Aradul este reedina i cel mai mare ora al judeului Arad, situat pe cursul inferior al rului Mure, vestul

Romniei. La recensmntul din anul 2002 avea o populaie de 172.827 locuitori. Municipiul Arad constituie pentru vestul Romniei un punct major de importan n ceea ce privete industria, ct i ca un nod n transporturi. De-asemenea este reedina scaunului Arhiepiscopal al Aradului. Istorie In 1028 Prima atestare documentar a zonei Aradului 1551 - 1552 - Oraul este ocupat de turci - acetia construiesc o cetate care va fi ulterior drmat de habsburgi 1599 - Eliberat de otile lui Mihai Viteazul

Piata Avram Iancu

Geografie Municipiul Arad este aezat n extremitatea vestic a Romniei, n esul ntins al Tisei, la 4611' lat. N i 2119' long. E, n cmpia aluvionar a Aradului, parte a Cmpiei de Vest. Este primul ora important din Romnia la intrarea dinspre Europa Central, fiind situat pe malul rului Mure, n apropierea ieirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

Bata, jud. Arad - Cas tradiional (din a doua jumtate a sec. al XVIII-lea)

Casa din Bata figureaza pe lista monumentelor europene. A fost achizitionata in anul 1951 si a fost construita la inceput in curtea Castelului Huniade in intentia de a se crea aici un nucleu de constructii taranesti . Este o constructie bicelulara din barne de lemn, imbinate la colturi cu cheutori drepte pe fundatie de piatra. Acoperisul este din paie cladite cu furca si calcate cu piciorul. Are prispa continua la fatada principala, iar peretii interiori sunt lipiti cu pamant si varuiti. Prispa este sprijinita de stalpi de lemn simpli. Prima incapere este camera de locuit, mobilata cu un pat, o masa, o lavita si doua scaune. La capul patului se afla lada de zestre pentru tesaturile pretioase din casa. Langa masa este pus razboiul de tesut la care femeia tesea covoare, stergarele si piesele de imbracaminte. D upa usa se afla soba de incalzit din pamant batut

cu gura de foc aflata pe vatra din tinda. In jurul sobei este ruda de lemn pe care se pastrau piesele de imbracaminte, iar la sarbatori se asezau pe stergare scurte, cu un singur capat decorat cunoscute sub numele de stergar de ruda. La ferestre si pe pereti sunt dispuse stergare decorative tesute, incheiate cu ciucuri policromi si decorate la capete in registre transversale alese in razboi predominand culoarea rosie. Tinda are vatra focului cu horn deschis pe care sunt dispuse cazanul de arama agatat de lantul tiganesc, vase de gatit din fonta si ceramica (oala de sarme pentru ospete, oala de fiert ciorba, cratita pentru friptura etc.) In mijlocul tindei se afla masa mica de forma patrata cu patru scaunele in jur. Pe blidar, alte vase de uz gospodaresc din ceramica si lingurarul din lemn perforat, iar in colt covata de pita. Un dulapior pentru vase este asezat pe peretele exterior. Pe prispa sta parlaul pentru oparit tesaturile albe, iar in curte, sub adapost, trei cosnite de albie pentru ilustrarea acestei ocupatii traditionale. Interior al casei aradene :

Exterior al casei aradene :

Obiecte casnice din lemn

Meseriile n zon: dogritul, tbcritul, drotritul, prelucrarea lemnului i a fierului. Piesele au ajuns n muzeul ardean din localitile n care meteugurile populare au fost la mare cutare: Pncota, Alma, epreu. Familiile meterilor Petenkoffer din Pncota i Leptih din epreu se numr printre cei care au mbogait colecia muzeului ardean.

Att cergile i scoarele de pe perei i pat, ct i sumanele, cmile, iarii sau catrinele pe care ranii le mbrcau erau confecionate n cas. Firul de ln era tors i mbinat n rzboiul de esut. Se regsesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale.

ntr-o fierrie tradiional erau potcovii caii i boii care trgeau carele cu lemne, dar se realizau i diverse unelte cleti, topoare, cuite. Focul era ntreinut cu ajutorul unor foale de mari dimensiuni, iar fierul nroit era btut pe o nicoval.

Olritul este i el printre ocupaiile populare din cele mai vechi timpuri, dup cum o dovedesc i vasele din neolitic descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importan, meteugarii tiind de unde s l aleag pe cel mai bun. El e frmntat cu minile sau picioarele i amestecat pn se obine o past ce va fi folosit la roata olarului, acionat cu piciorul, printr-o pedal.

Prin modelare cu mna, se obine forma dorit de olar. Dup ce vasul e gata, se acoper cu o past alb sau roie din hum diluat cu ap, ce astup orice poroziti sau defecte datorate impuritii materialului folosit (angobare). Strchinile i ulcioarele sunt pictate i trecute prin dou rnduri de tratamente termice n cuptoare special construite. Ornarea vaselor ceramice se mai face i prin desenarea n relief a unor elemente decorative.

Costume populare in zona aradului :

Obiceiuri religioase in zona aradului Sfanta Parascheva

In cultura populara contemporana se pot delimita mai multe probleme, intre care: dezvoltarea folclorului religios, cu categorii tot mai bine delimitate, coexistenta unor forme de cultura populara arhaica, precrestina

Sfantul Ilie este cunoscut din Scriptura ca cel ce a legat ploile trei ani si sase luni; a inmultit faina si untdelemnul vaduvei din Sarepta Sidonului, l-a inviat pe fiul acesteia; a fost hranit de corbi in pustiu; a aprins focul jertfei in fata preotilor lui Baal, ca poporul iudeu sa se intoarca... In Sfanta si Marea Joi, in zona Aradului se desfasoara o serie de obiceiuri religioase speciale. Astfel, tinerii din sate aduna buturugi de la localnici cu care aprind un foc in curtea bisericii, foc ce ramane nestins pana dupa Sfintele Sarbatori de Pasti. Mai multe amanunte despre aceasta traditie...

Monumente istorice Arad Cetatea de piatr iria ( 1331), cu statut de cetate regal. Printre ocupanii ei s-au numrat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul srb George Brncovici, Matei Corvin, familia Bthory.

Cetatea de piatr oimo ( 1278 ) - Lipova

Cetatea Deznei

Cetatea Ineului

Fortreaa Tau (sec XII )-ruine

Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construit n stil Vauban, pstrat intact, din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea