Calatorie in spatiu si timp Partea I Episodul VIII din seria Cosmos- Carl Sagan

Transcriptul filmului poate fi gasit aici http://www.americanbuddha.com/journeys.space.time.htm

Traducerea primei parti: prof. Isabela Elena Ciurea (textul nu a fost tradus integral, pe alocuri a fost adaptat si completat)

1. Introducere

Cu totii plutim (alunecam) n marele ocean al spaiului i timpului. Fiecare creatur din fiecare lume, mergand pana la cele mai ndeprtate stele, i datoreaz existena si cursul acesteia forelor implacabile ale naturii naturii si, de asemenea, unor ntmplari minore. Suntem purtati de planeta noastr n jurul Soarelui. De la formare, Pmntul a fcut peste 4 miliarde de rotatii in jurul acestuia. Soarele se deplaseaza despre nucleul galaxiei nostre, Calea Lactee. Galaxia noastr se mic printre alte galaxii. Am fost ntotdeauna cltori in spaiu. Boabele de nisip fine sunt mai mult sau mai puin uniforme n dimensiune. Acestea au fost produse din roci mai mari, care datorita eroziunii si altor factori din spatiu s-au faramitat, ajungand la aspectul lor de astazi. Rdcinile prezentului rezida din trecut. Deci, suntem, de asemenea, cltori n timp. Dar, purtati de Pamant, nu am dat importanta calatoriei noastre in spatiu si timp si nu am sesizat cat de rapida este ea. Acum, in schimb, am inceput sa gandim la calatorii reale in timp si in spatiu, catre stele indepartate.

2. Constelaii (selectie)

O mn de nisip conine aproximativ 10.000 de boabe, mai mult dect numrul total de stele pe care le putem vedea cu ochiul liber intr-o noapte senina. Dar numarul de stele pe care le putem vedea este doar o mic fraciune din numrul de stele care sunt in Univers.. Ceea ce vedem pe timp de noapte este o vag brum dintre cele mai apropiate stele, si cteva mai ndeprtate In realitate, numrul total de stele din Univers este mai mare dect numarul tuturor boabele de nisip de pe toate plajele de pe planeta Pamant. Stelele acestea fac parte din mari contelatii al caror aspect depinde de unghiul din care sunt private de observator dar care, de asemenea, s-a schimbat mult in timp. Intrebarea este daca un cltor in spaiu ar putea vedea de fapt schimbrile de forma ale acestor constelaii. Pentru c, el trebuie s cltoreasc pe o distanta aproximativ egala cu distanta de la constelaie pana la noi. Si sa ne gandim ca numai calatoria in jurul stelelor din constelatia Carul Mare inseamna sute de ani-lumin. Aici suntem n constelaia Andromeda - sau cel puin un model al ei (modelul depinde de observator cauza fiind unghiul diferit de observatie) - de lng constelaia Perseu. Aceast stea de deasupra mine este Beta Andromeda, stea stralucitoare a doua din constelaie,aflata la 75 de anilumin de Pmnt. (textul este in legatura cu imaginile din film). Lumina emisa de ea, prin care o vedem a petrecut 75 ani in spaiul interstelar n cltoria sa pana la Pmnt. n cazul puin probabil n care se Beta Andromeda va exploda astazi nu vom tii acest lucru decat peste 75 ani pentru ca aceast informaie interesant calatoreste distane enorme interstelare, chiar daca o face cu viteza de 300.000 km/s. Vedem c spaiul i timpul sunt interconectate. Nu putem privi n spaiu fr s se ne uitam napoi n timp. Viteza luminii este foarte mare, spatiul este foarte gol, iar stelele sunt foarte departe una de cellalta. De fapt, distanele despre care am vorbit sunt foarte mici fata de standardele obinuite astronomice. Distanta de la Pmnt la centrul galaxiei Calea Lactee este de 30.000 de ani lumina, de la galaxia noastr la cea mai apropiata galaxie in spirala numita M-31 este de 2 milioane de ani lumina.Exist distane mult mai mari n astronomie. Distanta de la Pamant la quasarul cea mai ndeprtat este de 8 sau 10

