Alfabetul

Alfabetul turc este format din 29 de litere, latine, majoritatea prezente in limba romana sau engleza. Sunt 21 de consoane si 8 vocale. Literele noi fata de limba engleza (fac des referire la limba engleza pentru ca este mijlocul utilizat de mine cel mai des de a invatata turca) sunt: , , , , , I* *Atentie: pentru ca spre deosebire de limba romana, in limba turca avem o distinctie intre i si , ca majuscule i, si , I (scriem stanbul si nu Istanbul) Exista 3 reguli de baza ale acestui alfabet: -fiecare litera reprezinta un sunet (este o limba fonetica); - se pronunta toate literele (nu apar acele omisiuni de citire, ca la finalul de cuvant, din franceza); -doua sau trei litere nu se combina niciodata, formand un alt sunet (asa cum avem in romana cu grupurile de litere ce/ci sau ge/gi de exemplu) Asadar, iata intregul alfabet: A, B, C, , D, E, F, G, , H, , I, J, K, L, M, N, O, , P, R, S, , T, U, , V, Y, Z A se observa ca din alfabetul turc lipsesc literele: Q,W si X. Vocalele sunt: AEIOU Limba turca este o limba fonetica, iar citirea literelor, cu mici exceptii, e ca in limba romana. A se citeste ca si in romana pat ; akam seara; B se citeste ca si in romana bac; baba tata; C se citeste ge gem; cam [geam] sticla; se citeste ci cineva; ay [ceai] ceai; D se citeste ca si in romana doar; duvar perete; E se citeste ca si in romana elev; ekmek paine; F se citeste ca si in romana far; fakir sarac; G se citeste ca si in romana gol; gece [ghege] noapte; nu se citeste e denumit yumuak g si alungeste vocala pe care o urmeaza aa [aaaci] copac;yourt [ioourt] iaurt; nu apare niciodata la inceput de cuvant; H se citeste ca si in romana hol; hafta saptamana; se citeste ca si in romana iarna; iyi bun;

I se citeste ca literele sau din limba romana pine; kz [kz] fata; J se citeste ca si in romana joc; jeton jeton; K se citeste c cal; kim cine; L se citeste ca si in romana lot; limon lamaie; M se citeste ca si in romana mim; limon lamaie; N se citeste ca si in romana nou; limon lamaie; O se citeste ca si in romana olar; limon lamaie; se citeste ca grupul eu din bleu; sz cuvant; P se citeste ca si in romana pol; pilav pilaf; R se citeste ca si in romana rece; ruj ruj; S se citeste ca si in romana sonic; su apa; se citeste ca si in romana al; air poet; T se citeste ca si in romana tot; jeton jeton; U se citeste ca si in romana mure; uzun lung; se citeste ca u-ul din franceza sau ca -ul din germana; zm strugure; V se citeste ca si in romana vara; pilav pilaf; Y se citeste i ieri; yeni nou; Z se citeste ca si in romana zidar; zil clopot; Mai apar si alte semne ca accentul curcumflex ^, extrem de rar si in cuvinte de origine araba sau persana: - vocala in cateva cuvinte de origine araba. Se pronunta ca a lung lzm necesar; lle lalea. - vocala se citeste ca un prelungit mill national - vocala se citeste ca un prelungit skt liniste; mahkm condamnat.

Caracteristicile lb. turce

Este o limba turcica (apartine marii grupe de limbi altaice), cu peste 70 de milioane de vorbitori, majoritatea locuitori ai Turciei. Are mai multe dialecte, iar ca standard este considerat cel din stanbul. - o caracteristica pe care am sesizat-o inca de la inceput, comparand-o cu celelalte limbi straine pe care le cunosc, este ca gramatica limbii turce este extrem de regulata, foarte rar aparand exceptii; - este o limba aglutinanta, adica se adauga la cuvantul de baza diverse sufixe, intr-o ordine prestabilita si determina numarul, genul sau timpul:

