PROF.UNIV.ING.

RADU-EMIL MARDARESCU

Parintii lui Radu Mardarescu

Tatal lui R. Mardarescu

R. Mardarescu cu un verisor

Stagiul militar la Scoala Militara de Geniu

Prof.Radu Mardarescu cu copiii

R. Mardarescu singur n diferite ipostaze

R. Mardarescu student n Germania

O vizita n Franta

mpreuna cu colegii de la catedra

O poza sugestiva cu studentii de autovehicule rutiere an IV din 1956 n fata corpului M al Universitatii Transilvaniadin Brasov

nainte de a vorbii despre viata si activitatea acestui mare inginer, a-si vrea sami motivez n cteva cuvinte punctul de plecare care m-a determinat n alegerea acestui om de stiinta care a fost prof. univ. ing. Radu-Emil Mardarescu . Despre d-ul prof. pna n momentul alegerii si studierii, am stiut doar doua amanunte si anume ca a studiat n Germania si ca a fost fondatorul Catedrei de Automobile si Tractoare. Cnd am dat importanta redactarii acestei lucrari m-am gndit ca ar fi frumos, cu ocazia necesitatii prezentarii acestuia, alegerea unei personalitati locale aflnd astfel mai multe despre fondatorul catedrei noastre. Prin citirea datelor bibliografice si trecerea n revista a lucrarilor editate, mi-am putut face o imagine clara legat de pregatirea intelectuala vasta a prof.univ.Radu-Emil Mardarescu. Radu-Emil Mardarescu s-a nascut n Bucuresti n data de 19 februarie 1907, ntr-o familie boieresca, cu o formatie intelectuala remarcabila. Fratele bunicului sau era legendarul general Gheorghe Mardarescu, n mai multe rnduri ministru de Razboi. Tatal sau, Emil Mardarescu, inginer cu studii de petrol si mine la Freiburg im Briesgau a fost profesor universitar si a predat cursuri de tehnologia exploatarii si procesarii petrolului iar dupa primul Razboi Mondial devine proprietar de sonde si terenuri petrolifere . Animat de o neobosita cautare de noi solutii n domeniul tehnicii, obtine in 1910 un brevet de inventie n domeniul elicilor de avion iar dupa razboi alte doua brevete ce trateaza forajul rotativ . Mama lui Radu-Emil Mardarescu, nascuta Zoe Cosaceanu urmeaza cursurile Facultatii de Filologie din Bucuresti n paralel cu studiul pianului la Conservatorul Belle Arte din Bucuresti. Provine de asemenea dintr-o familie de intelectuali din care merita amintite numele surorii sale Margareta Cosaceanu Lavalier, sculptorita la Paris si varul sau marele savant Gogu Constantinescu inventatorul sonicitatii .

Crescnd n acest mediu, Radu-Emil Mardarescu se afirma ca un bun matematician n timpul scolii, mai ales cu ocazia sustinerii examenului de Bacalaureat la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti, unde l impresioneaza pe presedintele comisiei, profesorul Titeica. Dupa terminarea liceului se nscrie la Facultatea de Matematici din Bucuresti, concomitent cu satisfacerea stagiului militar la Scoala Militara de Geniu unde este ofiteri de rezerva . La Facultatea de Matematici leaga o strnsa prietenie cu marele matematician de mai trziu Grigori Moisil . n anul 1928 pleaca mpreuna cu fratele sau, Vladimir Mardarescu la Dresda pentru a urma cursurile Politehnicii n domeniul constructiei de automobile si motoare Dupa anul de verificare a aptiudinilor practice, obligatoriu pentru fiecare student , ncepe sa urmeze cursurile acestei scoli. De asemenea se reamrca la concursurile de atletism si scrima organizate la Dresda tot aici are ocazia de a colabora cu specialistii de la Auto-Union, unde se va ocupa de pregatirea motoarelor pentru curse iar fratele sau va obtine acreditatea ca pilot . n anul 1935 este selectionat n echipa germana de explorare a Polului Nord, dupa cteva luni de antrenament n conditiile de clima polara pe insulele din arhipelagul Nordic al Norvegiei, porneste n expeditia la Polul Nord unde va raspunde de aparatura de cercetare a particolelor de mare energie din univers care strabat atmosfera terestra . n anul 1935 nceteaza din viata tatal sau Emil Mardarescu, si este obligat sa ntrerupa expaditia si sa se ntoarca acasa la nmormntarea acestuia. n anul 1936 revine n tara si se angajeaza la Uzinele de avioane si motoare IAR-Brasov unde ocupa succesiv urmatoarele posturi : ? ? ? inginer 1936 sef birou proiecte 1939 sef sectie experiente 1940
10