miliarde de ani lumin. Le vom vedea aa cum au fost nainte de a se forma galaxia Calea Lactee si Pamantul? Cele mai rapide vehicule spaiale lansate vreodat de specia uman sunt navele spaiale Voyager. Desi ele sunt cltoresc att de repede, totusi viteza lor este de 10.000 de ori mai mica dect viteza luminii. Pentru Voyager va dura 40.000 ani pentru a parcurge distana pn la cele mai apropiate stele. Dar exist o metod prin care am putea cltori ntr-un timp scurt, convenabil la stele? Putem calatori cu aproape viteza luminii? Nu putem cltori mai repede dect atat? Se pare c exist ceva foarte ciudat in legatura cu viteza luminii, ceva care ofera cheia intelegerii timpului i a spaiului. 3. Relativitate. Postulatele lui Einstein. Povestea descoperirii ne duce in Toscana, n nordul Italiei. E ceva aproape atemporal in legatura cu acest loc. Dac ai fi cltorit pe aceste drumuri n vara anului 1895, este posibil s fi intalnit un tanar german, cu putin peste 16 ani, care abandonase liceul. Profesorul su ia spus c nu va iesi nimic din el, c atitudinea lui a distrus disciplina n clas si c ar fi mai bine sa paraseasca coala. Elevul indisciplinat a acceptat cu bucurie sugestia care i s-a facut i a venit aici, in nordul Italiei unde se bucura de placerea de a colinda locurile dar si de a medita la problemele care il preocupau. ntr-o zi, el a nceput s se reflecteze in legatura cu lumina, despre cat de repede se deplaseaza. n viaa de zi cu zi, msurm mereu viteza unei obiect n micare raportandu-ne la ceva. De exemplu, m deplasez cu aproximativ 10 km / or fa de sol. Dar acesta nu este n repaus, Pmntul rotindu-se cu mai mult de 1600 km / or. Pmntul nsui este pe orbita n jurul Soarelui. Soarele se mic printre stele i aa mai departe. A fost greu pentru tnrul s-i imagineze un standard absolut pentru a msura toate aceste miscari relative impreuna. El tia c undele sonore sunt o vibraie a aerului i ca viteza lor se msoar n raport cu aerul nsui. Dar lumina soarelui trece in vidul din spaiu gol. Deci undele luminoase se misca relativ la altceva? i dac este aa, el se ntreba, n raport cu ce?

Numele acestui adolescent era Albert Einstein i meditaiile sale au schimbat lumea. Una dintre aceste idei au avut de a face cu lumina care provine de la un obiect n micare.

Imaginile pe care le vedem sunt fcute din lumin i se efectueaz la viteza luminii, 300.000 km /s. Ai putea crede c imaginea mea margand pe bicicleta ar trebui s apara inaintea mea, la viteza luminii plus viteza bicicletei. Dac m deplasez fa de tine mai repede decat o caruta trasa de cal, ar trebui ca imaginea mea sa se apropie mai repede si sa s soseasc mai devreme. Dar, n realitate, nu vei vedea nici o ntrziere. ntr-o coliziune de aproape, de exemplu, vei vedea ntotdeauna tot ce se ntmpl dintr-o dat: cal, cru, eu, bicicleta, toate simulta (textul este legat de imaginile din film). Cum ar arta lucrurile dac as aplica compunerea vitezelor ca in mecanica clasica? Din moment ce m ndrept spre tine cu o anumita viteza, trebuie s adugi vitezei mele, viteza luminii. Deci, imaginea mea ar trebui s soseasc nainte de imaginea cruei cu cal . Pentru mine mersul cu bicicleta spre tine este destul de normal, dar la un moment dat coliziunea cu caruta a carei imagine ar veni spre mine cu viteza luminii plus a ei, ar prea brusc iminent. Si tu m-ai vedea abatandu-ma din drum fara nici un motiv aparent, pentru o coliziune cu nimic Acum calul i crua nu se ndreapt spre tine. Imaginea lor ar ajunge doar cu viteza luminii. Ar putea prea pentru mine c am fost aproape de ciocnire, n timp ce pentru tine nu a fost chiar asa? n experimentele de laborator precise oamenii de stiinta nu au observat niciodat aa ceva. Pentru ca aceste lucruri sa fie intelese , pentru a evita paradoxurile logice atunci cnd vitezele de deplasare sunt mari, exist anumite reguli care trebuie respectate. Einstein a numit aceste legi, postulatele teoriei relativitii restranse. Lumina emisa de obiect n micare se deplaseaz cu aceeai vitez, indiferent dac obiectul este n repaus sau n micare.

S nu adugai viteza lui la viteza luminii! De asemenea, nici un obiect material nu poate cltori cu sau dincolo de viteza luminii. Nu este nimic n fizic care v mpiedic s cltoriti ct mai aproape de viteza luminii dup cum dorii; 99,9% din viteza luminii este bine, dar indiferent de cat de greu incercati, nu puteti ajunge la ea sau trece peste. Pentru ca lucrurile sa fie logice, trebuie s existe o limit de vitez cosmic. Bariera vitezei luminii este o lege fundamental a naturii, de baz , la fel ca gravitatea. Lumina cltorete la fel de repede, indiferent daca sursa sau observatorul sunt n micare. Viteza luminii este relativ constanta la orice altceva. Nimic nu poate prinde vreodata la lumina. Desi bariera vitezei luminii in vid pare ca vine in contradictie cu notiunile noastre de bun simt, de ce ne-am astepta ca acesta sa functioneze in cazul deplasarii cu viteza apropiata de viteza luminii in vid? Experientele noastre directe se reduc la viteze cu mult sub aceasta valoare. Practic, relativitatea stabileste niste limite dincolo de care oamenii nu pot trece, indiferent cat de mare este ambitia lor . nainte de Einstein, fizicienii au crezut c in existenta unor sisteme de referinta privilegiate, a unor locuri speciale fa de care totul trebuia s fie msurat. Einstein a ntlnit o noiune similar n viata sa de zi cu zi, ideea c obiceiurile unui anumit popor, Germania sa matern sau Italia sau oriunde, sunt standarde fa de care toate celelalte societi trebuie s fie msurate. Dar Einstein a respins naionalismul strident al timpului su. El a impartasit cu tarie credinata ca fiecare cultur are propria sa valoare i, extrapoland, n fizic el a postulat c nu exist sisteme privilegiate de referin. Fiecare observator, n orice loc si in orice moment, in repaus sau in miscare trebuie s deduca aceleasi legi ale naturii. Legile fizicii se scriu la fel in orice sistem de referinta inertial.

