Vous êtes sur la page 1sur 285
RE: NOTIUNI DE FONETICA, ORTOGRAFIE $1 ORTOEPIE FRANCEZA 2 SUNETE $1 LITERE nile sumare de pronuntare a limbii franeeze, pe care Te dam aici, vor servi ca norme de orientare generala, pronunjarea fiecarui cuvint in parte dindu-se la vocabularul lectiilor. S-a folosit peste tot ‘transcrierea fonetica international& care, pe ling® literele alfabetului latin, utilizeaza boluri speciale. Acolo unde @ fost posibil, s-au facut analozii cu sunetele limbii romine. Jn comparatie cu limba romin’, in limba francezi exist’ 0 mare deosebire intre ortografie si pronuntare. Corespondenta dintre suncte i litere prezint numeroase dificultati. ‘Alfabetul francez se compune din 26 de litere: VU. [sunet inexistent tn limba rominé Sntermediar intre i si u rominese)* : V (ve) W [dubl ve) P (pe) X (ies) ‘ Q (ka) YY (igre) . R (er) Z (zed) ‘tul franeez. contine unele litere inexistente Se observa ci alfabe' ‘1 schimb, nu gisim in alfabetul fran- ‘in alfabetul romin: 9, #7, 93 cez literele a, t, 3, f- SPentri a rede toate sunctele limbii franceze se foloseso, In afark do literele alfabetului francez, si grupuri de vocale sau de cok: foane, precum gi accente sau alte semne diacritice (sedila, ‘trema). Literele alfabetului francez reprezinta urm&toarele sunete i ick i ic i mai departe). EWta Gralerierea fonctice internationalt so transerie y (vs msi, dott erator mbit feancese gi al oti Or Say bet sinoptic als 13 ‘Yoeale ua de tipar) [bray] bray fe transerie © bs sanetal a ete redat 1 prin e: femme Omerrgie, Covet ese erie ou @ us seu ck pei) (2 he =] aril res Pa [pall pa F are mi multe valori fonetice: Obterrai. E dacs e apropie de rostires ts «inchs (ge transerie prin ¢ de tipar) se rosteste gail ominese in cuvinte ca general, meridian cind: I este mareat de un accent aseusit [7]: | seal foal) ep Café (hae) eaten | se ali } ae ba finala si este urmat de 0 con | ‘aie © mut ca #) au se rosteste, de obicei iv pe] ia Ot Obee, Ia stirpicul cuvinteloee Siew Patrie (pate) patrie lets b) se pronun& ea un sunct intermediar intre o gi be sunet intermediar Intre o gi e. Pentru tire Tot busle se rotunjens ct pentru o, iat abate poeta a pentru pronuntarea sunetului e, Se transcrie printr-un e risture a rranserie print rath le (art, bot.) regret (rogre) regret 1si¥ of minta ea i rominess 0 poate deschis (se transerie prin semnul 9), In general efnd este urmat de dows consoane. Se rosteste cu buzele ceva mai indepirtate decit Ja rostirea lui o rominese: ‘mort [mor] mort orte (port) ups inchis — se pronunta ca o romtnese gi se transerie prin o de tipar: rose [ro] 102 U are alté valoare decit in limba rominé. El reprezinti un sunet intermediar intre i si w. Acest sunet se transerie printr-un y ‘gi se pronun{i cu limba in pozitia tn care il pronuntém buzele fiind tn pozitia pe care 0 au la pronunjarea lui w romf ‘gravure [gravy] gravurd Jane [lyn] lon’ fn uncle cuvinte u se pronunya o: ‘album {albor) album ‘minimum (inimom) minimum Consoane Gonsonnele by d, j,k: ty m's nt py He = te pronun Ja fel ca in romineste fi se transcriu prin litera de tipar respectiva. C se pronunti la fel ca in romineste si se transerie pr consoane, # vocalelor a, 0, «sau la sfirsitul unui euvints und pare (park pare see [stk] uscat ‘cap [hap] cap = se promuma ea un s si se transerie prin » inaintea vocalelor ei, y! ‘cinéma [sinema] cinema | face {fas} fats bieyclette (bisiklet] bicieletd 0 vocal amitié [omitje]prietonie inertic [inersi] inertie garantie [ intele tn care gr 3) bastion W se promunti, de obi Uneori w X se oromunta in prin ks: sexe seks} sox poate re ca woliram [volfeam) yolteam prezeritaun sunet_ vocals general ca un 2 rominese boxe [boks) box 0. si se trans se pronungé uneori ge: exact (ogeakt) exact —se pronunta s la sfitsitul unor cuvinte: be [ss] pate dix {din} nce se pronunyi uneori =: deusitme [dgejem) al doi Litera H mu reprezinti in trebuie deci niciodata. prom Se disting doug feluri d 1. h mut, tnaintea cSsuia se face cligiunea gi care cere legitura (v. mai departe): Vorb (Leb) tarda e em) onmeni 2. h aspirat, inaintea cirwin nu se poate face eliziunea si care nu permite legitura: la hate (la_alt) oprirea lex béroe [le_ero} roi Grupuri de litere Unele grupuri de litere au 0 pronuntare speciali. Prin ele pot fi exprimate atit sunese care de obioei sint redate_printr-o sin: gura litera, oft gi alte suncte, unele inexistente tn limba romind. Grupuri de consoane Grupul ph veda sunetul philowphe {floral fi Prin th este redat sunetul catbinde (atone) at ch red& sunetul rominese 9; cher [Jer] seump chat fn uncle cuvinte thsi ch se promunya A: rehire forest orchestra ecigue (tekn]) t2nie | eta walt