Paul-Clément Jagot Paul - Clément JAGOT (1889-1962) Nascut intr-o familie foarte modesta gsi fiind de mic o fire plapanda, Paul-C. Jagot a cunoscut o copilarie dificilé. Toata viata a trait retras la Paris, orag pe care l-a inbit intr-in mod deosebit. La varsta de 18 ani capita primele cunogtinte de hipnozi experimental, este instruit din 1907 de doctorul Hector Durville, caruia fi devine apoi colaborator. Datorit& hipnozei, prinde rapid gustul stiintelor oculte gi al psihologiei aplicate. Studiazi mai intai magnetismul gi sugestia, dupa care toate sliinfele de granita: astrologia, chiromantia, morfopsihologia, grafologia ... . Profundele sale cunostinte in domeniul psihologiei umane au dat nagtére unei opere importante, recunoscute in lumea intreaga. Cititori din toate colturile Jumii ti aduc un omagiu pentru aportul adus de opera sa: imbarbitarea, curajul, indriizneala de a intreprinde ceva gi multe alte imbolduri sunt atributele reugitci existen{ei multora care au dat curs recomandirilor gi sfaturilor sale, ‘ Paul - C, Jagot reprezint& triumful autodidacticismului, Mard nici o diploma, s-a cultivat el insusi toatt viata. Dotat cu o memorie uimitoare, a fost un adevarat erudit. A avut o influenta covirsitoare asupra numerogilor cititori, dar notorietatea sa nu i-a influen{at in nici un fel simplitatea natural. Nici un alt scriitor nu a fost atat de dezinteresat de vanitatca literar4, iar atunci cAnd i se vorbea despre binele pe care il rispfindcau clirtile sale, se mira nespus. A murit aga cum a trait, simplu, fard valvi, A fost fnmormantat in cimitirul parizian din Thiais, fari pompi oficiala, inconjurat doar de cAtiva prieteni intimi. Iar pentru a fi linigtit in nefiint4, are alituri de ¢l sentimentul de gratitudine al numcrosilor cititori care ii datoreazi dificultatile invinse si care au devenit constienti de posibilit&tile lor de ase realiza plenar,Puterea Vointei Prefata Principiile teoretice gi practice expuse in aceast& carte nu au nici o legatura cu improvizatiile sporadice ale unora sau altora; ele reprezinté rodul muncii sustinute a descoperitorilor lor. Ca multi altii, am ajuns si eu sa le cunosc, dar abia dupa ce am meditat indclung asupra lor, dupi ce le-am verificat gi dupa ce le-am frat, mi-a venit ideea si le redau intr-o versiune noua ... poate mai ugor de asimilat pentru publicul larg. fnci de la inceputul secolului, diverse publicatii - al cdror numir va fi cu sigurant4 in cregtere - au atras atenjia publicului asupra culturii fizice c&t si a culturii psihice. Cele doua notiuni sunt distincte, dar in acelasi timp gi complementare, concurand la perfectionarea individualitajii umane. Prima dintre ele vizeaza armonia corpului, vigoarea gi suplejea muschilor, iar a doua se referi la dezvoliarea diferitelor mecanisme cerebrale. Aptitudinca, de a voi cu hotdrare si in mod continuu, amelioreavii luciditatea spiritului si creeaz& suprematia direct a gandirii deliberate asupra celei spontanc, deei asupra comportamenlului. La fel cum cultura fizic’ maregte at&t en climatli c&t si ca intensitate capacitatea de efort muscular, [teil posibild alingerea unor noi perlormante, tot asa gi cultura prithied cduc& tneetul cu fncetul tensiunea energiei mentale, ecu ee va conduce la cliberarea gaudirii si voingei de influen(y externe gi interne. Daea inteligenta nu primeste ini unui psihic suficient de activ, va riméine sterila gi pasivii, nied de vast gi de profunda ar fi capacitatea de cunoaylite’, mined inteligenfa si organismul primesc numai din sfcu# mentalului impulsurile dinamizante, jradiante gi ditiitoare de viata