In timp ce discriminarea reprezinta o forma de manifestare comportamentala, Prejudecata reprezinta o atitudine negativa fata de fiecare individ membru al unui

grup, care este motivata doar de apartenenta acestuia la grup (Gordon Allport, 1958). Discriminarea este legata de stereotipuri, care reprezinta componenta negativa a prejudecatii (Dora Copozzo, Chiara Volpato, 1996). Acestea reprezentand o structura cognitiva stabila si relativ rigida, ajuta la mentinerea atitudinii negative si la perpetuarea comportamentelor diferentiate bazate acestea. Un alt fenomen cu care este relationata discriminarea este cel de stigma, cei stigmatizati devenind mai usor tinta tratamentelor diferentiate.
Conform definiiei din Dicionarul Cambridge, stereotipurile sunt o idee fix pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, n special despre ceva greit. Conform aceluiai dicionar, prejudecile sunt o opinie sau sentiment nedrept i nerezonabil, format fr ndeajuns de mult gndire sau cunoatere. Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt idei preconcepute, cliee n timp ce prejudecile sunt sentimente iraionale de fric i neplcere. Pot fi nelese ca nite filtre de protecie mpotriva afluxului de informaii care ne permit s judecm oamenii fr a-i cunoate personal sau cunoscndu-i numai superficial: ele ne limiteaz opinia despre realitate. I. NOTIUNEA DE STEREOTIP, PREJUDECATA, DISCRIMINARE Notiunea de stereotip le evoca pe cele de prejudecata si de discriminare. Ea conduce la ideea de generalizare si de eroare de judecata implicand consecintele nedorite pe plan comportamental. Termenul de stereotip, din punct de vedere etimologic, este compus din doua cuvinte grecesti : stereos (rigid) si typos (urma). Walter Lippman defineste stereotipurile ca fiind imagini ce se gasesc in mintea noastra constituind harti pentru a ne ghida in lume. Adrian Neculau realizeaza urmatoarele diferentieri in Manual de psihologie sociala in ceea ce priveste stereotipul, prejudecata si discriminarea: - Stereotipul se refera la dimensiunea cognitiva sau raportarea preponderent congnitiva la un grup sau reprezentanti ai acestuia. - Prejudecata presupune dimensiunea afectiva sau raportarea preponderent afectiva. - Discriminarea implica componenta comportamentala sau consecintele comportamentale determinate de stereotipuri si prejudecati. a) Stereotipurile reprezinta un ansamblu de convingeri impartasite vizavi de caracteristicile personale, de trasaturile de personalitate dar si de comportament specifice unui grup de persoane . Conceptul cel mai vehiculat in psihologia sociala cognitiva este cel de schema. Se disting mai multe categorii de scheme cognitive printre care se regasesc si schemele de grup. Astfel stereotipurile si prejudecatile sunt elemente ale unei scheme de grup: stereotipul reprezinta continutul declarativ al unei scheme de grup in timp ce prejudecata este engrama afectiva care se presupune ca este atasata de stereotip si care se activeaza impreuna cu continutul cognitiv al acestuia. Stereotipurile reprezint seturi de trsturi atribuite membrilor unui grup social. ns, acestea nu reprezint dosar o colecie de trsturi considerate ca fiind caracteristice pentru membrii grupului, ci cuprinde i o explicaie care leag acele atribute, o schem care permite nelegerea reunirii acestora ntr-o structur cognitiv comun (Yzerbyt, Rocher, Schadron, 1997). Stereotipurile pot fi pozitive, atunci cnd reunesc n structura lor trsturi valorizate pozitiv la nivel social, sau negative, dac reunesc anumite caracteristici valorizate negativ. n general, indivizii dezvolt mai puternic stereotipuri negative referitoare la alte grupuri dect la cele din care el face parte.

