Tema nr 1 . Elementele definitorii ale dreptului fiscal si ale legislatiei fiscale 1.Notiunea dreptului fiscal 2.

obiectul si metoda reglementarii juridice in dreptul fiscal 3. normele juridice fiscale 4.locul dreptului fical in sistemul dreptului 5. principiile dreptului fiscal 6. izvoarele dreptului fiscal 7. actiunea legislatiei fiscale in timp si spatiu 8. notiunea de stiinta a dreptului fiscal Raspunsuri: Nr. 1 Termenul fiscal provine de la latinescul fiscus ceea ce inseamna cos utilizindu se in Roma Antica pentru desemnarea casei militare unde se pastrau banii ce urmau a fi platiti militarilor (trezerorie, caznaua, vesterie ) drept fiscal ca ramura de drept public reglementeaza raporturile juridice care se nasc in procesul colectarii impozitelor si taxelor de la persoane fizice si juridice care obtin venituri sau pseda bunuri impozabile sau taxabile facind o siteza a definitiilor date dreptului fiscal sintem de parerea ca reusit ar fi de definit aceasta astfel. Dreptul fiscal este o ramura de drept public care reglementeaza raporturile ce apar in procesul colectarii impozitelor si taxelor precum si a altor plati de la persoanele fizice si juridice care detin bunuri sau venituri impozabile sau taxabile. Elementele comune a acestei definitii sint: A) Dreptul fiscal este o ramura de drept public B) Raporturile juridice fiscale apar in procesul colectarii impozitelor si taxelor sau a administrarii acestora . C) Subiect al impunerii este orice persoana fizica sau juridica care realizeaza venituri sau poseda taxabile. D) Obiect al impunerii (materie impozabile) sint atit bunurile impozabile sau taxabile E) Contriboabilii pot contesta orice act de execuare pot solicita instantei suspendarea actului administrativ sau anularea lui precum si a executarii silite, contestarea abuzului functionarului fiscal . F) Poate cere statului despagubiri pentru o impunere defectuasa ori ilegala . G) Are dreptul la restituirea sumelor platite in pus TVA etc. Raspuns 2: Obiectul si metoda reglemetarii Dreptul fisca este alcatuit din totalitatea normelor juridice care realiare la bugetul public toate veniturile impozabile sau taxabile primordial prin specificul fiscal al impozitelor si taxelor in conformitate cu art.1 al.2 cod fiscal se mentioneaza ca dreptul fiscal are ca obiect de reglementare relatiile ce tin de executarea obligatiilor fiscale principiile generale de determinare si percepere al impozitelor si taxelor atit cele generale (centrale sau republicane cit si cele locale) obiectul dreptului

fiscal cuprinde si o serie de reglementari concrete referitoare la administrarea impozitelor pe venit pe bunuri imobile si mobile, funciar. Modul de urmarire a impozitelor taxelor si a altor plati ne achitate la bugetul de stat local sau central etc. Desi are un obiect de reglementare complex sreptul fiscal reprezinta un ansamblu coerent si unitar de norme juridice intru cit el vizeaza nu orice acte si operatiuni ce numia pe acelea care formeaza ramura dreptului fiscal .

Titlu 1 cod fiscal art 1-11

Raspuns 3. Norma juridica Principiul perceperii impozitelor in scopuri publice Stabilirii modificarii si anularii perceperii impozitelor al drepturilor si libertatilor cetatenesti Principiul universalitatii impozitarii Principiul nesuprimarii in procesul incasarii sau perceperii impozitelor si taxelor

Tema: contributii fiscale principale

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Aparitia si evolutia istorica a impozitelor si taxelor Conceptii traditionale si moderne privind impozitele si impunerea Definitia impozitelor Caracterele juridice ale impozitelor Functiile impozitelor Taxele definitia particularitatile Principiile impunerii fiscale

Raspuns 1 impozitele sunt cunoscute inca din perioada antica presupunindu se ca au aparut in primele formatiuni statale ulterior dezvoltindu se concomitent cu evolutia umane. Aparitia acestora a fost determinata de necesitatile intretinerii materiale a celor ce exercitau puterea de stat exercitind atributiile de conducere statala . de la aparitia lor impozitele au fost concepute si aplicate diferit in functie de dezvoltarea social economica si de cheltuielile publice efectuate in fiecare stat . date despre impozite si cheltuieli publice din antichitate se cunosc mai ales se cunosc din istoria statelor grec si romane, astfel in statul antic atenian . principalul impozit era cel funciar fiind urmat de impozitul pe veniturile mestesugarilor, taxa pentru vinzare in piata a produseor agricole si impozitul extraordinar pe veniturile cetatenilor bogati in timp de razboi si calificat ca o indatorire de onoare a acestora . in statul roman antic principalul impozit era (tributul ) perceput de la inceput de la locuitorii provinciilor cucerite ca mai apoi sa fie incasat si de la proprii cetateni . acest impozit era perceput in dependenta de voaloare pamintului detinut sau de veniturile obtinute in urma prelucrarii acestora . concomitent cu tributul se mai percepea si imozitul pe succesiuni pe numarul de sclavi (pe suflet pe capitatie.)si un impozit platit de persoane celibatare. In perioada evului mediu impozitele erau diferite de la un stat la altul in functie de dezvoltarea social econimica traditii etc. In Anglia o perioada indelungata de timp impozitul de baza era cel finciar. Achitat la inceput independenta de marimea lotului in urma exportarii lui sau transmiterii in arenda. In jurul anilor 1200 a fost instituit in anglia impozitul pe venit . diferentiat pentru nobili preutime si tarani. Iar in secole urmatoare au fost instaurate

