Vous êtes sur la page 1sur 190

Nr. Crt.

Nr. Crt.

10

10

11

11

12

12

13

13

14

14

15

15

16

16

17

17

18

18

19

19

20

20

21

21

22

22

23

23

24

24

25

25

26

26

27

27

28

28

29

29

30

30

31

31

32

32

33

33

34

34

35

35

36

36

37

37

38

38

39

39

40

40

41

41

42

42

43

43

44

44

45

45

46

46

47

47

48

48

49

49

50

50

51

51

52

52

53

53

54

54

55

55

56

56

57

57

58

58

59

59

60

60

61

61

62

62

63

63

64

64

65

65

66

66

67

67

68

68

69

69

70

70

71

71

72

72

73

73

74

74

75

75

76

76

77

77

78

78

79

79

80

80

81

81

82

82

83

83

84

84

85

85

86

86

87

87

88

88

89

89

90

90

91

91

92

92

93

93

94

94

95

95

96

96

97

97

98

98

99

99

100 100

101 101

102 102

103 103

104 104

105 105

106 106

107 107

108 108

109 109

110 110

111 111

112 112

113 113

114 114

115 115

116 116

117 117

118 118

119 119

120 120

121 121

122 122

123 123

124 124

125 125

126 126

127 127

128 128

129 129

130 130

131 131

132 132

133 133

134 134

135 135

136 136

137 137

138 138

139 139

140 140

141 141

142 142

143 143

144 144

145 145

146 146

147 147

148 148

149 149

150 150

151 151

152 152

153 153

154 154

155 155

156 156

157 157

158 158

159 159

160 160

161 161

162 162

163 163

164 164

165 165

166 166

167 167

168 168

169 169

170 170

171 171

172 172

173 173

174 174

175 175

176 176

177 177

178 178

179 179

180 180

181 181

182 182

183 183

184 184

185 185

186 186

187 187

188 188

189 189

190 190

191 191

192 192

193 193

194 194

195 195

196 196

197 197

198 198

199 199

200 200

201 201

202 202

203 203

204 204

205 205

206 206

207 207

208 208

209 209

210 210

211 211

212 212

213 213

214 214

215 215

216 216

217 217

218 218

219 219

220 220

221 221

222 222

223 223

224 224

225 225

226 226

227 227

228 228

229 229

230 230

231 231

232 232

233 233

234 234

235 235

236 236

237 237

238 238

239 239

240 240

241 241

242 242

243 243

244 244

245 245

246 246

247 247

248 248

249 249

250 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265

266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298

266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298

299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331

299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331

332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350

332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350

Succes la test
Intrebarea
Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi: a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal; b. doar un functionar public; c. atat functionarul , cat si functionarul public. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca: a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala; b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate; In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala: a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului; b. nu este posibila; Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este: a. statul roman; b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; c. orice persoana care conditiile generale de a raspunde pen Elementul material al indeplineste infractiunii de ultraj consta in: a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau nu; b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei; c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste: a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este: a. intentia directa, in toate cazurile; b. culpa, in cazul alin. 2 ; c. praeterintentia , in cazul alin. b. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2); b. tentativa nu se pedepseste;

Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n varianta tip: a. retinerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de judecat, sau de un alt organ de jurisdictie, ori mpiedicarea n orice mod ca un nscris destinat unuia dintre organele mentionate s ajung la acesta; b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art. 145 C. pen.; c. sustragerea oricrui nscris aflat n pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s: a. s fie svrsit contra unui functionar public care nu ndeplineste o functie ce implic exercitiul autorittii de stat, aflat n exercitiul functiunii, ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii; In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi: a. doar custodele; b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ; c. numai un functionar public. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al acesteia : a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica; b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat; c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de: a. un functionar cu atributii de conducere; b. un functionar cu atributii de control; c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie: a. ofensa adusa autoritatii; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de: a. ultraj; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu, reprezint infractiune de: a. ultraj; b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente; c. lovire sau alte violente.

Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de politie aflati n exercitiul functiunii reprezint: a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat; b. trei infractiuni de ultraj, aflate n concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente; c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real; Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. doar intentia direct; b. intentia direct sau indirect; c. intentia sau culpa. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. numai un functionar public; b. numai un functionar; Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor: a. are caracter special n raport cu orice infractiune: b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este, n mod obligatoriu, un functionar public sau functionar; c. are caracter subsidiar n raport cu orice infractiune. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste: a. numai din culp b. numai cu intentie c. att cu intentie, ct si din culp Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi: a. numai un functionar public; b. orice functionar; c. orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei persoane fizice sau juridice. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu reprezint: a. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; b. infractiunea de purtare abuziv; c. infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie: a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor; b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi; Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie: a. purtare abuziva; b. supunere la rele tratamente; c. ultraj.

Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie: a. neglijenta in serviciu; b. neglijenta in pastrarea secretului de stat; c. abuz in serviciu contra intereselor publice. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte: a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat; b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat; c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala: a. nu este posibila; b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii; c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv este: a. intentia direct calificat prin scop b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de: a. cetatenie; b. varsta; c. pregatire profesionala. n varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre: a. un functionar public; b. un functionar cu atributii de control; c. un functionar public cu atributii de conducere. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani b. bunurile care au fost promise c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n participatie, instanta poate confisca de la unul dintre fptuitori: a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal) b. ntreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate fi: a. doar functionarul public; b. orice functionar; c. orice persoan. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea ca: a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei; b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau; Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita: a. notarul public; b. avocatul; c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de expertize. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de: a. luare de mita; b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala; c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc: a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase; b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor; c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit trebuie s fie: a. posterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu b. concomitent ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu c. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu

Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n: a. promisiunea sau oferirea de bani; b. nerespingerea promisiunii unor foloase; c. darea de bani ori alte foloase. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast fapt este: a. o cauz de nepedepsire; b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei; Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de: a. luare de mit; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; c. primire de foloase necuvenite. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de : a. luare de mita; b. primire de foloase necuvenite; c. inselaciune. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.: a. este o infractiune contra autoritatii; b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita; c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta: a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita; b. nu raspunde penal; c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica: a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar; b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare; c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu ndeplineste un act privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune: a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune; b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune; c. luarea de mit se retine n variant agravat.

Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie: a. primire de foloase necuvenite; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit: a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei; b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau daruri care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal; c. trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin ndeplinirea n cazul infractiunii de dare de mit: a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor; b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost acceptat de functionar; La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei: a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul : a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu; b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu; Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat pentru acea infractiune, este: a. o cauz special de nepedepsire; b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei; c. o cauz de reducere a pedepsei. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este: a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; b. orice functionar; c. numai un functionar public. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. 256 C. pen. trebuie s fie: a. att licit, ct si ilicit; b. numai ilicit; c. numai licit. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n: a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase; b. primirea unor foloase necuvenite; c. pretinderea unor foloase necuvenite.

Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite: a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta: a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta; b. constituie o circumstanta agravanta; c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului. Infractiunea de trafic de influent: a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri; b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat; Tentativa la primirea de foloase necuvenite: a. se pedepseste; b. nu este incriminat; c. nu este posibil. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand: a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu; Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin: a. nerespingere de daruri direct sau indirect; b. de daruri Laoferire infractiunea deindirect; denuntare calomnioas: a. coautoratul este posibil; b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a actelor de justitie; c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a crui activitate a fost periclitat. n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi infractiune, se va retine: a. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta tip; b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs; c. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta agravat. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd: a. nvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane; b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte; c. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun. n cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas: a. se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar b. se poate referi la svrsirea unei contraventii c. se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte reprezint: a. infractiunea de mrturie mincinoas b. infractiunea de denuntare calomnioas La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin: a. plangere; b. autodenunt; c. constituire de parte civila. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de punerea n miscare a actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint: a. o cauz de impunitate; b. o cauz de reducere a pedepsei; Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, nainte de pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen; c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, dup ce s-a pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.; c. nlturare a caracterului penal al faptei. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este: a. doar martorul; b. martorul sau persoana care ncearc s-l determine pe martor s dea declaratii mincinoase; La infractiunea de mrturie mincinoasa: a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop; b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale; c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc mprejurri Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.): a. este incriminat n forma tentativei; b. nu poate avea forma continuat; c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de martor, expert sau interpret.

Infractiunea de mrturie mincinoas: a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror mprejurri despre care este ntrebat n solutionarea unei cauze; b. se svrseste si din culp; c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert, interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru: a. instigare la mrturie mincinoas; b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas; ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.): a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect; b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrngere sau corupere prin care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas; c. nu este posibil n forma continuat. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.); b. tinuire (art. 221 C. pen.); c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.). Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovtiei: a. numai cu intentie; b. numai din culp; mpiedicarea participrii la proces: a. legatura de cauzalitate rezulta ex re; b. este o infractiune cu consumare instantanee; c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze independente de vointa fptuitorului. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat , raspunde pentru: a. marturie mincinoasa; b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare; c. omisiunea de a sesiza organele judiciare. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza: a. numai prin inactiune; b. numai prin actiune; c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda: a. nainte de svrsirea infractiunii principale; b. dup svrsirea faptei de baz;

Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni: a. nu este posibila decat sub forma complicitatii; b. este posibila sub forma instigarii; c. este posibila sub toate formele. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci: a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala; b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa; Infractiunea de impiedicare a participarii la proces: a. absoarbe infractiunea de amenintare; b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava; c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de: a. lipsire de libertate n mod ilegal; b. arestare nelegal; c. represiune nedreapt. Infractiunea de arestare nelegal: a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrseste actiunea incriminat; b. se poate svrsi numai printr-o actiune; Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar: a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii; b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, Infractiunea de evadare: a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate; b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n executarea creia se afla condamnatul; Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare: a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al nchisorii; b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut; c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii.

Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea ndatorirea de a pzi pe cel ce a evadat poate mbrca: a. doar forma intentiei directe; b. doar forma intentiei; c. forma intentiei sau culpei. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac: a. arma sau munitia nu este depus n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel cruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului; b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C. pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri; c. se detin, nstrineaz sau poart arme de panoplie. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar: a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere; b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege; c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect Arestarea nelegal se comite numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie direct sau indirect; c. intentie sau culp. Represiunea nedreapta este o fapta : a. care impiedica infaptuirea justitiei; b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei; c. contra libertatii persoanei. Cercetarea abuziv este o infractiune: a. continu; b. intentionat; c. de obicei. Favorizarea infractorului este o infractiune: a. omisiva; b. conex corelativ; c. praeterintentionata. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie: a. infractiunea de favorizare a infractorului; b. infractiunea de inlesnire a evadarii; c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2

Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta: a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti; b. raspunde pentru infractiunea de ultraj; c. raspunde pentruimpiegat infractiunea amenintare. Daca faptuitorul, de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie: a. infractiunea de neglijenta in serviciu; b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru: a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala: a. este posibila sub toate formele; b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are caracter personal; c. este posibila doar sub forma coautoratului. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite: a. cu intentie direct sau indirect; b. numai cu intentie direct calificat prin scop; c. numai cu intentie indirect. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea: a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului; b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni; c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit

Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza: a. doar prin contrafacere (plsmuire); b. doar prin alterare (prefacere); c. fie prin contrafacere, fie prin alterare; Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material: a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor b. monede antice din diverse metale c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2 C.pen., are ca obiect material: a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie b. monede antice, din diverse metale c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa constituie: a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, n form continuat c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca: a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie; b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in circulatie; Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite dect cu: a. intentie direct b. intentie direct sau indirect c. intentie indirect In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in: a. contrafacere b. alterare c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac: a. valorile falsificate au fost puse n circulatie; b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar; c. valorile falsificate nu se mai afla n circulatie

Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport c. fals material n nscrisuri oficiale Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este: a. intentia direct b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. nselciune Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.): a. nu are obiect material; b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale; c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori; b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport; c. detinere de instrumente n vederea falsificrii de valori. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in: a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau mprejurri neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau mprejurri; b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natura sa produca consecinte juridice; Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi: a. numai un functionar; b. numai un functionar public; c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar: a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen. b. ca nscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice; c. ca nscrisul falsificat s emane de la o persoana fizica. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie: a. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.) c. nu constituie infractiune.

n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit dect de ctre: a. un functionar public b. un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de: a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice; b. titluri de credit emise de institutii publice; c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de raspuns international Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de: a. fals material n nscrisuri oficiale; b. fals n declaratii; c. fals privind identitatea. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. orice persoana; b. numai un functionar public; c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste: a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa; b. continutul inscrisului; c. atat forma, cat si continutul actului. Infractiunea de fals intelectual se poate comite: a. numai dupa redactarea inscrisului oficial; b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial; c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. fals n nscrisuri sub semntur privat; b. uz de fals; c. fals intelectual. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu infractiunea de uz de fals; b. infractiunea de uz de fals; Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals; c. infractiunea de fals intelectual, n concurs cu infractiunea de uz de fals. La infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat: a. tentativa este posibil si se pedepseste; b. tentativa este posibil, dar nu se pedepseste; c. tentativa nu este posibil.

Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: a. doar un nscris oficial; b. doar un nscris sub semntur privat; c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de: a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat; b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept; c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie direct sau indirect b. intentie direct calificat prin scop c. intentie indirect La infractiunea de uz de fals, obiectul material: a. poate fi doar un inscris sub semntur privat; b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata; c. poate fi doar un inscris oficial. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie indirect; c. intentie direct sau indirect. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este: a. martorul, expertul sau interpretul; b. persoana care face n public declaratii calomnioase; c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de: a. prezentare sub o identitate falsa; b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals; c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de: a. fals n declaratii b. fals privind identitatea c. uz de fals Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate fals trebuie fcut: a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat; b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen; c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni: a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare; b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane; c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.

In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege: a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor; b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice; c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare . Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand priveste: a. sigiliul sau stampila unei institutii publice; b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen; Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material: a. numai bunuri individual determinate; b. numai bunuri care se determina prin numarare; c. numai bunuri care se determina prin masurare. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. orice functionar; Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma: a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei; b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau vandute; La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii; Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma: a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii; b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii; c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand: a. durata brevetului a expirat; b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu; La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. titularul de brevet; b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale; c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.

Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand: a. produsele contrafacute au fost date in gaj; b. produsele contrafacute au fost donate unui tert; c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie indirecta; b. intentie directa sau indirecta; Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative: a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul: a. de a obtine un folos material necuvenit; b. de a revinde produsele; Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul: a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. punerii in circulatie a produselor contrafacute. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. concurenta neloiala; b. specula; c. inselaciune la de masuratoare. La infractiunea deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intro actiune de: a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale; b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale; c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o: a. stare de pericol; b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare: a. o perturbare a activitatii economico-financiare; b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;

Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) este mai grava, atunci cand: a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane; b. a avut ca urmare infectarea apei; c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege: a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145; b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane; c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de: a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept; Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta: a. sa fi cauzat pagube materiale; b. sa se fi comis in timp de razboi; c. sa fi avut consecinte deosebit de grave. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Codul penal? a. orice persoan de sex opus care intr n alian cu o alt persoan; b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut Consumarea infraciunea de bigamie survine: a. n momentul depunerii declaraiei la starea civil; b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor; c. n momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este: a. o infraciune instantanee; b. o infraciune continuat, consumarea avnd loc n momentul cnd cel ndreptit la ntreinere este prsit; c. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptuitorului i se

Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face: a. din oficiu de ctre procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de rele tratamente aplicate minorului const n: a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru; b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului; c. s pun n pericol numai integritatea fizic a minorului. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului, prev. de art. 307 din Codul penal? a. persoana care are calitatea de rud a minorului; b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare; c. orice persoan n calitate de coautor. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se pune n micare: a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; c. din oficiu sau la plngerea persoanei vtmate, n funcie de interesul superior al minorului. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul penal se consum: a. n momentul cnd fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor; b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare; Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor molipsitoare are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula: a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor; b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau cu infraciunea de ucidere din culp. c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe n infraciunea mai grav. Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se comite: a. numai cu intenie direct; b. numai din culp; c. cu intenie direct sau indirect. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric i transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin: a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de acelai sex;

Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se svrete cu: a. intenie direct sau indirect; b. din culp. c. cu praeterintenie. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin: a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr sprijin, elemental subiectiv il constituie vinovtia: a. sub forma intentiei; b. numai sub forma intentiei directe; c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac este duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin: a. intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n neputina de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, este: a. intenia direct sau indirect; b. culpa; c. att cu intenia, ct i din culpa. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal, se consum: a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative: viaa, sntatea sau integritatea persoanei; b. numai atunci cnd sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modaliti normative; c. n momentul n care se ntrevede n perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau integritatea unei persoane. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune: a. ca fptuitorul s gseasc o persoan; b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a integritii corporale i s fie n neputin de a se apra;

Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se svrete sub aspect subiectiv: a. numai cu intenie; b. numai din culp; c. cu intenie sau din culp. Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art. 318 din Codul penal, este necesar: a. ca aciunea care mpiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult sau sect religioas; b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal; c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor de morminte, prev. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de art. 319 din Codul penal, presupune doar: a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormntului, monumentului sau urnei funerare; b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd: a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale profanrii; b. autorul infraciunii a fost descoperit; c. rudele defunctului au sesizat autoritile. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea normativ de tulburare repetat a folosinei const n: a. svrirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.; b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele; mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a folosinei locuinei, presupune: a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer; b. nentreruperea apei, gazului, a curentului electric; c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sine stttoare se aplic regula: a. unitii infracionale; b. concursului de infraciuni; c. infraciunii de obicei. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public, element material al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice: a. indignarea izolat a unei persoane; b. revolta cu caracter singular; c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane.

Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este necesar ca: a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public; b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum: a. n momentul cnd se svresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri; b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public; c. n momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se comite cu: a. intenie direct sau indirect; b. se poate svri din culp; c. att cu intenei, ct i din culp. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere: a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la nceput pn la sfrit; b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit; c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant. ncierarea se consum: a. atunci cnd ncepe participaia la ncierarea mai multor persoane, cu activiti determinate; b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se mpletesc i sunt greu de delimitat; Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp sub forma uurinei; c. culpa sub forma neglijenei. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete: a. cnd participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat n aciunea violent; b. dac a fost prins n ncierare cu voia sa; c. dac a ncercat s despart pe alii. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni, prev. de art. 323 din Codul penal, sunt: a. subiectul activ este determinat; b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional); c. orice persoane care rspund penal n calitate de coautor.

Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciunii se caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni: a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens; b. neaderarea la o asociere creat n acest scop; c. denunarea unei asemenea asocieri. Latura subiectiv a infraciunii de asociere n vederea svririi de infraciuni, se caracterizeaz prin: a. intenie direct sau indirect; b. poate fi svrit i din culp; c. numai din culp. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n: a. orice aciune de a ndemna s nu se respecte legea; b. aciunea de a reproba n public persoanele care au svrit infraciuni; c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material? a. calcarea de consemn si absenta nejustificata; b. dezertarea si insubordonarea; c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaz prin: a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen; b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc. c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum: a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale cu caracter obscen; b. cnd ncepe s procure astfel de materiale n vederea rspndirii; n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav? a. dac subiectul activ este un militar; b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat; c. dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n: a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cernd ajutor material; b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor material; c. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor spiritual. Infraciunea de ceretorie se svrete cu: a. intenie; b. se poate svri din culp; c. att cu intenie, ct i din culp.

Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul: a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru obinerea mijloacelor de existen; b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea fptuitorului de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai; Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar ca: a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o singur aciune cu caracter inechivoc; b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen sau a principalelor mijloace de existen; Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul: a. cnd persoana ntreine primul raport sexual n schimbul cruia solicit subvenii pentru infraciunea sa; b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a principalelor mijloace de existen; Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal: a. a nlesni practicarea prostituiei; b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei; c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului. Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv: a. cu intenie direct sau indirect; b. n unele situaii se comite i din culp; c. cu intenie depit. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din Codul penal: a. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc s se fac n mod privat; b. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane; Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu: a. intenie; b. n unele situaii se poate comite din culp; c. praeterintenie, n varianta prevzut n alin. 2 al art. 330 C. Pen. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc: a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii; b. n orice moment; c. n momentul autorizrii jocului de noroc. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este: a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere; b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale judectoreasc; c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale.

Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.): a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare; b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau alungrii; c. este pedepsit si in forma tentativei. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a lsrii fr sprijin se comite: a. numai cu intentie direct; b. cu intentie direct sau indirect; c. cu intentie si din culp. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C. pen.: a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexual; b. se transmite prin orice mijloace; c. se svarseste din culpa. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit: a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv; b. participatia penal este posibil in toate formele sale; Traficul de substante toxice: a. nu are obiect material; b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav: a. dac se comite in public; b. dac se produce scandal public; c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni: a. este o infractiune proprie; b. este sanctionat si in forma tentativ; c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperit si de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii. Proxenetismul este o infractiune: a. proprie; b. in persona propria; c. comisiv. Proxenetismul poate s constea in: a. indemnul la fapte antisociale; b. producerea de materiale obscene; c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei.

Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de: a. boala cronica necontagioasa; b. nivel de pregatire profesionala; c. cetatenie. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin: a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat; b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate; c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi: a. oricare dintre parinti; b. orice persoana; Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste infractiunea: a. fals in declaratii; b. uz de fals; c. fals in inscrisuri sub semnatura privata. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru: a. fals privind identitatea; b. fals in declaratii; c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de: a. tulburare de posesie; b. nerespectarea hotararilor judecatoresti; c. tulburarea folosintei locuintei. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar? a. folosirea de nscrisuri false; b. simularea unei boli sau infirmiti; c. infraciunea este lipsit de obiect material. Represiunea nedreapta este o infractiune : a. contra integritatii corporale sau sanatatii; b. contra infaptuirii justitiei; c. de serviciu sau in legatura cu serviciu. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de: a. amenintare; b. lipsirea de libertate in mod ilegal;

La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2); b. tentativa nu se pedepseste; La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) : a. urmarea imediat const ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub; b. urmarea imediat const ntr-o stare de pericol; n cazul infractiunii de luare de mita: a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut; b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect bani sau alte foloase; La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani; b. bunurile care au fost promise; c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac: a. fapta a fost svrsit prin folosirea de arme; b. fapta a fost svrsit n timpul noptii; c. fapta a fost svrsit prin folosirea de violente.

0 Raspuns test Raspuns corect 0 0 0 0 0 0 0

Nr. Crt. 1

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125

126

127

128

129

130

131

132

133

134

135

136

137

138

139

140

141

142

143

144

145

146

147

148

149

150

151

152

153

154

155

156

157

158

159

160

161

162

163

164

165

166

167

168

169

170

171

172

173

174

175

176

177

178

179

180

181

182

183

184

185

186

187

188

189

190

191

192

193

194

195

196

197

198

199

200

201

202

203

204

205

206

207

208

209

210

211

212

213

214

215

216

217

218

219

220

221

222

223

224

225

226

227

228

229

230

231

232

233

234

235

236

237

238

239

240

241

242

243

244

245

246

247

248

249

250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273

274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315

316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350

Intrebarea Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi: a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal; b. doar un functionar public; c. atat functionarul , cat si functionarul public. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca: a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala; b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate; In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala: a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului; b. nu este posibila; Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este: a. statul roman; b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde pen Elementul material al infractiunii de ultraj consta in: a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau nu; b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei; Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste: a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este: a. intentia directa, in toate cazurile; b. culpa, in cazul alin. 2 ; c. praeterintentia , in cazul alin. b. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2); b. tentativa nu se pedepseste;

Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n varianta tip: a. retinerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de judecat, sau de un alt organ de jurisdictie, ori mpiedicarea n orice mod ca un nscris destinat unuia dintre organele mentionate s ajung la acesta; b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art. 145 C. pen.; c. sustragerea oricrui nscris aflat n pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s: a. s fie svrsit contra unui functionar public care nu ndeplineste o functie ce implic exercitiul autorittii de stat, aflat n exercitiul functiunii, ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii; In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi: a. doar custodele; b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ; c. numai un functionar public. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al acesteia : a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica; b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat; c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de: a. un functionar cu atributii de conducere; b. un functionar cu atributii de control; c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie: a. ofensa adusa autoritatii; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de: a. ultraj; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu, reprezint infractiune de: a. ultraj; b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente; c. lovire sau alte violente.

Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de politie aflati n exercitiul functiunii reprezint: a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat; b. trei infractiuni de ultraj, aflate n concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente; c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real; Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. doar intentia direct; b. intentia direct sau indirect; c. intentia sau culpa. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. numai un functionar public; b. numai un functionar; Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor: a. are caracter special n raport cu orice infractiune: b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este, n mod obligatoriu, un functionar public sau functionar; c. are caracter subsidiar n raport cu orice infractiune. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste: a. numai din culp b. numai cu intentie c. att cu intentie, ct si din culp Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi: a. numai un functionar public; b. orice functionar; c. orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei persoane fizice sau juridice. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu reprezint: a. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; b. infractiunea de purtare abuziv; c. infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie: a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor; b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi; Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie: a. purtare abuziva; b. supunere la rele tratamente; c. ultraj.

Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie: a. neglijenta in serviciu; b. neglijenta in pastrarea secretului de stat; c. abuz in serviciu contra intereselor publice. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte: a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat; b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat; c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala: a. nu este posibila; b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii; c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv este: a. intentia direct calificat prin scop b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de: a. cetatenie; b. varsta; c. pregatire profesionala. n varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre: a. un functionar public; b. un functionar cu atributii de control; c. un functionar public cu atributii de conducere. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani b. bunurile care au fost promise c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n participatie, instanta poate confisca de la unul dintre fptuitori: a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal) b. ntreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate fi: a. doar functionarul public; b. orice functionar; c. orice persoan. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea ca: a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei; b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau; Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita: a. notarul public; b. avocatul; c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de: a. luare de mita; b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala; c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc: a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase; b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor; c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit trebuie s fie: a. posterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu b. concomitent ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu c. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu

Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n: a. promisiunea sau oferirea de bani; b. nerespingerea promisiunii unor foloase; c. darea de bani ori alte foloase. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast fapt este: a. o cauz de nepedepsire; b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei; Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de: a. luare de mit; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; c. primire de foloase necuvenite. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de : a. luare de mita; b. primire de foloase necuvenite; c. inselaciune. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.: a. este o infractiune contra autoritatii; b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita; c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta: a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita; b. nu raspunde penal; c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica: a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar; b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare; c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu ndeplineste un act privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune: a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune; b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune;

Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie: a. primire de foloase necuvenite; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit: a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei; b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau daruri care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal; c. trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin ndeplinirea n cazul infractiunii de dare de mit: a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor; b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost acceptat de functionar; La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei: a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul : a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu; b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu; Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat pentru acea infractiune, este: a. o cauz special de nepedepsire; b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei; c. o cauz de reducere a pedepsei. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este: a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; b. orice functionar; c. numai un functionar public. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. 256 C. pen. trebuie s fie: a. att licit, ct si ilicit; b. numai ilicit; c. numai licit. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n: a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase; b. primirea unor foloase necuvenite;

Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite: a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta: a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta; b. constituie o circumstanta agravanta; c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului. Infractiunea de trafic de influent: a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri; b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat; Tentativa la primirea de foloase necuvenite: a. se pedepseste; b. nu este incriminat; c. nu este posibil. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand: a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu; Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin: a. nerespingere de daruri direct sau indirect; b. oferire de daruri indirect; La infractiunea de denuntare calomnioas: a. coautoratul este posibil; b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a actelor de justitie; n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi infractiune, se va retine: a. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta tip; b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs; c. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta agravat. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd: a. nvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane; b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte; c. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun. n cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas: a. se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar b. se poate referi la svrsirea unei contraventii c. se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte reprezint: a. infractiunea de mrturie mincinoas b. infractiunea de denuntare calomnioas La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin: a. plangere; b. autodenunt; c. constituire de parte civila. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de punerea n miscare a actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint: a. o cauz de impunitate; b. o cauz de reducere a pedepsei; Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, nainte de pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen; c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, dup ce s-a pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.; c. nlturare a caracterului penal al faptei. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este: a. doar martorul; b. martorul sau persoana care ncearc s-l determine pe martor s dea declaratii mincinoase; La infractiunea de mrturie mincinoasa: a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop; b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale; c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc mprejurri Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.): a. este incriminat n forma tentativei; b. nu poate avea forma continuat; c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de martor, expert sau interpret.

Infractiunea de mrturie mincinoas: a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror mprejurri despre care este ntrebat n solutionarea unei cauze; b. se svrseste si din culp; c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert, interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru: a. instigare la mrturie mincinoas; b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas; ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.): a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect; b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrngere sau corupere prin care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas; c. nu este posibil n forma continuat. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.); b. tinuire (art. 221 C. pen.); c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.). Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovtiei: a. numai cu intentie; b. numai din culp; mpiedicarea participrii la proces: a. legatura de cauzalitate rezulta ex re; b. este o infractiune cu consumare instantanee; c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze independente de Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat , raspunde pentru: a. marturie mincinoasa; b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare; c. omisiunea de a sesiza organele judiciare. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza: a. numai prin inactiune; b. numai prin actiune; c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda: a. nainte de svrsirea infractiunii principale; b. dup svrsirea faptei de baz;

Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni: a. nu este posibila decat sub forma complicitatii; b. este posibila sub forma instigarii; c. este posibila sub toate formele. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci: a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala; b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa; Infractiunea de impiedicare a participarii la proces: a. absoarbe infractiunea de amenintare; b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava; c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de: a. lipsire de libertate n mod ilegal; b. arestare nelegal; c. represiune nedreapt. Infractiunea de arestare nelegal: a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrseste actiunea incriminat; b. se poate svrsi numai printr-o actiune; Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar: a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii; b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, Infractiunea de evadare: a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate; b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n executarea creia se afla condamnatul; Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare: a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al nchisorii; b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut; c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii.

Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea ndatorirea de a pzi pe cel ce a evadat poate mbrca: a. doar forma intentiei directe; b. doar forma intentiei; c. forma intentiei sau culpei. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac: a. arma sau munitia nu este depus n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel cruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului; b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C. pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri; c. se detin, nstrineaz sau poart arme de panoplie. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar: a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere; b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege; c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect Arestarea nelegal se comite numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie direct sau indirect; c. intentie sau culp. Represiunea nedreapta este o fapta : a. care impiedica infaptuirea justitiei; b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei; c. contra libertatii persoanei. Cercetarea abuziv este o infractiune: a. continu; b. intentionat; c. de obicei. Favorizarea infractorului este o infractiune: a. omisiva; b. conex corelativ; c. praeterintentionata. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie: a. infractiunea de favorizare a infractorului; b. infractiunea de inlesnire a evadarii; c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2

Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta: a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti; b. raspunde pentru infractiunea de ultraj; c. raspunde pentru infractiunea amenintare. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie: a. infractiunea de neglijenta in serviciu; b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru: a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala: a. este posibila sub toate formele; b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are caracter personal; c. este posibila doar sub forma coautoratului. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite: a. cu intentie direct sau indirect; b. numai cu intentie direct calificat prin scop; c. numai cu intentie indirect. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea: a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului; b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni; c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit

Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza: a. doar prin contrafacere (plsmuire); b. doar prin alterare (prefacere); c. fie prin contrafacere, fie prin alterare; Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material: a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor b. monede antice din diverse metale c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2 C.pen., are ca obiect material: a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie b. monede antice, din diverse metale c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa constituie: a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, n form continuat c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca: a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie; b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite dect cu: a. intentie direct b. intentie direct sau indirect c. intentie indirect In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in: a. contrafacere b. alterare c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac: a. valorile falsificate au fost puse n circulatie; b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar; c. valorile falsificate nu se mai afla n circulatie Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport c. fals material n nscrisuri oficiale

Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este: a. intentia direct b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. nselciune Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.): a. nu are obiect material; b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale; c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori; b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport; c. detinere de instrumente n vederea falsificrii de valori. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in: a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau mprejurri neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau mprejurri; b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natura sa produca consecinte juridice; Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi: a. numai un functionar; b. numai un functionar public; c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar: a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen. b. ca nscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice; Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie: a. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.) c. nu constituie infractiune. n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit dect de ctre: a. un functionar public b. un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu

Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de: a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice; b. titluri de credit emise de institutii publice; c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de raspuns international Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de: a. fals material n nscrisuri oficiale; b. fals n declaratii; c. fals privind identitatea. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. orice persoana; b. numai un functionar public; c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste: a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa; b. continutul inscrisului; c. atat forma, cat si continutul actului. Infractiunea de fals intelectual se poate comite: a. numai dupa redactarea inscrisului oficial; b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial; c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. fals n nscrisuri sub semntur privat; b. uz de fals; c. fals intelectual. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu infractiunea de uz de fals; Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals; c. infractiunea de fals intelectual, n concurs cu infractiunea de uz de fals. La infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat: a. tentativa este posibil si se pedepseste; b. tentativa este posibil, dar nu se pedepseste; c. tentativa nu este posibil. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: a. doar un nscris oficial; b. doar un nscris sub semntur privat; c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat.

Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de: a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat; b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept; c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie direct sau indirect b. intentie direct calificat prin scop c. intentie indirect La infractiunea de uz de fals, obiectul material: a. poate fi doar un inscris sub semntur privat; b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata; c. poate fi doar un inscris oficial. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie indirect; c. intentie direct sau indirect. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este: a. martorul, expertul sau interpretul; b. persoana care face n public declaratii calomnioase; c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de: a. prezentare sub o identitate falsa; b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals; c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de: a. fals n declaratii b. fals privind identitatea c. uz de fals Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate fals trebuie fcut: a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat; b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen; c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni: a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare; b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane; c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals. In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege: a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor; b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice; c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .

Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand priveste: a. sigiliul sau stampila unei institutii publice; b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen; Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material: a. numai bunuri individual determinate; b. numai bunuri care se determina prin numarare; c. numai bunuri care se determina prin masurare. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. orice functionar; Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma: a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei; b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii; Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma: a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii; b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii; c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand: a. durata brevetului a expirat; b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu; La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. titularul de brevet; b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale; c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand: a. produsele contrafacute au fost date in gaj; b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;

Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie indirecta; b. intentie directa sau indirecta; Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative: a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul: a. de a obtine un folos material necuvenit; b. de a revinde produsele; Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul: a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. punerii in circulatie a produselor contrafacute. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. concurenta neloiala; b. specula; c. inselaciune la masuratoare. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intro actiune de: a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale; b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale; La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o: a. stare de pericol; b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare: a. o perturbare a activitatii economico-financiare; b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145; Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) este mai grava, atunci cand: a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane; b. a avut ca urmare infectarea apei; c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba

Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege: a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145; b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane; c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de: a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept; Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta: a. sa fi cauzat pagube materiale; b. sa se fi comis in timp de razboi; c. sa fi avut consecinte deosebit de grave. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Codul penal? a. orice persoan de sex opus care intr n alian cu o alt persoan; b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut Consumarea infraciunea de bigamie survine: a. n momentul depunerii declaraiei la starea civil; b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor; c. n momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este: a. o infraciune instantanee; b. o infraciune continuat, consumarea avnd loc n momentul cnd cel ndreptit la ntreinere este prsit; c. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptuitorului i se Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face: a. din oficiu de ctre procuror; b. la plngerea persoanei vtmate;

Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de rele tratamente aplicate minorului const n: a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru; b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului; c. s pun n pericol numai integritatea fizic a minorului. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului, prev. de art. 307 din Codul penal? a. persoana care are calitatea de rud a minorului; b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare; c. orice persoan n calitate de coautor. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se pune n micare: a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; c. din oficiu sau la plngerea persoanei vtmate, n funcie de interesul superior al minorului. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul penal se consum: a. n momentul cnd fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor; b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare; Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor molipsitoare are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula: a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor; b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau cu infraciunea de ucidere din culp. c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe n infraciunea mai grav. Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se comite: a. numai cu intenie direct; b. numai din culp; c. cu intenie direct sau indirect. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric i transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin: a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de acelai sex; Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se svrete cu: a. intenie direct sau indirect; b. din culp. c. cu praeterintenie.

Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin: a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr sprijin, elemental subiectiv il constituie vinovtia: a. sub forma intentiei; b. numai sub forma intentiei directe; c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac este duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin: a. intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n neputina de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, este: a. intenia direct sau indirect; b. culpa; c. att cu intenia, ct i din culpa. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal, se consum: a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative: viaa, sntatea sau integritatea persoanei; b. numai atunci cnd sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modaliti normative; c. n momentul n care se ntrevede n perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau integritatea unei persoane. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune: a. ca fptuitorul s gseasc o persoan; b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a integritii corporale i s fie n neputin de a se apra; Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se svrete sub aspect subiectiv: a. numai cu intenie; b. numai din culp; c. cu intenie sau din culp.

Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art. 318 din Codul penal, este necesar: a. ca aciunea care mpiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult sau sect religioas; b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal; c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar: a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormntului, monumentului sau urnei funerare; b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut (desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.); Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd: a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale profanrii; b. autorul infraciunii a fost descoperit; c. rudele defunctului au sesizat autoritile. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea normativ de tulburare repetat a folosinei const n: a. svrirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.; b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele; mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a folosinei locuinei, presupune: a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer; b. nentreruperea apei, gazului, a curentului electric; c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sine stttoare se aplic regula: a. unitii infracionale; b. concursului de infraciuni; c. infraciunii de obicei. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public, element material al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice: a. indignarea izolat a unei persoane; b. revolta cu caracter singular; Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este necesar ca: a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public; b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe

Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum: a. n momentul cnd se svresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri; b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public; c. n momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se comite cu: a. intenie direct sau indirect; b. se poate svri din culp; c. att cu intenei, ct i din culp. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere: a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la nceput pn la sfrit; b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit; c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant. ncierarea se consum: a. atunci cnd ncepe participaia la ncierarea mai multor persoane, cu activiti determinate; b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se mpletesc i sunt greu de delimitat; Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp sub forma uurinei; c. culpa sub forma neglijenei. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete: a. cnd participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat n aciunea violent; b. dac a fost prins n ncierare cu voia sa; c. dac a ncercat s despart pe alii. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni, prev. de art. 323 din Codul penal, sunt: a. subiectul activ este determinat; b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional); c. orice persoane care rspund penal n calitate de coautor. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciunii se caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni: a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens; b. neaderarea la o asociere creat n acest scop; c. denunarea unei asemenea asocieri.

Latura subiectiv a infraciunii de asociere n vederea svririi de infraciuni, se caracterizeaz prin: a. intenie direct sau indirect; b. poate fi svrit i din culp; c. numai din culp. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n: a. orice aciune de a ndemna s nu se respecte legea; b. aciunea de a reproba n public persoanele care au svrit infraciuni; c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material? a. calcarea de consemn si absenta nejustificata; b. dezertarea si insubordonarea; c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaz prin: a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen; b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc. c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum: a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale cu caracter obscen; b. cnd ncepe s procure astfel de materiale n vederea rspndirii; n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav? a. dac subiectul activ este un militar; b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat; c. dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n: a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cernd ajutor material; b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor material; c. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor spiritual. Infraciunea de ceretorie se svrete cu: a. intenie; b. se poate svri din culp; c. att cu intenie, ct i din culp. Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul: a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru obinerea mijloacelor de existen; b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea fptuitorului de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai;

Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar ca: a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o singur aciune cu caracter inechivoc; b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen sau a principalelor mijloace de existen; Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul: a. cnd persoana ntreine primul raport sexual n schimbul cruia solicit subvenii pentru infraciunea sa; b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a principalelor mijloace de existen; Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal: a. a nlesni practicarea prostituiei; b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei; c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului. Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv: a. cu intenie direct sau indirect; b. n unele situaii se comite i din culp; c. cu intenie depit. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din Codul penal: a. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc s se fac n mod privat; b. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane; Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu: a. intenie; b. n unele situaii se poate comite din culp; c. praeterintenie, n varianta prevzut n alin. 2 al art. 330 C. Pen. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc: a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii; b. n orice moment; c. n momentul autorizrii jocului de noroc. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este: a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere; b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale judectoreasc; c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.): a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare; b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau alungrii; c. este pedepsit si in forma tentativei.

Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a lsrii fr sprijin se comite: a. numai cu intentie direct; b. cu intentie direct sau indirect; c. cu intentie si din culp. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C. pen.: a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexual; b. se transmite prin orice mijloace; La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit: a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv; b. participatia penal este posibil in toate formele sale; Traficul de substante toxice: a. nu are obiect material; b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav: a. dac se comite in public; b. dac se produce scandal public; c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni: a. este o infractiune proprie; b. este sanctionat si in forma tentativ; c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperit si de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii. Proxenetismul este o infractiune: a. proprie; b. in persona propria; c. comisiv. Proxenetismul poate s constea in: a. indemnul la fapte antisociale; b. producerea de materiale obscene; c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de: a. boala cronica necontagioasa; b. nivel de pregatire profesionala; c. cetatenie.

Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin: a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat; b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate; c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi: a. oricare dintre parinti; b. orice persoana; Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste infractiunea: a. fals in declaratii; b. uz de fals; c. fals in inscrisuri sub semnatura privata. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru: a. fals privind identitatea; b. fals in declaratii; c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de: a. tulburare de posesie; b. nerespectarea hotararilor judecatoresti; c. tulburarea folosintei locuintei. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar? a. folosirea de nscrisuri false; b. simularea unei boli sau infirmiti; c. infraciunea este lipsit de obiect material. Represiunea nedreapta este o infractiune : a. contra integritatii corporale sau sanatatii; b. contra infaptuirii justitiei; c. de serviciu sau in legatura cu serviciu. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de: a. amenintare; b. lipsirea de libertate in mod ilegal; La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2); b. tentativa nu se pedepseste;

La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) : a. urmarea imediat const ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub; b. urmarea imediat const ntr-o stare de pericol; n cazul infractiunii de luare de mita: a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut; b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect bani sau alte foloase; La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani; b. bunurile care au fost promise; c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac: a. fapta a fost svrsit prin folosirea de arme; b. fapta a fost svrsit n timpul noptii; c. fapta a fost svrsit prin folosirea de violente.

Raspuns Pagina a

Instructiuni: Pentru a folosi acest fisier, treceti raspunsurile pe care le considerati corecte in pagina Raspunsuri, coloana verde, apoi mergeti in pagina Test si completati coloana galbena (Raspuns test) cu raspunsul corect. Pentru reluarea testului, stergeti raspunsurile date si continuati. Actualizarea raspunsurilor, in cazul in care doriti modiifcarea, se face in pagina