Cregterea nivelului resurselor fizice gi incercarea permanenta de concentrare voluntaridi asupra activitatilor desfagurate suntPaul-Clément Jagot echivalente cu o lirgire a ariei posibilitigilor normale, avand ca rezultat o capacitate de control - alt interior cat gi exterior - a nenumaratelor fenomene generatoare de distorsiuni, a rezistenfelor intampinate cat si a obstacolelor in aparen{a insurmontabile. Suprematia mentalului asupra conditionarilor fiziologice explica printre altele si faptul ci o emojie intensi poate cupla sau decupla forta fizica. De asemenea, mentalul poate actiona asupra anumitor slabiciuni organice, puténd de exemplu sa favorizeze in mod activ vindecarea. in sfarsit, se poate sublinia faptul cA cel mai inert individ poate efectua uneori sub imboldul entuziasmului sau al pasiunii, acte a c4ror inifiativa sau realizare nimeni nu le-ar fi putut banui pana atunci. In final, pot asigura cu toati certitudinea chiar si pe cititorul cel mai lipsit de voinjé sau forjé mentala ci punerea in practicd a principiilor izvorate din aceasti carte fi va aduce rezultate ce-i vor depasi sperantele. P.-C, Jagot (septembrie 1950)Puterea Vaintei Introducere -- O mare fort de caracter. -- Increderea in sine care da posibilitatea de a intreprinde si de a reugi. -- O voin{4 hotarata gi tenace,. bazata pe rationament. -- Facultatea de a se domina gi de a actiona deliberat. -- O sigurant& de sine lucida, flexibilé gi judicioas’, in orice situatie, -- Capacitatea de a influenta gandirea, dispozitiile si deciziile altora, Vigoarea mentald gi iscusinta necesara de a surmonta multiplete dificultai existenyiale ... fntr-adevar, toate acestea par inaccesibile cclor mai multi dintre noi, gi totugi ele se dobandese. Prezenta carte are rolul de a vi demonstra gi de a va invafa cele cnuntate mai sus, indicdndu-vi modalititile de objinere a acestor aptitudini, arle/i de putin predispus ati fi pentru acest lucru. Eficacitatei metodei prezentate a fost verificatéi din plin chiar de cititorii accstei c&rtii Aproximativ 200. 000 de exemplare au fost vandute [tir vreo campanie publicitari deosebita, iar toti cititorii au fost pe deplin satisfacugi de cele aflatc, recomandand cu caldura carten celor din jur. Asadar, rcomanddm gi celui mili pesimist cititor s& nu-si piarda curajul yi sa abordeze cu fneteders antrenamentul gradat pe care fl indiciim in continuare, Tar viina sa, oricat ar fi ea de slaba sau de ezitamit, nu va intarzin nl ww alinme gi s& se impund. Interesu! pe care fl previiti weest antrenament este deosebit de important, gi, Gricat de putin ate iar acorda cititorul, va fi cu sigurangi incitat sii depunil un prim cfort, care va atrage dupa el si altcle. Intiriren prin cducatie a puterii voinfei este doar o problema de antrenament. Dupt primul pas facut, care va creaPaul-Clément Jagot impulsurile intuitive ale avantajelor ulterioare, al doilea pas va fi mult mai usor, iar fiecare tentativa o va face pe urmatoarea mai energica gi mai usor de abordat. i Conditia majora a succesului o constituie subordonarea diverselor calitaji psihosomatice controlului gandirii deliberate; ea conferi o capacitate de actiune independenta de obstacolele sau de dificultatile intampinate, potrivit unei decizii sau unui principiu hotarate anterior. Aceasti subordonare are o pondere majori, asigurand un maxim al armoniei interioare. Trebuie injeles faptul ca incepiind de la un anumit grad de dezvoltare fizicd, vointa se afld asocialaé in mod constant si intim cu viata intcrioar’, permifind din acel moment dirijarea gandurilor, modcratca sau catalizarea, dupa caz, a