impozite pe cladiri pe veniturile mestesugarilor cit si alte impozite cum ar fi cel inclus in pretul de vinzare a sariii carbunilor cheilor si a altor bunuri. In republica Florenta in sec. XII-XV sa aplicat impoztul pe veniturile cetatenilor celor mai bogati si se percepea in baza unei scari crescatoare. De asemenea impozitul pe succesiuni cit si taxele vamale pentru imporutul de marfuri . in epoca moderna in conditiile dezvoltarii manufactuilor si a comertului cit si in general a diversificarii veniturilor cetatenilor sau creat conditiile instituirii unor impozite.astfel in Franta exista un impozit datorat de proprietarii de terenuri; capitatia: datorati de contriboabili in dependenta de rangul social de asemenea impozite pentru vinzari de tutun si bauturi la tranzactiile cu bunuri taxe de timbru si de inregistrare. Raspuns 2:evolutia istorica a impozitelor a fost insotita permanent de caracterizari teoretice si de conceptii privitoare la necesitatea si rolul acestora de principii referitoare la modul de stabilire si incasare a impozitelor sau formulat mai multe teorii filosofico juridice referitoare la impunere cit si la dreptul statului de a institui impozite astfel 1. Teoria organica formulata si sustinuta de clasicii germani henghel care sustin ca statul sa nascut din insasi natura omeneasca, iar dreptul de impunere reprezinta un produs necesar dezvoltarii istorice a popoarelor. Justificarea impunerii statale se bazeaza pe gruparea popoarelor in state care la rindul lor pentru a exista sint necesare resurs financiare pentru satisfacerea necesitatilor publice si intetinerea aparatului de stat . 2. Teoria contractului social elaborata si dezvoltata de iluministul francez jean jack roseau care sustine ca dreptul de a insittui impozite este un atribut recunoscut statului de catre indivizi prin insusi contractul social care a dat nastere statului ori ca statul fiind un produs al interesului social impozitele respective reprezentind contrinbutii pecuniare pe care cetatenii le accepta si le suporta in virtutea solidaritatii sociale si nationale . 3. Adeptii teorii echivalentei impozitelor sustin ca impozitele isi gasesc justificarea in serviciile si avantajele garantate de stat asa ca impozitele apar ca un contra serviciu pe care statul il garanteaza cetatenilor sau ca impozitele sunt preturi stabilite prin constringeri pentru serviciile prestate de catre stat . in ultima perioada aceasta teorie a fost actualizata punindu-se accentul si pe contra echivalentul pentru fiecare stat modern trebuie sa-l acorde contriboabililor in schimbul achitarii complete si la termenul stabilit care consta in protectia persoanelor si alte avantaje publice . 4. Teoria sacrificiului care sustine ca ratiunea impozitelor este justificata de insa si natura statului acest fapt fiind un produs necesar al dezvoltarii istorice recunoasterea unei oranizari statale determina si recunoasterea dreptului de a stabili si percepe impozite aceasta fiind o consecinta directa a obligatiei statului de a si exercita functiile si sarcinile publice . 5. potrivit teoriei sociologice statul este stapinul absolut si reprezinta forta de stat a minoritatii organizate in vederea impunerii asupra majoritatii stapinirii . conform acestei terorii vointa detinatorilor puterii de stat se echivaleaza cu dreptul deoarece aceasta emana de la ei prin urmare vointa suveranului determina normele de conduita sociala . 6. teoria sigurantei potrivit acestei teorii impozitele sunt consiederate ca prime de asigurare pentru viata si bunurile cetatenilor statul asigura viata si bunurile cetatenilor iar acestea datoreaza anumite plati ca un fel de prima de asigurare.

Definitia ipozitelor 2.impozitul in esenta un produs al istoriei care a insotit aparitia si dezvoltarea statului si a devenit actualmente instrumentul principal al politicilor publice . prin urmare impozitul este procedeul sau mijlocul de realizarea a veniturilor publice pentru efectuarea cheltuielilor necesare in interes public in folosul societatii. Doctrina franceza impozitul ca o prestatiune de valoare pecuniara ceruta indivizilor conform anumitor reguli fixe. In scopul de a acoperi cheltuielile de interes general si numai pentru retinerea faptului ca indivizii sunt membrii a unei comunitati politice organizate . doctrina americana defineste impozitele ca preturi stabilite prin constringere pentru serviciile guvernamentale . doctrina romana reprezentata de dan grosu saguna mentioneaza ca impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlu neramburasabila datorata conform legii bugetului de stat de catre persoanele fizice si persoanele juridice . pentru veniturile pe care le obtin si bunurile pe care le poseda. Legislatia fiscala a RM, prin prisma art. 6 al.1 C. Fisc impozitul este o plata obligatorie cu titlu gratuit care nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organul imputernicit si persoana cu functie de raspundere a acestuia pentru sau in raport cu contriboabilul care a achitat aceasta plata . o alta definitie impozitul este suma stabilita de lege pe care contirioabilii au obligatia sa o plateasca in bugetul de stat prin intermediul organelor ce dispun de competenta incasarii lor pentru veniturile realizate din activitatea desfasurata sau pentru bunurile detinute . impozitele in RM cu prevederile fiscale si anume art. 6 alin.5 clasifica impozitele in : impozite generale de stat cum ar fi : impozitul pe venit, taxa pe valoare adaugata, accizele etc. Si impozite si taxe locale care includ impozitele pe bunurile imobliare taxele pentru resursele naturale (vezi art 6 al.6) Raspun 4: Caracterele juridice sunt: Forma pecuniar de percepere . astfel impozitul este o contribuie bneasc n sensul c contribuabilii sunt obligai la formarea fondurilor generale de stat necesare pentru, finaarea unor obiective social economice in folosul societii . Plata fr contraprestaii(cu titlu gratuit) sau nerambursabil pentru ca odata varsate in bugetul de stat sunt utilizate la finantarea unor actiuni de interes general adica in folosul tuturor membrilor societatii si nu unor interese idividuale sau de grup. Caracterul procedural de percepere presupune incasarea impozitelor att benevol ct i prin constrngerea de stat(executarea silita a obligaiilor fiscale care este reglementat administrarea fiscal) De asemenea caracterele juridice ale impozitelor mai sunt numite i elemente generale (comune ale impozitelor) cum ar fi 1. Denumirea venitului bugetar (impozit taxa, prelevare, ) 2. Debitorii sau subiectii impunerii (contribuabilii )sunt persoanele fizice sau juridice care sunt obligate potrivit legii la plata unei impozite sau taxe sau altei plati la bugetul de stat 3.obiectul sau materia impozabil-reprezint acele acte,venituri sau bunuri impozabile sau taxabile 4. unitatea de evaluare reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al venitului bugetar n raport cu baza de calcul , in functie de posibilitatile tehnice determinate de obiectul si natura venitului care se stabileste fie printr-o cota fixa sau cot procentual fie prin aplicarea ambelor cote .

Cota fixa reprezinta modalitatea de exprimare a cuantumului venitului atunci cind baza de calcul o formeaza anumite obiecte acte sau fapte juridice expl: suprafata de teren capacitatea cilindrica a autovehiculului . eliberarea unei autorizatii. Vezi art. 15 Cod fiscal Cotele procentuale pot fi progresive capacitatea cilindrica la main, regresive i proporionale cota standart tva 20 procente Raspuns 5: Este unitatea in care se exprima obiectul sau materia impozabila de expl hectarul in cazul veniturilor sau moneda . Asieta sau modul de asezare presupune identificarea subiectului si materiei impozabile evaluarea acestuia si stabilirea marimii platii se efectueaza citeva metode de asezare a veniturilor cum ar fi administrativa directa si indirecta si metoada asezarii forfetare. Incasarea sau perceperea venitului bugetar este realizarea efectiva a acestuia . pentru incasarea venitului bugetar se aplica urmatoarele metode cum ar fi : metoda platii directe, metoda retinerii si varsarii si metoda aplicarii de timbre fiscale (taxa de stat accizele) Termenele de plata reprezinta data la care un anumit venit trebuia varsat la bugetul de stat, temenele se fixeaza sub forma unui interval de timp cum ar fi zile , lun, trimestru, semestru, anperioada fiscala. Inlesnirile snt stabilite sub form de deduceri, reduceri si au in vedere anumite situatii aminari sau esalonari si au in vedere anumite situatii deosebite de exceptiei in care anumiti platitori realizeaza obiectul impozabil ca de expl: invalizii, pensionarii, si alte persoane favorizate. Rspunderea debitorilor- reprezinta procesul complex al realizrii veniturilor bugetare in toate cazurile cind contriboabilii nu-si onoreaza obligatia de plata in conformitate cu actul normativ unde este antrenata raspunderea juridica care poate imbraca forma raspunderii administrative, civile i penale. Vezi al.9 art 6 Cfiscal. Functia de impozabila: Functiile impozitelor moderne sunt: Functia fiscala coimpozinttributia la formarea impozitelor generala de dezvoltare a societatii a fondurilor fiscale impuse persoanelor fizice si juridice care detin venituri au detin bunuri impozbile sau taxabile in aceste fonduri se acumuleaza mijloacele banesti necesare pentru finantarea de obiective si actiuni cu caracter general . finantarea institutiilor publice si a altor actiuni cu caracter economic sociocultural etc. Functia de redistribuire-este functia de preluare a unor resurse financiare in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor trebuinte necesare in folosul altora decit posesorii initiali a acestor resurse. Resursele odata acumulate in bugetul de stat se depersonalizeaza si se cheltuiesc in conformitate cu interesele de stat. Functia de reglare se are in vederea reglarea unor fenomene sociale si economice impozitele fiind aplicate ca instrumente de stimulare sau de frinare a unor activitati economie a consumului a unor marfuri sau servicii Raspuns 6

Taxele reprezinta alaturi de impozite cea dea doua categorie de venituri bugetare in continoare fiind o plata efectuata de persoanele fizice si juridice pentru anumite servicii prestate acestora de catre organele de stat sau institutiile publice. Particularitatiile specifiice taxelor sunt: a) Forma baneasca b) Se achita pentru serviciile prestate deci au un contraechivalent c) Acest contra echivalent nu este echivalent cu costul real al serviciului prestat d) Subiectul platitor este determinat odata cu cererea de prestare a serciului e) Reprezinta o contributie de acoperire a cheltuielilor necesare pentru serviciile solicitate La stabilirea taxelor se ia in considerare un set de principii si anume: a) unicitatea taxei(pentru unul si acelasi subiect, pentru unu si acelasi serviciu prestat se datoreaza doar o singura taxa) b) raspunderea penru neexecuttarea obligatiei de plata revine functionarului competent dar nu debitorului c) nulitatea actelor ilegal taxate d)taxele sunt anticipative in sensul ca se achita la momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate de organele sau institutiile publice. in RM taxele conformitate cu prevederile codul fiscal se clasifica in : Taxele generale de stat cum ar fi TVA accizele, taxele rutiere si taxele locale cum ar fi : taxele pentru resursele naturale, pentru parcare vezi art 6 CF Principala deosebire dintre impozite si taxe este ca impozitele sunt cu titlu gratuit(nerambursabil )fara echivalent din partea statului pentru contributiile achitate pe cind taxele sunt obligatorii in cazul cind se solicita perceperea serviciului si pentru achitarea lor se presteaza un serviciu sau se elibereaza un act . taxele tipic sunt plati obligatorii cu contra exhivalent direct si imediat insa exista si exceptii cind taxele sunt datorate cu echivalent partial de expl: taxe pentru eliberarea certificatului de mostenitor si fara echivalent taxa pe valoare adaugata aceasta avind trasaturile caracteristice a unui impozit . In prezenta unor taxe atit cu contraechivalent direct si imediat cit si a unor taxe cu contraechivalent partial ori fara vre-un contra echivalent se poate concluziona ca deosebirea dintre impozite si taxe este relativa deoarece in exercitarea atributiei de reglementarea a veniturilor publice organele administrative au competenta de a institui impozite si taxe pentru acoperira cheltuielilor bugetare metinindu-se cont in continoare de elementele specifice ale acestora precum si teoriile doctrinare in domeniu .

Tema nr3 elementele legii fiscale

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Notiunea de elemente a legii fiscale art 6 alin 9(elementele generale sau specifice) Subiectii impunerii vezi art 5 C fisc si art 13 C fisc Obiectul impunerii art 14 C fisc Sursa de plata a impozitelor sau taxelor art 18-20 C fisc Cotele impozitelor si taxelor art 15 Termene de achitare art 87-92 Facilitatilor privind impozite si taxe titlu 2 cod Fisc art 32-36 Clasificarea impozitelor !!!!!

Clasificarea impozitelor:problema clasificarii impozitelor are drept scop de a pune in eviden att particularitile impozitelor ct i varietatea lor. Impozitele in diferite state se pot grupa dup diferite criterii: astfel n funcia n care se percep se pot ntlni: impozite n natur (cele care se prezinta sub forma darilor i prestatiilor in natura si care nu se mai practica i impozite n bani- pecuniare) Dup modul de percepere: distingem 2 categorii principale de impozit: impozite directe are snt acele prelevri cu caracter fiscal care se percep i stabilesc n mod nemijlocit de la contriboabilii care realizeaza venituri sau moduri impozabile: expl:impozitu pe venit de la persoanele fizice sau profitul de la persoanele juridice. Impozitele indirecte snt acelea care se stabilesc asupra vnzrii de bunuri prestri de servicii sau executari de lucrri care se includ n preul de vnzare snt datorate i achitate de ctre agenii economici, dar snt suportate de ctre consumatorii finali a bunurilor de servici expl? TVA, accizele, . la rndul lor att impozitele direte ct i cele indirecte pot fi grupate distinct pe sub categorii dup cum urmeaz. Impozitele directe snt impozite reale sau obiective cele care snt stabilite asupra unor obiecte materiale : terenuri, cladiri etc, si nu in de situia economic a contribobilului respectiv impozite personale sau subiective acele care vizeaza primordial persoana contribobillor de expl: impozitul pe salariu . Impozitele indirecte pot mbrca i ele diferite forme: cum ar fi taxe generale de consumaie : expl. Taxa pe valoare adaugata sau taxe speciale de consumaie adic acele care se instituie asupra anumitor categorii de bunuri si servicii cum ar fi de expl: accizele i taxele revenind la clasificarea general a impozitelor i lund drept criteriu obiectul sau materia impozabil impozitele pot fi : impozitul pe avere, cladiri, imobile etc. Impozitul pe venit cum ar fi pritul persoanelor fizice, impozite de cheltuieli sau pe fapte de consum cum ar fi TVA, taxele vmale. Tnd seama de scopul urmrit impozitele se impart n impozite financiare adica acele a cror stabilire vizeaza exclusiv retinerea unor venituri publice si impozite de ordine prin care se urmrete pe lng realizarea veniturilor bugetare limitarea unor aciuni i respectiv stimularea altora n funcie de interesele statului n economie. - n funcie de nivelul i locul la re se acumuleaz pot exista impozite centrale (Republicane, Federale i impozite locale)

