Elev:Pitrop Madalina CLS.

:A VIII-A D
Prof. coordonator:Ungureanu Mihaela

Parazitismul
Parazitismul este un tip de relaie dintre organismul parazit i cel gazd ,n care parazitul i procur hrana necesar de la organismul viu numit gazd pe care-l paraziteaz i i produce carene care duc frecvent la mbolnvirea sau chiar moartea gazdei.

Animalele Parazite
Clasificare:
1. Dupa locul unde paraziteaza: a) interni-endoparaziti b)externi(Ectoparaziti) 2. Dupa felul lor: a)vertebrati b)nevertebrati(mai rari)

Adaptari ale diferitilor paraziti:

Paraziti interni:
-sunt lipsiti de prgane de locomotive si de simt -sunt lipiti de organelle bucale -au organe de apucat si fixat(ventuze, carlige) -au un numar mare de descendenti

Paraziti externi:

-in general, nu au locomotive active -au organe de preluare a hrenei(aparat de supt, ace de intepat etc.) -au organe de fixare(cangi) -produc un numar mare de descendenti

Exemple:

Puricele

Puricii sunt niste paraziti externi, nevertebrati, reprezentantii ordinului Aphaniptera, din familia Colepteroidae, care costituie, fara indoiala, una dintre cele mai numeroase familii din tot regnul animal, cuprinzand aproape o treime din toate speciile de animale cunoscute si aproape o jumatate din speciile de insecte descoperite.

In stare adulta, puricii sunt foarte bine adaptati la viata parazitara, prin structura corpului lor si prin modul de trai. Corpul turtit lateral, antenele asezate in santuri, perii indreptati inapoi si picioarele puternice ii fac capabili sa se deplaseze cu usurinta prin desisul perilor sau al penelor altor animale. Sunt lipsiti de aparat bucal pentru rupt, avand aparat pentru intepat si supt. Spre deosebire de paduchi, care sunt paraziti stationari, puricii isi parasesc gazdele dupa ce se hranesc cu sangele acestora, petrecandu-si restul timpului in cuibul sau adapostul animalelor parazitate. Exceptie fac: femela Tunga a purecelui de nisip, din regiunile tropicale si femelele unor specii inrudite, care in stare de imago (forma adulta) sunt paraziti stationari, traind permanent infipti in pielea gazdei lor. Larvele puricilor seamana cu cele de diptere. Ele se hranesc cu resturile organice din asternutul sau din cuibul gazdei si se transforma in nimfe. Dupa 7-10 zile de dezvoltare nimfala, are loc ecloziunea purecelui adult. Acesta ramane in tesaturile coconului pana la un momet dat, cand, sub impactul unei zguduituri, este determinat sa iasa afara. Acesti paraziti pot trai pana la 500 de zile, daca sunt bine hraniti si sunt cu mult mai putin specializati pe o anumita gazda decat sunt paduchii. Astfel ca omul, de exemplu, poate fi atacat atat de puricele de om (Pulex irritans), cat si de puricii de sobolani (Xenopsylla cheopis), de puricii de caine (Ctenocephalus

canis), de puricii de pisica (Ctenocephalus felis) sau de puricii de gaina (Ceratophyllus gallinae). Aceasta polifagie face ca puricii sa fie unii dintre cei mai periculosi transmitatori de epidemii. Ajutati de picioarelor lor lungi, puricii pot face salturi impresionabile. Astfel, ei pot sari in inaltime dintr-un punct fix, de pana la 130 de ori mai mult decat lungimea propriului corp - echivalentul unei sarituri de 60 m peste Turnul Eiffel a unei persoane. Si puricii pot repeta acest salt de peste 500 de ori pe ora, aproape fara oprire, timp de 3-4 zile. Acest fapt este posibil datorita prezentei resilinei in toracele animalului, resilina fiind o proteina care, comprimata, stocheaza o cantitate imensa de energie. In momentul decolarii segmente din toracele purecelui se decupleaza si degaja energie, propulsandu-l in aer.

Tenia
Tenia este animalul parazit interior, nevertebreat, din regnul animal ce face parte din increngatura plathelminthes, clasa cestoda, ordinal cyclophyllidea, familia taeniidae, genul taenia. Formele adulte ale teniilor paraziteaz intestinul subire al carnivorelor din diverse specii, inclusiv omul, producnd parazitozele grupate generic sub numele de teniaze. Formele larvare paraziteaz gazde intermediare ierbivore, domestice sau silvestre, la nivelul esutului celular subcutanat, muchilor, diverselor organe sau sistemului nervos central, producnd parazitoze al cror nume i localizare difer n funcie de tipul de form larvar (cisticercoze, cenuroze, chisturi hidatice etc.). Ocazional, formele larvare pot infesta i omul, dac acesta consum carne

