Lucrarea nr 2 SISTEME DE SEMNALIZARE SI CONTROL AL TRAFICULUI RUTIER

1. Introducere Mediul urban n care popula ia locuiete, activeaz, se instruiete, i ntre ine, dezvolta sau reface capacitatea de ac iune, este limitat la dimensiunile spa iului urban care trebuie distribuit echitabil ntre toate formele de existenta men ionate, rezervndu-se, totodat, si o cota necesara satisfacerii cerin elor de comunicare si deplasare ntre diferitele arii care se constituie n spa iul rutier urban. Creterea spectaculoasa a traficului rutier care nso ete dezvoltarea activit ilor urbane nu poate fi satisfcuta de o cretere corespunztoare a spa iului rutier. Pentru aceasta. n toate mediile economice dezvoltate s-au ncercat solu ii de descongestionare, orientate pe doua direc ii: ameliorarea amenajrii spa iului rutier pentru creterea gradului de utilizare si de mbunt ire a caracteristicilor si parametrilor ce favorizeaz creterea traficului; mbunt irea indicilor de utilizare a spa iului concomitent cu mbunt irea parametrilor de desfurare a traficului prin control si monitorizare. Eficienta eforturilor de mbunt ire n acest domeniu este condi ionat de abordarea sistemica a elementelor ce compun un sistem de trafic rutier. Acestea sunt: a. Spa iul rutier care cuprinde n configura ia sa, cai rutiere, noduri rutiere (intersec ii), lucrri speciale (porturi, tunele, refugii, parcri, serpentine, pante etc), care pot facilita sau restric iona traficul rutier. La acestea se mai adaug lucrrile speciale de semnalizare si protec ie, de iluminat etc. b. Participan ii la trafic, care sunt: vehicule, autovehicule (din care o categorie aparte o constituie transportul public) pietoni si bicicliti. Participan ii la trafic au diferite caracteristici (viteze de parcurs, grade de ocupare a cailor rutiere precum si grade de securitate sau periculozitate). De asemenea, participan ii la trafic prezint diferite priorit i (grupurile de copii, btrnii si invalizii n cadrul categoriei pietoni) sau autovehicule oficiale sau de interven ie (salvare, pompieri, politie ) n cadrul categoriei vehicule. c. Condi iile naturale si de mediu, care influen eaz desfurarea traficului rutier si care ac ioneaz asupra spa iului rutier sau asupra participan ilor la trafic (vnt, nebulozitate, precipita ii etc.). Controlul traficului din sistemele de trafic rutier are ca obiect creterea capacit ii de trafic a re elelor rutiere n urmtoarele condi ii: creterea eficientei pentru participan ii la trafic (economie de timp si de carburan i, creterea gradului de confort prin servicii de informa ii si de asistenta service);

 creterea gradului de siguran a pentru participan ii la trafic si pentru factorii nvecina i spa iului rutier; reducerea polurii mediului (poluare sonora, poluarea aerului si a apei etc). 2. Structura sistemelor de trafic Sistemele de trafic se compun din: 1. trasee, tronsoane cu unul sau dublu sens, fiecare sens beneficiind de una sau mai multe fire sau culoare de circula ie, din care un fir sau doua pot fi rezervate transportului public; 2. noduri rutiere sau intersec ii care pot fi cu 3 sau mai multe cai sau ramuri de acces. Configura ia sistemelor de trafic se completeaz cu traversri sau refugii pietonale, cu locuri de parcare sau de ntoarcere etc. si poate cuprinde mai multe tronsoane si noduri rutiere. Nodurile rutiere mononivel sunt elementele cele mai sensibile pentru traficul rutier, deoarece prilejuiesc cele mai frecvente situa ii conflictuale ntre participan ii la trafic, care se deplaseaz pe direc ii diferite sau care-si schimba direc ia din momentul intrrii n intersec ie si pn la prsirea sa. n abordarea reglementarii traficului rutier n nodurile rutiere intervin urmtoarele grupe de parametri: parametrii generali, provenind din politica de transporturi ntr-o anumita regiune si priorit ile rezultate din acestea, tipologia si amplasarea intersec iilor si aspectele juridice institu ionale si sociale, respectiv statutul administrativ si financiar, jurisdic ia poli ieneasca si de ntre inere: parametrii fizici rezultnd din dimensiunile si alinierea intersec iilor; parametrii de trafic si de securitate, rezultnd din repartizarea fluxului si din varia ia sa orara, zilnica sau sezoniera, precum si aspecte legate de circula ia pietonilor sau a vehiculelor de transport public, aspecte legate de securitate si de semnalizare; parametrii de mediu care au n vedere aspectele legate de: urbanism si peisaj, activit ile riverane si sta ionari, precum si nivelul de zgomot. Separarea temporara a circula iei conflictuale se poate realiza prin: reglementari prin reguli de prioritate si semnalizri fixe, reglementari prin agent si reglementari prin semnalizare luminoasa. Daca prima este cea mai rapida, iar cea de a doua este foarte flexibila (ambele aplicabile la noduri secundare), reglementarea prin semnalizare luminoasa are o mare rspndire si o eficienta n cretere ca urmare a evolu iei conceptuale si tehnice a solu iilor adoptate si a gradului de automatizare la care se preteaz. Un sistem de reglementare a traficului pentru o intersec ie ntrunete: Echipamente de achizi ie a datelor privitoare la trafic. n aceasta categorie intra senzorii de tip banda inductiva avnd diferite forme si dimensiuni si care se amplaseaz sub calea de acces n intersec ie. n cazuri mai speciale, se utilizeaz detectoare radar sau cu raze infraroii care prezint dezavantajul ca pot fi perturbate n cazul precipita iilor abundente. Toate aceste sisteme dispun si de un detector la care se cupleaz senzorul si care emite semnalul necesar ctre tabloul de comanda.