Tema nr 4 Organul de atributie de administratie fiscala 1. organul fiscal, structura, functiile si atributiile organului fiscal 2. alte organe cu atributii de administrare fiscal 3. organele care exercita atributie de administrare fiscala sunt : ispectoratul fiscal de stat, CCCEC, serviciul vamal al RM, servicii de colectare de impozitelor si taxelor locale i alte organe abilitate conform legii . organele cu atrbuie de administrare fiscal n procesul exercitrii atribuiei respective snt obligate i n drept s prezinte informaii de care dispun referitor la un contriboabil concret. Astfel funcionarilor fiscali i persoanelor cu funcie de rspundere ale autoritilor publice ale cror atrbuii intr n exercitarea controlului n vederea respectrii legislaiei fiscale n scopul ndeplinirii de ctre ei a funciilor de servicii. Instituiilor de drept despre nclcrile fiscale . instanelor de judecat n scopul examinrii cauzelor ce in de competena acestora vezi art 31 Cfisc. Prin urmare organul fiscal al RM este inspectoratul fiscal principal de stat pe lng ministerul Finanelor care are n sub ordinea sa

inspectoratele fiscale de stat teritoriale . Sarcina de baz a organului fiscal const n exercitarea controlului asupra respectrii legislaiei fiscale asupra calculrii corecte plii integrale i n termene a obligaiei fiscale . organul fiscal au statut de persoana juridic i snt finanate de la bugetul de stat. Atribuiile de baz a inspectoratului fiscal principal de stat snt: efectuiaza supravegherea activitii inspectorateului teritoriale n vederea execitrii controlului fiscal . Asigur crearea i funcionarea unui sistem informaional unic privind contriboabilii i obloigaiile fiscale de asemenea examineaza scrisorile, cererile i reclamaiile referitoare la aciunile acestora . emite ordine instruciuni i alte acte n vederea executrii legislaiei fiscale . efetueaza controalele fiscale, examineaza contestaii i emite decizii pe marginea lor . de asemenea emit decizii asupra cazurilor de nclcare fiscal . Atribuiile de baz ale IFTS: ntreprinde msuri pentru asigurarea stingerii obligaiei fiscale ; efectuiaza controale fiscale:; efectuiaza executarea silita a obligatiilor fiscale ; sigileaza mainele de cas i de control ale cotriboabililor; examineaza contestaii cereri prealabile i emit decizii asupra lor . titlu 5 cod fiscal art 129 inclusiv art 168 2 legea nr 1104 din 06.-6.2002 cu privire la CCCEC i regulamentul cu privire la efectuarea reviziilor economico financiare hot nr 253 din 10.-3.2003 Tema : executarea obligatiei fiscale 1. Notiunea procedurii fiscale 2. Individualizarea impozitelor si taxelor prin titluri de creanta fiscala 3. Modificarea obligatiei fiscale stabilite initial 4. Modalitati de stingere a obligatiei fiscale . Procedura fiscala reprezint ansamblul actelor i operaiunilor desfurate n scopul stabilirii i ncasrii impozitelor i taxelor ca venituri a bugetului de stat care ncep cu contatarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile i ntocmirea titlului de crean fiscal . Noiune Titlu de crean fiscal este actul juridic care constat i individualizeaz obligaia pecuniar a fiecrui subiect impozabil, taxabil sau alt debitor al bugetului de stat i care este ntocmit conform procedurii fiscale . Coninutul fundamental al raportului juridic fundamental l constituie obligaia stabilit unilateral de ctre stat n sarcina contriboabilului de a plti o anumit um de bani la termenele stabilite bugetului de stat. Obiectul raportului juridic bugetar (suma de bani- reprezint un venit al bugetului de stat nfptuit de contribuabili obligatoriu) aceast obligaie bugetar este o obligaie juridic deoarece ea definete coninutul unui raport juridic i ia natere ntre stat i contriboabili. Raport juridic al carui este legea iar n caz de necistate executarea este asigurat prin intermediul constrngerii de stat. Particularitile ce individualizeaz obligaia bugetar privesc n special unul sau altul : 1. Izvorul- sint actele normative care reglementeaz un venit al bugetului de stat: 2. Beneficiar a obligaiei bugetare este ntrega societate dei calitatea de creditor o are statul . 3. Obiectul obligaiei bugetare const ntotdeauna ntr-o suma de bani. 4. Obligaia bugetar este constat n form scris prin titlu de crean fiscal care este confirmat sau ntocmit de organul competent 5. Condiiile de stabilire i executare a obligaiei bugetare snt reglementate n mod diferit pentru fiecare categorie de venituri 6. Modificarea obligaiei bugeatare se efectueaz n conformitate cu cauzele sau condiiile prevzute de lege: expl. Modificarea termenelor de plat. Cotei de impunere sau modificare situaiei juridice a contribuabililor . 7. Stingerea obligaiei bugetare se realizeaz prin achitarea sumei datorate, executarea silit, prescripie sau n urma compensrii scderii sau anulrii obligaiei fiscale.