insuficient preparat termic, producnd boli a cror severitate depinde de localizarea acestora. Teniile adulte au corpul turtit, ca o panglic, de culoare alb sau alb-glbuie, cu o lungime variabil, de la 50 cm la peste 10 metri, n funcie de specie. Acesta este format din numeroase segmente, numite proglote. La captul anterior, mai subire, se gsete un cap rotund cu rol de fixare, numit scolex, prevzut cu 4 ventuze i o coroan de crlige. Cu ajutorul scolexului, tenia se fixeaz pe pereii intestinului gazdei. Formaiunea anatomic de legtur ntre scolex i corpul teniei se numete gt. Proglotele terminale conin un numr foarte mare de ou (peste 100.000), care sunt eliminate n mediu odat cu excrementele gazdei. Viermele adult se dezvolt n intestinul carnivorelor, ca urmare a ingestiei de carne sau organe infestate cu formaiuni larvare. La teniile mature, proglotele terminale, care conin un numr foarte mare de ou, se desprind i sunt eliminate n mediu odat cu fecalele gazdei. Ingerate apoi de ierbivore (gazdele intermediare), oule ajung n intestinul acestora, unde elibereaz oncosfere, care trec n snge i sunt transportate la organele pe care le vor parazita, evolund n formaiuni monolarvare (cisticerci) sau multilarvare (cenuri, chisturi hidatice) n funcie de specia de tenie cruia i aparin. Carnea sau organele infestate, consumate de carnivore, elibereaz larvele n intestinul acestora, i ciclul se reia. Corpul este compus din 3 segmente: - capul sau scolexul; prezinta 4 ventuze, - gatul sau colul; are rol proliferativ, - corpul; difera in functie de specie, poate prezenta musculatura. Corpul este alcatuit proglote astfel: in prima treime proglote tinere, a doua treime proglote adulte si in ultima treime proglote batrane. Cele din urma prezinta un uter, ale carui ramificatii se divid, tipul de ramificatie fiind specific fiecarei specii.

Cucul

Cucul (Cuculus canorus) este o pasre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae. Poate fi ntlnit n Africa de Nord i Eurasia din Portugalia pn n Irlanda, iar spre est pn n Japonia i Kamceatka. El evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul consuma frecvent larvele paroase de fluturi.

Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Puiul iese primul din ou si arunca celelalte oua. Ramanand singur, el este hranit de pasarea-gazda. Cuiburile apartin mai ales urmatoarelor specii: codobatura alba, macaleandru, fasa de lunca, silvie de campie, lacari, muscar sur. Fiecare femela isi allege o anumita pasare gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar. Femela prezinta acelasi colorit, dar cu o nuanta ruginie si cu dungi sterse pe gusa. Dimensiunile sale, zborul sau jos, discret si lin, aqlaturi de coada sa lunga adesea dau impresia ca ar fi un uliu pasarar. Bataile rapide de aripi sunt destul de slabe, isi tine aripile ascutite, de obicei sub linia orizontala, fara a plana la anumite interval, iar capul mic cu un cioc fragil este tinut vizibil in sus. Adesea este urmarit de pasarele, cu multa galagie. Cantecul masculului este foarte cunoscut: cu-cu, repetet. Atunci cand masculul urmareste un alt cuc, scoate un sunet nazal. Femela scoate un strigat insistent si sonor pupupu. Strigatele puilor cand cer mancare sunt asemanatoare cu cele ale unor pasari foarte mici, dar sunt foarte penetrante.

Bolile provocate de paraziti(la oameni)

Lambliaza (Giardoza) Este una dintre cauzele frecvente de diaree acuta si cronica - atit la adulti - cit si la copii. Transmiterea se face pe cale digestive, prin consum de apa sau alimente contaminate, precum si prin maini murdare. Parazitul se gaseste sub doua forme: chist si 'adult'. Omul se infesteaza ingerind chisturi de Giardia Lamblia. Odata ajunse in intestin, chisturile se transforma in Giardia, care se prinde de mucoasa intestinala si determina tulburarea absorbtiei, manifestata prin diaree. Uneori, boala trece neobservata. Diareea este insotita de dureri abdominale, balonare, greturi, varsaturi, stare de rau. Caractersitica este data de durata mai indelungata a diareei - de 7-10 zile sau chiar mai mult. Diagnosticul se face prin examenul microscopic al 'scaunului' evidentiindu-se chisturile. Tratamentul consta in administrarea de substante antiparazitare, in functie de varsta si greutatea corporala. Este importanta administrarea tratamentului tututor membrilor familiei/comunitatii respective, din cauza riscului de re-infestare. Oxiuraza (Enterobiaza) Este o parazitoza intestinala produsa de un vierme de mici dimensiuni (un centimetru), numit stiintific Enterobius Vermicularis. Rarazitul are un ciclu de viata care se desfasoara intre stadiul de ou, larva si adult. Transmiterea se realizeaza prin ingestia de oua parazitare. Larvele se formeaza din oua, in intestinal subtire; ulterior, aceasta se transforma in viermi adulti si migreaza in portiunea terminala a intestinului subtire, in apendice si colon. Viermii femele adulte migreaza, in special noaptea, iesind din colon, prin anus in zona perineala, unde isi depun ouale. De aici, ouale pot ajunge din nou in tractul digestive si ciclul se reia.Oxiuraza se manifesta prin mancarime a nivelul anusului, accentuata noaptea. In formele severe se adauga astenia si oboseala. Diagnosticul modern se bazeaza pe 'scotch test' - adica examinarea microscopica a unei benzi de scotch aplicata in prealabil in zona perineala si care pune in evidenta ouale de oxiuri. Rareaori se pot observa viermii adulti in scaun, in infestarile massive. Ascaridioza (Limbricii) Este determinate de Ascaris Lumbricoides - un vierme cu lungimea de 1535 cm. Transmiterea se realizeaza prin ingestia de oua parazitare existente

