Vous êtes sur la page 1sur 48

1

2006 Opis 1. Sistemul informational bancar Observarea particularitatilor sistemului informational bancar la unitatea respectiva Intocmirea si circuitul documentelor respective 2. Forme si tehnici specifice relatiilor financiare ale bancii cu autoritatile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contributiile la asigurarile sociale, impozite si taxe sociale) Studierea elementelor tehnice specifice fiecarei forme de prelevare la bugetul public (impozitul pe venit, contributiile le asigurarile sociale, impozite si taxe locale) Efectuarea operatiunilor de determinare, calcul si plata a impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii Intocmirea documentelor utilizate la determinarea si plata impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, si intelegerea circuitului acestora 3. Modalitati si instrumente de plata utilizate de banca Studierea modalitatilor de decontare practicate de unitatea bancara Intocmirea ordinului de plata si a cecului si reflectarea circuitului acestora

Intocmirea cambiei si biletului la ordin si reflectarea circuitului acestora Studierea tipurilor de carduri emise de unitatea bancara 4. Operatiuni de creditare bancara a agentilor economici Studierea pricipalelor tipuri de credite acordate de unitatea bancara Analiza unui dosar de creditare (etape specifice, atributii, documente, fluxuri informationale)

1. Sistemul informational bancar Observarea particularitatilor sistemului informational bancar la unitatea respectiva
Sistemul informational bancar e constituit din anasamblul mijloacelor si metodelor prin care se realizeaza colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiilor, reprezentand o premise a unei bune organizari, atat a activitatii de conducere, coordonare so control, cat si a celei operative.1 Calitatea activitatii bancare e influentata direct de organizarea si functionarea sistemului informational, de operativitatea, precizia si calitatea informatiilor culese, prelucrate si transmise, precum si fundamentarea stiintifica a deciziilor. Datele ce stau la baza sistemului informational bancar au ca support, atat evidenta contabila, operative si statistica propire bancilor, cat si informatii ale clientilor in calitate de titulari de conturi. Informatiile bancare preluate si prelucrate in sistemul informational bancar pot fi informatii bancare elementare sau complexe. Cele elementare au ca principala caracteristica faptul ca precizeaza aspectul direct masurabil: numerarul de incasat sau platit, cecuri de calatorie achitate. Informatiile bancare complexe deriva din prelucrarea
1

Suport curs Sisteme si Opeartiuni Bancare, p. 65, alin 3.

datelor elementare, putand fi exemplificate aici,informatiile referitoare la creditele acordate, tranzactiile valutare sau activitatea de decontari. De asemeni aceste informatii complexe pot fi definitive sau intermediare, deoarece unii clienti au un viitor financiar inprevizibil. Informatiile intermediare urmeaza a fi supuse ulterior si altor prelucrari, din care sa rezulte datelefinale, informatiile bancare complexe definitive. Ca rezultat al prelucrarii datelor, informatiile se constituie intr-un flux informational bancar care se manifesta atat in activitatea interna cat si in cea externa a unitatilor bancare. Fluxurile informationale ce au loc in afara unitatii bancare se pot manifesta atat intre verigile bancare (agentii, filiale, sucursale, centrale) cat si intre acestea si titularii de conturi. Sistemul informational bancar presupune o arie larga de cuprindere ce include informatiile si fluxurile informationlae, tehnicile de culegere, transmitere si stocare a datelor, modele, metode si programe de prelucrare a informatiilor. Informatica bancara presupune existenta unei infrastructure performante (retea integrate de PC-uri de mare capacitate) ce conecteaza filialele bancare intre ele si banca centrala. Prelucrarea propiu zisa a informaticii bancare se realizeaza prin adaptarea documentelor bancare la cerintele sistemului de prelucrare electronica a datelor, codoficarea informatiilor bancare, elaborarea schemelor logice prin care se satbileste fluxul prelucrarii automate a informatiilor, constituirea fisierelor si elaborarea programelor. In activitatea de proiectare si realizare a informaticii bancare trebuie sa se urmareasca sporirea continua a eficientei privind introducerea si extinderea automatizarii operatiunilor bancare. Unitatile bancare realizeaza prelucrarea electronica a informatiilor utilizand programe informatice si retele proprii de calculatoare. Punctele bancare operative (agentii, filiale, sucursale) au posibilitatea de a-si transmite informatiile reciproc, in legatura cu operatiunile privind decontarile intrabancare sau prelucrarea soldurilor unor conturi, folosindu-se echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. Aceste facilitati permit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si totodata, o mai rapida disponibilizare a titularilor de conturi care au de efectuat diferite incasari de la parteneri din alte localitati. In vederea organizarii activitatii de prelucrare electronica a datelor la nivelul unitatilor bancare operative, se impun o serie de masuri preliminare cum ar fi pregatirea bazei de date care consta in identificarea si inscrierea, atat a conturilor analitice cu soldul zilei si a conturilor analitice la care se calculeaza dobanzi, cu soldurile cumulate de la 4

ultima perioada de calcul a dobanzilor, cat si inventarierea conturilor sintetice, pe solduri si rulaje, de al inceputul anului; codificarea tuturor conturilor si stabilirea cifrei de control; organizarea circuitului documentelor bancare, in functie de fazele pe care le implic anatura operatiunilor. Documentele prezentate de catre titularii de conturi sunt verificate de catre referenti sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii inscrierii datelor. Dupa aceasta operatiune, documentele primite de la clienti sunt sortate in mai multe mape in functie de natura operatiunii pe care o implica (operatiuni de casa, de decontari, rambursari de credite, etc.). Documentele de decontare se impart pe banci, in functie de locul unde au deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele inscrise in instrumental de plata. Datele sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile calculatoarelor in vederea prelucrarii lor si a obtinerii documentelor bancare specifice, cum sunt notele contabile, extrasele de cont, jurnalele operative, etc. 2 Sistemul informational bancar este structurat si organizat conform unui set de principii care ii sporesc eficienta si eficacitatea. Un prim principiu al functionarii adecvate al sistemului informational bancar este conceperea si functionarea sistemului informational bancar in concordanta cu structura organizatorica a unitatilor bancare (filiale, sucursale, centrale), ca pricipiu ce sporeste direct eficienta sistemului informational bancar prin reducerea pe nivele ierarhice ale organizarii a volumului deinformatii la cele strict necesare si utile. Aceasta caracteristica a volumului de informatii (stricta necesitate si utilitate) conduce la dezvoltarea unui alt principiu, ierarhizarea informatiilor bancare dupa importanta si gradul de operativitate. In conformitate cu acest principiu, informatiile sunt transmisibile prin system informational (pc, fax, telex) sau prin system letric. Prin aceasta sortare succinta, se urmareste optimizarea eficientei bancare si a fluxurilor de informaii, avand ca si criteriu accelerarea operatiunilor bancare. Cu cat eficienta acestui principiu e mai sporita (operatiunile bancare inregistrandu-se intr-un numar foarte mare in unitatea de timp) cu atat activitatea bancara a unitatii se amplifica (se inseaza mai multe venituri din dobanzi si comisioane, creste profitabilitatea bancii), per ansamblu inregistrandu-se o circulatie mai buna a banilor Un al treilea principiu ce sta la baza functionarii unitatilor bancare este concentrarea si centralizarea informatiilor bancare. Aceasta contribuie la o informare mai buna (operative) a functionariloe bancari si de asemeni ce conduce la o mai buna fundamentare a deciziilor.

Suport curs Sisteme si Opeartiuni Bancare, p. 74 alin 1

Un aspect strict necesar in cadrul activitatii bancare il constituie tipizarea documentelor bancare. Pentru eficientizarea operatiunilor si a unificarii codificarii operatiunilor bancare, toate documentele necesare circulante in unitatatile bancare sunt tipizate, standard. Rezumand toate aceste principii, se poate obserav ca aceste norme conduc la sporirea gradului de profitabilitate a unitatii, la eficientizarea sistemului bancar, la practicarea cheltuielilor cat mai reduse intr-o perioada de timp cat mai mica, sin u in ultimul rand la acceptarea si aprecierea produselor bancare de catre titularii de conturi.

Programe infromatice utilizate in cadrul unitatii bancare


In cadrul prelucrarii si transmiterii informatiilor bancare la nivel de unitate bancara, un rol deosebit ii revine activitatii de prelucrare electronica a informatiilor. Informtica bancara presupune totalitatea mijloacelor si metodelor utilizate in culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor. Pe linia prelucrarii electronice, ca urmare a introducerii in practica a celor mai recente cuceriri ale stiintei tehnicii IT, exista o permanenta preocupare pentru folosirea celor mai performante echipamente electronice de calcul, accentual punandu-se pe retele integrate de calculatoare PC, compatibile IBM, de mare capacitate. In prezent majoritatea unitatilor bancare din tara noastra realizeaza prelucrarea electronica a informatiilor utilizand programe informatice si retele proprii de calculatoare. Unitatile bancare operative din structura organizatorica a fiecarei banci au posibilitatea sa-si transmita informatii recipric, in legatur acu operatiunile privind decontarile intrabancare sau preluarea soldurilor unor conturi, folosindu-se de echipamentele electronice de teletransmisie si teleprelucrare. BCR foloseste in acest sens posta electronica care permite transmiterea datelor aproape instantaneu, indifferent in ce parte a tarii se afla banca corespondenta. Aceste facilitate permit o mai buna circulatie a fluxurilor banesti si o mai rapida disponibilizare a titularilor de conturi care au de efectuat incasari de la parteneri din alte localitati. Cu toate acestea apar o serie de dificultati in tramsmiterea cu operativitate a datelor. In cadrul modernizarii sitemului bancar din tara noastra, un principal obiectiv este cel de a infiinta un centru electronic de tramsmitere a informatiilor la nivel national Se pot avea in vedere elaborarea unor programe privind activitatea de emisiune monetara la nivelul intregii mase banesti, prin intermediul creditelor, folosindu-se moneda 6

scripturala, cat si emisiunea biletelor de banca, evidentierea fluxurilor de incasari si plati in numerar, centralizarea informatiilor privind fluxurile valutare in vederea intomirii balantei de plati externe, finantarea si creditarea activitatii de investitii, etc. Programul Clienti rrealizeaza o lista a tuturor clientilor. Birourile front-office deschid conturile la baza documentatiei specifice acestei operatiuni. In aceasta aplicatie se centralizeaza toate datele de identificare a clientilor, cum ar fi: codul fiscal, elemente din statutul societatii, contractul de asociere, sau datele personale in cazul persoanelor fizice. In urma operatiunii de inregistrare a datelor clientului, banca va crea unnou cont, simbolizat dupa caz printr-o succesiune de 5, 6, 8 sau 10 caractere. Programele folosite de BCR sunt programe ce calculeaza dobanzile si comisionale, ce evidentiaza operatiunile de decontare, programe ce tin evidenta tranzactiilor valutare a ordinelor de tranzactii valutare, alte programe ce tin evidenta contractelor de credite, softuri ce contureaza depozitele si certificatele in lei sau valuta. Programele pentru calcularea dobanzilor si a comisioanelor sunt softuri subordinate SIBCOR 2000. Ele contorizeaza miscarile in debit, in credit, a celor initiale si finale ce au loc in contul fiecarui client in parte. Balanta de verificare zilnica si lunara se transmite letric. Pe baza SIBCOR se realizeaza situaita la conturile curente sau la cele de imprumut. Intre emitenti, transmiterea se poate face electronic sau prin fax. Pe baza listei elementelor de identificare a clientilor, acestia pot fi grupati pe diferite categorii. Una dintre functiile principale ale SIBCOR este cea de a edita liste cu dobanzi si comisioane pentru agentii economici. Desi programele sunt performante, functionarii bancari au datoria de a verifica documentatia - inclusiv calculul comisianelor si a dobanzilor, de fiecare data cand intra in posesia dosarelor utilizatorilor produselor bancare. Documentatia respective notele contabile sunt predate mai departe la Departamentul de contabilitate al Sucursalei. Cea mai mare parte dintre comisione 90%, sunt insa calculate direct prin intermediul acestei aplicatii. La creditele de scont, dobanda o calculeaza tot ofiterii de credite, care predau in continuare notele de calcul la ghisee pentru recalculare. O paret vor merge la Conturi pentru viramente, iar o alta parte vor ajunge la Departamentul de contabilitate. Sistemul electronic OIS (ordin intrare decontare) vizeaza operatiunile de decontari intre sediile bancare apartinand diferitelor unitati BCR de pe teritoriul tarii. Codul sucursalei BCR Iasi in reteaua interbancara si intrabancara e 53200. Dupa intrarea in posesia documentelor de decontari, bilete la ordin, cecuri, cambia, ordin de plata (simplu si de trezorerie), se face circuitul acestora front-officeback-office. OIS reprezinta

departamentul de back office ce se ocupa in mod special de decontari, asigurand buna desfasurare a activitatii de decontare. Programul Valuta are in vedere evidenta tranzactiilor valutare. Acesta primeste in baza de date ordinele tranzactiilor si intocmeste pentru acestea notele contabile. Acest soft opereaza in RON si in valuta. Agentul valutar utilizeaza acest program pentru a face tranzactii de debitare a contului clientului deschis in RON si creditarea contului in valuta. Pentru a putea exercita activitatea de tranzactie valutara ( licitare pe piata valutara) persoana in cauza necesiat posesia unui cont in RON la una din unitatile bancare BCR. Nici o banca nu faciliteaza tranzactiile valutare cu conturi deschise la late banci din lipsa informatiilor referitoare la client. Agentul valutar al BCR negociaza pentru client , se ocupa de formularele necesare si debitare acontului in ron ce implica creditarea contului in valuta, ambele deschise la BCR. Acest tip de tranzactie de desfasoara on-line. Clientul care doreste sa cumpere valuta se adreseaza compartimentului valutar si completeaza o cerere de cumparare de valuta (ordin de cumparare). Aceste ordine se transmit la serviciul Conturi si viramente, unde se introduce in program. Suma depusa in RON pentru cumpararea devizelor e blocata. Compartimentul valutar da ordinal de cumparare si se efectueaza cumpararea. Se intocmeste nota contabila si se deschide contul in valuta, in care e virata suma in devize. Nota contabila merge la srviciul valutar. Ordinele de vanzare presupun existenta unei sume in valuta in cont. clientul completeaza ordinal de vanzare, apoi merge cu el la serviciul valutarunde il confirma. Suma in devize ce face obiectul operatiunii e blocata. Ordinal respective va fi apoi operat printr-o aplicatie specifica. Apoi, clientul achita contravaloarea in lei, fapt evidentiat printro nota contabila, la compartimentul de conturi pentru personae fizice/juridice. Se contituie de catre client-persoana fizica sau juridical- depozite in RON si in valuta (USD sau EUR) pentru o perioada scurta de maxim 5 zile. Se completeaza o cerere pentru constituirea depozitului, deposit pentru care clientul primeste o anumita dobanda, mai mare decta dobanda la vedere. Programele in domeniul creditarii urmaresc clientul, contul si modificarile acestuia. Serviciul credite urmareste comunicarea de creditare (unitatea, categoria de credite, tragerile) in 2 exemplare si o transmite la ghiseu. Un exemplar ramane la ghiseu , iar celalalt este transmis inapoi la oficiul de credite si depus la dosarul de creditare. Pe baza acestui dosar si a unei note contabile , suma se inregistreaza in contul 993 in afara bilantului. Creditele se acorda pe linii de credite (l an) sau global. Se va deschide apoi un cont separat de imprumut. Creditele revolving se acorda pe o perioada de la 180 de zile pana la un an. 8

Se va realiza graficul de rambursare, care se transmite la ghiseu. Clientul solicita ca document ordinul de plata cu nota contabila pentru a evidentia tragerile. Graficul de rambursare se intocmeste in 3 exemplare, dintre care unul ramane clientului, unul ramane la ghiseu si unul ramane la compartimentul de creditare. Ordinul de plata este folosit de catre client pentru transferururile dintr-un cont in altul sau pentru evidentierea dobanzilor. Nota contabila are doar circuit interior-de la ghiseu la departamentul Contabilitate. Programul de creditare realizeaza raportul imprumuturilor acordate clientilor(lunar) si contine denumirea clientilor pe coduri de activitati si pe categorii de imprumuturi; acest program implica serviciile Informatica, Contabilitate si Coordonare. Aceste compartimente au rolul de a urmari situatia clientilor. Serviciul de Coordonare realizeaza letric o sinteza si o transmite la centrala. In cadrul programului Depozite clientul completeaza Conventia de depozit si o preda la compartimentul Conturi si viramente unde isi are contul current, apoi la compartimentul valutar. Datele introduse in plicatie vor fi:suma si perioada de constituire a deopzitului. Formularul de calcul a dobanzii se elibereaza in doua exemplare: unul ramane la client, iar celalalt la unitate. Apoi se elibereaza confirmarea acceptarii dobanzii. Prin nota contabila, dobanda va fi virata in-contul de baza al clientului respectiv. Pentru a gestiona si a efectua operatiunile de vanzare si/sau cumparare a certificatelor de depozite in lei se utilizeaza aceasta aplicatie, data de un program unitar la nivel central BCR. Acesta editeaza cereri de vanzare sau de rascumparare a certificatelor. Cererile se intocmesc la calculator in cadrul casieriei. Clientul se prezinta la casierie, solicita aceasta cerere, dupa care o completeaza. Certificatele pot fi cu scadenta la 3 si 6 luni, cu parola si nominale. Certificatele sunt garantate de Fondul de Garantare. Dobanda este fixa si este de regula mai mare decat la depozite in conturi personale pentru o luna. Cererea contrne seria, numarul si valoarea certificatului, data vanzarii/rascumpararii, dobanda procentuala si dobanda valorica. Cererea de rascumparare se completeaza in trei exemplare:unul ramane clientului, unul ramane la Casierie, iar celalalt la Contabilitate. Aceasta aplicatie reda zilnic situatia acestor certificate. Aceasta situatie reda: seria si numarul certificatelor vandute/rascumparate pe cupiuri si pe total,data vanzarii, data rascumpararii, procentul de dobanda, soldul total al certificatelor la sfarsitul zilei. In dreptul fiecarui certificat aplicatia arata dobanda pe care o inregistreaza banaca pe ziua respectiva ca si cheltuiala. Tot in cadrul acestei aplicatii,in cererile de rescumparare scoase de calculator figureaza si impozitul datorat de client catre bugetul de stat, egal, conform 9

reglementarilor in vigoare, cu 1% din venitul obtinut din dobanda. Impozitul se retine din dobanda datorata de catre banca clientului pentru certificatul respectiv, rezultand automat restul de plata catre client la rascumpararea certficatului. Documente Documentele prezentate de catre tirularii de conturi la ghiseu sunt verificate de catre referenti sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de intocmire si a corectitudinii inscrierii datelor ( simbolul contului , codul fiscal , suma in cifre si litere etc. ) . Documentele primite de la clienti sunt sortate in mai multe mape , in functie de natura operatiunii pe care o implica . Sunt separate documentele dupa cum evidentiaza operatiuni de casa , de decontari , rambursari de credite , plati catre bugetul statului , etc.Documentele de decontare se impart pe banci , in functie de locul unde au fost deschise conturi personale carora li se adreseaza sumele inscrise in instrumental de plata . Datele din documente sunt apoi introduse de catre operatori in memoriile calculatoarelor pentru prelucrare si obtinerea documentelor bancare specifice : note contabile , extrase de cont , jurnale operative etc. Pentru a se verifica preluarea corecta a datelor din documente in memoriile computerelor , opereaza , prin program "numarul de control " introducand separat elementele : simbolul operatiunii ; numarul documentului ( ultimele trei cifre ) ; simbolul contului debitor ; codul bancii platitorului ; simbolul contului creditor ; codul bancii beneficiarului ; suma . Documentele de banca primite de la clienti se impart in opt mape : primele doua cuprind documentele de casa , separat pentru plati , separat pentru incasari ; urmatoarele patru -documentele pe baza carora au loc operatiunile intra si interbancare , separat cele initiate catre celelalte banci fata de cele primite de la bancile corespondente . Cele doua categorii de documente se impart in doua grape , dupa cum se opereaza o incasare sau o plata ; ultimele doua mape grupeaza documentele privind conrurile proprii , separat pentru incasari si separat pentru plati , prin ele efectuandu-se operatiuni numai in conturi deschise la aceeasi banca . Zilnic . la nivelul unitatilor bancare operative se intocmesc urmatoarele documente de banca : 1. balanta de verificare cu trei serii de egalitati cumulata de la inceputul anului pana in ziua precedenta ; 2. situatia soldurilor debitoare si creditoare a conturilor sintetice purtatoare de dobanzi ; 3. situtia soldurilor pe conturi analitice purtatoare de dobanzi ; 4. conturile personale si extrasele de cont care au avut operatiuni in ziua respectiva Lucrari bancare : lista dobanzilor si notele contabile de inregistrare a lor ; situatia centralizatoare a 10

creditelor bancare; situatia incasarii veniturilor catre bugetul statului; situatia statistica a decontarilor; situatia veniturilor si cheltuielilor proprii ca suport pentra intocmirea contului de rezultate si a bilantului contabil. Calitatea acestor lucrari si operativitatea cu care se realizeaza depind direct de eficacitatea programelor cu care se opereaza in reteaua de calculatoare ale fiecarei banci in parte. Unitatile bancare , pentru efactuarea operatiunilor proprii si ale clientilor sai, opereaza cu o documentatie contabila specifica. Astfel, totalitatea documentelor pe baza carora unitatile bancare efectueaza inregistrari in evidenta contabila, formeaza documentatia contabila bancara. Documentele bancare sunt tipizate , uniformizate , si standardizate . Pentru ca documentele bancare sa fie accceptate de personalul bancii, ele trebuie sa fie tipizate si sa indeplineasca anumite conditii de intocmire . Conditii de intocmire ce trebuie indeplinite: sa contina elemente de identificare (denumire, numar, si data intocmirii); sa fie inscrise date despre titularii de conturi ( denurnirea lor, bancile la care au deschise conturi si numarul conturilor in care urmeaza sa se opereze inregistrarile) ; sa aiba inscrisa corect suma in cifre si litere ; sa fie mentionat scopul platii; sa fie autorizate prin semnaturi si stampila de catre titularii de conturi.

Clasificarea documentelor bancare


a) Dupa locul in care se intocmesc ; - interne - in cadrul unitatilor bancare in legatura cu propria activitate (ordinele de plata , si de incasare pentru operatiuni cu numerar, notele contabile , scrisorile pentru remiteri de valori , balante de verificarej. - externe - intocmite de titularii de conturi( documente de decontare (ordinul de plata, cecul) , foile de varsamant si cecul pentru operatiunile cu numerar, documentatia necesara deschiderii conturilor, documentele ce stau la baza activitatii de creditare . b) Pupa natura operatiunilor - documente de casa - documente pe baza carora au loc operatii de incasari si plati cu numerar (foile de varsamant, cecurile intocmite pentru ridicarea numerarului de la banca de catre titularii de conturi si ordinele de incasari si plati privind propriile operatiuni cu numerar); - documente de decontare-acele instrumente de evidentiere a operatiunilor prin virament, prin care se solicita trecerea sumelor dintr-un cont in altul; ocupa o mare pondere in cadrul

11

documentatiei bancare deoarece majoritatea operatiunilor solicitate de clienti au ca suport moneda scripturala (ordinele de plata si cecurile , cambiile , biletele la ordin ) ; - documente diverse - acele acte si situatii care nu servesc direct la inregistrarea datelor in evidenta contabila a bancii, ci constituie doar suportul anumitor operatiuni bancare ( situatia verificarii garantiei creditelor , documentatia necesara deschiderii conturilor, darile de seama etc.). c) Pupa momentul intocmirii si al volumului de operatiuni: - documante primare - intocmite pentru fiecare operatiune in momentul in care are loc (foaia de varsamant, cecul, ordinul de plata etc . ) ;

- documente centralizatoare sau recapitulative - se individualizeaza prin aceea ca preiau date din mai multe documente bancare ( borderourile , specificatiile , j urnalele etc.) .
d) Din punct de vedere al evidentei bancare in care se inscriu documentele - documente utilizate in cadrul evidentei contabile analitice ( conturile personale insotite de extrasele de cont , jumalele operative ) ; - documentele folosite in evidenta contabila sintetica (notele contabile , balantele de verificare bilantul contabil si fisele centralizatoare ) ; - documente utilizate de evidenta statistica - acele situatii referitoare la structura decontarilor , structura creditelor , modul de realizare a incasarilor si platilor in numerar , executia de casa a bugetului de stat , structura operatiilor valutare . Documentatia bancara , ca principala componenta a sistemului informational bancar este supusa unui proces continuu de perfectionare , astfel incat sa fie posibila obtinerea datelor cu matima operativitate si sa permita extinderea prelucrarii electronice a informatiilor bancare cu ajutorul celor mai performante ecMpamente . Imbunatatirea continua a documentatiei permite bancilor sa efectueze clientilor mai multe operatiuni , sa prelucreze un volum mai mare de informatii , sa participe direct la asigurarea unei bune circulatii banesti . Din punct de vedere operational , schimbarile care au intervenit in activitatea bancara pe linia perfectionarii documentatiei si a prelucrarii electronice a informatiilor , constituie coordinate ale reformei sistemului bancar .