Rspuns II Ca modalitate de individualizare a impozitelor i taxelor ce conin obligaii bugetare cu vocaie general instituit prin lege, titlu de crean fiscal reprezint actul juridic princ care se stabilite ntinderea obligaeiei de plat ce revine persoaneleor fizice i juridice avnd calitatea de contribuabil. Odat stabilit ntinderea acestei obligaii care v-a fi diferit de la un subiect pltitor la altul executarea se va face in condiiile i respectarea termenelor prevzute de lege care reglementeaza venitul bugetar n cauz, titlul de crean fiscal se ntocmete sau se confirm de ctre organul ce compun aparatul fiscal i crora le revine competena de a calcula impozite si taxe datorate bugetului de stat. Avnd n vedere c obligaiile bugetare snt reglemntate prin legi titlu de crean fiscal le este un act juridic constator i individualizator . a unei obligaii de acest fel . Denumirea lui ca titlu de crean aceentueaz necesitatea i menirea lui de a constata existena unei creane pecuniare a statului . adic dreptul statului de a primi o sum de bani ce reprezint un impozit, tax sau alt venit bugetar datorat de un anumit subiect impozabil . in comparaie cu titluri de crean din drept civil care de regula ofer doar temeiul aciunii civile n justiie pentru obinerea unui titlu executaoriu fr investirea special in acest scop. Titlurile de crean fiscale pot fi atacate sau contestate pe cale administrativ, controlul legalitii titlului de acest fel fiind rezervat organelor fiscale i efectundu-se confrm normeleor de procedur fiscal. Titlu de crean fiscala cu titlu unilateral d ntere unui drept de crean statului avnd ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul i datoreaza bugetului de stat precum i obligaia de a plti aceste sume n cuantumul i la termenele stabilite. Categoriile de titlurile de crean snt determinate n funcie de natura obligaiilor pe care le individualizeaz. Astfel: 1. Pentru obligaiile bugetare parvenite din impozite i taxe care se determin de ctre organele competente pe baza declaraiilor de impunere. 2. Titlul de crean l reprezint procesul verbal de impunere sau actul declarativ al contribuabilului. 3. Pentru obligaiile bugetare care se stabilesc de ctre pltitor . titlul de crean fiscal l reprezint documentul de eviden ntocmit de acesta. 4. Pentru difirenele constate ntre obligaiile fiscale determinate de pltitor i cele legal datorate inclusiv penaliti i amenzi diferene stabilite cu ocazia verificrii controalelor efectuate de organele competente . titlu de crean este actul ce cuprinde rezultatele verificrii. 5. Pentru obligaia bugetar care se percep prin plat direct reprezentnd taxe pentru prestarea unor servicii titluri de creane fiscale l reprezint documentul de plat sau actul prin care se confirm aceast plat. 6. Pentru obligaia de plat a amenzilor titlul de crean fiscal l reprezint procesul verbal de constatare a contraveniei i de aplicare a amenzii ntocmit de organul competent. 7. Titluri de crean fiscal reprezint orice alte acte emise de organele abilitate prin care se constat i individualizeaz creane bugetare.. n baza declaraiilor contribubililor organle competente emit titluri de crean fiscal act juridic unilateral caracterizat prin anumite particulariti: A) Titlul de crean fiscal adic dreptul statului de a ncasa sumele datorate i obliaia contribuabilului de a achita plata pentru bunurile i veniturile impozabile sau taxabile .

B) Titluri de crean fiscal reprezint caracterul su executoriu expl: dac contribuabilul nu-si onoreaz obligaia n mrimea i termenele stabilite legale organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silit. 4)Modalitile de stingeresrea Stingerea obligatiei fiscale are loc de regul prin executarea benevol a obiectului impozabil ; creanele fiscale se sting prin moduri speciale prevzute de legislaia fiscal unele n interesele realizrii veniturilor bugetare altele potrivit cerintelor de aplicare nationala al reglementrii juridice a acestor venituri pata sumelor cu venituri din bugetul de stat se poate realiza n funcie de caracteristicile veniturilor bugetare. Potrivit in continoare prevederilor legale care le instituie n una din urmtoarele modaliti cum ar fi plata direct, reinerea la surs i si aplicarea de surse fiscale . Conform prevederilor legale plata pentru fiecare sum a obligaiei fiscale se face n parte n fondul corespunztor i n ordinea vechimei obligaiei dup cum urmeaz : A) Restanele din anii precedeni concomitent cu penalitile aferente B) Restanele din cursul anului concomitent cu majoratile de ntrziere C) Sumele datorate la sumele prevzute de lege D) Sumele ce vor devenni scadente n viitor Restituirea sumelor pltite n plus se face din contul bugetar respectiv. Executarea obligaiilor prin plat direct poate avea loc prin virament sau n nemerar. Plata prin virament se efectuiaza prin intermediul instituiei bancare . la termenele stabilite de legislaia fiscala pentru fiecare tip de obligaie subiectul pltitor va calcula i va dispune unitii bancare virarea din contul su la bugetul de stat a sumelor datorate. La prima dispoziie de plat unitatea bancar este obligat s verifice completarea corect a formularului cu indicarea exact a contului bugetar precum i termenul legal de plat. Dovada executrii de plat prin virament se face prin dispoziia de plat. Plata n numerar presupune achitarea a sumelor datorate prin prezentarea acesteia sau prin reprezentatul su sau prin mandat potal. Executarea obligaiei fiscale prin reinerea la surs se realizeaz prin calcularea reinerea i vrsarea veniturilor bugetare de ctre o alt persoan de ct contriboabilul . ntre persoana care reine i vars la bugetul de stat sumele datorate i contriboabil exist un raport juridic n cadrul cruia prima persoan fizic sau juridic este de a plti contriboabilului o sum de bani. . aceast sum de bani va reprezenta pentru contriboabil un venit impozabil de expl: salariu. Prin reinerea la surs a sumelor de bani d atorate ca impozit cealalt parte a raportului juridic este obligat de a calcula suma pe care subiectul pltitor este obligat s o plteasc ctre bugetul de stat. Acest mod de executarea a obligaiei fiscale prezint o serie de avantaje pentru stat reprezentat de organele fiscale cum ar fi avantajul siguranei (reduce considerabil posibilitatea de sustragere de la plat; ) avantajul rapiditaii de expl fr ntocmirea platii fiscale; avantajul comoditii (prin acest sistem de executarea a obligaiei fiscale va fi necesar de urmrit efectuarea plii de ctre o singur persoan de expl. angajatorul) Executarea obligatiei fiscale stingerea obligatiei fiscale este plata taxelor de timbru care se efectuiaza in momentul intocmirii actului pentru care se datoreaza o taxa de timbru Vezi art 171 Cod fiscal pin la sfirit Stingerea obligaiei fiscale prin anulare este posibil pe calea amnistiei fiscale a unor categorii de impozite i taxe i a a alte creane restate prin acte ale organelor financiare . Aceste acte declara anularea obligatiei fiscale pot avea aplicabilitatea general sau situaia unui anumit contriboabil . Amnistia fiscala este reglementat de organul legislativ prin acte normative .

