Vous êtes sur la page 1sur 49

1

SEMIOLOGIA APARATULUI
CARDIOVASCULAR







2

ASCULTATIA CORDULUI
1. IMPORTANTA METODEI TEHNICA
- ascultatia bolnavului se face in diferite pozitii:
decubit dorsal
decubit lateral stang
pozitie sezanda cu trunchiul usor aplecat anterior
ortostatism
cordul stang se asculta in apnee postexpiratorie, cordul drept in apnee postinspiratorie
dupa un efort fizic izometric/ izotonic, in decubit lateral stang
ascultarea valvelor aortice si pulmonare se face si in ortostatism sau in pozitie sezanda, cu
trunchiul usor aplecat in fata
insuficienta aortica se asculta in pozitie sezanda, cu mainile ridicate deasupra capului, pentru
a accentua regurgitarea diastolica a sangelui, din vase spre cord

3


Focare de ascultatie : mitral, tricuspidian, aortic, pulmonar
la formarea zgomotelor participa trei elemente : valvular, muscular, acceleratia sau
decelerarea brusca a fluxului in diverse cavitati ale cordului
zgomotele cordului au o serie de caracteristici: intensitatea, tonalitatea, si timbrul:
intensitatea depinde de amplitudinea vibratiilor
tonalitatea depinde de frecventa ( joasa, inalta )
timbrul traduce prezenta armonicelor complementare
Modificarea zgomotelor cordului:
intensitatea crescuta sau scazuta
tonalitatea inalta sau joasa

4

timbru clangor
dedublarea zgomotului 1 si a zgomotului 2
prezenta de zgomote asociate: clicuri, clacmente, sufluri, frecatura pericardica
Zgomotul 1 (Z1)
- zgomot intens, de tonalitate joasa, prelungit (0,10-0,14 sec.); intensitatea maxima in focarele
mitralei si tricuspidei
Zgomotul 2 (Z2)
- format aproape exclusiv dintr-un grup vibratoriu amplu, generat de inchiderea sigmoidelor
aortice si pulmonare, cu durata de 0,05 0,09 sec.
-intre Z1-Z2 este mica pauza (mica tacere) corespunzand sistolei mecanice, iar intre Z2-Z1 este
marea tacere (diastola)

Zgomotul 3 (Z3)
- corespunde umplerii ventriculare rapide ; tonalitate redusa, se percepe la 0,12-0,16 sec.dupa Z2.; da
senzatie palpatorie

Zgomotul 4 (Z4)
- fiziologic in copilarie
- zgomot de origine atriala; situat la 0,12 sec. inaintea Z1


5


2. MODIFICAREA ZGOMOTELOR CORDULUI
Modificarea intensitatii zgomotelor cardiace
a) accentuarea zgomotelor cardiace
Ambele zgomote:
- la copii, tineri (torace subtire, plat)
- stari emotive
- induratia tesutului pulmonar pericardic
Zgomotul 1:
- la tineri - tahicardie paroxistica supraventriculara
- stenoza mitrala - situatii cu PR scurt ( mai mic de 0,12 sec.)
- sindromul hiperkinetic - aritmia extrasistolica
- ritm nodal mediu - hipertrofia ventriculara stanga
- blocul atrio-ventricular de gradul III (intarire intermitenta a zgomotului I ): zgomotul de tun
Zgomotul 2:
- componenta aortica (A2) - componenta pulmonara (P2)
b) diminuarea zgomotelor cardiace
Ambele zgomote
- emfizem pulmonar - miocardita/miocardiopatii
- adipozitate - insuficienta cardiaca

6

- pericardita lichidiana - insuficienta mitrala
Zgomotul 1
- cardita reumatismala
- insuficienta mitrala
- blocul atrioventricular de gr.I
Zgomotul 2
- stenoza orificiala aortica/pulmonara
- insuficienta aortica
Modificarea ritmului zgomotelor cardiace
a) ritm in trei sau patru timpi
Prezenta Z3:
- diastolic, la 0,16 sec. ( 0,10-0,20 sec.) dupa Z2, componenta aortica
- intensitatea mica, tonalitatea joasa, perceput endoapexian in decubit lateral stang, dupa effort; dispare de
regula in ortostatism
Prezenta Z4:
- fiziologic in copilarie
- presistolic, la 0,06-0,12 sec.dupa inceputul undei P pe ECG
- corespunde sistolei atriale
b) dedublarea zgomotelor cordului (fiziologica si patologica)
Dedublarea zgomotului 1:
- fiziologica
- patologica

7

- dedublarea paradoxala (inchiderea tricuspidei precede inchiderea mitralei)
Dedublarea zgomotului 2:
- fiziologica
- patologica
- paradoxala (inchiderea pulmonarei urmata de inchiderea aortei)




8

Zgomote cardiace supraadaugate
(clacmente, clicuri, galop, frecatura pericardica, sufluri)
A. Clacmente si clicuri :
- sunt zgomote seci, cu frecventa inalta ( mai mult de 600 Hz), durata de 0,02-0,04sec., - - comparabile cu
un pocnet; pot sa apara in sistola si diastola.
Clacmente sistolice :
apar la debutul ejectiei ventriculare, prin distensia brusca si punerea in vibratie a sigmoidelor
aortei si pulmonarei, sau a peretelui arterial aortic si pulmonar
clacmentul protosistolic pulmonar perceptibil in sp.II-III ic. stang parasternal, scade pana la
disparitie in inspir
clacmentul protosistolic aortic, audibil in sp.II i.c. parasternal drept si sp.III i.c. stang
parasternal; certifica sediul valvular al stenozei si absenta calcificarilor
clacmentul mezosistolic (IA severe)
clacmentul mezotelesistolic (prolapsul de valva mitrala)
Clacmente diastolice:
sunt zgomote de intensitate mare, cu frecventa inalta, dau senzatia ca se produc sub ureche
clacmentul protodiastolic (pericardita constrictiva)
clacmentul de deschidere a mitralei (CDM)- in stenoza mitrala, DSV, PCA, mixom/tromb de
AS, vegetatii endocardice, insufic. mitrala cu regurgitare importanta
clacmentul de deschidere a tricuspidei (CDT) stenoza T., insufic. T severa
B. Zgomotul de galop :
- constituie zgomote audibile exclusiv in diastola (nu exista galop sistolic)
galop protodiastolic ventricular
galop presistolic atrial
galop quadruplu

