-- -.

---

Elena Roerich

AGNI YOGA
Dictarecelesta
Paranormalii traiesc -deja printre noi. Invatatura

Agni Yoga Ii consideramesageri ai Viitorului,

repr~zentanti ai celei de a ~ase_aase. r Va propunem 0,scurta incursiune In fascinanta Lume-de Foe pentru a-i Intelege unele taine. Poate ca vom reu~i sa facem mai mult decit atlL.. Poate ca vom reu~i sa aprindem In noi 0 Scinteie din Focul Celest, Sdnteie care ne va ajuta sa Invingem ~i sa urdim mereu.

GEMENII & HELIKON

I ,j i -/ J

Elena Roerich

AGNIYOGA
Dictare celesta
. Texte

selectate ~i comentate de
l

Alla Ter-Akopian Traducerea din 1. rosa: Iulia Gutu

GEMENII & HELIKON 1992

YOGA FOCULUI
lucruri.

TnIimfntr-o lume misterioa~ des re carecunoa~temextrem depufine p ~Limdeja s1izburmt in cosmos, putem deja s1idistrugem planeta cu

explozii nucleare, am inv1itat s1ine in~elmt, s1ine schilodim ori s1ine ucidem unii pe 8lpi, dar inc1i nu am aflat cine sintem, de unde venim, care este menirea noastr1i pe Pmtint, cine ne sint aliapi ~i cine du~manii. Mulp dintre noi tr1iiescinc1i in imperiul fricii de moarte ori sint adeppi dictonuluiVanitasvanitatum et omnia vanitas.Forteextremde putemice falsific1i zi de zi marile adev1iruri menite s1ielibereze omenirea din lanturile-i milenare, impunind cu titlul de mari adev1iruri teze ~i teorii care nu rezist1i la cea mai simpl1i verificare flicut1ide un modest elev de ~coal1iprimarn. Crede ~i nu cercetal este 0 porunc1i anticre~tin1i, c1iciSfintul Apostol Pavel spunea: Ci cercetap toate lucrurile ~ipilstraPce este bun! in spiritul acestei clare porunci, eu cercetez pentru a crede. Pupni oameni sint depn1itori ai marilor adev1iruri ale omenirii. Sint con~tient de faptul c1i nu m1i num!1r printre ei, dar acest lucru nu m1i demobilizeaz1i. Drumul cuno~terii este lung ~i anevoios, astfel cii nu top cei pornip pe el vor ajunge la cap1it, la Marea Lumin1i a Adev1irului. Cineva trebuie s1ideschid1i drumul, s1ifac1i primul pas, asumindu-~i inclusiv riscul de a fi primul c1izul Acest lucru trebuie s1i-1faccm acum, cind imaginea rugului pe care ardca marele Giordano Bruno este mai actualii decit oricind. Credinle fM;Iacoperire nu se mai pot accepta, clci Dumnezeu ne-a fnzestrat
cu rafiune tocmai pentru a cerceta ~i a cuno~te. In spiritul acestui crez al meu, public lucrarea Agni Yoga. N u afiem c1i

ea contine Adev1iru1 Suprem, dar cred unele idei exprimate de autoare, Elena Roerich, sint de 0 deosebit1iinsemniitate pentru in~elegerea lumii in care tr1iim.La vremea cind aceast1icarte a fost scrisii,dup1idictare cereasc1i cum afiem1i utoarea - multe din ideilecuprinse in ea nu erau incii verificate a de ~tiin\1i. cum, 0 bun1iparte dintre ele sint sigure. c1iciau girol unor inalte A personalit1itidin domeniul psihologiei ~iparapsihologiei. Mai mult, cititorul va descoperi in carte multe dintre tr1iiril~i visele sale, pe care mult timp nu ~ile-a putut explica. .

ci

Pavel Corol

URUSWATI-FONDATOAREA INVATATURII GNIYOGA A

Misiunea Blenei Roerich
A

Uruswati-Luceafi1ru1diminea~.Acestaeste numelepe careMarH de

Inv~~tori ai omenirii I-au dat Elenei Roerich. Rusia ~iIndia au constituit rnd~cinile~i coroooa uimitorului arOOre aI vietHsale. 0 vedem in copilMie,0 fetit~ cu ochi mari, expresivi, i~ind cu 0 Biblie gro~ in miini din cabinetul ta~lui ei; cunoscutul arhitect rus Sapo~nikov. Ceva mai tirziu, Elena, una dintre cele mai fermec~toarefete din Sankt-Petersburg, devine faimoa~ prin lipsa de mim cu care respinge propunerile in c~~torie din partea multor milionari. Alesul inimii sale, Nikolai Roerich, poseda 0 avere net superioar~: era pietor ~ipoet de mare talent, explorator indr~net, militant pe tlIrimsocial. Au avut impreun~doi fii care au mo~tenit din plin talentele pMintilor: Iuri a intrat in istoria orientalisticii, iar Sviatoslav s-a remarcat ca un pictor de exceptie. Aria preocupMilor Elenei Roerich a fost deosebit de larg~: pioois~ straIuci~, pictori~, exploratoare, pasiona~ de acta fotografiei ~ide tehnica restaurarii operelor de~, a atins culmea in domeniliIpentrucare se n~cuse al d pe Piitnint - Yoga.Membrufondator~iprimulpre~edinte Institutului e cerce~ pentru Himalaya, aceas~ femeie extraordinar~ a muncitintreaga ei vfa~ cu 0 deosebi~ abnegatie, I~sindu-ne un tezaur spiritual deosebit de valoros: Criptogramele Orientului, Pe drumurile Orientului, Bazele budlusmului,SerisoricatreSinnet,traduceridin limbaenglem dup~Doctrinele secrete ale Elenei Blavatski. Din p~cate, foarte multe dintre lucrnrile sale continua sa zaca in arhive.
Majoritatea speciali~tilor in yoga sint de parere ca Elena Roerich a avut nobiJa misiune de a stabili legatura dintre omenire ~i Ierarhia Luminii, reprezentata de invalatorii $ambalei. Ia~ ce spune despre ea Marele S~pin aI Ierarhiei Luminii: Pe planeta voastra avem omul Nostru de Incredere care a haut cupa experienlei. V-a fost trimisa ca martora a fenomenelor cosmice, ca purtiItoare a mesajelor Mele, ca prezicatoare a viitorului vostru... Cum a inceput experienta trooscedentala a Elenei Roerich? Pe la virsta de 28 de ani, intr-o noapte, s-a trezit din cauza unei lumini orbitoare. A vazut in fata ei un om invaluit intr-o lumina stri1lucitoare. Chipullui era de 0 frumusete dumnezeiasca. Vibratii foarte putemice umplusera dormitorul. Primul gind aI Elenei a fost la moarte, la copiii sai, inca mid. Gindul infiorator s-a retras insa incet, in eel. I~ind locul unei bucurii de nedescris:

4
..- ........-

- -----.-

I i

intelesese ciiin fata ei se ana 0 fortiidivin~ Aceasta a fost prima intllnire cu inv11tIitorul are, ulterior, i-a c1Uliuzit c p~ii de-a lungul intregii vieti. Initial, invlitiitoruli~itransmitea mesajele prin aluzii discrete, pe timpul scurtelor aparitii nocturne. Mai tirziu, duplice toat~centrele energetice is-au deschis, invatiitorul a trecut la dictarea celest1i,Elena notind fidel, in limba matemli, cele dictate. Unele texte i-au fost ar1itategata scrise. Deschiderea unui centro energetic (cakra) este insotit1ide dureri fizice deosebite, pe care
invlitiitura Ie numc~te dureri sflnte. Durerile provocate de deschiderea centrelor

energetice au fost compensate in cazul Elenei Rocrich de dobindirea unor calitati de exceptie, in primul rind de auzul spiritual divin, absolut necesar recept<1rii ict<1rii eleste. Ani in ~ir, in contactele zilnice cu invlitiitorul, d c Elena a scris cele 16 ciirtidespre Yoga Focului, in care a sintetizat cuno~tinte de exceptionaUiinsemnatate pentru orice yoghin ~i,de ce nu, pentru intreaga omenire.

Uldma ~ansa acordatil Pifmintului

Elena Roerich este Mama invlitiiturii Agni Yoga, invatiiturli dat1iplanetei noastre bolnave, sfi~iatedediscordie ~i~ Pentru a ajunge din urmd planetele superioare, PtImintul mai are de parcurs 0 lungd cale de cvolulie. in cea de a patra dimensiune, lupta din FOrfele Luminii ~i forlelc intunericului s-a incheiat in anu11949, cu victoria Forlelor Luminii. Prin urmare, aici, pe Pamint, intunericul este condamnaL El a intrat deja in agonie, convulsiile lui sint hidoase ~i tocmai de aceea viata noastra e atit de grea. Cazanul urii clocote~te, degajind in cosmos emanatii toxice. Civilizatiile cosmice superioare au \inut deja un consiliu ~iau analizat dad nu ar fi bine Sa distruga planeta noastra, vinovata de emanatiile toxice. Deocamdat1i ni s-a mai oferit o ~ansa, 0 ultima ~nsa pentru a supravietui. Ce se intimpH1 de fapt? P11mintul se sufoca sub cercul de gaze toxice care I-a strins de jurimprejur. Aceste toxine sint reziduurile gindirii omului, in fata cacora reziduurile industriale, care fac co~marul ecologi~tilor, nu sint decit palide efccte secundare. Pamintul nostru este 0 simpla molecula a Infinitului, plina, insa, de nenumarate forme de viatii. Omul ziJelor noastre este pJin de ingimfare individuala, familiald, naponala ~i, mai nou, planetan1. ingimfarea sa este lipsitfI de tcmei, cdci nu sintem nici pe departe fiinle supcrioare; pe scam evolulici cosmice, ocupdm un Joe destul de modest. Mai mult, de~i avem capacitatea de a accelera propria evolu\ie, precum ~ievolutia P11mintului, noi Ie frinam, prin activitatea noastra nesabuit1i. Civiliza\ia noastrl1 tehnocraticl1, cu r11zboaiele, crimele ~i inchisorile ei, a adus Pamintul la ultima limit!, dincolo de care nu mai poate fi decit 0 explozie a intregii planete. Daca

5 ...

-'"

-..

--.

-~.

accas~ nebunie aconsumatorismului nu se va indrepta cAtrealbia necesi~tii rezonabile, nu va mai fi necesarA0 explozie nuclearApentru sf1J'~itul Lumii. DacA pe PAmint nu ar exista invA\1itoriiLuminii, Fratii omenirii, Oamenii Dumnezeirii, ~ambala din Himalaya, planeta noastrAar fi pierit de mult Fratii Albi salveazii zi de zi Piimintul printr-o munc11incorda~, supraomeneascl, in care sim folosite energii deosebit de puternice. Ei seami1nain spatiu ginduri bune ~i idei pentru noi descoperiri, pentru noi inventii. Cerce~torul mindru de revelatia sa, care i~iatribuie meritul integral al noii descoperiri, nici nu bi1nuie~tecii de fapt a "prins" 0 idee celes~, trimisi1in lume de locuitorii ~ambalei. Ati putea sa va intrebati: De ce FrotHAlbi nu ofero in mod direct cuno$tintele necesare evoluliei rapide a omenirii? Raspunsul e simplu: Riispundeprofesorulla intrebarea pe care a pus-o el insu~i?Nu! Profesorul pune intrebarea, elevul rlispunde. Dacl elevul nu poate r~punde, profesorul poate sa-I ajute cu intrebi1riaju~toare, eu aluzii sugestive. Viata este totu~i un examen care nu trebliie sil se transforme intr-o farsil in plus, cel care prim~te totul de-a gata are tendinta de a se lenevi. Cei care i~i dedica intreaga via\i1,inteaga energie slujirii binelui vor primi 0 "no~" mare, cei avizi ~i len~i vor ajunge "corigenti", jn coada evolutiei umane.

Karma - Lcgea Cosmica

Din cauza unci crase ignorante; omul i~i cultiva, zi de zi, reflexele de insu~ire a bunurilor din JUT.El se dmiuze~te in via\1ide formula adinc Inradi1cina~ in con~tiinta soeiet11tii - 0 vialil are omul. Unde c gre~a fundamentala? Omul are mai multe viep $i, in fiecare din ele, esteobligat sil
indrepte gre$elile, sil ispil$eascil pilcatele, sil rospundil pentru imperfecliunile viepi anterioare. Aceasta este Legea CosmicA. in sanscritil, kanna Inseamni1 riJzbunare. Karma este Lcgea CosmicA a bumerangului. De obicei, ori de cite ori apare cite un necaz, omul exclami1: Dumnczeu I-a pedepsit! Af1J'IDa(ia este tocmai exact11:Nu Dumnezeu,ci insu~i omul se pedepse~te, nu datorit11actiunilor ~i gindurilor sale. Puterea gindului este imcnsil, ~ cum este ~i putcrea foqelor psihicc insetate de libertate, inciltuptc ca Intr-o temni\1i in organismul omului. Inva\1itura spune: Fericirea va veni dnd se vor incheia vechile socoteli

adicAatunci cind va fi isp~it11karma. Isp~indu-~i pacatele, omul i~i va Incheia ultima via\1ipe PAmlnt~ise va putea relncarna pe 0 plane~ cu un nivel superior de via\1i.Desigur, el se va putea ridica ~imai sus, in planurile superioare ale Lumii Invizibile: Lumea SuprascnsibilA~i Lumea de Foe 6 , -

(Agni). Menpon1Unci\ propozitia Cu sfinlil. odihneasciI-sel nu place inva\1itorilor. deoarece in Cosmos nu exis~ lini~te ~i odihni\ in sens de inactivitate. Dimpotrivi\. Cosmosul inseamni\ lup~ ~imunci\ asiduil Aspirapa inimii ciitre lerarhia Luminii. munca peritru binele comun. esenta infliidlra~ (de foe) a sufletului, energia ~ispiritul activobuni\vointa ~i dorin~ de a vcni oricind in ajutorul altuia, rugi\ciunea care purifidl spapul.

initierea in ar~ preocup11ricit mai diverse. dorinta de unitate ~iinfiintarea de comuni~ti spiritualc, rafinarnentul spiritului. curajul, capacitatea de sacrificiu, intelegerea ~~ fiiurirea frumosului, participarea la ritroul cosmic ~ideschiderea

centrelor energeLice toate acestea sim necesare evolutiei, sint necesare Cosmosului. Despre toate aceslea Ieinva~ Agni Yoga sau Etica Vie. invi\~lura pe care am primit-oprin intermediulElenei Roerich,prin nepretuita Uruswati.

Uruswatiin viziunea invii,aturii Agni Yoga

invat<lturapoale fi primi~ numai de un spirit infliiciirat (de foe) ale ciirui legaturi cu lerarhia numi\ri\ milenii. Nu stffilucirea, ci dimensiunea cosmici\ caracterizeaza experienta nepretuitei Uruswali, Mama invataturii Agni Yoga. Mesajul Meu, dat prin Fondatoarea inva\1ituriiAgni Yoga. sa fie eel mai inalt acord pe plane~. Fapta eroica a Nepretuitei Uruswati este un simbol al Luminii CaIauzitoare. Radiatiile chipurilor pur~toare de lumina aduc bucurie ~i hrana spirituala. Noi, Fratii Omenirii. consider1Unacesle emanatii drept ~uvoaie de foe, ~uvoaievitale. Spiritul inflacaral al discipolului Agni Yoga fliur~te cu lumina pe care 0 po~. Nu va intristati daca invatatura va fi atribuitii cclor mai diferite surse, chiar ~iunor scriilori necunoscuti. Nu este exclus ca la un moment dat sa fie atribui~ chiar dumncavoastra.Esenpalulestc ca mesajclcnecesarcschimbarii vietii sa patrunda in popor. Sunctul mesajului cosmic, al notei cosmice, poate fi recePtionat numai de ciilre un spirit capabil sa sim~ energiile suprasensibile. Acest mesaj, aparenl imperceptibil, poate sa transmi~ bucuria ori tristetea spatiala, lupta ~i vicloria, chemarea ~i indemnul, slrigatul de durcre ori de izbinda. Organismul ~ensibilal Purliitorului de Foc tresare la fiecare lOti! veni~ din Spatiu. Cel care distinge aeeste sunete, eel care a simtit ehemarea pentru contactul spatial ~ibucuriarealizarii lui, poate fi numit MarePurtiilorde Foe. A~ cste ~i inima inflacaratei Uruswati. Ea ~tiecit de mult seamooa turnul Nostru cu 0 slinea naturala. Sora Noastffia vazut ~idepozitele noastre situate la mare adincime. A vazut ~imulte din aparatele noastre, acponate de energie 7

psihidl.. A viizut ~idepozitele noastre eu monumente de artli elasificate pe epoci, adevi1raterezervoare de allfi1.purtind razele fo~tilorereatori. Focurile de pc eulmile muntilor care pi1reaus11 ameninte pc Uruswati erau de fapt desci1rciiri le Focului Celest. Acest foc a curntat spa~ul de tot a ce-I ingreuna. Discipolul Agni Yoga destinde spa~ul ~idistruge emanapile nQcive.EI este un os~ care luptliimpotriva intunericului. Trezirea focului interior-treaptli la care a ajuns Uruswati constituie 0

realizare deosebitli. Alchimi~tii cuno~teau despre existenta focului lichid. in fonna sa cea mai putemicii. focul poate fi piitruns numai de spiritul care tri1ie~te 0 viatii psihoenergeticii. Cea mm putemicil ~i mm tainicil pirghie a

Cosmosului este Inima.

Uruswati ~tie cit de greu este sii transmiti gindurile la distantii. ci1ci gindurile se lovesc de numeroase obstacole. Uruswati poate vorbi de vibratiile tlimilduitoare pe care Ie trim item Noi. Ritmurile sint foarte variate, nu toti slnt in stare siile recunoascii. Uruswati ~tie insiilimba Noastrii. Noi, la rindul Nostru, ~tim graiurile tutucor popoarelor.

$AMBALA - CETATEA FRATILOR ALBI

Guvemul mondial invizibil
Pe lingiI guvemcle oflciale care i~i conduc, de bine de riIu, fiIrile, pc PiImint existiI un guvem mondial invizibil. Ace~tia sint FrotH Albi. Soar putea ca existenta Comunitllpi Fratilor Albi s~ fie pu~ sub semliul

indoielii, ~ fie intimpinatii cu eel mai adinc scepticism. De ce accastli atitudine? Pentru d1 noi nu sintem in stare sl1instauram spiritul curat ~i in111\l1torfratemitllpi eel pupn i~ familie, ca ~ nu mai vorbim de colectivul al in care muncim, statui in care trillm, planeta pc care De-amniiscuL Lozinca - Libcrtate, egalitate, fratemitate -a fost lipsitiIde realism de la bun incepudn conditiile existentei noastre terestre, adici1fizice, nu poate fi vorba de libertate, egalitate, fratemitate. SI1analiziim putin problema: inciI din.na~lere oamenii nu sint nici egali, nici liberi. Unii sc nasc inzestrati cu har, intelepciune ~ispirit rafinat, in timp ce altii due 0 via~ de animal. Unul se n~te urit, altul frumos, unul se bucura de 0 ~natate de fier, altul e macinat de boli, unul este bogat ~ise bucura de 0 pozitie privilegiatli in societate, in timp ce altul cer~e~tepc marginea trotuarului. Mai crede cineva ca sintem egali? Dar libertatea?vep intreba. Sa aruncam 0 privire in jur, ~ vedem libertatea. Hecare om sliIinchis intr-o colivie familialiI,economiciI, socialiI, politicif ~i stataliI.Pamintul este bri1zdatde sirma ghimpatli a granitelor, existenta statelor este reglementatll de cimitire intregi de legi moarte, familiile nu pot depl1~i ercul vicios al conventionalismelor ~ipreocupillilor c materiale. Mai adaugap la toate acestea ~icatu~elecorpului fizic care, de la . '0anumitll virstll, nu se mai poate bucura nici ml1carde libertatea deplasarii. Sa nu uitllm ~i teribilul, neiertlitorul cle~te al karmei care ne tine ~ pllitim dupa legi necunoscute nouli. Karma ne obligli ~ ne n~tem in condipi nefavorabile, in familii lipsite de cele necesare traiului decent, sa traim intre persoane pc care nu Ie agreem... Prin unnare, pe Pilmint, nu poate exista ~i
nici nu cxistif libertate.

Ce ne-a mai rJmas? Fratemitatea. Paate ~i aspiratia ciItre libertate.

Acestea sint
0

reaJitate numai in sfintu1loc~

al Froplor Albi.

Cine sint Fratii Albi? Fiinte omene~ticare ~i-auincheiat ciclul vietilor terestre, au atins perfecpunea supreml1.De~iar fi putut trill in beatitudinea Lumii de Foe sau pe unele planete superioare, ei au renuntat la aceastli posibilitate iri numele salvi1riiPamintului ~iaccelerlirii evolutiei umane. Ei sint din sinul omenirii. Nu existll Sora sau Frate care p~ timpul vietii pe Piimint ~ nu fi fost supu~ipersecupilor ~i torturilor. 9 .,

_.-..-

- .-.---

~amba1a

- Cetatea Fraplor Albi

~ambaIa, sfintulloca~ din Himalaya, atrage mul~ lume. Cel nechemat, insl1, nu va ajunge "icioda~ acolo. Inal~i demnitari ai lumii, chiar dota~i cu 0 condi~ie ftzic1i ie~Wi din com un, organiza~i in expedi\ii ullradotate ~i inzestrate nu vorputea piitrunde nicioda~ in ~ambala. Numai spirituJ evo1uae, . deslIv~it prin epuizarea reil!camiiri1or succesive ~iindeplinirea kannei, va putea ajunge 1a ~ambala. Aceesul slrIDnilor nepofti\i este barat de gindul Invl1\1itorilor. Neavenipi vor ft impiediea\i de aIunec1iri de teren, de zi1gazuri ap1irute din senin, de raze ucig1itoare, de gaze asftxiante. Dar, poate, U\c~ul Fra\ilor se vede din avion ori elicopter? Niei aeest lueru nu e eu putin\1i: tumurile sint eamuflate eu iseusin\1i sub stinci. Curiozitatca omeneaseli nu arc acces in ~ambala. Ne putem intreba de ce aceas~ izolare a Fraplor de rcstullumii? Propriu zis nu e vorba de 0 izolare, c1iciFra\ii au leg1ituri dinlre cele mai stf'mse eu lumea. Ei se vM nevoip s1iia unele m1isuride prevedere, deoarece unii oameni ar fi in stare s1izi1ill1mieeasc1i tot ajutorul pe care Inv1i\1itorii il dau zi de zi omenirii. Ar fi suftcient ca pozipa ~ambalei s11 dezv1ilui~, ea vaIuri de curi~i s1iniivi1leaseii asupra fte ei. Vii inchipui\i ee ar urma? ~ambaIa este cetatea Cunoa~terii, eu depozite ~i arhive situate Ia mare adincime, eu aparate dintre eele mai desiiv~ite, puse in mi~care de energii psihice. ~ambala este 1lIca~u1Creatorilor. Toate euno~tin\Cle dobindite aici sint lrimise in spapu, in lume, de unde sint reeeptate de oameni. Iat1ide ee, atunci cind un cercet1itor este str11fulgerata de 0 idee novatoare lrebuie s11-~i aduel1 aminte eu recuno~tin\1i de Frapi Albi care i-au sugcrat-o. ~ambalaeste1lI~ul Ost~ilor, clIci1uptaimpotrivafOrJelorlntunericului nu s-a sflr~iL Intunerieul este indi foarte dens pe planeta noastro. Lupta impotriva lui este grea aici, pe Parnint, dar acolo, sus, este de mii de ori mai grea. Uneori, ni se pare cii intunerieul invinge. Este numai 0 iluzi~, e1ici . triumful intunerieului este provizoriu. Lumina invinge intotdeauna il)1UJ:1erieul. Icrarhia intunericului exist1i in paraIel eu Ierarhia Luminii. Aiei(pe Pi1mint, fortele intunericului sint uneori mai bine organizate decit Foqcle Luminii nu intotdeauna vigilente ~i energice. Criteriile de identifieare a for\elor intunerieului? R11utatea,li1comia,egoismul, einismul, profanarea eelor sfinte... incle~tarea este durn, timpul juml1t1iplor de m1isurl1 treeut. Pi1mintul se a am pe marginea prnpastiei. Foqele Luminii lrebuie s1ise uneascl1 pentru a salva plan eta de la pieire. Fiecarc din noi trebuie slI se intrebe: Cu cine sine, cu intunericul ori cu Lumina? Cel care eSte absolut eonvins el1este de partea Luminii, s1i-~iindrepte (Indurile dilre ~ambaIa, c1itreFrapi Albi ~i va munci

inzecit pentru binele tuturor.

10

.u

N. h_

.--

_.n_

~amba1aeste locuJeelei mai strinse eontopiri ~ieooperlIridintreplanuJ flzie ~ieel spiritual. Unli Inv~~tori i~idue existenta in eorpul flZie(material), altii in eel intennediar ori subtil. Corpul material al Fratilor Albi se deosebe~tenet de eorpul nostru flzie, allor fiind de mii de ori mai sensibil. Tocmai de aceea, Fratii se deplase!Wi eu greu in atmosfera ora~elor noastre, eufundate intr-o adev~~ mocirl~ ecologie~,psihie~~imoram.In eazuri exeep~onale, pentrusalvarea om-enirii, ei fae, totu~i,aeest lueru. Corpul subtil al Fratilor Albi se deosebe~te, de asemenea, de eorpul nostru subtil. Vibratiile lui sint aut de putemice, ineit organismul nostru supo~ eu greu apropierea Fra~lor. Deosebirile de aurn,energie ~ivibra~i ii oblig~ pe Fra~ ~ respecte distanta.
Munea ~i Lupta - iat~ conpnutul concret a1activiti1pi eotidiene pe care o desf~~oan'l Mariilnv~fAtori ai omenirii. Ei a~teapt1ieolaborarea din partea - oamenilor, noi, in~, Ie rnspundem numai eu obstacole. Strig~tele mul~milor, ehiar prod use la eel1ilalt eap1ital planetei, delenninii deregl~ in experientele de mare complexitale efectuate in laboratoarele ~alTlbalei. ~amba1a ajut~ oamenii in mod invizibil, salvind P~mintul. Frapi Albi nu pot rezolva in~ toate problemele omenirii, d\ei asta ar insemna 0 interventie inadmisibilii in karma. Via/a este 0proM, un examen. Inv~~torul nu trebuie sii pun11 ~i intrebarea ~ dea ~i riispunsul, ciiei examenul ~i-ar pierde earaeterul serios. jnv~~torul poate numai s~ fac~ 0 aluzie, s~ sugereze calea corec~. Din p~cate, omenirea a l~sat s~-i treae:1 pe al~turi 0 intreag~ mu1time de aluzii ~i sugeslii taCUle de Fratii Albi. E timpul s~ ne cur~~ urechile spiriluale, ~-i auzim! . Film s~-~i dea seama, omul a cilrui inima este indreptat~ catre Ierarhie prime~te ajutor in situa/ii critice pentru el: Poate primi un ajutor material (in bani ori obiecte), unul real, printr-o persoan~ trimi~ pe nea~teptate, ori asislen~ medical~, prin vibratii curative care ajung prin spatiu pin~ la persoana bolnav~. Fratli Albi se bueurn de oriee om hamie ~i-i aeor~ deplin~ incredere. Evolutia p~minteasc~ ne va ridiea ~i pe noi la nivelul spiritual al Marilor jnv11~lori ai ~ambalei. Fro/ii Albi sint Viitorul omenirii.

I , I I I

, I , , ~ I

Comunitatea FrafilorA/bi descrisiide Agni Yoga

C~uta/i-ne in spirit, nu pe haria grograflca!

Oamenii nu se mir~cind inulnesc un pustnie, dari~i imagin~ eu greu comunitatea unor asemenea puslnici. Se ~tie cine urn~le notiunea de Comunitate. Aceste fiinte eunose despre existenta Comunit1itii~itremurnla 11

gindul cil A~evl1rular putea sil ajungaA oameni. Toate. ins:l. la timpullor. la Deplasmdu-se in corpul subtil. Inva~torii adue oamenilor atit folos ineit nid un fel de cronici nu I-ar putea cuprinde. Pe Pilmint,existiioameni care aduc mesajele noastre. Fiecare noua treaptii a cooperilrii este un pas ciltre apropierea de Comunitate. . Aici, la Noi, se inlilnese multe chipuri pe care vremea le-a despilr~L Nt1m~iInima un~te con~tiin~eledespm-ptede veacuri. In timp ce va indepill1a~de munpi no~tri, ve~ fi cuprin~i de 0 mare tristete. Ea va fi sporitiide imposibilitatea de a relata despre cele v~ute. Cu exceNia unor cazuri autorlzate de Noi, nimeni nu are voie sa spunileeva din
ceea ce a v~ut aici. Pe cei care doresc sa ajunga 1a Comzmitatea Noastrif ii sfatuiesc sa-$i aprofzmdeze czmo$tinle1e. Dorinla de a ajunge in Valea Noaslra, pentru a sorbi de la izvorul cunoa$terii, va apropie mcreu de leI. Imbogafifi-vil, deci, neintreropt cuno$tinlelel Aspirafia este cheia care duce ciltre Cetatea Noastril. Diseutia sau gindulla Noi apropie vibrapa sfintii. Multi ou inteleg cum arc loe colaborarea dintre Fiintele Superioare in eele trei stiiri. in realitate, nu e un lucru complicaL Corpul suprasensibH al fratilor poate fi v~ut uneori datoritii unor elemente chimice care ac~oneazil asupra densitiipi substantei. Pe timpul celui de-al doilea mboi mondial, foarte multe persoane au avut asemenea viziuni, nidi a putea sa-~iexplice natura acestui fenomen. Condi pile planurilor de existentii diferil aut de mult, incit ceea ce este dezintegrant in lumea materialil poate fi integrant in Lumea Suprasensibilil. Omul trebuie sa invoce ajutorol Nostru in c1ipele grc1e, la suferinfe $i ncnorociri. Omul prime$te ajutorol Nostru /Mil sil $tie, bincinfeIes dacil nu are 0 inimil de piatrif. Notiunea de Invalator cste sfintil pentru Noi. Fiecare din Noi are inviIfiItor $i pc aceastil scaril numilrul treptelor estc inflnit. AcoJo undc existil cuno$linfe, existil $iputere. Nu intimpliltor unii viseaza sa ajungilla Noi. Altii, in schimb, ne urilsc ~i ar dori sil distrugil Uiea~ul Nostru. Acum, oamenii iovcnteazil rOboti, dar, dupa accastil edi meeanica, atcntia va fi din nt)Uindreptata ciltre forte Ie omului. Studiile desf~urate in laboratoarele noastre au drcpt scop sil-I scoatii pe, om de sub puterea ma~inilor.

12
J,

MOARTEA NU E CU NIMIC MAl MULT

DECiT 0 TUNSOARE
Dincolo de pragul morpi
Prin ce se deosebe~te

omul viu de cel mort? Existn 0 singuril deosebire

-prezcnla energiei vitale. inveli~ul energelic aI omului poale fi asem~nal cu o garderoM boga~,el fiindalc~luil in palrucorpuriinvizibile: orpul d c eleric, corpul astral - corpul dorintelor ~i emopilor noaslre, corpul mental care cuprinde tolalitatea aclivi~tilor noaslre psihomentale ~i, in 'sfir~it,
miezul spirilului nostru

- corpul

de foe sau corpul agni. Toale aceSle corpuri

invizibile alc~luiesccorpul noslrUsubtil sau suprasensibil,care, in momenlul mortii, se separ~ de corpul fizic. Cerce~lorii americani au stabilit pinii ~i greutalea corp~lui sublil aI omului (de 2,5 pinii la 6,5 grame). Agni Yoga precizeaz~ c~ ~i corpul subtil are un schelet. Dad schelelul corpului fizic esle compus din oase, eel al corpului sublil esle format din nervi. Important este insn un alt lucro - corpuJsubtiJ are con~tijnln. Oamenii ,de~liintiiau adunat numeroase m&turii ~iprobe in favoarea aceslei afirmatii, in special de la persoane care au lrecul prin faza de moarte clinic~, fiind apoi
readuse la viatii. Toli cei care au trecut prin faza de moarte clinicn au relatat cn in momentul morfii con~tiinfa a continuat sa fie prezentiI. Acesllucru esle

mai putin crezul de ditre cci penlru care omul se reduce la corpul fizic. Pentru ace~lisceplici yom prezenta cileva exemple, respecliv relal&ile unor . persoane care s-au inlors de pc celIDailtiirim: TmduciiloareaD. din Tbilisi a dccedal pe masa de operatie. Cunoscind din lileralura ocuM sludia~ anterior cii,dupii moarle,oamenii i~i vM corpul ae undeva de sus, D. a fost foarte mim~ sii constale di propriul corp fizic se afla aliiluri de ea. Explicapa: uneori corpul sublil nu iese prin cap, ci prin picioare,ridicindu-seceva maiincet. Darsiiconlinuiimcu relal&ile .. moarlei". Sperind sii-~ireg~eascii rudeIe decedale anlerior, D. a aruncal 0 privire in jur. Tabloul care i se intati~a a uimil-o ~i mai mull. in jurul corpului ei se adunaserii 0 multime de fiinte cenu~ii care vorbeau loale in aeel~i limp. Aceslea erau fiinte din stralurile inferioarc ale Lumii suprasensibile, atrase de emanatiile singelui de pe masa de operatie. Dupiiaceasla, a urmal 0 scu~ eclipsii ~iD. a deschis ochii, intilnind figura chirurgului aplecat asupra ei. Un all caz: A., profesoarilla un liceu din Tver, Seaallallimp de 20 de minule in faza de moarte clinicii,pe limpul unei operatii foarle grele. in acest riislimp, a zburat prin inciipere (corpul ei subtil a zbural, desigur) tarii sil 13

--

h-hr---

simlA durere, contemplindu-~i curioasa corpul fizic pe care medico ineercau sii-I rein vie. Corpul meu era undevajos, j~urat in pansamente ~i tuburi, a declarat mai urziu A. La virsta de 15 ani, inginerul S. din Moscova a Costlovit cu un cutit in spate, pe timpul unei indiieWi cu un grup de Miep. S. s-a v~ut plutind undeva sus, de unde i~i unni1rea camarazii care, fitrAsii-i scoalA cuptul din spate, iI transportau cAtre spital. La intrarea in spital, tinerii au Costoprip, ins~ corpul subtil aI lui S. a zburat direct in sala de operatii, asistin~ la discupile dintre chirurgil. Ace~tia i~i exprimau scepticismul cu privire la posibilitatea salvmi. S. a piWsit spitalul, ajungind pe malul unui riu. Pe malul opus, ~i-a v~ut veri~orii decedap anterior, fiicindu-i semne cu mina. in acest moment, insii, medicii au reu~it sii-I trezeascA la viatA...

MisrereJelumii supmsensibile
Lumea suprasensibil;J este imens;J ~i variat;I. Fiecare om ajunge pe planul care corespunde nivelului de dezvoltare al con~tiinlei sale. Planurile inferioare sint dens populate, au 0 atmosfern intoxicalA ~iconstrucpi greoaie, h.doase. Cu cit ne ridicAm mai sus, cu aut mai luminoase, mai curate, mai frumoase sint planurile existentei. in planurile superioare, au loe adevArate miracole; ele sint inundate de culori fine ~i burUitate sufleteasdi. Treapta cea mai de sus, Lumea de Foe, Agni, este lumea fiintelor superioare. Ea este inundalA de luminA, este exprcsia iubirii ~i frumusetii. Aerul este plin de str1ilucire, iar sCerele vibreazii, rlispindind in jur 0 muzicA nep~inteasd1. COJ1~tiintanedesAvir~ilA,care nu s-a trezit pe timpul existentei terestre, continuA si1se afIe in aceasti1stare ~iin Lumea Suprasensibil!l In schimb. eel care a avut pe PAmint 0 gindire Iucidi1~i0 imaginatie bogalA se va simti foarte

binein LumeaSuprasensibiHi. eelcare fiiptuie~teicieste Gindul.Cel ci1ci a

cu imaginapa siiradi se va umple de ridicol in Lumea Suprasensibili1.uode Gindul creazi1~iimbrAcAminlea.~i cI1idirile,~i stri1zile~i or~ele. Foarte. multi dintre cei incapabili sii se lase in zoorul fanteziei concep totul dupA modelele pliminte~ti,transpunind hido~niile de pe Plimintin sCereleLumii Suprasensibile. Pini1launni1,ajutati de Invi1tAtori, reu~sc cu totii s11 ridice se pe planurile superioare.

'
\

14

Reincarcarea.

a~a cum se petrecc in realitate

Corpul eteric, cel mai dens dintre corpurile invizibile, se descompune foarte repede, fiind urmat apoi de corpul astral ~ide eel mental. Corpul de foe, corpul agni, este, insii, indestructibil; el nu se dezintegrelWi niciodati1. inainteauneinoi reincamM, corpuJdefoe coboarlI dinsferelesuperioare, "imbr~cind" in ordine inve~ celelalte inveli~uri: corpul mental, corpuJ
astral, corpuJ eteric ~i, in sr~it, celfizic

-in momentul

concePliei. Toate aceste

corpuri sint produse ale Cosmoului. Legea cosmi~ il trimite pe om pe Piimintcu 0 misiune concreti1.Iatiide ce avortul este 0 crimii foarte gravi1.La fel ~isinuciderea. Periodic, ne intoarcem in aceastiilome, Mnd chip oman, in numele evolutiei noostre ~i a intregii omeniri. Misiunea noastrn este sii incheiem fiecare ciclu terestru cit mai curati, cit mai buni, cit mai dcsiivi~iti spiritual. Dupii expirarea ciclului karmic, existenta noastri1continWi in planurile superioare ale Lumii Suprasensibile sau in Lumea de Foe - Agni. Desigur, in anumite cazuri, viata continu~ pe alte plaIiete, mult mai evoluate decit P~mintul. Stagnare nu existii. Creatia cosmici1este infinitii $i tocmai in aceasta constii frumusetea ~imMe~a Universului. in trecut, intervalele dintre ciclurile vietilor terestre erau de secole ori de milenii. Acum, ne amm intr-un proces mult mai rapid, guvernat de legea cosmic~ a accelernrii. Confonn acestei legi, omul poate reveni pe Pi1mintla un interval de doi-trei ani de la "moarte" sau chiar in cursul anului in care a "murit" (adicii ~i-aincetat viata flZicii).Vointa ~i libertatca de op~une sint acum mai importanteca oricind. ~i in Lumea Suprasensibil~existii"len~i", "chiulangii" care preferii sii-~iprelungeasci1-~edecea planurile mijloeii. in Legea karmei ii obligii insii sii se intoarc~ pe Piimint,pentru a munci ~ia-~i desavir~iexistenta tecestrn. Amintirea vieliloranterioarese ~tergedin con~tiinlAin mod intcnponat, din considerente raponale:omul nu trebuie sii se gindeasca la necazurile ~i bucuriile vietii anterioare, la vechile du~miinii~iprietenii. Egoismullui nu trebuic sa fie activat de amintirea unor incarni1ri anterioare, in familii privilegiate. Vie~le anterioare nu trebuie sii inciitu~ezeexistenta actuala. Singura linM catre care trebuie s~ ne indreptilm este viitorul. Existii insii
persoane ini~ate pentru care cuno~terea vie~lor anterioare este absolut inofcnsiva. De exemplu, vecina mea aavut un Miat care a murit la 9 ani. Mai tirziu, a niiscut 0 fetitii care, la virsta de doi ani, i-a spus: Nu mai plinge mam~, acum eu sint Iura. Nu e singurul caz in care un copil i~i cuno~te viata anterioarii. .

15

IE

Persoanele care au un corp subtil des4vi~it se pot desprinde u~r de corpul fizic, pastrind leg4tura energetidi cu acesta. La Moscova, exist4 multe persoane care au ,0 astfel de capacitate. Ele pot fi un sprijin de baz4 peniru astronomi, avind in vederec4 nici eel mai sofisticat aparat creatde om nu este capabil s4 cuprind4 imensitatea ~i infmitul Universului. Lumea fizicl ~i Lumea Suprasensibill sint de necuprins. in epoca schimbilrilor ~i prefacerilor, pe care 0 tnIim azi, va cldea ~i zidul care dcsparte aceste doullumi. incet. ineet, ele se vor apropia ~i,prin asta, se va intensifica ~i cooperarea dintre ele. Astfel de cooperare a existat cindva ~i nimic nu poate opri refacerea ei. Persoanele foarte evoluate pe plan spiritual o vild ~i0 simt. Curind, i084, vor putea-o simp ~ioamenii obi~nuiti.

----

-'-. ..--

---y

.-

GiNDUL - FIINTAA PLANULUI SPIRITUAL

Fantasticafo~ a gfndului
Gindul este material deoarece este format din encrgic. Calitatea maerial!

a gindului a fost muM vreme cont.estatlide materialismul vulgar, inchis in giioacea vibra~ilor dense. Desrre acest materialism Agni Yoga spune: In istoria civilizapei, matcrialismul a cunoscutperioade foane scurte care s-au fnchciat fntotdeaWJacu convu!sii singeroasc. La astfel de convclsii asistlim ~iastlizi,cind plancta noastr.1 bolnav1teste supus11 purific1triiprin foc. ~tiinta a adus numcroase dovezi ~i argumente care au probat fl!rlidubiu calitatea mat.erial1t gindului. a in cartea Progresin creafie,mediculamerican Saflka Karagularelateaz1t un caz uimitor. Un mineralog a invcntat un aparat. destinat fotografierii structurii mineralelor ~i, dup1tce I-a folosit un timp, la vindut. La noul proprietar, aparatul seinc11p11pna nu func~oneze, [apt pentru care acesta s11 I-a convocat de urgen~ pe inventator. Uimire: in prezenta inventatorului, aparatul functiona. Dup1t0 cercetare minutioas11 aparatului, s-a constatat c11 a din el lipsca tocmai dispozitivul de fotografiere, acesta fiind inlocuit cu gindul inventatorului. Pentru demonstraliaacestei ipoteze aparent fantaslice, mineralogul inventator a fost pus sa lin11 minl1un film foto nou, ampalat, in ~i s11-~i imagineze un mineral oarecare. Ce s-a intimplat? Pe filmul foto ,a ap11rutmag.ineamineralului ca ~icum ar fi fost [otografiat cu un aparat. i Un alt caz interesant a fost constatat de dltre un grup de flZicieni ru~i care se ocupau de m11surarea impului biocpergctic al unor persoane. Unul c dintre ace~tia ~i-a imaginat un om stind in picioare in col\ul inci1pcrii~i aparnlul a m11sural impul biologic al persoanei prezcnte numai in mintea c fizicianului experimentator. De indatli ce chipul imaginar a fost ~ters din gind, indicatiile aparatului s-au redus la zero. Parapsihologul Natalia Antonian, pe care 0 cunosc bine, deplaseaz1i u c ajutorul gindului acul unui aparat de inaltil sensibilitate aflalla 0 distan~ foarte mare de ea. Nu esle ~iasta 0 dovada a matcrialilatii gindului? Oricc fel de gind, luminos ori inlunecal, pi1trunde ~i actioneazi1in
spa\iu. Avind in vedere acesllucru, ce credeti d1 e mai bine sa cultiv1im

ginduri-floare sau ginduri ~obolan?

17

-- .

...'

'-'."C

Puterea ginduJui eoJectiv

Gindurile venind de la trei perso~e sint nu de !rei ori, ci de mii de ori mai putemice decit gindurile unuisingur pm. Aliin18 a doi-ttei piieteni poore constitui eel mmputemic teazem in orice leI de activitate spune .inv~t!ltum. Cum, in ce fel ~e progresie inaccesibiUl ra~unii noasU'e, are loc sporirea puterii gindului, cind acesta devine colectiv? GinduJ flu colectiv.este in stare sa transfortrie 0 regiune inflQritoare intr-un dt3$crt. FratH Consider1ld~enul ca pe 0 mare m~ine a omenirii ~i un ~omaJ at naturii. PUstiuri. ghe~, alunecm-i de teren - toate aces tea sint 0 urinare a gindirii murdare a omenirii. Chiar dacl1 ea s-ar purifica ~i in~ni(to~i, ar fi necesari zeci de ani pentnl ref<JcereascoaJ1ei terestre distruse. Din pllcate, gindirea oriteneasdl mai are de striiMtut 0 cale lungl1 pin1i la purificare ~i in~n1ito~ire.

Seecta, foamea, maladiile dc tot tcluJ, SIDt$i ele roade ale glnduriloT
meschine, inferioare. Acestor stihii Ii se pot contmpune Ilumm ginduri lI{minoase colective. Furtuni rnuprevestitoare, uragane, cUfremure, inundatii... au rant milioane de vie~, dar con~tiinfa omeneascll continuA s!Idegradeze in juru-i. Dc cite zed de miJioane de victime ar avea nevoie omenirea pcntru 0 lransformare profundii a con$tiintei? se intreabll Fratii Alhi. Cum a dispiirut Adantida? Giitdul colectiv negativ at atJantilor a concentrat nori grei de ene(gie care au scufundat-o in citeva ore. Cit de mult se ascam1inii epoca in care triiim cu ultimilc zite din viata Atlantidei! Cite crime invizibile se siivu-$esc pePfImint!? Nu este neap11ratnevoie ca ucig~ul sii stea undeva ascuns la pindii cu cU~tul ori cu pistolul in minit. EI poate sta lini~tit in propria casit, ucigind de la dis~t1i, cu puterea gindului. Desigur, in uitimit instan~ e1i~i va priini pedeapSa, conform legii karmicc, el, aulorul gindurilor criminate, Ian sate tn spa~u. GinduriJe pot Ii ca un balsam timiiduitoT on ca 0 otravll uciglltoare. Gindul colectiv at credincio~ilor care se roagll in biseric1l are 0 putere puri ficaloare uri~ii. Dac~ oameni i ar fiin.stare.~-~iconcentrezeq:mcomitent in spatiu gindurile la binele general, ar reu~i ~ efectueze 0 curfi(enie gencral~ a spa~ului. Ar fi interesant de organizat 0 mare zi de munc~ colectiv1i la nivel planetar. Posturile de radio, televiziunea, intreaga mass medie ar putea contribui la realizarea acestui proiect. Cu ajutorul mijloacelor de telccomunica~e existente astiizi, 0 astfel de ac~une s-ar putea realiza foane u~or. CititoruJe, adllnll-p prietenii CIlajutoruJ gindului! Acest gind colectiv, putemic sa fie: PENTRU BlNELE OMENIRlI! Se vor giisi, desigur, sceptici care sa rid ice din umeri ~i sa se intrebe; Ce inseamnll gindul meu pentru orncnire? Acestora Ie riispunde invi1\1itura:Fiecare luptiIlor sa tragll0 singurii

18 =, ~~-

---

.. -- .e..

..
si4geatl. Dac4 insil, fiecare va regreta sageala lansatA, intreaga o$tire va iWnine nupllratA. E [oarw bme WIoam.cnijsiI-$jtrimitl unli altoraginduri la 0 od IlXil. A~ta produce 0 eJltraordinari cur~~re a spaputui. in fiecare clip11 zilei, a wu1eva,pe planelJ,are loco n naufragiu,0 nenorocire. Siitrimjtemsinistraplor u gindul nosaru salvator. Ca un magnet se va ali1tura gindul nostru bun .ajutOrului acordaLde Frapi Albi, iar frumusetea ~i mi1retiaunei astfel de woperi1ri va contribui Ia purificarea ~iconsolidarea spapului. inviitiitumne ~~ '" gindwile Cl,uatesiptozoi1ulspatiului. Gindul nerostit este mult mm putem!c 'it eel to.stildecareeefacullui este row viu $imai flrese. PutefflS gindu/Ili mi$cS obiectelc din lac. Foarte multi au urmi1rit ~xperien~te de tel~kine.zie rezentatede Nina Kulaghina.Ea poate si1 p depJase?-ecu puterea gindului diferite obiecte, chiar ~i clnd acestea sint ~opeJj~ cu Ul,\ l()~t ~desticl11. upi1COinse vcde! pentru gind, sticla nu c D wnstituie un olJslaOOl.lnanticbitate. oamenii a(lffiaude tavan fire de atiide grosimi i culori diferite. Asupra lor era canalizatli putcrea gindului ~i aceastJ. happlia spiritului incepea si1vibreze. Fiecare gind acpona asupra unci anumite culori. De altfel, aceastil experien\'1este la indemina orici1ruia

dintrenoi.

1WifiCM'C/tj piiJiuluj prin ginduri bune s

(jindulla Frumos indic~ dmmul caire lnva/alar $i e eel mw important remediu penttu multe suferinfe. in Ioe s~ ne tinguim, ~ ne indigni1m, s11 jud~rnpe al,ii, e multmai bine si1eanalizi1m gindurile eiitre Frumos. Acest gindeste cea mai tminic4.~imai sigurii punte dltre Fratii Albi. Cel care trimite in spa/ilJ bucurie, oprim~te inapoi indoit, eel care tri!nite ami1ri1ciune are, in raspuns. amirilciune. Aceasta este Legea Cosroo,rului.

. u .I I

Glndurile spatiale trimise omeniriide dltre Frapi Albi sint recep~onate incon~ticnt de zed de mii de locuitori ai planetci. iransfcrul unor asemenea ginduri necesiUi0 puternici'iincordare ~imuM di1ruirede sine. Spaliul este in\eSal eu tot felul de parazili energetici ~ifiinte cenu~iicare fae rau in mod c;on~tient, barind calea gindului catre destinatar. in timpul canalizi1rii gindului Ia distan(e marl, se pi-oduceun fcnomen asemanator cu un scurt circuit care po~t~toV!pe emi~torul gindului. Glndul estcsonor, vjbrindin.spapu.Aceastanuesteo metaforn;Uruswati a auzit suneteleargintii ale gindurilor concentrate. Iakov Rudakov, un om inzestrat cu puteri paranormale, a v~ut mi~ciirileondutatorii ale gindurilor umane, pe timpul zborurilor sale ( a eorpului subtil, desigur) catre lumi indcpartate.

19

.--

-- -

inviI~lura subliniaziI putcrea tiJmiIduitoare a gindului indreptat ciltre viilor ~i esenta otriIvitoare ascuns4 in regretele dupiI trecut. inv~~tura avertizeazA im potri va gindurilor meschine, inferioace, care due la intoxiearea spa~ului ~i constituie focace de epidemii. inv~ti1tura avertizew impotriva egoismului care adaug~ zi de zi otrav~ ucig~toare la aura bolnav~ a planetei. inv~~tura avertizeaz~ impotriva deprimWi, dcoarcce gindul ciIlucrurilesint in mare parte incognoscibile vine de la tiIrimul lortc1or intunericului. Gindurile actioneaz~ chiar ~i asupra sccrc~iIor organismului uman. Asuel, saliva uuui om nervos sau a celui care pune la cale 0 fMMelege este otrnvitoare, chiar dac~ omul c s!iniitOs. in aeela~i timp, saliva unui om bolnav, dar cu intrcaga fiin~ imors c11treSuprem, e tiim1iduitOare. Ialii de ce copiii. trcbuiesc inv1i~ti s4 gindeasc1i frumos. N-ar fi rliu, chiar, s4 fie introdusc in ~coli ore speciale destinate educatiei gindirii. Gindul e pJ~nlJ nou niIscut4 a planului spiritual. SiI avem grijiI de s:JniItateaei, s/10 cre~tem, siI 0 alintAm ~i ~ 0 p/IstriIm ca pe propriul nostru copil.

Puterea gindului in viziunea Agni Yoga

La inceput. oarnenii au rilspuns numai pentru laptele Jor, siIvir~ite in lwnea materiaJa Mai apoi, au inte1es lorfa cuvintului ~i au inceput siI extilldiI riIspunderea ~i pentru acesta. Acum, e timpul ca omenirea ~ cunoascil puterea de loe a gindului ~i s;1-~iasume responsabilitiItile ce dcriviI din lolosirea ei. Omenirea i~i irilpoviIreaziI karma nu numai cu [apta, ci ~i cu ginduriie sale.

Noi, Fm~i Albi, putem trimite ginduri capabile si1provoaee scnza~i .

fiziologice. Este 0 dovailli in plus c~ gindul inseamn~ energie. Nici 0 actiune demonstrativ~ nu d1irod dae~ nu este purta~ pc aripile gindului luminos, ini1lti1tor.Gindirea greoaie, inferioam n~te paraziti care inehid dreptele c~i ale omenirii. Voi, oameni, care alungati de pe voi inscctele parazitare. de ee nu proeedati Ia fel eu parazitii spirituali?

Fiecare glnd prezent in sfJatiu i~i glIsc$tepineJla unmI executantul:. Vedefi ce mspundere avem fiecare pentru gindurile pe care Ie lrimitem in spatiu? Gindul este imbibat eu emanatii ale eentrilor nervo~i ~i dep~~e~te in ~ greutate numeroase mieroorganisme. E timpulsiI ne concentriIm atcnfia asupra numlIrului mare de maladii cauzate de ginduri. impotriva accstor maladii trebuie luptat cu ~edinle de sugestie menite ~ distrugiI gindurile negre, negative. De ascmcnea, pentru

20 J

maladii. concr~te, care au afectat anumiLe organe, se pot folosi pasele magnetJce,aphcate asupra organului afectat. Nu ni se cere 0 putere deosebitli pentru ~fcctulpaselor; est: suficientlirug~ciuneainimii care creazilleg~tura magnetJc~cu Supremul. In timpul paselor, nu trebuie ~ fip cu gindulla boal~, ci s~ comunicati cu SupremuI. . Num~l crimelor invizibile este infinit mai mare decit num~l asasinatelor singeroase din lumea materiala. Din ur~, ignoran~ sau fric~, oamenii lanseaz~ in spatiu ~geti ogrnvitoare a cleor putere este uneori deosebit de mare. Viermii ginduri10rmeschine, inferioare s1/ibescenergiasuperi~/i. Oamcnii se sficsc s~rosteasc~ cu voce tare cuVinteurite. De ce, atunci, nu se feresc s~imbibe spa~.jul u ginduri triviale? c Alungap gindurile inferioare! Noi ne sufodim datoritli lor.
Qi.~ toate energiilespa/iale, cea mai {inti este J!indul. E1este nemuritor. tri1ie~teetem, creind noi ~i noi imbinilri. Nu exista crima mai mare dedt sa incetezi sa ginde~ti fromos. Prin bre~a facutli in substanta nervoasa, poate patrunde orice intrus, de la obsesie ~i pina la cancer. Substanta nervoasa poate fi aparatli numai cu ajutorul energiei psihice. Educatia ~i formarca psihoenergiei va constitui 0 adevarata profilaxie a omenirii. Pentru inceput, se practica insistent gindul curat, asigurind patrunderea lui in substanta nervoasa. Comparap infIuenta asupra spectrului aurei in cazul unui om care se ginde~te la crima ~iin cazul celui care a savir~it deja crima. Vep constata ca urmarile sint acelca~i: Asta trebuic sa inlelegcm, ca gindul ~ifapta au acc18$i

." lit:

efect.

Dad gindul ar avea culoarea fizica, aqi unea sa la distan~ ar fi la fel de evidenta ca ~i radiapile undelor luminoase. In aeeastli situape, oamenii u pute.a deosebi ~i in\elege raul derivat din ipocrizie ~i mineiuna. Foarte probabil, ar deveni mult mai aten\i cu rudelc ~iprietenii lor. Un singur gind efemer poate modifiea pe loe euloarea intrcgii aure. Aparent, gindul este absolut tainic,de nedeslu~itpentru cei dinjur. Culoareaaureiii tradeazainsii prezenfa ~j confinutul. Gindul este temelia crealiei. El poate fi vlIzut ~j mlisurat. Gindul este fiinfa nou nlIscutape plan spiritual.A vind naturiispirituallI,gindul nu poate fi nimicit.

---

~il II

PASTRATI AURA TINERETIII

Aura, eel m~ sigur act de identitate al omului.
Hecare dintre noi posedi1 un act de identitate care nu poate fi falsiflcat

niciodati1,de ci1trenimeni. Aceasta este aura, inveJj~u1energetic specific fleci1ruiom. Ea are dimensiuni, comur ~i culoare. Ac~ti trei paramctri ai aurei se modifidi funetie de starea sMiiUitiiomului, precum ~i funcpe de gindurile ~i sentimentele sale. Mii de oameni inzestrap cu darul vederii suprasensibile au capacitatea de a vedea aura scmcnilor. Aura omului siiniitos este mare, ovalii, inconjuraUi de 0 plasii de protecpe de culoare purpuric. Fire~te, este vorba de 0 plasii magneticii. Ovalul aurei este marcat de 0 mulpme de puncte mici, luminoasc. Dacii aceasUiplasiide protecpenu este afectaUi,nici un intrus nu va putca piitrunde prin ea. Dacii omenirea ar avea ca triisiituriidistinctivii puritatea spiritualii ~i gindurile iniil~toare, privite de sus, aurele noastre ar semiina cu 0 grndinii paradisiacii de aure multicolore: violete, roz, aurii, trandafirii, verzi. Din pa.cate,insa, aurele noastre sint de cele mai multc ori de un ro~u murdar, caracteristic ciimii alterate. De asemenea, ele pot avea 0 nuan~ maronie, respingaloare, sau 0 culoareportocalie, insolenUi,tipatoare. Numaigindurile inferioare, crude, meschine, perfide, false, senzuale pot da na~tere unor asemenea nuante. Dupii cum am aratat mai sus, omul siiniilosare aura mare ~icorecUi. Miqorarea aurei vM~te starca de obosealii. Modificarea formei relevii existenta unei suferinte ori boli.

Lupta cu imperilul
Nenorocirea este cii, in prezent, se imilnesc lot mai mulp oameni cu aura giiuriti'i, fectaUi.Cum ~iin ce mod s-a ajuns la aceasti'istare de uzura? a DU$manuJ de moarte a/ aurei este ncrvozitatea. AceSl fenomen respingator emanii 0 substanta toxiciinumiti'iimperil, care poate exista atit in forma gazoasa, cit ~i cristalizat. Imperilul pattuns in corp se depune pe pcrepi vaselor sub form1ide mici cristale care distrug organismul din imerior,provocind un mare numarde boli, inclusivcancerul. in staregazoasii, imperilul patrunde in organism prin porii corpului. Top ~timcit de incordati'i esle almosfera in inc1ipcreain care se afiii un om nervos. Pielea absoarbe pc loe orice substanta toxicii~ide aceea, cind viiafiap in camera cu nervosul,ori o parasiti de indaUi, ori deschideti urgent fereastra pentru a se elimina imperilu!. 22
--

I J I

Nervozitatca are consecin\e dintre cele mai nefaste in ~coli~igrMini\e de copii, deoarcce aura copiilor este deosebit de vulnerabilil Starea psihidi negativl1 inv1itatorilor,profesorilor, educatorilorpoate constitui cauza unor a imbolnaviri in masa in rindul copiilor. De aceea, p11rinpitrebuie sa fie deosebil de aten\i cu copiii lor: ei trebuie sa ii fereascl1 de acpunea imperilului, acasa ori la ~coala, sa creascl1oameni sanl1to~idin puncl de vedere fizic ~ipsihic.
Otrcmi urii ~i nervozitiIlii se dcpune, de ascmenca,pe obiectele din jur, pe zidurile clildirilor, pe bijuterii ~i alle obiecle, in inciIperi. Imaginati-v11 ce ar insemna dadi toate obiectele din jurul nostru ar dcveni otraviloare. Cel care degaj11imperil aduce prejudicii nu 1.1umai elor din jur, dar ~i c corpurilor sale fizic ~i suprasensibil (Sublil). Corpul suprasensibil absoarbe ~i el imperil, otr11vindu-se. Pe timpul trecerii catre cca de a patra dimensiune (dupa "moane"), conform legii cosmice, foeul spatial trebuie sa arda imperilul, fapt ce se produce cu senzatii dureroa,>e, eloc pll1cute.De aici ~iexpresia a d arde in focul Gheenei.

Ferip-vil de invadatori! Persoana rlfuliIcioasiI ~i nervoasiI i~i mai produce un gray prejudiciu. Starea de nervozitate sporitiI afectcazif aura dinspre interior, IiIcind giIuri prin care pol intra in orice moment fiinle dezgust/Itoare de pe planurile inFerioarc ale Lumii Suprasensibile. Aceste fiinte sint strins legale de emanapile terestre, de pasiunile ~i instinctele lor primare. Ele nu nl1zuiesc spre lumin11, entru a se reincama dupa purificarea prin foc. Aceste fiin\e p preferi1 sa paraziteze pe corpuri str11ine,in suflcte strfiine. Ele pun sti1pinire pe sufletul unui om care devine obsedat mi, cum se mai spune in popor, apucal. Expresia "pardi ar avea pe dracul in el" sc reremla fenomenul obsesiei. In secolul XX, il'! special spre sfi~itullui, fcnomenul respectiv a cl1patatcaracter epidemic, de masa. Asl/Izi nc izbim foarte des depersoane dedublate,purtiItoarc a douiI corpuri suprasensibile. Fiinta care pune sti1pinirepe mintea ~isufIetul altuia, ci1ruiaii yom zice de acum inc.olo obscdant ori factor obsedant, poate fi un bepv, un sinuciga~, dezml1tat, sadie, uciga~, hot, avar, rauvoitor etc... El sc bucura de suferinta ~i necazul altuia, hr'dnindu-se cu emanatiile rezulLatc din indignarea sau durerea acestuia. Oricedezintegrareil face sajubilcze. Vaporii alocolului. duhoarca fumatului, mirosul de singe, singele insu~i sint un adev11rat ospat pentru fortele intunericului din care face parte obsedantul. Caracterele obsedanplor ~i gradul lor de agrcsivitate sint diferite. Dauna pe care (, provoaca celui care le-a permis sa-I posede este foarte mare: in acela~i inveli~, nu pot exista doul1 energii psihice, deoarece aceastii
23

...-

vecinittate va duce la slitbirea reciprocit. Profilaxia cea mai elementam in asemenea cazuri este gindul curat, iar procedura cea mai eficientii de a ne asigura curitfenia gindurilor este legittura cu Ierarhia Luminii. Nu existii nenorocire de la care Frafii Albi s! nu-~i salveze discipolul. Dacii fijnta intunecatiI a piitruns totu~i in aura afectatiI, ea poate fl alungatiI numai de clUre un medic dotat cu 0 energie psihicii extrem de putemici1. Pentru aceasta, e necesarun ordin scoo, ferm, dat prin surprindere. E mult mai u~or sit alungi din om factorul obsedant, decit s! apcri aura bolnavit de 0 nouit intruziune a fiintei intunecate. Gaura, odatii flicutii, se inchide foarte inceL Agni Yoga recomand11 pentru astfel de cazuri ca omul afectat s11tr11iasc11 mie de zile retras. evitind oeice surs! de iritare ~i 0 nervozi tate care ar putea s! atrag11din nou locatarul funest. Varianta cea mai buna ar fi ca omul respectiv sit tdiasc11 intr-o zonit rural11,curatii, cu muM verdeafii. O~ele, in special metropolele sint adev11rate abcese energetice. Oamenii trebuie s11 stabileasac11 uniform pe suprafata planetei. se Invafiitura Agni Yoga rc~omand11 medicilor cu spirit de observatie s! examineze spitalele de psihiatrie ~i inchisorile. Vor constata cit circa 90% dintre locatarii acestora sint obsedati, apucati. Majoritatea persoanelor aflate in aslfel de locuri au nevoie de un tratament urgent, efcctuat de medici foarte buni, cu un putemic potential psihoenergetic. Ac~ti oameni nu trebuie pedepsifi, ci vindecati. . Purificarea Pllinintului de murdiirie este un proces anevoios dar inevitabil. Ne intreaM Agni Yoga: Care sint triisiiturilc definitorii ale omului? Caracterul, intelectul, studiile, situatia materiaUi ~isociali1, meseria, silni\tatea, frumusefea? Nu! Omul este caracterizat de razele pe care Ie emanii el insu~i. Un om poate face fapte bune pentru cei dinjur, dar, cu toate acestea, aura sa nu se va deosebi prea mult de a celui care emana intotdeauna bunl1tate ~i calduri\ sufleteasci\, care tr11ie~tein ardere ~i nazuinfii permanentii c11tre Invi\ti1lor. Aceste raze sint un leac pentru toate bolite, precum ~i 0 chez~ie a ascensiunii individuale ~ia particip11rii la acfiunea de purificare a spatiului.

Agni Yoga despre aurif~i obsesie

Conturu1 aw-ei trebuie sa fie intotdeauna marcat de 0 relea de scintei vitale. Chiar ~i aurele liliachii oei albastre trebuie sa aiM straJuciri rubinii pc margini. Acest mecanism se pune in mi~are cu ajutorul con~~intei ori a unui efort volitional. La peima vedere, lumini\ele vii seamilnl1 cu becule\ele indicatoare ale unui aparaL In realitate, ele sint paznicii no~tri vigilenp, gata sa respingl1 orice atac du~man. Aura violetii apare al11turide cea verde, iar aura trandafuie 0 accentueazA

24
----

pe cea albastr11.Accstecomplet1iri disimuleazA curentii provenind din energii tainice. Gama searMd11a culorilor terestre nu este in stare sAredea diversitatea ~i bog11tiavibratiilor culorilor celeste. La fel, gama suneLClorp11minte~ti nu poate exprima simfonia sferelor celeste. Aura afectat11 ~i aura cu contururi deform ate creaziiin spatiu efecte corespunz11toare: in aure identice, provoad1 sporirea potentialului negativ iar in cele opuse-niizuinta ~i mai putemicii de a invinge intunericul ~i de-a sluji bincIe. Aura bolnav11 se hriine~te cu emanatiile aurei si1niitoase. De aceea este foarte imporant ca aura afectat11sA fie pusA "in cIDn~11de zaIe". Razei Mele i se supun fiintele inve~mintate in purpuriul aprn-iitor al curajului. Concentrali-va mercu asupra aurci! jn caz contrar, ca nu va cre~te. Eu, Eu, Eu vii citesc gindurlIe in fiecare zi. Inv11\i1torulverific11creatia discipolilor preferati. Cit de saJbatic ~i instrainat poate [j spiritul daca oamenil sint in stare sa tiiIiasca condamnindu-se mereu unii pe alpi! Dac1111lipse~tipe un asemenea cirtitor ~i clevetitor de posibilitatea de a vorbi, el va pieri, se va ofili ca 0 plant11fill"iiap11.De Capt, este un tip de vampirism obscsiv, clnd obsedantul

are nevQiede un fluid vital mult r;naiactivo

E foarte grcu sa invingi obsesia. Obsesia /asa porfi/e deschise pentru orice vizitator. Se cere 0 atentie ~i vigilent11sporit11pentru a-I feri pe obsedat de orice nervozitate care ii spore~te vulnerabilitatea. Inima este paza cea mai bun11impotriva obsesiei, dar pentru aceasta ea trebuie sa fie mereu treaz11. Ati auzit despre mircasma pe care 0 eman11corpurile sfintilor. Aura sfint11 care ii intoarce pe oarneni in imprn-11tiaimaterialului ii face sA rnspindeasc11 in jurullor miresme nep11minte~ti. Gindurile cenu~ii i~i las11arnprenta lor nociv11 pc aur11 ~i eel care searn11n11 asemenea ginduri va culege ~i roadele lor. Orice impuls ostil, r11uvoitor este nociv. E adev11rat c11'uneori, sabia revoltei spiritului este scoasA din teac11,dar numai in cazuri foarte rare, deoarece revolta spiritului duce la uzura Jnveli~ului energetic. C'md oamenii se deplaseaz11, aura lor ramine in Ufil11,parc11prins11de obiecLC,ori se agit11cuprins11 de fiorul in111tarii. Sint ai Mei cei nelegali de ciIrnin, cei care nu pn /a obiecte scwnpe, cei care escaladcaziI mercu noi inalfimi, cei care admita cintatul piIsiIrilor, cei care respita aerul proaspiIt al zorilor, cei care pre/Uiesc nu timpul, ci fapta, cei care inle/eg flori/c, cei care manifesta curaj in mod dczinteresat, cei care nu b1rfesc ~i nu imprlI~tie zvonuri, cci care prefuiesc bucuria frumosu/ui, cei care viId viala dinc% de hotare/e vizibi/u/ui.

25

ENERGIA PSIHICA - MARELE TEZAUR AL

OMENIRII
A p.sea rasl
PriYip injur! Cite fenomene uimitoare ne ineonjori? Unul aude voci indepiirtate, altul participA la activitatea Lumii Suprasensibile, unul vede cu ochiul fizic fiin\e care locuiesc in Universul Suprasensibil, altul emanii raze de luminA. Unul se ridicA in aer, altul merge pc suprafata apei, unul trece prin sA-~iri~te viata, unul nu are nevoie de somn, altul foc, allul inghite otravA tarn de hranA, unul vede prin corpurile netransparente, altul serie concomitent, cu douA miini, douA texte difcrite, unul poate atrage ~i vorbi cu fiarele, altul in\elege orice limbii fiirii sA 0 fi invAtat, unul cite~te gindurile altora, altul cite~te cu ochii inchi~i 0 carte inchisli, unul nu simte niciodatii durerea, altul transpim printre ghetari ~i ziipezi, unul nu cunoa~te oboseala, altul vindecii cu aj~torul biocuren\ilor, unul prezice viitorul, altul......-Imbinate intr-o singura persoan~, aeestc ealit~/i formeaz~ omul transfigurat, reprezentantul eclei de-a $asea rase. Esenpalul este e~ aeeste caJj~p exis~ deja, e drept, in mod separat. in yiitor, trcbuic numai sa Ie imbin~, sa Ie sintetiziIm. Care este puterea ee pennite aparipa unor astfcl de miracole? Este ea

energia psihicAori energia primarA? Sau energia care dirijeazii migra\ia pasiirilor, cunoscutii sub denllmirea de energie de foe? Studicrea Marii inyaJiIturi,Agni Yoga, trebuic ineepula eu inlelegereaeon$tientaa energiei psihiee. Astiizi,dnd curen~i cosmici sint suprasolicita~, are 16cun putemic proces de desciit~are a psihocnergiei. Agni Yoga aminte~te dcspre ~!Cnta unor localitiiti, a unor zo~ terestre cu 0 concentra ie s nritAde mineralizare a solului, a i i aerului, &...ceea ce avorizeazii trezirea rapidii a ener~iei Dsihice. Sub acest aspect, fniiietatea revine Bulgariei. intr-adcviir, in timpul unei dlALOriide douA sAptiiminiin accastAtarA am inl11nituncle persoane aflate in contact cu civiliza\ii extraterestre, dteva persoane eu insu~iri paranormale (intre care trei vizionari) ~imulte alte fcnomene de acest fel. in toale cazurile intilnite, cuno~tin\elede cultum generalilori ocuM nu aujucat nici un rolin declan~ea paranormalului. Citeva exempIe de care am luat cuno~tin\iipc timpul vizitei in Bulgaria. Un I1niirveterinar, foarte jovial ~i prietenos, a inceput prin rc esarea cimpului energelic la animale, ajungind sAtratezc prin aceea~i meto ~ amenn. n 6, un simplu timplar a inceput sii comunke cu 0 civiliza\ie extraterestrA foartc evoluatA. in corpul sau subtil, el a vizitat 26

.-- .-

.. ~_..-..

1
aceastii planetii ~i a primit din partea locuitorilor ei sarcini concrete. Citll admiratie exprima figura lui in momentul cind descria cele vm:ute:oamenii, fiorile, aerul trandafuiu, lacurile de lumin~ lichida. Zborurile bulgarilor in corpul sensibil au caracter frecvenL Au apMut chiar ~icazuri de levitatie. Din punct de vedere al desc~tu~i cnergiei psihice, Bulgaria este urmatll,cred, de Ucraina. Acolo s-au n~scut un Kaspirovski, un Ignatenko, uil Lavranenko, alte sute de persoane cu insu~iriparanormale. S~ nu uitllm, apoi~cazul "biiiatuluide foc" din Donetk care provoca incendii prin simpla prezen~; in acest caz, este evidentll disarmonia dintre focul interior al b11iatului~i mediul inconjumtor. Am asistat cu uimire la dou~ experiente efectuate de V. Lavranenko, pe care meritll ~ Ie relatez: Lavranenko a intrat intr-o ca~ cu ap~ clocotitll, sub care ardea un foc putemic. Un om obi~nuit ar fi murit pe loc, in~ Lavranenko a ie~it viu ~i nev~tlImat: focul ~u interior dep~ea temperatura de fierbere a apei. Cel de-al doilca experimentar~tafoartespectaculos: Lavranenkoi~itransformase degetul affitlltor intr-o luminare arzin~. Care e explicatia ."minunii"? Croindu-~idrum c~trelumin~,focul ~u interiors-a exteriorizat, permitindu-i lui Lavranenko ~ decupeze cu degetul un articol dintr-un ziar. Persoanele cu asemenea calitlltisint impm~tiate astllzi ca ni~teperle in toate popoarele lumii. De exemplu, in urm~ cu patru ani, un Mietel de cinci ani din Lusakert (Armenia) le-a spus p~ntilor: "Astm:im-am in~ltat la cer ~i I-am v11zutpe Isus Hristos care mi-a spus VINDECA OAMENII!" Probabil corpul suprasensibil al copilului s-a ridicat in straturile superioare a celei de-a patra dimensiuni. Din acel moment, prin simpla atingere cu mina, Taron a inceput ~ pun~ pe picioare persoane z11cindde paralizie. Copilul a ajuns s11 vindece cu simpla privire, astfel ~ in fata casei p~nt~ti se flicuse un rind de suferinzi mai mare decit putea trata intr-un singur an. Declan~area puterilor paranormale
Cum siI puncm in mi~care energia psihiciI, cum siI dezvoltlIm in noi puterilc paranonnale? lnainte de toate, trebuie sli ne indreptlIm inima clitre lnvafAtorul nostru invizibil ~i, prin EI, clItre intreaga lerarhie a Luminii. Dcvotamentul, cooperarea, munca asidulI, daruirea de .sine, revelafia ne vor dcschidc calea clitre Supremo Agni Yoga spune cli orice purtlitor al unci energii psihice putemice face parte din patrimoniul unui popor. Cum valorific~m noi acest patrimoniu? Deseori, in cele mai bune traditii ale fostei Inchizitii. Numai pe rug nu-i ardem. Ca ~i in vremurile demult apuse, du~manul nostru principal este profunda ignorantii.

27

I'
~ rv~lr.-J

...

. La [cmei, energia psihieiI este deosebit de dezvoltatiI i mfinatJ. Astfel, inv~\iitura reeomanda prezenta emeu m timpul operatiilor eu un inalt grad de complexitate. inva\iiturarecomandi1 participarea energiei psihice feminine la funqionarea unor aparate ~i dispozitive, deoarece, manevrate de femei, aces tea vor functiona mai bine ~i mai mult timp. Acest lueru este lesne sesizabil in purtarea imbrncamintii: eei care pose~ 0 energie negativa distrug lucrurile inaintea celor cu 0 energie psihic~ si1natoasa, apti1si1previn~ uzura rapida a acestora. Oamenii eu energie psihica si1natoasa poarti1 tuturor noroc, au min~ "u~oara" la cultivarea florilor ~i plante lor, eopiii ~i animalele se simt bine in prezenta lor. Energia pSlhieiI se dezvoltiI eel mai bine in case careprivese eiItre viitor. Urmiiriti gindurile care populeaza spatiul. Ele sinteapabile sa sporeasca potentialul psihoenergetic, dar. tot ele il pot distruge. Totul depinde de calitatea gindurilor. Gindul inalti1tor, inspirat. care te face sa-ti ridici ochii la cer sau la binele general va atrage energia psihici1. Dimpotriva, gindul rau, meschin, egoist 0 va respinge. intesind spatiul cu rautate ~i nervozitate, ~I~ptati boli ~l neeazuri. ~zenta enp.t:,gie; sihiee inloeuiC$te vaccinurile si pastilelc. D Se cunosc foarte multe cazuri de medici care au patruns in foearele de ciuma ~ilepra fiira a fi afectati deloe: spiritullor, arzind de dorinta de a-i ajuta pe cei bolnavi, invingea boala. Ani indelungafi, secole ~i chiar milenii, encrgia psihiciI s-a depus in straturi peobiectele dinjurul nostru. Toemai deaceca existiI obiectc pUItiItoare de noroe ~i obiecte care aduc ncfcricirc. Psihoenergia locatarilor patrunde in zidurile ~i peretii cladirilor sau apartamentelor, fapt pentru carc uncle case sint "fericitc", illtele "nefericitc".

Deseori, in spatiu, se declan~eaza nu numai furtuni magnetice, ci ~i furtuni psihoenergetice. Atunci, Mina invati1torului, devine cu adevarat ne1:eSara. Icrarhia Luminii estc ocrotitoarea ~i salvatoarca noastra in toate ~i intotdcauna.

Agni YQga despre energia psihica

Mecanismclc psihospiritualc vor dczviIlui omcnirii adevifrurile viefii. Curcnpi acestci cnergii sc afJ,I in fiecare om, dar caracterul brut al materici impiedica reccptarca lor.

Confirmarea justetei deciziei demonstreaza ealitatea encrgiei psihice. Oamenii trebuie sa dezvolte ~i sa-~i cizeleze aceasti1 calitate. Numai comunicarea eu Supremul poate indica directiajusti1 de aetiune ~ieomportare:De aceea, teebuiesa ne ridici1m pina laintelcgerea Principiului Supremo Cfa mai SC/lrfii .~kde acumulare a eneflziei f)sihice este admiratia. r inceputul acestui secol a fost marcat de ri1zboaie~i eoliziuni sociale, 28 ),

II:

de~iencrgia psihic11 cumulat11 a indrepta omenirea ctitre cucerirea altor lumi. Vointa omenirii a denaturat valorile predestinate. Citre mijlocul secolului nostru, se vor ivi din nou semnele '.lnor energii nevalorificate ~i, din nou. oamenii se vor zbate in direactii gre~ite. (N.n.: La data clnd Elena Roerieh scria Agni Yoga, in primele dou11 decenii ale secclului nostru. nu avea de unde ~ti de aI dcilea rnzboi mondhJl. care. intr-adcv!1r,s-a produs c11tre mijloc'.llsecoluI'.li).
Cancerul nnafp fi qinnpr:Jt cu ajutorul psihoencTJde' pSlmce nrmCl)adl RrF'Rllf!f OORT!f
,

. r .~

Deseori. energia psihicli se epuizeazAi\O unna '.lnorputemice cforturi

spirituale. A~a s-a intimplat cu Ramakrishna ~i aIpi. Fire~te. potenpalullor energetic este uria~, in~ impulsurile psihoenergetice trimise la mari distante ii pot liisa 0 vreme fl1r1i pl1rare. a Energia psihicil sugereazil singuriI unui organism sensibil dnd siI-~i reducil orele de somn, hrana ori biIutura. ExistiI oameni care poartiI noroc ~i oarneni care poartil nenoroc, oarneni care aduc fcricire ~i oarneni care aduc nefericire. Cu cit energi;i de ba7.11n i om este mai integrli, eu aut triai pozitive sint eonsecintele. Ond accast11 energie cste focul, toate elementele necesare vor zbura in jurul omului ca ni~te fluturi de noapte in jurull11mpii. Ond omul vede un foc care nu frige considerA die vorba de electricit1te. Ond aude sunete in viizduh, dar nu vede dopot'.ll, are 0 vagii idee despre unda sonorii. Atunci cind vede imprejur stele colorate, merge, desigur, la oculist. C'md prime~te obiecte din spa\iu i~i Mouie~te vecinu!. Aproape niciodati1 omul nu-~i indreapt11 aten\ia cAtre organismul s11u. Atit limp cit crista.lul energid psihice nu cste stabHit, nu poate fj rcccptatil' nid substanfa focului... Focul spatial sc vcde cu ochiu/liber in cazuri foarterare, atuJlcidnd se concentrcaziJlinga granifa purpurie a aurel.
D.mul care vorbe~tc cu lucrurile nu cste intotdcauna ridicol.

Iii o.

in jurul

objectului invi1Iuit de gindul omului se creazA 0 atmosferii deosebit11. Acumularca pozitivA a cnergiei psihice face ca obiectul ~ lumineze din interior sau ~ s'.lgereze anumite ginduri. Aceasta CSleexplicatia puterii '.lnor obiecte sffnte. Encrgia psihicil estc numitil uneori ~i Teros. Ap auzit vreodati1 ca un yoghin sAfie sfi~iat de fiare? Nu exist11asemenea cazuri. deoarece instinctele opresc animale s11 arunCe asupra scutului lui Teros. Orice manifcstare de se rea voin\A, orice inlen~e agresivii se va zdrobi de scutullui Teros.

29 , J

z:

CURATIREA TRUPUlUI 91 SUFlETULUI

. Distrugerea imperilu1ui
Cristalclc de imperil, aidoma micilor stalactite din pe~teri, s-au lipit de vasele organismului nostru. S! nu existe, oare, remediu care sll ne ajute s! ne izbavim de ele? SAnu exisle un dizolvant? Bada,existJ. Natura a prev!lut totul in mod genial esenpalul este s! nu mergi impotriva ei. Rug:1ciunile intremeazA sufletul ~i trupul. Cel mai bun remediu penlrU fortificarea ~nAUi\ii fizice este meditatia, gindul pennanent la F0rtele Supreme. jmbinarea extraordinarn de sunete care II aduce pe om in contact cu cele mm putemice energli cosmice este sunetul AUM,pronuntat ca un triftong prelungit. adiciI AOUM. AceastA uimitoare im"inRfP. dp. (z""eE" cOl1stituie 0 expresie a Puteni, Ai~Q.""ui $; Binec"v;nf~ri; diviiJe ~; rIl n~tcre in organism unei substanle cele.~te care di:mlv/$ i~fPril"., Psihoenergla 5e obi~nuie~le cu interventia Fortelor Divine, inLArin!! aslfel substan\3 nervoasll. Rugaciunea uman! atmgeca.un magnetcele mai curate ginduri din spa\i,u. .

~tie omenirea slJse mage?

Omenirea s-a'transformat intr-o gloatll de cer~etori care cere de la Dumnezeu sanatate ~j bun~tare matenalil, ca ~i clnd Foqele Divine nu ar ~ti de ce au nevoie oamenii ~i c:!!l.~permite propri~ann1f ~l!!!:~J1. interesant sa urmArim iSlOriarugAciunii. La inceput se rosteau imnuri solemne, aunnat apoi rugAciunea colectivA ~iabia mai liniu omul a incepul sft cearA Forte1or Divine lucruri care il privcau pe el personal. Ce siI spunem de poci1ire? Omul se roaglJ slJfie iertat dar nu-vi schimM I1lodu/ de via/a. Se indoaie sub /oviturile destinului, dar nu se leaplJdJ de obiceiuri/e urite. Da-mi! iaUicuvintul principal din toate rugAciunile. Altultrebuie s! fie acesl cuvint: Ia! Numai in Cooperare rezidA sensul unitAtii eu Supremu!. Nu fiti ipocri\i, asemllitindu-vll furnicilor nevinovate! Fiecare este dator s1\ conlribuie la lucrarea Cosmosului cu ginduri creatoare! inv~ti1lorule, ia enerl!:iamea Dcntru binele tuMor. oentru bineleevolutiei!
.

.t.!lML Ce poale Ii mai simplu, mai limpede ~i mai nobil decit aceasm rug~ciune?! VApute\i, ruga cu propriile dumneavoastr1icuvinte, evitind ~ablonul,dar nu precupetiti foeul inimii. at de frumoase sint rug1iciunile cre~tine!Fiecare cuvint poarUiun inve1i~luminos de energie psihidi. Cit de 30

..

~ ... .

pUlemice sint strl1vechile man~e sanscrite! Ruglciunea nu lrebuie sA fie numai ritual-lonna/I. RugiIciunea rostitiI c;utot [ocul ilumii, eu propriilc cuvinte: rugiIciunea pliniI de iubire va ajunge

n~t

la FOJleJeDivine.
Pe limpul rogiiciunii, aura omului apare in cele mai striIlucitoare culori:

albastre, trandafuii, aun;, argintii. AI fi un sacrilegiu s~-p imaginezi c~ ru~ciunea Poite imbr4ca aura in nuante brune, purpurii ori negre. Citii josnicie ~icinism poate fi in inima celui care nutre~teasemenea ginduri. Pinll
~i vOtea poate fa prefi1cutii, razele inimii

- nicioda~.

Rugllciunea a lost ~i este eel mm bun mijloc de curiI{are.SiInlltatea spirituahI detenninl siIniItateatrupcasciI.Rugiiciunea permanentii, curatii, din inimi& capabill si(dAruiasc4omului 0 tinerete f1Zic~ este indelungat11. n U medicgerontologimi povestea c1i inulnit intr-o mmtastiredin Transcarpatia a o pictorill cUun chip foarte tin1ir~iinspirat Era aut de ginga~ ~ide supl~ incit nu-i d4deai mai mult de 18 ani. Tablourile sale erau ins1iprea mature pentrU0 asemenea virstii. Q fi avind vreo 23 de ani, a gindit medicul in sinea lui. Spee sUrPrinderea sa, pictori\'i avea 53 de ani. Dupii ~ocul produs de

uimireaineren~,medicu)a intrebat-ocuma reu~itsa-~ipastrezeacestchip

tinere~.la care pictori\'i i-a raspuns zlffibind:MArog permanent, trl1iescin mijl~1 unei naturi incinllitoare ~iin fiecare dimineaFi m1ibucur c~ pot si( iocep 0 noull luerare. Este co adev4rat uimitor, dar .pini ~i seerepile omului lacrimile,

saliva, &iaPspira~a se deosebesc foarte mult functie de starea spiritual~ in ~ se ana acesta. Astfel, saliva unui am bolnav, care se roaga sincer, din adincut inimii, este intrem~toare. in limp ce saliva unui am s~niitos, dar plin de r4utate. este otr4vitoare. (lindurile curate, iniJljO.toareintaresc nu nurn;U substanla nervoasiI ci euraJ' 3i singele. RugiIciunea sinceriI, ca 0 diIroire de sine,. intllre~te aura omulw ~i este eel mai bun scut impotriva tuturor nenorocirilor. Sji nu vii fie fridi s4 vii rugaLi neincetat: in rugiiciune. inima nu obose~te niciodatli. Unii vorincerca sa se juslifice, invocind lipsade limp. Rugiiciunea .
inst nu cere mult timp

- ea

poate fi scurtii. rostiUi in tiicere, ingind.

E bine sa

gAsi\i in limpul zilei trei clipe pentru rugi1ciune (dimineaLa, la prinz ~i seara). Vi putep ruga culcat, ~zind. in picioare. Nu pozitia corpului contcazii. ci (~ul iubirii pe care inima i. indreapti1 ciitre Cer. Co~tiin\8 om ului evolueaza in trepte: mai ingusle, decite trei ani ~i mai largi. de cite ~pte ani. C"md, Ja virsta de cinci ani, am fost intrebatii ce este fericirea, am rispuns f1ir4multe ezit1iri: Fericirea inseamna un sac de bomboane (de~i era
foamete, visam si( m11ninc ceva dulce) ~i

.. sii vad

India. De ce locmai India?

31 )

Ce m11atrl1gea pe mine, 0 fiin~ plJpindl1 din Leningradul de dup11bloca~ c1itre 0 1&11 despre a direi spiritualitate nu cuno~tcam nimic? La virsta de doWizeci de ani declaram ferici~: Fericirea inseamnl1 dragoste, crea{ie, dUl1lOrii. 0 frazl1 citi~ mai urziu in Agni Yoga mi-a confmnat plirerea, inciUzindu-mi sufletul: Dintre toate luerurile pnminte~ti, dragostea ~i ereaJia se imbin~ in eel mm Eerieit mod cu noliunea de Suprem, de Divinitate.
.

Foarte mul{ise intreaM care este atitudinea invii\1iturii gni Yoga fa\1i A

de cre~tinism. Agni Yoga recunoa~te toate religiile c11ci devlirul este numai A unul: Nu exis~ 0 Ra{iune Absolutli ~i 0 Inimii Desi1vir~it11 pentru suedez, 0 Raiiune Absolu~ ~i 0 Inim11Desiivir~itA pentru Uttar.