ev evdime (casa la casa mea) - sufixele se adauga conform respectand regulile armoniei vocalice - pe scurt, vocalele din sufixe sunt determinate de ultima vocala din cuvantul de baza; cand se intalnesc mai multe sufixe, se evita intalnirea mai multor vocale prin utilizarea literelor de legatura; - nu exista genuri; atunci cand totusi ar fi necesare, s-a ajuns la solutia de a fi substantive specifice care denumesc persoanele sau animalele; - cand este prezent un numeral sau un adverb cantitativ, substantivul e folosit la singular: kpek kpekler (caine caini) bir kpek be kpek (un caine cinci caini) birok kpek (multi caini) Ka kpek var? Cati caini sunt? - atributul precede substantivul, daca are sau nu un articol insotitor: gzel iek (floare frumoas) gzel bir iek (o floare frumoas) - verbul se acorda in gen si caz cu substantivul pe care il determina; - particula de negare deil (adverb care neaga verbul) sta langa cuvantul pe care il determina; - particula interogativa -mi (- mi/m/m/mu) sta de asemena dupa cuvantul pe care il determina; - in cazul unei propozitii pronume+verb, pronumele de obicei lipseste si se deduce persoana dupa sufixele prezente; - ordinea cuvintelor in propozitie: Subiect + Obiect + Verb; verbul e situat la finaul propozitiei: Ali bir elma yiyor. (Ali mananca un mar.) - accentul este de obicei pe ultima silaba, iar in cazul neologismelor pe penultima; pentru substantivele proprii este mai atipic: stanbul [istanbu], Ankara[akaa].

Apostroful Kesme iareti/Apostrof

Inca de la inceputurile invatarii acestei limbi straine, statutul apostrofului in limba turca m-a intrigat si mia dat batai de cap. Acum pot spune ca m-am apropiat ceva mai mult de dumirirea mea. - e folosit in cuvintele imprumutate din araba, pentru a marca intonatia;

- toate substantivele proprii (fie ca denumesc persoane, localitati, tari etc.) sunt separate de sufixele care li se adauga printr-un apostrof: Alinin sandalye scaunul lui Ali, Trkiyenin Dalar Muntii Turciei, stanbuldan din Istanbul; - pentru a face distinctia intre omonime (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite): karn stomac si karn sotia ta; halk oynu dans popular si halk oynu referendum (Ac.); - pentru a marca absenta unei litere, intr-un limbaj colocvial: nolacak vs. ne olacak ce se va intampla? - pentru numeralele ordinale: 5inci al cincilea, 6nc al saselea, 10uncu al zecelea, 2nci kat etajul al doilea, 1985te in 1985; Atentie! numeralul ordinal se scrie fie 5inci, fie 5., nefiind corecta forma 5.inci - in exprimarea timpului: saat 15te la ora 15 - in cazul abrevierilor: BMde la Natiunile Unite, ABDde in Statele Unite - la persoana a III-a singular, cand se doreste a marca respectul fata de o anumita persoana: Onun al Sau Onan Lui.

Notarile lui David Pierce

Chiar daca scriu putin, tot mai pun mana pe cate o carte sau material de turca. Deunazi am gasit acest document al lui David Pierce in care face cateva observatii cu privire la gramatica limbii turce. Matematician la origine (spre surprinderea mea), m-am bucurat sa vad ca are o contributie mai vasta si puteti gasi articolele lui cu privire la limba turca, aici. E formidabila structura pe care o da articolelor sale prin rigoare si spirit analitic. Din ce am inteles de pe site si articolul de pe Wikipedia, Turkish Grammareste semnat tot de el. Mi-a retinut atentia si mi-a placut in mod deosebit in articolul pe care l-am citit initial, notarea lui cu privire la sufixele care respecta Regula armoniei vocalice. Adica ce am notat eu in tabel cu Sufix Tip a, el noteaza cu @ si ce am notat cu Sufix Tip b, noteaza cu#, astfel incat formula pentru cazuri de exemplu, devine: nominativ: acuzativ: -(y)# genitive: -(n)#n dativ: -(y)@ locativ: -d@ ablativ: -d@n Iar declinarea unui substantiv sau pronume se face, in functie de ultima vocala: nominativ: ehir

acusativ: ehiri genitive: ehirin dativ: ehire locativ: ehirde ablativ: ehirden Voi utiliza pe viitor aceasta codificare, pentru ca mi se pare extrem de utila. Thank you, Mr. Pierce!

Litere de legatura
Apar in limba turca unele situatii in care intre cuvantul de baza si sufixe sau doar intre sufixe se insereaza o litera, in general, cu scopul de a separa vocalele (sursa). Cele trei litere cu rolul de intermediar sunt: - s -, - y -, - n . -S - este utilizat pentru substantive, cu sufixele -i, -, -u, - (Sufix de Tip (b), vezi tabelul) pentrupersoana a III-a singular, cu scopul de a marca posesia. kedi pisica > kedisi pisica lui/ei emsiye umbrela > emsiyesi umbrela lui/ei kap usa > kaps usa lui/ei palto palton > paltosu paltonul lui/ei araba masina > arabas masina lui/ei Exceptie: Un caz mai special il reprezinta cuvantul su (apa). Acest substantiv va fi insotit da litera de legatura de y si nu de s, pentru a evita forma susu. (sursa) suyun sesi Sunetul apei -Y se utilizeaza pentru substantivele care se termina intr-o vocala, iar sufixul care urmeaza incepe tot cu o vocala. 1. substantiv + sufix predicativ yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.) Hasta > Hastaym. (bolnav > (Eu) sunt bolnav.) Fulbolcu > Futbolcuyum. (fotbalist > (Eu) sunt fotbalist.) 2. substantiv + sufix dativ kedi > kediye [kedi-y-e] pisica > pisicii banka > bankaya [banka-y-a] banca > bancii baba > babaya [baba-y-a] tata > tatei