emofiilor sau impulsurilor psihice percepute si de a domni in mod suveran asupra slirilor senzoriale, Interferenta stransi dinte fizic ai psihic - un concept rspindit in practica terapeuticd a sugestiei’ - se manifest cu o densvbiti precizic gsi intensitate la persoanele suficient de antrenate in concentrarea voluntaré a gandirii, persoane care mentinandu-yi in constiin{a o imagine corespunzatoare, pot actiona asupra eclor mai profunde structuri ale organismului lor. Insi, pana a ajunye la o asemenca performan{d, vom vedea cd se poate crea, relativ ugor, 0 condifie mentala care sa intHreascX vitalitatea si revistenta organismului in cele mai diferite sitwatii. Pe de alt& parte, sc cunoagte faptul cd, gandirea genereazi o radiafié puternica, care strabitand eterul, proiectenzii asupra subiectelor ci vibra\ii ondulatorii? ce tind sd-i aduci in stéri sufletesti complementare stérilor noastre. Este de la sine inteles c& reprezentarile mentale precise, continue gi intense au o influenta mult mai eficace decat niste imagini neclare, de scurtd durati gi gterse. Agsadar, influenta psihicului individual creste prin 1 one acclagi autor: La puissance de Pautosuggestion (Editions Dangles). 2 A se vedea lucrarea lui Itzhak Bentov: Univers vibratoire et conscience (Editura Dangles). 8Puterea Voinjci diminuarea multitudinilor stazilor sufletesti si prin Insusirea unei niodulilati de a invata cum s4 gandim intens. Astfel, né propunem s& prezentém in aceasta carte mai intai o meloda de dezvoltare a vointei si a controlului de sine, apoi felul in care se pot influenta de Ja distan{4 una sau mai multe persoane si, in cele din urméa, aplicarea (pentru cei ce vor voi si tncerce acest lucru) unor metode de condifionare voluntara a destinului. Primele efecte resimtite se traduc printr-un impuls dat initialivei mentale, dupa care urmeazd o senzatie de siguran(i, de putere; astfel devenim constienti de capacitatea de a depune eforturi de voin{a. Incetul cu incetul si, cu atat mai rapid cu cat se exerseazd mai mult, increderea in sine va deveni permanenta, iar ideile perturbatoare, starile emotive paralizante gi solicitirile senzoriale vor fi dominate. Stapanirea de sine va deveni intogeala’ iar bunul simj, scnsibilitatea gi ratiunea vor putea fi dirijate tn curand cu un randament superior. In momentul in care intreaga energie psihicil poate fi concentrata asupra unei imagini precise, devine posibilli si actiunea regulatoare, curativd siu culmanta asupra corpului fizic. Este evident ca cel ce a dobandit capacitatest (le atililominare, de decelare rationala a impresiilor si de conserviiny’ ( mied stdipanini de sine fn preven{a oricui, influenteaza - prin inligt deeastd imper- turbabilitate - pe cei din jur. O privire hatoss, un cuvane bine ales, o atitudine calma dar energici imiprenteatensi intr-un mod determinant. Factorilor precedenti ai influen(er peranile ht se mai aduga gi alte calitiji intrinseci, cum in ol pveumptiiudinea, memoria, continuitateu in idei, si rapicliraree casimuteir tt. Astfel, ficcare dintre mu rj sa puten modifica considerabil destinul, nemaifiind yritulat de evenimente sau incidente “A se vedea de avelayi autor Comumnt aequérir la maitrise de soi (Editions: Dangles)Paul-Clément Jagot a neprevazute, sau de atitudinea si comportamentul celor din jur. Se conserva astfel, in orice imprejurare, o luciditate maxima a spiritului pentru a actiona sau a reactiona. In felul acesta, se poate discerne cu ugurin{i conduita cea mai avantajoasé de adoptat, pentru ca in final proiectul planificat sa fie pus in practicd intr-un mod calm gi