Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Priviti10 ore cu prezentari ale parintilorsi mai mult de 25 de ore cu prezentariprofesinale despreADHD pe acestwebsite: sustinute de Dr. Barkley
ADH DLectures.com
prezentari pot fi gasite Aceste si pe : PsychcontinuingEd.com Pentru cursurilesustinut de Dr.garkley, vizitatisi: continuingEdCourses.com
ftihiatru .linicran - Prcfesor Mediel UntEny of s.dh c.Eltna cha 6tdn, sc ocopydSht by Ru$eI a Ba*tey, ph.D., r01r
Prezentare
'
lstoriculADHD
i77o - Mekhior Adamweikart (Germany) desc e, intr-un manual medical,o tulburarede atenti in dezvolrlreacopil!lui similara AOHD.Face multe recomandarilegate de vatament, incluland ere'cr , crlant, lapteacru siizolaretoialad.ca ene nevoie. deatentie in carteasad ' 1794-AlexanderCrichto.descrietulburari medicina.Da vina pe tulburarilede natuG medicala/ieurclogka si oe educatia cooilului. . 1902-GeoGeStill descriecopii cri,,controlmoral deficirar" incluzand comportamente impulsive/ dominatede neatentie, hiperactive si emotionale . 1917'anii'50 - De5ciesvariatesindroameale creierului copilului variousbrain ini!red chlldsvndromes nroxEane.u olunb, Dr.matodbe . 1937- Bradley pentr! controlul descopeb utilizarea stimulantelor
NIrh d tuddd
MA) cA)
Poi6i6d cdd.d
id
Rddd
DbdG
(ApeRD)
J6a & Bdd Plt*ts(b4 (v &dF), J r K $mhft rl{ htu nr linbmd EE4ds
dtore
Gdhhp6),
PEsr(c6)
E|!||y.shh'kMi.Jae+odo'jft6.cib!.Mfih
;$r#:,T:'rj::'i::r'tl"s' k ^liK[r"
199o-zc'o0- Ptnere desdpenn |e3are de enete erc dureaza ADHD .l99opanatnprerent-Ae.iatiirep,idttder.nstormainasociatiinarionat{CHADD, . . . 1991-Mi^|nerul Fdu6tieiats,u.a. RunoaneADHDrarutburaretisibit, 5ednii srauituraniror'90 An.i6niiac.epta h DctaEtiap.6@netor(uhandi.apAtilD.ao inraparrbt cai. rebuie prdejab importva dts.rhharl r99e200o: Ieo dile despE a 0 H0 3ublh raza slaba tu ndre ere.utonq auroftchre4 dray dklributr. : norlormedhamenre{pompa orhorica,
4t
4 <
n-o-It
. c1-c-uiJx Lrol,r-S
d a
p 2
qr..J ,"
Ho+e.i,rt
'uor^
q **-\,{u*t-
'-fao.'.K
' . . .
h/*
gratitudine . Nerespectareaconsecintelor . Miscaresiverbalizareexcesiva
. - Alergat agitatle, catarar, atingere lmpu lsiv emotionali slaba auroreglare emotionala
urwaal.
/,e y
,4r+
'vnt
Maimulte despre ADHD
ll, Neatentia
. Exista celputin6tipurideatentie : - Excitare,alerta, selectiva,divizata,neliniste Si
Prevalenta
. . . ' ' . 2'5%dintrecopii(in oSM]llorrlt-R) 7 3% dhrrecopriidin suA (in Ds[,4tv)(-34 nilbnr 5.5%dintrccopiiintoatalumea. 4.s%dinradulrilnsua{_l2mirioaneinsuA).. 3-4%dinteadlltiintoata lumea rli Variera hfundiedevarsta, clasa soci6lasi.partenenh ruyurban
Rezistenta scazuta la sarcina Afectarea rezistenteide a raspunde la distractori Dificultati in reangajarea in sarcina Afectarea memorieide lucru
ilT:i.1";'i,:..j"*,"/{Rkdenora!ftlG|fufunvuiEeJ"'e'(?
.,
Diferentele de sex
varia2a infunctiedesexl ' Prevalenta
3:lbaidrsr fd. {s:linesnrionur.linic) 1:1badati si tmrla aduki
Mci ruu aici: - lMolblneolcl: Distractie Ptictiseata l. lmediat -------------intarziereaconsecintelor l' Frevent -Feedback rar / ' , lnatt P.oeminentajoasa | | ' Devreme -Tarziu Nesupravegheat l. supravegheat-
. Femeile cuADHD suntpredispuse la afectarea cursuluivietii la felde multca barbatii, inclLrslv tulburaride conduita, tulburaride dispozitie sa anxietate, adictiisi alte tulburari . Femeilesunt maipredkpuse latulburaride apetitdecat barbatiicu AOHD.3 . Fetele pot fi maiafectate de ADHD decatbaietiiscolarizati, (si soci ai i agresati ),mai al esi ncazul neatenti ei s
. | . u"*r.-""
| l' / I
ri*of
{" "f-t''
,, /*;,
B;rrt -> at e ,l
ocnifLl
K:;::
u l*d
Jc/,'"eett6'V+*tt/o',
dt#xo*
i
,-
tt/"q+tWO
r"fl*Jo'
lo{o
cathnUl*n
Q @&?g$
simptomele hiperactiv-impulsive
si nu sta pe scaun .Se joacacu mainilesi picioarele aParasesteloc!l in clasa r)Aleargasise cataraexcesiv aAre dificultatiin a sejuca in lini5te aPare ponit saucu motor avorbeste excesiv inaintesafie terminateintrebarile aDa raspunsuri randul aEste dilicilsa isiastepte ali intrerupepe altii sauintervinenepotrivit Simptomele trebuiesaaparade! saumaifrecvent
cu taxonomiaDSM-lV Probleme
. lnstabilitatea developmentala rezllta din cross_ contaminare in integrati sLrnt - Presolarii aparedevreme - Hiperactivitatea tipul Hiperactiv_lmPUlsiv apartin scolara de varsta 2-3ani- Copiii aparedupa - Neatentia detip Hl stransforma 90%dintrecazlrrile tipuluicombinat. i nti pul combanat aniior-ta sfarsitul cutrecerea scade - Hiperactivitatea devin in tineretemultetipuri combinate adolescenteisau tipuriNeatentie
5. AdeEa nu hl p.l E5pda prcmi5iunile sau arcaiam.ntel pe car' le ai tuta de 6 / nabnradPe'ltf) tua5e,au orcbl.me,n alarelJ'run e ^ord'nea Adaea ai? lendliu q .onducr dult na' np'd d*at cei'rn' Nt4' *'es va){tr) de t ruitr' ila *4444 *, iD;;hia;'nerinrrPs'te "das.ad h hde ? race lukun amuzanta t|mDulLib.rsau -d'"L acrlvltdilor in rimpu 3i a atentiei s. Ad;sea au d lf,.u rtati in mentinerea canractuiu i simDle 5i ludl@iDsM - oPtlonaD e. Ad;s au dificuhatlin*iors:ni:a e inll.iadivitarlle {DsM-ottionall selectarearebuie s. aib. 4 dint.e primele 7 sau 6 dlntr ioaE va6ta d debut a simptomelor (< 16)
II
DsM subtip
TSTTI
. arfisot prezentatede facuta crichton(1798)indescrierea al energiei saual tulburariide atentieasociata un nivelscazut . lstoriastiintifica de diagnostica incepein 1980cudistinciia in osM-lll. ADDcu saufarahiperaclivitate . Studiile gaseasca incepsa compar aceste douagrupurisisa diferente dar in marepartepe acelea cateva cognitive, AODfara H presupune I comportamentale si sociale.
Pf@esarelnceala 5l incorecta ainfomatiilor viseea cu ochiideschlsi, pnve5te fix, lsor.onlua Hlpoactivi,nhcai leDte, ltargie Renageres(iala, u miditate, anxii.te Rata mai$azuta a aeresillbtii, cooorbiditate oDD sico neclar ment l
. .
In 19a6, reftenul de .itm cognniv |ent at6t paiter. de neatentie {Neperand carl$n).
invent
penvu acest
F.aGaedqy]lhA00laEH,daih:4.!E . 2011-prinulstudiu asup6scT la adulti is publi.at avand e esanlio. epldemiolqic unul rerreuentativ format din aduiti din sua (Barklet 2011). scr aparc carulburarc sepa6t3 carecoincide, in 54%dinlE erui. cu AoHD m.i ales cu Tloul Nearentie.
4 e4hb,r
r..
06)
rg@dd^h
d*L Px' P/ *,
op(<L
!c$.qdhrmp.i,o
FDnad4
ililfirr
R At&hdr
rilNri rdri'$ddlli
4 surseposibileale ratacirii mentale
Slabacapacitate inhibitia executorie (ideationaatIsau slaba prioritizare a sarcinilor Poate avea un componameht evitant: poateaparea insiruatilin@re individul toloseste imagena vi2uata, autodtscursivirarea, si ahef unctii exeurve pentru a scapa dcontertele neptacute saudesarcini{intelmpuse) sau!en'u Draere imediat3. Or SCTpoate fi o modalitate de a scapa mentalde anxietatea indusa de situatiisau sarcini: poate ti incur.jat safacaasa. se po.r justifica legarurae cu a irarea. SCI poate fi contamolativ: Pe6oana preocupatadesanoun esre reurcnte lqate de tmerile saupobtemeteei. Este o xcesiva imptemenrare a sislenului EFcain ocD sau altetutbuEriconramptatile{anxietarea, depresla)sau chiarprihoze, Probabiteneo attacaura car facecaSCrsa
. . . . . Pcnala25%ld'nireG
Pare a ti o Jorm.de nealeiiidirerita de aceea inr.tnira taADHD, darDoarn comorbida cUADHD{mat ales curiDut nearend . Esteposibilsafi o disluncriede excitatie? . oar esteun@zparologic derardc,re menraa? . Rrtod?e mental.sauvkatutcuochiideschisipoateficonsructivinailnite circumstante atufl ci canddai muttesarcini derutinasuntau@martses un uzeticient alepacitatllEF(maiares hemoriade tucru) in erc5e@ncenraza pea|tscopurl, problene se! preocupa.iin tihp.e ceesre angajat lntrc actiu.ediferita. Gnd esteimptlcarer.eslv, poatediminuacagacirarit F neces.re inftoactiunedircion.tunitateraL jn ercina progresut incetinind sauchiarpre@nind scoputde a filins sau de sarcinasE ne finatizata ta
rralningurilesirnreficint epenru copiii rimizi, .errasr s anxro3i Rasplns bun (maibun?) la combinarjatiatamenr aoticaraesa sila studiu MTA: cazu le anxioasau Eadionarbine ta traramenr Pfiliner (2m7) acb o buna readie ta reraDiacomDotumenrata elor soecticeADHDr
Yo."'
rw
afua alult, - , cy'dr rw Nr( ," -$nu cajtlln 't-au ,r+t?r7n/-o',l<"02rdtt4/ fd ,,;it aztt d'I e/s^. t'h 6cN't
,y u"4r '74't/
Jocu"
'na!
cont'kf'
a'LL
Conclusions
. ADHD a inhibitiei, de atentisi de esteo tulburare cronica slaba autoreglare {EF) pentrua creste . DSM5 trebuiesafacaun numarde modificari riSoaresi acurateteadiaSnosticuluito . scl (ADD) parea fi o tulburare 5i nu un diferitade ADHD darle diferain modulin tulburaripot fi comorbide, ' Ambele careafedeaza activitatile maiorealevietii poatefidiferitade altetulburariprin feptulcaeste ' ADHD generata cronaq ampactconstant in copiladqare aspect asuora domeniilor EF. oervaziv
scT
. Mult mairesponslv la terapia cognitiva(??)
- NuaidahdU | @ q l | o f d A D | 1 D , i h
. Adultir pe deficltele EFla fel CBT concentrandu-se raspundla de binecaadultiicuAoHD? Esteinceft - slaunerciesafiesubftatamentc.adukiicuAoHD? da scr ADHD este utilaFentru mdicatia . avetiinvedereatomoxetina trata l??l Dece?Arputea : cazurlle deSCT au si ele anxietatea in cazurile de AOHD . Avetiin vederemodafinil {anti-narcoleptic) {??}Dece? Este scTo tulburarede excitatie? . Daca avetiin vedere estecontemDlatlv saule8atde OCD, SCT folosita la tratamentulocD clomipramlnea or fluvbxamina