiere §i la
ridicat la apogeul sag, atit prin
ordinea i curatenia schituluT,
61 §i. prin organizarea bailor
www.dacoromanica.ro
NIMIRCEN1
sulfuroase, §i infiintarea und!
woli primare, unde veneag fiir
de satenT ca sa invete O. din
carT se recruta elevil semina-
r4tf. Cu moartea sa, totul a de-
cazut ; instalatia bailor s'a rui-
nat ; qcoala s'a mutat la manas-
tirea Berca ; calugaril s'al"' 2m-
pr4tiat, abia mar ramiind 1 1.
Statul a instalat ad spitalul ru-
ral Nifon, care aduce foloase
reale intreger populatir mun-
tene.
Nifon, Mi minerale, in jud. Bu-
zan, cit. com. Magura, litiga achi-
tul Nifon, situate inteo roman-
tica pozitiune inconjurata de
dealurf umbrite de pomf i pa-
dure. Apa curge cu mare abun-
denta pe 7 izvoare, din care
unele se intrebuinteaza pentru
bäut, iar altele pentru scaldat.
Putin la vale se reunesc toate
inteun basin de piatra, avind
o temperatura. de + 6°. Elemen-
tele ce contin sunt : sulf in a-
bundenta, iod O pupa. sare. Se
intrebuinteaza pentru reumatism
boale de piele, ranT, scrofule,
etc.
Nifon (Vatra-SchituluO, mo-
fie, in jud. Buzar', com. Magu-
ra, proprietate a statuluf, pen-
dinte de schitul Nifon ; are 22
hect., l'ara locul de bar i al
spitalulur, din care 3 hect. ara-
bile, 8 hect. fineata, 5 hect. li-
vede, restul izlaz §i higiti.
Nighiuti, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Orze§ti, plaiul Clo§ani.
Nihocul, fi?' de dealuri, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
hotarul comunelor Basa§ti i
Schitul-Frumoasa.
Nimirceni, fost punct vamal, in
jud. Suceava, com. Ple§e§ti. Pe
aci se facea mar inainte trecerea
 NIMIRCENI
de la Fälticeni spre Suceava, in
Bucovina.
Nimirceni, a'ealcultivabil, in jud.
Suceava, com. Plesesti.
Nineasa, vale i pirig, jud. Ba-
can, pl. Trotusul, com. Doftana,
care se varsd In pirita Doftana.
Nisipeni, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rtmnicul-d.-s., sub-diviziune
a catunulur de resedintä din
comuna Racovita.
Nisipeni-Vficeni, parte din la-
cul Vaceni, ce apartine com.
Nisipuri, pl. Rlinnicul-d.-j., jud.
R. Sarat.
Nisipi, com. rur., jud. \lacea,
pl. Cerna-d.-j., compusa din 4 ca-
tune : Cioponesti, Mijlocul, Gir-
nicetul si Seciul. Situata pe valea
riuluT Cerna, Haga soseaua ju-
detean A, la 40 kil. de capitala ju-
detuluT si la 15 kil, de a plaseT.
Are o populatie de 772 lo-
cuitorT, din carT 118 contribu-
abilT, locuind in 189 case; 3 bi-
sericT: una, in catunul Ciopo-
nesti, fondata la anul 1851 ; a
doua, in catunul Mijlocul, fon-
data la anul 1861 si a treia, in
catunul Seciul, fondata la anul
1860.
LocuitoriT mosnenT, se ocupa
cu agricultura si parte cu lem-
naria. El desfac produsul munceT
lor la Craiova si Drägasani.
Vite sunt: 15 caT, 200 bol,
140 yac!, 22 capre, ro8 porcT,
360 o!.
Tujca se fabrica aproximativ
2800 decalitri anual.
Comuna se intinde pe 365
hect. in care intra si izlazul.
In comuna se afla merT, perT,
nucT si ciresT.
Veniturile si cheltuelile se
urca la 1309 lel anual.
Se margineste la N. cu com.
505
Dejoiul, la S. cu Virleni, la E.
cu dealul Nemoiul, si la V. cu
com. Dozesti.
E brazdata de dealurile : Ne-
moiul, CerneT, Nisipi si Ciopo-
nea, pe care se gasesc viT, si
e udata de valle: Seciul, Lovis-
teanca, Valea-Rea si Selci.
Nisipi, deal, in raionul comuneT
Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,
pe care se cultiva mo hect., 50
ariT vie.
Nisipoasa, sat, facind parte din
com. rur. Hirsa, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are o populatie
de 240 locuitori ; o biserica, cu
hramul Adormirea si Sf. Nicolae,
fondatl de locuitorT, la anul 1874.
Nisipoasa, mahala, com. Valea-
Lungä, plaiul Prahova, jud. Pra-
hoya.
Nisipoasa, satuc, in jud. Me-
hedinti, pl. Blahnita.
Nisipoasa, deal, cu vi!, in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Vinjul-Mare.
Nisipoasa, pise, jud. Muscel, pl.
Riurile, com. Mihaesti.
Nisipoasa, proprietate a EforieT
Spitalelor Civile din Bucuresti,
jud. Prahova, care se arendeaza,
impreuna cu trupurile Valea-
MantiT si Pantazi, Cu 3612 leT
anual. Ad fost pendinte de ma-
nastirea Poiana si tin de com.
1-11rsa, pl. Podgoria. Intinderea
lor totala e de 937 hect., din
carT 471 hect. suprafata imp5.-
durita sí 466 hect. pamint cul-
tivaba si fin*.
Nisipoasa, vale, in jud. Buzad,
com. Grajdana; incepe din Mu-
chia-CerbuluT si se scurge in
riul Niscovul.
www.dacoromanica.ro
NISIPURILE
Nisipoasa, vale, uda catunul
Valea-Bisericer, din com. Orlesti,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, si se
varsa in rial Oltta, mar spre S.
de catunul Scaiosi.
Nisipul, catun, al com, Valea-
TeanculuT, jud. Buzad, cu 380
locuitorl si 'o' case. Are sub-
diviziunlie CiobanoaTa si Pirlita.
Nisipul, celtun (aria), in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, com. Tonea,
pe cimpul Baragan.
Nisipul, vale, com. urb. Ocnele-
MarT, pl. Ocolul, jud. Vilcea ;
se varsä. in Riul-Sarat.
Nisipul-Roqu, deal, la S. com.
Zavideni, pl. Oltul- d.-s., ¡ud.
Vilcea.
Nisipului (Piscul-), pisc, com.
Berbesti, pl. Oltetul-d.-s., jud.
lincea
NisipuluI (Plaiul-), a'eal, jud.
Prahova, pl. Prahova, com. Pra-
hovita-d.-j., numit astel pentru-
ca terenul sad e foarte nisipos.
E acoperit cu padure marunta
si la poalele Jul sunt livezT, IzIa-
zurT, pomT si se cultiva porumb.
Nisipului (Valea-.), vale, curge
de la poalele muntelui Gurga,
jud. Prahova, com. Breaza-d.-j.,
plaiul Prahova, de la V. spre
S.-E. si apoT se varsa in riul
S unatoarea.
Nisipului (Valea-). Vez! Por-
cilor (Dealul-), ded, continuare
a muntilor Arnota si Bulla, jud.
\alma.
Nisipurile, com. rur., in fudetul
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.j., pe
malul drept al riuluT Buzaul.
T-a luat numele de la albia
nisipoasa a BuzauluT.
NISIPURILE
Este asezatä in partea de S.
a jud., la 35 kil. spi.e S.-E. de
orasul R.-Sarat, si in partea de
S. a plaseT, la 18 kil. spre S.-
E. de Balaceanu, resedinta pla-
seT.
Comune invecinate sunt : J'ir-
lAul si Visani, la 7 kil.; Drogul,
la 1 1 kil.; Galbenul, la 21 kil.
Se märgineste la N. cu J'ir-
laul ; la V., cu Gavanesti (jud. Bu-
zan"); la E., cu Visani ; la S., cu
Vizireni (jud. Braila), de care se
desparte prin riul Buzaul.
E o comuna de cimp ; nu are
alt acident de teren de cit malul
sting al BuzauluT si cite-va mo-
vile ca: Secetoasa, Buga, Preo-
teasa, etc.
Riul Buzdul o uda la S., de
la V. la E.; Apa-CoasteT, la V.
Are si 66 puturT (5-8 m. a-
dincime) si lacul Baltisul, la V.
Catunele carT o compun sunt:
Nisipuri, resedinta, la E.; Mo-
sesti-VechT si Mosesti-NoT, la V.
Suprafata comuneT este de
3286 hect., din carl : 18 hect.
vatra comuna, 1065 hect. ale
locuitorilor, 2203 hect, ale pro-
prietateT particulare. Din aces-
tea : 3000 hect. arabile, 120
hect. imas, 150 hect. padurT,
1 IO hect. neproductive.
Are o populatie de 314 fa-
miliT, san 1302 suflete, din carT
298 contribuabilT; 2 bisericl: una,
In cat. Nisipuri, cu hramul Sf.
Nicolae, ziditä. in 1851, reparata
In 1890 de locuitorT, deservita
de 1 preot, 1 dascal si 1 pa-
racliser ; a doua, in cat. Mo-
sesti-VechT, cu hramul Sf. Ni-
culae, zidita in 1855 de locui-
torT, deservità de 1 preot, I
dascal si I cintaret ; 2 colr,
fondate de comuna, una, in Ni-
sipuri si a doua, in Mosesti, con-
duse de 2 invatatorT si frecu-
entate de 34 elevl ; io ctrciumT.
LocuitoriI posea : 92 plu-
gurT ; 1 moara Cu aburl ; 2 ma-
506
sinT de semanat, I de treerat,
1 de secerat ; 580 bol, 640 vacT,
225 caT, 230 Tepe, 2800 OT, 2
capre si 8o rimatorT.
Comerciul consta in importul
de coloniale, spirtoase, marchi-
daniT, si in exportul cerealelor.
Transportul se face prin gara
Flurei (jud. Buzati), la 8 kil.
spre S.
Calle de comunicatie sunt :
drumul vecinal Rimnicul-Sdrat-
Flurti ; spre Visani-Ciineni ; spre
Jirlati-Drog-Amara-Balta-Alba.
Budgetul comuna e la veni-
turT de 5530 leT, iar la chel-
tuell, de 5420 leT.
Nisipurile, sat, jud. Dimbovita,
pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.
Colanul.
Nisipurile, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., cätunul de re-
sedinta al comuneT Nisipurile,
asezat spre E., pe malul sting
al riuld Buzaul. Are 6 hect. in-
tindere ; o populatie de 16o fa-
mili!, sati 602 suflete, din carl
152 contribuabilI ; o biserica si
o scoala.
Nisipurile, sal' Ureche§ti, cd-
tun, al comuneT Dobrotesti, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
situat pe un teren nisipos, nu-
mit astfel pentru ca pe aci sunt
dune de nisip miscator. Altitu-
dinea terenuld d'asupra nive-
luluT Maril este de 1 ro m. Se
aflä situat la 24 kil. de Caracal
si la 34 kil. de Corabia.
Are o populatie de 130 fa-
mili!, sati 413 suflete ; o bise-
rica, Cu hramul Adormirea Mai-
ceT DomnuluT, Cu un preot li
2 cintaretI.
Nisipurile, munte mare, la N. de
comuna Nucsoara, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel, pe linia gra-
niteT.
www.dacoromanica.ro
NISTOIUL
Nisipurile, pichet de gramp, la
marginea DunareT, jud. Mehe-
dinti.
Nisipurile, cimpie, cam de 3000
pog., acoperità cu nisip, in ju-
detul Mehedinti, pl. Blahnita,
com. Crivina.
Nisipurile, dune de nisipurt, carI
incep la S. de pädurea Torcesti,
com. Torcesti, jud. Tecuciti, con-
tinua spre S. paralel cu calea
ferata Ivesti-Hanul-Conachi, pana
in padurea Hanul-Conachi, trece
calea ferata, apuca spre S.-V.,
pe ltnga viile Branistea, pana in
malul SiretuluT, in fata tirguluT
Namoloasa.
Pe aceste dune cresc diferitl
pomI : salcimI, sala plopT, etc.
D-1 Gr. tefänescu, in trata-
tul sati de Geologie, zice ca
aicT trebue sa fi fost un fluviti
mare; alt-fel nu se poate explica
aceste enorme mase de nisipurl.
AztazI se gasesc in aceste
nisipurl: cremene, sagetT, oale
nearse, etc.
In raionul satuluT erbänesti
exista o padure mare de sala,
proprietatea domnuluT I. Gheor-
ghiade.
Nisipurile, vale nisipoasli, jud.
Braila, care se intinde intre mo-
siile Domnita, Esna si Movila-
MireseT. Pe aceastä vale se for-
meaza mal multe lacurT prima-
vara si toamna.
Nisipurilor (Dealul-), deal, la
E. de Mindresti, se hiende din
Valea-Macurelor pana in Dealul-
Hudel, com. Puteni, pl. Nico-
resti, jud. Tecuciti. Formeaza
valea cu acelas1 nume.
Nistoiul, sat, pendinte de com.
rur. Talpasul, plasa Amaradia,
jud. Dolj, situat pe dreapta pi-
riuluT Plosca, la 2 kil. de Tal-
 NISTOIUL
pasul, catunul de resedinta al
comuna
Are o populatie de 75 familiI,
salí 320 suflete, carr locuesc in
78 case.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunala, care pune co-
muna in legatura : la S., Cu So-
ceni, iar la N., cu nicoiul.
In vechime facea parte din
com. nicoiul.
Nistoiul, lac, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Talpasul, cu o
suprafata de 80o in. p. (20 m.
latime si 40 lungime), adinc de
lo m.
Nistoiul, pirig, izvoreste din dea-
lul Leul, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, comuna nicoiul ; curge
printeo vale coprinsa intre dea-
lul Leul si dealul Dánciulesti,
chiar pe limita acester comune
catre com. Bacesti (Gorj), pana
In punctul unde se termina dea-
lul T,eul, apoI patrunde pe te-
ritoriul com. Talpasul, tot din
pl. Amaradia, unde se varsa pe
stinga riulul Plosca.
Nistoiului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Tal-
pasul, prin care trece limita de
N. catre com. nicoiul.
Nistor, tirM, jud. Braila, la S.-E.
de satul Ulmul si Feasca, si la
S. de tirla Militari.
Nistor, pirliaf, jud. Bacatl, pl.
Trotusul, com. Hirja, care se
scurge pe dreapta pir. Oituzul.
Nistora, deal, cultivabil si hu-
ceagurl, 'filtre valcelele Nistora-
Mare si Nistora-Mica, jud. Su-
ceava, com. Draganesti.
Nistora, piriiaf, in jud. Suceava,
com. Draganesti ; izvoreste de
sub Dealul-Tiganilor si se varsA
68157. Morolo Diclionar Mogrollo. Vol. IV
507
In Culesa, avind o lungime de
8-9 kil.
Nistora-Mare, vale, in jud. Su-
ceava, com. Dráganestt, parte
cultivabilá, parte stearpa.
Nistora-Mich, vale, in jud. Su-
ceava, com. DeagAnesti, parte
cultivabila, parte stearpa.
Nistorani, mahala, in com. rur.
Jegnjani, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Nistore§ti, com. rur., in judetul
Putna, pl. Vrancea, asezata pe
malul piriuluI Naruja si la poa-
lele dealuluI cu acelasI nume,
la 23 kil, de sub-prefectura pia-
se! si la 6o kil, de capitala ju-
detuluI.
Se compune din urmatoarele
cAtune : Batcari, Gainari, Nisto-
resti (unde e si primaria com.),
Ogoarele, Rebegari si Romi-
nesti, toate asezate pe malul
Narujer.
Este udata de ptriul Naruja
si de piriiasele : Valea-Rea, Co-
circilul si Magura.
Solul in mare parte e pretros.
Are o populatie de 232 fa-
mili', sari 1402 suflete, din carr
201 contribuabilI, locuind in
253 case ; o biserica parohialá,
cu hramul Sf. Nicolae.
LocuitoriI, care se ocupa mal*
mult ca pastoritul, posea.: 43
plugurl de lemn ; 5 morI de apa.;
390 bol, 411 vacI, 58 caí, 2250
oI, 134 capre si 110 pord.
Sunt in comuná. : 3 comer-
ciantr de banturi spirtoase, 3
fierarI, 4 rotarI ; 1 piva, 6 he-
rastrae si 6 fabricI de rachia
de tescovina.
Budgetul com. e la veniturI
de 1664 ler si la cheltuell, de
1598 ler.
Nistoreqti, ciitun, al com. Tres.
www.dacoromanica.ro
NISCOVELUL
'tía, jud. Buzati, cu 90 locuitorl
si 15 case.
Nistore§ti, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomita-Dimbovita, cat.
com. Bela.
Nistore§ti, sal, facind parte din
com. rur. Breaza-d.-s., jud. si
pl. Prahova. Are o populatie
de 311 suflete. Cade in partea
de E. a comund si e udat de valle:
Temnicul, Vacareata, Bradul,
Smeuratul, Plopisul, Motrosoaia
si Fiarele, si de riul Prahova,
care il strabate in partea de V.
Nistore§ti, atun, in com, cu a-
celasr nume, pl. Vrancea, jud.
Putna, asezat pe piriul Naruja
si sub poalele dealuld cu ace-
lag nume.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf, Nicolae.
Nistore§ti, mahala, in jud. Vil-
cea, pl. Oltetul-d.-s., com. Greci.
Este udata de valea VIAdoaia
si de valceaua Cazanul.
Nistore§ti, munte, jud. Prahova,
plaiul Prahova, com. Breaza-d.-s.
Nistra, sat, in jud. Rotnan, pl.
Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre
E. de satul Boghicea si la 5 kil.
de el.
Are o populatie de 70 familiT,
sati 243 suflete, din carT 46 con-
tribuabill, locuind in 59 case.
LocuitoriI posea 59 capete
de vite marl.
NistriI (Dealul-), deal, pe teri-
toriul com. TA.ballesti, pl. Cras-
na, jud. Fakir'.
Nisule§ti, mahala, In jud. Me-
hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.
rur. Pestenuta.
Ni§covelul, numire datel unes
85
 NIKOVELUL
parlf din pridurea mosnenilor
din com. Lipia, ¡ud. Buzad, si-
tuata pe muntele Chilmiziul.
Ni§covelul, vale, in jud. Buzati,
com. Niscovul, cat. Saseni-Vechi;
incepe din muntele Chilmiziul
si se scurge in dul Niscovul.
Ni§covul (Ni§covul-Adunat),
cdtun, al com. Gura-Niscovul,
jud. Buzar', cu 210 locuitod si
53 case.
Ni§covul, mo,rie, in jud. Buzati,
com. Gura-Niscovultd, cat. SI-
seni-Vechi ; are 670 hect., din
"care 260 hect. arabile si vie,
restul pAdure.
Ni§covul, Ha, in jud. Buzatl, pl.
Sdrata. Izvoreste in com. La-
posul din dota izvoare, care Tes
din padurile Podul- tefuluI
Podiacul si se reunesc in Va-
lea-UnghiuluI, zis5. i Fundul-
NiscovuluI, uda apoi in curme-
zis comunele Tisaul, Grajdana,
Gura-NiscovuluI si se varsa in
riul Buzaul, in comuna Ver-
nesti. Malurile sale fiind nisi-
poase, apa se infiltra In pamint,
scazindu-1 din ce in ce volumul,
care atinge maximul, dupa ce
primeste piriul Tisdul ; iar la
Fintina - DraculuI, in apropiere
de Mierea, dispare ca desavir-
sire sub maluri. Numar in titnp
de ploae, undele sale ajung in
da' Buzaul cu o mare repezi-
ciune. Se crede ca Niscovul,
dupa ce dispare, lese la supra-
fata pe teritoriul com. Lipia,
sub forme de miel baltt, care
se reunesc la Cracanata i dati
nastere riuld Calmátuiul. Cursul
salí e in genere lin. Intre cat.
Tisaul si cat. Glodul are as-
pectul mal mult al unel
aviad albia Orla de richita si
trestie. Nipcovul are mal multi
afluentI. Mal insemnatl, pe par-
508
tea dreaptd, sunt : Valea-Caprii,
Putineiul, Tisa, Vaiea-Rea, Va-
lea-Barbulla, Salcia, Ismana si
Leurda ; iar pe stinga : Mara-
toarea, Stupina, Pietrosul, Ti-
sAut, Valea-Seaca, Ha-
Mierioara, Borul, Barbu-
Ieanca si Mierea. NiscovuI, la sor-
g-intea sa, e crezut de locuitori
ca apa cea mai eficace pentru
a vindeca unele boale.
Ni§covul-de-peste-Girlä, atun,
al com. Gura-Niscovului, jud.
Buzar', Cu 230 locuitori si 45
case.
Ni§covului (Gura-), com.rur., in
jud. Buzati, pl. Sarata, situata
pe ambele malud ale riuluT Nis-
covul si la distanta de capi-
tala jud., de 17 kil. Limita sa,
la N., incepind de la Pietris,
merge pe valea Tina-Neagra,
de unde se urca in muchia Tin-
ta si de aci in muchia Solnitele ;
la V., din muchia Solnitele merge
In Podul-Adincatei, se lasa pe
valea Mirea, trece riul Niscovul,
urca la Lacul-cu-Zalogl, o ia pe
Valea-Niscovelulul, da in tintina
Produleasa, si de ad i in Fintina-
Piclelor ; la S., din Finttna-Pi-
clelor, apucä pe matcaVaiI-Tean-
cului i apoI pe drumul erguid
Valea-TeanculuT, pe care merge
pana in cata nul Saseni-Noi; la E.,
din marginea catunuluI Saseni-
Nol, urca in Malul-Ciairului, se
Jasa in margin ea catunulur Valea-
NiscovuluI, intilneste matca da-
lui Niscovul, continua patín pe
cotul ce'l lace aci, apoi, urcind
spre N., ajunge iar in cat. Cirio-
manesti, la sub-divizia numita
Pietrisul.
Suprafata com. este de 4250
hect., din care 458 hect. arabile,
1653 hect. padure, 52 hect. fi-
neata, 280 hect. izlaz, r 17 hect.
livezi, 630 hect. vie.si 760 hect.
loc sterp. Propriet.541 mal insem-
www.dacoromanica.ro
NI COVULUf (GURA-)
nate sunt: Mierea si Pro duleasa
(padue ale statului), Saseni-
Vechi, Gura-IzvoruluI, Saseni-
NoI (particulare) ; Cfrlomanesti,
Baltati si Tircoveanca ale ce-
telor de mosnenT: CirlomanestI,
Tircoveni si MosnenT dupa vale,
numitI : BlevestI si Ghivetesd.
Terenul e accidentat de nu-
meroase dealud, din care Sase-
ni si Cirlomanesti sunt renu-
mite prin viile ce le acopera si
cantitatea vinului ce produc ;
cele mal multe 111sä sunt niste
conglomerate argilo-nisipoase,
sterpe satt acoperite de paduri.
Are renumit fintinT ca apa
bund de baut si in mare abun-
denta ; se disting insA: Pisca,
Plesea i Helesteul.
Comercial consta in desface-
rea productiunilor i in transpor-
tad, mal cu seama lemne de foc,
ce se consuma in orasul Buzaul.
Car de cotnu nicatie are sose-
lele BuzZiul-frontiera, Vernesti-
Tisaul, prin Niscovul i Mizil-
Niscovul prin Sarata (Drumul-
DealuluT).
Locuitorii posed5.: 566 bol,
128 vacI, 78 vitei, 4 bivoli, 28
cal, 17 Tepe, 4 minjI, 1040 oI,
20 capre si 320 porci.
Stupi sunt 95.
Comuna e formata din cata-
nele : arlomanesti, Mierea, Nis-
covul, Niscovul - de-peste-Gtr15.,
Posircesti, Saseni-Nor, SAseni-
VechT si Valea-Saseni-Noi, zisa
Valea-Teancula
Are o populatie de 2 I oo sufle-
te, din cad 414 contribua 6111,
cal-1 locuesc in 491 case.
MeseriasT sunt: 24 lemnad,
3 timplari, 5 rotar, 40 butnad,
2 croitod, 2 cizmarT, I fierar,
2 cojocarT, r brutar si 2 varad.
Budgetul com. e de 3840 le/.
Are o scoall frecuentata de
48 elevI ; 4 bisericI in catunele
Niscovanul-Adunat, Saseni-NoT,
Saseni-Vechi i Cirlomanesti, de-
 NICOVULUI (VALEA-)
servite de 3 preotI, 3 cintaretY
si 4 paracliserI. Catedrala e cea
Cu hramul Sf. VoevozI.
Sunt ir circiumI.
Comuna e vechie. Catunele
care se gasesc mentionate in se-
colul al-XVII-lea sunt : Nicsovul
si Saseni, unde a fost adusI o co-
lonie de SasI, azI rominizatT.
Ca locurI demne de väzut are :
Dealul-Pandurulur, unde in 1821
a fost o crincena lupta intre
Turd si EteristT. Sub dinsul se
gasesc multe hirburI nearse. Ce-
tatuia, in Cirlomanesti, un imens
depozit de oale de diferite forme,
atit din perioada daca, cit din
cea cumang-tatara. Ad a tre-
buit sa fie un cimitir.
De la 1806 1812, Gura-Nis-
covuluI a servit ca tirg al intre-
guluI judet, fiind-ca orasul Bu-
zail fusese ars si ordseniI se
refuglasera aci, in Nicsovul-A-
dunat, precum si ca centru de
cultura, de la 1823-1834, cind
a fost aci renumita scoala a luI
Codru.
Ni§covuluI (Valea - ), vale in-
semnata, in pl. Särati, jud. Bu-
zail, prin mijlocul careia curge
1-11 Niscovul. Ea incepe de la
obirsia Niscovulul, cu o deschi-
dere de 6 m. si merge din ce
in ce lärgindu- e, pana la com.
Gura-NiscovuluI, avind pe partea
stinga muntele Predealul-BuzAu-
luI, acoperit de vaste si secu-
lare padurl, lar pe partea dreapta
stincoasa Istrita si Chilmiziul, a-
coperiti asemenI parte de pacluri,
parte de livel si viI. Terenul
el este argilo-nisipos. Din punct
de vedere istoric si arheologic,
aceasta vale prezinta un deo-
sebit interes. Cirlomanesti, tu-
mulul Cetatea, santul Tatarilor,
nenumaratele fortificatiI, ce se
vad pe virful dealurilor ce o
domina, cetatl in ruine, manas-
tirite: Grajdana, Barbul, Izvo-
509
ranul, Ciolanul si Bradul, din care
unele inconjurate de zidurI tarl,
arme si ghiulele, ce se gasesc
prin padurI, etc., rezuma secole
intregl, care ne amintesc de
timpiI de invaziI, de glorie si
de decadenta a trecutuld nostru.
Totul arata ca pe aceasta vale
a trebuit sa se fi dat lupte
crincene.
Nu mal putin placuta este si
pentru excursiunI, mergind ore
intregI, maT cu seama de la Ti-
saul pana la Glodul, numal- sub
umbra stejarilor secularI, avind
de väzut: faimosul plop (pluta)
din comuna Strejeni, a caruI
grosime de 9.67 m. in periferie
(la jumatatea trunchiuluI), 11 face
a fi, poate, cel mal' mate arbore
din Tara; muntele Fata-Inalta cu
avutele si fortele sale ape mi-
nerale; Virful-GloduluI, de unde
se desfasura una din cele mal-
frumoase privelistI, etc.
Nità, pi/Vial., in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Vinätori,
izvoreste din ramura despre S.
a dealului- Oglinzi (Neamtu) si
se varsä pe partea stinga a pi-
riuluI Nemtisorul, aproape de sa-
tul Debruta.
Niteni, trup de sat,tu jud.Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Vaduri,
aproape de satul Oantul.
Nitenilor (Pirlul-), afluent al
Bistriter, in com. Brosteni, jud.
Suceava.
Nitule§ti, sat, facind parte din
com. mi% Vata, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt. Este contopit cu ca-
tunul Ciuresti. Cade in partea
de E. a comuneT. Are o popu-
latie de 266 locuitorI; o bise-
rica vechie, construita din lemne
groase de stejar, adusa aci din
catunul Chiritesti la anul 1834,
dupa cum se poate constata din
www.dacoromanica.ro
NOGEA-RUNCUL
dou5. table de piatra ce 'I ser-
vesc ca inscriptie.
Nitului (Pirtul-), pirtiaf , jud.
Bac5.5, pl. Munteld, com. Brus-
turoasa, care se varsa in Piriul-
ScaricicaT.
Nitulul (*esul-), f es, intre satele
Iezerelul si Valea-Onel, com. Co-
sesti, pl. Racova, jud. Vasluiti,
prin care trece piriul Racova.
Niul, japfe, jud. Braila, din care
o ramura se varsa in Iezerul
Pusdercul ; lar spre S. alta in
Iezerul Terteletul.
Noapte§a, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Si-
sesti-d.-j. ; are 50 case.
Noapte§a, pida, in jud. Mehe-
dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.
Jegujani.
Noapte§ul, sat, pe malul drept
al riuluI Argesul, la 5 kil., spre
S. de Curtea-de-Arges, jud. si
pl. Arges, com. rur. Tutana.
Are o populatie de 308 suflete
si o biserica cu hramul SfintiI
IngerI, fácuta de locultorI, de-
servia de un preot si un din-
taret.
Nogea, deal, jud. BacA5, pl. Mun-
teluI, com. Vastesti, de pe te-
ritoriul satuluI Leorda.
Nogea, plIdure foloasa, jud. Ba-
en, pl. MunteluT, com. Vasiesti;
are o intindere de 90 hect. si
apartine razesilor din comuna.
Nogea, pirlia,c, jud. Bac5.5, pl.
MunteluI, com. Vasiesti, care iz-
voreste de sub dealul cu acelasI
nume si se varsa in piriul Ur-
menisul.
Nogea-Runcul, padure foioasa,
 NOHAr
jud. Buzaa, pl. Muntele, com.
Vagesti, proprietatea razesilor
din comuna; este supusa regi-
muluI silvic.
Nohai,movild, in jud. Buzai, com.
Cotul-CloriI, pe hotarul despre
Vizireni, din jud. Braila.
Noi,torent, trece prin cat. Vijoesti.
com. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea, si se varsa In riul Oltetul.
Nolanul, lac mare, jud. Braila, la
de satul Ciacirul, sub mu-
chea platouluI; e unit cu lacul
Groapele, din com. Gropeni,
prin privalul Noian.
Noianul, lac, pe tarmul sting al Noroiul-Mare, lezer, cam de
canaluld Lata, jud. Braila, com. kil., in jud. Braila, com. Gro-
Chiscani, intre satul Chiscani peni, intre privalul Arimaneasa
cat. Varsaura, la i kil. spre Gingarasoaia.
N. de satul Chiscani.
Nomoale. VezI Namoale, Mulo-
loasa, etc.
Nona, fost sat, jud. Ilfov,
valceaua Nona, numit azI Stra-
hovi. Se afla in partea de N.-E.
a com. Afumati.
Nona, numirea vechie a vglce-
leí Strahovi, judetul Ilfov.
Noroaiele, ttrl, in jud. BrAila,
com. Gropeni, 'filtre canalul Vil-
ciul i Dunarea-Vechie, unde
privalul Lata se uneste cu pri-
valul Gingardsoaia.
Norocelul, deal, In jud. Iasi, pl.
Bahluiul, com. Birlesti, avind
ramurl : Mosinoad, Poste si Mo-
rel, pe care se intinde mosia cu
satul Spinoasa, de la N. spre
S., pana in malul sting al Bah-
lululuI.
Noroioasfi (Apa-), gErM, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
510
com. rur. Turcoaia ; se desface
din Dunare, la 2 kil. maI jos
de Ostrovul-luI-Mos-Dobre ; se
indrepta. spre N., avind o di-
rectiune generala de la S.-V.
spre N.-E.; brazdeaza. partea
V. a pla.seI si pe cea S.-V. a
comund, si, dupá un curs de
4 112 kil. se varsa lar in Du-
nAre, la i kil. mal jos de sa-
tul Turcoaia ; Inchide futre el
Dunare o instila de 300 hect.,
acoperita cu padurl, pe juma-
tate exploatate ; prin gira, nu-
mita Apa-Redeluia, comunica cu
gira Apa-Balanul, inchizind, in-
tre ele si Dundre, un grind pie-
tros de upo hect.
Noropita, pdclure a statuluI, in in-
tindere de 22 hect., jud. Vil-
cea, care, impreunä Cu trupurile:
Verdea (20 hect.), Tarad. (216
hect.), Parasesti (885 hect.), Do-
brusa (76 hect.) si Mitrofani
(125 hect.), tine de comunele:
Drägasani, ,Stefanesti i Creteni,
pl. Oltul-d.-j.
Notarultif (Viroaga-), viroagá,
jud. Braila, care pleaca din
riul Buzaul, de la E. satuluI Vi-
zireni, ocolind spre E., intra in
com. Strimbul, unde se uneste
cu viroaga Faurei, la stinga dru-
muld de fier Braila-Buzati.
Notinului (Valea-), vale, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s., com. Fata;
se varsa. In Girla-BouluI, in ra-
ionul com. Fata.
Noü (Satul-), sub-divizie a cdtu-
?miza Benga, jud. Buzar', com.
Maruntipul, formata din ?usura-
tel. II mal zice i Haimanale.
Vez/ Manastirea.
www.dacoromanica.ro
NOVAC (BRAZDA-La)
Noua-Vacäreasci, (Pupiza),
sat, facind parte din com. rur.
Frasinetul, pl. Oltenita, judetul
Ilfov. Este situat la E. de Fra-
sinetul, pe malul sting al &leí
Mostistea.
Se intinde pe o suprafata de
5odo hect., cu o populatie de
494 locuitorT.
D-I T. Urlateanu are 4800
hect, si locuitoriI, 200 hect. Pro-
prietarul cultiva 175 hect. (25
izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitá de I preot si
I cintaret;I baltd.
Comerciul se face de 4 cit.-
ciumarI.
Numarul vitelor mal-1 e de
317 pi al celor miel, de 1295.
Nouà - Funii, infundilturd, for-
mata din impreunarea a doua
culmI ale dealuluI Tatarani, com.
Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vas-
luiti. Putin mal la vale de a-
ceasta infundan/1 e asezat sa-
tul Tatarani.
Nomoalelor (Valea-), vale, com.
Racovita, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Novac (Brazda-lul-), urme de
val de pamba, adica sant mare,
cu o ridicaturä cam de 3 m.
Aceste fortificatiunI militare ati
fost studiate de d. prcfesor Gr.
G. Tocilescu, i rezultatul cer-
cetarilor sale se pot rezuma
ast-fel :
Se deosibesc in Tara Romi-
neasca 2 asemenea value :
1. Valul sati limesul de Nora',
care, plecind de la Dunare, de
Ja Hinova in Sud de Turnul-Se-
verin, trece prin Craiova, Pun-
tea-de- GrecI, pe linga gara Plo-
esti, i ajunge la cel-l'alt punct
al Duna% cite-va kil. spre S.
de Braila.
O atare uriasa fortificatie mi-
 NOVAC (PIETRELE-La)
Mara, taie Tara Romineasca in
dota parlr, despartind regiunea
cimpielor de regiunea muntilor.
Poporul o nume§te, in limbagiul
sail figurat, Brazda-lur-Novac
sail Calea-lid-Traian.
Frontul valulur este indrep-
tat catre N.
2. Valul sail limesul de Sud,
Cu frontul indreptat tot spre N.,
situat la S. de primul val, dar
mar putin lung de cit acela.
El leagA doul puncte ale Du-
nArir : until la V., numit Cetatea,
la N. de Calafat, altul la E.,
numit Frasinul, la N. de Giur-
girt, trecind pe ling ora§ul A-
lexandria, jud. Teleorman.
D-I Tocilescu recunoa§te in
amindoul aceste lucrarr fortifi-
catorice primele etape ale do-
minatiuner romane la Nordul
Dunarer, adicä in epoca ante-
rioara. cuceririr Dacier de cAtre
Traian, din care epoca dateaza
0 Afunicipium Flavium Dro-
betta (Turnul-Severin). Vezr o-
pera sa: Fouilles et nouvelles
recherches archéologiques, Bu-
carest, 1901, p. 118.
Legenda spune cä prima braz-
d1 ar fi fost facuta de un uria§
anume Novac, cu un plug tras
de dor bivoll albr. AttIl cred cA
a fost croita. de §arpele-balaur,
in fuga lur, end era urmarit de
Iorgovan, care l'a Mat in bu-
cap' pAnA la Or§ova, unde f-a
ramas numar capul, din care
rese primAvara musca cea otra-
vitoare pentru vite.
Novac (Pietrele-lul-), trerstincì
de piatre1, in interiorul cat. ZA-
hAre§ti, com. Marunti§ul, jud.
BuzAil.
Novac (Valea-luO, vale, In
com. rur. Sise§ti-d.-j., pl. Mo-
trul-d.-s., jud. Mehedinti.
Novaci, plaiti, in jud. Gorj, si-
511
tuat in partea de N.-E. a ju-
detulur. Pana, la 1883, forma sin-
gur o diviziune administrativA,
cu re§edinta la Novaci, dar de
atuncI s'a unit cu pl. Amaradia
0 formeaza o singurA diviziune
administrativa sub denumirea
de pl. Novaci-Amaradia, cu re-
§edinta in cat. Hiri§e§ti, pendinte
de com. Novaci.
Se mArgine§te la N. cu Car-
pati, ce'l despart de Austro-
Ungaria; la V., cu plaiul Vul-
can, de care se desparte prin
Hui Jiul ; la S., ca vechia plasA
Amaradia 0 cu parte din pl.
Ocolul, §i la E., cu jud. Vilcea.
Pamintul plaiulur este muntos.
Limita muntilor atinge urmAtoa-
rele localitAtT : Bumbe§ti-de-Jir,
DrAgloesti, Rado§i, Novaci, Cer-
nAdia §i Polovraci.
Culmile mar importante ce se
deta§eaza sunt : Culmea-Sadulur,
a-Moldovi§ulur, a-Corne§ulur §i
masivul dintre Gilortul 0 Olte-
tul, sail culmea Zanoaga, toate
avind mar multe ramificatiunf
de dealurT importante.
Valle carr despica solul pla-
lulur Novaci sunt, incepind de
la V. la E.: Valea-Jiulur, a-Sa-
dulta, a-Crasner, a-Curpeniplur,
a- Gilortulur, a- Galbenulur sail
Bala-de-Ffer §i a-Oltetulur, stra-
bAtute de riurile cu acela0 nume;
precum 0 alte mal multe var.'
de un ordin inferior, deschise
de afluentir lor.
Solul plaiulur, din cauza na-
turd sale muntoase, nu este
productiv. Sunt 32869 hect. pa-
dure.
oselele din acest plait' sunt :
I. oseaua nationall, care intrA
in aceastä plasa putin mar la
S. de com. Ciineni, trece pe la
Bumbe§ti-de-Jir, intrA in defileul
Lainici, urmind acest defiler'
Oa. la frontierl.
2. oseaua judeteanA T.-Jiii-
Vilcea, care intra in aceasta pl. la
www.dacoromanica.ro
NOVACI
com. Piticul §i trece pe la Zor-
le§ti, Poenari, Ciuperceni, de
unde intrA in Vilcea.
oselele jud. sunt :
T. oseaua care pleaca din
comuna Bumbe§ti-de-Jir 0. tre-
ce prin urmAtoarele localitg:I:
Berle§ti, Tetila, Gruiul-d.-j., Mu-
§ete§ti, Dragoe§ti, Crasna, unde
se desparte in doul, o ramura
apucind spre Surpati, unde intrA
in pl. Amaradia, lar alta mergind
spre CArpeni§i, Anini§i, Hiri-
§e§ti, pe unde o ramura apuca
spre S. spre Huluba, Ciocadia,
unde inträ in plasa Amaradia,
lar cea-l'alta ramurä merge spre
Novaci, Cernadia, Baia-de-Ffer
0 Polovraci, de unde intrA in
Vilcea.
oselele coin. sunt:
I. $oseaua care pleacA din
com. Tetila 0 trece pe la Cii-
neni §i Sofraceni, de unde in-
fra in plasa Ocolul.
oseaua, care duce de la
Turbati la Dragoe§ti.
. oseaua care pleaca din
cAtunul Huluba §i trece prin
Pociovali§tea, Site§ti qi Piticul,
de unde inträ in pl. Amaradia.
In plasA, este o judecatorie
de ocol, cu re§edinta in Car-
bune§ti, o companie de doro-
bantr, ca re§edinta in Novaci.
Locurr istorice sunt: La Bum-
be§ti-de-Jir §i la Mu§ete§ti-de-
Jir, Tetila, aineni, Gruiul-d.-j.,
Mu§ete§ti, Ohaba, Dragoe§ti,
Turbati, Crasna, Carpini§ul, Ra-
do§i, Anini§ul, Surupati, CiocA-
dia, Pociovali§tea, Novaci, Cer-
nadia, Bumbe§ti-Piticul, Poenari,
Baia-de-Frer 0 Polovraci. (v.a.n.).
Centre de desfacere sunt :
Bumbe§ti-Piticul cu bilciil mare
de vite, °data pe an, la 24 Fe-
bruarie.
In plaiul Novaci sunt : 9 pi-
chete; o trecAtoare la Lainici, 0
potecr la fie-care din pichetele
respective.
 NOVAC1
Are o populatie de 4872 fa-
miliT, sati 17529 suflete, din carI
3273 contribuabill ; 16 §coale,
frecuentate de 471 copa'.
Novaci, com. rur., in jud. Gorj,
plaiul Novaci, situata pe am-
bele tarmurl ale riuluT Gilortul,
la E. de Anin4i. Se compune
din 4 catune : Novaci-StrainT,
Novaci-RominT, Hir4e§ti §i Ghe-
bani.
Numele se crede cal vine de
la Baba-Novac, general al luì
Mihaiii-Viteazul i intemeletorul
com. pe la 1595.
Are o suprafata cam de 7900
hect., din carT : ioo hect, mo-
§ia statuluT, 3800 hect. ale mo-
nenilor, 3000 hect. ale proprie-
tarilor li 1000 hect. ale Impro-
prietäritilor. Jumatate din toata
1
suprafata e padure. Limita a_
cesteT suprafete este : spre E.,
muntele CorneOul ; la V., piriul
Anin4u1; la N., o linie paralela
Cu frontiera, linie care trece prin
muntele Redeiul (lingA Corne§i);
la S., com. Pociovali§tea.
Are o populatie de 468 fa-
ma:, sati 1484 suflete, din carT
305 contribuabilT ; o coala de
baetT, frecuentata de 45 elevT
§i I de fete, frecuentata de 12
eleve ; 5 bisericT, deservite de
3 preotT li 3 cintaretl ; 48 fin-
tinT, 8 morl pe apa Gilortuluf ;
9 piue ; 12 joagAre ; 5 circiuml.
Comerciul se face de 31 per-
soane.
Locuitoril posea ; Ioo plu-
gurl, J39 care cu bol, 72 cA-
rute cu cal; 1209 vite marl cor-
nute, 311 cal, 9051 oT, 370 ca-
pre, 26 ralgarl i 645 rimatorT;
92 stupT cu albine.
Venitul com. este de 2550
leT, iar cheltuelile, de 2447 le,
92 banT.
Prin com. trece riul Gilortui
li piraTele Gilortelul-de-Vest li
Gilortelul-de-Est.
www.dacoromanica.ro
512
Comunicatia se face prin o-
seaua vecinala Bumbe0-dejii-
Polovraci §i calea vecinall Clo-
cadia-Hirimti. Comunicatia cu
cele-l'alte comune se face prin
poted O drumurT de care. Din
comuna mal pleacä o poteca,
de cal, care merge in Transil-
vania pe la muntele Piatra-Alba
(vama austro-ungara), iax de
ad i se ramifica in diferite di-
rectiT ale TransilvanieT.
In privinta potecilor ce pleaca
din aceasta com., vezl pichetul
Bora.
Sucursala vamel romine§tT are
rqedinta iarna la Novaci §i. vara
la 'Mapa.
Novaci, com. rur., jud. Vla§ca,
pl. Ciln4tea, situata pe coasta
dreapta a Arge§uluT, din jos de
Mihale§ti, la extremitatea N.-E.
a pl4eT, despre jud. Ilfov, la 24
kil. de Bucure§ti, la 55 kil. de
Giurgiti, prin Calugareni, §i la
21 kil. de Ghimpati, reedinta
pla.§eT.
Are o populatie de 683 su-
flete, din carl 158 contribua-
bill ; o biserica, deservita de un
preot §i 2 dascalT ; o coall
mixta cu 3 clase, conclusa de
o invatatoare li frecuentata de
30 bletT li Io fete.
Budgetul com. e la veniturT
de 2879 lef i la cheltuell, de
2824 leT.
Novaci, sat, wzat in partea de
S.-V. a com. ZIAtunoaia, pl. Mi-
letinul, jud. Botopni, in valea
Novaci. Mo0a, in intindere de
7407 hect., e proprietatea prin-
tuluT Gr. M. Sturdza.
Are o populatie de 20 familiT,
saa 71 suflete ; o fabrica de spirt
(velnitA), care produce 50000 de
decalitri anual.
Novaci, sat, in partea S,-V. a
com. Duda, pl. Podoleni, jud.
NOVACI
Falda, la 4 kil, de satul de re-
edinta, Duda, situat pe coasta
dealulul Cacaina, prin valea ca-
rilla trece piriul Racea (Novaci).
Suprafata teritoriuluT e de
1934 hect., Cu o populatie de
120 familiT, sali 497 suflete, din
carr 80 contribuabili.
Are o biserica, fondata pe la
1680. Se presupune a fi facuta
de catre un cioban, pentru el,
la reparatiunea ce i s'a &cut,
s'a gasit, sub pragul u§eT de la
intrare, un bat pastoresc, bine
lucrat, in forma obidnuita, li
care bat s'a a§ezat lar in locul
unde a fost gasit, spre a servi
de document, in lipsa de alte
dovezi. Biserica e deservita de
1 preot ?i 1 dascal.
Proprietatea mo§ieT, pe care
se afla satul, este a statuluT.
In privinta numireT li infiin-
tara satuluT, legenda spune cä
un haiduc, cu numele de Baba-
Novac, s'a a§ezat ad din ve-
chime, inteo poenita din codrul
nestrabatut, ce se afla in aceasta
localitate, unde a trait multa
vi-eme; pe l'higa el s'atí strins
multi refugiatI, carT umblaa pri-
begind prin Tara de rauI Tata-
rilor li, sub ocrotirea luT, for-
mind bordee §i, taindu-se pa-
durea imprejurul bordeelor, dupd
mortea luT, s'a format satul, din-
du-i-se numele de Novaci, ur-
ma0 de-al luI Novac.
Novaci, cimpie, jud. Vilcea, pl.
Oltetul-d.-j., com. Laloul.
Novaci, podi ,c, jud. Boto§ani, care
se intinde in dreapta piriuluI
Sicna, la N. de satul Novaci,
intre piraTele Novaci O Prajanul.
Novaci, pilla. VezT Racea, piriu,
com. Duda, pl. Podoleni, jud.
Falda.
Novaci, pilla, pe teritoriul sa-
 NOVACI
tuld Onesti, com. ipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi ; se varsa In
piriul Miletinul.
Novaci, vale, prin care curge p'-
riul Novaci, jud. Botosani, co m.
Zlatunoaia, in partea de S. a
comuneT.
Novaci, pirig, jud. Botosani ; iz-
voreste din coasta de S. a po-
disuluT Novaci, com. Zlatunoaia ;
formeaza Iazul Novaci ; curge
spre E. si se varsa in Miletin.
Novaci, vale, pe mosia Zaho-
reni, com. Avrameni, pl. Ba-
seul, jud. Dorohoiti.
Novaci-Romlni, cdtun, al com.
Novaci, jud. Gorj, situat pe ma-
lul drept al GilortuluT, In plaiul
Novaci.
Are o suprafata de 500 hect.,
Cu o populatie de 121 familiT,
sail 458 suflete, din carl 83 con-
tribuabilf ; 1 biserica., deservita
de 1 preot si 1 dascal ; lo joa-
Ore ; 7 pive ; 7 morr pe apa.
si 8 finttnr.
Locuitoril poseda : 23 plu-
gurl, 44 care cu bol; 240 vite
marl cornute, 95 cal, .120 o!,
150 capre si 120 porcI.
Novaci-SträinI, cdtun, al com.
Novaci, jud. Gorj, situat pe ma-
lul sting al GilortuluI. Se nu-
meste ast-fel, pentru ca locui-
toril sunt venitl din Transil-
vania.
Are o suprafata de 525 hect.,
Cu o populatie de 141 fama
saii 560 suflete, din carl 112
contribuabill ; 1 biserica, deser-
vita de preotul si cintaretul din
cat. Novaci-RominT ; 1 scoall
de bletT si 1 de rete; 1 joagar ;
2 m'orT pe apa si 13 finen
Locuitoril posea : 31 plu-
gurT, 40 care cu bol, 72 carute
cu cal ; 418 vite marI cornute,
513
185 cal, 86o1 oT, 16o capre si
340 porcT.
Novacilor (Valea-), vale, for-
matä din prelungirea dealuluI
Novaci, jud. Iasi, pl. Bahluiul,
com. ipotele.
Novacul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
d.-s., com. Argetoaia. Are o po-
pulatie de 280 suflete, carl lo-
cuesc in 44 case si 19 bor-
dee.
Copill din sat urmeaza la scoa-
lele din satul Argetoaia-d.-s., ce
este la 21/2 kil.
Nova cul, a'eal, pe mosia Domo-
sani, com. Manoleasa, pl. Ba§eul,
jud. Dorohoiii.
Novacul, pi/2, Incepe de pe Li-
veni-MitropolieI, com. Manolea-
sa, pl. Baseul, jud. Dorohoiti, si
se varsa in Volovat, la Hriteni.
NovaculuI (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. pul-d.-s., com. Arge-
toaia, inalt de aproape 150 m.
Se lasa din Dealul-PoroineI (Me-
hedinti).
Novo-Selita. VezI Pasatul, sat,
com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
rohoiii.
Nucari-Mänästirei, sat, facind Nucetul, sat, facind parte din
parte din com. rur. Copaceni-
Mogosesti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de 677
hect., cu o populatie pe 733 su-
fete. Ad i este resedinta prima-
ria
Mosia, proprietate a statuluT,
are 277 hect., din carl se cultiva
187 hect. LocuitoriI ati 400 hect.
si le cultiva pe toate.
Are o biserica, ca hramul A-
dormirea, deservita de 2 preotr
li 2 cintaretl.
Comerciul se face de 2 ctr-
ciumarl.
www.dacoromanica.ro
NUCETUL
Numdrul vitelor marl e de 282
si al celor miel, de 376.
Nucarilor (Valea-), pir14, in
jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul
com. Sari-Ghiol : izvoreste din
prelungirile de E. ale Dealu-
luI - Mare, sub numele de Sa-
ri-Ghiol ; se indreapta spre S.,
avind o directie generala de la
N.-V. spre S.-E.; curgeprin dea-
lurile Iacob-Mog, Imalac, Cia-
tal-Tepe, Tausan-Tepe si Cauca;
primeste pe stinga Valea-Viilor ;
trece prin mijlocul satelor Sa-
ri-Ghiol si Calica, si, dupa un
curs de IO kil., se varsa in la-
cul Razelm ; putin mal jos de
satul Calica, pe valea luT, mer-
ge drumul vecinal Malcoci-Sari-
Ghiol.
Nuceteanca, pddure de 15000
ariT, pe teritoriul mosiilor Plopul
si Titu, pl. Bolintinul, jud. Mili-
bovita.
Nuceteanca, pilla, izvoreste din
poalele dealulul Nucetul, com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova, curge de la N. spre
S., primind in dreapta valea Beni
si piriul Turburea, si se varsa
In piriul Saratelul, tot in raio-
nul com. Gornetul-Cuib.
com. rur. Gornetul-Cuib, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Este situat
pe culmea dealuluI Nucetul, in
partea de N.-E. a com. Are
o populatie de 295 loc. ; o bise-
rica construita de lemn, fondata
la 1814, deservita de un preot.
In partea de N.-E. a cat. Nu-
cetul, in localitatea numita Va.
lea - SalcieT, se afla in pamint
multa. sane.
Se zice ca biserica din acest
sat a fost adusa la 1814 din
cal. Izesti, unde se construise
una de zid.
 NUCETUL
Satul ar fi infiintat pe la 1714.
In apropiere se aflA metohul
EpiscopieT de Buzärt, ale cArul
urme se vAd si azT. Legenda
spune ca pe culmea deaIuluT,
pe care se stabiliserA primiT lo-
cuitorT, cAlugArIT plantaserA nucT,
de unde s'a dat satului numele
de Nucetul.
Nucetul, sat, fAcind parte din
com. rur. Chiojdeanca, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Are o po-
pulatie de 549 locuitorT.
Nucetul, madstire si sat, jud.
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,
com. Cazaci, pe malul sting al
riuluT Dimbovita, la 25 kil. spre
S.-E. de Tirgoviste, lingl calea
ferad Tirgoviste-Titu. MAnAsti-
rea se in tretin e de stat. Pe mosiile
el se afld instalad herghelia sta-
tuluT. La 1821, in timpul zave-
reT, Turcil ati bAtut In dota rin-
durl pe GrecT in Nucet. Un-
gA aceastA mänAstire si lingA
grajdurile si cazdrmile herghe-
lid de la Nucet se aflA gara
Nucetul. Imprejurul mln AstireT se
mal afld un mare cAtun, numit
tot Nucetul, care tine de com.
Cazad'.
In cAtunul Nucetul se afla o
so:mil condusl de un invAtAtor
plAtit de stat. (Ved Cazad si
Brosteni).
Din hrisovul Cu anul 7010
al RaduluT Voevod pronumit cel
mare, se dovedeste cl mAta-
stirea Nucetul a fost fondad
de pircAlabul Gherghina de la
satul ...., Inca din zilele luT
Vlad Voevod cel mare, si pusA
de numitul fondator sub pro-
tectia (hramul) Sf. Gheorghe,
patronul zileT sale onomastice.
Tot acest Gherghina a inzes-
trat-o atit cu mosia Nucetul, cu
osebitele sale numirf si trupurT,
precum si cu mosia BAdesti.
Cu toate acestea, din alt hri-
www.dacoromanica.ro
514
sov al acestur Radu-Voevod-cel-
Mare, tot cu data 7010, se face
netAgAduitA incredintare c5. la
intemeierea si inzestrarea acesteT
mAnAstirl, a contribuit mult sí
Vlad al V-lea, tatAl sAil, Rind-
a ata hrisovul acesta, ce vor-
beste de mosia Topoloveni, fá-
cutA danie mAnAstireT de cAtre
Vlad Voevod, dit si cela al luf
Neagoe Basarab Voevod, cu anul
7014, Cu care intlrqte stapt-
nirea mArastireT asupra numi-
tuluT ce 1-a fäcut danie tot Vlad
al V-lea, il numeste 11 pe el
(pe acest Vlad al V-lea), fon-
dator al mAnAstireT. Asa dar,
atit pircAlabul Gherghina ctt si
Vlad al V-lea, sunt ceT d'intliti
fondatorT al acestor mAtastirl.
DonatiT de mosiT i s'a facut
mal in urmA, nu numal de ur-
masiT pircAlabulul Gherghina,
dar si de altl particularl : ast-
fel mosia Topsani s'a fAcut
danie acesteT nanAstirf de co-
misul Vlaicu de la VAleni (hri-
sovul luT Alexandru Voevod la
anul 7077); mosia MArcesti, de
jupineasa GrAjdana, sora Banu-
luf Udrea de la VAleni (hotAr-
nicia a 6 boerT, Cu anul 7124);
mosia Culcati, de Radu, fiul
VoineT (cartea acestuT Radu, cu
anul 7154); mosia Cacaleti, de
loan VAcArescu, ce s'a inmor-
mintat la mAnAstire (cartea cu
anul 7248, a Badil VAcIrescu).
Din hrisovul luT Mateiti Ba-
sarab, Cu anul 7148, Malii, se
vede cA inchinarea acesteT ml-
nAstirl la cea numid Dusca de
peste DunAre, s'a fAcut de Radu
Voevod, fiul MihneTVoevod, la
7111, cu voia urmasilor fon-
datorulur Gherghina, anu me Vor-
hicul Ivascu si Clucerul Vucina,
cu conditie ca egumenul sl tri-
mead d'acolo om intelept, cu-
vios si cu bune purtArT, capabil
de a administra trebile acesteT
mAnAstirl Nucetul, si a veghea
NUCETUL
la paza regulelor bisericeT si a
sf. slujbe, mArginindu'l a nu tri-
mite mAnAstireT Dusca maT mult
de 20000 bani (1 lea=--40 par. ;
I,=-3 banT, de unde 2000o banT
.66662Is parale.I662/8 le» pe
an din venitul mAnAstireT Nu-
cetul, si ordonind ca sl pAzeascA
nestramutat aceste tocmelT. MaT
tirziti, zice bltrinul Mateld Voe-
vod, in hrisovul citat, fAcind
anchetA la toate mAndstirile de
modul inchinArilor, fiind-cA cele
mal multe aii fost fAcute prin
mituire, ad voia si stirea fon-
datorilor lor, a venit cu rindul
si la aceastA mAnAstire Nucetul,
si intrebind pe postelnicul Gheor-
ghe, fiul vorniculuT Ivascu si pe
slujerul Preda, fiul cluceruluT
Bucincl, i s'a dat rAspuns cA in
adevAr a fost inchinad de pl-
rintiT lor ; si in virtutea acesteT
declarld, intAreste si Mateitt Ba-
sarab aceastA ?achinare la mg-
nAstirea Dusca, Cu conditie ca
egumenul sA trimitA pe tot anul
suma de banT mal sus arAtatA
regulat si arl nicT un fel de
adaos salí sclzAmint, spre a-
jutorul cAlugArilor de la Dusca
si pomenirea fondatorilor.
Metohul Panaghia s'a fondat
si s'a inzestrat cu mal multe
proprietAtT, futre care si mosia
Racovita, de banul Udrea de
la BAleni, ceea ce se dovedeste
atit din testamentul acestuia, cu
anul 7106, cit si din cartea luT
Grigore si a frAtine-seti Ivascu
BAlciti, cu anul 7200, prin care
inchinind aceastA mAtastire la
mAnAstirea Nucetul, zic cl si
aceastA din urml se tine tot
de la neamul lor. (Ved Ion Bre-
zolanu, cMAnAstirile TAreb).
Nucetul. VezT Cozia, mAnAstire,
jud. Vilcea.
Nucetul, deal, spre E. de com.
Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud.
 NUCETUL
Prahova, pe care se afta vir-
furi/e Chirila si Capul-MieluluT.
Servesc pentru p5.sunat.
Nucetul, deal, in partea de S.-
V. a com. Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova. Are directia de
la N. la S. A fost plantat cu
vil', care s'al' distrus de filoxera.
Asta-zT dealurile com. Pacureti
serva parte pentru pásunatul vi-
telor, parte pentru cultura po-
rumbuluT.
Nucetul, munte, jud. Dimbovita,
In sus de Moroeni, pe partea
dreapta, pe matca Ialomite ;
este acoperit cu padure. VezT
Brindusile.
Nucetul, izvor, in jud. Buzail,
com. MIAjetul, catunul Topilele,
format did izvorasele: Mosorul,
Pacioaga si Zamoaia, care, dupa
ce se reunesc, se scurge
iazul riuluT Buzaul.
Nucetul, girld, izvoreste din poa-
lele dealuluT Piatra, com. Opa-
riti, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hoya ; curge de la V. spre E.
si se varsä in gira Saratelul, in
apropiere de com. PAcureti, pl.
Podgoria.
Nucetul (Valea-) si Rogojasca,
mofa ale statului, pendinti de
biserica Sf. loan din Bucuresti,
jud. Prahova. Se arendeaza cu
1900 leT anual.
Nucetul, stalie de dr.-d.f., jud.
Dimbovita, pl. Dealului-Dimbo-
visa, cat. Cazad, pe Unja Titu-
Tirgoviste, pusa in circulatie la
2 Ianuarie 1884. Se afta futre
statiile Titu (i5. kil.) si V Acá:
resti (9.1 kil.). Inaltimea d'asa-
pra niveluluT Mari, de 199'.64.
Venitul acesteT statiT, pe anul
1896, a fost de 58438 tel., 90
banT.
6.137. Miele Diejtomr Genprevlo. Poi. IV.
515
Nucetulul (Virful-),virf de deal,
la N. de com. Gornetul-Cuib,
pl. Podgoria, jud. Prahova. Este
acoperit ea vii si este cel maT
inalt vid de pe culmea dealuldi
Nucetul.
Nuci, sat, facind parte din com.
rur. Meri-Petchi-Netezesti, plasa
Mostistea, jud. Ilfov. Este situat
la N. de Bucuresti, pe malul
sting al rialuT Ialomita. Aci este
resedinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
538 hect., cu o populatie de 350
locuitorT.
D-1 C. Desli5 are 250 hect.
si locuitoriT, 288 hect. Proprie-
tarul cultiva 220 hect. (30 izlaz).
Locuitorif cultiva 218 hect. (80
izlaz).
Are o biserica, cu hramul Sf.
ImparatT, deservita de 1 preot
si I cintaret ; o scoala mixta,
in frecuentata de 37 copiT si al ca-
ra local s'a oferit gratuit de
D-1 C. Deslitl.
Comerciul se face de I &-
chuflar si 1 hangiti.
NumArul vitelor marT e de
384 si al celor miel, de 393.
Nuci, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Marginea-d.-s., com. Bordesti;
se desface din dealul Streaja ;
se Intinde printre afluentil Rim-
neT si aT SlimniculuT ; brazdeaza
partea de V. a com.; este aco-
perit cu padurT, in care predo-
mina nuciT.
Nuci-lui-Baltag, localitate, in
jud. Prahova, plasa Teleajenul,
com. Drajna-d.-j., ceva me sus
de Valea-Stanestilor, unde se
gAseste sana' de sare, acoperite
cu un mic strat de pamint.
Nucili-Arhimandrita, padure.
Ved Arhimandrita.
Nucilor (Valea-), pfria, in jud.
www.dacoromanica.ro
NUqOARA (PLA111)
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
comunelor rurale Vacareni si Ji-
jila ; izvoreste din poalele de V.
ale Dealulur- Cararilor ; se in-
dreapta spre V., avind o direc-
tiune generala de la E. spre V.,
brazdind partea de N. a com.
Jijila si pe cea de S. a com.
Vacareni, fácindu-le si pe o oa-
re-care intindere si hotarul des-
partitor ; curge numaT printre
vi!, ceea-ce IT face micul sad curs
de 3 kil. frumos si placut ; se
arunca in balta JijileT, la 800
metri mar sus de Jijila, dupa
ce mal 'ludir' a scaldat picioa-
rele ruinelor Cetatuer Gherma ;
pe valea sa merge un drum co-
munal Jijila-Vacareni ; este ta-
iat de drumul comunal Jijila-
Azacllul.
Nucilor (Valea-), pitig, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul com. urb. Babadag ; izvo-
reste din poalele sud-orientale
ale dealuldi Balta-Bair, se in-
dreapta spre N., avind o direc-
tiune generala de la S. spre N.,
brazdind partea de N. a plasei
si centrall a com.; curge prin-
tre dealurile Balta-Bair, Canara-
Bair, Culaculac-Bair si Molfa,
nu departe de orasul Babadag ;
curge mal india prin padurT, a-
poi printre dealurT acoperite Cu
verdeata, si, dup5 un curs de 5
kil., se arunca in Iezerul Baba-
dag, in partea de S., la poalele
dealului Sultan-Tepe; pe valea
luT merge drumul comunal Ba-
badag-Jurflovca ; este taiat de
drumurile vecinale Babadag-Vis-
tenca si Babadag-Enisala.
Nuc§oara, plaizi, in jud. Muscel,
avind resedinta subprefectureT
in orasul Cimpulung ; coprinde
partea de N.-V. a judetuluT; are
forma unuT dreptunghifi ; este
acum contopit cu pl. Dimbo-
vita.
66
NUWARA (PLAltb
Se margineste la N. cu Tran-
silvania, de care se desparte prin
culmea muntilor Carpati ; la V.,
cu jud. Arges, separindu-se de
acest judet printr'o linie ce trece
pe la Vestul comunelor : Nuc-
poara, Corbi, Poenarei, Dom-
nesti si Petrosani; la S., cu pl.
Rturile, de care se desparte prin-
tr'o linie ce trece pe la S. de
comunele : Petrosani, Badesti,
Aninoasa si Capul-PisculuT ; iar
la E. cu plaiul Dimbovita, de
care se desparte prin Riul-Tir-
guluT.
Numele-T vine de la muntele
Nucsoara.
Se compune din orasul Cirn-
pulung si din 33 sate, etc. carr
formeaza 16 comun e rurale : Nuc-
soara, Poenarei, Corbi, Corb-
sori, Stanesti, Domnesti, Petro-
sani, Badesti, Aninoasa, Slanicul,
Berevoepti-Ungureni, Berevoesti-
Paminteni, Godeni, Cotesti, Ca-
pul-PisculuT si Schitul-Golepti.
Vechia Impärfire a plaiulza.
In secolul XVIII-lea, plaiul
Nucsoara era mal mic in intin-
dere si era administrat de 2
zapciT. P'atuncT, se compunea
din comunele : Nucsoara, Corbi,
Slanicul - Ungureni, Berevoesti-
Ungureni, Berevoesti-P5.minteni,
Albesti, Corbsori, Poenarei, Cir-
stieni si Slanicul-Paminteni.
La 1845, s'a lipit de acest
plaiii partea de la Bädesti pana
la Domnesti, de la Berevoesti-
Ungureni pana la Aninoasa, de
la Godeni pana la Capul-Piscu-
luT, impreuna cu Schitul-Golesti.
Orografia. Din muntiT Car-
pati, pornesc spre S. un sir mic
de muntT, numit Moldoveanul, a-
vind o directiune aproape per-
pendiculará pe aceasta. Se in-
tinde spre S., printre jud. Ar-
ges si Muscel, formind culmea
cea mal ?nafta in N.-V. plaiu-
lul Nucpoara. Dupá o cale de
doul ceasuri, spre S. se despica
www.dacoromanica.ro
516
si ramura Moldoveanul, care se
indreapteazá in jud. Arges, lar
a doua 1-amura, Galbina, continua
spre S. prin plaiul Nucsoara
unde dam de muntiT : Scarisoara,
Valea - Lungd, Movrea, Basa,
Lespezi si Cldbucetul, din care
apoT coborim in satul Nucsoara,
comuna cea mal de N. a pla-
iului Nucsoara.
De pornim din muntele Gal-
bina spre E., dam in muntii
Valea-Rea, Bandea, Dara, Zir-
na, Ludiporul si Bratila, totl pe
Miga granita. Mar fie-care din
acestI muntl are la poale un
piala, ce poarta numele mun-
teluT. Adesea acesta e mic,
si n'are un nume bine cunoscut
de totT.
Daca pornim din muntele M'I-
dea, spre S., dam in muntiT
Nisipi, Farfuescul si Malita, apol
muchiile acestuia se contopesc
in muntif Valea-Lungl si Mo-
vrea, formind un singur sir ce
se continua sub numele de Basa.
Hidrografia. Principalele fina
ale plaiuluT Nucsoara sunt :
Riul Doamna, care izvoreste
din muntii Valea-Rea si Bandea,
curge pe 11 iga munir Nisipi,
Farfuescul, Valea- Lungd, Mo-
vrea, Basa, Lespezi si Clabu-
cetul, uda comunele: Nucsoara,
Corbi, Poenarei, Corbsori, Sta-
nesti, Domnesti, Petrosani, Ba-
desti, Retevoepti, Laicesti, Co--
sesti, Dirmonesti, Piscani, Coli-
basi, Ciumesti si Maracineni,
toate din jud. Muscel, si dupa
ce primeste Riul-TirguluT la co-
muna Colibasi, afard de ceT-l'altI
afluentT torentiosT, se varsa in
riul Arges foarte aproape spre
N. de orasul Pitesti, jud. Arges.
Riul Slanicul uda N.-V. pla-
iuluI si se varsa in riul Bratia,
la S. de comuna Aninoasa.
Riul Bratia, care se varsa in
Rtul-TirguluT, din jos de com.
Bajesti, la loan. numit Intilnituri,
NUCWARA (PLA10)
uda in cursul sati comunele :
Aninoasa, Vladesti, Golepti, BO.-
lilesti si Bajesti.
Mal Bughea, putin maT mare
ca Slänicul, si mal mic ca Bra-
tia, uda comunele Bughea, Go-
deni pi Capul-Pisculuf si se var-
sa in Riul-TirguluT, pe teritoriul
comuneT Mihaesti, din pl. Riu-
rile.
Riul - TirguluT, numit ast-fel,
pentru-ca trece prin tirgul Cim-
pulung, uda partea de E. a
plaiulul si formeaza limita filtre
plaiul Nucsoara si plaiul Dim-
bovita.
Cdile de comunicatie. Plaiul
Nucpoara este strdbatut in par-
tea de V. de soseaua nationala
Pite0- Cimpulung, care trece
prin comunele : Maracineni, Ciu-
mesti, Piscani, Livezeni, Stilpeni,
Rädesti, Valea-Popil (pl. Riu-
rile) pi Schitul-Golesti.
De poseaua judeteana. Cim-
pulung-Curtea -de - Arges, care
pleaca din soseaua nationala,
de la S. de com. Godeni si
trece prin comunele Berevoesti-
Ungureni, Slanicul si Domnesti.
De calea judeteana Riul-Doam-
na, care incepe din calea na-
tinala Pitesti-Cimpulung si se
termina in com. Nucsoara, tre-
cind prin comunele : Ciumesti,
Purcareni, Dirmonesti, Cosesti,
Leicesti, Retevoesti, Petrosani,
Domnesti, Stanesti, Corbsori,
Corbi si Nucsoara.
In partea de E. trece calea
ferata Golesti-Cimpulung.
Pe linga acestea sunt mal
multe posele comunale si veci-
nale, carT inlesnesc comunicatia
intre sate.
Ocupalia locuitorilor. Ani-
malele domestice. Pämintul a-
cestuT plairi nu este niel indestul
de fertil, niel indestuldtor pentru
intreaga populatie. De aceea,
locuitorii se indeletnicesc Cu
comerciul ca pi cel din plaiul
NUMARA (MAIO
Dimbovita si in special cu cres-
terea vitelor.
Comerciul plalulur constà in
exploatarea lemnelor sub dife-
rite forme: sità, scindurr, lemne
midsi marl. Desfacerea rachiu-
lur de prune Inca se face pe
o scarà intinsa. ApoT comer-
ciul cu vitele domestice, mar
ales cu or, bol, vacT i porcr;
cu Una, tesAturile, brinza, etc.
Dintre animale sunt multe
or si de aci multd linA, brinza,
cascaval, unt. Oile sunt de rasä.
proprie munteana, eg.cr se deo-
sebesc de cele din regiunea
cimpeana a Tarir. Nu sunt de-
generate si ail and moalesi lunga,
nu insa asa de moale ca a oi-
lor dela cimp. Oile de regiu-
nea cimpeana nu pot trai la
munte, din cauza asprimer cli-
mer. Judetele Do1j, Teleorman,
Dimbovita, cauta berbecT aici
pentru imbunätatirea raseT oilor
de acolo.
Rasa vitelor marl cornute a
degenerat. Chiar cele bine in-
grijite sunt marunte la corp
(dar pline de carne), cu forma
rotunzita, avind picioarele scurte,
corpul gros, gitul scurt, coarnele
scurte i groase. Soiul acesta de
vite a provenit din dotarase: Un-
gureasca (coprinzind vite marl,
osoase, picioarele subtle lungl,
capul u1 (subtirel), coarnele marT
In forma de lira cu parul de
obiceiii alb), si Moldoveneasca
(in care intra vitele de felul
celor descrise, dar nedegene-
rate).
Cali din plaiul Nucsoara for-
meaza o rasa deosebita a loca-
litater; sunt foarte miel, dar a-
ged.
Albinele se cresc pe o scara
mica; gindaciT de matase nu
se cultiva mal de loc.
In fie-care comuna se Oa po-
vernT ::pentru fabricatul rachiulur
de prune, apor teascurl pentru
517
extragerea uleiulur din nucr, se-
rail* de in, dinepa si dovleac.
In plaiul acesta, mar mult ca
In alte partl ale judetulur, fe-
meia lucreaza singura l cu
deosebita indemanare, imbraca-
mintea case! si a familier.
Instrucji e fi Culte. In fie-
care comuna din plain este o
scoald rurald mixtd. Vez! Mus-
cel, jud.
In plaiü sunt 24 biserier, de-
servite de 30 preotT si 32 das-
calf. In fie-care comuna sunt
una sari doul bisericT, sail cite
unul sat' mar multi preotr.
Producliunf. Plaiul Nucsoara,
la N. (cam pe unde este co-
muna Nucsoara), din cauza climeT
aspre nu produce de cit fineturl
bune. Rare-orI semanaturile se
coc fag a fi brumate, dar pu-
tin mai la Sud produce porumb,
cinepd, fasole, secara i mazare.
Dintre toate acestea, porumbul
ocupa primul loc.
Intre productiunile plaiului
mal chain: prunele, merele, pe-
rele si nucile, care se exporta.
Locuitorir poseda: i masind
de treerat cu manej, i masinä
de vinturat, 3 masinr de batut
porumb cu manivela, 912 plu-
gurr de lemn, 55 plugurl de fier,
31 scarificatoare, 2 grape de
fier, 54 cu apd.
Plaiul Nucfoara in anul z856.
In acest an gasim ca plaiul
Nuesoar-a.are 69 mosii, carr
dart un venit de 109356 ler
vechl anual ; 46 herastrae, cu
venit anual 12600 lel; 21 morl,
cu enit 2530 lei ; 6 dirste cu
venit 1150 ler; 5 piue Cu venit
870 le!; 22 poverne cu venit
de 2960 ler.
Populatia plaiulur era de 9768
locuitorT, din carl 4758 barbatT
si 5010 femer, cu 2133 capT de
familie.
Avea 17 sate, 24 biserier, 32
preotl, 2 diaconi, ii boerr de
www.dacoromanica.ro
NUC§OARA
neam, 25 mazilT, 1708 contri-
buabill romInT, carT plateaa 15244
leT veal! si 113 contribuabili
tigant car! pineal 56501e1 vechT.
Pentru proprietAtile locuite
nelocuite i contributia drumu-
rilor se platea dupl regula stabi-
lit5. atund 37045 leT si 4 parale.
In plaiul Nucsoara erad 108
care cu 4 bol, 4 care cu 8, 6
si 4 caT, 486 care cu 2 bol, 2
case cu 3 si 2 car, 2957 vacT
viter. In ceea ce priveste ar-
mata, acest plaiil avea : 21 mi-
litar!, 30 dorobantl i 116 gra-
nicerr.
Plaiul producea 1625 kile po-
rumb, iar in magazinele de re-
zerva erail 1044 kile porumb
si i banita.
Copir altoitT 203, nascutl 338,
mortr 226.
Capitalurile cutiilor satestr,
In fiinta : 1531 le! si 13 parale ;
lar ridicatT de visterie la 1854,
cu No. 3297, le! 6425 si io
parale. (C. D. Aricescu).
Nucwara, com. rur., plaiul Nuc-
soara, jud. Mused, la N. de
ampulung, asezata pe malul
drept al rialuT Doamna, la 35
kil. de Cimpulung. Drumul e
soseluit in cea mar mare parte
si trece prin comunele Godeni,
Berevoesti-Paminteni i Ungu-
reni, Slanicul, Stanesti, Corb-
sori i Corbi.
Se compune din 3 catune
Nucsoara, Slatina i Secaturile
si se margineste la N. cu muntir
comunel (Ora la frontiera nu
mai e niel o comuna) ; la S., cu
com. Corbi ; la E., cu nîul Doam-
na i la V., cu jud. Arges.
Are o populatie de 180
sail 777 suflete, din carT
139 contribuabili; o bisericA, cll-
dit5. la 1881 prin indemnul re-
posatuluT preot Petre ArnAu-
toiti ; o scoall, frecuentatA de 31
copiT.
NUWARA 518 NUCULtlf (DEALUL-)

tiü carte 183 barbatr si 27 urcr i scoborr mar multe mus- cat. Nucsoara de cat. Rincezi ;
femer. cele, carT prezinta ochiului o e plantat cu pomT r ditorr : merT,
Locuitorir comuner se ocupa priveliste din cele mar frum6ase. pruni, nucT, ciresT, etc.
mar mult cu facerea cheresteleT In mijlocul comuner este la-
din brad si molift i putina a- cul Invirtita care 10 are legenda Nuc§oara, gîrli, izvoreste din
gricultura.. Produsul muncer lur. com. Rincezi, pl. Teleajenul, jud.
desfac la Pitesti i alte tirgurr Ad este sucursala Ame! Giu- Prahova ; curge de la N.-E. spre
periodice. vala, numita Nucsoara. S.-V., si, la locul numit Gura-
Vite sunt : 203 bol, 259 yac!, Rincezi, se une§te cu piriul Rin-
6o cal si 2117 or. Nuc§oara, numire ce se mal del cezi ; se varsa in riul Ogre-
Veniturile i cheltuelile com. comuna Rincezi, plaiul Telea- tinul, com. Ogretinul.
sunt de 1489 leT 36 banT, jenul, jud. Prahova.
In jurul comuner sunt in a- Nuc§oara, pichet de granild fi
bondenta livezr, dealurr i pa- Nuc§oara, sat, facind parte din trecdtoare peste muntr spre Tran-
durr de fag. In partile de sus com. rur. cu acela§r nume, plaiul silvania, jud. Muscel. Aci e un
se gaseste brad. Nucsoara, jud. Muscel. Ad este biurod vamal, sucursala a vamer.
Riul Doamna, ce formeaza ho- resedinta comuner. Are o po- Giuvala.
tarul de E. al comuner, o stra- pulatie de 432 locuitorl ; o bi-
bate de la N. spre S. In el se serica si o scoala mixta. Nucul, cdtun, al com. Boziorul,
varsa Valea-Morir, fin-mata din Este situat pe malul drept al jud. Buzad, Cu 270 locuitorr
Valea-Bradulur i Valea-Seaca, Aula Doamna i strabatut de 54 case ; de dinsul se alipe§te
care uda Nucsoara In partea Valea-MoriT, Valea-Bradulur si catunawl Sf. Gheorghe.
de V. si S. Toate aceste val Valea-Seaca.
izvorlsc de la N. com. Pe riul Locuitorir catunulur s'ad im- Nucul, deal, in jud. Gorj, pl. A-
Doamna sunt 5 herastrae si 3 proprietArit pe mosia fratilor maradia, com. Albeni, trece prin-
morr; iar pe riul Vilsanul sunt Iorgulescu. tre catunele Prunesti i Albeni
2 morT si i herastrati. formeaza malul sting al Cil-
De aceasta comunä apartin Nuc§oara, sat, facind parte din niculur. .

munir: Clabucetul, Lespezile, com. rur. Rincezi, pl. Teleaje-

Dobroneagul, Capatina, nul, jud. Prahova, cu o popu-
reni i Nisipurile.
Parte din locuitorT s'ad 'fin-
proprietarit pe mosia d-lor Nae
si Alexandru Iorgulescu, lar cl
din satul Secaturile s'ad impro-
prietarit in trupul mosier sta-
tulur, Corbi, numit Alunisul,
pe mo hect.
In raionul comuna' sunt mar
multe stine i intarcatorT. Intar-
catorr sunt : Gruiul, Negrul, Ru-
sul, S'atina, Ulmul, etc.
O osea comunall leaga Nuc-
para cu com. Corbi.
In cercul comuneT se gaseste
platrä de van, care se intrebu-
inteaza la necesitatile locuito-
rilor.
Pozitiunea ad este foarte fru-
moasa (situatä pe o muchie
inalta de deal).. Ca sa mergr la
Nucsoara, de la comuna Corbi,
latie de 803 locuitorr.
Are doug bisericr, una fon-
datä in anul 1840, Cu inscriptia
urmatoare :
Biserici sunt e sfin;itä., pentru slava
luI Dumnezeti zidifii. Alexandru Ghica,
domnia; Chesarie, Episcopia.
Prin °Arda Nucprenilor. s't a Egu-
menuluT Motrenilor, arhimandituluI E-
frosin Poteça, ntiscut In satul acesta, in
vecT srt fie pomenit.
A doua biserica s'a zidit la
anul 1875, avind de ctitorT pe
Gheorghe Salaoru i sotia sa
Rada, Nicolae Ionescu cu so-
tia sa Rada, si alt1 locuitorr din
comuna.
Nuc§oara,sat arpinipl,p/aig,
se intinde de la N. spre S., prin
centrul com. Rincezi, plaiul Te-
leajenuI, jud. Prahova ; separa
Nucul, poiand, jud. Neamtu, pl.
Bistrita, com. Tazlaul, sltuata pe
piriiasul Cociorva.
Nucul, mofie, in jud. Buzad, com.
Merei ; are cam 1070 hect. ara-
turr i vi!, livezr, etc., impArtita
In sfori de diferite marimr i po-
sedate de deosebitr proprietarr.
Nucul (Cantacuzino), pädure,
in jud. Buzad, com. Boziorul, cat.
Nucul; are cam 3000 hect.; e
formata din trupurile: Baleanca,
Bursucaria, Hinsarul i Tainita.
NuculuI (Dealul-). Vez! Dealul-
Nuculur, com. Bozia, pl. Prutul,
jud. Falda.
Nucului (Dealul-), deal, in par-
tea de E. a satulur Bazga, com.
cu acelasr nume, pl. Podolenl,

www.dacoromanica.ro
 NUCULUI (DEALUL-)
jud. Mad, paralel cu Dealul-
Gorgulur, .formind Valea-Baz-
gar.
Este acoperit cu vil, intre carI
se afil i aceea numitA a CA-
minarulur, vestia prin calitatea
de vin ce produce.
Nucului (Dealul-), deal, jud.
Vilcea, pl. Cerna, com. Madu-
lari.
Nuculul (Piciorul-), deal, in jud.
R.-SAra-t, pl. Orasulur, com. 0-
dobasca ; se desface din culmea
Scorusulur; se intinde printre
riul Rimna i afluentul sla pi-
riul Mahriul, si se sfirseste in
riul Rimna; este acoperit cu pl-
durr i putine pAsunr.
Nuculul (Piscul-Viei-), deal,
In jud. Buzga, com. Beceni,
Ocea, acoperitl de pAclure.
NuculuI (Plaiul-), cdtun, al com.
Goidesti, jud. BuzAa, cu 2 wlo-
cuitorr si 43 case ; de dinsul se
alipeste cAtuna.sul Pistritul.
NuculuI (Valea-), vechie numire
a cdtunulut Crivelesti, com.Tres-
tioara, jud. BuzAa.
NuculuI (Valea-), pcIdure, pe
mosia PirlAteasca saa ZArnesti,
com. CernAtesti, jud. Buzla.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
619
Buzla, com. Plescol, clt. UrIA-
tori, izvoreste din Muchia-SApo-
cer si se scurge in riul BuzAul.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
BuzIa, com. Niscovulur, cät. Mie-
rea ; se scurge in riul Niscovul.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
BuzAti, com. Beceni ; incepe din
Piscul-Nuculur si se scurge in
valea Ocea.
NuculuI (Valea-), vale, in jud.
Buzla, com. CernAtesti, cAt. MA-
Ilesti ; se scurge in Valea-La-
culur.
Nucului (Valea-), vale, izvo-
reste de la E. de com. Praho-
vita-d.-j., pl. Prahova, jud. Pra-
hova, si se varsA in riul Pra-
hovita, tot in raionul com. Pra-
hovita-d.-j.
Nucului (Valea-), vale, ce se
varsä in gira DoftAnetul, in ra-
ionul comuneT Cocorlsti-Mislir,
plaiul VArbilAul, jud. Prahova.
Nugro§ul, pisc, jud. Vilcea, pl.
Ocolul, com. SmeurAtul.
Nursus-Ceair, vale insemnatA,
In jud. Constanta, pl. Silistra-
Nola, pe teritoriul comunelor
rurale Garvan i Girlita ; este
formatA din douS. vAr mar miel
anume : Cuiugic-Ceair si De-
www.dacoromanica.ro
NURSUS-CEAIR
mecican-Cula-Ceair, desfAcindu-
se, cea d'intlia din poalele S.
ale dealulur Sopo-Bair, si cea-
l'altA, din poalele N. ale dealulur
Garvan-Bair, de pe teritoriul bul-
glresc al comuner Garvan ; se
impreunA, dupl ce aa trecut
hotarul Dobroger spre Bulgaria,
la poalele N.-V. ale dealulur
Garvan ; de aci se indreaptA
spre V., pAstrind o directiune
generala de la S.-E. spre N.-V.;
dupa ce face un mane inconjur
ce poartA numele de Tasli-Burun-
Cealr, strAbate partea de V. si
S. a plAser, pe cea N.-V. a co-
muner Garvan i pe cea S.-E.
a comuner Girlita; dupa un
drum de vre-o 12 1d1., se
deschide in valea Ese - Chioi-
Ceair, pe partea dreaptl, a-
proape de intrarea acesteia in
satul Girlita; malurile sale sunt
potrivite, in partea mijlocie a-
coperite cu pldurT, lar in cea
superioarA i inferioarA, cu tug.-
risurr i pasunr ; teritoriul strl-
bAtut de aceastA vale si adia-
centele sale, este coprins hare
dealurile Cuiugiuc - Iolu - Bair,
Cara- Burum -Bair la dreapta,
Versat-Sirti, Regene-B air, Ceatal-
Iolu-Bair pe stinga, Garvan-Bair
la S. si rezerul Oltuia la N.; e
tAiatl de drumul judetean Os-
trov-Lipnita i serveste uner
insemnate cAT comunale ce duce
de la Girlita la Cuciuc-Cai-
nargi in Bulgaria.

