Introducere

Automatizarea este o ramur a tehnicii, al crei scop este ca mainile i instalaiile s lucreze automat, deci independente de o continu i/sau direct intervenie a forei de munc umane. Cu ct acest el este realizat mai optimal, cu att este mai ridicat gradul de automatizare. In instalaiile automatizate operatorul uman preia sarcini de supraveghere, de aprovizionare cu material, de transport a produselor finite, de ntreinere i alte activiti similare. Noile realizri ale electrotehnicii (microprocesoa re) accelereaz hotrtor procesele de automatizare. Pe lng protejarea forei de munc umane de activiti grele i monotone, automatizarea ridic calitatea produselor precum i productivitatea proceselor cu o reducere corespunztoare a costurilor pentru resursele umane folosite. Automatizarea este o tehnic complementar indispensabil n toate domeniile tehnicii. Metodele i soluiile aplicate sunt un rezultat al modelrii fenomenelor fizice reale. Msurtori: Pentru fiecare mrime fizic au fost dezvoltate metode de msurare specifice. Aceasta a condus la crearea unui mare numr de sensori de msur. Exemplu: msurarea debitului unui fluid bazat pe fora Coriolis. Valoarea msurat este folosit de regul ca semnal standardizat. Comand: Aceast activitate nceput cndva cu montaje de comand i programare realizate cu legturi electrice fizice (conductori) fixe care realizau un anumit program de lucru, se realizeaz n prezent n msur predominant cu instalaii care utilizeaz un procesor electronic, sau chiar mai multe laolalt, n care programul este memorat i diversele interblocri funcionale snt virtual create. Reglare: Interaciunile ntr-un circuit de reglare au fost studiate i concluziile au fost generalizate pe tipuri de regulatoare, independent de domeniul de aplicare.. Exist numeroase rezolvri rezultate din aplicarea specific a regulatoarelor. Comunicare: Cu ct gradul de automatizare este mai ridicat, cu att snt necesari mai muli "senzori" i "actori". Ca urmare rezult o mare cantitate de date care trebuie prelucrate i comunicate. Aceast activitate este realizat prin intermediul sistemelor cu cablu locale (bus), la mare distan (Ethernet) i cu mijloace fr fir.Pentru fiecare conexiune fizic au fost dezvoltate protocoale de transmisie corespunztoare. Deservire: Operatorul ntr-o instalaie de automatizare este ajutat de un sistem de observaie (vizualizare), care-i pune la dispoziie informaiile necesare pentru funcionarea mainii sau instalaiei de care este rspunztor. Aceast vizualizare este denumit i "interfaa-om-main". Implementare: Specialistul n automatizare lucreaz nemijlocit n contact cu constructorul mainii i instalaiei, deoarece el necesit pe lng descrierea funcionrii mainii, schemele de instalaii, de instrumente, de flux tehnologic,etc.

Automatizarea functionarii statiilor de pompare Pornirea si oprirea pompelor dintr-o statie de pompare se poate asigura manual, semiautomat si automat. Datorita consumurilor mari de energie electrica, a necesitatii desupraveghere permanenta si a pericolului de functionare necorespunzatoare, pornirea si oprirea pompelor manual este abandonata complet.Automatizarea pornirii si opririi pompelor se poate face in functie de timp, de nivel, de presiune si de debit. Automatizarea pompelor in functie de timp. Comanda pompelor numai in functie de timp este foarte rar intrebuintata, deoarece aceasta presupune o variatie a consumlui perfect cunoscuta. Cum aceste situatii pot fi specifice numai unor procese industriale care au un program perfect stabilit, aceasta solutie poate fi aplicata numai in aceste cazuri.Pentru cazul statiilor de pompare pentru ansambluri de cladiri,comanda in functie de timp practic nu se aplica. Numai in cazul statiilor de preparare a apei calde de consum, pompa de recirculatie a apei calde poatefi programata sa functioneze in anumite perioade.Mai poate aparea indicata comanda in functie de timp si in cazul statiilor de pompare, in sitauatia in care consumul de noapte este foarte mic in comparatie cu consumul din timpul zilei.In cazul in care este necesara prevederea unei pompe de debit mic, pentru consumul de noapte, poate apare neeconomic, din punct de vedre al consumului de energie electrica, ca pompa de debit mic sa functioneze in paralel tot timpul zilei cu pompele de debit mare. Se poate imbunatati functionarea prin comanda pompei mici in functie de timp, noaptea, iar intimpul zilei se asigura numai functionarea pompelor mari. Automatizarea pompelor in functie de nivel. Comanda pompelor in functie de nivel este posibila in cazul rezervoarelor de inaltime sau a rezervoarelor hidropneumatice.Daca in cazul rezervoarelor de inaltime, cele doua limite ale rezervei utile pot fi folosite ca puncte de contact, in cazul recipientelor hidropneumatice apare o diferenta functionala datorita variatiei in timp a nivelului minim si maxim, ca urmare a consumarii pernei de aer. Prevederea unor nivostate care se comande pornirea si de oprire prin consumarea aeruluisub presiune. Pentru evitarea acestui inconvenient, este necesara automatizarea functionarii compresorului de aer care sa asigure, in limite stranse, presiunea initiala din recipientele hidropneumatice. Automatizarea pompelor in functie de presiune.

Automatizarea unei staii de hidrofor n funcie de presiune Staiile de pompare pentru alimentarea cu ap necesar consumului menajer, industrial sau pentru combaterea incendiilor, sunt prevzute cu instalaii de automatizare care au scopul de a asigura funcionarea acestora la parametrii proiectai de a pune n funciune pompa activ i de a asigura pornirea automat a pompei de rezerv n cazul defectrii pompei active. Automatizarea funcionrii pompelor se poate realiza n funcie de presiune, de debit, sau de presiune i debit. n continuare va fi prezentat o staie de hidrofor automatizat n funcie de presiunea din vasul de hidrofor. Presiunea este monitorizat cu ajutorul unui presostat. Presostatul este un aparat d e automatizare care are rolul de a menine presiunea constant (sau ntre o limit inferioar i una superioar).

Schema de principiu:

Po presiunea de oprire a pompelor; Pp presiunea de pornire a pompelor; Qo debitul de oprire a pompelor; Qp debitul de pornirea pompelor; RH recipient hidrofor; VT vas tampon; P1 i P2 pompe; PC presostat; LIC traductor de nivel cu electrozi; PZ schem de comand.

Schema de automatizare prezentat n continuare ndeplinete urmtoarele funcii: Porneste pompa activ la scderea presiunii sub valoarea Pp n recipientul de hidrofor RH i respectiv oprete pompa activ la creterea presiunii peste valoarea Po n recipientul de hidrofor RH. Scoate de sub tensiune pompa activ dac se defecteaz i pornete pompa de rezerva. Dac se defecteaz att pompa activ ct i pompa de rezerv le scoate de sub tensiune i avertizeaz acustic i optic avaria. Supravegheaz nivelul apei n vasul tampon VT i n cazul epuizrii rezervei de ap taie alimentarea cu tensiune a pompelor concomitent cu avertizarea acustic i optic a acestei avarii.

Schema de comanda:

Schema de for:

Din schemele prezentate anterior se poate observa: Schema de comand este alimentat n c.a. monofazat ntre faza L i nulul N; Schema de for este alimentat n c.a. trifazat, motoarele pompelor fiind motoare asincrone trifazate cu rotor n scurt circuit, de turaie constant; La alctuirea schemelor s-au utilizat simboluri nsoite de notaii. Convenia de baz este c toate simbolurile avnd aceeai notaie definesc din punct de vedere fizic acelai aparat, chiar dac pe scheme apar disparat, n diferite pozitii, uneori atit pe schema de comanda cit si pe cea de forta. Pe schem contactele sunt desenate n poziia de repaus, adic un contact ND va fi desenat deschis, iar un contact NI va fi desenat nchis etc. Schema de comand este organizat pe circuite verticale, numerotate de la 1 la 15, pentru o citire mai facil.

