Vous êtes sur la page 1sur 28

Anexa nr……….. la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE A V-A – A VIII-A

Aprobată prin ordin al ministrului Nr._____/ ____________

Bucureşti, 2009

Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII

1

NOTĂ DE PREZENTARE Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi gimnazial. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Competenţe sociale şi civice, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om. În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor.
Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII

2

cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. -echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă. se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare. Lectura. ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile. adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise. dezvoltarea competenţelor de comunicare. a cooperării şi/sau a competiţiei. Practica raţională şi funcţională a limbii. Elemente de construcţie a comunicării. -integrarea. -dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură. în predare-învăţare-evaluare. c. a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. deprinderi/ abilităţi şi atitudini. Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a . Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora. practica raţională şi funcţională a limbii. • • • • • • Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: Notă de prezentare. pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare. Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. În sensul celor arătate mai sus. deschis şi creativ. care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare. Proiectarea activităţii didactice. -exersarea lucrului în echipă. descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii.a VIII-a sunt: a. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 3 . dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: -prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală.În mod concret. Sugestii metodologice. precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. -adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Centrarea pe elev. aşa cum sunt: -utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare. precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii. -realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise. Valori şi atitudini. b. Conţinuturi. Competenţe generale. elemente de construcţie a comunicării). de manifestare a spiritului critic. tolerant.

responsabilă din punct de vedere social • Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural • Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 4 . 4. VALORI ŞI ATITUDINI • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. cu scopuri diverse 3. din texte literare şi nonliterare. în diferite contexte de realizare. 2.COMPETENŢE GENERALE. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Receptarea mesajului scris. a gustului estetic în domeniul literaturii • Stimularea gândirii autonome. în scopuri diverse Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate • Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă. SOCIALE ŞI CIVICE 1.

cod. -expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. de acord. -articolul de dicţionar. -*constituenţii textului oral. pronunţarea diftongului.1 Competenţe specifice identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral. mesaj. -silaba. semivocalele. consoanele. forma şi conţinutul cuvintelor. -structura secvenţelor descriptive. -ormularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate. triftongul). -cuvântul – unitate de bază a vocabularului. context în diverse situaţii de comunicare.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat -vocabularul limbii române. -povestire orală. pornind de la cuvinte-cheie. -cuvânt de bază. în scopul clarificării acestora 1. în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii. reclame transmise la radio şi televiziune. -vocalele. sinonime şi antonime. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2. -greşeli de pronunţie. de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral.1 Competenţe specifice înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral Conţinuturi asociate -propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. monologuri. dialoguri etc. 1.CLASA a V-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. sufixe şi prefixe. pornind de la o temă dată. receptor. schiţe. cuvinte derivate/serii derivative. în diverse situaţii de comunicare. -formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat. a triftongului şi a hiatului. -dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral.). Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. -mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător. rădăcină. 5 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII .4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale 1. formule de menţinere a dialogului. -*constituenţii textului oral. în scopul înţelegerii sensului global al acestuia Conţinuturi asociate -idee principală. -rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate. de flexiune. hiatul. -*organizarea propoziţiei şi a frazei. idee secundară. -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. narative şi dialogate. la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. canal. -mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme. -indici de iniţiere de către partener a unui dialog. 2. -pronunţie corectă şi intonaţie.2 1.3 identificarea secvenţelor de dialog. -grupurile de sunete (diftongul. -organizarea dialogului simplu. -corespondenţa dintre sunet şi literă.

la situaţia de comunicare/ situaţii -prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare. Receptarea mesajului scris.4 2. -părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). a achiziţiilor lexicale noi. acordul cu substantivul. participarea la diferite situaţii de -situaţia de comunicare dialogată. descriere. -*acte de vorbire. organizarea dialogului simplu. număr. în scopuri diverse 3. substantivul (gen. gen. de timp. sinonime şi antonime. cazurile substantivului). complementul. adjectivul (adjective variabile şi invariabile. moduri personale şi nepersonale). idee secundară). -*selectarea cuvintelor.5 -stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală. număr. care este acţiunea relatată). număr. fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii gramatical secundare. topica adjectivului). comunicare formule elementare de menţinere a dialogului. -opera literară. cuvinte derivate/serii derivative. -dezvoltarea unei propoziţii simple. numeralul (cardinal şi ordinal). rima în poeziile studiate -raportul dintre realitate şi literatură.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII . reclama). acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. -pronunţie corectă şi fluentă în limba română. propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare. adverbul (de loc. de comunicare diverse -exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context. 3. persoană. forme accentuate şi neaccentuate). -conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri). pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană. texte nonliterare (articolul de dicţionar. din texte literare şi nonliterare. idei secundare.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare 2. câmpuri lexico-semantice. 6 3. propoziţie principală şi prepoziţie fraze corecte din punct de vedere secundară. sufixe şi prefixe. subiectul (exprimat şi neexprimat). articolul hotărât şi articolul nehotărât. -dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi. rădăcină. atributul. -dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului. -sensul unor cuvinte în diferite contexte. relaţii şi funcţii sintactice. adaptarea vorbirii la parteneri şi -rolul de emiţător şi rolul de receptor. -*organizarea propoziţiei şi a frazei. interjecţia. -întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă. -cuvânt de bază. acordul în gen etc. propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. „cine” ia parte la acţiune (personajele.).2. alcătuirea unor propoziţii şi -propoziţii simple şi dezvoltate. dialog).3 2. în contexte diferite. -moduri de expunere (naraţiune.1 Competenţe specifice identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text Conţinuturi asociate -idei principale. trăsături fizice şi morale ale personajelor). -părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp. -*acte de vorbire. -utilizarea. texte literare (populare şi culte). -formele limbii literare. de mod). „cine“ povesteşte (naratorul).