Oache§e (Viile-), podgorie in-
semnatl, in jud. Tulcea, plasa
Isaccea, pe teritoriul com. ru-
rale Nicolitelul, situate in partea
de N. a com. si a piase ; con-
tinuatie de V. a viilor insem-
nate, numire Sarica ; sunt si-
tuate la Estul satuluI Nicolitelul
si cuprinse 'filtre soseaua jude-
teana Tulcea -Isaccea-Babadag,
drumul comunal Nicolitelul-Par-
chesul, viile Sarica ; sunt ase-
zate pe poalele Dealulur-Mare,
mal* in jos de ruinele und val
roman, numit Valul-lui-Traian ;
produce mult vin negru, de unde
si numele saa.
Oaia, vdlcea, incepe din dealu-
rile com. Albesti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, si se varsa in Cungrea-
Mica, pe teritoriul com. Otesti-
d.-j.
Oaiei (Balta-), lac,in jud. Tulcea,
pl. Macinul, pe teritoriul com.
rur. Jijila si orasului Macin, si-
tuat in panca de N.-V. a plaser ;
este format de vre-o revarsare
a DunareI, cu care acum co-
munica prin o edita ; are 70
hect. intindere ; este inconjurat
numal cu stuf.
Oaief (Drumul-),drum natural, in
jud. Teleorman, inlocuit pe a-
o
locurea prin sosele vecinale. Vine
de la munte, infra in judet prin-
tre comunele Cringeni-Basesti,
apucä pe cimpia mosid Doro-
bantul si merge pe linga com.
egarcea-din-Deal pana in drep-
tul com. Lita.
Oaiei (Grindul-),grind, saa loc
ridicat deasupra stufului incon-
jurator, In j'ud. Tulcea, pl. Ma-
cin, pe teritoriul comunei ur-
bane Macin si pe al catunului
sa.a Ghecet ; are o forma lan-
gulata, indreptindu-se de la S.-V.
spre N.-V., punind in comuni-
catie Grindul-Pietroiului cu grin-
dul Clecea-Mare ; are o intin-
dere de 8 hect. neproductive ;
prin el trece Ola ce uneste
Balta-Oaid cu Dunárea.
°ale' (Movila-), cdtun, al com.
Colibia, jud. Buzla, cu 560 lo-
cuitorr si 114 case.
°ale' (Movila-), movild, in jud.
Buzla, com. Cilibia, pe care e
zidita biserica catunului Movila-
Oaiel.
Oaiei (Movila-), mofie, in jud.
Buzan, com. Cilibia, cat. Mo-
vila-OaleI;formata din dota tru-
puri : Movila-OaieI si Sforile-Ba-
nului; are 1400 hect., mare parte
www.dacoromanica.ro
araibile, putin smirc si stufaris si
20 hect. crivina.
°ale' (Vadul-), trecdtoare peste
piriul Mea-Mica, jud. Buzan,
com. Goidesti.
Oalelor (Grindul-), grind, saa
loc ridicat deasupra stufulur in-
conjurator, in jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Pisica si pe al catunului saa A-
zacItul ; este situat in partea de
N.-V. a piase! si in cea de V.
a comuna ; pleaca de pe malul
DunareI si se indreapta spre E.;
are o forma lunguiata ; la V.,
sta In legatura cu Grindul-Val-
canulur; la S., e marginit de
balta Combra ; are o intindere
de 40 hect.; cu pamintul de pe
el se fac. oale de locuitoril din
Azaclia.
Oalelor (Valea-), 'fria, in jud.
R.-SArat, pl. Orasul, com. Fa-
raoanele ; izvoreste din Dealul-
Capre; trece prin mijlocul com.;
uda catunul de resedinta si se
varsa in riul Milcovul, pe dreap-
ta luI.
Oanca, sat, In jud. Tutova, pl.
Corodul, com. Radesti, spre S.-V.
de satul Radesti. Pe Fina acest
sat, care este cel mal din mar-
 OANCEA
ginea de S.-E. a jud., trece so-
seaua judeteana Birlad - Galati,
trecind de aicT la Bursucani, in
jud. Covurluiti.
Oancea, com. rur., in jud. Co-
vurluia, pl. Prutul, a cincea co-
muna a jud. Covurluiti de pe
malul PrutuluI. Numirea sa vine
de la pirliasul Oancea, ce-o stra-
bate. Se afla la 58 kil. de Galati,
in dreptul orasului basarabean
Cahul. Se margineste la N. cu
com. Rogojeni ; la E., cu Pru-
tul ; la S.-V., cu teritoriul com.
Vadesti. Este forman, din dota
alune : Oancea (resedinra)
Slobozia-Oancea sati Onesti, in-
tiiul la vr'o 4 kil. spre N. de
al doilea. Oancea locuita numal
de razasI, lar locuitoriT din Slo-
bozia-Oancea sunt fostT clacasr
improprietaritr.
Satul Oancea are infatisarea
unuT orasel i serveste ca mic
port pe Prut ca trecatoare
i tata,. Cu privire la formarea a-
In Basarabia, avind i biuroa
vamal, sucursala a biurouluT Ga-
lati. Are o populatie de 555 fa-
miliT, sati 2231 suflete, din caff
407 contribuabill; 2 bisericT,
una, in partea din valea a Oan-
ceT, cu hramul Sf. ArhanghelI,
de lut i invelita cu stuf, ve-
chTe de peste loo anT si a doua,
in partea din deal, cu hramul
Adormirea-Maicer-DomnuluT, de
piatra, construita de irr'o 70 anT
de familia Onu, constituind am-
bele o parohie, cu catedrala A-
dormirea, avind un preot paroh,
un preot ajutor si 4 cintaretl ; 2
sea, una de bletT si a doua de
fete, cea de 1310 infiintata la
1865, conclusa de 2 invatatorl
frecuentata de 119 elevI
cea de fete infiintata in 1869
frecuentate de 32 eleve. Pen-
tru ambele scoll s'a cladit In anif
1889-90 un local dublu din
fondul de 50000 ruble, haiazit
in acest scop de catre filantro-
www.dacoromanica.ro
522
piI sotT Stroescu, RominT basa-
rabenI din Odesa.
In Oancea, proprietatea mare
e reprezintata prin mosiile Slo-
bozia-Oancea a d-lul Mihail O nu,
ambasador al RusieT la Atena
(Romin /*tinas din Oancea, nas-
cut pe la 1834-35, din parintil
medelnicerul Constantin Onu si
sotia sa Elena, nascuta Strajes-
cu), i mosia Oancea, impartita in
trel trupurI miel; iar proprieta-
tea mica e a razasilor si fostilor
clacasI improprietaritY la 1864.
Ocupatia de capetenie a lo-
cuitorilor e agricultura si eres-
terea vitelor ; se face irisa si
putin negot ; femeile cultiva pe o
scara intinsä vIermiT de matase.
Numarul total al vitelor e de
1343 capete.
Veniturile comunale se riclica
la 15768 ler si 83 banT i chel-
tuelile, la 9041 ler si 42 banT.
Vechimea Oancer este clepar-
cestul sat, iata ce se spune in-
tr'un suret de la Stefanita-Voda
(cel-Tinar), Domnul MoldoveT
l'acera Instilniare precum all venit
tnaintea noastr i inaintea tuturor boe-
rilor nostri, slugile noastre. Barbul i cu
frate.sill erban, feceoril tul Ivascu Plop
de nimenY silitY i all 1mprlit bite sine
a lor drepte ocine i ail rimas ?m'Acate
slugele noastre. Barbulul partea luTo, sa-
tul anume Slrbi, In gura °anca', unde
a ezut Judjtaa si pre din sus de Scheea
g cu jumitate de Ezurcani i jumtitate
din sat de Gräpeni pe Horincea ; lar din
partea
slugel noastre, luI
erban, a rimas satal anume Dinesti
la Prut Sovircani i jumätate din sat
de Gripeni pe Horincea i jumitate de
Ezurcani. Deci noT viztnd a lor buni
lnvoial i 1mprçial, asisderea si de la
Da am dat si am intirit Angel noastre
BarbuluI, pe cele de ma1 sus arlitate, a-
nume : Strbi In satul Oancea, unde a
sezut Judjula si pre din sus de Scheca
Cusi jumitate de Ezurcani si pre jurad-
tate de sat din Gripeni pe Horincea, ca
si fie lul de la ncil uric cu tot venitul,
la i copiilor lui, nepoOlor i strinepo-
Olor si tot neamul ce se va alege maI
aproape, nerisluit nicl-o-dati in ved, lar
OANCEA
hotarul acelor sate ce s'al zis sus, anume
Strbi la gura °anca I cea mai de sus
Schee, si cea jumitate de Ezurcani
jumätate de sat din Gripeni pe Horin-
cea, sil le fie los de pe toate
dupl hotarul cel vechiti, pe unde ab'
umblat din ved. Pentru aceea, cine va
fi Doma Tire( acestia si nu strice a
noasträ danie i Intärituri, ci mal* vtrtos
si dea m1 sä Intireasei, de vreme ce le
am dat i le am tntirit, pentru a lor
dreaptä i incredintatil slujbä, i pentru
tntirirea a celor de mal sus scrise, am
poruncit domnuluI credinciosuluI boerul
nostru Trotusanu, vel logora't, sä acre,
si a noasträ pecete citre aceastä carte
sil o lege.
Anul Creatiunel 7029 (1521d. Christ.),
Aprilie, 20.
Oancea, sat, la E. de com. Su-
testi pe drumul Sutesti-Movila-
MireseI, jud. Braila, la 5 kil.
spre S. de satu/ Sutesti.
Are 15. case, ca 73 locuitorT,
carT ati 149 vite marl cornute,
8o cal, 650 ol* si 49 xlmatorT.
Oancea, sat razasesc si resedinta
comuneT Cu acelasT nume, pl.
Prutul, jud. Covurluiti, mic port
pe Prut i trecatoare in Basa-
rabia, cu biuroa vamal, sucur-
sala a celuT din Galati. Are 409
familiT, sati 1835 suflete ; 2 bi-
sericT §i 2
Oancea, mofie particulara, in trel
trupurT, com. Oancea, pl. Pru-
tul, jud. Covurluia, mal inainte
unite la un loe, din carT unul
de 170 hect., al doilea de 146
si al treilea de 150 hect.
Oancea, pädure, jud. Neamtu,
in intindere de 290 pog. (vea!
Oca-Blebea).
Oancea, firtiaf, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Grozesti, care
se varsa In Pfriul-Sarat.
Oancea, piriiaf, ce trece prin
satul Oancea, jud. Covurluiti,
si se varsa in Prut.
 OANCET (VALEA-)
Oancei (Valea-), vale, izvore$te
de la locul numit Poiana-Mare,
CQM. Salda, pl. Podgoria, jud.
Prahova ; se irnpreuna in raza
comuner cu izvoarele :
Bicilor, Clinelur, Pacurer,
Stupina-Popir, Burlacul i Vul-
pea, $i formeaza gira Salda.
Oantul, sat, in jud. Neamtu, pl.
Piatra-Muntele, com. Vadurile,
situat pe malul drept al riulur
Bistrita.
Are o populatie de i28 fam.,
sati 488 suflete, carr locuesc
in 129 case.; I moara i I pia.
Locuitorir se ocupa cu agri-
cultura $i plutaria.
Oantul, pirtiaf, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Vadu-
durile ; izvore$te dintre Culmea-
Tarcaulut $1 a Harmanulur ; se
varsa pe partea dreapta a riu-
lur Bistrita, tina satul cu ace-
14 nume.
Oarba, sat, fAcind parte din co-
muna rurall Zatreni, pl. Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 295 locuitorT.
Oarba, pisc, ce se lasa din Dea-
lul-Oltetulur, in partea de E. a
com. Zatreni, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea. Se nume$te ast-fel pen-
tru-ca mar inainte erati- aci pà-
durl dese, grele de strabatut.
Oarba, deal, la V. comuna S1A-
tioara, plaiul Horezul, jud. Vil-
cea, humit ast-fel de la padu-
rile dese $i intunecoase ce ati
existat aci.
Oarba, pirlia,r, ce izvore$te din
trer locuri vaile Carpeni, Gru-
iul qi Viile, jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Rogojeni, $1. se
varsa in jos de Rogojeni (la mar-
gina sudica a satuluT), in pi-
ritti Horincea.
68167. Moras Dtplionar Geogra4o. Vol. Ir.
523
Oarbei, sati Chirileqfflor (Va-
lea-), vale, pe care se afla sa-
tul Chirile$ti, jud. Covurluiti, pl.
Horincea, com. Rogojeni.
Oarzele, trup de mofe, a mo$-
tenilor Co$oe$ti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlaqca.
Oarzelor (Dealul-), deal, jud.
Tecuciti, la E. de satul Crae$ti.
Oasele, sat, jud. Covurluiti, pl.
Siretul, com. Cuca, la 4 kil. in
partea de N.-V. de re$edinta co-
munala. E satul cel mar mare
din com. $1. format din putin
raze$T, mar multr fo$tf claca$T
insurater improprietAritr.
Are 182 case, 209 fama, sati
886 suflete; o biserica $1 o $coa-
la, situate in valea i pe coasta
ce vine despre N., de la Baleni,
catre S., spre Pechea. Are un
teritoriti in intindere de 4860
hect., din carT 2431 arabile, 514
hect. 8o aril padure, 715 ima$
restul vi! i vatra satului.
Terenul saii e in mare parte
nisipos i clisos.
Legenda spune cä numele de
Oasele ar veni de la un razboiti
intimplat alce, in urma caruia
ati murit mal multi o$tenT, ale
caror rail:144e ati fost tumor-
mintate in acest loc.
Oasele, mo,rie a statuluT, fosta pen-
dinte de manastirea Sf. Saya,
jud. Covurluia, pl. Siretul, com.
Cuca. Are o intindere de 1350
hect. i se arendeaza cu 20600
le! anual.
Oasele, lac, pe proprietatea Sta-
ne$ti, pl. Marginea, jud. Vla$ca,
de unde incep vilcelele Tutu-
narul, Sgircitilor i Ciungulur.
Oasele, pichet pe Dundre, Cu No.
13, jud. Ilfov, la S. de Olte-
nita.
www.dacoromanica.ro
OBEDEANCA.
Oba-Bair, deal insemnat, In jud.
Constanta, pl. Medjidia, pe te-
ritoriul comunelor Cernavoda
(urb.) h Teleorman (rur.) ; se
desface din Dealul-Turculur $i
anume din virful Deocea-V. ;
se indrepteaza spre S., aviad
o directie generala de la N.-V.
catre S.-E.; merge printre valle
Geaba-Culac, spre N.-E. $i Oba-
Culac, spre S., pana la satul Ci-
libi-Chioi ; inaltimea so este de
126 m., in virful Maiac - Oba ;
este a$ezata in partea de N.-
V. a plA$er, cea de E. a co-
mune! Cernavoda si cea de
S.-V. a com. Tortoman ; este
acoperita cu pa$unr i fineturr.
Obidäria, parte din fesul $o-
muzulul-Mare, in'mijlocul satulur
Dolhe$ti, jud. Suceava.
Obcina,p/aia, jud. Bazar!, pl. Taz-
laul-d.-j., de pe teritoriul com.
Schitul-Frumoasa.
Obeada, ceitun (tirla), înjud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de com. Suditi, situat pe
cimpul Baragan.
Obedeanca, rîü. Izvore$te din
jud. Mehedinti, din micr izvoare.
Patrunde in jud. Dolj prin pl.
Dumbrava-d.-s. $1 se varsa pe
malul drept al rtuluTpul, in com.
Breasta dupl ce uda, M'ara de
Breasta, comunele : Tiul, Cerna-
te$ti, Rasnicul, Prede$ti. In cursul
sati superior, este format din trer
miel piral e, care curgind de la V.
spre E., catre com. Belotul, se
unesc, in apropiere de com. Pre-
deleqti, Cu Ola ce trece prin
com. Tiul, Cernate$ti si Rasni-
cul, dind nastere riulur Obe-
deanca. Cele trer piraie ce for-
meazA cursul superior al acestur
rîü sunt: Gogo$ul, StePAnelul
$1 Belotul. Cu aceste Orate se
mar unesc i acele din comuna
67
 OBEDEANU
opotul : Valea-Recea i opo-
tul. In com. Tiul, riul Obedeanca
este cunoscut sub numele de Va-
lea-Corzului. De ad tredind in
com. Cernatesti, curge prin va-
lea Cernatesti si se incarca pe
stinga cu piriul Cernatesti. Uda.
com. Rasnicul, unde se ?nearcä
pe stInga cu 0.1111 Rasnicul.
Pana In dreptul acesteT comune
are directiunea de la V.-E.; de adi
se lasa In jos catre com. Belotul,
unde se incarca cu piraiele de
mal sus. Trece in com. Predesti,
de unde se ?nearca pe dreap-
ta cu plriul Meretelul i In
fine intra pe teritoriul comuner
Breasta, unde primeste piriul
Breasta.
Obedeanu, fIntinli, jud. Dolj, pl.
Ocolul, com. Cernelile, zidita
la 1821 de Petrache Obedeanu
rezidita la 1893 de d-na Eliza
Opran.
Obedeni, sati Obedeanca, com,
resedinta pl. Glavaciocul-
Neajovul, jud. Vlasca. Se compu-
ne din: Anghelesti, Bucsani-d.-j.,
Obedeanca, Pirlita i Vadul-
Lat, situate tu pi. NeajlovuluT, pe
valea cu acelasT nume, ce vine
din sus de Corbi-Ciungi, la 32
kil. de Bucuresti si Ia 56 kil. de
Aci da DrImbovnicul
in Neajlov.
Are o populatie de 1279 su.
flete, din carT 269 contribuabilT;
o biserica, cu hramul Adormi-
rea Maicer DomnuluT, tinind de
parohia Obedeanca, deservid de
preot i 2 dascAIT ; o scoala
mixta, cu 4 clase, frecuentad
de 44 baetT si 3 fete.
Budgetul com. e la veniturT
de 11787 leT si la cheltuelT, de
7019 lef.
S'a arat in aceasta comuna
(1894) o suprafata de 1480 hect.,
cu diferite cereale.
Cea mar mare departare futre
524
catunele din aceasta parohie
este de 4112 kil.
Obedeni, sat, factnd parte din
com. rur. Varasti-Obedeni, pl.
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
la S. de Var4ti, pe malul sting
al riuluT Sabarul. La S. e in-
conjurat de padure. Aci tarmul
drept al Sabarului e smircos.
Se intinde pe o suprafata de
955 hectare, cu o populatie de
655 locuitorT.
D-nif fratl Obedenaru ati 685
hect. si locuitoriT, 270 hect. Pro-
prietariT cultiva 610 hect. (40
izlaz, 20 vie, 15 padure). Lo-
cuitorii cultiva 252 hect. (i5
sterpe, restul vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservid. de I preot
si I cintaret ; I moara cu upa;
masilla de treerat aburI;
2 podurT statatoare.
Comerciul se face de 5 di--
ciumarT.
Numarul vitelor marl e de
392 si al celor miel, de 721.
Obedeni, saú Obedeanca, ccltun,
pendinte de com. cu acelasT
nume, jud. Via.5ca, pi. Neajlovu-
luT, situat in valea NeajlovuluT
unde este gura vaiT Drimbov-
niculuT. Proprietate a d-luT Ghita
Niculescu, cumparata din trupul
cel mare al mosiel Clejani. A cest
trup merge pana la Cosoaia, de
care o desparte apa Milcovului.
Are o 'suprafata de 1300 hect.
S'a dat la 102 locuitorT fosa
clacasT o suprafata de 306 hect.
Are un venit anual de 20000
leT.
In catun este o scoala si o Este asezata in partex de E.
biserica.
Tot ad i este resedinta piase
Neajlovul, azi unid cu a Glava-
cioculuT, i resedinta judecatorier
de ocol.
Are un oficiA telegrafo-pWal
Infiintat In 1882 g al cara venit
www.dacoromanica.ro
OB1DIT1
pe 1896--97 a fost de lel 5754,
banT 98 ; un han mare de zid;
o casa, tot de zid, pentru sub-
prefectura si judecatoria. Case
pentru proprietar, patule, magazir
bune i indestulatoare ; o moarä
cu turbina pe apa NeajlovuluT.
Locuitorir pose& vite multe
si In special oT i rimatorT.
Obedeni. VezT Ciocoveni, Ilfov.
Obedinul, sat, jud. Dolj, pl.
Doljul-d.-s., com. Breasta, cu 81
locuitorT si 37 case. Copiir din
sat urmeaza la scoala mixta din
satul Breasta, ce este la 2 kil.
Obeni, sat, fddind parte din
com. rur. Ionesti-MinculuTi pl.
Oltul-d.-s., jud. VlIcea. Are o
populatie de 322 locuitorT ; o
scoala, frecuentad de 29 copiT;
o biserica, zidita la anul 1842
de Dutu Comanoiti. Cade In
ce ntrul co m u neT. Este strabatut
la E. de calea ferata si soseaua
nationala.
Obiala-Mare, vzoviltï, jud.
situata in pl. Ianca, spre N.
de com. Ciresul, in drumul de
la Ciresul la Filipesti.
Obiala-Mici, movild, situata in
pl. Ianca, jud. Braila, spre N.
de com. Ciresul, in drumul de
la Cirepl catre Filipesti.
Obiditi, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. RImnicul-d.-s., pe malul
drept al riulur RImnicul-Sarat,
luat numele de la mosia
Obiditi.
a judetulul, la 4 kil. spre E..
de orasul Rimnicul-Sarat si in
partea de E. a plaseT, la 8 kil.
spre E. de com. Serciti, rese-
di nta plaset Comunele invecin ate
sunt : tubei, la 5 kil. i Baltati,
tot la 5 kil.
 OB1D1T1
Se margineste laN.-E. cu com.
tubei ; la S., cu com. Costieni-
la V., cu com. Baltati.
d.-j. ;
Este o comuna de cimp, ne-
avind alt accident de teren a-
t'ara de malurile Rimniculul.
Riul Rimnicul-Sdrat o ucla
in partea de N., de la V. la E.;
Iazul-Morilor, la S. Mal sunt
ii puturl (I-12 m. adincime).
Catunele care o compun sunt:
Obiditi, resedinta, la V., si MA-
racini-GreculuT, la E.
Suprafata comuneT este de
2563 hect., din carr 200 hect.
vatra comuneT, 363 hect, ale
locuitorilor, 2000 hect. ale parti-
cularilor. Din acestea: 1368 hect.
arabile, 400 hect. imas, Ioo
hect. paclurT, 150 hect. finete,
345 hect. neproductiv.
Are o populatie de 189 fa-
miliT, saU 771 suflete ; o bise-
rica, cu hramul S-ti! VoevezT,
zidita la 1857 de preotif Ion
Mihalcea, deservita de i preot
si I cintaret ; o scoald de bdetT,
fondata in 1876 de stat, con-
clusa de i invatAtor i frecuentata
de 27 elevT.
LocuitoriT posea: 6o pluguri ;
230 boT, 112 vacI, 105 cal, 6o
Tepe, 484 oT, 9 capre i ZIO
rimatorT. Comerciul consta in im-
portul de coloniale, tesaturl,
spirtoase l la exportul de ce-
reale ; transportul se face prin
gara Rimnicul-Sárat. Sunt 7 co-
merciantl, din carl 4 circiumarT.
Calle de comunicatie sunt :
catea judeteand Rimnicul-Maicd-
nesti, ce trece prin comuna;
calea spre Shlcioara Ghergheasa-
Amara.
Budgetul comuner e la veniturT
de 3000 leT, lar la cheltuelT, de
2796 leT.
Obiditi, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
catunul de rese-
dinta al com. Obiditi, asezat pe
RImnicul, la E. com. Are 130
525
hect., cu o populatie de 105
fama, sati 447 suflete, din carl
93 contribuabilT ; o biserica si
o scoala.
Obielei (Valea-), vale, izvoreste
de la poalele de E. ale munte-
luT Plesuva-Mare, curge de la
V. spre E. si se varsa in riul
Prahova, pe tarmul drept, in
raionul com. Comarnicul, plaiul
Pelesul, jud. Prahova.
Obile§ti, com. rur., in jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea-d.-j., pe piriul
Valea-lur-Balan.
Este asezat in Nordul jude-
tuluT, la 32 kil. spre N.-E. de
orasul R.-Sarat si in Vestul p15.-
seT, la 15 kil. spre V. de Mal-
canesti, resedinta plaseT. Comu-
nele invecinate sunt : Martinesti,
la 7 kil. ; Gologanul i Slobo-
zia-Mihalceni, la 8 kil.
Se margineste la N. cu com.
Gologanul ; la V., cu com. Slo-
bozia-Ciorasti ; la E., cu Rim-
niceni si la S., cu Märtinesti.
Piriul Balanul e singurul care
o uda prin mijloc. La E. e riul
R.-Sarat. Mal sunt i 54 puturI
(7xo metri adincime).
Catunele carT o compun sunt :
resedinta, la N., Bor-
deasca, la S.
Suprafata com, este de 6357
hect., din care 2224 hect. ale
locuitorilor, 120 hect. vatra com.
si 4133 hect. ale particularilor.
Din acestea : 4311 hect. arabile,
1400 hect. imas, 21 hect. pa-
dure, 65 hect. vil, 600 hect.
fuete.
Are o populatie de 371 fa-
saa 1600 suflete ; 2 bise-
riel, una in cat. Obilesti, cu
hramul S-tiT VoevozT, zidita in
1873 de preotul Andrel Chiru
cu locuitoril i deservita de I
preot, i cIntaret si i paracliser ;
si a doua In cat. Bordeasca, cu
hramul Nasterea 1VJaiceT Domn u-
www.dacoromanica.ro
lul, zidita in 1873 de locuitorl,
deservita de I preot, i entaret
si i paracliser ; o scoall mixta,
fundata in 1878, conclusa de
invatator i frecuentata de 102
elevr.
Calitatea pamIntuluT este bu-
acesta fiind negru si argilo-
nisipos.
LocuTtorir posea : 280 plu-
gurl ; i moara, cu aburT, i ma-
sina de semanat si I de sece-
rat ; 760 boT, 466 vacT, 1[00 cal,
232 lepe, 3 magarl, 2528 Or, 2
capre i 280 rimatorl.
Comerciul consta in importul
de coloniale, spirtoase, bumbac
manufacturl, si In exportul
de cereale i vite ; transportul
se face prin statia Gugesti la
20 kil. spre V.
Sunt 13 comerciantI, din carT
bacan, 8 circiumarl i i mar-
chidan ; 2 cojocarT, 2 potcovarT,
plapamar, i timplar, i mace-
lar, ï geamgia i i bogasier.
Calle de comunicatie sunt :
calea judeteana Virtescoi-BrAila
drumurile spre : Martinesti,
Rimniceni, Maluri, Bogza-Voe-
tinul-R.-Sarat, gara Gugesti.
Budgetul com. e la veniturT
de 6482 lel, lar la cheltuelT, de
6444 leT.
Obile§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., catunul de
resedinta al com. Obilesti. Are
4857 hect. intindere ; o popu-
latie de 202 familiT, saa 847 su-
flete, din carl 252 contribuabili ;
o bisericá si o scoall.
Obile§ti, fasta stalie de cat de
pood la 1836, pe drumul intre
Bucuresti i Calarasi, jud. Ilfov.
Obile§ti, lac, in jud. Ilfov, plasa
Mostistea, format de Valea-Mos-
tistea i Valea-Cioranilor.
Obile§ti-NoI, com. rur., in jud.
 OBILEM-N0!
Ilfov, pl. Negoesti, situata la E.
de Bucuresti, Miga lacul
la 66 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura cu com. Frasi-
netul i Obilesti-VechT prin so-
sele vecinale.
Se compune din satele : Bu-
zoeni, Orasani si Obilesti-No!,
cu o populatie de 1688 suflete,
din carT 301 contribuabilT, carT
locuesc in 314 case.
Suprafata totala a com, este
de 4760 hect.
Mostenitoril PrincipeluT N. Bi-
bescu ad 3983 hect. si locui-
toril, 777 hect. Proprietarul cul-
tiva tot terenul, rezervind pentru
izlaz 200 hect. (400 hect. pä-
dure). Locuitorit din pamtntul
lor, rezerva pentru izlaz 57 hec-
tare.
Are: o biserica ; 2 scoale ;
moara cu apl.; 2 masinf de tre-
erat; I helested ; i pod stItator.
Ad se fac 3 tirgurl.
Budgetul com. e la venitud
de 7232 leT si la cheltuelT, de
626o le/.
Dintre locuitorl, 369 sunt plu-
garT, 8 sunt industriasT, 16 ad
diferite profesiunT.
LocuitoriT posea : 177 plu-
gurl: 24 Cu bol i 153 Cu ; N. al laculuT Obilesti, la 69 kil.
230 care si carute : 27 cu bol
si 203 Cu cal ; 785 ca si Tepe,
8 armlsarl, 218 boT, 661 yac!
viter, 7 taud, 73 bivolite, 31
capre, 2327 di si 168 para
Comerciul se face de io cir-
ciumarl si 2 hangiT.
Locuitorif improprietaritT sunt
176 fi neimproprietaritT, 229.
La 1821, T'urce sub condu-
cerea lui Chehaia-Bei, venind
de la Silistra spre Bucuresti, ad
poposit la Obilesti.
Obileqt-i-Noi, sat, pl. Negoesti,
jud. Ilfov, facind parte din com.
rur. Cu acelasT nume. E asezat
la E. de Bucuresti, tare Valea-
.ArgoveT i malul de E. al Ja.
528OBISLAVI
culta Obilesti. Ad este rese-
dinta primArieT.
Suprafata batata a satuluT e
de 4760 hect. (impreuna cu el-
tunele Buzoeni i Orasani), Cu o
populatie de 1391 locuitorT.
MostenitoriT PrincipeluT N.
Bibescu ad 3983 hect. si lo-
cultoriT, 777 hect. Pentru izlaz
s'ad rezervat 200 hect., iar 400
hect. sunt padure. Locuitoril
eT 57 hect. izlaz.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preotr
si 2 cintaretT ; 2 coale, una de
baetT si a doua de fete, frecu-
entate de 32 elevT si 23 eleve;
moara Cu apa ; 2 masinT de
treerat ; i helested ; i pod.
In fie-care an se fac ad tre1
tirgurl de vite, obiecte si bau-
turf spirtoase, la 25 Martie, 21
Mala qi 6 August.
Comerciul se face de 9 cir-
ciumarl si 2 llame.
Numarul vitelor marT e de
1407 si al celor miel, de 1677.
Obileqti-Vechl (Silistea), com.
rur., jud. IIfov, pl. Negoesti,
asezata. la E. de Bucuresti,
tre Valea-ArgoveT si malul de
de Bucuresti. Populatia comu-
nd este de 941 suflete, din cari
176 contribuabilT, locuind in 191
case si 2 bordee. Sta in lega-
turä cu com. Obilesti-NoT prin
o osea vecinala.
Aceasta comuna este insem-
nata in istoria TareT prin lupta
ce se dete ad intre TurcT, RusT
si RominT la anul 1807.
Ad se face un bun comen
cu pestele ce se scoate din la-
cul Obilesti si cu lemnele din
padurile vecine.
Suprafata totall a comuneT
e de 1500 hect.
MostenitoriT PrincipeluT N.
Bibescu ad 885 hect. si locui-
toril, 615 hect. Proprietarul cul-
www.dacoromanica.ro
tiva 845 hect. (30 izlaz, 10 pa-
dure). LocuitoriT rezerva 75
hect. pentru finete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservitl de 2 preotT
si I cintlret ; o scoala mixta,
frecuentata de 25 copil ; i he-
lested, pe proprietatea familieT
Bibescu.
Budgetul com. e de 2989 ler
la "veniturT si de 2937 le!, la chel-
tuell.
Dintre locultorT, 211 sunt plu-
garr, 41 ad diferite profesiunT.
El posecla : 110 plugurT 12
C u bol si 98 CU cal; 142 care
si carute : 17 cu bol si 125 cu
cal; 540 cal si Tepe, 52 arma-
sarT, 105 bol, 302 vacT i viter,
57 taud, 20 bivolT, 45 bivolite,
28 capre, 335 poni*, 979 or.
Comerciul se face de 5 di--
dumarT.
Improprietaritl sunt 126 lo-
cuitorr i neimproprietaritT, 141.
Pe teritoriul acesteT comune
este Dealul-BeciuluT, numit ast-
fel pentru el pe el a avut Con-
stantin BrIncoveanu palat la
1712 dupa ducerea luT Brinco-
veanu la Constantinopole, pala-
tul cazut in ruine si a ramas nu-
ma beciul de sub palat ale d.-
ruT urme se vAd si azT. Pe a-
cest deal Brincoveanu a avut
observator de unde privea in
Bucuresti.
Aceasta comuna este straba-
tuta de vaile : Gura-Val!, Valea-
Cotuluï, Palanga, Valea-VieT, Va-
lea-CocoruluT, pe care se cul-
tiva tot felul de cereale. Afara
de acestea ma sunt valle: Mi-
lotina si Ciorani, prin carl trec
raid ptraie, ce poarta aceste
nume.
Obislavi, com. rur., pl. Neajlo-
vul, jud. Vlasca, situata la ex-
tremitatea N. a piase, pe rtul
Obislavi, la hotarul spre jud.
Dimbovita. Proprietate a statu-
 oBISLAVUL
luT, fosta a manIstireT Mitropo-
lid, se arendeaza cu Crovul, co
15400 lei anual.
Intinderea mo5id e de 1800
hect. S'a dat la 200 locuitorT
fo5t1 claca5T o suprafata de 600
hect. Are o pAdure in 3 pil-
curl, in suprafad de 199 hect.
Are o populatie de 1248 su-
flete, din carT 249 contribuabilT ;
o biserica, deservid de 1 preot
2 dascAII, tinitid de parohia
Fundul-ParuluI ; o 5coall mixta,
conclusa de i invatator, 5i fre-
cuentata de 21 copir; 3 &durar.
Budgetul comuna' e la veni-
turl de 7125 leI 51 la cheltuell,
de 6608 leT.
Este departe de Giurgiti, de
82 kil.; de Obedeni, re5edinta
plA5d, de 9 kil.; de Bucure5ti,
de 48 kil. 51 de statia drumului
de fer Titu, de 18 kil.
Are o osea judeteana, ce duce
la Pitelti, apoT pe Valea-Neaj-
lovultd, la Bucureqti, pe /a Popa-
Nae.
Obislavul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., formad. din 3
catune: Diacone5ti, Linia 51 Tu-
turul. Este situad pe 11111 Obis-
lavul, intre Dealul-Muerd 51Ur-
ziceni, la 70 kil, de reqedinta
judetuluT 51 la 5 kil, de a sub-
prefecturel.
Pana la anul 1875, comuna
Obislavul era intrupata la co-
muna Tina, lar dela aceasta
data s'a separat.
Are o populatie de 781 su-
flete, din caz< 158 contribuabilr,
carT locuesc in 230 case ; o bi-
seria. reparad., la anul 1852.
Locuitoril se ocupa mar mult
cu plugaria. El posea : 27 cal,
300 bol, 235 vacT, 8o capre,
270 oT, 380 porcr; multr merl,
nucl i cire5T.
Totl locuitoril sunt mo5nen1.
Cu izlaz comuna are 878 hect.
pamint.
527
Veniturile i cheltuelile co-
muna se urca la 1130 leT anual.
E brazdata de dealurile:. Mu-
erel, Urzici, Tuturul, Magura
udata de valle: Obislavul, E-
dera i Valea-Stind. Locurile
din jurul comuna se numesc :
Obislavul, Mo5teni i Hotarul.
Obislavul,ftlidure particulara, su-
pusa regimuluT silvic, in jud.
Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com.
Obislavul.
Obisla'vul, vale, com. Obislavul,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Se
varsa in Oltetul.
°bita, pirig, in com. rur. Vidi-
mire5ti, plaiul Clo5ani, jud. Me-
hedinti, formad din piraiele Ru-
dina i overnele; are morT pe
clima qi se varsa in riul Iupca
la Pope5ti.
ObIr§a, munte, comuna Albe5ti,
pl. Dimbovita, jud. Mu5cel.
Obir§eni, com. rur. si sat, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, spre S.-
E. i la 19 kil. de Birlad, la
marginea jud., pe pir. Jeravdtul.
Formeaza o comuna (com. Obir-
5eni) cu cAt. P1e5a. In toata com.
sunt 528 locuitorl, din caz-1 179
contribuabilI, locuind in 149
case. Satul are o populatie de
126 locuitorl 55 case.
Are o 5.coaIä primara de ba-
etT ; 2 bisericr ; o moara cu va-
por!.
Se cultiva viea pe o suprafata
de 39,50 hect. Se lucreaza ro-
dria 51 se fac spete, ce se in-
trebuinteaza de femeT la tesutul
pitad. Se cultiva gindaciT de
matase.
Comerciul se face de 6 per-
soane.
Obir§eni-Boere§ti. VezI Obir-
5eni-Claca5T, sat, jud. Tutova.
www.dacoromanica.ro
OBtR§1A
Obir§eni-Clfica§i, com. rur. si sal,
in jud. i pl. Tutova, spre N.-V.
de ora 5 pe pir. Iezerul5iaproape
de sorgintea sa. Satul formeaza
comuna (com. Obbeni) cu
catunul Obir5eni-Raza5T i Valea-
Iezeruld (Lingurari), avind o po-
pulatie de 484 suflete, din carT
85 contribuabill 51 140 case.
Are 14,25 hect. vie, din carl
825 nelucratoare $1 2 hect. livezT
de pruni.
Comerciul se face de 3 per-
soane.
Se mal nume5te i Obirgeni-
Boere5tI.
0133r§eni-RAzi§I, sat, in jud.
pl. Tutova, com. Obir5eni,
Ruga satul Obir5eni-Claca51. Are
populatie de 87 locuttorT 5i
27 case.
Obir§ia, com. rur., pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacat1, situad pe deal 5i in
valea superloara a piriulul Ber-
heciul, care obir5e5te pe terito-
riul eT, din dealul Rail, de unde
'I vine 5i com. numele de Obir5ia.
In vechime purta numele de
Nafornita-lui-Conachi.
Este alcatuita din 2 catune :
Obir5ia, re5edind, i Baimacul.
Se margine5te la E. cu com.
Coltesti, jud. Tecuciii ; la N., cu
com. Odobe5ti; la V., cu com.
MarA5t1 i la S., cu com. Tirgul-
Glodurile.
Are : o populatie de 321 fa-
mili!, saa 1220 suflete, din carl
641 agricultorr, 8 meseria5T, 2
comerciantf, 14 Cu profesiunl li-
bere, 107 muncitorl 51 35 servi-
torl, locuind in 328 case; o 5coala
in satul Bliznacul ; 2 bisericl,
una in satul Obir5ia, a doua in
catunul Baimacul, deservite de
preot 51 4 cintaretr.
La Baimacul, sateniT RominT,
lucreaza cobze, foarte cautate
raspindite in toata tara.
Budgetul comund e la ve-
 OBiRgA
nituri de leT 5395, banf 93
la cheltuelT, de lef 1835, banf 7.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 850,85 hect.
Teritoriul comund are o in-
tindere de aproape 1317 hect.
Padrea Bulaul ocupa o su-
prafata de 65 hect.
Proprietati sunt : C. Sendrea,
posea 5589 hect. ; Familia Ciu-
chi, 340,80 hect.; Pr. I. Stirbef,
35,10 hect.
Vine at1 o intindere de 25,45
hect.
Vite sunt ; 77 caT, 861 vite
marf cornute, 375 porcf, 20
capre i 322 of.
StupI cu albine sunt 73.
Com. ObirOa este legata cu
comunele: Secueni, Mar4ti
Glodurile, prin cAT vecinale.
Distantele: la Bacaii, capitala
districtuluT, 27 kil. ; la com.
Odobe0, 5 kil. ; la Mara.4i, 4
kil.; la com. Tirgul-Glodurile, 7
kil. §i la com. Secueni, reedinta
pl4eT, 9 kil.
Oblr§ia, com. rur., in pl. Gilor-
tul, jud. Gorj, la N. comund
Radine§ti, pe valea Plosca, va-
lea cea mal despre E. a pl4e1
GilortuluT. Este numita ast-fel
pentru-cä este wzatä la obir-
Oa vad Plosca, intre judetul
Vilcea i comunele Radine0
Piscoiul-de-Gorj.
E situat pe coaste i vilcele
e formata dintr'un singur sat.
Are o suprafata de 374 hect.
din carl: 74 hect. padure, zoo
hect. arabile, 150 hect. finete,
zo hect. vie, 15 hect. lived de
prunI qi 25 hect. izlaz, locurile
fiind cam ripoase.
Are o populatie de 138 fa-
milif, saa 540 suflete, din carf
129 contribuabilf ; o biserica de
lemn, fOcuta de locuitorf la anul
1852 i deservita de I preut
§i 2 cintaretf.
Locuitorit sunt mo§nenr. El
528
posea.: 45 plugurf, 54 care cu
bol, 2 carute cu cal; 16o vite
marl cornute, 6 cal, 8o capre,
85 oT qi 170 rimatorT.
Budgetul comund e la veni-
turl de lei 768, banT 90, lar la
cheltuell, de le 762.
Comunicatia se face printr'o
osea comunall, care pune co-
muna in comunicatie la S. cu
com. RAdine§ti, precum §i prin
drumurl ordinare, care duc la
alte catune.
In Oblqia se &ese: 3 pu-
turf si 6 Ruda
Oblr§ia, com. rur., In jud. Me-
hedinti, pl. Cimpul, la 64 kil.
de orapl Turnul-Severin, situata
pe deal i cimpie. Si-a luat nu-
mete de la frumoasele izvoare
numeroasele fintinf ce are in
partea despre S., pe valea nu-
mita a ObiqieT, pe unde curgc
riul cu acela0 nume. Se mar-
ginqte : la E., cu com. Guneni;
spre N.-E., cu Dirvari-d.-j.; spre
N., cu Opriprul; spre V., cu
Izim§ea; lar la S., cu Salcia.
Comuna e formata dintr'un sin-
gur sat, avind o populatie de
1400 suflete, din mil 206 con-
tribuabilf, locuind in 250 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura crqterea vite-
i Are o populatiune de 700
lor ; unif dintre el se ocupá.
si cu facerea rogojinelor ; altif
se ocupa cu cizmaria i aba-
geria.
Locuitorif posecla 80 plu-
gurT, 139 caxe cu bol, 26 carute
cu cal"; 8o stupf.
Prin comuna trece ?oseaua
care duce de la Severin la Ca-
lafat.
Are o biserica, deservita de
preot i 2 cintaretf; o qcoala,
conclusa de r invatator, frecu-
entata de 31 copif.
Budgetul comunef e la veni-
turf de 6479 lef, lar la cheltuelf,
de 2685 lef.
www.dacoromanica.ro
OBIRqIit
Vite : 762 vite marT cornute,
700 of, 60 cal i 669 rimatorl.
In comuna sunt: 2 dealurT:
Dealul-Bilciuluf i Dealul-Obir-
§lef, care se afla spre S. de 14'1.11
Valea-IvwuluT ; piriul
ObirOa ce se formeaza din iz-
voarele comuna i pe care se
afta i morT de macinat.
Se fac treT anuale
anume: unul la Sf. Teodor,
al doilea la Inaltarea Domnului
al trellea la 6 August (Schim-
barea la l'ata).
Loe istoric in comuna sunt
ni§te ridicaturf de pamint, unde
Ru01, la 1854, art fost batuti
cumplit de Turcf.
Obir§ia, com. rur., in jud.
hedinti, plaiul Cloqani, la 72
kil, de orapl Turnul-Severin.
Si-a luat numele de la nume-
roasele val (obir§if) ce are,
pe care este wzata.
Se margine$te : la E. cu co-
muna Mara.5e01; la S., cu co-
muna SiNtea ; spre V., cu co-
muna Izverna; iar la N., cu riul
Cerna. Obir§ia este formata din-
tr'un singur sat §i este comuna
cea mal ascunsa. in munte din-
tre com. judetuluT Mehedinti,
cu drumurf grele de practicat.
suflete, din care 70 contribua-
bilf, cari locuesc in 130 case.
LocultoriT, pe Ruga agricul-
tura, se ocupa maf cu seama
Cu cultura albinelor, fiind sin-
gura comuna. din judetul Me-
hedinti, al carel locuitorl po-
sea. multf stupf; alp locultorf
se ocupa cu facerea §indrilef.
El posea: 8 plugurT, 2 care
cu bol i i caruta cu cal; 8o
stupf cu albine.
Are o biserica, deservita de
preot si 3 cintaretf.
Budgetul comunef e la veni-
turf de 546 leT, lar la cheltuelf,
de 453 lef.
 OBtRgA
Vite : 590 vite marT cornute,
460 di, 900 capre, 42 cal si
460 rimatorT.
Are o osea, care leaga cen-
trul comuneT cu _comuna MAr6.-
sesti.
DealurT mal principale in co-
munA sunt : la S., Dealul-Pahar-
niculuT; la N., Culmea-ObirsieT,
Virful-Inalt si Poiana-ObirsieT ;
lar spre V., Dealul-GodeanuluT.
Ape: Cerna, ce formeazA ho-
tarul spre N., filtre Austro-Un-
gana la s Tara'RomineascA ; pi-
raiele : Brebina, Ogasul-Gheciu-
luT, BraduluT, deruluT, RAm-
nuta-Mare si ROmnuta-MicA.
VOY sunt : Valea-luT-Dragne,
de unde incepe si PisculluT-
Drague, Valea-SeacA si Valea-
deruluT.
Obirsia, com. rur., in mijlocul
plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro-
manati, formatá din satul cu a-
celasT nume si din 01. Coteni
si Pistan. Mal inainte a fost re-
sedinta subprefectureT pl. taita.
Se invecineste la V. cu mosia
Sadova; la S., cu com. Urzica
spre S.-V., cu VIdastra si VIdAs-
trita si spre N.-E. cu BrastavA-
tul. Se aflA la 24 kil. de Ca-
racal si la 17 kil. de Corabia.
Are o populatie de 263 fa-
mili!, sati 1020 suflete, din carT
225 contribuabilT ; 2 bisericT,
Adormirea Malee! DomnuluT
(1867) in Obirsia si Sf. Dumi-
tru in Coteni, deservite de 1
preot si 2 cintAretT ; o scoall,
frecuentatA de 13 copiT ; 7 cir-
ciumT.
Vite marT sunt 773, vite micT
2100 li rimá.torT 437.
Budgetul comuneT e la ve-
niturl de 3977 leT si la cheltuelT,
de 3939 leT.
Obirsia, sat, jud. Baca'', pl. Si-
retul-d..s., resedinta com. rur.
Cu acelasT nume, situat in vale,
529
la obirsia piriutuT Berheciul. E
inconjurat de dealurile : Godo-
vanul, Raiul si BAimacul. Are o
populatie de 180 familiT, sall
669 suflete ; o bisericA, clAditá.
la 1875 de obstia locuitorilor,
deservitA de I preot $i 2 chi-
tAretT ; 2 circiumT.
Vite sunt : 46 cal, 468 vite
marT cornute, 6 capre si 190
porcT.
Obirsia, mahala, in com. rur.
BrAdetul, pl. VAilor, jud. Me-
hedinti.
Obirsia, mahala, fAcind parte din
com. rur. MAdulari, pl. Cerna-
d..s., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 250 locuitorT ; o bise-
ricA, fondatá. la 1802. Cade in
partea de N. a comuneT si este
udatA de riul Cernisoara.
Obirsia, munte, jud. Dimbovita,
aproape de granitO ; in virful
sAti se aflA Omul, pisc inalt si
ascutit lingA Bucegi.
ObIrsia, mofie, jud. Bac5.6, pl.
TazlAul-d.-j., comuna Berzuntul,
fAcind parte din mosia Ber-
zuntul.
Obirsia, mofie a statuluT, In jud.
Romanati, arendatä anual cu
86440 leT, impreunA cu trupu-
rile ArvAtesti, Rotunda si Pra-
porul. Aceste trupurT ali 733
pog. pAdure, sunt pendinte de
mAnAstirea Brincoveni, si tin de
com. Obirsia.
Oblrsia, pdclure a statuluT, in in-
tindere de 250 hect., plaiul Nuc-
para, jud. Muscel.
Obtrsia, polea, jud. Mehedinti,
care merge peste Cerna in munte
si peste granitO In Austria, a-
jungind la satul Cereneva din
Banatul TemisoareT.
www.dacoromanica.ro
OBOGA
Obtrsia, Piscul, Netotul si O-
ticul, munir al statuluT, jud. Mus-
cel, arendati cu 1300 leT anual.
Obirtul, atunaf, in jud. Teleor-
man, pl. TeleormanuluT, com.
Lada, aproape la un loe cu co-
muna.
Obleagul, munte, acoperit cu pa-
dure secularA, in com. rur. Ilo-
vAtul, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Obleagul, valcea, care se for-
meazI la capul de E., al terito-
riuluT com. Perieti, pl. Siul-d.-
s., jud. Olt ; curge maT intliti
paralel cuV5.1ceaua-Vediter, apoT,
trecind pe teritoriul com. Mier-
lesti, se impreunA cu aceastA
vAlcea si se vars1 in gira Do-
rofeiul.
Oboga, com. rur., in pl. Oltetul-
Oltul-d.-s., jud. Romanati. Se
compune din satele: Oboga-d.-s.
(464 locuitor1), Oboga-de-Mijloc
(400 locuitorl), unde e si pri-
mOria si Oboga-d.-j. (218 locui-
tori), asezate fine. apa Oltetul,
In partea dreaptA, la 7 kil., spre
N., de Bals si la 37 kil. de Ca-
racal. Altitudinea terenuluT e de
190 m. d'asupra nivelultif MAriT.
Are o populatie de 257 fa-
miliT, saU 1082 suflete, din carT
250 de contribuabili; 3 bisericT :
S-f. Dumitru (1814), Sf. Nicu-
lae (1859) si Sf. Niculae in O.
boga-d.-s. (1846), deseivite de
3 preotT si 6 cintAretT; o scoalA,
condusA de un invItOtor si fre-
cuentatA de 20 elevl.
Budgetul com. este de 5509
lei la veniturl si de 4491 leT
la cheltuelT. LocuitoriT se ocupl
Cu agricultura si cresterea vi-
telor.
Vite marl sunt 559, vite miel
960 si rimAtorl 360.
Ad i se fac, pe proprietatea
 OBOGA
particulara, bilciurT, unul la
24 Iulie si al doilea la 15 Au-
gust; tin cite o zi ; se face co-
mert de vite mal-1 pi miel., ce-
reate si atte producte ale in-
dustria domestice.
Oboga, in jud. Romanati,
pl. Oltetul, com. Oboga, pen-
dinte de schitul Serbanesti din
Vilcea, proprietatea EforieT Spi-
talelor Civile din Bucurepti ; are
o intindere de 630 pogoane,
din care 460 pog. pOdure.
Oboga, deal, situat pe teritoriul
com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, in partea de N.-V., cu di-
rectiunea N.-S., cam paralel cu
Valea-Oltului i Dealul-Brebe-
nilor i in lungime de aproape
4 kil. E acoperit cu araturI.
Oboga, vale, in jud. Olt, intre
dealul Oboga i Brebeni, pe care
curge piriul cu acelasT nume.
Incepe de la N. de Fintina-Tur-
culuT ; uda. Ordoresti si se varsa
In Olt, la S. de Ipotesti, dupa
ce parcurge o distanta de 6-8
kil.
Oboga - de -Jos, atun al com.
Oboga, pl. Oltetul-Oltul-d.-j., j u d.
Romanati, la i kil. spre S. de
Oboga-de-Mijloc, situat pe ma-
lul drept al apel OltetuluI ; are
2'8 locuitorl.
Oboga-de-Mijloc,sat, in care se
afla primaria com. Oboga, jud.
Romanati, situat linga Oltetul,
la 7 kil. spre N. de Bals ; are
400 locuitorl si o biserica.
Oboga-de-Sus, ceitun al comunei
Oboga, pl. Oltetul - Oltul- d.-s.,
jud. Romanati, situat linga riul
Oltetul, la z kil. spre N. de
Oboga-din-Mijloc; are 464 lo-
cuitorl si o biserica, cu hraraul
SE Nicolae (1846).
530 OBREJA
Oboarele, munte, in jud. Dim- Helestieni, spre S. de satul He-
bovita, care se mal numeste si lestieni, la 3 kil, de el ;1 la N.
muntele Pietrosita. Se afla in de satul Oboroceni-d.-j. i a1A-
sus de Moroeni, in dreapta, pe turca ca el. Este asezat pe deal.
matca Ialomitel. Pe vil-fui mun- Are o biserica de zid. Este
teluI se afla VIrful-cu-Dor. A- legat prin osea cu orasul Ro-
cest vid este vara plin de florI man. Prin sat trece soseaua ju-
frumoase pi mirositoare si de deteana Piatra -Tupilati-Tirgul-
pe el se poate privi in depar- Frumos-Iapi.
tare spre Ploesti pi Prahova. LocuitoriT posea 238 vite
Coastele acestui munte sunt pli- marii cornute.
ne de paduri mari pi batrine. In ce priveste populatia, vezT
Oboroceni-d.-j.
Oboarele, .pddure,supusa regi-
mulul silvic, proprietate a mos- Oborul-Bliciului, vale, in jud.
nenilor I3erevoesti - Pa.mintenT, Dolj, pl. Jiul-d -s., com. Arge-
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, toaia, pe care este situad, com.
aviad, impreuna cu padurile NA-
vrapul i Piparusi, o intindere Oborul-luI-Bilble, poiand, jud.
de 3000 hect. MusceI, plaiul Dimbovita, com.
Badeni-UngurenT.
Oboarele-Mari, inprcittoare, in
jud. Muscel, plaiul Nucsoara, Obraji, trup desat, injud. Neamtu,
com. Berevoesti-Ungurenr. pl. de Sus-Mijlocul, com. Rau-
testi.
Oboarele-Micl, IV:dure, in jud.
Muscel. Vez/ Plaiul-Lung. Obratele - de - pe-Sfoara -Pre-
dealul, trufi de fiddure, al statu-
Oboroceni - de -jos, sat, in jud. lui, jud. Prahova, in intindere de
Roman, plasa Siretul-d.-s., com. 25 hect., care, impreuna cu tru-
spre S. de satul He- purile : Poiana-LaculuT (i3 hect.),
lestieni si la 3 kil. de el, pe pi- Valea-GarduluT i Cotul-cu-Plopi
riul Caracasul. Este asezat pe (62 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.)
vale. Are o populatie impreung Runcul (40 hect.), formeaza
cu Oboroceni-d.-s., de 137 fa- padurea
mili, sati 585 suflete, din carT
158 contribuabili ; o biserica or- Obrijeasca, mofie, in jud. Bu-
todoxa, de zid, si una catolica, zaù, com. Grajdana a mosnenilor
de lemn, la care vin Unguril ObrajestI. Are cam 1700 hect.,
din acest sat, ce tine de parohia cea mal mare parte padure
catolica Butea; o scoala primara putin teren arabil. Se imparte
mixta, frecuentata de 24 elevi. in sforile: Cirlovoaia, Macesul,
Se maT numeste i Caracasul. Potlogeasca, Stroesti, Pitigoaica
Acest sat, impreunä cu satele Ulmul.
Oboroceni-d.-s. si Volintiresti,
forma inainte de 1886 o com. Obreja, deal, situat in partea de
separata, com. Oboroceni, Lar E. a orasulul jud. Gorj.
de la aceasta data s'a alipit la Aci se fac 2 bilciurl pe an,
com. Helestieni. unul la Inaltare si al doilea la
Cuvioasa Paraschiva ; tot aci
Oboroceni-de-Sus, sal, in jud. se face erg saptamanal in toate
Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Joile.. Pe acest deal se afla si o
www.dacoromanica.ro
 OBREJA (TRUPUL-)
gradina a Primariel, hala de
instructie a regimentuluT de do-
robantl, casarma regimentuluT
de dorobantl $i a escadronu-
luT de callra$T, cimpul de tras
Ja semn ; o fabrica de carami-
da; cite-va magaziT pentru gria
$i porumb ; un obor pentru porcT; Obrijanca, _pi« jud. Ia$i, izvo-
cimitirele ora$uluT, unul romin $1., reste din padurea Obrijeni, de
altul catolic.
Obreja (Trupul-), mosioard a
statuluT de 12 stinjenT, jud. Co-
vurluia, pl. Zimbrul, com. Cu-
dalbi, arendata cu 178 leT anual.
Obrejeni, cdtun, al com. Polo-
vraci, plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat la S. comuneT $i pe din-
pia Polovraci. Are o populatie
de 17 familiT, sati 52 suflete,
din carT 20 contribuabilT.
LocuitoriT posea : 5 plugurT,
i2 carute ca cal, io care cu bol;
5E vite marT cornute, 6 cal, 65
oT, 37 capre $i 42 porcT.
Comunicatia dintre catun $i
comuna sa se face prin drumuri
ordinare.
In Obrejani se gasesc 7 fintinT.
Obrejita, sat, in jud. R.-Sárat,
pl. Marginca-d. - s., cat. com.
Slobozia, a$ezat la E., pe piriul
Slimnicul, la 165o m. spre E. de
cat. de re$edinta. Are 30 hect.,
cu 135 l'aman', saa 490 suflete,
din carT lo° contribuabilI ;
biserica.
Obretinul, baltd, in jud. Tul-
cea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Cara-Orman, situatl
in partea de V. a pla$eT $1 a reale.
comunel; este formata de re-
varsare anterioara a bratuluI Obrijeni, deal, pe Care e situat
Sulina, cu care acum comunica
prin doul girle ; mal comuni-
ca li cu lacul Fortuna prin o
&lita; ate o lungime de aproa-
pe 5 kil. li o largime medie de
5 kil.; intinderea totall este de
68157. Manas Bit:0mm efogrov16. Vol. IY.
531
aproape 6 kil. p. (600 hect.),
apartinind comuneT Cara - Or-
man; contine pe$te in mare can-
titate, care se exporta prin Ca-
ra-Orman la Tulcea $1 Mahmu-
dia, $i de ad, la Galati.
sub Dealul-Mare, trece prin $e-
surile : Hertezul, Constandachi,
Podobita si Mohorita, facind ho-
tarul dintre comunele : Sine$ti
$i Pope$ti, pl. Cirligatura ; de-
la locul numit Zmaul, curge
pe teritoriul satuluT Obrijeni,
com. Pope$ti, pana se varsa in
piriul Bahluetul, in partea de
N. a comuneT.
Obrijeni, sat, In jud. Ia$1, pl.
Cirligatura, com. Pope$ti, situat
pe dealul Obrijeni, pe marginea
caruia curge piriul Obrijanca.
Are o intindere de 1216 hect.,
din carT 214 hect. sunt ale locui-
torilor, lar restul, pe care se afla
$1 214 hect. padure, este pro-
prietatea d-luT Ghica. Are o po-
pulatie de 95 familiT, saa 496 su-
flete ; o bisericá de lemn, facuta
la 1825.
Vite : 154 vite marT cornute,
15 cal, 326 of $i 32 rtmatorT.
Obrijeni, deal, jud. Ia.$1, pl. Cir-
ligátura, com. Sine$ti ; incepe
o din $esul Constandachi, cu ra-
mificarile : Mohorita $1 Rata, ce
se prelungesc pe de-asupra sa-
tulul Cotirgaci ; se intinde spre
N., formind un intins podi$, pe
carl se face semanaturT de ce-
satul Obrijeni, com. Popesti, pl.
arligatura, jud. Ia$i ; pe coasta
luT se afla o vie, in intindere
cam de 18 hect.
Obrocari, mahala a ora$uluT Sla-
www.dacoromanica.ro
OCEA-BLEBEA.
tina, jud. Olt, situata in partea
de N., prelungindu-se pe valea
OltuluT, pana la Valea-MuereT.
Ocea, sat, in jud. Neamtu, pl. de
Sus-Mijlocul, com. Humule$ti,
avind o intindere de 765 hect.,
cu o populatie de 162 locuitorT,
din carT 82 contribuabilT.
Vite : 137 vite marl cornute,
12 cal, 23 pord, 105 or O 24
junci.
Acest sat se afta in aceea$T
linie ca satul Topolita.
Ocea, deal al comuneT Pocegeni,
jud. Gorj. Este intorsatura Dea-
luluT-luT-Bran, din partea despre
E., care urmeaza malul drept al
riuluT Blahnita, dInd nastere spre
S. dealuluT Boia.
Ocea, pida, ce curge prin pl.
Fundul, com. Oniceni, jud. Ro-
man ; izvore$te putin mal la N.
de satul Fundul-OceT; curge de
la N. la S.; uda salde Fundul-
OceT si Ciorneiul $1, putin mal
spre N. de acest din urml sat,
se varsa In riul Birlad, pe dreapta.
Valea sa este marginita de dea-
lurT foarte inalte.
Ocea, vale insemnata, in ' jud.
Buzar', com. Beceni; incepe din
Valea-PutuluT $1 prime$te izvoa-
rele : Gherghina, Ghinea, Dita,
Bordeiul-luT-Vlad, Lacurile, Nu-
cul, Pietrele, Tiganul, Ulmul,
etc. $1 se varsa in riul Slanicul,
la dreapta, in fata comuneT Be-
ceni, 'filtre colinele Berhanacea
li. Dardau$ul; In timp de ploae
e mare $1 foarte violenta.
Ocea-Blebea, mofie, care a fost
pendinte de Manastirea-Neamtu-
luT, jud. Neamtu, lar acum e
proprietatea statuluT. Se afla pe
teritoriul com. Humule$ti, plasa
de Sus-Mijlocul.
Arenda anuala : 2000 ler.
68
 OCETUL
Ocetul, pzrît jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-j., com. Ripile, care
se varsA in Trotus.
Ocheni, sat, fAcind parte din com.
Condrachesti, jud.Tecucid, situat
pe dealul cu acelasI nume, in-
conjurat de toate pArtile de vAT,
la 2 kil, de re$edinta comuneI,
spre N.
Are o populatie de 88 familiI,
sad 440 suflete, locuind in 84
case; o bisericA, cu hramul S-tif
ApostolI, facuta la 1780, dupl
cum se vede scris in
A fost reparata de doua orI,
in urmA s'a ruinat i in anul
1894 s'a zidit alta cu spesele
d-luI Teodor Sturdza, proprie-
turul satuId Ocheni, si cu a-
jutorul obsteI locuitorilor. Are
o Evanghelie $i sfinte vase do-
nate de Maria, fiica luI Alexandru
Moruzzi, Domnul MoldoveI.
Comerciul se face de 2 cir-
clamad.
In partea de E. si V. a satu-
luI, pe vale, se gAsesc izvoare
cu apA de blut.
Locultoril, fosa clAcasI, s'ad
improprietArit la 1864.
Teritoriul satului este de 663
hect., din carr locuitoriT sta-
pinesc 230 hect., iar d-I Th.
Sturdza, restul.
Ocheni, deal, jud. Tecucid, se in-
tinde la N. de satul Ocheni, $i
separa com, de tirgusorul GAi-
ceana.
Oche§e§ti, sat, fAcind parte din
com. Corbita, pl. Zeletinul, jud.
Tecuciti, format in anul 1893.
E situat pe ambele laturI ale
soseler ce duce din Tecucid la
Podul-Turculul.
Are o populatie de 14 fa-
sati so suflete, carI locuesc
In io case.
LocuitoriI sunt venitT din co-
inunde din apropiere.
532
Oche§e§ti, fost sat, pe maIul Bir-
ladulul, jud. Tecucld, al carta
locuitorI, dupl desfiintarea satu-
Id, s'ad asezat in mahalaua Cer-
nicari $i Peri, pendinte de orasul
Tecuciti.
Satul a existat nu se stie
pana cind; la 1663, Coceala
femeea sa GrAjdeana, vind satul
TigAnesti i Ochesesti luI Eus-
tatiu Dabija.
Oche§e§ti, deal, situat pe malul
sting al Birlad uluI i f'acind parte
din com. Tienqti, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciii. Pe acest dear a
fost satul cu acelasI nume.
Oche§ti, parte din comuna Zlo-
testi, jud. Teleorman.
Oche§ti, mofle, in jud. Teleor-
man, pl. Teleormanulni, com.
Zlotesti.
Ochi-Albi (Välceaua-lui-), ra-
mificafie din Valea-Bucovulur,
jud. Teleorman; trece prin pa-
durea BucovuluI, aproape de co-
muna TAtAresti-d.-s.
Odila,pirlierf, format pe teritoriul
com. HerAstrAul, pl. Vrancea,
jud. Putna, si care se varsA in
NAruja.
Ochinca, baltd, formata din vAr-
sarea PrutuluI, la E. de satul
Costuleni, coin. Costuleni, pl.
Branistea, jud. Iasi.
Ochiota, lac, jud. Dolj, pl. Bai-
lesti, com. Rastul, ce se scurge
In Dunare printr'un canal.
Ochi§ori, mofie particularA, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralos-
tita, apartinind principelur Gr. C.
Ghica. Pe ea se gAseste pldure.
Ochi§ori,paclure particularl, jud.
Doll, pl. Pul-d.-s., com. Bralos-
www.dacoromanica.ro
OCMUL
Uta, in intindere. de 30 hect.
Se afla pe mosia Ochisori si
apartine principeluI Gr. C. Ghi-
ca. E populatA cu stejar, cer,
fag i emita.
Ochi§orul, sat, jud. Dolj, pl.
Siul-d.-s., com. Bralostita. Are
o populatie de 420 suflete.
Copill din sat urmeazA la
scoala, mixta din satul Bralos-
tita, ce este la 600 m.
Ochi§orul, morare vechie a sa-
tulut Matita, jud. Prahovar pl.
Podgoria, com. PAcureti.
Ochi§orul, badil!, formatA din vAr
sarea PrutuluI, lingA satul en-
dreni, com. Sculeni, pl. Branis-
tea, jud. Iasi.
Ochiul, deal, in partea de E. a
com. Pahnesti, pl. Podoleni, jud.
Falciti, in valea caruia se aflA
asezat satul PAhnesti. Pe el sunt
plantate vil, carY produc uh vin
renumit.
Ochiul, in partea de N.
a com. Gura-BohotinuluI, pl.
Podoleni, jud. Falcid, numità ast-
fel de la adincimea sa.
Ochiul, baltä, la S. com. Desa,
pl. Cimpul, jud. Dolj, cu o su-
prafatA de to hect.
Ochiul, baltä, in jud. Dolj, pl.
Pul-d.-j., com. Rozistea, pe mo-
sia bisericer Maica DomnuluI
Dudu. Inteinsa se scurg 1311-
tile : Strimba, Metita, Ocrugli,
Seaca, Grosetul, Lunga, Tres-
tina si Jietul. AceastA bala, prin-
tr'un canal fAcut de fostul pro-
prietas Barbu Golfineanu, dA in
lita Pul, la punctul numit Clo-
cotici.
Ochiul, ochifi de apa, spre E. de
Balta-Orbejal, pe mosia Pomirla,
 OCHIUL
com. cu acelaVi nume, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti. Este
foarte adinc i coloarea apeI e
neagra. Scurgerea apei formeaza
un pirîia. Se crede ca acest
ochiti de apa ar fi in legatura
sub-terana cu Bolborosita, o bal-
a de pe Hili§eul-Curt. lama nu
inghiata de eh atund c1nd sunt
gerurI foarte mari.
Ochiul, jud. Fälciü, pl. Po-
doleni, com. Pahneti ; la na§-
tere din izvorul numit Ochiul,
de la poalele dtalulul cu ace.
la§I nume ; se afla in partea de
S. a satuld Pahne§ti; marit cu
afluentul sal:" Fundatura, trece
in com. Duda.
Ochiul, phi/7, jud. Tecucit1, la
na§tere dintre viile de pe dea-
lurile dimprejurul oraFfluI Hui
§i, in unire cu piraele : Drasla-
vatul, Schitul l Zavati, for-
meaza piriul Brcteni.
izvor, injud.
Suceava, com. Sasca, formind
un lac in suprafata de 2 stj. p.
Din el se formeaza un pirlia§ ce
da in omuzul-Mare
Ochiul-Boului, sat, jud. Dim-
bovita, pl. Ialomita, cat. com.
Catunul. . cuind in 290 case.
Ochiul-BouluI, deal, in jud. Ia-
lomita, pl. CimpuluT, com. Jila-
vele.
Ochiul-BouluI, lac, in jud. Ia-
lomita, pl. Cimpului, com. Jila-
vele.
Ochiul-BouluI, lac, in lunca de
lîngä satul Leurdeni, pl. Dial-
bovita, jud. Ilfov.
Ochiul-lui-Damaschin, lac, sati
ochig, format din izvoare pro-
priI, cu o suprafata de 29 m. p.,
533
situat in partea de S.-E. a com.
Fintinelele, pl. Siretul, jud. Bo-
toRni.
Ochiurile, 3 billlt san ochiurr,
pe mo0a Saicea, com. Salcea,
pl. Siretul, jud. Botoani, cu o
suprafata de 7 hect., formate
din izvoare ; contin pe§te.
Ochiurile, baltd, in jud. Gorj,
pl. JiuluI, com. Urdari-d.-j., spre
S. de com., formata din riul
acoperá o suprafata de 1/8
hect., i contine mult pe§te.
Ocia, cdtun. Vez! Girceni, sat,
jud.
Ocii (Gura-), ctitun al com. Be-
ceni, jud. Buzäü, cu 190 locui-
torI i 40 case.
Ocina, com. rur., in jud. Prahova,
plaiul Peleul. Parte este ase-
zata pe albia piriulur Prahovita,
iar parte pe valea numita Valea-
Bradulur, la 55 kil, de capitala
judetuluI §i la 22 kil, de ree-
dinta plaiului.
Se compune din 3 catune :
Valea-BraduluI, Adunati-Praho-
vitei i BAlti§ul, cu o populatie
de 270 familii, salí 1342 suflete,
din mil 253 contribuabili, lo-
Are 2 bisericI : una fondata
In 1881, de catre ob§tea locui-
torilor §i a doua, cu hramul A-
dormirea, inceputa de preotul
Ioan §i terminata cu zugraveala
de D-nul Radu Novian i Cu-
coana Anica State ; o coala, in-
fiintata la 1850, i frecuentata
de 60 copiI.
Ocupatia de capetenie a lo-
cuitorilor este dogaria. El des-
fac produsul muncel lor la ora-
le Ploe§ti i Bucure§ti.
In raionul com. sunt 2 mor!:
una pe rtul Prahovita i a doua
pe valceaua Valea-Bradulul.
www.dacoromanica.ro
OCIOGI
Parte din locuitorl -sunt mol»
nenI ; 120 s'ají improprietarit
la 1864, pe mo0a Ocina, din
care li s'ají dat 420 hect. pa:
mint. EI poseda: 85 cal, 15 lepe,
291 yac!, 385 capre i i6o fi-
matorI.
Tuica se fabrica anual pana
la 3600 decal.
Comerciul se exercita in com.
de 3 circiumarI.
Budgetul e la venituri de 2446
lei i la cheltueli, de 2444 le!.
In com, e o osea vecinald,
care o leaga cu com. Breaza
Bezdeadul, jud. Dimbovita.
E brazdata de dealurile : Ma-
gura, Virful-MovluI, Virful-Stil-
puluT, Sultanul §i Virful-Stirmi-
nilor.
Mara de riul Prahovita, mal
e strabatuta de Valea-BraduluI,
Valea-Bisericer i Balti§ul i are
§i un izvor cu %A de pucioasa.
Se margine§te cu comunele :
Valea - Tirsei, Prahovita- d. - s.,
Breaza-d.-s., Talea i jud.
bovita.
Toata com. are o suprafata
de 750 hect.
Ocina, mofie a statuluI, pe care
la 1864 s'ati improprietarit lo-
cultoril din com. Ocina, plaiul
jud. Prahova.
Ocina, izvor de apd minerald, si-
tuat pe un loc muntos, in cat.
Adunati, com. Ocina, plaiul Pe-
le§ul, jud. Prahova, proprietatea
d-neI Anica State. Se allá in
apropiere de centrul com. §i co-
municatia se face ad i cu inles-
nire. Izvorul contine sare si pu-
cioasa. Tot in acest cat. mal
este un izvor de apa minerala,
pe proprietatea d-luT Ion I. Anca.
Ociogi, cdtun, spre E. §i la 3
kil. de com. Brincoveni, din care
face parte, pl. Oltul-Oltetul-d.-s,,
jud. Romanati, situat filtre 01-
 O CNA
tisorul l Oltul, unde albia a-
cestuT din urnal lit are 113 m.
altitudine d'asupra niveluluT Ma-
ri!; are 40 de locuitorT.
Ocna. Vez! Ocnele-MarT, judetul
Vilcea.
Ocna. Vez! Pochita, sat, judetul
Bacla.
Ocna, mahala, numitä i Maha-
laua Ocnenilor, In plaiul Closani,
jud. Mehedinti, comuna urban5
Bala-de-Arama.
Ocna, sail Cracul-Ocnei, deal,
jud. Mehedinti, pe care este a-
sezata mahalaua Ocna, din co-
muna urb. Baia-de-Araml. Este
acoperit cu padure de gorun.
Ocna, deal, in raionul comunei
Ocna, pl. Ocolul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 48 hect., 50
ariT vie.
Ocna, culme de deal, care este
o prelungire a culmeT Smeura-
tul si care incepe de la com.
Bunesti, jud. Vilcea. Dintre a-
cest deal si dealul Sohoratul,
ia nastere riul Ocnita (Sarata),
afluent al OltuluT.
Ocna, mind, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani, de unde odini-
cara s'a scos arama. Ved Bala-
de-Arama.
Ocna. Vez! Salinele, mine de
sare, jud. Bacan.
Ocna, mine de sare, jud. Vilcea,
com. Ocnele-MarT. Vezi Ocna-
Mare.
Ocna, izvor cu apd minerald,
jud. Dimbovita, avind gustul de
pucioasa i continind mare can-
titate de sare amara. Se afla pe
Virful-VoineT in raionul comuneT
534
Besdeadul, in. partea de E., si
in apropiere de com. Ocina, din
plaiul si jud. Prahova.
Ocna, pitig, ce izvoreste din poa-
la CraculuT-Ocnelor, jud. Mehe-
dinti, si se varsa in apa Bulba.
Are o ap5. galbena.
Ocna, sail Riul-Särat, Hit", jud.
Vilcea, izvoreste de sub poalele
dealuluf Teiusi, com. Titireciul,
curge de la N.-V. catre S.-E.
si se varsa in Olt aproape de
Riureni. Apa sa este sarata.
Uda Tirgul-Ocna. In valea sa,
se afta Salinele-Mari isoseaua
ce leaga Rimnicul cu Tirgujia.
- Rtul Ocna primeste pe stinga
piraiele : Piriul din cat. Lunca,
Valea-GoiT, Valea-Sarata, Gin-
giulesti si Cretulesti ; iar pe
dreapta Ocnita, Cosota, Valea-
Fintinef sal Ruginoasa, Valea-
luT-Mogos, valea Nisipi si Va-
lea-Adinca.
Ocna (Tirgul-), com. urb., jud.
Bacati. Vez! Tirgul-Ocna.
Ocna(Tirgul-), stalie de dr.-d.-f.,
jud. Bacati. Vez! Tirgul-Ocna.
Ocna (Tirgul-), pddure, judetul
Bacail. Vez! Tirgul-Ocna.
Ocna-de-la-Baican, a patra
gura de ocnit, ce s'a deschis in
com. Slanicul, plasa Varbilaul,
jud. Prahova, dupa ce s'a pa-
rasit gura Carbuneanu. Aceasta
cena a fost alaturT de Carbu-
neanu, la 6o-8o m. N'a fost toc-
mal adinca. AzI totul s'a dis-
trus aci de o valcea, ce curge
pe locul unde a fost mina.
Ocna-Mare, jud. Vilcea. Vez!
Ocnele-Mar!, comuna.
Ocna-Mare, (Ocnele - Mari),
mine de sare, jud. Vilcea, com.
www.dacoromanica.ro
O CNA-MARE
Ocnele-Mar!. Se gaseste aci o
mare cantitate de sare, cu care
se alimenteaza mare parte din
Rominia, Serbia si Bulgaria si
care aduce un venit insemnat
statuluT. Sarea se taie si se scoa-
te din mine de catre criminal!,
condamnail la muna. silnica
In numar de peste 200.
In Sulzer (1781), gasim ea
cea productivä salina din
Muntenia se afla dinco/o de Olt,
aproape de Rimnic, resedinta
Episcopulur, in localitatea care
din cauza aceasta se numeste
Ocn a-Mare.
RaicewicT, in descrierea sa
a calatoriel, l'azud. in 1789, in
Principatele-Romine, descrie ast-
fel modul cum se fac sapaturile
minelor de sare :
«Se sapa aceste mine foarte
adinc; mineriT fac dota des-
chizaturT, una perpendiculara
alta ()bija. Se pune la oare-
care adincime, in gura cele!
d'india, un gratar de fier pe
care se arde o mare cantitate
de lemne, pentru a schimba
purifica aerul din mina; cea-l'alta
serveste pentru esirea lucrato-
rilor. LucratoriT sunt de dona
felurl; uniT sunt oamenT liberi,
cae exercita aceasta meserie
prin ereditate; criminal!,
carT sunt condamgatf la muna
pentru grave delicte. Existenta
acestor felurf de ()amenì este
de mica duratd i coloarea fe-
te! lor este un indiciiI al sana-
tateT lor rele. ET taie bucati
trate de sare minerala de greu-
tatea unuT quintal ce se scoate
prin deschizatura perpendicu-
Jara, prin ajutorul unor funiT le-
gate de o pide de bo0 foarte
tare.
«MineriT, ca sa lucreze in ex-
cavatiunT, fac drumurT foarte
vaste, sustinute de stilpT, pe
care timpul i experienta i-a5
invatat constructiunea. Se in-
 OCNELE-MAlti
timpla adesea, cä el intilnesc
un izvor de apa, care face mina
sad incomoda sad nepractica-
bill, i inundatiunea este cite
odata ava de repede, ea minerif
n'ad timpul de a fugi ; dar ea
este de obiceid precedata de
un sgomot subteran, care iT
previne cu o zi sad doua ina-
inte ; toata groapa se umple de
apa, care cu timpul se trans-
forma in sare, dupa cum pre-
tind el. Aceasta este cu atit
mai adevarat, cu cit se intilnesc
adesea in sare oase, unelte de
fier i alte scule ordinare ale
lucratorilor
In colectiunea de documente
Hurmuzaki, privitoare la Istoria
kominilor, volumul IX, partea
I, gasim publicat un raport al
unuT ofiter al armateT austriace
(1718-1730), in care se pomenevte
pe scurt despre Ocnele-Marl
se spune cA acestea se arendati
pe timpul dominatiund turcevtI
Cu 40000 fiorinT.
Ocnele-Mari, numita vi Sall-
nele - Mari, Om% Tirgul-
Ocna, corn. urb .,jud.VIcea, ce
luat numele de la ocnele ce
sunt in localitate, preeum vi de
la Ocnele-Vechi, parasite asta-zI,
car! se exploatad de RomanT.
Acest ora .v este situat intre
doul lanturT de dealurl: unul
la N., numit Licura i altul la
S., numit Dealul-OcneT.
Are o populatie de 1020 fa-
miliT, sad 4059 suflete, din call
1174 contribuabilT.
Se compune din 14 catune :
Ocnele-MarT (cu Traistari, Car-
penivul i Goroneni), Ocnita,
Slatioarele, Lunca, Teica, Ca-
sota, Fac5.i, Buda, Copacelul,
Bravita, Stolniceni, Riureni, Ras
toaca i Valea-Rail.
E situata la 7 kil, de reve_
dinta judetuluT vi se marginevte
la N. cu oravul Rimnic, de care
585
se separa prin. culmea Inatevti,
cu com. VIAdevti, de care
se separa prin culmea Teica ;
la S., cu comunele Cazanevti
Govora, de care se separa prin
culmea Slatioara; la E., cu
Oltul i la V., cu com. Titireciul.
Suprafata comuneT este de
1978 hect. in care intra i vatra
oravuluT, cu izlazul de 363 hect.
LocuitoriT sunt movnenT, iar
314 s'ail improprietarit dupa
legea din 1864, cind li s'ati
dat 964 hect., pe moviile statu-
luT din Valea-RaiT, Riureni,
pacelul, Slatioarele, pe movia
EforieT, Schitul-Titireciul vi pe
alte proprietatI.
Er se ocup5. pe linga agri-
cultura i Cu cizmaria, croitoria
brutaria, vi desfac produsul
muncel lor in piata oravuluT, la
Rimnicul, i toamna la Riureni.
Riul-Sarat curge de la E.
spre V., trece prin centrul ora-
vuluT vi se varsa in Olt la punc-
tul Riureni.
Sunt 3 vcoale, doul de bletT
vi una de fete, frecuentate de
169 copiT.
tiú carte 622 barbatT vi 349
femeT.
In toata comuna sunt 13 bi-
sericT, iar la revedinta comund
sunt: a) Biserica Domneasca, zi-
dill de marele boer Jupan Sta-
tie cintru cinstea vi lauda mare-
luT mucenic Gheorghe, purtato-
rul de biruinta», iar turla s'a ta-
cut cu cheltuiala VisterieT g vi
s'ad miluit cu mertic de sare,
precum arata hrisoavele Dom-
nilor Tare, i cu casele in care
vade c5marasul ; decl cu ce se
ja i cu mertic de sane sa se
chiverniseasca aceastä sfinta
casa, insa fiind i alta biserica
domneasca i invechindu-se s'ad
surpat, lar feciorul Constantin
Basarab Voevod ad socotieo
ad numieo a fi aceasta biserica
domneasca, precum adevereazä
www.dacoromanica.ro
OCNELE-MART
hrisovul Mariel sale vi ale altor
DomnT.
cNeputindu-se O. se zugra-
veascA ad ramas, iar acum fiind
camarav Jupin Duca de la Si-
nop vi Jupan Statie de la Cerna-
vocla, '1 ad indemnat Dumnezeti
vi ail cheltuit de ad zugravit
biserica i altarul. Insa temelia
s'ad pus la leatul 7185 (1677),
iar cu zugraveala la leatul 7226
(1718)».
Din inscriptia uner pietre pusa
la Fintina-Domneasca din loca-
litate, pe care a ridicat-o d-1
Gr. G. Tocilescu vi a depus-o
In colectia MuzeuluT, se constata
ca bis erica do m n ease& Sf. Gheor-
ghe, care s'a surpat, a fost fa-
cuta in secolul al XIV-lea de
Alexandru Basarab vi de atunci
se numevte Domneasca. Sflinta
masa de la biserica cea vechie
s'a inchis cu zid de jur impre-
jur vi pe dinsa se face sfintirea
apeT la ocaziT.
Biserica din Mahalaua
starilor, preinoita la anul 1856,
cu staruinta parinteluT Silion E-
gumenul la Oto-Titireciul vi ter-
minata de Panait Rusu, la 1862.
Biserica, cu hramul Maica
DoninuluT, ziditä de ispravnicul
judetuluT Constantin Fiotu
sotia sa Casandra, in zilele luT
Ion Constantin Nicolae Voevod,
la 1746.
cl) Biserica din Brovteni, cu
hramul Sf. Ion Slataost, s'a re
zidit în anu11793 de Popa Chera,
Popa Radu i Dinu Lupu.
Aceasta sf. biserica s'a fondat
inainte de 7105 (1597) vi aceasta
se adeverevte prin urmatorul
zapis de cumparatoare :
sri se tie cum am cumpiirat eil lupin
Nan din Buneti-d,-j., din Päuleni, dcla
Stanciu frate-siii: Bran 3 find In deal
la Brusturetu z In vale, una inghiul
Cirstel' 0 alta In manco (mai Incoa),
derept aspri 270 leaii vIndut ace,t1
oamera ce's sus scri# de a lor buna
OCNELE-MARt
vote l cu tirea -tutulor megiailor
din sus si din jos i din crucivil loca-
luI i a pus miirturie pop Stanciul din
Stanciul din Bunqti i dela Oca anume
popa Stanciul, pop Constantin, i stata
din Slitioare pe anume Mariia, i
art dat jupan Nan acele ralci sfintel
ministirI la sfeti Ion Zlataustu (gua de
aur) de la Ocna cea mare, ca fie
pomean i lui i feciorilor liii, aa sä.
se : scris In luna lulie 3 zile i art
fost trecufi anI dela Adam päng acum
7105. (DumuezeuluI nostru slavä In ved
amin).
e) Biserica Bradul, zidita la
anul 1844 de Eromonahul Nec-
tarie. In curtea bisericel se afla
doT brazT marT. Unul era mal
vechia, de la care sl-a luat numele
biserica.
Budgetul comuneI e la veni-
turT si la cheltuelT, de 9361 leT.
LocuitoriT poseda: 58 pluguri
de fier, 2 masinT de vinturat ;
436 bol, 375 yac!, ,297 viter,
9 bivolT, 177 cal, 1055 oT, 17
capre, 793 porcT; 184 stupT Cu
albine.
Sunt de remarcat ad cele 3
baltf mari cu apa sarata, in carT
patimasiT fac bal pentru diverse
boale si din care se scotea
sarea.
Apa laculuT salifer din gura
OcneT-VechT de linga tirg, se in-
calzeste in Iulie, pe cind a ce-
lor-l'alte este calda in Maia
Iunie. Adincimea eT trece peste
120 m.
Pe la E. comuner, trece dru-
mul Roman sail drumul Jul
Traian, pe Valea-OltuluT. In
raionul comuneT, in eatunul Riu-
reni se face vestitul tirg
Locurf demne de amintit sunt :
Çetatea Ruconium, Cirstoagele,
Lacul-DoamneT, culrnea Licura,
SlAtioarele, Titireciul i fintina
Dobromir, astazI in ruina, aproa-
pe de altarul bisericeT Maica
DomnuluT, facuta de Dobromir
Cretulescu, la anul 1590.
Se zice el in aceasta comuna
63a
a fost si un iezbel numit
jalia cu Turcii, cind aa ars si
o bisericA dela Capatina, in dea-
lul Licura, pe la inceputul anu-
luT 1802.
In orasul Ocnele-MarT, este
resedinta subprefecturd Ocolul-
Otasaul;resedinta uneT companil
de dorobantT, insarcinata cu paza
criminalilor, si care are o frumoa-
sa cazarma pusa pe una din cele
maT frumoase colme; un peni-
tenciar pentru criminair.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua nationala d'alungul 01-
tuluf, care trece prin capitala
judetuld soseaua care pleaca
dela salina i da in soseaua
nationala ; soseaua comuna15.,
care trece prin catunele yalea-
RliT i Copacelul spre comunele
din plasa Ocolul si soseaua dela
°cuita la Govora.
Are si o statie de drum de
fer a linier Riureni-Ocnele-Mar!.
DealurT sunt : Titireciul, Vo-
retul, Zaria, Coasta-Brasoveni-
lor, Teica i culmea Licura.
Vinerea se tine la resedinta
comuneT un tirg saptaminal.
stafie de dr.-d.-f.,
¡ud. R.-Vilcea, pl. Ocolul, com.
Ocnele-MarT, pe unja Riureni-
Ocnele-MarT, pusa In eirculatie
la 15 Iulie 1888. Se afta la 1.8
kil. la Ocnita statia cea maT a-
propiata. InAltimea d'asupra ni-
velulul de 281 m. 25. Ve-
nitul acesteT statif pe anul 1896
a fost de 41035 le!, 65 banT.
Ocnele- Miel, loe izo/al, intre
riul Sarat si eatunele: Carpinisul,
Inatesti si Buda, com. Ocnele-
Mari, pl. Ocolul, judetul Vilcea.
Ocnita, com. rur., jud. Dimbo-
vita, pl. Dealul-Dimbovita, la
lo kit. spre N.-E. de T1rgoviste,
situata parte pe dealurT si parte
pe Va Dealurile sunt : Rusetul,
www.dacoromanica.ro
OCNITA
Scoarta Plalul-Salinelor,VechT,
Bleajul i Barzul ; iar valle sunt:
Gorgota, Valea - Dulce, Linia
Saratura.
Prin centrul com. curg pi-
raiele SlAnicul - Sarat i Valea-
GorgoteT, fiind un podulet peste
Slanicul-Sarat i alt podulet pes-
te riul VecheT- Gorgote.
Se compune din dota catune :
Oculta si Gorgota, cu o popu-
latie de 3946 locuitorT. Are cinc!
ulite : Ru$Atul, Linia, Scoarta,
Gorgota si Panaghia.
In raionul com. sunt trer pa-
durr: una, de romo ariT, a doua,
de 80000 ariT si a treia, de 45000
Pamintul com. contine sare
multa. Se zice chiar d. pe tiin-
pul lul Mircea-cel-Mare ad i eraa
Salinele-cele-marl ale Tare!. PA-
cura se afla la Ocnita, unde
deja sunt cite-va puturI in ex-
ploatare. Num ele comund vine
dela ocna de sare care a fost
in vechime aci.
Se mArgineste la E. cu Coll-
ba$1; la V., cu Viforlta; la N.,
cu com. Valea-Lungl si Glo-
deni si la S., cu com. Gura-
Ocnita De toate aceste comune
se desparte prin dealurT aco-
perite cu vil $1 padurf.
Ocnita, cdtun, com. Ocnele-MarT,
pl. Ocolul, jud.Vilcea, situat spre
E. com. si udat de Piriul-Sarat.
Ad este un lac sArat in care se
face baT si un lac cu ap5. dulce
in apropiere. Tot aci e Gura-
OcneT din care se scoate sare.
Are o biserica, de lemn, cu
hramul Sf. VoevozT, ziditA de
unul Bratescu i altiT.
Bilciul ce se tine azT la Rin-
reni se tinea inainte vreme pe
locul unde este Oculta, dar fiind
in maT multe rindurf jefult de
Turd, borfasT din Vidin, s'a mu-
tat.
Ocnita, stalie de dr.-d.f., jud. R.-
 OCNITA
, ,
VtIcea, pl. Ocolul, com. Ocuele-
Marl, pe unja Riureni - Ocnele-
Marl, pusa in circulatie la 15
Iulie 1888. Se afla intre sta-
tiile Riureni (4.7 kil.) si Ocnele-
MarT (1.8 kil.). Inältimea d'asu-
pra niveluluT MAriT, de 201.35 m.
Ocnita, ptria, jud. Vilcea, pl. 0-
colul, com. Ocnele-Mari, care
se varsa in Piriul-Sarat, tot in
raionul acesteT comune.
Ocni teI (Gura-), com rur., jud.
Dimbovita, pl. Dealul, situata
pe o vale intre doul dealurT:
DealuKrucilor si Dealul-Fintin eT
(Pitigoiul). Se afla spre N.-E.
de Tirgoviste, putin maT la S.
de Ocnita, tot pe Valea-Slani-
cult'''. Apa SlaniculuT este O.-
rata fiind-ca izvoreste, dintr'un
deal cu sare, din com. Ocnita.
In com. este un pod peste
Slanicul, facut de locuitorT.
Are o populatie de 840. lo-
cuitorT; o biserica si o scoalä.
Se invecineste : la E., cu A-
dinca; la V., cu Rasvadul ; la
N., cu Ocnita si la S., cu SA-
cueni, despartindu-se de Ocnita
prin plc:lure, iar de cele-l'alte
prin cimpie si unindu-se cu toate
prin drumurl practice 'nesose-
luite.
Are o padure cam de 25000
hect.
Ocnitele, milgurd, la N.-E. com.
Bogdana, jud. Teleorman, pe
dealul numit Heria.
Ocoalelor (Pirtul-), ajluent al
SiretuluI (8 kil.), in jud. Suceava,
com. Pascani. Are de tributar
Pirhil-SeculuT.
Ocolul, plasii, in jud. Gorj, si-
tuata in centrul judetulta, pre-
lungindu-se de la V. spre N.-E.
vi coprinsa hare 2 lanturT de
inaltimI. Pana la anul 1883, 41
637
avea resedinta in T.-Jiul, dar
de atund s'a unit cu plaiul Vul-
can, cu care formeaza o singurä
plasa sub numirea de Ocolul-Vul-
can, cu resedinta in Bradiceni.
Numirea de Ocolul si-a luat-o
de la orasul T,-Pul, ca fiind pl.
care märgineste acest oras.
Se margineste la N. cu pla-
iul Vulcan, cu care se atinge
prin urmatoarele puncte luate
de la V. spre E.: Telesti, Sto-
lojani, Rasova, Ursätei, Lelesti
si Tureinesti ; la V., cu judetul
Mehedinti ; la S., c .1 pl. Jiului,
cu care se atinge prin urma-
toarele puncte : Pinoasa, Steje-
rei, Poiana, Tilvesti, Bratuia si
Cretesti ; la E., cu pl. Amaradia,
cu care se atinge prin punctele:
Petresti d.-s., Comanesti, Rugi,
Scoarta, Copacioasa si Ohaba.
Solul acesteT plasT este pu-
tin ondulat si brazdat de cite-
va piraie, cad curg din Dealul-
lui-Bran, ramificatie din Culmea-
Moldovisulta.
DealurT maT insemnate in pl.
sunt : Dealul-Bujorlsculta, pre-
lungire a celta din Vulcan; Dea-
lul-luT-Bran, Dealul-StrajeT si D ea-
lul-Peptani In com. Hodorasca ;
dealurile din com. Stejerei nu-
mite : al-PinoaseT si al-VirfuluI, si
dealul Cuca din com. Balesti.
VAT sunt : Valea - Rastacioa-
seT, a-PinoaseT, a-TismaneT, in
com. Stejerei; Valea-CirsteI, a-
DumbraveI si a-CorbuluT in co-
muna Corbasi; Valea-riuluT-Jiul.
Pe teritoriul pl. sunt : 17885
hect. paldure.
Pamintul in general este fer-
til; albia Jiultif 11 desparte in
doua partI, ast-fel cA cimplile
lasate intre dinsa si ramificatiile
dealurilor !litre care este co-
prinsa, aa pamint foarte rodi-
tor, produce tot fetal de cereale,
dar mal cu seaml porumb,
pia si orz.
Riurile ce strabat plasa sunt:
www.dacoromanica.ro
OCOLUL (PLASÀ)
Riul Jiul, care intra in aceasta
pl. ling catunul Turcinesti si
udä comunele Vadenit isesti,
orasul T.-Jiul, com. Romanesti,
Iasi, Dragutesti, Ciaurul, Ball-
cesti-d.-s. putin inaT la S. de
Balacesti, In dreptul catunuluT
Poiana, intrá in plasa JiuluT.
Riul Tismana, care intra in
aceasta plasa ceva mar la N.-V.
de com. Hodorasca.
Bistrita, Sohodolul unit cu
Jalesul, usita, Amaradia-Mica
si Slasciul.
oselele din plasa sunt:
Soseaua nationala ce vine de
la Filiasi, infra in aceasta pla-
s5. la Poiana, urmeaza Valea-
JiuluT si trece prin urmatoarele
localitatr: Dragutesti, Iasi, Ro-
manesti, T.-Jiul, isesti, Vadeni,
intra in defileul Lainici si mer-
ge pana la fruntarie.
Soselele judetene :
oseaua judeteana T.-Jiul-
Vilcea, trece pe linga Monesti,
Petresti, prin Pistesti si intra
in plasa Amaradia.
Soseaua judeteana T.-Jiul-
Mehedinti, trece pe la Slobozia-
Mare, Voinicesti, Ralesti, Copa-
ceni, Buduhala, Somanesti, CH-
nicul, Ciuperceni, si apol infra
In jud. Mehedinti.
Soselele vecinale :
I. 5oseaua vecinala, care plea-
ca din soseaua T.-Jiul-Vilcea si
trece prin urmatoarele localitatf:
Viezuri, Pistesti-din-Deal, Bala.
neti si Voitesti-din -Vale, de
unde Intl in plasa Amaradia.
2. 5oseaua vecinalä, care plea-
a din comuna Slobozia-Mare,
trece prin Slobozia-Mici pe lin-
ga Barsesti si, mal jos de 1,Irse-
tei, intra in plasa Vulcanul.
5oseaua vecinala care plea-
ca din soseaua judeteana T.-Jiul-
Mehedinti, din cat. Copaceni, s'i
din care o ramura apuca catre
Telesti-d.-j., iar alta catre Bra-
diceni, in plaiul Vulcan.
OCOLUL (PLASA)
4. Soseaua vecinall care plea-
cA din com. SomAnesti si trece
prin BAlAcesti-d.-s., de unde mai
la S. intrA In pl. Jia.
Soselele comunale :
I. Soseaua comunall, care
pleacl din com. BAlAcesti-d.-s., si
trece prin Stejerei, de unde o
ramurl merge spre alnicul,
lar alta spre Hodorasca, amin-
douà aceste ramuri atingind so-
seaua judeteanA T. - Jiul -Mehe-
dinti-BAlAcesti-d.-s. Aceastä so-
sea trece Ciaurul si duce la-
rAsi la soseaua judeteara T.-Jiul-
Mehedinti.
*oseaua comunalA, care
pleacA din com. SomAresti, trece
prin Telesti-d.-j., si intrA In pl.
Vulc-an.
Soseaua comunalA, care
pleacl din cb.tunul CopAceni si
trece prin Cornesti, de unde
o ramurA, mal jos de GAvAnesti,
intrit in plaiul Vulcan, lar alta
trece prin TAlpAsesti si Stro-
esti-d.-j. si intrA in plaiul Vul-
can.
Soseaua comuna/A, care
pleacA din com. Slobozia-MicA,
trece prin Birsesti, Ursetei, un-
de se desparte in dotuä ramurT,
intrind in plaiul Vulcan.
Soseaua comunall, care
pleacA din com. VAdeni, trece
prin Turcinesti si, la Cartiul, in-
trd in plaiul Vulcan.
Din *oseaua nationalA plea-
cä o osea comunalä care trece
prin Curtisoara-d.-s., de unde
intrA in plaiul Novaci.
Din soseaua judeteanl T.-
Jiul-Vilcea, pleacl o osea co-
munalA, care trece prin Budi-
eni, Sasa si ad l se desparte in
dota : o ramurA apucind prin Bu-
cureasa spre Tirgul-Jiul, lar alta
ducind la : DAnesti, VAcarea,
Urechesti, unde iarAsT se des-
parte, o ramurA ducind spre
Iasi, lar alta spre CArbesti, pAnA
in soseaua nationall si Bala-
'538
sesti si iarls1 pAnA in soseaua
nationall.
Soseaua comunalA DAnesti-
BrAtuia.
Soseaua comunalA Roma-
nesti-Botorogi.
In plasA este : o judecAtorie
de °col si un tribunal, ambele
cu resedinta in T.-Jiul.
Are un oras, Tirgul-Jiul, re-
sedinta plAsei si capitala judetu-
lui si 26 comune si anume :
Pesteana, Ciuperceni, Hodoras-
ca, Strejerel, Cilnicul, Som5.-
nesti, Telesti, Cornesti, Ceau-
rul, BAlAcesti, BAlesti, Slobozia,
Romanesti, Iasi, CArbesti, Ure-
chesti, DInesti, BrAtuia, Sasa,
Budieni, BAlInesti, Voetesti,
Curtisoara, VAdeni, Petresti-de-
V ArsAturl.
Are o populatie de 7411 fa-
mili, san 32700 suflete, din cae
7014 con tribuabliT ; 18 scoale,
frecuentate de 698 copir.
Ocolul, plasd, jud. Dolj, com-
pusI din comunele si satele
care fac ocolul °rasilla Craiova,
capita/a judetuluT.
Forma eT, abstractie fAcind de
cotiturl, este a unta paralelogram
alungit de la N.-V. spre S.-E.,
In care latura de V. este formad,
de riul Jiul.
Se invecineste la N. cu plAsile
Amaradia si Jiul-d.-s. printr'o
linie conventionall. Limita a-
cesteT liniT incepe din dreptul
comuneT BAzgArAi, merge spre
V., pAnA dA in rItil Amaradia,
care face limita acesteT plAsT
pAnA in dreptul comuner Izvorul,
din plasa Ocolul, cAtre plasa
Jiul-d.-s., apea lar spre S.-V.
pAnA in dreptul comunel Isalnita,
plasa Ocolul, de unde incepe
limita de V. Limita de V. este
formatl de apa riultd _Pul, care
in tot lungul sAa face o inul-
time de cotiturT, pAnA in dreptul
cAtunulul Teascul, din comuna
www.dacoromanica.ro
OCOLUL (PLASA)
Secuiul, plasa Ocolul. De aci
incepe limita de S., cAtre plasa
Jiul-de-Jos, care merge spre- E.
pda. in dreptul com. Leul din
jud. Romanati. Limita linieT de
E., cAtre jud. Romanati, incepe
din dreptul com. Goesti si tine
tot panl in dreptul comuneT
Leal, jud. Romanati.
Incepind din limita de E.
cItre Romanati, terenul plAoeT
se inclina incetul cu incetul
pana in malul sting al JiuluT,
unde pe alocurea are 1nAltimea
cam de 25 m., cum de exemplu
In com. Malul-Mare. Teritoriul
acestei plAsT se poate impArti
id urmItoareleregiunT : regiunea
dealurilor de N., a dealurilor de
E. si spre S.-V. sesul Jiului.
Dealurile sunt acoperite parte
cu pAdurT, lar parte cu vi!,
finete si grAdinT de lemne 5i
de poli:ti roditorT.
Este udatA de riul Jiul, care
intrI prin dreptul com. Isalnita,
curge de la N.-V.S.-E., pAnA
In dreptul comunel Caloparul.
Pe stinga primeste piriul Amara-
dia, ce curge cm directiunea
spre S. Ora se vars1 in Jiul,
In dreptul com. Cernelile, cl-
tunul Troaca. Pe dreapta pri-
meste Obedeanul si Breasta,
carT se varsà maT sus de com.
Breasta si Leamna, care se varsA
la BucovAtul, in dreptul orasului
Craiova, de pe malul sting.
Este format5. din 17 comune
si anume: Balta-Verde, Cerne-
lile, Cosoveni-d.-s., Cos ove ni-d.-j.,
Craiova, resedinta plAseT si ca-
pitala judetuluT Dolj, Ghercesti,
Ghindeni, Isalnita, Izvorul, Malu I-
Mare, MAllesti, Mischi, Motoci,
Pielesti, Preajba, Secuiul si Sim-
nicul. Inainte coprindea, impre-
unA cu pl. Amaradia, cu care
forma pl. Ocolul-Amaradia, 313
comune. Vez! pl. Amaradia.
Locuri insemnate in plasl,
sunt :
OCOLUL (PLASA,t)
Craiova, oras vechiti, sibtat in
apropiere de malul sting al Jiu-
1114 inteo pozitiune pldcutd. In
vechime era capitala banatuluI
Oltenie $i re$edinta Banilor.
AzI e capitala judetuld Dolj,
resedinta prefectuFel judetulul,
a tribunaluluI, a und curtf de
apel $i a curtil Cu juratt In
centrul Craiovd se vdd $i pänd
astäzI 111315.5101e din ruinele
HanuluI-Nemtilor, ,pronumit Zi-
dul-Baratilor, unde era citadela
indltatd de Austriad, pe cind
ocupad Oltenia, acum vre-o 8o
anl.
In Craiova e catedrala, nu-
mit5. Madona-Dudu, chid' e ziditd
pe locul unuI dud, in care s'ar
fi gdsit icoana Malcd DomnuluI.
Lingd Craiova, spre V., se gäl-
se$te balta Craiovita.Dupd o tra-
ditiune locald, se zice cd in ve-
Chime forma o mahala a ora$ulta
Craiova, dar prin vre-un cutre-
mur s'ar fi scufundat pdmintul cu
locuitorll impreund i cu o bi-
serlcd. AstäzI creste trestie si
papurd in ea.
In plasd se gäsesce o mul-
time de movile sad mdgurI,
grupate sa.6 izolate, $i maI dese
In regiunea sesuld. Aceste rno-
vile sunt indltate de mina o-
mulul', unele din epoca preis-
toricd a Dacilor i unele din
epoca romand.
Osebit de Craiova, mal sunt
katiunI de drum de fier la : Isal-
nita, Pielesti i cdtunul Circea,
care leagä. T.-Severin cu Bu-
cure$ti. In com. Balta-Verde,
cdtunul Branistea, se afld rnä-
nästirea Jiteanul, ziditd din ve-
chime si preacutd. in 1657 de
Doatnna BdIa$a, sotia lu'f Con-
stantin Brincoveanu.arnul.
Are o populatie de 8812 fa-
milli, sad 33270 suflete; 56 bi-
seriel, deservite de 74 preotl ;
40 $coale, frecuentate de 2960
copiI.
83157. Morale Maionar Geografic. V 1. 11'
53g
Vité sunt: 2588 cal, 16177
vite maxi cornute, 24336 CI,
1007 capte, 6364 pord.
Aceastä plasd, una din cele
maï mid din judet, se intinde
pe malul sting al riulul Jiul,
care o strdbate de la N. la S.
$i se nume$te ast-fel pen tru-cä
comunele car! o compun, in-
conjoarä orasul Craiova de jur
imprejur.
Solul acestel plAsl are spre
N. multe dealud, acoperite cu
paluff, livezI, vil $i pornI rodi-
toil; iar spre E. are cimpiI in-
tinse, väi, lund si sesurI, pe
carI rodesc tot felul de cereale.
Pe lingd comunele Preajba,
Circea, Cosoveni, Simnicul $i
in jurul Craiovel sunt dealuff
cu viI frumoase, care procluc
vin de blind calitate.
C5II de comunicatie sunt: Ca-
lea ferath.' CraiovaSeverin $i Cra-
iova-Tirgul-Jiul, care trece prin
statia Isalnita; calea feratd Cra-
iova-Bucure$ti, care trece prin
Circea $i Piele$ti; sos. nationale
Craiova-Bechet, Craiova-Tirgul-
JiuluI, Craiova Bucure$ti ; chile
judeteane: Craiova-Nego esti spre
Cdpreni, Craiova-Livezile-Cala-
fat, CraiovaBreasta prin Cer-
nelile, Craiova-BucovAt-Leamna,
Craiova-Bistretul, Craiova-Cara-
cal prin Coviveni, Craiova-Tir-
gul-Jiul prin Simnicul $i Izvorul,
precum $i o multime de cli
comunale ce unesc intre ele mal
toate comunele.
Ocolul, pima, cornpusd din co-
munele $1 satele care fac ocolul
orasului Caracal, capitala jude-
tuluI Romanati i resedinta sub-
prefecture' pläei. Ocupä partea
mijlocie a jud. $i are forma u-
ntil' paralelogram, divizat in 3
pld$1, prin 2 linif aproape pa-
ralele la bazd, care e formatd de
cursul Dundrd. E formatä din
cimpiI vaste, cad' din regiunea
www.dacoromanica.ro
OCOLUL (PLASX)
dealurilor abia strabat cite-va
ramificatiunI, intre spatiul dintre
Tesluiul i Olte;u1, ramificatiunI
care se termind la N. de Cara-
cal.
La Sudul acestel p15.0 se tac
al 44-lea grad de lat. boreald
cu al 22-lea grad de longit o-
rientald.
Forma el, abstractie flend de
cotiturl, este a until' trapez, cu
2 laturl paralele, adicd limita
dinspre Dolj cu cursul fluviuluI
Se Invecine$te la E. cu jud.
Olt, de care e despärtitä prin-
tr'un hotar natural, riul Olt; la
S., cu pl. Balta-Oltql-d.-j. (Ro-
manati); la V., cu jud. Dolj ;
la N , cu pl. Oltetul-Oltul-d.-s.
In aceste din urmd trd pArtI
hotarul este format de o linie
itnaginard, determinatä prin im-
pdrtirea administrativd a comu-
nelor.
Plasa Ocolul are 8372 hect.
sad 170000 pog., din 333660
hect, ale intreguld judet. Se
intinde de la S. catre N., pe o
distantd de 30 kil., socotitd pe
soseaua Corabia-R.-Vadulul, de
la com. Vi$ina pänä la podul
peste Oltetul ; iar de la E. spre
V., pe o distantl de 32 kil.,
socotitd pe soseaua Stoenesti
pänd la Zänoag-a prin Caracal,
sad de 45 kil, de la Stoenesti
pänA. la Leul din aceeasT osea.
FAcind parte din regiunea
cimpuluT, inclinarea terenuluI
spre Dundre este mica, dar e
superioarä unui metru (tm.03)
pe kil. ; dar fiind-cd intre Tes-
luiul i Oltetul strdbat si cite-va
ramificatiI din regiunea dealu-
rilor, in partea de N. a pld$d
avem o inclinatie maT mare a
soluluI. Altitudinea terenuld d'a-
supra niveluld Dealul
Bobul, I44"144 altitudine ; Ca-
racalul, 138 ni. d'asupra nive-
lului Mari! ; spre V. de com.
69
OCOLUL (PLASÀ)
Cacaleti, 170'11.37; la V. de Leul,
unde soseaua Caracal- Corabia
ese din Romanati, 178°1.28.
Teritoriul plasel se poate im-
parti in treT regiunr: a) Valea-
OltuluT, formata de un mare ves,
de la N. spre S., de la varsa-
rea Oitetulur pana la hotarul
de S. al plaser; b) regiunea
dintre Tesluiul si Oltetul, for-
mata din ultimele ratnificatiuni
ale dealuluf Bals, Dealuluf-Mue-
rer i dealulul Bobul i c) regiu-
nea mareluf ses, care cuprinde
partea de S.-V. a plaseT, la S.
de Tesluiul.
Mará de dealurile expuse, o
multime de altele mar miel' for-
meaza partea accidentata a te-
renuluf, impreuna cu arte multe
movile sail magure, grupate sail
izolate si mal dese in regiunea
sesuld. Acest curios accident
e inaltat de mina omuluT, unele
din epoca preistorica a Dacilor
unele din epoca romana.
Mal multe sunt la: Cacaleti,
Leul, Resca, Hotarani etc. Unele
din ele s'a gasit a fi morminte ;
altele, necontinind cadavre, ail
servit de calauze popoarelor ce
s'ail resfirat peste aceste locurl;
altele ail servit ca puncte stra-
tegice de observare, etc.
Cursurile de apa care uda a-
ceasta plasa sunt : La E., Oltul
si Oltetul aproape de gura sa.
Tesluiul, la N. plaseT, incepind
de la com. Dragotesti, trecind
pe litiga Resca i varsindu-se In
Oltul la comuna Stoenesti, dupa
ce a strins in cursul sail mal
multe &ale. Caracalul isT la nas-
tere de la Liiceni, ese din e-
lestaele din V. orasuluI Caracal
si se varsa in Olt la com. Sla-
veni. Mal sunt alte multe ape
miel, care formeaza fie-care va-
lea sa adesea strituta. La S.
de Caracal, e Lacul-TurculuT
intre Leul i Zanoaga, Lacul-
cu-Cirligele.
www.dacoromanica.ro
540
Pana la com. Viisoara, se po-
goara sistemul pliocen din re-
giunea colinelor i afara de
punctele deluroase, restul piase!
e format din terenurf cuartenare
care se continul pana in Du-
nare si se observa la com. Vii-
soara, Ciocanesti, Zanoaga, Di-
°Si, etc. pana in Olt.
Clima e dulce si placuta.
Plasa Ocolul e formata, din
comuna urbana Caracalul, capi-
tala judetulu/ si resedinta sub-
prefecturel piase'', si 27 comune
rurale i anume : Babiciul (1646
loc.), Bosoteni i Cacaleti (1966
loc.), Cezieni (1664 loc.), Clo-
canesti, Deveselul, Diosti, Do-
brosloveni, Draghiceni, Drago-
testi, Falcoiul, Farcasele, Gos-
tavatui, Hotarani si Leul (3400
loc.), Osica-Mica (de jos), Preaj-
ba-de-Padure, Radomirul i Pre-
dea (3232 loc.), Resca, Scari-
soara, Slaveni, Stoenesti, Strim-
ba-Tertelul, Viisoara, Vladila si
Zanoaga.
Are o populatie de 32518 su-
flete, din carf 8473 contribua-
Uf, locuind in 1699 case 5i 5694
bordee ; 8 hanurY, 95 circiume
si 13 alte stabilimente comer-
ciale ; 65 cazane de spirt, 123
de fácut rachiti, o caramidarie,
5 tnorl de aburr si 37 de apa ;
52 bisericT, deservite de 57 pre-
otT, 64 cintaretr si 16 paracli-
sed ; 23 scoale, din carT 4 mixte
conduse de 20 invätatorl si fre-
cuentate de 819 copiT.
Se afla In Caracal o judecato-
rie de ocol, pendinte de trib.
Caracal i deosebita de judeca-
toria Caracalulul.
In Caracal este spitalul jude-
tulla i resedinta mediculul de
arondisment. La biuroul tele-
grafo-postal din Caracal se ex-
pediaza scrisorile pentru toate
comunele rurale, care apoT se
impart de primarl la destinatie.
Tot in Caracal se afla cazarme
OCOLIJL. (PLASA)
pentru dorobantT i calarasT, etc.
VezT Caracal.
LocuitoriT, pe linga agricul-
tura si cresterea vitelor, se mal
ocupa i cu diferite industrif
ca: cojocaria, tabacaria, bruta-
ria, etc.
In plasa Ocolul sunt 107 pro-
prietarr marl si 8061 proprietarl
miel.
Sunt : 5 ioo5 hect. pamint a-
rabil ; 2842 hect. izlaz si pasune ;
1500 hect. livezT si fin; 178 hect.
livezT si prunT; 293 hect. gradi-
narir; 2144 hect. viI; 5223 hect.
padurT si 28 baltl cu o suprafata
de 83 hect.
Vite marl sunt 26423, vite
miel 35672 si rimatorl 10383.
Agricultura de alt-fel este
foarte dezvoltata. Se intrebuin-
teaza foarte multe masinI agri-
cole.
Bilciurf sunt la Caracal si la
Babiciul.
Agricultorir isf transporta pro-
ductel e la Tirga 1-Caracal ul uf, sail
le Indrumeaza spre Corabia ;
pentru tnlesnirea transportuluf
este o linie ferata b osele.
Linia ferata Corabia-Rimnicul-
Vilcea, intra in pl. Ocolul la
gara Vladila, trece la Caracal,
spre E. de oras si merge spre
Romula si Piatra (01t).
oseaua na0onall Co-
rabia-Riul-Vaduluf, tac aceasta
pl. in directia S. spre N.; soseaua
Caracal-Craiova uneste capitala
judetuluf cu mal multe comune
de la V.; soseaua Caracal-Ce-
zieni, care se continua mal' de-
parte pe malul Tesluiuluf; Sto-
ienesti-Resca care calca pe dru-
Mul roman; Stoienesti - Scari-
soara-IzIaz, pe litiga Olt ; Stoie-
nesti-Caracal, Caracal - Rede
alte drumurr naturale.
Ocolul, plasd, unita administrativ
cu pl. Otasaul, jud. Viicea. S'a
numit ast-fel pentru ca comu-
OCOLUL (PLASX)
nele carT o compun formeaza
un fel de ocol in jurul Rimni-
culuT, oras de resedinta.
Forma plasel e a unui pen-
tagon mixtilin.
Se compune din 12 comune
rurale si 2 urbane (Rimnicul
Ocna), i anume : Birsesti, Bog-
danesti , Bujoreni , Cazanesti ,
Frincesti, Genuneni, Govora ,
Manastireni, Mihaesti, Surpatele,
Titireciul si Vlädesti.
Are, impreuna cu Otasaul,
34055 locuitorT.
Resedinta subprefectureT este
In com. Ocnele-Mari.
Cele mal populate comune in
aceasta plasa sunt : Govora, Mi-
haesti i Vladesti.
Are io scoale rurale mixte,
frecuentate de 288 copiT.
Sunt 80 bisericT, afara de cele
IT bisericT din com. Ocnele- M arT,
pentru intretinerea carora, co-
munele inscrin in budgetele lor
anual suma de 3085 leT.
Pl. Ocolul-Otasaul se imparte
in 21 parohiT, la carT dupa regu-
lamentul sfintuluT Sinod, urmea-
za O. fie 21 preon parohT, 21
preon ajutorT, 113 cintaren, in
plus Io preon.
Aceste parohiT fixate de la
888, sunt urmatoarele: Parohia
Bujoreni, cu biserica catedrala
Adormirea MaiciT DomnuluT,
compusa din cat. Olteni, avind
248 familiI, sail 993 suflete, 2
bisericT, i preot paroh, 3 chi-
Wen.
Parohia Bogclanesti, cu bise-
rica catedrala Sf. VoevozT, com-
pusä din catunele Gura-Vad si
Bogdanesti, avind 277 familiT,
sa0 871 suflete, z bisericT, un
preot paroh, 3 cintaren.
Parohia Vladesti, cu biserica
catedrall Nasterea-MaiciT-Dom-
nuluT, compusa din cat. Arhan-
ghelul, avind 417 familiT,
1234 suflete, 3 bisericT, i preot
paroh Cu I ajutor si 4 OintaretT.
541
Parohia orasuluT Ocna, com-
pusa din catunele Flacli, Slati-
oarele, Lunca, Teisul-Teica, Bu-
da, avind 796 familiI, sail 2467
suflete, II bisericT, i preot paroh,
2 ajutoare, I diacon, 6 cintaren,
II paracliserT si 4 preon in plus.
Parohia Ocna, cu biserica ca-
tedralA Sf. Gheorghe, compusä
din catunul Traist3ri, Valea-Rai,
Riureni, Stolniceni i Cazanesti,
avind 347 familiT, sail 1084 SU-
flete, 3 bisericT I preot paroh,
6 cintaren si in plus i iireot.
Parohia Mihdesti, ca biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din catunele Magura, Stuparia,
Capul-DealuluT, Buleta si com.
Birsesti, avind 638 familiT,
2204 suflete, 5 bisericT, i preot
paroh cu 2 ajutoare i 8 din-
taren.
Parohia Govora, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din cat. Preajba i Curaturile,
avind 350 familil, saü 1263 su-
flete, i bis erica, i preot paroh
si 2 cintäretf.
Parohia Titireciul, cu biserica
catedrala S-tiT ApostolT Petru
si Pavel, compusa din cat. Bu-
nesti i Gitejesti, avind 415 fa-
miliT, saa 1595 suflete, 3 bise-
ricT, i preot paroh cu i ajutor
si 4 ciiitaren.
Parohia Babeni, cu biserica
catedrala Buna-Vestire, avind
315 familiI, sail 1214 suflete, 2
bisericT, i preot paroh cu I a-
jutor si 2 cintaren.
Parohia Frincesti, cu biserica
catedrala S-ti! VoevozT, compu
sa din cat. Rudari si Cosani,
avind 434 familiT, sail 1434 SU-
flete, 2 bisericf, i preot paroh,
ajutor si 4 cintaren.
Parohia Surpatele - Manasti-
resti, cu biserica catedrala Nas-
terea MaiciT DomnuluT, avind
434 familiT, sail 1000 suflete, 3
biserici, I preot paroh, i aju-
tor si 5 cintaretT.
www.dacoromanica.ro
OCOLUL (PLASX)
Parohia Genuneni, cu biserica
catedra15. S-ti! TreI-IerarhT, com-
pusa din cat. Manailesti, avind
236 familiT, sail 971 suflete, 3
bisericT, i preot paroh, I aju-
tor si 4 cintaren.
Parohia iraneasa-Ciorasti, Cu
biserica catedrala Cuvioasa Pa-
raschiva, compusa din catunul
Ciorasti, avind 806 familiT, sau
2729 suflete, cu 6 bisericT,
preot, 4 ajutoare si 9 cintaren.
Parohia Ursi-Cirstanesti, cu
biserica catedrala Sf. loan Bo-
tezatorul, compusa din cat. Cu-
cesti si Bogdanesti, al/hid 343
familiT, sai1 1292 suflete, 4 bi-
serici, i preot paroh, i ajutor
si 5 cinaretT.
Parohia Ionesti-Mincultif-Boc-
sani, cu biserica catedrall Buna-
Vestire, compusa din com. Mar-
cea i catunele : Bocsani, Io-
nesti-Govoril, Slavitesti i Valea-
Mare, avind 479 familiT, .sail
1955 suflete, 6 bisericT, i preot
paroh, 4 ajutoare i 9 cintaren.
Parohia Glavile, cu biserica
catedrala Sf. VoevozT, compusa
din cat. Valea-PesteneT, Aninoa-
sa i Olteanca, avind 796 familiT
sad 2889 suflete, 6 bisericT,
preot paroh, 2 preotT ajutoare
si 9 ctntaren.
Parohia Virleni, cu biserica
catedrall Cuvioasa Paraschiva,
compusa din cat. Nisipi si com.
Stanesti, avind 433 familiT, sail
1599 suflete, 8 bisericT, preot
paroh, i preot ajutor, 5 cinta-
ren, in plus un preot.
Parohia Cermegesti, cu bise-
rica catedrala Cuvioasa Paras-
chiva, compusa din cat. uesti,
Girnicetul, Pestina, Negroaia-
Pestina, avind 656 familif, sat'
2554 suflete, 4 bisericT, i preot
paroh, 2 preotT ajutoare, 7 clip
taretT.
Parohia Roesti-Bajenari, cu
biserica catedrala Cuvioasa Pa-
raschiva, compusa din catunele
 OCOLUL
Bajenari, Ciocilteiul, Minosul
Motolesti, directiunT de cele-
l'alte catune ce compun paro-
hia, avind 302 familiT, ser' 1081
suflete, 4 bisericT, i preot pa-
roh, 5 cintaretT.
Parohia Gageni-Ciumagi, cu
biserica catedral. Sf. Nicolae,
compusa din catunul StAneqti
Ciumagi, avind 318 familii,
saA 1172 sufiete, 3 bisericT,
preot paroh, I preot ajutor i5
cintaretT.
Parohia Lapusata, cu biserica
catedral, Sf. Nicolae, compusa
din en. Beresti, Mijati, Säru-
lesti, Znnesti, com. Maldaresti
catunul Ladesti, avind 609
familii, sail 2225 suflete, 6 bi-
serie!, i preot paroh, 2 preoV
ajutori, 9 eintaretT.
Parohia Scundul, cu biserica
catedral Sf. Nicolae, compusa
din cra. Blejani, Paduriti, Fun-
dul-ScunduluT, avind 416 familiT,
san 1541 suflete, 3 biserid,
preot paroh, r preot ajutor
5 cintareV.
Ocolul, dmpie. Vez! Porcilur
(Dealul-), jud. Vilcea.
Ocolul, lac, in jud. Gorj, pl. Gi-
lortul, spre E. de com. Ani-
noasa. A copere o suprafata de
2 hect.
Ocolul-Catanelor, loc, jud. Ba-
cati, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ri-
pile, cu intariturl i anturT, fa-
cute, se zice, de pe timpul raz-
boaelor dintre Turd i Nemtt.
Ocolul-de-Jos, plasd, situata in
partea de mijloc a jud. Mehe-
dinti. Se margineste la E. cu
pl. Motrul-d.-j. si pl. Dumbrava;
la S., cu pl. Blahnita; la V., cu
pl. Ocolul-d.-s., si la N., cu pl.
Motrul-d.-s.
Este formata din 21 comune
rurale i anume :
www.dacoromanica.ro
542
I. Broscari, cu catunul Bros-
cari.
Caco/i, Cu cat. Cacoti.
Cremenea, Cu catunele : Cre
menea-d.-j. i Cremenea-d.-s.
Degerali, Cu enuncie : De-
gerati, Linia-Boereasca si Al-
bina.
Gutul, Cu catunele: Gutul,
Girnita, Ghelmegeoaia si Por-
cesti.
Igiroasa, cu catunele : Igi-
roasa, Arvatesti i Biltanele.
Fintina-Domneascd, cu
tunde: Fintina-Domneasca, Dra-
gotesti i Mijarea.
Fintlnele-Negre, cu cat.
Finan ele-Negre.
lzvorul-Aneftilor, cu ca-
tunele : Izvorul-Anestilor, Petri-
sul si Valea-HotuluT.
lo. Izvordlul, cu catunele :
Izvoralul, Boceni i Manul.
1. Lumnicul, cu catunele :
Lumnicul, Lumnicul-d.-j. i Lum-
nicul-d.-s.
Pavdful, cu cat. Pavatul.
Peri, cu enuncie : Peri,
Borugea-din-Dos, Borugea- din-
Fata, Biserica i Selistea.
Piopi, cu catunele : Plopi
Coläretul.
Poroina-Mare, cu catu-
nele : Poroina-Mare, Novaci, Fin-
tina-Mare i ipotul.
Pruniforul, cu catunele :
Prunisorul, Girnita i Flostina
.Ruptura, cu catunele :
Ruptura, Cotoroia - d. -j., Coto-
roia-d.-s., Sperlesti, Titirigi
Vololecelul.
Tîmna, cu cat. : Timna,
Valea-Perilor, Guranesti i Dra-
gulani.
Valea-Petret, cu catunul
Valea-Petrel.
Valea-Ursulut, cu cat.
Valea-UrsuluT.
Zdg-aia, cu enuncie: Za-
gaia, Badesti i Ciolanul.
Se administreaza de un sub-
prefect cu resedinta in comuna
...000LUL-DE-SUg
o
rural Prunisorr; iar in privinta
judiciara apartine, parte jude-
eatorieT ocolnluT Turnu1-8everin,
parte ocolului Strehaia.
Are 12 colT, conduse de 12
invatatori.
Este brazdata de o multime
de dealurT i vb.f, prin carT er-
puesc maT multe piraie, intre
carT mal principale sunt : Hus-
nita i Cervenita.
Pi-in mijloc trece calea feratä.
Virciorova-Bucuresti, care are in
plasa gara Prunisorul, precum
soseaua national,
Locuri istorice in aceasta
plasd sunt Poroina-Mare, Fin-
tina-Domneasca, Degerati, Bros-
cari i Zagala.
Ocolul-de-Sus, plasd, ce ocupa
partea despre V. a jud. Me-
hedinti. Se mngineste : la N.
cu plaiul Cerna ; la E., cu pl.
Motrul-d.-s. si pl. Ocolul-d.
la S., cu fluviul Dunarea, care
o desparte de regatul Serbia;
lar la V., cu Banatul TemisoareT,
de care se desparte prin muntif
Carpati pe o mica distanta, la
Virciorova, prin riul Bahna. A-
ceasta insa numaI din anul 1888,
cacT adevarata limitA vechie este
riul Cerna, dupa curn se constata
ata din documentele locuitorilor
din comunele vecine, cit si din
conventiunile facute intre TurcT
si AustriacT.
Are o suprafa.ta de 120581
hect., parte cultivabila si parte
acoperita cu paduri i altele.
Se compune din 18 comune,
din carT 17 rurale i 1 ur-
bana.
Balotefti, cu catunele : Ba
lotesti i Pirlagele.
Bistrip, cu catunele : Bis-
trita, Erghevita i Poroina.
Bobaita, cu catunele : Bo-
baita si .Siscul-Rosu.
Bresnila, cu eatunele: Bres-
nita i Magherul.
OQRAGUL
ColibaFul, Cu catunul Co-
libasul.
Dedovqa, cu catunele : De-
dovita, Mormanul, Poroina-Mica
Valea-CopeeT.
Hinova, cu catunele Hi-
nova, arjeI, Nicovala, Ordistea
Silistea.
Husnicioara, cu cdtunele
Husnicioara, Cernata, Dumbra-
visa, Negresti, Oprdnesti si Pri-
boesti.
Isvorul-Birzei, cu catu
n ele : Izvorul - BirzeT, Halinga,
Curecea, Petolesti, Rascolesti,
Schinteesti si Schitul Topolnita.
'o. Yidoftila, Cu catunele
Jidostita ittsita.
II. M'aloya/id, cu enuncie :
Malovatul i Putinelifl.
Pitulaful, cu cdtunele
Pitulasul i Birza.
Sche a-Cla joya, cu ca
tunele: Schela-CladoveT, Duda-
sul i Gura-VaiT.
Sili1teni, cu cdtunul Si-
listen'.
Cu eatunele :
Dudasul, Piatra-Alba
Tunari.
T.-Severin (oral), cu ca-
tunele: Turnul-Severin i Cerne
tul.
Valeci-Boereascd, cu
tunele Valea-Boereasca., La.zul
Stoicani.
Virciorova, cu enuncie :
Virciorova, Bahna, Ilovita si
Moisesti.
Resedinta subprefectureI e in
Turnul-Severin, unde este si re
sedinta ocoluluT Turnul-Severin.
Orasul Severin e si resedinta
prefectureT si a tuturor auto-
ritatilor judetene.
Este brazdata de o multime
de muntI, dealurT si vAT, prii
carT serpuesc mal multe ape,
precum : Topolnita, Bahna si al-
tele. E udata la S. de Dundre.
Sunt 77 bisericI; iI coale
rurale, conduse de II invatatorI
543
ii invátatoare ; 6 scoale primare
urbane, din carT 3 pentru baetT,
conduse de 8 institutori si 3
institutoare, si 3 pentru fete, con
duse de II institutoare ; o
scoald profesionala de fete ;
liceü clasic i mal multe scolI
private.
Statul posedd in aceast5. plasa
7 moii, cu un venit anual de
90298 leT si 74 bani.
In plasa se mal afta si senalul
DunareT, precum si podul de
la Bahna, carI dau statuluI un
venit anual de 41700 lei.
DrumurT sunt: catea ferat Vir
ciorova-Bucuresti; calea ferata in-
gusta Virciorova-Minele Baba;
soseaua nationala Virciorova-Bu-
curesti, care merge paralel cu
calea ferat5., soselele judetene
Turnul-Severin-Tirgul-Jiul, Tur
nul-Severin-Calafat si Turnul-Se
verin-Dumbrava, precum i alte
multe sosele comunale vecinale.
Ocracul, sat, facind parte din
com. rur. Coltesti, pl. Oltetul
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 380 locuitorI; o biserica,
fondat5. la 7303 (1795) i re-
paran'. la anul 1860.
Ocule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Gorunesti, pl. Oltetul-
d.-j., jud. Viicea. Are o popu-
latie de 284 locuitorI.
Oda, 'lila, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Mischi; se varsa pe stinga
riuluI Tesluiul futre moara
conacul d-luT Alexandru D. Ni
colaid.
Odabul. Vezl Odobul, pîrIü,jud.
Bacau.
Odaia. VezT Crivina, com. rur.,
jud. Prahova.
Odaia, com. rur., la extremitatea
de S.-V. a pl. Calmätuiul, jud
www.dacoromanica.ro
()DATA
Teleorman, ltngä orasul de re-
sedinta T. Mdgurele, situata pe
dealul din stinga °Ruin Se In-
vecineste la N. cu com. Lita ;
la S., cu T.-MAgurele ; la V.,
cu Lunca-Oltuluf si la E., Cu
viile locuitorilor OdaienI.
E asezat5 pe proprietatea sta-
tuluI domeniul Turnul. Partea
ce cade in raza acesteI comune
este cam de 900 hect.
LocuitorT improprietaritI sunt
232, pe o intindere de 690 hect.
Partea de V. a comund este
udata de riul Oltul si de ramura
luT numita Oltul-Mic ; lar de sub
dealul pe care se afla wzata
comuna, porneste o lincea nu-
mita Strimba, prin care adesea
curge ap5. varsindu-se in °Hui-
Mic.
Viile locuitorilor, in suprafata
de 12912 hect., sunt situate par
te la E. comunei, spre cimitirul
orasulul T.-Magurele, parte la
V., de-a lungul maluluT OltuluT.
Are o populatie de 1346 su-
flete, din cal./ 234 contribuabilf ;
dou5. scoll, una de baett frecuen-
tata de 27 elevi, si una de
fete, free tentad. de 15 eleve; o
bisererica Cu doi preotT si doT
cintaretT ; o moara Cu aburT si
o brutarie.
Vite : 147 cal., 495 vite marT
cornute, 1450 vite miel si 83
porcI.
Budgetul com. e de leT 4242,
banI 27, la veniturl si de lei 5239,
banT 73, la cheltuell.
Este strabatuta in toatá lun-
gim ea de soseaua judeteana Tur
nul Slatina care o leaga cu com.
Lita la N. si cu orasul de re
sedintà." T. Magurele. La S., lo
cuitoriT comunica cu cimpul prin
drumurT naturale.
Satul Odaia, asa cum se ga-
seste astazI, nu este vechiu. El
facea parte, pana la desfiintarea
raialet TurnuluT, din raza ocu
pata de TurcI. La fixarea ho
 ODAIA
tarelor Tara despre Dunare, in
secolul trecut, se facea mentiune
despre un sat desfiintat mal jos
de satul Piscul (Lita de astazi),
5i care nu poate fi altul de cit
Odaia.
Dupa desfiintarea raialei Tur-
nuluf, satul Odaia s'a populat
incetul Cu incetul, Cu locuitorl
venitl de peste Olt, din jud. Ro-
manati, din comunele Izlazul, /z-
biceni, Moldoveni si din alte
sate de prin prejur.
Pana pe la jumatatea acestuT
veac, satul era impartit: juml-
tate era in lunca OltuluT si purta
numirea de Odaita; cea-l'alt1
jumatate era tot pe deal, unde
e astazi Odaia si purta numirea
de Fripti, numire pe care lo-
cuitoriT o pastreaza si astazi.
Locuitorii din lunca s'ati mutat
pe dea/, din cauza deselor re-
varsarT ale ¡Mula
Odaia, ctitun (d'Ha), in judetul Ia-
lomita, pl. Borcea, pendinte de
com. Ciocanesti-Margineni.
Odaia, sat, in jud. Ialomita, pl.
ampuld, pendinte de com. te-
fane5ti, situat spre N. li in a-
propiere de satul de re5edinta.
Mar poarta numirea si de O -
daia-Protopopuluf. Are o popu-
latie de wo familii.
Vite sunt : 270 cal, 300 bol,
600 of, 4 capre si 250 porci.
Odaia, deal, se intinde spre S.
de satul Larga, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi. Pe el se
afla multe stine, fiind bogat in
pasuni.
Odaia, deal, linga satul Iazul-
Non, com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi; la poalele luI se afta
iazul cu acelasi nume.
Odaia, ias, litiga dealul cu acelasT
nume, com. Movileni, pl. Co-
544
poul, jud. Iasi ; confine pe5te
si racl.
Odaia, vechea numire a locali-
Ola unde se afld astAzr satul
Grivita, jud. Tutova.
Odaia, mafie, pe teritoriul catu-
nulul Dobrinesti, pl. Nicoresti,
jud. Tecuciii, in intindere de 2404
hect. si 75 ariT, pro.prietatea d-luT
A. Cincu.
Odaia, mofie rdzaseasca a locui-
torilor din com. Matca, pl. Ni-
coresti, jud. Tecucia.
Odaia, mofie a statulul, jud. Te-
cucia, com. Negrilesti. Apartinea
manastiref Rachitoasa.
Odaia, trup de mofie, al statuluI,
in partea de N. a orasului Te-
cuele, jud. Tecucia. In aun 1881,
s'a impartit la locuitori, formind
o mahala a orasuluT, sub numele
de suburbia Tecuciul-Notl.
In documentele vechT, aceastà
parte de loc se numea Odaia-
de-Beilic, din cauza ca servea
de statie d'id treceati Turcir in
Moldova.
Odaia, peidure a statuluf, jud.
TecucitI, pendinte de manastirea
Rachitoasa.
Odaia, pirisiaf, pe teritoriul com.
Colonesti, jud. Tecucitl ; curge
de la N. spre E. si la mijlocul
com, se varsa in dreapta Zele-
tinuld.
Odaia-Bogdana, sat, in centrul
com. B ozia, pl. Pru tul, j ud. Falciti,
situat pe coasta de E. a. dea-
luluI Marcu. Are o suprafata de
1706 hect. si o populatie de 23
familiT, saa 97 suflete, din carr
I o contribuabill.
Pe teritoriul satului sunt 2
Tazurf,
www.dacoromanica.ro
ODAIA-BRAN-CUZOBUL
Odaia-Bosie, sat, pe coasta yaei
Ibaneasa, com. §tiubeeni, p1,
Baseul, jud. Dorohoin, Cu 14
familif, sal' 43 suflete.
S'a infiintat de acthalul pro-
prietar, dupa ce a cumparat a-
ceasta parte din trupul mosid
tiubeeni.
Mosia e proprietatea moste-
nitorilor lui Vasile Bosie. Are
o intindere de 572 hect. 88 arii
cimp ; un Taz format de &tul
Ibaneasa, numit Velniceriul, de
57 hect., 29 ariT intindere. Pi-
riul este Ibaneasa. Drum prin-
cipal acel de la Saveni ce duce
la Dorohoiti.
Hotarele mosiei sunt cu: Ba-
linti, Vorniceni, Vlasinesti si
§tiubeeni.
Insemnat aici este familia Bo-
sie ca mal vechie.
In 1755, gasim ca Sandu Bo-
sie vinde o casa ce o avea in
poarta bisericef Sf. Spiridon din
Iasi, catre Episcopia de Roman.
(cCron. Rom.», Melhisedec.)
In 1758, Episcopul de Hui
Ionichie, cumparä de la Con-
stantin Bosie mosia Berbenteni
pentru Episcopie ; iar la 1761,
cumpara de la §tefan Bosie-Lo-
gofat, satul Pojorita, cu vadul
poduluf de pe Nistru. (g Croa.
Husilor», de Melhisedec).
La 1822, Ionita Sturdza-Voda,
trimise Matute pe fiul sdi:i Bei-
zede, cu Armasul Bosie, de a
regula ceremoniele intronarei.
(cIst. Mold.», Drag., t. r, p. 16 r).
Odaia-Bran-cu-Bobul,sat,jud.
Iasi, pl. Branistea, com. Golaesti,
situat pe malul riului Prutul, in-
conjurat de toate partile cu pa-
duri; avind finete multe. Este
format din tref catune: Odaia,
Branul si Bobul, cu o populatle
de 20 familiT, san 117 suflete.
Locuitorif posea : 77 vite
mar cornute, 42 oT, 20 cal si
16 rimatorT.
 ODAIA-BURSUCANUL
Odaia-Bursucanul, com. rur.,
sat, in jud. Tu tova, pl. Tirgul,
spre S.-E. de Birlad i in apro-
piere de el. Satul formeazA co-
munl, cu cArunul Grivita, a-
vind o populatie de 1130 lo-
cuitorI, din cari 183 contribu-
abilI, locuind in 322 case. Are
o colA primará de 135.etI i o
bisericA. $e cultivA vie pe o
suprafatA de 18,50 hect., din carI
50 arir nelucrAtoare. Sunt 5o
arif lived cu prunI.
Comerciul se face de 12 per-
soane.
Odaia-Bursucanul, mofie, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Odaia-Bursucanul, proprietatea
statuld , arendatA Cu 22210 le
anual. Pe aceastA mo0e statul
are o livadA cu aguzi.
Odaia-Bursucanul, padure, in
jud. Tutova, pl. Tirgul, com.
Odaia-Bursucanul, in intindere
de 28 hect., proprietatea sta-
tuluI. Mal e numitA §i La-Odaie.
Odaia - CAlugärului, mo)rie a
statuluT, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, com. Copuzul,
fosa inainte de secularizare, pen-
dinte de mAnAstirea CAldAruani.
Suprafata moOef e de 850 hect. ;
are i o pAdure in intindere de
130 hect.
Odaia-CAlugaruluI, plidure, pe
mo0a BArAganul, jud. Ialomita,
pl. Borcea, com. Lupani. Are
o suprafatá. de 20 hect., popu-
lata Cu stejar. Este situatA la
2 kil. de calca feratA BucurWi-
Fetq ti.
Odaia-CAlugirului, loc isolat,
la S. de cAtunul RAdulqti, pl.
Most4tea, jud. Ilfov.
°dala Chirului. Ved PortAreasa,
jud. Ilfov.
D45
Odaia-luI-Manolache, sat, pe
mo0a cu acela0 nume, com.
Tuluce§ti, pl. Siretul, jud. Co-
vurluiii, in partea S.-V. a rqe-
comunale. Are 54 fa-
; o coal'a* i o bisericA.
Odaia -lui - Manolache, mofie
particularA, de 500 hect., in jud.
Covurluiti, com. Tuluce§ti, pl.
Siretul.
Odaia-Lupa, mofie particularA,
de 715 hect., in jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Pechea.
Odaia-Maghistan. Vez! Odaia-
Siliwani, sat, com. BrAteni, pl.
$tefAnqti, jud. Botop.ni.
Odaia-Maria, mofie particularA,
de 2864 hect., in jud. Covur-
luir', pl. Siretul, coin. Pechea.
Este un trup din marea mo0e
Pechea, fostA proprietate a rápo-
satuluT principe Alexandru Mo-
ruzzi.
Odaia-Pancului, numire ce punta
mal inainte comuna i mafia
Contqti, pl. Marginea, jud. Te-
leorman.
Odaia-Pa§eI, movi M, jud. BrAila,
com. Nazirul, in dreptul vaduluI
lung, dintre viile de pe muchea
Baldovine§ti.
Odaia-PitaruluI. Vez! ampu-
relul, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Odaia-Popil, altä numire a sa-
tulul jud. Covurluiti,
pl. Siretul, com. Piscul.
°dala- ProtopopuluI, mofie a
statuluI, in jud. Ialomita, pl.
ampului, com. Lehliul, fostA
pendinte de mAnAstirea Radu-
VodA din Bucure4i.
Odaia-RInghile§ti. Ved Ringhi-
www.dacoromanica.ro
ODAIA-VLÀDICIIII
lesti, sat, com. Rtnghilesti, jud.
Botosani.
Odaia-Sili§cani, sat, pe valea
pirluluI Fundoaia, com. BrAteni,
pl. StefAnqti, jud. Boto§ani.
Are o suprafatA de 772 hect.,
cu o populatie de 36 familiT, saa
I18 suflete; 2 iazurl i I moarA
de apA.
Locuitorir posedl : 20 bol si
yac!, lo cal, 20 porcr.
Odaia-SIrbilor, sat, pe mo0a
HulubAtul, in partea de N. a
comuneI Urde0, pl. Mijlocul,
jud. Fälciü, wzat pe dealul
cu acela§I nume, pe o intindere
cam de 720 hect. i cu o po-
pulatie de 13 familif, set 61
suflete.
Odaia-TurculuI, sat, jud. Dim-
bovita, pl. Cobia, cAt. comuneI
MAtAsarul. Are o pAdure de
i8000 arli.
Odaia-Vechie, pida, pe mo§ia
CorlAteni, com. cu acelag nume,
pl. Co§ula, jud. Dorohoili.
Odaia-Vlädichii, sat, fAcind par-
te din com. rur. TAriceni, pl.
Oltenita, jud. Ilfov. Este situat
la S. de TAriceni, pe malul
drept al bilteI Mosti§tea.
Se intinde pe o suprafatA de
330 hect., Cu o populatie de
385 locuitort
Proprietatea e a locuitorilor,
cae rezervA 30 hect. pentru izlaz.
Are o bisericA, cu hramul A-
dormirea, deservita de i preot
si i cintAret ; o baltA.
Comerciul se face de 2 ch.-
ciu marl.
Numg.ful vitelor marl e de
423 si al celor micT, de 1122.
mo,rie a statu-
luI, pendinte de Mitropolie
Cotroceni, jud. Ilfov. Se aren-
 013RENI
deaza. cu 61300 lei anual, im-
preuna cu Tariceni - Curltesti,
afara de trupul Cotroceanca,
care s'a vindut de veci, cu drep-
tul .pentru arendas si locuitorli
din Faurei (jud. Ialomita) la a-
aparca vitelor in balta mosiet.
Oddeni, sat, facind parte din
com. rur. Tutulesti- Gálasesti,
pl. Gállsesti, jud. Arges.
Are o populatie de 120 fa-
milif, sau 6o0 suflete; o bise-
rica, cu hramul Inaltarea Dom-
nulut, deservita de i preot
cintaret.
Ocläianca, baltd, pe mosia Su-
haraul, com. cu acelasi nume,
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoid.
°dale (Dealul-), deal, cu o in-
tindere de 5 kil. 6z6 m.,
zindu-se in directie N.-V. S.-
E., in partea de E'. a comuna
Oncesti, pl. Stanisesti, judetul
Tecucid.
Odàlei (Valea-), vale, jud. Te-
cuela, se intinde la E. de satul
Grivita, spre S., pana la °dala-
Calmatuiul, Ruga satul alma-
tuiul.
OciAiei (Virful-), vhf de deal,
jud. Baca/1, pl. Siretul-d.-j , co-
muna Páncesti, situat in partea
despre jud. Tecuciti. Pe acest
deal se afla santurt adind, fa-
cute, se zice, pe la ispravitul se-
colului XVIII.
Odiile, com. rur., In plaiul Pirs-
covul, jud. Buzad, situat pe va-
lea Muratoarea-Posobestilor, la
5412 kil. de Buzad. Limita sa,
la N., incepe din Dealul-Glo-
dula (mosia Valea-FintineT)
se 'asá pe Valea-Larga, urca
in piscul Muscelului (com. Tres-
tioara) si pe la capul MusceluluI,
alaturi de valea 1Vlacri, merge
www.dacoromanica.ro
lu hotarul mosiet Br.aesti,,p qotu
tinuind pe acesi hotar pana la
Gaura-lui-Mocan unde se lasa in
apa Braesti 7 la V., continua in
jos cursul apeI BrIesti (Sarilte-
lul-Balanestilor), pana. in gura
izvorulut Cioclinul, o la pe iz-
vor in sus, urca in Virful-
Cioclinulur, apoI pe slemne
drept in virful muntelui Malul-
Breaz, de unde se laza pe la
Piatra-Rosie in gura izvorulut
Piatra-Alba; la S., urca pe pla-
iul pana in virful muntelur al-
ma; la E., incepe din muntele
Dilma si merge pe slemnea lut
pana. in hotarul Negosinel, de
unde se lasa in jos pe Izvorul-
Strimbulut, trece pe la capul
de N. al comuna Scorusesti si
urca. in Dealul-GloduluT.
Suprafata sa e de 2890 hect.,
din care 950 hect, arabile, 496
hect. padure, 364 hect. fineata,
483 hect. izlaz, 30 hect. livezt,
13 hect.. vie si 553 hect. sterp.
Pro prietatI mal insemnate
sunt: Padurea-Valea-Fintinel a
statultii, Valea-Fintinet, °dalle
(particulare) si Odaile-Posobesti
a mosnenilor Posobestl.
Terenul e accidentat, cu dea-
lurt, acoperite de /Mete aroma-
tice, de semanaturt si livezI.
Are 3 tirguri anuale: la 23
Aprilie, 29 Iunie si 6 Decem-
brie.
Cal de comunicatie sunt dru-
murile naturale.
Comuna e formata din catu-
nele: Capul-Satului, Lacul,
Papuci, Piatra-Albá, Sco-
rusesti si Valea-FintineI.
Are o populatie de 1240 lo-
cuitorl, din cal-1 231 contribua-
bilI; 3 bisericf, in catunele: O-
dalle, Capul-Satulut i Valea-
Mueble, deservite de i preot,
chitare% si 2 paraclisert; 4
circiumt.
Vite sunt: 68 bol, 75 vact,
23 viteT, 4 caT, 7 tepe 4 minjt,
pai
870 or, 21 capre si 79 piara
Stupt sunt 47.
Budgetul com, e de 1470..63
Cpmuna e fondata. de demult.
Cel mai vechiu ca.tun e Valea-
Fintin el; locuitorit ,de act tg a-
veati odai, ceva mal la E., unde
mincad vitele. Aceste odal Cu
timpul s'ad transformat in sat
si ad dat nastere Odailor, pe
care Dionisie Fotino if men-
tioneaza. In acest catun, pro-
babil, a fost un vechid schit,
azi biserica, de mir, dar care
pastreaza inca numele de ma-
nästire. N'are inscriptiI.
Odäile(Mänästirea-), cdtun de
resedinta al com. °dalle, ,jud.
Buzau, Cu Ice locuitort si 27
case.
Ocläile (Mirce§ti), atan al com.
Merei, juci. Buzad, cu 220 lo-
cuitor1 si 50 case.
Ocläile, sat, facind parte din com,
rur. Jilava-111erlari, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Este situat linga riul
Sabarul. P'aci trece soseaua na-
tionall Bucuresti-Giurgiu.
Se intinde pe o suprafata de
130 hect., cu o populatie de 224
locuitorT.
Proprietatea e a locuitorilor,
cart cultiva 94 hect. (5 hect.
sterpe i 31 izlaz).
Comerciul se face de I ch.-
ciumar.
Numarul vitelor mart e de 94
si al celor mici, de 1149.
Ocläile (Podan), sat, facind par-
te din com. rur. Ileana-Suliman,
pl. Mostistea, jud. I/fov. Este
situat la S.-V. de Ileana, linga
Valea-lui-II i e.
Se intinde pe o suprafata de
1402 hect., cu o populatie de
263 locuitort.
D-nit Fratt Ghermani ad ,1 t93
 °DAME
hect. i locuitoriT, 209 hect. Pro_ 215 hect. padurile Mina i Cer-
prietariT cultiva 943 hect. (75
hect. sterpe i 175 hect. izlaz).
LocuitoriT cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Haralambie; i hele$tea ; i pod.
Comerciul se face de i cir-. hect. cultivabile i 90 hect. pa-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
469 $1 al celor mid, de 902.
Odäile, sat"' Odäile-lui-Brinco-
veanu, sat, factnd parte din
com. rur. Bucoveni, pl. Znago-
vul, jud. Ilfov. Cade spre E. de
Buciumeni. Pe la E. trece $o-
seauanationala Bucure$ti-Ploe$ti.
Are o populatie de 125
cuitoff. Satul, impreuna cu Mo-
go$oaia si Chitila, are 3507 hect.
Banca Rominier (proprietara fos-
ter proprietatT a PrincipeluT N.
G. Bibescu) are 2820 hect. $i
locuitorif, 687 hect.
Pe mo$ia proprietatel se cul-
tivä moo hect. (143 hect. izlaz,
1600 hect. padure, restul !Ami
necultivate).
LocuitoriT cultiva 650 hect.
(37 hect. sterpe).
Comerciul se face de i cir-
ciu mar.
Odäile, sat, facind parte din com.
rur. Pucheni-Micf, pl. Crivina,
jud. Prahova.
°dine, deal, situat la N.-E. pe
teritoriul com. Perieti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt. Se intinde intre
Vilceaua-Caselor, la V. $i Vil-
ceaua-ObleguluT, la E. E acope-
rit, pe toata intinderea luT, cu
araturT.
Odäile-de-Sus, lo. irolai, jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, com. Cu-
cueti.
Odäile - Posobesti, mofie, jud.
Buzati, com. Odaile, avind 1300
hect., aratuff, fineata, livede
63157. Marcie Dialionar Geogradin Vol. Ir.
547
bul.
Odäile-Posobesti, mofie, in jud.
Buzati, com. Odaile, proprietatea
mo$nenilor Posobe$t1; are 510
durile Dilma i Titirea.
Odäilor (P1riul-),pirisia1, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bode$ti.PrecisteT ; izvore$te din
dealul cu acelag nume i se
varsa in piriul Cracaul.
Odäita, vedija numire a comuner
Odaia, jud, Teleorman, pe end
lo- o parte dinteinsa se afla in lun-
ca OltuluT.
Od Alta, movild, situata la S.-E.
in apropiere de catunul
pendinte de com. Berte$ti-
d.-j., pl. Balta, jud. Braila.
Odiagasul, pîrh, In jud.
plasa Bistrita-d.-j., com. Valea-
Mare, care se varsa in piriul
Valea-Mare.
Odivoaia, movilli mare, in ju-
detul Vla$ca, pe proprietatea 0-
divoaia ; pana aci era hotarul
GiurgiuluT, inainte ca acest do-
meniti sa fi fost luat de la TurcT.
Odoba. Vez! Hodoba, vale, jud.
Buzati.
Odobasca, com. rur., in jud.
R.-SArat, pl. Ora$uluT, asezata
pe riul Rimna, in partea de N.
a judetuluT, la 46 kil, spre N.
de ora$ul R. Sarat, $i in partea
de S. a pla.$eT, la 7 kil. spre
S.-V. de com. Cote$ti, re$edinta
plaseT. Comunele invecinate sunt:
Dealul-Lung, la 6 kil.; Lacul-luf-
Baban $i Blidare, la 7 kil.; Bon-
te$ti, la ro kil.
Se margine$te la N. cu Bro$-
teni, de care se desparte prin
www.dacoromanica.ro
ODOBASCA
Dealul-NuculuT i Dealul-Cucu-
luT ; la E., cu com. Blidare,
Bonte$ti, Cote$ti, de care se
desparte prin Dealul-Cornitilor
Valea-Circe!; la S., cu Ure-
che$6, de care se desparte prin
pirlul Oreavul; la V., cu. An-
drea$i, de care se desparte prin
dealul Petreanul; la S. cu Dealul-
Lung $i Lacul-luT-Baban.
Este o com, din regiunea dea-
lurilor, $i este brazdata la N.
de dealurile : Piciorul- NuculuT,
al-CuculuT, al-DeleanuluT, Valea-
DraculuT; la E. de dealurile : Cor-
nitelor, DoruluT, Puturoasa
Poiana-CrestiT; la S. de dealurile:
Poenilor, Alba $1 Tliatul ; la
V. de dealurile:Petreanul $i Ta-
ru$ele.
E udata de Rimna prin mij-
loc, de la N.-V. la S.-E, ;
de afluentiT sAT : Mahriul, Ti-
nosul, la N., Valea-Neagra la
V., Ruptura $i Bro$teanul la
S., Oreavul $i Circeiul la E.
MaT are : lacurile Chiritoaia, Co-
cos,u1 $i Podul-Laculur; i put $1
57 fintinT (3-6 m. adincime).
Catunele call o compun sunt:
Odobasca, re$edinta, la E.; Po-
dul-LaculuT, la S.-E.; Mahriul,
la N.; Petreanul, la V.
Are o suprafata de 1600 hect.,
din cad: 1400 hect. ale locui-
torilor, 800 vatra comuneT, $1,
200 hect. ale proprietAteT par-
ticulare.
Are o populatie de 339 fa-
mili!, sari 1425 suflete ; doul bi-
sericT: una cu hramul Na$terea
Maim' DomnuluT,fondatain 1860
de locuitorT, deservita de
preot i r cintaret, cea-ralta re-
parata in 1841 de Panait Cos-
tescu, 5i az/ deservita de i preot
$i i cintaret; o $coala mixta,
fondata de locuitorT, condusa de
invatator $1 frecuentata. de 65
elevT.
LocuitoriT poseda :50 plugurl;
373 boT, 230 vacT, ro car, 23
70
 ODOBASCA
Tepe, 1238 oT, 141 capre, 477
rimatorl.
Comerciul constä in importul
de cereale, coloniale, vestminte
qi in exportul de vite i lemne.
Transportul se face prin statia
Cote0, la 13 kil. spre E. In
com. sunt 13 comerciantf.
Cal de comunicatie sunt dru-
murile vecinale: spre Cote#i ;
spre BoteSi, Blidare, Faraoane ;
spre Andrea0, pe l'higa riul
Rima; spre Dealul-Lung, Plái-
ne$ti, R.-Sarat.
Budgetul comund e la ve-
nituri de 6367 leT, 22 banT, iar
la cheltuell de 5887 lef, 39 banT.
Odobasca, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Ornul, catunul de re§edinta
al comunei Odobasca, a.5ezat
spre E., la poalele dealuluf Po-
enile. Are 200 hect. tntindere,
cu o populatie de 180 familiT,
saa 728 suflete, din carf 190
contrib.; o biserica i o coala..
Odobasca, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Orapl, catunul comunef Co-
te§ti, wzat spre V., linga co-
muna Odobasca, careia apar-
tinuse inainte. Are o su-
prafata. de 114 hect., cu o ?nearca cu
populatie de 49 familiT, salí 203
suflete, din carT 41 contribuabilT;
o biserica.
Odobeasca, cdtun, in' jud. Te-
leorman, pl. TirguluT, com. Drag-
enei. Are o populatie de 298
suflete, din carf 61 contribuabill.
Pana la 1885, forma comuna cu
catunul Muti i avea numirea de
Muti-Odobeasca. Prin legea din
7 Februarie 1885, a fost alipit
de comuna DI-Apene'.
Odobeni, vechill sal, in jud. Bu-
zar', com. Magura ; acum des-
flintat.
Odobeni, vechie numire a cli-
www.dacoromanica.ro
548
tunuluiPalaga, jud. Buzaa, com.
Magura.
Odobe§ti, com. rur., jud. Bacla,
pl. Siretul-d.-j., aqezata in valea
riuluf Odobul, la locul de con-
centrare a patru districte: Ba-
cari, Roman, Tutova i Tecucia,
in centrul Moldovel.
Teritoriul comunef este incoa-
jurat de dea/urY, care o despart
de comunele vecine, afara din
spre com. Berbinceni. Spre jud.
Roman se intinde dealul Bai-
ceni ; spre Sacueni, dealul Ba-
luw1; spre Marasti, dealurile
Godovanul i Raiul ; spre Obir-
§ia, dealurile Baimacul i Bogda-
na, i spre judetul Tutova, dea-
lurile Tutova, igira i Trestia.
Este formata din 6 catune:
Odobeti, rqedinta, Tigtra, Tres-
tia, Tisa-Silvestrif, Glodi§oarele
§1 Balupl saa
(La 1803, Udobe0 raze§e§tT
Silvestri rázqeW se gaseati
in jud. Roman, ocolul de jos».
Codrescu, vol. VII, pag.
281 §i 282).
Este scaldata de &tul Odo-
bul, care curge prin mijlocul
ritoriuluf eT de la S. spre N. i se
Glodi§orul,
Tisa i al-SilvestreT pe stinga.
Se margineste 1a E. cu co-
munele Plopana (jud. Tutova)
§i Colone0 (jud. Tecucia); la S.,
Cu comunele MarAO i Obiría;
la V., Cu comunele Secueni
terbenceni, i la N., cu com.
Ciuture0 (jud. Roman).
Are o populatie de 394 fami-
liT, saa 1569 suflete, din cati
311 contribuabiti; o coall mixta
In satul Odobqti, infiintata la
1864, frecuentata de 30 copiT ;
2 bisericT :una in satul Odo-
bqti 0. a doua in Tisa-Silves-
triT, deservita de r preot i I
cintaret. La Tisa, a fost schit
de calugarl, metoc al manastiref
Dolge4i (jud. Roman).
01)011W1
Dupa legea rurala din '1864,
s'aet dat la 102 locuitorT, 261 Jale
pamint in improprietarire.
Din aceasta comuna i anume
de pe mo0a statuluT Tisa-Sil-
vestriT, la 1879, s'ali improprie-
tarit 27 insuratef, Cu 54 &Id
pamint in tarina.
Teritoriul com. are o intindere
de 3450 hect.
Proprietarf sunt: Al. Lupncu,
posedincl 432.95 hect.; Eugenia
Sion, 152.61 hect. ; Al. Bogicf,
64.49 hect. ; El. Staraati 35.81
hect.; Ilie Dascalescu, 75.65
hect. si Gh. Nichitache si Ath.
Tirtescu cu partf de mo0e.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 938.08 hect.
In comund se gAsesc padu-
rile foioase: Tisa-SilvestriT, Ma-
rul.luT-Schin, Odobe$ti, care o-
cupa o suprafata de 713 hect.
Este o moara de abur! pe mo-
§ia statuluf Tisa-Silvestrif.
Viile aa o suprafata de 32.71
hect.
Vite sunt : 115 cal, 1132 vite
marf cornute, 203 porcI.
Budgetul com. e la veniturf
de le! 1967, banT 56 §i la chel-
tuelT, de lef 1943, batir 63.
Comuna este strabdtuta de
calea judeteana Bacati-Birlad,
care, de la Sacueni spre Odo-
be§ti, pana ese din district, este
neprunduita. Satul
zat pe drumul BirladuluT, era
vestit inainte pentru hotil 'nazi
11 dese.
Distantele : la Bacla, capitala
districtuluT, 24 kiL ; la com. MA-
r4ti, 8 kil.; la com. Sacueni,
reedinp. p15.01, 6 kif; la com.
Obiqia, 5 kil. ; la com. Berben-
ceni, 14 kil.
Odobe§b, com. urb., jud, Putna,
resedinta plAsil Girlele, situatA
pe maIul sting al riulul Milcovul,
In partea de S. a judetuluI.
Este inconjuratA de viile ce sor-
 ODOBVTr
meaza vestita.podgori e Odobesti,
renumita prin calitatea i canti-
tatea vinurilor ce produce.
Distanta comuna de sub-pre-
fectura plaseT e de 12 kil.
Altitudinea comuna e de 150
m. d'asupra niveluluT Mari!.
Se compune din catunele : Gro-
zesti, Odobesti (Tirgul-), unde
e si resedinta comuna, si Vine-
sesti.
Are o populatie de 1107 fa-
mili!, salí 3594 suflete, din carì
813 contribuabilT, locuind in
954 case; 2 bisericT parohiale,
una cu hramul Nasterea Maicei
DomnuluT si a doua cu hramul
Sf. Cruce si 5 filiale cu hramu-
rile Intrarea in Biserica., Sf. Im-
paratT, Sf. loan Bogoslovul, Sf.
Gheorghe i Sf. Apostolf, toate
in tirgul Odobesti ; z coale, una
de bletT si a doua de fete, fre-
cuentate de 297 copir.
Budgetul com. e la veniturT
de 107493 la si la cheltuelT, de
131631 ler.
Locuitorif posea : 5 masinT
de treerat (cu manej), 5 de ba-
tut porumb (cu manivela), 24
plugurT de lemn, 33 de fier ; 4
morl de apl.
Vez! Odobesti, podgorie.
Odobeqff, com. rur., jud. Dim-
bovita, pl. Bolintinul, situata pe
cimpie, la 4 kil. spre S.-E. de
com. Titu. Prin raionul comu-
na, curg piraiele Rastoaca, Suta
si Spalaturile, avind numaT un
pod peste Suta.
Are o populatie de 1500 lo-
cuitorl ; o biserica; o sama.
Se invecineste : la E. cu Va-
caresti de Rastoaca, la V. cu
cat. Voinesti, com. Crovul, la N.
cu Cornetul si la S. cu Crovul.
Odobe§ti, sat, jud. Bacan, plasa
Siretul-d.-s., i redinta comuneT
cu acelasT nume, situat pe riul
Odobul. A fost intemeiat de
t49
loan Odob, care a trait pe tim-
pul luT Stefan-cel-Mare, zice le-
genda.
Are o populatie de 162 fa-
ma% sati 698 suflete ; o scoala ;
biserica, fácuta de satent la
1864, Cu I preot si 2 cintäretT;
circiuma.
Vite sunt : 59 cal, 566 vite
marl cornute si 129 porcT.
Odobelti, stafie de dr.-d.f., jud.
Putna, pl. Girlele, cAt. Odobesti,
pe unja Focsani-Odobesti, pusa
in circulatie la 22 Sept. 1893.
Se afla la (5.2 kil.) de Pa-
testi, statia cea maT apropiata.
Inältimea d'asupra niveluT MariT,
de 134.59 m. Venitul acesteT
statiT pe anul 1896 a fosi de
351758 leT, 70 banT.
Odobe§ti, salí (Mägura-Odo-
beqtilor), deal, care se rami-
fica din poalele muntilor Car-
pati, jud. Putna, acoperit in
mare parte cu vif, care formea-
za renumita podgorie Odobesti,
compusa din comunele Odo-
besti, Varsatura i Jaristea.
Odobe§ti,. podgorie, in judetul
Putna, plasa Girlele, com. cu
acelasT nume. Reputatia podgo-
riel, cistigata inca din timpurile
cele mal vechT, se doreste bu-
nel credinte cu care proprietaril
vinicultori ají incheiat transac-
tiunile lor comerciale, atit cu
cumpara toril din tara, cit i cu
ceT din streinatate. Sunt 896
hect. de vil in Odobesti. Inca
de pe timpul Domnulul Can-
teroir, vinurile din Odobesti se
bucurati de un mare renume.
Acest principe, in scrierea-1
(Descriptio Moldavi », pune
Odobesti in al 3-lea rind intre
localitatile vinifere mal renumite
din Moldova, considerind ca
mal bun vinul de Cotnari, apoT
cel de Hui.
www.dacoromanica.ro
ODOBETTI (TIRGUL.)
Odobe§ti, pie:Jure foioasa, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna
Odobesti, apartine d-na Eu-
genia Sion ; are intindere de 6!
hectare,
Odobe§ti, parohie, jud. Putna,
avind 2 bisericT parohiale, din
carl una cu hramul Sf. Cruce,
si a doua cu hramul Nasterea
Malee! DomnuluT si 5 filiale,
toate situate in Tirgul-Odobesti.
Odobe§ti (TIrgul-), tirg, facind
parte din com. urb. Odobesti,
jud. Putna, situat in partea de
S. a judetuluT, pe malul sting
al MilcovuluT si inconjurat de
vestita podgoria Odobesti, re-
numita prin calitatea i canti-
tatea vinurilor ce produce.
Distanta tirguluT de capitala
judetuluT e de 12 kil.
Are o populatie de 902 fa-
mili!, salí 3473 suflete, locuind
In 954 case; 2 bisericT parohiale,
din carT una cu hramul Naste-
rea Malea Domnului si a doua,
ca hramul Sf. Cruce si 5 filiale,
cu hramurile : Intrarea in bise-
Sf. Imparatl, Sf. loan Bo
goslovul, Sf. Gheorghe si S tiT
Apostoli; o sinagoga ; dota
scoale, una de baetl si a doua
fete, freeuentate de 297 copil ;
un biuroti telegrafo-postal,
intat in 1878, si al caruT venit
pe 1896-97, a fost de le! 17048
banf 92 ; o farmacie.
In anul 1884, s'a instituit adi
societate, cu numele de 4Ca-
ritatea» in scop de bine-facere
ajutoare reciproce.
Budgetul com. e de 63846 la.
Tirg saptaminal se face Mar-
tea.
In tirgul Odobesti se afla in
garnizoana o companie a regi-
mentuluT Putna.
Alimentarea orasuluT se face
tot prin primitivele cismele si,
la neajungerT, din riul Milcovul.
 ODOBOAIA
Industria si comerciul se prac-
tica de 129 persoane.
IVIeseriasl sunt: 3o fierarT, 12
rotarl, 20 dogarr, 16 cizmaff, Odobul, pirifi, care udA coltul
4 moran, 21 cruitorrj I pietrar, N.E. al judetulur Bacan, ver-
50 carausl. puind prin com. Odobesti, unde
Sunt II ' restaurante si 55 fa-
brice de rachiti.
Odobesti se bucura de o mare
vechime. Grigorie Urechie II
pomeneste lusa sub anul 1475,
vorbind de canalul tras de te-
fan-cel-Mare din Milcov si care
inconjura acest tirg.
In anul 1686, un anume Mo
toc din Odobesti, incepe con-
struirea manastirer Mira, dar
n'o ispraveste, ramiind in sar-
cina principelur Constantin Can-
temir, savirsirea acester lucran.
La 1689, satenir din Odo-
besti vind ocinele lor Id Con-
stantin Cantemir, care le face
danie manastirer Mira.
In anul 1716, cAtanele nem-
testr de sub conducerea lur
Frenta (Ferenz), sunt lovite t'ara
de veste, de oastea moldove-
neasca unita cu TatariT, la O-
dobesti.
Parte din ele sunt impras-
tiate, parte omorite (Nic. Muste,
(Let.», 1112, pag. 65).
O parte din Odobesti apar-
tinca alta data visterniculur Dan.
Familia Burada se trage de
aci din razesT.
Niste Vasilir an avut vil pe
ad, dar le an vindut.
Familia Nacu se trage de aci;
unul Ion Nacu a fost peste 30
de anT zapcin peste ocolul Mil-
covului-d.-s.
Familia Faur, razaseasca, isr
are ad obirsia, de asemenea
si familia Pamfilie; un Pa.mfilin
Popa a fost rinduit ca pristav
asupra viilor, ce le-al avut Mi-
hal-Voda Sturdza la Odobesti.
Odoboaia, luna, In jud. Buzan,
com. Lopatari, la poalele mun-
650
telur Furtil-Mic, in,tre Izvorul-O-
pril si Izvorul-Furulur.
se !nearcä cu piriTasele : Glodi-
soarele, Tisa si Silvestri pe stin-
ga, apol prin com. Berbinceni
si prin judetul Roman unde ti
are confluenta cu Siretul, la CA-
linesti. De la satul Balusul si
pana la Calinesti (jud. Roman)
pe o lungime de 30 kil., curge
direct spre N., lucru foarte ex-
ceptional pentra apele noastre,
care aproape toate an directia
de la N.N. spre S.-E.
Odoscheni. Vezi satul Dirmoxa,
jud. Suceava.
Odoleni, sat, pendinte de com.
rur. Melinesti, plasa Amaradia,
jud. Dolj. E situat la I kil. S.-V.
de Melinesti si e strabatut de
dealurr, prelungirr ale dealurilor
Chicoralul si Fratostita.
Are o populatie de 67 familiT,
san 287 suflete, locuind in 65
case ; o biserica parohiala, de
lemn, cu hramul S-O! Voevozr,
deservita de un preot paroh si
un cintAret.
Satul e legat de Melinesti prin-
tr' o osea vecinala.
Odoleni, deal, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Melinesti, pe
care este situata comuna.
Odoleni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Meli-
nesti, pe care sunt cete de mos-
nenl. Are pAdure pe clima.
Oeiti, com. rur., pe apa Arge-
sulur, jud. Arges, plaiul Lovis-
tea, la si kil. de com. rur. uici,
resedinta subprefecturel, si la
46 kil. de Pitesti. Se compune
din satele : Oesti-Paminteni si
www.dacoromanica.ro
toGLANIDEWI
Oesti-Ungureni, avind peste tot
567 locuitorl si dota biserid.
Locuitorir lucreaza lemnarie,
sindrila, ita doage, etc.
Budgetal com, e de 1853 ler
la veniturr si de 1526 ler la chel-
tuelT.
Vite sunt I 301 bol si yac!,
56 cal, x zoo or, 50 capre si 64
rimatorl.
Oe§ti-Pärnintenl, sat, pe apa
Argesulur, jud. Arges, pl. Lo-
vistea, facind parte din com.
rur. Oesti.
Are o populatie dc 467 su-
flete ; o biserica vechie, cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservita de 1
preot si un cintAret.
Oeqti-UngurenI, sat, pe apa Ar-
gesulur, jud. Arges, pl. Lovistea,
pendinte de com. rur. Oesti.
Are o populatie de 300 su-
flete; o biserica vechre, cu lira-
mul S-ti! IngerT, deservita de dor
preotr i un cintgret.
Oful, deal, in partea de N. a
com. Dazga, pl. Podoleni, jud.
Falcin. Virful lui se numeste
DoT-Lef.
Ogarul, trup de ptIdure, in jud.
Vlasca, pl. Cilnistea, com. Tan-
girul, pe proprietatea statulur
Tangirul, care se numeste Tan-
gtrul - Ogarul, in suprafata de
4000 hect. ; depinde de ocolul
silvic Ghimpati,
Oga§ul- Mänfistirel, pirig, in
locul unde a fost manastire,
com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna,
jud. Mehedinti.
Ogeloaia, mdgurti si puna trigo-
nometric de observatie, la N.-V.
de Negoiul, pl. Bailesti, jud. Dolj.
Oglinde§ti. Vez! Borcesti, jud.
Suceava,
 OGLINZI
Oglinzi, sat, tn jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. Rauce§ti,
situat in apropierea TirguluI-
Neamtul, pe ;ralea piriuluI R4ca
§i in drumul oseleT judetene
Neamtul-Fdlticeni, la 5 kil. spre
tirgul Neamtul.
Are o suprafata de 736 hect.
so arlI (515 fald), cu o popu-
latie de 41 familil.
Locuitorif se ocupa cu agri-
cultura, crqterea vitelor i co-
merciul speculind produsele lor
mar cu deosebire vara vizitato-
rilor ce vin in localitate pentru
baI rqinerale.
Origina acestuI sat este foarte
vechie. lata ce gasim inteun
document din 1646:
Se ubo b.z (iatä decl eil) Nistor Ba-
tkte i cneaghinea mofa (i princesa mea)
Ileana fica Dochid nepoatä. Mihäilescu-
lui, scriem f't märturisim Cu aceastä scri-
soare a noastri de nime nevoiti, nice
asupriff, ce de a noasträ bunii voe am
vIndut a noastri dreaptä ocinä i mo§ie
giumätate de sat de Oglinzi ce este in
tinutul NeamtuluI, din vatra satuluI
din clrap i din api i din finge si
din tot venitul ce se va sine pre acea
giumätate de sat, aceea am vindut du-
misal° lui Ghiorghie Roca ce ají fost
Visternic drept o sutil de stupl pretuind
drept o sutä de lel, i ne-ad ficut dum-
nealuI plata deplin dinaintea dumisale
ll'utului: ce ad fost logofät i Constantin
Ciogoli Vornicul de gloati i Buta vor-
nicul de gloatii i Ursul vornicul Gli-
gore Pilipochie vornicul i Todera.ro
ce a fost vornic i mulff vornicl de
folos din curtea Mida sale domnu
nostru, i eii Vasile Corlätescul am scris
cite acest adevärat zapis am fost
In tocmeala lor ca si se tie.
Az Täutul biv logofát.
Nestor Baltysta cu lit, latine).
U. las vlto 7154 Oct. 8.
Buta vornic Az Ursul vornic
Az ToderaFo biv vornic
La 7074 (1566), un oare-care
tefan, poredit Mizga, a fost,
se zice, batut aci de catre Ale-
xandru Lapu§neanu.
Oglinzi. VezI Brusturi-Neamtu-
luI, sat, in jud. Suceava ;
551, OGLINZ1
inainte, impreuna cu satul Brus- Apa e captata. Debit suficient
turi-RAze0, facea parte din jud. pentru 300 bal zilnic.
Neamtu. Apele de la izvoarele a i b,
ad fost analizate de d-lPoni. Den-
Oglinzi, stafiune balneard, a- sitatea este de 1,1889 la 210 C.
proape de Tirgul-Neamtu, jud. Temperatura apeI din fintina,
Neamtu. Long. E. Gr. 26°.21'; luata la o adincime de un metru
lat. N. 47°,12'. Sunt aci trd iz- sub nivel, este 120,4 C., tempe-
voare cu ape minerale särate, ratura exterioara fiind de 230,4 C.
cunoscute sub denumirea de Sla- lata rezultatele analizeI calcu-
tina i anume late pentru woo grame de apa :
Izvorul cel mal departat Clorura de sodia . 252,7194
de Tirgul-Neamtu, este in pa- Bromura de magnezia . 0,0309
dure, in sus de o poiana nu- Iodura de magnezia . urme
mita Poiana-Dascalita. Locuito- Sulfat de sodia . 1,2229
rii numesc apa aceasta Apa-Pu- Sulfat de potasia . 1,2815
turoasa ; izvorul se afil la o al- Sulfat de calda . 3,0217
titudine de 350 metri. Carbonat de calcia . . 0,0752
Apa este turbure, cu un mi- Carbonat de litia . . 0,0042
ros de hidrogen sulfurat, foarte Carbonat de fíen . opoi6
pronuntat, de unde i numirea-I Fosfat de aluminita . . 0,0007
de apa puturoasa ; la gust este Borat de magnezia . 0,0006
foarte sarata; contine gaze. Anhidrita silicica .o,0067
Al doilea izvor, nu departe Suma subst. fixe 259,4479
de cel d'india, este in localitatea Anhid. carb. in bicarb. 0,0482
numita. tot Slatina, pe Piriul-SA- Anhid. carb. libera 0,1485
rat, la o inaltime de 340 m. Comparind analiza apelor de
Apa este sarata i prin eva la Oglinzi a dita P. Poni, cu
porare da un depozit conside- analiza apelor de la Reichenhall,
rabil de sare ; este limpede atit de cunoscute noul, prin fap-
nu are miros de hidrogen sul- tul ca. un numar insemnat de
furat ; temperatura: 12° C. RominI merg la Reichenhall,
Al treilea izvor este acel constatam urmatoarele
al apd cunoscuta sub denumirea Relchenhall. OgIluzi
Anal. Buchner Anal. Poni
de Apa-minerala-de-la-Oglinzi.
Este cunoscut de totI local- Clor. de sod 224,36 252,7194
niciI i este cel maT aproape de Clor. de mag. 1,800
ora, la spatele TirguluI-Neamtu, Br. de mag. 0,030 0,0309
pe dealul numit Curugea. Lo- Iod, de mag. - urme
1,2229
calitatea se numete Curugea- Sulf. de Sodia 2,000
in - fata-SlatineI. Apa este lim- Sulf de potas. 0,6zi 1,2815
pede, incolora, cu un miros pu- Sulf. de mag. 1,0825
in pronuntat de hidrogen sul- Sulf, de calda 4,159 3,0217
furat ; prezintá un gust foarte Carb. de calcita' 0,1010 0,0752
sarat §i prin evaporare asa un Carb. de litia - 0,0042
deposit de sare. Carb. de fer 0,0007 04062
Izvoarele sunt proprietatea Fosf. de alum. - 0,0007
com. Neamtul, care le i exploa- Borat de mag. - 0,0006
teaza. 'Se afla la Oglinzi un otel Anhidr. silicica 0,010 0,0067
cu Inal multe camere i o insta- Suma sub. fixe 233,00 269,4479
latie moderna pentru baI. Otelul Anhid. carb. in bicarb. 0,0482
e inconjurat de padurI frumoase. Anhid. carb. libera 0,1485
www.dacoromanica.ro
 .0GL1NZI
Din acest tabloü... se vede cl
apele minerale de la Oglinzi
sunt superioare celor de la Rei-
chenhall, cAcI afarl de clorurA
de magnezia, sulfat de soditl si
sulfat de calda, toate cele-talte
sáruri sunt in cantitAti maI marI
In apele de la Oglinzi.
BAile de la Oglinzi sunt eficace
contra : scrofulelor, rachitismu-
lui, in boalele uterine, boalele
pielef, ca eczeme, prurigo, etc.
In 1896, ati fost vizitate de
173 bolnavi ; in 1897, de 217.
Oglinzi, deal, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. RAu-
cesti; se aflA in prelungirea dea-
lurilor Neamtul, Plesa si ram.
Hälauca din jud. Suceava.
Oglinzi, pddure, In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. RAu-
cesti; are o Intindere de 384
pogoane, cuprinzindu-se i acele
din RAucesti ; este proprietatea
statuluT.
Oglinzi, pddure, jud. Neamtu, pe
hotarul j ud. despre jud. Suceava;
are o intindere de 1285 po-
goane, in care se cuprind si
acele de pe mosia Grosi.
Ogoarele, catun, In jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Nistoresti,
situat pe malul piriuluI Ndruja
si sub poaleIe dealulul cu a-
celas! nume.
Are o populatie de 160 su-
flete, locuind in 31 case.
Ogoarele, deal, in jud. Gorj, pl.
Amaradia, com. Albeni, rami-
ficatie din Dealul-Muerei; for-
meazA tArmul drept al Cilnicu-
luI si pe o oare-care intindere
malul sting al Gilortulur, in care
se si terminA.
Ogoarele, deal, com. Runcul,
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
552
N. eomunei; pe i sunt sAdite
viile locultorilor.
Ogori, deal, la N.-V. de com.
LAicAi-Runceasa, pl. Argeselul,
jud. Musca. Virful sla poara
acelasr mime. Este ripos i aco-
perit cu pAdure i tufAris.
Ograda, com. rur, in jud. la-
lomita, pl. Ialomita-Balta, situ-
atá. pe partea stingl a dula
Ialomita, intre comunele Bucul
TindArei, la 63 kil. de CA-
capitala districtulul.
Teritoriul comuna, in supra-.
,fatd de 6450 hect, din mil Ograda, deal, in jud. Gorj, plaiul
185 hect. pAdure 180 hect.
teren bAltos, coprinde trei
Ograda, de 1450 hect., Di-
mieni, de 50o hect., proprietAV
particulare Buciumeni-FrAti-
lesti, proprietate a statuld, de
4500 hect., pendin te de bisericilc
Sdrindar i Sf. Saya din Bucu-
resti.
DupA legea rurall din 1864,
sunt improprietAriti pe mosie
129 locuitorl; neimproprietAritl
mal sunt 78.
Teritoriul comuna este udat
de dul Ialomita si de lacurile :
Ograda i Strachina.
Se compune din satele ()-
grada i Dimieni si din cAtunul
SArindAreanu, cu resedinta pri-
mAriei si a judecAtorieT comu-
nale in satul Ograda.
Are o populatie de -227 fa-
sai1 945 suflete, din carI
164 contribuabili; o suma mixtA
frecuentatA de 32 elevi si 8 eleve;
dou1 bisericr, deservite de doI
preoti i patru dasc5.1I.
Locuitorii posea.: 357 cal;
260 bol, 2710 oi, 3 asinI si
405 porci.
Budgetul comunel e la ve-
nituri de 2793 leT si la cheltuell,
de 2771 leI.
Ograda, sat, in jud.
www.dacoromanica.ro
OGRAZILE
pl. Ialomita-Balta, pendinte de cc),
muna Cu acelasInume, situat pe
tArmul sting l riulul Ialomita ;
spre E. si. N. se intinde Q micd
vale in care este lacul Ograda.
Ad i este resedinta primaria
si a judecAtorier comunale.
Are. o populatie de 96 fa-
milif; §coall primará mixta,
condusá de un invAtátor ; o
bisericl, deservitl de un preot
dor cIntAretI.
Locuitorif poseda : 233 cal,
215 bol, 2500 or, 3 asini si 255
porci.
Novaci, com. Polovraci, situat
futre dealurile Runcul i Porcut,
pe partea sena a Oltetului.
Ograda, lac, in jud. Ialornita, pl.
Ialomita-Balta, situat spre N. si
in apropiere de satul Ograda.
Ogrfizelel (Pirlul-), phig, iz-
voreste de la locul numit Dintre-
Poenl i Dealul-cel-Mare, la N. de
com. Stilpeni, pl. Riurile, jud.
Muscel; udA proprietAtile ;1-lor
Petre Venetopol, Sache Durni-
trescu, Stilpeanu, d-nei Elena
Serafopol, si se vars1 In Riul-
Tirgulul; pe malul sting, In ra-
ionul comuner Stilpeni.
Ogräzelele, valcea, ce izvoreste
din com. Genuneni, pl. Oltul-
d.-s., jud. VAlcea, si se varsA
In riul Bistrita, tot pe teritoriul
acestel comune.
Ogräzelele-Mari, palana, jud.
Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo-
lesti-d.-s.
Ogrfizeni, comuna. VezT Talpa-
Ogrezenif jud. Vlasca.
Ogräzile, cdtun al com. Monteo.
rul, jud. BuzAti, Cu 3 LO Jocuitorl
si 41 case.
 ()ORA ZI LE*
°grazne, ntofie, in jud. Buzati,
com. Monteorul, cam de 600
hect, incorporata acum cu Mon-
teorul sati Hagi-Moscu.
Ograzilor (Valea-), vale, in jud.
Gorj, com. Cirligei; incepe de la
E, de Balcepti pi Perepti; prin ea
se scurge torentul cu acelapi
nume ce se varsa in apa Gal-
benul (Baia-de-Fer), futre catu-
nele Perepti i Balcepti.
Ogräzul, tnahala, -facind parte
din com. rur. Petrari-d.-s., pl.
Ocolul, jud. Valcea.
Ogretinul, com. rur, jud. Pra-
hoya, plaiul Teleajenul, la 39
kil. de Ploepti, capitala judetului.
Pana la anul 1877, a fost unita
cu com. Rincezi. Este situata
pe ambele maluri ale girlei O-
gretinul pi la poalele dealurilor
Plopisul i Coasta, la 40 kil.
de capitala judetului pi la
kil, de a plaiului.
N'are niel un catun alipit
Are o populatie de 142 fa-
miliT, san 720 suflete, din carT
135 contribuabili, locuind in 190
case.
Biserica, care serva i pentru
locuitorir din com, Catunul, s'a
fondat in anul 1817, pi are ur-
matoarea inscriptie :
eAceastä sfinti j Dumnezeeascii bi-
sericii s'a ridicat 1ntru cinsteai slava
sf. Dimitrie si a CuvioaseI Paraschiva ;
s'aii ridicat In zilele Domnului nostru
loan Caragea Voevod, fiind Episcop
Kirio Kirio Costande i s'ati ridicat de
robil lul Dumnezed Radu Negustorul
Ogretin §i de Stana, sopa dumnealuI
Radu, Maria, sopa Negustorulta Ciirbu-
neanu cu tot "teamul lor t Popa MihaI
co tot neamul, Leat 1817.
Biserica e deservita de un
preot.
Are o pcoala infiintata la 1886,
frecuentata de 87 copii.
LocuitoriT din cOMM)g se o-
cupa cu pomicultura, fabricarea
353
tuicii, fabricarea caramideT, crep-
terca vitelor, lemnaria, dulghe-
ria, zidaria i cizmaria. Produsul
muncei II desfac la Bucurepti
Ploepti.
-c In raionul comunel, pe apa
Ogretinul, sunt 2 dota mori de
macinat griii i porumb.
LocuitoriT sunt mopnenT ; 56
improprietar' it la 1864 pe
mopia mosnenilor. ET posea':
13 caT pi Tepe, i6o vacT, 6 bi-
voli, 6o capre, 500 of pi zoo
porci.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1250 hect.
Tujca se fabrica in comuna
cam la 4000 decal. anual.
StupT cu albine sunt 60.
Se gasesc multi merf, perT,
duzi, cirepT pi luid.
Comerciul se exercita de 5
circiumari.
Budgetul com, e la venituri
de 3296 lei, pi la cheltuelf, de
2221.75 lef.
Prin centrul com, trece po-
seaua judeteana ce merge spre
N. la com. Rincezi i spre S.
la Drajna-d.-j. O alta posea ve-
cinala merge spre Drajna d.-s.
E brazdata de dealurile : Mir-
cea, Leurdeanul, Virful-Cornu-
lui i Virful-Ropu, acoperite cu
'Apune i padure.
esuri sunt : Bupa, Podul-lui-
Vlad, Poiana-PA-
ruluT, al-CalineT, al-Se-
ciului, al-Caparief, al-Calaghiei,
al-SecatureT, ireada i Pirloa-
gele, toate situate in partea de
V. a comunei.
Val sunt : Purcaretul, Ogre-
tinul, Trestia, a-Dragomirei, a-Po-
dului, Calugareasca, Valea-Rece,
Valea-Mare i Cheabali.
Se marginepte cu comunele :
Drajna-de-sus, Cerapul pi Rin-
cezi.
Numele de Ogretinul se cre-
de ca s'a format din cuvintele
o gradilla», pentru cA impre-
www.dacoromanica.ro
OOREZENI
jurul girleI Ogretinul, pana la
soTgintea el, a fost grAdina prin-
cipala a castruluf Gradiptea
mal pe urma a primilor mop-
neni Drajneni, carl ad posedat
teritoriul comuneT Ogretinul,
care s'a infiintat mal tirzin de
Dragomir Comisul, fratele lui
Stan Sutapul, ambii din neamul
Pinteptilor din Drajna.
Ogretinul, gîrlT, jud. Prahova ;
izvorepte din muntele Leurdea-
nul ; 'curge de la N. spre S.,
apoi de la N.-E. spre S.-V., prin
com. Ogretinul, printre Drajna-
d.-s. i Catunul, pi se varsá in
apa Drajna, in raionul comuneT
Drajna-d.-s., la Moara-Bolinepti-
lor. Face, in cursul säü, zigza-
guri, la Reveicul i Stan-Cioc.
Ogrezeni, com. rur., pl. Saba-
rul, jud. Ilfov, situata la V. de
Bucurepti, pe maiul drept al
riului Arges, la 29 kil. de Bu-
curepti.
Pana la anul 188o, acest sat
forma o com. cu cat. Balapoeni,
Hobaia i Bolovanul; lar de la
aceasta data repartizindu-se, a
ramas a se administra singur
sub numele de Ogrezeni.
Se intinde pe o suprafata de
1686 hect., cu o populatie de
1475 suflete, din cazi 272 Con-
tribuabilr, locuind in 304 case.
Statului apartin 1000 hect. pi
locuitorilor 686 hect.
Statul cultiva prin arendapiT
sal 925 hect. (74 izlaz, I vie).
Locuitorii cultiva 606 hect. (32
sterpe, 48 vie).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 2 preoti
2 cintareti ; I pcoalA mixta,
frecuentata de 12 copii.
nudgetul comunei e la veni-
nituri de 4287 leT, lar la chel-
tuelT, de 4276 leT.
Vite sunt : 219 caT si Tepe,
12 armasari, 337 boT, 353 vaei
 OGREZENI
viteT, 26 taurf, 12 bivoll
bivolite, 21 capre, 217 porci,
841 ot.
LocuitoriT posedA : 136 plu-
gurl : 88 Cu bol, 48 Cu cal.; 244
care CU cdrute ; 149 cu bol, 95
Cu. cal.
ImproprietAritT sunt 194 lo-
cuitort ; neimproprietAritl mal
sunt 146.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumart.
AceastA comunA dateazA cam
de la 1806 si se numea Vita-
tori, pentru-cA eel 8 locuitorf,
earl s'aa stabilit întîiü ad, se
ocupaii Cu vInAtoarea prin pl.
durile cele intinse ale loculur.
Mal tirzia, inmultindu-se, ice-
pura O. se ocupe cu cultura
pomilor fructiferl, cu deosebire
pruni (avind ogrAzI de prunT)
purtind numele de OgrAzi
mat firzia OgrAzOni i Ogrezeni,
numele actual.
Ogrezeni, mo,sie a statulut, pen-
dinte de mAnAstirea Mihaia-Vo-
dA, jud. Ilfov, arendatA anual
Cu 35700 let.
Ogrezeni, pddure a statuluT, jud.
Ilfov, pl. Sabarul, in intindere
de 308 hect., formatA din tru-
purile Mihaia-VodA (15o hect.),
Balasoeni (150 hect.) si TiOnia
(8 hect.).
Ogrinul, ruinele unuì sat, jud.
Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Grindeni,
lingO care este o frumoasA fintinA.
Ogurluiul, pirta, In jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Parchesul; la nastere din
poalele de N.-V. ale pAdurosuluT
deal Comoara ; se indreaptO spre
N., avind o directie gener.all
la S.-V. spre N.-E. ; brAzdeazA
partea de N. a plAsil i pe cea
centralA a comunel ; cursul sla
desclie un seruicerc cu tutor-
554
sAttlra spre satul Parchesul,
multe cotiturl ; curge ..mal nu-
mat prin pOdurT, L dupA ce
trece pe la V. de satul Parche-
sul, se vars1 in balta, Parche-
sul, strAbAtind un stuf mocirlos ;
cursul sAa are o lungime de
vre-o 3 kik ; malurile sale sunt
cam stincoase, i acoperite cu
pOdurl si muschia ; pe valea tul
merge drumul vecinal Nicolitelul-
Parchesul.
Ohaba, com. rur., jud. Gorj, pl.
jiuluf, in partea despre N. a
conl. Borlscul.
E situatA parte pe vale si
parte pe deal, In partea dreaptà
a riulut jiltul, pe o suprafatA de
3290 hect., din cart 2000 hect.
pAdure mare, moo hect. ara-
bile, finete i pAsune, proprie-
tate a d-lut C. SAvoin; lar 290
hect., din earl 12 hect. vil
23 hect. livezi de prunt ale
locuitorilor.
Are o populatie de .208 fa-
saa 68o suflete, din cart
143 contribuabilT; i mall, in-
fiintatA la anul 1886 si frecuen-
tatA de 35 elevt; i bisericA de
lemn, flcutA de locuitort pe la
anul 1739, deservitA de i preot
si 2 cintáretl; I moarà de a-
burl, a d-luT C. SAvoia ; I cll.-
ciumA ; 2 puturt si 4 fintint.
Locuitorit posedl: 30 plu-
60 care cu bol, 3 cArute
CU bol, 3 arute Cu cal; 435
vite marl cornute, 43 cal, 178
cif i 199 rimAtorl ; 42 stupl.
Budgetul comuneT e la ve-
niturf de 1855 lef, 07 bard, lar la
cheltuelt, de 1526 let, 27 haul.
Comunicatia se face printeo
sosea comunalA, care vine de fa
comuna BorAscul i strAbate Oha-
ba, indreptindu-se spre com.
Bolbosul.
Dealurl mal insemnate sunt:
Ohaba, Menti i Dealul-Racilor,
printre care se formeazA vAile
www.dacoromanica.ro
011ABA
Orsa, Itvorul, Valea-lul-Adam,
Chitoful, etc.
Ohaba, com. rur., In partea de-
spre 5.-17. a plaiulut Novaci la
S. com. Musetesti, luck- Gorj,
situatA parte pe Talea Amara-
diet si parte pe dealurT. E for-
matA din 3 atune Ohaba, unde
e si resedinta Bliçiani, i Sir-
besti, care inainte de 1875 fAcea
parte din com. Modeni.
Suprafata com. e de 800 hect.,
din care 190 hect. arabile, 335
hect. finete, 256 hect. pAdure,
izlaz, pomet si vie si 19 hect.
vatra satuld si a cimitiruluf.
Are o populatie de 150 fa-
milit, saa 500 suflete, din cart
izo contribuabili ; i coa1ä, in-
fiintatA la 1882 si frecuentatl
de 40 elevl; 2 biserict, construite
de locuitorl, una In 1805, iar a
doua in 1830, deservite de 2
preotf, 4 cintAretT si I paracli-
ser.
LocuitoriT posedA : 19 plugurl,
43 care cu bol ; 260 vite marT
cornute, 780 oT, ii cat, 70 ri-
mItoril 33 stupf cu albine.
Budgetul com. e la veniturl
de let 1034 haul 55,1ar la chel-
tuelt, de let woo, bant 40.
Comuna este udatA de piriul
Amaradia.
Comunicatia se face prin so-
seaua vecinalA, care vine de la
Glodeni. Mal este un drum or-
dinar ce trece peste dealul Lar-
ga si se indreaptl spre com.
Turbati.
In comunl sune 2 puturl si
II fluent'.
Dealurf mal insemnate sunt:
DealuI Lazurile, plantat Cu vil,
care produc un vin de o bunA
calitate i cu pomt roditort ;
dealul Ohaba i dealul Sirbesti.
E strAbdtutA de valea Ohaba.
Ohaba, edtun de resedintA al co-
mmie Ohaba, ¡ud. GOrj, plaiul
 OHABA
Novaci, situat pe valea Amara-
dieT, pe loe ses.
Are o suprafata de 250 hect.,
din carT 80 hect. arabile, Ioo
hect. finete, 6z hect. padure $1
izlaz si 8 hect. vatra satuluT,
cu o pop.ulatie de TO2 familiT;
saa 315 suflete, din carl 75 con-
tribuabilI.
Locuitoril posea : 7 plugurT,
20 ca.re cu bol; 109 vite marT
cornute, 4 cal, 300 oT, 30 fi-
matorT ; TO stupT cu albine.
Se maT gaseste in catun
put $i 2 fintinT.
Ohaba, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Bodae$ti, situat pe
dealul Frato$tita, la 3 kil. N.-V.
de Bodae$ti, unde este re$edinta
co muneT.
Are o populatie de 639 su- Oilor (Movila-), movild, intre
flete, locuind in 139 case ; o bi-
serica, cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, fondata de locuitorT
in 1843.
CopliT din sat urmeaza la $coa-
la mixta din com. Bodae$ti, ce
este la i kil.
Comunicatia se face prin $o-
seaua vecinala, care o pune in
legatura la S.-E. cu Bodae$ti,
catunul de re$edintd.
Ohaba, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Clo$ani, com. rur. Vidimi-
re$ti, avind 117 case.
Ohaba, deal, in com. rur. Men-
ti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Ohaba, mo,cie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Bo-
dae$ti.
Ohaba, pddure, in jud.
dinti, plaiul Clo$ani, pe terito-
riul satuluT Ohaba.
Ohaba, vale, se intinde din spre
V., din jud. Mehedinti, de la
68617, Morolo Diclionar Geografic. Vol. IV.
555
com. Costeni $1 se termina la
extremitatea E. a com. Ohaba,
jud. Gorj, pl. JiuluT ; pe aceasta
vale este situatä partea despre
S. a comuneT.
Oile§ti, ciltun, al com. Beceni,
jud. Buzar', cu 40 locuitorT
9 case.
Oilor (Dealul-), deal, situat in
mijlocul com. Cermege$ti, pl.
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, $i pe
care se aflá piscul Magura.
Oilor (Drumul-), drum, formind
limita filtre jud. Ilfov i Ialomita ;
incepe de la cat. DrAgoe$ti-d.-s.
(plasa Mosti$tea) si duce pana
la balta Mosti$tea.
comunele Urzica i Vadastrita,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
nati ; face parte dintr'un $ir de
magure, ce merge de la V. spre
E., in directie paralela. cu cursul
D un Ara.
Oilor (Valea-), vale, pe terito-
riul satuluT One$ti, com. ipo-
tele, pl. Bahluiul, jud. Ia$i.
Oinacul, com. rur., in jud. Vla$ca,
pl. Marginea, situata pe Dome-
niul GiurgiuluT, la 6 kit, de a-
cest oras, spre N., $i la 14 kil.
de Stäne$ti, re$edinta pla.$eT. In
vechime se numea Cidirgiul.
Are o populatie de t000 su-
flete, din carT 239 contribuabilT;
o $coald, frecuentata de 51 co-
piT ; o biserica, cu hramul Ador-
mirea MaiceT DomnuluI, facutá
de locuitorT $1 deservita de
preot i i cintaret. Constitue cu
Mehe- cat. Brani$tea parohia Oinacul.
In 1864, s'a dat la 181 locui-
torT, fo$tI claca$T, suprafata de
726 hect. In 1882, s'a mal dat,
la 31 insurater, o suprafata. de
175 hect.
www.dacoromanica.ro
OITUZUL
Intinderea locurilor ce priso-
se$te peste cele aratate mal sus
apartine domeniuluT Giurgiul. A.
renda anuala se face pe intregul
domenia.
Budgetul com. e la veniturT
de 9107 leT $i la cheltuelT, de
4935 lel.
Oine§ti, nume de sat v echa Vez!
Pau$e$ti, sat, com. Pau$e$ti, pl.
Cirligatura, jud. Ia$i.
Oine§ti, saa taz.
Vez! PAu$e$ti, sat, pl. Cirligatura,
jud. 14.
Oituzul, masiv muntos, in jud.
Baca, pl. Trotu$ul, cuprins in-
tre riurile Uzul, Trotu$ul, 01-
tuzul $i Piriul - Negru. Culmea
principala are directiunea de la
N. la S., din tarmul UzuluT, pa-
na in muntele Mu$atul, la sor-
gintea OituzuluI.
Virfurile mal principale sunt :
Dealul-Mare, Farca, Nemira-Mi-
ca, Tiganca, *andrul-Mic, San-
drul-Mare, Vapa (Transilvania),
Tarnita $i Mu$atul. E taiat de
Pasul-OituzuluT (853 m.). Ramu-
rile care pleaca din acest masiv
sunt : spre E.: Culmea-DoftaneT,
ce pleaca din virful Farca $i
desparte piraiele tributare Pi-
riuluT-Negru de acelea ale Dof-
taneT-MicT. Aceasta culme se in-
tinde pana in satul Doftana.
Culmea-Slaniculul, ce pleacä din
muntele Vapa (134 m.), merge
printre Slanicul i Doftana-Mare
$i se prelunge$te pana la T'ir-
gul-Ocna. E bogata in sorginte
minerala, Culmea-OituzuluT pro-
pria zisa. Spre V.: din virful
andrul-Mare pleaca Culmea-Ma-
gheru$uluT, care apoT se indrep-
teaza spre N. sub numele de
Culmea - CapostanuluT (Transil-
vania) pana in Uzul, de unde
Incep Muntil - CiculuT (Transil-
vania).
71
 OITUZUL
Oitu;u1, plaifi, in jud. Putna, fu-
tre riul Trotustil $1. 04111 $usith.
Oituzul, ria, in jud. Bacgi,
Trotusul ; izvoreste din muntele
Musatul (Transilvania); eurge de
la S. la N., printre Culmea-Bret-
canilor si a LipseT tjud. Puma),
pana la frontiera, la pasul 01-
tuzul, de unde are directia ge-
nerará spre E. pana la conflu-
enta sa cu Trotusul la Conestai;
uda satele Poiana-Sarata (Tran-
silvania), Hirja, Ferastraul, Gro-
zesti, Bogdanesti í Onesti ; se
ingroasa pe dreapta cu Maciu-
casul, Piriul - MoreT, Piriul-Chi-
nuluT, Ciocanul, Nistorul, Piriul-
ChiveT, Manasca, Lezuntul, care
uda. Huta, Sarata, Bâlcohil, Ba-
lica si Manciucul ; lar pe stinga
se incarca cu Cernica, care da
in Oituzul la Poiana-Sarata., Pi-
riul - PopiT, Fesca Fesca-
Mare, Puscasul, Piriul-HotuluT,
Sarosul, Iordacatul, Hetmanul,
Bahna, care udä satele Bahna
Galita.
Oituzului (Culmea-),. culme de
munfr, In jud. Bacati, pl. Tro-
tusul, dintre riurile Slanicul
Oituzul, despartind basinurile
lor. Directia cresteT muntilor este
de la V. spre E., incepind in
muntele Lunca Pescarulur, la-
sindu-se treptat pana ce se con-
funda cu sesul TrotusuluT. In
aceasta directie prezinta virfu-
rile Piciorul - BorvizuluT, Les-
pezi, Doroftea,
Bolovani, Sarosa, SaghinuI, Mun-
celul, Piciorul - PorculuT, Ungu-
reana i Crosna. Din acestI muntI
se scurg ape, prin valle trans-
versale de pe povitnisul Sep-
tentrional, in SlAnicul, iar prin
vaile dupa cel meridional in Oi-
tuzul. Aceasta culme se poate
considera ca limita futre comu-
nele Hirja, Grozesti, la S., Tir-
gul-Trotusul i Tirgul-Ocna, la N.
656
Oituzului (Pasul-), /luna vamal
treceitoare 'In Transilvania, in
jud. Bacäù, pl. Trotusul, com.
Hirja. Biuroul vamal de aci s'a
infiintat la i Ianuarie 1860. Are
sucursalele : Comanesti i Uzul.
A adus statuluT in 1896-98 un
venit de leT 26855, banI 80.
Inaltimea trecatoard d'asupra
niveluluf MariT este de 853 m.
Prin aceasta trecatoare veneaa
ostile ungare comandate de Ma-
teia Corvin, care s'ail luptat
cu *tefan-cel-Mare la 1467.
timpuri mar nor (1653), Keme-
ny-Ianos, dupa ce ajutase pe
Gheorghe- tefan., s,5 se suie pe
tronul MoldoveT, temindu-se de
vre-o smintealà salí de vr'un
viclesug, trimise toatA oaStea
ungureascA inapoT in Transil-
vania. Ast-fel la 1653, intreaga
pedestrime de Nemti', ce fuse-
será sub comanda luT Kemeny-
Ianos, fu trimisa in Transilva-
nia, pe la codrul Capotestilor
(Transilvania), prin Cobile, drept
la poteca Oituzulul, insa, prin
strimtorT,'Nemtil ati pätimit mul-
te de la Salgan' de la Ocna, in
clt ati fest silitr sa. fuga in toate
partile, lasind i tunurile i ba-
gajele lor prin munti. Mulff din
Nemtl ati perit i abia o parte
aü trecut peste munti in Ardeal
(Miron Costin, «Letop. Mold.»,
I, p. 296-308),
OituzuluI (Valea-), vale, In j ud.
Bacaa, pl. Trotusul. Incepe in
Transilvania, patrunde In tara
pe la trecAtoarea cu acelasI nume
si, dupa ce strabate cotnunele
Hirja, Grozesti si Bogdanesti,
se sfirseste la Onesti. MuntiT de
la N. vair sunt Lespezile, Do-
roftea, Paltinisul, Bolovanul, Un-
gureana, Muncelul, Cona (400
m); iar cel de la S. sunt : Run-
cul-Alb (600 Staneica, Mes-
teacanul, Plostina (400 m.), MI-
gura-Casinuluf, Magurisul, Run-
www.dacoromanica.ro
4:ILAcuLtrl (DRUMUL9
culetul i Manciuca. Aceasta
vale, prin care serpueste Oitu-
zul, este in general stritnta
inconjurata de tnaltimr paduroa-
se si foarte putin accesibile pana
la satul GrozeSti. De aci se lar-
geste, spre a se uni cu valle
TrotusuluT i CasinuluT. Pe aci,
s'a constrUit nationaia 0-
nesti Poiana - Sarata. (Transilva-
nia), pe timpul luT Gr. Al. Ghi-
ca, dupa 1848. Acest Domn a
insarcinat Cu facerea el pe o
companie de geniti austriaca.
Oita. VezT Bordea, deal, jud. Iasi.
Oita, îrîzl, jud. Iai, izvoreste
de sub dealul Bordea, intre sa-
tele Piciorul-LupuluT i Curatu-
rile, com. Ciurea, pl. Codrul,
jud. Iasi ; dupa ce se uneste cu
piraiele Grosul, santa i Birca,
curge spre N., prin sesul-Nete-
dul si, din sus de Baba-Nicula,
se varsa In piriul Nicolina, sub
numele de Rosa.
Oita, vale, la S. de com. VaT-
de-ET, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt ;
se varsa. In &la Cungrea-Mica,
pe tarmul sting, tot in raionul
comuneT VaT-de-ET.
Ojeasca, sfoard de mofie, in ju-
detul Buzan, com. Magura, cat.
Unguriul, daruita, de clucereasa
Luxandra Ierculeasa, Episcopiel
de Buzati i incorporata apol Cu
mosia Unguriul, facind acum un
singur corp cu Unguriul l O-
jeasca.
Olacul, set Dealul-Olacului,
deal, In cota. rur. Secul, pl.
Dumbrava, jud. Mehedinti.
Olacul-Vechiii, drum vechifi,
In com. rur. Iablanita, pl. Dum-
brava, jud, Mehedinti.
Olaculdi (Drumul-), sao Dru-
 OLACLILUI (MOVILA-)
mul-Craiovei. (Vezr descrie-
rea judetulur Teleorman).
Olacului (MCovila-), moviltt, ju-
detul Braila, la 5 kil. spre N.
de satul Ciacirul pe drumul
BrAila-Ialomita.
Olacului (Valea-), vale repede,
In jud. BuzAtt, com. Minzalesti,
cAt. Bisceni; are in jurul fineatA
tufaris.
Olandra, pîrîz, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnic, com. Dumitresti ;
izvoreste din virful Puscasul ;
uda cat. de resedinta, Dumi-
tresti-d.-s., si se varsA pe stinga
riulur MotnAul.
Olanele. VezT Trupurile-de-Pd-
dure, jud. Muscel.
Olanul, com. rur., pe malul sting
al °Huid', jud. Arges, pl. 01-
tul, la 40 kil, de com. rur. Tig-
veni, resedinta subprefecturer,
si la 31 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 5 sate Dragoiul, Ni-
colesti, Olanul, Peretul i Stoi-
canesti, cu o populatie de 1309
locuitorT, din cari 238 contri-
buabilr.
Are 4 bisericr; o scoall pri-
mara ruralA ; 5 circiumi.
Budgetul comund e la veni-
turT de 4529 ler si la cheltuelT,
de 4429 ler.
Vite sunt ; 1144 bol si vacT,
37 cal, 600 or, 50 capre si 1200
rimAtorT.
Locuitorir se ocupa mult cu
plutirea pe Olt, coborind lemne
pe plute, de la gura Lotrulur
pana. la Slatina i Turnul-MA-
gurele.
Olanul, sat, cu 150 suflete, pe
malul sting al Oltulur, j ud. Arges,
pl. Oltul, facind parte din com.
rur. cu acelasT nume. Ad este
resedinta primariel. Are o scoa-
557
la si o biserica, cu hramul Buna-
Vestire, deservita de I' preot
si un cintAret.
Olanul, virf de munte, in plaiul
Lovistea, jud. Arges.
Olanul, munie, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, aproape de gra-
nita.
Olanul, pichet de granip, in ju-
detul Mehedinti, plaiul Closani.
Olanul, Vezr DrAgoiul.
Olanul (Säracul), ntofie, cu o
intindere de 88 pog., jud. Ar-
ges, pl. Oltul, proprietatea sta-
tulur, fosta pendinte de manas-
tirea Cozia; are o arendà anuala
de 2600 lei.
Olanul. VezT SAracul-Olanul, ju-
detul Olt.
Olari, cdtun, al com. Calvini, jud.
Buzan, cu 180 locuitorr i 51
case ; se alipeste de cat. Bis-
ceni-d.-j.
Olari, cdtun, al comuneT Plopso-
rul, pl. Jiulur, jud. Gorj, in par-
tea despre N. a comuner, si-
tuat pe loe ses si linga lantul
de inaltimi din stinga Jiulur, nu-
mit i Curmatura.
Suprafafa cAt, e de: 638 hect.,
din carl 20 hect. pAdure mare,
si 250 hect. loe de cultura,
finete si pasune, proprietate
a statulur, lar 88 hect. ale lo-
cuitorilor, din care io hect. vil
si 20 hect. prunr.
Are o populatie de 8o familiT,
saa 320 suflete, din carT 77 con-
tribuabilT ;o biserica de lemn,
fAcutd de locuitor1 pe la anul
I830 i deservita de i preot
si I cintaret.
Locuitorir posedA : 20 plugurr,
40 care cu bol, 2 cArute cu
www.dacoromanica.ro
OLARI
cal; 260 vite marT cornute, 15
cal, 342 or, 37 capre i 125
rimAtorl.
Comunicatia se face prin so-
seaua nationall Filiai -Pietro-
sani, care U pune in legatura la
N. cu catunul Cocoreni al co-
muner Pesteana-d.-s., lar la S.
cu com. sa, Plopsorul.
In catun se afla I pu t si 2
lintinT.
Olari, altd numire a cdtunulut
Chitani, cu mahalalele sale Pu.
tinesti i Prodani, com. Vata,
pl. Vedea-d.-s., jqd. Olt.
Olari, sat, facind parte din com.
rur. Ciumati, pl. arnpul, jud.
Prahova. Are o populatie de
245 locuitorr si o biserica, fon-
data la anul 1869.
Olari, alta numire a comunel
MArgineni-d.-s., plasa
jud. Prahova.
Olari, cdtun, al com. Pirscoveni,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situat la varsarea Bur-
luiulut (Bechetul) la Oltetul, la 4
kil. spre V. de satul. Pirscoveni,
unde terenul are 150 m. de al-
titudine d'asupra nivelulur MA-
ril. Se mar numeste i Vda.-
nesti. Are o populatie de 544
locuitorT; o bisericl, cu hramul
Sf. Nicolae, fAcuta in 1821 de
proprietarul Joitoiu, si deservitA
de I preot si 2 cintAretr.
Olari, cdtun, com. urb. Horezul,
plaiul Horezul, jud. Vilcea. Aci
sunt 2 bisericr. Una, cu hramul
SE VoevozT i S-tir ImparatT,
«zidita, in zilele Prea InAltatu-
lur Domn Grigore Dumitru Voe-
vod, cu blagoslovenig Episco-
puluI nostru Neofit la anul 18260.
Inainte de 1826, a fost pe
acest loe o alta bisericutA de
lemn, pe carT fondatorir celer
 O LARI
actuale aü daruit'o la niste finr
ar lor din comuna SlAtioara,
catunul Olari, unde functioneaza.
azI.
A doua biserica s'a inaltat
In timpul Domnier luT Grigote
Ghica Voevod, cu blagoslovenia
P. S. S. Parintelur Kir Neofit,
de Simion sin Mihaiti Nanes
altir.
Olari, mahala, factnd parte din
com. rur. SlAtioara, plaiul Ho-
rezul, jud. \T'Ilma. Cade in partea
de N. a comuner si este adata
de valle: Qmulur, Olarilor, Mo-
vrir i Preder. Aci e primaria
scoala.
Olari, sati Märgineni-de-jos
§i Brätäsanca, trup de mofii
ale statulur, jud. Prahova, pen-
dintr de manastirea Margineni.
De la 1891 s'a vindut de vecr.
Olari, las, pe mosia Ungureni-
Isacescu, com. Ungureni, pl.
Jijia, jud. Botosani.
Olari, vale, ce se varsa In Orla
Doftlnetul, In raionul com. Co-
corAsti-MisliT, plaiul
jud. Prahova.
O1ar4a, atun (tirla), In judetul
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, te-
ritoriul comuner Bora, situat pe
cimpul BArAgan.
Olarul, ptrig, pe mosia Buda,
com. cu acelasT nume, pl. Herta,
jud. Dorohoiia.
Olarul, pirtiaf, izvoreste din par-
tea de E. a satulur Calinesti,
com. alinesti, jud. Botosani,
si se varsa in piriul Bahna,
com. Brehuesti.
Olarul, pIrtu, izvoreste dela local
numit Piscul-Inalt, dintre dea-
lurile comunelor Cirstänesti
558
ArmAsesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea ; are directia E. spre V.
si se varsa in riul Cernisoara.
Olarului (Dealul-), deal, intre
comunele Valeni pi Laical-Run-
ceasa, pl. Argesul, jud. Muscel.
Se mar numeste i Ciocoaica.
Virful sati poarta acelasi nume..
Este Tipos i acoperit cu pa-
dure i tufaris.
Olarului (Drumul-), drum, jud.
Dolj, pl. Bailesti, com. Galiciuica,
ce conduce de la Craiova la
Calafat si care trece prin central
mosier Galiciuica.
OlaruluI(Ograda-). Vezi Lacul-
Cocoaner, com. Beceni, j ud.
Olineasca, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Marginea-d.-j., catunul com.
Gulianca, asezat In partea de
E., in cimp, la 2 '/2 kil. spre
E. de cat. de resedinta, Guli-
anca. Are o suprafata de IO
hect., cu o populatie de 46 fa-
miliT, saii 207 suflete, din carr
50 contribuabilT.
Oläneasca, mosie a statulur, fosa
a d-lul G. 01.5nescu, situatä in
com. OlAnesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, In intindere de 50 hec-
tare.
Oläneasca, piidure supusa re-
gimulur silvic, jud. Muscel, pro-
prietate a mosnenilor Dragos-
lovenT, pendinte de comuna
Dragoslavele, in intindere de
60o hect., avind emite domi-
nante: fag i brad spre virf.
Se invecineste la N. cu mun-
tele Algiiul; la S., cu comuna
BAdeni-Ungureni ; la V., ca pa-
durea Priseaca si la E., cu riul
Dimbovita.
Olänelul, munte, in jud. Mehe-
www.dacoromanica.ro
OLANEFI
hedinti, plaiul Closani, aproape
de granita.
fost pichet de granipi,
In jud. Mehedinti, plaiul Closani.
Olänesti, -com. rur., jud. Vilcea,
plaiul Cozia, compasa din 4 a-
tine Tisa, Livadia, Mosoroasa
OlAnesti, situata pe ambele
malurr ale Titilar OlAnesti, la
19 kil. de resedinta judetuluT.
Are o populatie de 299 fa-
mili); salí 1459 suflete, din carr
375 contribuabill, locuind in
380 case.
Sunt 3 bisericr: una cu hra-
mul Sf. Nicolae, fondata la
anul 1551 de Dragicr si G. O-
lanescu ; a doua, cu hramul Sf.
Ion Botezatorul, fondata la anul
1751 de vataful Alexe si a treia,
cu hramul Sf. Gheorghe, fondata
la anal 1881 de &ata* G. si B.
Cormosi.
Are o scoall frecuentatd de
36 copiT.
Veniturile i cheltuelile co-
muner se urca la 1704 ler.
Locuitorir pe l'higa agricultura
se mal ocupa i cu dulgheria,
dogäria i rotäria..Produsul mun-
cer Il desfac la RimniculVlIcea
Riureni.
Vite sunt : 48 caT, 310 bol,
370 vacr, 4 bivolT, 160 capre,
420 or si 190 porcr.
Suprafata com. e de 1250
hect., din carl 300 hect. vatra
satuluT.
Locuitorir sunt mosnenT ; iar
91 s'ati improprietarit la 1864,
cu 210 hect., din mosia d-lor
Petre Munteanu i Iordache O-
lAnescu.
Mal Olanesti tia comuna de
la N. spre S. Inteinsul se vars6,
valle: Ripuroasa, Ursulur, Racu-
lar, BrAnesti, Dosulur, Moso-
roasa, Ti5i i Moasa. Pe acest
In raionu/ comuner, sunt
4 morT i o pina.
OLANEM
Se margineste la N. cu muntiI
comuneI, la S. cu comuna SI-
racinesti, la E. cu com. Mu-
ereasca-d.-s. si de-jos si la V.
cu com. Cheia.
La N. comuneI sunt muntiI
Gerea, Folea i aprareata, in
cad se fabrica brinza.
LocuitorlI posea Ioo stupl
cu albine. Ad i se fabrica anual
pana la 10000 litri tuica, in ter-
men
Are o osea care inlesneste co-
municatia intre Muereasca-d.-s.,
Calimanesti, Saracinesti i Cheia.
E brazdata de dealurile : Vie-
zureI, Cornetul, Vadurelul, Glo-
deanul, Scaunele s't StineI. Lo-
curl izolate are : Rapuroasa, Gro-
pile, Ulmi i Sturi. PoenI sunt
Rotunda si Plescioara; val
Tisa, Rapuroasa, Racul, Moasa,
Mosorosi si a Branestilor.
Pe valle TiseI, Olanesti
Raputoasa sunt sursele de apa
minerala : Vulcan, Rubin-Escu-
lap, Etna-Anicuta, Ion C. Bra-
tianu, Lelia, Maria, Petre Mun-
teanu, 30 August, Diana, Hipo-
crat, Carol Davila, Hygea, Ana
Davila, Domnita Maria, Efro-
sina, Regina Elisabeta, Regele
Carol Lit', Semiramisa i Liber-
tatea.
Olane§ti, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Vilcea. Are o populatie de 1235
locuitorI.
Oráne§ti, stafie balneard, jud.
Vlicea, la 14 kil. de R.-Vilcea,
aproape de Calimanesti.
Long. E. Gr. 24°21' ; Lat. N.
45015'; Alt. 280 m.
Distanta de la R.-Vilcea e de
2 ore. Localitatea e inconjuratä
de padurl i strabatuta de riu-
letul 016.nesti. Exista un stabi-
liment balnear, asezat pe un
platoti inconjurat de dealud.
Apele de la Olanesti sunt cu-
559
noscute de mult timp. Primele
izvoare aflate ali fost analizate de
Petru Poenaru si de profesorul de
chimie Alexe Marin. Regretatul
doctor Davila pusese mult zel
In studiarea acestor ape ; asa in
Iunie 1869 insarciná pe d-1 dr.
A. Bernard cu analiza lor. Se
gasise aproape 40 izvoare
cu debit mare ; era mare entu-
siasm pe atund pentru propa-
sirea si desvoltarea acestel sta-
tiunI balneare.
Fac parte din colectiunea ce
s'a trimis la 1873 la expozi-
tiunea din Viena. Din punctul
de vedere al actiuneI fiziologice
terapeutice, ajá fost studiate
de d-riI Valleanu si dr. Zorileanu.
E vechea proprietate a lui Petre
Munteanu, iar azi apartin frati-
lor Badescu din Bucuresti.
Se afld un otel mare, cu 2
catud, Cu 53 camere si 3 saloane
un otel mal mic, format din 12
camere; asemenea este acolo si
o cazarma cu 2 caturi pentru
6o bolnavI militari. Stabilimen-
tul balnear are 3 basinurI de mar-
mora, ce pot contine pana la
woo decalitri de apa ; io cabine
cu cite 2 caz! pentru barbatI
femeI, pentru fäcut baI calde.
Toate sursele se pot clasa
intre apele atermale, saline sul-
fidrice si iodurate ; alte surse sunt
alcaline ; lar altele, magneziene.
Dupa analizarea apelor, s'a
constatat de dr. Bernard ca: cele
sulfuroase, sunt superioare apel
de Wiesbaden, Mehadia, Baden,
Barreges, Bagneres-de-Luchon,
Saint - Sauveur, Aix - les - Bains,
Aix-la-Chapelle si Eaux-Bonnes,
cu deosebire ca apele de la O-
lanesti sunt atermale; cele al-
caline stali in comparatie cu :
Vals, Vichy, Ems, la Bourboule.
Apele sulfuroase cele concen-
trate sunt intrebuintate in baI,
iar cele mal putin concentrate
sunt intrebuintate intern.
www.dacoromanica.ro
OLANEM
Se recomanda contra : ecze-
melor, reumatismuld articular si
muscular, guteI exudatelor, ar-
ticulatiunilor, ulcerelor cronice,
scrofuloaselor, intoxicatiunilor
saturnine, pitirlosis, psoriasis,
acute ; contra sifilisuluI nu aci
dat tot-dea-una rezultate satisfa-
catoare.
Intern se intrebuinteaza la
bronchite cronice, insotite de
emfiseme, astma, in afectiunile
cronice ale gituluI.
Apele feruginoase se intre-
buinteaza intern contra ane-
miilor, cloro-anemiilor, etc.
Apele saline-amare (sursele
4, 6, 7, 8 si 12) se intrebuin-
teaza intern contra constipatiu-
nilor, idropisiilor, paraliziilor de
natura reumatis mala, cahexielor
palustre, dispepsiI.
Apele bromo-iodurate (sur-
sele 4, 5, 7, $, 9, II si 13) se
in trebuinteaza intern contra scro -
fulelor, diferite tumori, gua, reu-
matisme, paralisii, isteriI, etc.
Apele alcaline (sursa Esculap)
se intrebuinteaza intern contra
calculelor vesicale i renale.
Namolul aplicat in cataplas-
me a dat rezultate foarte bune
la ulcere cronice, si la supura-
tiile artritelor reumatice.
Contra indicatiunI : tubercu-
loza, boalele de cord si predis-
pozitiunile la apoplexie.
Sezonul incepe la 20 Maitl
§i tine pana la 15 Septembrie.
A fost o statiune foarte fre-
cuentata. Mal multI anI ele-
vele bolnave ale Aziluluf (Elena
Doamna» se trimeteati la aceasta
localitate.
01fine.lti, carierd de marmord, ce
se deschisese lînga baile 011-
nesti, jud Vilcea. Marmora de
la 016.nesti este un calcar amorf,
de o coloare maI uniforma, prin-
tre crapaturile caruia infil-
trat materil colorante de die-
 OLANEVII
rite nuante carl 'I dail un aspect
frumos. Aceasta este o rocA ex-
clusiv sedimentará, fAcind parte
din epoca secundará, dupA un
rest de belemnit ce s'a gAsit
inteinsa, care a trAit in epoca
secundará.
Oläne§ti, portiune de plImint, in
intindere de 57 hect., cumpAratA
de la stat de catre rAzesiT din
satul Portan, com. ZApodeni,
pl. Mijlocul, jud. Vasluia, i ali-
pitA la mosia lor. Forma din ve-
chime d'impreunA, cu satul Moa-
ra-DomneascA, din cona. Valea-
Rea, pl. Mijlocul, un singur trup
de mosie, fostA proprietatea luT
Mihail RacovitA-Voevod.
Intre aniT 1716 si 1727, Mi-
hail RacovitA a clAdit in aceastA
localitate o bisericA si un palat a
cAror urme se vAd i pAnA as-
tA-zr.
LocuitoriT PortArenT, scotind
piatrA i cArAmizT din dArinal-
turile zidurilor, ata' zidit din noil
o bisericl, in satul Portari-d.-j.,
la 1804, in zilele DomnuluT Ale-
xandru-Moruzzi-Voevod, la care
bisericA s'a intrebuintat icoanele
din biserica darimatA, lar strana
ArchiereascA, de lemn ales, foarte
frumos sculptat, a fost luatA de
Protoereul pronumit CloscA si
dusl la una din bisericile ora-
sulur Hui.
AceastA portiune de pAráint,
d'impreunA cu Moara-Domneas-
cA, deveni cu timpul inchinatA
mAnIstireT Frumoasa din orasul
Iasi. Pe la 1856, boerul Scarlat
Donici, proprietarul mosiilor :
Valea-Rea i Feresti, vecin cu
OlAnesti-Moara-DomneascA, fAcu
proces mAnAstireT Fruinoasa,
pretinzind cA ar fi proprietarul
citatelor mosiT. Procesul termi-
nindu-se in favoarea sa, deveni
proprietarul mosieT oara-Dom-
neascA, afarl de OlAnesti ce rA-
mase a mAnAstireI, lar dupl se-
560
cularizare, a statulur de la care
ají cumpArat-0 rAze'siT.
Oläneqti, ria, jud. Vilcea, izvo-
reste din muntele Gera, punc-
tul CAprAreata i curge paralel
cu 1.1111 Cheia, in care se varsA
la com. SArAcineti, formind riul
Rimnicul. Valea acestul riii este
cunoscutl prin existenta, bAilor
de la OlAnesti. Pe aceastA vale
sunt sursele : 30 August, Diana,
Carol Davila, Hipocrat, Hygea,
si Ana Davila.
Oläne§tilor (Culmea-), culme
de munte, jud. Vilcea, care se
desparte de culmea principalA
Paringul, la muntele Chindia
se prelungeste pana aproape de
Rimnicul-Vilcea, separind riul
Rimnicul de apa Gura-VAiel.
Are ca virfurT mal inalte pis-
cul 011nesti i Locul-Frumos
(756 m.).
Din culmea OlAnesti se ra-
mificá : cuImea CAlimAnesti, co-
prinsA intre piraiele Gura-VAeI
CAciuIata ; culmea CAciulata,
care este cea mal scurtl. i cea
mal abruptá dintre toate, sepa-
rind piraiele Cáciulata de Putu-
roasa si culmea Naurutul, care
se indrepteazA de la V. cAtre
E., formind tArmul drept al Lo-
truluT si care are ca pisc mun-
tele Sida.
Oläne§tilor (Dealul-), deal, o-
cupA partea de E. a satuluT Por-
tari, jud. Vasluitl, pl. Mijlocul,
com. Valea-Rea: Pe el a fost o
bisericA si un palat facute de
Mihail Racovitá, Domnul Mol-
doveT, si ale cAror urme se vAd
astAzT.
sub-divisie a atunulut
Izvorul-Dulce, jud. BuzAtl, com.
Gura-SArAtiT, unde se aflä si-
tuata o mare cruce de piatrA
din 1583.
www.dacoromanica.ro
011RIA
Olänita, vie, In jud. BuzAti, com.
Niscovul, clt. SAseni, fostA pro-
prietate a statuluT, pendinte de
Episcopie ; are o intindere de
20 hect., din carl 8 hect. vie,
restul pAdure, izlaz si pAmint
arabil ; vinul produs aci, mar cu
seaml cel negru, e cel maI re-
putat din judet.
Oläreasa, sat, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Stoina, situat la
kil. de Stoina. Are o popu-
latie de 200 suflete, carl locu-
esc in 40 case.
CopiiT din sat urmeazA la
scoala mixta din satul Stoina.
Orareasa, vechia numire a comu-
na' Orbeasca-d.-j., jud. Teleor-
man ; astAzI poartA aceastA nu-
mire un cAtunas cu cite-va case,
dincolo de riul Vedea, lingA pod.
Oläreasa, mofie particularl, ju-
detul Dolj, pl. Amaradia, com.
Stoina, apartinind cetelor de
mosned ce se gAsesc pe dinsa.
Ol'areasa, vale, formind hotarul
intre mosia Oporelul i mosia
mosnenilor OporenT, pl. Oltul-
d.-j., jud. Olt. Curge spre E.
si se varsA in girla Tesluiul. Pe
aci este un drum natural prin
care se comunica cu satele De-
leni, ComAnita DrAgAsani.
Oläreni, numire vechie a comu-
na Jideni, jud. R.-SArat.
Oläre§ti, sat, CU 96 locuitorr, jud.
Arges, pl. Topologul, fAcind
parte din com. rur. Corbi-MA-
gureni. Ale se lucreazA multA
olArie, de unde a venit i nu-
mele satultd.
Orare§ti, vale, jud. Vilcea, pl.
Oltul-des., com. Frincesti.
Olida, vale, jud. Gorj, pl. Oco-
 OLKRITA
lul; incepe din com. Pesteana ;
se intinde pe 2 kil, de la E.
la, V. si se termina In punc-
tul Costan ; se limiteaza spre
N. cu culmea Chiciora, iar spre
S. cu Dealui-IVIare.
Olarita, $rîü, izvoreste din com.
Dobriceni,. jud. Botosani, curge
pe mosia Odaia-Siliscani, com.
Baten', se varsa pe dreapta
Baseulur, dup5. ce a primit
mic piriias, numit Gura-Cisma-
nestilor.
Ole§easca, ino,cie, in jud. Buzan,
com. Robesti, avind 332 hect.,
arabile, livezi, linea/A si izlaz.
Ole§e§ti, catun, al comuna* 'l'Ir-
covul, jud. Buzar', cu 240 lo-
cuitorl si 56 case; se sub-divide
in Olesesti-de-jos i Olesesti-de-
SUS.
Ole§esti, edtun, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Tifesti, situat
pe dealul de pe malul Putnei,
din jos de Vitanesti.
Are o populatie de 259 su.
flete, cari locuesc in 102 case.
Ole§eq-ti, colina', in jud.
com. Tircovul, cat. Olesesti,
proprietate mosneneasca; are
420 hect., curäturi, livezi, fi-
neata, izlaz i putina pAdure.
Olinca (Bratul-), bral, una din
gurile prin carl bratul Sf. Gheor-
ghe se varsd In Marea-Neagra,
jud. Tulcea, pl. Sulina, com. Sf,
Gheorghe (Cadirlez), cuprinsa
intre insula Ostrovocul i grin-
dul Carasevschi. Sunt douà in-
sule in acest brat.
Olinca, arM, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul comunei Sf.
Gheorghe, in partea E. a plaser,
cea S. a comunei, pe grin-
dul Bursucul ; .$1-a luat numele
de la bratul °linea, pe maTi-
ginea careia este asezatd.
Olmul, jud. Botosani, iz-
voreste de pe mosia StAncesti,
com. Curtesti, si se varsd In
pirlul Drdsleuca.
Ologi, com; rur., in jud. Teleor-
man, pl. Calmatuiul, situata pe
partea dreapta a pidului al-
matuiul. Are un catun, numit
Broasca san Secara, situat la
31/2 kil., pe partea opusa a cal-
mAtuiula Cdtunul de resedinta
Ologi este in vale, iar Broasca
pe Dealul -Ologilor. Pozitiunea
acestuf catun de pe deal este
din cele mg frumoase.
Se invecineste: la E., cu com.
Voivoda ; la S.-V., cu domeniul
statuluI Suroaia-Turnul ; la N.-
V., cu com. Dracea i la N.-
E., cu com. Furculesti.
Numdrul locuitorilor impro-
prietaritY, pe 508 hect. arabile,
este de 110 in com. Ologi, iar
In cdtunul Secara este de 84,
pe 400 hect.
Sunt 92 hect. vil, care pro-
duc un vin bun. Terenul de
muna al locuitorilor si pro- Ologilor (Dealul-), deal, In jud.
prietatei este de o buna calitate
si foarte productiv.
Populatiunea comunei, cu a
catunulul, este de 409 familiI,
sati 1537 suflete, din cari 304
contribuabili.
Numarul vitelor este de 5 r90
capete, dintx'e carl 642 cal, 1114
vite marY cornute, 3009 vite
cornute si 424 porci.
Budgetul comunel este de lel
5154, bani 70, la venituri si de
leI 5087, banl 94, la cheltueli.
Are o $coall, frecuentata de
22 elevi ; doua bisericl, una in
cat. Ologi si a doua tri catunul
Secara, deservite de 2 -preotI
2 cintareti.
Pe apa Calmatuiului, este o
moard de macinat, in dreptul
www.dacoromanica.ro
OLTEANCA
poduldi de plata de pe calea na-
tionald. oseaua, nationald Tur-
nul-Alexandria trece de-alungul
comuna si o pune in legatura
cu comuna Furculesti i cu o-
rasul T.-Mdgurele. Drumuri ve-
cinale osebite are spre comuna
Dracea, pornind din calea na-
tionala. Spre comuna Voivoda,
trece prin cát. Secara o alta so-
sea vecinala, care, duce la nu-
mita comuna, peste un pod pe
Calmatuiul.
Satul Oloe il gasim trecut
in nomenclatura intocmita la ju-
matatea secoluluI al XVIII; fa-
cea parte din plasa Margine!,
la care a stat pana la 1879.
Pana la anuI 1870, com. Ologi
avea alipit cat. Zlata, care a-
tunci a fost dat la com. Dracea.
Ologi, mafie, In jud. Teleorman,
pl. Calrnatuiul, com. Ologi, si-
tuata intre rnoiile Dracea, Fur-
culesti, Voivoda si domeniul sta-
tului Turnul. Are 2500 hect.,
din carI cite-va hect. padure.
Este proprietatea mostenitorilor
colonelului Casimir.
Teleorman, pl. Calmatuiul, com.
Ologi. E imparta in doua. In-
cepe la vre-o 3 kil, mal* spre
V. comuna Cel de la dreapta
se termina aproape de piriul
Calmatuiul, iar cel de la stInga
e indreptat spre com. Dracea.
Printre cele dota dealuri trece
soseaua nationall.
Ologilor (Valea-), vale, jud. Te-
leorman, intinzindu-se printre
cele dota dealuri ale Ologilor, si
terminindu-se la marginea com.
Ologi, aproape de podul de pia-
tra. de peste Calmatuiul.
Olteanca, sat, format din non,
com. rur. Orevita, din pl. Blah-
nita, jud. Mehedinti ; are 40 case.
 OLTEANCA
Olteanca, ¡at, fAcind parte din
com. rur GlAvile, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, situat la V. comu-
nef, pe valea cu acelasf nume si
pe valea Otinceaua, la 3 kil, de
cAt. Pesceana, unde e scoala.
Are 3 biserici, de lemn, anu-
me : GlAvi, BArbiori i Barcane.
Olteanca, =hala, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s., com. Cermegesti.
Olteanca, deal, jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-j., com.' GlAvile.
Olteanc a, rik, izvoreste din com.
Roesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vil-
cea, trece prin com. Coeni si
Cermegesti si se varsA in 1.11
Pesceana, la hotarul com. GIA-
vile cu AmArAsti.
Olteanca, vale, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-s. ; se vars1 in riul Cer-
nisoara, la com. AmArAsti.
Olteanca, valcea, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-s.; izvoreste din dea-
lul CArAmizi si se varsA in riul
Pesceana.
Olteanul, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Glo-
gota. Are 79 case.
Olteanul, vechie numire a cei-
tunulur RusiavAtul, jud. Buzlii ;
azT poartA aceastA numire nu-
mal partea de N. a sa.
Olteanul-Mare, munte insemnat,
in jud. BuzAti, cAt. Chiojdul,
acoperit de finete si semAnO.turT.
Olteanul -,Mic, munte, in jud.
Buzgi, cAt. Chiojdul, ramificatie
din Olteanul-Mare¡ are fineatä
si izlaz.
Oltene§ti, com. rur., in partea de
S.-V. a pl. Crasna, jud. Fdlciii,
formatl din satele : Olteneti si.
562
Zgura, cu o populatie de 226
familiT, sati 829 suflete, din carT
289 contribuabilf.
Locuitorif sunt rAzesT vechf.
Are o coal.A ; o bisericA si un
schit.
Viea se cultivA pe 29 hect.
Are o pAdure de 205 hect.
Vite marf cornute 478, cal
77, or ?32 qi pord 246.
O1tene0i, sat, in jud. FAlcia, pl.
Crasna, com. Oltenesti, situat
pe o vale si inconjurat de dealul
Oltenesti, care are forma unuT
arc, deschis in partea de N.
Are impreunA cu satul Zgura,
o populatie de 226 familii,sati 820
suflete, din carl 289 contrib.; o
scoalA infiintatá. la 1868, frecuen-
tata de 28 copir; o bisericl,
fAcutA la 1832, in locul alteia
vechT si deservitg. de 1 preot.
Locuitorif sunt rAze4.
Oltene§ti, stafie de dr.-d.f.,jud.
Falda-4 pl. Crasna, com. Olte-
ne0i, pe linia Crasna-Hui, pusl
in circulatie la 25 Iulie 1888.
Se aflá intre statiile Crasna (r2
kil.) li Crete§ti (8.r kil.). InAl-
timea d'asupra niveluluf MArir
de 113 m. 89. Venitul acester
statli pe anul 1896 a fost de
16737 leT, 35 banf.
Olteni, com. rur., jud. Prahova,
plaiul Teleajenul, situatA pe &la
Valea Stilpului, la 30 kil, de ca-
pitaba judetuluT lí la 4 kil. de
.resedinta plaiuluT.
Se compune din 3 alune :
Olteni, tubeiul si Valea-Stil-
pulla., cu o populatiune de 1200
locuitorT, din carT 183 contri-
buabili, locuind in 298 case.
Are doul bisericT r una in tu.
beiul, cu hramul Sf. Nicolae 11
Cuvioasa Pgaschiva, construitA
la 1870 pe locul alteia vechT si
a doua, in Olteni, cu urmAtoarea
inscriptie :
www.dacoromanica.ro
OLTENI
elneireste Doamng sfinta si Dumne-
zeeasca bisericii amaste, care o aI ds-
tigat Cu scump singele tiiii, care din te-
melle $i pinä in siirsit s'a rima cu toa-
tii ostrdia si cheltueala D-lul Pan Mano-
leche Crisoscolea si A cocoaneY Pum-
nealui Elena ce se prliznueste sfint E-
rarh Nicolae o Sfin tiT Impliratl Constantin
si Elena, maica sa, si s'aä flicut Acea,stä
biserici dupii mosia D-lor Teisani si s'aii
frumusetat si en zugriveala dupä cum
se vede, ca sii fie pomenirea sufietelor
D-lor qi tot neamuluY, In zileleMlitiel-Sale
Constantin Ipsilante Voevod, fiind mi-
tropolit Dositeirt si Episcop Constantin,
i8o5 lulie.D.
Locuitorif s'el* itnproprietArit
la 1864, pe 750 hect., parte pe
mosia statuluf si parte pe mo-
sia particularg. Ef posedA : 3 caT,
r66 vaci, 800 of si 250 porcf.
In raionul comunef, sunt 2
morf pe riul Teleajenul.
ToatA comuna se hiende pe
o suprafatA de 1350 hect.
TuicA, in timpul prielnic, se
fabrica pinl la 1200 decat.
Comerciul se exercia in co-
munl de 3 circiumarf.
Veniturile si cheltue/i/e co-
munef se ridicA la 1500 lef a-
nual.
Prin com. trece o sin gura so-
sea, ce merge la VAleni.
E brAzdatA de doul dealurf:
Virful-PAruluf si Malul-Tarinef.
E strAbAtutA de la N. spre
S.-E. de girla Valea-Stilpuluf.
Olteni, com. rur., la extremitatea
de E. a plAser Tirgului, judetul
Teleorman, situatA dincolo de
riul Teleorman pe partea dreaptA
pe cimpia care se intinde spre
jud. Vlasca. Laturea despre V.
a locurilor com. este udatA de
riul Teleorman.
Se invecineste la N. cu com.
Peri-Riiosi; la S., cu Orbeasca-
d.-s.; la E., cu com. FrAsinetul
din jud. Vlawa §i la V., cu com.
Virtoapele-d.-s., de care e despAr-
titA prin cimpia dintre Valea-
Teleormanulur 0. Valea-CiineluI.
OLTENI
Are un catun, numit Dobro-
gostea, situat in partea de S.-
E. a comund, tot pe cimpie,
la 2 kil, de com. Olteni. Acest
atila tinea alta data de com.
Gallteni, din jud. Vlasca.
Com. Olteni, impreuna cu mo-
Ole de pe diosa, are o intindere
ca de 1500 hect., din care 50
hect. padure. Proprietarli prin-
cipalf sunt : D-11. Carp, care po-
seda 1050 hect. pamint arabil si
50 hect. 'Adore $1. d-1 C. Stoi-
cescu, avind 350 hect. arabile pe
mosia Dobrogostea. Sunt i 15
hect, vie, dintre carT 5 hect.
in Olteni i lo hect. in catunul
Dobrogostea.
Numarul locuitorilor impro-
prietaritT este de 18 f, pe o in-
tindere cam de 450 hect.
anume : 147 locuitorT in Olteni,
pe 294 hect. $i 31 locuitorT in
Dobrogostea, pe I I I hect.
Terenul este maI tot $es, pu-
%in mlastinos, dar in general
productiv.
Populatia comuneT, cu a cAtu-
nuluT, este de 1104 suflete, din
carl 242 contribuabili.
Vite sunt 867 vite mar!
cornute, 172 cal., 2111
312 pord.
Budgetul comuna e de 3466
lef, 20 banT, la veniturI $i de
3418 leT la cheltuelt
Are o $coall, frecuentatg. de
20 elevr; doug. biserici, una in
catunul de re$edinta Olteni, ca
doT preotT $i un cintaret $i a
doua in cdtunul Dobrogostea,
cu un cintaret. La biserica din
catun fac servicial religios pre-
otiT din Olteni.
Pe apa TeleormanuluT este o
meará de macinat, lar in com.
Olteni o clddire frumoasa a pro-
prietAteT,
LocuitoriT transporta produc-
tele Jor precum si ale proprie-
tatiI, maT mult la Giurgia, rare-
oil la Alexandria $i Ro$lori.
63617. Nardo Ellellonar Geografic.
b63
Cal de comunicatie are : prin
catunol Dobrogostea soseaua ju-
deteana Alexandria-Pitesti care
o pune In legatura cu comunele
Peri-Riiosi, la N. $i Orbeasca-
d.-s., la S. Spre com. Virtoapele
este o alta ramura de osea
vecinala; lar la E., spre comuna
Galäteni din Vlasca, tot o osea
vecinala.
Olteni, sat, facind parte din com.
rur. Dragantil Bascovel, jud.
Arge$, pl. Pite$ti.
Olteni, sat, Cu 14 familiT, facind
parte din com. rur. Vulpesti,
jud. Arge$, pl. Cotmeana.
Olteni, sat, jud. Dimbovita, pl.
$i Cobia, com. Uliesti.
Olteni, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. uta-Seacä.
Olteni (Ciorogirla), sat, facind
parte din com. rur. Slobozia-
Clinceni, plasa Sabarul, judetul
Ilfov, situat la E. de Slobozia,
intre riul Ciorogirla $i fortul Slo-
bozia.
or §i Se intinde pe o suprafata de
344 hect. cu o populatie de 263
locuitorT.
D-1 T. Metaxa are 243 hect.
$i locuitoril mi hect. Proprie-
tarul cultivl 212 hect. (6 vie
si 25 padure). LocuitoriT cultiva
tot terenul.
Numarul vitelor marT e de
116 $i al celor mid de 269.
Satul s'a format pe la incepu-
tul secolultif de Citl-va Rominl de
peste Olt, car1 venind dupa mun-
ca &imputo!, ca de obiceiti, i va-
zind ea aci este mal bine de trait,
aii cerut de la proprietarul mo-
$ieT Slobozia sa le dea voie
faca case ad.
Olteni. VezT Olteni-Caltuna, pl.
Sabarul, jud. Ilfov.
pa. 1V
www.dacoromanica.ro
OLTENI
Olteni, sat, jud. Olt. VezT Val-
celele-d.-j.
Olteni, parte de S. a camufle)
Mogosesti, pl. Vedea-d.-j., jud.
Olt. Aceastá numire o are de la
ni$te familiT de OltenT fugan, carT
aü poposit aci, pe mosia calu-
gareasca Striharetul. Mo$ia s'a
vindut de stat insurateilor, par-
te la 1864, parte la 1879; lar
parte s'a vindut in loturl la
locuitorT.
Olteni, sat, facind parte din coin.
rur. Olteni, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Olteni, sat, in jud. Rimnicul-SA-
rat, pl. Ora$uluT, com. Virtescoi.
luat numele de la o colonie
de Oltenf, stabilita ad. E ase-
zat in partea de E. a com.,
pe malul drept al riuluT Milcovul,
la 3 kil. spre E. de catunul de
re$edinta, RotareSi. Are o in-
tindere de 25 hect., cu o po-
pulatie de 50 familiT, saa 247
suflete, din carT 47 contribua-
bilf; o biserica, la care ser-
ve$te preotul din cat. Rotaresti.
Olteni, sat, facind parte din com.
rur. Bujoreni, plaiul Cozia, jud.
Vilcea. Cade in partea de E.
a comuneT, pe malul OltuluT.
Ad e re$edinta comuneT.
Are o populatie de 503 lo-
cuitorT ; o $coall, frecuentad. de
15 copiI; o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita la 1831.
Se $tie ca Tugomir Basarab,
numit in Domnie Radu:Negru-
Vodd, a zidit in Rimncul-Vilcea,
pe la anul 1304, o a doua cate-
drall de mitropolie, dupa in-
demnul arhiepiscopuluT Eftimie
al SeverinuluT, pentru a strAmuta
mitropolia laturilor din Severin
ad, pentru siguranta.
Aceasta mitropolie fu mutata
definitiv in 1355, sub mitropo-
72
 OLTENI
litul Athanasie, de catre fiul
Tugomir, Alexandru Basarab,
i se dete numele de arhiepis-
copia Rimnicul-Noul-Severin.
Locul de resedinta al acesteI
mitropolif a fost la inceput in
catunul Olteni. De aci o stra-
muta la Rimnicul, in anul 1500,
Radu-Voda cel Mare, dupa in-
demnul luI Nifon, mitropolitul
Tare, fost patriarh al Constanti-
nopoleT.
In acest loe, se afld acum
biserica, care reaminteste pe
intiiul mitropolit Eftimie si pe
Episcopul Mihail (1492), carI tin
biserica in mina la intrare, bise-
rica refäcuta de acest din urma.
Legenda spune ca Radu-dela-
Afumatl n'ar fi fost ucis in
schitul dela CetAtuia, ci in bi-
serica din satul Olteni, fiind-ca
ad pAdurile Inlesneati ascun-
derea.
Olteni (In - virful - Oltenilor),
pise, in jud. Buzar', com. To-
hani, cat. Valea-Scheilor, culmi-
natie a dealuluI Dumbrava. Aci
se liad inca ruinele caselor fos-
tultg Domn C. Brincoveanu.
Olteni, localitate, la 0/2 kil. spre
S.-V. de satul Rosiori, judetul
BrAila, In hotarul jud. Ialomita,
unde a fost t'ida cu acest nume.
Olteni, rno je, In ¡ud. Teleorman,
pl. TirguluI, cu o intindere de
zoo hect.
Olteni - Cáltuna (Olteni), sat,
facind parte din com. rur. Dom-
nesti-CAltuna, pl. Sabarul, jud.
Ilfov. Este situat la S. de Dom-
nesti-d.-j., pe malul sting al rtuluI
CiorogIrla.
Se intinde pe o suprafata de
457 hect. (impreuna cu Dom-
nesti-Çaltuna), cu o populatie de
179 locuitorT.
D-I D. Frangulea, proprietar,
564
are 265 hect. si locuitoriT, 66
hect., din carf 2 hect. vie.
Cornerciul se face de I cit.-
chumar.
Are I pod pe riul Ciorogirla.
Numarul vitelor marl e de 68
si al celor miel, de 120.
Oltenita, las, in jud. Ilfov, o-
cupind partea de S. a judetuluT.
Se margineste la N. cu pl.
Negoesti si o mica parte din
pl. Sabarul ; la V., cu jud. Vlas-
ca ; la E., cu jud. Ialomita si la
S., cu Bulgaria, de care se des-
parte prin fluviul DunArea.
La S., de la insula Lunga si
pana la com. Manastirea, este
udata de Dunare; la N., sí prin
centru, de riul Argesul, care
o desparte de pl. Sabarul si
Negoesti, pana la com, Curcani ;
la E., de gira Mostistea, care
trece prin balta Mostistea si se
varsa in Dunare, in dreptul os-
trovuluI Albina.
Intinderea totalA a aceste/
plasl e de 93967 hect., din carI
statul si proprietaril ari 60310
hect. si locuitoriI, 24657 hec-
tare.
Din numarul total de hect.
ce apartin statuluT si proprie-
tarilor, se cultiva 34304 hect.
Din numarul total de hect.
ce apartin locuitorilor, se cul-
tiva de acestia 21000 hect.
(1178 hect. sterpe, 1837 hect.
izlaz, 642 hect. vie).
Populatia plaseI este de 35012
suflete, din carT 5543 contribua-
bill, locuind in 6219 case si ao
bordeie.
9309 locuitorI se ocupA cu
plugaria, 168 sunt circiumarI,
117 industrial, 618 ati diferite
profesiunI.
CasatoritT 7912, fruntasi 2989,
mijlocasI 3802, cu miinile 3421;
improprietAritI 4645 si nelmpro-
prietariti S567.
Are 29 bisericl, deservite de
www.dacoromanica.ro
OLTEN1TA
43 preotr; 26 scoale : 3 de Iza-
etI, 3 de fete si 20 mixte, fre-
cuentate de 719 elevl i 124
eleve ; 6 morl ca aburI, 2 morT
cu apa, 16 masinl de treerat
cu aburl si 4 podurI statatoare.
Vite sunt : 8394 cal i lepe,
99 armAsarT, 6384 bol, 4225
yac!, 2285 viteI, 255 taurl, 511
bivolf, 824 bivolite, 1775 caprei
46000 of i 8646 porcT.
Comerciul se face de 9 han-
gil i i6o cfrciumarr.
Locuitorif posea : 4094 plu-
gurl : 2350 CU bol, 1744 cu cal;
4519 care si carute : 2612 Cu
bol si 1907 cu cal.
Pe teritoriul plaseI sunt 21
baltr si 21 helestaie.
Pamintul säü, ca si al celor-
l'alte plasT, e fertil si primitor
de orr-ce fel de cereale. Locurr
de pasune sunt in intindere de
peste I0000 hect. si del o fi-
neatl burla i abundentl.
Viile sale, mal ales cele de
la N. laculuI Greaca, dan un
vin muIt cautat. Locuitorir prin
aceste locurI, pe Ruga cultura
pamintuluI i pescuitul, se ocupa
mult si cu cultura vieI.
Pe Miga Dunare, pamintul e
argilos i foarte bun pentru fa-
cerea caramizeT si a diferitelor
vase.
Resedinta plaseI e in comuna
Oltenita - Urbana. Plasa e com-
pusa din Oltenita si 34 catune,
carT formeazd 17 com, rur., a-
nume : Cascioarele, Chirnogi,
Chiseletul, Crivetile, Curcani,
Frasinetul, Greaca, Hotarele, Iz-
voarele, Mitreni-ClAtesti, Manas-
tirea, Oltenita-Rurala, Prundul,
Radovanul, Spantovul, Tariceni
si Ulmeni.
Calea juc1eteana Bucurest1.01-
tenita inlesneste transportul in
aceasta plasa.; asemenea i dru-
murile naturale isoselele veci-
nale-comunale, care leaga co-
munele intre ele.
 CrLTENITA
Oltenita, com. urb., jud. Ilfov, pl.
Oltenita, la 63 kIl, de Bucuresti,
situatä la gura riuluI Arges, a-
proape de Dunare, in fata ora-
suluI bulgaresc Turtucaia, care
domina malul rominesc.
S'a fondat la 1853 pe mosia
principeld Al. Ghica.
Are forma unuI patru-later
drept-unghiular cu 12 strade
In Iting §i 4 In curmezi§. Pentru
apararea in contra riuld Arge§ul,
ora§ul e inconjurat de diguri
din spre partea de afara N.
De la locul numit Sub-Vi!,
este un prival (Valea-Seaca), care
trece prin oras si merge pana
In Dual-e. Locuitorif cred
p'aci a fost vechia albie a Ar-
ge§uld i credinta lor poate ca
intemeiata, pentru ca mal in
top anii acest riti 41 abate matca.
Are o populatie de 4727 su-
flete, carT locuesc in 754 case.
Dintre locuitorT, 125 sunt plu-
gari, 73 circiumati, 83 indus-
triasI si 1298 ati diferite pro-
fesiunI.-
CasatoritI 1118, fruntasI 250,
mijloca§I 485, Cu mäinile 944,
improprietariff 208 i neimpro-
prietaritr 1471.
Vite sunt : 1329 ca! si Tepe,
133 boI, 267 yací, fo viteI, 63
pord si 2725 o!.
Suprafata com., cu locurile
ce-I apartin, este de 550 hect.,
din cad loo hect. sunt vatra
ora§uld si 450 izlaz, proprieta-
tea orasenilor.
Locuitorif posea.: 240 plu-
gua : 15 Cu bol 0. 225 cu cal.
Pentru transport ají 349 care si
carute : io CU bol, 339 CU
cal.
Are 2 bisericI, Cu hramul Sf.
Nicolae i Cuvioasa Paraschiva,
deservite de 5 preotI i 5 din-
taretI ; doua coale primare de
bletf, frecuentate de 208 elevI;
coalä de fete, un spital cu 18
paturI, numit Regina Elisabeta,
565
intretiaut de judet; un oficiii te-
legrafo-postal, al carul venit pegepl.
anul finanaiar 1896-97 a fost
de le! 27854, banI 15; o far- ()llenita, picket pe Dunare, cu
macie ; o fabrica de apa gazoasa
§i douä. otelurI.
Aci se face un mare tirg,
numit tirgul Mosilor, ()data ca
cel din Bucurqti la care se vind
vite, diferite obiecte i bauturI
spirtoase.
Este rqedinta subprefectureI
pläsel Oltenita, a judecatorid
de ocol si a mediculuI
Oltenita se numea sub Ro-
manI Constantiola. Aci a fost
cea episcopie a Dacief,
sub numirea de Dafnes. Orasul
Oltenita s'a inaltat pe ruinele
vecheI cetatI Constanta, ziditä
de imparatul Constantin - cel-
Mare, la confluenta Arge§uld
cu Dunarea.
P'aci treceati Domnir Romid
spre a se introna la Bucuresti,
cind se intorceafi de la Con-
stantinopole.
La anul 1855, Rusa furä la
Oltenita bätutI de TurcI i ra-
mäsitele lor ingropat la bi-
ser.ica din centrul orasuluf.
In timpul rezbeluld din 1877,
divizia a IV-a, comandata de
d-I General Manu, a ocupat di-
gul ce se afla 'filtre Oltenita §i
Dunare si a a§ezat vedete la
dreapta spre malul Arge§uluI
in stinga spre satele : Ulmeni,
Tatina i Spantovul, spre a ob-
serva miscarile Turcilor.
Oltenita este legata cu Bu-
cureti si malul Dunarif prin
§osele bune §i bine intretinute.
Acest ora tste singurul port
al judetuld Ilfov la Dunare
face un mare comert cu grine.
Biroul vamal de aci s'a infi-
intat la i Ianuarie 186o. In a-
nul 1896-97 a produs statu-
luI un venit de 31830 le!, 70
banI.
In tre Oltenita i Chirnogi este
www.dacoromanica.ro
OLTENITANECHIE
un pod stgtator peste Atar Ar-
No. 12, la portul Oltenita, jud.
Ilfov.
Oltenita-Rurala. Vez! Oltenita-
Vechie, jud.
Oltenita-Vechie (Oltenita-Ru-
rara), com. rur., pl. Oltenita,
jud. Ilfov, situata la S.-E. de
Bucuresti, pe tarmul sting al
riuld Arges, la 63 kil. de Bucu-
re§ti. Sta in legatura cu Olte-
nita-Urbana prin calea judetea-
ta Bucuresti-Oltenita §i Cu com.
Ulmeni, spre N.-E., prin o so-
sea vecinala.
Aceasta comuna, inainte vre-
mei era situad. mal spre V.,
s'a tot mutat spre E. din cauza
riuld Arge§ul, care, mar in fie-
care an, if m'inca pámintul §i
ameninta a o inunda.
.
Are o populatie de 1804 su-
flete, din carl 398 contribuabilY,
locuind in 316 case si 8 bordeie ;
bisericä., cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de 2 preotY si 2 din-
tAretI ; o coala mixta, frecuen-
tata de 27 copiI ; I moara cu
abrir!; i maOna de treerat cu
abur!.
Suprafata totala a comuner
este de 3837 hect., din carl 3000
hect. sunt ale proprietarilor,
d-nele Alexandrina i Pulheria
Raspony si d. T. Urlateanu, lar
837 hect. ale locuitorilor.
Proprietarif cultiva 2000 hect.
(660 sterpe, 250 izlaz, 50 cul-
tura vid si 40 padure). Locui-
toril cultiva 653 hect. (176 iz-
laz, 8 vie).
Budgetul comund e la veni-
turI de 8526 lel, iar la cheltuelY,
de 8070 le!.
Dintre locuitorI, 385 sunt plu-
garI, I I industrias!, 34 at1 di-
ferite profesiunI.
 OLTENICIOARA
Locuitorii posea: 196 plu-
gurl : 69 cu boT, 127 Cu cal;
188 care si carute : 61 Cu bol,
127 cu cal.
Comerciul se face de 12 cir-
ciumarI.
Vite sunt : 682 caT si Tepe, 3
armasarT, 283 boT, 269 vacT, 134
vitel, 16 taurt, x5 bivolT, 22 bi-
volite, zo capre, 520 porcI,
22.0 oI.
ImproprietaritT sunt 166 lo-
cuitorT, si neimproprietaritt mal
sunt 276.
Oltenicioara, pichet pe Dunare,
cu No. 14, la N. de insula Ca-
rul-Colargi, jud. Ilfov.
Oltetani, cdtun, al com. tirbei,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
manati, situat pe tarmul sting
al OltetuluT, spre E. de satul
tirbei, unde terenul are a-
proape 230 m. d'asupra nive-
luluT MariI.
Are o populatie de 300 loc..
Oltetul, plasd desfiintata, care
ocupa partea de N.-V. a jud.
Romanati si care 4! luase nu-
mele de la riul Oltetul, ce o
strabate d'alungul, de la N.
spre S. Avea de resedinta tir-
gul Bals.
Se margin este la N. cu jud. Vil-
cea ; la V., cu jud. Dolj, la S. cu
pl. Ocolul, si la V., cu pl. 01.
tul-d.-s., cu care acum s'a unit.
Era formata din 22 COM., si avea
pana la 25000 locuitorT. Aceasta
pl. s'a contopit cu pl. Oltul-d.-s.,
spre a forma una singura cu
subprefectura in Bals. Era par-
tea cea mal ridicata d'asupra
niveluluT Marif din tot teritoriul
jud. Romanati, cact, in pl. 01-
tul-d.-s., Valea-OltuluT lacea ca
sesul sa ocupe o portiune con-
siderabila.
Oltetul, sat, facind parte din co-
666
muna rur. Ciortesti, pl. Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 447 locuitort. Este pe
valea Oltetul. Are o biserica,
fondata la anul 1814 si repa-
rata la anul 1854.
Oltetul, deal, la E. comuneT Stir-
besti, pl. 01tetu1-d.-1., judetul
Vilcea.
Oltetul, deal, la V. com. Greci,
pl. Oltetul-d.-s., judetul Vilcea.
Virful saa formeaza limita filtre
aceasta comuna si comunele
Corsorul si Alimpesti, din jude-
tul Gorj.
Oltetul, riii, unul din afluentiT
principalT dupa dreapta aT 01-
tulut. Izvoreste dintre muntele
Curmatura-Oltetulur si Negova-
nul, jud. Gorj, curgind de la N.
la S. In jud. Gorj, malul salí
drept este format de muntiT
Piscul-BoeruluT, linga Curma-
tura, StAnisoara, Zanoaga, Cra-
iul-lut-Giovau si Baba-de-Fter; ma-
lul sting, de Negovanul, Cujba,
Beloaia, Plesa, precum si de
dealurile Runcul, Ograda si Por-
cul. IntrA in com. Sirbesti, trece
prin Alimpesti si Corsorul, in-
trind, in dreptul satuluT Mateesti,
In jud. Vilcea. In judetul Vil-
cea uda com. Aluna, Coltesti,
Sinesti, Gradistea, Tina, Ple-
soiul, Pirieni-des., Pirieni-d.-mj.
si Pirieni-d.-j., ntreni, Ganesti,
Locusteni, Cirlogani, Benesti, 0-
tetelisul, Balcestir Folesti, etc.,
si apoT intra in judetul Roma-
nati pe la com. Lalosul. Intra
in jud. Romanati, la com. La-
losul, uda com. Balsul si se varsa
In Olt, filtre Falcoiul si Cloro-
-mi (Romanati), in fata satuluT
Gigirtul-Viisoara (jud. Olt), dup5.
ce a parcurs aproape 150 kil.
In curgerea sa. Largimea me-
die a OltetuluI este de 30 m.,
adincimea, de 0.70 m., iar iu-
www.dacoromanica.ro
OLTETUL
teala curentuluT, de 1.80 m. pe
secunda in timpul apelor miel ;
aceasta iuteala creste conside-
rabil cind Oltetul vine mare.
Fundul lut contine pietris, pana
din jos de confluenta CerneI,
bar de aci la vale numal nisip.
Tarmurile ati o inaltime care
variazä de la 1.50 m. la 5 m.
De la origina si pana la M5.-
nastirea Polavraci, valea Olte-
tulur este strimpta si foarte a-,
d'inca ; prezintà aspectul unet
considerabile crapaturT ; este un
adevarat sant, sapat in calcar,
larg la fund de 3 m. si adinc
de so m., aviad peretif aproape
verticalt.
De la Manastirea Polovraci
in jos, valea OltetuluT incepe a
se largi si atinge i kil. aproape
de confluenta riuluT Tiriia, la
com. Coltesti, de unde continua
a se lati necontenit pana la Bals,
unde are maximul sati de lar-
gime de 6 kil.
Valea Olretulur este &pu-
lata, productiva si viabila. In a-
ceasta vale, se afla doua sosele :
una comunala, care urmeaza tar-
rnul drept al OltetuluT, incepind
de la Falcoiul (linga Olt) si pana
aproape de confluenta CerneT ;
a doua, judeteana, care porneste
aproape de satul Vladuleni (liti-
ga soseaua nationala Caracal-
Piatra) si merge pe tarmul sting,
pana la confluenta CerneT, iar de
ad i in sus trece Oltetul.
Afana de aceste cal' de co-
municatie, ce urmeaza lungul
trae! OltetuluT, mal sunt si al-
tele care o strabat numaT; a-
cestea sunt : soseaua nationala
Slatina-Craiova, ce trece prin
Bals ; linia ferata SI atin a- Craiova,
ce trece de asemenea prin Bals,
si soseaua nationall Piatra-Ca-
racal, ce strabate valea aproape
de Fálcoiul.
Peste riul Oltetul sunt 9 po-
durT, din cari 8 de lemn : i-iul
 OLTETUL-DE-JOS
la Polovraci, in jud. Gorj ; al
2-lea, la Falcolul, lung de 65 na.;
al 3-lea 4-lea, la Ba4, din care
unul de piatra, al drumuluf de
fler, lung de 60 m., lar cel-l'alt,
al §oseleT nationale, lung de 64
in.; al 5-lea, intre Dobriceni
Lalo§ul, apartinind §osekT comu-
nale ; al 6-lea, la OteteN, putin
maT sus de confluenta Cerne,
lung de 38. m,; al 7-lea, la BA-
neti ; al 8-lea, la Zatreni i al
9-lea, la Strachine§ti. AfluentiT
OltetuluT din stinga sunt :
Maneasa, Cema in jud. Vil-
cea, i in jud. Roraanati, Bur-
luiul (Bechetul); pe dreapta, in
jud. Romanati, primWe aluiul
Geamartaluiul.
Oltetul-de-Jos, p/asd, in jud.
Vilcea, unja administrativ cu
pl. Oltul, situata pe ambele
malurT ale riuluT Oltul, la S.
judetuluT. Se compune din 25
comune rurale: Babeni, Bälce$ti,
BatA§ani, Benqti, arlogani, Di-
cule$ti, Faurqti, Fratila, Ga-
nqti, Ghioroiul, GorunWi, La-
Lacusteni, Maciuca, Mar-
gineni, Otetelipl, PIetroasa, Po-
enari, Prejoiul, Rusane§ti, ser-
bane§ti, Stirbqti, Tetoiul, Vasi-
lati i Zatreni.
Are, impreund cu plasa 01-
tul, 52000 locuitorT.
Se marginqte la N. cu pl.
S. cu judetul
Oltetul-d.-s., la
Romanati, la V. cu jud. Dolj,
§i la E. cu pl. Oltul.
Re$edinta sub-prefectureT pla-
§ilor unite e in Draga§ani.
Forma acesteT plag e a unuT
exagon neregulat. Comune mal
populate are: BAlce§ti, Faurwi,
Ghioroiul, Lalosul, Pfetroasa
§tirbe§ti i mal putin populata :
Bene§ti.
Are J6 coale rurale mixte,
frecueutate de 359 copra.
Locuitoril posea: 144 plu-
gurT de lemn, 1668 plugurT de
567
fier, i .ma§ina. de seeerat
cosit, 6 de treerat cu aburT,
de treerat cu manej, 27 de vin-
turat, 8 de batut porumbul cu
manivela, i i grape de fier, 27
moproitoare, 3 trioare sail ma-
§irif de ales saminta; 35 morT
cu apa §i una cu abur.
Viea se cultiva pe o intindere
de 1049 hect., 50 arir.
Are 109 bisericT, afara de 3
biserici din com. Draga§ani.
Sf. Sinod a impartit pla.§ile
Oltetul-d.-j.-Oltul in 28 parohiT
rurale, la carT dupa regulamen-
tul Sf. Sinod urmeaza sa fie
28 preotT parohI, 29 preoti a-
jutoare, 134 cintaretf, in plus
20 preotT.
In aceste parohiT, sunt 13223
familil cu 36931 suflete.
Parohiile fixate de SE Sinod
inca dela 1888 sunt urmatoarele:
Parohia Adormirea Maicei
DomnuluT, in ora§ul Draga§ani,
avind 830 familiT, saa 3146 su-
flete, cu 3 bisericT, i preot pa-
roh, 2 preotI ajutoare, i diacon,
6 cintaretT, 3 paracliserl, in plus
un preot:
Parohia Calina, cu biserica
catredala Sf. Teodor Tiron, a-
vind 351 familiT, sati 1541 SU-
flete, cu 2 bisericT, i preot pa-
roh, I preot ajutor, 2 cintaretl.
Parohia Prundeni, cu biserica
catredall Sf. Nicolae, compusa
din comuna Zavideni, avind 459
familiT, saa 1900 suflete, Cu 4
bisericT, i preot paroh, i preot
ajutor, 5 cintaretl.
Parohia Aure§ti-Orle§ti, cu bi-
serica catedrala. SE Nicolae, com-
pusa din comunele: Auresti,
Orle§ti §i. Fi§calia i cat Au.
rqti, Valea-de-Casa i Scaio0,
avind 759 familiT, saa 2826 su-
flete, 5 bisericT, r preot paroh,
preotT ajutoare, 8 cintaretl, in
plus 3 preotT.
Parohia Zlatarei, cu biserica
catedrala SI. Nicolae, compusa
www.dacoromanica.ro
OLTETUL-DE-JOS
din com. Voicqti §i catunele :
Dobreasca, Voicqti-din-Deal §i
avind 358 fa-
miliT, saa 1313 suflete, tu 4 bi-
sericl, i preot paroh, i preot
ajutor, 6 cintaretT.
Parohia Petculeti-§tefáne§ti,
cu bis enea catedrall A dormi-
rea MaiceT DomnuluT, compUsa
din comunele : Voice01 i§te-
fanqti, avind 449 familii, saa
1880 suflete, 3 bisericT, r preot
paroh, i preot ajutor §i 5 cin-
taretT.
Parohia Lunge0i, cu biserica
catedrall SI. Nicolae, compusa
din comunele : Stane0i i Fu-
mureni, avind 674 familiT, sati
2188 suflete, 4 bisericT, i preoi
paroh, 2 ajutoare §i 7 cintaretT.
Parohia cu bi-
serica catedrala SE Dumitru,
compusä din com. upni-d.-s.
§u§ani-d.-j., avind 662 familiT,
saa 1991 suflete, 3 bisericT,
preot paroh, 2 preotT ajutoare
§i 6 cintaretT.
Parohia U§urei, cu biserica ca-
tedrala. Sf. VoevozT, compusa
din catunul Sirbi, avind 309 fa-
saa 1167 suflete, o bise-
rica, i preot paroh i 2 cinta-
retT.
Parohia Madulari cu biserica
catedrala SE Nicolae, compusa
din catunul Mamul, are 410 fa-
miliT, sati 1562 suflete, 2 bise-
riel, i preot paroh §i 2 cinta.-
retT.
Parohia Capul-Dealultd, com-
pusa din comunele : Sute0
Mitrofani i catunele: Borne§ti,
Sute§ti, Mazilul i Vedea, avind
691 fainilil, saa 2575 suflete, 7
bisericT, i preot paroh, 2 preotT
ajutoare §i 9 cintaretT, in plus
2 preotT.
Parohia Amara§ti, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din catunele : Palanga, Padina,
Jarostea, Verdea -de - Amarasti,
com. Nemoiul §1 catunul Verdea-
OLTETUt-DE-SUS
de-Neraoiul, avind 751
san 2886 suflete, 7 bisericT, I
prdot paroh, 2 preoti ajutoare,
8 cintAretT, in plus 3 preotT.
Parohia Izvorul, cu biserica
catedrall Sf. Ion BotezAtorul,
compusA din cAtunul Mrenesti,
Creteni, MAgureni i Pretroasa,
avind 588 familiT, sati 2003 Si-
flete, 6 bisericT, i pre'ot paroh,
2 preotT ajutoare, 8 cintAretT,
in plus z preot.
Parohia Gusoeni, cu biserica
catedrald S-tiT VoevozT, com-
pusA din cdtunele: SpArieni, Bu-
tari i Episcopia, avind 304 fa-
miliT, sati 935 suflete, 3 bise-
riel, ï preot paroh, 4 cintAretr,
In plus r preot.
Parohia MAciuca, cu biserica
catedral A Sf. Nicolae, compusA
din com. avoeni si cAt. SpA-
rieni, avind 740 familif, sati 2314
suflete, 6 bisericT, z preot pa-
roh, 2 preotr ajutoare, 6 chi-
tAretT.
Parohia RusAnesti-Afinata, cu
biserica catedral& Sf. Nicolae,
compasa din cAtunele: Rusa-
nesti, Afinata i Omoricea, avind
323 familil, saü 1069 locuitorT,
3 bisericT, z preot paz-oh si 4
cintáreff.
Parohia MArgineni, cu biserica
catedralá Sf. Gheorghe, compu-
sA din com. BAtAsani, avind 460
familiT, saa 1461 suflete, 4 bi-
seria', I preot paroh, z preot
ajutor si 4 cintAreti.
Parohia Pretroasa, cu biserica
catedralA Sf. Paraschiva, avind
434 familiT, sati 1306 suflete, 3 bi-
sericT, i preot paroh, z preot
ajutor i 4 cintAretT.
Parohia BAbeni-Diculesti, cu
biserica catedrall Adormirea
MaiceT DomnuluT, aviad 290 fa-
miliT, satí 1206 suflete, 5 bise-
ricT, i preot paroh, 3 cintAretT,
In plus I preot.
Parohia Fluresti, cu biserica
catedrall Sf. Ion BotezAtorul,
www.dacoromanica.ro
568
avinct 392 familir, sala rol 2 su-
flete, -2 bisexicr, i preot paroh,
preot ajutor, 4 tintAretl.
Parthia Lalosui-Ganta, cu bi-
serica catedrall Sf. Paraschiva,
compusä din cAtuneIe : Ganta,
Latosa!, tirbeiul i MAtcuseul,
avind 539 familif, sati r846 su-
flete, 4 bisericT, z preot para,
2 preotT ajatoare, 7 cintAretT.
ParOhla Gorunesti, cu biserica
catedrall Sf. VoevozT, avind 281
familil, sart 970 suflete, 4 bise-
riel, I preot paroh si 2 cintl-
retT.
Parohia FrAtila, cu biserica
catedral& Sf. Dumitru, compasa
din com. Prejoiul, b.vind 304 fa-
1135 suflete, 2 bise-
ricT, z preot paroh, 3 cintAreti,
in plus I preot.
Parohia Poenari-Ghioroiul, cu
biserica catedrall. S-tiT VoevozT,
aviad 530 familif, saii 1818 su-
flete, 3 bisericT, I preot paroh,
preot ajutor, 5 cintáretf.
Parohia tirbesti-BAlcesti, cu
biserica catedral& Sf. VoevozT,
compusl din comande
BAlcesti si O tetelisul, aviad
679 familiT, saii 2696 suflete,
7 bisericT, i preot paroh, 2
preoll ajutoaret 6 cintAretr, in
plus I preot.
Parohia Benesti, cu biserica
catedralA Sf. Treime, compus1
din comunele Benesti, Locus-
teni i GAne§ti, avind 474 fa-
milif, sati 1812 suflete, 6 bise-
ricT,i preot paroh, zlareot a-
jutor, 5 cintaretT, in plus 2
preotT.
Parohia ZAtreni, cu biserica
catedral& Sf. Ion BotezAtorul,
avind 322 familiT, sati 1062 su-
flete, 2 bisericT, z preot paroh,
preot ajutor, 3 cintAretT.
Parohia erbAnesti - Tetoiul,
avind 415 familiT, saa 1380 su-
flete, 4 biserid, i preot paroh,
preot ajutor, 4 cIntAretT.
Parohia arlogani-Vasilati, cu
OLTETUL-DE-SUS
biserica eztedral1 Sf: Nicolae,
sati 1077 su-
flete, 3 bisericl, ï preot paroh,
3 cititaretl.
Oltetul-de-Sus, piusa, in jud.
Vilcea. Se compune din si com.
rur.: BAe$1, Brosteni, Ciortesti,
Coltqti, CopAceni, CrApl turne,
Dejoiul, Dozesti, DrAganul,
Grad.istea, Nenciu-
Nisipi, Obislavul, Pirileni-
Piriusani, Plesoiul, Rosille, Romi-
nesti, S Ascioara, Sinesti, Tereuj a,
Tina, Ulmetul, VAleni i Veaca.
Are o populatie de 22018
locuitorT.
Se mArgineste: la N., cu plaiul
Horezul, de care se desparte
printr'o linie, trasä dintre jade-
tele Gorj si Dolj, trecind pe la S.
de comunele : Alunul, Berbqti,
BAlteni i Ursi ; la S., Cu plasa
°he' tul-d.-j., de care se desparte
printeo linie dreaptl, dusA dela
E. judetuluT Dolj, pe lfngä co-
munele CiortWi i$erbAnesti, la
MAciuca ; la E. cu plAsile O-
colul-OtAsAul, al/1'nd hotar des-
pArtitor intru cit-va albia riurilor
Cerna i Cernisoara ; la V. cu
jud. Gorj.
Resedinta sub-prefecturei este
In comuna Pirieni-de-Mijloc.
Forma pasei e aceea a unid
pentagon mixtilin. Comune mal
populate in aceastä plasI sunt:
Brosteni, Coltesti, Dozesti, DrA-
ganul i Rosiile si tuaI putin po-
pulate : CopAceni,
Piriieni-d.-mij., Pirlieni-
d.-j., Tina, Zgubea i Plesoiul.
Are IO $coale rurale mixte,
frecuentate de 102 çopii.
Locuitorii posea : 34 plugurT
de lemn, 819 plugurT de fier,
masinä de treerat Cu aburT,
de treerat Cu manej, 9 ae
vinturat, 2 trioare san masinT
de ales sIminta, moarA cu
aburT, i Cu vite si 26 Cu apl.
OLTETUL-OLTUL-DE-SUS
Vie se cultivä pe o intindere
de 847 hect. 50 arii.
Sunt 68 biserici.
Sf. Sinod a impartit plasa 01-
tul-d.-s. in 14 parohii, la carl,
dupl regulamentul Sf. Sinod,
urmeaza sa fie 14 preoti parohi,
14 preotT ajutori, 72 cintlreti,
in plus 5 preoti.
In aceste parohli rurale sunt
5975 familii, saa 21722 suflete.
Parohiile fixate de Sf. Sinod
sunt urmatoarele :
Parohia Romine$ti-Ro$iile, c
biserica eatedrala Intrarea - In-
Biserica, compusä din catunele :
Romine$ti, Ro$iile, Ple$e$ti, Ra-
täte$ti, Pasarei, Lupue$ti, He-
ra$ti, Hotäroaia, Osaceni $i Per-
te$ti, avInd 689 fama', saa 2313
suflete, 6 biseriel, i preot pa-
roh, 2 preotI ajutoare, 8 eln-
tare%
Parohia Crapaturile, cu bise-
rica catedrala Sf. Nicolae, avind
435 familii, saa 1458 suflete, 3
biserici, i preot paroh, i preot
ajutor, 5 eintareti, in plus I
preot.
Parohia Budele-Salcioarele, cu
biserica catedrall Sf. Nicolae,
compusa din ambele comune $'1
parte din comuna Nenciule$ti,
avind 250 familif, sati 944 su-
flete, 4 bisericl, i preot paroh,
3 chitare%
Parohia Ciorte$ti-Veleni, cu
biserica catedrall Sf. VoevozI,
compusa din ambele comune,
avind 361 familii, saa 1493 su-
flete, 4 biserici, I preot paroh,
preot ajutor, 4 chitare% in
plus I preot.
Parohia Pirieni-d.-j.-Tina, cu
biserica catedrala Sf. Nicolae,
compusa din comunele : Pirieni-
d.-j., Pirieni-d,-mij., Pirieni - d.-
s., Pleqoiul, Veaca, Tina $i Grd-
di$tea, avind 703 fallan% sal:1
1588 suflete, 9 biserici, I preot
paroh, 2 preoti ajutoare, 8 chi-
tare% in plus I preot.
569
Parohia Piriu$ani, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din comunele Piriusani i BOe$ti,
avind 320 familiI saa 1157 su-
flete, 3 biserici, i preot paroh
$i 3 dinar-e%
Parohia Zgubea-Tereuja, cu
biserica catedrall Sf. Dumitru,
compusa din comunele : Zgubea,
Tereuja, Obislavul, avind 349 fa-
sati 1380 suflete, 5 bise-
preot paroh, i preot a-
jutor $i 5 chitare%
Parohia Sine$ti-Slave$ti, cu bi-
serica catedralA Sf. Ion Bote-
zatorul, compusa din ambele co-
mune, avind 504 familii, saa 1680
suflete, 6 biserici, i preot pa-
roh, 2 ajutorI i 6 cintareti.
Parohia Colte$ti, cu biserica
catedrala Cuvioasa Paraschiva,
avind 314 familii, saa 1251 su-
flete, 3 biserici, i preot paroh
2 chitare%
Parohia Doze$ti, cu biserica
catedrall Adormirea, compusä
din catunele Tarta.$e$ti, Catelul,
Cud 1 com. Doze$ti, avind 676
familii, saa 2492 suflete, 9 bi-
serici, i preot paroh, 3 preoti
ajutoare i 9 chitare%
Parohia Bec$ani-Mijlocul, cu
biserica catedral. Sf. Voevoif,
compusä din com. Nisipi i ca-
tunde Becsani, Mijlocul, Seciul
com. Dejoiul, avind 360 fa-
mili!, saa 1392 suflete, 4 bise-
riel', i preot paroh, 2 preop' a-
jutoare i 6 chitare%
Parohia Draganul, cu biserica
catedrall Sf. Nicolae, avind 322
familii, saa io60 suflete, 2 bi-
serici, i preot paroh i 2 ein-
täreti.
Parohia Bro$teni, cu biserica
catedrall Sf. Nicolae, compusa
din com. Bro$teni i catunele :
erbane$ti, Vetelul, Gitejei $i
Poche$ti, avind 360 familii, san
1236 suflete, 4 bisericl, i preot
paroh, i preot ajutor $1 6 chi-
tare%
www.dacoromanica.ro
OLTETUL-OLTUL-DE-SUS
Parohia Copaceni, cu biserica
catedrall Buna-Vestire, compusa
din comunele : Copaceni, Ulme-
tul $1 Balteni, avind 322 familii,
saa 1178 suflete, 6 biserici,
preot paroh, i preot ajutor
5 cintaretl.
Oltetul-Oltul-de-Sus, p/asit, in
partea de N. a jud. Romana%
numita ast-fel, pentru ca e for-
mata din pla$ile de mal inainte
Oltetul odinioara
separate.
Din jud. Romana% care are
forma unui paralelogram $i e
impartit in trei pläT, prin doua.
linif paralele cu Dunarea, acea-
sta plasa ocupa portiunea de N.
Ea coprinde mar toata regiu-
nea colinelor din Romana% Spre
E.; se intinde intre Olt $i linia
ferata Corabia-R.-Vilcea, intinsa
fertila vale a °hule, care,
de la gura Oltetului, se pierde
In regiunea $esuluI.
E coprinsA tntre 41°3 5 42°5
long. orient. $i intre 44°15 $i
44035 grade de latit. boreall.
Forma el', facind abstractie de
cotituri, este a unid romb, prin
urmare cu toate laturile paralele
egale. Hotarul de E., cursul
°huid, e paralel cu hotarul din
spre Dolj, lar laturea de S., de
Ja cat. Buzducul la gura Olte-
tului, paralela cu unja de N.,
de la Geamartaluiul $i pana.' la
en. Runcul linga Oltul.
Se invecine$te la E. cu jud.
Oltul, de care se desparte prin
cursul Oltului; la S., cu pl. Oco-
lul din jud. Romanati, de care
se desparte prin cursul de jos
al Oltetului i printr'o linie de-
terminata de imparthea admi-
nistrativa a comunelor, care li-
nie trece pe la S. de satele Ro-
sieni, Loloe$ti $i Buzducul ; la
V., cu jud. Dolj, de care se
desparte printr`o linie imaginara,
ce trece pe la V. de salde Gol-
OLTETUL-OLTUL-DE-SUS
finul, Robanesti, Ungureni, pana
¡tilde apa Geamartaluiul infra
in Romanati; la N., cu jud. Vil-
cea, de care o desparte o linie
conventionala care trece pe litiga
Dobriceni si Strejesti.
Aceasta plasa e cea maT mica
in intindere, din cele 3 ale jud.
Romanati. Are 75379 hect.
(150000 pog.), din 333660 hect.
cit are judetul intreg. Se in-
tinde in lat de la N. spre S.,
pe o distanta de 39 kil, de la
satul Runcul, pana la podul de
peste Oltetul, al soseleT R.-Va-
duluT - Corabia ; in lung, pe o
distanta, de la E. la V., de 33
kil., de la podul peste Olt al
pseler Slatina-Craiova, pana in
Valea-Tesluietulur.
Fiind in regiunea dealurilor,
inclinarea terenuluf e mar mare
ca in cele alte 2 plasi, adica e
de i m. o6; caer Caracalul (138
in. altitudine d'asupra niveluluT
Mara') e departe de R.-Vilcea
(264 m.) de 119 kil. Aci avem
si altitudinile cele maT marT din
judet, d. ex.: dealul Strejesti,
avind 246 ni. 56 de altitudine
d'asupra nivelulul MdriT; dealul
Dobriceni, 231 m. ; Dealul-Seci-
lor, 195 m. 60; Dealul-Sarului,
187 m. 76; Dealul-de-la-Stir-
bei, 246 m.; Dealul-MurgasuluT,
198 m. 95; Dealul-ChilieT, 187
m. 76. Albia OltuluT are la Mär-
geni 113 m. 8o si la Colibasul
132 m. 76.
O multime de dealurT i vAT
formeaza partea accidentata a
terenuluT.
Teritoriul plaseT se poate im-
parti in 3 regiuni : regiunea vael
OltuluT; regiunea dealurilor, spre
E. de Oltetul si regiunea de-
luroasa, spre V. de Oltetul.
Dealurile plgseT vin din re-
giunea muntoasa a judetelor de
la N., iar cele de N.-V. sunt
ramificatiutil ale culmeT Zanoa-
ga; unele din ele sunt acope-
www.dacoromanica.ro
570
rite cu padurr si lin inclinate,
altele excarpate, alte/e formeaza
puncte militare strategice, d. ex.:
Dealul-BalsuluT si al.Saruluf.
Cursurile de mal care braz-
deazä aceastä regiune aü direc-
tia generala de la N. la S.-E. si
sunt urmatoarele, incepind de
la E. spre V.:
Oltul, AA mare, servind de
hotar judetuluT, Maimul, Beica,
Cornesul i Dranovatul unite,
Burluiul (Bechetul), afluent pe
stinga al Oltetului, Oltetul,
mare care poate fi navigabil
e utilizat la transportul lemna-
riilor, important mal ales pen-
tru ca are o vale productiva,
populata i viabila ; Caluiul, care
Irece prin o vale strimptata de
!liste dealurT pAduroase ; Fratia,
care, Imita cu Geamartaluiul se
varsa pe dreapta in Oltetul,
in fine Tesluiul si Sesluietul,
spre limita Doljulur.
Sistemul pliocen, cu argilurT
de diferite colorT, marge,
sipurr fine si grosolane, pie-
trisurT i gresir, formeazá mar
toate colinele si dealurile aces-
teT plasT, si se prelungeste spre
S. de Bals pana la Vilsoara, pe
valea TesluiuluT si mal jos de
Margaritesti, pe valea Oltetului.
Intre Oltetul si Olt, pliocenul
constitue un promontor, care e
format de Dealul-SaruluT. Tere-
nurile cuaternare se continua
din Vilcea pe valea OltuluT si
formeaza coastele unor dealurl
si chiar cimpil.
Clima e dulce si placuta ; ae-
rul sanatos, cacT pa.durT sunt
maI multe ca in cele-l'alte plasT.
E formata din 47 comune ru-
rale Arcesti, Baldovinesti, Bals
(2021 loc.), BAzgarel, Baleasa,
Bechetul, Bobicesti, Barza, Brin-
coveni, Branetul, Caluiul, am-
peni, Cepari, Cioroiul, Cocorasti,
Colibasul, arlogani, Doba, Do-
briceni, Dobrunul, Dranovatul
OLTETUL-OLTUL-DE SUS
(1985 loc.), Enosesti, Ganeas'a,
Gavanesti, Greci, Golfinul, Grop-
sani (1583 loc.), Leotesti, Mar-
garitesti, Morunglavul, Oboga,
Osica-d.-s. (2351 loc.), Pirsco-
veni, Piatra (1500 loc.), Popin-
zalesti, Racovita, Robanesti, Ro-
sieni, Rusanesti-d.-s., Slatioara,
Sopirlita, Stirbei (2448 loc.),
Strejesti-d.-j., Strejesti-d.-s., Un-
gureni, Virtina i Vulpeni (1645
loc.).
Resedintasub.prefectureT este
In tirgusorul Bals.
Are o populatie de 54961
suflete, carT locuesc in 11926
case si 1040 bordee ; 94 bise-
riel, deservite de 82 preotT,
cintaretT si 27 paracliserT ; 25
scoale, din cari 2 de baetr,
2 de fete si 21 mixte, conduse
de 33 invatatorl i frecuentate
de 1333 copiT ; 33 hanurY; 172
circiumr; 6 stabilimente comer-
ciale ; 243 cazan e de facut rachiti ;
17 morT cu aburf si 19 pe apa.
Se mal gil in Bals : o jude-
catorie de ocol, pendinte de
trib. din Caracal ; un spital cu
10 paturT, un medic, un sub-
chirurg si 4 infirmierI ; un biu-
roti telegrafo-postal, (afara de
acel al cailor ferate).
Sunt 130 proprietarT marT si
11924 proprietari miel.
In ceca-ce priveste calitatea
soluluT, are : 60562 hect. arabile,
7782 hect. izlaz, 5113 hect. II-
vezT de fin, 486 hect. livezT de
prunT, 344 hect. gradinarri, 2332
hect. vil, 11027 hect. padurT si
540 hect. baltT si helestae,
Vite sunt : 3264 cal, 15799
bol, 11294 vacT, 1646 taurl, 324
bivolT, I i asinT, 67437 oT, 1157
capre si 18067 porcI.
Locuitoril, pe linga agricul-
tura, lucreaza i olgria, rotaria,
dogaria, cojocaria, cizmaria, ta-
bacaria, etc. Productele se trans-
porta cu calea ferata, sal:1 se
duc la porturile Dunarene.
 OLTINA
Comercial interior se face in
bilciurile din Slatioara, Osica-
d.-s., Pirscoveni, Oboga, Stre-
jesti-d.-s., etc.
Calle de comunicatie sunt :
calea feratd Slatina-Craiova ce
trece prin Bals si care, la sta-
tiunea Piatra (Oh), se intretae
cu unja feratil Corabia-Rimni-
cul-Vilcea. Pe india sunt sta-
tiile Piatra si Bals, si pe a
doua, Vladuleni, Piatra si Ar-
cesti.
Soseaua nationalA Corabia-
Riul-VaduluT strabate, de la N.
la S., plasa, de la cat. Vladuleni
la Runcul, in directie paralela
cu unja feratA.
oseaua nationala Slatina-Cra-
iova trece prin Bals, mar pa-
ralel Cu linia feratä cu acelasi
nume.
Apor sunt soselele judetene :
de la VlAduleni, pe malul sting
al Oltetulur, prin Mirila, pana la
extremitatea judetulur ; din Fal-
coiul, pe partea dreapta a Olte-
talar, tot pana la hotarul jade-
talar. Mara de acestea, mar
sunt numeroase drumurT vecino-
comunale.
Oltina, com. rur., in pl. Silistra-
Nouä, jud. Constanta.
Situata in partea V. a jade-
talar, la 94 kil. spre S.-E. de
or5.selul Ostrovul, resedinta o
colulur.
Se margineste la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin fluviul Dunarea ; la S. Cu
com. Caranlic, de care se des-
parte prin dealurile Cisla i Mer-
chez ; la E., cu com. Beilicul ;
lar la V., cu comunele Lipnia
si Satul-Noti, despartindu-se de
amindoug prin lacul Oltina
Relieful solulur e putin acci-
dentat de culmea Oltina si de ra-
mificatiunile el de E. In partea
de V., solul e jos, bältos i mlas-
tinos.
83617. Morolo Melonar doograjlo. Vol. Ir.
571
Principalele dealurT, carT o
brAzdeaza, sunt : Macuca], cu
ful Oltina (too m.) la N.; Tuna-
Orinan $i Calburgina, cu vida
Calburgina (126 m.) la N.-E.;
Beilicul, la E.; Ciacal, cu vir-
ful Movila-Oltina (132 m.) prin
interior; Cisla si Merchez (140
m.), la S.
Aceste dealurT sunt acoperite
Cu livezl, arborT izolatT, pasunr,
cite-va semAnAturT i patine pa-
durT. Pe dealul Cisla se afla.
padurea Ddan-Chioi.
Movilele sunt numeroase
aú avut importanta odinioara,
servind ca puncte de observare
si de orientare; principalele sunt:
Oltina (132 m.) la centra; Iepu-
rasul (143 m.), Ghimpina (144 m.),
Stanciul (137 m.), Cisla (138
m.), Iortmac (140 m.), la Sud.
Dunarea o uda la N., de la
ostrovul Pirlitul pana la ostro-
vul Talerul, pe o distanta de
6 kil.; are malurile joase i pe
la V. mlastinoase, si formeaza
ostroavele urmAtoare : Strimbul
(140 hect.), Puiul-Strimbulur (40
hect.), Teni-cel-Mic (70 hect.),
cite trele acoperite cu pAdurr
de sAlcir; inteinsa se deschid
treT girlite, prin care lacul 01-
tina comunica. cu DunArea.
Val sunt : Beilic-Ceair, la E.,
ce se deschide in lacul
nul i Giuvegea, la S., deschi-
zindu-se in balta Iortmac.
Bala mar insemnatä.: Oltina,
la V. (aproape 1000 hect, din
carl 600 hect. apartinind com.),
formata de Dunare inteo revAr-
sare anterioara i comunicind cu
ea prin freí girlite, intre care pa-
mintul e mlastinos ; contine mult
peste ce se exploateaza in tara;
malurile sale sunt inalte si pe
alocurea pietroase ; prelungirile
sale de S. si anume balta Cia-
murlia, cu vadul Podul-Piel
balta Iortmac apartin comuner
Lipnita si sunt acoperite cu stuf.
www.dacoromanica.ro
O LTINA
Se compune din doua ca-
tune : Oltina, resedinta, in par-
tea centrara a comuner, pe ma-
lul E. al laculuT Oltina, inchis
si dominat la N.-E. si S. de
dealul Ciacal ; sat frmnos, bogat
si bine asezat.
Cisla, in partea de S. a co mu-
ner, la 4 kil. spre S.-V. de re-
sedinta, pe malul de S., inalt
pietros al !acular Oltina, inchis
si dominat de dealul Cisla ; sat
curat si asezat tate() pozitie
placuta.
Suprafata com. este de 5316
hect., din care 145 hect. ocu-
pate de vatra satelor ; restul
imparta futre stat, care posed5.
1991 hect. si locuitoril, carr std-
pinesc 3180 hect.
Are o populatie de 324 fa-
miliT, san 1238 suflete, din carT
337 contribuabill.
Locuitorir posea : 160 pla-
gar], 364 care si carate, I ma-
sinä de vinturat ; 6 morT de vint ;
3850 capete de vite, mar cu sea-
ma di; 66 stupT cu albine.
Comercial, destul de activ, se
face de 5 comerciantr, prin ora-
sul Ostrovul sal:1 gara Cerna
voda, si constä in importul co-
lonialelor si manufacturelor
In exportul pesteluT, cereT, mie-
rer si a vitelor, cu produsele
lor.
Are dota bisericr, una in ca-
tunal Oltina, cu hramul Sf.
Gheorghe, si a doua in cal.
Cisla, cu hramul SI. Nicolae, in-
fiintate de locuitorT si deservite
de i preot, 2 dascalT si 2 pa
racliserr.
Este o scoala in cAtunul Ol
tina, frecuentata de 99 elevr.
Budgetul 'comuner e la veni
turr de 3484 ler la veniturT si
la cheltuelr, de 3187 ler.
Cal de comunicatie : un drum
mare, care vine de la Ostrov
pe malul DunArer, si trece prin
sat spre Cernavoda ; apor dru-
73
 OLTIgA
murr comunale la Lipnita, Bei-
licul, Satul-Noti, etc.
Oltinar sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, catunul de
resedinta al comuner *Oltina,
situat in partea N a plaseT si
a comuneT, pe malul E. al lacu-
lid Oltina. Are o intindere de
3511 hectare, din care 106 hec-
tare ocupate de vatra satuluT si
o populatie de 299 familiT, sat'
1143 suflete, carT locuesc in 282
case.
Oltina, lac insemnat, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Nouli, pe te-
ritoriul comunelor rurale Oltina,
Satul-Noti si Lipnita; situat in
partea de V. a judetulta si in
cea de N. a pldseT. Partea de
E. uda com. Oltina, cea de V.
uda com. Satul-Noti, iar cea de
S., com. Lipnita.
Are o forma lunguiata, maT
umflata spre E., unde malul IT
este mar jos, termininduse spre
S. cu o coada, numita balta Oa-
murba sag Iortmac. Directiunea
generala a sa este de la N.
spre S., lar a coadeT sale de
la N.-V. spre S.-E. Malurile sale
sunt, la V. si N.-V., in general
inalte si ripoase, pe alocurea
pietroase; la N.-E., joase si a-
coperite cu stuf, ce se intinde
pana in Dunare ; la E. si S.-E.,
putin inalte, potrivite, pe alo-
curea ripoase, ca in dreptul sa-
telor Oltina si Cisla. Comunica
cu Dunarea prin doul mid brate :
unul, care se deschide la N.
In dreptul insuleT Pirlitul, de 200
m. lungime, adinc de 11/2 m.,
Mat de drumul comunal Pk-
joaia-Mirleanul; un altul maT
spre E., la N.-E., mal lung, a-
vind 2200 m., mg putin adinc
de 50 cm., deschizindu-se in
Dunare, in fata ostrovulul Stritn-
bul, ling5. virful Oltina, al dealu-
luT Macuc.
www.dacoromanica.ro
6/2
Dealurile intre carT este co-
prins acest Tezer, sunt : la V.
Dealul-de-la-Cetate, Dealul-de-
dincolo-de-Siliste, Dealul-Pietrel
si Sirt-Iol-Bair ; la E.: dealurile
de deasupra CisleT, Dealul-de-
la-Merchez, dealul Ciocal si dea-
lul Macuc. Cele din V. IT fac ma-
lul inalt si ripos.
In partea S., se gasesc niste
mid insulete formate de stuf,
une-orT putin rezistente, alte-
orT destul de rezistente spre a
putea suporta greutatea omuluT
si a animalelor si cad ati par-
ticularitatea de a calatori Meet,
dupa suflarea vintuluT; prelun-
girea numita Ciamurlia si Iort-
mac, este formata flume din
acest fel de insulete.
DimensiunT : lungimea de la
N. la S., a laculuf numaT, este
de 5 kil. ; dinpreuna cu Cia-
murlia si fortmac, are aproape
to kil.; largimea laculuit este
de 3112 kil.; a prelungird, de
t 'hs kil. ; adincimea este de
4-8 111-
Malurile sale sunt acoperite,
in partea V., cu iarba ; In cea
cu stuf, coprins intre Du-
flare si cele cloud scurgeri ale
luT in fluviti ; in cea E., cu /bete,
semanaturT si putin cu padurT.
Prelungirea Ciamurlia si Iortmac
sunt asezate intre tufärisurT si
padurT, ca Curt-Orman la V.,
Duari-Chioi-Orman la E. si Bu-
iuc-Orman la N.
'Satele asezate pe malurlle
sale sunt : Oltina la E., Satul-
Not' la V., Cisla la S., Cos-
lugea si Lipnita la S.-V., Curu-
Orman si Ghiuvegea la S.-E.
Basinul sla este considerabi/,
coprinzind a 4-a parte din pl.
Silistra-Noul, (anume teritoriile
comunelor Satul-Noa, Lipnita,
Oltina, Para-Chioi, Ghiuvegea,
Regep-Cuins, partea de E. a co-
muneT Gorvan (cat. Vel-Chioi)
si cea de V. a comunei Caranlic
OLT1IstA
(cattinul Curu-Orman). Are o in-
tindere de 70000 hect. Este
coprins *hare : Dunare la N.;
dealurile Coslugea, Canli-Dere,
Curdeli, Sirt-Iol-Bair, la V. ; ho-
tarul judetultd, spre S.; dealurile
Macuc, Ciacal, Merchez, Cisla,
Mezarlic-Bair, Ciatal-Orman, Dis-
trail, Sink-Bair, Orta-Burun, E-
chenli-Orman-Bair, la E.
Valle saa pir. care se deschid
in lac la V. sunt: valea Cosulgea,
formata din Otte Iroftie, Micul-
Orinan, Gaia, Almalicula; valea
Ghiol-Ceair sail Almallcul; valea
Derea-Ceair ; valea Ciali-Ceair ;
la S., sunt doua piraie: Dermen-
Ceak, numit si Sati-Chioi-Ceair
si Canara-Ceair, format din vaile
Cuiugic-Culac si Buiuc-Orman-
Bair.
Calle de comunicatie de pe
linga lac sunt caile comunale
ce unesc satele intre ele si
drumul judetean Ostrov-Cuzgun,
pe la S., inles-iind ast-fel trans-
portul pesteluI.
Oltina, virf de deal, In jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Oltina, situat
In partea N. a plaseT si In cea
N.-E. a com.; este virful culmi-
nant al dealuluT Macuc ; are 140
In. irfaltime ; punct trigonome-
tric de observatie de rangul
I, cu ocazia lucran! hartei Do-
brogeT, de catre statul-rnajor
romtn ; este acoperit cu ver-
deata ; prin inAltimea sa domina
malul dobrogean al Dullard,
de care e despartit prin o dls-
tanta de 800 m. ; domina si
dramul comunal cc duce de la
Oltina, pe la poalele sale, la
Beilicul.
Oltina, movi111, In jud. Constanta,
pl.Sihstra-Noua, pe teritoriul
comuneT rurale Oltina, asezata
In panca de N. a plaseT si cea
de E. a comuneT, la Oa kil.
 OLTWRUL
spre E. de sat; este artificiala
si asezata pe muchia dealului
Ciacal; are o inaltime de 132 m.;
punct trigonometric de obser-
vatie, rangul al 3-lea, dominind
prin inaltimea sa satul Oltina,
o bulla parte din Iezerul Oltina,
drumul comunal ce duce de la
Oltina la Beilicul ; este acope-
rita. cu verde* i une-ori i cu
semanaturi.
Olti§orul, balta, in dreptul cotn.
Greci, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati.
Olti§orul, gIrM, jud. Romanati,
formata din o ramurd a Oltului,
ce se desparte mal sus de Sla-
tina si din apele Cornesul
Dranovatul. Maritä adesea prin
revarsarile OltuluT, devine mai
mare din dreptul satului Spur-
casi si Slatisoara, curge pe linga
satul Fundeni i Margeni si se
varsa in Olt, in dreptul com.
Greci, udind partea de V. a
plasei Oltetul Oltul-d.-s.
Olti§orul, girld, din riul Olt, jud.
Teleorman, ce se formeazä pe
partea dintre comunele Segar-
cea-din-Vale si Lita. D upa ce
primeste apele piriului Siiul, a-
ccst crac se impreung cu cel-
l'alt In dreptul soselei judetene
Turnul-Izlaz, dupa ce a format
o insula mare, numitä Intre-01-
turi. Acestur crac Ii mai zice si
Oltul-Mic. Adese-ori, vara, apa
scade atit de mult, in cit pare
a fi statatoare.
Oltoiul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul comuna
rurale Luncavita ; se desface din
dealul Pietrosul ; se indreapta
spre E., avind o directie gene-
rala de la S.-V. spre N.-V. ;
brazdeaza partea de V. a pla-
si a comunef, intinzindu-se
printre Valea-Ascunsa i valea
573
Stupina, afluente ale piriulul
Luncavita ; pe muchia lui mer-
ge drumul comunal Greci-Lun-
cavita; este acoperit in mare
parte cu padun ; poalele sale,
mal cu seaml cele orientale, sunt
acoperite cu p4uni i finete
bogate.
Oltuc-Orman, padure, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunet rurale Do-
bromirul si anume pe acela al
catunului sàü Dobromirul-din-
Vale, la i kil. spre S. de
acest sat si la 1'12 kil. mal spre
N. de satul Dobromirul- din-
Deal ; este asezatä pe malul
sting al van' Iucari-Macala-Ceair,
PC o suprafata de 70 hect.
e compusä mai ales din ultni
fagi ; este dominata de dealul
Dobromirul i situatä in jurul
plasei i centrul comuna
Oltul, judet, numit ast-fel dupa
riul cu acest nume, care '1 uciá
de-alungul sati, formind limita
sa de V. Este situat cam in
centrul MuntenieT, färä s'O atinga
niel* muntii, niel Dunarea, intre
440,7' 450 latitudine septen-
trionala i t'Are 220 -- 220,28'
longitudine orientall
Limite. Se limiteaza la N. cu
jud. Arges ; la E., cu jud. Arges
Teleorman ; la S., cu jud. Te-
leorman si la V., co jud. Vilcea
Romanati.
La Nord, hotarul incepe din
malul Oltulta, mg sus de cat.
Orlesti si se indreapta catre E.,
pe la N. de Casa-Veclife, urmind
albia riului Trepteanca, pana a-
proape de catunul cu acest nu-
me, de unde se intoarce catre
S.-E., pana la com. Dejesti. De
aci, luind directiunea N.-E., pe
muchia dealului Geamana, se lasa
catre E., pana la N. de cat.
Beculesti. Apoi taie iarasi dea-
lurile, catre S.-E., peste coada
www.dacoromanica.ro
OLTUL (JUDET)
Cungrei i a Vede!, pana a-
proape de Leresti, de unde
iarasi sue drept catre N. pana
la Rajletul-Viero.
La Est, unja hotarului face o
curbä, peste coada Veditel, se
intoarce catre S., pe la E. de
comunele : Fata, Izvorul-d.-s.,
Gura - Boului, BArasti -de - Vede,
Barästi-de-Cepturl, Vlaici, Colo-
nesti si Malciarul, pana la Cor-
bul, unde dA in Valea-Vedei.
De aci, incepe limita cu jud. Te-
leorman. Linia hotarulul se tine
pe malul sting al Vede!, pana
la satul Popesti, taie Vedea si
se lasd catre S., trecind pe la
Estul comunelor : Seaca,
esti-d.-s. i Mihaesti-d.-j.
La Sud, aceasta linie se in -
Loarce catre V., tAind
tuiul; apoi formeaza o curba,
care trece pe la S. de com.
Dudul, pana ce da in riul Olt.
La Vest, hotarul urmeaza fi-
rul apei, pana la Slatina, unde
trece pe malul drept i apol
urmeaza iarasT cursul ver, pana
la Orleni, de unde a plecat.
Mal inainte, jud. Olt se in-
tindea spre S., pana in Dunare.
Dionisie Fotino zice : eAcest
judet se hotareste despre N.
cu jud. Argq, despre E. cu al
TeleormanuluT, despre S. cu Du-
narea §i despre V. cu judetele
Romanati si Vilcea, de catre
care se desparte prin riul
Suprafata. Forma judetului
Oltul se apropie de aceea a
unui patrulater drept-unghiular,
asezat pe sano °Ruta Are o
suprafata de 342032 hect.
Relieful. Teritoriul jud. Oltul
este coprins intre basinul 01-
tuluT, la V. si al Vede, la E. si
prezinta doul zone : a dealuri-
lor, spre N., unde se intind ul-
timile ramficatiuni ale Carp4-
lor, si a sesuluT,, spre S., unde
se afla cimpiT intinse. Regiunea
deaturilor ocupa mal ntult de
OLTUL (JUDET)
cit a treia parte din suprafata
judetuluT. Ad pamintul e foarte
acciden:at, brazdat de multe
val, si In cea mal mare parte
acoperit ci padurT i livezT de
prunT. Regiunea sesurilor ocupa
cele-l'alte dota partI. Ad i se
prezinta cimpir intinse, putin ac-
cid en tate, serp u i te de cite-va riurl
si acoperite maT mult de tarine,
cu o fertilitate, din ce in ce
mal pronuntata cu cit se apropie
mal mult de Dunare.
Apele. Judetul este strabatut
de urmatoarele riurT mal prin-
cipale :
Oltul, uda toata laturea
de V. a judetuluT, de la Casa-
Vechie si pana la com. Dudul.
Primeste in judet pe stinga urmA-
toril afluentI: Trepteanca, Gea-
m An a, Cungrea-Mare, Cu n grea-
Mica, Comanita, Tesluiul,
jovul, Iminogul i Sid, care
trece In jud. Teleorman.
Vedea, uda maT toata la-
turea de E. a judetuluT si pri-
meste urmatoriT afluentl, pe
dreapta Plapcea-Mare, In care
se varsa Plapcea-Mica si Ne-
grisoara, Ftorisorul si Doro-
feiul ; iar pe stinga: Eiul
Vedita.
CAlmätuiul, compus din
dota ramuri, uda partea de S.
a judetuluT i apoT trece in
jud. Teleorman.
LacurT demne de notat in
acest judet sunt urmatoarele :
Lacul - Momicenilor, al - Serba-
nestilor, al - Radomirestilor
cele de la Seaca.
Geologia. Din punctul de
vedere geologic, maT tot te-
ren ul accidentat, din N. judetuluT,
apartine sistemulta pliocen. Aci
domneste argilul galben si ce-
nuOri, marna, calcarul, etc.
Partea sesuluT, de la S., apar-
tine sistemuluT cuaternar. Aci
intilnim, pe linga terenurr argi-
loase, i aluviunr, nisipurT, etc.
574
Pe litiga Olt, in dealurile ve-
cine, se gasesc mal-1 cantitatl
de nisipurl si petris, in care se
aflA multime de fosilT, dife-
rite petrificatiud de animale si
chiar plante antidiluviane.
Clima. Judetul Olt are o
singurA statiune meteoro/ogica,
la scoala de Agricultura de la
Striharet, llaga Slatina. S'aä
mal infiintat inca statiunT de
ploaie, in comunele : Slatina,
Buzesti , Dobroteasa , Draga-
nesti, Gura-BouluT, Serbanesti
si Spineni.
Taca, cite-va cifre, carT carac-
teriza clima la Striharet si
carT fost comunicate de
Institutul Meteorologic. Aceste
cifre reprezinta mijlocia obser-
vatiunilor pe o perioada de 8
anT, de la 1885-1892.
Temperatura mijlocie anuala
este de + 10,0 grade centigrade.
Luna cea mal rece a anuluI e
Ianuarie, cu o mijlocie de
40,4; cea mal calduroasa este
August, a carel mijlocie este
de + 220, 2. Temperatura lur
Iulie este de + 220, o, adica
foarte apropiata de a luT Au-
gust.
Temperatura mijlocie a ano-
timpurilor este : lama, 20, 7;
Primavara + ion, 5; Vara +
210, 3 si Toamna + rj0, 2.
Cea mal ridicata temperatura
ce s'a observat a fost in anul
1889, la 14 August, cind a ajuns
la + 36°,6.
Cea mal coborita, s'a obser-
vat in 1893, la 15 Ianuarie,
cind s'a lasat la 350, 6.
Intr'un an sunt, in mijlociä,
195 zile de vara sí 42 de
lama.
Ploaia cazuta reprezinta, in
mijlociti, un strat in grosime
de 437 mm. Cea maT multa
apa cade in luna lur Iunie.
Vintul dominant este cel din
directia N.-E. Intr' un an sunt
www.dacoromanica.ro
OLTUL (JUDET)
13 t zile senine, 130 noroase
si 104 acoperite.
Producte. Fiind-ca jud. Oltul
nu atinge nicl muntif, niel
Dunarea, nu e insemnat niel
prin productele sale, niel prin
activitatea comerciuld.
Mineralele sati apele minerale,
ce de sigur se vor fi aflind in
lAuntrul pamintuluT, nu sunt
inca cercetate. Se stie ca Oltul $i
piraiele carT dati inteinsul, aduc
nisip amestecat cu aur. Odi-
nioara, cInd TiganiI eraii robi,
adunan, cu ajutorul unor unelte
primitive, praf de aun din acest
nisip. Acest venit era de drept
al Domnitoruld. Si azT se mal
afla aunar!, carr lucreazA pe
seama lor, irisa numdrul merge
descrescind.
Padurile sunt principala avu-
tic a judetuld: in partile de
N., prin regiunea dealurilor,
sunt padurT seculare, carT dati
lemne de constructiI de tot
felul, precum si material avut
pentru confectionarea vaselor :
butr, boloboace, putinT, etc., pre-
cum si lemne de foc si altele.
Esentele cele mal raspindite
sunt : stejarul, cerul, fagul, car-
penul, plopul, salcia, teiul, ul-
mul, parul si altele. Padurile
ocupa aproximativ o suprafatä
de 18940 hect.
Din registrul tinut la mi-
nisterul Domeniilor, Statul po-
sea. in jud. Olt, urmatoarele
padurY, cu o suprafata de
9441 hect.
Birca, 150 hect. ; Birseasca,
600 hect. ; Branistea-luT-Stanild,
19 hect. ; Cazanesti, cu trupu-
rife : Zavoiul i Valea-FeteT,
350 hect. ; Daneasa, 450 hect. ;
DrAgAneasca, I00 hect. ; Dra-
g5.nesti-MarunteT, zoo hect. ;
Iezerul, too hect. ; Ibanesti,
150 hect. ; Milcovul, 17 hect. ;
Mogosesti, loo hect. ; Proas-
peti, Striharetul i Secuta, 145
OLTUL (JUDET)
hect. ; Profa si Ciorica, 300
hect. ; Puturoasa, 325 hect. ;
Rijletul-Govora, 800 hect. ; Rij-
letul-Viero$ul, 900 hect.; Recea,
Cu trupurile, 150 hect. ; Sarin-
dareanca, ioo hect.; Seaca, 1650
hect. ; Saracul-Olanul, 300 hect. ;
Sfintesti, cu trupurile, 303 hect.;
Sprincenata, 7 hect. ; Schitul-
Deleni , r50 hect. ; Schitul-
Greci-Sinesti, 300 hect. ; Sprin-
cenata cu trupurile, Soo hect. ;
Topana, 750 hect. ; Ursul g
Poiana, 125 hect. ; Vacareasca,
300 hect. ; Valea-Mare, Ioo
hect.
Dintre pomiT roditorT, prunul
se cultiva pe o intindere de
1703 hect., numal in partile de
N. ale judetuluT, in plasile 01-
tul pi Vedea-d.-s., unde for-
meaza principala ramura de
productiune a locuitorilor.
Viea se cultiva. maT mult
in partile de V. $i S., pe dea-
lurile OltuluT si ale alma-
tuiuluT.
Dealurile cu vil cele mal in-
semnate din judet sunt: Dealul-
Slatind, care produce vinul cel
mar bun ; Dealul-Comanilor si
Dealul-Draganestilor, care del
un vin destul de bun si abun-
dent, dar nu atit de durabil ca
cel din Dealul-Slatiner. Soiu-
rile de strugurT, cele mal ras-
pindite sunt : negru-tare (Cor-
bul), negru-moale $i braghina,
care dart vinul negru ; basicata,
gordinul, mischetul, rosioara,
tamiioasa si altele, cari produc
vinul alb.
Prin viT in obrate se
cultiva si multT pomT roditorT
ciresT, visinT, caisT, pert persicT
si gutuT, dar mal ales nucT.
In tot jud. se cultiva 2863
hect, vie, repartizate ast-fel :
Plasa Mijlocul, 3 hect.; plasa
Oltul-d.-j., 527 hect.; pl. Oltul-
d.-s., 353 hect.; pl. Serbanesti,
99 hect.; plasa Siul-d.-j., 1331
575
hect ; pl. Siul-d.-s., 351 hect.;
pl. Vedea-d.-j., 82 hect.; plasa
Vedea-d.-s., 115 hect.
Finelele se produc in livezT
naturale, carT sun t separate n um a!
In partile de N. ale judetulur,
iar in cele de S., la cimp, sunt
amestecate printre tarine. Plan-
tele ce le compun sunt mai ales
dintre graminee, amestecate cu
o multime de florr.
Livezile artificiale, dupa sta-
tistica tinuta la Ministerul Do-
meniilor, pe anul 1890-91, at'
ocupat o intindere de 6 hect.
$i at' dat 4000 kilog. Cele na-
turale, pe o intindere de 5158
hect., an produs 3910015 fin.
Mara de livezT, sunt terenurT
rezervate pentru pasunatul vi-
telor, numite imasurl si suha-
turT, earl ocupa. peste 14000 hec-
tare.
Agricultura. In partile de N.,
pläsile Oltul si Vedea-d.-s., se
cultiva putine cereale ; numaT
porumbul are o cultura ceva
mal intinsa, din cauza natureT
soluluT si accidentelor luT. Pa-
durile, livezile cu prunr si fine-
tele ocupa mare parte din teren.
Ville sunt putine, sittlate nu-
mal pe malul OltuluT. Prin cen-
tru, plasile Oltul pi Vedea-d.-j.,
pi Mijlocul, cu cit se imputi-
neaza padurile, si dealurile cele
ripoase incep a se maT perde,
cu alit si cultura cerealelor se
intinde. Calitatea soluluT mal
inbunatatindu-se, productiunea
devine maT abundentä. La S.,
pla$ile Serbanesti, Siul-d.-s. si
Siul-d. -j., sunt cimpiT intinse
pi un pamint din ce in ce mal
fertil. Cultura cerealelor si chiar
a vieT la mare intindere.
Intina'erea terenurilor culti-
vate e de 135385 hect., pro-
ducind 880445 hectol. cereale.
Inul s'a cultivat pe 162 hect.
si a produs 2430 hectol.
Terenurile cultivate cu legume
www.dacoromanica.ro
OLTUL (JUDET)
sunt de 5267 hect., producind
392095! hectol.
Animale domestice. In jude-
tul Olt sunt (1901): 16047 cal
(858 armasarT, 6959 Tepe, 6609
cal', 1621 infnj1), 199 tape,
57804 vite marT cornute (829
taurT, 35237 boT, 11652 vacT,
4942 minzatT pi minzate, 4597
viter si vitele, 330 bivolT, 295
bivolite, 243 =lad' si malace),
190024 oT, 53579 porcif (6oro
puree, 3054 vierT, i8000 scroa-
fe, 26515 porcT castratT), 3888
capre.
In anul 1860, jull. acesta po-
seda : 9629 cal, 830I0 bol,
181876 of, 2014 capre, 56444
porcT 0 119 asinT, adicA un
total de 351319 capete de vite.
Apicultura. Era un timp end
jud. Olt era unul din cele care
poseda in abundenta miere si cea-
rt. Prised numeroase erad aci si
un negot insemnat se facea. AzT
cu toate ca florT multe $i vari-
ate sunt pe cimpiile judetuluT,
cu toate ca intretinerea stupi-
lor costa prea putin in compa-
ratie cu valoarea productuluT, to-
tusi stupiT s'ati imputinat Cu
totul. Sunt 8130 stupT cu al-
bine (I 90 1).
Cultura gindacilor, introdusa
din timpurT departate la noT in
%ark nu de mult ajunsese si in
jud. Olt una din culturile cele
mal de capetenie si bogate. Ca-
masile pi iile cu felurite florT,
cusute in matase $i incarcate
cu fluturi, maramele cele fru-
moase, tesute numaT din boran-
gic, care impodobeail femeile
oltence, dovedeati ca cultura
acestuT verme luase o intindere
insemnata in acest judet. Azi,
aceasta industrie a cazut.
Mofiile statulut. Din tabloul
aflat la Ministerul Domeniilor,
se vede ca statul poseda in ju-
detul Olt 36 mosiT, Cu mal multe
trupurr, carT produc anual o a-
OLTUL (JUDET)
renda de leT 206883,64, plus
11040 lel, plata padurarilor si
confinistilor, pusT tot in sarcina
arendasilor, adicá un total de
277923,64 leT.
Aceste mosiT aa fost pendinte
de Mitropolia din Bucuresti, 131-
serica Sarindarul, Sf. Gheorghe-
Noa, Episcopia de Arges si de
manastirile : Cozia, Horecul, Go-
vora, Clocociovul, Plumbuita,
Brincoveni si Vierosul.
ludustria. Industria mica, in-
dustria casnica, nu prea s'a dez-
voltat in judet ; de citT-va ani,
chiar, de cind cu regimul con-
ventiunilor, e in decadenta.
Mica industrie, pe care nece-
sitatile domestice si de toata ziva
o impune locuitorilor, se exer-
cia asupra urmatoarelor materii
prime :
t. Materil animale. Zalhana-
tele procura pastrama si seul
din care se fabrica si lumina-
rile ; pestele sarat, unul dintre
alimentele de lux al popula-
tiunef agricole, in timpul pos-
turilor. Cite-va zalhanale sunt
stabilite pe linga Olt, la Slatina
si la Daganesti.
Fabricele de abacarie s'aa
desfiintat. Numal cojocaria se
mentine si pare chiar ca ja o
oare-care dezvoltare, prin arga-
sirea mal sistematica a pieilor
de oaie si de miel si prin cu-
saturile alese, cu linurT 11. ma-
tase, artistic lucrate, carl im-
podobesc cojoacele. Cizmaria
tot mal rezista concurenteT fa-
bricilor straine. CojocariT si ciz-
mariT din jud. Olt, mal ales ceT
din Slatina, aa o reputatiune bine
stabilita In toate judetele cir-
cum-vecine.
Industria domestica a cam de-
cazut. Saiacurile, brinde, betele,
dimiile, abalele, fotele, zavelcile,
in fine toaa imbracamintea odi-
nioarä facua in casa, se cum-
para la tirgurl. Prin casete tara-
www.dacoromanica.ro
576
nilor din partile de N., In plä-
sile Oltul si Vedea, se mal vad
chilimurI, velinte si alte tesaturT
alese si lucrate cu tbult gust.
Fabricarea brinzeT, untului si
altor produse ale lapteluT, U mal
pastreaa si azT reputatiunea
unul judet bogat in asemenea
matera alimentare.
Miel! alimenteaza nu numaT
mäeelariile din Slatina, dar si pe
cele din Craiova si Bucuresti,
aducind un venit de aproape
500000 leT. . la Blagovesteni, SI. Imparatl si
Materiile vegetaie alimenteaza
industria casnica mult mal pu-
tin ca alta-data. Cinepa se cut
tiva. In miel cantiatl, numai pen-
tru confectionarea cergilor, saci-
lor si prea putin pentru a pinzer.
Alta-data maT toaa malla case!
taranului era melitaa, daräcita,
toarsa, tesuta, nalbita., croita si
cusutá de mina satencelor, nu-
maT din cinepa.
Fama se fabrica. In mal multe
morT cu abur! si pe riul Ottul.
In Slatina se aflä un mare sta-
biliment de moara cu aburi.
Poamele, si maT ales prunele
din Intinsele livezT ale judetuluT,
produè o tuica t'una si un fel
de otet numit posirca.
Padurite, inca intinse in partile
de N. ale judetuluT, procura un
material bun si abundent pentru
dogarie si constructia caselor
de lemn, intrebuintate in acele
patIT ale judetuluT.
Conterciul. Mara de comerciul
de cereale, vinurT, %niel si lemne,
se mal face un comercia insem-
nat si cu multe articole de lux,
coloniale, de industrie, etc. este
mal activ In Slatina si in bilciu-
rile, ce inca se obicinueste a se
mal face prin urmatoarele com.:
Cimpul-Mare, de 4 ori pe an ;
la MucenicT, Buna-Vestire, Sf.
Petru si Vinerea-Mare ;
Urtulasca, de 4 orT pe an,
tot la aceleasT date;
OLTUL (JUDET)
Constantinesti, de 3 orT : 24
Februarie, Rusalif si 29 Au-
gust ; .
lpotesti, com. Coteana, de 2
orT: Duminica Tome! si Da-
gaica ;
Dobrotinetul, la 2 t Mala;
Balanesti, de 2 oil' pe an :
Inaltarea si Sf. Maria Mare ;
Daganesti, de 3 orT pe an :
la Pantelimon, 14 Septembrie
si Vinerea-Mare ;
Valeni, de treT oil pe an :
Schimbarea la Fata.
Slatina, ()data pe an, la Sf.
Gheorghe, tinind 3 zile.
La toate aceste bilciurT se tine
mal india oborul de vite, dupa
care apor urmeaza vinzarile bol-
tasilor.
Mará de aceste bilciurT, obor
de vite se mal' tine la Slatina,
adata pe saptamina, Joia, cind
e si zi de tirg.
Comerciul, ce se face in a-
ceste bilciurl, e foarte activ. Ma-
gazinele din Austria si Gema-
nia asorteaza magazinele de bra-
soveniT, lipscaniT, hainariT, ma-
sinT agricole, incalaminte, etc.
Cal de comunica/le. Judetul
posea urmatoarele cal de co-
municatie :
t. Linia ferata Bucuresti-Vir-
ciorova, care inta in judet pe
la com. Corbul, trece pe Ruga
Potcoava si merge la Slatina, apol
face o curbá dupa. care coboara
in Valea-OltuluT, traversind riul
pe un pod mare si frumos ; par-
curge ast-fel judetul de la N.-E.
spre S.-V., pe o linie cam in
zigzag de 45 kit. Pe aceasta linie
sunt treT garT : Corbul, Potcoava
si Slatina.
Sosele :
a) Catea nationald Craiova-
Bucuresti care trece Oltul pe
un pod mare si frutnos, si trece
prin Slatina, Valea - Mare, Ne-
greni si Colonesti, strabatind
OLTUL (JUDET)
judetur de la S.-V. catre N.-E.
pe o distanta de 42 kil.
b) osele judetene: r. Casa-
Vechre-Dudul, care strabate jud.
de la S. catre N., pe valea 01-
tullir si leaga comunele : Dudul,
Beciul, Sprincenata, Dáneasa,
Peretul, Draganesti, Comani, Ba-
lanesti, Coteana, Brebeni, Sla-
tina, Dobrotinetul, Cománita,
azánesti, Dumitresti, Cimpul-
Mare, Dragoesti si Casa-Vechre,
pe o distanta de Tm kil.
Caracal-Rosiori, numita. si
Rusca-lur-Toader, taie jud. in
partea de S., trece Oltul pe la
Caracal, prin Berendel-Noi, suie
dealul Oltulur pe la Rusca-lur-
Toader, unde taie soseaua ju-
deteana pomenita mar sus, trece
prin Radomiresti si Mihaesti d.-j.,
si apor infra In jud. Teleorman,
spre Rosiori de - Vede, parcur-
gind o distanta de 24 kil.
Slatina - Serbanesti - Seaca,
pleaca din soseaua Casa-Vechíe-
Dudul, de Ruga. Brebeni, stra-
bate jud. de la N.-V. catre S.-
E. si leaga comunele : Bi ebeni,
Greci, Serbanesti - d. - j., CrIm-
poaia, Valeni si Seaca, pana la
Mihaesti-d.-s., (47 kil).
Drumul-Oaer, o ramura de
sosea, paralela cu soseaua Du-
dul-Casa-Vechre, leaga soseaua
nationala cu comunele: Priseaca,
Oporelul, Radesti, Ibanesti, Ur-
luiasca, Otesti si cat. Vlangaresti,
din comuna Vulturesti (33 kil.).
Cornatelul-Florul, strabate
jud. de la N.-V. spre S.-E., prin
Valea-Plapcer si leaga comunele:
Cornatelul, Pobornl, Scornicesti,
Baltati, Potcoava, Valea-Merilor,
Ursoaia, Icoana si Florul, de
unde trece Vedea in jud. Te-
leorman (14 kil.).
c) $osele vecinale strabat jud.
mar in toate directiunele si lea-
ga intre ele mar toate comunele
una cu alta. Cele mal insemnate
retele sunt :
577
Corbul-Alunisul, pe Valea-
Veda, leaga comunele : Aluni-
su1, Spineni, Tatulesti, Optasi,
si Gara-Corbnl, pe o distanta
de 32 kil.
Rijletul -Vieros - Maldarul,
leaga comunele: Rijletul-Vieros,
Rijletul-Govora, Fata, Gura-Bou-
luI, Vata, Barasti-de-Vede, Ba-
rAsti - de - Cepturr, Vlaici, Colo-
nesti si Maldarul, strabatind par-
tea de N.-E. a jud., mar mult
pe Valea-Vediter, pe o distanta
de 32 kil.
Oporelul-Izvorul-d.-s., stra-
bate jud. de la S.-V. catre N.-E.
si leaga comunele : Oporelul,
Poborul, Alunisul, Profa, Gura-
Boulur si Izvorul-d.-s., pe o dis-
tanta de 35 kil.
ampul-Mare - Chilia, stra-
bate partea de N. a jud., de la
V. la E., si leaga. comunele :
ampul - Mare, Dobroteasa, Fa-
getelul si Chilia, pe o distanta
de 35 kil.
Dobroteasa-Ciomagesti, lea-
ga. comunele : Dobroteasa, Sim-
buresti si Ciomagesti, pe o dis-
tanta de 22 kil.
Vlangdresti-Ursi, leaga co-
munele : Vlangaresti, Var-de-EI
si Ursi, (12 kil).
Balteni-Baldnesti, strabate
jud. de la N. la S. si leaga fu-
tre ele toate comunele dupa Va-
leadminogrdlur: BAlteni, P.erieti,
Mierlesti, Baxcanesti, Izvoarele,
Alimanesti si Balanesti, precum
si gara Pctcoava, pe o distanta
de 30 kil.
Maruntei - Florul strabate
jud. de la S.-V. catre N. E. prin
Cimpia-Boianul, si leaga comu-
nele : Maruntei, Serbanesti-d.-j.
si Florul, pe o distanta de 30 kil.
Potcoava - Serbanesti, pe
Valea - Dorofeiulul, leaga. gara
Potcoava cu comunele: Tim-
peni si Serbanesti, pana In so-
seaua judeteana. Slatina-Serba-
nesti-Seaca, (20 kil.).
www.dacoromanica.ro
OLTUL (JUDET)
ro. DrAganesti-Valeni stra-
bate jud. de la V. catre E., prin
Cimpia - Boianulur si leaga co-
munele : Draganesti, Stoicanesti
si Vdleni, pe o distanta. de 22
kil.
r r. Frunzarul - Poiana, leaga
com. Frunzarul cu cat. Sprince-
nata, si com. Poiana, (1 1 kil.).
12. Sprincenata-Dudul leaga
comunele de la S. judetulur, si-
tuate pe valea Siulur : SprInce-
nata, Viespesti, Birsesti, Beciul,
Plaviceni si Dudul (9 kil.).
Mara de acestea mar sunt si
alte retele mar miel, carT, din.
preuna cu cele de mar sus, dan
un total de mal mult de 600
kil, de lungime. Se poate zice
ca. judetul Olt este unul din
cele mal avute In cal' de co-
municatie.
Diviziunea administrativa.
Judetul Olt se divide in 8 plásr:
r. Plasa Mijlocul, cu rese-
dinta in com. Buzesti, se COW-
pune din 1 1 comune : Baltati,
- Birci, Buzesti, Corbul, Florul, I-
coana, Optasi, Potcoava, Si-
nesti, Ursoaia si Valea-Merilor.
Plasa Oltul-de-jos, cu re-
sedinta in com. Dobrotipetul, se
compune din 15 comune : Al-
besti, Cireasovul, Comanita, Cu-
cueti, Deleni, Dobrotinetul, Du-
mitresti, Ibanesti, Oporelul, Pri-
seaca, Radesti, Slatina, Teslu-
iul, Turia si Urluiasca.
Plasez Oltul-de-sus, cu re-
sedinta in corn. CimpubMare, se
compune din 15 comune : Cim-
pul-Mare, Casa-Vechre, Cioma-
gesti, Cornatelul, Dejesti, Dienci,
Dobroteasa, Geamana, Otesti-
d.-s., Otesti-d.-j., Parosi, Simbu-
resti, Ursi, Val-de-El si Vultu-
resti.
Plasa 5erbtInefti, cu rese-
dinta In com. Serbanesti d.-j.,
se compune din 9 comune : Crim-
poaia, Mihaesti-d.-j., Mihaesti-
d.-s., Seaca, §erbanesti-4.-j., Ser-
OLTUL (JUDET)
banesti-d.-s., Timpeni, Titulesti
si Valeni.
Plasa Siul-de-sus, cu rese-
dinta in com. Barcanesti, se com-
pune din 1 1 comune : Alima-
nesti, Balanesti, Balteni, Barca-
nesti, Coteana, Izvoarele, Ala-
runtei, Mierlesti, Milcovul, Pe-
rieti si Viisoara.
Plasa Siul-de-jos, cu rese-
dinta in com. Draganesti, se
compune din 13 comune : Bir-
sesti, Beciul, Comani, Craciu-
nei-d.-j., Craciunei-d.-s., Danea-
sa, Draganesti, Dudul, Frunza-
rul, Gostavatul, Poiana, Stoica-
nesti si* Viespesti.
Plasa Vedea-dejos, cu re-
sedinta in com. Tatulesti, se
compune din 14 comune : CA-
I ugari, Col on esti, Constantinesti ,
Maldarul, Mircesti, Mogosesti,
Negreni, Poborul, Scornicesti,
Spineni, Suica, Tatarei, Tau-
lesti si Vlaici.
Plasa Vedea-de-sus, cu re-
sedinta in com. Chilla, coprin-
de 14 comune : Alunisul, Ba-
rasti-de-Cepturr, BarAsti-de-Ve-
de, Chilla, Fagetelul, Fata, Gu-
ra-BouluT, Izvorul, Mereni, Profa,
Rijletul-Govora, Rijletul -Viera-
sul, Topana si Vata.
Marca judejului este un turn,
semn ca. jud. acesta se intin-
dea maI inainte pana in Dunare,
si coprindea si orasul Turnul-
Magurele, lingl care se afla rui-
nele und turn de cetate, zidita,
se zice, de Constantin-cel-Mare.
Budgetul zecimilor pe anul
financiar 1900-1901 se Inchee
la veniturl Cu suma de 265359
Id, 76 bad si la cheltuelf, cu
259760 le, 79 bad.
Budgetul drumurilor pe ace-
lasI an se balanteaza cu suma
de 90350 leI.
Budgetul spitaluld rural din
Dragoesti se prezinta cu suma
de 30810 leT, atit la cheltuelT
cit si la veniturT.
www.dacoromanica.ro
578
Serviciile pendinte de judet
sunt :
Serviciul sanitar, care se
compune din 1 medic primar,
1 medic-veterinar, 4 medid, 4
vaccinatorT, 4 moase si 1 secre-
tar al consiliuluI sanitar ; ser-
viciul spitaluld compunindu-se
din i doctor, un sub-chirurg,
I econom, 3 infirmierI, 1 preot
si me multr °amenl de serviciti.
Amindota aceste servicli costa
pe judet suma de 59940 leT a-
nual; lar cu material cu tot,
Id 181920.
Serviciul arestuld preven-
tiv, compus dintr'un director si
un gardian.
Serviciul drumurilor se com-
pune din 1 inginer-sef, 4 con-
ductor); I copist, 8 picherl, 4
dulgherI, I camerist.
Yustifia. Este cite o ju-
decatorie comunall, instituita
In fie-care din cele too com.
rur. ale judetuld, 3 judecatora
de ocol, in DrAganesti, Slatina
si Spineni ; un tribunal judetean
de india instanta in capitala ju-
detuld si o curte cu juratI, care
se aduna. de 4 °e pe an.
Instrucliunea publica'. Jude-
%ul posea un gimnaziti real in
Slatina si 4 seca primare ur-
bane, 2 de baetI si 2 de fete,
cu o populatiune de 357 elevT
si 217 eleve.
Scoalele rurale sunt in numar
de mi (1900, cu o populatiune
de 5888 elevI de ambele-sexe.
Mal este in judet o scoala
practica de agricultura la Stri-
haret si o scoall rurala la Sla-
tina cu 84 elevI inscrisr.
Cultul.NumArul bisericilor
este de 233, cu 244 preotT si
233 cintaretT si paricliserI. In
numarul acestora se coprinde
$i vechile manastirI si schiturI,
pendinte de stat, dar carI toate
sunt prefacute In biserid de mir.
Aceste schiturI sunt : Seaca,
OLTUL (PLASA)
Deleni, Striharetul, Sopotul, Pre-
cesta, Clocociovul, Gred, Co-
mani, Gilmele, Plaviceni (aceasta
din urnia intretinuta din fonclul
Cretulescu).
Judetul Olt apartine eparhieT
CurteI-d e-Arges. R e s edi uta Epis -
copi eI este in Curtea-de-Arges.
Judetul este pus sub priveghe-
rea bisericeasca a unuT protoe-
reg, cu resedinta in Slatina, a-
jutat fiind de doT *proestosT:
Populagunea. In recensa-
mintul din 1890, populatiunea
judetuluT Olt se ridica la x20853
locuitorI. In 1899, populatia a
fost de 142496 loc.: 72481 bar-
bati si 80015 femer. In 1859, a
fost populat de 100651 locuitorI.
Serviciul telegrafo-paftal po-
sea in judetul Olt un biurci1
principal cu serviciul permanent
in Slatina si dou6, cu servicil
limitate, in comunele Draganesti
si Spineni.
Mará de aceste statiunI, mal
iunt si cele de la &He dru-
muld de fier : Slatina, Potcoava
si Corbul; la aceste doua din
urma sunt i biurourI postale
rurale.
.Armata.--Judetul Olt face
parte din corpul I-iii de armata
cu resedinta in Craiova, lar in
Slatina e resedinta unuI regi-
ment de dorobantl.
Judetul Olt formeaza si un
escadron de calarasT, a carta
resedii45. e in Caracal.
Oltul, plasd, in partea de S.-V.
a judetuld Argesul. Se inveci-
neste la N. cu plasile Topolo-
gul si Argesul; la E., cu pl. Pi-
testi ; la S., cu jud. Oltul si la
V.-, cu jud. Vilcea, de care este
despartita prin riul Oltul.
Este udata de riurile Topo-
logul, Vedea, Cotmeana, Cot-
menita si Trepteanca, precum si
de riul Oltul, care o desparte
de jud. Vilcea.
 bialm (A/kg)
Terenul este deluros si strá-
batut de ultimele ramificatiT ale
Carpatilor, din care te nasc
mar multe Orle i piraie.
Intinderea totala a plaseT este
de 96235 pog. (48118 hect.),
din carT 39359 pog..cultivabile,
18947 pog. padure si 37929
pog. sterp (1865).
Se compune din 22 comune
rurale si 147 sate si catune, a-
vfnd 22788 suflete, din carT
4130 contribuabill, 4716 case
si 6o bisericT. Sult i dona
Cotmeana i Flaminda.
Resedinta plaseT a fost mal
inainte In com. rur. Launele,
lar in urma unireT acesteT pläsT
Cu plasa Topologul (1882), re-
sedinta ambelor plasr s'a fixat
la Tigveni. Resedinta judecato-
ruluT de pace a plasilor Oltul
Topologul este in com. rur.
ce$ti, din pl. OltuluT.
Cal de comunicatie sunt so-
selele comunale.
Terenul este deluros si pe
dinsul se cultiva griii, porumb
°yaz.
Are vil si mal ales livezT de
pru nr.
Locuitorir, pe litiga. agricul-
tura, se maT ocupa i cu rota-
Tia si °aria, iar femeile cu te-
satoria.
Budgetul comunelor din a-
ceasta pl. e de aproape 80000
ler la veniturl cit si la chel-
tuelf.
Statul posed A In aceasta plasa
(Impreuna cu pl. Topologul) 13
mosiT, aducind un venit anual de
75719 leT, precum si 46576 pog.
de padurT.
Oltul, plasd, in jud. Vilcea, u-
nja cu pl. OltetuI-d.-j., situata
pe malul drept al rfuluT Oltul,
Ja S. judetuluT.
Se compune din 23 comune
rurale si una urbana (Dragasani):
Amarasti, Auresti, Calina, Cre-
63617. l'arete Picftmar Geograflo. Vol. /F.
670
teni, Fumureni, Gusoeni, Izvo-
rul, Lungesti, Madulari, Mitro-
fani, Nemoiul, Orlesti, Prundeni,
Rimesti, Stanesti, $tefanesti, $u-
sani-d.-j., $usani-a.-s., Usurei,
Voicesti, Zavideni i ZIAtarei.
Are, impreuna cu Oltetul-d.-j.,
52000 locuitorl.
Se margineste la N. cu pl.
Ocolul-Otasaul ; la S., cu jud.
Romanati, printr'o linie trasa din
rtul Oltul si pana intre comu-
nele Lalosul si Rimesti ; la E.,
cu jud. Olt, de care se desparte
prin riul Oltul, si la V., cu pl.
Oltetul-d.-j.
Resedinta plasilor unite e In
Dragasani.
Comune maT populate sunt :
Amarasti, Calina, Creteni, Gu-
soeni, Izvorul, Madulari, Nemo-
iul, Orlesti, Prundeni, Zlatarei
si $tefanesti.
Se cultiva viea pe o intin-
dere de 4709 hect., 50 arir.
Sunt 18 coale rurale mixte,
frecuentate de 366 copiI.
Oltul, deal, in raionul com. Gea-
mana, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se intinde pana aproape de T.-
Magurele. Pe el se cultiva griii,
porumb i sunt livezl de prunT.
Oltul, rig, afluent pe stinga al
DunareT. Izvoreste din Transil-
vania, din punctul de Incruci-
sare al eulmeT Ciculuf, cu aceea
a LalosuluT, la o tnaltime de 900
in. d'asupra niveluluI Maril. Cur-
gc mal india catre S.-S.-E., pana
la Tusnad, apoT catre S.-S.-V.
pana la extremitatea meridio-
nall a muntilor BarduluT, de
unde se indrepteaza catre N.-
N.-V. pana la confluenta
ghiasulur i apor catre S.-S.-V.
Dupa ce primeste pe dreapta
Homorodul, Cibinul, si pe stinga
Valea-Neagra i Birsa, se in-
dreapta catre S., intra in Ro-
minia pe la Riul-VaduluT, la o
www.dacoromanica.ro
°M'uf., (AM)
inaltime de 340 m. d'asupra ni-
veluluT MariT, dupa ce a par-
curs in Transilvania aproape
350 ldl. Trece la R.-Vilcea, unde
are un volum mic de apa, uda
Slatina, lasa in dreapta Cara-
calul se varsa in limare, fu-
tre T.-Magurele si Izlaz, dupa
ce a seivit de linie despartitoare
futre Oltenia si Romtnia-Mare
si futre jud. Vilcea, Arges, Ro-
manati, Olt si Teleorman. Direc-
tia generala a cursulur sad in Ro-
minia este indreptata de la N.-
V. catre S.-E. De la origine si
pana. la Minare, Oltul are o lun-
gime de aproape 600 kil., din
care aproape j u matate n e apartin.
Iuteala cursuluT sla i frumu-
setile pitorestI ale malurilor sale
ati dat nastere la multe povestI.
De o teribila impetuozitate, curge
torentuos din muntil Carpati
spre Minare, muscindu-sT flan-
cetat ma/urile.
Valea Oltulur, lata de 5000
pana la 6000 m., este ocupata,
in partea stinga, de zona al-
biel rtuluT, pe o largime me-
die de 1700 m., iar restul vaeT
formeaza numaT un ses supus
inundatieT la oil-ce revarsarT ale
apelor OltuluT.
Curentul Oltulut are, In ter-
men mijlociii, o largime de 70
m. i n adincime de 1.80 in. ;
iar nivelul apelor celor marT se
ridicä mal adesea la cota de
3 in. d'asupra etiagiuluT.
Riul Oltul, in punctul orasulul
R.-VilceT,are o pauta de 0.000.926
m.; sectia curentului principal
este de 1,345 in.; perimetrul
muiat de 397.70 m.; sectia apelar
de inundatie, de .200,000 m. ; pe-
rimetrul tnulat, de 604.00 m.
Studiile hidrometrice, facute
aci, In 1874, apelor OltuluT, in
dota profile departate de 150
m., a dat urmatoarele rezul-
tate :
Vitesa mijlocie pe secunda a
74
OL1UL
apelor constatate era de 0.888;
sectiunea undata de 111.480;
volumal mijlocid debitat pe se-
cunda de 99.480 ni. cubT.
Cu cit Oltul este de impetuos
la Armdsarul, la Clopotul $1 la
Cozia, cu atit devine de astim-
parat intre Rimnic i Slatina. Im-
partindu-se in numeroase brate,
curge lin $i maret pe larga sa
albie, pana la varsarea luT in Du-
liare, ande formeaza intinse la-
curT.
Verde-inchis, cind reflecteaza
padurile de brad si de fag de
la munte, coloarea lui devine
albastrie filtre Rimnic $i Draga-
qani, iar cind ajange in luncile
nesfbite ale RomanatuluT, va-
lurile sale sunt turbure
De la intrarea sa in Rominia
$1 pana la varsarea sa in Du-
nare, Oltul strabate regiunea
muntilor, a dealurilor $i a pe-
sulul, de aceea cursul sail se
poate divide in : Oltul-de-sus, in-
cepind de la frontiera i termi-
nindu-se la Gura-Vdif ; Oltul-de-
mijloc, coprins intre Gura-VaiT
si S'atina ; Oltul-de-jos, de la
Slatina pana la Dallare.
Potrivit cu aceasta impartire,
vom face descrierea fie-carer re-
giunT in parte :
Oltul-de-sus incepe de la fron-
tiera (confluenta RtuluT-Vadulul),
$1 se termina la Gura-Van' (jud.
Vilcea). Curge de la N. la S. des-
criind o multime de cotiturT. 1.11--
almea medie a albief este de 80
m.; fundul contine pietre marT de
la t-2 m. de diametru. Lar-
gimea medie a apeT este de 70
m., adincimea variaza de la 3
pana la 5 ni., lar iuteala curen-
tulut este de 2-3 m. pe se-
cunda. Tarmurile in general sunt
usor inclinate ; pe alocurea irisa
sunt stincoase $i
Valea OltuluI-d.-s. este in-
gusta, adinca. i salbatica ; as-
pectul sad este din cele mal
580
impundtoare. Aceasta vale este
putin populata $i prea putin pro-
ductiva. Malurile vaiT sunt con-
stituKe de muntl tnaltI, eposT
$i adesea desbrdcatl de orT-ce
veg-etati e.
De la Ciineni in jos, pe Olt,
prin Cornet spre Cozia, apele
riuluT formeaza mal multe coti-
turT, printre stincT inalte, des-
bracate de orT-ce vegetatie. In
aceasta parte se afla cele mal
pitore$t1 veden l ale drumuluT ce
duce la prin muntY, la Ar-
masaral $1 la Clopotul.
In ata MandstireT Cozia, s'a
descoperit acum citi-va anI, niste
izvoare puternice de ape mine-
rale termal°, in marginea 01-
tale, la local numit Bivolari,
unde d-I Gr. Tocilescu, a des-
coperit un castra roinan, din
timpul imparatulur Adrian, al
primeT cohorte a sagetarilor. D-I
Tocilescu, pe baza distantelor
indicate in Tabla-Peutingeriana,
a identificat aceste ruine cu ve-
chiul oras roman Pons-Aluti.
La vre-o 6 kil. de Cozia, tot
pe Olt in jos, este situat sta-
bilimentul balnear Calimane$ti
.$1 renumitele ape de la Caciu-
lata, ce izvorasc in marginea
riuluT (v. a. n.).
In jos de Calimdnepti, Oltul
formeaza frumosul Ostrov, unde,
In 1552, Neagoe-Voda Basarab,
cladi manastirea numita Ostro-
vul.
Localitätile locuite, ce ucla
Oltul-d.-s,, sunt : Vama
daluT, Ciineni, Robesti, Tutu-
le$ti, SarAcine$ti, aline$ti, Lo-
treni, Cozia, Calimanesti $1 Gu-
ra-Vdif. Pe toata distanta co-
prinsa intre frontiera $i Gura-
VaiT, nu se afla de cit un pod
umblator, stabilit intre Ctineni
$i cite o luntre la Cozia qi CA-
mane$ti.
Principalil afluen¡T al OltuluT-
d.-s., pe dreapta, sunt : Riul-Va-
www.dacoromanica.ro
OLTUL (1a)
dului, Rtul Ciinenilor, Valea-R o-
besti, Valea Saracine$ti Lotrul,
Tutulesti, Lotri$orul, Putuioasa,
Caciulata, Calimaneqti $i Gura-
Van-, lar pe partea stinga : Cois-
ca, imnicul, Topologul, etc.
Oltul-de-mijloe. De la Ostrov,
apele °Rular curg pe o vale
larga, prin satele Bogdane$ti $1
Bujoreni, si se apropie de Rim-
nicul-Vilcet.
Aci, in marginea orasulut, a-
pele OltuluT trec, la punctul nu-
mit Guran, pe sub un pod mo-
numental, ca suprastructura me-
taled, cu o lungime de 180 m.
$i o latime de 6.95 m., asezat
pe picioare lucrate din piatra
cicplitd, apartinind $oseleI Rim-
nicul- Curtea-d e-A rges-Pite$ti.
Constructiunea acestul pod
s'a facut in anul 1876. Un alt
pod de fier peste Olt (con-
struit de curind) este acela de
la Dragasani, care leaga partea
de S. a judetuluT \Meca ca lo-
calitatile din jud. Olt.
Oltul-de-mijloc, de la colilla-
enta TopologuluT, la directia
spre S.-E., pana. la Slatina
futre Gura-Van' qi Slatina, are
o lungime de 90 kil., ara a
tine seama de cotiturr. Directia
generala a cursuluI sail este de
la N. catre S.-E
Largimea medie a OltuluT, din
aceasta regiune, in timpul ape-
lor miel, este de 8o ni., lar in
timpul mijlociù, de 120 ni. A-
dincimea medie este de 2.50 m.;
iuteala curentuluT, de 2.30 in. pe
secunda i inclinarea albiei, de
1.20 m, pe kil.
Fundul albiel contine pietri$
mare pana in dreptul podulut
de fier (R iar de aci la
vale, pletriqul se mic$oreaza din
ce in ce, dar tot persista pana
in jos de Slatina.
Tarmurile sunt inalte $i es-
carpate, tarmul sting fiind mult
mal inalt de eh ce! drept. Ce!
OLTUL (11tU)
d'india are o Inältime care va-
riaza in medie de la 5.-40 m.,
lar cel de al doilea are cel mult
6 m. Aceasta dispozitie a tarmu-
rilor rezulta din aceea ca riul se
apropie de malul sting al vaiï,
care devine in. multe locurT tAr-
mul sting al OltuluT.
Largimek medie a vair este
de 7 kil. Cea mal mare largi-
me in dreptul Slatinel, este
de to kil. Valea Oltulut de mij-
loc este populata pentru cá co-
prinde tn. interiorul san o mul-
time de localitatT, ca com.: R.-
DrAga.sani, Colibasul, Sla-
tioara i Slatina.
In ceca ce priveste comuni-
catiile, putem zice ca se gaseste
in bune conditiunt, cad pe am-
bele inalurl ale OltuluT se afla
sosele, lar pe cel drept si o li-
nie ferata, care uneste Rimni-
cul-Vilcef cu Corabia, trectnd
prin Dragasani i Piatra (01t).
In aceasta regiune a Oltulut,
se aflA doua podurT de fier : in-
tliul stabilit in dreptul SlatineT,
'compus din dota podurT peste
dota brate ale Oltulut, unul de
170 m. i altul de 250 m. lun-
gime si lat de 12 in. al sose-
lel nationale Slatina-Craiova ; al
doilea, podul drumului de fier
la Slatina, lung de 375 m.
Cu privire la aceste podurT,
gasim in lucrarea d-luT George
I. Lahovari, 011ul, urmatoarele
notite, pe carT credem intere-
sant a le reproduce :
AicT, in marginea orasulut, a
fost construit cel întîiü pod sta-
tator peste Olt, de catre Voda-
Bibescu, intre anit 1846-1848.
Podul era de lemn, asezat pe
culee de zidarie, cu palee for-
mate din par/ de stejar bine in-
fipti. Pe acele vremurT, acea lu-
crare se considera, cu drept cu-
vint, extraordinara ; de aceea si
Bibescu anunta Obsteara Adu-
nare despre acea mare filtre-
581..
prindere cStavila, tare despar-
tea Rominia-MicA de Rominia-
Mare si aducea atitea neinde-
manart la a lor comunicatie, se
va ridica pentru tot-d'auna, prin
cladirea peste Olt, a unuT pod
sta.tator, care, nadajduesc, ca in
curgerea vereT v.itoare, va lua
sfirsit».
Impetuosul Mi, n'a lasat mult
timp sA fie robit de podul lut
VodA-Bibescu si a trecut multt
anT, pana ce sub domnia lut
Cuza-Voda, s'a construit la Sla-
tina, de catre o companie eng-
leza, doul podurT de fier, unul
le 170 in. i altul de
in., peste Beica i Olt ;
aceste podurT, räü construite
de strainT, att fost nimicite de
apele Oltulut.
Podul construit in anul 1888,
dupa proectul si sub conduce-
rea d-lui inginer Davidescu, se
compune din cinc! grinzT me-
talice, cu deschiderT egale de
cite So m.
Fondatiile pilelor si culeelor
executat cu aer comprimat,
la adincimea medie de 12 m.
sub etiagin.
PodurT pe vase sunt la : Bu-
joreni, Scaiosi, Babeni, Riureni,
Slavitesti, Dragasani, Auresti
Voicesti, toate stabilind comu-
nicatia 'filtre aceste ccmune din
judètul Vilcea si cele din jude-
tul Arges.
In jud. Romanati, sunt po-
durT pe vase in regiunea Oltu-
lut-de-mijloc, intre Mamuri si
Girlesti. Intre Colibasi i Curti-
soara este trecAtoare pe luntre.
Vadurile sunt rare si se pot
trece numaT In timpul secete-
lor marT de catre oamenit din
localitate, carT sunt deprinsT cu
iuteala curentului i cu natura
funduluT.
Principalif afluenrat OltuluT-
de mijloc, sunt : Gura-Vair, Rtm-
nicul, Govora, Ocna, Bistrita,
www.dacoromanica.ro
OLTUL (Rtib
Luticavatiil, Orleasca, Pesceana,
Mamul, Beiha si Cornesul.
Localitatt principale situate
pe tal-mil OltuluT-de-mijloc sunt :
(pe dreapta) Bogdanesti, Bujo-
reni, IVIanastirea-Cetatuia,
Manastirea-Horezu-
luT, Rtureni, Baroneasa, Arcesti,
Rtioasa, Ionestl-Mi nculut, Ohaba,
Fiscalea, Auresti, Prundeni, CA-
tina, Dragasani, Tighina,
Dranovatul, etc.; (pe stin-
ga) Fedelesoaia, Mari. Fedele-
soaia, Gorunul, Blidari, Ruda,
Cremenari-de-sus, Cremenari-de-
jos, Ostroveni, Buciumeni, Cim-
250 pul-Mare, Valea-A1135, Vergu-
dar si leasa, Schitul-de-Lemn, Tesluiul,
Dobrotinetul, Slatina, etc.
Oltul-de-jos.La S. de Slatina,
Oltul Tese din regiunea dealuri-
lor i l'Ara in aceea a sesuluT.
Curge de la N.-V. catre S.-E.
si se varsa. in Dunare, aproape
la egala distant& de Turnul-Md-
gurele i Izlaz. Largimea medie
a Oltalur-de-jos, In timpul vereT,
este de la 100-150 m., lar a-
dincimea medie este de 2.50 m.
Iuteala medie a curentuluT este
de 2 in. pe secunda.
Largimea medie a albieT este
cam de 261 m., i pentru a pre-
ciza mar bine avem urmatoa-
rele masuratorT fácute in 1886:
r. La Slatina, 2 podurT de
fier peste doul brate ale Oltu-
lut, intiiul lung de 170 m., si
al doilea lung de 250 in., prin
urmare ad are 420 m. largime.
Mal' jos de Slatina, la po-
dul drumului de fier : 375 m.
La Stoenesti, la podul um-
blator pe cablu : 105 in.
Intre Turnul-Magurele
Izlaz, la podul pe vase, largi-
mea albiet este de 145 m.
Fundul albiet contine pietris
pana in dreptul com. Greci, de
unde pietrisul e inlocuit cu ni-
sip. TArmurile an o inalOme
de la 2 m.
OLTUL (RIO)
Oltul creste in timpul toam.-
neT i mai cu seama primavara
nivelul apelor sale de
la 3-6 m. d'asupra malultd ;
decf debordeaza in multe lo-
culi i inundeaza valea, mal cu
deosebire aproape de varsarea
sa in Dunare, unde tarmurile
ad abia 2.50 m. de inaltime.
Principalif afluenn pe dreapta
0/tuluT-de-jos, sunt riurile : 01-
tetul, Tesluiul i Caracalul ; lar
pe stinga Oltisorul.
Localitätile principale asezate
pe malurile OltuluT in panca sa
de jos sunt : (pe dreapta) Sa-
neara, Criva, Piatra, Cierolul,
Falcoiul, Fareasul, Sldveni, Gos-
tavatul, Scarisoara, Cilieni, Pot-
logeni, Izbiceni, Fu ndul-Vorni-
culta, Gfuvaresti, Moldoveni, Iz-
lazul, etc.; (pe stinga): Man. Clo-
cociovul, Ipotesti, Gildala, MA-
runtei, Berendeid, Cioflanul, Ma-
nast. PlAviceni, Segarcea-din-Va-
le, Odaia, Turnul-Magurele, etc.
De la Ciineni si mal ales de
la confluenta LotruluT, Oltul este
plutitor si se fac pe el nume-
roase transporturf de lemariT,
lucrate in herastraele sistema-
tice stabilite in com. Brezoiul,
din Valea-LotruluT.
La vre-o 7 kil. aproape de
gura luT, Oltul curge pe dota
cracurf, care se formeazA in drep-
tul comunelor Segarcea-din-Vale
si Lita. Unul din ele la direc-
tiunea spre jud. Romanati
cel-l'alt spre E., pe sub poalele
dealuluT care merge pana aproa-
pe de Dunare. Intre aceste doua
cracurl, este insula numita Intre-
Olturf, care are o suprafatA cam
de 200 hect., e icoperita mal
pe toata intinderea cu padure
de plop si salcie i serva pen-
tru pasunatul vitelor.
Putin mal la vale de unde se
formeaza cele dota cracurT, 01-
tul mal primeste, sub dealurile
despre S. ale com, Lita, apele
www.dacoromanica.ro
682
piriului Siul, care vine din jud.
Olt (com. Comani), i curge in
sute de serpuiturf aproape pa-
raid cu Qltul. La distantA cam
de un kil, de la gura OltuluT,
cele doul cracurf se impreuna.
La gura luT mal este o insula
cu mult mal mica, numita Chi-
chinetul-d e-Izlaz.
In tot cursul luT, pe portiu-
nea judetelor Romanati si Te-
leorman, Oltul este mult mal
nisipos si pe timp de seceta in-
delungata este atit de mic,
Il trec oamenif Cu picioarele
Cu caree cu vite. and se
revarsa, inunda. -toata lunca din
drumul lui. Intre comunele Odaia
Magurele, pe sub poalele o-
rawluT, apele °huid si ale Du-
cind vin marT, acopera o
intindere de sute de hectare.
La locul unde se varsa 01-
tul in Dunare, la vre-o 2 kil.
de portul T.-Magurele, putin
mal sus de orasul bulgaresc de
pe dreapta DunAref, Nicopoli,
apele riuluf rominesc se intil-
nesc cu ale celuf bulgaresc Os-
molul sad Osmac, care vine din
Balcani. and apele Dunaref se
intimpla sa fie mal marl, si ale
Oltului maT miel, asistam la gura
OltuluT, pe o distantA de citf-va
kil., la un adevarat reflux. Un-
dele impetuoase ale Oltulta, por-
nite cu furie impinse inapor de
apele puterniculuT fluviti.
Pe Oltul-de-jos, pe Miga po-
durile de fier de la Goran, Dra-
&allí si S'atina, sunt o mul-
time de treater! pe vase. In
jud. Teleorman, cele mal prin-
cipdle sunt : podurile pe cablurf
de sirma de la com. Plopi-S1A-
vitesti, la Rusanesti in Roma-
nati, de la com. Slobozia-Min-
dra la com. Tia si in fine cel
de aproape de gura ()huid, care
pune învcomunicatiune directa
soselele judetene Turnul-Izlaz
Caracal. La alte puncte, trece-
OLTUL (1d0)
rea se face cu luntre marf satl
cu dube.
Oltul, prin largimea i adin-
cimea apelor sale, constitue o
linie bina de aparare pentru
armata romina, contra une! in
vaziunT ce ar ven". din V., o-
puind o stavila puternia arma-
te! care ar voL sa-1 treaa,
afara de podurf.
Iutea/a curentuluf, lisa de
vadurf sigure i restrinsul nu-
mar de podurT stabilite, precum
co man damen tul malulul sling,
face ca Oltul O. fie una din li-
niile cele mal bune de aparare
ale tare! noastre, fiind sprijinita
d Carpan, lar de cea-l'alta parte
de Dunare. Are lusa dota de-
fecte : india de a putea fi in-
toarsa pe la Ciineni si al doilea
cä lungimea cursuluf Oltulw in-
tre muntf i Dunare este prea
mare l'ata cu fortele armateT na-
tionale destinate a o apara.
Primul defect dispare daca se
intArqte pozitia de la Ciineni ;
al doilea se poate micsora mult
daca se va intari Slatina.
Dup5. riul Olt s'a dat i nu-
mele jud. Olt, care pana la a-
nul 1837 se intindea de la com.
Casa-Vechie pana la Dunare.
Asta-zT el formeazä limita din-
tre jud. Teleorman i komanati,
pe laturea de V. a plaiuluf CAI-
m atui u 1.
Oltul a avut o deosebita in-
sematate, din timpiT ce! maT
departan pana in zilele noastre.
El a servit in diferite timpurT
de cale de transport, in josul
cursulur, pentru proviziunf i ma-
teriale de razboid.
In timpul dominanuneT ro-
mane, trecerea Jul se fama in
burdufurT, de catre aa numitiT
utricularf. In timpiT mal apro-
pian', apele OltuluT ad servit ca
drum plutitor in multe ocaziunf,
dar maf ales cu ocaziunea raz-
boaielor. Sul?t imp4ratu1 AustrieT
OLTUL (Rit)
Carol al VI-lea, comandantul ge-
neral al armatelor austriace, a
organizat un serviciii de navi-
gatiune pe Olt, dupa ce a spart
mar multe sand periculoase de
la intrarea lur in tara Pe la A-
nele secolulur trecut, pe end
trupele austriace ocupail 01-
tenia, subt printul de Coburg,
aprovizionarea se facea, in mare
parte, pe Olt.
and Tudor Vladimirescu por-
ni in 1821 Cu astea lur spre
Bucuresti, el trecu Oltul pe la
satul Budesti din jud. Arges,
In fata Rimniculur din Vilcea,
lar dud se inapoid spre Cara-
cal, trecu pe la satul Daneasa.
De atuncl a si ramas numirea
ruscer, pe care a coborit, de Rus-
ca-luT-Toader.
In timpul razboiulur din 1877,
Rusif aveail la Slatina ateliere
pentru confectionarea pontoa-
nelor i podurilor pe care le a6
coborit in jos pe Olt pana la
gura lur si de ad pe Dunare, sub
protectinnea artilerier romine.
IncercarT pentru transporturr
de marfurl pe Olt eat' facut in
mar multe rindurf, atit in seco-
lul trecut cit si in cel actual ;
dar nu ail tinut mult si nu ail
dus la rezultate dorite.
Cestiunea de a se face navi-
gabil Oltul, se discutd de citr-va
anT foarte serios. Asta-zr nu se
fac pe Olt alte transporturr de
&it numar de bustenT, pe salurr,
care sunt aduse pentru
traele de la Rimnicul-Vilcer, Sla-
tina, Stoenesti, sari pentru alte
destinatiunr, mar departe, pe
D un are.
Oltul este unul din riurile au-
rifere ale Rominier si in timpu-
rile mar vechr era o seama de
TiganT (aurarr), carT se ocupaii
cu stringerea aurulur, platindu-sT
birul cu aurul ce gasea6 in ma-
lurile Oltulur.
Mar sunt i azI TiganT earl se
688
ocupa cu aceasta meserie. Au-
rul in Olt este in mid failing-
turf, care de ordinar nu trec
peste marimea bobulur de pia.
Tocmar din aceastá cauza, d-1
Hasdeil voeste a deriva numi-
rea vechia a Oltulur, Aluta, din
Alt aur, ba cauta in Oltenia,
chiar tara berbecelur de aur,
pentru care Argonautir cu Iason
ail intreprins vestita cal6.torie.
D-1 Hasdeti presupune un cu-
vint schitic saU agatirsic alt =
aur. Mar lesne insa este a cu-
geta la o formatiune analoga
cu latinul lutum, planta galbend,
coloarea aurulur, care se reduce
la un cuvint comun unitatir lim-
bistice europene ghalt = galben,
aur ; cad existenta cuvintulur
alt la SchytT nu pare prin nimica
justificatb.. (Tocil., «D. a R.»).
Cea mentiune de Olt
(Alutum), o avem pe o inscrip-
tie de pe altarul inaltat de C.
Julius Mansuetus, unde citim :
ad Alutum flumen secus mon-
tis Caucasi i fiind-ca Man-
suetis facea parte din Legiunea
I Minerva, ce in a doua expe-
ditie a Jul Traian in Dacia a
operat atacul din Valea-Oltulur,
rezulta neindoios ca ad flumen
Alutum = la fluviul Olt. Numi-
rea Alutus, Alutas (AXovta0 este
de sigur ante-romand, cad o
gasim in o inscriptie din tim-
pul lur Traian.
I tolome6 li cunostea, dar ne
da cifre gresite de long. si latitu-
dinea geografica a gurer sale
(42030 long. si 43°42 lat., in
realitate, Goos) si din cauza ca
nu avea informatiunT precise,
nicT dispunea de mijloacele de
azI aseaza gura Oltulur cu
7045, spre E.
In tabela lur Peutinger, pe
calea romana Drubetis-Romula
Apulum, gasim statia Ponte-
Aluti R.-Vilcel).
Imprejurul Oltulur zice d-1
www.dacoromanica.ro
OLTUL
Hasdeu a trait Potulatensi
(tr. dac.), descompunind cuvin
tul : poi = linga, ulata aluta
= Daci de lingd Olt. Dupa cu
cerirea Dacier de Traian (1o3)
in valea Oltulur, civilizatia ro
maul se desvolta foarte mult,
cad era aparata de Carpati
de Transilvania, tocmar ca de
o ceta le, si apor Colonistir de
aci, aveali contact cu eel. din Moe
sia inferioara, provincie roma-
nizata i fiind Oltenia fertill,
inflori. repede, proba sunt sa-
paturile acute la suprafata, unde
s'a dat de temple, amfiteatre,
baso-reliefurr, etc.
Oltul contine multr i renu-
mitT pestr, asa, in partile de sus
ale riulur, sunt pastrávr i los
trite ; intre Rimnic i Slatina,
se gasesc mrene, scobarf i crapr;
iar mar jos sunt somnr i mo-
runT.
Oltul este un fetis, pentru pc_
pulatiunea de pe ripele sale. Po-
porul nu s'a putut p6.trunde c6.
Oltul e numar un ri6 ; el vede,
in violenta sa, minia, si a re-
cunoscut un monstru in furia
undelor sale. In partile mun-
toase, strecurindu-se prin stinci
enorme, face sgomot mare, care
se ande departe in timpul nop-
ter linistite.
Oltul, ca si Rhinul din Germa
nia, a dat nastere la ô multime
de balade si de cintece eroice.
El a inspirat pe cer mar marT
poetr al neamulur Rominesc ;
a inspirat mar ales pe acer poetT
fara nume, care formeaza ge-
niul und natiunr. Poezia popu-
lar6. a pastrat amintirea fapte-
lor eroice, amestecind faptele
istorice cu cele legendare,
dud eroir i haiducir, cintind do-
rul i amorul. (Vez! asupra 01-
tului, interesanta conferinta a
d-lur George I. Lahovari, pu-
blicatA in «Bul. Soc. Geogr. », din
anul 1891).
 OLTUL-DE-jOS
Oltul-de-Jos, plath, In jud. Olt.
Se marginepte la N. cu pl. 01-
tul-d.-s, printr'o linie de des-
partire tras& din riul Oltul, de
la N. de com. Dumitrepti, pana
la S. de com. Cornatelul ;' la E.,
cu pläile Vedea-d.-j. i Mijlo-
cul, avind ca hotar despkrtitor
o linie dreapta dusa de la com.
Cornätelul, pana la S. de com.
Turia; la S., cu pl. Siul-d.-s.
la V., cu ¡ud. VlIcea pl Roma-
nati, de care se desparte prin
riul Oltul.
Terenul .plAper nu este acci-
dentat. E putin mal ridicat catre
N.-E. pi merge inclinindu-se ca-
tre S.
Locuitorir se- ocupa cu tot
telul de cultura ; In partea de
N. se ocupa cu cultura viter,
lar in partea de S.-E., cu a pru-
nilor.
Pamintul este roditor.
In toatá plasa se cultiva 527
hect., 50 arir vie.
Este strabatuta de poseaua
j udetean Casa-Vechie,
care leaga com.: Dumitrepti,
Comanita, Deleni, Tesluiul, Do-
brotinetul i Slatina, precum
pi de numeroase posele comu-
nale.
Se compune din 14 com. rur.
(repedinta sub - prefecturer, in
com. Dobrotinetul) : Albepti, Ci-
reapovul, ComAnita, Cucueti, De-
leni, Dobrotinetul, Dumitrepti,
Ibanepti, Oporelul, Priseaca,
Slatina (oras), Tesluiul,
Turia pi Urluiasca.
Mara de riul Oltul, mar este
udata de riuletele : Comanita pi
Tesluiul, carl se formeaza mal
mult din topirea zapezilor pi a
ploilor.. Ele izvorasc din partea
de E. pi se varsa in Olt, in
partea de V., a plapel, facind
stricaciunr terenulur, cind es din
matca lor.
Sunt in plasa i i coale, fre-
cuentate de 232 copir.
'584
Oltul-de-Josz desfiinfatti
jud. Romanati, i azr contopita
cu plasa Balta. S'a numit ast-fel,
pentru ca era compusa din 14.
com. rur., apezate. pe litiga cur-
sul de jos al Oltulur, aproape
de confluenta sa in Dunare. Ve-
chia plaza Oltul-d.-j., airea re-
pedinta sub-prefecturer in com.
Izlaz. De la impreunarea plApi-
lor, sub-prefectura s'a mutat la
Corabia. Teritoriul acester plapr
coprindea partea de V. din cea
de acum Balta-Oltul-d.-j. i avea
vre-o 18am locuitorT.
Oltul-de-Sus, pieza, in jud. Olt.
Se marginepte la N. cu jud. Ar-
gep, printeo linie curba dusa
pe la N. de com. Casa-Vechie,
Magura-Rusulur, Dejepti pi Cio-
magepti ; la S., cu plasa 01-
tul-d.-j., avind ca hotar des-
partitor o linie dreapta, trasa din
riul OltuI, la S. de comuna
Cornatelul ; la E., cu pl. Vedeat
d.-s.. si o parte din Vedea-d.-j. ;
iar la V., cu jud. Vilcea, de care
se desparte prin riul Oltul.
Terenul plaper Oltul-d.-s. este
mult accidentat pi este mar ridi-
cat spre N., mergind inclinindu-
se spre partea de S.
E strabatuta de riul Oltul,
care ucla toata partea de, V. a sa
pi care pe stinga sa primepte
pe Trepteanca i Geamana, ling5.
Buciumeni. Mal este udata de
Cungrea-Mare, Cungrea- Mica
sati Cungripoara pi de piraiele
Val-de-ET, Leleasca, Valea- Gu-
guiar i Plapcea-Mare. Cursul
lor este liniptit afara de acel al
Geamaner care este cel mal
repede.
Porumbul, griul, orzul, ovazul,
tuica i vinul sunt principalele
productiunT ale plaper Oltul-d.-
s. Cultura. este aceeapr in toata
pl., diferind mimar in cite-va
com. unde nu se cultiva vinul, oi
numal tuica. Locuitorir din apro-
www.dacoromanica.ro
01.311ILIA (DEALIJI.-)
piere de Olt se ocupa cu gra-
dinaria. Pamintul cel mar roditor
e pe lunca Oltulur. Pamintul e
mult prielnic ovazulur, prunilor
vier.
Vie se cultiva pe 353 hect.
Se computie din 15 com. rur.,
,(cu reedinta subprefecturer, in
com. Cippul Mare): Cimpul-
Mare, Casa-Vechre, Ciomagepti,
Cornatelul, Dejepti, Dienci, Do-
broteasa, .Geamana,
Paropi, Simburepti,
Urpi, Val-de-ET, VuIturepti.
strabatuta de posele comu-
nale pi. de o posea judeteana,
care pleaca din capitala judetu-
lur, spre N., pe lunca Oltulur
In sus, pana ce trece in jud.
Argep, legind, in aceasta plasa,
com: Vulturepti, Cimpul-Mare,
Geamana i Casa-Vechre.
Sunt In pl. 8 pcolf, frecuentate
de 119 copir.
Oltul-de-Sus, plath, in jud. Ro-
manati, centopita Cu pl. Olte-
tul, pi numita ast-fel fiind-ca se
afta com. rur. apezate pe l'higa
cursul de sus din acest judet al
(»tullir. E alcatuita din 24 com.
rur, ea, vre-o 30.000 locuitorT,
avea ca repedinta com. Brinco-
veni i cuprindea jumatate din
teritoriul plaper de azI Oltetul-
Oltul-d.-s., i anume partea de
E., de pe linga Olt.
E strabatuta de la N. la S.
de poseaua nationala Corabia-
Riul-Vadulul, careia ir mal zice
Drumul-Sarer.
Oltuluf (Dealul-), deal, la V.
de com. Fipcalia, pl. Oltul-d.-s.,
jud. VIIcea.
Oltulul (Dealul-), deal, la E.
de com. Sutepti, pl. Oltuld.-j.,
jud. Vilcea. Despre acest deal
se spune cA ar f cel d'Intiiil
pe care s'a plantat vita in jud-
Vilcea.
 OLUCLI
Oluc/i, deal, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Garvan,, i anurnepe
acela al cdt. säü Cuiugiuc; se
desface din dealul Cuiugluelolu-
Bair ; se indreapta spre N., a-
And o directiune generala de
la S. spre N., mergind printre
valea Cuiu-Iuc i afluentele sale
valle Cuiugiuc-Ceair si Cara-
Ghiol-Ceair, brazdind partea de
V. a pl. si cea de N.-V. a cofn. ;
se ridica la o inaltime de 105
dominind drumul judetean
Ese-Chioi-Lip'nita, care trece pe
la poalele sale sudice, drumul
comunal Cirlita-Cuiugiuc,. care
trece pe la poalele nordice; e
acoperit cu livezr i tufarisurr
carr sunt ramasitele intinselor
padurr, ce-1 acopereaa odini-
oara.
OluluI (PIrlul-), pilla, format
din alte 2 piraie mar miel': Re-
cea si Chitcani ; curge pe teri-
toriul com. Boghesti si se varsa
in partea sting5. a Zeletinulur,
in raionul com. Boghesti, pl.
Zeletinul, jud. Tecucia.
Omoricea, sat, facind parte din
com. rur. Rusanesti, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea, situat la 3 kil.
de cat. Afinata, resedinta co-
mun e!.
Are o populatie de 361 lo-
cuitorT. Cade in partea de S.
a comuna si este udat de riul
Cerna si de piriul Omortcea.
Are o biserica de lemn, re-
parata la 1852.
OmorIcea, vdlcea, care se varsa
In riul Cerna, pe teritoriul com.
Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, dupd ce uda parte, de
S.-V. a satulur cu acelasT nume.
Izvoreste din coastele comuna
Omul, pisc, inalt de 2508 ni. d'a-
supra nivelulur Marri-Negre, jud.
585
Prahova si Dimbovita, numit
ast-fel pentru asemanarea Iur
cu chipul omulur.
Domina toate piscurile masi-
vulur Bucegilor. De pe el se vede
In Transilvania si in Rominia.
Clubul Alpin din Sibila a con-
struit in vida! pisculur Omul
o casa de nratra, unde escur-
sionistul, care ar voi sa doarma
noaptea pe munte, sa poata
gasi un adapost.
Drumul, pentru a reveni de
pe aceste regiunr, se face co-
borind Valea-Cerbulur. Aceasta
vale este alcatuita din sase trep-
te uriase, carr, incepind de la
piscul Omul, se sfirsesc in riul
Prahova. Coboritul trepter de
sus este foarte anevoios, apor
calea urmeaza admirabil pana
la padure.
Privita de jos, Valea Cerbu-
lur se prezinta in forma unur
gigantic si salbatic amfiteatru.
De prin toate vaglunele, unde
vecrnic sta zapada ascunsa, se
scurg in vale izvorase.zburdal-
nice, care alcatuesc nepotolita
apa a Cerboaicer, care se ros-
togoleste zgomotoasa pana in
Prahova.
Piscul Omul are trer virfurr:
unul mar mic spre S., de pe care
se vad muntir Rucarulur, Pra-
tra-Craiulur i Strunga; al doilea
la mijloc, de- pe care se vede
Predealul,Temesul i munir Bra-
sovulur ; al treilea, cel mar inalt,
de pe care se vad manoasele chal-
pir din Rominia pana la Bucu-
resti, precum si toatd tara Birsel.
OmuluI (Balta-), baltd, judetul
Baca, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. Scorteni, formata
din izvoare.
OmuluI (Dealul-), munte, In ju-
detul Suceava, com. Brosteni,
acoperit de padure de rasinoase.
Acesta e muntele care a fost
www.dacoromanica.ro
OMURCEA
vindut de Domen! Conaki,
pe pretul de 2000 galbenT. (Vez!
Dorna).
Omurcea, com. rur., jud. si pl.
Constanta, situata, pe valea Ca-
ra-Su, in partea de E. a jade-
tulur, la 15 kil. spre V, de o-
rasul Constanta, capitata dis-
trictulur, si In cea de V. a pia-
se!, la 24 kil. spre S. de satul
Cara-Murat, resedinta ocolulur.
Se mdrgineste la N. cu com.
Ala-Capi si Caratai (pl. Medji-
dia) ; la E., cu com. Hasancea
Palazul ; la S., cu com. Ha-
sancea si Osman-Faci (pl. Man-
galia) ; la V., cu comuna Mur-
fatlar.
Teritoriul cotn. e accidentat
de urtnatoarele dealurr : Nazir-
cea (96 m.), Caratai (76 m.),
Duran-Bair (83 ni.), Sancal (56
m.), Horoslar-Bair (51 ni.), la
N.; Gheorme-Bair (79 m.), Sis-
tirla (58 ni.), prin partea cen-
tran., la N. de satul Omurcea ;
Horoslar-Iol-Bair (8 m.), la E.;
Omurcea (80 m.), la S.-E.; Man-
gala-Culac-Bair (72 m.) si Ca-
nara-Bair (70 m.), la V. Sunt a-
coperite cu semanaturr si finete.
Movile sunt putine, i n'ati
time deosebita, afara de movila
Omurcea (83 m.), la 2 kil. spre
S.-E. de satul Omurcea.
Vd! sunt : Cara-Su, san Medji-
dia, saa Omurcea, saa Hasancea
(dup. numele satelor, ce se
aflä inteinsa), trecind prin mijlo-
cul comuna ; adiacentele sale,
valle: Cara-Iuc-Ceair, Mahomet-
cea-Ceair-Dere i Canara Dere,
pe stinga ; Eschi-Deran-Ceair pe
dreapta ; Cioban-Dere, prelungit
Cu Horoslar-Alceac, precum
Caratai-Alceac, tot pe dreapta.
Sunt i altele mar miel'.
Supraf.. ta totall a comuner
este de 5648 hect., din carl 169
hect. ocupate de vetrele celor
doul sate ce o compun (Ho-
OMURCEA
murcea i Nazircea), restul im-
partit 'filtre stat cu proprietaril,
cari aa 2356 hect. si locultorir,
carT posea. 3123 hect.
Se compune din doul. catune :
Homurcea, resedinta, in valea
Cara-Su, in partea centrall. a
com., in tre dealurile Gheorme-
Bair la N. si Cepme Culac-Bair
si Omurcea la S.; Naztrcea, in
partea de N. a comuna', la 7
Bair.
kil. spre N. de resedinta, pe
valea Horoslar-Alceac, intre clea-
lurile Caratai la N. si Horoslar-
la S.
Populatiunea, compusa in ma-
ioritate de Turd si TatarI, e de
178 famillI, salí 778 suflete, din
carl 180 contribuabili.
Sunt 3 geamil, 2 in catunul
Omurcea i a in ,c4t. Nazircea,
Cu 2 hogI ; o secará mixta, con-
clusa de i invatator i frecuen-
tata de 44 elevt.
LocuitoriI posea : 72 plu-
gua-1, 88 care pi carute ; 6 ma-
sinl de secerat, ii grape de
fier, a moara Cu abur! ; 5400
capete de vite, mar cu seama oI
pi bol.
Comerciul, destul de activ,
se face prin gara Murfatlar, la
8 kil. spre V., si consta. in
import de manufactura si co-
loniale i in export de vite cu
produsul lor si de cereale.
Budgetul comuneI e la veni-
turl de 11824 le! pi la chel-
tuelY, de 2742 Id.
Cal de comunicatie sunt : ca-
lea ferata Cernavoda-Constanta,
ce trece prin sat, apoi drumurl
comunale spre Hasancea, Mur-
fatlar, Nazircea, Horoslar, Os-
man-Faci, Mahometcea, Hagi-
Diuliuc, etc.
Pe teritoriul comund, la 200
m. spre N. de sat, trece valul
de piatra; la 1'2 kil., tot spre
N., valul mare de plmint ;. la
21/2 kil. spre S. de sat trece
valul mic de pamint. Valul cel
www.dacoromanica.ro
586
mare de plmint are la 2i/2 kil.
spre N. de sat resturile und
lagar, pe care Turcit aa avut
o fortareatl, numita Eschi-De-
ran-Iol-Tabia.
Once§ti, com. rur., in jud. Te-
Omurcea, sat, in jud. pi plasa
Constanta, cat. de resedinta al
comund Omurcea, situat in par-
tea de V. a plaseI i cea meri-
dionala a comuna, pe valea
Mahometcea-Ceair-Dere. E in-
chis la V. de dealul Cesme-Cu-
lac-Bair ;la N., de dealul Ho-
roslar-Iol-Bair. E dominat de
virful Omurcea (80 m.), situat
la 21/2 kil. spre S.-E.
Are o suprafata de 2817 hect.,
din carl 104 hect. sunt ocupate
de vatra satulul si de gradini,
cu o populatie de 445 suflete,
in maioritate TurcI.
Tre vaIurI ale lul Traían
strabat catunul, unul prin par-
tea meridionala a catunuld, al
doilea prin centrul lui i al
treilea in partea septentrionall.
Cale?. ferata Constanta-Cer-
navoda trece prin sat impar-
in doul partI neegale,
cea maI mare fiind la N.
DrumurT comunale vin de la
satele : Hasancea, Horoslar, Na-
zircea, Ala-Capi, Murfatlar, Os-
man-Faci i Mahometcea.-
Omurcea, virf, in jud. si pl.
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Omurcea ; are o inaltime
de 8o m., cu care domina sa-
tele Omurcea (la I kil. spre
N.-V.), Hasancea (la 0,2 kil.
spre N.-E.) ; calea ferata Cer-
navoda-Constanta (la a kil. spre
; dota valurt ale lut Tratan
(unul spre N., la i kil. si al
doilea spre S., tot la i kil.); e
situat tri partea vestica si putin
sudica a plaseI i cea estica a
comund ; e acoperit cu verdeatà.
Onaca, a'eal, se intinde in par-
ONCEM
tea de S. a satulul Bousori,
com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluia, prelungindu-se de la
V. satuld spre S.
cuela, pl. Stanipepti, situata. la
N. judetuld, la 75 kil. de Te-
cuela. Este formata din O cat.:
Barboasa, Dealul-Perjuld, Gor-
ghepti, Lozinca, Taula, Tarnita,
Tomozei, Oncepti-Nor, Oncepti-
VechI i Valea-Bould.
Are o populatie de 663 fa-
saa I470 suflete, din carl
648 contribuabilI, locuind in
624 case; 4 bisericI : in Bar-
boasa, Tomozei, Oncesti - No!
Tarnita, deservite de 3 pre-
otI pi 6 cintaretl; 3 scoll mixte
una in Oncesti-VechI, a doua
In Oncepti -Nol si a treia in
Tarnita, frecuentate de 132 copit.
Teritorial com. este de 7955
hect. si 21 ariI.
Vite : 69 boI, 562 yac!, 7
taurl, 56 cal', 56 Tepe, 15 ar-
mdsarl, 3 bivolI, 1385 01 i 16
capre.
Intinderea terenuld cultivabil
e de 7258 hect., 90 ara.
Vatra satelor ocupa 1005
hect. Razesii ati o suprafata de
3736 hect., 85 ar. ; clacasit, 382
hect. ; lar statul i proprietarir,
2840 hect., a i ariI.
LocuitoriI posedl: 46 plugurr
de fier, 266 de lemn ; i masilla
de .treerat, i de batut porumb,
4 de vinturut, 12 cazan e de fa-
cut rachia, 8 mor! de apa si
15 de vint.
Budgetul com. e la venituri
de 3937 Id, 95 bad, lar la chel-
tuell, de 3760 le!.
Comerciul se face de 6 cir-
clumart.
E brazdata de dealurile: Per-
jul, Oncesti, Lazul i Gorghesti,
strabatuta de rhal Berheciul
si de maT multe Odiase, cart se
varsa in Berhecia.
 ONCETri
oseaua judeteanä o uneste
cu com. Godinesti si merge pAng
In Dealul-Perjulul, de unde se
desparte in mal' multe drumurT
naturale, ducind la satele dim-
prejur si la N.
Se mArgineste la N. cu jud.
BacAti; la S., cu com. Negu-
lesti ; la E., cu com. Godinesti
si la V. cu com. StAnisesti.
AceastA comunA, fiind delu-
roasA si. in mare parte acope-
ritA cu pAdurl seculare, a fost
adApostul oamenilor prigonitT de
imprejurArT. ET se asezati in a-
ceste p5.durl fAcindu-sl locuinte
si in urmA devenea5 stäpinT.
Asa ne intimpinA numiri ca :
CurAtura GrosuluT, Poiana - lur-
Antohe, etc. Din aceste fami-
liT s'a format satele dimprejur.
Se zice el pe mosia satulul Tar-
nita, a fost un sat vechiti care
s'a distrus de administratia mA-
nAstireI Rgchitoasa. AstAzT nu
se vdd de cit urrnefe unuT drum,
care trece prin pAdure si care
se numeste Drumul-PoteceT. Lo-
cul unde a fost satul se nu-
meste Valea-CismeleT.
Once§ti, saü Bratul-Oncescu,
sat, jud. i plaiul Dimbovita,
61. com. Gemenea.
Onceqti, sat, fAcind parte din
com. rur. Profa, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Once§ti, Onceasca, sati Co§o-
veni, catan, jud. Vlasca.
Once§ti, mofle, nelocuitg, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., pe lingg
satul ButnAresti.
Once§ti-NoI, sati Lazul, sat,
situat In partea de N. a corn.
cu acelasT nume, jud. Tecucia.
Are o populatie de 115 fami-
liT, sati 493 su flete; o scoalg, fre-
cuentatA de 57 copiT ; o bise-
68617. Nardo Diclionar Mogrollo. Vol. IP.
687
riel, cu hramul Adormirea Mai-
cel DomnuluT, fAcutA la 1792,
pe locul uneT alteia care se con-
struise la 1772, bisericA care
s'a rezidit !p. 1834.
Conterciul se face de 6 cir-
ciumarT.
Once§ti-Vechl, sat, ra'cind parte
din com. Oncesti, pl. StAnisesti,
jud. Tecuciti, situat pe coasta
de E. a DealuluT-Medelenilor,
pe malul drept al BerheciuluT.
Are o populatie de 58 fami-
liT, sati 190 suflete, din carT 42
contribuabilf, locuind in 48 case;
o scoalg, InfiintatA la 1872 sí
frecuentatA de 62 copil.
LocuitoriT sunt vechT rAzesT.
Teritoriul satuluT este de 1129
hect.
Comerciul se face de 2 clr-
ciumarT.
Onciul, sat, format din fostI cIA-
caT improprietgritl, in jud. Co-
vurluiti, pl.. Horincea, com. Sliv-
na, mal' jos de resedinta comu-
nalä, tot pe Valea-SlivneT, cu
26 familiT, sati 116 suflete.
Onciul, znofie particularA, de 500
hect., in jud. Covurluiti, pl. Ho-
rincea, com. Slivna.
Oneaga. Vez1 Slobozia-SecAtura,
comung, in jud. Botosani, pl.
Copla.
Oneasca, trup din mo,siile locui-
torilor, jud. Teleorman, com.
Urlueni.
Oneasca, vale, incepind din Va-
lea-Seacg, com. Corodul, pl. Bit.-
laduluT, jud. Tecuciti ; continu5.
spre S. 'Ana pe teritoriul com.
BArcea.
Oneguta. VezT Lingurarilor (Pi-
riul-), com. Slobozia-SecAtura,
jud. Botosani.
www.dacoromanica.ro
6isrEstf
One§ti, conz. rur., jud, BacAti, pl.
Trotusul, asezatA in valea de
pe dreapta Trotusulul si in va-
lea celor dor afluentl al sAT :
Oituzul si Casinul, in cursul lor
inferior.
Se compune din 4 cdtune:
Onesti, resedinta, asezata pe
dreapta Trotusulur, in apropiete
de confluenta celor l'alte douà
Fiiipesti, pe apa Oituzu-
riurT ;
luT ; RAclutul si Buciumi, pe pf-
riuri tributare riuluT
In Condica Liuzilor ggsim
Onesti, a CAminaruluT Constantin
Aslan; iar Filipeni si RAcAutul,
sunt rAzgsestr. Locuitorif de aci
sunt rAzesT din timpul luT te-
fan-cel-Mare.
Aci se gAsesc niste zidurT pe
un ses, In partea pe E. a com.
numit Silistea-Malulta.
E inconjuratA de dealurile
Perchiul, spre N.-E. ; Buciumi
si Ciuciurul, spre S. si de trei
ape. Are o pozitiune strategicd
pentru operatiunI militare. Aci
generalul Moller s'a ciocnit cu
Rusil la 1848.
Pozitiunta sa bina, la locul
de Intilnire a 4 riurT si a 3 cAT
nationale, a fAcut pe locu:torT
de at ales aceastä comuna pen-
tru tirgurr, care se tin de 6 orT
pe an : la Sf. Paraschiva, Ziva-
CruciT, Sf. Mihail si Gavril, Du-
minica-TomiT, Duminica-Mare si
la Sf. Petru si Pavel.
Se mArgineste la N. cu com.
Ripile i BrAtila ; la V., cu com.
BogdAnesti i Tirgul-Trotusul ;
la S., Cu com. Bogdana si la E.,
Cu com. Rtpile.
Are o populatie de 893 fa-
mili!, sati 3468 suflete, din cari
749 contribuabilf, locuind In 809
case ; 3 coale, 2 de bgeti, una
in satul Onesti, functionind de
la ¡866; a doua, in satul Bu-
ciumi, functionind de la 1870,
si a treia de fete, in satul O-
nesti, functionind de la 1870,
75
 ONEVTI
tus-trele frecuentate de 43 copiT;
6 bisericl, din cal-1 5 ortodoxe,
2 in cat. Buciumi si cite una
In cele-l'alte atune, deservite
de 4 preotI si 8 cintaretI si a 6-a
catolica, in satul Onesti, deser-
vità de un preot.
Sunt 14 cit ciumf.
Dupd legea rurall din 1864,
s'ati improprietarit 233 locui-
torl, cu 765 Miel' si ¿lo prj.
Orina.
Teritoriul com. are o intin-
dere de 5000 hect. Padurile
Cuciurul, Buciumi, etc., ocupa
aproape 450 hect.
Proprietarl marI sunt : Al. Iu-
rascu i mostenitoril. 1111 D. Iu-
rascu, a caror mosie cu paclurl
Cu tot, ocupA aproape 700 hect.
Totalul päminturilor de cul-
tura e de 1830 hect.
Pe apa Casinului se Oseste
o moara In bune conditiunI.
Viile sunt pe o intindere de
51,56 hect. Dupl controalele
divizieI filoxerice (1890, viea lu-
cratoare are I073/4 hect.
Vite sunt 135 ce, 1555 vite
mari cornute, 25 capre, 1044
oi si 665 por&
Stupi Cu albine sunt 134.
Budgetul com. e la venituri
de 161 31759, bani to si la chel-
tuelI, de lei 7708, bani 90.
Comuna este strabatuta de
calea ferata Adjud-Ocna, avind
statia Onesti, in jos de conflu-
enta CasinuluI si un pod mare
pe riul Trotusul, de calca natio-
nala Onesti-Pasul-Oituzulur, pre-
cum si de cele care duc la T'ir-
gul-Ocna si la Tirgul-Valea-R ea.
Distantele : la Bacati, capitala
districtului (49 kil.); la Tirgul-
Ocnei, resedinta piase (14 kil.);
la com. Ripile (7 kit.); la com.
Bogdanesti (8 kil.) ; la com. Bog-
dana (14 kil.) ; i la com. TI-
gul-Trotusul (9 kil.).
One§ti, sat, jud. Bacan, pl. Tro-
588
tusul, i resedinta comunel cu
acelasT nume, situat pe malul
drept al Trotusulul, pe un loc
ves, inconjurat de treT parti cu
ape. La marginea de E. a sa-
tuluI curge Casinul, iar la cea
de V., Oituzul, ambele varsindu-
se in Trotus in acest loc. Din-
colo de Trotus, Valea-Tazlau-
laMare se impreuna cu vitae
riurilor mar sus mentionate, in
t'ata Onestilor.
Are o populatie de 349 fa-
156o suflete; 2 coil :
una de baetI si una de fete,
frecuentate de 16 1:441 si i I
fete ; 2 biserici : una ortodoxa,
Cu i preot i i cintaret, cladita
de fostul proprietar al mosie O-
nesti, Al. Ceaur-Aslan, la 1843;
alta catolica, en I preot, cla-
dita de locuitori la 1854; 8 cir-
ciumi.
Vite : 56 cal, 655 vite marI
cornute i 277 para
AicI se tin 6 bilciurI in tim-
pul anuluI. Pe teritoriul acestur
sat, dincolo de apa. CasinuluI, se
afla statia de drum de fer O-
nesti, la care duce soseaua
nationala, trecind podul peste
Casin.
One§ti. Vezi Slobozia - Oancea,
sat, jud. Covtirluitt.
Oneqti, sat, in partea de N.-V.
a com. ipotele, pl. Bahluiul,
jud. Iasi, situat pe valea piriului
Miletinul, avind o populatie de
143 familiI, sati 647 suflete, fu-
tre cari se nuntara si locuitorir
din satul Plugari, ce este peste
piriul Miletinul in fata Onesti-
lor i cu care formeaza aproape
un trup.
Are o biserica vechie, repa
rata in 1878, deservita de
preot, I cintaret i i eclesiarc ;
moara de apa i i de aburi,
precum i casele proprietäteI.
Vite: 938 vite marl cornute,
www.dacoromanica.ro
ONICENI
46 cal, 2630 oi, 3 capre i 21S
rimatori.
One§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Tutova, com. Lalesti, spre N.
de satul Lalesti. Are 41 locui-
tori i io case.
One§ti, stalie de drum de fier,
jud. Bacati, pl. Trotusul, com.
Onesti, pe linia Adjud-Tirgul-
Ocna, pusa in circulatie la 1884,
Iunie, !fuga podul drumulul de
fer pe Trotus, pe care trece
trenul cind ese din statie, mer-
gind spre Tirgul-Ocna. Se afla
intre statiile Caiutul (14.2 kil.)
Tirgul-Ocna (12.6 Venitul
acestei statiI, pe anul 1884, a fost
de lel 16692, banl 95; iar pe
anul 1896, a fost de lel 105559,
banI 88. Statia este asezatä d'a
stinga liniei, spre N.-E. de satul
Onesti si pe malul drept al Tro-
tusuluY. Atitudinea d'asupra ni-
velulul Marir este de 199.76 m.
One§ti, subdivisie a catunului
Rugineni, corn. Cavadinesti, pl.
Horincea, jud. Covurluiti.
One§ti, moçie, jud. Bacati, plasa
Trotusul, de pe teritoriul comu-
nei Onesti.
Onici, vale si piriii, fortnate din
intrunirea mal multor izvorase
de pe linga satul Tingujel, pl.
Funduri, jud. Vasluiú, avind di-
rectiunea spre S. V. si varsindu-
se in piriul acovAtul, pe sesul
Mindra.
Oniceni, com. rur., In jud. Ro-
tnan, pl. Fundul, spre S.-E. de
orasul Roman, la 28 kil, de el
si la 20 kil, de resedinta plaser.
Este asezata pe un teren acci-
dentat, pe ambele malurI ale
riului Birladul.
Se compune din satele Ciar-
neiul, (Cotul-lui-Ciorneiti), Fun-
 ONICEN1
dul-Ocer, Linse$ti, Lunca, MAr-
mureni (Saca), Nalman (Oniceni-
luT-Naiman), Oniceni, Pretrosul,
Pustieta, Sdatura, Solea $1 Va-
lea-lui-Ene, cu re$edinta comu-
neT in satul Oniceni.
Are o populatie de 391 fa-
mili!, sati 1621 suflete, din carT
394 contrib., locuind in 409
case; 3 bisericT: una de zid
doul de lemn.
Budgetul com, e la veniturT
de 4328,69 lel yi la cheltuelT, de
3455 leT.
Sunt 2947 vite marT cornute.
Oniceni, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni, spre S.-
E. de ora$ul Roman, la 28 kil.
_de el $i la 20 de re$edinta p15.-
$eT, pe piriul Valea-luT-Ene.
Are o populatie de 51 familiT,
salí 189 suflete, din carT 67 con-
tribuabilT, locuind in 50 case ;
o biseria de lemn.
Este re$edinta comuneT Oni-
ceni.
Sunt 312 vite marT cornute.
Se lucreazA carute i roate.
Se maT nume$te i Oniceni-
RAzI$T sati Dodite,ti.
Oniceni, sat, pe mo$ia cu acela$T
nume, jud. Suceava, com. Ui-
de$ti, strAbAtut de piriul cu a-
celag nume.
Are o populatie de 124 fa-
mili!, sal"' 535 suflete, locuind
in 134 case ; o biserica, cu hra-
mul Sf. Nicolae, ziditA de fo$tiT
proprietarl Moruzzi, deservid de
un preot i doT chitaren.
coala din Ford$ti serve$te
acestui sat.
Vatra satuluT ocupa 16 J'Ala
Mo$ia e proprietatea moste-
nitorilor luT Beri$ Last, fostA a
Negri-Moruzzi. Are 447
fAlcI, din carT 350 cultivabile, 50
fälcT finas, $1. restul prea putin
productiv.
ImproprietAritT in 1864 sunt
589
53 palma$T $i 37 codas!; im-
proprietArin 4 cu cite 12 pra-
jinf, stapinesc 3201/2 fAlcI.
DrumurT principale sunt : la
For A$ti (31/2 kil.) i la DrAgu-
$eni (4 kil.).
In 1803, Oniceni, a, SpAtaruluT
GrigoreBa$otA, numara 72 liuzI,
platind 1261 leT bir anual, filnd
$i 2 liuzT de ceT lArá. bir. («U-
ricarul,", de T. Codrescu, vol.
VII, p. -250.
Oniceni. Vez! Boscoteni, judetul
Suceava.
Oniceni-luI-Ene. Vez! Valea-luT-
Ene, sat, jud. Roman, in pl.
Fundul, com. Oniceni.
Oniceni-lui-Naiman. Vez! Nai-
man, sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Oniceni.
Oniceni-Räze§I. Vez! Oniceni,
sat, in jud. Roman, pl. Fundul,
com. Oniceni.
Oni§cani, com. rur., -in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-j., la S. de
ora$ul Roman, la 151/2 kil, de el
$1 la 141/2 kil. de re$edinta pl.
Este a$ezata pe $es $i formad.
din tirgu$orul OniKani t satele:
Alde$ti, Boanta, Corne$ti, Här-
le$ti, Oni$cani i erbaneqti, cu
re$edinta com. in tirgu$orul O-
ni$cani.
Are o populatie de 266 fa-
mili!, sail 911 suflete, din carT
266 contribuabilT, locuind in 170
case.
Budgctul com. e la veniturT
de leT 3309,50 11 la cheltuelT,
de le! 3306.
Este legad cu ora$ul Roman
prin osea.
Oni§cani, tirgufor, in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-j., com. Oni$-
cani, pe $oseaua nationalA Ba-
cati-Roman, la S. de ora$ul Ro-
www.dacoromanica.ro
OPANEZUL
man, la 151/2 kil, de el $i la
1412 Id!. de re$edinta pla$eT.
Este a$ezat pe $es. Are o
populatie de 4E familiT, locuind
in 19 case.
Face putin comercia cu ce-
reate, vite $i lucrurT alimentare.
Este reqedinta com. Oni$cani.
Oni§canI, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Oni$cani,
spre E. de thgu$orul Oniscani
lingä dinsul, pe malul drept
al riuluI Siretul.
Are 35 familiT, sari 118 su
flete, locuind in 30 case.
Se lucreazä aci fringhiT.
Sunt 61 capete vite mar!.
Onofrei, pIrla, afluent al piriu-
luT Budaile, com. Väscani, jud.
Suceava.
Onteni, sat, a$ezat pe Valea-
Grajduluf, in partea de S. E. a
com. Manastireni, pl. Tirgul,
jud. Botopni, cu o suprafatd
de 2727 hect. $i o populatie de
170 familiT, sati 388 suflete, din
carl 187 contribuabilT.
Are o biserica, deservitä de
preot $1 2 chitaren; o $coala,
condusA de un invAtAtor $i fre-
cuentad de 24 $colarT ; un iaz,
format de piriul Puturosul.
Vite : 428 bol $1 yac!, 113
ca!, 1830 oT, 6 capre, 4 bivoll
$i 270 porcT. LocuitoriT posea.
20 stupT cu albine.
Sunt 4 circiumT, 4 comerciann
$i 4 meseria0.
Ontenilor (PIrlul-), in
jud. BotoRni, pe tno$ia Onteni,
in partea de E. a com. Manas-
tireni, trece prin com. Gorbl-
ne$ti.
Opanezul, pichet de granild, cu
No. 8, in jud. Constanta, si-
tuat pe teritoriul com. rur. Ese-
Chioi, pe o inaltime a dealuluT
 OPARITI
Saban-Bair, aproape de trice-
putul vad Saban-Ceair, ling
drumul cel mare Silistra-Varna,
pe care-I domina pe o bun4
intindere.
Opäriti, cont. rur., pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Numele acesta i
s'a dat de la 1860. In vechime
parta numele de Vitioara si de
Poiana Copaciulta.
Se zice ea s'a infiintat cam
pe la anul 1623, stabilindu-se
aci cite-va familif venite de prin
muntI si alte pArtI, carT s'ati o-
cupat cu cultura vie.
Este situata pe dealurile: Pre-
dealul, Bubicescul si Dogarul
si pe vaile: Opdriti, Vitioara si
Poiana-CopaciuluI, la 35 kil, de
capitala judetuluT si la 7 kil.
de a plaseT.
Se compune din 3 catune :
Opariti, situat in partea de E.;
Vitioara, in centru si Poiana-
Copaciuld, in partea de V. a
com., avind toate o populatie
de 358 familia, sati 1340 suflete,
din cart 243 contribuabill, lo-
cuind in 358 case.
Are cloud bisericI : una in
cat. Opariti, fondata in anul
1852, de Polcovnicul Moise Mir-
zescu, Dina.' Gogulescu si Ge-
orge Mateescu si a doua in cat.
Vitioara, fondata in anul 1841,
ambele deservite de 2 preotI ;
o scoala, frecuentatd de 54 copif.
Mara de agricultura, locui-
torif se mat ocupl cu dulghe-
ria si butaria.
La 1864, s'aii improprietarit
264 locuitorl pe mosiile: Radu-
Vocla, Horezul, Mitropolia si
Zoe Filipescu, din care li s'atI
dat 816 hect. El posecla : 5 cal
si lepe, 93 vad, 23 capre, 487
oT si 312 porcI.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 1362 hect.
In localitatile numite La-Baia
si Sarari, sunt izvoare de apa
590
minerall, ce contin sare si pu-
cioasa.
In termen media se fabrica
anual aci cam 619 hectol. tuica
si 496 hectol. vin.
Pacurd, care se exploateaza,
este multa in cat. Poiana-Co-
paclulul.
In com, se gasesc multi porn!
roditorI : merI, perl, dud, ci-
resl, Dud si gutuI.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 circiumarl.
Budgetul com. e la venituri
de 4145 leI si la cheltuelr, de
3638,84 lei%
Comuna este strabatutá in tot
lungul satl, de la V. catre E.,
de o osea, care duce spre V.
pana in oraselul Valeni -de-Munte,
iar spre E. pana in com. Su-
rani. Din soseaua principala se
despart spre N. si S. alte dru-
murl secundare, ce duc in di-
ferite 041 ale comuner, si tot
de odata leaga Oparitii spre N.,
cu corn. Predealul si cat. Va-
lea-GarduluI si spre E., cu com.
Pacureti si Gornetul-Cuib.
E strabatuta de dealurile :
Predealul (cu virful Pisica), Bo-
bicesti (cu virfurile Dogarul si
Maclanul), Moreni si Slavul.
E udatä de piraiele : Copa-
ceni, Valea - Stupinel, Cilnaul,
Saratelul $i Valea-A din eA, toate
acestea unindu-se sub poalele
virfulur Baia si purtind d'aci
incolo numele de Saratelul in
care se mal varsa gtrla Nu-
cetul, care, in dreptul com. PA-
cureti, primeste numele de Tul-
burea.
Se margineste cu comunele :
Gornetul-Cuib si Pacureti, la S.;
riul Teleajenul, la V.; com. Su-
rani, la E. si com. Predealul,
la N.
Opfiriti, sat, facind parte did com.
rur. Opariti, p/aiul Teleajentd,
jud. Prahova.
www.dacoromanica.ro
OPC1NA-STEJARTJLIA
Opäriti, deal, jud. Prahova, pla-
iul Teleajenul, com. Opariti, pe
care se cultiva 711/2 hect. vie.
Opäriti, "trig , izvoreste din poa-
lele dealuld Slavul, com. °pa-
riti, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hova ; curge spre V., si, la poa-
lele dealuluI Baia, se varsa in
gira Saratelul, tot in raionul
com. Opariti.
Opfiriti-de-la-UlmI, numire ce
se a'd din vechime uner parp
din mo,sia Berendeasca, jud. Bu-
zaa, com. Tintesti.
OpAte§ti, ciltnn, jud. Arges, pl.
Topologul, facind parte din com.
rur. Bleici. Are o biserica, cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, deser-
vita de un preot si un cintaret.
Opcina, munte, in jud. Suceava,
com. Neagra-Saruld.
Opcina-Chimernii,munte, in jud.
Suceava, comuna Malini, avind
1080,7 m. altitudine de la ni-
velul MariT. Formeaza hotarul
Tara din spre Bucovina. Pe
coasta acestuT munte s'a insta-
lat prima linie funiculara din
tara, inaugurata in anul 1892,
si care serva la exploatarea pa-
durilor de pe Domeniul Coroa-
neI: Malini.
Opcina-Goif, munte, in jud. Su-
ceava, com. Brosteni.
Opcina-RateI, munte, in jud. Su-
ceava, com. Brosteni.
Opcina-Rea, munte, in jud. Su-
ceava, pe virful caruia se aflä
hotarul intre corn. Brosteni, MA-
lini si Bucovina, avind 1295,7
m, altitudine de la nivelul MAI.
Opcina-StejaruluI, munte, jud.
Suceava, corn. Farcasa.
 OPCINA-WVIRATELEI
Opcina-§uvAratelei, munte, in
jud. Suceava, com. Malini.
Opcina-Varnitei, munte, in jud.
Suceava, com. Malini.
Opcioara, munte, intre com. Dor-
na si Brosteni, jud. Suceava.
Opinca, bala, pe sesul Jijid, jud.
Fälciii, pl. Podoleni, com. Isaia,
formata din varsarea rfuluT Jijia.
OpinceI (Dealul-), deal, in jud.
Iasi, pl. Codrul ; se intinde din
Dealul-PaunuluT spre N. si, unin-
du-se cu Dealul-MurguluT, for-
meaza o infundatura, numita Va-
lea-Tomestilor, unde e asezat
satul Tomesti ; este acoperit ca
viT si livezT.
Ople§ata, munte, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani
Ople§ata, munte, acoperit cu pa-
dure secular, com. rur. Ilova-
tul, plaiul Cerna, iud. Mehedinti.
Oporelul, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-j., compasa din 5 ca-
tune : Preotesti, Oporelul, Bria-
Mica, Bria-Mare si Corbul, cu
o populatie de 1123 locuitorT,
din carT 262 contribuabili, lo-
cuind in 280 case.
Este situata pe valea giriel
Tesluiul, la 25 kil, de resedinta
judetuluT si la 18 kil, de a pla-
seT. La inceput, comuna a fost
situata pe valea Oporelul, un a-
fluent al TesluiuluT, dar la 1836,
In timpul domnieT luT Alex. Ghi-
ca, a fost stramutata pe gira
Tesluiul. In vechime, com. Opo-
relul forma o comuná numaT cu
cat. Preote0.i ; lar de la 1856
s'a intrupat la ea si com. Beria,
compusa din cat. BeriaMare,
Beria-Mica. si Corbul, ' primind
toate numirea de Oporelul.
Are 2 bisericT, una in cat.
591
Oporelul, si a doua, in cat. Be-
ria-Mare, zidita. la 1842, de ar-
Serdar Deleantt si sotia sa, E-
lena, deservite de 2 preotT ; o
scoala, frecuentata de 43 copiT.
Mará de agricultura, parte
din locuitorT se ocupa si cu dul-
gheria. Produsul munceT lor 11
desfac la orasul Slatina.
LocuitoriT din cat. Oporelul
sunt mosnenT ; ceT din cele-l'alte
cat., in numar de 72, s'ati im-
proprietarit la 1864, cind
s'aa dat 290 hect. din mosiile
Preotesti, Beria-Mica, Beria-Mare
§i. Corbul, foste ale statuluT.
Vite sunt : 26 cal, 63 Tepe,
618 boT, 322 vacT, 17 capre,
4670 or O 413 porc1.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata. de 3645 hect.
Inul se cultiva pe o scard
foarte intinsa.
Pamtntul e prielnic la orT-ce
cultura. Dintre pomT roditorT,
sunt : merl, perf, duzT, ciresT si
nucT.
Comerciul se exercita de
circiumarT.
Veniturile com. se urca la
3208 leT anual, si cheltuelile, la
3199 leT.
Pe teritoriul com. sunt : so-
seaua judeteana. Slatina- Casa-
VechTe si Slatina-Gura-BouluT,
care, din coasta TopologuluT
(jud. Arges) si pana. la Turnul-
Magurele, poarta numirea de
Drumul-Oael.
In raionul com., spre E., se afla :
Magura-luT-Tanase, care serva
de hotar filtre mosia Oporelul,
proprietatea d-lui C. Fortunatu
si mosia mosnenilor OporenT, si
magura Gura-Lintesti, spre E.,
care serva de hotar intre mosia
Preotesti, proprietate a d-luT Si-
mion Dimcea si mosia mosne-
nilor OporenT.
E brazdata de dealurile : Dea-
lul-luI-Pana, Purainici, Lintesti,
(la E.), Viea-PopeT, Piscul-Cor-
www.dacoromanica.ro
OPREA (M0VILA-LUT-M0.5-)
buluT, Caldarusa, Ripa-luT-Ivan,
s. a.
E udata de valle: Valea-0-
porelului, lonas, Beria, Bur-
cluleasa, Olareasa si de girla
Tesluiul.
Oporelul, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, pl.
Oltul-d.-j., jud. Olt.
Are o populatiune de 460
locuitorl si o biserica. Locui-
li toril sunt mosnenT.
Oporelul, deal, in raionul com.
Oporelul, pl. Oltul-d.-j., judetul
Olt, pe care se cultiva. 4 hect.,
25 ariT vie.
Oporelul, vale, jud. Olt, izvo
reste din mosia Radestilor, trece
pe linga Gura-Lintesti, 'Upa-
Popi T- luT- Ghita, pl. Oltul - d. -j.;
curge india spre E., apoT spre
V. si se varsa in Orla Tesluiul.
Pe aceastd vale era asezata
com. Oporelul, pana la 1836,
5 &ira s'a asezat pe gira Tesluiul.
Opräne§ti, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-s., corn. rur.
Husnicioara.
Oprea (Movila-luI-Mo§-), mo-
vild,in jud. Constanta, pl. Med-
jidia, de pe teritoriul comuneT
rurale Cochirleni ; are o inaltime
de 107 metri si domina satul
Cochirleni, lacul Cochirleni, bal
ta Cara-Su, dota valurT ale luT
Traian, care trece : unul pe la
N. si altul pe la S., foarte a-
proape de ea, drumul comunal
Ivranes - Cochirleni si Ivranes -
Cernavoda, precum si Valea-
Mare, care se intinde la N. san;
este situatd in partea de V. a
plaseT si cea centrall a comu-
neT, la t kil. spre S. de balta
Cara-Su si la 3 kil. spre E. de
satul Cochirleni ; este artificiall
si acoperita cu verdeata.
 OPREgI
Opre§ti, sat, facind parte din
com. rur. StlIpeni, pl. Mutile,
jud. Muscel. Are o populatie
de 302 locuitorf.
Este situat pe malul sting al
riulul Tirgul. Pe la E. satuluT,
trece calea ferata Go/esti-am-
pulung i oseaua judeteana Pi-
testi-Cimpulung-Frontier5..
Opric5, movild, jud. Braila, la
3 kil., spre N.-E., de satul Ro-
man, pe teritoriul com. Cotul-
Lung. Ad i a fost o Arta cu a-
cest nume.
Opril (Izvorul-), izvor, In jud.
Buzati, com. Lopatari; izvoreste
din virful muntelut Chilmiziul;
se uneste cu Izvorul-FuruluT la
lunca .0doboaia si, impreuna,
dan nastere riulul Slanicul.
Oprii (Valea-), vale, cu directia
de la V. la E.; trece pe la N.
de com. Jieni, jud. Romanati,
se termina in Valea-OltuluT.
Opri§ene§ti, sat, jud. Braila, la
6 kil. spre N.-E. ; de satul Pe-
risorul, infiintat la 1859.
Are 21 case, cu 24 familiT,
san roo suflete.
LocuitoriT posea : 64 cal,
153 vite marI cornute, 197 oT
si 6o rimätorT.
Opri§eni, com. rur., situata la
N.-V. de Falticent i linga a-
cest oras, In pl. Moldova-d.-s.,
jud. Suceava. Se margineste
spre S.-E. cu comunele Baia
Falticeni ; spre V., cu Ra-
daseni i spre N. cu comunele
Plesesti si Bucovina. In 1875
1876 era alipita la Radaseni ;
lar de atuncl formeaza comuna
a parte. Are forma unta patru-
later neregulat, inclinat spre N.-
E. (albia $omuzuluT-Mare).
Se compune din satele O-
priseni, Buciumeni i Falticeni-
592
VechT, cu resedinta in satul de
la care sT-a luat numele.
Are o populatie de 195 fa-
miliT, sa0 829 suflete, din carT
255 contribuabilT ; 3 biserici,
deservite de I preot i 2 cin-
tAretT; o scoala mixta, conclusa
de un invatator.
Budgetul com. e la veniturl
de 3186 lei, 5i banT, i la chel-
tuelf, de 3130 ler, 90 banT.
Vite: 42 cal, roo bol, 62
vacT, 250 oT si 185 por& Al.
titudinea com. de la nivelul
MariT vartaza intre 335-345
ni, E udata de omuzul-Mare,
care formeazA pe teritoriul a-
cestel com. Iazul - CalugaruluT,
si de piraiele Buciumeni, Opri-
sent i Fundoaia.
Suprafata teritoriuluT com. e
de 533 fald, din carT 498 ale!
cultivabile, 32 rala finat i Oh
huceag.
In com. Opriseni, la 250 m.
de bariera Suceava a orasu-
luT Falticeni, se afla o fabrica
de bere ; o fabrica de caramida;
o moara a StatuluT, numita
Moara-Calugarulul.
La hotarul comuneT din spre
Baia se afla o mocirla despre
care se zice ca ar fi ascunzind
unele din ramasitele vitejilor ea-
zutT in lupta de la Bala, dintre
tefan-cel-Mare i MateT Cor-
vin.
Opri§eni, saii Fundoaia, sat, in
jud. Suceava, pe mosia si In co-
muna cu acelasT nume. Asezat
pe coasta dealuluT Cornesti
ambele tarmurT ale piriuluT Fun-
doaia. Are 81 case, cu 8o fa-
milif, sati 385 suflete, din carI
113 contribuabill ; o biserica,
cu hramul Sf. VoevozT, zidita in
1855, Cu osirdia arendasuluT Va-
sile Canta, dar cu barril manas-
tirestI, opritT din arenda mo-
siei i deservita de un preot
dol cintaretT ; o scoala mixta,
www.dacoromanica.ro
OPRIENI-Dg-SUS
infiintata in 1890, frequentata
de 28 copiT,
Vatra satuluT ocupa 92 falcl.
Mosia, fosa a manastireT Sla-
tina, e acum a locuitorilor, do-
bindita in urma improprietari-
rilor $1 a cumpArAreT in loturT.
In 1864, s'ají improprietarit
2 frunta$T, 50 palmasT i 19 Co-
dal Cu 206. falcf ; 24 locui-
torl cumparat cite un lot
mic, conform noueT legl.
In vatra satuluT sunt foarte
bune cariere de nisip, ce ser-
vesc mal tuturor cIldirilor ce
se fac in F61ticeni.
Aproape fie-care satean '1st
are livada sa cu arborT roditorl,
ceT mal multi altoitT, si o gra-
dilla de legume, pe care /e des-
face in Falticeni.
DrumurT principale sunt : La
Falticeni, de care n'o desparte
de cit bariera, la Radaseni (2
kil.) si la Bunesti (4 kil.).
In 7038 (1530), August 22,
printr'un ispisoc de la Petru-
Voda, se intareste stapinirea Mi.
tropoliel Moldover pe cpol sat
Oprisani, partea de jos, cu morT
In omuz, ce este danie de la
Portarul Onufret Barnowschi».
lar prin alt ispisoc din 7088
(I580), Iulie 20, de la Iancu-Voe-
vod, se da MitropolieT si cea-
l'alta parte 'poi sat Oprisaniv.
(Ist. Mitrop. Mold. i Suc., p. 20).
In 1803, Opriseni numara 35
liuzT, plAtind 656 Id bir anual
(eUricarul, de T. C., Vol. VII,
P. 253).
In 1822, &ira cA Opriseni
devenise proprietatea manasti-
reT Statina. (Ist. Mitrop. Mold.,
P. 396 l 397).
Opri§eni-de-Jos. Vea Opriseni-
d.-s., sat, jud. Iasi.
Opri§eni-de-Sus cu Opri§eni-
de-Jos, sate, in jud. Iai, pl.
Branisfea, com. Tutora. Formea-
 013111MTI
za un trup, situat pe malul
drept al Prutulur, mal in jos
de satul Tutora.
Are o populatie de 114 fa-
mili!, saa 469 suflete; o bise-
fondata la 1856, de Mi-
tropolitul Veniamin, deservita
de I preot, i cintaret i i e-
cl esi arh.
Vite: 466 vite marf cornute,
768 oT, loI cal si 370 rimatorT.
Opri§e§ti, sat, facind parte din
com. Burdusaci, pl. Stani$esti,
jud. Tecucia. Situat in partea
de V. a com., pe coasta dea-
luluT cu acela$T nume, la 2 kil.
de re$edinta com., care e in
Burdusaci.
Are o populatie de i ro fa.
mili!, satí 393 suflete; 3 bise-
riel : una cu hramul SfintiT-A-
postolf, situad. pe un loc inalt,
la Vo zidita de Episcopul Ro-
man-Ionichie la 1759, dupa-cum
se vede din inscriptia ce se gase$-
te d'asupra useT bisericeT si care
s'a reparat de locuitorT la 1839
a doua, cu hramul Sf. Gheorghe,
zidita la 1874 de Iancu i Pe-
trache Zota, proprietarT in sat ;
a treia, situata pe Dealul-Mare,
la E., facutd de locuitorT in 1872,
in locul unde a mal fost alte 2
bisericT, una facuta. la 1680 $i
alta mal inainte. Aceasta bise-
ricä este cea mal vechTe bisericä
din sat. Ad se afla $i cimi-
tirul.
Satul e strabatut de piriul Gu-
noaia, ce se une$1e cu Opri$e$ti;
de un drum ce vine din $oseaua
nationald. Satul este vechia. De
aci s'a trimis MuzeuluT din Bu-
curesti cite-va zapise din anul
1660, ce s'al:1 gasit la locuitorT.
LocuitoriT sunt vechT raze$T
$1 stapinesc tot teritoriul cat.,
care e de 1129 hect.
Opri§e§ti, pirtiaf, in jud. Te-
cuela; izvore$te din Dealul-0-
598
pri$e$ti ; curge in directia V.-E.
prin mijlocul satuluT cu acelasT
nume, $i se varsa in ptriul Gu-
noaia, In satul Opri$e$ti, com.
Burdusaci.
Opri§e§ti, jud. Tecucia, in
partea de V. a dealuluI cu ace-
la$T nume; se intinde in directia
E.-V. pana In Pojorita, la S. de
satul Crde$ti, com. cu acela$T
nume.
Opri§ita, sat, in partea de S.-V.
a com. Laza, pl. Racova, jud.
Vasluia, a$ezat pe coasta dea-
luluT Marineasa si pe valea Opri-
$iteT.
Teritoriul satuluT are o su-
prafata de 700 hect., din carT
273 hect. sunt ale locuitorilor,
care ati $i 15 hect. vie.
Are o populatie de I19 fa-
saa 485 suflete ; o bise-
rica, facuta de Arhimandritul
Nilu la 1848 $i restaurata de
locuitorT la 1857, deservitá de
preot $i 2 eclesiarhT ; o moara
cu apa ; 3 circiumI.
Mo$ia apartine statulur.
LocuitoriT posea : 8 plugurT
$1 8 care cu bol, 2 plugurT $1
3 carute cu ca!; 90 vite marT
cornute, 24 caT, 500 oT, IO Ca-
pre, 8o rimatorT ; 6o stupT cu
albine.
Opri§oreni (MQ§neni-), pcidure
particulard, sup usa regimuluT sil-
vic inca din anul 1883, pe mo-
$ia mo$nenilor Opri$orenT, pen-
dinte de com. Surani, pl. Pod-
goria, jud. Prahova.
Opri§orul, com. rur. §i sal, jud.
Mehedinti, pl. ampul, situata la
marginea jud. despre judetul
Dolj a$ezata pe coastele a
1 rul, se impreuna cu piriul cel
doua dealurT $i pe o vale, a-
vind o pozitiune ridicata, care
procura o clima 13110..
Se margine$te la E. cu cat.
www.dacoromanica.ro
OPRWRUL
Crungul, ce apartine com. Ver-
bita, din jud. Dolj ; la S., cu
com. Gemeni si Dirvari-d.-j. ; la
V., Cu com. Drincea $i Ceartn-
gul ; la N., cu comuna Prisa-
ceaua.
Comuna e formata din satu 1
cu acela$T nume, avind 3100 lo-
cuitorI, din carT 484 locuitorT
$i 542 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura $i cultura vier, care
da. renumitul vin de Opri$or $i
Golul.
Cali tatea pamintuluT este burla.
LocuitoriT posea.: 138 plu-
gurl, 243 care cu bol, 42 ca.
rute cu caT ; 169 stupT.
In com. vin doud $osele : una
de la Drincea si a doua de la
Balacita i Prisacea $i care, prin
Opri$or, trece la Dirvari-d. j.
Are : o biserica deservita de
2 preotT $i 2 cintaretT ; o $coala,
conclusa de un invatator $i fre-
cuentata de 28 copiT ; o circiumd.
Budgetul com. e la veniturT
de 6651 leT, $i la cheltuelr, de
5696 leT.
Vite : 1500 vite mar! cornute,
118 caT, 1200 OT i 1060 rima-
torT.
DealurT in plasa mal insemnate
sunt : Brani$teni, Drinceni, Cea-
ringul, opîria i Cretul, carT a-
partin plaiuluT Golul $1 carI sunt
acoperite cu viT ce daa un vin
negru renumit.
E udata de Plriul-Opri$oru-
luT, care, de la locul numit Ca
pul-Aper, pe teritoriul comu-
nef rurale Prisaceaua, curge spre
S.-V., udind in calea sa proprie-
tatea com. Opri$orul, numita
lea-DrinceT, com. Drincea, cat.
Cearingul comuna Brani$tea,
unde, futre Brani$tea $1 Cujmi-
mare ce vine de la Podul-Gro-
suluI, $i care curge sub numele
de Drincea, prin com. rur. Cuj-
mirul.
 OPRIWRIJL
Opri§orul, firlu, n jud. Mehe-
dinti, pl. Cimpul ; se formeaza
din izvoarele com. Oprisorul
curge prin Drincea spre Bra-
niste, unde se uneste cu apa
ce vine de la Cornatelul ; im-
preunà curg sub numele de A-
pa-Drincer.
Opri§ul, a'eal, situat la N.-E. de
com. Pesteana, pl. Ocolul, jud.
Gorj ; se prelungeste de la E.
spre V., pe o intindere de i kil.
Pe acest deal este izlaz. E pro-
prietate a locuitorilor com. Pes-
teana.
Opritura, deal, jud. Bacan, pl.
Trotusul, de pe teriteriul com.
Bogdanesti.
Opritura, loc Cu izvoare, jud.
Bacan, pl. Trotusul, coin. Bog-
danesti, de la poalele dealulur
Cu acelasr nume.
Opritura,peklure particular, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-
Mare, pe mosia cu acelasr nume,
in intindere de 6o hect. E po-
pulatà cu artarr, plopr, jugastri,
frasinT, i mar mult cu stejarr.
Opritura,Peidure particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-
Mare, pe mosia MaIul-Mic. A-
partine d-lur C. Dabuleanu. Are
o intindere de 20 hect. si e po-
pulata cu stejarT, frasinT, plopr.
°pi-Hura, trup de pddure al sta-
tulur, jud. Olt. Vezr Sprincenata.
Opritura, pddure, pe mosia Doa-
gele, pl. i jud. Teleorman, si-
tuata pe Valea-Burdel, pe o su-
prafata cain de I00 hect. Are
arborr grosT de stejar pentru
letnne de lucru.
Opta§ani, sat, facind parte din
com. rur. Cornätelul, pl. Oltul-
594
d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 80 familir.
Opta§i, com, rur., jud. Olt, pl.
Mijlocul, situata pe luna., de
amindoul malurile riulul Vedea,
la 31 kil, de capitala judetulur
si la 12 kil, de resedinta plaser.
Se compune din 3 catune,
dispuse de la N. la S. in or-
dinea urmatoare : Optasi, Juga-
rul i Zavoiul, cu o populatiune
de 270 familiT, sati 1500 suflete,
din carT 250 contribuabilT, lo-
cuind in 272 case.
Comuna e vechie, compusa
nutnar din tnosnenr. Mar 'nainte,
cat. Jugarul a format singur o
comuna; iae Zavoiul, cu un alt
catun, a format com. Vitanesti.
MeseriasT sunt: 13 cojocarT,
8 croitorr, 5 timplarr, 25 dul-
gherr, 4 dogarr, 7 ferarT, 5 zi-
dad, 5 ,itarf si 7 lgutad.
LocuitoriT posedg : 40 caT, 32
Tepe, 388 bol', 290 vacY, 55 ca-
pre, 1384 ol si 190 pord.
Teritoriul comuner se intinde
pe o suprafatg de 1800 hect.,
din carT roo hect. pgdure, 150
hect. livezT i izlaz, 2 hect. vie.
Raionul saa e inchis cu sant.
Inteinsul se afla cite-va c/adirr
bune, localul de scoala, de pri-
marie, 4 biserici si o moara. pe
nul Vedea. Bisericile sunt de-
servite de 4 preotr si 5 chi-
taretr.
*coall exista ad de la 1856.
Cladirea e proprietatea comu-
ner, ridicata in anul 1891. Se
frecuenta de 45 copir.
Comerciul se face de 6 cfr.
ciumarr.
Aci se tine bilcia de 5 oil pe
an : la Mucenicl (9 Martie), la
25 Martie (Blagovestenil) cu o-
bor de vite, la Duminica tutulor
sfintilor, la 29 Iunie (Sf. Petru)
si la 6 August (Preobrejenie),
ara obor.
Budgetul comuner e la veni-
www.dacoromanica.ro
ORABOV1TA
turT de 2889,71 le! si la chel-
tuelT, de 2889,71 ler.
O osea vecinall strabate co-
muna de la N. la S., paralel cu
Vedea si o leaga, in sus, cu
Tatulesti, si in jos cu Corbul.
Alte ramificatiunr o pun in co-
municatie la N.-E. cu Colonesti
si Maldarul si la V. cu Negreni.
Doul dealurr marr: Dealul-
Vede! i al-Vediter, limiteaza te-
ritoriul corauner ,la V. si E., a-
vind directiunea N.-S. si o lun-
gime, pe teritoriul comuner, de
aproape 5 kil.
Printre aceste dealurr curge
riul Vedea i gira Vedita, carT
primesc urmatoarele Oraje : Va-
lea-Rea, Valea-Judetulur si Risul.
Se margineste la N. cu com.
Tatulesti, la N.-E. cu Colanesti,
la E. cu Maldarul, la S. cu
Corbul si la V. cu Negreni.
Opta§i, sat, Plcind parte din com.
rur. cu acelasT nume, pl. Mijlo-
cul, jud. Olt, situat pe lunca si
malurile Vede!, la N. comuna
Este resedinta comuna Are 650
locuitorT ; dotia bisericI: una cu
hramul Adormirea si Cuvioasa
Paraschiva, zidita la 7294 (1786),
in zilele Domnulur Mihail utu ;
a doua, cu hramul Sf. Nicolae,
zidita la 1833 «In zi/ele Prea
Inaltulur Imparat Nicolae Pav-
lovicrl.
Optoceni, ia.a, in hotar ca satul
Radeni, com. Roscani, i spre
N. de padurea Caraimanul, com.
arniceni, pl. Turia, jud. fasi.
Opt-zecl, sfoard de mofie, in ra.
ionul comuner Gohorul, judetul
Tecucitt ; se intinde din riul Ber-
heciul, pana in muchia dealulur
Orabovita, insuid, in Dungre, in
dreptul satuluT Izvorul-Frumos,
jud. Mehedinti,
 bRACUL
Oracul (Po§ta -Vechie), sat,
facind parte din com. rur. Cor
beanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Tamasul,
HITA Valea-CalugaruluT.
Se intinde pe o suprafatä de
625 hect., cu o populatie de
71 locuitori.
Fam. Slatineanu are 600 hect.
locuitoriT, 25 hect. Proprieta-
rul cultiva 125 hect. (25 izlaz,
450 padure). Locuitorif cultivà
tot terenul.
Comerciul se face de i cir-
ciumar si i hangia.
Numazul vitelor mar! e de
43 si al celor miel*, de 195.
Oradia, deal, in partea de N. si
E. a com. Cornul, pl. Prahova,
jud. Prahova. Serva de pasune
pentru vitele locuitorilor.
Oradia, ddure particulara, su-
pusa. regimulur silvic inca din
anul 1883, pe mosia Breaza,
pendinte .de com. Breaza, jud.
si pl. Prahova.
Orasca, sat, facind parte din
com. rur. *tubeiul-Orasti, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov, situat .1a
E. de Ordsti, pe tarmui drept
al riuluT Dimbovita.
Aci valea Pasdrea se varsa
In Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatil de
322 hect., cu o populatie de
65 locuitorT.
D-1 M. Bals are 370 hect. si
locuitoriT, 12 hect. Proprietarul
cultiva 200 hect. In raionul sa-
tuluI e I moara Cu apa si
pod.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
Numarul vitelor maff e de
62 si al celor miel, de 45.
Orasca, sat, locuit de citf-va oa-
menT numaT, facind parte din
com. rur. Frunzinesti, pl. Dim-
68617. Morele Dldfolarer Geopralle. rol. lr.
595
bovita, jud. Ilfov, situat la S.
de satul Frunzinesti, pe tarmul
drept al riuluT Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata. de
2094 hect. (impreuni cu Frun..
zinesti, Lilieci si Pitigaia), din
carf d-1 N. D. Amira are 1850
hect. si locuitorii (impreuná cu
ceT diii cele-l'alte sate), 244 hec-
tare. Proprietarul cultiva 7372
hect. (l00 hect. sterpe, 35 hect.
izlaz, 344 hect. padure). Locui-
toril cultivà tot terenul, fara a re-
zerva locurT de pasune.
Are I moarä cu apa si 2 po-
dar! statätoare.
Orasca, moFle nelocuita, in jud.
Ilfov, pl. Negoesti, tinind de
com. Vasilati-Popesti. Are o
tindere de 75 hect. si e pro-
prietatea d-luT E. A. Gugia.
Ora§ul, plasd, in jud. Rimnicul-
Sarat, asezatá in partea de N.
Poarta acest nume, pentru eà
resedinta el pana la 1862 a fost
in orasul Focsani, in partea nu-
mita. Focsani-Muntenesti.
Se intinde In cite-sT trele re-
giunile : muntoasd, deluroasa si
clinpeana.
La V. e strabatutd de cul-
mile LaculuT, AlunuluT, ca rami-
ficatiile lor : Peleticul, Dealul
Lung, Scorusul i Deleanul.
Dealurile principale sunt : D ea-
lul-CapreT, Teiusul, Hoja, Pri-
veghlul, Perisorul, Cornitele, Pe-
treanul si Piciorul-NuculuT.
In privinta apelor face parte
din basinurile riurilor Rimna
I Milcovul. Rimna o tia. la S, a-
vind ca afluentI : Valea-Neagra,
Mahriul, Peleticul unit cu Strim-
ba, Valea-Rasca, Oreavul unit
cu Circeiul. Milcovul o udd la
V. si N., avind ca afluentl : Vil-
caneasa, Valea- Larga, Valea-
Rea, Pitulusa, Badea, Faraoa-
nele, PIetrosul, Seaca, Dalhdu-
tul si Dilgovul.
www.dacoromanica.ro
ORAT1A
Este compusa din 14 com.
rur. : Andreasul i Odobasca la
V.; Brosteni, Virtescol, Cimpi-
neanca, Mindesti, la N.; Cirli-
gele, Faraoanele, Budesti, Bru-
testi, Cotesti, Blidarile, la S. $1
centru ; Risipiti si Golesti, la E.
Are o suprafata. de 44506
hect., cu o populatie de 3629
fama', saa 18220 suflete.
Productiunile naturale sunt :
la muntI, padurI Intinse si pa-
sutil; pe dealurT, vil care acopera
sute de hectare, dind vinurile
bune de Cotesti, Urechesti, etc.;
la cimp, lanuri de gria acoperind
tarinile.
Locuitorif se ocupa cu agri-
cultura, cultura vieT, dogaria
fabricarea viei si a rachiuluT.
Comerciul este destul de ac-
tiv, constind in import de lu-
crurile trebuincioase pentru traiu
si in export de vin, vite si ce-
reale.
Calle de comunicatie sunt :
calca. ferata Rimnicul-Focsani,
soseaua nationala Buzaa-Rimni-
cul-Focani, soseaua. judeteana
Virtescoi-Focsani-Braila si nu-
meroase drumurI vecinale ce
leaga comunele intre ele.
Ora§ul, sati Dealul-Ora§uluI,
sal, Cu roo locuitorr, jud. Ar-
ges, pl. Pitesti, facind parte din
com. rur. Samara.
Se zice ca aicT ar fi fost In
vechime un oras si de aceea a
ramas numele acestuT catun
de Orasul sart Dealul OrasuluT.
Se maT gasesc inca. ramasite de
zidurT de platra i caramida.
Ora§ul-de-FlocI. Vez! cuvintul
FlocT (Orasul-de-), jud. Ialomita.
Ora§ului (Plasa-), vechie filas&
a jud. Ialomita, Cu 26 sate.
Oratia, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., catunul de rcse-
76
 oizAqA.
d'uta al comunei Jideni, asezat
In mijlocul comuneT, la poalele
dealului Cotatcul. Are o intin- lemne si altele, cari se fac in
dere cam de 494 hect., cu o toate Duminicile.
populatie de 120 familii, sad
500 suflete, din cari 125 con- Oräqa-Mare, mofie, In jud. Ba-
tribuabili ; o biserica, deservitg
de t preot si 2 cintgretT; o scoall.
Orfi§a, ädure, jud. Bacati, pl.
Tazldul-d.-j., com. Tirgul-Val ea-
Rea.
Orä§a, san Coman, pirii1, jud.
Bacad, pl. Tazlaul-d.j., care cur-
ge prin comunele Liuzi-Calu-
gara si Sanduleni, unde se in-
carca Cu piriul Sanduleanul, si
se varsA pe stinga Tazlaului-
Mare. 41 are obirsia la local
.numit al-Orgsului.
Orä§a, yipii, jud. Bacgd, pl. Taz-
laul-d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea,
de Ruga cAtunul Orasa-Mare si
pe malurile piriului °rasa.
Oräqa-Avram, san Orá§ica,sat,
j ud. Bacad, pl. Tazlaul-d.-s., com.
SAnduleni, situat pe &tul Lar-
gata si pe stinga TazIgului-Mare.
Are o populatie de 39 familii,
sad 172 suflete ; o bisericg, de-
servid. de 1 preot, cladita la
1852 de proprietarul mosiei, ra-
posatul Caloid.
Vite : 5 caí, 72 vite marT cor-
nute si 9 capre.
Orä§a-Mare, sat, *in jud. Bacad,
pl. Tazlaul-d.j., com. Valea-
Rea, situat pe &tul °rasa, la
/1.2
i kil. de Tirgul-Valea-Rea
(Koala).
Are o populatiune de 125
familii, saii 430 suflete ; o bise-
rica, cladita la 1790 de defunc-
tul Lascarache Rosetti, deser-
vitA de I preot si 2 cintaretT;
o cIrciumg ; o moad de apd.
Vite : 19 cal', 289 vite cor-
nute, 14 porcl si 4 capre.
596
Acest sat este insemnat pen-
tru tirgurile de vite, de cereale,
cas, pl. Tazlaul-d.-j., pe terito-
riul com. Tirgul-Valea-Rea, a-
partinind lui L Nenitescu, si adu-
cInd un venit anual de 6000 lei.
OrA§ani, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni, asezat
Ja N. de Ostroveni. Are o po-
pulatie de 1197 suflete, locuind
In 148 case si 196 bordee ; o
biserica, cu hramul SE Treimi,
cu un cintaret si deservita de
preotul bisericei din Grindeni ;
4 fierari; 3 circiumT.
Copiir din sat urmeazg la
scoala mixta din Grindeni, ce
este la 1 kil.
Orà§ani, sat, in jud. Ilfov, pl.
Negoesti, facind parte din com.
rur. Obilesti-Noi. Suprafata to-
tala. a satului e de 4760 hect.
(impreuna cu cgt. Obilesti-Noi
si Buzoeni), cu o populatie de
192 locuitori. Mostenitorii Prin-
cipelui N. Bibescu ad 3983 hect.
si locuitorli, 777 hect.
Numarul vitelor mal-1 e de
222 li al celor miel, de 592.
Orä§ani, mofie particulad, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com.
Grindeni.
Oräqanuldi (Paclurea-), pildu-
re de tufani, exploatata, In jud.
R.-Sgrat, pl. Marginea-d. s., com.
Bozga, cat. Retezati, In partea
de S. a lui.
Orävni, sat, pe valea &luid
Miletinul, In partea de S.-V. a
com. Curtesti, pl. Tirgul, jud.
Botosani. Mosia, proprietatea E-
pitropiei Spitalului Sf. Spiridon
din Iasi, are o suprafata de 1437
www.dacoromanica.ro
ORA7rt
hect. si o populatie de 264 fa-
milii, sad 1014 suflete, din cari
233 contribuabill.
PamIntul este productiv si
mal mult deluros. Se afla.: 503
hect. aratura, 343 hect. finete,
129 hect. imas si 571 hect. pa-
dure de stejar.
Are 1 biserica, deservid de
I preot si 2 cintareti; o scoald
mixta, conclusa de un invatator
si frecuentatA de 30 copii; 4
-cIrciumi, 4 comercianti si 6 me-
seriasi.
Vite: 470 bor $1 vacr, 20
cai, 86 oi si 25 porci.
Sunt 50 stupi cu albine.
Despre Intemeierea acestui
sat, legenda spune ca. cei d'in-
tila locuitori ad venit aci din
Transilvania si se numead Co-
negi, care nume a Tgmas nu-
mai dealului ce se ridicg futre
cele doug parti ale satului, iar
satul a luat numirea de Org-
seni, din pricing ca. imprastiin-
du-se oamenii din Selistea, com.
Criste0, din cauza jafurilor, ad
venit si s'ad asezat ad i cu mal
multi tirgoveti sad oras eni (1754)
si ast-fel satul primi numele de
Odseni.
Astazi satul se compune din
doug parti: Oraseni-din-Deal si
Orgseni-din-Vale.
Orä§ica. Vezi Ordsa-Avram, sat,
jud. Bacgd.
OrA§inca, billtif, la S.-E. de com.
Surdila-Gliseanca, jud. Braila,
intre viroaga Buzeelul si dra-
ma' de fier Faurel-Fetesti. Din
acest baltis pleacA spre E. o
viroaga care trece prin satele
Coltica, Mocani, Batogul, Io-
nesti si Filial, si care se varsä.
In riul Calingtuiul, la S.-E. de
satul Filiul.
Orä§ti, sat, facind parte din com.
rur. Stubeiul-Orgsti, pl. Dimbo-
 ORWL
visa, jud. Ilfov. Este situat la
S.-E. de Bucuresti. Pe la V. sa-
tuluT trece soseaua judeteanä
Bucuresti-Oltenita. Ad i este re-
sedinta primArieT.
Se Intinde pe o suprafad de
620 hect., cu o populatie de
159 locuitorT.
D. I. G. Daniilescu are 545
hect. si locuitoriT, 75 hect. Pro-
prietarul .cultivg 425 hect. (20
sterpe, 100 pIdure). LocuitoriT
cultivä tot terenul.
Are -o bisericA, cu hramul Sf.
Treime; o scoall mixtd, frecuen-
tata de 9 elevI si 4 eleve ; un
helesteg.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar si 1 hangiá.
NumArul vitelor mar)* e de
111 si al celor miel, de 365.
Orä§ul, loc cu izvoare, in jud.
Baclii, pl. TazlAul-d.-j., pe te-
ritoriul com. SAnduleni, la sa-
tul Orgsa-Avram, care izvoare
se scurg spre pirlul Orgsa.
Oratiile, sag Sasul, muute de
piatrit, jud. Muscel, proprietate
a mosnenilor RucgrenT, d'asu-
pra cgruia se vede o cetätue
ruinatg, numitA Piscul-TurculuT,
fácutA, pe cit se pare dupà
nume si formA, de TurcT, la a-
nul 1737, pe timpul dzboiuluT
dintre Turcia si Austria.
Orätiile, vale, prin care trece w-
seaua Ploesti-Brasov ; incepe din
poalele muntelui Doamnele, cur-
ge de la E. spre V. si se varsä
in riul Prahova, pe stinga, in com.
Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pm-.
hoya.
Orätiile, vale, izvoreste de la
locul numit Malul-BosteT, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, curge
de la V. spre E. si se vars1 in
riul Teleajenul, pe malul drept,
in con], MAneciul-Ungureni.
597
Orbanul, pliliaf, in jud. Putna ;
izvoreste de pe teritoriul com.
Colacul, si se vars1 in Putna.
Orbeasca, mofie, compusl din
mal multe corpurT, situate in
com. Orbeasca-d.-j. si Orbeasca-
d.-s., jud. Teleorman. Corpul
principal din proprietatea d-neT
Maria C. 'Filipescu este in Or-
beasca-d.-j., iar o alta parte in
Orbeasca-d.-s., unde posedä si
d. C. D. BAdulescu din mosia
Orbeasca.
Orbeasca-de-Jos, com. rur., la
E. plaseT TirguluT, jud. Teleor-
man, situatA pe partea dreaptä
a VAeT-TeleormanuluT. Riul Te-
leormanul o udá in toatA lun-
gimea la V.
Se invecineste la N. cu com.
Orbeasca-d.-s., la S. cu L'Aceni,
la E. cu BAblita din judetul
Vlasca si la V. cu comuna Bi-
volita.
Teritoriul com, este de peste
6000 hect. Mosia, pecare d-n a Ma-
ria C. Filipescu o posea., in cu-
prinsul acester com., este cam
de 5000 hect. arabile si 50 hect.
pAdure. Locuitorli improprietA-
ritT, in numAr de 215, ati aproape
700 hect. arabile s'i 62 hect. vie.
Solul este foarte fertil.
Are o populatiune de 1600
suflete, din carT 372 contribua-
bilT ; o scoal, frecuentad. de
20 elevT; o bisericA, deservid
de 4 preotT si 2 cintAretI; o
mara cu aburl ; un helesteti,
numit Belciugul.
Vite: 976 vite marT cornute,
346 caT, 8 mAgari, 1274 or, 8
capre si 355 pord.
Budgetul com, e la veniturT
de 3610 leT, 30 banT, si la chel-
tue11, de 3602 lel, 47 banT.
Calea judeteang Alexandria-
Pitesti strAbate prin centrul co-
muna si o pune in legaturA cu
com, LAceni la S, si cu com.
www.dacoromanica.ro
ORBEASCA-DE-SUS
Orbeasca-d.-s. la N. Spre com.
Bivolita are osea vecinalA.
Distanta de la comuna pAn A
la orasul Alexandria este de 17
kil. ; pAnd la Zimnicea, de 56
kil. ; pAnA la Rosiori, de 36 kit.
Orbeasca-de-Sus, com. rur., in
jud. Teleorman, pl. TirguluT, la
3 kil, de com. Orbeasca-d.-j.,
tot pe valea TeleormanuluT.
Suprafata comu neT s'i a mo-
sillor de pe dinsa este de peste
4000 hect. Din acestea, cam
1300 hect. apartin d-neT Maria
C. Filipescu, formind un corp cu
mosia din Orbeasca- d. -j.; lar
2500 hect. pAmint arabil si mo
hect. pádure sunt ale d-luT C.
BAdulescu.
LocuitorT improprietdritT sunt
262, pe o intindere de 66o hect.;
viile locuitorilor sunt in intin-
dere de 74'1/2 hect.
Populatiunea comuneT este de
1825 suflete, din carT 363 con
tribuabilT.
Are o scoalg., frecuentad. de
45 elevI ; o bisericA, deservid.
de 2 preotT, 2 cintAretT si I pa-
racliser ; o moarg cu aburT.
Vite : 1048 vite mil comide,
199 caT, 2238 oT si 321 pord.
Budgetul comuna e de leT
4020, banT 97 la veniturl si de
leT 4014, banT 68, la cheltuelr.
CAile de comunicatiune sunt
aceleasT ca la Orbeasca-d.-j., cu
deosebire de soseaua vecinalA
spre com. BAbAlta, din judetul
Vlasca.
In secolul trecut nu gAsim
decit un singur sat, cu numele
de Orbeasca. FAcea parte din
pl. Teleormanulta-d.-j. Sub Dom-
nia luT Alex. Constantin Mo-
ruzzi, obstea acestuT sat a avut
maT mult timp pricinT de jude-
cata pentru sapinire de pänfint.
LocuitoriI ati jeluit luT VodA,
dar nu 11 s'a flcut niel o drep-
tate,
 ORBEJA
Legenda spune cA, pana acum
vre-o 70-80 de anT, in valea
numitA UrsAreasa, se tinea erg
tusemnat si cA satul Orbeasca
era cu mult maT mare. Pe par-
tea dreaptA a VedeT este un
cAtun cu cite-va case, numit
Oläreasa sati Olarul ; ad era
acel tirg de care spune legenda.
Tot ad, probabil, a fost vechiul
oras Artina.
Irnprejurul celor dota sate de
astà-zT, sunt insirate mg multe
nagurT, din carT 'cele mal in-
semnate sunt : MAgura-Ciulel, a-
AnculuT, a-Lupilor, MAgura-SA-
patA, a-Stejarilor I a-luf-Muscd.
Inca de sub domnia luT Gri-
gore Ghica s'ati fAcut sApAturT
cercetArT arheologice prin
prejurul acestor mAgurT. MaT
tirziu, de catre Cesar Bolliac
alta', gäsit pe ad diferite
vase de lut, pe cari d. Toci-
lescu le atribue epoceT prero-
mane. Produsele de ceramicA.
de la 0.rbeasca, zice d-sa, se
disting prin reliefurile si brinde,
care sunt lucrate Cu multä ele-
ganta.
Orbeja, baltd, in suprafatà de 15
hect., pe mosia Ponfirla, com.
cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.
Orbeni, com, rur., in jud. Putna,
pl. RAcAciuni, asezatA pe pirlul
Cu acelasT nume Orbeni - d. -j.
la gura luT, iar Orbeni-d.-s. in
vale. E situad, la 24 kil, de sub.
prefectura plaseT, si la 68 kil.
de capitala judetuluT.
MaT inainte forma douA co-
mune deosebite, care ati fost
Intrunite in 1886. Solul, pe mal
e nAsipos, iar pe vale argilo-
nAsipos.
Se compune din cAtunele Or-
beni-d.-j. si Orbeni-d.-s. (unde e
si primAria comuneT).
Are o populatie de 410 fa-
598
sati 1560 suflete, din carT
472 agricultori, 7 meseriasT, 8
comercian T, avind ir) profesiunT
libere, 6 muncitorl si 47 servi-
torT, locuind In 375 case.
Are o bisericA parohialA, cu
hramul S-i1 VoevozT, si 2 filiale,
ambele Cu hramul Sf. Nicolae,
situate una in Orbeni-d.-j.
alta in Orbeni-d.-s/. ; o scoalA
mixtl, construitA de comuna
frecuentatA de 18 copil.
Sunt 355 contribuabilT.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 7997,05 leT si la chel-
tuell, de 7770,75 leT.
Intinderea semAnäturilor : a-
proape 700 hect. Intinderea vil-
lor : 252 heci.
LocuitoriT posea.' : 60 plugurl
de lemn, 14 de fier, i trior, 8
morT de apl ; 380 boT, 347 vacT,
38 caT, 301 a 34 capre i 281
porcI; 54 stupl de albine.
In com. sunt : 4 comercianV
de bAuturT spirtoase i coloniale,
6 fierarI, Z zidarT, 2 cizmarT,
boiangiti i S fabricantI de ra-
chiti.
Orbeni, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., com. rur. Bros-
teni ; are 44 case.
Orbeni, paro/de, in jud. Putna,
com. cu acelasT nume, pl. RA
cAciuni. Are o bisericA parohiald,
Cu hramul S-tiT Voevozi, una
cu hramul SI. Nicolae, in
Orbeni-d.-s. si una Raid, cu hra-
mul Sf. Nicolae In Orbeni-d.-j.
Orbeni, pîrîia,c, format pe teri-
toriul comunel Colacul, judetul
Putna ; udA comunele Orbeni-
d.-j. i Orbeni-d.-s. si se vars1
In pirial DrAgusani.
Orbeni-de-Jos, cdtun, in comuna
Cu acelasT nume, pl. RAcAciuni,
jud. Putna. Este situat la gura
piriuluT cu acelasT mune.
www.dacoromanica.ro
ORBICUL
Are o populatiune- de 513 su-
flete, carl locuesc In 87 case ;
bisericA filialA, cu hramul Sf.
Nicolae.
Orbeni-de-Sus, cdtun de reses
dintA, al comuneT Cu acelasT
nume, pl. RdcAciuni, jud. Putna.
Este situat pe valea piriulul, In
susul cAtunuluT Orbeni-d.-j.
Are o populatiune de 1060
suflete, carT locuesc In 228 case;
bisericA parohiall, Cu hramul
S-tif VoevozT si i filialA, cu hra-
mul Sf. Nicolae ; i coa1ä mixta,
construitA de comuna I fre-
cuentatA de 15 copir.
Orbeni-de-Sus (Hotarul), po-
dare, In suprafatA de 540 fäld,
situatä pe teritoriul cAtunuluT
cu acelasT nume, pl. RActiciuni,
jud. Putna. Apartine locuitorilor
din Orbeni-d.-s.
Orbeni-de-Sus, podure, in in-
tindere de 360 fäld, pe terito-
riul cAtunuluT cu acelasT nume,
pl. RAcAciuni, jud. Putna, apar-
tintad d-luT Nic. Nereja.
Orbeni-de-Sus, ftdclure, in in-
tindere de Soo fäldi, pe terito-
riul cltunului Cu acelasT nume,
pl. RAciciuni, jud. Putna, apar-
tinind d-luT Petrache Buzdugan.
Orbicul, sat, in jud. Neamtu,
com. Buhusul, pl. Bistrita, si-
tuat pe valea piriuluf cu acelasT
nume. Se numeste i Orbicul-d.-j.
Orbicul, sat, in jud. Neamtu,
com. Costisa pl. Bistrita. Se
maT numeste o Orbicul - d. -s.
Este situat pe valea piriulur cu
acelasf nume.
Orbicul, pirtd, ce izvoreste din
llealurile-Hirtestilor, com. MAr-
gineni, pl. de Sus-Mijlocul, jud.
Neamtu; curgb in directiune
 ORBICUL
E.-S., printre satele Hirtesti
Bircul, intrind pe teritoriul p15.-
ser Bistrita ; de ad i trece pe la
V. de satul Gosmani (unde for-
meaza un iaz), apor printre sa-
tele Romini si Silistea, intre care
formeaza douä iazurr, despartite
unul de altul prin soseaua Bu-
husul-Roman (iazul din dreptul
satulur Silistea e mar mare) ;
curge apor paralel cu acea so-
sea pana in dreptul satulur Or-
bicul-d.-s. (teritoriul com. Cos-
tisa), unde o traverseaza din
flor/ si, intre satul Orbicul-d.-s.
Orbicul-d.-j. (com. Buhusul),
trece din noti in partea dreapta
a soseler, mergind apor paralel
cu dinsa, pana in partea de V.
a teritoriulur Buhusul ; de aci
strAbatind direct soseaua natio-
nala Bacati Piatra, precum si
carea ferata, se varsä pe stinga
riulur Bistrita., in dreptul unde
acest riti incepe a forma limita
judetuluT Neamtu, despre jud.
Orbicul, t'amura' de dealuri, jud.
Neamtu, ce se Intinde paralel
cu malul drept al piriulur cu a-
celasT nume, din dreptul satulur
Romini si pana la satul Buhus.
Orboe§ti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendi n te de
com. Andrasesti, situat pe tar-
mul sting al riulur Ialomita, spre
V. si la 2 kil, de satul de re-
sedinta.
Are o populatie de 6i fami-
o bisericA, deservitä de
lir ;
preot pi 2 eintaretr.
Locuitorir posea : 130 bor,
146 cal, 3 asinT, 2710 or §r 316
porcr.
Orboiasca, pidure, in jud. ralo-
mita, pl. Ialomita Balta, com.
Andrasesti , situad pe ta'rrnul
sting al riulur Ialomita. Are o
$uprafita de I80 hect., popu-
599
lata cu ulmr, salcir, plopl i ste-
jarr.
Orbul, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Orasulur, com. Brosteni ; se des-
face din Culmea-Scorusulur ; brAz-
deazA paxtea de V. a comuner
cat. Vulcaneasa, intinendu-se
printre piriul Vulc5.neasa si a-
fluentul säú Piriul-Orbul; e a-
coperit cu papa
Orbul, iezer, jud. Braga, situat
In ostrovul ¡azul, la S.-E. de
rezerul Maresul ; comunica spre
S.-E. cu Tezerul Mrejarul.
Orbul, ostrav, jud. Braila, co-
prins intre girle, spre S. de punc-
tul Ibisi si pana la TrAsura, care
11 desparte de ostrovul CrAcd-
nelul.
Orbul, priyal, la hotarul dintre
com. Vizirul i Stancuta, jud.
Braila; uneste canalurile Pasea si
Cretnenea, despartind ostrovul
Cremenea in dota, partea de
N. numita Cremenea-Miel lar
cea de S. Cremenea-Mare.
Orbului (Valea-), pirig, in jud.
R.-SArat, pl. Orasulur, com. Bros-
teni ; izvoreste din Culmea-Sco-
rusulur; curge de-alungul dea-
lulur Orbul ; uda partea de V.
a comuner, si se varsA in pirlul
Vulcaneasa, pe dreapta lur, dupd
un curs repede de 4 kil.
Orcean-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pl. Medjidia, pe terito-
riul com. rur. Cuciuc-Biulbiul
pe la V. satulur cu acelasr nume ;
se intinde de la S. satuluT Ro-
sianul, pana la S.-V. satulur Cu-
ciuc-Biulbiul, tuteo directie ge-
neran de la N. spre S.-E. ; are
o inaltime de 125 m.; este diat
inconjurat de drumurile co-
munale Copadin-Rosianul, Ro-
sianul-Cuciuc-Biulbiul i Rosia.
www.dacoromanica.ro
ORDOREFII
nul-Buiuc-Biulbiul ; este situat la
S. pIaser si la V. comuner.
Orcean-Mezarlic, deal, in jud.
Constanta, pl. Medjidia, com.
Cuciuc-Biulbiul, cat. Cuciuc-Mur-
fat ; formeaza capul dealulur Oda-
gi-Culac, desfacindu-se din dea-
lul Biuluc-Biulbiul-Bair ; se in-
dreaptA spre N., cu o directie
generala de la S.-E. catre N.-V. ;
are o inaltime de 133 m., do-
minind vaile eit-Iurtluc si O
dagi-Culac printre care se intin-
de ; este situat in centrul com.
si in partea de S.-E. a plaser.
Ordia, mtIgurd, in jud. Teleor-
man, com. Segarcea-din-Deal.
Imprejurul el se vad resturile
une intäriturr, care a servit in
timpul razboaielor dintre RusT
Turcr, pe cind acestia din
urma ocupaii inca cetatea Tur-
nuluT. In rezbelul de la 1812,
aceste intáriturr i magura ati
avut o deosebita importanta.
Ordoreanul, sat, facind parte din
com. rur. Slobozia-Clinceni, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la S.-
V. de Slobozia, pe malul sting
al riuluT Arg. La N., pamin-
tul e bältos. In dreptul ski e
un pod pe vase peste riul Ar-
gesul.
Se intinde pe o suprafata de
127 hect., cu o populatie de
184 locuitorr.
D-1 T. Metaxa, proprietar, are
22 hect. si locuitoril, 105 hect.
Proprietarul si /ocuitorir cultiva
tot terenul, l'ara rezerva de izlaz.
Are o biserica, cu hramul SI.
Haralambie, deservid de 2 preotr
si I cindret ; I pod statator.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de 320
§i al celor miel, de 628.
OrdOre§ti, sat, facind parte din
 OREAVA
com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat intre pädurT, pe valea
malul sting al piriuluT Oboga,
la 7 kil. N.-V. de satul Coteana,
resedinta comuneT. Are o po-
pulatiune de 107 locuitorT, din
carl unif sunt mopenY. El po-
sea : 20 bol, 50 vad, 13 caT,
173 oT si 124 porcT.
Oreava; ruine veda, d'asupra sa-
tuluI Virciorova, jiid. Mehedinti,
la care e foarte anevoie de suit,
din care cauzà aceste ruine
sunt foarte putin cunoscute chiar
In localitate. Din inaltimea a-
cestuI platal, se poate vedea
pana la o distan ta de Io kil.,
pe valea DunareT. Mar jos, si
aproape de Virciorova, este o
cimpie care se numeste Tabe-
rele si despre care se zice,
ad erari stationate trupele carl
apäraü cetatea Oreava, sai1 a
lui loan Corvin, dupl cum o
numesc locuitoriT.
Oreavul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Sgirciti ;
se desface din dealul
TurculuT ; se intinde printre pi-
riul Oreavul i afluentul saù pi-
14111 Putrida ; bräzdeaza partea
de V. a comuneT i cat. Plevna;
este acoperit cu pasunT si pa-
durT.
Oreavul, pîrîü, in jud. R.-Särat,
pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din
dealul Fintina-TurculuT ; se in-
dreaptd spre S., curgind de-a-
lungul dealuluT Oreavul ; uda
comunele Serciti la V. si Grea-
banul la E., despártindu-le ; tre-
ce prin catunele : Fintina-Tur-
culuT, Homesti, Herasti, Grea-
131114 Cristinesti (al com. SO-
citi), i indreptindu-se apoT spre
E., se varsá in riul Rimnicul-
SArat, pe partea dreapta, in
dreptul orasuluT R.-Sarat, dup.
un curs de 30 kil. ; cursul
600
in general este repede ; primeste
ca afluentl pe dreapta Palde :
Fintina-TurculuI, Homesti, He-
Greabanul si Putrida ; cel
din stinga nu sunt insemnatl.
Oreavul, pîrîz, in jud. R.-Särat,
pl. Marginea-d.-s., izvoreste din
llealul-CuculuI; curge de-alun-
gul DealuluT-Cornitelor ; se in-
dreapta spre S.-E. si trece prin
com. Odobasca, udind cat. Po-
dul-SaculuT, com. Popesti, i cat.
Runcul ; se varsa in riul M'una,
pe stinga lui, dupa un curs de
35 kil., Miga cat. Gura-Oreavu-
luT, al comuneT Slobozia-Cio-
rästi; afluentif sar principalf sunt :
Vdrzarul i Runcul, pe partea
dreaptä ; cursul sai1 este incet;
uda tarinT roditoare i dealurI
acoperite cu viT; pe apa sa sunt
lo morT.
Oreavului (Gura-), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com.
Slobozia-Ciorasti, asezat in par-
tea de S., pe malul sting al
riuluT Rima, la gura pirtuluI
Oreavul, la 7120 m. spre S.-V.
de cat, de resedinta, Ciordsti.
Are 2315 hect., cu o populatie
de 86 familif, sati 355 suflete,
din carT 90 contrib.
Orevita, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, la 34
ldl, de orasul Turnul-Severin,
asezatä pe vale, intre 2 dealurT,
carT se malta unul spre N., lar
cel-l'alt spre S. si din poalele
canora izvoresc maT multe iz-
voare.
Se margineste: la N.-E., cu
com. Iablanita, despartita prin
dealul Blusdesti ; la E., cu com.
Padina - Mare, despartita prin
Dealul-luT-Nistorel-Ureche ; la S.-
E., cu com. Padina-Mica, des-
partita prin dealul Tätarascul ;
la S., cu com. Corldtelul, des-
partita prin dealul Porcaretul-Ni-
www.dacoromanica.ro
OREZI
sipoasa ; la S.-V., cu com. Vin-
jul-Mare, despartita prin dealul
Bogeni; la, V., cu com. Rogova,
despärtita prin dealul Ciocir-
lani ; la N., cu com. Fintinele-
Negre, despartitd prin Dealul-
OlaculuT.
Satul Orevita formeaza com.
cu catunele Olteanca i Pasa-
ruja, avind peste tot 1800 lo-
cuitorl, cu 269 contrib., locuind
in 201 case.
Ocupatiunea locuitorilor este
agricultura, si in special culti-
varea vid', care dä renumitul
vin de Orevita.
Locuitorif posea : 39 plugurl,
70 care cu bol, 16 carute cu
cal; 96 stupT.
Are o biserica, deservita de
2 preotl si 2 cintaretl; o scoala,
conclusa de un invatator si fre-
cuentata de 30 elevl ; o cir-
ciuma.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 6563 leT, iar la chel-
tuelI, de 3696 leI.
Vite : 900 vite marl cornute,
45 caT, 840 01 i 800 ritnatorT.
Are 3 qoseler care o leaga
cu comunele vecine.
Loc istoric in Orevita este
Cetatea-Latinilor, situata in par-
tea de S.-V., unde i asta-zT se
vad ruine vechT.
Valul-lui-Traian, care vine de
la Dunare, trece prin viile O-
reviteT spre Padina-Mica.
0,revita, padure a statuluT, jud.
Mehedinti, com. rur. Orevita.
Orevita, piriPi, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita, com. rur. Orevita,
ce se formeaza din izvoarele
com. rur. Orevita i curge spre
com. rur. Vinjul-Mare, värsin-
du-se in Balta-Bucurer. Pe acest
piriti sunt maT multe morT.
Orezi, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
 oRGHIDANuT.,
Borduselul, situat pe malul drept
al riulul Ialomita, sub coasta
BarAganuluT si la 2 kil. spre V.
de satnl de resedintA.
Are o populatie de 76 fa-
mili!; o bisericA, deservitA de
I preot si 2 dascAlT; o scoalä
mixtA, condusA de I invItAtor.
LocuitoriT posea : 130 caT,
200 boT, woo oT si 210 porcr.
Orghidanul, ball% la V. de sa-
tul Homocea, jud. Tecuciti, in
care se varsA piriul Polocinul.
Orgoesti, coin. rur. §i sat, in
jud. Tutova, pl. Simila, la 34
kil. spre N.-N.-E. de Birlad,
pe ptriul Horoeta. Satul for-
meazA com. Orgoesti, cu cAt.
Buda, Dinga si Fundul-Vder, a-
vind o populatie de 575 locui-
torT. Se cultivA viea pe o su-
prafatA de 29,25 hect., si live-
zile cu prunT, pe o intindere de
3 hect.
Comerciul se face de Io per-
soane.
In t'ata com. sunt: o scoall
primarA de bdetI si 3 bisericT.
Orgoesti, moie, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Orgoesti, pro-
prietatea statuluf, arendatä cu
4500 leT anual.
Orgoesti, plIdure a statuluT, in
jud. Tutova, pl. Simila, pe mo-
sia cu acelasT nume, in intin-
dere de 117 hect.
Orgoesti, jud. Tutova ;
curge prin com. Orgoesti, de la
N. spre S. si se varsA in piriul
Horoeta.
Orgoesti, schit, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Orgoesti. Aci
a fost pAn A mal' aniT trecutT un
azil pentru infirmT.
°rinda, pirtias, format pe teri-
601
toriul com. Paltinul, pl. Vran-
cea, judetul Putna ; se varsA. in
Mala, pe stinga eT.
Orjanca, vale, in raionul com.
Dobresti, pl. Podgoria, judetul
Muscel, care, dupA ce udá par-
tea de N.-E. a comuneT, se vars1
in Circinovul.
Orjani. VezI Horjani, jud. BuzAti.
Orjea, sat, Cu 400 suflete, jud.
Arges, pl. GAllsesti, fAcind parte
din com. rur. StAnislluesti. Are
o bisericl, cu hramul TotT-S-tii,
Cu un preot, un cintAret si un
paracliser.
Orjogoaia, vale, izvoreste din
raionul com. Predealul, pl. Pe-
lesul, jud. Prahova ; are directia
de la S. spre N. si se vars1 Orlea-cu-Balta i Vlfidastrita,
in piriul Azuga, pe malul sting,
intre muntele Ceausoaia i Chela-
AzugeT.
Orlea, com.rur., la S. de pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, for-
matl.din satele : Orlea (I 000 lo-
cuitorT) si Orlita (Orlea-Noul,
700 locuitorI), situatA lingl bal-
ta Potelul i in apropiere de Du-
nà're, pe un teren invadat de nisi-
purf, care vin din spre jud. Dolj,
la ro kil. in spre V. de Cora-
bia i la 38 kil. de Caracal. E in-
conjuratä de maT multe mAgure :
DrAgoaiul, Voinea, Orlea, MA-
gura-Florilor, Beslegiul.
Are o populatie de 1700 lo-
cuitorT, din carT 305 contri-
buabilT ; o scoalä condusA de
un invAtAtor, frecuentati. de 53
elevI; o bisericA, cu hramul Sf.
Nicolae (1864), deservitA de 2
preotT i 2 cintdretT; 7 circiumT.
Budgetul com. e de 47161e1
la veniturT si de 4600 leT, la chel-
tuelT.
Vite marT sunt 1717, vite
4100 i porcT 200.
www.dacoromanica.ro
ORLETI
Orlea, munte, jud. Dimbovita,
dela Runcul in sus, in spre jud.
Muscel.
Orlea, pichel de graniiii, pe Du-
nAre, in Valea-TomiT, in dreptul
com. Orlea, jud. Romanati.
Orlea, Ala, care izvoreste din
muntele Cioclovina, jud. Gorj ;
curge de la N.-V. la S.-E., in
plaiul Vulcan ; trece prin com.
Pocruia, lar in empia Isvarni
primeste mar multe pirliase ; in
dreptul ditunuluT Celeiul, al
com. Costeni, se vars1 in Tis-
mana.
Orlea, vechiul nume al ballet Po-
telul, jud. Romanati, intrebuin-
ta in hrisoavele cele mal vechT.
mofie a statuluT, In jud. Roma-
nati, aducind o arena anual
de 93150 la
Orleasca, 710, care izvoreste din
dealul Crucea-InaltA, jud. Gorj ;
primeste mal multe piraie ; curge
de la N. cAtre S.-E., udA. com.
Scundul si Orlesti, si se varsA
In Olt, aproape de Scliosi.
Albia Aula are o lArgime de
24 m. ; fundul e nisipos si In
timpul vera seacA.
Orlesti, com. rur,, jud. Oltul-d.-
s., compusl din 3 cAtune : Va-
lea-Bisericel, Precupoalele si Sea-
iosi. E situatA pe Valea-OltuluI,
la 41 kil. de R.-VilceT.
Are o populatie de 2064 lo-
cuitorT, din carl 400 contribua-
b111.
Sunt 3 bisericT, in fie-care ea-
fun cite una.
Vite 600 boT, 12 caT, 200
yac!, 70 capre si 300 oT.
LocultoriT, in numAr de 400,
s'ati improprietdrit la 1684, cind
li s'ati dat 1496 hect., pe mo-
 ORLEM
$iile d-lor Lahovari $i Procopie
Canutz.
Pe riul Olt, in raionul com.,
e o moara pentru macinat.
Are o $coala, frecuentata de
17 copli.
Tuja se fabrica anual pana
la 1000 decalitri.
Vatra satuluT are 200 hect.,
lar toata comuna cu izlaz cu tot,
In care infra proprietatile par-
ticulare, este de 2500 hect.
Veniturile $i cheltuelile corn.
se urca la 5550 leY anual.
O osea ce vine de la com.
Scundul, se desface in doua
ramurT, una leaga com. cu $o-
seaua judeteana ce trece tot
prin corn., lar alta duce la co-
muna Auresti. Paralel cu $oseaua
judetean5 trece calea ferata Pia-
tra-Rimnicul.
Se margine$te cu com. Fi$-
calla la N., Auresti la S., riul
Oltul la E. $1 com. Glavile la
V. E brazdata de Dealul-VieT
$1 udatá de valle: bltul, Va-
lea - BisericeT,Omoricea, Nisi-
poasa, Corbul, Silea $1 Izvorasul.
Orle§ti, statie de dr.-d. jud.
R.-Vilcea, pl. Oltul-d.-s., com.
Orle$ti, pe unja Dräga$ani-R.-
VilceI, pusa in circulatie la 20
Iulie 1887. Se afla intre statille
Zaviderd (4.9 kil.) $i Ione$ti (8.4
kil.). Inaltimea d'asupra nivelu-
luT Mari! de 179m.98.
Orleyti, deal, in raionul com. Or-
le$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,
pe care se cultiva 298 hect. so
ara vie, cu ota$nita.
Orle§ti, padnre particularrt, su-
push regimuluT silvic, pendinte
de com. Orle$ti, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Orliga, deal, In jud. Tulcea, pl.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Mita ; este mar mult o prelun-
602
gire vestica a dealulul Chela;
se intinde spre V., avind o di-
rectiune generala de la E. spre
S.; Jasa spre E. prelungirea nu-
mita Dealul-Aganim ; brazdeaza
partea de N.-V. a pl. $1 cea de
S.-V. a com.; ondulatiunile sale
$erpuesc pe litiga Grindul-Co-
ticeruluT, Privalul $1. Girlita-Co-
ticerulta; e de natura stincoasa;
se ridica pana la o inaltime de
110 in. ; punct trigonometric si
strategic de rangul india, do-
minind asupra ora$uluT Mdcinul
$i satului Jijila, $1 asupra dru-
muluT comunal Macin-Jijila, ce
trece pe la poalele luT ; este a-
coperit cu pa$unT $1 finete.
Orlita, editen, al com. Orlea, pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
situat spre V., litiga balta Po-
telul; se maT nume$te $i Orlea-
Notia. Are 130 familir, sati 701
suflete.
Orman (Valea-), vale, In jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, co-
munele Anulan F,-i. Mirleanul ; se
desface din poalele nordice ale
dealuluT Chior - Cuius ; se 'In-
dreapta intii5 spre N., apor spre
V., In directia de la S.-E. spre
N.-V. ; formeaz1 putin hotarul
intre cele dota comune ; se
intinde printre dealurile Catita
si Chior-Cuius, $1 se deschide
in valea Mirleanul, pe dreapta,
nu departe de deschiderea a-
cesteia in balta Mirleanul ; prin-
teinsa trece drumul comunal
Mirleanul- Aliman ; are o lun-
gime de 4 kil.
Orman-Bair, deal, in jud. si pl.
Constanta, com. Murfatlar; se
desface din dealul Mangala-Cu-
lac-Bair, indreptindu-se spre N.,
ca o directie generala de la S.
spre N.; se intinde printre vaile
Tatar-Orman-Derea $1 Mezarlic-
Ceair ; este strObatut pe la E.
www.dacoromanica.ro
0k0DELuf.
de drumul comunal Osman-Fa-
di - Murfatlar, lar pe la V. de
drumul Murfatlar-Buluc-Biulbiul ;
pe la S. sati trece Valul-luT-
Traian ; este situat in centrul co-
mune!, la 1 kil. spre S. de sa-
- tul Murfatlar li in partea de
V. a pla$eT.
Orman-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
comunel rurale Slava-Rusa ; se
des face din dealul Carada-Bair ;
se indreapta spre S., avind o
directiune generala de la N.
spre S.; brazdeaza partea cen-
trala a pla$er qi cea de E. a co-
mune ; lasa, spre S. dealul Lisa-
Hara ; se tntinde de-alungul pi-
riuluT Hribesioc Baila; se ridica
pana la o inaltime de 251 m.;
punct trigonometric de obser-
vatie de rangul al 3-lea ; pe la
poalele luT orientale se afla dru-
mul comunal Babadag-Slava-Ru-
sa ; este acoperit cu padurT ;
numaT pe poalele de E. sunt
cite-va pasunT $i Jinete.
Ormangi-Cula, pirig, In judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riele comunelor rurale Ba$-Chioi
$1 Armutlia ; la nagere din poa-
lele S.-E. ale dealulur Carca-
man-Bair ; se indreapta spre S.,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de V. a pla$eT $1 a co-
mune! Armutli, $i pe cea de E.
a comunei Ba$-Chroi ; curge prin-
tre dealurile Tatar-Bair $i Ghel-
Tepe, $i, dupa un curs de 4
kil., se varsa in piriul Taita,
pe stinga, putin mal' la E. de
satul Ba$-Chioi; pe valea 10
merg drumurile comunale Ba$-
Chioi-Nalbant, Armutli-Nalbant,
Ba$ - Chioi -Hagilar $1 Armutli-
Ba$-Chioi ; malurile sale sunt
joase ai acoperite cu verde*.
Orodelul, com. rur., jud. Dolj,
ORO DELUL
pl. Dumbrava-d.-j., la 57 kil. de
Craiova si la 9 kil, de rese-
dinta plaseT, com. Virtopul, pe
loe ves.
Se invecineste la N. cu com.
Calugarei i Täncanaul; la S.,
cu com. Caraula; la E., cu com.
Cornul si la V., cu comuna Pie,
nita.
Terenul comund este acci-
dentat de doua dealurT : dealul
Belciugul, cu o. indltime de 14
m. i dealul Glogoveiul, cu o
inaltime de 12 m.
Este sträbatutä de valle: U-
dubasniteT si SoculuT.
Sunt 6 fintinI, acoperite cu
capac ; 2 cruel de piatra, foarte
vechT, in valea Orodelul- d. - j.,
pe locul unde se afld vatra ma-
halaleT Orodelul-d.-j. i unde azI
se afla satul Orodelul.
Comuna a fost infiintata acum
vre-o 200 de anT, si cuprindea
odinioara catunele : Ulmuletul,
Socul si Orodelul. AzT se com-
pune dintr'un singur catun, nu-
mit Orodelul, impartit in dou4
sectiunT : Orodelul-d.-s. si Oro-
delul-d.-j.
Are o populatie de 2396 su-
flete; o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, fondatä de obstea lo-
cuitorilor, la anul 1866 si reedi-
ficatá la anul 1893, deservita
de 3 preotT si 2 cintlretI; douä
scolT, una de 1)5.0, infiintata in
1870 si frecuentan. de 130 elevi
si alta de fete, infiintata in 1880
si frecuentan de 42 fete ;
morT de apa ; 4 circiuml si o
bacanie.
Suprafata comunei este de
2700 pogoane, din carT 1200
pogoane arabile i 800 pogoa-
ne vil.
Mosia Orodelul apartine mos-
nenilor.
Se gasesc cazane pentru fa-
bricarea rachiuluT din drojdiT,
fabricindu-se cam 4000 vedre
anual.
68617. Afarole Dicflonar Geograße. roi. rv.
603
Budgetul com, e la veniturr
de 3693 le! si la cheltuelT, de
3425 le!.
Orodelul, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-j., com. Orodelul,
Cu resedinta primaria
Oro delul, mofie particularar jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Orodelul, apartinind mosnenilor.
Orodelul-de-Jos, vale, judetul
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Orodelul.
Orodelul-de-Sus, mahala, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Orodelul.
Orofteana, com. rur., in judetul
Doroholti, pl. Herta, forman
din satele : Orofteana-d.-j. (Fo-
povici), Orofteana-d.-s. (.Sutu)
Osebiti-de-Orofteana (Frunzete),
cu resedinta primarieT in satul
Orofteana-d.-s. (utu), situat la
28 kil. de capitala judetuluT.
Are o populatie de 283 familiT,
saii 1259 suflete ; 3 bisericT, cu
preot, 2 cintareti si 1 'Alamar;
o scoalä primara, conclusà de
inv5.¡Ator si frecuentan de
55 elevI ; 585 hect., 77 aril pA-
mint sdtesc; 823 hect., 51 aril
dimp si 1663 hect., 49 ara pa.
dure, ale proprietarilor, precum
si 30 pogoane vie.
Budgetul com. e de le! 3050,
8 banT 8, la veniturT si de le!
2685, bani 16, la cheltuelT.
Locuitorii posea : 332 vite
mar! cornute, 96 oT, 81 caT, 148
porcI ; 119 stupT Cu albine.
Orofteana-de-Jos (PopovicI),
sat, pe mosia cu acelasT nume,
com. Orofteana, pl. Herta, jud.
Dorohoiti, cu 117 familiT, sa0
546 suflete.
Proprietatea este a EpitropieT
Spitalului Sf. Spiridon din Iasi,
www.dacoromanica.ro
OROF 1'E ANA-DE-SUS
damita in 1873 de catre de-
functul Iordache PopovicT.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, facuta la 1830 de
Const. Frunzete, ruinata.
Satenil improprienritT a u 201
hect., 22 ariT pamint, iar pro-
prietatea, 412 hect., 47 ariT
cimp, 6o1 hect., 95 arii padure,
si 20 pogoane de vie.
Piriul ce trece pe mosie este
Duruitoarea.
DruinurT principale sunt : a-
cel de la Herta-Mamornita ce
duce la Darabani si acel ce duce
de la Comänesti la Suhardu.
Mosia se invecineste cu : Co
manesti, Hudesti, Orofteana-d.-s.
( utu) i riul Prutul.
Prin testamentul din 2 la-
nuarie si 20 Octombrie 1873,
al defunctuluT Iordache stefan
Popovid, acesta face danie mo-
sia sa, EpitropieT Spitalelor Sf.
Spiridon din Iasi.
Orofteana-de-Sus (utu), sat,
pe mosia cu acelasT nume, pl.
Herta, jud. Dorohoiä, cu 141
familiT, san* 615 suflete, aezat
pe costisa inclinan catre Prut,
cu vedere intinsa asupra Basa-
rabie!.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea- MaiceT-DomnuluT, de
zid, facuta la 1790 de catre un
maior rus ; deservita de i preot,
2 cintaretT si i 'Alamar; o scoala
primara, conclusa de I invantor
si frecuentan de 55 scolarT.
Satenii improprietaritT au 321
hect., 17 ariT pamint, iar pro-
prietatea : 325 hect., II ara
cimp, 917 hect., 31 ariT pLIdure
2 pogoane de vie.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Pelihaciul.
Drum este acel de la nula
Mamornita la Darabani.
Hotarele mosieT sunt cu : Pi-
lipauti, Cristinesti, Damileni, Su-
haraul, Orofteana-d.-j., Oroftea-
77
 OROgLAR
na-Frunzete, riul Prutul pi Ba-
ranca-HerteT.
De insemnat aicI sunt locali-
tàtile Piscul-Plepuv i Seliptea-
Vechie.
Oroslar, sat, in jud. pi pl. Con-
stanta, c5.t. com. Palaz, situat
In partea de N. -a plapeI i cea
de V. a comunei, la 7 kil. spre
N.-V. de repedinta, la poalele
de S. ale dealuluT Horoslar-fol-
Bair, in valea cu acelapi nume.
Are o intindere de 480 hect.,
din cal-1 45 hect., ocupate de
vatra comuner, cu 60 case.
Populatia sa, in maioritate.
TurcT pi TatarI, este de 9 fa-
saii 248 suflete.
Orsoaia, deal, In centrul mosieT
Piscul, jud. Covurluiti, pl. Si-
retul, com. Piscul, in directia
spre Slemnea-Cona-±i i Pechea.
Or§oga, pichet de granip despre
Transilvania, jud. Prahova.
Orta-Bair, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
urb. Babadag ; este una din ra-
murile orientale ale CulmeI-Ba-
badagulul ; se intinde spre E.,
avind o directiune generan, de
la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea de E. a plaseT i cea cen-
tran a comund ; se intinde de-a-
lungul piriulul Babadag ; lasa
spre E. dealul Coium-Baba, la
poalele lui e apezata partea a-
pusana a orapuluT Babada g; este
acoperit numai cu padurI.
Orta-Bair, deal, in jud. pi. pl.
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Agi-Ghiol ; e desface din dea-
lul Ceatal-Bair ; se intinde spre
E., avind o directiune generala
de la S.-V. spre N.-E. ; braz-
deaza partea de S.-V. a plapeT pi
pe cea de V. a comuneT ; sta
In legatura spre V. cu deatul
(104
Tas-Bair, i spre E. cu Caupul-
Mare ; -din poafele sale S.-E. iz-
vorepte valea Cazangia, care
se varsa in marele fezer Razelm;
pe la poalele sale de S. trece
drumul comunal Congaz -Agi-
Ghiol, ì drumul vecinal Eni-
Chioi-Agi-Ghiol ; este acoperit
cu paclurT apartinind la 4 sate:
Congaz, Eni-Chioi, Sari-Chioi pi
/iba ; se. Mica pana la o in5.1-
time de 179 m.; punct trigono-
metric de observatie rangul al
3-lea.
Orta-Bair, deat, In jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Visterna, situat in partea
f. a plapeT i cea centran, a co-
mune ; lasX spre V. dealul Savri-
Bair pi spre E., dealul Golovir-
Bair ; are o directiune generan.
de la S.-V. spre N.-E. ; se ri-
dicá pana la o inaltime de 216
m., punct trigonometric de ob-
servatiune de rangul al 3-lea pi
punct 4trategic, dominind asu-
pra satultil Enisala, drumulur
comunal Enisala-Caraman-Chioi
pi- N'AH' Ml-Vel-Alciac, ce izvo-
repte din poa/e/e sale sudice ;
este acoperit cu paclurea, numitä
Radurea-Mare; numaI poalele
sudice ají putine papunT.
Orta-,Burun, phi:7, in jud. Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Armutli, si pe al ca-
tunuluT sati Camber ; ipT la nap-
tere din poalele S.-V. ale dea-
luluI Asmalar-Bair ; se indreapta
spre N., avind o directiune ge-
neralá de la S. la N.; trece pe
la poalele de V. ale dealuluf
1'ae-Bair; se unepte apor cu pi-
riul Cara-Cialic; brazdeaza par-
tea de N. a plA'seT pi pe cea
de E. a comunei, i, dupl ce
trece priu mijlocul satuluT Cam-
ber, se varsá in piriul Taita,
pe dreapta lui, chiar Ruga satul
Camber, dupa un curs de 5 kil.,
www.dacoromanica.ro
ORTA.CH101
ficut parte prin paclurT, parte
prin clinpie ; pe valea luT merge
drumul comunaL Slava-Rusa
Camber.
Orta-Chio1, com. rur., apezatA
In partea central.á a jud, Tulcea
pi cea de S. a plapeT Isaccea,
pe piriul Taita.
Se marginepte la N. cu com.
Balabancea ; la E., cu com. A-
; la V., cu com. ar-
jelar pi la S., cu comuna At-
magea.
Relieful com. e accidentat de
dealurile : Carapcea (310 m.),
Ghiobilche-Bair, la V., cu pa-
duri ; Cazlar-Bair (177 m.); Daut-
cea (279 m.), la S., tot cu pd-
durT ; Consulul (329 m.), la E.,
paduros. Movile sunt putine
neinsemnate, toate artificiale.
Apele cae ucla comuna sunt :
piriul Taita, care trece de la
N.-V. spre S.-E., pe litiga co-
muna, pi afluentif sli : Boclo-
gea, pe stinga, la E. pi Daut-
cea, pe dreapta, la S.-E.
Intinderea comund este de
2300 hect., din carT 160 hect.
vetrele satelor, 1550 hect. ale
locuitorilor, 1690 hect. ale st a-
tului.
Catunele carT o formeaza sunt :
Orta-Chioi, repedinta, la V., pe
malul sting al pirluluT Taita ;
Dautcea, la 2 kil. spre S.-E.,
pe ambele malurI ale piriuluT
Dautcea.
Populatiunea, in maioritate
TurcI, e de 89 familii, sal 389
suflete, din carT 77 contribua-
bilr.
Are o biserica, In catunul de
repedinta, cu hramul Sf. Gheor-
ghe, zidita de locuitori, deser-
vita. de i preot i I cintaret;
o pcoala, facuta de comuna, con-
clusa de I invatator i frecuen-
tan* de 47 elevT.
LocuitoriT poseda 55 plugurT;
1012 vite.
 ORTACH10I
Budgetul com, e la veniturT
dé 1215 leI si la cheltuelI, de
1200 leI.
DrumurI sunt: un drum ju-
detean Babadag-Macin, ce trece
prin com. si caí comunale la Ba-
labancea, Atmagea i Bas-Chioi.
Qrta-Chioi, sat, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, catun de resedinta
al com. Orta-Chioi, asezat spre
V., pe malul sting al piriuld
Taita. cu 98 hect. intindere si
o populatie de 70 familiI, saa
22,5 suflete.
Are o . coala si o bisericä.
Pe ad i trece drumul comu-
nal Babadag-Mäcin.
Orta-Chioi, Jjrîü, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Orta-Chioi ; izvoreste
din poalele estice ale dealuld Or-
ta-Cuirac, de pe teritoriul com.
rur. Cirjclar ; intra in com. Or-
ta-Chioi; se indreapta spre E.,
avind o directiune generala de
la S.-V. spre N.-E., brazdind
partea de S.-E. a pl. si cea de
V. a com.; curge printre dea-
lurile Ciubucluc-Bair, Carapcea,
Ghiobilche-Bair i Cazlav-Bair, si,
dupd 7 kil, de curs, se varsä in pi-
riul Taita, pe dreapta, chiar in
fata satuld Orta-Chioi; pe va-
lea luI merg drumurile comu-
nale JailaOrta-Chioi i Ho-
murlarOrta-Chioi.
Orta-Cuirac, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Cirjelar, i anume pe al cat.
sale ilomurlar si ; se des-
face din dealul Ciubucluc-Bair ;
se indreapta spre V., avind o
directiune generall de la E. spre
V., brazdind partea de S. a pla-
i centrala a comuneI; se
seI
intinde printre plraiele Jaila
Homurlar ; are o inaltime de
285 m., punct trigonometric de
observatitme de ra.ngul al 3-lea
605
si punct strategic important, do-
minind asupra satelor jaila
Homurlar, A vällor cu acelasT
nume si a drumbrilor vecinale
Homurlar-Jaila i Homurlar-Or-
ta-Chioi ; este acoperit numar cu
pasunI i finete.
Orta-Dere, deal, In jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Cerna; este o ramura de
V.. a dealuluI David; se intinde
spre V., .avind o directiune ge-
nerala de la N.-E. spre S.-V., Orte§ti, sat, pe mosia cu acelast
brazdind partea de E. a pl. si nume, com. Draganesti, jud. Su-
a com.; stS in legatura la N. ceava, asezat pe tarmul drept
cu virful Almalia, la V., cu vir- al pîrîulul Ulia si pe cel sting
furile Daiaman - Bair, ...Raman-
Bair i Saia-Cula ; in fata lui,
spre E., se ridida. dealul Sut-
Bair, printre care pirita Cerna
drumul comunal Cerna-Ti-
ganca merg ca printr'un defi-
lea ; e de natura stincoasa; are
o inältime de 177 m. si e punct
trigonotnetric de observatie de
rangul al 3-lea ; pe la poale
este acopetit cu päsurii si padurT,
care s'ail pus in exploatare.
Ortoaia, Gioseni sati Bäda, sat,
jud. Suceava, pe rnosia si in
com. Dorna, asèzat pe Dealul- -
OrtOaeI, i Poiana-Grosenilor,
cu o populatie de 503 suflete,
din carl 129 contrib., locuind
in 138 case.
Are 2 bisericI, una..cu hramul
Intrarea-in-Biserica, despre care
se zice cA ar fi fost schit de
calugarI, si o alta, cu hramul
Duminica-Mare. Ambele sunt de
lemn, si sunt deservite de un
preot i 2 cintarett
coalele din Gura-Negrif ser-
vesc i acegtuT sat.
Ortoaia, ?urente, In jud. Suceava,
com. Borca, avind 1561.1 m.
altitudine.
Orto aia, pîrîz, car.e stràbate satul
www.dacoromanica.ro
ORUL
cu acelasI nume, jud. Suceava.
Izvoreste din muntele Stegioara
si, dupa un curs de aproape
7 kil., in care a invirtit un he-
rastra", 4 moriste si patra piue,
marit fiind cu Colacelul, Rachi-
loaea i Hulparia, se arunca in
Bistrita, in dreptul satuld Or
toaia.
Ortoaief neunte, in
jud Suceava, com.. Dorna.
al piriuld Tirzia, cu o populatie
de 283 sufl., locuind in 59 case.
Vatra satuld ocupa 6 7
falcI.
, Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, claditä de locui-
torI, din lemn i deservita de un
preot si 2 cintäretT.
coala din Draganesti, infiin-
tata pe la 1860 in Ortesti, ser-
veste i acestuI sat.
Mosia e proprietatea d-luI E.
Sin gurov, cumparata de la stat ;
a fost a M-reI Neamtul si face
parte din com. Boroaia. Locui
toril, carI s'ati improprietarit in
1864, tot pe mosia Boroaia, sunt
in mimar de 55, stdpinind 166
Miel, 30 prj.
Pana la 1879, satul Ortesti a
fäcut parte din com. Boroaia.
Printr'un hrisov din 1548,
aflam pe Petrea ()arta vInzind
Episcopuld de Roman, Macarie,
a sasea parte din satul Ortesti,
drept 150 zlotl tatarestI. (c Istoria
Rom.» de A. D. Xenopol, vol.
III, p. 563).
Orul, u:unte, in jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul, com. Bisoca, in par-
tea de N., la hotarul spre judetul
Putna, inalt de woo m.; e aco-
perit cu padurl si pasunI; si vara
are stine
 ORUL
Orul, pichel vechia cu No. 6, spre
Moldova, in jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Bisoca, la poalele
munteluT Orul.
Orzasca, picket de granild, in
judetul Mehedinti, plaiul Cl-
an
Orzfineasca, sat, in jud. R.-Särat,
pl. Rtmnicul-d.-j., cat. com. Cos-
tieni-d.-j.; e apezat in cimp,, la
450 metri spre E. de catunul
de repedinta ; are 50 hect. intitr-
dere, cu o populatie de 85 familir,
saii 223 suflete, din carl ioo
contribuabili.
Orzaneasca, pirig, in jud. R.-
Särat, pl. Rimnicul-d.-j., com.
Costieni-d.-j.; se formeaza din
vine pi &ale ; udá partea de E.
a comuneT, i catu n ul Orzäneasca
pi se varsa in pirlul Valea-BouluT,
pe stinga.
Orzea, munte, jud. Dimbovita, de
la Moroeni in sus, pe matca
IalomiteT, in dreapta.
Orzea, Uzere, jud. Braila, situate
la N. de Aurelul, la S. de Catar-
giaua pi la V. de Blasova; comu-
nica. cu Filipoiul, prin privalul
sati, spre N.-V.
Orzesti, com. rur., in jud. Mehe-
dinti, plaiul Clopani, la 69 kil.
de Severin, situatà pe valea
Motrului. Se marginepte: la E.
cu jud. Gorj ; la S., cu satul
Padepul, care tine de com. rur.
Negoepti i cu com. urb. Baia-de-
Arama; la V., cu com. rur. Mara-
pepti ; iar la N., cu com. rur.
Clopani.
Este formata din 5 catune ;
Brebina, Calugareni, Orzepti, Ti-
terlepti i Vaeni, cu o populatie
de 1570 locuitorT, din cari 243
con tribu abilY.
LocuitoriT posea : 34 pluguri,
606
64 care cu bol, 16 carute
cal; 690 stupr cu albine.
Prin comuna trece poseaua
Clopani-Orzepti-Negoepti-Turnul-
Severin. Mal are o posea co-
munala, care trece peste dealul
Brebina, legind o cu com. urb.
Baia-de-Arama.
Are 4 bisericl, deservite de
3 preoti pi 4 cintaretT ; o coa.11,
conclusa.' de I inv6tator, frecuen-
tata de 30 elevT; o circiuma.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 31°6 leT, lar la cheltue11,
de 1649 ler.
Vite: 740 vite marl cornute,
250 caTt 3500 oi, 690 rimatorl
pi 86o capre.
DealurT maT principale in com.
sunt : Bordelle, Cracul, Fata, ZA-
branul, Titerlea, Virful-NighiutiT,
Priboaia, dealul Clopani, Ma-
zar-ea, Giula, Virful-IzvoruluT,
Cerbul-Plepa, Virful-cel-Inalt, Bu-
zietul, Viea-CosteT, Morminti pi
Danda.
ampir sunt : Lunca-Mare, a-
Orzeptilor, a-Vaenilor, Rameti,
Brebina, Titerlepti.
VII: Valea-luT-Togan, Valea-
Spurcatilor, Gura-JidovineT, Va-
lea-PonoruluT, Valea-Racilor, Va-
lea-Cotanilor i ValeaPeptereT,
numitä. i Valea-alugarulur.
Ape :-Motruj, care o ucla prin
mijloc i 13rebina, cu piraiele:
Calugärul, Giula, Ogapul-Vaci-
lor, Valea-Racilor, Bejeanita-
§ontropa i Jidovina.
Aceasta comuna, in vechime,
purta numele de Padepul-d.-s.
Orzinele, deal, jud. Bacati, pl.
Tazlaul - d. -j., de pe teritoriul
coin. Brätila.
Orzistea, maha la, jtid. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., dom. rur. Hi-
nova.
Qrzul, catun, al com. Urdari-d.-s.
din pl. hului, jud. Gorj.
www.dacoromanica.ro
OSEBIT1-DIN-OROFTEANA
E situat pe loc pes, pe o
suprafata de 200 hect., din carl
6o hect. padure, 22 hect. izlaz
vatra satuluT, 48 hect. finge
pi 70 hect. arabile.
Are o populatie de 26 fami-
liT, sail 137 suflete, din carl 65
contribuabill.
LocuitoriT posea : io plugurT,
7 care cu bol, 2 carute cu cal;
50 vite marT cornute, 6 cal,
92 oT i capre.
Comunicatia catunuluT ca com.
se face prin drumurl ordinare.
Osiceni, ma hala, in com. rur.
Roplile, plasa Cerna-d.-j , jud.
Vilcea.
Osebiti, sat, in jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-j., com. Liuzi - alu-
Ora, situat pe -valea piriulur
Negelul. Are o populatie de 175
familiT, sati 592 sufiete, toti Un-
gurT ; doul circiumT.
Vite : 12 caT, I lo vite marf
cornute i 9 pord.
Osebiti, sati Bucsani-de-Jos,
clitun, pendinte de com. Bucpani,
jud. Vlapca. Vez1 Bucpani.
Osebiti-Blejesti, cdtun, pendinte
de com. Cosmepti, jud. Vlapca.
V ezT Cosmepti.
Osebiti-din-Orofteana, saU O-
rofteana-Frunzete, sat, pe
mopia cu acelapI nume, com.
Orofteana, pl. Herta, jud. Do-
rohoid.
Are o populatie de 25 familiT,
sat 98 suflete ; o biserica, cu hra-
mul Pogorirea-Duhulul-Sfint, a-
cum ruinata, facuta din caramida
la 1837, de fostul proprietar.
Mopia, care a fost proprietatea
defunctulul D. C. Frunzete, as-
tazT este a d-luT I. C. Ciolac.
SateniT improprietaritI at 53
hect., 35 ariT pamint ; lar pro-
prietarul mopieT are 85 hect.,
 OSEBITI-MARGINENI
93 ar. cimp, 143 hect., 22 ar.
padure li 5 pog. vie.
Drum este acel de la Herta-
Mamornita ce duce la tirguso-
rul Darabani.
Hotarele mosieT sunt cu : Pi-
110'4, Cristinesti, Orofteana-
Sutul si 11111 Prutul.
Localitate Insemnata este Ce..
tatea. V. a. c.
Osebiti-Margineni, com. rur.,
In jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,
situata futre piraiele Trebisul si
Negelul si ondulata de dealu-
rile : Magura, Cujbicul, Criha-
nul si Calugara. Se compune
din patru cAtune: Osebiti-Mar-
gineni, resedinta, asezatä pe
stinga piriuluT Negelul ; Barati,
pe malul drept al pirluluI Tre-
bisul; Sohodolul saii Crihanul,
la poalele dealuluT Magura ; Ghi-
raesti, intre malta drept al Bi-
striteT si gira Limpedea.
Se invecineste : la N., cu com.
Margineni-Munteni, de care se
desparte prin piriul Trebisul si
cu satul Secatura (com. Fine-
nelele), de care se desparte prin
piriul eirligata ; la E., cu ta-
rina orasuluT Bacaul, de care se
desparte in parte prin piriul
Negelul ; la S., cu Calugara-
Mare, de care se desparte prin
dealul Crihanul si prin cursul
superior al pir. Negelul ; la V., cu
sectia Rachitisul (com. Nadisa).
Are o populatie de 227 fa-
milii, sat1 872 suflete : 452 Ro-
minf, 372 UngurT si 48 Izrae-
litT, totT de protectiune romina ;
o biserica catolica, in cat. Ba-
rati, unde era mal* inainte rese-
dinta EpiscopuluT catolic. Mo-
sia EpiscopieT catolice este su-
pusa 5i azT bezmanuluT.
In toatä com. se numara 210
case si 6 circiumT.
Dupd legea rurala de la 1864,
s'ati dat 38 fäld 70 prajinl, la
53 locuitorT.
607
Padurile ocupa o tntindere
de so hect., acoperind dealu-
rile Magura 5i Calugara.
Viile se intind pe o supra-
fatä. de 73.94 hect.
Teritoriul com. are o intin-
dere de 489.43 hect.
ProprietarT sunt: C. Tisescu,
posedind o mosie de 80 hect. ; I.
Brosteanu, o parte de mosie de
103.10 hect.; Episcopia cato-
110, o mosie de 74.36 hect.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 367.51 hect.
Vite : 16 cal, 341 vite cor-
nute, 292 o! 5i 128 por&
In sectia Sohodolul se ga-
sesc ape minerale, care contin
multa sare.
Budgetul com. e la veniturT
de 2520 le! 5i la cheltueli de
2462 leT, So banT.
O cale comunalà strabate co-
muna, venind de la com. Na-
disa, situata la 29 kil. si da, a-
proape de Márgineni-Munteni,
in calea judeteanä. Bacaa-Moi-
nesti.
Spre Calugara-Mare sunt 3
kil.; spre Bacati, 9 kil. ; iar spre
com. Valea-Seaca, resedinta pl.,
23 kil.
Osebiti-Märgineni, sal' Cujbi-
cul, sat, in jud. Bacau, pl. Bis-
trita-d.-j., resedinta com. cu a-
celasT nume, situat la poalele
dealuluT Cujbicul, pe stinga Ne-
geluluT. Are o populatie de 262
suflete; un local de primarie ;
o circiuma.
Vite : 9 caT, III vite cornute
si 34 porcT.
Osebitul, sat, facind parte din
com. rur. otrile, pl. Prahova,
jud. Prahova.
Osica (Popegti), sat, pendinte
de com. Sinesti, pl. Mijlocul,
jud. Olt, situat pe lunca girleT
Plapcea si pe vilceaua Osica,
www.dacoromanica.ro
OSIc A
spre N.-E. de catunul de rese-
dinta.
Are o populatie de 180 lo-
ruitori, in maioritate mosnenT ;
o biserica, fondata la anul 1746,
si reparata la 1846.
LocuitoriT posea : 68 boT,
49 yac!, 30 cal, 350 oT, 50 ca-
pre si Too porcI.
Osica, deal, situat In partea de
V. a com. Corbul, pl. Mijlocul,
jud. Olt. Are directiunea N.-S.
5i se intinde paralel cu valea
Osica si dealul Potericiul. Se-
para com. Corbul de com. Ne-
greni, Birci si Potcoava.
Osica, deal, situat pe teritoriul
com. Birci, pl. Mijlocul, jud.
Olt, in stinga piriuluT Negri-
soara. Are directiunea N.-S. 5i
o lungime de aproape 65 kil. E
acoperit cu semAnAturr.
Osica, pädure, situata pe dealul
5i valea cu acelasT nume, com.
Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt.
Aceasta padure mare, renumitä
in vechime pentru multimea
corbilor, carT impuiati aci, ser-
vea adese-orT de adapost oame-
nilor din comunele vecine, in
timpul razmeritelor.
Osica, pichel, pe Dunare, cu No.
2, la S. de lacul Greaca, jud.
Ilfov.
Osica, pirig, izvoreste din niste
dealurl vecine, in partea de E.,
pe teritoriul com. Sinesti, pl.
Mijlocul, jud. Olt. Curge catre
S.-V. 5i da In Plapcea.
Osica, vale, in jud. Vilcea, pl.
Oltul-d.-s., com. Stanesti.
Osica, vdlcea, situatä in partea
de V. a com. Corbul, pl. Mij-
locul, jud. Olt. Are directiunea
N.-S. si curge paralel cu dealul
 OSICA-MARE
Osica, citad in Plapcea, la Gura-
Osicer, catun ce tine de com.
Sinesti.
Osica-Mare, sau Osica-de-Sus,
com. rur., in plaser Oltetul-
Oltul-de-sus,j. Romanati, formata
din satele: Osica-Mare (2000
locuit.) si Vladulen1 (35i locuit.).
Satul Osica e situat in valea
Oltetulur, in dreapta, lar Vladu-
leni, spre Nord-Est, pe o parte
si pe alta a soseld Caracal-R.-
Vadulur, i linga linia ferata care
are ad o statiune. Comuna se
aft. la 15 kil. spre Nord, de
Caracal si la 19 kil. spre Sud-
Vest, de Bats.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur Main' este de no m.
Are o populatie de 2351 su-
flete, din carr 458 contrib.; o
scoala, frecuentata de 50 copir;
2 biserid: S-tur Voevozr (1840)
in Osica i S-tir Voevozr (1854)
In Vaduleni, cu 3 preotr si 2
cintäretr; 8 circiumr.
Budgetul com. e de 5934 Id
la veniturr si de 5652 ler la chel-
tuelr.
Se cultiva &dad)" de mätase.
Vite marT cornute sunt 1657,
vite raid 3070 si pore/ 759.
Aci se face un bilcia la 6 Au-
gust, care tine 5 zile, pe pro-
prietatea comuner. Acest
s'a infiintat la 1883 de Consiliul
judetean.
Osica-Mick saü Osica-de-Jos,
coin. rur., pl. Ocolul, j. Roman ati,
formata din satul cu acelasr
nume, situat in valea Oltetulur,
pe tarmul drept, in fata com.
Osica-Mare, la 15 kil. spre Nord
de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra
nivelulur Marii este de 144 m.
pe dealul Bobul.
Are o populatie de 968 su-
flete, din cad 188 contrib.; 2
biserid una cu hramul Cuvioasa
SOS
Paraschiva (1869), Si a doua cu
hramut Sf. Niculae, cu I -preot
si cintaretr; 2 circiumr.
Budgetul comuner e de 1509
ler la veniturr si de 2481 ler la
cheltuelf.
Vite mad cornute sunt 638,
vite iniT 715 si porcr 256.
Osica-Vliduleni, mofie a sta-
tulur, j. Romanati, cu o arena
anuala de 20820 ler; are o pa-
dure de 800 pog., 'linga com.
d.-s.
Oslea, inunte, in jud. Gorj, plaiul
Vulcan, la N. muntelur Boul;
se prelungeste de la E. la V.
si are o suprafata cam de 4500
hect., din care cea mar mare
parte este pasune de vite, lar
o parte padure de brad. De
acest munte tin ramurile numite
Oslita, spre E. de muntele Oslea,
Groapele, spre S., Turcineasa,
spre V., Pestisani, spre N-V.,
Stina-Ursulur si Stina-Stirbulur,
spre N., si Dosul-Osler, care se
intinde pana in hotarul Austro-
Ungar. Acest munte e proprie-
tatea statulur. Pe dinsul se afla
3 stint
Oslea, p/ezia (poteca) i treat"-
toare in Austria, jud. Mehe-
dinti. Incepe de la impreunarea
riurilor Capra cu Dobrota, de
unde curg sub numele de Motri-
sorul. Poteca sue in culmea Cer-
nei, apor scoboara din culmea
Cerner in va/ea Cerner, de unde
trece prin frumoasa cimpie nu-
mita. Lunca-Frasinulur. Dupa ce
a trecut apa Cerna, continua
in sus, pe muntele Oslea, panà
la virful muntelur Pietrele-Albe.
Pe acest plait" aí venit Un-
gurir in anul 1848 sub condu-
cerea generalulur Kossuth, pana
in Hula Frasinulur, de unde ail
suit dosul Cerner si scoborit fata
plaiulur, in valea Motrulur-Sec
www.dacoromanica.ro
OSMAN-FACt
si strabatind strimtorile Clpsa-
nulur, ail trecut prin Baia-de-Ara-
ma, spre Dunare.
Oslea, pichel de granip, in pla-
iul Closani, jud. Mehedinti.
Osman, sat, in partea de E. a
com. cu acelasr nume, judetul
Braila, la 24 kil. spre S.-V. de
orasul Braila, infiintat la 1822
de Turcul Osman-Aga, proprie-
tarul mosier.
Suprafata satulur e de 120
hect.
Are o populatie de 821 su-
flete ; o small mixta, tnfiintata
la 1857, frecuentata de 35 e-
levr; o biserica, deservitä de
un preot, un cintaret si un pa-
racliser.
Vite 413 car, 999 vite marl
cornute, J062 or si 260 rima-
tort
Osman, alum, (tirla), in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, pendinte de
com. Calara.si-Vechr, jud. Ialo-
mita, situat pe cimpul
ganul.
Osman (Piatra-luI-), stincd, in
Bistrita, drept locul numit La-
Toance, jud. Suceava.
Osman-Fact, com. rur., pl. Man-
galia, jud. Constanta, situata
in partea de E. a judetulur, la
21 kil. S.-E. de orasul Constanta,
capitala districtulur, si in cea
nordica a plaser, la 26 kil.
spre N.-V. de oraselul Mangalia,
resedinta plaser, pe valea Os-
mancea.
Se margineste la N. cu com.
Murfaltar i Omurcea, pl. Con-
stanta ; la V., cu com. Biu/biul,
pl. Medjidia; la S., cu comu-
nele Edil-Chioi i Tapraisari ;
la E., cu com. Techir-Ghiol, (pl.
Constanta).
Relieful solulur e putin acci-
OSMAN-FACi - 609 OSMANUL

