Ecosistemul unei pajisti

In pajistile naturale predomina plantele erbacee perene. In prezent, pajistile naturale sunt tot mai putine, datorita interventiei omului. Multe dintre ele sunt pasunate matura de oi, capre, etc. In solul unei pajisti se gasesc bacterii, ciuperci, alge, precum si milioane de rame care contribuie la humusului si mineralizarii substantelor organice, creind astfel conditii favorabile pentru numeroase specii de plante. Dupa talie, plantele formeaza stratul ierburilor scunde si stratul ierburilor inalte. Pajistile se clasifica in functie de altitudine in pajisti: de stepa, subalpine si alpine. a

Ecosistemul unei pajisti de stepa

Pajistile de stepa sunt raspandite in unele zone de campie sau podisuri joase. Ele sunt in general lipsite de paduri si sunt alcatuite din specii iubitoare de caldura si rezistente la seceta. Pajistile de stepa ofera conditii favorabile de viata, mai ales insectelor si vertebratelor mici. Plantele erbacee au in general radacini adanci, limbul frunzelor redus, si deseori acoperit cu ceara sau perosori protectori. Datorita destelenirii terenurilor ocupate cu pajisti si transformarii lor in terenuri agricole sunprafetele cu pajisti tipice de stepa s-au redus.

Caracteristici ale biotopului

- solurile: brun- deschise de stepa si cernoziomuri cenusii - clima: aspra, cu veri calde si secetoase si ierni geroase - temperatura medie anuala de ~10 grade Celsius - temperatura maxima de ~30 grade Celsius - precipitatii reduse, perioade lungi de seceta

Caracteristici ale biocenozei

- PLANTE ERBACEE: majoritatea sunt rezistente la seceta: graminee (golomatul, pirul, colilia), pelinul, ceapa ciorii, lucerna, trifoiul, cicoarea, spinul - ARBUSTI: porumbarul, paducelul, lemnul cainesc - ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte (lacuste, cosasi, greieri) - ANIMALE VERTEBRATE: gusterul, prepelita, potarnichea, ciocarlia, graurul, uliul, soarecele de camp, harciogul, cartita, popandaul, iepurele, etc.

Ecosistemul unei pajisti alpine

Pajistile de munte, subalpine si alpine se gasesc la o altitudine de peste 1800m si ajung pana la 2500m. Ele se caracterizeaza printr-un biotop specific cu temperaturi scazute, vanturi puternice si si vietuitoare adaptate la aceste conditii vitrege de viata. Plantele sunt pitice, multe dintre ele taratoare sau cu frunze dispuse in rozeta la suprafata solului. Frunzele sunt acoperite cu ceara, sau cu perisori protectori. Unele plante au frunze suculente. Datorita luminii puternice, in general, florile sunt viu- colorate. Animalele au deobicei, culor inchise, pentru a capta razele solare.

Caracteristici ale biotopului

- solurile : podzolice de tip alpin - clima: veri scurte si ierni lungi, geroase, cu multa zapada - temperatura medie anuala in jur de 0 grade Celsius - percipitatii bogate, vanturi puternice, lumina de intensitate mare

Caracteristici ale biocenozei

- PLANTE ERBACEE: graminee, specii cu flori viu- colorate (cupele, garofita de munte, ghintura, clopoteii, brandusele, floarea de colt) - ARBUSTI: merisorul de munte, smardarul (arborii lipsesc complet) - ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte, melci - ANIMALE VERTEBRATE: broasca rosie de munte, tritonul, soparla de munte, vipera, vulturul, acvila de munte, capra neagra

Ecosistemul unei pesteri

Pesterile sunt ecosisteme naturale subterane. Ele s-au format in timp indelungat, in urma dizolvarii rocilor calcaroase de catre apele de infiltratie carbo-gazoase. In unele pesteri exista insa ape subterane curgatoare sau lacuri.

Caracteristici ale biotopului

- temperatura aproape constanta, in medie de 10 grade Celsius (pesterile sunt izolate fata de variatia de temperatura din mediul extern) - umiditate foarte ridicata - lumina nu patrunde decat foarte putin, la intrarea in pestera - ventilatia este slaba, pesterile fiind spatii inchise

Componente ale biocenozei

- plantele lipsesc complet (doar la intrare in pestera, unde patrunde putina lumina, se pot vedea pe peretii umezi alge unicelulare asemanatoare cu verzeala-zidurilor) - exista bacterii si ciuperci (ce se dezvolta acolo unde apa de infiltratie aduce materie organica) - lumea animala consta in nevertebrate (care se hranesc si se reproduc numai in conditiile acestui biotop) ce se numesc "organisme troglobiote" (paienjeni, viermi, crustacee) - adaptarile animalelor ce traiesc in pesteri sunt: 1. 2. 3. Pigmentatia slaba a corpului (sau lipsa sa totala) Alungirea apendicelor corpului (antene si picioare) Regresul ochilor

- in multe pesteri se intalnesc diferite specii de lilieci (unele nevertebrate se hranesc din cadavrele si excrementele lor) - in timpul iernii mamifere precum ursii hiberneaza in pesteri; datorita diferentei (calde) de temperatura fata de exterior

Caz rar

- intr-o pestera din Slovenia (pestera Postojna) traieste in apa un amfibian numit "Proteus" ce este lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat - pestera de la Movile (Romania) este singurul ecosistem inchis din toata tara, dovedind astfel ca viata exista si in cele mai imposibile imprejurimi

Ecosistemul unei paduri de stejar

Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine pana la 700- 800 m. In zonele cu campie, aceste paduri sunt formate din stejar brunariu si stejar pufos. In zonele de dealuri joase, acestea sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul). In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul ce formeaza paduri intinse, exclusiv pline cu gorun, ce se numesc gorunete.