Evolupa religillor
jnv~JAtura tainicil nu stiI pe loe. De~i adevifrul este unic, fieeare seeol ~i ehiar deceniu vine cu 0 vi.ziune proprie in interpretarea ei. Neinlelegerile ~i disensiunile dintre religii sint rcgretabile. Fiecare rciigie a fost dat11unui popor concret, intr-o perioadl1 concret11, avindu-se in vedere nivelul de dezvoltare at con~tiintei respectivului popor. . Agni Yoga este indreptat~ e~tre seeolul XX, sccolul ee a eunoscut astrofiziea, asLTochimia ~i multe alte ~tiinle, seeol in care omul e gala s~ se deschid~ pentru a primi energii superioare. Agni Yoga afirmii c11in toate religiile, cam la trei seeole dup11 apari{ie, s-au produs denatur11ri care trebuiesc indreptate grabnic. Purificarea religiilor de tot ce este superficial ~i intimpJ~tor eonstituie 0 cauz~ sfinliI. Cind HrislOs spunea NU MURIM CI NE TRANSFIGURJ-.M, avea in vcdere existenta intr-o atll\ dimensiune. Acela~i inteles il are ~iexpresia Veli avea maroe, laJi,solii, frap ~i sUTori. Sc apropie timpul- numi1r;1toarea nu se mai face in sccole, ci in deccnii

- cind toate religiile se vor uni, formind una singur11,0 rcligie desl1vi~ill\.
Atunci Omcnirca nou11 cural11spiritual se va indrepta c11treDivinitate, ~i p~ind in Veacul siiu de AUf.

Rugaciunea in viziunea Agni Yoga

Rugi1ciuneaeste ini1ltare~i incintare. Rug11ciunea care omul cere in ceva pentru el personal este un fenomen mult mai tirziu. Cum poate omul s11 se roage pentru sine? Ca ~icum intelepciunea Suprem11 ar ~ti de ce are nu ncvoie omu!. Rug11ciuneaeste lbia prin care se revars'11ul Binccuvinl11rii a n ~i Puterii Divine. Riul se revars11 abunden\1idar trebuie sii ~tiisii te apropii din de el. Trebuie s11gi1se~ticu inima masura care sl1poal11primi culoarea 32
, '!I"

I
,

T l.

.
metalului.

__u__..._.__._

supreml1, tainidi, miisum demnl1 de intilnirea cu Supremul, aUituri de care orice rugiiminte personaUl Wpierde sensul. Numm atunci cind religiile au de venit un instrument al statului, e/cs-au umplut de cereri de platA. RuglJciunea $i plata sint de ncconciJiat. lns~i bucuria rugilciunii dispmc la zgomotul Nici 0 credin{lJ llU a obligat la construcfia templelor. Accstea au apiIrut trcptat, ca expresie a vcnerafiei. Porunea cea dintii a fost .intotdeauna spintualif $i iircasclJ. Abia mm ti'rziu, legea spiritului se confonneazlJ rinduielilor pllmir,CC$ti.Putemiee aripi au fost pirjolite de [ocul pllmintese. Trebuie sl1 dcp~e~ti toate obstaeolele, s11 str11pungi toate bolple pentru a fi mereu in asccnsiune. Cuvintul saeru AUM sl1umple inima de Binecuvintare, ~a cum a fost in timpurile cele bune ale omenirii. Antipodul rugilciunii sint vorbele Utite$i murdare. Ele murilliresc spapul, ii afeet~ puritatca. Cite rug1iciuni ~iginduri frumoase sint necesare pentru a umple aceste g1iuri, aceste ulcere ale spapului?! Cel mai inver~unat atae se zdrobe~te de sunca spiritului. Uiudlli"o~enia fot1elor intunericului constituie 0 dovadl1 a demen\ei lor. Putemieul AUM respinge ataeul eel mai dement $i mai mvcr$unat. De ce trebuie sif rosti!i AUM in loe de a rosti 0 rugifciune?jn csenflJ, ruglJciunea sc identificlJ cu AUM, dar aecastlJ imbinare, AUM, fiind mai veche, produce vibrafii mai putemice. Armonia spa\iului are nevoie de asemenea sunete. Unii se d1iruiesc in intregime rug1iciunii, al\ii imbin1i rug1iciunea cu munca. S1i nu c1it1ima cint1iri ee e mai bine; esenpalul e ca rugl1ciunea- ~i leg1itura cu Supremul sl1 existe ~i sl1 transfigurcze via\8. Rugl1ciunea este ca 0 poart1i cl1tre viitor. S1inu uii3m niciodat1i cl1rugl1ciunca are 0 putere fiiuritoare. Nu v1ilimita\i, deci, la 0 rugl1ciune formaIl1:asta arinsemna fii\1ifnicie,neJegiuire. E de prisos sl1 Ie explici poe\ilor, muzicienilor, plasticienilor, ori eint1ire\ilor sensul aspirapei ~iascensiunii c1itreDivinitate; ei ~tiu d1 expresia frumosului i~i are sursa in inspira\ie. Cine poate delimita hotarul dintre inspira\ia obi~nuit1i ~i cea de origine divini1, lnspira~a lerarhici? Numai eel care particip1i la fiiurirea frumosului simtc cind asupra trl1irilor ~i expresiilor pi1minte~ti pogoam Principiul Ci1liluzitor. ExistA $i alte intruchiplJri ale euvintului A UM: pnma-temclia existenfei; a doua - cele mm subtile $i mai fine energii suprasensibilc; a treia lnexprimabilul, Focul ;;1MlJre!ia. in foarte multe \Mi, atunci cind oamenii vor sl1contirme statornicia ~i v~nicia unei situa~i. rostesc Amin. Analiza aeestui euvint in greac1i, ebraiei1, egiptcanii ~i sumeriani1 conflfm11 una ~i acee~i semnifiea\ie este simbolul trinit1i~i. AUM estc simbolul imbinlJrii $i concentriIrii energiilor superioare.

2 Comanda

No 30007

33

T 1..

-..---..--.....-.....-.....--...--..........

SPLENDOAREA ~I PUTEREA UNIVERSULUI AGNI

Lumea de F6c
Cea mai spIendidA dintre toate LWl)ile /nvizjbile este Universul Agni, Lumea de Foe, Lumea MaTiIor pjin/e. Dadi!lffi ajuns la concluzia cilcol'pul subtil ese material, aceasta nu mai este yalabil ~i pentru cOl'pul agni; corpul de foe inseamnii spiritualitate in forma cea mai pum~ Universul de Foe nu trebuie in/eles ca un incendiu pennanent;aceasta este Lumea Fcx;ulw . Nearziitor sau, cu alte cuvinte, Univcrsul Lumina Concentrate. Fiecare dintre noi are corpullui de foe, 0 scinteie din Foeul EAisten~I, acea scinteie Divinii atit de des invoeatli in seils metaJoric, dar alit de pupn comparabilii cu realitatea. Omul fiicutdupii chipul ~iasemiinarea lui Dumnezeu inseamnii nu miini ~ipicioare, nas ~i gum, ci tocmai aceastii Scinteie. Via~ noastrii. mai precis vieple noastre de pe P"lffilnt,constituie doar 0 pregiitire, un preludiu la intrarea in Lumea de Foe. in lumea fizicii. noi considermn ozonul ca fUnd de 0 puritaie cereasclL in Lumea de Foe, acest element atmosferic este considerat a fi unul de cea mai joas~ calitate... latii ce spunc invii\iitura: inalt este seninul cerului vostnJ terestru, dar aliIturi de lumina Universului dePoc el nu este decit 0 pinzl. Cei care piI~esc in Linnea de Foc nu mai pot respira aeml PiImintilIui... Fiintele Universului Agni nu sint intotdeauna inconjurate de limbi de foc; ele sint tesute din luminii concentratii iar aura lor de foc constituie actul de identitate pentru impfu-iipaFacului. Lumina permanentii din acest Univers, exclude existenta umbrelor. A~a cum scrie invii~tura: Multe inimi de pc PiImint ~idin Lumea Suprasensi biIiIsint cuptinse de nostalgie dupiI Uni versul de Foe, ciIci focul este inscI~iesen/a inimil ~i otice obstacol apfIrut in calea reunirii cu patria Ie intristeazil ~i Ie indure~azi1. Dacii in planul existentei materiale notiunea de colaborare este cu greu inteleas11,dacii in Lumea Suprasensibilii colaborarea are un caracter selcctiv, de grup, in Universul Agni, cooperarea este totaI11. ocmai in numele acestei . T calaborID'i se adunii acolo Fiintele Superioare. . Universul Agni este in deplin acord cu Infinitul, iar calea ciitre el reziW1 in mundi, in pri vatiuni pe planul cxisten~i matcriaIe, in de~area ~ieliberarca

de toate pasiunile terestre in numele Supremului.

Actul creafiei se concepe in Universul Agni, apoi coboariJ in Lumea Suprasensibila ~i, in ultimul rind, in planul existen/ei materiale. Prin urmare, tat ce se aflii pe Piimint nu este decit umbra, manifestarea Universului de

34

--- -

--- -. -.-

r-

Foe. Multe dintre cele create aco)o nu ne-au fost inc~ dezviUuite nouit, p1tmintenilor. Vizionarii au ins~ posibilitatea de a vedea tot ce ne este predestinat. Deasupra GrMinii Suprasensibile str1iluce~te, in frumuse\ea sa multico)or~,Ceru)de Foe. Nu exis~ cuvinte care ~ redeam1ircpa. rumusetea, f muzica, culorile ~iatmosfera acestei Marl lubiri. Elena Roerich ne-a relatat despre raze, stele, lotu~i ~i multe alte flori str1ilucitoaredin Sfera de Foe. Contactul cu aceas~ sfertl este de neuitat, chiar dac~el a avut loc 0 singurn da~. Mai intii, apare impresia vizuaHi-privirea incepe .~ deslu~easctl diversitatea ~ibogtl\ia neasemui~ de culori. Apare, apoi, perceppa auditiv~ muzica sferelor, clopotelor, coardelor Naturii. in fme, umieaz~ pip~itul, mirosul~igustul tot mai desiivir~ite,tot mai rafinate; Elena Roerich sim\ea de Iadistanttlmirosulomului, gustul unor metale din UniversulSuprasensibiI. Corpu) fizic nu arde numai la contactul cu Fiinta de Foe, ci chiar la simp)a apropiere a Acesteia. Prima noa')~ impresie e c~ Fiii Sferei de Foe sint inarma\i cu raze de foe; in realitate, acestea sint membrele lor care radiazAluminll. Apropierea de Sfera de Foe are loe treptat; comunicarea cu Ea trebuie ~ fie pennanen~, consecven~, neobosi~. inti-o atmosferit deosebi~ in punctul culminant al increderii, Fiintele de Foe se ara~ celor a)~i; nu exis~ inimii care stl uite acest contact, aceas~ intilnire.

Focul e puterea noastrll

Lumea de Foe este Lumea Supremei Creatii. De acolo, se revarsiIpe Plmint un lorent de idei $iformule mllre/e. Omule, deschide-li sufletul cura! ~iIniIlfiI!or! Dcschidcli aura cuprinsiIde floml inlIIfiIrii!Cu inima curati1 $i gindul concentrat, prime$le guvoiul de idei, formule $iimagini! Orice transformare de pe P1tminteste doar un ecou al transformiirilor din Lumea de foe care marcheazitinceputul Noii Ere. Fenomenele Universului Suprasensibil pot fi rareori viizute cu ochiul fizic. La rindullor, Fiin\ele Lumii Suprasensibile ii vM rar pe loeuitorii Universului Agni. Manifesa~le Lumii de Foe se intilnesc insit destul de des pe P1tmint.Oarneniide Foe sint capabili ~ emane prin toti porii corpului raze ucigiitoare de microbi. Cind are loe concetrarea de foe, obiectele din jur devin transparcnte; foeul dezviiluie.esentaluminoasii a materiei care se afl~

in temeliaintregiiexisten\e. .
Sunetu) ~iculoarea sferelor, striUucireaFoeurilor Spatiale sintcele mai importante manifestiiriale Lumii de Foe. Pot emana luminii degete)e care lucreazil, viersurile inspirate, unele tablouri. Odal<1, viizut 0 ~gea~ de am foe lansa~ din oehii unei cint1irctecare interpreta cu mult suflet un cintec. 35 II "'"

FocuJare fonnu1e concise ~i clare. Nu uitati de Icgiituraeitmului eu foeut.Orbii aud deseori sunetul focului.~i nu numai orbii. 0 fcmeiedin Kiev

imi miirturisea~ aude luminarea,dar nu zgcmotul produs de flaciira

arzindi1, ci un sunet foarte inalt, abia perceptibil. Chinezii din antichitate au fl1cutincerci1ri de a reda prin muzi~ sunetul foeului. o inimA innJitil nu se poate apropia niciodatJ1de UrJversul Agni. in urma contactului Fiin\ci de Foe cu Lumea suprasensibiU\, unele corpuri subtile i~i inti1resc poten\ialul de foe, altele se descompun instantaneu. Corpueile subtile purtiitoare a energiei de foe pot realiza ac\iuni pe planul existen\ei fizice, cum ar fi sceisul, deplasarca unor obiecte etc. intr':un efon de maximii concentrare, spiri tul se poate diviza ~iatunci omul poate fi v~ut in mai multe locuri deodat1i. Cine aPartine puterii de foe nu poate cobon pe 0 alta sferii, infeeioarii. in schimb, iniiltarea din oeice alti1putere ~tre cea de foe este posibilii.Foeul este omniprezent.
SA nu uitilm, ins;}, de eJCistenJa locului negro

- focu1

distrugerii.

EI

eorespunde eircula\iei venoase.in trecut, liisarea de singe venos avea 0 semnificape eoncreta: pe aceasti1 cale se anihila actiunea focului negru. Ca ~i COrpul lzic, corpu1agni este vu1nerabi1; 1nu poate fi mnit de f e cUlit, ci de gind, iarin 10culmnii rAmine0 cicatrice,mm bine z;s un cheagde encrgie de foe. "Rana" se cicatrizeazii greu ~i sustrage encrgia altor ceiltre. Fiecare organism are un corp agni ~i aut timp cit transcederea in Univcrsul Agni inurzie el este in peeieol. Doar aeolo, in adincul Luminii Concentrate, el este ferit de primejdie. Sinuciderea corpului fizic inse.amnii rilllirea corpu!ui de foe.

Sf'fr$itu11umii?
Nu ropeli omu1de 1amunca lui cotidianA, nu stingcli FocuJ din eI! 0

via/if Ijnj~tit;J in inleJesulgrc~it al cuvintului inseamnAstingerea foeu1ui.

Pamintul se transformii intr-un uria~ Purgatoriu de Foe, cAd timpul Judecatii Cosmice a venit. Fiecare trebuie ~ sc intrebe: Cu cine sint eu, eu Lumina ori cu intunericul? Se apropie ispii~irea karmei individuale, nationalc .~iplanctare. Invatiitura Agni avenizeaza despre maladiile de foc care vor afecta mueoasele precum ~i despre 0 forma necunoscut1i a l,estci pulmonare. avind urmatoarclc simptome: tuse, petcintunecate pe piele, dermatite asemillli1toare eruNiilor variolice oei de scarlatina. Persoanele atinse de aeeast1i maladie vor trebui izolate iar cadavrele incinerate pe loco Planeta ~i-a ratat misiunea ci iniil\1itoare purificatoare. Dar ceca ce ~i vine din Cosmos,cu frumusclca CosmosuJuivariImine, spune MarcieSt1ipin

36

~---

_u__If' -

- -- u_

al ~ambalei. Numai curi1\3I'ea accelerat1ipoate salva PAmintUli aceasta inseamnA purificareaspa~~ui, contiintelor,invA~turilor.Prietenia,bunAtatea sufleteascA,likgirea ~i purificarea contiintei ~i esentialul legAtura cu lerarhia Luminii vor constitui scutul nostru pentru aceste vremuri tulburi. Pu~ni sint eei pc care se ~ne PAmintu),dar tocmai din energiile lor, din inimile lor, se hrAnescmultimile ignorante. . Trebuie sA.a1teptiimnu sfiqituJ lumii, ci sfir1itul intunericului, cind ei solzii lumii veehi vor cildea,iar Lumca Nouil se va arnta in splendoarca nemaivilzutil.

Focul in viziunea Agni Yoga

Dc la lumina obi1nuitii, care se vede cu oehiuJ Jibcr 1i pinll la Luminile

nevllzute ale Foeulufinimii - toate ne due ciltre sfcm Universului Agni. Valurile de foe sint ingrozitoare daeil nu ai cuno1tinfil dcspre ele 1i nu Ie primc1ti cu Foeul inimii tale. Yoghinii treeprill foe eu ajutoruJ energiei inimii. Focul interiori~i croie~te

drum prin pori ~i, fiind mai putemic decit foeul fizic, formeaza 0 plato~A rezistentil. Yoghinii care practic~ asemcnca exerci~i pot lua cu ei ~i alte persoane care vor putea trece cu u~urintJ prin foe, transferind integral continutul con~tiinteilor in inima yoghinului. inconjoarn-tc cu foe ~i vei fi invulncmbill glAsuiete0 poruncA std1veche.Cufunda~itot mai mult in mla~tina exisln~eimateriale, oamenii au uitat dcspre ce Foe este vorba. Focul a devenit fizic, au apArutcercurile magice ale focului... Fire~te,orice foe viu este intremiitor,dar niciunul nu se compar11 FoCulinimii. cu Microbii cancerului sint foarte putcmici dar ~iei pot fi nimiciti de Foeul inimii... RMiicinile multor plante contin mari cantitiltide focuri vegetale ~i de aceea pot fi utile acolo unde foeul inimii este eeva mai pasiv. Dc mici copii, oamenii Puterii de Foe poart1ipccetca Foeului SupremoScinteile ii fac s11evite contactul cu alte persoane care nu suport1ioehii infl11cika~i.
Multi ar dori sii afIe dacA nu cumva apropierea de Universul Agni Ie va . prejudicia slli111tatca.Cel care se leme de UniversuJ de Foe nu poate purla Focul in eJ. Mul~ ar dori s11 ~tie dac.~ nu cumva invAt~tura impiedic11citirea c11r~lorsfinte. Fiti pc pace! Noi vii sfittuim sa citi~i cu aten~e Sfintele Cikti. Oare nu vorbesc ele despre Universul de Foe, intr-un limbaj aut de fcumos ~i !impede? Nu murim ci ne transfigurilm sau Precum In Cer a~a1ipe PiImint... Numai eel care a cunoscut a putut sii scrie aceste Porunci. Orice cre~tere de foe are nevoie de muzidi. Trcbuie s1ialege~ numai muzica bunii ~i sii 0 ascultap atent, cu in teres.

37 J

Intreaga gamil a scntimente/or omene~ti i~i are originea in Univcrsul Agni. Nu numai vederea. ci ~i auzul exisUt pe plan spiritual. Gustul are ~i el menire spirituaUI; fiirl1el nu pot fi in~elesc multe elementechimice. Sim~urile trebuiesc cizelate ~i rafinate incl1 de pe P11minL Nu e suficient sll nlldAjduip in venirea soIilor in corpuri materializate, vizibile pentropllminteni. Stri1duip-vl1s11 in\Clege~i~is11cuno~tep Universul Spiritual! intelegind Lumea Suprascnsibill1. p11~iti ai departe. contemplind m eu euraj Lumea Foqelor de Foe. Trebuie sll ne obi~nuim cu gindul ell mai devreme sau mai tirziu vom trage la Tllrmurile de Foe. imp11r~pa Foeului. imp11r~tia Cerului nu se ia ins11eu asalt. Oriee magie. fie ehiar ~icea superioarn. pl1le~teal~turi de nim bul Lumii de Foe. Sfintul Serghie este venerat dar el a respins intotdeauna magia. EI a avut viziuni de foc ~i a eonsiderat munea drept singura cale de in~l\ID'e;pe aceasUt cale a mers eu mult inaintea altor Crap de spirit.

38 " .. ..

SLUJITORII LOJII NEGRE

Pamintul, 0 nouif Atlandidif?
Una din cauzele principale care au dus la scufundarea Atlantidei au constituit-o spcculapile magiei negre care luascnJ proporpi lUia~e. Spapul erastrnpuns deproiectile ur~e, invizibile, de ginduri iicig11toare. Ca urmare, deasupra Atlantidei s-a concentrat oimensA cantitate de energie negativii care a provocat scufundarea insulei. Perioada pc care 0 trilim seamiinlI din multc puncte de vcdere cu ultima pcrioadlI din existenp AtJantidei. Circulii versiunea d1 epicentrul magiei negre s-ar ana in Tibet E adeviirat, ~i acolo magia inflore~te. Dar dac11 fi ar numai acolo! Aidoma unor pinze de piiianjen ea a cuprins intreaga planetA. Fortele negre s-au infiltrat in 'cele mai importante activiti1\i ale Piimintului. Daca ele ar fi constituite intr-o singurii organiza\ie, lupta impotriva lor ar avca.mai multe ~anse de reu~iti1.Ne putem impaca oare cu gindul ca ~efl de state ~i prelap, masoni ~i rebeli, judecatori ~i infractori, mcdici ~i pacienli acponeazlI deopotrivlI in acela~i c1mp negro? - se intreaba inva\i1tura? Foqele

negre acponeazA prin indivizi concre\i, care patrund in sferele cele mai diverse. Membrii lojilor negre se recunosc foarte repede unii pe altii. Trasatura lordistinctiviioconstituie cruzimea.Omeniaestepiatra deincercare care indica culoarea, apanenenta sufletului.

ConjuraJia forte/or intunericului

jn diferite JMi~io~e existlIc1i1diriin careslujitorii iiJtunericului i~i pn ~edinlele. Metodele lor de conspirafie ar trczi invidia celui mm incercat ilegalist. in exterior, totul aratil cit se poate de decent; nu sperap sii vede\i acolo imaginea Satanei! Dimpotrivii, veti vedca pina ~i icoane cu chipul Mimuitorului. Ei slnt neintrccuti in cinismul lor. Numai 0 inima delicatil,li sensibila va putea descoperi acolo viesparul, rauI. For\Cle intunericului nu dorm. Lcgalura lorcu ierarhia ncagra CSlC mulL mai strinsa dccit legalura For\cIor Luminoase cu lerarhia Luminii. Slujitorii lojii negre triIiescin numcle rlIului ~i al descompunerii. Pentru realizarca acestui tel, ele sint in stare sa suporte orice durere, sA sc sinucidii. Orice viirsare de singe constituie un adeviirat ospa\ pentru for\ele intunericului. Orice descompunereprovoac11 exaltare in rindurile loc Aceasta este meriirea lor ~ci. pe planetil.

