GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema : Executarea , montarea si intretinerea instalatiilor de incalzire centrala cu apa calda

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a - 2007 _ 2008 1

EXECUTAREA , MONTAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA CU APA CALDA

1. ARGUMENT

Factorii principali ai confortului termic de incaperi Principii filozofice.Schimbul de caldura dintre om si mediu ambiant Corpul uman trebuie mentinut continuu la o temperatura de 35 grade celsius,in cele mai deosebite conditii exterioare.Datorita reactiilor chimice din organism,se produce caldura care este preluata de sange si transportata la suprafata pielii.Corpul omenesc pierde caldura pe doua cai ,si anume:caldura sensibila prin fenomenele de convectie si radiatie(caldura cedata prin conductie este neglijabila fiind foarte mica in raport cu caldura totala) si caldura latenta corespunzatoare cantitatii de apa evaporata prin transpiratie si respiratie. In anumite limite fiziologice organismul uman,prin sistemul nervos termoregulator,este capabil sa stabileasca si sa pastreze un echilibru intre cantitatea de caldura produsa in interiorul corpului si cea cedata mediului ambiant.Atunci cand organismul nu mai poate mentine acest echilibru trebuie sa se intervina cu alte masuri pentru restabilirea echilibrului termic ca,de exemplu:imbracaminte adecvata-iarna mai groasa,vara mai subtire,in interior o temperatura corespunzatoare efortului fizic.Deoarece tot acest reglaj termic realizat de corpul omenesc se face printr-un mare efort care oboseste si uzeaza organismul,reducand capacitatea de munca,este necesar sa se realizeze construnctii care in conditiile climatice din tara noastra sa asigure confortul termic in interiorul incaperilor,atat in anotimpul cald,cat si in cel rece.Calitatea si caracteristicile mediului ambiant au o influenta hotaratoare asupra conditiilor de desfasurare a vietii,asupra starii fizice si psihice ale oamenilor si a productivitatii muncii. Rolul instalatiilor de incalzire si ventilare este tocmai acela de a asigura un ansamblu de conditii de calitate a aerului din interiorul incaperilor,un microclimat favorabil desfasurarii in bune conditii a vitii si muncii oamenilor. In functie de conditiile de mediu,precum si felul activitatii duse de om,o parte sau toata caldura produsa de corpul omenesc se transmite catre aerul cu care vine in contact.Cantitatea de caldura pierduta de corp da senzati de caldura sau de frig,astfel:daca pierderea de caldura este mai mica decat cantitatea de caldura produsa de organism,omul are senzatia de caldura si va incerca prin diferite metode sa mareasca pierderile de caldura:invers,cand corpul pierde mai multa caldura decat produce,exista senzatia de frig si va incerca sa reduca pierderile de caldura. Senzatia de confort este in general subiectiva si depinde de varsta,sex,imbracaminte,obiceiuri,efortul fizic depus etc.

Factorii de confort Factorii care determina confortul termic sunt cei care influenteaza schimbul de caldura dintreb om si mediul ambiant,si anume: -temperatura aerului din incapere; -viteza curentilor de aer din incapere; -temperatura suprafetelor ce delimiteaza incaperea si a obiectelor din incapere; -umiditatea aerului. Un aspect important al temperaturii de confort termic este constituit de variatia temperaturii pe inaltimea incaperii.Pentru confort,aerul trebuie sa fie mai cald la nivelul pardoselii;temperatura trebuie sa scada catre tavan sau acoperis.Diferenta dintre temperaturile aerului la nivelul corpului si al picioarelor trebuie sa fie de cel mult 2,5 grade celsius. Temperaturile din incaperile incalzite se realizeaza prin calculul instalatiilor,pe baza pierderilor de caldura,determinate in conformitate cu STAS 1907.Temperatura interioara se masoara printr-un termometru atarnat liber in zona de lucru ocupata de oameni,la 0,75 m deasupra pardoselii. Senzatia de frig este resimtita pe partea corpului expusa la un perete exterior sau fereastra,oricat de bine ar fi incalzita incaperea.Axeasta senzatie se atenueaza sau chiar dispare daca peretele se izoleaza termic sau se reduc la strictul necesar suprafetele vitrate.Din aceasta cauza,la realizarea constructiilor si instalatiilor moderne se considera drept factor termic nu numai temperatura aerului ambiant,ci si cea a elementelor de constructie. Suprafetele reci ale ferestrelor reduc in mod simtitor confortul termic al persoanelor din interiorul incaperilor;deaceea este recomandat ca in toate camerele de locuit,precum si in camerele de dusuri si bai sa se prevada suprafete vitrare cat mai mici,amplasate cat mai departe de locul unde sta in mod obijnuit omul,si ferestre duble care au o temperatura superficiala mai ridicata decat cea a ferestrelor simple. Omul este mai putin sensibil la variatiile umiditatii relative a aerului,nesesizand diferentele dintre 30 si 60%.Umiditatea din incapere are si ea o influenta asupra confortului,motiv pentru care la o temperatura in jur de 20 grade celsius se recomanda ca umiditatea relativa a aerului sa fie intre 35 si 70 %.La valori mai mici de 30% apare senzatia de uscaciune a pielii,a mucoasei cailor respiratorii si favorizeaza aparitia si circulatia prafului,precum si arderea lui pe suprafetele de incalzire.Valorile mai mari de 70% favorizeaza condensarea vaporilor si da o senzatie de sufocare si zapusala,datorita reducerii posibilitatii evaporarii transpiratiei.Senzatia de caldura si inconfort creste cu cat creste umiditatea . Pentru asigurarea conditiilor optime au fost stabilite,prin legi si norme tehnice,masuri pentru reducerea consumului de materiale,manopera,a consumurilor de energie si combustibil in proiectarea,executia si exploatarea constructiilor,pentru crearea unui mediu ambiant cat mai adecvat conditiilor de climat al tarii noastre,care sa asigure confortul termic cu un consum minim de caldura. Constructiile din tara noastra,urmand linia generala de dezvoltare a masurilor necesare pentru ridicarea continua a nivelului de trai,se realizeaza astfel incat sa asigure in conditii optime confortul termic.Atentia cea mai mare se acorda cladirilor de locuit.Prin colaborarea dintre activitatile de cercetare,proiectare,fabricatie si executie,s-au facut progrese importante in realizarea confortului termic in locuinte.Materialele noi de constructie,cu calitati izolante superioare(betonul celular autoclavizat,polistirenul expandat) 4

si instalatiile de incalzire tot mai perfectionate sunt din ce in ce mai folosite,atat la cladirile de locuit ,social-culturale,cat si la cele cu caracter industrial. Pentru realizarea unor consumuri minime de combustibil in timpul exploatarii,trebuie sa se adigure in primul rand o buna protectie termica.Ferestrele care sunt suprafete reci,prin care se pierde multa caldura,trebuie sa fie dimensionate ca suprafata,numai atat cat sa asigure o buna iluminare naturala si in functie de zona climatica si eoliana sa se prevada ferestre duble sau triple care sa asigure o buna etansare.Suprafetele vitrate mari radiaza frig in timpul iernii si maresc insolatia in timpul verii. La alegerea tipurilor de pereti exteriori si proiectarea alcatuirii lor,in functie de zona climatica se stabilesc rezistentele la transfer termic minim necesare pentru limitarea fluxului de caldura si pentru evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementului de inchidere perimetrala.Pentru realizarea acestor rezistente la transfer termic se folosesc materiale eficiente,cum sant:vata minerala din zgura topita sau bazalt topit,beton celular autoclavizat,beton sau agregate de granulit etc.

