Lectia 1 Vectori liberi Dowa segmente AB si 4'B' se numesc echivalente, daca AA'BB' este paralelogam (aici ABI|A'B', AA'|BB', de unde rezulti |AB|=|A'B{). Spunem c& segmentele AB si A’B” sunt la fel orientate. ‘Segmentul AB este echvalet ev segmental MB" Fig 1 Toate segmentele echivalente cu un segment dat AB spunem ca formeaci vectorul liber AB Multimea vectorilor liberi din plan o notém cu V, sau R?, jar cea a vectorilor liberi din spatiu cu V,sau R? Operatii cu vectori liberi Adworcrea Adunarea se face pundnd “cap la cap” cei doi vectori gi este 0 generalizare a adundrii numerelor. Suma mu depinde de pozitia in care se pun vectosi AB si CD uml in continuarea altuia ‘Suma a doi vector liberi nu depinde de _ locul in care se efectueaza oo Fig 2 Alté varianti de adunare este regula paralelogramului a ‘Suma a doi vectr este diagonalaparalelagramulul canst pe cel dol veetat Fig 3 Aceasta este regula de “adunare a forteloy descoperité de Simon Stevin. V. P. —Lectii pentru anul anul I, UTCB 1Vom nota cu O vectoml AA=BB=..., in care segmentul suport este redus la un punct. ‘Notém cu - AB vectorul -AB = BA Proprietétle ale aduencrtt DMiaVieVie Valse Vs) C@soaatitat V+ =Vi+ (comutativitate) 3) ¥+5-0+0-0 (Geste clement neutrm) Vel )-LT}ed OG (-F este inversul sau simetricul lui 7) Prin unare (R?,+) si (R?+) sunt grupurt conmtative. Tustrm demonstratia asociativitatii in figura unmatoare 2 ov3V1 (2609) a Adunarea vectorilor este 0 operatie asociativa Fig 4 Jnmultirea cu scalart 8 Definim A-AB = AB’ cu |AB{= [A|-|AB| si AB'e orientat ca AB dacé 1>0, iar dack 4<0 atunci AB‘ orientat in sens opus Un exemplu de inmultire avem in figura alaturata Fig 5 V.P.~Lectii pentru aml anul I, UTCBProprtetdtle tmmulfirt cu scalart Dilv=0 2 A+ Ve Jo a 2 ay 3) (yt agF= ahaa 4) (4) V = alu?) Tiustraim proprietatea 2) in desenul de mai jos ALeAT)aa sto a x vy oe oi a Din rationamente de asamanare rezuta etibutivtates nmi cu scalar fata de adunarea vector Fig 6 Proprietatile 1), 3) si 4) reaultd imediat din definitia produsului dintre un scalar si un vector. © multime V pe care este definiti 0 operatie “+” ce d& pe V o structura de grup cormtativ si 0 operatie numité inmulfire intre numerele reale, R, i elementele din V, cu proprietatile 1)-4) de mai sus se numeste spat vectorial. Prin urmare vectorii din plan (R?) sau din spatiu (R?) cu operatiile definite mai inainte sunt spatii vectoriale Vectori de pozitie Fie O un punct fixat in plan sau spatiu. Pentru un punct A din plan sau spatiu numim vectorul OA, vectorul de pozitie al punctului A si il vom nota uneori cu ra. El depinde de alegerea punctului origine O. V.P.~Lectii pentru anul anu! I, UTCB 3