 Echipamente de semnalizare luminoasa care sunt montate sub forma de baterii luminoase colorate ce se adreseaz diferitelor categorii de participan i la traficul rutier. Pe lng bateriile principale mai exista baterii repetitoare de semnal pentru repetarea n profunzime a semnalizrii pentru a fi perceput de ntregul grup de participan i n trafic. Tabloul de comanda sau controllerul de trafic, care este amplasat n proximitatea intersec iilor si care recep ioneaz semnalele de la detectoarele de trafic, aplica planul de semnalizare si comanda bateriile de semnalizare potrivit programelor implementate. Planul de semnalizare este un ansamblu de programe care asigura elaborarea solu iilor pentru comanda optima a semafoarelor, n raport cu fluctua iile de trafic. n cazul unei intersec ii independente, se pot aplica programe de reglare la intervale fixe (sistemele ce se bazeaz pe o automatizare clasica), sau programe de reglare adaptiva care in seama de fluctua iile momentane ale traficului rezultate din msurtori. Reglarea adaptiva aplica algoritmi de programare aciclica sau ciclica, testa i si verifica i ca avnd rezultate optime pentru anumi i parametri de trafic orar sau zilnic. Intersec iile unui tronson rutier, care func ioneaz n regim coordonat, beneficiaz de un nivel de microreglare care tine seama de parametrii de programare ai tronsonului rutier, iar, n cazul unei re ele, coordonarea n ansamblu a traficului este ncredin at unui nivel de macroreglare. Sistemele moderne adaptive includ echipa-mente de calcul capabile sa sus in sistemele de programare prezentate, sisteme care sunt rezultatul unor importante etape pregtitoare de simulare si testare, aplicate flecarei intersec ii sau fiecrui sistem de trafic rutier avnd n vedere parametrii specifici ai acestora. 3. Etapele de realizare a sistemelor de reglementare a circula iei Pentru introducerea unui sistem de reglementare a circula iei se parcurg patru etape care se desfoar coerent: Planificarea sistemului, respectiv stadiul de determinare a strategiei de reglementare. Elaborarea proiectului de execu ie. Realizarea si controlul execu iei. Urmrirea, exploatarea si ntre inerea. Pr ile implicate n realizarea proiectului sunt: eful proiectului (inginer de trafic) avnd in subordonare contractuala, un birou de ingineri de trafic responsabil cu realizarea studiului de strategie finalizat cu un caiet de sarcini, furnizorii de componente pe baza caietului de sarcini fiind firme specializate de echipamente electrotehnice si hardware-software. 4. Elemente de strategie a reglementarii n cele ce urmeaz se va insista asupra strategiei de reglementare adaptiva, care

