Vous êtes sur la page 1sur 5

Ecosistemul unei pajisti

In pajistile naturale predomina plantele erbacee perene. In prezent, pajistile naturale sunt tot mai putine, datorita interventiei omului. Multe dintre ele sunt pasunate matura de oi, capre, etc. In solul unei pajisti se gasesc bacterii, ciuperci, alge, precum si milioane de rame care contribuie la humusului si mineralizarii substantelor organice, creind astfel conditii favorabile pentru numeroase specii de plante. Dupa talie, plantele formeaza stratul ierburilor scunde si stratul ierburilor inalte. Pajistile se clasifica in functie de altitudine in pajisti: de stepa, subalpine si alpine. a

Ecosistemul unei pajisti de stepa
Pajistile de stepa sunt raspandite in unele zone de campie sau podisuri joase. Ele sunt in general lipsite de paduri si sunt alcatuite din specii iubitoare de caldura si rezistente la seceta. Pajistile de stepa ofera conditii favorabile de viata, mai ales insectelor si vertebratelor mici. Plantele erbacee au in general radacini adanci, limbul frunzelor redus, si deseori acoperit cu ceara sau perosori protectori. Datorita destelenirii terenurilor ocupate cu pajisti si transformarii lor in terenuri agricole sunprafetele cu pajisti tipice de stepa s-au redus.

Caracteristici ale biotopului

- solurile: brun- deschise de stepa si cernoziomuri cenusii - clima: aspra, cu veri calde si secetoase si ierni geroase - temperatura medie anuala de ~10 grade Celsius - temperatura maxima de ~30 grade Celsius - precipitatii reduse, perioade lungi de seceta

Caracteristici ale biocenozei

- PLANTE ERBACEE: majoritatea sunt rezistente la seceta: graminee (golomatul, pirul, colilia), pelinul, ceapa ciorii, lucerna, trifoiul, cicoarea, spinul - ARBUSTI: porumbarul, paducelul, lemnul cainesc - ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte (lacuste, cosasi, greieri) - ANIMALE VERTEBRATE: gusterul, prepelita, potarnichea, ciocarlia, graurul, uliul, soarecele de camp, harciogul, cartita, popandaul, iepurele, etc.

Ecosistemul unei pajisti alpine
Pajistile de munte, subalpine si alpine se gasesc la o altitudine de peste 1800m si ajung pana la 2500m. Ele se caracterizeaza printr-un biotop specific cu temperaturi scazute, vanturi puternice si si vietuitoare adaptate la aceste conditii vitrege de viata. Plantele sunt pitice, multe dintre ele taratoare sau cu frunze dispuse in rozeta la suprafata solului. Frunzele sunt acoperite cu ceara, sau cu perisori protectori. Unele plante au frunze suculente. Datorita luminii puternice, in general, florile sunt viu- colorate. Animalele au deobicei, culor inchise, pentru a capta razele solare.

• •

Caracteristici ale biotopului

- solurile : podzolice de tip alpin - clima: veri scurte si ierni lungi, geroase, cu multa zapada - temperatura medie anuala in jur de 0 grade Celsius - percipitatii bogate, vanturi puternice, lumina de intensitate mare

