CONDUCEREA AUTOMOBILULUI Urcarea in automobil Atunci cind automobilul se gaseste parcat pe partea dreapta a drumului, accesul se face ocolind

prin partea din fata pentru a putea supraveghea vehiculele care circula pe carosabil si a evita acrosarea. Parasirea automobilului se face ocolind prin spatele acestuia. Inainte de urcare se va face un control sumar al automobilului, verificind vizibilitatea parbrizului si geamurilor, presiunea pneurilor, vizibilitatea numarului de inmatriculare, functionarea luminilor si semnalizarilor, functionarea stergatoarelor, nivelul uleiului de ungere, nivelul combustibilului, etc. Dupa urcare se va regla pozitia scaunului, a spatarului si pozitia oglinzilor apoi se va atasa centura de siguranta. Pozitia corecta a scaunului trebuie sa permita apasarea completa a pedalei ambreiajului fara a se intinde piciorul si fara a-l misca din sold. Pozitia corecta a spatarului trebuie sa permita actionarea celui mai indepartat buton din bord fara dezlipirea corpului de spatar.

Pornirea motorului De obicei, automobilul este parcat cu maneta de viteze in treapta I si frina de mina actionata. Pentru a porni motorul se introduce cheia in contact, se apasa total ambreiajul, se duce maneta de viteze in pozitia liber, se apasa putin pedala de acceleratie, se roteste cheia de contact pina la actionarea de scurta durata a demarorului, apoi se elibereaza cheia, cind motorul a pornit. Dupa pornirea motorului se poate elibera pedala ambreiajului si se lasa motorul sa functioneze pentru o usoara incalzire, accelerind usor daca are tendinta de oprire.

Pornirea de pe loc Obligatiile conducatorului auto la pornirea de pe loc : Sa se asigure de inchiderea usilor ; Sa regleze pozitia scaunului si a spatarului; Sa regleze pozitia corecta a oglinzilor ; Sa-si ataseze centura de siguranta si sa ceara pasagerilor sa-si ataseze centura ; Sa se asigure ca pe drumul pe care va intra nu circula vehicule pe care le poate stinjeni ; Sa semnalizeze intentia schimbarii pozitiei autovehiculului ; Sa slabeasca frina de ajutor ; Sa nu foloseasca telefonul mobil in timpul mersului.

Ordinea operatiilor care trebuie efectuate pentru pornirea de pe loc a autovehiculului: Apasarea totala a pedalei de ambreiaj (debraiere) ; Cuplarea in treapta I de viteza ; Asezarea piciorului drept pe pedala de acceleratie; Asigurarea in oglinda retrovizoare si lateral-spate stinga ; Semnalizarea la stinga; Eliberarea frinei de mina, simultan cu: - Apasare moderata a pedalei de acceleratie si urmarirea turatiei motorului; - Slabirea progresiva a pedalei ambreiajului, pina cind turatia motorului scade simtitor si accelerarea simultana pina cind automobilul porneste usor de pe loc; - Se urmareste mentinerea turatiei motorului; - Se continua slabirea lenta, progresiva a ambreiajului evitind aparitia socurilor.

Volanul se actioneaza cu miscari lente si de mica amplitudine, asteptindu-se reactia automobilului la miscarea efectuata si corectarea daca este necesar. Se va corecta tendinta de a misca volanul cu amplitudini mari sau prea vioaie ceea ce ar conduce la o supracompensare a virajului si la mersul serpuit al automobilului. Miinile nu trebuie sa stringa tare volanul sau sa stea crispate. Toate manevrele se efectueaza cu privirea indreptata la drum, fara a privi picioarele, miinile, maneta cutiei de viteze sau pedalele. Se va evita oprirea automobilului in treapta I fara debraiere (apasarea totala a pedalei ambreiajului) deoarece se produc socuri.

