ALGEBRA CLS aXIIa

LEGI DE COMPOZITIE Definitie :Fie A o multime se numeste lege de compozitie pe A o regula prin care la oricare doua elemente x, y A asociem un element tot din A numit x compus cu y si notat in diverse moduri xoy , x y , x y e.t.c. PARTE STABILA Definitie:Fie A o multime si ,,o o lege pe multimea A. BA spunem ca B e parte stabila a lui A in raport cu legea,,o daca x, y B atunci xoy B Exemple: Pe R definim legea xoy=xy-2x-2y+6 1) Sa se demonstreze ca (2, ) e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o (2, ) e parte stabila daca x, y (2, ) atunci xoy (2, ) Fie x, y (2, ) adica x, y>2 sa demonstam ca xoy>2 xoy>2 xy-2x-2y+6>2 xy-2x-2y+4>0 x(y-2)-2(y-2)>0 (x-2)(y-2)>0 dar x>2 si y>2 rezulta (x-2)(y-2)>0 deci (2, ) e parte stabila 2) Sa se demonstreze ca R\{2} e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o R\{2}e parte stabila daca x, y R \{2} atunci xoy R \{2} Fie x, y R \{2} adica x, y 2 sa demonstam ca xoy 2 Presupun xoy=2 xy-2x-2y+6=2 xy-2x-2y+4=0 x(y-2)-2(y-2)=0 (x2)(y-2)=0 dar x 2 si y 2 rezulta (x-2)(y-2) 0 deci R\{2} e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o 3) Sa se demonstreze ca multimea H=(1,3) e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o H e parte stabila daca x, y H atunci xoy H x H 1<x<3 -1<x-2<1 |x-2|<1 Fie x, y H |x-2|<1 si |y-2|<1 trebuie demonstrat ca |xoy -2|<1 |xoy -2|<1 |xy-2x-2y+6-2|<1 |(x-2)(y-2)|<1 |x-2||y-2|<1 ceea ce e adevarat tinand seama de faptul ca |x-2|<1 si |y-2|<1

 0 1 x x 4) fie M = A( x) = 0 0 0 / x R sa se demonstreze ca M e parte stabila a 1 x 0 x

lui M3(R) in raport cu inmultirea matricelor M e parte stabila daca A( x), A( y ) M atunci si A( x) A( y ) M
0 1 x y 0 1 y 1 x y + 2 xy 0 x + y 2 xy x A( x) A( y ) = 0 0 0 0 0 0 = 0 0 0 = A(1 x y + 2 xy ) 1 x 0 1 y 0 x + y 2 xy x y 0 1 x y + 2 xy rezulta A( x) A( y ) M

TABLA LEGII DE COMPOZITIE se poate face doar daca multimea pe care e definita legea e multime finita * a1 a2 a3 a4

a1 a1*a1 a1*a2 a1*a3 a1*a4 a2 a2*a1 a2*a2 a2*a3 a2*a4 a3 a3*a1 a3*a2 a3*a3 a3*a4 a4 a4*a1 a4*a2 a4*a3 a4*a4

PROPRIETATI: ASOCIATIVITATE : Fie A o multime si ,,o o lege pe A .Spunem ca legea e asociativa daca (xoy)oz=xo(yoz) x, y, z A COMUTATIVITATE :Fie A o multime si ,,o o lege pe A .Spunem ca legea e comutativa daca xoy=yox x, y A ELEMENT NEUTRU : Fie A o multime si ,,o o lege pe A .Spunem ca legea are element neutru daca exista e A astfel incat xoe=eox=x x A Teorema: Elementul neutru daca exista e unic Observatie: in general pentru legile definite pe multime de numere egalitatea avand loc x A identificam coeficientii lui x din cei doi membrii