? ? ? ?

sef seviciu ncercari motoare 1941 sef serviciu general de studii 1944 director de studii 1947 inginer sef constructor 1949

n aceasta perioada are urmatoarele realizari : Determinarea distributiei optime a motorului de 1000 CP cu 14 cilindrii n stea dubla tip IAR 1000 A n pozele de mai jos se prezinta diferite vederi a pistonului acestui motor:

11

12

Studii constructive ale unei serii de motoare de 7 si 9 cilindrii n stea cu puteri cuprinse ntre 250-400 CP n 1938 propune constructia unui motor cu 14 cilindrii n stea dubla de 1500 CP ce reprezinta ca noutate constructia compresorului si asamblarea arborelui cotit. Se realizeaza teste pe un motor monocilindric pentru verificarea arderii iar separat se determina parametrii compresorului. Rezultatele fiind foarte bune, este naintata documentatia la Ministerul de Razboi pentru a se obtine fondurile necesare construirii modelului functional. Ministerul refuza acordarea fondurilor iar proiecul este predat n baza conventiei de colaborare firmei Gnome-Rhone din Franta care acordase prima licenta de fabricare de motoare da avion firmei IARBrasov. Motoarele sunt realizate cu success in Franta, dar izbucneste Razboiul al II-lea Mondial iar Uzinele Gnome-Rhone sunt achizitionate de Armata Germana care va echipa avioanele Gigant si Fokewolf cu astfel de motoare . n anul 1948 Radu E. Mardarescu ncepe activitatea prednd cursuri de matematici , mecanica si rezistenta materialelor la Institutul Forestier din Brasov. n anul 1949 nfiinteaza Catedra de Autumobile si Tractoare n cadrul Facultatii de Mecanica. Dupa Razboi, sub conducerea sa se executa tractoarele IAR 22 , IAR 23 , n cca. 16000 de exemplare, autoturismul prototip IAR 002, motocompresorul IAR 003 . Ca profesor, sef de catedra, are o activitate de colaborare cu uzinele din Brasov realiznd primele omologari la motoarele SR 101 si apoi omologari partiale la SR 211 n Laboratorul de Motoare al Institutului. n doua variante,

13

Elaboreaza lucrari stiintifice originale si studii, din care citam urmatoarele : 1. Marimile specifice ale motoarelor cu ardere interna Lucrare n care, cu ajutorul metodei similitudinii se analizeaza solicitarile mecanice si termice n motoare, dnd posibilitatea de a se realiza constructii noi bazate pe rezultatele obtinute pe modele similare. ( publicat n rev. Metalurgia nr.4 din 5 mai 1955) 2. Coeficientul de antrenare al rotoarelor de pompe si compresoare n functie de numarul de palete si frecare n care se trateaza curgerile n rotoarele masinilor hidraulice rotative, determinndu-se factorul de antrenare al fluidului n functie de numarul finit de palete, tinndu-se seama de influenta frecarii fluidului de peretii canalelor. Aceasta lucrare face posibila stabilirea dimensiunilor rotoarelor de compresoare de mare viteza, n funtie de numarul paletelor, situatie n care frecarea este un factor important. Formulele stabilite dau o aproximatie mai strnsa dect cele utilizate anterior.