39 II .."

-~..-

....

- - ..- .----.

jn activitatea lor, lortele intunericului au excelaL Profitind de sUibiciunea

~i lipsa de coeziune a FO!,\elorLuminoase. ele au adus planeta in pragul dezastrului. Foarte mulp vorbesc ast.11zi despre triumful mului. Asemenea ginduri sint nocive ~iasemenea afirmatii illiooiitoare; ele slujesc fO!,\elor intunericului. in realitate. triumful mului este iIuzoriu ~i provizoriu. in ultimii instan~ victoria este totdeauna de p~a FO!,\elor uminii. L Atragerea oamenilorcu ajutorul miracolelorerei tehnicismului esteun

subte.rfugiu la care recurg lorfelc intunericului. EI este menitsAsustragii atentia omului, sA-Iabatit de la problemele dezvolmrii spirituale. Poate cii ele i~i.ating scopul pentru 0 anumitit perioailli de timp, dar cind Pmnintul, gray bolnav, incepe sAcul~agii roadele tehnicismului. viilul de pe ochi cade. Abia alund, oamenii inteleg adeviiratul dezastru, abia atooci viid ei cii naturii i s-au adus prejudicii ireparabile, c:1 sufletele lor sint distruse ~i mutilate. ~i abia atunci i~i indreaptit ei Inima c:1tre Cer. Uneori, lortele intunerieului piItrund in dilerite piIturi sociale sub masea
eelor mai zelo~i slujitori ai binelui. Cum ii atrag forte1eintunericului pe cei lipsip de voint:1in loja neagr.1?Cu promisiuni de viat:1lungii,de bogiitie,de
.

glorie. Ele inciitu~eazii con~tiinta victimei lor in limita tridimensionalului: ni~te ani in plus, bani ~i pUiceri omen~ti, apoi... un mormint cu viermi. in schimb, inmormintarea se face cu toate onorurile. Forfele intunerieolui priveazil omol de inlelegerea Lumilor superioare, .un singurprincipiudus de eunoa~tereaeu-lui nemuritor. Ele impiir~ pina la feti~izare: Bueuril-te de plileeri eit trilie~ti, eilei 0 viafil are omul! Cum ~tiu fO!,\eleintunericului sAse apropie de cei pe care ii uriisc! Cit de bine ~tiu sa profite de legiiturile karmice! Cu cit rafinament exploateazii minciuna ~i calomnia pentru a compromite 0 inimii curatit! De cele mai multe ori, pentru a-~i atinge scopul, fortele intunericului folosesc un lant aldituit, de regula, din eel pupn trei persoanc. Ele acponeazii astfel incit victima vede in fata sa nu un sullet negro, ci 0 fiint:1in care poate avea incredcre. Dupii aceasta, tffidarea nu mai intimpinii nid un obstacol. Slujitorii riiului au cizelat acest procedeu pina 1a cele mai mid detalii.

Lupta dintre faT/de binelui ~i fortele rnului

Forlele intunerieului due 0 luptilpennanentil ~i inver~unatilimpotriva Fra(ilorAlbi. Ce armii putemicii, monstruoasii au inventat ele, intoxicind planeta cu cele mai ucigiitoareotriivuri! Inyentatorii gazelor ~isubstante10r toxice uitit cii acestea ii pot nenoroci ~i pe ei. Ura ~i mutatea. fat:1de Comunitatca Fratilor Albi ~ifat:1 umanitate sint impotriva oriciireilogici, de dar ele existit ~icuno~teti de la cine provin. 40 ..

.
Haosul nu scapit nici 0 ocazie pentru a rupe barajul slab. De regulit, tffidiirileau loc in ajunul activit1iplorutile, deoarece intunericul nu suporti1

nici un fel de activitatecreatoare,fiiuritoare.

AgniYoga ne indeamnil sil nu ne fie teamil de forJc1eintunericului. Persoana cu 0 psihoenergie slaM nu vafi niciodat1i pnta atacurilor acestora. Fratii Albi se afU permanent in Mtaia gloantelor slujitorilor ritului, dar fiecare dintre Ei i~i intimpinit du~manul pe miisura fortelor sale. ~i Isus Hristos a infruntat fortele intunericului. ~i incii ce forte! Insu~i lerofantul rnului. De multe ori, reprezentantii ri1u1uinceard ~-~i sporeasdi puterea de i influentiicu ajutorul obsesiei. Aceast1imetodilinsiieste sortit1ie~ului, ciici obsesia provoacit dezintegrare, obsesia distruge treptat organismul, duce in mod inevitabil la paralizia centrilor nervo~i. Se pare cit in aceste cazuri, fortele ritului sc ciilituzescdupit principiul: Mai bine 0 viatAscurtil, dar dt mai respingiltoare. Fortele ritului cr~ ~i ele cite ceva; crcapa lor este insii monotonit, mecanicizat1i,lipsit1ide viatii.Ea nu este animat1ide arderea interioarit~inu este incMzit1ide Focul Inimii. astilziaproape toate genuriledeartil~iaceasta Disonanfa caracterizeazi1 vine.de slujitoril intunericului.Atuncicindunartisti~iasumitcurajuldea la revela in tonuri majore consonanta, el este acuzat de conceppi ~i manierit invechite. Dar inima are nevoie de armonie! Fortele intunericului,
neindurittoare ~i mi~ele, nu doresc de~it haos ~i descompunere, fenomene care sint, din pitcate, contagioase. Sil vedem, deci, care sint trilsilturiJe distinctive ale nIuJui; neomenia cruzimca, trildarea, egoismul, Jilcomja, sctea de putere, cinismul, adorarea vi{elului de aur, vampirismul energetic. Fiin\e cu astfel de caracteristici intilnim la tot pasul. Inima trebuie sit se invete a Ie deosebi dintr-odat1i, iar con~tiinta trebuie sii fie mereu vigilent1i. Din pitcate, ignoranta noastffi ne joacii de multeori feste; ea ne face sii sprijinim involuntarfortele intunericului, tocmai de teama de a nu piirea retrograzi. Caresint poTli1eintunericului? Frica ~i nervozitatea. Frica denatureazit forma aurei, paralizeazii vointa. Pe un om lipsil de orice vointii, intunericul it model~ dupit bunullui plac. Nervozitatea ~i substanta toxicit degajat1i de ea, imperilul, distrug plasa de protec\ie din jurul aurei, faciliteazit accesul solilor intunericului, lasii ~ pittrundit tot felul de intru~i de pe tlirimul intunericului, otffivesc spatiul cu elementele descompunerii, alit deapreciat1i de fortele negre. Atingind coardele fricii, fortele rnului creazii situatii de impas, il aduc pe om in pragul deznMejdii, astfel incit el nu mai poate face nici un pas: nici

41

...

inapoi, niei inainte, nici Ia dreapta, niei Ia stinga. Pentru cei care nu cunosc ascensiunea 0 asemenea situape e cu adevitrat tragidi.Nu disperap! Legap-vA Inima de Inima Inv~~torului ~i bizuip-v~ pe EI in toate imprejurnrile vietii. Mentineti mereu vie leg~tura prin fIrul de argint ~i ~ nu vii fIe fridi, dici deasupra voastr~ s~ scutul S~pinului, in inima voastrA ~~uie~te Invii~tura Luminii. Lumina este invincibil~.

Agni Yoga despre fOrfeledului

Loja neagrilare 0 singur.Jmenire sil compromitil CauzanoastTil~isil distrugllpJanela. Fortele intunericului ii atrag pe oameni in loja lor eu promisiuni de via~ lung~, de bogatie ~i putere. Multi sint cei care vor ~ t..ri1iasdi via~ indelungatii, e~ci oamenii nu se gindesc la viata Lumilor 0 Cere~ti ei sint mult prea legati de P~mint. Fortele intunericului insufl1i patima ~ilacomia care, la rindullor, dau n~tere la eele mai josnice trMllii. DemascareaintuncricuJuieste 0 faptilbunil.Uruswatia eunoseut tiirimul intunericului cu diversele sale trepte ~ia v11zut e slujitorii acestuia; ea Ie-a p vorbit deschis ~itara team~.Intr-adevM,uncori puterea curajului este aut de mare, inclt poate si1reduc~ la tiicere potentialul fortelor r~ului. Siujitorii acestui tiirim nu pot fI eonvertiti; eforturile suspnute vor sliibi insii puterea lor nefasta. latii de ce trebuie sa nu pregetiim nici 0 clipa in demascarea fortelor intunericuui. Uruswati a vilzut ~edinteleslujitorilor logii negre, de altfel organizate impccabil. ineit multi ar putea invilta din acest mod de organizare. Ca mesager1ia noastr1i,Uruswati a ar~tatpe bun~ dreptate ciiin aceastilorganizare cons~ marea lor putere. Ei se intrunese des in ~edinte,in special atunci clnd evenimentele nu evolueazii favorabil stiipinului lor.

Uruswati Ie-a spus: Voi considerali ell Salana este invincibil,

ell Salana a ~i fost invins!

eu insll vil spun

Nu existiiintelegere eu Satana, existii numai cobia Satanei. Satana nu trebuie eonvins ori induplecat, ci atacat ~ip~it peste el tara teama. De multe ori, fiintele negre i~i vadesc prezenta in corpurile fIziee ale animalelor, cum ar fi pisiei, c1iniva"gabonzi,~oareci, insecte suparatoare. In anumite cazuri, aparitia lor poate fI mijlocitii numai de animale. Pentru un spirit curajos. astfel de aparitii nn inseamna nil1)ic.Pc el nu-l sperie ace~tipllianjenihido~i. In schimb, pentru ~tiin~, relatia Lumea suprasensibila animale este de

mare importaIi~. In orice caz, nu va sratuiesc s~ pneti animale in dormitor. Vrlljitoria trebuie caJifieatil drcpt erima impotTiva umanitilfii. Ea nu trebuie interpretatiica un rilu ~i0 uneltire impotriva unui singur individ. Vrajitoria poate r~tuma echilibrul cosmic, poate denatura fenomenele cosmice, pentru a provoca deruta in straturile circumterestre. Dadl un

42

--....-

...

I:

vrAjitornu a reu~itsA-~i oboare adversarul, aceasta nu inseamnAcAlovitura d sa nu a uds alti oameni, undeva, departe, poate chiar in tAridiferite. Escaladareavioknlei ameninfAcuinstaurareadominapei fortelormuJui. Violenta diiuneazAevolupei. Nu trebuie sAvAmire cApe continente situate la mare distantA unele de altele, obsedatii incep sA rosteasae4 formule identice; este 0 dovadli in plus c4 lumea e guvematA invizibil de a~i surs4. Aut Lumina cit ~iintunericul sint monarhice. Care este procedeul tradi~onat at slujitorilor rnului? Sii-linchidli pe eel urmmt inte-un cere vicios ~i sA-Icondue4 la crimii. ~i atund, cui sA se adreseze victima dacii nu cuno~te drumul ascensiunii? Pentru cei care au cunoscut binecuvintarea lerarhiei nu existii impas oei dezniidejde.

CEl CARE A PA$IT PE CAleA lUMINIl

Cum izMvim Pllmfntu1?
Planeta noastnJ seamiIniI cu 0 gogoa~ inflf~uratiI in gaze otnJvitoare produse de activitatea fiziciI ~ispirituaIiI a omului. Cum izbiIvim PiImintuI de accslc scutcce uciga~e? ExisliI 0 singuriI cale: siI ne deschidem ciIire Cuno$tinicle Superioare pc care ni Ie oferiI Prapi Albi, sll ne IegiIm pcnlru totdeaWla inimile noasire de lnimile Lor, siI colabornm cu stnJIudtoarea $ambaliI Ia purificarea urgentiI a PiImintuJui. AtWld cind omul este atacat de fOrJeIemuJui, calea de salvare poate fi numai in ascensiune ciIire Marele StApin. Fire~te, intilnirea cu Supremul poate avea loe ~i flW implicarea foqelor r~ului, dar de cele mai multe ori omul i~i indreap~ inima ~tre Cer numai atunci dnd nu 'mai giise~te aM ic~ire din impasul vietH. Abia atunci, firul de argint une~te inima sa cu Inima InviiiALorului.lar inima, dupi1cum ara~ Inv~~tura, este soarele organismului ~i ccntrul encrgiei psihice. . inainte de a trece Ia inviIliItura ciIire carene indeamniI StApinuJ $ambalei trebuie !ill ne descIiidem ~i siI ne purificiIm con~tiin/8. Aceasta se poate produce pc loc, cu ajutorul unui cfort de voin~. Cind flacMa spiritului s-a aprins, apace Inv11\<1torul din acel moment, EI se afl11mcreu in preajma ~i, discipolului ~u. Dezvoltarea con~tiin\ei discipolului are loc in trepte de cite trci ani. Prima treap~ se deosebe~te calitativ de cea de a daua, care la rindul ei se deosebe~te de cea de a treia ~.a.m.d. Deoscbiri importante se observa ~i in cadrul uncia ~iaceleea~i trepte. Astfel, primul an este pregatitor; discipolul, la rei ca orice ait copil (dici, din punct de vedere spiritual, omul este un copil) este Iaudat, incurajal, i se ofera bucurii ~i recompense "intimpHiLoare". Al doilea an inscamna inceputul muncii care, dupa cum se va vedea, nu are capat. In al treilca an, apare prcsimtirea vaga a greut11~lor, urma~ de ncastimparul suflctcsc ~i singuratatea spiritualil pe care Invil~tura Ie caractcrizcaza drept "pribegie pillninteascil". De cele mai multe ori aceasLa inseamnalipsa unui adl1post in adevaratul sens al cuvintului sau, in mice caz, lipsa simtului ad11postului. Sentimentul pribegiei trebuie dep~it. Dupa cum arat11invil~tura, pc aceas~ cale au p~it lOti cl1utiltorii. Discipolului Ii sint hM11zite~ibucuria iluminarii, ~i frillniniMile cauiMii ~iabisul singurntil~i ~i senza~a ~ poart11de unul singur pe umerii sill povara intregii plancte. Sub aripile duhului ceresc, el prinde puteri ~i curaj, astfel d1 i~i poaLe continua ealea catre Lumina. ~i cei care cau~ Calea, ~i cei inrrico~ati, ~icei impovMati trebuie ~ vina. Elle va ie~i in cale ~i, inconjurat 44

de ei, va p~i ciiue intrarea provizoriu inch~,

ci1ciincerdbile nu sint
.

ve~nice, Uisuie~te g inv~t4tura.

Legile discipolului Agni Yoga

Sentimentul desilviI1irii lipse1te, cild nu existil.desilvir1ire acolo oode mooca este inflniti1. Imensitatea muncH reclamA curaj, iar odatli cu acest

curaj vine ~i bucuria intelegerii posibilitli~ilor proprii. Centrele

energetice-cakra-reinvie, devin tot mai active ~ise deschid. Se incol~c~te in

inele prPele plexului solar, iar organismul devine suprasensibil. . lnarmarca omului cu propriile puteri psihicc in locul m~inilor periculoase (adevliraleprotezc care stau mMturieincapacitlipi noastre spirituale), va marca una dinue cele mai mlire~ cuceriri ale omului. Discipolul Agni Yoga trebuie sil respecte anumite prescrippi stabilite
de MarH jnvlIl,Jtori. in primul rind, trebuie s~ renunte la consumul clirnii ~i preparatelor din came; in cazuri excepponale, cind apare pericolul morpi prin inanipe, poate consuma 0 midi cantitate de carne afumatli. (ructe, legume, lapte ~i fiiinoase. in fiecare diminea~ uebuie sIi practice pranayama exercitii de respiratie - timp de minim cinci minute, urmate de 0 plimbare

in aer liber, cural Discipolul Agni Yoga trebuie sil-~i cure/e permanent organele respiratorii, folosind in acest scop un pabar cu lapte fierbinte in care a dizolvat valerianii, mentli ori bicarbonat de sodiu. in acela~i scop se pot Colosir~inile ~ialoia. Cur~tarea tubului digestiv se poate face cu lemn dulce ori siminichie.

DiscipolulAgni Yoga nu se inconjoaril de obiecte care nu-ismt strict necesare. EI trebuie sa acorde atenpe deosebitli aurei obiectelor cu care se inconjoar~ emanatiile acestora trebuie sii fie c1t mai pure. Obiectele care au aura afcctatli trebuie arse in foc. Discipolul Aglli Yoga are spirit de economic dar nu estc avar. EI este econom deoarece intclege valoarea energiei primordialc, universale. Marii invi1~toridezaproM spccializarcarestrinsii; discipolul Agni Yoga trebuicsil1tie safacil de toatc, sil aiM ocupapi diverse. Bineinteles, intr-u~ anumit domeniu trebuie sA alingi1 miiiestria. Apartcnenla la un popor ~i dragosteapcntru acestanu ii dil discipolului Agni Yoga drcptul de a uri 1i de a fl riluvoi tor cu alt popor. Pentru discipolul Agni Yoga rudenia spiritualiIeste lJ1ult ai scumpil m decit rudcnia de singe. . 1 prefero moolii, cimpiilor. Nu p"ne nid un prel pe cuno$tinlele sale.

45

II:.

Se lasA de hulire ~i de orice condamnare. Este indiferent falll de grade ~i titluri. Nu participllla ritualuri false. Inceteazll orice contacte cu tnIcUtom Adevlrului. Dacll i s-a distrus munca, 0 reia de la capllt, calm ~i curajos. Nu i~ipierde niciodatil echilibrul sufletesc. Via\,! este plin~ de imprejumri de nepreviizut care cee 0 mare s~inire de sine. Ochiul pi1mintesc nu este in stare intotdeauna s11legecauza de erect Prio fuul adevWului; adeseori, ceea ce pare ingrozitor poate fi in rea1itate thiaf

benefic.
inve~mintat in zalele de roc, discipolul Agm Yoga nu simte fri{;fJ 0010 8 unde l~il tremunJde grad' . Discipolul Agni Yoga are 0gindire lucidlliaraura lui este de neinvips. Dupll deschiderea centrelorenergetice, discipolul Agm Yoga va auzi vacea invllilitorului invizibil. Acest contact va Iavoriza aparipa ill1Cmi exlerioare care, la rindul ei, va pune con~tiin~ discipolului in contact cu con~Liin\8 spapal~ Porii orgaoismului situ vor emanaraze distrugiilo~e de microbi. DiscipolulAgni Yoga va contribui pe aceastii cale la ~urn\8fea~i insillt1iLo~irea planetei noastre. ~i, abia alun~i~va fi posibiUiapropieeea de energiile extraordinare, suprasensibile dar ~i foarte primejdioase. sau, cu alte cuvinte, apropierea de ct<eace lIansfigureom1 via(3 ~iInl11tur'moartea. Deschiderea centrului pJaminilor pennite yoghinuJui sll zboare in
corpuJ fizic ~i sll se deplaseze pe suprafafa apei.

Legiitura dintre InvifAtor ~j disci pol

DiscipoluJ Agni Yoga intra in contact cu lnva/atori invizibili. Find individual asigurll leglltura cli un singur invafAtor, iar firu/ spatial ~u cifiva in vafAtori.Prin rJrulspatial, discipoluJ prim~te cuno$tin/e cosmice. Pe tirnpul contactelor dintre discipol ~i inv11~lor se produce un mare consum de energie psihic1i. De aceea, discipolul trebuie sa fie foarte prccaut, si1-~i

prolejeze s1in1i~tea. De asemenca, disclpolul trebuie sa ~tie ca pe timpul contacLclor cu Inv1i\iitorul are mari durcri. a~a numiLe dureri sacre. care ii transfigureaz11 intreaga fiint! AcesLe dured sim trccaLoare. Corpul sensibil al discipoluJui Agm Yogase poa(e dcplasa in aIte lumi, pe aIte planuri ale ceJei de-a patra dimensiuni prccum $i pc orice plan al existen/ei subterane. SpecLrul observapilor ~i viziunilor sale este exLrem de vast: de la atmosfera luminoasii a lumilor su~rioare. cu locuilorii ei, cu fIori ~i p1isilrineobi~nuiLe ~i p'in111a fosilele animalelor i vie\uitoarelor dispMute de pe Pam'int Discipolul Agni Yoga simLe de la distan\!1 schimb1irile

46

r;:

aunosferice, geologice, mi~citrile~iprefacerile sociale. Starea bruseh de somnQlenfJ indiellfaptul ell disdpolul a fost acceptat Ji ia parte la aetivitatea Luri1ii suprasensibile. Persecutiile, obstacolele . . accelereazilct~ter~a spiritualii a discipolului Agni Yoga. Cei din jur incep sA-iurmeze excmplui, cltci focul ir:tvizibilinfl~ciireiwl inimile. Cel care practid Agni Yoga rn~re~te:Cuduhu!. Cel care se sacrifi~ unirii Focului spatial cu planeta ~ste 0 verigl1in lantul care conecteazl1Pitmmtul de lumile

indep!b1ate.

. ..

Cel.care a inteles esenta evolupei trebuie sl1-~i urifice con~tiintade tot p ce esle nociv ori de prisos~i s1itransmiili ~i altora cuno~Linteledobindite. Inima ttebuie s1iatrag1ica un magnet noi discipoli, fiirAa Ie constringe con~tiinta.
.

invlIlAtw'a trebuie sll aJimenteze pcnnanent spapul. Condipa fiziclI a.()mului ill; eorespunde ineif sarcinilor evolufiei. Prin Illrgirea orizonLului curioa~lerii, prin aprofundarea de noi con~Liin~, discipolul Agni Yoga i~1des~vir~e~le corpul fizic, astral ~i mental, in sensu I evolu\iei. Discipalul Agni Yoga este ap/lmt de seutul inv::'I(Atarului.Cel care, in~, orbed1ie~te prin intimeric iese din raza de ap~are a SL1ipinului. Sti1.pinul ocrotc~te nuinai pe eel c;ep~e~te pc un drum luminas. Cales este aid, in iiecare rind ill invif/iftw'ii. Pe aceasti1 cale vor p~i noile generapi, cllci Agni Yoga este sunetul de earn care tteze~te la yiafll cca de a ~asea rasll.