Atentie: Litera de legatura y - este utilizate in cazul substantivelor simple, care nu au primit inca sufixe. In cazul in care un substantiv are deja un sufix terminat intr-o vocala si urmeaza un altul, care incepe tot cu o vocala, in acest caz se utilizeaza ca litera de legatura -n-. kedisi [kedi-s-i] pisica lui/ei > kedisine [kedi-s-i-n-e] pisicii lui/ei bankas [banka-s-] banca lui/ei > bankasna [banka-s--n-a] bancii lui/ei babalar [baba-lar] tatal lor > babalarna [baba-lar-n-a] tatalui -N- (cu -da/-de si -dan/-den) -da/-de (in, pe, la) si -dan/-den (de, prin). Ambele sunt sufixe de tip (a) vezi tabelul: Sufixele -da/-de si -dan/-den se adauga in aceasta forma direct cuvantului de baza. kedi kedide [kedi-de] kediden [kedi-den] (pisica pe pisica de la pisica) kap kapda [kap-da] kapdan [kap-dan] (usa pe/la usa de la usa) Daca sunt deja sufixe atasate cuvantului de baza, atunci -da/-de devin -nda/-nde, iar -dan/-den > -ndan/-nden kedisi kedisinde [kedi-si-n-de] kedisinden [kedi-si-n-den] (pisica lui/ei pisicii lui/ei de la pisica lui/ei) kaps kapsnda [kap-s-n-da] kapsndan [kap-s-n-dan] (usa lui/ei pe/de la usa lui/ei usii lui/ei de la usa lui/ei) Este o exceptie pentru aceasta litera de legatura -n-: - pronumele interogativ ne (ce) ar fi trebuit la genitiv sa aiba forma ne+ -n- +- in > nenin, dar este utilizat ca neyin. Sursa articol

Armonia consoanelor
pe langa atentia acordata vocalelor, trebuie luata in seama si o regula cu privire la consoane. avem astfel, urmatoarele precizari (sursa): 1. daca un cuvant se termina in p, , t, k si urmeaza un sufix care incepe cu o vocala, litera finala a cuvantului se schimba pb c td k

Exemple: kitap carte kitab cartea ei/lui kazan profit kazanc profitul lui/ei kilit incuietoare kilidi incuietoarea lui/ei kpek caine kpeiniz cainele vostru 2. daca un cuvant se termina in urmatoarele consoane h, , f, s, t, k, p, , iar sufixul care trebuie adaugat incepe cu d, aceasta devine t [d t]. (Un pont, pentru a retine mai usor aceste litere este propozitia: hi fstk paa! (fistic deloc, paa!), care le include pe toate.) Exemple: kpek caine kpek + den ten kpekten de la caine sabah dimineata sabah + dan tan sabahtan de dimineata giri iesire giri + de te girite la iesire 3. daca un cuvant care nu e verb se termina cu o vocala urmata de -k, atunci acesta devine - in fata unui sufix care incepe cu o vocala: ayak > aya piciorul > piciorul meu sokak> soka strada > strada mea Exceptie: hukuk > hukuku lege

Armonia vocalica
Armonia vocalica ste un concept extrem de important pentru limba turca. Pentru a putea conjuga un verb sau pentru a declina un substantiv ori adjectiv, e nevoie sa vedem ce regula se aplica. In limba turca clasificata ca o

