nclzirea contactelor electrice

Temperatura pieselor de contact este un indicator important al

bunei comportri a acestora n funcionare, deoarece zona
contactelor electrice nu trebuie s devin surs termic
pentru circuitul n care sunt incluse sau pentru componente ale
AEC

Diferena de temperatura ntre un contact electric i calea de
curent aferent trebuie s nu depeasc 5C

supratemperatura n zona unui contact electric, se poate evalua
folosind relaia:

0

=
8
U
2
c
c
nclzirea contactelor electrice
O relaie mult utilizat, pentru a defini temperatura absolut a unui contact
electric, Tc :



unde Uc reprezint cderea de tensiune pe contact, L = 2,42 10^(-8) [V/
K^2], constanta lui Lorentz, iar T0 temperatura absolut a cii de curent
pe care este amplasat contactul electric

Se constat c n practic, msurarea direct a rezistenei de contact n
timpul funcionrii este dificil,
Se poate aprecia totusi comportarea contactului electric prin msurarea
cderii de tensiune pe contact, Uc, ce ofer informaii cu privire la
temperatura acestuia
2
o
2
c
c
T
L 4
U
T + =
Variaia rezistenei de contact cu temperatura
Dac se traseaz curba ce descrie dependena rezistenei de contact, Rc,
cu temperatura (supratemperatura), , aceasta din urm n fond echivalent
oarecum cu valoarea cderii de tensiune pe contact, Uc

Valoarea a supratemperaturii contactului corespunde nmuierii
proeminenelor microscopice ale suprafeelor de contact, respectiv unei
valori limit a cderii de tensiune pe contact, U c lim, depinznd de natura
materialului pieselor de contact (90 [mV] pentru contacte din cupru i
respectiv 120 [mV] pentru contacte din argint)
0
1
Caderea de tensiune admisibila pe
contactele electrice
Incalzirea contactelor electrice poate fi controlata macroscopic prin caderea
de tensiune pe contact, Uc, astfel ca pentru contactele de cureni nominali
de valoare redus se accepta valori:

Uc adm = (0,1 0,5) Uc lim

n timp ce pentru contactele de cureni nominali de valoare mare se impune:

Uc adm = (0,5 0,8) Uc lim

Factori de influenta asupra ncalzirii
contactelor
O relatie care identifica factorii de influenta asupra ncalzirii contactelor
electrice,scrisa pentru contactul elementar, este:




Care permite evaluarea lui n :
2
c
o
2
W
2
o c
co
)
T
T
(arccos 16
L H I
n
F
F

t
= =
2
c
o
c
2
2
n W
o
n
)
T
T
(arccos F 16
I H L
I
I
n

t
= =
2
cadm c
str
2
n
2
U F 4
I
n

o t
=
1 m 2
c
2
str
2
F
C 4
n

o t
=
Comportarea contactelor electrice n
regim de defect
Se evalueaz o valoare maxim a curentului, care parcurgnd contactul
electric elementar ar produce topirea-lipirea-sudarea pieselor de contact,
care trebuie s fie superioar valorii maxime a curentului de defect:


Curentul care la limita provoaca topirea-lipirea pieselor de contact:
n
I
I
max sc
max o
=
t
I
2 2
t
2
ctop
top
t
t t
t co ctop
a 5 , 1 a ,
8
U
,
a
I
I R U =

= 0
t

= =

t
top
t
3
a 4 I

0
=

max o t
I I >

Comportarea contactelor electrice n

regim de defect
Daca:



functionarea contactului n regim de defect
nu pune probleme termice.
Daca nsa conditia nu este ndeplinita, se tine seama de faptul c defectul ce
poate deteriora contactul electric nu dureaz un timp infinit, ci un timp finit, ,
pn la deconectarea scurtcitcuitului de exemplu, astfel nct se calculeaz
un indicator si final Itop:
max o t
I I >

t

= q
t
c
2
a

> q =
t t top
I ) ( F I I
max o top
I I >
2 , 9
4 , 3
8
2 , 3
7 , 6
8 , 2
5 , 5
4 , 2
5 , 4
2
5 , 3
6 , 1
5 , 2
2 , 1
7 , 1
8 , 0
4 , 1
4 , 0
1
0
) ( F
- - - - - - - - -
q
q