Discipolul in viziunea Agni Yoga

Fiir1i fioml domlui, progresul spiritual este imposibil. Nicllicri nu se spilne ell discipalu] ttcbuie sli ttlliasell in singurlltate

trupeascif.Singuriftatcaspiritualifeste Jnsilinevitani/a.

Invat1ilorii nu au avut niciodat1i multi discipoli: eel mult ~aisprezece, doisprezece ori mai putin. Apropierea ~i primirea Focului spatial ese foarte anevoioasii. Mersul pc suprafala apei sau statuI pe suprafa{a apei, ca ~i mersul prin foe, sint miIrturii miracuJoase ale potenfialului gindu/ui. Desigur, discipolul trebuie s1i-~ipurifice corpul cu ajulorul unui regim vegetarian sever, dar mai ales prin in1il(are spirilual1i. EI trebuie, de asemenea, s11 ~Lies1iinoale ~i~ Slea culcalla suprafata apci, pentru a se apiira de ~arpe1c indoielii. Dupi1 ce ~i-a ales un loc calm, nu prea adim:, el va incepc exerci\iile ca ~i cum ar avea 0 pluL1i ~oar1isub picioare. ya intra in api1pini! la briu ~i,in rilmul pranayama, u se va scufunda ~i va ie~i la suprafatil, cu gindul fixalla Supremul Neroslil. Acest exercitiu poale dura citeva zile, orele de repaos altCmind cu clipele de exaltare spiritual1i. in aceasUi stare, se pot observa cmanatii luminoase ale

47

--~

~----..-...

corpului care, pouivit credin\ci, itleagA pe om de Cer. Pcrioadele de lunA plinA sint cele mai favorabile pentru aceste exen:itii. Nu uebuie sAridep dadl veti constata cAin timpullevita~ei unii yoghini folosesc v1irguta ori sulul de papirus; aceasta este numai 0 formA exterioarA a ritualului. Esentialul este gindul, energia de foe. Prin asta nu afinnAm cl1nu existA ~i simboluri generatoare de energie. Astfel, in timpul ghicitului, tigoocile folosese apA sau cearl1 topitA, elemente care, tarA0 energie psihidi, ar fi absolut ineficiente. Din pAcate, con~tiinta tig11ncilor las.1 de dorit; de altfel, nu e singurul caz in care un potential psihoencrgetic superior eoexistA eu 0 con~tiintA inferioarl1. Discipolii nO$trirezistAla probafocului grapc putcrii inimii. Multimile, insA. au nevoie de aluzii din diferite P11rti,pentru a intelege. Nu e un secret cl multi vor pieri lovip de Puterea de Foe. Acum, in aeeste vrcmuri grele, spuneti-lecelorcare se tern til, avindu-L pe StApinin inimA, nid U!1 de p1irnu se va clinti de pe eapullor ~ifiecMuia fir Ii va fi hilltizitAImp1irAtiatrupului ~ispiritului. Inima Ins11trcbuic sAfie curatA pentm ea Eu sApot sAvin sAvAimbrac in zale. Luati amintc: Dacii cecaceap

primit a/i datin numele StApinuJui,El

vII

vamsplilti insutJt.Umple/i-viiinima

cu StlIpinul, astfeJ incit dU$manul sii nu se postil strccura in ea! Pace VoulI! Centrele energetice ale disdpolului Agni Yoga it fae sA semene eu un magnet cosmic. and ~tiinta va putea sA conecteze centrele energetice cu forta Magnetului Cosmic, in fa\,! omenirii se va dcschide 0 nou11fil1i. and raze Ie trimise de Noi se reflectA in toate manifestMile discipolului, atunci Noi spunem: El reflectA Adevllrul. Discipolul Agni Yoga trebuie sii inliiture din con$tiinlll tot ce e invechit $i sii indrepte omenirea ciitre 0 now! cOR$tiin/il.Seleclia trebuie filcutA printre cei mai tineri, pregiitind 0 noua genera/ie. Spiritului care se apropie de Focul Cosmic i se deschide Ochiul Inflnitului. Ochiul Inflnitului deschide calea clItre Inima Cosmosului. VII sfatuicsc sii plIstrap ca pe un scut Numele invii/iitorului.

'it........_

AGNIYOGA - iNVATATURA UNIVERSALA

Puterea ginduIui
Chiar dacl unii nu au obtinut in aceastlivia\4 rcalizWispirituale mW'ete. prin citirea CW"tilorinvli\4turii, nu ca divertisment inainte de culcare, ci aLent,cu mult simt, i~i vor fortifica s1iniitatea,i~i vor purifica viata, i~i vor schimba in bine existenta lor cotidianli. Con$tient mnd de puterea gindului, omul trcbuie sil genereze ginduri curate, chci viafa curatildin ele izvoril$te. Orice gind se materializeazclin actiune, in muncli. Munca incon~tientlinu intlire~tespiritul iar cea flicutliin silliduce la dczintegrare. in fine, munca nu numai con~tientlidar ~isclldatli in Lumina lerarhiei estc 0 muncli sfintli. invli\4Lorulse bucum de orice muncl colectivli deoarece aceasta spor~te forta energiei psihice ~ipurificl spatiul de tot felul de murdlirii.Numai logicaintunericului poate ~ afume cl individualitatea se mentine datoritliizollirii~inu unicii.Foqele intunericului substituie individualul cu egoismul. De ce? Pentru cli numm unirea invinge intuneriCul. Cilci,-a~a cum serle invli\4tura, doua aure care se armonizeazil
intre ele Pot filuri 0 Lume Nouil. Orice unire, in special pe plan intema~ional, trebuie cimentatli cu ajutorul culturii. Cuvintul cultum are douli rMlicini respectiv cult- in sens de veneratie ~i ur care in sanseritli inseamnli luminli. Deci, venerarea Luminii!

Pe lingiifocul spiritual, aceastli veneratie reclamlicuno~tere care, ~timbine, este infinitli;omul inva\4 pinlila adinci Mtrinep. Firc~te,nu e vorba de studii formale, de obpnerea unci diplome care sli ateste incheierea studiilor, sau 0
simplli lecturare a c1irplor care, subliniem

- trebuiesc

citite selectiv deoarece

oceanulliterar al zilelor noastre este plin de hoituri. trivialitlip ~iminci,unli. o inimficuratli ~tiesli-~ialeagli sigur cliqile de care are nevoie. "...' . CulLura inseamnli imbinarea fieclirei celulc a fiintei umane cu spiritualitatca. .

Familiaestc 0 comunitate miniaturalil, un examen cotidian pc care

flecare trebuiesil-l trecemcu cinste. StareamoraH1 familieidepindcin a primul rind de capul familiei. Dad el va fi capabil sli creezc 0 atrnosfem plinli de armonie, ~ pnli piept stlirilor de nervozitate, sli evite clipele de plictisealli, sli-~iplistreze demnitatea omeneasdi, sli nu-~i transforme viata intr-o grMinli zoologicli totul va fi in regulli. Din pacalc, viata sociallieste plinlide asemenea grMini zoologice unde rage riiutatca iarcopiii sint v~nic bolnavi din cauza imperllului emanat de plirinp. CopiJuJ dezvoltat simfuJ are drepcapi aiputemic deacitOnce m judeciltor, spuneinvli\4tura. rebuie~ T

49
II

__ _O~0_0- ~- --hhr

fim foarte atenp cu copiii, c~ci ~nile psihice l~ in inimile lor urme de n~ters. . Pin~lavirsta de 7 ani, copiii au adesea viziunidin Lumea suprasensibiUl De acolo coboar~c~tre ei zine frumoase ~iblinde sau copii de virsta lor cu care se joac~.Copiii vM focuri, stele luminoase toate invizibile pentru adulp. Ond ei v~ vorbesc despre aceste viziuni avep ~bdare ~itact, nu ridep de ei ~inu luap aceste povestiri deept MSCOCiri, jocuri ale fanteziei. Se apropie 0 nou~ epoc~ - Epoca Femeii, caracterizat~ printr-o sensibiJitatesporit~~i un rafinament deosebit al raJiunii~i simfurilor. Cele dow principii - masculin ~i feminin - sint absolut egale in Cosmos. Pe P~mint,in~, milenii in ~ir, femeia a fost umili~ ~itiraniza~, astfel cli abia acum deeptatea va triumfa. in aceas~ nou~ ern, femeia, cu potenpalul ei psihoenergetic deosebit, capabil~ de compasiune ~i d~ire de sine, ~i va disputa rolul conduclitor cu bMbatul. Fraiii Albi insis~ ca femeia s~ fie prezen~ in toate guvemele. in familie, ea trebuie ~ fie cinnuitorul spiritual, fire~te,fiir11 pierde din blindete. a

Purificarea Pimintului
Tinlnd cont de faptul cA Pi1mlntului i s-a dat 0 ultim~ ~an~ de supraviefuire, sintcm obligaJi s~ puriflcAm spaJiul.Purifiearea trebuie ~ inceap~ cu gindurile, aepunile, intreaga noas~ existent1lLocuinta noas~ trcbuie ~ fie aranja~ cit mai modest ~iin acel~i timp cu cit mai mult gusL Trebuie s~renuntiim la orice lux, clici de eele mai multe ori luxul inseamn~ Pfost gust ~i nu frumusete. Debarasap-v~ de obiectele inutile printreele sufletul se sufoc~! Debarasap-v~ de obiectele care v~ displac! Sentimentul respectiv este un indice clar a faptului cli emanapile lor sint nocive. Cu trecerea anilor, obiectele pMtr~ aut psihoenergia celui care le-a creat, cit ~ipsihoenergia fo~tilorproprietari. De aceea, trebuie ~ fip prudcnp fatii de obiectele vechi de a c~r provenicntiiltUcunoa~tetinimic. DcbarasaJi-vif e simful proprictifJii!Aceastanu inseamn~c~ trebuie s11 d fiti saraci. De altfel, un sfu'acpoate avea simtul proprie~tii iar unui bogat s~-i lipseasc~. Totul se judcci1 prin atitudinea fatii de proprietate. Agni Yoga explici1 sensul poruncii biblice - Sif nu furi - De ce nu trebuie ~ furi? Furtul treze~te simtul proprie~pi in eel pupn dou11persoane - cea care a furat ~icea

de la care s-a furaL o viafi1trifitifln muncif ~i spirit de abnegaficinscamnif arderc intcrioari1 iar Agni Yogasalutif orice ardcreintcrioari1. al~toriile, excursiile,drumepile

cu valoare instructiv~, schimbarea locului de trai, ehiar ~i schimbarea locuintei ori a locului de munci1 - toate acestea sint recomandate de 50

invA\IiturA. Anu vAfie fricAde schimMri! Agni Yoga vArecomandAsA S pArAsiti urdAriaora~lor ~isAmergeti in sintul Naturii, sAlocuip distribuip m proportional pe suprafata planetei; aceasta e bine aut pentru sAnAtatea omului cit ~i pentru sAnAtatea PAmintului. Omul este purtAtorulenergiei psihice iar pentru echilibrulpsihic alplanetei energia trebuie sAfierepartizatA in mod uniform in jurul ei. Natura va adApostiomul in timpul epidemiilor de foc.

RecomandJ1ri ale invilfAturii Agni Yoga

Nu villilsap cuprin~jde deznildejde, nu imbibap spapul cu bocete ~i tinguieli, nu vil plingeli de greulilJi ~j obstacole. infruntarea greutAtilor intAre~tespiritul. Suferintele inseamnA reducerea ciclului reincarnArilor, did suferintele purificA inima. Ce este mai presus decit inima? Universul-sistemul inimilor ~icultul Luminii cultul Inimii.

Drngoslea curaIAesleceamai apropialil deLumea Foc.ului; eainobileazA ~i~nsfigureazA omul. MI~tina bunAstAriimateriale este deosebit de nocivA pentru cre~terea in duh. BunAstarea stinge focul, or focul inseamnA ardere interioarA, inseamnA via\Ii. Deci, bunAstarea stinge viata. Nu rilvil~ifi trecutul. indreptati gindul spre antichitate pentru a sorbi din intelepciunea vremurilor, dar fiti deosebit de atenti: revenirea la trAirile actuale atrage tot felul de vibratii inutile. Nu lip obsedaJi de erorile trecutului. CAinta sau, mai precis, intelegerea deplinii, profundA a erorilor sAvir~ite,trebuie sAfie de scurtAduratA.Folosip- vii, deci, potenpalul psihoenergetic pentru a privi numai ditre viitor.Din acela~i motiv, nu acordati prea mare atenpe suphrArilor; acestea sint ea un abces latent, care se dezvoltA pe mAsurn ee ii dAm atenpe, de~i eauza lui a rAmas in trecut. Con~tiinta trebuie sAfie mereu indreptatA catre viitor. Una dintre trilsiIturilecare caraclerizeazil liinla umaniIesle atitudine faliIde alIi oameni. Daca omul ar tine la aproapele sau ea la 0 piatra scumpA ori la un metal pretios (pe acestea ~tiu sa Ie pretuiasca ~ipastreze!) cum ar fi?! Sau, cum se comportA omul cu animalele ~i plantele din jur? La 0 analiza atentii, yom constata ca nici animalele nu sint tratate aut de rAu cum i~i
trateaza omul semenii. Violenta, tirania, eruzimea

- iata trasaturile

distinctive

ale forte!or intunericului. GrosoUtnia, egoismul, automultumirea nu vor seapa de pedeapsa karmei. Crozimea faliIde animale nu esteadmisibiliI.Puii de animale trebuiesc ocrotip; ~iei sintcopii. Nu transformap animalele in mecanisme de ineruci~, IAsap-Ie sA munceasdi pentru nevoile evolutiei. Agni Yoga respinge ferm consumul de came, atit din motive morale, cil

---

.,..

~i din motive de silna.tate. Carnea contine cadaverinA, 0 substantA cu actiune extrem de negativii asupra organismului, care smbe~te sistemul imunitar al omului, ducind la aparitia multor maladii, inclusiv a cancemlui. Singele ~i mirosul de carne atrag fiintele inferioare din Lumea suprasensibilii; stoluri intregi de astfel de fiinte roiesc in jurul abatoarelor. Pregiitind ~iconsumind carnea, omul atrage tot felul de duhuri necurate care, de regulA, se adunii la mirosul de alcool, carne, nicotinii ori vorbe murdare. Strilduifi-va. sa. va.iertali unii pe allii. Cel care iartil nu sa.v~e~te 0 faptil eroica.; el i~i apilra.propria kannl1. Nu uitap sI1 vII gindip cu recuno~tinll1la lerarhie, sub al ci1.reiscut vII afJap, dacl1 trilifi 0 viala. cinstitil. Sentimentul recuno~tintei purificii ~i organsimul uman ~i spatiul cosmic. Cind vII conducefi aproapele in Lumea suprasensibilil1, ajutafi-l sil se ridice cit mai sus, prin rugiiciunea inimii, cu lumini1ri,ti1miie,r~inii, trandafui, pelin, mentA, eucalipt in general, e bine sii aveti in casii arbori coniferi pitici. Crealia este calea superioari1. Sunetul, culoarea ~iritmul, iatl1elemente cu ajutorul cilrora sufletul comunicll cu Lumea de Foe.

Cotidianul in viziunea Agni Yoga

Munce~te,fl1ur~te binele, venereazAlerarhiaLuminii! Pomnca noastri1 poate fi scrisAchiar ~iin palma unui nou niiscut Nu este greu inceputul care duce ciitre Luminii;ca sii 0 poti primi, trebuie insii sii fii cu inima curati1. Oamenii nu doresc sii se gindeascii la cauza scufundiirii Atlantidei? Piimintul trebuie salvat.
Unul se impi1.rt~e~te din Cupa de Foe, altul bea cu 1l1comie dIn cupa cu

vinpurpuriu? Cel dintii se ponte imp~i nelimitat, eel de-al doilea ajunge repede la limita intoxicatieLBetia este 0 denaturare regretabiliia Focului. Inima care se di1.ruie~te inelui emanA0 pennanentil binecuvintare. b Inima care a jurat credintA riiului arunci1mereu siigeti, fie con~tient, fie incon~tient.0 inimiibunii seamiiniiin jur numai si1niitate, ucupe, buniitate, b confort spiritual.Inima rea, dimpotrlvii,creaziidisconformt, respingeci1ldura . ~i, asemeni vampirului, suge fortele vitale. Egoismul adaugl1 noul1portie de otravl1laaura bolnavl1a planetei. 0 Nu ropefi omul de la munca sa cotidiani1.Chiar ~i la cele mai grele munci, energia de foc este prezenti1.Retrageti-i omului posibilitatea de a mund ~i el va ci1deainevitabil in marasm, va pierde focul intremiitor al vietH.Notiunea de oameni li1satila vatrii sau la pensie trebuie sii disparii.
Oamenii se ramolesc nu din cauza Mtrinefii, ci din cauzl1 ell Focul se stinge; cind spatiul Focului devine accesibil descompunerii, pagubele sint iminente. 52

. -.. -+--

Vatrebuisilrenunlap lamulte distraClii.Arta, ~tiintainseamnAinstruire ~i culturA, nu distractie. Unele distrac~i, izvor aI trivialitAtii, vor trebui anulate. Frontul instruirii trebuie sAelibereze Iocalurilede len~i ~i pierde variicare stau Ia 0 halbAde bere. De asemenea, specializarea ingust'i trebuie dezaprobat'i.
Atitudinea [alil de injurii trebuie sil fie eit mai aspril.

Considerap discutiile despre spirit ca exerci~iipractice ale Inimii, c1ici Inima se bucurii la cea mai micAaspira~e in1iI~toare. Spuneli-i omului: Nu-li irosi puterile/ Nemullumirea, indoiala, autocomplltimireaconsumil i epuizeazil energiapsihieil. La procesul creapei trebuie sAparticipe nu numai oamenii de artA,ci ~i intregul popor. Fiecare familie ~i fiiure~teun mod de via~ propriu. Orele libere trebuiesc consacrate creapei, cintecului. Cint~ul ~i arta coralii sint puteri extraordinare. Oamenii nu trebuie s1irespingii concurenta creatoare, c1icimaratonul creapei e mult superior maratonului sportiv. Cooperativa nu este 0 priiviilie,ci 0 institu~iede cultum. Activitatea ei comercialii trcbuie si1aibiila bazi1principii de culturalizare. Folosip cuvintul eu numai in cazurile in care implie1i mare mspundere 0 ~imi1rturie,iar cuvintul noi pentru via~ii~icooperare. Nu intimpHitor in~elcp\ii din antichitate ii sfiituiau pe oameni s1ise dedice artelor ~ime~te~ugurilor.Ei aveau in vedere diutarea unui mijloc de concentrare. E timpul sii revenim la lucrul de minii care ne va imbogii\i imagina\ia. Pitagora Ie interzicea discipolilor sills1ifacAobserva\ii ironice care ar fi umprit aunosfera solemni1.Lilsafi batjocurapentru [of/ele intunericului/ Sil nu te cerp, sil nu-fi bafijoc, sit nu triIdezi,sit nu defaimezi, sil nil
love~ti, sit nu fli arogant, sit nu sluj~ti egoismul

- ce leI cJe viafil mai e asta?

A~a se vor intreba unii. Noi mai acUiuglim: Anu faci murdi1rieflZicAori S morali1,cAcimurdi1riaeste piniila urmii suportat'i de cel care 0 face. Acolo unde domn~te conwn{.a sillbatecil,neinfrinatil,competifia duce la distrugerc reciprocit. Invidia se cuibi1r~te lingii spiritul competitiv ~i poate inspira ccle mai abominabile crime. Cooperarea trebuie sAechilibreze spiritul competitiv confuz. Insu~i cuvintul competi\ie implidi consecin\e grave; el mai peate insemna gelozie... Starea bolniivicioasi1a planetei noastre este provocatAde scindarea ~i lipsa de in\elegere dintre fOf\ele care ar trebui sii se uneasc1iin numele
Binelui. E regretabil laptul cil nici milcar in Bisericil inimile oamenilor nu se transfigureazil intru cooperate. La fi1urirea Lumii au muncit cele mai evoluate spirite ~i con~tiin\C. Nu punep pe seama lor denaturi1rile ~i ignoranta oamenilor!

53 J "

r 1

Se poate spune, oare, di ghiftuirea, furtul, dcsfriul sau trMarea sint fapte omen~ti? Ele nu pot fi comparate nici m~car cu comportamentul animalelor. Acestea au simtul miisurii. Ajutali-vil rmiipc alfii/ Auzifi?! Ajutafi-vil cu fapte mid $i cu fapte
man! Ajutorul deschide U$aciltre viitor.

Energia psihidi ncsiin~to~ afecteaU ~idistruge lucrurile din jur. Aspiratiile in~l~toare transform~ ~i innobilearli preocup11rile pentru cotidan. Chiar dacii ele ~min mult timp acelea~i, sensullor devine mereu altul. Silpreferilm crestele in lacul deflleurilor.

