Univ. Dunrea de Jos Fac.

de Litere i Teologie Catedra de Jurnalistic, Anul II, 2006-2007 PRESA SI ACTUALITATE

conf.univ. dr. Dorin POPA Mobil: 0722 369654 E-mail: dpopa@uaic.ro

CURSUL 1 ARGUMENTAREA PUBLIC. ERORI DE ARGUMENTARE IN DISCURSURILE PRESEI ROMANESTI.

Argumentarea nu se petrece doar in situaia n care trebuie sa inem un discurs in sensul clasic al cuvntului, ci i atunci (mai ales atunci) cnd facem o prezentare in faa unui prieten, cnd scriem un proiect de finanare, colaborare sau implementare a unui produs/afaceri, atunci cnd discutm cu vecinii, colegii... Cele mai frecvente erori de argumentare pe care le ntlnim in domeniul discursului public: Falsa legtura cauzala (post hoc ergo propter hoc) Aceasta greeal const n confundarea relaiei de cauzalitate ntre dou evenimente cu simpla lor cronologie. Doar pentru c lui A i succede B nu nseamn c A este cauza lui B. Acest tip de eroare poate lua forme subtile, greu sesizabile n context. Iat un text al crui fond l-ai ntlnit probabil n diverse forme i contexte: Proiectul imobiliar Valea Prahovei a fost iniial un succes. Pentru nceput, o echipa multidisciplinara formata din arhiteci, experi imobiliari, ingineri si reprezentani ai consoriului nostru si ai autoritatilor publice au analizat datele si au propus o structura si un deadline de implementare al acestuia. La doar o luna de la nceperea proiectului aveam deja un calcul estimativ al costurilor si in consecina un buget. Nu au fost nici un fel de probleme pana cnd consultanii de marketing au fost implicai in proiect. La doua saptamani dup acest moment, oameni care iniial czuser de acord asupra unor cifre, au nceput sa afirme ca acest buget nu va putea fi respectat, ca rata de recuperare a investiiei impune regandirea costurilor de implementare etc. Cred ca folosirea consultanilor in aceasta faza iniiala a proiectului a fost o greeala. Se sugereaz in acest text ca implicarea consultanilor de marketing ar putea fi cauza pentru care ritmul de implementare al proiectului a ncetinit, dei nu se afirma direct acest lucru si nimic din textul de mai sus nu susine aceasta concluzie. Ei au fost ultimii venii si de cnd au intrat in aciune, lucrurile merg mult mai greu. Dei aceasta cauz este una posibila, exista tot attea alte posibile cauze care trebuie sa fie luate in considerare. Pentru a transforma aceasta eroare intr-un argument, persoana care a scris raportul trebuia

sa prezinte si motivele (premisele) care au stat la baza acestei concluzii, altele dect simpla cronologie. Suntem mai muli care credem c (argumentum ad populum) In cazul acestui tip de eroare argumentativ, autorul presupune ca exista un consens de opinii in grupul din care face parte, consens care justifica concluzia sa. Este o eroare folosita foarte des n advertising ca fals argument (Cumprai aceasta carte! 25 de milioane de volume vndute in ntreaga lume), sau n mediile de afaceri care au la baza munca de echipa si efortul comun: Cam toata lumea de la noi din firma e in favoarea acestui proiect si, sincer, unii se ntreab de ce departamentul nostru nu vrea sa il aprobe. Poate ca nu ar fi bine sa ne opunem pentru ca toata lumea o sa spun mai trziu ca din cauza noastr lucrurile au mers ceva mai greu. Ar fi bine sa fim cooperani acum, pentru a nu avea probleme mai trziu cnd vom avea de rezolvat chestiuni cu adevrat importante. Autorul poate avea dreptate, poate c merit sa cedam in cazul unor chestiuni minore pentru a nu fi considerai negativiti si pentru a putea spune nu in cazul unor chestiuni cu adevrat importante. Totui, faptul ca o buna parte din cei care au vzut proiectul sunt de acord cu acesta nu este un argument suficient pentru a considera ca au in mod necesar dreptate. Acest gen de eroare argumentativa apare foarte frecvent si in mediile concurentiale, unde presiunea deciziilor, frica de a nu ramane pe dinafara fac aceste greseli de neevitat. Un exemplu mai elocvent este modul in care in vara anului 2003 au nceput sa apar din nou filmele indiene la televiziunile romanesti. Antena1 a avut iniiativa. Observndu-i succesul, celelalte televiziuni au imitat acest comportament, rezultatul fiind ca in 2 luni de zile au fost difuzate mai multe filme indiene dect n zece ani. Presupusa autoritate (argumentum ad verecundiam) Acest gen de eroare logica este foarte caracteristica acelor manageri care folosesc un stil de management autocratic, care isi gestioneaz afacerea cu mana de fier, care sunt invatati ca deciziile lor sa fie ascultate fr crcnire de ctre subordonai. Daca acest lucru este o politica de management corecta sau nu, nu e problema discutiei noastre. Din punct de vedere argumentativ in schimb, cel care citeste este pus in fata unor concluzii a caror singura sustinere este de obicei pozitia si functia celui care le scrie. Uneori, cititorul s-ar putea sa aiba o functie ceva mai mare, iar obisnuinta de a nu argumenta s-ar putea sa se dovedeasca contraproductiva: Cu totii banuim ca acceptarea unui nou produs pe lista de distributie nu se va face fara probleme de natura logsitica, dar cred ca este cel mai bun lucru care poate fi facut. Sunt de parere ca alternativele prezentate de catre colegii mei pur si simplu nu o sa mearga. M-am gandit mult la problema asta, si chiar am luat in considerare alternativele, dar folosirea modelului de distributie specific A1 mi se pare o solutie de-a dreptul evidenta. Voi recomanda in consecinta folosirea modelului de distributie A1 pentru produsul acesta. 2

Uitandu-ne atenti la text, vedem ca autorul textului nu a facut decat sa repete acelasi lucru intr-o forma usor modificata. Folosirea persoanei 1 in cantitati industriale este un semn clar al inlocuirii unei sustineri reale cu acest model argumentativ gresit. Uneori forma acestuia este usor modificata, din motive politice, persoana 1 luand locul unui grup de oameni hotarati, de obicei subordonati autorului. Oamenii nostri cred ca Colegii de la departamentul x au analizat solutiile propuse, dar Alte erori argumentative: 1. aprecierile evaluative (un eufemism pentru invective) numite in latina argumentum ad invidiam. Asa cum probabil ca sugereaza si numele lor latin, aceste pseudo-argumente contin expresii evaluative de obicei de loc magulitoare fie la adresa persoanei care a emis ideea disputata, fie la adresa ideilor sau argumentelor acesteia. Desi pare a fi la prima vedere o eroare greu de intalnit intr-un context business, secretul aparitiei acesteia in comunicarea de afaceri sta in reactia involuntara a unuia dintre partenerii de discutie si in formele subtile pe care un astfel de atac le poate lua. Un bun exemplu de astfel de situatie, chiar dusa la extrem, gsim intr-una din editiile emisiunii Marius Tuca Show, in care senatorul PSD Antonie Iorgovan, pe fondul unei discutii despre lipsa de etica a presei, i-a reprosat moderatorului faptul ca, la fel ca si alte institutii de presa, Jurnalul National nu i-a acordat dreptul la replica: Tuca: Nu e adevarat, daca ati fi trimis un drept la replica la redactia Jurnalului National, va asigur eu ca vi l-as fi publicat Iorgovan: Domnule Tuca, un astfel de drept la replica v-a fost trimis Tuca: Daca primeam un astfel de drept la replica si era unul corect, va asigur eu ca las fi publicat. Imi pare rau ca v-am invitat in emisiunea mea Sunteti un mahalagiu" Iorgovan: A, daca eu sunt un mahalagiu atunci dumneavoastra sunteti un badaran (N.A. - textul nu este reprodus mot-a-mot, pastreaza in schimb sensul si in mare parte forma dialogului) Iata o situatie in care 2 persoane, cu un background profesional (avocatura si ziaristica) si functii (senator si moderator de talk show) care ar trebui sa le predispuna la un dialog civilizat, reusesc sa comita aceasta eroare. Exista o a doua eroare de argumentare, care duce mai departe argumentum ad invidiam: 2. Argumentum ad hominem Ne intalnim in acest caz cu incercarea de a discredita argumentele oponentului prin referire la persoana, comportamentul sau competentele persoanei care aduce argumentul. Este un pseudo argument care face mai degraba apel la prejudecati, idiosincrazii sau sentimente de natura personala decat la ratiune. Diferenta intre aceasta forma de 3