limba aglutinanta aceste procese se fac adaugand sufixe la cuvantul de baza, iar aceste sufixe sunt supuse unor reguli. Mai precis, vocala din sufix(e) este/sunt determinata(e) de ultima vocala a cuvantului de baza. ev cas(a) evler case* evin casa ta eviniz casa voastra evim casa mea evlerinizin caselor voastre evlerinizden din casele voastre evlerinizdendi el/ea era din casa voastra Evinizdeyim. (Eu) sunt in casa voastra. Evinizdeymiim. (Eu) as fi fost in casa voastra. Evinizde miyim? Sunt (eu) in casa voastra? Astfel, cuvantul capata o forma de silabe aproape repetitive, armonioase din punctul de vedere al sunetelor. Dupa cum am precizat cand am prezentat alfabetul, sunt 8 vocale in limba turca: AEIOU Sunt clasificate in mai multe clase: - vocale anterioare: e, i, , (A-undotted in engleza) - vocale posterioare: a, , o, u(E-dotted in engleza) O alta clasificare gasita in engleza este (nu am gasit corespondenta in romana): - rotunde: o, u, , - nerotunde: a, e, i, . Astfel ca, sufixele din limba turca sunt de doua tipuri: Tip (a) care contin vocalele a sau e. Astfel aceste sufixe se armonizeaza cu a, daca ultima vocala a cuvantului este a, , o, u si cu e, daca ultima vocala a cuvantului este e, i, , . Tip (b) - care contin vocalele i, , u, .

Observatii: - aceste reguli de armonie nu se aplica in urmatoarele situatii: > cand avem de a face cu cuvinte compuse (sunt considerate cuvinte separate): bu+gn>bugn aceasta+zi>astazi >cand sunt folosite sufixe invariabile precum -iyor, -da; > cand e vorba de imprumuturi din alte limbi; > in cazul unor cuvinte vechi trucesti, ca: anne mama sau karde frate/sora, care nu respecta regula armoniei, avand forme de tipul: ana si, respectiv, karnda.

Litere de legatura
Apar in limba turca unele situatii in care intre cuvantul de baza si sufixe sau doar intre sufixe se insereaza o litera, in general, cu scopul de a separa vocalele (sursa). Cele trei litere cu rolul de intermediar sunt: - s , - y -, - n . - S - este utilizat pentru substantive, cu sufixele -i, -, -u, - (Sufix de Tip (b), vezi tabelul) pentrupersoana a III-a singular, cu scopul de a marca posesia. kedi pisica > kedisi pisica lui/ei emsiye umbrela > emsiyesi umbrela lui/ei kap usa > kaps usa lui/ei palto palton > paltosu paltonul lui/ei araba masina > arabas masina lui/ei

Exceptie: Un caz mai special il reprezinta cuvantul su (apa). Acest substantiv va fi insotit da litera de legatura de y si nu de s, pentru a evita forma susu. (sursa) suyun sesi Sunetul apei - Y se utilizeaza pentru substantivele care se termina intr-o vocala, iar sufixul care urmeaza incepe tot cu o vocala. 1. substantiv + sufix predicativ yi > yiyim. (bine > (Eu) sunt bine.) Hasta > Hastaym. (bolnav > (Eu) sunt bolnav.) Fulbolcu > Futbolcuyum. (fotbalist > (Eu) sunt fotbalist.) 2. substantiv + sufix dativ kedi > kediye [kedi-y-e] pisica > pisicii banka > bankaya [banka-y-a] banca > bancii baba > babaya [baba-y-a] tata > tatei Atentie: Litera de legatura y - este utilizate in cazul substantivelor simple, care nu au primit inca sufixe. In cazul in care un substantiv are deja un sufix terminat intr-o vocala si urmeaza un altul, care incepe tot cu o vocala, in acest caz se utilizeaza ca litera de legatura -n-. kedisi [kedi-s-i] pisica lui/ei > kedisine [kedi-s-i-n-e] pisicii lui/ei bankas [banka-s-] banca lui/ei > bankasna [banka-s--n-a] bancii lui/ei babalar [baba-lar] tatal lor > babalarna [baba-lar-n-a] tatalui -N- (cu -da/-de si -dan/-den) -da/-de (in, pe, la) si -dan/-den (de, prin). Ambele sunt sufixe de tip (a) vezi tabelul: Sufixele -da/-de si -dan/-den se adauga in aceasta forma direct cuvantului de baza. kedi kedide [kedi-de] kediden [kedi-den] (pisica pe pisica de la pisica) kap kapda [kap-da] kapdan [kap-dan] (usa pe/la usa de la usa) Daca sunt deja sufixe atasate cuvantului de baza, atunci -da/-de devin -nda/-nde, iar -dan/-den > ndan/-nden kedisi kedisinde [kedi-si-n-de] kedisinden [kedi-si-n-den] (pisica lui/ei pisicii lui/ei de la pisica lui/ei) kaps kapsnda [kap-s-n-da] kapsndan [kap-s-n-dan] (usa lui/ei pe/de la usa lui/ei usii lui/ei de la usa lui/ei)

Este o exceptie pentru aceasta litera de legatura -n-: - pronumele interogativ ne (ce) ar fi trebuit la genitiv sa aiba forma ne+ -n- +- in > nenin, dar este utilizat ca neyin.