Caracteristici ale biotopului

- soluri brun roscate de padure - temperatura medie anuala de 10 grade Celsius - lumina ( care ajunge pana la suprafata solului) filtrata printe coloanele arborilor; de aceea exista nueroase plante erbacee

Componente ale biocenozei

- ARBORI: predomina stejarul (sau diferite specii inrudite; cum ar fi cerul, garnita, gorunul; frecvent aparand in amestec carpenii, ulmii, teii, frasinii, paltinii, artarii, etc.) - ARBUSTI: macesul, paducelul, socul, lemnul cainesc, cornul, porumbarul, etc. - PLANTE ERBACEE: golomasul, paiusul, rodul-pamantului, plante cu bulbi ce infloresc primavara, etc. - ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte, melci, etc. - ANIMALE VERTEBRATE: broasca- bruna, brotacelul, salamandra, soparla, sarpele, ciocanitoarea, gogostiucul, cucul, pupaza, lupul, vulpea, caprioara, ariciul, veverita, etc.

Ecosistemul unei paduri de fag

Padurile de fag sunt raspandite in zonele cu altitudini intre 600- 1300 m. Padurile de fag se intalnesc totusi si la inaltimi mai mici/ mari, pe versantii umbriti (400 m.) sau insoritii (1500 m.).

Caracteristici ale biotopului

- solul: brun- acide, brune de padure, podzolice - temperatura medie anuala de 6- 8 grade Celsius - precipitatii abundente (600- 1000 mm. anual) - lumina slaba (atunci cand frunzisul este complet) de aceea plantele erbacee se dezvolta doar pe perioada primaverii

Componente ale biocenozei

- ARBORI: predomina fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, (iar in partea superioara) molid si brad; - ARBUSTI: scorusul de munte, socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul; - PLANTE ERBACEE: feriga, feriguta, muschi, licheni, mierea-ursului, alior, matraguna, vinarita, paius; - ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte - ANIMALE VERTEBRATE: (multe pasari si mamifere) ciocanitoarea, ierunca, gaita, macaleandrul, sorecarul, huhurezul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistretul, veverita, pisica salbatica,

Ecosistemul unei paduri de molid

3

Padurile de molid ocupa regiunile inalte ale muntilor nostrii, de la limita superioara a fagului, pana la zona subalpina. Ele sunt instalate la altitudinii de 1200 - 1800 m. In nordul carpatilor, limita inferioara a padurilor de molid atinge uneori 600 m.

Caracteristici ale biotopului

- soluri: podzolice brune; - temperatura medie anuala de 3- 5 grade Celsius; - precipitatii de la 800 la 1300 mm pe an; - lumina foarte slaba; padurile sunt intunecoase; - (uneori) vanturi puternice;

Componente ale biocenozei

- ARBORI: predomina molidul (dar la limita superioara cresc zambrul si zada iar la altitudini mici molidul se gaseste in amestec cu pinul, bradul, fagul, mesteacanul si paltinul de munte) - ARBUSTI: afinul, merisorul, zmeurul, coacazul de munte (doar pe versantii insoriti) - PLANTE ERBACEE: ciuperci, muschi, licheni, ferigi; - ANIMALE NEVERTEBRATE: omida molidului, viespea, cariul molidului; - ANIMALE NEVERTEBRATE: soparla de munte, naparca, pitigoiul de munte, forfecuta, cocosul de munte, soarecele vargat, veverita, jderul, etc.

Ecosistemul unei ape curgatoare

Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape statatoare (lacuri, mari, oceane) si ecosisteme de ape curgatoare (rauri, fluvii, paraie). Tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare, printre care importantul fluviu; Dunarea. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei.

Ecosistemul unui rau

Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi. Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone:

zona superioara (zona pastravului) zona inferioara (zona crapului)

Zona superioara

Caracteristici ale biotopului

- substrat din bolovani si pietris - viteza mare de curgere a apei

- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei scazuta - frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apei

Componente ale biocenozei

- plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre - animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat - animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei), amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, codobatura)

Zona inferioara

Caracteristici ale biotopului

- substrat din nisip si mal - albie larga, viteza apei mica, debitul mare - apa tulbure, cantitate reduca de oxigen - temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna - depozite de material organic pe fundul apei

Componente ale biocenozei

- plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba broastei - animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza "zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte - animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari

Ecosistemul fluviului Dunarea

Caracteristici ale biotopului - albia bine consolidata - adancime medie de 10m - apa foarte tulbure - mult nisip si mal - nivelul apei direct proportional cu abundenta precipitatiilor

Componente ale biocenozei

- plante: fitoplancton bogat - animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat, melci, scoici, raci - animale vertebrate: pesti (crapm, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, cega), serpi de apa, pasari (soimul dunarean), pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)