2 . CLASIFICAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE

Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme. Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se pot face dupa mai multe criterii: Dupa sursa de caldura: -centrala(centrale termice,respectiv puncte termice); -locala(sisteme de incalzire directe) Dupa agentul termic folosit: -apa(temperatura redusa,calda,fierbinte) -abur(presiune-joasa,presiune-medie) -aer-cald Dupa modul de transfer de caldura: -convective(radiatoare,aparate de aer-cald,elemente de ventilare si conditionarea aerului) -radiante(incalzirea prin pardoseala,panouri radiante de tavan si de perete,panouri radiante suspendate,radianti cu inflarosu.

3 . INSTALATII DE INCALZIRE CU APA

Avantaje: -Agentul termic este disponibil in cantitati nelimitate -Agentul termic se situeaza la temperaturi in limite rezonabile -Caldura specifica mare a apei,volumul redus al fluidului de transport -Fiabilitate buna in exploatare -Reglarea usoara(reglarea centaralizata,prin robineti termostatici pe corpurile de incalzire) Dezavantaje: -Inertie termica ridicata,perioada lunga de intrare si de iesire in/din regim -Cost de investitie relativ mare Instalatiile de incalzire cu apa in functie de temperatura apei folosite sunt clasificate in: -instalatii cu apa calda cu temperaturi pana la 110 grade celsius (temperatura apei uzual nu depaseste 95 de grade celsius) si -instalatii cu apa fierbinte cu temperaturi de peste 110 grade celsius. Instalatiile de apa calda sunt foarte mult utilizate pentru incalzirea cladirilor de locuit,publice si administrative.Instalatiile de incalzire cu apa fierbinte sunt folosite in special la halele industriale. Instalatiile de incalzire cu apa,in functie de modul de circulatie a apei se pot clasifica in: -instalatii cu circulatie a apei prin gravitatie -instalatii cu circulatie a apei fortata(asa numitele instalatii cu pompe). Instalatiile cu circulatia apei calde prin gravitatie se foloseau pentru cladiri mici.Astazi ele sunt utilizate doar exceptional. Instalatii de incalzire cu apa functie de numarul de conducte se clasifica in: -instalatii bitubulare -instalatii monotubulare

Instalatiile de incalzire functie de amplasarea conductelor de distributie se clasifica in: -instalatii de incalzire cu distributie inferioara -instalatii de incalzire cu distributie superioara.

O solutie optima din punct de vedere a echilibrarii presiunii de distributie este asanumitul instalatie cu distributie bitubulara tip Tichelmann.

4. TEHNOLOGIA DE MONTARE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA

Desfasurarea operatiilor de executie a unei instalatii interioare de incalzire comporta trei faze principale:lucrari pregatitoare montarii,lucrari de montaj si lucrari ce se executa dupa montare. Lucrarile pregatitoare montarii constau in: -analizarea proiectului de incalzire si corelarea lui cu celelalte instalatii(sanitare,electrice,de ventilare,gaze ect.),in special pentru traseele comune; -stabilirea necesarului de materiale in vederea parovizionarii santierului; -confruntaraea proiectului cu terenul,urmarindu-se traseele conductelor,nodurile importante,amplasarea dispozitivelor de dilatare,elementele de constructie de care se vor prinde conductele fixe; -trasarea instalatiei,care incepe prin stabilirea cotei pardoselii finite ce se materializeaza printr-o linie de-a lungul incaperii,fata de care sunt date toate cotele in proiect.Se insemneaza printr-o linie plina,cu creta sau creionul colorat,axele conductelor.Pe fiecare 9

linie se scrie diametrul tevii,in acelas timp se insemneaza punctele in care exista ramificatii,legeturi la coloane,schimbari de sectiune,armaturi,suporturi mobile si fixe,dispozitive de preluare a dilatarilor etc.,indicandu-se dimensiunile si caracteristicile necesare operatiei de montare.Pentru conductele montate ingropat,trasarea se efectueaza cat timp constructia este de rosu;pentru conductele montate aparent,trasarea se efectueaza dupa tencuirea peretilor. Orice modificare de amplasare sau traseu se efectueaza numai cu acordul proiectantului. -verificarea daca strapungerile prin plansee si pereti sau santurile au fost executate conform proiectului de catre constructor(daca acest lucru a fost prevazut)si daca corespund cu proiectul de instalatii.Daca aceste lucrari nu au fost executate corespunzator se completeaza,iar daca nu au fost prevazute in proiectul de constructii se executa de instalator. -controlarea cu ochiul liber a tuturor materialelor si aparatajelor care urmeaza a fi montate,daca nu au suferit degradari calitative,deformari ale sectiunii,daca nu sunt corpuri straine in interiorul tevilor,blocari la armaturi,deteriorarea filetelor,flanselor,parti de aparataj lipsa etc.Defectiunile gasite se remediaza sau,daca acest lucru nu mai este posibil,se inlocuiesc.La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materialele si aparatajele care corespund din punct de vedere tehnic si calitativ; -transportarea la locurile de montare a conduntelor taiate la lungime si capetele prelucrate pentru asamblare,precum si a armaturilor. Lucrarile de montaj necesita urmatoarele operatii: -montarea pe pardoseala a unor tronsoane de conducte cat mai lungi,pentru a reduce la strictul necesar operatiile de imbinare ce se executa la inaltime sau locuri mai greu accesibile; -fixarea in pereti si plansee a dispozitivelor de sustinere,a bratarilor,a suporturilor etc.; -asamblarea tronsoanelor de conducta pe suporturi.Dupa montarea fiecarei portiuni de conducta,capatul ramas liber se astupa cu dopuri de lenm,pentru a impiedica patrunderea molozului sau a altor corpuri straine in conducta.Obiceiul unor instalatori de a folosi dopuri de hartie sau calti nu este recomandat,deoarece exista pericolul ca dopurile sa intre si sa ramana pe conducta,producand mari perturbatii in functionarea instalatiilor,in special in timpul probelor si la darea in functiune a instalatiei; -verificarea pantelor -fixarea definitiva a conductelor pe reazeme -efectuarea probelor -izolarea si vopsirea conductelor si a aparatelor. Lucrarile ce se executa dupa montaresant:inchiderea spargerilor si srapungerilor cu mortar de ciment sau beton,mascarea cu rabit si diferite lucrari de finisaj(tencuiala,zugraveli etc.) Operatiile de executie a instalatiilor de incalzire centrala se desfasoara,de obicei,in urmatoarea ordine: -se monteaza conductele principale din subsolul cladirii; -se executa instalatiile din sala cazanelor sau punctul termic -se executa coloanele -se monteaza corpurile de incalzire -se executa legaturile la corpurile de incalzire -se monteaza conductele de aerisire -se efectueaza proba hidraulica a instalatiei la rece 10

-se pune in functiune instalatia -se efectueaza proba la functionare si reglajul instalatiei -se executa lucrari de izolatie -se executa lucrari de vopsitorie. In general,elementele componente ale unei instalatii de incalzire centrala nu necesita prelucrari pe santier,ele venind fie ca aparate gata pentru a fi montate(pompe,rezervoare,boilere,arzatoare,aeroterme,convectoare,armaturi etc.),fie descompuse in subansambluri ce trebuie asamblate inainte de montare(cazane,radiatoare,aparate de contracurent).exceptie fac tevile care inainte de montaresunt supuse urmatoarelor operatii principale: -taierea la dimensiuni -filetarea capetelor sau prelucrarea lor pentru sudare -indoirea. Operatiile ce se executa asupra tevilor sunt pregatitoare montarii si se numesc operatii de prelucrare.Prelucrarea conductelor se poate executa manual,cu unelte de santier,la locurile de montare,cu masini-unelte in atelierul santierului sau centralizat in atelierul de prefabricate al intreprinderii de executie. 4.1 Reguli pentru trasarea instalatiei si luarea masurilor la pozitie Inainte de a se trece la prelucrarea tevilor(taiere,filetare,indoire),in vederea montarii lor in cladire,este necesara stabilirea lungimilor,coloanelor si legaturilor la corpurile de incalzire,a conductelor de distributie din subsol sau pod,a conductelor din sala cazanelor,precum si a conductelor exterioare.Pentru a stabili corect lungimile trebuie sa se tina seama de: -pozitia conductelor fata de pereti si plansee; -pozitia corpurilor de incalzire; -distantele dintre axele fitingurilor,flanselor sau armaturilor montate pe conducte; -lungimile ramificatiilor si unghiurile de ramificare; -lungimile si inaltimile finite ale incaperilor prin care trec conductele; -pozitia diferitelor agregate(pompe,cazane,schimbatoare de caldura,etc.)si locul de racordare a conductelor la ele. Pentru a executa masuratorile sunt necesare:un fir cu plumb,o nivela,o rigla de lemn de 2...3 m,un metru metalic,o ruleta de 10 m.un echer metali si creioane colorate. Pentru a stabili lungimea coloanelor si alegaturilor la corpurile de incalzire se incep masuratorile de la ultimul etej,insemnand si pozitia corpurilor de incalzire.