Negarea in limba turca

Ca in orice limba, oricat de pozitiv ai fi, nu se poate sa nu existe si situatii in care sa fie necesara exprimarea unei negatii. in limba turca se poate face acest lucru in mai multe forme, in functie de tipul context sau de propozitie. 1 cel mai simplu e raspunsul hayr = nu Bir ay ister misiniz? Ati dori un ceai? Hayr. Nu 2 alt mod este utilizarea lui yok = nu exista, nu se afla Hibir sandalye burada yok. Aici nu e nici un scaun. Gne yok. Nu este soare. Tuz ve biber masaya yok. Nu sunt sare si piper pe masa. 3 folosirea particulei deil(=nu) in propozitiile in care nu exista verb. sufixele pentru persoana si numar se adauga la particula deil. O bir doktor deil. El/ea nu este doctor. Siz Trk deilsiniz. Voi nu sunteti turci. - se comporta ca un verb si sta mereu la sfarsitul propozitiei; - sta langa cuvantul pe care il neaga; Bu doktor turk deil. Acest doctor nu este turc. Bu turk doktor deil. Acest turc nu este doctor. A FI forma negativa Ben deilim Eu nu sunt Sen deilsin Tu nu esti O deil El/ea nu este Biz deiliz Noi nu suntem

Siz deilsiniz voi nu sunteti Onlar deiller Ei/ele nu sunt 4 folosirea sufixului -mi in cazul verbului. este un sufix de Tip (b) care isi schimba forma conformRegulii armoniei vocalice, avand urmatoarele forme, conform tabelului de mai jos: -mi, -m, -mu, -m. bilmek bilmemek a sti a nu sti vermek vermemek a da a nu da grmek grmemek a vedea a nu vedea glmek glmemek a rade, a zambi a nu rade, a nu zambi yapmak yapmamak a face a nu face armak armamak a durea a nu durea kopmak kopmamak a (se) sparge a nu (se) sparge kurumak kurumamak a (se) usca a nu (se) usca Si cateva exemple: Ben ngilizce biliyorum. Eu stiu limba engleza. Ben spanyolca bilmiyorum. Eu nu stiu limba spaniola. O devini yapyor. El/ea isi face temele. O devini yapmyor El/ea nu isi face temele.

Cuvintele duble kilemeler

Expresiile romanesti treaca-mearga, vrand-nevrand, terchea-berchea, talmes-balmes au corespondenta in limba turca, nu atat ca sens ci ca maniera de constructie sub forma cuvintelor duble. Unele cuvinte din limba turca au ajuns chiar si in limba romana: Iava-iava= ncet, binior, fr grab. Din tc. yava Sursa: DEX Techer-mecher adv. (Turcism nv.) n mare grab, imediat; pe sus, cu sila. [Acc. i: tcher-mcher] Din tc. teker meker. Sursa: DEX harcea-parcea adv. (Fam.; n expr.) A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tia (pe cineva sau ceva) n buci, a face frme; a distruge, a nimici. Din tc. para-para bucat cu bucat Sursa: DEX In general se refera la adjective sau adverbe, care prin dublare fie isi accentueaza sensul, fie il nuanteaza intr-o alta directie. Sunt mai multe moduri prin care au fost construite. O lista foarte bine pusa la punct a acestor cuvinte gasiti aici. Daca unele dintre sunt obtinute prin simpla dublare a cuvantului, ca yava-yava, altele au la baza un alte seturi de reguli, precum asocierea unui termen care nu are sens in afara expresiei sau inserarea unui m la cel de-al doilea termen. Cateva exemple, mai jos: havadan sudan deodata delik deik gaunos elim melim mana cu totul ucuz mucuz ieftin odun modun lemn si alte materiale care ard bakan makan ministere si birocratie

Exprimarea orei
Cardinal, Limba Turca, Numeralul 4 ianuarie 2011 Comments: 5

Pentru a putea exprima ora, trebuie mai intai aruncata o privire pe numeralele cardinale, daca e cazul. Ulterior, trebuie sa stiti si cativa termeni, precum: saat-saatler ora-ore (am notat pluralul pentru ca este o exceptie) dakika minut saniye secunda

