1) Ecuatiile circuitelor electrice in regim variabil

K I :
0 ) (

i k
n l
A
j k

dt
dq
i

ct q

K II :
0 ) (

uk
b l
A
p k

dt
s
d
e

(legea inductiei
electromagnetice)
ct
s

2) Conditiile initiale. Utilizarea lor in rezolvarea ecuatiilor

diferentiale ale circuitelor electrice
Pentru determinarea constantelor de integrare (Ak) se pun conditii
initiale.

t
i
L
dt
di
L u
t
lim
0
0 ) 0 ( ) 0 ( +
i i
L L
;
) 0 ( ) 0 ( + i i L L
conditia de continuitate a
curentului prin bobina ;
) 0 ( ) 0 ( + u u C C
conditia de continuitate a
curentului prin condensator. Avem n conditii de acest tip
corespunzatoare elementelor din circuit, deci putem determina toate
constantele de tip Ak.
3) Regim tranzitoriu. Cuplarea bobinei cu rezistenta la o sursa de
t.e.m. constanta in timp
0 ) 0 (
i
L
;
u u
L R
e +
;
dt
di
L Ri e +
. Solutia ecuatiei omogene:
0 + Ri
dt
di
L ; 0 + R Lr ;
L
R
r

1
;
Ae i i
t
L
R
Lt Lo


. Solutia
particulara: E e ; I i p Lp
t ) (
; ) (
I RI p p
dt
d
L E + ;
R
E
I p

=>
R
E
t t t
Ae i i i
t
L
R
Lp Lt L
+ +

) ( ) ( ) ( ; Ak=A ;
0 ) 0 (
i
L
R
E
A
R
E
A
i
L
> + + ) 0 ( ;

e i
t
L
R
L
R
E
R
E
t) (

,
_

+

e
t
L
R
R
E
1 ;
e e u
t
L
R
t
L
R
L
E
L
R
R
E
L
dt
di
L t

) (
Constanta de timp este subtangenta la curbe de variatie a marimii
respective. Subtangenta reprezinta segmentul masurat pe valoarea de
regim permanent a unei marimi obtinute prin proiectarea tangentei la
curba pe dreapta de regim permanent.
4) Regim tranzitoriu. Cuplarea bobinei cu rezistenta la o sursa de
t.e.m. variabila in timp sinusoidal

Solutia ecuatiei omogene: 0 + Ri
dt
di
L ; 0 + R Lr ;
L
R
r

1
;
Ae i i
t
L
R
Lt Lo


.
t e
Em
sin
;
) sin( ) ( + t t
I i m Lp
+ + + + + ) [sin( ) cos( ) sin( sin t R t t t
I LI RI E m m m m
+ + + + + R t tg t R t
R
L
I I m m
)] cos( ) [sin( )] cos(

+ + +

+ +

,
_

R t R
t
I
R
L
I m m



2
1 )] [cos(
cos
) cos(
) sin(
) (
2 2
+ +
+

t
R
L R
;
) (
2 2
L R I E m m
+
=>
) (
2 2
L R
E
I
m
m
+

;
R
L
arctg

> + 0

,
_

R
L
arctg t t
I i m Lp

sin ) ( ;
+
I i i i m Lt Lp L
t t t ) ( ) ( ) (
Ae
t
L
R
R
L
arctg t

+

,
_

sin ;
+ + ) sin( ) 0 ( 0 ) 0 (
I i i m L L
e I I i I
t
L
R
m m L m
t t A A

+ > > + sin ) sin( ) ( sin
5) Regim tranzitoriu. Cuplarea unui condensator cu rezistenta la o
sursa de t.e.m. constanta in timp

0 ) 0 (
u
c
; u u
R c
e +
;
Ri e
u
c
+
;
dt
RC e
du
u
c
c
+
dt
C i
du
c
; 0 +
u
du
c
c
dt
RC ; RCr+1=0 ;
RC
r
1
1

Ae u
t
RC Ct
t
1
) (

; e=E ;
dt
RC E
du
u
c
c
+ ; u u
C Cp

) (
u u
c c
dt
du
RC E + ;
E t
u
Cp
) (
;
+ ) ( ) ( ) ( t t t
u u u
Ct Cp c
Ae
t
RC
E
1

+
;
E A A E
u u
c c
> + + ) 0 ( 0 ) 0 (
=>
Ee u
RC
t
c
E t

) (
6) Circuitul serie R,L,C in regim periodic sinusoidal. Regimul
oscilant
i
i
L
0 ) 0 (
;
0 ) 0 (
u
c
Solutia particulara:
u u u
C L R
E + +
u
C
dt
di
L Ri E + +
dt
C i
du
c
; u
dt
u d du
c
c c
LC
dt
RC E + +
2
2
; + +
dt
RC LC
du
dt
u d
c c
2
2
E
u
c
+
;
E t
u
Cp
) (
; 0 1
2
+ + RCr
LCr
;

r 2 , 1
t t
t

,
_

L
R
LC LC
RC
LC
LC RC
L
R RC
2
1
2 2
4
2
) (
2 2

2
0
2
2
1
2
t t
,
_

LC L
R
; 0
2
0
2
<
;

r 2 , 1


j j t t
2 2
0
; +
+
Ae u
t j
c
t
) (
) (

Be Ae u u Be
t j t j
Cp Ct
t j
E
) ( ) ( ) ( +
+ + + +
] ) ( ) ( [ ) (
) ( ) (
e e
du
t j t j c
j B j A e
dt
e t i