in mediul inconjurator. In intestin, din oua sunt eliberate larvele, care ajung pe cale circulatory in plamani - aici se matureaza, ulterior sajungind inapoi in trahee. De aici sunt inghitite, ajungind din nou in tractul digestive sub forma de viermisori adulti. Ouale lor sunt eleimiante odata cu scaunul, si astfel, cliclu se reia. Boala se manifesta prin tulburari digestive, malnutritie, greturi, varsaturi, crampe, balonare. De asemenea, se poate intilni migrarea la nivelul orificiilor respiratorii, genitale, etc. Diagnisticul se efectuaza prin examen coproparazitologic, cu evidentierea oualelor de Ascaris. Tratamentul se face sub supraveghere medicala.

Echinococoza( Hidatidoza sau Chistul Hidatic) Este o afectiune parazitara in care omul este gazda intermediara pentru viermii din genul Echinococcus. Omul se infesteaza ingerind oua de Echinicoccus, de obicei din apa sau alimente contaminate cu resturi fecale provenite de la caini. De mentionat ca ouale sunt rezistente la uscaciune, supravietiund in praf perioade lungi de timp. Din oua ies in tubul digestive formele larvare care ajung pe cale sangiuna in diverse organe, formand chisturi. Chisturile se intilnesc de obicei in ficat si la plamani, dar pot aparea in orice tesut, inclusive in inima, creier sau oase. Simptomele depind de localizarea si marimea chistului, care poate determina modificari locale prin presiune. Ruperea chisturilor duce la fenomene alergice severe, pina la soc anafilactic. Diagnosticul se realizeaza prin explorari imagistice. Tratamentul este medicamentos si/sau chirurgical - in functie de aprecierea medicului specialist si de marimea, localizarea si numarul chisturilor. Teniaza (Panglica) Este determinate de doua specii de tenii: Saginata si Solium. Transmiterea Teniei se realizeaza prin ingestia de carne de vita cruda sau insuficient preparata termic (cruda) - care contine chisturi larvare de tenie. In intestin, formele larvare se transforma in viermi adulti, cu dimensiuni de aprox. 10 metri, care elimina oua prin segmentele lor terminale. Oale ajung in mediul exterior odata cu scaunul si reprezinta o sursa de infestare pentru bovine. Astfel, ciclul se reia. Clinic, boala poate trece neobservata. Intr-un numar mic de cazuri, se poate manifesta prin dureri abdominale moderate, astenie, stare de rau. Transmiterea Teniei la om se face tot digestive, dar in acest caz, omul poate fi gazda intermediara sau definitive. Astfel, daca ingera oua de Tenia, devine gazda intermediara, imbolnavindu-se de cisticercoza.

In acest caz este de vina consumul de carne de porc in stare cruda sau insufficient preparata termic - continind larve de Tenia. Simptomele in cazul Teniei sint desori absente iar in cazul cisticercozei este severa. Diagnosticul in teniaza se bazeaza pe examinarea fragmentelor de Tenie din scaun. Tratamentul se efectueaza cu substante antiparazitare si trebuie supravegheat de medic.

Boala Lyme(boala cu o mie de fete) are 3 stadii: Stadiul 1 - Eritemul cronic migrator (ECM) - Borrelioza Lyme ncepe de obicei cu o leziune tegumentar caracteristic, eritem cronic migrator (stadiul 1). Stadiul 2 - Infecie diseminat - Dupa mai multe zile pn la sptmani, spirochetele se pot rspndi prin snge spre alte organe din corp. Stadiul 3 - Infecie persistent - Luni pn la ani mai trziu pot aprea semnele unor complicaii grave.

Am putea defini un nucleu comun de simptome, valabil la toi pacienii, n rest fiecare pacient reacioneaz diferit, n funcie de foarte muli parametri: vechimea bolii, numrul de ageni patogeni care au provocat infecia, caracteristile proprii ale sistemului imunitar al individului, etc. Malarie Etc.

Sunt multe alte boli cauzate de tot felul de paraziti dar cele enumerate mai sus sunt, dupa parearea mea, mai importante.

Bibliografie
Manualul de boilogie al clasei a VIII-a editura All Internetul: www.Wikipedia.ro www.google.ro www.zooland.ro etc.