Intocmirea si circuitul documentelor respective


Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informational la nivelul intregului sistem bancar , al fiecarei banci in parte , precum si unitatilor subordonate lor . Prin 12

circuitul documentelor se intelege miscarea lor succesiva , din momenrul intocmirii lor sau prezentarii la gbiseu de catre titularii de conturi , in scopul efectuarii si inregistrarii operatiilor in conturile analitice si sintetice si pana in momentul arhivarii , in vederea pastrarii lor , sau expedierea lor la clientii bancii . Miscarea succesiva a documentelor se realizeaza in cadrul unui circuit bine precizat , ce presupune parcurgerea fazelor : (1) primirea documentelor la ghiseu sau intocmirea de catre personalul bancii si efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent , urmarindu-se indeplinirea conditiilor de forma , cat si modul in care s-a respectat cadrul normativ si disciplina bancara privind continutul operatiunilor solicitate ; (2) contabilizarea documentelor ,fie prin transpunerea inregistrarilor in note contabile , fie prin inscrierea directa , pe documentele respective a conturilor in care urmeaza sa se efectueze inregistrarea , corespunzator modului in care are loc prelucrarea automata a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice ; (3) inregistrarea succesiva a documentelor bancare in evidenta contabila analitica si sintetica ; (4) confruntarea datelor din contabilitatea cu cele din cea sintetica pentru urmarirea operatiunilor efecruate ; se foloseste ca instrument balanta de verificare zilnica ; < clasarea si pastrarea documentelor , respectiv expedierea acestora titularilor de conturi. Clasarea documentelor bancare , pastrarea in functie de natura operatiilor : Documentele de casa se pastreaza la serviciul tezaur si casierie , pe zile clasate in ordinea urmatoare : documente de incasari in numerar, documente de plati in numerar, documente privind conturile in afara bilantului referitoare la casa de circulatie si fondul de rezerva de semne monetare al Bancii Nationale Documentele de decontare se claseaza pe zile , in ordinea simbolurilor conturilor sintetice debitoare si pe principale le instrumente de plata : ordinul de plata, cecul cambia, biletul la ordin. Acest mod de structurare a documentelor de decontare dupa instrumentele de decontare folosite sta la baza intocmirii situatiei statistice a platilor fara numerar . Fiecare dosar al zilei este insotit de un document de arhivare (" banda de arhivare ") semnat de catre cei responsabili pentru controlul arhivarii tuturor documentelor zilei respective . Banda este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit. Documentele privind operatiunile proprii bancilor se clasifica anual intr-un dosar separat .Cele de casa pe timp de un an si documentele de decontare pe timp de o luna se pastreaza in arhiva curenta a bancii. In functie de durata de pastrare , stabilita prin nomenclatorul de pastrare , documentele sunt depuse la arhiva generala . Circuital documentelor trebuie organizat , incat, in activitate bancara sa se asigure o continua ritmicitate . Pentru primirea, prelucrarea si inregistrarea cu operativitate , precum si a repartizarii uniforme se intocmeste graficul de prezentare a titularilor de conturi la ghiseu 13

realizandu-se o programare pe ore , hi functie de volumul operatiunilor bancare ale titularilor de conturi, de distanta fata de banca si necesitatea asigurarii unei activitati permanente pe intreaga zi operativa, masuri cu implicatii directe asupra calitatii lucrarilor efectuate . Ziua operativa, timpul afectat activitatii de ghiseu cu titularii de conturi este de patru ore fiind localizata in mijlocul zilei de program normal. Realizarea unei activitati bancare de calitate presupune ca circuital documentelor sa se desfasoare respectand principiile : - incasarile in numerar efectuate de banci, in baza foilor de varsamant cu chitanta sau a ordinelor de incasare , in cazul operatiunilor proprii, presupun primirea mai intai a sumelor de catre casierii incasatori si numai dupa confirmarea acestor operatiuni are loc inregistrarea sumelor in conturile depunatorilor . Respectarea acestui principiu face posibila evitarea riscului de a inregistra in conturi sume nedepuse , solicitandu-se apoi anulari sau stornari de operatii; - platile in numerar, efectuate pe baza cecurilor sau ordinelor de plata se evidentiaza mai intai in conturile titularilor , in limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor si numai dupa aceea se elibereaza numerarul de catre casieria bancii. Se creeaza posibilitatea inlaturarii eventualelor cazuri in care efectuarea unor plati sa fie facute fara existenta capacitatii de plata; - virarea sumelor din unele conturi on altele se va evidentia in debitul contului platitorului si numai dupa aceea in creditul contului beneficiarului. Toate platile vor fi facute in limita disponibilitatilor evidentiate in conturi sau a nivelului creditelor aprobate; -toate documentele de incasari si plati prin conturi si cele referitoare la operatiunile de numerar se inregistreaza mai intai in evidenta analitica si numai dupa aceea in evidenta sintetica; - operatiunile privind activitatea de creditare sa fie efectuate cu operativitate pana eel mai tarziu la inceputul zilei operative . Se creeaza posibilitatea ca grupele operative sa efectueze eventualele deblocari de conturi in primele ore ale programului de ghiseu pentru activizarea lichiditatilor; - confruntarea operatiunilor de casa de catre grupele operative cu evidenta din cadrul serviciului tezaur si casierie trebuie sa se realizeze zilnic , eel tarziu pana la sfarsitul programului de lucru; - evidenta contabila analitica se puncteaza cu evidenta sintetica in aceeasi zi cu efectuarea operatiilor bancare , iar intocrnirea balantei de verificare este zilnica, eel mai tarziu in dimineata zilei urmatoare ; - toate documentele circula in interiorul unitatilor bancare numai prin personalul propriu. Se elimina posibilitatea substituirii documentelor prezentate initial la ghiseu si vizate de personalul bancii cu altele care pot, in mod intentionat sa genereze operatiuni frauduloase.

14

Acest mod de organizare cu rigoare a circuitului documentelor este specific unitatilor bancare , contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijlpacelor banesti, atat sub forma numerarului, cat si a monedei scripturale , si implicit la sporirea vitezei de rotatie a capitalurilor . O buna organizare a circuitului documentelor faciliteaza prelucrarea automata a informatiilor bancare si contribuie la o mai buna organizare a controlului bancar intern.

2.

Forme

si

tehnici

specifice

relatiilor

financiare ale bancii cu autoritatile publice (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contributiile la asigurarile sociale, impozite si taxe sociale) Studierea elementelor tehnice specifice fiecarei forme de prelevare la bugetul public (impozitul pe venit, contributiile le asigurarile sociale, impozite si taxe locale)
Conform Codului Fiscal 2003, titlul III prezinta cu exactitate normele si prevederile legale carora BCR se supune in vederea relatiilor financiare ale bancii cu autoritatile publice locale in vederea prelevarii impozitului pe venit. Astfel, conform acestor legi, toate personale care indeplinesc urmatoarele conditii,datoreaz plata impozitului conform prezentului titlu i sunt numite n continuare contribuabili: persoanele fizice rezidente, persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti dependente n Romnia, persoanele fizice nerezidente care obin venituri prevzute la art. 95. Impozitul pe venit are o sfera larga de cuprindere. Printre elementele ce prezinta caracteristica comuna de impozitare a venitului se numara urmtoarele venituri: ale persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei; n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele prevzute la lit. a), numai veniturilor obinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecrei surse din categoriile de venituri prevzute la art. 41;n cazul 15

persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent; n cazul persoanelor fizice nerezidente care desfoar activitate dependent n Romnia, venitului salarial net din aceast activitate dependent; n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obin veniturile prevzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevzute n prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: venituri din activiti independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosinei bunurilor, venituri din investiii, venituri din pensii, venituri din activiti agricole, veniturile din premii i din jocuri de noroc, venituri din alte surse. Unele venituri ale persoanelor fizice sunt prin lege declarate a fi neimpozabile .acestea provin din surse speciale ca: ajutoarele, indemnizaiile i alte forme de sprijin cu destinaie special, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale i din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaia de maternitate i pentru creterea copilului, precum i cele de aceeai natur primite de la alte persoane, cu excepia indemnizaiilor pentru incapacitate temporar de munc; sumele ncasate din asigurri de orice fel reprezentnd despgubiri, sume asigurate, precum i orice alte drepturi, cu excepia ctigurilor primite de la societile de asigurri ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre pri, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despgubirile n bani sau n natur primite de ctre o persoan fizic, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despgubirile reprezentnd daunele morale; sumele primite drept despgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitilor naturale, precum i pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; pensiile pentru invalizii de rzboi, orfanii, vduvele/vduvii de rzboi, sumele fixe pentru ngrijirea pensionarilor care au fost ncadrai n gradul I de invaliditate, precum i pensiile, altele dect pensiile pltite din fonduri constituite prin contribuii obligatorii la un sistem de asigurri sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaionale i cele finanate de la bugetul de stat; contravaloarea cupoanelor ce reprezint bonuri de valoare care se acord cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziiilor legale n vigoare; sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizare sau mecenat; veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile i mobile corporale din patrimoniul personal, altele dect ctigurile din transferul titlurilor de valoare; drepturile n bani i n natur primite de militarii n termen, militarii cu termen redus, studenii i elevii unitilor de nvmnt din sectorul de aprare naional, ordine public i siguran naional i civile, precum i cele ale gradailor i soldailor concentrai 16

sau mobilizai; bursele primite de persoanele care urmeaz orice form de colarizare sau perfecionare n cadru instituionalizat; sumele sau bunurile primite cu titlu de motenire i donaie; veniturile din agricultur i silvicultur, cu excepia celor prevzute la art. 75; veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice i ai posturilor consulare pentru activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial, n condiii de reciprocitate, n virtutea regulilor generale ale dreptului internaional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romnia este parte; veniturile nete n valut primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare i institutelor culturale ale Romniei amplasate n strintate, n conformitate cu legislaia n vigoare; veniturile primite de oficialii organismelor i organizaiilor internaionale din activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial, cu condiia ca poziia acestora, de oficial, s fie confirmat de Ministerul Afacerilor Externe; veniturile primite de ceteni strini pentru activitatea de consultan desfurat n Romnia, n conformitate cu acordurile de finanare nerambursabil ncheiate de Romnia cu alte state, cu organisme internaionale i organizaii neguvernamentale; veniturile primite de ceteni strini pentru activiti desfurate n Romnia, n calitate de corespondeni de pres, cu condiia reciprocitii acordate cetenilor romni pentru venituri din astfel de activiti, i cu condiia ca poziia acestor persoane s fie confirmat de Ministerul Afacerilor Externe; sumele reprezentnd diferena de dobnd subvenionat pentru creditele primite n conformitate cu legislaia n vigoare;subveniile primite pentru achiziionarea de bunuri, dac subveniile sunt acordate n conformitate cu legislaia n vigoare; veniturile reprezentnd avantaje n bani i/sau n natur primite de persoanele cu handicap, veteranii de rzboi, invalizii i vduvele de rzboi, accidentaii de rzboi n afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, cele deportate n strintate ori constituite n prizonieri, urmaii eroilor-martiri, rniilor, lupttorilor pentru victoria Revoluiei din decembrie 1989, precum i persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie 1940 pn la 6 martie 1945; premiile obinute de sportivii medaliai la campionatele mondiale, europene i la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele i indemnizaiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti, prevzui n legislaia n materie, n vederea realizrii obiectivelor de nalt performan: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale i jocurile olimpice; calificarea i participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale i europene, prima grup valoric, precum i la jocurile olimpice, n cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele i indemnizaiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor 17

i altor specialiti, prevzui de legislaia n materie, n vederea pregtirii i participrii la competiiile internaionale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romniei; premiile i alte drepturi sub form de cazare, mas, transport i alte asemenea, obinute de elevi i studeni n cadrul competiiilor interne i internaionale, inclusiv elevi i studeni nerezideni n cadrul competiiilor desfurate n Romnia; alte venituri care nu sunt impozabile, aa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. Sub forma impozitelor locale, BCR plateste autoritatilor taxe ipmozabile pentru: impozitul pe cldiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate; taxe speciale alte taxe locale. In cazul impozitului pe cladiri, BCR se supune urmatoarelor reguli: Art. 249/Cod Fiscal 2003. - (1) Orice persoan care are n proprietate o cldire situat n Romnia datoreaz anual impozit pentru acea cldire, exceptnd cazul n care n prezentul titlu se prevede diferit. (2) Impozitul prevzut la alin. (1), numit n continuare impozit pe cldiri, se datoreaz ctre bugetul local al unitii administrativ-teritoriale n care este amplasat cldirea. (3) n cazul unei cldiri, aflat n administrarea sau n folosina, dup caz, a altei persoane i pentru care se datoreaz chirie n baza unui contract de nchiriere, impozitul pe cldiri se datoreaz de ctre proprietar.(4) n cazul n care o cldire se afl n proprietatea comun a dou sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cldirii datoreaz impozitul pentru spaiile situate n partea din cldire aflat n proprietatea sa. n cazul n care nu se pot stabili prile individuale ale proprietarilor n comun, fiecare proprietar n comun datoreaz o parte egal din impozitul pentru cldirea respectiv. (5) n nelesul prezentului titlu, cldire este orice construcie care servete la adpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaii i de altele asemenea.

Efectuarea operatiunilor de determinare, calcul si plata a impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii


Pentru calcularea impozitului pe venit si pentru colectarea impozitelor si a taxelor locale, BCR urmeaza traiectoria descrisa de Codul Fiscal 2003 dupa cum arata tebele:

18

Venitul anual impozabil (lei) pn la 28.800.000 28.800.001 - 69.600.000 peste 156.000.000 69.600.001 - 111.600.000 111.600.001 - 156.000.000 18% 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depete 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depete 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depete 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depete suma de 156.000.000 lei Impozitul anual (lei)

suma de 28.800.000 lei suma de 69.600.000 lei suma de 111.600.000 lei

Barem de impunere Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plilor anticipate, este prevzut n tabelul mai sus prezentat. Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii i pensii se stabilete prin ordin al ministrului finanelor publice, avnd ca baz de calcul baremul anual de mai sus.(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaz prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanelor publice, cu rata inflaiei realizate pe anul 2004, diminuat cu 1/2 din rata inflaiei prognozate pe acest an.(3) ncepnd cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plilor anticipate cu titlu de impozit se stabilete lundu-se n calcul 1/2 din rata inflaiei prognozate pentru anul respectiv, aplicat la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie i a prognozei pe lunile noiembrie decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprob prin ordin al ministrului finanelor publice. (4) ncepnd cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabilete prin ordin al ministrului finanelor publice, pe baza baremului anual prevzut la alin. (3), corectat cu variaia ratei inflaiei realizate, fa de cea prognozat pe perioada impozabil. Art. 44. - (1) Perioada 19

impozabil este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), perioada impozabil este inferioar anului calendaristic, n situaia n care decesul contribuabilului survine n cursul anului. Calculul impozitului datorat de persoanele juridice Art. 253. - (1) n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cldiri se calculeaz prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cldirii. (2) Cota de impozit se stabilete prin hotrre a consiliului local i poate fi cuprins ntre 0,5% i 1%, inclusiv. (3) Valoarea de inventar a cldirii este valoarea de intrare a cldirii n patrimoniu, nregistrat n contabilitatea proprietarului cldirii, conform prevederilor legale n vigoare. (4) n cazul unei cldiri a crei valoare a fost recuperat integral pe calea amortizrii, valoarea impozabil se reduce cu 15%. (5) n cazul unei cldiri care a fost reevaluat conform prevederilor legale n vigoare, valoarea de inventar a cldirii este valoarea nregistrat n contabilitatea proprietarului imediat dup reevaluare; (6) n cazul unei cldiri care a fost dobndit nainte de 1 ianuarie 1998 i care dup aceast dat nu a fost reevaluat, cota impozitului pe cldiri este stabilit de consiliul local ntre 5% i 10% i se aplic la valoarea de inventar a cldirii, pn la data primei reevaluri, nregistrat n contabilitatea persoanelor juridice.(7) n cazul unei cldiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplic urmtoarele reguli: a) impozitul pe cldire se datoreaz de proprietar; b) valoarea care se ia n considerare la calculul impozitului pe cldiri este valoarea cldirii nregistrat n contractul de leasing financiar.(8) Impozitul pe cldiri se aplic pentru orice cldire deinut de o persoan juridic aflat n funciune, n rezerv sau n conservare, chiar dac valoarea sa a fost recuperat integral pe calea amortizrii.

20

Cladire cu instalatii Tipul cladirii de apa canalizare, electrice, incalzire (lei/m ) cumulative
2

Cladire canalizare, electrice,

fara

instalatii de apa

conditii

incalzire (lei/m2)

1. Cldiri cu perei sau cadre din beton armat, crmid ars, piatr natural sau alte materiale asemntoare

5.300.000

3.100.000

900.000 2. Cldiri cu perei din lemn, crmid nears, paiant, vltuci, ipci sau alte materiale asemntoare 3. Construcii anexe corpului principal al unei cldiri, avnd pereii din beton, crmid ars, piatr sau alte materiale asemntoare 4. Construcii anexe corpului principal al unei cldiri, avnd pereii din lemn, crmid nears, vltuci, ipci sau alte materiale asemntoare 500 000 300 000 900000 800000 1.400.000

5. Subsol, demisol sau mansard utilizat ca locuin

75%din sum acare sar aplica cladirii

75%din sum acare s-ar aplica cladirii

6. Subsol, demisol sau mansard utilizat cu alte scopuri dect cel de locuin

50%din suma care sar aplica cladirii

50%din suma care s-ar aplica cladirii

21

In cazul contributiilor la asigurarile sociale, BCR opreste din salariul angajatului 15% pentru a fi redistribuite autoritatilor publice locale .

3. Modalitati si instrumente de plata utilizate de banca Studierea modalitatilor de decontare practicate de unitatea bancara
Platile fara numerar se concretizeaza, din punct de vedere al tehnicii si evidentei bancare , in virari de sume dintr-un cont in altul, ca urmare a livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari, prestarilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanta . In cadral acestor transferuri de sume intervine pe de o parte platitorul, iar pe de alta parte beneficiarul (cel ce incaseaza creanta ). Incasarile si platile fara numerar, in practica bancara opereaza sub denumirea de operatiuni de viramente sau decontari. In principal, in practica bancara se utilizeaza patru modalitati principale privind platile fara numerar : acceptarea, ordinul de transfer, acreditivul, compensarea . Acceptarea se cararterizeaza prin aceea ca plata la cererea furnizorului nu poate avea loc decat cu consimtamantul expres al debitorului sau al bancii sale. Ordinul de transfer presupune ca platile se efectueaza de catre banca din contul titularului din initiativa si potrivit dispozitiilor acestuia . 22

Prin compensare , sumele care fac obiectul operatiunilor de incasari si plati se lichideaza reciproc si numai difarenta rezultata se inregistreaza in conturile participantilor . Acest gen de operatiuni se practica in cadrul operatiunilor interbancare in care sunt implicate bancile comerciale. Acreditivul- forma de decontare prin care platile intre agentii economici se efectueaza pe baza documentelor ce atesta livrarea marfurilor, executarea lucrarilor, prestarea serviciilor, in baza unui contract comercial ferm .Consta in angajamentul de plata asumat de banca ( banca emitenta ) , in numele cumparatorului ( ordonatorului), de a plati furnizorului (beneficiarului ) , contravaloarea marfurilor livrate , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate , cu conditia prezentarii documentelor de expediere a marfii/de executare a lucrarilor /de prestare a serviciilor, in stricta conformitate cu termenele si conditiile prevazute in acreditiv . Poate fi deschis atat in lei cat si in valuta Poate fi confirmat /neconfirmat. Deschiderea acreditivului se face la cererea cumparatorului din disponibilitatile proprii sau credite bancare/finantare externa . Domicilierea acreditivului poate fi facuta la banca cumparatorului, a furnizorului sau la o terta banca . Incetarea valabilitatii acreditivului are loc in cazul: expirarii termenului de valabilitate ; utilizarii integrale a creditului; prin anulare la cererea cumparatorului cu acordul beneficiarului si al bancii confirmatoare. Bancile nu isi asuma nici o responsabilitate sub forma, suficienta, falsificarea, autenticitatea documentelor . In toate etapele derularii acreditivului toate partile iau in considerare documentele si nu marfurile la care documentele se refera . Acreditivul documentar , prin natura sa, este o tranzactie separata de contractul de vanzare sau de alt contract ce poate sta la baza lui. Comisionele se percep in conformitate cu tariful de speze si comisioane in vigoare pe tip de operatiune ce intervine in derularea unui acreditiv. Comisioanele sunt datorate la momenta! efectuarii operatiunilor si nu sunt returnabile in cazul in care acreditivul se anuleaza sau expira, total sau partial neutilizat. Avantaje : confera siguranta partilor implicate in tranzactia comerciala ( ordonator, beneficiar) deoarece plata se efectueaza numai contra documentelor solicitate in cadrul acreditivului documente ce trebuie sa fie in stricta conformitate cu termenii si conditiile acestuia; adaptabilitatea permanenta la diversele forme pe care le pot avea schimburile internationale; acreditivul este emis si se supune Normelor Uniforme pentru acreditive , Publicatia 500 a CCI Paris , fapt ce-i confera o anumita protectie ( aplicabil acreditivelor in valuta ) . Incasso documentor - modalitate de decontare ce se bazeaza pe obligatia de plata a cumparatorului, asumata prin contractul comercial fara a comporta nici un angajament de plata din partea bancilor implicate in derulare . Consta in manipularea de catre banci a documentelor comerciale si/sau financiare conform instructiunilor primite in scopul: de a obtine plata si/sau 23

acceptarea, de a remite documente comerciale contra plata si/sau acceptare , de a remite documente in baza altor termeni si conditii. Scopul operatiunii este transmiterea documentelor comerciale si/sau financiare de la beneficiarul platii la platitor contra plata/acceptare sau alte conditii. Partile implicate intr-un incasso sunt: ordonatorul - partea ce incredinteaza ordinul de incasare bancii sale; banca remitenta - banca careia ordonatorul ii incredinteaza ordinul de incasare; banca colectoare -banca insarcinata cu incasarea, orice banca alta decat banca remitenta implicata in ordinul de incasare; banca prezentatoare - banca insarcinata cu prezentarea documentului trasulul; trasul -importatorul ,cumparatorul sau eel caruia trebuie sa i se prezinte documentele in comformitate cu ordinul de incasare si care trebuie sa efectueze plata. Avantaje : utilizarea incasso-ului este mai sigura decat a ordinului de plata simplu mai putin costisitor decat acreditivul ; in cazul incasso-urilor simple trasul are posibilitatea de a vinde marfa inaintea platii; nu necesita blocarea disponibilitatilor clientului in calitate de tras, din momentul avizarii incasso-ului plata se va efectua catre exportator numai la primirea instructiunilor de plata de la importatori; incasso-urile se deruleaza in baza Normelor Uniforme pentru incasso Publicatia 522 a CCI Paris , fapt ce-i confera o anumita protectie (aplicabil incasso-ului in valuta). Scrisoarea de garantie- se adreseaza clientilor persoane juridice , fiind o modalitate de garantare de catre banca a unei plati/prestatii .Obiectul scrisorii il constituie garantarea respectarii obligatiilor contractuale rezultate din: operatiuni de comert, acordarea de credite , participarea la licitatii interne / internationale in vederea achizitiilor de bunuri, servicii. In cazul in care debitorul principal nu respecta angajamentul asumat, banca se obliga sa plateasca ea insasi suma garantata . Se acorda pe termen scurt, mediu si lung , atat in lei cat si in valuta, in functie de termenii contractului comercial care sta la baza emiterii scrisorii de garantie . Pentru obtinerea ei clientul trebuie sa deruleze operatiunile de cont curent prin banca . Eliberarea scrisorii se comisioneaza in functie de valoarea sa, de perioada de valabilitate si de formele de garantie acceptate de catre banca (ipoteca, gaj, cesiune de creanta, deposit colateral) . Avantaje: eliminarea riscului legat de neonorarea obligatiilor asumate prin contractulcomercial;elimina neincrederea dintre partenerii de afaceri in cazul in care acestia sunt la inceputul colaborarii sau contractul se deruleaza pe o perioada mai mare de timp . Ordinul de plata simplu - cea mai simpla si rapida modalitate de decontare , folosita atat la intern cat si la extern .Este revocabil pana in momentul creditarii contului beneficiarului . Se poate executa : swift , telegrafic , letric . Se efectueaza din surse proprii sau di credite bancare . Avantaje : rapiditatea efctuarii operatiunilor ; comisioane reduse , iar alimentarea conturilor clientilor BCR este franco de plata ; folosire fOarte larga pentru plata marfurilor , a 24

serviciilor , taxelor , comisioanelor, tranzactiilor comerciale si necomerciale de orice fel . Tinand seama de modalitatile de plata folosite , instrumentele de decontare pot fi din initiativa cumparatorului sau platitorului- ordinul de plata sau din initiativa furnizorului sau a beneficiarului sumei - cecurile , cambia , biletul la ordin .

Intocmirea ordinului de plata si a cecului si reflectarea circuitului acestora


Consta in dispozitia de o parte ( ordonator ) , unei banci de a plati o sume determinata in favoarea altei parti ( beneficiar ) , contra obligatiei beneficiarului de a prezenta anumite documente indicate de ordonator in ordinul de plata , in scopul stingerii obligatiei banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar in baza unui contract comercial ferm . Partile implicate sunt : ordonatorul , beneficiarul banca ordonatorului si banca platitoare . In temeiul reglementarilor cuprinse in Regulamentul BNR numarul 8/1994 privind ordinul de plata , Normele - cadru BNR nr. 15/1 994 privind ordinul de plata pe suport de hartie si Normele tehnice BNR nr. 16/1 994 privind ordinul de plata pe suport de hartie , Regulamentul valutar nr.3/1997 si Normele de aplicare a acestuia , partile semnatare ale conventiei stabilesc cadrul in care se desfasoara operatiunile de decontare in baza ordinului de plata . In calitate de banca a platitorului banca este obligata : a). Sa procedeze la receptia ordinelor de plata prezentate de client prin autentificarea acestora in prezenta clientului . Bancile vor efectua ordinele de plata in valuta dispuse prin forrnularul " Dispozitie de plata valutara externa "(DPVE) sau formularul "Cerere de deschidere acreditiv "(CD A) , pe baza de documente , cu respectarea prevederilor legale , a Regulamentului valutar nr.3/1997 si Normele de aplicare a acestuia . b). Sa restitute clientului ordinele de plata care nu contin toate mentiunile obligatorii si dupa caz , suplimentare , si cele pentru care nu exista disponibil in cont in vederea executarii . c). Sa restituie exemplarul 2 al borderoului semnat si stampilat de banca , in cazul in care ordinele de plata sunt insotite de borderou . d). Sa execute ordinele de plata prin debitarea contului indicat , in termenele prevazute de Regulamentele nr.8 si 10 ale BNR , respectiv ziua acceptarii sau eel mai tarziu a doua zi bancara . e). Sa transmita clientului comunicarea de refuz la executare in ziua acceptarii sau cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare . f). Sa restituie clientului sumele primite de la acesta in cazul unui transfer-credit nefinalizat . In calitate de banca a beneficiarului banca este obligata : 1.Sa crediteze contul beneficiarului in ziua acceptarii ordinului de plata sau cel mai tarziu in ziua urmatoare bancara 2) Sacomunicesisajustificebeneficiaruluimoduldereutilizareafondurilor in situatia in care a folosit fondurile , care fac obiectul unui ordin de plata receptionat , pentru alte 25