9

galop de sumatie
- ascultatie: la apex (VS) si xifoidian (VD)
- dau senzatie tactila
Galopul atrial (presistolic) :
fonocardiografic: vibratii de mica amplitudine, cu intensitate mica, frecventa joasa, plasate la
0,08-0,12 sec. inainte de Z1
prin lipsa distensibilitatii ventriculare in timpul contractiei atriale
dispare in fibrilatia atriala

Galopul ventricular (protodiastolic) :
semnificatie certa de insuficienta ventriculara stanga sau dreapta
corespunde lui Z3
diferentierea intre galopul stang si drept se face cu ascultatia in expir si inspir
persista si in ortostatism


10

Galopul de sumatie :
apare la 0,11-0,18 sec. dupa Z2, are durata crescuta (0,04-0,06 sec.)
galopul cvadruplu (prin compresiune carotidiana si bradicardizare)


C. Frecatura pericardica :
Caracteristici :
- zgomot discontinuu, cu trei componente :
componenta sistolica
componenta protodiastolica
componenta telediastolica
- are particularitati ascultatorii
- apare in :
pericardita, infarct miocardic anterior
uremie, stari de deshidratare a organismului, stari hiperosmolare

11

consecutiv pierderilor hidroelectrolitice masive, diareei, varsaturilor, poliurie necompensata
terapeutic
Suflurile cardiace
- sunt vibratii sonore ce se diferentiaza de restul zgomotelor prin durata 0,05 sec.
Conditii de producere
- prezenta unui gradient transvalvular, trans-septal sau transcascular
- curgere turbulenta
- rezonanta valvelor, cordajelor si peretilor
- atingerea numarului Reynolds (>=1000); R=dvr/n unde
- d = densitatea fluidului
- v = viteza curentului
- r = raza vasului
- n = coeficientul de vascozitate cinematica
debit crescut printr-o valva normala/anormala
prezenta fluxului anterograd printr-o valva stenozata sau neregulata, intr-un vas dilatat
poststenotic
flux retrograd printr-o valva incompetenta sau defect septal
structuri deplasate de la locul lor si puse in vibratie de fluxul de sange
Clasificare
- sufluri sistolice (intre Z1 si Z2) - sufluri sistolo-diastolice
- sufluri diastolice(intre Z2 si Z1) - sufluri continui



12

Semnificatie clinica
existenta unei leziuni organicela nivel valvular, vascular si septal
sufluri de leziuni valvulare (stenoza, insuficienta, dubla leziune)
sufluri septale (DSA, DSV, persistenta canalului arterial, fereastra aorto-pulmonara, fistule
arteriovenoase periferice)
tulburari circulatorii functionale care cresc fluxul prin valve normale (sufluri functionale)
remanieri ale cavitatilor ventriculare capabile sa genereze insuficiente orificiale (sufluri
organo-functionale)
sufluri fara semnificatie patologica (anodine sau inocente)
1. Sufluri organo-functionale
- mecanism functional de producere, in prezenta unei cardiopatii severe, ce modifica volumul cavitatilor si
debitele transorificiale, valvele fiind normale
insuficienta mitrala functionala (in HVS)
insuficienta tricuspidiana functionala (in dilatarea si hipertrofiaVD)
insuficienta aortica organo-functionala (dilatarea importanta a aortei ascendente, cu valve
normale)
insuficienta pulmonara organo-functionala (suflul Graham-Steel)- in stenoza mitrala cu
hipertensiune pulmonara
stenoza aortica organo-functionala asociata insuficientei aortice pure - volum sistolic
2. Suflurile functionale propriu-zise
- apar in conditii de hiperkinezie circulatorie, in absenta modificarilor patologice valvulare, subvalvulare,
vasculare sau ale muschiului cardiac
anemie, hipertiroidie
sdr. hiperkinetic betaadrenergic
boala beri-beri (carenta de vit.B1)

13

fistule arteriovenoase, boala Paget (osteita deformanta hipertrofica)
3. Suflurile anodine
- apar la persoane sanatoase, fara nici un substrat patologic
sufluri de ejectie la pulmonara (torace plat/pectus excavatus, carinatus)
sufluri endapexiene
sufluri merosistolice: variaza cu pozitia si fazele respiratiei, rezultat negativ la explorari
4. Suflurile organice
4.1 Suflurile sistolice
de regurgitatie(insuficienta mitrala, tricuspidiana, defecte septale)
de ejectie(stenoza aortica si pulmonara)
- in raport cu momentul ocupat:
pansistolice/holosistolice
merosistolice: proto-, mezo-, telesistolice, protomezosistolice, mezotelesistolice

14


grade de intensitate Levine (Freeman-Lee)
gradul 1(1/6): audibile doar intr-o camera cu zgomot de fond redus; sunt merosistolice
gradul 2 (2/6): sufluri de intensitate mica
gradul 3 (3/6): intensitate medie, nu se mai aud la dezlipirea partiala a stetoscopului de pe
torace

15

gradul 4 (4/6): intensitate crescuta, se aud si la dezlipirea partiala a stetoscopului de torace
gradul 5 (5/6): intensitate mare, se aud cu stetoscopul la o mica distanta de torace
gradul 6 (6/6): se aud si la distanta de peretele toracic sau prin ascultatie directa
suflul de regurgitatie din insuficienta mitrala
mecanism de producere
caracteristici ascultatorii si fonocardiografice
particularitati ale suflului in: IM acuta din infarct, IM din endocardita acuta, insuficientele
majore (Z3, rulment de debit in diastola), asocierea unui PVM
suflul de regurgitatie din insuficienta tricuspidiana
caractere ascultatorii
manevra Rivero-Carvallo (D.D cu suflul din insuficienta mitrala)
>sufluri de stenoza aortica si pulmonara
- caracteristici ascultatorii si fonocardiografice
- conditii de crestere/scadere a intensitatii suflului
suflul din defectul septal ventricular
- caractere ascultatorii
4.2. Sufluri diastolice
sufluri de regurgitatie(insuficienta aortica si pulmonara)
sufluri de umplere(stenoza mitrala, stenoza tricuspidiana)
sufluri telediastolice de ejectie atriala (stenoza mitrala si cea tricuspidiana)
4.2.A. suflurile de regurgitatie din insuficienta aortica si pulmonara
- caracteristici generale (ascultatorii si fonocardiografice)
- grade de intensitate:

