FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV -absorbtia principiilor alimentareCURS 3

ABSORBTIA GLUCIDELOR
Glucidele alimentare sunt mono-, di-, oligo- si
polizaharide; Monozaharide: glucoza si alte hexoze (galactoza, fructoza, sorbitol) - Galactoza este prezenta in alimentatie sub forma lactozei din lactate; - Fructoza este prezenta in fructe si miere; - Sorbitolul rezulta din glucoza; se absoarbe lent, sustinand glicemia pentru un timp mai lung la aceeasi masa ingerata.

ABSORBTIA GLUCIDELOR
Dizaharide:
- Zaharoza: fructoza + glucoza - Lactoza: Galactoza + glucoza - Maltoza: glucoza + glucoza Polizaharide: - Amidonul: amiloza + amilopectine - Dextrine - Glicogen

ABSORBTIA GLUCIDELOR
Monozaharidele sunt absorbite de enterocite
prin transport activ secundar sau prin difuziune facilitata. Glucoza si galactoza sunt absorbite (prin acelasi mecanism; la competitie); prin simport cu sodiul Glucidele se acumuleaza in celula in concentratii mai mari decat in plasma si parasesc enterocitul prin membrana bazolaterala prin difuziune simpla / transport facilitat Na - independent

ABSORBTIA GLUCIDELOR
Transportul fructozei la polul apical este mai
lent decat al glucozei si se realizeaza prin difuziune facilitata Na-independenta Glucidele absorbite sunt transportate de catre sangele portal la ficat unde sunt transformate in glicogen sau sunt lasate sa treaca in circulatie Dupa ingestia de alimente glicemia creste, atingand un maxim la 30-60 minute Enterocitele folosesc drept combustibil glutamina

ABSORBTIA GLUCIDELOR
Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza,
pectine) determina volumul fecalelor si au rol important in peristaltica intestinala. Pectina absoarbe rapid apa formand un gel care creste peristaltismul (utilitate terapeutica) Regimul bogat in fibre vegetale scade incidenta cancerului de colon prin accelerarea tranzitului cu scaderea formarii acidului litocolic cancerigen

ABSORBTIA PROTEINELOR
Proteinele formeaza structuri fundamentale
celulare si reprezinta clasa cea mai abundenta de compusi organici din organism; Contin peste 20 aminoacizi diferiti legati prin legaturi peptidice si au mase molare pana la sute de kDa. Aminoacizii sunt esentiali (His, Ile, Leu, Lys, Met, Phe, Thr, Trp, Val) si neesentiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr)

ABSORBTIA PROTEINELOR
Se numesc proteine complete cele alimentare
care aduc cantitati suficiente din toti aminoacizii esentiali pentru crestere si dezvoltare normala in organism (oua, peste); Aportul alimentar zilnic minim necesar la adult este de 0,8 g/kgc; cu 20-30 g mai mult la gravide si in perioada de lactatie (pierdere zilnica de 12-15 g); 2 g/kgc la copil. Proteinele sunt absorbite la nivelul enterocitelor sub forma de aminoacizi

ABSORBTIA PROTEINELOR
Aminoacizii sunt preluati de enterocite prin

transport activ secundar S-au identificat 4 transportori pentru aminoacizi: dibazici, dicarboxilici, neutri si pentru iminoacizi (boli de malabsorbtie selectiva: boala Hartnup, cisteinuria) Proteinele nedigerate se absorb ca atare in cantitati neglijabile (sunt degradate lizozomal) cu exceptia nou-nascutului (absorbtia anticorpilor din laptele matern) Absorbtia exagerata la adult produce soc anafilactic

ABSORBTIA LIPIDELOR
Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele
sunt esentiale pentru functionarea normala a organismului; intra in compozitia membranelor celulare. Organismul uman este capabil de sinteza lipidelor necesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic si arahidonic). Acizii eicosapentanoic si docosahexanoic sunt esentiali pentru dezvoltarea vazului la nou-nascut. Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.

 Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si

ABSORBTIA LIPIDELOR

glicerol; bila este esentiala pentru absorbtia lor. Suprafata enterocitelor este acoperita de un strat apos; pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate de catre sarurile biliare si astfel, pot fi absorbite pasiv. Sarurile biliare formeaza micelii simple; cand incorporeaza lipide formeaza micelii mixte. Lipidele absorbite in enterocite trec in RE, unde se refac trigliceridele si fosfolipidele. Colesterolul este eliberat ca atare sau esterificat (sub actiunea acil CoA colesterol transferaza).