plati dispuse de clientul sau .3) Sa puna la dispozitia beneficiarului fondurile banesti la o data viitoare asa cum a fost indicata data in mod expres de catre platitor , in cazul in care a acceptat ordinul de plata . In calitate de platitor clientul este obligat : sa prezinte unitatii bancare ordine de plata pe formulare tip aprobate de BNR sa intocmeasca ordinul de plata in minim 3 exemplare prin dactilografiere sau completate manual cu cerneala sau pix cu pasta de culoare albastra sau neagra , precum si editate pe calculator cu respectarea elementelor impuse de BNR; sa prezinte ordinele de plata completate cu toate mentiunile abligatorii prevazute de regulamentul nr.8/1994 si Normele nr.16/1994 elaborate de BNR; sa completeze daca este cazul pe fata ordinelor de plata mentiuni suplimentare privind : a). Data platii viitoare la rubrica P rezervata acestui scop la care emitentul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului b). Adresa beneficiarului daca acesta nua are cont deschis la banca destinatara c). Referinte privind continutul economic al operatiunii sa emita ordine de plata numai in limita disponibilului din cont; sa prezinte la banca ordinele de plata cu semnaturile persoanelor autorizate si amprenta stampilei sale; sa depuna la banca ordinele de plata cu /fara borderou.Borderoul se intocmeste in doua exemplare ce se semneaza de persoanele autorizate si se stampileaza sa respecte programul de ghiseu pentru depunerea actelor si ridicarea extrasului de cont . In calitate de beneficiar clientul este obligat : sa aduca la cunostinta bancii in termen de doua zile lucratoare de la ridicarea extrasului de cont orice neconcordanta aparuta intre sumele inscrise in extrasul de cont si documentele anexate; sa plateasca dobanzile sau penalizarile suportate de banca incepand cu cea de-a treia zi lucratoare de la ridicarea extraselor de cont in cazul nerespectarii prevederii de mai sus . Decontarea pe baza de cec Banca pune la dispozitia clientului sau contra cost toate tipurile de cecuri prevazute de legea nr.83/1994 de modificare a legii nr.59/1934 asupra cecului , de normele cadru nr.7/1994 si cu respectarea standardelor prevazute de normele tehnice nr.9 elaborate de BNR . Pentru a emite valabil un cec , clientul se oblige: sa constituie in prealabil emiterii cecului din resurse proprii sau din imprumuturi disponibilitatile corespunzatoare decontarii acestuia; ca disponibilul constituit sa fie lichid , cert si exigibil , de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului; sa completeze cecul la rubricile prevazute de imprimat , astfel incat sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma . Posesorul cecului poate prezenta cecul in vederea incasarii fie direct la unitatea bancara trasa pentru incasare in numerar sau in cont ,fie la unitatea bancara care deservesta posesorul ( cecul poate fi incasat numai in cont ). Cecul barat se prezinta spre incasare in mod obligatoriu la banca beneficiarului care il va introduce in compensate la termenele si cu respectarea circuitelor stabilite prin regulamentul BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara munerar , pe 26

suport de hartie. Termenele de prezentare la plata a cecurilor in Romania sunt: 8 zile ( plata cecului in aceeasi localitate in care a fost emis) si 15 zile ( plata in alta localitate decat cea in care a fost emis cecul) . Mecanismul general de decontare a cecurilor consta in debitarea contului debitor al platitorului de catre banca trasa si apoi creditarea contului beneficiarului.In cazul platilor interbancare data prezentarii la'plata este data transmiteii cecului de la unitatea prezentatoare la unitatea primitoare conform circuitelor de compensare . In cazul platilor intrabancare data prezentarii la plata este data la ere titularul de cont depune la banca sa, in vederea incasarii borderoul de incasare si cecul. Prin semnarea conventiei posesorii cecurilor care opteaza pentru remiterea acestora la plata prin circuitul bancar, in cazul platilor interbancare , se obliga sa depuna cecurile la banca insotite de borderouri in timp util. Se pot primi cecuri pentru remitere spre incasare si dupa acest termen banca neasumandu-si nici o raspundere daca acestea ajung la banca trasa dupa expirarea termenului de prezentare si tragatorul a revocat ordinul de plata.

In cazul pierderii, furtului/distrugerii unuia sau mai multor formulare cec completate sau in alb , pentru apararea intereselor proprii, clienrul trebuie sa semnaleze imediat evenimentul bancii trase sau celei mai apropiate unitati bancare . Daca un client solicita bancii anulare apropriilor cecuri, completate sau in alb, banca va retine instrumentele respective si ulterior le va remite bancii trase pe baza de proces verbal. In cazul in care posesorul solicita incasarea cecului prin cont acesta va introduce filele de cec in banca insotite de un borderou de incasare intocmit in trei exemplare ( pentru platile in sistem intrabancar) si in cinci exemplare ( sistem interbancar ). Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare platitor din contul caruia urmeaza a se incasa cecurile prezentate .Banca beneficiarului remite cecurile la tras in vederea incasarii lor contra spezelor de remitere la incasare pe care le percepe de la beneficiarul cecului. In vederea certificarii unui cec banca tragatorului va transfera cu nota contabila suma pentru care se solicita certificarea cecului de catre tragator din contul curent in contul " depozite pentru cecuri certificate" .

Tragatorul nu mai poate retrage din contul mentoinat mai sus suma detinata platii unui cec certificat inainte de expirarea termenului de prezentare la plata a cecului. Cecurile certificate prezentate la plata se achita direct din contul" depozite pentru cecuri certificate " in care in prealabil au fost transferate sumele corespunzatoare cecurilor certificate de banca . Pentru disponibilitatile temporare existente in contul" depozite pentru cecuri certificate " constituite din resurse proprii banca va bonifica titularilor dobanda la 27

vedere . Pentru disponibilitatile temporare existente in contul" depozite pentru cecuri certificate "constituite din credite banca nu va bonifica dobanda. Ordinul dat de tragator trasului de a nu plati suma inscrisa pe cec esta valabil numai dupa expirarea termenului de prezentare. Nerespectarea eel putin a uneia din conditiile sau elementele obligatorii prezentate in Normele cadru al BNR nr 7/1994 si nr.9/1994 privind cecul atrage obligatia bancii trase de a refuza cecul la plata declarand incidental in Centrala Incidentelor de Plati. Emiterea unui cec de catre un tragator fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului atrage sanctiuni civile si penale . Acest fapt nu constituie motiv de refuz la plata daca la prezentare tragatorul respectiv are disponibilul necesar pentru acoperirea acestui cec .Banca va sesiza organele penale competente asupra tuturor situatiilor de incalcare a prevederilor legii asupra cecului depistate in cadrul activitatii sale si sanctionate in temeiul art. 84 si 85 ale acestei legi

Intocmirea

cambiei

si

biletului

la

ordin

si

reflectarea circuitului acestora


Cambia (polita sau scrisoarea de schimb) e un inscris prin care o persoana denumita tragator sau emitent, da ordin altei persoane numita tras, sa plteasca o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar. Suma de bani determinata se plateste la termen (scadenta) si intr-un anumit loc. Cambia presupune doua categorii distincte de raporturi si anume: Un raport juridic fundamental ce are la baza o tranzactie anterioara, cum ar fi vanzarea de marfuri, prestarea de servicii, imprumutul unei sume de bani; Un raport juridic cambial, independent de cel fundamental privind numai dreptul de titlu. Beneficiarul cambiei, pana la scadenta va putea folosi cambia pentru a-si achita la randul sau o datorie fata de un alt creditor. Acest lucru se realizeaza printr-o operatiune numita gir3. Daca benefiaciarul cambiei sau dobanditorul ei prin gir are nevoie de bani in numerar, inainte de scadenta, poate remite cambia bancii, care va achita imediat suma mentionata in cambie. Aceasta operatiune se numeste scont. Intrucat cambia nu a ajuns inca la scadenta, banca va retine o suma care reprezinta echivalentul dobanzilor pe timpul ramas pana la scadenta.

C. Acostioaie-Op. cit. pag 250 si urm

28

Pricipala functie a cambiei este cea de instrument de credit. Aceasta caracteristica e relevata de suma de bani prevazuta in cambie ce nu trebuie achitata imediat, ci la un anumit termen. Creditul e acordat beneficiarului pana la scdenta inscrisa pe cambie. O alta functie a cambiei e cea de instrument de plata, functie asemanatoare celei pe care o indeplineste moneda, dar prezinta avantajul ca evita folosirea numerarului. Un comerciant care are de platit o suma de bani poate trage o cambie asupra unui debitor al sau in favoarea creditorului pe care il indica in calitate de beneficiar al cambiei. Cambia trebuie sa imbrace o forma scrisa si sa cuprinda obligatoriu mentiunile prevazute de lege. Pentru emiterea cambiei e necesara existenta unui document scris, sub semnatura privata sau act autentic. Cambia poate fi scrisa in orice limba, indiferent daca persoanele implicate cunosc limba respectiva sau nu. Dintre elementele obligatorii si esentiale pentru existenta si eficacitatea cambiei mentionam: titlul pe care sa il curpinda (denumirea de cambie inserata in curpinsul lui in limba in care e redactat), ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinata, numele trasului, adica a celui care trebuie sa plateasca, indicarea scadentei si a locului de plata, numele beneficiarului, respectiv numele acestuia sau la ordinul cui se face plata; locul si data emiterii cambiei, semnatura tragatorului 4. Cambia e un titlu de credit destinat sa circule, iar modul tipic de circulatie al cambiei e girul, care constituie un mod de transmitere prin remiterea titlului cu o mentiune inscrisa pe verso (andosare). Cel care remite titlul se numeste girant. Legea permite girantului ca, printr-o clauza inserata in girul sau sa se exonereze de raspundere pentru acceptarea si plata cambiei. Astfel se pot face mentiuni in cambie ca: fara garantie sau fara raspundere cambiala sau alte expresiii echivalente. Cambiile si biletele la ordin , ca formulare tipizate , vor putea fi achzitionate de client de la unitatile special desemnate de autoritate monetara sa tipareasca si sa vanda aceste formulare . Banca efectueaza urmatoarele operatiuni in legatura cu cambia si biletul la ordin : primirea drept garantie pentru creditele pe care le acorda unitatile teritoriale ale BCR vor primi drept garantie a creditelor numai cambia acceptata la plata si respectiv biletul la ordin avizat; primirea cambiei si biletului la ordin in vederea remiterii spre acceptare si avizare; unitatile teritoriale ale BCR vor primi cambii si bilete la ordin in vederea remiterii spre acceptare/avizare prin circuitul bancar numai in cazul in care atat posesoral cat si trasul ( acceptantul ) in cazul cambiei si emitentul ( subscriitoral) si posesorul in cazul biletului la ordin , sunt clienti ai BCR ; primirea cambiei si biletului la ordin in vederea remiterii la plata : unitatile teritoriale BCR vor primi acestea in vederea remiterii la plata prin circuit bancar numai in cazul in care atat posesorul cambiei cat si trasul sunt clienti ai BCR;
4

Adrian Leik-Dreptul afacerilor, tehnopress, Iasi, p227, alin 2, 3, 4.

29

primirea la plata a cambiei si biletului la ordin primirea cambiei si biletului la ordin in vederea scontarii. Unitatile teritoriale BCR vor pute primi la scont cambii si bilete la ordin care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : beneficiarul cambiei si biletului la ordin este client al BCR si accepta in schimbul; acestui serviciu plata taxei de scont care este echivalenta cu dobanda aferenta;creditelor curente pe termen scurt; cambia este legal acceptata la plata si biletul la ordin este avizat; intervalul de timp dintre momentul prezentarii la scont si scadenta cambiei sau a biletului la ordin sa nu depaseasca un an in situatia in care trasul ( acceptantul ) si emitentul (subscriitorul ) sunt clienti ai altor societati bancare , cambia si biletul la ordin vor putea fi admise la scont numai daca sunt avalizate de societatea bancara care il deserveste pe tras sau subscriitor si aceasta este agreata de BCR . Unitatile BCR care au primit la scontare cambii acceptate la plata sau bilete la ordine avizate , recupereaza la scadenta titlurilor scontate sumele platite , inclusiv taxa de scont , de la debitorii principali ( tras-acceptant , emitent-subscriitor ) sau de la tragator , giranti, avalist sau ceilalti obligati cambiali , in conditiile legii . Obligatul principal in conformitate cu art. 41 din legea nr,83/1994 privind cambia si biletul la ordin plateste acestea cu scadenta la o zi fixa , la un anume termen de la data emiterii sau la un anumit termen de la vedere , in ziua in care sunt scadente ( ziua platibila ) ori in una din cele doua zile lucratoare ce urmeza datei scadentei . Mecanismul general de decontare a cambiei si a biletului la ordin consta in debitarea contului trasului , respectiv al subscriitorului de catre banca care il deserveste si apoi creditarea contului beneficiarului . Posesorul cambiei sau al biletuluila ordin se obliga , in situatia in care solicita bancii care il deserveste sa remita titlul la plata bancii trasului/subscriitorului prin circuit bancar , sa depuna cambia sau biletul la ordin in timp util astfel incat acestea sa ajunga la banca trasului /subscriitorului eel mai tarziu in ziua scadentei pentru a putea fi platite cunoscand ca titlurile nu mai pot fi onorate de platitori dupa data scadentei ( sau eel mult doua zile lucratoare dupa aceasta ) .

In conditiile in care remiterea la plata a cambiei si biletului la ordin precum si restituirea acestora in caz de refuz de plata se fac prin circuit bancar, BCR nu raspunde de ajungerea cambiei si biletului la ordin la banca trasului/subscriitorului in termenul de plata si nici de incadrarea in termenul de dresare a protestului care este de eel mult doua zile lucratoare dupa data scadentei. Posesorul va introduce cambia si biletul la ordin in banca ce-1 deserveste in vederea remiterii spre acceptare/ avizare insotite de un borderou intocmit de acesta in trei exemplare. Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare tras/subscriitor caruia i se remit cambiile/ biletele la 30

ordin acceptate sau avizate .Banca beneficiarului remite cambia si biletul la banca trasului/subscriitorului in vederea acceptarii/avizarii lor de catre tras/ subscriitor contra unor speze de remitere la acceptare , avizare pe care le percepe de la beneficiarul cambiei sau biletului la ordin . Posesorul va introduce cambia si biletul la ordin in banca ce-1 deserveste in vederea remiterii la plata, insotite de un borderou intocmit de acesta in trei exemplare ( pentru plati in sistem intrabancar) si cinci exemplare( pentru plati in sistem interbancar ) Borderoul se intocmeste distinct pentru fiecare tras / subscriitor din contul caruia urmeaza a se plati titlurile respective . Banca beneficiarului remite cambia si biletul la ordin la tras/subscriitor in vederea platii contra spezelor de remitere la plata pe care le percepe de la beneficiar. In cazul cambiilor si biletelor la ordin platibile la vedere sau la un anumit timp de la vedere in care s-a inclus mentiunea "suma este purtatoare de dobanda ,,cu indicarea nivelului ( % pe an) dobanzii si a datei de la care curge , banca va deconta numai suma de plata inscrisa in rubrica special rezervata pe fata titlului care trebuie sa corespunda cu suma din borderou, urmand ca dobanda sa se calculeze si deconteze intre parteneri prin cec , ordin de plata etc. Nerespectarea eel putin a uneia din conditiile sau elementele obligatorii prezentate in Normele cadru ale BNR numarul 6/1994 si Normele tehnice nr. 10/1994 privind cambia si biletul la ordin atrage obligatia bancii trasului/subscriitorului de a refuza cambia si biletul la ordin la plata declarand titlurile la Centrala Incidentelor de Plati . Unitatile teritoriale ale BCR vor sesiza organele penale asupra tuturor situatiilor de incalcare a prevederilor Legii asupra cambiei si biletului la ordin, depistate in cadrul activitatii lor .