4. Timp i Spaiu

Viteza inseamna pur i simplu ct de mult spaiu va acoperi un corp in miscare ntr-un timp dat. Orice copil care conduce motor-scuter tie asta. Deoarece la aproape viteza luminii, nu putem aduga pur i simplu alte viteze, noiunile familiare ale spaiului absolut i timpul absolut independent de micare dvs. relativ trebuie regandite. De aceea, dup cum a artat Einstein, lucruri amuzante trebuie s se ntmple la viteze apropiate de viteza luminii. A se urmari filmul. Contractia lungimilor Paolo ii spune la revedere fratelelui su mai mic Vincenzo si pleaca intr-o plimbare cu scuterul. El merge acum cu mai mult de jumtate din viteza luminii. Aproape ca prinde din urma razele proprii de lumina. Aceasta comprim undele luminoase din faa lui i imaginea lui devine albastra. Lungimea de und mai mic este cea care determina ca undele de lumin sa devina albastre. De asemenea, Paolo devine slab, n direcia de micare. Aceasta nu este doar o iluzie optic. Este ntr-adevr ceea ce se ntmpl atunci cnd v deplasai n apropierea vitezei luminii. Cand se indeparteza, el las in urma lui undele luminoase proprii.Razele de lumina lungi sunt de culoare rosie. Noi spunem ca imaginea sa indepartata este deplasata spre rosu. Acum, Paolo pleaca intr-un scurt tur prin imprejurimi. El experimenteaza ceva foarte straniu. Tot ce poate vedea este comprimat ntr-o fereastr n micare chiar n faa lui, albastra la centru, roie spre margini. Pentru trectori, Paolo apare albastru atunci cnd se apropie i rou atunci cnd se indeparteaza, dar pentru el intreaga lume vine i pleac cu aproape viteza luminii. Cnd el ncetinete, totul pare normal din nou. Doar foarte aproape de viteza luminii lumea vizibil se ingusteaza ntrun fel de tunel. Ati putea vedea cu adevrat aceste denaturri, dac ai putea cltori cu aproape viteza luminii. *

Dilatarea duratelor Aspectul cel mai bizar al cltoriei cu aproape viteza luminii este c timpul ncetinete. Toate ceasurile mecanice i biologice,incetinesc(ticaie mai incet) la deplasarea cu viteza apropiata de viteza luminii, dar ceasurile staionaremerg in mod obisnuit. Dac ne deplasam aproape de viteza luminii, imbatranim mai lent dect cei pe care i-am lasat n urm. Ceasul lui Paolo si simul su intern, arat c el a fost plecat de langa prietenii si pentru doar cateva minute, dar din punctul lor de vedere, el a fost plecat pentru mai multe decenii. Prietenii lui au crescut, au imbatranit i au murit. Doar fratele su mai mic a fost rbdator dsi l-a ateptat in tot acest timp. Cei doi frai au experimentat paradoxul dilatarii timpului. Ei s-au confruntat cu consecintele relativitatii lui Einstein. Aceasta a fost doar un experiment de gndire, dar particulele atomice care de deplaseaza cu viteze apropiate de viteza luminii se dezintegreaza mai ncet dect particule staionare. Desi este foarte ciudat i contra-intuitiv, dilatarea timpului este o lege a naturii. Calatoria cu viteze aproapiate de viteza luminii este un fel de elixir al vietii. Pentru c timpul ncetinete aproape de viteza luminii, teoria relativitii restrnse ne ofer un mijloc de a ajunge la stele.
Documentare suplimentara * Efectul Doppler const n variaia frecvenei unei unde emise de o surs de oscilaii, dac aceasta se afl n micare fa de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat att n cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), ct i n cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). Frecvena msurat crete atunci cnd sursa se apropie de receptor i scade cnd susrsa se deprteaz de receptor. n astronomie, efectul Doppler ne d certitudinea c universul nu este static, deoarece, conform acestui principiu, stelele ce se departeaz de noi vor avea lumina deplasat spre "partea roie" a spectrului, n vreme ce acelea care se apropie vor avea lumina deplasat spre "partea albastr" a spectrului. Ceea ce ne d certitudinea c Universul este n expansiune este faptul c majoritatea observaiilor ne arat c lumina ce ajunge la noi este deplasat spre rou. Informatiile au fost preluate de aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Doppler