eyrek sfert buuk jumatate zaman timp Important! in limba turca ce ora e si la ce ora sunt 2 concepte distincte, care se exprima diferit. Intrebarile cu care putem afla detalii legate de timp: Ne zaman? Cat e ceasul? (lit. Ce timp?) Saat ka? Cat e ora? (lit. Ora cat?) Saat kata? La ce ora? Saat ka acaba? Cat este ora, va rog? (lit. Ora cat oare?) Ka zaman? Cat de mult (timp)? Cat dureaza? (lit. Cat timp?) Pentru a raspunde la intrebari, sunt mai multe variante ca si in limba romana, unde fie spunem ora si minutul, fie facem o combinatie intre numerale si cuvinte precum: si, fara, sfert, jumatate. saat* iki ora unu saat on ora zece *saat poate fi omis din raspunsuri CE ORA E? Pentru a spune minutele din intervalul 0-30, folosim urmatorul model: saat + ora + -(y)i + minutul + geiyor saat bei on geiyor ora 5 si 10 minute (05:10) saat on ikiyi eyrek geiyor ora 12 si un sfert (12:15) saat yirmi be geiyor ora 3 si 25 de minute (03:25) Observatii: - -(y)i este un sufix Tip(b), care are 4 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat. - se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala; - geiyor are aici sensul de trecut de si il traducem prin si; La fel cum se utilizeaza cuvantul eyrek sfert, se utilizeaza si buuk jumatate: drt buuk 4 si jumatete (04:30) on buuk 10 si jumatate (10:30) Pentru a exprima minutele din intervalul 30-0, se utilizeaza urmatorul model: saat + ora + -(y)e/a + minutul + var

saat yediye yirmi var 7 fara 20 (06:40) saat on bire be var 11 fara 5 (10:55) saat dokuza eyrek var 9 fara un sfert (8:45) Observatii: - -(y)e/a este un sufix Tip(a), care are 2 forme, conform ultimei vocale din numeralul caruia ii este atasat. - se foloseste -y-, daca numeralul se termina cu o vocala; - var are sensul de exista, se afla, insa aici se traduce prin fara;

LA CAT NE VEDEM? (Saat kata? La ce ora?) Pentru a spune o anumita ora, se foloseste sufixul -de/-da (Tip(a)): saat birde la unu (01:00) saat onda la zece (10:00) saat bir buukta la unu si jumatate (01:30) saat drt bucukta la 4 si un sfert (04:15) saat on bir ceyrekte la 11 si un sfert (11:15) saat iki ceyrekte la 2 si un sfert (02:15)

LA CE ORA S-A INTAMPLAT? Pentru a indica ora la care se petrece (s-a petrecut) un anumit eveniment se folosesc alte 2 cuvinte (gee si kala) si avem astefel cele 2 situatii: saat + ora + -(y)i + minute + gee pentru situatiile in care mai sunt minute pana la si jumatate: ikiyi eyrek gee doua si un sfert (02:15) saat + ora + -(y)a/e + minute + kala pentru situatiile in care mai sunt minute de la si jumatate pana la fix: dokuza be kala 9 fara 5 (08:55) sekize eyrek kala 8 fara un sfert (07:45) La o prima vedere lectia parea usoara, dar sunt destule elemente diferite de romana care o pot face putin mai dificila. Sper sa va fie de ajutor explicatiile si imaginea. Pentru mai multe detalii si exemple, va recomand sa urmariti articolele indicate ca sursa, mai jos.

Sufixe: -li
Limba Turca, Sufixe 1 noiembrie 2010 Comments: 3

- -LI- este un sufix utilizat cu sensul contine, inclusiv, cu; - este un sufix Tip (b) si are 4 variante, care se folosesc conform armoniei vocalelor (vezi tabelul de la sfarsit):-li/-l/-lu/-l; - este adaugat substantivelor, pentru a le transforma in adjective: eker > ekerli zahar > cu zahar st > stl lapte > cu lapte tuz > tuzlu sare > cu sare/ sarat banyolu oda > camera cu baie apkal kadn > femeie cu palarie Bir kahve ltfen./ Bir stl kahve ltfen. O cafea, va rog. O cafea cu lapte, va rog. - atasat denumirilor culorilor, inseamna in acea culoare: sarl kadn femeie in galben

- la fel e si pentru exprimarea aromelor: biber > biberli piper > cu piper/piperat lezzet > lezzetli gust > cu gust, gustos, delicios - acest sufix mai este utilizat in cazul denumirilor localitatilor sau a tarilor, pentru a arata ca o persoana este din acel loc sau din acea tara: stanbullu > locuitor al istabulului Londral > londonez Americal > american - insa exista si situatii cand locuitorii unei zone au denumiri specifice nu spunem Trkiyeli saungilitereli, ci zicem Trk, si, respectiv, ngiliz