Studierea tipurilor de carduri emise de unitatea bancara


BCR pune la dispozitia agentilor economici o serie de carduri care faciliteaza activitatea economica a acestora. Cardurile BCR sunt emise sub sigla VISA, MasterCard sau Maestro. Cardurile BCR pot fi clasificate dupa tipul cardului (de debit sau credit), dupa moneda de emitere, dupa persoana care solicita cardul, sau dupa intrebuintarea acestora. Astfel, avand in vedere criteriul de clasificare al monedei, BCR emite carduri in moneda nationala RON sau in valuta USD/EUR. Cardurile de debit emise special pentru persoanele fizice in moneda nationala de catre BCR sunt BCR Maestro, VISA Electron sau Classic, iar cardurile emise in valuta sunt

31

BCR Classic International (USD sau EUR dupa preferinta celui care va intra in posesia cardului). Cardurile de credit sunt BCR Master si BCR Maestro Gold. BCR pune in serviciul persoanelor juridice carduri de debit in lei Eurocard Business sau valuta VISA Business. Cardurile de debit sunt alimentate prin virament in contul personal de catre persoanele fizice, dupa tipul cardului cu RON sau valuta la ATM uri sau prin serviciul plati facturi, iar cardurile de credit sunt alimentate datorita tranzactiilor financiare pe care le exrcita unitatea angajatoare a persoanei ce dispune de cardul respectiv. Acestea din urma la fel ca si cardurile de debit, pot fi activate in RON sau valuta. Cardurile destinate persoanelor juridice pot fi de debit (lei sau valuta) deoarece intreprinderile au capital propriu, patrimoniul acestora acoperind si conturile deschise la unitati bancare sau credit. Cardurile pot fi intrebuintate pentru tranzactii pe internet BCR VISA Virtuon, pentru platile facturilor indiferent de natura acestora, cat si pentru achizitionarea de produse direct din lanturile comerciale (Billa, Matro) cu care banca coopereaza (cardurile cobrand). Cardurile confera confidentialitatea operatiunilor, economisirea timpului si a banilor la foecare tranzactie si siguranta desfasurarii tranzactiilor datorita codului personal de identificare PIN. Pentru achizitionarea produselor, BCR a incheiat contracte cu marile firme in baza carora cardurile emise faciliteaza cumpararea produselor fara a dispune de numerar dar si obtinerea de discount-uri datorita posesiei de carduri special destinat unui anumit lant de centre comerciale. BCR a incheiat astfel de contracte de parteneriat cu magazinele Praktiker, Altex, Ultra Pro, Depozitul de calculatoare. In aceste magazine, cumparatorul poate onora suma contractata fara a detine numerar, ci doar prin posesia cardului co-brand (prin utilizarea acestuia impreuna cu POS). Aria de utilizare a acestor carduri este foarte larga atat in tara cat si in strainatate. Limita maxima de creditare pentru achizitiuonarea de bunuri dinaceste magazine este de 5000 EUR la cursul valutar BNR din data in care cumparatorul doreste sa intre in posesia respectivului bun. Cardul poate fi pastrat timp de 5 ani cu posibilitatea de prelungire in cazul respectarii clauzelor din contract. Pentru obtinerea unor astfel de carduri BCR nu solicita un avans minim obligatoriu sau garanti (coplatitori), iar contractantul trebuie sa faca dovada capacitatii de rambursare a sumei minime lunare, fiind rezident cu varsta minima de 18 ani. De asemeni pentru obtinerea unui card co-brand BCR Mastercard beneficiarul trebuie sa prezinte la unitatea bancara documente ca: copis dupa CI, documente ce atesta realizarea de venituri. Pentru 32

salariatii BCR, compania nu cere atat demulte acte deoarece dispune deja de datele necesare. Pentru emiterea si utilizarea cardurilor co-brand se percep comisioane la deschiderea contului, emiterea cardului precum si la gestionarea acestuia (se percepe un anumit procent din valoarea bunurilor contractate, in functie de firma). O alta activitate pentru care se taxeaza comosion e blocarea acrdului (in cazul furtului sau al pierderii acestuia), conversia valutara pentru tranzactiile efectuate in alta moneda, eliberarea numerarului si interogarea soldului la ATM BCR. Suma minima lunara de plata se calculeaza dupa formula 100%dobanzi+100%comisioane. Dobanda impusa de BCR pentru detinerea cardului co-brand este de 21% pe an. Unul dintre avantajele cardurilor co-brand e ca informatiile si indrumarile pot fi solicitate la serviciul Asistenta detinatori de carduri. Printre serviciile speciale oferite de BCR se numara mobile banking, ce permite vizualizarea pe telefonul mobil a informatiilor referitoare la conturile curente existente la BCR ale clientului. De asemeni cu ajutorul cardurilor BCR se pot reincarca creditele telefoanelor mobile in reteaua Vodafone, si se pot achizitiona produse prin Internet, evident cu conditie existentei unu cont activ deschis la BCR. Un alt serviciu promovat de BCR este plata facturilor de orice natura direct prin ATM-uri fara deplasarea la ghisee. Principii generale de functionare a cardului si a contului de credit In baza contractului de credit incheiat intre banca si client , pentru utilizarea efectiva a creditului aprobat, la nivelul Directiei Carduri se va deschide si gestiona in numele detinatorului un cont de card in lei, care se debiteaza automat, in limita plafonului aprobat, cu valoarea tranzactiilor de cumparare sau eliberare de numerar. Pentru creditele utilizate se percepe o dobanda curenta calculata zilnica la soldul contului; calculul dobanzii se face de la data efectuarii tranzactiei. La sfarsitul fiecarei luni se emite un extras de cont care se trimite prin posta detinatorului la adresa indicata de acesta in cererea de emitere a cardului. In aceste conditii, la primirea cererii, se va verifica cu mare atentie adresa completata pe formular, atragand atentia solicitantului asupra consecintelor in cazul in care aceasta nu este cea reala . Un extras de cont cuprinde : informatii privind contul de credit card ( sold precedent, sold nou, limita de credit aprobata, limita disponibila <plafon neutilizat> , data extrasului <ultima zi lucratoare a lunii>) , informatii despre operatiunile postate in contul de card in cursul lunii (cumparaturi - valoarea tranzactiilor de cumparare , eliberari de numerar, dobanzi calculate, comisioane calculate, alte debite, rambursari de credite ), informatii privind obligatiile de plata 33

(data platii<ultima zi pentru ranmbursarea sumei minime de plata, respectiv 15 zile de la data extrasului> , suma minima de plata<20% din creditul utilizat + 100% dobanzi + 100% comisioane). Contul de card poate fi alimentat fie prin depuneri de numerar la orice unitate teritoriala, fie prin transfer bancar. Cu acordul detinatorului se poate plati datoria lunara catre banca prin debitare directa a contului curent al acestuia . Alimentarile de cont efectuate de catre detinator vor fi utilizate de banca in urmatoarea ordine : plata comisioanelor si a dobanzilor datorate bancii, rambursarea sumelor reprezentand depasirea limitei de creditare , plata c/valorii tranzactiilor de eliberare de numerar, plata c/valorii tranzactiilor de cumparare . In cazul in care detinatorul nu face plata sumei minime la data scadentei, acestuia i se va percepe un comision de intarziere la plata, calculat ca un procent, respectiv 5% , aplicat la suma minima de plata care trebuia achitata la scadenta. In cazul in care valoarea tranzactiilor depaseste plafonul aprobat, se percepe un comision de 5% aplicat la suma care depaseste limita maxima de creditare . Tipuri de carduri: Cardul BCR VISA Business- instrument de plata in USD , destinat persoanelor juridice , ai caror angajati se deplaseaza in strainatate , pentru plata bunurilor si serviciilor oriunde este afisata sigla VISA, precum si pentru obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare. Cardul BCR EUROCARD Business- instrument de plata emis in lei, sub sigla EUROCARD/MASTERCARD , destinat persoanelor juridice ai caror angajati efectueaza pe teritoriul Romaniei diverse plati in interes de afaceri ( hotel, restaurant, transport etc.). BCR EUROCARD MASTERCARD Business-instrument de plata emis in valuta, destinat persoanelor juridice , care calatoresc in strainatate , pentru plata de bunuri/servicii sau pentru obtinerea de numerar de la ATM-uri oriunde in lume este afisata sigla Eurocard MasterCard ( EC/MC ). MOBILE BANKING BCR- serviciu destinat posesorilor de carduri de debit BCR si utilizatorilor de telefoane mobile in reteaua CONNEX . BCR MAESTRO- emis in lei si destinat persoanelor fizice pentru obtinerea de numerar si plata de bunuri si servicii pe teritoriul Romaniei si poate fi folosit pentru tranzactiile de cumparare de bunuri sau servicii la comerciantii (hoteluri, restaurante, magazine benzinarii) care au instalate puncte de vanzare electronice si unde este afisata sigla edc/Maestro.

34

Diferente dintre carti de credit si de debit Cardul BCR VISA Business, cardul BCR EUROCARD Business si cardul BCR Maestro sunt carduri de debit (tranzactiile se pot efectua numai in limita disponibilului din contul de card); BCR EUROCARD MASTERCARD Business este un card de credit in valuta, utilizabil atat in mediu electronic cat si manual (imprinter ); tranzactiile se efectueaza in limita unui plafon de creditare acordat firmei de catre banca.

Avantaje , dezavantaje , emitere si intretinere a) Avantaje - Cardul BCR VISA Business - este un instrument de plata modern, sigur si rapid, util pe parcursul deplasarilor in strainatate , sigla Visa sub care este emis cardul fund eel mai utilizat sistem de plati din lume ; elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea, pastrarea in siguranta si transportul acestuia. - Cardul BCR EUROCARD Business - este un instrument de plata modern, sigur si rapid; elimina utilizarea numerarului si a inconvenientelor legate de manipularea, pastrarea si transportul acestuia - BCR EuroCard MasterCard Business - achitarea de bunuri sau servicii la once comerciant din strainatate ce are afisata sigla Eurocard MasterCard ,fara a dispune de numerar; accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din intreaga lume pentru obtinerea de numerar ; eliminarea riscului pe care il presupune detinerea numerarului; odata aprobat creditul, clientul beneficiaza de acesta timp de 1 an de zile , in limita plafonului aprobat, fara a mar fi necesara intocmirea altei documentatii. - Mobile Banking BCR - comfort si economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra in legatura cu banca; beneficiati de informatii on-line asupra contului dvs. de si a tranzactiilor efectuate ; siguranta si confidentialitate a operatiunilor ; cel mai modern si mai complex serviciu de acest gen din tara. - BCR Maestro - posibilitatea de a efectua plati fara a dispune de sume sume in numerar; obtinerea de numerar in orice moment de la ATM-uri serviciul de raportare a cardurilor furate/pierdute non-stop fara costuri suplimentare . b) Dezavantaje - moneda in lei nu este acceptata in strainatate ; - dupa alimentare , pentru a putea fi folosit numerarul de pe card sunt necesare doua zile ; - diferentieri in functie de fiecare societate ( unele accepta carti de credit altele de debit). 35

c) Emitere Cardul BCR VISA Business - fiecarui card i se asociaza un numar de identificare ( PIN ) care se comunica in scris clientului si este cunoscut doar de catre acesta ; - suma minima necesara pentru deschiderea contului de card : 3000 USD ; - suma maxima extrasa de la ATM/zi: 500 USD ; - comisionul pentru eliberarea de numerar : 1,75% din valoarea tranzactiei, minim 5 USD ; - taxa de emitere a cardului: 10 USD ; - alimentarea contului de card : franco ; - taxa de conversie valutara : 2% din valoarea tranzactiei; - taxa anuala de administrare : 30 USD/card. Cardul BCR EuroCard Business - suma minima necesara pentru deschiderea contului de card : 5.000.000 lei; - numarul maxim de tranzactii de la ATM/zi: 10 ; - suma maxima extrasa de la ATM/zi: 30.000.000 lei; - comisionul pentru eliberarea de numerar in reteaua BCR : franco ; - taxa de emitere a cardului: echivalentul in lei a 5 USD ; - alimentarea contului de card : franco ; - taxa anuala de administrare : echivalentul hi lei a 10 USD/card. BCR EuroCard MasterCard Business - se acorda pe baza unei analize a bonitatii clientului efectuata de catre unitatea BCR la care acesta s-a adresat; - odata aprobata cererea de creditare , se incheie un contract pe o perioda de un an intre banca si client, contract ce se poate prelungi printr-un act aditional; - suma minima de plata : 20% din creditul utilizat plus 100% din dobanda si comisioane; - taxa de emitere a cardului: 5 USD ; - taxa de administrare anuala a contului de card 17 USD/card ; - alimentarea contului de card : franco ; - comisionul pentru achizitionarea de bunuri si servicii: franco ; - comisionul pentru eliberarea de numerar de la ATM-uri: 6% . Mobile Banking BCR - va asigura prin simpla transmitere/primire de SMS la nr. de telefon 444 : -vizualizarea soldului contului de card si a ultimelor cinci tranzactii; - transferul fondurilor intre doua conturi de card de care dispuneti; - posibilitatea obtinerii unui extras de cont letric ; - blocarea contului de card in cazul in care acesta a fost pierdut/furat; 36