3. Invariantul caracteristic al motoarelor cu ardere interna n aceasta lucrare se stabilesc conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca un numar adimensional format prin produsul datelor numerice impuse la constructia unei masini, pentru a fi un invariant caracteristic fiecarui tip de masina. Ca urmare se dezvolta teoria invariantului caracteristic al motoarelor cu ardere interna si se da diagrama invariantului n functie de randamentul termic prin care se detemina complet caracteristicile costructive optime si solicitarile motorului definit prin datele impuse. Lucrarea a fost prezentata la Sesiunea stiintifica a Institutului de Mecanica din Brasov n anul 1955.

14

4. Ungerea si uzura cilindrilor pe motoarele cu ardere interna. Este o lucrare de sinteza a metodelor de determinare a calitatii ungerii cilindrilor de motoare cu ardere interna, tinnd cont de legile hidrodinamicii si transformarile chimice ale uleiurilor sub influenta proceselor din motor.

5. Principii stiintifice de nlocuire a materialeleor n constructia de masini Este de asemenea o lucrare de sinteza ce tine seama de caracteristicile materialelor din tara. n lucrare se dau diagrame si criterii numerice de nlocuire a materialelor deficitare;lucrarea a fost ceruta de ASIT Bucuresti si a fost prezentata la consfatuirea pe tara asupra nbunatatirii constructiei de masini din ianuarie 1955. 6. Rezistenta la oboseala a bucsilor de cilindru pentru motoarele cu ardere interna Aceasta lucrare are un cararcter original, prin care se stabilesc criteriile de similitudine pentru solicitarile variabile ale bucsilor de cilindru si se indica o noua metoda de analiza a oboselii materialelor pentru piese cu anumite caracteristici de solicitare, n lucrare se dau si aplicatii ale metodei pe cazuri concrete. 7. Cursul de Termotehnica Din anul 1952 a fost scris pentru a servii studentilor ce se specializeaza n calculul si constructia motoarelor de automobile si tractoare, traterea este originala si se insista asupra ciclurilor tehnice ale masinilor cu ardere interna, pentru care se dau formule generale. 8. Cursul de Teoria Motoarelor cu Ardere Interna A fost scris n anul 1955 pentru studentii cu specializarea n constructia de automobile si tractoare.

15

Se aplica pe larg teoria gazelor semiideale si se da o modelare matematica a detonatiei n motoarele cu ardere interna. De asemenea se fac aplicatii ale teoriei similitudinii motoarelor cu ardere interna. 9. Raportul de compresie maxim al motoarelor cu explozie n acesta lucrare se trateaza detonatia amestecului combustibil-aer, tinndu-se cont de drumul parcurs de frontul flacarii si de ntrzierea la aprindere. Prin aceasta se obtine o legatura functionala ntre raportul de compresie, presiune finala de admisie si diametrul cilindrului. Daca se ia pentru exponenul politropic valoarea medie din literatura n=1,33 relatia se poate scrie ntr-o forma simplificata astfel:

?3 ? max

C Pa * D

Constanta experimentala C, calculata pe baza experientelor lui Ricardo, arata ca tratarea teoretica este corecta ntr-un domeniu larg al dimensiunii cilindrilor. Metoda este verificata numeric pe exemple de motoare din tara si strainatae. Rapoartele de compresie ale motoarelor SR-206, SR-207 si SR-211 au fost determinate dupa aceasta tratare, rezultatele obtinute fiind n conformitate cu realitatea.

10. Dezvoltarea de rotoare tip pentru viteze periferice mari, pe baza similitudinii dinamice. Lucrarea a fost elaborata mpreuna cu Prof.ing.Ioan Cosereanu de la Catedra de Rezistenta Materialelor fiind publicata n volumul II de Lucrari Stiintifice al Institutului Politehnic din Brasov din 1957. n lucrare s-a pus problema determinarii criteriului de similitudine al rezistentei prin analiza ecuatiei diferentiale a rotoarelor n miscare. Prin ntrebuintarea teoremei a doua a similitudinii, se deduce pentru rotoare asemenea invariantul:

16

I?

