Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

Faurirea statului national unitar roman

De la mijlocul secolului al-XIX-lea procesul de modernizare al societatii romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat in anumite directii.De-a lungul a aproximativ 75 de ani au fost infaptuite in etape si cu modificarile cerute de desfasurarea concreta a procesului-obiectivele stabilite de revolutia de la 1848:Unirea Principatelor,Independenta,Mrea Unire,eliberarea si improprietarirea taranimii,dezvoltarea comertului si a industriei,infiintarea Bancii Nationale si a altor institutii de credit, invatamant de toate gradele, egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor, Adunarea Nationala aleasa prin vot secret si altele. O parte din aceste obiective au fost duse la implinire prin Actele Marii Uniri. In 1918 s-a realizat ceea ce nimeni nu visa la declansarea primului razboi mondial deoarece atat partizanii Antantei cat si cei ai Puterilor Centrale erau constienti ca asezarea Romaniei de o parte sau de alta beligerantilor lasa teritorii romanesti in tabara invingatoare la terminarea conflictului. Dupa cum este sustinut si in lucrarea lui Florin Constantiniu-O istorie sincera a poporului roman unirea tuturor teritoriilor locuite de romani intr-un singur stat a fost doar rezultatul prabusirii imperiilor vecine1. Marea Unire a insemnat un eveniment de importanta nationala pentru destinele natiunii, a marcat sfarsitul unei etape si intrarea societatii romanesti intr-o noua etapa a evolutiei sale istorice. Intrerupta la inceputul celui de al doilea razboi mondial, Romania intregita, s-a infaptuit la 1 decembrie 1918, pe cale democratica, prin adunari cu caracter plebiscitar.Hotararile adoptate la Chisinau,Cernauti si Alba-Iulia au exprimat pozitia natiunii in epoca.Aceste hotarari au precizat si sensul dezvoltarii democratice a societatii,prevazanduse,explicit sau implicit,cele ce au urmat:reforma agrara din 1827,votul universal,egalitatea tuturor cetatenilor indiferent de etnie,limba pe care o vorbeau sau religia ce o aveau. Teritoriul-pamantul romanesc- si populatia au reprezentat elemente esentiale ale statului.Romania realizata in 1918 avea un caracter majoritar si prin structura populatiei,etnia romana reprezentand majoritatea absoluta. In raport insa cu situatia din vechea Romanie, locul si rolul minoritatilor au crescut, in cadrul unui proces complex de intelegere si acceptare, mai rapida sau mai lenta, totala sau partiala, a noi realitati. Pozitii extremist-nationaliste s-au manifestat in continuare, dar ele nu au avut acces la putere decat la sfarsitul perioadei interbelice. Unele categorii sau elemente din cadrul minoritatilor au incercat pe diferite cai sa isi mentina privilegiile, sa se folosesca numai de drepturi nesocotind indatoririle si angajandu-se chiar sa sprijine tendinte revizioniste din exterior. Unirea Basarabiei, Bucovinei, Banatului si Transilvaniei cu Romania a dus si la marirea semnificativa a potentialului economic. Natiunea romana aparea astfel, fata de sine si pe harta geopolitica a lumii, ca o comunitate etnica, teritoriala, economico-sociala, lingvistica si culturalspirituala unificata si definitiv constituita in statul sau national unitar. Consolidarea unificarii statal nationale necesita, in anii dupa Unire declansarea unor procese cu caracter administrativorganizatoric, institutional, legislativ, economic, cultural etc.., in scopul totalitatii patrimoniului existent acum intr-un organism functional unitar al tarii, in vederea fortificarii resurselor materiale si umane in scopul natiunii.
1

Mihai Irimiea-Istoria economiei nationale,Editura Universitatii din Ploiesti,2005,pag 92

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

Provinciile romanesti unite in 1918 au suportat pana atunci, consecintele restrictive ale administratiei, legislatiei, factorilor economici si politici ai imperiilor stapanitoare, care urmareau nu numai gestionarea in interesul dominatiei lor, dar si racordarea economica a provinciilor romanesti, intereselor imperiilor austro-ungar si rus. Dupa integrarea acestor provincii romanesti in statul roman s-a impus, in chip firesc, inlaturarea randuielilor fostei stapaniri, introducerea si extinderea in noile provincii a regimului institutional si legislativ romanesc, destinat sa creeze un cadru favorabil si eficient tuturor intreprinzatorilor si producatorilor, unitatilor economic, proceselor de productie si schimb, dezvoltarii ample si neingradite a pietei nationale. Procesul de integrare a componentelor economiei intr-un mecanism unic, organic si functional a fost foarte important deoarece in urma unirii teritoriul a sporit de la 137.000 km la 295.049 km, iar populatia de la aproximativ 7,7 milioane de locuitori laaproximativ 15,6 milioane de locuitori, Romania Mare devenind o tara de marime medie din Europa si cea mai mare din partea de sud-est a continentului. La recesamantul din 1930,populatia tarii era de l8.057.028 locuitori, din care : 71,9% romani; 7,95% unguri; 4,45%germani; 4% evrei; 2,2% ruteni si ucrainieni; 2,3% rusi; 2% bulgari; 1,5% tigani; 0,9% polonezi; 0,3% cehi si slovaci; 1,1% greci; 0,6% gagauzi; 0,3% alte nationalitati2. Primul aspect al procesului de integrare a fost cel economico-social si a vizat asamblarea factorilor de productie si schimb din toate provinciile Romaniei, ale ramurilor si intreprinderilor de extractie, de prelucrare, de transport si circulatie, in sistemul noii diviziuni a muncii sociale din cuprinsul economiei nationale, modificarea si adaptarea productiei si consumului la amplitudinea si necesitatile noilor dimensiuni cantitative si calitative ale reproductiei sociale, a noii pieti largite nationale. Integrarea economica a insemnat totodata reasezarea si reorientarea economiei teritoriilor unite la necesitatile si posibilitatile pietei nationale marite de de peste doua ori, articularea si conjugarea activitaii intreprinderilor si ramurilor noilor provincii cu Vechiul Regat, restructurarea transporturilor si comunicatiilor, a legaturii lor si a circulatiei bunurilor economic in conformitate cu noile structuri si noile dimensiuni ale resurselor naturale ale tarii, ale productiei industriale si agricole, a capacitaii de transport si comunicatiei, ale fortei de munca etc. Este esential de observat ca desi procesul de integrare s-a infaptuit intr-un cadru nu tocmai favorabil fiind framantat de situatia imediata de dupa razboi, s-a desfasurat fara crize si dezechilibre majore, fara obstacole importante. Aceasta s-a datorat premiselor economice ale Unirii din 1918, legaturilor multiple statornice de multe secole si dezvoltate ascendent in Tarile Romane, peste frontierele care le desparteau, caracterului complementar al economiilor provinciilor romanesti, diviziuni sociale a muncii tesuta in decursul vremurilor pe toata intinderea spatiului national. Integrarea patrimonului economic national cu toate resursele materiale si umane, cu capacitaile tehnice productive ale teritoriilor romanesti foste sub stapanirea straina a marit si diversificat potentialul de productie al noii Romanii, a asigurat in multe domenii de activitate economica posibilitati sporite de satisfacere a productiei si reproductiei sociale cu resurse energetice si de materii prime autohtone, precum si o piata nationala mai larga pentru vanzarea si cumpararea produselor. Ca urmare a acestui proces complex de integrare economica la sfarsitul deceniului al doilea Romania se prezenta cu un patrimoniu de resurse umane si materiale, de forte de productie, transport si schimb, marit de 2,2-2,5 ori in comparatie cu statul roman antebelic.

Institutul Central de Statistica,Anuarul statistic al Romaniei 1939 si 1940,Bucuresti 1940,pag 62

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

Datele urmatoare confirma constatarea: Sporul de suprafata,populatie si cai ferate in 19193 Romania intregita Populatia, mii de locuitori Suprafata in km Lungimea cailor ferate, in km 14670 295049 10583

Romania inaite de 1918 7222 137903 4155

Spor(%)

203 213 255

Prin unirea tuturor teritoriilor romanesti in statul unitar, nu s-a modificat decisiv configuratia economico-sociala a tarii, dar s-au creat conditii pentru dezvoltarea intr-un ritm mare al industriei. Romania a ramas preponderent agrara, agricultura constituind sursa principala a produsului social si ramura in care lucra circa 80% din populatia activa a tarii. Ca atare, pamantul si structura lui dupa folosinta avea o importanta covarsitoare in producerea bunurilor materiale. Prin marirea teritoriului national au crescut toate suprafetele, in proportii insa diferite. Faptul esential este urmatorul: structura dupa folosinta nu s-a modificat substantial in ceea ce priveste categoriile principale de teren agricol si arabil. Urmatorul tabel evidentiaza modificarile din structura suprafetelor. Sporul suprafetelor, pe categorii de teren in Romania in anii1919-1924 fata de anii 1911-19154 Suprafata agricola Perioada Media anilor 1911-1915 Media anilor 1919 1924 Spor(%) Total 13401 29505 220 Arabila 6116 10992 179 Fanete si pasuni 1571 4247 270 Vii si livezi 163 459 282 Suprafata neagricola Forestiera 2892 7249 251 Alta nefolosita 2656 6628 250

3 4

Anuarul statistic al Romaniei 1915-1919, Bucuresti, 1923 Victor Axenciuc- Evolutia economica a Romaniei,Cercetari statistico-istorice, 1859-1947, Volumul II, Agricultura, Bucuresti 1996

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

Sub unghiul de vedere al disponibilitatilor pe locuitor, modificarile in structura suprafetelor agricole dupa modul de folosinta au fost minime, resursele generate, de aceasta, ramanad aproximativ constante pentru economia nationala. Potentialul industrial a suferit modificari calitative si cantitative structurale: in Vechiul Regat industria extractiva era reprezentata, in principal prin industria petrolului, a sarii, a carbunelui, in timp ce in Transilvania si Banat lipsea petrolul, dar ele aveau importante zacaminte de carbuni, minereuri feroase si neferoase complexe si surse de gaz metan. Pe aceste resurse s-au intemeiat si aici ramuri de industrie extractiva, siderurgica, metalurgica. Putem aminti, astfel, de intreprinderile ce s-au format sau care s-au dezvoltat:Uzinele Resita, Mina si spalatoria de carbuni de la Lupeni, Exploatarea miniera de la Baia Sprie, Uzinele Titan-Hadrag-Calan, Uzinele de la Hunedoara. Ancheta industriala din 1920 asupra semnificatiei din 1919 furnizeaza date privind sporul potential al industriei mari prelucratoare inregistrat in urma Unirii din anul 1918. Industria prelucratoare dupa indicatorii principali din anul 19195 Indicatori Intreprinderi, numar Forta motrice, CP Valoarea productiei, milioane lei Provinciile statului roman antebelic 1114 189776 6190 Romania intregita 2747 375011 11712 Spor(%) 247 198 189

Dupa cum se observa din tabelul anterior industria prelucratoare a Romaniei intregite, dupa principalii indicatori, a reprezentat 190%-250% fata de cea din provinciile Romaniei antebelice. Contributia cea mai importanta a noilor provincii a adus-o industria metalurgica, industria lemnului, ramura chimica, industria materalelor de constructii etc. Sub media sporului general s-au aflat ramurile hartiei, pielariei si textile. Concomitent cu intregirea organismului economic cu noi domenii, ramuri si subramuri, s-au ameliorat si legaturile dintre productie si consum, dintre unele ramuri prelucratoare si altele consumatoare; s-au completat structurile unor ramuri industriale asigurandu-se acoperirea pietii nationale cu productia interna. Resursele energetice suplimentare, debitate de industria petroliera din Muntenia se canalizau acum liber si relativ ieftin inspre intreprinderile consumatoare din celelate provincii deficitare in petrol. Industria carbonifera a Transilvaniei si-a gasit debuseu complet in cadrul pietei nationale, productia centralelor siderurgice si metalurgice transilvanene si banatene se desfacea in interiorul tarii; surplusul de cereale din zonele de sud si de est de Carpati si din Basarabia asigura necesitatile sporite din zonele de deal si de munte din Transilvania si Bucovina. Pentru studierea productiei industiale si a pietii nationale este important sa prezentam contributia prin cativa indicatori a provinciilor unite in 1918:

Ancheta industriala din anul 1920, Bucuresti 1921

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

Industria prelucratoare dupa indicatorii principali, pe provincii in 19196 Capital investit Regiunea Romania, total Statul roman Antebelic Transilvania Banatul Bucovina Basarabia Milioane lei 2837,4 1406,23 811,4 237,1 198,3 184,6 % 100 49,6 28,6 8,3 7,0 6,5 Forta motrice Mii CP 481,1 189,8 194,4 70,1 14,9 11,9 % 100 39,5 40,4 14,6 3,0 2,5 Personal Mii 157,3 63,4 52,2 29,3 7,2 5,2 % 100 40,3 33,2 18.6 4,6 3,3

Capacitatea industriala a diferitelor provincii a Romaniei dupa cum reiese din tabel, era diferita:pe primul loc se situau provinciile Romaniei antebelice urmate de Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, ultima avand cea mai slaba inzestrare industriala. Ca o consecinta majora a imbogatirii structurii industriale prin unificare statala si prin dezvoltarea ulterioara o parte din productia-marfa destinata inaintea exportului acum asigura consumul productiv si individual intern. Sporea, astfel, gradul de autonomie a productiei nationale in unele domenii si de independenta a unor ramuri corespunzatoare. Se asigura aprovizionarea acestora cu diferite materii prime si semifabricate, cu bunuri de consum mai variate din productia interna. Cu toate ca structura industriala, ca urmare a stadiului primar al industrializarii, era deficitara in ramurile vitle-constructoare de masini, utilaje si instalatii-se creea, totusi, premisele unei productii mai integrate si mai complexe. Imperativul strategic al integrarii organismului unitar, nou constituit al economiei nationale conducea productia nationala pe calea industrializarii in faza ei superioara. Zacamintele de minereuri feroase si neferoase, impreuna cu sursele de combustibilipetrol, carbuni, gaze naturale-constituiau o posibilitate reala de dezvoltare a unor ramuri noi, moderne, menite sa propulseze procesul de industrializare si progresul economic al tarii. Existau conditii naturale pentru largirea industriilor energetice, siderurgice, metalurgice, constructoare de masini, a ramurilor chimica si electrotehnica etc, pentru dezvoltarea bazei tehnice materiale a tarii. In perimetrul asamblarii si articularii noilor provincii in economia nationala unificata se inscrie cu importanta majora Sistemul transporturilor si comunicatiilor. Aparatul de transport si comunicatie conditie indispensabila a infatuirii reproductiei materiale, caile ferate, drumurile, instalatiile de telegraf, organizarea postala etc-care se conectasera la circuitul general al tarii a primit o administratie si o coordonare unificata.