Comportarea contactelor electrice n
regim de defect
Vibratia contactelor n regim de defect se datoreaza unor forte
electrodinamice de scurtcircuit, Fsc, ce ar putea depasi forta de apasare pe
contact, Fc. La limita de egalitate se defineste curentul de vibratie, Iv:

Fsc = Fc ,






conditia de evitare a vibratiilor fiind:
Imax < Iv
unde Sac si Src reprezinta suprafetele aparente si reale de contact
rc
ac
2
v
o
2
v
o
c
S
S
ln I
8

a
R
ln I
4

F
t
=
t
=
rc
ac
o
c
v
S
S
ln
F 8
I
t
=
Vibratia fina si bruta a contactelor
electrice
Problema vibraiei contactelor electrice, chiar la funcionarea
normal, ce se poate manifesta ca vibraie fin sau ca
vibraie brut ,

Vibratia se refera la ciocnirea dintre piesele de contact la
conectare
Primul tip de vibratie se rezolv prin plasarea contactului fix pe
un resort elastic

Al doilea tip de vibratie se elimina prin alegerea riguroas a
constantei elastice a resortului (fata de o valoare limit de
calcul), dar i prin divizarea pieselor mobile de contact, cea
median, mai lung de obicei, fiind astfel predispus uzurii pe
seama aciunii arcului electric de comutaie.
Vibratia fina a contactelor electrice
Intervine pe seama ciocnirii (reale) a piesei fixe de contact, de masa M, de
catre piesa mobila de contact, de masa m.
Energia initiala W1 a piesei mobile de contact, care ciocneste cu viteza v
piesa fixa de contact, se regaseste ca suma dintre energia cinetica si
energia de deformare elastica a acesteia:


Energia piesei mobile de contact dupa ciocnire (de restituire ), W2, va fi:


Conditia de eliminare a vibratiei fine se scrie:


Sau sub forma echivalenta:
o +

= F
2
v m
W
2
1
, W W
1 2
o =
o > o +

o F ) F
2
v m
(
2
1 ,
1
2
v m
F
2
<< o
o
o
>

o
Vibratia fina a contactelor electrice
Avnd n vedere inegalitatea anterioara:




Vibratia fina se poate elimina prin:

- cresterea fortei F de apasare pe contact, care creste gabaritul AEC

- scaderea vitezei v a contactelor mobile la nchidere (Arc electric la
conectare ?)

- scaderea masei m a contactului mobil, definita de In si de considerente de
uzura a contactelor (divizarea acestuia!)


Solutia obisnuita este divizarea pieselor mobile de contact si plasarea
contactelor fixe pe resorturi elastice, cu conditia ca atingerea acestora sa
intervina simultan, att la conectare ct si la deconectare



1 ,
1
2
v m
F
2
<< o
o
o
>

o
Vibratia bruta a contactelor AEC
Cauza o reprezinta tocmai plasarea contactelor fixe pe un resort elastic,
modelul de studiu fiind contactele unui ntrerupator cu aer comprimat









Corespunzator acestui model fizic si modelului mecanic alaturat, ecuatia de
miscare a pieselor de contact dupa atingere se scrie:
,
M
F h 2
v ) 0 ( x , F x C x ) m M (
o

= = = + +
m M
C
2
o
+
= e
Vibratia bruta a contactelor AEC
Ecuatia de miscare a contactelor care se ating se scrie si sub forma:


Prin utilizarea transformatei Laplace, cu considerarea conditiei initiale (vo),
aceasta devine:


Cu solutia:



Care corespunde expresiei x(t):
m M
F
x x
2
o
+
= e +

m M
F
p
1
) p ( X ) 0 ( x ) 0 ( x p ) p ( X p
2
o
2
+
= e +
2
o
2 2
o
2
p
1
M
h F 2
) p ( p
1
m M
F
) p ( X
e +

+
e +

+
=
t sin
M
h F 2 1
) t cos 1 (
1
m M
F
) t ( x
o
o
o
2
o
e

e
+ e
e

+
=
Vibratia bruta a contactelor AEC
Solutia x(t) se poate scrie sub forma echivalenta:




Unde s-a notat:



Ce evidentiaza valorile limita pozitive si negative pentru x(t):
,
C
F
x
s
=
,
M
m
= c
s
s
2
s
x
) 1 ( x h 2 x
arctg
c + +
= u
) 1 ( x h 2 x x x
s
2
s s
c + + + =
+
0 ) 1 ( x h 2 x x x
s
2
s s
< c + + =