care prevd anularea impozitelor taxelor si alte creane fiscale i produc efectul juridic de stingere a respectivelor obligaii . un asemea act de clemen intervine foarte rar fiind determinat de condiii social economice politice i alte situaii deosebitede expl. Calamiti naturale ; stare de excepie Rezultatul intervenirii aministiei fiscale este scderea defenitiv a debutului restant legislaia fiscal prevede posibilitatea anulrii individuale a anor anumite creane fiscale la cererrea debitorilor cu justificri obiective necesare de luat n seam . aceast modalitate de stingere a obligaiilor fiscale este de competena organelor fiscale i ministerul finanelor . efectul juridic de stingere a obligaeiei fiscale i a amenzii prin actele de sancionare este preluat de hotrrrea de anulare . aceast decziei se ia doar n baza legii (vezi art. 172). Stingerea obligaiei fiscale Titlul de crean fiscala au ca obiect sumele datorate bugetului de stat, stingerea carora se efectuiaza i prin prescripie. La fel ca i n alte domenii supuse reglementrii juridice este posibil persistena unor stri de fapt care datorit imposibilitii realizrii unor drepturi neexecutrii unor sau altor drepturi sau altor motive asemntoare devine necesar consacrarea juridic a acestor stri de fapt prin prescripie respectivelor drepturi . datorit caracterului executoriu a titlului de crean fiscal prescripiea reglemetat n domeniul fiscal este defapt o prescripie dreptului statului de a executa silit creana i nu o prescripie a dreptului la aciune cum este cazul n drept civil. Astfel prescripia este cauz legal de ncetare a forei de constrngere a unui titlu executoriu producnd urmtoarele efecte juridice . stinge dreptul statului de a obine executarea silit, stinge obligaia contribuabilului dea se supune executrii silite stinge dreptul debitorului de a cere suma pltite n plus . organle fiscale au dreptul de a refuza restituirea acestor sume . termenul de prescripie reglementat de legislaia fiscal prevede diferite termene pentru toate categoriile de crean fiscal precum i pentru plile aferente (art. 274-265 C vezi art. 173. C. fisc). Stingerea obligaiei fiscale prin scdere pentru pesoanele fizice intervine in situatiile in care contribuabilul a decedat este declarat mort, este declarat disprut fr veste, este declarat lipsit de capacitaatea de exercitiu sau cu capacitatea de exercitiu restrins. Pentru persoanele juridice stingerea obligatiei fiscale intervine in situatiile in care daca debitorul a fost supus procedurii de reorganizare sau lichidare juridic :; b) cind debitorul isi inceteaz existena i rmn neachitate obligaiile fiscale . pentru persoanele fizice modalitatea de stingere a obligaiei fiscale n cazul decesului debitorului fr s lase avere situaie e constat de organele fiscale creana fiscal se va da la scdere. n cazul dispariiei debitorului care eminent duce la imposibilitatea realizrii creanei fiscale atunci cnd cel disprut nu a lsat bunuri sau venituri impozabile . Organele fiscale au obligaia de sine sttor de a desfura cercetri n vederea cercetrilor veniturilor sau bunurilor sesizabile rmase ct i a decoperirii debitorului disprut n cazul n care se v-a constata imposiblitatea realizrii creanei fiscale sumele respective vro fi trecute ntr-o eviden special urmnd ca interveniile ca s fie urmate cel puin odat n an. La mplinirea termenului de prescripie se va proceda la scadena creanei fiscale. Situaiile aplicrii procedurii speciale de scdere a obligaiei fiscale ale debitorului n stare de insolvabilitate intervin: contribuailul nu dispune de venituri sau bunuri urmribile . n urma executriii silite creana fiscal nu a fost acopert n ntregime . Debitorul nu este de gsit. De bitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere . debitorul a fost supus procedurii de reorganizare i lichidare juridic. Debitorul persoan juridic i nceteaz existena i rmnd neachhitate obligaiile fiscale . constatarea strii de insolvabilitate se face de ctre organul fiscal ce v-a ntocmi un proces verbal prin care se declar aceast stare a debitorului respectiv . n baza acestui act sumele datorate vor fi trecute ntr-o evidena separat . Alte situii a stingerii obligaiei fiscale prin scdere snt reglementate de art. 174-174 prim stingerea obligaiei fiscale prin compensare/ Referitor la aceast modalitate de stingere prin compensare

intervine n cazurile n care contribuabili pltesc n bugetul de stat sume de bani nedatorate sau mai mult dect datoria . Sumele astfel pltite se vor compensa cu alte obligaii fiscale ale contribuabilului restante sau viitoare . Compensarea sumelor de bani pltite n plus cu datoriile restante are rezultatul recuperrii unor creane fiscale restante pe cnd compensarea sumelor de bani pltite n plus cu datorii viitoare grbete realizarea unor creane fiscale viitoare . legislaia fiscal prevede aceast modalitate de stingere a obligaiilor bugetare prin compensare n urmtoarele situii : cind nu exist titlu de crean fiscal aplicrii eronate a prevederilor legale . sumele pltite n plus sau care reprezint o plat nedatorat se compenseaz astfel cu obligaii restante din anii precedeni . Cu obligaii fiscale scadente din anul n curs precum i cu obligaii fiscale viitoare . Compensarea se realizeaz de ctre organele fiscale din oficiu sau la cererea contribuabilului (vezi art. 175 C. F) .

Tema : executarea silit a obligaiei fiscale

1. Noiunea i caracterele executrii silite n cadrul raporturilor juridice fiscale 2. Condiiile declanrii executrii silite 3. Modaliti de executare silit a obligaiilor fiscale 4. Reguli generale de executare silit 5. Comercializarea buurilor sechestrate 6. Contestarea deciziilor i a aciunilor de executare silit a obligaiilor fiscale Rspunsuri 1. Art.89 Cod de executare . nerespectarea prevederilor stabilite de actele Normative fiscale precum i neexecutarea obligaiilor de ctre subiecii impunerii n termenele legale atrage dup sine att penaliti ct i amenzi precum i executarea silit ca ultim mijloc de recuperarea creanelor fiscale restante . pe lng normele juridice fiscale legislaia mai prevede i norme privind executarea silit a plii impozitelor i taxelor neachitate n cuantum i la termenul stabilit . Intervenia executrii silite ca ultima etap a procedurii fiscale este efectuat pornit i desfurat de ctre organle fiscale n vederea perceperii sau ncasrii sumelor datorate bugetului de stat. Prin intermediul executrii silite a obligaiilor fiscale pornite i desfurate mpotriva contribubililor a flai n culp de neplata integral i n termenul stabilit ea constituie un mijloc colectiv de aprare i satisfacere a interesului public. 2. Condiiile pornirii executrii silite sunt: A) Existena titlului de crean fiscal B) Somaia sau informarea subiectului obligat la plaa despre creana fiscal i de spre scadena ei. C) Expirarea termenului legal de plat fr ca suma legal datorat s fi fost achitat