dentat. Principalele dealurl earl
iI brAzdeaa. teritoriul sunt: Man-
gala-Culac-Bair, la N.; Osman-
cea-Bair, la E.; Tapraisari (92
m.), la S.-E.; Elibe-Chioi (Ioi m.),
la S.-V.; Curu-Bair (70m.), la V.;
Cuan-Derasi-Bair, la E. Aceste
dealurI sunt de naturA stincoasA
in mare parte 0 sunt acoperite
cu finete i p4unI, §i putine
semAnAturI.
Sunt 25 de movile, rAspindite
in diferite pArtI. Toate an ser-
vit ca puncte de orientare 0
sunt acoperite cu verdeatä. Prin-
cipalele sunt : Ebe-Chioi (108
m.), in interiorul comund; Echi-
Tepe (go m.), la E.
VAI sunt: Mahometcea-Ceair-
Dere, unitA cu Mangala-Culac 0
Osman - Fact - Culac, la N.; Sa-
rapci-Dere, unitA cu Curu-Bair-
Alcea 0 Caranlic-Alcea la V.;
Osman-Faci-Iol, la S.; Abdulah-
Dere, Abdulah-Deresi §i Aitan-
Dere, la E.
Se compune din treT cdtune:
Osman-Faci, rqedintA, in spre
N., pe valea Osmancea-Culac ;
Ebe-Chioi sail Elibe-Chioi, spre
S., la 4 kil. spre S.-V. de rqe-
dintA, pe valea Curu-Bair-Alcea ;
Abdulah, spre E., la 5 kil. spre
S.-E. de re§edintA, pe valea cu
acela0 nume.
Suprafata totalA a comuneI
este de 6721 hect., din care
261 hect. ocupate de vetrele
celor 3 sate, cu 205 case; restul
impArtit intre proprietarii, earl
posedA 3060 hect. i locuitoriI,
earl stdpinesc 3400 hect.
Populatia sa, compusA in ma-
ioritate de Turd, TAtarI 0 Bul-
garI, este de 288 familiI, san Osmancea, com. rur., jud. Con-
1407 suflete, din carI 262 con- stanta, wzatA in partea cen-
tribuabill. trail a judetuluI, la 38 kil. spre
Are o bisericA ortodoxA, in V. de oraul Constanta, capi-
cAt. de rqedintA, cu hramul tala districtuld, i in partea
Sf. Nicolae, ziditA de locuitorl,
deservitl de i preot, I dascAl
0 1 paracliser ; 7 geamiT, 5 in
cAt. de rqedintA 0 cite una in ca.
Abdulah 0 Elibe-Chioi, avind
toate 6 hogI ; o §coa1ä mixtA,
in ca. de rqedintA, infiintatA
de stat, condusl de I invAt5.-
tor ifrecuentatA de 37 elevI.
Locuitorif posedA : 114 plu-
gurI, 126 care 0 cArute, I ma-
0nä de treerat cu aburI, 29
ma0nI de secerat, 5 ma0nI de
bAtut porumbul, 4 grape de fier,
8 trioare ; 655 caT, 1576 boT, 2
bivoll, 6 asinI, 7322 of, 12 ca-
pre 0 152 porcT.
In com. sunt 3 moil de vint.
Comerciul e destul de activ
0 constA in importul manufac-
turilor, colonialelar i instru-
mentelor agricole 0 in expor-
tul cerealelor 0 produselor lor.
Budgetul com. este de 12105
lei la veniturI 0 de 7823 leI la
cheltuelI.
CM de comunicatie sunt : ca-
lea judeteanA Constanta - Man-
galia, care trece pe lingA. satul
Abdulah ; 2 drumurI comunale,
care la S., unesc cAtunele intre
ele §i cu satele mal apropiate :
Tapraisar, Urlu-Chioi, Azaplar,
Omurcea, Murfatlar, etc.
Osman-Fact, sat, in jud. Con-
stanta, pl. Mangalia, cAt, de
reedintä al comuneI Osman-
Fad, situat in partea de E. a
p15.eI 0 cea de N. a comuneI,
pe valea Osmancea-Culac, cu o
intindere de 2965 hect., din call
170 hect. ocupate de vatra sa-
tuluI cu 124 case. Populatia, in
maioritate turco-tAtarg, este de
137 familiI, sari 828 suflete.
nordicA a 05.01' Mangalia, la 33
kil. spre N.-V. de ora§ul Man-
galia, rqedinta el.
Se mArginWe la N. cu com.
Biulbiul (pl. Medjidia) ; la E.,
cu com. Edel-Chioi ; la S., cu
com. Engez 0 la V., cu com.
Agemler.
Relieful solulur e putin acci-
dentat de culmea Enghezul cu
ramurile sale : Bair-Ciobanisa,
la N.-V.; Osmancea-Bair, la N.-
E.; Edel-Chio i- Tepe, la S.-V.;
Tatar-Bair, la S.-E. Aceste dea-
lull sunt acoperite cu finete, pA-
pill §i semAnAturT intinse.
VAI sunt : Amzarea, care sub
numele de Osmancea trece prin
satul Osmancea, brAzdind cen-
trul comund ; adiacenta sa, pe
stinga, Canara-Dere la V. 0 Cia-
lic-Cum-Ceair, pe set-1ga, la S.-V.
Comuna e compusA din cAt.
Osmancea, format din treI tru
purr, wzate pe valea Osman-
cea, intre dealurile Osmancea-
Bair la N. §iEdel-Chioi-Tepe la S.
Suprafata comund este de
3035 hect., din care 160 hect.,
ocupate de vatra satuluI Cu 130
case. Proprietarif mal maxi po-
sedA 1520 hect., iar locuitorit
stApinesc 1355 hect.
Are o populatie de 149 fa-
miliI, san 954 suflete.
A gricultoriI posedl: 50 plu
gull, 125 care §i cArute, 14 ma-
OnI de secerat, 1 ma0ná de
bAtut porumb, 2540 capete de
vite, mal cu seamA of.
Pe teritoriul comuneI sunt
2 moil de Vint.
Budgetul comund e la veni-
turI de 1775 lei 0 54 banl 01a
cheltuell de 930 leI i 82 bull.
Cal de comunicatie sunt : ca-
lea judetean A Mangalia - Med
jidia la E., 0 drumurI comu-
nale la satele invecinate: Edel-
Chioi, Agemler, Ciobanita, Os-
man-Faci, Uzumlar.
Osmanul (Osman-Aga), cont.
rztr., jud. BrAila, pl. Balta, si-
tuatA pe ses.