- primirea de informatii on-line despre tranzactiile efectuate din conturile de card , la ATM si POS ; - setare alerta pentru tranzactii la ATM si POS. - pentru a beneficia de acest serviciu, titulaml de cont de card BCR, client Vodafone trebuie sa incheie un contract cu BCR; - fiecare client isi poate alege o parola ( maxim 4 caractere numerice ) ; - valoarea unui abonament: 12 USD /an; - clientul poate opta pentru: - plata abonamentului pe un an la incheierea contractu-lui; - plata in transe lunare de cate un USD , prin acord de debitare a contului de card . Cardul BCR MAESTRO - cardul este emis sub marcile ec/Cirrus si edc/Maestro , care apartin organizatiei Europay International; - persoana fizica trebuie sa completeze cererea de emitere de card , sa-si insuseasca conditiile de utilizare si sa depuna cererea la orice imitate BCR impreuna cu suma minima necesara deschiderii contului de card ; - suma minima necesara pentru deschidere : 50.000 de lei; - alimentarea contului este scutita de speze bancare ; - banca aplica detinatorului o penalizare pentru sumele trase in descoperit in contul de card precum si alte obligatii de plata neachitate fata de banca - incetarea contractului va deveni efectiva doar dupa ce cardurile emise in baza acestuia vor fi returnate si primite de catre banca iar toate obligatiile detinatorului fata de banca achitate . d) Intretinerea 1. Cardul si PIN-ul trebuie sa fie utilizate de catre detinatorul de card in stricta concordanta cu conditiile de utilizare . PIN-ul va fi facut cunoscut de catre banca numai detinatorului si este interzisa dezvaluirea lui altei persoane . Dupa comunicarea acestuia si inmanarea cardului, raspunderea bancii subzista exclusiv pentru situatiile prevazute in conditiile de utilizare. 2. La primire cardul va fi semnat pe verso , in spatiul destinat, cu un pix cu pasta. 3. Cardul nu este transferabil. El poate fi utilizat doar :a) de catre detonator b) in conformitate cu conditiile de utilizare din contract c) in perioada de valabilitate inscrisa pe card d) cu respectarea dreptului discretionar al bancii ca, fara o avizare prealabila , sa retraga in orice moment dreptul de utilizare a cardului pentru o anumita tranzactie , neaproband cererea de autorizare a acesteia; sa refuze o noua emitere sau inlocuire de card fara obligatia de a face cunoscuta cauza acestui refuz .

37

4.Cardul este proprietatea bancii si trebuie restituit imediat bancii la cererea acesteia . O astfel de cerere conduce automat la incetarea contractului. 5. Este interzisa utilizarea cardului in urmatoarele situatii: cardul este anulat sau suspendat. Cardul poate fi anulat sau suspendat de catre banca in momentul incetarii relatiilor cotractuale dintre aceasta si detinatorul de card sau in momentul in care cardul a fost declarat ca fiind pierdut/furat; in afara granitelor tarii. In cazul incalcarii acestor prevederi detinatorul de card raspunde in conditiile legii.

4. Operatiuni de creditare bancara a agentilor economici Studierea pricipalelor tipuri de credite acordate de unitatea bancara
A, Pentru persoane juridice : 1.credite pe termen scurt a) Credit global de exploatare -pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare( aprovizio-narea cu materii prime si materiale , marfuri, subansamble, piese de schimb , energie, combustibili, cheltuieli aferente perioadei curente ) necesare realizarii si finalizarii pro-ductiei de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii. b) Linii de credite - functioneaza dupa sistem revolving , pe toata perioada de valabili-tate a liniei de credit, in conditiile incadrarii in plafonul liniei de credit aprobat. c) Credit pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare - acordat in conditiile existentei unor cauze economice , care au determinat formarea stocurilor si genera-rea cheltuielilor cu caracter temporar, precurn si pentru stocuri care virrneaza sa fie aprovizionate . d) Credit pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere- pentru constituirea stocurilor de produse agricole , agroalimentare, de provenienta vegetala sau animala care se consuma intr-o perioada mai mare de un trimestru, fara a se depasi 12 luni de la constituire , pentru care exista contracte si comenzi ferme . . e) Credit de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricatie completeaza sursele proprii pentru acoperirea cheltuielilor de executie de la lansarea in fabricatie pana la obtinerea produsului finit.

38

f) Credit pentru prefmantarea exporturilor - destinat finantarii necesitatilor curente sau exceptionale ale clientilor , ocazionate de activitatea de export, acordat in conditiile existentei contractelor externe pentru livrari de produse la export, cu modali-tati de plata asiguratorii si incasarea valutei prin BCR . g) Credit pentru export de produse- garantate cu creante asupra strainatatii, destinat exportatorilor pentru desfasurarea activitatii curente pe perioada de livrare a produselor si pana la incasarea contravalorii lor de la partenerii externi. h) Credit de scont se adreseaza clientilor persoane juridice , fund destinat finantarii activitatilor comerciale. i) Credit pe cecuri remise spre incasare - acordat pe baza prezentarii cecurilor pentru produsele expediate , serviciile prestate , lucrarile excutate . j) Credit pe ordine de plata acordat pe baza prezentarii documentelor acceptate la plata de banca platitorului pentru produsele expediate , serviciile prestate. k) Operatiuni de factoring- banca asigura efecruarea de servicii: finantarea pe baza facturilor , administrarea creantelor, colectarea creantelor la scadenta, protectie impotriva riscului de neplata. l) Credit pentru facilitati de cont-oferit clientilor cu un standing financiar ridicat, care din motive justificate economic , nu pot face fata temporar platilor. m) Credit pe descoperit de cont (overdraft)- acordat in lei in baza unui acord/contract de credit stand-by pentru achitarea unor obligatii stringente cat si in scopul prevenirii inregistrarii de interdictii bancare . 2 .Credite pe termen mediu si lung a) Credit pentru echipament (investitii) in completarea surselor proprii in lei si in valuta - pentru realizarea de noi capacitati de productie , modernizarea si/sau retehnologizarea celor existente; consultatii gratuite pentru intocmirea documentatiei de creditare b) Credit pentru cumpararea de actiuni in lei- se acorda in lei, pe termen de maxim 5 an clientilor cu un standing financiar ridicat, un serviciu bun al datoriei si un rating de eel mult 3 ; finantarea poate acoperi cel mult 70% din valoarea totala a investitiei, 30% fiind sursele proprii existente in cont. c) Credite promotori in lei - se acorda promotorilor imobiliari , in scopul construirii de locuinte pentru persoanele fizice . d) Creditul ipotecar in lei - se acorda pentru completarea surselor proprii necesare construirii, reabilitarii, consolidarii sau extinderii imobilelor cu destinatie locativa, industriala si comerciala, precum si clientilor care construiesc locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii

39

proprii ;termenul maxim de rambursare este de 5 ani ; va putea fi acordat si din fondurile puse la dispozitie de ANL .

e) Creditul pentru activitatea de leasing in lei si valuta - acordat in scopul achizitionarii de masini , utilaje , mijloace de transport si alte bunuri , in vederea inchirierii lor pe o perioada determinata , contra unei chirii dinainte calculate .

f)

Creditul de forfetare in valuta - prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde

creantele in valuta pe care le are fata de un cumparator/beneficiar , unei societati bancare/institutii financiare specializate , fara drept de regres asupra detinatorului anterior , contra unei taxe de forfetare . B. Pentru persoane fizice ''

1 .credite pe termen scurt a. Credite de trezorerie ( punte ) - acordate unui client , proprietarul legal al unei locuinte care solicita o finantare temporara , pe eel mult 180 zile , in scopul achizitionarii altei proprietati imobiliare , procedand apoi la vanzarea celei detinute initial , cu sumele astfel obtinute rambursandu-se creditul . b. Credite pentru plata unor tratamente medicale speciale , precum si pentru plata unor forme de scolarizare . 2. credite pe termen mediu si lung a). Credite pentru amenajari si reparatii de locuinte ( alimentare cu gaze , caldura , apa si energie electrica , extinderi , consolidari ) pe termen de pana la 5 ani . b). Credite pentru cumpararea sau construirea de locuinte si pentru cumpararea de terenuri pe termen de cel mult 15 ani . Credite pentru cumpararea de automobile si vehicule noi din productia interna sau din import comercializate in tara prin dealeri autorizati , pe termen de eel mult 5 ani . c). Credite pentru cumpararea de bunuri de echipament menajer ,. pe termen de pana la 3 ani , reprezentand : bunuri electronice ( aparatura audio-video , calculatoare , telefonie ); aparate menaj ere ( frigidere si combine frigorifice , aragaze , masini de spalat , aspiratoare ) ; mobila ; alte bunuri si echipamente menajere . Activitate de acordare a creditelor In activitatea de acordare a creditului se respecta o serie de etape : 40

A. Negocierea creditului - aceasta etapa demareaza dupa depunerea unei cereri de catre agentul economic. In cadrul acestei etape , inspectorul bancii poarta o discutie cu solicitantul creditului cu caracter de informare - documentare axata pe activitatea prevazuta din statut. In concluzie se va axa pe : - identificarea agentului economic , denumirea, adresa etc. informatii privind managerul, cu date din actele de identificare, situatia familiala veniturile realizate pe baza declaratiei acestuia identificarea obiectului de activitate al societatii care sunt relatiile agentului economic cu ceilalti agenti economici date privind situatia economico-frnanciara in care se urmaresc urmatoarele aspecte :cifra de afaceri, capacitati de productie mai importante , situatia financiara, datele privind un credit contractat anterior sau bancile la care s-a obtinut, extrase de cont. Daca din discutia purtata se constata ca solicitantul are un plan de afaceri bun, prezinta suficiente garantii asiguratorii se poate prezenta cu documentatia necesara intocmirii dosarului de credit. Spre exemplu avem acordarea unui credit unei societati comerciale . SC. MoldConstruct S.A a luat fiinta in 1997 , o societate pe actiuni si are ca obiect productia de materiale de constructii. Societatea are doi asociati: Cristian si Andreea Vasilescu, fiecar detinand 50% din capitalul social fund si administratorii societatii. Adresa societatii este Str. Pacurari nr .5, lasi, fiind inmatriculata la Registrul Comertului R33-415-35 . S-a impus cu materiale de construct!! inovatoare , participa la targuri de tehnologie , colaboreaza cu reprezentanti din Israel, Spania, Italia. Societatea a depus o cerere prin intermediul administratorului ,Andreea Vasilescu pentru solicitarea unui credit in valoare de 100.000.000 lei pentru achizitionarea de ciment si plata furnizorilor. La data solicitarii creditului societatea nu are nici un credit angajat la BCR. Fabrica a beneficial de credite pe care le-a achitat integral. B.Intocmirea de catre agentul economic a documentatiei solicitata de banca pentru analiza - se prezinta documentatia necesara pentru obtinerea unui credit care consta in : a) cerere de credit, semnata de persoanele autorizate . b) bilant contabil, raportul de gestiune , contul profit/pierdere incheiate pe ulti-mul an, ultimele situatii privind " rezultatele financiare " si " situatia patrimoniului" , balanta de verificare pe ultima luna c) bugetul de venituri si cheltuieli d) situatia prognozata a a incasarilor si platilor aferente perioadei pentru care agentul economic solicita imprumutul e) situatia stocurior si cheltuielilor 41

f) situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului g) proiectul graficului de rambursare a creditului si plata dobanzii h) lista garantiilor i) planul de afaceri j) orice alte documente solicitate de banca ( decent TVA , declaratie ) Din bugetul de venituri si cheltuieli se observa ca veniturile depasesc cheltuielile si in fiecare luna societatea va obtine profit. Daca creditul va fi aprobat, acordarea se va face incepand cu martie 2002 si va fi utilizat pana la data de pe plafonul aprobat, fund rambursat la 30 septembrie 2002 . C. Analiza si evaluare a performantelor agentului economic - revine inspectorului de credite si sefului serviciului din cadrul unitatii operative a bancii. In cadrul analizei conditiilor se desfasoara mai multe actiuni. Analiza formala -se urmareste prezntarea tuturor documentelor prezentate . Pentru fiecare solicitant se va verifica exactitatea patrimoniului a bunurilor mobile si imobile pe care le define si care sunt propuse ca garantie , gardul de uzura. Analiza afacerii - propusa a fi creditata; se va axa pe : - analiza riscului general al mediului, analiza produselor si pietelor de desfacere , analiza productiei, analiza managementului. Analiza situatiei patrimoniale si a rezultatelor economico financiare - in cadrul acesteia un loc important il ocupa analiza bonitatii clientului pe baza indicatorilor utilizati prin intermediul carora se realizeaza cuantificarea factorilor care definesc elemente componente ale bonitatii (lichiditate , solvabilitate , rentabilitate , grad de indatorare etc.). Este foarte important ca rezultatele analizei financiare sa fie corelate cu aspectele nefinanciare . Se au in vedere factori interni ( managementul, activitatea agentului economic, strategia) si factori externi (caracteristicile domeniului de activitate , politica economica generala si strategiile viitoare , impactul cadrului legislativ asupra agentului economic , incidenta factorilor macroeconomici, dependenta si pozitia geografica fata de sursele de aprovizionare , de desfacere , mijloace de transport, aspecte sociale ale pietei de desfacere .