ABSORBTIA LIPIDELOR
Lipidele sunt eliberate din enterocite
impachetate ca lipoproteine (chilomicroni); Lipoproteinele formate in reticulul endoplasmic sunt incorporate in vezicule in aparatul Golgi si apoi eliberate in interstitiu prin exocitoza, de unde trec pasiv in vasul chilifer central Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare determina malabsorbtia lipidelor cu prezenta lor in cantitati crescute in fecale (steatoree)

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
SODIU
- Zilnic patrund in tractul gastro-intestinal 25-35 g de Na; din care 5-8 g sunt de origine alimentara si restul din diverse secretii digestive - Se pierde prin fecale 0,5% - In jejun, Na este absorbit pasiv la schimb cu H+ (antiport) sau impreuna cu glucoza sau aminoacizii (simport); - Na patrunde in enterocite la polul apical si prin canale ionice specifice

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
- Concentratia intracelulara scazuta de Na este mentinuta de pompa de sodiu. POTASIU - 4 g de K preluat din alimente - In intestinul subtire absorbtia se face pasiv prin spatiile intercelulare - In colon K este absorbit sau eliminat in functie de concentratia sa luminala - Pierderi importante de K in diaree = risc major de aritmii cardiace.

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
CLORUL 2-3 g prezent zilnic in tubul digestiv 0,1 0,2 g eliminat in jejun se absoarbe pasiv prin spatiile

intercelulare In ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul BICARBONATUL Este absorbit in jejun impreuna cu Na Difuzeaza in enterocit si de aici in plasma

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
CALCIUL
- Din ~ 1 g zilnic, numai provine din alimentatie si ~ 40% este absorbit in duoden si jejun - Calciul este legat de o proteina specifica (CaBP) de la nivelul marginii in perie in cantitate reglata de 1,25 dihidroxicolecalciferol - Sub forma legata, calciul este sechestrat in RE si aparatul Golgi din enterocite - La polul bazal al enterocitului este expulzat de pompa de calciu

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
- Absorbtia calciului este reglata de calcemie prin intermediul PTH, care stimuleaza conversia vitaminei D in vitamina D3 (stimuleaza sinteza de CaBP). ZINCUL - Este important pentru activitatea unor enzime: anhidraza carbonica,fosfataza alcalina, LDH - Ingestia zilnica este ~ 10-15 mg; ~ este absorbit in ileon (activ); - Este stocat in enterocite sau eliberat in circulatie

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
MAGNEZIUL
- Aport zilnic 0,4-0,5 g - Absorbtia are loc pasiv, in tot intestinul subtire. FIERUL - Aportul zilnic 12-15 g - Intra in componenta hemului si participa la numeroase reactii enzimatice - Se absoarbe preponderent in duoden si portiunea superioara a jejunului - Fierul hemic (absorbit intact) si non-hemic (absorbit in functie de pH si concentratie)

ABSORBTIA ELECTROLITILOR
La pH 7 numai Fe+2 este solubil, Fe+3 este insolubil si
nu este absorbit; Absorbtia se realizeaza de catre un transportor activ situat la nivelul marginii in perie In enterocit, fierul hemic este eliberat sub actiunea xantin-oxidazei, fierul liber este stocat sub forma de feritina, in sange este transportat sub forma de transferina Absorbtia este reglata de stocurile de fier din enterocit si de catre sideremie; Datorita descuamarii permanente, feritina din enterocite se pierde (mecanism suplimentar de limitare a absorbtiei cand sideremia este crescuta)

ABSORBTIA APEI
Aportul zilnic de apa este ~ 2 l Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta
de locul absorbtiei si de osmolaritatea continutului luminal Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi Surse intraluminale de apa (litri/zi) - Alimente 2 - Saliva 1 - Bila 1 - Suc gastric 2

ABSORBTIA APEI
- Suc pancreatic 1 - Suc intestinal 2 Absorbtia la diferite nivele (litri/zi) - Duoden si jejun 4 - Ileon 3,5 - Colon 1,5

