Etica si deontologia profesiei de asistent medical

Ardelean Alunita Anul 3 H

Radiologie -

Etic = ethos este considerat tiina comportamentului, moravurilor, studiul teoretic al principiilor care guverneaz problemele practice. Asistenta medical pe lng ngrijirile profesioniste oferite mai are un rol deosebit de important, i anume urmrirea principiilor etice i respectarea standardelor de ngrijire integrate, ntr-un mod ct se poate de responsabil i riguros. Consumatorul de servicii trebuie s primeasc o ngrijire foarte sigur i potrivit strii n care se afl. Principii etice - stabilesc dac aciunile trebuie sau nu trebuie s aib loc i au ca scop justificarea regulilor de urmat n ngrijirea pacientului. Aceste principii sunt valabile n toate rile, dar pot fi aplicate diferit, de la ar la ar, n funcie de educaie i model cultural. Se identific cteva principii i valori etice de care trebuie s in seama asistentul medical: autonomia binefacerea (beneficiena) non-maleficiena dreptatea veracitatea sinceritatea confidenialitatea

Autonomia conform acestui principiu, individual trebuie s i se dea posibilitatea de a hotr singur asupra propriilor aciuni Beneficiena reprezint obligaia de a face bine i de a evita producerea de prejudicii altor persoane. A aciona conform acestui principiu nseamn a-i ajuta pe pacieni s obin ceea ce le este benefic i de a reduce riscurile. Asistentele medicale sunt obligate s promoveze sntatea, s previn mbolnvirile, s redea sntatea i s aline suferinele (I.C.N., 1973, Codul de Etic) Aceste linii de conduit profesional se materializeaz n efecte benefice pentru persoana ngrijit sntoas sau bolnav. Non-maleficiena - prin tot ceea ce facem nu trebuie s facem ru persoanei ngrijite. Dreptatea - asistentul medical trebuie s trateze cu aceeai responsabilitate i profesionalism toi pacienii indiferent de vrst, condiie social, economic, criterii religioase, etnie

Veracitatea - obligaia de a spune adevrul, de a nu mini pacientul. Relaia ntre asistentul medical i pacient trebuie s se bazeze pe adevr. Sinceritatea - este considerat o dovad de respect datorat persoanei ngrijite. Asistentele medicale au obligaia s fie sincere i de bun credin, s spun adevrul despre boal, despre tratament, fr ns si depeasc limitele de competen. Confidenialitatea - asistenta medical este obligat s pstreze secretul profesional; toate informaiile cu privire starea pacientului nu vor fi mprtite altei persoane din afara echipei de ngrijire, dect cu consimmntul pacientului, facnd excepie cazurile prevzute n mod expres de lege. Etica medicala se constituie ca o teorie a moralei, ca o stiinta ce studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi, atitudini si obiceiuri morale specifice activitatii medicale si care se manifesta in fapte, in mod de comportare in cadrul profesiei medicale. Etica medicala inseamna de fapt infruntarea responsabilitatilor, gasirea unor solutii cand datoria o cere si actionarea in consecinta. Deontologia desemneaza acea parte a eticii care se ocupa cu studiul datoriilor morale, al originii, naturii si formelor acestora, in calitatea ei de componenta esentiala a constiintei morale a oamenilor. Prin conduita etica si deontologica intelegem ansamblul de atitudini si actiuni cerute de normele morale si cele tehnico-profesionale, fara de care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii. Obiectul si scopul profesiunii medicale, multiplele relatii interumane care sunt angajate in timpul si pentru realizarea actului medical, au implicat de la inceput o conduita profesionala cu un bogat continut etic. Dar oare avem nevoie de etica medicala acum, la sfarsit de mileniu, mai mult decat la inceputurile omenirii?! Noi nu incercam sa oferim o solutie acestei probleme, indemnand prin aceasta la reflectie, insa parerea noastra este ca, odata cu avansarea tehnologiei medicale, se impune o sporire a moralitatii si ca avem nevoie de o etica constienta in ingrijirile medicale. Aratam, de asemenea, ca dupa al doilea razboi mondial, cand opinia publica mondiala a luat la cunostiinta de crimele contra comunitatii comise de medicii fascisti, resimtim si mai mult nevoia reafirmarii principiilor eticii profesiunii medicale. W. Osler aprecia ca practica medicala este o arta bazata pe stiinta, iar pentru a fi desavarsita, arta si mestesugul medicinei trebuie sa izvorasca din dragoste. Profesorul M. Voiculescu arata ca actele medicale

trebuie analizate nu numai in privinta realizarii tehnice, dar tot atat de mult in lumina eticii medicale, a corectitudinii lor morale, a celei mai inalte responsabilitati fata de om. St. M. Milcu duce chiar mai departe acest aspect, aratand ca pierderea valorii morale a stiintei medicale echivaleaza cu o monstruozitate si devine o primejdie pentru oameni. Multe din asistentele medicale cred ca ele nu au obligatia de a se implica in luarea unor decizii etice. Ele cred adesea ca etica este doar o disciplina buna la orele de curs si care nu are loc in lumea reala si daca totusi exista in lumea reala, atunci nu este decat o mare pacoste si incearca sa reorienteze responsabilitatile si luarea deciziilor etice catre alte persoane superioare in grad. Moralitatea este, contrar convingerii acestora, o calitate universal valabila si obligatorie a tuturor cadrelor ce activeaza in domeniul sanitar. Ingrijirile asistentului medical trebuie sa urmareasca intotdeauna promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor, satisfacerea nevoilor pacientului in vederea recapatarii independentei cat mai curand posibil, alinarea suferintelor. Adesea, asistentul medical trebuie sa aminteasca colegilor sai ca obiectivul primar al ingrijirilor medicale este sa intretina, sa sustina pacientul, si nu cel al dezvoltarii cunostiintelor medicale prin promovarea unor tehnici care dauneaza pacientului. Omul modern are dreptul la sanatate, fapt care conduce la concluzia ca orice indeplinire a actului medical fara competenta maxima, cu mediocritate, dar mai ales fara o constiinta morala autentica, atrage dupa sine incalcarea acestui drept. Toate ingrijirile medicale trebuie sa aiba ca punct de pornire promovarea binelui. Hipocrate,"parintele medicinei", scria: "in boli sa urmarim doua fapte: sa fim de folos, ori sa nu vatamam. "Nu trebuie sa-i provocam pacientului mai mult rau decat a suferit deja. Trebuie sa ne gandim ca devotamentul este uitarea de sine, iubirea aproapelui fara nici o recompensa decat aceea pe care o aduce binele cu el. S-a spus pe drept cuvant ca, in profesia medicala, iti trebuie vocatie de preot. Ca asistent medical trebuie sa inveti sa ai dragostea de a usura mizeriile fizice. La omul bolnav, mizeria fizica e legata de cea morala, iar asistentul medical este menit a le usura pe amandoua. Socotita dupa multimea si diversitatea observatiilor pe care le contine, opera hipocratica se dovedeste a fi o veritabila enciclopedie. Dar ceea ce se gaseste in primul rand in opera hipocratica si ramane vesnic viu este intelegerea deosebita a suferintei umane. Hipocrate face din

aceasta prima cerinta morala a intregii profesiuni medicale, exprimand-o sintetic astfel: "Cel care stie a se dovedi omenos cu oamenii arata in ce masura iubeste arta sa. " Desi foarte vechi , juramantul lui Hipocrate constituie temelia eticii medicale, simbolul inaltei responsabilitati si profundului umanism al profesiunii noastre medicale. Acest juramant demonstreaza apropierea deontologica a codurilor de conduita: "fa bine", "consider in beneficiul pacientilor mei", "respecta confidentialitatea", "nu voi face rau". Asociatia Medicala Mondiala a elaborat de asemenea un "Cod International de Etica Medicala". in cadrul misiunii sale umane si sociale, asistenta medicala trebuie sa mentina permanent o atitudine morala exemplara si sa respecte imperativele profesiunii sale. Nursa nu poate niciodata sa indeplineasca un act medical motivata de beneficiul personal pe care il poate scoate din acesta. Consiliul International al Nurselor a promulgat un cod de etica nursing, pe care toate tarile lumii l-au semnat. Este interesant faptul ca, asistente din tari cu diverse culturi, tari avansate din punct de vedere social sau dimpotriva, tari crestine, mahomedane sau budiste, pot fi in aceeasi situatie si isi pot declara credintele intr-un cod comun de purtare profesionala. In cele ce urmeaza dorim a va prezenta cele 14 puncte inscrise in acest cod: 1. Responsabilitatea fundamentala a asistentei medicale este intreita: sa pastreze viata, sa inlature suferinta si sa promoveze sanatatea. 2. Asistenta medicala trebuie sa mentina tot timpul standarde ridicate de ingrijire nursing si sa respecte anumite reguli de conduita profesionala. 3. Asistenta medicala nu trebuie sa fie bine pregatita numai din punct de vedere practic, ci trebuie sa-si mentina cunostiintele teoretice si priceperea la un nivel foarte inalt. 4. Credintele religioase ale unui pacient trebuiesc respectate. 5. Nursa are obligatia de a pastra secretul profesional. Aceasta nu inseamna numai informatiile furnizate de pacient, dar si cele de importanta medicala acumulate de asistente in cursul muncii lor.

6. O asistenta trebuie sa recunoasca nu numai responsabilitatile, ci si limitarile functiei; recomanda sau da un tratament fara reteta medicala numai in urgenta si raporteaza fiecare actiune unui medic cel mai devreme posibil. 7. Asistenta medicala are obligatia de a indeplini ordinele medicului in mod constient , loial si inteligent si sa refuze sa participe la o procedura care se abate de la etica (de exemplu la efectuarea unui avort ilegal). 8. Asistenta medicala sustine increderea medicului sau a altor membri din echipa de ingrijire; incompetenta sau practica neetica a colaboratorilor sai trebuie dezvaluita, dar numai unei autoritati corespunzatoare. 9. O asistenta este indreptatita la o rasplatire justa si accepta doar acele compensatii prevazute in contract. 10. Asistenta medicala nu trebuie sa permita ca numele ei sa fie folosit in legatura cu reclama produselor sau cu oricare alta forma de reclama proprie. 11. Asistenta trebuie sa coopereze si sa armonioasa cu membrii altor profesii si colegii sai. mentina o relatie

12. In viata privata, asistenta adera la propriile standarde de etica care se oglindesc cu mandrie si in profesia sa. 13. In conduita personala, asistenta nu trebuie sa neglijeze cu bunastiinta modelele de purtare acceptate de comunitatea in care ea traieste. 14. Asistenta medicala trebuie sa participe si sa imparta responsabilitatile cu alti profesionisti ai sanatatii, in promovarea eforturilor de a intalni nevoile de sanatate ale oamenilor. In epoca noastra, in care tehnicizarea progresiva a medicinei tinde sa automatizeze si sa depersonalizeze tot mai mult actul medical, acesta ramane totusi un act complex de gandire si de actiune in care conteaza in egala masura spiritul de analiza si capacitatea de patrundere psihologica rezultata din contactul indelungat cu bolnavul. Maine, ca si astazi, vor fi bolnavi si vei fi necesara tu- ca asistenta medicala, iar viata ta va fi intotdeauna eroica, dificila, nelinistita, dar uneori si sublima. intotdeauna viata te pune sa alegi. Ti se deschid inainte doua drumuri: binele sau raul, viata sau moartea, frumosul sau grotescul.

Fiecare clipa din viata ta lasa o inscriptie in marea carte a universului. Daca nu sti sa traiesti frumos, mai bine nu mai trai. De unde poti gasi puterea de a trai frumos in mijlocul grotescului? Priveste adanc in inima ta pentru a descoperi ca fiinta umana a fost creata sa daruiasca frumosul, sa faca binele, sa atinga inaltimea si adancimea divinului. Anexa OBLIGATII ETICE SI DEONTOLOGICE ale Asistentului Medical

Sectiunea I-a - Obligatia acordarii ngrijirilor medicale ART. 26 Asistentul medical/moasa, n exercitarea profesiei, nu poate face discriminari pe baza rasei, sexului, vrstei, apartenentei etnice, originii nationale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale, fata de pacienti. ART. 27 Asistentul medical/moasa are obligatia sa acorde asistenta medicala si ngrijirile necesare n limita competentei sale profesionale. ART.28 n caz de calamitati naturale (cutremure, inundatii, epidemii, incendii), sau accidentari n masa (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nucleare, etc), asistentul medical/moasa este obligat sa raspunda la chemare, chiar sa-si ofere de buna voie serviciile de ngrijire, imediat ce a luat cunostiinta despre eveniment. ART. 29 (1) Vointa pacientului n alegerea asistentului medical/moasei trebuie ntotdeauna respectata, indiferent care ar fi sensul acesteia. (2) Daca pacientul se afla ntr-o stare fizica sau psihica ce nu-i permit exprimarea lucida a vointei, apartinatorii sau apropiatii celui suferind trebuie preveniti si informati corect pentru a hotari n numele acestuia, cu exceptia imposibilitatii (de identificare, de comunicare, de deplasare, etc), sau a urgentelor. ART. 30 Daca n urma examinarii sau n cursul ngrijirilor, asistentul medical/moasa considera ca nu are suficiente cunostiinte sau experienta pentru a asigura o asistenta corespunzatoare, va solicita un consult cu alti colegi sau va ndruma bolnavul catre alti specialisti. ART. 31 Bolnavul nevindecabil va fi tratat cu aceeiasi grija si atentie ca si cei care au sanse de vindecare. ART. 32 Asistentul medical/moasa va pastra o atitudine de stricta neutralitate si neamestec n problemele familiale (morale, materiale, etc.) ale pacientului, exprimndu-si parerea numai daca interventia este motivata de interesul sanatatii pacientului, cu consimtamntul prealabil al acestuia. Sectiunea a II-a Respectarea drepturilor pacientului ART. 33 (1) Pacientul are urmatoarele drepturi: dreptul la informatia medicala, dreptul la consimtamnt, dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata, drepturi n domeniul reproducerii, drepturi la tratament si ngrijiri medicale. (2) Dispozitiile prezentului aliniat se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului. ART. 34 Nerespectarea acestor prevederi cu privire la drepturile pacientului atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale n vigoare si ale prezentului Cod.

Sectiunea a III-a Consimtamntul ART. 35 O interventie n domeniul sanatatii nu se poate efectua dect dupa ce persoana vizata sau reprezentantul legal al acestuia si-a dat consimtamntul n scris si n cunostinta de cauza. Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumndu-si, n scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului. ART.36 Situatiile derogatorii stipulate n articolul precedent sunt: incapacitatea pacientului de a consimti; persoanele care sufera de o tulburare mintala; situatiile de urgenta; dorintele exprimate anterior. ART. 37 Consimtamntul pacientului sau, dupa caz, al reprezentantului legal al acestuia, este obligatoriu: - pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, n vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord; - n cazul supunerii la orice fel de interventie medicala; - n cazul participarii sale la nvatamntul medical clinic si la cercetarea stiintifica; - n cazul fotografierii sau filmarii sale ntr-o unitate medicala. - n cazul donarii de snge ( vezi Legea nr. 4/1995); - n cazul prelevarii sau transplantului de tesuturi si/sau organe (vezi Legea nr. 2/1998). ART. 38 Consimtamntul pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia dupa caz, nu este obligatoriu n urmatoarele situatii: a) cnd pacientul nu si poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta; b) n cazul n care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este n interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa si dea consimtamntul, asistentul medical este obligat sa anunte medicul curant/de garda (decizia fiind declinata unei comisii de arbitraj de specialitate); Sectiunea a IV-a Secretul profesional ART. 39 (1) Secretul medical este obligatoriu. (2) Secretul profesional exista si fata de apartinatori, colegi sau alte persoane din sistemul sanitar, neinteresate n tratament, chiar si dupa terminarea tratamentului si decesul pacientului. ART. 40 Obiectul secretului l constituie tot ceea ce asistentul medical/moasa, n calitatea sa de profesionist, a aflat direct sau indirect, n legatura cu viata intima a pacientului, a familiei, a apartinatorilor, precum si problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante n legatura cu boala si alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei. ART. 41 Asistentul medical/moasa raspunde disciplinar pentru destainuirea secretului profesional, exceptie facnd situatia n care pacientul si-a dat consimtamntul expres pentru divulgarea acestor informatii, n tot sau n parte. ART. 42 Interesul societatii (prevenirea si combaterea epidemiilor, bolilor venerice, bolilor cu extindere n masa) primeaza fata de interesul personal. ART. 43 n comunicarile stiintifice, cazurile vor fi astfel prezentate, nct identitatea pacientului sa nu poata fi recunoscuta. ART. 44 Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate de catre asistentul medical/moasa numai n cazul n care pacientul si da consimtamntul explicit sau daca legea o cere n mod expres.