verbele auxiliare a fi. -figuri de stil (personificare.5 folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea -specii literare: schiţa şi basmul. elemente de gramatical. adecvate temei date -cuvinte derivate (cuvânt de bază. -dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate. a avea a vrea.4 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII . antonime şi derivate -câmpuri lexico-semantice. virgula. punctuaţie -ortografierea grupurilor de litere. -biblioteca. -verbul (timp. -dificultăţi privitoare la categoriile morfologice. semnul întrebării. fraza.2 4. sufixe. schimbarea finalului. număr. de timp. scrierea pe marginea textelor citite). cazurile substantivului). tabla de materii. coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. substantivul (substantive comune şi proprii. topica adjectivului). comparaţie. adverbe provenite din adjective). -plan de idei pentru un text propriu. -povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. în redactare. a unor -sinonime. interjecţia. a imaginative şi reflexive în perspectivei din care se povesteşte etc. autorul. în diferite contexte de realizare. adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu. semnele de punctuaţie (punctul. folosind corect relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse). persoană. adjective variabile şi invariabile. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. volumul. enumeraţie.3 4. gen. relaţii şi funcţii sintactice. cu scopuri diverse 4. redactarea unor texte -scriere imaginativă (continuarea unor texte. articolul hotărât şi articolul nehotărât.4 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate 3. despărţirea cuvintelor în silabe. acordul cu substantivul. -aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere. utilizarea. în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. sinonime. rădăcină. -citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers. numeralul (cardinal şi ordinal). scopuri şi în contexte variate -scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări. 7 4. semnul exclamării. -compuneri după un suport vizual. moduri personale şi nepersonale).3 3. epitet). paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare. urmărind un plan Conţinuturi asociate -părţile componente ale unei compuneri. fraze corecte din punct de vedere propoziţia principală şi propoziţia secundară. cratima). dezvoltarea unei propoziţii simple. valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate. -sinonime şi antonime. gen. număr. figuri de stil) sau la personaje. 4.1 Competenţe specifice redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă. pronumele personal de politeţe). -structurarea notiţelor la diferite discipline. -articolul de dicţionar. număr. adverbul (de loc. -note de lectură. repetiţie. ghilimele. de mod.). -aşezarea corectă a textului în pagină.3. alcătuirea unor propoziţii şi -propoziţii simple şi dezvoltate. elemente auxiliare (sublinieri. antonime. prefixe). -transformarea textului dialogat în text narativ. linia de dialog. forme accentuate şi neaccentuate. -cartea – obiect cultural: titlul. elementele componente ale paginii de carte. pronumele (pronumele personal: persoană. două puncte.

2. *Constituenţii textului oral. formativ. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . ocupaţia. Aşezarea în pagină. calitatea. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. Textul în versuri. canal. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător. Rima.descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească.1. ideea secundară. calitatea socială a unei persoane.1. starea. dialogul. Repetiţia. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală.3.1. de regulă.adresarea către o persoană. CONŢINUTURI 1. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).2. un itinerar. 1. . Rezumatul oral. Versul şi strofa.2. 1. Tabla de materii.exprimarea acordului sau a dezacordului. cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). Volumul. Textul 1.2.3. un orar. Titlul. descrierea.3. Lectura 1. Situaţia de comunicare dialogată.1 – 1. 1. 1. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. . cine povesteşte: naratorul. Ce se povesteşte: naraţiunea. cod.4. Comunicarea orală 2. Enumeraţia.1 – 1. .1. . context. Epitetul.2.1. Textul şi opera. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. *Se recomandă ca elevii.1. . 2. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. desfăşurarea unei acţiuni. Comparaţia. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. 2. Structura operei literare. Cartea obiect cultural. receptor. a unui grup de persoane sau de obiecte. Structurarea textului oral Ideea principală. . Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. destinate studiului aprofundat. salutul. *Selectarea cuvintelor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. reclama.3. . Opera literară. adecvare la vârsta elevilor.2.identificarea unei persoane.5. 1. Teoria literară 1.2. 1.cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea.2.-autoevaluare a propriilor texte redactare.2.2. a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană. Modurile de expunere: naraţiunea. 1. Formule elementare de menţinere a dialogului. Figurile de stil. forma. Raportul dintre realitate şi literatură. mediul social al unei persoane. Biblioteca. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 8 .2. Personificarea. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.3. mediul familial. Textul în proză.2. două pagini.Versificaţia. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal.formularea de întrebări. utilitatea unor obiecte. a unui obiect.5 şi 1. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei.susţinerea unei discuţii directe sau telefonice. Autorul. Organizarea dialogului simplu. a gusturilor. mesaj. inclusiv contemporane).3. Situaţia de comunicare. .1.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative.

semnul exclamării.4. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. de completare. 3. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). de la o situaţie concretă de comunicare. perfect compus. cratima. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). Sufixele. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). de punctuaţie şi de ortoepie. Cuvântul derivat. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. ghilimelele. Substantivul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Notiţele. Vocalele. Lexicul Vocabularul limbii române. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). în toate cazurile. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă.1. Noţiuni de fonetică. Fraza. de grupare. Morfosintaxa 3. în predarea problemelor noi. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie.1. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri. în şcoală. Propoziţia şi părţile de propoziţie. iar nu „limba ca sistem abstract”. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Aşezarea corectă a textului în pagină. Prepoziţia. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Rădăcina. Comunicarea scrisă 2. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Numărul. pornind de la un text. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Cuvântul de bază. perfect simplu. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Consoanele. două puncte. mai ales în cazul elementelor de lexic. 3. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. triftongul). În acest sens.1. Prepoziţia simplă şi compusă. Prefixele. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. figuri de stil. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului.2. Forma şi conţinutul. de exemplificare. *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). de motivare. numărul (actualizare). ediţia a II-a. a avea. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. în variantele ei orală şi scrisă. 3. Grupurile de sunete (diftongul. 3. viitorul I. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 9 . se recomandă. Hiatul. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. 2. exigenţă absolut necesară. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje. imperfect. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Antonimele. Verbul. Semnele de punctuaţie: punctul. normată şi literară. Cazurile substantivului Nominativul. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Timpul. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului.3. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. 3. Genul. persoana. Lucrarea semestrială. mai-mult-ca-perfectul. 3. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Transformarea textului dialogat în text narativ. şi nu de la noţiunile teoretice. de construcţie). Se sugerează ca. (actualizare) Articolul.). profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.). Sinonimele. paranteze etc. de ordonare.4.2.2. Semivocalele.2. Verbele auxiliare: a fi. Substantivele comune şi substantivele proprii. Timpurile modului indicativ: prezent. Articolul nehotărât.4. Acuzativul. virgula. Predicatul verbal. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). moduri de expunere etc.2.2. Articolul hotărât. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. linia de dialog.2. Silaba. semnul întrebării. a vrea. de descriere.

