Veniturile din sectorul public

Eforturile guvernului de a reduce dimensiunea deficitului sectorului public s-au concentrat disproporionat pe tierea cheltuielilor guvernamentale. Nu este nici o ndoial c aceasta a fost o aciune necesar, ntruct cheltuielile guvernamentale erau departe de a fi eficiente. Cheltuiala n exces n zone precum remuneraiile din sectorul public sau chiar bunuri i servicii trebuiau corectate. Eforturile autoritilor n sensul creterii veniturilor guvernamentale s-au materializat relativ lent. Probabil ca acestea au nevoie de timp ca s genereze rezultatele ateptate. Romnia a nregistrat constant venituri bugetare sczute de-a lungul anilor. n Romnia, raportul venituri din taxe/PIB a fost mult sub nivelul mediu att al Uniunii Europene (UE-27), ct i al noilor state membre (NSM) timp de muli ani. Ciclul de cretere de un deceniu a ascuns dezechilibre structurale semnificative n bugetul public. Criza financiar global, care a debutat n 2007, a avut un impact negativ puternic asupra economiei romneti. Declinul care a urmat creterii PIB-ului a redus veniturile din impozite i a forat autoritile s gndeasc un pachet de consolidare fiscal. O alegere fcut pentru finanarea deficitului bugetar n cretere i asigurarea stabilitii financiare a fost un pachet de credit internaional, asupra cruia s-a convenit n mai 2009. Programul economic ataat avea ca obiectiv stabilizarea i consolidarea poziiei fiscale a Romniei. Dar msurile pentru creterea veniturilor din impozite, care sunt deosebit de sczute n Romnia, sunt nc n proces de definitivare sau sunt ateptate. Interventionismul reprezinta un fenomen care apare in momentul in care guvernul unei tari nu-si limiteaza activitatile sale in cadrul unei economii de piata libere la pastrarea ordinii. Puterea politica trebuie sa protejeze indivizii impotriva atacurilor violente si frauduloase ale raufacatorilor si trebuie sa apere tara de inamicii straini. Acestea sunt

atributiile fundamentale care revin guvernului in sistemul economiei de piata. Prin comparatie, intr-un regim socialist, unde guvernul este totalitar, nimic nu ramane in afara sferei sale de jurisdictie. Unul dintre cele mai populare forme de interventionism, mai ales in vremuri de inflatie, il reprezinta controlul preturilor. Guvernul recurge la controlul preturilor dupa ce au inflationat cantitatea de bani oferita si populatia a inceput sa se planga de preturile in crestere rezultate. Iata si motivele care stau la baza esecului acestor masuri. Guvernul stabileste un pret maximal in cazul produselor primare, in incercarea de a stopa cresterea semnificativa a preturilor acestor produse. Acest pret este unul inferior pretului potential care s-ar forma pe piata. Pe masura accentuarii interventiei statului pe piata, ne vom apropia de punctul in care toate preturile, salariile, dobanzile vor fi controlate de guvern. In acest mod ajungem in socialism. O situatie similara se intampla in tarile dependente de importul de materie prima si hrana, care trebuie, deci, sa exporte produse manufacturate. Remediul impotriva acestor situatii il reprezinta putere cetatenilor. Acestia trebuie sa se impotriveasca instalarii la conducerea unui stat a acestor regime autocratice, care se pretind mai presus decat cetateanul obisnuit.