E m?

care determina punctele de aceeasi rezistenta la rotoare similare. Prin generalizare se ajunge la rotoare afine ce au solicitari egale n puncte corespunzatoare. Ca urmare se determina rotoare normale de egala rezistenta. n final se deduc legile de transformare pentru serii de rotoare afine deduse din rotorul normal.

11. Randamentul de antrenare al rachetei terestre Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a Institutului Politehnic din Brasov n anul 1957. Prin generalizare se considera ca randamentul de antrenare al unei rachete n cmp gravitational constant, este raportul dintre energia totala nmagazinata de racheta (cinetica si potentiala) si energia cinetica a combustibilului consumat. Se ajunge la o formula a randamentului general, fata de care formulele utilizate n acea vreme n literatura de specialitate, reprezentau un caz particular. De asemenea se stabilesc criterii de calcul ale randamentului rachetei pentru cazurile constructive si se ajunge la concluzia ca randamentul maxim este functie de viteza de ejectie a gazelor si cmpul gravitational. Se indica limitele de utilizare optima a combustibilului pentru datele tehnice ale rachetei moderne. 12. Analiza vibratiior pe conducta de admisie a motoarelor cu explozie. Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a corpului didactic a Institutului Politehnic din Brasov n anul 1959. Scopul lucrarii a fost determinarea spectrului de rezonanta a vibratiei coloanei de gaze de admisie pentru stabilirea formei constructive a tevariei de admisie optime la un motor dat. Se aplica ecuatia diferentiala a unei coloane elastice cu un numar infinit de grade de libertate (Riemann) adaptnd-o la conditiile limita ale cazului considerat. Pentru aceasta se dezvolta n serie Fourier fenomenul pulsatoriu al admisiei n cilindru.
17

n concluzie, pentru cazul constructiv al motorului SR-203 se determina numai frecventele proprii ale coloanei de admisie si de aici turatiile motorului ce trebuie sa fie evitate n functionare. Pe lnga rezulatul obtinut, lucrarea mai prezinta si o metoda de analiza a vibratiilor ntr-o coloana de fluid aflat sub impusluri periodice si poate fi aplicata cu unele adaptari si pentru altor probleme de acest gen din constructia de motoare de masini. (vibratii n sistemul de injectie de combustibili).

13. Analiza cmpului de temperaturi n pistonul motoarelor cu explozie Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a corpului didactic a Institutului Politehnic din Brasov n anul 1959. Considernd valorile limita ale unui cmp potential de temperaturi, valori determinate experimental si statistic, prin ntroducerea unor dependente liniare a acestor temperaturi, se determina cmpul de tenperaturi n interiorul pistonului. Lucrarea a fost executata pentru stabilirea formei constructive optime a pistonului motorului SR-203, care lucrnd dupa ciclul de injectie de benzina necesita un profil deosebit. Cmpul de temperaturi astfel determinat este similar cu cmpurile gasite experimental si ntlnite n literatura. Cunoscnd variatia temperaturilor n piston se pot trage concluzii asupra rezistentei lui si asigurarii ungerii n bune conditii. Lucrarea a servit la proiectarea motoarelor prototip SR-203, 204, 205, 206,207 si 211.

14. Motoare de Automobile si Tractoare Lucrarea a aparut n anul 1959 si reprezinta cursul amplificat de motoare pentru automobile si tractoare, al Institutului politehnic din Brasov unde a fost litografiat n 2x800 exemplare a 1030 pag. (vol.I si vol.II). Au fost prevazute capitolele cerute de programa analitica, partea I-a fiind cea analitica iar partea a II-a cea constructiva. n partea teoretica se trateaza termodinamica la temperaturi nalte a ciclurilor motoarelor cu ardere interna tinnd cont de variatia caldurilor specifice cu
18