) t sin( ) 1 ( x h 2 x x ) t ( x
t sin ) 1 ( x h 2 ) t cos 1 ( x ) t ( x
o s
2
s s
o s o s
u e c + + + =
e c + + e =
Vibratia bruta a contactelor AEC
Corespunzator valorilor negative pentru x(t) apare posibilitatea desprinderii
pieselor de contact, care nu se produce daca forta de legatura dintre
acestea, Fp, are valori pozitive
Pentru a evalua forta de legatura, Fp dintre cele doua piese de contact, se
scriu relatiile:



Rezultnd:


care pentru valoarea x(t) maxima negativa, x-, definita anterior, conduce la
conditia de eliminare a vibratiei brute, scrisa sub una din formele:
x C F x m
F F x M
p
p
=
=


0
m M
) t ( x C M F m
F
p
>
+
+
=
0 ) 1 ( x h 2 x C M x C M F m
s
2
s s
> c + + +
) 1 ( h 2
) 2 ( F
C
c +
+ c c
<
Uzura contactelor electrice
Funcionarea AEC implic conectri i deconectri repetate, la gol, la
curentul nominal sau, n situaii de defect, pentru funcionalitatea de
ntreruptor, deconectri ale curenilor de scurtcircuit

Uzura contactelor electrice n functionare, impune practic un anumit numr
de manevre (conectare deconectare), N, considerat chiar n etapa de
proiectare a acestora; n prezent se monitorizeaza comportarea contactelor
electrice, considernd numar de manevre n diferite situatii pentru a defini
mentenanta acestor componente de baza ale AEC

Uzura contactelor AE se poate manifesta sub diferite aspecte :
- Ca uzur mecanic ;
- Ca uzur electric ;
- Ca uzur chimic.
Uzura contactelor electrice
Uzura mecanic a contactelor electrice este provocat de ciocnirile
repetate ale pieselor de contact, datorate proceselor de conectare,
accentuat de nclzirea cauzat de aciunea arcului electric de comutaie,
mai ales la frecvene de conectare mari

Uzura electric a contactelor AEC se refer n principal la transferul de
material ntre piesele de contact, datorit trecerii curentului electric,
favorizat desigur prin manifestarea arcului electric de comutaie . Uzura
electric are cea mai mare pondere n fenomenele de uzur a contactelor

Uzura chimic se refer la fenomenele de oxidare sau de coroziune a
pieselor de contact (la funcionarea n medii agresive), ce are ca efect de
asemenea alterarea calitii contactelor electrice. Aceste efecte pot fi
diminuate dac se apeleaz la construcii protejate, etane, pentru AEC
destinate s funcioneze n asemenea condiii
Uzura contactelor electrice
Fenomenele de uzur a contactelor se refer mai ales la piesele mobile de
contact, putnd afecta, pentru o piesa mobil de contact de volum Vc, un
volum V = (0,4 0,6) Vc

Uzura mecanica a contactelor este definita prin masa de contact expusa
uzurii, folosind relatia:



Unde:
K=(0,05-300) este o constanta de material
F-forta de apasare pe contact
LC-cursa contactului mobil expus uzurii
H-duritatea Brinell a materialului contactului
N-numarul de manevre (durata de viata a contactului)
-densitatea materialului de contact

A
= A

= A
mec
mec
c
mec
m
V , N
H
L F
k m

Uzura electrica a contactelor

Uzura electrica a contactelor AEC este cel mai important aspect al
uzurii. Principalii factori de influenta sunt:
Valoarea curentului ntrerupt
Timpul de ntrerupere
Natura materialului pieselor de contact
Durata de viata a contactului
Natura curentului ce parcurge contactul (cc sau ca)

Pentru contacte electrice de curenti nominali mici (sub 100 A), aprecierea
uzurii electrice poate apela la relatia:


Unde: ke este o constanta depinznd de materialul contactului, cu valori de
0,001[mm3/C] pentru Cu sau de 0,0003 [mm3/C] pentru Ag
sarcina electrica vehiculata prin zona de contact la ntrerupere
N-numarul de manevre pentru contactul respectiv (durata de viata)