www.dacoromanica.ro
 OSOIUL
Se márgineste la N. cu Si-
listrarul ; la E., cu Gropeni si
Valea-CinepeT ; la V., cu Ur-
leasca si la S., Cu Vizirul. Su-
prafata comuneT este de 4560
hect., compusd din mosia Mo-
rotesti i fAcind parte din do-
meniul BrAileT.
Are o populatie de 298 fa-
miliT, saü 1400 suflete, din carI
190 contribuabilI ; i bisericl,
construitA de locuitorT in 1890,
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservia de I preot, i cinta-
ret i i paracliser ; o scoalA de
infiintat5. la 1860, fre-
cuentatA de 30 elevI.
LocuitorT improprietáritT din
1864 sunt 118; din 1878 sunt
152; maT sunt 43 neimproprie-
tAritI.
Budgetul com, e la veniturT
de 5600 lef si la cheltuelT, de
5300 lef.
Vite: 1826 vite marT cornute,
747 cal', 2 mAgari, 2641 01, 413
rimatorl i 6 capre.
Suhatul e de 300 hect.
DrumurT : la Tichilesti, spre
E., 'o kil. ; la Vizirul, prin Va-
lea-CinepeT, spre S., 22 kil. ; la
Valea-CinepeT, spre E., 4 kil. ; la
Urleasca, spre V., II kil.; la Si-
listrarul, spre N., 7 kil.; la BrAila,
pe soseaua judeteanä. Braila-Cd-
15rasi, spre N., 24 kil.
Com. e infiintatA la 1828 si
si-a luat numele de la un oare-
care Osman, agA turcesc.
Osoiul, sat, in partea de E. a
com. Tomesti, pl. Codrul, jud.
Iasi, situat pe coasta dealuluI
Osoiul, pe malul drept al ritiluT
Jijia. Are o populatie de 227
familiT, san 1086 suflete ; o 131-
sericA, ziditA la 1848, deservia
de I preot si 2 cintlretT; o
scoalA, infiintatA in 1865, fre-
cuentatA de 44 elevI.
Prin acest sat trece catea ju-
deteanA Iasi-Tomesti-Costuleni.
610
In privinta numireT si a infi-
intAref satultd, legenda spune
cA sT-a luat numele de la o fa-
milie Osoianul, care s'a stator-
nicit pentru prima oarA pe coasta
de S. a DealuluI-DoamneI. Cu
timpul, inmultindu-se locuitorii,
satul s'a intins spre E., pánl
In capul dealuluT numit astAzI
Osoiul, unde s'a fácut si o bi-
sericA; cu iucetul satul s'a re-
tras de pe deal pe coastA si in
valea dealuluT Osoiul, unde s'a
zidit din noti o bisericA la 1848,
de cllugAriT grecT.
Dealul Osoiul.nu este de cit o
continuare a Dealului-Doamnel.
LocuitoriT posea.: 1035 vite
marT cornute, 1731 oT, 125 caT
si 219 rimAtorT.
Osoiul (Lingurari), sat, in par-
tea de S. a com. Sinesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi, situat pe
piriul Osoiul, in marginea pA-
durer. Are o populatie de 50
familiT, sat1 263 suflete i 54
case.
Locuitorif sunt lingurarT, mo-
dorAnT ; se ocupA cu agricultura,
facerea de covetl si lingurT.
ET posedA : 232 vite marT cor-
nute, 13 caI si 76 rimAtori.
Osoiul, sat, pe mosia si in com.
Valea-GloduluT, jud. Suceava.
Situat pe 04'11 cu acelasT nume,
ocupa 4 raer, 20 prOjinr.
Are o populatie de 58 fami-
sati 270 suflete, locuind in
60 case.
ImproprietArip in 1864 sunt
8 fruntasT, II pAlmasT si 14 co-
dasT, stApinind 64 ale.
Biserica i coala din Valea-
Glodului servesc i acestuT sat.
DrumurT principale sunt: la
Valea-Glodulul (1200 m.) si la
Runcani (4 kil.).
Osoiul (Bitca), munte, in com.
Dorna, jud. Suceava.
www.dacoromanica.ro
OSOIUL
Osolul, deal, in jud. BacAti, pl.
Muntelur, com. Moinesti, situat
spre V. comuneT, cu imase. Pe
coastele luT sunt multe gropT
de pAcurA. S'a gAsit ad si o-
zocheritA (cearA de pAmint).
Osoiul, deal, in jud. BacAti, pl.
TazlAul-d.-s., de pe _teritoriul
com. Solontul.
Osoiul, a'eal, in jud. BacItl, pl.
TazlAul-d.-j., de pe teritoriul
com. BirsAnesti.
Osoiul, deal, pe teritoriul satu-
ita Budesti, com. Curteni, pl.
Crasna, jud.
Osoiul, deal, in jud. Neamtu, pl.
de Sus-Mijlocul, com. VinAtori-
NeamtuluT, situat in apropierea
satuluT VinAtori.
Osoiul, deal, situat intre satele
BAltdtesti si GhindAoani, pe ho-
tarul dintre pl. Piatra.Muntele
si pl. de Sus-Mijlocul, judetul
Neamtu.
Osoiul, deal, in jud. Suceava,
com. Valea-GloduluT, parte cul-
tivabil, parte acoperit cu pA-
dure de diverse esente.
Osoiul, deal, jud. Suceava,
in
com. Ruginoasa, parte acoperit
cu pAdure, parte sterp.
Osoiul, deal, in jud. Suceava,
lingl satul Stroesti, avind ca-
riere. de piatrA.
Osoiul, pod4s, in jud. BacAti, pl.
Trotusul, com. Dofteana, cu pl-
mint arabil foarte productiv.
Osoiul, izvoreste de sub
Dealul-Mare, com. Sinesti, pl.
CirligAtura, jud. Iasi; curge prin
satul Osoiul ; trece prin Tarima-
Sinestilor, satul Stornesti, sesul
 OSOIUL
Brezila si la Fintina-VAtafuluT-
Ion ; se varsA in piriul Mdrgi-
neatiu.
Osoiul, pîrÊf2, jud. Suceava, ce
strabate satul cu acelasf nume
$i care trecind in com. Silistea,
ja numele de Pirlul-VelniteT.
DupA un curs de 3-4 kil.,
se aruncl in otritizul-Mic.
Ostea, jost pichet de granip, In
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Ostopceni, com. rur., situatA In
partea de S.-E. a plAseT .Stefa-
nesti, jud. Botosani. Se intinde
pe sesul Prutului si al Baseu-
luT si pe un platoti intins
inalt, care formeazä vira dealuri-
lor dintre pir. Baseul i Corogea.
Se compune din satele : BAs-
cAceni, DAmideni, Ostopceni-
Balusul, numit si Rominesti si
Ciurul sati Ostopceni-RAzesT, In-
tinzindu-se pe o suprafat5. de
3512 hect., din carT 292 hect.
ale rAzesilor.
Are o populatie de 320 fa-
miliT, salí 1229 suflete ; 3 bise-
ricT, deservite de 3 preotT §: 3
cintAretT ; I coa1ä mixtA, con-
dusIde iInväätor i frecuentatA
de 36 scolarT ; 5 clrciunif ; I
moarl de aburT; 2 morT pe girla
Saha, un brat al pirluluT Baseul,
brat care se varsA in Prut ;
moarA de vint.
Calitatea p AmintuluT este bu n A.
Locurile cultivate ati o intindere
de 2500 hect.; pAdurile ati 28t
hect. ; se intind pe sesul Pru-
tuluf si sunt compuse din plop,
salde si stejar.
Vite 522 boT i vacT, 16o
caT, 3479 of, 290 porcT. Sunt
130 stupT cu albine.
Se mal aflA in com. cariere
de prund pentru sosele.
Budgetul com. e de 3197 leI,
90 banT, la veniturT si 3157 lel,
90 batir, la cheltuelf.
63617. rarele .11folionar arograjle. Vol. Ir.
611
Comuna e strAbAtutä de so-
seaua judeteara
Ostopceni-Balu§ul. VezT Romi-
nesti, sat, com. Ostopceni, jud.
Botosani.
Ostopceni-Räze§i. VezT Ciurul,
sat, com. Ostopceni, jud. Bo-
tosani.
Ostopcenilor (Dealul-)saa Vii-
§oara, deal, jud. Botosani, care
se prelungeste in dreapta Ba-
seuluT, din com. BrAteni, prin
com. Ostopceni si se apropie de
Prut. Are coastele despre Prut
ce compun com. Ostopceni, re-
pezT si se terminA la satul Iliseni,
la vArsarea piriuluT Corogea in
Prut.
Ostopeni (§alari). VezT Perieni,
sat, com. CArniceni, pl. Turia,
jud. Iasi.
Ostovcina, insuM insemnatA, la
gura bratuluT Chilla, in pl. Su-
lina, jud. Tulcea, pe teritoriul
com. rur. Satul-Noti, in partea
de E. a plAser si a comuneT,
cu prinsA intre bratele Stari-Stam-
bul, Ostovcina si malul M5rif ;
are zoo hect. intindere ; este
nisipoasà si neproductivA ; se
mal-este din ce in ce, prin alu-
viunile cele marT ale bratuluT
Chilia.
Ostovcina, bral secundar al Du-
nArei, jud. Tulcea, prin care
ramura Chilia se aruncl in Ma-
rea-NeagrA ; se desface din bra-
tul secundar Stari-Stambul, in-
chizInd intre ele marea insula
cu acelasT nume; se aflA situat
In pl. Sulina, com. Satul-Noti,
la E. pl5sei si al comunef.
Ostra, mdgurd, la N.-E. comuneT
Mindra, jud. Teleorman, la ho-
tarul despre mosia Cringeni.
www.dacoromanica.ro
OSTROVENi
Ostratul, sat, fAcind parte din
com. rur. Corbeanca, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov, situat la N.
de TAmasul, intre Valea-CAlu-
gArultiT si pAdurea VIAsia.
Se intinde pe o suprafatA de
456 hecf., cu o populatie de
119 locuitorT.
D-na Elena Stefanopolu are
375 hect. si locuitoriT, 81 hect.
Proprietarul cultivA 300 hect.
(25 izlaz, 50 pAdure). Locuitorif
cultivA tot pAmintul.
Are o bisericA, cu hramul Sf.
Treime.
Comerciul se face de i cir-
ciumar.
NumArul vitelor marT e de
123 si al celor miel', de 109.
Osträ§eva, pilla, ce curge intre
com. Cacoti si Poroina-Mare,
pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Ostrei (Mägura-), mdgura, in
jud. Dolj, pl. Balta, com. Como-
steni, situat5. la hotarul AsezA-
mintelor Brincovenesti, cAtre m o-
sia ZAvalul. Are un diametru de
22 m. si o inAltime de 5 ni.
Ostrovanca, luna'', pe mosia Mi-
tocul, com. cu acelasT nume,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Ostroveni, sat, in jud. Arges,
pl. Oltul, fAcind parte din com.
rur. Galicea-FlImInda ; ad se
vars5. riul Topologul in Olt.
Ostroveni, sat, in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-j., com. Grindeni. Are o
populatie de 1044 suflete, lo-
cuind in 129 case si 98 bor-
deie; o bisericA, fondatA la a-
nul 1796 si terminatA la 1818,
cu hramul Adormirca - Maicer-
DomnuluT. Biserica are in tina
urmAtoarea inscriptiune
Aceastil sfintá si Dumnezeiascii bi-
seria, cu hramul Adorniirea Prea Cura-
MI M'acapare de Dumnereii, din teme-
78
 iOSTROVENI
lie s'a zidit In zilelc Tren Lumirratulul
Domn Alexandra Moruzzi Voevod, In
zilele Proa Sfiiqiei Sale Pirintelul Nec-
tarie, Episcopului Maulla Severin, Lea-
tul 1796. Indemnätoril i ctitoriI cel
Protopopul Oprea Presbiterul,
Popa Manea, Dobre Mäeinci, Florea
Ciobanul, P/rvu Brat ti Preda Brat, de
tault1 fraV a fost ajutor ti din pricina
FiLmiriiilor a rhmas neteneuitii. i neaco-
perfil päuä. la leatul x813 ti jai* s'a
Indemnat ca si se zugräveascä de P. S.
S. Protopopul Oprea Presbiterul cu Ne-
delcu Brat s Stancu hin Mateiti, epi-
tropl purtätai de griji; Neagu Logofä-
tul, Popa lije, Popa Oprea, ctitoii dc
obste, ca sä se pomeneascä caft all dat
milostenie In vecl ti s'a sävirsit In zi-
lele Proa Luminatulii Domn Ion Cara-
gea si In zilele P. S. S. Pärintelul E-
piscop Galatin. Anul i818.
Satul Ostroveni are silistea
Biserica-Arsa.
In vechime se numea Potro-
jani.
Copia' din acest sat urmeaza
la scoala din Grindeni, care se
afla la 2 kil.
Ostroveni, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolui-d.s., com.
urb. T.-Severin.
Ostroveni, mofie particulara si
sat, cu vre-o 20 de familiT; for-
meazä o mahala a orasuld Rim-
nicul-Vilcea, capitala judetuluT
Vilcea.
Ostroveni, mo,sie, a statuluT, si-
tuata pe teritoriul com. Grin-
delul, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj,
fostá pendinte parte de scoala
Obedeanul si parte 4e manas-
Urea Horezul. Aduce o arendä
anuald de 11500 le!, o parte a-
rendindu-se Cu 4750 leT i cea-
l'alta cu 6750 leT. Are pädure
si vie pe &risa.
Ostrovetului (Valea-), vale cu
uda partea de S.-E. a
com. Fauresti, pl. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea si se varsa In riul
Oltetul.
6f2
Ostrovocul, insuld, in jud. Tul-
cea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. rur. Sf. Gheorghe saa Ca-
dirlez ; este formata de aluviu-
nile bratuluT Sf. Gheorghe.
Ostrovocul, bral secundar, prin
care bratul cel mare al Dunl-
reT, SI. Gheorghe, se varsa in
Mare, cuprinzind 'filtre el i bra-
tul Olinca, insula nisipoasa. Os-
trovocul, in jud. Tulcea, pl. Su-
lina, com, Sf. Gheorghe.
Ostrovul, com. urb., din judetul
Constanta i resedinta plasei
Silistra-Noua.
Este asezata in partea V. a
judetuluT, spre V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT,
si in partea N.-V. a piase!.
Se invecineste cu comunele
Bugeacul, la 4 kil. spre E.; Al-
mallul, la 3 kil. spre S.-E.;
Ese-Chioi, la 7 kil. spre S.; ora-
sul Silistra (din Bulgaria), la 5
kil. spre V.
Se margine§te la N. cu jud.
Ialomita, de care se desparte
prin fluviul Dunarea; la E., cu
com. Bugeacul, despartindu-se
prin dealul Caramudiuli la S.,
cu com. Almaliul, de care o des-
part dealurile Seral- Cea-Bair,
Trancovita i Caramuduiul; la
V., cu orasul Silistra (Bulgaria),
despartindu-se prin valea Rege-
Deresi-Ceair.
Relieful soluluT e variat. Cul-
mea Ostrovulul o brazdeazä in
toate directiunile. Dealurile se-
cundare mal' insemnate carr braz-
deaza teritoriul sunt : Seral-Cea-
Bair, la S. si Cu virful
Silistra (135 m.), avind pe pla-
tourile de V. ruinele fortdretelor
Arab-Tabia si Amedia- Tabla;
dealul Trincovita, la S. (tos m.);
Iapcea-Bair la N., si centru, cu
virful Ostrov (102 prelun-
gindu-se spre S.-E. cu Dealul-
CaratnideT (78 m.) i la E. cu
www.dacoromanica.ro
0WrROVUL
dealul Bugeacul (72 Sunt
acoperite pe muchiile lor cu pa-
suaT i semanaturT, jar pe poale,
spre Dunare, cu. vil intinse, carT
daa un vin renumit prin impre-
jurimr.
Pe la poalele N. ale clealurilor
Seral-cea-Bair i Iapcea-Bair, tre-
ce drumul national Silistra-Os-
trov (Silistra-NouA), lar pe coa-
ma celuT d'hiela se gasesc rui-
nele intariturilor turcetT ce a-
paran puternica cetatue a Silis-
trei.
Dunarea o uda la N., pe o dis-
tanta de 8 kil. Malurile fluviuluT
sunt in general inalte i rIpoa-
se si acoperite Cu vil. Dunarea
formeaza maT multe ostroave,
futre car/ mal insemnate sunt :
Hopa (r ro hect.), acoperit cu
salciT ; Pastramagi (115 hect.),
acoperit cu iarba i pasunT ;
Ostrovul-Vechia (300 hect.), a-
coperit cu pasuni i cringurl de
salen*; Pacinul-Mare i Pacinul-
Mic, acoperite cu lived i pa-
sunT; toate aa in general ma-
lurT inalte i sunt despartite prin
brate putin adincT, dar navi-
gabile.
Val sunt : Regc-Deresi-Ceair
la V., pe hotarul spre Bulgaria,
facInd chiar limita de la Ibraim-
Pasa-Cesme si pana la fortul
Ilanli-Tabia ; valea Trincovita
prin interior, deschiiindu-se in
piriul Almaliul, Ruga. Cismeaua-
Ostrovenilor ; apoT valea Bugea-
cul la E., care se deschide in
Iacul Girlita; contin apa numaT
toamna si primavara.
Suprafata com, e de 3255
hect, din carl 120 hect. sunt
ocupate de casele orasuluT, in
numar de 627, Cu gradinele lor,
lar restul este impartit intre lo-
cultorT i stat.
Populatia orasului Ostrov (Si-
lisfra--NouA), e de 641 familiT,
saa 2802 suflete.
Are o biserica, Infiintata de
OSTROVUL
locuitorr, cu hramul Sf. Nicolae,
deservitl. de 2 preotT, I para-
enser si 2 cintäretT ; 2 scoale,
una de bdetT s'i a doua de fete,
conduse de 3 institutorI si 2
institutoare, frecuentate de 297
elevI; 1 moarg cu aburl si 9
de apl.; 2 fabricI de apl. ga-
zoasl ; 1 fabricl de tablcArie
si r de sApun.
Comerciul e destul de activ
si se face pe Dunlre, Ostrovul
fiind port, si cu Silistra-Vechie;
se importa eoloniale, confectiuni
si se exporta lemne, vite si ring.
Sunt 43 comercianp, din carT
6 hangiT si 20 circiurnarl.
Pe teritoriul com, sunt izIa-
zuff intinse si pAsunT frumoase.
LocuitoriT posedA : 78 plugurT,
139 care si cArute, 5 trioare,
I0 masinT de vinturat ; 336 cal,
596 bol, 1 17 bivolf, 6283 oT,
8 capre si. 254 pord; 6o stupT
cu albine.
Budgetul com. e de 65407
leT la veniturT si de 44931 leT
la cheltuelf.
Cli de comunicatie : pe Du-
nlre, avind portul Ostrov ; ca-
lea nationalA spre Silistra-Ve-
chie ; drumul judetean ce duce
la Cuzgun si Medjidia ; pe dru-
mul comunal ce duce la satele
invecinate.
E formatá din dcul calme :
Ostrovul, resedintg, spre V., pe
malul drept al verigeT Ostrovul,
la I kil, de la DunAre; Aiggr-
Ahmet, spre E., pe malul drept
si inalt al pir. Aigdr-Ahmet,la con-
fluenta luT cu piriul Conu-Punar,
la 8 kil. spre S.-E. de resedintl.
Suprafata comuneT este de
5921 hect., din carT 185 hect.
ocupate de vetrele celor doul,
sate mi 294 case, iar restul
implrtit intre locuitoril, carT po-
sea. 5272 hect. si statul cu pro-
prietariT, carT stApinesc 354 hect.
Populatiu,nea comuneT, for-
mata din RominT si TurcI, e de
613
299 familiT, sati 1359 suflete,
din carl 297 contribuabilf.
Sunt 2 bisericT ortodoxe, cite
una in fe-care cgtun, deservite
de 2 preotl, 2 cinaretl i I pa-
racliser; 1 geamie, cu 1 hoge,
in cAtunul Algar - Ahmet; 2
scoale, cite una in fie-care cl.-
tun, frecuentate de 116 elevI.
LocuitoriT posea.: 212 plu-
gurT, 162 care si clrute, 2 ma-
sinT de secerat, I masinä de
treerat, 1 masiná de bAtut po-
rumb, 3 grape de fier; 8500
vite, mal cu seaml ol si bol.
In com. maT sunt 2 morT de
apg si 5 morl de vint.
Comerciul e destul de activ ;
se face prin gara Cernavoda, la
80 kil. spre S.-V., de catre 9
comerciantl, din carT 7 circiumarT,
si consta in import de manufac-
ture si coloniale si in export de
cereale, vite .5i peste.
Budgetul comuna t la ve-
nituff de 13107 lel, iar la chel-
tuelr, de 4101 leT.
CAT de comunicatie: pe Du-
nlre si verigT cu luntrea ; calea
judeteanA Mlcin-ifirsova, care
trece prin satul Ostrovul; apoT
drumurT micT, spre satele *luye-
cinate : Dleni, Rahman, FAgg-
rasul-Noti, Urumbei, Picineaga,
Coium-Punar, etc.
Pe teritoriul comuna, pe ma-
lul drept al pirluluT Aigär-Ahmet
sati Rost, la 3 kil. spre S.-E.
de satul Ostrovul se gAsesc ru-
inele satuluT Tas-Burun.
Ostrovul, comuna' rurald, in pl.
Hirsova, jud. Constanta, situatá
In partea nordicl a judetuluT,
la Ho kil. spre N.-V. de orasul
Constanta, resedinta judetuluT,
si in partea nordicg a plAseT, la
35 kil. spre N.-E. de orgselul
Hirsova, rgedinta el, pe malul
drept al verigeT Ostrovul, care
se desparte din Dunlre.
Se mArgineste la N. cu comuna
www.dacoromanica.ro
OSTROVUL
Picineaga (jud. Tulcea); la E.,
cu comuna Colum-Punar (tot
jud. Tulcea); la S., cu comunele
Urumbel si DAeni; la V., cu
judetul BrAila, de care se des-
parte prin Dungre.
Relieful soluluI e accidentat.
La N. e culmea Ostrovul, for-
mata din dealurile Ostrovul (6i
m.), Coium -Punar (62 ni.) si
Sinirtas-Tepesi (84 m.), cate-si
trele prelungirT sudice ale eulmer
Ghiun Ghiurmes (jud. Tulcea);
la S, culmea Dleni, cu dealurile
Mosul (117 ni.); la S.-V., Rostul
(294 in.); la S., FlgArasul-Nou
(188 m.) Sunt acoperite cu finge,
izlaz si seingraturf.
Movile sunt: Movila-PorculuT,
la N.; Movila-SApatA (5i m.);
Slpata TE (96 m.), prin mijloc;
Movila-Popel (68 m.), la S. V.
I-Tasnale-Tepe (197 m.), prin cen-
tru ; Ghiolgic-Tepe (184 m.), la
S.-E; sunt artificiale, acoperite
cu verdeatä si ati servit ca puncte
de orientatie.
La V., e udatl. de Dunl.re,
pe o lungime de 7 kil. Din
Dunlre se desface bratul Os-
trovul (6 kil. lungime), care for-
meazg insulele Ostrovul-Mare
(300 hect.) si Ostrovul-Mic (wo
hect.), acoperite cu iarbA si s4lcii.
Malul DungreT e in general jos,
afarA de partea suclicA, unde este
inalt si stincos. La E. de bratul
Ostrovul si la N. de satul Os-
trovul, se intinde stuful Ostrovul
(zoo hect.). Riul Rostul satt Ai-
ggr-Ahmet, vine de la E. din
dealul Cherchenes - Ceair, strl-
bate comuna prin mijloc, trece
prin satul Aiggr-Ahmet si se
vara in Veriga-Ostrovuluf, ceva
maT sus de satul Ostrovul; are
malurT imite, ripoast si stincoase
pe unele locurf.
VAile sunt mal toate micT,
avind rare-orl apl.
Qstrovul, sat, in jud. Constanta,
 OSTRO VUL
pl. Hirsova, catunul de rese-
dinta al com. Aigar-Ahmet, si-
tuat in partea de N. a pl. si
cea de V. a com., pe piriul Ai-
gar-Ahmet, i lingd venga (gira)
Ostrovul, ce se desface din
Dual-e. Are o intindere de
3856 hect., din cari 150 ocu-
pate de vatra satuluT, cu 187
case si o populatie de 196 fa-
saii 895 suflete, ocupin-
du-se cu agricultura, cresterea
vitelor i pescuitul in balti
Dunare.
Ostrovul, celtun, in partea de V.
al com. Greci, pl. Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati, situat pe
soseaua nationala Corabia-Riul-
Vadului si populat cu 188 lo-
cuitorl.
Ostrovul, mahala, in com. rur.
Dobra, pl. Cimpul, jud. Mehe-
dinti.
Ostrovul, insuld paduroasa., for-
mata de bratele Oltulur, jud.
Vilcea, in mijlocul careia se ri-
dia mica manastire de caluga-
rite cu acelasi nume, in fata
stabilimentuluT balnear de la
Calimanesti.
Acest ostrov s'a unit cu par-
cul de la Calimanesti printr'un
pod si serveste ca loc de pre-
umblare pentru vizitatoril bailor.
Se ilumineaza cu lumina e-
lectria si are frumoase sosele.
Ad se vad multime de cruel
vechT, asezate in marginea so-
selelor.
Ostrovul, schit de mala; jud.
Vilcea, situat inteo insula pa-
duroasa a OltuluT, in fata bailor
de la Calimanesti.
Aceasta maastire a fost in-
temeiata de Despina-Doamna,
sosia luT Neagoe-Voda-Basarab,
la anul 1501, asa dar inainte
de Curtea-de-Arges.
614
Avea maT inainte peste 30
de maicT. Schitul Ostrovut a ser-
vit de loc de recluziune pentru
l'eme condamnate.
La a nul 1895, maicile ají fost
transferate la alte manastirT, iar
schitul a ramas simpla biseria
de mir, pentru intretinerea ca
reja se inscrie in budgetul Mi-
nisterului de culte o suma a-
nuala de 1590 leT.
Ostrovul, luna" intinsa, pe mo-
sia Runcul, com. Darabani, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Ostrovul, jud. Constanta,
numita si Aigär-Ahmet sati Rost-
Dere. Poartà acest nume pe te-
ritoriul com. rur. Ostrovnt, din
pl. Hirsova, mergind printre dea-
lurile Ostrovul la N. si Rost la
S. Trece pe linga ruinele Tas-
Burun.
Ostrovul, &lija, care se des-
parte de Dual-e la 1.200 kil.
spre S.-V. de satut Ostrovul, pl.
Hirsova; trece prin marginea V.
a satului si se deschide iar in
Dual-e, dula. un drum de 5
kil., la N. de Ostrovul.
Ostrovul, pichet de granipi, pe
Dunare, cu No. 8, filtre Ostro-
vut - Frumos i Ostrovul - Mare,
jud. Ilfov.
Ostrovul-Albina, os/roo; in Du-
ase, jud. Ilfov, spre N.-E. de
Ostrovul-Mare, in dreptul os-
troavelor Cibucluc i Garvan,
din Bulgaria.
Ostrovul-Constantin, ca/un (ar-
ta), in jud. Ialomita, pl. Ialo-
mita-Balta, facind parte din com.
Giurgeni, situat inteo insula din
Duare, in dreptul satuluI Giur-
geni.
Are o populatie de io fa-
mili,
www.dacoromanica.ro
OSTROVUL-LUNG
LocuitoriT posedd : 90 bol,
500 oT, 30 capre i 18o pord.
Ostrovul-Corbului, insulli, in
Dunare, de com. rur. Batoti,
pl. Blahnita, jud. Mehedinti, cu
o suprafata de 2400 pog.
o populatie de 60 familiT.
In aceasta insula s'a gasit o
serie de obiecte de bronz, ca
aceleia de la com. rur. Batoti.
Ostrovul- Corbului, picket de
granifit, in jud. Mehedinti, pl.
Blahnita, com. rur. Batoti.
Ostrovul-de-la-Vale, insultY, in
Dunare, jud. Constanta, pl. Hir-
soya, com. Ostrovul, situata in
partea de V. a pl. si a com.;
are o suprafata de 220 hect.,
din cari 115 hect., partea ves-
tia., este acoperita en paduri
de salen' i richi, iar restul cu
pasunf.
Ostrovul-de-Pietri§, insu/a, in
Duare, acoperita Cu nisip si
pietris, jud. Constanta, pl. Si-
listra-Noua, comuna Mirleanul,
lunga de 1500 m. i larga de
800 m., cu o intindere de 115
hect. si improductivä din cauza
nature terenuluT sati.
Ostrovul-Frumos, os/roo, jud.
Ilfov, format de Dunare, in
dreptul comuna Calimoc din
Bulgaria.
Ostrovul-Lung, insulti, in Du-
al-e, pl. Medjidia, com. Rasova,
In partea de V. a pl. si a com.;
are o forma lunguiata, o intin-
dere de 400 hect., o lungime de
9 kil. si o tal-gime de 02 kil.;
se prelungeste spre V. cu os-
trovul Huzun-Ada ; este des-
pärtita de malul dobrogean prin
girla Venga; este formata de
dealurile treptate ale Duard ;
pamintut e neproductiv, flind
 OSTRO VUL-MARE
prea moale $i acoperit Cu nisip
la V., cu richitT i nuiele la E.
Ostrovul-Mare, ostro?), in Du-
rare, jud. Ilfov, spre E. de Os-
trovul-Frumos, in dreptul Tur-
tucaid (Bulgaria). Are o forma
lungareatd.
Ostrovul-Mare, insuM, in Du-
nare, jud. Romanati, cu o pd-
dure de vre-o ioo pog.
Ostrovul-Mare, insuld §i cdtun,
In Minare, cu o suprafata de 4400
pogoane, apartinind com. rur.
Gogosul, pl. Blahnita, jud. Me-
hedinti.
Are o pozitie frumoasa $i este
cea mai mare insuld a Romi-
niel pe Dual-e.
Teritoriul sati este acoperit
cu vi!, padure, locurT de muna
baltT cu peste.
Are o populatie de 120 fa-
mili!; o biserica, deservid de
un preot ; o $coala, conclusa de
un invatator i frecuentata de
20 elevi.
In aceasta insulá sunt 5 pi-
chete pentru paza frontierei des-
pre Serbia. La 2 din aceste pi-
chete, No. 9 $i Ii, se ?nearca
cerealele ce pornesc din aceasta.
Baltile mal principale cu pe$te
sunt: Balta-Nisipului, Balta-Sa-
tului, a-Brani$tei $1 a-Pruniso-
rului.
Locuitorii se ocupa, pe tina
agricultura, cu pescuitul $1 Cu
facerea rogojinelor.
In anul 1889, s'a descoperit adi
un zid roman, care arco grosime
de 4 metri. S'a gasa o piatra cu
inscriptiunea R. K. X. Piatra a
fost ridicatá de protoereul ju-
detuluI. Tot ad i s'e"' gasit mo-
nede din timpul imparatului
Sever.
Se mal afla in insula 4 me-
Weze : una lingd zidaria des-
615
coperita, una in sat $i alte 2
In padure. Intre pichetele No.
9 $1 io se afla doua maguri
artificiale ; una din acestea ar
fi fost o statiune romana, al
carel drum venea la Schela-Go-
goseT, Grindul-lui-Toader, Gla-
meia-luT- tefan-Vocla. i trecea
pe Rugá aceasta statiune in Ser-
bia, la ora$ul Negotin.
In fata acestei insule, in Ser-
bia. se afla com. Praova, incon-
jurad de o zidarie vechTe.
Ostrovul-Mare, piehet de gra-
ni/d, In jud. Mehedinti, pl. Blah-
nita, tinind de teritoriul com.
rur. Gogo$i.
Ostrovul-Satuldf, insuld, In Du-
nare, jud. Romanati, cu o p5.-
dure de 6o pog.
Ostrovul - Sirbilor, insuld, in
Durare, jud. Romanati, in drep-
tul satului Seli$tioara.
Ostrovul-Vechitl, insuM insem-
nata, formad de Minare, jud.
Constanta, la intrarea sa pe te-
ritoriul rominesc al Dobrogei.
E a$ezata in partea S. V. a 0§e§ti, sat si re$edinta comuneT
Dobrogei $i a judetului Con-
stanta, in partea N.-V. a pla-
$ei Silistra-Nou5. $i a comuna'
urbane Ostrovul, de care tine.
E formad din depozitele alu-
vionare ale fluviului. PamIntul
sarE e cornpus din argil, ames-
tecat cu nisip i pietri$. Are o
forma lunguiata, terminindu-se
spre E. cu un cap, ce are for-
ma unui cioc de rata. Lungimea
eI, de la V. spre E., este de
31/2 kil. i lungimea medie de
1500 m.; Intinderea totall este
de 720 hect., din care 60 hect.
acoperite cu paduri de salcii $i
restul cu iarbä pentru pa,una-
tul vitelor. Pe malul de N. se
afla 3 colibe de pastorI, incon-
jurate cu salcii. Bratul care o
www.dacoromanica.ro
OSEST1
desparte de jud. Ialomita e de
300 m. largime gi 5 m. adin-
cime $i putin navigabil ; cel de
S., care o desparte de ostrovul
Hopa e de 150 m. largime 51 12
m. adincime, deci navigabil in
tot anul ; cel de la E., iarási
ingust, dar putin adinc $i nena-
vigabil o desparte de insula
Tilchia, ce sine de jud. Ialomita.
0§esti, com. rur., jud.
pl. Stemnicul, la 23 kil, de o-
ra$ul Vasluiti $i la 9 kil. de
Negre$ti, re$edinta pla$eT, si-
tuad maT mult pe dealurT.
E formatä din satele 0$esti,
Ruginoasa si Fundul-Negrei, pe
o suprafata de 1819 hectare,
cu o populatie de 344 familii,
sail 1515 suflete.
Are o biserica si o $coalä.
Comerciul se face de I E per-
soan e.
Vite : 924 vite mar! cornute,
78 caT, 652 oT, 278 E-1112510d $i
55 capre.
Budgetul comuneT e de 1947
le! la venituri $1 de 1871 le!
37 Eani, la cheltueli.
0$e$ti, jud. Vasluin, pl. Stem-
nicul, situat pe ambele coaste
ale prelungirei dealului Miclau-
p, pe o suprafata. de 1284 hect.,
cu o populatie de 221 familiT,
sati I130 suflete.
Are o biserica, facutd la 1826
de olntea locuitorilor $i o $coa-
la, infiintata la 1864, frecuen-
tad de 45 elevT.
Vite : 665 vite mar! cornute,
62 ca!, 604 o!, 135 rimatori $i
14 capre.
Satele 0$e$ti i Ruginoasa
formeazà un singur trup, avind
o forma aproape rotunda.; sunt
Inconjurate de dealuri, afara de
partea despre S.
Locultoril sunt raze$I din tim-
pul lui tefan-cel-Mare.
 (DEALUL-)
Satul in vechime nu a fost
unde este asta-zY, ci pe Dealul-
TintirimuluT, care este cam spre
N. de satul Osesti actual;
colo aveati si bisertca cu cimi-
tirul el', din care cauza oamenlY
numesc acel deal Dealul-Tinti-
rimului. LocuitoAT s'ati stramu-
tat de pe acel deal din cauza
navalirer Tatarilor, retragindu-
se pe acest loc, unde eran a-
dapostiti de padurile seculare
ce se aflati pe atunci in aceasta
localitate.
Stramutarea satului s'a facut
pe la finele secolului al XVI-lea.
0§e§tilor (Dealul-), deal, in cu-
prinsul teritoriului com. Banea-
sa, jud. Covurluiti ; se hotareste
cu cat. Roscani.
0§lobeni, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Bo-
desti-Precistei, situat pe podisul
pe care curge Cracaul, la 16
kil, de orasul Piatra.
Are o populatie de 408 su-
flete si un han mare.
0§1obent, mofie a statulul, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
muna Bodesti -PrecisteT, aren-
data cu 2926 lei anual.
Otäroasa, atun, al comun.ei Ur-
dari-d.-s., pl. JiuluT, jud. Gorj,
situat pe o culme de deal si
spre N. de comuna, cam la 2 cu pl. Oltetul-d.-s., si la E., cu
kil., avind o populatie de 49 fa-
mili!, salí 128 suflete,
Are o suprafata de 280 hect.,
din carl 90 hect. padure, 38
hect. izlaz i vatra satuluT, 52
hect. finete si 90 hect. arabile.
LocuitoriT posea,: 15 plugurT,
to care cu bol si yac!, 4 ca-
rute cu cal; 65 vite mar! cor-
nute, 16 cal, 29 pord si 60 oT
si capre.
Comunicatia in acest catun
se face prin drumuri ordinare.
616 OTEANI
Otaroasa, vale, in jud. Gorj, co- nuneni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
muna Urdari-d.-j.; incepe de la cea ; separa comuna Genuneni
casete proprietatei si se termina de Pausesti-Otasdul i erba-
In hotarul comuneT, la locul nu- nesti.
mit : Intre-Pogoane; pe ea se
afla padure; e forman din ra- OtAsäul, ruz, jud. Vilcea, cel maT
mificatiile Dealului-Caselor. mare afluent al riului Bistrita.
Izvoreste din muntele Piciorul-
Ofároasa, vale, jud. Vilcea, co- Motrului, curge de la N. catre
muna Brosteni, pl. Cerna-d.-s.; S.-E. si se varsa in Bistrita, pe
izvoreste de la E. comunei ; uda malul sting, la N. com. Babeni.
centrul el; are o directie de la Udá. comunele : Barbatesti,
V. spre E. si se varsä in riul Birzesti, Pietrari - d. - s., Pietrari-
Cerna, tot in raionul comunei d.-j.; catune/e : playa, Pausesti-
Brosteni. Otasaul, Serbanesti, Surpatele
Manastireni.
Ofas'aul, plasd, in jud. Vilcea, La origine, valea OtasauluT e
unita administrativ cu pl. Oco- ingusta, apor se largeste de la
lul. Se compune din 20 com. 500-1000 m. Este productiva
rur. : Babeni, Cermegesti, Ciu- foarte populata. Albia riuluT
magi, Coeni, Ddesti, Fiscalia, are putina apa in timpul verel
Glavile, Ionesti-MinculuT, Läpu- si fundul contine mal mult nisip.
sata, Maldaresti, Marcea, Mo-
doaia, Popesti, Roesti, Scundul, Ote§ani, com. rur., plaiul Hore-
Sirineasa, Stanesti, Ursi, Vir-. zul, jud. Vilcea, compusa din
leni si avideni. 3 catune Burta, Muretul i Chi-
Forma plasel e exagonala. lla. Este situatd pe valea riuluT
Comune mal populate in a- Luncavatul, la 37 kil, departe
ceastä plasa sunt : Babeni, Cer- de capitala judetuluT si la 7 kil.
megesti, Glävile, Lapusata, Po- de a plaiuluT.
pesti, Roesti, Scundul, Sirinea- Are o populatie de 1093 lo-
sa si Virleni. cuitorT, din cari 310 contribua-
Are, impreuna cu plasa Oco- locuind in 300 case; 3 bi-
lul, 34055 locultorT si 16 scoale seric1; una cu hramul Buna-Ves-
mixte, fi-ecuentate de 451 copii. tire, fondata de Taliu si Radu,
Se margineste la N. cu pl. Greci veniti din Rumelia, a doua
Ocolul si o parte din plaiul Ho- In cat. Chilla, fondata de Co-
rezul ; la S., cu pl. Oltul; la V., dreanu, alimarea si altiT, si a
treia in cat. Muretul, fondata de
riul Oltul. Neagu, Vitioana si Giuclea ; o
Resedinta subprefecturei pld- scoall, infiinfata. la 1859, fre-
silor unite e in Tirgul-Ocna. cuentata de 43 copil.
In plasa Otdsaul se cultiva Locuitorii sunt mosnenT ; 7
926 hect., 50 ara' vie. din el s'ati improprietarit la 1864,
LocuitoriT acesteT plasT po- pe 17 hect. ET posecid: 30 cal,
seda : 221 pluguri de lemn, 848 420 bol, 400 yac!, 80 ol, 40
pluguri de fier, i masilla de capre; 73 stupT cu albine.
treerat, 4 de vinturat, I de ba- Pe riul Luncavatul, in rajo-
tut porumb si 2 grape de fier ; nul comunel, sunt 2 morT.
40 morT cu apa. De comuna Otesani tine mun-
tele Tirnovul-Mic, cu directia
Otäsäul, deal, la N. comunei Ge- V.-E., in care e o sana pen-
www.dacoromanica.ro
 OTESANI
tru fabricat beinzA. Acest munte
apartine locuitorilor in devAl-
mAsie cu proprietarr si din alte
comune.
In raionul comuner se &ese:
ape sulfuroase, carT izvoresc din
apropierea uner stincT numitg.
Tioia, si la localitatea numitg
La-Sgrata, izvoare sArate con-
centrate.
TuicA se fabricá pAng. la 3200
decalitri, in anir productivT.
Intinderea com. e de moo
hect.
Are o osea, care pune in co-
inunicatie com. MAldAresti (la
N.) cu com. Cirstanesti (la S.),
Budgetul com. e la veniturr
de 3005 leT, si la cheltuelT de
1947 leT
E brAzdatA de dealurile : Ne-
delta, PrAvala, Cheia, Nisipi
Telechesti i udatä de vAile:
CArpinisul, Gresarul, Gdunoasa,
Turbalinul, Turburea, Vilcidorul
Cufurita.
Locurile din jurul comuner se
uumesc: Costofirul, DAgánia,
Negara, Garamia, Grosi-Costi,
SecAtura, Ogoara, Padina, Smi-
da, Ginti, etc.
Se mArgineste cu comunele
Cirstänesti, MAIdAresti, Folesti-
d.-s. si MAdulari.
Ote§ani, a'eal, la V. com. Fo-
lesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vil-
cea, cu vtrfurile : Ripa.cu-Iarbg,
Posogul, Druganul, MAgura, Ve-
duinele, Nedeita si Gorunul.
Ote§ani, eleal, in raionul com.
Otesani, pl. Horezul, jud. Vil-
cea, pe care se cultivg 2 hect.,
50 arir vie.
Ote§ti, sati Galeri, sat, in jud.
BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gio-
seni, situat pe malul sting al
Siretulur, la 5 '/2 kil. de Hor-
gestr (scoala). Are o populatie
de 39 familil, satí 139 suflete.
6 L7
Locuitorir posedg : 5 cal, 61
vite marT vornute si 26 porcr.
Ote§ti, sezt, situat pe &tul RA-
cAtgul. Mar inainte tinca de
jud. Putna, lar acum face parte
din jud. Bacdti, com. Gioseni.
In acest sat s'a nAscut Stefan
Torna, Domnul Moldover (Mi-
ron Costin, «Opere complecte»,
edit. V. A. Urechig, volumul I,
pag. 458).
Ote§ti, ozahala, in com. rur. Ra-
covita, pl. Horezul, jud. Vilcea.
Se zice cá aceastä mahala da-
teazg de la anul 1656, adicä cu
mult inainte de constituirea co-
muna Racovita. Cer d'intir lo-
cuitorr asezatr aci ar fi fost Con-
stantin Bulacul, DrAndolul
Horgea.
Are o populatie de 250 lo-
cuitorr; o bisericd de lemn, sim-
plA i nezugrAvitg, construitg
la anul 1707 de familia Mitutg
Bulacul. Aceastg datA i nu-
mele ctitorilor gAsit sApate
tuteo icoang a Mintuitorulur, la
usile imparAtestr din dreapta.
Satul Otesti, dupa cum se
vede din urmAtorul hrisov al
lur Constantin Basarab Voevod
din anul 1694, a fost inchinatA
mAnAstirel Horezul
c§i am adus domnia mea la sí. mä-
nästire Horezul, tot satul Otesti ot sud
Vilcea jumätate -de peste tot hotarul
din toff Rominit, iar jumätate cit se vor
afta din cimp, din pädure, din apa
din sezutul satulut cu pometul, eu live-
zile i cu muntii, care mosie se hotä-
asta pe din sus cu Polovraci si pe din
jos cu Milostea, 1:aänistirea Bistta si
RominiT incl s& se stie auume Väsil Cu
feciorul lui, I Manea Zaite cu fecioriT lul,
1 Dan Merin& Cu fecioriI lutt I Stauciu
cu frate-siti Dan si cu feciorri lor, i Lupu
cu feciorit luI, i Viorel cu fecioril lul,
Tudosie cu .fecioril lui, i Väsil Cur-
deanciul cu fecioril lut, i Mircea Cu fe.
cioril lut, i Mihaiii Prihit cu feciora luT,
i Dan Boset cu feciorif lui, i Toma si
frate-säii Marco, i Avram ca fecioril lut,
www.dacoromanica.ro
OTESTI-DE-JOS
i Drago s cu fecidri/ luci, i CU 1.00
cioril citt te va da Dumnezeil.
Pentru ch aceastä jumätate de sat
din Otesti, si cu Rominri fost-ail a luI
Stanco, feciorul lut Piltra Clucerul Mi-
lescu. Dec1 el impreunti cu jupineasa
Huna, de nimen1 silitl i nebintuitt, art
mers la pärintele loan Egurtenul de la
taänästirea domniet mala de la Horerul
de ad tocmit aceastii jumätate de sat, ci
de a lor buta voie, ffirrt de niel o sila,
drept banl gata, talare 120 cu zapis de
la mina lor de vinzare ilcut la mina
pärintelul loan Egumenul, leatul 7202
(1694) i CU mulV bojen i preoV scrisl
In zapis, madura cart s'aii intimplat la
tocmeala lor. s
Ote§ti, mofie, a statulur, jud. Olt,
Tosta pendinte de biserica Sf.
Gheorghe-Noti (Bucuresti), care
s'a cAutat in regie de stat.
Ote§ti, pelare particularg,, su-
pusA regimulur silvic, situatA pe
mosia Otesti, pendinte de com.
Racovita, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.
Ote§ti, in jud. BacAti, pl.
Siretul-d.-j., com. Botesti, care
se scurge in piriul RAcAtgul.
Ote§ti-de-Jos, com. rur., pl. 01-
tul-d.-s., jud. Olt, situatd pe
valea riulur Cungrea-MicA, la 29
kil. de capitala judetulur si la
lo kil. de a plAser.
FormatA nunlar din satul cu
acelasr nume, are: o populatie de
519 locuitorT, din carT 94 contri-
buabilT, locuind in 130 case; o bi-
sericA, fondatá la anul 1838 de
jupin Constantin Povarnagiul
alt1 locuitorT, cu urmAtoarea
scriptie :
sDoamne cela ce cu putero& ta pro-
srivestl pe ceia ce iubeso podoaba casal
tale, priiméste i acest sfint locas al tärt,
care lntru cinstea si slava sfinpor
phrati Constantin si Elena s'ati zidit din
temelie, Cu tosta osirdia i cheltuiala. de
d luI Jupin Constantin Povarnagiul sin
Ion Gogan, din satul Timpeni si cu ne-
potul d-lul Jupin Pirvu ce au fost aci,
In satul Otesti cu poverne, fiind ajutort
 OTEM-DE-JOS
si s'ail sIvirsit In zilele Iniiltatulul Domn
Alexandru Dimitrie Ghica Voevotl, fiind
Episcop Kir. Kir. Italian Argesiulx.
Pe linga agricultura, locuito-
riT se mar ocupa si cu lemnd-
ria. ET desfac produsul muncer
la Slatina.
LocuitoriT sunt mosnenT, afara
de 6, carT s'ati improprietarit
la 1864, pe mosiile d-lor Le-
rescu si Christu Elefterescu,
dindu-li-se 19 hect. pamint. El
poseda: 14 caT si Tepe, 112 bol
si vacT, 12 capre, 511 oT si 56
porcT.
Toata comuna, impreund cu
izlazul, are 250 hect.
La 1896, Septembre r, s'a
infiintat ad i scoala, care se fre-
cuenta de 57 copiT, totT baetr.
Statul cheltueste Cu ea 1242 leT
anual.
Dintre pomT roditorT, se ga-
sesc : merT, perT, dug, ciresT si
nuci.
Comerciul se exercitä de
circiumar.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 1449 la
Comuna e asezata pe 2 dea-
lurT ; pe dealul din spre V. se
cultivá vil, iar pe cel din spre
E. semanaturT.
Printeinsa trece soseaua ju-
deteand Slatina-Casa-VechTe si
akä osea la com. Dumitresti,
care merge spre orasul Dragä-
sani.
Este udata de mal multe vil-
cele si se margin este cu comu-
nele : Dumitresti, Otesti-d.-s.,
Vai-de-ET, Albesti $i Urluiasca.
Ote§ti-de-Jos, deal, in raionul
com. Otesti-d.-j., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, pe care se cultiva 42
hect., 50 aril vie.
Ote§ti-de-Sus, com. rur., pl. Oltu-
d.-s., jud. Olt, compusa din treT
catune : Aldeseci, Cepe;li si Cer-
beni. Se crede ca aceasta co-
618
muna dateaza cu mult inaintea
anulur 1602 (71 ro), cacr pro-
prietarul St. Capitanescu po-
sea. un act vechin (cu aceasta
data), in care se arata ca lo-
cuitorul Staicu a cumpärat mo-
sia Otesori, de la Ban, Titi si
Corcea, fecioriT MilculuT. Exis-
tenta acestuT Ban se probeaza
$i prin faptul ca in valea Cep-
turariul, fosta inainte proprie-
tatea mosnenilor Otesti, azr a
d-luT Demostene Cuculi, exista
un put vechiii, numit Putul-luT-
Ban.
E situata pe valea Cungrea-
Mica, la 31 kil, de cap ¡tala ju-
detuluT si la 9 kil. de a plaseT.
Are o populatie de 1096 lo-
cultorT, din cad 203 contribu-
abilT ; o scoall, frecuentata. de
66 copiT; o biserica, in cat.
Cerbeni, fondata la 181o.
LocuitoriT, afarA de agricul-
tura, se mal ocupa si cu dul-
i gheria, rotaria, butaria, cojoca-
ria si fieraria. Produsul mulled
il desfac la Slatina si Cimpul-
Mare.
Parte din locuitorl sunt-mos-
neni; iar 70 s'ati improprietarit
la 1864 -pe 205 hect. pamtnt,
in mosiile d-lor Deleanu (azT
a d-luT Christ. Elefterescu), Ca-
pitanescu si Badescu. El poseda
30 caT si lepe, 172 vacT, 320
bol, 10 capre, 1640 of, 580
porci.
PAmintul comuneT e deluros
$i se intinde pe o suprafata de
1383 hect., din earl 500 hect.
padure $i restul bun de munca.
In raionul comund sunt multi'
merr, perr, duzT, nucT, prunT,
cire$T, visinT, zarzArT si gutuT.
Comerciul se face de doT cir-
&marl.
Budgetul e la veniturT de
2031 leT si la cheltueli, de 970
leT.
Se leaga printr'o osea veci-
nail, la V., cu vos. judeteana,
www.dacoromanica.ro
OTETELIVL
Drumul-OaeT, la Vlangaresti si
la N.-E, co Vaï-de-Er.
E brAzdata de dealurile : Dea-
lul-de-Rasarit, Dealul-de-Apus,
Dealul-Sttnelor, Dealul-Mosulur,
al-PlopuluT, al-CirsteT, al-CacoveT,
Piscul-VrabeleT, Piscul-cu - PrunT
si Dealul-HotuluT.
Apele din comuna sunt : Con-
grea-Mica, care curge de la N.
spre S. prin centrul Otestilor.
In ea se varsa vilcelele : Hotaru/,
Sucetul, Vilceaua-Mare, arstea,
Cacova $i Dodeiul, pe partea
dreapta; ia,r pe stinga primeste
piralele Mosul, Varaticul, Plopul,
Valea-cu-PerT, Valea-Cepoaselor,
etc.
Se margineste cu comunele :
Otesti-d.-j., Val-de-El, Ursi, Di-
enci, Cimpul-Mare $i Dumitresti.
Ote§ti-de-Sus, deal, in raionul
com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Olt, pe care se cultiva 77
hect. vie.
Otetele§anu, (Magurelere-Ote-
tele§anu), sat, fAcind parte din
com. rur. Magurelele, pl. Saba-
rul, jud. Ilfov, situat la S. de
Bucuresti, pe malui sting al
riuluT Sabarul. Ad i este rese-
dinta primarieT.
Se intinde pe o suprafata de
683 hect. ca o populatie de
389 locuitorT.
Academia Romine, mosteni-
toarea easel Otetelisanu, apartin
465 hect. si locuitorilor, 218 hect.
Are o biserica, cu hramul
SI. loan, deservita de r preot
0 2 cint5.retT ; o scoala mixtA,
frecuentata de 20 copif ; I moara
cu apa ; I helesteii si 4 podurT.
Comerciul se face de i cit.-
ciumar $i i haslet.
Numarul vitelor marl e de
252 si al celor micT, de 325.
VezT Magurelele.
Oteteli§ul, com. rur., jud. Vilcea,
OTETELISUL
pl. Oltetul-d.-j., situata sub capul
dealuluT Rai, intre riurile Cerna
si Oltetul, la 70 kil, de capitala
judetuluT si la 40 kil. de a
subprefectureT.
Are o populatie de 699 lo-
cuitorr, din carl 143 contribua-
bilf, locuind in 195 case; o bi-
serica, fondata in timpul Dom-
niel luT Alexandru Ipsilante, de
erban si Anita; o scoala, in-
fiintata la 1857, frecuentata de
25 copiT ; I moara.
LocuitoriT se ocupa in spe-
cial cu agricultura. Un numar de
118, s'ati improprietärit la anul
1864, pe proprietatea d-luT Ion
Otetelisanu, cind li s'ati dat 420
hect. p5mint.
El poseda: 18 caT, '00 bol,
60 vacT, 2 bivolT, 30 capre si
300 OT.
Se zice cA in aceasta com.
Tudor Vladimirescu a pus de
a taiat mal multI ArnautT, carr
nu se supuneati poruncilor luT.
Intre ceT ucisT a fost chiar
Baraicrarul Iova, gospodarul Ar-
nautilor, si un Ion Arnautul,
cel maT
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 420 hect.
Dintre pomI roditori, sunt :
merT, peri, etc.
$oseaua Oftetul si Cerna, cari
se intilneste la capul de V.
al comuneT Otetelisul, inlesneste
comunicatia in tre comunele: Bäl-
cesti, Benesti i Rusanesti.
Budgetul com. e la venituri de
1800 leT si la cheltuelT, de 1300.
E brazdata de dealul Rgi si
Poiana-LunceT si e udata de va-
lea Oltetul si de riul Cerna. Are
20 fintinT.
La 20 Iulie, in fie-care an,
se face aci bilciti.
Se margineste: la E. cu com.
Babeni $i Petroasa ; la V., cu
com. tirbesti; la N., cu com.
Benesti, Vasilati si Rusane$ti
$1 la S., Cu com. Balacesti.
68617. Morolo Diolionar &ogro" Vol IV
619
Otetelisul, deal, in raionul com.
Otetelisul, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 2 Se intinde pe o suprafata de
hect., 50 ariT vie.
Oticul, munte, din care izvoreste
riul Dimbovita, jud. Muscel.
Oticul, mo,sie particulara, de 227
hect., in jud. Covurluiti, com.
Pechea, pl. Siretul.
Oticul, pddure a statuluT, in In-
tindere de 1500 hect., plaittl
Nucsoara, jud. Muscel.
Otinceaua, afluent al riu-
luT Olteanca, in care se varsa
la S. de com. Glavile, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Ucla partea
de E. a comuneT.
Otlogului (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pl. Macinul, com.
urb. Macinul, in partea de V.
a plaseT si a comuneT ; are o
forma. lunguiata.; e inconjurat cu
stuf $i sträbatut de o girlita. de
20 hect.; e nisipos si nepro-
ductiv.
Otmätul, tîrl, futre com. Ber-
testi-d.-s. si ostrovul 1TM-satura,
jud. Braila, format din Creme-
nea si Munusoaia.
Otmätul, numire ce se mal da
satului Bertesti-de-sus, judetul
Braila.
Otmocul, prival, jud. Braila, si-
tuat la N. satulta Gropeni, la
2 kil. ; se varsa in lacul Tino-
sul, spre S.-V.
Otopeni, com. rur., jud. Ilfov,
pl. Dimbovita, situatä la N. de
Bucuresti, la 15 kil., linga. va-
lea Pasarea.
Se compune din satele : Oto-
peni-d.-s. si Otopeni-d.-j., cu o
populatie de 851 suflete, din
www.dacoromanica.ro
OTOPENI-DE-JOS
cati 218 contrib., locuind in
215 case.
2226 hect. Statul si d-1 Gr. G.
Cantacuzino aú 1175 hect., lar
locuitoriT, 1051 hect. ProprietariT
cultiva. 787 hect. (22 sterpe,
140 izlaz, t vie, 225 padure).
LocuitoriT cultiva. t000 hect.
(restul loe sterp si izlaz).
Budgetul com. e la veniturf
de 7439 leT si la cheltuelT, de
7419 la
Are 2 bisericT, in fie-care ca-
tun cite una ; o scoalä mixtg,
frecuentata de 29 copir.
Vite 142 cal si Tepe, 376
bol, 138 vacT si viteT, 42 bivolT
si I I bivolite.
LocuitoriT posea : 116 plu-
gurT: 102 cu bol si 14 cu cal;
180 care si cdrute : 154 cu bol
si 26 cu cal.
Improprietaritl sunt 136 lo-
cuitorT si neimproprietgritT mal
sunt 85.
Cotnerciul se face de 9 cir-
ciumarr.
Otopeni, fort, in jurul Bucuresti-
lor, jud. Ilfov.
Otopeni, mofie a statuluT, jucl.
Ilfov, pendinte de SI. Saya si
Radu-Vodä, arendata anual cu
20200 ler.
Otopeni, pddure particular, si-
tuatä pe mosia Otopeni-d.-j.,
jud. Ilfov, com. Otopeni. Por-
tiunea de pgdure din interiorul
linieT ferate a forturilor este su
pusa regimuluT silvic.
Otopeni-de-Jos, sat, facind parte
din com. rur. Otopeni, pl. Dim-
bovita, jud. Ilfov, situat la E.
de Otopeni - d. - s., litiga valea
Pasgrea. La S., local e baltos.
Se intinde pe o suprafatrt de
975 hect., cu o populatie de
280 locuitorT,
79
 OTOPENI-DE-SUS
D-1 Gr. Cantacuzino are 625
hect. pi locuitoriI 350 hect. Pro-
prietarul cultiva 337 hect. (12
sterpe; 50 izlaz, r vie, 225 pa-
dure). Locuitoril cultiva. 325
hect. (12 sterpe i 13 izlaz).
Are o biserica, cu hramul
SI. Nicolae, deservita de i preot
pi i eintaret ; o pcoala mixta,
frecuentata de 29 copiY.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarI.
Numärul vitelor marl e de
250 pi al celor miel, de 264.
Otopeni-de-Sus,sat, fácind parte
din com. rur. Otopeni, pl. Dim.
bovita, jud. Ilfov, situat la N.
de Bucurepti. Prin sat trece §o-
seauanationalABucure§ti-Ploe§ti.
Ad i este repedinta primärieY.
Se intinde pe o suprafata de
1250 hect., cu o populatie de
571 locuitorl.
Statul are 550 hect. pi locui-
toril, 700 hect. Statul cultiva'
prin arendapiI sal 450 hect. (to
sterpe pi 90 izlaz). LocuitoriI
cultiva 675 hect. (to sterpe
15 izlaz).
Are o bisericä, cu hramul SE
Gheorghe, deservita de i preot
pii cintaret.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumart
Numärul vitelor marI e de
459 pi al celor raid, de 665.
Otosola, vale, jud. Baca, pl.
Siretul-d.-j., de pe teritoriul co-
muneI
OtovAe§ti, vechie numire a sa-
Gohorul, jud. Tecuciti.
Otrocolei phig, pe
mopia Braepti, com. cu acelapI
nume, pl. Copula, jud. Dorohoiti.
Osa, vechie nunzire a cdtunului
Casota, jud. Buzati, com. Glo-
deanul-Cirlig.
620
OSelea, iezer, jud. BrAila, intre
Dunarea-Vapoarelor pi canalul
Vilciul, pe hotarul dintre com.
Ciactrul i Vizirul.
OSeleni, com. rur., in partea de
N. a plapeI Mijlocul, jud.
situatä intre dealuri.. Märginita
la N. pi E. cu com. IIoceni;
la S., cu Deleni pi la V., cu 01-
tenepti.
E formata din dota sate :
Oteleni i BAgaul, cu. o supra-
fata de 1374 hect. pi cu o po-
pulatie de 211 fama', sati 830
suflete, din caff 178 contribua-
bill.
Are o pcoall pi o biserica
Cu un preot.
Vite sunt 852: 63 cal, 6o oi,
439 vite marl cornute pi 290
porcI.
Budgetul com. e la veniturI
de leI 3536, banY 35 pi la chel-
tuelY, de Id 319r, banY 47.
Teritoriul comund este udat
de piraiele : Rogosa sati Bujorul,
Saca pi MoiseI.
IazurI sunt patru : Dahorul,
Dragunoiul , Botezatul i Cotacul.
OSeleni, sat §i repedinta comu-
ne1 Oteleni, pl. Mijlocul, jud.
apezat pe platoul pi va-
lea dealuluI Oteleni, 't'Are dea-
lurile Oteleni i Zgura i intre
piraiele Rogosa pi Saca, pe o
suprafata de 1345 hect. pi cu
o populatie de 200 familiI, sati
791 suflete, din carl 167 contrib.
Locuitoril sunt razepI, pi se
ocupa pi de cultura viilor pi a
livezilor.
Are o pcoala, infiintata.in 1866,
frecuentata de 45 copiT; o bi-
deservita de un preot
un dascäl, fondata la 1780.
Se zice ca satul ar fi infiintat de
Aga Migdale Otel, uniI din sluj-
bapiI luI Stefan-Voda-cel-Mare,
caruia, pentru credinta sa, Dom-
nul Y-a donat acest loc.
www.dacoromanica.ro
OTELEM
OSeleni, sat, n jud. Roruan, pl.
Siretukl. s., com. Bira, spre N.
de tirguporul Blra pi la 5 kil.
de el. Este apezat pe coasta
despre S. a unid deal. Are o
populatie de 257 familiI (27o
contribuabili), locuind in 264
case; doua bisericY de zid, una
ortodoxa pi a doua catolira.
Populatia este compusa aproa-
pe numai din UngurY. Se lu-
creaza
Sunt 745 vite mad cornute.
LocuitoriI UngurY din acest
sat, impreuna cu cel din satul
Boghicea, Buhoaaca pi Slobozia
(Petrepti), formeaza o parohie
catolica, cu repedinta in satul
Otelepti. Mai inainte de 1886,
acest sat forma o com. aparte,
com. Oteleni.
OSelesti, com. rur., jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., apezata in vaIea
pirlulul Berheci, fostä mople ra-
za.peasca, care linea de judetul
Tecucitt
Se .compune din 4 catune :
Antohepti, repedinta, Otelepti,
Flghieni i Padureni.
Pina in anul 1874, a facut
parte din judetul Tecuciti. Acea-
sta. comuna a fost alcatuitä din
catunele: Antohepti, Faghieni,
Gloduri, Otelepti, Padureni pi
Prisaca.
Se marginepte la E., cu com.
Colonepti (jud. Tecuciti); la S.,
cu com. Oncepti (jud. Tecuciti);
la V., cu com. Filipeni pi la N.,
cu com. Glodurile.
E strabatuta in lungul san de
piriul Berheciul, care lasa pe
stinga Padureni i Antohepti,
litiga care primepte pirliapul
Fundul; trece pi-in Otelepti
dupa ce curge cit-va paralel cu
Dunavatul, infra in jud. Tecuciti.
Valea luI este inconjurata la
E. de dealurile Petrepti, Dom-
nita, Berheci i Tarnita pi la
V., -de dealul Dobrina.
 OTELE§TI
Are o populatie de 358 fa-
sati 1349 sufletej din carr
327 contribuabill, locuind in 354
case ; o scoala, in-cAtunul Auto-
hesti, infiintata in 1892 ; 3 bi-
sericI, cite una in satele Ose-
Antohesti i Faghieni, de-
servite de un preot i 5 dascAlr;
3 circiumr.
Teritoriul comuner are o in-
tindere de 1919 hect.
Totalul pamtnturilor de cul-
turä este de 912,34 hect.
Proprietarr marr sunt Maria
T. Hanuta, Cu o mosie, in sectia
Padureni, de 645 hect. ; Mar-
ghioala A. Antohi, cu o mosie
de 45,11 hect.; D. Condurachl,
cu 64,67 hect.
Restul pamintulur este im-
parta intre razesr.
Padurile aù o intindere de
148 hect.
Ville- ocupa o suprafatä de
89,05 hect.
Vite 79 car, 694 vite marr
cornute, 98 porcr, 12 capre.
Stupr cu albine sunt 41.
In aceastA com. se gAseste
piatra ce se intrebuinteaza la
zidarie.
Budgetul comuner e la veniturl
de 7288 le, 87 banI si la chel-
tuelf, de 1635 ler, 63 basa.
Teritoriul comuner este strA-
batut de calea vecinall Cimpeni-
Obirsia-Gloduri- Otelesti, luna.
de 13 u.
Distantele : la Bacan, capitala
districtulur, 36 kil. ; la Filipeni,
5 kil. ; la com. Giodurile, 5 kil.;
la Secueni, resedinta plaser, i 9 kil.
Otele§ti, sat, in jud. Bacan*, pl.
Siretul-d.-s., com. cu acelasI
nume, situat pe piriul Berhe-
ciul. Are o populatie de 469
suflete ; o bisericA adita de
Gavril Conachi in 1785; o cir-
duma.
Vite : 27 car, 242 yite marT
cornute si 9 pord,
621
Otele§ti, sat, asezat in valea pi-
riulur Berheciul, fosta mosie ra-
zaseascA, care tinea de jud. Te-
cuela. Astazr com. Otelesti face
parte din jud. BacAti, pl. Sire-
tul-de-Sus.
Otele9ti, vechte numire a satulut
Corodul, jud. Tecuciti.
Otele§ti, morie, in jud.
pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul
com. Otelesti.
Otelul, sat, facind parte din com.
Berevoesti-PAminteni, pl. Nuc-
para, jud. Muscel, situat pe
un loc inalt, udat la V. de riul
Bratia.
Are o populatie de 74 lo-
cuitorr.
Otelul, a'eal, ast-fel numit de la o
vechre farnilie de proprietarI rA-
zesI ; pe el se aflä asezat satul
Oteleni, com. Oteleni, pl. Mij-
locul, jud.
OuluI (Piscul-). VezT Dealul-
DoamneT, com. Tomesti, pl. Co-
drul, jud. Iasi.
Ou§orul, munte, jud. BacAtl, pl.
Trotusul, com. Dofteana, de pe
stinga Trotusulur.
Ou§orul, deal, jud. Baca, pl.
Tazläul-d.j., de pe teritoriul com.
Birsanesti.
Ou§orul, a'eal cu pi/dure, jud.
BacAt1, pl. TazlAul-d.j., de pe
teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea,
cu o inaltime de vre-o 300 in.
Ouqorul, deal, jud. BacAti, pl.
Tazatil-d.j., de pe teritoriul
com. Bratila, care face parte
din vira dealurilor din stinga
TazlauluI-Mare.
Ou§crul, viri de !eal, jud. Ba-
www.dacoromanica.ro
(INSULA-LUL)
caii, pl. Trotusul, de pe terito-
riul com. Calutul.
Ou§orul, pirtia,r, jud. Bacalao, pl.
Trotusul, com. Caiutul, care se
scurge lu piriul Calutul.
Ou§orul, podi,s. VeZi Trestiana,
podis, com. Sirca, pl. arliga-
tura, jud. Iasi.
Ovan, satt Valea-SatuluI, vale,
jud. Vilcea, plaiul Cozia ; strA-
bate com. Brezoiul de la S. la
N. si se varsä in riul Lotrul,
tot in raionul com. Brezoiul.
Ovesele, pirtiaf, jud. BacAu, pl.
Trotusul, com. Caiutul, care se
scurge in piriul Caiutul.
Ovesele, baltd, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Ciuperceni, spre E.
de Tinoasa. Are o intindere a-
proximativa de 8o hect. si con-
fine peste. Comunica cu Tinoasa,
numar cind sunt apele varsate.
Oveselul, sat, flan(' parte din
com. rur. Maciuca, pl. Cerna-
d.j., jud. Vilcea.
Are o populatie de 202 lo-
cuitorr ; o scoala, frecuentatä. de
21 copir; o biserica, Cu urma-
toarea inscriptie :
Aceastä sfintä si Dumnezelascli bibc-
ricä, fiind maY din 'nainte vreme de moil
pärintii no.tri fäcutä de lemn, Cu hra-
mul Sí. Nicolae i iarà prefacindu-be tot
aceea cu hramul Cuvioasa Paraschiva, In-
cepIndu-se din temelie de zid la leat
1846, da d-1 Boeru Alexandru lordache
Mliciuceanu i ajutorul celor-PaltI ctitorY;
cu blagoslovenia Proa sfintiel sale Parin-
tcluI Episcop Neofit, In zilele prca Lu-
minatuld §i Iiiàlçatului Domn Gheorghe
Bibescu i s'ají Infrumusetat cu toate po-
doabele i zugräveala pe din liuntru pre-
cum pe din gafa', dupi cum se vede
sävir.,,it la leatul 1849 cu toate
ale Musa',
Ovidiü (Insula-lui-). 1.1)0 Con-
stanta exista o insulà in mijio-
OVISA
cul unuI lac, pe care unil o nu.
mese Insula-luT-Ovidig. Se crede
a acest nume i-a fostdat de un En-
glez, pe ciad se fdcea drumul de
fier de la Constantala Cernavoda.
Lacul poartg numele de Sirt-
Ghiol (lacul de lapte). Margi-
nele sale sunt lipsite de arborl;
nurnal la un loc se observg. ci-
te-va sglciT. Insula e inconjuratg
de plante aquatice (trestie). In
insulg se vede un tufi compus
din perl sAlbaticT, fagl i cite-va
vite pe carr cresc ni§te strugurT
de o micime extraordinarg; iar
pe jos crqte cucutg. La mijlo-
cut insulei se aflg. o mare gil-
madd de pietre, care par a fi
transportate acolo In trecut, pen-
tru vre-o clgdire in perimetrul
insulei. In fata el, la o oare-care
distantd, se aflg satul Canara
(cuvint turcesc, care insemneazä
sanca), cunoscut prin carierele
sale de pTatrg.
Dincolo de satul Canara, spre
S.-E., se intinde o cimpie iar la
622
extremitatea cea-l'altg, spre E.,
se aflA Un istm de nisip, care
inconjoarg laguna.
Ovisa, localitate isolatel, in jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. Po-
deni-VechT, unde sunt cariere
de platrg.
Ovisa, girld, izvore§te din com.
Gornetul-Cuib, jud. Prahova, pl.
Podgoria ; curge spre E.; udg
cgt. BAltesti in partea de S., ii,
dupg ce prime§te ca afluent &-
lita Sgrgtelul, se varsg In riul
Lopatna, in raionul com. Po-
deni-NoT.
Ovreiul, cätun (dila), in jud. Ia-
lomita, pl. Borcea, pendinte de
com. Rasa.
OvreiuluI (Mägura-), mdgurd,
deal fi punct trigonometric de
observatie, la S.-V. de Dobrido-
rul, pl. ampul, jud. Dolj ; are
o indltime de 89 m.
www.dacoromanica.ro
OZINCA-VECITIE
Ovreiului (Piscul-), pisc, pe
dealul din stinga CungripareT,
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. Pg-
rog.
Ozana, phig, jud. Neamtu, iz-
vorete din muntli jud. Suceava;
prime§te pe sano piraiele
Agdpeni, al-Crugenilor, Cotng-
relul, Pipirigul, Stejarul, Do-
brina cu Dobrita, Leghiul ; lar
pe dreapta, piraiele : TArAteni,
Pluton, Domesnicul, Carpänul,
al-Secalui i al-Cociorvei. Ved
Neamtul, piriti.
Ozinca, prival, in partea de S. .V.
a com. Vizirul, jud. BrAila, a-
proape de Dungrea-Vechie ; u-
nqte Tezerul L4teghia cu Lu-
poiul.
Ozinca-Vechie, prima, la S.-V.
com. Vizirul, jud. Brgila; unqte
privalul BAndolul cu privalul
Vidroiul, din com. Ciacirul.
Pacuiul, deal,in jud. R.-Särat,
pl. OrasuluI, com. Brosteni; se
desface din Culmea-ScorusuluI ;
brazdeaza partea de V. a co-
mund ; este acoperit cu padurT.
Pacuiul-luI-Soare, insuld, în Du-
jud. Constanta, pl. Silistra-
Noud, com. rur. Girlita, cat.
Girlita ; are o forma lunguiata,
umflata la mijloc, cu o directie de
la S.-V. spre N.-E.; situata in par-
tea de N. a plaseI si a comuneI ;
bratul, care o desparte de malul
de E., are p latime de 200 m.
si o adincime de io m.; insula
are 2 kif. lungime, 200 m. la-
time, si o suprafata. de 70 hect.;
este neproductiva, fiind acope-
rita cu nisip i pietris.
Pacuiul-Mare, insulä, jud. Con-
stanta, formata de Dunare, la
intrarea sa pe teritoriul rominesc
al Dobroger ; este situata In
partea de S.-V. a DobrogeI
a jud. Constanta, i in cea de
N. a plaseI Silistra-Noul si a
com. urb. Ostrovul ; este for-
man din aluviunile fluviulul ;
pamintul sati e format din ar-
gil, nisip i pietris ; are o forma
lungulata ; lungl de 1200 M. si
larga de 80 m.; e acoperita cu
livezI de prunI si altI arborI ;
brAtul de S. cç 9 desparte de
tärmul fluviuluI, este larg de
300 m. i adinc de IO m., decT
navigabil; cel de N. e ingust
mic, nenavigabil ; este a§ezata
la S. de Pacuiul-Mijlocia si de
Pacuiul cel-Mic.
Pacuiul-Mic, insulä, in Dunare,
jud. Constanta, asezata la N.
de Pacuiul.Mare, intre ostroa-
vele Pacuiul-Mijlocia si Pacuiul-
Vechia, cu o intindere de 25
hect., formate de aluviunI si a-
coperite parte cu nisip si parte
cu salciI; tine tot de com. urb.
Ostrovul ; bratele fluviuluI, care
o despart de tarmY, sunt inguste
putin adincI.
Pacuiul - Mijlociù, Msuld, (40
hect.), jud. Constanta, asezata la
N. de Pacuiul-Mic, tinind de
com. urb. Ostrovul; lunga de
kil., larga de Ioo m., formata
din aluviunile Durare!, i aco-
perita numaI Cu pietris si nisip.
Padea, com. rur. i sat, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-mj., la 40 kil. de Cra-
iova.
Situata aproape de Jiti, pe
valea numita. Padea.
Se margineste la E. Cu apa
JiuluI; la V., cu com. Giurgita ;
la N., cu com. Dranicul si la S.,
cu com. Birza.
www.dacoromanica.ro
Terenul com, este accidentat
de dealul Cetatea si de valea
Padea. Pe dealul Cetatea se vad
niste urme de parapete.
Este udata de riul Jiul, care
curge pe la E. sati, cu indrep-
tarea N.-E. Se gasesc in com.
cite-va scursurI si micI baltI ce
se varsa toate in Jai.
Are o populatie de 250 fa-
satí 1021 suflete, locuind
in 96 case si 163 bordee ; o
biserica de zid, cu hramul Sf.
Nicolae, fondata de vechinl pro-
prietar Diculescu si de sopa sa
deservitä de i preot si I din-
täret ; o scoall mixta, ce func-
tioneaza. din 1888, conclusa de
un invatator, frecuentata. de 40
baetY si 6 fete; 2 circiumr.
Dupa legea rurall din 1864
sunt 157 locuitorI improprie-
tdritI.
Suprafata teritoriuluI comu-
nal este de 1552 hect., din carl :
1512 hect. pamint arabil, 3 hect.
fineata, 29 hect. izlaz si 15 hect.
padure.
Mosia Padea Cu o suprafata
de 2000 hect. arabile si o pa-
dure, in intindere de 15 hect.,
populata cu stejar si girnita,
apartin d-lor Nicolae Popp si
Dumitrache Bancoiti.
Finetele ají o intindere de 3
hect. si apartin locuitorilor.
 PADEA
Pe proprietatea d-lur N. T.
Popp, se &este o moara cu
aburr si o sana, unde se fabrica
brinza.
Prin comuna trece o cale ve-
cinala ce duce la comunele ve-
ci n e.
Budgetul comuna e la veni-
turl de 2993 ler si la cheltuelf
de 2877 ler, 43 banr.
Vite mati cornute 240, or 450
si cal' 41.
Padea, vzofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com.
Padea.
Pa dea, pddure particulara, de
girnita si stejar, jud. Dolj, pl.
Jiul-de -Mijloc, com. Padea, in
intindere de 15 hect., pe mosia
Padea.
Padea, vale, jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, pe care este asezata
comuna Padea.
Pade§ul, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, cu o populatie
de 800 suflete, locuind in 175
case. Apartine com. rur. Nego-
esti. In anul 1874, d'Id acest
sat forma comuna cu com. rur.
Closani, era resedinta comuner,
care atuncr punta numele de co-
muna Padesul.
Din punct de vedere istoric,
acest sat a jucat un rol insemnat.
Pe o cimpie intinsa, asezatä
in albia Motrulur, pe partea
stinga, in acest sat, Tudor
Vladimirescu, in anul 1821 a
ridicat stindardul revolutiuner,
cu concursul preotuluT Gheor-
ghe Pacleseanu, lur Gheorghe
Spineanu, Popa Dinu si altir.
Urm ele meterezuld se liad si
asta-zr, aviad o forma de cir-
comferinta, al cl.rd pamint for-
meaza un patrulater ridicat In
interior.
LocuitoriT Paciesed posea, si
624
muntele Stina-Mare, care este
la granja, si pe care Austriacir
voind sa-1 ocupe, ati facut un
pichet in mijlocul lur. Atuncr
locuitorir carr posedati acest
munte s'el rasculat si ati alungat
pe AustriacT, facindu-/ sa res-
pecte hotarul cel vechiti, adica
pe scursura munteluT, dupa cum
zice Ocolnica si pe unde este
si asad.
Ocupatiunea locuitorilor, pe
tina agricultura, este comerciul
cu sindrila, precum si facerea
pretrelor de moara.
Are : 2 bisericr, deservite de
I preot si 2 cintAretr; o scoala,
conclusa de I invatator, frecuen-
tata de 2o. copir; 2 ctrciumr.
Padina (Macoveiul), com. rur.
i sat, in jud. Buzar', pl. am-
puluI, la extremitatea de S.-E.
a judetulur si la 54 kil. 700
m. de orasul Buzar'.
Limita, la N., incepe din
hotarul mosier Scarlatesti si
merge pe hotarul mosielor Lar-
gul, Luciul si Calaresti; la V.,
se lasa tot pe hotarul mosier
alaresti pana in hotarul jud.
Ialomita, in moSia Balaciul; la
S., din hotarul Balaciulur, mer-
ge pe marginea mosielor : Co-
lilia, Cocora, Mileasca, Caza-
nesti, Reviga, Ciochina si Mi-
losesti, pana in Movila-Cioci-
lor, unde se si termina limita
sa cu jud. Ialomita; la E., in-
cepind din Movila-Ciocilor, mer-
ge pe hotarul jud. Braila, pe
marginea mosielor Ciocile, Jugu-
reanul si Rusetul, pana da in
hotarul mosiei Scarlatesti.
Suprafata com. e de 15350
hect., din care 11877 arabile,
750 padure, 2387 izlaz si 336
sterpe. Mara de pamintul po-
sedat de locuitorr, are o singura
mosie, Macoveiul sati Padina.
Teritoriul e yes, intrerupt putin
de cite-va movile si smircurr.
www.dacoromanica.ro
PADINA
Are o populatie de 2820
suflete, locuind in 541 case; 2
scoale : una de baetr, frecuentata
de 98 elevr si una de fete,
frecuentad. de 15 eleve; 2 bi-
sericr, deservite de 3 preotr, 2
cintaretY si 2 paracliserr; 16
circiumr; o .moara de abur! si
8 sane.
Meseriasr sunt: 5 lemnarT, 2
timplarr, 3 rotarr, 2 ctoitorT, 15
fierarr, 3 cizmarr, 2 masinistr,
1 cojocar, 1 boiangid qi 2 bru-
tarT.
Comuna are 498 contribua-
bilr, din care 25 comerciantI
rotula si 7 strainr. Stabilimente
comerciale sunt 29.
Ad se fac sase tirgurr a-
nuale, la 25 Martie, Ispas, Du-
mineca mare, 20 Iulie, 8 Sep-
tembrie si 14 Octombrie.
Vite: 1400 bol, 852 vacr,
366 vitef, Io bivoll, 540 cal,
527 repe, 121 minjr, 4600 o!,
6 asid si 653 porcr.
Cal de comunicatie : soseaua
comunall Padina-Pogoanele prin
Calaresti ; drumul Padina-Lu-
ciul si altele de mal mica in-
Semnatate.
Budgetul comuner e de ler
12896, banT 92.
Padina e foarte vechie si tra-
ditia spune ca a fost sat tata-
resc. Pe la inceputul secoluld
a fost cit-va timp sub posesiu-
nea Turcilor, carr pusese aci
dor perceptorr, stationatr lingl
movilele Camarasul si Simino-
glu, unul pentru p. aplica dan-
gana (marca turceasca) pe cio-
megele ciobanilor, carr pastead
vitele cumparate de TurcI, si
altul pentru a incasa taxe de
la vitele straine, ce pastear' aci.
In 1807, satul s'a risipit, din cau-
za razboiulur Ruso-Turc. Dupa
incheerea pacer, locuitorir ari In-
ceput a se intoarce la vechele
ion vetre, situate atunci in jurul
moviler si laculur Banclaul. Ne-
 PADINA
intelegerile dintre locultorT, a-
rile ce li se impuneati si mal
cu seama miasmele laculuT Ban-
aul, if silesc a sparge satul Padina, deal, jud.
Macoveiul si se refugieazA, uniT
mal spre S., si pun fundamentul
nouluT sat Padina, lar altii mal
spre N.-V., in satul alaresti,
de pe mosia Trandafirul. De
atuncI, Padina a mers din ce
In ce prosperind.
Padina, cdtun, pendinte de com.
Lacul-ReziT, pl. Balt, judetul
situat spre S.-V. de re-
sedinta com., la 7 kil. Are o
populatie de I 12 familil, saa 493
suflete ; o biserica construita. in
1876 de proprietarul mosieT G.
Petcu.
Vite 176 bol, 219 vacT, 9
taurl, 57 vitel, 252 cal, 426
al, 128 rimAtorT.
Padina, sat, fácind parte din co-
muna rurall Amarasti, pl. 01-
tul-d.-j., jud. Vilcea, situat la
2 kil, de en: Amarästi, rese-
dinta comuner.
Are o populatie de 249 lo-
cuitorT ; o biserica, cu hramul
SE Nicolae, fondata la anul 181z
de protopopul Dobre.
E brAzdatá de dealul cu a-
celasT nume.
Padina, numele vechi4 al baile Padina-cu-Cetatea, sati Mo-
Potelul, din jud. Romanati.
Padina, munte, jud. Dimbovita,
aproape de granita, in virful ca-
ruja este vama numitA Strunga,
care este trecatoare in Transil-
vania.
Padina, coline, in jud. Buzaa,
com. MinzAlesti, cat. Bisceni,
pe mosia Dosul-Sälcief; e aco-
perita de pädurea Padina, care
are 20 hect.
Padina, colina, in jud.
625
com. Rusiavatul, cat. Muscelul-
Tigan ; are pasune i arAturl.
Gorj, piaiul
Vulcan, situat in marginea co-
muna Piriul, in partea de N.-
V. si prelungindu-se de la N.
spre V., pe o intindere de 2 kil.
si jumAtate.
Apartine parte locuitorilor
din com. Pirlul si parte proprie-
tate!.
Padina, mo,cie, pendinte de com.
Lacul-Rezil, pl. Balta, jud. Brai-
la, proprietatea mostenitorilor lur
G. T. Petcu. Are o suprafata de
1594 hect. si aduce un venit
anual de 16cm le!.
Padina (Macoveiul), in
comuna Padina, judetul Buzati.
Are 14600 hect. arAturT si su-
hatud. E cea mar mare mosie
din judet.
Padina, padure, pe mosia Ma-
coveiul, judetul Buzar', de 750
hect. Se desparte in doul tru-
purl : Padurea-Mare, cu o supra-
fata de 340 hect. si Padurea-
Mica, de 410 hect.
Padina, trup de ,dure, jud.
cea. Vez! Vaideeni-cu-Muntil.
vila, padure particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Brabova, satul Brabova-d.-j. Are
o intindere de 140 pog. Popu-
lata cu ced, gorunT, jugastri,
ulmT, Le si carpen!.
Padina - luI- Paraschiv. Vez!
Padina-Plopuld, jud. Ilfov.
Padina-OachesuluI. Vez! Padi-
na-Plopulul, jud. Ilfov.
Padina-PlopuluI, Padina-luI-
Paraschiv i Padina-Oache-
www.dacoromanica.ro
PAHOTNICAI-BALCA
§ului, foste lacurt, in vecina-
tate de com. Mogosesti, plasa
Sabarul, jud. Ilfov, cunoscute
o datá cu apa, peste si trestie,
azi secate si In mare parte
arate.
Padina-Seacä, trup de pariure,
a statuluT, situará in com. Cos-
testi, plaiul Horezul, jud. Vil-
cea, in tntindere de zoo hect.,
formind, impreund cu trupurile :
Alunul, Piraiele, Magura-Albul,
Muntele-Neteda si Dosul, pa-
durea Costesti.
Padinei (Gura-), com. mi-., pl.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Ved Gura-PadineT.
Pahani-Hrani, punct trigonome-
frie de rangul al 3-lea, judetul
Tulcea, situat pe tnalul MäriI,
in partea de E. a plasiT Baba-
dag si cea de S.-E. a comuna
rurale Jurilofca, linga vechia gu-
ra cu care lacul Malceano co-
munica cu Marea ; se afla in
mijlocul uneT fisiI de nisip.
PaharniculuI (Iazul-), lar, spre
N.-V. de satul Buznea, jud. Iasi,
com. Buznea, pl. Cirligatura,
format din piriul Buznea.
Pahomie, schit ruinat, la N.-V.
de schitul Iezerul, jud. Vilcea,
com. Cheia, plaiul Cozia, in
partea dreaptA a riuluT Cheia.
Pahomie, munte, In jud. Sucea-
va, com. Mälini, avind 888.2 m.
altitudine.
Pahontului (Valea-), vale, 'fil-
tre Dealul-Coserilor si dealul
Puturosul, pe mosia StAnceni,
com. Baluseni, pl. Tirgul, jud.
Botosani.
Pahotnicai-Balca, vale, ln jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe ten-
 PAHOTNICA1-HARA
toriul comuneT rurale Slava-
Rusa ; se desface din dealul
Carada-Bair ; se indreapta spre
S., printre dealurile Sevaiova-
Hall §iPahotnical-Hara. ; se intin-
de numaT prin paduri, §i, dupa 4
kil., se deschide in piriul Slava,
pe stinga, maT jos de satul Sla-
va-Rusd.
Pahotnicai-Hará, deal, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe teri-
toriul com. rur. Slava-Rusa ; se
desface din dealul Carada-Bair ;
se intinde spre S., inteo directie
generala de la N.-E. spre S.-
V.; se termina cu valea piriulul
Slava, mergind dealungul vaiT
Pahotnicai-Balca ; pe la poalele
sale de S. trece drumul comunal
Slava-Rusa-Congaz ; este aco-
perit cu padurT.
Paja-din-Dos, cdtun, in com.
rur. Botose§ti, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Paia-din-Fatä, critun, in com.
rur. Botoe0, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Paicul, sat, fäcind parte din com.
rur. Gurbäne§ti-Cotofanca, pl.
Negoe0, jud. Ilfov. Are o su-
prafata de 528 hect., cu o po-
pulatie de 191 locuitorT.
MoSenitoriT raposatuluT Sp.
Gazoti ail 400 hect. i locui-
toril; 128 hect. Proprietarul cul-
tiva 235 hect. (115 izlaz, 50
padure). Locuitorii cultiva 105
hect. (i3 izlaz).
Are: o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservita de 1 preot
O 1 cintäret ; I heiesteil; 1 ma-
sita de treerat cu aburi.
Comerciul se face de I eir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
297 O al celor miel, de 1211.
Paisie, ia,g, in partea de E. a
626
com. BelceSi, pl. Bahluiul, jud.
Ia0; se scurge in Iazul-Noti, tot
din aceasta comuna.
Paiul, sat, tu partea de V. a co-
mune! Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluiti, numit ast-fel de
la dealul Paiul, pe a ami coasta
e a§ezat. Are o suprafata de 40
hect. li o populatie de 1 o fa-
mili, sati 28 suflete.
Locuitorii poseda : 1 plug,
4 care cu bol; 13 vite marf
cornute, 7 ol, I cal 11 7 rima-
torf.
Pe virful dealului Paiul, unde
asta-e este viea d-lui Cotaescu,
pe un mic platal in forma de
circomferenta, se vad urmele
une! cetatuie de pdmint, incon-
juratI cu santuti si care se crede
a fi urma din timpul razboluluT
dintre tefan-Voda cu Turcil,
care a avut loe in valea Raco-
veT, vale ce continua pe sub
poalele acestuT deal.
Din satul Paiul, in curmezi-
pll esuluT Birlad, fostul pro-
prietar stefan Angheluta, a fO.-
cut un §ant ; cu ocaziunea 0.-
parei antuluT, s'a gasit mal
multe schelete li craniuri orne-
ne§ti, carl se zice ca ar fi fost
Pal (Virful-lui-), inunte ¡t'ah i
din timpul razboiului cu TurciT
de la Racova. stincos, in jud. Buzan, com.
Cu ocaziunea sal:4rd pen- Mlajetul, facind hotar despre
tril temelie la gara Vasluiti, s'ati
gasit mal multe monede din
timpul lui tefan-cel-Mare.
La E. de satul Paiul, pe §e-
sul Birladulur, in dreapta oseleT
nationale Vasluiti-Iafpl-Birlad, e
locul numit Moara-lui -Palade,
nume luat dupa o moara fa-
cuta de un oare-care Palade ;
asta-e pe acest loc este o gra-
dinarie mare. Spre N.-E. de a
ceasta gradinarie, in m_ rginea
§oseleT Vasluiti-Birlad, din san-
ga, este o gradilla mare, la de-
partare de 11/9 kil, de ora, nu-
mita li gradina publica, fostá
www.dacoromanica.ro
PALALOGI
proprietate a d-lui stefan An-
gheluta, care servea ca loe de
preumblare oa§enilor Vasluienr
O era bine ingrijita odinioara.
Prin gradina trece pir. Vasluetul.
Pajerea, sat, falcind parte din
com. rur. Tatareqti, pl. Znago-
vul, jud. Ilfov, situat la N.-V.
de valea Caluggxul, pe §oseaua
nationala Bucurqti-Pitqti.
Se intinde pe o suprafata de
307 hect., cu o populatie de
272 locuitori.
D-1 C. Raceanu are 176 hect.
§1 locuitorii, 131 hect. Proprie-
tarul cultiva 80 hect. (72 izlaz
i 24 paclure). LocuitoriT cultiva
115 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de I preot
§i 2 cintaretT; I moara cu abur!.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari.
Numarul vitelor marT e de
163 i al celor miel*, de 340.
Pajerea, unul din cele 6 pi-
chete ale jud. Mwel, pentru
paza fruntarieT, la 3 kil, de pi-
chetul Ciocanul O la 14 kil, de
pichetul Sf. Ille.
com. Colti.
Palade, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Ione§ti.
Palade, bala, jud. Falda. Vez!
Simine§ti, es, com. Vetriwaia,
pl. Prutul.
Palalogi, izvor, curge din mun-
tele Plaiul-ChiojduluT, com. Star-
Chiojdul, Plaiul-Teleajenul, jud.
Prahova, la directia de la S.-V.
la N.-E. i se varsa in &la Si-
ria§ul, tot in raionul com. Star-
Chiojdul.
 PALALOGI
Palalogi,fost cdtun, pe trupul Hu-
lubesti, din proprietatea Strim-
ba-d.-j., jud. Vlasca, pl. Cil-
nistea, pe malul Neajlovula
AzI este o moarA cu acelasI
nume, pe proprietatea Strimba-
d.-j., a mostenitorilor rAposatuluT
Em. GrAdisteanu.
Palanca, sat, jud. Baca, plasa
Munteluf, com. Brusturoasa, si-
tuat aproape de trecAtoarea Ghi-
mesul, la 7 kil. 800 m. de sa-
tul Brusturoasa.
Are o populatie de 656 su-
flete ; o bisericä, facutO din lemn
de locuitorr, deservitä de i preot
si 2 cintdretI ; o scoall mixta,
frecuentatO de 32 elevI (1899
19190) ; 4 circiumr.
Vite: 49 ca!, 432 vite mar!
cornute, Si pord si 91 capre.
Pe teritoriul comuneI se gl-
sesc : 7 herAstrae, 2 mor/ de
apA si i pilla de bAtut sucmane,
precum si o multime de clAdirr
noI fAcute de compania Goetz.
Palanca, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-s., cAt. comuna
Urechesti ; luat numele de
la dealul Palanca, la poalele
cdruia este asezat, 4n partea de
S. a comuna', pe malul drept
al piriuluT Oreavul, la 670 m.
spre S. de cAtunul de resedintA,
Urechesti; are o intindere cam
de 200 hect., cu o populatiune
de 122 familif, sati 465 suflete,
din carI 130 contrib.
Palanca, sat, fácind parte din
com. CondrAchesti, jud. Tecu-
cid, situat la N. judetuld, in
hotarul jud. Baca. Are o po-
pulatie de 18 suflete. La N. se
aflA Dealul-Mare, acoperit de pa-
durea Petresti, din judetul Ba-
ají.
Palanca, sati Runcul, sat,
partea de N. a com. Girlesti,
68617. L'aras DiolOnar Geografla Vol. IV
627
pl. Fundurile, jud. Vasluiü, for-
mat din dota cdtune : Palanca,
compus numal din cite-va case,
asezate pe coasta de V. a dea-
lulta Palanca si Runcul, situat
In partea despre V. a dealuluI
Buzdugan. Intregul sat are o
intindere de 640 hect., cu o po-
pulatie de 141 fam., saU 320 sufl.
E udat de piriul acovd.tul,
pe marginea de E.; de Veja,
pe marginea de V. si de Run-
cul, unit cu RAchitoasa, care
trece prin centru.
LocuitoriT posedd: i7 plugurI;
173 vite marT cornute, 70 oT,
8o capre, 33 cal si 90 rimAtorI ;
70 stupI cu albine.
Palanca, se:1 Ghime§ul, punct
vamal, jud. BacAti, pl. MunteluI,
com. Brusturoasa, lingd. Palanca
aproape de strimtoarea pe
unde intrA Trotusul in tarA. Loc
foarte important sub raportul
asezdzeI militare. Aci se aflá
urmele und sant de-a lungul
fortificatiunilor ungare.
PAmintul reclamat de delegatil
rominI cu ocaziunea delimitad!,
numal de 600 m. pAtratf, a fost
lAsat in stdpinirea Austro-Un-
gañe!, fiind-cl erati stabilite cll-
dirI ale vAmiI migare. La 1467,
Mate! Corvin, regele UngarieT,
cu dor de rAzbunare in contra
luT Stefan-cel-Mare, trecu muntil
in Moldova prin pasurile Ghi-
mesul si.Oituzul, cu oaste mare si
de aci se duse fd.ra niel o pie-
dicA pana la Baia (jud. Suceava),
de unde, dupá ce fu rusinos
bdtut de stefan i rAnit chiar,
cu o miná de ostasi se intoarse
prin aceleasT potecT in Ardeal
(Gr. Tocilescu, Istoria Romind.,
pag. 61 si 62).
La esirea din aceastA strim-
toare, in anul 1648, Vasile Lupu
a trAmis un boier de frunte cu
in ma/ multI Ruga el sA priimeascä
sO aducd. la Iasi, pe Kemeny
www.dacoromanica.ro
PALANCA
lanos, trdmisul luT Racotzi I,
cdruia fi scrisese Lupul prin
fan Gheorghitd, Logofdtul, sA
i-1 tramita, spre a vorbi de lu-
crurT, pe care niel soluluT sdi1
nu le poate incredinta.
Ungurii aU cladit aci pavi-
lioane pentru soldatif care plzesc
din partea Ion vama, precum
si niste intAriturT fAcute chiar
pe cind se tima rezbelul din
1877 78.
Palanca, statie jud.
Baca, pl. Muntelul, pe linia
Tirgul-Ocn a-Palanca, (prelu n gire
a linieI Adjud-T.-Ocna), la 5 kil.
de statia Elie Radu.
Palanca, piso, cel mal inalt al
ramurel Doamna, situat la hota-
rul com. BAltAtesti-CrAcAoani,
com. Hangul, judetul Neamtu.
AceastA localitate este o in-
inconjuratl de
tArire fireascd.,
doua ripT mar!, in care se a-
parará odinioarä locuitorif de
nAvAlirea TAtarilor.
Se spune cA Doamna Ileana
s'ar fi adApostit aci in timpul
unuf rdzboiti purtat de sotul el,
Petru-Rares.
Palanca, deal, in jud. R.-Sdrat,
plasa Marginea- d.- s., comuna
Urechesti ; se desface din cul-
mea Nlägerna ; brAzdeazA par-
tea de V. a comuneT ; se in-
tinde printre piriul Oreavul si
afluentul slä 04121 VArzarul ;
este acoperit cu. finete.
Palanca, sati M6gura, localitate,
in pAdurea de pe mosia Brdesti,
jud. Dorohoiti, com. cu acelasT
nume, pl. Cosula ; se afll nu
departe de Vatra-Tablra ; aicI
se vAd urme de gropT, in carf
se pAstrail proviziile pentru o-
stire ; in lipsa armateT, glena
IST ascundeati aci avutul lor in
timpir de invaziT.
80
 PALANCA
Palanca, molie, jud. Bacan, pl.
MunteluT, com. Brusturoasa, pe
care se afla padurea Apahausui.
Intinderea mosieT e de peste
8860 hect si este proprietatea
d-luT Ghica Comanesteanu.
Palanca, pddure, in partea de Palanga, cdtun, factnd parte din
S.-E. a com. Slobozia-Secatura,
jud. Botosani; se intinde pe dea-
lurile si valle numite ale-Palan-
cet, cu o suprafata -de 450 hect.;
se exploateaza.
Palanca, Mil, curge la V. de
satul cu acelasf nume, jud. Te-
cucia, com. Condrachesti, din pl.
Berheciul.
Palanca, vale, jud. Prahova, com.
Filipesti-de-Padure, din pl. Fili-
pesti. Pe aceasta vale sunt mine
de carbuta de pamint, ce func-
tioneazA de la anul 1884.
Palanga, (Palanga - lul - Zisu),
sat, factnd parte din com. rur.
Stoenesti-Palanga, pl. Sabarul,
jud. Ilfov, situat la S.-E. de
Stoenesti, pe ambele malurl ale
rtuluT Rastoaca. La N., sunt dea-
lar spre V., locul e putin
lurl ;
baltos. Spre S., trece soseaua
judeteana Bucuresti-Pitesti.
Se intinde pe o suprafata de
390 hect., cu o populatie de 398
locuitorl.
Casa dr. Al. Boicescu posea
202 hect. si locuitorir, 188 hect.
Proprietarul cultiva 195 hect.,
7 le rezervä pentru izlaz. Lo-
cultorli cultiva 156 hect., 32
ramtnind sterpe.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de r preot
si 2 cIntaretl.
Comerciul se face de 3 ctr-
ciumarT.
Numarul vitelor marl e de
303 si al celor micT, de 145.
Palanga, sat, facind parte din
628
com. rur. Buda-Palanga, plasa
Clinpul, jud. Prahova. Are o bi-
seria., zidita la anul 1824 si re-
parata la anul 189o. LocuitoriI
numesc Cocosei partea de S.
a cat. Palanga.
com. Popesti-Palanga, pl. Tele-
ormanuluT, jud. Teleorman. Are
o populatiune de 429 suflete,
din carT 83 contrib.; o. biserica,
deservita de I preot si 2 etn-
taretT.
Palanga, mo,rie, jud. Buzar', co-
muna Magura, de 140 hect., din
carT 90 padure, restul livede,
fineata si izlaz. Are carbunT de
pamint.
Palanga, trup de pdclure, al sta-
tulla, jud. Prahova, care, im-
preunA cu Durducul-Mare, Dur-
ducul-Mic si Palanga, formeaza
padurea Aricesti, pendinte de
com. Aricesti, pl. Filipesti.
Palanga, M'Are a statuluT, pe
mosia Draganesti-Tigania, jud.
Teleorman. Partea ce se inve-
cineste cu orasul Rosiori, spre
riul Vedea, poarta acelasT nu-
me. If maT zice si Caprariile.
Palanga, »la, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rtmnicul, com. Jitia ; iz-
voreste din muntele Ulmusorul;
uda partea de S. a comuner,
si, dupa un curs de 4 kil., se
varsa in rtul Rimnicul-Sarat, pe
dreapta luT. Valea sa este foarte
frumoasa.
Palanga, vale, cu. o lungime de
700 in.; incepe de pe teritoriul
com. Obilesti-VechT, pl. Nego-
esti, jud. Ilfov, avind o directie
de la E. spre V. Prin ea nu
trece apa ; serva parte pentru
pasune, parte pentru cultivarea
cerealelor.
www.dacoromanica.ro
PALAZUL
Palanga-de-Jos, altd numire u
cdt. Saucul, din com. Cindesti,
jud. 13uzAti.
Palanga-de-Sus, (Odobeni), cd-
tun, al com. Magura, jud. Bu-
za.0, alipit de marele catun Un-
gureul.
Palanga-luI-Zisu. VezT Palanga,
jud. Ilfov.
Palanga - Obedeanului. VezT
Icoana, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Palazul, com. rur., jud. si pl.
Constanta, situata in partea E.
a judetulta, la r2 kil. spre N.-V.
de orasul Constanta, capitala
districtuluT, si in cea E. a piase',
la 19 kil. spre S.-E. de com.
Cara-Murat, resedinta eT, pe malul
V. al laculuT Sirt-Ghiol.
Se margineste la N. cu com.
Cicracci si Cara-Murat ; la E.,
cu Marea-Neagra si orasul Con-
stanta ; la S., cu com. Techir-
Ghlol, Hasancea si Ornurcea ; la
V., cu com. Caratai (pl. Med-
jidia) si Ala-Capt (din aceeasl
plasb).
Relieful soluluT e accidentat
de urmatbarele principale dea-
lurf : Murat-Bair (89m.), si Tepe-
Bair (90 m.), la N.-V. ; Cogeali-
Bair (80 m.), la N.; Duran-Bair
(91 m.) si Nazarcea (72 in.), la
V.; Horoslar-Iol -Bair (71 m.),
la S.-V. ; Constanta (6o m.), la
S.-E.; Anadol-Chioi-Bair (61 m:),
la S.-E. ; Palazul (71 m.), Canara
(73 m.) de natura stincoa.sa, prin
interiorul comuneT. Sunt acope-
rite cu pasunT si semanaturT.
Movilele sunt presarate icT si
colo ; printre ele deosebim : Is-
lam-Tepe (95 in.) la N., Ciatal-
Iuc (71 in.), Ciatal-Iuc I (Falaz
65 m.), Tasli-Iuc (71 m.), Cu-
nesi-Iuc (72 m.) la S., Canara-
Iuc (15 m.) si Curan-Tepe (72
in.), prin interiotul comuneT ;
PALAZUL I
ele ati servit ca punete de ob-
servatie.
Lacurt: Sirt-Ghiol, la E., lingit
mare, de care e format, cu 1200
hect intindere, continind peste
ce se exportA la Constanta
de ad i in alte pArti ; inteinsul
se vede si Insula - lut - Oviditt.
Sunt cite-va mid vAt fArA. ap5.:
Canara la N., Cioban-Dere la
N.-V., Horoslar-Ceair la V., Pa-
lazul si Anadal-Chioi la S.-E. ;
aceste vAr ail apA numar toainna
primAvara dupl topirea
E formatA din atunele : Pa-
lazul-Mare, resedintI, spre E.,
pe malul V. al laculut Sirt-
Ghiol, la poalele unor stinct la
alte; Horoslar, spre V., la 6
kil. spre V. de resedintd, in
valea Horoslar-Ceair, intre dea-
lurile Duran-Bair la N., si Tasli-
Bair la S.; Anadol-Chioi spre
S., la 4 kil. spre S.-E.. de re-
sedintA, si la 2 kil. spre N.-V. de
orasul Constanta, pe dealul Ana-
dol-Chioi, lingl iazul TAbAcAsia.
Suprafata comunet este de
11878 hect., din cart 300 hect.
ocupate de vetrele satelor, cu
400 case, lar restul impArtit
intre sat si proprietarit, cart
posedl 6601 hect. si locuitoriT
care posed5. 2502 hect.
Populatia comunet, compus5.
din Turct, Bulgarl si Germanr,
e de 410 familit, sail 1749 su.
flete, din caz-! 448 contribuabilt.
Are 3 geamit, in cAtunele
Anadol-Chiol, Canara i Palazul,
Cu cite i hoge ; 2 scar mixte, in
cAt Canara i Anadol-Chioi, con-
duse de 2 invAVdtori si 1 inva-
tAtoare, frecuentate de 143 elevr
(1899-900).
Locuitoril posedA: 26 plugurt,
336 care si arute, 5, masint de
treerat cu abur, 8 masint de
sAmAnat, 30 masint de secerat,
22 masint de bAtut porumb, 172
grape de fier, 35 masint de
629
vinturat; 1162 cal, 1662 bot,
36 bivoll, 37 asinr, 1200 OT, 169
capre, 350 porct.
Sunt 22 industriast (fferarI,
lemnarr, mecanici); 9 mort, din
cart 2 cu abur!, I de apl sí
de vint.
Comerciul e destul de activ
se face de 36 comercianti (din
cart 15 circiumarT), prin gara
Constanta, la 8 kil. spre S.-E.,
si const5. in import de manufac-
turA, instrumente agricole $i in
export de cereale i vite, cu
produsele lor.
Budgetul comunef e la veniturt
de 12019 ler si la cheltueli, de
7177 le!.
CAI de comunicatie sunt: pe
lag si Mare cu tuntrele; calea
nationalA Constanta - Babadag-
Tulcea, trecind prin satele Ana-
dol-Chioi si pe Rugg. Palazul si
Canara ; drumul judetean Ca-
nara-Cara-Murat- airsova; apot
drumurt comunale spre satele
invecinate: Cageali, Caratai, Ha-
sancea, Omurcea , Hagi - Diu-
liuc, Laz-Mahale, Nazircea, Con-
stanta, etc.
Pe teritoriul comunet, la S.,
la 24 kil. spre S.-V. de Anadol-
Chioi, tree valurile de piatrà
cele tnati de pAmint al lut Tra-
ian. Anadol-Chioi, a, fost con-
siderat cit-va timp ca locul
unde a fost vechea Mini, pe
dud teritoriul slit forma numal
un foburg, sub ruine de fort5.-
rete, ca Sarim-Tabia. La t1/51 kil,
spre S. de Anadol-Chioi, pe
dealul Duran-Bair, este un ve-
chiü turcese.
Palazul 1, sail Ciatai-Iuc, virf Palazul-Mic, sat, in jud. si pl.
de deal, in jud. si pl. Constanta,
pe teritoriul comund rur. Pa-
lazul-Mare ; este asezat pe cul-
mea ultimelor ramificatiunt nor-
dice ale dealulut Horoslar-1o1
Bair si are o inAltime de 71 m.;
situat cam la E. plAset si in cen-
www.dacoromanica.ro
PALAZUL-MIC
trul comunel, la 3 kil. spre S.-
V. de satul Palazul-Mare ; pe
la S. sla trece drumul comunal
Palazul-Mare-Horoslar; e acope-
rit cu verdeatl.
Palazul II, sail Ciatal - Iuc,
vitt de deal, in jud. si pl. Con-
stanta, pe teritoriul com. rur.
Palazul-Mare, i anume pe acela
al satulur Anadal-Chioi ; este a-
sezat pe culmea dealulut Con-
stanta, avind o inAltime de 69
m.; situat in partea E. a plAsel
cea S. a comunet, la 3 kil.
spre V. de atunul Anadol-Chioi,
pe care 11 dominA prin inAlti-
mea sa.
Palazul-Mare, sat, in jud. si pl.
Constanta, at. de resedint.ä al
comunet Palazul, situat in par-
tea E. a plAsei si a comunet,
pe marginea S.-V. a laculut Sirt-
Ghiol, i dominat de virful Cia-
tal - Inc (Palazul 1)- care are
71 tu. inAltime. Suprafata sa
este de 3215 hect., dintre care
65 hect. sunt ocupate de vatra
satulid si de grAdinT.
Populatiea compusA din Ro-
mint, Turd, Bulgart i Ger-
mani, este de 126 familit, sau
55o suflete.
Casele in general sunt mart
frumoase, bine ingrijite
curate. Soseaua nationalA Con-
stanta-Babadag trece pi-in apro-
pierea sa. Un drum comunal,
pleacA spre S.-V. si se imparte
In tret ramurt, ducind la tret
sate : Horoslar, Hasancea
Hagi-Diuluc.
Constanta, clt. com. Cicracci,
situat mar tnult in partea N.
a plIser i cea V. a, am., la 8
kil. spre N. de at, de rese-
dintA, Cicracci, pe partea stingl
a piriulut Castmcea, dominat
de virful Cara-Uba (101 In.).
 PALELE
Suprafata sa este de 492 hect.,
dintre care 53 hect. sunt ocu-
pate numaT de vatra satuluT cu
o populatie de 38 familiT, sati
171 locultorT.
Soseaua nationald Constanta-
Babadag trece la 200 m. la E.
de sat. Alte drumurl comunale
duc la Chavargic, la Tgaul $i
la Carol I.
Palele, pirtia,s, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
lapa ; izvoreste din culmele des-
pre S. ale ramurei CernegureT si
se varsa pe stinga piriulul Ca-
lul, aproape de satul Calul.
Palenga, sat, facind parte din
com. rur. Amarasti, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea, la 3 kil, de
cat. Amarasti, resedinta com.
Are o populatie de 403 lo-
cuitorT ; o biserica, fondad de
locuitoriT comuneT.
E brazdat de dealul cu ace-
lasT nume.
Palenga, pida, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Velesti, ce for-
meaza limita despartitoare in
partea de E., catre com. Fra-
tita (lincea).
Pale§ul, baltit '. VezT Topila cu
Palesul, com. Zberoaia, pl. Pru-
tul, jud. Falcia.
Palilula, sat, jud. Dolj, pl. Pul-
de-Mijloc, com. Bucovatul, cu
903 suflete, locuind in 283 case
si 20 bordee.
Are o biserica, fondata de
Agiu Tecu si Stanciu Barbu,
deservid de 1 preot si 1 din-
tare% ; o scoall mixta, frecuen-
tara. de 29 elevi (1899-1900) ;
o circiuma.
Palilula, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Bu-
covatul.
630
Palilula, pîtia, afluent al JiuluT,
jud. Dolj ; trece prin com. cu
acela.$T nume si se varsd in Jiti,
in dreptul fabriceT de lumtnarf
Duraba.
Palme§ul, munte, in jud. Su-
ceava, com. Dorna, avind 1253
m. altitudine. E imbracat cu pa-
durT de rasinoase si pa$unT.
Palota, stafie de dr.4.-f., jud.
Mehedinti, pl. Ocolul, pe linia
Craiova-T.-Severin, pusà in cir-
culatie la 5 Ianuarie 1875. Se
afla filtre statiile Pruni$osul (lo. i
kil.). si T.-Severin (18..8 kil.).
Inaltimea d'asupra niveluluT Ma.-
riT de 301.02 m. Venitul aces-
tel stapT pe anul 1896 a fost
de 5688 le, 85 bani,
Paltinul, com. rur., in jud. Putna,
pl. Vrancea, asezata pe ambele
malurl ale piriuluf Zabala, pe
deal fiind catunele Ghebari si
Prahuda, iar in vale, cele-l'alte
sate ce o compun, la 18 kil. de
subprefectura plaser si la 55 kil.
de capitala judetului.
Este udata de piriul Mala
si de pirliasele Tipaul, Pantu-
sesti, Robesti, antacesti, °rin-
da, Borsani, Finicari, Radutari
si Draganul.
MuntiT acesteT comune contin
sare multa.
Se compune din catunele:
Grebari, Paltinul (unde e si pri-
maria com.), Prahuda si Vulcani.
Are o populatie de 278 fa-
milif, san 1281 suflete, locuind
In 310 case ; i bisericà paro-
hiall, cu hramul SE Gheorghe,
in cat. Paltinul si I filiala., cu
hramul Adormirea, in Prahuda;
o scoall mixta., frecuentad. de
37 copiT (1899-1900).
Budgetul com. e la veniturT
de 4199,84 leT si la cheltuelT,
de 4199,24 leT.
LocuitoriT poseda : 48 plugurT
www.dacoromanica.ro
PALTINUL
de lemn $i 9 morT de apa ; 460
boT, 406 vaci, 144 caT, 2122 OT,
196 capre si 357 porcT.
Industria si comerciul se prao
tia de 2 circiumarT, 2 fierarl,
7 dogarT. Sunt 5 herestrae, 2
abrid de sapun si luminarT.
Paltinul, ditun, in jud. Putna,
com. cu acelasT nume, pl. Vran-
cea, situat in valea ZabaleT, litiga
locul unde da in ea 01'1.11 Tan-
dura.
Are o biserica parohiala, cu
hramul SE Gheorghe ; o scoala
mixta, frecuentad, de 37 copiT.
Paltinul, atun, al com. Colti,
jud. Buzad, cu 200 locuitorT si
53 case.
Paltinul, parohie, in jud. Putna,
comuna cu acelasT nume, plasa
Vrancea, avind I biserica pa-
rohiala, cu hramul SE Gheorghe,
in cat, Paltinul si I filiall, cu
hramul Adormirea, in Prahuda.
Paltinul, munte, jud. Gorj, plaiul
Novaci, la N. de com. Novaci
si muntele Dalbeni, situat intre
muntiT: Papusa, Coasta, Covaci
si Mohorul.
Paltinul, munte, jud. Gorj, plaiul
Vulcant situat la S. munteluT
Gruiul-Negrul. Are o suprafata
cam de 140 hect. $i se prelun-
geste de la N. la S. Este aco-
perit cu padure de fag, iar
parte cu pasune. E proprietate
a locuitorilor cat. Izverna si So-
hodolul din com. Pocruia.
Paltinul, izvor, curge din poa-
lele muntelul Caraimanul, com.
Predeal, cat. Busteni, plaiul Pe-
lesul, jud. Prahova ; lingl so-
seaua nationala se impreura cu
izvorul numit Casarla, si se varsa
In riul Prahova, pe malul drept,
tot in raionul cat. Busteni.
 PALTINUL
Paltinul, vale, spre N.-V. comu-
nei Topesti, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj; izvoreste din locul cu a-
celasi nume, curge de la N. la
S., treand printre dealurile Cra-
cul-Geamanulul si Cracul-Lung
si da in Valea-Tismand.
Pampur - Ghiol- Ceair, phig,
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
pe teritoriul com. rur. Almalic ;
la nastere din poalele de S.
ale dealului Topci-Olu-Sirti, ceva
mar sus de pichetul No. 5, cu
numPle Topci-Iol, de pe terito-
riul neutru dintre Bulgaria si
Dobrogea ; cu numele de Topci-
Iol, se indreapta mar Intiiü spre
S., tuteo directie generala de
la N.-V. spre S.-E., trece pe
linga locuinta izolata Come-Cer-
ne-Olu-Vilciu, pichetul No. 6 de
la hotarul spre Dobrogea bul-
gareasca i urmeaza drumul na-
tional Silistra-Varna ; iar de la
locul numit Moara-de-la-Salcii
schimba directia, mergind
spre E., si la numele de Pampur-
Ghiol, ce-1 pastreaza pana la
varsarea sa; se loveste de dea-
lul Belezlichi-Sirti; se indreapta
spre N.-E., si, dupa un drum de
ii kil., se varsa in piriul Al-
malic, pe dreapta, la i kil. mar
sus de varsarea acestuia in Te-
zerul Girlita. Malurile sale in
general sunt joase i acoperite
Cu verdeata. Curge printre dea-
lurile Sari-Mesea-Bair si Belez-
lichi-Sirti, brazdind partea de V.
a plasel si cea de S. a comunei.
Tac hotarul spre Bulgaria, mal'
jos de pichetul No. 6, drumul
comunal Almaliti -Ese - Chioi
alte drumuri mar mici.
Panaci, sat, pe mosia si in co-
muna Sarul-D orneT, jud.Suceava,
asezat pe tärmurile piraielor Ca-
limanehil i Taeturei.
Are 246 familir, sati 970 su-
flete, din cal-1 380 contrib. ; o
631
biserica, cu hramul S-tii Apos-
ton Petru si Pavel, deservita de
preot $i 2 cintareti ; o scoall
rurala mixta, infiintata in 1891,
conclusa. de I invata.tor i fre
cuentata de 40 scolari. Scoala
are un local, cladit de preotul
Teodor Mindrila, care l-a inzes-
trat i cu 40 pra.jinT loc de gra-
dilla.
Panaci (Piciorul-lul-), munte,
jud. Suceava, com. Neagra-Sa-
rulul, imbracat in padure de
rasinoase.
Panacul, pirlu, jud. Suceava,
izvoreste din Piciorul-luT-Panaci
si se varsa in piriul Haita, dupa
ce a format hotarul TareT, pe o
lungime de i kil. si a udat
teritoriul com. Neagra-Sarului,
pe o lungime de 2 kil.
Panaghia, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
de-Mijloc, com. Caloparul, cu
449 suflete, locuind in 97 case
si 7 bordee.
Are o biserica vechie de
birne ; o scoala mixta, frecuen-
tata de 42 elevi (1899-1900);
o circiuma.
Panaghia, pisc, cel mar inalt al
muntelui Ceahldul, jud. Neamtu,
situat sub 46°53 latitudine N. si
43034 longitudine E. (dupa me-
ridianul de la Ferro). Se mai
numeste i Fecioara (1908 m.
dupa Cobalcescu).
Panaghia, mofie particulard, jud.
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Ca-
loparul, tinind de Domeniul Co-
roana Segarcea. Are padure
pe &usa.
Panaghia, pd.lure, jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, com. Caloparul,
In intindere de 2500 pogoane.
Tine de Domeniul Coroanei Se-
garcea. Este amenajata. Se com
www.dacoromanica.ro
PANCEA
pune din cer, emita i stejar;
predomina cerul si emita.
Panaiota che-As ana che, vechia
pichet, cu No. 31, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasului, catre hotarul
Moldovei, pe rtul Milcovul, din
comuna Cimpineanca, la E. de
catunul de resedinta. Azi e han
spre Focsani.
Panaiote§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul, facind parte din com. rur.
Ursi.
Panait deal, jud.
Teleorman, la E. comunei Al-
besti; se intinde spre com. Dul-
ceanca.
Panait (Mägura-luI-), mdgurd,
jud. Teleorman, situata pe dea-
lul cu acelasi nume. S'e:1 gasit
imprejurul acestei maguri pro-
duse de olarie, virfuri de lana
altele.
Panait-Sima, aria, pendinte de
comuna Cotul-Lung, pl. Vadeni,
jud. Braila, situata spre V. de
com. la 2 kil.
Par* deal, intre comunele
zesti i Vulturesti, pl. Argeselul,
jud. Muscel. Din coastele luT iz-
voresc vilcelele Radacina-Mare,
Radacina-Mica i Uliul.
Pankpirig,jud. Vilcea, pl. Cerna;
izvoreste dintre dealurile com.
Cirstanesti ; curge de la E. spre
V. si se varsa in riul Cerni-
soara, pe malul sting, in raionul
comuna Madulari.
Panca, ',mute, jud. Bacail, pl.
Muntelui, com. Dirmonesti, fa-
cind parte din vira care des-
parte Uzul de Dofteana.
Pancea, deal, jud. Prahova, pl.
Podgoria, com. Podeni-No!.
 (MOVILA-)
Panca (Movila-), movild, la E.
de com. Marotinul-d.-j., pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati. Are
o altitudine de 138 m. 45 d'a-
supra niveluluT MArif, pe punctul
triangulat prin care se termina.,
la N. de pAdurea Sapunari.
Panciul, com. urb. resedinta
$1.
sub-prefecturer plasel Zabrautul,
jud. Putna, asezata in Dealul-
Mare, pe malul sting al SusiteT
inconjurata cu vi! renumite.
E siruata la 28 kii, de capi-
tala judetuld.
Are o populatie de 581 fa-
miliT, sati 2785 suflete i bi-
seria parohiala, cu hramul
Apostoll i r filiall cu hramul
Cuvioasa Paraschiva ; un mic
schit de cAlugarT, numit schitul
BrazI; 2 coale, una de ba-
etT, si alta de fete, frecuentate
de 367 copii (237 baetT, 130
fete); un spital cu 32 paturT,
subventionat de comuna.; un
biuroti telegrafo-postal, infiintat
la i Octombrie 1881 si al caruT
venit pe anul fin. 1896-97 a
fost de leI 15717, banT 29; o
judecAtorie ; resedinta unei com-
paniT de dorobantf.
Budgetul comuner e la ve-
niturf de 53104,25 leT si la
cheltuelf de 53094,28 le!.
Industria si ccmerciul se prac-
tica de 113 comerciantr.
Inicia se face la 24 Iulie, lar
erg saptarainal, In fie-care Du-
minica.
Panciul, deal, pe teritoriul co-
munelor Panciul, Crucea-d.-s. si
Crucea-d.-j., pl. ZabrAutul, jud.
Putna. Este alcatuit din pietre
amestecate ca lut galben i 111-
sip, *piin carT se gasesc bucAtT
raid de pIetricele de var, de
putina consistentl. Dealul este
acoperit cu o patura de pamint
argilos pe unele locurT si de
tarim vegetal negru (humos),
632
pe alte locuri. La suprafata e
pletros si in alte par! argilos.
Pancul. Vez! Vorona -Teodor,
sat, com. Poiana-Lunga, pl. Si-
retul, jud. Botosani.
Pancului (Iazul-), jas, jud. Bo-
tosani, pe mosia Vorona-Teodor,
format de piriulPancul, in partea
de S. a cota. Poiana-Lunga.
Panculul pi« jud.
Botosani, izvoreste din pAdurea
com. Tudorei, de la locul numit
Cornisul, desparte catunul Vo-
rona-Teodor de Vorona-Carale,
com. Poiana-LungA, si se varsa
in Girla-Moril de pe mosia V0-
rona-Carale.
Panduri, sat, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pendinte de cora.
Frumusica, situat pe tunca, In a-
propiere de satul de resedinta
la 2 kil. spre S. de riul Ialomita.
Are o populatie de 64 fa-
mili!; o biserica, deservita de
preotul din satul Frumusica.
Locuitorif posea : 200 bol,
25 bivolf, 60 porcl, 450 of
caT.
Panduri, ca-tun, facind parte din
com. urbana Dragasani, pl. 01-
tul-d.-j., jud. Vilcea.
Pandurul, in jud. Buzar',
com. Gura-NiscovuluT, cAt. SA-
seni-VechT. Se ramifica In Pan-
durul-Mare i Pandurul-Mic. E
importanta ptin multimea hir-
burilor si a oaselor ce se ga-
sesc aci. Tot prin aceste locurT,
in 1821, a fost o crincena lupa
intre TtircI i EteristT.
Panghelina, phig, izvoreste din
Dealul-PAruluT, jud. Iasi, satul
Crucea, com. Sirca, pl. arli-
gatura, si se varsa in
Obrijanca, in com. Sinesti.
www.dacoromanica.ro
PANTELIMONUL
Pangratia, numire ce se maf
sford de mofie Barbuleanca, jud.
Buzaa, com. Merei, proprietatea
statuluT.
Pantazi, sat, facind parte din com.
rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud.
Prahova. Are o pop. de 398 loc.;
o biserica, care s'a reparat in
anul 1871.
Pantazi, proprietate a EforieT
Spitalelor civile din Bucuresti,
care se arendeaza cu trupurile:
Valea-MantiT si Nisipoasa, care
apartin manastirel Poiana i fm
de comuna Hirsa, judetul Pra-
hoya, pl. Podgoria. Intinderea
lor e de 937 hect., din carT 471
hect. suprafata impadurita si 466
hect. pamInt cultivabil i finete.
Pantelimonul, sat, jud. Ilfov, pl.
Dimbovita, facind parte din com.
rur. Pantelimonul-Dobroesti, si-
tuat spre E. de Bucuresti,
&la Colintina si pe soseaua
judeteana Bucuresti-Braila.
Are 2 bisericr, una cu hra-
mul Sf. Pantelimon si a doua
cu hramul Sf. Nicolae, deservite
de 3 preotT 51 2 cintaretr.
Biserica Pantelimon, pe apa
ColintineT, s'a zidit de Grigore
Ghica-Voda, la anul 1736. In
hrisovul din 12 Octombrie, a-
celasT an, scris pe pergament,
se gAsesc urmatoarele:
I° Grigore Ghica Voevod din mima
domnie mele am socotit si zidesc i si
tnal; din temelie o sflnt i dumneze-
iasci casi Intru slava, hit D-zeil i intru
cinstea i lauda mareluI mucenio i ti-
miduitor Pantelimon, din josul M-rei ce
se numqte a Miragel, pe apa Colintinel,
la tintina ce se zice a-BabeT.
Imprejurimea seamAna eu o
cetatuie baria. In biserica, la
dreapta, este mormIntul donato-
ruluT, Grigore Ghica Voevod
al familieT sale, de marmora,
sculptat foarte frumos.
PANTELIMONUL
Tot in 1736, Grigore Ghica
intemeia ad si. un. spital de
sarad... csä fie insä, zice men-
tionatul hrisov, nu numal de
bolnavt ca aceia ce ar pätimi
de alte boale truptifti, ci fi de
bolnavl de boala ciumeb, spi--
tal pe care l'a inzestrat Cu mal
multe mosir.
Averea acestuT spital se ad-
ministreaza de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti s't din ve-
nitul acester averl se intretine
si spitalul «Maternitatea» din
Bucuresti.
La Pantelimon este resedinta
prirnarier com. Pantelimon-Do-
broesti, a subprefecturer pase
Dimbovita-Mostistea, a medicu-
lur plaser si a une companir de
dorobantr. Pana la i Aprilie 1882
era numar resedinta plaser Dim-
bovita; de la aceasta data ali-
pindu-se si pl. Mostistea la pl.
Dimbovita, a devenit resedinta
ambelor plasT unite.
Ad a, fost o scoala de surdo-
mutr, care s'a infiintat la anul
1865 de repausatul Dr. Davila
(din copiir orfanT de la Azilul
«Elena Doamna») si s'a instalat
chiar in palatul luI Grigore Ghi-
ea. AstAzT se afla mutata la
Ter'.
Are o scoala mixtA, frecuen-
tatA de 25 elevl si z z eleve ;
I fabrica de otet ; i masina
de treerat ; i pod statator.
La 27 Iulie, in fie-care an, se
face ad un erg de diferite o-
biecte si bauturr spirtoase.
Se intinde pe o suprafata de
2355 hect., cu o populatie de
685 locuitorT.
Ebria Spitalelor Civile din
Bucuresti are 1900 hect. si lo-
cuitorif, 455 hect.
Eforia cultiva prin arendasil
saI 1245 hect. (55 izlaz 600
padure).
Loc. cultiva 338 hect., rezer-
vind restul pentru cultura vier..
633
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarr.
Numarul vitelor marT e de
295 si al celor miel, de 662.
Pantelimonul, vechie numire a
cät. Lunceni, jud. Buzar', com.
Grajdana, fiind-ca era proprie-
tate a manastireT Grajdana, care
tinea de manastirea Pantelimon
din Ilfov.
Pantelimonul, stage de dr.-d.-
f., jud. Ilfov, plasa DImbovita-
Mostistea, cat. Pantelimon, pe
unja Bucuresti-Fetesti, pusa In
circulatie la 17 Noembrie 1886.
Se afla filtre statiile Mogosoaia
(9.5 kil.) i Branesti (13.4 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur Ma-
ra, de 77"1.,07. Venitul acester
statir, pe anul 1896, a fost de
94073 ler, 15 banT.
Pantelimonul, fort, in jurul Bu-
curestilor, jud. Ilfov.
Pantelimonul, sfoarä a'e pädure,
cam de 130 hect., din corpul
Nisipoasa, jud. Buzar!, comuna
Grajdana.
Pantelimonul, pädure, pe mo-
sia Clociti a Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti, jud. Buzan,
com. Vadul-Sorestilor.
Pantelimonul, lac, format de
gira Colintina, jud. Ilfov, com.
Pantelimonul-Dobroesti.
Pantelimonul, pädurf de 600
hect., jud. Ilfov, pl. Dimbovita,
proprietatea Eforier Spitalelor
Civile din Bucuresti.
Pantelimonul,izvor, curgind prin
centrul com. Tirgsorul-Vechia,
pl. Tirgsorul, judetul Prahova ;
se varsa in nul Prahova, linga
catunul Stejarul, comuna Nego-
esti.
www.dacoromanica.ro
PANT IRUL
Pantelimonul-Dobroe§ti, com.
rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita,
situata la E. de Bucuresti, linga
Orla Colintina si pe soseaua
judeteana Bucuresti-Bralla, intre
Bucuresti si forturr, la I O kil.
de Bucurestl. Sta In legatura cu
Cernica i manastirea Cernica,
printr'o osea vecinala.
Se compune din satele : Alesi-
Pasarea, Dobroesti, Marcuta si
Panterimonul, cu o populatie de
1355 suflete, locuind in 288
case.
Suprafata totala a comuneT e
de 4194 hect. Proprietarir ati
3260 hect., din carT cultiva 2465
hect. (95 izlaz i 700 padure).
Locuitorir cultiva 8o6 hect. (128
rezervate pentru izlaz si cultura
vi el).
Are 4 bisericr, la Dobroesti,
Marcuta si 2 la Pantelimon ; 2
scoale, la Pantelimon i Dobro-
esti; i masina de treerat cu a-
burr; 2 podurr statatoare ;
helestea.
La 27 Iulie, in fe-care an, se
face ad tirg de obiecte i bau-
turr spirtoase.
Budgetul com, e de 13011
ler la venituri si de 11198 ler
la cheltuelr.
Locuitorir posea : 144 plu-
guri : 114 cu bol, 30 Cu cal
165 care si carute 117 Cu bol,
48 cu cal.
Comerciul se face de 21 dr-
ciumarr.
Vite : 179 cal si Tepe, z ar-
masarr, 377 bor, 165 vacr si
viter, 29 bivori si 187 bivolite,
26 porcr si 977 or.
Improprietaritl sunt 140 lo-
cuitorr i neimproprietaritl mar
sunt 177.
Pantiri. Vezr Streesti, sat, com.
Zlatunoaia, pl. Miletinul, jud. Bo-
tosani.
Panfrul, munte, jud. Bacari, pl.
 PANTO1UL
Trotusul, de pe teritoriul com.
Hirja.
Pantoiul, sat, In jud. Ialomita,
plasa Cimpulur, pendinte de
com. Moldoveni, situat pe t6rmul
stIng al riuluT Ialomita, spre
V. si in apropiere de satul
de resedinta. Are o populatie
de 56 familif. Mal inainte purta
numirea de Colacul.
Locuitoril poseda.: 30 cal, 50
bor, 250 or li roo porcr.
PanuluI (Dealul-), deal, situat
In raion 11 com. Colonesti, pl.
Stánisesti, jud. Tecuciii. Este o
ramificatie din zarea Dobrotfo-
ruta. Separa com. Colonesti de
com. Antohesti din jud. /3acati.
Papa, com. rur., In jud. Teleor-
man, plasa Tirgulur, pe partea
stinga a riulur Vedea, inteo pozi-
tiune foarte frumoasa.
Se invecineste la N. cu 'cal.
Muti din com. Dragsenei; la S.,
cu com. DrAganesti; la E., cu
Valea-Zblrglezir si la V., cu com.
Scrioastea, de care se desparte
prin lid Vedea.
Mosia din aceasta com, face
parte din domeniul d-luT general
G. Manu, pe care se gasesc
stabilite si comunele Scrioastea
si Maldaeni. Partea ce cade in
raza acester comune este cam
de 5 ro hect. arabile si roo hect.
padure. Vil sunt 16 hect.
Riul Vedea uda comuna pe
la margine, in directiunea de
la N.-V. spre S.-E.
LocaitorT improprietaritl sunt
in numar de 113, pe o intindere
de aproape 460 hect.
Are o populatie de r000 su-
flete, din carr 115 contribuabill;
o scoall, frecuentata de 29 elevl
(1899-900); o biserica, deservita
de un preot si dor cintaretr.
Vite: 359 vite marl cornute,
35 cal, 650 oi si 86 por&
634
Budgetul com, e la venituri de
1705.04 ler si la cheltueli de
1553 leL
Comunicatia din com. Papa
la com. Scrioastea si Rosiori se
face printr'un vad, prin Vedea,
la S.-E. comuner ; de acolo dru-
mul da in soseauajudeteana Ro.
siori-Strimbeni. Cu comunele Cu-
cueti, Dr Aganesti si cu cat. Muti
se leaga prin sosele vecinale.
Distanta tom. de Rosiori, este
de 8 kil., lar de la resedinta jade-
tulur sunt 59 kil.
Catea feratA Costesti-Magu-
rele strabate teritoriul com. La
N.-V. comuner se afla statiunea
cu acelasi nume, avind si un
canton facut cu cheltuiala d-lur
general Manu si care serveste
pentru incdrcatul cerealelor de
pe domeniul d-sale.
Papa, stage de dr.-d.f., jud. Te-
leorman, pl. Tirgulur, com. Papa,
pe linia Costesti-Rosiori, pusa In
circulatie la i Ianuarie 1887. Se
afla filtre statiile Benca (9.6 kil.)
si Rosiori (9.4 kil.). InAltimea
d'asupra nivelulurMarir de 108.77
m. Venitul acester statir pe a-
nul 1896 a fost de 14618 ler,
15 banT.
Papa, coastä de deal, la E. de
cat. Simburesti si Tonesti, pl.
Oltul-d.-s., jud. Olt, in apropie-
re de piscul Dobra. Se intinde
din apa Cungrea-Mare pana in
dealul Tonesti. Pe coasta Papir
este drumul Papa, foarte greti
de urcat si coborit.
Papa, vale, jud. Vilcea, izvore§te
din dealur DrAganul; trece prin
Dealul-Papel si Dealul-Lungulur ;
curge putin catre S.; formeaza
limita de S. a comuner si se var-
sa in riul Cerna.
Papaciocul, coastel de deal, in
jud. Tecuciil, com. Puteni, in-
www.dacoromanica.ro
PAPUREf (T/RLA-)
cepind din Piscul-Balan, spre E.
de padurea Buzatulur, com. Pu-
teni.
Papazole§ti, urme de ruine, in
jud. Romanati.
PapAul, pise., jud. Musce.1, pe cul-
mea Ghezera (2095 in.).
Papaul, munte, jud. Muscel, co-
muna Corbi, plaiul Nucsoara,
situat intre malul sting al riulur
Doamna si Bratia-Mare-.
Virful lur poarta acelasr nume.
Papiul, pdclure, jud. Muscel, in
intiadere de 3190 hect., pro-
prietate a statulur. Face parte
din marea padure Corbi, din
plaiul Nucsoara, formata din ro
trupurr : Plaisorul, Preotesele,
Bindea, anoaga, Papaul, Ru-
sul, Platica, Alunisul, Padurile
si Cringul, avind toate o inda-
dere de 17530 hect.
PapiI (Fundul-), catun, al com.
Vintila-Voda, jud. Buzan, cu 5o
locuitorl si 16 case.
PapiI (Gura-), d'aun, al com.
Vintila-Voda, jud. Buzan, cu
40 locuitorT si 13 case.
Papuci, cittun, al com. ()dalle,
jud. Buzan, cu 20 locuitorT i5
case.
Papucul, ptrill si jets. Pirlul e for-
mat din izvoare si din iazul cu
acelasl nume, de pe teritoriul
satulur Portarul-de-Mijioc, com.
Zapodeni, pl. Mijlocul, jud. Vas-
luin ; udA aceasta com. de la N.
spre S., apor treclnd in com.
Valea-Rea, se .varsA in iazul de
pe teritoriul satulur Moara-Dom-
neasca.
PapureI (TIrla-), Orla', In jud.
Braila, com. Bertesti-d.-s., pe tar-
 PAPUREI (VIRFUL-)
mul drept al canaluluT Creme-
nea ,pe ostrovul VArsAtura, a-
proape de hotaruljud. Ialomita.
Papure (Virful-), pisc de deal,
la N. de satul Vultureni, coni.
Cu acela$T nume, jud. Tecucid.
Para-Bair, deal, jud. Tulcea, in
partea de E. a pld$eT M5.cinul,
cea N.-V. a com. rur. Cerna ;
este o prelungire S.-E. a dea-
lulul Curt-Bair ; de natur5. stin-
coasA, acoperit cu tufAr4ur1 ; pe
la poalele E. are $i vil; din el
41 ja na$tere valea Megina ; are
158 m., dominind satul i piriul
Cerna, drumul judetean M5.cin-
Babadag i cel comunal Cerna-
Satul-Noti.
comunii ruralit, ju-
detul Constanta, plasa Silistra-
Nota, a$ezatA in partea de V.
a judetuluT, la 90 kil. spre S.-V.
de ora$ul Constanta, capitala
districtuluT, $i in cea meridio-
nalA a plA$eT, la 27 kil. spre S.-
E. de ora$ul Ostrovul,
dinta ocoluluf.
E formatA dinteun singur sat,
a$ezat pe valea Ghiuvenli, futre
dealurile Capus-Chioi-Bair, la V.
$i Distrul la E.
Se mArgine$te la N. cu com.
Ghiuvegea, lar la V. cu comuna
Carvan si Bulgaria.
Relieful soluluT e accidentat
de culmea Para-Chioi, cu rami-
ficatiunile sale. Printre cele mal
insemnate dealurT sunt : Capus-
Chioi-Bair la V., Macurova-Bair
(168 m.) la S.-V., Uzum-Mese-
Sirti la S., Sinir-Bair i Aslama-
Sirti, cu virful Calaigi (196 m.),
la S.-E., Distrail (172 m.) la N.
Toate aceste dealurT sunt aco-
perite cu pAdurT frumoase, Cu
livezi i pd$unT.
Movile sunt putine i farA
importantl, servind numaT ca
puncte de observatie $i orientare.
63617. Mande DiCtiOWIT Geograge. Vol. 7r.
635
VAT sunt : Ghiuvenli, prin cen-
trul comuneT, trecind i prin sa-
tul Para-Chioi, avind ca adia-
cente pe dreapta valea Ciur-
giuc-Culac unitA cu Azadic-Cu-
lac, trece prin pAdurile Asadi
$i Cojocarul ; valea Satis-Chioi
la V. Malurile acestor vA.T sunt
incintAtoare, acoperite Cu pA-
durT $i livezT.
Suprafata comuneT este de
1631 hect., din care 30 hect.
ocupate de vatra satuluT, res-
tul impArtit intre stat, care po-
sedA 163 hect. $i locuitoriT, carT
stápinesc 2439 hect.
Are o populatie de 173 fa-
sad 755 suflete ; o bise-
ricA, cu hramul Adormirea, fon-
datA de locuitorT, deservitA de
preot, i &sed' $i I paracli-
ser ; o $coalA mixtA, condusl
de un invAtAtor $i o invA.tAtoare,
frecuentatá. de 143 copir; un
spital rural, situat pe valea Ghiu-
vegea, la 3 kil. spre N. de sat.
Budgetul comund e la veni-
turi de 2793 leT $i la cheltuelf,
re$e- de 2154 leT.
Locuitorii posedä : 8o pluguri ;
202 care $i cArute ; 3 ma$inT de
secerat, to grape de fier ; 3100
vite, mal cu seamä oT i bol.
Industria este numaT casnicA.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Cal de comuaicatie sunt : ca-
lea judeteanä Ostrovul, Lipnita,
Pana-Chioi, Mangalia, trecind
prin sat ; apoT drumurT vecinale
comunale, ducind la satele
Invecinate: Ghiuvegea, Caranlic,
Regep-Cuius, Dobromirul, etc.
Paraipani, ceitun, in jud. Putna,
pl. Biliesti, com. Mirce$ti, situat
pe malul PutneT, aviad RAdu-
le$ti la E. $i mal in apropiere
de malul b5.1teT.
Are o populatie de 75 su-
flete, carl locuesc in 21 case.
Mosia Paraipani a fost datA
www.dacoromanica.ro
PARAOANI
zestre, impreunA cu altele din
tinutul Putna, hatmanului Ale-
xandru Mavrocordat, de cAtre
socrul sAti, Domnul Alexandru
Moruzzi.
Paraipani sati Arsache, com.
rur., in jud. Vla.$ca, pl. Mar-
ginea. VezT Arsache.
Paraipani, atun (tirlA), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte. de com. Chioara.
Paraipani, proprietate, in jud.
Vla$ca, pl. Marginea, la S.-V.
de Giurgid, pe malul DundreT.
Incepe din marginea Domeniu-
luT Giurgiti, de la malul de jos
$i merge pinl la GIojani. Pe
aceastA proprietate se gAse$te
satul Arsache, care pAng. la 1872
se cherna Paraipanul, apor satul
BAlAriile $i satul Malul-de-sus.
FratiT Fotino in Istoria tAreT
la pag. 91, ne spun cl aceste
ino$iT apartineati la 1735 mara-
stirei Radu-Vodd. Egumenul a-
celeI mAnAstirT indatorindu-se,
aceastA mo$ie $i cu StAne$ti
s'ad vindut la licitatie la Tribu-
nalul Vla$ca, la 1829, cind a
intrat in posesie d-1 Doctor
Arsache.
Satul Paraipani, la 1872, $1-a
luat numirea de Arsache, dupA
numele proprietaruluT.
Paramistea,pirlia,s, in jud. Neam -
tu, pl. Bistrita, cbm. Mastacdnul.
Izvore$te din ramura munteluT
cu acela$T nume (partea S. a
ramureT Tarclul) $i se varsA pe
stinga piriuluT TarcAul, mal in
sus de schitul cu acela$T nume.
Paraoani, pirlil, jud. Tecucid, iz-
vore$te din film cu acela$T nume,
curge pe lingA satul Nicore$ti
$1 se vars1 in partea dreaptA
a ZeletinuluT, in raionul com.
Valea-Rea.
81
 PARASCIIIV (VALCEAUA-LIII-)
Paraschiv (Välceaua-lui-),
cea, jud. Teleorman, situatä pe
cimpla dintre mosille Balaci
Silisteaf pe linga. soseaua Ba-
laci-TAtaresti.
Paraschiva, insuld, in Dual-e,
in dreptul com. Chiseletul, pl.
Oltenita, jud. Ilfov.
Paraschiva, picket de grani
pe Dunare, cu No. 16r, in drep-
tul jud. Ilfov, pl. Oltenita, com.
Chiseletul.
Paraschiva (Dupä--), pichel de
granild, pe Enmare, cu No. 162,
in dreptulcom. Chiseletul-Romtn ,
pl. Oltenita, jud. Ilfov.
Paraschiva (Ostrovul-), pddure
a statulun in Intindere de 200
hect. Ved Sanalul-Dunaren pa-
dure, jud. Ilfov.
Paraschiveasca, pichet vechig,
cu No. 26, jud. R.-Sarat, pl.
Orasulun com. Virtescon pe riul
Milcovul.
Paraschiveni, sat, in jud. R.-
Sara% pi. Orasulun com. am-
pineanca, in partea de S. a co-
munel, pe riul Milcovun la i kil.
785 in. spre S. de catunul de
resedinta, Pintecesti. Are o la Dragusani si in valea prin
suprafata de io hect., cu o
populatie de 52 familiI, saa 177
suflete, din carI 63 contribuabilI.
Paraschiveni, numire vechie a
comuna ci cdtunulur GologanuI,
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.
Paraschiveni, vechig pichet, cu
No. 37, jud. R.-Sarat, pl. Ora-
sulun com. Cimpineanca, pe
malul drept al 1-luid Milcovul.
Paraschiveyti, cdtun, jud. Ar-
ges, pl. Oltul, Pkind parte din
com. rur. Cremenari-Mosneni.
636
Parava, com. rur., in jud. Putna,
pl. Racaciuni, situata in valea
prin care curge piriul cu acelasI
nume si peste dealul de la Dra-
gusani, la 30 kil, de sub-pre-
fectura plaseI si la 74 kil, de
capitala judetulta.
Se compune din cat. Parava
Teiusul.
Are o populatie de 203 fa-
mili!, saii 926 suflete, din carT
191 contribuabilI, locuind in 247
i bisericä parohialä, cu
case ;
hramul S-ti! Voevozi, in cat.
Parava i i filiall, cu hramul
Adormirea, in cat. Teiusul ; o
scoala mixta, frecuentata de 17
copin
Budgetul comunel e la veni-
turi de 2363 len 72 bani si la
cheltuell, de 2259 len 7 ball!.
Locuitoril posea : 41 plu-
gurI de fier 190 bol, z6o vacI,
24 ca!, i6o or, 16 capre, 280
pord ; 40 stupr cu albine.
Se cultiva viea pe o intin-
dere de 142 hect.
Sunt in com.: 3 comercianti
de coloniale, i de cereale, 2
fIerarl, 2 lemnarI si 5 fabricanti
de rachiti.
Parava, cdtun, in jud. Putna,
com, cu acelasI nume, pl. RA-
caciuni, situat peste dealul de
care curge piriul Cu acelasI
nu me.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-ti1 VoevozI ; i coala
mixta, frecuentata de r7 copir.
Parava, parohie, in jud. Putna,
com. Cu acelasi nume, pl. Ra-
caciuni, avInd i biserica paro-
hiala, cu hramul S-ti! VoevozT,
in cat. Parava, filiala, cu
hramul Adormirea, in Teiusul.
Parava, pirliaf, pe teritoriul co-
mune Cu acelasi nume, pl. Ra-
caciuni, judetul Putna, care se
www.dacoromanica.ro
PARCHESUL
varsa in pirlul Dragusani. Iz-
voreste din Marghiotel si se
uneste cu piriul DrAgusani.
Parche§ul, com. rur., asezata In
partea de N. a jud. Tulcea
a plaseI Isaccea, linga girla So-
moya.
Se margineste la N. cu Ba-
sarabia, despartita prin Dunare ;
la V., cu com. urb. Isaccea ; la
S., cu com. Nicolitelul si Te-
lita, lar la E., cu com. Somova.
E formata din catinul ca a-
cela.sI nume, asezat pe malul
drept al glrleI Somova.
Relieful solulul tine si de re-
giunea dealurilor si de a sesu-
luI ; aproape jumAtate din teri-
toril"' e acoperit cu stuf i baltI.
DealurI sunt: Chri-Glic (64
m.), la V., cu pasunT ; Cernori,
la S. si StInca-Mare, la E., am-
bele acoperite Cu padurI.
Apele care tia com. sunt :
Dunarea, la N., futre milele 59
62 ; girla Somova prin interior,
trecind pe litiga sat ; valea A-
dinca, la V.; valea Ogurluiul,
prin mijloc, trecind si prin sat.
BAltI sunt: Parchesul, de 129
hect., continind peste bun, si
alte doua mal miel.
Intinderea comunel e de 88o
hect., din casi 82 hect. vatra
satulun 380 hect. ale locuitori-
lor, 418 hect, ale statula
Populatiunea, in maioritate
compusa din RominI i Rus!,
este de i44 sail 574
suflete, din cal-1 160 contrib.
In Parchesul se alla: o bise-
rica, ¡Imita de locuitorI in 1877,
cu hramul Sf. Apostoll, deser-
vita de i preot i i entaret ; o
scoala, frecuentata de 38 elevI
(1899 1 9 oo).
Pamintul, parte e pietros, parte
acoperit cu stuf i mlastinI.
Locuitorif posea : 77 plu-
gurl ; i800 capete de vite marf
si mía
 PARCHE5UL
Comerciul consta In export
de peste, cereale i in import
de coloniale i manufacturi.
Sunt 6 comerciantl.
Budgetul com. e la veniturT
de 3200 leT si la cheltuelT, de
3150 la
DrumurT sunt: calea nationall
Tulcea-Isaccea, la S., si cal co-
munale la : Somova, Telita, Ni-
colitelul, Frecatei.
Parchequl, bala, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Parchesul, situata in par-
tea de N. a plasef si a comu-
neT, chiar litiga sat si aproape
de Durare, de care a fost for-
mata prin vre-o revarsare ante-
rioara ; e alimentata prin o mica
Orla; o parte din apa sa se
varsa in balta Sauna, spre V.;
din ea se desparte Orla Somo-
va, care se varsa in Dunare,
mal sus putin de orasul Tul-
cea; e inconjurata cu stuf; are
o suprafata de 115 hect. si con-
tine peste, care se consuma in
localitate.
Pardina, sat, In jud. 5i pl. Tulcea,
catunul comuneT Satul-Noii, ase-
zat pe malul drept al bratuluT
Chilla, linga locul de unde izvo
reste &la Pardina, la 17 kil.
spre E. de resedinta.
Are o Intindere de 2200 hect.,
din carl 17 hect. ocupate de
vatra satuluT, cu 50 case.
Populatia, lipoveneasca, e de
35 familiT, salí 148 suflete.
Pamintul e acoperit in *mare
parte cu balfT si stufurT.
Are o biserica.
Prin sat trece drumul comu-
nal Tulcea-Satul-Noti-Chilia.
Pardina, ostrov insemnat, in delta
DunareT, In partea N. a jud.
plaseT Tulcea, si cea E. a com.
Satul-Noa ; este cuprins, intre
bratul Chilla, gIrlele Pardina,
637
ondul i Lopatna; acoperit in
cea maT mare parte ca stuf;
este strabatut de girlele Alileoca-
Suhat i Iacob-Suhat, si coprinde
lacurile: Costin, Costinciuc, Ba-
cin, etc; are o intindere de 12000
hect., neproductive.
Pardina, grind, jud. si pl.
In
Tulcea, pe -teritoriul com. rur.
Satul-Noti, situat in partea N.
a plasef i cea N.-E. a com.,
pe malul drept al bratuluT Chifla;
pe el este asezat satul Pardina.
Pardina, In jud. Tulcea,
pl. Sulina, se desface din bra-
tul Chilia, de ling5. satul Par-
dina, i curge spre E.; face
apoT un unghili drept si se ter-
mina in bratul Tatarul, litiga ora-
sul Chilia-VechTe, dupá un curs
de 45 kit, brazdind partea V.
a plaseT si a comuna
Pardo9i, com. rur., in jud. R.-
Sara% pl. Rimnicul-d.-s., pe ma-
lul sting al rfulur alnicul, ase-
zata in partea V. a judetuluT, la
23 kil. spre N.-V. de orasul R.-
Sarat, si in mijlocul piase!, la 15
kil. spre N.-V. de com. Sgirciti,
resedinta plaser.
Se margineste ; la E., cu
com. Dedulesti, despartita prin
dealurile Babel si Dou5.-Coae ; la
V., cu Märgaritesti, despartita
prin 11111 CilnAul; la S., Cu Valea-
RateT si la N., cu Valea-SalcieT.
Este o comuna din regiunea
dealurilor, fiind brazdata: la S.
de dealul Valea-SchiopuluT, la
E. de Iernatica; la V. de Costo-
mirul si Baba.
Riul Cilnaul o ucla la V., cu
afluentiT sal Pardosi i Iernatica.
Catunele, carl o formeaza
sunt: Iernatica, resedinta, in mij-
loc ; Valea- chiopuluT, la E.;
Valea-luT-Lalu, la N.-V. ; Cos-
tomirul, la N.
Se Intinde pe o suprafata de
www.dacoromanica.ro
PAREPA
1036 hect. din caí< 116 hect. va-
tra cotn., 430 hect. ale locuitori-
lor si 490 hect. ale proprie-
tate/.
Are o populatie de 189 familiT,
san 877 suflete ; 3 bisericT, una,
in cat. Valea-SchiopuJui, cu hra-
mul Intrarea in biserica, zidita in
anul 1862 de locuitorr, deser-
vita de I preot si I entAret,
alta, in catunul Iernatica, cu
hramul Sf. VoevozT, zidita in
1821 de Stanciu Anghel si lo-
cuitorT, deservita de i preot si
cintaret, si a treia, in catunul
Valea-lur-Lalu, cu hramui Po-
gorirea sf. Duh, ziditá in 1842
de locuitorT ; o scoala mixt4, fon-
data in anul 1867 de D. C. Datcu,
conclusa de i invatator i frecu-
entaa de 27 copa' (1899-900).
Locuitoril posea : 6o plugurT ;
320 bol, 160 vacT, 15 cal, 18
Tepe, 1600 or, 198 capre si 186
rimatorl.
Comerciul consta in importul
de coloniale, brasoveniI si in
exportul de cereale. Transportul
se face prin gara Rimnicul-Sdrat.
Calle de comunicatie sunt dru-
murile vecinale spre : Valea-
Salcil, Margaritesti, Babeni-De-
dulesti, Greabanul-Serciti-Rim-
nicul-Sarat.
Budgetul comuneI e la ve-
niturI de 1543 le, i i banI, si
la cheltuelT de 1316 'el, 88 batir.
Pardoqi, al:in, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-1., pendinte de
com. Pardosi. V. com. Pardosi.
Pardo§i, ftîrîa, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din
Dealul-BabeI; ucla com. Pardosi
prin mijloc, trecind prin catunele
Iernatica si Pardosi si se varsa
In riul Cllnaul, pe partea dreapta.
Parepa, com. rur., jud. Prahova,
pl. Cimpul, situata pe valle Cep-
tureanca i Razboiulul, la 31
 PAREPA
kil. de capitala judetulur si la
io kil, de resedinta plaser.
Se compune din 3 cat. : De-
gerati (spre N.), Parepa (in cen-
tru), si Rusani (spre S.), avind
o populatie de 924 suflete, din
carr 203 contribuabill, locuind
in 231 case.
Are : douä bisericr, la Parepa
si la Degerati. Cea din Parepa
s'a zidit de Pitarul stefan Ma-
coveiti, care i-a donat si o sfoa-
rA de mosie, cam de 18o pog.;
iar cea din Degerati s'a zidit
la anul 1892 de mesterul An-
ghel Ionita din Ploesti, si cu
ajutorul d-lor P. S. Aurelian si
Gg. Gr. Cantacuzino ; o scoala,
frecuentata de 17 copir; 3 morr
cu aburr.
Locuitorir, in numar de 136,
s'au ImproprietArit la 1864, din-
du-li-se 540 hect., afara. de 40
insurater, carr s'ají improprie-
tarit pe mosia statulur Parepa,
din care li s'ati dat 200 hect.
Locuitorir posea.: 92 car, 241
vacr, 520 bor, 3 bivolf, 2131 or
§r 151 porcr ; so stupr cu albine.
ComercluI se exercitä in co-
muna de 4 circiumarr.
Budgetul comuner e la veni-
turr de 9489,84 ler, iar la chel-
tuelf, de 5361,36 la
Prin com. trece o singura osea.
E udatA de Valea-Razboiulur,
ce curge prin com. Tomsani,
unde formeazä mar multe he-
lestaie si de Valea-Ceptureanca,
formata din plor si care se im-
preuna cu Valea-Razboiulur, in
dreptul cAt. Rusani.
Se margineste cu comunele :
Colceagul, Fulga, Tomsani si
DrAganesti.
Parepa, sat, facind parte din co-
muna rurala. Parepa, pl. Cimpul,
jud. Prahova.
Parepa, mofie a statuluI, jud.
Prahova, pl. Cricovul, pendinte
638
de schitul Izvoarele saa Crasna,
care se arendeaza cu i600 ler
anual, dimpreuna cu partile po-
sedate de stat in tot hotarul
mosier Izvoarele, plaiul Telea-
jenul, consistind din finete, po-
ea si siliste.
Paringul, culme a munfilor Car-
pati, jud. Vilcea, din dreapta
LotruluT, avind piscul Paringul
(2076 m.) si din care porneste :
culmea Gurguiata, catre S.-E.,
avind ca piscurl : Muntele SI-
tioara (870 m.); Culmea-Ursa-
nilor, catre S.-E., avind ca pis-
curr: Ursanul si muntele FrAsi-
netul ; culmea Bistrita, catre S.,
avind ca piscurr: muntir Coti,
Buila si Arnota ; culmea Vintu-
rarita, catre S.-E., si care se ra-
mifica. in Culmea-Petrenilor, Cul-
mea - Barbatestilor si culrnea
Smeuratul ; culmea Chela, avind
ca vid' mai inalt muntele Sto-
gul si Culmea-Olanestilor.
Virfurile mal insemnate ale
culmer Paringui sunt : Balota,
Cocorul, Briota, Chindia, Nau-
rutul si Sida.
Aceasta culme, aproape pa-
ralela' cu Culmea-Platanestilor,
care se afla la 20 kil. departare,
formeaza di rnpreuna frumoasa
si bogata vale a Lotrulul.
Parisesti, cdtun, jud. Vlwa, pl.
Glavaciocul, pendinte de com.
Tamasesti, proprietate a d-lur
Costacopolu, situat despre Cre-
venicul-Colfeasca. Are 70 locui-
torr, fosa clAcasr, care, la 1864
ati luat 210 hect. pamint.
Parmuva, deal, in partea despre
N. a comuna Tomesti, pl. Co-
drul, jud. Iasi. Se intinde de la '
V. spre S., pe partea dreapta
a sesulni Bahluiul, formind un
pise inalt, numit Dobosul. Se
sfirseste prin o vale, numita
Gura-Rupturer. Pe poala-I des-
www.dacoromanica.ro
PARSALELE (MUNTELE-)
pre N. trece soseaua nationala
Iasi-Tutora, lar pe cea de S.,
soseaua judeteana Iasi-FAlcin.
Pe ambele lur coaste sunt : vi!,
livezr si semanaturr.
Parpanita, com. rur., in partea
de S.-E. a plAser Funduri, jud.
Vasluiti, la 29 kil, de orasul
Vasluiti si la 5 kil. de Negresti,
resedinta piase, situata pe dreap-
ta si pe stinga ptr. Rebricea, care
o strabate in toata intinderea.
E formata din satele: Par-
panita, Frenciugi si Glodeni,
pe o suprafata. de 19b2 hect.
si cu o populatie de 1091 suflete.
Are 3 bisericr; 2 colr mixte,
in Glodeni si Frenciugi, frecuen-
tate de 36 elevr (1899i 90o);
2 morr de apl.
Vite : 547 vite marr cornute,
77 cal', 1200 or si 249 rimatorT.
Locuitorir posea. 215 stupf.
Budgetul comuner e de 2091
ler, 48 bani, la veniturr si de
1980 ler, 31 banr, la cheltueli.
Parpanita, sat, jud. Vasluitl, pl.
Funduri, com. Parpanita, situat
pe costisa dealulur din spre Ne-
goesti, pe dreapta piriulur Re-
bricea, pe o suprafata de 298
hect. si cu o populatie de 182 sufl.
Are o biserica, zidita de Pe-
tru Rosetti, deservita de un
preot si 2 cintaretr; o moara
de ap5., pe piriul Rebricea.
In partea despre V. a satu-
lur, se afla o movila formata din
pamint si care e foarte vechie.
Teritoriul pendinte de sat e
parte proprietatea d-lur V. Mi-
hailescu si parte a d-ner An-
ghelia Alariti, lar parte a lo-
cuitorilor clacasr.
Vite : 145 vite marr cornute,
18 caT, 58 ol, 95 rimatori.
Locuitorir posecla 66 stupr.
Parsalele (Muntele-), pddure,
cu o suprafata de 80o falcr, pe
 PARSALELE (MUNTELE-)
teritoriul catunuluT Coza, plasa
Vrancea, jud. Putna, apartinind
locuitorilor din com. Gaurile in
devalmasie.
Parsalele (Muntele-), piidure,
In suprafata de 900 falcI, pe
teritoriul satuluT Goza, pl. Vran-
cea, jud. Putna, apartinind lo-
cuitorilor din com. Negrilesti.
Parsinoaia, cdtun, despre N.,
al comuneT Tia-Mare, pl. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati, ase-
zat Ruga Olt, pe Valea-DraculuT.
Parvulocul, punct trig-onometric
de observajie de rangul I-iti, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, comuna
Cara-Orman, pe malul sting al
bratuluI Sf. Gheorghe, la con-
fluenta sa cu gira Parvulocul.
Pasatul, sail Novo-Sellta, sat,
pe mosia cu acelasT nume, com.
Buda, pl. Herta, jud. Dorohoid.
Are a populatie de 109 fa-
miliT, sal 799 suflete ; o bise-
rica, cu hramul Buna-Vestire,
mica, de lemn, facuta in 1814.
Proprietatea mosier este : a
erezilor defunctulul N. Alcaz,
a erezilor defunctuluT M. Hol-
ban si a altor proprietarl.
SateniT improprietaritI ad 129
hect. pämint; iar proprietariT,
458 hect., 31 arii cimp si 114
hect. si 58 ariT padure.
Piraie ce trec mosie sunt 2:
Tochile si Bigiurea, ce vin din
Bucovina (Austria).
Hotarele mosiel sunt cu : Slo-
bozia, Buda-Mare si Bucovina.
Pasate§ti, mahala, facind parte
din com. rur. Ganesti, pl. Mij-
locul, jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 379 locuitorT.
Pasärea (Burdu§ani), sat, fa-
cind parte din com. rur. Pi-
teasca-Pasarea, pl. Dimbovita,
639
jud. Ilfov, situat la N.-E. de
Bucuresti, pe tarmul sting al
vaeT Pasarea. La S., trece so-
seaua judeteana Bucuresti-Br lila
si calea ferata Bucuresti-Call-
rasi. Sta in legatura cu com.
Branesti prin o osea vecinal.
Se intinde pe o suprafata de
1070 hect., cu o populatie de
343 locuitorl.
Statul are 850 hect. si locui-
toril, 220 hect. Statul cultiva
prin arendasiI sal 250 hect. (600
padure). Loc. cultiva tot terenul.
Are o scoall mixta, frecuen-
tata de 61 copiT (1899-900); un
helested.
Pasärea (Rahtivanca), sat, fa-
cind parte din com. rur. Fru-
musani-Custureni, pl. Negoesti,
jud. Ilfov.
Are o suprafata de 760 hect.,
cu o populatie de 150 locuitorT.
D-1 N. Budisteanu are 526
hect. si locuitoril, 234 hect. Pro-
prietarul cultiva 410 hect. (60
sterpe, 50 izlaz, 6 padure). Lo-
cuitoriT cultiva tot terenul.
Are 1 h'elested si 1 pod.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarl.
Numarul vitelor mari e de
105 si al celor micT, de 493.
Pasarea, vandstire de a lugd-
rife, jud. Ilfov, situata pe apa
Pasarea, la 2 ore departare de
Bucuresti. Fusese mal nainte
manastire de calugarT. S'a zidit
la 1813 de cuviosia sa Timo-
teiti, arhimandritul CernichiT. La
1848, darimindu-se biserica, s'a
ridicat din temelie actuala bise-
rica de parintele Calinic, arhi-
mandritul CernichiT, in zilele
bine credinciosuluT Domn Gheor-
ghe Bibescu.
Manastirea se administreaza
de o staritd, ajutata de un con-
silla economic si de un consiliu
spiritual. Are 129 calugarite.
www.dacoromanica.ro
PASXREA
Pasirea, parte din mofia statu-
luT Bucovul, jud. Teleorman, pl.
Teleorman, pe care s'ad impro-
prietarit locuitoril clacas1 din
com. Bucovul-Adunati, la 1864.
I s'a dat aceasta numire, pen-
tru ca acest trup a fost al ma-
nastirel Pasarea, din jud. Ilfov.
Pasärea, pridure a statultd, in
suprafata de 1049 hect., jud.
Ilfov, pl. Dimbovita, pendinte
de com. Pasarea si Piteasca.
Pasärea, pichet, in jud. Buzau,
situat la poalele muntelur Pente-
leul, la sorgintea izvorulur Milea.
Pasirea, pilla, jud. Ilfov, format
din doul izvoare, din care unul
izvoreste din com. Tunari si trece
In directia de la N. spre S. pe
linga satele : tefanesti, Afumati,
Moara-Domneasca, Ganeasa, Co-
zieni si Pasar-ea si aci se im-
preuna cu alta vale ce-sT are
sorgintea de linga satul indri-
lita. La intilnirea acestor doua
ape, in cotul despre N., este
situata manastirea Pasarea. Im-
preunindu-se ambele sorgintI si
curgind in directia de S., trec
pe linga satele : Burdusani, Bra-
nesti, Vadul-AniT, Fundeni-Ghe-
rasi si Frunzanesti, unde intra
in lunca DimboviteT, si in drep-
tul satuld PlatOresti se varsa
In Dimbovita.
Din aceasta apa, in dreptul
fie-caruT sat din cele indicate,
prin ridicare de zagazurT, s'ad
format helestaie ce serva la dife-
rite trebuinte ale loc. locall : ada-
parea vitelor, pescuitul, topirea
cinepeT si inuluT, papurd pentru
rogojini, trestie pentru invelitul
caselor si rachita pentru cosurf.
Pasärea, vale fi baltd, In jud II-
fov, la S. de manastirea Pasarea.
Pasärea,girld, desfacuta din Du-
 PASCAL
nare, ceva mal sus de orasul
Zimnicea, jud. Teleorrnan. Dupa
ce primeste apele carT se scurg
din balta Suhaia, trece pe sub
poalele orauluT, curge pe linga
catunul Zimnicelele si, mal la
vale de com. Nasturelui, impreu-
nata i cu alte ape ale Dunard,
formeaza Balta-Scaestilor.
Dupa. ce ese din balta,
continua drumul pe litiga. com.
Bragadirul, primeste apele ri.u-
luT Vedea si de ad inainte cur-
ge pe litiga com. Bujorul din
jud. Vlasca, pana aproape de
unde se confunda cu
apele Dunard.
Pascal, bala', pe teritoriul satu-
lui com. cu ace-
lasI nume, pl. Podoleni, jud.
Falda, in partea de E.
Pascul, lac, pe proprietatea Pe-
trosani, pl. Marginea, jud.Vlasca.
Pastrama, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
com. si satul Milosesti, situat
pe loc es, spre S.-V.
Are o populatie de 31 fam.
LocuitoriI posecla : 90 cal,
205 bol, 524 oí i 69 porcl.
Pastramagi(Ostrovul-),insuld,
In jud. Constanta, formata de
Dunare, la intrarea pe teri-
toriul rominesc al Dobroge, si-
tuata In partea S.-V. a Dobro-
gel, in partea N.-V. a pl. Silistra-
Nou5. si a com. urb. Ostrovul.
Are o forma lunguiata, pre-
zintind o largime mal mare
spre V. Este de origine alu-
vionara, Cu pamint format din
nisip si pretris. Malurile sale sunt
acoperite cu pTetris mal mare.
Are o lungime de 700 m. si o
intindere de 120 hect. Bra-
tul, care in partea de S. o des-
parte de uscat, are 200 m. lar-
gime si 4 m. adincime, lar cel de
640
la N., care o desparte de Os-
trovul-Hopa, are 250 m. largime
si 4 m. adincime, amindoud fiind
nenavigabile. Este acoperita cu
iarba, ce serva de pasune vite-
lor locuitorilor. In partea de V.
sunt vre-o cite-va locuinte, iar
In cea de N. o livede cu prunT.
Pasul-Bicazului, trecdtoare, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Bicazul. Comunica cu Mi-
clausul printeun drum, care de-
vine poteca in Transilvania.
Pasul-TaciuneluI, treatoare,
jud. Neamtu, care pleaca din
ingusta vale a Tazlaului si trece
In valea Bistrite, scoborind cur-
sul Nechidulul.
Pasul-Tulghegutul, treclitoare,
pIetruita. De la satul Hangul,
jud. Neamtu, urca cursul Bis-
tae muntele GherghiuluI
la cota 1265 m., trece la sta-
tiunea balneara de la Borszec
(Transilvania) si conduce in cim-
pia GherghiuluI(valea superioara
a Muresulul). Aceasta comuni-
catie este aparata In Transil-
vania printr'o baterie.
Pasul-Turculul, drum, ce trece
de la satul Stanilesti, com. cu
acela0 nume, pl. Prutul, jud.
Falda, spre S.-V., la locul nu-
mit Tabara.
Pe aicI, se zice, ar fi venit
s'ar fi i retras armata turceasca,
In razbolul ce a avut cu RusiT,
la 1711.
Paga-Clgla, sat, jud. Tulcea, a-
sezat in partea S.-E. plaseI Ba-
badag, i cea E. a com. Cana-
Bugeac, la 4 kil. spre E. de re-
sedinta, aproape de malul nor-
dic al laculuI Golovita.
Are o intindere de 42 hect.,
Cu O populatie de 60 familiI,
sati 243 suflete, Bulgati, ocu-
www.dacoromanica.ro
PATRICHENI
pindu-se cu agricultura, grAdi-
naritul i pescuitul.
Prin sat trece drumul comu-
nal Ciamurli-Jurilofca.
Paca, canal, al DunareI-Vapoa-
re/or, jud. Braila, care se des-
parte de Dunare la N. satulul
Gura-Girlutel strabate partea
stingd a satuluI pana la Tra-
sura din com. Stancuta, unde
se une$te cu canalul Cremenea ;
de aci continua tot pe aceasta
pirte pana la hotarul de N. al
com. Vizirul, unde se unWe lar
cu Dunarea-Vapoarelor.
Pagcani. VezI P4cani.
PageI(Balta-), baila', in j ud. Dolj,
pl. Cimpul, dom. Cluperceni,
spre S.-V. de Lacul-Sarat, for-
mata din me multe bAltl cu o in-
tindere aproximativa de 20 hect.
N'are scurgere. Contine pe§te.
Pagel (Vadul-), cdtun, al com.
Scurtesti, jud. Buzda, Cu 470
locuitorl, 153 case, o scoala cu
68 elevr (1899-900), format in
mare parte de insurateT. Se nu-
meste ast-fel, pentru a pe ad,
In 1789, marele Vizir, fiind in-
vins de generalul rus Suvarof,
a trecut fug-ind cu armata sa.
Acest vad a servit In anul 1808
de trecatoare armatelor belige-
rante ruso-turce. Are sub-divi-
zia Bisceni, unde sunt stabilitl
insurateI din munte. Aci e
cunoscuta movila Ciocirlia.
Pate-Rati, deal, in jud.
plaiul Rhnnicul, com. Dumi-
tresti, in partea de E.; este aco-
perit cu pasunI si putine padurI.
Patricheni, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pancesti,
spre N.-E. de satul Pancesti,
la 3 kil. de el. Are o populatie
de 70 sufl., din carT 18 contrib.
 PATRII-FRATI
Locuitorif posea 195 vite
marT cornute.
Patru-FratI, sal, in jud. ralo-
mita, pl. CimpuluT, pendinte de
com. Moldoveni, situat pe tAr-
mul sting al riului Prahova, a-
proape de vArsarea acestuT
In riul Ialomita.
Are o populatie de 163 fam.;
o pcoallmixt5., frecuentata de 42
copiT (1899-900); o biserica, de-
servia de I preot pi 2 cintdretT.
Locuitoril posea : 40 cal,
550 boT, 1300 oT pi 200 por&
Patru-PartI, tno,cie, nelocuitd,
in jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Murgeanca.
Patru-zeci-de-Cruci, sail Pe-
tre§ti, com. rur., jud. Vlasca,
compusá din cAtunele Patru-
zed-de-Crucl pi Moara-din-Groa-
pl, situata. pe coasta dreaptá a
vAeT NeajlovuluT, la 46 kil. de
Bucuresti, la 82 kil. de Giur-
giti, la 27 kil. de Obedeni, re-
pedinta plApeI Glavaciocul-Neaj-
lovul pi la 20 kil. de Titu.
Are o populatie de 518 sufl.,
din cal-1 T05 contrib.; 2 bisericT,
deservite de Ipreot pi 3 dascAlT,
constituind parohia Patru-zecT-
de-CrucT ; o pcoall, frecuentatO
de 67 elevl (T 899-9oo) ; o moarä
pi o piuA pe apa NeajlovuluT ;
han mare pi 4 circiumT.
LocuitoriT se ocupä cu trans-
porturl de lemne i carbura la
Bucuresti, pi cu fabricarea clr-
bunilor de lemn din pAdurile
circumvecine : Moara-din-Groa-
pl, Corbi-Mari, Vadul-Stanchil
Petrepti, care se exploateazA
continua.
Budgetul com. e la veniturT
de 2149 leT pi la cheltuelT, de
1883 leT.
Patru-zed-de-Cruci, sati Pe-
tre§ti, ceitun, pendinte de com.
641
Cu acelapT nume, pl. Neajlovul,
jud. Vlasca, situat pe partea
dreaptä a apeT Neajlovului. Nu-
mirea o are de la cele Patru-
zecT-de-CrucT ce erail puse la
intrarea in sat, spre amintirea
celor 40 de sfintr mucenicT. A-
cum i s'a dat numirea de Pe-
trepti, dupA numele proprieta-
ruld satuluT. Se compune din
Petresti-d.-j., al d-neT Predescu pi
Petrepti-d.-s., al d-luT C. Petrescu.
Ad, d. Tocilescu, a deseo-
perit, in 1888, o statiune pre-
istoricA in localitatea numita. A-
naftema. Vase . de pAmint cu to-
tul primitive, instrumente de
silex i idolasT de lut s'ají gá-
sit In mare numAr pi se pot ve-
dea in colectiunea MuzeuluT Na-
tional de antichitAtT.
Suprafata mopieT este de 966
hect., din carT 356 hect. s'a('
dat la 1864, la 67 locuitorT foptr
clOcapT. Este si o pAdure de ste-
jar In suprafatl de 300 hect.
Are o pcoall mixta; o bise-
ricA, cu hramul Adormirea Maicir
DomnuluT, constituind parohia
Patru-zecT-de-CrucT i deservitä
de r preot pi i dascAl.
Patiul, iezer, la E. com. Chis-
cani, jud. Bràila, intre DunArea-
VechTe, avind o lungime de 3
kil. si o ldtime de i kil.; comunica
la N. cu DunArea-Vapoarelor
prin privalul Corotipca.
Paulo, punct trigonometric de
rangul I, in jud. pi plasa Tulcea,
pe teritoriul com. rur. Moru-
Ghiol, si anume pe acela al
cAtunuluT sAd DunavAtul-d.-j.,
situat in partea V. a peninsuleT
Coj-Burunul, pe malul E. al Teze-
ruluT Razelm, in partea S. a
comuneT E. a plApeT ; are
m. inAltime, dominind lacul
stuful pe o mare intindere.
Pavitul, com. rur. §i sat, jud.
www.dacoromanica.ro
PAZARLI
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 40
kil, de orasul T.-Severin. Satul
formeazd com. cu clt. Feteni.
Are o populatie de 500 su-
flete, din carT 98 contribuabilT,
locuind in 103 case ; o bisericA,
deservitA de i preot pi 2 cintaretT.
LocuitoriT posea: 20 plugurT,
30 care cu bol, 2 cArute cu cal;
160 vite marT cornute, 7 cal',
300 of si 220 rimAtorr.
Budgetul com. e la venituri de
591 leT pi la cheltuelf, de 539 ler.
Are o posea ce o leagä cu
poseaua comund Tima.
Pazarll, com, mur., in jud. si
plasa Constanta, situatA pe valea
Ester, in par tea de N. a judetuluT
la 43 kil. spre N.-V. de orapul
Constanta, capitala districtuluT,
pi in cea N. a plAseT, la 12 kil.
spre N.-V. de satul Palazul, re-
pedinta pl.
Se mArgineste la N. cu com.
Tocsof si Cogelac, jud. Tulcea ;
la E., cu com. Cara-Harman ;
la S., cu com. Cara-Murat si
Carol I; la V., cu com. Tap-
Punar, din pl. Medjidia pi Siriul,
din pl. Hirpova.
Relieful soluluT e accidentat
de inAltimele dealuluT : Tepe
(i8i m.), la N.-V. ; Cara-Tepe-
Bair (170 m.), Ghelingec-Bair
(190 m.), Chirislic-Bair (137 M.),
eremet-Bair (140 m.), Visterna
(134 m.), la N.; Berip-Bair (145
m.), la E.; Vali-Tepe-Bair (107
m.) pi Cascalac-Bair (158 m.),
la N.-E. ; Cara-Murat (170 M.),
Dolu-Faci (140 m.), Biladar-Bair
(189 m.); la S., Cos-Tepe-Bair
(203 m.), cel mal inalt, la V.
Aceste dealurT sunt de naturg
stincoasA, mal cu seamA cele
de la N., pi sunt acoperite cu
finete, tufAripurT pi putine seml-
nAturT. Movile sunt numeroase
pi cite-va importante, servind ca
puncte de orientare si observatie.
Sunt acoperite Cu iarbA.
PAZARLI
Sunt treT Orate si cite-va val.
Piriul Casimcea (Tasaul) o uda
la N.-E., pe o distanta. de 5
kil. ; are malurT inalte, stincoase
si acoperite cu tufarisurl si pa-
sunT ; primeste ca afluentT piriul
Visterna pe dreapta si apa
Ali-Culac pe stinga, amindoua
udind comuna spre E.
Valle al-1 apA numaT in timpul
ploilor si prima-vara dupa to-
pirea zdpezilor.
Suprafata comuna este de
8882 hect., din cae 569 hect.
ocupate de vetrele a 4 sate,
iar restul, impartit intre locui-
torT, carT poseda 2496 hect., si
statul cu proprietarif, earr sta-
ptnesc 6o r 6 hect.
Catunele carT formeaza co-
muna sunt patru: Pazarlf, rese-
dinta, asezat in partea centran
a comuna, pe valea Ester ; Es-
ter, In partea E., la 2 kil. spre
E. de resedinta, pe piriul Vis-
terna sal-1 valea Ester; eremet,
tot in partea E., la 7 kil. spre
N.-E. de resedinta, pe malul
sting al piriuluT Casimcea ; Ghe-
lingec, in partea V., la 5 kil.
spre N.-V. de resedinta, in valea
Odi-Culac, sal-1 Ghelingec.
Are o populatie de 279 fa-
miliT, sea' 1350 suflete ; 2 scoale
mixte, una in Ghelingec si alta
tn catunul Pazarli, frecuentate
de 6o copii; 4 geamiT, cite una
in fie-care catun, deservite de
4 hogt
LocuitoriT posea.: 301 plu-
gurT, 272 care si carute, 2 ma-
sinT de treerat cu aburT, I ma-
sillá de secerat, 15 masinT de
de batut porumb, 26 grape de
fier ; 689 cal, 1604 bol, 4 bivoIr,
12 asinr, 14418 or, 178 porcl.
Comerciul destul de activ se
face pi-in gara Murfatlar, la 24
kil. spre S.-V., de catre 7 co-
merciantT, din carT 4 circiumarT,
si consta in export de cereale si
vite cu produsele lor, si In iin-
642
port de coloniale, manufacturT
si instrumente agricole.
Budgetul comuneT e la ve-
niturT de 7372 lel si la cheltuelI,
de 2423 leT.
Cal de comunicatie sunt : dru-
mul judetian Hirsova-Cara-Mu-
rat, trecind prin satele Ghelin-
gec, Pazarli si Ester; apoT dru-
murl vecinale spre satele inve-
cinate : Tocsof, Cogelac, Ta-
sha, Cara-Murat, Carol I, etc.
Pazarlt, sat, tu jud. i pl. Con-
star*, catunul de resedinta al
com. l'azar% situat in partea
nordica a plaseT si cea cen-
tran a comuner, pe valea Es-
ter si inchis la N. de dealul
Chirislic-Bair si la S. de dealul
Bilarlar-Bair, Cu virfurile Bi-
ladar-Tepe (I76 m.) O Cara- Päcäloala, deal, in jud. Prahova,
Tepe salí Ester (z77 m.).
Suprafata satuluT este de 2096
hect., din carr 200 hect. sunt
ocupate de vatra satuluT si de
gradinT. Populatia, in maioritate
TurcT, este de 79 familiT, sali 367
suflete. V. Pazarlt, com. rur.
Drumurl comunale pleaca mul-
te carT se intretae cu alte dru-
murT. Asa sunt drumurl spre
Ester, spre Ghelingec, spre
Chior-Cesme, spre Dorobantul
si spre toate satele invecinate.
Pazi (Mägura-de-), IntYgurd,
la E. mosieT Lita, jud. Teleor-
man, trunchiata la vid. Are
4 m. inaltime si 50 largime,
situata Ruga soseaua judeteand
Turnul-Rosiori. Este una din cele
maT importante. De cfnd cu rez-
belul din 1877, locuitorit fi zic
si Magura-Imparatuld.
Pabäcuta, milite, jud. Bacgi,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro-
tusuluT, situat pe sano S'Ami-
culuT.
Päcala, al/un, jud. Arges, pl.
www.dacoromanica.ro
PA.CURA
Lovistea, facind parte din com.
rur. Baboesti.
Päcala, sat, factnd parte din com.
rur. Chilla, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatie de 320
locuitorT ; o biserica, ziditä la
anul 1853.
Päcäloaia, sat, facind parte din
com. rur. Podeni-NoT, pl. Pod-
goria, jud. Prahova.
Päcäloaia, trup de Melare, al
statulur, in intindere de 208
hect., pendinte de com.. Podeni,
pl. Podgoria, jud. Prahova, care,
tmpreuna cu trupul Varbila (2470
hect.), formeaza pací u rea Varbi la-
Pacaloaia.
pl. Podgoria, com. Podeni-NoT,
pe care se cultiva vie.
Päcioiul, sat, facind parte din
com. rur. Cosesti, pl. Riul-Doam-
neT, jud. Muscel.
Piciolul. VezT Leicesti, com. rur.,
jud. Muscel.
Päcura, cdtun, al com. Mlajetul,
jud. Buzar', cu 8o locuitorT si
i8 case.
Päcura (Hotarul - Pope4ti),
mofe, jud. Buzar', cu 130 hect.,
din carT 8o hect. acoperite de
finete, 20 arabile, restul padure
si livede.
Pacura, sorginte de apd mine-
raid, in jud. Buzad, com. Chioj-
dul-din-Bisca, In poalele mun-
teluT Pitica ; se scurge in izvo-
rul Pacura.
Päcura, izvor, In jud. Buzail,
com. Chiojdul - din - Bisca, for-
mat din izvoarele : Bilblitoarea,
Pacurita si Pitica, care toate es
 PÀCURA-IVIARE
din muntele Pitica, apoI, reunin-
duse sub numele de Pacura, se
scurg in Bisca-Chiojdului. Cur-
sul sad e pe una din cele mal'
frumoase val.
PAcura-Mare, vale, in jud. Bu-
zad, comuna Monteorul, pe ale
carel maluri sunt sApate maI
multe puturI, din care se extrage
pacura ; incepe din Padurea-Ba-
nuluI si se scurge in pir. Sarata.
Päcurarul, ptrî, jud. Iai, izvo-
reste dintre cloua stind, de sub
poalele una deal, numit Pie-
trosul ; trece prin satul Horo-
distea, com. Cotnari, pl. Bah-
luiul ; curge spre S., si, lingl sa-
tul Cirjoaia, cum. Baiceni, se
varsa in piriul Cirjoaia.
PäcuraruluI (Padurea-), pi1 -
dure, in jud. Musca, pl. Rin-
rile, com. Vladesti, din care iz-
voreste Valea-luI-Dan si care se
varsa in riul Bratia.
PacureI (Izvorul-), esind
din dealul Gorganul, com. Sal-
cia, pl. Podgoria, jud. Prahova ;
se impreuna in raza comund
cu izvoarele: Ciuciuru/, Menor,
aluda, OanceI, Stupina-PopeI,
Burlacul i Vulpea i formeaza
asirla Salda.
PActire3ti, sat, in jud. Tutova,
pl. Pereschivul, com. Coroesti,
spre N. de satul Coroesti.
Pacureti, com. mur., jud. Praho-
va, pl. Podgoria. In vechime se
numea Izesti ; mal tirzid desco-
perindu-se, in Valea-Seael, pl-
eura, locuitoriI ad inceput sa
faca puturf de pleura i satul
s'a numit Izesti-Pacureti ; cu in-
cetul irisa a pierdut numele de
Izesti, numindu-se numal Pacu-
reti.
Este situad pe dealul
63617. Mareta 1346110nar Geogrodto. Vol. 17
843
reti, precum si pe valle: Matita
Valea-Seaca, la 27 kit, de
capitala judetului si la 5 kil, de
resedinta plAsei.
Se compune din &tia cat. :
Pacureti i Matita, cu o popu-
latie de 2138 locuitorI, din carT
576 c )ntribuabilI, locuind in 602
case.
Are 2 bisericI, una in Pacu-
reti si a doua in Matita. Cea
din Pacureti s'a zidit la anul
1807 cu cheltuiala locuitorilor,
lar zugravitul cu a d-lor Stroe
Vamesul i Moise Polcovnicul.
Are urmatoarea inscriptie:
In numele tatäluI TI al fiulul si al
sfintuluT Duh, s'a zidit aceastä sf. bise-
ria In zilele Domnulul Mihail SuVu VV.
§i s'a zidit cu cheltmala cinstiiilor
s'a zugrävit Cu cheltuiala Dum-
nealor Stroe Vamepl il Moise Polcov-
nicul, sä: le fie pomenire Dumnealor
pärimilor Dumnealor. 1815, Octombrie
8, Inceputli la 5807. Ion Zugravu.
Biserica din cat Matita s'a
fondat la anul i800. Ambele
sunt deservite de doI preotI.
Locuitorir se ocupa pe litiga
agricultura cu sapatul puturilor
de pleura, cu fabricarea rachiu-
luI i cu transportul pacurei si
a gazuluI.
Cea mal mare parte din lo-
cuitori sunt mosnenI; parte s'ad
improprietarit la 1864, cind
li s'ad dat 150 hect. pe mosiile:
Sarasca, Matita i Delnita.
posedl: 37 cal i Tepe, 75 vad,
410 bol, 55 capre, 450 oi, 317
pord.
$coala exista in comuna de
la 1864. E frecuentad. de 71
baetf si 15 fete.
Toata intinderea comund e
de 650 hect
In raionul comunel e o fin-
tina cu apa minerall, numitä
Balalia, ce contine iod si pu-
cioasa, si care se intrebuinteaza
de locui toa la bata, contra a
diferite boale.
www.dacoromanica.ro
PACURICEA
Tuica se produce anual aproa-
pe w000 decalitri si viti, hl can-
titate cam de 1500 deealitti.
La localitatea numita Sara-
turi, se presupune a fi sare in
pamint.
Comerciul se exereita in co-
muna de 13 circiumarI.
Budgetul comuneI e la veni-
turI si la cheltuelif de 4173 ler.
Are o osea, care se prelun-
geste spre S. pana la comuna
Podeni-Vechr, lar spre N. pana
la com. Opariti.
E brazdata de dealurile: Vra.-
nesti, Pelini, Sarasti, Nucetul,
Malind si Birzila. Toate aceste
dealurI ad fost plantate ca vii,
carI s'ad distrus de filoxera.
Asta zi parte din ele s'ad lasat
de izlaz, parte se cultiva cu
porumb.
E udata de girlele: Turburea,
Matita, Saratelul, Cuibeanca,
Seaca si strabatuta de vil-
celele :Duliga, Miriceasca
Stoenelul.
Se margineste cu comunele:
Surani, OpAriti, *olmari, Po-
deni-Noi, Podeni-Vechi i Gor-
netul-Cuib.
Päcureti, sal, acind parte din
com. rur. Pacureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova.
Päcureti, /oc cu mine de pdcurd,
jud. Bacan, plasa Tazlauld.-s.,
com. Scorteni.
Päcureti, deal, jud. Prahova, pl.
Podgoria, comuna Pacureti, pe
care se cultiva 99 lis hectare
vie.
Pficureti, deal, pe care e situ-
ad com. Pacureti, pl. Podgo-
ria, jud. Prahova.
Päcuricea, vale, jud. Bacan, pl.
Trotusul, com. Dofteana, unde
se gaseste pleura in abundenta.
82
 PXCURILE
PAcurile, cdtun, al com. CAnesti,
jud. BuzAti, Cu 130 locuitorT si
24 case.
PAcurile, sat, tinind de comuna
Cimpina, plaiul si jud. Prahova.
Pficurile, suburbie, a com. TU.-
gul-Ocna, pl. Trotusul, jud. Ba-
cAti, situad pe stinga Trota-
sulul, intre muntiT DrAcoaia si
BAldlAul, la V. Tirgulur-Ocna.
Are o bisericA catolicA, cu
hramul SI. stefan, clIditA la
1886 de Ferenz Morarul. In a-
ceastA mahala sunt 20 familiT
u ngurestT.
Teritoriul eI abundà in pá-
cur5., care se exploateazA O
a cAruT extractie face ocupa-
tiune exclusivA a locuitorilor su-
burbieT.
Päcurile, munte, in jud. R.-S5.-
rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ;
se desface din Culmea-AlunuluT;
br5.zdeazä partea de N. a co-
muneI; se intinde printre pi-
raiele Girbova $i Valea-NeagrA ;
este acoperit cu p5.durT si pd-
sunT ; vara se fac serle de oT.
Pficurile, mofie, In jud. BuzAti,
com. CAnesti, cAt. PAcurile si
Poenari-Pletari ; are 60o hect.
arAturT, livezT, izlaz si o pAdure
cam de 13 hect., proprietatea
mopenilor GhioculestI.
Pficurile, loc, jud. BacAti, plasa
Trotusul, com. Hirja, unde se
aflA puturT de plcurA, bine in-
stalate.
Pacurile, loc isolat, in jud. Bu-
zAti, com. Cdnesti, pe mosia
PAcurile, unde se gAsesc sor-
gintI de ape minerale si urme
de pAcurA.
Päcurile, t'ovar, curgind din par-
tea de E. a com. Moreni, pl.
644
Filipesti, jud. Prahova ; are di-
rectia de la E. la V. si se vars1
in Cricovul - Dulce, pe drmul
sting, tot in raionul com. Moreni.
Incurile, isvor cu ripié minerald,
In partea de E. a com. Mo-
reni, pl. Filipesti, jud. Prahova.
Päcurile, pirig, in jud. R.-SArat,
com. Jitia; izvoreste din muntele
Päcurile; curge de-alungul Cul-
mer-AlunuluT si se vars1 in pi-
riul MotnAul, brAzdind partea
de V. a comuner, dupd un curs
de 5 kil.
PAdina, mahala, in com. rur. Al
bule$ti, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Pädina-Mare, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Dumbrava, la 40
kil. de ora$ul Turnul-Severin.
Se mArgineste: spre E. cu com.
Podul-Gros, despArtitA prin riul
Drincea; spre S., Cu com. PA-
dina-Mica ; la V., cu com. Ore-
vita ;spre N., cu com. labia-
nita. Este situad pe un deal,
din poalele cAruia izvoresc mai
multe Oraje.
E compusA din 4 mahalale :
mahalaua Andronestilor, a-Bise-
riceT, a-Constandinestilor si a-
Georgestilor.
Are o populatie de r000 su-
flete, din carT 161 contribuabilf,
locuind in 210 case ; o bisericA,
deservid de i preot $1 2 cin-
tAretT; o scoall, condus5. de 1
invdtAtor, frecuentad de 26 e-
levT.
LocuitoriT posea: 60 plugurT,
112 care cu bol, 12 cgrute cu
cal; 40 stupl cu albine.
Are mar multe sosele veci-
nale care o leagA cu comunele
din prejur.
Budgetul comuna e la veni-
turT de 1175 leT, iar la chel-
tueli, de 694 lel.
www.dacoromanica.ro
PADINA-MICA
Vite : 800 vite marl cornute,
40 ce, 800 oT si soo rimAtorT.
DealurT mal principale sunt :
Dealul-BalauruluT si Dealul-luT-
Ureche, care sunt acoperite mi,
vil' ce dati vin bun.
FintinT : Fintinele-RecT, Fin-
tinele-lul-Ureche, Fin tina-Mare,
Finttna - Georgestilor, Fintina -
BArteT si Fintina-Pariciuld.
Piriul Drincea curge pe par-
tea de E. a comuna
Pädina-Micä, com. rur., in jud.
Mehedinti, pl. Dumbrava, la 3E
kil. de oralul T.-Severin, si-
tuatá pe un mic platal. Se mar-
gineste: la E., cu comuna Sla-
soma; la S., cu com. AlmAjelul
si CorlAtelul ; la V., cu cAt. 01-
teanca si com. Orevita si Vin-
jul-Mare ; la N., cu com. PAdina-
Mare.
E compusA din 6 mahalale :
Mahalaua-Bobistilor, a-Ciuperce-
nilor, a-Chivanilor, a-Cr5.mesti-
lor, a-Pilcanilor si a-Vintilesti-
lor, cu o populatie de I000 su-
flete, din carl 169 contribuabilT,
locuind in 210 case.
LocuitoriT posea: 50 plugurT,
98 care cu bol, 9 cArute cu cal
si 30 stupT cu albine.
Are o osea comunall care
o leagd cu soseaua CorlAtelului;
o bisericA, deservid. de I pre-
ot si 2 cintlretI; o coalà, con-
dusI de 1 invAt5.tor, frecuentat5.
de 25 elevf.
Budgetul comuneT e la veni-
turf de 3366 leT ; iar la chel-
tuelT, de 3310 leT.
Vite: 700 vite rnarT cornute,
28 cal, 7000 oT si 500 rimAtorT.
DealurT maT principale sunt:
dealul Polana-Mare si Dealul-
Viilor, care sunt plantate cu viI
si pomT roditorT.
V5T: Valea-SAlcieT, Valea-Co-
ciner, Valea - din - fata - PAdiner-
MarT si Valea-SlasomeT.
E strIb5.tutl de un mic pi-
 PADUCELUL
lilas ce se formeaza din fin-
tinele acesteT comune si care
curge prin Valea-Salcief.
Loc istoric in comuna este :
Brazda-lui-Iorgovan, cum o nu-
mese locuitoril, care vine de
la com. Breasta din jud. Dolj,
trece prin mal multe comune,
tale pogoanele proprietate, §o-
seaua comunala Padina-Mare-
Corlatelul, locurile de muncá
ale locuitorilor numite Dosul-
PopeT, trece prin locul numit
Cocini, e§ind pe la E. de Ma-
gura, dintre hotarele comunelor
Padina - Mare, Padina - Mica si
Orevita.
Päclucelul, ruinele unei veda
ceta/u1, in partea de N. a com.
Cera§ul, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova.
In ruine se gasesc pietre de
lungime ca de 1 metru si cu o
latime de 0.25, frumos lucrate
In ciocane, care sunt aduse din
muntele Istrita (jud. Buzaii). Po-
porul mal numeste aceasta lo-
calitate Coliba-Vechie-de-la-Slon
si La-Comoara.
In aniT 1869 si 1871, rapo-
satul C. Boliac, studlind sem-
nele de pe pietrele si carami-
zile din aceste ruine, credea a
fi descoperit alfabetul dacic ;
d. B. P. Hasdei1 lua acelea§T
semne drept alfabet mongoloid.
D-1 Tocilescu (in opera sa Da-
cia inainte de RomanT. Bucur.,
1880, pag. 559 seq.) a dovedit
?usa ca ele nu sunt de cit mara
sati semne ale lucratorilor (Stein-
metzzeichen, marque d'ouvriers)
obicTnuite 2n evul-medid, cu deo-
sebire de catre mestera ger-
manT, carora probabil se si da.
torete zidaria de la Slon.
PAclucelul, deal, acoperit cu pa-
dure marunta, intre comunele
Valeni si Boteni, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
645
Pacluchiosul, munte, intre jud.
Dlinbovita si Prahova, la 8 kil.
spre N. de Pietrosita. Piscurile
acestur munte sunt pie§uve. Se
invecineste spre N. cu muntele
Furnica, spre S. cu muntele
Surlele si spre V. cu muntele
Dichiul. Poalele sale se Jasa
pana in apa numita Izvorul,
care trece prin comuna Sinaia
si care se varsa in rtul Pra-
hoya.
Päclurea-Ata, trup de pridure,
pe Domeniul-CoroaneT, comuna
Bicazul, plasa Piatra - Muntele,
judetul Neamtu. Sunt aci: 16
herastrae purtate prin o ma§ina
cu abur, 4 herastrae purtate cu
apa, la care lucreaza 6o lucra-
torT.
Pädurea-de-la-Casà, pddure,
jud. Mu§cel. VezT Trupurile-de-
Padure.
Päclurea - din - Deal, ',d'Are a
statuluT, in intindere de 25o hect.,
pendinte de com. Dridul, pl.
Mostistea, jud. Ilfov.
PAclurea-Mare, padure a statu-
luT, in jud. Tulcea, pl. Isaccea.
Se intinde pe dealurile IsacceT
si anume : Dealul-Taita, al-Ca-
diuluf, al-FieruluT, al-Gilmelor,
pe teritoriul comunelor rurale
Luncavita, Balabancea, Nicolitel
li com. urb. Isaccea, de peste
20000 hect. populate mal mult
cu stejar, ulm si frasin.
Päclurea - Petreasca, padure
marunta, ce se posea in de-
valmasie cu mosnenr, situata in
com. Cosesti, catunul Petresti,
pl. Riul-DoamneT, jud. Mu§cel,
din marginile comunel despre
V. pana in Muchia-BratieT des-
pre E.
PAddrea-Tälatä, pddure, jud.
www.dacoromanica.ro
PÀDURENI
Muscel, pl. Riurile, com. VIA-
de§ti, din coasta careia izvo-
reste Valea-DraghineT, care stra-
bate satui Vlade§ti-d.-s. qi se
varsa in riul Bratia.
Pädureanul, girld, jud. Dolj, pl.
Bailesti, com. Negoiul, ce se
varsa pe malul sting al &Id
Uriti, la punctal numit Intin-
sura-Cotul-Girler.
PadureI (Dealul-), deal, la E.
de com. Ciomage§ti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt, cu directia de
la N. spre S. pe o lungime de
4 kil. Serva parte pentru cul-
tura, parte pentru pAstinarea vi-
telor.
Padurel (Drumul-), drum, In
jud. si pl. Tulcea, care uneste
com. Congazul cu Agi-Ghiol.
PidureI (Marginea-), sati Nu-
ciI-Ghidiei, cdtun, al com. ju-
gureni, jud. Buzaii, Cu 430 lo-
cuitorT §i I00 case.
Päclurei (Marginea - ), sati
Runceni, mofie, In jud. Mi-
za'', com. Jugureni, cat. Mar-
ginea-PadureT, proprietate a sta-
tuluT, pendinte de Episcopie ;
face un corp cu Buda, din com.
Cislaul ; are 1470 hect., din care
1278 padure, 9 arabile si res-
tul vie.
Facture' (VIrful-), deal, In jud.
R.-Sarat, pl. 1VIarginea-d.-s., co-
muna Timboesti ; se desface din
Dea/ul- TrAistenilor ; brazdeaza
partea de S. a comuneT ; e aco-
perit cu pasunT.
Piclureni, com. rur., in judetul
Putna, pl. tisita, situata in
jos de Pufesti. Catunele ce o
compun sunt situate unul in jo-
sul altuia si la 2-3 kil. unul de
altul. Resedinta se afla la 21
PXDU1R,EN1
kil, de sub-prefectura plaseT,
la 23 kil, de capitala judetula
Se numea In vechime Hui-
pesti.
Este situata aproape de punc-
tul unde se vars5. 04111 Za-
brautul In Siret si e udata de
riul Siretul si de piraiele : Za-
bräutul, Balta i Calimanesti.
E compusa din catunele : Ca-
limanesti, Modruzeni i Padu-
reni, unde e si primaria.
Are o populatie de 203 fa-
miliT, sati 903 suflete ; o bise
rica parohiala, cu hramul In-
trarea in Biserica, in Padureni
si una filiall, Cu hramul A dorm
rea, in Calimanesti ; o scoalä
mixta,. frecuentata de 28 copa.
Budgetul comuneT e la veni-
turI de 4993,51 lei si la chel-
tuelI, de 4836,26 leI.
Locuitorii posedd: i masilla
de treerat cu aburI, i de batut
porumb cu aburI, 39 plugurI de
lemn, 51 plugurI de fier, 16
grape de fier, i masind de Vin-
turat ; 344 boI, 301 vacI, 116
caT, 875 °I, 37 capre i 211
porcI ; 178 s. tupí de albine.
Comerciul se practica de ca-
tre 9 comerciantr, din carI 5
de bauturI spirtoase.
MeseriasI sunt: 4 fierarI, 2
rotarI si I cojocar.
Pädureni, sat, jud. Raen, pl.
Bistrita-d.-s., com. Beresti, pe
piriul Turbata, la 624 m. de
satul Beresti.
Are o populatie de 228 sufl.
Vite sunt : 26 cal, 177 vite
mari cornute i 57 porci.
Padureni, sat, jud. BacIti, pl.
Siretul-d.-s., com. Otelesti, si-
tuat pe piriul Berheci, in sus
de satul Antohesti.
Are o populatie de 380 su-
flete; i circiuma.
Vite : 9 caí, 159 vite marI
cornute §i 12 capre.
646
Padureni, altun, in jud. Putna,
pl. tisita, com. cu acelasI nume,
situat in jos de Pufesti, la io
minute de acest din urma sat.
Are o bisericä parohiala, cu
hramul Intrarea In Biserica; o
scoala mixta, frecuentata de 25
copiI.
Pädureni, crItun, in jud. Putna,
com. Vársátura, pl. Girlele, si-
tuat ltngä Odobesti, la poalele
dealuluf, lingl impreunarea
satureI-MarI cu Val-satura-Mica
varsarea lor in canalul PutneT.
Are o populatie de 542 su-
flete, carl locuesc in 115 case ;
o biserica filiald, cu hramul Sf.
Vasile.
Pactureni, sat, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Damienesti,
spre N.-E. de tirgusorul Dámie-
nesti si la 4'/2 kil, de el, pe
piriul Cretoaia. Arc o populatie
de 181 suflete, locuind in 50
case.
Sunt 467 vite marI cornute.
Padureni, fost sat, in jurul
ticenilor si pe linga satul Tim-
pesti, jud. Suceava. Existenta
hotarnica mosiel se constat5.
din urmatorul suret de pe za-
pisul luI stefan oldan :
Stefan Soldan, fiul riposatuluI Dumi-
trascu Soldan vel Vornic, care ail cum-
pirat un sat Intreg Pidureni ce se ho-
tiresc cu Timpesti pe din sus de la Nas-
tasia Zidäroaia Cdpitineasa si de la nea-
mul el, dupi cum arati mal jos semnele
loculul.
Din Sipotul Cucultfi tot pirlutul pira
di In plrlul ce vine de la Buciameni s't
peste pirlii si peste cimp drept in bahnä
si tot bahna In sus ping la obirsia bah-
nel, tot drept In dlmbul ce este deasu-
pra obIrsieT bahnel, tntre doui v/Icele,
ce cad in bahni si din dirab la vale
peste o Alma, ce-I zic CiOnul, tot
turca cu Timpesti spre E., si pe e/Top
drept Intr'o moviliti ce este la mijlocul
cImpulul tot aliturea cu Timpesti, si din
movil4 tot pe cimp drept in zarca dea-
lulul despre omuzul In drumul vechig
www.dacoromanica.ro
PADURETUL
ce s'al pomenit si din drumul la vale
deept pe din jos de capul iazulul ce-I zic
Iazul-Boilor, In dreptul zirel dealulul
unde se sue acel drum vechiii l deal
ce s'ah' pomenit si de acolo drept In
pirluçul unde se impreuni cu mosia dumi-
sale Soldäneti.
Leat 7x73 (1663), April 13.
Pentru Incredintare am iscilit Ion
13apa.
(gUricariul», de T. Codrescu,
vol. XVI).
Padureni,parohie, in jud. Putna,
pl. usita, com. cu acelasI nume.
Are i biserica parohiala, cu
hramul Intrarea in Biserica, In
catunul Padureni si r Hala, cu
hramul Adormirea, in Calima-
nesti.
Pädureni, virf de deal, jud. Ba-
cati, pl. Siretul.d.-s., com. Glo-
duri, care face parte din seria
colinelor care desparte piriul
Zeletinul (jud. Tecucili) de piriul
Berheciul.
Padureni, tnofie, jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., com. Otelesti.
Padureni, mofie nelocuita, in jud.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Galbeni.
Padureti, catun, pendinte de
com. Balad, jud. Teleorman,
situat pe deal, la E. de aceasta
comuna. Are o populatie de
420 suflete, din carI 56 contri-
buabili.
Pädureti, sat, facind parte din
com. rur. Scundul, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie
de 567 locuitorI; o scoall, fre-
cuentata de 48 copiI; o bise-
rica.
Pacluretul, sat, pe apa Cot-
meana, jud. Arges, pl. Cotmean a,
fácind parte din com. rur. PA-
duretul-Ciesti.
 PADURETUL
Are o populatie de 405 su-
flete ; o biserica vechTe, cu hra-
mul S-ti! VoevozT, deservid de
un preot si un cintaret ; case
proprietarestI facute de Mihaita.
BerendeT, proprietarul mosieT cu
acelasT nume.
Actualmente este proprietatea
mostenitorilor rap. Radu Mihaia.
Paduretul, sat, facind parte din
com. rur. Frincesti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Vilcea.
Cade in partea S.-V. a com.
si e situat pe coasta dealuluT
Zacatoarea, la 21V2 kil. de ca-
tunul Frincesti, resedinta comu-
na
Are o populatie de 231 lo-
cuitorl.
Paduretul, numirea una 'dril
din com. Leicesti, jud. Mus-
ca.
Päduretul-Cie§ti, com. rur., pe
apa Cotmeana, jud. Arges, pl.
Cotmeana, la 23 kil. de com.
rur. Costesti, resedinta subpre-
fecture si la 28 kil. de Pitesti.
Se compune din satele: Cata-
nele, Ciesti si Paduretul, avind
peste tot 276 familiT, saiI 1236
suflete.
Are trei bisericT, cite una in
fie-care catun, deservite de 3
preotT si un cintaret ; o scoala
primara rurala si 5 circiumI.
Budgetul com, e de 3098 leT,
33 banT, la veniturT si de 3026
leT, la cheltuell.
Vite: 1468 bol i vacT, 186
cal, 14 asinT, 17 bivolT, 2403
oT, 207 capre si 565 rimdtorT.
Paduricea,trup de pddure, al sta-
tuluT, situat in com. Milostea,
pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, in
intindere de too hect., formind,
impreuna cu trupurile Bujora
Taura, de 175 hect., pa.durea
Milostea.
647
Radurile, pichel de granip des-
pre Transilvania, jud. Prahova.
Padurile,padurr, in ostr. Fundul-
Mare, situate in pl. Vadeni, jud.
Braila, coprinzind Fundul-Mare,
Renea-luT - Semedru, privalele :
Paioasa si Chirboaia, pe D unarea-
Vapoarelor i Durmusul. Se mar-
ginesc la N.-E. si S. cu Duna-
rea, la V. cu Tezerul Fundul-
Mare, Lacul-lur-Stan si Chirloaia.
Ail o suprafata de 40 hect,
acoperite cu salcie.
PAdurile, piidure a statultd, in
intindere de 93 hect., facind
parte din marea padure Corbi,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
formad din io trupuri : PlAiso-
rul, Preotesele, Bindea, Zanoaga,
Papaul, Rusul, P15tica, Alunisul
si Cringul, avind toate o 'in-
tindere de 17530 hect.
Pädurile, pildurt, in ostroavele
Lupul si Calla, situate in pl. Va-
den!, jud. Brdila. Se marginesc
la E. cu DunArea-Vapoarelor,
la V. cu Dunarea-Lata.
Mi o suprafata de 70 hect.,
acoperite cu salde.
Pädurile, pda'urt, in ostr. Popa,
jud. Braila, nurnite Toplosca,
R enea-Lungd, Ruptura-luT-Sava,
Privalul cu Chiscul-PopeT si Re-
nea-Navodarulul, Leusteanul
Dain pana. in Dunarea navi-
gabila. Cele de pe marginea
VilciuluT, se marginesc : la E. cu
Vilciul, la V. cu Stufariile si
Iezerul-Popa si la N. cu hotarul
MosieT-Mari. Cele de pe DunAre :
la E. cu Stufariile si Iezerul-Popa,
la V. si S. cu Dundrea, la N.
cu hotarul MosieT-MarT. Supra-
fata acestor padurT e de 400
hect., acoperite ci salde.
Pädurile, piidurl de salcie, In
suprafatA de 121/2 hect., pe os-
www.dacoromanica.ro
PXGUBENI
trovul Minoaia, situate in pl. VA-
deni, jud. Bralla Se compun. din
l'ad u rea-Petcul uT, Privalul-Tigan-
ceT, Renea, Gura-Strimbef. Se
marginesc la E. cu Dunarea
LatA, la V. cu Cimpul si Priva
lul-MinoaieT.
PAduroiul, com. rur., pe apa
Cotmeana, jud. Arges, pl. Pi-
testi, la 16 kil, de com. rur.
Bascovul-FlestiT, resedinta sub-
prefectureT si la 14 kil. de
Pitesti. Se compune din 3 sate:
Cepari, Dealul- PAduroiul, sau
Paduroiul-din Deal si Paduroiul
din-Vale, cu o populatie de 220
familiT, sati 788 suflete.
Are 2 bisericT, ambele cu
hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservite de treT preotT, 2 cilla-
retT si 2 paracliserT, si o scoala
primara rurala.
Budgetul comineT e la ve-
niturT de 1030 lel si la cheltu-
elT, de I0I0 leT.
Vite sunt 244 bol i vad,
37 caT, 437 oT, 37 capre i 253
rimatorT.
Padurolul-din-Deal. Vez! Dea
lul-PAduroiul, jud. Arges.
Faduroiul- din-Vale, sat, CU
120 familiT,saa 377 suflete,
jud. Arges, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. Paduroiul.
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservitä de
un preot, un eintaret si un dia-
COn.
Pägubeni, sat, jud. Bacau, pl.
Muntelui, al cum. Dirmanesti,
situat pe stinga riuluT Trotusul,
la 200 m. de satul Dirmanesti.
Are o populatie de 28 fa-
miliT, saa 116 suflete.
Pägubeni, munp, jud. Bacau,
pl. MunteluT, com. Darmanesti,
de pe stinga Trotusultu.
 PAGUBETI
Pägube§ti, mahala, in com. rur.
Mentir-din-FatA, pl Motrul-d. j.,
jud. Mehedinti.
Pähne§ti, com. rur., in partea
de S. a plAsel Podoleni, jud.
Falda, la 15 kil. de Hui, mär-
ginitA la N. cu com. GhermAnesti,
la S. cu com. Duda, la E. cu DrAn-
ceni si RAsesti si la V. cu TA-
bAlAesti, Averesti si ArmAseni.
Este formatà din satele : Arsura,
FundAtura si PAhnesti.
Suprafata comuneT e de 2177
hect., din carT 572 hect, ale
locultorilor.
Are o populatie de 480 familiT,
saa 1116 suflete ; o biserica si
o scoalà.
Budgetul comuneT e de 3146
ler la veniturT si de 2930 leT
la cheltuelT.
LocuitoriT posea 8o0 vite
marT cornute, 40 caT, 800 di' si
330 porcT.
Pähne§ti, sat, in partea de S.
a com. PAhnesti, pl. Podoleni,
jud. FAlcia, situat pe ;ralea cu
acelas1 nume, formatA la poatele
dealurilor Ochiul si Lohanul.
Este resedinta comunet
Are o suprafatA de 1573 hect.,
Cu o populatie de 154 familiT,
sati 617 suflete, din carT 133
contribuabilr; o bisericA, deser-
vitA de 1 preot si 2 dascAlY,
fondatl la 1802; o scoall, fre-
cuentatA de 25 e/evr.
Proprietatea mosiel este a
d-luT Scarlat Rosetti.
LocuitoriY, pe HITA agricul-
turA, se mal ocupA cu cultura
viilor, carl sunt sAdite in jurul
satului si mal cu seaml pe
Dealul-OchiuluT, formind o pod-
gorie. Vinul ce se recolteaz1 din
aceste vil si mal cu seamd acel
din viea proprietAteT, este renu-
mit.
Pahne§ti, pitig, jud. Falcia, for-
648
mat din doul plraie, FundAtura
si Ochiul, trece sub numirea de
PAhnesti, prin comunele Duda,
PogAnesti si se varsA in Piriul-
HusuluT, maT in jos de piriul
RAcea.
Päicuta, deal, pe care este si-
tuatl com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria, jud. Prahova.
PAioasa, prival, in jud. BrAila,
com. Chiscani, pe ostrovul Rup
tura ; pleacI din canalul Lata,
ma1 jos de Piscul-Lupulul; curge
prin mijlocul ostrovuluT Ruptu-
ra si se impreunA cu DunArea-
Vapoarelor, aproape de unde
incepe canalul Bratusca.
POiseni, sat, pe rnosia si in com.
Sasca, jud. Suceava, asezat pe
tArmurile piriuluT Sasca- Mare,
cu o populatie de 302 suflete,
locuind in 84 case.
Vatra satuluT ocup5 95 fAlcr,
28 prAjinr.
ImproprietAriti in 1864 sunt
12 fruntasT, 25 pAlmasT si 18
codasT, st5.pinind 211 fA/cT.
Are o bisericA de lemn, cu
hramul SI. Dumitru, deservitl
de I preot si 2 cintgrett.
Scoala din Sasca-MicA servA
si acestur sat.
Un singur drum, in lungime
de 2880 m., duce la Sasca-Mare.
Traditia spune cl intemeie-
torul satuluT ar fi fost un oare-
care Paisie, cAruia i s'a dAruit
mosia de cAtre Stefan VodA,
pentru cl l-a gAzduit o neapte.
Päise§ti. VezT PAisesti.
Päi§ani, sat, pendinte de com.
rur. Stoina, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat la 4 kil. spre S. de
c5.tunul Stoina, pe Dealul-Chi-
coralului.
Are o populatie de 158 fa-
miliT, saa 339 suflete, locuind
www.dacoromanica.ro
PRIADETI
In 16o case; o bisericA, cu hra-
mul Sf. ImpAratT, deservitA de
preotul bisericei din Stoinita
si de .2 cintAretT.
Päi§e§ti, sat, Cu 40 familii, jud.
Arges, pl. Pitesti, fAcind parte
din com. rur. Biscovul-Flestii.
P'ai§e§ti, numire a und ?dril din
comuna LAic51, jud. Muscel.
13M§e§ti, mahala, in com. rur.
BAsesti, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Pai§ul, sat, in jud. R.-SArat, plasa
OrasuluT, cAtunul comuneT Fara-
oanele, asezat la poalele dealu-
luT Piscul-PAisuluT.
Ini§ulul (PiscuI-), a'eal, in jud.
R.-SArat, pIasa OrasuluT, com.
Faraoanele; se desface din dea-
lul Tehrsul; brAzdeazä comuna
in partea de V., intinzindu-se
printre piraiele Valea - Dregif
sI Valea-Faraoanelor ; inAltimile
sale variazA intre ¡20 270 m.;
este acoperit parte cu pAsunT,
parte cu semAnAturT si vil'.
Päiqulul (Valea-), vale, jud.
Vlasca, ce pleacA din mosia Me-
reni-Stefani, tréce prin Letca-
Vechie si se varsA in Cilnistea,
la Naipul.
PAlu§ele, munte al satuluT Ne-
grilesti, plasa Vrancea, judetul
Putna.
Pälicte§ti, sat, jud. BacAii, pl.
Bistrita- de- Sus, com. Girleni,
asezat pe malul drept al Bistri-
cioarel, mal jos si aproape de
Racila (170 m.). Are o populatie
de 57 familiT, saa 210 suflete,
locuind in 56 case.
Vite sunt: 13 cal, 134 vite
marT cornute, II oT si 109
porcT.
 PALXNGUTA
Fralfinguta, (Palänguta - lui-
Florescu), sat, facind parte din
com. rur. Stoenesti-Palanga, pl.
Sabarul, jud. Ilfov.
Se intinde pe o suprafata de
480 hect., cu o populatie de
236 locuitorI.
D-1 St. Serachitopolu are 375.
hect., si locuitoriT, 105 hect.
Proprietarul cultiva. 355 hect.
(20 izlaz). Locuitora cultiva tot
terenul.
Are o masina de treerat cu
aburI.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar Si 1 hangia.
Numarul vitelor marI e de 143
si al celor raid, de r35.
Pfilcani, maña/a, in com. rur.
Padina-Mica, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
PAlia, sfoarii de mofi e, tare com.
Piatra si Suhaia, jud. Teleorman.
Päliciul (Tiganul), clitun, al
com. Rusiavatul, jud. Buzaa, cu
440 locuitorr si 118 case.
Piliganul, sail Bäliganul, loc
igolat, pe mosia Mozaceni, jud.
Teleorman. Aci a fost sat pana
la 1866. Silistea luI se vede si
acum.
Pältinasul, saa Comasca, rik,
jud. Ilfov. Se desparte din Du-
izare, de la locul numit Malul-
Rosu, uda mosiile : Domeniul-
Giurgiuld, Oinacul, Brani$tea,
Frasinul, Baneasa, Jarcaleti, PIe-
trele, Pueni si Prundul si se varsa
In Iezerul Greaca. Are o lun-
gime de 21 kil., In directiune
N.-E.
Pältinata, san Faltinata-Gro-
pile, sat, jud. Bacaa, pl. Taz-
ldul-d.-j., com. Gropile, situat
pe pIriul cu acelasT nume, la 200
m. de satul Gropile. Are o po-
649
pulatie de 338 suflete ; 1 &ir-
duma.
Locuitorii posedd : 115 vite
mati cornute, 47 capre si 40
p ora
Paltinata, s a a Pältinata-RI-
pile, sat, jud. Bacaa, pl. Taz
laul-d.-j., com. Ripile, situat pe
piriul cu acelasi nume, la 5 kil.
de satul Ripile. Are o popu-
latie de 270 suflete.
LocuitoriI posea : 5 cal, 92
vite mari cornute, 19 capre si
45 porci.
Pältinata, ptidure foioasa si a-
menajata, jud. Baca.a, pl. Taz-
laul-d.-j., com. Ripile, cu o in-
tindere de 390 hect.
Pältinata, phliaf, jud. Bacaii,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, care
isI are obirsia in culmea Cior-
tolomuluI ; curge pe teritoriul
satelor cu acelasI mime si se
varsa in Piriul-Bena
Pältinata-Mare, saa Benea,pt-
ria, ,ud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j.,
care curge pe teritoriile comu-
nelor Gropile si Ripile si se scur-
ge pe stinga Trotusuld.
PAltinata-Gropile, sat, jud. BA-
catí. VezI Paltinata.
Pältinata-Ripile, sat, jud. Ba-
art. VezI Paltinata.
PAltineiul, munte, la N. com.
ahuesa, plaiul Cozia, jud. Vil-
cea, cu directia spre S.-V., la
8 kil, de vatra comuna
Paltineiul, picúa, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Closani, ce duce
din com. rur. Closani, satul Mo-
trul-Mare, la apa Cerna, unde
se bifurcä in doua plaiurr: pla-
iul Bulzuld si plaiul Girdoma-
nlluT, ambele ducind la granita.
www.dacoromanica.ro
PALTINENI
Pältineni, com. rur., in jud. si pla-
iul Buzar', situata pe ambele
malurr ale riuluI Buzaul, la 691/2
kil, de orasul Buzan.
Are o suprafata de 6127 hect.,
din carr 278 hect. arabile, 2720
hect. padure, 498 hect. fineata,
168o hect. izlaz, 74 hect. livezI,
3 hect, vie si 874 hect, loe sterp.
ProprietatImaI insemnate sunt :
etul (particulara), Paltineni, Ne-
hoiul si Catiasul, ale cetelor de
mosnenr : PaltinenI, Curmatu-
reni-PloscarI, atiesen)", Nehoeni,
RadulestI si PislarI.
Terenul e muntos si putin
fertil, constind din coline si muntI
nisipo-pietrosT, din care cauza
e supus adesea miscara E a-
vut in substante minerale si mal
cu seama in ape.
Se compune din catunele :
Albinari, Botele, Catiasul-Plos-
cari, Curmatura, Fundatura, Fu n-
dul-NeholuluI, Gura-Catiasului,
Muscani, Nehoiul, Paltineni, Pis-
lari si Piatra, cu o populatie
de 1920 locuitorr, din carI 323
contribuabilI.
Are o scoala in cat. l'Alti-
neni, frecuentata de 28 copa ;
3 bisericI, in catunele : l'Alti-
neni, Neholul si Curmatura, de-
servite de 2 preotI, 3 cIntaretI
$i 2 paracliserI ; 8 circiumT ; 3
mori pe apa ; 2 facae si o sana
in Fundul-Nehoiuld.
Vite sunt : 467 boI, 190 vacT,
112 vita 22 ca! f 33 lepe, 15
minjI, 2400 oT, 1600 capre si
187 porcI.
LocuitoriI se ocupa cu trans-
portul scindurilor si lucrarea
si ter.
Meseriag sunt : 1 timplar, 1
cizmar, I rotar, 2 fierarT, t
cojocar, 2 brutarI si z pietrar.
Are 4 tirgtirI : la 25 Ianua-
rie, 29 August, 14 Octombrie si
8 Noembri e.
Budgetul com. e de 2136 leI
anual.
 I4LTINENI
CAI de comunicatie: soseaua
BuzAti- Frontierrt; drumurl na-
turale pe Valea-Neholulul si Va-
lea-CAtiasului.
Comuna e vechie. CAtunele
carT existati pe la inceputul se-
coluluT al XIX-lea erati : Funda-
Cura, Nehoiul si PAltineni ; cele-
l'alte sunt mal noul.
Pältineni, cdtun, al Com. l'Alti-
neni, jud. Buzati, Cu 420 locui-
torl si 84 case.
Pältineni, mofie, In jud. BuzAti,
com. si clt. PAltineni, proprie-
tate in devälmAsie a mosneni-
lor, Are 520 hect., din carl 84
hect. pAdure ; restul: curAturI,
livezr, izlaz si gol.
Pältineni, vale insemnatA, in jud.
BuzAti, com. PAltineni, incepind
din muntele Cätiasul si scurgin-
du-se In riul Buzdul. S'a format
de vre-o 30 de anT, din cauza
tlerel pldurilor. In prima el
vArsäturA. a surpat biserica si
maT multe case, inecind si fer-
tila luna. a PAltinenilor, unde
a rAmas acum un vast prund,
acoperit cu bolovanI marT.
Pältine§ti, jud. Roman,
seituc,
pl. Fundul, com. BAcesti, cu
51 locuitorI tiganT (lingurarl),
care lucreazA covetT, linguri,
fuse, etc. si posea 59 capete
de vite marl.
Piltinetul, munte, la N. de com.
Rucgrul, jud. Muscel, udat In
partea de V. de riul Dimbo-
vita. Pe aci e o potecA care
merge in Transilvania.
Pältinetul (Muntele-), pddure
particularA, supusA regimuld
silvic incA din 1883, pe mosia
Muntele-PAltinetul, pendinte de
com. Bertea, jud. Prahova, plaiul
VArbilAul.
5o
Pältinetul-Boldul, padure, su-
pusA regimuluT silvic, jud. Mus-
cel, plaiul Dimbovita, com. Al-
besti, in intindere aproximativA
de 400 hect.
Paltini§ul, com. rur., in jud. Do-
rohoiti, pl. Prutul-d.-j., formatä
din satele : Grivita, IvAncAuti,
PAltinisul si Teioasa, cu rese-
dinta primäriel In satul l'Alti-
nisul.
Are : 734 familit, Sail 2843
suflete ; 3 bisericT, deservite de
4 preotf, 5 cintAretT si 3 pA1A-
mar:1' ; 1 scoalA, condusl de un
invArátor si frecuentatA de 70
elevI ; 2879 hect., 33 ariT pA-
mInt sätesc ; 3055 hect., 44 ariI
cimp $i 277 hect., 85 ariT pa-
dure proprietäreascA ; 3 Tazuri
si 19 pog. vie.
Vite : 1271 vite marI cornute,
407 caT, 2449 oi, 16 capre, 450
porcI.
Sunt 50 stupl cu albine.
Pältini§ul, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, jud. Dorohoiti, pl.
Prutul-d.-j., com. PAltinisul, for-
mat din doul pArti, una ase-
zatA catre Prut si a doua, spre
cimp, strAbAtutA prin mijloc de
soseaua judetean A.
Are o populatie de 302 fa-
mili!, salí 1198 suflete ; o bise-
riel, cu hramul Sf. Vasile, de-
servitA de 2 preotT, 2 ata-
retr si 1 palmar, de zid si
spatioasA, fAcutä in 1820, de
Mihar Mironescu (Cracalei), in
calitate de posesor al mosiel,
fiind obligat la aceasta prin con-
tractul de imposesiere, de cAtre
Mitropolitul Veniamin Cos tache ;
o scoalA, condusA de un 'luya-
tAtor si frecuentatA de 70 e-
lea
Sdtenti improprietAritl ail 856
hect., lar statul, 1313 hect., 32
arii cimp si 64 hect., 45 aril pl-
dure de stejar.
www.dacoromanica.ro
PALTINIUL
Plraiele ce trec pe mosie Sunt:
Iznovätul si VolovItul.
Drumurl principale : calea ju-
detean5. RAdAuti.Darabani ; ata
ce duce la Bivolul, si acel de la
Darabani, ce duce la Steránesti
pe deasupra Bivoluluf.
Mosia se hotAreste cu : Iván-
cauti, Bivolul, Darabani, Teioasa
si riul Prutul.
Insemnat aci este localitatea
ilisteaBAdilitA (v, a. c.).
Piiltini§uf, sat, pe mosia si in
com. Saru/-Dorner, j'ud. Suceava,
lmprAstiat pe coastele dealuri-
lor ce tArmuresc piriul Neagra-
PAItinisuld, cu 79 case, popu-
late cu 288 suflete.
Biserica din DrAgolasa si scoa-
la din Panaci servesc si acestuI
sat.
Pältini§ul, munte, jud. BacAti,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Tro-
tusulta, de pe dreapta &luid
SlAnicul, inalt de 500 m.
Paltini§ul, serie de mung fi co-
line, jud. BuzAti, ce incepe de
la Piatra-Corbulul si se dirige
spre N. pAnA in muntele Ca-
oca; e acoperitA Cu fineatd,
izlaz si pAdure mosneneascA.
Pältini§ul, pisc, la jud. Muscel,
plaiul Nucsoara, com. Badesti.
Pältini§ul, mofie, in jud. BuzAti,
com. Gura-TeghiT, pe muntele
PAItinisul, proprietate a mosne-
nilor Rosca, FurtunestI si Cor-
benl ; are 340 hect. pAdure, fi-
neatA si curAturT.
Pältini§ul, pirliaf, in jud. BuzAti,
com. Gura-TeghiT, format din
PAltinisul-Mare, care izvoreste
din poalele munteluT Podul-Ca-
lulul si din PAltinisul-Mic, care
izvoreste din muntele CAsoca-
BilicA. ; d'asupra clt. Rupturile
 PALTINIWL
se reunesc §i se varsa in riul
Bisca-Roziler, la Gura-Paltinisu-
lar. Pe el se afla 5 herastrae.
izvoreste din
pAclurea de pe mosia Tarea tca,
com. cu acelasT nume, pl. Ber-
hometele, jud. Dorohoia, si se
varsa in piriul Pietrosul.
Patini§ul-de-Sus,cdtun, al com.
Gura-Teghil, jud. Buzaa, cu zoo
locuitorr si 54 case.
Pältini§ului (Culmea-), saa a
Oituzulul propria zis, culme,
jud. Bacan, pl. Trotusul, care
desparte Oituzul de SlAnic
are directia de la V. spre E.
(Dealul-), munte,
In jud. Suceava, com. arul-
Dorner, avind 1444 8 m. altitu-
dine.
Pältini§ului (Dealul-), deal, la
S.-V. de com. Batrini, pl. Te-
leajenuI, judetul Prahova. Pe o
parte din el se cultiva cereale,
iar parte serva pentru finete.
(Gura-), Pältini-
§ul-de-Jos, ciitun, al com. Gura-
Teghlf, jud. Buzau, cu 100 lo-
cuitorr si 22 case.
Pältinita, plidure, pe rnosia cu
acelasr nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
P'Aminteni, sat, facind parte din
com. rur. Boteni, pl. Argeselul,
j ud. Muscel, situat pe malul sting
al riulur Argeselul. Cade cam
in centrul comuner. Ad e re-
§edinta comuner.
Are o populatie de 314 su-
flete ; o scoala mixta, conclusa
de 2 invatatorr i frecuentatä.
de 82 copir; 2 bisericr, deser-
vite de I preot i i dascAl. Una
din ele nu mal functioneaza,
63617. Marele Dictionar Geogrojto. Voi. IV.
651
raminind camera mortuarA a
cimitirulur; iar a doua, dupa
cum se vede dintr'un hrisov,
s'a zidit de d-na Paraschiva
desea. Ruinindu-se i aceasta,
s'a construit alta frumoasa
spatioasd. Primal ctitor al a-
cesta biserie este d-1 C. G. VI5.-
desea, proprietar.
Pänätäul, com. rur., in jud. si
plaiul Baza, situata pe malul
sting al riulur Buzaul si pe am-
bele malurT ale Vair-PAnatauluT,
la 58 kil. de orasul Buzau.
Are o suprafata de 2700 hect.,
din carr 340 hect. arabile, 385
hect. padure, 640 hect. fineata,
857 hect. izlaz, 18o hect. li-
vede si 298 hect. sterp.
Proprietate mai insemnata
este : Hotarul-Sibiciulur-d.-j., po-
sedat de mosnenir Sibicenr-d.-j.,
In devAlmasie.
Are 4 t'irgue : la 29 Iunie,
20 lulie, 8 Noembrie si 6 De-
cembrie. Cel mar insemnat e cel
de la Sf. lije, in Sibiciul-d.-j.
E formata din catan ele : Be-
gul, Botesti, Babetul, Corcoia-
nul, Diculesti, Ghileti, Lupoiul,
Lacul-cu-Aninr, PA'nataul, Pta.-
tisorul, Sibiciul-d.-j. i Valea-
Entine, cu o populatie de 2140
suflete, carr locuesc in 517 case.
Are 2 coale, in catunele PA-
nataul i Sibiciul, frecuentate de
140 copir; 4 bisericr, in Sibi-
ciul-d.-j., Panataul, Pidisorul si
Begul, deservite de 4 preotr, 4
cintaretr si 2 paracliserr ; 3 cir-
ciumr.
Meseriasr sunt : 14 lemnarl,
2 timplarr, 8 butnarr, 2 cizmarr,
r fierar, i cojocar, 3 brutarr
?letrar.
Vite : 490 bol., 124 yac!, 74
viter, 18 cal, i I lepe, 3 minji,
1250 or, 364 capre i 207 porcr.
Budgetul com. e de 2238 le!
anual.
Comuna e foarte vechie, mal
www.dacoromanica.ro
PÄNCE§TI
cu sean35. cAt. Begul. Prin se-
colul al XVII-lea, s'au stabllit
ad i niste colonir din Transilva
nia, carr ati fondat satul Sibi-
ciul. In sec. al XVIII-lea exista
satul Panatlul. Cele-l'alte sunt
mar nota.
Pänätäul, cdtun de resedinta al
com. Panataul, jud. Buzau, cu
390 locuitorr si 120 case.
PanAtäul, nzunte insemnat, in
jud. Badil, com. Panataul. Vas-
tul säti masiv se intinde intre
comunele : Sibiciul, Bilänesti,
Trestia i Rusiavatul. Are izlaz,
Ociare i livezr.
Pänätäul, numirea una sfori de
M'Are, .cam de 35 hect., de
pe mosia Michia, judetul Baza,
com. Trestia.
Pänätäul, vale insemnata, in jud.
Buzau, com. PanAtaul. Incepe
din virful muntelur PanAtaul.
Primeste afluentir: PlAisoru 1, Croi
toral, Sila, etc., si se varsa in
riul Buzaul, in dreptul \raer Mus
celular. Cind ploul, e mare si
violenta ; undele sale, ameste
cate cu huma si alte substante
minerale, turbarä indatä apa tia
lur Buzäul,
Pe malurile sale s'a gasa sche
letal anal mastodont.
Pänce§ti, com. rur., jud. Bacaa,
pl. Siretul-d. j., asezata in valea
piriulur Dienetul si pe stinga Si-
retulur. Este atalaja din 6 cA-
tune Pancesti, resedinta, Die-
neta', Dealul-Dienetul, Fulgen--
sul, Valea-lur Motoc si Rastoaca.
Inainte se compunea din ca-
tunele : Chilia - Benir, Dienetul
saa Doinitul, Gallsesti
Motocul, Pancesti si
Rdstoaca.
Se margineste la N. cu com.
Racatdul ; la E., cu com. Pe-
88
PXNCETTI
tresti ; la S., cu com. Corbeas-
ca (jud. Tecucia), lar la V., cu
com. Racaciuni si cu com. Dra-
gusani (jud. Putna), de care se
desparte prin riul Siretul.
In vechime, Pancesti-MAnasti-
reT-Ocnei tinea de judetul Te-
cucia,-o colul Polo cinulu T. (cUric. »
Codrescu, vol. VII, pag. 314).
Este udata In lungul san de
piriul Dienetul saa Pancesti,
care se varsa pe partea stinga.
a SiretuluT, mal' jos putin de
confluenta acestuia cu Racataul,
O de plriul Pogletul, care des-
parte sectia Dienetul de com.
Corbeasca (jud. Tecucia).
In partea despre judetul Te-
cuela, se ridica pe teritoriul el:
dealul Dienetul, pe care se afla
urmele unor intariturT vechl nu-
mite Aparatoarea ; Dealul-Oddi-
lor, pe care se afil santurT a-
dincT, acate probabil pe la is-
prAvitul secoluluT al XVIII-lea,
dupa cum spun batriniT; Dealul-
GiurgiuluT, Cu o movila incon-
jurata de §anturl de 3 m. adin-
cime, care se ridica litiga satul
Pancesti si in care locuitoriT
ascundeaa averile in timpul inva-
ziilor turcestf. La Rastoaca, pe
malul drept al SiretuluT, se ga-
sesc 2 movile.
Are o populatie de 410 fa-
miliT, saa 1624 suflete, locuind
In 409 case ; o coala mixta,
care functioneaza din anul 1865
in satul PIncesti, O e frecuen-
tata de 18 copiT ; dota' bisericT,
una in satul Pancqti si a doua
in Dienetul, deservite de 1 preot
si r cintaret; 3 circiumT.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ají improprietarit 166 locuitorT,
cu 535 falcI pämint in %aria..
In 1879 s'aa dat, la 70 insu-
rater, 175 ala' parnint in impro-
prietarire.
Totalul pamInturilor de cul-
tura este de 1125 hect.
Teritoriul comunel este de
(152
3000 hect. ProprietarT marT sunt :
statul, Cu o mosie aproximativ
de 400 hect. ; Neculae G. Negel
(Dienetul), cu o mosie de 196
hect., cu pamint productiv ; cliro-
nomiT luT I. Strat, cu 47.94 hect.
si Ion al Sandulul, cu 121 hect.
Viile ocupa o suprafata de
6o hect.
Vite sunt : 105 cal, 803 vite
marT cornute, 422 pord, 124
capre si 901 oT.
StupT cu albine sunt 143.
Pe teritoriul comund se ga-
sesc 2 morT de apl.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 6338 leT, 92 banT i la
cheltuelT de 16000 leT, 74 banT.
Pancesti sunt strabatuyi de
calea vecinala Leca-Dienetul.
Distantele : la Bacaa, capitala
districtuluT, 35 kil.; la com. Pa-
rincea, resedinta plaser, 15 kil.;
la com. Petresti, 5 kii.; la com.
Racäciuni, 8 kil.; la com. RA-
cataul, 7 kil.
Pänce§ti, com. rur., in judetul
Putna, pl. Racaciuni, situata in
valea Ocluid cu acelasT nume,.
la 15 kil. de subprefectura pla-
ser i la 59 kil, de capitala ju-
detuluT. Pänee§ti, parokie, in com. Cu a-
Se margineste la V. cu co-
muna Javreni, din judetul Ba-
caa ; la N., cu Valea-Seaca. si
Mindrica ; la S., cu Sascut ; iar
la E., cu Beresti.
Se compune din catunele :
Fintinele, Päncesti (unde se afla
primaria comunei) si Tirgul-
Pancesti.
Are o populatie de 544 fa-
mili!, saa 2069 suflete, locuind
In 548 case ; o biserica paro-
hiall,' ca hramul Sf. Nixolae ;
o scoala mixtä, frecuentata de
77 copiT.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de 9064,89 leT si la chel-
tuelT, de 8975,88 lel.
Solul este argilo-nisipos.
www.dacoromanica.ro
PANCETI
Se cultiva viea pe o suprafata
de 447 hect. 50 ara.
LocuitoriT posea : 5 plugurT
de lemn, 62 plugurT de fier,
4 grape de fier; 19 morr de
apA ; 385 bol, 247 vacT, 40 cal,
200 Of, 24 cápre i 322 pord.
VezT Pancesti (Tirgul-).
Pince§ti, sat, jud. Baca, plasa
Siretul-d.-j., si resedinta comu-
neT cu acelasT nume, situat pe
plriul Dienetul. .
Are o populatie de 956 su-
o scoald mixta; o bise-
flete ;
rica, cladita In 1870 de Toader
Bulgarul ì deservita de 1 preot ;
3 ctrciuml.
Vite sunt : 59 cal, 398 vite
marT cornute, 253 pord i 82
capre.
PAnce§ti, alma, in com. cu ace-
lasT nume, pl. Racaciuni, jud.
Putna, situat pe valea Ingusta
a piriuluT Pancesti, avInd casele
intinse pe o lungime de aproape
i 2 ora.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Nicolae ; o scoall
mixta., frecuentata de 71 copir.
cela0 nume, pl. RacIciuni, jud.
Putna, avind o bisericä paro-
hiall, cu hramul Sf. Niculae.
Pance§ti, mofie a statuluT, jud.
Bacaa, pl. Siretul-d.-j., comuna
Pancesti, de 400 hect. si aren-
data. ca 6000 le! anual.
Pänce§ti, sati Dealul - Mare,
padure a statuluT, jud. Bacati,
pl. Bistrita-d.-j., com. Pancesti.
Este foioasa. (stejar, fag, etc.).
Nu este amenajata. Are o in-
tindere de 987 hect. Apartinea
bisericeT Raducanu din Tirgul-
Ocna.
Pänce§ti, pirisity, format pe te-
 PANCESTI (ARGUL-)
ritoriul comund Cu acelasI nume,
pl. Racaciuni, jud. Putna, si
care se varsá in pirtul Balcuta.
Izvoreste din locurile numite
Baba si Pletroasa $i are multa
apa, care pune in mi$care peste
18 mori.
PAnce§ti (Tirgul-), tirg, in ju-
detul Putna, com. cu acelasT
nume, pl. Racacturti, situat pe
un loc (200 stinjeni) dat raze-
$ilor In urma diferitelor procese
si care se intinde de la apa
Siretultd si pana in muntele.
Ciortolomul.
Comerciul si industria se prac-
tica de catre i 1 circiumarI, 3
comerciantI de bauturI spirtoase
$i coloniale, 2 bogasierT, 2 bru
taxi, 1 comerc. de coloniale, 1 de
cereale, 3 de coloniale li - md-
runtisuri, 1 de lina, i macelar,
1 vinzá.tor de maruntisurI, 4 ciz-
marI, 5 fierarI, 2 cojocarl $i 41
fabricanti de rachiA.
Päne§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Matasarul.
Pängule§ti, sati Pingäle§ti,sfoa-
rif de mo)cie, in jud. Teleorman,
com. Sfintesti.
Panoasa, sat, in partea de N.
a com. Tingujeni, pl. Funduri,
jud. Vasluiti, si spre E. de satul
Moara-lui-Ciorneiti, udat de pi-
raiele Armasul si Panoasa.
Are o suprafata. de 343 hect.
$i. o populatie de 83 familiT,
sati 412 suflete.
Mosia e divizata in treI partr:
Panoasa-luT-Boranescu, Panoasa-
Agarici si Panoasa-Zadic.
Vite: 127 vite marT cornute,
30 cal, 6o oT, 20 capre $11 30
1-111151mi.
Panoasa, vale, prin care curge
piriul Panoasa ; se intinde de
la N. la S., prin satul Pdnoasa,
653
com. Tingujeni, pl. Funduri,
jud. Vasluitl.
PAntice§ti, catan, in jud. Putna,
pl. Girlele, com. Patesti, situat
pe Orla, litiga locul unde ea
da in Milcov $i pe $oseaua Foc
sani-Odobe$ti, Ja. 2 ore de cel
d'india. Are o populatie de 1 i6
suflete, care locuesc in 29 case.
Panure§ti, sat razdsesc, in jud.
Suceava, com. Dragane$ti, for-
mind un singur trup cu satul
de re$edint5., asezat pe ambele
tarmuri ale ptriului R?$ca.
Are o populatie de 75 fa-
ma', sati 305 suflete, cart lo-
cuesc in 68 case.
Biserica si scoala din Draga-
nesti servesc si acestuI sat.
Vatra satului ocupa 12-13
filia
Satul e vechiA $i, dupa cum
se spune, locuitoril n'ar fi a-
devarati raza$I de bastilla..
Mo$iile posedate de 'el for-
mar' alta data un trup, care
prin impärtire din tata in fiti
a ajuns in fasiT miel', cum se
posea asta-zI. Raza$ii n'ati unce
ci '$1 stapinesc peticele in vir-
tutea dreptuluI de mo$tenire.
Mare parte din mosia Panu-
re$ti a fost rasluita de catre
calugarif M-rei Neamtulur, cu
care locuitorii s'ati judecat multa
vreme.
Päpadia, insuld mare, in dreptul
com. Dabuleni, jud. Romanati,
compusd din 2 bucatT : Papddia-
Mare $1 Papadia-Mica ; are 43
hect. padure, sine de com. Ianca.
Päpädia, movilel §i punct trigo-
nometric de rangul al 3-lea, si-
tuata in partea N. a jud. si
pl. Tulcea $i a com. rur. Mal-
coci, pe malul sting al bratu-
luT Sulina, Ruga mila No. 41,
la S. de satuletul Iolganul. Are
www.dacoromanica.ro
PAP1W.
36 hect., dominind satul $i bra-
tul Sulinel, pe o mica intindere.
Päpälogul, munte, in jud. R.-SA
rat, pl. Ora$uluI, in partea de
N. a com. Andreasi, acoperit cu
padurI.
Päpäuti, suburbie a orasuluI Ro-
man, jud. Rotnan, situata in
l'altea. de E. a lui.
PApe§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Vidi-
mire$ti. Are 22 case.
Papuceasa, ball% formata din
varsarea Prutulur $i a Jipe,
spre S.-V. de satul Macaresti,
com. Costuleni, pl. Branistea,
jud. Ia$1.
Papuoeasa,peidure, de 59 hect.,
a statului, in jud. Ia$i, pl. Bra-
nistea, com. Costuleni, pe malul
PrutuluT.
Päpureanca, lac, In jud. Jalo-
mita, pl. Ialomita-Balta, situat
intre satul Dudesti si bratul
Borcea.
Päpu§a, munte, la N.-V. com.
Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,
situat intre muntii Paltinul, Tig-
vele, Dilbanul, Urda si Cioara.
Päpu§a, munte, jud. Muscel, fil-
tre muntli comuneT Leresti $1
muntiT comuneI Namaesti, al
caruI virf intrece toate vecina-
tatile. Se afla la 2386,2 m. d'a-
supra Marif-Negre. Masivul sdil
este compus din sisturile crista-
line metamorfice, care formeaza
cea mal vechIe grupa geolo-
gica.
Papu§a, pise (2426 m.), pe cul-
mea Ghezera (v. a. n.), jud. Mus-
cel. Are o poteca care duce prin
virful Tiefeloaga.
 PAPIW.
Papu§a, schit, jud. lincea, pe
un deal fi-timos, situat futre
manastirile Estilla i Arnota.
A servit ca bolnita i citnitir
mAnAstirei Bistrita i astAzt ser-
veste ca cimitir scoaleT de sub-
ofitert de la Bistrita. Pisania
din tina, scrisa cu vopsea,
vorbeste numat de zugaveala
tindet:
Acest pridvor zugriivihi-s'ail din
bun gIndul Dumnea&i, Jup'áneaba Andri-
iand Vornicesel a Dumnealiff
Cantacuzino ve! Vornic, In zilele lumi-
natulifi Domn Ion Constantin B. Basa-
rab Voevod, fiind egumen Kir tefati
leromonah,Mai 18, 1710 i Zografii Josif
leromonah Hranite.
Tot in tindä se vad zugra-
vitY, la stinga, despre usa, ser-
ban Cantacuzino ve! Vornic
Andriiana, jupineasa lur.
Usa bisericel este foarte fru-
mos sApata i poleita; se vede
pe dinsa un inger, iar de de-
supt inscriptiunea slavona, care
suna ast-fel :
Acoastli us-i. a fictit'o leromcmahul
Vasilie, ta zilele lui Mateiti Basarab
Voevod, In anul 1654.
Timpla de asemenea pare a
fi din timpul lut MateT-VodA,
ca i icoanele.
Päpu§a, schit, situat la. N.-E. de
mAnAstirea Bistrita, com. Cos-
testi, pl. Horezul, jud. Vilcea,
pe virful unut pisc, zidire vechie
strimpta. Inscriptiunea de
d'asupra use! este urmAtoarea:
-1- Stinta bisericä aceaseá din teme-
lie este zidifi tutti cinstea i pofa'a
SfIntulul Grigore Decapolitu, de robul
lui Dumnezeil Kir tefan Egumenul Bis-
tritel; ajutorInd i alti frari cu ce s'ati
Indurat, ca In ved s aiba buná pome-
nire, In zilele bunuliff crediticios Con-
stantin Voevod.
Schitul Papusa e vrednic de
amintit, pentru-ca amvonul lui,
in timpurile vechT, servea de
R54
scoall pentru cOpliT comunet,
slujitoriT lar se'rveari de das-
calr.
Päragina, eillun, in jud. Tele-
orman, pl. Calmatuiulut, com.
Dracea, asezat pe partea sting4
a riulur Calmatulul. Are o po-
pulatie de 135. suflete.
Pärae§ti, sat, fácind parte din
com. rur. Stanesti, plaiul Nuc-
soara, jud. Muscel, situat pe
malul sting al rtuluT Doamna
si pe valea PAraesti, dela care
st-a luat numele.
Are o biserica, cu hramul
Sf. VoevozT, facutl din lemn de
locuitorit comuneT, si deservital
de i preot.
PArAe§ti, numire datil una partT
din comuna Mioveni, jud. Mus-
cel.
Pitle§tilor (Valea-), vale, jud.
Muscel, izvoreste din padurea
Slanicul, trece pe la S.-E. de
com. StAnesti si se varsa in riul
Doamna, pe malul
Pfiräse§ti, pltdure a statului, in
intindere de 885 hect. Impre-
unA cu trupurile : Verdea (20
hect.), ZlatArei (216 hect.), Do-
brusa (76 hect.), Gusoeni (18o
hect.), Mitrofani (125 hect.) si
Naropita (22 hect.), tine de co-
munele Dragasani, $tefanesti
Creteni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea.
Pira§telor (Valea-), vale, jud.
Botosani, com. Baluseni, futre
Dealul-Coserilor, de pe Tocileni,
si dealul Puturosul.
Parau§ani, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, formata din 5 ma-
halalle: Badea, Croitori, Gen-
cheresti, Istratesti i Plavaia. E
situata pe piscurile Plavaia, Istra
www.dacoromanica.ro
PR1STCEA (TiRGUL-)
testi si Grect si pe valea navaja,
la 52 kil, de capitata judetulut
si la 3 kil, de a plaset.
De la 1863 formeaza o sin-
gura comuna; pana la aceasta
data era intrupata cu comuna
Are o populatie de 552 su-
flete, locuind in 276 case; 2
bisericr, una de lemn facuta de
peste 200 anr, si a doua de zid,
fAcuta la anul 1886 de enoriast.
Vite sunt : 20 cat si lepe, 65
bol, 151 yací, 51( capre i 130 ot.
Locuitorit sunt mosnenT;
mat 7 s'ati improprietarit la
1864 pe diferite mosit parti-
culare.
In raionul comunei este Dea-
lul-Steagulut, unde se zice cA
TurciT ar fi infipt de demult
un steag.
Copiit din comuna frecuentá
scoalele din Tina si Gradistea.
Vatra satulut are 287 hect.,
dinpreuna cu locurile arabile,
izlazul, padurile si surpaturt sunt
835 hect. pamint.
Dintre pomt roditort sunt:
perT, mert, nuct i cirest.
Veniturile i cheltuelile co-
muna se urca la 725 let anual.
E brazdatá de dealurile: Boru,
Steagul, Parlusani, Sascioara si
Croitori, sadite cu vif si prunt
si pe cart se cultiva porumb, si
e udata de valle : Paraua, Varsa-
tara, Plavia, Borul si Bratcul,
precum si de riul Oltetul, care
trece prin partea de V. a co-
mune!.
Se margineste cu comunele :
Rosiile, Baesti, Plesolul, Gra-
distea si Tina.
Pärki§ani, deal, In raionul com.
Parausani, pi. Mijlocul, jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 5 hect.
vie.
Pärincea (Tirgul-), com. rur.,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacatl, in-
PXR1NCEA frtRGUL-1
tinzindu-se pe povirnipul V. al
dealurilor ce despart basinurile
piriuluT Berheciul de al pirtuluT
Racataul.
Este alcatuita din 2 catune :
Parincea, format din satul Pa-
rincea pi. din Tirguporul-Parin-
cea, care in vechime se numea
Zldtari, repedinta comuneT pi
a subprefectureT plApeT, pi Buz
du gan I.
Mal inainte mopille razepeptT
Parincea unite cu Milepti,
ceati parte din judetul Tecuciti,
ocolul Polocinulta (cUric.» Co
drescu, vol, VII, pag. 313.)
Se marginepte : la E., cu te-
ritoriul com. Godinepti (jud. Te
cuela); la V., cu al com. Milepti ;
la N., cu al com. Leca ; la S.,
cu com. Nanepti i cu sectia
Horgepti (com. Gioseni).
Pe teritoriul comuneT perpu-
esc treT ape : piriiapele Corni-
telul pst Zlatari, pe la mijloc,
piriul Racataul, pe la V. sati.
Dealurile : Bota, al-Aguzilor pi
al-Poienilor, sunt singurele ri-
dicaturr maT insemnate.
Are o populatie de 942 SU-
flete; o pcoalä mixta, care func-
tioneaza de la 1869 in tirgul
Parincea, frecuentata de 32 ba-
ietT pi 18 fete ; 2 bisericT, tu satul
Parincea, deservite de i preot
pi 2 cintaretr; 8 circiumT.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ad improprietärit 109 locui-
tori, cu 385 t'alel pamint in
Teritoriul comuneT are o in-
tindere de aproximativ 2116
hect.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 1030 hect.
Proprietar mare este Caton G.
Leca, cu o mopie de 1053 hect.
Padurea ocupa o intindere de
vre-o 500 hect. i poartA nu-
mele de Corniteluk
Ville all o intindere de 12.75
hect.
655
Vite sunt : 70 caT, 376 vite.
cornute, 153 pord, 33 calare
pi 776 oT.
StupT cu albine sunt 6o.
Budgetul comuneT e la ve-
niturr de 5774 leY, 56 banr pi
la cheltuell, de 3896 leT, 99
bani.
Teritoriul comuneT este strA-
bAtut de .calea vecinala Bacan-
Parincea.
Distantele : la Bacla, capi-
tala districtuluT, 25 kil. ; la
com. Milepti, 3 kil. ; la com.
Leca, 5 kil. ; la com. Nanepti,
5 kil. ; la com. Gioseni, 18 kil.
Parincea (Tirgu§orul-), sat,
jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., re-
pedinta plapiT pi a comuneT
gul-Parincea, situat pe piriiapul
Cornitelul. Are o populatie de
845 suflete ; o judecatorie de
pace ; o pcoald mixta pi o bi-
serica, claclita. la 1863 de catre
Banul Anastase Ion, din timpul
carula satul s'a marit. De atunci
i se zice i Tirguporul-Parincea.
La t kil, departe de sat, pe
cimpia numita Foranul, se afla
o biserlea de lemn, numita a
Zidtarilor. Inscriptia de d'asu-
pra upeT suna ast-fel :
SI se ìtii de Ciud am %cut aceasta
bisericá, Leat. 7210 (1702).
Sunt 8 circiumr.
Vite: 70 caT, 365 vite marT
cornute, 151 porci pi 33 capre.
Ad se maT allá casele pro-
prietateT, o moara cu abur!, co-
pare pi hambare pentru cereale,
precum i mal multe dughenT.
LocuitoriT pe raiga agricultura
se mal ocupa i cu caraupia,
lemnaria, ciubotaria, croitoria
pi cojocaria.
Pärincea, mofie, jud. Bacla, pl.
Siretul-d.-j., com. Tirgul-Parin-
cea, cu o intindere de 1500
hect., proprietatea d-luT C. Leca,
www.dacoromanica.ro
PAR(41
dind un venit anual de 50000
leT aproximativ.
Pärlädeni, altd numire a satu-
lut Insuratei, jud. Braila.
Pároaia, sat, facind parte din
com. rur. tubeiul-Orapti, plasa
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N. de Orapti, in tre padurea PA-
roaia i malul drept al riuluT
Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
381 hect., cu o pophlatie de 6o
locuitorT.
Case! Otetelipanu apartin 378
hect. pi locultorilor restul.
In cercul satuluT sunt 2 mori
cu apa pi t pod.
Comerciul se face de t cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de 54
pi al celor miel de 108.
Paroasa, sat, facind parte din
com. rur. Magureni, pl. Filipepti,
jud. Prahova.
Are o populatie de 161 lo-.
cuitorT. Satul dateaza de vr'o
50 anT, prin aducerea a 30 fa-
mili! de rudarT de catre,. pro-
prietarul Const. Cantacuzino,
de la riul Buzaul.
Pärosul, a/un, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Tichiripul,
situat in lungul ripeT prin care
curge, de la Berdacul, piriul TI-
Are o populatie de 552 su-
flete, mil locuesc in 131 case;
o biserica fihialä cu hramul S-il
VoevozT.
Päro§i, com. rur., jud. Olt, pl.
Oltul-d.-s., compusa din 3 cat. :
Mar/ovepti, Mijlocul i tefanepti,
situatä pe valea pi ambele dea-
lurT ale riuluT Cungrea-Mica,
40 kil, de capitala judetuluf
Ja 9 kil, de a papel.
Are o populatie de woo lo
 PARTINIVL
cuitorT, din cari 265 contribua-
bili ; 3 biserici, In fie-care cat.
cite una, deservite de 2 preotT;
o scoala, in Mijlocul, frecuen-
tata de 39 eopii.
MeseriasT sunt : 2- cojocarT, 1
cizmar, 3 timplarY, 2 dogarT si
1 rotar. ET desfac produsul mun-
ce* lor la Slatina si Pitesti.
Locuitorii sunt mosnenT, atara
de 47, carT s'ati ImproprietArit
la. 1864, pe mosiile proprietari-
lor, dindu-li-se 102 hect. ET ají:
26 cal si lepe, 166 boT, 200 vaci,
30 capre, 400 of si 100 porcr.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
2250 hect.
Comerciul se exercitä de 1 gatoare ; incepe din padurea
circiumar.
Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 2149.54 leT anual.
Doud sosele comunale inles-
nesc comunicatia cu comunde
FAgetelul, Dobroteasa, Topana
si Ursi.
E situatä pe dealurile numite
Din-Dreapta-Cungrisoarei si Din-
Stinga-Cungrisoarei, pe care se
cultiva vitä, prunT si cereale,
parte ranfinind pasunT de vite.
E strabatuta de piriul Cun-
grisoara, in care se varsa vil-
celele : Ochiuzul, Popa-Tudor,
NO - Popa -Me, Alumiselul si
Ovreiul. Pe la V. sunt vilcelele
Dobrota, urlicari, Stilpisorul,
iar pe la E., vilceaua Lomul-
Mare, unita cu Lomul-Mic, Lun-
ga si Plapcea-Mare.
Se margineste la N. cu com.
Topana; la S., cu com. Ursi ;
la E., cu Fägetelul si Chitia si
la V., cu Dobroteasa si Sim-
buresti.
Se zice ca comuna s'a infiin-
tat intre anii 1456-1462 de
niste locuitorT, fugar! din 01-
tenia.
Pfirtini§ul, fost sat, jud. Sucea-
va, d'asupra dealuluT Ceapa, de
linga satul Hirtoapele. LocalitatiT