Sufixe: -siz
Sufixe 1 noiembrie 2010 Comments: 3

- prin opozitie cu postarea anterioara, -SIZ se foloseste cu sensul opus lui -LI, adica esta adaugat substantivelor, pentru a le transforma in adjective cu semnificatia de absenta, lipsa, fara:; - este un sufix Tip (b) si are 4 variante, care se folosesc conform armoniei vocalelor:-siz/-sz/-suz/-sz: eker > ekersiz zahar > fara zahar st > stsz lapte > fara lapte tuz > tuzsuz sare > fara sare/ nesarat banyosuz oda > camera fara baie

apkasz kadn > femeie fara palarie ehliyet > ehliyetsiz licenta > fara licenta renk > renksiz culoare > fara culoare sabr > sabrsz rabdare > fara rabdare/ nerabdator kiler parasz. Bauturile sunt gratis. Mzeye giri paraszdr. Intrarea la muzeu e gratis.

Sufixe: -la/-le
Postpozitii, Sufixe 7 decembrie 2010 Comments: 2

- acest sufix -la/-le se adauga fie substantivelor, fie pronumelor si are diverse semnificatii in limba romana, in functie de context: cu, si, de asemenea; uakla - cu avionul trenle - cu trenul benimle cu mine sizinle cu tine - conform regulii armoniei vocalice este un sufix Tip (a) si are 4 forme: -la/-la/-yla/-yle, ultimele doua folosindu-se cand un sustantiv sau un pronume se termina cu o vocala:dadasyla cu unchiul lui/ei annesiyle cu mama lui/ei In cazul in care precede un substantiv propriu, se separa de acesta prin apostrof (): Mehmetle cu Mehmet Aliyle cu Ali In limba turca mai exista si o postpozitie cu aceeasi semnificatie ( cu), ile. Aceasta insa nu urmeaza regulile armoniei vocalice si face ca acelasi lucru sa poata fi exprimat in doua moduri diferite, dar sinonime: arkadanla = arkadan ile cu prietenul tau gzlerimle = gzlerim ile cu ochii mei Daca un cuvant are mai multe sufixe (din cele care marcheaza pluralul sau posesia, de exemplu), particla -la/-le este situata la finalul cuvantului, dupa celelalte sufixe (in exemplele de mai jos se vede foarte clar puterea de aglutinare a limbii turce, cand sunt exprimate prin 2-3 sufixe mai multe atribute ale aceluiasi cuvant, in timp ce in romana folosim 2-3 cuvinte):kedisiyle kedi+si+yle cu pisica sa kedilersiyle kedi+ler+si+yle cu pisicile sale

eliyle el+i+yle cu mana sa elleriyle el+ler+i+yle cu mainile sale Un alt mod de a traduce -la/-le este cu, impreuna cu, si: Benimle Mehmet geldi. Eu vin cu /impreuna cu Mehmet. Masada fincanla tabaklar var. Pe masa sunt cesti cu/si farfurii. Ali ile arkada, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Ali arkadayla, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Mustafa ile Selim partiye gitti. Mustafa a plecat la petrecere cu/impreuna cu Selim. Mustafa, Selim le* partiye gitti. Mustafa si Selim au plecat la petrecere. * in limba turca, substantivele proprii se separa de sufixe prin utilizarea apostrofului ().

Sufixe: -la/-le
Postpozitii, Sufixe 7 decembrie 2010 Comments: 2

- acest sufix -la/-le se adauga fie substantivelor, fie pronumelor si are diverse semnificatii in limba romana, in functie de context: cu, si, de asemenea; uakla - cu avionul trenle - cu trenul benimle cu mine sizinle cu tine - conform regulii armoniei vocalice este un sufix Tip (a) si are 4 forme: -la/-la/-yla/-yle, ultimele doua folosindu-se cand un sustantiv sau un pronume se termina cu o vocala:dadasyla cu unchiul lui/ei annesiyle cu mama lui/ei In cazul in care precede un substantiv propriu, se separa de acesta prin apostrof (): Mehmetle cu Mehmet Aliyle cu Ali In limba turca mai exista si o postpozitie cu aceeasi semnificatie ( cu), ile. Aceasta insa nu urmeaza regulile armoniei vocalice si face ca acelasi lucru sa poata fi exprimat in doua moduri diferite, dar sinonime: arkadanla = arkadan ile cu prietenul tau gzlerimle = gzlerim ile cu ochii mei