_U

___

hh_

___

URUSWATIiN TABARAFRATILOR ALBI

$ambaJa- Tabara SalvatoriJorpJanetei
Dupil incheierea ciclurilor reincamilrilor terestre ~i isp~irea kafmci, cel eliberat poote opta pentru iniIl{areain minunatele sfere ale Lumii invizibile saupentru rcincarnarepc 0 planctil supcrioaril,unde ins~i spapul vibreazil,in strillucireamiIrilorde luminil ~ia unei muzici nepiIminte~ti.Cu aile euvinle, aeolo unde, in inehipuirea noastrii pmninteaseii, se aflii raiu!. Aeeasta este 0 cale - calea eliber11rii individuale. Dar mai exislii 0 cale - Calea Sacrificiului ~iilliruiriide sine. in numele Binelui, un spiril superior renun~ la marea riisplalii~idevine Salvator al P1imintului. . $ambalaestc TabiIra Salvatorilor /aneteinoastre.Putinisimcei care p compleleaz!i rindurile lor pe limpul eil sinl ineiiin via~, in corpul fizie. Ialii ee seria Elena Roerieh,la 20 aprilie 1936, in scrisoarea ciitre Sielbersdorf: in Citadela Fra,ilor Albi num11ru1iscipolilorin corpul fizic eSle extrem de d mic. in afarii de aeeasta, ei sint eu lo\ii Ini\iati. in decurs de un secol doar una-douii persoane se al11turii ra\ilor Albi in corpul fizie. Asuel, in anul F 1924, Li s-a al11turatE. P. BlavalSki, in corp de biirbal, de na\ionalitale maghiarii. Batjocorilii, detaimalii, dezonoralii ~ipersecutalii, ea ~i-a oeupal loeul demn printre Salvalorii omenirii. Elena Roerich a striiMlUl0 cale plina de saerifieiu ~id11ruire sine in de numele binelui comun. PUleaea, oare, sa paffiseaseiiomenirea in clipa cea mai grea? Nu, inima ei de foe este alaluri de noi, dici Uruswati s-a aliitural Fra\ilor Albi in corpul subtil. De cele mai mu/te ori, ajutorul Marl/or jnvil/atori ai $amba/ei este anonim ~iinvizibi/. Exisliiinsa cazuri eind Numele Lor trebuie dezviUuil~i rostil pentru ca rezultalele indrumiirii sii fie Cilmai efieiente. in februarie 1991, am eunoseulla Tveri 0 I1nt1rii femei, M.I. em-eiai-a revenit nobila misiune de a primi indrumiiri lelepaliee de la Uruswati. M.I. este 0 feineie cullii, eu un suflel eural ~iluminos, care manifesliiun profund inleres pentru Agni Yoga, dar nu esle prcgiililiipe deplin pentru a comunica eu invii~lorul. Ea are insti 0 prietenii foarte linm-ii,N. care, de~i nu a citil Ciir\ile invii\i1lurii, zboar11cu u~urin~ in corpul suprasensibil. Aceaslii . prietenii s-a deplasat in stralurile superioare ale eelei de a patra dimensiuni unde a primil mesaj~ de la Inviil11tornve~mintal in alb. De asemenea, a i slabilit contacle lelepalice cu reprezentantii unor civiliza\ii extraterestre, primind euno~lin\e eosmogoniee eoncentrale in formule.
_

I I
I .

55

r ~

-- -- - ._-

intilniri cu Magnifica Uruswati

La rugmnintea lui M.I. ~iin prezen\3 ei, tinm N, a realizat trei ~dinte telepatice cu Uruswati, intrebArile~imspunsurile fiind inregistrate.C"mdam fitcut cuno~tint4 cu M.I. nu avea caietul cu insemnMi la ea. Ulterior, in prim~vara acelui~i an, am reintilnit-o pe M.I. "intimpl~tor", la Moscova. Tot "intimpmlor"avea laea caietul cu insemnMi.Am avutastfel posibilitatea ~ transcriu indrumMiledate de Uruswati. Acele intilniri dintre mine ~iM.l. lume nu este intimplAtor. nu au fost deloeintimpmtoare,cl1ci nimic in aceastA Parc~ii vad pe unii sceptici intrebind: Unde e garan~a c~ aceasta a fost Uruswati ~i nu N.? Dac~ un actor din lumea astfal~ a jucat OlulElenei Roerich? R~punsul? Stilul acestor mesaje nu seamMii cu vorbirea tinerei N., ci corespunde pe deplin stilului inv~t4turii Agni Yoga pe care N. nu 0 cuno~te. Nu exist11 dubii: indrumArile.izvorl1sc Agni Yoga. Inima mea din imi int11re~te onvingerea cl1nu e vorba de 0 far~ ori de 0 mistificare. De c altfel, chiar un cititor neinipat va recunoa~teelementele specifice Agni Yoga in cele ce urmeaz11: 12 mai 1990. Bunl1ziua. Eu sint Elena. Am venit ~ vl1ajut sl1gl1si~ Calea de Foe, Calea Armoniei Adevmate. . Pentru M.I.: Ce este Foeul? Priviti-l! Cit este de frumos ~ide armonios! EI aduce Dmeniriimult folos, indUzind suDetul oamenilor cu clldura sa. Omul insu~i este un mare foe. intreaga lui fiint4 se supune Legilor Focului. Gindul este [orfa motrice care trebuie orienlatilpe calea cea dreaptA,este for{a care trebuiesA aclioneze pentru indeplinirea predestinilril.Dintr-o micl1scinteie sa se aprind11 flacAra~isl1 ard11toat11 viata, incllzind ~inu pirjolind, spre a nu dauna celor din jur. Aprinde-p focul tau $i dA-loamenilor! Astlel vei alimentaMarele Foc Cosmic. Aprinde-te, orieit de greu ~-ar fi, ~ivei p~i pe Calea la, tale care i~ este predestinat11 Sus. de M.I.: Ce actiuni concrete trebuie s~ intreprind? E.R.: Prive~tecum i~i eduei copilul! Nu ii satisfaci capriciiIe, ii ceri sl1 tina mereu aprins Focul AdevArului.De ee, atunci, e~ti indulgent11 de fatii altii? M.l.: Ma indoiese de faptul d am dreptul s11 condamn vehement E.R.: Trebuie s11 condamni obiectiv, nu vehement M.I.: De multe ori nu sint sigura de euno~tintelemele ori de aqiunile pe care Ie intreprind. , E.R.: CInt tuturor Ieeste frig ~ifoame, aprinzi focul. Te ginde~tiatunci dacl1e bine ori nu? Ai indoieli? 56 11....-

I ~.

:
M.I.: Pot avea incredere in criteriul meu U1untric al adevMului? E.R.: Numai daci1 il vei corela intotdeauna cu actiunile inv11\i1torilor care au l[sat urme adevi1rate. Numai atunci vci avea un criteriu. Frumusetea culmilor muntoase 0 va vedea doar eel care intreaga viati1 a fi1urit aceasti1 frumusete pentru binele tuturor. AdeviIrat ~i annonios este doar Focul care, incmzind, salveazil oamenii de la jJieire. Cales adeviIratil este nwnai Cales luminatil de MareleFoc, nwnit Iubire falil de tot ce este viu. Ajutorul adevi1rat este numai ajutorul care sc di1cu foeul marii pasiuni ~i compasiuni fa\i1de aproapele nostru. "Iunie 1990. Lwninos ~i/impede este numai focul care inciI1ze~te sufletul omului. Gindul este 0 avalan~il de foe, capabiUl sil incmzesscil sufletele dar ~i sil pirjo!eascil totul in calea sa. Gindul este MareIe Foe care si1l~uie~te in Univers ~i de aceea este foarte important ca el sa. fie curat. Cind intilne~ti un om in care focul sufletului s-a stins, imparte cu el focul tilu! Dad in el mai pilpiie 0 scinteie cit de mic11,aprinde-o! Dad focul este incon~tient ~i neindur11tor, sti1pin~te-1 ~i potole~te-l! Dar s11 nu-l stingi, oricit de necruti1tor ar fi! Menirea ta este si1menpi aceasti1 flaci1ri1.Dreptul de a 0 stinge apaqine numai lui Dumnezeu. Cel care pi'i~e~te fi1r11 tearn11 pe propria Cale a Foeului, acela va cuno~te adevi1rata fericire a Marii Armonii. S11 cuno~ti focul sufletului nu inseamni1 s11-1 onsideri sc1avul ti1uiar pe c

tine sti1pinullui. Adevi1ratul foe al lubirii poate fi aprins chiar ~i pe cea mai greu accesibilii culme.
Cosmosul e Tara Armoniei, dar pentru a ajunge acolo trebuie sil-~i . transfonni viala intr-o tOI1ilmi1realil... luminind calea altom. 26 iulie 1990, ora 0 ~i 40 de minute. Calea Focului este mi1realil dar spinoasa; fiecare paic~te pc ea cum poate. Unii i1impiedici'i s11 ardi1cu putere, it tortureazi1, il infrineazi'i, acoperindu-I de frici'i sa.nu-l vad11altii. $i tu ai Calea ta de Foe. $i tu piI$e~ti pc acest drum. StnIbate-o, dcei, astfcl indt, privind in unna ta, sa vczi multe aIte focuri miei, aprinse cu ajutorul tilu. Veli inlclcge atunei ciI timpul pc care Ii I-a masurat Dumnczeu

nu l-ai picrdut in zadar, ciIci ai lasat in accasla viafil 0 unniI mw-caliI~i luminoasiI.

:. I

LAMULTIANI FERICITII
Profit de aparipa acestei bro~uri pentru a m1iadresa cititorilor care mi-au scris, m-au vizitat, m-au incurajat in activitatea pe care 0 desfi[~orca editor ~iscriitor. De~iam folosit masculinul, trebuie s1idezviilui un secret: am scris cID1ile pentru b1irba~idin aceast1i\31"4, dorinta de a-i mobiliza s1i in fadi ceva util in viatii, insa majoritatea persoanelor care m-au contaetat au fost femei. Se vede c1iElena Roerichavea dreptate cind afirma c1ipe aeeast1i planet1iurmeaz1iEpoca Femeii. In primul rind, ~ dori s1iIe mul\umesc tuturor cititoarelor ~icititorilor pentru gindurile ~ivorbele bune pe care mi Ie-au adresaL M1irturisesc ele eii m-au mobilizat, m-au intiirit ~i m-au determinat sii aleg eu deosebit1igrijii materialele ce urmeaz1ia fi publicate. N-~ vrea s1i-mideziluzionez cititorii; am nevoie de ei, a~ cum ~iunii dintre ei au nevoie de mine, In paginile urmiitoare voi prezenta pe scurt eiiqile planificate sii aparii la editura noastrii in cursul anului viitor. Sper ca acestea siiajunga la eititori mai u~ordecit cele din acest an ~isiise bueure eel pu\in de acela~isueees ea ~i primele apiirute. Mai sper cii to~ difuzorii de publica~i vor dovcdi seriozitate in rela\iile eu editura, permipndu-mi s1i ofer la timp e1ir\ile promise cititorilor. Agni Yoga va fi, probabil, ultima aparipe a editurii noastre pe anul 1992, a~a ea, la desp1ir\irea de vechiul an, urez tuturor eititoarelor ~i cititorilor LA MULTI ANI, FERIClRE, NOROC $1 SANA TATE

Pavel Corol

.......

. .-

....-

DINCOLO DE FRONTIERE
Sintem in fata unei frontiere care desparte lumea noasb'1ide cealaltli lume, sau, mai precis, de celelalte lumi. Mulp dintre noi mi pot trece peste aceastli frontiern, fiepenb'UcIinu sint con~tien{ide existenta ei, fiepenb'Ueli, datoritli unei gre~ite educa{ii, cred cIi acest lucm nu e pe mlisum fOf\elor <?mene~ti. ~i totu~i,printre noi b'liiescpamnormalii, clilliuzein fantasticele lumi de dincolo de cunoa~terea noastrn. Ei ne aduc de acolo imagini ~i informapi utuitoare, iar noi ii credem ori nu, dup~ cum ne sint fIrea ~iconceppile de via\Ii. Despre viata, activitatea ~i uimitoarele experien,e ale unei astfel de c~lauze voi vorbiin cartea DINCOLO DE FRONTIERE. Violeta Ciubotaru, clilliuzaparanormala, descinde dintr-un lung ~irde "vrajitoare"moldovence; bunica ~i mama ei vindecau oamenii cu leacuri ~i descintece, flWi a fi con~tientede capacitliplelorparanormale.Datoritliunui~irintregde intimpl11ri misterioase (care nu par deloc intimplari!), Violeta a ajuns con~tientlide putcrilc ei ~i,dupa un curs de atestare mcdicalli, ~i-adedicat viata vindeclirii prin metode bioenergetice. Uncle vindecari miraculoase la care am asistat m-au detcrminat sIi intuiesc faptul cIiaceste capacitli,i arputea fi folosite ~i in alte direcpi utile oamenilor, cum ar fi sondarea spa{iului~itimpului. De la gind la faptli n-a fost 0 cale prea lunga. Cu consim\limintulVioletei ~iin prezcnta unui martor neutru, am f11cut mai multe experimente pe care nu indraznesc sIi Ie numesc ~tiin{ifice,caci, a~acum am mai precizat,eu nu sint om de ~tiinta, ci un simplu scriitor curios din fIre. Sondarea unor constelapi de pc bolta cereascli ne-au adus multe informapi care,intr-o prima [aza, ~ putCafi taxate drept~tiinpfico-fantastice; rccunosc faptul ca, dacli nu a~ fi participat cu insumi la experimen!C,mi-ar fi fost [oarte greu sIicrcd in rezultatelc acestora. Dezv11luirileintintr-adevar s fantastice, nu au supan in ~tiinta~i logica noastra actuala.Dac11 gindim ne insa cii cnergia electric11 fost cunoscut11 doua mii de ani inainte de a i se a cu cuno~te suportul ~tiin{ific, 11 c vechii chinezi tratau prin acupul)cturaincliin urma cu douii mii de ani (in Limpce bioc'impul uman a fost demonstrat ~tiin~ificabia in sccolul nostru) putem acccpta existcnta acestor fcnomene din lumea paranormalului. Sper insa ca nu vor fi necesari inca doua mii de ani pentru a Ie giisi explicapa ~tiin{ifica. Aceastli carte, la care ,in foarte mult, va apare, probabil, in luna [ebruarie 1993. Am spus probabil, dcoarecc intre dorinta mea ~i realit11{ile din societatea in care b'aim existii inca mari diferen{e care soar numi: fluctua{iiale pre{uluihirtiei ~itip11riturilor, cseriozitatea unor difuzori care n nu pH1tescla timp sumele datorate editurii, tergiversari la tipogrilfii etc. Important este c11 aceastii carte va apare ~i sper sIi aiba locul l'ingi1inima dumneavoastrJ. 59 j

c:

PIRAMIDA SUCCESELOR
Am obiceiul de a-mi ~ne, in orice imprejurare ~i cu orice rise, promisiunile fiicute. in prima carte tipitritli de editura mea, CHElLE SUCCESULUI,am promis ~ voi oferi cititorilor0 carte practici1de educalie a copiilor in spiritul reu~iteiin viatii.Lucrarea prinde via~ de la 0 zi la alta ~ilinde si1 devini1mult mai complex11 edt mi-am imaginat inilial. Subiectul d mi1fascine<mi,m11 s11 extind mereu~tre adolescen~ ~itincrcle. Pin~ face m11 la lIrm~, puiul de om va fi abordat pe 0 perioadi1ceva mai mare dedt hoti1iiseminilial, respectiv de la na~tere~ipini1pe la virsta de 20 de ani. in aceste condilii, sper c11 proiectatul ghid pentru Pi1rinli i1devinii0 interesantli s lCCIUdl ~ipentru adolescenli ori tineri. M~ simt dator si1fac 0 precizare: nu sint savant, nu sint om de ~tiin~, nu sint mare specialist in actade a reu~iin via~. Pur ~isimplu sint un tipcurios ~ipasionatde acest domeniu (ca ~ide aItele), care stringe fapte de via~, pune inlJebari, cautli solu~i, mobilizcazil~ipe aIlii intr-o direclie interesantli ori aha. Potscrie ~icitr~ cu caracter ~liin~fic,in domeniul in care sint licenliat, dar inima mea nu suportli limbajul arid, lipsit de clldurn al acestui gen de scricri. StHul meu natural, determinal de firea mea in~scuti1,este aItul: indemn oamenii s11 priveasc11 jur cu ochii deschi~i~isi1observe in ce lume in mislerioasi1trIDm,cit de misterio~i ~i necunoscup sintem noi in~ine, cite posibilil<lpexcep~onale de reu~iti1avem in fa~, dl de splendid cSle si1te lansezi in aventura cunoa~terii. Dac~activitatea editurii se va desra~uraca in visurile mele, PIRAMIDA SUCCESELOR va apare in luna mai 1983.

'

- . "

..

.~..' ~,-.

EXILATI PE TERRA
De muM vrcme ml1 fmmint1i0 idee: Englczii i~i exilau rebelii ~i rl1utad110rii"in ustralia. Oare, nu cumva, 0 anumit1icivilizape galactfcl1a A procedalla fel cu rebelii sID,exilindu-i pc Terra? Argumcnlc in favoarea accslci ipolCZC, recunosc fantaslice,seadunl1. Nu sim pu\inc ~inici nedcmne de lual in calcul. Urmele vizit1iriiP1imimului de cl1trecivilizapi cosmicc sinl fOarlemulle ~i se inlind pe 0 perioadl1mai mare de cileva milioane de ani, depi'1~indu mull momcnlul Creapei stabilil c de Biblie ~iaile lexle religioase. Unele popoare primilive au cunoscut dale ~i lehnici pe care abia ~liin\3 secolului nostru le-a verifical ~i validal. De exemplu, mitologia dogonilor, trib african abia desprins de epoca pietrei, precizeaz11 l Sirius este 0 stea dublii-informa\ieverificat1i bia de aSlrofizica c a secolului nostru. La fel, chinezii cunosc de peste dou11 de ani cimpul mii bioenergctic ~iacupunctura pe care abia cercet1irileullimilor dccenii Ie-au pus in evidcn\i'1 probe ~tiinpfice. De alLfel,in China s-au descoperit cele cu mai vechi m11rturiiscrise (circa 12.000 de ani) referiloare la sosirea pe P11minla unor mnte omene~ti din spa\iu (dropa) cu 0 nav11intersteIara. Variale scrieri religioase, sludiate cu ochiul omului din secolul 20, i~i dezv11luiau seriede informapipur ~liinpficecum ar fi:dcscriereaproieclilului 0 atomic ~ia exploziei nucleare, descrierea m~inilor de zbural mai grele decit aerul ori a tancului (m~ini blindate) etc. Prezenta lot mai insistent1ia OZN-urilorpecerul planetei,contactele astronauplor cu p11mintenii, pledeazi'1 totmai insistempentru integrareaTerreiintr-un sistem de civilizape galaclicl. Nu ~timinci'1 rol ne revinc in acest sistem pentru c11, primul rind, nu ~tim ce in inc11 cine sinlem, cum am ap11rul Terra, ce pUleriascunse zac nefolosite in pe organismul nostru, cum am putea intra in contacl cu "neamurile noastre galaclicc". Farmecul aceslei c11rp const11n imbinarea fcricitlidintre real ~ifantastic, i intre vis ~irealitale, intre ipolez11 ~icerlitudine. Sper ca pe limpulleclur11rii ei, cilitorii sl1simt11 cl1parlicip111a0 mare avenlurn, la aventura ciiut1irii c11r11rii pierdute c11tre civiliza\ia galaclici1de bazi'1. i mai sper s11 ~ vi1dCarlea tip11rit11 pinl1in august 1993.

61

o. --".1"--.""

CUPRINS
UruswaLi

- fondaloarea invA~lurii AgniYoga

Misiunea Elenei Roerich Ultima ~(msiiaeordaLAP1iminlului Karma - Legea CosmicA

~ambala- Cetalea Fratilor Albi

UruswaLiin viziunea invii~lurii Agni Yoga

Guvemul mondial invizibil ~ambala Celalea Fratilor Albi COmunilaleaFratilor Albi deseris1ide Agni Yoga Moartea nu e cu nimic mai mull decil 0 lUnsoare Dineolo de pragul mor~i Misterele Lumii Suprasensibile Reincamarea. a~a cum se petreee in realitate Gindul fiintii a planului spiritual FanlaSLica fo~ agindului Puterea gindului eoleeLiv Purifiearea spatiului prin ginduri bune Puterea gindului in viziunea Agni Yoga Paslra~ aura linerc~i! Aura, eel mai sigur ael de identitate al omului Lupla eu imperilul Feri~-va de invadalori! Agni Yoga despre aurn ~iobsesie Encrgia psihieii marele lezaur al omcnirii

A ~asea rasA

Declan~arcaputerilorparanormale AgniYoga despre energia psihiea CunWrea lrupului ~isuflelului DislrUgereaimperilului ~tie omcnirca s1ise roage? Evolutia religiilor Rug1iciuneain viziunea Agni Yoga Splendoarca ~iputerea Universului Agni Lumea de Foe Foeul c puterea noastrli 62

-- .

~.

---

. ,

-.

-.-

- .-

I'

Si"litullumii?

Focul in viziunea Agni Yoga Slujitorii Lojii negre Piimintul. 0 noua Atlantidi1? Conjura\ia fOf\elorintunericului Lupta dintre fOf\elebinelui ~ifOf\elernului Agni Yoga despre fOf\elernului Cel care a p~it pe Calea Luminii Cum izMvim Piimintul? Legile discipolului Agni Yoga Legiitura dintre Invii\i1tor ~idiscipol Discipolul in viziunea Agni Yoga
Agni Yoga

- Invi1\i1turii Universalii

Puterea gindului Purificarea Piimintului Recomand11ri le Invii\i1turiiAgni Yoga a Cotidianul in viziunea Agni Yoga Uruswati in Tabiira Fratilor Albi ~ambala Tab11ra Salvatorilor planetei Intilniri cu magnifica Uruswati

63

.-- .~.

..-.---

DIN CUPRINS
Uruswati- fondatoarea inv~~turii Agni Yoga Karma - Legea Cosmic~ ~ambala - CetateaFrap.lor Albi Guvernul mondial invizibil Moanea nu e cu nimic mai mult decit 0 tunsoare Dincolo de pragul mortii Reincarnarea, a~acum se petrece in realitaie Gindul - fiint~ a planului Sf>iritual Fantastica f0rta a gindului Purifiearea spatiului prin ginduri Pastrap.aura tinerep.i! Aura, eel mai sigur act de identitate al omului Feriti-va de invadatori!

.;

Energiapsihidi -mareletezaural omenirii

A ~asearasli Dec1an~ar~a puterilor paranormale Curap.reatrupului ~i sufletului Distrugerea imperilului Evolutia religiilor Splendoarea ~iputerea Universului Agni Foeul e puterea noastra Sfir~itul Lumii? Slujitorii Lojii negre Pamintul, 0 noua Atlantida? Conjuratia f0rtelor intunericului Cel care a p~it pe Calea Luminii Legile discipolului Agni Yoga Agni Yoga - inva~tura Universal~ Uruswati in Tabm-aSalvatorilor

.-

I.S.B.N. 73-95595-3-3 9