hotarat.Puterea Voinyei CAPITOLUL I Pregatirea pentru antrenament 1. Determinism gi liberul arbitru La fel cum ereditatea determina structura organicd, tot aga si caracterul fiecdrui individ este deja format la varsta la care acesta este capabil sé constientizeze; toate trasiturile noastre morale (tendinje, facultati, aptitudini, etc.) converg in nofiunea de Eu. Actiunea reciprocad a functiilor asupra psihicului si a psihicului asupra funcfiilor pare in consecin{i a predispune pe fiecare dintre noi sd simtim, sd gandim gi sA actiondm de o manieri determinaté, Doud aforisme binecunoscute: ,,Felul de a fi nu se schimba” si ,, aca alungi firescul din tine, acesta revine imediat” exprimd cit se poate de clar ideca - de altfel destul de larg rAspandit4, fntrucat scuteste de efort - ca fiinja uman4 nu este capabila sa-9i (ransforme radical personalitatea. Conform acestei teorii, vointa sar declanga intotdeauna la un anumit moment dat gi sub actiune;| unui impuls care o face mai puternic’ tn functie de imprejurarile specifice. Daca se accept? faptul c& impulsuril’, senzatiile si rationamentely noastre primitive conslau Int-un anumit automatism «dobandit, este cu ata mai evident faptul, ci o anumité educutic poate crea in noi klcu gi dpoi hotararea - de a acjiona impotriva acestui autoriatinm, Cel care realizeazi opertunitatea unei asemencit iitelii, este totusgi sclavul determinismului siu, atata tint) cil nua fnvitat s4 gi-] domine, lar acest lucru se Waduce in minieit sa printe-o sintagma fatalista, de grenul ,,A fost peste putyisle mele” sau ,,Nu m-am putut impiedica va fac asta”.Paul-Clément Jagot 2. Cum si creim in noi predispozitia pentru efort Un vechi proverb spune ci ,, Tot ceea ce intra in noi prin calea spiritdui, iese prin mugchi’. Conform acestui proverb, psihologii din zilele noastre admit c4 orice idee are tendinja de a se transforma in actiune. Dac acceptim acest principiu gi analiziim cu toata atentia diferitele motive pentru care educarea voinfei reprezinta un lucru util, va rezulta o predispovijic in abordarea acestei metode de antrenament. Cei ce sunt familiarizati cu meditajia nu vor simfi nici o dificultute in vizualizarea mentald a motivelor determinante pentru inceperen educarii psihicului. Pentru persoanele care nu se pot concentra in mod satisfacitor, este suficienté lecturarea unei liste de modiliciiri ce se intentioneazi a fi aduse propriei personalit&fi, cfil gi a ayantajelor ce vor urma, in cele ce urmeazi, se vor prezenta citeva formulari de aes gen. -- Vreau si dobandesc un calm permanent, o siguranta de sine imperturbabil4 gi o incredcre justificata in mine insumi. -- Vreau si-mi domin starea de nelinigte, tcama, nervovitinen gialte emotii paralizante. -- Vreau sa-mi pastrez o luciditate perfeeté in nice imprejurare, sa raman stapan pe mine orice sear intampla gi sii ma simt fn largul meu in fata oricui. -- Vreau si am o memorie rapid si infailibila gi s& asimilez rapid ¢/ corect. -- Vreau sd-mi cultiv aptitudinile fa cel mai tnalt grad gi sa dobandesc in domeniile respective o compclen(ii superioaril. -- Vrcau sa fac intr-o situatie anumita exact lucrul care trebuie ficut, in ciuda tuturor evenimentelor care m-ar impiedica. -- Vreau si-mi controlez impulsurile psihice gi emotive, refuzand pe acelea care contraVin echilibrului meu vital, scopurilor si principiilor mele. 12Puterea Vointei -- Vreau s4 examinez intr-un mod rational orice idee ce-mi vine spontan sau despre care iau cunostinti si abia dupa aceea s& m4 pot pronunja asupra ei. -- Vreau s& fiu perseverent, si am o energie si o siguranta de sine