Semnificaia elementelor componente: H0 (circuitul 1) lamp de semnalizare a prezenei tensiunii n circuit; LIC (circuitul 2) contactul traductorului de nivel cu electrozi amplasat fizic pe vasul tampon VT (este un aparapt de cmp). Acest contact se nchide la atingerega nivelului minim al apei n VT; Kh (circu(itul 2) bobina releului intermediar pentru protectia pompeplor mpotriva funcionrii n gol; HHh (circuitul 3) lamp de semnalizare a epuizrii rezervei de ap din VT; h (circuitul 3) - lamp de semnalizare a epuizrii rezervei de ap din VT; S1 (circuitul 4) primul dintre cele trei seturi de contacte ale comutatorului pentru selectarea regimului de funcionare a schemei de comand automat (A), oprit (O) i manual (M). S1 este un comutator cu came, cu trei poziii (A, O, M), si trei seturi de contacte (circuitul4, circuitul 8 i circuitul 12), acionat prin rsucire. Bp1 (circuitul 4) buton ND cu revenire, acionat prin apsare, pentru pornirea n regim de comand manual a pompei P1; bo1 (circu(itul 4) buton NI cu revenire, acionat prin apsare, pentru oprirea n regim de comand manual a pompei P1; F1 (circu(itul 4) comutatorul cu 2 poziii al releului termic ce i are bimetalele nseriate n circuitul de alimentare al motorului pompei P1 (vezi schema de for); K1 (circuitul 4) bobina contactorului prin ale crui contacte principale este alimentat motorul pompei P1 (vezi schema de for); K1 (circuitul 5, n paralel cu bp1) contact auxiliar de tip ND aparinnd contactorului K1, cu rol de automeninere in cazul functionarii n regim de comand manual. Hf1 (circuitul 5) lamp de semnalizare a funcionrii corecte a pompei P1; S2 (circuitul 6) primul din cele 4 seturi de contacte ale comutatorului pentru selectarea pompei active. S2 este un comutator cu came, cu 2 pozitii (P1 si P2) i cu 4 seturi de contacte (n circuitele 6, 7, 9 i 10), acionat prin rsucire; Ha1 (circuitul 6) lampa de semnalizare a avarierii pompei P1; S2 (circuitul 7) al 2-lea set de contacte al comutatorului pentru selectarea pompei active; Ko2 (circuitul 7) contact ND al releului intermediar pentru pornirea pompei de rezerv P1 atunci cnd pompa activ P2 este avariata; Ko1 (circuitul 7) bobina releului intermediar pentru pornirea pompei de rezerv P2, atunci cnd pompa activ P1 este avariata; S1 (circuitul 8) al 2-lea set de contacte al comutatorului pentru selectarea regimului de comand; 6

PC (circuitul 8) contactul presostatului PC montat pe recipientul de hipdrofor (asadar este un aparat de cmp). Se nchide la scderea presiunii la valoarea Pp i se deschide la creterea presiunii la valoarea Po; Kh (circuitul 8) contact de tip NI aparinnd releului Kh. Prin deschiderea sa se asigur protecia contra funcionrii n gol a pompelor; S2 (circuitul 9) al 3-lea set de contacte al comutatorului S2; Ko1 (circuitul 9) contact ND al releului intermediar Ko1; Ko2 (circuitul 9) bobina releului intermediar Ko2; S2 (circuitul 10) - al 4 lea set de contacte (ultimul) al comutatorului S2; Ha2 (circuitul 10) lampa de semnalizare a avarierii pompei P2; K2 (circuitul 11, n paralel cu bp2) contact ND auxiliar al contactorului prin ale crui contacte principale se alimenteaz motorul pompei P2 (vezi schema de forta), cu rol de automeninere n cazul funcionrii n regim de comand manual; Hf2 (circuitul 11) lampa de semnalizare a functionrii corecte a pompei P2; S2 (circuitul 12) al 3-lea set de contacte (ultimul) al comutatorului S1; bp2 (circuitul 12) buton ND cu revenire acionat prin apsare, pentru pornirea pompei P2 n regim de comand manual; bo2 (circuitul 12) - buton NI cu revenire acionat prin apsare pentru oprireao2 (circuitul 12) buton NI cu revenire, acionat prin apsare, pentru oprirea pompei P2 n regim de comand manual; F2 comutator cu 2 poziii acionat de releul termic ale crui bimetale sunt nseriate n circuitul de alimentare al motorului pompei P2 (vezi schema de for). K2 (circu(itul 12) bobina contactorului K2; Kh (circuitul 13) contact ND al releului intermediar Kh, pentru pornirea avertizrii acustice n cazul eppuizrii apei n VT; Koh (circuitul 13) contact NI, al releului intermediar pentru decuplarea avertizrii acustice; H (circuitul 13) hup (claxon) avertizor acustic; Koh (circuitul 14) - contact ND cu rol de automeninere al releului intermediar; Koh (circuitul 14) contact ND, cu rol de automeninere, al releului intermediar pentru decuplarea hupei; Ko1 (circuitul 15) - contact ND aparinnd releului intermediar Ko1; Ko2 (circuitul 15) contact ND, aparinnd releului intermediar Ko2; 7