+
+ +
B A E
u u
c c
+ + + ) 0 ( 0 ) 0 (
; + ) 0 ( 0 ) 0 ( i i
)] ( ) ( [ j B j A C + + => A+B= -E ; + ) ( j A



j
j
A B j B
+
+
> + ) (
;
E
j
j
A A
+
+
+


<=>

j
j
E B
j
j
E A E
j
j j
A
2
;
2
+

+
>
+
+ +

+

+ +
e e u
t j t j
c
j
j
E
j
j
E E
) ( ) (
2 2

1
1
]
1

,
_

+ +

e e j e j e e
e t t j t j t j t j
t
E E

1 [
2j
1

+ + )] cos / (sin 1 [ )] cos sin (

t
t t E t t
e


)] sin( 1 [ 1 )) sin( ( 1
2 2 t
2
2
t

+ +
1
1
]
1

+ +

t E t E
e e
7) Circuitul serie R,L,C in regim periodic sinusoidal. Regimul
aperiodic critic
i
i
L
0 ) 0 (
;
0 ) 0 (
u
c
Solutia particulara: u u u
C L R
E + +
u
C
dt
di
L Ri E + +
dt
C i
du
c
; u
dt
u d du
c
c c
LC
dt
RC E + +
2
2
; + +
dt
RC LC
du
dt
u d
c c
2
2
E
u
c
+
;
E t
u
Cp
) (
; 0 1
2
+ + RCr
LCr
;

r 2 , 1
t t
t

,
_

L
R
LC LC
RC
LC
LC RC
L
R RC
2
1
2 2
4
2
) (
2 2

2
0
2
2
1
2
t t
,
_

LC L
R
; 0
2
0
2

;

r 2 , 1
e u
t
Ct
Bt A t

) ( ) (

+ ;
+ + E t t
u u u
Ct Cp Ct
) ( ) (
e
Bt A
t
) (

+ + ; + +

] ) )( ( [
t t
e Be
du
Bt A C
dt
C i
c

e
t B A B C
t
) [



+ ;
A E
u u
c c
+ + ) 0 ( 0 ) 0 (
; ) 0 ( i
E A B E A A B C i > + ; ) ( ) 0 ( 0
] ) 1 ( 1 [ ) (
t t
e e u
t E t E E E
c



+ +
8) Circuitul serie R,L,C in regim periodic sinusoidal. Regimul
aperiodic supraamortizat
i
i
L
0 ) 0 (
;
0 ) 0 (
u
c
Solutia particulara:
u u u
C L R
E + +
u
C
dt
di
L Ri E + +
dt
C i
du
c
; u
dt
u d du
c
c c
LC
dt
RC E + +
2
2
; + +
dt
RC LC
du
dt
u d
c c
2
2
E
u
c
+
;
E t
u
Cp
) (
; 0 1
2
+ + RCr
LCr
;

r 2 , 1
t t
t

,
_

L
R
LC LC
RC
LC
LC RC
L
R RC
2
1
2 2
4
2
) (
2 2

2
0
2
2
1
2
t t
,
_

LC L
R
; 0
2
0
2
>
;

2
0
2

Be Ae u
t t
Ct
) ( ) ( +
+ ;
+ + E t t
u u u
Ct Cp c
) ( ) (
Be Ae
t t ) ( ) ( +
+ + ; + +
+
e A
du
i
t c
c
C
dt
C ) (
) (
[

] ) (
) (
e B
t




+ ;
B A E
u u
c c
+ + + ) 0 ( 0 ) 0 (
)] ( ) ( [ ) 0 ( 0 ) 0 ( + + + B A C i i =>


+
+
A B
0
+
+
+ +


A A E <=> 0
2

+
+

A E =>

2
+
E A

2
+
E B ;
+

+

+

2 2
) (
) (
E E E t
e u
t
c

1
1
]
1

,
_

+
+

2 2
1

t ) (
e e
e e
e e
t t
t t
t
E
+ +

)] / ( 1 [ )] ( 1 [
t t
t ch t sh E t ch t sh E
e e


+
1
]
1

+


)] / 1 ( 1 [
) (
1
2 2 t t

t sh E
ch
t sh
E
e e
1
1
]
1

) (
/
1
t

t sh E
o
e
=> )] ( 1 [
t

+

t sh E
e u
o c
9) Metoda transformatei Laplace in analiza regimurilor tranzitorii
ale circuitelor electrice. Forma operationala a ecuatiilor circuitelor
electrice
K I :
0 ) (

i
k
n l
A
j k
=>
0 ) ( ) (

s
n l
A
I k
j k
;
)} ( { ) ( t L s
i I
k k

K II :
+ + +

)
1
( ) (
1
h R
l
h k
k
h
h
k
hk
h
h h
dt
dt dt
b l
A
i
c
di
L
di
L i
p h

b l
A
p h
e
h
) (
; q
C C
i
C
h h
t
h
h
q t q dt
0
0
1
)] 0 ( ) ( [
1 1
+

+ + + +

) ) 0 (
1
( ) (
1 0
h R
l
h k
k
t
Ch h
h
k
hk
h
h h
u i
c
di
L
di
L i
dt
dt dt
b l
A
p h