O caracteristic important a stereotipurilor o reprezint marea stabilitate n timp, fiind destul de rezistente la schimbare, chiar i atunci cnd realitatea furnizeaz dovezi contrare coninutului lor. Cu toate acestea, stereotipurile nu constituie nite scheme rigide care sunt activate indiferent de situaia n care se afl individul. Ellemers i van Knippenberg (1997) arat c trsturile pe care le conine stereotipul sunt activate n mod diferit, n funcie de contextul social n care se afl persoana. ntr-o anumit situaie sunt utilizate doar acele elemente ale stereotipului care se potrivesc cel mai bine situaiei specifice i pe care individul le selecteaz n mod adaptativ. Stereotipurile sunt colective din punct de vedere al originii , dei sunt mprtite de fiecare individ n parte. Ele tind s devin credine mprtite normativ, consistente cu valorile i ideologiile grupului de care aparine persoana (pag.273). Stereotipurile tind s se dezvolte mai rapid atunci cnd inta este mai larg rspndit n societate (Stangor, 1995) sau este mai vizibil la nivel social. Astfel, se vor dezvolta i rspndi mai mult stereotipurile referitoare la grupurile mai numeroase de persoane, cum ar fi minoriti etnice sau rasiale, omerii, care cuprind un numr suficient de mare membrii sau la persoanele fr locuin, care sunt vizibile social. Tajfel (1981) identific dou tipuri de funcii pe care le ndeplinesc stereotipurile funcii individuale i colective. La nivel individual stereotipurile ajut la procesarea informaiei sociale, mai ales n condiii de ambiguitate sau de stres. n aceste cazuri ele reprezint scurtturi care favorizeaz procesarea rapid a informaiilor noi. Un domeniu n care stereotipurile sunt utilizate pentru simplificarea sarcinii l reprezint selecia persoanelor pentru furnizarea de servicii sociale. n acest caz funcionarii apeleaz la stereotipurile existente n societate pentru simplificarea muncii realizarea seleciei clienilor (Lipsky, 1980). Grupurile asupra crora exist au o imagine stereotip negativ n societate vor fi mai vulnerabile, deci, fa de discriminare n ceea ce accesul la aceste servicii. Funcia colectiv a stereotipurilor este legat de nevoia grupului de a gsi o justificare pentru relaiile dintre grupuri n societate i pentru locul pe care l ocup propriul grup n structura social. Stereotipurile vor descrie propriul grup n termeni pozitivi, n timp ce va exista tendina ca celelalte grupuri s fie descrise n termeni negativi. b) Prejudecata acest fenomen implica respingerea celuilalt, considerat ca membru al unui grup fata de care se manifesta sentimente negative. Allport a definit prejudecata ca pe o atitudine negativa sau o predispozitie de a adopta un comportament fata de un grup sau fata de membrii acestui grup, bazata pe o generalizare eronata si rigida. Prejudecatile pot aparea fata de membrii oricarei categorii sociale diferita de cea proprie in legatura cu care exista sentimente defavorabile. Prejudecatile sunt clasificate deseori in functie de categoria sociala care face obiectul generalizarii. De exemplu sexismul este prejudecata in privinta femeilor sau barbatilor, antisemitismul etse prejudecata fata de evrei, rasismul este prejudecata fata de indivizii unei alte rase. c) Discriminarea apare in domeniul actelor. Reprezinta un comportament negativ fata de indivizii membrii ai unui out-group despre care avem prejudecati. Desi discriminarea deriva din prejudecati relatia lor ramane complexa si nu este automata. Comportamentul nostru depinde atat de convingerile noastre personale cat si de circumstante exterioare care ne pot scapa de sub control.Discriminiarea se manifesta intr-un mod deosebit de subtil si daunator mai ale sin domeniul locurilor de munca si al avansarilor din cadrul structurilor. Intenionalitate, dezavantajare i grad de mediere n discriminare Definiie de referin discriminarea rasial n Convenia internaional privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial, Rezoluia ONU 2106-1965. Definiie preluat i n OG 137/2000: n prezenta Convenie, expresia <discriminare rasial> are n vedere orice deosebire, excludere, restricie sau preferin ntemeiat pe ras, culoare, ascenden sau origine naional sau etnic, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite

recunoaterea, folosina sau exercitarea, n condiii de egalitate, a drepturilor omului i a libertilor fundamentale n domeniile: politic, economic, social i cultural sau n oricare alt domeniu al vieii publice. Discriminarea este definit frecvent n termeni de comportament sau aciune prin opoziie cu prejudecata sau stereotipul care constituie baze atitudinale ale discriminarii. Definiia ONU este una de tip funcional: deosebirile, restriciile, excluderile sau preferinele legate de caracteristici ale persoanei ca membru al unui grup sunt de tip discriminatoriu dac au ca scop sau efect diminuarea drepturilor si libertilor acesteia.