de mod.4.5. Interjecţia. Acordul cu substantivul în gen. pronume.3. numărul.5. complement. 3. Adverbele provenite din adjective. număr şi caz. CLASA a VI-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 10 . Vocativul. 3. 3. 3.4. Pronumele personal de politeţe. atribut. Substituţi ai substantivului 3. Pronumele Pronumele personal: persoana.2. Părţile de vorbire neflexibile 3.4.5. Adverbul Adverbele de loc. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.4. Numeralul ordinal. Propoziţia secundară. Atributul Elementele regente ale atributului.2. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. Numele predicativ simplu şi multiplu. genul (actualizare). 3. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. 3.1. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).4.5. Sintaxa propoziţiei 3. numeral). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţii sintactice: subiect. Funcţiile sintactice: subiect. Sintaxa frazei.3.Dativul.5. Predicatul.3. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. 3. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).6.1. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi).4.3. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare.2. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul). Numeralul Numeralul cardinal. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Topica adjectivului.4. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv.5.4.5. Propoziţia principală. Articolul genitival (posesiv). Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). 3.1. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. complement.4. Funcţia sintactică: complement. 3. de timp. Subordonarea. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. 3. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Genitivul.5. atribut.

1. -receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare. rolul lor în textele literare studiate. sensul omonimelor în context. adjectivul.4 2. de mod. relaţii şi funcţii sintactice. -abateri de la normele gramaticale (acord. de antonimie. într-un context dat.2 utilizarea relaţiilor de sinonimie. a unor sinonime. complementul direct şi complementul indirect). atributul (atributul adjectival.4 adaptarea vorbirii la situaţia -textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi. -structura textului oral de tip narativ. complementul (complementele circumstanţiale de loc. verbal). -arhaisme şi regionalisme. -sufixe diminutivale şi sufixe augmentative.3 utilizarea categoriilor -alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. -organizarea textului dialogat. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Conţinuturi asociate -ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin adăugarea ideilor secundare. -cuvinte compuse prin alăturare. subiectul (exprimat şi neexprimat). antonime. a achiziţiilor lexicale noi. pronominal. informativ) . câmpuri lexico-semantice. fraze gramaticale învăţate. stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context. -părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). în contexte diverse. stabilind legături sau diferenţieri între informaţiile receptate din surse diverse sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context Conţinuturi asociate -mesaje orale diverse.2 1. -*acte de vorbire. adverbul. -*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. de timp. numeralul. -familii lexicale. serii sinonimice şi antonimice. substantivul. -folosirea corectă. acordul predicatului cu subiectul. 2. pronumele. -structura fonematică a cuvântului.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1. 2. 2. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul.1 Competenţe specifice distingerea între informaţiile esenţiale şi cele de detaliu dintrun mesaj oral. în diverse construite prin coordonare şi subordonare. descriptiv. -structurarea textului oral (actualizare). interjecţia. subordonare şi abreviere. omonime. -*acte de vorbire. tipuri de propoziţii -propoziţia regentă.1. -corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor orale. complementele necircumstanţiale. în contexte diverse. -familia lexicală. descriptive şi informative. conjuncţia. flexiune) într-un mesaj oral. de omonimie în -utilizarea. -forme lexicale corecte/ incorecte. substantival. organizarea mesajului oral -utilizarea adecvată. alcătuirea unor texte orale narative. descriptiv şi informativ. elementul regent. -sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite contexte. -rezumarea orală a unui text dat (actualizare).1 Competenţe specifice înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 11 2. prepoziţia.

rima împerecheată. 3. -texte literare epice şi lirice. manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării modalităţi de adaptare la interlocutor. -exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice. supărare). într-o naraţiune: acţiunea. -rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare. identificarea modurilor de -caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la expunere într-un text epic şi a persoana a III-a şi la persoana I. adaptarea la interlocutor. Receptarea mesajului scris. fabula şi doina populară. populare şi culte (personificare.). subiectul operei literare. -organizarea replicilor într-un dialog complex. rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor -diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică. autor. -trăsături ale speciilor literare: pastelul. menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuţi. descrierea unui obiect. timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele. enumeraţie. momentele subiectului. a intonaţiei.3 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII .1 Competenţe specifice diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit Conţinuturi asociate -identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: -elementele şi trăsăturile obiectelor descrise.2 3. de luare de atitudine. utilizând corect limba literară. momentele procedeelor de expresivitate subiectului. ştirea. tabloul). -texte nonliterare: anunţul. în scopuri diverse 3. -comunicare orală cu scop declarat de informare. epitet. repetiţie. ştirea. timpul şi spaţiul în naraţiune. -pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral. exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute. -*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. 12 3. personaj. antiteza). modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar). reglarea tonului. în situaţii concrete. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. iniţierea. -*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare -organizarea replicilor într-un dialog complex. -monologul oral (texte narative. rima încrucişată. sesizarea valorii expresive a -explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un unităţilor lexicale în textele citite text citit. -subiectul operei literare. -*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. în context sau cu ajutorul dicţionarelor. -*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri. al prefeţei. comparaţie. participanţii la acţiune. surpriză. a unei persoane sau a unui loc etc. narator. informative). posibilităţile expresive ale limbii vorbite. postfeţei şi al notelor. timpul şi spaţiul în naraţiune -*structura cărţii: rolul cuprinsului.5 participarea la diferite situaţii de comunicare.concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog 2. descrierea (portretul literar. din texte literare şi nonliterare. prezentarea unor impresii. artistică într-un text liric rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora). texte nonliterare: anunţul. de opinie. descriptive. în funcţie de starea de spirit (bucurie. tipuri de rimă (monorima. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor.

coordonarea şi subordonarea. linia de dialog. -redactarea unor scrisori şi anunţuri. conjuncţia. povestirea unor texte narative/filme văzute etc. -utilizarea sinonimelor. complementul. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima.. acordul predicatului cu subiectul. a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date. substantivul (substantive defective de singular sau de plural. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). a triftongilor şi a vocalelor în hiat. pentru exprimarea nuanţată înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat.3. interjecţia (interjecţii predicative) -felul propoziţiilor. funcţii sintactice). numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. moduri personale şi nepersonale). adjectivul (forme flexionare. schimbarea valorii gramaticale). elementul regent. -descrierea de tip tablou şi de tip portret. utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie 4. ortografierea diftongilor. -câmpuri lexico-semantice. prepoziţia (regimul cazual). *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare. gradele de comparaţie. -familia lexicală (derivate. cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului). articolul demonstrativ. al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. schimbarea valorii gramaticale). -părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). câmpurile lexico-semantice. -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele. funcţii sintactice). -utilizarea corectă.4 alcătuirea rezumatului unui text Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII . propoziţia regentă. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor. -coordonarea şi subordonarea. recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. virgula. numeralul cardinal şi numeralul ordinal.2 utilizarea unui lexic diversificat. cu scopuri diverse 4.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare) -rolul sinonimiei. compunerea. fraza.1 Competenţe specifice redactarea textelor cu destinaţii diverse Conţinuturi asociate -structurarea detaliilor în jurul ideii principale. expresivitatea formelor arhaice şi regionale. compuse. pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ). -relatarea unor fapte/ întâmplări. subiectul (exprimat şi neexprimat). -motivarea unei opinii. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. în propoziţie şi în frază. sensurile cuvintelor în contexte diferite. substantivele colective. subordonare şi abreviere. atributul. în 13 4. pornind de la diverse teme discutate în clasă. a semnelor de punctuaţie (punctul. adverbul (gradele de comparaţie. punctul şi virgula. pronumele (pronumele personal. în diferite contexte de realizare. funcţii sintactice). -identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un text dat. punctul). -aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază. compunere – prin alăturare. -rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar). 4.3 4. -utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe. -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate.

susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. tabloul). stabilirea unei analogii. a unei comparaţii. Măsura. .2. Opera epică. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. Adaptarea la interlocutor. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.2.2. Comunicarea orală 2. ştirea. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 14 . 1.exprimarea gusturilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. de regulă. Antiteza. Specii literare obligatorii: pastelul.3 şi 1. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . 1. exprimarea unei impresii personale.3. text descriptiv. note. momentele subiectului. ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.3. rima încrucişată. adecvare la vârsta elevilor. Opera lirică. fabula. 1.literar sau nonliterar vederea rezumării acestuia. Figurile de stil (actualizare). postfaţă.2. subiectul operei literare.2. Descrierea (portretul literar.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc). povestirea unui film. Textul dialogat şi cel monologat. transformarea textului dialogat în text narativ.1 – 1.1.formularea unei propuneri. verificare) -rezumarea unui text nonliterar. 1. Texte nonliterare: anunţul. doina populară. acceptarea ori refuzul unei propuneri.2. Teoria literară 1. 1. . alcătuirea planului de idei. formativ. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. 1. timpul şi spaţiul în naraţiune).3. Textul 1.1. Monologul: text narativ. Lectura 1.2.2.1.2. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. personaj. Versificaţia (actualizare).3.1. Organizarea replicilor într-un dialog complex. prefaţă.1. narator. text informativ. rima împerecheată. *Structura cărţii: cuprins. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Structura operei literare. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. 2. Modurile de expunere. două pagini. Naraţiunea (autor. . a unei piese de teatru etc. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I. redactare. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). Practica raţională şi funcţională a limbii 2. destinate studiului aprofundat.3. 2. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). -rezumarea textelor narative (pregătire.1. Rezumatul oral (actualizare).1.3.2. . Cartea obiect cultural. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească.1 – 1. rima îmbrăţişată). Tipuri de rimă (monorima.identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta. inclusiv contemporane).

Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. clar-văzător. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. pornind de la un text. 2. galben-verzui. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluierăvânt. Familia lexicală (derivate. botgros. gura-leului. punctul ca semn ortografic.a.2. (cf. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Adverbe provenite din adjective şi din substantive. 1 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 15 . subordonare1 şi abreviere. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. de exemplificare.1. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. Compunerea. bine-venit. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. linia de dialog şi linia de pauză. 23. rea-credinţă. Roşiori de Vede. mai ales în cazul elementelor de lexic. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). acid clorhidric. închis: roşu închis/deschis.2. zgârie-brânză. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. de la o situaţie concretă de comunicare. ciuboţica cucului. floarea-soarelui. modalitatea tradiţională sau de altă natură. semnat de Angela Bidu-Vrănceanu. predareaînvăţarea va urmări „limba în funcţiune”. coate-goale. 2. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. 4. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. Prefixarea. În acest sens. a. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. rea-voinţă etc. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. 4 sunt atributele lui zece (22.- prezentarea unei acţiuni complexe.a. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea. de construcţie). Almaşul-Mare ş. 3. Neagra Şarului […]. floare-de-colţ. compuse. Editura Nemira. se recomandă. normată şi literară. ducă-se pe pustii. două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula.2. de grupare. Rezumatul. de tip portret. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. în prezentarea problemelor noi. de punctuaţie şi de ortoepie. Baia de Aramă etc.. de motivare. exigenţă absolut necesară. în şcoală. ediţia a II-a. în toate cazurile. Comunicarea scrisă 2. bună-cuviinţă. bunăvoinţă. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. c. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. 24 etc. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Compunere. Sufixarea. vorbă-lungă. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). bou de baltă. anunţul). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. subordonarea atributivă de la 20 la 90. Compunerea prin alăturare. 3. 124-125). pierde-vară. unde numerele ca 2. iar nu „limba ca sistem abstract”. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. Descrierea de tip tablou. Delta Dunării ş. Semnele ortografice: cratima. încurcă-lume. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Adjective provenite din verbe la participiu. ochiul-boului. Derivarea (actualizare). 3. p. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. Se sugerează ca. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). b. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. în variantele ei orală şi scrisă. Contextele de realizare Relatarea.. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. 2. de completare. de ordonare. Subordonare faţă de un adjectiv. Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). art. Povestirea.). ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Gura Ocniţei.. şi nu de la noţiunile teoretice. 3. 2001. de descriere.1.2.