ELEMENTE SIMETRIZABILE : Fie A o multime si ,,o o lege pe A care are element neutru . Spunem ca x A e simetrizabil daca x ' A astfel incat xox=xox=e in acest caz x se numeste simetricul lui x Teorema: Daca x e simetrizabil simetricul lui x e unic Observatie : Pentru legile definite pe multimi de numere prcedez astfel : plec de la xox=e scot pe x in functie de x pentru expresia gasita pun conditia sa existe si sa faca parte din multimea pe care e definita legea Exemplu:1)Pe R definim legea xoy=xy-2x-2y+6 . Sa se determine elementele simetrizabile Rezolvare : Elementul neutru: xoe=eox=x x R xe-2x-2e+6=x x R identificand coeficientiilui x obtinem e=3 x R e simetrizabil daca x ' R astfel incat xox=xox=3 xx-2x-2x+6=3
x2

x(x-2)=2x-3

x' =

lui e

2x 3 R x2 2x 3 x' = x2

2x 3 x2

punand condita sa existe rezulta

cum

rezulta ca orice element x 2 e simetrizabil , simetricul

Exemplu:2)Pe Z def legea xoy=xy-2x-2y+6 . Sa se determine elementele simetrizabile. Rezolvare :elementul neutru: xoe=eox=x x Z xe-2x-2e+6=x x Z identificand coeficientiilui x obtinem e=3 x Z e simetrizabil daca x ' Z astfel incat xox=xox=3 xx-2x-2x+6=3
x2

x(x-2)=2x-3

x' =

punem conditia ca si

2x 3 Z x2

2x 3 x2 2+

punand condita sa existe rezulta

1 Z deci x-2 divide pe 1 x2

rezulta x-2=1 sau x-2=-1 deci elementele simetrizabile sunt 3 si 1 OBSERVATIE:pentru legile definite pe multimi finite la care se poate construi tabla legii de compozitie proprietatile se pot vedea din tabla astfel: comutativitate:daca tabla e simetrica fata de diagonala principala elementul neutru : e elementul pe linia caruia se regasesc elementele multimi neschimbate elementele simetrizabile :sunt elementele pe linia carora gaseste elementul neutru

MONOIZI,GRUPURI. Definitie:Fie M o multime si ,,o o lege de compozitie pe M spunem ca (M,o) are structura algebrica de monoid daca legea ,,o e asociativa are element neutru Definitie:Fie M o multime si ,,o o lege de compozitie pe M spunem ca (M,o) are structura algebrica de monoid comutativ daca legea ,,o e asociativa are element neutru comutativa Definitie:Fie G o multime si ,,o o lege de compozitie pe G spunem ca (G,o) are structura algebrica de grup daca legea ,,o e asociativa are element neutru orice element e simetrizabil Definitie:Fie G o multime si ,,o o lege de compozitie pe G spunem ca (G,o) are structura algebrica de grup comutativ (abelian) daca legea ,,o e asociativa are element neutru orice element e simetrizabil comutativa Definitie:Fie (G,o)un grup a G se numeste ordinul lui a si se noteaza ord(a) cel mai mic numar natural n cu proprietatea ca a o a o244 = e unde e e 14 a..... o a 4 3
de n ori

elementul neutru.Daca nu exista n cu aceasta proprietate atunci a are ordinul infinit Definitie:Fie (G,o)un grup MG spunem ca (M,o) e subgrup al lui (G,o) daca: M e parte stabila a lui G in raport cu legea ,,o x M simetricul lui x ' M Teorema: daca (M,o) e subgrup al lui (G,o) atunci M cu legea indusa are structura de grup Definitie:Fie (G,o) si ( H,) doua grupuri se numeste morfism intre cele doua grupuri o functie f : G H cu proprietatea f ( xoy ) = f ( x) f ( y ) x, y G

