1

Istorie- subiecte admitere

1. Analizai romanitatea romnilor n viziunea istoricilor. Romanii sunt un popor ce are la baza un substrat daco-latin, un substrat roman si influente slave. Romanitatea este procesul prin care elementele romane au patruns in sectoarele vietii ale unui popor, ultimul punct fiind adoptarea limbii latine. Aceasta tema a fost analizata de numerosi istorici; astfel, in izvoarele istorice romanii erau numiti valahi, vlahi, olahi, voloni. In lucrarea imparatului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul ii denumea drept romani, in Cronica notarului anonim in contextul migrarii ungurilor in spatiul transilvanean, erau consemnati drept romni. In secolul al XV, umanistii italieni, precum Antonio Bonfini sau Enea Silvio Piccolomini, au discutat despre romanitatea romanilor deoarece conducatorii tarilor romane s-au facut cunoscuti in Europa prin luptele contra otomanilor. Domnii au facut front comun si au dus lupte antiturcesti, unele purtand numele de cruciade tarzii pentru ei purtau batatlii si impreuna cu alti conducatori straini si in numele crestinatatii. Personalitati ce au analizat acest subiect: Nicolae Olahus ce considera ca exista o unitate etnica si lingvistica a tuturor romanilor, Anton Verancsics care era de parere ca exista o constiinta a descendentei romane a romanilor, dar si Stefan Szamoskozi, cel care opina ca romanii sunt urmasii dacilor romanizati dupa 106. In secolul al XVII-lea cronicarii moldoveni au prezentat aceasta tema in cronicile lor. Grigore Ureche a scris Letopisetul Tarii Moldovei unde a afirmat ca toti de la Ram se trag, facand referire la Roma si a adus in atentie asemanarea unor cuvinte romanesti cu cele latine. Miron Costin a continuat letopisetul anterior realizand De neamul moldovenilor, unde a adus ca argumente in favoarea romanitatii insusi numele poporului roman, dar si limba romana asemanatoare cu cea romana. Pe langa acesti carturari si Stolnicul Constantin Cantacuzino a discutat despre romanitatea romanilor in Istoria Tarii Romane, unde releva unitatea de neam si limba a tuturor romanilor din toate provinciilor. Nu in ultimul rand, tema originii latine a constituit subiectul mai multor lucrari ale lui Dimitrie Cantemir, precum: Descrierea Moldovei, Hronicul vechimii romano-moldovlahilor, aducand agumente si informatii noi. In secolul XVIII romanitatea romanilor a constituit tema de discutie pentru Scoala Ardeleana ce reunea personalitati precum: Samuel Micu, Petru Maior sau Gheorghe Sincai. Membrii erau numiti latinisti pentru ca sustineau teoria conform careia romanii sunt doar urmasii romanilor intrucat daco-getii au fost nimiciti in urma celor doua razboaie daco-romane. In plus, originea romana a reprezentat un argument solid in favoarea romanilor din Transilvania ce se aflau sunb suzeranitatea Imperiului Habzbugic si nu aveau dreptui si libertati precum celelalte natiuni. In 1791 a fost redactat primul document evendicator- Supplex Libelus Valachorum unde erau revendicate drepturi egale folosind vechimea si continuitatea daco-romanilor pe acelasi teritoriu si