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

VITAMINA C
- Sursa principala sunt fructele si vegetalele verzi Este distrusa prin proceduri de procesare a alimentelor, in special caldura Are rol in procese oxidative, reactionand ca o co-enzima sau ca un co-factor Este absorbita prin transport activ la nivelul ileonului Deficitul de vitamina C = scorbut

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

VITAMINA B1 Tiamina: rol in metabolismul carbohidratilor Surse alimentare: ficat, cereale incoltite Absorbita la nivelul jejunului prin doua
mecanisme in functie de concentratia sa: - Concentratie scazuta in lumen absorbtie activa - Concentratie crescuta in lumen absorbtie pasiva Deficit: boala beri-beri

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

VITAMINA B2 Riboflavina se gaseste predominant in lactate Este un component al celor doua flavoproteine
(FAD, FMN) Are rol important in reactiile metabolice Absorbtia se realizeaza printr-un sistem de transport activ specific si saturabil; localizat in portiunea proximala a intestinului subtire Deficit: anorexie, tulburari de crestere si nervoase

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

NIACINA (PP) Sursa alimentara este carnea Are rol structural important; in componenta co-

enzimelor NADH si NADPH (reactii de oxidoreducere) La concentratii mici este absorbita printr-un mecanism de transport facilitat Na-dependent La concentratii mari absorbtia se realizeaza prin difuziune simpla Deficitul: pelagra (boala celor trei D)

 VITAMINA B6 Piridoxina se gaseste in germeni de grau,

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

cereale incoltite, carne, produse lactate Este implicata in metabolismul aminoacizilor si glucidelor Absorbtie: prin difuziune simpla BIOTINA Sursa: lapte, ficat, oua Actioneaza ca o co-enzima pentru carboxilaza, transcarboxilaza, decarboxilaza, cu rol in metabolismul lipidic, glucidic si al aminoacizilor

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

La concentratii mici: transport activ Nadependent La concentratii mari: difuziune ACIDUL FOLIC Se gaseste in ficat, fasole, spanac sub forma de conjugat poliglutamil Necesar pentru formarea acizilor nucleici si maturarea eritrocitelor Marginea in perie: enzima care degradeaza conjugatele poliglutamil in monoglutamil folati

 Sunt preluati de enterocite prin transport facilitat Din enterocite sunt eliberati direct in circulatie sau

ABSORBTIA VITAMINELOR HIDROSOLUBILE

sunt conjugati in 5-metiltetrahidroxifolati, din care rezulta acidul folic Deficit: anemie megaloblastica VITAMINA B12 Cobalamina: ficat, rinichi, produse lactate, oua sub forma legata de o proteina Factorul intrinsec complex rezistent la digestie Transport legata de o proteina transcobalamina Deficit: anemia pernicioasa

ABSORBTIA VITAMINELOR LIPOSOLUBILE

VITAMINA A Forme active: retinol, retinal, acid retinoic Retinol: surse animale / conversia carotenului in

intestinul subtire Absorbtie pasiva; retinolul este esterificat si incorporat in chilomicroni; preluat si stocat in hepatocite In circulatie: proteina transportoare specifica Exces; efecte hepatotoxice Carenta: lipsa vederii nocturne si leziuni cutanate

ABSORBTIA VITAMINELOR LIPOSOLUBILE

VITAMINA D Grup de compusi liposolubili = calciferol Vitamina D3 provine din:

- Piele (7-dehidrocolesterol transformat in colecalciferol in prezenta razelor UV) - Alimentara Absorbtie pasiva; transportata prin intermediul chilomicronilor; in sange circula legata de o proteina In ficat: 25-hidroxicolecalciferol, de 5 ori mai activ

 VITAMINA E Sursa alimentara: -tocoferol Absorbtie la nivelul intestinului subtire: difuzie

pasiva; dependenta de solubilitatea micelara Transportata libera prin mucoasa intestinala chilomicroni Este antioxidant important (previne peroxidarea lipidelor membranare) Deficit: peroxidare lipidica a eritrocitelor; fragilitate eritrocitara

ABSORBTIA VITAMINELOR LIPOSOLUBILE

 VITAMINA K Surse: vegetale verzi (filoquinona) / flora

ABSORBTIA VITAMINELOR LIPOSOLUBILE

microbiana intestinala (menaquinona) Filoquinona absorbita activ Menaquinona absorbita pasiv Transport din enterocit: chilomicroni Preluata de catre ficat si eliberata in circulatie Deficit: tulburari de coagulare