b l
A
p h
e
h
) (
.Aplic Laplace:
)] 0 ( ) ( [ ) ( (
Rh

+ +
b l
s s s
p h
i I L I
k h h h

+ + +
b l
s
s
s
s s
p k
E
I
c
i I L h
l
h k
k
h
h
k k hk
) (
s
) 0 (
)
) ( 1
)) 0 ( ) ( (
u
Ch
1
KI:
0 ) ( ) (

s
n l
A
I h
j h
; K II:
) 0 ( ) ( ) ( [
Rh

+ +
b l
s s s
p h
i L I L I
k h h h h

+ + +
b l
s s
s
s s
p k
E I
c
i L I L h
l
h k
k
h
h
k hk k hk
) (
s
) 0 (
] ) (
1
)) 0 ( ) ( (
u
Ch
1
) (s
I R U h h Rh

-tensiunea operationala a rezistorului =>
R Z h Rh

-impedanta operationala a rezistorului ;
) 0 ( ) (
i L I sL U
h h h h Lh
s
; sL Z
h Lh

-impedanta operationala a
bobinei;
) 0 (
i L E
h h Lh ;
) 0 ( ) (
i L I sL U
h hk k hk Lhk
s
sL Z
hk Lhk

-impedanta de cuplaj operationala ; L E h Lhk

s
s
u
I
sC
U
Ch
h
h
Ch
) 0 (
) (
1
+
;
sC
Z
h
Ch
1

;
s
u
E
Ch
Ch
) 0 (
(t.op)
10) Schemele echivalente operationale ale ecuatiilor circuitelor
electrice
) ( ) ( s I s
Z U R R

E Z U L L L
s I s ) ( ) (
) 0 ( ; Li sL
E Z L L

R Z R
sL Z L
sC
ZC
1

11) Metoda reducerii la conditii initiale nule

Metoda presupune: a) rezolvarea regimului permanent al circuitului cu
contactul k deschis si determinarea marimii X corespunzatoare acestui
regim (tensiuni,curenti) si determinarea pentru un anumit sens de
referinta tensiunea de la bornele contactului care se inchide; b) se
considera un al doilea circuit in care conditiile initiale sunt nule si
sursele de energie sunt pasivizate. Exista in circuit o singura sursa de
t.e.m. in care contactul k este inchis. Sursa de t.e.m. este egala cu
tensiunea la bornele contactului din cazul anterior si sa aiba acelasi
sens. Se determina marimea X, apoi marimea corespunzatoare
regimului tranzitoriu X=X+X.
12) Metoda separarii componentelor de regim tranzitoriu si de
regim permanent
) ( ) ( ) ( t t t u
u u
t p
+
.Solutia unui regim tranzitoriu are o componenta
de regim permanent si o componenta de regim.
) (t
u
p este de tipul
surselor existente in circuit. Se determina ca solutie particulara a
ecuatiei integrala diferentiala a circuitului.
) (t
u
t
este solutia ecuatiei
omogene a circuitului in care marimile de excitatie corespunzatoare
elementelor reactive de circuit (L,C) de determina prin conditiile
initiale. Determinarea separata a solutiilor simplifica schema
echivalenta operationala a circuitului astfel incat nu mai apar marimile
de excitatie normale de surse.
+ ) 0 ( ) 0 (
u u
c c
) 0 ( ) 0 ( + + +
u u
Ct Cp =>
) 0 ( ) 0 ( ) 0 ( + +
u u u
Cp c Ct si
) 0 ( ) 0 ( ) 0 ( + +
i i i
Lp L Lt
13) Ecuatiile de stare ale circuitelor electrice
Variabilele de stare sunt un sistem de marimi care daca sunt cunoscute
valorile la momentul initial (t=0) si sunt cunoscute interactiunile cu
exteriorul atunci ele determina starea sistemului in orice moment. In
cazul circuitelor electrice, variabilele de stare sunt intensitatile si
tensiunile. Pentru a scrie sistematic ecuatiile si solutiile se foloseste o
scriere matriciala astfel incat ecuatiile de stare ale unui sistem se scriu
sub forma:
X

=Ax+By, unde
X

=matricea coloana a derivatelor

marimilor de stare; x=matricea coloana a marimilor de stare;
y=matricea coloana a marimilor de excitatie; A=matricea patratica a
coeficientilor marimilor de stare; B=matricea patratica a coeficientilor
marimilor de excitatie.
14) Formarea sistematica a ecuatiilor de stare la circuite fara
elemente in exces
Se inlocuiesc condensatoarele prin surse de tensiune si bobinele prin
surse de curent. X=ax+by ;
dt
di
u
L
;
dt
C
du
I
c
C
;
X P X

=>
X X
P
1

; B A by ax by ax X
P P P
+ + +
1 1 1
) (

15)Metoda analizei in domeniul timp a circuitelor electrice in

regim tranzitoriu

'

<

0 , 0
0 , 1
) (
t
t
t functia treapta unitate ;

'

0 , 1
0 , 0
) (
t
t
t functia impuls
unitate. Raspunsul unui circuit in conditii initiale nule la o functie
(excitatie) treapta de o anumita amplitudine:
) (
) (
t k
m
t i

se
numeste raspuns tranzitoriu al circuitului ; m
t e ) ( reprezinta marimea
de iesire. Se defineste functia de transfer tranzitoriu raspunsul dintre
marimea de iesire la amplitudinea treptei:
k
t
m
f
t e ) (
) (