Caracteristici ale biocenozei

1

Pigmentatia slaba a corpului (sau lipsa sa totala) Alungirea apendicelor corpului (antene si picioare) Regresul ochilor .plantele lipsesc complet (doar la intrare in pestera. la intrarea in pestera .ARBUSTI: merisorul de munte. 3. Ele s-au format in timp indelungat. in medie de 10 grade Celsius (pesterile sunt izolate fata de variatia de temperatura din mediul extern) .colorate (cupele. • Caracteristici ale biotopului . In unele pesteri exista insa ape subterane curgatoare sau lacuri. se pot vedea pe peretii umezi alge unicelulare asemanatoare cu verzeala-zidurilor) . clopoteii. pesterile fiind spatii inchise • Componente ale biocenozei .adaptarile animalelor ce traiesc in pesteri sunt: 1. vipera. ghintura.in timpul iernii mamifere precum ursii hiberneaza in pesteri. melci .ANIMALE VERTEBRATE: broasca rosie de munte. 2. specii cu flori viu.in multe pesteri se intalnesc diferite specii de lilieci (unele nevertebrate se hranesc din cadavrele si excrementele lor) . viermi.pestera de la Movile (Romania) este singurul ecosistem inchis din toata tara. smardarul (arborii lipsesc complet) .intr-o pestera din Slovenia (pestera Postojna) traieste in apa un amfibian numit "Proteus" ce este lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat . acvila de munte. in urma dizolvarii rocilor calcaroase de catre apele de infiltratie carbo-gazoase..umiditate foarte ridicata .ventilatia este slaba. unde patrunde putina lumina.lumea animala consta in nevertebrate (care se hranesc si se reproduc numai in conditiile acestui biotop) ce se numesc "organisme troglobiote" (paienjeni. floarea de colt) . datorita diferentei (calde) de temperatura fata de exterior • Caz rar . dovedind astfel ca viata exista si in cele mai imposibile imprejurimi 2 . tritonul. vulturul. crustacee) . brandusele.temperatura aproape constanta.exista bacterii si ciuperci (ce se dezvolta acolo unde apa de infiltratie aduce materie organica) . soparla de munte.lumina nu patrunde decat foarte putin. capra neagra Ecosistemul unei pesteri Pesterile sunt ecosisteme naturale subterane.PLANTE ERBACEE: graminee.ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte. garofita de munte.

paducelul. ulmii. alunul. paltinii. feriguta.acide.ANIMALE VERTEBRATE: broasca. paius. jderul. ariciul. cum ar fi cerul. plante cu bulbi ce infloresc primavara. .PLANTE ERBACEE: golomasul. ulm de munte. pupaza. alior. frasinii. salamandra. ierunca. aceste paduri sunt formate din stejar brunariu si stejar pufos. In zonele de dealuri joase.lumina slaba (atunci cand frunzisul este complet) de aceea plantele erbacee se dezvolta doar pe perioada primaverii • Componente ale biocenozei . veverita. exclusiv pline cu gorun. cornul. Padurile de fag se intalnesc totusi si la inaltimi mai mici/ mari. socul. carpen. etc. Ecosistemul unei paduri de fag Padurile de fag sunt raspandite in zonele cu altitudini intre 600.precipitatii abundente (600.ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte . etc. • Caracteristici ale biotopului . frecvent aparand in amestec carpenii. licheni. vulpea. paiusul. acestea sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul). ciocanitoarea. veverita. ursul brun. paienjeni.) sau insoritii (1500 m.). viezurele. gorunul. .ARBORI: predomina stejarul (sau diferite specii inrudite. In zonele cu campie. .ANIMALE VERTEBRATE: (multe pasari si mamifere) ciocanitoarea. .) . paltin de munte.8 grade Celsius . mierea-ursului. etc. huhurezul.1300 m.ARBUSTI: macesul. brotacelul. de aceea exista nueroase plante erbacee • Componente ale biocenozei . . cucul. gogostiucul. Ecosistemul unei paduri de molid 3 . mistretul. pe versantii umbriti (400 m. matraguna. soparla.bruna. . etc. porumbarul.soluri brun roscate de padure . artarii.temperatura medie anuala de 6.ARBUSTI: scorusul de munte. lemnul cainesc.lumina ( care ajunge pana la suprafata solului) filtrata printe coloanele arborilor. • Caracteristici ale biotopului . insecte. murul. (iar in partea superioara) molid si brad. paducelul.solul: brun. garnita. melci. caprioara. vinarita. sarpele.Ecosistemul unei paduri de stejar Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine pana la 700.ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi. cerbul. teii. rasul.ARBORI: predomina fagul. insotit de mesteacan. brune de padure. cornul.1000 mm. etc. podzolice .800 m. ce se numesc gorunete. anual) . gaita. tei.temperatura medie anuala de 10 grade Celsius . macaleandrul. sorecarul. In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul ce formeaza paduri intinse. pisica salbatica.PLANTE ERBACEE: feriga. socul negru. rodul-pamantului. muschi. lupul.

