1.Terminologia partilor componente ale mobilei. Elemente. Complexe. Subansamblul.

Mobila se clasific dup: stil, funcionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor i procedeul de fabricaie.Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de epoc (gotic, renatere), mobilier de forme contemporane, mobilier de epoc modernizat.Din punct de vedere funcional, mobilierul se grupeaz n funcie de destinaia ncperilor i destinaia pieselor de mobil.Dup destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine, mobilier pentru instituii socialeulturale, mobilier tehnologic, mobilier pentru instituii comerciale i mobilier pentru exterior.Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional (pentru susinerea i depozitarea obiectelor, pentru studiu i lucru, pentru edere i repaus, pentru dormit) i mobil multifuncional (combinaii de funciuni).Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobil format din cutii (mobil corp) i care se realizeaz din panouri pline, panouri celulare sau rame placate i mobil format din cadre care se realizeaz din cadre de lemn masiv sau cadre din lemn lamelat (mobil curbat).Dup tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni netipizate, mobjlier din elemente tip i mobilier de corpuri tip.Dup procedeul de fabricaie, mobilierul se clasific n: mobilier realizat prin procedee mecanice i mobilier realizat prin procedee termo-mecanice (mobilier curbat i mulat). Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite din lemn pot fi formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper complex, subansarnblu i ansamblu.Reperul simplu este partea component cea mai simpl, rezultat prin prelucrarea lemnului masiv, stratificat, a plcilor din achii sau fibre de lemn.Reperul complex reprezint o grupare de mai multe repere simple.Subansamblul este o grupare de repere simple i repere complexe care constituie o parte distinct n faza de montare, de exemplu, corpul unui birou, corpul unui scaun, ruloul etc.Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form final a mai multor subansambluri, repere complexe i repere simple. Piesele de mobilier snt formate, n general, din repere simple ca: longeron, travers, montant, lezen, legtur, bordur, sipc de acoperire, baghet, glisier, opritor i panou simplu. Longeronul este un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor sau al cadrelor.Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal al ramelor sau al cadrelor. Montantul este un reper simplu de legtur n sens vertical al ramelor sau al cadrelor.Lezen este un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol de susinere, acoperire sau decorare. Legtura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la consolidarea a dou repere simple sau complexe. Bordura este un reper simplu aplicat pe canturile panourilor, avnd rol de protecie i, uneori, de decorare.ipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice. Bagheta este o sipc de fixare cu seciune redus utilizat, n general, pentru fixarea geamurilor i a tbliilor. Glisier este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper complex mobil. Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper sau a unui reper complex. Panoul simplu este un reper simplu n form de plac din panel, plci celulare, plci din achii, placaj sau plci din fibre de lemn, nefurniruit i fr borduri. Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate i sertarele. Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit din dou longeroane i din dou sau mai multe traverse de aceeai grosime asamblate reciproc. Cadrul este un reper complex de form poligonal. n practic se n-tlnesc urmtoarele tipuri de cadre: centura (folosit la scaune sau mese), cadrul sptar (alctuit din picioarele din spate ale scaunelor i ale fotoliilor i legturile dintre ele). Panoul combinat este un reper complex sub form de plac alctuit dintr-un panou simplu combinat cu alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin, rama cu tblii, rama placat, plac, plac prelungitoare, perete lateral, u, tavan, captul panoului, poli. Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alctuit din cinci repere simple i care, printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate scoate dintr-un ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul unui dulap).
1

2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si incheieturi. Constructia mobilei se realizeaza prin imbinari, inadiri si incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii. Cele mai numeroase constructii din lemn au la baza sistemul constructive, cep si scobitura care au forme si dimensiuni diferite. Deoarece n lucrrile de dulgherie se folosesc foarte muite tipuri de mbinri, este necesar o clasificare a lor n funcie de mai multe criterii. Dup rolul pe care l au n construcie, exist variantele prezentate n continuare (fig. De mai jos). Innadirile sunt mbinri cu ajutorul crora se obin piese cu lungime sau lime mai mare dect a materialului lemnos disponibil, corespunztoare din punct de vedere a rezistenei nndirile pot fi de dou feluri:nndiri n lungime (prelungiri), cnd piesele de lemn se mbin n lungime, capt la capt, prin diferite metode de asamblare, pentru a se asigura lungimea necesar diferitelor elemente de construcie.nndin n lime, cnd piesele de lemn se mbin pe cant, paralel una fa de alta, pentru a se obine latimile necesare elementelor de construcie. Solidarizrile se folosesc pentru ntrirea pieselor din lemn (obi-nndu-se seciuni compuse din mai multe piese de lemn) i sunt necesarepentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde solicitrile sunt foarte mari. in acest caz, piesele mbinate sunt tot paralele, insa se suprapun. Nodurile (sau ntlnirile) sunt mbinri cu ajutorul crora se obin legturile dintre piese. Ele pot fi de mai multe feluri: - coluri, cnd piesele mbinate se opresc la locul ntlnirii (pot forma un unghi de 90 sau un unghi oarecare); - ramificaii, cnd numai una dintre piesele mbinate se oprete la locul mbinrii, cealalt continundu-se in ambele sensuri; - ncruciri, n cazul cnd ambele piese se continu n ambele sensuri. Dup mijloacele cu care se realizeaz mbinarea, exist variantele prezentate mai jos. Imbinari prin tieturi sau etalri sunt cele mai folosite tipuri de mbinri. n acest caz, suprafeele pieselor care vin n contact direct se prelucreaz n diferite forme, prin tieturi, iar ntrirea mbinrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Se ntlnesc la toate tipurile de mbinri (nndiri, solidarizri, noduri sau ntlniri). Imbinari prin piese de legaturi. Piesele de legtur pot fi din lemn sau din metal, sub form de tije, pene, inele, lamele, eclise etc. Prin ele se transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasri ntre elementele de lemn mbinate. mbinri prin ncleiere. Piesele se mbin prin ncleierea lor cu adezivi rezisteni la ap i solicitri. Dup locul de executare, mbinrile pot fi executate n ateliere sau pe antiere. Ele pot fi executate n variant demontabil sau n variant nedemontabil (fix).
2

In cazul executrii imbinarilor din lemn, trebuie respectate cteva condiii, dup cum urmeaz; - slbirea seciunii prin chertare (tiere), baterea cuielor, fixarea uruburilor sau a altor accesorii trebuie s fie minim, pentru a se asigura rezistenta necesar; - mbinarea trebuie s fie uor de executat i de ntreinut; -mbinrile vor fi astfel executate (mai ales n cazul solidarizrilor), nct s se evite efectele defavorabile ale umflrii i contragerii lemnului (Atenie la orientarea fibrelor!); - este important ca mbinrile s nu faciliteze apariia mucegaiului (s nu permit stagnarea apei i s nu mpiedice aerisirea); n locurile expuse umezelii, se prevd guri pentru scurgerea apei, care permit i aerisirea sau uscarea natural a pieselor mbinate; - trebuie s se menin n nod axialitatea eforturilor din bare (n caz contrar, apar forfecri); - se vor folosi numai mbinri de acelai tip pentru transmiterea aceluiai efort; - suprafeele de contact mbinate trebuie s fie netede; - nndirea pieselor verticale nu va depi o treime din lungimea total a piesei, executndu-se la partea superioar a acesteia; - nndirea pieselor orizontale sau oblice trebuie s fie executat n apropierea unui reazem; - elementele de strngere a accesoriilor se vor monta n locuri vizibile i accesibile, pentru a putea fi revizuite periodic, evitndu-se slbirea mbinrilor ca urmare a contraciilor lemnului; - lemnul nu trebuie s aib umiditate prea mare la montarea n construcie, deoarece prin uscare se contrage i scade rezistena mbinrilor; La construciile din lemn importante, detaliile de execuie (dimensiunile de tiere la chertri, mrimea ecliselor, numrul i dimensiunile cuielor, buloanelor i penelor etc.) trebuie s fie date n proiect, fiind rezultatul unor calcule de rezistent. Principalele tipuri de cepuri: cep drept; cep drept cu umeri rotungiti; cep drept aplicat; cep rotund aplicat; cep rotund aplicat si intreg; cep patrat; cep coada de rindunica; cep intreg-dea intregul cu piesa; cep aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material; cep rotund (lungimea cepului Lc fiind aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza =0,30,4g; lungimea scobiturii Ls aproximativ 1112mm. Imbinari de timplarie-inadiri si incheieturi. Imbinare este asamblarea rigida a elementelor component ale unui sistem tehnic. Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi: nedemontabile, fara accesorii, incleiate; -demontabile, consolidate cu accesorii. Dupa forma suprafetelor imbinarii sunt: 1)imbinari la 900; 2)imbinari la 450; 3)imbinari in lungime. Inadirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii uniforme a eforturilor in toate elementele componente ale structurii; 3.Sisteme de construcie a mobilei. Mobila se poate executa n dou sisteme de construcie: din cutii i din cadre de lemn (schelete). Sistemul de construcie a mobilei din cutii. Cutia este un corp geometric regulat, format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construit din panouri sau din rame placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau din plci celulare i se pot furnirui.

Canturile panourilor se protejeaz cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din materiale plastice sau din metal.Panourile pline se pot asambla prin mbinarea directa sau prin mbinarea bordurilor ,ale-zenelor i a profilelor.Un exemplu de mobilier din panouri pline este dulapul (fig. ), care se poate executa n construcie fix sau demontabi-l. Principalele panouri ale unui dulap snt uile 1, pereii laterali 2, 3 i interiori 4, panoul spate 5, tavan 6 i fund 7. Pentru ui se folosesc plci din panel sau din PAL, n grosime de 16 i 19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de protecie. Pereii laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc cutia mobilei, care se sprijin pe un cadru 8 cu patru picioare 9. Pereilor laterali li se aplic borduri pe canturile din fa i dinspate. Montarea acestor perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate i cu uruburi demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei laterali snt furniruite pe o parte sau pe ambele fee, n funcie de condiiile calitative solicitate de produsul finit. Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi metalice n faltul pereilor tavanului i al soclului. Tavanul i fundul se pot executa din panouri PAL sau din rame placate.Dulapul cu o astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame avnd longeroanele i traversele de cherestea i rinoase placate pe ambele fee cu PFL melaminat sau emailat. Placa inferioar se execut sub form de panou de PAL sau ram din cherestea placat pe faa interioar cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faa superioar cu PFL emailat. Compartimentarea interioar se face prin sertare 10 i prin polie 11.Toate canturile panourilor se protejeaz cu fii din furnir, din HDS sau din PCV.Asamblarea prilor componente ale dulapului se face cu cepuri rotunde aplicate, cu uruburi metalice i cu uruburi demontabile. Sistemul de construcie din cadre de lemn (schelet). Acest sistem se ntrebuineaz la construcia scaunelor, a fotoliilor, a canapelelor, a meselor etc.Cadrele se pot executa din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul tmplresc folosete repere simple i repere complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor snt: picioarele din fa i din spate, legturile picioarelor, sptarul i ezutul.ezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau poate fi tapiat.Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de legtur, prin uruburi metalice pentru lemn sau uruburi cu piuli.Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obinute din lemn prin ncleiere i presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele tehnice, placajele subiri, plcile din achii de lemn, hrtia melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn etc.Din categoria produselor integral stratificat-mulate fac parte scaunele. Reperele stratificate-mulate snt folosite n prezent deoarece realizeaz produse estetice, economice, rezistente i permit organizarea produciei n flux.Mobila curbat aparine mobilei pe schelet, ns reperele componente au forme curbe obinute prin plastifierea i prin curbarea lemnului.

4.Clasificarea si proprietatile adezivilor. Procesul tehnologic de incleere. Metodele de aplicare a adezivilor. Adezivi - un produs kimic de natura organica sau anorganica capabila de a realiza legaturi rezistente intre 2 piese. Clasificarea adezivilor. 1. Dupa provenienta si natura materiei prime utilizate la prepararea adezivului naturali (animali si vegetali); minerali; sintetici(de polimerizare, policondensare, poliaditie si elastomeri). Adezivi animali - se obtin prin fierberea cu apa a diferitelor deseuri animalice. (cleiurile de glutina, de peste, de cazeina, albumina si de singe). Sunt sub forma de placi granule paiete perle etc. Adezivi vegetali : cleiurile de amidon(din cartofi sau cereale), celuloza si albumina vegetala. Adezivi de polimerizare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor molecule identice fara a elimina nici un produs secundar de reactie. (adez. polivenilici, celulozici, acrilici si pilistirenici). Imbinarile cu acest adeziv sunt termoplastice, sunt influentate de actiunea apei si a solventilor organic. Adezivi de policondensare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor molecule cu structura kimica diferita. (ureo, melamino, fenol si rezorcin-formaldehidici). Imbinarile cu acesta sunt termorigide si prezinta rezistente mai bune la actiunea apei si solventilor organici. Adezivi de poliaditie - unirea sub forma de macromolecule a unor molecule cu o structura chimica diferita fara eliminarea unor produse secundare de reactie. Fac parte adezivii epoxidici si poliuretanici. Asigura imbinari deosebit de rezistente. Pe baza de elastomeri - materiale care au o deformatie elastica mare. Se optin din cauciuc si diversi derivati ai acestuia in solutie sau in amestec cu alte materiale. 2. Dupa durabilitatea pelicolei intarite fata de agentii atmosferici : Adezivi rezistenti la intemperii si climat tropical, deosebiti de rezistenti la actiunea apei si la actiunea microorganismelor. Adezivi fenol, rezorcino si melamino-formaldehidici. Rezistenti la umiditate si intemperii in timp limitat. Adezivi reofarmaldehidici. Cu rezistenta limitata la actiunea apei si a microorganizmelor. Cleiurile de albumina vegetala si animala, de cazeina. Adezivi de interior care nu sunt rezistenti la actiunea apei si microorganismelor. Adezivi naturali, sintetici pe baza de dispersii, de poliacetat de vinil(PVA). 3.In functie de proprietatile fizice specifice : Dupa starea de agregare fizica Fluizi sub forma de solutii, dispersii emulsii; Solizi sub forma de granule, folii prafuri; Dupa comportarea adezivului : Termoplasti sau reversibili - se inmoaie la cresterea t si se intareste la scaderea acesteia (adezivi animali, pe baza de glutina si cei sintetici de polimerizare); Termorigizi sau ireversibili - se inmoaie la cresterea t in prima faza, apoi se intaresc, la incalzirea ulterioara filmul solid ramine rigid (naturali, de cazeina si sintetici de policondensare si poliaditie) 4. Dupa modul de intarire: Prin racire (cleiurile de glutina si adezivi de topire); Prin incalzirea solutiei simple de adezivi fara adaos de intaritori (ad fenolformaldehidici). Prin reactii chimice la cald sau la rece (cleiurile de cazeina, sintetici cu adaos de intaritor); Prin evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului (cleiuri de amidon, de nitroceluloza, poliacetat de vinil) Proprietatile si caracteristicile adezivului : Pentru obtinerea unei incleieri bune a pieselor din lemn cu ajutorul adezivilor este necesar ca acestea sa aiba o coeziune mai mare decit efortul mecanic de rupere a lemnului. Cind doua piese incleiate se rup, planul de rupere apare : 1. fie la separatia dintre adeziv si una din piese, 2. fie in stratul de adeziv sau 3. stratul de lemn. In primul caz dispare adeziunea dintre adeziv si suprafata lemnului (descleerea). In al doilea caz - fortele de adeziune dintre adeziv si lemn sunt superioare fortelor de legatura intermoleculare ale adezivului care definesc coeziunea adezivului. In cazul 3, adeziunea fata de lemn si coeziunea adezivului sunt superioare rezistentei lemnului utilizat. Curgerea - este influentata de cresterea temperaturii. Adezivii care au o buna adeziune si coeziune, dar au o curgere mare au un domeniu de utilizare mai restrins. Apa exercita un efect distructiv asupra adezivului (la contactul dintre filmul de adeziv si lemn). Apa calda are un efect distructiv mai pronuntat datorita penetratiei mai rapide a apei in stratul de adeziv, iar moleculele de adeziv se dilata. Influenta agentilor kimici este aceiasi cu a apei si de cele mai multe ori este
5

mai pronuntata. O caracteristica importanta a adezivilor sintetici este pH-ul si continutul in solventi care se pun in libertate in timpul utilizarii. pH-ul adezivului arata caracterul acid bazic sau neutru si se determina cu ajutorul hirtiei indicator sau cu pH-metrul. Adezivii pot fi sub forma likida, solida, viscoasa, pasta, sau sub forma de pulbere cu o culoare de la incolor pina la alb sau cafeniu. Au un miros caracteristic. Densitatea adezivului - se foloseste numai pentru calculele de proiectare a instalatiilor de depozitare si transport si pentru calculul consumului specific. Viscozitatea adezivului se determina cu ajutorul viscozimetrului, a cupei cu orificiul calibrat si alte aparate in functie de viscozitatea adezivului. Concentratia adezivului - se determina la adezivii sub forma de solutii dispersii sau emulsii. Se determina prin uscarea la o anumita temperatura pina la greutatea constanta a unei cantitati de adeziv precis determinata. Durata de gelifiere - se determina in conditii apropiate celei de utilizare - durata timpului de mentinere in stare fluida cu sau fara adaugare de intaritor pina ajunge in stare de gel. Durata de utilizare - intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este pregatit pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este utilizabil. Durata de pastrare - de la fabricatie si pina la momentul in care nu mai poate fi utilizat. Este influentat de temperatura si umiditatea spatiului de depozitare. Rezistenta mecanica a imbinarii - depinde de fortele de legatura interne dintre moleculele adezivului si fortele de legatura dintre stratul de adeziv si suprafata pieselor ce urmeaza a fi ansamblate. Verificarea rezistentei mecanice a adezivilor utilizati se realizeaza prin determinarea rezistentei prin rupere la forfecare. In cazul in care epruvetele expuse acestei determinari prezinta rupturi in lemn la valori de peste 8Mpa inseamna ca adeziunea si coeziunea adezivului sunt corespunzatoare. Rupturile in straturile de adeziv nu se admit. Principalele moduri de solicitare a imbinarilor inafara de tractiunea prin forfecare sunt si tractiunea simpla si jupuila. Faza deskisa - la adezivii obtinuti prin reactii de policondensare au faza deschisa foarte deschisa 1-2min. La acest tip de adeziv imbinarea nu mai poate fi realizata daca de la aplicarea adezivului pina la introducerea in presa se depaseste timpul corespunzator fazei deskise. La adezivii polivinilici si la toti adezivii optinuti prin reactii de polimerizare faza desckisa este mai lunga 10-15min - timp in care se evapora o parte din apa continuta in adeziv fara ca reactiile de intarire sa inceapa. Respectarea fazei deskise conduce la o buna rezistenta a incleerii cit si la scurtarea timpului de mentinere in presa. Procesul de incleere a lemnului cuprinde 3 operatii bine distincte : 1.pregatirea solutiei de clei, 2.aplicarea solutiei, 3.incleerea. Operatia de trecere a cleiului comercial in solutie se numeste pregatirea solutiei de clei care se face dupa o anumita reteta. Intervalul de timp necesar pentru pregatirea solutiei de clei-durata de pregatire. Prin utilizarea filmelor de clei se ivita faza de pregatire a solutiei de clei. Concomitent cu pregatirea solutiei de adeziv are loc si pregatirea suprafetei lemnului operatie care consta in rindeluirea, dintarea si stergerea de praf a acesteia. Operatia prin care solutia de adeziv intra in contact direct cu suprafata lemnului poarta numele de aplicarea solutiei de adeziv. In intervalul de timp cuprinsintre aplicare si faza urmatoare a procesului de incleere, presare se numeste durata perioadei de impregnare. Aceasta se compune din doua faze : Faza deschisa-din momentul aplicarii solutiei si pina in momentul imbinarii celor doua suprafete lemnoase, tragerea cleiului in fire ,Faza inchisa-din momentul imbinarii si pina la momentul aplicarii presiunii sau caldurii. Presarea are un triplu scop : fixarea; mularea si incleierea. Presarea poate fi la rece si la cald. Durata de presare depinde de proprietatile adezivului, ale lemnului precum si de conditiile de presare.Conditionarea are un scop dublu: desavirsirea in timp a prizei adezivului si climatizarea pieselor pina la unitatea corespunzatoare; folosirea ulterioara a acestora pentru ekilibrarea completa a eforturilor interioare. Metodele de aplicare : Amestecarea cu material lemnos in suspensie apoasa - este folosita si la fabricarea PFL, materialul lemnos prezentinduse ca o pasta. Prin pulverizare - se
6

face aproape in exclusivitate in industria de fabricare a PAL. Adezivul adus la o viscozitate corespunzatoare prin diluare cu apa este pompat prin duze de pulverizare si este dispersat cu ajutorul aerului comprimat peste aschiile de lemn. Cu ajutorul masinilor de aplicat cu valturi se face pe suprafete plane folosind adezivi cu viscozitate ridicata. Utilizat in industria placajelor si mobilei. Consta in aplicarea unui film continuu de adeziv pe suprafete care urmeaza sa se inclee cu ajutorul unor valturi. Prin turnare-consta in turnarea unui film continuu printro fanta cu deschiderea reglabila, peste materialul lemnos, care este trecut cu o viteza constanta pe sub filmul de adeziv. Cu rola-consta in aplicarea unui film de adeziv cu ajutorul unei role din material plastic. Cu pompa sau cu pistolul-consta in umplerea unui recipient care are un pistol actionat manual sau cu aer comprimat care impinge adezivul din recipient printrun orificiu prelungit eventual cu o teava. Este folosita la aplicarea adezivului cu o viscozitate mare. Se foloseste pentru ansamblari in constructii de lemn si etansari. Metoda cu recipientul din material plastic-recipient cu capacitatea de 0,5-1 litru prevazut cu un dop care are un tub prelungitor. Modul de pregatire 1. Omogenizarea- manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul pompelor. 2. Aducerea adezivului la temperature de aplicare-o conditie importanta care trebuie respectata pentru obtinerea unor bune rezultate. temperatura mai coborita-mareste mult viscozitatea. temperatura foarte coborita pot trece in stare cristalina. temperatura mai ridicata-reduc viscozitatea si dau filme subtiri cu intreruperi,incleiere cu defecte. 3. Diluarea cu apa sau solvent organici: - la pregatirea adezivilor inainte de utilizare (amestecare) Adeziv: corp (mater.de baza) -solvent sau H2O -materiale adaugatoare (subsante solide sau lichide -reduc consumul de adeziv sau corecteaza unele proprietati). Adaugarea intaritorului se face sub forma de pulbere sau dizolvat imediat inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului necesarului imediat). 4. Spumarea -utilizarea limitata -inglobarea de bule fine de aer in masa adezivului. 5. Amestecarea adezivului cu material lemons- fabricarea PFL,PAL.

5.Bazele aschierii lemnului. Elementele cutitului. Unghiurile de aschiere. Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn a pieselor de dimensiuni si forme necesare. In procesul aschierii cutitul in forma de pana patrunde in lemn sectioneaza fibrele si distrugind legatura dintre acestea, separa de la lemn o anumita portiune-aschie. Aschierea poate fi si fara aschii-la repararea furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina. Pentru a obtine calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie minime si productivitate maxima trebuie de ales correct conditiile de aschiere. Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului sunt folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1.cu un tais (cutite); 2.cu citeva taisuri (freze); 3.cu mai multe taisuri (ferestraie); Elementele cutitului fata de degajare (a,b,d,f) -este situata din partea aschiei care se degaja; 2. fata de asezare(a,c,e,f); 3. doua fete laterale (a,b,c) si (d,e,f); Fetele formeaza muchii: 1. muchia din fata-taisul principal (muchia taietoare a cutitului) af=abdf+acef; 2. muchia secundara lateral (a,b)si (f,d) daca latimea cutitului este mai mica decit a materialului: (a,b) si (f,d) muchii laterale din fata; 3. (a,c) si (f,e) muchii laterale din spate; Din punct de vedere al procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc urmatoarele suprafete: 1)suprafata de prelucrat- de pe care se indeparteaza un strat de lemn degajat sub forma unei aschii (miscarea de translatie a cutitului) sau de mai multe aschii (miscarea de rotatie a cutitului); 2)surafata prelucrata-obtinuta dupa separarea aschiei; 3)suprafata de aschiereformata de muchia taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de translatie suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid.In procesul miscarii de rotatie suprafata de
7

aschiere este intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat si cea prelucrata pot fi rectilinii; 4)Planul care este tangent la suprafata de aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se numeste planul de aschiere; Unghiurile de aschiere: 1-unghiul de ascutire- -dintre fetele de degajare si asezare a cutitului; 2-unghiul de aschiere--format de fata de degajare a cutitului si suprafata prelucrata; 3unghiul de degajare- -fata de degajare si planul perpendicular pe planul de aschiere; 4-unghi de asezare dintre fata de asezare si planul de aschiere(); 6.Felurile de aschiere. Miscarea de aschiere si avansurile. Viteza de askiere la miscarea de rotatie si rectilinie a sculei aschietoate In functie de directia de deplasare a cutitului fata de orientarea fibrelor lemnoase se deosebesc 3 feluri principale de aschiere: frontala; longitudinal; transversala. 1-Aschierea frontala- planul de aschiere este orientat perpendicular pe fibre; aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba coeziune(legatura)intre ele sau fara nici o legatura. 2-Aschiere longitudinala-directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor-aschiile au forma unei panglici subtiri care uneori se fringe desfacindu-se in bucati. 3-Aschierea transversala-deplasarea cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora elementele aschiilor au o legatura slaba. In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimaltransversala. Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform. 1.Aschierea deschisa. Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se formeaza o suprafata de aschiere, aschia se degaja de pe intreaga suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare. 2.Aschiere inchisa- daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere. 1)fundul ulucului o suprafata de aschiere; 2) peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn, cutitul slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o crapatura, daca aceasta crapatura are o lungime mare, aschia degajindu-se genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati. Pentru a preveni formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului a unor rigle de sprijinire (bare de presiune) apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor si pe arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii. Miscarea de aschiere si avansurile. Miscarea de aschiere- deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se noteaza cu v(m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(*D*n)/(60*1000) (m/s); D-diametrul
8

circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=l/t (m/s); l-calea parcursa de cutit la degajarea aschiilor; ttimpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza acestei miscari-viteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; z-numarul de dinti; Uz-avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere. Sunt masini(de taiat furnir) cind scula aschietoare deplasindu-se intr-o directive (de lucru) degaja aschia iar in alta directie (mers in gol) revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare (rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare. Avansul la o rotatie a sculei se masoara in mm si se noteaza prin (U0 = U*1000)/n. Avansul pe un dinte al sculei aschietoare Uz = (U*1000)/(z*n); pentru ferestraul panglica : Uz = (u*t)/ 60*v; unde U - viteza de avans; z - numarul de dinti; n- turatia sculei aschietoare. tpasul dintilor; v-viteza de aschiere. 7. Discuri de ferestraie circulare. Elemente constructive ale discurilor. Alegera discului si stabilirea regimului de taiere. Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in prelucrarea mecanic a lemnului, utilizndu-se la debitare pentru operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i la fasonare pentru operaii de tiere la dimensiuni nominale. Discurile circulare sunt scule care au forma unui disc cu diametru cuprins intre 200-1000mm avind partea taietoare sub forma de dinti dispusi pe periferia discului. Din punct de vedere constructiv, discurile circulare se caracterizeaz prin grosimea corpului, prin diametrul exterior i diametrul gurii de fixare (alezaj-mai mare decit diametrul arborelui cu 0.1-0.2mm) i prin forma, n seciune transversal, a capului i corpului. Taierea cu discurile circulare este caracterizata de viteza de taiere care este viteza periferica a taisului dintilor si se calculeaza cu : v= (pi Dn)/(60*1000). Dupa natura materialului din care se fabrica discurile circulare se pot executa din : otel carbon de scule sau otel aliat, sau cu dinti placati cu placate dure. Tipuri constructive de discuri: discuri plane, sau discuri de egal grosime pe toat seciunea corpului se face ceaprazuirea dintilor (0.40.8 decit grosimea discului); discuri circulare armate cu carburi metalice : discuri conice, cu seciunea corpului variabil, mai mare la centru i mai mic ctre cap, pentru operatii de spintecare asigurind o grosime a taieturii de la 22.5mm. se folosesc la debitarea cherestelei de grosime mica; discuri biconice; discuri ngustate, la care corpul este mai ngust dect capul. Felul i forma danturii discurilor circulare variaz n funcie de felurile tierii lemnului. Calitatea superioara a suprafetei prelucrate. Se foloseste la debitarea long si trans, formatizarea placilor furniruite si retezarea la dimensiuni finale. Discurile circulare pentru tierea lemnului n direcie longitudinal au dantura diferit fa de acelea pentru tiere transversal (fig. 58).

Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare snt indicate n fig. 58, i anume: unghiul de degajare , unghiul de ascuire , unghiul de aezare , unghiul de tiere =+; Unghiul de degajare este unghiul dintre faa de degajare i planul perpendicular pe planul de tiere principal. Unghiul de ascuire este format de faa de degajare i faa de aezare. Unghiul de aezare este unghiul dintre faa de aezare i planul de tiere, acesta din urm fiind planul ce trece prin ti i este tangent la suprafaa de tiere. Forma dinilor prezint particulariti constructive diferite. Astfel, profilul I, cu dini triunghiulari nclinai, are proiecia suprafeei de aezare rectilinie, profilul II, cu dini cu ceaf, are o proiecie n linie frnt, iar profilul III, cu dini boltii, are o direcie curbiiinie; profilul IV: cu dini triunghiulari drepi, prezint proiecia suprafeei de aezare simetric cu aceea de degajare fa de planul discului, care trece prin centrul discului i ti, n timp ce profilurile V i VI au o aezare asimetric. Unghiul de tiere este cuprins ntre suprafaa de degajare i planul de tiere principal. Suma unghiurilor de degajare, de aezare i de ascuire este totdeauna egal cu 90". La discurile pentru tierea longitudinal a lemnului, profil I, II, III, unghiul de degajare are valoare pozitiv, iar unghiul de tiere este mai mic de 90, n schimb la discurile pentru tierea transversal, unghiul de degajare poate fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare negativ, in timp ce unghiul de tiere poate fi mai mare de 90, i anume la profilurile IV, V, VI Fiecare dinte are un ti principal i dou tiuri secundare. Spaiul liber dintre doi dini nvecinai reprezint golul dintelui. Linia care unete vrfurile dinilor se numete linia virfurilor, iar aceea care unete fundurile lor se numete linia fundurilor. Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele, reprezentnd dou cercuri concentrice. La micorarea nlimii dinilor, se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce nu este de dorit, ndeosebi la debitarea cherestelei de grosime mare i cu avansuri mari pe dinte. Rezistena la uzur a tiului dinilor este determinat de calitatea oelului i de valorile unghiulare, care depind de materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul care se debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de regimurile de tiere alese i altele. Pentru debitarea longitudinal a lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu dantura din fig. 58. La un astfel de profil al dinilor, unghiul de degajare nu poate fi mrit peste 20-25, pentru a nu slbi vrfurile dinilor, iar la un unghi de aezare mare, forele de tiere acioneaz defavorabil asupra vrfului dintelui. Cele mai bune rezultate la tierea n lungime a lemnului se obin la profilurile II i III ale dinilor, iar la tierea transversal, la profilul VI. Micorarea
10

numrului de dini la discurile circulare, provoac reducerea cheltuielilor de energie i a forelor de tiere, n acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete pericolul de recul, de azvrlire a materialului debitat. Snt cunoscute mai multe construcii de discuri circulare plane cu numr redus de dini, totui principiul lor de funcionare este unul i acelai. In vederea mririi rezistenei la tiere a dinilor discurilor circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de plcue din carburi metalice pe feele de degajare ale dinilor. La baza produciei circularelor armate cu plcue din carburi metalice a stat reducerea numrului de dini i mrirea vitezelor de tiere. Plcuele din carburi metalice se aplic frontal la pnzele pentru debitare longitudinal sau lateral i pentru debitarea transversal. Formele i dimensiunile plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i transversal a lemnului nu snt identice i snt determinate de forma i valorile unghiulare ale dinilor. Alegerea discurilor si stabilirea regimului de taiere. In conditii concrete de debitare trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea consumului de putere, micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai stabile in lucru, dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce usureaza si indreptarea ferestraielor. Diametru minim poate fi calculate: 1. Cu arboreal de ferestrau asezat in partea de josDmin = 2(H+C+10); cu arboreal in partea de sus- Dmin = 2(H+r+5). H-grosimea materialului de debitare; C-distanta minim de la suprafata de lucru la axa arborelui de ferestrau; r-raza saibelor (df = 5-6 radical din D pentru un singur disc; si df=6-9 radical D pentru mai multe discuri. 5 si 10 =marimea cu care discul depaseste grosimea materialului. La alegerea Dmin se ea in consideratie ascutirea repetata (D=Dmin+2delta, delta-rezerva la ascutirea repetata =25-50mm). Grosimea discului determina stabilitatea discului si este legata de D : B=(0.08-0.12)*radical D. numarul dintilor: z=(U*1000)/(Uz*n). inaltimea dintilor h= (0.45-0.5)*t, t-pasul. Fixarea discurilor pe arbore se face cu 2 flanse si cu o piulita cu sensul de stringere pe axul filetat invers sensului de rotatie a discului. Montarea discului se va face cu respectarea unor conditii : 1. Discul va fi perpendicular pe axul port scula; 2. Flansele de fixare vor presa discul pe toata suprafata; 3. Sa fie correct reglat in raport cu pozitia mesei si grosimea materialului de prelucrat. Cerintele fata de discurile circulare : 1. Sa fie indreptat, partea central trebuie sa fie ceva mai slabita prin lovituri cu ciocanu aplicate pe ambele parti ale discului asezat pe nicovala (d de la 250 in sus); 2. Ceaprazuirea dintilor; 3. Ascutirea corecta si bine a dintilor. 4. Ferestraiele care nu au un dinte sunt rebutate. 8. Cutite de rindeluit si frezat longitudinal. Pregatirea cutitelor de lucru. Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea prin aschiere a pieselor din lemn prin rindeluirea plana rindeluirea la grosime pe canturi prin strungire, razuire, daltuire, taiere plana a furnirelor. Actionarea cutitului care produce aschierea asupra piesei de prelucrat se manifesta prin: 1. adincirea cutitului in materialul lemons al piesei de prelucrat; 2. ingrosarea stratului devenit aschie; 3. incovoierea si evacuarea aschiei; Toate aceste aspect ale procesului de aschiere se produc datorita miscarii relative a cutitului fata de piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului este mai superioara. Aschiile apar ca un efort al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de taisul
11

cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc cutite plane: 1. Cutite subtiri (masina de indreptat, crearea unei suprafete plane; grosimea 3mm b2540mm; L-max aproximativ 1610mm (min 310mm). Obtinute din otel aliat, oteluri special =30-320 pentru specii moi =35-400 specii tari. Valoarea latimii cutitelor se poate determina in functie de diametrul arborelui pe care se monteaza si de numarul lacasurilor pentru cutite B=0,3*D cind z=2 sau 4 locasuri; B=0,2*D cind z=6 locasuri cu aproximatie. 2. Cutite groase (masina de rindeluit la grosime) cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu suruburi in arboreal port cutit, care trebuie sa fie identice ca forma si dimensiuni la acelasi cutit si asezate perfect simetrice fata de mijlocul cutitului. C-grosimea-10mm; Blatimea-80,90,100,110,120,125mm; L-310 aprox. 910mm; -40+-20 se executa din otel carbon de scule sau oteluri aliate. Pregatirea cutitelor de lucru. 1. cutitele trebuie sa fie bine ascutite si echilibrate; 2. nu se permit destratificari, goluri, stirburi bavuri si urme de coroziune. 3. la cutitele subtiri se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la cele groase pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la liniaritate nu trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea acestuia. 4. Cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate trebuie sa se afle la aceeasi distant de la capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca ambele jumatati ale fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea aceeasi masa. Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se verifica prin cintarire pe cintare de echilibrare. 5. Suruburile, penele si alte elemente ale arborilor port cutit care intra in garniture trebuie sa aiba si ele respective aceeasi masa; 6. Daca in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e necesar sa se restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru verificarea echilibrarii; 7. Instalarea si fixarea cutitelor pe arboreal port-scula; Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt: cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore; muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75-1mm; taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu aceeasi raza; arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati dinamic:in caz contrar se produc vibratii la prelucrare.

12

Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in arboreal portscula se folosesc diferite dispositive si anume: 1. cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind rigla pe masa din spate: prin rotirea capului port-scula trebuie ca virful cutitelor sa fie tangent la suprafata inferioara a riglei. Rigla se deplaseaza in minimum 3 puncte pe lungimea cutitului (0,3; 0,80,15mm); 2. cu dispozitiv cu ceas cu cadru; 3. cu dispozitiv cu electromagneti(instalarea rapida a cutitelor); pentru verificarea pozitiei cutitelor pe capetele port-cutit in afara masinii este folosit un sablon. se aseaza direct pe capul port-cutit, surubul se roteste pina cind intra in contact cu cutitul si se fixeaza cu contrapiulita, apoi sablonul se deplaseaza pe capatul opus al cutitului si se verifica.Verificind pozitia muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore. Buloanele trebuie insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre margini. Fixind cutitele se concteaza masina si cind arboreal a dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza, suruburile se string inca odata cu cheia si dupa examinarea cutitelor masina poate fi considerata gata de functionare. 9. Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice. Utilajul folosit Furnirele estetice sunt foi subtiri de lemn cu aspect decorativ avind grosimea de la 0,41mm, obtinute prin taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite specii. Clasificarea: - 1. dupa aspectul furnirului :a) furnir tangential- debitat in plan tangential la inelele anuale; b) furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpendicular sau aproape perpend. pe inelele anuale. 2. dupa defectele naturale: defecte de prelucrare si dimensiuni si calitatea I, II, III. Furnirele estetice se produc in grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00mm; lungimi-60; 100; 120; 165mm; latimea8;14mm; Procesul tehnologic: 1.sectionarea bustenilor; 2.fasonarea bustenilor; 3.tratarea termica a prismelor; 4.cojirea prismelor; 5.taierea plana a furnirelor; 6.uscarea furnirelor; 7.uscarea si sortarea; 8.depozitarea, ambalarea si expedierea furnirelor; 1.Sectionarea bustenilor-taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de deschiderea masinilor de taiat plan orizontal (2,6;3,3;4m), elimininduse si defectele neadmise (corogire, rasucire, crapaturi etc) 2.Fasonarea- taierea in lung a bustenilor pentru obtinerea unei anumitor forme a acestora, sverturi sau segmenti(ferestraie panglica orizontale); prin fasonare se optin fete plane care asigura stabilitatea busteanului pe masa masinii de taiat plana. Fata de directiile fibrelor, taierea in lung poate fi tangential, radial si semiradiala.
13

3.Tratarea termica a prismelor-se urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton. Timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni, etc. 4.Cojirea prismelor- pentru a evita degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu cutitoaie sau mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere); 5.Taierea plana- consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi subtiri. Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de intoarcere a saniei port cutite. Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de presare asupra furnirului, unghiul optimal de instalare a barei fata de cutit =420.Marimea presiunii a barei depinde de specia lemnului si grosimea furnirului. Marimea presiunii se caracterizeaza cu marimea de presare a aschiei: delta= (h-h fantei)/h *100%; h-grosimea furnirului. Pentru optinerea furnirelor cu suprafata netede, cutitele se fixeaza subt un unghi de 5-12grade fata de prizma. 6.Usacarea furnirului. Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a le aduce la umiditatea (W) corespunzatoare utilizarii (W=15%) prevenind astfel atacul de mucegai si decorarile, ca urmare se poate face pe cale naturala, in camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de uscare. Uscarea artificiala se face prin trecerea furnirului dea lungul uscatorului sub influienta de aer cald, cel mai utilizat este cel cu duze cu transportor pe banda (aerul este suflat din duze aproape perpend. pe furnir). In cazul necorespunderii regimului de lucru pot aparea defecte ca:-ondularea furnirului;-craparea la capete sau uscarea neuniforma a acesuia. 7.Taierea si sortarea furnirului. Taierea este operatia de indreptare a canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si de prelucrare, neadmise de STAS. La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte suprafete cit mai mari si pierderi cit mai mici.
14

Operatia se executa cu foarfeca ghilotina. Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de cinepa in numar de 12,24,32; 8. Depozitarea, ambalarea si expedierea furnirului. Se depoziteaza in incaperi uscate in stive continind furnir din aceeasi specie, grosime si clase de calitate. Furnirul estetic se livreaza deobicei neambalate. Expedierea furnirului se face cu transportorul care trebuie sa fie uscat, curat. 10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice. Utilajul folosit. Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu grosimea de 0,3-4 mm, obinute prin derulare centric, folosite la fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, ambalajelor, produselor mulate i la acoperirea diferitelor plci pe baz de lemn. se clasific n: furnire de rinoase, fag, stejar, mesteacn, anin, plop, tei, -pentru placaj. furnire de fag, stejar, tei -pentru panel; furnire de fag pentru lemn stratificat i PAL extrudat. n funcie de defectele naturale i de prelucrare, se clasific n patru clase de calitate: A, B, C i D. Cele mai uzuale grosimi ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele tehnice snt: - s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa; - s nu prezinte crpturi mari, asperiti i ondulaii pronunate. - Umiditatea fiilor i foilor de furnire tehnice trebuie s fie de 10-12% - Depozitarea furnirelor tehnice se face n ncperi nchise, stivuite pe platforme sau palete, dup specie, calitate i dimensiuni. Furnirele tehnice se transport cu mijloace de transport curate, uscate i acoperite sau n conteinere. Procesul tehnologic a furnirelor tehnice: 1.Tratarea termica a bustenilor; 2.Sortarea bustenilor; 3.Cojirea bustenilor; 4.Derularea; 5.Croirea; 6.Uscarea; 7.Sortarea; 8.Frezarea fisiilor de furnir; 9.Imbinarea fisiilor de furnir: a)fisii; b)foi intregi fara defecte; c)foi intregi cu defecte; 9.1 repararea furnirului; 10Sortarea pe clase: A; B; C; D. 1.Tratarea termica a bustenilor: temp 30-700; se urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton. Timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni, etc. 2.Sectionarea bustenilor: prin sectionarea bustenilor se obtin butucii in
15

lungimi corespunzatoare dimensiunilor produselor (placaj, panel, lemn stratificat) Lungimea bustenilor 2,35; 2,6; 2,2; 1,45; 3.Cojirea butucului. pentru a evita degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu cutitoaie sau mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere); 4.Derularea furnirelor: operatia de derulare se executa la derular si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se realizeaza prin rotirea butucului 1 in jurul axei sale, in fata unui cutit 4 care se avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu grosimea furnirului, la fiecare rotatie a butucului. Procesul derularii furnirelor decurge astfel : butucul este adus si centrat intre rozetele de stringere ale derulorului si se comanda stringerea acestora, se curate butucul de impuritati cu ajutorul unei perii de sirma si se fixeaza distant dintre bara de presiune 3 si cutit 4 in functie de grosimea furnirului. Se comanda miscarea de rotatie a butucului incepind astfel procesul de derulare. Din derulor rezulta : fisii neutilizabile, utilizabile, covor continuu de furnir si o rola. Rotatia butucului este miscarea de aschiere, iar miscarea cutitului- miscarea de avans. Viteza de aschiere v= (*D*n) / (60*1000);n-rotatia butucului intro min, D-diametru butucului in momentul dat. v- nu este constanta, se micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al butucului. (d a rolei va fi egala cu d a rozetei). v optim =1-3m/s; viteza de avans U=(h*n)/1000; h-grosimea furnirului derulat; n-numarul de rotatii a busteanului; Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de presiune. Se recomanda ca bara de presiune sa actioneze de la inceputul derularii pentru optinerea furnirelor cu o grosime uniforma, kiar la primele rotatii ale butucului. 5.Croirea furnirelor tehnice- covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni : foi de furnir longitudinale 2080/1470; 2280/1440 (cu supradimensiuni pentru taierea la format a produselor plus adios la contragere a furnirelor perpendicular pe directia fibrelor). Foi de furnir transversal : 1330/2200; 1330/2530. Furnirele pot fi croite si umede si uscate. Exista 2 metode de croire : 1. Dupa derulor se instaleaza un transportor sau mese; 2. Covorul de furnir dupa derulare este infasurat pe bobine care se aduc la foarfecele de croit. Viteza de croire la foarfeca -1.4m/s 6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei din furnir pina la W final 6-10%, pentru a putea evita degradarea si pentru a putea fi prelucrat. Regimul de uscare, parametrii (temp si durata de trecere), se aleg in functie de umiditate, specie si grosimea furnirului. Uscarea se petrece in mers continuu. Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele foilor; 2) crapaturi la mijloc; 3) ondularea marginilor; 4) imprimari; 5) umiditatea neuniforma; 6) zone de umiditate diferite pe suprafata; 7) sortarea furnirelor dupa cele 4 clase: Repararea defectelor, imbinarea fisiilor de furnire inguste, sortarea pe clase in functie de frecventa si marimea defectelor precum si in functie de numarul si marimea peticilor aplicate se clasifica A,B,C,D.

11.Procesul tehnologic de fabricare a pacajelor. Schema functionala a presei hidraulice. Placajul este o plac obinut prin ncleierea unui numr impar de furnire, cu fibrele orientate sub un anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip de placaj fiind cel cu straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90, numit placaj normal. Placajele se clasific dup mai multe criterii:dup direcia fibrelor straturilor exterioare de furnir:longitudinal, transversal, ptrat;dup structur, placajul poate fi: normal, de construcie echilibrat, stelat, omogen, mixt;dup specia lemnoas a furnirelor componente, placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice; dup domeniul de utilizare,placajul este:de uz general,special,pentru lucrri de interior, pentru lucrri de exterior, pentru vagoane de marf acoperite, de aviaie etc.Placajul de fag pentru lucrri de interior se produce n urmtoarele dimensiuni: Lungime x lime,n mm:1530x1530;1830x1220;2000x900;2000x1220;2000x1250; 2200x1220i2440x1220(uzual fiind formatul 2000x1250).
16

Grosimi, n mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0; 10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosimea de baz fiind 4,0).Acest sortiment de placaj se poate executa n zece clase de calitate, care rezult din combinaiile calitative ale celor dou straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (AA;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-D;)(D-D)n general, placajul este un material cu densitate redus,cu elasticitate i stabilitate dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit. Procesul tehnologic al placajului pentru interior.-ncleierea furnirelor i asamblarea pachetelor;-presarea placajului;-condiionarea placajelor;-tierea la format a placajelor;repararea placajelor cu defecte;-lefuirea placajelor;-sortarea placajelor;-depozitarea, ambalarea i expedierea placajelor.O caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de interior, o constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i schimb dimensiunile. Din aceast cauz snt protejate atunci cnd snt folosite n medii umede sau vin n contact direct cu apa. Incleierea furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru ncleiere se folosesc adezivi ureoformaldehidici(urelit P)i pe baz de fenol-form-aldehid.Pregtirea soluiei adezive const n dozarea componentelor pe baza unei reete i amestecarea acestora pn la omogenizare (n malaxoare).Aplicarea soluiei de clei pe furnirele de miez se execut la maini de ntins clei (cu cilindri de aplicare i cilindri de dozare).Asamblarea pachetelor const n aezarea pe o tabl de aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul uns cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua tabl de aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz ncrcarea i descrcarea placajelor i ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a placajelor.La aezarea furnirelor se va avea n vedere realizarea unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor vecine. Presarea placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice multi-etajate avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii.Durata de presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4 min. Condiionarea placajelor. Operaia se realizeaz n ncperi speciale i const n rcirea lent a produsului i realizarea unei umiditi uniforme,corespunztoare umiditii relative a mediului ambiant. Tierea la format. Formatizarea placajului const n tierea marginilor pentru obinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la export. Repararea placajelor cu defecte este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi cu limea la baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici. lefuirea placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a smulgerilor de fibre i a petelor de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect corespunztor.Pentru lefuire se utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i maini de lefuit cu band lat. Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate. Dup sortare, placajul se marcheaz prin tampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat). Procesul tehnologic al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezisten mecanic superioar i rezisten n mediul umed mare fa de placajul pentru lucrri de interior.Procesul tehnologic este foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu deosebirea c n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).ncleierea furnirelor se face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de baz)+1min grosimea placajuluiDefectele de ncleiere snt aceleai ca la placajele pentru lucrri de interior.Sortarea se face n dou clase de calitate (I, II) Procesul tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic este identic cu cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior.

17

Schema functionala a presei hidraulice

Fig.2.16. Organizarea locului de munc la formarea pachetelor (din trei furnire) i presare: 1furnir de miez; 2-main de aplicat adeziv; 3,4-furnire de fa i de dos; 5-lift de ncrcare a presei; 6-presa PH15; 7-mas de descrcare a placajelor; 8-crucior de rcire a plcilor de aluminiu.

12. Procesul tehnologic de fabricare a panelelor. Utilajul folosit. Schema functional a masinii de aplicat adeziv cu valturi. Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului. 1)Dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:longitudinal,transversal si patrat. 2)Dupa specie panelul este fag,anin,plop,tei(dupa specie mai putin pretioasa); 3)Dupa modul de combinare a straturilor de furnir panelul este de calitate: AA,AB,BC;Panelul se executa in grosime de 16,18,22,25,30,35,40mm;Formate 600*1600;750*1980;1000*1500;1000*2000;1220*1830;1220*2200;1220*2400;1250*2000mm; Procesul tehnologic: (1)-pregatirea miezului din sipci de cherestea: a)sectionarea cherestelei;b)uscarea cherestelei;c)rindeluirea cherestelei;d)debitarea cherestelei in sipci;e)sortarea sipcilor: -eliminarea nodurilor; -asamblarea sipcilor pentru miez; f)aplicarea adezivului si formarea panelului; g)presarea panelului; h)conditionarea si taierea la format; i)repararea panelului cu defecte; j)slefuirea panelului; k)sortarea panelelor; (2)depozitarea,ambalarea,expediere. 1.Sectionarea cherestelei-obtinerea unor lungimi corespunzatoare lungimii panelelor si dimensiunilor camerelor de uscare .Cherestelele sectionate la lungimea necesara sunt asezate pe platform special pentru a trece in sectia de uscare.Sectionarea cheresteleor se efectueaza la masinile:ferestraie circulare de retezat( cu pendul)40 sania cu disc hidraulic. 2.Usacrea cherestelei aducem cheresteaua la W finala =8% pentru evitarea deformarii panelului asigurindu-I o buna stabilitate. 3.Rindeluirea cherestelei-pentru a se obtine suprafete netede care sa asigure o corecta aplipire a sipcilor,una de alta,evitindu-se formarea de goluri in interiorul placilor.Operatia de rindeluire se executa la masina de rindeluit cu un arbore.
18

4.Debitarea cherestelei in sipci.Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi corespunzatoare grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza:latimea sipcilor gr.miezului (mm)-13,0;13,5;16,0;19,5; grosimea panelului-18,0;19,0;22,0;25,0; 5.Sortarea sipcilor.Sipcile fara defecte se dirijeaza direct la masa-banda pentru alcatuirea miezului si sipci cu defecte(noduri cazatoare,putregai,tesituri)care se elimina la ferestraie circulare.Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt coloratiile crapaturile strapunse lungimea max. de 200mm si latimea maxima de 3mm si noduri sanatoase concrescute. 6.Asamblarea sipcilor-pentru miez se face pe masa banda si consta in asezarea sipcilor una linga alta in latime si lungime formind un panou care se stringe cu cleme metalice in vederea efectoarei operatii.Panelul de sipci este dirijat de-a lungul mesei la un punct unde se efectuiaza taierea la lungime cu ajutorul unui ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste santuri in care se introduc sforile de prindere (consolidarea miezului).La operatia de asamblare trebuie de respectat urmatoarele reguli: 1-sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba lungimea egala cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba si uluc.2Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in sens invers.3-Inelele anuale ale sipcilor trebuie sa fie orientate perpendicular pe fetele miezului pentru rezistenta si evitarea deformarilor.4-Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine trebuie sa fie situate le distant de min 250mm.5-sipcile sa fie bine aplicate. 7.Aplicarea adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei fiind trecut prin masina de intins clei cu valturi.Pachetele se formeaza intre 2 placi de aluminiu si consta in: -asezarea pe o placa de aluminiu a unui strat de furnir transparent de 3-4mm grosime peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un furnir,peste care se aseaza a doua placa de aluminiu si se introduce in platanele piesei. 8.Presarea panelelor- presa hidraulica t0 platanelor 100-1100;presiunea 8-12 daN/cm2;Durata de presare este in functie de grosimea fetelor,natura adezivului si se stabileste:34min(timp de baza)+1min pentru fiecare mm grosime de furnir(timpul de transmitere a caldurii de la platan pina la stratul de clei). 9.Conditionarea si taierea la format a panelului.Dupa presare panelele se conditioneaza in 2 etape: -o conditionare partial aprox.8h; -o conditionare definitive intr-o incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%).Dupa conditionare panelele se taie la formatul necesar la ferestraie de formatizat. 10.Repararea panelului-scopul este de inlaturarea defectelor care apar dupa operatia de presare:chituire,repararea gaurilor mici si crapaturilor fine.Aplicarea unor petici in cazul crapaturilor mai pronuntate. 11.Slefuirea panelului-obtinerea unor suprafete cit mai netede fara neregularitati.Masina de slefuit cu banda lata. 12. Sortarea dupa calitate:AA,AB,BC. 13.Depozitarea,ambalare,expedierea.Depozitarea in magazii curate si uscate-stivele trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si clasa de calitate sis a fie asezate pe platform perfect plane.

19

Principiul aplicrii adezivului cu valuri: 1 -cilindru de dozare superioar; 2- cilindrii cauciucai-striai pentru avans i aplicare adeziv; 3-furnir ;4-cilindru inferior ; 5- cuv pentru surplusul de adeziv ; 6-cilindrul de dozare inferioar;7-discuri subiri ;8-cuv cu ap. 13.Notiuni de process de productie. Structura procesului de productie. Def 1: Cuprinde totalitatea activitatilor care se desfasoara in cadrul unei unitati economice in scopul executarii de produse. Def 2. Reprezinta totalitalea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de munca si proceselor natural care au loc prin transformarea organizata al obiectelor muncii. In general procesul de productie consta in actiunea pe care o exercita forta de munca prin intermediul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea obtinerii anumitor produse. Deci pentru organizarea procesului de productie sunt necesare urmatoarele elemente interdependente: o Obiectele muncii(material prima,auxiliara); o Mijloacele de munca (masini,instalatii,linii); o Forta de munca adica muncitorii. Procesele naturale-in care asupra obiectului muncii actioneaza factorii naturali fara interventia omului (uscarea,racirea,fermentarea); Procesul de munca-sunt procese realizate datorita interventiei omului a muncitorului; Procese de baza- totalitatea actiunilor exercitate de muncitori asupra materiei prime in urma carora acestea se transforma in productia de baza a intreprinderii; Procese tehnologice- totalitatea actiunilor exarcitate de muncitorii asupra obiectelor muncii in urma carora acestea isi schimba forma,dimensiunile,infatisarea sau structura molecular (transformarea bustenilor in placaj,traverse,doage); Procese de manipulare,deplasare- totalitatea actiunilor exercitate de muncitor asupra obiectelor muncii in scopul dea le deplasa si manipula in mod succesiv sau paralel cu executarea procesului tehnologic pina la momentul cind acestea devin productie finite; Procese auxiliare- totalitatea actiunilor menite sa asigure desfasurarea normala a proceselor de baza prin mentinerea in stare de functionare a uneltelor instalatiilor a utilajelor folosite in procesul de productie si asigurare cu material prima si material a locului de munca; Procese de deservire tehnica- totalitatea activitatilor effectuate de muncitor cu scopul de-a pregati si a intretine in stare de functionare a uneltelor, utilajelor, dispozitivelor special pentru executarea,deplasarea manipularea a obiectelor muncii. Procesul de deservire a materialelor -totalitatea actiunilor effectuate cu scopul de-a asigura procesele de baza cu obiectele muncii,mijloace de munca,material auxiliare;
20

Procese anexe- activitati menite sa asigure valorificarea deseurilor lemnoase prin executarea diferitelor produse(productia de lazi sau productia palului,pfl); In vederea organizarii productiei si a muncii atit procesele de baza cit si cele auxiliare si anexe sunt formate din operatii, faze, treceri,manuiri si miscari. Operatii-o parte a procesului de productie care se executa neintrerupt de catre unul sau mai multi muncitori aflati pe acelasi loc de munca actionind asupra unui obiect de munca sau a mai multora deodata cu mina libera sau cu ajutorul anumitor unelte de mina. Se caracterizeaza si se identifica prin urmatorii factori constant: obiectele muncii; mijloacele de munca; locul de munca; executantii si caracterul lucrarii. In general cind se schimba obiectele muncii sau alt factor se schimba si operatia. Dupa caracterul lucrarilor operatiile pot fi: operatii tehnologice;operatii de deplasare; operatii de control; operatii de sortare. Dupa modul de executie operatiile pot fi:manual; manual mecanice; automate. Faza-reprezinta o parte a operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica; Trecerea-reprezinta o parte a fazei de munca ce se repeat identic ; Manuirea-este o parte a faze ice reprezinta un anumit grup de miscari ale unui executants determinate de un scop bine definit; Miscarea-este cel mai simplu element al activitatii executantului care consta dintr-o deplasare, luare de contact ssau de desprinderea obiectului muncii de la utilaj sau de la actionarea organenelor de comanda. Tipul proceselor de productie: structura fiecarui tip de process de productie depinde de mai multi factori care sunt determinate de caracteristicile tehnico-economice specifice: structura procesului tehnologic; gradul de specializare a locului de munca si al utilajului; calificarea muncitorilor; perfectionarea mijloacelor de productie; frecventa fabricarii diferitelor produse; Fiecare tip de productie se caracterizeaza prin: cantitatea de produse executate: prin gradul de stabilitate al sortimentului. Cu cit sortimentul este mai stabil cu atit creste si productia fiindca se elimena diversele intreruperi ce apar cu ocazia schimbarii sortimentului. Dupa natura si cantitatea produselor se disting urmatoarele tipuri de productie: 1.productia individuala sau bucata-in care se executa produse la comanda cite o bucata sau un numar redus de bucati, Acestui tip de productie este characteristic ca se executa un singur produs si nu mai mult in paralel. Procesul tehnologic este neorganizat productivitatea muncii este scazuta iar pretul de cost este mare, productia se executa manual sau la masini simple universal, nomenculatorul de produse este foarte variat iar volumul de productie este foarte mic; 2.productia in serie-se executa intr-un numar mai mare de bucati in serii de diferite marimi dar de acelasi fel, Caracteristica acestei productii este faptul ca produsele se executa succesiv si paralel in serie care se repeat periodic. Nomenculatorul de piese este relaiv redus in comparative cu productia individuala, Marimea seriei depinde de capacitatea de productie a sectiei respective de unitate de produse planificate intr-o perioada corespunzatoare de numarul de schimburi, de numarul zilelor lucratoare, deasemenea marimea seriei depinde de cererea produsului pe piata. La productia de serie se folosesc dispositive, unelte, masini special dar si unele universale. Productivitatea - mare decit productia individuala si pretul de cost mai mic; 3.productia de masa-este caracteristic fabricarea constanta a unui nomenculator redus de produse sau a unui singur produs da in cantitati foarte mari. Locurille de munca sint specializate pentru executarea unei singur operatii sau a unui numar redus de operatii, se folosesc masini, utilaje, aggregate, linii specializate cu un randament mare care permit obtinerea unui nivel inalt de mecanizare si automatizare al lucratorilor. Se utilizeaza cele mai modern metode de organizare a productiei si a muncii. Lot-este alcatuit dintru-n numar de piese identice constructive si tehnologic care se preelucrareaza folosind acelasi timp pentru pregatirea si incleerea operatiilor.
21

Organizarea procesului de productie: reprezinta ansamblu de activitati care privesc reunirea in acelasi timp si in acelasi spatiu a elementelor component ale unui process de productie pe baza planului de productie a tehnologiei existente si normativelor in scopul realizarii produselor sau a serviciilor planificate de calitate inalta si cu cheltuieli minime de organizare. Organizarea productiei se dasfasoara sub 2 aspecte importante: 1) organizarea productiei in timp-care include urmatoarele activitati: - Stabilirea ciclurilor de productie; - Divizarea planului de productie pe sectii ateliere, formatiuni de lucru tinind cont de ciclu de productie; - Programarea operative a productiei adica stabilirea formei prelucrarii reperelor pe fiecare loc de munca. 2) organizarea productiei in spatiu- cuprinde urmatoarele activitati: - Amplasarea optima a sectiilor, sectoarelor si a locurilor de munca; -circulatia rationala a obiectelor muncii. Verigele organizarii productiei sunt: locul de munca; zona tehnologica (un grup de locuri de munca) care efectuiaza aceleasi operatii tehnologice; sectia de productie adica mai multe zone tehnologice. Principiile organizarii procesului de productie: Pentru a crea premizele favorabile indeplinirii eficiente a planului de productie (cantitativ, calitativ si la termen) pe baza carora intreprinderile industriale isi desfasoara activitatea. La organizarea productie trebuie respectate urmatoarele principii de baza : 1. Principiul proportionalitatii- urmareste existent aceleasi concordante in ceeea ce priveste cantitatea de productie obtinute intro unitate de timp la fiecare veriga daca nu se respecta acest principiu el duce la realizarea frinarii productiei realizarii; 2. Principiul ritmicitatii- pe fiecare veriga a organizarii productiei trebuie sa fie respectata aceeasi viteza de fabricatie; 3. Principiul paralelismului- potrivit carora lucrul efectuat la mai multe locuri de munca in paralel intrun anumit moment asupra diferitelor parti component ale unui produs asigura specializarea locurilor de munca si reducerea ciclului de productie; 4. Principiul liniei drepte- in circulatia produselor trebuie asigurat cel mai scurt traseu adica in linie dreapta fara intoarceri si fara sa se intersecteze traseile diferitelor produse. 5. Principiul continuitatii- impune reducerea la minium intreruperea in organizarea productiei. 14. Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din lemn masiv. Utilajul folosit la debitarea lemnului masiv. Proces tehnologic-este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. Procesul tehnologic dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe cale manuala sau mecanica. Procesul tehnologic depinde de constructia articolului de material folosita de utilajul folosit, de calificarea muncitorului. Procesul tehnologic este compus din urmatoarele elemente: 1. Operatii tehnologice; 2. Faze; 3. Minuiri; 4. Miscari Operatia- este acea parte a produsului tehnologic care cuprinde actiunile intreprinse asupra obiectelor muncii pe un anumit loc de munca prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca. Operatia are ca efect schimbarea formei si a dimensiunilor materiei prime prelucrate. Dupa modul cum se executa operatiile pot fi: -manual; manual-mecanic; mecanizate; automate; Operatiile pot fi: 1.de trecere(material prima---scula aschietoare); 2.pozitionale(scula aschietoare---materia prima); Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica. Minuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate sau a unui grup de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materiei prime.
22

Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea obiectului sau a muncitorului in vederea fixarii pe masina sau desprinderii de masina. Organizarea productiei in flux reprezinta una din metodele de baza in organizarea muncii care consta in desfacerea procesului de productie pe operatii si sincronizarea acestora. Caracteristicile principale ale unei linii in flux : - Amplasarea locurilor de munca in spatiu potrivit succesiunii normale a operatiilo in procesul tehn. - Continuarea si ritmicitatea procesului de productie. - Sincronizarea operative in vederea executarii lor simultane. Structura procesului tehnologic : aceasta depinde de materia prima folosite la fabricarea mobile, de constructia mobilierului si utilajului folosit. Proces tehnologic: materia prima (lemn masiv,PAL,PFL)---semifabricat+adaos la prelucrarea mecanica +adaos la umeditate ---- prelucrarea semifabricatelor curate(Rz<<Dn) (burghierea, cepuirea, operatii de asamblare) -----obtinem piesa sau elementul-----asamblarea--produs finit. Tehnologia debitarii elementelor din structura mobile O serie de operatii tehnologice care au drept scop optinerea de semifabricate cu dimensiuni si forme apropiate de cele finale (dimensiune nominala+adaos la prelucrare), daca W>12% atunci dimensiunea nominal + adaosul la prelucrare + adaosul la uscare. Dimensiunile semifabricatului trebuie sa aiba in vedere tehnologia ulterioara de prelucrare asa in cit marimile adaosurilor sa permita optinerea dimensiunilor finale cu un consum minim de material lemons si energie. Operatia tehnologica Lemn masiv Caracteristicile elementelor prelucrate Semifabricate cu W25% (zvintate) Semifabricate uscate W= 8-10% semifabricate pentru curbare in : 1.dispozitiv fara prindere 2.dispozitiv cu prindere Semifabricat pentru elemente strungite elemente realizate cu dimensiuni multiple prelucrarea la ferestraul circular prelucrarea la ferestraul panglica elemente cu indreptare prealabila elemente fara indreptare prealabila L 500mm L = 5001000mm L 1000mm L 1000mm L 1000mm L 1000mm L 1000mm Elemente profilate Adaosul(mm) 40 20 30 70 70 5 3 4 5 6 2 3 2 3 2 6 8 6

1. Retezarea

2. spintecarea sau retezarea la cota

3. indreptare, rindeluire, profilare 4. Indreptarea fata si cant 5. Rindeluirea o fata sau un cant 6. Profilare pe masina de frezat si slefuire 7. Slefuire si strungire, de frezat si slefuirea. 8. prelucrare si slefuire Panouri

a) b) a) b) c) -

a) L 500mm d) L 500mm elemente curbate

23

1. debitarea Furnire

panouri cu fete furniruite si canturi 10 nemasivuite 20 25

- L 1000mm - L 1000mm Toate adaosurile include grosimea taieturilor 1. debitarea

Debitarea elementelor din lemn masiv : 1.operatiile tehnologice de debitarea a lemnului masiv in vederea formei semifabricatului ce trebuie optinut din cherestea (patrat, dreptunghi) retezarea; sectionarea; spintecarea. 2. Cu contur neliniar dispus in plan retezarea; sectionarea; indreptare o suprafata; insemnare si decupare. 3. Contur neliniar spatial retezarea; sectionarea; spintecarea; insemnarea; decuparea. La debitarea lemnului masiv se folosesc 3 scheme tipice de debitare : 1. Longitudinal transversal; 2. Transversal longitudinal; 3. Combinat. Alegerea tipului de tehnologie de debitare este impusa 1. de forma si dimensiunile semifabricatelor. 2. Caracteristicile estetice de rezistenta pe care trebuie sa le indeplineasca elemental in cadrul produsului de mobile; 3. Dotarea tehnica a intreprinderilor, nivelul de calificare; 4. Decuparea fara insemnare prin utilizarea dispozitivelor tehnologice (sablon); 5. se executa diagram de croire (desen materie prima intro scara aleasa cu amplasarea semifabricatelor pe suprafata ei) pentru fiecare cherestea individual. Diagram de croire : desenul materiei prime intro scara aleasa cu ampasarea semifabricatelor pe suprafata ei. R=Vsf/Vmat. Prim*100% Valoarea randamentului depinde de : 1.Calitatea materiei prime; 2. Dimensiunile materiei si a semifabricatelor; 3. De diagram de croire; 4. Forma semifabricatului; 5. Calificare; 6. Utilaje.

15.Debitarea elementelor de mobile din semifabricate pe baza de lemn.Diagrama de croire. Randamentu. Utilaju. Elementele din structura mobile caracterizate prin suprafete mari se executa din PAL, PFL, placaj, panel, PAF. Se optin inseminate economii de lemn simultan cu simplificarea tehnologiilor de prelucrare mecanica si cresterea calitatii suprafetelor, organizarea fluxurilor tehnologice. Dezavantajul placilor procentul mare de adeziv inglobat in masa lor care duce la supraincalzirea puternica si uzura sculelor. In vederea intocmirii diagramelor de debitare trebuie rezolvate urmatoarele activitati : 1. intocmirea nomenclaturilor care se debiteaza din aceleasi sortiment de semifabricate pe baza de lemn; 2. Gruparea reperelor pe lungimi si latimi; 3. Stabilirea cantitatilor pe fiecare reper conform lantului de fabricatie, nomenclatorului; 4. Stabilirea formatelor standardizate din care se va debita reperele pe sortiment de semifabricat pe baza de lemn; 5. Trasarea diagramelor de debitare pe fiecare sirtiment si definirea numarului de formate necesare; 6. Calculul randamentului la debitare pentru diagramele trasate si compararea cu randamentul planificat.

24

Care sunt utilajele Agregatul de debitarea a panourilordebiteaza panoul cu grosimea pina la 75mm. Prelucrarea se face cu 2-3 discuri si cu un disc prentru debitarea transversala. Toate taieturile longitudinale sa fac la miscarea de avans(U1). Taieturile transvesrale se fac la cursa de retragere U2 prin deplasarea discului pe portal la cursa de avans U3. Masa agregatului este format din 2 mese mobile care permit o deplasare pe lungime si o taiere la lungimi variabile. La cursa de avans cu U1 ambele mese inainteaza odata iar la cursa de retragere U2, cele 2 mese se pot decala pe lungimea una fata de cealalta dupa un program anumit de croire. Taierea transvesala U3 se realizeaza cu discul circulare 3, se face dupa oprirea ambelor mese. Avansul de pelucrare transversal si longitudinal este de 18m/min, iar avansul de retragere a meselor este de 30m/s. Diametrul discurile este de 400 mm la o rotatie de 300rot/min, Schemele de debitare sa intocmesc in prealabil urmarind la realizarea un indicie de utilizare de peste 92%, prin asezarea panourilor in formate standarte adica PFL,PAL. Prelucrarea panourilor se face in urmatoarele succesiuni:1.Taiere longitudinal cu cele 2-3 discuri circulare la cursa de avans U1; 2.Taierea transversal la cursa de retragere a miesei U2 si deplasarea discului la cursa de avans U3 dupa pozitionarea meselor,dupa programul pentru executarea taieturii. 01.Reglarea agregatelor-1.batiul; 2.ferestrau circular longitudinal; 3. Ferestrau circular transversal; 2.1 motor electric; 2.circulatoare; 5si 5.1.rotile de mina; 3.1sanie; 6. Motor electric; 7. Variatorul de turatii hidraulice 1.1.traversa; 4. Filetul. Intre umerii batiului 7 este prevazuta traversa 1.1 pe care se deplaseaza ferestraile circulare 2. longitudinale si ferestraul circular 3 transversal. Fiecare disc circular este actionat de un motor electric propriu cu 300 rot/min miscarea I. Reglarea distantei intre circulatoarele 2 se face prin deplasarea saniilor pe care sunt fixate motoarele electrice II, prin axele filetate 4 actionate de rotile de mina 5.1. Pentru fiecare subansamblu format dintre sanie motor electric este prevazut un arc filetat actionat individual. Pentru taierea transversal cu discu 3 se deplaseaza sania cu discu 3.1 miscarea III actionata de lantul cinematic formata din motorul electric variatorul de turatii 7, reductorul de roti dintate si transmisii prin lant cu role. Pozitiile motoarelor electrice si respective a dicurilor se poate regla pe vertical prin deplasarea saniilor miscarea IV,adica pentru reglarea inaltimii de taiere. 16.Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv. Avantajele si dezavantajele fiecarei metode. Utilajul folosit. Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv Procesul de debitare este urmat de un sir de operatii de prelucrare mecanica prin care elementele lor debitate li se confera forma, dimensiunile si calitatea corespunzatoare a
25

suprafetelor. Principalul procedeu - tierea. Prelucrarea mecanic prin tiere cuprinde: - prelucrarea prin achiere; - fr achiere (despicarea, tierea cu foarfece). Prelucrarea prin achiere cuprinde: metodele de prelucrare a lemnului ce stau la baza fabricrii uilor i ferestrelor: tierea, rindeluirea, frezarea derularea, decuparea, gurirea, strunjirea, copierea, lefuirea .a. Prelucrarea fr achiere: despicarea, tierea la foarfece, tanarca, etc. Procesul de tiere depinde de: specia lemnoas i poziia planului de tiere faa de direcia fibrelor. Tierea se realizeaz n general cu cuite elementare, care snt puse n micare de mainile de prelucrare mecanic a lemnului. In succesiunea operatiilor se asigura mai intii precizia de prelucrare in sectiune (lxG), dupa care urmeaza prelucrarea la lungime (retezarea). Prin aceste operatii se creaza baze de asezare pentru urmatoarele operatii : (cepuire, burghierea, scobirea, profilarea). Pentru optinerea peselor interskimbabile se folosesc : 1. Baza tehnologica suprafete reale, puncte linii pe aceste suprafete. Ele pot fi a) de asezare suprafata de asezare in dispositive, pe masa in raport cu care se executa prelucrarea b) de ansamblare cep si scobitura. c) de masurare. 2. Baza constructive (axe, linii ajutatoare) a) Principal determina dimensiunile si pozitia piesei in articol. b) Auxiliara pozitia piesei in dispositive de prelucrare Clasele de rugozitate : 4; 8; 16; 32; 60; 100; 200; 320; 500; 800; 1200; 1600. - Deb longitudinal 36; 78 - Deb transversal - 66; 67 - Frezarea suprafetelor - 59 - Incleierea - 6 - Finisarea transparent 910 - Finisarea opaca 6. Asezarea sigura si calitativa determina precizia de prelucrare Metode de asezare a semifabricatelor : 1. Asezarea pe o fata > prelucrarea pe suprafata opusa (rindeluirea, slefuirea cu banda lata).

2. Asezarea si prelucrarea pe aceiasi suprafata (de indreptat)

3. Asezarea pe o suprafata, prelucrarea pe alta (de burghiat orizontal)

4. Asezarea a 3 suprafete cu fixarea piesei in dispositive (cepuirea, de frezat de sus)

5. Asezarea pe 2 suprafete prelucrarea celorlalte (de frezat pe 4 fete, de strungit)

26

Pentru obtinerea semifabricatelor cu precizie inalta, forma geometrica corecta, la prelucrarea mecanica se folosesc tehnologii tipice : 1. Prelucrarea fetei si cantului la 90 masina de indreptat prelucrarea la grosime, latime masina de rindeluit

2. Fata si cant 90 masina de indreptat 2suprafete la masina de frezat longitudinal pe 4 fete

3. O fata masina de indreptat 3 masina de frezat pe 4 fete

4. Pe 4 fete masina de frezat longitudinal pe 4 fete

Indreptarea. Rindeluirea n=B*p/100*b ; B-latimea mesei, p-procentul de utilizare a mesei (pentru avansul mai multor semifabricate : 1 muncitor 50-60%; 80-90% -2 muncitori) b-latimea semifabricatului. Diferenta intre grosimea pieselor 4mm.

Defecte la prelucrarea mecanica a semifabricatelor din lemn : 1. Indreptarea insuficienta scama, suprafata aschioasa, umiditatea ridicata : cutite uzate, rindeluirea inpotriva directiei fibrelor. 2. Lungimea diferita a valurilor pe suprafete prelucrate : montarea cutitelor in arbore gresit, nu este ekilibrat arboreal port scula. 3. Rindeluirea neuniforma: vibrarea masinii. 4. Rupture de fibre : cutite uzate, grosimea aschiei mari 5. locuri nerindeluite pe suprafata semifabricatului : avansul neuniform sau slab. Taisul cutitului nui drept, nu este montat uniform in arbore, axa arborelui nu este parallel cu suprafata mesei. 6. Arsuri. Blocarea avansului cind arboreal se roteste. Cepuirea operatia de frezare a cepurilor si scobiturilor de diverse forme si dimensiuni fixe sau demontabile a elementelor din lemn masiv : -la masina de frezat de jos cu carucior -masina de cepuit pentru rame (uni si bilateral) -masina de cepuit pentru sertare (uni si bilateral). Proces tehnologic - totalitatea operaiilor ce contribuie la schimbarea formei, dimensiunilor, materiei prime ntr-o anumit ordine. Dup uscarea materiei prime se trece la debitare n rigle sau alte elemente, dup debitarea
27

brut urmeaz ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau profilarea elementelor printr-o singur trecere sau mai multe cu sau fr lefuire i retezarea la dimensiuni date. Piesele cu un profil geometric determinat se supun unui control i prelucrrii n continuare cu ajutorul dispozitivelor. In continuare se solicit guri, cepuri, scobituri, frezri, lefuiri (elementele se prelucreaz individual).Elementele apoi se asambleaz n complexe. Procesul tehnologic - se termin cu finisarea produselor.Calitatea lor depinde de prelucrarea suprafeelor. Prelucrarea mecanica a elementelor din lemn masiv se efectueaza dupa tehnologii tipice:

17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor pentru finisare. Materiale folosite. Primele procedee de aplicare a materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile noastre. Aplicarea manuala cu perii , tampoane, role, burete, spaclu. Procedeile manuale se pot aplica unei game mari de materiale dar o productivitate redusa si consum mare. Dintre procedeele mecanizate se mentioneaza prin pulverizare prin imersie (scufundare) cu ajutorul valturilor si prin turnare. In procesul fabricarii mobilei finisarea reprezinta un grup de operatii prin care se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare (impotriva actiunii factorilor exteriori ,mareste aspectul estetic decorativ). Tipurile de finisare: Finisare transparenta- pastreaza textura lemnului urmareste marimea valorii texturii de pe suprafetele masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca acopera complect textura lemnului cind aceasta nu prezinta o valuare estetica deosebita si ii ascunde in acelasi timp unele defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate) Finisare de imitatie se aplica diferite materiale pentru emitarea culorii, texturii speciilor pretioase. Finisare speciala artistica folosirea incrustare, sculptura , si bronzarea. Pregatirea supraftelor p-ru finisare. Operatiile de pregatire se impart in 2 parti principale: operatii obligatorii- slefuirea clasa 9-10, desprafuirea, conditionarea; Operatii specifice: Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de rasina sau a pungilor de clei care aduc in continuare patare a suprafetei. Grunduirea de a mari densitatea lemnului o aderenta mai buna dintre support si materialul de finisare, incleierea porilor. Chitiurea si spacluirea suprafetelor. Operatii de granite dintre chituire si vopsire. Finisarea transparenta - curatarea de pete sau strapungeri de adeziv. Inlaturarea scamei inlaturarea unei forme a materii de finisare, economia lor. Aplicam pe suport solutie de adeziv de 3-5 % sau grunt, uscarea si slefuirea cu hirtie abraziva 6-8. Grunduirea sau umflarea porilor pentru a obtine o pelicula uniforma a materialului de finisare. Colorarea este operatie prin care se schimba culoarea naturala a lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ. Materiale folosite curirea petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor cu solveni organici, aceton, benzol, alcool etilic, prin saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline. Materialele pentru decolorare. Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de nfrumuseare a lemnului, uniformizarea culorii. Materialele care se foloseste perhidrolul 3550 % i amoniac, acid oxalic , clorur de var. Materialele pentru albirea suprafeelor un aspect estetic deosebit, tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb fr a acoperi textura. Decolorarea i albirea, perhidrol 100 pri, amoniac 25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri, urelit c 70% o parte ap dou pri + past pentru albire 3 prti. Materiale pentru chituirea i pcluirea suprafeelor operai de grani ntre pregtirea suprafetei i aplicarea materialelor de finisare au scopul uniformizrii suprafeei prin umplerea golurilor cu chit sau mas de paclu. Chitul,materiale consistente pe baz de uleiuri sau reini sintetice cu materiale de umplutur i cantiti mici de solveni (uscare natural, la cuptor)
28

chituirea de obicei se face local dup o gruntuire prealabil. Masa de paclu este produs pe baz de rini sintetice cu uscare la cuptor,avnd rolul de a umplea toi porii pe suprafata panoului. 18.Aplicarea prin turnare Principiul metodei consta in scurgerea materialelor de finisare printr-o Fanta cu deschiderea variabila si trecerea panoului pe subt aceasta Fanta cu viteza constanta. Materialul de finisare este colectat de un jgheab intrun rezervor de unde cu ajutorul pompei este adus dinou in capul de turnare. In vederea optinerii unei pelicole egale ca grosime pe suprafata panoului au fost realizate mai multe tipuri de capete de turnat. Materialele de finisare se scurg sub forma de perdea pe toata latimea suprafetei si se lacuieste. Constructia masinii de turnat : 1.Transportator de alimentare si stivuire; 2. Filtru; 3. Pompa; 4. Conducte de alimentare; 5. Cap de turnat; 6. Dispozitiv de reglare a capului de turnat in pozitie orizontala; 7. Roata de mina pentru reglarea vertical a capului; 8. Jgheab pentru recuperarea M. de F; 9. Rezervor pentru MF. Organizarea locului de munca la masina de turnat. Latimea fantei pina la 5mm Lungimea capului 300-1900mm Viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ15-150m/min Viteza transportorului 40-120m/min Maina de turnat lac - este format dintr-un batiu 1 un rezervor pentru lacuri 2, capul de turnare 3, jgheabul 4 pentru recuperarea lacului, benzile transportoare 5, conducta de alimentare cu lac 6, pompa de lac 7, filtrul 8, conducta de scurgere a lacului din jgheabul de recuperare. Maina de turnat lac este deservit de cinci muncitori: muncitorul, principal comanda banda de transport i cu un muncitor ajutor face alimentarea benzii cu piesele de lemn, iar ali trei ajutori evacueaza piesele lcuite din maina. Piesele de lcuit trec cu ajutorul benzii pe sub perdeaua de lac i, apoi, snt depozitate pe rastele fixate pe carucioare in poziie perfect orizontal, pentru a se evita scurgerea lacului i pentru a se forma pelicule uniforme. Pentru a se realiza o pelicul cu grosime, de 1,2 mm trebuie s se toarne trei straturi de lac. Dup fiecare strat snt necesare perioade de uscare ce se efectueaii, in aceleai condiii ca i la aplicarea lacului prin pulverizare. Masuri de protecie a muncii. n ncperea n care este amplasat masina de
29

turnat lac trebuie s existe instalaii de ventilare. Banda de transport nu trebuie atins cu minile n timpul funcionrii maini Conductele pentru evacuarea apei calde la recipientul mainii trebuie izolate, pentru a-i feri pe muncitori de arsuri. Tipuri de capuri de turnat : a) cap deschis; b) cap inchis cu fanta; c) cap cu dig (plotina); d) cu dig si ecran. 1. Piesa; 2. Ecran inclinat; 3. Conducta de alimentare (pluta); 4. Pelicola de finisare; 5. Transportor; 6. Jgheab; 7. Cap cu fanta; 8. Dig; 9. Perete despartitor; 10. Filtru. a) Dezavantaje : suprafata de evaporare mare si deschisa; neuniformizarea aplicarii; toxicitate inalta; pentru viscozitati mai reduse. Avantaje : simplu in constructie; usor de intretinut. b)Dezavantaje : grosimea neuniforma a pelicolei; Avantaje : nu este toxic; aplicarea uniforma; reglarea fantei; cu diferite viscozitati. c)Dezavantaje : trebuie sa tinem cont de viscozitate; Avantaje : este inchisa. d) Dezavantaje : complicata in constructie; deservirea grea. Avantaje : uniformitatea suprafetei si a pelicolei; toxicitate mica. 19.Aplicarea prin pulverizare Este raspindita; Usor de minuit; Keltuieli mici; Utilaj simplu. Toxicitate inalta; Locuri amenajate; Se executa manual. Procedeul de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare este utilizata pe scara mare la finisare lemnului. Solutia de lac este dispersata in particole foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele de finisare cu ajutorul pistoalelor de pulverizare formind un strat uniform. Aplicarea Materialelor de finisare cu ajutorul aerului, consta in antrenarea printro duza a materialelor de finisare sub forma de solutie de un get de aer sub presiune (0.3-0.6Mpa presiunea aerului), M.F trec prin pistol cu presiunea P=0.20.15Mpa. Duzele se clasifica : cu antrenare exterioara si cu antrenare interioara. Diametrul fantei- 0.45..3.5mm ( poate ajunge pina la 6mm). Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput in asa fel incit sa se poata face un dozaj anumit intre cantitatea de aer si material de finisare care trece la un moment dat prin duza de pulverizare. Viscozitatea aproximativ 18-22sec; Diametru- 4mm. Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare. In timpul aplicarii pistolul se tine la o distanta 150-300mm fata de suprafata de vopsit si se deplaseaza cu o viteza constanta pe suprafata piesei in benzi paralele. Stratul urmator se aplica deobicei in directie perpendiculara fata de stratul anterior. Pentru a evita scurgerea lacului la marginea panoului, se recomanda ca atunci cind getul de lac este inafara suprafetei de lacuit admisia lacului sa fie oprita. Consumul materialelor de finisare : aproximativ 30150g/min; aer : aproximativ 2-26m3/ora. Materialele de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura de 70-75. Pulverizarea se face in cabine speciale, prevazute cu
30

instalatii de aspirare a particolelor de lac care nu se depun (ventilatie, perdele umede, masa strict paralela cu podeaua, motoarele instalatii trebuie sa fie inafara cabinei, cirpele tampoanele intro lada metalica care se inchide). Constructia pistolului pneumatic Rezervor de MF; 2. Opritor de MF; 3. Pirghie; 4. Supapa; 5. Arc; 6. Torpila; 7. Piulita de reglare a supapei de aer; 8. Rezervor aer; 9-14. Canale de trecere a aerului; 10. Conducta; 11. Opritor aer; 12. Clempus; 13. Bucsa; 15. Ajutaj inelar de aer; 16. Inel; 17. Canal marginit de aer pentru latimea getului; 18. Duza; 19. Ajutaj pentru MF.