Daca un cuvant are mai multe sufixe (din cele care marcheaza pluralul sau posesia, de exemplu), particla -la/-le este situata la finalul cuvantului, dupa celelalte sufixe (in exemplele de mai jos se vede foarte clar puterea de aglutinare a limbii turce, cand sunt exprimate prin 2-3 sufixe mai multe atribute ale aceluiasi cuvant, in timp ce in romana folosim 2-3 cuvinte):kedisiyle kedi+si+yle cu pisica sa kedilersiyle kedi+ler+si+yle cu pisicile sale eliyle el+i+yle cu mana sa elleriyle el+ler+i+yle cu mainile sale Un alt mod de a traduce -la/-le este cu, impreuna cu, si: Benimle Mehmet geldi. Eu vin cu /impreuna cu Mehmet. Masada fincanla tabaklar var. Pe masa sunt cesti cu/si farfurii. Ali ile arkada, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Ali arkadayla, odaya girdi. Ali a intrat in camera cu prietenul sau. Mustafa ile Selim partiye gitti. Mustafa a plecat la petrecere cu/impreuna cu Selim. Mustafa, Selim le* partiye gitti. Mustafa si Selim au plecat la petrecere. * in limba turca, substantivele proprii se separa de sufixe prin utilizarea apostrofului ().

Sufixul -ci
Limba Turca, Sufixe 27 ianuarie 2011 Comments: 7

- acest sufix este adaugat formei de singular a substantivelor si ocazional adjectivelor sau adverbelor; - cuvintele astfel formate definesc in general meserii, ocupaii sau alte calitati ale unei persoane, plecand de la cuvantul de baza; - este un sufix Tip(b) si are formele: -c, -ci, -cu, -c, in general, si -, -i, -u, -, dupa cuvintele care se termina cu p, , t, k , h , s, . aratrma cercetare aratrmac cercetator futbol fotbal futbolcu fotbalist lk ideal lkc idealist balk peste balk pescar hukuk lege hukuku jurist di dinte dii dentist yol drum yolcu calator, drumet

p gunoi p gunoier ne (pronume interogativ) ce neci ce profesie - sufixul poate fi atasat si unei expresii/fraze; hazr gata elbise haine hazr elbiseci distribuitor de haine gata de purtare - popular este folosit in mod pleonastic alaturi de cuvinte care definesc deja ocupatii: kasap in loc dekasap macelar, garsoncu in loc de garson ospatar etc.; Legat de acest sufix, apar 2 exceptii: - desi altn inseamna aur, altnc nu inseamna aurar, ci al saselea (vezi aici); aurar e altn kuyumcusu (kuyumcusu = bijutier) - sfrc - chiar daca sfr inseamna 0 (zero), sfrc defineste profesorii care dau note de 0 (zero).

Sufixe: -lik
Limba Turca, Sufixe 15 februarie 2012 Un comentariu

Ehe a trecut ceva timp de cand nu am mai scris despre sufixe. Iata ca ma pot revansa astazi, prezentand sufixul -lik. Pe mine m-a dus imediat gandul la geamlc, termen pe care l-am auzit acasa (cu referire la un hol plin de geamuri) si eram sigura ca este de origine turca. DexOnline imi confirma intuitia, dar sa vedem ce spune teoria limbii turce, despre el. Acesta este adaugat unor parti de vorbire (adjective, adverbe, substantive) pentru a forma alte substantive cu un sens nou, mai mult sau mai putin abstract. Uneori, adaugarea sufixului -lik duce la formarea de cuvinte noi, cu sensuri multiple, pe care le veti putea deduce din context (vezi mai jos situatia cuvantului yuz vara). Ca rol, poate fi omologat sufixului -ness, din engleza si are formele -lik,-lk, -lk, luk (ca sa vezi ce sufix se utilieaza, in functie de cuvant, vezi tabelul din articolul cu Regula armoniei vocalice). Mai jos, iata cateva exemple: hasta > hastalk bolnav > boala mutlu > multluluk fericit > fericire sa > salk sanatos, drept, dreapta > sanatate yalnz > yalnzlk singur(a) > singuratate tuz > tuzluk sare > salina gz > gzlk ochi > ochelari

sz > szlk cuvant > dictionar yol > yolluk drum > calatorie E folosit si pentru a obtine denumiri de obiecte sau locuri: kim > kimlk cine > carte de identitate bakan > bakanlk minister > ministru n > nlk fa > babeic, or yamur > yamurluk ploaie > impermeabil, haina de ploaie, trenci yaz > yazlk var > cas de var, cas de vacan In unele cazuri, adaugarea sufixului -lik duce la formarea de adjective sau adverbe. Se poate traduce prin pentru, in/pe timpul: iki kii > iki kiilik doi oameni > pentru doi oameni yaz > yazlk vara > estival, pentru timpul verii gn > gnlk zi > zilnic hafta > haftalk saptamana > saptamanal