Aspecte nefinanciare 1 .calitatea conducerii- SC MoldConstruct SA este asigurata de personal cu pregatire superioara si experienta in domeniu . Calificativ = foarte buna 2. calitatea organizarii - societatea desfasoara activitate de productie cat si de comert. Calificativ ~ buna 3. sectorul de activitate - productia are o desfacere asigurata prin comenzile si contractele incheiate . Calificativ = perspectiva buna.

42

Prin compararea aspectelor financiare cu cele nefinanciare se observa ca prezinta o performanta economico-financiara buna. Ratingul de credit Comform normei metodologice nr .1/2000 s-a introdus la BCR un nou sistem modern de selectare a clientele! si anume ratingul de credite care reprezinta un calificativ exprimat numeric aferent calitatii portofoliului de imprumutati a fiecarei unitati bancare teritoriale: S-a introdus pentru : evitarea gruparii creditelor in categoria cu risc major, determinarea trendului calitatii portofoliului asigurarea managementului riscului de credite . Nivelul cel mai bun este 1 si cel mai slab 5 , acceptate fiind 3 . Creditele cu un rating mai mic de 3 pot fi aprobate la propunerea sucursalelor judetene numai de centrala bancii indifferent de nivelul expunerii. Categoria A- clientii cu o situatie economico -financiara buna, cu performante financiare foarte bune Categoria B - clientii care in prezent au o situatie economico-financiara foarte buna si isi realizeaza indicatorii de bonitate pentru perioada prezenta, dar pentru viitor nu exista certitudinea ca se va mentine datorita unor probleme de natura organizatorica tehnologica etc. Categoria C- clienti cu situatie economica satisfacatoare Categoria D - agenti economic! cu situatie financiara instabila Categoria E - agenti economici cu activitate nerentabila. D. Analiza afacerii finantate urmareste analiza afacerii dupa acordarea creditului . Se urmaresc aspecte ca: posibilitatea mentinerii pietei de desfacere, mentinerea solvabilitatii agentului economic . E. Analiza garantiilor propuse si constituirea legala a acestora Garantii La acordarea creditelor ofiterii de credite vor solicita clientiilor in mod obligatoriu ca prima garantie cesionarea in favoarea bancii a cash-flow-ului care trebuie derulat prin banca . Pentru aplicarea permanenta a prudentei bancare unitatile teritoriale bancare vor accepta constituirea unei sau mai multor garantii: garantie bancara, depozit bancar ( cash-flow colateral) , contract de asigurare pentru neplata ratelor de credit si a dobanzilor aferente , cesiunea de creante , ipoteca, contractul de garantii reale mobiliare, cautiunea, garantia de firma, planul de afaceri. Pentru a fi acceptate de banca garantiile trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile: existenta pietelor de desfacere sau de potential: cumparatori pentru bunurile propuse drept garantie; sa poata fi transformate rapid in lichiditati; sa fie materializate sub forma unui titlu; bunurile sa se afle in proprietatea solicitantului sau a girantului si sa nu fie acceptate de alte creante decat ale 43

BCR; proprietarul bunurilor sa aiba capacitatea de a le aduce in garantie; bunurile care sunt acbizitionate si puse in functiune anterior solicitarii creditului trebuie sa fie in stare corespunzatoare de functiune in exploatare > bunurile acbizitionate si inca ne puse in functiune si bunurile care urmeaza a fi procurate si achitate partial din credite sa fie noi si insotite de certificate de calitate si de garantie; bunurile admise in garantie de natura activelor imobilizate corporale trebuie sa indeplineasca conditiile de selectare prevazute in Normele tehnice ale BCR nr.2/1999 privind evaluarea activelor imobilizate corporale. Pentru a putea beneficia de credite asociatii de proprietari vor prezenta bancii o lista de garantii intre care sa existe : depozit colateral pe o parte din fondul de rulment care sa reprezinte eel putin 25% din valoarea creditului solicitat si ipoteca pe una sau mai multe locuinte apartinand membrilor asociatiei de proprietari. Creditele acordate de banca si dobanzile aferente trebuie sa fie acoperite integral cu garantii asiguratorii.

F. Intocmirea referatului cu concluziile desprinse din analizele efectuale Referatul de credite cuprinde trei parti: partea 1 - cuprinde elemente privind creditul partea 2 - cuprinde detalii semnificative privind situatia economico- financiara, riscul bancii fata de ele partea 3 - riscul si distributia lui in cazul debitorului unic . Dupa verificarea de catre seful compartimentului de credite , referatul se prezinta spre examinare comitetului director al unitatii bancare . Perioada maxima de timp in care trebuie rezolvata cererea este de 7 zile lucratoare . Dupa intocmirea referatului, se realizeaza situatia privind " Fisa de analiza pentru aprobarea creditului " , iar daca raspunsul e negativ " referatul cu prezentarea motivelor de respingere " care sunt prezentate sefului compartimentului de credit. G. Stabilirea costului creditului si cheltuielile aferente H. Aprobarea creditului - aceasta etapa se incheie prin semnarea contractului de credit de catre ambele parti ( debitor si creditor). Contractul de credite se intocmeste in trei exemplare a caror destinatie este urmatoarea :- exemplarul 1( original) se pastreaza la banca, constituind portofoliul contractului de credite; - exemplarul 2 se preda clientului care va semna de primire pe original; - exemplarul 3 se pastreaza la dosarul economic al agentului pe intreaga perioada de creditare . In cazul creditelor de exploatare contractele de credite se intocmesc de banca cu imprumutatii pe o perioada de 6 luni, inainte de scadenta acestora, ofiterii de credite vor efectua revizuirea lor pe baza anlizei modului de derulare a creditului, a respectarii destinatiei si celorlalte conditii avute in 44

vedere la acordarea lor . Daca conditiile sunt indeplinite creditele se pot prelungi pe inca 6 luni pe baza de acte aditionale . I. Acordarea, utilizarea si urmarirea creditului. Creditul global de exploatare functioneaza dupa sistemul revolving si se acorda in limita unui nivel global de credit care acopera ansamblul nevpilor de exploatare ale clientilor: aprovizonari cu materii prime si materiale , marfuri, subansamble , piese de schimb , energie , combustibili, cheltuieli cu salariile si asimilatele acestora, impozite , taxe si alte cheltuieli aferente perioadei curente , necesare realizariisi finalizarii productiei de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii care au consum si desfacere asigurata prin contracte si comenzi ferme de livrare la intern sau export. Durata creditului de exploatare Creditul se acorda prin contul separat de imprumut" credite globale de exploatare " pe o perioada de 6 luni ( martie 2002- septembrie 2002 ) , cu posibilitatea de prelungire cu inca 180 de zile , fara a depasi 12 luni de la acordarea primului credit, iar rulajul creditor realizat in perioada de creditare sa fi fost eel putin Vz din plafonul aprobat pentru creditele acordate pe 6 luni sau intreg plafonul in cazul celor acordate pe o perioada de 1 an. Durata de creditare cuprinde : perioada de tragere in care creditul se angajeaza, de la data stabilita prin contract de punere a creditului la dispozitia imprumutatului si pana la angajarea integrala a creditului perioada de utilizarare-durata de timp dintre angajarea integrala a creditului.si data primei rate scadente conform contractului incheiat perioada de timp - creditul se ramburseaza - de la data prevazuta in contract pentru restituirea primei rate a creditului pana la data stabilita pentru rambursarea . ultimei rate perioada de intarziere - intervalul de timp de la scadenta ratei pana la recuperarea efectiva a acestuia, inclusiv prin executarea silita sau falimenrul debitorului

Clientii Sunt numai cei care au conturile de baza in lei, la banca . De asemeni prezinta o bonitate buna si foarte buna, se incadreaza in indicatori financiari de tip A(standard) si eventual B( substandard). Rambursarea creditelor Rambursare creditelor la scadenta presupune restituirea sumelor imprumutate plus dobanzile la termenele stabilite in contractele de creditare . In cadrul BCR , in procesul 45

de analiza a capacitatii de rambursare ofiterii de credite utilizeaza si chash-flow-ul previzionat. In aceste conditii capacitatea de rambursare se calculeaza dupa o formula ce contine capacitatea de rambursare a imprumutatului, incasarile zilnice realizate de imprumutat in ultimul trimestru, perioada de valabilitate a creditului in nr zile, rata de actualizare , un factor sintetic la a carui dimensionare concura rata inflatiei, rata dobanzii bancare . Rambursarea automata zilnica a creditului se asigura din disponibilitatile create in contul curent, pe seama rulajului creditor (incasari ) al conrurilor separate de imprumut respective . Durata de rambursare cuprinde perioada de tragere si cea de utilizare . La scadentele stabilite in contractele de credit incheiate de banca cu imprumutatii creditele devin exigibile si trebuiesc rambursate in functie de modul cum s-au acordat, din disponibilitatile existente in contul curent prin debitarea lui in corespondenta cu contul separat de imprumut pe baza de ordin de plata sau nota contabila si presupun urmatoarea inregistrare contabila : Cont curent = cont curent separat de imprumut Daca din cauze obiective si care pot fi dovedite bancilor agentii economici nu au putut valorifica la termenele initial stabilite , banca poate negocia rescadentarea creditelor acordate . In situatii cu totul deosebite , cum ar fi calamitati naturale , falimentul unor parteneri importanti , comitetele de credite din unitatile bancii pot aproba reesalonarea creditelor pe baza unui memoriu prezentat de solicitant . La procedura de reesalonare a creditului se apeleaza numai dupa ce s-au epuizat toate posibilitatile oferite de rescadentare . In cadrul BCR daca disponibilitatile inregistrate de beneficiarul de imprumut sunt insuficiente pentru rambursarea integrala sau partiala a unei rate ajunse la scadenta , diferenta nerambursata se trece in contul " credite restante pana la 30 zile " . Agentul economic este atentionat in scris despre consecintele privind majorarea dobanzilor , ridicara volumului creditelor si inceperea procedurii de valorificare a garantiilor pentru "credite restante peste 30 de zile " , daca nu se achita sumele datorate . Comisioane si dobanzi Pentru creditele acordate in lei banca percape comision de gestiune a creditului si comision de neutilizare . Comisionul de gestiune ( flat ) - 0,5 % ; se calculeaza la valoarea plafonului aprobat si se incaseaza o singura data la aprobarea creditului indiferent de termenul de acordare . Comisionul de neutilizare 2% ; se calculeaza la plafonul de credit aprobat si neutilizat in functie de suma neutilizata si nr. de zile de neutilizare . Se incaseaza lunar ,in prima zi lucratoare din luna urmatoare celei expirate . Dobanda creditului global de exploatare este de 35% .

46

Pentru creditul de exploatare reesalonat banca va percepe o dobanda majorata cu 2% peste dobanda de baza curenta practicata la categoriile respective de imprumuturi . Dobanda majorata se va percepe incepand cu ziua aprobarii reesalonarii imprumutului aplicata la intregul sold ramas de rambursat . Verificarea garantiei materiale a creditului Creditul va fi garantat cu garantii acoperitoare , fiind obligatorie cesionarea in favoarea bancii a cash-flow-ului garantat prin banca . Activitatea de verificare a garantiei creditului este foarte importanta pentru protejarea impotriva riscului nerambursarii la scadenta , in final urmarindu-se determinarea starii financiare a agentului economic . Prin aceasta verificare banca urmareste sa existe o concordanta deplina intre stocurile de valori materiale si cheltuielile de productie creditabile existente si volumul creditelor acordate si evidentiate . Pot exista mai multe modalitati : -verificarea faptica - se efectueaza numai asupra bunurilor constituite drept garantie si inscrise in contractul de credite .Se urmaresc : existenta bunurilor , conditiile de depozitare , pastrarea si conservarea bunurilor luate in garantie etc . - verificarea scriptica - se evidentiaza prin metoda directa si indirecta . Verificarea scriptica a utilizarii garantiei creditelor se efectueaza liniar asupra evidentierii contabile , tehnico- operative a clientilor . Se urmaresc aspecte ca : reflectarea corecta in evidente a bunurilor ce constituie garantia creditelor , concordanta datelor din evidente cu cele constatate pe teren , concordanta soldurilor curente de credit din extrasele de cont , existenta si comunicarea la banca a situatiilor datoriilor fata de alte banci .

Pentru SC. MoldConstruct S.A in cadrul utilizarii garantiei creditelor se observa:- in cadrul verificarii faptice s-a constatat la fata locului existenta cladirii si a terenului care sunt in stare buna si au fost evaluate de o persoana autorizata, care a decis acceptarea in garantie ca ipoteca de rang I; - in urma verificarii scriptice s-a constatat:

1.

soldul contului curent din extrasul eliberat de banca concorda cu soldul din contul 519 din societatea a respectat graficul de acordare si rambursare a creditului

balanta de verificare 2.

precum si plata dobanzii si a comisioanelor ce au dus la un serviciu al datorieibun 3 .profitul net sa obtinut prin diminuarea veniturilor totale cu chelruielile aferente si impozitul pe profit 4. marfa existenta in stoc are o desfacere asigurata cu contracte si comenzi 5. produsele indeplinesc conditiile de calitate, neexistand refuzuri sau amanari la plata, pe motive de calitate . 47

Unitatile bancare teritoriale vor urmari ca beneficiarii de credite sa prezinte bancii in mod periodic documentele : balanta de verificare pentru luna expirata se va depune lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare rezultatele financiare , situatia patrimoniului si situatia incasarilor si platilor raportul de gestiune , bilantul contabil si anexele la acesta bugetul de venituri si cheltuieli proiectia surselor si a utilizarii acestora . Pe parcursul derularii contractelor de credite ofiterii de credite vor efectua verificari inclusiv la sediul imprumutatilor, a modului de utilizare , derulare si ramursare a tuturor creditelor acordate clientilor.

48

Vous aimerez peut-être aussi