Pornirea executrii silite a creanelor fiscale se efectuiaza n baza art. 193 CF i este nu numai pozibil dar i necesar n vederea recuperrii creanelor fiscale restante care snt necesare pentru efectuarea conform a cheltuielilor bugetare. 3. Modaliti de executare silit a obligaiilor fiscale. n conformitate cu prevederile art. 194. CF executarea silit a creanelor fiscale se efectuaza prin ncasarea mijloacelor bneti de pe cnturile bancare ale contribuabilului ; ridicare de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar ; urmrirea bunurilor contribubilului; urmrirea a datoriei debitoare a le contribuailului . referitor la urmrirea bunurilor contribuabilului se face prin sechestrare comercializare ridicare Executarea silita prin poprore urmrirea sumei debitoare ale contribuabilului const n perceperea i preluarea unor din sumele de bani pe care debitorul bugetului de stat le au de primit de la terele persoane pn la acoperirea cuantumului besc pna la creanele restante aceast forma de lichidare a restanei presupune 3 subiecti : 1. Creditorul popritor(cel care solicit anunarea porpirii) 2. Debitorul poprit cel care este obligat fa de creditorul popritor; terul poprit- cel care este debitorul contribuabil . n materie ficala calitatead de creditor o are statul debitorul este contribuabilul, iar terul va fi un debitor al contribuabilului. Poprirea sau urmrirea sumei debitoare reprezint acea form de executare silit prin care debitorul o urmrete sumele pe care o ter persoan le datoreazo debitorului urmrit.
Punct .art.227 si 200 Data 06.03.2012 Veniturile sau drepturile bneti ale debitorilor prin oprire sau prin urmrirea sumei debitoarea art (205 C. Fisc) snt salariile, plile suplimentare salariale drepturile de autor inovator i inventator veniturile din ncheieri de locuine i alte bunuri (arend) sumele de bani primite din vnzri de bunuri, prestri de servicii, precum i alte venituri asemntoare art (18 C Fisc). Fac excepii i nu pot fi urmribile ajutoarele bneti de asigurri sociale . sumele de bani acordate n caz de desfacere a contractului de munc, bursele de studii, indemnizaiile bneti acordate cu destinaie special etc. (art.20 C.fisc). procedura executrii silite a creanelor fiscale prin oprire sau prin urmrirea sumei debitoare cuprinde 2 etape principale . nfiinarea popririi care este descris de ctre organul fiscal dup expirarea termenului la care creana fiscal trebuia executat care este defapt popririea acestei executri silite i se efectueaz prin comunicarea ctre terul poprit care datoreaz contriboabilului sume de bani sesizabile din care se poate recupera creana fiscal restant. Poprirea astfel nfiinat fiind executorie n virtutea faptului c a fost pornt n baza unui titlu de crean fiscal este executorie fr nici o investiie special n acest scop . Terul este obligat s execute reinnd sumele de bani necesare i pltindu-le sau achitndule n contul de venit bugetar indicat prin adresa de nfiinare a popririi . n funcie de cuantumul bnesc a creanei fiscale restante i de mrimea de bani sesizabile se efectueaz una sau mai multe reineri pn la acoperirea i recuperarea ntregii creane fiscale restante . mpotriva executrii silite prin poprire sau a urmririi sume debitoare a creanelor fiscale persoanele interesate pot execrcita contesteii la executare pe cale jurisdicional.

a) Executarea silite a obligaiei fiscale prin urmrirea bunurilor mobile i imobile. La executarea silit mobiliar se recurge atunci cnd persoanele fizice i juridice judiciare nu dispun de venituri sau alte mijloace bneti sesizabile sau din a cror valorificare se poate recupera creana fiscal restant. Urmrirea bunurilor mobile ale contribuabilului reprezint o modalitate de executare silit indirect a creanei ficale restante. Referitor la bunurile urmribile reglementarea juridica a acestui procedeu de executare silit prevede c snt urmribile orice bunuri mobile ale debitorului cu excepia pentru bunurile mobile strict necesar uzului personal i casnic, alimentele necesare ale debitorului. Combustibilul necesar pentru nclzire precum i bunurile care servesc la executarea meseriei sau profesiuniidebitorului cum ar fi : eventarul agricol, un numr limitat de animale de munc i productive seminele i furajele necesare continuarii gospodriei agricole precum i trebuinele elementare de trai ale debitorului. Astfel prin prisma art. 200 al. 6 nu snt sechestrabile urmtoarele bunuri . produsele agricole perisabile, bunurile gajate pn la momentul sechestrrii, bunurile personale ale persoanei fizice care conform codului de executare nu snt urmribile . bunurile sechestrabile de alte autoriti publice precum i alte bunuri care conform legislaiei sunt neurmribile . bunurile urmribile ale debitorului sunt valorificate prin licitaie public. Competena pornirii i desfurrii urmribile a bunului revine n organului fiscal n raza cruia domiciliaz debitorul i n evidena cruia este nscris creana fiscal de recuperat aceast procedur de executare silit cprinde urmtoarele etape: 1. Somaia de plat (ntiinarea debitorului); 2. Identificarea bunurilor mobile debitorului de ctre autoritatea fiscal care are dreptul de selecionare a acestor bunuri i anume pe acelea crora vor aplica sechestrul dispunnd de dreptul exclusiv de a hotr care bunuri s fie sechestrate. Dac aceste bunuri mobile ale debiturului nu snt suficiente pentru acoperirea restanei pot fi urmrite i alte bunuri . 3. Aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile selecionate se face de ctre organului de executare ntocmindu-se un proces verbal de sechestru care trebuie s cuprind denumirea organului fiscal, datele persoanei care aplic sechestru, locul ziua i ora cnd s-a aplicat sechestru temeiul executrii, actul normativ sumele datorate date despre debitor i pesoanele care au fost defa ala aplicarea sechestrului, valoarea fiecrui bun sechestrat precum i valoarea total date despre locul de depozitare persoanei creia i s-a ncredinat bunurile . semnturile organului deexecutare i a debitorului precum i a persoanei majore care locuiete mpreun cu acesta sau a persoanelor care au asitat la aplicarea sechestrului. Dup aplicarea sechestrului debitorul urmrit n termenul stabilit achit plata sumei datorate bugetului de stat, dar dac n acest termen nu se acoper creana fiscal se purcede la valorificarea bunurilor nregistrate care se efectuiaz prin vnzare la licitaie public . din sumele de bani obinute se scad cheltuielile de executare silit, iar restul se pltete la bugetul de stat. Contra actelor de urmrire a a bunurile urmribile se poate exercita o contestaie pe cale jurisdicional. La executarea obligaiei fiscale prin urmrirea bunurile imobile care este necesar pentru recuperarea unor creane fiscale mai mari n cazul n care debitorul urmrit posed bunuri imbile urmribile pentru acoperirea creanei datorate bugetului de stat. Bunul imobil al persoanelor fizice pot fi urmrite oricare cu excepia casei de locuit efectiv de ctre debitor i familia sa mpreun cu anexele i terenul aferent. Regulile generale art.196 -5 aliniate; art. 203- tot ; art. 273- tot Data