implica tehnologie informatica si importante preocupri de modelare si simulare. Aceasta strategie este alternativa moderna la strategia de reglementare cu timpi fixa i care este nlocuita treptat. Reglementarea adaptiva depinde de informa iile recoltate printr-o re ea de detectare cu diferite caracteristici potrivit cu natura circula iei si tipurile de informa ii necesare reglrii. Re eaua de detectare este formata din detectoare rutiere, detectoare pentru transportul n comun si detectoare pentru pietoni. Pentru detec ia rutiera cele mai rspndite sunt buclele inductive de diferite tipuri: bucle transversale pentru detectarea prezentei sau trecerii unui vehicul n apropierea liniei de oprire de pe o cale de rulare; bucle longitudinale care se monteaz suplimentar fata de bucla transversala si care poate avea o profunzime de pn la 30m, care semnaleaz cererile de acces n intersec ii; bucle avansate, plasate la 80-100m de linia de oprire pe o cale de rulare care servete la msurarea debitului pe minut si a gradului de ocupare a arterei de circula ie, informa ii importante pentru alegerea timpului de reglementare la nivelul macroreglarii. Detectoarele pentru transportul n comun sunt cu elemente pasive, bucle de detec ie pe culoarul rezervat, dispozitive de contact pe linia aeriana de alimentare a tramvaielor sau troleibuzelor sau sine izolate de transport. Elementele de detec ie active prin radio 1F sunt fiabile, identifica corect vehiculele, dar presupun costuri mai mari. Elementele de detec ie pentru pietoni cele mai rspndite sunt butoane ac ionate de pietoni, dispozitivele cu raze infraroii nu si-au dovedii nc eficienta. Strategia bazata pe reglementarea adaptiva are n vedere, pe lng alegerea sistemelor de detec ie, si amplasarea lor si evaluarea ncrcrii flecarei intersec ii si ramuri ale acestora, precum si studierea fluctua iilor orare si sptmnale sau sezoniere. n func ie de parametrii ob inu i, se poate formula cererea de programe de reglementare si regimul dorit de func ionare ca intersec ii izolate sau coordonate. Astfel, coordonarea este dorita n cazul n care coeficientul de coordonare pe un tronson este > 10. Coeficientul de coordonare este dat de rela ia: Cij-TCij/Ttij*l/Dij>10 n care: TCij = volumul traficului ntre intersec ii succesive (ij) Ttij = traficul total de intrare n sistemul celor doua intersec ii Dij = distanta dintre cele doua intersec ii (km). Programele de reglementare adecvate pentru diferite intensit i si situa ii de trafic pot fi schimbate manual sau prin mecanism de temporizare ns solu ia cea mai moderna este alegerea programelor n func ie de trafic. 5. Elementele care stau Ia baza proiectrii sistemului de semnalizare al traficului Proiectul de execu ie a sistemului de semnalizare are la baza informa ii cuprinse n doua elemente de baza: matricea de timpi "ntre verde"

 tabloul timpilor invariabili. Matricea de timpi "ntre verde" are rolul de a garanta securitatea completa ntre toate micrile posibile n intersec ii, n condi iile minimizrii pierderilor de capacitate de tranzitare a acesteia. Pe baza elementelor geometrice ale amenajrii se determina timpii minimi necesari ntre sfritul accesului ntre o grupa de semafoare de pe o direc ie de acces si nceputul accesului unei alte grupe de semafoare de pe o direc ie cu circula ie antagonista. Timpii minimi, cuprini n matrici se refera la fiecare categorie de participan i la trafic (vehicule, pietoni etc). Timpii fixa i, cuprini n cel de al 2-lea tablou reprezint durata semnalului verde minim pentru fiecare direc ie, innd seama de viteza medie de exploatare si de lungimile de frnare corespunztoare acestor viteze la apari ia semnalului galben. Pe baza celor doua grupe de informa ii se simuleaz programe de tip aciclic si ciclic pentru diferite intensit i de trafic, evalundu-se timpii de ateptare. De exemplu, simularea aplicata unei intersec ii cu 4 ramuri (8 fire de circula ie de intrare si un traseu de autobuz) a condus la urmtoarele concluzii : pentru un trafic neuniform de 200 vehicule pe l/4h reglarea aciclica si ciclica conduc la timpi de ateptare comparabili: pentru un trafic mediu de 350-400 vehicule pe 1/4 h reglementarea aciclica conduce la timpi de ateptare de 50% mai mari fata de cei crea i de reglementarea ciclica; n regim de trafic intens de 600-700 vehicule pe 1/4 h reglementarea ciclica este de doua ori mai favorabila. Trecerea frecventa de la un program la altul face necesara interven ia unor programe tranzitorii, care sa nlture riscul apari iei unor perturba ii n fluenta circula iei. 6. Sisteme de control trafic zonal Dezvoltarea sistemelor de semnalizare si eficienta acestora au stat la baza realizrii unor sisteme de control al traficului zonal, care integreaz sisteme de semnalizare n re ea urbana cu sisteme de control pe tronsoane interurbane pe distante medii-mari, si a unor sisteme de ghidare a transportului public. Acestea dispun de centre de monitorizare. Sunt cunoscute astfel de sisteme complexe n zona Munchen, Viena, Frankfurt pe Main, Cologne etc. unele dintre acestea fiind realizate n cadrul programelor de dezvoltare ale UE. De men ionat ca, aceste sisteme complexe preiau func iuni foarte diversificate si integreaz un numr mare de institu ii. Astfel, sunt asigurate func iuni privind: semnalizare rutiera adaptiva, controlul vitezei, afiaj variabil al ghidajelor rutiere, respectiv ghidarea dinamica a rutelor, detectarea rapida si informarea asupra accidentelor rutiere, controlul polurii, informa ii pentru conductori ( service, sta ii de benzina ), informa ii privind evolu ia strii meteo, informa ii privind parcrile,