16

gradul I: suflu ascultat in conditii de liniste perfecta
gradul II: suflu ascultat prin plasarea stetoscopului pe torace
gradul III: intensitate moderata
gradul IV: intensitate medie
4.2.B. suflurile diastolice de umplere
caracteristici generale
particularitatile suflului din stenoza mitrala
particularitatile suflului din stenoza tricuspidiana
4.2.C. sufluri de ejectie atriala (in stenoza mitrala si tricuspidiana)
- conditii de aparitie si caractere ascultatorii
4.3. Sufluri continui
- mecanism: comunicarea intre doua cavitati cu presiuni diferite in sistola si diastola
- circumstante de aparitie:
persistenta canalului arterial (suflul Gibson de masinarie)
fereastra aorto-pulmonara
fistule arterio-venoase, anevrism de sinus Valsalva rupt in atriul drept
originea coronarei stangi din artera pulmonara
Analiza suflurilor
focarul de ascultatie
cronologia (sistolic, sistolo-diastolic, diastolic, continuu)
intensitatea suflului
tonalitatea (depinde de frecventa vibratiilor) si timbrul (prezenta armonicelor
complementare)

17

aria de propagare a suflului
modificari suferite de sufluri prin diverse manevre si droguri
cauzele suflului
focarul de ascultatie (zona de ascultatie cu maximum de intensitate)
apex: in insuficienta si stenoza mitrala
zona apico-sternala (endapexiana)
suflurile din IT, IM, CMHO
clacmentul de deschidere a mitralei
spatiul I I I -I V i.c. stang parasternal
sufluri sistolice (DSV, DSA, CMHO)
sufluri de ejectie (stenoza aortica si pulmonara)
sufluri de regurgitatie (insuficienta Ao si P)
focarele de baza (sp. I I i.c drept si stang)
sufluri diastolice (insuficienta Ao si P)
sufluri sistolice (stenoza Ao si P, DSA)
* sufluri cu intensitate egala baza-varf: stenoza aortica, CMHO, IM prin calcificarea inelului mitral, la
varstnici cu calcificare/scleroza a inelului aortic
uneori suflurile se asculta cu maximum de intensitate in alte zone decat focarul unde se
produc:
- parasternal stang suflul din IM prin disfunctie de muschi papilar posterior
- parasternal suflul sistolic de ejectie din stenoza Ao, la varstnici


18

Manevre clinice si farmacologice
intoarcerea brusca a bolnavului in decubit lateral stang ( pentru ascultatia uruiturii diastolice
din stenoza mitrala)
pozitia sezanda (pentru suflul din insuficienta aortica si frecatura pericardica)
pozitia aplecat in fata (pentru suflul din frecatura pericardica)
trecerea brusca din clino in ortostatism ( suflul sistolic din CMHO si PVM)
trecerea brusca din ortostatism in decubit dorsal ( intensitatea suflului din stenoza aortica si
pulmonara, suflul sistolic din PVM si CMHO)
respiratia: inspirul profund aportul de sange la cordul drept, expirul aportul spre cordul
stang
manevra Valsalva: intensitatea suflurilor cavitatilor drepte si stangi, dar le pe cele din
CMHO si prolaps
manevra handgrip (strangerea pumnilor): intensitatea suflurilor de regurgitatie, intensitatea
suflurilor de ejectie aortica si din PVM, CMHO
squatting: modificare in acelasi sens cu manevra precedenta
nitritul de amil, nitroglicerina slg., izoproterenolul intensifica toate suflurile de obstructie
sistolice si diastolice (stenoza aortica si pulmonara, stenoza mitrala si tricuspidiana); toate
suflurile de regurgitatie scad in intensitate
efedrina, metaramina intensitatea suflului din insuficienta aortica si din persistenta canalului
arterial si suflurile de obstructie din CMHO si PVM

19


EXPLORAREA PARACLINICA A APARATULUI CARDIOVASCULAR
1. Examenul radiologic cardiovascular
Radioscopia
Radiografia de fata (calcularea indicelui cardiotoracic: VN<0,5)
Examenul radiologic in pozitii oblice (OAD si OAS) si pozitia laterala stanga (LS)
Variantele radiologice normale ale cordului (cordul in picaturasi cel orizontalizat)
Principalele modificari radiologice in bolile cardiovasculare
Stenoza mitrala
Insuficienta mitrala
Stenoza aortica

20

Coarctatia de aorta
Insuficienta aortica
Stenoza tricuspidiana
Insuficienta tricuspidiana
Stenoza pulmonara
Insuficienta pulmonara
Defectul septal atrial
Hipertensiunea arteriala pulmonara
Hipertensiunea arteriala sistemica
Insuficienta cardiaca congestiva
Pericardita exsudativa sau transsudativa (hemopericard sau hidropericard)
2. Angiocardiografia: cateterism cardiac substanta de contrastopacifierea cavitatilor
3. Coronarografia: cateterizare selectiva a coronarelor (tehnica Seldinger)substanta de
contrastopacifierea lumenului coronarelor
4. Explorarea radioizotopica
Angiografia radionucleara: aprecierea functiei VS (ventriculograma dinamica)
Scintigrafia miocardica de perfuzie: distributia radiotrasorului reflecta perfuzia coronariana in
diferite teritorii
Scintigrafia prin spot fierbinte: pentru diagnosticul infarctului miocardic acut, in primele 7
zile
Scintigrafia pulmonara de perfuzie: utila in diagnosticul embolismului pulmonar, in asociere
cu scintigrafia de ventilatie
5. Tomografia computerizata: de electie in diagnosticul neinvaziv al disectiei de aorta
6. Rezonanta magnetica nucleara: coronarografia fara mediu de contrast, identificarea anomaliilor
metabolice si histologice ale miocardului, evaluarea perfuziei miocardice

21

7. Ecocardiografia: modul M, 2D; aplicatii clinice multiple
8. Electrocardiografia
I ndicatii
ischemia miocardica, pericardite
tulburarile de ritm si de conducere
hipertrofiile atriale si ventriculare
repercusiunile cardiace ale bolilor sistemice
anomaliile metabolismului electrolitic
efectul toxic al unor medicamente (digitala si chinidina)
evaluarea functiilor pacemakerilor electronici
Electrocardiograma de suprafata
se inregistreaza derivatiile bipolare (standard): DI, DII, DIII
derivatiile unipolare ale membrelor: aVL, aVF, aVR
derivatiile unipolare precordiale: V1-V6
derivatiile extreme drepte: V3r, V4r, V5r, V6r
derivatiile esofagiene: Voe28, Voe40
REUMATISMUL ARTICULAR ACUT
Date generale
reprezinta complicatia tardiva, nesupurativa, a infectiei cu Streptococ |-hemolitic de grup A,
manifestata dupa o perioada de latenta de 1-3 saptamani
infectiile streptococice incriminate: angine (cel mai frecvent), sinuzite, abces dentar, otita,
scarlatina
incidenta maxima: 3-15 ani