Schimbarea in treapta a II-a de viteze Pentru schimbarea in treapta a II-a, trebuie marita viteza automobilului prin apasarea progresiva a acceleratiei, apoi, printr-o miscare rapida, piciorul drept se ridica de pe acceleratie iar stingul, simultan, va apasa puternic pedala ambreiajului la podea. Maneta schimbatorului se va trece in pozitia liber, apoi, dupa o mica pauza, se va impinge in locasul treptei a II-a, piciorul sting se ridica progresiv de pe ambreiaj, in punctul critic se intirzie putin miscarea, simultan, piciorul drept apasa progresiv pedala acceleratiei urmarind mentinerea turatiei motorului fara supraturare dar si fara tendinta de oprire a acestuia, mina dreapta revine pe volan. Dupa ridicarea completa a pedalei ambreiajului piciorul sting se aseaza in stinga pedalei, sprijinit de podea, fara sa atinga pedala. Toate aceste miscari, vor fi efectuate fara ca privirea sa se abata de la drum si fara a se misca necontrolat volanul.

Oprirea Pentru oprirea voluntara a autovehiculului pe partea dreapta, motorul raminind pornit, (pe drumurile cu sens unic se poate opri si pe partea stinga) soferul trebuie sa execute urmatoarele manevre : Asigurarea in oglinda retrovizoare dreapta ca se poate executa manevra; Semnalizare dreapta (stinga daca opreste pe stinga drumului cu sens unic) ; Piciorul drept paraseste pedala de acceleratie si trece pe pedala de frina pe care o va apasa usor, obtinind o reducere a vitezei ; Se dirijeaza autovehicolul spre partea dreapta a drumului ; Se debraiaza total ; Se actioneaza pedala de frina pina la oprirea autovehiculului ; Se actioneaza frina de mina; Se duce maneta schimbatorului de viteze la punctul mort si se elibereaza pedala ambreiajului urmata imediat de pedala frinei.

Pina la oprirea totala a autovehiculului se va urmari mentinerea ambelor miini pe volan. Oprirea in trafic, la semafor sau la obstacole, se face la inceput prin apasarea usoara a pedalei de frina pentru reducerea vitezei. Cind turatia motorului scade se apasa pedala ambreiajului total, continuind frinarea pina la oprirea pe loc. Daca oprirea este de scurta durata putem mentine ambreiajul si frina apasate, maneta de viteze o trecem in treapta I, asteptind pornirea. Daca oprirea este de durata mai lunga trecem maneta de viteze pe liber, ridicam pedala ambreiajului si continuam sa apasam pedala de frina atit cit este necesar ca automobilul sa nu se miste. Oprirea voluntara este imobilizarea voita, cu durata de maximum cinci minute, a unui autovehicul aflat pe drumul public, conducatorul raminind in autovehicul. Oprirea voluntara se face numai pe partea dreapta a drumurilor, paralel cu trotuarul, cit mai aproape de margine. Pe drumuri cu sens unic oprirea se poate face si pe partea stinga. In afara localitatilor oprirea se face numai in afara partii carosabile. Noaptea sau in conditii de vizibilitate redusa se vor aprinde luminile de pozitie pe timpul opririi. Pe timpul opririi usile se pot deschide numai dupa o temeinica asigurare ca aceasta nu pune in pericol pe ceilalti participanti la trafic. La oprire se va urmari ca mina dreapta sa nu paraseasca volanul, pentru a scoate maneta la punctul mort, decit dupa oprirea totala a vehiculului. Pentru corectarea tendintei de frinare brusca la oprire, se va exersa apasarea progresiva a pedalei de frina, proportional cu viteza de deplasare a autovehiculului, astfel incit la momentul opririi, presiunea pe pedala sa fie minima.

Trecerea intr-o treapta superioara de viteza : Pentru a ajunge la valori superioare ale vitezei este necesara marirea turatiei motorului, turatie care se transmite rotilor prin intermediul cutiei de viteze. Deoarece turatia motorului este limitata, pentru marirea vitezei este necesara multiplicarea turatiei si aceasta se obtine cu ajutorul cutiei de viteze, care multiplica turatia motorului in trepte fixe. Schimbarea treptelor de viteza se face astfel : Dupa pornirea automobilului in trepta I, se mareste turatia motorului si, la atingerea unei turatii specifice fiecarui tip de automobil, se apasa total ambreiajul, simultan se ridica piciorul drept de pe acceleratie si se trece maneta in treapta a II-a, se reia accelerarea si se ridica progresiv ambreiajul marind viteza, apoi, din nou se mareste turatia pina la o valoare specifica, se apasa total ambreiajul, simultan se ridica piciorul drept de pe acceleratie si se trece maneta in treapta a III-a, repetindu-se manevra si la viteza a IV-a si a V-a. In timpul efectuarii acestor manevre, privirea va ramine atintita spre drum, pe traiectoria automobilului, fara sa se indrepte sau sa intirzie pe miini, picioare, pedale sau manete. Maneta de viteze se va gasi prin pipaire si atingere fara a atrage privirea. Spatele soferului trebuie sa ramina fixat in spatarul scaunului pentru ca, in momentul manevrarii manetei schimbatorului, mina stinga sa nu roteasca volanul.