20. Procedee de uscare a lacurilor si vopselelor aplicate pe suprafata lemnului. Durata de uscare. Prin notiunea de uscare a lacurilor si vopselelor se intelege totalitatea proceselor fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialului de finisare aplicat pe suport. Uscarea materialelor de finisare- totalitatea proceselo fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialelor de finisare aplicate pe un suport. Se folosesc procedee de uscare naturala si fortata. Naturala - la aer liber la temper. incaperii(18-25C), timpul 2 ore sau citeva zile. Fortata - se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si poate fi: 1) Convectie- fortata si naturala 2) Radiatie electromagnetica si electronica 1.Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui curent de aer cald. Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna aderenta a materialului de lemn. Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de 1,2 min in care panoul sa fie mentinut la t normala perioada de zvintare si ea este hotaritoare pentru obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer. M/f se aseaza si se intinde pe suprafata panoului. 2.radiatia electromagnetica radiatia ultrarosii si ultraviolete. Uscarea cu raze infrarosii prezinta unele avantaje fata de convectia fortata; transferul de caldura se face permanent, iar procesul de uscare se produce de jos in sus, vaporii de solventi putind iesi din pelicula fara nici o dificultate. 3. Radiatii nucleare- au inceput sa fie utilizate la intarirea lacului in flux de electroni, obtinuti cu ajutorul unui accelerator a particulelor. Durata de uscare - durata de trecere a peliculei de lac din faza lichida in stare solida. 3 etape: Uscarea la praf- este considerata incheiata cind pelicula este uscata superficial si nu mai prinde praf Uscarea la amprenta Uscarea completa- intarirea in adincime.

21.Clasificarea instalatiilor tehnologice.Agregatul de debitat panouri. Instalatia tehnologica masini agregate asezate in linii complexe conform procesului tehnologic. Transportarea pieselor de la o masina la alte poate fi:
31

a) Manula; b) Automata (mecanizata). Liniile pot fi : semiautomate sau automate. - linia semiautomata atunci cind linia complexa, o parte din masini necesita o ingrijire individuala si toate sau o parte din masini sau agregate sint legate cu transportoare. - linia automata- masinile sunt aranjate dupa procesul tehnologic, lucreaza automat si sunt legate intre ele prin transportoare. Insatalatiile tehnologice dupa gradul de prelucrare sunt : Linia automata complexa- piesa trece toate operatiile procesului tehnologic. Linia automata partiala- atunci cind se executa o parte din operatii tehnologice legate de prelucrarea piesei. Avantajele instalatiilor tehnologice : - productivitate inalta - avans mecanic sau automatizat - securitatea muncii inalta - au posibilitate de reglare in limite largi - executarea mai multor operatii la o singura trecere. Pentru debitarea panourilor se folosesc agregate cu productivitate ridicata si cu posibilitate de debitare la diferite formate si deminsiuni. Agregatul de debitare a panourilor Agregatul debiteaza panouri in pachete cu grosimea de 75mm; prelucrarea se face cu 23 discuri circulare (2) pentru debitarea longitudinala si cu discul 3 pentru taierea transversala. Toate taierile longitudinale se fac la miscarea de avans, cursa inainyte U1, taieturile transversale la cursa de retragere U2, prin deplasarea circulatorului (3)pe portalul (1) cu avans U3. Masa agregatului este formata din 2 mese mobile (5); (5.1) care permit decalarera pe lungime si o taiere pe latimi variabile la cursa de avans U1. Ambele mese inainteaza odata, iar la retragerea U2 cele 2mese se pot decala pe lungimi una fata de alta dupa o programa introdusa in cofretul de comanda pe cartele perforate. Taierea transversala U3 realizata de caruciorul cu disc circular 3 dupa oprirea ambelor mese, avansul la prelucrarea longitudinala si transversala este de 18m/min. Iar avansul de retragere a meselor este de 30m/min. , diametrul discului circular 400mmla o turatie de 30000rot/min,. Schemele de debitare se intocmesc prealabil urmarind realizarea unor indici de utilizare de peste 92%. Prin asezarea panourilor 4 in formate standart. Prelucrarea se face in urmatarele succesiuni:

32

1. Taiere longitudinala cu cele 2 discuri circulare (2) la viteza de avans U1. 2. taierea transversala de la cursa de retragere a mesei U2, si deplasarea circulatorului U3 si meselor 5 si 5.1 la pozitia stabilita dupa program, pentru executarea taieturii b si b1 si in continuare pentru urmatoarele taieturi transversale. Reglarea agregatului Intre umerii batiului (1) este prevazuta traversa (1.1) pe care se deplaseaza ferastraiele circulare (2) longitudinale si ferastraul circular transversal (3). Fiecare disc circular esta actionat de un motor electric propriu cu n = 300 rot/min (misc. I). Reglarea distantei intre circularele (2) se face prin deplasarea saniilor pe care sunt fixate ME (miscarea II), pe axele filetate (4) actionate de rotile de mina (5) si (5.1). pentrtu fiecare subansamblu format din sanie, ME este prevazut un ax filetat actionat individual. Pentru taierea transversala cu discul (3) se deplaseaza sania (3.1) (miscarea III), actionata de lantul cinematic format din ME (6), variatorul de turatii hidraulic (7) reductorul cu roti dintate si transmisi aprin lant cu role. Pozitia ME si respectiv a discurilor se poate regla pe vrticala prin deplasarea pe senile (miscarea IV), adica pentru reglarea inaltimii de taiere. 22.Agregatul pentru furniruit si prelucrat canturi. Agegatul dat in fabricile de mobila, de usi , ferestre, pentru aplicarea si prelucrarea bordurilor din furnire, folii , inl;ocuitor de furnire sau borduri din lemn masiv. La agregat pentru aplicat si prelucrat furnire pe acnturi, succesiune operatiilo este urmatoarea: A. aplicarea adezivului pe canturile panourilor, se executa cu o rola (1); adezivul folosit, fiind adeziv termoplastic mentinut intr-un rezervor cu o capacitate de 8 litri, la t= 250 C, prin inalzire cu o rezistenta electrica de 2,5kw; rola de aplicare are o t de 250 C . B. Inmagazinarea si aplicarea furnirului. Inmagazinarea furnirelor pentru aplicarea pe canturi se face in caseta de furnire (2) ; fornirele taiate la lungime + adaos la prelucraea mecanica, depozitate in pachet pe cant. In cazul aplcatrii foliilor din materiale plastice, pe masa casetei de alimentare se monteaza un ax, pe care se deruleaza rolele in benzi continuie. Aplicarea se face prin presare de catre rola de presare (3) cu diametrul mare, in continuare bordura fiind presata de rolele de avans (4). C. retezarea bordurii la lungime se executa la doua discuri circulare (5,6), fiecare actionate de catre un motor electric propriu. Se folosesc discuri circulare cu diametrul egal cu 120mm, cu dinti armati cu placute,cu turatia N=12000 rot/min, viteza de taiere de 75m pe sec, asigurind o prelucrare de calitate fara sachiere. Operatia de retezare se face la deplasarea panoului, miscarea de lucru a ferestraielor fiind comandata pneumatic. D. Frezarea furnirilor se executa cu freze (7), actionate de un motor electric propriu; cele doua capete de frezat se folosesc pentru tuns furnirla grosimea panoului, turatia N=1200rot/min. E. frezarea canturilor se face cu 2 freze (8) fiecare actionate de un motor electric cu
33

turatia N=12000rot/min. Se pot executa operatii de frezare si profilare sub unghi = -15grade pina la +95 fata de orizontala. F. Slefuirea canturilor se executa de o banda abraziva fara sfirsit, tensionata si condusa de 3 valturi cu axul vertical (9). Banda este presata de suprafata cantului de un sabot de presare pneumatic. Se folosesc benzi pe suport din pinza cu o granulatie de la 100- 120 la care se asigura o fiteza de taiere V= 25m/sec si o miscare de oscilatie in plan vertical. G. Rotunjire si tesirea canturilor se executa, fie prin slefuire cu benzi sau discuri orientabile (10), fie prin freze cu axul inclinabil sub unghi de la 15-75 grade. Agregatul se compune dintr-un batiu, corpul fix si mosbil reglabil fata de ce fix prin deplasarea dea-lungul ghidajelor batiului, cu cursa maxima de 3200 mm. Fiecare din cele doua corpuri cuprind grupul pentru incalzit si aplicat adeziv. Grupul rolelor de presare. Ferestraiele circulare de retezat. Frezele de nivekat furnire. Frezerele universale. Grupul de slefuit canturi. Grupul de tesit canturi.

23.Agregatul multiplu de burghiat panouri Executa operatia de burghiuat pe una sau pe 2 fete, pe 2 canturi, cele transversale cu ajutorul capetelor de burghiat multiple; fiecare cao de lucru are 2 mandrine portscula cu distanta intre axe 32 mm. Schema tehnologica de prelucrare cu 8 capete de lucru in care: - pentru prelucrarea ccanturilor capetelor de lucru (1) si(2) - pentru prelucrarea fetelor superioare capetele (3) si (4) - pentru fetele inferioare (5,6,7,8) Fiecare cap de lucru este actionat de un motor el-c propriu cu turatia N = 3000 rot/min. Introducerea panourilor si avansul pentru alimentare se face cu transportoare cu bezi inguste(9). Panoul este adus de transportoarele (9) in zona de burghiere pina la atingerea contactului sfirsit de cursa reglat in prealabil la latimea panoului. Aceasta comanda oprire deplasarii se face prin intermediului motoreductorului de frinare. Cursa capetelor de lucru este reglata in prealabil in functie de adincimea de prelucrare si este stabilita al progamatorul de prelucrare electrica. La sfirsitul cursei de gaurire capetele de lucru se retrag, iar panoul este eliberat de dipozitivele de stringere(10) pneumatice, dupa care transportorul (9) se pune in miscare avind o viteza de 39 m/min, astfel dupa evacuarea panoului prelucratse introduce alt panou si ciclul de lucru fiind din nou preluat. La acest agregat nr. total de burghie este de 168 cu diametrul maxim = 20mm, iar distanta maxima intre axele extreme este de 650 mm.
34

Productivitatea este de 15-20 panouri minimum, adica ciclul de luru este de 3-4 sec.

Reglarea agregatului 1. Montarea burghiilor in mandrinele capetelor de lucru orizontale si verticalein functie de nr. De gauri, diametrul gaurii si distante dintre axe. 2. Reglarea pe verticala a pozitiei motorului (1) pe sania prevazuta pe coloana de sustinere prin actionarea rotii de mina (12) si dispozitivul surub piulita. Reglarea pe orizontala se executa in miscarea IA se face prin fixarea cursei de deplasare a ME si grupului de burghiere. 3. Reglarea pozitiei capetelor de lucru pentru burghierea suprafetelor interioare. Deplasarea grupului de burghie se face prin actionarea unei roti dintate montate pe traversa D si saniiile de ghidare prevazute pe aceasta(II). Reglarea cursei de deplasare pe verticala se realizeaza prin miscarea (IIA). 4. Reglarea pozitiei capetelor de lucru pentru burghierea suprafetei superioare se realizeaza prin miscarea (III) pe verticala si orizontala (IIIA). 5. Reglarea pozitiei dispozitivelor pneumatice de stringere se realizeaza prin deplasarea suportului (10.1) pe coloana C, (IV). 6. Reglarea cursei de stringere in functie de ggrosimea panoului (V). 24.Agregatul de rindeluire si profilare a lemnului masiv pe 4 fete (IP-4) IP-4 realizeaza o productivitate superioara in conditiile unei inalte precizii de prelucrare; este format din 7 axe de lucru acaror succesiune a operatiilor este aratata in figura. La aceasta masina intr-o singura trecere se realizeaza prelucrare a 4 fete cu posibilitatea profilarii fetelor si canturilor in urmatoarea ordine: 1. rindeluire fetei inferiaore formind baza de asezare A ( arborele 1). 2. frezarea cantului drept formind baza de asezare B ( arborele 2 ). 3. frezarea profilata a canturilor ( arborii 3 si 4) 4. rideluirea la grosime ( arborele 5 )
35

5. profilarea fetei superioare cu freze si cutite profilate (arborele 6) 6. profilarea fetei inferioare sau spintecare ( arborele 7) La acest agregat se asigura o precizie superioara si datorita faptului ca suprafetele se prelucreaza succesiv formind in primele operatii baza de asezare a fetei prelucrate A si B, iar in raport cu acestea se executa celelalte operatii pe canturi si fete. Se asigura astfel atit precizia dimensiunilor, cit si conditiile de planitate si paralelism a canturilor. Are lungimea de prlucrare de la 500 3000 mm; latimea de la 25-300 mm; grosimea 14-110 mm. Turatia arborilor verticali si orizontali este de 6500 rot/min; adincimea maxima de taiere este de12 mm pentru frezele orizontale si de 10 mm pentru cele verticale. Avansul mecanic este realizat de role de avans canelate presate elastic pentru prelucrarea denivelarilor si adaosului la prelucrare. Avansul este realizatr si de role de presare a piesei de rigla de ghidaj,role care se rotesc pe cantul piesei. Reglarea agregatului consta in urmatoarele operatii: 1. Reglarea pozitiei mesei principale, fata de arborele portscula 5, in functie de grosimea finala a piesei; 2. Reglarea pozitiei mesei din fata in raport cu masa principala, i functie de grosimea de prelucrare la indreptare; 3. Reglarea pozitiei reiglei de ghidaj, fata de arborele vertical 2, in functie de grosimea de prelucrare a cantului vertical; 4. Reglarea pozitiei arborilor 3 si 4 pe verticala dupa operatia de profilare pe grosime a piesei; 5. Reglarea pozitiei arborilor 6 si 7, pentru profilare 6 si profilare sau spintecare 7; 6. Reglarea latimii de prelucrare, prin deplasarea arborelui vertical 4; 7. Reglarea avansului in functie de latimea si grosimea de prelucrare. Masuri de protectie muncii. Agregatul este dotat cu capote de protedctie, clape articulate pentru impiedicarea reculului pieselor si bare de presare 8 in zona de lucru a arborilor portcutite orizontali.pentru evacuarea aschiilor sunt prevazute capote de captare la fiecare arbore, care vor fi conectate la instalatia de exhaustare. Inainte de inceperea lucrului se va verifica daca capotele de protectie sunt montate.

25.Notiuni de interschimbabilitate si precizia de prelucrare. Erorile de fabricatie Prelucrarea reperelor in conditii de productii de serie sau de masa se realizeaza in baza unei documentatii (desen de executie) elaborate astfel incit sa asigure conditii tehnice si functionale impuse de normele si standartele in vigoare. Execuia poate fi realizat cu un grad de precizie suficient de mare, astfel nct piesele obinute s poat fi asamblate n produs far operaii suplimentare de ajustare, deci formele i dimensiunile pieselor rezultate din prelucrare se vor afla n cadrul unor abateri care s permit
36

obinerea calitii produsului n condiii dinainte stabilite.Aciunea industrial care conduce la asemenea rezultate este fabricaia interschimbabil a pieselor, iar piesele care ndeplinesc aceste condiii se numesc interschimbabile.Principalii factori care determin schimbrile dimensionale ale pieselor n procesul de prelucrare snt: -precizia de prelucrare pe maini-unelte agregate i linii tehnologice; -abaterile dimensionale ale pieselor n funcie de variaia umiditii lemnului datorit umiditii relative i temperaturii aerului din mediul nconjurtor. Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului prelucrat fa de precizia impus prin documentaia tehnic. Precizia de prelucrare este determinata de o serie de factori: specia materialului lemnos; directia de prelucrare; umiditatea lemnului; de scula askietoare; calificarea muncitorului; etc. Condiiile care pot asigura prelucrarea interschimbabil snt: aplicarea sistemului de tolerane i ajustaje (prelucrarea pieselor n limitele unor abateri prescrise), dotate cu utilaje i dispozitive de lucru corespunztoare preciziei cerute, asigurarea cu scule, instrumente, aparate de msur i verificare, introducerea n fabricaie a materialelor lemnoase corespunztor condiiilor de utilizare, reglarea corect a mainilor prin respectarea regimurilor de lucru prescrise i asigurarea unui control tehnic pentru urmrirea preciziei de prelucrare. Tehnologia de fabricaie bazat pe cooperare n producie, prin care elemente, complexe sau subansambluri ale aceluiai produs snt executate de mai multe ntreprinderi, fabricaia interschimbabil reprezint condiia de baz pentru sporirea eficienei economice, creterea productivitii muncii i asigurarea calitii produselor. Prelucrarea interschimbabil este necesar pentru organizarea formelor superioare de producie cum snt: montarea pe band rulant, prelucrarea pe linii de fabricaie, mecanizarea i automatizarea, specializarea i cooperarea n producie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii. Un rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilitii l are muncitorul, care trebuie s respecte prescripiile de fabricaie, tehnologia de lucru i de control, adic disciplina tehnologic. Practic, distana reglat iniial nu rmne constant din mai multe cauze : *datorit mainilor-unelte, prin: -lipsa de precizie geometric a mainei -deformaiile elastice ale mainei n funcie de rigiditatea ei; -deformaii termice *datorit sculei prelucrtoare, prin: -lipsa de precizie a sculei -deformaii elastice datorit prinderii -deformaii termice; *datorita dispozitivelor de fixare, prin: -lipsa preciziei geometrice a dispozitivului; -deformaiile elastice ale dispozitivului; -uzura dispozitivului. Prin creterea preciziei de prelucrare i asigurarea interschimbabilitii, se pot organiza forme superioare de producie cum snt: cooperarea n producie, montarea n banda rulant, prelucrarea pe linii n flux continuu, mecanizarea si automatizarea proceselor de fabricaie, adic acele forme care asigur o nalt productivitate a muncii. Prelucrarea interskimbabila a reperelor: reduce costurile de fabricatie; reduce costurile la ansamblare si montare; creste fiabilitatea produsului; cresterea calitatii produsului;
37

 rezistenta inalta a imbinarilor; scaderea manoperii de executie; etc. Erorile de fabricatie: Acestea sunt alcatuite din 2 grupe mari: 1. erorile de prelucrare- sunt erori aparute in rezultatul executarii produsului si pot aparea din cauza reglarii inadecvate a masinii, uzura sculelor aschietoare, rugozitatea suprafeetelor. etc. Erorile de masurare apar ca urmare a impreciziei mijloacelor de masurare, a citirilor incorecte, a imperfectiunii organelor senzoriale ale subiectilor, a influentii diferitor factori climaterici

26.Precizia dimensiunilor .Dimensiuni,abateri,tolerante. Caracteristicele geometrice care servesc la definirea si caracteristica calitativa a elementelor, complexelor si a produselor finite se pot grupa in: Caracteristici dimensionale; Caracteristici de forma; Caracteristici de pozitie. Respectiv vor exista 3 tipuri de abateri: abateri dimensionale, de forma si de pozitie. Dimensiunea este una din caracteristicile tehnice care determin mrimea unei piese. La asamblarea a dou piese se distinge o dimensiune exterioar sau cuprinztoare i o dimensiune interioar sau cuprins. In industria produselor finite din lemn majoritatea mbinrilor au la baz sistemul cep-scobitur, cu seciune circular sau dreptunghiular. Dimensiunea exterioar este reprezentat de dimensiunea cepului, iar cea interioar de dimensiunea scobiturii. Din cosiderente functionale si tehnologice dimensiunile reperilor se pot grupa in urmatoarele categorii: Dimensiunea nominal (L) reprezinta dimensiunea de baza teoretica stabilite in desene de executie. Dimensiunea efectiv (Le) este dimensiunea a crei valoare se constat prin msurarea piesei dup execuie. Valoarea efectiva nu poate fi decit intimplator egala cu cea nominala. Dimensiunile limita care pot fi: a) valoarea limita maxima (Lmax); b) valoarea limita minima (Lmin). Acestea sunt dimensiunile prescrise de proiectant intre care trebuie sa se gaseasca dimensiunile efective pentru a asigura conditia de baza a interschimbabilitatii care este: Lmin Le Lmax Linia zero linia corespunzatoare dimensiunii de baza fata de care se masoara abaterile in reprezentarea grafica a tolerantelor si ajustajelor. Linia zero este linia de abateri a dimensiunii corespunzatoare dimensiunii de baza. Se traseaza orizontal sau vertical dupa cum se iau in consideratie abaterile pentru dimensiunile de baza la lungimea L sau la latimea l a scobiturii si a cepului. Pentru caracterizarea preciziei de prelucrare se opereaza cu abateri care sunt de mai multe tipuri: Abaterea efectiva - Diferena dintre dimensiunea efectiv (Le.) i dimensiunea nominal (L) AE=LEL. Abaterea prescris, ntre care poate varia abaterea efectiv, se numete abatere limit i poate fi: abatere superioar (As ), reprezentnd diferena dintre dimensiunea maxim precisa i dimensiunea nominal As= LMAXL.
38

abatere inferioar (Ai ), reprezentnd diferena dintre dimensiunea minim i dimensiunea nominal Ai= LMINL. Toleranta- este intervalul de variatie a dimensiunilor efective determinat de abaterile limita precise; - este diferenta dintre abaterea superioara si cea inferioara sau este diferenta dintre dimensiunile limita precise. Toleranta este intot deauna pozitiva, T=As-Ai; T=Lmax-Lmin Zona cuprins ntre limitele dimensiunilor maxime i minime se numete cmp de toleran. Piesele cu dimensiuni care nu snt cuprinse n cmpul de toleran prescris snt considerate rebut dimensional. In sistemul de asamblare cep-scobitur, tolerana la dimensiuni se stabilete pentru cele dou dimensiuni, adic la lungime i lime, iar pentru o mbinare cu cepuri rotunde, tolerana se stabilete numai pentru o singur dimensiune, adic diametrul cepului sau scobiturii. Abaterile limit (As si Ai ) snt stabilite n funcie de precizia necesar pentru piesa sau complexul ce se prelucreaz. In mod convenio nal pentru scobitur (dimensiuni interioare) abaterile se noteaz cu majuscule (As Ai), iar pentru cepuri (dimensiuni exterioare) cu litere mici (as ai). 27.Ajustajele la asamblarea cepurilor cu scobiturile Ajustatul forat se aplic la mbinrile n cep i scobitur, cu sau fr clei, unde este necesar o strngere mare (exemple: mbinarea picioarelor din fa cu rame ezut la scaunele curbate, mbinarea picioarelor i balutrilor cu placa ezut i splatul la scaunele tip rustic i colonial, mbinarea traverselor intermediare cu montanii la cercevele i ui etc). Ajustatul aderent se aplic mbinrilor cu sau fr clei, ale cror scobituri snt situate la o distan mai mic de 30 mm de la captul piesei (exemple: formarea ramelor i panourilor din lemn masiv, formarea scheletelor de mobil etc.) precum i pentru mbinrile ncleiate ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri cilindrice aplicate etc. Ajustajul cu frecare se aplic mbinrilor cu sau far clei, la care nu snt necesare strngeri mari (exemple: mbinrile de capt cu cepuri multiple ale diverselor rame, mbinrile n lamb i uluc pentru formarea pardoselilor, mbinarea, lambelor n canturile panourilor de PAL. mbinrile nencleiate, demontabile ale panourilor, realizate cu cepuri cilindrice aplicate) precum i n toate cazurile de grosimi ale ramelor ce se placheaz, panourilor calibrate la grosime, distanelor ntre axe ale scobiturilor circulare sau distane ntre repere metalice (poziionarea balamalelor, accesoriilor de nchidere etc). Ajustajul alunector se aplic mbinrilor fr clei, la care piesele de mbinat se aaz cu mna sau prin batere uoar (exemple: tbliile n ulucul ramelor, fundul sertarelor n uluc, capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul etc). Ajustajul liber se aplic mbinrilor cu joc garantat i unde jocul dintre piese nu trebuie s influeneze aspectul produsului (exemple: uile de mobil, feele de sertare i capacele n lcaul lor, panoul de spate al corpurilor de mobil etc). Ajustajul larg se aplic mbinrilor cu joc mare (exemple: corpul sertarelor n lcaul lor, mbinrile n cep i scobitur care se fixeaz cu pene, uile care stau n atmosfera umed i cercevelele de ferestre n tocurile lor etc). Formarea structurii produselor din lemn are la baza asamblarea fixa, adica nedemontabila sau demontabila dintre cep si scobitura. Indiferent de sistemul de asamblare, de forma si dimensiunile cepului si a scobiturii la asamblarea lor este necesara sa se asigure anumite relatii intre dimensiunile efective ale celor 2 repere. Astfel sistemul de asamblare sa fie compatibil cu cerintile de functionare, constructive si de rezistenta. Dupa dimensiunile efective ale cepului si scobiturii pot exista urmatoarele tipuri de imbinari: Imbinare cu joc in care dimensiunea efectiva a scobiturii este mai mare decit
39

dimensiunea efectiva a cepului. Imbinarea cu stringere in care dimensiunea efectiva a cepului este mai mare decit dimensiunea efectiva a scobiturii.