; Pentru bobina:
) ( ) (
) (
t L t R
Z t

,
_

t
k
t
e f
L
R
1
1
) (

. Pentru condensator:
C
Z
R
Z t
+
) (
e f
RC
t
k
t

1
) (

16) Functii de transfer tranzitoriu pentru circuitul serie R,L

Se defineste functia de transfer tranzitoriu raspunsul dintre marimea de
iesire la amplitudinea treptei:
k
t
m
f
t e ) (
) (

;
) ( ) ( t k t
i
L

;
) ( ) ( t t u
m
e

;
) (
) (
) ( t
k
t
t
Z
m
f
e

; ) (s U
kL
s
kR
sL R
s
k
sL R s I + + + ) ( ) )( ( ;
) ( ) ( ) ( t L t R t f
Z

+
) ( ) ( t k t u ;
+

L
k
L R s sL
k
sL R
s k
sL R
s U
s I
) / (
/ ) (
) (
L R s
R k
Rs
k
L R s
B
s
A
L R s s /
/
/ ) / (
1
+

+
+
+
+
;
e
t
L
R
R
k
R
k
t i

) (
) (
) (
t
k
t i
f

(admitanta tranzitorie) ; ) ( ) 1 (
1
) ( t
R
t
e f
t
L
R

+
) 1 (
1
) (
e f
t
L
R
k
t

17) Functii de transfer tranzitoriu pentru circuitul serie R,C

Se defineste functia de transfer tranzitoriu raspunsul dintre marimea de
iesire la amplitudinea treptei:
k
t
m
f
t e ) (
) (

) ( ) ( t k t i ;
s
C
k
s
Rk
s
k
sC
R s I
sC
R s U
2
1 1
) (
1
) ( +
,
_

+
,
_

+
=> t
C
k
Rk t u + ) ( ;
C
t
R
k
t u
t
Z
+
) (
) (

; ) ( ) ( t k t u =>

) / 1 ( / ) 1 ( / 1 / 1
) (
) (
RC s RC
kC
sC RsC s
k
sC R
s
sC R
s U
s I
) / 1 (
1
RC s R
k
+
=>
e f
RC
t
R k
t i
t


1 ) (
) (

;
e f
RC
t
k
t

1
) (

18) Ecuatiile cu derivate partiale ale liniilor electrice lungi

t
u
dx u dx i dx
x
i
i
C G i i
e e C G

+ +

+ ; +

u dx dx
x
i
G
e
t
u
dx
C
e

+ ;
t
u
u
x
i
C G e e

(1); +

i dx u dx
x
u
u
Re
t
i
dx
Le

+
;
t
i
i
x
u
L R e e

(2); (1) si (2) sunt ecuatiile cu

derivate pertiale de ordinul I ale telegrafistilor ;
+

x
i u
R
x
e
2
2
) ( ) (
2
2 2
t
C G L C G R L
u
t
u
t
u
u
t x
i
e e e e e e e

+

+
t
C L G L C R G R
t
u
t
u
u
u
e e e e e e e e

+ +
2
2
2
2
) (
(3)
t
C L G L C R G R
x
i
t
i
i
i
e e e e e e e e

+ +
2
2
2
2
) (
(4)
(3) si (4) sunt ec. cu deriv. partiale de ord. al II-lea ale telegrafistilor.
19) Linii electrice lungi in regim periodic sinusoidal
)) ( sin( 2 ) ( ) , ( x t x U t x u
u
+ =>
e
j
x U U u

) (
)) ( sin( 2 ) ( ) , ( x t x I t x i
i
+ =>
e
j
x I I i

) (
I j I
x
U
L R e e
+

si I j U
x
I
C G
e e
+

U j j
x
I
j
U
C G L R L R
x
e e e e e e
) )( ( ) (
2
2
+ +

Notam
j j j
C G L R
e e e e e
+ + + ) )( (
=> U
U
dx

2
2
2

e e
x x
B A U

+ ;

2 2

r
=>
t
r 2 , 1 =>

L R e e
j
I

1
) (
1

e e
L R
x x
e e
B A
j x
U

Z
c
1
L R
C G
L R
C G L R
e e
e e
e e
e e e e
j
j
j
j j

+
+

+
+ +

) )( (
(imp. caract.) =>
) (
1

e e
Z
x x
c
B A I


; ) )( (
C G L R
e e e e
j j + +
C G
L R
Z
e e
e e
c
j
j

+
+
; x=0 =>
I I U U
2 1 2 1
;
;
B A U +
2
) (
1
2
B A
Z
I
c

;
2
2 2
I Z U
c
A
+
;
2
2 2
I Z U
c
B

=>
e
I Z U
e
I Z U
x c x c
U
2 2 2 2
2 2

+
+
=>

x c x
sh ch U I Z U
2 2

;

e
I Z U
Z
x c
c
I
2 2
2
(
1

)
2
2 2
e
I Z U
x c

=>

x x
c
ch sh I I
Z
U
2
2
+
20) Unde directe si inverse de curent si de tensiune pe liniile
electrice
u u
i d
u +
; e U u
x
d d
x a t x