boh (circuitul 15) buton ND cu revenire, acionat prin apsare, pentru comanda decuplrii hupei; Koh (circuitul 15) bobina releului intermediar pentru decuplarea hupei; S0 (schema de for) ntrerupator general; F3, F4, F5 (schema de for) sigurane fuzibile pentru protecia la scurt circuit a motorului pompei P1; K1 (schema de for) contactele principale ale contactorului K1; F1 (schema de for) releul termic (bimetalele acestuia) pentru protecia la suprasarcin a pompei P1; m1 (schema de for) motorul pompei P1 asincron, trifazat cu rotor n scurtcircuit; F6, F7, F8 (schema de for) sigurane fuzibile pentru protecia la scurtcircuit a motorului pompei P2; K2 (schema de for) contactele principale ale contactorului K2 prin care se alimenteaz motorul pompei P2; F2 (schema de for) releul termic (bimetalele acestuia) pentru protecia la suprasarcin a motorului pompei P2; m2 (schema de for) motorul pompei P2 asincron, trifazat, cu rotor n scurtcircuit. Staia de hidrofor prezentat este prevzut cu dou pompe identice, P1 i P2 ele sunt dimensionate n aa fel nct oricare dintre ele s poat asigura presiunea i debitul necesare consumatorilor. La un moment dat o singur pomp va fi n funcciuune (pompa activ), cealalt pomp avnd rolul de pomp de rezerv. Schema de automatizare a fost astfel realizat nct ambele pompe s poat ndeplipni, pe rnd, att rolul de pomp activ ct i rolul de rezerv. Selectarea pompei active se realizeaz cu ajutorul comutatorului S2. Acest comutator este trecut de pe o poziie pe alta, la intervale regulate de timp, de ctre un operator astfel nct amble pompe s aib o uzur uniform. Schema poate lucra i n regim de comand manual fiind prevzute n acest sens butoane de pornire i oprire a pompelor. Se trece pe regim de comand manual cu ajutorul comutatorului S1 oridecteori se fac revizii la partea de automatizare sau apar defectiuni la aceasta.

Pompe, instalatii si statii de pompare apa pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare Pompe pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare Unele pompe din diverse statii de pompare a apei pot functiona in regim normal / automat, pentru a satisface cerintele unui sistem de alimentare cu apa si canalizare. Telecontrolul, sau telecomanda motoarelor electrice pot fi prevazute pe instalatii mai mari pentru a reduce timpul de operare. De asemenea, acest control este destinat realizarii unui optim al costurilor energetice si mentinerii masurilor de conservare energetica. Optimizarea costurilor energetice, in special pentru statii de pompare mari, presupune un control riguros al unui sistem de alimentare cu apa si canalizare, care va permite operatorilor programarea functionarii pompelor, astfel incat consumul de energie electrica sa fie minim si in acelasi timp sa existe atat o mentinere a unei presiuni optime in sistemul de alimetare cu apa si canalizare, cat si o inmagazinare adecvata a apei pentru situatiile de incendiu. Costurile energetice cuprind componentele principale ale functionarii si cheltuielile de exploatare pentru sisteme de alimentare cu apa si de canalizare. De obicei, cea mai mare cantitate de energie electrica este consumata cu tratarea si cu pomparea apei.

In principal, costul total al functionarii unei statii de pompare va fi determinat de urmatorii factori: - alegerea tipului de pompe si motoarele acestora; - sistemele de alimentari cu apa si de canalizare; - sistemele de tarifare ale energiei electrice. Analiza de proiect pentru conducte, retele de distributie, statii de pompare, rezervoare de inmagazinare a apei, vane, clapete de retinere, etc. si evaluarea totala a costurilor va trebui sa ia in considerare toti acesti factori.

Functionare pompe in sisteme de alimentare cu apa si canalizare In general, sunt trei probleme diferite care se intalnesc in acest domeniu, in incercarea imbunatatirii functionarii unor pompe in diverse statii de pompare existente si anume: - pompe ineficiente; - combinatii neadecvate de pompe; - programarea defectuoasa a unor pompe.