Asamblarea cu joc

Asamblare cu strngere

Asamblarea cepurilor cu scobiturile se face la intimplare, astfel marimea jocurilor si a stringirilor variaza in limite largi. Pentru a realiza asamblari stringeri si jocuri controlate, care sa satisfaca cerintile functionale, asamblarile se fac prin diferite trepte de ajustaj sau sisteme de ajustaj.

Ajustaj relatiile intre dimensiunile efective a 2 piese care se asambleaza, adica ale cepului si scobiturii. In practica formarii ajustajelor sunt cunoscute 2 sisteme de asamblare (sisteme de ajustaj). a) ajustaje sistem scobitura unitara sistem de ajustaje in care se mentin constante dimensiunile de baza ale scobiturii variind cele a cepului. b) ajustaje sistem cep unitara - sistem de ajustaje in care se mentin constante dimensiunile de baza ale cepului variind cele a scobiturii. Din considerente practice si tehnologice in industria prelucrarii lemnului s-a adoptat sistem scobitura unitara, in care abaterile limita pentru scobitura se mentin in limite constante si pozitive (abaterea inf. = 0, iar abaterea sup. +). Pentru aceeasi dimensiune nominala pozitia si marimea cimpului de tolerante ala scobiturii se poate forma mai multe trepte de ajustaj pentru cep in functie de pozitia cimpului lui de tolerante fata de cel al scobiturii.

28.Clasele de precizie.Stabilirea claselor de precizie. Abaterile, tolerantele si ajustajele aplicate in prelucrarea lemnului pentru mobila si alte
40

produse finite de lemn sunt prescrise de STAT 7837-82. Conform acestor norme abaterile limita respectiv tolerantele se incadreaza in 2 clase de precizie: I si a II la care se adauga tolerante pentru dimensiuni libere intro singura clasa de precizie. Conform normelor din acelasi standart abaterile, tolerantele si ajustajele se prescriu pentru 2 categorii de imbinari: 1 imbinari propriuzise realizate prin sistemul cep si scobitura incadrate in intervalul de dimensiuni de la 1-200mm respectiv cu 4 trepte de valori: de la 1-10; 11-30; 31-100; 101-200. 2 imbinari pentru repere simple si complexe care realizeaza structura produsului prin montare si care se incadreaza in intervalul de dimensiuni de la 200 pina la 2500mm in doua trepte de valori: 201-800; 801-2500. Sistemul de ajustaje si prelucrare mecanica a lemnului este sistemul de scobitura unitara. Dupa cum rezulta din datele prezentate in prima clasa de precizie sunt 6 trepte de ajustaje iar in a doua 5 clase repartizate pe acelasi interval de dimensiuni. Stabilirea abaterilor pe intervalul de dimensiuni sa facut astfel incit sa asigure tolerante proportionale cu dimensiunea nominala, adica la prelucrarea reperilor cu dimensiuni relativ mici si erorile de prelucrare vor fi mai mici. Cu cresterea dimensiunilor respective vor creste si valoarea erorilor. Inafara de inscrierea abaterilor cu valori numerice se practica si notarea prin simbolizare a cimpului de toleranta al cepului si al scobiturii. Ajustajele cu joc fiind simbolizate cu litera j iar cele intermediare cu i fiind urmate de literele a,b,c in functir de tipul ajustajului. Simbolizarea cimpului de toleranta al cepului si al scobiturii permite simbolizarea ajustajelor prin notarea unui ajustaj sub forma de fractie in care la numarator se inscriu simbolul cimpului de toleranta al scobiturii iar la numarator cel al cepului. Simbolul cimpului de toleranta al scobiturii se noteaza cu majuscule iar al cupului cu minuscule: Natura ajustajului Larg Liber Alunecator Cu frecare Aderent Fortat Simbolul cimpului de toleranta scobitura cep Cl. I Cl.II Cl. I ja1 jb1 je1 ia1 ib1 ic1 Simbolul ajustajului Cl.II ja2 jb2 jc2 ia2 ib2 ic2 Cl. I IB1/ja1 IB1/jb1 IB1/jc1 IB1/ia1 IB1/ib1 IB1/ic1 Cl.II IB2/ja2 IB2/jb2 IB2/jc2 IB2/ia2 IB2/ib2 -

IB1

IB2

Stabilirea claselor de precizie Marimea tolerantei este dependenta de dimensiunea de prelucrare, de criteriile de precizie ale reperului sau a subansamblului. Aceleasi dimensiuni le poate avea toleranta definita din cauza ca participa in structura diferitor produse. Practica arata ca cu cit utilajul este mai complicat cu ait piesa se vaa executa cu tolerante mai mici si in dimensiuni mai mici, in sistemul se toleranta STAS unitatea de toleranta are valoarea KSTAS=0.5 KSTAS- unitatea de toleranta ; L- dimensiunea la care se refera T ; Astfel valoarea tolerantei pentru clasa I si II de precizie se va calcula conform relatiilor : L- dimensiunea medie din intervalul de dimensiuni considerate ; T1,2 aderenta calculata pentru interval de dimensiuni considerate pentru I si II clasa de precizie.
41

) Ex : intervalul 31-100 L=( Cu cit este mai mare dimensiunea cu atit toleranta este mai mare. T2 la clasa II de precizie este intotdeauna de 2 ori mai mare ca T1. Alegerea corecta a clasei de precizie in care se executa un reper simplu sau complex determina marimea tolerantei care la rindul sau influenteaza costul de prelucrare si mijloacele de prelucrare. Clasa de precizie si marimea T trebuie sa fie in corelatie nu numai cu cerintele functionale si constructive ale produsului dar si cu cele tehnologice adica conditiile concrete existente in intreprindere : utilaje, precizia lor de prelucrare,calibrarea muncitorului, nivelul si felul de control, etc. Astfel Clasa I de precizie are toleranele cele mai mici i deci precizia cea mai ridicat. Aceast clas se folosete pentrru construcia instrumentelor muzicale, casete pentru aparate de msur, piese din lemn stratificat den-sificat .a. Clasa a Il-a de precizie are cmpul de tolerana mai mare, avnd o precizie medie i se folosete in construcia mobilei, la mbinrile cep scobitur, asamblrile demontabile etc. Pentru clasa I de precizie se folosete lemn din specii omogene, cu coeficieni mici de contragere i umflare, c-u umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a Il-a orice specie cu umiditate de 8.. . 12%. 29. Formarea ajustajelor la diferite imbinari cu cepuri drepte si cilindrice. Imbinri cu cepuri cilindrice. mbinrile cu cepuri cilindrice au o larg aplicare n formarea structurii produselor, att a celor din lemn masiv ct i a celor din semifabricate superioare (PAL, PAF), sau structuri mixte. Imbinrile cu cepuri cilindrice aplicate pot fi att fixe (ncleiate) ct i demontabile, fiind folosite numai pentru poziionarea reperelor, practicate cu deosebire la mobila corp i din panouri, rigidizate prin organe de asamblare. Cepurile cilindrice ntregi snt practicate pentru asamblarea reperelor din lemn masiv ca: picioare, balutri, cadre de rezisten etc. Cepurile cilindrice aplicate pentru asamblarea panourilor (ndiri, ncheieturi) au diametrul tipizat de 6, 8 i 10 mm, avnd n vedere grosimea panourilor de PAL de 12; 14; 16; 18 i 20 mm. Pentru asamblarea i poziionarea corect a suprafeelor de contact, la mbinarea reperelor se asigur un joc tehnologic la lungimea cepului de 24 mm, astfel c nu se dau tolerane la lungime, ci numai la diametrul cepulni si diametrul scobiturii.

a-ajustaj cu frecare; b-ajustaj aderent; c-fortat

42

Ajustajul aderent este ajustajul de baz la formarea mbinrilor cu cepuri cilindrice ntregi i aplicate, ncleiate, folosit n construcia ramelor, mbinarea panourilor din PAL ca i pentru nndirea pe cant a panourilor din PAL i PAF etc. Ajustajul aderent caracterizat de J m a x =S m a x asigur mbinrilor o rezisten maxim, ca urmare a unei grosimi optime a peliculei de adeziv. Ajustajul forat se aplic la mbinrile care admit prin sistemul constructiv strngeri maxime cum snt: mbinrile n cep scobitur, n T, sau ele care snt la o distan mai mare de 200 mm de captul reperului, mbinrile cu cepuri rotunde pentru nnadirea pe cant a reperelor din lemn masiv .a. Din cele prezentate mai sus rezult c tolerana ajustajelor, pentru acelai interval de dimensiuni i clas de precizie, este constant, variind doar mrimea strngerilor i jocurilor pentru diferite ajustaje . Ajustaje pentru mbinri eu cepuri drepte. mbinrile cu cepuri drepte reprezint sistemul constructiv de baz n asamblarea reperelor din lemn masiv, cu utilizrile cele mai largi n formarea structurilor de rezisten ca : rame, cadre portante n structura meselor, .scaunelor, fotoliilor etc. Elementele caracteristice ale mbinrilor cu cepuri drepte snt caracterizate de cele trei dimensiuni ale cepului (scobiturii), adic: lungimea cepului (Lc), grosimea cepului i scobiturii ( h c i h s ) i limea cepului sau scobiturii (lc, ls). Fig d1 Imbinarea n lungime se realizeaz cu joc tehnologic pentru mbinrile : ascuns, semideschis, ascuns cu umr, cu umr semideschis sau strpuns .a. (fig f si g). Pentru formarea ajustajelor se nscriu abateri pentru cele dou cote i anume : pentru grosime {hs si hc) i lime (lc i ls) Dintre cele dou cote pentru asigurarea rezistenei mbinrilor ncleiate, precizia de prelucrare se urmrete la grosimea cepului, respectiv scobiturii. Cum mbinrile se formeaz cu ajustaje n sistemul scobiturii unitare, dimensiunile la grosimea cepului se vor nscrie cu abateri n funcie de tipul ajustajului, fiind recomandate ajustajele intermediare Pentru mbinrile cu cep deschis (fig. e), abaterile pentru cep se vor acorda numai pentru grosimea cepului, iar la mbinrile cu cep strpuns, pentru grosimea i limea cepului, att pentru cepurile cu canturi drepte ct i pentru cele cu canturi rotunjite . Ca urmare, pentru mbinrile cu cepuri strpunse (n T), la grosimea i limea cepului, n funcie de abaterile prescrise, pot fi
43

jocuri i strngeri la lime sau grosime, dei rezistena mbinrii este dat n principal de suprafeele laterale de ncleiere ale cepului, respectiv grosimea cepului i scobiturii (h c i h s ) . Pentru grosimea cepului se prescrie ajustajul aderent i forat, care asigur o rezisten maxim a suprafeelor ncleiate, n timp ce la lime putem avea i ajustaje cu joc, n funcie de dimensiunile efective ale cepului la lime.

30. Masini unelte utilizate in industria prelucrarii lemnului, clasificarea. Mijloacele tehnice folosite n industria lemnului sunt variate i complexe, fapt pentru care se impune o clarificare i delimitare a componentelor acestora. In acest sens este necesar definirea noiunilor referitoare la main - n general, i main-unealt, n special. Noiunea de main este definit astfel: "sistem tehnic format din organe i mecanisme care execut micri determinate pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru transformarea unei forme de energie n energie mecanic sau invers". Pe baza definiiei, mainile pot fi: maini de for, care transform o energie n lucru mecanic (toate tipurile de motoare), sau energia mecanic n alt form de energie (generatoarele); maini de lucru, care efectueaz un lucru mecanic util, folosite la prelucrarea sau deplasarea materialelor (a unor obiecte). Mainile de lucru, prin urmare sunt acele tipuri de maini care primesc energie sub diferite forme i o transform n lucru mecanic util, cu ajutorul cruia se execut operaii diverse, lucrri, sau se realizeaz diverse produse sau obiecte. Mainile de lucru se mpart n dou mari grupe: maini de prelucrare i maini de transport (i ridicat). Mainile de prelucrare, sunt acele maini de lucru care sunt folosite la prelucrarea materialelor sau obiectelor prin diverse procedee,ca: deformare plastic, tiere, sfrmare, separare, asamblare, agrafare etc. Mainile de prelucrare servesc, prin urmare, la efectuarea diferitelor procese de prelucrare, avnd drept scop realizarea unor piese prin modificarea formei, dimensiunilor i uneori chiar a structurii materialelor din natur. Masinile de prelucrat lemn se impart in 3 grupe: 1 masini universale- au destinatie generala, se folosesc pe larg la diferite intreprinderi in dependenta de lucrari; 2 masini specializate, 3 masini speciale- executa una si aceiasi lucrare de dimensiuni constante. Masinile pot fi de 2 tipuri : 1 cu functionare in ciclu- masina cu miscare intermitenta a sculei askietoare sau a piesei; 2 masini cu miscare in trecere- piesele se misca incontinuu cu viteza constanta la organele de lucru si se prelucreaza fiind in miscare. Dupa destinatie(dupa metoda de prelucrare) masinile se impart in: Ferestrau circular, ferestrau panglica, masina de rendeluit, de indreptat, de frezat, de frezat pe 4 fete, de scobit si scobit, de burgheat multiplu, de strunjit, de slefuit. Agregat: reprezint grupul format prin cuplarea unei maini de for cu una sau mai multe maini de lucru sau cu un generator (se admite folosirea noiunii i pentru unele uniti tehnice cu independen total din construcia mainilor-unelte i utilajelor). In cadrul echipamentelor tehnice se poate folosi noiunea de mainUtilaj: prin utilaj se nelege ansamblul mainilor, aparatelor, uneltelor i echipamentelor necesare efecturii unei anumite operaii, lucrri sau al unui proces tehnologic. Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive, acionate manual sau de un mecanism, care servete pentru a efectua o operaie tehnic de prelucrare mecanic, de montare, asamblare, manevrare, etc. Partea activ a unei unelte, care vine n contact direct cu obiectul de prelucrat, de mnuit, de fixat, etc se numete scul. Main-unealt: face parte din grupa mainilor de prelucrare i reprezint maina echipat cu scule adecvate avnd ca scop generarea suprafeelor prin procesul de achiere a materialelor lemnoase, n anumite condiii de productivitate, precizie dimensional i calitate a suprafeei.
44

Altfel spus, maina-unealt pentru prelucrarea lemnului este o main de prelucrare echipat cu scule achietoare adecvate, destinat prelucrrii mecanice a lemnului sau a produselor pe baz de lemn (gatere, ferstraie circulare, maini de frezat etc). unealt agregat, dotat cu uniti de lucru (capete de lucru) care execut operaii diverse sau identice (caz n care se realizeaz prelucrarea simultan a mai multor piese). Linie de maini sau utilaje: ansamblul de maini, instalaii i mijioace de transport, dispuse n ordinea operaiilor prevzute n procesul tehnologic. Instalaie: ansamblul de construcii, maini, aparate, instrumente i accesorii care servete la ndeplinirea unei anumite operaii sau funcii n procesul de producie. 31. Organele componente ale masinilor Mecanismele si organele de masini fac parte integrata din stiinta constructiei de masini si se ocupa cu studiul structurii, cinematicii si dinamicii mecanismelor si a masinilor, precum si cu studiul formei, metodelor de calcul si de proiectare a elementelor lor componente. Corpurile solide care intra in componenta unei masini poarta denumirea de elemente sau organe de masini. Prin organ de masina se intelege o piesa simpla, care poate fi proiectata si executata independent, sau care intr-o masina indeplineste o anumita functiune si nu se poate desface in parti distincte decat prin distrugere. Legatura intre doua organe de masini care executa o miscare unul in raport cu celalalt se realizeaza printr-o cupla cinematica. Daca contactul dintre cele doua organe de masini este dupa o linie sau punct cupla cinematica este superioara, iar daca contactul este dupa o suprafata, cupla cinematica se numeste inferioara. Neprofil Organele de masini legate intre ele prin cuple at cinematice formeaza un lant cinemtic. Cand lantul cinematic are un organ de masina fix in raport cu care celelalte organe de masini executa o miscare definita, poarta denumirea de mecanism. Conform def anterioare notiunea de mecanism este mai generala decat notiunea de masina sau aparat, deoarece are in vedere numai miscarea. Clasificare Constructiv : organe de maini simple , compuse dintr-o singur pies ; organe de maini compuse , alctuite din mai multe piese. Funcional : organe de maini pasive ; organe de maini active. Batiul- serveste ca schiletul ce sustine sau leaga diferite organe ale masinii. Sunt rigide, turnae din fonta sau otel pe o fundatie de beton. Batiul nu executa miscari de lucru in procesul de prelucrare. Cerinte asupra battiului ca colturile sa fie rotungite. Peretii la cel din otel are 610mm iar a celuui din fonta 12-30mm. Se utilizeaza si batiul din lemn cu grinzi care au sectiunea de la 60-80 pina la 150-200mm ( lemnul tare de stejar fag si servesc pentru masini-unelte de tip usor). Mecanismul de taiere- cu miscare relativa are forma de valt cu cutite fixate pe arborele principal sau arborele port scula.
45

Masa de lucru- poate fi ridicabila cu ridicare la orice nivel sau fixe. Mesele se misca sau sau se regleaza in dependenta de dimensiunile materialului si adincimea taeturii. Pentru fixare pieselor se folosesc elemente de stringere in forma de saboturi sau placi elastice

. Pentru asigurarea miscarii de reglare masina este utilata cu sanii care se deplaseaza manual sau automat, sania este dotata cu suprafete prelucrate cu precizie care poarta denumirea de ghidaje. La masini se mai folosesc aparate de ungere si mecanisme de protecie si organe deprotectie. Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint urmatoarele: Curelele de transmisie sunt organe de maini simple, destinate transmiterii puterilor ntre doi arbori , prin intermediul forelor de frecare.Suprafeele de contact pentru trasmiterea puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv dinii, n cazul curelelor sincrone. Lagrul este un organ de main avnd rol de susinere i de poziionare a altor organe de maini aflate n micare de rotaie. Lanurile sunt organe de maini simple.Transmisiile prin lan servesc la transmiterea micrii i a momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori paraleli.Lanul este format din zale, articulate ntre ele, care i asigur flexibilitatea necesar pentru nfurarea pe roile de lan. urubul este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile sau pentru transmiterea forelor i a micrilor. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit piuli. Piulia este un organ de main utilizat la realizarea mbinrilor demontabile. Se folosete mpreun cu organul de main pereche, numit urub. Este o pies, n general metalic, avnd o gaur filetat i o parte exterioar cu o form potrivit pentru strngere - destrngere direct cu mna sau prin intermediul unei chei. Motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite. Reductor- aparat, mecanism care reduce o mrime (presiune, turaie etc.) proprie unui sistem tehnic.

32.Gaterul. Caracteristica Utilajul de baz (care determin capacitatea de producie a fabricii de cherestea) la transformarea butenilor n cherestea sunt gaterele verticale i orizontale, cu ajutorul crora butenii sunt tiai n lung cu ajutorul pnzelor liniare dinate, fixate ntr-un cadru, care execut
46

micarea alternativ liniar, iar butenii execut micarea de avans. Se folosesc att pentru rinoase ct i pentru foioase. Gaterul vertical este alctuit din urmtoarele pri principale (fig. 14): batiul masinii cu fundaia, mecanismul de tiere, mecanismul de avans, mecanismul de comand, crucioarele din faa i din spatele gaterului etc. Principil de lucru al gaterului se bazeaz pe micarea de translaie rectilinie alternativ a ramei cu pnze, n calea creea se interpune buteanul n miscarea sa de avans. Trasformarea micrii de rotaie a motorului se face prin intermediul unui mecanism biel- manivel. Rama cu pnze a gaterului se compune din urmtoarele pri

componente (fig. 15): montani, traverse, patine, registre distaniere, bigle, sisteme de ntindere etc. Fig.14 Gaterul vertical: 1-fundaie; 2-plac de baz; 3-cadrul gaterului; 4-traversa superioar; 5-traversa inferioar; 6-volant motor; 7- volant de inerie; 8- arbore principal; 9- volant de antrenare; 10-mecanism bielmanivel; 11-rama cu pnze; 12-traversa superioar a ramei; 13traversa inferioar a ramei; 14-montanii ramei;15-patine de glisare; 16-nivelul pardoselei. Principil de lucru al gaterului se bazeaz pe micarea de translaie rectilinie alternativ a ramei cu pnze, n calea creea se interpune buteanul n miscarea sa de avans. Trasformarea micrii de rotaie a motorului se face prin intermediul unui mecanism biel- manivel. Rama cu pnze a gaterului se compune din urmtoarele pri componente (fig. 15): montani, traverse, patine, registre distaniere, bigle, sisteme de ntindere etc. Mecanismul de avans al gaterului se compune din dou valuri de avans, grup motorreductor, sistem de ridicare i coborre a valurilor, un mecanism de inversare a sensului la valurile de avans, dispozitiv de nclinare automat a ramei cu pnze n funcie de mrimea avansului. Un mecanism de avans corespunztor trebuie s asigure contactul buteanului cu pnzele numai n perioada cursei descedente a ramei, iar la cursa ascedent s exclud frecarea dintre dini i fundul tieturii.

47

Fig.15 Rama cu pnze de gater: 1-montani ram; 2 traversa superioar; 3 traversa inferioar; 4-pnz; 5-patine de glisare; 6 registru superior; 7- registru inferior distanier; 8-abloane distaniere; 9-bigl superioar; 10- bigl inferioar;11-pan se strngere; 12-ntinztor cu excentric n faa si in spatele gaterului se afl dou crucioare, unul principal in fata de fixare i centrare a buteanului n planul de tiere al pnzelor i altul secundar, cu rol de sprijin i centrare pentru cellalt capt al buteanului, pn cnd buteanul ajunge la valurile de avans. Calea de rulare a crucioarelor este de 790 mm. Viteza de tiere a gaterului se calculeaz cu relaia urmtoare:

[m / s], 60 1000 unde: n este tuiraia axului principal al gaterului, n rot/min; H=2r - lungimea cursei ramei (echivalentul diametrului din formula achierii generale), n mm, unde r este raza descris de butonul de manivel. ntinderea pnzelor n rama cu pnze se face cu ajutorul penelor sau cu excentric. nclinarea pnzelor la cursa ascedent pentru reducerea frecrilor dintre pnze i tietur se face prin mai multe sisteme, prezentate n fig. 17. Capacitatea de debitare a gaterului vertical se calculeaz cu relaia:
2 Q 377 um d m k [m 3 / sch]

vmax

nH

unde: um - este avansul mediu al buteanului, n m/min; dm - diametrul mediu al buteanului, n m; k - coeficient de utilizare general a gaterului.
48

Fig. 17. Sisteme de nclinare a pnzelor: a-prin fixarea excentric a biglelor fixe; b-prin fixarea excentric a biglelor culisabile; c-prin nclinarea ramei cu pnze. Atunci cnd deschiderea gaterelor este mare i diametrele butenilor sunt mici (cca 20 cm) se introduc simultan cte doi buteni n gater, caz n care braele cu grife posed brae speciale de fixare (fig. 18).

Fig 18. Brae speciale de fixare a cte doi buteni simultan la debitare: acu grife speciale ; bcu furc. Gaterele orizontale de debitare a butenilor sunt destinate pentru urmtoarele operaii: -debitarea sau prismuirea butenilor foarte groi, care nu se pot debita pe gaterele verticale cu cea mai mare deschidere din fabric; -pentru debitari speciale (radiale) ale speciilor calitativ superioare (nuc, cire, frasin); -debitarea molidului pentru rezonan. Descrierea gaterelor verticale Placa de baz este o pies masiv din font obinut prin turnare, pe care se fixeaz batiul gaterului i care are rolul de a susine toat masa gaterului i de a prelua toate solicitrile dinamice la care este supus gaterul n timpul funcionrii. Placa de baz se fixeaz pe o fundaie masiv de beton prin 6-8 uruburi ancor. Batiul const n doi montani verticali (umeri) solidarizai prin 3-4 traverse orizontale. La gaterele de tip mai vechi capetele superioare ale montanilor sunt legate printr-o travers superioar de legtur n form de potcoav.La partea inferioar montanii sunt evazai i au
49

prevzut o deschidere circular cu dublu scop, acela de a permite montarea i demontarea axului principal i al volanilor i de a mri gradul de stabilitate a gaterului. Pe prile laterale montanii au practicate diverse locauri care permit micarea de translaie n ambele sensuri a butoanelor traversei superioare a cadrului cu pnze. Mecanismul de tiere asigur tierea n lung a buteanului, prin micarea alternativ a pnzelor tietoare fixate n cadrul cu pnze al gaterului. Cadrul cu pnze sau rama gaterului reprezint un ansamblu metalic compus din traversa superioar, traversa inferioar i montanii verticali . La capetele ambelor traverse sunt montate patinele, care asigur o deplasare controlabil a ramei cu pnze n timpul micrii de translaie a acesteia. La capetele traversei superioare se afl butonii de articulaie a bielei, care n partea opus se prinde de butonul volantei amplasat excentric, cu rolul de a transforma micarea de rotaie a volantei n micare de translaie a ramei cu pnze. Volantele sunt fixate pe arborele principal al gaterulu , care este acionat de un motor electric de mare capacitate prin intermediul unei transmisii prin curea.Suprafaa contragreutilor acoper aproximativ o treime din suprafaa volantei.Arborele principal este construit din oel special i se reazem pe suporii plcii de baz prin intermediul a doi rulmeni. ntre cele dou volante sunt fixate pe axul principal al gaterului dou role dintre care una este liber , iar cealalt este solidarizat pe ax.Rama cu pnze servete la montarea pnzelor tietoare, cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite bigle cu excentic, care se amplaseaz pe traversa superioar i bigle fixe sau drepte, care se amplaseaz pe traversa inferioar. Pe interiorul montanilor ramei sunt montai simetric butonii reglabili de strngere a pnzelor tietoare care alctuiesc modelul de debitare. Mecanismul de avans const n dou valuri superioare i dou valuri inferioare, montate pe cei doi montani ai gaterului, att n faa ramei cu pnze, ct i n spatele acesteia.Valurile inferioare au poziie fix, iar cele superioare permit micarea n plan vertical, n funcie de forma i diametrul buteanului. Valurile sunt acionate de un mecanism independent care asigur avansul continuu sau intermitent al buteanului n pnzele gaterului.La gaterele actuale se folosete avansul continuu. Avansul buteanului trebuie corelat cu viteza de rotaie a rolei fixe de pe arborele principal, cu diametrul buteanului i cu viteza de tiere a dinilor. Gatrele orizontale lucreaza de obicei cu o singura pinza in plan orizontal si taie in ambele directii.Se efectuiaza pentru debitarea bustenilor grosi de foioase. 33. Domeniul de utilizare a masinilor unelte. Prelucrarea mecanic a lemnului ocup un loc important n ansamblul tehnologiilor pentru fabricarea produselor finite din lemn, ncepnd de la debitarea primar a masei lemnoase sub form de catarg, pn la realizarea de semifabricate i repere de cele mai diverse forme i dimensiuni. Pentru aceast prelucrare se folosesc o serie de mijloace tehnice, a cror cunoatere, alegere i exploatare este deosebit de influent asupra economicitii i calitii produselor finite din lemn. Trebuie s se plece de la precizarea locului i a importanei mainilor-unelte i utilajelor n ansamblul dotrii tehnice a unei societi comerciale, condiiile de alegere i luarea deciziei de cumprare.Tehnologiile pentru fabricarea produselor din lemn dei foarte diferite, sunt bine delimitate pentru grupele de produse pe care le realizeaz, att a celor semifinite ct i a celor finite. Ele au cunoscut o dinamic de dezvoltare, perfecionare i nnoire continu, ca urmarea realizrilor tehnice deosebite din domeniu. Toate tehnologiile se concretizeaz practic printr-o dotare tehnic (scule, maini-unelte, utilaje i instalaii) corespunztoare, adaptate concret fiecrei grupe de produse lemnoase. De fapt o tehnologie, ca noiune abstract, se materializeaz practic numai prin intermediul acestei dotri tehnice.In condiiile actuale de exigene calitative, nu se poate concepe i aplica o tehnologie modern, eficient fr o dotare tehnic adecvat, aleas, amplasat i exploatat corespunztor. Rezult, prin urmare, o dependen inseparabil dintre tehnologia raional conceput i mijiocul tehnic de realizare practic. nc din faza de concepere a tehnologiei nu se poate face abstracie, sau s nu se in
50

seama de maina-unealt i utilajul cu care ea se poate realiza practic, pentru un anumit produs din lemn.

34. Ferestraie circulare. Caracteristica Aceste maini, denumite i circulare pentru traverse", folosesc drept unelte tietoare 1-3 discuri circulare i pot servi pentru debitarea butenilor n grinzi, traverse, rigle, dulapi etc. Pnza circular are grosimi de 3-5 mm, iar ceaprazul ce se d dinilor este de circa 0,75 mm, astfel nct grosimea tieturii atinge 4,5-6,5 mm (dublul grosimii tieturilor fcute de pnzele de gater). Diametrul maxim al butenilor de debitat este de 50 cm, iar lungimea acestora nu poate depi 6,50 m; avansul de tiere poate atinge pn la 55 m/min, iar reculul 115 m/min. Utilizarea ferstraielor circulare pentru debitarea butenilor n scnduri este indicat numai n cazul cnd ele trebuie s execute un numr redus de tieturi (cnd produc piese groase de cherestea). Diametrul maxim al butenilor ce pot fi debitai cu asemenea ferstraie depinde de diametrul discului tietor (D) i de acela al flanelor (aibelor) de fixare (d) pe axul rotitor: Dd h Rr 2 D d n care: R i r snt razele discului i flanei. 2 2 Prof. Pesoki indic urmtoarele mrimi ale discurilor i flanelor de fixare, pentru ferstraiele circulare de debitat buteni: diametrul discului, D, mm 900-1000 1050-1100 1150-1200 1300 diametrul flanelor, d, mm 125-150 130-160 135-170145-180 Deservirea mainii se face de obicei de o brigad de 5-7 muncitori, dintre care: 2-3 manipulani de buteni; doi la scnduri, un ef de echip, un mainist. Manipulanii pregtesc butenii, i aeaz pe vagonet i i fixeaz ntre grifele braelor laterale ale acestuia. Cei din spatele mainii iau scndurile tiate i le ncarc pe vagonete sau pe transportoare. La terminarea tierii, aceiai muncitori desfac lturoiul rmas ntre grife i le ncarc pe dispozitivele de evacuare. eful brigzii cupleaz mecanismul de avans, stabilete grosimea scndurilor i a celorlalte piese ce trebuie produse, regleaz mrimea avansului de tiere i a celui de recul i supravegheaz lucrul brigzii. Productivitatea ferstraielor circulare pentru buteni depinde de rapiditatea aezrii butenilor pe vagonete n poziia de tiere, de avansul la debitare, de timpul necesar evacurii scndurilor, de lungimea butenilor i de viteza de recul (napoiere) a acestora. Aceast productivitate se calculeaz folosind aceeai formul ca i n cazul ferstraielor panglic pentru buteni. Din timpul total de lucru, numai 25-40% se utilizeaz pentru tiere, restul se consum pentru mersul n gol (napoierea vagonetului) i pentru celelalte operaii auxiliare, datorit crui fapt si productivitatea este sczut. S-au construit i maini cu dou discuri tietoare, cu avansul buteanului prin lan articulat. La aceste ferstraie avansul poale atinge 30 m/min. Diametrul discurilor circulare este de circa l 100 mm, iar diametrul maxim al butenilor ce se pot debita, de 45 cm. Cu ajutorul unei manete de comand, distana dintre discuri poate fi modificat, dup grosimea ce trebuie dat grinzilor. Exist de asemenea ferstraie cu trei discuri i cu avans prin valuri, care se utilizeaz la debitarea butenilor groi, pentru a fasona dou traverse de cale ferat deodat. Aceste maini execut concomitent trei tieturi: una prin axa buteanului, iar celelalte dou lateral, la distane corespunztoare nlimii (grosimii) traverselor. Avansul de tiere atinge pn la 25-30 m/min, discurile putnd face tieturi nale pn la 35-40 cm (la un diametru al discurilor de (950-1000 mm).
51

Amplasarea pe aceeai linie tehnologic a unui circular cu dou discuri i a altuia cu trei discuri permite organizarea produciei pe band a traverselor, n modul urmtor: maina cu dou discuri taie mai nti cele doua laturoaie groase circulare cu dou i trei pnze de pe flancurile buteanului, stabilind astfel nlimea prismei, egal cu talpa (baza) traverselor(fig. 431); prisma astfel obinut este trecut la circularul cu trei discuri care o spintec n dou traverse i detaeaz lturoaiele de pe flancurile prismei. Neexistnd un drum n gol pentru napoierea butenilor, n vederea unei noi tieri, circularele astfel cuplate dau o utilizare mult mai bun timpului de lucru dect mainile cu tiere individual. Productivitatea lor se poate determina cu ajutorul formulei: k At Pl k A t , respectiv P L n care: Pl i Pn este productivitatea liniar (m), respectiv pe numr (buci) de buteni; k - coeficientul de utilizare a timpului de lucru (k = 0,8...0,85 la mainile cu avans prin lan i k 0,5...0,9 la cele cu avans prin valuri); A - avansul buteanului, n m/min; t - timpul considerat, n min; L - lungimea medie a buteanului, n m. Pentru prevenirea accidentelor la aceste maini, se recomand: - ngrdirea sau acoperirea prilor accesibile ale discurilor tietoare, ale mecanismelor de avans si ale altor piese mictoare; - fixarea in spatele discurilor, la distan de circa 10 mm de linia dinilor, a unui cuit divizor, cu o grosime mai mare (cu 1,5-2 mm) dect aceea a discurilor; - dotarea mainii cu o frn i cu dispozitive mecanice pentru mutarea curelei de transmisie; - evitarea aglomerrii de materiale lng calea de rulare i ling locurile de munc; - respectarea regulilor de munc; - folosirea de salopete, echipamente (le protecie, semnalizatoare etc. 35. Ferastraie panglica. Caracteristica Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se folosete ferstrulpanglic. Tierea se face dup o prealabil nsemnare a materialului, folosindu-se abloane. Prin nsemnarea cu abloane se face o selectionare a materialului si se asigura o mai economica utilizare. Ferestraul panglica este format din urmatoarele componente: batiul 1, avnd partea superioara n consol pe care snt fixate n lagre cu rulmeni, roata de acionare 3 i de ntindere 4, a panglicii fr sfrit 2. Cele dou roi snt protejate cu carcase de aprare rabatabile, astfel c accesul este uor de realizat, n cazul schimbrii panglicii. Periferia celor doi volani (roi) este protejat cu bandaj de cauciuc pentru protecia ceaprazului panglicii i a uzurii volanilor. Micarea roii de acionare 3 este dat de motorul electric 5, prin transmisia cu curele trapezoidale 6. Curelele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de urub-piuli 8 care deplaseaz suportul 7 al motorului electric (micarea II). Masa de lucru 9 are o fant prin care se deplaseaz panglica 2; pe mas se gsete rigla de ghidaj 10, care se poate deplasa i regla pentru limea de tiere (micarea III). Masa se poate nclina sub un unghi de 45, n plan vertical (micarea IV), aciunind mecanismul format din roata de min 11, urubul-melc 12 i sectorul mel-cat 13, care este solidar cu masa.Pentru ntinderea panglicii se acioneaz asupra roii de min 14, care prin mecanismul cu urub-piuli 15 deplaseaz lagrul 10 al roii superioare (micarea V). Ramura urctoare i cobortoare a panglicii este protejat cu dispozitive de protecie. Pentru ramura cobortoare dispozitivul de protecie 17 al panglicii 2 se poate regla pe vertical (micarea VI),pentru reglarea nlimii de tiere

52

In partea inferioar a dispozitivului 17 se gsesc rolele de ghidare 18 late panglicii. Ferstrul panglic execut n general tieturi mai subiri, dar mai puin precise dect gaterele, deoarece panglica fiind mai slab ntins, capt vibraii, care produc tieri ondulate. Din aceast cauz, la debitare este necesar s se lucreze cu supradimensiuni mai mari, mai ales la piesele care urmeaz a se gelui. n felul acesta, pierderea total n rumegu i tala poate depi pierderea nregistrat la debitarea n gater. La ferstraiele panglic, tierea se execut adesea dup aa-numita metod periferic". Aceasta const n ntoarcerea buteanului n jurul axei sale longitudinale de mai multe ori n timpul tierii. La nceput se taie, unul cte unul, cele patru lturoaie, iar grinda central rmas se debiteaz n scnduri, ncepnd de la una din margini. La rndul lor, lturoaiele pot fi debitate n piese subiri la un alt ferstru panglic mi mic sau la un circular cu tiere fin (circular de spintecat). Grosimea panglicilor variaz - dup mrimea mainilor - ntre 1,4 i 2,3 mm, iar limea lor poate atinge 250 mm i chiar mai mult. Panglicile ferstraielor mari fac tieturi de 3,0-3,5 mm grosime, adic aproape tot att de largi ca i cele ale gaterelor verticale. Ferstraiele panglic permit debitarea butenilor cu diametre foarte mari (2 m i peste), ceea ce cu alte maini nu este posibil. Productivitatea ferstraielor panglic se poate calcula cu ajutorul relaiilor: T L Pl k1 (metri liniari debitai) t T Pl k1 (buci) t T L Pl k1 (m3) t n care: T este timpul considerat (min); t timpul necesar pentru debitarea unui butean (min); L lungimea medie a butenilor (m); k1=0,9...0,93 coeficientul utilizrii timpului de lucru al mainii. Ferstraiele panglic mici i mijlocii, cu avansuri pn la 30 m/min, au n general productiviti mai mici dect gaterele; cele grele, cu avansuri de 80-100 m/min produc cantiti mai mari de cherestea dect gaterele, n special cnd debiteaz piese groase. Avantajele cele mai de seam ale utilizrii ferstraielor panglic, n producia cherestelei sunt urmtoarele (dup Pesoki): - posibilitatea examinrii bucat cu bucat a pieselor de cherestea obinute i deci a schimbrii debitrii dup calitatea lemnului; - putina de a aplica debitarea radial sau alte procedee de tiere speciale; - posibilitatea debitrii butenilor de diametre foarte mari; - evitarea operaiilor de sortare prealabil a butenilor dup dimensiuni i caliti, aceste
53

caracteristici putnd fi luate n considerare, de la caz la caz, chiar n momentul tierii. Ca dezavantaje sunt de menionat urmtoarele: - ferstraiele panglic fiind maini n general mai complicate dect gaterele, cer o deservire mai ngrijit i un personal mai bine calificat; - calitatea tieturilor obinute i precizia debitrii sunt inferioare celor de la gatere i cer tolerane mai largi; - productivitatea este mai sczut dect la tierea la gater. n anumite cazuri poate fi avantajoas debitarea combinat a butenilor: la un ferstru panglic se face prima tiere a butenilor pentru obinerea prismelor, iar ntr-un gater special, cu curs redus, se spintec prismele n scnduri i dulapi de grosimile cerule. Pentru prevenirea accidentelor la asemenea maini, se recomanda urmtoarele: - partea cobortoare (care taie) a panglicii deasupra mesei va fi protejat de o aprtoare deplasabil n direcia panglicii i care poate fi fixat i de jos, ct permite grosimea buteanului care se taie; - partea urctoare a panglicii trebuie protejat complet printr-o aprtoare fix; - scripetele ferstrului trebuie acoperit cu o band de oel semicircular, iar lateral cu o aprtoare metalic continu sau din srm mpletit; - volantul va fi complet acoperit cu un capac fix; - se va interzice folosirea panglicilor cu dini lips, crpturi sau alte defecte tehnice. 36.Furniruirea.Pregatirea suprafetelor si furnirilor.Procedee tehnologice. Se numeste furniruire operatia de aplicare a furnirului pe o suprafata prin intermediul unui liant in scopul obtinerii de piese cu suprafete cu aspect calitativ superior. Furniruirea se executa pe una sau ambele fete ale pieselor cu unul sau doua straturi. Panourile din placaj, PAL, PFL dupa croire se pregatesc pentru furniruire. Se indreapta suprafetele, se pregatesc foile de furnir la dimensiunile necesare, se aplica adezivul si furnirul. La ferestraiele circulare cu 2 pinze se face taierea panourilor la format.Furniruirea consta in: 1.Pregatirea suprafetelor de furniruit.2. Pregatirea furnirului. 3.Aplicarea adezivului. 4.Presarea. Cerinte fata de suprafete pentru furniruire: Sa fie plane, sa aiba grosimea uniforma, sa fie zimtate. 1.Pregatirea suprafetelor de furniruit-Se realizeaza pe cale mecanica si la unele piese manual. Eliminarea denivelarilor si realizarea unei grosimi uniforme se obtin prin indreptarea panourilor cu ajutorul masinilor de slefuit cilindrice. Dupa obtinerea unor grosimi uniforme, panourile se zimtesc cu scopul de a mari suprafata de icleere. Operatia se face cu masina de slefuit cu cilindri sau cu masina de zimtuit.Cind folosim masina de slefuit cu cilindri se aplica hirtia abraziva de 80-60 si muncitorul introduce panoul in masina de 2-3 ori. 2.Pregatirea furnirilor- Din cauza latimilor si lungimilor reduse a panourilor pentru furniruirea suprafetelor mari trebuie ca fisiile de furnir sa se lipeasca intre ele in lungime si latime, tinindu-se seama de culoare si textura pentru a forma foi de furnir. Dupa ce se scurteaza furnirile se face insemnarea si se indreapta canturile si se reteaza capetele.Inadirea furnirilor pe cant se face mecanic sau manual folosindu-se hirtie gumata. Alegerea, combinarea si asezarea foior de furnir se executa de muncitori foarte calificati si cu experienta. Foile de furnir se inadesc in foi mari in 2 feluri: Dupa cum foaia este formata din fisii de furnir paralele sau de fisii dispuse in unghi.Inadirea foilor de furnir din fisii paralele se face astfel: se iau 2 fisii , se aseaza pe masa masinii de o parte si de alta a tablei de ghidaj strins lipite.Rola de presiune preseaza furnirul peste cele 2 discuri orizontale din planul mesei ce imprima furnirilor o miscare de avans totodata apropiindu-se strins una de alta.In acelasi timp rolele de presiune lipesc peste cele 2 fisii o banda de hirtie gumata. Pentru lipire se foloseste hirtie foarte subtire.Se mai foloseste fir fuzibil, fir de nailon care se aplica de catre o masina speciala in zigzag.Firul se topeste in timpul presarii. 3-4.Aplicarea adezivului si presarea-Panourile cu suprafetele pregatite pentru furniruire se aduc la o masina de aplicat adeziv cu cilindri. Masina de aplicat adeziv este compusa din 2
54

montanti reunite prin 2 traverse metalice. Intre montanti se afla 2 cilindri pentru aplicarea adezivului si altii 2 care dozeaza cantitatea de adeziv. Reglarea grosimii peliculei de adeziv se obtine prin reglarea si modificarea distantei intre cilindri suplimentari cu o precizie de 0.1 mm. Adezivul este reciculat in mod continuu cu ajutorul unei pompe. Foile de furnir inadite la formatele suprafetelor panourilor se lipesc pe una sau pe 2 fete ale panourilor. Panourile se introduce in masina de intins clei cu cilindri dupa ce se aseaza intre 2 foi de furnir si intre 2 placi de aluminiu formind un pachet care se introduce in presa de incleiat.Presiunea si temperatura necesara depinde de felul cleiului de viscozitatea lui si specia lemnului. Durata de mentinere in presa depinde de viteza de intarire a cleiului.Timpul de incleere a cleiului depinde de felul lui , de umeditatea lemnului si de temperature presarii. Pentru furniruirea panourilor plane se intrebuinteaza presa cu 6 etaje hidraulice si prese monoetajate.Aceste prese pot incalzi pina la temp. 150 grade.Alimentarea preselor incalzite trebuie facute rapid in timp de 30-40 sec. dupa ce se preseaza panourile presa se deschide, se descarca pachetele se lasa sa se racoreasca si se aseaza in stive. Stivuirea se face strins una peste alta.Pentru furniruirea lezenelor si altor repere profilate se foloseste asa numita presa cu vid ce este echipata cu 2 mese de aceeasi marime si o capota metalica mobila in care este montata o sursa electrica in data ce pe prima masa se aseaza piesele de furniruit se inchide pe fata de cauciuc in timp ce pe o masa are loc incleerea pe alta se face pregatirea altei piese pentru incleere. Pentru furniruire se folosesc specii lemnoase pentru furnir tehnic si estetic de 2 tipuri:Indigene si Tropicale. Materia prima principala pentru furnirele estetice si tehnice se capata din busteni de foiase tari sau moi si din busteni de rasinoase. Cel mai raspindit este lemnul de fag pentru furnire tehnice si estetice deoarece are avantaj: Culoarea frumoasa si uniforma, se debiteaza usor atit pentru derulare cit si taiere plana, suporta usor diferite tratamente la care este supus: aburirea, fierberea, uscarea. Dar are si dezavantaje: rezistenta mica la putrezire, aparitia inimei rosii, rascoacerea in timpul verii. Tot la fel de raspindit este stejarul are textura frumoasa mai ales cind este debitat, tangential sau radial. La fabricarea furnirelor mai mult estetice se utilizeaza: frasinul, nucul, platinul, ciresul, la fel si lemnul de foioase moi: teiul, aninul, plopul si salcia. In ultimul timp se foloseste bradul de derulare. Speciile tropicale- Ofera o gama larga de culori si texturi cea mai larga utilizare o are sapele, macare. 37. Curbarea lemnului notiuni generale. Principii ale curbarii.
Piesele curbate sunt fabricate din lemn masiv mai ales speciile care au capacitate de curbare cum sunt : fagul (primul loc) frasinul, ulmul, stejarul, mesteacanul, castanul si aninul. Ca sortimente se folosesc: cherestea, semifabricata (rigle). Lemnul masiv pentru curbare trebuie sa fie cu : fibrele paralele fara noduri, putregai; fibre rasucite. Defecte : cu inima rosie (fag), coloratii se admit daca nu influienteaza aspectul si rezistenta produlului Piese curbilinii din lemn masiv Decupare Avantaje -tehnologii simple -utilaj de timplarie Dezavantaje -se taie fibrele lemnului, se slabeste rezistenta pieselor intratit inchit piesele cu curba mare si inchisa se alcatuiesc din mai multe piese prin incleere. -multe deseuri, se complica prelucrarea acestor piese la masina de frezat si finisarea. Curbare Avantaje -Pastram ba chiar si in unele cazuri se mareste rezistenta lemnului -nu optinem pe suprafetele prelucrate suprafete de capat ce permite in continuare o buna prelucrare. -utilizarea superioara a materialului lemons. Dezavantaje -proces tehnologic complicat -utilaj specific.

Principii ale curbarii. Pe linga alte proprietati lemnul o are si pe aceia de a-si schimba forma sub actiunea unor forte exterioare mai ales in conditii de temperature si umiditate. Deformatia lemnului poate sa fie elastic, adica sa aiba loc numai atit timp cit actioneaza fortele care o produc. Sau poate sa fie permanent, adica sa ramina dupa indepartarea fortelor care 55

au produso.

Prin acest mod de curbare se pot optine piese cu marimi diferite ale razelor de curbare. Fiind unul din cel mai raspindit procedeu de curbare a lemnului. Pentru inconvoierea unei piese forta actioneaza perpendicular pe fibre dind nastere la eforturi de comprimare c a fibrelor in partea interioara. Iar in planul care desparte cele 2 zone se nasc eforturi de forfecare. Acest plan se numeste axa sau linia neutral. Valoarea deformatiilor de comprimare si de intindere depinde de grosimea piesei si raza de curbare. Capacitatea de curbare a speciilor lemnoase se pot aprecia prin raportul dintre grosimea piesei h si raza de curbare R*h/R

l0 - lungimea initiala h grosimea piesei R raza de curbura prin linia neutral l2 lungimea din partea contragerii l1 lungimea din partea exterioara (intindere). Lungimea piesei prin linia neutral la curbare ramine neschimbata l0 = * R (/180); unghiul de curbare in grade. Straturile exterioare se intend cu l. Intinderea totala a piesei : l0 + l = (R + h/2) /180 Valoarea absoluta a deformatiei la intindere : l = (h/2) (/180) Sigma la intindere va fie gala cu : i = l / l0 =h/2R Deformatia la intindere l / l0 la curbare depinde de grosimea piesei si raza de curbura; este mai mare decit 56

grosimea piesei este mai mare si R mai mic. h/R depinde de specia lemnului emn netratat (h/R1/67) sau tratat ( h/R1/301/25- se inbunatateste) Specia : Stejar Fag Mesteacan Brad Pin h/R 1/4 1/2.5 1/5.7 1/10 1/11 La lemn deformatia maxima posibila a fibrelor comprimate este de circa 1.51.7 ori mai mare decit deformatia fibrelor extreme intinse. La curbare se urmareste reducerea zonei tensionate prin deplasarea axei neuter spre exterior, folosind benzi de metal care preiau eforturile de intindere. Speciile de rasinoase si foioase mai au capacitatea redusa de curbare cu raze mici de curbura. Pentru a evita formarea defectelor in partea inferioara a piesei se utilizeaza sabloane care au canturile zimtate pentru a adera mai bine cu piesa. fig 93(b) Prin tratarea termica creste capacitatea de deformare la compresiunea de aproximativ 15 ori, la intindere de aproximativ 2ori. Cresterea plasticitatii lemnului prin tratarea termica nu e uniforma la toate speciile lemnoase care se pot curba. In functie de valorile maxime ale deformatiilor la compresiune si intindere parallel cu fibrele lemnului tratat termic se determina si limita capacitatii de curbare. Prin folosirea benzilor din metal la curbarea lemnului tratat termic raportul h/R, se poate imbunatati pina la valoarea 1 adica h=R in cazul lemnului de fag.

38.Procesul tehnologic de curbare. Descrierea operatiilor tehnologice si utilajul folosit.

Procesul tehnologic de curbare. 1.Debitarea; 2.Prelucrarea mecanica a semifabricatelor; 3. Tratarea termica; 4. Curbarea; 5. Uscarea; 6. Prelucrarea mecanica a pieselor curbate. Debitarea : Cheresteaua se poate prelucra prin spintecare, retezare sau retezare spintecare. Inainte de croire se face sortarea si insemnarea materialului lemons introdus in fabricare (Dnom+adaos la prelucrarea mecanica+adaos la uscare.). Pentru curbare fara defecte piesele se vor debita cu fibrele cit mai paralele cu cantul longitudinal al piesei, spintecarea facinduse tinind cont de directia fibrelor. Abaterea directiei fibrelor fata de axa piesei sa nu depaseasca 5-10%. Nu se admit noduri (daca sunt mici, sanatoase concrescute)

Spintecarea: Se elimina mai intii marginile scindurii; Se fac spintecari pina la zona central in ordinea 1,2,3; Se intoarce scindura pe cealalta fata si se continua cu taierea tot de la margine succesiunea 4,5,6; Se elimina zona 7 care ramine la mijloc sau se foloseste pentru piese mai scurte. Utilaj- ferestrau circular simplu (in mai multe treceri); ferestrau circular multiplu (o singura trecere); ferestrau circular de retezat (cupinza inclinata-longitudinal/transversal sau pendula-transversal/longitudinal). Cherestelele sunt introduce sub dispozitivul de avans al ferestraului circular de spintecat. La ferestarul dat se folosesc dispositive de avans cu role sau senile, protective cu gheare pentru a nu le respinge. In cazul repetarii taierii scindurile sunt aduse de transportorul 3 si se mai spinteca odata. Dupa spintecare riglele se transporta cu banda 4 la ferestraul de retezat 6 prin intermediul panului inclinat 5. Retezarea la lungime se face concomitant cu eliminarea defectelor. Marginile cad pe trapa 7 iar piesele sunt asazate in stiva 8. Prelucrarea mecanica a reperelor (rigle) Leturile (semifabricate) cu sectiune rotunda se prelucreaza din leturile cu sectiunea patrata prin operatii de strunjire sau frezare : picioare din fata si spate, legaturi, arcurile spatarului, piese de mobile pentru taburete, cuiere. Prelucrarea leturilor poate fi cilindrica, tronconica sau profilata. Prelucrarea se efectuiaza la masina de frezat bte rotunde; masini de frezat picioare de scaune si strunguri; masina de frezat picioare de tip MFPS frezarea leaturilor cu sectiune patrata dindule forma conica. Se pot prelucra sectiuni brute de dimensiuni 25*25mm pina la 45*45mm O alta operatie de prelucrare este taierea in unghi a riglelor pentru a permite introducerea piesei la curbare intre sablon si banda metalica. 1. Cu ferestraie circulare cu pinza inclinata; 2. Ferestrau universal +sablon. Tratarea termica : in vederea curbarii se urmareste schimbarea temporara a proprietatilor fizico-mecanice 57

care constau in reducerea elasticitatii lemnului in favoarea plasticitatii, procedeu cunoscut sub denumirea de plastifiere (inmuierea lemnului) Prin plasticitate creste capacitatea de deformare a lemnului ceea ce permite curbarea cu eforturi reduse si cu un procent redus al rebuturilor. Plasticitatea lemnului se explica prin plastifierea ligninei, reducerea fortelor de coeziune intermoleculara permitind o lunecare a fibrelor in prezenta temperaturii. Plastifierea se poate realize prin tratament hidrotermic sub actiunea umiditatii si caldurii. Tratamentul cunoscut sub denumirea de aburire si incalzire prin curenti de inalta fregventa. Pentru aburire se folosesc cellule de aburire, principalii parametric ai regimului de tratare termica sunt : Presiunea aburului (0.020,05MPa) Temperature (102-105 C) La presiune mai redusa lemnul nu se plastifica corespunzator, durata de tratare creste iar la presiuni mai mari apar defecte dupa curbare si uscare. Piesele supuse tratamentului termic vor fi pregatite prin : fig 13.6 celule de aburire. 1. Sortarea pieselor 2. Eliminarea celor cu defecte (fibra rasucita, noduri, crapaturi, deteriorari de insect etc) 3. umiditatea W=25-30%; temperature la mijlocul piesei 70-80 4. Daca piesele au o umiditate mai scazuta se face umezirea lor prin imersie in bai cu apa sau prin stropire in celula de aburire 5. Sortarea pieselor pe dimensiuni si forma 6. Piesele cu sectiune circular se plastifica in timp mai scurt si mai uniform decit piesele cu sectiune patrata Calitatea plastifierii este determinate de durata de tratare termica care depinde de : Dimensiuni si forma Specie lemnoasa Umiditate Temperature Presiune Tratarea termica se face in cellule de aburire care au lungimea de 0.5 1m prin a caror ansamblare se optine lungimea necesara in functie de piesele supuse tratamentului. Celulele se aseaza in sectiile de curbare in baterii de cite 3 pe vertical in siruri orizontale in functie de capacitatea de aburire (fig 13.6 a). aceasta grupare redece pierderile de caldura prin convective si radiatie. Alimentarea conductelor se face prin conducta de aburi 2 cu presiunea de 0,2-0,5MPa controlata de manometru 1. Accesul in celula se face prin usa 3 prevazuta cu garniture de cauciuc pentru etansare si un system de inchidere cu excentric 4. Aburul este introdus in celula printrun robinet ventil 5 prevazut cu 3 cai. Prin actionarea manetei de comanda a robinetului pentru admisia aburului in celula, se blokeaza deschiderea usei celulei. Pentru deschiderea usii, maneta robinetului se roteste, se inchide admisia aburului si se pune celula de aburire in legatura cu atmosfera, dupa aceasta deschidem celula. In celula de aburire 6 se afla un strat de apa care are rolul de a satura aburul in caz daca vine uscat. Aburul condensate din celula este colectat in contralizatorul 7 de condens si evacuate prin conducta 8. In celula piesele se aseaza pe gratare din lemn. Asezarea pieselor in celula : partile in contact cu sablonul si lenta metalica sa fie aburite iar partile lateraleuna in alta. Calitatea aburirii se considera: dupa scoaterea din celula se produce o albire a suprafetei iar prin apasarea unui capat piesa se deformeaza fara asi reveni la forma initiala. Masuri de protective a muncii : 1. Instalatia de aburire va fi prevazuta cu un cos de colectare si evacuare in exterior a aburului 2. Celulele trebuie ssa fie isolate de restul sectorului prin zid de caramida 3. Usile celulelor sunt construite astfel ca sa nu poata fi dechise pina cind nu se inchide ventilul de admisie a aburului in celula 4. Usile sa fie bine isolate cu garniture de azbest sau cauciuc (evitarea pierderilor de aburi) 5. Usile vor fi inchise cu sistemul cu excentric cu 2 manevre : 1. Intredeschiderea 2. Deschiderea complete. 6. La scoaterea pieselor din celula se folosesc clesti, cirlige special, iar miinile muncitorilor sa fie protejate cu manusi izolante. Curbarea pieselor : prin curbarea lemnului plastifiat se poate deforma si lua forma dorita. Curbarea se face manual cu dispositive sau mechanic folosind masini de curbat. Indifferent de procedeul de curbare deformarea pieselor se face pe sabloane care se pot executa din metal sau lemn. Pentru o buna curbare se cer respectarea urmatoarelor conditii : Fibrele piesei curbate vor fi paralele cu directia solicitarilor la tractiune, altfel pot sa apara defecte (ruptur). Banda de otel (0,2-2.5mm) se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact bun si continuu Sabloanele vor fi zimtuite pentru a evita ruperile 58

Inainte de curbare piesele vor fi rindeluite pe toata lungimea pentru a asigura un contact bun cu banda de metal Taierea oblica a capetelor pieselor pentru a evita cresterea exagerata a eforturilor de compresiune Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispositive de stringere cu surub pentru a evita crapaturi, alunecari de fibre, rupture etc. Pentru curbare se folosesc masini de curbat specializate pe care se monteaza diferite dispositive de curbare corespunzatoare formei si razei de curbura a pieselor.