Definitie:Fie (G,o) si ( H,) doua grupuri se numeste izomorfism intre cele doua grupuri o functie f : G H cu proprietatile 1) f ( xoy ) = f ( x) f ( y ) x, y G 2) f e bijectiva Propritate : f : G H izomorfism intre (G,o) si ( H,) atunci f(e1)= e2 unde e1 este elementul neutru al lui (G,o) si e2 e elementul neutru al lui ( H,) INELE,CORPURI Definitie:( A,+, )are structura de inel daca : 1) (A,+) grup abelian 2) (A, ) monoid 3) inmultirea e distributiva fata de adunare adica x (y+z)=x y+x z si (y+z) x=y x+z x x,y,z A Definitie :Daca in plus inmultirea e si comutativa se numeste inel comutativ Definitie :Elementul neutru de la + se numeste zeroul inelului ( 0 ) Definitie :Elementul neutru de la a doua lege este elementul unitate al inelului 1 Definitie :Elementele simetrizabile in raport cu a doua lege de compozitie se numesc elemente inversabile in inel sau unitatile inelului Definitie: x,y A se numesc divizori ai lui zero in inel daca x,y 0 astfel incat x y= 0 Definitie: un inel fara divizori ai lui zero se numeste inel integru Definitie: un inel comutativ fara divizori ai lui zero se numeste domeniu de integritate Definitie: un inel in care 1 0 si x A x 0 e invesabil (adica simetrizabil in raport cu a doua lege de compozitie )se numeste corp Observatie : un corp nu are divizori ai lui zero Definitie:Fie (A,+, ) (B,*, o) doua inele se numeste morfism de inele o functie f:A B cu proprietatile : 1) f(x+y)=f(x)*f(y) x,y A 2) f(x y)=f(x)of(y) x,y A 3) f(1)=f(1) unde 1 este unitatea primului inel si 1este unitate celui de-al doilea inel Definitie: un morfism de inele se numeste izomorfism daca in plus fuctia e si bijectiva Analog pentru morfism si izomorfism de corpuri INELUL CLASELOR DE RESTURI MODULO n Zn

Fie n N* n 2 un numar natural fixat definim 0 =multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 0 (clasa lui 0) 1 =multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 1 (clasa lui 1) 2 =multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 2 (clasa lui 2) .. n1=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul n-1 (clasa lui n-1) Multimea acestor clase de resturi o notam cu Zn={ 0 , 1 , 2 ,, n1} numita multimea claselor de resturi modulo n Pe aceasta multime definim doua legi de compozitie : Adunarea: x + y = restul impartirii lui x+y la n Inmultirea ; x y = restul impartirii lui x y la n Proprietatile adunarii: asociativitate comutativitate element neutru 0 orice element e simetrizabil fata de + adica are un opus a = n a Proprietatile inmultirii: asociativitate comutativitate element neutru 1 nu orice element e simetrzabil singurele elemente inversabile in Zn sunt numerele prime cu n (Zn, +, )are structura de inel numit inelul claselor de resturi modulo n Observatie: daca n e numar prim (Zn, +, ) are structura de corp pentru un sistem cu coeficienti in Zn se poate aplica regula lui Cramer doar daca determinantul sistemului e numar prim cu n pentru o matrice coeficienti in Zn exista inversa ei doar doar daca determinantul matricei e numar prim cu n A-1=(detA)-1 A* pentru polinoame cu coeficienti in Zn doar daca n e numar prim se poate face impartirea

PROGRESII ARITMETICE Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o constanta numita ratie (r) Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e medie aritmetica intre a si c adica b = an=a1+(n-1)r Sn=
n(2a1 + (n 1)r ) 2
a+c 2

unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4++an

PROGRESII GEOMETRICE Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o constanta numita ratie (q). Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b = ac . in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c sunt in progresie geometrica daca b2=ac an=a1qn-1
(q n 1) Sn= a1 unde am notat cu Sn=a1+a2+a3+a4++an q 1

PROBABILITATI
nr.cazurifavorabile nr.cazuriposibile

Probabilitatea=

LOGARITMI
log a b =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b. log a b exista doar pentru a > 0, b > 0, a 1

log a a b = b (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi scris

ca log in orice baza vreau) log a b = c revine la b = a c logab+ logac= loga(bc) logab- logac= loga( ) logabp=p logab
log a p b = 1 log a b p 1 log a b = log b a b c

a loga b = b

daca a>1 functia log e crescatoare adica logab> logac b>c daca a<1 functia log e descrescatoare adica logab> logac b<c

EXPONENTIALA

(a )
x

a x a y = a x+ y ax = a x y y a 1 = ax x a
y

= a x y

COMBINARI Permutari de n se noteaza Pn Pn=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma cu n elemente Aranjamente de n luate cate k se noteaza Ank
k An =

n! reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente ce se (n k ) !

pot forma dintr-o multime cu n elemente Combinari de n luate cate k se noteaza Cnk
k Cn =

n! reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k elemente ce k !(n k )!

se pot forma dintr-o multime cu n elemente.