argument si argumentum ad invidiam este faptul ca ad hominem nu foloseste invectiva, fiind deseori mult mai usor de pasat audientei decat ad invidiam. Mai mult, poate folosi argumentatie valida pentru a demonstra lipsa de competenta, aceasta fiind substituita in mintea auditoriului cu adevarata demonstratie: in ce fel lipsa de competente a emitentului afecteaza argumentele acestuia? Un excelent exemplu l consituie un articol construit in jurul controversei unei industrii de miliarde de dolari: industria tutunului. Articolul, de altfel excelent documentat si foarte bine scris, este pana la urma o forma de argument ad hominem, pentru ca desi demonstreaza la un nivel acceptabil un comportament de tip nazist al lobby-ului antifumat, nu se ocupa de argumentele acestuia ci se concentreaza pe construirea unei imagini defavorabile a acestui grup de interese, in scopul subminarii fundamentului moral folosit de acesta. Autorul sugereaza chiar ca intelege natura erorii ad hominem si ca o dezavueaza, dar totusi eroarea se produce chiar la nivelul subiectului abordat (legatura intre nazism si lobby-ul antifumat), propagandu-se in text, chiar in prezenta unui nivel acceptabil de argumentatie. Totui, studiile din domeniul teoriei argumentrii au demonstrat c, pe langa pathos, ethos si logos, un discurs bun trebuie sa aiba si un al patrulea element caracteristic: snikos, capacitatea de a influenta subtil audienta.

Tehnici de argumentare + seminar Prima etap a discursului public o reprezint: construirea si documentarea alocuiunii. In acest moment avem un scenariu, pasul imediat urmator fiind punerea n scen a evenimentului. Exist cteva reguli care vor da consisten argumentaiei: Facei din timp o verificare al lucrurilor de care vei avea nevoie... Prezentarea publica poate face deseori apel la diverse mijloace tehnice, uneori proprietate personala. Cu siguran, nimeni nu va aprecia faptul ca ai uitat sa v luai creioanele colorate, foile pentru flip-chart sau pur si simplu laptop-ul... Fii odihnit. Nu fii obosii, nedormii, fr s fi avut ocazia sa v gndii la ce vei spune, reuind cu greu sa ncropii un discurs de prezentare... Imbrcai-v adecvat. Interesai-v n avans despre inuta pe care va trebui sa o adoptai... In cazul n care e vorba de o locaie exterioara, interesai-v dac exist un loc unde v putei schimba si plecai la drum mbrcat lejer. Luai ntotdeauna cu voi un costum de schimb . Incercai s aprei cu mcar o or nainte, mai ales daca sunt chestiuni de natura tehnic de verificat. Verificai locaia. Facei o repetiie a discursului in msura in care acest lucru e posibil. Una dintre cele mai penibile situaii de acest gen din istorie a fost momentul n care regina Angliei a fost invitata s vorbeasc in public de la un pupitru prea nalt pentru statura Persoanei Regale. Regina a inut totui discursul in acele condiii, abia observandu--se pana de la plrie ... Verificai-va imaginea. Chiar daca nu avei ntotdeauna o camera video la dispoziie, ncercai s v vedei innd discursul fie in faa oglinzii, fie in faa unui grup restrns de amici, preferabil din acelai grup inta ca i viitorul tu public. Interesati-va cine va prezinta si in ce mod. In acest fel va feriti de momente jenante, in care sunteti supra elogiat sau nu sunteti prezentat corect... In masura in care sunteti in postura in care Dumneavoastra prezentati

pe altcineva, interesati-va din timp cum se pronunta corect numele persoanei respective si scalati prezentarea pe profilul public al acesteia, fara a-l exagera sau a-l minimaliza... La lansarea filmului Amen in Iasi, a fost invitat si Marcel Iures. Bineinteles ca a intarziat (artistii astia, domnule!), probabil din motive obiective. Aceasta intarziere nefiind anuntata organizatorilor, gazda locala a inceput discursul de prezentare al invitatului la 15 minute dupa ora programata, fara a avea totusi confirmarea prezentei invitatului in sala. Desi persoana respectiva pregatise un discurs de circa 7 minute, s-a trezit vorbind 15 minute, incercand sa umple golul de 8 minute cu aprecieri elogioase ale modului in care Marcel Iures isi interpretase rolul. Intr-un tarziu, apare si actorul pe scena, explicand usor jenat ca in film are un rol cat se poate de secundar si ca nu merita elogiile aduse din motive cat se poate de tehnice... Inainte sa incepi sa vorbesti, asigura-te ca nu vor exista elemente care vor distrage atentia publicului de la discursul tau. O usa care scartie, un ziarist care tot intra si tot iese, un individ de la tehnic care instaleaza cabluri printre picioarele tale in timp ce tu vorbesti, sau chiar o fereastra deschisa pe unde patrunde sunetul vesel al pick-hammer-ului, toate pot contribui la pierderea prizei la public. Imi aduc aminte cu placere de modul in care Dl. Thomas Achelis, presedintele Confederatiei Europene de Relatii Publice, a rezolvat cu ocazia Romanian PR Award 2003 aceasta problema: la conferinta de presa, a recomandat persoanelor din public sa nu uite sa isi deschida telefoanele mobile dupa eveniment, pentru a nu pierde acele apeluri importante nepreluate! Construiti-va o stare de calm si de control inainte sa tineti discursul. O metoda care se pare ca functioneaza este sa stati cateva minute cu ochii inchisi, rememorand traseul discursului, vizualizandu-va succesul pe scena. Odata ajuns acolo incearcati sa zambiti cat mai mult si sa va comportati intr-o maniera calma, destinsa. Oricum, privit din exterior aratati mult mai calm decat privit de dinauntru. In plus, daca aveti o urma de umor de calitate in speech-ul Dumneavoastra, atmosfera se va destinde de la sine ! Grija mare la mobil (l-ati inchis ?) si la cabluri (aveti nevoie de dinti pentru a zambi) cand urcati pe scena ! ...Se aud aplauze din culise. Tocmai ai fost prezentat de antevorbitorul tau. Urci scarile de la scena, iti controlezi fermoarul, inchizi celularul si urci atent, incercand sa nu te impiedici de cabluri. Brusc... iesi in lumina. Il saluti in gand pe tipul de la lumini care iti fixeaza gestapovist reflectorul in ochi... te indrepti orb ca un soarece spre microfon, iti ridici privirea... vezi masa uriasa de oameni care freamata, asteptandu-ti reactiile... Ce vei face in secunda urmatoare ? Ei bine, nu aveti nici un motiv sa va temeti. Oricum, nu sunteti Abraham Lincoln, publicul nu se asteapta sa auda Proclamatia de la Gettysburg, iar faptul ca ati avut timp sa va documentati si sa dati atentie structurii va fi o surpriza mai mult decat placuta pentru oamenii din fata Dumneavoastra. Tot ce va mai trebuie sunt cateva sfaturi