 informa ii privind conexiunea cu alic mijloace de transport. n scopul men inerii n regim opera ional a acestei game de func iuni, sunt cooptate la nivelul opera ional : autoritatea municipala pentru controlul semnalizrii traficului; centre de ghidare a traficului regional; biroul opera ional al Politiei; biroul meteorologic; asocia ii automobilistice; centrul de control al transportului public; administrarea parcrilor; puncte mobile de achizi ii date etc. Se n elege ca astfel de sisteme au ca suport re ele importante att n cable, ct si telemobile, cu un nivel nalt de informatizare si utiliznd o gama larga de echipamente de semnalizare si de indicatoare programabile. O caracteristica a tuturor acestor sisteme este dezvoltarea lor pe etape si integrarea n timp. Pentru realizarea unui sistem de semnalizare a traficului urban este necesar sa se asigure urmtoarele elemente : un sistem de evaluare a parametrilor specifici elementelor re elei. un sistem de modelare si simulare a planurilor de semnalizare, o re ea de semnalizare cu unul sau mai multe puncte de control computerizat. Sistemele de evaluare sunt de cele mai multe ori mobile si sunt montate pe perioade limitate pe arterele de acces n intersec ii. Acestea pot acumula date asupra fluctua iilor traficului pe parcursul zilei si sptmnal. Sistemul de modelare si simulare utilizeaz aceste date precum si datele privind caracteristicile nodurilor re elei si evalueaz eficienta diferitelor planuri de semnalizare. n acest scop dispune de urmtoarele componente : colec ia de reprezentri ale elementelor re elei rutiere (n principal privind intersec iile) si ale datelor caracteristice acestora; module alternative privind regimurile de func ionare a nodurilor rutiere; module de alimentare a modelelor cu datele caracteristice ale nodurilor rutiere; module de aplicare a cererilor de acces n intersec ii: aplicarea cererilor de acces poate urma schema ridicata de componenta de evaluare a situa iei reale sau poate prelimina diferite evolu ii ale situa iei reale sau situa ii la limita. Viitorul sistemelor de trafic este anticipat prin sistemele de control al traficului internodal sau combinat. Aceasta rezulta din cerin a de extindere a sistemelor logistice interorganiza ionale n care lan urile de aprovizionare, de fabrica ie si de desfacere integreaz numeroase ntreprinderi ntre care se desfoar un important si slabii trafic de mrfuri. Rela iile logistice impun respectarea cu stricte e a unor grafice de livrare si din acest punct de vedere apare cerin a de includere n sistemele de planificare si control si a sistemelor de transport utilizate. Deoarece, n multe cazuri, sistemele de transport sunt combinate (auto-/cale ferata, auto-/naval, auto/aerian etc.) s-a ajuns la cerin a de realizare a sistemelor integrate de trafic, care

cuprind aspecte de trafic si aspecte de transport utiliznd un sistem de comunica ii comun. Ghidarea traficului si sistemele de control conduc la o noua abordare n ingineria sistemelor de trafic. Noile tehnologii adaug conceptului tradi ional din domeniul transporturilor auto numit "vehicule zero triplu" (zero emisii, zero zgomot, zero accidente) si problema specifica traficului actual - congestionarea. Integrarea centrelor de management al cailor ferate, traficului rutier, aerian si naval n cooperare cu autorit ile publice si industria mijloacelor de transport conduce la noi sarcini impredictibile pentru to i partenerii. n pregtirea solu iilor, firme de prestigiu propun seturi de echipamente specializate si proiecte-pilot destinate sa conving asupra eficientei informatizrii proceselor legate de trafic si integrrii acestuia n nivelurile supraordonate ale economiei si societ ii.