Reducerea vitezei : Pentru a reduce viteza prin schimbarea dintr-o treapta superioara intr-o treapta inferioara se va efectua urmatoarea succesiune de manevre: 1. Micsorarea vitezei prin reducerea apasarii pedalei de acceleratie si actionarea frinei de serviciu pina la valoarea vitezei pe care o dorim ; 2. Debraierea totala; 3. Trecerea piciorului drept pe acceleratie fara a apasa pedala ; 4. Schimbarea vitezei in treapta inferioara ; 5. Slabirea lenta a ambreiajului si reluarea usoara a apasarii acceleratiei fara a produce socuri.

Privirea Trebuie sa fie indreptata in fata la circa 60 100 m (la vireze mai mari, in afara localitatii privirea trebuie orientata la distante mai mari), in principal, si in partile laterale ale autovehiculului, in plan secundar, astfel incit privirea sa observe toate evenimentele care se succed in fata si in partile laterale ale autovehiculului pe toata perioada deplasarii.

Privirea va trebui sa selecteze numai informatiile necesare unei bune conduceri (autovehicule, pietoni, indicatoare, marcaje, semafoare, animale, etc) , fara a fi atrasa de elemente cotidiene ale traficului (reclame, vitrine, aspect estetic, imbracaminte, etc.). Privirea nu trebuie sa se indrepte spre pedale sau maneta de viteze si sa nu intirzie prea mult pe oglinzi si aparate de bord. La anumite intervale de timp, privirea trebuie sa treaca rapid pe fiecare oglinda, pe partile laterale ale drumului, la distanta mai mica sau mai mare in fata, sa observe toate indicatoarele si marcajele, sa observe denivelarile si portiunile periculoase ale drumului, sa aprecieze intentiile celorlalti participanti la trafic si sa sesizeze aparitia unor situatii critice care prezinta pericol. La apropierea de intersectii privirea trebuie sa urmareasca de la distanta modul de reglementare a prioritatii (indicatoare, marcaje, semafoare, agenti circulatie) astfel incit, la intrarea in intersectie, soferul sa stie daca si cui trebuie sa acorde prioritate si din care directii sa se asigure. In timpul orelor de practica, viitorul sofer va trebui sa invete sa priveasca, in fiecare moment, acolo unde este nevoie pentru viitoarea actiune a sa. ( Nu este nevoie sa priveasca dupa indicatoare de interzicere a opririi daca nu intentioneaza sa opreasca).

Incadrarea la intrare in intersectie In intersectiile fara marcaje se vor ocupa urmatoarele pozitii : Vehiculele care vor vira la dreapta, pozitia din dreapta (linga bordura din dreapta); Vehiculele care vor vira la stinga, pozitia din stinga (linga axul drumului); Vehiculele care vor merge inainte, oricare din cele doua pozitii. Daca in intersectie exista traseu de tramvai si nu este loc suficient, toate vehiculele se aseaza pe un singur rind, lasind liber traseul tramvaiului.

Executarea virajului intr-o intersectie nedirijata. Pentru a efectua un viraj la dreapta intr-o intersectie nedirijata, conducatorul auto trebuie sa respecte urmatoarele : 1. Sa hotarasca dinainte traseul pe care il va urma si directia de schimbat ; 2. Sa observe cu atentie indicatoarele si marcajele, de la o distanta cit mai mare si sa le respecte semnificatia; 3. Sa fie atent la semnalele speciale de avertizare, la semnalele politistului sau la semnalizarea temporara si sa le respecte ; 4. Sa semnalizeze intentia de schimbare a directiei, cu 50 m inainte de a o efectua, in localitati si 100m inainte, in afara localitatilor ; 5. Sa semnalizeze noaptea prin schimbarea luminilor de intilnire cu cele de drum, in intersectiile nedirijate prin semnale luminoase sau de politisti;

6. 7. 8. 9. 10. 11.