11

Cu ajutorul firului cu plumb,se traseaza axa coloanei de ducere 1,odata pentru doua sau trei etaje.Coloana de intoarcere se va monta paralel cu cea de ducere,in partea stanga,la o distanta fata de axa acesteia de circa 8cm,in functie de diametrul coloanei. Dupa trasarea coloanei,se masoara distanta de la corpul de incalzire la coloana,de-a lungul axei 2 a reductiei radiatorului, cu rigla de lemn care se aseaza in dreptul reductiei radiatorului si se fixeaza in pozitie orizontala cu ajutorul nivelei.Punctul de intersectie 3 a riglei cu axa coloanei se marcheaza cu creta.Tinand seama de panta ce trebuie asigurata pentru legatura,punctul de racord se va gasi deasupra punctului de intersectie.Lungimea coloanei intre doua etaje se masoara cu ruleta intre punctele de racord ale legaturilor radiatoarelor(h1) sau intre pardoselile etajelor(h2),atunci cand radiatorele au aceeasi inaltime. Daca coloana intalneste in drumul ei grinzi sau alte obstacole care trebuie ocolite,se masoara si se trec pe schita forma si dimensiunile pe care trebuie sa le aiba curba de ocolire.Se tine seama distanta de la generatoarea conductei pana la suprafata tencuita a peretelui sa fie de 3...4 cm,iar pana la marginea grinzii,de 5cm.

12

Pe pereti subsolului se traseaza cu creion colorat sau negru axele coloanelor.Dupa acesta,se traseaza conducta de distributie,plecand de la cota cea mai ridicata si tinand seama de panta necesara conductelor(de 3...50/00).Se masoare cu ruleta distantele cuprinse intre punctele de intersectie,tinand seama de toate coturile necesare ocolirii grinzilor,stalpilor sau a altor obstacole.Se masoara in acelas timp distanta dintre capatul coloanei verticale pana la intersectia coloanei de distributie.Portiunea de coloana se poate masura fata de pardoseala parterului si axa conductei de distributie sau intre acesta si si cota radiatorului. Conductele de aerisire pot fi montate sub tavanul ultimului nivel sau in pod.Pe perete se executa trasarea axei conductei de aerisire tinand seama de panta de 30/00 ce trebuie asigurata spre vasul de expansiune sau vasul de aerisire.Se insemneaza punctele de schimbare de directie si de intersectie cu coloana de aerisire(prelunirea coloanei de ducere).Lungimea coloanei de aerisire se masoara de la legatura ultimului radiator pina la conducta de aerisire orizontala. Ceea ce s-a masurat pina acum sunt lungimile de constructie masurate intre axele a doua conducte,armaturi sau fitinguri.Pentru a putea trece la executarea tronsoanelor de teava,schita trebuie completata cu lungimile de prelucrare sau de taiere,tinand seama ca pe traseu exista montate diferite piese fasonate sau armaturi.
Lungimea de prelucrare sau de taiere a conductei Lpr este mai mica decat lungimea de montaj Lc.Lungimea de prelucrare se determina din lungimea de constructie si reprezinta lungimea la care se taie sau se prelucreaza teava pentru a obtine,prin asamblare,lungimea de constructie prevazuta in proiectul de executie.

Stabilirea lungimii de prelucrare in cazul conductelor drepte imbinate prin piese fasonate.In figura,este aratat modul de stabilire a lungimii de prelucrare a unei conducte cuprinsa intre axele a doua teuri: Lpr=Lc-(Sa+Sa),in care Lc si Lpr au semnificatiile aratate mai inainte,iar Sa este lungimea de ardere pentru teuri si reprezinta diferenta dintre lungimea bratului fitingului sau armaturiisi lungimea de insurubare a conductei in fiting sau armatura.Daca pe traseu exista si o mufa stanga-dreapta,pentru demontarea usoara a conductelor trebuie sa se tina seama ca intre capetele conductelor ce urmeaza a fi imbinate sa existe o distanta de 2...3mm.

13

Stabilirea lungimii de prelucrare in cazul traseelor curbe.In functie de raza de curba,lungimea unei conducte curbate este mai mica decat masurarea realizata dupa plan sau la locul de montare,cand traseul se masoara a fi in unghi drept.Diferenta dintre (AB+BC) si AC reprezinta scurtarea traseului datorita curbarii si se noteaza cu S.Pentru determinarea lungimii de teava necesara Lpr,pentru a realiza traseul curb din figura se efectueaza masuratorile:se masoara L1 si L2,care reprezinta lungimile peretilor de-a lungul carora urmeaza sa se monteze conducta,lungimi masurate fata de peretele finit(tencuit),si a ,distanta la care se monteaza conducta fata de perete(3...4cm).Daca conducta se izoleaza,distanta a va creste cu grosimea izolatiei astfel: l1=L1-(a+d/2) l2=L2-(a+d/2) Lpr=l1+l2-S

14

Distanta li de la capatul tevii pana la punctul de incepere a curbei va fi li=l1-c Valorile lui S si c se iau din tabelul:

15

4.2 Montarea conductelor de distributie,a coloanelor si a legaturilor la corpurile de incalzire.Trasee si pante. Traseele conductelor instalatiei interioare de incalzire centrala se aleg astfel incat sa se asigure un acces usor in timpul exploatarii,sa aiba lungimi minime si posibilitatea de a autocompensa alungirile conductei.Conductele trebuie astfel amplasate incat sa permita manipularea comoda a armaturilor de pe traseu,sa nu impiedice deschiderea ferestrelor,a usilor si circulatia persoanelor.Toate aceste conditii trebuie sa se inscrie intr-un aspect cat mai estetic.In vederea simplificarii executiei si a prefabricarii instalatiilor de incalzire interioara,se va urmari ca tipurile de noduri sa fie cat mai reduse,legaturile la radiatoare sa fie o geometrie identica,atat ca lungimi cat si ca diametre.In cladirole cu caracter industrial,conductele se monteaza aparent la inaltimi care sa nu stanjeneasca procesul tehnologic,dar totodata sa permita o supraveghere si o intretinere usoara.Daca conditiile locale impun pozarea conductelor sub nivelul pardoselii,ele se monteaza in canale vizibile cu inaltimea de 1,80m. In cladirile civile,conductele se monteaza de preferinta aparent,cu exceptia incaperilor ce reclama conditii igienice speciale(spitale,policlinici,crese,gradinite)sau estetice(teatre,muzee,cinematografe),cand conductele se mascheaza.Daca distributia este inferioara,conductele de distributie se pot monta in subsolul cladirii,acesta avand in principal alte utilizari(pivnite,depozite etc.);in acest caz,inaltimea subsolului va fi de minim 2,30...2,50m.Conductele se mai pot monta in subsoluri tehnice generale,folosite numai pentru amplasarea instalatiilor si care,pentru o buna intretinere si exploatare,trebuie sa aiba o inaltime de 1,80...1,90m.Atunci cand instalatiile nu se intind in mod egal pe intreaga suprafata a cladirii,conductele principale de distributie se monteaza intr-un subsol tehnic partial sau intr0un canal median vizitabil,avand inaltime de 1,80 m si latimea in functie de numarul si de dimensiunile conductelor montate,asigurandu-se un spatiu un spatiu de circulatie de 0,60m.Ramificatiile la coloane se monteaaza in canale nevizitabile,cu conditia ca lungimea canalului sa nu depaseasca 5m si sa li se asigure o panta spre canalul median.In cladiri amplasate pe terenuri sensibile la inmuiere sunt sunt admise numai canale vizitabile.Cand distributia este superioara,conductele se monteaza sub plafon,paralel cu elementele de constructie(pereti,grinzi,stalpi),sau in pod.Conductele de distributie se pot grupa intr-un plan vertical la pozarea pe pereti sau orizontal la montarea sub tavan,astfel incat sa permita folosirea unor suporturi comune si pentru alte conducte. Cand din conductele grupate intr-un plan orizontal se remifica si alte conducte orizontale,acestea se grupeaza in asa fel incat sa formeze un nou plan orizontal in partea de deasupra sau de sub planul conductelor principale. Coloanele se monteaza aparent,ingropate in nisa acoperita cu tencuiala pe rabit,mascate cu tencuiala pe rabit,ca un stalp fals,sau pe langa stalpii existenti. Traseele conductelor de incalzire nu trebuiesa treaca prin depozitele de carbuni,prin incaperi cu medii agresive,cu degajari inflamabile sau explozive,in care se depoziteaza mafuri sau obiecte de valoare degradabile sau generatoare de reactii periculoase in contact cu apa.Traversarea incaperilor cu echipament electric(posturi de transformare,camera celulelor de inalta tensiune,camera tabloului general),prin statiile de reducere a presiunii gazelor naturale nu este permisa decat in masura in care servesc instalatiile de incalzire a incaperilor respective.Atunci cand conductele trec prin incaperi cu inaltime redusa(coridoare,subsoluri),trebuie data o atentie deosebita amplasarii lor in asa fel incat sa nu reduca inaltimea si sa impiedice circulatia.Pentru a nu incalzi cablurile sau conductoarele elextrice,conductele de incalzire se monteaza deasupra acestora.La 16

locuinte,distanta minima dintre conducte,radiatoare sau alte elemente metalice ale instalatiei de incalzire si intrerupatoarele,comutatoarele,prizele instalatiei electrice este de minimum0,80m,pentru a se evita pericolul de electrocutare a celor care ar putea in acelasi timp pune mana pe un aparat electric si pe partea metalica a instalatiei. In incaperile de productie si de lucru(laboratoare,frizerii,bucatarii de restaurante,blocul-operator la spitale),aceasta distanta nu este normata,cu conditia ca aparatele sa fie legate la pamant sau sa fie luate alte masuri contra pericolului de elecrocutare.Distanta dintre marginea unui tablou electric si conductele metalice aparente trebuie sa fie de minim 1,25m.Daca tablourile sunt executate din cutii metalice racordate la instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul,aceasta distanta nu se normeaza.

17

4.3 Masuri pentru preluarea dilatarilor Datorita incalzirii si racirii,conductele instalatiilor de incalzire se dilata si se contracta.In instalatiile de incalzire cu apa calda folosita in interiorul cladirilor de locuit si social-culturale,acest fenomen are valori mai mici,deoarece variatiile de temperatura nu depasesc 65...70 grade celsius si lungimea tronsoanelor drepte nu poate fi prea mare.In aceasta situatie,dilatarile sunt preluate usor prin compensare naturala,rezultata din ocolirea stalpilor,grinzilor sau a altor elemente de contructie.Aceste ocoliri formeaza curbe care contribuie la preluarea dilatarilor.Se recomanda ca,pe cat posibil,dilatarile conductelor interioare sa fie preluate natural,prin cirbe rezultate din traseu. Cand compensarea naturala nu se poate realiza,se folosesc compensatoare de dilatare.La conductele instalatiilor interioare,care in general au diametre mai mici,se prevad de regula compensatoare din teava de tip U asa cum se vede in figura.

18

Compensatoarele tip U se executa pe santier sau in ateliere si prin cele petru curbe asigura compensarea dilatarilor.Compensatorul se executa din teava avand aceeasi dimensiune ca si conducta pe care se monteaza.Raza de curba a curbelor compensatorului este de 3...4 D,D fiind diametrul conductei.Compensatorul se monteaza pe conducta numai prin sudare. Pe coloanele verticale ale instalatiilor de incalzire se prevad suporturi fixe la mijlocul inaltimii lor,iar legatura dintre conducta de distributie si coloana se realizeaza printr-o derivatie orizontala asa cum apere in figura 4.24 a. 4.4 Sustinerea conductelor Suporturile conductelor montate in interiorul cladirilor au rol de a transmite constructiilor sau terenului incarcarile provenite din greutatea conductei impreuna cu continutul ei de apa,precum si incarcarile provenite din dilatari si frecari. Aceste incarcari nedirijate cum trebuie mai tarziu pot duce la deteriorarea conductelor si chiar a elementelor de constructie pe care sunt montate conductele.In functie de destinatie exista:suporturi mobile si suporturi fixe.In instalatiile interioare,diametrele conductelor sunt mai mici decat in exterior - deci au o greutate mai mica - ,temperatura agentului termic este mai scazuta si lungimea traseelor este mai scurta - deci alungiri mai mici. Pe suporturile mobile,conducta sta simplu rezemata,fara a fi impiedicata sa se deplaseze pe reazem atunci cand se dilata sau se contracta.Suporturile sau punctele fixe sustin conducta si,totodata,realizeaza o legatura fixa intre teava si elementul de constructie pe care este montata. Conductele montate orizontal de-a lungul peretilor se sustin pe console.Pe conductele cu diametrul de la 3/8'' la 2'' consolele se confectioneaza din otel-beton,iar pe conductele cu diametru cuprins intre 65 si 150 mm,consolele se confectioneaza din otel lat de 20x6 mm.Pentru asigurarea unei bune incastrari a consolelor,dimensiunile golurilor in zid sunt urmatoarele: -pentru consolele din otel-beton de la 40x40x75 mm pentru conductele de 3/8'' pana la 50x50x125 mm pentru consolele de 2''; dimensiunea mare este adancimea golului; -pentru consolele confectionate din otel lat,dimensiunile golurilor unt de la 50x50x150 mm pentru conductele cu diametru de 65 mm,la 60x60x200 mm cand conducta are diametrul de 150 mm. Distantele la care se monteaza suporturile mobile ale conductelor sunt in functie de diametrul conductei,de grosimea izolatiei si de componenta straturilor. Distantele dintre suporturile mobile,ale conductelor orizontale ale instalatiilor de incalzire montate la peretii de grosime obisnuita,in spatiile accesibile pentru control si interventii se recomanda a se lua din tabelul:

19

Suporturile fixe cele mai utilizate in instalatiile interioare,sunt suporturile fixe cu brida,tinand cont de eforturile mici date de conductele instalatiilor interioare. Cu toate ca unii instalatori folosesc sistemul de agatare sau sudare a suporturilor de armaturile elementelor de constructie de beton armat,acest sistem nu se recomanda.Indicat este ca agatarea sa se faca de o treversa din otel-beton de planseuul nivelului superior sau prin suruburi impuscate cu pistolul.