implicit originea latina a romanilor. In secolul XIX a aparut teoria Roesliana sau Imigrationista ce a fost lansata de Robert Roesler in 1871 si bazata pe ideile lui Cristian Engel sau Szulzer. Ea sustinea faptul ca romanii ar migrat la sud de Dunare in 271 datorita retragerii Aureliene si ca poporul ungur cand a ajuns in spatiul transilvanean ar fi gasit un teritoriu gol. In secolul XIII populatia romana s-ar fi intors la vechile teritorii si ca i-ar fi gasit aici pe maghiai. Aceasta teorie a fost realizata in interes politic pentru ca romanii din Transilvania inca erau sub stapanire austriaca si nu aveau drepturi incercand sa si le recastige. Insa a fost contracarata de istorici romani precum Alexandru D. Xenopol ce sustine realitatea istorica prin argument stiintifice bazate pe dovezi arheologice, numismatice, epigrafice. Dimitrie Onciul opine faptul ca populatia romana s-a format atat la Nord cat si la Sud de Dunare. In secolul XX tema romanitatii a fost analizata de Constantin C. Giurescu, dar si de Gheorghe Bratinanu in cartea sa, O enigma si un miracol- poporul roman. In aceasta opera este evidentiat rolul echilibrat celor trei elemente ce au stat la baza constituirii poporului roman, dar si continuitatea si vechimea poporului roman pe acelasi teritoriu. In perioada comunista, 1948, istoria tarii a fost rescrisa sub coordonarea lui Mihail Roller ce a exagerat rolul slavilor in etnogeneza romana. In 1965, tot in perioada comunista au fost indepartate erorile din perioada anterioara insa s-a precizat ca poporul roman s-a format doar la Nord de Dunare, o alta greseala istorica. Dupa 1989, tema romanitatii a fost reanalizata si rediscutata, aducandu-se noi informatii si argumenete si mai solide in favoarea adevaratei realitati istorice. Prin urmare, istoricii au avut diverse viziuni despre romanitatea romanilor de-a lungul vremii. Istoricii romani au incercat sa dezvaluie adevarata istorie prin cercetare si cautarea dovezilor care sa elimine falsele teorii ce aveau un fundament fals din dorinta de a influenta politic. Nu in ultimul rand, acest subiect a fost o sursa bogata in argumente pentru revendicarea drepturilor de catre romanii din Transilvania ce erau asupriti de autoritatile maghiare si discriminate in raport cu celelalte natiuni. 2. Comparai ideologiile i practicile politice democratice din Europa interbelic cu cele din Romnia interbelic. Democratia este o ideologie ce are la baza trei principii importante: separarea puterilor in stat, suveranitatea poporului si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Democratia secolului XX se baza pe: Declaratia drepturilor omului si cetateanului din 1789 din Franta, doctrina liberalismului politic, idei ale filozofilor iluministi ai secolului XVIII. In Romania in perioada interbelica functiona democratia, iar din 1923 se adopta o Constitutie democratica, a doua din istorie, avadnd la baza aceasta ideologie; ea se baza pe cele trei pincipii. Separarea puterilor in stat consta in reprezentarea celor trei puteri, executive, legislative si judecatoreasca de institutii diferite. Astfel, puterea executive era detinuta de rege si o exercita prin Guvern. Puterile executive ale egelui erau de a bate moneda, de a fi sef supreme al armatei, de a numi inaltii functionari, a revoca sau numi ministri. Puterea legislative era impartita intre rege si Reprezentanta Nationala. Puterile legislative ale regelui erau de a avea drept de veto, de a dizolva sau revoca Reprezentanta Nationala, de a promulga sau sanctiona legile. Rprezentanta Nationala era bicamerala, Senat

