VALSUL PDURII STROE MIRUNA-IOANA COALA CU CLASELE I-VIIIMIHAIL SADOVEANUBRILA

Un bru verde al naturii se rsfira n tain peste munii i cmpiile scldate n poezie i muzic. Este pdurea, podoaba cea mai de pre a planetei i a sufletului nostru purtat n vibraii seculare. Constituie o oaz de linite potrivit pentru relaxare i recreere, iar peisajul este surprinztor. Nuanele de verde se mbin cu valurile line i umede ale aerului rcoros alunecnd pe linia melodic a ciripitului de psrele. n acest tablou mirific al naturii, prin pdurile de foioase i de conifere, se observ jocul micilor bulgrai albi cu codie pufoase, saltul ginga al cprioarelor i dansul fluturilor ntr-un vals al frunzelor. n zona montan se remarc abundena brazilor care cnt, n fonetul lor, frumuseea naturii. Lemnul moale, uor, de culoare alb-glbui a acestor conifere permite transformarea sentimentelor n imagini pierdute. n farmecul diafan al cmpiilor, stejarul se impune cu o coroan larg neregulat, iar smaraldele verzi sunt mari, lucioase i crestate. Este mndru de fructele lui, ghindele, care-i atrna uor de crengi. Pe scoara aspr i ridat a trunchiului se zrete un zmbet ascuns atunci cnd veveriele se hrnesc cu rodul lui. Paleta de culori a lemnului spiritualizeaz i universalizeaz imaginea. Locuitorii regiunilor de munte sunt unici, atrai de mirosul puternic de rin a aerului de diminea care i nvluie n parfumul pdurii. Este un vals al timpului pierdut n structura fr de sfrit a imaginaiei. Sunt eu, unic i temtoare, care respir sunetul diafan al Divintii. Leagnul creaiei mi poart simurile ctre visare i mi rspunde ciudat, straniu. M regasesc tcut i firav admirnd creaia universal i nu neleg parc emoia ce m cuprinde gradat. Trairile surprinztoare i desfac aripile i acoper cu ele struina pdurii. Eternitatea inuturilor, desprinse parc din operele lui Hoga, trec duresoase i schimbtoare peste limita timpului. Adorm acum i m cuprinde acelai sentiment de tcere mulumitoare c veacurile se zbat n schimbare i valseaz cu ele i sufletul meu aflat n slujba minunilor create simplu, dar totui profund. Nu mai pot spune dect c noaptea mi mprumut visele i visurile i mi subiaz simurile. Triesc din nou valsul tcerii i al nemuririi.