4.5 Masuri specifice de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor Dezvoltarea in ritm rapid a economiei nationale cere perfectionarea continua a procesului de productie la nivelul tehnicii si stiintei mondiale. Imbunatatirea conditiilor de munca si ridicate a nivelului de trai al celor ce muncesc,grija pentru om si pentru nevoile sale constituie o trasatura esentiala a oranduiri socialiste. O deosebita grija trebuie avuta si pentru valorile materiale ce apartin intregului popor.De aceea,in cadrul procesului tehnologic de pregatire a lucrului si de montare a instalatiilor de incalzire,trebuie respectate anumite reguli de prevenire si de combatere a incendiilor. Este interzisa folosirea sculelor si a masinilor-unelte defecte,intrucat acestea pot provoca accidente.Verificarea echipamentelor si a sculelor trebuie executata oeriodic de catre conducatorul procesului de munca.Pe santier nu trebuie folosite ferastraie de mana pentru taierea metalelor,fara maner;cu manere improvizate sau cu rama ferastraului prost fixata in maner;aceste defectiuni pot da nastere la accidente grave. 20

Sculele de mana se transporta in ladite sau in truse speciale a caror greutate va fi de maxim 20kg. La masinile de prelucrat pot lucra numai muncitori bine instruiti,cunoscatori ai functionarii si ai tehnologiei de lucru. In incaperea generatorului de acetilena nu se intra cu flacara deschisa(cjibrit,lampa de petrol,etc.),de asemenea,pentru a se evita producerea de scantei,pardoseala va fi executata din materiale care nu produc scantei prin lovire(asfalt,cauciuc,PVC).Incendiile produse de acetilena,de carbid sau cele izbucnite in apropierea depozitelor de carbid nu se sting decat cu nisip,pamant uscat sau cu stingatoare cu spuma sau praf;in niciun caz nu se admite folosirea apei.Generatoarele de acetilena folosite vor fi cu filtru epurator si cu supape hidraulice de siguranta umplute cu apa pana la nivelul respectiv. Manevrarea gazelor se face numai dupa ce arzatorul a fost luat in mana in pozitie de lucru.Mai intai se deschide robinetul de oxigen,apoi cel de acetilena si imediat se aprinde amestecul care iese din bec.Dupa aprindere se regleaza flacara dupa necesitate,stingerea gazelor se face invers,adica inchizand in primul rand acetilena si apoi oxigenul.Nu este permis a se agata arzatorul de sudura aprins de tuburile de oxigen sau acetilena ori de generatorul de acetilena. In cazul incalzirii prea mari a becului,cu ocazia sudarii pieselor mari(colturi sau alte locuri stramte unde exista o radiatie de caldura) se produc rabufniri inapoi ale flacerii.Aceste rabufniri se pot evita prin racirea becului,scufundandu-l pentru cateva secunde intr-un vas cu apa rece si curata.Inainte de scufundare se inchide robinetul de acetilena,lasand intre deschis robinetul de oxigen pentru ca apa sa nu patrunda in aparat. In caz ca instalatia functioneaza defectuos(scapari,intreruperi,pocnituri),se inchid robinetele si se verifica instalatia.Lucrul nu va fi reluat decat dupa restabilirea conditiilor normale de lucru. Robinetele sau capacele protectoare nu se etanseaza cu miniu de plumb sau alte vopsele.Robinetele sau conductele de oxigen nu trebuie sa vina in contact cu unsoarea,uleiuri sau materii grase,deoarece se pot produce explozii.Pentru acelas motiv,stergerea sau curatirea ventilelor nu se vor executa cu calti,bumbac sau alte materii fibroase care pot contine grasimi.Etanseitatea robinetelor se verifica numai cu apa sapunita. Placile de borna ale agregatelor sau transformatoarelor de sudura trebuie sa fie protejate impotriva atingerii accidentale.Bornele trebuie bine fixate pe o placa izolanta,iar strangerea lor se verifica cel putin o data pe schimb.La orice parasire a locului de munca,sudorul este obligat sa intrerupa curentul electric de alimentare a agregatului sau transformatorului. Pentru prevenirea incendiilor,conductele instalatiilor interioare de incalzire se monteaza la distanta fata de elementele de constructie executate din materiale combustibile.Aceasta distanta este in functie de temperatura specifica a conductei.Astfel,pentru conductele care transporta agent termic cu temperatura intre 75 si 95grade C,distanta fata de pereti,plansee,pardoseli combustibile trebuie sa fie de minimum 5 cm. Pentru agentii termici cu temperatura intre 116 si 150grade C,distanta va fi de 20 cm pentru pereti si plansee si de 10cm fata de pardoseli combustibile.

21

5. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE SI MONTARE A CORPURILOR DE INCALZIRE

5.1 Formarea,probarea si montarea radiatoarelor Amplasarea radiatoarelor si alegerea tipului de radiator.Prin corp de incalzire se intelege acea parte a instalatiei de incalzire centrala prin intermediul careia se transmite caldura de la agentul termic spre incaperea i care trebuie mentinuta o anumita temperatura.Cele mai utilizate corpuri de incalzire la locuinte si cladiri cu caracter socialcultural sau administrativ sunt radiatoarele.In cladirile industriale,unde se folosesc agenti termici cu presiuni de regim ridicate,de 2...3 daN/cm patrat,unde exista pericol de lovire sau procesul tehnologic degaja praf,scameetc.,se folosesc mai des corpurile de incalzire confectionate din tevi de otel netede,deoarece sunt usor de curatit si sunt rezistente la lovituri. Cedarea caldurii in incapere se realizeaza pe doua cai:in cea mai mare parte prin convectie direct catre aerul interior(circa 70%),restul prin radiatie spre elementele de constructie care delimiteaza incaperea,mobilier si oameni. Corpurile de incalzire se monteaza,in general,in dreptul ferestrelor sau langa peretii exteriori.Aceasta amplasare asigura o uniformizare a repartitiei caldurii pe verticala,elimina formarea de curenti reci si asigura o temperatura mai ridicata a aerului in apropierea pardoselii,decat in cazul montarii la peretii interiori opusi(se vede in figura).

La stabilirea locului de montare a unui radiator se urmareste ca: -sa poata fi usor curatit; -aerul sa circule nestingherit in jurul lui; -cedarea de caldura prin radiatie sa nu fie stanjenita. 22

Montarea corpurilor de incalzire in nisa se limiteaza la cazuri strict necesare,rezultate din conditii de spatiu,cerinte speciale de ordin estetic.De asemenea,se va evita mascarea corpurilor de incalzire,care este permisa numai atunci cand se folosesc agenti purtatori de caldura cu parametri ridicati,in scopul evitarii pericolului de arsura prin atingere directa,in incaperi destinate copiilor prescolari(in crese si gradinite) sau in incaperi cu cerinte estetice speciale. Cand radiatoarele sunt montate liber in fata ferestrei ca in figura de mai jos,inaltimea parapetului ferestrei trebuie sa fie de minimum 50cm in cazul radiatoarelor de tip 218/9 si de 55cm pentru radiatoarele de tip 300/3.Radiatoarele de tip 472/4 si 500/2 se pot monta numai cand parapetul ferestrei este de 75cm. In cazul montarii radiatoarelor cu diferite tipuri de masti,inaltimea minim a parapetului va fi cu circa 5cm mai mare decat cele indicate mai inainte,in functie de tipul mastii.