pline de calm, prin care si pot domina evenimentele gi pe cei din jur. In afari de aceste formuliri, fiecare dintre noi poate emite si altele, in functie de scopul urmarit. De exemmplu, un bolnav, care doreste mai presus de orice sd se Insandtogeasc4, va adduga celor de mai sus si urmatoarea formulare: -- Vreau si-mi educ vointa astfel incat s4 dobandesc puterea necesarii modificiirii starii mele de sin&tate. Dupii ce afi citit de mai multe ori lista de mai sus de la inceput pana la sfargit, vecititi fiecare formulare in parte, incercAnd sa-i descoperiji suimnilicagia profundd. Astfel, prima formulare din lista trebuic usnalii de o reprezentare mental a ceea ce vefi simti in momentelo fii care veti da dovyad’ de un calm permanent, cat gi de posibililajile ce decurg dintr-un asemenea echilibru nervos’. Diferiti auturi recomanda transcrierea pe 0 hirtie a frazelor ce vor constitui subiectul dumneavoastri de meditajic, dup’ care se va meéniine wilnic privirea fixaté asupra lor, timp de cateva minute, Acest procedeu este recomandat in special celor ce au o fire instabil{ yi a c&ror atentie sporeste daci li se furnizeaz4 un suport materiil. Caractercle flegmatice si amorfo iyi pot cataliza activitatea cerebrald gisindu-si ajutorul inti wi ier vapid. La fel cum imobilitatea fizicd tinde s& caluiese cxeitatia mervoasd, tot aga migcarea stimuleaza gandirea, Mili oameni de afaceri aplicd in mod reflex acest principiu, pliiiiiidu-se continuu prin biroul lor sub efectul unei probleme 4 elite! salui¢ © cauta. 4 A se vedea lucrarea lui Clnistmas Humphreys: Concentration et meditation (Editions Dangles) MwPaul-Clément Jagot 3. Aportul adus de aspiratiile majore Pentru a infclege cele ce urmeazi, trebuic acceptaté ideca ci 0 persoand cu o fire slabi, va gasi resursele de energie de care are nevoic, daca face apel la ratiunea sa. fntr-adevar, ficcare dintre noi a resimtit in cursul unej zile, un anumit impuls care s-a transmis printr-o stare specific’ a congtiinfei, cum ar fi de exemplu dorinta de a avea un talent intr-un anume domeniu, dea elimina o stare de slabiciune, de a avea o situatic materiala mai bund, de a avea un obiectiv sau o satisfactie oarecare, de a fi respectat de ceilalti, etc. Obisnuinja de a asocia aspiratiile noastre cu notiunea de educatie a voin{ei care ar permite realizarea acestor obiective, creeaz’ o disponibilitate, cel putin momentana’, pentru efort. Prin urmare, exploatarea acestui moment de amplificare a elanuluj fn folosul meditatici, este echivalenté cu realizarea primului pas gi deschiderea in consecinta a accesului spre calea energetica. Perspectiva de a deveni o personalitate puternicd (atit din punct de vedere fizic cat si psihic), de a objine o situafie materialil mai bund, de a reusi inifierea intr-o profesie, de a se conducc conform unor principii considerate profitabile si, in general, de a atinge scopul propus in viaf4, constituie 0 serie de idei - forsd cc Sunt coneretizate in profitul vointei, printr-o asociere de pinduri asemAnatoare celor prezentate mai sus, Agadar, vom opune caracterclor si firilor slabe gi amorfe, indecisc sau inert, convingerea ci nu vom permite acelor tendinfe subtcrane s& domine dorinta de realizare a pringipalelor noastre ambilii. Prin urmare, s& acceptin faptul cd o vointa educatd reprezinti un mijloc de actiune, direc! sau indirect, asupra @ tot ceea ce ne interescaza. lar gradul de cficienta al reactiei pe care o aver, in momentul unor imprejurari defavorabile, cat gi cel al actiunii in cazu) proiectelor pe care dorim sa le realizim, se midsoara prin nivelul de voin{ atins. 14