) sin( 2 ) (

+ +
e U u
x
i i
x b t x

) sin( 2 ) (



+
; i i
i d
i +
e I i
x
c d d
x a t x

) sin( 2 ) (

+ +
e I i
x
c i i
x b t x

) sin( 2 ) (



+
. const x a t + + ; 0 +
dt
dx
dt
dt
=>
0 + v
u

=>

vu ; . const x b t + => 0
dt
dx
=>

' v u
Exista doua semnale care se propaga in sensuri opuse, dar cu aceeasi
viteza: de la inceput spre sfarsit unda directa si de la sfarsit spre inceput
unda inversa (sau reflectata).
21) Linia electrica adaptata. Linia electrica fara pierderi
Linia adaptata:
C
G
L
R
e
e
e
e

=> + + ) )( (
C
L
C R
L R
e
e
e e
e e
j j
j j j j
L
C
L R L R
L
C
L R
e
e
e e e e
e
e
e e
+ + + + ) ( ) ( ) (
=> L C
L
C
L e e
e
e
e
;
C L C L
v
e e e e
ud
1

C L C L
v
e e e e
ui
1

. Pentru a adapta o linie lunga, este

nevoie de conditia:
C
G
L
R
e
e
e
e

. Linia fara pierderi:
0 ; 0
G R
e e
) 0 ( ) (
2
j j
C L C L j
e e e e
; u u
i d
u +
Z
u
Z
u
i i
c
i
c
d
i d
i +
;
Z
u
i
c
d
d

;
Z
u
i
c
i
i

(ultimele 2 grafice pt linia adaptata)
22) Reflexia si refractia undelor de tensiune si curent la jonctiunea
a doua linii
1
]
1

v
l
t , 0
1
]
1

v
l
v
l
t
2
,
U u
d
0
1

; u
i1
;
Z
U
i
C
d
1
1
0

;
Z
u
i
C
i
i
1
1
1

; u u u u u
d i d 2 1 1
2 1
+
Pentru linia a doua, semnalul nu a ajuns la capatul liniei. i i
2 1

=>
i i i
d i d 2 1 1
+
; u u U
d i 2 1
0
+
;
Z
u
Z
u
Z
U
C
d
C
i
C 2
2
1
1
1
0

Z
u U
Z
u
Z
U
C
i
C
i
C 2
1
1
1
1
0
0
+

;
)
1 1
( )
1 1
(
2 1
1
2 1
0
Z Z
u
Z Z
U
C C
i
C C
+
=>
U
Z Z
Z Z
u
C C
C C
i 0
2 1
1 2
1
+

;
Z Z
Z
U u U u
C C
C
i d
2 1
2
1 2
2
0 0
+
+
=>
Z Z
Z
U u
C C
C
d
2 1
2
2
2
0
+

;
Z Z
U
Z
u
i
C C C
d
d
2 1 2
2
2
2 0
+

Z Z
Z Z
Z
U
Z
u
i
C C
C C
C C
i
i
2 1
1 2
1 1
1
1
0
+

Reflexia reprezinta aparitia undei inverse pe linia 1. Refractia
reprezinta trecerea undelor dintr-o linie in alta.
23) Reflexia undelor de tensiune si curent pentru un receptor
rezistiv la capatul liniei
1
]
1

v
l
v
l
t
2
, ; U u
d 0

;
Z
U
Z
u
i
c c
d
d
0

; i R u
) (
i i u u
i d i d
R + +
;
) (
0
0
Z
u
Z
U
u U
c
i
c
i
R +
=>
Z
Z
U u
c
c
i
R
R
+

0
; Fie R>ZC ;
Z
Z
Z
U
Z
u
i
c
c
c c
i
i
R
R
+

0
24) Linia electrica in gol
U u
d 0

;
0
u
i
;
Z
U
i
c
d
0

0
i
i
; i=0 la x=0 =>
0 +
i i
i d
0
0

Z
u
Z
U
c
i
c
; Cand unde ajunge la capatul liniei, apare o unda
inversa. ; U u
i 0

;
Z
U
i
c
i
0

;
1
]
1

v
l
v
l
t
2
,
25) Linia electrica in scurtcircuit
1
]
1

v
l
t , 0
1
]
1

v
l
v
l
t
2
,
u U u u
i i d
u + +
0
0
=> U u
i 0

Z
U
Z
U
Z
U
Z
u
Z
U
i i
c c c c
i
c
i d
i
0 0 0 0
2 + +
Dupa v l t / 2 , cand undele s-au stabilizat pe linie, adica unda inversa
a ajuns la inceputul liniei, tensiunea pe linie este 0, iar intensitatea este
dubla (2U0/ZC), linia fiind solicitata la curent.
26) Regimul tranzitoriu pe o linie electrica inchisa pe o bobina
ideala
1
]
1

v
l
t , 0 ;
1
]
1

v
l
v
l
t
2
, ;
dt
di
L u ; u U u u
i i d
u + +
0
Z
u
Z
U
i i
c
i
c
i d
i +
0
;
) (
0
0
Z
u
Z
U
u U
c
i
c
i
dt
d
L +
;
+
u U
i 0
dt
L du
Z
i
c

=> U u
du
Z
i
i
c
dt
L
0
+
=>
Ae U u
t
L i
ZC

+
0

) 0 ( ) 0 ( +
i i
L L
;
e
Z Z
U
Ae U
Z Z
U
t
L
c c
t
L
c c
Z
A
Z
i
C C

+
0
0
0
2 ) (
1
; t=0 semnal
ajuns la capatul liniei ;
Z Z
U
c c
A
i i +
2
0
) 0 ( 0 ) 0 (
=> U
A
2
0