5.2 Trasarea si montarea dispozitivelor de sustinere

Radiatoarele se monteaza pe console speciale cu se vede si in figura 1,fiind asigurate contra rasturnarii prin sustinatoarele din figura 2.Cand consolele nu pot fi incastrate in pereti,radiatoarele se pot aseza pe picioare incastrate in pardoseala.Consolele se pot incastra numai in pereti de zidarie,de minimum 12,5 cm grosime,sau de beton,de 10 cm grosime,adancimea minima de incastrare a consolelor fiind de circa 10cm. Prima operatie de trasare este aceea de a stabili cota pardoselii finite in dreptul lucului unde urmeaza a fi montat corpul de incalzire.Aceasta operatie se executa cu o rigla de lemn si o nivela pentru orizontalitate.Urmeaza trasarea axei ferestrei care va marca in 23

acelas timp si mijlocul corpului de incalzire.Axa ferestrei se prelungeste in jos pana la intersectia cu linia care reprezinta cota pardoselii.Deasupra pardoselii sau liniei ce reprezinta cota pardoselii finite se traseaza o a doua linie de 12 cm,ce reprezinta partea de jos a corpului de incalzire.Se verifica daca radiatorul prevazut incape in spatiul ramas(8...10 cm in partea de sus).In functie de tipul radiatorului si numarul de elemente,se stabileste numarul de console si de sustinatoare necesare. Pozitia primei console se stabileste fata de marginea radiatorului,si anume la 10 sau 12 cm de la margine.Atunci cand sunt necesare mai multe console,distanta dintre cele doua console marginale se imparte in mod egal. Cand peretele are o grosime prea mica,pentru a se putea incastra consolele,radiatoarele se monteaza pe un suport-picior (in figura de mai jos)fixat pe pleca de beton prin copci de beton,inainte de finisarea pardoselii.Numarul de suporturi si amplasarea lor este aceeasi ca in cazul consolelor. Radiatoarele din tabla de otel se monteaza respectandu-se aceleasi distante ca si in cazul radiatoarelor din fonta.Ele se monteaza pe console,cu care radiatorul este livrat din intreprindere.Consolele se incastreaza in elementele de constructie asa cum sa aratat la radiatoarele din fonta. Operatiile de trasare si montare se desfasoara si sunt asemanatoare cu cele aratate mai inainte la radiatoarele din fonta. 5.3 Formarea,probarea,montarea si racordarea la instalatii a radiatoarelor Dupa stabilirea pozitiei si montarea dispozitivelor de fixare si sustinere urmeaza montarea corpurilor de incalzire. Montarea radiatoarelor comporta urmatoarele operatii principale: -niplarea radiatoarelor radiatoarelor in numarul de elemente corespunzatoare proiectului; -incercarea la presiune hidraulica a corpului de incalzire; -montarea radiatorului pe console si prinderea cu sustinatoare; -montarea robinetului de dublu reglaj si aracordului olandez; -racordarea la coloane. Elementele de radiator sunt livrate din intreprindere asamblate in corpuri a cate 10 elemente,avand montate intr-o patre dopuri de metal cu filet de 1 1/4'' stanga,iar in cealalta parte,dopuri protectoare de lemn.Stiva se acopera cu carton bituminat sau cu o folie de polietilena. Suprafetele butucilor prin care se etanseaza elementele trebuie sa fie perfect plane.Se examineaza fiecare element daca nu are in interior nisip ramas de la turnare,care transportat de apa sau de abur in instalatie poate produce deteriorarea aparatajelor sau infundarea conductelor.Corpurile de radiator pana la 15...20 elemente se nipleaza intr-un atelier central si apoi se transporta la locul de montaj.Corpurile de radiator mai mari de 15...20 elemente trebuie sa fie niplate chiar la locul de montare,atat pentru a se evita transportul lor,care este mai greoi,datorita greutatii mari,cat si datorita faptului ca prin diversele manipulari,imbinarile si etansarile dintre elemente se pot deteriora. Niplarea si deniplarea elementelor de radiator se executa cu ajutorul unei chei speciale.Niplul este o piesa care realizeaza legatura intre doua elemente de radiator.In exterior,pe o jumatate de lungime,niplul are filet stanga,pe cealalta jumatate,filet dreapta.Pentru niplare, elementele de radiator sunt asezate pe un banc de niplare sau pe o pardoseala,pe muchie,in pozitie orizontala. 24

Operatia de niplare se desfasoara in felul urmator: -se iau doua nipluri si se insurubeaza doar un sant in butucul elementului de sus si jos; -se introduce garnitura pe nipluri; -elementul ce urmeaza a fi asamblat se duce langa elementele asamblate,niplul se insurubeaza cu mana in mod egal,cateva rotatii,in asa fel incat sa prinda primele santuri ale filetului; -se continua strangerea cu cheia de radiator de catre doi muncitori,simultan pe aceeasi parte,la ambele nipluri,astfel ca elementele sa ramana tot timpul paralele intre ele.Spre sfarsitul strangerii,invartiturile trebuie facute de cei doi oameni in acelas ritm,pana ce incepe sa se simta o rezistenta nu prea mare,in caz contrar elementele pot crapa la butuc sau se poate rupe filetul. Daca radiatorul apare strambat dupa niplare,inseamna ca unele elemente prezinta defecte de prelucrare a suprafetelor plane ale butucilor,acestea ne fiind paralele intre ele.Elementele defecte se vor elimina. Dupa niplare se face proba de presiune hidraulica,cu ajutorul unei pompe de presiune hidraulica,folosita in mod curent pe santier,pentru probarea conductelor si a altor elemente de instalatie.Aceasta proba este bine sa se efectueze la circa 48 h de la terminarea niplarii,pentru ca polimerizarea etansarii sa fie realizata.Radiatoarele mai mici de 15...25 elemente se probeaza intr-un punct central special amenajat,unde exista un punct de alimentare cu apa,canalizare,bancuri de proba etc.Radiatoarele cu un numar mai mare de elemente se nipleaza si se probeaza in corpuri de cate zece,apoi se transporta si se nipleaza la numarul de elemente necesar,chiar la locul de montaj. Transportul si manipularea radiatoarelor se executa cu multa atentie.Dupa montarea radiatoarelor pe console si prinderea lor cu sustinatoare,se monteaza sus robinetul de dublu reglaj,prin intermediul unei reductii de 1 1/4'' la diametrul robinetului prevazut in proiect,si jos cu racord olandez cu cot.Radiatoarele se leaga la coloane prin legaturi orizontale. Corpurile de incalzire se leaga la coloane astfel incat agentul incalzitor sa circule de jos in sus ca in figura de mai jos.Legaturile la corpurile de incalzire se prevad de regula pe aceeasi parte.

25

Ultima operatie este aceea de vopsire.Din intreprinderi radiatoarele vin date cu un grund,pentru a priteja suprafata metalica in timpul transportului si al depoitarii pana la montaj.Vopsirea definitiva se executa dupa montarea pe pozitie,cu vopsea rezistenta la temperatura de regim,in unul sau doua straturi.

5.4 Confectionarea si montarea serpentinelor si a registrelor Generalitati.Aceste corpuri de incalzire sunt formate din tevi de otel in interiorul carora circula agentul incalzitor.Suprafata de incalzire este formata din suprafata exterioara a tevilor. Teava incalzitoare este cel mai simplu corp de incalzire:poate fi chiar o portiune neizolata a coloanei care alimenteaza alte corpuri de incalzire,una sau mai multe conducte legate la coloana. Coloana ingrosata se realizeaza prin marirea diametrului coloanei pana la diametrul care sa acopere necesarul de caldura al camerei prin care trece. Serpentinele sunt corpuri de incalzire mai putin estetice,motiv pentru care se monteaza in hale industriale,cladiri agrozootehnice sau incaperi putin pretentioase din acest punct de vedere. 26

