Arii motorii Aria motorie primara Aria 4 localizata in girul precentral pe fara superolat (triunghi cu varful inf) si jumatatea

anterioara a lobulului paracentral pe fata mediala Are grosime de 4,5mm Este izocortex heterotipic agranular Contine in stratul 5 neuroni Betz, cei mai numerosi la nivelul lobulului paracentral; exista aprox.34.000 neuroni betz din care 75% pt mb inf, 18% pt mb.sup. si 7% pt fata; de la nivelul lor pleaca fibrele groase ale cailor piramidale In aria 4 isi au originea o parte din ff cailor piramdale si toate fibrele mielinice groase(9-22), cu origine in neuronii Betz; restul fibrelor, cele subtiri (1-4) isi au originea in celulele piramidale mai mici din aria 4 si in ariile 6,3,1,2,5. Ablatia ariei 4 determina degenerarea a 27-40% din fibrele tracturilor piramidale si a tuturor fibrelor groase mielinice; la om numai dupa hemisferectomie toate fibrele tractului piramidal degenereazatoate fibrele tractului corticospinal au origine corticala aria 4 este principalul furnizor Somatotopia are forma unui homunculus motor, rasturnat, cu capul in jos; proiectia extremitatii inf. Se face in partea sup a lobulului paracentral, iar inf de aceasta este proiectia sfincterelor vezical si anal Ablatia ariei 4 produce efecte diferite in functie de specie: La pisica, recuperarea este imediala La maimuta initial are paralizie flasca, apoi se recupereaza lent, dar complet La om initial are paralizie spastica, apoi recuperarea este lenta, dispre distal spre proximal, nu se recupereaza miscarile fine, hipotonia este persistenta Aria 6 aria premotorie Situata inaintea ariei 4 pe fata superolat si mediala Izocortex heterotipic agranular Lipsesc neuronii Betz

Foster (1936) imparte aria 6 in 2 arii: 6a inaintea ariei 4 6b inaintea proiectie motorii a fetei

Stimularea ariei 6a produce aceleasi efecte ca 4, dar ablatia ariei 4 face ca stimularea 6a sa nu aiba nici un efect. stimulul se transmite de la 6a prin 4

Stimularea ariei 6b produce miscari ritmice, coordonate, complexe pentru mm.fetei, laringelui, faringelui, masticatori. Ablatia ariei 6 nu determina pareze si hipotonie ci nesiguranta, neindemanare. Ablatia ariilor 4 si 6 determina paralizie spastica Arii motorii secundare 40,43 la nivelul ariei somestezice secundare

Arii motorii suplimentare Girul frontal superior anterior de aria primara

Tot o arie motorie este si aria Broca (44) care este aria vorbirii articulate

Cai corticospinale Origine: aria 4 aria 6 ariile motorii suplimentare 45,47 aria somestezica primara 3,1,2 aria somestezica/motorie secundara 40,43 ariile 5,7 parietale

Fibrele groase (axonii neuronilor Betz ) reprezinta 3% din fibre; restul sunt fibre subtiri (14). Fibrele groase sunt pentru miscarile precise si izolate ale extremitatilor membrelor, cele subtiri pentru miscarile globale si pt tonusul muscular. Sunt aproximativ 1 milion de fibre mielinizate; mielinizarea lor incepe in luna VI si se termina la 2 ani Dupa ce plaeaca de la nivelul scoartei, aceste fibre trec prin corona radiata si apoi prin capsula alba interna: bratul posterior fibrele corticospinale cu somatotopie dinspre ant spre post : ff pt mb sup, trunchi, mb inf genunchi ff. corticonucleare

Apoi ajung in mezencefal unde ocupa 3/5 mijlocii ale pedunculilor cerebrali, si au somatotopia dinspre medial spre lat: mb sup, trunchi, mb inf; fibrele corticonucleare sunt medial de corticospinale. Apoi trec prin punte unde sunt dispersate printre ff transversale si nc.pontini Apoi ajung in bulb, in piramida pulbara, unde 70-90% din fibre se incruciseaza si formeaza decusatia motorie; primele decuseaza ff pt mb inf apoi pt trunchi apoi pt mb inf. Aceste ff

decusate formeaza in maduva contralaterala fasciculul corticospinal lateral ale carui fibre se distribuie: cervical 50% pt mb sup toracal 20% lombosacral 30% pt mb inf

Fibrele din girul postcentral ajung pe interneuronii din lamele V, VI, iar cele din girul precentral pe interneuronii din lama VII Singurele care fac exceptie se pare sunt cele din aria 4 care ajung direct pe motoneuronii din cornul anterior. Restul de fibre neincrucisate formeaza fasciculul corticospinal anterior care merge prin cordonul ant de aceeasi parte, langa fisura mediana ventrala, axonii se incruciseaza la nivelul comisurii albe si trec de partea opusa; controleaza mm.parietali si mm.jgheaburilor vert

Exista si in cadrul fasc corticospinal lat cateva fibre directe diseminate printre cele incrucisate. Rolul lor este f.important in recuperarea dupa paralizie. In rezumat, calea corticospinala are 2 neuroni: neuron central(cortical) leziunea determina sintr de neuron motor central cu paralizie spastica, exagerare reflexe osteotendinoase, Babinski pozitiv neuron periferic(medular) leziunea lui determina sindr de neuron motor periferic cu paralizie toatal, flasca, abolirea reflexelor si atrofie musculara.

Dominanta emisferica 1864-Broca descrie afazia motorie si observa ca la pacientii sai afazici dreptaci leziunea e localizata in emisfera stanga(girul frontal inferior, aria Broca) vorbim cu emisfera stanga 1876 Wernicke descrie afazia senzoriala si observa ca leziunea prntru dreptaci este in partea superioara a lobului temporal (aria Wernicke, aria 22) Astfel apare ideea de emisfera dominanta. In urma testului cu amital sodic s-a demonstrat ca dintre dreptaci 96% au ca emisfera dominanta stanga si 4% dreapta; dintre stangaci, 70% au emisfera dominanta stanga, 15% dreapta si 15% nu au emisfera dominanta.Rezulta de aici ca preferina manuala este irelevanta pentru stabilirea emisferei dominante. La nastere potentialitatea celor doua emisfere este identica Dominanta emisferica se instaleaza la 2-3 ani se definitiveaza la 10 ani; lipsa dominantei emisferice determina balbaiala (de ex daca un copil stangaci este obligat de invatatoare sa scrie cu dreapta!!!)

Emisfera dominanta: monopolul limbajului procese rationale secventiale calcul matematic memorie deductiva constiinta starile pozitive

Emisfera nedominanta: limbaj nonverbal perceptia tridimensionala muzica poezie arta partea nesintactica a vorbirii (prozodie, intonatie) starile negative, depresive