temperatura, disociatia gazelor la temperaturile din ciclu si pierderile de caldura, stabilindu-se cu exactitate tehnica att bilantul de caldura al motorului ct si economicitatea sa. Se trateaza si elemente de similitudinea motoarelor cu ardere interna. n partea constructiva se insista asupra calculului si constructiei organelor motorului, dezvoltndu-se ntre altele, calculul bucsilor de cilindru, a pistoanelor, segmentilor, a arborelui motor, a distributiei etc.Se mai trateaza teoretic si constructiv motoarele n doi timpi si cele supraalimentate. n ncheiere se trateaza aparatura de determinare a performantelor motorului si metodica cercetarii pe bancul de proba. Majoritatea chestiunilor tratate sunt nsotite si exemple de calcul, nsotite de desene de executie ce pot fi folosite n proiectare sau exploatare. Cursul a fost achizitionat si n industria constructoare de masini, astfel ca pentru uzul didactic ramasesera doar 350 de exemplare, fiind necesara o reeditare a cursului n 1961. 15. ncercari de durata ale motoarelor de automobil Lucrare n colaborare, n care se trag concluzii asupra metodelor si rezultatelor ncercarii de lunga durata a motoarelor de automobil. Lucrarea a fost premiata de Ministerul nvatamntului n anul 1964. 16. Sisteme telescopice catoptrice cu oglinzi cu profil tehnic Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a cadrelor didactice a Institutului Politehnic din Brasov n noiembrie 1960. n lucrare se analizeaza tehnica si materialele utilizate la constructia oglinzilor marilor telescoape optice. Autorul ajunge la concluzia ca sticla Pyrex ntrebuintata poate fi nlocuita cu aliaje de aluminiu care prezinta avantaje de elaborare.Se prezinta o metoda noua de obtinere a profilelor parabolice hiperbolice si chiar sinusoidale. Profilele astfel prelucrate primesc numele de profile tehnice. Se calculeaza mai

19

departe mai multe exemple de sisteme optice cu profil tehnic, analizndu-se prin metoda iconalului lui Seidel corectia erorilor optice. Lucrarea prezinta mare nteres pentru posibilitatea construirii de mari instrumente optice de observatie astronomica.

17. Calculul solicitarilor termomecanice ale capului de cilindru Lucrarea a fost prezentata la sesiunea stiintifica a cadrelor didiactice din Institutul Politehnic din Brasov, n noiembrie 1960. n lucrare se indica o metoda de a calcula calcul de solicitare la oboseala a materialului capului de cilindru, al unui motor cu ardere interna, tinnd cont de tensiunile variabile ale ciclului motor si tensiunile termice datorate fluxului caldurii de racire. Lucrarea a fost ceruta de Uzinele de Autocamioane din Brasov si trateaza calculul capetelor de cilindru a doua motoare prototip ale uzinei. Metoda fiind generala se poate aplica la orice fel de motor cu piston. 18. Turbina diferentiala cu gaze Este o lucrare teoretica ce trateaza o noua schema de functionare a turbinei cu gaze, cu proprietati adecvate pentru aplicarea n tractiunea rutiera. Lucrarea a fost sustinuta la sesiunea republicana de automobile si tractoare din 1966 la Brasov. 19. Motoare de Automobile si Tractore Lucrare scrisa mpreuna cu prof.dr.ing. Dan Abaitancei si prof.dr.ing.Victor Hoffmann,aparuta n anul 1968 la Editura Didactica si Pedagogica. n cusul activitatii sale Radu-Emil Mardarescu a obtinut trei brevete de inventie n Germania, unde a lucrat la firmele Auto-Union si Deimler Benz si un brevet n colaborare cu colectivul Catedrei de Motoare . A ncetat din viata n data de 10 septembrie 1968 la Brasov.