Randamentul unei singure pompe este dat, de obicei, de raportul dintre puterea utila si puterea consumata (absorbita) si, de aceea, acesta ar trebui sa fie masurat la diverse debite. El nu este intotdeauna posibil de realizat, din punctul de vedere fizico-practic, deoarece debitul trebuie sa fie masurat dupa ce aceste pompe sunt instalate in locatiile respective. Oricum, daca aceste informatii pot sa fie obtinute, iar unele pompe pot sa fie in masura sa satisfaca performantele originale specificate, nu exista totusi insa nicio garantie ca aceste pompe vor functiona eficient in sistem. Dupa cum se stie, randamentul in functionarea unei singure pompe, poate sa fie mult diferit de functionarea in formatie. La functionarea in formatie a unor pompe, debitul va depinde de diferentele de cota intre aspiratie si refulare. Relatia dintre aceste cote si debit este reprezentata de curba de functionare a sistemelor de alimentari cu apa si de canalizare si este in functie de cativa factori, cum ar fi: - nivelul apei in diversele rezervoare de inmagazinare; - capacitatea de transport pentru conducte aflate in apropierea diverselor pompe; - amplasarea fata de diversi utilizatori de apa, a anumitor tipuri de pompe;

10

Principalii pasi in optimizarea programarii pomparilor in sisteme de alimentare cu apa si canalizare Principalii pasi implicati in optimizarea programarii pomparilor sunt: - construirea unui model de calibrare eficient bazat pe extinderea perioadei de simulare; - introducerea unei liste de tarife a energiei electrice si a curbelor de randament pentru pompe; - prezentarea constrangerilor in legatura cu nivelele apei din rezervoarele de inmagazinare si cu presiunile maxime admise in sistemele de alimentari cu apa si de canalizare; - estimarea modelului real de consum (necesar de apa) pentru ziua considerata; - rularea modelelor de optimizare a functionarii sistemelor de alimentare cu apa si (sau) canalizare; - verificarea veridicitatii rezultatelor.

Functionarea normala si mentinerea acesteia in sisteme de alimentare cu apa si canalizare Realizarea unei pozitionari corecte, atat intre pompa si motor, cat si intre aspiratie si refulare, va putea impiedica generarea unor zgomote si vibratii. Zgomotul este minimizat prin alegerea unor pompe pentru a functiona cat mai aproape de randamentul maxim, in conditii normale de aspiratie. Cresterea vibratiilor va influenta, cu siguranta, durata de viata a rulmentilor, etansarilor mecanice si a tuturor celorlalte componente.

] Proiectarea echipamentelor si unitatilor de pompare vor putea fi evaluate in functie de cativa factori si anume: - numarul de operatori; - frecventa intretinerilor si reparatiilor curente; - efectuarea reglarii diverselor componente; - economie energetic.

11

Statii de pompare si factori de siguranta pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare De obicei, unele statii de pompare reprezinta unele dintre cele mai costisitoare componente a unui sistem de alimentare cu apa si (sau) canalizare, si in consecinta, siguranta acesteia va fi luata in considerare in mod special. Astfel, se poate spune ca, numarul de pompe va depinde in special de nevoile prezente si viitoare. O analiza economica ar trebui sa fie efectuata pentru a determina numarul optim de pompe ce urmeaza a fi instalate. Totusi, uneori si o singura pompa este suficienta, insa in cazul in care exista doua sau mai multe pompe identice, fiecare trebuie sa fie in masura sa atinga parametrii optimi, pentru a putea alterna in caz de potentiale probleme.

Aproape oricind doua sau mai multe pompe au costuri optime pentru a putea satisface diverse consumuri (necesar de apa) de varf, insa capacitatea unei pompe suplimentare, sau a tuturor celorlalte care trebuiesc instalate pentru a acoperi cerinta de varf trebuie sa poata suplini acele pompe iesite din functiune. Pentru o mai buna functionare, este recomandat ca toate, sau unele pompe sa alterneze. In diverse statii de pompare a apei brute, sunt necesare minim trei pompe. Pentru a impiedica anumite pompe de mare capacitate de a efectua cicluri frecvente in timpul perioadelor de consumuri scazute, sau a modularii unor pompe mici, va fi necesar sa se realizeze diverse manevre cunoscute ale acestora. Siguranta unei statii de pompare este determinata atat de componentele sale individuale cat si de functionarea acestora ca un tot unitar. Ca urmare, exista o lista de cativa factori tipici ai acestor componente, care pot fi inclusi intr-o evaluare a elementelor de siguranta, dupa cum urmeaza: consumurile de apa si capacitatea de inmagazinare in rezervoare si castele de apa; intretinerea preventiva, mentinerea duratei de viata, uzura diferentiata a diverselor componente ale uni sistem de alimentare cu apa si (sau) canalizare; reparatiile curente si transportul energiei electrice; echipamente de rezerva; energia electrica de rezerva si protectia contra supratensiunii; pompe, vane, conducte, motoare, factorul timp. Evaluarea de siguranta ar trebui sa fie o parte integranta a planificarii si proiecarii astfel incat, prelucrarile sa devina o alternativa de incredere a costurilor, pentru ca proiectul sa fie pus efectiv in aplicare. Tot pentru o mai buna siguranta, pot fi luate in considerare pentru mai multe pompe doua surse independente de alimentare cu energie electrica, iar daca exista aceste surse, se poate cerceta si determina, din punct de vedere istoric, atat numarul intreruperilor curentului cat si intervalul de timp aferent. 12

In scopul automatizarii statiei de pompare in sistemul de canalizare a fost introdus dispeceratul SCADA. Dispecerat la sediul companiilor de apa drept centru de comanda, monitorizare si service pentru intregul sistem de pompare a apelor curate sau uzate. Schema sinoptica a intregului sistem, monitorizarea starilor de functionare pentru fiecare element de automatizare (pompe, traductoare, elemente de securitate). Termenul SCADA se refer de obicei la sistemele centralizate, care monitorizeaz i controleaz site-uri ntregi, sau complexe de sisteme de rspndit pe suprafee mari (ceva de la o instalaie industrial a unei naiuni). Cele mai multe aciuni de control sunt efectuate automat de ctre RTU sau PLC -uri de. Funcii de control gazd sunt de obicei limitate la nivelul superior de intervenie de baz sau de supraveghere. De exemplu, un PLC poate controla debitul de ap de rcire printr-o parte a unui proces industrial, dar sistemul SCADA pot permite operatorilor s schimbe punctele setate pentru debitul, i s permit condiii de alarm, cum ar fi pierderea de debit i temperatur ridicat, pentru a fi afiate i nregistrate. Bucla de control feedback-ul trece prin RTU sau PLC, n timp ce sistemul SCADA monitorizeaz performana general a buclei. O parte important din cele mai multe implementri SCADA este manipulare alarma. Sistemul monitorizeaz dac anumite condiii sunt ndeplinite de alarm, pentru a determina cnd un eveniment de alarm a avut loc. Odat ce un eveniment de alarm a fost detectat, una sau mai multe aciuni sunt luate (cum ar fi activarea unor indicatori de alarm unul sau mai multe, i, probabil, generarea de mesaje de e-mail sau text, astfel c gestionarea de la distan sau de operatori SCADA sunt informai). n multe cazuri, un operator SCADA poate avea s recunoasc evenimentul de alarm; acest lucru poate dezactiva unii indicatori de alarm, n timp ce ali indicatori rmn active pn cnd condiiile de alarm sunt terse. Condiiile de alarm poate fi explicit, de exemplu, un punct de alarm este un punct de stare digital care are fie valoa rea normal sau de alarm care este calculat printr-o formul bazat pe valorile din alte analoag i puncte-sau digitale implicite: sistemul SCADA s-ar putea n mod automat monitorizeze dac valoarea ntr-un punct de analoag se afl n afara valorilor limit de nalt i joas asociate cu acest aspect. Unitii terminale la distan (RTU) se conecteaz la echipamentul fizic. De obicei, un RTU convertete semnalele electrice de la echipamentele la valori digitale, cum ar fi starea nchis / deschis de la un comutator sau o supap, sau msurtori, cum ar fi presiunea, debitul, tensiune sau curent. Prin conversia i transmiterea acestor semnale electrice pentru a echipamente RTU poate controla echipamente, cum ar fi deschiderea sau nchiderea unui comutator sau setarea vitezei de o pomp. Termenul de supraveghere staie se refer la servere i software-ul responsabil pentru comunicarea cu echipamente de cmp (RTU, PLC-uri, etc), iar apoi la software-ul HMI ruleaz pe staiile de lucru, n camera de control, sau n alt parte. n sistemele SCADA mici, statia comandantul poate fi compus dintr-un singur PC. n sistemele mai mari SCADA, comandantul statie poate include mai multe servere, aplicatii software distribuite, i site-uri de recuperare n caz de catastrofe. Pentru a spori integritatea sistemului de servere multiple vor fi adesea configurate ntr-o formaie dual-redundante sau la cald-standby, oferind un control continuu i de monitorizare, n cazul unei erori de server. Sistemele SCADA sunt utilizate pentru a controla i monitoriza procesele fizice, exemple de care sunt transmitere a energiei electrice, de transport de gaze i petrol din conducte, apa de distribuie, lumini de trafic, precum i alte sisteme utilizate ca baz a societii moderne. De securit ate a acestor sisteme SCADA este important, deoarece compromis sau de distrugere a acestor sisteme ar avea un impact mai multe zone ale societii foarte ndeprtate de compromis original. 13

Tehnologia SCADA aplicata in sisteme de alimentare cu apa si canalizare In mare masura, sistemele SCADA sunt definite ca fiind dispozitive computerizate, utilizate in monitorizarea si gestionarea situatiilor din teren, astfel incat informatiile furnizate de acestea sa fie analizate in timp real de catre un dispecer unic. Sistemele SCADA conecteaza acele elemente pentru gasirea solutilor la anumite probleme incluzand: presiuni, debite, nivele ale apei in rezervoare, functionare vane si clapeti, permitand astfel calibrarea continua a modelelor si furnizand, totodata, un instrument util si eficient pentru dezvoltarea in timp real a strategiilor de lucru. Conectarea la astfel de tipuri de sisteme SCADA, conduce inevitabil la imbunatatirea substantiala a gestionarii tuturor resurselor (materiale si umane) prin: - interpretarea rapida si eficienta a analizelor de randament pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare; - crearea continua a modelelor de calibrare pentru sisteme de alimentare cu apa si de canalizare; - realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare; - crearea bazei de lucru pentru realizarea suportului decizional in timp real pentru sistemele de alimentari cu apa si canalizare.

In aceste cazuri, principalele obiective ale unor sisteme SCADA pot fi urmatoarele: optimizarea reducerii energiei, atat de necesara functionarii diverselor tipuri de pompe; monitorizarea diverselor sisteme de alimentari cu apa si canalizare pentru administrarea si gestionarea resurselor de apa, consumurilor (necesarului de apa) si controlului calitatii apei; mentinerea controlului intregului sistem de alimentare cu apa si de canalizare, asigurarea performantelor necesare si realizarea unui management integrat al consumurilor (necesarului de apa) si al calitatii apei; realizarea procedurilor operationale pentru diferite regimuri de curgere si cresterea eficientei prin automatizarea proceselor; stocarea informatiilor cu privire la comportamentul unor sisteme de alimentari cu apa si de canalizare, pentru a realiza o intelegere deplina a situatiilor aparute, conform necesitatilor; realizarea unui varf de consum (necesar de apa), prin examinarea completa a functionarii sistemelor de alimentari cu apa si de canalizare;

14

stabilirea functionarii eficiente a diverselor sisteme SCADA, minimizand astfel necesitatea inspectiilor de rutina in diverse locuri indepartate ale unor sisteme de alimentari cu apa si de canalizare; furnizarea unui sistem de alarmare, ce ofera posibilitatea diagnosticarii eventualelor probleme ce pot aparea in sistemele de distributie a apei si de canalizare, prin monitorizarea lor de la un punct central (dispecer), permitand astfel trimiterea in teren a unui personal calificat, eliminand in acest fel timpii morti si evitand, totodata, numeroasele accidente si avarii care ar putea deteriora, in timp, mediul inconjurator.

Puncte de masurat debite si presiune: Reprezinta statii locale de masura a debitului si presiunii avind urmatoarele caracteristici: nu necesita existenta tensiunii de alimentare locala; achizitioneaza debitul contorizat si presiunea si le stocheaza local; transmite aceste valori dispeceratului prin intermediul sistemului de comunicatii GPRS.

15

16