Tema: Controlul fiscal- copii nlocuire!!!

Tema: Rspunderea juridic pentru nclcarea legislaiei fiscale.

1. Noiunea i caracterile rspunderii pentru nclcarea legislaiei fiscale 2. Subiecii rspunderii pentru nclcarea legislaiei fiscale 3. Noiunea i caracterile ncalcrii fiscale. Tipul de nclcari a legislaiei fiscale 4. Temeiurile de eliberare a contribuabililor de rspundere pentru nclcarea legislaiei fiscale. 5. Procedura de examinare a cazurilor de nclcare fiscal. 6. Alte forme de rspundere pentru nclcarea legislaiei fiscale: administrativa penala, civil, material, disciplinar.

Rspunderea juridic este o form i o parte integrant a rspunderii sociale crui specific const n faptul c derivnd din nclcarea unei reguli de drept ea incub obligativitatea suportrii unei constrngeri de stat carei interventii are ca unic temei abaterea de la norma juridic.norm ce exprim ntotdeauna interesele sociale fundamentale prin intermediul oinei generale care d via regulei astfel consacrate rspunderea juridic este strns legat de activitatea unor organe strns legate de stat. Sabilirea concreat rspunderii juridice are la baz o apreciere social ci i o constatare oficiala fcute de organele de stat abilitate . stabilirea rspunderii juridice se face posibil individualizarea i sancionarea oricrei nclcri a dreptului. Sanciunea juridic avnd un caracter mai grav dect celalte sanciuni politice, morale este mai prompt i mai eficace. Realizarea ei fiind inevitabil i obligatorie .n literatura juridic rspunderea juridic este cercetat mai ales de specialitii din dreptul civil .astfel se afirm c din punct de vedere etimologic cuvntul responsabilitate. Deriv de la latinescul spodeo care n contractul verdis din dreptul roman nseamn obligaia solemn a debitorului fa de creditorul su de ai executa obligaia asumat prin contract. De aici sensul ce urmeaz s fie atribuit noiunii de responsabilitate n general i a cele de responsabilitate n civil n special este a cela de obligaie n reparaiunece rezult dintr-un delict sau dintr-un cvasidelict . ntr-o alt oopinie se afirm c rspunderea juridicese o form a rspunderii sociale. n mod specific de restabilire a ordinii de drept cu concursul constrgerii de stat. Sunt reinute n literatur 2 sensuri diferite a conceptului supus definirii oarecum cu aceai semnificaie de rspundere i responsabilitate .ambele avnd n mod obinuit accepiunea de obligaie a individuluidecurgnd din noiunea de drept. De a efectua sau nu anumite aciuni sau fapte precum i de obligarea de repara daunele provocate altuia de activitatea sa . conform acestei opinii rspunderea reprezint raportul dintre individ i autoritatea societii, iar responsabilitatea asumarea contient i deliberatn faa societii i a proprei contiine . o opinie interesat a fost exprimat de ioan Gliga care consider c pentru a exprima corect rspunderea juridic trebuie s se in seama de locul i rolul ei n procesul complex al realizrii dreptului pozitiv . dup prerea autoruluiapariia rspunderii juridice n procesul de realizare a drepuluiare loc numai n cazul nclcriicu vinovii a normelor de drept i este

urmatde aplicarea constrngerii de statprin mijloacele corespunztoare gradului de pericol social a faptei ilicite svrite. Executarea constrngerii de stat are o funcie educativce se realizeaz prin influena pe care o exercit asupra contiinei oamenilor dreptul n general ca instrument de ordonare a desfurrii raporturilor sociale; contiia ca fapt ilicit cauzatoare de prejudicii nu rmne ne sancionat ci atrage dup sine obligaiunea de deznaunare.este de natur de a ndeplini o funcie educativ i o funcie social de prevenire a producerii unei asemenea fapte. Vorbind despre condiiile rspunderii juridice care repreint ansamblu factorilor eseniali ce se cer a fi reinui att sub aspectul faptei ilicite ct i a autorului ei n vederea crearii cadrului necesarobligrii celui vinovat la suportarea consecinelor conduiitei sale. Aceste condiii a rspunderii juridice constau n 1. conduita sau fapta ilicit; 2. rezultatul sau efectul social juridic produs de acesta ; 3. Letura de cauzalitate ntre fapt sau rezultat. 4. Lipsa unor mprejurri care s exclud caracterul ilicit al faptei sale sau s nlture rspunderea jurdicc. Astfel cu prederile legislaiei fiscale tragerea la rspundere pentru nclcare legislaiei fiscale . aplicarea de ctre organul fiscal n condiiile prederilor fiscale a unor sanciuni fa de persoanele care au svrit aceste nclcri fiscale. Conf. Art. 231 C. Fisc. Stabilete temeiul tragerii la rspundere pentru nclcare fiscal este nsi nclcare fiscal. Rspuns : 2
Persoanele pasibile de rspundere a legislaiei ficale : A) Contribuabilul cu funcie de rspundere a crei persoane cu funciei de rspundere a dsvirit o nclcare juridica B) Persoan juridic care nu practic activitatea de ntreprinztor ce a svrit o nclcare juridica C) Persoana fizic care practic activitatea de ntreprinztor a crui persoan cu funcie de rspundere a sviit o nclcare fiscal. 3-Art. 253-263 C. Fisc . 4- art 264. .C.fisc 5. Cap 14 de alrt 239 sfirit.