1. Complementul direct.2. 3.2. Elementul regent.1. Articolul demonstrativ (adjectival). Timpuri.3. CLASA a VII-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.4. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 16 .4. Modurile personale: indicativ. Atributul adjectival.3. a prepoziţiei şi a conjuncţiei.1.4. Adverbul (actualizare). Conjuncţia (actualizare). Atributul substantival. Noţiuni de sintaxă (actualizare). 3. Atributul adverbial. Verbul – (actualizare). 3.5. atribut adverbial. Atributul (actualizare). Antonimele (actualizare).Sinonimele (actualizare).5. Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ.4. Omonimele (omofone şi omografe).2.3. Funcţii sintactice. Fraza. Substantivele defective de singular sau de plural. Numeralul (actualizare). Interjecţia (actualizare).4. 3.4. 3.4.4. Complementul (actualizare). cazuri şi funcţii sintactice. 3. de mod. Felul propoziţiilor. de timp. Exerciţii de folosire corectă a adverbului. Morfosintaxa. Sintaxa propoziţiei (actualizare). de mod. condiţional-optativ. Regimul cazual.5. Complementul indirect.5. Substituţi ai substantivului 3. 3. Substantivul (actualizare). Arhaismele şi regionalismele. 3. Predicatul. Gradele de comparaţie.4.5. 3.3.5. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului). Prepoziţia (actualizare).5. Complementele necircumstanţiale. Atributul pronominal. Acordul predicatului cu subiectul. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc. Complementele circumstanţiale de loc. 3.5.4. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). Numeralul cardinal şi numeralul ordinal.3.5. supin.5. conjunctiv. Complementele circumstanţiale. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). a deveni) şi auxiliare. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi.4. 3. Forme. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Substantivele colective. 3. Propoziţia regentă. 3.2. Noţiuni de fonetică (actualizare).4. imperativ. 3.4. 3. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.3. 3. gerunziu. Formele flexionare. Pronumele Pronumele personal. participiu. Părţile de vorbire neflexionare 3.4. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. Modurile nepersonale: infinitiv. cazuri şi funcţii sintactice. 3.1. Interjecţii predicative. de timp.4. Coordonarea şi subordonarea.2. Forme.

-sensurile unor cuvinte în contexte diferite. în scopuri diverse 3. 2. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor.1 1. construirea unor naraţiuni simple. -corectarea unor construcţii pleonastice. descriptiv şi informativ. *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă).2 2. a unor fenomene. folosirea corectă a accentului. relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare.3 2. sesizarea relaţiilor de sinonimie. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice. antonimie. din texte literare şi nonliterare. construirea unor texte orale de tip narativ. cuvintele polisemantice. -*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. sinonime. a unor tablouri din natură. -împrumuturile. 1. -confruntarea opiniilor. Receptarea mesajului scris.4 1. elementele esenţiale ale dialogului (intenţie. *dialogul formal şi informal.1. text dialogat). ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare.1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte Conţinuturi asociate -diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. situaţie de comunicare). paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite. -adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită.1 Competenţe specifice asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral valorificarea categoriilor semantice învăţate.3 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate -cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat. menţinere şi încheiere a dialogului.5 cooperarea în interacţiunile de grup 3. nedublarea complementului direct şi indirect. descrierea unor obiecte. parteneri. formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic. polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri -*unităţi frazeologice -construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. rezumarea unui text. *unităţi frazeologice. -dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. formularea unei opinii.5 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 2. construirea unui monolog sau a unui dialog. omonimie într-o comunicare orală. *nume proprii greşit accentuate. -modalităţi specifice de iniţiere. -sensul cuvântului în context. în contexte diferite respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze Conţinuturi asociate -formularea ideii principale. omonime. -modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2.2 1. -utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate. continuarea unui dialog cu început dat. *dialog formal şi dialog informal. utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog. -discuţii de confruntare a opiniilor. semnificaţiile/ 17 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII . antonime. dezacorduri gramaticale. utilizarea expresivă a limbii. utilizarea paronimelor. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog 2. stabilirea de comparaţii sau de analogii).

utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. enumeraţie. sesizarea corectitudinii şi valorii -categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi expresive a categoriilor conţinuturi noi): verbul. adjectivul. ∗prezentarea unor evenimente culturale. cu scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. prepoziţia. gramaticale şi lexicale învăţate. epitet. -redactarea unei cereri în diverse scopuri. -mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. descriptive. -dispunerea în pagină a diverselor texte. serii derivative. metaforă. omonimie şi polisemie într-un text dat. relaţii şi într-un text citit funcţii sintactice.1 4. *procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. aparţinând diverselor genuri şi specii). în diferite contexte de realizare. antonime. cuvinte polisemantice. texte nonliterare: mersul trenurilor.2 4.literare sau nonliterare. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază. epic şi a procedeelor de expresi.3 Competenţe specifice exprimarea. scrierea îngrijită. versificaţia (tipuri de rimă. trăsături ale speciilor literare: nuvela. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor.-structuri în textele epice (timp. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII . utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. spaţiu. caracterizare de personaj. asteriscul*.3 sensul global al unor texte literare (populare şi culte. împrumuturile). lizibilă şi corectă -părţile de vorbire flexibile (verbul. interjecţia). structuri în textele epice şi lirice. -construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. comparaţie. -structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. piciorul metric. tipuri de ritm). scrierea unor compuneri narative. a propriilor opinii şi atitudini utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică Conţinuturi asociate -redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale. *unităţi frazeologice. fişe de lectură. în scris. -alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. adverbul. adjectivul) şi neflexibile (adverbul. -sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text. substantivul.2 3. *programul de spectacol. repetiţie. relaţii şi funcţii sintactice. prepoziţia. hiperbolă. substantivul. texte destinate prezentării unui auditoriu. antiteză) în textul liric. -rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. conjuncţia. antonimie. relaţii de sinonimie. imnul. numeralul. colecţia*. informative. compunerea. descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. conjuncţia. interjecţia. pronumele. modalităţi de caracterizare a vitate în textul liric personajelor. -procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul 18 4. recunoaşterea modalităţilor -trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele specifice de organizare a textului literare studiate. subsolul de pagină*. demonstrând înţelegerea sensului acestora 3. 4. schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar. numeralul. pronumele.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. ritmul. cartea obiect cultural: *editura.

susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic). *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . 2. Genurile epic şi liric. Situaţia de comunicare. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). Structurarea textului oral.1.2. adecvare la vârstă.1. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a. 1. Situaţia de comunicare.1. Asteriscul*.1. Versificaţia. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. şi 1. Figurile de stil. Editura*.1. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. Genuri şi specii.2.3. Ritmul.3. 1.2.2. Subsolul de pagină*.3. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 19 . Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare).5 folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului propoziţiei şi al frazei. Textul dialogat şi cel monologat. Rezumatul oral (actualizare). compuneri narative. descriptive şi dialogate. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj.1.3.5 şi 1.3. -realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. Tipuri de rimă. Rezumatul oral (actualizare). Specii literare obligatorii: nuvela.2.2. Piciorul metric (bisilabic).2 – 1.4. construirea unor scurte povestiri. spaţiu. Texte nonliterare: mersul trenurilor. 1. 1. timp. 1. Lectura 1. 1. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. Structura operei literare. inserarea dialogului în compuneri.1. Colecţia*. Repetiţia fonetică (aliteraţia). *programul de spectacol. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Comunicarea orală 2. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate. Textul 1. Texte literare populare şi culte aparţinând diverselor genuri şi specii. Teoria literară 1. imnul.3. formativ.2.2. destinate studiului aprofundat. inclusiv contemporane). ∗ Dialogul formal şi dialogul informal. Tipuri de ritm (iambic şi trohaic).3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. Structuri în textele epice (∗ procedee de legare a secvenţelor. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. Hiperbola.1. Metafora.2. 2. ortografierea unor structuri verbale şi nominale.4. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. Cartea obiect cultural.1. redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor. 2. 1.2.

*Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. exigenţă absolut necesară. Lexicul Sensul cuvintelor în context. Omonime. de la o situaţie concretă de comunicare. vernisaj al unei expoziţii. pornind de la un text. de descriere. de ordonare. Elemente de construcţie a comunicării 3. Morfosintaxa 3. a părea. 3. caracterizare de personaj.1. ediţia a II-a. .prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă. premiera unui spectacol de teatru. în prezentarea problemelor noi. Serii derivative (aplicativ). nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Împrumuturile. Paronimele. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Persoana.2. în variantele ei orală şi scrisă. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Folosirea corectă a accentului în limba română. de grupare. Timpurile. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. Comentarea unor secvenţe din textele studiate. iar nu „limba ca sistem abstract”. a însemna.4. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. Compuneri narative. în toate cazurile.2. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. rezumatul scris (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Sinonime. reflexivă (pronumele reflexiv). se recomandă.4. Compunerea (actualizare). 2. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Cererea. Scrierea 2. de completare. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. comentarea semnificaţiilor titlului. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. descriptive şi informative. 3. Alte verbe copulative: a ajunge. a se face. Modurile. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”.formularea unei opinii. festivităţi de premiere etc.stabilirea de comparaţii sau de analogii. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Pleonasmul.(actualizare) Derivarea (actualizare). Propoziţia fără subiect. 3. 3. şi nu de la noţiunile teoretice.2.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. pasivă (complementul de agent). de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). inserarea dialogului în compuneri. Noţiuni de fonetică (actualizare). . ∗ Nume proprii greşit accentuate. Verbul (actualizare).2. de punctuaţie şi de ortoepie. de construcţie).2. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 20 . Categorii semantice (actualizare). a rămâne. a ieşi. Numărul (actualizare).). *Unităţi frazeologice. de motivare. Diatezele: activă. . Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.1. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Verbele personale şi verbele impersonale. Cuvintele polisemantice. Procesul scrierii. Antonime. normată şi literară.3.1. 2. în şcoală. În acest sens. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. - În toate clasele gimnaziului. de exemplificare. Se sugerează ca.