656
i se mal' zice acum si La-Tin-
tirim, fiind cimitirul satuluT
acolo.
Pärul (Zili§tea), atun, al com.
Cochirleanca, jud. Buzau, cu
6o locuitorT si 13 case.
Pfirul, munte, situat in ramura
muntilor Pingaran, lingl manas-
tirea Pingaran, com. Pingaran,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
PäruI, saii Valea-ParuluI, pi-
riiaf, jud. Covurluiti, ce se for-
meaza numai din ploT si din
topirea zà.'pezeT ; are albie cur-
Chirilesti, com. Rogojeni, din
locul numit Ciuciuveni ; trece
prin satul Roscani, com. V15.-
dese ; traverseaza mosia Más
tacani, de la N. spre S., pe va
lea cu acelasi nume ; aproape
de varsatura lul in lacul Co-
vurluiul, intre Mastacani si Chi-
raftei, i se da .numele de Chi-
raftei.
Párul (Grindul-cu-), grind, sau
loe ridicat d'asupra stufului in.
conjurator, jud. Tulcea, pl. Su-
lina, pe teritoriul com. rur. Sa-
ttil-Noil, fortnat din 2 corpuri ;
are o lungime de 8 kil. si o
intindere de 35 hect.; este aco-
perit cu nisip.
Pärul-Rotund, ceitim, in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, pen-
dinte de com. Nenciulesti. For-
ma mal nainte o comuna ose-
bita, insa din lipsa resurselor
a fost alipita la com. Nenciu-
lesti. Are o populatie de 249
suflete, din carT 54 contribua-
bilT.
Pärul-Rotund, mgie, in jud.
Teleorman, cat. cu acelasT nume.
Are o intindere cam de 135 Pärulul (Valea-), vale, jud. Iasi,
hect. si este proprietatea 4-1u1
www.dacoromanica.ro
PARULU1 (NTALEA-)
Chr. Radoiti, cumparata de la
stat.
FaruluI (Dealul-), deal, spre S.
de satul Rominesti, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni, pe
care se 'cultiva. cereale.
Parului (Dealul-), deal, in jud.
R.-Sarat, pl. Orasului, com. O-
dobasca ; se desface din Culmea-
Scorusulur ; brazdeazit partea de
N. a comuneT si se termina in
riul Rimna ; e acoperit cu pa-
sunT $i paduri.
Pärulul (Dealul-), deal, jud. Te-
cucití ; incepe din com. Cuciu-
meni; se intinde spre S. paralel
cu Valea-Bdel pana aproape de
orasul Tecuciti.
Pärului (Poiana-), eulme de
deal, jud. R.-Sarat, plaiul Rim-
nicul, com. Buda ; se desface
din Dealul-Cilnaului si brazdeaza
com. la V.; este acoperita cu
padurT.
PAruluI (Piriul-),pirig, jud. Iasi,
pl. Copoul, com. Movileni ; iz-
voreste din valea Cu acelasT
nume, de pe teritoriul satului
Rominesti ; in cursul saa for-
meaza o mlasting acoperita. Cu
stuh si papura ; se varsa. In
Tazul Ghemul.
Pärului (Valea-), satl Beceni-
de-Jos, et'itun4 al com. Cdrpi-
n4tea, jud. Buzail, cu 500 lo-
cultor! si 99 case. Are sub-di-
vizia Cocoresti.
Pärului (Valea-), sati Fure§ti,
mofie, in jud. Buzati, com. Car-
pinistea, cunoscuta in general
sub numere de Cocoresti, VezT
Cocoresti.
pl. Copoul, com. Movileni, pe
 P REUMA (VALEA-)
teritoriul satulul Potingeni, futre
Dealul-ParuluT si deal ul Uricani ;
bogata in stuh.
Pärulul (Va/ea-), vale, jud. Il-
fov, in partea de S. a cat. Greci-
d.-j., in care se afla si lacul
Colceagul, de unde se scoate
tiperig si papurd pentru rogo-
jini.
Pärului (VIrful-), munte, in jud.
Buzgl, com. Mlajetul, cat. Chi-
rilesti; are fineatà, izlaz i pu-
tina padure.
Päruselul, a'eal, pe care sunt si-
tuate viile i locurile cu acelasT
nume, jud. Teleorman ; incepe
din spre com. Cioara si se ter-
mina aproape de satul Vía.-
tori, la i kil.
Päruselul, drum, prin com. Vi-
natori, jud. Teleorman ; incepe
de la capul dealulur Paruselul,
pe muche, si duce la viile cu
acelasT nume, ale locuitorilor ;
se desparte apoT in mal multe
ramurT mergind toate in Balta-
ViisoareT. Ir mal zice si Drumul-
VasluiuluT.
Päruselul, viI renumite, ale lo-
cuitorilor din com. Vfnatori, jud.
Teleorman; situate pe coasta
dealuluT cu acelasi nume, in in-
tindere de 30 hect. Cultivatorii
acestor vil platesc otasnita pro-
prietatif.
Pärusul, lac, in ínsula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Dudesti.
Pfirvulesti,mofieparticulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Zai-
coiul, apartinind mosnenilor.
Päsärani, mahala, in com. rur.
usita, pl. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
657
Päsärei, sat, facind parte din
com. rur. Berbesti, pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 319 locuitorT ; o bise-
rica, zidita la 1841.
E udat de valcelele : Val ea-
Mare si CaduseT, care se varsd
iiiriul TiriTa.
Päsärei, mahala, in com. rur.
Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-
cea, cu o populatie de 256 lo-
cuitorT.
Päsäresti, mahala, in com. rur.
Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Päsäroiul, mahala, in com. rur.
Drägotesti, pl. V5ilor, jud. Me-
hedinti.
Päsäroiul, ciftun, al com. atina,
jud. Buzar', cu I I O locuitorT
26 case.
Päsäruia, sat, in com. rur. Ore-
visa, pl. Blahnita, jud. Mehe-
dinti.
Päsäruica, saO Visciana,girM,
jud. Ilfov, curgind de la V. spre
E. Sorgintea se afta 'filtre Oto-
peni i Tunari. Trece pe litiga
comunele : tefanesti, Afumati,
Moara - Domneasca, Bordnesti,
Tinganul i Fundeni-Gherasi.
Päscäloaia, pida, jud. Iasi, pl.
Cirligatura, com. Popesti ; se
formeaza in padurea Harpasesti
si se varsa in Ïazul Fandolica.
Päscareni, sat, jud. Bacati, pl.
.Bistrita-d.-s., com. Valea-luT-Ion,
asezat pe Piriul-luT-Vrabie, mal
jos de satul Valea-luT-Ion (scoala),
la I kil., si pe dealul Pascareni.
Are o populatie de 271 suflete
si 3 circiumT.
LocuitoriT posedd : 5 cal, 45
vite marl cornute si 23 o!.
www.dacoromanica.ro
PASTRXVENI
Päscäreni, virf de deal, jud. Ba-
ca:ti, pl. Bistrita-d.-s., com. Va-
lea-luT-Ion, din vira colinelor din-
tre Tazlaul-Mare si Bistrita, pe
care se afta asezat catunul cu
acelasr nu me.
Päscoaia, phifi, care izvoreste
din muntiT com. Malaia, plaiul
Cozia, jud. Vilcea, si se varsä
In riul Lotrul.
Päscoaia,phig,jud. Vilcea, plaiul
Cozia, la 8 kil. spre V. de com.
Brezoiul ; se varsa in riul Lo-
trul, pe malul sttng, in raionul
acesteT comune.
Päsculesti, sat, facind parte din
com. rur. Ciumagi, pl. Cerna
d.-s., jud. Vilcea.
Pästfrnacul, sat, jud. Dimbo-
vita, pl. Ialomita, com. Frasinul.
Pästräveni, com. mur., situatl.
In partea despre E. a plaseT de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, la
44 kit, de orasul Piatra, for
mind Cu marginele sale limita
despre jud. Suceava, si, pe o
mica Intindere, spre E., despar-
tindu-se prin riul Moldova, des-
pre jud. Roman, asezata intre
CPM. Timisesti, Uricheni l Us-
cati.
Este formata din catunele :
Pastraveni, Radeni, Davideni,
Spiesti, Fundatura, Tibucani-
d.-s., Tibucani-d.j. si Schitul-
Tibucani, cu o populatie de 911
familiT, sati 4202 suflete.
Are 4 scoale mixte, la Da-
videni , Pastraveni , Tibucani-
d.-s. si Radeni i i coall de
catun in Tibucani-d.-j., frecuen-
tate de 108 elevT ; 4 bisericl,
deservite de 5 preotT ; i fabrica
de spirt.
Dintre locuitoriT improprieta-
ritl in 1864 sunt asta-al: 273
carl traesc inca stapinindull
 PASTRÀVENI
inca locurile lor ; 279 carT sta-
pinesc locurile ca urmasT ; 4 lo-
culi i jumatate se stapinesc
de catre al p locuitorT de cit ceT
improprietarip ; I loe se stOpi-
neste de catre comuna ; 168 de
insT sunt carT, de si Insurap
cultivatorr de pamint, n'ati nicT
un fel de proprietate, precum
niel perspectiva de a mosteni
ceva pe urma parintilor tor le-
giuip.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 4822 hect,
Imasul (suhatul) are o intin-
dere de 230 hect., nutrind peste
6909 capete de vite.
Budgetul com, e la veniturT
de 14574 leT si la cheltuell, de
12477 leT.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin un drum ce duce
de la satul Pastraveni pe la Ca-
pul-Dealuluf la satul Tibucani ;
un drum ce se ramifica din pre-
ceden tul la satul Davideni si
de acolo se uneste cu soseaua
Girovul-Tupilati (intre kil. 30
31); un drum de la satul
traveni la satele Petricani d.-s.
Oricheni ; un drum de la sa-
tul Pastraveni la Spiesti ; de la
satul Davideni prin Spiesti la
Timisesti ; un drum de la sa-
tul Pästraveni la Rädeni ; un
drum de la satul RO.cleni la sa-
tul Uricheni si un drum tot la
acest sat la satul Tibucani.
Pastraveni, sal, In jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. PU-
traveni, situat pe vatea Moldo-
veT, la 47 kil. de orasul Piatra.
Are o populatie de 830 fa-
miliT ; o scoall mixtä, frecuen-
tan' de 16 copil.
Ad se afta resedinta comuneT
si vastele case ale proprietari-
lor mosier, erezif principelur Gr.
M. Sturdza.
Pästrfiveni, mofie, in jud. Neam-
658
tu, pl. de Sus-Mijlocul, proprie-
tatea mostenitoritor principeld
Gr. M. Sturdza.
Venitul anual al mosieT e de
40500 leT.
Pà'§cani, com. rxr., jud. Sueca-
va, situata In centrul piase Si-
spre S.-E. si la 40
kil. de Falticenr.
Se margineste la E. cu com.
Ruginoasa si Vascani ; la V.,
Cu com. Cristesti; /a S., cu
com. Miroslaveni i Stolniceni
si la N., cu com. Lespezi.
Are forma unuT trapez nere-
gulat ttidlinat spre E. (albia Si-
retului).
Se compone din satele Tir-
gusorul- Pasean', unde se afla
resedinta comuneT si a subpre-
fectureT plaseT, Gara - Päscani,
Fintinelele, Bratesti, Sodomeni,
Bosteni, Gisteni, Topile, Valea-
Seaca, Contesti, Blagesti si Lun-
ca, cu o populatie de 10498
suflete, Iocuind in 2302 case.
In intreaga comuna sunt :
librar, 24 bacanT, 94 circiumarT,
12 lipscanT, lo fierarT, i farma-
cist, 4 otelierT, 4 hangiT, 6 ca-
fegif, 16 debite de tatuo, r cea-
sornicar, 7 brutarT, 2 carutasr,
2 dogarT, 20 croitorl, 3 dul-
gherl, z boiangli, I zugrav, 3
cojocarT, 5 casapT, 4 rotar, 4
bArbierl, 25 cizmarT si alp peste
20 comercianp de mOruntisurT
si miel industrias!, ceT-l'alti lo-
cultori sunt plugarT.
ContribuablIT sunt 2401.
Are 8 bisericT orto doxe
catolicd, deservite de II preop
18 cintarep; 6 scoale mixte,
In Ciscesti, Luca, Tirgul-Pas-
cani, Sodomeni, Topitele, Valea-
Seaca; i coala primara urbana
mixta a DirectieT C. F. R. In
gara Pascani si 2 coale rurale
de catun, in BlAgesti i Bra-
testi.
I3udgetul comuneT .e la veni-
www.dacoromanica.ro
i*CANI
turf de 65000 lei si la cheltuelT
de 55077 Id.
Vite sunt : 585 cal', 1705 bol,
1450 vad, 3626 oT, 15 capre
si 750 pord.
Altitudinea comuneT de la ni-
velul Madi variaza. intre 320
335
E udata de fiul Siretul si de pi-
raiele Contasca, Valea - Seaca,
Ermolia, Recea, Pirlut - .Pirloa-
gelor, al-Ocoalelor, Secul i Bra-
testi.
Mosia e proprietatea erezilor
decedatului Colonel Eugen Al-
caz, cumparan de la N. Rosetti-
Rosnovanu, Impreuna ca toat5.
zestrea (acarete, vite, cultura,
etc.) pe pretut de 2600000 ler.
Suprafata comuneT e de 10822
hect.
Improprienrip la 1864 sunt:
40 fruntasT, 586 plImasT si 354
codas!, snpinind 3229 ala
Mosia e una dintre cele maT
frumoase, nu numar din judet,
ci chiar din intreaga Moldova.
In comuna Pascani sunt 6
morT, 2 pille si o fabrica de
sapun.
De insemnat in comuna sunt :
Schitul-Bratesti si gara Pascani
Cu atelierul.
Pa§cani, tirgufor, in jud. Su-
ceava, com. cu acelasT nume,
asezat pe un podis frumos ce
tarmueste sesul drept al Sire-
tuluT.
Are o populatie de 166 fa-
miliT, salí 782 suflete, locuind
in 166 case.
Vatra erguid din deal im-
preunI cu vatra celuT din vale
si gara ocupa 51 falo! si 41
prajinT. Maioritatea tirgovetilor
sunt comerciantl si numaT o
parte plugarT,
ImproprienritT la 1864 sunt
76 fruntasT si 311 codal, stA-
pinind 1856 falcl si 28 pi-5Pd.
Are o biserica, Cu hramul
PA5CANI
S-tif Voevod, zidita de familia
Roznovanu i deservita de 2
preotl si 2 cintaretl; o scoalä
mixta, Cu 2 invátatorT 5i 2 in-
vatatoare, frecuentad. de 193
copii.
E resedinta sub -prefecture
piase Siretul- dejos, a com.
si a judecatorie ocolului c ace-
lasI nume.
legat de vra prin o linie
telefonica.
In tirg este o farmacie si o
fabrica de sapun.
Aci se face bilciA in fie-care
Duminica si peste an iarma-
roace la Sf. Maria-Mica, Sf.
Dumitru, Sf. Nicolae, Sf. Teo-
dor, Buna-Vestire i Florif.
Intre Pascani i Blagesti este
un pod pe vase al proprietatiI.
Din sus de acest pod este un
altul de fier, pe stilpI de piaträ,
al Enid ferate Pascani-Iasi.
Drumuff principale sunt: la
Fintinele (21/2 kil.); la Bratesti
(6690 m.); la Bosteni (4 kil.) ;
la Sodomeni (4 kil.); la Gis-
cesti (6 kil.) ; la Topile (6 kil.);
la Valea-Seaca (71/2 kil.); la
BlAgesti (3680 m.); la Lunca
(7360 m.); la Gata .(r kil.) si
la Contesti (ro kil.).
Vechimea tirguld nu trece
peste un secol. Inainte de 1879
nu ere." in Pascani de cit dota
hanurl si cite va prAvalil ale pro-
prietate, dar de atund incoace
o data cu construirea linie fe-
rate Lemberg-Cernauti-Iasi, por-
ni si inflorirea lur, asa ca acum
merge inainte cu pasI destul de
repezi.
Satul, lipit de erg, e mult
mal vechiti.
Credem, zice Ep. Melchise-
dec in (Cronica
vol. I, nota de la p. 177 (Buc.,
1874), ca numirea de Pascani, ce
poarta mal multe sate in Ro-
aninia, se deriva de la pronu.
mele familiilor primitive Pascu».
68617. Mareta Metionar Geogivuto.
659
In hrisovul de danie al luI
Alexandru V oda, datat Suceava,
8 Aprilie 1419, precum i. in
acela al ld stefan Vodä catre
mänastirea TazlEul, d. d° Su-
ceava, i Fevruar 1481, mosiile
Borilesti, Pawani si Dragotesti
se citeaza ca fiind pe cimpul
lui Drago. (4 Arh. istorica» de
B. P. Hasdei, Bucur., 1865, tom.
I, pag. 75 si rto).
Pascani -a fost ars, suferind
mari stricaciuni de la Lesii
Sobieski si T'Atad pe timpul luI
Constantin Cantemir.
Prin Pascani fu trecerea pod-
gheazuluI condus de capul ca-
tanelor din Neamtu, numit Fren-
ta, care se ducea sa rastoarne
pe Voda Mihail Racovita din a
treia domnie.. (I. Neculcea,c Le-
topisetele tare», vol. II, pag.
233 51 352)-
In 1803, Pascani a Visterni-
culta Iordache Bals, numarg.
382 liug, platind 5521 leT bir
anual, la care se mal adaugari
ot tam, 22 Ruz! cu
breslasil
188 leI bir si 12 de cei ara
bir. El' se ocupan cu plugAria
si cultura tutunulul si aveati loc
strimt.(eUric.», vol. VII, p.247).
Visternicul Iordache Bale, in
diata sa din 1809, indatoreaza
pe fiul sA.A Iancu, cdruia if lasa:
mosiile sale intregI: Pascani,
cu toate catunurile si cu toate
silistile unite la un loc si Con-
testi, ce sunt luate de ved de
la mänastirea Probota, cu bes-
luan in tinutul Sucevei 1 cu
casele din PAscani, cu toata po-
jijia case si cu toate prisecile
cu stupT, la aceste aratate mosiI,
fi indatoreaza ca : 1. sa se afle
preotI si psalt1 fara stramutare
la biserica din Pdscani ; 2. sa
intretina scoala cu dascal mol-
dovenesc i grecesc, in toata
vremea ; 3. sa se faca dota
pomenig pe an la blserica 51 4.
sA poarte de grije schituld Bra-
www.dacoromanica.ro
PA5CANI
testi. (gUricariul» de Codrescu,
vol. XI, p. 337 51 XVI, p. 280)-.
Printr'un hrisov din 1814,
Noembrie 16, se intareste sta-
pinirea Visternicnita Iordache
Ruset pe mosia PAscani de la
tinutul Sucevei si Hodora de la
tinutul HirlauluT, ce at1 cumpa-
rat-o prin mezat de la epitropil
Bezedelilor Dimitrachi si Pana-
iotachi, fiT a Domnulul Constan-
tin Moruzzi Voevod.(cUricariul
de T. C., Vol. VI, p. 299).
Nicolae Roznovanu (de sigur
tatal ltd Iordache) a fost numit
visternic de Mihail Sutu, stiin-
du-1 favorabil Eterid, la care fu-
sese atras, inca de pe cind in-
vata in Paris, de Grecul Minas
Minard, bibliotecar la institutul
Frante. (A. D. ,Xenopol, cIst.
Rom.», vol. V, p. 674).
Pa§cani, sat, judetul Covurluiti.
Vezi Pdscani-Slobozia.
Päqcani, (CAciulati-Banului),
sat, facind parte din com. rur.
Caciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfovr
Situat pe malul .drept al vale
Pociovalistea. Aoi este herghelia
de cal a raposatului C. Blarem-
berg, castelul proprietate
unul din cele mal frumoase si
maI vechI parcurl.
Pascani, a fost proprietate
a Principeltd Grigore Ghica, apoI
a Principeltd Grigore Ghica
apol a Principelui Alex. Ghica.
Ad i a fost i resedinta lor de
vara pana la anul 1842, cind
s'ati mutat la Caciulati.
Se intinde pe o suprafata de
285 hect., proprietatea rp.p. C.
Blaremberg, cu o populatie de
288 locuitori.
Comerciul se face de 2 ch.-
ci u m arT.
Are : o biserica, cu hratnul
Adormisea, deservita de r preot
sii entaret ; i helestei ; Ipod
statator.
84
 P4CANI
NumArul vitelor .mari e de
207 si al celar miel, de 360.
Pa§cani, statie de dr.-d.f., In
jud. Suceava, pl. Siretul-d.-j.,
com. cu acelasT nume, pe sesul
drept al Siretula si la 800
lomo m. de Tirgui-Pascani.
De aci porneste linia ferata
In trei directiuni spre : Roman-
Bucuresti, spre /asi si spre Bar-
dujeni.
Pe Fina serviciul directiunif
C. F. R. se mal aftà in gara :
un oficia telegrafo-postal, un
comisar, un atelier In care se
repara vagoanele si masinele,
Cu o turnatorie sistematica. In
jura! Ora s'a format un t'ir-
gusor, numit de PascanenT, Tir-
gul-din-Vale, ca o populatie de
263 familiT, saú 1230 suflete,
din cari 300 contribuabili, lo-
cuind In 164 case.
Pe litiga atelier s'a Infiintat
o biserica catolica, cu hramul
Joia Verde, zidita. In 1872 de
comunitatea amploiatilor si lu-
cratorilor catolici, deservita de
un preot. Tot in 1872 s'a in-
fiintat si o scoala primara ur-
banä mixta, cu trei institutor!,
frecuentata de 80 'o° copii.
Scoala se intretine de directia
C. F. R. O maestra este an-
gajata pentru predarea lucrulul
de mina la eleve. In .apropiere
se allá frumosul pod de fier ce
serva. linieT Pascani-Iasi.
Ven ¡tul acesta statii pe 1896
a fost de 283703 leT, 36 bazal.
InAltimea d'asupra nivelulul
Madi: 197 in. 42.
136§cani, mofie particulara, de
1718 hect., in jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Vladesti.
Pävani, pIldure, la V. mosier
Pascani, jud. Suceava, biaba-
cin d dealurile Pietrosul, Ti tihanul
Huhurezul. Are o intindere
660
de 1790 hect. acoperite mai mult
c'u fag si stejar.
PA§cani-Slobozia, sat, In jud.
Covurluiti, pl. Prutul, cora. Vla-
desti, cu vr'o 600 m. mai jos
de resedinta comunala.
Are o populatie de 49 familiT,
sati 162 suflete, si o biserica.
Intinderea teritoriului e de
2288 hect., din care cea mal
mare parte sunt ale proprietatei
marr.
Iii vechime se numea Busu-
ioaca.
Pg§canul, baltd, jud. Covurluia,
pl. Prutul, com. Vadesti ; are
o indindere de peste 270
o latime de vr'o 12 ala*,
confine stuf, si peste.
Pa§caneanca (Ungureni), sat,
jud. Ilfov, pl. Znagovul, fácind
parte din com. rur. Butimanul-
Luceanca.
Se intinde pe o suprafata. de
448 hect., cu o populatie de
209 locuitorT.
D-1 A. Ratescu are 313 hect.
locuitoriT, 135 hect. In cor-
pul mosieT s'aa rezervat 35 hect.
pentru izlaz, lar 165 sunt aco-
perite de padure.
Comerciul se face de i cfr.-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
134 si al celor miel', de 204.
Satul s'a lnfiintat cam pe la
anul 1809, de catre fostul pro-
prietar Penciu Pasean. Numele
de Ungureni vine de la locuitoriT
Unguri ce ati fost adusi pentru
prima (para cind s'a Infiintat
satul.
Pa§cfineanca, plidure earticu-
jud. Ilf6v, in intindere de
165 hect., pendinte de com. Bu-
timanul, pl. Znagovul, populata
cu tufa, carpen, alun, jugastru,
teia, etc.; predomina tufa.
www.dacoromanica.ro
PATMLAGI
PätIrlfigeI (Virful-), munte, In
jud. Buzaa, com. Valea-Mus-
celuluT, cat. Brusturisul; face ho-
tar intre comunele Mla.jetul, Pa-
tirlagi i Valea-MusceluluT.
Pättrlag ele. Vea Patirlagi, jud.
Bu zati.
PätIrlagi, com. rur., In jud. si pl.
BuzauluT, situata pe malul drept
al Aula Buzaul, la 56 kil. de
orasul Buzaul. Suprafata cona.
e de 5205 hect., din care 1340
arabile, 358 padure, 1730 fi-
neatd, 640 izlaz, 181 lived, io
vie si 946 sterpe.
Proprietati mar insemnate su n t:
Lereasca, Sibieasca, si Sfoara-de
peste-girld, posedate de cetele
de mosneni; Isarestr, Oproestii-
Mari, O praestj BarlADra-
gomiresti, jitienT, GavriloT, Mi-
tuloae, Gotesti, Ghita Popa Con-
stantin, I. M. Popescu, C. Popa
Stoica, Chr. Nicolaa i Floresti.
Terenul este accidentat de
dealuri inalte, dar prielnic cul-
tureT.
Din substante minerale are
sare i gips, precum i izvorul
sulfuros de la M. Balosinul.
E formata: din cat. : Buru-
enesti, Cringul, Crivineni, Fun-
daturile, Muratoarea, Orjani, PA-
tirlagi, Stroesti i Valea-VieT,
ca o populatie de 2020 su-
flete.
In cat. Patirlagi e o scoall
mixta. si in Valea-VieT, una de
catun; ambele sunt frecuentate
de 140 elevT.
Sunt 6 bisericT, deservite de
4 preotT, 4 cIntareti si 3 para-
cliseri. Catedrala e cea cu hra-
mul Sf. Dumitru. Cea maT fru-
moasa e acea din Valea-VieT.
E resedinta sub-prefectura
Buzaul. Are o statiune
telegrafo-postala, Infiintata la 26
Aprilie 1873 si al cara venit
pe 1896-97 a fost de Id 358,
 PAT1RLAGI
banI 15; o judecAtorie de ocol ;
13 cIrciumI ; 3 molí si 1 fa-
cAti.
Meseriasl sunt : 2 lemnarl, I
timplar, I croitor, 3 cizmarr, 3
fierarI, 5 cojocarI, I boiangiti,
5 brutarI si 1 bArbier.
Comerciul constl in desfa-
cerea tuicel si a vitelor si tran-
sporturI.
Tirguri are: la 1 Ianuarie,
30 Ianuarie, la Sf. Teodor, la
Ispas, 15 August, 26 Octombrie
si 8 Noembrie.
CM de comunicatie : soseaua
BuzAti-FrontierA, care o strabate
In lung, precum si mal multe
drumuri naturale.
Vite: 318 bol, 87 vacI, 54
viteI, 5 bivolite, 31 cal, 17
Tepe, 9 minjI, 1200 oI, 318 ca-
pre si 472 pord.
StupI cu albine: 32.
Budgetul comunel e de 4445
leT, 69 banr.
Comuna e vechie si la luce-
putul secoluluI al XIX-lea se
gAseste mentionatA ca resedint1
a vAtafuluI de piala. Din c1-
tunele caff o compun, cele mg
vechr sunt : PAtirlagi, Valea-
VieI, PAminteni, Valea-Vid-Un-
gureni si FundAturile.
Loc istoric are fortificatia Ce-
tAteaua, in jurul cAreia s'a dat
o lupt5. in 1821, intre TurcI
si Eteristl.
PAtIrlagi, catun de resedintA al
com. PAtirlagi, jud. BuzAti, cu
600 locuitorl si 150 case. Se
sub-divide in PAtirlagi-d.-j. si
Pairlag-i-d.-s.
Pätlägeanca, sat, in jud. si pl.
Tulcea, cAtunul comuneI Satul-
Noti, asezat pe malul drept al
bratuluI Chilia, la 16 kil. spre
S.-V. de resedintl. Are o in-
tindere de 1 800 hect., din carI
12 hect. ocupate de vatra sa-
tuluI. Populatia, lipovanA, este
661
de 25 l'aman', sati 112 suflete,
din carI 23 contribuabilI.
PAmintul este, in cea mal mare
parte, acoperit cu bAltl si stu-
furI. Locuitorif se ocup5 mal
mult cu pescuitul.
Prin sat trece drumul comu-
nal Tulcea-Satul-Noti.
PAtlägeanca, ostrov, din delta
DunArer, jud. Tulcea, situat in
partea V. a eI, in cea N. a pl.
Tulcea si cea S.-E. a com.
Satu-No5. Este coprins l'are
bratele Chilia, Tulcea si gira
PätlAgeanca. Face parte dintr'
un ostrov mal mare numit Cia-
tal. In partea S.-V. a luI se aflA
asezat satul PAtlAgeanca. Are
o intindere de 800 hect., din
care mal mult de jumatate a- Patra§cu (Movila-lui-), movild,
coperite cu stuf, restul cu grin-
durI si locurI cultivabile.
Pätlageanca, pichet rominesc,
pe malul drept al bratului Chilia,
in partea N. a jud. si p15.sel
Tulcea si in cea V. a com. Satul-
No5, litiga cAtunul PAtlAgeanca,
asezat pe o inAltime de 25 m.
Pätlägeanca, grina', sati loc ri-
dicat deasupra stufuluI incon-
jurAtor, jud. Tulcea, situat in
partea N. a plAsel Tulcea, si
cea S.-V. a comund Satul-Noti;
asezat dealungul bratuluI Chilia,
pe malul sAti drept, in forma
une! bande lungI, are o intin-
dere de 250 hect.; pe el e a-
sezat satul PAtlAgeanca si pi-
chetul cu acelasI nume.
Pätlägeanca, gira in partea Paträ§cani, sat, jud. Baca, pl.
N. a jud. si plAseI Tulcea si
cea S.-E. a comuneT Satul-Noti;
se desface din bratul Tulcea ;
se intinde spre N., curgind
alAturi cu drumul comunal Tul-
cea-Satul-Noti ; primeste apele
laculuI Rosul si Ghide, si se
varsA in bratul Chilla, l'higa
www.dacoromanica.ro
PXTRÀSCANI
satul Ciatal-Chioi, dup5. 8 kil.
de curs ; inchide intre dinsa
si DunAre ostrovul PItlAgeanca.
Patrulla, sat, compus din tirlele
Alexe si Jipa, din com. Naztrul,
jud. BrAila, la 2 kil. spre S.
de comund. Suprafata vetrel
satuluI e de 8 hect., cu o po-
pulatie de 56 locuitorI.
Vite : 272 vite marI cornute,
50 cal, 70 o! si 40 rfingtorI.
Pätra§cu (Mägura-luï-), vid-
gura; la N.-V. cAtunuld Muti,
pl. TirguluI, jud. Teleorman ;
are o inAltime cam de 6o m.
§1 o periferie de ¡50; este una
din mAgurile marI din plasl.
jud. Tulcea, asezatä pe un vid'
inalt al dealuld Carcaman-Bair,
In partea N. a plAsel Babadag,
si cea E. a comund rurale Ali-
bei - Chioi ; prin ea trec treI
hotare ale satelor Alibei-Chioi,
Trestenicul si Nalbant ; este
naturalA si acoperitA Cu ver-
deatA ; are o inAltime de 170
m., dominind drumul comunal
Alibei-Chioi-Nalbant, ce trece pe
ling5. ea.
Patrawl, pida, pe mo0a Pro-
botqti, com. TirnAuca, plasa
Herta, jud. Dorohohl.
Paträ§cana, girl i 1, jud. Tecuci5,
In partea de E. a dealuld Go-
horul. Se desface din riul Bir-
ladul si se vars1 tot inteinsul.
TazlAul-d.-j., com. Ripile, situat
pe piriul altinata, la 2 kil, de
satul Ripile.
Are o populatie de 285 su-
flete; o bisericA, deservitA de 2
cintAretI, clAditA de Stefan Ro-
setti, la 1820; 2 circiuml.
Vite: 7 ea!, x76 vite marT
 PATR4CANI
cornute, 65 porcr pi 63 ca-
pre.
PAtri§cani, ca'tun, in jud. Putna,
pl. Supita, com. Batinepti, situat
In e/lupia ce pleaca de la Ti-
fe§ti pi merge pana. in Siret. E
situat mar la vale de Batinepti.
Pätrà§eani, seItuc.. Vezr Lipova-
Razepi, sat, pl. Racova, judetul
Päträ§cani, mofie, jud. Bacat,
pl. Tazläul-d.-j., com. %pile,
care apartine .caser raposatulur
Alex. Repites.
Pätr4cani, pciclure, jud. Bacati,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile,
proprietatea caseT raposatulur
D. Al. Repites. Este foioasa,
are o intindere de 515 hect.
pi este supnsa regimuluT silvic.
Pktroaia, pddure particulara., si-
tuata pe mopia Dudepti, com.
Dudepti, plasa Dimbovita, jud.
Ilfov, supusä regimulur silvic
pentru ca cade in unja de cen-
tura a forturilor din jurul capi-
taleT,
Patrule§ti, sat, Cu 26 familir,
jud. Argep, pl. Oltul, facind
parte din com. rur. Vitomirepti-
Trepteni.
Patrunsa, fost schit, in jud. Vil-
cea, com. Bärbatepti, plaiul Ho-
rezul, fondat de Clement Epis-
cop, la anul 1777, pi in urma
facut din noti in alt loc de Pos-
telnicul Dumitru, Protopopul
Petrariu pi Postelnicul Ion Bar-
batescu.
Pätrunsa, izvor, j ud. Vilcea, care,
impreuna cu izvoarele Bulzul
Tisa, formeaza riul Otasaul.
Pitulele, com. rur. si sat, jud.
www.dacoromanica.ro
662
Mehedin ti, pl. Blahnita, la 45 kil.
de orapul T.-Severin. E situata
pe un loc pes, marginindu-se :
la E. cu com. Bucura ; la S., cu
comunde Gruja, Pristolul pi Gir-
la-Mare ; la cu comunele
Cujmirul-Vinatori, Punghla
Recea ; la V., cu comunele Iz-
voarele ; la N. cu comunele
Ciorobeni.
Satul formeaza com. cu satul
Buhetul pL mahalaua Palana-
Cioarer, numita pi Banateni.
Are o populatie de 4050 lo-
cuitorT, din carT 618 contribua-
bilf, locuind in 700 case; 2 bi-
sericr, deservite de 4 preotr
2 cintaret.T; o pcoall
conclusa. de I invatator, frecu-
entata de 70 elevr; 4 circiumr.
E udatä de apa Blahnita. Are
un pamint parte fertil pi parte
nisipos i plantat cu salcimr.
Locuitoril posea': 200 plu-
gurr, 408 care cu bol, 86 cA-
rute cu cal; 280 stupl.
In aceasta comunl sunt mal
multe posele, dintre care una o
leaga cu comunele Cioroboreni,
Rogova i Turnyl-Severin.
Numarul vitefor este de 6400 :
2100 vite marl cornute, 2500
or, 240 cal §1 1560 rimatorl.
Budgetul comuner e la ve-
niturr de 14001 ler, lar la chel-
tuelr, de 10656
Localitatr de insemnat sunt:
dealul numit Coasta-Lasculur,
platoul Poiana-Cioarer, pesul Co-
tul-Bucurer i valea Milpea pe
care se afla mal multe ball cu
stufurr, formate din infundaturile
aper Blahnita.
Prin com. trece piriul Blah-
nita, care se infunda in balta
numita Rotunda din comuna
Danciul. Ad se afla un
pi
zaton, la locul numit Gura-Cotu-
lur, &cut pentru oprirea apeT,
care O. serve pentru adaparea
vitelor in timpul de vara, cind
piriul Blahnita seaca.
PÀTETT
Se fac ad 2 bilciurr anuale :
unul la I-a Duminica din luna
Martie i altul la Rusalir, tintnd
fie-care cite 5 zile pi in care
se fac vinzarl bune.
Pätule§ti, sat, jud. Argep, plasa
Pitepti, Pacfnd parte din com.
rur. Bradul-d.-j.
Pätulul-§indrilit, sat, jud. Ar-
gep, pl. Galapepti, facind parte
din com. rur. Ratepti-Furduepti.
Pitululul (Vliceaua-),
jud. Mupcel ; izvorepte de sub
piscul numit Ciomagul, com.
Birzepti, plasa Argepelul; trece
printre ulita Podulur pi a Voi-
culeptilor pi se varsa in riul Ar-
gepelul, pe malul sting.
Pätululul (Valea-), vale, jud.
Mupcel, pl. Argepelul, se varsa
In riul Argepelul, pe teritoriul
comuner Davidepti.
Pfite§ti, com. rur., jud. Putna,
pl. Girlele.
Catunele ce formeaza com.
sunt apezate unul linga altul, pe
malul sting al Milcovulur, futre
Focpani i Odobepti.
Distanta comuner de sub-pre-
fectura plaper e de 3 '/2 kil., lar
de capitala judetulur, de 71/2
kilometri.
In deosebr de Milcovul, com. e
udata de Girla-Morilor pi cana-
lul Cacaina. Pamintul de Ruga
malul MilcovuluT este pietros ;
cel pe care sunt sadite viile e
nisipos i acel unde se fac ara-
turile e lutos.
Se compune din catunele
Botepti, Florepti, Gugepti, Pan-
ticepti, Patepti (unde e pi pri-
maria comunel) i Slobozia-Vi-
drapcu.
Are o populatie de 453 fa-
miliT, salí 1592 suflete ; 2 bisericr
parohiale, una in cat. Botepti, cu
 PATWI
hramul Adormirea si a doua cu
hramul Sf. Ilie in cat. Floresti ;
3 bisericr filiale, una in Botesti,
cu hramul Sf. Ilie, (parohia Bo-
testi), a doua cu hramul Sf.
Gheorghe in Patesti (parohia Bo-
testi) si a treia in catunul Slo-
bozia (parohia Floresti) ; o scoala
mixta, in Botesti, frecuentata de
73 elevr.
Budgetul comund e la veni-
turr de 12843,06 ler si la chel-
tuelr, de 12822,81 ler.
Locuitorir posea : 7 plugurr
de lemn, 4 plugurr de fier,
grapa de fier, 3 rarite, 4 mor)"
de apa. ; 310 bol, 189 yac!, 55
car, 373 or, 8 capre si 50 pord,
Viea se cultiva pe o intin-
dere de 720 hect.
Comerciul se exercita de 13
circiumarr.
Pätesti, sat, jud. Arges, pl. Lo-
vistea, pendinte de com. rur.
Serbanesti, i udat de piriul cu
acelasT nume. Are o populatie
de 150 locuitorT si o biserica,
deseivita de I preot i chi-
taret.
Päteqti, certun, jud. Putna, pl.
Girlele, com. cu acelasí nume,
situat pe soseaua Focsani-Odo-
besti, la 2 ore de Focsani
pe malul Milcovulur.
Are o biserica fihialä, cu hra-
mul Sf. Gheorghe (parohia Bo-
testi).
Mosia apartinea mar inainte
familier Danu.
De ad se trage familia Ca-
targiu, curgatorT din Toader CA.-
targiu i Sanda Catargioae, din
satul Crucea.
O ramurá din familia Negruzzi,
fatnilie de mazill, se trage de aci.
Pätesti, stalie de dr.-d.f., jud.
Putna, plasa Girlele, catunul
Patesti, pe unja Focsani-Odo-
besti, pusa in circulatie Ia 22
663
Sept. 1895. Se afta intre statiile
Focsani (5.5. kil.) si Odobesti
(5.2 kil.). Inaitimea d'asupra ni-
velulur Marir e de 97ni,31 Ve-
nitul acester statir pe anul 1896
a fost de 18394 ler, 25 batir.
Päuleasa, sat, facind parte din
com. rur. arnesti-Cacaleti, jud.
si pl. ..Argesulul.
Päuleasa, catun, fn jud. Teleor-
man, pl. Marginea, pendinte de
com. Frumoasa. Are o popu-
latie de 419 suflete, din carT
79 contribuabilr.
Päuleasa, mofie a statulur, jud.
Teleorman, pl. Marginea, in in-
tindere de 1286 hect., din carT
50 hect. 1:4:Jure. O treime din
mosie s'a vindut in loturl la
locuitorr.
Päuleasca, sat, facind parte din
com. rur. Mircesti, jud. Muscel,
pl. Riul-Doamner.
Päuleasca, proprietate a statu-
lur, jud. Arges. (Vez! Badiceni).
Päuleni, sat, in jud. Iasi, pl. Turia,
com. Roscan', la N. de satul
Radeni, cu care formeaza un
trup. Are o suprafata, de 716
hect. si o populatie de 85 fa.
mili!, satt 302 suflete.
Locuitorir posea : 318 vite
mar! cornute, 33 cal', 798 or
45 rimAtod.
Päuleni, firu, jud. Iasi, pl. Tu- Paulesti, com. rur., in jud. Putna,
ria, com. Roscan' ; izvoreste de
sub dealul Paulen'; trece prin
satul cu acelasr nume, si se varsa
in iazul Paulen'.
Päuleqti, com. rur., jud. Prahova,
pl. Tirgusorul, situatd pe dea-
lul Päulesti, lîngä piriul Dimbul,
la 6 kil. capitala judetulur
la 8 kil, de resedinta plaser.
www.dacoromanica.ro
PAULWI
Se compune din 2 catune :
Paulesti i Gageni, cu o popu-
latie de 1066 locuitorr, din cart
170 contribuabill, locuind in 239
' case.
Are 3 biserid: douà in PAu-
lesti (una fondata la 1887, si
alta foarte vechie, ce serveste
ají la cimitirul comuner), si a
treia in ca.t. Gageni, reparata
in anul 1888, tus-trele deservite
de 2 preotr.
Maioritatea. locuitorilor sunt
mosnenr. 30 s'aCI improprietarit
la 1864, pe mosiile d-l; G.
Gr. Cantacuzino, Gabrielescu,
Caracas si a statuluT,
se 92 hect. ET posea: 23 cal*,
17 Tepe, 326 bol', 127 vacT, 58S
or, 8 bivoli i 129 posa
Scoala exista in comuna de
la 1859, si e frecuentata de 44
baetT si 14 fete.
Toatä comuna are o supra-
fata de 902 hect.
StupT, cu albine sunt 190.
Dintre pomr roditorr sunt :
merr, perT, duzT, ciresT nucr.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 circiumarr.
Budgetul comuner e la ve-
niturr si la cheltuelr de 2424 le!.
O osea comunala si una vt-
cinald inlesneste comunicatia cu
comunele: Ploeçti, Paulesti si
Tintea.
E brazdata de dealul Pau-
lesti in partea de N.-E. si u-
data. la V. de piriul Dimbul
de valle Fetica, i Strituba.
pl. Vrancea, situad. inteun (togas
prin care trece piriul Fundatura
si la marginea satulur Spine.sti,
la 30 kil, de sub-prefectura pl.
si la 57 kil. de capitala jude-
tulur.
E udata de riul Putna, de
&alele Cozia s1 Vasuiul si depiri-
iasele Tiganul, Lespezile, Tisita,
Porcul, Fundatura Haulisca.
 PRILE§TI
Se compune din catunele Cozia,
Flauliwa i Pau1e0i, unde e
primaria comuner.
Are o popuiatie de 393 familiT,
sati 1671 suflete, locuind
402 case; o biserica parohiala,
cu hramul S-tif VoevozT, in cg.-
tunul Paule§ti, una Hall, cu hra
mul SE Ion Botezdtorul in Cozia
una filiala, cu hramul S-tiT Voe-
vozT, in HauliFa ; o coala
frecuentata de 29 copif.
Budgetul comuneT e la veni-
turf de 4186,25 leT i la chel-
tuell, de 4098,99 leT.
LocuitoriT posea : 52 plu-
gurT de lemn, I plug de fier, 5
morT de apa; 644 bol, 430 yac!,
150 caT, 3450 of, 210 capre
150 porcT.
Sunt in comuna: 4 comerciantl
de bauturl spirtoase, 2 fierarT,
2 rotar!, I piva i 20 herastrae.
Locuitorif se ocupa mal mult
cu pastoritul oilor i cu lucrul
la herästrae.
Piule§ti, sat, facind parte din
com. rur. Paulqti, pl. Tirguprul,
jud. Prahova. Are o populatie
de 605 locuitorT. Ad i e re5e-
dinta comuneT, coala i o bi-
seria parohiald.
PAule§ti, clitun, jud. Putna, pl.
Vrancea, com. cu ace1a0 nume,
wzat inteun °gas prin care
trece piriul Fandatura ce dg. in
Leodova §i la margin ea satuluf
Are o biserica parohialä, cu
hramul S4iÌ VoevozT ; o coalä
mixta, frecuentata de 29 copiT.
Paule§ti, deal, in partea de E.
a com. Paule§ti, pl. Tirg§orul,
jud. Prahova, pe care se cul-
tiva viT, lar acum se cultiva ce-
reale, pentru-ca vii/e s'ati dis-
trus de filoxera.
Päule§ti, parohie, in jud. Putna,
664
pl. Vrancea, com. Cu acela0
nume. Are i biserica parohiala,
cu hramul S-tiT VoevozT, in ea-
tunul Paulqt1; r filiala, cu hra-
mul SE Ion Botezatorul, in Co-
zia; i I filiala, cu hramul S-ti!
VoevozT, Hauli§ca.
Päulici, vechiul nume al satu-
led jud. Dolf, pl. Jiul-
d.-s., com. Scaqti.
PauneI (Dealul-), (leal, jud. Mu-
cel, pl. Argqelul, com. Voro-
veni, care desparte Valea-Al-
bine! de Valea-luT-Faur.
P Aune§ti, com.rur., in jud. Putna,
pl. uOta., situata pe dealul ce
incepe de la Diocheti, la 36
kil, de capitala judetuluf.
De la Caregna spre sat sunt
doug. vaT numite Valea-cu-Apa
Valea-Caselor, care trec prin
mijlocul comuna
Se compune din catunele :
Boul i Pane4i (unde e i pri-
maria comuneT).
Are o populatie de 940 fa-
miliT, saii 3662 suflete, din carT
736 contribuabilT, locuind in 866
case ; 2 bisericT parohiale : una
cu hramul Cuvioasa Paraschiva
(parohia Pauneti), alta cu hra-
mul SE Gheorghe, ambele in
catunul Pg.une0 ; I biserica fi-
Bala, cu hramul SE Nicolae, in
cdtunul Boul (parohia Paunqti-
Boul); I coalA mixta, frecuen-
tata de 165 elevT, i 16 eleve.
Vite sunt: 460 boT, 312 vacT,
104 ca!, 879 oT, 106 capre
998 porcT.
Industria $1 comerciul se prac-
tica de aire 22 comercianl.
Budgetul com. e la veniturT
de 10323 leT i la cheltuell, de
10260,74 leT.
Se cultiva viea pe o intin-
dere de 424 hect., de catre 742
agricultor!.
Sunt 137 stupT cu albine.
www.dacoromanica.ro
PAUNUL
Pkine§ti, sat, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, tintnd de com. rur.
Godeanul ; are 61 case situate pe
un deal cu o pozitiune frumoasa.
Päune§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cionaagqti, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 175 locuitorr.
Mune§ti, clitun, in com, cu a-
cela0 nume, jud. Putna, pl. u-
§ita, wzat pe dealul ce incepe
de la Diocheti.
Are 2 bisericT parohiale, una
Cu hramul Cuvioasa Paraschiva
a doua, cu hramul SE Gheor-
ghe ; i coalä mixta, frecuen-
tad. de 165 bleti, §i 16 fete.
Päune§ti, parohie, in jud. Putna,
com. cu acelag nume, avind
biserica parohiall, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, in catunul
Paune§ti.
Pkine§ti, pitdure a statuluT, in
intindere de 360 falcT, jud. Put-
na. Vez! Bilca-Paune§ti.
Paune§ti-BIrnova,piidure a sta-
tuluT, in intindere de 5 14 hect.,
jud. Putna.
Piune§ti-Boul, parohie, in jud.
Putna, com. Paunqti, avind
biserica parohiala, cu hramul
Sf. Gheorghe, in Plune§ti
filiala, cu hramul SE Nicolae,
In cat. Boul.
Piunul, sat, jud. Boto§ani, pl.
tefanqti, in dreapta BwuluT,
pe loe ves, in partea de S. a
com. Brateni, cu o suprafata de
289 hect. i o populatie de 74
familiT, sag 230 suflete, din carT
5i contribuabia.
Are o bisericg.
LocuitoriT poseda : IO bol
vacT, 30 ca!, 50 of, 28 porcr;
4 stupT.
 PAUNUL
Päunul, sat, jud. Iasi, asezat pe
podisul cu acelasT nume, aviad
o suprafata de 2682 hect. si o
populatie de 62 familiT, sati 346
locuitorT, ocupindu-se cu sena-
terea pTetreT, fabricarea varuluI
si carausia.
Are o biserica, zidita de pIatra
In anul 1812, deservita de i
preot si I cintaret.
Locuitoril poseda : 182 vite
marT cornute, 25 oT, 45 cal si
54 rimatorT.
Päunul, deal, jud. Iasi, pl. Co-
drul ; se intinde de la V. spre
E.; face hotarul dintre comu-
nele : Buciu mi, Tomesti si Pneni ;
partea de mijloc se numeste
Vulturul; pe coastele luT sunt
multe cariere de pIatra, vil si
livezT ; partea despre E., e a-
coperitd de Padurea-Poenilor
Päu§a, sat, jud. Arges, pl. Lo-
vistea, com. rur. Jiblea, pe ma-
lul sting al OltuluT. Are o po-
pulatie de 175 locuitorT si o bi
serica, deservita de 1 preot si
I cintaret.
Päu§e*ti, com. rur., jud. Iasi, in
partea de E. a plasef Cirliga-
tura si in hotar cu pl. Stavni-
cul. Teritoriul sal"' este acciden-
tat, prezintind in partea des-
pre V. dealurT marT cu plidurf,
In partea de N., dealurT acope-
rite cu vil si livezT, iar in par-
tea despre S.-V., sesurT acope-
rite cu cereale, finete si imase.
Este formatd din satele : PU-
sesti, Dumesti, Hoisesti, Caca-
razeni, Butulucul, Holmul, Sco-
balteni, Chilisoaia si Frumuse-
lele, pe o suprafata de 18064
hect., cu o populatie de 528 fa-
mili!, sali 2497 suflete.
Are 5 bisericr, deservite de
3 preotT, 3 cintaretI si 4 ecle-
siarhT ; 3 scoale mixte, conduse
de 3 invatatorT si frecuentate
665
de 96 copiT ; o fabrica de te-
racota ; 6 morT pe apd si 2 cu
abur!.
Din pacturT, se exploateazá
lemne cu care se face comercia
si cu strainatatea.
Vite : 2116 vite marT cornute,
228 cal, 2915 01 si 452 rima.-
torT.
Budgetul com. e de 16046
leT la veniturT si de 15808 leT,
56 banT, la cheltuelf.
Phu§e§ti, sat, in centrul com.
Pausesti, jud. Iasi, pl. Cirliga-
tura, situat pe dealul Pausesti.
Suprafata teritoriuluT e de
6721 hect., pe care se afla si
o padure mare.
Are o populatie de 146 fam.,
salí 631 suflete ; o scoall mixta,
infiintata. la 1865, frecuentata
de 33 elevI ; o biserica, in mij-
locul satuluT, deservita de 1
preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh ;
1 moara de aburT si 1 de apa.
Vite : 450 vite marT cornute,
275 oT, 42 cal si 39 rimatorT.
Pau§e§ti, sati Lie§ti-Miclescu-
luI, mahala, din com. Liesti,
jud. Tecuciti.
Päu§e§ti, deal, jud. Iasi, rami-
ficare a DealuluT-Mare ; se in-
tinde de la S. la N., terminin-
du-se in valea TazuluT cu ace-
lasT nume ; pe capatul de N. se
afla satul Päusesti.
Päu§e§ti, las, in jud. Iasi, pl.
Cirligatura, satul Pausesti, la
capatul de N. al dealuluT ; are
o moara pe el.
Päu§e§ti-Mägla§i, com. rur., in
jud. Vilcea, plaiul Cozia, com-
pusa din 5 catune : Coasta, Chi-
cioara, Vladuceni, Mosoroasa
si Pletrari.
PrimiT locuitorl atí fost ma-
glasT la sardria Salinelor-Mart,
www.dacoromanica.ro
PAUWI-MAGLAF
de aceea s'a dat si comuneT nu-
mele de Maglasi.
E situata pe riul Rimnicul-
Olanesti si strabatuta de mal
multe valceluse, la 7 kil, de ca-
pitala judetuluT si la 4 de a
pläseT.
Are o populatie de 1951 su-
flete, din carT 780 contribuabilT,
locuind in 962 case ; 4 bisericT:
biserica Vladuceni, fondata la
1744, de Onisifor Monah V15.-
duceanu, Chicioara, fondat5. la
1780, de diaconul Ion TeveleT,
Coasta, fondatd la 1829, de fa-
milia CeausuluT Stefan si bise-
rica din catunul Pletrari, fon-
data la 1885 de Preotul Ion
Dragomir si altiT.
Scoala dateaza in com. de la
1857 .si e frecuentata de 172
copiT.
Teritoriul com, ocupa o su-
prafata de 2500 hect.
LocuitoriT, pe litiga agricul-
tura, se ocupa si ca rogojinaria,
olaria, cizmaria, timplaria si dul-
gheria.
Vite : 68 cal, 400 boT, 570
vacT, 268 capre si 300 oT.
LocuitoriT sunt mosnenT. El
posea 150 stupT cu albine.
Pe riul Rlinnicul-Olanesti, In
raionul comuneT, sunt 8 morT.
Pe valea Pretrosi se afla ca-
riere de pfatrd pentru constructiT,
care se transporta in punctele
cele maT departate ale tareT.
Dintre pomT roditorT sunt :
merl, perT, nucT si ciresT.
Veniturile si cheltuelile corm
se urc5. la 3000 leT anual.
Soseaua Rimnicul015.ne.sti in-
lesneste comunicatia spre Rim-
nic, prin com. Vladesti, si spre
Oldnesti, prin com. Saracinesti ;
o osea duce spre Craiova, una
spre Titireciul si alta spre Bog-
danesti.
E brazdata de dealurile : Coas-
ta, Chicioara si Muscelul si u-
data de valle : BrAdetul, De-Casa
 PMY§E$TI-OTASAUL
Pretrosl, Luncasi, Racorelelor,
Cosed si Humer, precum si de
riul Rimnicu/, care o strabate
prin centru, i in care Se- varsä
valle mentionate mar sus.
Se margineste cu comunele:
Ocna, Vladesti, Bogdanesti, O-
lanesti, Sancinesti, Smeuratul,
Bunesti i Titireciul.
P u§e§ti-Otäs ul, com. rur., in
jud. Vilcea, pl. Ocolul, forman
din 4 catune Ursaresti, Tul-
Valeni i Barcanele.
E situata pe valea Otasaulur,
la 20 kil, de capItala judetulur
si la 25 kil, de a plaiuluT.
Are o populatie de 1516 su-
flete, din carl 346 contribuabill,
locuind la 346 case ; 3 bise-
riel : una in cat. Ursaresti, in-
ceputa. in 1854 si terminan. in
1856, a doua in cat. Tilvici,
fondata la 1833 si reparan' la
1845, si a treia in cat. Valeni,
refacuta la 1868; o scoala fre-
cuentan de 124 copir.
MeseriasT sunt : i timplar, 6
dulgherr si 4 fierarr.
Locuitorir posea.: 6o caT,
600 bol, 400 vacT i 800 porcr.
Pe riul O tasaul, in raionul co-
muner, sunt 4 morl de maci-
nat.
Locuitorir sunt mosnenT, a-
l'ara de cer din cat. Barcanele,
carr s'ara improprietarit la 1864,
clindu-li-se 136 hect. pe mosia
BArcanele a statulur.
In cat. Ursanesti se vad niste
ruine vechr.
In raionu/ com. sunt mal multe
izvoare Cu apa mineral.
In anir rodnicr se fabrica aci
pana la 17000 decalitri tuja.
Suprafata teritoriulur com. e.
de toco hect., cu izlaz cu tot.
Are doua ose/e: a Onsau-
lur, ce inlesneste comunicatia cu
com. Serbanesti si Pietri si so-
seaua Hinta, ce in/esneste comu-
nicatia Cu com. Govora.
666
Veniturile si cheltuelile
muneì se urca la 2000 ler anual.
E brazdata de dealurile-: Hin-'
ta, Dumbravita, Chiceaua, si u-
data de valle Valea-Mare
a-Florestilor, afara de riul On-
saul.
Pän§e§ti-Ofásaul, deal, in ra-
ionul comuner Cu acelasT nurde,
jud. Vilcea, pl. Ocolul, pe care
se cultiva I i hect., 50 aril vie.
Päväloaia, deal, la S. de com.
Morunglavul, jud. komanati, pl.
Oltetul-Oltul-d.-s., intre riurile
Burluiul i. Cornesul, cu o alti-
tudine de 195 d'asupra ni-
velului Mari!.
PAvälcdul, sat, facind parte din
com. rur. Barasti-de-Vede, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-s. Cade in par.
tea de S. a cat. Barasti, nu de-
parte de rtul Vedita. Are o po-
pulatie de 470 locuitorl.
Pecela, pmrliac, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
lapa ; izvoreste din ramurile
muntilor Porfirul (coastele des-
pre N.) si se varsa pe stinga
pir. lapa, futre pIrlul Minza
piriul Jabolanul.
Peceneaga, vale, jud. Buzar],
ce-si la nastere din muntele Bi-
soca, de la petera Piatra-Ca-
teleT. Uda in Iung coni. Saru-
lesti, unde primeste izvoarele
Foltea, Caratnaul, Goicelul, Va-
lea-Larga, Valea-Stiner, s. a.; in-
tra pe teritoriul com. Vintill-
Voda si se varsii in riul Sla-
nicul, in dreptul morir Picleanu.
Apa sa e saratA, vontinind
alte demente In disolutie, In-
tre care si pleura.
Peceneaga cu Mucuroala,pa-
durt, pendinte de com. Ciacirul,
pl. Balta, jud. Brdila. Se mar-
www.dacoromanica.ro
PECA
ginesc,:. la. E., cu Dunarea-Ma-
cinulur Ja V cu Iacul Mucu-
roaia; la N. si S., cu. Cimpul.
Atit o suprafata de 125 hect.,
populata cu salcir.
Pechia, com. rur., jud. Covurluid,
resedinta piase' Siretul, la 30
kil. de Galati, a$ezatA pe yalea
piriuluT Suhuluiul, care o stra-
bate prin mijloc.
Se margineste; la E. cu teri-
toriul com. Frumusita iSivita;
la S., cu SI. Conachi ; la V.,
cu Minjina si la N., cu Cuca
(cat. Oasele).
Se compune din d.oua. catun,e :
Tirgul-Pechia i Satul-Pechia,
care pana la 1887 formaii co-
mune deosebite. Satul e format
din fostr clacasT improprietaritT
la 1864, lar tirgul, din pingan,
negutatorr i meseriasT,
Are o populatie de 571 fa-
mili, san 2295 suflete, din carl
440 contribuabill, locuind in 479
case si 39 bordee ; o biserica,
cu hramul Adormirea Maicel
Domnulur, formind o parohre,
cu I preot paroh, 2 preoti a-
jutod i 2 cintaretr; o scoala
mixta, frecuentan. de 137 co-
pa si conclusa, de 2 invantorr
invantoare ; 24 circiumr
8 pravalir cu diferite lucrurr.
Vite ; 12 taurr, 1011 bol,
694 vacr, 179 juncr, 114 junicr,
6o gonitorT, 51 gonitoare, 216
minzatr, 133 minzate, 47 viteY,
2 armasarr, 151 lepe, 343 caT,
2 asinT, 156 berbecT, 3824 or
si 43 capre.
Suprafata teritoriuluT comu-
na e de roo« hect., din care
6778 hect., 30 aril arabile, 3023
hect. imas si 143 hect. padure.
In jurul com, se afla frumoase
vir, pe o intindere de 72 hect.,
pe linga care se gasesc plan-
tatir de salcimr i plopr.
Intreaga mosie apartinea in
vechi me printulur Alexandru Mo-
 PECHIA
ruzzi, ce-T zicea din aceastA
eauza si Pechianul. In urma s'a
imparta prin vinzare la mal
Asta-zI, din vechia mosie
s'ati format urm5.toarele proprie-
tAtT marT : Pechia (Lozova), tru-
pul din Pechia, sati Odaia-Ma-
ria, Odaia-Lupa, Cioara-Elena
si O ticul, osebit de alte trupurT
mal miel.
In Pechia, pe litiga cance-
lada sub-prefectureT, se mal afla.
o judeatorie de pace, care are
in jurisdictiunea sa comunele
Pechia, Cudalbi, Minjina, Ba-
leni, Maciseni , Cuca, SI.-Co-
nachi, Piscul, Independenta,
vita, Fruniusita, Foltesti, Bujo-
rul, Firtänesti, MästAcani si Va-
desti ; un spital judetean Cu 15 -
20 paturT, clAdit in 1890, pe lo-
cul darult de sotil Paraschiv
Maria Vasiliu, proprietati al u n uT
trup insemnat din mosia Pe-
chia ; un biuroa telegrafo-pos-
tal, infiintat la 5 Noembrie 1888
si al caruT venit pe 1896-97
a fost de leT 3941; garnizona
uneT companiT a reg. de Siret,
si rèsedinta mediculuT plaseT.
Locuitorif posedä : 16o plu-
gurT, 12 ma$inl agricole si 3
morT Cu aburT.
Budgetul com. e la veniturT
de 16337 leí $i la cheltuelT, de
15071 leT.
Locurl mal insernnate sunt :
Memesul i Cetatuia.
Intrarea in Pechia se face
prin o taeturá de deal, pe unde
trece soseaua judeteanA Galati-
Pechia-Tecucia.
Pechia, tirgufor i resedinta co-
mund cu acela$T nume, pl. Si-
retul, jud. Covurluia. Are o po-
pulatie de 120 fam., compusa din
plugarT, comerciantl i meseria$T.
E situat pe 7'/2 falcT ale fos-
tuluT proprietar al mosieT Pe-
chia, printul A. Moruzzi, in te-
meiul unuT act de invoire re-
68617. Afarolo Diclionar Geografio. Vol. IY.
657
inoit in 1858 pe 3o de anT si care
a expirat la 23 Aprilie 1888,
färA a mal fi reinfiintat. In vir-
tutea acestur act, locuitoriT tir-
govetl platear' niste taxe anu-
mite ; de la 1888 lusa taxele
nu se maT percep. Vez! Pechia,
com. rur.
Pechia, sat, alaturl de tirguso-
rul Cu acela$T nume, jud. Co-
vurluia, pl. Siretuf, com. Pe-
chia. Are o populatie de 450
familiT. LocuitoriT sunt fostI eta:
improprietaritT la 1864. Va-
tra satulul are o intindere de
40 falcr, 24 prj. VezT Pechia,
com. rur.
Pechia, salí Lozova, mofie par-
ticulara, de 3102 hect., in com.
cu acela$T nume, pl. Siretul,
jud. Covurluia.
Pechil (Valea-), vale, jud. Mus-
cel ; izvore$te de pe teritoriul pa-
dureT Gradistea,proprietatea sta-
tulul, si se varsA in Riul-Tir-
guluT, pe malul sting, dupl ce
uda com. Schitul-Golesti, din
pl. Riurile.
Pegeni, com. rur., jud. Gorj, pl.
Gilortului, la S. com. Hurezami-
d.-s., format1 din catunele Go-
lumbeni-d.-s., Plopul i Pegeni.
E situata pe loc ses, coastI
si vAlcele, pe malul sting al
riuluT Amaradia, si are o supra-
fata. de 650 hect., din carT : 237
hect. Ociare, 331 hect. arabile,
146 hect. 'Mete, io hect. livezl
de prunT, 5 hect. vie si 21 hect.
izlaz.
Are o populatie de 114 fa-
miliT, sa5 390 suflete, din carT
104 contribuabilI ; o bisericA de
lemn, refacutA de locuitorr la
1852, deservia de I preot
2 cintAretT ; o scoalA mixta, fre-
cuentatl de 29 copiT si con-
dusa de un inva.tator.
www.dacoromanica.ro
PELE (CAStELL11.-)
Loc. parte sunt mosnenT, lar
parte s'aa improprietarit dupl
legea rura15. din 1864. ET po-
seda : 37 plugurT, 45 care cu
boT, 13 cArute cu cal ; 239 vite
marT cornu te, 17 Cal, 327 ot,
40 capre i 51 rimatorT.
Budgetul com, e la veniturT
de 698 14 56 banT si la chel-
tuelf, de 680 leT, 51 banT.
Comunicatia in com, se face
prin soseaua vecinalA, care o
leaga la N. cu com. Hurezani-
d.-s., iar la S., cu Capreni, din
jud. Dolj.
Pegeni, clitun de resedinta al
com. cu acelasT nume, pl. Gi-
lortul, jud. Gorj, situat la S.
com. Hurezani-d.-s., pe loc ses.
Are o suprafata de 327 hect.,
din carT 120 hect. padure, 109
hect. arabile, 84 hect. finete,
5 hect. livezT de prunT, 3 hect.
vie si 6 hect. izlaz.
Are o populatie de 43 fa-
miliT, saa 150 suflete, din carT
43 contribuabill ; o scoalä mixta,
cu un invItator si 20 copiT ; o
bisericà de lemn, refacutä de
locuitorf la 1852.
LocuitoriT sunt mosnenT
&seda : 15 plugurT, 25 care cu
bol, I cartita. cu cal, 90 vite
marT cornute, 6 caT, 140 oT, 15
capre i 20 rimatorl.
Peicani, sat, in centrul com. Ga-
gqti, pl. Mijlocul, jud.
situat pe ses, in stinga pirluluf
Elanul. Are o suprafatA de
773 hect., proprietatea locuito-
rilor, si o populatie de 43 fa-
miliT, saa 205 locuitorT, din carT
43 contribuabili.
Pelendava, ralle de cetate ro-
mana', jud. Dolj. Vez! comuna
Badesti.
Pele 9 (Castelul-), refedinia de
vara a Familia Regale, situata
85
PELES (CASTELUL-)
pe teritoriul comuneT urbane
Sinaia, jud. Prahova.
Situafia. Castelul este situat
inteuna din cele maT incintAtoare
pozitil ale Carpatilor, citT-va
metri In sus de mAn Astirea Sinaia,
inteo luncl in forma de amfi-
teatru, inconjuratä de muntI
stincosr, acoperitl de brag seco-
larT pAná la o mare inAltime, de
unde se ridicä vIrfurT plesuve.
Valea se chiamA Prahova(scrie
d. Louis Bachelin, bibliotecarul
M. S. RegeluT, din a cAruT lu-
crare imprumutAm amAnuntele
despre Castelul Peles), dui:A riul
care curge d'adreptul din munte,
ad vijelios, aci cuminte, azT
rAzvrAtit, rattle linitit. NumaT
il vezI si ghicestT indatl cA
poate, and vrea, sA. ja cu el
podurile cele maT tad i malu-
rile cele mal zdravene. Curge
pe o albie largA de pietre, ca
al sipotelor din AlpT. De amin-
data pArtile, se reped spre el
piraie i pirliase spumoase care
vin din depArtarea albastrA a
piscurilor, orl cAzInd din stincI.
Dincolo de livezile care covo-
resc piciorul munteluI, clinurile
sunt pline de pAclurT de brazT
si de fagl. La vIrfurT, lantul de
muntI e stirbit i stincos, orT
une-orl rotund si acoperit cu
iarbä deasA, unde excursionistiI
pot culege multe specimene de
flora alpestrA. Pe inAltimele a-
cestea isT pase pAstoriT turmele
de oT, pe care toamna le coboarl
la cimp.
Pe alocurea, printre surpAtu_
rile virfurilor i gAurile strtm-
tórilor negre, cA.cT ne aflam in
mijlocul Carpatilor inaltI, se vAd
grAmezT albe de zApadA care
nu se topesc niel o datA.
Sinaia e situatA in partea cea
mai despre V. a vAiI PrahoveI
si locul unde e castelul e ne-
indoios unul dintre cele maT s5.1-
batice si poetice, cu virfurile inalte
668
ale Bucegilor dimprejurul luT,
cu pAdurile adIncT si cu toren-
tul de spumA al PelesuluT, care
curge cu zgomot. NicAerl nu.
g5.sestI aer mal curat i apa
mar rece de &it In coltul acesta
de munte, nicAerT in bAtrina
Europa, nu gAsestI ca aid o
cu totul modernA, as-
cunsl in umbra nemA.suratelor
pAdurI virgine, pe eare nu Je-a
atins nimenr, mide, de VeacurY;
brazil uriasr cad de bdtrinete
unul peste altul i zac acoperitl
de muschia.
Arhitectura.In locul acesta
format din contraste trebuia
o constructie cu liniT rupte si
capritioase.
SfAtuit de un simtimint foarte
just al pitoresculul localnic, Re-
gele Carol a dat ideia until plan
cu linif verticale, mal in armo-
nie cu ale peizajuluT din prejur
si a comandat arhitectuluT sA
se inspire de renasterea ger-
maul ; dar turnul care se malta
in coltul castelulta este pacinic
si nu amenintAtor ca cele de
pe vremea feudalitAteT rAzboi-
nice si nu produce efectul po-
somorit al turnurilor cenusii
vechT ale vechilor cetAtT. E de-
corativ, Inainte de toate, cu fe-
restre marl, cu galeriT incintd-
toare, pe cite-0 patru lature, ca
grilaje gratioase de fier flurit
ca podoabA pe la ferestre.
Inluntru se afll saloane mi-
nunate i apartamente luxoase.
Acoperisul Malt, cu mansarde
cu ferestruT cu forme elegante,
dA resedinteT regale un caracter
de chomea intim si familiar si o
fereste de cAldurA si de frig cu
mantalele lul de placA neagrl
rosie.
Dar ceea ce te izbeste chiar
de afarl, e fericita intrebuintare
a lemnuld. Pridvoarele care
leag5. din stilp trupurile de el-
p-etenie ale clAdireT, galeriile
www.dacoromanica.ro
PELE S (CASTELUL-)
svelte, atirnate ca niste punti
la etajele turnurilor i turnu-
letelor ; lemnAriiie lucrate fru-
mos c6. jour» ; grinzile care se
vAdesc in zidurT ; totalul arhi-
tecturer acesteia dA castelulur,
prin usurinta sa, o infltisare tl-
rAneascä si simplA, care place cu
atIt ma,T mult cu &it e ma po-
trivitd ca poezia muntoasA a lo-
culut
Asa dar, resedinta din Car-
pati e tot de o datA senioriall
moderna, monumenta1á si fan-
tezistA. SA maT adAugAm c5. se
ridicA pe o temelie zdravAnA,
ast-fel cA simtI strinse la un loe,
cind vezT acest castel, puterea
gratia, plAcutul i folosito-
rul.
Execulia LucrA-
rile pregraitoare pentru clAdirea
Castelulul incepurA in a. 1873.
D. Doderer, profesor la scoala
politecnic5. din Viena fácu pla-
nurile, iar o comisie compusA
din &nil Ludovic Basset, secre-
tar particular al Monarhulur si
Stöhr, sculptorul CurtiT, redi-
jarl un memoria de materialele
necesare ce trebuiaa pentru c16.-
direa casteluluT.
AtuncT incepurA lucrArile. Se
instalará herAs trae pe Prahova si
pe Peles, spre a da lemne de con-
structie ; se deschiserl cariere in
BucegT ca sl se scoatA pietre ;
in valea PelesuluT se construirl
locuinte pentru maestri, barace
pentru lucrAtorT, adApoaste pen-
tru materiale, cuptoare de var
cArAmidAriT. Ast-fel se nAscu
in cite-va lunT, in singurAtatea
sAlbaticA, un sat improvizat.
Vr'o treT, patru sute de lu-
crItorT sApati, zideaa, nivelad,
cioplead piatra i lemnele, cAcT
nu era sl se ridice numal cas-
telul, ci i O. se infiinteze o
instalare de stil mare cu toate
dependintele ei : grajdurr, cor-
purl de gardl, case pentru am-
PELES (CASTELUL-)
ploiatT, pavilion de vinAtoare
si pare pentru trAsurT.
AceastA d'halla parte a con-
structieT, bine inteles, fu cea
maT grea. Chiar oameniT carl se
pricepeaa in aceste lucrurT, nu
maT credeati cA vor izbuti
invingl elementele : pAmintul si
apa care se impotriveaa frinelor.
GreutAtile furá asa de mar!'
in cit o data top crezurá de
trebuintä sá cearA pArerea au-
toritAtilor in aceastA materie.
O comisie de expertI, compusá
de oamenT tecnicT si de ingi-
nerl, examina din noti terenul.
Cu toate cl pArerea unora fu
sA se pArAseascA locul acesta pri-
mej dios si sA se inceapá lucrarea
aiurea, Regele, maT increzdtor
in mijloacele stiinteT moderne,
nu se descuraja i lucrarea urmA.
Izbinda de la urmà era sA dea
dreptate Suveranuluï.
LucrArile inaintarl in asa chip,
In dit in 1875 temelia castelu-
luT era sfirsitá de tot. In vre-
mea aceasta i pavilionul de vi-
nAtoare fu acoperit i temelia
grajdurilor pusA.
La 22 August, constructia
era destul de inaintatl spre a
se face solemnitatea punereT
pietreT.
In ziva aceea, dimineata fu
minunatA. Dupá ce Altetele Lor
merserA sá asculte liturghia in
biserica mAnAstireT, preceda! de
clersi urmatT de demnitaril Cursi!
aT StatuluT, se duserA la lo-
cul constructieT. Aci se ridicase
un umbrar frumos, impodobit
cu steagurl i coroane. Un de-
tasament de infanterie, cu mu-
zica in frunte, sta in linie, in
fatA.
Multimea se grAmAdise pe
toate inAltimile dimprejur.
In afarA de ceT patru sute de
lucrAtorT de la bina, mal steni-
será multime de tAranT si tA-
rance de prin imprejurimT,- im-
669-,
brAcatl in costume nationale, ale
azor di-A.01w tesAturT contri-
buirá mult la strAlucirea yesca a
serbAreT. Dupa ce preotul bine-
cuvintA zidul temelieT, zicind
rugáciunile obisnuite, d. Di-
mitrie Ghica citi actul de fun-
datie urmAtor, redactat in sti-
lul i dupl formula_ traditionalA
a Tare!:
CAROL
Din gralia lar Dumnezed fi prin
voinfa nedionald, Donen al Ronitnilor,
La top' de fag, si vidorr di:dilate;
Duminicd, la ro August, ¡875,
NoI, Carol de Hohenzollern, Domn al
Romlnilor, In al trerzect fi feaselea an
al nafteret` Noastre, dinpreundcu E lisa-
beta Doamna, scun:pa Noastrel sofie, fi
ca ajutorul Celut a Tot-Puternic, am
pus temelia Castelulul Pele, pe mofia
Noastrd Piatra-Arsä, In vecindtatea sfin-
ter mandrtirr Sinaia, ziditd la anal
1695, de cdtre Spdtarul Mihail Canta-
cuzino.
arld:rea acestuY Castel s'a "inceput 'in
anul al zecelea al Domnier Noastre, fiind
prefedinte al Consiliulur de miniftri, D.
Lascar Catargi, p efedinte al Sena/alar,
I. P. S. S. Mitropolitul Primat Cali-
nic Miclescu, fi prefedinte al Adunara'
Deputafilor, Principele Dimitrie Chica,
iar Starif al Sf. Mandstirr Sinaia S.S.
Arhimandritul Onofrer. In acelaf an
s'a 'inceput fi construcliunea a'rumulur
de fier, care va lega oraful Ploeftr ca
Brafovul, prin valea Prahover.
Drept care am subscris aceasta, spre
a Noastrd pomenire in veacurile viitoare.
Pe urml se citi actul de con-
structie : un document curios,
unde se af1á amAnunte stati-
stice interesante asupra lucru-
luT si proveniente! materialelor
de zidit.
Cele dou5. pergamente furA
apoT puse inteun tub de
plumb, care fu asezat in teme-
lie impreunA cu o colectie de
monede ale TdriT. Aceste mo-
nede, foarte rare azT, fuseserA
bAtute in putine exemplare
purtaa, ca un fel de procla-
mare inainte de autonomie, efi-
giaDomnitoruluT, cAruia Sublima
www.dacoromanica.ro
PELES (CASTELUL-)
PoartA, nu inglduia dreptul de
bate moneda..
Dupl aceea Domnitorul puse
mina pe un ciocan, zicind : ((SI
se ridice acest Castel si sA fie
inteo zi leagAnul DinastieT
Noastre in Tará.», dAdu treT
loviturl sacramentale. Doamna
fácu tot asa, in vreme ce tru-
pele prezintaa armele si mu-
zica cinta imnul national si pe
cind muntif si %dile repetaa cu
mi! de glasurT sfrigAtele de bu-
curie ale m'ultimiT.
Inaugurarea. In cei doT
anT de dupl punerea pietreT,
lucrArile urmarä ca multá. acti-
vitate, i zidurile ce erail una
cu p5.mintul, se inAltarl cit
omul, lAsind chiar O. se vadá.
planul deosebitelor trupurT ale
clAdirer, cind izbucni fárA de
veste rAzboiul cu Turcia, care in-
trerupse lucrArile pAnA in pri-
mAvara anulul 1879, cind
cepurl cu un noa avint.
MultumitA numAruluI de lu-
crItorT intrebuintatI si zeluluT an-
treprenorilor si al tutulor, opera
se sfir$i edificia si depen-
dinte in toamna anuluT 1883.
Nu maT rdmtnea decT de cit
sl se inaugureze noua rese-
dintA, i solemnitatea rAmase
hotAritA pentru ziva de 7 Oc-
tombrie 1883, stil vechia.
Se flcu iar serbare mare, la
care alergA lume din toate pAr-
tile RominieT i ehiar din strAi-
ratate. Ceremonia incepu dupA
obieeia printr'un servicia divin,
la nouA ceasurT de dimineata,
la biserica mAnAstireascA din
Sinaia, fiind de fatl I. P. S.
S. Mitropolit Primat, numerosT
demnitarT strAinT si aT StatuluT
Romin.
In fata casteluluT strAlucitor,
onorurile le facea un batallon
de vinAtorT, cu drapelul desfl-
surat i cu muzica cintind. In
curtea casteluluT, impodobitl cu
PELES (CASTELUL-)
verdeata i steagurl, Mitropoli-
tul Primat cu Vicarul sati si
insotit de calugariT manastireT
Sinaia, dete apeT traditionala
bine-cuvintare, dupa care urma
un Te- Deum. Apol genera-
lul Creteanu, seful caseT mili-
tare a RegeluT, dete citire ur-
matoruluT document :
Ed, Carol I, Domn Rege
Cu Elisaveta Regina,
Dupd o sal& neaositra de dor ani,
In tupid Cu un arias nestatornic, strd-
britut de ¡encare, isbulit-am a pune, la
poalele Bucegiulur, temelia acestet cM-
dirì In anul mintuirer 2-813, iar al
Domnier Noastre al IX-lea.
Zidirea s'a oprit pe timpul rdaboiulur
pintru neatirnarea Ronzinier.
Intrat-am In aceastd casa a Noastrea
In anul mintuirer z883, iar al Dom-
niel Noastre al XVII-lea ; datu "r-am
nume iCastelul Pelefulur.
Acest document, care istori-
seste pe scurt fazele construireT,
copiat, pe pergament, cu litere
artistice, chiar de Regina, se
gaseste astazT inteunul din co-
ridoarele castelulul. El fu isca-
lit de catre SuveranT, de Mi-
tropolitul Primat si de toate
personagiile ma/ de frunte, ce
ere' ata. AtuncT se imparti
o medalie comemorativa, opera.
a gravorului Kullrich, turnata
in amintirea acestel zile.
Pe cind muzica intona imnul
national si soldatiT imprastiati
urale vesele pe care le repetaii
ecourile, adunarea se inarepta
catre intrarea casteluluT. Acolo
executorul opere!, d-1 .Stöhr,
prezinta SuveranuluT, pe o perna
de catifea, cheia casteluluT. Cu
aceasta, cheie, artistic lucrata,
Regele deschise usa de onoare
a resedintel sale, usä care, fie
zis in treacat, este sub toate
privintele o minune, i in ce
priveste canaturile de lemn
sculptat i in ce priveste ar-
malurä de metal. Pe urma cor-
tegiul sui scara cea mare, in
670
cap cu Mitropolitul Primat, care,
dupa rinduiala obicInuita, binecu-
vinta toate safile casteluluT. D upa
aceea se dete un prinz minunat,
la care luara parte totI oaspeti
maT de capetenie, si in timpul
caruia Regele ridica urmatorul
toast :
cAm cfradit acest Castel co un semn
trainic cbt dinastia, aleasil liber de na-
fiune, este adinc inrddacinatd in asid
frumoasd Tara ,ri ter rlispleatim dragostea
poporulur Nostru Cu increderea nemdr-
ginita pe care o avem t viitorul scum-
per Noastre Parir. Implinese dar o da-
torie sacrd, o vie dorinfd, ridiclnd cu
vin Romtnesc, In aceastra casca a Noas-
trd, cel infir paaar In onoarea pen-
tru jericirea Rominier.
Sd trdiascd draga Noastrer pral»
Aceste cuvinte fura primite
cu entuziazm de catre ceT de
fatä, care aclaman pe Rege
pe Regina cu urale calduroase.
Ca rAspuns la acest toast,
Dimitrie Ghica, presedintele
Senatuld, fnchina, ca reprezen-
tant al natiuneT, in sanatatea
DinastieT. ApoT poetul Alexan-
dri, pe atuncT in toata stralu-
cirea talentuluT sati, pronuntl
urmatoarele cuvinte : «Pe vre-
mea stramosilor nostri, cind un
Domn, sati un boier intra in
noua'i casa, poporul se aduna
dinaintea usei si facea urarT
in felul acesta: «SA aibT atita
cinste i atitea izbinzT cite
grinzT si caramizr sunt in casa
si cite graunte de nisip sunt
In zidurTa. Tot ast-fel este ura-
rea traditionala ce la rindu-ne
aducem Maiestatilor lor in nu-
me/e intreger natiunT . . Bine-
cuvintarea cereasca, si drago-
stea poporuluI sa pentru
fie
totdeauna oaspetiT lor in noul
locas, fermecator ca o Poveste
a PelesuluT 1» Pe urmá veni
rindul luT C. A. Rosetti, pe a-
tuncT presedinte al Camera' de-
putatilor. Inteo irnprovizare,
pe atit de stralucita, pe cit si
www.dacoromanica.ro
PELES (CASTELUL-)
de neasteptata, fuchinä in sa-
natatea perecher regale, adu-
cind in cuvintele luT omagil
particulare la adresa RegineT
Elisaveta, tot de o data Doamna
a Tara prin voluta dumnezei-
asca i Doamna a literelor prin
invatatura sa. In sfirsit urma
un toast al L P. S. S. Mitropoli-
tuluT Primat, care vorbi in nu-
mele cleruluT, si altul al gene-
raluluI Cernat, care vorbi in
numele armateT formata de Re-
gele Carol si conclusa de dinsul
la izbinzile rezbeluluT pentru
neatirn are
In seara aceleeasT zile, ciad
se mutara in noua lor locuinta,
Regele si Regina mal bine-voirä
sa primeasca, ca toate obose-
lile ser/Arel, veo sease-zed de
persoane, sosite ca trenul ful-
ger Paris-Constantinopol, inau-
gurat la aceeag data i care
eran inginerr, directoff de drum
de fier, oamenr de Stat, jurna-
listr, arara Suveranii bine-voira
sa le faca onorurile nouer lor
re§edinte.
Ast-fel fu celebrata, peste opt
anr dupa inaugurarea lucrarilor
punerea cele! din urma pietre
a castelului Pele, a acester fru-
moase rwdinte la care lucra-
será numerosT art4tr i mil de
brate timp de zece anr, pentru
a realiza o singura gindire,
gindirea Rege/ur Carol, conce-
puta ca indrazneall i v8ita cu
tarje.
Parcul 1i interiorul Castelu-
Parcul din jurul castelu-
luT, facut dupl inaugurare, a
fost una din cele maT grele lu-
crarT, prin nivelimentul eT, cit
prin drumurile care duc la
castel ce s'ati executat. Cel maT
Insemnat drum e acel care plea-
ca din osea, merge pe malul
sting al Pe/esuluf; alt drum pe
malul drept al torentuluT care
pleaca din gara in spre Castel.
PELES (CASTELUL-)
0 alta infrumusetare sunt ne-
numaratele potecT de prin pa-
dure. Una din cele care plac
mar mult Carmen Sylver, e a-
ceea care urmeaza cursul ro.
mantic al Pelesulur si care duce
la (Pajistea Reglad».
Mar inainte de a patrunde
In el, sa spunem doul vorbe
as upra planuluT castelulur Peles.
Castelul se compune dintr'un
corp central, cu o curte inte-
rioara, avind ca scosatura in
dreapta un pridvor mic cu doua
caturr, si in stinga, o aripa le-
gata de corpul principal prin
dou5. galeriT, care tin Intre ele
o a doua curte, curtea de o-
noare. Aceasta curte slujeste
numar in zilele de primire.
etaj. Oaspetir regalr
care se coboara acolo din tra-
surr, dinaintea user celer marl
de intrare, pentru a intra in
Wile de primire, trebue s5. trea-
ca maT filed printr'un vestibul
ca infatisare monumentala
bogat impodobit.
Aci, pe o placa de bronz, sunt
sapate urmatoarele versurr, com-
puse de nemuritorul bard al
Rominier, Vasile Alexandri, pen-
tru inaugurarea Castelulur:
.El Carol fi al vial Poisor
2idit-am intr'un g2.nd fi dar
In titnft de luiste al meii regal,
In tim? de .pace al niel 'alai. 11
Tot ad e o galerie, care cu-
prinde in dreapta i in stinga
po.rtretele strämosestr ale Ho-
henzollernilor. E de remarcat
scara ca coloanele de marmora,
vitraTurile i lemnaria, care e
o capodopera, lucrare a cl-luT
sculptor Stöhr.
Din coridor se da in sala de
mincare, in stilul «Renasterer»,
cu mobill bogata, cu vitraiurile
pictate bogat.
Din sala de mincare, dam in
sala de biliard, de aci in noua
671
said de serbarT, in stil mauresc.
De remarcat in aceasta sala e
fintina araba de marmura alba,
fintina ce e o copie a uneia
gasita in Egipet i afiltoare acu-
ma in Muzeul de arte din Viena.
De aci intram in salonul cel
mare de receptiuni oficiale, de
unde se desfäsoara o vedere din
cele mar frumoase a clef Pete-
sulur.
Prin usa din fund, acest sa-
lon comunica Cu un cabinet
mic, stil Ludovic XV, plin de
bibelourr, portelanurr de Saxa,
figurine si vase de pa mint. Pe-
retiT sunt imbracatT in damasc
rosu. Clavecinul din acest salo nas
merita atentiune ; el e din se-
colul al XVI-lea i impodobit in
secolul al XVIII-lea cu picturT
de Joseph Vernet. Acest instru-
ment a apartinnt surorer lur
Ludovic al XVI-lea, DoamneT
Elisabeta.
Din acest cabinet desfatator
intri in sala de muzica, care
are infatisarea uner capele, prin
vitraiurile er i instrumentele
de muzica ce o mobileaza.
Sala de muzica e in adevar
una din atractiile castelulur Pe-
les. Regina Elisabeta isr petre.
ce aci cea mar mare parte a
timpulur, cintind la orga sati la
pian.
Printr'un coridor, trecem de
ad i in biblioteca si cabinetul
Regelur. Tot in catul acesta al
castelulur e si o mica i ele-
ganta sala de teatru.
Al II-lea etaj. Printr'o scara
minunata, te urcr In al doilea
etaj. In primal rind, dam inteun
coridor care serva de biblioteca.
Din acest coridor intr5m in a-
partamentele hotärite pentru
oaspetir de distinctiune. Aci ati
locuit : Imparateasa Elisabeta a
Austrier, Principele de coroanA
Rudolf si arhiducesa Stefania,
actualul Rege Eduard al An-
www.dacoromanica.ro
PELES (CASTE LUL-)
gild, Regina Suedier, precum
alte personaje inalte.
Aceste °dal contin picturr de
mare pret ale pictorilor : Ruys-
daöl, Hobbema, Van Breughel,
Dujardin, Teniers, Prudhon,
David, Van-Dyck, Rembrandt,
Greco, etc.
In acest cat se afil si apar-
tamentele private ale Suvera-
nilor. De remarcat act e cabi-
netul Reginer, uncle Augusta
Suveranä serie i picteaza.
Turla cea mare coprinde o
Trinkstube, circiuma in felul
german, lucratä numar in lemn,
in stilul berarillor germane, cu
polite, pe care se atia tot felul
de pahare si vase zmaltuite. De
la ferestrele si din balconul cir-
cular in care da, te bucurr de
o vedere mareatA peste muntr
si val.
Subt acoperis, sunt aparta-.
mente elegante pentru perso-
nalul curter.
Pentru a incheia aceasta no-
tita, vom remarca ca vitraiurile,
din intreg castelul Peles, merita
o mentiune deosebita. Picturile
de pe geamurr prezinta, in afara
de scenele istorice din viata
Hohenzolternilor, si scene din
istori a romineasca. Voevozir Ste-
fan si Mihalti, in tinutd fal-
nica stapinesc cu privirea lor
scara de onoare. Vitraiurile din
sala de muzica reprezinta su-
biecte din poesiile lur Alexan-
dri, si din cele mar gratioase
legende populare rominestr.
Cum se lasa noaptea, lumi-
nele se aprind pretutindenT, ina-
untru si afara din castel ; fun-
dul negru al %di! se insteleaza
ca puncte luminoase care strd-
lucesc d'alungul aleelor intune-
coase i lumineaza terata din
fata castelulur. Nu to poate
cine-va inchipui, daca n'a vazut
Cu ochir, uimirea ce pricinueste
ochiului i spiritulur, stralucirea
 PELEWL (PLAII1)
acestuT luminat cu totul mo-
dern, In sinul naturer muntoase.
Castelul, luminat feeric, in mij-
locul intunecimeT padurilor ; lu-
rninile ldmpilor celor marl, unele
cam rosil i altele violete, ras-
pindesc asupra verdeteT o luminä
colorata, care invaluie peizajul
inteo atmosfera de poveste.
Pelequl, plaia, jud. Prahova. Se
margineste la E. cu plaiurile
Varbilaul i Prahova, de care
se desparte printr'o linie dusa
de la N., din muntil Carpati, Buie
care merge spre S.-V. pana la co-
muna Ocina ; la V., cu j ud. Dimb o-
vita, de care se desparte printr'o
Unie frinta ce trece pe la V. de
com unele : 0 cina, Tal ea, Sinaia
Predealul ; la N., cu Transil-
vania, de care se desparte prin
muntif Carpati.
Se compune din com. urb.
Sinaia i 5 comune rurale: Co-
marnicul, Ocina, Predealul, Talea
si Tesila.
Resedinta subprefectureT e
in com. Simia.
Cele mal populate comune
din plaiul Pelesul sunt : Comar-
nicul si Predealul, Tesila si Si-
naia ; cea mal mica este Talea.
Locuitoril, ajutatI de pasu-
nile excelente din munti, se o-
cupa cu fabricarea brinzeturilor,
cu care fac un negot intins.
Intr'acest plaia, traiul locui-
torilor de o vreme incoace s'a
imbundtatit inteun mod simtitor;
aceasta se datoreste in mare
parte cistiguld ce le aduce nu-
meroasele fabricl de var negru,
carierele de piatra, cum si di-
feritele fabricl de tot felul ce
s'aa instalat pe valea PrahoveT.
Plaiul Pelesul e udat de riu-
rile Prahova i Doftana.
Are 7 parohil, avind si o fi-
Hala.
t. Parokia Ocina, cu bise-
rica parohiala Adormirea, com-
672
pusa din cat. Adunati si Sur-
desti (Breaza.d.-s.).
Parohia Bufteni (comuna
Predealul), cu biserica par o-
hiala Nasterea Maicer Domnu-
luI, compusa din cat Predea-
lul, Azuga i. Poiana - Tapulul.
Parohia cu bise-
rica parohiala Adormirea.
Parohia Trestieni (com.
Tesila), cu liserica parohiall
S-IiI Voevozt
Faro/ha Talea, cu bise-
rica parohiala Sf. Nicolae.
Parohia Comarnicul, cu
biserica parohiala. Sf. Nicolae,
compusa din cat. Poiana, Ghio-
sesti, Podul-Lung, Posada, Po-
dul-NeaguluT, avind ca biserica
filiala Sf. Treime.
Parokia Secdria (com. Co-
marnicul), cu biserica parohiala
Buna-Vestiré.
Pelequl, deal, in com. rur. Or-
zesti, plaiul Closani, jud. Me-
hedinti.
Pele§ul, lrî, jud. Prahova. Iz-
voreste de la poalele munteluf
Virful-cu-Dor, din partea de V.
a com. Sinaia, plaiul Pelesul ;
curge de la V. catre E. si se
varsa in riul Prahova, pe tar-
mul drept, in dreptul com. Si-
naia, trecind pe linga Castelul
Pelesul.
Acest piritI îi mareste vo-
lumul cu izvorul Pelesul, In care
se varsa izvorul Sf. Ana.
Pele§ul, izvor, curge din partea
de N. a com. Sinaia, pl. Pete-
sul, jud. Prahova, i dupa ce
'primeste de afluente girlita Sf.
Ana, se varsa in gira Pelesul.
Peleticul, sat, In j ad. R.-Sa.rat,
plaiul Rimnicul, catunul de re-
sedinta al com. Dealul-Lung,
asezat la V. com., pe piriul Peleti-
cul, la poalele dealuluT Peleti-
www.dacoromanica.ro
PELETLIA
cul. Are 671 hect. intindere,
ca o populatie de 62 familiT,
saa 275 suflete, din cad 65
contribuabilr; o biserica si o
Peleticul, deal, in jud. R.-Sarat,
plaint Rimnicul, com. Dealul-
Lung ; se desface din dealul
Lupanul ; se intinde printre pi-
raiele Valea-Rasca i PeleticuI,
afluentl aT Rimnef; brazdeaza
V. com.; e acoperit cu padurl.
Peleticul, plrÊz, in jud. R.-Sa-
rat, plaiul Rimnicul, com. Dea-
lul-Lung ; izvoreste din dealul
Lupanul ; curge de-a-lungul dea-
luluT Peleticul ; uda cat. Peleti-
cul, si se varsa in riul Rimna,
dupa ce a primit piriul Strimba.
Peleticul-de-la-Munte,
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni-
cul, com. Dealul-Lung, cat. Pe-
leticul, in partea de V., acope-
rita in cea mal mare parte de
padurI.
Peleticul-§i-§otircari, peidure,
in jud. R.-Sarat, plaiul
cul, com. Dealul-Lung ; depinde
de circumscriptia VII silvica,
ocolul Varzaresti ; asezata pe
dealul Peleticul, are 59 hect.
intindere.
Peletlia, sat, in jud. si pl. Con-
stanta, cat. comunel Cara-Har-
man, situat in partea de N.
a plaseT si cea de V. a comu-
neT, la 6 kil. spre V. de catu-
nul de resedinta, Cara-Harman,
pe ambele malurT ale piriuluI
Peletlia. E dominat la N. de
movila Duingi (83 metri) ; la
S., de Movila - din - Tirla (119
m.) ; la S.-V., de Movila-Beiu-
luT (136 m.). Are o suprafata
de 5850 hect., dintre care vatra
satuluT i gradinile ocupa 75
hect.
 PELETLIA
Populatia sa, compusl din
RominT, BulgarT si Turd, este
de I31 familiT, sari 516 suflete.
apte drumurl comunale,
pleacA din sat : patru spre N.-
E., N. si N.-V., ducind la Cara-
Nasuf, Duingi, Tariverde si Co-
gealac (toate in judetul Tulcea)
treT spre S.-E., S. si S.-V.,
s'i
ducind la Cara-Harman, Gar-
galicul-Mare si Tasdul.
Peletlia, /sida, In jud. plasa
si
Constanta, com. Cara-Harman ;
izvoreste din partea de E. a
dealuluT Peletlia si se indrep-
teazg spre E.; trece prin sa-
tul Peletlia si apol, urmind
aceeasT directie, de la V. ca-
tre E., afarl de miel ocolurT,
merge de se vars1 in partea
de S.-V. a laculni Tuzla. Peste
acest pida se aflä un pod al
drumuluT comunal Gargalic-Cara-
Nasuf (Tulcea), pod care poartA
numele dePodul-Draculul-Negru.
Peletlia, deal, in jud. si plasa
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Cara-Harman, situat in par-
tea septentrionalA a p15.seT si
cea de V. a comuna Are ur-
mAtoarele virfurT : Cara -Tepe
(165 ni.) ; Cara-Iuic (153 m.);
Iarim -Iuiuc (14o metri) ; Mo
vila-BeiuluT (136 m.). Se intinde
de la N. catre S.-E., in formA
de arc.
Peletuci - de -Jos, sdt, in jud.
Bacdti, pl. Bistrita-d.-s.,' com.
Spineni, situat litiga piriul Tur-
bata, la 825 m. mal sus de
CAtAlesti (scoala). Are o popu-
latie de 34 familiT, sati II I su-
flete.
Vite : I I caT, 54 vite mari
cornute si 30 pord.
Peletuci - de - Sus, sat, in jud.
BacAll, pl. Bistrita-d.-s., com.
Schineni, situat pe sesul Sire-
678
tullir, la 1 kil. de CAtAlesti, unde
se afld scoala. Are o populatte
de 47 familiT, saa 162 suflete ;
o bisericA ; 2 circiumT.
Vite sunt: 12 caT, no vite
marT cornute si 53 porcT.
Pelinei, trup de mofie, rAzdseascd,
in com. Oancea, pl. Prutul, jud.
Covurluiti.
Pelini, deal, in partea de S. a
com. Plcureti, pl. Podgoria,
jud. Prahova ; se intinde de
la V. spre E. A fost plantat
Cu viT, carT s'ati distrus de fi-
loxerl. AstIzT parte din dea-
lurile com. PAcureti servesc de
izlaz, parte pentru cultura po-
rumbuluT.
Pelinul. VezT Cucuteni - ROMA
sat, com. Durnesti, pl. tef5.-
nesti, jud. Botosani.
Pelinul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Dormlrunt, situat la 8 kil. spre
E. de satul de resedintO.
Pelinul, izvoare si 'Fria, in sa-
tul Cucuteni-RAzIsi, com. Dur-
nesti, jud. Botosani.
Peliteanul, colind, in jud. Bu-
zAti, com. Boziorul, cAt. Gor-
netul, parte goalA si parte aco-
peritA cu izlaz. ImpreunI cu
Cocioaba, Nenisoaia, Virful-Pi-
nuluT si Virful-GOvanelor, for-
meazA o circumferintA, care in-
chide schitul GAvanele.
Pelticäreasa, Episcopia, Fer-
burla, Aninoasa i Cimpu-
lung, trupuri micr de pddure,
In intindere de 15 hect., jud.
Muscel, com. tefOnesti, plasa
Riul-DoamneT, compuse numaT
din aninT, plutA si salde.
Penca, trup de piidure, al statu-
www.dacoromanica.ro
PENTELEUL
luT, situat in com. Cirstdnesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea, in
intindere de 30 hect., formind,
impreunA cu trupul BAnicesti,
pAdurea Cucesti.
Peneiul, vad, in jud. BrAila, pe
unde drumul Cazasul-Petroiul-
Noel, coboarl muchia Baldovi-
nesti la 31/2 kil. spre N. de
satul Cazasul.
Penelor (Dealul-), deal, pe co-
tisa clruia e asezat satul Raiul,
com. Cdrniceni, pl. Turia, jud.
Iasi.
Pene§ti, mahala, in jud. Mehe-
dinti, com. rur. SAlltrucul, pl.
Motrul-d.-j.
Peneul, fost sat, fu ¡ud. Covur-
luitl, pl. Siretul, intre Piscul si
Independenta, pe Valea-Suhu-
luiuluT, desfiintat in 1884, din
cauza inundatiilor SiretuluT, si
al clruT locuitorT s'ají alipit la
com. Independenta (mal ales
cAt. Braina). Peneul apartinea
com. Piscul.
Penteleul, munte, in jud. ti u-
zAA, com. Goidesti, c5.t. Vir-
lamul, unul din ceT mal fru-
mosT aT TdreT, si cel mal inalt
al judetuluT, avind 1753 metri
indltime. E insemnat prin bogata
sa iarb5., de o calitate supe-
rioarA, din care cauzl laptele
oilor ce pase aci, produce cel
mal bun cascaval, care se fa-
bricI in asarla de la Viforita.
Masivul sla e coprins tntre pi-
raiele Bisca-Mare si Bisca-MicA,
prezintind cincT ramificatil m5.-
rete : Cernatul, MiclAusul, Pi-
clorul - CapreT, Viforita si ZA-
noaga, futre care mal inalt se
ridicA Virful-Penteleul uT, acope-
rit peste tot de iarbA, afarl
de partea de N., unde e stincos
si cu spAinitntAtoare precipitiT.
 PENTELEUL
Pe poale, are vaste si seculare
padurT de brazT, apoT pinT si
ceva maT sus ienupere. Din
punctul de vedere al constitu-
tiuneT sale geologice a fost stu-
diat de d-1 Grigore tefänescu
(«Revista stiintifica", anul VI).
Penteleui, mofietntinsA, jud. Bu
za.ii, com.Gura-TeghiT si Goidesti,
compusä din muntil: Ivanetul-
Mare, Cernatul, Viforita, Za-
noaga, parte din Piciorul - Ca-
preT, Poiana-din-Cale, parte din
Podul-Calulur, avind o intindere
aproximativa. de 9700 hect.,
parte padurT seculare de brazT,
pinT, moliftf, fagf, etc., parte
pasunT.
Penteleului (Drumul-), drum, Pepele§ti, sat. VezT Titiesti, jud.
ce duce din comuna Gura-Te-
ghil in Virful-PenteleuluT , ju-
detul Buzati. Incepind de la in-
furcatura Biscelor, pe malul
BisciT-MarT, trece pe la Ghe-
nunea-Dracului, Lezpezi, Sedal-
lui-Leonte, Gura-MileT, Trestia-
MileT, Cernatul, pe care se urca
pina la Fata-CernatuluT ; de adi
se coteste pe Viforita si apoT
pe piala in sus, pana in virful
PenteleuluT. Acest drum se face
calare in 7 ore.
Penteleuluf (Plaiul-), coame de
munit, care se intind de la mun-
tele Penteleul, in diferitiT munti
ramificatl dinteinsul, judetul Bu-
zati.
Pentenoaica, pik de padure, de
stejar de cherestea, ¡ud. Viasca,
com. Fundul-PAruluT, pl. Neaj-
lovul, in suprafata de 197 hect.,
pe proprietatea Crovul, a sta-
tulul ; tine de ocolul silvic Cir-
tojani.
Pentiliciucul, lac, jud. Tulcea,
avind 65 hect. intindere, situat
in partea de N. a plasiT Tul-
674
cea si cea de S.-E. a com. Sa-
tul-Noti, la S. de lacul Pentilicul,
lingl gira $andul, cu care co-
munica printr'o &lita. E in-
conjurat cu stuf si contine peste.
Pentilicul, lac, in jud. si plasa
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Satul-Nod, in partea de N. a
plasiT si cea de S.-E. a comu-
neT. E format de girla ondul,
de care acuna e izolat. Are o
intindere de 8o hect. E incon-
jurat cu stuf si contine peste.
Pepele§ti, sat, cu 150 locuitori,
jud. Argesul, pl. Pitesti, acind
parte din com. rur. Dealul-
BraduluT.
Argesul.
Peptani, deal, In jud. Gorj, com.
Hodorasca, pl. Ocolul, situat
spre S. de comuna.; se intinde
de la E. din catunul Pinoasa,
spre N.-V., pana in soseaua ju-
deteana, aproape de Ciuperceni ;
ad e Wat de osea pe care
o urmeaza si continua pana linga
dealul Bujorlscul din jud. Me-
hedinti ; pe acest deal se afla.
'Yac:Jure, plantatiT de viT si livezi
de prunT.
Peptenari, sat, In jud. Argq,
plasa Pitesti, facind parte din
com. rur. Hintesti-Zmeura.
Peptenari, pitia, in jud. Iasi,
com. Miroslava, pl. Stavnicul ;
izvoreste dintre dealurile Uri-
cani si Dragalina, trece prin
satul si valea Vorovesti, unde
formeaza un iaz ; aporrese din
com. si se varsa in riul Bahlu-
iul.
Pepurnicul, lac, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul com.
urb. Chilia - Vechie, asezat fa
www.dacoromanica.ro
PERENI
partea de V. a plasiT si cea
de S.-E. a comuna', linga gira
Aliboca-Suhat, de care a fost
format. E inconjurat de toate
patine cu stuf. Are o intindere
de 6o hect. si contine peste.
Perchiul, sat, facind parte din
com. Huruesti, pl. Berheciul,
jud. Tecuciti, situat pe coasta
de V. a dealuluT cu acelasT nume,
la 4 kil. 70 m. de resedinta
com.
Are o populatie de 72 fa-
miliT, sati 332 suflete, care lo-
cuesc in 62 case ; o scoall
mixta, frecuentat5. de 57 copiT.
Comerciul se face de 2 cir.
ciumarT.
Teritoriul satuluT este de 862
hect.
LocuitoriT, parte fosti clacasT
si improprietaritT la 1864, sta.-
pinesc 22 hect. si 99 ara'; parte
sunt raza0 i stapinesc 120 hect.
si 90 ariT ; lar proprietara mo-
sier numita. Farcasesti, Acade-
mia Româna, are 719 hect.
Data infiintareT satuluT ar fi
din timpul luT tefan-cel-Mare ;
locul acesta a fost dat unuT
viteaz al luT, anume Bals, care,
impreuna cu cumnatul sa.5, ar
fi infiintat satele : Perchiul, Ne-
delcul, Farcasesti si endresti.
Partea de sus a satului se
mal numeqte i Harniceni.
Perei (Valea-), subdivizie a cut.
Ichimesti, com. Minzalesti, jud.
Buzad.
Perei (Valea-), MOfje, in jud.
Buzaii, com. si ca.t. Minzalesti,
formind, cu Chicera, un corp de
250 hect.: fineata, araturt, livezi
si izlaz, proprietatea mosneni-
lor.
Pereni, vechie numire a comu-
na Belotul, pl. Dumbrava-d.-s.,
jud. Dolj.
 PERENI
Pereni, mahala, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Belotul.
Pereschivul, p/asd, situata in
partea de S.-V. a judetulur Tu-
tova.
Se margineste la V. cu jud.
Tecuciti, de care se desparte
prin hotarele artificiale a mo-
siilor limítrofe; la N.-E., cu pl.
Tutova, de care se desparte
de asemenea prin hotare artifi-
ciale ; la S.-E., cu pl. Corodul,
de care se desparte, prin riul
Birladul ; la E. (pe o micá dis-
tanta), cu pl. Tirgul.
Pamintul acester plasT este,
In cea mar mare parte, deluros,
formind, la marginea de V. a
judetulur, o culme, aproape ne-
Intrerupta, de dealurl, a caror
maxim de inaltime o ating dea-
lurile din com. Sendresti.
,
E udata prin mijloc de ptriul
rereschivul, care e incarcat pe
stinga cu piriul Micul-Pereschiv,
pe dreapta cu piraiele Soveja
si Bolborosoaia, in care se varsa
pirilasul Fintina-Nuculur, care
si el la rindul sal' are de a-
fluent piriiasul Fintina-Trifulur.
In partea de E. este udata
de piriul Tutova, ce vine din pl.
Tutova. Ambele aceste Oraje
sunt afluentl al drepter Birla-
dulur.
Se cultivä viea pe o intindere
de 1545,50 hect., din carl 259
hect. nelucratoare. Asemenea
se mal cultiva si pomi fructiferT,
dintre care numar prunir ocupa
o suprafata de 98,25 hect.
LocuitoriT, pe litiga agricul-
tura, se mal ocupa si cu rota-
ria, dogaria si butnaria.
Comerciul consta in vinzarea
productelor agrieole, a animale-
lor si a vinulur.
Sunt 77 ctrciumr.
E strabatuta de 3 drumuri
principale :
Soseaua nationala Birlad-Te-
Nardo Diefionar Geografie. ni. Ilr.
68617.
676
cuela, ce urmeaza laturea de
S.-E. a plaser, paralela cu riul
Birladul.
Calea ferata Tecucid-Birlad,
ce merge paralela cu soseaua
nationala, si este cuprinsa 'filtre
aceasta si riul Birlad ; are 2 sta-
tiunr: Tutova si Ghideni.
Soseaua vecinall Tutova, ce
incepe din soseaua judeteana
Birlad-Bacad, la satul Pogana,
pl. Tutova, indreptindu-se spre
S., prin pl. Pereschivul si trecind
prin comunele: Ciocani, Ivesti
si Pogonesti, urmind valea Tu-
tover (malul sting al piriului) ;
taie soseaua nationala si linia
ferata Birlad-Tecucid si trece
riul Birlad, in pl. Corodul, la sa-
tul Crivesti.
Are 14 comune rurale, din
care cele mal populate sunt :
Stanuesti, Cabesti si Liesti si
48 sate, din care mal populate
sunt : Ivesti, Cabesti si hipo-
nesti-d.-s.
Are : o populatie de 12158
locuitorr, din carT 2768 contri-
buabilr ; 3060 case; 27 bisericT.
Este acum unita cu pl. Corodul.
In plasile Corodul si Peres-
chivul sunt 29 scolT mixte (1901).
Pereschivul, pirtd, ce curge prin
pl. Pereschivul, jud. Tutova. Iz-
voreste din Padurea-Sendresti-
lor, com. Sendresti. Curge de
la N. spre S. si se varsa in riul
Birlad, pe dreapta, in fata sa-
tulur Ghidigeni, dupa ce s'a in-
carcat pe dreapta cu &alele So-
veja si Bolborosoaia, iar pe
stinga cu Micul-Pereschiv, stra-
batind ast-fel pl. Pereschivul in
toata lungimea sa. Udä terito-
rifle com. Sendresti, Praja, Sta-
nuesti, Coroesti, Cabesti, Prise-
cani si Liesti, curgind t'itrio
vale frumoasa.
Pereschivul-Mic, phi:1, ce izvo-
reste din cat. Afumati, com.
www.dacoromanica.ro
PERETIIL
Chilieni, jud. Tutova ; curge de
la N. spre S.; uda comunele
Chillen' si Coroesti si se vara
pe teritoriul acester din urma
in piriul Pereschivul, pe stinga,
linga catunul Fitichesti.
Pereschivului (Valea-), vale,
ce trece prin mijlocul pl. Pe-
reschivul, jud. Tutova, taind-o
de la N. spre S. Prin ea curge
&tul Pereschivul.
Pere§ti, cdtun, jud. Gorj, plasa
Amaradia, com. Cirligei, situat
pe iin platod coprins intre par-
tea N.-V. a catunulur Cirligei
si riul Gilortul.
Are o suprafata de loto hect.,
cu o populatie de 6o familiT,
sati 285 suflete, din cari 66 con-
tribua.bill.
Locuitoril poseda : 12 plugurr,
62 care cu bol, 2 cdrute Cu
caí; 258 vite marT cornute, 37
cal, 224 or, 20 capre, 64 porcr
34 stupT.
Riul Gilortul uda catunul In
partea de N.-E.
In catun se mar gasesc : 1
moara pe va si 12 fintinr.
Comunicatia se face prin dru-
murr ordinare.
Peretul, cont. rur., In jud. Tele-
orman, pl. Tirgulur, la I I kil.
de Rosiori si la 21 de Alexan-
dria, pe calea judeteana Rosiori-
Alexandria, in partea dreapta
a riulur Vedea.
Se invecineste la N. cu fila
Vedea, care o separa de com.
Dulceanca si Albesti ; la N.-V.,
cu mosia orasulur Rosiori-de-
Vede ; la V. si N.-V., Cu com.
Belitori; la S., Cu com. Plosca
si la E., tot cu riul Vedea, care
o separa de cat. Parul-Rotund.
Riul Vedea are, in partea
despre com. Peretul, ca afluent
pirilasul Baracea. Atit Vedea
cit si Baracea ad la acest punct
86
PERETUL
un insemnat depozit de prundis,
din care locuitorli scot pietrisul
necesar pentru impietrirea so-
selelor.
Intinderea acester dom., dim-
preuna Cu mosia propriet5reas-
ca, este de 7100 hect.
LocuitorT improprietäritl dupa
legea rumia sunt in numar de
550, pe o intindere de 1225
hect.
Are: o paclure-lastar, in intin-
dere cam de 300 hect., 251 hect.
de vil, si 350 hect. lived i izlaz.
Are o populatie de 3520 sufl.,
din care 704 contrib.; o scoa1ä
mixta, frecuentata de 136 co-
pil (r9o1) ; doua bisericI, deser-
vite de 3 preotl si 4 cintaretr ;
o moarI cu abur! ; diferite sta-
bilimente de comercia si 9 ch.-
ciumr.
Numarul vitelor din comuna
este de 7149 capete, din care :
1652 vite mar! cornute, 410
cal', 8 magart, 4500 or si 579
porcr.
Budgetul comuner este de
7501 ler, 62 banr.
Se tine firg aci tn ziva de
'tintare.
oseaua.. judeteana Rosiori-A-
lexandria strabate comuna in
toate lungimea si o pune in le-
gatura la N.-V. cu orasul Ro-
siori. La S.-E., cu com. Plosca,
la. S., Cu com. Belitori i Pirlita,
si la N., cu Parul-Rotund, se
leaga prin drumurr vecinale.
Imprejurul com. sunt multe
magua; cele mal insemnate sunt :
Magura-Verde si Magura-CheniI,
a caror inaltime este de peste
IO m. cu o periferie de aproape
200 m. In partea despre S., tre-
ce Brazda-lul-Novac spre com.
Plosca.
Satul Peretul i mosia, dupa
cum rezultä din diferite docu-
mente vechY, a purtat numirea
de Peretul-Dulceni. Satul Dul-
ceni, de linga com. Belitori, s'a
676.
despopulat i mult1 din locui-
torr aa venit in vale la Peretul,
unde stabilit cu locuitorT
venitr din arte partr ale tara.
In secolul trecut, satul Pere-
tul se gaseste trecut tot la pl.
Tirgulul, sub domnia lur C. Ma-
vrocordat.
Locuitorir acester comune
treaza inca felurite numirl din
alte locurr, ca Iaurestr, Baltaretr
Oltenr. Aceasta probeaza ea
si com. Peretul s'a despopulat
repopulat treptat, dupa vre-
mur!, cu locuitorr venitr din di-
ferite partr ale tara: Baltaretir
de la balta, i anume din spre
orasul Zimnicea; Oltenif, de
peste Olt, de pe la Amaradia.
IaurestiI, se cred a fi ramasite
de pe vremea Turcilor. Marea
maioritate a locuitorilor este dePeretul, pädure particulara, jud.
origina olteana.
Repedea populare a acester
comune se explica prin faptul
cä totr cit1 veneaa a se stabili
aci, se bucuraa de felurite pri-
vilegil li se oferea de proprie- Peri, com. rur., in jud. Mehe-
tara mosier lemne, locurr de
päsunat &rä plata, dijma din
lo una si altele. Aceste privi-
legir aa durat pana acum 40
50 de anT i eral' respectate
de vechiul proprietar Costache
Belu. Gratie acestor privilegir
com. Peretul a ajuns a fi una
din cele mar prospere si popu-
late ale judetulur.
Peretul, sat, cu 54 familiT, jud.
Argesul, pl. Oltulur, pendinte
de com. rur. Olanul. Are o bi-
seric5., cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, deservita de un preot
si un cintaret.
Peretul, sat, in jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-mj., com. Glodul, cu 158
suflete, locuind in 9 case l 28
bordee.
Peretul, stafie de dr.-d.-f., in
www.dacoromanica.ro
PERI
jud. Teleorman, pl. Tirgui, com.
Peretul, pe linia Rosiori - Ale-
xandria, pusa in circulatie la
2 Decembre 1895. Se afla
tre statiile Rosiori (10.4 kil.)
Plosca (4.2 kil.). Inältimea
d'asupra niveluld Maril, de
65 m*,22.
Peretul, mofie particulara, Cu pl-
dure, jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj.,
com. Glodul.
Peretul, mofie, in jud. Teleor-
man, pl. Tirgulur, proprietatea
societater de asigurare cNatio-
nala ». Are o intindere de 4400
hect. E compasa din mar multe
trupurr si se intinde si peste
Vedea.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. 910-
dul, pe mosia Peretul. Are o
iatindere de 50 hect. i se com-
pune din emita, cer i stejar.
dinti, pl. Ocolul-d.-j., la 23 kif.
de orasul Turnul - Severin. Si-
tuata pe vale, se margineste':
spre E. ca com. Prunisorul
Degerati ; spre V., cu comuna
Valea-Pietrer ; spre N., cu com.
Zagala; lar spre S., cu com.
Govodarva i Severinesti.
E formata din cinc! atine :
Peri, Bisericer, Silitea, Borogi-
din-Dos si Borogi-din-Fata, avind
peste tot 1578 suflete, din carT
280 contribuabili, locuind in
345 case.
Locuitoril posea : 66 plu-
gurr, 107 care cu bol, 3 carute
cu ca!; 171 stupT.
Prin comuna trece soseaua
Valea-PfetrerPerei Prunisori.
Are o biserica, deservifl de
I preot si 2 cintaretr; o scoald.
mixta, conclusá de un invata-
tor i frecuentata de 6o elevI.
Budgetul comuner e la vera-
 PERI
turI de 1725 leT, lar Ia chel-
tuelr, de 1231 leT.
Vite : 600 vite mar! cornute,
20 ca!, 691 o! i 700 rimAtort
DealurT mal principale in co-
munl sunt : Culmea-Perilor, pla-
toul Pucioasa i dealul Tarnita.
VAT sunt : Valea - Perilor
Valea-HusniteT.
Ape: Husnita, Valea-Mare
Platoul Pucioasa si-a, luat nu-
mele de la pucioasa ce con-
tine.
Pe acest platod, se xice, ar fi
fost un mic oras al un u! popor n u-
mit Gornozintli, orasul fiind ni-
micit de Tra;an, aü Amas numai
urmele : zid gros, cArdmizT
marT parkte i. osele pavate,
sub care s'a gAsit banT vech!.
Probabil trebue clutat aci o
urmk de asexAmint roman4.
Peri, mahala, fAcind parte din
orasul Tecucid, jud. Tecucid,
situat in partea de N.-E. a ora-
sultd, pe malul sting al Birla-
LocuitoriI sunt venitI a-
proape totT din satul Ochesesti,
care s'a desfiintat.
Peri, numele, sub care se vede
trecut satul judetul
Teleorman si in actele vechr
In nomenclatura. comunelor din
1870.
Peri, lac, in jud. falomita, pl.
Cimpulul; are izvoare si con-
tine peste.
Peri, mofie, in jud. Teleorman,
pi. TirguluI, proprietatea d-luT
tir. Petrini Paul.
Peri-12Bol, conz. rur., in par-
tea de N.-E. a plAseT Tirgul,
jud. Teleorman, la limita el cu
jud. Vlasca, situatA pe valea
TeleormanuluT, pe partea stin-
gA. Are un atun, Brosteni, ase-
677
zat la 2 kil., tot pe valea. Te-
leormanulur si de aceeasl parte
ca i cAt, de resedintA.
Se invecineste la N. cu com.
Netoti-d.-j.; la S., ca Olteni ;
la E., cu parte din com. Talpa-
Bitcoveni, din jud. Vlasca si la
V., cu Valea si Piriul-Ciinelul.
Are o populatie de 184 fa-
mili!, sal" 755 suflete, din care
zoo contribuabili.; o scoald, in
cAt. Brosteni, frecuentatA de 20
elevI ; o bisericl, in 01. de re-
sedintA, Peri-Riiosr, deservitt de
preot i i cintAret ; mor!.
Vite : 542 vite marI cornute,
98 caT, 1163 oT si 90 porcI.
Intinderea com., cu mosiile
de pe dinsa, este-de 1112 hect.
ProprietariT principal! sunt : d.
dr. Paul Petrini avind 205 hect.
arabile si 6 hect. radure-; Efo-
ria Spitalelor Civile, posedind
500 hect. arabile.
NumArul locuitorilor impro-
prietAritl dupl legea rurall este
de 112, pe o intindere de 400
hect. Vil' se gásesc pe o Intin-
dere de 7 hect., apartinind lo-
cuitorilor.
Budgetul com. e la veniturl
de 2827 le! si la cheltuelT, de
2659 le!.
oseaua judeteanA Alexan-
dria-TAtgxesti strAbate comuna
in toatA lungimea si o pune in
legAturA cu com. Olteni, la S.
cu cat. Netoti-d.-j., la N.
PAnd. la Alexandria sunt 31
kil., pana la Rosiori 27 kil. si
pana' la resedinta judetulid, 27-
kil.
Pe teritoriul com, se afla doul
mAgurT, una in stinga soseleT, la
V., inaltA de 40 m., cu o cir-
cumferintä la bazA de 300
iar a doua inaltd, de 20 m.
ca o circumferintl la bazA de
ioo m., situatA 1'1E10 pirliasul
TeleormAnelul.
Peri-Rlio§I, mofie, a Eforiel Spi-
www.dacoromanica.ro
PERIENI
talelor Civile din Bucuresti, jud.
Teleorman, pl. Tirgulur, com.
Peri-RiiosT.
Perianul, lac, in jud. Teleornian,
pl. Ialornita-Balta, com. Stel-
nica, insula Balta, situat la S.
laculuI Cobolcicul.
Periatul, braf (prival), in jud.
Ialomita, insula Balta, pl. Ialo-
mita-Balta, in dreptul satulul
Stelnica.
Pericli-i ol-Tepe, deal, in jud.
Tulcea, pl. IstruluY, pe teritoriul
com. rur. Cogelac vîrf estic al
culmeI Cascalac-Bair, situat in
partea de S. a plAseT si a co-
muner. Are 143 m. inAltime
si este punct trigonometric de
rangul al 3-lea, domintnd asu-
pra vAeI i satulur Cogelac
aasupra soseleT naturale Tulcea-
Constanta, ce trece pe lingt el.
Periclic, deal. Se desface din
dealul Sultan-Bair, jud. Con-
stanta. Se prelungeste spre E.,
bite° directie generall de la N.-
V. spre S.-E. IntrA in jud. Tul-
cea, brAzdind partea vesticA a
plAsilor Babadag (si a comuna
sale Slava-RusA) si Istrul (si cea
nordicA a com. sale Casimcea).
Din el to iaí ,nastere vAile
Bas-Punar (Slava-Rus), Criu-
Culac, A.mutlu -Culac i Hagi-
Amer-Dere. E strAbAtut de tle-
turT adind si prApAstioase.
ful sAd cel maT inalt, Doerani,
sad Er-GhiobekTepe, are 391
m. inAltime,- fiind decT printre
cele maT inalte din Dobrogea.
E acoperit cu pAdurT intinse si
pe poalele sudice cu pAsuid
livezT.
Perieni, sat, la partea de N.-V.
a com. Cirniceni, pl. Turia, jud.
lasi, asezat pe costisa a doul
dealurT, prin valea cArora curge
 PER1ENI
piriul Ostopeni, de la N. la S.
Are o intindere de 2864 hect.
si o populetie de 234 familiT,
sati 916 suflete ; o biserica, fa-
ma de un razes /a anul 1872,
deservitd de i preot si 2 cin-
taretT; o scoala, infiintat5. in 1874,
conclusa de iinvatatoare si fre-
cuentata de 35 elevl i in care
se lucreazd pallriT de paie, de
o calitate foarte. buna.
In partea de N. a satulur, se
afla mahalaua andesti, ce se
zice a a fost razesie a una
andescu. MaT in sue, tot pe
aceeasT vale, o alta mahala nu-
mit5. Ostopeni sati SalariT, fosta
a unuT boer, Aslan, care cam
pe la 1782, cumparind partea
andeanuluT, a stramutat satul
biserica din Ostopeni, chiar
pe hotarul satuluT Perieni, unde
exista si asta-z!. MaT in tima
un boer, Balus, care avea mosie
alaturea cu satul Perieni, a de-
venit proprietarul mosiilor Perie-
nilor, andenilor si Aslanilor, for-
mind un singur trup, caruia I-a
dat numele de Perieni ; aceasta
mosie se intinde pana in malul
Prutulul.
Vite: 1281 vite mar! cornute,
124 cal, 2264 óT, 14 capre si
238 rimatorT.
Perieni, sat, in jud. si pl. Tu-
tova, com. BogeSti, in apropiere
de Birlad, i spre N.-V de din-
sul.
Are o populatie de 1188 su-
flete-, -o seoall mixta, frecuen-
tata de 32 copiT (1900),
E despartit lii doul partr:
Perieni-d.-j., spre S. si Perieni-
d.-s. spre N.
Are cariere de piatr5. In ex-
ploatare.
Perieni, cltun. Vez! Tatomiresti,
sat, jud.
Perieni, iaz, in vatra satuluT Pe-
678
rieni, jud. Iasi, pl. Turia, com.
arniceni.
Perieteanca, ptidure, In jud. Ia-
lomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Perieti, formind cu padurea Cu-
tarideanca un trup de 330 hect.
E populata cu stejar, ulm, sal-
cie, plop, anm i jugastru.
Perieti, com. rur., in jud. falo-
mita, pl. Ialomita-Balta, situata
pe partea stinga a riuluI Jalo-
mita, intre comunele Pribegi
Andrasesti, la 45 kil. de Calarasi.
Are o suprafata de 10585
hect., din carT 330 hect. padure
si 13 hect. baltis coprinde
mosiT, apartinind maT multor
proprietarl si locuitorilor mos-
nenT.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritl 152 locui-
to4 i maT sunt neimproprie-
tariti 186 locuitorT.
Se compune din satele : Pe-
rieti, Poenarul-Bordea, Bratescu
,Botarul, cu resedinta prima-
riel si a judecatoriel comunale
in satul Perieti.
Are o populatie de 1898 Su-
flete ; o coa1ä mixta in satul
Perieti si alta mixta in satul
Bratescu, frecuentate in 1899-
900 de 170 elevr si conduse de
2 invatatorT; douà bisericT, de-
servite de doi preoti i patru
dasc5.1T.
Vite : 350 ca!, 280 boT, 3300
oT, 30 capre, 50 bivolT, 5 asinT
pi 270 porcl.
Budgetul com. e la veniturr
de 10376 le! L la cheltuell de
9927 le!.
Prin comuna trece calea ju-
deteana Slobozia-Urziceni.
Perieti, com. rur., jud. Olt, pl.
Siul-d.-s., situatä pe Valea-Imi-
nogulur pi a Inivelulurs la 16
kil, de capitala judetulul pi la
12 kil, de a plAper.
www.dacoromanica.ro
PERIETI
Se cornpune din 3 catune :
Perieti - d. -s., Perieti- d. - mj.
cu o populatie
de 1146 suflete, din carT 262
contribuabill, locuind in 246
case.
Se zice ca aceasta comuna
dateaza de maT bine de 200
a n T.
A fost situatl mar intati pe
valea numitä Valea-cu-Casele,
situatl mar la E., de unde Io-
cuitorir s'aa permutat pe Va-
lea-Iminomlur, din cauza lipser
de apl.
Are 3 bisericT : una in Pe-
'cu hramul Sf. Nico-
lae, fondatl la anul 1822 de
familia Caldurapl, alta in Pe-
rieti-d.-mj., cu lu-amul Sf. DJ-
mitru, fondata in anul 1857-58
de familia Fintineanu si a treia
in .cat. Mierlesti-d.-s., cu hramul
Sf. Nicola.e, fondata in anul
1810 de locuitorl, toate deser-
vite de 3 preotT ; o scoall mixta,
in Perieti-d.-mj., frecuentata de
60 copil ; o moara cu abur!.
Dintre pomI roditorI, se ga-
sesc : merl, duzl, visinl i prunr.
Comerciul se face in comuna
de 3 circiumarl, de fie-care ca-
tun cite unul.
Veniturile .pi cheltuelile co-
mune sunt de 2971,05 la.
Vite : 235 caT, 116 iepe, 502
bol, $4 vatT, 3056 oT 1.1 102
porcI.
MeserizsT 2 cojocarT, i lem-
nar, i zidar, i cizmar i i fle-
tar.
Tot teritoriul comuneT se in-
tinde pe o suprafata de 7650
hect., din care 3280 hect. apar-
tin la 140 familiT mosnenT si
513 hect. la 123 locuitorT im-
proprietarig dupa legea rurala
din 1864; restul e posedat de :
V. Perieteanu, I. Gabunea, I.
Alexe si Elena Fintineanu.
Pamintul cultivabil e pes, ne-
gru humos pi fertil.
 PERIETI
O. osea comunala , care
strabate comuna de a lungul
sati, pe Valea - Iminogulur si a
o leaga la N. Cu
Inivelulur,
comuna Balteni i Potcoava si
la S. cu Mierlesti.
La V., teritoriul comuneT se li-
miteazd cu Movila-lur-DrAghicr
cu Mägura-Frasinulur, din Valea-
ZiduluT, care o despart de co-
munele Goteana (cat. Brebeni)
Turia.
La E., Valea - Vediter o se-
para spre N. E. de com. Pot-
coava i spre S.-E. de comuna
Valea-Merilor.
Teritoriul comuna e udat de
valcelele : Valceaua - Elesteulul,
Valceaua - Balomirulur, Valen-
Iminogulur si a Inivelulul i Val-
ceaua-Caselor, la N.-E. careia
se ridica Dealul-Odailor si Val-
ceaua-Oblegulur.
Intre aceasta valcea i Valea-
Vediter, se afla Pädurea-cu-Crin-
gul, Cringul-Cerbulur i Poiana-
Branister. In centru si pe malul
drept al Iminogulur se afil
Dealul-Viilor. Atara de cele no-
tate mal sus se afla risipite pe
teritoriul comuner Perieti i alte
magurr : Magura-Elesteulur, Mä-
gura-cu-Carbunl, a-Ulmulul, Gra-
tiearele, a-Gabuner si altele.
Poiene mar insemnate sunt :
Poiana-Lacu/ur, la N.-V., Poiana-
DraculuI, la S.-E. si a-Branister,
la N.-E.
Puturr se" fintinT sunt o mul-
time, pe toata Valea-Iminogulur
si a Inivelulur, din care mal in-
semnate sunt : Fintina-Sarpe-
lur,. Putul - Boangiulul, Fintina-
de-la-Salde, Fin tina - de - Piatra,
Fintina-Tiganulur, Fintina-Zap-
ciulur, Putul-Fintineanulur, Pu-
tu1-RizglituluT.
Perieti, sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
comuna cu acelasT nume, situat
pe malul sting al Aula lalo-
679
mita, in dreptul satulur Ghim-
pati, cu care comunica printr'un
pod plutitor, si spre S. de la-
cul Fundata.
Aicl este resedinta primariel
si a judecatorier comunale.
Are o pop ulatie de 280 familir ;
o scoall mixta; 2 bisericr, deser-
vite de 2 preotl si 4 dascalL
Vite sunt : 200 cal', 18o bol,
2500 o!, 30 capre, 35 bivoll,
5 asinl si 180 pord.
Perieti-de-Mijloc, cdtun, facind
parte din com. Perieti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt, situat pe valea
si pe amindoua laturile Imino-
gulur, la N. de cat. Mierlesti-
d.-s. Are o populatie de 487
locuitorT, din carT 40 sunt im-
proprietariti dup. legea rurala,
cu 318 pog. din proprietatea
d-lur C. I. Fintineanu, care po-
sea aci cam 2300 hect. ara-
bile si 200 padure.
Are o scoall mixta, care a
fost frecuentata in 1899-900 de
6o copir; o biserica, cu hramul
SI.Dumitru, fondata in anir
1857-1858, care poarta ur-
matoarea inscriptiune :
La anul 1857, luna Iunie In 17, s'a
pus temelia acestul sfint loca, Cu hra-
mul Sf. Dimitrie i s'a sävIrOt la 1858
Septembrie 1, Cu toat cheltuialit D-lor
Dimitrie I. Bumbes, mare Pitar Oil al
reposatulul I. Bumbq, mare postelnic),
Ion FintIneanu, mare Särdar (fiind al
2-lea pärinte al D-lul D. 1. Bumbe)
D-neI Slirdäreasä, Elena FlotIneanu
(mumd bunä a D-lul D. 1. Bumbe), In
ande /d'hiel Sale PrinpiluI Alexandru
Ghica, Ciimicanul Tärd-RomIneftl, ale
Prea SfinOtuluI Mitropolit Nifon Seva-
stos 1i ale intru tot iubitoruluI de Dum-
nezeii Climeut, Episcop al Eparhiel Ar-
gepl, cu a cärui deslegare s'a lnceput
acest sfint
Perieti - de - Sus, edtun, Mcind
parte din com. Perieti, pl. Siul-
d.-s., jud. Olt, situat la i kil.
spre N. de cat. Perieti-d.-mj.,
pe ambele conste i malurr ale
www.dacoromanica.ro
PERIPRAVA
piriulur Inivelul. E resedinta
comuner si are o populatie de
314 locuitorr, din carr 29 sunt
improprietaritr, dupa legea ru-
rala, cu 137 hect. din mosia
d-lur Alexe Romanov, care mar
poseda aci 328 hect.
Vite : 116 bol, 54 yac!, 49 cal,
1063 01 si 85 porcl.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, fondata îii anul 1822
avind urmatoarea inscrip-
tiune :
Ziditu-s'a Intliii aceastä Mina' Bisc-
rici In ciltunul Pendí-de-sus, din lemn,
pe temelie de zid, In anul 1822, dIn-
du-i-se hramul SI; Erarh Nicolae, cu
toatä. cheltuiall D-ion AndreI
Dumitru CifidäruA (fiii reposatuluY
Popa Ciddäru0.), Preotul Iordache Du-
hovnicul (fiul reposatulul Ion Olida-
ru0), Dumitru I. CIldärugt i Ion C.
Tudose (fa reposateY Cälina, sora cu
Ion i cu Popa Ciildärup) i s'a sfintit
nezugrävitä Cu toatii cheltuiala celor de
mal sus, aviad numaY sfintä Icoanä, In
zilele pärinteluI protopop George Grecu.
In anul 1825, s'ati zugrävit cele 2
timple, cu cheltuiala D.lor Andrel
Dumitru
In anul 1856 tencuindu-se pe din
afarä Ti pe dinluutru, s'a zugravit Cu
cheltuiala Preotulul M. Duhovnicul, fiul
lul Dumitru Cäldfirt1. In anul 1868,
s'a invelit cu içä, lar turla cu fier de
citre D-ni! Ion Constantin qi 1. M. Po-
pescu.
Perilegti-Coste§ti, trup de mo-
fie, proprietate a d-lul Zadari-
ceanu, pendinte de com. Bit-
coveni, pl. Glavaciocul, judetul
Vlasca.
Perilor (Valea-), vale, judetul
Muscel, ce izvoreste din com.
Cetateni-din-Deal si se varsa in
riul Dimbovita, pe malul drept,
in cercul com. Cetateni-din-Vale,
plaiul Dimbovita.
In timpr secetosT seaca.
Periprava, sat, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, catunul comuner Sfi-
stofca, asezat la IO kil. spre
 PERI§AN1
N.-V. de resedintd, pe malul
drept al bratuluT Chilla, In fata
oraselului rus Vitcovul, din Ba-
sarabia. Vatra satului ocupa
80 hect. pamInt, parte acope-
rit cu nisip si stuf.
Are o populatie de 75 fa-
milif, saú 320 suflete, totT li-
povenT.
Peri§ani, saii Peri§ani-Spini,
com. rur., jud. Arges, pl. Lo-
vistea, la 23 kil, de com. rur.
Suici, resedinta subprefecturei,
si la 72 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 8 sate : Baia,i, M11-
ceni, Perisani, Pripoarele, Po-
deni, Poiana, Spinul, Surdoiul,
aVind peste tot 258 familiT, aati
1133 suflete.
Are patru bisericT (in Baiasi,
Mlaceni, Perisani i Spinul); o
scoall primara rurala ;, 7 cir-
ciu
Budgetul comuner e la veni-
turl de 1929 leT si 73 banT si
la cheltuelf, de 1905 leT.
Vite: 530 bol' $i vacr, 52
caI, 720 or, 97 capre, 165 rl-
matorr.
Peri§ani, sat, cu 185 locuitorT,
jud. Argesul, pl. Lovistea, fa-
and parte din com. rur. cu
acelasT nume. Are o biserica, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, de-
servia de un preot 4i un otn-
tare% ; o scoala mixta.
Peri§ani - Spini. Vez! Perisani,
jud. Argesul.
Peri§eni, mofie, a statuluT, in
jud. Covurluiá, com. Jorasti, pl.
Prutul.
Peri§orul, com. rur., In judetul
Braila, pl. Ianca, situata pe ses.
Se margineste : la E. cu com.
Bordeiul-Verde i Urleasca ; la
N., cu lanca ; la S., cu Ber-
lesti ; la V., ou Dedulesti
1680
Suprafata com. e de
6000 hect., cu o populatie de
257 familiT, salí i t64 suflete,
din carT 204 contribuabilT. Im-
proprietaritT dupa legea rurala
din 1864 sunt 87 locuitorT, 5i
neimproprietaritI maT sunt 28.
Veniturile comuna- sunt de
4690 leT i cheltuelile, de 4671
leT.
Vite : 1049 bol', 578 vaci,
30 taurf, 296 viteI, 667 caT,
3056 oT, 431 poro)" si 3 capre.
Suhatul e de 1500 hect.
Are o biserica, construita la
1854 de locuitorT, deservitá de
preot $i I eintaret ; un cimi-
tir, situat la E.; o scoald mixta,
frecuentata de 61 elevI (1899
900). Scoala de baetT s'a In-
fiintat la 18-52; scoala de fete,
la 1872.
In comuna sunt 5 strade
o plata.
DrumurT: la Braila, spre N.-E.,
41 kil. ; la Ianca, trecind catea
ferata Baila - Bucuresti, pe la
cantonul i I9,spre N.-V., 5 kil.;
la Surdila - Gaiseanca, pe lInga
movila Perisorul, spre V., 14
kil.; la Filiul, spre S., 14 kil.; la
Bordeiul-Verde, spre S.- E., 8
kit. ;' la Ulmul, traversind calea
ferata Fäurei-Fetesti, 23 kil.
Comuna s'a lufiintat la 1848
de locuitorT venit1 din comu-
nele vecine Strimbul, Vizireni
Sutesti.
Peri§orul, com. rur.i in judetul
Dolj, pl, Dumbrava-d.-j., la 38
kil. de Craiova si la 15 kil,
de resedinta plAW, com. VII.-
topul, situata pe ambele rnalurT
ale plrluluT Peilsorul.
Se Invecineste la N. Cu com.
Maracinele; la S., cu com. Cio-
roiasul ; la E., -cu com Intor-
sura 5i la V., cu comuna Giu-
bega.
E accidentata de Dealul-Mare,
care are 6 Inaltime de % m., de
www.dacoromanica.ro
PERLORUL
movila Ghebaci, Movila - Cerbu-
luT si Magura-din-DealublVlare.
E udata de un mic pida,
nurnit Perisorul, ce izvoreste
se pierde pe teritoriul comuneT.
Se dovedeste prin acte, ca
comuna exista inca de pe tim-
pul luT Mihaia-Viteazul. Inainte
se compunea din catunele: M1
racinele si TIrnava ; azT se com-
pune dintr'un singur cAtun, nu-
mit Peri5orul.
Are o populatie de 817 su-
flete, locuind In 197 case. Bi-
serica s'a fondat la anul 1862
de egumenul rnanastirei Bucov5.-
tul, arhimandritul Nicodem, din
fondul minastireT. In biserica,
precum si pe zidul din afará al
bisericeT, se vad inscriptiT cu
numele si data fondareT si a
fondatoruluT, precum i portre-
tul fondatorulur.
Are o proprietate de 34 pog.
Este o scoall mixta., care a
fost frecuentata In anul scolar
1899-900 de 82 copiI.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 173 ImpAmInteniti ; dupA,
cea din 1879, sunt 113.
186 pog. 1006 stinj. sunt o-
cupate numaT de vatra satuluT ;
2521 pog. u88 stinj., de pa-
mint arabil ; sunt iso pog. fl-
neata, 260 pog. viT, 500 hect.
1)1:Jure.
Mosia Perisorul cu Tirnavita
are 6o0 pog. arabile. Apartinea
pian astireT Bucovatul.Venitul saa
este de i 8000 Id anual. Padurea
statului, numita Perisorul, are
o suprafata de 500 hect. Apar-
tinea manastireT Bucovatul. Se
compune din cer i tejar si e
amenajata.
Viile, de 260 pog., del vin
negru ; se gasesc pe mosia sta-
tuluT si apartin locuitorilor.
In Dealul - Mare se gaseste
piatra, ce este Intrebuintata la
constructiT.
Pe mosia statuluT se afig. o
 PERWRUL,
moara Cu aburi $i douà stine,
unde se fabrica. brinza.
In Perisorul sunt 7 circiumT.
Catea judeteana. Craiova- Ca-
lafat strabate comuna pe o lun-
gime de 4 kil. Cal* comunale
vecinale o unesc cu comunele
vecine.
Budgetul comuneT e la veni-
turf de 3260,87 leT $i la chel-
tuell, de 2719,10 leT.
Peri§oruI, sat, in coltul de S.-
V. al comuneT Perisorul, jud.
Braila, la 42 kil. spre S.-V. de
ora$ul Braila, aproape de dru-
mul de fer Braila-Buzati, infiin-
tat la 1852 si numit ast-fel dupä
numele movilei Perisorul, situata
la S.-V. de sat.
Are o populatie de 157 fam.,
san 687 sufl.; o scoalà mixta, fre-
cuentan de 61 elevI (r90o-901);
o biserica, claclita de locuitorI
la 1852, deservita de 2 preotT,
I cintaret si t paracliser. coald
de lpetT este aci de la 1852;
scoala de fete, de la 1872.
Suprafata vetreT satuluT este
de 41 hect., avind 156 case si
6 circiumI.
Vite 339 cal, 1117 vite marT
cornute, 1850 of, 3 capre $i 193
rtmatorf.
Peri§orul, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-j., formind com. Peri-
$orul. VezT comuna Perisorul.
Peri§orul, sat, facind parte din
com. rur. Fundeni-Gherasi, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N.-E. de Fundeni.
Se intinde pe o suprafan de
720 hect., proprietatea -d-luT N.
I. Gherasi.
Are o populatie de 152 lo-
cuitorT.
Comercial se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
205 si al celor micT, de 415.
681
Peri§orul, edtuu (tirla), in jud.
/alomita, falL Ialomita-BaltA, co-
muna Cosimbesti, pe cimpul
Bara.ganuL
Peri§orul, cdtun (tirld), in jud.
Ialomita,1 pl. Iklomita-Balta, si-
trat pe cimpul. Baraganul, ali-
pit de com. Suditi.
Peri§orul, c41d (t'ida' de oT), in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-
ritoriul com. rur. Sf. Gheorghe,
In partea S.-V. a plaser si a co-
muneT, asezata in partea de N.
a grinduluT Perisorul, din care
parte esté acoperit ea larba.
Peri§orul, grind sati loc ridicat
deasupra stufuluT inconjurator,
asezat pe malul MAriT, in par.
teaS.-V. a plaseT Sulina $i a
comuneT ruraie Sf. Gheorghe
sati Cadirlez, jud. Tulcea ; se
prelunge$te spre E. cu grindul
Metava ; are o forma triunghiu-
lara si o intindere de 200 hect.,
din care jumatate acoperita cu
iarba.
Peri§orul, mo,cie, pendinte de
com. cu acelag nume, pl. Ianca,
jud. Braila, proprietatea EforieT
Spitalelor Civile, cu o suprafata
de 10000 hectare si un venit
de 67000 leT.
Peri§orul, mo)cie a statuluT, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Perisorul, arendatà cu 72500
ler (1886-96), impreunA cu
Tirnavita si Trocnesti. Are pà-
dure pe diosa.
Peri§orul, pddure a statuluT, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d4., com.
Perisorul, cu o intindere de 500
hect. Este amenajaa, Inainte
apartinea nanAstireT Bucovatul.
E populatA cu stejkr si cer.
Peri§orulul. (Dealul-), dea4 in
www.dacoromanica.ro
PEgIF.TIL
jud. R.-Sarat, p/. Ora$ul ; se
desface din dealul Deleanul ;
brazdeaza V. comunelor Borile$ti
si Blidare ; e acoperit cu pasunT.
Peri§ul, sat, facind parte din_co-
muna rura15. Cociocul, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov, situat la N.-
V. de Cociocul, futre Valea-Ne-
det si padurea Radu-Vocla.
Denumirea de Peri$ul o are
de la o lunca de perT ce se afla
In locul unde e situat astazi
satul. PAdurea «Radu-Voda» era
a manastireT din Bilteni, facuta
de Radu-Vocla.
Are o populatiune de 405
suflete, repartizate pe 82 familif.
Ocupatiunea de capetenie a lo-
cuitorilor e cultura cerealelor,
pe care o fac pe o intindere
de 235 hect. proprif si pe un
numar de hectare pe care le
jai' de la administratia Dome-
niulul CoroaneT prin invoelf.
Cresterea animalelor se face
numal pentru trebuintele lor.
In 1901 posedati: I armasar,
32 cal, I I iepe, 4 taurT, 8o bol,
102 vacT, 22 minzatT, 30 m'in-
zate, 40 viteT, 72 berbecT, 788
oT, 3 capre, 54 porcI, 3 asinT.
Comerciul. se face de 2 cir-
ciumarT.
Are o scoalA mixta, infiintatl
in 1895 si care a fost frecuen-
tatA in anul 1900-901 de 35
elevi.
$atul Perisul este deservit de
bisefica din parohia comuneT
Poenari. Vezi Perisul, trup de
mosie.
Peri§ul, stalie de dr.-d.-f., jiid. Il-
fov, pl. Znagovul, com. Cociocul,
pe linia Bucuresti-Ploe$ti, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se gil futre statiile Buf-
tea (12,9 kil.) si Crivina (9.8
kil.). Italtimea d'asupra riivelu-
lur Marif, de '07.96 m.
Veniturile acestel statil,J pe
 PERWM
anul 1896, ati fost de 10675
leT, 20 bani.
Peri§ul, trup de mofie, facind
parte din Domeniul CoroaneT,
Cociocul. Are o suprafata de
602 hect. pi anume: 235 hec-
tare delimitarea locuitorilor, 367
hect. ale Domeniului CoroaneT,
din care parte se cultiva. ast-
fel : 230 hect. cu cereale
plante uleioase, 70 hect. cu
plante de nutret, 22 hect. cu
pasunr artificiale si izlaz, 32 hect.
cu plante leguminoase, 2 hect.
cu hameiti, iar Ii hect. sunt
ocupate cu ciadiri precum si
cu cimpuri de experienta, in care
se fac incercari cu varietati su-
perioare de cereale, spre a se
vedea care pot reupi mal bine
In Tara.
Intre satul i gara Peripl, de
pe acest trup, sunt situate parte
din cladirile Administratiel Do-
meniului CoroaneT Cociocul pi
anume
O frumoasa raptarle model,
inzestrata cu un numar de 80
yac! mulgatoare de rasa cAl-
gau», laptarie prevazuta Cu toate
aparatele cele mal no!, pre-
cum i grajdurile necesare pen-
tru vacT $i bol.
O porcarie in care se cresc
un numar mare de diferite rase
porcine.
O stuparie infiintata i pre-
vazuta Cu toate necesariile, pen-
tru a reinvia frumoasa indelet-
nicire a cresterei albinelor, care
dadea odinioara locuitorilor cis-
tigurl destul de insemnate.
Un uscator de hameiti sis-
tematic.
MaT multe paule i magaziT
pentru conservatul productelor,
precum i alte constructiuni cu
diferite destinatiuni.
Un chiopc in gara Peripul, in
care Administratia Domeniului
CoroaneT are expuse spre vin-
682
zare produsele laptariel, stupa-
riel, precum i obiecte de ri-
chita, olarie i fringhlerie lucrate
in atelierele ce s'a(' infiintat de
mult pe Domeniul Cociocul.
Putin mal departe de gara,
se afla spitalul rural «Cocioc»
Cu 30 paturi, infiintat la 15
Maia 1895 i intretinut de stat.
Peri§ul, pida, jud. Ilfov, pl. Zna-
govul, ce izvoreste mai sus de
com. Poenari si se varsa in
balta Caldarusani.
Peritea§ca, gÊrld, jud. Tulcea,
prin care lacul cel mal mare
Sinoe, comunica cu Marea in
partea de E. a pase! IstruluT
si a comund rurale Cara-Nasuf.
Peritea§ca-Mare, lac, in jud.
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
riul comuna rurale Caraman-
Chioi, situat intre Mare, de
care e format, si intinsul iezer
Razelm, in partea E. a plasei pi
a comunel. Are o lungime de
4 kil. si o intindere de 300
hect. Linga el si tarmul Mara
e un far englez. Confine peste
bun si in mare cantitate, ce-T
vine din mare.
Peritea§ca-Mick lac mai mic
ca cel precedent, jud. Tulcea,
avind 18o hect. intindere, si-
tuat in partea E. a plasei Baba-
dag si a comunei rurale Cara-
man-Chioi ; comunica du Marea,
de care e format, prin o gura
asezata mai sus de punctul tri-
gonometric, Paharii-Hrani. Con-
tine peste.
Peritul, sat, facind parte din com.
Draganesti, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat la S. pi In apropiere
de satuI de resedinta, DrAganesti,
la care s'a anexat in 1885.
Are o biserica si o pcoala
(Vez! Draganepti).
www.dacoromanica.ro
PEWNARI
Peritcani. Vez! Durnepti-Mitro-
polieT, sat, com. Ringhilesti, pl.
§teranesti, jud. Botosani.
Peda, ball% in jud. Covurluiti,
com. Rogojoni, pl. Horincea,
mar sus de balta Pochina, cu
care se uneste printr'o gira.
Perjoaia i HOrje§ti, daza sate
vechr, desfiinfate i in locul ea-
rora s'a infiintat satul Boghepti-
d.-j., com. Boghesti, pl. Zeleti-
nul, jud. Tecuciti.
Persescu sfoartl
de mofie, tu jud. Buzad, com.
Gura - Teghii, cät. Argasalesti,
de 50 hect.
Persescu stincei,
in albia riului Bisca-RozileT, jud.
Buzar', com. si cat. Gura-Teghii,
de unde se desfasura o prea
frumoasa. priveliste. D'asupra ei
era cunoscutul foisor al mult
ospitalierului patriarh 'al mun-
Olor : Enache Persescu, unde,
ceT ce-1 vizitaú, sculptati im-
presiunile ion, din care s'a 11-
cut o mica colectiune de dece-
datul poet Aricescu (vez! «Lu-
mea reall i lumea idean»).
Aci, in curs de 30 anT, s'aran-
tilnit adesea multi oamenT Po-
Miel i literati al Tare!. MultT
din cei lipsitl de mijloace, ga-
sead o existenta comoda in casa
lui Persescu.
Persica. Vez! Piersica.
Per§inari, com. rur., jud. D'Un-
bovita, plasa Cobia, situatä pe
cimpie, pe malul drept al riu-
lui Dimbovita, la 15 kil. spre
S. de Tirgoviste. Prin raionul
com., afara de Dimbovita, curge
pi un piria, numit Nucetelul.
Are o populatie de 1053
locuitorl ; o biserica; o scoala ;
o moara de apl.
 PEWNARI
Se invecineste la Est cu
comuna Cazad, de care
desparte prin Dimbovita ; la
V., cu Sperieteni, despartindu-
se prin valea tIta ; la N., cu
Vacaresti, despartindu-se tot
prin Dimbovita si la S., cu com.
Gura- utiT.
Per§inari, sat, facind parte din
com. rur. Cocodsti, pl. Tirg-
sorul, jud. Prahova. Cade in
centrul comuneT.
Per§inarului (Valea-), vale cu
peldure, jud. Muscel ; izvoreste
din coastele padureT cu acelasT
nume ; strabate parte din c5.- Pescarul, lac, in jud.
tunul Vladesti - PamintenT, si se
varsa in 1.1'1.11 B1 atia.
Per§unari, subdivizie a thtunu-
lut Tohaneanca, com. Tohani,
jud. Buzan.
Per§unari, mofie, in jud. Buzaa,
com. Tohani, cat. Tohaneanca.
Ved Soreasca.
Perte§ti, mahala, com. rur. Ro.
siile, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Are o populatie de 263 locui-
torT ; o biserica, facuta la anul
1770 de preotul Streanga i re-
parad in 1862 de preotuI V.
R. Streanga si la 1888 de Va-
sile Popa Luta.
Pervelei, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Tuzla,
situat in partea de E. a plaseT,
cea de S.-V. a comuneT, la
To kil. spre S.-V. de catunul
de resedind, Tuzla si la Vestul
%del* Tatligeac. E dominat de
movilele Tatligeac (63 m.), de
la E.; Cioban-Iuicuc, de la S.-E.;
Tasli-Iuc, de la N.-V. (90 in.).
Suprafata sa e de 2944 hect.,
dintre care i i hect. sunt ocu-
pate de vatra satuluT si de grA-
dinT.
63617, ~ele Dictionar Geogra4o, roe.
683
Populatia sa, compusa a-
se proape narnaT din SirbT i Bul-
garl, este de 152 familif,
486 suflete.
De ad i pleaca, in forma de
raza, drumurT comunale la Ghe-
rengic, la Chiuciuc-Tatligeac, la
Biuiuc-Tatligeac, la Tuzla si la
Carli-Chioi.
Pescar', parte din molla Bu-
haiul, com. Sendriceni, pl. Co-
sula, jud. Dorohoiti.
Pescarul, mahala, in jud. Dolj,
pl. Ocolu' I, com. Secuiul.
Tulcea,
pl. Suba, pe teritoriul comu-
neT urbane Chilia-Veche, asezat
in ostrovul Tatarul, dintre bra-
tul Chilia i Tatarul, in partea
de N.-V. a plaseT l cea de S.-V.
a comuneT ; este format de bra-
tul Chilia in vre-o revarsare an-
terioara a ha; primeste apa prin-
tr'o mica &lita ; are 30 hect. ; e
Inconjurat cu stuf; contine peste.
Pescäre§ti, cdtun, al com. Vul-
peni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati. V. Vulpeni.
Pesceana. VezT Pesteana.
Pesceanul. Vez! Pesteanul.
Peste-GIrli (Sfoara-de-),
fie, in jud. Buzati, com. Patir-
lagele, avind cam 300 hect. ara-
turT, finead si izlaz, proprietate
mosneneasca.
Peste-Vale, subdivizie a atu-
nului Plescoiul, din com. Pies-
coiul, jud. Buzar'.
Pe§teana, com. rur., jud. Gorj,
pl. Ocolul, situad in partea de
S.-E. a comuneT Ciuperceni. Se
cornpune din catunele : Pes-
teana i Boboesti.
www.dacoromanica.ro
PEMANA
Gira Pesteana o uda dealua-
gul san.
Situata pe ses, sub coasta
dealuluT Chicioara, Piriciul
Oprisiul, are o suprafata de 657
hect., din carT 342 hect. padure,
120 hect. arabile, i ro hect. Ji-
nete, 12 hect. izlaz si 3 hect.
livezT de prunT.
Are o populatie de 198 fa-
mili!, sad 838 suflete, din care
177 contrib.; o scoall mixta, fon-
datl la 1851 si frecuentad de
38 copiT ; douà bisericT de lemn,
deservite de r preot si 2 cin-
tAretr.
Locuitorii sunt mosnenT. EI
posea.: 17 plugurT, 95 care cu
boT, 2 carate cu cal; 6oi vite
marT cornute, 37 ca!, 235 o!,
187 capre i 230 pera
Budgetul comuneT e la veni-
turT de le! 861, banr 88, lar la
cheltuelf, de leT 825.
Comunicatia in comuna se
face prin soseaua comunall care
da in soseaua judeteana T.-Jiul-
Severin.
In comuna se &ese : io pu-
turi si 25 fintinT.
LocutoriT, deosebit de agri-
cultura, se ocupa cu olaria, fa-
cind vase de pamint.
Doua dealurl sunt mal im-
portante in aceasta comuna:
Chicioara - Mare si Chicioara-
Mica, acoperite de padurT.
Pe§teana, ceitun de resedinta al
comuna cu acelasT nume, pl.
Ocolul, jud. Gorj, situat sub
coasta dealuluT Chicioara, pe o
suprafad de 387 hect., din cae:
152 hect. padure, 145 hect. a-
rabile, 80 hect. Jinete, 8 hect.
izlaz, 2 hect. livezT de prunt.
Are o populatie de 148 fa-
mili!, saa 548 suflete, din carT
131 contribuabilT ; o biserica de
lemn, fondata la 1876, deser-
vid de i preot si i cintaret ;
o scoall mixta, care in anul
87
 PEMANA
1899-900 a fost frecuentata
de 38 elevI.
Locuitorif sunt mopnenr. El
poseda : 15 plugurY, 58 care Cu
bol, 2 arute Cu cal, 449 vite
marT cornute, 27 caT, 181 oT,
107 capre pi 160 porcf.
In catun se gAsesc 4 puturT
pi 15 fintinT.
Pe§teana, sat, facind parte din
comuna rurala Cermegepti, pl.
Cerna-d.s., jud. \alma. Are o
populatiune de 355 locuitorT ; o
pcoala de catun, care a fost Pe§teana, pida, jud. Mehedinti,
frecuentata in 1899-900 de
30 copiT ; o biserica. E situata
la 5 kil. de Chiricepti, repedinta
comuneT.
Pe§teana, sat, fácind parte din
com. rur. Gldvile, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Cade in centrul co-
mune', pe valea cu acelapI nume.
Are o pcoall mixta, cu 39
elevI (1899 900); 2 bisericT
de lemn, Ursoaia i Gorgotepti.
Cea din urma are urmItoarea
inscriptie :
Aceast sflnt si Dumnezeeascii bise-
ricii, ce se prilsnuqte hramul SE Voe-
vozl, s'ah ridicat din temelie i s'ah In-
frumusqat ea zugriveall, dupi cum se
vede, de Popa Rada, Popa Constantin
Ion Dogaru, 848.
Pe§teana, mahala, jud. Vilcea,
pl. Cuna-d.-s., com. rur. Roepti.
Pe§teana, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Motru-d.-s., com.
rur. Jegujani.
Pe§teana, rIa, jud. Vilcea, izvo-
repte din Dealul-CaramideT ; cur-
ge de la N. catre S.-E.; trece
aproape de Dragapani pi se var-
sa in Olt, intre comuna Voi-
cepa pi Zlatarei, pl. Oltul-d.-j.
Uda com.: Glavile, ArnAr4ti,
Nemoiul, Creteni i Sutepti.
Valea sa este populata, pro-
684
ductiva i viabila. Largimea
medie a albiei este de 25 m.
Fundul contine nisip, iar tar-
murile ad o inaltime de la 2-5
m. Malul drept domina pe cel
sting. La Zlatarei, este un pod
de lemn, cu o lungime de.44
Pe§teana, pirifi, ce vine din spre
com. Florepti, trece prin com.
rur. Bropteni, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti, pi se varsa in
riul Motrul.
ce izvorepte din hotarul comu-
neT Pavatul, trece pe la n'infla
pi se varsa in Hupnita.
Peiteana-de-Jos, cdtun de re-
pedinta al comuneT Valea- cu-
AA pl. JiuluT, jud. Gorj, pe
partea dreapta a JiuluT, situat
pe ambele laturr ale poseleT ve-
cinale, pe o suprafata de 520
hect., din carI 100 hect. padure,
72 hect. izlaz i vatra satuluT, 32
hect. finete pi 313 hect. arabile.
Are o populatie de 181 fa-
mili!, salí 300 suflete, din care
16o contribuabilT; o biserica de
lemn tencuita, fondata de lo-
cuitorT la anul 1889 pi deser-
vita de I preot i I cintaret.
LocuitoriT poseda: 63 plugurT,
71 care cu bol, 3 carute cu cal,
118 vite mal-1 cornute, 15 cal',
45 porcT pi 139 oT i capre.
Comunicatia in catun se face
pe poseaua vecinala, care o pune
In comunicatie la N. cu com.
sa Valea-cu-Apa, iar la S. cu
Urdari-d.-s.
Pe§teana-de-Sus, com. rur., jud.
Gorj, pl. JiuluT, la S. de com.
Balteni, situata pe loe pes pi de
ambele laturT ale poselel natio-
nale Filiapi-Pietropani, pe par-
tea sting5. a Jiului pi la 26 kil.
de T.-Jiul.
E formata din doul catune :
www.dacoromanica.ro
PEMLEASA
Cocoreni i Pepteana, pe o su-
prafata de 5780 hect., din care
4150 hect. padure, 500 hect.
izlaz, 180 hect. Jinete pi 950
hect. arabile.
Are o populatie de 232 fam.,
sati 641 sufl., din carT 306 con trib. ;
o coala mixta, frecuentata de
27 copiT (1899-900); o bise-
rica de lemn tencuita, fcndata
de locuitorf la 1880, deservita
de I preot pi 2 cintareti- ; i he-
rastrati mecanic, proprietatea bi-
sericeT Cretulescu ; 2 circiuml ;
brutarie.
Comunicatia in com. se face
prin poseaua nationa'a Filiapi-
Pietropani, precum i printr'o po-
sea comunala, care o pune in
legaturA spre N.-E. cu comuna
Rapina.
In com. sunt mal multe dea-
lurT, intre care Dealul-Perilor,
cu inaltimea To/anul, pozitiune
admirabill.
Pe§teana-de-Sus, ciltun de re-
pedinta, al com. Pepteana-d.-s.,
jud. Gorj. Are o suprafata. de
5030 hect., din care 4000 hect.
pAdure, 290 hect. izlaz vatra
satuluT, 140 hect. finete *i 600
hect. arabile.
Are o populatie de 146 fa-
salí 450 suflete, din care
200 contribuabilf.
LocultoriT posea 24 plu-
gurT, loo care cu bol, 12 ca-
rute cu cal; 175 v. m. c., 44
cal, 445 ol pi capre pi 184 porcf.
Are o biserica pi o pcoala.
Vezi Pepteana-de-Sus, com. rur.
Pe§teanul, lac, la E. com. Ber-
tepti-d.-j., jud. BrAila, aproape
de Dundrea-Vechle ; in el da
privalele : Strimba, Repejoara,
Privalul - Vechiü, Vilciapul
Pepteanul.
Pe§teleasa, girld, jud. Muscel ;
izvorepte de la V. de locul nu-
 PETENUTA
mit Piscul-Caldarilor ; formeaza
limita intre catunele : Poenita si
Gole$ti, din pl. Riurile, $1. se
varsa in riul Bratia.
Pe§tenuta, com. rur. i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,
la 43 kil. de ora$ul Turnul-Se-
verin. Satul formeaza comuna
cu satul Stroe$ti.
Are o populatie de 400 su-
flete, din carT 60 contribuabili,
locuind in 90 case ; o biserica,
deservita de I preot $i i cm-
tare; o circluma.
LocuitoriT posed5.: 16 plu-
gurT, 29 care cu boT, 5 carute
cu cal ; 200 vite marT cornute,
14 cal, 230 oT, i6o rimatorT ;
6o stupi Cu albine.
Budgetul com, e la venituri
de 656 leT $1 la cheltuelT, de
646 lei.
Are o osea comuna:la, care
trece prin Stroe$ti, venind din
Severin $i Baia-de-Arama.
Petera, sat, in jud. Constanta,
pl. Medjidla, en. com. Mamut-
Cuiusu, situat mal mult in par-
tea centrall a pil$eT si cea N.-V.
a comuneT, la 3 kil. spre N.-
V. de catunul de re$edinta, Ma-
mut-Culusu. E a$ezat in valea
Petera - Ceair, la deschiderea
vael Irti-Culac, linga locul numit
Gura-Pe$tereT (un loc stincos).
oseaua nationala Cuzgun-
Medjidia trece prin sat, prin par-
tea sa de N.-V. ; un drum co-
munal pleaca la N. spre Ivanes
altul spre S., la Mamut-Cu-
iusu i Idres-Cuiusu.
Petera, schit, numit i Izvorul-
IalomiteT, sad Petera-Obir$ieT,
jud. Dimbovita. (Vezi Batrina,
munte).
Acest schit are hramul
ApostolT Petre $i Pavel $i s'a
zidit tuteo petera ascunsa, pe
la 18 ro, de Ion Baltac i serb.
685
Calatorif nu pot merge la acest
schit, de eh numaT calan, de
la Moroeni, sad Pietro$ita $i de
la Sinaia.
In pe$tera sad grota de Ruga
acest schit, legenda spune ca
s'ar fi ascuns de maT multe orT
Dad, in timpul razboaielor ce
le-ad avut cu RomaniT.
Pestera, la gura carda este
schitul, este lunga pe sub munte
de aproape 150 m., larga de
15 m. i inalta cam de 30 m.
merge tot strimtindu-se din
ce in ce.
Petera, munte, in ramura CozleT,
jud. Neamtu, situat intre comu-
nele Gircina i Doamna.
Petera, pefterd, pe matca rtuluT
Bistrita, jud. Vileea, plaiul Ho-
rezul, com. Costesti, la o inal-
time de 8o m. d'asupra nive-
luluT apel Bistrita, pe malul drept.
Comunicatia la petera se face
pe la N. manastireT Bistrita,
suind pe munte panà la un loc,
apo1 la dreapta pe o poteca
foarte strtmta. Mergind maT de-
parte, calea se face $1 maT ane-
voloasa, cacT ajungind la capa-
tul acestei potecT, cobori brusc
un pisculet spre a continua dru-
mul pe o punte de lemn ani-
nata de douà sttrici, la capul
pestereT.
In fundul uneia din subte-
rane se Ad un basin eu apa,
ce izvoreste din stinca.
In aceastä caverna. sunt 2 bi-
sericute, una sapata In plata
naturala, la intuneree $i a doua
in gura cea mare a pe$terel, care
gura este situata la N. de in-
trare $i in care nu se poate intra
de cit suind pe o scara. In a-
ceasta caverna se pastrati reli-
cvele Sf. Grigore Decapolitul $i
alte odoare, in timpurile grele.
Petera - de - la - Piatra - Arsä,
www.dacoromanica.ro
pefterit, jud. Prahova, ce are o
lungime de 40 m. $1 o MI-gime
de 15-20 m. Pe la mijlocul
drumuluT de la Poiana-Stiner
inainte, spre E., se afla o tul-
pinä cu trei copad si de aci
se deschide o potecuta, puna
de bolovanT, ce coboarl tocmat
la petera. In pe$tera. sunt miel
scarT de lemn pentru scobori-
rea vizitatorilor. Aci sunt stincT
intregi, un fel de stalactite, for-
mate dintr'o piatra moale, nu-
mita de locuitorT Lapte-de-piatra.
Pe§ti-RomIne§ti, iezere, judetul
Braila ; comunica la S.-V. cu Fu-
sarul $1 sunt situate la N. de
Pe$ti-Turce$tI, pe hotarul clintre
comtmele Vizirul $i Ciactrul.
Pe§ti-Turce§ti, ezere, jud. Brai-
la, situate la S. de cei Romt-
ne$tT, intre ace$tia $i Durarea-
Vechie, com. Ciacirul.
Pe§tio§ul,piriias, in jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Tazlaul ; izvo-
re$te din ramura muntilor Stri-
dinilor $i se varsa pe partea
stingä a pirtuluT Tazlaul, aproape
de satul Tazlaul.
Pe§ti§ani, com. rur., la N.-V. de
com. Bradiceni, jud. Gorj, plaiul
Vulcan. Se compune din catu-
nele : Boro$teni, spre N.; Pe$ti-
$ani, in centru ; Seuca, la S. si
Hobita, spre S.-E.
E situata pe $esul Cu acelasT
nume, pe o suprafata de 2274
hect., din carI 720 hect. pa-
dure, 630 hect. aratura, 740
hect. finete, 140 hect. izlaz, 34
hect. vie $1 10 hect. livezi de
prunf.
Are o populatie de 495 fa-
mili!, sad 2230 suflete, din carT
520 contribuabill; o $coall mix-
ta, in Bro$teni fondata la 1847,
frecuentata de 48 copiT ; o $coala
de catun in Seuca, cu 46 elevi;
 PETMANI
6 bisericr, deservite de 5 preotl
qi 6 cintaretr.
Locuitorir sunt parte mo§-
nenr, parte improprietaritr. El
posea : 96 plugurr, 250 care
Cu bol, 16 carute Cu car ; 1470
Vite marr cornute, 212 cal, I800
o!, 637 capre, 750 rimAtorr ; 72
stupr cu albine.
Statul posea in Hobita un
domeniti.
Budgetul com. e la veniturr
de 1189 ler, 75 banT O la chel-
tuelf, de 1174 ler, 25 banr.
E udata de riurile Bistrita O
BoroOna.
Comunicatia in com, se face
prin §osele vecinale, care o lea-
ga Cu Bradiceni O Tismana O
prin osele comunale, care o
leaga cu Topqti O Tele§ti-d.-s.
In com. sunt : 5 morr pe apa
Bistrita, 44 puturr O 2 fintinr.
Pestisani, ciitun de rqedinta al
com. cu acela§r nume, jud. Go,rj,
plaiul Vulcan, situat pe o su-
prafata de 892 hect., din care
290 hect. padure, 258 hect. a-
rabile, 265 hect. fin*, 6o hect.
izlaz O 29 hect. vil'.
Are o populatie de 221 fa-
mili!, sati 880 suflete, din care
228 contribuabili ; 2 bisericI de
lemn, una fondata la 1720 §i
reedificata la 1852, a doua fon-
data la 1843 0. reedificata la
1885, deservite de 1 preot O 1
I cintaret.
Locuitorir sunt parte mo§-
nenr, parte fo0:1 claca0. El po-
sea : 38 plugurr, 124 care cu
bol, 8 carute cu ca!; 630 vite
mar! cornute, 120 cal, 86o o!,
280 capre, 345 rimato'ri; 20
stupl Cu albine.
Pestisani, fosa' stalie de ce de
pood, com. Pqt4ani, jud. Gorj,
pe drumul de la Tirgu-Jiti la
Cernqt1 (T.-Severin). Avea 16
cal (1850).
686
Petcari, sub-clivizie a aft. Pir-
lita, jud. Buzati, com. Cane41.
Petcul, sätuc, pe dealu/ Petcul,
jud. Falda, pl. Podoleni, com.
Cozia, format din vil §i livezr.
Petcul, deal, in partea de N.-E.
a com. Cozia, pl. Podoleni, jud.
Falda, care se intinde de-a
dreapta riulur Jijia.
Pe el sunt multe vi! ale lo-
cuitorilor.
Petculeasa, iezer, la N. ostro-
vulur Minoaia, jud. BrAi/a, com.
Tichile0, intre iezerul Tiganca
O canalul Minoaia ; comunica
spre N. Cu canalurile Minoaia
O Lata.
Petculesti, sat, jud. Argq, pl.
Oltul, !M'Id parte din com. rur.
Latinele-d.-s.
Petculesti, sat, /latid parte din
com. rur. Stefane0, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea, rqedinta co-
mune!. Are o populatie de I12
suflete ; o moara cu abur!.
Pe la V. trece §oseaua na-
tionala Piatra-Rimnicul.
Peter (Dealul-lul-), deal, Ruga
satul Hirtoapele, jud. Suceava.
Parte e acoperit de padure §i
parte cultivabil. Pe el se vad
inca urmele §leahulur ce lega
Ia0 cu Suceava.
Petericiul, deal, pe teritoriul com.
Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt.
Are directiunea N.-S. 51 se in-
tinde paralel cu Vedea, la V.
de cAt. VitAnqti, pe o distantA
de aproape 2 kil. Se mar nu-
me§te li. Cerul.
Petia, sat, pe mo0a Cu acela0
nume, jud. Suceava, coin. Ple-
mti. Are o populatie de 142
familir, sag 589 suflete, din care
www.dacoromanica.ro
PETIA
136 contribuabill, locuind in
144 case ; o biserica de lemn,
Cu hramul Sf. Voevozr ; o coala
mixta, infiintata la 1892, con-
clusa de un invatator li frecuen-
tata in 1899-90o regulat de 20
copir, din 120 in virsta de coa16..
Vatra satulur ocupa 16 falcr,
32 prj. Mo0a apartine la do!
proprietarl, G. Ciudin 51 G. Gr.
Raftivanu, i are o intindere
de 992 falcr, din cae 456 ale!
cultivabile, 260 falcr fina% i'res-
tul mIntinT li teren putin pro-
ductiv.
Improprietaritt in 1864 sunt :
34 frunta0, 41 palma! 11 30
codar, staptnind 2541/2 ala
Drumurr principale sunt : la
Falticeni, (5 kil.) ; la Plemti,
(4 kil.) ; la Once0, (02 kil).
Prin cartea de marturie din
7104 (1596), Iulie 14, Irimia Mo-
ghill Voevod recunoa§te drep-
tul de proprietar lid Mica, fiul
lur Ilarion CAlugArul, cese che-
rna In mirenie Ion, asupra mo-
§ier Petia, cumparata de la Cos-
tea Petie, drept 960 galbenT ta-
tare§tT, inca de pe timpul lur
S tefan Vocla-cel-Mare. (cUric.,,
XVI, p. 8).
Petia se impartea in Petia-
Mare li Petia-Mica li se com-
punea din mal multe raza0T,
dovada uricele de la Const. Mo-
ghill Voevod din 7117 (009),
August 26, prin care Avramica,
fiica lur Iona§cu, vinde lur Pa-
tra§cu Vel Vornic Tare-de-sus,
un loe de 3 case de la Petia-
Mare i cu jerebiile lor din ta-
rala li din Evada, li cu tot lo-
cul 51 venitul de peste an, drept
8o talerr argintr, precum §i alte
acte i marturir de vinzare li
zAlogire de jerebir §i dase. (V.
«Uric.», de Th. Codrescu, vol.
XVI, p. 8, 9, LO, 12, 18, 19,
20 5126).
In 1803, Petia lur Vasile Ciu-
din avea 25 liuzl, platind 280
 PET1UTA
leT bir anual, la care se mg a-
ddogati bresla5iT ot tam, 2 liuzI,
platind bir 24 leT pe an. (cUric.»,
VII, p. 253).
Printr'o carte de judecata din
1807, Iunie 21, se intare5te sta-
ptnirea PaharniculuT Tudorachi
Ciurea i Vasile Ciudin asupra
mo5ii1or Petia-Mare 5i Petia-
Mica. («Uric.», VI, p. 278).
Pethrta, ptria, in jud. Suceava,
com. olc15.ne5ti ; i5T are obir5ia
in satul Petia 5i se varsä in o-
muzul, avind 31/2 kil. lungime.
Petole§ti, rnahala, in com. rur.
Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Petra, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Dumbrava, com. rur. Podul-Gro-
suluT.
Petrachi, lar, ling5. satul Laza-
reni, com. Golae5ti, pl. Brani--
tea, jud. Ia5i. E format din apa
Niel si se scurge in balta Gro-
zoaeT.
Petrari. VezT Pietrari.
Petrache§ti, cä'tun al com. Ni-
cule5ti, jud. Buzati, cu 820 lo-
cuitori 51 179 case ; are sub-di-
viziile Cimpulungeanca, Gur-
gue5ti i Homocioaia.
Petráche§ti, sat, pendinte de
com. rurala Zaicoiul, pl. Ama-
radia, jud. Dolj, situat la 3 kil.
de Zaicoiul, cat. de re5edinta
al comuna
Are o populatie de 9 familif,
sati 35 suflete, locuind in 21
case.
Peträche§ti, mofie, in jud. Bu-
zatl, com. Nicule5ti ; are 370 Petre-Munteanul, sursä de apä
hect., din carl 50 hect. padure,
araturi, finete, livezT 5i
apoT
izlaz.
687
PetrAchioaia, sat, facind parte
din com. rur. Frumu5ani-Cus-
tureni, jud. Ilfov, pl. Negoe5ti.
Se intinde pe o suprafata de
770 hect., cu o populatie de
107 locuitorT.
D-1 Al. Len 5 are 699 hect.
5i locuitoriT, 71 hect. Proprieta-
rul cultiva 500 hect. (15o hect.
sterpe, 20 hect. izlaz 51 29 hect.
padure). Locuitorli cultiva tot
terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita. de I preot 5i
cintaret ; I moara cu ap5. §i
pod satAtor.
Comerciul se face de i ch.-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
207 5i al celor miel; de 562.
Petradaia, vale, jud. Vilcea ; iz-
vore5te dintre comunele Govora
Surpatele, de la N. dea-
luluT Baloiul ; trece prin cátu-
nul Surpatele, pl. Oltul-d.-s. 5i
se varsa in riul Otasaul, spre
com. tanastireni.
Peträra§ul,piria, jud. Dorohoiti.
VezT Pietrara5u1.
Peträria. VezT Pietraria.
Peträ§cani, sat, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Buda, spre S.
de satul Buda, cu o populatie
de 401 suflete, locuind in 103
case.
Petre (Valea - lui-), pirtg, in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,
com. Lacul-luT-Baban ; izvore5te
din dealul Costandoiul ; uda
partea de S. a comuneT 5i se
varsa in rtul Rimna, pe dreapta
minera/1i, in Valea-Tisei, basi-
nul 015.ne5tilor, judetul Vilcea,
avind o temperatura de 140R.
www.dacoromanica.ro
PETREA
5i o abundenta de 800 vedre
in 24 ore.
Ca substante fixe contine
iodure, bromur alcalin, sulfat de
soda 5i de magnezie (concen-
trate), carbonat de calce, de
soda 51 de magnezie (conside-
rabil), clorur de sodium 5i de
calcium, fosfate 5i silicate (urme),
hiposulfit de sodium (conside-
rabil) 5i ffer fosfat (urme).
Apele din aceasta sursa 5i din
izvoarele Regele Carol 5i Re-
gina Elisabeta, ají o actiune pro-
funda asupra organismuluT, ceea-
ce face ca influenta lor s5. fie
stabila 51 efectele lor prelungite.
Aceste ape avind acelea5T pro-
prietati niedicale ca apele de la
Bonnes, ca 5i acestea numaT
dupa mal multe lunT de intre-
buintare a lor, incep mani-
festa proprietatile lor in mod
eficace. Prin profunditatea aces-
tor actiunT prelungite, aceste
ape lucreaza nu numai asupra
catarelor de piept, astmelor 51
fectiunilor chronice ale &uta,
numite de cit-va timp granula-
tiunile fonduluT gureT,angineT gra-
nuloase, etc., dar 51 chiar asu-
pra ftisieT.
Petre - Rare§, pendinte
de com. Tangirul, jud. V1a5ca.
S'a format Cu ocazia improprie-
tdrireT insurateilor, la 1882, pe
mo5iile Albele-Tangtrul, Mana-
ful 5i a1äul. S'a dat, la 140
locuitori, 872 hect.
Are o biserica, zidita la anul
1885, deservita de un preot
un dascal.
Petrea, virf de munte, in jud.
Bacati, pl. Trotu5u1, de pe te-
ritoriul com. Groze5ti.
Petrea, 'fria, in jud. Bacati, pl.
Trotu5u1, de pe teritoriul com.
Dofteana, care se varsä pe
dreapta Trotu5uluT.
 PETREAMIL
Petreanul, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Orasul, cat. comuneT Odo-
basca, situat in partea de V.,
pe malul sting al riulul Rimna,
la 1800 m. spre V. de catunul
de resedinta ; are o intindere
de 200 hect., cu o populatie de
50 familii, saii 212 suflete, din
care 44 contribuabilf.
Petre§ti, com. rur., jud. Bacaii,
Petreanul, deal, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orapl, com. Odoba.sca ;
se desface din Culmea-Laculul;
se intinde printre riul Rimna
si afluentul s'ad, Valea-Neagra ;
e acoperit cu padurT.
Petreanul, piidure, in jud. R.-
Sarat, pl. Oraul, com. Odo-
basca, pe dealul Petreanul; de-
pinde de circumscriptia VII sil-
vica, ocolul Varzarqti ; are 1207
hect., proprietatea statuluT.
Petreni, sat, facind parte din
com. rur. Coste§ti, pl. Horezul,
jud. Vilcea, situat pe ambele
malurT ale riulur Cerna. Are o
biserica de zid cu urmatoarea
inscriptie :
Acest sfint hram s'a ridicat Intru
lauda lul Dumnezeti §1 cu cinstea san-
tului sil/ Nicolae fi s'a zidit cu toatii
anevoinfii de smeritul Kyr §tefan Ero-
monach, egumen ot Bistrita, ajutor/nd
g Epifanie Eromonach O Nicodim Ero-
monach, /nt.ru vecInica pomenire a lor ;
Domn O staptnul tireT fiind Ion Con,-
stantin Br/ncoveanu Basarab Voevod.
Petreni, deal, situat la N. de
com. Topesti, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, si spre V. de dealul
vecin Dilmocsa ; are o supra-
fata cam de 120 hect. si se
prelungeste de la S. spre N.-E. ;
e proprietatea statuluT ; pe dinsul
sunt locurf cultivabile, vil si
prunT.
Petrenilor (Culmea-), culme
de munte, in jud. Vilcea, care
porneste din culmea Vintura-
688
risa, separa apa Costestilor de
riul Otasaul si se termina la
confluenta O tasaulur cu Bistrita,
aproape de com. Frincesti. La
S. de aci, ameasta culme infra
In regiunea dealurilor si poarta
numirile de Dealul-Petrenilor si
Dumbravesti.
pl. Bistrita-d.-j., situata in col-
tul de S.-E. a/ judetuluT, in
Va/ea-Petrestilor, udata de pi-
riul Dienetul, ingropt ca piriia-
sele Fundul-Vair si Soci,T.
Se compune din 4 catune :
Fundu/-Vair, Soci, Petresti, re-
sedinta, si Valea-lur-Neni. Mal
inainte avea pe linga aceste 4
sate si un al cindlea, cu nu-
mele Podul-Rosu.
Are o populatie de 308 fa-
nal, san 1318 suflete, din care
274 contribuabill, locuipd in 306
case ; o scoala mixta, care func-
tioneaza din 1864 in satul Pe-
tresti, frecuentata in 1899-900
de 32 copif ; doua biserid, una
in satul PetreSi si alta in Soci,
deservite de 1 preot si 3 din-
taretT ; 2 circiumT.
Vite : 55 caT, 519 vite mar!
cornute, 203 porcl, 73 capre si
1004 o!.
StupT cu albine sunt 260.
Budgetul comuneT e la veni-
turT de le! 2750, banT 17 si la
cheltuelT de lei 2730, banT 16.
Dupa legea rura15. din 1864,
s'ají improprietarit 220 locui-
torT, cu 767 Miel si 40 prajinT
pamint in Orina.
Teritoriul comuneT, care se
m5rgineste la N. cu com. Na-
ne.5ti, la S. cu com. Pancesti,
la V. cu com. Gioseni (sectia
Horgesti) si la E. cu com. Gli-
ceanca (jud. Tecucii1), are o in-
tindere de 3113 hect. Proprie-
tarT marl sunt mostenitoriT lur
Alexandru Vidrawu, care - ad
o mosie de aproximativ 1933
www.dacoromanica.ro
PETRE§TI
hect., ca 546.26 hect. pamint
productiv- si cu un venit de
17439 le! anual.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 999 hect.
Are o padure de aproximativ
800 hect.
Viile ocupa r r 1.50 hect.
Este unita prin caT vecinale
ca com. Gioseni, prin Horgesti,
sL cu satul Rac5tAul. Calea ve-
cinala Leca - Pincesti trece si
pe teritoriul acesteT com., unind
satele din care se alcatueste.
Distantele: la Bacati, cap itala
districtuluT, 27 kil. ; la com. Pa-
rincea, resedinta plaseT, II kil.;
la com. Nanesti, 9 kil.; la com.
Racataul, 9 kil. ; la com. Fin-
cesti, 5 kil.
Petre§ti, com. rur., jud. Dimbo-
vita, pl. Cobia, situata pe citn-
pia Ciineasca si Ragul, la mar-
ginea de S. a judetuluI Dim-
bovita $i la 48 kilometri de T'ir-
gov4te, pe malurile riuluT Neaj-
lovul, linga. jud. Vlasca. Se
compune din doul catune : Ra-
gul si Petresti, cu o populatie
de 854 locuitorT. Are : 5 ulite :
Ragul, Tabaci, Ghergulesti, Crol-
tori si Spatari ; doul bisericT ;
douà scoll, una cu un local
mare si frumos, facut de Gene-
ralul Falcoianu, in cat. Ragul,
conclusa de un invatb.tor si a
doua, conclusa de o invatatoare
in cát. Croitori san Petresti ; 4
morT de apl.
Se invecinqte : la E. cu com.
Uliesti,la V. cu Brosteni, la
N. cu com. Greci si la S. cu
com.Petresti-Patru-Zecl-de-CrucT
din jud. Vlwa, despártindu-se
de cele-l'alte comune prin cimpiI
si apa Neajlovul si unindu-se
prin sosele vecino-comunale,
In apropiere este o padure
de peste 70000 ariI.
Petre§ti, sat, §i rqediuta comu-
 PETRE7rI
nel Cu acelasT nume, jud. Ba-
caa, pl. Bistrita-d.-j., situat in
Valea-Petrestilor, pe malul drept
al piriuluT Dienetul. Are o po-
pulatie de 147 familiT, san 590
suflete ; o scoala mixta, infiin-
tata in 1864 si care in anul
1899-900 a fost frecuentata de
35 elevI ; o biserica, cladita la
18 to de Petrache Sturdza. Se
zice ca. aci ar fi fost o biserica
' de lemn, renumita. prin sculp-
turile sale.
Vite : 31 cal; 266 vite mar!
cornute, 87 porcrsi 33 capre.
Petre§ti; sat, pe stinga niel, in
partea de S.-E. a comund Bui-
maceni, jud. Botosani, cu o su-
prafata de 890 hect., din care
wo hect. padure.
Are o populatie de 30 fa-
mili!, saii 93 suflete ; 2 iazurI;
'2 morl de apa. ; 1 circiuma.
A avut o biserica, care a ars
la 188o, impreuna cu satul Bui-
maceni si Petresti.
LocuitoriI posea.: 127 boT
si yac!, 22 cal; 528 ol, lo porcl;
25 stupT cu albine.
Petre-§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.
Cobia, com. Greci.
Petre§ti, sat, jud. Iasi, pl. Bra-
nistea, com. Gollesti, pe malul
PrutuluT, inconjurat de padurT,
cu o populatie de 45 familiT,
sati 185 suflete. Are o biserica
si casele proprietateT.
Vite : 180 vite mar! cornute,
516 oI, 30 cal* si 22 rimatori.
Petre§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cosesti, pIasa Riul-
DoamneI, jud. Muscel.
Petre§ti, atun, in jud. Putna,
pl. Vrancea, com. Niruja, si-
tuat pe locul unde piriul Na.-
ruja se varsa. in Zabala si a-
proape de muntele Zeghiul.
689
Are o populatiune de 138 su-
te, locuind in 24 case.
Petre§ti, altd numire a satului
Slobozia, jud. Roman, pl. Sire-
tul-d.-s., com. Boghicea.
Petre§ti, sat, in partea de N. a
comuneI Borasti, jud. Vasluia,
situat pe coasta dealuluT Toa-
ca, si udat de piraiele Gelna si
Turcaleasa. Are o suprafata. de
371 hect. si o populatie de 9
familii, saa 30 suflete.
Vite: 24 vite marI cornute,
5 cal, 4 bivolI, 8 rimatorI.
Petre§ti, mofie a statului, pe te-
ritoriul com. Jorasti, pl. Biliesti,
jud. Putna, mosie care a fost
pendinte de manastirea Mera si
a fost arendata. (1888-93) cu
23150 le! anual. In 1892 a fost
parcelata in loturT si vinduta la
taran! de catre Ministerul Do-
meniilor.
Petre§ti, pa-dure, in intindere de
128 hect., pe teritoriul comund
Jordsti, pl. Biliesti, jud. Putna,
apartinind statuluT.
Petre§ti. Vez! GaurinceI, piriii,
com. Dumesti, pl. Funduri, jud.
Vasluia.
Petré§ti-de-Jos, com. rur., jud.
Gorj, pI. Gilortul, spre S. de com.
Barbatesti, in dreapta GilortuluT,
si la 34 kil. de T.-PuluT, for-
mata din 2 mahalale, despartite
una de alta, si din Petresti, cat.
E situata pe deal si vale si
are o suprafata. cam de 943
hect., din care 300 hect. arabile,
25 hect. prunet, 5 hect. vie, iar
restul, padure, izlaz si tufaris,
cea maT mare parte proprie-
tate a d-lui Tache Moscu.
Are o populatie de 302 a-
man, sati 1311 suflete, din care
250 contrib. ; o scoala mixta, fon-
www.dacoromanica.ro
PETREFII-DE-JOS
data la 1884 si frecuentata in
1899-900 de 65 elevI ; 2 bise-
riel', din care una noua si alta
reparata in 1888, deservite de
2 preotl si 2 cintaretl.
Aci se toarce si se tese parul
de capra si se face traistI, da-
sagI, presurl de ca!, si chiar de
corturI, zise de par de capra.
Se aflá si boiangerii.
Locuitorir poseda: 61 plugurT,
78 care cu bol; 275 vite niarT
cornute, 1000 or, 307 capre,
150 rimatorT, 15 cal; 35 stupT
cu albine.
Veniturile comunel sunt de
ler 2362, banT 69, iar cheltuelile,
de le! 1715, banT 34.
E udata de lita Gilortul, care
o strabate de la N. la S. si
care une-orT, din cauza ploilor,
prin revarsarile sale, contribue
mult la fertilitatea soluluT prin
depunerile ce lasa; apoT de pi-
raiele : Riciul, Purcariul, Rogo-
za, Sintoaia, Baba si Baboiul,
ce curg prin valle cu acelasT
nume si se varsa in Gilort.
Comunicatia in comuna. se face
prin soseaua judeteana Tirgul-
PuluT-Spahii (Dolj), legind-o la N.
cu Barbatesti, lar la S. cu Mus-
culesti. Cu Ticleni si Vladimi-
rul, se leaga prin drum de care.
Ca mijloc de comunicatie maT
este calea ferata Tirguljia-Fi-
liasi, aviad ca statie mal apro-
plata statia Barbatesti.
Trecerea peste Gilort se face
In comuna, pe un pod de lemn
ce se afla pe proprietatea d-lui
Tache Moscu, pe hotarul co-
mune! Musculesti.
In Petresti-d.-j. se gasesc : 20
26 izvoare acoperite si
puturT ;
1 moara. cu 6 alergatorT pe apa
GilortuluT.
Petre§ti-de-Jos, ccitun, in jud.
Vlasca, proprietate cu sat a d-luT
Predescu. (Ved catunul Patru-
Zeci-de-Crucl).
 PETRETTI-DE-SUS
Petre§ti-de-Sus, com. rur., spre
S.-E. de com. Pojogeni, pl. A-
maradia, jud. Gorj. Se corn-
pune din 2 catarle: Petrepti-d.-s.
(la 24 kil. de T.-JiuluT) pi Ro-
gojeni. Se mal numepte i Tir-
gul-Carbunepti.
E situatä pe pes, intre riurile
Gilortul, la E. pi Blahnita, la V.,
pe o suptafata de 830 hect.,
din care 130 hect. arabile, 3 hect.
vie, 15 hect. prunet, lar restul,
finete, plidure, tufäri i ripT.
Are o populatie de 16o fa-
salí 775 suflete, din care
contrib. ; o pcoala mixta,
frecuentata in 1899-900 de
69 copii ; 2 bisericl, deservite
de I preot pi 2 cintaretl ; un
spital rural. coa1ä de baep este
ad de la 1864; pcoala de fete,
de la 1883.
Locuitorif posea : 36 plu-
gurT, i r carate cu cal, 66 care
ca bol ; 256 vite marr cornute,
57 caT, 346 oT, 64 capre, 319
rimatorl ; 20 stupT Cu albine.
Budgetul com. e la veniturl
Petre§ti - de.- Värskturi, com.
de 3366 IeT, pi la cheltuell, de
3347 leT, 63 batir. rur., in partea de V. a plaper
Este adata de riurile Gilor- Ocolul pi la E. de orapul T.-
tul pi Blahnita.
In com. se gasesc : I moara
pe apa Gilortului Cu 5 alerga-
torl ; 7 puturl pi 6 izvoare.
Comunicatia se face : prin
poseaua judeteana , Tirgul-Jiu-
luT-Spahii (Dolj), legind-o la N.
cu com. Pojogeni, lar la S. Cu
com. Piriul-Boia ; prin poseaua
vecinal5 care o leaga cu
bunepti, pi prin calea ferata. Fi-
liapi-T.-JiuluI, cu statia locala
Carbunepti.
Petrepti-de-Sus este un mic
tirg, un centra de comert, unde
locuitoriT comandar invecinate
vin spre a'pT cumpara cele ne-
cesar e.
Petre§ti-de-Sus, ceitun de repe-
dinta al comuner Cu acelapi
690
nume, pl. Amaradia, jud. Gorj.
Are o suprafata cam de 800
hect., din care : 150 hect. ara:
bile, 2 hect. vie, io hect, po-
rumb, iar restul : finete, padure
tufarip.
Are o populatie de 150 fa-
milif, saù 740 suflete, din care
ioo contribuabilT ; o biserica,
deservita de un preot pi un cin-
taret ; o pcoall mixta, frecuen-
tata de 65 elevI (1899 900).
LocuitoriT poseda : 30 pla-
gue, io carate cu cal, 6o care
ca bol, 15 stupr cu albine, 210
vite marr cornute, 260 or, 51
capre, 285 porcl pi 53 caT.
In catan sunt 4 puturi si 3
izvoare.
Ad e podul de lemn, de pe
Gilort, al poseleT judetene ; tot
ad se afla podul de fier al cad
ferate de peste
Gilort.
Petre§ti-de-Sus, cdtun. VezT cat.
Patru-Zecl-de-Cruci, jud. Vlapca.
Jiul, jud. Gorj. E situata pe loc
pes pi se compune din cata-
nele : Petrepti, unde e pi repe-
dinta (la 17 kil. de T. - Jiul),
Dragoeni, Bucureasa i Preajba-
Mica.
Are o suprafata de 3380 hect.,
din carI 21 hect. vatra satuluT,
1220 hect. arabile, 1795 hect.
finete, 334 hect. 'Aclare i izlaz,
parte ale proprietatil, parte ale
locuitorilor.
Are o populatie de 204 fa-
miliT, san i io i suflete, din care
170 contribuabill ; 3 bisericT,
din care, una fondata la 1738,
pi alta la 1795, deservite de 3
preotT pi 3 cintarep; o pcoall
mixta.
Lo cuitorif posea : so plugurr,
105 care ca bol*, 803 vite rnarI
www.dacoromanica.ro
PETRI-MOINWI
cornute, 34 cal, ri66 or, 164
porcr, 12 capre ; 8o stupl.
Veniturile comuneT sunt de
leT 1562, banT 39, lar cheltue-
lile, de le 1552, banT 87.
E adata. la S. - E. de &tul
Amarad! a.
Comunicatia, in comuna, se
face prin poseaua judeteana T.-
Jial-Spahli (jud. Dolj), printr'o
posea comuna% care se. des-
parte din cea judeteana pi duce
la cat. Petrepti, precum i prin
multe alte drumuri ordinare.
In Petrepti sunt 4 puturl
13 fintinT.
Petre§ti- de - Vfirsäturi, clItun
de repedinta al comuneT cu ace
lapT nume, jud. Gorj.
Are o suprafata de i000 hect.,
din care 506 hect. arabile, 450
hect. fuete, 45 hect. pAdure
izlaz i 5 hect. vatra satulur,
cu o populatie de 78 familir,
se' 358 suflete, din care 58 con-
tribuabilr ; o bisericA, deservitä
de un preot si un cintaret ; o
pcoall mixta.
Locuitorif posea : 14 plu-
gurT, 33 care cu bol; 278 vite
marT cornute, 16 cal, 265 oT,
12 capre i 59 por&
Petre§tilor (Va lea-), vale, jud.
Bacati, pl. Siretul-d.-j., inclinata
spre Siret i prin care perpuepte
&tul Dienetul sal-1 al-Socir.
Petre§ul, Livezeni i Bulea,
peiclurt particulare, supuse re-
gimului silvic, aflate pe mopia
pendinte de co-
muna Maldarepti, plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea.
Petri-Moine§ti, silifte, in jud.
Bacati, pl. MunteluT, com. Poda-
rile. Numele fi are de lafostul sta-
pin al acestur loc, Petri Moini.
Legenda spune ca aci a fost
un sat mare, care a fost ars de
 PETRICANI
Tatati in vechime, jar locuitorif
s'aa dus in Bugeacul, la Duna-
rea de jos. Dupa 12 anT s'aa tu-
tors locuitorif indarat si a e-
xistat satul pana acum veo 30
de anr.
Petricani, com. rur., in judetul
Neamtul, pl. de Sus - Mijlocul,
a ituatl intre comunele: Neamtul,
Humulesti, Grumazesti si Uri-
cheni.
E formata din catunele: Pe-
tricani (la 31 kilometri de Pia-
tra), Tirpesti, Petricani - d. - s.
(Petricani-AgapieT), Curechistea-
d.-j., Slobozia, Tolicea, Boistea,
Grasi, Blebea (Schitul Manesti),
Fabrica, Ingaresti (Sileni), Jul-
feni (Liesti), Manesti, Plopi,
Schitul si Tirgul-Noil, Cu o po-
spulatie de 3334 suflete.
Dintre locuitorif improprieta-
ritT in 1864, sunt 367 care Mel
traesc si-sf stapinesc locurile
lor ; 196, care stapinesc lo-
curile in calitate de urmasT;
5 locurl ail fost parasite de ca-
tre eel improprietariti si se sta-
pinesc de ca.tre comuna; din-
tre locultoriT improprietaritf in
1878, sunt 115 care'sT stapanesc
singurT locurile ion, iar 3 ca ur-
masi; 5 locurr se stipinesc de
catre comuna; 141 de locuitorT
sunt, -care de si insuratT si cul-
tivatorf de pamint, n'ati nicl o
proprietate.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 4581 hect., 86 aril.
Imasul are o intindere de
399 hect., 58 arif, nutrind un
numar de 4998 capete de vite.
Are: 6 bisericr cu 21 deser-
ventl ; 4 scoale mixte, in : Ble-
bea, Boistea, Petricani si Tir-
pesti, frecuentate in 1899 900
de 127 copiT.
Budgetul comuneT e de 9240
lei, la veniturT si de 9095 lei,
32 bani, la cheltuelf.
Comunicatia cu satele veci-
68617. Novels Dtclionar Geograflc. ro:. 1P
691
nase se face prin un drum ce
vine din crucisul drumurilor de
la satul Uricheni si trece prin
satele Petricani-d.-s.,Tirgul-Noti,
de unde se ramifica spre satul
Boistea si spre Ocea-Topolita.
Petricani, sat, pe mosia si com.
tiubeeni, jud. Dorohoia, pl.
Baseul, situat pe laturea dreapta
a piriuluT Baseul, maT spre E.
de satul Chiscareni.
Are o populatie de 128 fa-
milir, saa 511 suflete.
Biserica, cu hramul SI. Vasile,
deservita de r preot, 1 cintlret
i 1 palamar, este mica, de zid,
Pacuta la 1840, de locuitoriT sa-
tuld, Cu ajutorul proprietaruluf
rnosieT, del. Vistiernic N. Ro-
setti-Roznovanu.
Petricani, nuyie, In jud. Neamtul,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Petri-
cani, aductnd un venit anual
de 10000 leT.
Petricani, 15 cia'ure a statuluf, in
jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlo-
cul, com. Petricani, avind o in-
tindere de 143 pogoane.
Petricani-Agapiei, numire ve-
chie a satulut Petricani-d.-s.,
jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlo-
cul, com. Petricani.
Petricani-de-Jos, sat, in jud.
Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,
com. Petricani, care a fost re-
sedinta comund.
Petricani-de-Sus, trup de sat,
in jud. Neamtul, pl. de Sus-Mij-
locul, com. Petricani, resedinta
cotnunef.
Petricani- Nearntulul, numire
vechie a satului Petricani-d.-j.,
jud. Neamtul.
Petricanul, deal, jud. Dolj, pl.
www.dacoromanica.ro
PETRIORUL
Dumbrava-de-jos, com. Guban-
cea, pe costisa caruia se intinde
comuna.
Petricaua, padure particulara,
supusa regimului silvic, in intin-
dere de 280 hect., pe mosia
MuntelePetricaua, jud. Vilcea,
pl. Horezul, com. Ritnesti.
Petricänesti, välcea, jud. Pra-
hova, pl. Podgoria, com. Gor-
netul-Cuib ; izvoreste din cat.
Cuib ; curge de la N. spre S. prin
mijlocul cat.; trece pe linga locu-
in tele Petricanestilor si se varsa
in Saratelul, la S. de cat. Cuibu/.
Petriceaua. Ved Pietriceaua.
Petricelul. VezT Pietricelul.
Petricica. Vezi Pietricica.
Petrile. VezT Pietrile.
Petrileqti. Veil Pietrile§ti.
Petrimanul. Vezi Pietrimanu/.
Petrisana (Padurea-),plidure,
pe mosia Haqesti, com, cu a-
celasT nume, pl. Berhometele,
jud. Dorohoia.
Petrisorul, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Racovi-
teni, la S., pe riul Cilnautul.
Petrisorul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Ritnnicul-d.-s., com. Raco-
viteni ; se desface din dealul
Hirboca ; brazdeaza partea de
S. a comuneT ; e acoperit cu fi-
nete si semanaturi.
Petrisorul,piriii, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Zgirciti ;
izvoreste din dealul Oreavul ;
uda partea de S. a comuneT si
se varsa in Au"( Oreavul, pe
dreapta lui.
88
 PETRIKIRUL
Petri§orul, valcea, jud. Prahova,
pl. Pelesul, com. Tesila ; curge
de la V. spre E. si se varsa In
riul Doftana, pe malul sting,
tot In com. Tesila.
Petri§ul. Vez! cuvintul Pietrisul
compusele lul.
Petro-Dava, denumire moderna'
a unut loc izolat, pe mosia Cu
acelasI nume, com. Vinatori-
Dumbrava-Rosie, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtul.
Se pretinde cä ala a fost zi-
dit incä din tinipul lui Traian,
la i to, orasul Petro-Dava ; ur-
dupa cum sustin uniT scrii-
torl din timpul nostru, s'ar fi
vazut pana acum cite-va dece-
nir ; dar asta-e nu mal este niel'
o urma.
Pe la 1838, Mihail Sturdza,
in una cerera facute, a da-
ruit pentru vecI trupul acesta
mosiT (Petro-Dava) luI Gheor-
ghe Asachi, pentru ca sa-si faca
fabricä de hirtie.
Lucrarile de construire a lo-
calulu! pentru fabrica, atenan-
tele, casele de locuinta pentru
Asachi i lucratorY, tragerea
unul canal din Bistrita (in lun-
gime de 320 s'al-1 facut in
mil 1839-1840, sub conduce-
rea luI Lascar Stavri (elev al
Academia Mihailene din Iasi).
In prima-vara anulur 1841, fa-
brica incepu sa functioneze sub
conducerea maestrulur Mihalec
Hodociti, producind hirtie or-
dinara pentru bacaniI, hirtie de
scris vinata i cenusie (a1135.-ce-
nusie), pe care erati incrustate
initialele A. G.
Lucratorif intrebuintatl anual
eraii in numar de ro ; valoarea
productiunel, de le! 8900.
La 1854, Asachi a inchiriat
fabrica def. N. Vicol, care a
tinut-o in tovarasie cu Polonul
Iohan Peceak, patri anT.
692
La 1858, a trecut sub condu-
cerea lui Peceak si a EvreuluI
Altar (supra-numit Tirgul-Fru-
mos); apof sub conducerea luI
Diepel si Mayer, a l'II Herbert,
care a introdus pe terenul mo-
siel filtre altele si cultura inuluI,
a luT Svircevsky (Rus) si la urma
sub a lur Carl Juster.
Casele, impreuna Cu gradina
luI Asachi, sunt si asta-a pustiY.
In cuprinsul Petro-Dava si a-
proape de satucul Cindia (din
fata orasulul) era o sanca mare,
ce reprezinta o figura femeiasca
imprejurul careia se aflati si alte
stind maT ; legenda spune
ca era Dochia Cu caprele el.
Aceasta sancä a cumparato
de la Asachi, Printul Wittgen-
stein si a volt sa o transporte
pe plute, in bucatI, spre orna-
ment la mosia luI, numita Fin-
tinelele (din jud. Bacan). Pla-
nul tusa n'a reusit filnd-c5. pluta,
sub greutatea stinceI, s'a cu-
fundat, prerzindu-se ast-fel o
rara podoaba naturala.
Petro-Dava se mal' numeste
de catre unir si Cetatula (tdranir
numesc aceastA localitate Petru-
David si a nu stit sa. fi fost
vre-o data urme despre vre-un
oras, salí cladirI mal vechT de
venirea aci a luI Asachi).
Petso-Dava, trup de mofie, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Vinatori-Dumbrava-Rosie,
situat pe valea i platoul mun-
telul (sub piscul Cer-
negura). Este acoperit cu gra-
dinariI, finete i luna Teritoriul
sati face parte din mosia Valen i.
Petru-Voclä, inunte, jud. Neam-
tu, la hotarul despre N. al com.
Galul i Calugareni, futre pla-
sile Piatra-Muntele si de Sus-
Mijlocul.
Aceasta numire i s'a dat de
la Petru-Rares, fiti al luI Ste-
www.dacoromanica.ro
PETRU-VODA
fan - cel - Mare, care, in timpul
domnia sale, a scapat cu fuga
pe aci in. Transilvania, gonit
fiind de dusmania Turcilor in-
taritay de catre boeriI tara.
In aceista privire cronicele
spun ca : cPetru-Rares, affind
cale deschisa. prin Tirg, prin
Piatra, a trecut pe lingl Mä-
nastirea Bistrita, i lasindu-se
ca sa se poata ceva odihni in
munte, d'asupra el vazut'a unde
ca un roiti de toate partile in-
conjurata mAnastirea de dus-
maniI sal, ca prinza ; decl
cunoscind el aceasta, a incale-
cat pe cal si singur a fugit sa.
harádueasca, in 18 zile a luT
Septembre, intrind in munte in-
teadinc».
AcelasI lucru povesteste le-
genda : tfugind Petru-Voda la
mandstire, pe cind daduse pu-
tintel °cha in gene, a simtit
pe dusmaniI sal care erail sa-1
prinza, dacä nu-1 scapati calu-
gariT pe o portita din dosul
manastird; ingrozit apuca ca-
lare pana la Bisericani, lar de
aco/ ne maI pudrid strabate
drum slobod, se afunda in muntY,
unde se intilni .cu niste pescar!
care-ll aveal locuintele spre acea
parte ; pe drum irisa Il apucä
o ploaie groaznica cu tunete si
fulgere, ceea-ce facu pe Petru
sa se adaposteasca sub o sanca.
urlasa ; acea stinca s'a numit
Petru-Voda, prin dreptul careia
s'a furisat apoI, condus de ta-
ran! peste hotar in Ardeal....
(Ved Asachi, leg. ist. ; idem,
Bistrita, manastire ; idem, Gr.
Urechie).
Petru-Vociä, pIrili, in jud. Neam-
tu, pl. de Sus-Mijlocul, com.
Pipirigul ; izvoreste din muntele
cu acelasl nume ; curge spre N.
printr'o vale frumoasa si se varsa
in piriul Ozana, linga satul Plu-
ton.
 PETRU-VODA.
Legenda spune cl in aceastá
vale era locuinta pescarilor care
aü cAlAuzit pe Petru-VodA.
Acest piritt se mal numeste
si Pluton.
Petru-Vociä, strimtoare, futre
comunele Pipirigul i Galul, ju-
detul Neamtu.
tincele inalte si sAlbatice, ce
inconjoarl aceasta strimtoare,
cum si numele mitologic al pi-
riului i satuld (Pluton), inchi-
puesc pentru cAlAtorul din a-
ceste pArti, ideea iaduluI teo-
logic.
Aceste stinci s'ad tAiat, con-
struindu-se printre ele o osea
pietruitd, care inlesneste comu-
nicatia.
Piatra, orar, capitala judetului
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, ase-
zat pe valea riuld Bistrita, intr'o
frumoasä pozitiune, la 310 m.
d'asupra nivelului MArir-Negre,
intre muntir Cernegura, Cozla
Pietricica.
Long. E. Gr., de 26 22';
lat. N., de 46° 56'.
E format din 9 mahalale :
Mahalaua -Postei, DArmAnesti,
Bordeele, MArAtei, Bistrita, Pre.
cista, Borzogheanul, Preideanul
Valea-Viei, Cu o populatie de
17391 locuitori, din care 8427
ortodoxi, 8473 mozaid si res-
tul de alte
Are 3 scoale primare de bletI,
cu 619 elevi; 3 scoale de fete,
cu 409 eleve-, un gimnazia real,
Cu 120 elevi; 3 pensionate private
de fete, cu 90 eleve; o coall de
muzicA bisericeascA ; un spital
Cu 45 paturi ; dota farmacii ;
un biuroa telegrafo-postal al cA-
rui venit pe anul fin. 1896-97 a
fost de le! 68793, bani 7; dota
tipografii ; patru librArii si o
anticvArie ; o judecA.torie de o-
col ; o sucursall a credituld a-
gricol ; cinc! societAti particulare
693
de economll ; o casierie de ju-
det ; o perceptie.
Sunt 7 biserld, dintre care
unele cu insemnAtate istoricA.
Biserica Sf. Ioan, zisA i Dom-
neascl, este ziditA de tefan-
cel-Mare, la 1497, precum aratA
inscriptia slavonA, ce este ala-
turca cu usa bisericei si anume
Bine Credinciosul i Hristos iubitul,
lo qtefan Voevod, cu mila lul Damne-
zeil lu tara Moldovel, fiul lui Bogdan
Voevod, a inceput a edifica Si a finit
hramul acesta intru numele nasterea silo-
tulla glorificat proat Inainte mergiitorul
boteziitorul loan, s fie pentrn rugä-
ciunea sa, si a domnitel sale, si a mai-
cel ... i fiului sul Bogdan, care s'a e-
dificat i inceput la anul 7005 lulie in
15 si s'a sfintit la azul 700 ... In a-
nul 40, luna Noembre, In xi zile.
Insemnate mal sunt : bise-
rica TreI-Erarhi, ziditl la 1821
de cltre un eterist grec ; bise-
rica de la Valea-Vid. (V. Valea-
Vid). Sunt in oras : 3 fabrid
de bete de chibriturl si cue de
cizmArie ; 3 de sucmatie si pos-
tav (din care una, cea mai
vechie in localitate, s'a infiintat
la 1854) ; 5 fabrici raid de
sApun ; 16 dubAlArii ; 54 cir-
ciumi si mal multe depozite de
lemnArif.(Orasul Piatra face
mare negot cu lemnArlile si este
principala schell a plutelor ce
vin pe fila Bistrita).
Budgetul com. Piatra pe anul
1900-901 a fost de ler 472.742.05
la veniturI si de lei 463.812.05
la cheltuelI.
SituatA la o inAltime de 310
metri d'asupra niveluld
strAbAtuta de riul Bistrita, a-
vind cele mal frumoase impre-
jurimI i fiind loc de trecere
pentru vizitatorii báilor Báltl-
testi i Oglinzi, mánAstirelor
VAraticul, Agapia i Neamtul,
Piatra e un loc de vilegiaturA
foarte frecuentat in timpul verei.
In afard de baile in Bistrita,
se face de vizitatori si cura cu
www.dacoromanica.ro
PIATRA
apele minerale cCozla. Dealul
Cozla, la marg-inea orasuld, are
o inAltime de 390 m. d'asupra
nivelului MArii. Pe acest deal
sunt mai multe izvoare de ape
amare purgative, care aa fost
descoperite in primAvara anu-
lui 1882.
Istoric. Acest oras in vechime
s'a numit Petro-Dava (v. a. c.)
Legenda spune cA Petru Ra-
res, fugind prin Tirg prin Piatra
gonindu-1 Pietrenii, l'a fost
ajuns un popl si a tras Petru
Vod5. inapoi in popl cu arcul
si l'a lovit cu sAgeata in °brin-
cul selei, si 1-a zis : cintoarce-te
inapd, popo, nu-ti lasa liturghia
neisprAvitAx- ; iar dupA ce a ve-
nit Petru-Vod1 Domn a doua
oard la domnie, a scos ochir
popa si Pietrenilor acelora ce
gonit le-aa fácut blestem de.
afurisenie. (V. Valea-Viei, trup
de sat).
In timpul lui Cantemir-VodA,
nitre codreni, sub comanda lui
Zaharia i Sandu (tilhari ertati
de Cantemir), mergind spre mun-
te, la Piatra, s'aa intilnit Cu un
podgheaz de Le! si Cazad vr'o
zoo si mal' bine, si lovindu-1
fArA veste nimicit, si pe unii
prinzindu-r de vi! 1-ati dus la
Canteniir-VodA de 1-aa pus in
teapl.
In timpul lur Nec. VodA Ma-
vrocordat, la 7220, ad i eraa multi
oamed orinduiti de-al Lesilor.
La 1665, Tirgul Piatra vinde
MAn Astirei Bisericani o dumbravA
a orasuld, pentru ca banii pre-
too le! bAtuti saa 400 lei
prosti, sl-I intrebuinteze pentru
echiparea oamenilor de oaste,
ceruti de Dabija-VodA (docum.
Arhiva statuld. Pecetea muni-
cipalitAtii, tipAritA cu cernea11,
prezintá o caprl cu coada cir-
ligatl si cu coarne plecate in-
dArAt, iar imprejur inscriptia sla-
vonA : PeceatA ot Camene,
 PIATRA
adicA sigiliul PietreT. V. sArhiva
Ist. a Romtniel», de Hasdeti, I,
1, p. 79; idem : Lambrior, Carte
de citire», p. 173).
La 1665, Mala 7, corporati-
unea butnarilor din Piatra, cu
starostele lor in frunte, i cu a-
sistenta tuturor municipalilor, re-
prezintatT prin soltuzul tirguluT,
vinde o bucatA din teritoriul
corporatiunii mAnAstirei Biseri-
cani, pentru ca baniT pretuluT,
43 de leT bAtutl sai1 172 leI
prostl, sA-I intrebuinteze la echi-
parea oamenilor de oaste-, ce-
rutl de catre Dabija-Vod1 prin
trimisiT säi BantAs si Arapu (v.
docum. cArh. stat.» ; idem Has-
del, op. cit.; Lambrior, op. cit.,
P. 133).
La 1864, s'a räscumpArat o
mare parte din tirgul Piatra,
care era pana atuncT proprieta-
tea familieT LAtescu.
In acest oras ati fost repre-
zentantl consular! aT GrecieI
Austrier.
Piatra, com. rur., jud. Romanati,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s., formatO
din satele : Piatra (1174 loc.)
Criva saú Fundeni (200 loc.), a-
sezate pe soseaua nationall Co-
rabia-Riul-VaduluT, la 27 kil. spre
N. de Caracal si la 15 kil., spre E.
de Bals, in apropiere de Olt $i
de gara Piatra (Oh). Altitudinea
terenuluT d'asupra niveluluT MAriT
e de 120 m.
Are doul $coale mixte, con-
duse de un invAtAtor $i tre! in-
vAtAtoare i frecuentate de 213
copiY ; 2 bisericT, Sf. Dumitru
(1846) in Piatra i Sf. Nicolae
(1859) in Criva, deservite de
preot $i 2 cint6setT ; I I circiuml.
Vite : 594 vite marT, 800 vite
micT si 460 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 5233 si la cheltuelT, de 5208 lei.
Piatra, com. my., in jud. Teleor-
694
man, pl. Marginea, situatl pe
valea almAtululuT, intre dota
dealurl. Dealul COlmAtuiuluT pe
stinga i dealul Stringea pe dreap-
ta. Are un cAtun, Starita, format
In urina improprietArirel in 1879,
pe mosia statuluT Cu acelasl
nume, situat in directia N.-V.,
la Io kil. de resedinta comuneT,
in valea nunaitA a Tirnavel sati a
GAuriciuluT.
Se invecine$te la N. cu com.
Voivoda ; la S., cu com. Vii-
$oara ;la V., cu com. Lisa ; la
E. si S.-E., cu moiile Suhaia,
Brinceni si Gduriciul.
Suprafata teritoriuluI comu-
neT, cu mo$iile de pe dinsa, e
de 3788 hect., mosia Starita e
a statuluT, din care s'a vindut
coprinzind : 88o hect. insurl-
teilor, si 320 hect., celor-ralti
locuitorT, in loturT ; mosia Pi eptea,
fostO a statulur, vindutA in corp
intreg, de 724 hect. ; mosia Pia-
tra, de 450 hect.; mosia Fisteica,
a statuluT (rest din mosia Piep-
tea), de 472 hect. si mosia Gre-
ceanca, numitO Marghilomanca,
de 507 hect.
LocuitoriT cArora li s'ati dat
pAmint sunt in numAr de 489.
ProprietarT principall aT mo-
siilor sunt : d-na George Em.
Lahovari, d-ni! I. N. Alexan-
drescu si baron d'Atzelt, totT aii
pArtT egale de cite 650 hect.
Mosia Pieptea a fost cumpA-
rat5. de la stat de d. Ionitl Du-
mitrescu, .din com. Voivoda.
Locuitoril posedá vi pe coasta
vIeI A d'inca, din com. Vii$oara,
in intindere de 22'12 hect.
Din dealurile ce inconjoard
comuna izvoresc abundente iz-
voare de apl. In comunA sunt
la diferite puncte, ci$mele care
curg neintrerupt.
Populatia comuneT, impreun6
cu a cAtunuluT Starita, e de 3251
suflete, din care 526 contribua-
bilI.
www.dacoromanica.ro
P1ATRA
Are o scoall, condusl de un
invAtAtor, frecuentatd de 98 e-
levT ; o bisericl, deservitA de 3
preotT $i 2 cintAretT.
Vite sunt : 1188 cal, 23 ml-
garT, 1792 vite marl cornute,
4453 vite micI si 438 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
de 12189 leT si la cheltuell, de
6244 le.
Imprejurul com. sunt multe
grOdin! de zarzavat ; cultivatorif
lor se folosesc de abundentele
izvoare de apá de aci, pentru
udat.
Starea economicá a locuito-
rilor este din cele mar. satisfl-
cAtoare ; eT sunt avutT, munci-
torT si cu spiritul de comercia
destul de desvoltat.
In Piatra sunt mal multe eh--
ciumT i alte stabilime.nte de co-
Ad se tin doul bilciurY, la Du-
mineca TomiT si la Sf. Petra.
Imprejurul com. sunt multe
mAgurT : Mdgura-PietriT, la E.,
inaltA de 28 m. i larga caru
de 23o_m. MAgura-Feter, spre
N.-V., inaltl. de ¡o m. §i larga
de 6o in.; MOgura-DrAgaiceT, la
S.-V., bala de 15 m. si larga
de 70 m. i Mdgura-luT-Melinte,
inaltA de 20 in. §i larga de 50 m.
In partea de E. a com., spre
Suhaia, se incruciseazA vechiul
drum al Tintel, d:n care se mal
vede pe alocurT urme.
Satul Piatra este utril din
cele maT vechi dinTarA. Il gAsim
citat in diferite acte vechT si in
documente privitoare la mosiT,
din secolul din urmA.
La anul 1594, Mihaiti urml.-
rind pe TurcI, ir batu, la sa-
tul Piatra i respinse ODA la
Nicopole.
In secolul al XVIII-lea, Pia-
tra era dintre satele mar! ale
jud. Teleorman. In nomencla-
tura de sub administratiunea lui
Constantin Mavrocprdat,
 PIATRA
sim trecut tot in pl. Margine!.
Satul irisa nu se afla unde se
gaseste asta-zi, ci maT in vale,
spre com. Lisa, pe locul care
se numeste La-Menzinele. Pe
timpul ciumeT de la 1817, sub
domnia luT Caragea, locuitorif
parasesc satul si se aduna mal'
tirzia pe locul unde e asta-zI
Piatra. Silistea satului vechia se
mai vede si asta-zI.
Piatra, sat, jud. Arges, pl. To-
pologul, pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni. Are 8o
familiT si o biserica vechie, cu
hramul S tii IngerI, deservita de
un preot g un cintaret.
Piatra, cdtunaf al com. Paltineni,
jud. Buzati, Cu 20 loC. si 8 case,
situat pe malul sting al riului
Buzaul, sub stincile munteluf
Catiasul. Are o frumoasa pozitie.
Piatra, sat, facind parte din com.
rur. Bacieni-Ungureni, pl. Dfm-
bovita, jud. Muscel. I s'a zis Pia-
tra pentru ch e wzat pe un
mtznte de plata..
Are o populatie de 281 lo-
cuitorT, fosa clacasT si impro-
prietaritf pe mosia statului
deniSlobozia, pendinte de ma-
nastirea Cimpulung (12 de frun-
te, 15 mijlociT i iz de coadd).
Piatra, sat, facind parte din com.
rur. Prahovita-d.-j., pl. si jud.
Prahova. Are o populatie de
135 loc. si o cadera de piatra.
Piatra, saz', facind parte din com.
rur. Negoesti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova, situat de-aiungul apeT
Prahova. Are o popuIatie de 63
locuitorf. Mosia apartine statu-
lui i atirra de Postirnacul, din
jud. Dimbovita.
Piatra, stage de dr.-d.:1. Vez!
Piatra-Neamtul.
695
Piatra, stafie de dr.-d.:f. VezI
Piatra-Olt.
Piatra, munte, in jud. Buzati,
com. Jugureni, culminind in pa-
tru piscurT, acoperite Cu izlaz.
Piatra, munte, in jud. Buzad,
com. Laposul, cat. Pietricica,
culminatie a colina Chiriacul ;
d'asupra are semanaturT si in
poale, padure.
Piatra, munte, jud. Gorj, situat
in partea de N.-V. a catunulta
Borosteni, com. Pestisani, plaiul
Vulcan, in suprafata cam de
1820 hect., acoperitekle paduri;
este proprietatea statuld, fosa
a manastirei Tismana.
Piatra, pisc, spre S. de Cetatuia,
jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Drajna-d.-j.
Piatra, pisc, in partea despre N.-
E. a com. Prahovita-d.-s., plaiul
si jud. Prahova, format numai
din plata.. Pe el creste tuferis
de padure. Pe alocurea este
acoperit cu iarba pentru pdsune.
Piatra, virfde deal, la N. de com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
Prahova. E acoperit cu vi!.
Piatra, movild, in partea de N.
a com. Posesti, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, i in 'rnijlocul poe-
nel Zeletinul ; se spune ca ar
fi fost ridicata de Mari.
Piatra, moviM, la S. baltei Cus-
Dita si al com. lanca, din jud.
Romanati.
Piatra, mofie particular a., pe care,
Ja 1864, s'at improprietarit lo-
cuitorif din com. Prahovita-d.-j.,
plaiul i jud. Prahova.
Piatra, mope a statului, in intin-
www.dacoromanica.ro
PIATRA-ARSX
dere de 250 hect., pendinte de
com. Negoesti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova, care, impreuna cu tru-
pul Gavana (300 hect.), formeaza
padurea Negoesti.
Piatra, .05.4 izvoreste din coas-
tele dealului cu acelasi nume,
com. Prahovita-d.-s., plaiul si
jud. Prahova ; trece prin vatra
comund si se varsa în gira
Prahovita, pe malul sting, tot
in raionul com. Prahovita-d.-s.
Piatra (Trupul-), fasta mofe a
statuluT, jud. Prahova, care, de
la 1888, s'a vindut def. dr. Tur-
nescu.
Piatra-Albä, sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de
com. rur. imianul. Are 71 case
si este situata pe proprietatea
statuluT Piatra-Alba.
Piatra-Albä, vid" de munte, jud.
Bacati, pl. Muntelur, de pe te-
ritoriul com. Valea-Arinilor, cu
niste pesteri.
Piatra-Albä, deal, jud. Iasi, pl.
Copoul, com. Tautesti ; se in-
tinde de la N. spre S., facind
hotar Intre satele : Moinesti, Ra-
diul - MitropolieT si Radiul -
T'Atar.
Piatra-AlbS, plia'ure a statuld
jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j , com.
BerzuntuI, care imbracä dealul
Cu acelasT nume.
Piatra-Arsä, pisc, jud. Prahova,
inalt de 2110 m. d'asupra ni-
veluluT Marii-Negre, numit ast-
fel pentru ca piatra acestuT pise
este arsa. Abia se vede pe el
o iarba scurtà si rara, de o co-
loare ruginie, parca. ar fi pir-
lita de foc.
Despre Piatra-Arsa. jata ce
spune legenda : cO data si o
PIATRA-ARSX
datA, cind o fi fost atuncea, unul
de-I zice Peles, un brad de f1A-
cAil de la Busteni, cAruia i se
prApAdise logodnica, de jale
multA ce l'a coplesit, s'a indru-
rnat pe munte la sihAstrie,
ata de mare era dorul inteinsul
in cit plins i inima din el,
de i se prefAcuse ()chi! n douà
fintinI,i lacrimile ce curgeati
din el erati asa de amare si de
fferbintf, cA pe unde cAdeati, ar-
dean iarba si 'lid alta de atuncI
n'a mal crescut ; iar sub piatra
de care-si rezimase sihastrul ca-
pul, atitea lacrAmT adunat,
in cit un siroiti intreg sI-a fAcut
loc pe sub pAmint, rAzbind toc-
maI in poala munteluI, de unde
se scurge in vale. Lumea, de
la numele flIcAuluI, if zice apeI
Pelesul».
Acest pisc apartinea mAnAs-
tire! MArgineni. Prin cartea de
schimb, iscAlitA la 24 Octom-
brie 1818 de Arhimandritul Ioa-
chim, mAnAstirea Sinaia dA mun-
tele Negrasul-Mic i Piciorul-
Ciineld i primeste de la mInAs-
tirea MArgineni muntele Piatra-
ArsA. AceastA carte de schimb
a fost prezintatá. (CinstiteT ju-
decAtorif a judetuluI Prahova»,
de cuviosul Paisie, staritul Si-
naeI, cind cu delimitarea hota-
relor muntilor MareluI Postelnic
Filipescu.
Muntele Piatra-Ars1 s'a cum-
pArat de la def. N. Cretulescu
de M. S. Regele, la 1873. N.
Cretulescu 11 avea in schimb cu
aiçi muntI de la Eforia Spitale-
lor Civile din Bucuresti.
Acest munte e insemnat pen-
tru renumitele lul cariere de pia-
trA, deschise la 1881, de un Fran-
cez, d-1 G. Fonteix.
Carierele sunt legate cu halla
cdel ferate printr' un drum de
fier funicular. Intreprinderea a-
ceasta ocupA aproape zoo de
lucratorI.
696
La 1892, inginerul Erler a
construit in acest munte un cup-
tor sistematic pentru var alb,
recunoscut de bun, cuptor care
si astA-zI e in deplinA functionare.
Piatra-Arsk stincä, sub StAni-
para, jud. Suceava, de-a dreapta
soseleI ce duce la Brosteni.
Piatra-Ascutitä, deal, in jud.
Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul
com.. rur. Greci ; se desface din
dealul Priopcea ; se intinde spre
N., in o directie generall de la
S.-E. spre N.-V., brAzdind par-
tea centralA a plAseT si pe cea
sudic6 comund ; se prelun-
geste spre S. in dealul Megina;
are 2 virfurI, unul de 299 In.
altul de 267, gol si ascutit ;
domineazà drumul judetean Ba-
badag-Cerna-MAcin ; in partea
de E. e acoperit cu pAdurI
In cele-l'alte, cu pAsunT I livezI.
Piatra-Bouluï, hotar, pe tArmul
sting al riulur Buzdul, jud. Bu-
zAa, intre Domeniul Coroand
Domnita i mosia Desirati, din
com. Scortarul-Noil.
Piatra-Bufnef, pisc, la V. de
Aricesti, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya. Aci se aflA o piatrá inaltA
de pe care se poate vedea tot
satul.
Piatra-Calului, loc, jud. Mehe-
dinti, plaiul si com. rur. Closani,
cu o frumoas1 pozitie, unde Tu.
dor Vladimirescu a voit sl c15.-
deascA o mAndstire.
Piatra-CfitaneI, virf al culmer
PlAtAnesti, care separá jud. Vil-
cea de jud. Gorj, si pe amln-
dota de Austro-Ungaria.
Piatra-CAcatà, baltel, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urb. Isaccea si pe al com.
www.dacoromanica.ro
PIATRA-IEPEI
rur. Luncavita ; e formatA de
DunAre printr'o revArsare ante-
rioarl a el; se scurge in DunAre
prin 3 girlite : una in dreptul
mileI 70, a doua, Girla-NouA,
In dreptul mild 68 si a treia,
Girla-CazaculuI, prelungitA cu
Gira HambaruluI, in bratul Isac-
cea ; are o formA lunguiatA cu
5 crestete, o lungime de 4 1/2
kil. i o suprafatà de 300 hect.;
este inconjuratl cu stuh de
toate pArtile ; contine caracudl,
plática, lin, etc.
Piatra-Detunatä, pisc de munte,
jud. Neamtu, in grupa CeahlAu-
luI, situat intre piriul Rupturile
Stinca-Dochid, in prelungi-
rea munteluI Piciorul-Slhastru-
lul.
Piatra-Fetei, rezer, jud. BrAila,
com. Chiscani, dintre DunArea-
Vapoarelor i DunArea-VechIe.
Piatra -FeteI, jud. Tul-
cea, pl. MAcin, pe teritoriul
com. urb. MAcin, i anume pe
acela ale cAtunuluI sAa Ghece-
tul ; se desface din DunArea-Ve-
chTe; se intinde spre E., brAz-
dind partea N.-V. a plAseI si a
com. urb. Mácin ; curge pe Ru-
ga drumul judetean BrAila-MA-
cin ; lasA spre N. douà girlite,
una vársindu-se in balta Julia,
cea-l'altá in balta Somova ; dupa
un curs de 5 kil. se vars1 lar
In DunAre, mal jos de orasu
MAcin.
Piatra-Gäuritä, slmncà izolatd,
in jud. BuzAti, com. Boziorul,
cdtunul Nucul, d'asupra fostuluI
schit Sf Gheorghe. Inteinsa e
sApatà o pesterl, care, dupl
traditie, ar fi fost o bisericutl.
Piatra-Iepei, sat, jud. Dimbo-
vita, plaiul Dimbovita-Ialomita,
cAt. com. Runcul.
 PIATRA-LULCRAlt)
Piatra - lui - Craiti, munte, jud.
Muscel, 2245,2 m. d'asupra M5.-
riT-Negre si 2158,2 m. d'asupra
Bucurestilor.
Piatra - luI - Iepure, munte, in
jud. Suceava, com. Brosteni.
Piatra-lui-Toader, cea mal' pe-
riculoasa dintre stincile de pe
cursul BistriteT la 4Toance»,
(v. a. n.), jud. Suceava.
O legenda poporana, pus& in
versurT de d. N. Gane, cunos-
cutul publicist, spune cä ad i un
incati cu numele de Toader,
ducindu-se la logodnica lui Ma-
rioara, din Borca, voind sa trea-
ca cu pluta prin acest loc pe-
riculos, pluta s'a sfarimat si fla-
cdul a pierit inecat. Tot de pe
aceasta sanca, Marioara ducin-
du-se sa-1 catite, de desperare,
s'a aruncat in valurile Bistrite,
inecindu se si ea.
Piatra-Lungä, munte, in jud.
Buzan, com. Minzalesti, format
dintr'o imensá stinca, ce se con-
tinua, spre V., din muntele Cur-
cubeta-Mica, parla la sorgintea
izvorului Gavanul. E acoperit
de brad. E foarte grea de urcat
pe imita sa coama.
Piatra-Mare, munte, in judetul
Buzati, com. si cat. Tircovul, for-
mat n urna! din stincl.
Piatra-Mariei, deal, in judetul
Tulcea, plasa Macinul, pe teri-
toriul com. rur. Greci. Este o
prelungire a dealului Piscul-Inalt-
si-Tutuiat. Se intinde spre E.,
aviad o directie generan de la
N.-V. la S.-E., brazdind partea
orientan a plaseT si cea N. -
E. a comunel ; prelungirile sale
S. se termina in apa CalistrieT.
Este de natura stincoasa. Sta
in legatura cu dealul Piatra-Ri-
ioasa. Din el izvoreste 01'11 Va-
697
lea-Ditcoul ; are o inaltime de
352 m., pe unul din virfurile cele
mal inalte ale piase!. Este aco-
perit parte cu pasuni, parte Cu
padurT, iar virful sati estc plesuv.
Piatra-Mo§uluI, virf de munte,
in plasa Ocolul-d.-s., jud. Me-
hedinti, tinind de culmea Malo-
vatultd. Mal e cunoscut sub
numirile de Piatra-Babelor, de
Baba si Unchiasul, precum si
de Sentinela.
Piatra-Muntele, p/asä, formata
prin unirea plasilor Piatra si
Muntele, jud. Neamtu, situata
intre hotarul jud. Suceava, ho-
tarul Transilvania, pl. Bistrita
si de Sus-Mijlocul. Se intinde
de-a lungul cursuluI Bistrita,
In regiunea cea maT muntoasa
a judetuluT.
Este formata din catunele :
r. Galul, cu catunele : Galul
(Piriul-), Gura-Dreptulul, Pirlul-
TirguluT, Poi ana - RächitiI, Ru-
seni, Savinesti, Topoliceni si
Ursi, in partea V. a pl. (spre
hotarul judetuluT Suceava).
Cdlugdreni, cu catunele :
Calugareni, Gura-LarguluT, Bu-
sumeni, Coroiul, Dreptul, Fru-
mosul, Largul, Poiana-TeiuluT,
Ruseni, Stejarul si Rescani, in
partea despre V. a plaseT, intre
plasa de Sus-Mijlocul si Tran-
silvania, pe ambele malurT ale
riuluT Bistrita.
Bistricioara, cu catunele :
Bistricioara, Grintiesul - Mare,
Grintiesul-Mic, Pintecul, Poiana-
Grintiesultd si Priskani, de a-lun-
gul piriuluT Bistrita, 'filtre ho-
tarul TransilvanieT si riul Bis-
trita.
Hangul, Cu catunele : Han-
gul, Schitul-Hangul, Audea, Bo-
boteni, Ciurubucul, Izvorul-Alb,
Piriul-Schitulul, Rapciuni, Du-
11111, Letesti, Rapciunita (Far-
tigi) si Strimptura, de ambele
www.dacoromanica.ro
P1A1 RA-MUNTELE
malurI ale riuluT Bistrita, futre
hotarul Transilvaniel si pl. de
Sus-Mijlocul.
Buhalnila, cu catunele :
Buhalnita, Cirnul-Bistrita, Izvo-
rul-Alb, Izvorul-Munteltd, Poe-
nari, Potoci si Secul-BuhalniteT,
pe ambele maltai ale riului Bis-
trita, intre grupa Ceahlaulul $i
Muntele-Doamna.
Bicazul, cu catunele : Bi-
cazul, Chisirigul, Capa, Cirnul,
Cheile-BicazufuI, Crasna, Firti-
gul, Floarea, Fundul-Bicazultd,
Gura-Bicazultd, Hamizoaia, Iz-
vorul-MunteluT, Marceni, Nea-
gra, Poiana - CorbuluT, Secul,
Tasca si Ticosul, de-alungul pi-
riulul Bicazul, intre hotarul Tran-
silvania, grupa CeahnuluT, mun-
tiT Pingarati si mosia Tarcaul.
Pingdrali, cu catunele :
Pingaraciorul - Bisericani (Bra-
nistea), Stejarul, Tarcaul, Bra-
testi, Gheuca, Pingaraciorul-Bis-
frita, Lunca, Pietricica, Straja,
Strimtura, Vadurelele si Manas-
tirea - Bisericani, intre hotarul
Transilvaniei, pl. Bistrita, com.
Bicazul, pe ambele malurT ale
piriulul Tarcaul si pe riul Bistrita.
Vadurile, cu catunele : Va-
durile, Ontul, Gdburesti, Mali-
cia, Niteni, Podorani, Preluca,
Tarcaul, Agircia, pe malul drept
al riuluT Bistrita, intre mosia
Tarcaul si ramura Muntilor
Doamnel (Cernegura).
Doamna, cu cat.: Doamna,
Cindia, Sal-ata, MAnastirea-Bis-
triteT, Viisoara, MarAtei, intre
muntele Cernegura si muntiT
BistriteI - MoldoveT, pe ambele
malurT ale riuluT Bistrita, in cen-
trul piase!.
Lo. Vindtori-Dumbrava - Ro-
cu catunele : Cutul, Dum-
brava-Rosie, Izvoare, Poeni, Vi-
natori, Valeni si Petro-Dava,
pe ambele malurf ale riuluT
Bistrita, in partea S. a pasa,
si a orasultd Piatra.
PIATRA-NXMAWILOR
I I. Calul-lapa, Cu catunele
Calul-lapa, Savinesti si Dum-
in partea S.
brava-Rosie d.-j.,
a piase, intre ramura Cerne-
gura si pl. Bistrita.
Dochia, cu catunele : Do-
chia si Balusesti, in partea des-
pre S.-E. a piase.
Girovul, Cu catunele Gi-
rovul, Contesti, Botesti, Danesti
(Mitocul-Maicelor), Jidesti, Bah-
na (Troita) i Averesti, in par-
tea despre E.
S'erbefti, cu catunele : Ser-
besti, Ghigoesti, Hirtopul, Bros-
teni si Trudesti, in spre E.
Cirligi, cu catunele:
ligi, Soci, Dusesti, Dragomiresti,
Vadul si Valea-Alba, spre E.
plasel.
cu catunele
Caciulesti, Turturesti, Gura-V5.-
eI, Versasti i Popesti, 'filtre co-
muna urbana Piatra si pl. Cra-
club in central piase!.
Gircina, Cu catunele: Gir-
cina, Cuejdiul, Darmanesti
Ciritel, in centrul plasei.
Dobreni, cu catunele: Do-
breni, Negresti, Sarata - Pinga-
rati, Almasul, Casaria, MA$c5.-
testi i Poiana-AlmasuluT, In cen-
trul plasei.
Bodefti-Precistet, cu c5.-
tunele : Bodesti-Precistei, Oslo-
beni, Corni, Strimbi, Bordea si
Dumbravile, in partea despre
N. a piase.
Cräclfoani, cu catunele :
C-racaoani, Cracaul-Negru, Ma-
gazia, Gindäoani i Manastirea-
Horaita, in partea despre N. a
plasei.
Piatra, com. urb., in cen-
trul plaser.
Are o populatiune de 10352
familii, saa 41572 suflete ; 35
scoale mixte rurale, 7 scoale
de catun si 6 urbane (3 de
baetI si 3 de fete), i gimnazia
real (In com. Piatra) si 3 pen-
sionate de fete.
C98
Pe Ruga bisericile, numite de
mir, In plasa mal sunt i m5.-
nastirile Bisericani, Pingarati,
Buhalnita, Bistrita, Schitul-Du-
raul, Hangul, Ciurubucul (rui-
nat), Väleni, Doamna, Tarcaul,
Cu 193 deserventi.
Agricultura se face pe o in-
tindere de aproape 25.000 hect.
Imasul are o intindere de
5253 hect.
Piatra-Nämie§tilor. Vezi Ma-
teiasul, din jud. Muscel. Virful
acestui munte se afla la 1154
m. d'asupra Bucurestilor si la
1241,2 m. d'as upra Maril-Negre.
Piatra-Neamtu, stalie de
jud. Neamtu, pl. Piatra-
Muntele, com. Piatra, pe linia
Bacaa-Piatra -Neamtu, pusa in
circulatie la 15 Februarie 1885.
Se afla la 12.7 kil. de Roznov,
statia cea mar apropiata. Inal-
timea d'asupra niveluld Marir,
de 307.83 m. Venitul acestei
statiI pe anul 1896 a fost de
558706 leT, 36 bani.
Piatra-Olt, stafie de dr.-d.:f.,
jud. Romanati, pl. Oltul d.-s.,
cat. Enosesti, pe linia Slatina-
Craiova, pusa in circulatie la
5 Ianuarie 1875. Se afla intre
statiile Slatina (16.7 kil.)
Bals (13 kil.). InAltimea d'asu-
pra nivelului Marii, de 135.66
m. Venitul acestei statil pe a.
1896 a fost de 133828 I., 55 b.
Piatra-Oblincei, munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni.
Piatra-OpcineT, munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni.
Piatra-Penii, munte, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, coM. &-
soca, In partea de N., la hota-
rul despre jud. Buzar', acoperit
Cu padurl.
www.dacoromanica.ro
PIATRA,RWE
Piatra-Rtioasä, deal izolat, in
jud. Tulcea, pl. Macinul, pe
teritoriul com. rur. Greci ; are
o directiune generala de la S.-
V. spre N.-E, brazdind partea
de V. a com. si a plaser ; se
intinde de-alungul ptriuluI Apa-
Calistriei si baltii Iglita, printre
aceste doua si piriul Valea-
Ulmilor ; natura sa este stin-
coasä pe alocurea ; virful prin-
cipal este movila Piatra-Riioasa ;
pe la poalele sale de V. trece
drum 11 judetean Mäcinul-Satul-
Noa ; este Wat de drumul co-
munal Greci-Iglita $1 Turcoala-
Greci. Este acoperit in mare
parte numaT cu pasuni si in pu-
tine, Cu semanaturT.
Piatra-Rtioasä, movild, in jud.
Tulcea, in partea de V. a plaseI
Macinul si cea de S.-V. a com.
rur. Greci. Este un vid vestic
al dealului Piatra-Riioasa, de na-
tura stincoasa. Are o inaltime
cam de 70 m., dominind satul
Iglita, precum si drumul jude-
tean Macinul-Ostrovul-Babadag.
Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tul-
cea, in partea de E. a plaser
Macinul 5i cea de V. a com.
rur. Cerna. Este o prelungire
de S. a dealulta Caraci-Cula, cu
o directie de la N. spre S., de
natura stincoasa si plesuva. Vir-
ful saa, Cerna, are 163 m., do-
minind satul i piriul Cerna,
drumul judetean Macinul-Ostro-
vul i Satul-Noa.
Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. urb. Isaccea. Este mal mult
o prelungire sud-orientala a dea-
luluI Breazul ; se intinde spre
S., avfnd o directiune generala
de la N.-V. spre S.-E., brazdinoi
partea de V. a com. si pe cea
de N. a plasel sta In legatura
Cu dealul Tugulea, la E., cu
 P lATRA-RUNCULUI
dealul Nicolitelul si dealul Iz-
vorul la S. si cu dealul Pirlita
la V. Pe la poalele de V. curge
valea Pirlita-Mare ; pe la cele de
S., valea Pirlita-Mica ; din cele
orientale isT ja nastere piriul Ni-
colitelul, lar in cele de N. sunt
asezate viile Badila ; tot la poa-
lele de S.-V. se mal afla si rui-
nele unuI castra roman, numit
de popor Cetatea, de unde pleca
odinioara un val, numit azi Va-
lul-lui-Traian. Este acoperit nu-
maT cu paclurI, si intretdiat de
drumurile comunale Isaccea-Ta-
ita si Nicolitelul-Taita.
Piatra-RunculuI, munte, in jud.
Bacail, pl. Trotusul, com. Elida,
care este situat chiar pe granita
spre Ardeal. Pe dinsul se afla
un mare bloc de piatra in for-
ma de masa.
Piatra-SläniculuI, loc izolat, in
jud. Prahova, pl. Varbilaul, com.
urb. Slanicul, de unde izvoreste
piriul Bughea, care se varsä in
riul Teleajenul, pe teritoriul com.
Scaiosi, plaiul Teleajenul.
Piatra-Scrisä, localitate izolatei,
:in jud. Putna, pl. Vrancea, com.
Spinesti, unde se aflá o piatra
mare, pe care se afla scris, din
vechime, nume/e luI Stefan-cel-
Mare.
Piatra-§ureI, sana mare, in
albi a piriuluI Bduca, j ud. Suceava,
com. Neagra-Sarulur, unde se
formeaza o cascadá inalta de 7
metri.
Piatra - 'Mata, localitate, lin-
ga. Dorna, jud. Suceava, unde,
spune I. F. Neugebauer in a
sa «Beschreibung der Moldau
und Walachei s (1854), din catena
ce se ramifica paralela ca ma-
sivul principal al Carpatilor,
pleaca o ramificatiune secundara
Afarole Mofienar Geografic. rol. IF.
68817.
699
spre E. catre Baia, ramificare
In care se gasesc urme de mine
vechI de aur, ca in Ural. Lu-
crärile se pot urmari pe o dis-
tantá de maT bine de 3 ore ;
chiar si in masivul muntelul se
gasesc filoane aparente de aur,
d. e. spre V. de com. Hangul.
Piatra-Vinatä, fir de dealurt,
in jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,
com. Valea-Seaca, care prezinta.
virful Vijelia si are directia de
la N. spre S., d'a dreapta Si-
retuluT.
Piatra-VintuluT, stined, in Bis-
trita, in jud. Suceava, intre
Che! si Coltul-AcreT.
PicAtoarea, vale, in jud. Buzati,
com. Grajdana, cat. Bärbuleanca ;
incepe din Predealul-Buzauld,
se uneste cu valea Ciolaneanca
$i da in riul Niscovul.
Picaturile, sat, pendinte de com.
rur. Murgasul, plasa Amaradia,
j id. Dolj, situat pe piriul Gia-
martaluiul, la 700 m. spre S.
de Murgasul, catunul de rese-
dintá al com.
Are o populatiune de 26 fa-
miliI, sail
94 suflete, care locu-
esc in 27 case ; o cIrciumd.
O posea vecinala leaga satul
la N. cu Murga$ul, lar la S. cu
Bazgarai, din jud. Romanati.
Picaturile, mofie particulara., in
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
Murgasul, satul Picaturile ; apar-
tine locuitorilor.
Pichetul, nunze ce purta com.
Bechetul, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj,
catre 1828, cind dupl termi-
narea resbeluluT dintre TurcI si
Ru$I, o parte din Rominif ce
locuiati in Turcia (azI Bulgaria),
a trecut Dundrea in Rominia si
s'a asezat pe local numit pe a-
www.dacoromanica.ro
MINE AGA
tund Pichetul, ce era un punct
de paza al TtreI, drept Rahova
Bulgarier. PipoT din ce in ce ve-
nira me multt locuitorT din di-
ferite puncte ale TareI si ast-fel
fonSara ora.sul Ilechetul.
Pichetul - din- Deal, fost pichet
de granitd pe marginea Duna-
reT, jud. Mehedinli. Este loc
frumos de observatiune.
Picineaga, com. rur., in judetul
Tulcea, pl. Macin, situata in
partea V. a. jud., la 75 kit.
spre S.-V. de orasul Tulcea,
resedinta districtului si in par-
tea S. a plasei, la 26 kil. spre S.
de oras ul Mkin, re$edinta plaseI.
Se margineste la N. cu com.
Turcoaia ; la E., cu com. Satul-
Noti ; la St, ca com. Ostrovul
(jud. Constanta), si la V. cu
jud. Braila, de care se desparte
prin Dunare.
DealurT :la S.-E. dealul Ghium-
Ghirmes, de 241 m., Cu araturI si
pe care odinioara ati fost paclurI
intinse si intunecoase; Dealul-cu-
Piatra., lingl comuna, la S., de
45 m., in care se afla si cariera
de piatra a satulul, lar pe el
pamintul $boaler si al bisericer.
Movile sunt : Movila-Cazacilor,
129 m., pe Dealul - cu - Piatra,
linga sat, la S., si care poarta
acest nume din imprejurarea
ca de cite orI treceati Rusil
Dunarea contra Turcilor, avea0
aicI lagarul lor ; Movila - luT-
Mos-Nencid, 6 m., inteun pa-
mint de cultura; Movila-Breazu-
lui, 1 2 m.
Apele, care brázdeaza terito-
riul comuneY, sunt: Dunarea nu-
mita. si Dunarea-VechIe, san Ca-
nalul-MacinuluI, la V., la 1 kil.
departe de sat, avind malul inalt
spre comuna, Ruga cariera de
plata si portul comuneT; Pici-
neaga sati valea Al-OrmanuluI
sail Padurea-UrsuluT, pe romf-
89
PICINEAGA
nepte, trece pe Boga sat pi se varsä
in balta Picineaga; afluentul saa :
Valea-CerneT, ce pritnepte pe
dreapta Valea - UlmuluT pi pe
stinga valea Tolopman, spre N. pi
E., Viroaga de Ruga Durare
saft Picineaga, la V., un canal
al Dunard, inchizind t'Are el
Dunare-o insulita (60 hect.),
acoperita Cu sala.
BaltI maT insemnate sunt :
Blitina, la S., cu wo hect. in-
tindere, continind stuh, papura,
salcil pi peste pi al carel venit e
impartit intre stat pi locuitorT, a-
vind malurl joase, spre N.-V., iar
spre S.-V. pi N.-E., inalte ; Bala-
nul i Sohinarul, 4a N., de 130
hect., cu malurT joase; Picineaga,
la E., de 30 hect. ; alte cateva
maT micT, ara insemnatate.
Intinderea comuna este de
3382 hect., din care 66 hect.
ocupate de vatra satuluT ; res-
tul de 3316 hect. sunt ale lo-
cuitorilor.
Populatiunea, in maioritate
roratra, e de 271 familiT, san
1250 suflete. Sunt 2 biserid : una
vechTe, fondata de focuitorT in
1857 ; alta zidita in 1892, Cu hra-
mul Sfintil VoevozT, i fondata
tot de locuitorT ; o pcoala mixta
rurala, fondata fu 1880 de lo-
cuitorT, frecuentatO. de .toi elevI
conclusa de i trivatator pi
invatatoare.
CalitateapamintuluT este bun ; pe Rominif de dinCoace de Du-
sunt 102 hect., acoperite cu pa-
durT de salciT batrine, intre sat
Dunare, Ioo hect. finete
paring, 51 hect. loc neproduc-
tiv al statuluT, 3044 hect. loa
arabil al locuitorilor pi pe care se
seamana griA, orz, °yaz, porumb,
fasole, paring pi cartoff.
LocuitoriT posea : 164 plu-
gurT; 520 boT, 660 yac!, 250
caT, 604 porcT, 3275 oT.
Comerciul este activ, fiind adi
un mic port pe Durare, pi con-
sta in export de cereale, piatra,
700
var i import de orez, vin, spirt,
sapun i articole de bacanie.
Sunt 8 comerciantl de producte,
2 manufacturar! pi 2 circiu-
marT.
Budgetul comuneT e la ve-
niturT de 5055 IeT pi la chel-
tuelf, de 4955 leT.
DrumurI: calea judeteana Sa-
tul-Noti-Ostrovul, ce trece pe la
E., apoT drumurT comunale spre:
Turcoaia, Ostrovul, Coium-Pu-
nar, Cerna, Cirjelari.
Aceasta com. pf-a luat numele
de la piriul Picineaga, pi acesta,
spune legenda, de la Peci-
negiT, ce odinioarl aü locuit
aceste locurT.
La inceput, a fost un sat
Maro - turcesc, distrus in anul
1775. A fost apezat pe Dea-
lul-Carierelor; era pi un port la
Durare, legat cu ea prin drumul
luT Justin (mal bine zis Justi-
nian), ale caruT urme se vad pi as-
ad. Pe la anul 1828, un mop
Petru Pelin din jud. BrAila, a Piciorul - Clinelul, munte, jud.
facut ad un bordeiti, apoT ati Prahova, care, impreuna, cu Ne-
venit din Basarabia mop CiA-
dun, mop Simion, loan Tulimeil,
s'ati apezat Ruga mop Pelin,
ati format sa.tul actual care pas-
ta numele cel vechii1 de Pici-
neaga, ce l'a avut satul distrus
pi care prin buna sa pozitie ling5
Dunare, fertilitatea loculuT, ca-
rierele sale de pIatra, ail atras
nOre, careaü format satul prosper
de aztazT.
Picineaga, pÊruil, in jud, Tulcea,
pl. Macinul, cunoscut mal mult
sub numele de valea Ai-Orma-
nuluT.
Picineagul, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, aproape de
hotarul TransilvanieT. De ad fitil
Dimbovita la directia spre S.
Piciorogi, alt nume al com. Do-
www.dacoromanica.ro
P ICIORUL-DE-MUNTE
brote;.ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romanati.
Piciorul-Bordei. Vez! Bordea,
deal, jud. Iapi.
Piciorul - Borvizului,
jud. Bacati, pl. Trotupul, com.
Tirgul -TrotupuluT, izvorepte de
sub muntel %i"cu acelapl nume pi se
varsa. in Slanic, pe dreapta, mar
jos de confluenta acestuia cu
piriTapul Cotituri.
Piciorul -Caluluï, pisc, pe creasta
piruluf de dealurT ce brazdeazä
in lung si lat com. Costepti, pl.
Horezul, jud. Vilcea. Acest sir
de dealurf se prelungepte pe
toata -partea. de E. a com., in
stinga riuluT Costepti
Piciorul - Catelinei (Huluba-
§u1). Ved Catelina, deal, com.
Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iapi.
grapul-Mic, a fost dat de manAsti-
rea Sinaia, prin cartea de schimb,
iscalita la 24 Octomvrie 1818
de Arhimandritul Ioachim, ..ma..-
nastireT Margineni, de la care
a primit muntele Piatra-Arsa.
Piciorul-Cirlanului, munte, in
jud. Suceava, com. Bogdanepti.
Piciorul-Coade, pichet, la con-
finele Tare! spre Transilvania,
jud. Putna,.
Piciorul-de-Munte, com. rur.,
jud. Dimbovita, pl. Cobia, ape-
zatape cimpia numita Valea-Bise-
rice'', la 16 kil. spre S.-V. de Tir-
govipte, pe poseaua judeteana
Tirgovipte-Gaepti-Vlapca.
Are o populatie de 980 lo-
cuitorT, o biserica pi o pcoald.
Se invecinepte: la E., cu com.
Sperieti ; la Ve cu Cobia ; la
 PICIORUL-DRACULUI
N., cu uta-Seacd si la S., cu
Dragodana, desparendu se de
uta-Seaca, Cobia si Dragodana
prin pAdure, iar de Sperieteni,
prin atalaje si unindu-se cu t1-
ta-Seaca i Dragodana prin fru-
moasa osea judeteana Tirgo-
viste-Glesti, Tar cu cele-l'alte
prin drumue fAra sosele.
Piciorul-Dracului, munte, jud.
Prahova, pl. Teleajenul, com.
Drajna-d.-j., acoperit cu pAduri
seculare de fagr i brazT. Are
bogate papa
Piciorul - Floarei, munte, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. Schitul - Fru-
moasa.
Piciorul-Floarei, pddure, jud.
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Schitul-Frumoasa, care imbraca
muntele cu acelasT nume.
Piciorul-GrädisteI, trup de mo-
nelocuit, jud. Vlasca, pen-
dinte pe mosia Gradistea, pro-
prietate a def. Em. GrAdisteanu.
Se arendeaza cu Gradistea-de-
jos, si e situat despre Budesti.
Prin el trece Valea-Verzisorilor.
Are o suprafata de 344 hect.,
toate arabile.
Piciorul-Lat, munte, jud. Bacati,
pl. Muntelur, com. Comlnesti.
Piciorul-Lat, munte, in jud. Su-
ceava, com. Madeiul.
Piciorul-lui-Tirci (Muntele-),
peldure particulara, supusa re-
gimulur silvic inca din_anul 1883,
pe mosia Muntele - Piciorul - lur-
Tirca, pendinte de com. Comar-
nicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya.
Piciorul-LupuluI, sat, spre S.
de satul Ciurea, com. Ciurea, pl.
701
Codrul, jud. Iasi, situat pe Dea-
lul-Prisacilor, cu 65 familir, sati
318 suflete, parte RominT i parte
TiganT, fose robr aT manAstirer
Birnova, carl se ocupa cu agricul-
tura si transportul lemnelor de
prin pAdurr. Are o biserica, de-
servia de i preot si i cintaret.
In apropiere de sat se afla
Cismeaua - Antonier, izvor de
apa minerale.
Vite ; 256 vite marr cornute,
cal si 29 rimatorT.
Piciorul - LupuluI, culme
munte, 'filtre Rtsca-Mare i Ris-
cuta, jud. Suceava, com. Bog-
danesti, imbracata in padure
de brad, fag si mesteacan.
Piciorul-Negru, '4:dure, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Vinatori-D u mbrava-Ro si e, situat
pe mosia Cutul-Vinatori.
Piciorul-Obrejescului, munte,
jud. Bacati, pl. MunteluT, com.
Darmanesti, asezat pe granita.
Se inalta treptat din valea
pirluluTUzul, la 823 m., de lalocul
numit Gardul-de-Piatra, pana la
1098 in. Pe dealul ce desparte
acest munte de muntele Muie-
rusul, se Incruciseazd dou apotecT,
una care merge la muntele La-
pusul in Moldova si alta pe cul-
mea Magyaros din Transilvania.
Aci s'a rectificat fruntaria, re-
venindu-I Rominier 79 hect.
Piciorul-Ortoael, munte, in jud.
Suceava, com. Dorna.
Piel orul-Petrel, padure, pe mo-
siea Probotesti, jud. Dorohoiti,
pl. Herta, com. Tirnauca. Vez!
Tirnauca, pAdure.
Piciorul - Plopului, munte, In
jud. Suceava, com. Bodganesti,
acoperit cu padure de mesteacan
si rachita.
www.dacoromanica.ro
PICIORUL-STANCULUT
Piciorul-Popil, munte, jud.
pl. MunteluT, com. 1/Asiese,
din culmea Coasta-Noger.
Piciorul-Popil, padure, jud. Ba-
cAO, pl. Muntelur, com. Vasiesti,
care se intinde pe coastele mun-
telur cu acelasT nume, apartinind
razesilor diti comuna.
Are o intindere de aproape
200 hect. si este supusa regi-
mulur silvic.
Piciorul-PopiI, pd dure, numit5.
Padurea-Fundoaer, d'asupra
satulur Sodomeni, din com. l'As-
cani, jud. Suceava.
Piciorul - Popii - Tarnita,
dure, jud. Bacati, pl. Muntelur,
com. Vasiesti, a razesilor, po-
pulata cu fagr istejarT, i avind
o intindere de go hect.
Piciorul-Porcului, munte, jud.
Bacan, pl. Trotusul, com. T'Ir-
gul-Ocna, situat pe dreapta,Tro-
tusulul i desparta de muntele
Magura prin Valea- Slaniculur,
lar de muntele Crosna, prin pt-
riul Valea-Rea.
Piciorul-PorculuI, îriü, jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. 'l'Ir-
gul-Trotusul ; ese din muntele
cu acelasT nume si se scurge
in S'Apio, pe dreapta, mar in
sus de pirlul Valea-Rea.
Piciorul-Sacullor, munte, injud.
Suceava, com. Madeiul.
Piciorul-Scurt (Dealul-), munte,
In jud. Suceava, com. arul-
Dorner.
Piciorul-Stancului, 'M'Are fo-
ioas5., jud. Bacaa, pl. Tazlaul-
d.-s., com. Bucsesti, supusa re-
gimulul silvic. Are o intindere
de 250 hect., apartintnd d-ner
Profira Donicr.
 PIC1ORUL-STÌNCEI
Piciorul-Stincdr, munte, in jud.
Suceava, com. Sasca.
Piciorul-Stiner, munte, In jud.
Suceava, com. Bogdanesti, a-
coperit de padure de mesteacan
si rachita.
Pico§elul,piaia, celeaga munteIe
Picosul cu muntele Pitica din
com. Chiojdul, jud. Buzati.
Pico§u.13 tnunte, In jud. Buzati,
com. Chiojdul - din- Bisea, cat.
Plescioara, jud. Buzati; tuteo
ramificatie a sa se afla o esca-
vatiune vertical, numifa Gaura-
Zmeutui, sab. Gaura-Draculur.
Picul, sat, jud. Dolj, pl. jiul-d.-s.,
dom. Tintareni, Cu 458 suflete,
locuind In 58 case. Este asezat
la upo m. departe de malul
drept al riulur jtul si sub coasta
dealulur Picul, de la care sr-a
luat nvmele.
Picul, deal, jud. Dolj, pl. Pul-
d.-s., com. Tintareni, satul Picul.
Picul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Tinta-
reni, pe care se gaseste padure.
Apartine clacasilor. Are vil pe
dinsa.
Picul, pcidure particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Tinta-
reni, In intindere aproximativa
de 350 pogoane. Apartine cla-
casilor. Populata cu stejarr, go-
runr, cerr.
Picule§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltutui, pendinte de com. rur.
Barliatesti. Ate 30 de familir.
Pielea, com. rur., la extremitatea
de E. a plaseI Marginea, jud.
Teleorman, limitrofa cu judetul
Vlasca, asezata in valea Teleor-
manulur, pe dealul din stinga
www.dacoromanica.ro
102
riulur. Are alaturate patru ca-
tune: Purani, la N.-E. at, de
resedinta, situat pe deal; Mir-
zanesti, la S., in vale peste o
vilcea. ; Pielea-de-Sus (resedinta)
tot pe vale si Pielea-de-Jos, pe
deal, ce-r mar zice si Groseni,
alipite.
Teritoriul com, ocupa o su-
prafatl de peste 8000 hect., cu
toate mosiile de pe diosa.
Se invecineste la N. cu ca-
tunul Gavanesti, din com. MI.
gura, jud. Vlasca ; la S., cu
com. Atirnati; la E., cu com.
Magura-Laceanca, tot din jud.
Vlasca si la V., cu domeniul
orasulur Alexandria. Este una
din comunele cele mar popu/ate
si prospere ale judetulur.
Pe linga comuna, curge tia
Teleormanul, care udá toata la-
turca despre N.-V. si S.-V. ; Pi-
riiasele Vajostea si Gabrul, ce
izvoresc din vilcelele despre E.,
formind diferite viroage, se scurg
in Teleorman.
Are o populatie de 1846 su-
flete, din care 353 contribuabilr.
Are o scoala conclusa de un
invatator si frecuentata de 21
elevi; 4 bisericr, In fie -care
catun cite una, deservite de
3 preotr, 4 cintaretr si 4 para
cliserr.
Didgetul comuna este de ler
9462, batir 55, la veniturr si de ler
7967, banr 55, la cheltueli.
Vite: 1576 caT, 20 mAgarT,
1112 vite max1 comute, 6328
vite micr cornute §i. 904 porcr
Calitatea solulur este din cele
bune.
Pe apa Teleormanulur sunt
dota mor': una in dreptul ca-
tunulur Pielea-d.-s. si a doua in
catunul Mirzanesti.
Catunele sunt legate filtre ele
prin sosele vecinale ; din cat.
Purani merge o ramura la cat.
Gavanesti din jud. Vlasca, lar
din cat. Mirzlnesti o alta spre
PlELEM
ea. Putintei de la com. Atir-
nati si de acolo in soseaua ju-
dete,ana Alexandria-Giurgiti.
In marginea despre V. a
comuner este Magura-Catelulur,
care serva ca semn de hotar
cu domeniul orasulur Alexan-
dria; are o inaltime de 23 m. O
un ocol de 120 m.
In partea despre E. sunt alte
doua magurr, imite si acestea
de cite 28 ni. si cu un ocol de
100 ni.
Distanta de la Pielea pana
la Alexandria este de 8 kil. ;
pana la Rosiori, de 40 kil. ; pana
la Turnul-Magurele, de 54 kil.
Piele§ti, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Ocolul, la 20 kil. de Craiova,
situata pe ambele malurr ale
riulur Tesluiul.
Se invecineste : la N., cu co-
munele Baleasa si Cimpeni, din
jud. Romanati, de care se des-
parte prin Valea-Lunga; la S.,
cu comunele Cosoveni, Preajba,
li cu o parte din parnintul ce
apartine orasulur Craiova ; la
E., cu comunele Robanesti si
Go/finul, din jud. Romanati ; la
V., cu com. Ghercesti.
Limita linier de N. l'acepe
din hotarul comuner Ghercesti,
merge de la V. la E. In linie
dreapta, pe piriul numit Valea-
Lunga, ce o desparte de com.
Baleasa, apor se indrepteaza
spre N., pana ce intilneste ho-
tarul comuner Cimpeni si de
aci spre E., pana in hotarul co-
muner Robanesti, din Romanati.
Limita liniel de E. este o linie
conventionall, cu indreptarea de
la N. la S., pana in dreptul co-
muna* Cosoveni. Limita de S.
are indreptarea de la E. la V.
si este formata de o linie con-
ventionall. Limita de V. are
indreptarea de la N.-S.
Mal inainte, aceasta comuna
se numea Ciumesti.
 PIELETE
Se compune din 6 catune
Lacrita-Mare (sati de-Sus), La-
crita-Mica (sail dejos), Langa,
Nichitoaia, Pielesti i Pirsani.
C5.tunul Pielesti se afta situat
in centru. Se limitead spre
V., ca com. Ghercesti ; la E.,
Cu catunul Pirsani; la S., cu
com. Preajba i la N., cu cat.
Langa, ce se afla asezat pe
Valea-Lunga.
Catunul Langa ce se afla la
N. de Pielesti, se margineste
la E., cu comuna ampeni, din
jud. Romanati, la V., cu com.
Ungureni, tot din acelasT judet,
iar la N. cu com .Baleasa, din
jud. Romanati.
Catunul Pirsani, care se afla
la E. de Pielesti,ipe albia riu-
luT Tesluiul, se margineste : la
E., cu com. Robanesti, din jud.
Romanati, la N., ca com. am-
peni, din judetul Romanati, lar
la S. cu cat. Lacrita.
Catunele Lacrita-Mare si LA-
crita-Mica sunt situate la S. de
catunul Pielesti. Se marginesc:
la E., cu com. Golfinul, din
jud. Romanati ; la V., ca urbea
Craiova ; la N., cu com. Roba-
nesti si la S., cu Cosoveni-d.-s.
Catunul Nichitoia se afla
la V. de cat. Pielesti si se in-
vecineste : la E., cu com. Gher-
cesti, la N., cu com. Baleasa
din jud. Romanati, lar la S., cu
com. Preajba.
Terenul comuneT este ses. Se
gasesc in comuna cite-va dea-
lud Cu o inaltime de 30-40
m., care formead albia riuluT
Tesluiul si pe care se cultiva
cereale ; numaT partea de S.-E.
este acoperita cu padurI ; lar
dealul de S.-V., din jurul Craio-
ve!, este acoperit cu vi!.
Comuna este udata de riul
Tesluiul, care izvoreste din com.
Balota, pl. Amaradia si se varsA
in Olt, pe dreapta, in dreptul
com. tefanesti din jud. Ro-
703
manati ; Intra pe la V. in co-
muna, i curge de la V. spre
E. pi-in cat. Nichitoaia, Pielesti
Pirsani.
Tesluiul primeste in comuna,
pe dreapta : Belciugati-MicT, ce
se varsa in Tesluiul, pe teri-
toriul catunuluT Pielesti ; Belciu-
gati-MarT, ce se varsa in cat.
Pirsani, in dreptul podulul de
fier, de peste Tesluiul, din drep-
tul caiT ferate Bucuresti -Vircio-
roya ; Valea-VlasteT, care izvo
reste din cat. Pielesti, curge de
la V. la E., trece in jud. Ro-
manati si se varsa in riul Tes-
luiul, in dreptul comuna Po.
pinzelesti.
Pe stinga primeste mal la
vale de Pirsani, apa Valea-Lunga.
Se uneste pe stinga cu valea
Draghici. Valea-Lungl se vara,
in riul Tesluiul in dreptul catu-
nuluT Golfinul. Tesluiul se revarsä
in timpurl ploioase si la topirea
zapezeI.
Pe Tesluiti se afla treT podurT
de lemn si unul de fier al caiT
fe rate Bucuresti -Virciorova, ce
trece prin cat. Pirsani.
In comuna sunt 4 bisericI.
Una, in cat. Pielesti, fondata in
anul 1859, s'a terminat la 1862.
In tinda bisericei se afla ur-
matoarea inscriptie
Aceasta sflnt i dumnezeiasca bi-
serica a fost fama de obstia locuitori-
lor, Inceputit la 5859, Iulie 9, si termi-
nal. la 1862, Oct. i6, cu staruintele lo-
gofitulul Dinc Floresceanu, a capita-
nulul Mihail 1711canescu, loan Cata, etc.
Aceasta biserica este facuta
din zid si are hramul Sf. Voe-
vozT Mihail si Gabriil.
Biserica din cat.
facuta de satenT, ca ajutorul
PaharniculuT Nicolae Otetele-
sanu, are hratnul Sf. Nicolae.
In tinda bisericeT se gaseste ur-
matoarea inscriptie
Aceastä biserica a fost ridicatä de
www.dacoromanica.ro
PIELETI
catre obsta locuitorilor i marele Pa-
harnic, proprietarul ~per Licrita, Ni-
colee Otetelesanu, la anul 1848, Mal 17.
Aceasta biserica %cata din
zid.
Biserica din Nichitoaia e fa-
cutä din birne i daruita acum
45 anT acestuT catun, de com.
vecini, Floresti ; are hramul
Adormirea Maicel DomnuluT.
Biserica din Langa, acuta
din zid i in tinda carda se ga-
seste o inscriptie care arata ca
a fost zidita la anul 1844, de
catre proprietarul catunuluT, nu-
mit Dumitru Geanoglu si e azT
ruinata. Cele trel bisericT in care
se oficiazä sunt deservite de
3 preotl si 5 cintaretl.
Sunt doud scoale mixte, una
in catunul Pielesti si alta in
Lacrita-Mare. coala din Pielesti
functionead din 1839; cea din
Lacrita-Mare din x888. Sunt
conduse de doT invatatorT si o
invatatoare i frecuentate de
105 copa.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 314 irapamintenitT, iar dupa
legea din 1879, sunt 21 in-
surateT.
Are o populatie de 2420 su-
flete ; 1192)35.rbati si 1228 fe-
me!, locuind in 465 case si 193
bordee.
Suprafata teritoriuluf comuneT
este de 10971 pog., din care
9800 pog. arabile, 26 pog. fi-
nete, 132 pog. izlaz, 296 pog.
padure.
Proprietatileparticularilor su nt
in intindere de 9800 pog., a-
ducind un venit de 98000 le!.
Locuitorif mosnenT ap si eT
peticelele lor de p5mint, lar o
bulla parte apartine bisericel
Sf. Gheorghe-Noti, din Craiova.
Se gasesc in comuna 4 cete
de mosnenT IonestiT, Oltenil,
VilcanestiT i Pielestenil.
Pe pamintul arabil se cultiva
griti, porumb, orz, ovaz, etc.
 PIELEM
Pe teritoriul Pielestilor se ga-
sesc 3 1:Mur)", din care una a
statultii, numita Pirsani-Roba-
nesti, cu e intindere de 120 pog.;
alta de 15o pog., pe proprie-
tatea d-lui Plesia si una de 26
pog., a d-nei Ioana Gradisteanu.
Aceste pacluri sunt populate
cu cer, stejar i maT cu seama
girnit.A.
Ville, in intindere de 4681/2
hect. apartin locuitorilor din
comuna i citor-va Craioveni.
Toate se gasesc pe mosiile mos-
nenilor Vilcanesti si pe pro-
prietatea bisericel Sf. Gheorghe-
Noii din Craiova. Acestea din
urml- apartin manastirel Jitia-
nul, manastirei Bucovatul, d-lor
Alecu Papa, NO Popescu
G. M. Stirbeiti.
Sunt in Pielesti i 8 meseriasT
$it 12 circiumari.
Comuna este strabatuta de Piele§ti, sat, facind parte din com.
calea ferata Bucuresti Vircio- rur. Batesani, pl. Cerna-d.-j., jud.
roya, care intra prin partea de Vilcea. Are o populatie de 387
S. a comund, in dreptul at.
Pirsani, face_o curba. spre N.,
trece prin acel catun si se indrep-
teaza spre N.-E. Statia de drum
de fier numita Pielesti este la
3 kil. de comuna. Alte cE :
calea judeteana Cralova-Cara-
cal, lunga de 3 '/2 kil, in comuna,
ce trece pe Boga. cat. Langa ;
calea nationala Craiova-Bucu-
resti, lunga in comuna de 12
kil. ; calea comunala, lunga de
4 kil., care strabate comuna
de la V. la E., trecind prin cat.
Nichitoaia, Pielesti i Pirsani.
Budgetul comuna e la veni-
turl de 5656.91 leT si la chel-
tueII, de 5602.33 lel.
Piele§ti, sat, cu 32 familii,
150 suflete, jud. si pl. Arges,
facind parte din com. rur. Bas-
covele. Aid este resedinta pri-
mal-id. Are o biserica, cu hra-
mul SE Nicolae, deservitä de un
preot si un paracliser.
704
Piele§ti, sat, in jucl. Dolj, plasa
Ocolul, com. Pielesti, resedinta
primaria Are o populatie de
1068 suflete, locuind in 180
case si 51 bordee; o scoala
mixta, ce functioneaza din 1839
si e conclusa de un invatator
frecuentata de 68 copii, o
biserica cu hramul S-ti! Voi-
voz! Mihail si Gavril in buna
stare, fondata la 1859, termi-
nata la 1862 si care are in tina
urmatoarea inscriptiune :
Aceastä sfind i Dumnezeiascä bise-
rici a fost fiicutä de olntea locuitorilor,
inceputit la 1859, lulie 9, yi terminad la
1862, Octombrie 16, cc stäraintele logu-
Florqtearm, s apitanului
Mihail Vulcinescu, loan Cata.
Sunt in sat 7 circiumr.
MeseriasT : 3 cizmarT, 4 ro-
tati i i dulgher.
locuitori.
Pieleqti, stafie de dr.-d.-f., jud.
Dolj, pl. Amaradia, cat. Pielesti,
pe linia Slatina-Craiova, pusa in
circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se
afla hure statiile Bals (i 6.i kil.)
Circea (6.7 kil.). Inaltimea d'a-
supra nivelului Mar% de 17 im.36.
Venitul acester statiT pe anul
1896, a fost de 24439 le!, 53
.banT.
Piele§ti, tnofie particulara, jud.
Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti,
apartinind mosnenilor.
Pielitul, deal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul com. rur.
Bas-Chioi ; se desface din Dea-
lul-Jidinii ; se intinde spre N.,
in& o directie general a de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea de
V. a piase i cea de S. a com.;
se intinde de-alungul Vaii-Jidi-
niT; se prelungeste, spre N., cu
www.dacoromanica.ro
PIETNATUL
dealurile az-Bair si Cuzul-Mare;
pe la poalele sale de V. merge
drumul comunal Ciucurovul-
Bas-Chioi ; este acoperit cu
paduri intinse.
Pieptea, trup de tnofie, pe teri-
toriul com. Piatra, jud. Teleor-
man, fosta proprietate a sta-
tului si actualmente a d-lui I.
Dumitrescu, din com. Voivoda
si a altor locuitori.
Se margineste cu mosiile Voi-
voda, Starita i Viisoara.
Locuitorif ir zic i Voineasca.
Are o intindere cam de 720
hect. A fost vinduta actualilor
proprietarl in 1887 si facea parte
din mosiile manastirei Cotroceni.
Piepte§ti, sat, Cu 17 familii, jud.
Arges, pl. ()hui, facind parte din
com. rur. Cremenari-FlAminda.
Pierla, saaVii§o ara, pirita§, care
incinge com. Pucheni-Mar!, pl.
Crivina, jud. Prahova, in partea
de V. si S. Izvoreste din com.
Tirgsorul, curge spre S.-E. si
se varsa in riul Prahova, aproape
de com. Buda-Palanga.
Piersica, sat,in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Borduselul, situat, spre dreapta;
la 3 kil. de riul Ialomita, sub
coasta Baraganului si la 4 kil.
spre V. de satul de resedinta.
Are : o populatie de 45 fami-
111; o .scoall mixta, conclusa de
un invatator ; o biserica.
Vite : loo caT, i6o boT, 600
oi, 2 bivoll si 6o pord.
Piersica, lac, in jud. Ialomita,
pl. Lato mita -Balta, 'fuga. satul
Piersica.., din com. Borduselul.
Piesti, siii,ste, in jud. Dolj, pl.
Jiu[-d.-s, com. Filiasi.
Pietratul, girld, in jud. Tulcea,
 P1ETRARI
prin care Orla Dunavatul co-
munica cu lacul Dranovul, si-
tuata in partea de S.-E. a plaseT
Tulcea i in cea de S. a com.
Moru-Ghlol, i anume pe teri-
toriul catunuluT sati Dunavatul-
dd. ; are, o directiune generara
de la N. la S., curgind tot
prin stuf, si o lungime de 5 kil.
Pietrari, com. rur., in jud. Dim-
bovita, plaiul Dimbovita-Ialomita,
situata la 25 kil. spre N.-V. de
Tirgoviste, pe valea RiuluT-Alb
si 'filtre dealurile t Plaiul-Morii,
Dumbrava i Plaiul-Curatorilor.
Prin raionul com. curge
Alb. Se compune din sase ca-
tune : Manga, Cornatelul, Ml5.-
cile, Gura-BarbuletuluI,
si Strimbul, cu o populatie de
2287 locuitorT. Are : dota ulitl
mar insemnate : Ulita-Principald
Decindea ; dota bisericT; o
scoall ; treT morT de apa (facae).
Locuitorif : bol, vacT, cal,
capre i cultiva porumb, cinepa.
Are cariere de pietre de moara
de o calitate foarte buna
padurl intinse.
Aci se fac doua t'irgue anuale,
unuI la 29 Iunie i altul la 7
Ianuarie.
Pietrari, pana la 1883, a fost
resedinta subprefectureT plaiuluT
Dimbovita, care de la aceastä
data s'a unit cu plaiul Talomita,
aviad amindoua unite resedinta
in com. erbanesti-Podurile, unde
sunt i baile Pucioasa.
In com. Pietrari, vizitatorul,
futre altere, gaseste pe un deal
Cu o placuta privaste, frumosul
castel al d-luT Gr. Banescu-Pin-
colul, foarte vizitat de trecatorT.
Pietrari se invecineste : la E.
Cu com. Cucuteni, la V. cu Ge-
menea si Voinesti, la N. cu com.
Barbuletul i Riul-Alb si la S.
cu com. Izvoarele. De Cucuteni,
Gemenea i Voinesti, se desparte
prin dealurl, vAT i padurr; de
705
Barbuletul i Riul-Alb, prin valea
ptriulul Turluiul si parte prin apa
prriulul Riul-Alb ; de Izvoare se
desparte prin lunca RiuluT-Alb.
E strabatuta de o osea vecino-
comunal& foarte frumoasa, du-
cind la Izvoare ; lar cu Cucuteni,
Gemenea i Voinesti, se uneste
prin drumurT practicabile neso-
seluite.
Pietrari, sat, facind parte din
com. rur. Pawesti-Maglasi, plaiul
Cozia, jud. Vilcea. Are o po-
pulatiune de 300 locuitorT.
Pietrari, deal, la E. com. Fo
lesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vil-
cea, cu Virfurile Piscul-Viseni,
Plopeanul i Coasta-Lungd.
Pietrari, pro prietate a statuluT,
jud. Arges. Vez! mosia ML41-
testi.
Pietrari, Coasta-Mierla i Vlä-
duceni, peidurt particulare, su-
puse regimuluT silvic, pendinte
de com. Pausesti-Maglasi,'plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Pietrari-de-Jos, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Ocolul, situata pe
riul Otasaul, la 20 kil, de ca-
pitara judetuluT si la 15 kil, de
a plaiulur. La 1875-76 a for-
mat o singura comuna cu Pie-
trari-d.-s.
Are o -populatie de 822 lo-
cultor!, din care 153 contribua-
bilT, locuind in 193 case;; o
.scoald, frecuentata de 89 copiT ;
3 bisericT: Carpinisul, Jilava, con-
struita in 1861 de locuitorl
Schitul, ea inscriptia
Aceastii sfindi bisericit Intru care se
veste§te i priznue0e Blagosloveniildprea
sfintel i pururea Fecioam Maria, este
zidit cu toatli cheltuiala plirintelul Kir
Clement, Episcopul NouluY-Severin, In
zilele prea luminatuld Domn Ion Ra-
coy* Voevod, la curgerea anilor 1728.
www.dacoromanica.ro
PIETRARI-DE-SUS
LocuitoriT, pe Ruga agricul-
tura, se mar ocupa cu dulgheria
rotaria. El ad: 8o cal, 172
bol, 160 vacT, 21 capre i 215
porcr.
Pe riul Otasaul, in raionul
comuner, sunt 4 morT de ma-
cinat.
Locuitorir sunt mosnenT, afara
de 12, carI s'aa improprietarit
la 1864, pe 24 hect, din mosiile
d-lor G. I. Pietraru si G. Pietraru.
La locul numit Urzicarul e
un pirra sarat.
Veniturile com. sunt de 13001.
si cheltuelile, de 1157 leT, anual.
$oseaua de pe valea OtAsau-
luT leaga comuna cu Pausesti-
Otasaul i Pietrari-d.-s., lar so-
seaua Dealul-Strimba o leaga
cu com. Birlogul i Stoenesti.
E brazdata de Dealul-Mare,
Stiviturul, de Poiana-Jilaver
e udata de valle: Mantel, Po-
lima, aineluT, Visanulul, Capi-
tul, Pasatul i Piriul-Sarat, pre-
cum si de riul Otasaul, care o
strabate de la N. la S.
Se margineste: cu com. Pau-
sesti-Otasaul, de care se des-
parte prin Valea-Mare cu Stoe-
nesti i Birzesti, de care se des-
parte prin Dealul-Mare, i cu
Folesti-d.-s., de care se desparte
prin dealul Stiviturul.
Pietrari-de-Jos, deal, in raio-
nul com. ca acerasl nume, plaiul
Cozia, jud. Vilceat pe care se
cultiva i hect., 50 ariI vie.
Pietrari-de-Sus, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Ocolul, divizata. in
4 mahalale Sárata, Motesti,
Ograzul i Virtoapa. La 1875
76 era unita cu Pietrari-d.-j.
E situata pe partea dreapta
a riuluT OtAsaul, pe ambele la-
turT ale VaiT-Sarate si pe valea
Manta, si pe niste dealurl inalte si
ripoase, la 24 kil. de capitala
jud. i la 16 kil, de a plaiuluT.
 PIETRARUL
Are o populatie de 1290 lo-
cuitorr, din care 257 contribua-
locuind In 285 case ; o bi-
serica, recladita la 1862 de e-
noria$T, In locul alicia vechr;
o $coala mixta, infiintata la 1856
frecuentata de 48 copir, in-
tr'un local clAdit la 1886.
Locuitorir sunt mosnenT, $i se
ocupa mar mult cu transportul
sarer de la Ocnele-Mar!.
Vite : 102 bor, 343 vacY, 193
cal, 22 capre $i 34 or.
In partea de N.-V. a com.
se presupune a fi apa iodata $i
alte ape minerale. MaT este o
localitate cu aya saratá de unde
i$T trage numele sorgintea Va-
lea-Sarata, ce se varsa In riul
Otasaul, avind directia de la
V. spre E.
Budgetul com, e la veniturr
de 1675 ler $i la cheltuelr, de
1667 ler.
oseaua de pe Valea-Otasau-
inlesne$te comunicatia futre
Pietrari-d..j. i Birze$ti.
E brazdata de dealurile : Spi-
netele, Ripile, R ata, CoindeanuI,
Piscul-lurNeagoe, Guca, Stivi-
turile, Morota, Ripa-Prigorier,
Raboaca, $. a. Surpaturr, va,
valcele i fintinf sunt o multime
in centrul $1 in jurul comunel
mal* multe in partea de V.
In partea de E. curge 1-1111
Otasaul, avind directia de /a
N. spre S. $i in care se varsa
Valea-Sarata, Manta, Neaura,
Durduci, toate curglnd In -di-
rectia de la V. spre E.
Se invecineste: la N. cu
ze$ti i Costesti ; la E., cu Stoe-
nesti i Pietrari-d.-j., de care se
separa prin Valea-Mantel, $1 la
V., cu Folesti-d. s. $1 Tom$ani.
Pietrarul (Mo§e§ti), cdtun al
com. Trestia, jud. Buzar', cu
380 locuitorl $1 69 case.
Pietrarul, piriYaf, in jud. Buzati,
706
com. Trestia. Izvoreste din catu-
nul Punga, de la Malul-Ro$u, se
uneste cu izvoarele Tisea $i
Punga $1. se varsa I Saratelul-
BAlaneqtilor, In catunul Lunca-
Frumoasa. Apa sa e sarata, diu
care cauza se mal nume$te $i
S aratelul-Pietrar.
Pietrarului (171.rful-), ',mute, in
jud. Buzati, com. Trestia, catu-
nul Pietrarul, ramificatie din
muntele Panataul. Are fineata.
Pietrira§ul, PU, pe mosia Ha-
pif, com. Virful-Cimpulur, pl.
Berhometele, jud. Dorohoig.
Pieträria,sat, cu cite-va case,
formind un trup cu satul Bir-
nova, com. Buciumi, pl. Codrul,
jud. Iasi, i situat pe coasta dea
lulur Pietraria, bogat hi cañete
de piatra. Vezr Birnova, sat.
Pietriria, deal, ce se ridica in
mijlocul com. Deleni, jud. Bo-
tosani. E continuarea dealulur
Tencu$a din com. Storesti, Ra-
deni i Feredieni $1 se termina
Ruga oraselul Hirlaul. Se numeste
ast-fel de la carierele de piatra care
se exploateaza. De aicr se scot
si se fabricä renumitele pietre
de moarä numite de la Hirlati.
Se mal scoate $'i prunt pentru
$osele. Pe coasta dealulur de
E. sunt asezate satele Slobozia,
Deleni i Macsut, iar coasta de
V., este acoperita cu codri.
Pieträria, carierd de gips, cam
spre V. de satul Cuzlaul, com.
Horodistea, pl. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoig, pe coasra inalta a
dealulur Prutul. Aid se aflä un
strat gros de piatra calcarla,
Cu multr bolovanT pe supra-
faya. Sub stratul calcarle se afta
o patura groasa $i intinsa de
gips, ca o &asa compacta. Din
ea se extrage lespezi i bucatr
www.dacoromanica.ro
PIETRARIA
In diferite marimr si forme, pen-
tru inscriptir, coloane $i trepte.
Piatra este de coloare alba-su-
$i id- colea cu miel partl
cristaline. Bolovanir $i bucate-
lele evite din taerea bucatilor
marT, se string de satenT,
arse in cuptoare formeaza un
sola de var pentru varuitul ca-
selor $i care serveste si cojo-
cantor pentru a albi pleile du-
bite. De asupra paturer de gips
se aflä mal multe strate subtiri
de huma argiloasa in diferite
colorl. Acest pamint fiind umed
moale se modeleazä dupa vo-
luta, lipindu-se de mina $i de
orr-ce alt obiect ca $iceara calda ;
expus la aer se inVirto$aza.
Pieträria, caricrii de piatrd, la
locul numit $1 Stinca, pe mo-
qia Ivancauti, com. Paltiniqul,
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, pe
malul drept al Prutulur, ca piatra
de grezia $1 de gips. Cea din-
din se intrebuinteaza la zidarie
$i la finttni ; cea de a doua
fiind in bucatele, bolovanir se
ard i se intrebuinteaza de cojo-
carT la albitul pieilor si de sa-
tence la varuitul caselor. Bu-
catile marr se intrebuinteaza ca:
pietre de morminte, coloane,
ornamente, u$orf de ferestre
use, trepte, $. a. Din aceastä
plata s'ag carat multe bucatl
la zidirea edificiulur Mitropolier
din Iasi. Extragerea pietrer se
face dupa sistemul ordinar si
in putina cantitate.
Situatia geologica la aceasta
cariera este aceasta :
Suprafata are patura destul de
groasa pe unele Imite, de pa-
mInt negru i fertil, sag pamint
vegetal. Sub patura aratata vine
o alta de lut galben sec, sub-
tire pe unele locurr, lar pe al-
tele destul de groasa. Dupa a-
ceasta vine patura subtire de
huma-vinata, ce se intrebuin-
 PIETRXRIA
teaz5. de sAtence la "muruiala pa-
retilor case!. In urma acestei
pAture vin bolovanii mar! de
piatrA greziA, iar pe unele locuri
chiar blocuri intregi; apoi, o pl-
turl de nisip ce acopere stinca
de gips. AceastA piatra end se
estrage e cam moale, dar pug.
In contact cu aerul devine tare.
Coloarea ei este albA-cenusie. Din
loc In loca se vAd pe fat.5.
mid cristaline zAhAroase, din care
unele destul de sclipitoare. Ase-
mAnarea mare ce are aceastA
piatrA cu acea de la Hotin din
Basarabia, a Meat O. se creadA
cA ambele catiere ar fi avind
intre ele legAturi subterane.
PietrAria, fitria, pe mosia Tu-
reatca, com. cu acelasi nume,
pl. Berhometele, jud. Dorohoit.
Pieträrita, firla, jud. Dorohoiti,
Berhometele, com. Virful-
CimpuluT ; izvoreste din Dealul-
PietrArieT, de pe n3oslea Hapii,
si se varsA in Siret.
Pietrel (Coltul-), colind, In ju-
detul Buzlil, com. Pietroasa-
d.-j., cAt. Ochiul-Boului, ramifi-
catie din muntele Istrita ; de
aci incepe pldurea statului Bra-
dul i Berea.
PietreI (Dealul-), deal pietros,
in mijlocul pAdurei Deleni, com.
Deleni, jud. Botosani, i in a-
propiere de desfiintatul schit
Lacurile. Inteo stincl din acest
deal se aflA o pesterA, despre
care se zice cA era locuitä de
sihastri ; legenda spune cl niste
ar fi ucis pe sihastri
s'ar fi asezat acolo, de unde
petera a luat numele de Bolta-
Tilharilor. Se vAd ad sApate
In piatrA mese, paturi, cuptoare,
etc., iar pe pereti sunt niste in-
scriptil nedescifrabile.
De pe virful acestui deal inalt,
63817. Yards 11141tonar &viral& 74 Ir.
707
privirea se intinde pe toatA re-
giunea. Stinca din yid mai
poartA numele de Piatra- oi-
mului.
Pietrei (Dealul-), deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noug, pe
teritoriul com. rur. Lipnita, $i
anume pe acela al cAtunului
sAti Coslugea ; este o prelun gire
orientall a dealului Uzum-Bair ;
se intinde spre E. inteo direc-
tie generan de la S.-V. spre
N.-E., printre vAile Coslugea
Ghiol - Ceair, brAzdind partea
de N. a plAsei si a comund ;
este de naturA pietroasA ; rami-
ficapile sale orientate se ter-
minA pe malul V. al iezerului
Oltina, fácindu-1 ?flak si
cos; are inAltime de 89 133 do-
minind vAile Co$lugea i Ghiol-
Ceair; este acoperit cu
cu putini arbori, lar la poalele
sale de S.-V. se gAsesc cite-
va vi!.
PietreI (Dealul-), deal, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
PingArati, situat pe mosia Tar-
clul ; se deface din ramura
muntilor MAgura- omuzului, in-
tinzindu-se in directiunea E.,
printre Plriul-BA.trfner i Piriul-
PietreT, pana in malul sting al
piriului TarcAul.
Pietrei (Dealui-), deal. Vez! Su-
rInestilor (Dealul-), din com.
CodAesti, pl. Mijlocul, judetul
Pietrei (Gira-), pirtiaf, in jud.
Neamtu, pl. Platra-Muntele, com.
PingArati ; izvoreste dintre ra-
mura muntilor cu acelasi nume
MAgura.-§omuzului, curgind
printre amindouä pAnA la vAr-
sarea sa pe partea stinga a pi-
riului Tarclul.
PietreI (Izvorul-),.iavor, in jud.
www.dacoromanica.ro
PIETRELE
Buz50, com. Laposul; incepe
din Predealul - BuzAului $i se
scurge in piriiasul Pietrosul.
Pietrei (Muntil-), ramurii de
munir, in jud. Neamtu, pl. Bis-
trita, com. TazIlul, situatA la E.
de muntele Merisorul, pe ho-
tarul despre jud. Bacla.
PietreI (Valea-), vale, in jud.
Gorj, plaiul Novaci ; Incepe din
partea de S. a muntelui Gura-
Plaiulur si se prelungeste spre
V., pe o intindere de 6 kil., la-
&Ind spre N. muntele Talpesiul
si spre S., Dealul-Lung ; din
muntele Gura.Plaiului curge un
mic ptriti, care poartA numele
vAei si care se vars1 in Bistrita.
Pietrei (Virful-), munte (1300
m.), in jud. Buz10, com. si
MlAjetul. In partea de N. sunt
sApate mai multe grote, unde,
spune legenda, s'ar fi ascuns
TAtarii.
Pietrel (VIrful-), matte, in ju-
detul Buz10, com. PAltineni, c5.-
tunul Piatra, culminatie a mun-
telui atiasul, compus numai
din send, din care o parte ame-
nintA sft cadA.
Pietrel (Virful-), virf de deal,
in com. Teisani, plaiul Telea-
jenul, jud. Prahova.
Pietrei-LungI (Virful-), munte,
in jud. Buzgl, com. MinzAlesti,
constind dintr'o imensl stincl,
putin acoperia de brad si de
mesteacAn. Se intinde din mun-
tele Curcubeta - Mick in jos,
spre S.-E., pinl in drep. tul mA-
nAstirei GAvanul. E frumoas1
la vedere, dar grea la urcat.
Pietrele, com. rur., jud. Vlasca,
pl. Marginea, compus5 din el-
tunde Meletie i Pietrele, situatl
90
 PIETRELE
in partea S.-E.-E. a judetuluT,
pe dealul DungreT, la 23 kil.
de Giurgitl, la 28 kil., de te-
fanesti, resedinta pase!, la 45
kil. de Bucuresti, si la 'o kil.
de statia drumuluT de fer, BA-
neasa.
Trupul intregeT mosiT, cu Me-
letia, este a statuluT, fosa a
manAstireT Cascioarele inainte
de secularizare. Se arendeazd
impreung. Cu 45500 /d.
S'ad improprietarit, la 1864,
300 locuitorr de aci si din satul
Gostinul, fostI clacasI, care ati
luat 900 hect.
Pe teritoriul comuna este o
paclure de stejar, de 1970 hect.
si una de salde, de 370 hect.
Are o populatie de 1213 su-
flete, din care 239 contribuabilì;
2 bisericT, una in Pietrele, cla-
dita la 1860 de cAluggri, si alta,
zidita la 1864 de locuitorr, de-
servite de 2 preotT si 3 cinta-
retT ; o scoalà mixta, conclusà
de un invatAtor si frecuentatA
de 23 copiT (1899-900) ; 7 cit.-
ciumf.
Vite sunt: 685 bol yac!,
i tine pestT, rae! i scoicT.
68 bivoLT, 380 ca!, 1850 o! si
384 rimatorl.
Se lucreaza aci multe rogo-
jinl, din papura ce se afla pe
bala.
Din acest sat, pana la statia
drumuluT de fer BAneasa este
sosea ; pana la soseaua nati-
onall Giurgiti-Bucuresti, la kil.
io, soseaua e intrerupta, laxa
de acolo pana la Giurgiti este
soseaua nationala Giurgiti-Bucu-
resti.
Pe aceasta proprietate.este o
viroaga de apä ce vine din Du-
nare de la Malul-Rosu, trece
pe sub sat si merge de se varsa
in lacul Gruia, din jud. Nov.
In raionul comund se afla
ruinele uneT vechf cetal.
Pietrele, ceitun al com. Trestia
708
jud. Buzad, Cu 50 locuitori
9 case.
Pietrele, alta' numire a satului
Vladnicelele , com. StAnita, din
pl. Siretul-d.-s., jud. Roman.
Pietrele, ciitun, jud. Vlasca, pl.
Marginea, pendinte de com. cu
acelasI nume, situat pe coasta
D unareT.
Are o biserica, ziditA la 1860
de caluggrul Meletie Cascio-
reanu, cu hramul Adormirea
MaiceT DomnuluT, deservitä de
un preot si 2 cintareti ; o scoala
mixta ; o baltA de 400 hect.
Pietrele, baltd pe proprietatea
StatuluT Pietrele, jud. Vlasca,
pl. Marginea. Se numeste si Pie-
trele-Gostinul, pentru ca e si-
tuata intre satele Pietrele
Gostinul, in albia amara Con-
tine pestT, scold i racT.
Pietrele, baltd, pe Durare, de 400
hect., pe mosia statului Pietrele,
pl. Marginea, jud. Vlasca. Con,
Pietrele-Albe, munte, in jud.
Dimbovita, pl. Dimbovita-Ialo-
mita, care, cu muntele Mitgrcea
are peste 135000 ariT padure.
Pietrele-Albe, munte, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, la gra-
nita. Locuitoril aveati schela pen-
tru comerciul ce fAceati cu sarea,
pe care o cumparati de la oa-
menil ce o aduceati de la Oc-
nele-Marl din Vilcea, o salan
Cu caiT pana la Pietrele-Albe
acolo o vindeag Austriacilor.
In acest loe se vAd i pana as-
tazT bordeele facute de &III, in
cae' se adApostean i tineail sarea.
Pietrele -Albe, munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni, avind
1488.9 m. altitudine.
www.dacoromanica.ro
PIETRELE-FETe
Pietrele-Arse, munte, in plaiul
Closani, filtre jud. Mehedinti si
Gorj.
Pietrele-de-JidovI, loc izolat, In
partea de V. a com. Juptnesti,
pl. Rtul-DoamneT, jud. Muscel,
unde este un troian de piatra
cam neagra, sguritg, i despre
care legenda zice ca sunt nipte
oamenI giganticT care s'el petri-
ficat.
Pietrele-Doamner, sana, in par.
tea de V. a RarauluT, jud. Su-
ceava, care, vAzute printre ne-
gurT se aseamana cu o biserica
sati un castel, cu treT turnurf
zidit in vAzduh. Vederea lor e
asa de frumoasl c5. atrage foarte
multi vizitatorT. Singurg floarea,
cunoscuta sub numele de Edel-
weiss saa Floarea RegineT, sta
lipitg de aceste salid uriase.
Pe aci trece hotarul intre Bros-
teni si Bucovina. Legenda spu-
ne cA sT-a luat numele de la o
Doamna (uniT spun ca Doamna
luT Petru Rares) ce s'ar fi ascuns
aci de frica Turcilor, avind la
sine multT banT si scule bogate.
Niel Doamna niel comorile el
nu se stie ce s'ail flcut : se
crede tusa cg. averile stad tot
ascunse, dar cg, cine ar cuteza
sa le ridice, dispare in prApastie
si nu se maT intoarce.
Teama aceasta provine irisa
din cauza multor sparturl i pra-
pAstil foarte adincT ce sunt in
jurul stincilor. Pietrele-DoamneT
Raraul se vgd, pe timp se-
ni, chiar de pe Dealul-Timpe$-
tilor, de d'asupra FAlticenilor.
(Vez! cPietrele - D oamneT», po-
veste de Carmen-Sylva ; pre-
cum Comoara de la Raraii
in «Novelele» luT N. Gane).
Pietrele-Fetei, munte, pirtit
atun, in judetul R.-Sarat. Vez!
Feter (Pietrele-).
 PIETRELE-INFIER ATE
Pietrele-Infierate,padure a sta- Pietrele-Scrise, loc izolat, jud.
tuluf, in Intindere de 125 hect.,
pendinte de com. Rincezi, plaiul
Te1eajen41, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupul Plopi$ul (125
hect.), formeaza padurea Rin-
cezi.
Pietrele-Rosfi, pichet, pe granita
transilvana, jud. Neamtu.
Pietrele-Rosfi, ramurd de mung,
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun-
tele ; se intind6 din piriul Bis-
tricioara, spre N. - V., pana la
muntele Preluca-UrsuluT.
Pietrele-Rosfi, masiv sanos, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Munte/e,
situat spre granita transilvana ;
cuprinde muntii : Preluca-Ursu-
lni, Piciorul-luT-Svaghie, Piatra-
Mociul $i Pietrele-RoOT.
Pietre1e-Ro§11, munte, in judetul
Suceava, com. Neagra-SaruIuT,
pe sub culmea cdruia trece fron-
tiera Tare! din spre Ardeal $i
Bucovina. Piscurile-I principale
sunt : Buza-SarbeT $i Straja.
Pietrele-Rosfi, munte, al mo$ne-
nilor, jud. Vilcea, pl. Horezul,
situat la N. com. Rime$ti, aproa-
pe de muntiT LotrulaT $i ser-
vind de suhat pentru or. Ad se
fabrica multa brinza de burduf.
Pietrele-Rosil, deal, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Dedovita. Peste acest deal
trece $oseaua Turnul - Severin-
Cerneti-Pietrele - Ro$11,- Govodar-
va, care poarta numele de $o-
seaua .Pietrele-Ro$il.
Pietrele -Rosif, peidure particu-
lara, supusa regimuluT silvic, in
jud. Vilcea, plaiul Horezul, com.
Rimelti, in intindere de 5oo
hect., pe mo$ia Muntele-Pietrele-
Ro$iT.
709
Buzar', com. Vinti1A-Voda, unde
se afla o mare lespede de pla-
ta cu inscriptiunT, indescifrabile
din cauza vechimel lor.
Pietrelor (Muchea-), culmina/le
a muntelut Pridvale, din jud. Bu-
zaa, com. Panataul, cat. Sibiciul-
d.-j.
Pietricaia, alfil numire a mun- Pietricica, saa Turluiul, sal, in
telut Cerchezul, din com. Lo-
patari, jud. Buzan.
Pietriceaua, sat, facind parte din
com. rur. Brebul, plaiul Prahova,
jud. Prahova, situat pe plaiul
Barbe$ulur. Are o populatie de
619 locuitorl ; o biserica, fon-
data la 1855 de ob$tea locui-
torilor.
Pletriceaua, munte, la N. com.
Rime$ti, plaiul Horezul, judetul
Vilcea, futre muntif Piscul-Ti-
ganuluT $1 Marginea. Serve$te
de suhat pentru vitele marT.
Pietriceaua,pirta, in jud. Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Guban-
cea ; curge prin valea Pietri-
ceaua ; se varsa in riul Dasna-
tuiul, in punctul acesta ese din
comuna Gubancea; prime$te, in
centrul com., piriul Fagetelul.
Pietriceaua, vale, in jud. Dolj, Pietricica, saa Chetricica, virf
pl. Dumbrava-d.-j., com. Guban-
cea, pe care este a$ezata com.
$i prin care curge piriul Pietri-
ceaua.
Pietriceaua-de-Sud, deal, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Gubancea, inalt de aproape 6o
m. $1 acoperit Cu vi!.
Pietricelele, munte, al satuluT
Coza, jud. Putna, ce inainteaza
pana in apa Ti$iter. De ad iz-
vore$te Vizantea.
www.dacoromanica.ro
PIETRICICA
Pietricelul, piria, izvore$te de la
V. ponoruluT Pietricelul, com.
Storesti, pl. Cosula, jud. Boto-
$ani, $1 se varsd in Piriul-Satu-
luT, la locul numit Bahnita ; im-
preuna se varsa in Miletin.
Pietriceni, atun al com. Gura-
Teghil, jud. Buzad, Cu 40 lo-
cuitorl $i io case.
jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-j., com.
Dealul- Noa, a$ezat la caldiul
dealuluT cu acela$T nume, in
valea piriulul Turluiul. Are o
populatie de 389 suflete ; o bi-
seria ortodoxa, cu I preot $1
1 dascal, zidita la 7879, qi una
catolica, zidita la 1875, ambele
de catre enoria$if lor ; o ch.-
duma.
Vite : 30 cal, 237 vite cor-
nute qi 31 porcT.
Pietrialea, ceitun, al com. Lapo.
$ul, jud. Buzad, cu 30 locultorT
$i 7 case. Ad se vad ?mea rui-
nele unuT vechia schit, facind
parte din grupul celor cinc!
schiturY, desfiintate de Episco-
pul Chesarie.
Pietricica, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Pingarati.
de deal, in jud. Bacla, pl. Bis-
trita-d.-j., cu pante repezT, situat
pe teritoriul com. Dealul-Nott.
Pletridea, munte, in jud. Buzad,
com. Lapo$ul, cat. Pietricica, a-
coperit de izlaz si padure ; din
virful sla se desfasura o intinsa
$i frumoasa priveli$te.
Pietricioa, munte, in jud. Mu$-
cel, la S. de muntele Piatra-luT.
Craia, filtre 74)11 Dimbovita si
riul Dimbovicioara.
 PIETRICICA
Pietricica, munte izolat, in jud.
Neamtu, a$ezat pe malul drept
al riulul Bistrita, in partea de
S.-E. a orapluT Piatra_
InAltimea sa de-asupra nive-
luluT BistriteT e de 200 m.
Povirnipl despre oras cade
sub forma de peretT stinco$T,
aproape verdean' ; devine insg
maT trA.ggnat spre partea despre
S., pe la locul numit Coada-Pe-
tricial, i spre E., unde este
presurat cu spini$urT i tufanT
(prin aceste doug pArtr din urmg
sui$ul e maT lesnicios).
In spre ora$, la locul unde
Pietricica are ingltimea cea mar
mare, se ridicg o sena, enormg
de formg triunghiularg; golul ce
face sub dinsa, se nume$te, dupg
o legendg, Chilia-CAluggruluT.
Stratificatiunea acestuT munte
se poate vedea foarte bine ; pg-
turile sunt plecate foarte tare
catre N.-E., in forma de boltg ;
la baza, intilnim pAturl de me-
nelit $i de grezie care se desface
Iii lespezT (avind urme de solzI
g de pe$tT intregT) ; de-asupra
vine grezia de mggurg, care dg
o piatrg u$or de lucrat i bung
de zidirT ; se scot chiar bucAll
de felurite mgrimI, atit din par-
tea de N. cit $1 de V.
Muntele Pietricica formeazg
un punct foarte strategic ; qi, In
caz de atac inamic trebue foarte
bine apgrat, pentru siguranta
ora$uluT Piatra.
Pietricica (Metohul-Schitu-
lui), sfoarer de mofie, a statu.
luT, jud. BuzAti, com. Finte$ti,
pendinte de schitul Ciolanul;
are 12 hect., din care 6 fineatg
$1 6 arabile.
Pietricica (Muntele-), munte,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucure$ti, pendinte
de comuna Predealul si Bre-
bul, judetul Prahova. Se aren-
710
deazg, impreung cu muntir Pi-
raiele Cazacul, cu 1450 leT
anual.
Pietricica-de-Tara, munte, jud.
Prahova, pl. Pele$ul, proprietate
a EforieT Spitalelor Civile din
Bucure$ti, inalt de 1433 m.
d'asupra niveluluI MdriT-Negre,
situat in partea de N. a ju-
detuluT, sì servindu-T de limita
ca Transilvania.
Pietricica - de.. Tara (Munte-
le-), pddure particularl, supusl
regimuluT silvic incg din anul
1883, pe mo3la Muntele-Pietri-
cica-de-Targ, pendinte de com.
Sinaia, plasa Pele$ul, judetul Pra
hoya.
Pietrile§ti, sat, cu 118 loc., In
partea de N. a com. TirziT, pl.
Crasna, jud. Fàlciü, la i kil. de
TirziT, satul de re$edintg, situat
pe valea cu acela$T nume, In-
conjurat de dealurT, afarg de
partea vesticg, unde se intinde
$esul Lohanul, cu Tazul sgil in-
tins, format din ptriul Lohanul,
ce curge paralel cu calea feratg
$oseaua judeteang Hu$1-Gura-
Crasna.
Pietrile§ti, deal, jud. FAlciti, pl.
Crasna, com. TirziT, la S. de
satul Pietrilesti. Se prelunge$te
de la E. la V. $i se terming in
$es, in dreptul razuluT Lohanul.
Pe partea de S. a dealuluT, se
afld casa proprietAtil mo$ieT
Tirzir, iar la poalele lul, se
tinde satul.
Pietrile§tilor (Valea-),vale,jud,
FAlciti, pl. Crasna, com. Tirzir,
In suprafatg de 72 hect., prin
care curge ptr. cu acelag nume
$i pe care se aflg situat satul
Pietrile$ti.
Pietrimanul, cariere de piatrcl,
www.dacoromanica.ro
PIETR1M.,
jud. Dolj, pl. Balta,. comuna
Cima.
Pietri§ul, sal, in partea de E. a
com. Dolheqti, pl. Crasna, jud.
situat pe vgile opuse ale
dealurilor Corlgteni i Pietri$u-
luT ; pe cel d'intiiii se aflA o
parte a satuluT locuitg de ur-
sarl (tiganl), iar pe coasta celuT
de al doilea, o altg parte, lo-
cuitg de MoldovenT.
E situat pe mo$ia statulul
are o populatie de 180 fatniliT,
sur' 60o suflete, din care 120
contribuabilI ; o bisericg, deser-
vitg de un preot $1 un dascAl.
LocuitoriT, improprietgriti du-
pg legea din 1864, posedg 143
hect.
Pietri§ul, sat, cu 80 case, fAcind
parte din com. rur. Izvorul-A-
ne$tilor, jud. Mehedinti, pl. O-
colul-d.-j.
In dealurile satuluT se glse$te
lignitg.
Pietri§ul, sat, fAcind parte din
com. rur. Dobrotinetul, pl. 01-
tul-d.-j., jud. Olt. E situatpe Dea-
lul-OltuluT, 51 are o populatie
de 389 locuitorT.
Pietriqul, ctun, spre N.-E. com.
Baldovine$ti, pl. Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati, pe tarmul
sting al GeamartaluiuluT. Alti-
tudinea terenuluT d'asupra ni-
veluluT Mgrir e de 189 m.
Are o populatie de 80 familiT,
saa 350 suflete $i o bisericA,
cu hramul Intrarea In Bisericg,
deservitg de i preot $i 2 cin-
tAretf.
Pietri§ul, ceitun, pendinte de com.
GAujani, pl. Marginea, jud.
Vla$ca, situat pe mala Du-
ngreT, in partea de S.-S.-V. a
judetuluf, la 27 iza, de Giur-
$i. la 25 kil. de Alexandria.
 PIETRIUL
Suprafata moler, apartinind
d-luI N. _Alexandreseu, e de
2217 hect., din case 95 hect.
padure de salcie, 140 hect. baltI
si girle si 1588 hect. loc de
cultura,
S'a dat la 91 locuitorI im-
proprietAritT dupa legea rurall
din 1864, 384 hect.
Are o populatie de 165 fa-
milif ; o scoall mixta, frecuen-
tata de 24 copiT (1899 900) o
biserica, zidita la 1884, deser-
vitä. de I preot si 2 dascalI
tinind de parohia Gaujani, care
este la 3 kil.
Sunt 3 circiumI.
Vite : 16o bol i yac!, 100
bivoll, 70 cal, 1600 oI si Ioo
rimatorI.
Pe ad trece Girla-Mare ce
vine din jos de Pietrosani. MaI
este si lacul Riioasa, intre ho-
tarele Gaujani i Pietrisul.
Prin catun trece Drumul-Un-
tuluI sati al Cherestelelor.
Pietri§ul, sub-divizie a ceitunulut
Urlatori, jud. Buzati, comuna
Plescoi.
Pietri§ul, sub-diviziea cdtunului
arlomanesti, jud. Buzati, com.
Gura-Niscovulur, linga tumulul
Cetatea.
Pietri§ul, pichet vechig de fron-
tierd, pe Dunare, in jud. Ialo-
mita, pl. Borcea, in dreptul sa-
tulul Cocargea.
Pietri§ul, munte, jud. BacAO, pl.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
din culmea SlaniculuI, situat
linga muntele Baca.
Pietri§ul, deal, se intinde pe
marginea de N.-E., a satuluf Pie-
trisul, com. Bohotinul, pl. Po-
dol,eni, jud. Falciti. Din el se
scoate piatra i prundis pentru
sosele.
711
Pietri§ul, deal, se - intinde din
apa piriuluI Crasna, spre E
prin com. Dolheai, pl. Crasnas
jud. Falciii; pe coasta luT si
In vale se afla situat satul Pie-
trisul.
Pietri§ul, deal, la S. com. Cil-
cesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj ;
se prelungeqte de la E. spre
V.; are o suprafata cam de 15
hect.; e proprietatea locuitorilor.
Pietri§ul, carierel fle piatrd, jud.
Dolj, pl. Balta, com. Macesul-
d.-j., in Dealul-Viilor.
Pietriqul, deal, jud. Olt, pl. Mij-
locul, format de malul drept al
girleI Plapcea. Strabate terito-
riile comunelor Sinesti si Va-
lea-Merilor, pe o distanta de 8
kil. Dinteinsul se intinde, spre
S. tarinele locuitorilor din co-
muna.. Se mal numeste i Dealul-
Drept al PlapceI. Pe el trece
finja ferata Bucuresti-Virciorova.
Pietri§ul, bala, jud. Dolj, pl.
Dul-d.-j., com. Sadova, In pa-
durea Sadova ; inteinsa se scur-
ge piriul Jietul.
Pietriqul, baltd, pe proprietatea
cu acelasI nume, com. Gaujani,
jud. Vlasca. Are o suprafata
de 50 hect. si contine mult
peste.
Pietriqul, piria, pe mosia Te-
basa, com. Paltinisul, pl. P;u-
tul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Pietri§ul, pida, izvoreste de la
N. com. Pietrosani, pl. Criviqa,
jud. Prahova, si se varsa ip riul
Leaotul, tot in raionul com.*Pie-
trosani.
Pietri§ul, pîrlü, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-s., com. Zgirciti ;
izvoreste din Dealul-OreavuluI;
www.dacoromanica.ro
PIETR1URIL,E
uda. V. com. si se varsa in pi-
riul Oreavul, pe dreapta luI.
Pietri§ul-Mare, munte, in jud.
Suceava, com. Malini, avind
1005 m. altit.
Pi etri§ul - Mic, munte, in jud.
Suceava, com. Malini.
Pietriqului (Dealul-), deal, In-
cepind din satul Lipovalul, pl.
Crasna, jud. Vasluiú, i termi-
nindu-se, spre N.-V., aproape de
satul Chitocul.
Pietri§ului (Valea-), vale, in
jud. Constanta, pl. Hirsova, pe
teritoriul com. rur. Girlici ; este
continuarea va.eI Stanci-Seaca,
indreptindu-se spre S. si avind o
directiune generall de la N.-E.
catre S. - V., printre dealurile
Ndmolesti (la V.), si dealurile
La-Tirca i al-CilibiuluT, la E.;
se continua cu Valea Viilor,
din dreptul movileI Sapata; pri-
meste pe dreapta Valea-cu-Ma-
racint ; este situata In partea
de V. a piase! i cea de N. a
comuneI si este talata de dru-
murile comunale Girlici-Eni-Sa-
rai i Girlici-Carapelit.
Pi etriqului (Välceaua.), valcea,
jud. si pl. TeleormanuluI, in-
cepind de pe mosia Ciocanesti-
Baldovinesti; trece pe mosia Ca-
pul-Luncil
se impreuna cu alte valcele, apu-
ca spre com. Butculesti si se
termina pe mosia Saceni, unde
locuitorll o numese valea Gan-
garita. Pe alocurea locuitoriI
zic Valea-Mica.
Pietriqului (Virful-), vio" de
inunte, in jud. si plaiul Prahova,
com. Breaza - d. - s., cat. Gura-
BeliI.
Pietrivrile, sat, pe mosia cu
 PIETROAIA (PATROAIA)
acelasT nume, com. Ruginoasa,
jud. Suceava. Are o populatie
de 486 sufiete, locuind in 114 vecino-com.unale.
case; o biserica, cu hramuI Sf.
VoevozT, zidita de paharnicul Pjetroaia, com. rur., jud. Dolj,
Ion 'filtre 1770-1777, deservita pl. Dumbrb.va-d.-s., la 26 kil.
de un preot si 2 cintaretT. coala de Craiova si la 12 kil, de re-
din Costesti-RazasT serva si a.,
cestui sat.
Vatra satuluf ocupa 56 &id.
Mosia, proprietatea d-lor I.
Gheorghia si V. Vrinceanu, are
o intindere de 339 fald : 285
cultivate, 32 pádure, 12 finat
si restul reproductiv.
Pietroaia (Pitroaia), com. rur.,
jua. Dimbovita, pl. Cobia, si-
tuata pe cimpie, la 6 kil. spre
S.-V. de Gaesti si la 35 kil. de
Tirgoviste. Prin raionul comu-
neT curg riul Argesul si piraie-
le : Neajlovul, Neajlovelul, Voia,
Broasca si Teplea. Are sapte ca-
tune : Pietroaia-Vale, Pietroaia-
Dealul, Baloteasca, Ciupa-Man-
ciulescu, Ciupa-Mavrodolul, Pot-
logeni-Vale si Potlogeni-Dealul,
Cu o populatie de 2114 locui-
torl. Pietroaia-Vale, saii Patroaia-
Vale, are treI ulite Baloteasca,
Gaesti-Patroala si Cringurile-Pa-
troaia ; iar cele-l'alte, numal cite
o unta, care poarta numele ca-
tunuluT.
Are cinc! bisericT ; o mafias-
tire ; o scoall, mixta in Patroaia-
din-Vale, frecuentata de 45 copif
In 1899-900 0 o coala de catun
In Manciulesti, frecuentatä in
acelasT an de 17 copil.
In raionul comuneT este si o
padure cam de 200 hect.
La Patroaia se face un mare
tirg anual, la 29 Iunie.
Se invecineste : la E., cu com.
Greci si Ionesti ; la V., cu Ra-
testi-Furduesti, din jud. Argesul ;
la N., Cu Glimbocata si la S., cu
cat. Ciupa-Lagarul, din com.
Teiul, jud. Argeul. Se desparte
de com. vecine prin 1.1111 Arge-
712
sulli apele. Rastoaca si, Teplea,
si se leaga cu cele prin soselele
sedinta plaseT, com. opotul, si-
tuata pe valea Poiul, la poalele
degluluT Botosesti.
Se invecineste : la_N. cu com.
opotul; la S.,.cu com. Plesoiul ;
la E., cu com. Belotul si la V.
cu comunele Gogosi si Brabova.
Terenul com. est accidentat
de prelungirile dealurilor Boto-
sesti si Seaca, aviad directiunea
de la N.-V.S.-E. Inaltimea lor
variaza intre 40-50 m. Intre
aceste doul dealurl se afla valea
Poiul, pe care curge piriul cu
acelas1 nume.
Este udata de piriul Poiul,
ce curge prin valea cu acelasT
nume, cu directiunea V.-E. si
care la esirea sa din comuna
Rietroia, se uneste cu pirliasul
Rachita, pe dreapta si cu Valea-
Repede pe stinga, si se varsä
in riul Obedeanul, pe dreapta.
Se compune din doul catune:
Bascovul si Pietroaia. Catunul
de resedinta este Pietroaia.
Are o populatie de 2027 su-
flete, locuind in 450 case; o
biserica de zid, fondata de locui-
torT, deservita de un preot si un
cintaret; o scoald mixta in Bas-
covul, frecuentata de 19 copif
In 1890 9oo.
Intregul teritoria comunal este
de 3080 pog., din care: 3000
pog. arabile, 800 pog. padure,
200 pog. fineata si 8o pog. loc
necultivabil.
Mosia de pe terizoriul comuner
se numeste Pietroaia. Apartine
locuitorilor impamIntenitT dupa
legea rurala din 1864.
Padurea se numeste Bascovul;
se dompune din cer, stejar, gir-
nite, ulmi, plopi, etc., are o su-
www.dacoromanica.ro
PIETROASA
prafata de 800 pog. si apartine
tot locnitorilor.
Viile in intindere de 26 pog.
se gasesc pe mosia locuitorilor.
In com. se afla o moara de
apa pe piriul Poiul.
Transportul productelor se fa-
ce cu carele, pe calea comuna%
ce duce la Craiova.
O cale comunala uneste co-
muna cu comuna Brabova si o
alta, o.uneste cu comuna Belotul.
Vite : 90 vite cornute, 6 caT,
40 d.
Pletroaia, sat, in jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia,
resedinta primal-id. Are o po-
pulatie de 993 suflete; o bise-
rica, fondata de locuitorT, si de-
servia de 1 preot si 1 cintaret.
Pietroaia, schit, in comuna Pie-
troaia, jud. Dimbovita.
Pietroaia, mofie particulara, in
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Pietroaia ; apartine sate-
nilor.
Pietroasa, com. rur., in judetul
Vilcea, pl. Cerna-d.-j., compusa
din 3 catune : Valea-Mare, Pie-
troasa si Sirbi si situata pe va-
lea riuluT Cerna.
Are o populatie de 1312 lo-
cuitorl, din care 310 contribua-
bilf, locuind in 453 case.
Sunt 3 bisericT : 2 in cat. Va-
lea-Mare si 1 in cat. Pietroasa.
Biserica din cat. Valea-Mare
s'a &cut la 1863, din cáramida,
pe locul uneT alte bisericT de
lemn, construita din vechime de
Diaconul Ion Mosu, s. a. ; a doua
din Valea-Mare s'a rezidit la
J880 si cea din Pietroasa s'a
facut la 1839, din cararnid5, de
C. Otetelisanu, Iancu °teten-
sanu si mama:lor Ruxandra er-
ban Otetelisanu. In Valea-Mare
este o scoalä mixta, care in
 P1ETROASA
1899-9oo a fost frecuentata de
51 copir. Scoala dateaza aci de
la 1857; dar cursurile aa fost
des intrerupte.
LocultoriT se ocupa cu agri-
cultura, dogaria, rotaria, dul-
gheria, olaria si fiel-aria. El des-
fac produsul munceT lor la Dra-
gasani, Craiova, Caracal si la
locurile insemnate unde se fac
bilciurI, pana la Dunare.
Vite sunt : 25 caT, 516 boI,
304 vacT, 134 capre, 1113 or,
751 porcl.
In raionul com, e o moarä
pentru macinat.
Parte din locuitorl sunt mos-
nenT ; 128 s'aa improprietarit la
1864 pe 198 hect. pamint, pe
mal multe proprietati.
Vatra satulul are 475 hect.,
lar cu izlaz cu tot teritoriul com.
este de 9250 hect.
O osea comunala trece prin
sat ; lar soseaua judeteana o
leaga cu com. Otetelisul.
Veniturile com. se urca la
3500 Id, anual si cheltuelile, la
2422 leT.
E brazdata de dealurile: Cer-
neT, CornuluT, Sirbesti, Balsori,
SileT, Poiana - Secif, Lunga si
udata de valle: Sirbeni, Bala-
son, Slavesti, CornuluT, Tigani-
lor, Spatareilor, precum si de
fiul Cerna.
Se margineste cu comunele:
Batesani (la N.), Babeni (la S.),
Madulari-de-Olt (la E.) si Vasi-
lati (la V.)
Pietroasa. VezT Podul-Brosteni,
jud. Arges.
Pietroasa (Mita), sat, facind
parte din com. rur. Budisteni,
pl. Podgoria, jud. Muscel. Are
o populatie de Io8 locuitorr. Pietroasa (Comidava), ruine
E situat spre V. de Budisteni,
pe dealurile Baila-Mare si Baila-
Mica., printre care trece un mic
pirilas, numit Pietroasa.
710
Pietroasa, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Orasului, com. FaraoaneIe,
la S. pe piriul Pietroasa, la 2
kil., spre S., de catunul sle rese-
dinta, Faraoanele. Are o intin-
dere cam de 6 hect., cu o
pulatie de 17 fam., sati 6o sufl.
Pietroasa, sat, facind parte din
com. Gaiceana, pl. Berheciul,
jud. Tecuciii, situat in partea de
S.-V. a com., la poalele dealti-
lul Cu acelasT nume.
Are o populatie de 72 fami-
lif, saa 286 suflete, locuind In
68 case.
Pietroasa, sat, facind parte din
com. rur. Pietroasa, jud. Vilcea,
pl. Cerna-d.-j. Are o populatie
de 187 locuitorT. E situat la 21/2
kil, de cat. Valea-Mare, unde e
scoala.
Pietroasa, sat, facind parte din
com. rur. Sutesti, jud. InIcea, pl.
Oltul-d.-j. Are o populatie de
342 locuitorT. Cade in partea
de N. a com. si e udat de va-
lea Pietroasa.
Are o biserica cu urmatoarea
inscriptie :
S i. se stie ci aceastit stinti 0 Dum-
nezeiascK biseria s'a filma de ruqteril :
Ion Goti, Nicolae Sandu.
Se spune ca. in 182o s'a re-
cladit de enoriasl ca fa 1822
(fiind de lemn) a fost mutata
din Silistea, unde era si dusa
In fundul vIlceler Pietroasa, In Pietroasa,padure. Vez! Tircauca,
padure, unde este si acum, ca
s'o scape de Tara.
Pe peretele de-a dreapta useT,
se citeste : cS'a reparat de eno-
riasT la 1867 P .
de castru roman, in jud. Buzad,
com. si cat. Pietroasa-d.-j.
Suprafata lor este de 2 hect. ;
forma este dreptunghiulara, lar
www.dacoromanica.ro
P1ETROASA
zidurile aa o grosime de 2.20
metri. Pe unele Iocurl sunt a-
l'ara din pamint pana la 3 de-
cimetri, lar In alte locurl la ni-
vel cu terenul. Se crede ca aa
fost intrebuintate si de GotT,
In timpul sederer lor In aceste
partT si ca. Atanaric, batut de
Hunr, s'a retras si s'a fortificat
aci, unde putin mal la N. a in-
gropat tezaurele sale, care s'ad
descoperit in 1836. D-1 Gr. Toci-
lescu a studiat localitatea, si a
constatat existenta lagaruluT ro-
man. Acum, in mijlocul cetatir
romane, se afla 1 1 case ale lo-
cuitorilor din Pietroasa.
Pietroasa, culme de munfi, in
jud. Bacaa, pl. MunteluT, care,
din muntele Tarhaosul, apuca
directia S.-E., futre Caminca si
Asaul, prezintind virfurile: Preu-
tesele, Pietroasa, Socilor, Mun-
celul, Danciul si Gardul. Stra-
bate comunele : Brusturoasa si
Aga.sul.
Pietroasa, ramurei de munit.
Vez! Cicul-Tarcaul, jud. Neamtu.
Pietroasa, munte, in jud. Sucea-
va, com. Malini.
Pietroasa, piklure, supusä regi-
muluT silvic, jud. Musca, com.
Budisteni, in intindere de Ioo
hect., populata cu stejar, fag,
carpen, plop si jugastru.
padure, com. Tirnauca, pl. Herta,
jud. Dorohoia.
Pietroasa, pida, jud. Suceava,
izvoreste de sub Preluca-luT-Ra-
res, uda teritoriul com. Madeja
pe o lungime de 9 kil. 0, dupa
ce a invirtit 2 morT, se varsa in
Bistrita.
Pietroasa, phig, care izvore§te
 PIETROASA (LAPOSUL)
din jud. Gorj ; uda partea de
N.-V. a com. Alunul, jud.Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., si se varsa in
riul Oltetul, in jud. Vilcea.
Pietroasa (Laposul), vale, in
jud. Buzad, com. Laposul ; in-
cepe din Virful-Doroteiuld, uda
cat. Laposul i Laposelul, pri-
mind mal multe izvoare si se
scurge in riul Cricovul.
Pietroasa, vale, in jud. Buzad,
com. Pietroasa; incepe din vir-
ful muntelul Istrita, din tintina
tiubeul ; curge pe o pauta incli-
natA ; desparte com. Pietroasa-
d. - s. de com. Pietroasa-d.-j. ;
primeste valea Motiona si da in
pidul Sal-ata, putin mal jos de
com. Clondirul.
Pietroasa, vîlcea, care-1 ia nas-
tere din com. Genuneni, pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea, si se
varsa in riul Bistrita, tot pe te-
ritoriul acester comune.
Pietroasa-Bädeni3Odure, a sta-
tului, pendinte de man5stirea
Bradul, in jud. Buzad, com. Pie-
troasa-d.-j. ; are 351 hect.
Pietroasa-de-Jos, com. rur., in
jud. Buzad, pl. Tohani, situata
pe coasta de S.-E. a munteld
Istrita, la 20 kil, de orasul Buzad.
Limita sa, la N. incepe de
la Coasta - luT - Samoill, se in-
dreapta spre Piatra - Cuculul
de aci in valea Pietroasa ; la V.,
se lasa pe apa Pietroasa pana
la MihaT-Anton, o ja prin mij-
locul satuluT pana la biserica ;
trece pe la Piatra-de-la-Arde-
leanu si merge direct in soseaua
nationala, ling6 Crucea-lui-Dra-
gomir - Cocos ; la S., trece pe
sosea (despArtitoare de com.
Clondirul) pana in hotarul mosid
Barbuleanca ; la E., urca din ho-
tarul BarbulenciI, Ia
714
trei, trece pe linga en. Ochiul-
BouluI i urca la Coasta-lui-Sa-
molla.
Suprafata sa e de 1269 hect.,
din care 230 arabile, 370 padure,
30 fineata, 1S8 izlaz, I I livede,
169 vie si 391 loc sterp.
ProprietatI mal insemnate, a-
farS de pamintul posedat de
locuitorl, sunt : Badeni-Pietroasa
Pietroasa-Badeni, ale statuld.
Teritoriul ala e pietros si n'u
prea fertil ; in schimb are cariere
de piatra pe muntele Istrita., care
procura locuitorilor beneficif din
exploatarea lor.
CM de comunicatie sunt: so-
seaua nationald Ploesti-Buzad
soseaua - vecinala Clondirul-Pie-
troasa, apoi drumul dealuluI Mi-
zilGura-Ni scovulul.
Vite : 468 bol, 178 yac!, 85
vitd, 64 caT, 58 Tepe, 4 minjf,
480 o! qi 320 porci.
E formata din cat. Pietroasa-
d.-j. Ochiul-Bould, avind o
populatie de 86o suflete, din
care 177 contribuabill, locuind
In 218 case,
MdseriasI sunt lemnarT,
timplar, I cizmar, 4 fierari,
cojocar, 2 brutarl si 30 pietrad.
Budgetul com. e de 2710 Id.
Are o scoalg, frecuentata de
44 etevI si ro eleve ; o bise-
rica, cu hramul MaiciI Domnuld,
deservita de I preot, z cintaret
si r paracliser 3 circiumi.
Comuna e una din cele ma/
vechl ale judetulul ; numai cat.
Ochiul-BouluT s'a populat mal
ziti. Toate traditiile sale ad de
obiect cetatea Pietroasa si cele
mal nouktezaurul de la Pietroasa.
In ceca-ce priveste istoricul te-
zauruld de la Pietroasa, pe linga
datele d-luT Odobescu (vez! :
eNotices sur la Roumanie a, cIs-
toria Arheologieiv) mal adau-
kam vrmatoarele ce am afla,t
de la martorl ocular! chiar par-
tas! In aceasta descoperire :
www.dacoromanica.ro
PIETROASA-DE-JOS
Tezaurul s'a gasit in vara a-
nuld 1836, cind Episcopul Che-
sarie construia Seminarul din
Buzad si podul de piatra de
peste lacul EpiscopieT, pentru
care lucrad avea trebuinta de
blocuri mad de plata. El an-
gajase lucratorl BulgarT, ca sa
extraga pietre din muntele Istri-
ta. LucratoriI, taind, dad peste
tezaur, compus din : coroane,
brAtad, inele, obiecte religioase,
o tava, pe care era tintuita o
closcä in marimea und porum-
biel, cu 9 pul', etc., toate de
aur i cu pietre pretioase. A-
rendawl mosieT, Frunza-Verde,
afilad, vine si imparte cu gasi-
toril, obiectele ce s'ad aratat.
Bulgarif incredinteaza partea
lor une! capeteniI, care o as-
cunde in malul de Boga podul
de piatra de la spatele Epis-
copie! ca sa o imparta la toamna
cind vor pleca. Depozitarul fusa
dupa cit-va timp fuge cu aceste
obiecte. Lucratorir, suparatl, de-
nunta cazul prefectuld de atund
Tache .Falcoianu, care Fama
In urmarirea fugarului, dar nu'l
maT gaseste. Frunza-Verde, va-
zind ca faptul s'a descoperit,
ofera o parte din tezaur luI
FiloteI, pe atuncI econom al E-
piscopid si se pune sub protectiu-
nea sa, apoi vinde repede unele
obiecte, ascunztnd o parte. Mi-
halache Ghica vine irl Buzad,
aresteaza pe Frunza-Verde, a-
duna ce a mal putut gasi pe
la lucratoril Bulgari, in casa mo-
sid luT Frunza-Verde si ceca-
ce a maI voit sa-T dea FiloteI
le aduce in Bucuresti.
In anul 1837, M. Ghica ofera
din aceste obiecte Muzeuld de
antichitati.
Aceste restud din resturl com-
pun astl-d tezaurul de la Pie-
troasa. Credinta locala e ca o-
biecte mal sunt multe ascunse
In masivul Istriter, ba chiar se
 PIETROASA-Dt-JOS
adaugá cà ar fi si o grota., unde
ar fi depuse averT si mar marT,
dar nu s'a dat peste drusa.
Asupra cTezaurulul de la Pie-
troasao , d. Gr. Tocilescu zice
(Manual de Istoria Rominilor,
1899, p. 46) : Athanasie, regele
Vizigotilor, inainte de a pansi
Pietroasa, sr.a ingropat acolo
(intr'o ascunzatoare din muntele
Istrita) sculele de aur, cu spe-
ranta de a se maT intoarce
?napa lusa el moare la anul
381 in Constantinopole. O mie
patru sute cinc! zecT i sase
de anT mar in urma, la 1837,
intimplarea facu sa-T se gaseascä
tezaurul, cunoscut sub nitmele
de Closca ca puir*, din care
s'a ascuns si s'a topit de cer
carT rail aflat, Tar in Muzeul
Statulur a intrat numar: o stra-
china, un ibric, o MATA, 2 co-
sulete, patru chrotorT, un colan
si o veriga', pe care este sapa-
ta in litere runice o inscriptiune
In limba gotica.,.
Pietroasa-de-Jos, cittun de re-
redinta al com. Pietroasa, jud.
Buzad, Cu 620 locuitorT si 163
case.
Pietroasa-de-Sus, com. rur., in
jud. Buzad, pl. Tohani, situata
pe coasta de S.-V. a muntelur
Istritaja 22 kil, de orasul Buzad
despartin de Pietroasa-d.-j.
prin valea Pietroasa.
Limita sa la N., incepe din
Piatra-Cuculur, merge pe piala
panà in valea Mationa si se lasa
In hotarul Mariuta (com. Brea-
za) ; la V., -continua in jos pana
la DrAgaici si apucä pe hotarul
mosnenilor Popestr pana la.cat.
Postea ; la S., merge pana' in
sfoara mosier Vispesti si de adi
pana in Piatra-Clondirul, pe Ja
hotarui mosier statulur Bradul-
Berca, trece ,pe la Piatra-Lea-
suluT, dä in apa Pietroasa
68617: Mcjionar Geografic. Vol. IV.
715
urca. pe &risa in sus pana
Piatra-Cuculur.
Are .2 suprafata de 963 hect.,
din care 214 hect. arabile, 447
hect. Rádure, 29 hect. izlaz, 249
hect. vie si 24 hect. sterp.
Pro prietatT mar n semnate su n t :
Negresti, Bacleanu, Genesti, Ivas-
cu, Moldoveanu si Alexandrescu,
ale cetelor de mosnenT : Ne-
grestr, Ba'denT, Ivanestr, Genestr,
MoldovenT, Isrtstr, BradenT
Alexandrestr.
Terehul e adcidentat i stin-
cos. Se allá multa piatra de
constructiune in muntele Istrita,
care se transporta pana in par-
Ole cele mar departate ale tarer.
E formatä din catunele : Pie-
troasa-d.-s. i Postea, cu o po-
pulatie de 680 suflete, din care
149 contribuabilT, locuind in 168
case.
Are o scoala mixta, frecuen-
tan de 103 copa ; o biserica,
cu hramul Adormirea Malcir
Domnulur, deservita. de L preot
sii cintaret ; 3 &durar.
MeseriasT sunt : 2 lemnarT, 2
croitori si 40 pietrarr.
Budgetul com, e de I 800 ler.
Vite : 257 bol, 60 vacr, 33
viter, 33 caT, 23 Tepe, 9 minzr,
480 or i 70 porcr.
In ce priveste drumurile, vez!
Pietroasa-d.-j.
Pietroasa-de-Sus, clitun de re-
sedinta al com. Pietroasa, jud.
Buzad, cu 640 loc. si 16o case.
Pietroasä (Valea-), ',tia, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasulul ; izvo-
reste din Dealul-Caprer; trece
prin comunele Faraoanele i am-
pineanca si se varsa pe partea
dreapta a riuluT Milcovul.
PietroaseT (Valea-), vale, pe
teritoriul satulur Chirilesti, com.
Rogojeni, pl. Horincea, jud. Co-
vurluid.
si
www.dacoromanica.ro
PIETROILIL
Pietroiul, com. rur., jud. Ialo-
mita, pl. Borcea, situan spre E.
de orasul Calarasi, 'filtre comu-
nele Gildaul i Cocargea.
Teritoriul com., in suprafata
de 3000 hect., din care 180o
hect. baltis, Ioo hect. izlaz
100 hect. pamint de cultura,
este proprietatea statulur, fosta
pendinte de manastirea Plum-
buita.
Dupá legea rurald din 1864
sunt improprietdritr pe mosie
122 locuitorT; in 1878 s'ad mar
improprietaxit 8 locultorr; mal
n t 147 n eimproprietaritr.
E i3rAzdatä de valle: Jegalia
si Stoichita si este udata de Du-
liare, de Borcea si de lacurile:
Criminicioara, Saltava, Pucioasa,
Uluca, Tinganul i Miluiul.
E compusa numar din satul
cu acelasT nume, situat pe nrmul
sting al bratulur Borcea.
Are o populatie de 301 fa-
mili!, sal 1277 suflete, din care
183 contribuabilI; o scoall mix-
ta, conclusa de I invatatnr
invatatoare si care a fost fre-
cuentan. in 1899-900 de 99
copir; o biserica, deservita de
dor preotT i do! cintaretr.
Vite : 587 car, 1263 bol, 1813
or, I 11 bivolr si 982 porcr.
Pietroiul, munte, in. jud. Bacan,
pl. Trotusul, com. Tirgul-Ocna,
situat pe stinga vair Slaniculur,
avind in virf o stinca mare de
plata.
Pietroiul, dear, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Armutlia Se desface din dea-
lul Pietrosul si se intinde spre
N., avind o directie generall
de la spre N.-E., brazdind
partea de N. a plaser i cea de
S. a com. Ondulatiile sale de
N. se termina in valea ptriulur
Taita si linga ele se gil si satul
Armutlia. Are o inältime de 18o
91
 PIETROIUL
metri, dominind drumul comu-
nal Bap - Chioi - Armutlia. Este
acoperit cu padurl.
Pietroiul, Iac intins, la 5 kil. spre
E. de satul Mihaiti-Bravu/, jude-
tul Baila, aproape de canalul
Cremenea. E compus din lacu-
rile: Milea, Viezurile, Patul pi
Somnea.
Pietroiul, piidure, in jud. Ialo-
mita, pl. Ialomita-Balta, comuna
Vladeni, formind cu padurea
Vladeni un trup de 'o° hect.,
populat Cu plop pi salde.
Pletroiul-Noil, seItuc, pe lunca
SiretuluT, sub muchea Baldovi-
nepti, jud. Braila, com. Cazasul,
la 4 kil. spre N. de satul Ca-
zasul.
Vatra satulur e de IO hect.,
cu o populatie de 531 suflete,
locuind In 130 case.
Vite : 440 vite cornute, 100
cal, 470 o! pi io rimatorT.
Pietroiul-Vechia, atan, in jud.
Braila, la 2 kil. spre V. de sa-
tul Vadeni, pe teritoriul com.
Vadeni pi situat pe vilceaua La-
ta. A fost populat, dar din cauza
inundarilor, cea mal mare parte
din locuitori s'ati stramutat in
com. Cazasul, formind satul Pie-
troiul-Noti.
Pietroiulul (Grindul-), grind,
In jud. Tulcea, pl. pi com. urb.
Macin, in partea N.-V. a plaper
pi a comuna ; se desface din
Grindul-BaghieT ; se intinde spre
E. pi se unepte cu Grindul-Oaa
pi Clecea-Mare. Are o intindere
de 6o hect. pi e neproductiv.
Pietxosul, altun, al com. Cos-
tepti, jud. Buzati, Cu 400 locui-
torT o III case.
Pietrosul, sat, in judetul Ro-
716
man, plasa Fundul, comuna
Oniceni. Are o populatie de
118 suflete.
E locuit mar mult de ti-
ganr (lingurari), carT *se ocupa
cu facerea de covetT,- lingurT,
fuse, etc.
Locuitorii ati 128 vite marT
cornute.
Pietrosul, pare din satul Tata-
ru§i, jud. Suceava, numitä pi
Tatarupi-Micf.,
Pietrosul, numire vechie a ed-
tunulut Gura -FagetuluT, com.
Timboepti, jud. R.-Sdrat.
Pietrosul, munte, in j ud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Ping5.-
rati, situat l'higa manastirea Bi-
sericani.
Pietrosul, munte, al satelor Va-
lea-SareT, Podurile pi Prisaca,
jud. Putna. E cel mai inalt munte
din Vrancea.
Contine sare in piciorul des-
pre E, pi pe malul piriului Pie-
trosul. Sarea este la ult strat
de 0,12 m. sub pamtnt si de
multe orr fuge pamintul pi ra-
mine goala stincede sare. Este
proprietatea razepilor din com.
Va.,lea-SareT.
Pietrosul, munte, ce formeaza
hotar filtre colb. Bropteni pi Dor-
na, jud. Suceava, avind 1704
m. altitudine.
Pietrosul, munte, in jud. Su-
ceava, com. Bagdanepti, acope-
rit de fag pi mesteacan.
Pietrosul, colina, in iud. Buzag,
com. pi cat. Plepcoiul, culminatie
din muchia Sapoca. E demna
de vizitat pentru frumoasa pri-
velipte ce qe desfapura de ad,
atit pe valle SlaniculuT pi Bu-
zauluT, cit pi pe dmp, departe.
www.dacoromanica.ro
PIETROSUL
Pietrosul, deal, facind hotarul
de la N., tare satele : Horodip-
tea, din com. Cotnari pi arjoaia,
din com. Bliceni, ambele din pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Pietrosul, deal, in pirtea de S.
a jud. pi pl. Tulcea pi cea cen-
tran. a com. Agi-Ghiol. Se des-
face din Dealul-cu-Cununa pi se
intinde spre E., terminindu-se
pe malul vestic al laculuT Agi-
Ghiol. E Wat de drumul comu-
nal Congaz-Agi-Ghiol. E pietros
pi acoperit cu papuni.
Pietrosul, deal, jud. Tulcea, In
partea de N.-E. a plapel Isac-
cea pi in cea centralä a com.
Somova. Se desface din Dealul-
Comorif, se intinde spre E. La
poalele sale estice e apezat satul
Somova; pe la cele nordice trece
drumul jud etean Tulcea-Isaccea.
E de natura stincoasa pi e aco-
pen it cu iarba pi cite-va vil.
Pietrosul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Armutlia. Se desface din
dealul Uzum-Bair pi se intinde
spre N., inteo directie generan
de la S.-V. s"pre N.-E., brazdind
phrtea de N. a pla.peT pi cea de
S. a comuneT. La poalele sale
nordice e apezat satul Armutli.
E de naturä stincoasa pi e aco-
perit cu paduri.
Pietrosul, pisc, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Vacareni (la hotarul celor
doul canne ale ei, Vacareni pi
Garvan), situat in partea nordica
a plapeT pi cea centran a comu-
na. E punctul culminant al dea-
luluT Cararilor, avind 162 m. 'Mal-
time. E punct trigonometric de
observatiune de rangul Lid, do-
minind prin inaltimea sa asupra
satelor Garvan pi Vacareni, a-
pezate la poalele sale. E de na-
 PlETROSUL
tura putin stincoasa $1 e brazdat
de val ripoase; pe la poalele sale
estice merge drumul comunal ce
une$te cele dota catune de mar
sus, lar pe la poalele sale ves-
tice drumul vecinal Garvan-Jijila.
E acoperit cu paquni.
Pietrosul, deal, in jud. Tulcea,
pl. Isaccea, pe teritoriul com. Pietrosul, pirla, incepe de pe
rur. Luncavita ; este o prelun- mo$ia Pomirla, com. cu acelasi
gire N.-V. a dealului Piscul- nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
Inalt-$1-Tutuiat ; se intinde spre
N., avind o directiune generala
de la S.-E. spre N.-E., brazdind
partea vestica a p15.$eT $1 a co-
muna; 'asa spre N.-E. dealul
Piscul-Rop i spre S.-E. dealul
Oltoiul ; din poalele sale vestice
la na$tere pirlul hila; pe mu-
chia lur merge drumul comunal
Luncavita-Greci; din poalele sale
estice izvore$te valle Stanca, a-
CodruluT $ia-StupineT ; e acoperit
numaT cu padurl.
Pietrosul, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-
riul com. rur. Balabancea, situat
in partea sudica a pla$eT i cea
centrala a comuneT ; este un
"virf sudic al dealuluT Geaferca,
a$ezat intre satele Balabancea
Islam-Giaferca, pe care le do-
mina, precum domina i &tul
Taita, valea Co$1ugea, drumul
comunal Geaferca - Orta Chioi ;
este de natura pietroasa.
Pietrosul (Pietro §anea), mo)sie,
in jud. Buzar!, com. Coste$ti,
cat. Pietrosul ; are cam moo
hect., din care 600 hect. ara-
bile, 200 hect. fineata, restul
izlaz i loc sterp.
Pietrosul, îriü, jud. Boto$ani ;
izvore$te din padurea Grigoreiti,
com. Caline$ti ; curge spre E.;
trece prin satul Grigore$ti ; pri-
me$te &alele Fete$ii i Porctil
pe stinga $i se varsa in Siret ;
717
in curgerea sa formeaza 3 la-
zuri.
Pietrosul, pirtfi, in jud. Doro-
hola, pl. Prutul-d.-s.; incepe de
pe Ibane$ti, com. cu acela$T nume
$i se varsa in Jifia, pe Hili$eul-
Virnav.
rohoiti $i se varsa, in Hertu$ca.
Pietrosul, 'fria, ízvore4e prin
dou5. ramuri, una din Dealul-
Pietrosului $i alta din Dealul-
Mare, de pe mo$ia Probote$ti,
com. Tirnauca, pl. Herta, pri-
me$te in stinga Orín' Borteni
se varsa in &tul Holcicul.
Pietrosul, pi« izvore$te din pa-
durea Tureatca, com. cu ace1a§1
nume, pl. Berhometele, judetul
Dorohoiti ; curge de la E. $1
spre S. de satul Tureatca for-
meaza un Taz; la E. de velnita,
se une$te cu ptrtul Paltini$ul ;
apoi face hotar intre satele :
Tureatca, Piriul-Negru $i Si-
nauti $i se varsa in piriul Mol-
nita.
Pietrosul, ptria, in jud. Ia$1, pl.
Stavnicul, com. Mogo$e$ti ; iz-
vore$te de sub dealul Galata ;
trece prin mijlocul satului Mo-
go$e$ti-GalateT $i, afara din sat,
impreunindu-se cu piriul Bude$ti,
se varsa in scursura iazuluT Birca.
Pietrosul, pi?* in jud. R.-S&
rat, pl. Marginea-d.-s., comuna
Lacul-lui-Baban ; izvorege din
dealul Costandoiul ; uda partea
de V. a comuna $i se varsà in
riul Rimna, pe clreapta
Pietrosul, pilla, ce curge din
pl. Siretul-d.-s., com. Gidinti,
jud. Roman ; izvore$te din Dea-
www.dacoromanica.ro
PlETRO$ANI
lul-Marului; curge de la S.-E.
spre N.-V. ; uda. satul Gidinti
$1 la V. de acest sat se varsa
in riul Siretul de-a stinga, dupa
ce a primit pe dreapta, Piriul-
Velnitel i Rimnicul.
Pietrosul-Bogolin, munte, cel
mai inalt din com. Bro$teni, jud.
Suceava, avind 1746.4 in. alti-
tudine.
Pietrosul (Muntele-), peldure,
In intindere de 2500 hect., pe
teritoriul com. Herastraul, pl.
Vrancea, jud. Putna, proprietate
in indiviziune a locuitorilor din
Valea-Sarel.
Pietrosul (Muntele-), pädure,
fa intindere de 640 hect., pe
teritoriul mo$iel cu acelasT nume,
com. Valea-SareT, pl. Vrancea,
jud. Putna, proprietate in indi-
viziune a locuitorilor din com.
Valea-Sarel.
Pietrosul-Bucial,pirta, izvore$te
din poiana Hurmuzul, jud. Su-
ceava, com. Dolhasca, $1, dupa
un curs de 5 kil., in care a pri-
mit Piriul-luT-Martin, se varsa in
riul Siretul.
Pietro§ani, com. rur., jud. Mu$-
cel, plaiul Nucpara, situata la
25 kit. spre S.-V. de ora$ul
Cimpulung.
E a$ezata pe malul drept al
riului Doamna, intr'o pozitiune
frumoasa. Se mArgine$te : la N.,
cu com. Domnesti ; la S., cu
com. Retevoe$ti ; la E., cu com.
Badesti i la V., cu jud. Arge$.
Se compune din 2 catune :
Pietro$ani i Varzaroaia, cu o
populatie de 952 locuitorr, din
carT 136 contribuabill.
Are o biserica, deservita de
preot i 2 cintlretr; o coalä
mixta, frecuentata de 62 elevi.
Budgetul com, e la veniturl
 PIETRWNI
de 1502 ler gi la, cheltuelT, de
1416 ler.
In com. Pietrogani gAsit
silexurr cioplite, sflexurr lus-
truite, cutite san rAzuitoare
alte obiecte de piatrA gi de os,
industrie a omulur cuaternar.
N. Cretulescu avea in pose-
siune un frumos toporag de ser-
pentina lustrultA, cu glafurr la-
terale, descoperit sub pAtnint,
la o adincime de un stinjen
mar bine, in satul Pietrogani.
Pietro§ani, com. rur., jud. Pra-
hoya, pl. Crivina, intemeiatl pe
la 1713 de Banul Iordache Can-
tacuzino, dupl cum se adeve-
reste din cArtile de hotArnicie
ale mogier.
Inainte de 1830, de aceastA
com, mar tinea cAt. Strimba.
La 180, Domnul 'T'Arel; loan
Caragea, care adunase in cursul
Domnier suma de 93 milioane
ler, aflind cä Poarta voia a-1
maztli, luind banir TArel a fugit
In Austria. In fuga s'a oprit aci
In Pietrogani, unde a stat o
noapte la nepoata sa, MArioara
Impreun5, cu sulta sa de
arnAutr.
In partea de E. a comuner,
e localitatea numin Aria-TAtA-
rascA, unde se povestegte ca
ar fi tAbarit TAtarii pe timpu-
rile citad cutreerati Tdrile Romi-
negtr.
Com, e situatA pe malurile
girler Leaotul, care curge drept
prin centrul Petroganilor gi se
aflá. la 15 kil. de capitala jude-
%ului la 3 kil, de regedinta
plAgeT.
Are o suprafan de 750 hect. ;
o populatie de 847 locuitorT,
din carT 230 contribuabili ; o
bisericA, fácutA la 1760, cu spe-
sele locuitorilor i reparan in
1865 cu ajutorul preotulur Gri-
gore, Nicula Velisar i CAlin Sa-
vu, deservitA de I preot ; o
718
gcoall mixtA, frecuentan de 63
copir.
AfarA de agriculturA, locui-
toril se mal ocupa cu facerea
de furcr, virteje, donitl, cer-
culi, etc.
Pe apa Leaotul, in raionul
comuner, este o moarA Cu
pietre.
169 locuitorr improprie-
tArit la 1864, cind li s'ad dat
463 hect. El posed5. : 90 car,
54 iepe, 221 bor, 178 vacT,124
viter, 300 or gi 81 porcr.
Comerciul se exercitl de 3
circiumarr.
Veniturile comuna' se urca
la 3416.36 ler gi cheltuelile, la
3305.27 ler.
Are goselele : Pietrogani-Pu-
chei, Pietrogani-Pugcagl, Pietro-
gani-MAllegti i Pietrogani-Buda.
Terenul com, e ges i strA-
bAtut de riul Leaotul gi de iz-
voarele : De-la-PiclA, Pietrugul,
PugcAganca i Recile.
Se márginegte cu comunele :
Pucheni-Mogner, Pucheui-Miro-
slavegtr, Buda-Palanga, Pucheni-
Marr i Moara-DomneascA.
Pietro§ani, com. rur., situatA la
extremitatea S.-S.-V. a judetulur
Vlagca despre jud. Teleorman,
gi in marginea bAltir cu acelagl
nume, Miga Girla-Mare.
Se compune din trupurile de
mogie Iudeca- Curani, Purani
set Bujoreni i Slovani, care
toate pana la 1855 apartineati
familieT Lapati ; de atuncr, a-
partin familier Priticipelur
batí, intrunite toate sub numi-
rea de Pietrogani.
Suprafata intreger mogir este
de 10572 hect., 26 arii. S'a dat
la 1864, la 279 locuitorT impro-
prienritr dupl legea rural, o
suprafan de 1065 hect., rAmi-
nind proprietAtef 9507 hect.,
din care 900 hect. pAdure de
salde, 125 hect. pAdure de tufl
www.dacoromanica.ro
PIETRWN I
gi 8482 hect. pAmint de arA-
turA, izlaz, finete i baity.
Vil sunt plantate pe o intin-
dere de 115 hect.
Este la o depArtare de Giur-
giù de 33 kil., de StAncegti, re-
gedinta plAger Marginea, de 29
kil. gi de Alexandria, de 22 kil.
Are o populatie de 1151 su-
flete, din care 403 contribuabill.
Biserica, cu hramul Sí. Treime,
zidin la 1819, de Vamegul Du-
mitru, jn stilul une fortArete de
zid.masiv, boltitA, fàrá lemnArie,
a servit in timpul invaziunilor
ca azil de scApare. Constituc
parohia Pietrogani, gi e deser-
vitA de 2 preotT gi 2 cintAretr.
coala, mixta, este frecuentan
de 122 copir (1899-900) gi con-
dusl de un invAntor gi o in-
vAtAtoare.
LocuitoriT posedg : 664 bol,
301 blvolf, 436 vacT, 453 car,
6377 or i 250 porcr.
Budgetul com. e Ta veniturT
de 6688 leT gi la cheltuelf, de
5789 ler.
In com. sunt: II &dura
moarA cu aburr cu 4 pietre,
cr magazie de zid cu 3 caturr,
5 pAtule gi case de locuit cu
grajdurr sistematice.
Aci este loc unde se pot in-
arca conbiile ce vin la Du-
n Are.
Pietrogani este un sat foarte
vechia. S'ad gAsit aci monede
antice i sAgep cu inscriptir ro-
mane, pida de plmint arse ca
cArAmida, cu inscriptil i litere
latine, une ale vecher cetAtr
Reca, situatá, pe mal in partea
de V. a com. Pietrogani.
La 18 lo, a venit in calce, pe
canalul Belciuna, din Turnia, sol-
dat1 turcr ati avut o incAe-
rare cu armata ruseascA ce se
afla in Pietrogani gi care, cu ajuto-
rul sAtenilor, a respins pe Turcl.
Tot in acelagr an, un corp de
armatä rusa a trecut DunArea
 PIETROANI
pi a repurtat o mare victorie
contra Turcilor la satul Balint,
situat pe malul drept al Duna:
rei.
La 1867, insurgentil Bulgari
aa trecut in Rominia tot pe la
acest loc.
La 1877-78, In cursul raz-
boiuluT Ruso-Romino-Turc, Ru-
pii aa fIcut un pod pe vase
peste care a trecut armata.
Ad i era cuartierul general al
unui general rus si al fratelui
Imparatulur, comandantul su-
prem al armater ruse.
D-1 Walter, in (Tezaurul de
mon u mente istorice», publicat de
d-1 Ilarian, zice ca la 1595, Mi-
haia Viteazul s'a retras de la
Giurgia catre Pietropani pi apor
temindu-se sa nu-1 inconjoare
Turcil s'a dus pe la Stanepti
la Hulubepti (pag. 18, vol. I).
Pietro§ani, sat, facind parte din
com. rur. cu acelapi nume, jud.
Mupcel, plaiul Nucpoara.
Pietro§ani, baltd, jud. Vlasca,
In valea Dunarer, pe proprieta-
tea cu acelapi nume a Princi-
pelui B. tirbeiti. Contine multi
pepti, scoici pi raci.
Pietro§ani, pda'ure, supusa regi-
multa silvic, jud. Mupcel, plaiul
Nucpoara, com Pietropani, in
Intindere aproximativa de 600
hect., cu un masiv des, conti-
nind fag pi stejar.
Se invecinepte la N. cu com.
Domnepti ; la S., cu com. VIr-
zaroaia ; la E., cu Pietropani pi
la V., cu com. Vilsanepti, din
jud. Arges.
Pietro§i, vale, jud. Vilcea, pl.
Cozia, com. Plupepti-Maglasi,
unde se afla cariere de piatra
pentru constructie, care se tran-
sporta in punctele cele mal de-
partate ale 'T'arel.
719
Pietro§ita, com. rur., jud. Dim-
bovita, plaiul Ialomita-Dimbo
vita, situatà la 30 kil. spre N.
de Tirgovipte, parte apezatä pe
marginea Ialomiter, parte pe
vai pi dealurl, care se numesc :
Dealul-Porumber, Valea- Lupu-
lur, Valea-Pletropitel,. Valea-Co-
lumulur, Valea-Voivoder pi Va-
lea-Titer.
Prin raionul com. curge rill
Ialomita pi piriul Valea-LupuluT,
pi doul izvoare cu apa aviad
gustul de pucioasa.
Se compune din doul catune:
Pietropita pi Valea-TiteT, cu o
populatie de 1900 locuitorT.
Are o biserica pi o pcoall.
Pietropita este foarte vizitata,
In timpul veril, de persoanele ce
vin la baile Pucioasa pi Vilcana.
Locuitorii com. se ocupä, in
tre altele, .pi ca tot felul de te-
säturr .de fina pe care le des-
fac parte la Sinaia, parte la
bälle Pucioasa.
Se invecinepte : la E. cu mar
multe pldurr, din care cea mal
apropiatä se numepte Sirnea ;
la V., ca com. Runcul; la N.,
Cu com. Moroeni pi la S., cu
com. Tita. De com. Runcul se
desparte prin dealurr pi vär, de
Tita priu Ialomita, iar de Mo-
roeni e nedespartita. Cu Runcul
se uneste printr'o posea comu-
nall, lar cu Tita pi Moroeni, prin
poseatia Tirgovipte-Transilvania.
Pietrolta, saa Oboarele, mun-
te, jud. Dimbovita, pe partea
dreaptä, mal in sus de Moro-
eni, pe matca ralomiter.
Pilde§ti, com. rur., in jud. Ro.
man, pl. .Moldova, spre N.-E.
de orapul Roman, la 9 kil, de
de el pi la ro kil. de repedinta
plapei, pe malul sting al riului
Moldova pi aproape de varsa-
rea piriuluf Ciurlicul in el.
Populatia comunei, in maio-
www.dacoromanica.ro
P1UPÀ9TI
ritate Unguri, e de 220 familif,
saa 803 suflete, din care 218
contribuabili.
Are o bis-rica catolica pi o
pcoala mixta, care a fost fre-
cuentata in 1899-900 de 54 co-
pir. Ungurir tia de parohia ca-
tolla Sabaoani.
Budgetul com, e la veniturr
de 3346 bel pi la cheituelr, de
3281 ler.
Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Despre satul Pi/depti vorbeste
o hotarnicie de la 21 Iunie 1756,
care ne spune ca era mopie a
manastirel Agapia.
Pildeqti, sat, i resedinta com.
cu acelapi nume, jud. Roman,
pl. Moldova.
Pilde§ti, mofie, jud. Roman, pl.
Moldova, com. Pildepti, fosta
a statului pi care maT inainte
tinea de rnanastirea Agapia ;
acum e vinduta de ved.
Pilipäuti, com. mur., in partea de
N. a pl. Flerta, jud. Dorohoia,
formata. din satele : Cotul-Sani-
haul, Lunca, Molnita pi Pilipauti
(Satul-Mare), cu repedinta pri-
maria in satul Pilipauti.
Arc o populatie de 598 fa-
milii, saa 2584 suflete ; 4 bise-
rici, deservite de z preoti, 2
cintAretr pi 2 palamati ; 2 pcoali
mixte, in Pilipluti pi Molnita,
care aa fost frecuentate in 1899
900 de 98 elevi; 1596 hect., 90
arii pamint sl.tesc, 2469 hect.,
44 ara' cicap, 763 hect., 36 aril,
pamint proprietaresc pi 4 po-
goane vie.
Budgetul cora. e la venituri
de 3962 lef ; lar la cheltueli, de
3956 leí, 86 batir.
Vite : 758 vite marr cornute,
240 car, 1957 °I, 9 capre pi
574 rirnätori.
Sunt 82 stupi cu albine.
 PILTPAUTI
Pilipäuti, sat, pe mosia cu ace-
lasT nume, jud. Dorohoitt, pl.
Herta, com. PilipautT, formata
din doua sate : Lunca, Cu 536
suflete i Satul-Mare, Cu 756
suflete I cu intinsa privire a-
supra satu/uT Noua-Sulita, de
peste Prut, care dupa unele do-
cumente s'ar fi numit din ve-
chime Climauti.
Proprietatea mosie1 este a
d-nel Ruxandra Sofian.
Are 2 bisericT, una dé zid, cu
hramul Nasterea MaiciT Dom-
nula, facuta la ¡844, de Sp5.-
tarul M. Holban, si a doua, mica,
de lemn, cu hramul Adormirea
MaiciT Domnului, facuta de lo-
cuitorr la 1778 i atnbele deser-
vite de I preot, 2 cintareti si
21:alamar! ; o scoall mixta, con-
clusa de r invatator si frecuen-
tata de 48 elevY.
LocuitoriT improprietäritl ati
932 hect., 36 aril pamint ; lar
proprietatea mosieT, 1097 hect.,
6 ara' cimp si 716 hect., TO arii
padure.
Piraiele ce trec pe mosie sunt :
Baranca, Pojina -si Hertusca.
Drum principal este acel de la
Huta i Mamornita la Darabani.
Hotarele mosieT sunt cu : Mo-
vila, Molnita i rIul Prutul.
Pilisca, munte, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Dirmanesti, si-
tuat litiga muntele Farcul, fl-
etad parte din Ora Oituzultd.
Pilisca, sati Pelisca, virf de
munte, jud. Baca5, pl. Munte-
luT, com. AgAsul, din gira mun-
filor Tarcaul, situat linga satul
Pinga-Dere, saz! Valea-Viilor-
de-la-Pinga, vale, in jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, pe teritoriul
com. rur. Dleni. Se desface din
partea vestica a dealulta Cairac,
indreptindu-se spre V. si avind
720
o directiune de la E. spre V.
Se intinde printre Dealul-Mosu-
luf i Dealul-Mezetulta si se des-
chide in Venga, la i la mal spre
N. de satul DIeni. Are o lungi-
me de 4112 kil. si e situata in par-
tea N.-V. a piase si a comu-
neT. Este taiata aproape de van
sarea sa de soseaua judeteana
Daeni-Ostrov. Pe malurile sale
sunt o multime de vil; de linde
si-a luat i numele de Valea-
Viilor-de-la-Pinga. La gura sa
sunt o multitne de gradinarii
cultivate de Bulgati.
Pinilor (Virful-), munte, in jud.
Buzan, com. Miljetul, cat. Sta-
nila, acoperit de padure de pinT.
Penilic-Bair, munte, in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noul, pe te-
ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se
desface din prelungirile estice
ale dealului Mahale-Orman-Bair,
de pe teritoriul bulgaresc al co-
muna Intra in judet mg la E.
de pichetul No. 9; se indreaptä
spre N., printre valle aban-
Ceair, Ese-Chioi-Dere de-o parte
si Punar-Orman-Ceair, Regene-
Ceair de alta parte, brazdind
partea vestica a plasei i cea
sud-estica a com., din care o
parte e asezata pe poalele lui.
Lasa spre E. prelungirea nu-
mita dealul Tiumbet-Bair. Are
88 m. inaltime si e acoperit Cu
padurl i tuPdrisurI.
PinisoruluI (Virful-), munte,
in jud. Buzati, com. Mlajetul,
cat. Topilele, in padurea statu-
luT Mlajetul.
Pinoasa, cdtun, al com. Stejerei,
jud. Gorj, pl. Ocolul, situat la
S. com. si pe valea cu acelasT
nume, pe o suprafata de 248
hect., din care 6o hect. padure,
40 hect. iz/az, 20 hect. finete
si 128 hect. arabile.
www.dacoromanica.ro
P1NUL
Are o populatie de 75 fa-
miliT, saü 300 suflete, din care
140 contribuabili ; 2 biserici,
una de lemn, fondata la 18m
si a doua de zid, fondata la
1886, deservite de I preot si 2
cintareti.
Locuitorii, pe linga agricul-
tura, se mal ocupa ì cu mica
industrie a olarier. El posea
ro pluguri, I I care cu bol,
cartita cu cal; 86 vite mari cor-
nute, 2 caT, 50 porcI i 1 15 oT
qi capre.
Comunicatia se face prin so-
seaua comunall care o pune in
legatura la N.-V. cu cat. Gale-
soaia, iar spre S.-E., cu com.
Rosia.
Pinoasa, deal, in jud. Gorj, pl.
Ocolul, cat. com. Stejerel, si-
tuat futre catunele Galesoaia
Pinoasa, cu directiune N.-E. spre
S.-V., terminindu-se in culmea
Strimba. Este acoperit cu pa-
dure, i ca plantatiT de vi! si
pruni.
Pinoasa, vale, in jud. Gorj, pl.
Ocolul, com. Stejerel, cat. Pi-
noasa. Incepe din catun si are
directia N.-E.-S.-V., terminin-
du-se in culmea com. Temisani.
E acoperita cu padure marunta.
Pintiloaia, deal fi vale, pe mo-
sia Havirna, com. Cu acelasT
nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
roholii.
Pinul, cdtun, al com.,Braesti, jud.
Buzan, CU 600 locuitorl $i 133
case. Are sub-divizia Schitul-
Pinul.
Pinul, fost schit fi metoh, al E-
piscopieT de Buzaii, jud.
com. Braesti, azi biserica de mir.
Pinul, loc izolat, jud. Ilfov, pl.
Znagovul, in apropiere de unde
 PINUL
izvoreste piriul Vermoloasa, care
se varsa in gira Colintina, mal
sus de manastirea CAldArusani.
Pinul, munte, jud. Buzad, com.
Bra esti, cat. Pinul, continind
sare.
Pinul (Vatra-Schitula-),
jud. Buzad, com. Braesti,
cat. Pinul, pendinte de Episco-
pia BuzauluT. Are 850 hect., din
care 521 hect. padurea Pinol,
restul, araturT, fineata, lived si
izlaz. E avuta in sare, din care
blocuri intregi se vad la supra-
fata pamintuluT.
Pinta (Sieatelul-Pinp.lul),
jud. Buzad, com. Braesti.
Incepe de l'higa schitul Gaya-
nele si se scurge in Saratelul-
Balanestilor.
Pionul, sad Cqahrául,munte, jud.
NeamVu, pl. Piatra-Muntele, com.
Hangul, situat in grupa munti-
lor Ceahlaul, pe malul drept al
riuluT Bistrita, in mijlocul unuT
sir de alt.T munti acoperitT cu
codri stravechT. Baza sa ocupa
o intindere cam de 4 mile pa-
trate.
Virful sad ce! mal Inalt se
numeste Panaghia (Fecioara),
si este situat sub 46 grade, 53
minutei de latitudineN. i43 gra-
de, 34 minute, de longitudine.
Doua treimT din inaltimea
sa sunt acoperite cu codri de
mesteacanT, brazi spinisurT,
lar in partea superioara se ga-
seste numal un fel de muschid
ce are mare asemSnare cu li-
chenul de Wanda; din mij-
locul acesteT verdetT, se urca in
forma de turnurT, stinci de co-
ligare cenu§ie inalte de la 170-
2t0 palme, constituite din pa-
turl ce seamana cu lava, si
par a fi provenite din eruptiunT
vulcanice.
721
Arco inaltime de 1911 in. i d o-
mineaza totT muntiT Moldovei
Transilvanief pana la o mare dis-
tanta, c5.cT inteadevar pe timp
senin acest munte se vede de
pe dealul Pietrisul (jud. Iasi) si
de la capul Mangalia (Marea-
NeagrA).
Un alt virf al acestuT munte
se numeste Turnul-luT-Butu.
Pe vtrful Ceahlaulul se afla
o cruce de fier pusa acolo de
M. Sturdza, fost Domn al Mol-
dover, cind, la 1835, s'a fost
suit impreuna cu Mitropolitul
Veniamin Costache.
Vechim ea acestuT munte, dup
A. Humboldt, este de veo 15000
de anT.
Pionul, »m'a fi.pichet, la con-
fin ele Tare! cu Transilvania, jud.
Putna.
Piore§ti, sat, pendinte de com.
rur. Goesti, pl. Amaradia, jud.
Dolj, situat la 2 Kil. spre E.
de Goesti, cAtunul de resedinta
al comuneT, de care se des-
parte prin riul Amaradia.
Are o populatie de 303 su-
flete, locuind in 70 case. CopiiI
din sat urmeaza la scoala mixta
din satul Goesti.
Se mal numeste i Gioresti.
Piore§ti, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Go-
esti, apartinind mosnenilor.
Pipera gafaran* sat, jud. Il-
fov, pl. Dimbovita, facind parte
din com. rur. BAneasa-Heras-
tau', situat la E. de Baneasa,
pe Valea-Pipera, care se varsa
In &la Colintina, la E. de Plum-
buita.
Se intinde pe o suprafata de
767 hect., cu o populatie de
122 locuitorr.
D-1 C. C. Stefanescu are 657
hect. si locuitoriT, II° hect. Pro-
www.dacoromanica.ro
P1PIRIGUL
prietarul cultiva 370 hect. (100
hect. izlaz i 187 hect. padure).
LocuitoriT cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Ilie, deservita de i preot i I
cintaret ; I masilla de treerat
si I pod.
Comerciul se face de i ch.-
ciumar.
Numarul vitelor mari e de
89 si al celor miel, de 214.
Pipera, vagara, jud. Vlasca, pl.
Marginea, pe proprietatea Go-
gosari-VechT, a EforieT Spitale-
lor Civile din Bucuresti.
Pipera, bala cu peste, jud. Ilfov,
com. Baneasa-Herastraul, cat.
Pipera.
Pipera, padure, in intindere de
zoo hect., jud. Ilfov.
Pipera-Marani, pda'ure partí-
culara, situata pe mosia Pipera,
jud. Ilfov, com. Baneasa, su-
pusa regimulul silvic pentru ca
cade in rada de centura a for-
turilor din jurul capitaleT.
Piperul, cdtun, jud. R.-Sarat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Valea-RateT
Vez! Chip eriul.
Piperu§i, peklure, supusa regi-
muluT silvic, proprietate a mos-
nenilor BerevoestT-PamintenT, pl.
NUcsoara, jud. Muscel, avind,
impreuna cu pAdurile Navrapul
Oboarele, o intindere de 3000
hect.
Pipirigul, com.rur., jud. Neamtu,
situata in partea despre V. a
plaseT de Sus-Mijlocul, intre pl.
Piatra-Muntele i jud. Suceava,
pe ptriul cu acelasT nume si pe
cursul superior al pir. Ozana,
/a 62 kil. de orasul Piatra.
E formata din catunele : Pi-
pirigul, Plutonul, Boboesti, A-
 P1P1RIGUL
gapieni, Cujbeni, Dolhesti, Pi-
tillgeni si TArAteni, cu o popu-
latie de 588 familiT, sail 2582
suflete, din care 509 contribua-
bilT.
Dintre locuitoriT improprie-
tAritT in 1864 sunt astl-zI.: 155
care trlesc si-sl stApinesc sin-
gurT pAnfinturile lor ; 146 care
stApinesc ca urmasT ; 8 care stl-
pinesc pdminturile altora. Din-
tre locultoriT improprietAritT In
1878 sunt astl-zT : 20 carT-sl
stApinesc singurT locurile ; 24
ca urmasT al celor improprietl-
ritT si. 41 de locuitorl, carT, desi
insuratr si cultivatorf de plmint,
n'ati nici un fel de proprietate.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 1540 hect.
Imasul (suhatul) are o intin-
dere de 179 hect., 72 ariT si nu-
treste un numAr de 8867 vite.
Are : 3 bisericT, deservite de
3 preotT si 3 eclesiariff ; o scoall
mixtA in Pipirig si o scoall de
cItun in Pluton, care ail fost
frecuentate in 1899-900 de 58
copiT; 5 pive pentru flcutul suc-
manelor ; 6 morT de apl.; 2 he-
rAstrae pentru exploatarea pl-
durilor.
Budgetul com. e de 5887 le
la veniturT si de 551i le!, la
cheltu elT.
Comunicatia cu satele vecine
se face printr'o osea ce duce
de la satul Pipirigul in soseaua
MAndstirea Neamtu/ - VInAtori
(trecind prin satul PitilAgeni) ;
spre V., de la satul Pipirigul la
satul Boboteni, printr'o osea ce
incepe din precedenta, in apro-
plerea satuluT Pipirigul (kil. 21
22) si trece prin satele Dolhesti
si Plutonul, pe la muntele Petra-
Voda, dind in Valea-Larguluf ;
prin mal multe potecT.
Pipirigul, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-
rigul, situat pe valea piriulul
722
cu acelasT nume, la 62 kil, de
orasul Piatra si la 22 kil. de
Neamtul.
Are o populatie de 52E su-
flete, din care III contribuabill ;
1 bisericA, deservitA de .1 preot
si 1 dascAl ; i scoald mixtl, fre-
cuentatà de 35 elevl (1899-900) ;
1 pivl pentru sucmane; 2 mor'
de apl.
.Vite : 160 boT, 174 yac!, 150
juncT, 33 ca!, I000 or pi 100
rimAtorT.
Pipirigul, piria, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-
rigul ; izvoreste din muntek Hl-
Iduca (jud. Suceava) ; curge In
directie V.-E. pe la satul Bo-
boteni si Pipirigul, paralel CU
drumul ce uneste aceste doul,
si In dreptul kil. 22-21, se
uneste cu piriul Ozana.
AfluentiT sal din stinga sunt:
Minzatul, Izvorul, LlcAtusul, PI-
riul-MoareT (ce se varsä lingl. sa-
tul Pipirigul) si Piriul-Sise!; iar
din dreapta : Dale, Tiganca si
Runcul.
Pipirigul, vale, prelungitA din
dreptul satului cu acelasT nume,
in tot lungul pirluluT Pipirigul
si OzaneT, piná. la Valea-Neam-
tuluT; jud. Neamtu, pl. de Sus-
Mijlocul.
Piria, com. rur., i sat, jud. Mehe-
dinti, pl. Dumbrava, 1a62 kil. de
oras ul Turnul-Severin, situatl. pe
coasta de S. a dealului Piria.
Se mArgineste : la E. cu com.
Argetoaia ce tine de j ad. Dolj. ;
la V., cu com. Valea-Marculur;
la S., cu com. Secul; iar la N.,
cu COUL CosovAtul.
Satul formeazA comunl cu cl-
tunul Malomnicul, avind 850 lo-
cultor!, din care 150 contribu-
abilT, locuind In 170 case.
Are o bisericA, deservitA de
1 preot si 2 cintAretT ; o scoall,
www.dacoromanica.ro
P1SCANI
conclusa de un invAtAtor, fre-
cuentatl in 1899-900 de 42
elevI.
Vitd: 300 vite mar! cornute,
26 cal, 440 o! §i 440 rimAtorT.
LocuitoriT posedA : 40 plu-
gurT, 67 care cu boT, 8 clrute
cu caT ; 30 stupI cu albine.
Budgetul com. e la veniturT
de 982 leT si la cheltuelT, de
782 leT.
Erin cofnunA trece soseaua Al-
bulesti Valea-MarculuT Piri a.
DealurT sunt : Piria si Malom-
nicul.
Intre clt. Malomnicul si com.
CosovAtul, se intinde pAdurea
statului cam de 2000 hect., nu-
mitl Cantonul-MalomniculuT, lar
spre S. de Piria, se intinde tot
pldurea statuluT cam de 200
hect., numitA Cantonul-Grajdul.
La comuna sunt maT multe
izvoare cu apA, care contribee
la mArirea matcer VAeT-Piriei,
ce se formeazä din com.. Bi-
clesul, trece prin comunele Al-
bu/esti, Valea-MarculuT si Piria,
ce apartin jud. Mehedinti, apoi
-in jud. Dolj, udind comunele
Argetoaia, Salcea si Valea-luT-
Pltru, si se varsl in riul Jiul,
In apropiere de gara Prunisoful.
Pirnogul-Tufele, pi'dure, in jed.
Buzan, conl. GherAseni, cAt. -
&liga, pe mosia §opirliga, a
EforieT Spitalelor Civile din Bu-
curesti. Afe cam ri3.0 hect. Vez!
Brebeancal sai1Sopirliga-Brebul.
Pirusca, virf de munte, ¡ud. Pra-
hoya, pl. Teleajenul, com. Mlne-
ciul - tIngureni, din care izvo-
reste Valea-BereT.
Pirusca,Oichet de grattila, despre
Transilvania, jud. Prahova.
Pis cani, sat, flcind parte din com.
rur, Piscani-Negreni, pl. Riul-
DoamneT, jud. Muicel. Valea-
 PISCAN1
CatiT separa catunul Piscani de
Negteni, situat pe malul drept
al riuluT Tirgul, pe cel drept
al Aula Doamna i la poalele
de V. ale dealuluT Piscani.
Are o populatle de 483 lo-
cuitorl. Biserica e o cladire foarte
vechle. Anul follare bisericel
este sters dupa pisanie, pe care
se vede scris numele primilor
fonclatorT : Epraxia Starita, Ju-
phi Constantin si Jupin Ton. St
zice ca aceasta biserica maT
inainte a fost schit de caluga-
rite ca mal tirzia, populin-
du-se comuna, s'a transformat
ta biserica de mir.
Are o scoal4 oare dateaza de
la 1840. Este mixtä si a fost
frecuentata in 1899-9°o-de 1-8
copiT.
Cbtnerclul se face de 2 hangiT.
P.AnA 1a anul 1851, catunul
Piscani forma sipgur o comuna.
Piscani, sat, facind parte din
con>. rur. Scornicesti, pl. Vedea-
d.-j., jud. Olt. Are o populatie
cle 218 locuitorl si o biserica,
zidita la anul 1883.
Piscani, deal, deapartind com.
BAltati, pl. Mijlocul, jud. Olt, ifT
partta (18 N.-E., de com. Scor-
nicesti, cat. Piscani. Are un virf
inalt numit Piscul-luT-Iepure.
Piscani-de-Sus, foasta mofie a
statulul, jud. ,Muscel, VezT Pri-
boaia.
Piscani-Negreni, com. rur., jud.
Muscel, pl. Riul-DoamneT, la S.
Cimpulung, la 37 kil, de a-
-acest vas, asezat pe malul sting
al rtului Doamna i la poalele
aespre V. ale. dealulu1 Piscani.
Are o populatie de 998 lo-
cultor!, din care 150 contribua.
bill.
pe compune. din 2 atine :
Plscani A Negreni, despartite
63617. l'arde Dtononar Geografia. Vgl. IP
723
prin gira numita Valea-CatiT.
Se margineste la Est cu co-
muna Racovita i Contesti ; la
V., cu com. Micesti ; la N., cu
com. Dirmonesti si la S., cu com.
Colibasi.
LocuitoriT se ocupa pe linga
agricultura si cu dulgheria si
zidaria.
Vite : 250 vacr, 300 boT, 24
cal si lepe, ; II capre, 172 oT
si 8o porcT.
Budgetul pom. e la veniturT
de 1728 leT, si la cheltuelT, de
1684 leT.
In lungul comuneT, in partea
de E., pe coasta dealuluT Pis-
cani, se gaseste sadita o vie,
proprietatea locuitorilor din sa-
lul Piscani.
Dealul Piscani este acoperit
cu o padure, proprietatea statu-
lul, codtpusä din stejarT i fagT.
In raionul com. sunt o mul-
time de livezT acoperite cu finete
pomI roditorI : merl, perT, vi-
sinT, nucT, zarzArT, prunT.
Riul Doamna tira partea de
V. a comunel i in el k varsa,
in raionul Piscanilor, Riul-Tirgu-
luT, care se uneste cu riul Ar-
geselul, dup. ce tia partea de
E. si S.-E. a comuneT.
Girlele : Chitoaia, Din-PruniT-
ZamfireT, Valea-FintineT si Va-
lea-Catif, strabat com. de la E.
spre V. si se varsa toate insta
Doamna, pe tarmul stinz.
Pe riul Doamna, in Care se
varsa Riul-TirguluT, putin tnal
la vale de impreunarea agestpia
cu riul Argeselul, se gaseste, pe
proDrietatea d-luT Rimniceanu,
ce tine de com. Purcareni, o
moarA, situatä pe tarmul drept
al riuluT. PuÇii maT la n a-
celuiasT ria, d-1 Piriianu are o
moara si o plua ; iar pd Riul-
TirguluT este moara si 131ua d-lur
C. Crasan.
Locuitoril s'at1 improprietarit
dupa legea rurala din 1864, parte
www.dacoromanica.ro
PISCANI-NEGRENI
pe proprietatea statulul, partt
pe a vistieruluT Mihaia si parte
pe a d-luT Baron Barbu Belu.
ProprietarT marT in comuna
sunt d-niT : C. Crasan, C. Hagi-
Nicolati, Petre Piriianu.
Pe la marginea de E. a com.
trece drumul de fee care mer-
ge dela gara Clucereasa la gara
Ciumesti. Pe acest drum (Go-
lesti-Cimpulung) se gasesc dota
podurl de fer in dreptul comuneT
Piscani, unul peste riul Argeselul
altbl peste riul Doamna, unit
Cu Riul-TirguluT. Mara de aces
tea raaT sunt 3 podurT de lemn:
unul peste riul Doamna, altul
peste Riul-Tirguluï, ambele fa-
cute pe soseaua nationala Pi-
testi-ampulung-Frontiera, si un
al treilea pod facut pe Valea-
CatiT, pe soseaua comunall ce
leaga caturtul Piscani cu Negro
ni si care merge mal departe
spre N. prin comuna Dirmo-
nesti.
Mara de aceste sosele mal e
oseaua vecinala care pleaca tot
din soseaua comunall ce merge
catre Dirmonesti - Cosesti, din
dreptul bisericef Piscanilor
trece pe la scoala si se uneste
mergind mal unit cu soseaua na-
%ion ala.
In aceasta comuna sunt 2 bi-
sericT (in fie-care sat cite una),
ambele deservita de 2 preotT si
3 dascalf. Ele sunt intretinute
de locuitoriT comuneT, care aa
format doua epitropiT: una pen-
tru biserica Piscani si alta pen-
tru Negreni.
Pana la anul 185r. catunele
Piscani i Negrenl nu eraa unite,
ast-fel ea fie-care catun era con-
siderat ca o comuna, avind fie-
care o primarie si o scoala. De
la i8 i, unindu-se catunele s'aa
unit Si scaalele. $coala, mixta,
a fost frecuentata Itt 1890-900
de 58 copiI.
Comerciul se face de 5 hangit:
 PISCAN1JL
Piscanul, munte,jud. Muscel, pro-
prietatea statulur, com. Bere-
voesti-Ungureni. Este acoperit
cu pldure de brad si molift.
Piscanul, munte, la N. com. rur.
Leresti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel.
Piscanul, pildure, proprietatea
statulur, jud. Musca, com. Be-
revoesti-Ungureni, plaiul Nuc-
soara, in tntindere de 3oo hec-
tare.
Piscanul. VezT Berevoesti, pro-
prittatea statulur, jud. Muscel.
Pise oiul, com. rur., In jud. Gorj,
pl. Gilortul, la S. de Dealul-Mue-
reT, si la N. com. Hurezani7d.-j.,
situatA pe ses i coaste, pe am-
bele tArmurr ale pirlulur AmArA-
zuia, la 66 kil. de T.-Jiul.
Are o suprafatd de 450 hect.,
din care 10 hect. pádure, 120
hect. arabile, 106 hect. finete,
57 hect. vie, 12 hect. livezr de
pirunr si 5 hect. izlaz ; o popu-
latie de 228 familir sati 85o su-
flete, din care 160 contribuabill;
2 bisericr de lemn, flcute de lo-
cuitorT, una in anul 1817, a doua
In 1849, deservite de ï preot
cintAret ; o scoalA, frecuentatá.
de 39 elevf.
Locuitorir sunt mosnenT
posea 5o plugurr, 85 care cu
bol, I cArutA cu caí; 221 vite
marr cornute, 9 caí, 350 or, 15
capre, 68 ritnAtorr.
Venitul comuner este de ler
1238, banT 88, lar cheltuelile
de ler 1160, banT 25.
Comunicatia in l'iscoiul se
face printr'o osea comunall,
care o pune in legAturA cu co-
muna Hurezani-d.-j.
In comunl sunt : 21 puturr
5 fintitir.
Dealurr mar principale: dealul
Obirsia i dealul Horga.
724
Piscopia sati Fundul-
sat, fAcind parte din com. rur.
Gusoeni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
cea. Arg o populatie de 101
locuitorT. E situat la 6 kil, de
cAt. Spirleni, unde e scoala.
Piscul, com. rur., in jud. Covur-
luir], pl. Siretuiur, /a 30 kil, tie
Ja Galati, asezatA intre douA vAT
udate de 01-alele Suhuluiul
Gerul. Se mArgineste la E. %1
S. cu mosia MAxineni si com.
Independenta (despArtitA de Su-
huluiul) ; la V.., cu Siretul ; la
N., cu plriul Gerul si cu Si. Co-
nachi. Regiunea dintre Piscul
Independenta este o luncI se-
mAnatl cu insulete, traversatA
prin mijloc de soseaua
Galati-TecucitI I, ceva mar sus,
de drumul de fer, care trece prin
marginea de N., a satulur Pis
cul.
Are douI cAtune : Piscul
Varnesul ; acesta din urml e si-
tuat spre N.-V. la 4 kil, de cel
dintiiti si se mar numeste i O-
daia-Pochil (Popii).
Locuitorir sunt fostr clAcasr
insurAter improprietAritr in
1864 si 1879.
Are o populatie de 400 fa-
mili! sail 1536 suflete, din care
2.29 contribuabilT.
Suprafata teritoriulur comuna
e de 3746 hect. 6o ariT, din
care 1724 hect. 38 arir arabile,
811/2 .hect. pAdure de salde, 6
pAdure de girnitA, 1232 imas
si finetA, 115 viT, 39 hect. 32
arir vatra satulur si restul ne-
pro ductiv si ripr. 703 hect. 6 arir
apartin Statulur cu mosia Pis-
cul-Hirsesti ; 916 hect. proprie-
ate* marr particulare .cu tru-
purr in Vamesul; iar restul sa-
tenilor.
In partea despre V. a teri-
toriuluf com. e sesul Siretulul,
ce produce Jinete bune ; lar In
partea despre E. si despre N.,
www.dacoromanica.ro
PISCIIL
Valea-Suhuluiulur, rezervatA
numal pAsunatulur.
Vite: bol 493, yací 404, ten-
zatr 263, viter 190, taurr 6, cal
249; or 1902.
CirciumI sunt 7, din care 4 in
PiscuI si 3 in Vamesul.
SAtenceie de ad lucreazr
nepa si confectioneazA tesIturr
de lInA $i bumbac.
Budgetul comunal este la ve-
niturr de 7567 le j si la theltuelT,
de 7194 lei.
Are 2 bisericr, Adormirea
Maicer Domnulur in Piscul,
In 1785, sfintitá In J786,
care s'a clAdit din tgrAmidA
çu temelta de pratrA ; Naste-
rea Maicer Domnulur In Vames,
construitA de cArAmidA In 1857
de Hagi Lupu. Comuna Piscui
formeazA o singurA parohie, Cu
un preot paroh si 3 cintAretr.
Scala, mixta, in resedinta co-
muner, infiintatA in 1859, una
din cele maT vechr scolf rurale
.din jud. Covurluitl, are Iocalul
propriti construit de stat.
S'a frecuentat In 1899-90o. de
83 copa'.
Pe teritoriul comuner, pe o in,
tindere de 8 kit., trece catea
nationala Galati-Tecuci5t strA-
bAtind cAtunul Vamesul precum
si calea leratA care áre la Va-
mes gara cu acelasT nume.
PAná. in 1835, comuna P,iscu'l
façea parte din jud. Tecuciti.
Mosia apartinea mAnAstirel -Ca-
sinulur.
Piscul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Cittpul, la 94 kil. S.-V. de Cra-
iova si la 18 kil. de resedinta
plAserf Calafat.
Este situatA pe sesul Piscul
si pe marginea de N. a plan-
tatier de dafinT, nurnitI GrIndul-
cu-BanT, si care apartine sta-
tulur.
Se invecineste: la N. cu com.
Galicea, din pl. BAilesti la S.,
 PISCUL
cu Durarea ; la V., cu com.
Tunari, si la E., cu com. Ghi-
diciul.
In fata com. Piscul, dincolo
de Durase, in Bulgaria, se afla
satul Ursoaia.
Limita 'Miel de N. a comund
incepe de la hotarul Movila-
Sapata, despre E. si se intinde
In linie dreapta spre V., pe
linga mosia Galicea, pana in
movila despartitoare intre com.
Piscul si com. Tunari.
Limita linieI de S. este for-
mata de Durare, din dreptul
GirleI-PAdureanuluI, la V., pana
In Cotul-Mare, la E.
Limita huid de N. incepe
din movila dintre Piscul si Tu-
nari, de linga mosia Motatei
si se intinde direct spre S.,
pana la grindul Gutuita, unde
pleaca spre V., de linga Sudul
mosid Tunari-Popesti, pana la
hotarul Catranul, apol pe Valea-
Nebuna, pa.na in Durare, la
Girla-Padureanula
Limita finja de E. ?acepe de
la N., din mosia Galicea, de /a
Movila-Sapata, dintre Piscul
Pisculetul si se intinde drept spre
S. pana la smircul Rosca, unde
face o mica. cotitura spre S.-V.,
apoI spre S.-E., la Grindul-
Verde, de unde se indreapta spre
E., pe Ruga partea de S. a mo-
sid Pisculetul, pana la mosia
Ghidiciul. Acolo facênd un
unghia cam obtus, merge drept
spre S. pe valea Bejenele pana
in Dunäre, la hotarul Cotul-
Mare.
Cite-va movile variaza mono-
tonia intre care : Mo-
vila -Ti ganuluI, Fetelor,
Movila.-Lungului, Movila-Sapata
Insiratele.
Terenul com. este mai tot
baltos i mlastinos. BAltI sunt:
Balta-lui-Miran,inN.-V.comunel,
Cu o suprafata. de 30 pog.;
Balta-lui-Butoi, cu o suprafata
725
de 20 pog. Balta-lui-Vana, de
15 pog.; Ba/ta-Sclipcd, de 14
pog.; Balta-lui-Curca, de 6 pog.;
Balta-lui-Ciovica, de 6 pog.;
Balta-Sapata, de 16 pog. ; Balta-
luI-Goga, de 8 pog. ; Balta-Sir-
huid, de 2 pog. ; Babalaul, de
2 pog.; Copacelul, de 30 pog.;
Sganberca, de 8 pog.; Balta-
VAcarulur, de 8 pog.; Balta-Ne-
buna, de 12 pog.; Pasarica, de
4 pog.; Balta-Popii, de 5 pog.;
Balta-Bejenir, de ro pog. ; Balta-
cu-Coasele, de 25 pog. ; Tarova,
de 120 pog. ; Sveneasa, de 8
pog.; Balta-Dumitrascului, de
12 pog.; Balta-Sord, de 4 pog. ;
Duvalul, de 18 pog. ; Iataganul,
de 7 pog. ; Zatoanele, de 17
pog. ; Balta-Lunga, Balta-Noua,
Ba/ta-Chioasa.
Smirc e unul, numit Rosca,
cu o suprafatä de 35 pog.
Pana la anul 1885, com. Pis-
cul coprindea si cat. Tunari,
azI comuna rurala. Acum pe
lingd catunul de resedinta care
este Piscul, s'a mal adaugat
satul Piscul-Noa saa Satul-Noa.
Are o populatie de 1564 su-
flete ; o biserica de caramida,
facuta cu ajutorul preotului Ma-
rin si al locuitorilor Pirvu Ton-
cia, Mirea Iovan, Stan Dinu,
loan Cälitoiü, loan Pirlogea
Petru sin Petru ; o scoala mixta,
ce functioneaza din anul 1880,
frecuentata. de 72 copiI; 4 cir-
o moarä cu abur!.
ciuml ;
Dup5. legea rurala din 1864
sunt 172 impaminteniti, lar dura
legea din 1879 sunt 62 insu-
rateI.
Suprafata intregului teritoria
comunal este de 15400 pog.,
din care : 6598 pog. pamtnt a-
rabil, 1500 pog. fineata, 300
pog. izlaz, 1702 pog. lac si
teren sterp, 5300 pog. padure.
Mosia de pe teritoriul co-
muna se numeste Piscul-cu-Po-
pesti; apartine statultd, lar 'lila-
www.dacoromanica.ro
P1SCUL
inte era a manastirel
S'a vindut dinteinsa o supra-
fata de 1733 hect., raminind
statului 605 hect.
Locuitoril aa 4007 pog. pa-
mint (arabil, fineata., etc.), din
care 2130 pog. sunt date in lo-
turi. Venitul anual al proprie-
tateI locuitorilor este de peste
w0000 de ler.
Pe mosia statului se afta pa-
durea numita Piscul, care co-
prinde upo hect., 23 ariI tufanY,
2556 hect. plantatii de dafin
emita.
Viile, in intindere de 75 hect.,
se gasesc pe mosia delimitata
locuitorilor in anul 1864.
Pe mosia Piscul se gasesc
serle de oI.
Com. este strabatuta de o cale
comunall, care trece in com.
Tunan i in Poiana, avind o
lungime de 15 kil, pana la Ca-
lafat. Aceeasi cale comunala
merge spre E., prin comuriele :
Ghidiceni, Rastul, Negoiul
Catan ele pe o lungime de zo
kil.
Budgetul comuneI e la ve-
niturI de 2831,35 leI si la chel-
tueli, de 2737,35 leI.
Vite cornute sunt 482; o!,
176; cal, 14.
Piscul, com. rur., in jud. Dolj,
p/. Jiul-d.-j., la 50 kil. de Cra-
iova si la 38 kil. de Filiasi, re-
sedinta p1äeT, situata pe sesul
numit Piscul pi pe piscul dea-
lulul in apropiere de pa-
durea Sadova.
Se margineste : la N. cu com.
Sadova ; la S., cu com. Grin-
deni ; la V. $i E., cu Domeniul
Coroand, de care se desparte
prin drumurI naturale.
Limita huid de N. incepe din
pu nctul numit Silistea, merge spre
E. in linie dreapta pinl in punc-
tul numit Drumul-luI-Gheorghita.
Limita linid de E. incepe din
PrscUL
p o teca numita Drumul-luT-Gheor-
ghita, merge in linie dreapta
spre S., pana In Dealul-Macesa-
nuluT.
Limita Unid de S. incepe din
Dealul-MacesanuluT, merge in
Hule dreapta pana in Dealul-Dor-
deT.
Limita Hule/ de V. incepe din
Dealul-DordeT, merge in linie
Muta prin movi/ele Crivina, Li-
lea, apoT peste niste stufurT pana
in punctul mmilt Silistea.
Terenul com. este ses si pre-
zintA micT ondulati u nT care poarta
in general numele de dealurile
Piscul. Toate aceste dealurT sunt
plantate cu vil.
In com. se gasesc lacurile :
GloduI, Logoatul, in intindere
cam de lo pog. fie-care O Lilia
cam de 8 pogoane. Toate se
scurg in apa JietuluT de pe pro-
prietatea DomeniuluT CoroaneT.
Mar inainte aceasta com, se
numea Frumusani. Se zice in ur-
ma une! invasiunI s'ar fi distrus cu
totul, O ca locuitoriT aa fugit prin
padurea vecina, unde intlInin-
du-se cu fugarf din alte sate, s'aa
unit cu acestia, formind dota
micT sate numite Gura- Garduluf
O Poiana-MujiI..Dupa. multa vre-
me locuitoriT ne mal fiind pri-
goniti ail esit din acel sat si
s'al" asezat pe un mic pisc de
deal, pe locul unde se afla azI
Frumusani.
Se compune dintr'un singur
catun numit Piscul. Intre aniT
1864-1881 era alipita de com.
Sadova, lar de la 1881 a deve-
nit comuna. deosebita, purtind
numele de azI.
Are o populatie de 638 su-
flete.
Biserica, fondata de locuitorl
la 1837 O terrainata la 1844,
e, de zid O in huna stare. In
tinda el de afla inscriptia urma-
toare :
e Acest sfitnt si dumnezeesc si biseri-
726
cese locas ce präznuesce hramul Sf. Ni-
colee si Sf. Prooroc loan Botezätorul si
mucenicul Dimitrie, s'a zidit din temelie
de popa Climent, Joya RadovicY si Dima
Costache PopovicI si pärintele Iosif Ar-
hiraandritul SadoveI si d-neahti Zisa si
Nicola Gqncea, Stoica Tabacu, Ninea
Sfetcu, Bratu Lazär, Draga Dumitrascu,
Bonea lgnat, Pirvan Da4u si cu toff cti-
torY de obste, in zilele prea laminataluY
si prea InälotuluI nostra Domn Gheor-
ghe Dumitru Voevod Bibescu si cu bla-
goslovenia pärintelul Episcop Neofit. Piara
Zugravu, 5844, Octombrie lo*.
Suprafata teritoriuluT comu n el
este de 881 pog., din care 618
pog. pamint arabil si 263 pog.
izlaz.
Ville apartin locuitorilor si se
gasesc pe proprietatea lar, ocu-
pind o suprafata de 73 pog.
Sosele comunale vecinale duc
la com. Sadova O la com. Grin-
deni ; drumurl natOrale unesc
com. cu cele vecine si o stra-
bat in toate directiunile.
Budgetul com. e la veniturT
de 2377,80 lei si la cheltuelT,
de 1894,76 le!.
Vite : 118 vite marT cornute,
300 oT, 18 cal 36 porcT.
Piscul. Vez! Negrasi, jud. Arges.
Piscul (Satul-Lipovenesc), cV-
tun, pendinte de com. Izlazul,
jud.Braila, spre N.-E. O la 3 kil.
de resedinta comunel.
Are o populatie de 1602 su-
flete; o biserica O un schit de
maicT lipovene.
Piscul, resedinta comuneT
sat, qi
cu acelasl nume, pl. Siretul, jud.
Covurlula, asezat pe un pise de
deal futre valle strabatute de pi-
raiele Suhaiul O Gerul, $i avind
o populatie de 359 familif, saa
1351 suflete; o biserica O o
scoala.
Suprafata teritoriuluT e de
1920 falo'', din care 816 falo!
arabile, 37 padure de salde, 461
fald imas, 35 fald vi!, 27 falcI
www.dacoromanica.ro
PISCUL-
vatra satuluT O 7 atol' nepro-
ductive.
Se crede ca satul Pitcul este
vechia de vr'o 400 de anT ; in
vechime se num ea Hirsesti, dupa,
o vale a mosieT din partea de
N., care si azi poarta aceeasT
numire.
Legenda spune d. pe apa
dintre Piscul O Peneul stationaa
in vechime vase plutitoare, dar
ca. in urma, apa retragindu-sT
cursul, a ramas aid numaT o
Orla alimentata de ploI, din
varsaturile SiretuluT O din matca
GeruluT. Aceasta girla inconjura
Piscul din treT partT, aa ca-T
da faptura une! peninsule.
Se zice ca locuitoriTluf aii venit
din alte trel sate desfiintate, si
anume : Capriorenif, de la CA-
prioara, ce astazi e padure de
salcie pe malul SiretuluT, tot
in aceasta comuna ; MindrestiT,
venitT din alta parte a comuneT;
O Hirsestil.
Piscul, sat, jud. Dolj, pl. Cim-
pul, com. Piscul, resedinta pri-
maria Vez! com. Piscul.
Piscul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,
com. Piscul, resedinta primaria
Vez! com. Piscul.
Piscul, sat, fácind parte din com.
rur. Cociocul, jud. Ilfov, pl. Zna-
gov, situat la N.-E, de pl. Co-
ciocul, filtre balta TigIne0 O
riul Ialomita. In dreptul satuluT,
pe calea nationala Bucuresti-Plo-
esti, este un pod de lemn peste
acest ria.
Mare parte din locuitorif se o-
cupa cu olaria.
Se ?alude pe o suprafata de
213 hect., cu o populatie de
260 locuitorT.
DomeniuluT CoroaneT apartin
52 hect. O locuitorilor, 162- hect.
Pe Domeniul CoroaneT se cul-
tiva 24 hect. (18 hect. sunt pa-
 PISCUL
dure si restul izlaz). Locuitorif
cultiva tot terenul.
Are: o biserica cu hramul
Izvorul-Tamaduird, deservita de
preot i i cintaret; i helested.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarl.
Numarul vitelor marI e de
156 si al celor micr, de 270.
Piscul, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Gradistea, cat. comunef Dom.
nita, in partea de E. a comund,
pe malul sting al riuluf Buzaul,
la 2 kil. spre E. de 01, de re-
sedinta. Are o intindere de 180
hect. si o populatiune de 120
fama-, sad 700 suflete, din cati
loo contribuabili ; o biserica
o scoall mixta.
Piscul, stalie de dr.-d.I.,jud. Co-
vurluid, pl. Siretul, com. Piscul,
pe unja Barbosi-Tecucid, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se afla filtre statiile Inde-
penden0 i Vames. Inaltimea
d'asupra nivelului MariI e de'
28 m. 60.
Piscul, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci si la N.-E. comuneI Baia-
deFier.
Piscul, Netotul, Obir§ia §i O-
ticul, munit aI statulur, jud.
Muscel, arendatI anual cu 13001.
Piscul, loc, pe virful numit Ola-
rul, jud. Muscel, pl. Argeselul,
com. Laicai-Runceasa. Se zice
ca aci s'ar fi batut Radu-Negru
cu Tataril.
Piscul, pichet de granild, pe mar-
ginea Dunard, jud. Mehedinti.
Piscul-Ariilor, deal, in partea de
E. a com. Ivinetesti, pl. Prutul,
jud. Falda.
Legenda spune ca pe acest
deal in mijlocul padurilor, ar fi
727
fost niste ad! de piine ascunse
de catre locultorl in timpul be-
jeniilor, din cauza incalcard Tit-
tarilor. Tot pe piscul acestur
deal se afla o movila, de pe
virful carda se vede la o mare
departare in toate directiunile.
Se zice ca aceasta movila, ca
multe aitele, servea strajerilor
MoldovenT, spre a vesti navalirile
barbarilor, prin aprinderea de
somoege de fin, legate in vir-
ful prkjinilor.
Piscul-Boerilor, pisc, jud. Pra-
hoya, plaiul Prahova, com. Va-
lea-Lunga.
Piscul-Boerultif, munte, in jud.
Gorj, plaiul Novaci, com. Po-
lovraci, la N. si in partea dreapta
a OltetuluI, linga curmatura a-
cestui rid.
Piscul-Caluluf, sat, in jud. Ar-
ges, pl. Topologul, facind parte
din com. rur. Dedulesti-Varzari.
Piscul-Calului, munte, la N.-E.
de com. Leresti, plaiul Dimbo-
vita, jud. Musca. Ad sunt sane
unde se fabrica brinza, unt
urda.
peidure supusa
regimuluI silvic, pe muntele cu
acelasI nume, com. Leresti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel, in in-
ti n dere aproximativa de 500 hect.
Se invecineste la N. cu Gaina-
tul ; la S., cu Mosoroaele ; la
E., cu riul Argeselul si la V.,
cu Riul-TirguluI.
Piscul-Cire§uluT, mahala, jud.
Vilcea, pl. Mijlocul, com. PM-
eni-d.-mj.
Piscul-ainelul, pitdure, a sta-
tuluI, in intindere de 450 hect.,
com. Sinaia, pl. Yelesul, jud.
Prahova.
www.dacoromanica.ro
PISCUL-CORBULUT
Piscul-ainelui, pädure, pe mo-
sia Piscul-CiineluI, pl. Pelesul,
jud. Prahova, in apropiere de
com. Sinaia. Face parte din o
proprietate privata, ce apartine
familief Brincoveanu-Bibescu.
E formata din fag si brad,
ocupind cele dota coaste ex-
puse la V. si promotoruluI
ce se intinde spre confluenta
Prahovel cu Valea-Rea. Terenul
e o gresie argiloasa cu consis-
tenta slaba si expusa surpatu-
rilor, ckld e descoperit de pa-
dure.
Pantele de jos, care coboara
In fata SinaieT, tare toco si
1300 m. de inaltime, sunt foarte
repezI. D'asupra padure, se in-
tind, de la 1500-1800 m. mal-
time, piepturI inclinate, ce ser-
vesc de pasune.
Padurea ¡Azutä
de la Sinaia pare a fi populata
Cu un codru de fag curat. In-
trind Lisa in ea, vedem un sub-
arboret format de amestecatura
de fag cu brad dominant.
Piscul - aineluI, izvor de apli
mineralel, com. Sinaia, pl. Pe-
lesul, jud. Prahova, proprietatea
statuld si a case! Brincove-
nesti, situat pe regiunea munti-
lor, in apropiere de gara Sinaia.
Acest izvor contine iod si pu.
cioasa.
Piscul-Cocorului, mofie, judetul
Arges. Ved N5.nasesti.
Piscul-CorbuluI, sat, facind parte
din com. Nicoresti, jud. Tecucid,
situat pé malul SiretuluI, in
partea de V. a com., desparta
de qoasta-Lupef prin o ALA.
Are o intindere de 3 ihr kil.
si se afla la 3 kil. si 250 metri
de Nicoresti.
Are o populatie de 143 fa-
mili!, sad 639 suflete, care lo-
cuesc in 140 case ; o biserica,
 PISCUL-CORBULUI
cu hfamul Intimpinarea-Dom-
nula Biserica actuala este zi-
dita la 1826. In locul eI ati
fost inca alte trei biserici, care
ail fost, se zice, arse de 'Mari.
Piscul - Corbului, nunare dedil
parid dealulul ce se hiende la
S. de satul Popqti, com. Mic-
lesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti.
Piscul-Cornetului, deal, la N.
de com. Dobre§ti, pl. Podgoria,
jud. Mu§cel, inalt cam de 250
metri. In virful sati se Arad cA-
ramizi i ruine vechT de zid.
Piscul-Crásani, localitatef jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Copuzul, in care abunda cera-
mica daca si preistorica si care
se invedereazd prin o multime
de cioburT de vase. ((Trompeta
Carpatilor», No. z x37 din 1874
Tocilescu, (Dacia inainte de
Romani»).
Piscul- cu-Bordeele, pisc, pe
creasta irulur de dealuri ce
brazdeaza in lung si lat com.
Coste§ti, plaiul Horezul, jud.
Vilcea ; se prelungeste pe toata
partea de E. a com., in stinga
riului Coste§ti.
Piscul-cu-BrazI, munte, in jud.
Dimbovita. Ved Brindusile.
Piscul-cu-Drumul, a'eal, in jud.
Gorj, pl. Jiului, com. Valea-cu-
spre E. de com.; se in-
tinde din dreptul com, pana
spre S.-V. de com. Negomirul,
jud. Mehedinti ; este acoperit
cu padure marunta.
Piscul-cu-Plopi, pisc, spre S.
de com. Talea, plaiul Pelesul,
jud. Prahova. Serva de p4une
vitelor locuitorilor.
Piscul-cu-Pope§ti, Mofie a sta-
728
tului, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Piscul, in suprafata de
2338 hect., din care 605 hect.
s'ad vindut. Are padure pe ea.
Inainte apartinea manastirei Ca-
luiul.
Piscul- cu-Pope§ti, piclure a
statuluT, jud. Dolj, pl. Cimpul,
com. Piscul, in intindere de
100 hect., populata cu tufani.
Piscul-cu-§ira, deal, la N. com.
Rade§ti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt,
servind de Opine vitelor lo-
cuitorilor.
Pe acest deal Ru§ii si-ati a-
sezat corturile la anul 1854.
Din crqtetul dealului, atit
la E. cit si la V. incep sesuri in-
tinse, pe care se cultiva cereale.
Piscul-DomnuluI, pirc, pe cul-
mea ce se lasa din creasta
Carpatilor, printre girlele Drajna
Teleajenul, jud. Prahova, com.
Drajna-d.-j., plaiul Teleajenul.
Ad, la confluenta riului Drajna
cu Teleajenul, se terminA cul-
mea de deal ce incepe din
muntele Craiul si se lasd spre
S. Vez! Drajna-d.-s.
Piscul-DrighicI, san Rogo-
jasca, peidure a statului in
intindere de 150 hect., jud.
Prahova, pl. Podgoria.
Piscul-FloareI, pisc, pe dealul
Coasta-LungA, com. erbanesti,
pl. Mijlocul, jud. Vilcea, din al
carta virf se vede stabilimentul
balnear de la baile Govora, si-
tuate in Valea-Hintei.
Piscul- Galben, trectitoare, in
Transilvania, jud. Vilcea. De
la acest pichet si pana la Do-
bruna, cea mai apropiata treca-
toare, sunt 20 kil.
Piscul-Herasca,sat, facindparte
www.dacoromanica.ro
PIS CUL-INALT- 1-TUTUIAT
din com. rur. Cociocul, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov, situat la N. de
Cociocul, intre paduz ea Radu-
Voda i malul drept al riului
Ialomita.
Se in tinde pe o suprafata de
290 hect., cu o populatie de 158
locuitorT.
Statului apartin x88 hect. si
locuitorilor, 102 hect. Statul cul-
tiva prin arendasii sal 30 hect.,
restul e padure. Locuitorir cul-
tiva tot terenul.
Numarul vitelor mari e de
116 i al celor miel de 181.
Piscul-HIrse§ti, mofie a sta-
in jud. Covurluiii, pl. Si-
retul, com. Piscul.
Piscul-Holmul, deal, mal jos de
.dealul Baba-Ghicea, linga satul
Cordeni, com. Ivinetesti, pl.
Crasna, jud. Falda. La poala
acestui pise, trae() poiana in-
tinsA i cu priveliste frumoasa,
se afla biserica satului Cordeni,
zidita la 181 5.
fir de
dealurt, paralel cu culmea Ma-
cinului i oblic pe culmea Isac-
cer, jud. Tulcea ; se desface din
dealul Greci; se intinde spre N.,
avind o directiune generala de
la S.-E. spre N.-V., brdzdind
partea de E. a p154e1 Macin
a comunelor sale Greci hila;
din el se ramifica spre N. dea-
lurile Pietrosul, Chitlis, Sevastin,
Piscul-Ro§u ; i spre E., dealurile
Oltoiul, Gogoncea i al-Teilor ;
din el i§i iaü nWere vaile: Ne-
vestelnita, Valea-Ascunsa, Lun-
cavicioara, Luncavita-Mica, Va-
lea-Lupului despre E. si Rahova,
Ditcon, Crucelari, despre V.;
ramificatiile care privesc satul
Greci sunt ripoase i prApasti-
oase ; pe muchia luT merge dru-
mul comunal Jijila-Balabancea ;
este acoperit cu intinse
 PISCUL-LEOTI/
de stejarr i tei i Cu papa
bogate.
Piscul-LeotiI, pddure a statula,
ta intindere de 200 hect., pen-
dinte de com. Nucsoara, plaiul
Nucsoara, jud. Musca.
Piscul-Lesilor, zdvaig de salcie,
jud. Vlasca, pl. Cilnistea, in
vea ArgesuluT, pe proprietatea
Gradistea, a d-lui N. Tataranu.
Se zice cä T-a luat numele de
la LesiT, ce ail stationat ad i cu
ocazia luptei de la 1765 intre
Rusi i TurcT, din fata Co-
meneT.
Piscul-L eurzeI, proprietate, a
Eforiel Spitalelor Civile din Bu-
curesti, fosta pendinte de schi-
tul Brebul, com. Brebul, plaiul
Prahova, jud. Prahova, in in-
tindere de 245 hect., din care
78 hect. suprafata impadurita
si 167 hect. pamint cultivabil
finete. Are multe golurT.
Piscul-luI-Bfiloia, deal, in jud.
Gorj, com. Bolbosi, din plasa
Jiului, spre E. de comuna; in-
cepe din raionul judetuluT Me-
hedinti ; se Intinde d'alungul
comuna ; pe acest deal se
afla padure, plantatii de viT si
prunT.
Piscul-luI-BIrsan, pisc, mal la
S. de piscul Piatra, jud. Pra-
hoya, com. Drajna-d.-j., plaiul
Teleajenul. Pe el se d'a. Jinete,
lar la poalele lui se cultiva
cereale.
Piscul-lul-Ciocan, pise, pe cul-
mea de deal ce se lasa din
creasta Carpatilor, printre gir-
lele Drajna i Ogretinul, com.
Drajna-d.-s., jud. Prahova.
Piscul-luI-Dobre, deal, situat
in partea de N. a com. Cornul,
729
pl. Prahova, jud. Prahova. Ser-
vete pentru pasunatul vitelor.
pisc, pe teri-
torul com. Iepureni, pl. Prutul,
jud. Falda, pe capatul de E. al
dealului Taina, linga valea Ben ta.
Legenda spune ca pe acest pisc
de deal a fost un palat dom-
nesc, pe timpul and exista t'ir-
gul Benta.
Piscul-Lung, munte, la N. de
com. Rimesti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, proprietatea sta-
tuld, servind de suhat pentru
Aci se fabrica brinza buril de
burduf.
Piscul-Lung, peldure, a statuluT,
situata. pe muntele Cocora, com.
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea, in intindere de 563 hec-
tare.
Piscul-Lung, pei'dure, a statului,
In intindere de 95 hect., si-
tuatä in com. Vaideeni, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Piscul-Lungeni. Ved Lungeni,
jud. Arges.
Piscul-LunguluI, a'eal, cu vil, in
jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., com.
Marginenl. Are dota vilcele, una
spre E., numita Valea-LunguluT,
Cu 3 Mitin]; si alta spre V., a-
vênd 4 fintinT i numita Papa.
Piscul-LupuluI, capul de N. al Piscul-PredoaneI, deal, com.
Ostrovulul-Lupulul, unde ca-
nalul Lata se uneste cu Stu-
parita, pe teritoriul COM. Tichi-
lesti, jud. Braila.
Piscul-MosuluI, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti, t'Adiad parte din
com. rur. Mosoaia.
Piscul-Netotulul, munte, linga
granita TransilvanieT, jud. Mu--
www.dacoromanica.ro
PISCUL-RADULIA
cel, fosa proprietate a schitului
Aninoasa.
Piscul-NetotuluI, padure, a sta-
tuluT, in intindere de 400 hect.,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Piscul-PaiuluI, sat, in jud. Ro-
man, pl. Fundul, com. Oniceni,
spre S. de satul Oniceni.
Piscul-ParuluI, virf de deal, al
culmeT DealuluT-Izvoarelor, jud.
Tulcea, situat in pl. Isaccea,
pe teritoriul com. rur. Meidan-
Chioi i anume in partea cen-
tran a pla.eT i cea de N. a co-
muneT, la 2 kil. spre N. de sat ;
are o inaltime de 267 m., punct
trigonometric de rangul al 3-lea,
dominind satul i valea Mei-
dan-Chioi ; pe la poalele 'uf trece
drumul comunal Luncavita-Mei-
dan - Chioi i Valul-luT-Traian;
este acoperit cu paduri.
Piscul-Perisani, mo,rie, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul
com. Rasa, pe care se afiä sa
tul Lefter.
Piscul-Plesuv, virf, pe cuhnea
?nafta a dealului de pe mosia
Orofteana-Sutu, com. Orofteana,
pl. Herta, jud. Dorohoiti, cu ve-
dere intinsa asupra BasarabieT
si Bucovina. Traditia spune ca
aid era loc de strajuire in
timpurile de navalirT barbare.
Priseaca, pl. Oltul- d. -j., jud.
Oh.
Piscul-RahoveI, deal, in jud.
Tutova, pl. Simila, com.. Bog-
dana, spre N. de satul Bog-
dana.
Piscul-RaduluI, sat, cu 20 fa-
jud. Arges, pl. Pitesti,
facind parte din com. rur.
 PISCUL-RADULUt
Grosi. Are o bisericA vechle, PA-
cutA de un capitan Radu Hotul,
de la care se trage si numele
satuluT.
Piscul-Raduluf, in jud.
cdtun,
Putna, com. GAurile, pl. Vran-
cea, situat pe Piriul-GAuriI si
imprAstiat de-a lungul acestuf
pifia.
Are o populatiune de 437
suflete, care locuesc in Ico case;
o bisericA filialA, cu hramul Sf.
Niculae.
Piscul-RateI 0 Chiciul-Mic,pii-
durf, de ostrov, situate in pl.
Balta, jud. BrAila.
Piscul-Rater se mArgineste de
jur imprejur cu DunArea-Veche.
Chiciul-Mic se hotAreste la E.
ca DunArea-VechIe ; la V., cu
Veriga-RateT, ce o desparte
de Giurgeanca.
AiI o suprafatA de 125 hect.,
populatA cu salde.
Piscul-Rizului, deal, in jud. FA1-
cia, pl. Crasna, com. Ivinetesti,
numit ast-fel de la spAtarul Gh.
Rizu, fost proprietar aci pe
la 1800.
Piscul-Ro§u, deal, in jud. Tul-
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita ; se des-
face din dealul Piscul-Inalt-si-
Tutuiat ; se intinde spre N.,
inteo directie generall de la
S.-V. spre N.-E., brAzdind partea
de N.-V. a plAseT si cea de S.-E.
a comuneI ; se intinde printre
Valea-Codrului si a-StancAI; este
acoperit cu pAdurl si tufArisurl ;
virful sla este format din gra-
nit rosu.
Piscul-Ro§u, loc, unde se varsA
pirlul Valea-Poper, din jud. Vas-
luir', com. BdrAsti, pl. Fundan,
in rinl SacovAtul. De ad i se
scoate mult nisip rosiatic.
730
Piscul-Rusului, sat, in jud. Ro-
man, pl. Siretul-d.-s., com. Sta-
nita, spre S. si la 3 kil. de sa-
tul Sanita, asezat pe un vid de Piscul - TurculuI, loc, in jud.
deal. Are o populatie de i8 fa- Muscel, pl. Podgoria, com. Do-
miliT, saa 80 suflete, din care 18
contribuabill, locuind in 21 case;
o bisericA de lemn.
LocuitoriT posea : 99 vite
marT cornute.
Piscul-ScroafeI, deal, in jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Zli-
colul, ce se tasa din Dealul-MA-
gurilor, desparte valea Ploscuta
de afiuentele sAti de pe stinga,
pirita Scroafa.
Piscul-Serei, deal, inalt, in com.
Bujor, pl. Prutul, jud. Covurluia.
Piscul-SocoleI, loc putin ridicat,
de unde incepe hdtarul t'irga-
soruluT Socola, jud. Iasi, pl. Co-
drul, com. Buciumi, si unde se
sfirseste tirgusorul TreT-FintinT;
peste el trece soseaua nationall
Iasi-Vasluiti.
Piscul-Stana, pisc. Vezi Stana,
sat si deal, com. TirziT, plasa
Crasna, jud. Elida.
Piscul-Turcilor, munte, in jud.
Muscel. D'aci, riul Dimbovita,
care udI poalele sale, la direc-
tia spre S., dupä ce trece prin-
tre picioarele virfurilor : T'Ama-
sul, Cascul, TImAselul si se di-
rige ea.lre DrAgInelul. Ad i este
o cetate, care ar fi flcutA de
TurcT pe la anul 1737, cind cu
resbelul dintre Austria si Tur-
cia.
Piscul-Turcilor, pltdure supusA
regimului silvic, pe piscul CLI
acelasT nume, proprietate a d-lul
I. Bejan, pendinte de com. Ru-
cArul, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel ; are o intindere de 1 io
hect. impreunl cu pAdurea Be-
www.dacoromanica.ro
PISCUL-VXIEI-MARI
rila, avind, ca esentA dominantA,
fag.
bresti. La 18 2 I, vr'o 40 locuitorT
din Gdesti, capitala jud. Vlasca
pe atuncf, in frunte cu isprav-
nicul Colfescu, s'ad ascuns de
frica Turcilor in pAdud.
De atund acel pisc s'a numit
Piscul-Turcultd.
Piscul-Turculul, localitate, la
V. com. Mateesti, pl. Oltetul-
d.-s., jud. Vilcea, unde se zice
cä ar fi locuit TurcI si avind in
pAmint rAmAsite de zidurl. Spre
V. se ridicI ingtimea numitA
MAgura, de unde se vede, spre
E., jumAtate pl. Horezul, spre S.,
jumAtate pl. Oltetul si spre V.,
jumAtate pl. Novaci (jud. Gorj).
Piscul-TurculuI, pädure, in jud.
BrAila, pl. VAdeni. Se mArgineste
la E. si N. ca Dunlrea-MAcinuluT ;
la V., Cu DunArea-Vapoarelor ;
la S., cu venga Piscul-TurculuT.
Suprafata : 121/3 hect., esenta :
salcie.
Piscul-TiganuluI, munte, la N.
com. Rimesti, pl. Horezul, jud.
Vilcea, intre muntir Bolca si
Petricica. Serveste de suhat pen-
tru vitele mati.
Piscul-Uliului, pisc. Ved Podi-
sul, deal, com. BAsesti, pl. Mij-
locul, jud. FAlcia.
Piscul - Ulucilor. Ved Popesti,
deal, com. Tanacul, pl. Crasna,
jud. Vasluiti.
Piscul-VMei-Mari, pisc, in jud.
Prahova, pl. Podgoria, comuna
Hirsa, pe care a fost plantatA
vitA si care servA de pAsune vi-
telor si pentru cultura cereale-
lor, de cind viiie s'e' filoxerat.
 PISCUL-ZAVERE1
Piscul-ZavereI, /oc, in jud. Vil-
cea, pl. Oltul-d.-s., com. ZAvi-
deni, unde la 1821 avu ciocnire
Tudor Vladimirescu cu GreciI.
AstAzI e acoperit cu vil.
Pisculeasa, rnocie, in jud. Jalo-
mita, pl. Ialomita-Balta, com.
Poiana, in suprafatd de 2100
hect., din care 120 hect. pAdure.
Pisculcni, cdtun, al com. Tisdul,
jud. Buzäü, cu 120 locuitorr
33 case.
Piscule§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. Tinosul, pl. Crivina,
jud. Prahova. Locuitorir aces-
tul cAtun s'ají improprietdrit la
1864.
Piscule§ti, vechre numire a sa-
tulur Mdrculesti, jud. Prahova.
piscule§ti, trup de mofie, al sta-
tulur, jud. Prahova, pl. Crivina,
com. Tinosul, fost pendinte de
m5.ndstirea Mislea, in intindere
de 227 hect., din care 41 hect.
pdclure, Vindute d-lur Colonel
Carcaleteanu, cu 160000 ler.
Piscule§ti, trup de pddure, al sta-
tulur, in Intindere de 30 hect.,
pendinte de com. *lima, plasa
Tirgsorul, jud. Prahova, care,
impreura cu trupul irna (400
hect.), formeazA pAdurea
Pisculetul, sat, in jud. Dolj, pl.
Cimpul, COM. Ghidiciul,
suflete, locuind in 33 case.
Pis culetul, mofie particularA, jud.
Dolj, pl. Cimpul, com. Ghidi-
ciul.
Piscuna§ul, ramificalie a munte-
lur Penteleul, jud. BuzAti, intre
MicIdusul Piciorul-Caprir
i Locuitorif posea: 22 plugurr,
care se prelungeste spre E. pAnA
In apropiere de rtul SlAnicul.
03617. Maraie Dioaanar Ceograjto. Vol. IV
731
Piscupeasa, numire datd unei
pdrft din pildurea statulur Bra-
dul-cu-Sforile, jud. Buzdii, pAdu-
rea de fagr secularr, acoperind
muntele Stina-BAtrind, din co-
muna Laposul:
Piscupia, numirea vechte a satu-
lui BAltesti, din jud. Prahova4
pl. Podgoria, com. Podeni-Vechr.
Piscupul, movild inaltA, In jud.
Buzdii, com. GAvAnesti, in mar-
ginea laculur Costeiul.
Piscuril-lui-Väeärie, deal, jud.
Prahova, pl. Filipesti, com. Di-
testi, pe care mar nainte, a fost
situatA com. Ditesti. Pe dealurile
com. sunt plantate vii, prunr,
nucr si merr. Parte servA si de
pdsune pentru vitele ldcuitori-
lor.
Piscurile, com. rur., jud. Gorj,
pl. Jiul, la N. com. Costesti-Daia.
Se compune din cAtunele Pis+
curile si SA.rddriesti. Cdtunul SAr-
dAnesti situat pe tärmul sting
al Jiulur, se bucurA de un pa-
mtnt fertil. Cdt. Piscurile, fiind
asezat mal mult pe dealurr pa-
duroase, avind o strimtA vAlcea
de cultivat, locuitorir sAI se o-
cupa mar mult cu lucrarea lem-
nulur si mar cu seamA cu
Orla.
Suprafata com, e de 1438 hect.,
din care : 560 hect. pAdure, 548
hect. loc cultivat, finete i pAsu-
Cu 236 ne, 14 hect. vil si 19 hect. prunr,
parte ale locuitorilor mosnenr
improprietdriff, parte ale pro-
prietAter marr.
Are o populatie de 170 fa-
sari 253 suflete, din care
138 contribuabilI ; 2 bisericr,
deservite de i preot si 2 ctn-
tAretr.
105 care cu bor, 2 clrute cu
ce, 393 vite marr cornute; 16
www.dacoromanica.ro
PISERA SI GROPANA
cal, 372 or, 58 c4pre, '102
; 15 stupr cu albine.
Budgetul com. e la veniturr
de leI 1627, bani 25, iar la
cheltuelf de ler 1361, banI 32.
Comunicatia in comunl
face prin soseaua comunall, care
o pune in legAturA la S. cu com.
Costesti-Daia, lar la N.-V. cu
comuna Plopsorul.
I i comunl se gAsesc 4 pu-
turi si 5 fletter.
Dealurile mar insemnate in
Piscurile sunt: al-Jiulur, Pietroa-
sa si al-Sterpoaer.
Piscurile, cdtun de reedintd al
com. Piscurile, pl. Jiul, jud. Gorj.
Are o suprafatA de 452 hect.,
intre care : 6o hect. pAdure, 208
hect. arabile, finete si pdsune,
13 hect. vil' si 15 hect. prunT.
Are o populatie de 117 fa-
milir, san 336 suflete, din care
85 contribuabilI ; o bisericA de
lemn, fAcutA de locuitorr pe la
anul 1878, deservitA de I preot
si 2 cintAretr.
Locuitorir, pe lingl agricul-
turd, se mar ocupl i cu dogAria.
Er pose& : iz plugurr, 8o
care cu bol; 220 vite marr cor-
nute, 8 cal, 149 or, 61 capre,
73 rimAtorr ; to stupT cu albine.
Piscurile, vale, spre N. de com.
Topesti, plaiul Vulcanul, jud.
Gorj ; se intinde, de la N. spre S.,
din locul numit al TAciunilor,
pe o intindere de 3 kil. ; trece
printre dealurile Ironi si Petreni,
dA in Valea-Pirgavulur.
Piscurile, vale, pe care e situat
cAtunul Piscurile, jud. Gorj, pl.
Jiul ; are o directiune N.-S.; e
formatA la E. din Dealul-Bibes-
tilor, iar la V. de culmea dea-
lulur din stinga Jiulur.
Pisera §i Gropana, mofa, aparti-
nind spitalulur din Tecucia, jud.
98
 P1SICA
Tectíciii, si,tuate in raionul com.
BrAhlsesti.
Pisica, rom. rur., in jud. Tul-
cea, pl. Macinul, situata in par-
tea. de N.-V. a judetulut la 72
kit. spre N.-V. de orasul Tul-
cca, capitala districtulut i in
partea de N. a plaser, la 24
kil. spre N. de oraselul Macin,
resedinta piase/.
Se margineste la N. cu jud.
CovurluiA, de care se desparte.
pi-in fluviul Dun Orea; la E., cu
Basarabia, despartita tot prin
Dunare ; la S., Cu com. Vaca-
reni í Luncavita ; la V., cu
jud. Braila, despartita prin
Face parte din regiunea easa
a judetulut Cea mar mare parte
a teritoriu/ur san este formata
din mlastinr (5000 hect.), lacurr
balt1 (2000 hect.), Dunare
Orle (3000 hect.) si. numar 2000
-hect. sunt pamint ferm, i acesta
format din asa numitele grin-
durr (locurr ridicate de-asupra
stuhuluT) de pe malul drept al
Dunarer, din care principalele
sunt : Grindul-Golaseilor (pAdu-
ros), Grindul-Oalelor, Grindul-
Vulcanulur, Latimea, Zatoaca,
ostrovul Chiciul, Grindul-Geme-
ner (acoperit in parte cu padu-
rea Gemenea), Grindul-Galatilor,
Grindul-Cluciulut Tinda, Grin-
dul-Brailer, Grindul Gogoncer
Pisica, cel mar mare si cultivabil.
Inaltimea medie a acestor grin-
duri este de la 1-4 m. de-a-
supra nivelulur Dunarer i balti-
lor de prin prejur.
Movile care depasesc acest
nivel, sunt : movila Zatoaca,
9 m., pe grindul cu acelasr
nume, la N..-V.; Movila-Cardo-
nula, 6 m., pe grindul Pi-
sica, la N.; movila Popina-
Mare, 26 m., un vid de deal
pictros bite° insula din lacul Po-
pina ; movila Popina-Mica, pe
732
grindul Pisica, To m., la S.
Grindul Pisica are la N. douè
padurr, numite Pisica i Padurea-
de-la-Reni, (mamitä ast-fel pentru
ca se afla in fata orasulur rus
Reni), apoT padurea Popina-
Mica, cam de 40 hect. Intinderea
tuturor padurilor este de aproape
700 hect. Insule sunt: ostrovul
Chiciul de 80 hect. la apus, format
de Dunare i separat de uscat
prin bratul Zatoaca, acoperit
cn tufáris de salcir i situat in
fata orasulur Galati; insula Po-
pina, la S., in lacul Popina, cu
12 hect. intindere Malta de 26
m. formata din piatrd, acoperita
cu un strat subtire de pamint
pe care creste putina iarba
Dunarba, o uda la V., N.
E., despartind-o de Basara-
bia, pe o intindere de aproape
40 kil. i formeaza ostrovul
Chiciul, ce apartine com. Pe
linga Dunare avem o mul-
time de &le ce sunt formate
de eaji se scurg tot in ea:
Asa sunt Gira - Mocanulur, ce
formeaza Balta-Mocanului, la
S.-V.; Girla-luI-Tanase, ce se
uneste cu spre
a se varsa in gira Zatoaca,
udind cite-sr trele partea vestica
a com.; Girla-Brailer, ce se ra-
mifica In mar multe brate, co-
.municind i Cu lacul Popina,
udind comuna la rasarit ; cea
mar insemnata, Orla Ciulinetul
care udä com. prin mijloc, d'alun-
gul grindulur Pisica, trecind
prin satul Pisica ; Girla-Com-
brer, mar mult o baila de cit
o gira, la S.
Balt1 sunt numeroase si de
diferite marimr. La E. sunt Cra-
pina, de 420 hect., sta in lega-
tura cu Dunarea i cu balta
Popina, de roo hect. ; Glavita-
Mare, 24 hect. ; Racul, ro hect.;
Balta-Brailer, lo hect. ; Lungul,
t hect. ; Baroana, io hect. ;
www.dacoromanica.ro
PISICA
Glavita-Mica, 20 hect. ; Motea,
5 hect. ; Boul-Rosu, 6 hect. La
S. sunt : Slavna, 5 hect.; Tinosul,
4 hect.; Balta-Ascunsa, 34 hect. ;
Tin da, 20 hect. Spre S. si V.
de com. sunt: Cluciul, 6o hect.;
Ciulinita, 50 hect. ; Plosca, 200
hect., ce comunica cu balta La-
timea, de 20 hect. si Balta-Mo-
canulut de i io hect. ;
sqti, 8o hect., si altele mar miel,
a ca.ror intindere totala este
de 120 hect. Malurile acestor
baltr sunt joase; ele contin pestr
diferite specir: crap, somn,
!Abusa, lin, stiucl, etc. Venitul
pescultulur este al Statulut
Se compune din doua-catune :
Pisica, catunul de re5edinta, a-
sezat spre N., pe malul sting al
&le Ciulinetul, la i kil. de Du-
nare ; Azacliul, la V., pe grin-
dul Zatoaca, la 15 kil. spre V.
de catunul de resedinta, Física.
Intinderea Malä a com.. e de.
12000 hect., din care: 2000 hect.
loe bun pentru cultura; ding a-
cesta 40 hect. sunt ocupate de
vatra satulur, 180 hect. sunt ale
locuitorilor, 650 hect. ale par-
ticularilor i restul, impreuna cu
baltile 5i stuhurile, sunt ale sta-
tulur.
Are o populatie de x55 fa-
miliT, salí 615 suflete, din care
166 contribuabilT ; 2 coale, una
In cat. Pisica, fundata in 1888
de locultort conclusa de un in-
vatator, frecuentata de 43 copir;
alta, in ca.t. Azaclîü, fundata in
1886 de locuitorr, condusA de
o invatatoare; i free. de-53 co-
pir ; doul bisericr, una in cat. Pi-
sica, cu hramul St. Nicolae, zi-
dita in 1885 de catre locuitorr,
pe ruinele uneia mar vechr, de-
servia. de un preot si un cintaret;
a doua in cat. Azacliü, .tot cu
hramul St. Nicolae, zidita de cA-
tre locuitorr in anul 1834, cu un
preot 5i un cintaret.
Locuitorir posea: 24 plugurr,
 PIRCA
Lo° bol, 8o vacT, 800 oT, so
capre i 250 rimatorT.
Comerciul este activ i consta
in import de instrumente agri-
cole, lipscanie, etc. s'Un export
de peste, lapte, pAsan i vite.
Budgetul com. e la veniturf
de 6000 leT si la cheltuell, de
5950 leT.
CaT de comunicatie sunt dru-
mutile naturale, ce duc la cát.
Azaclia, la com. Vacareni, Lun-
cavita i unul pe malul Dunarei
spre orasul Isaccea.
Pisica, sat, in jud. Tulcea, pl.
Macin, cat. de resedinta al com.
Pisica, asezat in partea nordica
a com. si a pl., pe grindul Cu
acelasT nume, nu departe de Du-
nare, pe malul sting al eirleT
Ciulinetul.
Se margineste la apus cu cat.
Azaclia, la S. cu com. Vaca- Pisica, japse, jucl. Braila, situata
reni i Luncavita, la N. si' Er in ostrovul Popa la N. de Japsa-
cu Basarabia. de care se des- Muta si la S. de punctul Ibisi
parte prin incepe din partea dreapta a
Are o intindere de 8000 hect.)
din care 740 hect. loc solid,
restul ball i stufurT, si 22 hect.
ocupate de vatra satuluT.
Are o populatie de 80 fami-
liT saA 400 suflete ; o scoala
mixta ca un invatator ; o bi-
serica.
Pisica, vecke numire a satului
Eliza, ce formeaza acum satul
Elisa-Stoenesti.
Pisica, insuld, In Dunare, in
pl. Borcea, jud. IaIomia, in
dreptul satulul Tonea, avind pa-
sunf i padure de salcie si plop.
Pisica, pichet vechig de frontierd,
pe limare, in insuIa cu acelasT
nume, jud. Ialomita, pl. Borcea,
In dreptul satulta Tonea.
Pisica, grind, saa loc ridicat de-
asupra loculuT inconjurator, in
733
jud. Tulcea, pl. Macin, pe teri-
toriul com. rurale Pisica; are
o forma lunguiata i serpuitoare
Incepe de la Dunare si este
strabatut de - alungul saa de
gira cea mare a Ciulnetului.
Sta in legatura la V. cu grin-
durile Ciupitoaia,
al-CluciuluT i Tinda; la E.,
Cu grindurile Gogoncea i Grin-
dul - BraileT. In interiorul saa
se afla doua movfle: Popina-
Mica, de io m., i Movila-Cardo-
nuluf, de 6 in., puncte trigonome-
trice. Pe el, aproape de Minare,
se afla asezat satul Pisica, lar in
partea sa nordica se afla o pa-
dure. Prin centrul sarz, de-alun-
gul gtrleT Ciulnetul, merge dru-
mul comunal Pisica-Luncavita.
Are o intindere cam de 410
hect. si e cultivat in mica parte.
CremeneT.
Pisica, picture, in jud. Tulcea,
pl. Macin, pe teritoriul satulul
Pisica, situata in partea de N.
a plaseT si a com., nu departe
de Dunare; se intinde pe grin-
durile Pisica i Gogoncea ; e
strabatuta de 2 raid girlite;
prin marginea vestica tnerge
un drum comunal pe marginea
Dunaref; are o intindere de
aproape Too hect.
Pisicarul, padure a statuluT, in
jud. Teleorman, pl. Teleormanu-
luT, in. intindere de 150 hect.
Face parte din proprietatea sta-
tuluf, numita Silistea-Glavacio-
cuI.
Pistreni, mofi e, a statuluT, pen-
dinte de com. Scortarul-Vechia,
pl. Vadeni, jud. Braila, cu o
buprafatl de 17So hect.
www.dacoromanica.ro
MTEVII-D]ls1-DEAL
Pistritul, cdtun, al com. Goidesti,
jud. Buzan, cu 60 loc. si 14 case.
Pistrita, sat, in jud, laehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Coma-
nesti. Alta data forma singur o
com. deosebita.
Pistrita, piria, izvorind din
satul Pistrita, jud. Mehedinti ;
curge spre E., trece la com.
ComAnesti, unde se impre-
una ca Piriul-Comanestilor, Ltda.
comuna Crainici, unde la nu-
mele de apa Crainici, indrep-
tindu-se spre Iupca, ande curge
sub acest din arma nume.
Pistrita, drum, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, com. rur. Co-
manesti, ce uneste satul Pis-
trita ca satul Tarnita si com.
rur. Comanesti ; ce/ mal scurt
drum intre com. rur. Coma-
nesti i Baia-de-Arama.
Pi§olea, phig, jud. Vilcea, com.
Calimanesti, plaid Cozia ; izvo-
reote dintre dealurile Piva
Plesul, si se varsa In riul Olt,
in dreptul Ostrovuld.
Piqteanul, lac, jud. Tulcea, in par-
tea de V. a pl. Sulina i cea su-
diel a com. urb. Chilia-VechTe,
format de lacul Cimpoiul; are
70 hect. intindere ; e inconjurat
cu stuf i contine peste.
Pigte§ti-din-Deal, cdtun, al com.
Budieni, pl. Ocolul, jud. Gorj,
situat pe dealul cu acelasT nu-
me, pe o intindere de 3000 hect.,
din care : 65 hect. arabile, 75
hect. finete, 6 hect. vie, 150
hect. izlaz, padure i pomet, 4
hect. vatra satu/ut.
Are o populatie de 95 fami-
liT, saa 480 suflete, din care 90
contribuabilf ; 2 bisericl, una
de lemn si alta de zid, deser-
vite de un preot si un cintaret.
 PISTESTI-DIN-VALE
Locuitorii poseda : IO plugurT,
18 care cu bol ; 206 vite marl
cornute, 20 cal, 380 ol si 30
capre.
Pistesti-din-Vale, cätun de re-
sedinta al comunei Balanesti,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat in
valea piriului Amaradia, la S.
com., pe o suprafata. de 400 hect.,
din care : 50 hect. arabile, 55
hect. finete, 25 hect. vie, 6o
hect. izlaz, 202 hect. pa.dure si
pomet si 6 hect. vatra satului.
Are o populatie de 118 fa.
milii sati 200 suflete, din care
123 contribuabili; o bisericä de
zid, deservita de r preot si r
cintaret ; o scoala.
In cat, se allá: 4 puturi si 3
fintinT.
LocuitoriT posea : .22 plu-
guri, 40 care cu bol, 3 carute
cu cal; Ioo vite marI cornute,
3 cal, 400 Or, 129 rimatori ; 20
stupT.
Comunicatia in catun se face
prin soseaua vecinald, care o
pune in legatura. la N. cu com.
sa Balänesti, iar la S., cu cat.
Dragoeni.
Pitäreanca, sati Sericul, trup
de mofie, in jud. Vlasca, com.
Batcoveni.
Piteasca, sat, facind parte din
com. rur. Piteasca-Pasarea, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat la
N. de Pasarea. Ad este rese-
dinta primaria
Se intinde pe o suprafata de
1214 hect., cu o populatie de
638 locuitori.
D-1 Sp. Gazoti are 950 hect.
si locuitorif 264 hect. Proprie-
tarul cultiva 600 hect. (50 izlaz,
300 padure). Locuitorii cultiva.
tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Ilie, deservita de 1 preot si
r cintaret, edificatä de doamna
734
Pulheria Blaremberg, fosta pro
prietara a acester mosii.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarf.
Numarul vitelor mari e de
312, si al celor miel, de 516.
Satul se allá pe locul de azi
numal de la a. 1843; mal ina-
inte se afla pe dealul Piteasca
ce vine in partea despre Vest
a satulur, unde inca mal exista
ramasite din biserica ce a fost
pe atunci.
Piteasca, deal, jud. Ilfov, in par.
tea de Vest a satului Piteasca
avind o suprafata cam de veo
500 pogoane, pe care se cul-
tiva' grifi, porumb, pepenT si din
care o parte este acoperita cu
padure.
Piteasca-Pasärea, come rur.,
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situ-
ata la N.-E. de Bucuresti, Ruga
valea Pasarea, la 22 kil. de Bu-
curesti.
Se compune din satele : Pa-
Oxea, Cozieni si Piteasca, in
raionul careia infrä si manastirea
Pasarea, Cu o populatie de 1003
suflete, care locuesc in 283 case.
Se intinde pe o suprafata de
2372 hect. Statul si d-1 Sp. Ga-
zoti el 1 800 hect. si locuitori1,
572 hect. Proprietaril cultiva.
850 hect. (50 izlaz, goo padure).
Locultoril 'cultiva tot terenul.
Budgetul com. e de 3568 lei
la venit. si de 34281e1 1a chelt.
Are patru biserici (la Cozieni,
Piteasca si 2 la manastirea Pa-
drea) ; I scoala mixta; 3 he-
lesteie.
Vite : 232 cal' si Tepe, io8 bol,
198 vaci si viteï, 14 taurr, 6
bivoll, r I bivolite, 59 capre, 24
porci, 964 oT.
Locuitoril posea: 46 plugurI:
23 Cu bol si 23 cu cal ; 130
care si carute : 66 cu bol, 64
Cu cal.
www.dacoromanica.ro
P1TESTI (PLASA)
Loc litorT improprietarit1 sunt
104, neimproprietaxitl mal sunt
225.
Comerciul se face de 6 &ir-
ciun-Jarl si 1 hangia.
Pitesteanca, sat, facind parte
din com. rur. Calareti- einoaia,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Se in-
tinde pe o suprafata de 750
hect., cu o populatie de F34 lo-
cnitorT.
D-1 G. Pitisteanu are 650 hect.
si locuitoriT Ioo hect. Proprie-
tarul cultiva. 540 hect. (25 izlaz,
74 padure). LocuitoriT cultiva.
95 hect. (5 izlaz).
Comerciul se face de r di--
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
244 si al celor miel, de 285.
Pitesti, /*a, jud. Arges. Se in-
vecineste la N. cu pl. Argesul,
la°.E. cu jud. Muscel, de care
este despartit de Riul-DoamneT
.si Argesul, la V. cu pl. Oltului
si Cu jud. Olt si la S. cu pl.
Cotmeana si Galasesti. Este u-
data. de riurile Cotmeana, Vedea,
Teleormanul,Riul-DoamneT si Ar-
gesul. Este de/uroasa si aci se
termina ultimele forturT ale cul-
milor de munti ce se ramifica
din Carpati.
'Intinderea totala a pl. este
de 122661 pog (61330 hect.),
din care 45670 pog. cultivabile,
36030 pog. padure si 40961
pog. necultivabile.
Plasa Pitesti are o com. urb.
si 31 de com. rur., formate din
149 sate si cat., cu o populatie
de 28000 suflete, 6673 case, 72
bisericl. Resedinta acesteT pl
este in Pitesti, capitala judetulur.
In pl. Pitesti, sunt mal multe
mahastiri si schituri: Bestelei,
Stanca, Trivalea. Prin pl. trece
calea ferata Pitesti-Slatina si so-
selele nationale si judetene : Pi-
testi-Slatina, Pites ti-C.-de-Arges,
PITETI (ORA)
Pitesti-Turnul-Magurele, Pitesti-
Giurgia, etc.
Statul posedá in pl. 4 pro-
prietatT, aducind un venit anual
de 14935 lel, si 987 pogoane pa.
dure.
Produce mal' ales porumb bun,
vin i rachia de prun e.
In timpul din urma aú ince-
put a se forma si miel indus-
trif in orasul Pitesti.
ora;, pe malul drept al
Argesulur, capitala jud. Arge$
si a pl. Pitesti. Se afla. la 288
m. d'asupra Marir-Negre si la
196,4 m. d'asupra Bucurestilor.
Latitudine de N.: 440 51' 30".
Longitudine de E.: 220 32' 40".
Timpul : I° 30' I 1". Este la
o8 kil. de Bucuresti si la 81
kil. de Slatina cu calea ferata.
Ora $ comercial servind de in-
trepozit productiunilor judetelor
Muscel, parte din Vilcea i Ar-
ges. Are o populatie de 15570
locuitorT (1899), 8903 barbatT,
si 6667 femer. Ad este rese-
dinta tutulor autoritatilor ad-
ministrative precum : Prefectura,
Comitetul permanent, Tribuna-
lul de I-a instanta, Primaria,
Creditul Agricol, posta, telegra-
ful (venit pe 1896-97: 68824
leT 64 b.). Este statie principalä a
cae! ferate Bucuresti-Virciorova.
Din Pitesti pleaca o ramura de
drum de fer la Curtea-de-Ar-
ges. Aci este resedinta divi-
zid a II-a a corpului I-ia de
armata. Pitesti posea un licea :
Liceul «I. C. Bratianu,, clasic,
infiintat ca gimnazia la 1866,
transformat, i apor o 5coa1ä
de meserif, 3 scolT primare
de baeti si 3 de fete, mal
multe institute, o scoala izrae-
lita, o scoala la bis. catolica,
una la bis. luterana. si una de
fete micT. Are i bisericr orto-
doxe i anume : schitul Beste-
lei, cu hramul SE Treime ; schi-
736
tul Buliga, cu hramul SE Voe-
vozT ; schitul Trivalea, cu hra-
mul Sf. Treime, aceste trei intre-
tinute de stat; bisericile : SE Ilie ;
Adormirea ; Cuy. Paraschiva ;
Nasterea Domnuluf ; Buna-Ves-
tire ; SE Nicolae; SE Gheorghe,
saa Biserica-Domneasca, fondat
de Constantin erban Basarab
si de sotia sa Doamna Masa,
la anul 1656 si bis. SE loan.
Aceste bisericT sunt deservite
de un personal compus din 20
preop, II gintaretT si il para-
cliserT. Mal are o biserica cato-
lica, una luterana, una protestan.
ta, una armeneasca si o sina.
goga, 4 cimitire, o gradina pu-
blica, un bulevard frumos plan-
tat care duce de la gara in cen-
trul orasuluT, o fabrica de pos-
tav, una de producte chimice
un spital de 40 paturT.
Orasul Pitesti are un budget
de 475107 leT, 63 banl (1895
1896).
Averea mobiliara a orasului
Pitesti (1897): localul Primarier
cu terenul slobod, 130000 leT;
localul PolitieT si judecatorieT
de ocol, 8 woo leT ; localul scoa-
leT de pe Bulevard, unde e si
g-imnaziul, 15 i000 leT; localul
scoaleT de la Fotache, 44000
leT; localul scoaleT No. i de
baep, 3o000 leT ; localul scoaleT
de pe Bulevard, 51000 lei ; Ca-
zarma Pompierilor, 92000 ; secolul XVI, precum si din se-
Mosia orasuluT, 150000 leT; ju-
matatea din mosia Dobrogostea,
8o000 leT ; locuri virane in oras
si pe linga rIS, 300001d; plata,
calculat dupA venit 5 0/o , 250000
lei ; tirgul din vale, idem, 540000
leI ; gradina orapiluT, 800oo leT;
Fintinele, i6000 leI.
In acest oras se tin anual
mal multe bilciuri, din care cele
mal principale sunt : la SE Gheor-
ghe, la Inaltarea Domnultd, la
Dumineca tutulor Sfintilor si la
Dragaica (24 tulle).
www.dacoromanica.ro
PITWI (ORA)
Pitesti este cap de linie a maT
multor sosele nationale si jude-
tene, precum soseaua Pitesti-Bu-
curesti, soseaua Pitesti-Cimpu-
lung, soseaua
soseaua Pitesti-
Slatina, soseaua Pitesti-T.-Magu-
rele i oseaua Pitesti-Giurgia.
Istoric. Dupl cercetarile pana
azi facute, pe locul unde se afla
asezat ora$ul Pitesti, se ridica, in
timpul dominatiuneT romane, o-
ra$ul Pirum. Legenda spune
un Negru-Vodä ar fi descalecat
Pitesti, ca i Curtea-de-Arge$,
Tirgovistea, Buzaul sí Cimpu-
lungul. Sigur este ca multe din
hrisoavele luT Mircea sunt da-
tate din orasul Pitestilor, la sfir-
situl secoluluT XIV. De la 1388
incoac. e, DomniT Tard-Rominestr
aS avut printre orasele lor de
re$edinta i Pitesti. De atuncT,
morile, viile i drumul cel mare
caxe trecea de la Bucuresti prin
Pitesti la ampulung si, de ad,
prin pasul Branului, la Brasov,
aa dat o viata, o insemnatate
politica si o bogatie comercian
si industrian, carT s'aa continuat,
creseind de la 1437 si pana. in
secolul trecut.
Radu-Voda, Vlad-Voda, fiul
luT Vlad-Voda, Mihnea Vacía
fiul luT Vlad-Voda, Neagoe-Ba-
sarab (Basarab-Voda., fiul luT
Basarab-Voda), alp domni din
colul XVII, Mata Basarab
Brincoveanu locuesc adesea In
Pitesti.
Orasul isT are inca din seco-
lul XVI judeful i pirgaril sal
certificap de hrisoave domnestI
si de zapise particulare. Comer-
ciul saa Cu Brasovul este de la
1503 mult maï activ de cit al
altor orase din Tara-Ro mineasca.
Pitesti aveaa pircdlabi, pe carT
hrisoavele secoluluT XVII ni-i
aran. stind de paza oraplui si
judecind pricinele locuitorilor.
PITEM (ORA)
Multe famili/ boerestY, al caror
membri aú jucat rolurl insem-
nate in istoria Tare!, avut
originea din Pitesti. Negustorl
cu averl insemnate al locuit
aci, mal cu seama in secolul
XVII. Ville din dealurile pites-
tene eral vestite in toata Tara.
De la 1507, din timpul luI Mih-
nea-Voda, fiul luI Vlad-Vocia,
se pomeneste In hrisoave de viile
domnestl din podgoriile Pites-
tilor (tefanesti, Izvoreni, Va-
leni, Huma, Coasta-Cimpulur,
Tirg-in-Deal). Mate! Basarab si
Constantin Brincoveanu ati viile
lor in podgoriile pitestene.
alatoril secoluluI XVIII vor-
'bese de calitatea latina, de gus-
tul usor i placut al vinuluI din
viile Pitestilor. In poeziile po-
pulare se cinta Inca urmatoa-
rele versuri: Cu ce-I bun sä
mi-o hranestI, Cu vin vechI
de la Pitesti, Cu piine de la
Ploiesti, Cu haine din Bucu-
restio. La culesul viilor, in
timpul domnieT luI Constantin-
Voda Brincoveanu se deserta
capitala de boerf carl, ca
Domnul cu Curtea luI, veneati
culeaga viile din podgo-
rille pitestene. Golestif, Leur-
denir, GrAdistenif, Fiorestil, Ma-
cen% CretulestiI, Izvoranif i altl
boerl eral totl proprietari de
vi! in deaiurile Pitestilor. Tot
ast-fe/, de danie sal prin cum-
paratoare, aveaü viI marl sal
numal razoare in podgoriile pi-
testene, manastirile VierosuluI,
Trivalea, Chnpulungul, Radu-
Voda din Bucuresti si cite alte
manastirf. La poalele viilor, hri-
soavele si zapisele ne certifica
inca de la 1600 intinse agraz!
de prunI, de linde comerciul cu
tuica la circiumele din oras si
de pe drumul mare dintre Bu-
curesti i Pitesti.
a Cupetli», adica negustorilpi-
teten!, eral si industrial!. Bo-
786
iangeria era una din industrille
cele mal reputate ale Pitestilor.
Se cunostea in toata tara mul-
tele felurl de rop care se fa-
ceal la Pitesti de boiangil, mul-
turnia unor anumite ape si ma-
teriI colorante ce avead acestl
himitT primitivl. Tot ast-fel se
vorbea cu lauda de cojocaria
si tabacaria pitesteana.
Pitit! cum eral prin pozitiu-
nea lor, Pitesti tatusl nu ail
scApat de incursiunile dusma-
nilor Tare!. Nu stim daca Tur-
cil lovit in secolul XVI, dar,
la sfirsitul secoluluT XVII, prin-
cipele de Baden cu Nemtif, cind
infra in tara. (1689), cuprinse si
Pitesti, n'avura sa se laude
Cu sederea Neintilor inteinsiT.
Carol XII, regele Suedier, in
trecerea luf de la Demolica la
Stockholm, unde n'a ajuns, s'a
oprit cit-va la Pitesti. Acesta e
vizitatorul cel mal de seama al
orasuluf in secolul XVIII. De
altminterl, futre 1750 si 180o,
panä sa se deschida si treca-
toarea pe la Predeal, drumul
Bucuresti - Pitesti Cimpulung-
Bran, era cel mal frecuentat.
Tot prin Pitesti treceati i ceI
carl mergeati prin Rimnicul- \Pil-
ca i aineni la Sibil in Tran-
silvania. Multl calatorl din se-
colul XVIII lauda multimea bi-
sericilor, curatenia caselor, spi
ritul de voloasa ospitalite al Pi-
testenilor, precum si comerciul
si industria acestuT vechiti oras
al TareT-Rominestl. Pe atuncl si
pana mar acum 50 de anr,
nicul-Vilcel, Curtea - de Arges,
Cimpulungul i toate satele mar!
ale Argesului, OltuluI, Muscelu-
lul si Vilcei eral tributare, ca
comerciul i industrille lar, ora-
suluI Pitesti. De cind cu dru-
murile de fer, aceste. legaturf
al dispara t.
La anul 1848, August 18,
mercurT seara, la 3 ore noaptea,
www.dacoromanica.ro
PITULAI
a luat foc orasul Pitesti si a ars
tot tirgul, treI mahalale i treI
biserid, Sf. Nicolae, Sf. Dumi-
tru si Maica Precista (Mavro-
dolul). Focul a durat patru ore
si a mistuit tot, case, pravallY,
marfuri si bisericl.
Pite§ti, stalie de-dr.-d.1:, in jud
Arges, pl. Pitesti, com. Pitesti,
pe Unja Bucuresti-Pitesti-Craio-
va-Virciorova si statie terminala
a linid Pitesti-Curtea-de-Arges.
Linia Bucuresti-Pitesti s'a pus
In circulatie la 13 Septembrie
1872, linia Pitesti-Virciorova la
5 Ianuarie 1875, iar linia Pitesti-
Curtea-de-Arges In 1899. Se afla
pe Unja Bucuresti-Virciorova in-
tre statiile Golesti (7.7 kil.) si
Pirvul (9.6 kil.). Venitui statier
Pitesti pe anul 1884 a fost de
419780 leT si 75 banl si in 1896
de 412387 leT si 58 banT.
Inaltimea d'asupra niveluluI
MariI, de 288 in.
Pitica, ',Junte, in jud. Buzal, com.
Chiojdul-din-Risca, avind 1045
metri inaltime. Legenda spune
ca in timpul invasiunef T'atad.
lor, Rominii s'al ascuns In jurul
acestuT munte, stind ad pana la
retragerea lor.
Pitica, Inofie mosneneasca, in ju-
rul muntelul Pitica, jud. Buzad;
are 54 hect., din care 26 fi-
ne*, restul izlaz si padure.
Pitoloqani, deal, spre V. com.
Sutesti, pl. Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.
Pitula§i, com. rur. 0. sat, in jud.
Mehedinti, pl. Ocolui-d.-s., la 17
kil, de orasul Turnul-Severin.
Satul formeaza com. cu satul
Birda, avind 1201 locuitorl, din
carf 123 contribuabill, locuind
In 216 case.
LocuitoriT posea: 40 plugurr,
 PITULATULUf (PLAIUL-)
57 care cu bor, 4 carute ca cal;
96 stupr.
Prin com. trece soseaua Ma-
lovatul-Pitulasi-Bobaita.
Are o biserica, deservitá de
preot si 2 cintaretr.
Budgetul com. e la veniturr
de 1679 ler, lar la cheltueir, de
882 ler.
Vite : 600 vite marl cornete,
17 cal, 679 or i 600 rima-
torr.
Pitulatului colind, in
jud. Buzar', com. Gura-Teghir,
ce se ramifica spre N., din mun-
tele Podul-Caluld ; are izlaz
paciere.
Pitulati, sat, in jud. Braila, pe
tarima sting al riuler Buzad, in
dreptul satulur Scortarul-Noti,
din com. cu acelasr neme. Este
Infiintat la 1821, fusa mar sus,
pe tarraul Buzaulur, de unde s'a
asezat unde este astAzr, din cau-
za surparer tarmulur rin/ur.
Vatra satulur este de 35 hect.,
cu 81 case si o circiuma.
Are o populatie de 74 familir,
saa 326 suflete ; o scoala mixta,
infiintata la 1890, si frecuentata
de 31 elevr si 16 eleve.
Vite sunt : 112 cal, 3 asid,
262 vite cornete, 1516 or o 66
rimatorr.
Pitulu§a, sat, In jud. R.-Sarat,
pl. Orasulur, cat. com. Brosteni,
situai pe riel Milcovul si la gura
pirielur Pitu/usa, la 394 ni. spre
V. de cat. de resedinta. Are o
suprafata de 800 hect., cu o
populatie de iii familir, saa 513
suflete, din care 120 contribua-
bilr; o biserica.
Pitulu§a, pîrîü, in jud. R.-SArat,
pl. Orasul; izvoreste din Dealul-
CapreT ; udA com. Brosteni
cAt. Pitulusa si se varsA pe
dreapta dula Milcovul.
737
Pitulu§a - Bro§teni, pci dure, in
jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com.
Brosteni, dependinte de circum-
scriptia VII silvica, ocolul Var-
zaresti; are o intindere de 15800
hect., din care 800 ale statulur;
populata cu : emita, brad, fag.
ulm, frasin.
Pituluva, iezer, la N. ostroveler
Varsatura, jud. Braila, com. Ber-
testi-d.-s., unit cu.iezerel Arghi-
socul-Mic, comunicind la N. ca
canalul Munusoaia prin priva-
lul Bucatica.
Pitcani, deal, in jud. Iasi, la ho-
tarul de S. al satuld Moimesti,
com. Radi ul-Mitropolier; este pre-
lungirea dealulur Moimesti, de
pe teritoriel com. Tausesti, din
pl. Copoul.
cätun, al com. Bumbesti-
Piticul, plaiul Novaci, jud. Gorj,
la V. coin. Poenari, dealungul
soseler judetene T.-Jia-Viicea
pe tarmul sting al rieler Gal-
benul (Bala-de-Fier).
Are o populatie de 23 familir,
saa 76 suflete, din care 16 con-
tribuabilr ; o biserica de zid, de-
servita de i preot i i cintaret.
Locuitorir posea : 5 plugurr,
15 care cu bol, i cArutA cu cal;
158 vite mar! cornute, 5 cal,
1.00 or si 24 rimatorr.
Este udat de apa riuluf Gal-
benul.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteana, care 11 leaga la
E. ca Poenari i prin soseaua
comunala, care il leaga la N.-V.
cu Pociovalistea.
In caten se face erg Opta-
minal Dumineca, si o data pe
an, la 24 Februarie, se face
bticia mare de vite.
(Pitigaia-Moarao Pi-
tigaia-Sf. S piri don), sat, facind
parte din com. rur. tubeiu1-0-
www.dacoromanica.ro
PITIGAL E Is/I
rase, pl. Dimbovita, jud. IlfoV,
situat la N. de Orasti.
Se intinde pe o suprafata de
444 hect., cu o populatie de 79
locuitorr.
Epitropia Sf. Spiridon din Bu-
curesti are 425 hect., din care
cultiva 275 hect. (40 sterpe, I 10
padure). Locuitorir aa numar T9
hect.
Are o biserica, hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot
cintaret; i moarg cu apä;
pod statator.
Numarul vitelor marl e de 33
si al celor miel', de 80.
Pitigaia, sat, facind parte din
com. rur. Frunzinesti, pl. Mil-
bovita, jud. Ilfov, situat futre
nul Dimbovita si Valea-Pasarea.
Panfintul saa la S. e ca desa-
virsire smircos. Ved Orasca.
Pitigaia, sat, fleind parte din
com. rur. Radesti, pl. Rierile,
jud. Muscel. Are o populatie
de 147 locuitorr, din carr 27
contribuabilr, locuind in 43
case.
Vite sunt: 28 bol, 23 vacr,
19 porcr, 30 or o 8 capre.
izvoreste dupa
teritoriul com. Valea-Popir, pl.
Rierile, jud. Muscel, strabate
cat. Pitigaia, com. Radesti, in
tot lungul saa, si se vara In
Pitigaleni, sat, in jud. Neamtu,
com. Pipirigul, pl. de Sus-Mij-
situat pe valea pirfuler
Ozana, la 20 kil. de Tirgul-
Neamtu, i spre E. de satul
Pipirigul.
Are o populatinne de 524
suflete, din care 125 contrib.;
3 pive i moarl; 21 lingurarr.
Vite 1503, din care : 40 caT,
80 bot, 130 vacT, 70 rimatorr,
136 juncr si 1037 or.
 PITIGOAICA
Pitigoaica, pda'ure, in jud. Bu-
zati, com. Grajdana; are cam
75 hect., alipite padure Nisi-
poasa, facind parte din pad.
Obrajeasea.
Pitigoiasca, in com.
mofie,
Breaza, a mopnenilor Pitigeepti,
jud. Buzan'. Are 260 hect., din
care 170 padurea Pitigoepti.
Face parte din corpul Breaza.
Pitigoe§ti, sat, pendinte de com.
Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe dealul Golapul, pe malul
drept al riuluT Plapcea, la S. de
comuna.
Are o populatiune de 160
locuitorT, mal totT mopnenT. ET
posedA : 18 cal, 50 bol, 25 vacT,
45 porcT, 250 oT.
Pitigoiul, cdtun, al com. Neho-
iapul, jud. Buzati, cu 50 locui-
torl si 12 case.
Pitigolul, munte, in jud. BuzAti,
com. Trestioara, cat. Crivelepti,
continuatie a munteluT Cer-
chezul, care, de la cat. Sareni,
spre N.-V., ia numele de Pi-
tigoiul.
Pitigoiul, zeivoig, pe proprietatea
statuluT Segarcea, jud. Teleor-
man, situat in valea Oltulta ;
are o intindere de 15 hect.,
populate cu salde pi plopT.
Pitigoiulul (VIrful), munte, in
jud. Buzart, com. Nehoiapul, si-
tuat intre piriiapele Boantele ; vir-
ful saii e stinces, iar poalele sale
sunt acoperite de izlaz pi fi-
neata.
Piva, sat, in jud. Argep, pl. To-
pologul, acind parte din com.
rur. Golepti.
Piva-PetreI, com. rur., in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe
738
tarmul sting al DunareT pi al
riuluT Ialomita, intre comunele
Giurgeni pi Chioara.
Teritoriul comund e de 5500
hect., din care 3400 hect. 1351-
tip, 50 hect. padure, 500 hect.
izlaz pi 1050 hect, loe de cul-
tura. Se intinde din amare
spre V., marginindu-se spre S.
Cu riul Ialomita, spre N., cu
teritoriul com. Gura-IalomiteT pi
spre V., Cu al com. Tinarei.
Mopia poarta numele de Piva-
Petrel pi Brailita, sati Orapul-de-
FlocT. Este proprietate a sta-
tulla pi a fost pendinte de ma-
nAstirea Marcuta.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritl pe mopie
137 locuitorT pi dupa legea ru-
rala din 1878 s'ají maT impro-
prietarit 20; t'Ara proprietatl
se mal' gasesc 52.
Teritoriul com, este udat de
Dunare pi de riul Ialomita.
Se compune din satele : Piva-
Petrel pi Brailita, aviad repe-
dinta primarieT pi a judecatorieT
comunale in satul Piva-PareT.
Are o populatie de 328 fa-
miliT, sati 1578 suflete, din care
192 contribuabill ; o pcoa1ä
mixta; dota bisericl, deservite
de doT preotT pi patru cintaretT.
Vite sunt : 532 cal, 1153 bol,
196 porcr si 1940 or.
Didgetul com. e la veniturT
de 5040 leT pi la cheltuelT, de
5369 leT.
Pe teritoriul com, trece po-
seaua impetrita, care, din por.
tul Gura-Ialomiter, duce spre
satul Tindarei.
Pe rnopia comuneT se mal
vad inca urme din Orapul-de-
FlocT (v. a. n.).
Pivnita-Inaltà,deal, In jud. Gorj,
Piva-PetreI, sat, in jud. falo- pl. JiuluT, in partea despre V.
mita, pl. Ia/omita-Balta, pendin-
te de com. cu acelapT nume, si-
tuat 'pe malul sting al riuluT
Talomita.
www.dacoromanica.ro
PIVNITA-NALTA
La capul de N. al satuluT,
se afla portul Gura-IalomiteT.
In sat se afla : repedinta pri-
marieT, a judecatorieT comunale,
vama, un biroti telegrafo-poptal,
pi repedinta companiel a patra
din regimentul 5 Ialomita, No.
23. AicT a fost 1:4115. la 1883 re-
pedinta subprefectureT plapiT Bal-
ta, care s'a unit cu plasa Ialomita.
Populatiunea satulul se com-
pune din 170 familif.
Are o pcoala mixta, care a
fost frecuentat5. In 1899-900
'de 124 COpli ; o biserica, de-
servita de 2 preotT si 2 dascalT.
Vite sunt : 287 caT, 513 bol,
644 oT, 38 porcT pi 2 capre.
Spre V. de sat se vad urme
din Orapul-de-Floci.
Piva, munte, in jud. Gorj, pl.
Vulcanul, situat spre N. de com.
Francepti pi de muntele Caciu-
lata pi cam la 4 kil. de acest din
urma. Are o suprafata cam de
220 hect. pi se prelungepte spre
V., pana in riul Bistrita. Apar-
ene locuitorilor comuneT FrAn-
cepti pi parte statuluT. Este a-
coperit cu papunT pi paduri de
fag pi gorun.
Piva, sir/el, ce se formeaza pe t e-
ritoriul com. Beciul, pl. Siul-d.-j.,
jud. Olt. Ese din malul Oltulul ;
la S.-E. de catunul Srntrganul, a-
puca catre S., formeaza balta
Braca pi apoT se varsa in Siul,
In dreptul catunuluT Balteni.
Pivnita, loc, jud. BacAti, pl. Mun.
teluT, com. Magirepti, situat la
S. com., unde se mal vad ruinele
une biserid foarte vechT.
a com. Stolojani ; se intinde de
la N., din spre com. Calaparul-
d.-j., spre S., spre com. Tur-
ceni-d.-s., unindu-se cu dealul
 PIVNITA,URTAFLOR
Teiul al acester comune ; e aco-
perit cu pgdure si e proprietatea
mostenitorilor dec. At. Stolojan.
Pivnita-tTria§ilor, groapel, jud.
Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com. Bir-
sanesti, ce se aflà la picioarele
Dealulul Pivniter. Probabil
aceasta groapa sA fi fost un loe
de aparare; are 2 esid, o adin-
cime de 3 stinjenT si o largime
de I O stinjenr.
Pida, phi% izvoreste de la N.
com. Petrosani, pl. Crivina, jud.
Prahova, strabate pAdurile din
com. si se varsa in riul Leaotul.
Albia sa e foarte mocirloasa.
Plclele, com. rur., in jud. Buzad,
pl. Pirscovul, situata intre
: Moara-de-Vint, Balaurul
piriul Saratelul-Bercir, la 22 .kil.
de orasul Buzad.
Limita sa, la N., incepe din
muntele Moara - de - Vint, ur-
meaza slemnea muchil pana In
muntele Balaurul, trece pe d'a-
supra Piclelor, la Pietrolul, o
fa pe hotarui de N. al mosiel
Sforile-Banulur, pe care merge
pana ia hotarul mosier Floricica,
care o desparte de com. Poli-
ciori ; la V., continua pe hotarul
Floricichir, apuca pe slemnea
muchir Ratestilor, incepe a se
cobori pe muchea plaiulur, se
lasa la SarAturi, in luna, si da
In riul BuzAul in l'ata cat. Satu-
cul (com. andesti) ; la S., ur-
meazä albia riulur Buzaul panä
la gura izvorulur Muratoarea
(com. Plescoiul) ; la E., o ia pe
MurAtoarea in sus, apor peste
plaiud se dirige In muntele Moa-
ra-de-Vint.
Suprafata sa e de 3665 hect.,
din care: 1663 hect. arabile, 936
hect. padure, 154 hect. fineatA,
492 hect. izlaz, 112 hect: livezr,
r18 hect. vie, 290 hect. sterp.
Proprietatile mal insemnate
68617. Meras ~ion« fieograste. Vel. 1V.
739
sunt Piclele-Muratorr (ale statu-
lu1), Piclele-cu-Sforile, Joseni, Be-
leteasca sad Beca (ale particula-
rilor) si Joseni-Berca, ale cetelor
de mosnenT : JosenT, Marchitan
si Aurel.
Terenul accidentat prin multe
coline si val, prezintä un deo-
sebit interes geologic prin salzele
sale noroioase, numite Piclele-
Mari i Piclele-Micr.
Din minerale are sare i pl-
eura, care se exploateaza pe
mosiile Mierlari i Beleteasca.
De mare Insemnatate este vita
salbatica, Laurusca (Peranos-
pora-viticula), care creste cu a-
bundenta pe malurile Saratelulur
si care s'ar putea intrebuinta
cu succes la altoirea viter si in-
troduce in viile distruse de fi-
loxera..
Aci se face un tirg la 8 Noem-
bre.
Cal de comunicatie are albia
Saratelulul i albia \raer Piclele.
Vite sunt: 336 bor, 262 vacr,
Io6 viter, 13 cal, 14 epe, 6
2300 ol, 67 capre i 475
porcT. StupT cu albine sunt 167.
E formata din cat. : Berca, Jo-
seni i Piclele, cu o populatie
-de 1480 suflete, din care 297
contribuabill, locuind in 344
case.
MeseriasT sunt : Z lemnarr, 2
tImplarT, i rotar, 5 butnarT,
croitor, 2 cizmarl, 3 fierad si 9
vararr.
Budgetul com. e de 2536,481.
Are o scoala primara urbana
in manastirea Berca, frecuentata
de 76 elevr ; 3 bisericr, Berca,
Joseni i Fidele, cu 3 preotr,
4 cintaretT si 2 paracliserr. Cate-
drala e cea:cu hramul la 8 Noem-
brie (Manas tirea Berca). Circiuml
sunt 8.
Comuna e vechie. Catunul
Berca exista la 1680.
Piclele, catun, al com. Piclele,
www.dacoromanica.ro
PIHNA
jud. Buzad, cu 250 locuitort
52 case.
Plclele, sorginte de pe mine-
rale, k jud. Buzad, com. Ro-
bese, cAt. StAnilesti, pe 'n'alele
colina Catira.
Piclele (La - Tänäsoiti), sor-
ginte de apit minerald, in jud.
Buzad, com. Balanesti, cat. Tur-
burea. Contine multa pucioasA.
Piclele §i Uratori, mofie, in
jud. Buzad, com. incide, pro-
prietate a statuluri foasta pen-
dinte de Episcopie; are 340 hect.
aratura si izlaz, 7 hect. padurea
Berca, putine lived i vie.
vulcant de noroia
(salze), hi jud. Buzad, com. si cat.
Piclele, unde pe o suprafat5. de
6 hect. se afla nenumArate cra-
tere conifere, avind inaltimr di-
ferite, dar care nu trec de 1.6o
metri; la gura lor se ridica gaze
amestecate cu pamint I pacurA,
producind o continua fierbere
cu colcote.
PicleIe-Micl, vulcant de noroitt,
in jua. Buzad, com. Miele, cat.
Berca, in apropiere de manas-
tirea Berca. Ail luat fitnta in
1880.. Pana acum sunt numar
5 cratere. Fenomenul este acelasT
ca la Piclele-Marl, dar mal pu-
tin pronuntat.
Piclele-Mierlari, 1/10fie moqne-
neascA, In jud. Buzad, coin.
Piclele, cat. Berca, proprietate
mosneneascA.
Plcleni, sub-divizie a catunuint
Scheiul, jud. Buzad, com. Vin-
tila-Vodl.
Pthna, sad Pffina-Vechie, sat,
In partea de S.-E. a com. Tir-
zir, pl. Crasna, jud. Falda, /a
94
 PIHNA
2 kil. de TirziT, satul de rese-
dintA, situat pe valea cu acelag
nume, inconjurat de dealurr,
deschis in partea de V., unde
se intinde sesul Lohanul si pe
care trece calea feratd O. so-
seaua judeteanA.
Are o populatie de 200 su-
flete ; o bisericA, construitA in
anul 1816.
LocuitoriT, in mare parte, sunt
vechl rAzesT, improprietáritT, se
zice, de pe timpul luI tefan-
cel-Mare.
Pffina, deal, in partea de S. a
satuluT Pihna, com. TirziT, pl.
Crasna, jud. FAlcia, cu o supra-
fatá. de 143 hect.
Se prelungete de la E. la V.
si se termina in sesul Lohanul.
Frilina, pida, izvoreste din dealul
Podisul-de-la-PAdure, curge prin
satul PlIma, com. TirziT, plasa
Crasna, jud. FAlciii, pe valea
cu acelasT nume si se varsA in
piriul Lohanul, trecind sub calea
feratl.
PihneI (Valea-), vale, jud. FAI-
cit.", pl. Crasna, com. Tirzil, in
suprafatA de 43 hect., prin care
trece piriul Cu acelasT nume si
pe tare e situat satul Pihna.
Pllcul, munte, in jud. Suceava,
com, Neagra - aruluT, fAcind
parte din muntiT A.rbeT.
P11§e§ti, deal, la V. com. Tur-
cesti, pl. Oltetul-de-sus, jud.
Vircea.
Pil§e§ti, mahala) jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti.
Cade spre V. com. si este udatA
de riul Titila s'i de Valea-Seacl.
Spre N.-V.. are locurT arabile.
Are o bisericl.
Pince§ti, com. rur., in jud. Ro-
740
man, pl. Siretul-d.-s., spr e E.
de orasul Romap, la 21 kil. de
el si la 14 kil, de rqedinta
p15.set E asezatl pe un teren
accidentat si e formatA din sa-
tele : Bu nghi, Pi ncesti, Patri cheni,
Poenari, SAcAleni, TAIpAlli si
Zimbrul, cu resedinta com, in
satul Pincesti.
Are o populatie de 440 fa-
miliT, sad 1963 suflete, din care
501 contribuabilT, locuind in
500 case; 4 bisericT, 2 de zid
yi 2 de lemn 11 2. §coll primare
mixte.
Sunt 4461 vite marT cornute.
Budgetul com, e la veniturT
de 5037,34 ler si la cheltuelT,
de 4941 leT.
Pe teritoriul cómuneT sunt
multe pldurT.
Pince§ti, sat, si resedinta com.
cu acelasT nume, jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti,
spre E. de orasul Roman, la 21
kil. de el si la 14 de rqedinta
pl4eT, pe piriul Zimbrul.
Are o populatie de 81 fami-
liI, 383 locuitorT, din care 87 con-
tribuabilf, locuind in 1 o 1 case ; 2
bisericT una de zid si una de lemn ;
o scoall primará mixtA, frecuen-
tatI de 20 elevi, din 43 in-
scrisI.
Este compus din patru pästI:
Pincesti-Deleni, Pincesti-luT-Bors,
Pincesti-luT-Onutl i Plncesti-R5.-
zAsi (Pincesti-luTzStroia).
Pince§ti-Deleni, parte din satul
Pince§ti, pl.. Siretul-de-sus, jud.
Roman.
Pince§ti-Dragomire§ti, mofie
a statuluT, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-j., com. Cotul-Vame-
suluT. Pe mosie este o scoall
de agricultura (fermA-model) in-
tretinutá. de stat, la 5 kil. spre
S. de orasul R ornan. Pe terito-
riul acesteT mosiT, era asezat
www.dacoromanica.ro
PINGXLEM
in vechime satul Dragomirqti.
(Ved! Dragomirestt, sat).
Pince§ti-luf-Bor§, parte din sa-
tul Pince0, p/. Siretul-d.-sus,
j'id. Roman.
Pince§ti-luI-Onutä, parte din
satul Pincesti, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Roman.
Pince§ti-lui-Strota. Vezi Fin-
ceti-RAzIsT.
Pince§ti - Mänästiref - °ene,
sat, care tinca de jud. Tecucia,
ocolul PolocinuluT, si tine astAzT
de jud. BacAti. Este udat de pir.
Dienetul sail Pincesti, care se
vars1 in Siretul. Pe dealul Di-
enetul, se afll urmele unor in-
tAriturr vechT, numite ApArAtoa-
rea si 2 movile.
Pince§ti-Riza§i, parte din satul
Pincesti, pl. Siretul-d.-s., jud.
Roman. AceastA parte se mal
numeste si Pincesti-luT-Strolil.
Pindarului (Movila-), movilä
inaltA, jud. BuzAti, com. si cAt.
Albesti.
Pindfiria, loc izolat, in jud. Bu-
zAii, com. CizlAul, cAt. ScArisoara,
In virful munteluT Seciul.
Din virful munteluT se vede
in depArtare in toate direc-
tiunile.
Pingäle§ti, com. rur., impreunI
cu cAt. Ciolanul, situatA pe
apa Cilnistea, pl. alnistea, jud.
Vlasca, proprietatea mostenito-
rilor Em. Pangal. E la 30 kil.
spre N., de Giurgia, la 7 kil.
de Ghimpati, resedinta pl. si
la 47 kil. de Bucuresti spre S.-V.,
trecind prin Singureni.
Are o suprafatá de 1408
hect.: cm o populatie de 656
suflete.
 PINGARATI
S'a dat in 1864 la 89 locui-
torl o suprafata de i8o hect.
Budgetul com, e la veniturl
de 2132 leT, iar la cheltueli, de
1552 la
Are o biserica de zid, cu
hramul Sf. Treime, cu i preot
i 2 dascalT, constituind parohia
Pinglesti; o scoall mixta, care a
fost frecuentata in 7899-900 de
48 blietl si 6 fete.
Pe aceasta proprietate se afla
Lacul-PorculuT. Prin padure se
vede un drum vechiti, pe care
locuitoril il numesc Brazda-luT-
Traian.
LocuitoriT poseda un numar
destul de insemnat de vite, mal
cu seama oT si rimatorT.
PIngirati, com. rur., in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, si-
tuata pe ambele malurT ale rtu-
luT Bistrita si pe piriul Tarclul,
intre com. Bicazul, Doamna, Va-
durile, Mastacanul si hotarul
Transilvania
Terenurile com. sunt acciden-
tate si acoperite cu imense pa-
durl.
E formata din atunele : ?in-
garati, Stejarul, Tarclul, Bra.-
testi, Gheuca, Pingaraciorul, Pe-
trica, Straja, Lunca-Strimtura,
Vadurele si Manastirea-Biseri-
cani, Cu o populatie de 2191 su
flete, locuind in 621 case.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura si plutaria.
Din toata intinderea com., nu-
maT 594 hect. 37 aril se cultiva.
Imasul (suhatul) are o intin-
dere de 366 hect., 34 ariT, si nu-
treste un numar de 4691 capete
de vite.
Dintre locuitoriT improprieta-
ritl in 1864 sunt asta-z!: 289
carl inca traesc si-sT stapinesc
singurT locurile lor ; 44 stapi-
nesc locurile ca urmasT ; 2 lo-
curT att fost parasite si se sta-
pinesc de catre comuna. Dintre
741
locuitoriT improprietasitr in 7878
sunt : 39 carT stapinesc singurT
locurile lor ; 12 ca urmasT, si
96 insT, carT, de si insuratT si
cultivatorT de pamint, n'ati niel
o proprietate.
Are : 4 bisericT, Cu 12 deser-
venti ; o scoala mixta, conclusä
de un invdtator ; 3 herastrae ;
4 morI de apa ca cite o piatra ;
3 morl cu cite 2 pietre ; 1 piul
pentru facutul sucmanilor, cu 2
glvane; 2 fferariT ; 4 bacaniT ;
12 crisme ; 2 rotarif; I stoldrie;
I cojoaxie ; cariere de piatra.
Budgetul com, e la venituri
de 6oio leT si la cheltuelT, de
5766 leT si 58 ball/.
Pingirati, sat, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. Pinga-
rati, situat pe valea piriuluT cu
acelasr nume, spre S. de MA-
astirea-Pingarati, la 13 kil. 800
m. de orasul Piatra.
Are 'o populatie de 668 su-
flete, locuind in 169 case ; 4
morT, 1 stolerie, I piva pentru
facutul sucmanelor.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura si plutaria.
Numirea vechie: "Pingaracio-
rul-BistriteT.
Plngärati, nandstire, in judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Pingarati, asezata, in mijloc de
codrir pustiT, pe coasta munte-
luI Parul, megiesita spre S. Cu
satul Pingarati, la V. Cu mun-
tele Botsani, si cursul piriuluT
Pingarati. Are o vechime de
458 de anI.
Catre anul 6940 (1432), in
timpul /uf Ilias Voevod, fiul /uf
Alexandru-cel-Bun, s'a retras de
la Manastirea-Bistriter un monah
anume Simion, in codriT de pe
coastele munteluT Pdrul, fondind
o sihastrie care purta numele
sati.
La 6969 (1461), acest alugar,
www.dacoromanica.ro
PfNGXRAT1
Cu baniT de la . tefan-cel-Marel
cladi o bisericuta de lemn, ca-
reia fi' dete hramut Sf. Dumitru.
La 6992 (7484), in vremea raz-
boiuluT de la Valea-Alba, a ars
biserica cea de lemn, lar Simion
cu totT calugaril ad trecut in
tara Ungureasca, la cetatea Gur-
gia si s'ají stabilit in niandsti-
rea Casiva, pana dupl potolirea
razboiuluT,
La 7068 (1560), Alexandru
Lapusneanu Voevod a zidit pe
locul unde a fost acea biseri-
cuta, manastirea care se vede
si astazT.
La 1806, Egumenul Macarie
sapind basca de sub biseria,
ce era facuta. de Alexandru La-
pusneanu pentru siguranta odoa-
relor bisericesti, a facut un pa-
raclis.
Cam pe la 1857, s'a inceput
ca cheltuiala Arh. Varnava a
se cladi o alta. biserica toata de
plata.
Alexandru Lapusneanu a da-
ruit mosia dimprejurul manas-
tireT ; Alexandru Ilias a marit
mosia cu partea Tarcaului pana
In Tarcuta ; Petru-Vocia-Cercel
a dat 2 mosii : Sarata si Iva-
nesti ; Vasile-Voevod Albanitul
intaxeste cu hrisoave mosiile ma-
nastireT fAcind adaugire pe la
unele locurl, iar la Tarclul a
dat o parte de loc din Tarcuta
si pana la hotarul Comanestilor ;
Mihail Sturdza Voevod a dat
venitul mosiilor si Taraul cu
hrisov pe ro anT, pentru face-
rea zidirilor.
Mara de acestia, din pomel-
nicul manastirel, se yací inca o
suma de altr Dorara si ctitori,
carT aii daruit : paminturI, bani,
odoare, stupT, etc.
De la inceputul existenteT sale
pana. astazT, manastirea a purtat
4 numirT : 29 de anT s'a numit
Sihastria-luT-Simion ; 99 de anT,
dupa ce s'a facut biserica de
 PINGÀRATI
lemn, s'a numit Schitul-luT-Si-
mion ; 27 de anT, dup& ce s'a
acut biserica de piatrA, s'a nu-
mit MAnAstirea-lur-Amfilohie
de 303 anT incoace se numqte
Pingaran, dupl piriul ce curge
pe sub poalele muntelur unde
este clAdit5. biserica.
In mAnAstire se aflA un pe-
nitenciar In care sunt inchi§1
multr indivizr pentru reclu-
ziune i pentru corectiune.
Pingärati, ramurei de munir, in Pingäräciorul, peldure, in jud.
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. PingArati, situat5. in pre-
lungirea muntilor ce formeazA
grupa : Bistritef-Moldover, futre
plriul Pinglran, la V. §1 01E11
PingArAciorul, la E., intinzindu-se
In directiunea N.-S.-E.
PIngArati, piklure, In jud. Neam-
tu, pl. Piatra-Muntele, com. Pin-
garan ; are o intindere de 1528
pogoane.
Pingärati, izvor cu ape mineral',
lingI satul PingArati, com. cu
acelag nume, pl. Piatra-MunteIe,
jud. Neamtu ; contine apA sul-
furoasA.
Pingirati, pitia, in jud. Neamtu,
pl. Piatra-Muntele, com. PingA-
rati ; izvore§te din muntele Bot-
dintre ramura muntilor
Pingaran. i Botosul, curgind
pe la S.-V. mAnAstirer Pingirati,
In directiune N.-S., prin ni§te
terenurl calcaroase i se vana
pe partea sting& a riulur Bis-
frita, dupA ce, aproape de gura
sa, strAbate oseaua national&
Piatra-Prislcani, între kil. 69-
70 In prundul piriulur sunt bo-
lovanT micr de calcitA, frumos
crigtalizatA.
Pingärati-Stejarul, trup a'e pa- Pintece§ti, sat, in jud. R.-SArat,
dure, al statulur, in com. PM-
gArati, pl. Piatra-Muntele, jud.
742
Neamtu. Se arendeazA Cu 1992
ler anual.
Pingariciorul, sat, in ju d. Neam-
tu, pl. Piatra-Muntele, com. Fin-
gArati, situat pe valea ce se in-
tinde In stinga riuluT Bistrita
a piriulur cu ace14 nume.
Are o populanune de 249 su-
flete.
Numirl vechr: PingArAciorul-
MAnAstirer-Bisericani, Bran4tea.
Neamtu, pl. Piatra-M antele, com.
PingArati; are o intindere de
1875 pog., in care se coprind
§i acere de pe mo0a Potoci.
Pingiaciorul, pirliaf, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Mantele, com.
Pingaran, format catre oblqia
sa din doul izvoare. Izvorepte
din ramura despre N. a munti-
lor PingArati (ramura Potoci) ;
curge pe la V. de MAnAstirea
Bisericani, O, in apropierea sa-
tuluT cu ace14 nume, se varsA
pe partea stingl a riulur Bis-
trita.
Pingäriciorul- Bistritei, trup
de peidure, al statuluT, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
PingArati. Se arendeazA cu 5498
ler anual.
Pintecni, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Rimnicul-d.-j., cAtunul com.
Galbenul. Inainte se numea Slo-
bozia-luT-Bagdat, de la un ve-
chiti proprietar. E wzat in
partea de N. a com., in cimp,
la i kil. 600 m. spre N. de
cAt, de re§edintl. Are o intin-
dere de 15 hect. i o popula-
tie de 30 familir, san 118 su-
flete, din care 22 contribuabilT.
pl. Ora.vil, cAtunul de rqedintA
al com. Cimpineanca, in partea
www.dacoromanica.ro
PiRA1ELE
de S. a com., pe malul drept
al riulur Milcovul. Are o inda-
dere de wo hect., cu o popu-
latie de 6o familiT, sati 237 su-
flete, din care 70 contribuabilr.
Are o bisericd, deservitd de
preotul din clt. Slobozia.
Pintecul, trup de sat, in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Bistricioara, situat pe fruntaria
Transilvania. Se mar numqte
Pintecul.
Pintecul, izvoare minerale. Vezr
ArOta-Cretulur i Piriul-Terjoa-
ser, izvoare, jud. Neamtu.
Pintecul, piriia,s, curgind pe ho-
tarul com. Bistricio ara, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, aproape
de Transilvania.
Izvorqte din muntele numit
CurmAturaPinteculur i se vars1
pe dreapta piriulur Bistricioara,
In dreptul pichetuluf Pintecul.
Pinte' (Valea-)., vale, in mun-
tele Serba, jud. Suceava, com.
Neagra-Sarulur, in care se aflA
o pe§terA, ce era locuitA in ve-
chime de un vestit haiduc, nu-
mit Pintea.
Piraiele, sat, pe mo§ia i In com.
MAlini, jud. Suceava, a.5ezat pe
podi§urile dintre cele trer piraie
ce-1 strAbat.
Vatra satulur ocupl 16o ala,
cu o populatie de 842 suflete,
din care 154 contribuabilr, locu-
ind in 186 case.
ImproprietAritT in 1864 l 1881
sunt 22 fruntag, 66 pAlmag
42 codal, stApinind 490 flia.
Biserica i coala din MAlini
servesc i acestur sat.
Drumurf principale sunt: la
FAlticeni (i8 kil.) i la DrAceni
(7 kil.).
Plraiele, munte, al com. Cartiul,
 PiRAIELE
plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre
N.-V. com., acoperit cu padure
de brad i de fag.
Piraiele, trup de plIdure, al sta-
situat in com. Costesti,
plaiul Horezul, j ud. Vilcea. Are o
intindere de 150 hect. si formeaza
impreund cu trupurile : Padina-
Seaca, Alunul, Magura-Albu,
Muntele Neteda i Dosul,
durea Costesti.
Piraiele (Muntele-), proprietate
a Eforie1 Spitalelor Civile din Bu-
curesti, pendinte de com. Bre-
bul si Predealul, jud. Prahova,
care, impreuna cu muntiT Pe-
trica i Cazacul, se arendeaza
Cu 1450 leT anual.
La anul 1749, Medelnicerul
Const. Filipescu, vinde varuluT
sati, Dinu Cantacuzino Pahar-
nicul, trel muntl, adica partea luT
de mostenire de la 6 muntI (jepi-
d.-s. si Jepi-d.-j., Petricica, Pi-
raiele, Sorica, Virful-lur-Gavan,
Lacul-Rosu si Luncile-dintre-Pra-
hoye), carl, dupa cum spun ac_
tele cse vor imparti frateste cu
copiiT frateluT sairi Stolnicul Rd-
ducan Filipescu». Pretul acestor
munti e fixat la 4000 leT vechT.
La 1846, acest munte a fost
masurat de inginerul George
Fischtum, trimis de marele Pos-
telnic Ion Al. Filipescu.
Piraya, a'eal, jud. Bacati, pl. Bis-
trita-d.-j., com. Racaciuni, rami-
ficat din culmea CiortolomuluT,
situat pe limita jud. spre jud.
Putna. Este acoperit cu vil.
Pirciulul (Lunca-), celtun, al
com. Gura-Teghir, jud. Buzati,
cu so locuitorT i zo case. Are
sub-divizia: Bisca.
Pircoyaci, sat, pe ambele partr
ale BahlululuT, in partea de V.
a com. Deleni, pl. Cosula, jud.
743
Botosani, i spre N.-V. de ora-
sul Hirlaul, cu care este inveci-
nat. Are o suprafata de 301
hect., pamint al locuitorilor dat
la 1864 din mosia Deleni si o
populatie de 6o familiT, sal:1 300
suflete, din care 126 contribu-
abilf. Locuitoril sunt RusT romi-
nizat¡T.
Are o biserica, zidita la 1858
de Pulheria si Iorgu Ghica, cu
preot si 2 cintaretT.
Vite : 250 bol, 4 cal, ioo o1
50 porcT. Sunt 200 stupT cu
albine.
In vechime se mal numea
Rusil-Bojica.
Pircoyaci, pÊrlu, jud. Botosani,
izvoreste din dealul Cetatuia, pe
mosia Deleni ; curge spre E. si
se varsa in dreapta BahluiuluT.
Pirgarului (Valea-), vale, spre
N. com. Topesti, plalul Vulcan,
jud. Gorj ; pleaca de sub Piatra-
cu-NorT, in directiunea N.-S., cur-
ge pe o intindere de 5 kil., pri-
meste Valea-SohodoluluT i intra
in Valea-CiuresuluT.
Pirgäre§ti, saü Tise§ti, sat, jud.
Bacati, pl. Trotusul, com. Bog-
danesa, situat pe piriul Cretul,
la 5 kil. 865 m. de satul Bog-
danesti. Are o populatie de 534
suflete, in maioritate UngurT ;
o biserica catolica, cladita de
locultorl la 1819; 3 circiumY,
Vite : 27 cal, 218 vite marI
cornute i 3 por&
Pirlianul, deal, corn. Gorunesti,
pl. Oltetul-de-jos, jud. Vilcea.
Pirlieni-de-Jos, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Mijlocul, situata pe
dreapta OltetuluT, la 65 kil, de
capitala jud. i la 13 kil, de a
plaser.
Are o populatie de 362 lo-
cuitorT, din carT 70 contribuabill,
www.dacoromanica.ro
PtRiENI DE-SUS
locuind in Ex) case ; o biserica
de lemn.
Vite surrt: 8 cal, 40 bol, 70
vacT, 5 bivoli i 200 porcT. Pe
riul Oltetul, in raionul com., e
o moara de macinat.
LocuitoriT s'aa improprietarit
la 1864 pe mosia d-luT Gr. Ple-
soianu.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
515 hect.
Veniturile com. se urca la 600
leT anual.
brazdata de Dealul-Mu--
eriT si udata. de Valea-OlariT,
Valea-Grecilor i Valea-Fratilor.
Pirlieni-de-Jos, deal, in raionul
com. cu acelasT nume, pl. Mij-
locul, jud. Vilcea, pe care se
cultiva i hect., 50 arif, vie.
Pirieni-de-Mijloc, com. rur., pl.
Mijlocal, jud. Vilcea, comp usa
din 2 mahalale : Valea-GaniT si
Piscul-CiresuluT.
situata pe %ralea OltetuluT,
la 4 kil, de resedinta plaser.
Are o populatie de 303 lo-
cuitorT, din carT 85 contribuabili;
78 case ; 2 biseria
Vite sunt : 80 bol, 95 vacT,
38 v#eT si 8o oT.
Parte din locuitori sunt mos-
nenT, lar 18 s'ati improprietArit
la 1864.
oseaua judeteang trece prin
comung.
Budgetul com. e la veniturI
de 665 leT si la cheltuelT, de
660 leT.
Pirient-de-Sus, com. rur., jud.
Vilcea, pl. Mijlocul, compusa
din 2 catune : Merisul i Valea-
BordeiuluT.
situata pe valle Merisul si
Bordeiul, la 30 kil. de resedinta
judetuluT si la '/2 kil. de a
plasei.
Are o populatle de 140 lo-
cuitorl si o biserica.
 }IR/ UL
Locuitorif s'ati improprietarit
la 1864, pe mo5iile d-lor Pi-
rienf. EI posea: 6 cal, 30 bof,
41 vad, 4 bivolf j 30
E brAzdatA de dealul Seciul
5i udata de Valea-Mare, de Va-
lea-Mica 5i de riul Oltetul.
Veniturile 51 cheltuelile com.
se urca la 200 leT anual.
Piriul, com. rur., in partea de
S.-E. a com. Godine5ti, plaiul
Vulcanul, jud. Gorj, situata pe
5es 5i pe valea cu acela5T nume
formata numaf din satul Piriul.
Are o suprafata de 1777 hect.,
din care 285 hect. padure, 465
hect. arabile, 45 hect. finete,
960 hect. izlaz i tufari5 5i 22
hect. livezT de pruni.
Are o populatie de 230 fa-
miliT, saii 931 suflete, din care
200 contribuabilf ; I 5coala., free u-
entata de 38 copif (1899-900) ;
2 biserici de lemn, una fondatä
Ia 1828, 5i cea-l'altA reedificata
la 1888, deservite de 2 preotT
5i 2 cintAretT. Groserea, iar la S., cu comuna
Pamintul in general e fertil. sa Fata-Valea-luf-Ciine.
Locuitorif sunt improprietariti
dupl legea rurala 5i se ocupa Pirlul, sat, jud. Bacati. VezT Pi-
Cu agricultura, cre5terea vitelor
qi mica industrie. Parte din pa-
mint e proprietaresc.
Locliitorif posea: 50 plugurY,
2 cArute cu cal, 18 care cu
bol; 315 vite marl cornute, 30
cal, 259 rimatorl 5i 191 oT.
Se aflA in sat o moarA de apa,
Id puturli 5i I tintina.
Budgetul e la venituff de
Io61 leT 51 la cheltuell, de
mol la
Teritoriul Piriuld e udat de
riul Tismana.
Comunicatia in com. se face
pe 5oseaua comunala care o
pune in legatura la com. Ciu-
perceni cu 5oseaua judeteana
Tirgul-DuluT-Severin.
Pirtul, ciitun, al com. Fata-Va-
144
lea- luf - Ciine, pl. Gilortul, jud.
Gorj, situat pe loe qes
lantul de inaltimI din dreapta
riuluf Gilortul, la S. de com.
Gro5erea.
Are o suprafata de 70 hect,
din care 30 hect. padure, 27
hect. loc de cultura, finete
izlaz, ale locuitorilor, 2 hect.
vie 5i Id hect. prunT.
Are o populatie de 85 fa-
miliT, saa 356 suflete, din care
8o contribuabilT ; o biserica de
lemn, facuta de un cAlugar,
Grigore Jianu, pe la anul i 800
deservita de I preot
cintaret.
LocuitoriT poseda : 6 plugurT,
2 carute Cu caf, 15 care cu
boT ; 182 vite mari cornute, 15
cal, 70 rimatorT, 270 oi i Ioo
capre.
Teritoriul catunulul e udat
de pirlul Gilortul.
Comunicatia se face prin
drumurf ordinare 5i printr'o
5osea comunalA, la N. cu
riul-Moineqti.
Plrlul, cdtun re5edinta com.
i caa, pl. Bistrita-d.-s., com. MAr-
Piriul-Boia, pl. Gilortul, jud.
Gorj, situat pe partea stinga a
Gilortului qi pe dealul cu acela.5
nume.
Are o suprafata cam de 1200
hect., din care 400 hect. cul-
tivabile, 7 hect. vie 5i 12 hect.
pomet, cu o populatie de 97
familiT, sati 347 suflete, din care
73 cotribuabilf; o 5coalA; o bi-
sericA, facuta. la 1780 i deser-
vita de t preot 5i 2 cintaretT.
Locuitorii posea.: 18 plu-
gurT, I carutA cu cal, 26 care
Cu bol ; 200 vite marl cornute,
9 cal, 123 rimAtorT, 246 ol 5i
97 capre.
Prin catun trece un pida, nu-
www.dacoromanica.ro
Pt RIUL-ADINQ
mit Valea-Pirluluf, ce izvoreqte
de sub Dealul-Viilor i curge
de la E. la V., dind in Gilort.
Se gAsesc in sat : 3 puturl
51 8 izvoare.
Pirtul, deal, apartinind comuneT
Piriul-Boia, jud. Gorj. Are di-
rectiunea N.-V. S.-E. 5i pre-
zintA mal multe piscuri, din care
cele mal principale sunt: Dea-
lul-Viilor, in partea de E. a co-
muneT, 5i dealul Boia, in par-
tea de V.
Pirtul, rig, izvore5te din com.
Vasilati, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea ; trece prin com. Ote-
le5u1, 5i se varsa in riul Cerna,
In raionul acestei din urma com.
Pirlul, salí Omorkea, vale, jud.
Viicea, comuna Tetoiul. Matca
vAiT desparte teritoriul comunef
Tetoiul, de com. Giule5ti 5i Ru-
sane5ti.
Pirtul-AdInc, deal, jud. BacAO,
pl. TazlAul-d.-s., com. Nadiqa,
pe coasta cAreia se afla situat
cAt. Rachitiqul.
Pirlul-Adinc, ädure, jud. Ba-
gineni - Munteni, care apartine
proprietarilor ra.zA51 din com.
megie51 Luncani 51 are o in-
tindere de 103 hect.
Pirlul-Adinc, pddure, jud. Ba-
can, pl. TazlAul-d.-s., com. Na-
diva, a cArd stapinire se im-
parte intre raza5T 5i d. L. Ver-
nier. Este supusl regimulul sil-
vic 5i e populata Cu fagT 5i stejari.
piclure, in intin-
dere de Ioo hect., pe terito-
riul com. Spulberul, pl. Vran-
cea, jud. Putna.
Pirlul-Adinc, "sitia, ce uda co
 Pildf11.-ARINILOR
muna Colacul, pl. Vrancea, jud.
Putna. Iese dintre virfurile Po-
durile si Satul-Mare, pe care le
si desparte.
Pirlul-Arinilor, pcidure, pe mo-
sia Urlati, com. Virful-CimpuluT,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Pirtul-Boghif, sat, jud. Bacati,
pl. Trotusul, com. TirgUI-Tro-
tusul, situat pe 01111 Cu acelasT
nume, pe dreapta TrotusuluT,
la 2 kil. 630 m. de satul Tir-
gul-Trotusul.
Are o populatie de 289 su-
flete ; o biserica, cládita. la 18 12
de Dimitrie Comariti, deservita
de 2 cintAretf ; 2 circiumr.
Vite sunt : 7 caT, 141 vite
cornute, 19 porcT si 76 capre.
Pirtul-Boia, com. rur., in par-
tea de S.-E. a com. Petresti-
d.-s. si la N. comuneT Jupanesti,
pl. GilortuluT, jud. Gorj, forman
din cdtunele Piriul pi Boia.
E situata pe ambele maluri
ale plriuluT Gilortul si pe dea-
lul Boia, la V. si dealul Piriul,
la E. de Gilortul.
Are o suprafata cam de 2000
hect., din care 660 hect. arabile,
20 hect. vie, 22 hect. prunet,
restul fin* i padure, in In-
tindere de aproape 1364 hect.,
proprietate a statuluT pi a d-lui
Ilie Alexandrescu.
Pamintul este productiv; se
cultiva mal cu seama viile
pruniT.
Are o populatie de 201 fa-
mili!, sal' 707 suflete, din care
143 contribuabilI ; i coala, fon-
data la 186o si:frecuentata de
40 elevT; 2 bisericT, una fondata
la 1730, si cea-l'altA la 1803, de
locuitorT:si deservite de 2 preotT
4 cintaretr.
LocuitoriT posea: 33 plugurT,
48 car4 cu bol, i cAruta cu cal,
409 vite mar! cornute, 553 o!,
745
171 capre, 24 caT, 273 rimatorl;
40 stupT cu albine.
Venitul com. e de le! 1195,
banT 49, lar cheltuelile, de 1185
le!, 87 banf.
Teritoriul comuneT este udat
de riul Gilortul, care o strabate
de la N. la S.
Comunicatia in Piriul-Bola se
face pe Valea-Gilortulur, pe po-
seaua judeteana T.-Jiul-Filiasi,
care o leaga la N. Cu com. Pe-
tresti-d.-s., iar la S. cu Barba-
testi. De catunul Boia e legata
printr'o osea vecinala. Printr'un
drum de care se leaga cu com. Li-
curiciul. MaT are linia ferata Fi-
liasi-T.-Jiul, cu statia maT apro-
pian. CA rb u nesti.
In com. se gasesc : 7 puturi
si 3 izvoare.
Va! maT Insemnate sunt: Va-
lea-Piriului, valea Marina, valea
Tupa, in catunul Pirlul si va-
lea Socul in catunul Boia, toate
udate de piraiele, purtind ace-
leasT numirr.
jud.
pl. Crasna; izvoreste din satul
Valea - BosieT; trece prin com.
Stroesti, si se varsá in piriul
Crasna.
Pirtul-Calul, padure a statuluT,
In jud. Neamtu,. pl. Piatra-Mun-
tele, com. Calul-lapa. Se aren-
deaza cu 2100 le! anual.
Piriul-CArbuna, pdflure, situata
pe hotarul dintre com. Raucesti,
pl. de Sus-Mijltcul, jud. Neamtu,
jud. Suceava.
PIriul-Cirbuna, îrîz, judetul
Neamtu, situat pe hotarul ju-
detuluT despre Suceava; despar-
titor comuneT Raucesti de mo-
sia Brusturi, din jud. Suceava.
Piriul-Cirjel, sat, pe mopia Bor-
ca, jud. Suceava, com. Madeiul,
www.dacoromanica.ro
11121UL-GL0DULIA
asezat pe tarmul sting al Bis-
triteT i strabatut de piriul cu
acelasT nume.
Vatra satuluT ocupa ioo
cu o populatie de 99 familii,
sail 426 suflete.
ImproprietaritT in 1864 sunt
18 &untas!, 26 palmas! pi 18
codas!, stapinind 248 ala
Arco bisericd de lemn. Scoala
din Madeiul serva i acestui sat.
Pirtul-CodruluI, ädure, in jud.
Bacaii, pl. TazIdul - d.-s., com.
Basesti, proprietatea d-neT Eca-
terina Gheorghiu. Are 65 hect.
pi e supusa regimuluT silvic.
Pirlul-de-pe-Vale, piriii, izvo-
reste din partea de N. a com.
Suletea, pl. Mijlocul, jud. F5.1-
curge spre S., pe parto.
de E. a com., pe sub dealul
Zavolul pi, dupa ce se uneste
cu piriul Bobisul, din jos de
sat, trece in com, Iepureni, jud.
Tutova.
Piriul-din-Prozil, ftî,1ü, izvo-
reste de pe mosia Broscauti,
com. cu acelasT nume, pl. Co-
sula, jud. Dorohoiti ; trece in
com. Vaculesti, unde formeaza
iazul Trosna, si se varsa in riul
Jijia.
Pirlul-Domni§oara, trup de pa-
dure, pe mopia Cotul-Vinatori,
com. Vinatori-Dumbrava-Rosie,
plasa Piatra- Muntele, judetul
Neamtu.
Pirlul-Galul, pddure. Vez! Ga-
lul, padure, in Valea-BistriteT,
jud. Neamtu.
Pirlul-Glodului, sat, in jud. Ba-
Oil, pl. Tazlaul-d.-s., com. Lun-
cani, asezat la poalele dealuluT
Tocha, la marginea paclureT cu
acelasT nume si la 600 ni. de
satul Luncani (ccala).
 PiRIUL-GLODULUI
Are o populatie de 54 fami-
liT, saa 257 suflete.
Vite: 3 caT, 103 vite marT
cornute si 6 porci.
mofie, in jud.
Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., com.
Luncani, in intindere de 10073
hect., din carl 1083 hect. pa-
dure. Tinca mal inainte de ma-
Eastirea Pingarati (jud. Neamtu).
Azi este proprietate a statuluT,
dind un venit anual de 1362
leT.
¿!dure foioasa,
In jud. liacati, pl. Tazlaul-d.-s.,
com. Luncani, in intindere de
1083 hect., proprietate a sta-
tului.
pfrifi, jud. Su-
ceava, com. Giurgesti; izvoreste
dintre dealurile Osoiul i Cotir-
gasi; strabate satul cu acelasT
nume si, dupa un curs de a-
proape 3 kil., se varsa in o-
muzul-Mic.
In timpul ploilor se trans-
forma, in torent, care tiraste
pietrele la vale; locuitorii intre-
buinteaza aceste pietre la dà-
din i drumurl, facind si un mic
negot cu ele.
Pirita -luf - Barcan, pirliaf, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,
com. Dobreni; izvoreste din
Dealul-Pietros, curge paralel cu
piriul Runcul si se varsa in pi-
riul Almasul, in dreptul serme'
situate filtre herastraul No. i i
2, de pe mosia Almasul.
Pirlul-Lung, pirig, in jud. Gorj,
pl. Novaci, com. Carpinisul; iz-
voreste din plaiul muntelui Pla-
sala, de la locul numit Haciuga,
impreunindu-se cu piraiele Cio-
cazana i Teisul, la S. de com.
Carpinisul, la locul numit Ciol-
pani.
746
Plriul-Mare, pirig, in jud. Bo-
tosani7izvoreste din coasta dea-
Cerbatoarea saa Gilgiitoa-
rea i, unindu-se cu Hurghesul,
se varsa in piriul Neaunul si im-
preuna cu acesta in iazul Lea-
hul, in com. Feredieni, din pl.
Copla.
pirizl, in jud. Do-
rohoiti, pl. Berhometele, com.
Gramesti; izvoreste din Buco-
vina (Austria) ; trece prin Boto-
Gramesti, Budesti, si se
varsa in dreapta Siretului.
Pfriul-Mare, pirifi, izvoreste de
pe proprietatea statulur, numità
Dealul si curge prin com. rur.
Domnesti, pl. Nucsoara, jud.
Muscel, de la V. spre E.
Pidul-Mare, pida, in jud. Su-
ceava, izvoreste de sub dealul
Maganul si se varsa in Neagra-
aruluT, dupa ce a udat com.
Neagra- aruluT i arul-DorneT,
pe o lungime de aproape 7 kil.
Pirlul-Moine§ti, saa Pirlul, sat,
In jud. Bacan, pl. MunteluT, com.
Moinesti, situat pe piriul cu a-
cela§1 nume, mal in jos de Lunca,
avind o populatie de 217 sufl.
LocuitoriT posea.: 3 ca!, 61
vite cornute, 25 pord si 162 oT.
Pirlul-Negru, sat, pe mosia cu
acelasT nume, jud. Dorohoia, pl.
Berhometele, com. Dersca, la
care este alipit i satisorul Vla-
deni, cu o populatie de 62 fa-
miliT, saa 250 suflete.
In vechime fie-care forma o
mosie si un sat aparte, acum
sunt unite inteun singur trup ;
cel dintlia este asezat pe ambele
laturl ale Piriului-Negru, de pe
podisul inclinat catre sesul Si-
retuluT, lar al doilea tot pe la-
turile 'Afluid sub poalele pa-
dure!.
www.dacoromanica.ro
PiRiUL-NEGRIJ
Proprietatea mosiei a fost a
Printului Grigore Mihail Sturdza,
mostenita de la parintele saa
Mihail Sturdza-Voda.
Are 2 bisericT, deservite de
preot, 2 cintIreti i 2 pala-
mar!. Una in satul Piriul-Negru,
are hramul Sf. Mihail si Gavril
si e facuta de lemn, in anul
1798, de Ioan Lazarescu ; cea-
l'alta in satul Vlddeni are hramul
Sf. Gheorghe si e facuta de
birne de stejar, in 1785 dupa
cum se dovedeste din inscriptia
urmatoare, sitpata in lemn dea-
supra use! :
Aceast sf1ut bisericit s'a fcut In
zilele luminatalui Domnitor Io Alexan-
dra Mavrocordat, §i a PresfinOtaluI Mi-
tropolit Gavriil, la 1785, hile 8 zile.
LocuitoriT improprietariti aa
280 hect., 71 ariT, pamint, iar
proprietarul mosieT : 1297 hect.,
57 ariT, cimp i 859 hect., 32
ariT, padure.
Piraiele principale ce trec pe
mosie sunt : Negrul i Vladeni,
incepind din padurea mosieT
varsindu-se in Molnita, ce curge
pe hotar.
Platrà de zidarie se ala la o
parte a padurei ; lar prund de
sosele se gaseste in mare can-
titate pe coasta dealuluT din
partea de N.-V. a satultd.
DrumurT principale sunt ca-
lea nationall Mihaileni-Botosani
si catea judeteana Mihaileni-Do-
rohoia.
Mosia se hotareste cu Dersca,
Vitcani, Cindesti, Bucovina,
gul-Mihaileni, Sinauti i Tureat-
ca.
LocalitatT de insemnat sunt:
Movilele-Mari i Selestea-Vechie.
PIrtul-Negru, pîrîi, izvoreste de
pe mosia Radauti, jud. Doro-
hola, com. Cu a,celasT nume, pl.
Prutul-d.-j., face multe cotiturI
prin tarina locuitorilor ;, desparte
satul de tirgul RUMIO; coteste
 PIRIUL-OAIA
spre E., imprejurul satului si se
varsA in riul Prutul.
Pirlul-Oaia, ptria, in jud.
pl. Trotusul, com. BogdAnesti,
care obirseste din locul numit
Dumbrava ; curge pe teritoriul
satu/u1 Boganesti si se vars1
In Oituzul.
Pirlul-PacureI, pirita", in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Doamna ; contine in apele sale
mult A filma.
Pirtul-PescaruluT, Iltrik, in jud.
Baclq, pl. Trotusul, com. 'II--
gul-Trotusul, care obirseste din
muntele Cernica; curge pe ho-
tar, spre Transilvania, de la S.
spre N., si se varsA d'a dreapta
SlAnicului.
Pirful-Pietrelor, pitlit, in jud.
FAlciii, pl. Podoleni, com. Baz-
ga ; izvoreste din Dealul-Orsoad
s't se vara in &tul Fundul-Bo-
hotinului.
Pirtul-Pintei, sat, pe mosia
In com. FArcasa, jud. Suceava,
asezat pe tArmul sting al Bis-
tritei si pe ale piraielor Pintei
Gline. Are o populatie de
329 suflete, locuind in 84 case ;
o biseric5, cii hramul Sf. loan,
clAditl din lemn, restanratA si
inzestrat5. ',in 1885 de Admi-
nistratia Domeniulul Coroanei,
deservitl de I preot i 2 din-
tAretl. Scoala din FArcasa ser-
veste i acestur sat.
ImproprietAritI in 1864 si
1879 sunt : z fruntas, 31 01-
masl si 24 codasi, st5pinind 182
fila si 40 prájinT.
Drumurf principale sunt
FArcasa (3700 ni.) si la Sabasa
(3 kiL).
In 1803, Pirtul-Pintei a mA-
nAstireI Rica, numAra 27 liuzi,
plAtind 480 leI bir anual; Lar
68617. Nardo Molionar Goograflo. Vol. IV
747
ocupatia lor era, ca i astAzI,
mur= In pAdure, plutAritul
cresterea viteIor. («Uricariul», de
T. C., vol. VII, p. 255).
Pirtul-PInteï, ftîîü, jud. Su-
ceava; izvoreste din dealul Tifla
dupa ce a udat com. FArcasa
pe o lungime de 8 kil., in care
strAbate satul cu acelasi nume,
se aruncI In Bistrita.
jud, BacAti,
pl. Trotusul, cora. Hirja, care
izvoreste din muntele Lespezi
si se varsd in Oituzul, pe stin-
ga, mal la vale de Cernica.
Pleul-Sarat i Valea-Babel,
pa-dure particularl, apartinind
d-lui A. Lupascu, cu o supra-
fatä de zoo fAlcl, pe teritoriul
com. Cimpurile, pl. abrAutul,
jud. Putna.
Pirlul-Seculul, ptidure, pe mo-
sia Sendriceni, com. cu acelasi
nume, pl. Cosula, jud. Do-
rohoin.
Piriul-Strimbei, pddure particu-
larA, j ud. BacAti, pl. TazlAul-d.-s.,
com. Bucsesti, populatl cu fagi,
tejad, mesteacArli i carpenl.
Piriul - TeiuluI, paVure parti-
cularA, jud. BacAti, pl. TazlAul-
d.-s., compusl din fagi i stejart
Piriul-UrsuluT, mahala, in ora-
sul Neamtu, jud. Neamtu,
Pirjoaia, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-NotiA, cAtunul com.
Satul-Noti, situat in partea de
N.-V. a plAsei i cea de S.-V.
a com., la 35 kil. spre V. de
cAtunui de resedintá, Satul-Noti,
pe ' malul drept al DunArei.
Este inchis la. N. de cltre
dealul La-Dotd-Movile, cu virful
sAti Pirjoaia (142 ni.); la E., de
www.dacoromanica.ro
PIRJOLEA
dealul Ciatal-Orman ; la S.-E.,
de dealul Coslugea, cu movila
Coslugea (138 m.) ; iar la S., de
dealul Ghivislicul-Mare, cu mo-
vila Pirjoaia S. (141 m.).
Are o intindere de 720 hect.,
din care 6 hect. ocupate de
vatra satului, cu o populatie de
48 familii, sati 204 suflete, lo-
cuind in 43 case.
Drumuri comunale pleacA pe
malul DunArd, unul ducind
la Oltina i altul in par-
tea opusl ducind la Ostrov
trecind prin Bugeagul; alte treI
drumurl comunale pleacA din
partea de E., ducind la alnia,
Coslugea si la Satul-No5.
Pirjoaia, movild inseranatA, in
jud. Constanta, pl. Silistra-NouA,
pe teritoriul com. rur. Satul-Noti
si pe acela al cAtunulul sAti,
Pirjoala ; e situatA pe muchea
dealuld Coslugea, in partea de
N. a piase! i cea .de V. a co-
mune ; are o inAltime de 141
ni., i dominl valea Pirjoaid,
satul cu acelasi nume si dru-
murile comunale Cilnia-Pirjoaia
Galita-Satul-Noa ; e situatl
la 8o0 m. de malul drept al
fluviului Dunlrea, dominind ast-
fel pe o buril intindere apele
luI ; a fost punct trigonometric
de observatie de rangul al 3-lea;
este acoperitA cu verdeatá.
Pirjolea, fost sat, ce era situat
pe proprietatea Stanesti, plasa
Marginea, jud. Vlasca, la ex-
trema cAruia se afla, la anul
1828, hotarul dintre Tara-Ro-
mineascä i tinutul turcesc de
dincoace de Giurgia.
Printeinsul trecea drumul Ba-
nula ce servea de hotar intre
posesia TIrel-R,ominesti i mosia
Turcier.
Acest sat, se ;ice, a fost
fAcut de Aidin-Pasa i Benarin
Pasa.
95
 PIRJOLEk
Pirjolea, vale, in satul StAnesti,
pl. 1VIarginea, jud. Vlasca, care
priineste inteinsa valle : Tfga-
nul, Balanul i Malureni.
Pirjole§ti, subdivide a ciitunului
Lunca-Frumoasa, jud. Buzar',
com. Pirscovul.
Väri§tea, sat, jud.
Bacati, pl. TAzlaul-d.-s., com.
Bahndseni, asezat pe malul drept
al riulta Taziaul-Mare, la 6 kil.
240 m. de satul BAhnaseni
(scoala).
Are o populatie de 308 su-
flete; o biserica, cladita in 1781
de locuitorT, cu ajutorul fostuluT
arendas al mosier statuluT Cim-
peni ; I circiuma.
Vite sunt : 6 cal', 185 vite
coinute si 34 porcr.
Ad i se afla o movill (dila])
mare, care are o deschizatura
si este inconjurata de 3 rindurl
de santurT.
Se gAseste aci o fabrica de pe-
trol i vre-o io bal de pleura.
Pirjolul, mo,cie, jud. Bacati, pl.
Tazlaul-d.-s., com. Bahnaseni.
Ocupa o suprafga de 400
cea mal mare parte cimp de
aratura. E proprietatea statuluT,
inainte de secularizare apar-
ti nea schi tulu I Fru moasa.
Se arendeaza Cu 23000
anual.
p(idure, jud.
Bacafi, pl. Tazlau/-d.-s., com. Bah-
naseni, apartinind statului. Este
foioasa, si are o intindere de
Vre-o 600 hectare.
Pirjoluhff (Metohul-), ruine,
in jud. Buzar', com. Vispesti cat.
Valeanca, in padurea Slobozianu,
unde se zice ca a fost un vechiri
schit: Pirjolul.
Pirlagele, sat, in jud. Mehedin
748
pl. Ocolul-cíe-sus, tinind de com.
rur. Balotesti. Are 62 case.
Pirrateasca (rárne§ti),
in jud. Buzati, com. Cernatesti,
cat. Calciarusa i Vladeni. Are
380 hect., din care 43 hect. pa-
.'urea numita Valea-Nuculuf si
Pietrisul, 180 hect. arabile, res-
tul ¡beata. i izlaz.
Pirlipatul, mahala, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul. Aci se fac
pietre de moara.
Indita, com. rur., pl. Baila, jud.
Braila, asezata pe malul sting
al piriuluT Calmatuiul. Se inve-
cineste la N.-V. si N. co Vizirul
si Ciacirul; la S.-V., cu Insura-
tei si Lacul-ReziT ; la E., cu
Stancuta. Are o suprafatA de
7000 hect., in forma drep tu nghi u.
laxa, cu o populatie de 789 su-
flete; o biserica, infiintatA la
1833 de locuitorT, deservita de
preot, i cintaret i i paracli-
ser ; o scoala mixth, infiintata
la 1857, frecuentatá de 49 elevT
si 14 eleve.
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 5921 leT anual.
Locuitorl improprietaritT din
1864 sunt ¡07; neimproprie-
taritT sunt 42.
Vite : 462 bol, 375' vacT, 5
taurl, 171 viteT, 403 cal, 6 ma-
garT, 400 or, 166 rimatorl.
DrumurT: la Vizirul, spre N.-
V . (8 kil.), pe la Movila-TurculuI;
la Ciacirul, spre N., prin punc-
tql Arama (II kil.) ; la StAncuta,
spre E., pe lingA punctul numit
BArbatul (8 kil.); la Beresti-d.-j.,
spre S.-E., pe la podul Cornul-
MaluluT (I0 kil.) ; la Lacul-ReziT,
spre S.-V., peste viroaga Puturo-
sul i Calmatuiul (5 kil.) ; la Filiul
spre V., pe malul sting al Calma-
tululuT (19 kil.) ; la Braila, spre
N. pe vechiul drum si apoi pe
soseauaBraila-COlarasi (44 kil.).
www.dacoromanica.ro
PIRLITA
In com. se afla i plata si 4.
strade. Spre S., peste Calmatuiti,
e un pod.
Comuna s'a infiintat cam pe
Ja 1830 si s'a format din locu-
¡toril cat. Palivan, ce se afta la
N.-E., si din al tirlelor Pata, cc
se afla la E.
Pirlita, com. ,rur., formata din
satul cu acela.sT nume, in jud,
Teleorrnan, pl. TirguluT, situata
pe Valea-Urluiulul.
Se tnvecineste la N. cu com.
Peretul ; la S., cu cat. Brosteanca,
al com. Bogdana ; la E., cu
come Plosca si la V., cu cat.
BOduleasa, al com. Baneasa.
Are o populatie de 827 su-
flete ; o scoala mixta, frecuen-
tata de 26 elevT ; o biserica cu
preot si 2 cintAretT. Pe apa
Urluiu/III este o moarA de ma-
cinat.
Piriul-UrluiuluT udà toata par-
tea de S. a com., formind doua
helestae, unul al com. si cel l'alt
al proprietatif. Terenul acestei
com. este accidentat, strabatut
de mal multe vilcele.
Intinderea com. este cam de
160o hect., impreuna cu mosiile
de pe dinsa. Satul este asezat
pe enasta VAIT-UrluiuluT.
LocuitorT improprietaritT dupa
legea rurall sunt in numar de
164, pe o intindere de 472 hect.
Pe proprietatile lor aú i viT, in
intindere de 631/1 hect.
Vite: 349 vite marT cornute,
193 cal, 677 oT i .134 por&
Budgetul com, e de 4457 Id,
92 banT, la veniturr si de 4445
let, 84 banT, la cheltuelf.
Comuna Pirlita se leaga cu
cat. Brosteanca prin osea veci-
nala si de acolo cu com. Bog-
dana. Cu com. Plosca, cat. Ba-
duleasa l cu com. Belitori, se
leaga prin vechiul drum numit
al PIrlitel, ce trece si prin cat.
Dulceni.
 PIRL1TA
Distanta de la Pirlita pana la
Rosiori este de 21 kil., pana la
resedinta jud., de 52 kil. si pana
la Alexandria, de 26.
Imprejurul com. sunt multe
magurl 0, movile, dintre care
unele servesc si ca semne de
hotare; cele mal insemnate sunt
Magura-Mare, Mägura-lul-Tran-
dafir, Magura-de-la-Rusca, Ma-
gura-PindaruluT si Magura-Ho-
tarulul.
Satul Pirlita este dintre cele
vechT; 11 gasim trecut in lista
satelor, intocmita la 1741, sub
dotnnia luT C. Mavrocordat ; facea
si atund parte din pl. TirguluT.
Finita, com. rur., formata din
satul cu acelasT nu me, jud. Braila,
pe muchia platouluI de N. numit
al ViziruluT, aproape de Cornul-
MaluluT, la 44 kil. spre S. de ora-
sul Braila; s'a infiintat la 1830
de locuitorT venitT din cat. Pa-
livanul, de pe teritoriul com. Vi-
zirul. Are o suprafata de 37
hect. cu o populatie de 8or
suflete, locuind in 156 case ; 5 Proprietarul cultiva 2085 hect.
circiume; o scoala mixta infi-
intatà la 1857, frecuentati de
28 elevT si 2 eleve; o biserica,
ziditä de satenT la 1859, Cu 1
preot, 2 cintaretT si 1 paracliser.
Vite: 531 ca!, 4 asinT, 1200
cornute, 4500 oT, 2 capre si
100 rimatorT.
Pirlita, catun, al com. Canesti,
jud. Buzail, cu 18o locuitorl
s't 61 case; are sub-divizia Pet-
cari. Aci s'ati retras locuitoriT
din cat. artesa, in urma sur-
pare! malurilor si &rimara ca-
selor, din care cauza satul CA-
nesti s'a si desfiintat.
Pirlita, alta numire a satulur
Gura-IalomiteT, pl. Ialomita-Bal-
N, jud. Ialomita.
Pirlita, sat, facind parte din com.
749
rur. Vasilati Popesti, jud. Ilfov,
pl. Negoesti, situat la V. de Va-
silati, pe malul drept al riuluT
Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
1750 hect., cu o populatie de
382 locuitorT.
D. abechi are 1450 hect. si
locuitoril, 300 hect. Proprietarul
cultivA 1325 hect. (55 sterpe,
65 islaz, 5 vie). LocuitoriT cul-
tiva tot terenul.
Comerciul se face de I cir-
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
396 si al celor raid, de 554.
Finilla, sat, fácind parte din com.
rur. Pirlita-Sarulesti, jud. Ilfov,
pl. Negoesti, situat la E. de
Bucaresti, pe malul drept al
vAeT Mostistea. Ad este rese-
dinta primariei.
Se intinde pe o suprafata
de 2890 hect., cu o populatie de
418 locuitorT.
D-na Eufrosina Gherman are
2500 hect.is._ocu...or..,
1 il- ri' 390 hect.
(250 hect. sierpe, 150 hect. izlaz,
15 hect. padure). Locuitorli cul-
tiva 345 hect. (25 hect. izlaz, 20
hect. vie).
Are o biserica cu hramul Sf.
Gheorghe, deservita de I preot,
si 2 cintaretr; o scoall mixta, fre-
cuentata in 1899-900, de 36
elevI si 21 eleve ; 3 masinT de
treerat cu abur! ; 1 helestert si
1 pod stätator.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarf.
Numarul vitelor marT e de 316
si al celor micT, de 692.
Indita, sat, facind parte din com.
rur. Caciulati, jud. Ilfov, pl. Zna-
gov.
Se intinde pe o suprafata de
43 hect., proprietatea d-neT C.
Blaramberg, cu o populatie de
73 locuitorI.
www.dacoromanica.ro
PIRL1TA
Comerciul se face de 1 cfr.
ciumar.
Numarul vitelor marT e de
36 si al celar miel, de 75.
Pirlita. Vez! StAnesti-VIcaresti,
jud. Ilfov.
Pirlita, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Motrul-d.-j., com. rur. Bresnita;
are 73 case.
Pirlita, sat, jud. Tulcea, in par.
tea de E. a pl. Tulcea, si in
cea de V. a comuneT Bes-Tepe,
din care face parte, asezat pe ma-
lul drept al bratuluT Sf. Gheor-
ghe, la 5 kil. spre N.-V. de re-
sedinta Bes-Tepe.
Are o intindere de 44 hect.,
Cu o populatie de 59 familiT, saq
282 suflete: 181 Rusr, 73 Ro-
m'id' .si 28 BulgarI.
Pe ala trece drumul comu-
nal: Tulcea Bes -Tepe Mah-
mudia.
Pirlita, cdtun, pendinte de com.
Adunati-Copaceni, pl. Cilnistea,
jud. Vla,ca. Vez! com. Adu-
nati-Copaceni.
Finita, cdtun, pendinte de com.
Obedeni, pl. Neajlovul, judetul
Vlasca. Vez! com. Obedeni.
Pirlita, deal, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea, si anume pe acela
al catunulul Tiganca-Taita ; se
desface din Dealul-CadiuluT ; se
indreapta spre S., avind o di-
rectiune generall de la N.-E.
spre S.-V. ; se intinde de-alun-
gul piriuluT Pirlita ; brazdeaza
partea centrall a plaseT si cea
de N.-E. a comuna ; are o inAl-
time de peste 320 in.; punct
trigonometric de observatie de
rangul 2-lea ; este acoperit Cu
padurl intinse ; se prelungeste
Cu dealurile Piatra-Rosie si Ni-
 PiRLITA
colitelul, la poalele caruia se a-
III vine Sarica.
mofie, pendinte de com.
cu acelasT nume, pl. Balta, jud.
Braila ; are o suprafata de 7500
hect. si aduce un venit anual
de 38912 leT ; apartine conteluT
de Roma.
mofie, in jud. Teleorman,
pl.. TirguluT, com. n'Alta, avind
o intindere de no° hect, mal
toate arabile. Din acestea, 333
hect. apartin d-luT M. C. Mala-
clulescu si 767 hect., mostenito-
rilor decedatulul Spiru admití.
pdclure, jud. Dimbovita,
pl. M'omita, com. Vizuresti, a-
vind peste 57000 ariT.
pdclure, jud. Dtmbovita,
pl. Ialomita, com. Tatanari, a-
vind peste 25000 arif.
Pirlita, pida, in jud. Tulcea, pl.
Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea i anume pe acela al
catunului sati Tiganca; este for-
mat de douà miel piraie: Pirli-
ta - Mare si Pirlita - Mica, care
izvoresc din Dealul-Cadiulul; se
indreapn spre S.-V., curgind
printre dealurile Pirlita si Taita;
brazdeaza partea de E. a plaseT
si N.-E. a comuneT ; curge numal
printre padurl dupä un curs
de 6 kil., se varsä in piriul Taita,
pe stinga, in dreptul satului Ti-
ganca-Taita.
Plrlitul, sat, in jud. Ialomita, pl.
Pirlita-Buciumeni,ficidure, jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situatä intre
cat. Gruiul si Pirlita.
PIrlita-Särule§ti, com. rur., jud.
Ilfov, pl. Negoesti, situata la E.
de Bucuresti, pe malul drept al
vaiel Mostistea, la 45 kil. de o-
ras. Sta in legatura cu com.
Sohatul prin o osea vecinalä.
750
Se compune din satele : Al-
beanul, Chiricuta, Gologanul,
Manda', Pirlita, Sarulesti si Sula-
colul, cu o populatie de 1406
flete, care locuesc in 403 case si
25 bordele.
Se intinde pe o suprafata de
7605 hect.
D-niT C. Manciulescu, P. Riu-
reanu, Plesoianu, A. Sulacolu,
Eforia Spitalelor Civile din Bu-
curesti, i d-nele Eufr. Gherman
si Eliza Filipescu, Mi 6423 hect.,
lar locuitoriT, i [82 hect. Proprie-
tarli cultiva in total 4442 hect.
(ro28 sterpe, 567 izlaz, restul
padure). Locuitoril cultiva 1105
hect. (57 hect. Izlaz i resta'
vie).
Budgetul com, e la veniturT
de 6100 ler si la cheltuell, de
5803 leT.
Are : 3 bisericT, la M'Alta, Sa-
rulesti i Sulacolul ; 3 scoale ;
6 masinl de treerat cu aburl ;
4 helesteie i i pod.
Vite sunt: 718 cal i lepe, 20
armlsarl, 391 bor, 497 vaci si
viteT, 18 taurl, I5 bivoli, 42 bi-
volite, 41 capre, 392 porcr,
3285 oT.
Locuitoril posea: 238 plagad:
102 cu bol, 136 CU cal ; 300
care si carate: 124 CU bol, 176
cu cal.
Comercial se face de 23 cir-
ciumarr.
Locuitorl improprienriti sunt
125 §i nemproprietaritr mar su nt
252.
ampuluT, pendinte de com. Fru-
musica, situat pe tunca, la 3
kil. spre S. de riul Ialomita
spre V. alaturat de satul Fru-
musica.
Mal inainte a purtat numirea
de Ulesti-de-jos.
Are o populatie de 22 familiT.
Vite sunt : 150 cal si bol,
200 OT i 25 porcl.
www.dacoromanica.ro
PYRLITI
Pirlitul, insuld, in Minare, jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Satul-Noti,
situata in partea nordicä a pl.
si a com. in dreptul satulul
Socariciul, din jud. Ialomita ;
este apropian de teritoriul do-
brogean, de care o desparte un
brat de 60 kil. lungime si cu o
adincitne de 31/2 in.; are o for-
ma eliptica, o lungime de 2 kil.,
o lärgime de I ka. qi o In tin-
dere de IZO hect. ; este acoperita
cu padurl de sala, lar in par-
tea de V., cu pietri. i nisip
si este -inundan adesea-orT.
PIrlitul, pichet vechiti de fron-
tierel, pe Minare, in insula cu
acelasT nume, jud. Constanta,
pl. Silistra-Noua, in dreptul sa-
tala! Rasa, din jud.
Pirlitura, seituc, in jud. Bacati,
pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni,
care, impreuna cu alte dota tru-
purl, Infra in compunerea satu-
luT Slobozia-Filipeni.
Pintura, munte, in jud. Suceava,
com. Malini.
PIrlitura, pichel de frontierer, pe
Dunäre, jud. Constanta, pl. Si-
fistra Noua, insula Pirlita, in
dreptul satuluT ocariciul, din
pl. Borcea, jud. Ialomita.
Plrlitura, lac, in inSula Balta,
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,
com. Bordusani.
Plrlitura, pdclure, a statulul, in
jud. Iasi, pl. Stavnicul, com.
Mogosesti.
Pirliti, vechte numire a cd tunulut
Cochirleanca, jud. Buzad.
Pirliti, sat, fäcind parte din com.
rur. Cireasovul, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Olt. Are o biserica, zidita,
 PiRLITI
la 1802, de preotiT Dimitrie
Tudosie. S'a reparat la 1826
de aceiasT ctitorT.
PIrliti, catun, al comuneT Vla-
dila, pl. Ocolul, jud. Romanati,
In apropiere de gara Vladfla.
Are o moara Cu aburi.
Pirscovul, ftlaia, al jud. Buzad,
Pirliti, fost sat, in josul satului
Stanesti, pl. Marginea, jud. Vlas-
ca; se vede acest sat pe pla-
nul din 1831 faca de Rusi.
Pirloagele, ca/un (aria), in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Larga, pe dmpul Baraganul.
Pirloagelor phia, a-
fluent al SiretuluT, in jud. Su-
ceava, com. Pascani, avind o
lungime de I i kil.
Pirpale§ti, inakala, in com. rur.
Corzul, pl. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Ptrscovelul (Izvorul-Dulce),
pirig, in jud. Buzati, com. Bo-
ziorul, cat. Gavanele ; incepe de
la Poiana-cu-Laposi si de la
Poiana-Sttlpilor si se varsa. in
Saratelul-BAlanestilor, in com.
Braesti.
Pirscoveni, corn. rur., pl. Oltul-
d.-s., jud. Romanati. Se com-
pune din satele: Pirscoveni (1130
loc.), VA1sAnesti (Olari 544 loc.)
si Butoiul (243 loc.) si e situata
lIngA Oltetul, la 12 kil. spre
S.-E. de Bals si la 20 kil. spre
N. de Caracal. Altitudinea te-
renului d'asupra nivelului Ma-
rtí este de 160 m;
Are o populatie de 528 fa-
milir, se:1 1917 suflete ; o scoala
mixta, care a fost frecuentata
In 1899-900 de 69 copii; 3 bi-
serie!: Sf. Nicolae (1848) in
Pirscovcni; Sf. Nicolae (1820
In Otan i Nasterea-MakeT-Dom-
751
nului (1881) in Butoiul, deser-
vite de 3 preoti si 6 cintaretl;
8 circiumi.
Vite mari sunt 2400, vite
miel, 2900 i porci, 238.
Ad se face un bilcii1 la 14
August, care tine 3 zile.
situat in partea de N. si cen-
tralA a judetului. Se margineste
la N. cu unja de frontiera, de
la izvorul Pitac-Patac, pana la
muntele Taietura ; la V., cu pl.
BuzauluT; la S., cu pl. SarateT
si la E., cu pl. Slanicul.
Suprafata sa este de 77632
hect., din care 12629 hect. ara-
bile, 23905 hect. padure, 9669
hect. fineata, 16472 hect. izlaz,
1455 hect. livezT, 702 hect. vie
si 12800 hect. loc sterp.
Terenul sAA e foarte acciden-
tat, cuprinzind muntiT cel maT
marT al judetului, acoperiti de
pAduri seculare, de pasuni ex-
celente, de livezi si chiar de
semanaturT., i cea maT mare
parte stincosT, humosT si gol cu
desavirsire.
Coprinde 124 proprietati mal
insemnate, din care 16 mosii
13 padurl ale statulul ; 49 mo-
sil si 47 padurT particulare, ale
celar 30 cete de mosnenr ce se
afta aci.
E avut in substante minerale
precum : sare, carbuni, gips, fier
si mal cu seama pietre de con-
structiT, din renumita carlea.
Ciuta. SorginIT de. ape mine-
rale are nenumarate dar ne-
utilizate, afara de cele de la
Nifon. Din punct de vedere geo-
logic, plaiul nu e mal putin in-
semnat, mai cu seama valle SI-
ratelul-Bercil i Saratelul-Bala-
nestilor. Demne de mentionat
sunt salzele de la com. Miele.
E aya in vinat salbatec : ursr,
caprioare si chiar cerbi, apoT
lupT, vuip, risa; etc. Pesa sunt:
www.dacoromanica.ro
MRSCOVIII,
pastravl, mrene i alte specif
comune apelar de munte.
Se cultiva porumbul,
orzul i alacul si se fabrica. %mica.
Apele carT il uda sunt : Bisca-
Mare i BIsca-Mica, Saratelul-
Balanestilor si Saratelul-Joseni,
mal multe Odiase si izvoare,
riul Buzaul, in partea de S.
Industria consta in fabricarea
lapteluT, a tuicer, a tesaturilor
de 'Una, lucrarea lemnulul si, in
cit-va, citarla i cojocaria.
Are 37 mor! de apa, I moara
de aburT, 2 pive, 2 dirste, 3
herastrae, i i sttne si o casarle.
Comerciul consta in desfacerea
acestor productiuni sí in trans-
porturi.
Tirguri anuale sunt 29.
CA/ de comunicatie mal in-
semnate sunt : soseaua Maraci-
neni-Rusavatul i soselele de pe
valle piralelor : Saratelul -Bala-
nestilor i SAratelul-BerciT.
Vite sunt: 4409 bol, 2909
vacT, 1128 viteT, io bivolT, 16
bivolite, 427 cal, 429 lepe, 227
minji, 25340 oT, 2668 capre, ti
asinT si 3589 poni.
Sunt 2097 stupT cu albine.
Plaiul e format din 16 co-
mune : Balanesti, Boziorul, BrA-
esti, anesti, Goidesti, Gura-
Aninoasel, Magura, Odaile, Pi-
dele, Pirscovul, Plescoiul, Poli-
don, Robesti, Tircovul, Trestia
Trestioara, compuse din 110
cAtune si 48 subdiviziunl de ca-
tune, cu o populatie de 26560
locuitbri.
Meseriw:I sunt : 6o lemnarT,
14 timplarT, 34 rotar, 52 but-
narT, 5 carutasT, 6 croitorT, 18
cizmarT, 21 fierarT, 15 cojocart,
6 boiangii, 10 brutati, 20 va-
rad', 18 pietrarY, 14 olarT si 6
rudarT.
S'a unit de curind cu pl. Sla-
nicului.
Are, impreuna cu pl. SlAni-
cul, 40 scoale mixte si 5 de
 PIRSCOVUL
catun, care atí fost frecuentate
de 1575 elevl si 238 eleve in
1899-9oo.
In pl. Pirscovul singur, sunt 52
bisericI, deservite de 40 preotI,
diacon, 47 cintaretI si 43 pa-
racliserT; 84 circiumr.
Pirscovul, com. rur., in judetul
Buzar!, plaiul Pirscovul, situad
la malul sting al riuluI Budul
s't pe ambele maluri ale riulul
Saratelul-Balanestilor, la 3 L kil.,
68o m. de orasul Buzad.
Are o suprafata de 6885 hect,
din care 2985 arabile, 15 to pI-
dure,_776 finead, 630 izlaz, 278
livezi, 16 vie Î 690 pdmint
sterp.
Proprietatí marinsemnate su nt :
Pirscovul, Lunca-Frumoasa (sta-
tul), Badila (ca subdiviziile eI,
particulara) ì Bidila-Ghiculesti
(mosneneasca).
Terenul este accidentat, dar
fertil.
Din minerale are multa sare
izvorul sulf iros Piclele.
Industria consta in fabricarea
varului, oalelor, si, in cit-va, in
cultura vIermilor de matase.
Comerciul consta in desface-
rea tuiceI i in transporturI.
TirgurI are : la Ispas, la 14
si 26 Octombrie si la 6 De-
cembrie.
Cal de comunicatie sunt: so-
seaua judeteana Maracineni-Ru-
siavatul, soseaua comunala Pirs-
covul-Goidesti, pe valea Sarate-
luid, si insemnatul vad peste
nul Buzaul, la Magura, pe unde
se pune in contact cu soseaua
Buzaul-Frontiera. Vadul-Buzau-
luI ad e prevazut cu pod um-
blätor, luntre, etc.
Vite sunt 698 bol, 237 vacI,
135 viteI, 6 bivoli, 16 cal, 20
Tepe, 9 minjr, 2890 oi, 65 capre,
3 asinI si 462 porcI.
E formata din catunele : Ba-
dila, Lunca-Frumoasa i Pirsco-
752
vul, cu subdiviziile sale, ca o po-
pulatie de 5400 locuitorI.
MeseriasI sunt : i fierar,
boiangia, 3 brutarr, 4 varad si
3 olarI.
Budgetul conn. e de 4757 le,
62 han
Are o scoala in cát.
frecuentad. de 43 elevI si 7 ele-
ve; 4 bisericI, deservite de 5
preotT, 4 cintarett si 4 paracli-
serT. Catedrala e cea ca hraMul
Sf. Petru i Pavel.
Sunt 12 circiumI.
Com. e vechie ; la anul 15oo
exista. In timpil mal noI servea
ca resedinta a plaiuld Pirsco-
val, pana la reunirea sa cu plaiul
Pirscovul, ceitun de resedind al
com. Pirscovul, jud. Buzaa, cu
1500 locuitori si 296 case. Se
subimparte in Pirscovul-d.-j. si
Pirscovul-d.-s., pe ring& care
maI are subdiviziile : Cornetul,
Potirnichesti i Tatarani. Are
aspectul unul tirgusor.
Pirscovul, alt muna al com. Ce-
lariul, pl. Balta-Oltulul-d.-s., jud.
Romanati.
Pirscovul, bisericti, in jud. Bu-
zaa, com. si cat. Pirscovul, care
a servit i ca metoh al Episco-
piel BuzauluI, si s'a desfiintat,
impreuna ca schitul Blestema-
tele, de Episcopul Chesarie in
1836. Aceasd biserica era de
deosebita importand istorica
prin vechimea el. Episcopul
Chesarie, in 1844, o rezideste
din noa. Se zice ca aceasta
bisericä ar fi fost zidita chiar
de spatarul Dragomir.
Frontispiciul noueI biserict
este acesta
Amasa' sflnt i D-zeeasci
spre slava si cinstea sfinVlor,
verhovnicl 4 apostolilor Petra si Pavel
zidit din temelie, prin osirdia i toatii
www.dacoromanica.ro
PirtA/sTI
cheltuiala iubitoruluT de D-zed Episcopul
Buzilulul Kir Chesarie ; o ají Infamase-
vIt pe din afarii cu arhitecturiii zu-
grävit pe dinituntru ca cele mal' frumoase
vapsell i ca cele maT frumoase podoabe,
pita la cel maT tnic lucre, ne avind cea
vechie niel un lucra vrednic de privire.
Inceput a luat zidirea la leat 1844, iar
sfir?itul la Incetarea anuluT 1845, d'id
se fi las Doran acesteT tiri Gheorghe Di-
mitrie 13ibescu Voevod, iar mitropolit pres
sfintitul Kirie Kir Neofit. 1845 Decern-
bre x5.
Pirscovul-de-Jos, mofie, in jud.
Buzla, com. Robesti ; are 300
hect. arabile, livede i izlaz ;
e maI toata proprietate mosne-
n eascA.
PirscovulsiLunca-Frumoasä,
mofie a statuld, in jud. Buzad,
com. Pirscovul, foasta pendinte
de Episcople. Are, afará de ce
s'a dat improprictaritilor, 1560
hect., din care 451 hect, pa-
dure, despartitä in sforile: Col-
nicul, Comoara-Manciulur, Va-
lea-PurcariI si Valea-Seaca. Res-
tul de 1100 hect. este acoperit
de semanaturr, livezr si izlaz.
Aceasta mosie, impreuna cu sa-
tul, a fost daruita de Neagoe-
Basarab, pentru credincioasa
slujba, Jul Tatu Vataful, Voico
si Mateo, la anal 15 t 5. In 3[535
se gaseste proprietar al el SO-
drul Dragomir pe care '11 de-
capiteaza Radu Paksie Calugarul
pentru viclenie. Radu ji la mo-
sia 51 o daru este EpistopleI, Din
acte ar rezulta ca suprafata
sas fi fost pe atund tle 3800
hect.
Pirpna, ces i Pirpna-MaI-
Inalti;piidure, in intindere de
t000 hect., pe teritoriul com.
Negrilesti, pl. Vrancea, jud.
Putna.
Pir§ani, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Pielesti, cu 512 suflete,
locuind in 121 case si 62 bordee.
 P/RsANI sE ROBANEVI
PIrqani si Robäne§ti, pa-Are a PIrve§ti, pddure, in jud. Tutova,
statuld, jud. Dolj, pl. Ocolul, pl. Simila, com. cu acelag
com. Pie1e0, pe Ino0a nume, in IntIndere de 145 hect.,
RobancTti. Are o intindere. de
1 10 pog. Inainte apartinea md-
Brincoveni. Se com-
nAsEiret.
pune din cer, gtrniá i stejar.
Predomina Omita.
PIr§ani i RObäneqti, mofie a
statulal,. jud. Dolj, pl. Ocolul,
com. Piele*ti, arendata anual
Cu 16000 Id. Din aceasta mo-
§ie, s'ati dat 543 hect. in lo-
turT. Are padure pe &risa.
Pir§ogi, numire ce se mal di
cdtunulut Izvorul-d.-s., pl. Ve-
dea-d.-s., jud, Olt.
PIrtana, *al, in partea de E.
a at. Cuibul, com. Gornetul-
Cuib, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya, acoperit Cu viI.
Pirtani, sat, in jud. Ialomita, pl.
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Cegani, situat pe o vale, for-
mata de coasta BaraganuluI,
spre S. i in departare de 2
kil. de satul Cegani.
Are o biserica.
Locuitoill posea : 280 bol,
54 caT, i6 bivoll, 206 porcI
300 oi.
Pirväne§ti, mahala, in com. rur.
Deveselul, pl. Blahnita, jud.
Mehedinti.
Pirve§ti, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, corai Punti§eni, spre V.
de satul Punt4eni. Are 155 lo-
cuitorT 5i 40 case.
Pirveqti, schit, in jud. Tutova,
pl. Simila, com. Punti§eni.
Pirve§ti, mo,sie, in jud.1 Tutova,
pl. Simila, com. Punt4eni, pro-
prietatea statuluI, arendata cu
900 leT anual.
753
proprietatea statuluT.
PIrvoaia, deal, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. MAr-
gineni.
Plrvul, sat, jud. Argq. VezT Pir-
vul-Ro§u.
Pirvul, ramurd de munil, situatä
in parte pe hotarul dintre com.
Calul i Cälugareni, pl. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, in pre-
lungirea ramureI Bostanul, Rai-
cul §i Petru-Voda.
Pirvul, stalie de dr.-d.f., jud. Ar-
ge§, pl. Pite$6, com. Bradul-d.-j.,
pe finja Pitesti-Slatina, pusá in
circulatie la 5 Ianuarie 1875.
Se afla intre statiile Pite0 (9.6
kil.) i Coste§ti (12 kil.). Inalti-
mea d'asupra nivelulul Maril,
de 282 M. 89.
PIrvul-Ro§u, sat, cu l'o familii,
salí 400 suflete, jud. Argq, pl.
Cotmeana, facind parte din com.
rur. Broteni-Ropni.
Linga sat se afta o bala nu-
mita Ndgoveneasa, care contine
mult pe4e.
In Pirvul-Ro§u este o bisericä,
Cu hramul Totl-Sfintil, deservita
de 2 preotT, I clnaret si I pa-
racliser.
Plrvule§ti, sdtuc, jud. BacAtt, pl.
Trotu§ul, com. ManAstirea-Ca-
pinul, care face trup cu Manas-
PIrvule§ti, sat, jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Znicoiul, situat
la i kil, de nicolul, catunul
de resedinta al comuna E udat
de piriul Plosca i brazdat de
Dealul-MuereT. Are o populatie
de 190 sufl., locuind in 32 case.
www.dacoromanica.ro
PLAIUL
PIrvuleqti, sat, in jud. Mehedinti,
pl. Motrul-d.-s., tinind de COM.
rur. Corcova. Are 21 case.
Pirvule§ti, deal, in jud. Gorjr
pl. Ocolul, com. CarbeW, car.
situat spre S. de comu-
na; incepe de la Fintina-Fagu-
luI, ramificatie din dealul Sulita
§i se intinde spre V. pana la
piriul Dimbova. Pe acest deal
sunt plantatif de vil i livezi de
prunI.
PIrvuletului (Valea-), deal, in
padurea Misleanca, din care iz-
vorqte piriia4u1 Coroiasca, ce
se varsa in apa Mislea, in drep-
tul com. Cocor4ti-MisliT, plaiul
Varbilaul, jucl. Prahova.
PIslari, cdtun, al com. Paltineni,
jud. Buzaii, alipit de cat. Ne-
hoiul ; are 8o locuitorT si 21 case.
PIslari, sat, in jud. Dimbovita,
pl. Ialomita-Dimbovita, cat. com.
Tlta.
PIslari, cdtun, la E. com. Obtr-
sia, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro-
manati.
Pislari, san Därä§ti-MärcuteI,
cdtun, pendinte de com. DAr4ti,
pl. alni§tea, jud. Vlwa. Vez!
Dara4ti-MandstireT.
Pislari, vale, in jud. Ilfov, plasa
Znagovul, care se impreuna cu
Valea-Calugarului la cat. Preo-
teti 5i alimenteaza balta Calda-
rupni.
PI§e§ti, numire ce se mal dd cd-
tunafulul Bradul, jud. BuzAti,
com. MAgura.
Plaiul, sat, in jud. Mehedinti, pl.
Dumbrava, com rur. Cosovntul.
Plaiul, fAcind parte din com.
 PLA1UL
rur. Talea, pl. Pelesul, jud. Pra-
hoya. Are o populatie de 185
locuitorr.
Plaiul, sat, pe mosia si in com.
§arul-Dornir, jud. Suceava, ase-
zat pe tArmul drept al piriulur
Neagra- aruluT. Are 90 case, cu
300 locultorr, din care 106 con-
tribuabilr.
Biserica si scoa/a din §arul
serva i acestur sat.
Plaiul, trup de ddure, al statu-
14 in intindere de 55 hect.,
pendin te de com. Scorteni, plaiul
Prahova, jud. Prahova, care, irn-
preunl cu trupurile : Dumbrava-
MicA (40 hect.), Dumbrava-Mare
(35 hect.) si Runcul (6o hect.),
formeazä pAdurea numita Vatra-
ManAstirer-Mislea.
Plaiul, pirM, izvoreste din raio-
nul com. Maneciut - Ungureni,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
si se varsa in riul Teleajenul,
pe tarmul drept, tot in raionul
com. MAneciul-Ungureni. Plaiul-dintre-Sirie, munte, in Plaiul-Lung, pddure a statulur,
partea de N. a com. Star-Chioj-
pddure, a sta- dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra- jud. Musca, plaiul Nucsoara,
tulur, in Intindere de 800 hect.,
pendinte de com. Badeni-Ungu-
reni, plaiul Dimbovita, judetul
Muscel.
Plaiul-Bärbäte§ti, pddure par-
ticulara, supusä regimulur silvic,
pendinte de com. Barbatesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Plaiul-BatrIn, munte,k jud. Sa-
ceava, com. Malini, avind 921.8
metri altitudine.
Plaiul-BisericeI, loc izo/al, in
raionul com. Albesti, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel. Ad, se zice,
a fost in vechime satul Albesti.
In acest loe, aproape de supra-
fata pImititulta se vdel ruinele
uner biseriei r
754
PlaiuI-Boeresc, deal, la N.-E.
catunulur Borosteni, pIaiul Vul-
canul, jud. Gorj ; proprietate a
statulur, are o suprafata cam de
85 hect. si e acoperit ca pAdure.
Plaiul-CacoveI, ddure particu-
lara, supusä regimulur silvic, pen-
dinte de com. Cacova, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Plaiul-Cheia,pddure particulara,
supusa regimulur silvic, cu o
suprafata de 600 hect., jud. Vil-
cea, plaiul Cozia, com. Chela.
Plaiul-Chiojdulul, munte,tn par-
tea de N. a com. Star-Chiojdul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, a-
coperit ca padure i ízlaz.
Plaiul-Comoara, munte, In jud.
Suceava, com. Brosteni.
Plaiul-CornuluI, sat, acind parte
din com. rur. otrile, pl. Pra-
hoya, jud. Prahova.
In intindere de 12500 hect.,
hoya, acoperit cu padure si izlaz.
Plaiul-Domnesc,-munte, in jud.
Dimbovita, de la Moroeni in
sus, pe partea dreapta a Jalo-
mita Vez! Brindusile.
Plaiul-Gura-UliteI, polea, ce
vine din munti, jud. Gorj, tre-
cind prin muntele Gura-Plaiulur
formind limita in tre stat
mosnenr; trece pe Dealul-Lung,
muntele Piva, Virful - Marulur,
muntele Clciulata si Poiana-Nu-
culta ; de ad *se bifurca, o ra-
mura aucind In com. Frincesti,
lar cea-ralta, indreptindu-sespre
S.-E. dind in com. Mita.
plaizz, in jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Milla-
www.dacoromanica.ro
PLAIUL-MIRCE1
esti. Trece prin partea de V.
a com. sí are d directiune de
la N. spre S. Este coprins intre
Dealul-Vacilor i al-Vladeanulur.
Plaiul-lui-Pätru, munte, in ra-
ionul com. Leresti, plaiul Dim-
. bovita, jud. Muscel, situat la N.
comuna, pe culmea Carpatilor.
Plalul-luI-Pätru,plídure,supusa
regimulur silvic, jud. Muscel,
plaiul Dimbovita, com. Leresti,
In intindere aproximativa de
1200 hect., ca esenta dominanta
molift.
Se invecineste la N. cu Bor-
cAsul ; la S., cu Baena ; la E.,
Cu Riul-Tirgulur si la V., cu pi-
riul Cuca.
Plaiul-lui-Vasile, deal, la S.-V.
cAtunuluT Borosteni, plaiul Vul-
canul, jud. Gorj ; are o supra-
fata cam de 42 hect., proprie-
tate a statulur, acoperita parte
cu padure, parte cu izlaz.
com. Berevoesti-Ungureni, for-
mad. din 5 trupurI Bratioara,
Plesnitoarea, Oboarele-Micr, Ritt-
sorul i MAcelarul.
Plaiul-Lupului (Muntele-), pa-
dure particulara, supusa regi-
mula silvic inca din anul 1883,
pe mosia Muntele-Plalul-Lupu-
luT, pendinte de com. Strimbenl,
plaiul VArbilaul, jud. Prahova.
Plaiul-Mare, coarta, la N. de
com. Novaci, pl. Novaci, jud.
Gorj, lunga de i kil. i lata de
250 in., avind In stinga el valea
ScArita, lar in dreapta, valea
Gilortulur.
Plaiul-Mircei, munte, jud. Dim-
bovita. Vez! Brindusile.
 PLA1UL-MISLEI
Plaiul-MisleI, dea/,jud. Prahova,
com. Scorfeni, plaiul Prahova.
Si-a luat numele de la cat. Mis-
lea. Este situat in partea de N.
a comuner. Are o directie incli-
nata si serveste pentru pasu-
parea vitelor.
Plaiul-Moraruldf, numire vea&
a a'ealulut Bighilinul, jud. Pra-
hoya, com. Bucovul, pl. Cri-
covul.
Plaiul - Purcaruluï, munte,
partea de N. a com. Star-Chioj-
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hoya, acoperit cu radure
izlaz.
Plaiul-Scocul, potecd, ce pleaca
din Scocul, de ha N. la S.,
trece prin munir: Stina-Stir-
bulur, Pestisanul, Groapele, Boul,
Gruiul-Negru si se ramifica in
douà : o ramura apuca spre V., la
com. Pocruia si trece prin mun-
tele Merisorul, Cioclovina, prin
Valea-Seasa si dealul Pocruia,
de unde se ramifica iarasr in
doua, o parte dind in com. Po-
cruia si una in Tismana ; a
doua poteca, ce se desparte in
punctul muntele Gruiul-Negru,
se indreapta spre S., in com.
Topesti, trecind prin valea Re-
chitaua, Cracul-Ulmatulur, Fa-
gul-Sarat, Poiana-de-FragT, Po-
i an a-S carer, Val ea-Petriceaua, pe
la comanda vechre, de mide se
ramifica lar in doua, o parte
dind in com. Topesti, lar cea-
l'alta in cat. Brosteni, din com.
Pestisani.
Plaiul-Sarulul, parte din satul
Gura-Negrer, jud. Suceava, din
spre Sara
Plaiul-§erban-Vociä, plaia, ce
se intinde in partea despre N.
si N.-V. a com. Slanicul, plaiul
Varbalaul, jud. Prahova. Acest
68617. Mareta Dieji01100 Geografic. Vol. IV
755
piala incepe din cat. Schiulesti,
com. Homoriclurile, si se intinde,
urcind un colnic destul de in-
tins, pana in giturile munti-
lor, ramificatiunT ale Carpatilor.
Poarta numele lur Serban-Voda-
Cantacuzino (1679-1688). A-
cest drum, de si scurt pentru
a ajunge repede in Transilvania,
acum este parasit din cauza ca
nu e practic. Alte vremurr a
fost calea sigura a salvara vie-
ter Domnilor, carT cautail re-
in fugiti in Transilvania.
Plaiului (Gura-), munte, in jud.
si Suceava, com. Brosteni.
Plapcea-Mare, girld, jud. Oh,
izvorind dintr'un helesteti, de pe
teritoriul com. Topana, situata la
N. judetulur. Curge catre S. prin
centrul judetulur udind tento-
rule : Corndtelul, Con-
stantinesti, Mogosesti i Baltati,
de unde fa directiunea de S.-E.,
trece prin Potcoava, Valea-
Merilor, Sinesti i Ursoaia si se
varsa in Vedea, la N. de Icoana.
Primeste ca afluentl mar in-
semnatr: Plapcea-Mica, Negri-
para i Osica.
Plapcea-Micä, girld, jud. Olt,
izvorind din mar multe dealud,
la N. de Poborul. Curge catre
S., paral el cu Plapcea-Mare, udind
comunele : Poborul, Tatarei,
Scornicesti i Baltati, unde se
varsa in Plapcea-Mare. Pri-
meste, intre altele, mar insem-
valceaua Teiusul.
Plasca, pddure particular, su-
pusa regimuluf silvic, pe mosia
Tina, jud. Vilcea, pl. Mijlocul,
com. Tina.
Plascul, vale, jud. Braila, care
se intinde de la E., spre V. si
S., ocolind satul Ciocile. Ye a-
ceasta vale sunt formate 2 la-
www.dacoromanica.ro
PLXCINTENI
curr, unul mare in partea de N.-E.
a satulur, i cel-l-alt mic in par-
tea de N.-V., comunicind prin-
tr'o viroaga. Cel mare rare-orT
scade i atuncr ramine pe fund
un fel de saratura
Platoceanul, pîrîü, izvoreste din
com. Uda-d.-j., jud. Arges, for-
meaza putin hotaru/ filtre a-
ceasta com. si com. Rijletul-
Vieros, pl. Vedea-d.:s., jud. Olt,
intra in com. Cocul-Popesti,
jud. Arges.
Platonesti, sat. Vezr Manolea,
jud. Suceava.
Platonita, pirî, afluent al So-
muzulur-Mare, in jud. Suceava,
com. Dolhesti (4 kil.). Are de
tributad din dreapta : Turbata
Boura, lar din stinga : Grua-
pa-CovriguluT i Groapa-lul-Ba-
lan.
Plavätul, pddure a statulur, in
intindere de 250 hect., muntir
Manastirer-Cimpulung, carr fac
parte din comunele : Corbsori
si Berevoesti, pl. Nucsoara, jud.
Muscel.
Plavia, sat, facind parte din com.
rur. Iordachianu, pl. Cricovul,
jud. Prahova. Are o biserica
fondata /a 1814 de G. Plavianu.
Plavia, munte, jud. Muscel, plaiul
Dimbovita, situat la extremi-
mitatea de N.-E. a judetulur si
servind hotar despre Transil-
vania.
Placinta, numele vechia al ma-
fia' fi al satulut Slobozia-Co-
nachi, jud. Covurluiti. Ved Slo-
bozia-Conachi, com.
Pläcinteni, sat, factnd parte din
com. Giurgioana, jud.
situat pe sesul Zeletinul, la 8
96
 PLXC1NTENI
kil. i 100 m. de resedinta co-
mune'.
Are o populatie de iS fa-
sati 72 suflete, loctiind in
14 case si 3 bordee.
Satul s'a infiintat la 1789,
pe mosia statuluT numita. RA-
chitosul, care mal inainte de-
pindea de manastirea Rachl-
toasa.
Este strabatut de mal multe
drumurI naturale.
Pläcinteni, mofie, proprietate a
statuluT, facind parte din mosia
erbänesti, jud. Tecuciti, com.
Giurgioana.
Pläcinteni, trup din padurea sta-
tuluT Corbita, jud.
PlAe§ul, sat, jud. Neamtu. VezT
Plaiesul.
Pläetul, sat, Pácind parte din
com. rur. Maneciul -Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, si-
tuat la poalele munteld Clabu-
cetul i cuprins intre riul Te-
leajenul de o parte si Teleje-
nelul de alta. Are o populatie
de 162 locuitorT.
Pläetul, culme de munte, in jud.
Gorj, pl. Novaci, in partea stinga
a Gilortului, la N. de comuna
Novaci.
Pläetul, pisc, pe coasta siruluT
de dealurl ce brazdeaza in lung
lat com. Costesti, pl. Hore-
zut, jud. Vilcea. Acest sir de
dealuri se prelungeste pe toata
partea de E. a com., in stinga
riuluT Costesti.
'Plietul, saú Teleajenul, fiddure;
a statuluT, in intindere de 750
hect., pendinte de com. Izvoa-
re/e, pl. Teleajenul, jud. Pra-
hoya, care, impreuna cu trupu-
rile : Ursoaia (150 hect.) si Va-
756
tra-MlnästireT-Crasna (5o hect.),
formeaza padurea Izvoarele.
Pläetul, trup de pdaure, al sta-
tuluI, in intindere de 20 hect.,
care, impreuna cu trupurile Nea-
gota si Valea-lut-Neagu (750
hect.) si Cringul - Popesti (15
hect.), formeaza padurea Ro-
mani, situata in com. Horezul,
pl. Horezul, jud. Vilcea.
PlAia§ul, mime ce se mar dei satu-
iza Gamacesti, com. Berevoesti-
Ungureni, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Numele-I vine de la plaiasiT
pul a pazi trecatoarea despre
Ardeal.
Pläie§ul, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-hlijlocul, com. Ti-
misesti.
Are o intindere de 357 hect.,
6o ariT, pu o populatie de 134
suflete.
Vite sunt : 78 bol, 8o vacT,
70 juncT, 23 cal, 200 oT si 46
rimatorT.
munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
in partea de N. a com., pe riul
R.-Sarat ; e acoperit cu paduri
pasunT.
Pläine§ti, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe ma-
lul drept al riuluI
Este a5ezatA in partea de N.
a judetuluT, la i9 kil. spre N.
de orasul R.-Sarat, si in partea
de N. a pl., a carel resedinta
este.
Comunele invecinate sunt :
Dragosloveni, la 2 kil. ; Tim-
boesti, la 6 kil. ; Popesti i Sih-
lele, la 7 kil.; Bogza ì Bordesti,
la 8 kil. ; Urechesti, la 9 kil.
Se margineste : la N., cu com.
Dragosloveni i Popesti ; la E.,
ea Bogza ; la S., cu Sihlele
www.dacoromanica.ro
PLXINEFI'l
Timboesti si la V., cu com. Bor-
desti.
Este o comuna din regiunea
dealurilor, fiind brazdata la V.
de ramificatiile dealurilor Nu-
cile, Bordesti si Deatul-Cucului.
Riul Rima o uda in partea
de N.; afluentul san Recea, la
V.; mal sunt i 30 puturl.
Catunele care o compun sunt
Plainesti satt Tirgul-Cucului la
mijloc, Cindesti la V. si Gu-
gesti la N.-E.
Suprafata com. e de 4670
hect., din care 200 hect. vatra
com., 1170 hect. ale locuitori-
lor si 3500 hect. ale particula-
rilor. Din acestea : 3250 hect.
arabile, 170 hect. imas, 250
hect. padure, 575 hect. viT, 75
hect. Jinete, 150 hect, nepro-
ductiv.
Are o populatie de 920 fa-
miliY, sati 3040 suflete ; 3 bise-
riel si un schit : una in cat. an-
desti, cu hramul Adormirea-
MaIceT-DomnuluT, zidita. la 186o
de A. Plaino, deservita de 2
preotl, I cintaret i i paracliser ;
a doua, in cat. Cucul, cu hra-
mul Sf. VoivozT, zidita in 188i
de locuitorl, si a treia, tot in
cat. Cucul, ca hramul Sf. Con-
stantin si Elena, zidita. in 1823,
de Alecu Bagdat i sotia sa
Profira, deservita de i preot,
cintaret i i paracliser. La V.
este si schitul Recea, in care
nu mal sunt calugarI, iar servi-
ciul divin Il face preotul ingri-
jitar.
Sunt 2 scolT mixte, conduse
de 3 invatatorT si o invatatoare,
$i care aü fost frecuentate in
1899-900 de 265 copiT.
LocuitoriT posea 6o ¡Au-
gur-1; 637 bol, 348 vacI, 289
cal, 190 lepe, 3 catirI, 2531
oT, 50 capre i 472 rimatorT.
In com. se mal afla : o moara
Cu aburl; 46 poverne pentru
fabricarea vinuluf ; i fabrica de
 PLXINEqT1
lumlnarT; 2 cafenele ; 2 boga-
seril; 2 brutaril.
Meseria§I : 2 cojocarl, 2 clz-
marT, 3 potcovarl, 2 timplarl, 6
macelarT, 2 tinichigiT i 2 geam-
gil.
Comerciul este destul de activ
consta in importul de coloni-
ale, instrumente agricole, haine
In exportul vinuluT, cereale-
lor i vitelor ; transportul se
face prin statia Gugqti, la 2
kil. spre N.
Sunt 133 comerciantl, din
carT : 9 bAcanT, 24 circiumarl,
6 marchidanT.
C5.ile de comunicatie sunt :
calea feratä i oseaua nationala
R.-Sarat - Focpni ; calea jude-
teana la Dumitre§ti prin Bor-
degi; drumul spre Bogza-Mar-
tinqti.
Budgetul com, e la veniturT
de 16390 leT, lar la cheltuelf,
de 15875 leT.
Pläine§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., cat. de ree, Prämtni, baltel, in insula din mij-
dinta al com. rur. PJäineti. AzT
poarta numele. i de Tirgul-Cu,
culta. E aqezat cam In mijlocul
com., pe malul drept al riulur PlAminoasa, baila, formad. din
M'infla, Are o Intindere de 12
hect., cu o populatiune de 260
familiT, san 870 suflete ; o bise-
rica, Cu preot i I cintaret ; o
coala mixta.
Plaiwarele, munte, in apropiere
de com. Namaeqti, jud. Muqcel.
Formeaza impreuna cu muntir:
Dra.xinul, Mara, Tefeleaga, Preaj-
ma, Muntiprul, Capitanul, Pra-
vatul, Altamqul i Matelawl,
linia de despartire filtre riul
Dlmbovita i riul Arge§elul.
Pläi§orul, clltun, al com. Pana-
ta.ul, jud. Buzad, Cu 300 locui-
torT §i 71 case.
Prai§orul, munte, in jud. Mwel,
757
com. Corbi, plaiul Nucsoara.
Virful lul poarta acela0 nume.
Pläi§orul, padure, a statuluT, in
tntindere de 3500 hect., jud.
Muwel. Face parte din marea
padure Corbi, plaiul Nucpara,
formata din io trupurl:
Bindea, Zanoaga, Papäil, Rusul,
Platica, Alunisul, Padurile, Crin-
gul i Preotesele, avInd toate o
intindere de 17530 hectare.
Plämina, japse, jud. Braila, u-
nqte privalul Sapatul cu pri-
valul Vidroiul, spre V. trecind
printre Tezerile Lunguletul, Lis-
tevele, Groapele i Tärmuroiul.
jud. Teleorman,
format parte de balta LiseT,
parte de apele izvoarelor ce
curg din dealurile dintre com.
Lisa i Vinatori. Se scurge in
balta SuhaieT, mal sus de com.
Viipara.
locul balteT Potelul, jud. Roma-
nati.
izvoare, pe mo0a Brehuegi, jud.
Botopni, com. Brehue4i, pl.
Siretul.
Pläsala, munte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, la N. com. Carpin4u1,
in tre mu ntiT: Florile-Albe, Coas ta-
CrainiculuT i Virful-cel-Batrin-al-
Crasner.
Prasala, deal, al com. Bratuia,
pl. Ocolul, jud. Gorj, situat
partea de E. a com., avind di-
rectie N.-S.-V. Formeaza.
timile din partea dreapta. a Izad
Cioiana i da nWere catre S.
dealului Magura, care continua
a insoti partea dreapta a traer
Cioiana, terminindu-se in valea
JiuluT.
www.dacoromanica.ro
PIATAINTWILOR (CULMEA-)
Pläsäleasa, vale, in jud. Gorj,
com. Vladuleni, pl. JiuluT ; incepe
de la N., de la Fintina-FaguluI,
hotarul com. Cirbeti; se intinde
d'alungul com. lí se termina In
matca JiuluT. Pe aceasta vale
curge piriul Matca. Pe dinsa se
afla. i padure.
Plisoitil, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
Gradi$tea, cat. com. Ciineni, si-
tuat in partea de N. a com. tina
lacul Balta-Alba, la I i/a kit. spre
E. de cat. de rqedinta, Stava-
rqti. Are o Intindere de 6 hect.,
cu o populatie de 124 locul-
torT.
Plätäne§ti, altä numire, a satu-
luT Gura JegalieT, pl. Ialomita-
Balta, jud. Ialomita.
Plätäne§fflor (Culmea-), cultne
a muntilor Carpati, in jud. Vil-
cea, in stinga Lotrulul, din care
porne0e catre S. doua culmI mal
principale
Culmea Malaia, care se des-
face aproape de muntele Vir-
ful-Mare (1005 m.), se indrep-
teaza catre S., despartind piriul
Voineasa, afluent din stinga al
LotruluT superior, de riul
coiul. Piscul saIi cel mar mare
in jud. Vilcea e Malaia (996 m.).
Culmea Veverita, care por-
neate din muntele Virful-Mare,
se indrepteaza. catre S.-E. §i se
termina aproape de confluenta
LotruluT cu Oltul. Piscurile cele
mal insemnate sunt muntiT :
ful-Mare, Robul, Veverita
Sulita.
Din muntele Robul se rami-
fica: Culmea-Brezollor, l'Are
Pwoiul i Brezoiul, avind ca
piscurT : Muntele-Murga§uluT
Magura-luT-PopovicT.
Tot din muntele Virful-Mare
mal pleaca, catre E. cea din ur-
ma culme, numita Culmea-Cii-
nenilor, coprinsa Intre riul Cli-
 PLATXREM
neni si Riul-VaduluT, avind ea
piscurl mal principale : Muntele
Coasta-Clinenilor si Dealul-luT-
Vlad.
Plätfire§ti, sat, facind parte din
com. rur. Cucueti-Plataresti, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov, situat pe
deal si vale, la E. de Bucuresti,
la Infilnirea vaier Pasarea cu
1-11 Dimbovita.
Se intinde pe o suprafata de
1563 hect., cu o populatie de
890 locuitorT.
Statul are 1183 hect. si lo-
cuitorii, 380 hect. Statul cultiva
prin arendasir saf tot pamintul
(35 hect. padure). Loc. n'ati izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Sf. MercurT, deservita de 2 pre-
otl si 3 cintaretT; I scoala mixta,
frecuentata de 25 elevI $i 7 eleve;
1 helesteri.
Comercml se face de 3 cIrciu-
mari si 1 hangiti.
Numarul vitelor marl e de
619 si al celor miel*, de 961.
Aci este si o cazarma pentru
soldatir carl pazesc temnita.
LocuitoriT catunuluT, pe Ruga
agricultura, se ocupa si cu dul-
gheria.
Satul Plataresti, spune le-
genda, s'ar fi intemeiat In
urma uneT batata repurtatä cu
multa vitejie de N'alela Basarab,
Voevodul Tare, asupra luT Ti-
mus, capitanul cel mare al TI-
tarilor. Aci marele nostru stra-
bun a si ridicat o biserica.
Plitäre§ti, mandstire, jud. Ilfov,
zidita de Mateiii Basarab. As-
ta-zi este reclusa la biserica
de mir.
Ad este si o Inchisoare desti-
nata exclusiv pentru femei. Ea
serva ca inchisoare pentru re-
cluzionarea femeilor condamnate
la munca silnica.
Pe linga acest penitenciar se
afta atasat un atelier de pinzarie.
758
Pláfareqti, mo,s'ie, a statuluT, pen-
dinte de manastirea Plataresti,
jud. Ilfov, arendata cu 30537 leT
anual.
Plätäre§ti, peldure, a statuluT,
pendinte de Plataresti, pl. Dim-
bovita, jud. Ilfov, in intindere
de 75 hect.
Plática, plidure a statuluT, In in-
tindere de 2120 hect., facind
parte din marea padure Corbi,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel,
formata din 'o trupurT : Pláisorul,
Preotesele, Bindea, anoaga,
Papaul, Rusul, Platica, Alunisul,
Padurile si Cringul, avind toate
o intindere de 17530 hect.
Plivaia, mahala, jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, com. Parausani.
Plávanul, vale cu pilla, in
jud. Tecuciii, com. Oncesti; ie
uneste cu piriul Tomozei, si se
varsa In Berheciti, in partea
de rasarit a satuluf Tomozei,
com. Oncesti.
Plävätul, celtun, al com. Mlnza-
lesti, jud. Buzati, cu 40 locui-
torf si 9 case.
Plävianca, pdelure particulara,
In intindere de 75 hect., supusA
regimului silvic, jud. Prahova,
com. Iordachianul, pl. Cricovul.
Plivianca, pe/dure particulara, in
intindere de 25 hect., supusa
regimului silvic, jud. Prahova,
plasa Cricovul, comuna Iorda-
chianul.
Plävianca, cdtten, spre N. com.
Cotul-Jienii, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Pliviceni, saA Fiqc 'Ana, sat, pen-
dinte de com. Dudul, pl. Siul-
d.-j., jud. Olt, situat la N. co-
www.dacoromanica.ro
PLEAA
munel, intre Siul si malul Oltu-
luT.
Are 320 locuitorl. Mosia e pro-
prietatea EforieT BisericeT Cre-
tulescu din .Bucuresti, care po-
sea. cam 400 hect. arabile si
350 hect. padure pe Zavoiul. De
acest catun tine schitul Plavice-
ni, situat pe malul OltuluT,_ de-
servit de un preot.
Pláviceni, fost schit, azi biseri-
ca de mir, pendinte de catunul
cu acelasT nume, jud. Olt, pl.
Siul-d.-j., com. Dudul, situat pe
malul sting al °huid. Se in-
tretine din fondurile EpitropieT
Bisericel Cretulescu, din Bucu-
resti. Se zice ca e fondata de
un Vel Vornic Dragomir si so-
tia sa, Elena, pe timpul dom-
niel lui MateT Basarab, pe locul
de l'higa apa OltuluT, numit A-
luni§ul. Biserica s'a reparat de
Eforie, la 1872. E deservita de
I preot si I cintaret, platitl din
fondurile Eforie.
Pläviti, mahala, din coin. rur.
Budina, plaiul Closani, jud, Me-
hedinti.
Pleana, piriti, jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-s., com. Brabova, ce se
varsa pe sana Orla Boga.
nelul, la esire acesteia din com.
Brabova.
Plea§a, com. rur., jud. Prahova,
pl. Podgoria, formata dintr'un
singur sat, asezat In partea de
S. a teritoriului comuneT.
Veniturile sale sunt de leT
2985.
coala exista in com. de la
1885, si a fost frecuenta. tà in
1899-900 de 13 elevT.
Plena, sat, facind parte din com.
rur. Moreni, pl. Filipesti, jud.
Prahova. Are o populatie de
103 locuitorT.
 PLEAA
Pleasa, deal, la 4 kil. spre N.
de vatra satulul Calinesti, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Pleasovul, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. Calmatuiuluf, la 14
kil. de Turnul-Magurele, pe va-
lea piriuluf Siul, care o strabate
in diferite serpuiturf, in toata
partea de N.-E. Poarta si nu-
mire de opia.
Se invecineste la V. cu apa
SiuluT, care desparte ville locul-
torilor aflate pe lunca OltuluT,
de padurea proprietatil ; la N.,
cu comuna Saelele ; la S., cu
com. Riioasa si la E., cu Dealul-
Oltuluf si cimpla ce se intinde
d'asupra acestuf deal.
Vatra satulul se afla pe pro-
prietatea numita Saelele.
Locultorl improprietaritl sunt
150, pe 325 hect.
Ville ocupa o intindere de
42'/2 hect.
Are o populatiune de 633 sufle-
te, din care 121 contribuabill ; o
scoala mixta, conclusa de 1 l'uva-
tator si frecuentata de 15 elevT ;
o biserica, deservita de un preot
si un dascal.
Numarul vitelor este de 2244
capete, din care : 93 cal, 19
inggati, 354 vite marf cornute,
1678 vite miel cornute si roo
porcT.
Budgetul com. e de 2836 ler,
90 banT, la veniturl vide 2755 leT,
io banT, la cheltuell.
Cal de comunicatie are numal
spre com. Riloasa si Saelele, so-
sele vecinale.
D'asupra dealuIal se vad ur-
mele une intariturl, carda lo-
cultorlI if zic Cetatea sad Gur-
guiul-Nemtilor si careia se a-
tribule o deosebita importanta,
fiind ridicata pe timpulrazboae-
lor cu Turcir la inceputut acestur
secol. Suprafata acesteT intari-
turT este de aproape 1/
santul care o inconjoara este
759
de 144 ni.; lar inaltimea eT de
16 m.
In secolul trecut erati 2 sate
cu numirea de Pleasovul, care
tineag de judetul Olt : Pleasovul-
Romín/ si Pleasovul-Sirbr; a.st-
fe/ le vedem trecute in istoria
le Fotino.
Pleniceni, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Plenita, apartinind mosnenilor
Pleniceni; are o intindere apro-
ximativ de 1530 hect. si un
venit anual de 60000 leT.
Plenita, com. rur. i sat, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j. la 62 Plescioara. Vezi Plescioara.
kil. de Craiova si la 13 '-kil. de
resedinta plasiI, com. Virtopul. .Plescoaia, munte, la N. comuneT
Situata pe sesul numit Pienita.
Se margineste la E. cu com.
Caraula, la V. cu com. Darva-
rul, Ia N. cu com. Orodeiut si
la S. cu com. Risipiti.
Terenul comuneI este ves, ne
prezintind de cit doul movile de
mica insemnatate.
Are o populatie de 6050 su-
flete; o biserica, fondata la 1850,
cu hramul Sf. Nicolae, deser-
vita de 3 préotf si un cintaret ;
2 Coll: 1 de baetT si 1 de fete,
frecuentate (1899 900).de 309
copiT; 12 circiumf ; 2 morT cu
aburf.
Suprafata comuner este de
1530 hect., pamint arabil. Mosia
de pe teritoriul comunal se nu-
meste Plenita.
Viile, in intindere de 8 to hect.,
apartin locuitorilor mosnenT, si
dati vin negru.
Meseriasi sunt 27: dogarT,
cizmarl, etc.
In com. se tine un bada a-
nual la i6 Iulle.
O cale comunal a lunga de
5 kil., de la E. la V., o uneste
cu comunele vechf. O alta cale
rnerge de la N. la S. pe o lun-
gime de 4 Idl.
www.dacoromanica.ro
PLESCOIUL
Budgetul com, e la veniturT
de 6203,59 leT si la cheltueli, de
5840,44 Id.
Plenita, sal,' In jud. Dolj, pl. Dum-
brava-d.-j., com. Plenita, cu re-
sedinta primarieT.
Plescarea, vdlcea, incepe din jud.
Arges, da pe litiga com. Coltul-
Ungheni, intra in jud. Teleor-
man, pe teritoriul com. Strim-
beni si, dupä ce strabate aceastä
com., se impreuna Cu Valea-
CiineluT, putin mal departe de
StrImbeni.
Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,
invecinat /a S. cu apa Gilortul,
la N. cu Cilcescu/ si Iezerul, la
E. Cu Dilbanul si la V. cu Se-
tea-Mare, pendinte de com. Cio-
cadia.
Plesa. VezT Plesea.
Plescioara, cd tun, al com. Chioj-
dul, jud. BuzAti, cu 1 so locui-
tori .i. 34 case.
Plescioara, munte, in jud. Bu-
zan, com. Chiojdul-din-Bisca, ra-
inificatie sudica a munteluT Pi-
tica.
Plescoiul, com. rur., in jud. Bu-
zaulul, plaiul Pirscovul, situata
pe malul sting al riuluT Buzaul,
sub ramificatiile Sapocel si la 18
kil. de orasul Buzaul.
Limita sa, la N., inèepe din
gura izvoruluT Muratoarea, ia
11 sus pe izvor pana in slem-
nea muchiT, apoi pe culme pana
in muntele Moara-de-Vint ; la
E., se lasa din Moara-de-Vint
prin slemnea culmilor : Simino-
cul si Pietroiul, pana, in Dealul-
Sapocef; la S., din Dealul-Si.-
PLESCOIUL
pocei se !asa pe izvorul Gaya-
nele pana da In riul Buzaul ; la
V., urca In sus pe albia Bu-
zauluT, pana in dreptul càtunu-
lui unde trece riul
si merge pana in iazul morilor
andestilor, coprinzind un spatid
cam de i8o hect. al mosnenilor
PlescoT si trece inapoi riul in
dreptul gurif izvorului Muratoa-
rea.
Suprafata sa e de 2590 hect.,
din care 835 arabile, 234 pà-
dure, 128 fineata, 463 izlaz, 31
livede, 283 vie si 616 loc sterp.
ProprietatT maT insemnate sunt:
Urlatorile (stat), Muscelul, Ple-
sesti, Plescoiul i Ceausoaia. Te-
renul este nisipos.
CAT de comunicatie are nu-
maT soseaua MArAcineni-Rusia-
vAtul.
Comuna e formatd din catu-
nele : Muscelul, Plescolul, Ple-
sesti si Urlatori, avind o popu-
latie de 1710 locuitorl.
MeseriasT sunt: 4 lemnarY, 2
butnarT, 5 cdrutasT, 2 croitorT,
2 cizmarT, i fierar, 4 cojocari,
boeangid, 2 brutarr si i va-
rar.
Are o scoala mixta, care a
fost frecuentata In anul 1899-
900 de 102 elevT; 2 bisericl
la Urlatori i Plescoiul, deser-
vite de 2 preoV, 2 cintaretir si
paracliser.
Catedrala e cea cu hramul
Sf. Nicolae.
Sunt 9 circiumT.
Comuna e resedinta plaiurilor
unite Pirscovul-Slanic. Are o sta-
tiune telegrafo-postala si o ju-
decAtorie de ocol.
Locuri demne de vazut sunt:
Muchea-Sapocei, dealul Simino-
cul, Pietroiul, apoi vechia si mica
biserica de la Urlatori, care de
si ara inscriptiT, indica o ve-
chime de aproape 400 ani. Po-
zitia el ascunsa intre dealurl, a-
rata in ce timpI de nesiguranta
71)
ea a fost ridicata. Comuna e-
xista din secolul XVI; cele mal
vechi catune sunt : Plescoiul
Urlatorile.
Vite sunt: 260 bol, i8o vad,
6o vitel,, 6o cal, 20 Tepe, 12
minjI, 400 oT si 200 porcT.
Budgetul COM. e de 4727 le!
si 6o bani-
Ple§coiul, cdtun de resedinta al
com. Plescoiul, jud. Buzad, cu
740 locuitorT si 178 case. Are
sub-diviziile : Peste-Vale si Mier-
lari. E resedinta sub-prefectureT
pl. unite Pirscovul-Slanicul
are aspectul unuT ttrgusor.
Ple§ca, sat, in jud. Tutova, pl.
Tirgul, com. Obirseni, spre S.-E.
de satul Oblrseni. Are 402
locuitorl si 94 case.
Ple§ea, subdivizie a catunulur
Cirlomanesti, jud. Buzad, com.
Gura-Niscovulul.
Ple§ea, insulá, In Dunare, jud.
Mehedinti, aproape de Portile-
de-Frer, tinind de proprietatea
statulul Bresnita.
Ple§ep, munte, la N. de com.
Polovragi, plaiul Novaci, jud.
Gorj, Ruga muntiT Cujba si Be-
I leoaia, in partea stinga a rlului
Oltetul.
Ple§ea, munte, spre N.-V. com.
jud. Gorj, acoperit cu
padure, din care : 20 hect. pa-
dure de brad si 170 hect, pa-
dure de fag.
Ple§ea, mante, in partea de N.
a com. Balta, plaiul Vulcan,
jud Gorj. Are o suprafatä cam
de 400 hect. Se intinde In direc-
tiunea N.-V. proprietatea sta-
tului ; are padure de fag si
brad, loc de pasune, iar parte
este stincos.
www.dacoromanica.ro
PLEESTI
Ple§ea, deal, In jud. Mehedinti,
plaiul Closani, acoperit cu pa-
dure; tine de satul Padesul,
c. r. Negoesti, care se afta la poa-
la une ramure a acestul deal.
Ple§ea, deal, in centrul com. Bir-
zesti, pl. Argeselul, jud. Mus-
ca, situat intre Valea-Birzeascd
Vilceaua-luI-Ciomag.
Ple§ea, munte, in jud. Neamtu,
com. Vinatori - NeamtuluT, pl.
de Sus - Mijlocul, situat
Män As tirea-Neamtului.
Ple§ea, deal, in jud. Neamtu,
com. Calul-lapa, pl. Piatra-Mun-
tele, situat in apropiere de sa-
tul lapa.
Ple§ea, munte, pe teritoriul com.
Valea-Sarer, pl.. Vrancea, jud.
Putna, din care se scoate sane.
Apartine razesilor dip. com.
Tulnici.
Ple§ea, phi, ce izvoreste din
muntele cu acelasl nume, din
Fundul-Chiliilor; uda com. Va-
lea-SareT, jud. Putna, si se varsa
In Putna.
Ple§ele-Holdel, muntei in jud.
Suceava, com,---Brosteni.
Ple§e§ti, com. rur., in partea de
V. a plaseT §omuzul, jud. Su-
ceava, spre N.-E. si la
de Falticeni.
Se margineste la E. cu com.
Giurgesti ; la V., cu com. Opri-
seni ; la S., cu com. Preutesti
pi la N., cu Bucovina.
Are forma unur poligon ne-
regula% prezintind mal multe
ondulatiunT.
Se compune din satele : Ple-
ses ti - GaneT, Plesesti - Si neascal,
Valea-Botezul, Jacota, Hreatca,
Uncesti, Petia i Bunesti, cu re-
sedinta in Plesesti-Sineasca
 PLW$TI
Are o populatie de 564 fa-
miliT sati 2268 suflete ; 6 bi-
sericr, deservite de 2 preop si
5 cintareti ; 2 coale mixte, con-
duse de 2 invAtatori.
Budgetul com. e la veniturT
de 5270.25 leT si la cheltuelT,
de 4928.73 ler.
Vite sunt: 128 caT, 384 boT,
260 vaci, 2352 oT si 360 porci.
Altituditiea comund de-asu-
pra nivelului Maril variaza intre
335-345 in.
E udata de omuzul-Mic si de
píriiasele : PoeneT, Raceva, Her-
meziul, Ciomtrna, Bazaci, Popa,
Fisticul, Sinescul, Fundoaia,
Racea, CapreT, Virnavul, Ciurei
Bunqti.
Mosia apartine mar multor
proprietarT,
Suprafata com. e de 5636
Miel', 67 prAjinT, din care : 2575
fálcI cultivabile, 461 fAlci padure,
184 falcl finat i res tul mlastine
locurl sterpe.
ImproprietAriti in 1864 sunt
113 fruntasT, 198 pAlmasi
77 codal, stApinind 947 l'Ala
Teritoriul comuner se imparte
In maT multe sfori de mosiT,
care, din vechime, sunt razesii.
Ple§e§ti, sat, Cu 173 locuitorT,
jud. Argeq, pl. Pitesti, facind
parte din com. rur. Richitele-
d.-j.
Ple§e§ti, sat, cu 25 familiT, jud.
Arges, pl. Pitesti, pendinte de
com. rur. Mana.
Ple§e§ti, clitun al com. Plqco-
iul, jud. BuzAti, cu 300 locui-
torl si 71 case ; are subdivizia
Ceausoaica.
Ple§e§ti, sat, fAcind parte din
com. rur. BarAsti-de-Vede, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulatie de 722 locuitori o bi-
sericd construía In 1709,
761
Ple§e§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
atunul com. Danu-
lesti, in partea de E. a com.,
pe poalele dealului Plesesti, u-
dat de piriul Bodila, la i kil.
800 m. spre E. de olt. de re-
sedinta. Are o intindere cam
de 25 hect., cu o populatie de
153 familiT, sail 622 suflete, din
care 157 contribuabili; o bise-
riel si o scoala.
Ple§e§ti, se, tn jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-s., com. Slobo-
zia ; face parte din cal. Coro-
teni. (V.. a. n.).
Ple§e§ti, sat, In jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Prisecani, spre
S. de satul Prisecani. Are o po-
pulatie de 309 locultorr si 140
case.
Ple§e§ti, sat, In jud. Tutova, pl.
Simila, com. Buda, spre S. de
satul Buda.
Ple§e§ti, makala, fAcind parte
din com. rur. Rosiile, pl. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
latie de 210 locultorT ; o bise-
rica, facuta de preoful Ion Ple-
sescu i reparata de enoriag.
Ple§e§ti, a'eal, In jud. A.-Sarat,
pl. DAnulesti ; se desface din
dealul Magura-CapAtineT, bra.z-
dind partea de E. a com.; e a-
coperit cu padurT i papa
Ple§e§ti, mofie, in jud.
com. Plecoiul, ea. Pleeti; are
cam 65o hect., impArVite in
patru sfori : Plesesti - V irdanul
(loo hect') ; Ple§esti-Plesoianu
(240 hect.) ; Plesesti I. Pieso-
ianu (i55 hect.) si Plesesti C.
Plesolanu (155 hect.).
Ple§e§ti, mofie particulaa, in
jud. Covurluia, pl. Zímbrul, com.
Cudalbi, cu dota trupurY, din
www.dacoromanica.ro
PLEESTI-SINEASCM
care unul de 572 hect. si altul
de 207 hect.
Ple§e§ti, peldure, in jud. R.-SA-
rat, pl. Rimnicul, com. DAnu-
lesti, pe dealul Plesesti ; are
2350 hect., din care 350 hect.
ale statulta ; esente principale :
fag, gorun teiti.
Ple§e§ti-GaneI, numit i Chiti-
cul i Gäneni, sat, pe mosia cu
acelasi nume, jud. Suceava, com.
Plesesti, a4ezat pe armurile pi-
rlului Racova, tare dealurile
Candachia i al-VieT.
Are o populatie de 91 fami-
lil, salí 357 suflete, din care 85
contribuabilf ; o bisericA de lema,
cu hramul Buna-Vestire, deser-
via de x preot si 2 cintAretT
improprietä.rita cu 81/2
Vatra satului ocupa 13'/2 fAlcI.
Mosia, proprietate a d-lur M.
Dragonciii, fosa a familieT Ga-
nea, are 410 &Id, din care 164
fAlci arabile, 40 Pala padure,
200 falci finat i 'mas si restul
necultivabil.
ImpropriearitT la 1864 sunt
21 fruntag, 54 palmasT si 12
codasi, sapinind 186 Miel', 64
prajini.
Drumurl principale sunt : la
Falticeni (ir kil.) si la P/esesti-
SineascAT (I kil.).
Ple§e§ti-Sineasc6I, saa Poia-
na, sat, pe mo§ia cu acelasInume,
jud. Suceava, com. Plesesti, ase-
zat pe coasta DealuluI.MoareT.
Are o populatie de 282 sufl.; o
scoall mixtA, frecuentata de 35
copii.
Vatra satulul ocupa 7 Ala*,
15 prajini.
Intinderea mo0eY e de 478
falcT, din care x98 falci culti-
vabile, zoo falci padure, 20 fAlci
finas, lar restul putin productiv.
Impropriearitr in 1864 sunt :
17 frunta0, 23 palmas! si 6
 PLEq1LE
codasT, stApinind 132 ala' si
55 prAjinT.
Drumurr principale sunt : la
Plesesti-Ganel (t '12 kil.) si la Fal-
ticeni (II kil.).
Ple§ile, pdclure, supusa regimu-
luT silvic, in jud. Muscel, pl.
Dimbovita, com. Albesti, In in-
tindere aproximativa de 50 hect.,
avind ca esentä principall fag
mesteacan.
Se invecineste la N. cu lo-
cuitorif arjanul si Florea, la S.
cu Piseul-Plopilor, la E. cu ora-
se:11f ampulungenT si la V. cu
com. Albesti.
Ple§oiul, com. rur., jud. Dolj, pl.
Dumbrava-de-sus, situata. pe. 2
costise despartite printr'o vale,
in care curge un pifia mic, cu
directia de la V.. la E., numit
Valea-PlesoiuluT.
Se invecineste la E. cu com.
Predesti, hotarul catre aceastä
com. numindu-se Giorocianca
la V., cu com. Rachita, despär-
titA holarul numit Lupoaia;
la S., cu com. Terpezita, des-
partitä prin hotarul numit Valea-
L.Ipulur; la N., cu Belotul si
Petroaia, despArtitA prin hota-
rul Valea-Petroaet, i Valea-
Sirscer.
E udata de Valea-Plesoiulur,
prin mijloc. Spre V. de Plesoiul,
la marginea satuluI, in matca
VAer-Plesoiul, e un izvor cu nu-
mele de Vultoarea; din acest
izvor, a luat nastere un mic
riias, care se varsa in Plesoiti.
Se afla si o siliste numita
Solomonesti.
Comuna e formata din 4 ca
tune: Plesoiul, Frasinul, Milo-
vanul i Solomonesti, Catunul
de resedinta este Plesoiul, situat
intre Frasinul la V. si Moli-
vanul la E.
In cal. Molivanul se afla o
biserica vechie, fondata de locui-
762
torT ; in cat. Plesoiul e alta, fon-
data. la 1842 de catre Ion Sin
P. Solomon, polcovnic in armata
romina, deservite de 2. preo0
I cintaret.
In com. Plesoiul, satul
soiul, s'a nascut, in anul 1793,
Ion Solomon, care a luat parte
la revolutiunea din 1821 si la rez-
belul ruso-turc din 1826-28;
a avut gradul de co/onel, fis pe
atuncT polcovnic si, foarte brav,
a fost decorat de itisusf impara-
tul RusieT. Acest loan Solomon
este tata' Generalulur Solomon,
ce a trait pe timpul luT Cuza-
Vodä.
Are o populatie de 2704 su-
flete; o scoalä mixta, oare a
fost frecuentata in 1899-900 de
49 báetT i 17 fete.
Dupa. legea din 1864 sunt
328 locuitorT impamintenitT. - rabia-R,-VaduluT, la 43 kil. de
Suprafata teritoriuluT comunal
este de 11128 pog., din care:
9028 pamint arabil, 890 fin*,
950 izlaz, 260 teren sterp.
MosiT sunt: Milovanul, Solo-
monesti, Plesoiul si Frasinul.
Viile in intindere de 105 hect.,
apartinlocuitorilor si dail vin bun.
Cal de comunicatie sunt calle
vecinale, care unesc com. cu
comunele vecine.
Distantele: la Craiova, 24 kil.;
la Predesti, 8 kil. ; la Rachita, ro
kil.; la Terpezita, 7 kil.; la Pe-
troaia, 4 kil. si la Belotul, 6 kil.
Vite cornute sunt 342, caT,
78, capre i oT, 218.
Plepiul, com. rur., jud. Vilcea,
pl. Mijlocul, impartita in patru
mahalale Plesoiul, Valea-Ganet,
Borul i Istratesti, situata pe
malul sting al riuluT Oltetul
pe dealul Borul.
Aci e resedinta subprefectureT.
Are o populatie de 401 lo-
fondata la
cuitorl ; o biserica.,
1807 si reparata la 1'871.
Sunt 731 vite marT i micT.
www.dacoromanica.ro
PLEWL
Parte din locuitorT sunt mos-
nenT ; 6 Salí improprietArit la
1864.
Ple§ohil, sat, cu 404 loc., jud.
Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. Stoiceni-Plesoiul.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 2 preotT
si r antaret.
Ple§oiu/, sat, ¡ud. Dolj, pl. Dum-
brava-de-jos, com. Plesoiul, re-
sedinta primarieT. Are o popu-
latie de 1254 suflete, locuind in
400 case si 9 bordee; o scoall
mixta; o biserica deservitá de
un preot.
Ple§oiul, ciitun, al com. Arcesti,
plasa Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Ro-
mapati, situat pe soseaua Co-
Caracal si la 17 kil. de Bals, a-
proape de gara Arcesti si de riul
Beica.
Altitudinea terenuluT d'asupra
niveluluT MariT este de 140 m.
Are o populatie de 50 familif
sail 120 suflete ; o biserica, cu
hramul s-tir voivozr, zidita la
16 r5 de Ilie Plesoianu, deser-
vita de I preot si 2 cintAretr.
mahala, in jud. Vi/cm,
com Plesoial, pl. Mijlocul.
Ple§oiul, mofie particularA, jud.
Doljf pl. Dumbrava-de-sus, com.
Plesoiul.
Ple§oiul, pîrîli, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul;
curge prin valea Plesoiul.
Ple§oiul-Solomone§ti, numirea
vechie a comunes Plesoiul, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., cind
coprindea numaT satul Plesoiul-
Solomonesti.
Ple§ul, deal, in jud. Iasl, com.
 PLEVL
Buznea, pl. Cirligatura. Pe toate
laturile sale se afla paclurT, lar
culmea 'T este goala. Se tntinde
la E. de dealul Prosia.
munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ; in
partea de V. e acoperit cu
durT pi papuni ; vara se fac pe
dinsul stine de o!.
munte, in jud. Suceava,
com. Bogclanepti, Boroaia pi Dra-
ganepti, pe culmea caruia trece
hotarul futre judetele Suceava
Neamtu. Are 915.5 m. alti-
tudine. E acoperit cu padure
de brad, fag i mesteacan.
munte, in jud. Suceava,
com. Bropteni, avind 1205 tn.
altitudine.
a'eal, jud. Suceava, aco-
perit de padure de dif elite esente,
dintre com. Dolhepti, Preutepti,
Siliptea pi Valea-GloduluT.
Plesul, firlu, izvorepte din mun-
tele Clabucetul, jud. Prahova ;
curge de la E. spre S.-V. pi se
varsa in rial Teleajenul, pe ma-
lul sting, In raionul com, Mane-
ciul-Ungureni, plaiul Teleajenul.
piria, care ucla Nordul
com. Calimanepti, plaiul COzia,
jud. Vilcea.
Plesul-Mare, deal, in padurea
Unguroaia, in partea de V. a
com. Cristepti, pl. Copula, jud.
Botopani, i in hotar cu com.
Tudora.
deal, in padurea Un-
guroaia, com. Cristepti, jud. Bo-
topani.
Plesuva, virf, pe dealul Masta-
nepti, com. Chiojdeanca, pl. Pod-
goria, jud. Prahova.
68617. Mande Dictionar Geograilo. Vol. Ir.
768
Plesuva, deal, in partea de S.-
E. a com. oimari, pl. Podgoria,
jud. Prahova, pe care se gil
padure.
Plesuva, pendinte de E-
forja Spitalelor Civile din Bu-
curepti, pe care la 1864 s'ad im-
proprietarit parte din locuitorir
com. Comarnicul, plaiul Pelepul,
jud. Prahova.
PIesuva,fitrig, in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s.; izvorepte din D ea-
lul-ColibapuluT pi se varsa in
apa Topolnita.
Plesuva-Mare, munte, jud. Pra-
hoya, com. Comarnicul, din plaiul
Pelepul.
Plesuva-Mick mutile, jud. Pra-
hoya, com. Comarnicul, din pla-
ittl Pelepul.
Plesuva-Mare (Muntele-),pro
pi-le/ate, a EforieT Spitalelor ci-
vile din Bucurepti, com. Comar-
nicul, plaiul Pelepul, j ud. Prahova,
in intindere de 568 hect., din care
457 hect. suprafata impaclurita pi
III hect. pamint cultivabil pi
Jinete.
Plesuva-Micä (Muntele-), sati
Vatra-Schitului -Lespezile,
proprietate, a EforieT Spitalelor
Civile din Bucurepti, fosa pen-
dinte de schitul Lespezile, com.
Comarnicul, pl. Pelepul, jud. Pra-
hoya, in intindere de 331 hect.,
din care 285 hect. suprafata im-
padurita pi 46 hect. pamint cul-
tivaba pi finete.
Pletari, altä numire a catunulut
Poenari, din com. Canepti, ¡ud.
Buzad.
Pletea, parte din padurea sta-
tuluT Draganepti-Tigania, jud. Te-
leorman, ce se afta la S.-E. com,
www.dacoromanica.ro
i'LtITNA
Draganepti, despartita de tru-
pul numit Pojoritele.
PleteruI, ria, pe proprietatea Pa-
rapani, com. Arsache, pl. Mar-
ginea, jud. Vlapca.
Plevna, com. rur., in jud. Ialo-
mita, pl. Borcea, situata intre
com. Mihaid-Viteazul i Lup-
pani.
Se compune din satele : Valea-
Mare i Valea-RusuluT. Pana la
Aprilie 1901, cind s'ad unit pi
ad format comuna Plevna, satul
Valea-Mare facea parte din com.
Ulmul i satul Valea-Rusulul,
din com. Luppani.
Repedinta primarief pi a ju-
decatoriel com. este in satul
Valea-Mare.
Are o populatie de 322 fa-
/naif; o pcoala mixta, conclusa
de i invatator ; o biserica, in
Valea-RusuluT, deservita de un
preot pi un dascal.
Prin comuna trece drumul ce
leagá orapul Calarapi, cu satele
din pl. Cimpulul.
Plevna, ceitun, al com. Sageata,
jud. Buzad, Cu 20 locuitorT, for-
mat din ,insuratel improprieta-
ritl pe mopia Beilicul.
Plevna, sat, in jud. Covurluid,
pl. Siretul, com. Cuca, format
din insurater improprietaritT la
1882. I s'a dat atuncT numele
cetateT naturale din Bulgaria
care, impresurata pi luata de ar-
mata romino-rusa in 28 Noem-
brie 1877, a decís de soarta raz-
boiuluT d'atuncr. Are 23 familif,
san 102 suflete.
Plevna, sat, pe mopia Suharaul,
com. Suharaul, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoid, Cu 74 M'un,
sad 280 suflete, infiintat la r880.
Calitatea pamintuluf este bulla,
maT cu seama pe valea Coroba-
97
 PLEVNA
na, vestita prin calitatea fina-
telor.
Satenil, improprietaritI in 1878,
a0 458 hect. 30 ariI pamint, pe
mosia statula
Plevna, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
cl.t. com. Zerciti,
asezat in partea de S. a com.,
la 500 m. spre S. de cdt. de
resedinta Zgirciti. Are o intin-
dere de 380 hect., Cu o populatie
de 70 familiI, sati 198 sufiete,
din care 46 contribuabill ; o bi-
seria si o scoall.
Plevnei (Valea-), vale, pe te-
ritoriul satuluI Chiscareni, jud.
Iasi, pl. Bahluiul, com. ipotele,
numita de la asemanarea el' cu
Plevna din Bulgaria.
Plinge-Banul, lac, injud.
intre canalul Cremenea i Vil-
ciul, pe hotarul dintre com. Stan-
cuta i Vizirul.
Plochi. VezI Plopi.
Ploe§ti, oraf, capitala jud. Pra-
hoya, situat la 23°, 411 longi-
tudine orientald, la 44°, 56' la-
titudine nordica si la 141 m. al-
titudine d'asupra niveluluI
E asezat inteo cimpie, in par-
tea de S. a jud., la 60 kil. de
Bucuresti.
Supra/ala ora,uluI e de 27
kil. p., marginindu-se la N. cu
mosia Ploestiori, la S. cu mo§iile
Tatarani i Valea-Rifovuld, la
E. cu Orla Dimbul si la V. cu
drumul DomnisoruluI.
Clima. Caldura se urca vara
pana la + 39 grade ; lar lama,
frigul atinge 25 grade.
Ape. Orasul este udat in
N. si E. de riul Teleajenul ; la
N. si E., de riuletul Dimbul
la S., de riul Prahova.
Apa Dimbul, cite odata, mal
ales cind ploua mult, vine asa
761,
de mare ca ineaca case din
mahalalele extreme ale orasu-
luI ; lar vara, dind este sece-
scade, raminind id si colea
numaI cite o groapl puna cu
apl.
Cursul sati este de la N.-E.
spre S. In el se varsa o mica
viroaga, care trece prin maha-
laua Tabacilor, in care se arunca
mural-la de la tablead ; tot in
el se scurge viroaga
care izvoreste din 4 surse de
la batiera RifovuluI.
Sunt 2 lacurI in Ploesti, unul
numit Savopolul, asta-zt in po-
sesia fiilor luI Mihaiti Cogälni-
ceanu, familie locala i altul, Mus-
tatea. Aceste 2 lacurI servesc
de scaldat in timpul vera'. Lacul
Savopolul este cimentat si are
pe el cite-va cabine de baI. Atit
unul cit i cel-l'alt se scurg in
Dimbul. Unul este situat in cen-
trul de E. al ora§uluI, cel-l'alt
la S. Dimbul, la fondarea ora-
sulur Ploesti, trecea prin mijloc.
ApoI s'a mutat satul spre V.
si el a ramas la limita.
Din punctul de vedere geo-
logic, terenul orapluI Ploesti
este tertiar, avind la suprafata
pamint negru, sub care vine un
strat de pamint galben, si sub
acesta un strat gros de pietris.
Originea fi istoricul orafulul.
Dintr'un sir de documente au-
tentice, rezulta ca in anul 1596
Mihail-Viteazul a zidit pe locul
satuluI Ploesti, orasul domnesc
Cu acelag nume, dind satenilor
PloestenI in schimbul vetrer sa-
tului, mosia domneasca Baicolul
(Gr. G. Tocilescu, Revista Ti-
nerimea Romina, I, 17). In a.
1599, Mihain-Viteazul aduna ar-
mata la Ploesti, o puse sa-I jure
credinta i supunere i trecu
apoI in Transilvania prin pasul
Buzatl. In 1633, Mateiti-Voda zidi
in oras biserica Sf. ApostolI
Petru si Pavel.
www.dacoromanica.ro
PLOEM (ORA)
In timpul domnieI Fanarioti-
lor, Alexandru Ipsilante, cu o-
caziunea botezareI unuI copil al
VornicullI Moruzzi, &mi celuI
botezat, i tataluI satz, prin hri-
soy, orasul Ploesti.
Moruzzi devenind proprietarul
orasulur in mod usurpator, in-
cepu a exercita drepturile sale
asupra Ploestenilor i coprinse
multe locurI in oras.
Orasenir PloestenI, vazind
nu mal Osesc dreptate, se su-
pun hrisovuld facut in favoarea
lul Moruzzi, pana la suirea pe
tron a lui Nicolae Mavrogheni.
O data cu venirea acestuia
pe tronul Tarer, orasenif pornesc
jaiba la Bucures,ti, i acesta, dupa
ce le asculta cu mul:a bagare
de seama plingerea lor, vazind
dreapta lor cerere, II libereaza
din miinile luI Moruzzi, i Ii de-
clara sloboz1 cum ati fost tot-
deauna.
Slobod ail fost orA3enii, pana.
la suirea pe tron a luI Alexan-
dru Const. Moruzzi, cind din noti
se ivesc certurl i Enache Mo
ruzzi recapata din non stApini-
rea asupra °rasilla
Ipsilante, in a doua domnie,
cind mosterfitorii luI Moruzzi
cerut confirmarea posesiu-
neT orasulul Ploesti, a chemat
inaintea divanuluI atit pe mos-
tenitorif luI Moruzzi cit si pe
Ploestenr i dupl. ce li-ati jude-
cat, a dat la mina orlsenilor
urmatorul document :
cDat-am domnescul nostrtt hrisov tu-
turor orkenilor din orasul Ploesti, jud.
Prahova, ca si aiba mili de privilegiul
acela ce 1-ad fost avut din vechime spre
a se hräni, adici numitul oras ea slo-
bozcnie tutti toste fila de a fi oprifi
nesupiraV cu cererea de havaet pentra
privrdiile alisverisulut ce lace sail de
claci pentru casete ce ají In oras, pentru-
cä, la venirca Domniei mele in Domnia
d'intliil, arattndu-ne dumnealui riposatul
Biv vel Ban Enache Moruzzi cum di mo-
sia Ploesti i orasul dimpreunä sunt slo-
bode Domnesti, ficindu-ne rugiciune si-1
PLOE§TI (ORA)
häräzim pe dumnealul cu aceastil mosie
cu Qraul, dimpreunä cu un loc slobod
domnesc, c/nd nearitIndu-ne orNenil a-
tuncI vre-un sinet domnesc vechiii pen-
tru vre-un privilegiii al lor de a avea a-
supra orasuluI acestuia, am fost dat Dom-
nia mea ca slobozenie i cu volnicie a-
coja ce ail Domnii a.supra lucrurilor Dom-
nest1 slobode, numita mosie Cu orasul
dimpreunä d-lui numitulul boier Intru
stäpinire, iar dupii. aceea In urrn venind
oräsenil cu jaiba la Domnia met, si a-
rätindu-ne privilegiul lor vecbiii, etc
strimutindu-ne hotärirea noastrii
care fa'cusem /Ana' a nu vedea acele si-
neturI, am lasat orasul iaräg slobod pe
seama orrisenilor, dupl cum ad fost din
vechime, dar niel pe dumnealui numitul
boier nu l'am läsat neimpärtisit de hara
acela ce am apucat o datä de ficut, ci
i-am läsat dumnealtif din afara orasulul
lntru stäpinire, cu satele ce vor fi pe
clima...
UrmasiT luí Moruzzi, crezindu-
se pe deplin stapinT pe mosia
si orasul Ploesti, nu perdeaa
niel o ocaziune de a reclama
posesia.
Asa la 1806, cind Tara era
ocupata i administrata de RusT;
asa la 1812, in timpul domnieT
Caragea, care a judecat pro-
cesul si a hotarit ca PloesteniT
sA alba stapinirea lor neclintita.
La 1828, mostenitorilor luT Mo-
ruzzi ad dat jaiba si la Kiseleff,
care a indreptat-o catre logofe-
tia cea mare. Alexandra Fili-
lipescu, Mare Logoat, rapor-
teaza luí Kiseleff ca rail Ale-
xandru Ipsilante, fiind Domn, a
daruit luí Moruzzi aceea ce nu-f
apartinea. Kiseleff, nevoind sa se
angajeze inteo afacere ce nu-T
era de competinta, a pus pe
jaiba rezolutia : csa se infatise-
ze DomnuluT ce se va numi in
urma».
La 1846, Bibescu-Voda. vizi-
dad orasul Ploesti, a dispus
se faca hotitrnicia orasuluT, ce
s'a terminat sub domnia luí Stir-
beT-Vodä.
Cu ocaziunea razboiuluT ro-
mino - ruso - turc, Imparatul A-
765
lexandru al II-lea sosi in Ploesti,
cuartierul general al ara:tata ru-
sestr, la 25 Mala 1877. Neobid-
nuita serie d-1 T. C. Vaca-
rescu, in cLuptele Rominilor in
rezbelul 1877-78» i intere-
santa, era pe atund privelistea
acestut oras de provincie. Har-
nic si dedat cu activitatea nego-
tuluT, hi favorabila sa pozitiune,
la raspintia drumurilor mar! ale
Tara, Ploesti nu s'ar fi asteptat
lusa a fi transformat de-odata
in resedinta imperiall, 'si che-
mat a adaposti oaspeti asa de
inaltl. In zidurile sale se aflaa nu
numal comandantul marele du-
ce Nicolae, cu numeroase ca-
peteniT ale ostirilor, dar insusT
puternicul monarh al tutulor
Rusilor, cu fiiT si nepotif sai: Ta-
reviciul, mariT ducl
Sergiu, Nicolae Nicolaevid, Ni-
colae si Sergiu Leuchtenberg,
Alexandru Battenberg. ApoI pe
linga suitele stralucite ale Im-
pAratuluT si ale principilor din
familia imparateasca, se adao-
gaa demnitarif ceT maT inalt1 aT
imperiuluT cancelariul principe
Gorciacoff, cu colaboratoriT sE:
baronul Iomini, consilier de stat
Hamburger, generalul Ignatieff,
cunoscutul diplomat, Miljutin,
ministru de rezbel, contele Al-
derberg, ministrul case! itnpe-
periale, Principele Cerkaski, d.
de Nelidoff, seful cancelarid di-
plomatice militare.
Intr'un cuvint, Petersburg-ul
na mal era in Petersburg, el se
stramutase de pe tarmurile Ne-
ve! in modestul oras din mar-
Onea DimbuluT, catre care se
indreptaa acum privirile pline
de asteptare ale EuropeT.
Cu mult tact s'a purtat po-
pulatia ploesteana in tot timpul
cit a avut in mijlocul eT pe su-
veranul RusieT.
Dupa ce se odihni ó zi in
Ploesti, Imparatul Alexandru
www.dacoromanica.ro
PLOE§TI (ORA)
veni la Bucuresti, spre a face
vizita sutreranulur RominieT.
Imparatur petrecu ziva in Bu-
curesti cu Domnul I Doamna
Rominier i spre seara se in-
toarse la cuartigul general al
armate/ sale, la Ploesti.
Populaliunea. Acum 70 anT,
orasul Ploesti avea aspectul unuf
mic orasel si era putin populat.
Cresterea cea repede a popu-
latiund in ca scurt timp se
datoreste elementelor straine a-
glomerate aci si mal ales ele-
mentuluT bulgar, venit in Ploesti
intre 1828-1830, dupa rezbelul
ruso-turc, elément ce s'a con-
topit maT tirzia ,cu cel romi-
nesc.
Orasul Ploesti avea la 1865,
26468 loe.; la 1872, 32355
loe.; la 1879, 31063 loc. (mal
putin ca in 1872); la 1885,
33000 loc., la 1889, 35000 loc.
si la Decembrie 1899, 43687
loc., din care : 21822 barbatT
20865 femeT, 38168 ortoduxT,
2062 catolicT, protestantr, 23
mahomedanT, 2 armen!, 241.3
mozaid Si 19 de alte religiunT.
atile fi stradele orafulut, O-
rasul Ploesti este Wat tri dife-
rite directiunT de 240 strade,
din care cele maT principale
pleaca (111 centru spre bariere,
Mate de alte strade ce unesc
tnahalalele din centru saa stra.-
dele principale-
Stradele orasuluf aa o lun-
gime de '00 kil. si o suprafata
de 800000 ni. p.
Barierele. Orasul Ploesti este
inconjurat de jur imprejur cu
un sant adinc. Barierele orasu,
luT sunt 11, adica ampina,
Gageni i Vasenit ce duc spre
N.; Bucovul, Gogoasa sí Patu-
lele, spre E.; Rifovul si Bucu-
re-sti, spre S.; Rudul, Tirgovis tea
Tirgusorul, spre V. Cea mí
principall e gara drumuluf de
fier.
PLOETI (GRAq)
orasuluT sunt
Plata LegumeIor, uede in toate
zilele se gasesc carzavatur1 si
laptud, i unde sunt asezate
macelaiiile i brutarille.
Plata Unirel, care fiarmeaza
un centru inconjurat de case
frumoase i pravaliT. Ad s'a ri-
dicat statua Libertild.
Pinta Fructelor, unde se vind
poame.
Piata Oborul, cea mal mare
dintre toate, in care se face un
mare tirg Lunea si Martea, in
fie-care saptamina, unde se vind
lemne de constructie, producte,
var, oaele, asare si vite.
Piata Cuza, cea mal mica.
Serviciul sigurauferpublice se
conduce de un politaiti, ajutat
de 5 comisad, 8 sub-comisad,
r comandant al jandarmilor,
etc. Statul. *hueste cu intre-
tinerea politiei din Ploesti 15000
leI anual si comuna, 795601d.
Orasul este impartit in patru
fartl, numite colorT, fie-care co-
leare aVind in capul sati cite
;u comisar si sub-comisar. Cele
patru color:1 sunt
Coloarea Rosie, care incepe
din centrul orasulur si se in-
tinde spre E. pana la apa Dim-
bula, iar spre S. si V. pana
bariera Rudultd. Ea e compusa
din sase mahalale : Maica-Pre-
dsta, Buna-Vestire, SE Dumi-
tru, SE Pantelimon, SE Saya si
Filoftea.
Coloarea A lbastra, care incep e
din centru, intinzindu-se din pia-
la Legumelor, spre V., intre ba-
riera Rudultd i Tirgovistel, co-
prinzind sase mahalale : SE Im-
parati, SE Gheorghe-Vechia, SE
Voevozi, Sf. Haralambie, Sf. Ata-
nasie i St tcaterina.
Coloarea Verde, care incepe
din centru si se intinde spre E.
?ntro. barierile : Valenilor, Go-
goasea., Zahanaua - Vechie, cu
sapte mahalale : SE Vined, Sf.
766
Stefan, SE Gheorghe-Noti, SE
Nicolae-Vechia, SE Ilie, Sf. A-
pesten si Sf. Nicolae-Noa.
Coloarea Galbenä care incepe
din Obor, intinzinAu-se spre N.,
intre bañera Tirgovistd i ba-
riera Valeni-de-Munte, cu patru
mahalale : SE loan, SE Spiridon,
Sf. Vasile i SE Treime.
Instrucfiunea publica. Se
poate cä chiar Mateia-Basarab,
ìdind biserica s-tir Aposta, sa
fi orindult a se face lectiuni in
tind ei, dupa obiceia ; insi
vr'un hrisov lamurit nu exista
de cit acela al luI Alexandru
Ipsilante, prin care se deschide
In Pldesti prima scoala dom-
neasca, cu dascalul Barbu.
Dec1, cu siguranta nu se
stie de cit ca, la anul 1776, s'a
infiintat scoala domneascä de
la Ploesti, unde se stie cä exis-
tati scoale prívate rominestl.
Unul din dascaliT, anume Das-
calul Barbu, aflind cá. Domni-
torul a hotirit sa se infiinteze
scoala publica domneasca pen-
tru limba romineasca in
cere sa fie recunoscuta
scoala luT ca atare. Domnitorul
insarcineaza pe Mitropolit si
cerceteze despre scoala luT
Barbu.
Mitropolitul, incä din anul
1776, a dat informatiunT bune
despre aceasta scoala, despre
capacitatea i silinta dascalulur
garbu ; totgr, numar in 1777,
August xi, dupa o nota ana-
fora a MitropolituluT Grigorie,
prin care arata Domnitorultd,
cA dascalul Barbu, ese energi-
seste, adicä in tot chipul se
sileste spre invatatura
dar cä nu poate trai numaT cu
simbria de la parintif Ion, si se
afla in scapataciune, fiind om
copiI, i Mitropolitul pro-
pune cä, dupa cum este scoala
publica din Tirgoviste, cu leafa
de 5 taled pe luna, asemenea
www.dacoromanica.ro
PLOETI (ORA)
si Ploesti fiind oras ca Tirgo-
vistea, sa se dea lur Barbu cite
5 talen pe luna.
Domnitorul Alex. Ipsilante,
la 26 August 1777, aproba
propunerea Mitropolitului Gri-
gorie al II-lea i ast-fel, acum
123 ard in urma, se deschide
in Ploesti prima scoall dom-
neasca.
La 1839, functiona ca pro-
fesor in Ploesti G. Malureanu.
Cind s'a cumparat loe cu zi-
dire pentru scoala publica
cind cu veniturile ce orasend
aü ingrijit a asigura acestel
scoli, s'a mal adaogat un pro-
fesor pentru invatitud mal
inane.
La 1842, era profesor d-1 I.
Gorjan, platit Cu 250 leT lunar,
in plus 120 ler lunar cheltuelile
scoald.
La 30 Martie 1842, Ploes-
tenil cer Domnitorultd si. le
dea din fondurile propriT ale
scoald, profesod de limba fran-
ceza. i greaca. Eforia se mar-
gineste a adlogi, in Noembrie
1843, un al doilea profesor de
limba romineasca, la cl. I si
a II, Cu 200 leT leafä pe luna..
La 1845, s'a introdus la
scoala din Ploesti i tuba gre-
ceasca.
La 1847, confocm cerera
Ploestenilor de a li se da in
locul limbei grecest1, profesor
de tumba germana, Eforia a nu-
mit la scoala elementara din
Ploesti, ca profesor de limba
germana, pe Hora, cu actul
urmator :
«Potrivit cu noua organizatie
a scoalelor publice, in urma
inaltultd oficia al Misia Sale
Prea Inaltatuld Nostru Domn,
Eforia orindueste pe d-ta, ase-
manat cu art. 150 din regula-
menta scoalelor, profesor de
liba germana. fa scoala ele-
mentara din Ploesti, cu leafa
PLOEM (ORA)
de 250 ler pe lunA, socotitA de
la 1 Octombrie viitor si deo-
sebit zoo ler pe lunA pentru
inchirierea incAperilor locuinter
d-tale».
La i Iulie 1842, eran in Plo-
esti 16 scolr prívate, adica :
8 rominestr, 4 grecestr, I fran-
cezA, 1 bulgarA si 2 evreestr,
care se frecuente' de 341 eopir,
afará de scoala norman, la cave
urmati 158 scolarr.
La 1 Iulie 1845 eran in Plo-
esti 22 §coll private, axila: 14
rominestr, I german5, 3 e-
vreesti si 4 grecestr, care se
frecuentan de 446 copir, afarA
de scoala norman, la care ur-
maO 229 scolar!.
In ceea ce priveste scoalele
de fete, ele eXistati inainte de
1846, plAtite tot din fondurr
particulare.
Treptat, si mar ales de la
1864 incoace, scoalele pnblice
s'ati inmultit ,In Ploesti, asa cA
azT functioneazA 22 §colI publi.-
ce : 17 seo!! primare ( t 899-9oo)
(7 de bletr, 8 de fete), un ficeii, o
scoall comercian, o scoall de
mesen!, un externat sec indar
de fete si o scoall profesionall
de fete.
Cea mal vechre scoall primará
e scoala de bletT No. 1, care
s'a infiintat la Septembrie 1830.
lo are localul sAti propriti.
La 1864, cu punerea.in apli-
car. e a leger Instructiuner Pu-
blice, s'a infiintat scoala. No 2
de bletr; la 1868, scoala No. 3;
la 1876, scoala No. 4; Ja 1879,
scoala No. 5 si la 1888, scoala
No. 6.
Cea mar vechre-§coalA _de fete
este scoala No. 1, cate s'a infi-
intatla 1854; la 1866, s'a infiintat
scoalele No. 2 si 3 ; la 1867, scoala
No. 4; la 1868 scoala No. 5 si la
1888, scoala No. 6.
Pe lingl acestea mar func-
tioneazA in Ploesti inca 6 scoale
767
turale, plAtite din fondurile
comuner.
Cea d'hiel scoalA secundará ce
s'a infiintat in Ploesti este gim-
naziul ePetre si Pavel» (1864),
transformat in licet la 1878,,
mar adAogindu-i-se de la 1888
incoace si divizionarele trebuin-
cioase.
Liceul, asezat inteun local de
toatä frumusetea, are azI 23
profesorr si mar bine de 300
elevr. PAnA la 1890 se inscrise-
será in acest licen 3550 elevr,
absolvind cursul a 4 clase gim-
naziale 260 elevr, si intregul
curs, 100.
Personalul si materialul costa
pe stat aproape momo ler.
coala comercian. (Str. Pen-
sionatultd) s'a infiintat de co-
munA la 1881 si la 1890 a fost
luatA pe seama statulur.
Externatul secundar de fete
s'a infiintat la 1879 si se intre-
tinea din fondurile Societáter
pentru invAtAtura poporulur rot
mm», sectia de Prahova. De la
1888, s'a trecut in sarcina sta-
tulur.
Se aflA instalati. in frumosul
sAO local, construit de stat.
§coaIa profesionalä de fete
s'a infiintat de stat la 1885,
avind 6 catedre.
Intre 1885-91 ati obtinutdi,
ploma 52 eleve.
Pe fingâ aceste scoale, mar
functioneaa in Ploesti 8 insti-
tute private.
InstitutuI P. Eliade, fondatia
1848; institutul Profesoritor A-
sociatl, fondat la 1891; insti-
tutul Irina Angelescu, fondat la
1885; institutul Maria Ionesou.,
fondat la 1881 ; institutul d-relor
Constantinescu, infiintat la 1887.
Institutul israelit Luca Moise,
instalat inteun edificiii foarte
frumos, s'a tnfiintat de Luca
Moise, qi se intretine din fon-
durile lAsate de el in acest scop.
www.dacoromanica.ro
PLOETI (ORA)
Mar functioneazA in Ploesti
o scoall catolicA, alipitA pe lingA
biserica catolicá, si o scoalA pro-
testantA mixtA, ce se intretine
de comunitate.
Cultul. In orasul Ploesti sunt
23 bisericr crestine-ortodoxe, di-
vizate in 18 parohir, avind si
5 filiale.
Dintre acestea, bisericile : SE
Apostolr, SE Filoftea si Sf. A-
tanasie, se intretin de com.; res-
tul, de enoriasr.
Pe lingl acestea, mar sunt 2
bisericr eterodoxe (catolicA si
luteranA), un templu izraelit si
5 sinagoge.
Intre bisericile din oras men-
tionAm :
Biserica SE Ion BotezAtorul,
fondatA la a. 1827 de orAsenr,
_pie locul unel alte bisericr de
lemn.
Biserica Sf. Apostolr Petru
si Pavel, ziditA de Mateiù Vodä
Basarab, pe locul uner alte bi-
setter de lemn. Vechia bisericA
servea ca mAnAstire de mala
FAcindu-se ad niste sApAturr, s'ari
gAsit cArAmizr purtind datele
1594 O 1535.
Cele-Falte bisericr ale orasulur
want : SE ImpAratr, Sf. Gheor-
ghe-Vechití, SE Voivol, Buna-
Vestire, SE Vinerr, Maica Pre-
cista, SE Nicolae-Noii, SE Ni-
colae-Vechiti, SE Ilie, Sf. Vasile,
SE Spiridon, G. Boldescu, SE
tefan, SE Pantelimon, SE Saya,
SE Filoftea, Sf. Treime, SE Ha-
ralambie, Sf. Ecaterina, Sf. Du-
mitru si SE Atanasie.
Pe lingA biserica catolicA, care
e situatA pe strada tefan-cel-
Mare, este alipit1 si o scoall
confesionall
Biserica evangelicA se filtre-
tine de comunitate, prin con-
tributiunr.
Veniturile comuna. Venitul
ordinar al orasulur, pe anul fi-
nalieiar 1893-94 a fost de ler
PLOE§TI (ORA §)
653700 j venitul extra ordinar,
de leT 2236 t6,82 ; in total Id
777316,82.
Budgetul drumurilor pe ace-
lasT exercititi are la venituri
suma de 86000 leT si la chel-
tuelT, 85500 Id, in plus 500 leT
fond pentru deschided de cre-
dite suplimentare i extraor-
dinare.
In 1899-900, budgitul or-
dinar a fost, la venitud ca si
Ja cheltueli, de 1184463 leT, 76
banr.
industria. 'Macada, alta
data renumita In Tara si stra-
inAtate, si care inteo vreme
cazuse din cauza editor ferate,
este reprezintatá azi in Ploesti
prin dota fabrici cu abur!, care
lucreaza pleT foarte fine, si
prin vechile stabilimente
Blänäria s'a stins cu desà-
vIr.Ore. Strada cojocarilor era
ocupata alta data numaT de
cojocarT, earl faceatl un intins
comercia cu blanile, industrie
proprie a lor. Azi- nu mal sunt.
Tot aceeasI soarta a avut-o
si caväfia. De unde alta data
cavafiT din Ploesti intretineaii
relatif cu strainatatea, azi abla
maT exista cavafie in Ploesti.
Boiangeria, de cind cu im-
portarea covoare/or straine, care
aüluat locul chilimurilor
velintelor, a cazut cu desavir-
Ore. In casa taranului praho-
vean rogojina a inlocuit scoarta.
Boiangeria mal' e reprezintatä
azi prin 2-3 boiangir.
Tot In decadentä, e si cojo-
caria i cizmaria, din pricina
concurentel ce se face industria-
Olor RonfinT de strainatate.
Dogäria, ca i rotaria i tim-
piada, apartine in Ploesti Ro-
minilor, pe cind fferäria e in
mina Nemtilor.
Tiganil sunt fabricanti de ea-
ramizT ; p'alocurea si RominiY.
768
Sunt in oras fa brici de sapun
lumindri de cearä si de ser',
si fabricl pentru rafinarea pa-
cure i fabricarea gazulur.
Se afla in Ploesti o moard sis-
tematica. de Päina pusa in mis-
care prin puterea vaporilor.
MaT sunt: o fabrica de fringhir,
una de luminari de stearina, o
fabricl de pungi «Progresul»;
una de lazi, una de flanele,
dona pentru fäcut clorapT, una
pentru torsul linei i altele.
Comerciul de coloniale, bau-
turT spirtoase, brasovenie, lemna-
rie si comerciu/ de fructe, apar-
tin numaT Rominilor; restul :
comerciul de haine, incaltamin-
tea, maruntisurile, articolele de
mode, etc. sunt in mlinele strai-
nilor, mal ales in miinele E-
vreilor.
Ploesti e resedinta camera
de comercig, circ. a IV-a, co-
prinzInd judetele Buzaul, Pra-
b.ova i Dimbovita.
Servicitd sanitar. Orasul are
treT spitale:
Spitalul comunal, intretinut
de comuna, are 30 patud, re-
zervate mal mult femeilor bol-
nave de boale sifilitice.
Spitalul Boldescu, infiintat
Ja 1837 de boerul Boldescu,
are 29 paturT, pentru orT-ce
boale. AzT se administreaza de
Eforia Spitalelor Civ'ile din Bu-
curesti, care a construit in 1892
un foarte frumos si higienic
local.
Aceste spitale ati cite un
medic primar si unul secundar,
in plus restul personaluluT tre-
buincios.
Spitalul militar, destinat pen-
tru bolnavir militari, condus de
medid i farmacistf
Asistenta medicala nu lip-
seste bolnavilor 01-ad din oras,
comuna dind si medicamente
gratuite.
Personalul medical se com-
www.dacoromanica.ro
PLOE§T I (ORA)
pune din 27 doctor! In medi-
cina si 5 medid veterinad, in
plus 2 subchirurgT, 16 moase,
8 farmacistI.
Functioneaza in oras, conform
legilor in vigoare, dota con-
silii de higiena: comunal si ju-
d ese an .
In timpul razboiului din 1877,
in Yloesti a functionat un spi-
tal de raniti, crganizat de
doamnele Ecaterina G. Can ta-
cuzino, Maria T. Vä.carescu si
Smaranda D. Moruzzi, cu con-
cursul cloamnelor ploestene, care
indeplinean sarcina de surod de
caritate.
Yustilia. Pentru judecarea pri-
cinilor, in Ploesti, sunt dona ju-
decatoriT de pace, un tribunal
cu dota sectiuhl si o curte cu
juratT.
Sunt 46 avocp.ti.
Palta ci Telegraful a in ce-
put sa funct'oneze In Ploesti
de la 1a56, adica cam la un an
dupa organizarea serviciuluT In
Tara. Ca sa se poata aprecia ve-
niturile posteT si telegrafului,
dam urmatoarele cifre :
In1888-89, posta 177323,00,
telegraful 15267300, in total
329996,00 lei.
In 18S9-9o, posta 150987,00,
telegraful 161000,00, in total
31'9.87,00 le!.
Irr 1890-91, posta 201987,00,
telegraful 1405 23,00, in total
342510,00 le!.
Iii 1896-97, totalul venitu-
rilor din posta, telegraf si tele-
fon, 144959 leT, 70 ball!.
Garnizoanele. In Ploesti este
resedinta unuT reg. de infanterie
si a unuia de cavalerie, coman-
date fe-care de cite un coIonel.
Tot aci mal este si o baterie
de artilerie teritoriala, coman-
data de un locotenent, insarci-
nat cu SE rviciul stingerei foculuT.
Pehitenciarul. In Ploesti este
un arest preventivi intretinut
PLOEVII (ORW
de judet. Penitenciarul, situat
pe strada RuduluI, posedá o fru-
moasa cladire, construita la a-
nul 1888, cu care s'a cheltuit
de judet 50639 leT.
Cimitirele. Sunt 5 cimitire:
3 crestine-ortodoxe, i catolic
si i izraelit. Cimitirul Viisoara
este situat in partea de N. a
orasuluI, unde s'a construit la
1887 o frumoasa capell, case
pentru, locuinta personaluluI ci-
mitiruluI si o morga.
Cimitirul Rudului se afla in
partea de S.-E. si cimitirul E-
ternitatea, in partea de S. a
orasuluT.
Abatorul. Pentru taierea vi-
telor, comuna a construit in
1890, in partea de E. a orasu-
luT, pe apa Dimbul, un abator
sistematic, in care se taie anual
aproximativ pana la 22000 vite
marI i miel.
Gra'dint. In fata liceuluI, cen-
trul orasuld, este o gradilla pu-
blica, numita «Grivita i gra-
dina cTrasnea», gradina foarte
frumoasa, asezata in suburbia
Haralambie. Pe l'higa acestea,
mal sunt gradiriT la Hotel Mol-
davia, Hotel Bucuresti, Lipa-
nescu, arara de cele 5 gradinT
cu dulapurT.
Gradina, numita Sans-Souci»,
asezata tina gua pe Bulevard,
are o pozitlune foarte frumoasa.
In partea de E. a orasuluT
este gradina Cogalniceanu, cu
un frumos helested betonat.
Gratie eftinatateT locurilor,
maI la fie-care casa, chiar prin
centrui orasuluT, se gasesc gra-
dinT ca florl si pomI fructiferI.
Multe sunt societcyile consti-
tuite in orasul Ploesti, maT toate
avind scopurT umanitare : ajutor
reciproc, ajutorul orfanilor, dez-
voltarea industrieT, etc.
Dintre acestea citara socie-
tatile : Inflorirea, Lumina, Lup-
ta, Unirea, Cooperative, Cari-
769
tatea, Viitorul, Albina, Ancora,
Inmormintarea, etc.
Orasul Ploesti este locul na-
tal al d-luT Gr. G. Tocilescu,
cunoscutul archeolog, profesor
si membru al AcademieT Ro-
mine a al profesorulur Ion Gor-
jan, mort la 1856, care facu
cel vocabular Francezo-
Romin si care la 1848 fu capul
miscareT revolutionare din j'id,
Prahova.
Ploe§ti. VezT erbacani, com.
Basesti, pl. Mijlocul, jud.
Ploe§ti, stalie de dr.-d.-f., ju-
delul Prahova, plasa Tirgsor,
com. Ploesti, pe unja Bucuresti-
Buzad, pusa in circulatie la 13
Septembrie 1872. Se afla pe
aceasta linie intre statiile Brazi
(7.6 kil.) si Valea-Calugareasca
(Ii kil.). De la Ploesti pleaca
o linie spre Predeal, pusa
circulatie la 1879. Statia cea
maT apropiata pe aceastd linie
de Ploesti este Buda (9.97 kil ),
de unde pleaca o linie la Sla-
nic. Inaltimea d'asupra nivelu-
luI Maril e de 146m.80. Veni-
tul acesteT statif pe anul 1896
a fost de 1105854 le!, banT 8.
Ploe§ti. Vez! Cuverca, sat, in
jud. Neamtu, com. Timisesti.
Ploe§tiori, com. rur., jud. Pra-
hoya, pl. Tirgsorul, situata pe
platoul dintre orasul Ploesti si
riul Teleajenul, la 3 kil. de Plo-
esti si la 9 kil, de resedinta
piase.
Se compune din 4 catune:
Ploestiori, Tintareni, Tirgsorean-
ca i Moara-Noul, avind o po-
pulape de 893 suflete, din care
182 contribuabili, locuind in 198
case ; doud. bisericT, una fon-
'data. la 1885 de proprietarul
mosieI, def. Cantili, deservita de
un preot si alta, acum parásita;
www.dacoromanica.ro
PLOEMORI
o scoala, infiintata la 1866, fre-
cuentata de 40 elevI i 13 eleve.
In raionul comunel, pe iazul
ce vine din riul Teleajenul, sunt
2 mor!.
LocuitorT improprietaritT de la
1864 sunt III, carera li s'ad
dat 437 hect., din mosiile d-lor
Cantili, I. Ciresanu, EforieT si dr.
Sachelarie.
Vite : 35 cal, 431 bol, 129
vad, loi viteT, 115 oT si 211
porcI.
Comerciul se exercita de Io
circiumarT.
Budgetul com. e la veniturI
de 8118 leT si la cheltuelI, de
7374 le!.
Intinderea com. c de 1815
hect.
E udata in partea de E. de
riul Teleajenul i in cea de V.
de riul Dimbul.
Pe cimpla de lingI catunul
Tintareni se allá ruinele uneT
bisericT, in jaral careia, inainte
de 1848, se zice, era un oras
numit Bereasca, locuit de Bul-
gari venitT din Rusia, unde fu-
sesera dusT de RusT, in urma
razboiuluT Ruso-Turc din 1711.
CAT de comunicatie : soseaua
judeteana Ploesti Bratocea si
alte sosele spre comunele Pleasa
Scleni. Prin partea de S.-E.
trece calea nationalk Ploesti-
Buzad.
Se margineste Cu comunele :
Pleasa, Scaeni, Moara-Noul
Ploesti.
Ploe§tiori, sat, facind parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Prahova, pl. Tirgusorul. Ad i e
resedinta comuneT.
Ploe§tiori, proprietate, a Eforier
Spitalelor Civile din Bucuresti,
fosta pendinte de mangstirea
Tirgusorul, jud. Prahova, pl.
Tirgusorul, com. Ploesticri, in
intindere de 270 hect., toate pa-
 PLOEMORE-DIMITRIULUf
mint cultivabil i finete, aren-
datl cu 7580 leI anual.
numire
vechie a satulur Bereasca-d.-j.,
jud. Prahova, pl. Tirgsorul, com.
Ploestiori.
Ploestiori-MänästireI-MArgi-
neni, numire vechie a satulur
Bereatca-d.-s., jud. Prahova, pl.
TirVorul, com. Ploestiori.
Plopana, comuna' §i tirgusor, in
jud. si pl. Tutova, la 63 kil, de
orasul Birlad si la 5 Idl, de ex-
tremitatea de N. a judetuluI, pe
011111 TutovA.
Tirgusorul formeazA o co-
munA cu cAtunele : Plopana,
Itcani, Dobreni, Tundul-Tami-
noasa (Zinga), Bungeni-Mari cu
Bangeai -LingurarI i Vladia,
Valea-bortioni, Valea-Gardului
$i Munteni, avind. o populatie
de 2834 locuitorY, din cal-Y 500
contribuabid, locuind in 688
case.
Se cultivA viea pe o supra-
fatd de 15 hect. (din care 5 hect.
nelucrAtoare) i livezile cu prunI
pe o suprafatA de t hect.
Locuitord lucreazA cArute or-
dinare, vase pentru vin, fringhir
fac uleia de cinepA.
Comuna are o scoalA mixta;
4 bisericr; o moarA cu vapor!.
Comerciul se face de 50 de
persoane.
Este plata pentru cerealelc
de prin prejur. Face comercia
mal mult cu orasul BacAti, de
care este mar aproape (22 kil.)
Plopana, sat, in jud. si pl. Tu -
tova, com. Plopana, pe piritil
Tutova, spre S. de tirgasorul
Plopana. Are 407 locuitorl
to8 case.
Plopasca, pirig, in jud. Tecucia,
la E. de satul LArgAsani ; curge
770
in directie E.-V. si se varsA in
Berheciti, pe mosia LArgAseni.
Plopeasa-de-Jos, ca'tun, al com.
Policiori, jud. BuzIa, ca 250
locuitorT si 64 case.
Plopeasa-de-Sus, ciftun, al com.
Policiori, jud. Buzan, Cu 450 lo-
cuitorl si to8 case.
Plopeni, sat, jud. Botosani, pl.
Siretul, situat pe coastl Ce deal,
in stinga riuluT Suceava i in
partea de S.-E. a com. Burdu-
jeni-Sat.
Are o populatie de 325 fa-
mili!, saa 766 suflete, din care
175 contribuabill ; o bisericA,
ziditäinainte de anul 1778, de
Lupu Bals, Mare Vornic in Tara-
dejos si de Salta, sotia sa
fiica luI Iordache Cantacuzino-
Deleanul, Mare SpAtar, deser-
vitA de i preot i i cintAret ;
o scoalA mixtA, condusä de un
invAtAtor i frecuentatl de 30
copiI.
LocultorlI posea : 206 bol
si yac); 13 cal, 205 oI, 49 porcI;
45 stupT cu albine.
In com. sunt : 4 comerciantI
si 3 meseriasT.
Plopeni, vechie numire a cdtu-
nului Negoqina, jud. BuzAti, com.
CAnesti.
Plopeni, sat, &d'Id parte din
com. rur. MAlAesti, jud. Pra-
hoya, pl. VArbilAul. Are o po-
pulatie de 643 locuitorr ; o bi-
seria, fondatd la -1854 cu chel-
tuiala d-lui LipAnescu si a fa-
milier sale.
Plopeni, sati Coloarea-de-Ro-
§u, mahala a orafulut Hui,
jud. FAlcia.
Din vechime a fost sat
dinteun document al Iur Da-
bija-VodA rezultA cl a fost co-
www.dacoromanica.ro
PLOPENI-JIANI1L
Ionizat cu oameni adusi din alte
135-111.
Plopeni, stalie de dr.-d.-f., jud.
Prahova, pl. VArbillul,
cAt. Plopeni, pe unía
Buda-S1dnic, pus5. in circulatie
la lo Decembrie 1883, Se aflA
'filtre statfile Buda (11.7 kil.) si
Poiana (11.9 kil.). InAltimea
d' asupra nivelultd MAriT de
244'.99. Venitul acesteT statiI
pe anul 1896 a fost de 91432
leI, 22 banI.
.Plopeni, movild, în hotar cu mo-
sia Plopeni, com. tiubeTeni, pl.
Baseul, jud. Dorohoiti.
Plopeni, pilla, care curge prin
satul Plopeni, com. Burdujeni-
sat, pl. Siretul, jud. Botosani,
se vara. in Suceava.
Plopeni-Jianul, sat, pe mosia
cu acelasl nume, jud. Dorohoiti,
pl. Baseul, com. Borzesti, divi-
zat în Plopeni-Marl i Plopeni-
MicT, cu 136 familii, saa 600
suflete.
Proprietatea mosiel e a d-neT
Aglaea Al. Jianu. In vechime a
fost a mAnAstirel Solea din Bu-
covina, dAruitA de Miron Bar-
novschi-Hatman i PArcAlab de
Suceava, la 25 Iulie 1623; ml-
nAstirea a stApinit-o pAnA la
1785.
Are o bisericA, cu hramul
Nasterea - Malee! -DomnuluI, de-
servitA de I preot, t cintAret
sir pAilmar. Este de zid, fa-
cutl in 1855 de Const. Jianu.
SAtenil improprietAritf ati 205
hect., 52 ariI, pAmint ; lar pro-
prietatea, 2305 hect., 83 ard,
cimp.
Are un iaz, numit al-Ursuld,
de 71 hect. intindere, si vie, in
suprafatà. de 4 pog.
Piriul principal ce trece pe
mosie se numeste IbAneasa.
 PLOPENI-MAld
Drum e acel de la Raclauti si
Darabani, ce duce la Botosani...L.
Hotarele mosieT sunt cu : Bor-
zesti, VIAsinesti, tiubeTeni si
Vicoleni.
Plopeni - Mari. VezT Plopeni-
Panul, sat, jud. Dorohoiti.
Plopeni-MicI.VezTPlopeni-Jianul,
sat, jud. Dorohoid.
Plopesti, loc izolat, in jud.Neamtu,
com. Margineni, pl. de Sus-
Mijlocul, situat Ruga iazul cu
acelasT nume ; mal inainte a fost
ad sat, dar astazT se afla pe
acest loc numaT o moara..
Plopesti, s'ea, in jud. Neamtu,
com. Marginen', pl. de Sus-Mij-
locul, format din stringerea a-
pelor piriuluT Margineni.
Plope§ti, piria, jud. Neamtu, for-
mat din piraiele Marginen' si Hoi-
sesti. Se numeste ast-fel numaT
dupa ce 'ese din iazul de la
Plopesti. Strabate teritoriul com.
Podoleni, de linga satul cu
acelas nume, traversind, catre
V. satulur si aproape de var-
sarea sa pe stinga piriuluT Ca-
luisul, soseaua caler ferate Bu-
husi-Piatra.
Plopi, com. rur. §i sat, in jud. Mehe-
dinti, pl. Ocolul-d.-j., la 34 kil.
de orasulTurnul-Severin. Situata
pe deal si pe vale, se margi-
neste : la E., cu com. Greci
si Salltrucul ; la S., cu com.
Rocsoreni ; la v., cu com. Iz-
vorelul ; la N., cu com. Valea-
Ursului si Tirana.
Satul formeaza comuna cu
satul Colaretul, avind 840 su-
flete, din care 148 contribuabilf,
locuind in 172 case.
Locuitoril posea : 40 plu-
gurl, 56 care cu boT, 6 carute
cu cal; 42 stupl cu albine.
68017. Moras Diolfpnar Geognsfie. Voi. Ir.
771
Prin comuna trece soseaua
judeteana a DumbraveT si o
alta osea comunala, care duce
prin Colaretul la com. rur. Greci.
Are o biserica, deservita de
I preot §i 2 cintaretl ; o scoall,
conclusa de i invatator, fre-
cuentata de 16 elevl ; 2 cir-
ciumT.
Budgetul com. e la veniturl
de ler 982, lar la cheltuell, de
lel 895.
Vite : 440 vite mar"' cornute,
16 cal, 360 rimatorr si 500 oT.
Prin comuna trece un piras
ce se formeaza din partea de V.
a comuneT, din padurea Izvo-
reluluI si trece prin mijlocul
cat. Colaretul si Blidarul, spre
com. rur. Greci.
Plopi, sat, in partea de S.-E.
a com. Averesti, pl. Crasna,
jud. Falciil, situat pe valea cu
acelasl nume. Are o populatie
de 61 familiT, sati 305 suflete,
din care 61 contribuabill.
Plopi, sat, facind parte din com.
rur. Prisiceni- Buturugeni, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, situat la E.
de Buturugeni, pe malul drept
al riuluT Arges.
Se intinde pe o suprafata de
54 hect., cu o populatie de 66
locuitorl.
Mostenitoril I. Lascarescu ati
31 hect., din care cultiva 23
hect. (8 padure). LocuitoriT ati
23 hect. si le cultiva pe toate.
Numarul vitelor marl e de
46 si al celor micr, de 134.
Plopi, cdtun, al com. Bals, in
valea OltetuluT, pe tarmul sting,
pl. Oltetu/-01tul-d.-s., jud. Ro-
manati.
Plopi. Vez' satul Lunca, jud. Su-
ceava, com. Pascani.
Plopi, dtun, in jud. Teleorman,
www.dacoromanica.ro
PLOPI-EPISCOPIA
pl. CalmatuiuluT, care formeaza
cu cat. Slavitesti, com. Plopi-
Slavitesti.
Plopi, cdtun, in jud. Teleorman,
pl. TeleormanuluT, tinind de com.
Beuca. Are o populatiune de
309 suflete, din care 73 contrib.
Plopi, trup de sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pe-
tricani.
Plopi (Barda), insuld, in Du-
rare, in dreptul com. Gircovul,
jud. Ro manati.
Plopi, vechid pichel, Cu No. 40,
in jud. R.-SArat, pl. Orasul, com.
Mindresti, pe malul sting aI ri-
uluT Milcovul, la hotarul spre
MoIdova ; azT e han spre ora-
sul Focsani, com. Risipiti si Go-
loganul.
Plopi, pichet de grangd, pe Du-
nare, la S.-E. de com. Gircovul,
jud. Romanati, 0. in fata satu-
lul Cercelani din Bulgaria.
Plopi, deal, in partea de E. a
satuluf Comarna-d.-j., com. Po-
eni, pl. Codrul, jud. Iasi.
Plopi, mofie particulara, situata
in cat. cu acelasT nume, jud.
Teleorman, pl. TeleormanuluT.
Plopi, piri.:2, jud. Falcid ; izvo-
reste de sub Dealul-Cetatuer;
curge prin partea de S. a sa-
tuluT si com. Mona, pl. Podo-
leni, si, unindu-se, la Podul-Bo-
erulur, c.' piraiele Cetatuel si
Recea, formeaza &tul Mona.
Plopi, trup de mofie, anexat
la mosia Botesti, com. Botesti,
pl. Crasna, jud. Falciti. VezT
Botesti, sat.
Plopi-Episcopia, Intyie a sta-
98
 PLOPI-SLXVITEM
tuluT, in jud. Teleorman, pl. Cal-
matuiuluT. Are 75 hect. pamint
arabil i 15o hect. padure,
date locuitorilor in loturT ; Meca
parte din avente manastirestI
si era a EpiscopleT de Arges.
Plopi-Slávite§ti, com. rur., la
extremitatea de N.-V. a pl. Cal-
matuiuluT si jud. Tekorman, fi-
mitrofá cc judetele Oltul si Ro-
manati, situatä pe coasta Dea-
lului - OltuluT, inteo pozitiune
frumoasa. Se compune din doua
eatune: Plopi (resedinta) si Sla-
vitesti, cel spre N. si cel-
l'alt spre S., d'abia despartite.
Este una din com. vechT ale jud.
si in care se maT gaseste inca un
nuniAr oare-care de mostenl.
Se iuvecineste : la N. ca com.
Dudul, din jud. Olt ; la S., cu
com. Elizabcta ; la E., ca com.
CrIngeni si la V., cu nil Oltul,
dincolo de care, in fata com.
Plopi, se afla com. Rusdnesti
din jud. Romanati.
Este asezata numaT pe coasta,
pe un accident. Se gasesc pe
linga case bune taranestT si ci-
te-va cladirl frumoase pe coasta,
ale diferitilor proprietarr al mo-
sieT,iar in padurea din lunca
OltuluT, este un herastraa sis-
tematic cu abur!, o locuinta
frumoasa s't o mica colonie de
lucrAtorl, intrebnintatf la taiatul
si fasonatul lemnuluT pentru
doage i cherestea.
Mara de riul Oltului si de pi-
riul Siulta, care uda lunca, mal
Curg din deal, prin centrul co-
muneT, apele izvoarelor care se
scnrg din Siia.
Intinderea com., dimpreung cc
proprietatile ce cad in raza el,
este de peste 2300 hect., din
care partea cea mal principall
este proprietatea familiilor PU-
cescu si G. Alexescu, cumpl-
rata de la Stat. Cele-l'alte partT
ale mosiilor din comuna apartin
772
mostenilor si altor proprietarr -
mal raid.
Statql are .in com, proprie-
tatea numita Episcopia-Argesul,
de 75 hect. pamint arabil si io
padure de stejar, lemn gros de
constructiune. Din aceasta pa.
dure se procura lemne pentru
catarturi. Mal sunt s't alte vari.
etatl de arborT : ultn, frasin, ju-
gastru, artar, te!, i prin zavoale,
salde. Padurea Plopilor este din
cele mal vechI ce se pot vedea.
Prin interiorul eT, fostul proprie-
tar A. Riosanu a pus de a sapat
un sant larg pe o intindere de
mal multr kil., prin care avea
abata o parte din albia 0E-
tuluT.
Vil sunt pe o intindere de
57 hect. $i produc vin bun.
Populatiunea com. este de
837 suflete, din care 147 con-
tribuabilI.
Vite: 145 cal, 575 vite marl
cornute, 943 vite miel si 185
porcl.
Budgetul com. e de ler 4586
la veniturl si de le! 4306, la chel-
tue.11.
Locultorl improprietarip sunt
85, din cari 62 in cat Plopi, cu
I t8 hect. si 23 in cat SlAvi-
testi, cc 82 hect.
Are o scoala mixtA, conclusä
de un invatator i frecuentata
de 18 elevI; o biserica in cat.
Plopi, cc un preot si un chi-
taret.
Mara de herastraul cc aburi
din padure, mal sunt doul morT,
una cu aburl si alta pe apa
SiuluT.
Calle de comunicatiune sunt:
la com. Dudul, din jud. Olt
la com. Elizabeta, prin drumurT
vecinale impTetrite. Pe deal trece
calea judeteana Turnul-Slatina.
Distanta pe aceasta osea pana
la T.-Magurele este de 28 kil.;
lar pana la S'atina, de 69 kil.
Comunicatiunea din com. se
www.dacoromanica.ro
PLOP1LOR (GRINDUL.,)
face prin docta partí': pe vale,
spre com. Elizabeta, M'adra si
altele, saa pe ruscile care dar'
In soseaua judeteana. Turnul-Sla-
tina.
Satul Plopi este unul dintre
cele mal vechl. Pana la anul
1836 a facut parte din jud. Olt.
Sub domnia Const. Mavro-
cordat, inca. il vedem trecut la
jud. Olt, pl. Margine!. In Istoria
DacieT de Fotino, sunt trecute
osebit satele Plopi si Slavitesti,
din cale s'a format maT tirzia
comuna actuala.
Plopi-Veclii, sat, in jud. R.:Sa-
rat, pl. Gradistea, catunul com.
Macrina, asezat p mosia Plopi-
VechT, in partea de V. a com.,
in cimp, pe malul drept al Atto-
luT R.-Sarat. Are o intindere
cam de 8 hect., cu o populati-
une de 16 familif, saa 74 su-
flete, din* care 19 contribuabilI;
Inainte se numea si Hoinari, fiind
In vecinatatea cat Hoinari, al
aceielasT comine.
Plopi-Veciff, sat, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Marginea.d.-j., catunul
com. Maicanesti, asezat in par.
tea de V.
Plopilor (Dealul-), munte, jud.
Suceava, com. Malini.
Plopilor (Dealul-), deal, in jud.
Covurluia, com. Mastacani, pl.
Fruta, ramificatie a dealului
mare dintre piraiele CovurIuiul
Suhuluiul.
Plopilor (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe
teritoriul com. rur, Sf. Gheor-
ghe, situat in partea de S. a
pl. si cea de V. a com. Este
o ramificatie a grinduluT Hun-
diul. Are o forma lunguiatá si
o intindere de 200 hect., ne-
productive.
 PLOPILOR (PADUREA-)
Plopilor (Pädurea-), padure,
foioasa i amenajata, jud. Ba-
can, pl. MunteluT, com. Darma-
nesti. Are o intindere de 1323
hect. si apartine Satulur.
Plopilor (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-
riul com. rur. Telita; se desface
din dealul Nicolitel; se indreaptA
spre S., inteo directie generala
de la N. spre S., brazdind par-
tea de N. a piase i servind
de hotar futre com. Telita
Nicolitelul; taie drumul comunal
curge prin pa-
durT si se deschide tn pirtul
Telita, pe .stinga, mal sus de
satul Telita.
Plopilor(Virful-), munte, in jud.
Suceava, com. Madeiul.
Plopi*ilor (Dealul-), deal, situat
pe stinga &Id Ogretinul, jud.
Prahova, com. Ogretinul, din
pl. Teleajenul.
Plopi§orul (P1opi§u1), sat, fa-
cind parte din com. rur. VA-
leni, pl. Argeselul, jud. Musca
Este situat la E. comunei.
Plopi§ul, sat, jud. Muscel. VezT
Plopisorul.
Plopi§ul, munte, la E. de virful
Rotunda,. jud. Prahova, com.
Brebul, plaiul Prahova.
Plopi§ul, pisc, pe creasta siruluT
de dealuff ce brazdeaza in lung
si.lat com. Costesti, pl. Horezul,
jud. Vilcea. Se prelungeste pe
toata partea de E. a cnm., in
stinga riulul Costesti.
Plopiqul, ädure a statului, in
intindere de 125 hect., pendinte
de com. Rincezi, pl. Teleajenul,
jud. Prahova, care, impreunl cu
trupul Pietrele -Infierate (125
773
hect.), formeaza padurea Rin-
cezi.
Plopi§ul, vale, udind cat. Nisto-
resti, com. Breaza-d.-s., pl. Pra-
hoya, jud. Prahova, si are di-
,rectia de la E. spre V. in catre
riul Prahova.
Plopitul, sat, pe riul Argesul,
jud. si pl. Argesul, pendinte
de. com. urb. Curtea-de-Arges.
Plop§oreni, vtahala, in com.
rur. Samarinesti, pl. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Plop§orul, com. rur., in jud. Gorj,
pl, Jiul, situata In partea de N.
a com. Izvoarele si In partea
stinga a riuluT Jiul. Se com-
pune din 2 cAtune : Plopsorul
Olarul.
E asezat parte pe coaste
parte pe yes, pe o suprafata de
1901 hect., din care 300 hect.
padure, 20 hect. vii, 45 hect.
prunT, iar restul, loc de cultura,
finete si pasune, proprietate a
statuld si a particuIarilor.
Are o populatie de 430
saii 1420 suflete, din care
407 contribuabili ; o scoala,
cat. Plopsorul, frecuentata de
24 elevi; 2 biserici, deservite
de i preot i.3 cintaretT.
Budgetul com. e la veniturT
de 3316 leT, 82 banY, lar la chel-
tuelT, de 3315 leT, 76 banT.
Locuitoril posed-á: 50 plugurT,
140 care cu bol, 12 carute cu
caT ; 535 vite mari cornute, 31
caT, 585 oT, 164 capre, 372 fi-
matorT si 31 stupT cu albine.
Comunicatia se face prin so-
seaua nationala Filiasi-Petrosani,
care o pune in legatura la N.
cu com. Pesteana, lar la S. cu
Strimba.
In comuna se gAsesc : 8 fin-
tinT, I cismea, 7 puturi, I cir-
ciuma.
www.dacoromanica.ro
PLOP1JL
Plop§orul, sat, lu jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Salcuta,
cu o populatie de 587 suflete,
locuind in 99 case si 17 bordee.
Are o biserica, fondata de
Constantin Plopsoreanu, cu hra-
mul Sf. Constantin si Elena si de-
servia de un preot ; 3 circiumT.
Plop§orul, atun de resedintA,
al com. Plopsorul, jud. Gorj,
pl. Jiulur, situat tina lantul de
inaltimT din stinga JiuluT, parte
pe coasra, parte pe loc yes, a-
vind o suprafata de 1305 hect.,
din care upo hect. padure, 10
hect. vie, 25 hect. prunT, 835
hect. arabile i finete.
Are o populatie de 350 fa-
miliT, sati no suflete, din carl
340 contribuabilf ; o scoald, In-
fiintatd la 1835, frecuentata de
24 copif; o biserica de lemn,
facuta pe la 1820, deservita de
preot i 2 antAretT.
Locuitorii sunt mosnenT. ET
posea.: 30 plugurr, wo care
cu bol, ¡o carute cu cal; 275
vite marT cornute, 16 cal, 243
or, 127 capre, 247 eimatorT; 25
stupT cu albine.
Plop§orul, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Salcuta, pe care se gAseste pa-
dure.
Plop§orul, peldure particulara,
jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
com. Salcuta, in intindere a-
proximativa de 50 hect., situata
pe mosia Plopsorul. E populata
cu stejarT, ceei si mal cu seama
Cu
Plop§orul, vie, jud. Dolj,
Dambrava-d.-j., com. SAlcuta,
pe mosia Plopsoru/ Are o in-
tindere de 45 pog. i apartine
locuitorilor.
Plopul, sat, jud. Baca% pl. Mun-
 PLO PUL
tela, com. Darmanesti, situat
pe stinga piriului cu acelasT
nume si a TrotusuluT, la 21/2
kil. de satul Darmanesti.
Are o populatie de 162 fa-
miliT, sat 697 suflete ; o bise-
rica cladita in 1820 de locui-
torl, deservita de I preot si 2
cintaretT ; 3 circiumT ; I heras-
trat de apa si 2 morl.
Vite : 33 caT, 355 vite marf
cornute, 55 porcr si 31 capre.
Numele i s'a dat de la un
plop urias, despre care legenda
spune ca este sadit de pe tim-
pul luT Stefan-cel-Mare si care
si az1 falnic, domina intreaga
regiune.
Plopul, sat, jud. Braila, la N.-E.
laculuT Plopul, aproape de ho-
tarul com. Perisorul despre mo-
sia Esna, din com. Urleasca, la
8 kil. spre N.-E. de satuI Peri-
sorul. S'a infiintat la 1849.
Are 36 case cu 317 locuitorI.
Locuitoril posea : 171 cal',
551 vite marl cornute, 631 01
§i 173 rimatorT.
Plopul, sat, in ¡ud. Dimbovita,
pl. Bolintinul, com. Titu.
Plopul, sat, pendinte de com.
rur. Capreni, pl. Amaradia, jud.
DO, situat pe valceaua pirlulul
Cu acelasT nume.
Pana la 1892, cat. fama parte
din com. Pegeni, pl. Gilortul,
jud. Gorj.
Are o populatie de 43 fami-
fir, sati 140 suflete, din care 40
contribuabill.
LocultoriT uta improprietaritl
dupa legea rurala, ajara de vr'o
treT familiT de mosnenT.
Vite: 8o vite marT cornute,
5 caT, 100 ol, 13 capre si 17
porcT.
Are o suprafata de 95 hect.,
din care pe 35 hect. se ala pa-
dure; 20 hect. sunt arabile, so
774
hect. finete, 3 hect. livezT de
prunT si 7 hect. izlaz.
In sat se afla 4 puturl si 2
fintinI.
Catunul e legat prin sosele
vecinale si comunale la S.-E., de
Capreni-d.-j., lar la N.-E., de Pe-
geni, din jud. Gorj.
Plopul, sett, in jud. Dolj, pl. A-
maradia, com. Stoina, cu 146
locuitorT, locuind in 43 case. In
apropiere de satul Plopul, se
vad cioburT de caramida dea-
lunguI unul sant in forma de
zid. Se zice ca sunt ruinele u-
neT cetatT ce exista in aceste
locurT, in timpurl vechT.
Plopul, ceitun, apartinind com.
Pegeni, pl. GilortuluT, jud. Gorj,
situat pe vAlceaua piriuluT cu a-
celasT nume, pe o suprafata de
95 hect., din care 35 hect. pa.-
dure, 20 hect. arabile, 30 hect.
finete, 3 hect. livezT de prunT
si 7 hect. izlaz.
Are o populatie de 43 fami-
liT, sat 140 suflete, din care 40
contribuabili.
LocuitoriT sunt ImproprietaritT
dup. legea rurala, M'ara de vr'o
3 familif de mosnenr. El pose& :
15 plugurT, 20 care cu bol, 8o
vite mar! cornute, 5 cal, 100 oT,
13 capre si 17 rtmAtorr.
Comunicatia in acest catun
se face printr'o osea comunala
ce o strabate.
In catun se &ese : 4 puturl
O 2 fintinT.
Plopul, sat, facind parte din com.
rur. Hirsa, pl. Podgoria, judetul
Prahova. Are o populatie de
371 locuitorT; o biserica, cu hra-
mul Sf. ErarhT, fondata in 186o.
Plopul, sat, In jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, catunul com. Dealul-
Lung, situat in partea de N.,
pe malul drept al riuluT Rimna,
www.dacoromanica.ro
PLOPUL
la I kil. si 600 m. spre N. de
cat. de resedinta, Peleticul. Are
o intindere de 650 hect., cu o
populatie de 65 familiT, sat 252
suflete ; o biserica.
Plopul, sat, facind parte din com.
Motoseni, pl. Stanisesti, jud. Te-
cucit, cu o populatie de 14 fa.
mili!, sat 56 suflete.
E situat la 3 kil. si 570 m.
de resedinta com. Este not, in-
fiintat pe mosia statuluT.
Plopul, sat, in jud. Tutova, pl.
Pereschivul, com. Cabesti, spre
S.-E. de satul Cabesti, la mar-
ginea judetuluT.
Plopul, mahala, in jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Amarasti, in
satul Amarasti.
Plopul, lac, in partea de N. a
com. Perisorul, jud. BrAila, care
se Mande pana in C. F. Braila-
Buzat. Are o intindere cam de
4 kil. patratl.
Plopul, arfe de munte, in jud.
BacAd, pl. Muntele, com. Dar-
manesti, pe teritoriul satuluT
PIopul.
Plopul, fir de munii, in jud. Ba-
cad, pl. MunteluT, care ¡ese din
Podisul-Moinestilor si se prelun-
geste pe malul sting al Trotu-
quid, pana in fata Tirguluf-Oc-
na, trectnd pe Miga satul Plopul.
Plopul, deal, in jud. Buzat, com.
Vintila-Voda, cat. Lunca, aco-
pen it de padurea statuluT Vin-
tila-VodA.
Plopul, tnunte, in jud. Gorj, plaiul
Novaci, com. Novaci. Se Inve-
cine#e la N. cu muntele Mina,
la S. cu Corbul, la E. Cu Cor-
nesul-Mic si la V. Cu apa Gi-
lortul.
 PLOPUL
Plopul, munte, in jud. Suceava,
com. Bogdgnesti.
Plopul, mofte a statuluT, in jud.
Baclii, pl. Muntelui, com. Dar-
manesti, care se intinde pe dreap-
ta Trotusului. A fost proprie-
tatea mAngstirel TazlAul (jud.
Neamtu).
Plopul, pda'ure,.,trup din pgdu-
rea statuluT Muncelul, jud. Te-
cucid. Are o intindere de 8o
Mid.
Plopul, Pig, jud. Baal'', pl.
MunteluT, com.,DArmAnesti, care
curge pe teritoriul satului cu a-
celasT nume. IsT are obirsia in
Muntil-Plopuld si se varsg in
Trotus, pe stinga.
Plopul,firig, ce izvoreste din dea-
lul Icleanul, jud. Gorj, Curge
de la N. la S., udind catunul
cu acelasT nume; intra in jud.
Do1j, pl. Amaradia, com. CA-
preni ; strAbate com. Capreni,
de la N.-V. la S.-E. si se varsä
in dreapta AmaradieT, pe terito-
rid comund CApreni. Lgtimea
piriulul e de 2 m.
Vglceaua acestur ptria, pe care
este situat cgtunul Plopul, are
o largime de 600 80o m.
Plopul, ptria, udä partea de N.
a com. Constantinesti, pl. Ve-
dea-d.-j., jud. Olt, si se varsg
In gira Plapcea-Mare, tot in
com. Constantinesti.
Plopul, pitia, udg com. Posesti,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, si
se varsg In gira Zeletinul, Cu
care impreunä se varsg in riul
Biwa.
Plopul-luI-Agapie, 'Velure, si-
tuatA la S. de Movileni-d.-j., jud.
Tecucia, pe Malul-Siretului, in
partea de N. a Cuhalmulta.
775
Plopului (Balta-), cdtun, al com.
Stilpul, jud. Buzgd, format din
insurAtef improprietaritl pe mo-
Oa Cucuteni-Pirscoveni. Are i8o
locuitorT si 33 case. E asezat
aproape de bariera orasului Bu-
zga.
Plopulul (Balta-.), sati Cucute-
ni-PIrscoveni, mofie, In jud.
Buzga, com. StilpuI, fostg pro-
prietate a statuluT, pendinte de
Episcopie ; parte s'a dat insult-
teilor,iar 410 hect. s'at vindut
deosebit si s'aa incorporat cu
mosia Stilpul - Monteorul. VezT
Cucuteni.
Plopulul (Dealul-), deal, la E.
de com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Plopului (Fata-), munte, in jud.
Buzga, com. RusiavAtul, cAt. Mus-
celul-Tiganul, cu pAdure si iziaz.
Plopului (Pirlul-), "ilia, jud.
Suceava, izvoreste de sub mun-
tele Rusul si se varsg in Moisa,
drept Gura-TrestioareT (5 kil.).
Plopului (Valea-), vale, jud.
Olt, izvoreste de la E. de com.
Otesti-d.-s., si se varsg in gira
Cungrea-Mica, pe tgrmul sting,
tot in raionul comuner Otesti-
d.-s.
Plopului (Vilceaua-), vlicea, se
varsg in riul Muereasca, in ra-
ionul comuner Muereasca-d.-s.,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Plosca, com. rur., jud. Dolj, pl.
Bailesti, la 52 kil. S.-V. de Cra
iova si la 55 kil, de resedinta
plasei Bgilesti.
Situatg pe sesul si pe malul
drept al riuluT DasnAtuiul.
Se invecineste la E. cu com.
Cirna, de care se desparte prin
fiul DAsnatuiul ; la V., cu com.
www.dacoromanica.ro
P LOSCA
Bistretul ; la N.-V., cu com. Ur-
zicuta si la S., cu Balta-PopiT
sad Calugarul.
Limita tinier de N. incepe de la
Branistea - Bistretulta, si merge
pe loc ses pana la drumul Goi-
cea-Mare.
Limita fluid de S. incepe de
la Valea-cu-Hotarul si trece in
tot lungul sad prin Balta-PopiT,
pang la movila Strimtura.
Limita linid de E. Incepe de
la drumul Goicea-Mare, trece
prin movila Popiciul, pang la mo-
vila Strimtura.
Limita linieT de V. Incepe de
la Bran4tea-BistretuluT, mergind
pang la Valea-cu-Hotarul.
Terenul comund este es; nu
are de cit la hotare cite-va mo-
vile intre cari movila Popiciul,
movila Strimtura si o mica. va-
le, numitg Valea-cu-Hotarul.
Este udatg DAsnAtuiul, care se
scurge in Balta-PopiT, linga satul
Plosca.
Balta-PopiT, saa Calugarul, in-
cepe de la comuna Bistretul,
trece pe ling comunele Plosca,
Cima, Mgcesul-d.-j., Gighera si
se terming In com. Nedeia, a-
And o lungime de 8 kil. si o
lgtime de 3 kil.
Chid DunArea se revarsg isT a-
mestecA apele cu Balta - PopiT,
inundind pamintul.
Pe la 1875 comuna Plosca
facea parte ca cAtun din com.
Bistretul. De la 1876 este com.
deosebitA.
AzI se compune dintr'un sin-
crur cltun numit Plosca, care este
b
si cAtun de resedintA.
Are o populatie de 1068 su-
flete; o bisericl de zid, fondatA
la x879 de locuitorr, deservitA
de 2 preoti si 2 cintaretT; o scoa-
la mixtg, ce functioneazg din
1879 si s'a frecuentat In 1899
900 de 49 copir.
Dupg legea rurala din 1864
sunt 91 locuitorl impamtntenitY,
 PLOSCA
lar dupä cea din 1879 sunt r r
insurAteT.
Suprafata intreguIuT teritoriti
comunal este de 2500 pog., din
care : 200 pog. izlaz, roo pog.
fine*, 150 pog. pAmint necul-
tivat si lac, 2050 pog. pAmint
arabil.
Mosia P/osca apartine statuluT,
si se arendeazA Cu 15500 ler.
Supafata rAmasA este de 140
hect. sal 8798 m. p. Apartinea
mAnAstireT HotArani.
Viile apartin locuitorilor; el
o suprafatA de 6o pog. si produc
vin rosu.
MeseriasT : 2 fierari, 1 timplar,
I croitor si I cizmar.
Circiuml sunt 5.
Budgetul com. e la veniturT
de 1847,85 ler si la cheltuelr, de
1673,12 Id.
Vite: 240 vite cornute, 91 ol,
18 cal.
Comunicatia se face prin so-
sele comunale, care pun comuna
in legAturA la E. ca Cima, peste
plriul DAsnAtuiul, la S.-V. ca
Bistrisul, lar la N.-V. cu Coveiul.
In timpul rAzboiuluT romino-
ruso-turc, in lunile Iunie si Iu-
lie 1877, se afla postatA aicr
compania 3, din batalionul 3
de vinAtorT.
Plosca, com. rur., In jud. Tele-
orman, pl. TirguluT, pe valea
VedeT, pe partea dreaptg. Se
invecineste : la N., cu PArul-Ro-
tund, de care se desparte prin
riul Vedea ; la S.-V., cu com.
Finita; la S., cu com. Bogdana ;
la E., cu com. Buzescul ; la V.,
cu com. Belitori si la N.-V., cu
com. Peretul.
Are un eAtun, Plosca-d.-j., la
80a m. spre E., tot pe aceeasI
vale cu satul Plosca. Acest cAt.
forma com. osebitA pAnA in 1884.
Intinderea comund, cu a mo-
siilor de pe dinsa, este de 6400
hect. Proprietaril principalf sunt:
776
In com. Plosca d.-s., d-nul Rada
Grigori0 care posea 500 hect.
arabile ; in Plosca-d -j., statul
care are 3500 hect. pamint a-
rabil si roo- hect. pAdure.
LocuitorT improprietAritI in
comunl sunt: in Plosca-d.-s.,
129, pe 700 hect. si In Hosca-
d.-j., 171 locuitorT, pe 445 hect.
PAdurea statuld poartá nu-
mirea de (PAdurea-M-Varzl».
Are arborr grosT, gorun si cer.
Pe plmintul cedat locuitorilor
se afld cam loo hect. pAdure.
Vine sunt In intindere de roo
hect.
PAmintul acestel comune trece
printre cele superioare pentru
agriculturA.
Are o populatiune de 2429
suflete, din care 537 contrib. ;
o scoalA, in cAt. Plosca-d.-j.,
conclusa de un invAtgtor si fre-
cuentatA de 23 elevl ; o bise-
riel, ca 2 preoti si 2 cintAretl.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura, lar femeile
se ocupA putin cu cresterea
gindacilor de n'Atase si cu tot
felul de tesAturT.
Vite : 1052 vite marl cornute,
529 cal, 346 pord si 3552 oT.
Budgetul com, e la veniturI
de leT 4018 si la cheltuell, de
leT 3999, banl 76.
Soseaua judetean5. Rosiori-
Alexandria strAbate comuna in
toatA lungimea si o pune in
legA.turA la N.-V. cu com. Pe-
retul si la E. cu com. Buzescu.
Cu com. Pirlita, la S.-V., si la
N., cu cAt. PArul-Rotund, pAnA
in ,riul Vedea, se leagä prin
cAl vecinale.
E situatA intre doul. orase,
Alexandria, la 17 kil. si Ro.
siori, la 15 kil.
Pe marginea cona., de la N.-V.
spre S.-E., trece Brazda-luT-No-
vac (v. a. n.), care ad i prezintA
o deosebitA adincime ; pe tim-
purl ploioase se formeazA pe
www.dacoromanica.ro
PLOsCA
aceastA brazdA un sivoi0 care
curge cu repeziciune spre riul
Vedea. Brazda-luI-Novac la de
ad directiunea spre orasul Ale-
xandria, pe lingA comunele Pe-
retul, Buzescu si Nanovul.
Pe dealurile de la S.-V. co-
muneT sunt cite-va mAgurT, de
miel importantA : MAgura-cu-
PirliturT, MAgura-cu-MArAcinT si
al tele.
S ¡tul Plosca se gIseste men-
tionat in secolul trecut ; nu avea
pe atund niel un cAtun alipit.
Plosca, sat, jul. Dolj, pl. BAi-
lesti, com. Plosca, cu resedinta
primArleI.
Plosca, stafie de dr.-d.-f. jud.
Teleorman, pl.Tirgul, cAt.Plosca,
pe Hola Rosiori-Alexandria, pusA
in circulatie la 2 Decernbrie
1895. Se aflA intre statiile Pe-
.retul (4.2 kil.) si Buzesti (6.9 kil.).
Inaltimea deasupra niveluluI
MAreT de 59D1,75. Venitul aces-
teT statiT pe anul r 896 a fost
de 16717 lei, 30 banT.
Plosca, baila, in jud. Tulcea, pl.
MAcin, pe teritoriul com. Pisica,
si anume pe acela al cAtunuluI
Azacliti, formatl de DunAre in
vre-o revArsare anterloarl; are
forma una plosti de vin ; co-
municA cu bAltile Latimea s'a
Mocanul ; este inconjuratA cu
stuf; are 140 hect. intindere si
contine peste, stiucA si cara-
cudA.
Plosca, 2no§ie a statuluT, jud.
Dolj, pl. Blilesti, com. Plosca,
arendatA cu 15500 lei anual.
Plosca, ria, izvoreste din drep-
tul com. Gradistea, jud. Gorj,
din Dealul-Muerel si curge de
la N. la S. intre Dealul-MuereT
si Dealul-Boulul, in jud. Dolj.
IntrA in jud. Dolj la com.
 PLOSCA
Zlicoiul pi trece prin satele
Halangepti, Pirvulepti pi Dinciu-
lepti. Se incarcà in aceasta com.
pe malul drept cu Ploscuta,
patrunde in com. Talpapul, de
unde se ?nearca pe stinga cu
piraiele : Frateni,Vraga, Nistoiul,
Copacioasa, Valea -SatuluT pi
Balcocioasa, lar pe dreapta cu :
Turtureaua, Vilsanul, Lupoaia,
Stinaca, Mierleasa, Vaca, Sta-
nuinul pi Corlea. In dreptul
satuluI Soceni pi com. Talpapul,
are un vad pi doua poduff.
La epirea din com. Talpapul,
patrunde pe teritoriul com.
Amarapti, curgind prin centrul
ef, cu directiunea de la N.-S.
Are 4 vadurl pi 1 pod Intre
satul Farcapul pi mahalaua Plo-
pul. In com. Amarapti se varsa
pe stinga Amaradidyin punctul
numit Gura-Ploptel, In fata cora.
Melinepti, din pl. Amaradia. -
Plosca, vale, prin care curge pl-
riul cu acelapT nume, pl. Gilor-
tul, jud. Gorj, in partea despre
E. a comuneT Piscoiul, forman
de dealurile : Muere! pi BouluI.
Pe ea se afla situate comunele
Obirpia pi Radinepti. Se intinde
pi in jud. Dolj, de la comuna
Zlicolul pana la varsarea Plop-
teT In Amaradia, la com. Ama-
rapti.
Mosca, vdlcea, izvorepte din Dea-
lurile Speteptilor pi Muere!, co-
muna GrAdiptea, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea, pi se varsa In riul
Amaradia de Gorj.
Plosca-de-Jos, cdtun, in jud. Te-
ledrman, pl. Ttrguluf, care pana
in anul 1891 a fost comuna se-
parata. Atund a fost alipita cu
com. Plosca-cl.-s., formind amin-
dota o singura comuna sub
numele de Plosca.
Are o populatie de 1260 lo-
9ultorT, din carT 217 contrib.
777
Plosca-de-Sus, cdtun, in jud.
Teleorman, pl. TirguluT, care
formeazA com. Plosca cu Plos-
ca-de-Jos.
Are o populatie de 1300 su-
flete, din care 320 contribuabilT.
Plosca -Grecenilor, parte din
mofia Plosca, jud. Teleorman,
care a apartinut alta-data familieT
Grecenilor.
Plosca-Pärul-Rotund, corp din
mafia statuluf Plosca, jud. Te-
leorman, com. Plosca, fosa a-
vere a decedateT Salta Castrip.
Ploscari, vechie numire a cdtu-
nula Catiapul, com. Paltineni,
jud. Buzlii.
Ploscarul, sat, facind parte din
com. rur. Valea-Mare, pl. Riul-
DoamneT, jud. Mupcel.
Are o populatie de 168 lo-
cuitorl.
Legenda spune cà locul pe
care azT se aflA acest catun,
era ocupat numaT de paclue,
carr serveaa de refugia' firgove-
tilor din Pitepti pi altor local-
torT de la dmp, in timpf de Ploscuteni, com, rur.,
razmirita. Parte din aceptl re-
fugiatT s'aa stabilit ad pi se o-
cupaa cu fabricarea de ploptr.
In Valea-Ploscarului sunt iz-
voare ce contin oxid de fier pi
de arama.
Aci se vad urme din schitul
Virgaluiul.
Plosciria, vale, izvorepte de la
S.-E. de comuna Valea-Lunga,
plaiul Prahova, jud. Prahova pi
se varsA in valea Priboiul, tot
in raionul com. Valea-LungA.
E acoperita cu padure, pro-
prietate a d-luT G. Gr. Canta-
cuzino, avind livezT pi 'papune
pentru vite.
Ploscila, movild, in jud. pi pl.
www.dacoromanica.ro
PLOSCUTENI
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Congazul, situata pe un vid
nordic al dealuluT din Fundul-
GAvanulur, in partea sudica a
plaper pi cea estica a comuner ;
are 122 m. Inaltime ; e acoperita
cu verdean pi domina satul Con-
gazul pi dru mul CongazulSari-
Chioi.
Ploscuta, pirta, jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Zalcoiul, izvo-
repte din Dealul-Magurilor, in
dreptul satuluT Halingepti, cur-
ge prin satul Diaconepti, cu
directia de N.-E.-S.-V., trece in
satul nicoiul, cu directia de
N.-S., -pana in dreptul pcoald
primare din acest sat, apor se
indreapta cu directia spre E.,
pana la varsarea sa pe dreapta
riului Plosca, in dreptul satuluT
Dinciulepti.
Se Incarca pe dreapta cu pi-
raiele : Adincata, Viul, Stejarul
pi Geamána. In stinga primepte
piriul Scroafa. In tot lungul luT,
piriul Ploscuta este despartit
de valea riuluT Plosca, prin Dea-
lul-Villor.
pl. Ber-
heciul, jud. Tecucia, situatA pe
valea Siretulur, in partea de E.
a poselel ce merge din Nico-
repti la Homocea, la 34 kil, de
capitala judetulur pi la 24 kif.
de repedinta plApel, in partea
de N.-V. a judetuluT.
Are o populatie de 245 fa-
mili!, saa goo suflete, din care
194 contribuabilf.
LocuitoriT sunt Ungurr, avind
pi o biserica catolica, situata
in partea de N. a satului.
Are o pcoala, care dateaza de
la 1879, frecuentatA de 33 copiT.
Vite sunt: 240 bol, 224 vacT,
94 car, 12 capre, 498 o!, 224
pord.
Intinderea terenulur cultivabil
e de 1045 hect.
 PLOVTINA
Veniturile i cheltuelile com.
se urca la 3012 lei, 13 banT,
anual.
O osea judeteana leagä Plos-
cuteni cu Homocea, la S., §i
Poiana i Buciumeni, la N,
E brazdata de un singur deal;
cu numeIe satuluT, care se intinde
In partea de E. pana la com.
Buciumeni.
Un pod de vase umblator
leaga satul Ploscuteni cu Adju-
dul, trecind la Siret la punctul
numit la Companie.
Se marginWe la N. cu com.
Homocea, la S. Cu com. Buciu-
meni, la E. cu Dealul-Cucueti-
lor, §i la V. Cu riul Siretul.
Ungurir de aicl sunt adug la
1820 de Alex. Ba4, din com.
VJeni (jud. Bacati).
Plo§tina, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 44
kil, de orapl Turnul-Severin,
situata pe vale. Se margine§te
la E. cu com. Micu1e0, la S.
cu com. Bro#eni ?1 Floresti, la
V. Cu com. Lupoaia i la N.
Cu com. Ro§lata. Satul PloOna
formeaza comuna Cu satul Me-
mahalalele Cire§ul
Porceasca, aviad 1200 suflete,
locuind in 230 case.
Pamintul este destul de pro-
ductiv.
LocuitoriT poseda : 62 plugurT,
104 care Cu boT, 12 carute cu
cal; roo stupl.
Prin comuna trece §oseaua
judeteana Turnul-Severin-Bujo-
rescul-Tirgul-JiuluT.
Are 3 bisericT, deservite de
3 preoll yi 4 cintaretl; o §coala,
conclusa de i invatator, frecu-
entande 35 elevI ; 3 circiumT.
Budgetul comuneT e la veni-
turl de 2887 leT; iar la chel-
tuelI, de 1295 leT.
Vite : 700 vite marT cornute,
30 caT, 600 oT i 500 rimatorl.
Riul Motrul uda com, in partea
778
de S. i piriul Plo#ina, care se
formeaza din izvoarele ce es
din Dealul - BujoresculuT, udd
Plc4tina, trecind prin mijlocul
satulul 11 se varsa in riul Mo-
trul.
DealurT mal principale sunt :
Dealul-Micule§tilor i dealul Pri-
goroiul.
In comuna se fac 2 bilciurl
anuale : unul la Sf. Ilie i altul
la Sf. Maria-Mica, tinind fie-care
3-5 zile.
In comuna Plcntina, satul Me-
rival, se gasesc mine de cal.-
bunl. Ved satul Meri§ul.
Plo§tina, catun al com. Goidqti,
jud. Buzati, Cu 70 locuitorl, lo-
cuind in 18 case.
Ploqtina, sat, jud. Dolj, pl. Ama-
radia, com. Godeni, situat la 3
kil. spre S.-V. de Godeni, cu
o populatie de 388 suflete, lo-
cuind in rot case.
Copiir din sat urmeaza la
§coala mixta din satul Godeni.
Plo§tina, mahala, in com. rur.
Pruniwri, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Plo§tina, deal, jud. Bacan, pl.
Trotu§ul, desfacut din §ira dea-
lurilor de pe stinga LezuntuluT,
care se afla pe hotarul comu-
nelor GrozWi i Hirja.
Plo§tina, mofie particulara, jud.
Dolj, pl. Amaradia, com. Go-
deni, satul Pbotina, apartinind
mopenilor.
Plo§tina, pädure, in jud. Buzati,
com. Goide0, cat. Plo§tina, pe
mo§ia Fata MaluluT; are 500
hect., in mare parte acoperita
cu brazT.
Plo§tina, pfrî, in com. rur.
tina, pl. Motrul-d.-s.; se formea-
www.dacoromanica.ro
PLUGOVA
za din izvoarele dealuluT Bujo-
rescul si se varsa in Motrul.
Plo§tinuta, munte, acoperit cu pa-
dure, in com. rur. Ilovatul, pl.
Cerna, jud. Mehedinti.
Plotone§ti, sat, in partea de E.
a com. Urlati, pl. Mijlocul, jud.
Falda, la 700 m. de satul de
reqedinta, Urlati, de care e des-
partit prin dealul Elanul. Situat
pe un pod4 i o vale, care se
deschide spre S., pe o supra-
fan de r000 hect., are o po-
pulatie de 63 familif, sati 289
suflete, din care 48 contribua-
bill; o biserica.
Pe mo0e este o padure in in-
tindere de 429 hect.
Plotone§ti, ,es, in marime cam
de 40 hect., spre S. de satul
Plotone0, com. Urlati, pl. Mij-
locul, jud.
Plotunul, ptth, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-
rigul, izvorqte din muntele Pe-
tru-Vocla i curge spre N. prin-
teo strimtoare de stIncT inalte
salbatece. Se varsa pe dreapta
piriuluT Ozana, in apropierea
satuluT Plutonul.
Acest pida se mal numege
Petru-Vocla.
Plugari, sat, in partea de N. a
com. §ipotele, pl. Bahluiul, jud.
situat pe valea Miletinul,
In stingapiriuluT. S'a infiintat cam
pe la 1828, cu locuitorT venitl
din diferite localitatr.
Plugäre§ti, numire ce se da
una parit din satul Tufeni, in
partea despre com. Stobon§ti,
jud. Teleorman. (VezT com. Tu-
feni).
Plugova. VezT com. rur. Podeni,
jud. Mehedinti.
 PLUMBUITA
Plumbuita, sat, in jud. Ilfov, pl.
Dimbov4a, facind parte din com.
rur. Colintina-Fundeni, situat la
N.-V. de Colintina, pe malul
drept al riulur Colintina.
Legenda spune cd in urma
mazilirer luf Leon-Voda, Radu,
fiul lut Alexandru Ilias, fu de-
semnat de Sultan sa uupe tro-
nul Tara El intra in Tara cu'o
oaste compusa de MoldovenT,
T'Atad i TurcT. Mateia Basa-
rab, care ocupase tronul Tare
cu o luna mal inainte, ?I Tese
cu armata -filtre Plumbuita
Dudesti, la 26 Octombre 1632.
Ad .se dete lupta, si dupl cum
ne spune cronica : eFost-aa raz-
boia mare de dimineata pana
seara, fostaa Mari mare na"-
vall i aa dat Dumnezea spre
seara cA izbinda a fost a lut
Mateia-Voda; lar Radu-Voda aa
dat dosul, fugind cu capul gol
si multe trupuri aa cazut jos
de sable. Facutu-s'aii din tru-
purile acelora o movila mare,
In marginea orasuluT despre Dtt-
desti, ca sa se. pomeneasca».
(Gr. G. Tocilescu).
Are o biserica, cu hramul
Nasterea SI. loan, care a ser-
vit de manastire, asezata pe un
loc care domina toata partea
de N.-E a orasuluT. De jur im-
prejur are zidurt mart si case cu
dota rindurI, asaif ruinate, asa
ca pare a fi fost o cetaluie. Din
odoarele veclif date de fondator
nu se mal &este nimic. S'a
redus la biserica de mir si e
deservita de 2 preoti si 2 chi-
taretT.
Mal inainte manastirea Plum-
buita era punct intarit si se lega
cu cetatea Curtea-Vechie (Ion
Ghica).
La anul 182r., Saya, aflind
despre venirea Turcilor s'a in-
tarit prbvizoria In mandstirea
Plumbuita.
Suprafata satuluT e de 191
68617. liareis Dicfionai Geografic. Vol. 1F.
779
hect., cu o populatie de 288
locultorT.
Statul are 140 hect. si locui-
toril 51 hect. Se cultiva 15 hect.
vie. Locuitorg rezerva io hect.
pentru izlaz.
Comerciul se face de 15 cir-
ciumarT..
Snnt ad 3 zalhanale si i pod
.statator.
Plumbuita, pddure, a statulut,
in intindere de 75 hect., pen-
dinte de com. Colintina-Fun-
deni, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.
Plu§cul-de-Apus, ceitun, pen-
dinte de com. Andreesti, pl.
Gilortul, jud. Gorj, la N. com.
Aninoasa, pe o suprafata tic
450 hect., din care 120 hect.
padure, 200 hect. arabile, 120
hect. finete, 5 hect. vie, 3 hect.
ilvezi de pruni si 2 hect. izlaz.
Are o populatie de 65 fami-
lit, salí 40 suflete ; o biserica
de lega), refacuta de .locuitorT
la 1823.
LocuitoriI sunt parte mos-
.nent, parte improprietaritT dupa
legea rurald. ET poseda : 30
plugurT, 35 care cu boT; 145
vite marl cornute, 9 cal, 210
oT,5 capre si 65 rimatorT.
Comunicatia se face prin so-
seaua judeteana T.-Jinl - Spahii
(Dolj).
Pe teritariul catunului se-afla
statia Bibesti, a caeT ferate Fi-
Plu§cul-de-Räsirit, aftun, al
com. Andreesti, pl. Gilortul, jnd.
Gorj, situat pe ses, pe malul
sting al riului Gilortul i spre
S.-E. de catunul Andreesti, pe
suprafata de 270 hect din
care: 99 hect. padure, too hect.
arabile, 66 hect. fin*, 4 hect.
vie, 2 hect. livezt de prunT.
Are o populatie de 35 familil,
saa 157 stdiete.
www.dacoromanica.ro
PLUTEI (VALEA-)
Lfacuitoril sunt mosnent.
posea : 13 plugurt, 16 care cu
bol', 95 vite mart cornute, 5 caT,
150 ot, 30 capre si 40 rimatorT.
Comunicatia, in acest catun se
face printeo osea comunala
care Il leaga de cat. Scoica,
pendinte de com. Saulesti.
Pluta, com. rur. i sat, in jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 7
kil, de orasul Turnul-Severin..
Se margineste la E. Cu com.
Gura-Motrulut, la S. ca com.
Piria ; la V., cu com. Cosovatul-
de-Motrul; la N., cu com. Buto-
esti.
Satul Plata formeaza com.
Cu catunele Tintad i Buicesti,
avind o populatie de 2000 su-
flete, locuind in 350 case ; 2 .bi-
sericl, deservite de 2 preott si
2 cintareti; o scoall, condusi
de r invatator si care a fost fre-
cuentata in 1899-900 de 65
elevr.
LocuitoriT posea: 80 plugurT,
126 care ca bol, x6 carute cu
cal; 6o stupt.
Prin com. trece soseaua Co-
sovatul-de-Motl u Pluta Gura-
Motrulut. Are o osea care ô lea-
g.J. de gara Butoesti? care este
cea mal apropiata de comuna.
Budgetul com. e la venituri
de leT 1828; iar la cheltuelT, de
1124 leT.
Vite : 700 vite mar/ carnute,
800 or, 41 ea/ i 600 rimatorr.
Prin com. trece riul Motrul,
ce b tidá in partea. de N., si
ptraiele Draganelul i Plata. In
ogasul Floard din com., se ga-
sesc ramasite antidiluviane,
Pluta, sat, cu so locuitort, jud.
Arges, pl. Oltul, adiad parte
din com, rur. Scheitd.
PluteI (Valea-), vale, izvoreste
din dealurile com. VIAdesti, pl.
Ocolul, jud. \n'en, si se varsa
99
 PLUTEf (VALEA-)
In riul Rtmnicul, in raionul co-
muner.
Plutei (Valea-), vale, izvoreste-
din dealul Fata-Pietrer, com. Va-
lea-Lunga, plaiul i jud. Prahova,
si se versa in riul Cricovul-Dulce.
Plutonul, sätuc, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-
rigul, situat pe valea cu acela$T
nume $i a piriulur Ozana, in
drumul ce duce de la satul Pi-
pirigul, peste muntele Petru-
Voda.
Are o populatie de 91 su-
flete ; o biserica de lemn, de-
servia de I preot i I deseal.
Vite sunt: 18 bor, 12 yac)",
300 or, to cal, 20 rirnatorT $i
25 juncl.
Legenda spune ca, odinioara,
pe valea piriulur unde se allá
acum acest sat, se afla numar
o casuta in care locuiad pescarir
ce ad gazduit i calduzit pe Pe-
tru-Voda. Rare$ in fuga sa peste
hotar, in tara Ardealulul.
Poarca, phi/1, ce curge prin pl.
Siretul-d.-j., com. Hociungi, Por-
cesti i Sacueni, jud. Roman.
Izvore$te de la V. de satul Ho-
ciungi, din dealurile ce separa
jdd. Roman de jud. Neamtu.
Cutge de la S.-V. spre N.-E. si
ucla satele Hociungi i Cloca-
nesti, unde primeste pe dreapta
piriul Puiul i satele Porcesti
Sacaleni, dupa care vol se u-
neste cu Piriul-Butnaresfflor
se varsa in piriul Valea-Neagra,
la 'E. de satul Mircesti (com.
Sacueni).
Poarta, san Poarta Leonti-
ne§ti, sat, in jud. Bacadt pl.
Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti,
situat in valea Tazaulur-Sarat
si pe coasta dealuluf Chiricupl,
la T kil. i 150 in. de satul Le-
ontinesti ($coala).
780
Are o populatie de 50 su-
flete $i 3 circiuml.
Vite.: 4 cal, 19 vite marr Cer-
nute $i 4 por&
Poarta-Traianä. Vezt
dulur, trecatoare, jud. Vilcea.
Poarta-de-Vint, deschiserturd In-
tre munit, jud. Bacan, pl. Tro-
tu$ul, com. Dofteana, dintre cele
doul Nemire, unde curentul de
aer este foarte tare, lucru ce
a pricinuit aceasta porecla.
Poborul, com. rur., jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j., compusa din pa-
tru catune : Poborul, Girbaciul,
Richiteni $1 Creti, avind o in-
pulatiune de 1194 suflete, loen-
id in 240 case.
Se intinde pe o suprafata de
4750 hect.
E situata pe platourile diátre
Plapcea-Mare i Plapcea-Mica., la
30 kil, de capitala judetulur $i
la tz- kil, de a plher.
In vechime s'a numit Popesti.
Se- spune a, din sattil
teni, jud. Arge$, a venit o fami-
lie i't 'a asezat pe locul undc
asta-zr e satul Richiteni, i cu
timpul ad mar ve.nit $i altr
carT, gasind acest loc aco-
perit cu padurr marT i ferit,
s'ad a$ezat aci i aü format co-
muna numita azT Pobortil.
In fie-care attan .e.ste. cite o
biserica. -Cea din cat. Girbaciul
e de iemn, facuta la anul 1810.
Biserica din cat. Creti e con.
struitá de curind. In cat. Po-
borul sunt 2 bisericr, una rezi-
dita la anul 188o, care apartine
ca.t. Richiteni, i alta zklitá
la anul 1844. Sunt deservite de
4 preotr.
LocuitoriT, pe litiga agricul-
tura, se mal ocupa cu dulghe-
ria, bittaria, rotaria $i colocarla.
El desfac proglusul, munceT
la Slatina $1 Pitesti 11 prin com.,
www.dacoromanica.ro
POBORUL
pe la comerciantr. Vitele le Vind
la bilciurile de prin Opta$1, Cim-
pul-Mare, Drasani i Slatina.
Locultorir sunt In cea mar
mare parte mo$nent NumaT cel
din Girbaclul $i citr-va din ca.t.
Creti, s'ad improprietarit dupa
legea din 1864, cind bi s'ad
dat 133 hect., pe mosia D-lor
G. Giuriadis $1 Andrer Creteanu.
El posecla : 49 car, 65 epe, 408
bol, 172 yací, 25 capre, 2197
or si 369 pord.
In raionul com. e o moará de
macinat cu aburr, a$ezatä pe
valea riulur Plapcica.
Are o scoala, frecuentata de
28 copil.
Comerclul se face de cilla'
ctrciumart
Veniturile $i cheltuelile com.
se urca la 3302 ler, 72 banT.
Prin Pobor trec doua $osele:
Slatina-Pite$ti, care o leaga cu
Profa, Spineni, Alunisul si Con-
natelul-Poborul, care trece prin
cdmuna, i o leaga spre S.-E.
cu 'Mari si spre N.-V. cu Cor-
natelul.
E. brazdatä de dealurile: Plap-
eer 41Plapcicer, Vilturelulur, Ur-
duroaser i Cacover, care serva
de cultura $1 pa$une; de MA-
gura, din gura vilceler riulur
Plapcea ; de Polana, numita SI-
listea, care cade spre V. de cat.
Poborul, $i de Poiana-Tirgulur,
intre hotarul com. Poborul $i
com. Albesti, unde se zice el
in vechime se facea erg.
Q. uda rturile Plapcea $i Plap-
cica $i vaile Cacova i Viltu-
relult
Se margineste cu comunele :
Spineni, Profa, Alunisul,
Cornatelul, Albesti $1 Constan-
tine$ti.
Poborul, sat, factnd parte din
com. rur. cu acelag nume, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o po-
pulatie de 700 locuitorl; doua
 POCHEVII
biserici, una ziditá la anul 7880
cea-l'alta la anul 1844.
Pochesti, sat, acind parte din
com. rur. Brosteni, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
318 locuitorl; o bisericA, fondatA
la anul 1848 de DincA Diaconub
St. Popescu, Licá. PrescurA si altl.
Cacle in partea de S. a com.
si e udat de riul Cerna.
E situat la i kil. de cá.t. Ser- Pociovalistea, com. rur., jud.
bAnesti, unde e resedinta com.
$i scoala.
Pochi-Dii, sat, in jud. Tutova,
pl. Corodul, spre S.-V. de Birlad
pe plrlul Birzota. Se numea
mal inainte NOnesti, iar acum
Pochi-DiI, Pochi-Dia, Popi-DieI
Popi-D1T. Are 421 locuitorl.
Formeazà o coin. (com. Pochi-
DiI), cu cat. Borodesti. Se cul
tivg viea pe o intindere de 19,50
hect., din carr 11,5o nducrAtoare.
Comerciul se face de 13 per-
soane.
Pochiscani, sat vechizi, in jud.
Covurluiti, com. Balintesti, pl.
Horincea, cu vr'o 29 case. VezI
Balintesti, comund.
Pochiscanj, molde particularA, de
3346 hect. in jud. Covurluiti,
com. Balintesti, pl. Horincea.
Pochita, sati Pochitul, sat, jud.
BacACI, pl. TazlAul-d.-j., com. Gro.
pile, situat pe dreapta Trotu-
sulta, la 20 kil, de satul Gro.
pile(resedinta). Are o populatie
de 208 suflete. Vite 4 cal, 73
vite marl cornute, 12 porcI
15 capre.
Pocioasa, pîrliaf, jud. Teleor.
man, incepe din dreptul com.
ZImbreasca, de lingl vileeaua
Redea, curge pe valea Pocloasa
si se varsO in piriul Burdea,
mal jos de com. Beoca.
781
Pocioasa, vale, incepe de pe teri-
toriul rnosid Mirosi, jud. si pl.
Teleorman, se intinde cit-va para-
laxa Valea-B urde)" sag ZbirglezeI
si se abate spre com. Zimbreasca
pe care o taie in douA. Ad pri
intste apele adunate de prin iz-
voare, formind pirliasul Puci casa.
Se ten:dila mal jos de com.
Beoca.
Gorj, plaiul Novaci, la S. cdt.
Hirisesti, situatO. pe ambele px-
murT ale Gilortului.
E formatO din 2 cAtune : Po-
ciovalistea i Tomeni, pe o in-
tindere de 1075 hect., din care
37 hect. vie, i hect. pOdure,
500 hect. arabile, 250 hect, fa-
nete si 278 hect. livezt
Are o populatie de 175 fa-
sati 731 suflete, din care
91 contribuabilI.
LotuitoriI-posedà: so plugurr,
60 care cu bol; 2 cArtqe ca cal,
637 vite m,arI cornute, 293 011
145 capre, 195 rimktorT; 8o
stupl cu albine.
Budgetul com, e la vailturT
de 875 ler, 30 banY, iar la chel-
tuell, de 819 Id, 14 bard.
Este udatd prin centru de
riul Gilortul.
Comunicatia in com. se. face
prin soseaua comunalA care o
pune în legltura la N. cu No-
vaci, la S. cu Ciocadia, cu Bum-
besti-Piticul i printr'o altA j.
sea vecinalà, care o pune in co-
municatie cu com. Aninisul.
In comuná. sunt: 8 morT, 12
pive, IO joagare, 5 carciumT
37 fintinl.
Are 2 bisericl, din care una
este fondatO la 1732, dup5. cum
se constatA din iflscriptia fAcuta
pe o cruce de lemn ce este in
bisericA; si a fost reparaa la
1787, la 1832 s't la 1855, dup5.
cum se vede dupl niste inscrip-
tir din bisericA. Ambele bisericl
www.dacoromanica.ro
POCIOVALITEA
sunt deservite de 2 preotT si I
cintAret.
La Pnciovalistea a fost o Pa-
bricl de postav, infiintatA in
anal 1767 de vel-clucer Rada-
Sldtineanu, si care a fonctionat
pAnA in anul 1819.
Pociovalistea,Mtun de resedintA
al com, cu acelasr nume, situat
pe malul sting al Gilortuluf,
pfaiul Novaci, jud. Gorj.
Are o ,suprafat5. de 215 hect.,
Cu o populatie de 80 familiT sait
400 suflete, din care 46 contri-
huabilI ; i bisericA,' deservitA de
preot si i dascAl.
Locuitoril posedA: 25 plugurT,
20* care u; bol, I cAruta cu cal ;
297 vite mar! cornute, 17 caT,,
143 oI, 35 capre, 45 rImAtorI;
So stupl.
Rlul udá acest cAtun,
in care sunt i 15 fintinT.
Pociovalistea, sati Trecatoa-
rea oilor In Robesti, trecei-
toare In Transilvania, jud. Vilcea.
P'aci îT trec mocanii oile.
Pociovalistea, coastd.de deal, pe
care se aflA situate cAtunele :
Corbeanca, Machiaua, Oracul,
Ostratul i SArindlreanca, jud.
Ilfov.. 'Encepe de lingO cAtunul
Dirza, com. Crevedia, si are o
lungime cam de 3 kil, pAll in
dreptul cAt. Corbeanca, de unde
la, directiunea catre E.
Marginile dealulur sunt acope-
rite ca pAsupl.
Pociovalistea,peidure, la N. jud.
Ilfov, coprinsl trate Valea-CA.
lugAruluT i Valea - VlAscloareI.
Pociovalistea,vale, prin care cur-
ge plrlul cu acelasI uume, la N.
judetuluT Ilfov. La CAldArusani,
se Impreura cu Valea-V1AsieT si
formeazA balta CAdOrusani, care
se scurge In riul Ialomita la E.
 POCOLENI
de com. Ferbinti. Izvoreste din
dreptul cat. Dirza, com. Cre-
vedia, si are o lungime de 5
kil. pana in dreptul cat. Cor.
beanca. Adincimea el, cind sunt
apele marT, e de 2 m. in dreptul
cát. Corbeanca ; in dreptul celor-
l'alte catune mal mica. Latimea
albieT e de io ni. pana in maluri.
Pe &usa creste trestie $i papura.
Pocoleni, sat noh,, in jud. Sucea-
va, com. Radaseni, GU 131 locurl
de case ale locuitorilor, carT ati
cumplrat locurr de cite 5 hect.
A maT fost ad i un sat purtihd
tot acest nume, si despre care
se zice ca era populat cu LesT.
Pocreaca, sat, In partea de S.
V. a com. Poiana-CirnuluT, pl.
Crasna, jud. Vasluih, asezat in
valea piriuluT Pocreacay pe o su-
prafata. de 701 hect. si cu o po-
pulatie de 120 famiií, sah 643
suflete. LocuitoriT sunt vechT ra-
zesT, carr se ocupa cu agricul-
tura, cresterea vitelor, cultura
villor sí a livezilor.
Are o biserica, ziditä la 1853,
In locul alteia vechl, deservita
de I preot si 2 eclesiarbY ; o
scoall, infiintata fa 1865, Cu lo-
cal bun, zidit din piatra, frecuen-
tata de 60 clevr ; 2 morT de apa
si o circiuma.
Vite : 402 vite marr cornute,
500 oT, 82 cal, 50 capre i 150
rimatorl.
Locuitorii poseda : 40 pluguri
si 8o care cu hoT ; '10 plugurl
si 5 carute cu cal ; 200 stupr Cu
albine.
In marg-inea de N.V. a satulul
Pocreaca, pe muchia i platoul
dealuluT cu acelasT nume, se vad
niste santurT largT, in care, s'ah
gasit : gloante, bucatT de- cara-
mizT, hirburT foarte groase, de
diferite forme, si monezT. Locui-
toril numesc locul unde sunt
aceste santurl, Cetatea.
782
Pocreaca, pida, izvoreste din
padurea statului Slobuzia, com.
Poiana-CitnuluT, pl. Crasna, jud.
Vasluiti ; trece prin satul Po-
creaca i maT in jos se varsa in
ptriul Vasluetul.
P.e toatá intinderea luT are
malurile foarte ridicate.
Pocruia, com. rur., in partea de
V. a cola. Tismana, plaitii Vul-
canul, jud. orj. Se compdne
catunele : Izvarna, Sohodo-
lul si Pocruia, unde e si rese-
dinta comuneT.
E situata pe ves, deal i val-
cele, pe o suprafa.ta de 1962
hect., din care 62c1 hect. padure,
705 hect. arabile, 350 hect. fi-
neata, 240 hect. izIa.e,..22 hect.
viT $i 32 hect. livezT l pi-un!.
Are o popula4ie de 432 fa-
mili!, sah 1864 suflete, din care
340 contribuabilT, ocupindu-se
cu agricultura ì cresterea vi-
telor. In timpul ierneT, parte. din-
tel/101 se ocupa cu miga indus-
trie a lemnuluT, construind
dae, putinf etc.
Are o scoala, fondatá la 1859, - Poc§e§ti, mofie nelocuita, in jud.
frecuentata de 46 elev1; 4 bi-
sericTr din care una de zid si
treT de Temo, deservite de
preot si 4 cintaretl.
LocuitoriT posea.: 45 plugurT,
77 care cu bol, si 5 cdri4e cu
cal; 7.85 vite marT cornute, 134
ear, 897 °I, 843 capre, 376 ri-
mAtarr; 40 stupr cu albine.
Budgetul com, e la veniturI
de lei 1840, banT 80,4a'r la che--
tuell de le! 415.
Este udata de riurile : Po-
croia, Sohodolul i Izvarnuta.
Cemunicatia in comuna se
face pe soseaua vecinall, care o
pune in comunicatie cu Tismana
la N.-E.. si cu Costeni la S.-V.
In rocruia se &ese : 3 morT
pe al:4, 15 puturT si 2 fintinT.
Pocrula, ciitun de resedinta, al
www.dacoromanica.ro
com. Pocruia, jud. Gorj, situat
In gura vleT Cu acelasT nume,
fa 30 kil, de pe o su-
prafata de 654 hect., din care :
io hect. padure, 105 hect. fine-
te, 170 hect. izlaz, 9 hect. viT
si ro hect. livezT i prunT.
Are o populatie de 182 fa-
miliT, sat1 815 suflete, din care
157 contribuabilT; i biserica de
zid, fondata la 1850 si i de
lemn, ambele deservite de
preot i I cintaret.
Locuitorir posea: 30 plugurT,
so care cu bol, 5 carute cu cal;
300 vite mar! cornute, 40 cal,
280 oT, 123 capre i 159 rima-
torT.
In cAtun se gasesc 3 morT
de apa si 8 puturT.
Popruia, frIrlu, jud. Gorj, care lz-
voreste din lata plaiuluT de sub
muntele Piatra-Taiata ; curge de
la N. la S.-E. pe valea cu ace-
lasT nume; uda. comuna Pocruia
$i se varsa in Orlea, in drep-
tul com. Costeni.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.
Galbeni.
Podan, com. rur., jud. Dolj, pl.
Jiul-de-Mijloc, la 8 kil. de Cra-
iova si la 20 kil, de resedinta
pldSeT, Segircea, situata pe se-
sul numit Jitia, intre dealul Cu-
cul i. malul drept al JiuluT.
Se invecine$te la N. cu catu-
nele Cirligul si Palilula, pen-
dinte de com. Bucovatul ; la S.
cu com. Livezile ; la E., cu co-
muna Balta-Verde si la V. cu
com. Virvorul.
Este accidentata de urma-
toarele dealurT izolate :
Cosacul (325 m.), Solomon
(305 m.), Vilcul (200 m.), Cu-
cul (250 m.), Mocanul (175 m.).
bealul Cosacul este acoperit
eq padurT, lar cele-l'alte cu vil
PODAR1
si fin*. Aceste dealurit for-
rneazà mal' multe vai, purtind
he-care numele dealului ce o
formeaza : Valea-CosaculuT, Va-
lea-SatuluT, Valea-HotuluT, Va-
lea-Vilcului i Podina. Multe
din ele prezinta ripe, ca Ripa-
Cosacului i epa Solomon.
Este adatà in partea de N.-
E. de rlul Pul, care primeste
plriul numit Valea-Hotului, ce
se formeazä din izvoare i l'hi-
t/ni, si se varsa, In Jai, pe
dreapta sa, in punctul numit
Mierica. Tot in dreapta, Jiul
primeste piriul Prodila, care la
rindul san se unte pe stinga
Cu pîriiau1 Vilcul.
In comuna se gasesc : 28 fin-
tia 4 izvoare, 39 cruel si o
tintina de zid.
Peste Jiii, In dreptul comuna,
se afta un mare pod de fier, nu-
mit Jitiana, servind atit pentru
trenuri cit i pentru care.
In anul 1832, autoritatile
adunat locuitoriT respindin prin
vecinatate i mal ales prin pa-
duri i ai1 fondat com. Podan.
In anul 1875, coprindea ca-
tunul Balta-Verde, azi comuna
rurall. Acum se compune din-
triun singur catira, numit Podan.
Are o populatie de 1725 su-
flete, locuind in 246 case si 17
bordeie. Biserica, de zid, fondata.
de catre Pan Hagi Mladiu si I.
Hagi Neagoe, are, in tinda el,
urmatoarea inscriptie:
Aceastii atufa' biserial s'a fondat la
1817 de nol: Pan Hagi Mladiu i I.
Hagi Neagoe i1 cu ajutorul locuitorilor
s'a zugeivit In anul 1832.
In biserica se afla portretele
fondatorilor. E deservita de 2
preoti i 2 dataren.
coala mixta, a fost frecuen-
tata in 1899-900 de 43 copii.
Dupa legea rurala. din 1864
sunt 214 impamtntenin. Insu-
rate sunt 18, din carT : 14 din
1879 si 4 din 1880.
783
Suprafata comund este de
8624 pog., din care : 3958 pog.
arabile, 470 finete, 613
330 teren sterp, 413 vg. vil
si 3200 pog. padure.
Mosia Livezile are o .supra-
fata. de 1300 pog. arabile, cu
un venit de 27000 lei. Apar-
tine d-lui stefan Filipescu.
Mosia Podan, impreuna u Pa-
lilula (ambele apartinind statu-
lui), se arendeaza cu I200 feT.
Suprafata ramasa este de 2.
hect., cu 17000 leT venit, din
carT 12500 ale statuluT.
PaclurT sunt: Podari-Palilula,
de 1285 hect., pe mosia statu-
Inainte apartinea manasti-
rei Jitianu, azi proprietatea sta-
tului.
Padurea Livezile, de 22.5 hect.,
pe mosia Livezi/e, apartine d-lui
tefan Filipescu.
Padurile snnt compuse din
cer, girnita, stejar, frasin, ju-
gastru, ulm, mosdreni i car-
penT. Predomina. cerul si gir-
alta.
Viile de 2019/2 hect. qartin
locuitorilor.
In mahalaua Liyezile-d.-s. a
catunului Podad, se afta o moa-
ra. cu aburl si dotra serie.
In comuna sunt 5 circlumi,
din cari 3 in catunul Podari
2 in mahalaua Livezile-d.-s.
Prin Podan i trece calea fe-
rata Craiova-Calafat i calea ju-
deteana Craiova-Bistretul, ce are
in comuna o lungime de 1/2 kil.
Calea nationala Craiova-Cala-
fat trece prin S.-E. comuner, a-
viad In com. o lungime de 4 kil.
Calle comunale ce pleaca din
vatra satului la comunele vecine
se intind pe teritoriul Podarilor
pe o lungime de 4'/2 kil.
Budgetul comuna e la veni-
turl de 3362,39 lei si la cheh
tueli, de 2827,11 Id.
Vite : 1400 vite marl cornute,
49 caï, 1200 or si rito capre.
www.dacoromanica.ro
PODECT (MOARA-DE-LA-)
Podari; ceitutz, pe malul drept
al Calmatuiulut jud. Braila, com.
Stancuta, intre muchia numita
Corrrul-Malului i piriul Calma-
tuiul. Pe ad trece drumul
Para-Petrel, pe un pod peste Cal-
matuiul ; la N.-V. acestui pod
se uneste viroaga Puturosul cu
Climatuiul. Are 12 case, cu 56
locuitori.
Podan, sat, jild. Dolj, pl. J1u1-
com. Podan, cu resedinta
primarieT. Vezi com. Podan.
Podari, ocol silvic, jud. Dolj, fa-
cind parte din circumscriptia
XVII, inspectiunea VI silvicA,
cu resedinta in Craiova. Pa-
durile cuprinse in acest ocol
sunt : CetAtuia, Poiana-Plenite,
Ciutura, TincAnAul, Verbicioara,
Fintinele, Podari-Palilula, Vir-
vorul, Rudari-Cioc1nesti, Peri-
sorul, Tirnava si Lipovul-Ra-
dovanul.
Podari-Palilula, mofie a sta-
tului, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,
com. Podan, arendatA Cu 12500
leT anua'. Suprafata ramasa este
de 233 hect. Are dona serie.
Se &este padure pe dinsa.
Pana la secularizarea averilor
mandstiresti, mosia a apartinut
manastirei Jitia.
Podari-Palilula, peldure, a sta-
tuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,
com. Podad, cánula apartine de
la secularizarea averilor manas-
tiresti. Inainte apartinea ma-
nastirei jitianul. Are o intindere
¡Je 1285 hect. Este compusa din
mosdrenT, jugastri, carpenT, a-
luni, frasini i mai cu seama ceri
emite. Face parte din oco-
lul alivie Podad, circumscriptia
XVII, inspectiunea VI.
Poded. (Moara-de-la-), loca-
litate, In jud. Prahova, corn.
 PODEIUL
Manedul-Ungureni, pl. Telea-
jenul, din care se scoate piatra
buna pentru constructia po-
durilor.
PodetuI, sdtuc, jud. .Bacall, pl.
MunteluT, facind trup cu satul
Comanesti ; este situat pe dreapta
Trotusulur.
Podeiul, deal, pe teritoriul com.
Stoesesti, pl. Mijlocul, jud. Fal-
chi, pe valea caruia se aflä sa-
tul Stoesesti, in hotar Cu jud.
Tutova.
Podeiul, ddure, jud. Falda, pl.
Mijlocul, com. Basesti, In intin-
dere de 433 hect., pe dealul
Cu acelasI nume. Se zice ca.
In aceastä padure ar fi fost in
vechime un schit.
Podeni, com.rur., in plaiul Cerna,
jud. Mehedinti, asezata pe valea
BahneT si udata de piriul Bahna.
E inconjuratä de Dealul-Popel,
la V.; de Dealul CroiduluT, la
E. si de Napistea, spre N.
Se margineste: la E., Cu com.
Balta, Gornenti si Marga ; la
S., Cu com. Ciresul ; las V., cu.
com. Negrusa si la N., cu cit.
Costesti.
E formata dintr'un singur
sat, cu o populatie de 869 su-
flete, locuind in 172 case.
Are o biserica, deservita de
I preot si 2 do taretl.; o scoald,
conclusa. de 1 invatator si fre-
cuentata de 30 elevr.
Locuitorif poseda: 7 plugarT,
2 care cu bol, I caruta cu caí;
700 vite marT cornute, 60 caT,
500 ilmatorr, 600 oi qi 64o
capre ; 26 stupT cu albine.
Are o osea comunala, care
o leaga cu Ciresul si Gor-
nenti.
Budgetul com. e la veniturr
de 1134 leT, lar la cheltueli, de
706 leí.
784
Dealurl mal principale in co-
muna. sunt : Dealul-PopeT, al-
GroiduluT, Napistea, Sulita (mun-
te), njuntele Glabanecul, Piatra
Camena, muntele Topolova, Gor-
=va.% Gura-JidovineT si Plugova,
loe de muna., unde fantazia
poporana crede ca. venead DaciT
de peste munte si fAceati plu-
garle ad, lar la Gornova 'A-
mar' graniceriT Dad.
Podeni, sat, cu 30 familiT, pe
malul drept al Teleormanuldi
jud. Argesul, pl. Cotmeana, fa-
eind parte din com. rur. Buzo.
esti.
Podeni, sat, cU 120 locuitorT,
jud. Argesul, pl. Lovistea, fa-
cind parte din com. rur. Peri-
sani.
Podeni, auun, al com. Aldeni,
jud. Buzan, Cu 220 locuitori si
49 case.
Podeni, cdtun. VezI com. rur.
Podul-GrosuluT, jud. Mehedinti.
Po-deni, suburbie a orasuluT Bir-
lad, jud. Tutova, pe stinga riu-
lul Birladul. Este legata cu ora-
sul printr'un pod de lema.
flodeni, mofie, In jud. Buzail,
com. Aldeni, cat. Podeni, aviad
240 hect., din care 32 hect.
padure, restul arabil.
Podent-Noi, com. rur., in jud.
Prahova, pl. Podgoria, situata
pe malurile girlelor Lojadna si
Oghiza, la 32 kil, de capitala
judetuluI si la 3 kil, de a plaser.
Se compune din catunele :
Ghiocelul, Mehedinti, Rahova,
Nevesteasca, Pope$ti, Valea-
Dulce, Podeni-NoT, Sfircarul si
Pacaloaia, avind o populatiune
de 3760 suflete, locuind in 675
case.
www.dacoromanica.ro
PO DENI-N0T
Are 6 biserid: In Podeni-
NoT, fondata de locuitorT si re-
facuta la 1827; in Ghiocelul,
facuta. la 1841; in Mehedinti,
fondata la 1861; in Rahova,
fondata la 1832; in Popesti,
fondata la 1857 si in Valea-
Dulce, fondata de calugariT Iane
si Enache la 1807. Sunt deser-
vite de 4 preotl.
In catunul Podeni-NoT este o
scoala mixta, care a fost fre-
cuentata. in 1899-900 de 53
copiT.
Locuitorir, pe HITA agricul-
tura, se mal ocupa cu rotaria,
butdria si dulgheria. Produsul
munceT lor 11 desfac la orasele
Ploesti, Váleni-de-Munte, Urlati
si Mizil.
Parte din locuitorl sunt mos-
ned; 287 s'ad improprietarit
la 1864, d'id 11 s'ai-1 dat 861
hect. pamint. El poseda: 88 cal
si Tepe, 277 vacT, 6 bivolT, 21
capre, 1224 ol, 602 pord, afara
de vitele trebuincioase munceT
agricole. In raionul com., pe
piriul Oghiza, sunt 4 morT per.-
tru macinat, cu cite doul pietre
fie-care.
Toata comuna se intinde pe
o suprafata de 4000 hect.
Girla Lojadna, care trece prin.
com., are apa foarte sarata, din
cauza terenurilor sal-ate ce o
strabate. Tot in raionul com.
mal sunt izvoare de apä de pu-
cioasa. Terenul sail contine si
pleura.
Tuja, in aniT roditorl, se fa-
brica. pana la g000 decal. ; lar
vin, vr'o 2000 decal. anual.
In dealul numit Magura sati
La-Bordeiul-de-Sare se gaseste
In pamint sare in mare canti-
tate.
Se cultiva gIndacT de matase.
StupT cu albine sunt 6o.
Comerciul se exercita in com.
de 14 circiumarY.
Budgetul com. e. la veniturr
 PODENI-NOI
de 12662,50 leT si la cheltuelY,
de 7163 ler.
Sta in legatura prin sosele
comunale cu comunele: VAleni-
de-Munte, Urlati, Chiojdeanca,
Apostolache, Podeni-Vechr
Pacureti.
In raionul com. sunt dealu-
rile : Pacaloaia, Pancea, Magura
si Stejarul, pe carr se cultiva
vie.
In partea de N. este Piscul-
Hotilor.
Comuna e udata de girlele
Oghiza i Lojadna, atarà de
cite-va váT, putin insemnate.
Se margineste cu comunele :
Podeni - Vechr, BlItesti, Pacu-
reti, Gornetul i Valea-Boulur.
Podeni-Nof, sat, facind parte
din com. rur. cu acelasr nume,
pl. Podgoria, jud. Prahova. Aci
e resedinta comuner.
Podeni-Noi, Aidure particular,
supusa regimulur silvic inca din
anul 1883, pe mosia Podeni-
No!, com. Podeni-Nor, pl. Pod-
gorja, jud. Prahova.
Podeni-Nof, deal, jud. Prahova,
com. Podeni-Nor, pl. Podgoria,
pecare se cultiva 1621/2 hect. vie.
Podeni-Vechf, com. rur., pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Inainte de
desfiintarea jud. Sacueni, era
resedinta pl. Podgoria.
E situata pe dealurile : Col-
toaia, Gogolosul, Badicescul
Plicuta si pe valle: Belcioaia,
Neagulur, &lada si O visa, la 26
kit, de capitala judetulur. Aci
e resedinta pl. Podgoria.
Se compune din 3 catune :
Baltesti, Podeni-Vechr si Izesti,
cu o populatie de 2185 locu
itorr, din carI 387 contribua-
bilr, locuind in 487 case.
Are 3 bisericr (in fie-care di-
tun cite una), construite prin
785
ajutorul locuitorilor, deservite
de 3 preotr; 2 qcoale mixte, in
Po d en i-Vechr si Baltesti, frecu en -
tate de 114 copir (1898-9oo).
Meseriasl sunt : 37 dulgheri,
18 zidarr, 6 dogarT, 9 rotar!, 4
fierarr. Produsul munceril des-
fac la orasele Ploesti i Bucu-
resti.
Locuitorir sunt mostenT. ET
posea : 73 ca! si Tepe, 167 vacT,
91 capre, 605 o! si 770 porcr.
In raionul comuner este o
fabrica de gaz si 3 morT pe
apa Ovisa.
Comuna se intinde pe o su-
pratata de 468 hect.
In Podeni-Vechr, spre N.Y.,
e o tintina, numita Fintina-de-
Leac. Apa acester t'inda are
un miros de pucioasa.
In partea de S. este un schit
ruinat, numit cChi/ia», din care
se pastreaza numaY preastolul,
imprejurul caruia, se zice, eraii
in vechime chiliile calugarilor.
La localitátile numite Ovisa si
La-Teapa sunt cariere de piatra.
Se cultiva &dad de matase.
StupT cu albine sunt 64.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 circiumarr.
Budgetul comuner la e ven iturl
de 8231,64 lef, si la cheltuell,
de 5871,70 le!.
Are o osea comunal a 'tare
o pune in comunicatie cu co-
mun ele: Magurelele, Gornetul-
Cuib, Podeni-Nor.
In raionul com., la E. si S.,
si in centrul e!, sunt trel mo-
vile, unde se zice, aù fost
ingropatr ostasil cazutr in dife-
rite lupte, ce s'ati petrecut acr
in vechime.
Dealurile com. sunt : Pelini,
Frumosul, Grajdana, Chiliile
Piscul-lur-Dan.
Pamintul pe care sunt ase-
zate casele locuitorilor este delu-
ros, cu piscurr si val, servind
pentru cultura pomilor.
www.dacoromanica.ro
PODGORIA
E udata de girrele : Saratelul,
cu apa sal-ata, si Ovisa i de
vaile Goaler, Belcioaier, Nea
gulur, Ciuciurulur ì Valea lur-
Hem.
Se margineste la N. cu com.
Pacuretul si Gornetul-Cuib, la S
cu com. Hirsa, la E. cu com.
Podeni-Nor si la V. Cu com.
Magureleler
Podeni-Vechf, sat, facind parte
din com. rur. cu acelasT nume,
pl. Podgoria, jud. Prahova. A re
o biserica vechre, zidita de lo-
cuitorT.
Podeni-Vechl, deal, in jud. Pra-
hoya, pl. Podgoria, com. Po.
deni-Veehr, pe care se cultiva
25 hect. vie.
Podeni-Vechf, peidUre, a statu-
lur, in intindere de 440 hect., pen-
dinte de com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria, ¡ud. Prahova, formata
.din trupurile : Surani (415 hect.)
si Izesti (25 hect.).
Podgoria, p7asd, situata la S.
judetulur Muscel.
Sé margineste la N.-V. cu
plasile Riurile-Argeselul, de care
se desparte printr'o linie oblica
de la dreapta la stinga, care
pleaca din jud. Dimbovita (sprc
N. de com. Dobresti) pana la
Pitesti ; la E., cu jud. Dimbo-
vita, de care se desparte prin-
tr'o. linie ce trece pe la E. de
comDobresti, Priboeni, Tiga-
ne0, Glimbocelul, Budisteni si
Ciulnita ; la S., cu riul Argesul,
care desparte jud. Muscel de
jud. Argq.
Ard o forma triunghiulara.
Vedija impärfire a pliifer.
Plaza Podgoria in secolul XVIII
se compunea din plasa Dealu-
lur, care coprindea comunele de
la Valea-Mare pana la Calinesti
plasa Circinovul, care coprin-
PODGOR1A (P.LASÀ)
dea comunele de la Circinovul
pang la Glimbocata, unde s,
termina judetul Nuscel.
fteértire a administratirui. Pl.
Podgoria se compune din 46
catune, care formeaza 17 com.
rur. : Valea - Mare, tefanesti,
Golesti, Váleni, VrAnesti, Gor-
ganul, Calinesti, Topoloveni, Go-
lesti-BadeT, Leurdeni, Ciulnita,
Budisteni, Glimbocelul, TigA-
ne§ti, Priboe9i, Beleti si Do-
bresti.
Resedinta plaseT este in Go-
lesti.
Hidrografia. Riul Argesul,
care uda pairtea de S. a jud.
si pl. Podgoria, face ca pdmin-
tul acesteT plaST sa fie foarte
fertil in tot felul de cereale. De
la N. spre S., este udata de
girlele: Valea-Mare, Vranesti,
arcinovul, Gorgani i Glimbo-
celul. Toate se varsa in dui
Argesul, pe inalul sting.
Orografia. Par.tea de N. a
plaseT este acoperità de dealurT
inalto, cu pante repezT. In partea
de E. ele devin i mai acciden-
tate, mar ales spre com. Do-
bresti i isT pierd din inaltime
cu cit se scoboarA spre comu-
nele Priboeni, Glimbocelul, Bu-
disteni i Ciulnita. Aceste lo-
cud sunt acoperite cu pacTurT
mad; iar cele coprinse intre
dui Argesul si comuneler *te-
fanesti, Valeni, Vranesti, Cali-
nesti, Gorgani, Topolovenl, Ti-
ganesti, Leurdeni F Ciulnita
sunt acoperite cu vii i diferiti
pomT roditorT.
ProcluctiunY. In partea de N.,
pl. Podgoria este brazdata de
dealurT frumoase acoperite cu
vir, pomYroditorf: persK gutuT,
ciresT, precum idu paclurT Intin se.
In partea de S., pe malul sting
al riuluT Argesul, are clinpir in-
tinse i foarte fertile, pe care
se cultiva tot felul de coreale.
In plasa se cultiva 1730 hect.
786
vie, care produce un vin gustos
foarte mult cautat in comercid.
«Vine din podgoriile musce-
lene scrie D-1 Ionnescu-Gion
erad celebre in toata Tara.
In calatoria PatriarhuluT Maca-
rie al Antiohiel, scrisa de Dia
conul Paul din Aleppo (1635),
vinurile Pitestilot sunt trecute
ca cele mai bune ale Munte-
nieT, iar tirzid (1704 i ur-
matorii) viile Brincoveanulul din
podgoriile pitestene, eind se cu-
legead era un eveniment. Ve-
nea curtea toata din Bucuresti,
pentru a fi fata la aceste ade-
'Orate serbarT bachice. De aci
si legenda ca in dealurile Pi-
testilor sunt ascunse incl. fa-
buloasele bogatiT ale luT Brin-
coveanu. La culesul viilor, dea-
lul intreg din coasta CimpuluT,
de-alungul tefanestilor, Izvora-
nilor, Vranestilor i pana la
Leurdeni era numaT chiote, jo-
curl si veselie».
aide de comunicalie. Plasa
15odgoria, in partea de S., este
strabatuta de ealea ferata Ba-
curesti-Pitesti, care se opreste
In coprinsul plaseT la Leurdeni,
Golesti i Florica.
De la Golesti calea ferata
se bifurca: o parte merge spre
N. la Cimpulung, iar cea-l'alta
Trierge spre V. la Pitesti.
oseaua nationall Bucuresti-
Pitesti trece pe la S. plaseT,
prin comunele: Ciulnita, Leur-
deni, Golesti-BadeT, Topoloveni,
Calinesti si tefanesti
In legatura cu aceasta cale
sunt urmatoarele sosele comu-
nale : Ciulnita -Budisteni - Grim-
bocelul ; Topoloveni-Tiganesti-
Priboeni Dobresti ; Calinesti-
Gorgani.
Populalia. LocuitoriT comu-
nelor din pl. Podgoria sunt in
nurnar de 20376, totT RominT.
Ocupalia locuitorilor. Pe linga
agricultura, locuitoriT se mal o-
www.dacoromanica.ro
PODGORIA (PLASÀ)
cupa cu butaria si cultura viteT,
care ocupa pe cea maT mare
parte din locuitoriT plaseT.
Instrucjiunea publicii. In fie-
care comuna din pl. Podgoria,
este cite o scoala rurall mixtd,
conclusa de un invAtator.
In anul 1899 goo aceste
scoti ad fost frecuentate de 1655
copiT.
Cultul. In plasa sunt 35 bi-
serld, deservite de 36 preoti
si 50 cintaretr, si impartite ast-
fel: in com. Beleti, 3 bisericr
cu 4 preotT; la Calinesti, 3 bi-
sericf cu 3 preop ; la Gorganul,
4 bisericT cu 4 preotT; la te-
fanesti, 3 bisericT Cu 4 preotT ;
la Valea-Mare, 3 bisericl Cu 2
preotT.
Mafinr unelte agricole. In
pl. Podgoria se afia urmatoarele
masinT si unelte agricole (1895):
2 masinT de semanat, 2 de tree-
rat cu abur!, 16 de vinturat,
de batut porumb cu abur!, 13
cu manivell, 337 plugurl de
lemn, 515 de fier, 4 grape de
fier, i tAvIlug, I mosoroitoare
de fier, 9 rarite, 2 masinT de
ales saminta, 6 moll cu abur!
si 23 moil cu
Plasa Podgoria in anul i856.
In acest an gasim ca plasa Pod-
goria avea 24 sate, 36 bi-
sericT, 40 preotT, 4 diaconT, 37
boerr de neam i 57 mazilr. Ro-
min/ contrib. erati 2683, carl
plAteati pe trimestru 23945 Id
vechI si 31 parale ; erad si 141
TiganT emancipatI (rind pe tri-
mestru 70501e!. In total maziliT,
patentan! l contribuabilil plateafi
anual 129293 le!, 4 parale.
Pentru moiile locuite, nelo-
cuite i contributia drumurilor
se platead de proprietarl 42907
leT si 24 parale.
Eraii 47 care cu 4b0!, 4 care
Cu 4, 6 si 8 caT, 1511 care cu
2 boT, 23 care cu 2 si 3 cal si
3812 vac!.
 PODGORIA (MASA)
In ceea ce privege armata,
aceasta pasa avea 48 militarT
-si 54 dorobaptI.
Recolta plasel era de 33 chile
grid si 10844 Zhile pctrumb. In
magazinele de rezerva eraii 2296
chile porumb.
Capitalurile cutiilor sAtestI In
Muta eral"' 1320 le! si 21 parale
ridicatl de visterie, la 1854,
erati le 538, parale 25.
CopiT altoitI 430, nascutT 509,
mortl 284.
Ja plasa mal ere' 30 morT,
car!aduceaT un venit anual de
16300 Id ; 69 povernl, tu; un
venit de 2600 leT ; 127 dulgherT
si morar!, 17 cizmarT, 36 flerad.
Populatia platel se urca la
11672 suflete, din care 6029 bgr-
batf si 5643 femeT, ca 3267
capT de familie.
Podgorfa,p/asd, in jud. Pfahova.
Se inargineste la E. cu judetul
Buzan, de caxe se desparte prin-
teo linie peipendiculara. de la
N. la S. ce trece pe la E. de
com. Chiojdeanca, i care apoI
se indreapta. spre V., trecind
pc la S. de com. 5ingerul ; la
S.-D., Cu pl. Cricovul, de care
se desparte printr'o linie curba
de la E. spre S. si care trece
ye la E`:" de comunele f.pdeni-
NoT, Hirsa i ScAeni ; la N.,
pu parte din jucr. Buza.A-sl plaiul -
Teleajenul, de care se desparte
printed linie dreapta dusa. pe
4 N. de comunele Ariceqti
Carbun4ti; la V.P ca plaiurile
Teleajenul i VArbilaul i plasa
Zirgsorul, despartindu-se de pla-
iul Teleajenul printr'o linie care
trece pe la V. de comunele Su-
rani i pornetul - Cuija, iar -de
pliul Varbilatri si pl. Tirgsorut,
prin riul teleajenul.
Se compune din r8 comune
rurale: Apostolache, Aricesti,
Boldestit Carbunesti, Chiojtlean-
ca, Gometul-Cuib, Hirsa, Magu-
68617. Maro& Dialionar Grgraito. role 18
787
relele, Pacureti, Pleasa, Podeni-
NoT, Podeni-VechT, Salcia, Sin-
gerul, ScAeni, Soimari, Surani
Udresti.
Resedinta sub-prefecturd este
in com. Podeni-Vechl, catunul
Baltesfi.
Cea mal populatl comuna din
pl. Podgoria este Podeni-NoT,
apol vin Hirsa, Chioideanca,
Gornetul-Cuib, PAcureti si Po-
deni-V.echT. Cele mal putin po-
pulate snnt Scleni i Plena.
Pamintul acesteT plAsI e mal
mult deluros pi prieste mult vitel,
prunuluT si nuculuT.
Valle formeaza cimpiT intinse,
peeare se cultivä tot felul de
cereale. PAclurT sunt tiestul de
Terenul fiind prielnic cultureT
in general, ocupatia locultorilor,
afara de fabricarea rachiuluT, e
agricultura si cresterea vitelor.
Parte din locuitoril plasel, pe
Bina agricultura, se maT ocupä
cu diferitele ineseriT, si ca chi-
rigeria.
In plasa Podgoria sd cultiva
54.3i/2 hect. vie,
Plasa Podgoria e bipartita in
28 parohit avind 24 filiale :
1. Parohia Scäeni, cu biserfca
parohiala Adormirea, compusa
clip cal. Balaca si Pleasa, avind
ca filiale biserica Sf. Gheorghe
Intrarea in biserica.
z. Parohia Päcureji, cu bise-
rica parohiala Adormirea.
3. Parohia Platija -(com. Pa-
cureti) -cu Iiserlca .parohiala SE
VoevozT, compusa din c4t. Atir-
- nati (com. Soimari).
7arohia lifeIgurelele, cu
biserica parohiala SE Ion, com-
pasa. din cat. Coada-Malulul,
Protositighelul i manastireaZam-
'fira aviad ca filiale bisericile :
Adormirea, Sf. Dumitru si In5.1-
tarea-Domnulul.
4,..Parohia Pociéni-Vecht, ca
biserica parohiald Sf. Gheorghe.
www.dacoromanica.ro
PODGORIA (PLASX)
Parohia Bällefti (com. Po-
deni-Vechl), ca biserica parohia la
Nastexea MaiceT Ddinnulur, com-
pusa din cat. Izesti, avind ca
filiall biserica SE Dumitru.
Parohia Hirsa, ca biserica
parohiala Adormirea, compusa
din cat. Plopul i Nisipoasa, a-
vind ca filia15. biserica Sf. Trel
ErarhT si Adormirea.
Paro/ha Värbila (comuna
Hirsa), cu biserica catedrala A-
dormirea, compusa din cat. Va-
lea-CuculuT i Jarca.lai (Urlati),
ca filiala SE Voevod.
Parohia Boldefti, ca bise-
rica parohiala Sf. VoevozT, com-
pusä din cat. Seciul, avind ca
fihialà biserica SE Treime.
o. Parohia S'ipotul (comuna
Boldesti), ca biserica parohiall
Adormirea, compusa din cat. Li-
panepti, avind ca biserica filiala.
Adormirea.
Parohia Podeni-Na, cu
biserica parohiall Adormirea,
compusa din cat. Ghiocelul si
Mehedinta, aviad ca filiala bise-
rica SE Nicolae.
Paro/da Popeiti (comuna
Podeni-Nol), cu biserica paro-
hiala SE Nicolae, compusa din
cat. Valea-Dulce i Rahova, a-
vind ca filiala biserica Sf. Ni-
colae.
Parohia Gornepl (com.
Gornetul-Cuib), cu biserica paro-
hiala Cuvioasa Paraschiva.
Parohia Cuibul (comuna
Gornetul-Cuib), cu biserica pa-
rohiala Adormirea, compusa din
ca.t. Nucetul, avind ca filiall bi-
serica Sf. Dumitru.
Parohia Va-de-E2' (com.
Udresti), cu biserica parohiall
Sf. VoevozI, compusä din cat.
Udresti í Dobrota, aviad ca
filiale biserica Sf. Dumitru pi
Sf. Haralambie.
Parohia Singerul-de-Yos
(com. Singerul), cu biserica pa-
rohiall SE Andreiti, compusa din
100
 P ODGORIA-COPOUL
catunul Singerul-d.-s., avind ca
filiall bis. Adormirea.
Parohia Mireful (com.
Singerul), cu biserica parohiala
SE Nicolae.
Parohia Apostolache, cu
biserica parohiala Adormirea,
compusä din cat. Mirlogea
Tisa, avind ca filiale biserica
SE Voevozi si SE Dumitru.
Parohia Salcia, cu bise-
rica parohiald SE VoevozT.
Parohia Chiojdeanca, Cu
biserica parohiala Cuvioasa-Pa-
raschiva, compusa din cat. Nu-
cetul, avind ca fILialä biserica
SE Dumitru.
Paro/lía Trenul (comuna
Chiojdeanca), cu biserica paro-
hiala Cuvioasa Paraschiva.
Para/ha Ceirbunefti, cu
biserica parohiala SE Nicolae.
Paro/ja Surani, cu bise-
rica parohiala SE Dumitru.
Parohia cu bi-
serica parohiall SE Apostolf.
Parohia Arzcefti, ca bi-
serica parohiall Sf. Nicolae.
Paro/la Star-Chlojdul, cu
biserica parohiall SE Treime,
compusa din cat. Bradetul, a-
viad ca filiale biserica Cuvioasa
Paraschiva i SE NieoIae.
Paro/ja Vadul-Anet(com.
Star-Chiojdul), cu biserica pa-
rohialk. SE Voevozi, compusa
din cat. Rotarea, aviad ca filiall
Nasterea Maicef Domnultd.
Parohia Drajna-de-Yos,
ca biserica parohiala SE Nicolae,
aviad ca filiall biserica SI. A-
lexandru.
Podgoria-Copoul, sat, in jud.
Iasi, pl. si com. Copoul, in par-
tea de N.-V. a orasuluf Iasi, a-
sezat pe platoul dealului Co-
poul.
E format din viile orasenilor ;
de aceea si poarta numele de
Podgoria.
In marginea satuluT despre
788
Iasi, se afta gradina Ghica-Voda,
prin mijlocul carea trece so-
seaua judeteana Iasi-Botosani,
fiind i loc de preumblare al ro-
cuitorilor din Iasi.
Are o biserica, zidita de Va-
sile-Lupu-Vodd la 1638, si rézi-
dit5. de Duca-Vodd, deservita
de 7 preot i I cintaret.
Vite 130 vite mari cornute,
149 oi, 20 cal si 29 rimatorT.
Satul si-a luat numele de la
dealul Copoul, care in vremea
de derault era acoperit de codri
nestrabatutT, prin carT Domnif
Tare facead vinatorf. Odinioard,
zice legenda, un Domn plecind
la vinatoare, copoiT, descoperind
un cadh.vru de om, aü inceput
sO. latre, iar pe locul ande s'a
gasit cadavrul, s'a zidit biserica.
Fapte istorice petretute in a-
ceasta localitate : Urmarea raz-
boiuluf intre Stefan-Voda-Gheor-
ghe i Timus, ginerele luf Va-
sile-Lupu. Razboiul s'a inceput
de la Podul-Jijiel $i a continuat
pe Dealul-Popricanilor, prin sa-
tul RAdiul i prin aceasta locali-
tate. Timus a urmarit Oastea
luf Stefan-Voda, pana ce a tre-
cut'o pe Bahluiti gin sus, apoi.
s'a asezat in Iasi, lar cazad!
an pradat prin codri IasuluT
drumul Cdpotestilor. (cLetop.x.,
pag. 450).
Tot pe Dealul-CopouIuT, Con-
stantin-Voda sT.a asezat tabOra
in razboiul ce a avut cu Ghica-
Voda. (eLetop.», pag. 362).
La 7248, boerif an esit la Co-
poil inaintea luT Constantin Can-
temir, care venea de pe Prut
din sus, inchinindu-1 cheile T5xef
steagurile slujitorilor. («Le-
top.», pag. 408, t. II.)
Pe la 7770, in timpul luT Gri-
gore-Ghica, Colgeac-Beiul,
ruia i se daduse Sirhatul Hoti-
nului, a conacit tref zile in a-
ceasta localitate, de linde apoT
a plecat pe Prut in sus spre
www.dacoromanica.ro
PODWRUL
(sLetop.x., pag.-202, tom,
III).
In timpul &mufa lul loan
Mavrocordat, a trecut prin Iasi
un Pa# cu tref tuiurf, annme
Mosinol, pe care l'a petrecut
Voda pana in aceast5. localitate ;
de unde apoi a luat drumul spre
Hotin. (I( Letop. , pag. 206, t. II).
Podiacul, deal, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-s.; se_desface din
Dealul-Oreavului ; brazdeaza par-
tea de V. a com. Zgircitit in-
tinzindu-se printre piriul Oreavul
Ptitrida ; e acoperit cu padurT
pasunT.
Podiacul, pa'dure, a dosnenilor
Jugureni, jud. Euzati, de cam
150 hect. ; cea mal mare parte
in com. Laposul, apoi in Jugu-
reni i Tohani.
Podiceasa,strhntoare,in drumul
ce merge spre Hangul, judetul
Neamtu, pe teritoriul com. Bu,-
halnita, pl. Piatra-Muntele, for-
mata de o parte de catre valea
repede a cutsuluf Bistriter si de
cea-l'alta parte din sana inaltt.
Podina, sat, in jttd. BacAti, pl.
Munteld, com. Comlnesti, situat
pe dreapta Trotusultd, la I kil.
si 168 m. de satul Com4nesti,
avind o populatie de 185 sufl.
Podina, deal, in jud. nacaii, pl.
MunteluT, com. Comanesti, pe
al caruT pbvirnis su& spr; Va..
lea-Maluluf se afla baia de pl-
eura a proprietatif, Cu vr'o 39
izvoare.
Podi§orul, atun, in jud. si' pl.
Teleorman, pendinte de com.
Birla, situat la S. acestef com.
Are o populatie de 296 suflete,
din care 64 contribuabilt ; o hi-
sericA, deservitA de I preot
cintAret.
 PODIORUL
Podi§orul, cdtun, pendinte de
com. Bucsani, pl.. Neajlovul, jud.
Vlasca, situat pe proprietatea
Eforier Spitalelor Civile din Bu-
curesti, in marginea NeajlovuluT,
linga pAdure. S'a infiintat cam
pe la 1856, cu ocazia faceriT a-
celuT pod si cu inceperea ex-
ploatArir pAduref.
Podi§ul. VezI Slobozia-Luncani,
sat, jud. BacAti.
Podi§ul, deal, in partea de E.
a com. BAleni, pl. Zimbrul, jud.
Covurluiti, litiga sat, din spre
Putichioaia.
Podi§ul, deal, care inco njur5. com.
BAsesti, pl. Mijlocul, jud. FAlcitl,
pe toatä partea de V.
Acett platoti este acoperit cu
pAdure pe partea de N., lar in
spre S., sunt locurile de cul-
turA.
Pe partea de N.-V. sunt lo-
durT ale dealuluT, cu urmAtoarele
numirT RAdiul, Fundul-Podisu-
luT, Valea-SotoneT, Poenele-JuT-
Ghearghe-Stan, Poenele-Dochiu-
luT, Gilcosul i Tetul-Pletos.
In centrul dealdluT se afla lo-
calitatea numit&BaltAgestt, unde
mal inainte a fost sat, in care
a locuit neamul BAltAgestilor ;
lar pe partea de S.-V. sunt lo-
calitAtile Hengiul, Piscul-Uliu-
Id i Valea-Negurer.
Acest deal, pe toatA intinde- Podi§ul-de-la-CornI, deal, pe o
rea, are o pozitiune frumoas1
si, in toate directiutile, o prive-
liste intinsA.
De pe piscurile Hengiul si
Uliul, in timpurile senine, se
vede slare V. o parte din Mun- Podiqul-de-la-Pidure, deal, in
tiT-Carpati ; spre E., se zgresc
virfurile multor dealurl marT, de
peste Pila, in Basarabia ; iar
spre N., se vede aproape jumg-
tate din jud. FAlciti.
Pe coasta acestuT deal, aproa-
pe de biserica vechTe si de casele
789
proprietAteT, a fost local destinat
pentru iarmarocul ce se face in
fie-care an la 24 Iunie ; actua-
lul proprietar a schimbat locul
pentru iarmaroc, destinind un
altul, in sat, aproape de Pri-
mArie.
Pe partea de S. a dealuluT se
allá o bisericA, fAcutA la 1851
de Grigore Alexandru-Ghica-
VodA.
Pocif§ul, deal, in partea de V.
a com. pl. Mijlocul, jud.
incepe din hotarul com.
Dodesti, spre S.; trece pe de-
asupra satuluT Miclesti si se u-
neste cu alt deal in hotarul com.
Feredestilor, din jud. Tu tova ;
are o intindere cam de 2 kil. pe
teritoriul comuneT Tiful.
Podi§ul, deat, in partea de V.
a satuluT Comarna, com. Poeni,
pl. Codrul, jud. Iasi ; din el se
scoate multä piatrA pentru so-
sele si diferite trebuintI.
Podi§u12 firui2, izvoreste de sub
dealul Podisul, trece prin mij-
locul satuluT Comarna-d.-j., com.
Poeni,. pl. Codrul, jud. Iasi, si,
unindu-se cu altele, formeazA pi-
1111 din Sesul-Moaref $i trecind
pe teritoriul com. Costuleni, din
pl. Branistea, se varsA in riul
Jijia, sub numirea de piriul Mocra.
suprafatA de 162 hect., in par-
tea de E.-S. a com. TirziT, pl.
Crasna, jud. FAlciti, in hotarul
com. Corni.
partea de E. a satuluT Pihna,
com. Tir.ziT, pl. Crasna, jud.
Falda, are o suprafatA de 336
hect., loo de culturA.
Podi§ul-HoraituluI, loc, pe mo-
sia GrAmesti, com. cu acelasT
www.dacoromanica.ro
PODOLENI
nume, pl. Berhometele, jud. Do-
rohoii1; cu multe urme amase
de la rAzboaele dintre LesT, Un-
gurT si Moldovenr, sub Stefan-
cel-Mare.
Podi§ul-Machedonulul, deal,
in partea de E. a satuluT Fru-
muselele, com. PAusesti, pl. Cir-
ligAtura, jud.
Podoleni, plasd, in partea de
N. a jud. alela. Se intinde
de la N. spre S., in lungul dea-
lurilor dintre jud. Vasluiti
riul Prutul.
Se mArgineste la N. cu jud.
Iasi; la S., Cu pl. Crasna si Pru-
tul ; la E., Cu Basarabia, des-
pArtitA prin riul Prutul si la V.,
cu jud. Vasluitl.
E formatA din 19 com. rur.
Cu 2 tirgusoare:
Bazga, in partea de N. cu
satele: Bazga i Rosul.
Bohotinul, pe piriul Boho-
tinul, in jos de tirgusorul RAdu-
cAneni, cu satul Bohotinul.
Covasna, in partea de N.-
V., in hotarul judetuluT Iasi si
cu satul Covasna.
Cozia, in jos de Covasna,
cu satele: Cozia i Petcul.
Cozmefti, in centrul pl.,
formatA numaT din satul Coz-
mesti.
Drdnceni, in partea de E.,
lingA riul Prutul, cu satele: Al-
bita, Cotul-GhermAnesti, DrAn-
ceni, DrAnceni-Tirgusor, Ripele
VdrAria.
Duda, in partea de S., cu
satele : Duda si Novaci.
Ghernanefti, in partea de
E., pe Prut, din sus de tIrgu-
sorul DrAnceni, cu satele Ar-
sura si GhermAnesti.
Grozefti, in partea de N.-
E., intre Jijia i Prut, cu satul
Grozesti.
io. Gura-Bohotinul, cu satul
Gura-Bohotinul.
PODOLENI
. ¡sala, In centru, Cu sa-
tul Isaia.
Mofna, in centru si spre
V., cu satul Mona.
Pihnefti, in partea de S.,
cu satele : Fundatura-Pihnesti
Pihnesti.
Podoleni, cam In centrul
pl., cu satele : Podoleni-d.-j.
Podoleni-d.-s.
s. Pogdnefti, In partea de
S. a pl., Cu satul Poganesti.
Raducaneni, in partea de
N., pe valea Bohotinulur, cu sa-
tele: Raducaneni i Raducaneni-
Tirgusor.
Rifefti, in partea de S.,
lîngä Prat, cu satul Risesti.
i8. Sidgeni, in partea de
N.-V., In hotarul jud. Iasi, pe
Prut, cu satele : Bucuresti, Col-
tul-Cornil si Salageni.
19. Zbieroaia, In partea de
E., in unghiul format de con-
fluente. riulur Jijia cu Prutul cu
satele : Copaceanul, Zbieroaia
Scoposeni.
Calitatea pamintulur este cea
mar buna i productivä din tot
judetul, In cereale i lemne.
Partea de V. a pl., pe toata
lung-imea, este deluroasa, aco-
perita cu padurT, vil i livezr;
iar partea de E., in lungul Pru-
tulur este ses intins, acoperit
cu imase, fin*, lund i ball.
E brazdata la E. de riurile Pru-
tul si Jijia; iar In centra, de
mar multe &ale i piriiase, din
care unele se varsa in. fijia
Prutul, lar altele trec in jos pe
teritoriul pl. Crasna si Mijlocul.
Pe mosiile Cozmesti, Gura-
Bohotinultd, Scoposeni i Gher-
manesti, sunt cariere de platra
pentru constructir i pentru so-
sele.
Pe mosiile Ghermatesti si
Ripile se afla piatra varoasa.
In satul Bohotinul este o vel-
nita, unde se fabrica spirt si
lichiorurr.
790
Resedinta sub-prefecturer pl.
este in tirgusorul Dranceni.
Podoleni, com. rur., In pastee.
de N.-V. a plaser Podoleni, jud.
Falcia, formata din dota sate:-
Podoleni-d.-j. i Podoleni-d.-s. ;
cu o suprafata de 1952 hect., 9
aril si o populatie de 426 fa-
miliT, saa 1423 suflete, din care
260 contribuabilr.
Are o se-mil si 2 bisericT.
Proprietatea mosier este a sta-
tulur, pendinte de cldmeniul Gher-
m anesti.
Prin com. trec piraiele Mona
Podoleni.
Sunt 39 hect. vie.
Budgetul com. e la veniturr
de 3723 ler si 75 banr si la
cheltuell, de 3384 ler si 15 banT.
Podoleni, corn.rur., in jud.'Neam-
tu, pl. Bistrita, situatá. intre com.
Zanesti, Costisa i Silistea, in-
tre riul Bistrita i pir. Orbieulur.
E formata din catunele : Vo-
doleni i Dornesti, cu o popa-
latie de. 1639 suflete.
Dintre locuitoril improprieta-
ritT in 1864 sunt astazr: 79 carr
inca traesc i stapinesd sirtgurr
locurile lor ; 45 carT stapinesc
locurile ca urma,sT ; locurr aa
fost parasite de catre impropi-ie-
taritr si se stapinesc de catre
com.; 25 de indivie sunt, carT
de si insuratr i cultivatorl de
pamint, nu aa niel un fel. de
proprietate.
Terenul cultivabil e de 1745
hect. si 94 arir.
Imasul are o intindere
136 hect. si 45 ariT, i nutreste
990 capete de vite.
Are o biserica de piatra, de-
servita de 2 preotr si 2 eclesiarhl
o scoala ; o gara de druni de
fier.
Budgetul com, e de 4850 ler
40 banT la veniturr si de 4778
ler si 5 banr, la cheltuelT.
www.dacoromanica.ro
PODOLENI
Comunitatia cu satele vean
se face prin : calea ferata ; so-
seatra. nationala Bacaa - Platra;
o osea care pleaca dirt prece-
denta (dintre kil. 31-32) si
merge prin satul Podoleni, Dur-
nesti, la satul Romini ; o alta
ramura. ducind de la satul Dur-
nesti prin satul Zberesti-4.-s.,
In com. Costisa.
Podoleni, sat, facind parte din
com. Barcea, jud. Tecucia, des-
partit de satul Barcea-Vechie,
prin riul Birlad.
Are o populatie de 75 farnifir,
saa 349 suflete, locuind in 125
case si 6 bordee ; o biserica, cu
hramul Sf. Dimitrie, cu urna-
toarea inscriptie :
La .1845, s'a Incepilt aceastd. sfintá bi-
seda, Cu toatä cheltuiala dumisale boe-
ruin! mare voridc Ces. Ghica, proprie-
tara mosiel P.odoleni, l cu ajutorul ce
art dat locultorif.
Biserica este de caramida Cu
temelie de platra.
Inainte de aceasta biserica a
existat alta faduta, de nuele
invelita cu stuf.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarr.
Satul Podoreni se numea
inte i Birladeni.
Podoleni, sat, i resedinta com.
Podoleni, pl. Bistrita, jud. Nehm-
tu, aSezat sub culmele despre
V. ale dealulut OrbiculuT, la Att
kil. i 800 m. de erasul Piatra.
Are o populatie de 1519 lo-
cuitorT, din carT 420 contribua-
blIr ; o biserica ; b scoala, fre-
cuentata de 43 elevr.
Se mar nurneste iAuciule0.-
Lunca§i, din cauza a., in partea
despre N. a satulut, s'aq asezat
tocuitorit retrast in urma des-
fiintlret satlilut Buciulesti, prin
inundlrile Bistritet.
Podoleni, staiie dred.-f.,
 PODOLEN'I
jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.
Podoleni, pe lirtia BacAa-Platra-
Neamtu, pusa In circulatie la 15
Februarie 1885. Se allá intre-
statiile Buhusi (r r.8 kil.) i Roz-
novul (9.4 kil.). InAltimea d'a-
supra niveluluTMArif, de 233'1,93.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a. fost de 40924 fei si 70
bani.
Podoleni, mo,vie, In jud. Neamtu,
pl. Bistrita, com. Podoleni, eu
un venit anual de 4600 lel.
Podoleni, tnofie, In jud. Tecucia, Podorfini, trup de sat, in jud.
com. Barcea. Are ö suprafatA Neamta, plasa Piatra-Muntele,
de 1042 hect., pAmint arabil si comuna Vadurile.
.150 hect., pAdure de stejar si
ulm.
Podoleni, ádure, a statlaluT, pe
partea de V. a com. Podoleni,
pl. Podoleni, jud. Falda, in in;
tindere tara de 150 hect., im-
pArtitA sub trei numirf : Dubl-
sanul, TibAna e Valea-AdIncl.
Pocloleni-de-Jos, sat, in jud.
Falda, pl. Podolevi, in partea
de S. a com. Podoleni, la 500
m. de satul de resedintA, Po-
doleni-d.-st, cam pe coasta dea-
Mur Rotarul, pe o suprafatA de
475 hect., 49 ariT, din care 74
hect. si 65 arit vatra satultki, lar
restul, pImintul de cultura al lo-
cuitorilor.
Are o populatig de 125 fanal,
saa 417 suflete, din care lo0
contribuabili ; o bisericA, pre-
fIcutA la 1871, in locul alteia
vechT, care a ars.
Podoleni-de-Sus, sat, in parta
de N. a comund Podoleni, pl.
Podoleni, jud. FAlcia, situat fu-
tre dealurile Rotarul si Ciurla,
pe o suprafatA cre 1046 hect.,
93 arii, din care 151 hect., 81
aril,. vatra satului, lar restul, pl-
mint de cultura. al locuitorilor,
791
cu -o populatie de 301 familii,
saa 956 suflete.
Este resedinta comuneT. Are
o so:mil, infiintatI la 1864, fre-
cuentatA de 34 elevi ; o bisericA,
facuta. la 1871, deservita. de 1
preot si 2 cintAretl.
Proprietatea mosieT este a sta-
tului ; face parte din domeniul
Ghermanesti, care cuprinde mo-
siile : Mona, Cozmesti, Podo-
leni si Ghermlnesti, fosa a mA-
nAtirei Fistici, din jud. Vasluia.
Prin sat trece 01.1111 Podoleni.
Podoreanca, vale, izvoreste de
la N.-E. com. Drajna-d.-s., pl.
Teleajenul, jud. Prahova, si se
Varsa in &la Drajna, tot in ra-
lonul com. Drajna-d.-s.
Podriga, saii Podagra, sat, pe
niosia cu acelasi nume, com.
DrAguseni, pl. Baseul, jud. Do-
rohoia, Cu 76 familiT, saa 394
suflete.
Proprietatea mosier este a
d-lui Grigore Christescu, iar din
vechime a fost a mAnAstireT Put-
na din Bucovina, ce a stapinit-o
pana la 1785, clnd s'el vindut
bunurile mAnAstiresti.
SAtenii improprietAriti aa 199
hect., 43 ar. pAmint, lar proprie-
tarul mosiel, 166o hect. 53 ariT
cimp si 3 lazuri, din care cel
mal mare este al SAtululuT, in
suprafatA de 7 hect., 16 mil'.
Pinol Podriga trece pe mosie.
Hotarele mosier sunt cu : SA-
veni, DrAguseni, Ichimeni si tiu-
bereni.
Insemnat aicT este locul nu-
mit Cimpul-RAzbolului.
Podriga, pddure. Vez! Bulean
dra, plidure, com. Darabani, pl.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.
www.dacoromanica.ro
PODUL ANTIC DE LA CELE10
Podriga, ttria, izvoreste de la
poalele pAdureT de pe mosia
Concesti, jud. Dorohoit, plasa
Prutul-d.-s., com. Hudesti-MarT,
laturea despre Darabani ; se sco-
boarl in jos pe la Mileanca si
DrAguseni, pAnä ce se varsa In
%sea, din sus de tirgul SAveni.
Podujoaia, sat, in jud. R.-SArat,
pl. Orasului, cAt. com. Andreasi ;
la poalele dealului Padujoaia,
spre N. de cAt. de resedintA, pe
malul drept al riuluT Milcovul.
Podujoaia, deal, in jud. R.-SA-
rat, pl. Orasultd, com. Andreasi,
se desface din dealul Chiciora;
brAzdeazA partea N. a comuneT,
intinzindu-se d'alungul riului
Milcovul ; e acoperit cu pAduri.
Podul-Ancutel, pod, peste valea
MilcovuluT, in dreptul cAtunului
Cosoaia, jud. Vlasca.
Podul antic de la Celeiii, com.
Celeiul, jud. Romanati. La 132
m. spre V. de zidul fortAreter
romane dezgropate de d. To-
cilescu, sApAturile ail desvAlit
rAmAsitele capulta un uf pod peste
DunAre. Iacl relatiunea MI
Tocilescu (Rev. 4 Tinerimea Ro-
mita, III, 77 suq.) cCapulpo-
dului consistA dintr'un trunchia
de zid, de 13m,32 lung. si 6',35
14. D'asupra acestul zid este
construit in ambele colturi des-
pre mal cite un stilp masiv de
zid avInd grosime unul (cel des-
pre V.) 3m,2o : 3'11,90, lar cel-l'alt
3m: 3m,72. ET sprijineaa de sigur
bolta poni/ podului. Entre ambii
acesti stllpI se gaseste .o plat-
forml de 5m,79 lungA si de 3m.
lata. In partea despre zidul te-
melle! ea face un unghia inain-
tat cAtre V., un fel de ghetar
destinat ca sA apere piciorul
contra curentului apeT si sloiu-
rilor de ghiatA . t . PicTorul este
PODUL-ARAPULUf
construit de piatra, fata lui din
pietre cubice regulat Mete, lar
interiorul din pietre brute le-
gate la o-l'alta foarte tare cu
chrent alb (beton), putin ames-
tecat Cu nisip Pi caramida pi-
sata. Asemenea mortar il gasim
intrebuintat pi la zidurile forta-
rete!. De existenta acestuT pod
vorbesc totT locuitorif din pre-
jur z el il numesc Podul-de-Ara-
tnii, din cauza ca picioarele lui
ar fi fost imbracate cu tablil de
arama, din cari pescariT scot
cind pi cind bucatl marT, cum
pi cuie pi cirlige .. . Sätenil din
Celeia mal spun ca in timpul
scad eriT apeT, vasele plutitoare
se izbesc de un picior de pod
Ruga malul rominesc, pi ca s'ar
gäsi inca 7 picioare de ale po-
duluT. Ca sa ne incredintam,
am profitat de epoca cind Du-
arca era scazuta (in toamna
anula 1893), ne-am dus cu lun-
trea pana in mijlocul fluviuluf
pi aci, in locul unde apa face
vultorl saa anafornite, dupa
multa osteneala, ara prins Cu
fringhille unul din acele picioare,
pi prin sondage am constatat :
la o adincime de 2'11,85 s'a dat
de pIetre marl ; piciorul are o
lungime de Ton'. pi o lätime de
6"1.2; dind in laturT pe linga
pIetre nu s'a putut ajunge de fun-
dul Dunarii, macar ca sonda avea
o lungime de 6 in. Podul are
- SFIRFTUL VOLUMULLIT AL 1V-lea.
792
directiunea DrumuluT-luT-Traian,
coada baltiT pi 1 oo in. spre E.
de pichetul bulgaresc, drept
catre ruinele Coloniel Oetcus
de linga Ghighiu.
«Necesitatea unuT pod care
O. lege insemnata cale romana
de pe malul Oltului cu a el con-
tinuatiune peste Dunare, pi %A
puna in legatura permanenta
cele doua importante cetätT :
Malva (Celeiul) li Oescus (Ghi-
ghiul), ne autoriza a presupune
ca inainte deja mult de Con-
stantin-cel-Mare a trebuit sä.
existe acolo un pod, pe care,
acest imparat n'a %cut de eh
sa-1 reconstruiasca, °data cu po-
dul de la Severin pi cu ambele
fortärete de la Celeia pi Severin,
care, precum aa dovedit salpa-
turile noastre, sunt de sigur o
reconstructiune a unor cetb.ti
anterioare».
Podul -Arapulul. Vez! Radia!,
sat, com. Radiul, pl. Stemnicul,
jud. Vasluia.
Podul-Bärbierulul, com. rur.,
jud. Dimbovita, pl. Ialomita, si-
tuata pe cimpie, la S.-E de 'l'ir-
govipte, la 2 kil. spre S. de
gara Ghergani, linga poseaua
nationala Tirgovipte - Fundata -
Bucurepti pi aproape de locul
unde aceasta posea se impreuna
cu poseaua nationala Bucurepti-
www.dacoromanica.ro
PODUL-BROgES.I
Fundata-Titu-Pitepti. Are un he-
leptet, lar prin raionul Oil curg
riurile Dimbovita pt lifovelul.
Are o populatie de 1041 'lo-
cuitorT ; o biserica pi o pcoala.
Se invecinepte spre E. cu Vi-
zurepti ; spte V., cu Slobozia-
Moara ; spre S., cu Ghergani
o spre N., cu Bildana. In apro-
piere are o padure de 11750
aril.
Podul - Brosteni, Pietroasa,
saa Branisteni, com. rus'., pe
apa Teleorman, jud. Argep, pl.
Cotmeana, la 12 kit, de com.
rur. Costepti, repedinta subpre-
fectureT pi la 36. kil, de Pitepti.
Se compune din 2 sate: Podul-
Bropteni pi Zmei, avind -o po-
pulatie de 112 familii, saa 456
suflete ; doua bisericT, cite una
in fie-care sat, deservite de 2
preotl pi 2 cintaretI.
Budgetul com. e la veniturT
de L737 leT pi la cheltuelT, de
1943 /e!.
Vite sunt : 320 bol i yac!,
40 ca!, 8o5 o!, 47 capre pi 158
rimatorT.
Podul-Brosteni, sat, cu 76 fa-
'Infla', pe apa Teleorman, jud;
Argep, pl. Cotmeana, facind par-
te din com. rur. cu aceiapf nu-
me. Are o biserica, cu hramul
Adgrtnirea, deservita .de 1 preot
pi 1 cintaret.
 , .
e