0 1 2 n Cn + Cn + Cn + ... + Cn = 2n

Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2n Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n elemente

este Cnk FUNCTII Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g se rezolva sistemul
y = f ( x) y = g ( x)

Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie. Inversa functiei f: Daca f ( x) = y atunci f 1 ( y ) = x Intersectia cu Ox a graficului functiei f se rezolva ecuatia f(x)=0 Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

Intersectia cu Oy a graficului functiei f Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie. Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul functiei f. In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei , graficul functiei nu taie axa Oy. FUNCTIA DE GRADUL DOI Varful parabolei este V , 2a 4a -daca a > 0 varful este punct de minim
este valoare minima iar 4a b

b punct de 2a b punct de 2a

minim maxim

-daca a<0 varful este punct de maxim

este valoare maxima iar 4a

Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are = 0 Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are
< 0 a > 0

Relatiile lui Viette Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini x1 , x2 au loc relatiile:
b x1 + x2 = a x x = c 1 2 a

Observatie x + x2 = ( x1 + x2 )
2 1 2

Ecuatia cu radacini x1 , x2
P = x1 x2

c b 2 x1 x2 = 2 a a 2 este x Sx + P = 0 unde S = x1 + x2 iar

o o o o o o o

Conditia Conditia Conditia Conditia Conditia Conditia Conditia

ca a 2 + bx + c 0 x este 0, a > 0 este 0, a < 0 ca a 2 + bx + c 0 x 2 este < 0, a > 0 ca a + bx + c > 0 x ca a 2 + bx + c < 0 x este < 0, a < 0 2 ca ecuatia a + bx + c = 0 sa aibe doua solutii reale este > 0 ca ecuatia a 2 + bx + c = 0 sa aibe doua solutii egale este = 0 ca ecuatia a 2 + bx + c = 0 sa nu aibe solutii reale este < 0

VECTORI IN PLAN
r r r
r

Modulul vectorului v = a i + b j este v = a 2 + b 2

r r r u r
r u r v w = ac + bd

Produsul scalar a doi vectori v = a i + b j si w = c i + d j este Suma a doi vectori v = a i + b j si w = c i + d j este

r u r r r v + w = (a + c)i + (b + d ) j r r r u r r r

Conditia ca doi vectori sa fie coliniarir doi vectori v si u sunt coliniri r daca exista a numar real astfel incat v = ar u r r r r r Daca vectorii sunt dati sub forma v = a i + b j si u = c i + d j conditia de coliniaritate revine la Daca A( xA , y A ) atunci AB = ( xB x A ) i + ( yB y A ) j uuu r r r Daca A( xA , y A ) vectorul de pozitie al lui A este OA = x A i + y A j se mai uu v noteaza rA
a b = c d si B( xB , yB )
uuu r r r

TRIGONOMETRIE x sinx cos x tgx ctgx 0 0 1 0 Nu exista /6(30o) /4(45o) /3(60o) /2(90o) 1 1 2 3
2 3 2 1 3 3 2 2 2
1

2 1 2
3
1 3

0 Nu exista 0

| cos(180o x) = cos x sin(90o x) = cos x | cos(90o x) = sin x sin 2 x + cos 2 x = 1 oricare ar fi x real
sin(180o x) = sin x tgx = sin x cos x

ctgx =

cos x sin x

GEOMETRIE
x xB y

Ecuatia dreptei AB : x A y A 1 = 0
yB 1

Panta dreptei AB o daca stiu doua puncte panta este mAB =

y A yB x A xB

a o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este b

o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este y y A = m( x x A ) Conditia de paralelism a doua drepte d1 d 2 md = md
1 2

Distanta dintre doua puncte mijlocul segmentului AB este M (

| AB |= ( x A xB ) 2 + ( y A yB ) 2
x A + xB y A + y B , ) 2 2 xA

yA 1 yB 1 = 0 yC 1

Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare xB

xC

Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand sistemul facut de ecuatiile lor. Aria triunghiului ABC este Aria triunghiului S ABC =
S ABC = 2
xA yA 1 yB 1 yC 1

unde

= xB xC

baza inaltimea 2 l2 3 4

Aria triunghiului echilateral cu latura l este: S =

In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza Aria triunghiului ABC (Heron) S ABC = p( p a )( p b)( p c) unde
p= a+b+c 2

