Matei Elena-Iuliana,an III,grupa 8

Cuplurile lesbiene i cuplurile gay

Homosexualitatea este abordata nu pentru ca ar fi considerata o tulburare, ci pentru ca homosexualii cauta mai frecvent ajutor psihologic, pentru probleme legate direct sau indirect de orientarea lor sexuala. Acest termen indica ganduri si sentimente erotice fata de o persoana de acelasi sex si orice comportament sexual asociat. Folosind o scala de evaluare in 6 trepte a gradelor de homosexualitate, Kinsey si colab., 1948, au estimat ca 10% din barbati "au fost mai mult sau mai putin exclusiv homosexuali" , timp de cel putin 3 ani si ca 4% din barbati au fost exclusiv homosexuali de-a lungul intregii vieti. Kinsey si colab.,1953 au raportat un procent de 4 % femei necasatorite cu un comportament continuu homosexual intre varsta de 20 si 35 ani, in timp ce Kenyon, 1980, a ajuns la concluzia ca aproximativ 1 din 45 de femei adulte a fost predominant homosexuala. La barbati, comportamentul homosexual include contact oral-genital, masturbare mutuala si mai rar relatii sexuale anale. De obicei partenerii schimba rolurile, dar la unele cupluri unul din parteneri este totdeauna pasiv, iar celalalt este totdeauna activ. Relatiile intre barbatii homosexuali nu dureaza de obicei atat de mult ca acelea dintre cuplurile heterosexuale, sau dintre cuplurile lesbiene. Unii barbati exclusiv homosexuali traiesc sentimente puternice de identitate cu alti homosexuali si adopta un comportament social corespunzator, de exemplu cautand compania unor homosexuali cunoscuti in cluburi sau baruri. O minoritate inclinata spre promiscuitate cauta o serie de parteneri sexuali in asemenea locuri. Un numar mic de homosexuali adopta un stil de viata efeminat, preferand munci sau activitati libere care traditional sunt atribuite femeilor. Unii adopta maniere feminine exagerate si un numar mic prefera sa se imbrace in hainele sexului opus. Totusi, cei mai multi barbati homosexuali nu se comporta in acest fel si multi sunt evident masculini in comportamentul lor social. Multi barbati homosexuali traiesc la fel de fericiti ca si cei heterosexuali, realizand relatii stabile si gratificante cu un partener. Pentru altii, homosexualitatea duce la dificultati care variaza odata cu inaintarea in varsta. In adolescenta poate aparea o mare suferinta, atunci cand orientarea sexuala este recunoscuta pentru prima data si cand trebuie luata decizia de a alege sau de a reprima sentimentele homosexuale. Odata cu imbatranirea persoanei, gasirea unor parteneri poate sa devina din ce in ce mai dificila. La apropierea de varsta mijlocie poate sa apara insingurarea, izolarea si depresia, mai ales daca barbatul nu a realizat o relatie stabila, bazata pe prietenie in

aceeasi masura ca si pe atractie sexuala. Unii dintre homosexualii de varsta mijlocie, avand o dificultate mai mare de a gasi parteneri sexuali de aceiasi varsta isi indreapta atentia spre prostituatii homosexuali adolescenti. In mod exceptional alti barbati pot sa intretina relatii sexuale cu copii prepuberi; pedofilii reprezinta un grup separat care va fi tratat mai departe. Comportamentul homosexual la femei include masturbarea mutuala, contacte oralgenitale (cunnilingus), mangaieri si stimularea sanilor. O mica parte dintre femei practica contactul corporal complet cu frictiune sau presiune genitala (tribadism) sau cu insertia in vagin a unui penis artificial sau vibrator. Rolurile active si pasive sunt de obicei schimbate, dar una din partenere poate sa prefere sa-si atribuie rolul activ in mod preferential. Ocazional la femeile care practica homosexualitatea, pot fi intalnite si alte practici sexuale cum ar fi sadismul sexual. Comportamentul social este de obicei normal, dar unele homosexuale pot exercita munci sau activitati de obicei intalnite la barbati. Putine femei homosexuale se imbraca si se comporta de o maniera masculina si mult mai putine comparativ cu homosexualii barbati frecventeaza barurile si localurile publice specifice. Ca si la barbati, exista un continuum intre heterosexualitatea exclusiva si homosexualitatea exclusiva. Majoritatea femeilor homosexuale au uneori relatii heterosexuale, desi obtin o mica satisfactie din ele, iar unele chiar contracteza mariaje. Ele traiesc mai putin in promiscuitate, realizeaa mai frecvent relatii stabile si in consecinta sufera mai putin de insingurare si depresie la varsta mijlocie. Exista toate tipurile de personalitate printre femeile homosexuale. Factori determinanti ai comportamentului homosexual S-a crezut mult timp ca, comportamentul homosexual este determinat ereditar. Acest punct de vedere a fost in mod aparent confirmat cand Kallmann, 1952 a raportat un procent de 100% concordanta a homosexualitatii la 40 de barbati gemeni monozigoti, fata de 12% concordanta la 26 de dizigoti. Desi acest raport al concordantei complete la perechile monozigote nu a fost confirmat, alti cercetatori au gasit ca perechile monozigote sunt mult mai frecvent implicate in homosexualitate decit cele dizigote. Raportari similare celor de mai sus despre femei gemene cu un proband homosexual au fost prea putine pentru a permite vreo concluzie despre transmiterea ereditara a homosexualitatii la femei. Nu exista probe convingatoare ale anormalii ale cromozomilor sexuali sau sistemului neuroendocrin nici la barbatii si nici la femeile homosexuale. Este interesant faptul ca, desi multe animale se angajeaza in activitati sexuale cu membri de acelasi sex, nu exista dovezi ale unui comportament exclusiv homosexual la alte specii decat cea umana. Au fost de asemenea studiati factorii determinanti, psihologici si sociali. Antropologia sociala a aratat ca adoptarea comportamentului homosexual variaza mult de la o societate la alta. Ford si Beach (1952) au raportat ca dintre 76 de societati descrise in literatura, homosexualitatea a fost adoptata social, cel putin pentru anumite persoane, la 49 dintre ele (64%). Astfel de observatii pot sa sugereze ca influentele sociale pot juca

un anumit rol in determinarea masurii in care se exprima impulsurile homosexuale. S-au facut multe speculatii in legatura cu educatia barbatilor si femeilor homosexuale. Bieber, 1962 a ajuns la concluzia (pe baza amintirilor pacientilor legate de evenimente din copilarie) ca barbatii homosexuali au avut in genere legaturi slabe cu tatii lor sau au fost lipsiti de prezenta tatilor pe perioade lungi. Alti psihanalisti raporteaza ca mamele homosexualilor au avut o atitudine hiperprotectoare sau o intimitate necorespunzatoare fata de acestia. Aceste relatari retrospective ale pacientilor despre relatiile dintre ei si parinti nu pot fi elocvente. Daca exista vreo asociere cu educatia, aceasta mai probabil ar reflecta o inhibitie a dezvoltarii comportamentului heterosexual, decat o determinare specifica a homosexualitatii. In orice caz, comunicarile se bazau pe pacientii care au cerut tratament. Cand alti autori au comparat barbatii homo si heterosexuali, toti avand scoruri normale de nevroticism, nu au gasit nici o dovada a unui comportament parental anormal. Intr-un studiu pe femei homosexuale, Wolff, 1971 a ajuns la concluzia ca mamele lor au fost indiferente sau exagerat de distante, sau in orice caz legaturi slabe cu fiicele lor. Alti psihanalisti sugereaza ca homosexualitatea feminina rezulta din nerezolvarea unei legaturi mult prea stranse cu parintii in prima copilarie, facand ca o legaturile intime cu barbatii sa devina infricosatoare, singurul obiect de dragoste posibil ramanand femeile. Nu exista argumente convingatoare in aceasta privnta. Pentru a uni in mod convingator toate aceste ipoteze ar trebui, poate, considerat ca tinerii se dezvolta cu ambele posibilitati ale comportamentului: homo si heterosexual si ca exista diferiti factori ce vor determina comportamentul care se va dezvolta si care va fi mai puternic. Dezvoltarea heterosexuala poate fi impiedicata de atitudinile represive ale familiei legate de sex, sau de o lipsa generala de incredere in sine. Pe de alta parte, dezvoltarea homosexuala poate sa fie incurajata de o relatie neobisnuit de stransa cu un prieten de acelasi sex, in special cand celelalte relatii sociale nu s-au dezvoltat bine Nici una dintre aceste idei nu se bazeaza pe studii convingatoare, dar cadrul general prezinta o anumita importanta in evaluarea unei persoane homosexuale care doreste ajutor.