practice: Ramaneti in picioare. Veti fi mult mai vizibil astfel, dincolo de faptul ca veti avea o pozitie din care veti domina fizic publicul. Daca veti fi filmat, evitati gesturile largi. Daca brusc veti disparea din cadru, atentia publicului de dincolo de ecran se va muta de la discurs la Dumneavoastra, publicul pierzand firul discursului. Nu cititi tot discursul de pe hartie... Notati-va in timp util structura acestuia si punctele obligatorii prin care trebuie sa treceti, eventuale remindere ale chestiunilor care trebuie aduse in discutie... Folositi discursul scris doar atunci cand este vorba de o pozitie oficiala a unei institutii pe care o reprezentati, sau in alte contexte in care citarea corecta este necesara. Da foarte bine la public sa citati din memorie, dar e preferabil sa folositi citatul corect, scris pe hartie. Pastrati contactul vizual cu audienta... Ca orice grup, publicul dezvolta lideri de opinie. Ii puteti recunoaste usor, sunt acele persoane care bombanesc in timp ca va urmaresc cu privirea prin sala, sau care va intrerup discursul pentru a va adresa intrebari. Aceste persoane sunt cele care vor trebui convinse primele, eventual, in cazul in care discursul are si un pic de interactivitate, e o politica buna sa le abordati Dumneavoastra prima data, pentru a le cuceri din timp... Luati in considerare opiniile exprimate de antevorbitori, pozitiile si lucrurile spuse de catre acestia. Ascultati atent lucrurile spuse de persoanele ce vorbesc inaintea Dumneavoastra, notati chestiunile pe care le puteti folosi in constructia propriului discurs. Uneori veti fi pus in situatia in care veti urma unei lungi liste de antevorbitori, care deja au discutat cateva din chestiunile care le aveati Dvs. pe desfasurator. In acest moment, daca veti povesti aceleasi lucruri veti lasa impresia unui patefon stricat, cu placa zgariata. Cea mai buna metoda este sa citati concluziile antevorbitorilor si sa le folositi in propria Dvs. argumentare. Incadrati-va in timing-ul propus. Nimic nu plictiseste (sau enerveaza mai tare) decat un discurs care nu se mai termina. Nu uitati ca ultimul lucru pe care il veti spune va fi cel pe care auditoriul Dumneavoastra il va retine. Daca nu va veti incadra in timp, veti pierde finalul si nu veti reusi sa impactati; Umorul este o buna metoda de a stimula happy-end-ul; in lipsa unei alte incheieri elaborate, puteti foarte bine sa le spuneti un banc bun care sa aiba o legatura clara cu subiectul abordat, si veti avea sansa sa iesiti de pe scena in aplauzele tuturor! Internetul este unul din locurile in care puteti gasi materiale pentru aprofundarea acestui subiect, dar nu uitati ca pana la urma cea mai buna sursa de informatie in domeniu sunt propriile greseli, rezultat al propriei experiente. Nu ocoliti ocaziile de a vorbi in public si greselile inerente acestora. In cazul in care inca mai aveti reticente, amintitiva ca sunt persoane dispuse sa plateasca sume considerabile pentru lucruri pe care astfel Dumneavoastra le invatati gratis!