Aria triunghiului ABC=

BC 2 = AC 2 + AB 2 2 AB AC cos( A) ) AC 2 = AB 2 + BC 2 2 AB BC cos( B) ) AB 2 = AC 2 + BC 2 2 BC AC cos(C )

Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic b2+c2=a2 Teorema cosinusului

BC AC sin C BC AB sin B AB AC sin A = = 2 2 2

Teorema sinusurilor

BC AC AB = = = 2R sin A sin B sin C

unde

R raza cercului

circumscris triunghiului Prima bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are ecuatia y=x. A doua bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si are ecuatia y=-x. Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul laturii opuse Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri congruente. In trunghiul dreptunghic sin =
Cateta _ opusa ipotenuza cos = Cateta _ alaturata ipotenuza

CONDITII DE EXISTENTA
E ( x)
3

E ( x) 0

exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existenta log a E ( x) ; E ( x) > 0 ; a > 0 ; a 1 daca avem numitor , avem conditia numitor diferit de 0.
E ( x)

arcsin E ( x) arccos E ( x)
tgE ( x)

1 E ( x) 1 1 E ( x) 1

E ( x)

+ 2 k

domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta ale expresiei care da functia.

FORMULE SUBIECTUL III

f e continua in a daca lim f ( x) = lim f ( x) = f(a)
x a x a

f ( x) f ( a ) = f '(a) xa Ecuatia tangentei la grafic in punctul de abscisa a este y f (a ) = f '(a)( x a) Panta tangentei la grafic in punctul a este f '(a) Monotonie fie f : D R unde D R D interval f derivabila pe D 1) daca f '( x) 0 x D atunci f e monoton descrescatoare pe D 2) daca f '( x) 0 x D atunci f e monoton crescatoare pe D 3) daca f '( x) < 0 x D atunci f e strict descrescatoare pe D 4) daca f '( x) > 0 x D atunci f e strict crescatoare pe D Punctele de extrem ale unei functii se determina din semnul derivatei Convexitate,concavitate fie f :[a, b] R de doua ori derivabila pe [a,b] 1)daca f "( x) 0 x (a, b) atunci f e convexa pe [a,b] 2)daca f "( x) 0 x (a, b) atunci f e concava pe [a,b] ASIMPTOTE Asimptote verticale : Daca lim f ( x) = spunem ca dreapta x=a asimptota verticala la stanga
Definitie lim
xa

x
x

Daca lim f ( x) = spunem ca dreapta x=a asimptota verticala la dreapta

a

Asimptote orinzontale Daca lim f ( x) = a , a R spunem ca dreapta y=a e asimptota orizontala la

x

; analog la . Asimptote oblice f ( x) Daca lim = m si lim( f ( x) mx) = n cu m, n R , spunem ca graficul lui x x x f are asimptota oblica la dreapta y=mx+n ; analog la F primitiva a lui f daca F ' = f Daca f e continua atunci f admite primitive
Daca

f ( x) g ( x) x [a, b] atunci

f ( x)dx g ( x)dx
a

Aria marginita de graficul functiei f axa Ox si dreptele x=a,x=b este

b

f ( x) dx

Volumul corpului obtinut prin rotatia in jurul axei Ox a graficului functiei

f :[a, b] R este f 2 ( x)dx

a

FORMULE DE DERIVARE

( xn ) = n xn1
,

x =1
,

( x2 ) = 2 x
,

( x3 ) = 3 x 2
,

a, = 0

(a )

x ,

= a x ln a
,

(e )
3

x ,

= ex
,

( )

x =
,

1 2 x

( )

x =

1 3 3 x2

( x) = n
n ,

1
n

x n 1

( sin x )

= cos x ( cos x ), = sin x 1 , ( tgx ) = 2 ( ctgx ), = 1 cos x sin 2 x

( arcsin x )

1 1 x2

( arccos x )

=
,

( arctgx )
( ln x )
,

1 1 + x2

( arcctgx )
,

1 1 + x2

1 x2

1 x

( log a x )

1 x ln a
,

(f

+ g ) = f , + g,
, ,

( f g)

= f , g,
,

(a f )

= a f ,

( f g)