22

se caracterizeaza prin leziuni inflamatorii ce intereseaza articulatiile, cordul (sechele
permanente), vasele, tesutul celular subcutanat, SNC, seroasele si aparatul respirator
Diagnosticul in RAA -Criteriile J ones (1944) si Stollerman
Criterii majore
1. Poliartrita
2. Cardita
3. Coreea
4. Nodulii subcutanati Meynet
5. Eritemul marginat (eritem inelar Leiner)
Criterii minore
1. Febra
2. Poliartralgii
3. Alungirea intervalului PR/PQ
4. Sindromul biologic de inflamatie nespecifica
5. Antecedente reumatismale
6. Semne de artrita reumatismala (la examinare)
Criteriul indispensabil (anamnestic)
evidentierea unei infectii streptococice anterioare
- titrul ASLO >250 U Todd la adult si >330 U Todd la copil
- streptokinaza si streptodornaza | in ser
Diagnostic
= 2 majore + criteriul indispensabil
= 1 major + 2 minore + criteriul indispensabil

23

Criteriile majore (descriere)
Cardita reumatismala
Interesarea endocardului
modificari ale zgomotelor cardiace
aparitia suflurilor
+ de insuficienta mitrala
+ mezodiastolic Carrey-Coombs
+ de insuficienta aortica
Miocardita reumatismala (edem+noduli inflamatori tipici granuloame Aschoff)
cardiomegalie (Rx si ecografic), zgomot de galop
modificari ECG
Interesarea pericardului
clinic: durere de tip pericardic, frecatura pericardica/semne de pericardita exsudativa
tamponada pericardica
ecografic: ingrosarea foitelor pericardice / acumulare de lichid in pericard
radiologic: fara modificari / cord marit, triunghiular
modificari ECG
Poliartrita
interesarea articulatiilor mari, semne inflamatorii evidente
migratorie, fluxionara, autolimitata
Coreea minor
coree cu semne de meningoencefalita, prin interesarea nucleilor de la baza creierului

24

Nodulii subcutanati Meynet
prin interesarea tesutului celular s.c., dispusi periarticular, pe fata de extensie
Eritemul marginat Leiner
eruptie maculara, cu aspect circular/semicircular
Complicatii
insuficienta cardiaca grava (acuta), pericardita exsudativa
leziuni valvulare organice (complicatie la distanta)
ENDOCARDITA INFECTIOASA
Definitie: infectie microbiana localizata la nivelul endocardului valvular si/sau parietal, cu
evolutie clinica acuta/subacuta/cronica
Date generale - endocardita infectioasa acuta
dupa o bacteriemie/septicemie, cale de inoculare cunoscuta
localizari viscerale multiple (septicopioemie)
interesarea endocardica = epifenomen in cadrul starii septice
Date generale - endocardita infectioasa subacuta
reprezinta ansamblul fenomenelor umorale si anatomice rezultate din fixarea agentului
microbian pe o zona anterior lezata de la nivelul endocardului valvular (frecvent), parietal sau
defect congenital
cauze: chirurgia cardiaca, metodele invazive de explorare, hemodializa, interventii
stomatologice/ORL, utilizare de catetere sau material injectabil infectat
Clase de risc
risc crescut
proteze valvulare mecanice, heterogrefe
sunturi arterio-venoase chirurgicale

25

antecedente de endocardita
risc mediu
leziuni aortice, insuficienta mitrala, PVM cu insuficienta mitrala
DSV, PCA, CMHO, coarctatie de aorta
risc neglijabil
DSA, stenoza mitrala pura
prolaps fara insuficienta mitrala
by-pass coronarian cu grefa venoasa
Patogenie
fixarea germenilor pe locul de minima rezistenta al endocardului tromboza inmultirea
germenilor stimularea sistemului imun hipergamaglobulinemie, activitate |a
complementului, CIC
vegetatiile sufluri cu caractere modificate in timp
posibilitate de embolii viscerale si periferice
germenele cel mai frecvent incriminat: streptococul
Semnele clinice
cardiace
sufluri nou aparute, modificarea suflurilor anterioare
insuficienta cardiaca
semne generale de infectie
febra (ondulanta)/stare subfebrila
astenie, inapetenta, mialgii, + ponderala, cefalee, sudoratii nocturne
anemie, splenomegalie

26

complicatii embolice
accidente vasculare cerebrale (infarct cerebral)
infarcte renale, splenice, musculare, hepatice (f. rar), mezenterice
gangrene periferice, anevrisme micotice
semne legate de depunerea de CIC
nefrita hematurica Lhlein
hemoragii in aschiela nivelul patului ungheal
vasculita periferica (noduli Osler), pete J aneway
Investigatii paraclinice
hemocultura (min.3 hemoculturi in primele 12 ore)
teste serologice (in endocardita cu Coxiella, Chlamydia)
teste imunologice
complementului, CIC, CRP prezenta
factorul reumatoid prezent
reactia Bordet-Wasserman fals pozitiva
examenul hematologic
anemie (normocroma, normocitara)
leucocitoza/leucocite in numar normal
examenul de urina: hematurie, proteinurie
ecografia (modul 2D): depistarea vegetatiilor
Diagnostic
febra de origine neprecizata >7zile la un valvular


27

pentada lui Donzelot:
-leziune valvulara
-splenomegalie
-febra
-anemie
-hematurie
germeni implicati (izolati/neidentificati): Streptococ viridans, Stafilococ, Haemofillus,
germeni gram-, fungi, Coxiella, Chlamidia
CARDIOPATIA ISCHEMICA
Definitie: boala miocardica produsa de insuficienta / intreruperea aportului de sange consecutiva
interesarii vaselor coronariene (ateroscleroza, aterotromboza)
Patogenie
arterioscleroza leziuni fibroase si mixomatoase ale intimei, fara infiltratie lipidica sau necroza
stenoza arterelor mari, arteriopatia obliteranta a diabeticilor
ateroscleroza depunere de lipide in peretele arterial
factori de risc: HTA, fumatul, dislipidemia afectare endoteliala, permeabilitatii
vasculare, acumulare de lipide subintimal placa de aterom stenoza lumenului
leziunea endoteliala agregare plachetara, eliberarea factorilor de crestere proliferarea
celulelor musculare netede in intima
progresia lenta a leziunilor de stenoza ateromatoasa angina pectorala stabila /
ischemie silentioasa
progresia rapida, cu fractura placii si tromboza (aterotromboza) angina instabila,
infarct miocardic sau moarte subita
- ischemia miocardica rezulta din:
leziuni fixe aterosclerotice

28

spasm coronarian reversibil
agregare plachetara tranzitorie
Factorii de risc ai bolii coronariene
Stil de via
Alimentaie bogat n grsimi saturate, colesterol i calciu
Fumat
Consum de alcool
Sedentarism
Caracteristici biochimice sau fiziologice (modificabile)
Creterea colesterolului total plasmatic (LDL colesterol)
Nivel plasmatic sczut al HDL colesterol
Hipertensiunea arterial
Diabetul zaharat sau scderea toleranei la glucoz
Obezitatea
Caracteristici individuale (nemodificabile)
Vrsta
Sexul
Istoric familial de cardiopatie ischemic sau de boli cardiovasculare aterosclerotice la
vrste relativ tinere (brbai sub 55 de ani, femei sub 65 de ani)
Istoric personal de cardiopatie ischemic sau de alte boli cardiovasculare aterosclerotice
Factori de risc "noi"
Hiperhomocisteinemia
Dimetilarginina

29

Deficitul n protein S
Deficitul n protein C
Fibrinogenul
Proteina C reactiv
Amiloidul seric
Interleukina 6 (IL 6)
TGF beta
Neopterina
Procalcitonina
Deficit in factor V Lyeden
Clasificarea cardiopatiei ischemice
forme nedureroase
cardiopatia ischemica asimptomatica, cu teste de inducere a ischemiei pozitive
moartea subita coronariana
tulburari de ritm si de conducere
insuficienta cardiaca
forme dureroase
angina pectorala de efort stabila
angina pectorala instabila
angina Prinzmetal
sindromul X coronarian (AP cu coronare normale)
infarctul de miocard (Q si non-Q)


30

Mecanismul de producere a durerii anginoase: metaboliti rezultati prin ischemia miocardica
stimularea terminatiilor S ganglioni simpatici ganglioni spinali corespunzatori
metamerelor C7-D4 proiectie pe dermatomerele periferice
Caracterele durerii anginoase (Heberden, 1768)
- calitate - durata
- localizare - factori precipitanti
- iradiere - ameliorare
Examenul fizic in angina pectorala stabila
Examenul in criza - normal sau cu modificari:
tahicardie, suflu sistolic de IM prin ischemie de pilier
galop atrial/ventricular
suflu diastolic (obstructia descendentei anterioare)
puls alternant cu variatii tensionale
Examenul general
excluderea factorilor ce determina sau exacerbeaza ischemia miocardica
identificarea elementelor caracteristice factorilor de risc
Examenul cardiovascular
identificarea cauzelor neaterosclerotice ale anginei pectorale
prezenta semnelor de ischemie miocardica
Investigatiile paraclinice
Electrocardiograma de repaus: normala in 25% dintre cazuri
Testele de efort si de provocare: subdenivelarea segmentului ST >1mm in derivatiile standard si 2mm in
precordialele stangi

31

Explorarea radioizotopica: defecte de fixare reversibile in zonele ischemiate, evaluarea neinvaziva a
functiei VS
Ecografia bidimensionala: aprecierea calitativa si cantitativa a performantei VS
Cateterismul cardiac:
coronarografia (precizarea sediului si intinderii stenozelor coronariene)
ventriculografia stanga (aprecierea contractilitatii VS)
I ndicatiile coronarografiei si ventriculografiei:
- angina refractara - angorul Prinzmetal
- angina cu test de efort intens pozitiv - aritmiile ventriculare grave
- angina instabila - anevrismul ventricular
- angorul postinfarct
- evaluarea cardiopatiei ischemice asociata valvulopatiilor
Complicatiile anginei stabile
- angorul instabil - infarctul miocardic
- aritmiile - moartea subita
* Angina pectorala instabila (angor crescendo, sindrom coronarian intermediar, insuficienta coronariana
acuta)
cresterea duratei sau severitatii crizelor anginoase
modificari ECG, enzime normale, coronarografie patologica in 95% dintre cazuri
forme: - angina cu debut recent (sub 30 zile) / angorul de novo
- angina de repaus (la efort minim)
- angina Prinzmetal
* Angina variabila (angor Prinzmetal)

32

angor de repaus, produs de spasm pe coronare normale/cu leziuni aterosclerotice
ECG: supradenivelarea tranzitorie a segmentului ST, asociere cu aritmii severe (tahicardie sau
fibrilatie ventriculara) moarte subita
caracteristici: apare in prima jumatate a noptii, are durata > 20min., intensitate mare a durerii,
lipsa de raspuns la NTG dar raspuns favorabil la blocantii calcici
provocarea crizei si a modificarilor ECG: testul la ergonovina
* Angorul cu coronare normale angiografic
test de efort pozitiv, cu modificari ECG tipice pentru ischemie
coronare angiografic normale
se incadreaza in sindromul X coronarian
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Definitie: necroza miocardica a unui anumit teritoriu datorata intreruperii aportului de sange; rezulta din
ocluzia aterosclerotica a arterelor coronare
Tablouri histopatologice
infarctul regional (evolueaza de la endocard spre epicard: infarcte subendocardice,
transmurale, mai rar subepicardice)
infarctul difuz (la diabetici, prin interesare aterosclerotica trivasculara)
Cauzele neaterosclerotice ale infarctului
- anomalii congenitale ale coronarelor - spasme, traumatisme
- arterite coronariene (neateromatoase) - embolia coronariana
- stenoza aortica - policitemia vera, hipercoagulabilitatea
- infarctul miocardic cu coronare normale
Fiziopatologie
- ischemie acuta