) 1 (
2
0
e
Z
U
t
L
c
Z
i
C

;
Z
U
i
c
d
0

; t
Z
e
Z
U
Z
U
i
L
c c
i
C

2
0 0
; U u
d 0

e U U u
t
L i
ZC

+
2
0 0
27) Regimul tranzitoriu pe o linie electrica inchisa pe un
condensator ideal
1
]
1

v
l
v
l
t
2
, ; u U u u
i i d
u + +
0
;
Z
u
Z
U
i i
c
i
c
i d
i +
0
dt
du
C i ;
dt
C
du
Z
u
Z
U
i
c
i
c

0
;
Z
U
Z
u du
c c
i i
dt
C
0
+
=>
Ae U u
t
i CZ C
1
0

+ ;
+ + +

Ae U U u u
t
i d
CZ
u
C
1
0 0
Ae U
t
CZC
1
0
2

+ ;
A u u
U
o
+ +
2
) 0 ( 0 ) 0 (
=>
U
o
A
2

=> e
Z
U
e U U
Z Z
U
CZ CZ
i
C C
t
c
t
o
c c


2
2
0
0
0
) (
1
28) Elemente neliniare de circuit. Caracteristici
Circuitele neliniare sunt circuite la care caracteristica tensiune nu este o
dreapta.; K I :
0 ) (

I k
n l
A
j k
, n-1 ecuatii independente ; K II :
0 ) (

U
k
b l
A
p k
, l-n+1 ecuatii independente. Caracteristici:
-caracteristici unicursale:
-caracteristici neunicursale cu -caracteristici neunicursale
puncte de ramificatie: cu puncte de intersectie:

29) Metoda grafica de rezolvare a circuitelor neliniare rezistive
-rezistenta statica:
) (
) (
M I
M U
Rs
;
I
U
R
s
1
1
1

;
I
U
R
s
2
2
2

R R
s s 2 1
<
;
) ( , ) ( U I
R R s s
-rezistenta dinamica:

dI
dU
R
M
I
d
I
U

lim
0
; Rd precizeaza modul de comportare al
elementelor de circuit la mici valori ale marimii de intrare.
-conexiunea serie:
-conexiunea paralel:
30) Metoda dreptei de sarcina utilizata in rezolvarea circuitelor
neliniare rezistive Aceasta metoda se aplica atunci cand circuitul
poate fi impartit in doua parti: una care contine parti exclusiv liniare si
alta care contine si liniare si neliniare. Partea liniara a circuitului se
pune sub forma unui generator echivalent (in general de tensiune).
Pentru partea neliniara, daca este posibil, se determina caracteristica
echivalenta. Se conecteaza cele doua caracteristici, de unde rezulta
punctul de functionare.
31) Metode numerice in rezolvarea circuitelor neliniare rezistive
Metoda aproximatiilor succesive: se aleg initial anumite valori pentru
rezistentele statice ale circuitului astfel incat ecuatiile Kirchhoff ale
circuitului sunt niste ecuatii liniare. Se rezolva sistemul de ecuatii
Kirchhoff si se determina, de exemplu, intensitatile curentilor. Se
calculeaza valorile rezistentelor statice ale elementelor unui circuit
corespunzatoare valorilor curentilor. Deci, se calculeaza curentii tinand
cont de noile valori ale rezistentelor statice. Se repeta procedura pana
cand diferenta determinata de doua valori consecutive ale curentilor
este mai mica decat o eroare impusa.
32) Legile polarizatiei electrice temporare si magnetizatiei
temporare. Materiale
Legea polarizatiei temporare:
E
e o t P

. Pentru mediu neliniar:

E E
e o t P
) (
. Pentru anizotrope:
E E
e
o t P
) (

;
e
=susceptibilitate;
m
F
o
10
9
9 4
1

permitivitate
1
1
1
1
]
1

1
1
1
]
1

ezz ezy ezx

eyx eyy eyz
exz exy exx
o
tz
ty
tx
P
P
P
Legea magnetizatiei temporare: H
m t M
; Pentru neliniar:
H H
m t M
) ( ; Pentru anizotrop:
H
m
t M

;
m
=susceptibilitate magnetica ; Materiale: -conductoare (de speta I
metale si de speta a II-a acizi,baze); -semiconductoare; -izolate.
33) Legea conductiei electrice. Aplicatii. Materiale
) (
Ei
E J + (densitatea curentului de conductie) ; E=intensitatea
campului electric; Ei=intensitatea campului electric imprimat;
=conductivitate ; Materiale: -conductoare (de speta I metale si de
speta a II-a acizi,baze); -semiconductoare; -izolate. Materiale
conductoare sunt Au, Ag. Cu este conductor electric. ;

1

(rezistivitatea) ; u+e=RI ;
S
l
J R
; depinde de mai multi factori,
unul dintre ei fiind temperatura:
)] ( 1 [
T o o
T + ;
...] ) ( 1 [ ) ( ) (
3 2
+ + + +
T
T
T
T
T
o o
T
o o