= f , g + f g,

f f , g f g, = g2 g

FORMULE DE INTEGRARE

adx = ax + C
x a +1 + C pentru a -1 a +1 ln ax + b 1 1 x dx = ln x + C ax + b dx = a + C e ax ax ax x x x e dx = e + C e dx = a + C a dx = ln a + C cos ax sin xdx = cos x + C sin axdx = a + C sin ax cos xdx = sin x + C cos axdx = a + C tgxdx = ln cos x + C
a x dx =

ctgxdx = ln sin x + C 1 sin x dx = ctgx + C

2

cos x
2

1
2

dx = tgx + C

1 1 x dx = arctg + C 2 a a +a xa 1 1 x 2 a 2 dx = 2a ln x + a + C

x 1 dx = ln x 2 + a + C +a 2 1 dx = ln x + x 2 + a 2 + C 2 2 x +a 1 dx = ln x + x 2 a 2 + C 2 2 x a 1 x dx = arcsin + C a a2 x2 x dx = x 2 + a + C 2 x +a x dx = a x 2 + C 2 ax

LIMITE DE FUNCTII Dreapta reala incheiata R = R {, +} Operatii pe R , + = a = = a =

daca, a > 0 daca, a > 0 , a = a = daca, a < 0 + daca, a < 0 = , () = , () () = 1 1 1 =0 , = , = + 0 +0

CAZURI DE NEDETERMINARE
0 0

1 00 0

REGULI PENTRU LIMITELE FUNCTIILOR ELEMENTARE Teorema: lim (ax n + bx n1 + cx n 2 + ...) = lim (ax n ) =
x x

lim (

ax + bx + ... ax ) = lim p p 1 x + x + ... x x p

n n

n 1

arctg =

arcctg =0 2 2 , pt.a > 1 , pt.a > 1 loga0= loga = , pt.a < 1 , pt.a < 1
, pt.a > 1 0, pt.a < 1
ln 0 = 0, pt.a > 1 a- = , pt.a < 1

arctg- =-

arcctg- =

cazuri particulare ln = a= 1)

REZOLVAREA CAZURILOR DE NEDERMINARE

0 sau aplic regula lui LHospital 0
xa

sau folosim urmatoarele limite remarcabile : daca lim f(x)=0 atunci

lim
xa

sin f ( x) tgf ( x) arcsin f ( x) arctgf ( x) = 1 lim = 1 lim = 1 lim =1 x a f ( x) xa xa f ( x) f ( x) f ( x)

p

(1 + f ( x) ) 1 = p ln(1 + f ( x)) a f ( x) 1 = ln a lim = 1 lim lim xa xa xa f ( x) f ( x) f ( x) 2) daca x tinde la scot factor comun fortat puterea cea mai
mare , daca nu merge aplic regula lui LHospital ATENTIE daca x tinde la x2 = x = x

daca x tinde la 3) 0 din f g scriu

x2 = x = x

f g sau 1 1 g f

rezulta cazul

0 sau 0

4) daca apar radicali amplific cu conjugata sau scot factor comun fortat puterea cea mai mare 5) 1 folosim urmatoarea limita remarcabila daca lim f(x)=0 atunci
xa

lim (1 + f ( x) )
xa

1 f ( x)

=e
f g = e g ln f

6,7) 00 si 0 folosim ca

OPERATII CU VECTORI

1) ADUNAREA VECTORILOR -REGULA PARALELOGRAMULUI Se aseaza cei doi vectori cu aceeasi origine,iar suma lor e diagonala paraleogramului avandu-i pe cei doi vectori ca laturi ,si originea comuna cu cei doi vectori :

-REGULA TRIUNGHIULUI Se aseaza cei doi vectori unul cu originea in extremitatea celuilalt(de exemplu v cu originea in extremitatea lui u),suma celor doi vectori este latura triunghiului format de cei doi vectori ,avand aeeasi origine cu u si aceeasi extremitate cu v.

2)SCADEREA VECTORILOR Se aseaza cei doi vectori cu aceeasi origine ,iar diferenta lor este a treia latura a triunghiului ,orientat catre descazut(cel din care scazi).

