Topal George Rdeanu Razvan ACIDUL LACTIC este un produs final al glicolizei si glicogenolizei.

Concentratia acidului
lactic este legata de starea circulatiei sangelui in muschi si ficat.Creste cu activitatea musculara.Cresterea concentratiei acidului lactic poate fi vazuta in hipoxie (cardiaca,insuficienta pulmonara),anemii,neoplasme,hepatite acute,hepatociroze terminale,toxicoze(stari toxice).Asadar,cresterea concentratiei acidului lactic in sange este atribuita cresterii producerii lui in muschi si cu scaderea abilitatii ficatului de al transforma in glucoza si glicogen. Sursa de energie anaeroba lactacida (sistemul qlicogen acid lactic) Glicoza anaeroba (anoxtca) n cazul eforturilor cu durata pana la 45-60 secunde, cantitatea de ATP din muschi ca si resinteza sa din CP, nu mai sunt suficiente pentru a asigura energia necesara sustinerii efortului si se impune resintetizarea ATP din alte surse. Substratul utilizat este reprezentat in exclusivitate de catre glucide iar caile de degradare (in lipsa oxigenului) sunt doua: - glicoliza anaeroba (degradarea glucozei) sau calea Embdon Meyerhef" - glicogenoiiza (degradarea glicogenului muscular). Schematic, procesul are loc astfel: Prin descompunerea celor doua substante, in lipsa oxigenului, glucidele sunt degradate numai partial, iar ca produs final ai reactiilor biochimice se ajunge la acid lactic (de aici si denumirea de lactacid). Energia rezultata permite resinteza creatin fosfatului, sursa fosforilarii ADP-ului pentru a forma ATP. Ce energie rezulta? Castigul energetic net este de 2 moi. ATP daca degradarea porneste de la glucoza si 3 mol. ATP daca degradarea porneste de la glicogen (deci glicogenul este o sursa anaeroba mai buna). Desi randamentul este mic aceasta energie sustine eforturile maximale timp de 1 minut (frecventa e in activitatea sportiva), cand aportul de oxigen este insuficient. Concentratia de acid lactic este un factor limitant al glicolizei, deoarece cresterea acidului lactic duce la blocarea enzimei prin saturarea sa; la randul sau piruvatul se acumuleaza blocand toate enzimele glicolizei. Concentratia de acid lactic din muschiul in repaus este de aproximativ 1-2 mili Moli/g, iar pH = 7. Dupa un efort maximal, concentratia de acid lactic creste pana la 25-30 -mili Moli/g, iar pH muscular scade la 6,3-6,5. Dupa 40 de secunde de efort maximal incetineste nu atat datorita scaderii rezervei de glicogen (in repaus 4,75 %) cat mai ales cresterii concentratiei de acid lactic Cresterea concentratiei acidului ,'actic in muschi duce la acumularea ionilor de H+, aduca la acioza locala. Cu alte cuvinte, scaderea pH-ului scade activitatea enzimelor cheie ale glicolizei fosfonlaza si fosfo-fructo-kinaza Oboseala care apare la sfarsitul u/iui efort maxim de durata scurta ar putea fi deci explicata prinlr-o scadere a activitatii glicolitice, deci o reducce a procentului de producere a ATP-ului

(este un mecanism de retro actiune negativa adica concentratia crescuta de 'actat scade (glicoliza producatoare de energie). Celalalt mecanism consta in scaderea activitatii pentru Ca2+ a proteinelor ;ontractile (actina si miozina), la pH scazut, ceea ce duce la reduce?rea alunecarii filamentelor cu reducerea fortei. Acidul lactic si crampele musculare Acidul lactic este frecvent incriminat ca sta la originea crampelor musculare ale sportivilor. Se stie, pe de o parte, ca ele survin cel mai adesea la terminarea antrenamentului fizic sau la inceputul sezonului sportiv (etapele pregatitoare), ar de pe alta parte, la sportivii putin antrenati nivelul acidului lactic este mai ridicat decat la subiectii bine antrenati. in acelasi timp nu este stabilit ca acidoza lactica este cauza direc:a a crampelor survenite in timpul antrenamentelor sportive, caci ele nu apar atunci cand nivelul acidului lactic nu este foarte mare. Practic, in cursele de 400 m si 800 m plat nivelul acidului lactic sanguin si muscular este foarte crescut dar nu apar crampe. Pe de alta parte, crampele pot apare la mai multe ore dupa un effort prelungit intr-un moment cand nivelul acidului lactic nu este foarte mare. Crampele sunt, probabil, rezultatul tulburarilor electrolitice de la nivelul ibrei musculare provocate de activitatea fizica prelungita. Acidoza lactica poate favoriza indirect aparitia acestor dezordini electrolitice (Na+, K+. Ca2*, Mg2*), prin cresterea permeabilitatii membranei fibrei, musculare. Astfel se explica, probabil, cresterea volumului spatiului extracelular interstitial) al muschiului, care sta la originea curbaturii (durerea musculara) :.e survine adesea la subiectii insuficient antrenati Caracteristicile fiziologice ale aceste surse de energie sunt: - asigura desfasurarea unor eforturi cu intensitate submaximala; durata cuprinsa intre 15-20 secunde; - acidul lactic rezultat din glicoliza anaeroba acumulat in muschi si sange, produce modificari locale si generale care influenteaza negativ desfasurarea efortului: - masa musculara a sportivilor care practica eforturi cu o astfel de sursa energetica nu este voluminoasa (nu sunt eforturi de putere ca cele precedente); iar fibrele lor musculare sunt bogate in enzime specifice acestui tip de metabolism (lactat-dehidrogeneza); - o astfel de activitate este neeconomica, transformarilor chinice oprindu-se la studiul de acid lactic reprezinta un depozit mare de energie n concluzie, in faza anaeroba (alactacida si lactacida) sunt folosite urmatoarele substante chimice: ATP, PC si glicogenul.

Bibliografie: 1. http://www.analizator-amp.com.ua/ro/about_uspih/article-37.html?view=print 2. http://tagtag.com/oomcomp/cap3-2