33

disfunctie sistolica a VS + volumul bataie, debitul cardiac, TA si
contractilitatea miocardica
disfunctie diastolica a VS + complianta si |presiunea diastolica (congestie
venoasa pulmonara)
Simptomatologie
simptome prodromale, factori precipitanti
durere toracica caracteristica (impune diagnostic diferential!)
simptome asociate: de IVS - sincopa, socul cardiogen, EPA; oboseala severa, transpiratii,
varsaturi
forme silentioase (la diabetici, alcoolici, batrani)
Examenul fizic
puls rapid cu amplitudine redusa / bradicardie (IMA inferior)
TA | initial, apoi scade / hTA instalata precoce
soc apexian etalat, Z3 si Z4 palpabile (extinderea infarctului) si audibile
frecatura pericardica (tranzitorie, in IMA transmural extensiv)
sufluri de novo (IM sau perforatia SIV)
Examene paraclinice
1. Electrocardiograma: permite diagnosticul pozitiv, de localizare, extindere si al complicatiilor
modificarile directe: supradenivelarea segmentului ST (unda monofazica de leziune), unde
Q patologice (necroza) / aspect QS, modificari ale undei T (ischemie)
imagini indirecte in oglinda- in derivatiile opuse regiunii infarctate
infarcte nonQ
persistenta supradenivelarii segmentului ST > 3 saptamani: anevrism ventricular

34

2. Diagnosticul enzimatic
- evolutia titrurilor serice ale enzimelor miocardice
- produsi de mioliza cu valoare diagnostica: mioglobina, troponina, lanturile usoare ale
miozinei
Evolutia in timp a activitatii enzimatice in IMA vezi slide-ul urmator!
3. Alti parametri biologici modificati
- |VSH, hiperinoza, |CRP, leucocitoza cu neutrofilie
- hiperglicemie, hipercoagulabilitate
- + HDL-colesterolul, | CA serice, | renina plasmatica
- 4. Examenul radiologic toracic: evaluarea siluetei cardiace si a stazei pulmonare
- 5. Ecocardiografia: modificari morfofunctionale, prezenta trombilor intracavitari
- 6. Explorarea radioizotopica: zone fierbintide fixare pe miocardul necrozat / zone reci
(Thalium)
- 7. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET): apreciaza fluxul coronarian si viabilitatea
tesutului perinecrotic
- 8. RMN: modificari morfofunctionale ale miocardului afectat
- 9. Angiocardiografia: apreciaza dinamica si functia ventriculara, identifica complicatiile
mecanice
- 10. Coronarografia: bilantul coronarian restant
Complicatii
Aritmii, tulburari de conducere
Insuficienta VS
Socul cardiogen: TAS < 90 mmHg si evidente de DC scazut
Infarctul VD (semne de insuficienta cardiaca globala)

35

Complicatii mecanice: ruptura SIV / a muschiului papilar / a peretelui liber, anevrism parietal
al VS
Embolism sistemic si pulmonar
Sindrom Dressler: pericardita / pleuropericardita cu mecanism autoimun
MIOCARDITELE
Definitie: sunt procese inflamatorii acute sau cronice miocardice, interesand miocitele, interstitiul,
elementele vasculare si uneori pericardul, cu expresie clinica variabila, de la forme asimptomatice la
forme grave ce evolueaza cu insuficienta cardiaca sau moarte subita
Cauze
infectii virale (Coxackie, influenza, rubeolic, polio, echo)
infectii cu chlamidii, ricketsii, Coxiella
infectii bacteriene (difteria, septicemii)
infestari cu Toxoplasma gondii (la nou-nascuti si imunodeprimati)
infestari cu protozoare (Tripanosoma cruzi boala Chagas )
iradiere, agenti chimici (plumb, cobalt)
agenti farmacologici (adriamicina, clorochina)
Mecanismele afectarii miocardice
invazia miocardului (virusuri echo si bacterii)
actiunea toxinelor asupra miocardului (difterie)
leziuni prin procese mediate imunologic (RAA si endocarditele infectioase)
MIOCARDITA INFECTIOASA
Simptomatologie
- fatigabilitate - palpitatii
- dispnee - jena precordiala (asocierea unei pericardite)

36

Examenul obiectiv
- tahicardie, asurzirea Z1
- suflu sistolic apical, galop protodiastolic
formele severe : puls alternant, semne de insuficienta cardiaca congestiva, embolii pulmonare si
sistemice
Examenul paraclinic
1. Examenul radiologic: silueta cardiaca normala / crescuta + staza pulmonara venolimfatica
2. Electrocardiograma: modificari de tip ischemolezional difuze, BAV si blocuri de ramura
Diagnosticul etiologic
-| titrurile Ac specifici (in dinamica)
-|enzimele cardiace (CPK-MB)
- biopsia cardiaca
Evolutia
vindecare
disfunctie ventriculara reziduala (ventriculografie izotopica de efort)
cardiomiopatie dilatativa
Miocardita bacteriana: microabcese intramiocardice disfunctie ventriculara
ECG anormala in 20-40% din cazuri (bloc total, blocuri de ramura)
Miocardita in toxoplasmoza
apare la imunodeprimati, avand caracter cronic
teste serologice pozitive: Sabin-Feldman, hemaglutinare, teste cu Ac fluorescenti
Miocardita din trichineloza

37

apare in a 3- a saptamana de la infestare, cu fenomene de ICC
ECG: modificari de ST-T, tulburari de conducere si extrasistole
Miocardita din tripanosomiaza: 30 % dintre pacientii infestati dezvolta miocardita cronica cu CMD
CARDIOMIOPATIILE (HIPERTROFICA, DILATATIVA SI RESTRICTIVA)
CARDIOMIOPATIA HIPERTROFICA
Definitie: hipertrofie ventriculara ce intereseaza predominant septul si peretii, fara dilatatie
ventriculara, care determina perturbarea functiei diastolice prin scaderea compliantei ventriculare.
Fiziopatologie
relaxare diastolica anormala | presiunii telediastolice in VS | presiunii in AS si retrograd
in venele pulmonare dispnee
| masa miocardica | consumul de oxigen ischemie miocardica (angina si aritmii)
umplere diastolica anormala +debitul cardiac la efort sincopa
Simptomatologie
asimptomatica
dispnee de efort, angor, sincopa / moarte subita
Examenul obiectiv
puls carotidian normal / saltaret, puls venos, dublu impuls apical
suflu de ejectie mezosistolic (spatiul apicosternal)
suflu pansistolic de IM
semne ale complicatiilor (fibrilatie atriala, ICC, tromboembolie arteriala, endocardita
infectioasa )
Explorarea paraclinica
ECG: unde Q in precordialele stangi, unde T negative si HVS