predicat verbal. *nehotărâte. Adverbul (actualizare).4. atribut verbal). nume predicativ). cazuri şi funcţii sintactice.5. Forme şi cazuri. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect. 3. complement indirect. Pronumele (actualizare) Pronumele personal. Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal. relative. predicat nominal). de timp şi de mod.2. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală . complemente circumstanţiale de de loc. cazuri şi funcţii sintactice. de timp. atribut adverbial. complemente circumstanţiale. Prepoziţia (actualizare).4. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord). de mod. Regimul cazual. ∗ Alte tipuri de numerale. Locuţiunea adjectivală. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. apoziţional) 3. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât.3. posesiv. Substantivul (actualizare). Părţile de vorbire neflexibile. Interjecţia (actualizare) CLASA a VIII-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.2.Locuţiunea verbală. nume predicativ).1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei Conţinuturi asociate -cuvinte-cheie într-un mesaj oral. 3. la moduri nepersonale (subiect. cazuri şi funcţii sintactice. Forme. Adverbele interogative. Locuţiunea substantivală. 3.4.2.4. cazuri şi funcţii sintactice. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). complement indirect. atribut substantival genitival. de loc. nume predicativ. complement direct. Substituţi ai substantivului. Forme. prepoziţional. 3. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod.4. 3.4. complement direct. Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative. Locuţiunea prepoziţională. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. nume predicativ. Locuţiunea adverbială. Forme. Adverbe fără funcţie sintactică. atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). 3. Funcţiile sintactice ale numeralului. 3. 3.3.3.5.5. Conjuncţia (actualizare).5. demonstrativ. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. complement direct.5.4.4.1. Forme. de timp. Pronumele relativ compus ceea ce. complement indirect. 3.4. complement circumstanţial de loc.3. 21 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII . Numeralul (actualizare).4. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival. Acordul pronumelui relativ.4.4. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.1.

omonime.2 1. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. ierarhizarea ideilor receptate. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului.2 utilizarea în mod nuanţat a -sens propriu şi sens figurat. -cuvântul şi contextul. concesivă. sesizarea inventarului de probleme. neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Conţinuturi asociate -monologul: text narativ. antonime.1 Competenţe specifice construirea unui discurs oral pe o temă dată . greşeli lexicale în comunicare. corectarea greşelilor determinate de Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 22 2. structurarea unui dialog pe o temă dată. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru. de scop. de mod. caracterizarea unui personaj. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. -sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. sensul propriu şi sensul figurat. 2. argumentarea orală a unor puncte de vedere. sensul propriu de bază şi sensurile categoriilor lexicale într-un secundare. de cauză. sinonimele. corectarea construcţiilor pleonastice.1. împrumuturi lexicale. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare. condiţională. antonimele. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. de scop. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. -conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală. argumentative. -ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă. -vocabularul fundamental şi masa vocabularului. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog. complementele circumstanţiale de loc. dialoguri pe diverse teme. text informativ. -*prefixoidele. cuvinte polisemantice. descriptive. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. 1. omonimele. de idei. consecutivă). identificarea categoriilor gramaticale învăţate. de timp. de cauză. familia de cuvinte. -elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. -formularea ideilor pornind de la o temă dată. mesaj oral utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse. de cuvinte într-un dialog. sinonime.) întrun text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat monologul: texte narative. mimică etc. cuvinte polisemantice. atributul şi propoziţia subordonată atributivă.3 generale a mesajului oral. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. text argumentativ. rezumarea.4 sesizarea particularităţilor lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat 1. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 2. *sufixoidele -abateri de la normele limbii literare. -*acte de vorbire. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. text descriptiv. informative. de mod. de timp. particularităţile vorbirii regionale. propoziţiile circumstanţiale de loc.

fraza. ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text. eul liric. spaţiul naraţiunii).2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. compuse sau obţinute prin conversiune. Receptarea mesajului scris. enumeraţie. familia de cuvinte. epitet.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. -elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele. nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. prezentarea orală. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare. romanul (fragment).2. cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. repetiţia fonetică/ aliteraţia. repetiţie. hiperbolă. -mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. cuvinte şi construcţii incidente. structura textelor lirice. timpul. -corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. relaţiile dintre personaje. figurile de stil. versul liber*). liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. *scrieri SF. articolul de ziar/ de revistă). prefixoidele*. antiteză). procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria. 3. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. exprimându-şi impresiile şi preferinţele 4. -prezentarea orală pe o temă dată. versificaţia. rolul elementelor de legătură în frază. rima. *acte de vorbire. în funcţie de situaţia de comunicare. piciorul metric. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente). versul. texte nonliterare (texte publicitare. -trăsăturile specifice celor trei genuri (epic. -exte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). comparaţie. mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. în scopuri diverse 3. versificaţia (măsura. ritmul. cu scopuri diverse Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 23 . *îmbinarea elementelor verbale.4 2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii 2. comentarea rolului arhaismelor. al regionalismelor şi al neologismelor. cuvinte derivate. opera dramatică: trăsături generale. 3. a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate 3. -enunţul. -situaţia de comunicare monologată şi dialogată. în diferite contexte de realizare. din texte literare şi nonliterare. sufixoidele*. cartea-obiect cultural (actualizare). categorii semantice studiate. metaforă. *acte de vorbire. menţinerea contactului vizual cu interlocutorii. specii literare obligatorii: balada populară. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. -moduri de expunere. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. strofa.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului atracţia paronimică. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate -structura textelor narative (logica acţiunii. elemente de limbă şi de stil în textul literar.

1. 1. Figurile de stil (actualizare). *conspectul.2 Texte nonliterare: texte publicitare. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj.4. a structurii textelor lirice. 1. Structurarea operei literare. cu ocazia unui eveniment personal. piciorul metric. 1. timpul. -aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. Relaţiile dintre personaje.prin investigarea unor texte literare . Opera dramatică: trăsături generale. părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate.obiect cultural (actualizare). subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. de cauză.3. rima.).a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii.1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. romanul (fragment). Caracterizarea personajelor. Actualizarea .2.2. propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. lectură de text şi vizionare de spectacol. versul. strofa (actualizare).aparţinând diverselor genuri şi specii. adaptându-le la situaţia de comunicare concretă 4. prin investigarea unor texte literare. de mod. ritmul. de scop. de timp. pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare. aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă. incidenţă).2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfo-sintaxă. elemente de limbă şi de stil.1 Texte literare . subordonare. Teoria literară 1.1. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. motivarea preferinţelor şi a opiniilor).3. 1. Cartea . 1. Specii literare obligatorii: balada populară. Eul liric. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. concluzia). Actualizarea. de mod. liric şi dramatic.3 Textul 1.2. persoană). Genurile epic. complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. 1.populare şi culte . propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă). Alegoria. Versificaţia.2.2. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie.3 redactarea unui text argumentativ Conţinuturi asociate -exprimarea în scris a propriilor sentimente. social sau cultural. spaţiul naraţiunii). figurile de stil. -organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. complementele circumstanţiale de loc. comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere.5. pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. operă de artă. ∗ Versul liber. versificaţia etc. -structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei. caracterizarea unui personaj. Lectura 1. articolul de ziar/ de revistă. propoziţiile circumstanţiale de loc. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 24 . -enunţul. Genuri şi specii. fraza. de cauză. Măsura. de scop. *Scrieri SF. de timp. rezumare. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4.4. dezvoltarea argumentelor.1.3.

Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat. Fraza.5 şi 1.Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. text informativ.3. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. se recomandă. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). de descriere.2. Noţiuni de sintaxă. de motivare. p. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. Prefixoidele*. Enunţul. în prezentarea problemelor noi. 3. *Se recomandă ca elevii. În toate clasele gimnaziului. Editura Nemira. Elemente de construcţie a comunicării 3. care. Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor). exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală. Cuvântul şi contextul. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. de construcţie). exigenţă absolut necesară. Neologismele. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. de ordonare.susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct. În acest sens. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii.1. iar nu „limba ca sistem abstract”. . de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor.1. art. destinate studiului aprofundat. în toate cazurile. normată şi literară. Punctuaţia lor. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Rezumatul oral (actualizare). text descriptiv. formativ. . folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. 2. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.2. dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. pe baza unor cerinţe date. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. în variantele ei orală şi scrisă. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor. 2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. Familia de cuvinte (actualizare).2. Împrumuturile lexicale. mai ales în cazul elementelor de lexic. Cuvintele şi construcţiile incidente. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Monologul: text narativ. . Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. de punctuaţie şi de ortoepie. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. 3. semnate de Angela Bidu-Vrănceanu. 519). să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Se sugerează ca. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. de completare.3. şi 1. ediţia a II-a. inclusiv contemporane). Dinamica vocabularului. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente.2.1.exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM.2. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. *Conspectul. de exemplificare. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. în şcoală. text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). 2001. modalitatea tradiţională sau de altă natură. de grupare. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. adecvare la vârstă. 2 Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 25 . Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”.2 – 1.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. 401. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Prefixoid şi Sufixoid.

Propoziţia subordonată atributivă. Propoziţia subordonată completivă indirectă. de scop. de mod. 3. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.4. 3. Complementul direct (actualizare).4.4.3. În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. Probleme ale acordului (acordul după înţeles. 3. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.4. 3. Complementul indirect (actualizare). Natura elementului regent al propoziţiei subiective . Subiectul (actualizare). conţinuturile apar. 3.Categoriile semantice.4. 3.1. de cauză. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.4. Atributul (actualizare). al comunicării şi al textului literar.4. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune. în acest context.6. Complementele circumstanţiale de loc. Omonimele. flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. de cauză.5.4. Sinonimele. drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. 3. Antonimele. Propoziţia subordonată subiectivă. SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. 3.6. Pleonasmul.2. de scop. Cuvintele polisemantice (actualizare). 3.4. coerenţă şi abordări inter.3.6. de mod (actualizare). 3. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 26 . Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. Propoziţiile circumstanţiale de loc. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva.1. Propoziţia subordonată completivă directă.6. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. Propoziţia subordonată predicativă. 3.4.4. de timp. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice.3. de precizare a elementelor introductive. Paronimele.6. 3.şi transdisciplinare. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.2. Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.4.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă. ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. Noţiuni de fonetică (actualizare). acordul prin atracţie). de timp.

comentare. utilizarea corectă. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte. exerciţii de punere în scenă a unor schiţe. prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. la dicţionar. dialoguri formale şi informale etc. cerere etc.principalul document care ghidează activitatea la clasă . dirijat deprofesor. argumentative. descriptive.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc.). pentru formarea unui comportament de ascultător activ. în context. ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). utilizarea resurselor expresive ale limbii întro descriere / într-un portret. dar şi spirit critic. Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. folosirea corectă într-un context dat. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon.) vor fi folosite ca suport pentru receptare. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară . exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. în care să valorifice categoriile semantice învăţate. monologuri. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. radio. descriere. câmpuri lexico-semantice. argumentare etc. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare. a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ.aparţinând diverselor genuri şi specii. aer.. Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat. cât şi a metodelor activ-participative. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal. caracterizare. scrierea unor compuneri narative. dintre textele literare şi cele nonliterare etc. schiţe etc.) şi în contexte diverse. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire. exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte. lirice şi dramatice. exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice. Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. actori. familii lexicale. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . voice-mail etc.. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 27 . cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”.. povestire. înţelegerea semnificaţiei globale a unui text. exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc. voice-chat. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. televizor. care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative. a părţilor de propoziţie. de recitare a unor poezii.). colegi. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. povestire. texte literare citite/ interpretate de profesor. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut. basme etc. în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. reclame transmise la radio şi televiziune. la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării. informative. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică. exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare. exerciţii de identificare a structurii textelor epice. identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. reacţii pe marginea ideilor textului. caracterizare de personaj. rezumare. dar şi texte nonliterare). toleranţă faţă de opiniile. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii.Pentru fiecare clasă.populare şi culte .

autoevaluarea etc. Programa de limba şi literatura română – clasele V-VIII 28 . evaluare sumativă. se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială. Procesul de evaluare va pune accent pe: -corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară. evaluare continuă.În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe. referatul. -utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării. dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare). formative. -valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. portofoliul. -recunoaşterea. la nivelul evaluării. se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue. se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare. a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale. precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi.