Arhitectura gotic

Arhitectura gotic i are rdcinile n Paris, n le-de-France i s-a extins ncepnd cu secolul al XII-lea pn n secolul al XVI-lea, coexistnd uneori cu primele forme ale Renaterii. Arhitectura gotic este caracterizat prin tendina de nlare a construciilor religioase, folosind sisteme de boli cu panouri i nervuri susinute de pile; mpingerile laterale ale bolilor sunt preluate de contrafori i arce butante.1 Ea nu a aprut din senin: multe dintre elementele ce definesc arhitectura gotic au fost mprumutate de la alte culturi sau inventate pentru a rezolva problemele structurale ntlnite de zidarii romanici. Este posibil ca arcul frnt s fi venit din Orient, unde era cunoscut constructorilor arhitecturii islamice de mai multe secole. Sistemul de boltire mbogit de experienele locale ale colii goticului francez, a fost preluat de Anglia (unde a dat natere la reele complicate de nervuri) i de alte ri. Perioada nceputului artei gotice coincide cu sfritul cruciadelor, cnd n Europa feudal apar germenii unor noi relaii de producie. Perioada gotic motenete conformaia aezrilor urbane aprute spre sfritul perioadei romanice. Acestea rmn n continuare tributare sistemelor de aprare i amplasamentelor rezultate din criterii functionale i economice. Spre deosebire de stilul romanic, aditiv prin natura sa, constructorii gotici au ncercat s reprezinte cerul i pmntul ntr-un singur plan arhitectural.2

Lzrescu N., Voiculescu S., Ssrman Gh., Istoria arhitecturii, Editura didactic si pedagogic, Bucureti, 1971, pg. 103
2

Miller Daniel, Elzanowski Jerzy, Lawrenz Cornelia, Borden Daniel, Smith Adele, Taylor Joni, Arhitectura evoluie, stiluri, personaliti. De la preistorie la Renaterea timpurie , Editura Litera, Bucureti, 2010, pg. 120