e;,-,

- ,
,
e 4,
re. '
;,4

. " ':.

t,
L
'
b ° ' .1°
4 "
tt;b'Lle;
.
I

F
,°-Ir
. ,`" .'1"1 , .;
gt 's
\ .,'
;

;ka
1
. e . r

1:óe.
0.

.
'
t:

u,
n7.`e', ,, e19,
;
pv,
8 .t
t
:
n, e!.
,1 '
t",I'r
.40%4
, g.1.
,,.41 9 .o.y
LI

.;
0,.
,

t
In"A P
.,, 4, , ,
114,,,; ,
'44LI 1,, .j;

r bW.
%D;PuM!".'
pa 0 .1.4t0[1:fii ' ;I, ti1 4

;,'19 1, %Iv .
e ,eivf 1.°

&,
,,,,4 -

..,,,
A ,,,,,,,,p
fiii
...,,
.

...';..Lic. gI'41:. Pt

.V.4
I rti .r
Itr,..
,t A..".1. t, .1,R .I.,.. ,,,, 4
-
"r.'11°, .9.4:i",P. x
ri. ''.q
...,
1, v,.. di ,,,,.7f.
f.

i',:[..,,. 11't 1, 1 'i t iti,' ':,'

iii' ,I.r..""!ti ill'I'''fl4 ''Vg'á ''' r '" ''.
''' ,; ',,':,.t..L,T°T,,,.
e C.01 ,
llg wil,, ° .1 °
:t r, °
I, ,, . d u.,, ,'orr . 1' n Q0V,v.'if/
t
,
. Ig',
t L,L,,,,,"1.. 4 1..re. p',1'e".,.1,,,. , ., p., ,.p ,I1,1a
.,-..,L ' ,,,,., f, ,
v .,..° 'I
?, ,1,4.,' '1.,
. ' ', '.'' -. ? . ' r n,J.S r!J.',

'1:.,1 I.' ,.°11i.,:11:1 ice, ;, ,, [i.er,

1..tt .q,,,,eI 1"..1.
L 5 ''',..,,rii,

O'. ,,,
' -',4,,ur.,`f,,,,!,.. ''....,''',P.' 1 ii,' %,,1, '',,i-,,,,-,L,',.1-11...i..io .,, ,,,TLIII
,,V 7.,ti'f,,, 0, I ...r,, ''''4. ' %,,,,1 ,',, .., ro:.n , ',.. r, , P. i .,4L
''' ''El';',". ..
,g ,14
o

,,,,do ,
' ' ' :'., ree'.,ig,;4u i
°!..F.-: I3' ,

V/ ..''

It ' ' , 5 tor':fN 4 1 '. f 0 '' ' ,,,. P ' ; ,,, '.
I,' 'PP ' . ,,,,,u »te. '',1, ,,.:1,..
i%.
a,,,,,,t,
.1. ,', 1 e r, .'.' 'o) L
li

e...i .,;.`-,`,?,,
4.4, .,-;:, i- .

',,,,; . '",'.'''!! 4 t: '''''

F,,i, ,..,, ,. ., ,_ . '...,,,,,;,,,
r,i,1,; , t, ,.r.04.:' , J.T' ..
li-c..,..0,,,.
..

',',' .r. '..!',,,,?*':

v , ' 4. g; 1,
tbt/
v,L.',:p1:, ..../- ,
, ...i.,t 7, ..,, ..:,, z . :;: r`°''',,,',',rI
ii, 1', ,' ;r i '''''..g. " f°
p,. 4.,.
l'.o'o,.
'P IL.' :',' r:5r.11''
.. .
%, ''' :1',.:*.
t.ft7.

r'''"ADrii el' '' ir , ,`",-; ''',.,%,' st

gliv t,,,i ,'.:,

,,,,,'Et
rl. 4 IA ,,,4
ri,.
":2'4
I

.r,

t1 'ir11
'
:;,
I , II ,
,'
1,,,':,,'Ri:
i
::/1.11.'','
' 1 1. 1,
, ..,,.:
. t

el.

41, El/ 4 t', a.',', ", ,o.N

41.'''':il
.,:,'...',. ,,,,
7
12 46

....frl
.

II . D
'P,','..±174.,1tt
¡ 't%r. .1"; '.
' "..:''''=",4'..
'' ..
°: ' ''' ' '
f .ri 1P re' k . rr, li ' r"
r!

' ri, f,,,, ', '' 0.4' ' , ,,,,...

. ii
,;: 4
°:, . 4" ao ,,,re
't ,:ill.i9:S ',.."
, ..., r:,. ''6'.: ."!
-.
rle ,f orlr. ,, ,
El L
', .

, ''''' 1, °, 11,,' iin.:',

7
.1' ...:11'
r. ti,g
p o74, "IS 'El fl .. r r1
, 0, priri 1 't'

. ,,....7

ri',. rr,
'I
,
;

(0.
rir4
rt;r f: www.dacoromanica.ro