38

Fonocardiograma: suflu sistolic ejectional, maxim in protosistola
Carotidograma: anacrota abrupta urmata de platou / incizura la mijlocul platoului
Apexcardiograma: unde A ample (|presiunii telediastolice in VS)
Ecocardiografia: metoda de electie
hipertrofia asimetrica a SIV, hipo-/ imobilitate septala
raportul grosime sept / grosime perete posterior >1,3
+ diametrului ventricular
pozitia anterioara a valvei mitrale (sistolic anterior movement - SAM)
cu deplasare spre SIV
incizura mezosistolica a valvei aortice
eco Doppler: evidentiaza insuficienta mitrala si gradientul presional din VS, modificarile
compliantei VS in diastola
CARDIOMIOPATIA DILATATIVA
Definitie: disfunctie contractila sistolica asociata cu dilatatia VS, VD sau a ambilor
Simptomatologie: cardiomegalie asimptomatica sau
simptome de IVS, aritmiii ventriculare sau atriale, tromboembolii din AS sau VS
Examenul obiectiv
soc apexian deplasat in jos si la stanga, crescut ca suprafata
Z3 si Z4 palpabile si audibile, diminuarea Z1 in focarul mitral
sufluri pansistolice de IM sau IT
puls de amplitudine si volum reduse, TA normala / scazuta
Examene paraclinice
ECG si Rx toracica: anomalii nespecifice si cardiomegalie

39

Eco M-mod:|diametrul VS si VD, + contractilitatea, valve cardiace cu excursie +
Eco 2D: + FE (pastrarea in limite normale a FE pentru VD), identificarea trombozelor
Cateterismul cardiac: obiectiveaza cresterile presionale diastolice
Biopsia miocardica
CARDIOMIOPATIA RESTRICTIVA
Definitie: fibroza a endocardului si miocardului subendocardic, afectand adesea valvele
atrioventriculare, ce produce restrictie in umplerea ventriculara diastolica si conserva o functie
sistolica normala
Forme: tropicala si netropicala (ambele rezultate din boli ce evolueaza cu > 1500 eozinofile / mmc. ,
cel putin 6 luni )
Cauze
- sindroame hipereozinofilice - filarioza
- neoplazii, leucemii, boala Hodgkin - astmul, hipersensibilitate la droguri
Diagnostic: semne de I VD severa +cardiomegalie moderata +hiperclaritatea campurilor
pulmonare
BOLILE MIOCARDICE SPECIFICE
cu disfunctie sistolica similara CMD: boala coronariana, miocardite virale, cardiomiopatia
etanolica, diabetica, din distrofiile musculare si tratamente citostatice
cu disfunctie diastolica similara CMH: HTA, stenoza aortica, ataxia Friedreich
cu disfunctie diastolica similara CMR: amiloidoza, sarcoidoza
SINDROAMELE PERICARDICE
PERICARDITA ACUTA FIBRINOASA (pericarditis sicca)
Etiologie: virala, post-infarct miocardic sau post-chirurgie cardiaca


40

Tablou clinic
- simptome generale caracteristice etiologiei:
febra, mialgii, cefalee (origine virala)
durere precordiala la 3-6 saptamani de la debutul unui infarct sau de la o interventie pe cord
- simptome functionale:
durere precordiala cu debut brusc (D.D cu durerea din infarctul miocardic acut)
frecatura pericardica
Examene paraclinice
Examenul radiologic: neconcludent
Ecografie: ingrosarea foitelor pericardice si prezenta lichidului
ECG: supradenivelarea segmentului ST in toate derivatiile (exceptii:aVR si V1)
Enzime: |CPK, ASAT si LDH (moderat)

41


PERICARDITA EXSUDATIVA
Tablou clinic
cantitate mica de lichid
TA normala, tahicardie, zgomote cardiace diminuate
frecatura pericardica
exsudat abundent
+ TA, tahicardie, puls paradoxal
jugulare voluminoase, disparitia/deplasarea socului apexian in spatiul IV i.c.
matitate cardiaca |, presiune venoasa |
semnul Rotsch: matitate in sp. V i.c.dr. paracardiac, cu unghi cardiohepatic obtuz
semnul Edward Pins: matitatea spatiului interscapulovertebral stang

42

Radiologic: cord in carafa colectie pleurala
Complicatii: tamponada cardiaca (triada Beck: | pV, +TA, puls mic paradoxal)
PERICARDITA CONSTRICTIVA
subacuta (exsudativo-constrictiva): virala, uremica, neoplazica, traumatica
cronica (constrictiva)
Tablou clinic
ascita, edeme, hepatomegalie, jugulare turgide
soc apexian fix, clacment pericardic protodiastolic, zgomote cardiace diminuate
uneori: vibratie pericardica protodiastolica, dedublare Z2
Explorari paraclinice
ECG: microvoltaj si unde T negative
Radiografie: | siluetei cardiace si prezenta calcificarilor pericardice
Cateterism cardiac drept: aspect de deepprotodiastolic, urmat de platou si egalizarea
presiunii telediastolice in toate cavitatile
Complicatii
constituirea unui bloc fibrocalcar miocardopericardic
ciroza hepatica cu hipertensiune portala, fara circulatie colaterala, casexie
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA SISTEMICA
Definitie: sindrom clinic caracterizat prin cresterea de durata sau paroxistica a TAS si/sau TAD (valori
normale OMS: TAS 140mmHg,TAD 90mmHg)
grupul hipertensivilor: TAS 160mmHg, TAD 95mmHg
grupul cu hipertensiune de granita: TAS= 140-160mmHg, TAD =90-95mmHg
Tipuri de HTA: sistolica, diastolica si sistolodiastolica

43

Hipertensiunea sistolica izolata
TAS>=140 si TAD <90 iar 170/82 mm Hg este stadiul II
Grupele de risc in HTA
Grupul A fara factori de risc (fara TOD Target Organ Disease)
Grupul B cel putin un factor de risc excluzand diabetul
Grupul C TOD , diabet
Etiologie
HTA esentiala (primitiva) teoria mozaicului
HTA secundara cauze:
Renale
renovasculare
afectare ateromatoasa, displazie fibro-musculara, embolia/tromboza arterei renale
procese arteritice in poliarterita nodoasa si sindromul Takayashu
renoparenchimatoase
boli renale unilaterale: pielonefrite, uropatii obstructive, tbc renala, tumori
boli renale bilaterale: glomerulonefrita difuza acuta/cronica, pielonefrite, nefropatia
analgezica, uropatii obstructive, maladie polichistica renala, colagenoze, DZ, guta,
transplant renal
Endocrine
hiperaldosteronism primar (tumora Conn) si hiperplazie idiopatica a CSR
sdr. Cushing, deficiente enzimatice congenitale
feocromocitom si tumori cromafine extraadrenale, sdr.carcinoid
hiperparatiroidism, acromegalie

44

Coarctatia de aorta
Droguri: contraceptive orale, liquirita si carbenoxolona, AINS, IMAO
Sarcina
Boli neurologice
tumori, encefalite, acidoze respiratorii
tetraplegia, intoxicatia cu metale grele, sdr. Guillain Barr
Stressul: hipoglicemia, sevrajul etanolic, postoperator si hiperventilatia psihogena
Consumul de alcool
HTA sistolica cauze:
+ compliantei aortei (la varstnici)
| debitului cardiac:
- insuficienta aortica - boala Paget
- fistula arterio-venoasa - beri-beri
- persistenta canalului arterial - criza tireotoxica
- sindromul hiperkinetic
Simptomatologie
Generala
cefalee matinala occipitala/in casca
miodezopsii, fosfene, ambliopie, amauroza
vertij, acufene, tinitus
interesare viscerala (cerebrala, cardiaca, renala)


45

Evocatoare pentru etiologia secundara a HTA
feocromocitom / sindromul Conn / hipertensiune renala
* antecedente eredocolaterale de HTA si afectiuni ce se insotesc de HTA secundara
Examenul fizic
a. determinarea corecta a TA (conditii pentru aparatura, pentru pacient, tehnica)
# Cazuri particulare
HTA in clinostatism, cu normalizare/hTA in ortostatism DZ cu neuropatie vegetativa,
feocromocitom, HTA renoparenchimatoasa
HTA aparuta in ortostatism afectiune a arterei renale
# Terminologie
TA fortuita tensiunea masurata in conditii de ambulator
TA de repaus TA masurata la 4 ore postprandial, dupa 5min. de clinostatism
TA bazala TA masurata dupa 2-3 zile de spitalizare, in pozitie de clinostatism
b. suflu sistolic de IM organofunctionala
c. prezenta Z4 (HVS) si Z3 (IVS)
d. suflu sistolic la nivelul primelor vertebre toracice (coarctatia de aorta)
e. examenul corect al vaselor (ascultatie-artere renale, aorta abdominala, palpare)
Investigatii paraclinice
Curente
examenul de urina (proteinurie, glucozurie, sediment, Addis si urocultura)
hemoleucograma si examenele biochimice uzuale
ECG, radiografia toracica, ecocardiografia

46

examenul fundului de ochi stadializare (Keith, Wagener si Barker): vezi si slide-urile
urmatoare !
Selective (pentru HTA secundara)
urografia, scintigrafia renala, computertomografia
activitatea reninei plasmatice, catecolaminele urinare (A, NA, AVM)
17-hidroxi si 17-cetosteroizii urinari, cortizolul urinar
Stadiul I: artere spastice si vene moderat dilatate
Stadiul II: ingustarea arterelor, calibru neregulat, cresterea reflexului median, vene dilatate, semnul
incrucisarii Salus-Gun
Stadiul III: modificarile stadiului II + exsudate si hemoragii
Stadiul IV: elementele stadiului III + edem papilar
Clasificarea stadiala a hipertensiunii arteriale
Stadiul I
HTA izolata pura, FO stadiul I-II
fara interesare cardiaca, renala, cerebrala, vasculara periferica
HTA de granita (Cauwenberg)
Stadiul II
HVS, artere periferice alungite, sinuoase
radiologic: aorta derulata, cu buton proeminent
FO stadiul II
filtrare glomerulara normala/usor scazuta
Stadiul III
IVS, cardiopatie ischemica dureroasa/nedureroasa, AVC

47

insuficienta renala
* HTA maligna: TAD>130mmHg, FO stadiul IV, varsta tanara si evolutie accelerata
Complicatii
# determinate de cresterea valorilor tensionale
- HTA maligna accelerata - cardiopatia hipertensiva
- hemoragia cerebrala - nefroangioscleroza
- disectia de aorta
# determinate de ateroscleroza accentuata
- cardiopatia ischemica, AVC ischemic
- arteriopatii ischemice periferice
Etapele rationamentului clinic in hipertensiunea arteriala
afirmarea HTA
excluderea HTA secundare
evaluarea severitatii
forme usoare: TAD < 105mmHg, absenta interesarii viscerale, FO stadiul I-II
forme medii: TAD=105-114mmHg, HVS concentrica, FO stadiul I-II
forme severe: TAD=115-129mmHg, , cardiomegalie cu IC, sechele AVC, + clearance-ului de
creatinina, varsta < 40ani, FO stadiile I-III
HTA maligna
HIPOTENSIUNEA ARTERIALA
Definitie hTA cronica: sindromul caracterizat prin valori ale TAS <105mmHg, pentru persoanele in
varsta de peste 40 ani si TAS < 100mmHg la persoane mai tinere de 40 de ani

48

proba Schelong: masurarea TA si a pulsului din minut in minut in primele 10 min. de la
trecerea din clinostatism in ortostatism
Clasificarea hTA
# dupa rezultatele la proba Schelong
simpaticotona: + importanta a TAS si moderata a TAD, concomitent cu | frecventei pulsului
asimpaticotona: TAS si TAD + in paralel, in absenta modificarii frecventei pulsului
# dupa etiologie
hTA esentiala primitiva
- apare la tineri, leptosomi
- proba Schelong de tip hipoton
- ECG in ortostatism: negativarea undelor T in DS si precordiale
hTA secundara
cauze endocrine
insuficienta CSR, hipofizara, hipotiroidie
sdr. adrenogenital, feocromocitom, sdr. Bartter
cauze cardiovasculare
stenoza aortica, mitrala, pericardita cronica constrictiva
varice voluminoase ale membrelor inferioare, sdr. Takayashu
cauze neurologice
tabes, siringomielie, sdr.Shy-Drger
simpatectomie lombara, neuropatie diabetica
Complicatii: neurologice, cu caracter degenerativ

49

Cauzele hTA acute
hipovolemie
sepsis
anafilaxie
socul cardiogen: IMA / Insuficienta cardiaca / tamponada cardiaca / tahiaritmii /
embolismul pulmonar / disectia aortei
Hipotensiunea severa
- <80mmHg fara suport inotrop
- <90 mmHg cu suport inotrop