20

Dupa tercerea n revista a principalelor lucrari a-si dori sa prezint mai pe larg doua motoare si anume unu care a ramas la faza de prototip este vorba de motorul IAR-002 si de motorul SR-211 care a fost fabricat n serie. Din cele doua exemplare fabricate un exemplar se gaseste n laboratorul de motoare al catedrei. Prima data voi prezenta o schema cu sectiunea acestui motor cu cteva date tehnice, apoi si cteva poze din mai multe pozitii:

Presiunea finala de 1,46 at este superioara presiunii de admisie la 4300 rot/min, acest lucru nu reprezinta nici un dezavantaj: va ncepe spalarea cu un amestec de gaze, iar nu cu gaze proaspete. Motorul cu o presiune de admisie de 1,5 at a dat 45 CP la 4300 rot/min, iar cu o presiune la admisie de 2,4 at a dat 102 CP la 5200 rot/min capacitatea cilindrica a
21

ntergului motor fiind circa 1 litru, pozitionarea cilinrilor fiind n linie dar cu patru cilindri dublu n H.

22

23

24

Acum urmeaza prezentarea motorului SR-211 care este un motor de 8 cilindri n V la 90, ce se poate utiliza att pe camion ntre 3-5 tone ct si pe autoturisme de clasa mare. Motorul are o capacitate totala de 5,03 litri, diametrul cilindrilor de 97 mm, cursa pistonului de 85 mm, raportul S/D=0,875 deci mult subunitar. Prin acesta a facut motorul foarte scund, ocupnd loc foarte putin n comparatie cu alte motoare de aceasi clasa.Blocul motorului si capul cilindrilor sunt confectionate din fonta, camasile de cilindru umede interschimbabile asigura si o racire intensa, fiind acesta executata din fonta speciala. Arborele motor este din fonta de calitate nodulara turnat; de asemenea si arborele cu came. Motorul are supape n capul cilindrilor, cte una de evacuare si una de admisie, de marimi inegale. Supapa de admisie are un diametru de 49 mm, iar cea de evacuare de 38,5 mm, racita cu sodiu, avnd ghidul direct spalat de apa de racire. Pistonul din aliaj de aluminiu autoterm, are doi segmenti de etansare si unul de ungere. Motorul dezvolta o putere de P = 140 CP la n = 3 600 rot/min ceea ce revine la o presiune medie de pm = 7 at, cu f v= 1,170 ; f a =70 si un factor de solicitare termica ? =60. Aceasta arata ca motorul poate suporta cu usurinta o putere mai mare sau la aceeasi putere ar putea sa functioneze destul de sigur si cu supape de evacuare fara racire cu sodiu. Totusi, pentru dezvoltarea ulterioara aceasta solutie constructiva este binevenita: motorul are o greutate neta de 344 kg. Din formula statistica pentru motoare de autoturism greutatea lui ar trebui sa fie 370 kg,motorul este deci un exemplu de constructie usoara, avnd o greutate sub medie. Prin ntrebuintarea unui bloc si cap de cilindru din aliaj de aluminiu s-ar mai cstiga 50 kg. Consumul specific minim de combustibil este de 230 g/CP h.

25

26

Bibliografie: 1. Mardarescu Vl., Biografia prof.univ.ing. Radu-Emil Mardarescu , mss, f.a. 2. Sima, P.,Prof.univ. ing. Radu-Emil Mardarescu , Revista Invatamntului Superior, mai, 1980 3. Berentan E. Informare asupra motorului de avion n stea IAR-7M precum si necesitatea si posibilitatea fabricarii de motoare de avion n tara noastra, dactilograma, IAR Brasov, 1991 4. Gheorghiu C.C. Fabricile de avioane romnesti n perioada inerbelica , Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982 5. Pop, N., Istoricul Uzinei IAR ,. Reprografia IAR Brasov 6. Salca, H., Prof. univ. ing. Radu-Emil Mardarescu- proiectant si constructor de motoare de avion , Buletinul Stiintific al Univrersitatii Transilvania 2004, Reprografia Universitatii Transilvania din Brasov.

La sfrsitul acestei lucrari a-si vrea n primul rnd sa-i multumesc fiului domnului profesor,lui Vlad Mardarescu pentru sprijinul acordat mai ales n vederea elaborarii datelor biografice.

27