Registrele sunt corpuri de incalzire statice,executate din tevi avand diametrul intre 50 si 100 mm,montate paralel;se pot monta orizontal si atunci se numesc registre orizontale sau vertical si se numesc registre verticale. Montarea serpentinelor si a registrelor. Serpentinele si registrele se monteaza respectandu-se aceleasi distante fata de elementele de constructie ca si in cazul radiatoarelor.Operatia de trasare si de fixare a consolelor in zidarie se executa in acelasi mod ca si la radiatoare.Sustinerea serpentinelor se realizeaza cu ajutorul consolelor incastrate in zid cu mortar de ciment.Daca serpentina are mai multe ramuri,la celelalte se monteaza cate o consola la mijloc,la fiecare a doua ramura. Registrele sunt corpuri de incalzire cu dimensiuni si greutate mari,de aceea se monteaza pe console sau pe suporturi,atuci cand grosimea peretelui nu permite montarea consolelor. Numarul consolelor depinde de lungimea si greutatea registrului,considerand ca o consola poate suporta o greutate de circa 50 kg si nu pote fi mai mic de doua. Atunci cand nu se stie greutatea registrului,se pot pune: -doua console pentru lungimi pana la 1 m; -trei console pentru lungimi de la 1 m pana la 1,5 m; -patru console pentru lungimi de la 1,5 pana la 2 m. Cand se monteaza un singur sustinator,acesta se pune la mijlocul registrului,la circa 20 cm la partea lui superioara.Cand este nevoie de doua sustinatoare,acestea se pun spre marginea registrului,intre primele doua tevi verticale sau la 10...20 cm de margine,in cazul registrelor orizontale. Serpentinele si registrele se aduc pe santier gata sudate,confectionate intr-o inreprindere specializata sau intr-un santier central al intreprinderii de executie.Pentru asigurarea calitatii executiei nu se recomanda executarea pe santier. Montajul registrelor se reduce la:probarea,asezarea pe console,prindere de sustinatoare,montarea armaturilor de inchidere si racordarea la coloane. Serpentinele si registrele montate aparent se probeaza la o presiune de proba de 1,5 ori mai mare decat presiunea de regim,dar nu mai mmica de 5 daN/cm patrat;cele ce urmeaza a fi inglobate in elementele de constructii se probeaza la presiunea de 40 daN/cm patrat. Registrele din tevi orizontale cu lungimi mai mari ca triplul inaltimii si registrele din tevi verticale acaror lungime depaseste dublul inaltimii se racordeaza in diagonala.

27

6. TEHNOLOGIA DFE MONTARE A VASELOR DE EXPANSIUNE SI DE AERISIRE SI A DISPOZITIVELOR DE SIGURANTA

6.1 Tehnologia de montare si racordare la instalatie a vasului de expansiune Vasul de expansiune deschis este un rezervor paralelipipedic sau cilindric confectionat din tabla neagra.Grosimea tablei este in functie de dimensiunea vasului si variaza intre 3 si 4 mm. Vasele de expansiune cilindrice se executa numai in ateliere,cele paralelipipedice se pot monta gata confectionate sau se executa la fata locului,prin sudarea peretilor vasului,pereti ce vin gata prelucrati pentru sudura. Vasele de expansiune se izoleaza termic,pentru a fi protejate contra inghetului,iar ca protectie anticorosiva se vopsesc de doua ori in interior si exterior cu miniu de plumb. Cand vasul este montat in exterior,izolatia termica trebuie protejata contra intemperiilor. Racordurile la vasele de expansiune se executa din: - mufe sudate la vas,pentru dimensiuni pana la 1 1/2''; -stuturi de teava cu flansa,apentru dimensiuni mai mari de 1 1/2''. Conducta de preaplin,mantata la nivelul maxim admis al apei in vasul de expansiune,va avea capatul de descarcare amplasat de preferinta in centrala termica sau punctul termic. Conducta de semnalizare se leaga la 200 mm de la fundul vasului de expansiune,se conduce la chiuveta din sala cazanelor si are la capat montat un robinet. Conducta de aerisire a vasului de expansiune se va racorda de la partea superioara a vasului la conducta de preaplin.Ea va avea schimbari de directie pentru a impiedica realizarea unei circulatii a aerului in vasul de expansiune.Conducta de aerisire se ridica in exterior,deasupra invelitorii,la minimum 0,70 mm. Rezervoarele de acumulare deschise,similar vaselor de expansiune deschise,se confectioneaza din tabla,in forma cilindrica sau paralelipipedica,si se montaza pe suporturi. Vasele de expansiune inchise au racorduri pentru: -supape de siguranta; -indicator de nivel; -manometru indicator; -intrare-iesire apa; -aerisire; -instalatie de semnalizare acustica la atingerea presiunii minime admise; -comanda pompelor de adaos; -intrare pentru mediu elastic. Rezervoarele de acumulare deschise se prevad cu racorduri pentru: -intrare apa din vasul de expansiune inchis; -serviciu; -aerisire; -preaplin; -golire; -alimaentare cu apa potabila sau tratata. 28

6.2 Tehnologia de confectionare si montare a vaselor de dezaerisire Vasele de dezaerisire se monteaza in instalatiile de incalzire cu apa calda pentru a colecta si evacua aerul din instalatie.Se confectioneaza din teava de otel prin sudura.Pentru instalatiile de marime obijnuita se foloseste teava de 100 ori 4 mm.Inaltimea vasului este de 400...600 m.Vasul de dezaerisire este prevazut cu o mufa de racord la instalatie de 3/8'' si omufa de racord tot de 3/8'' pentru teava de dezaerisire pe care se monteaza un ventil de dezaerisire de 3/8''. Vasele de dezaerisire verticale se folosesc in mod curent;acolo unde nu exista spatiu suficient pe inaltime s efolosesc vase de dezaerisire orizontale.Conductele de dezaerisire sunt confectionate din teava de 3/8'' si se monteaza cu o panta de 30/00 spre punctele cele mai inalte. Dupa teul sau crucea ultimei legaturi la radiator, coloana de ducere se mai prelungeste cu acelas diametru(20...30 cm),dupa care se executa o reducure centrica de la dimensiunea coloanei la 3/8'',dimensiune cu care se continua pana la conductele orizontale de dezaerisire. Asa cum se vede pe figura de mai jos,vasele de dezaerisire se pot confectiona cu doua capace si stuturile de racordare pe corpul de teava al vasului, sau cu doua capace si stuturile montate pe capace.

Desfasurarea operatiilor de confectionare a unui vas de dezaerisire este urmatoarea: -se masoara,se inseamna si se taie teava pentru corpul vasului; -se masoara,se inseamna si se taie capacele din tabla de otel; -se aseaza capacele la capetele tevii din care se confectioneaza corpul,se ajusteaza si se puncteaza prin sudura pe teava; -se sudeaza capacele pe teava prin sudura oxiacetilenica; 29

-pentru a putea monta stuturile de legatura,se monteaza,se inseamna si se gauresc capacele sau teava; -se curata,se ajusteaza si se bercluiesc gaurile; -se msoara,se taie si se inseamna teava pentru stuturi; -stuturile de racordare s efixeaza pe capac sau teava prin puncte de sudura; -se executa sudura completa; -se controleaza si se curata sudurile. Vasul de dezaerisire fiind confectionat,se poate trece la montarea lui in instalatie.