Dispozitive special : Masina de curbat rame de scaun Masina de curbat rame de scaun. Masina de curbat cu actiune hidraulica Presa pentru curbat pisioare conice, Uscarea pieselor curbate : Piesele impreuna cu sabloanele se introduce in uscatorii pentru scaderea umiditatii de la 30 la 12% (capata rigiditate si stabilitatea formei). Uscarea in camera se face prin depozitarea pieselor in containere, pe platform sau vagonete. Pentru fiecare reper se intocmeste diagram de uscare in care este trasata variation temperaturii care creste treptat in prima faza pina la temperature de regim, dupa care se mentine constanta in faza a II si scade treptat in faza a III pina la 40-50grade. Pentru uscarea ramelor de scaune in prima treapta t- creste pina la 95C, in timp de 10ore, dupa care se mentine constanta timp de 20 ore si apoi scade pina la 50C durata totala-24h. o solutie mai moderna o reprezinta uscarea in tunele de uscare, unde se asigura un flux continuu de la curbare la uscare si climatizare. Uscarea se face cu aer cald prin incalzire cu baterii din tevi cu aripioare care ridica temperature aerului. Conditionarea piesele se scot din sabloane si se depoziteaza pentru ekilibrarea tensiunilor interne si stabilirea curbarii. Durata variaza intre 6-10zile, in incaperi special cu W-60%, t=25C. piesele fiind stivuite si depozitate in containere sau stelaje.

39. Procesul tehnologic de fabricarea a mobilei din piese mulate. Utilajul folosit.
Procesul tehnologic de fabricarea a mobilei din piese mulate Utilizarea pieselor stratificate din furnire mulate in locul celor din lemn masiv, prezinta o serie de avantaje atit in ceea ce priveste tehnologia cit si structura produselor : Randamente sporite de utilizare a materiei prime Se valorifica superior furnirele de calitate inferioara Se imbunatatesc proprietatile fizico-mecanice ale produselor Se simplifica tehnologia de fabricatie la operatiile de debitare, prelucrarea mecanica si ansamblare. Material prima este furnirul de diferite specii si calitati cu grosimi de 0.53mm precum si placajul subtitle35mm. W-6.8%. Furnirele sunt utilizate in functie de destinatie dupa cum urmeaza: Pentru suprafete vizibile exterioare-furnire estetice calitatea I sau II cu G=0.6..0.7mm Pentru straturi interioare cu raze mici de curbura furnire tehnice calitatea II, III precum si deseuri 11,2mm Pentru straturi de mijloc cu raze mari de curbura furnire tehnice Calitatea II, III, deseuri 1,63mm Calitatea pieselor stratificat mulate este conditionata de calitatea materiei prime, asezarea foilor in paket si alegerea judicioasa a grosimilor in functie de raza de curbura. Tehnologia ansamblarii si mularii furnirelor : tehnologia de mulare este formata din urmatoarele operatii: pregatirea materiei prime; formarea paketelor de furnire pentru presare; presarea paketelor in prese si matrite de forma; racirea si conditionarea paketului mulat. Pregatirea materiei prime: sortarea furnirelor dupa specie grosime si calitate tinind seama de gradul de admisibilitate a defectelor. Furnirele se reteaza la lungime dupa care la foarfeca se indreapta canturile. Furnirele se imbina in foi, se folosesc masini de imbinat transversal la banda continua, masini similar cu cele folosite la fabricarea placajelor. Aplicarea adezivului se face la masina de aplicat adeziv cu valturi, foile de furnir fiind asezate in paket dupa forma si dimensiunile piesei mulate-cu grosimea uniforma si cu grosimea variabila. Presarea paketelor: in prese cu platane de forma sau in prese cu matrite si partite. Ambele sunt incalzite pina la 110..130 C. piesele cunt mentinute in prese pina la prize adezivului. Presele pentru mulat furnire sunt cu 412etaje la care platanele au forma piesei care se muleaza. Platanele se executa din otel si sunt prevazute cu system de incalzire cu aburi sau electric. Presiunea specifica a platanelor 15..25MPa. O tehnologie avansata de mulare o reprezinta incalzirea cu CIF se reduce durata de presare, creste productivitatea preselor si imbunatatirea calitatii incleierii. Pentru a asigura o buna calitate a mularii se vor respecta urmatoarele conditii: asezarea paketului in matritase va face simetric; presiunea se va transmite pe suprafete cit mai uniform prin precizia de executie a 59

matritei si patritei si prin modul de asezare al paketelor la presare; respecaterea razelor minime de mulare prescrise in functie de grosimea si specia furnirului; respectarea regimului de presare stability prin durata de presare si presiunea specifica. Defecte de mulare-descleierea furnirului la capetele sau mijlocul blocului mulat; descleierea in zonele de racordare; fisurarea si ruperea furnirelor in zonele supuse la tractiune sau la compresiune. Dezlipirea furnirelor poate fi cauzata de furnire cu umiditatea prea mare; cleiuri cu retete necorespunzatoare; presiunea nu se transmite uniform; durata de presare sub limita prescrisa; temperature nu a fost sufficient de ridicata, rasina nu a fost polimerizata complet; aplicare de adeziv neuniform; nu sa respectat prescriptiile privind grosimea furnirelor in raport cu raza minima. 9.8. pres forma 1. Patrita; 2. Strat de cauciuc; 3. Paket; 4. Matrita; 5. Strat hirtie de ambalat

9.9. procedeul de incleiere in prese forme mai adinci: 1.matrita; 2. Paket; 3. Cilindru lateral; 4. Patrita; 5. Dispozitiv de stringere lateral; 6. Sablon; 7. Plita; 8. Banada metalica.

9.10. 1. Cilindri; 2. Platan; 3. Paket; 4. Patrita; 5. Matrita; 6. Piesa mulata

9.11. incalzire in CIF. 1.Platanu presei; 2. Matrita; 3. Strat isolator de temperature (azbest); 4. Patrita; 5. Banda metalica; 6. Bold de fixare. Timpul de incleiere se micsoreaza de 4 ori, este rational cind avem g >10mm.

40. Procesul tehnologic de fabricare cherestelei de rasinoase. Procesul tehnologic in hala de fabricaie. Activitatea n hala de fabricaie este organizat n dou etape: debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitarea, butenilor. Operaiile in hala de fabricaie se desfoar conform schemei din
60

figura 7.6. * Debitarea butenilor. Debitarea este operaia de tiere longitudinal a butenilor prin ferstruirc, n urma creia butenii snt transformai se obin: din partea centrala o pies de 24 mm grosime, apoi din ambele pri ale materialului cte o pies de 38 mm i 48 mm, iar din rest (R) piese de 24 mm. Tehnologia tierii la gater. Butenii adui n hal, pe platforma de stoc tampon, snt examinai din punctul de vedere al formei i defectelor exterioare care pot influena asupra debitrii. Se ndeprteaz cioturile i nodurile i se detecteaz eventualele incluziuni metalice. Butenii snt apoi aezai n poziie optim de trecere prin gater pe cruciorul de fixare i pe cel de rezemare din faa gaterului, strni i apropiai de gater. Dup ce buteanul a trecut prin gater aproximativ dou treimi din lungime, este eliberat din braele vagonetului de fixare, care se napoiaz pentru ncrcarea cu un nou butean. In timpul debitrii ultimei treimi se aaz din nou butean pe crucior, se prinde ntre brae, se aaz n poziie de tiere centrat pe axa modelului de tiere i se apropie de gater. Acest mod de lucru permite trecerea prin gater cap la cap" (fr spaii intermediare), respectiv folosirea intensiv a capacitii utilajului. Grosimea pieselor obinute se verific cel puin o dat pe or, folosind abloane sau ublere. Grosimea trebuie s aib dimensiunea din specificaie plus supradimensiunile ce se dau pentru contragerea prin uscare. Montarea pinzelor n cadrul gaterului se execut la intervale de 2 - 4 ore. La montarea pnzelor se verific starea, ascuirea i ceapra-zul pnzelor, dimensiunile i curirea distanierelor, nclinarea i tensionarea pnzelor. Piesele obinute n urma debitrii butenilor pot fi sub form de cherestea ecarisat i brut. Cheresteaua ecarisat (complet prelucrat), cu fee, canturi i capete plane, paralele i perpendiculare ntre ele, provine din debitarea prismelor la gater i nu necesit alte prelucrri. Cheresteaua brut nu este prelucrat. Ea provine din debitarea pe plin la gater sau din debitarea flancurilor obinute la debitarea pe prisme. Aceste piese se supun unor operaii pentru eliminarea defectelor, ndreptrii canturilor i capetelor i modificrii limii i lungimii. Succesiunea operaiilor depinde de calitatea, dimensiunile i forma geometric a cherestelei brute. Principalele operaii de prelucrare a cherestelei dup tierea la gater snt: tivirea, retezarea i spintecarea. Tivirea cherestelei este operaia de tiere a marginilor pentru formarea de canturi perpendiculare pe fee. Operaia se execut pe ferstraie circulare simple sau duble, la care una din pinze este mobil pentru a s.- putea obine gama necesar de limi. Avansul la aceste maini poate fi manual sau mecanic. Retezarea cherestelei este operaia de tiere transversal, prin care se obin piese de cherestea la lungimile cerute de standarde. Prin retezare se urmrete i eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei. Retezarea se execut la ferstraie circulare fixe, culisante (cu unul sau mai multe discuri), pendulare sau basculante. Spintecarea cherestelei este operaia de tiere longitudinal a unei piese de cherestea n scopul obinerii de dou sau mai multe piese cu limi diferite. Prin aceast operaie se elimin i defectele naturale ale lemnului pe limea piesei. La dulapii groi la care apar dup debitare defecte, operaia se execut la ferstrulpanglic cu mas cu role i avans mecanic cu valuri.
61

Lturoaiele i marginile rezultate de la debitarea butenilor, precum i capetele utilizabile, rezultate la retezarea cherestelei se spintec la ferstraie circulare sau la ferstraie-panglic cu mas fix. Transportul n interiorul halei S9~ face cu mai multe mijloace de transport. Transportul ntre maini, se realizeaz cu role libere i acionate, transportoare cu lan, role sau band, elevatoare, electrostivuitoare etc. Evacuarea produselor se realizeaz cu transportoare cu band, elevatoare, transportoare transversale cu lan. Evacuarea deeurilor se realizeaz cu transportoare cu band, cu ra-clete, cu melc i transportor pneumatic. Sortarea cherestelei este operaia de repartizare a pieselor de cherestea pe clase de calitate dup specia lemnului, dimensiuni, sortimente i destinaie. Gruparea pieselor pe sortimente i dimensiuni constituie sortarea dimensional, iar clasificarea dup nsuirile lemnului i calitatea prelucrrii constituie sortarea calitativ. In fabricile moderne, sortarea dimensional se face cu ajutorul instalaiilor mecanizate de mare productivitate. Aceste instalaii snt alimentate cu ajutorul unor transportoare longitudinale sau transversale (n raport cu direcia de micare a materialului) pe care sosete cheresteaua din hala de fabricaie. Piesele snt introduse pe cant, n canalele transportorului sortator, cu ajutorul unor dispozitive. Pe ling acest transportor, snt dispuse lagre pentru sortimente, pe lungimi, pe care snt evacuate piesele de cherestea. De pe aceste lagre, cheresteaua este dirijat fie la format pachete, fie la rampa de sortare calitativ. Sortarea calitativ se face pe baza criteriilor prevzute de STAS 1949-74, aprecierile bazndu-se pe urmtoarele aspecte importante: structura lemnului, defectele i anomaliile lemnului (noduri, crpturi, guri de insecte, putregai, pungi de rin etc); prelucrri necorespunztoare dimensional (supra sau subdimensionat i neparalelismul feelor i canturilor) i calitativ (rizuri, teituri). 41. Procesul tehnologic de fabricare a cherestelei de foioase. Procesul tehnologic n bala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare. Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat de diametrul i calitatea butenilor. La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie s fie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de 3655 (cm s se debiteze pe prisme. La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea, astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de 25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi cu peste 70 mm.. Avnd n vedere c butenii de foioase i de fag, n special, au multe defecte, modelul de tiere, trebuie s in seama ca acestea s fie cuprinse ntr-un numr ct mai redus de piese. Avnd n vedere forma neregulat a butenilor de foioase, pentru evitarea obinerii unor lturoaie groase, modelul de tiere se stabilete mai mare dect diametrul buteanului. Piesele rezultate la debitare snt prelucrate- la ferstraie circulare, operaie prin care se urmrete eliminarea defectelor. Operaiile se stabilesc urmrind o corelaie raional ntre randamentul cantitativ i calitativ. Alegerea gradului de prelucrare pentru obinerea cherestelei tivite, semitivite sau netivite este n funcie att de numrul defectelor i mrimea acestora, ct i de calitatea i dimensiunile pieselor care vor rezulta dup prelucrare Datorit numeroaselor defecte pe care le prezinta butenii de fag i care n majoritatea cazurilor nu apar la suprafaa lemnului, se re-comanda trecerea de la debitarea oarba sau in bloc,
62

specifica gaterului, la o debitare individuala la care dupa fiecare taiere se vad defectele lemnului si in functie de acestea se stabileste grosimea piesei ce urmeaza a se taia. Modelele de debitare se folosesc in functie de calitatea materieei prime si de specificatia comenzii. Unele procedee de debiatre sunt: Debiatarea pe plin Debiarea pe plin cu intoarcere la 90 grade Debiarea pe prisme cu intoarcere la 180 grade si apoi la 90 pentru debitarea prismei Prelucrarea pieselor rezultate la debitare cu ferestraie panglica sunt prelucrate in continuare la ferestraie panglica si circulare de spintecat, urmarindu-se realizarea unui randament cantitativ si calitativ maxim, corespunzator sortarii materialului si specificul comenzii. Sortarea cherestelei . Ceresteaua de foiase se sorteaza astfel: grosimile separat, lungimile in trei grupe ( subscurta, scurta, normala), latimile impreuna, piesele tivite separat de cele netivite si semitivite si cherestreau tivita separat de cea netivita. Riglele, grinzile si sipcile sunt sortate fiecare separat, iar dupa caaz se sorteaza pe dimensiuni si clase de calitate conform standardelor respective.

42.Taierea bustenilor la gatere. Scheme de debitare Un model de tiere reprezint o corelaie a randamentului cantitativ cu cel calitativ la debitarea butenilor cu ajutorul gaterului. Cu alte cuvinte, modelul de tiere reprezint practic schema de aezare a pnzelor n rama gaterului, n vederea obinerii de piese de cherestea cu anumite caracteristici dimensionale i calitative. Clasificarea modelelor de tiere se face dup mai multe criterii. Astfel n funcie de principiul luat n calcul avem: -modele de tiere maximale, n special pentru rinoase; -modele de tiere calitative, cnd se dorete obinerea de randamente calitative maxime. n funcie de numrul de treceri ale buteanului prin gater avem: -debitarea pe plin, cu o singur trecere a buteanului prin gater; -debitarea pe prism, cu dou treceri a buteanului prin gater (Fig. 23).

Fig. 23.Modele de debitare pe gater: a-pe plin; b- pe prism. Modelele de tiere se clasific, dup gradul de simetrie n: -modele simetrice (cele uzuale) cu so sau fr so; -modele asimetrice, la traversele de cale ferat din fag. Notarea modelelor de debitare se face punnd numrul de piese i grosimea acestora n ordine de la centru spre flancuri, zona din flancuri avnd denumirea de rest notat cu R. Spre exemplu un model simetric se noteaz pe jumtate: 3/24 2/48 R/24 iar un model asimetric se noteaz n ntregime: R/24 1/40 1/150 1/40 R/24. Butenii de rinoase prezint o form
63

tronconic unidform cu o conicitate redus, avnd dou zone distincte: -zona cilindric central, avnd diametrul egal cu cel al buteanului la captul subire, n proporie de cca 80 % din total volum; -zona conic exterioar (fig 44). Aceast uniformitate a formei butenilor de rinoase face posibil elaborarea unor modele de debitare pe baza unor relaii de calcul matematice i recomand folosirea gaterului vertical ca utilaj optim de tiere. La prima trecere prin gater se urmrete obinerea unei prisme care s cuprind volumul zonei cilindrice a buteanului, pentru o valorificare superioar a acestuia. La a doua trecere prin gater , respectiv cea de debitare prism se va ine seama de zonele de calitate ale lemnului de rinoase pe seciunea transversal a buteanului, respectiv: -zona central a prismei va cuprinde un numr impar de scnduri de 24 mm grosime sau cu rigle, astfel nct inima propriu-zis s fie cuprins ntr-o singur pies axial; -zona treimii mijlocii va cuprinde dulapi de calitate superioar de 38, 48 i mai rar 28 i 58 mm grosime; zona flancurilor va fi ocupat cu cherestea cu grosimea de 24 mm pentru butenii cu diametre peste 30 cm i cu grosimi de 18 mm pentru butenii cu diametre sub 30 cm. Scndurile cu grosimi mici de 12 mm nu se vor obine direct din gater, ci se vor debita multipli ai acestora care se vor spinteca ulterior la ferstrul panglic de spintecat. Acelai procedeu se va utiliza i atunci cnd se dorete obinerea unei cantiti mrite de scnduri cu grosimea de 18 sau 24 mm. Fig. 26. Debitarea slavon a stejarului Butenii de diverse foioase se debiteaz numai n cherestea netivit, tierea pe plin, cu o acoperire 2A=0,91d, unde d reprezint diametrul mediu al busteanului, dar cel minim al grupei de diametre. La debitare trebuie s se respecte urmtoarele prescripii tehnologice de debitare: -dulapii cu grosimea de 50, 60, 80 mm se obin din zona central, ct i din treimea mijlocie, mai ales pentru butenii groi cu diametrul peste 40 cm; -butenii subiri, cu diametrul sub 30 cm se debiteaz integral n scnduri de 20 i 25 mm; -zona din flancuri, indiferent de diametrul butenilor se debiteaz n scnduri de 20 i 25 mm; -la butenii de diverse moi, zona central poate fi cuprins i de scnduri de 25 mm, dac se solicit asemenea grosime n cantitate mrit. Pentru a se obine o cantitate cit mai mare de cherestea i pentru a se evita pe cit posibil apariia defectelor de tiere denumite brac tehnic", muncitorii ce deservesc gaterele trebuie s respecte anumite reguli, si anume: debitarea butenilor trebuie s se fac cap la cap, avindu-se grij ca butenii s nu se izbeasc, deoarece se produc o serie de dereglri i deformri ale modelului de tiere prin loviri; n timpul tierii trebuie s se asigure o bun presare a butenilor cu ajutorul valurilor, astfel nct acetia s nu se roteasc ;
64

 dup trecerea prin gater a 23 buteni, se oprete gaterul pentru a se verifica ntinderea pnzelor i ceaprazul si pentru a se msura grosimea pieselor obinute, lundu-se msurile de remediere cind se constat anumite defeciuni; la gaterele dotate cu crucioare de prindere i sprijin n spate, materialul debitat se evacueaz n timpul cel mai scurt, pentru a nu se reduce productivitatea datorit opririlor i pentru a se evita anumite accidente; n tot timpul tierii s se urmreasc atent funcionarea mecanismelor gaterului, oprindu-se gaterul atunci cind apar zgomote sau unele defeciuni ce pot provoca deteriorri; s se fac ungerea i ntreinerea gaterului la ncetarea lucrului. Toate operaiile de ntreinere i remediere a anumitor defeciuni s se fac cnd gaterul este oprit i lsat la punctul mort inferior. La grosimea scindurilor sint admise abateri de 1 mm, la dulapi pin la 58 mm, 1,5 i + 2 mm la piesele cu grosimi peste 58 mm. La prisme, fa de dimensiunea nominal se admit abateri de 2 mm. in cazul prismelor cu grosimea pin la 150 mm i 3 nm la prismele cu grosimea de la 160 mm in sus. De asemenea, la debitarea prismei, defectele de curbur, arcuire, nu trebuie s depeasc 0,3%. Sistemele de tiere a butenilor folosite in fabricile noastre sint : tierea pe plin, tierea pe prisme, tierea nordic i tierea pe sferturi. Tierea pe plin se face printr-o singur trecere a butenilor prin pnzele de gater i se obin numai piese de cherestea netivite. Sistemul acesta asigur o productivitate mare, ns necesit un volum mare de munca la ferstraiele circulare de tivit i de aceea se folosete numai in cazul tierii butenilor de caliti inferioare. Tierea pe prisme const n trecerea butenilor de dou ori prin acelai gater sau trecerea prin dou gatere paralele. La prima trecere rezult piese de margine i o pies central denumit prism. La cea de-a doua tiere se obin din prism, din mijlocul ei, piese cu canturile i feele drepte, iar din margini (flancuri) se obin piese netivite. Pentru debitarea butenilor de rinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi n ar. Tierea nordic este o variant a debitrii pe prisme i const in obinerea, la prima tiere a buteanului, a unei prisme maxime, iar flancurile rmin sub form de calote i sint destinate fabricilor de celuloz sau spintecate ulterior. Piesele de cherestea obinute au aceeai lungime i lime, deci rezult o sortimentaie redus care permite mecanizarea operaiilor de prelucrare ulterioar i a celor de sortare. Tierea pe sferturi se practic n cazul debitrii butenilor de rezonan n cherestea. Acest sistem asigur obinerea unui numr maxim de piese, debitate radial, prin trecerea succesiv a butenilor n gatere. Buteanul este iniial tiat n dou calote i apoi, n sferturi. Fiecare sfert este introdus, apoi, n gater i spintecat n funcie de sorti-mentaia urmrit. Aranjarea pnzelor in rama gaterului la diferite distane poart numele de model de tiere. Modelele de tiere la butenii de rinoase trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a butenilor i ele pot fi: simetrice (fig. 17.4, a, b), cnd poziia pnzelor este identic de o parte i de alta a axei ramei gaterului. Aceste modele se folosesc n mod frecvent pentru debitarea rinoaselor; asimetrice (fig. 17.4, c), cnd aezarea pnzelor n rama gaterului nu prezint simetrie fa de axa ramei gaterului, fiind utilizate n cazul unor comenzi speciale. La rindul lor, modelele de tiere simetrice pot fi: fr so, cnd inima lemnului este cuprins intr-o singur pies central, sau cu so, cnd din debitare rezult un numr par de piese. n acest caz, inima lemnului este mprit pe cite o fa a celor dou piese centrale. Notarea modelelor de tiere poate fi fcut n dou feluri: prin notarea cifrelor ce reprezint grosimea nominal a pieselor, n milimetri, n ordinea aezrii pnzelor n rama gaterului sau prin notarea numai a unei jumti de model, numai n cazul modelelor de tiere simetrice, ncepnd cu piesa sau piesele centrale ale buteanului.