Sa se incadreze inainte de intrare in zona de preselectare pe directia de urmat ; Sa reduca viteza la cca 30 m de intersectie ; Sa schimbe viteza intr-o treapta inferioara la 5-10 m de intersectie ; Sa aplice regulile de prioritate a pietonilor ; Sa acorde prioritate biciclistilor care circula pe o pista semnalizata ca atare ; Sa se asigure si sa acorde prioritate tramvaielor ( tramvaiul care schimba directia de mers spre stinga pierde prioritatea); 12. Sa se incadreze cit mai aproape de bordura din dreapta, fara a calca peste aceasta ; 13. Sa nu ajunga cu rotile din fata pe partea stinga a drumului sau pe banda de circulatie alaturata (viteza de deplasare la viraje trebuie sa fie proportionala cu viteza de rotire a volanului). Pentru a efectua un viraj la stinga intr-o intersectie nedirijata conducatorul auto trebuie sa respecte urmatoarele : Sa hotarasca dinainte traseul pe care il va urma si directia de schimbat ; Sa observe cu atentie indicatoarele si marcajele si sa le respecte semnificatia; Sa fie atent la semnalele speciale de avertizare, la semnalele politistului sau la semnalizarea temporara si sa le respecte ; Sa semnalizeze intentia de schimbare a directiei cu 50 m inainte de a o efectua in localitati si 100m inainte in afara localitatilor si pe tot timpul cit se circula in zona de preselectie ; Sa semnalizeze noaptea prin schimbarea luminilor de intilnire cu cele de drum, in intersectiile nedirijate prin semnale luminoase sau de politisti; Sa se incadreze linga axul drumului inainte de intrare in zona de preselectare; Sa reduca viteza la cca 30 m de intersectie ; Sa schimbe viteza intr-o treapta inferioara la 5-10 m de intersectie ; Sa se asigure si sa acorde prioritate tuturor vehiculelor care vin din dreapta, celor care vin din sens invers si tramvaielor (tramvaiul care schimba directia de mers spre stinga pierde prioritatea); Sa aplice regulile de prioritate a pietonilor ; Sa acorde prioritate biciclistilor care circula pe o pista semnalizata ca atare ; Se interzice depasirea in intersectiile nedirijate ; Daca in intersectie exista blocaje de circulatie nu este permisa patrunderea .

Pe timp nefavorabil, cind carosabilul este alunecos, manevrele se vor face la viteze mai mici pentru a evita derapajele. Este necesara o atentie marita pentru a intui intentiile conducatorilor auto care au uitat sa semnalizeze sau semnalizarea nu functioneaza.

Depasirea Depasirea este manevra prin care un vehicul trece inaintea altui vehicul care se afla in mers, oprit sau stationat, in acelasi sens de mers, daca prin aceasta se trece peste sau se incalca axul drumului, indiferent ca acesta este materializat sau imaginar. Depasirea se face numai pe partea stinga, in sensul de mers, cu exceptia vehiculelor ale caror conducatori au semnalizat si s-au incadrat corespunzator schimbarii directiei de deplasare spre stinga si a tramvaielor, care se depasesc pe partea dreapta. Tramvaiele aflate in mers pot fi depasite si pe partea stinga pe drumuri cu sens unic sau cind nu exista patiu suficient intre sina din dreapta si marginea drumului. Obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea : Sa se asigure ca cel care il urmeaza sau il precede nu a semnalizat intentia depasirii si ca nu exista pericol ; Sa semnalizeze intentia de depasire ; Sa pastreze o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depasit ; Sa reintre pe banda de circulatie initiala, dupa ce s-a asigurat, in conditii de siguranta.(numai dupa ce a vazut in oglinda retrovizoare interioara vehiculul depasit, pentru a nu intra peste acesta). Obligatiile conducatorului de vehicul care este depasit : Sa nu mareasca viteza de deplasare ; Sa circule cit mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.

Se interzice depasirea vehiculelor : In intersectiile cu circulatie nedirijata prin mijloace de semnalizare rutiera ori de catre politisti ; In apropierea virfurilor de rampa, cind vizibilitatea este redusa sub 50m ; In curbe si oricare alte locuri cind vizibilitatea este redusa sub 50 m ; Pe pasaje, poduri, sub poduri, si in tuneluri. In aceste locuri pot fi depasite vehicule cu tractiune animala, motociclete, ciclomotoare, biciclete daca lungimea segmentului de vizibilitatee ste mai mare de 20 m, iar latimea drumului este mai mare de 7 m ; Pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje ; Pe treceri la nivel cu calea ferata curenta si la mai putin de 50 m de aceasta ; In statii de tramvai, cind este oprit si nu exista refugiu ; In zona de actiune a indicatorului Depasirea Interzisa ; Cind pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu care desparte sensurile de mers, iar vehiculele circula pe contrasens; In situatia cind din sens opus se apropie un alt vehicul al carui conducator este obligat sa efectueze manevre de evitare; In locul in care s-a format o coloana in asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus. Se interzice depasirea coloanei oficiale asigurate, inainte si in urma, cu echipaje ale politiei.

Depasirea este una din manevrele periculoase in trafic , daca nu se respecta in totalitate regulile de circulatie, obligatiile conducatorilor de vehicule si normele de conduita preventiva. Pentru a evita orice pericol, la efectuarea acestei manevre, este necesara respectarea de catre conducatorul auto a urmatoarelor recomandari: Sa se asigure ca exista suficienta rezerva de putere a motorului pentru a efectua , in siguranta, aceasta manevra; Sa se asigure ca intentia de executare a manevrei a fost inteleasa si de ceilalti participanti la trafic; Sa nu efectueze depasirea de grupuri de vehicule ci numai vehicule individuale; Sa aprecieze corect distanta si viteza de deplasare a vehiculului care urmeaza a fi depasit si a celor aflate in trafic pe contrasens; Sa pastreze o distanta laterala mai mare si sa reduca viteza la depasirea vehiculelor cu tractiune animala si a celor cu doua roti; Daca, in faza incipienta, constata ca aprecierea a fost eronata trebuie sa renunte la manevra, fara ezitare; Sa se reinscrie in fata vehiculului depasit numai dupa ce acesta a fost observat in oglinda retrovizoare si exista siguranta ca nu va fi acrosat;

Pe timp nefavorabil si noaptea distantele sunt mai dificil de apreciat si se recomanda luarea unor masuri de siguranta in plus.

Intoarcerea Pentru efectuarea manevrei de intoarcere prin manevre inainte/inapoi este necesara o asigurare temeinica, manevra executindu-se astfel: Miscarea I. Semnalizarea intentiei de intoarcere cu semnalizator stinga ; Asigurarea ca pe drumul unde se face intoarcerea nu circula nici un vehicul ; Se reduce viteza treptat pina se ajunge in treapta I , cu ambreiajul la punctul critic ; Se rasuceste total volanul la stinga cit se poate de vioi, viteza vehiculului fiind foarte mica; Cind rotile din fata mai au de parcurs 60-70 cm pina la bordura, se roteste rapid volanul spre dreapta si se opreste autovehiculul ;

Miscarea II. Se asigura din nou ca nu circula vehicule pe drum ; Se porneste in mers inapoi cu ambreiajul la punctul critic si se roteste volanul complet la dreapta vioi ;

Se rasuceste corpul spre stinga pentru a vedea in spate, iar mina dreapta se aseaza sus pe volan, in acest timp autovehiculul se deplaseaza extrem de incet inapoi ; Cind rotile din spate mai au cca 60-70 cm pina la bordura se roteste rapid volanul spre stinga si se opreste autovehiculul.

Miscarea III. Se asigura din nou ca nu circula vehicule pe drum ; Se porneste extrem de incet in treapta I ; Se roteste rapid spre stinga volanul urmind ca, pe masura ce autovehiculul revine paralel cu bordura, sa se redreseze volanul si sa se inscrie in trafic.

Se va evita efectuarea manevrei de intoarcere pe strazile aglomerate pentru a nu impiedica traficul. Locul de intoarcere se va alege in asa fel incit sa nu existe obstacole care ar putea impiedica asigurarea sau manevrarea autovehiculului.

Urcare si coborire Coborarea unei pante este relativ mai simpla decat urcarea unei rampe , important fiind ca la coborare sa se foloseasca treapta de viteza cu care s-ar urca rampa. Pe timpul coborarii se va utiliza in special frana de motor , care se realizeaza prin ridicarea piciorului de pe acceleratie, fara a se apasa ambreiajul. ATENTIE : Sunt strict interzise , debraierea , intreruperea contactului si oprirea motorului sau scoaterea din contact a cheii in timpul coborarii unei pante.

Oprirea si pornirea din rampa folosind frina de mina Oprirea in rampa se executa in general in mod asemanator cu o oprire obisnuita , insa se va avea in vedere ca intervalul de timp intre actionarea franei de serviciu pentru reducerea vitezei automobilului si debraierea totala sa fie considerabil scurtat intrucat rampa contribuie la reducerea vitezei . Reluarea deplasarii dupa ce automobilul a fost oprit in rampa ridica o serie de probleme in ceea ce priveste rapiditatea si corectitudinea miscarilor dupa cum urmeaza : debraierea totala urmata de introducerea manetei in treapta I de viteza ; se tureaza moderat motorul ; se elibereaza partial si progresiv pedala de ambreiaj pana cand turatia motorului scade ; se slabeste complet frana de mana concomitent cu inceperea apasarii pedalei de acceleratie ;

in continuare se ridica usor pedala ambreiajului si se accelereaza pana cind automobilul se pune in miscare.

Atat timp cat rampa ramane pronuntata nu se va schimba treapta I de viteza cu o treapta superioara .

Conducerea pe un drum cu aderenta scazuta Cele mai mari dificultati pe timpul deplasarii le ridica suprafetele glisante ale drumului frecvente in special in conditii de ploaie, mazga, polei, zapada, etc... dificultati amplficate si mai mult in cazul nereducerii vitezei sau manevrarii violente a comenzilor, ceea ce are ca efect, in majoritatea cazurilor, pierderea controlului autovehiculului. Pornirea de pe loc in conditiile unei suprafete alunecoase trebuie facuta cu turatii mici si constante ale motorului , debraind si ambreind usor si progresiv . Dupa ce autovehiculul a pornit, schimbarea succesiva a treptelor de viteza se face accelerand mai mult si schimband rapid vitezele . Prin derapaj se intelege alunecarea automobilului datorita scaderii aderentei rotilor . Controlul deraparii consta de fapt in sincronizarea perfecta a actionarii volanului si acceleratiei in raport cu deplasarea laterala a rotilor in special a celor din spate. In momentul in care intr-o curba, datorita vitezei si aderentei rotilor apare derapajul, conducatorul auto trebuie sa reduca progresiv si total acceleratia dupa care, cu calm, sa manevreze rotile spre exteriorul curbei - in aceiasi directie spre care are loc derapajul - fapt ce are ca efect evitarea rotirii autovehiculului. Dupa atenuarea alunecarii laterale, pentru restabilirea totata a directiei de inaintare, se va redresa usor volanul, concomitent cu reluarea accelerarii autovehiculului in mod progresiv pentru a nu favoriza un nou derapaj.

Conducerea pe timp de noapte Conducerea pe timp de noapte are unele particularitati ce trebuie bine cunoscute de soferi. Principala dificultate a traficului rutier nocturn este reducerea substantiala a vizibilitatii. Cel mai edificator este gradul de iluminare: - lumina zilei, cu soare: 50.000 100.000 lucsi - lumina electrica in localitati: 50 100 lucsi - iluminarea drumului cu faza de drum 5-30 lucsi

Pe timp de noapte, pe un drum neiluminat, cu faza lunga se realizeaza o lumina de circa 3000 de ori mai slaba decat lumina unei zile insorite. Un alt factor care sporeste substantial dificultatea circulatiei in timpul noptii este lipsa de vizibilitate laterala. In timpul zilei partile laterale ale caii rutiere se observa foarte bine. Nu acelasi lucru se intampla in conditii de intuneric cand soferul nu vede decat foarte putin din partile laterale. Acest lucru amplifica extrem de mult pericolul neobservarii la timp a unor pietoni care patrund de pe trotuare sau din curti pe partea carosabila, precum si a unor vehicule ce vin din partile laterale. Pericolul atipirii la volan: este un alt factor ce sporeste dificultatea conducerea pe timp de noapte. Un alt factor important care influenteaza conducerea pe timpul noptii este culoarea partii carosabile a drumului. Cele mai bune sunt soselele din beton pentru ca reflecta mai bine lumina sunt de culoare gri deschis. Soselele de asfalt a caror culoare se apropie de negru ingreuneaza observarea obstacolelor existente pe drum. Vizibilitatea pe asemenea drumuri scade si mai mult atunci cand intunericul noptii se asociaza cu unele fenomene meteorologice. Cel mai mare pericol pentru circulatia pe timp de noapte ramane orbirea. Folosirea corecta a luminilor, cere, din partea soferilor, experienta in circulatia pe timp de noapte dar in acelasi timp intelegere si respect fata de conducatorii de autovehicule care vin din sens contrar si care, datorita unei sensibilitati poate mai accentuata la lumina, solicita printr-un semnal luminos comutarea pe faza scurta la distanta mai mare de 200m. Utilizarea luminilor de intalnire si de drum in spiritul prevederilor legii si reducerea vitezei autovehiculelor la apropierea din sens opus a altor vehicule constituie principalele masuri menite sa previna accidentele de circulatie pe timpul noptii. Autovehiculele trebuie conduse noaptea cu o viteza mai redusa decat in timpul zilei. De regula viteza cu care ne deplasam trebuie sa ne permita sa oprim pana la limita de vizibilitate sau mai precis in interiorul zonei iluminate de farurile masinii noastre. Folosirea luminilor de pozitie: in acest sens trebuie retinut ca orice conducator auto animat de spiritul conduitei preventive trebuie sa aprinda luminile de pozitie sau luminile farurilor autovehicului inca de la primele semne ale amurgului fara sa astepte ca sa se intunece de tot , precum si in primele ore ale diminetii cand vizibilitatea nu este inca deplina. Folosirea fazei de intalnire : Avantajele folosirii fazei scurte se fac simtite si in conditiile circulatiei diurne din localitati sau pe artere aglomerate. Astfel, in acest caz avantajele sunt reciproce atat din partea celor ce utilizeaza luminile de intalnire si care si care se simt mai in siguranta cat si de partea celor ce intalnesc asemenea autovehicule si sunt in masura sa le identifice cu mai multa usurinta. Legat de lumina de intalnire, legea prevede obligativitatea folosirii ei si pe timpul zilei pe drumurile Nationale si Europene si atunci cand ploua torential, ninge abundent sau este ceata ori in alte conditii meteo ce reduc vizibilitatea.

Folosirea fazei de drum : Pericolul deosebit pe care il reprezinta siguranta traficului rutier care circula din sens opus a stat la baza introducerii in lege a masurii de retinere a permisului in vederea suspendarii in cazul comiterii unei astfel de contraventii.

Cand se circula din spatele unui alt autovehicul se va circula cu faza scurta. Folosirea fazei de drum este obligatorie pentru avertizarea conducatorilor auto in momentul depasirii autovehiculelor pe care acestia le conduc. Folosirea alternativa a fazei de intalnire cu cea de drum in conformitate cu prevederile legale este permisa pe timp de noapte numai in localitati in cazul apropierii de intersectii nedirijate sau in care semafoarele electrice nu functioneaza. Preocuparea permanenta pentru verificarea si reglarea corespunzatoare a luminii farurilor, utilizarea unor becuri corespunzatoare si corect montate, trecerea din timp de la faza de drum la cea de intalnire, concomitent cu reducerea vitezei la apropierea din sens opus a altor vehicule, constituie masuri menite sa previna accidentele de circulatie pe timpul noptii. In acelasi timp, deplasarea pe timpul noptii impune sporirea atentiei pentru evitarea unor eventuale coliziuni cu autovehiculele care circula din sens opus, in special cand acestea au o latime mai mare si nu sunt semnalizate corespunzator.