6.3 Tehnologia de montare a dispozitivelor de siguranta hidraulica,a oalelor si a separatoarelor pentru condensarea aburului si a rezervoarelor pentru colectarea condensatului 6.3.1 Montarea dispozitivelor de siguranta hidraulice. Dispozitivele de siguranta hidraulice se asambleaza prin sudura.Desfasurarea operatiilor pentru confectionarea dispozitivului de siguranta este urmatoarea: -se masoara,se traseaza si se taie teava de otel din care se confectioneaza rezervorul cilindric si palnia; -se masoara,se traseaza si se taie capacele de tabla ale rezervorului; -se confectioneaza prin sudare rezervorul cilindric si palnia; -se masoara,se inseamna si se taie conducta din care se vor executa teava principala,teava de realimentare si teava de evacuare a aburului; -se executa curbarea tevilor prin indoire la cald; -se executa sudurile pentru fixarea rezervorului cilindric la teava principala si la teava de realimentare; -se confectioneaza si se sudeaza la teava de realimentare racordul de golire cu mufa si stutul pentru palnie; -se verifica sudurile,care trebuie sa fie lipite de pori,de scurgeri ale materialului de adaos sau alte defecte de sudura; -se monteaza si se etanseaza robinetul si palnia prin simpla insurubare; -dupa executarea si asamblarea dispozitivului se efectueaza proba de etanseitate,astupand toate orificiile.Pompa de presiune se leaga la mufa de golire.Presiunea de proba este de 1daN/cm patrat si trebuie mentinuta timp de 30 min.Etanseitatea dispozitivului trebiue sa fie perfecta;daca apar lacrimari,acestea trebuie remediate,iar dispozitivul de siguranta probat pana se realizeaza o etanseitate perfecta; -dupa probare se grunduieste in doua straturi cu miniu de plumb si se vopseste cu vopsea rezistenta la temperaturi. Bratul de racordare a dispozitivului la cazan este orizontal cu o usoara panta de20/00 spre cazan,pentru a conduce condensatul format pe aceasta portiune inapoi la cazan.Dispozitivul trebuie asezat perfect vertical.Teava principala si teava de realimentare trebuie sa fie paralele si verticale.La palnia de umplere adispozitivului accesul trebuie sa fie usor,pentru a permite controlarea nivelului de apa in timpul functionarii.

30

Dispozitivele se monteaza in aproprierea cazanului,iar teava de evacuare se scoate in exterior intr-un loc unde nu se poate produce accidentarea persoanelor,deoarece prin ea se evacueaza abur atunci canmd presiunea in cazan depaseste valoarea prescrisa. Pentru punerea in regim de lucru a dispozitivului,se procedeaza astfel:se deschide robinetul de inchidere cu cep cu palnie,se toarna prin palnie apa,pana la nivelul ei superior,se inchide la loc robinetul de inchidere si cazanul poate intra in regim de functionare. 6.3.2 Montarea oalelor si a separatoarelor prntru condensat. Oalele si dispozitivele de condensare se monteaza la iesire pe corpurile de incalzire,iar in cazul agregatelor care folosesc abur,la maximum 1m departare de racordul de iesire pe o portiune de conducta neizolata.Spatiul in care se monteaza oalele si separatoarele de condensat trebuie astfel ales ca in timpul iernii sa fie ferite de inghet,sa nu poata fi lovite,sa permita controlul,montarea si demontarea,sa nu fie un spatiu supraincalzit,deoarece procesul de condensare este diminuat;pentru aceste motive nu este permisa montarea mascata.Pentru asigurarea functionarii neintrerupte in cazul consumatorilor importanti,dispozitivele de separare a condensatului se monteaza cu conducte de ocolire si cu posibilitate de izolare prin robinete cu ventil din otel cu flansa,atunci cand este necesar intretinerea,repararea sau inlocuirea oalei sau separatorului. Robinetele folosite la realizarea ansamblului de montaj sunt robinete cu ventil din otel cu flansa,corespunzatoare presiunii de functionare a instalatiei. Separatoarele de condensat termodinamice se fabrica pentru imbinarea cu ajutorul mufelor.Racordul la robinete se face printr-un stut prevazut la un capat cu flanse,iar la celalalt capat se sudeaza prin intermediul unei reductii la stutul cu mufa al separatorului asa cum se vede in figura de mai jos.

31

Oalele si separatoarele de condensat se monteaza in ansamblul de montaj numai dupa montarea tuturor armaturilor pe conducte si suflarea lor cu abur.Inainte de montarea oalelor,separatoarelor de condensat si a robinetelor,se verifica paralelismul flanselor si corespondenta dintre gaurile flanselor de pe conducta si cele de pe armatura.Suruburile flanselor se strang uniform,doua cate doua,diametral opuse.Distanta dintre flansele conductei trebuie sa fie egala cu lungimea armaturii plus grosimea celor doua garnituri ce urmeaza a se monta intre flansele armaturii. 6.3.3 Montarea si racordarea la instalatie a rezervoarelor de condensat. Rezervoarele de condensat se leaga la instalatie prin stuturi cu flanse,la care se racordeaza conductele de condensat,de aerisire,de golire,de preaplin si de legatura la pompa. Daca condensatul se intoarce in centrala sau in punctul termic prin curgere libera,atat rezervorul cat si pompele de condensat se aseaza,de obicei,in sala cazanelor intr-o incinta adancita,izolata contra patrunderii apelor din panza freatica si bine ventilata,pentru evacuarea scaparilor de abur si a caldurii. Pompa de condensat trebuie asezata mai jos decat rezervorul din care aspira condensatul,deoarece din cauza temperaturii ridicate condensatul are o greutate specifica mai mica decat a apei reci si pentru evitarea fenomenului de vaporizare in conducta de aspiratie a pompei. Diferenta de nivel dintre axa pompei si cota inferioara a rezervorului de condensat trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat temperatura condensatului este mai ridicata.Astfel,pentru temperatura condensatului de 70 grade celsius diferenta de nivel trebuie sa fie de 0,50m,la 80 grade celsius,de 1,50m,la 90 grade celsius,de 2,50m,iar cand temperatura este 95 grade celsius,pompa trebuie montata la 3,0m fata de fundul rezervorului.In cazul distantelor mari,condensatul se poate raci mai mult si atunci se poate reduce adancimea la care se monteaza pompa. Incinta in care se monteaza rezervorul de condensat si pompele trebuie prevazuta cu posibilitatea de a se evacua,la canalizare,scurgerile accidentale de apa.

32

7. BIBLIOGRAFIE
Manualul de Instalaii, vol. I , Editura Artecno, Bucureti, 2003 Al. Cimpoia , I.Ivanov. Manual Instalaii de incalzire centrala si ventilare Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1989 Modul de curs : Instalatii de incalzire Autor: Prof.dr.ing.MARIANA BRUMARU UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ, 2005

33

CUPRINS
1. ARGUMENT 2 . CLASIFICAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE 3 . INSTALATII DE INCALZIRE CU APA 4. TEHNOLOGIA DE MONTARE A INSTALATIILOR DE INCALZIRE CENTRALA 4.1 Reguli pentru trasarea instalatiei si luarea masurilor la pozitie 4.2 Montarea conductelor de distributie,a coloanelor si a legaturilor la corpurile de incalzire.Trasee si pante. 4.3 Masuri pentru preluarea dilatarilor 4.4 Sustinerea conductelor 4.5 Masuri specifice de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor 5. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE SI MONTARE A CORPURILOR DE INCALZIRE 5.1 Formarea,probarea si montarea radiatoarelor 5.2 Trasarea si montarea dispozitivelor de sustinere 5.3 Formarea,probarea,montarea si racordarea la instalatii a radiatoarelor 5.4 Confectionarea si montarea serpentinelor si a registrelor 6. TEHNOLOGIA DFE MONTARE A VASELOR DE EXPANSIUNE SI DE AERISIRE SI A DISPOZITIVELOR DE SIGURANTA 6.1 Tehnologia de montare si racordare la instalatie a vasului de expansiune 6.2 Tehnologia de confectionare si montare a vaselor de dezaerisire 6.3 Tehnologia de montare a dispozitivelor de siguranta hidraulica,a oalelor si a separatoarelor pentru condensarea aburului si a rezervoarelor pentru colectarea condensatului 6.3.1 Montarea dispozitivelor de siguranta hidraulice. 6.3.2 Montarea oalelor si a separatoarelor prntru condensat. 6.3.3 Montarea si racordarea la instalatie a rezervoarelor de condensat. 7. BIBLIOGRAFIE

34