N Q k V
e el
= A
}
=
t
0
dt I Q
Uzura electrica a contactelor
O alta relatie ce permite evaluarea uzurii electrice a contactelor la curenti
mici este:


n care Q este sarcina electrica vehiculata prin contact la ntrerupere, N -
numarul de manevre pentru contactul respectiv, reprezint densitatea
materialului pieselor de contact iar [Kg/C], un coeficient
de uzura ce depinde de natura materialului pieselor de contact

In domeniul curentilor nominali de valori mai mari de 100 [A], uzura electrica
a contactelor se evalueaza cu ajutorul relatiilor:
N
Q
V
k
el

= A
9
k
10 ) 20 6 , 3 (

=
) Kg ( 10 N I k m
12 2
el

= A
1 , N t I k m
ntr o el
> o = A
o
k=(0,2-0,7) pentru Cu si k=(0,05-0,3) pentru Ag, la curenti sub 400 A
Uzura contactelor AEC
Uzura chimica a contactelor electrice este mai greu de apreciat folosind
relatii de calcul, dar se diminueaza pentru constructii capsulate si etanse
ale AEC

In practica se evalueaza n principal uzura electrica, iar pentru situatiile n
care intervine cu pondere importanta si uzura chimica sau uzura mecanica,
se considera ponderea acestora pe totalul uzurii contactelor electrice
considerate

Uzura contactelor electrice depinde si de
valoarea inductiei magnetice, definindu-se
un domeniu de minim pentru uzura electrica
pentru B=0,01 [T], asa cum sugereaza curbele
alaturate, trasate pentru acelasi numar de
manevre, dar la valori diferite ale curentului ce
parcurge contactul respectiv
1 , V V V V V
el ch el mec
> | A | = A + A + A = A
Uzura contactelor alunecatoare
Se considera un model de contact alunecator realizat cu un disc metalic de
raza R, ce se roteste cu viteza unghiulara , pe care este apasata o patina
de contact, la raza r, cu o forta de apasare Fc, ansamblul fiind parcurs de
curentul I.

Incalzirea care deranjeaza functionarea
contactului considerat este realizata ca n
cazul contactelor clasice, pe seama caderii
de tensiune pe piesele de contact, Uc, care
este asociata cu puterea Pc, dar si pe seama
pierderilor prin frecare, ce depind de forta
de apasare pe contact, Fc dar si de coeficientul
de frecere dintre piesele de contact, :




I R U , F C R
, r F
R
U
R
U
P
c c
m
c c
c
c
2
c
c
2
ce
= =
e c + = =

E
Uzura contactelor alunecatoare
Caderea echivalenta de tensiune pe contactul alunecator, Uce, este definita
de relatia:



Considernd expresia de mai sus ca o functie de Fc=x, se obtine:



Curba f(x) prezenta un punct de minim
Uzura va fi proportionala cu
si pentru o valoare admisibila data, va
impune valori Fc asa cum se observa
in figura alaturata
Este cazul contactului perie-colector
m 2
c
m 1
c
2 2
c c
2
c
2
ce
F
F C r I C
F R r U U
+
e c +
= e c + =
x F , C r B , I C A ,
x
x B A
) x ( f
c
2 2
m 2
m 1
= e c = =
+
=
+
2
ce
U
Materiale pentru contactele electrice
Cerintele impuse materialelor pentru contactele electrice sunt contradictorii,
rezistivitate electrica mica cu temperatura de topire ridicata, duritate mare a
materialului, sudabilitate minima etc.

Realizarea contactelor este un compromis, att ca material ct si ca forma
Materialele cele mai uzuale sunt Cu si Ag, cu rezistivitate mica dar improprii
datorita calitatilor mecanice slabe (duritate, sudabilitate, temperatura de
topire si de volatilizare etc.)

Se accepta adaosuri la materialele de baza: Be si Cr pentru sudabilitate si
duritate, W pentru contactele tulipa ale AEC de T (desi creste rezistenta !)
Sunt cercetari cu privire la contactele metalo-lichide

Se remarca in ultima perioada calitatea contactelor din materiale
sinterizate, realizate prin tehnologii speciale, cu doua, trei sau mai multe
materiale de baza (Cu+W sau Ag+Cu+W), ale caror calitati se mentin in
produsul final, spre deosebire de aliajele metalice (care nu au proprietatile
componentelor)