Academia Romana.Istoria Romanilor.Volum III,Bucuresti 1997-2003

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

Transformari majore cunoaste de asemenea si Sistemul monetar si cel bancar.Se infaptuieste in anul 1920 retragerea din circulatie a monedelor straine, provenite din teritoriile unite la Romania, inlocuindu-se cu moneda nationala care era leul. Banca Nationala isi va extinde prerogativele la emisiunea si circulatia monetara asupra intregului teritoriu national. Procesul de integrare a fortelor de productie a insemnat si modificari in orientare si functionarea capitalului. In primul rand capitalul romanesc din Transilvania se orienteaza spre piata nationala bancara si incepe sa se alimenteze cu mijloace de credit de la banci din Bucuresti. El intra, insa, totodata in concurenta cu aceasta si mai ales cu marele capital industrial autohton interesat sasi extinda dominatia si in economia Transilvaniei. Dar interesele economice conduc la intrepatrunderea celor doua grupari care formeaza ulterior platforma capitalului national, cu atitudini insa diferite fata de capitalul strain. La randul sau capitalul maghiar si german transilvanean, cu gravitatie antebelica spre centrele financiare ale fostului Imperiu Ausro-UngarViena, Budapesta-manifesta o tendinta de desprindere treptata de acestea, de orientare catre centrele interne de finantare. Capitalul autohton, dupa Unire aspira la dobandirea unor pozitii prioritare in economia tarii, ceea ce s-a manifestat printr-un sir de masuri legislative si economice menite sa-i intareasca pozitiile si sa-i realizeze aspiratiile. Aceasta a dus la o confruntare cu companiile straine interesate in industria petroliera, in sistemul bancar si in alte ramuri. Diferite grupari ale capitalului au constituit organizatii profesionale, de ramura si generale pe intreg cuprinsul tarii, cum au fost: Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, Uniunea Industriilor Miniere si Metalurgice etc. De asemenea, marii producatori au constituit asociatii pentru producerea sau desfacerea produselor sub forma sindicatelor si a cartelurilor monopoliste. Al doilea aspect al procesului de integrare, care a urmat dupa Unirea din 1918 se refera la crearea cadrului legislativ si institutional la dimensiunile intregii tari. Astfel ca in provinciile unite se va institui autoritatea suverana a statului roman.

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

CONCLUZII
Dupa cum am remarcat si la disciplina Istoria economiei pentru a caracteriza o anumita perioada economica din istorie, trebuiesc mai intai caracterizate pe rand toate ramurile economiei, lucru pe care l-am pus in evidenta prin datele prezentate mai inainte, pentru ca acum la sfarsitul lucrarii sa remarcam ideile ce se desprind. Dupa parerea mea perioada economica ce a urmat formarii statului national urtanta fiecarei perioade eu cred ca Romania din perioada imediata de la formarea statului roman modern prezinta cea mai infloritoare economie din istoria romanilor.

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

BIBLIOGRAFIE
Academia Romana.Istoria Romanilor,volumul VIII, Editura Enciclopedica, Bucuresti,1997-2003; Axenciuc Victor-Evolutia economica a Romaniei.Cercetari statisticoistorice,1859-1947,Vol I-Industria, Vol II-A gricultura, Vol III-Comertul, Editura Academiei,Bucuresti 1992; Axenciuc Victor si Tiberian Ioan-Premise economic ale formarii statului national unitar roman,Editura Academiei, Bucuresti 1979; Bozga Vasile-Istoria economiei nationale,Editura Academiei de Studii Economic,Bucuresti 1996; Constantiniu Florin-O istorie sincera a poporului roman,Editura Univers Enciclopedic,Bucuresti1997; Irimiea Mihai-Istoria economiei nationale,Editura Universitatii din Ploiesti, 2005; Muresan Maria-Istoria economiei,Editura Economica,Bucuresti 1995.