POLINOAME

Impartirea polinoamelor Teorema impartirii cu rest D=IC+R D=deimpartit I=impartitor C=catul R=restul gradul restului <gradul impartitorului Observatie : Folosim de multe ori teorema imartirii cu rest pentru a afla restul cand nu pot face imartirea polinoamelor Astfel: -scriu teorema impartirii cu rest -aflu gradul restului din conditia (gradul restului <gradul impartitorului) - dau lui x ca valori radacinile impartitorului Exemplu: Suma coeficientilor unui polinom f Suma coeficientilor unui polinom f este f(1) Restul impartirii lui f la X-a Th : Restul imartirii lui f la X-a este f(a) Conditia ca un polinom sa aibe radacina a Definitie: fK[X] spunem ca aK e radacina pentru f daca f(a)=0

Conditia ca un polinom sa aibe pe a radacina dubla fK[X] spunem ca aK e radacina dubla pentru f daca doua dintre radacinile polinomului sunt egale cu a ( x1=x2=a ) f se divide cu (x-a)2 f(a)=f (a)=0 Conditia ca un polinom cu coeficienti intregi sa aibe radacini intregi Daca f Z[X] si are radacini intregi atunci ele sunt divizori ai termenului liber Conditia ca un polinom cu coeficienti intregi sa aibe radacini rationale p Daca f Z[X] are radacini rationale (de forma q ) atunci p e divizor

al termenului liber iar q e divizor al coeficientului dominant Conditia ca un polinom cu coeficienti rationali sa aibe radacini de forma a + b Daca fQ[X] si are radacina a+ b atunci are si radacina a- b Conditia ca un polinom cu coeficienti reali sa aibe radacini complexe nereale Daca fR[X] si are radacina a+ib atunci are si radacina a-ib Rezolvarea unei ecuatii de grad mai mare sau egal cu 3 In general pentru rezolvarea unei ec de grad mai mare sau egal cu trei caut o radacina a (eventual folosind teoremele anterioare) si daca gasesc radacina a fac imparirea cu X-a . Restul trebuie sa dea 0 , si folosind teorema impartirii cu rest practic reusesc descompunerea in doua polinoame unul de grad 1 si unul cu un grad mai putin decat cel initial Divizibilitatea polinoamelor Definitie Fie f,gK[X] spunem ca f se divide cu g sau ca g divide pe f ,daca restul impartirii lui f la g este 0 Teorema : Fie f,gK[X] f se divide cu g orice radacina a lui g e radacina pentru f
Relatiile lui Viette ec de gr III ax3+bx2+cx+d=0 unde a,b,c,dC a0

b x1 + x2 + x3 = a c x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = a d x1 x2 x3 = a

Observatie 1

c b ( x1 + x2 + x3 ) 2 2( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 2 2 2 2 x1 + x2 + x3 = a a Observatie 2
3 3 3 Pentru x1 + x2 + x3

procedam astfel

3 2 x1 radacina deci verifica ecuatia ax1 + bx1 + cx1 + d = 0 (1) 3 2 x2 radacina deci verifica ecuatia ax2 + bx2 + cx2 + d = 0 (2) 3 2 x radacina deci verifica ecuatia ax3 + bx3 + cx3 + d = 0 (3)

adunand relatiile obtinem 3 3 3 2 2 2 3 3 3 a( x1 + x2 + x3 ) +b( x1 + x2 + x3 )+c( x1 + x2 + x3 )+3d=0 aflam pe x1 + x2 + x3

ec de gr IV ax4+bx3+cx2+dx+e=0 unde a,b,c,d,eC a0

b x1 + x2 + x3 + x4 = a x x + x x + x x + x x + x x + x x = c 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4 a x x x + x x x + x x x + x x x = d 1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4 a e x1 x2 x3 x4 = a Observatie 2 2 2 x12 + x2 + x3 + x4 = c b ( x1 + x2 + x3 + x4 ) 2( x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 + x1 x4 + x4 x3 + x2 x4 ) = 2 a a
2 2

MATRICE Inmultirea matricelor

a b A B = d e g h

c p q r f s t u i w v z

Am impartit matricele asttfel: -prima in linii a doua in coloane Vom inmultii linia 1 din matricea A cu col1 din B Apoi linia 1 din matricea A cu col2 din B Apoi linia 1 din matricea A cu col3 din B Ele reprezilnat linia 1 a matricei podus La fel linia a2a a lui A pe rand cu fiecare col din B Apoi linia a3a a lui A cu fiec col din B a b c p q r A B = d e f s t u g h i w v z = linia1_ A col1_ B linia1_ A col 2 _ B linia1_ A col 3 _ B linia 2 _ A col1_ B linia 2 _ A col 2 _ B linia 2 _ A col 3 _ B linia3 _ A col1_ B linia3 _ A col 2 _ B linia3 _ A col 3 _ B a b c p q r ap + bs + cw aq + bt + cv ar + bu + cz A B = d e f s t u = dp + es + fw dq + et + fv dr + eu + fz g h i w v z gp + hs + iw gq + ht + iv gr + hu + iz Matricele I 2 , I 3 , O2 si O3

1 I2 = 0

Ele au I 2 X = X I 2 = X pentru orice matrice X patratica de ordin 2 I 3 X = X I 3 = X pentru orice matrice X patratica de ordin 3

1 0 0 I3 = 0 1 0 0 0 0 O2 = 0 0 1 1 si 0 0 n n propreitatile I 2 = I 2 , I 3 = I 3 ,

0 0 0 O3 = 0 0 0 0 0 0

INVERSA UNEI MATRICE O matrice patratica e inversabila daca si numai daca are determinantul diferit de 0 Inversei unei matrice : Inversa unei matrice A se noteaza A-1 si are proprietatea AA-1=A-1A=In Pentru calculul inversei se procedeaza astfel -calculez determinantul matricei care trebuie sa dea nenul -calculez transpusa matricei A notata At matrice care se obtine din matricea A schimband liniile cu colanele ( adica linia1 devine col 1, linia2 devine coloana 2, etc) -calculez matricea adjuncta notata A formata din comlementii algebrici ai matricei A calculati in matricea transpusa 11 21 31 12 22 32 23 33 pt matricea de ordin 3 Adica A= 13

11 21 12 22 si A = pt matricea de ordin 2
unde (determinantul obtinut din matricea A taind linia i si coloana j) 1 - aflu inversa A-1= det A A Exemplu1: 3 4 A= 2 3 detA=9-8=1 3 2 At = 4 3

ij = (1)i + j

(1)1+1 3 (1)1+ 2 4 A* = 2 +1 2+ 2 ( 1) 2 (1) 3

1 A-1= det A A

3 4 A* = 2 3

3 4 A1 = A* = 2 3 cum detA=1 rezulta

Exemplul2:

1 2 A = 0 1 0 0 det(A)=1 1 0 At = 2 1 3 2

3 2 1
0 0 1 0 1 0 1 0 0 (1)3 (1) 4 (1)5 2 0 3 1 1 0 3 1 1 0 2 0 (1) 4 2 1 3 2 1 0 ( 1)5 3 2 1 0 6 ( 1) 2 1

2 1 (1) 2 0 A* = (1)3 2 (1) 4 0 1 1 2 * A = 0 1 0 0

1

1 2 1

1 2 1 1 * * A = A = A = 0 1 2 det ( A ) 0 0 1

DETERMINANTI Determinant de ordin doi a b = ad bc c d Determinant de ordin trei

Regula a b d e g h

lui Saruss pt calculul determinantilor c f i

Se a d g

copiaza primele doua linii b c e f h i

c f

a b d e

Deci det A= a e i + d h c + g b f g e c a h f d b i

Aplicatiile determinantilor in geometrie x y 1

xA
Ecuatia dreptei AB :

xB

yA 1 = 0 yB 1 xA xB yA 1 yB 1 = 0 yC 1 xA = xB xC yA 1 yB 1 yC 1

Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare

xC

Aria triunghiului ABC este

S ABC =

unde

SISTEME

Natura unui system

Un sistem poate fi: sistem incompatibil (adica nu are solutii) sistem compatibil (adica are solutii) compatibil determinat (adica are solutie unica) compatibil nedeterminat (adica are o infinitate de solutii)

Conditia ca un sistem sa fie compatibil determinat Un sistem e compatibil determinat daca are determinantul diferit de 0 Metoda lui Cramer-pentru rezolvarea unui sistem compatibil determinat

Daca A este matricea coeficientilor daca detA0 sistemul e compatibil determinat si pot aplica regula lui Cramer y z x adica x= det A y= det A z= det A ,e.t.c x =det obtinut din matricea A inlocuind coloana coeficientilor lui x cu coloana termenilor liberi ;analog y , e.t.c.