Exista materiale la care rezistivitatea scade cu temperatura
(termistorii); ele permit masurarea unor temperaturi joase.
34) Legile legaturii dintre D,E si P, respectiv B,H si M
Legea legaturii dintre D,E,P: P E D
o
+
; + P E D
o

+ + + + + +
P P P P p e o p e o o p t o
E E E E ) 1 (
P P p p r o
E E + +
; P=polarizatie ; E=intensitatea campului
electric; Pentru materiale liniare: P p
E D +
. Materialele care
prezinta Pt se numesc dielectrice. Legea dintre B,H,M:
) ( M H B
o
+ ; Pentru materiale liniare: H
m t M

+ + + + + + H H H H B
m o p m o p t o M M M
) 1 ( ) ( ) (
M M M p o p o r o p o
H H + + +
;
m
H
o
10
7
4



o o
c
1

(viteza luminii in vid) ; M p o

H B +
35) Legea fluxului electric. Capacitatea condensatorului plan
Legea fluxului electric: Fluxul electri care iese dintr-o suprafata inchisa
este egala cu sarcina electrica din acea suprafata inchisa .
q


;

v
dv A d D
v

<=>

v
dv
v
dv D div
v

=>

v
D div
E E D
P p
+
( P p
=0) ;
+

S
A d D
S
A d D A d D
1 2
DA DA DA
s n n D D
1 2 =>

s n n D D 1 2
;
s
D div
Condensatorul este un ansamblu de doua armaturi metalice separate
printr-un dielectric:
V V
Q
B A
A
C

. Condensatorul plan:

+

S
A d D
S
A d D A d D
ext int


DA
S
dA D
S
DdA
S
A d D
int int int
Q
A

;

B
A
AB B A
s d E
u V V
Ed ds E Eds
B
A
B
A

;
0
P p
=> E D ;
d
E
u
AB
; Q
A
DA
;
Ed
V V
B A

=>
d
A
Ed
EA
C

=>
d
A
C

36) Condensatoare electrice conectate in serie si paralel

-serie: Presupunand initial condensatoarele descarcate electric, in
momentul in care se aplica ansamblului tensiunea U1 la bornele
condensatorului vom avea tensiunea:
U
Q
e ;
C
Q
U ;
+
U
U
1
C
q
C
q
C
q
C
q
U U
e n
n
1 1
2
1
1
1
2
... ... + + + + + + ;
C C C C n e
1
...
1 1 1
2 1
+ + +
-paralel: q q q
n
q + + + ...
2 1
;
U U U U
C C C C
n e
+ + + ...
2 1
C C C C
n e
+ + + ...
2 1
37) Legea fluxului magnetic. Consecinte
Fluxul care iese dintr-o suprafata este nul:
0
;

0 A d B
=>

v
dv B div 0
=> 0 divB ; Liniile de camp magnetic se inchid. La
separarea dintre doua medii avem:
0
1 2

B B n n
Conservarea componentei normale a inductiei
magnetice la suprafata de separare intre doua medii:
B B n n 1 2

38) Legea inductiei electromagnetice. Potential electric
Tensiunea electromagnetica indusa pe o curba inchisa este egala cu
viteza in scadere a timpului fluxului magnetic:
dt
S
d
e

. Fie un
mediu in care marimile nu variaza in timp;
) 0 (

ct
S
0
) ( ) (
2 1
+

B
A
B
A
s d E s d E
e

=>

B
A
B
A
s d E s d E
) ( ) (
2 1

;

B
A
A
s d E
U
) (
) (
1
1

si

B
A
A
s d E
U
) (
) (
2
2

In conditiile de flux magnetic nul, tensiunea dintre doua puncte nu

depinde de drum, depinde de capetele lui, astfel incat se poate defini o
functie de drum, numita potential electrostatic ;
) (

S
A d B
dt
d
s d E



+

+ +

s d B v A d
S
t
B
A d
S
v B rot v B div
t
B
s d E ) ( )] ( [
39) Teorema refractiei liniilor de camp electric
E
E
n
t
tg
1
1
1

;
E
E
n
t
tg
2
2
2

=>

2
1
1
1
2
2
2
2
1
1
2
1

D
D
E
E
E
E
n
n
t
n
n
t
tg
tg
=>

2
1
2
1

tg
tg
40) Legea circuitului magnetic. Bobine electrice. Inductivitati
dt
S
S
d
i U
mn

+
S
A d D
dt
d
S
A d J s d H
;

U
mn
+ + +

S
A d J
S
A d v D rot D div v
t
D
S
A d J Hds )) ( (


+ +

+
S
A d v D rot
S S
A d v A d
t
D
v
) (
) ( v D rot v
t
D
J H rot
v
+ +

+ (legea pentru domenii de

necontinuitate) ; Bobinele electrice sunt realizate prin infasurarea unui
fir ondulator izolat pe un suport dintr-un material oarecare.
Totalitatea liniilor de camp magnetic care nu
trec si prin bobina 2 formeaza fluxul
fascicular de dispersie. Totalitatea liniilor de
camp magnetic produse de bobina 1, dar care
trec si prin bobina 2, formeaza regimul
fascicular de cuplaj;

f f f
d 21 1 1
+

1 1 1
N

;

f d
d
N
1 1
1

f
N
21
2 21

;
i
L
1
1
1

;
i
L
d
d
1
1
1

(inductivitatea de dispersie)
i
L
1
21
21

(inductivitatea de cuplaj). Inductivitatea depinde numai de
dimensiunea geometrica, numarul de spatii si calitatea mediului.
0
1
1
1
1
1
1

