TIPOLOGIA JOCURILOR DIN GRDINIA DE COPII

Educatoare:Cornescu Alina Oana

Varietatea foarte mare a jocurilor ct i optica curentelor i a scolilor care au dezbtut natura ludic,a dus la o mare diversitate de clasificri a jocurilor,mai simple sau mai complexe,dup un criteriu sau dup mai multe,avnd la baz scheme de sondaj longitudinal sau transversal.Cu toate acestea,nici pn astzi nu s-a ajuns la o clasificare standard,datorit abordrilor deosebite i mai ales criteriilor diferite folosite pentru diferenierea lor. Decrat mparte jocurile n: -jocuri ereditare-de lupt,de vntoare,de urmrire; -jocuri de imitaie-jocuri cu arc,cu prtii, -jocuri de imaginaie-n care se mimeaz i se metamorfozeaz funcii,obiecte. Jean Piaget grupeaz jocurile n trei categorii. -jocuri-exerciiu; -jocuri simbolice; -jocuri cu reguli. Sub o form sau alta jocul se regsete la copiii tuturor popoarelor din cele mai vechi timpuri.H.Wallon consider jocul ca o activitate prin care acionnd asupra obiectelor i fiinelor din jur,copiii cunosc treptat lumea,i

satisfac nevoia de micare i de nelegere,au ncredere n forele proprii i se definesc pe sine ca personalitate. Spre exemplificare eu am optat pentru o clasificare ce are drept criteriu aspectul formativ al jocurilor asupra dezvoltrii psihice a copilului ,viznd i dezvoltarea intelectual a acestora pe de o parte,iar pe de alt parte,viznd dezvoltarea moral,estetic i fizic a copiilor. Astfel am difereniat: -jocuri de creaie sau jocuri simbolice; -jocuri de micare; -jocuri didactice; Jocurile de creaie sau simbolice n aceast categorie sunt incluse acele jocuri prin care copilul i formuleaz regulile jocului.Copiii folosindu-se de anumite obiecte sau jucrii sau prin intermediul gesturilor i cuvintelor,redau un aspect al realitii.Dup vrsta de 4 ani jocurile simbolice se transform n joc cu reguli. J. Piaget considera c jocul simbolic realizeaz un echilibru afectiv raportat la complexitatea stimulilor,a cerinelor i a regulilor lumii nconjurtoare.Chiar dac reprezint o trire interioar a realitilor descoperite de ctre fiecare copil n parte i chiar intervenia adultului nu schimb coninutul acestuia,jocul are o for polivalent pentru formarea ntregii personaliti. n jocurile de creaie,esena o constituie nsui procesul de creaie ca urmare a reflectrii realitii n care copilul triete.Prin jocurile de creaie copilul red impresiile proprii despre realitatea nconjurtoare i putem astfel descifra n jocurile lui calitatea i intensitatea tririlor.Jucnd diferite

roluri,copilul red modele de conduit pe care i le-a asimilat n propria comportare. Jocurile de creaie se desfoar sub dou forme: -jocuri cu rol,n care copiii ndeplinesc anumite roluri sociale,reale sau imaginare; -jocuri de construcie,n care copiii avnd la ndemn materiale speciale din lemn,mase plastice,metal,etc.,pot s redea cu ajutorul lor configuraia aproximativ a unor modele reale sau pot s realizeze mbinri fanteziste. Jocurile cu rol pot fi: -cu subiecte din viaa cotidian:De-a grdinia,De-a vnztorul,De-a gospodinele,De-a familia; -cu subiecte din poveti: De-a Scufia Roie,De-a capra cu trei iezi, etc. -dramatizririle:Coliba iepuraului,Greierele i furnica,Fata babei i fata moneagului,Cenureasa,Turtia,Csua din oal,Carnavalul povetilor, etc Jocurile de construcie sunt des ntlnite n grdini i prezint o mare atractivitate pentru copii.Aceste jocuri se desfoar n jurul unor teme propuse de educatoare sau au teme alese de copii, ei putnd s elaboreze o construcie absolut nou sau s construiasc un obiect prezentat anterior. Jocurile de construcie se restrng la reflectarea obiectelor din mediul nconjurtor.Jocurile de construcie implic aciunea de construire, deci prezint elemente evidente de construcie asemntoare muncii, dar i unele cunotine i abiliti tehnice.

Materialele folosite n aceste jocuri sunt forme geometrice de lemn, materiale din material mrunt: semine, frunze, scoici. Jocurile de construcie ale precolarilor au o ntindere tematic remarcabil pe msur ce copiii nainteaz n vrst.Imaginaia lor creatoare este n plin ascensiune, ei realiznd construcii tot mai ndrznee i mai complexe. Ei pornesc de la a construi turnuri, case, tuneluri, poduri i ajung la orele, piee, strzi, palate, avione, roboi, rachete, submarine, parcuri. Precolarii i pot construi singuri jucriile necesare n desfurarea unui joc.Pentru desfurarea jocului cu subiect din viaa cotidian De-a oferii, copiii au construit singuri garajul i parcarea, iar pentru jocul De-a vnztorul i-au construit magazinul cu rafturile pe care se afl marfa,.a.m.d. De asemenea,cu material din natur copiii pot confeciona psri,animale,obiecte de mobil sau vesel.Cu aceste jucrii ei se joac ,iar bucuria lor este cu att mai mare cu ct tiu c sunt fcute de ei.Cuburile se numr printre materialele ce dau copiilor mari satisfacii.Cu ele un copil se poate juca singur i totui s se gseasc n apropierea celorlali de vrsta sa,ori le poate mpri cu unul sau mai muli parteneri de joac,ntr-un efort de cooperare.Cuburile dau copilului un puternic sentiment de mplinire i de control.Ele i pot oferi o modalitate de relaionare cu mediul, n special cu structurile mari,n faa crora ,n viaa real,el se vede mic de tot.Prin intermediul cuburilor copilul afl proprieti precum felul i materialului,mrimea,greutatea,dimensiunile,grosimea,lungimea

limea.Copilul poate compara asemnrile i diferenele,nvnd s clasifice sau s sorteze.n activitatea cu cuburile,copilul poate nelege mai uor conceptele de echilibru,spaiu,suprafa,volum.Studiaz cuburile i le

msoar ca s vad care este mai lung i care este mai scurt,mai mare sau mai mic sau egal. Copiii trebuie ncurajai s vorbeasc despre construciile lor pe msur ce le ridic.n activitile de construcie,limbajul i aciunea fuzioneaz.Vocabularul crete i se flexibilizeaz pe msur ce copiii nva s utilizeze prepoziii,adverbe (sus,jos,peste,sub,n spate),adjective (lung,scurt,nalt,gros,moale,ascuit drept,curb) i substantive (nume date construciilor de cuburi,nume ale obiectelor folosite n jocul cu cuburi,nume de figuri geometrice) n toate jocurile de construcie iniiativa i fantezia creatoare a fiecrui copil sunt indispensabile n atingerea scopurilor propuse.Jocul este un stimul important n cultivarea receptivitii i sensibilitii,a mobilitii activitii psihice.El sporete vigoarea acional,dinamismul su i nevoia de activitate i explorare a noului,de imaginaie i elaborare. Jocurile de micare Aceste jocuri satisfac n cea mai mare msur nevoia de micare a copiilor, bazndu-se pe diferite micri i reguli. Acest tip de joc ocup o poziie intermediar ntre cele de creaie i sportive, apropiindu-se de primele prin triri afective puternice pe care le genereaz i cele sportive prin regulile bine fixate, prin formularea de comenzi i prin spiritul de competiie pe care le cuprind. Regulile jocurilor de micare sunt prezentate copiilor nainte de nceperea activitii.Cu toate c aceste sunt obligatorii pentru toi copiii, ele nu trebuie s-i nctueze, s-i duc la limitarea iniiativei i a plcerii de a se juca.Trebuie ca regula s decurg din nsui coninutul intern al jocului.Regulile prescriu copilului normele de comportare n timpul jocului.Aceste reguli pot fi grupate,n funcie de regulile lor n:

-reguli care precizeaz gruprile i aciunile copiilor; -reguli care disciplineaz comportarea copiilor; -reguli care ndeplinesc funcii frenatorii,n sensul c i opresc pe copii de la anumite micri i aciuni n joc; Jocurile de micare,prin coninutul lor,sunt extrem de variate.Astfel ,putem distinge urmtoarele categorii de jocuri de micare: -jocuri de micare cu subiect,n care micrile i regulile se mbin cu un coninut imaginativ:ntruchiparea personajelor i a aciunilor acestora.Ex:Gtele i vulpea,Rndunic mut-i cuibul,Lupul i vntorii,Vrbiile i pisica,etc. -jocuri cu text i cnt,n care micrile sunt nsoite de texte i de cntece.Acestea se se desfoar n cerc,n hor,rolul activ avndu-l unul sau mai muli copii.Textul cntecului i ritmul acestuia l ajut pe copil s execute micrile ce trebuie fcute n mod corect.Ex.Ciuprecua,Bat din palme,Fluierul,Bate vntul frunzele,etc -jocuri hazlii care i atrag pe copii prin umorul i simplitatea aciunii.ex:Cine l-a strigat pe ursule,Gsete i taci. Jocurile fr subiect se ntemeiaz pe ndeplinirea unor cerine,pe respectarea anumitor reguli.Ele i entreneaz pe copii n exersarea micrilor i pentru nfrngerea obstacolelor,le formeaz dibcia de a arunca,de a sri,de a se ntrece n vitez.La baza acestor jocuri stau diferite micri executate cu diferite obiecte:mingea sau cercul.Ex.Nimerte la int,Cine arunc mai departe Jocurile didactice Jocul didactic st la baza conceperii ntregii activiti instructiv educative din grdini.El este conceput ca un mijloc de instruire i de educare a copiilor,ca procedeu metodic de realizare optim a sarcinilor pe care i le

propune procesul de nvmnt i ca form de cunoatere i de dezvoltare a capacitilor psihofizice pe toate planurile. Jocul didactic mbin ntr-un mod armonios att sarcini specifice jocului cu sarcini i funcii specifice nvrii. n cadrul literaturii de specialitate,jocul didactic este desemnat ca fiind cel mai eficient mijloc de instruire i educare,fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunotine,priceperi sau deprinderi.Jocul didactic are drept scop instruirea copiilor ntr-un domeniu de cunoatere,dar i sporirea interesului pentru activitatea respectiv prin folosirea unor elemente distractive,ce faciliteaz atingerea scopului formativ-educativ. mbinarea n jocul didactic a elementului distractiv cu cel instructiv duce la apariia unor stri emotive complexe,care stimuleaz i intensific procesele de reflectare direct i mijlocit a realitii i de fixare a cunotinelor. Jocul didactic rmne joc didactic doar dac conine elemente de ateptare,de surpriz,de comunicare reciproc ntre copii.Valoarea practic a jocului didactic const n faptul c n procesul desfurrii lui copilul are posibilitatea de a-i aplica cunotinele.Jocul didactic nu trebuie s fie un simplu exerciiu,chiar dac exerciiul apare ca element constructiv,trebuie s rmn totui joc,activitatea pe care o desfoar copilul trebuie s trezeasc dorina vie de a se juca. Jocul este principala form de activitate n grdinia de copii.Pentru un copil sntos,nimic nu este mai improriu dect starea de apatie i nemicare.Jocul este tot att de necesar dezvoltrii copilului ca i lumina soarelui.Jocul copilului trebuie ndrumat de ctre adult ,fr ca spontaneitatea copilului s fie stingherit. Jocul didactic mbin n mod armonios elementul instructiv i educativ cu elementul distractiv.Este tipul de joc prin care educatorul

consolideaz,precizeaz mbogete sfera didactic(problema

i de

verific

cunotinele regulile i

predate

copiilor,le de

cunotine.Coninutul

jocului,sarcina aciunile

intelectual),

joc(ghicire,surpriz,micare,etc ) confer jocului didactic un caracter specific,nlesnind rezolvarea problemelor puse n joc. Coninutul jocului didactic reprezint cunotinele,n majoritate asimilate anterior,n grade diferite,n funcie de acestea jocul avnd menirea de a le consolida i verifica.Exist totui i unele jocuri care permit achiziionarea de noi cunotine,cunotine dimensionale,la orientarea n spaiu i timp. Coninutul jocului didactic are tematic diferit: -Omul i viaa social-nfiare(corpul omenesc); -activitate n familie i n societate; -comportamente; -obiecte de mbrcminte; -obiecte de toalet; -jucrii; -alimente; -profesii; -mijloace de transport,etc; -Natura-anotimpuri; -fenomene ale naturii; -animale; -plante; -Limbajul(jocuri de exersare a vorbirii) -aspect fonetic; -lexic; referitoare la culori,relaii

-structur gramatical, -Exersarea capacitilor i proceselor psihice-atenie; -memorie; -gndire; Clasificarea jocurilor didactice se poate face dup cum urmeaz: a. Dup coninut: .jocuri didactice pentru cunoaterea mediului nconjurtor; .jocuri didactice pentru educarea limbajului, cuprinde aspecte fonetice, lexical-semantice i gramaticale ale limbii materne; .jocuri didactice matematice; .jocuri didactice pentru nsuirea normelor de comportare civilizat; .jocuri didactice pentru nsuirea unor norme de circulaie rutier; b. Dup prezena sau absena materialului didactic: .jocuri didactice orale; .jocuri didactice cu material ajuttor: 1. cu material didactic-jetoane,jucrii,jocuri de mas,cuburi,etc, 2. cu material ajuttor-diferite obiecte i jucrii cu rol auxiliar; 3. cu material suport-imagini,diafilme,diapozitivr,C.D-uri; c.Dup scopul urmrit: 1.jocuri senzoriale pentru-dezvotarea sensibilitii vizuale; -dezvoltarea sensibilitii auditive; -dezvoltarea sensibilitii tactilekinestezice; -devoltarea sensibilitii gustativolfactive;

2.jocuri intelectuale-de stimulare a comunicrii orale: .de exersare a pronuniei corecte; .de atenie i orientare spaial; .de analiz i sintez mental; .de realizare a comparaiei mentale; .de realizare a abstractizrii i generalizrii; .pentru dezvoltarea perspicacitii; .pentru dezvoltarea imaginaiei; .pentru dezvoltarea proceselor de inhibiie voluntar i a autocontrolului Pornindu-se de la cunoaterea dezvolrii psihofizice a copilului precolar, n special a limbajului acestuia,de la cunoaterea cerinelor nvmntului primar i a posibilitilor de adaptare la fiecare dintre aceste cerine ,se poate conferi experien sporit jocului didactic de educarea limbajului i exersare a vorbirii,dac se folosesc metodele activparticipative.Obiectivele educrii limbajului i a comunicrii orale se realizeaz la un nivel optim prin variante de jocuri didactice concepute sau adaptate scopului urmrit.Deseori,educatoarea i propune s mbogeasc coninutul unor jocuri didactice de educarea vorbirii descrise n literatura de specialitate i s creeze unele variante noi ,menite s contribuie la optimizarea sarcinilor i a obiectivelor programei,la valorificarea potenelor intelectuale ale copiilor,n special la grupa mare i pregtitoare. Jocul didactic trebuie pregtit din vreme i cu mult atenie, pentru a asigura condiiile bunei lui desfurri.Dintre msurile prealabile, care pot fi luate n acest sens, amintesc pe cele mai importante, i anume: -crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei;

-conceperea

jocului

didactic

astfel

nct

corespund

particularitilor de vrst ale copiilor, -mbinarea corect a activitilor concret-operatorii cu cele abstracte; -prezentarea cunotinelor n succesiune gradat, -asigurarea unui coninut bogat, structurat n forme variate, viznd esenialul; -prezentarea sarcinii de rezolvat ntr-un mod accesibil copiilor; -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate; - aprobarea n joc a unor cazuri,situaii,probleme similare celor ntlnite n viaa practic, -stabilirea precis a regulilor; O mare parte din condiiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activiti obligatorii desfurate n grdinia de copii. Indiferent de etapa de vrst la care este utilizat, jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebete de celelalte forme de organizare a activitilor comune. Scopul didactic al jocului reprezint o finalitate educativ i se formuleaz prin raportarea la obiectivele specifice.El trebuie s fie clar i precis, pentru a asigura desfurarea corect a activitii. Sarcina didactic este formulat n funcie de coninutul activitii i de nivelul de cunotine al copiilor.Ea reprezint modul de instruire n jurul cruia sunt antrenate procesele gndirii.Sarcina didactic se obiectiveaz pentru copii sub forma unor probleme pe care ei le vor rezolva n mod independent sau n echipe, prin cooperare.Problemele trebuie s fie accesibile copiilor i n acelai timp s le solicite eforturi i investigaii noi, s le detepte i s le menin viu interesul.

Sarcinile didactice trebuie s fie astfel concepute nct s reactiveze nu att memoria reproductiv, ct mai ales gndirea (operaiile ei, capacitatea de asociere, flexibilitatea, fluiditatea ei). Coninutul jocului reprezint ansamblul cunotinelor, priceperilor, deprinderilor pe care le achiziioneaz sau se consolideaz copiii.Aceste cunotine se refer la plante, fructe, legume, animale, anotimpuri, etc.Precolarii i nsuesc aceste cunotine fie prin activitile comune, fie prin experiena nemijlocit de via. Jocurile didactice pot avea acelai coninut dar ele dobndesc mereu alt caracter, datorit faptului c sarcinile pe care le au de rezolvat sunt diferite.Deci jocul apare n forme noi, neprevzute i de aceea, sunt interesante i atractive. Coninutul jocului trebuie prezentat ntr-o manier accesibil i plcut copiilor. Elementele de joc reprezint mijloace de realizare a unei sarcini didactice, constituind elementele de realizare a sarcinii de nvare.Elementele de joc sunt din cele mai variate: ntrecere, recompens, aplauze, etc. Alegerea lor se face n funcie de coninutul jocului, de vrsta copiilor. Regulile jocului sunt prestabilite i obligatorii pentru toi copiii.Rgulile sunt menite s arate copiilor cum s se joace,cum s rezolve problema respectiv i ndeplinesc n joc o important funcie reglatoare asupra aciunilor i relaiilor reciproce dintre copii.Ele sunt condiionate de coninutul i sarcinile didactice ale fiecrui joc,sunt numeroase i de natur diferit.Prima categorie reglementeaz repartizarea rolurilor ntre copii.Alte reguli arat cum s rezolve problema intelectual. O alt categorie de reguli se refer la succesiunea aciunilor n joc (ordinea n care trebuie s rspund copiii cnd se joac),altele se refer la

comportarea copiilor n joc care le indic ce este i ce nu este permis n timpul jocului.n stabilirea regulilor jocului se va ine seama de principiul gradrii i al accesibilitii. Aciunea de joc este componenta prin care se realizeaz sarcina de joc.Aciunea de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice s fie plcut i atractiv pentru copii i cuprinde momente de ateptarea, surpriz, ghicire, micare i ntrecere. Unitatea dintre sarcina didactic, coninutul jocului, elementele de joc i regulile jocului, confer jocului didactic o particularitate specific, deosebindu-l de celelalte forme de activitate. Materialul didactic trebuie s fie adecvat coninutului jocului i vrstei copiilor.Poate conine jucrii, jetoane, cartonae, medalioane, fie, etc. Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire i educare a copilului de vrst precolar, deoarece rezolv ntr-o form cu totul adecvat vrstei sarcini de instruire complexe.Eficiena jocului didactic n raport cu celelalte mijloace de realizare a activitilor din grdinia de copii este cu att mai mare cu ct realizm o concordan ntre procesul de cunoatere a mediului nconjurtor, procesul de nvare i aciunea i atmosfera de joc,att de atractive pentru precolari. Jocul didactic este o activitate care se deosebete prin structura sa specific de celelalte activiti cu coninut asemntor.Unitatea deplin dintre sarcina didactic i aciunea de joc, forma distractiv pe care o mbrac i o pstreaz n mod permanent, caracteristica jocului didactic. Jocul didactic ocup un loc deosebit de important n dezvoltarea vorbirii copilului precolar, deoarece forma de joc antreneaz copilul n stimularea i exersarea vorbirii n direcia propus n cadrul fiecrui joc n

parte, fr ca el s contientizeze acest efort.Eficiena jocului didactic fa de alte activiti frontale dirijate const n faptul c desfurarea lor presupune participarea tuturor copiilor din grup, depunnd acelai efort de gndire i de exprimare. Jocul didactic are un rol important n dezvoltarea copiilor, iar n acest sens obiectivele urmrite vor fi: -dezvoltarea gndirii precolarilor prin intermediul jocului, a operaiilor intelectuale: analiza, sinteza, comparaia, clasificarea, generalizarea; -asimilarea, verificarea i consolidarea cunotinelor despre lumea nconjurtoare; -exersarea i activizarea vocabularului copiilor; -formarea percepiilor despre obiecte i fenomene,formarea percepiei spaiale i temporale; -exersarea memoriei i a ateniei voluntare; -exersarea imaginaiei creatoare prin diverse elemente de joc; -educarea spiritului de observaie, -educarea unor trsturi morale ca:stpnirea de sine,autocontrolul,spiritul de independen,perseverena; -dezvoltarea spiritului colectiv prin ntreinerea unor relaii interpersonale corecte ntre copii,prin colaborare,cooperare i ajutor reciproc, -formarea unei atitudini pozitive a copilului n raport cu mediul nconjurtor; Cteva dintre manifestrile psihice ale copiilor i ale oamenilor,n general,sunt capabile s explice jocul,s arate de ce i n ce msur acesta se prefigureaz ca activitate dominant n anii copilriei:

a.Copiii se refugiaz adeseori din lumea real n una pe care i-o creeaz singuri,ce le aparine n exclusivitate,o lume imaginar,o lume fr griji,unde restriciile nu sunt aa de severe.Copilul poate face dovada c este capabil s-i creeze o astfel de lume ncepnd cu vrsta de 3 ani.De reinut este faptul c nimeni nu-l nva s-i creeze o astfel de lume. b.n crearea lumii imaginare, copilul se folosete de capacitatea de a transfigura realul n imaginar, dup nevoi imediate i posibiliti proprii. Capacitatea de a transfigura realul n imaginar este suficient de perant la copiii ce depesc vrsta de 3 ani. c.Copilul este nzestrat cu capacitatea de a opera frecvent cu simboluri accesibile, adic cu semne atribuite obiectelor, aciunilor i faptelor, care desemneaz altceva dect sunt toate acestea n realitate.El opereaz cu cuvinte, obiecte i imaginile lor, crora le acord o alt semnificaie dect cea care le aparine n exclusivitate. d.Capacitatea copilului de a aciona n spirit creativ n diferite situaii concrete de via.Copilul precolar este creativ n adevratul sens al cuvntului.El nu este doar un simplu executant. nscrierea jocurilor didactice n planificrile anuale i calendaristice trebuie s se fac n funcie de scopul acestora (precizarea,verificarea sau predarea cunostintelor,corectarea pronuntiei,insusirea structurii gramaticale).Jocurile didactice care urmresc fixarea de cunotine trebuie planificate ,cum este i firesc ,dup activitile n care au fost predate cunotinele respective.Bunoar ,jocurile didacticeSculeul cu jucrii sau Ce a gsit ppua? trebuie planificate dup o activitate de observare sau dup ce s-a desfurat o convobire dup imagini cu temaJucariile,rspunznd astfel scopului urmrit prin aceste jocuri,i anume precizarea i activizarea cuvintelor care desemneaz diferite jucrii.

Aceeai grij trebuie avut i n planificarea jocurilor didactice care urmresc verificarea i sistematizarea cunotinelor copiilor.Astfel, jocul didactic Magazinul cu jucriide la grupa mic prin care se urmrete verificarea cunotinelor trebuie s fie plasat dup toate activitile n care se precizeaz cunotinele despre culoare, mrime, nsuiri spaiale, etc. Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunotine noi i lrgirea vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte.Asemenea jocuri trebuie planificate n raport cu celelalte activiti comune de predare astfel nct s se asigure transmiterea gradat a cunotinelor. Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunie ale copiilor sau nsuirea structurii gramaticale a limbii trebuie s fie planificate i ele cu mult atenie ,avndu-se n vedere creterea treptat a cerinelor adresate copiilor.De exemplu,jocurile didactice care presupun completarea unor propoziii eliptice de subiect vor fi organizate naintea celor care presupun completarea unor propoziii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun pronunia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie s precead jocurile care cer pronunia unor grupuri de sunete mai greu de articulat. n planificarea jocurilor didactice, educatoarea trebuie s se orienteze ntotdeauna dup sarcina didactic pe care jocurile le cuprind i s in ntotdeauna seama de legtura lor cu celelalte activiti care se desfoar n grdinia de copii. Avnd o structur complex,jocul didactic, trebuie studiat cu mult atenie nainte de a fi executat cu copiii.Educatoarea trebuie s cunoasc bine sarcina urmrit n joc,aciunea lui i regulile dup care se desfoar ,astfel nct s-l poat preda corect n activitatea pe care o desfoar cu copiii.Nerspectarea uneia dintre componentele jocului ,cunoaterea

insuficient a aciunii sau a regulilor de joc,afecteaz buna ndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la schimbarea profilului activitii.Este indicat ca educatoarea ,pe msur ce are mai mult experien,s aplice n mod creator diversele recomandri cu privire la jocul didactic,s contribuie activ la mbogirea i mbuntirea structurii acestuia,la adaptarea lui la particularitile de vrst ale copiilor cu care lucreaz,i cu att mai mult s creeze noi jocuri cu care s rezolve sarcina didactic prevzut n programa activitilor desfurate n grdinia de copii.Jocul didacticCe face mama?are ca sarcin didactic recunoaterea,denumirea i descoperirea aciunilor prezentate n ilustraii,care nfieaz diferite ocupaii ale mamei.Regulile jocului precizeaz c plicul n care este cte o ilustraie,este dat din mn n mn de la un copil la altul pn ce se aude semnalul:Stop.Copilul la care s-a oprit plicul,n momentul semnalului,l deschide,arat celorlali ilustraia gsit n plic,apoi o descrie.Jocul ,ca atare,nu reclam o participare suficient de activ din partea copiilor;elementul de joc,trecerea plicului din mn n mn nu are darul s-i mobilizeze n vederea realizrii sarcinii didactice.Analiznd jocul am intervenit cu o serie de modificri care nu au modificat cu nimic sarcina didactic,ns au schimbat aciunea lui.Astfel,imaginile au fost prezentate pe o band care se derula n faa copiilor pe un ecran.n felul acesta ei nu au mai fost solicitai s atepte pn ce plicul s-ar fi oprit la ei.S-au creat condiii favorabile pentru perceperea clar a imaginilor de ctre toi copiii pentru rezolvarea optim a sarcinii didactice incluse n joc. O mare parte din materialul didactic necesar desfurrii jocurilor didactice este tiprit.El trebuie procurat din timp i selecionat potrivit jocurilor care se organizeaz.n cadrul jocurilor didactice am folosit i diferite jucrii sau obiecte special cofecionate.Educatoarea trebuie s

pstreze i jucrii didactice special pentru aceast categorie de jucrii.Astfel de jucrii sunt: -ppui cu trusa lor de mbrcminte pentru toate anotimpurile i din materiale de diferite culori; -casa ppuii cu mobilierul necesar, proporionat ca mrime i corespunztor din punct de vedere al coloritului; sculeulfermecat, cu diverse truse de obiecte: vesel, obiecte de uz individual, jucrii n miniatur, etc; -animale domestice i slbatice din material plastic; -diferite mijloace de locomoie; Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deeuri, obiecte mrunte, materiale care contribuie prin culoare, mrime, grosime, lime, la precizarea unor cunotine ale copiilor. Indiferent de proveniena materialului didactic folosit n cadrul jocului didactic, acesta trebuie s ntruneasc i unele cerine ca: accesibilitate, aspect estetic, nu trebuie s fie ncrcate, greoaie din punct de vedere al compoziiei, deoarece ar mpiedeca copiii s rezolve corect sarcina didactic. Materialele didactice trebuie s fie de dimensiuni mai mari pentru a fi bine perceput de copii, iar cel distributiv trebuie s aib dimensiuni mai mici. n afar de grija pe care trebuie s o aib n selecionarea sau confecionarea materialului didactic necesar desfurrii jocului didactic, este bine a se gsi i soluii interesante de prezentare a acestuia, astfel nct s trezeasc nu numai interesul pentru material, ci i pentru jocul n sine. Pregtirea copiilor pentru un joc didactic se poate face n cadrul activitilor alese de diminea sau prin exerciii cu material intuitiv.Reuita unui joc didactic depinde organizarea jocului care presupune un complex de

msuri:nelegerea esenei jocului,planificarea lui judicioas,pregtirea copiilor pentru activitate,etc. Jocul didactic se poate desfura att sub conducerea direct a educatoarei cu ntreaga grup, ct i atunci cnd este repetat de copii, la iniiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte larg ,deoarece acesta poate fi practicat n diferite momente ale zilei, putnd fi extins chiar i n viaa de familie a copilului. Jocul didactic este creat de aduli, specificul lui constnd n faptul c rezolv prin coninutul lui o mare parte din problemele educaiei intelectuale, consolidnd, sistematiznd i verificnd cunotinele. De exemplu, prin jocul didactic Gsete aceeai culoare de la grupa mare se precizeaz i se verific denumirea diferitelor culori nvate anterior, prin jocul didactic Cu ce construim de la aceeai grup se reactualizeaz denumirile uneltelor i materialelor folosite la construcia unei case, se reactualizeaz noiunile de form, se activizeaz unele cuvinte care denumesc jucrii. Valoarea jocului didactic nu se restrnge ns numai la att.El are o larg contribuie mai cu seam n stimularea i dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Marea parte a jocurilor didactice cuprind valoroase exerciii senzoriale, influennd n mod nemijlocit activitatea tuturor analizatorilor. Jocurile didactice ca Spune cum face,Cine face? contribuie la dezvoltarea sensibilitii auditive i n mod special a auzului fonematic, slab dezvoltat la precolarul mic.Jocul Ce a gasit ursuletul? contribuie la dezvoltarea sensibilitii vizuale i tactile. Spiritul cerator, imaginaia sunt stimulate intens prin jocurile care pun n faa copiilor sarcina de a compune o ghicitoare, de a plsmui o poveste.

Prin jocul didactic nu trebuie s nelegem simpla alturare a unor aciuni ludice cu aciuni instructive, sau desfurarea lor prin alternare, ci o form de joc nchegat, unitar n care aceste elemente sunt structurate organic, motivele jocului conducnd la rezolvarea sarcinilor didactice, pe baza unor reguli.

JOCUL - FORMA DE ACTIVITATE INSTRUCTIV-EDUCATIVA 2.1 DEFINIREA SI CARACTERIZAREA JOCULUI "Omul este un om intreg numai atunci cand se joaca" (Fr. Schiller) Jocul este forma de activitate dominanta in copilarie, dar nu trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti. Este necesara dezvoltarea laturii ludice a personalitatii pentru a pute privi solutiile cu fantezie si inventivitate. Normele didactice impun respectarea principiului adaptarii continuturilor invatarii la particularitatile de varsta ale celui educat. Jocul este prezent in mediul institutional al gradinitei, dar continua in toate mediile sociale in care se formeaza. Jocul alaturi de invatare, munca si creatie este una dintre activitatile umane fundamentale. Jocul este o activitate constientizata de copil si tratata ca atare neputand sa o confunde cu celelalte activitati umane. S-a constatat ca efortul depus de copil in joc este la fel cu cel depus de adult in munca. Nu trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasa, lipsita de importanta deoarece pentru copil jocul este o activitate dominanta prin care el construieste lumea, o apropie, o analizeaza si cauta sa o inteleaga, prin care actioneaza si scoate la lumina sentimente si idei interiorizate. Astfel jocul il introduce pe cel care-l practica in specificitatea lumii imaginare create de jucatorul respectiv. Scopul jocului este actiunea insasi, capabila sa-i satisfaca jucatorului imediat dorintele sau aspiratiile proprii. Prin atingerea unui asemenea scop, se restabileste echilibrul vietii psihice si se stimuleaza functionalitatea de ansamblu a cesteia.

Jocul este o activitatea specific umana, dominata in copilarie, prin care omul isi satisface nevoile imediat, dupa propriile dorinte, actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o crease. Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. El formeaza, dezvolta si restructureaza intr 949b14j eaga viata psihica a copilului. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile, reprezentarile, creativitatea, isi amplifica posibilitatile memoriei, isi formeaza insusirile vointei, rabdarea, perseverenta, stapanirea de sine. Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii, responsabilitatea, cinstea, curajul. Astfel psihologul Ursula Schiopu considera faptul ca "jocul stimuleaza cresterea capacitatii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment, organizand tensiunea proprie actiunilor cu finalitate realizata, avand functia de mare si complexa scoala a vietii" Jocul este o scoala deschisa, cu un program tot atat de bogat precum este viata. Prin joc, viitorul este anticipat si pregatit. Se apreciaza chiar ca jocul indeplineste in viata copilului de 3-7 ani acelasi rol ca munca la adulti. Este forma specifica in care copilul isi asimileaza munca si se dezvolta. Este suficient sa amintim concentrarea copilului prins in joc, precum si gravitatea cu care el urmareste respectarea unor reguli sau lupta in care se angajeaza pentru a castiga. Copiii se joaca pentru a se juca. Jocul este o forma de activitate bine gandita, necesara si indispensabila procesului educatiei, este o activitate prin care continutul, forma si functionalitatea sa specifica nu se confunda cu nici o alta forma de activitate instructiv-educativa, motiv pentru care nu poate fi suplinita si nici nu este in masura sa suplineasca pe una din ele. Pentru a intelege specificul jocului ca forma de activitate instructiveducativa, trebuie sa cunoastem si celelalte sensuri ce i se atribuie jocului, cum ar fi: activitate specific umana, activitate dominanta la varsta prescolara, factor hotarator in viata copilului prescolar. Aceste sensuri indica, fie pozitia jocului in raport didactic cu celelalte forme de activitate specifice omului, fie aportul jocului in procesul educatiei. Jocul este o activitate specific umana pentru ca numai oamenii il practica in adevaratul sens al cuvantului. Este una dintre variatele activitati desfasurate de om, fiind in stransa legatura cu acestea. Este determinat de

celelalte activitati - invatarea, munca, dar in acelasi timp este puternic implicat in acestea. Invatarea, munca, creatia, includ elemente de joc si in acelasi timp jocul este purtatorul unor importante elemente psihologice de esenta neludica ale celorlalte activitati specific umane. Jocul - activitate dominanta la varsta prescolara , are rol hotarator in evolutia copilului. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului, dar si de durata si ponderea sa. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului, favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare. Pentru copil, evidentiaza J. Chateau, aproape orice activitate este joc sau, dupa cum afirma Claparede "jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vietiieste singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si, in consecinta, poate sa actioneze". Jocul este elementul care face trecerea de la gradinita la scoala sa nu fie perceputa de fiinta umana ca un "soc" ci ca o continuare fireasca a activitatilor desfasurate in cadrul gradinitei numai cu un grad de dificultate mai ridicat. Activitate dominanta, fundamentala la varsta prescolaritatii, jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului, permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ, sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. "Copilul traieste in lumina fericita a jocului, spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune" (S. Bivolaru). 2.2. IMPORTANTA SI FUNCTIILE JOCULUI Sub influenta jocului se formeaza, se dezvolta si se restructureaza intr 949b14j eaga activitate psihica a copilului. Modul serios si pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai dezvoltarii si perfectionarii proceselor de cunoastere. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului, prin crearea si rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradictii: a) intre libertatea de actiune si conformarea la schema de joc; b) intre invitatie si initiativa; c) intre repetitie si variabilitate; d) intre dorinta de joc si pregatirea prealabila necesara; e) intre ceea ce este partial cunoscut si ceea ce se cunoaste bine;

f) intre absenta vreunui rezultat material util si bucuria jocului; g) intre operarea cu obiecte reale si efectuarea de actiuni simbolice; h) intre emotiile dictate de rolul indeplinit si emotia pozitiva provocata de participarea la joc. Putem afirma ca, la varsta prescolaritatii, jocul ofera cadrul pentru efort si depasire a unor obstacole, iar "moralitatea ludica" contribuie la geneza comportamentului socio-moral, la asimilarea unor elemente de disciplina in ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor. Important este ca jocul le ofera copiilor posibilitatea dezvaluirii naturii autentice a copilului, a fortelor sale, observandu-se o ultima cerinta spre afirmare. Este suficient sa privesti copiii in timpul jocului pentru a-ti face o impresie referitoare la conduita acestora si la particularitatile lor psihologice. Unii copii se exprima deschis, clar, dezinvolt, in timp ce altii sunt mai retinuti, mai putin activi. Primii sunt mai usor de cunoscut deoarece manifestarile lor sunt spontane, iar ceilalti exprima mai mascat trasaturile lor interne. Se poate afirma ca, jocurile satisfac o anumita cerinta implacabila care il stimuleaza pe copil la o activitate permanenta. Valorificand disponibilitatile interne, jocul propulseaza copilul pe traiectoria progresului in dezvoltarea sa. Solutiile adoptate in joc, inventivitatea si capacitatea de a gasi strategiile cele mai nimerite pentru reusita actiunii odata cu corelarea cu partenerii de joc, denota arta interogarii in colectivitate si in viata sociala. Cu cat un prescolar este mai dezvoltat din punct de vedere psihologic, cu atat se joaca mai mult, mai bine si mai frumos, se remarca a fi un veritabil creator si initiator de actiuni, cu semnificatii multiple pentru evolutia ulterioara. Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor, la formarea perceptiilor de forma, marime, spatiu, timp, la educarea spiritului de observatie, a imaginatiei creatoare, a gandirii si nu in ultimul rand la dezvoltarea limbajului. Tot jocul este un mijloc eficient si suficient pentru realizarea sarcinilor educatiei morale a copilului, contribuind la dezvoltarea stapanirii de sine, autocontrolului, spiritului de independenta, disciplinei constiente, perseverentei, precum si a multor altor calitati de vointa si trasaturi de

caracter. Valoarea jocului se observa si in dezvoltarea sociabilitatii, a spiritului de colectivitate, a relatiilor reciproce intre copii. Jocul isi are importanta sa in formarea colectivului de copii, in formarea spiritului de independenta, in formarea atitudinii pozitive fata de munca, in corectarea unor abateri sesizate in comportamentul unor copii. Toate aceste efecte educative se sprijina, ca pe un adevarat fundament, pe influenta pe care jocul o exercita asupra dezvoltarii psihice a copilului, asupra personalitatii lui. Jocul raspunde trebuintei de creatie a personalitatii, dar si a sinelui in raport cu viata si ipostazele ei fericite. Analiza jocului pune in evidenta (oglindeste) statutul mintal, cel afectiv, cel de sanatate al copilului, dar si structura experientei si a mediului de cultura. Prin toate jocurile, dar mai ales prin cele de miscare, se creeaza posibilitati multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. In plus, jocul determina o stare de veselie, de buna dispozitie, cu efecte benefice pe planul dezvoltarii. Prin jocurile de miscare se realizeaza numeroase din sarcinile educatiei fizice. Prin joc copilul dobandeste deprinderi de autoservire, in scopul satisfacerii trebuintelor proprii si odata formate acestea permit ca jocul sa devina mai complex cu o valoare formativa sporita. Participand la joc, prescolarul este initiat in tainele frumosului si invata sa-l creeze, realizandu-se astfel si sarcini de educatie estetice. In concluzie, se poate spune ca prin joc are loc o larga expansiune a personalitatii copilului, realizandu-se o absorbtie uriasa de experienta si traire de viata, de interiorizare si de creatie, conturarea de aspiratii, dorinte care se manifesta direct in conduita si reprezinta latura proiectiva a personalitatii. Jocul ii permite individului sa-si realizeze "eu-l", sa-si manifeste personalitatea, sa urmeze, pentru un moment, linia interesului sau major, atunci cand nu o face prin alte activitati. Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca ramane sarac din punct de vedere cognitiv, afectiv, al intregii dezvoltari a personalitatii.

Ca scoala a vietii sociale, jocul face apel la optimismul specific varstei, la dorinta copilului de a avea un rol, de a indeplini o functie, de a avea o pozitie in grup, de a se afirma si de a-si face datoria. Diferite studii si observatii efectuate asupra jocului au evidentiat faptul ca acesta indeplineste multiple functii. J. Piaget stabileste urmatoarele functii ale jocului: 1. functia de adoptare realizata pe cele doua coordonate: asimilarea realului la "eu" si acomodarea, transformarea "eu-lui" in functie de modelele exterioare; 2. functia catarctica, de descarcare energetica si rezolvare a conflictelor; 3. functia de socializare, constand in acomodarea copilului la ceilalti, asimilarea relatiilor cu cei din jur la propriul "eu"; 4. functia de extindere a "eu-lui", de satisfacere a multiplelor trebuinte ale copilului, de la trebuintele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potentialului de care dispune, de la trebuintele perceptive si motorii la cele de autoexprimare in plan comportamental. Psihologul Ursula Schiopu in lucrarea "Probleme psihologice ale jocului si distractiilor" stabileste functiile jocului precizand ca acestea se pot grupa in functii esentiale, secundare si marginale.

Functiile esentiale ale jocului sunt urmatoarele: functia de cunoastere care se exprima in asimilarea practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii; functia formativ-educativa exprimata in faptul ca jocul constituie o scoala a energiei, a educatiei, a conduitei, a gesturilor, a imaginatiei. Jocul educa atentia, abilitatile si capacitatile fizice, trasaturile de caracter (perseverenta, promptitudinea, spiritul de ordine), trasaturi legate de atitudinea fata de colectiv (corectitudinea, spiritul de competitie, de dreptate, sociabilitatea, s.a), modeleaza dimensiunile etice ale conduitei. functia de exercitare complexa, stimulativa a miscarilor (pusa in evidenta mai ales de Gross si Carr) concretizata in contributia activa pe care jocul o are la cresterea si dezvoltarea complexa. Aceasta apare ca functie principala in jocurile de miscare, jocurile sportive, de competitie si ca functie secundara in jocurile simple de manuire, proprii copiilor mici. In perioada copilariei si tineretii este o functie principala, devenind ulterior marginala.

 Printre functiile secundare ale jocului se inscriu urmatoarele: functia de echilibru si tonificare prin caracterul activ si compensator pe care-l intretine jocul fata de activitatile cu caracter tensional; functia catarctica si proiectiva; functia distractiva. Ca functie marginala este precizata functia terapeutica ce se manifesta cu succes in cazuri maladive. 2.3. CLASIFICAREA JOCURILOR Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti, cu toate acestea, nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata, date fiind perspectiva din care au fost investigate si criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. S-a operat, astfel, cu criterii multiple de clasificare, cum ar fi: continutul, forma, sarcina urmarita cu prioritate, materialele folosite, s.a. In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare - ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor", Editura All, Bucuresti 1999, autoarea, Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor: jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale, motorii, intelectuale); jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari, memoria, motricitatea si care dezvaluie medii de viata (agricole, industriale, mestesugaresti, scoala); jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie, de grup scolar); jocuri artistice (desen, muzica, arte plastice, s.a.)

J. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor, concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale: jocul exercitiu - forma cea mai elementara a jocului, prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii;

 jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. Permite asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni, asigura retrairea unor realitati transformate dupa propriile trebuinte; jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). Are un rol deosebit in socializarea copilului, deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei; jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. Jocurile de constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari, rezolvari de probleme, creatii inteligente Clasificare a jocurilor realizeaza si A.N. Leontiev , stabilind urmatoarele tipuri: jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil, care reprezinta de fapt o functie sociala generalizata a adultului; jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin actiunile sale; jocurile cu reguli care apar mai tarziu, in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi intre participanti, includ o anumita sarcina, au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea copilului; jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). Din aceasta categorie fac parte: jocurile distractive, dramatizarile, jocurile sportive, jocurile didactice. Acestea pregatesc invatarea, incep sa substituie procesul de joc cu invatarea. Clasificare mai complexa si mai nuantata, luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv, realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. Manual pentru scolile normale".

Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos:

(Barbu H., Popescu E., Serban F., - "Activitati de joc si recreativ-distractive. Manual pentru scolile normale", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1993)