temperatura medie anuala de 3.5 grade Celsius. Ele sunt instalate la altitudinii de 1200 . fiecare avand o specie caracteristica de peste. naparca. . etc. de la limita superioara a fagului. Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. in amestec cu ulmi si mesteceni.(uneori) vanturi puternice. ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi. zmeurul. salcii si arini.lumina foarte slaba. veverita.ANIMALE NEVERTEBRATE: omida molidului. mari. Tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare. fag. licheni. . stejar.PLANTE ERBACEE: ciuperci. oceane) si ecosisteme de ape curgatoare (rauri. merisorul.substrat din bolovani si pietris . cocosul de munte. muschi. . viespea. bradul.ARBUSTI: afinul. paraie).Padurile de molid ocupa regiunile inalte ale muntilor nostrii. colinare si de ses. mesteacanul si paltinul de munte) . cursul unui rau se imparte in zone longitudinale. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone: • • zona superioara (zona pastravului) zona inferioara (zona crapului) Zona superioara • Caracteristici ale biotopului . Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei. . ferigi. pitigoiul de munte. fagul. padurile sunt intunecoase. printre care importantul fluviu. coacazul de munte (doar pe versantii insoriti) . fluvii. Din amonte spre campie se intalnesc conifere.1800 m. • Caracteristici ale biotopului .precipitatii de la 800 la 1300 mm pe an. . limita inferioara a padurilor de molid atinge uneori 600 m.ANIMALE NEVERTEBRATE: soparla de munte. In nordul carpatilor. cariul molidului. Dunarea. forfecuta.viteza mare de curgere a apei 4 . Din punct de vedere geografic. .soluri: podzolice brune. jderul. soarecele vargat. Ecosistemul unui rau Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte. Ecosistemul unei ape curgatoare Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape statatoare (lacuri.ARBORI: predomina molidul (dar la limita superioara cresc zambrul si zada iar la altitudini mici molidul se gaseste in amestec cu pinul. • Componente ale biocenozei . pana la zona subalpina.

scoici.in masa apei). debitul mare . cega). stiuca.adancime medie de 10m . nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apei • Componente ale biocenozei .mult nisip si mal . tritonul). cu temperatura deobicei scazuta .depozite de material organic pe fundul apei • Componente ale biocenozei . iarba broastei . cleanul). pasari (soimul dunarean). serpi de apa. viermi.apa foarte tulbure .frecvente cascade.nivelul apei direct proportional cu abundenta precipitatiilor • Componente ale biocenozei . biban.animale nevertebrate: animale microscopite .la malul apei.pe sub pietre. scrumbie de Dunare. viteza apei mica. pastravul.plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre .animale vertebrate: pesti (crapul. larve de insecte . lin.plante: fitoplancton bogat . codobatura) Zona inferioara • Caracteristici ale biotopului . stiuca. insecte tricoptere.albia bine consolidata .animale vertebrate: pesti (crapm.substrat din nisip si mal . grindelul. cantitate reduca de oxigen .apa tulbure.. rosioara. raci . pastruga.formeaza "zooplanctonul".animale nevertebrate: melci. boisteanul . nisetrul) 5 .apa limpede.plante: alge verzi microscopice .animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat. serpi.formeaza "fitoplanctonul". broaste. melci. pasari Ecosistemul fluviului Dunarea • Caracteristici ale biotopului . scoici. amfibieni (broasca verde. pasari (mierla.temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna . lintita. crustacee bine fixate de substrat . bogata in oxigen.animale vertebrate: pesti (zglavocul . platica. somn. pesti proveniti din mare (morunul. grindelul .albie larga. melci. viermi.