i
N
i
L
f
d d
d

;
l
A A N
Ld
) (
1 2
2
2
2

41) Teorema refractiei liniilor de camp magnetic

2
1
2
1

tg
tg
42) Legea conservarii sarcinii electrice. Consecinte
Intensitatea curentului de conductie care iese dintr-o suprafata este
egala cu viteza de scadere in timp a sarcinii electrice din interiorul
acelei suprafete ;
dt
dq
i

v
dv
dA
d
A d J
v

A d J

A d
v
dv
t
v
v
v

;
t
v J
v
v

+

) (
; Daca 0 v si
0
v
=> 0 J div ; La suprafata de separatie dintre doua medii se
conserva componenta normala a lui J. Daca mediul nu are camp
electric imprimat =>
E J
) ( E D
43) Teorema refractiei liniilor de curent

2
1
2
1

tg
tg
;
A d B
44) Legea transformarii energiei in procesul conductiei electrice.
Consecinte
Densitatea de volum a puterii electromagnetice cedate de campul
conductoarelor este egala cu produsul dintre intensitatea campului
electric si densitatea curentului electric de conductie ; J E
PJ

v
dv
cond
P P J J
=>

v C S
i u A d J s d E A d s d J E
cond AB
PJ
47) Teorema energiei (Poynting). Consecinte
dt dw
dw dw
J
:

+ => + +

P P
dw dw
J
J
dt dt dt
dw

+
D
A d S dv J E
; S =vector flux de putere ;
dt
dw

D
A d S dv
dt
D
H rot E ) (
; +

+ +
t
D
v J H rot
v

) ( v D rot + ;


+

D
A d S
D
dv
t
D
E dv H E
dt
dw
) (
J E
PJ
; ) ( ) ( ) ( ) ( H E E H H E H E div
t
B
E rot E

; H H rot ; ) ( H E
t
B
H H Erot

D
A d S
D
dv
t
D
E
D
dv
t
B
H dv H E
dt
dw
) (
Consideram mediile fara polarizatie si magnetizatie permanente.
E D ; )
2
( )
2
(
1
2
B H
t t t
B B
t
B
H
B

; H B
)
2
(
D E
t t
D
E

D
D E
t
A d H E
dt
dw
2
( ) (

+ A d S dv
B H
)
2
;

D
wdv W
v
; H E S ;
2 2
B H D E
w

+

Energia campului electromagnetic este transmisa prin exteriorul

conductoarelor.
48) Teorema actiunilor ponderomotoare
dw dw dw
J mec
+

; Densitatea de volum a fortelor de natura
electromagnetice este: + ) (
2
1
2
1
2 2

d
d
grad grad E f
E E
v
H rot B
d
d
grad grad E rot D
H H
+ ) (
2
1
2
1
2 2

49) Forta (Coulomb) de interactiune dintre doua corpuri incarcate
cu sarcini electrice

v
v
dv E F
; In cazul unei forte punctuale:
E q F

v
v
dv E F
=>

v
v
dv q
; Daca avem q>0 =>
R
q
E
4
2
1
1
;
R
q
E
4
2
2
2

R
q q
E q F
4
2
2 1
1 2 21
;
R
q q
E q F
4
2
2 1
2 1 12
=> F F 12 21

50) Forta de electrostrictiune

Electrostrictiunea este o forta care apare in anumite materiale atunci
cand variaza in raport cu densitatea de masa. Forta de
electrostrictiune reprezinta aparitia unei forte intr-un anume material in
conditiile aparitiei unui camp electric. Exista si fenomenul invers.
+ E rot D
d
d
grad grad E f
E E
v
) (
2
1
2
1
2 2

H rot B
d
d
grad grad
H H
+ ) (
2
1
2
1
2 2

, unde forta de
electrostrictiune este: ) (
2
1
2

d
d
grad
E .
51) Forta de magnetostrictiune
Magnetostrictiunea este o forta care apare in anumite materiale atunci
cand variaza in raport cu densitatea de masa.
+ E rot D
d
d
grad grad E f
E E
v
) (
2
1
2
1
2 2

H rot B
d
d
grad grad
H H
+ ) (
2
1
2
1
2 2

, unde forta de
magnetostrictiune este: ) (
2
1
2

d
d
grad
H .
52) Forta electrica la suprafata de separatie dintre doua medii
Forta electrica este o forta datorata neomogenitatilor in campul
electric ;

J
e
dv grad
E F

2
2
1
.
53) Forta magnetica la suprafata de separatie dintre doua medii
Forta magnetica este o forta datorata neomogenitatilor in campul
magnetic ;

v
m
dv grad
H F

2
2
1
.
54) Forta (Laplace) de interactiune dintre campul magnetic si
conductoarele parcurse de curent


v
A d J B s d
v
dv B J
v
dv J B
cond cond cond
f
L
) ( ) ( ) (
; i A d J
dAds J ;

e
B s d i F
cond
) (
;
) ( B e i F
56) Forta (Lorentz) de interactiune dintre campul magnetic si
corpurile incarcate electric


v
dv B v
v
dv v B
corp corp
v v Lz F
) ( ) (
; Pentru conductor
punctual: ) ( B v q
F Lz
.