65

Pentru asigurarea unei prelucrri maxime a buteanului i pentru a se evita obinerea de piese neprelucrate este necesar ca modelul de tiere s fie mai mare decit diametrul minim al grupului de buteni ce se debiteaz. 43. Procesul tehnologic in depozitul de busteni. Procesul tehnologic n depozitul de buteni. Comport urmtoarele faze: Descrcarea i recepia se face asemntor ca i la lemnul rotund de rinoase, respectnd i prevederile standardelor fiecrei specii, folosind aceleai dispozitive, instalaii i mijloace de transport i manipulare. Depozitarea se face n funcie de specia lemnoas i de utilajul folosit la debitare, astfel: depozitarea pentru fabrici cu profil mixt i depozitarea pentru fabrici dotate cu ferstraiepanglic. In primul caz, butenii snt sortai i depozitai n stive separate pe clase de calitate, serii de diametre i categorii de lungimi, n al doilea caz, debitarea fcndu-se la ferstru-panglic, prin tieri individuale, nu este necesar o sortare i depozitare dimensional-calitativ i ca atare butenii snt depozitai n stive compacte. Conservarea lemnului cuprinde msuri de protejare pentru a nu apare ciuperci "i crpturi care duc la degradarea butenilor de foioase n general i a celor de fag n special. Butenii de foioase se livreaz i se depoziteaz necojii, n plus pe capetele i prile laterale lipsite de coaj se aplic paste sau pelicule care nu permit, uscarea. nceputurile de crpturi de la capete se prind cu S"-uri metalice pentru prevenirea mririi lor. Butenilor de foioase li se aplic i o conservare umed care se face prin: cufundarea butenilor n bazine cu ap; stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul instalaiilor de stropire montate pe stlpii podului rulant; conservare mixt n bazine de conservare i instalaii de stropire a butenilor aflai deasupra nivelului apel. Acest procedeu face posibil i aburirea n bune condiiuni a cherestelei de fag debitat n timpul verii. Conservarea umed se face obligatoriu n perioada martieoctombrie, iar stropirea zilnic ntre orele 820, cu excepia zilelor cu ploaie continu. Procesul tehnologic n hala de fabricaie. Etapele procesului snt aceleai ca i la cheresteaua de rinoase, debitarea butenilor i prelucrarea pieselor obinute prin debitare. Operaiile se desfoar diferit dup utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului fiind determinat de diametrul i calitatea butenilor. La debitare butenii de calitate slab ct i cei cu diametrul sub 36 cm i peste 55 cm trebuie s fie debitai pe plin, iar butenii de bun calitate cu diametrul de 3655 cm s se debiteze pe prisme. La stabilirea modelelor de tiere se va urmri repartizarea grosimii pieselor de cherestea, astfel: n zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 3060 mm; n zona flancurilor piesele de 25 mm; n zona central la debitarea pe plin sau la retierea prismei piese de 25 mm sau dulapi cu peste 70 mm. 44. Procesul tehnologic in depozitul de cherestea Activitatea depozitului de cherestea este organizata in faze distincte si cuprinde operatii ca: Receptionarea . Masurarea cherestelei. Se face pe lungime latime si grosime in locuri unde nu exista tesituri si alte defecte , se exprima in mm, Inventarierea. Consta in inregistrarea pieselor primite: numarul de piese si calculul volumului, pe baza dimensiunilor nominale masurate, se masoara in metri cubi. Marcarea. Se face pe partea de mijloc a capetelor cu vopsea rezistenta la apa. Marcarea se face cu diferite semne conventionale specifice claselor de calitate.
66

Stivuire si conservarea cherestelei. Cheresteaua este adusa la locul de depozitare cu diferite mijloace de transport, ea trebuie sa fie stivuita in cel mult 72 de ore de la intrarea in depozit, fiind prealabil curatata de rumegus si de fibre smulse. Stivele se fac pe platforme executate din elemente de beton asezate la o inaltime de 40 cm de la sol. Peste acestea se aseaza transversal grinzi de lemn. Stivuirea se face cu spatii, folosind intre fiecare rind de material sipci de acelasi material care se vor aseza intre rindurile de cherestea pe aceiasi verticala, la distante intre unul si 1,5 m, in functie de grosimea cherestelei. Piesele trebuie asezate in asa mod incit sa asigure o buna aerisire a stivei. Stivuirea se poate face si in pachete, in cazul in care manipularea se face cu autostivuitoare. Stivele se protejeaza impotriva precipitatiilor si a actiunii directe a radiatiilor solare prin acoperire individuala sau sub soproane de tip usor. Corecta stivuire si buna conservare a cherestelei duce la prevenirea degradarii ei. Stivele se marcheza cu o tablita. Expedierea cherestelei. In vederea expedierii se face pregatirea cherestelei in specificatia comandata. Pentru aceasta, se procedeaza la desfacerea stivelor, dupa care urmeaza resortarea, care consta in clasificarea definitiva a cherestelei dupa defectele care au aparut ori sau accentuat in timpul depozitarii si uscarii in aer liber. La cheresteau de foiase este specifica inca o operatie suplimentara in plus la cele care se executa in depozitul de rasinoase. Aceasta operatie este aburirea cherestelei. Aburire este un tratament higrotermic, in care agentul de tratare este abrul saturat umed, degresat,cu presiune inalta si temperatura de 100 grade. Prin aburire se urmasreste ameliorarea proprietatilor mecanice, tehnologice reducerea deformarilor si craparii in timpul depozitarii, datorita scaderii tensiunilor interne, a higroscopicitatii si contragerii ; uniformizarea culorii, aspectul solicitat in diversele prelucrari ale cherestelei si in special in industria produselor finite din lemn; sterializarea lemnului. Temperatura utilizata la aburire distruge ciupercile si microorganismele si insectele din lemn, ceea ce reduce pericolul de degradare. Aburirea se face in camera de aburire.

45.Procesul de proiectare si fabricare a usilor.Usile.Tipuri si clasificari. Usile apartin arhitecturii atit interioare cit si exterioare a acladirilor.Rolul lor principal este de a a sigura legatura intre incaperi sau intre exterior si interior.Ele mai au un rol de izolare termica,formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a introduce sau a ascoate obiectele de uz casnic. Clasificarea usilor: -de intrare in cladire -usi ferestre de balcon Usile pot fi simple sau duble. Usile sint produse complexe alcatuite din rame,panouri,cutii. Usile trebuie sa aiba un exterior placut cu o executie ingrijita,sa fie esor de manipulate ,sa aiba o buna functionare in timp,sa se incadreze correct in asamblu constructive. Dupa modul de functionare: -obisnuite -pivotante(rotitoare) -batante -glisante -pliante -culisante

67

1-rama 2-tablie 3-toc 4-captuseala Fabricarea usilor se desfasoara pe doua linii: linia tehnoogica pentru tocuri si captuseli si linia tehnologica p/u foi de usa. Tocul si captuseala usii sint rame formate din lonjeroane si traverse,executate din lamele de lemn. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze: Prelucrarea cherestelei in lamele; Prelucrarea lamelelor; Formarea blocurilor; Formarea complexelor; Finisarea si montarea. Prelucrarea cherstelei. Pentru tocuri se folosete cherestea de rinoase, iar pentru cptueli, plci din fibre de lemn. Cheresteaua este rindeluit pe dou fee la o main de rindeluit, dup care se spintec n lamele la un ferstru circular multiplu cu avans mecanic. Prelucrarea lamelelor. Lamelele se reteaza, unde, odat cu retezarea,se elimina defectele, apoi intr-o incapere se stocheaza. Formarea blocurilor. Dup retezare, lamelele, snt aezate n buncrele unei prese C.I.F. D,apoi lamelele sint duse la o main de aplicat adezivi i, apoi. la presa C.I.F., unde se formeaz pachetul de lamele n seciunea i profilul dorit. Blocul format este introdus in presa C.I.F., unde se realizeaz presarea i incleierea. Apoi se reteaza la lungimile necesare lamelele rezultate. Formarea complexelor. Dup retezare n linia de lamelare elementele sint depozitate n stoc-tampon,apoi elementele sunt duse la o masina de indreptat si profilat.iar elementele p/u rama sint duse la o masina de asamblat si gaurit. Elementele de toc profilate snt conduse la o main de cepuit si scobit.. De la cepuire, elementele de toc trec la o main de frezat locauri pentru accesorii de nchidere i montare iar, apoi, la maina pentru montarea acestora. Dup meninerea un timp n stoc-tampon, montanii i traversele tocului snt duse la presele de ncleiat, unde se asambleaz mpreun cu elementele de cptueli. Finisarea i montarea tocului. Dup incleierea elementelor de toc cu cptueala,ele sunt duse in stoc -tampon De aici snt trecute ntr-o instalaie de aplicat grund i, apoi, printr-un tunel de uscat cu ventilaie forat. Instalaia este conceput pentru aplicarea grundului pe tocul de ncleiat cu cptueli.Grunduirea se realizeaz prin pulverizarea pieselor ce se afl n micare. Tocurile care se livreaz montate se monteaz la un dispozitiv de asamblare i, apoi, sint duse la magazie. Linia tehnologic a foii de u. Foile de u se execut din panouri celulare i ua este format din : rama foii de u din cherestea de rinoase, format din dou lonjeroane i dou traverse de capt; adaosurile interioare din cherestea de rinoase, aezate n locurile unde se monteaz feroneria; feele din dou foi de PFL cu care se placheaz rama pe ambele pri; miezul celular, compus din lamele de PFL ndoite i ncleiate pe canturi; bordura, din furnir de 3,5 mm; furnirul, care se aplic pe ambele fee din PFL ale uii. Procesul tehnologic pentru fabricarea foii de usa. Confecionarea ramei.. Formarea ramei se obine prin asamblarea montanilor, a traverselor i a adaosurilor prin prinderea la capete cu ajutorul unor clame ondulate, metalice.
68

Formarea plcii. Foile de PFL debitate anterior se trec prin maina de aplicat adezivi.Apoi se obtin pachete.Pachetele astfel formate snt introduse n presa multietajat. Dup presare se realizeaz bordurarea pe prile longitudinale ale ramei, prin incleierea cu ajutorul curenilor de inalt frecven. Presarea bordurii se face tot cu pistoane pneumatice, dup care intr automat in funciune staia de cureni de inalt frecven Apoi se obtin foile de usa. Foile de u se lefuiese. pe ambele pri, la maini de lefuit cu doi cilindri. Furniruirea foilor de u. Dup lefuire, foile de u trec printr-o instalaie de aplicat adezivi, se aplic furnirele i pachetele astfel formate sint introduse n pres.Dupa operatia de uscare se execut frezarea locaului pentru broasc, gaura pentru miner i locaul pentru cheie. Urmeaz operaia de lefuire fin a furnirului n vederea finisrii. Finisarea foilor de ua. Foile de ui plane celulare furniruite cu furnir estetic se finiseaz transparent, folosindu-se lacuri i grunduri ter-moreaective pe bvaz de rini sintetice.Ua este preluat de un transportor care o introduce intr-un tunel ae uscare cu vitez redus. Dup lcuire, foaia de u este condus ntr-un tunel de rcire prevzut cu exhaustor, pentru evacuarea vaporilor de solveni degajai.Apoi are loc controlul de calitate, prin supunerea produselor unor probe de ncercare, dup care uile snt duse la magazia de produse finite

46.Procesul de proiectare si fabricare a ferestrelor. Ferestre. Tipuri si clasificari. Fereastra este o rama in care se fixeaz geamul i care se monteaz intr-un gol de construcie. In construcia ferestrelor se deosebesc urmtoarele dou complexe : tocul ferestrei i cerceveaua. Fereastra trebuie sa ofere posibilitatea unei izolari termice corespunzatoare astfel ca pierdere de caldura sa fie minime. Pentru acest lucru, fereastra trebuie sa prezinte o buna etansietate la aer. In constructia ferestrei se deosebesc drept componente principale, tocul ferestrei (1) si cercevelei (2). Atit tocul cit si cercevelele sunt constructii in forma de rama, ale caror elemente laterale-verticale se numesc montanti, iar cele transversale orizontale se numesc traverse. Ferestrele se clasifica dupa modul de deschidere a cercevelelor,cu deschiderea exterioara: -cu deschidere exterioara -cu deschidere interioara -cu deschidere interioara-exterioara -pivotante pe axa verticala -pivotante pe axa orizontala -basculante -pliante -ghiliotina -glisante -glisante cu refugiu p/u canaturi Dupa numarul de canaturi: -cu un cant -cu doua canturi -cu mai multe canaturi Dupa modul de asezare a canatuilor: -simple -ferestre duble -cuplate. La alegerea ferestrelor un rol important il joaca clima. 80% din toate ferestrele o au ferestrele din lemn, ele dau o plastica deosebita constructiilor, sint mai calde decit ferestreledin alte materiale.

69

Partile componente ale ferestrelor: -montanii 1 i lonjeroanele tocului 2 i ale cercevelelor ; -montantul intermediar al tocului, cnd fereastra are mai multe cercevele ; -traversa intermediar a tocului 3 i 4, cnd fereastra are supralumin ; -glaful ferestrei,element asezat la baza ferestrei. -pervazuri, formate din frize care cptuesc prile laterale ale pereilor n interior ; -lcrimarul, element profilat, montat pe traversele inferioare ale cercevelelor exterioare, avnd drept scop nlturarea apei care se prelinge pe fereastr ; -ipci de acoperire, elemente ce servesc pentru acoperirea organelor de asamblare, destinate nchiderii n cazul a dou cercevele ce se nchid ntre ele. Dup materialele din care se execut, ferestrele se clasific in : ferestre din lemn, ferestre din metal i ferestre din materiale plastice. Tehnologia de fabricare a ferestrelor se desfoar, pe linii tehnologice, n urmtoarele sectoare: Croirea elementelor.Materialul lemnos,uscat la umeditate finalade 10-12% si conditionat in incaperi special amenajate,se aduce in sectorul de croire. Prima operaie este aceea de control calitativ i dimensional al cherestelei. Apoi elementele de cherestea sunt aduse la masina de rindeluit la grosime pe doua fete, apoi trece la un ferestrau circular multiplu de sintecat.Urmatoarea operatie este de a indeparta defectele neadmise la ferestre(noduri,putregai).Apoi lamelele primite sint sortate pe latimi si lungimi si depozitate in stoc. Prelucrarea elementelor.Din stoc lamelele snt supuse unor prelucrri mecanice pe cele dou linii principale : linia tocurilor i linia cerce velelor. In tehnologia modern, de operatii se execut la un agregat de prelucrat rame care asigur executarea ntr-o singur trecere a urmtoarelor operaii: retezarea la lungime a elementelor componente ale ramelor, frezarea cepurilor i a scobiturilor la capete, aplicarea adezivului n cepuri i n scobituri, asamblarea elementelor n rame, baterea cuielor la mbinri.. Asamblarea elementelor. n tehnologia utilizat n fabricile noastre, elementele pentru rame snt asamblate la prese pneumatice de asamblat, rame orizontale sau verticale de construcie uoar. Dupa asamblare,ramele sint slefuite la masina de slefuit. Montajul. Se monteaza feroneriea, se monteza elementele enexa(lacrimar) Se frezeaza locasurile pentru balamale si pentru accesoriile de cuplare. Finisarea. Tocurile i ramele de ferestre se finiseaz prin aplicarea unui grund cu colorani minerali. Dup uscare se lefuiesc i se aplic cu pensula vopsele pe baz de ulei. Ferestrele se pot livra grunduite, vobsire se va vace la destinatie. 47.Antropometria. Cerintele principale la proiectarea mobilei. Antropometria este stiinta care se ocupa cu stabilirea exacta a dimensiunilor umane, in functie de rasa, sex sau varsta. Ergonomia este strins legata de cunostintele oferite de medicina si psihologie si poate fi definita ca disciplina adaptarii muncii la om, avind ca obiect rationalizarea efortului la locul de munca . Antropometria tehnica, urmareste sa raspunda cerintei ca oamenii sa fie capabili sa lucreze la orice masina, respectiv ca dimensiunile lor sa fie integrate in dimensiunile masinii, conferindu-i acesteia un caracter de operabilitate universala, iar prin detaliile de proiectare sa asigure adaptarea masinii la om.
70

Principiile generale de aplicare a antropometriei in activitatea de proiectare pot fi sistematizate astfel: - trasaturile dimensionale si functionale ale omului trebuie avute in vedere inca din prima faza a elaborarii oricarui proiect, luarea lor in consideratie intr-o etapa urmatoare poate fi tardiva si de multe ori ineficienta; - operatorul trebuie studiat in contextul activitatii pe care o desfasoara, in relatia om mijloc de munca si de aceea, pe langa dimensiunile antropometice statice, trebuie avute in vedere si dimensiunile dinamice, atat la proiectarea locului de munca, cat si la conceperea si amplasarea mijloacelor de munca, a dispozitivelor de actionare etc.; - trebuie sa se tina seama de factori de variabilitate dimensionala a omului si de conditiile de organizare a productiei si a muncii; - sa se asigure tolerante spatiale pentru oameni si echipamente, avand in vedere eventualele conditii specifice in care sa se poata desfasura munca. Cu toate avantajele prezentate de utilizarea calculatoarelor in proiectarea ergonomica, totusi si in prezent se folosesc cu precadere "tabelele de date antropometrice" privind dimensiunile globale si partiale ale corpului uman. Pozitia ideala a mainilor depinde de operatia ce trebuie executata. Pentru munci grele, preferabil ar fi ca mainile sa fie la 20 cm sub nivelul coatelor, dar pentru munci de precizie cu suport pentru antebrate, mainile ar trebui sa fie la 5 cm peste nivelul coatelor. De aceea, pentru proiectarea unui loc de munca trebuie intai determinata inaltimea cea mai convenabila a mainilor pentru operatia ce va fi efectuata. Dupa aceea se incearca si gasirea unor pozitii cat mai convenabile pentru restul corpului. Proceduri de proiectare antropometrica 1.Descrieti utilizatorii. Ce informatii antropometrice sunt disponibile? Pot datele antropometrice fi folosite pentru actualii operatori? Daca nu sunt disponibile date valide, luati in considerarea posibilitatea crearii unei baze de date actualizate. 2.Determinati raza procentuala pentru a fi implementata in proiectarea statiilor de lucru. Daca forta de munca este preponderent masculina sau feminina, este logica proiectarea pentru sexul dominant, de exemplu prin folosirea procentajelor 5 - 95 masculine sau 5 - 95 feminine. Optim ar fi accesibilitatea pentru ambele sexe. 3.Lasa-i pe cei scunzi sa ajunga, pe cei inalti sa incapa. Determinati dimensiunile "de ajuns" (procentajul 5) si dimensiunile "de incaput" (procentajul 95) pentru situatia de munca analizata. Un exemplu este dat in figura 2.5. 4. Gasiti masurile antropometrice corespondente masurilor pupitrului de lucru. Calculele pentru procentajul 5 feminin si 95 masculin sunt prezentate in figura 6.6. Masurile antropometrice sunt adaugate incepand cu nivelul podelei. Prin utilizarea inaltimii popliteale si adaugand 4 cm pentru pantofi, distanta necesara ajustabilitatii inaltimii sezutului este calculata ca fiind de 39,5 - 52,5 cm. Inaltimea cotului in stare de repaus pentru operatori apartinand procentajului 5 este de 18,1 cm si pentru cei din procentajul 95 este de 29,4 cm. De la inaltimea coatelor in stare de repaus deduceti grosimea produsului (6 cm).

Fig. 2.5 Masuratori antropometrice folosite pentru calcularea potriviriiinaltimii scaunului si a mesei

Aceasta inseamna ca distanta de

71

la sezutul scaunului la masa este de 12,1 cm pentru procentajul 5 si de 23,4 cm pentru procentajul 95. Adaugand aceste masuratori la ajustabilitatea inaltimii sezutului se obtine o ajustabilitatea a inaltimii mesei de 51,6 - 75,9 cm (sau 52 - 76 cm). Stiind grosimea cantului mesei, se deduce ca pentru procentajul 5 sunt 8,1 cm intre sezutul scaunului si masa iar pentru procentajul 95 sunt 19,4 cm. 5.Uneori este dificil de ilustrat o situatie de munca folosind un model antropometric. Masuratorile antropometrice sunt statice, iar in realitate apar multe elemente dinamice. Operatorii se intind dupa instrumente si piese balansandu-se astfel in scaun. Pentru a evalua corespunzator aspectele dinamice ale unei statii de lucru, se creeaza modele la scara reala din carton sau polistiren, testate prin simularea diverselor activitati. Prin modelul la scara reala este posibila identificarea unor aspecte ale statiei de lucru care vor trebui reproiectate.

48. Mobila corp, caracteristica si clasificarea. Exemplu. Constructia mobilei corp Din punct de vedere constructiv mobila din corpuri poate fi: 1 Din panouri pline (din lemn masiv, PFL, PAL, furnire stratificate) 2 Din panouri celulare (cu miez din lamele, PFL, sipsi din lemn masiv, carton, fagure) 3 Din rame (reme cu talie, rame simple placate, rame duble) 4 Din panouri din materiale plastice Mobila corp poate fi clasificata: 1 Mobila corp de epoca (stil); 2 Mobila corp cu forme contemporane; 3 De epoca modernizat. Mobila corp este formata din elemente si complexe sub forma de panouri ansamblate prin diferite solutii constructive. Element de ansamblare subansamblu ansamblu Cele mai utelizate sunt panourile din pal furniruite, caserate sau inobilate.Panourile din pal vor fi protejate pe canturi prin furniruire, borduri din lemn masiv, din materiale plastice.Mobila corp poate fi din corpuri modulate.Modul este o marime stabilita dupa criterii functionale economice si estetice folosita pentru dimensionare panourilor (Lxl).

Program din corpuri modulate: a- corp inferior; b-corp superior; c- variante de grupare a corpurilor in ansambluri multifunctionale.
72

Prin modulare se ating urmatoarele avantaje principale: 1 Unificarea gamei dimensiunillor panourilor; 2 Reducerea nr. de panouri necesare pentru constructie prin repetarea si combinare panourilor ondulate; 3 Unificarea solutiilor constructive, folosind in special ansamblarea demontabila; 4 Se creeaza conditii de prelucre in linii automate a panourilor modulate datorita reducerii gamei dimensiunilor; 5 Se reduce necesarul de scule, dispozitive si verificatoare, creste ast fel productivitatea muncii si se reduc cheltuielile de fabricatii. La ansamblarea mobilei corp pot fi aplicate cepuri rotunde aplicate sau diferite accesorii.

49. Dulapul, nomenclatorul de piese, descrierea tehnica. Nomenclatorul de repere, reprezint niruirea subansamblelor, complexelor i elementelor componente ale produsului, prin care se precizeaz nr. de reper, denumirea reperului, nr. buc. pe produs, dimensiunile nete i materialul, din care se execut, dup modelul prezentat n tabelul 10.1. Tabelul 10.1. Nomenclatorul de elemente N Nr. Denum Buc Dimensiuni nete M r. crt. reper. irea AT. L l g reperul S ui TAS. 0 1 2 3 4 5 6 7 Numrul de repare, reprezint un indicativ ntocmit dup sistemul clasificrii zecimale, format din 3 grupe (4) a cte dou cifre, reprezentnd: - prima grup, indicativul produsului, dat sub form de numr sau indicativ lateral, ex: - masa 01.00.00 sau M.00.00 - a doua grup reprezint indicativul subansamblului sau complexului, ex: - tblia 01.01.00 sau M.01.00 - a treia grup reprezint indicativul elementului, astfel: - panou simplu (PAL) 01.01.01 sau M.01.01. n cazul cnd n cadrul ansamblului snt subansambluri distincte, formate din componente complexe (ex. n cadrul componentei dulapului, sertarul este un subansamblu format din elemente i complexe), numrul de reper va fi format din 4 grupe de cte 2 cifre. Dac n cadrul ansamblului exist incluse componenta sub form de elemente independente nencadrate n complexe sau subansambluri, acestea vor purta numrul de reper format din indicativul ansamblului i numrul de reper, exemplu: - bar haine D.00.00.01. - rozeta bar haine D,00.00.02. Nomenclatorul de repere se ntocmete numai pentru reperele ce fac obiectul fabricaiei; nu se includ n nomenclator organele de asamblare, accesoriile metalice etc., care se execut n baza altor normative i care snt procurate ca atare - prin sistemul de aprovizionare, sau fac obiectul fabricaiei altor secii de producia anexe., din cadrul ntreprinderii. Dup ntocmirea nomenclatorului de repere, se trece completarea tabelei de componen pe desen i poziionarea elementelor. Tabela de componen cuprinde toate reperele produsului, inclusiv organele de asamblare, accesoriile metalice etc. In vederea alegerii corecte ale acestor accesorii, se vor consulta standardele prin care snt definite acestea.
73

50. SUDP. Documente grafice si de text. Exemple. SUDP. Documente grafice si de text Standardele Sistemului unic al docimientatici de proiecture Standardele incluse n Sistemul unic al documentaiei de proiectare (SUDP) stabilesc regulile i principiile elaborrii, prezentrii i circulaiei documentaiei de proiectare n toate organizaiile. Sistemul de standarde SUDP i SUDP (ST AER) unific elaborarea tuturor tipurilor de documentaie de proiectare, evidena ei, pstrarea, dublarea i introducerea modificrilor, reglementeaz toate etapele de elaborare a documentaiei de proiectare in condiiile de producie. Standardele SUDP stabilesc divizarea tuturor articolelor pe tipuri pentru toat industria. Snt stabilite tipurile documentaiei de proiectare comune pentru toi i totalitatea lor identic necesar. Standardele SUDP snt referite la clasa a 2-a i repartizate pe grupe. Tipuri de articole si documente de proiectare Tipuri de articole. Se numete articol orice obiect sau complet de obiecte ce se confecioneaz la ntreprindere. Din articole fac parte piesele i unitile de asamblare, completele i complexele. Se numete pies articolul confecionat dintr-un material omogen dup denumire i marc far aplicarea operaiilor de asamblare. Se numete unitate de asamblare articolul, prile componente ale caruia se mbin ntre ele prin operaii de asamblare. In condiiile de studiu se folosesc n fond dou tipuri de articole piese si uniti de asamblare. Tipurile de documente de proiectare ce se utilizeaz n condiiile de producie i totalitatea lor snt stabilite de STAS 2. 10268. Documentele de proiectare determin componenta i construcia articolului i conin datele necesare pentru elaborarea, confecionarea, controlul calitii, exploatarea i reparaia lui. Din documentele de proiectare fac parte documentele grafice i de text, de exemplu, desenul de lucru al piesei desenul de ansamblare, desenul de ansamblu, schema, specificaia, nota explicativ etc. Desenul piesei i specificaia fac parte din documentele de proiectare d baza. Dup metoda de executare i caracterul utilizrii documentele de proiectare se mpart, de exemplu, n originale i copii. Desenul de pies este un document care conine reprezentarea unei piese i alte date necesare pentru confecionarea i controlul ei. In desenul de lucru al piesei se indic dimensiunile, abaterile limit i rugozitatea suprafeelor i alte date, crora ea trebuie s corespund nainte de asamblare. Nu se admite ca n desenele de lucru s fie plasate indicaii tehnologice. Desenul de asamblare este un document care conine reprezentarea unitii de asamblare i alte date necesare pentru asamblarea (confecionarea) i controlul ei. Din desenele de asamblare fac parte de asemenea desenele de montaj hidraulic, pneumatic i electric. Desenul de ansamblu este un document care determina construcia articolului, interaciunea prilor lui componente principale i explic principiul de funcionare a articolului. Schema este un document n care sant indicate sub form de reprezentri sau notaii prile componente ale articolului i legturile dintre ele. Specificaia este un document care determin componena unitii de asamblare, complexului sau completului. Nota explicativ este un document care conine descrierea construciei i principiului de funcionare a articolului elaborat, precum i argumentarea soluiilor tehnice i tehnico-economice adoptate la elaborarea lui. Astfel, construcia mobilei i menirea ei funcional snt determinate de cteva
74

documente de proiectare. Regulile de executare a fiecrui tip de document de proiectare snt reglementate de standardele SUDP respective. In STAS 2.10268 snt descrise detaliat documentele enumerate i alte documente. In condiile de studiu se utilizeaz desene de studiu apropiate dup coninut de unele documente de proiectare industriale. Din aceste desene pot face parte desenele de studiu: ale pieselor, de asamblare, de ansamblu, specificaiile etc.

51. Etapele de proiectare a unui articol. Criterii si cerinte. Etapele principale de proiectare a mobilei Etapele principale de proiectare a mobilei sunt elaborate in coordonanta cu STASII.103 SUDP Etape Indeplinirea lucrarilor pe etape Executant Propunerea tehnica Alegerea materialului Inginerul constructor Elaborarea documentatiei de Inginerul constructor proiectare Aprobarea propunerii Inginerul constructor, Benificiarul care comanda Proiectul la etapa de schite Elaborarea schitei Inginerul constructor Aprobarea schitei Benificiarul care comanda Proiectul la etapa incepatoare Elaborarea proiectului cu Inginerul constructor vederile principale si Benifeciarul imbinarile principale, specificatia. Indeplinirea unui produs finit Inginerul constructor pentru experienta Muncitorii Documentatia de executie Elaborarea proiectului de Inginerul constructor executie pentru indeplinirea partidei experimentale Indeplinirea partidei Inginerul constructor experimentale Benifeciarul, muncitorii Corectarea documentatiei de Inginerul constructor productie dupa rezultatele respective Documentatia de proiectare Elaborarea documentatiei Inginerul constructor pentru serie aprobate pentru producerea mobilei de serie Corectarea documentatiei de Inginerul constructor proiectare dupa rezultatele respective, dupa procesul tehnologic respectiv

75