si Adunarea Deputatilor; deputatii si senatorii discutau si votau legile, avand drept de interpelare si de initiativa legislative. Adunarea Deputatilor avea dreptul special de a vota bugetul statului. Puterea judecatoreasca era reprezentata de instantele de judecata, instant suprema fiind Inalta Curte de Justitie si Casatie; judecatorii erau inamovibili. In Europa, in special in cea de Vest functiona democratia cam in aceeasi ordine, cu mici diferente. Pe langa ideologia comuna, si caracteristicile sunt asemanatoare. Asadar, atat in Romania cat si in Europa exsita statul de drept, unde erau respectate drepturile, pluralismul politic sau alternanta la guvernare. In Romania, in perioada interbelica existau partidul taranist (PNT), liberal (PNL) si al popopului. Ca un exemplu concret, In Marea Britanie se afla partidul laburist, liberal si conservato pe scena politica. In 1926, in Romania s-a votat o lege conform careia partidul ce castiga 40 % din voturi I se oferea jumatate din locurile din Parlament si participa si la impartirea celeilalte jumatati. Din punctual meu de vedere, aceasta lege se indeparta de democratia perfecta, fiind in interesul clasei politice. Nu in ulitmul rand, o alta caracteristica a democratiei este votul universal. In Marea Britanie in 1918 se acorda drept de vot pentru femei de la varsta de 30 de ani, in timp ce barbatii votau universal de la varsta de 21 de ani. In anul 1928 se egalizeaza varstele, astfel existand vot universal pentru barbate si femei de la varsta de 21 de ani. In Romania, votul universal pentru barbate a fost acordat tocmai din 1918 de la varsta de 21 de ani, iar cel pentru femei a fost ignorant. In Constitutie din 1938, dreptul de vot pentru barbati era de la varta de 30 de ani, iar in ceea ce priveste femeile, trebuia sa se dea o lege speciala, dar care pana la urma nu s-a mai adus in disctutie. In Constitutia din 1948 dreptul de vot era de la varsta de 18 ani atat pentru barbate, cat si pentru femei. Romania aflata in Europa de Est, a intrat sub influenta URSS-ului, iar din 1948 democratia a fost inlocuita de totalitarism. In concluzie, se observa o diferenta in ceea ce priveste evolutia democratiei in Romania si Europa; cu toate acestea, luand in considerare pozitia tarii noastre, dimensiunea redusa si problemele intampinate datorita marilor puteri vecine, democratia din Romania a reusit sa ajunga la un nivel destul de ridicat, mai ales dupa revolutia din 1989. 3. Comparai ideologiile i practicile politice totalitare din Europa interbelic cu cele din Romnia interbelic. Totalitarismul cuprinde regimuri de extrema stanga, comunismul, si de extrema dreapta, nazismul, fascismul.In perioada interbelica au existat si ideologii totalitare practicate, pe langa cele democratice. Totalitarismul se baza pe: existent la putere a unei personae sau a unui grup de personae, existent unui partid unic ce era sustinut de politia politica sau Securitate, incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, cultul personalitatii liderului communist. Regimul comunist a fost instaurat in octombrie 1917 prin revolutia bolsevica in URSS si marindu-si puterea a influeantat Europa de Est, inclusiv Romania, mai ales postbelic. In 1921 in Romania s-a format Partidul comunist din Romania sustinut de URSS, ascultand de directivele venite de la Moscova si reprezentandu-I interesele. El sustinea ca Romania este un stat multinational si ca ar trebui sa se descinda Transilvania, Basarabia si Bucovina; datorita acestui lucru partidul a fost scos in afara legii in 1924. Sustinand URSS-ul, Partidul communist din Romania avea o ideologie asemanatoare- Marxism leninism, insa pentru ca existau in acel moment alte partide cu o influenta mai mare, nu s-a putut impune. Pe langa totalitarismul de extrema stanga, in Romania au existat si partide cu ideologie de extrema dreapta in perioada interbelica precum legionarii.

Nazismul, o forma de totalitarism din Germania se baza pe doua idei: antisemitismul si rasismul, ce au fost lansate de conducatorul Adolf Hitler in cartea sa Mein Kampf. Antisemitismul consta in opresiunea evreilor, iar rasismul in conceptia ca germanii sunt o asa pura ce necesita de un spatiu vital de dezvoltare in defavoarea raselor inferioare. Legionarii nu au avut astfel de idei extremiste. Ei nu promovau rasismul, ci sustineau nationalismul, ortodoxia si antisemitismul. In ceea ce priveste antisemitismul, sunt pareri conform carora legionarii i-ar fi oprimat pe evrei, insa unele considera ca nu a existat niciodata astefl de actiuni. Pentru ultima ide poate fi ca argument faptul ca, spre deosebire de Germania nazista, in Romania legionarii nu au organizat lagare de munca sau de exterminare. In cadrul nazismului, au existat date care precizeaza clar actiuni indreptate impotriva evreilor, precum in 1935 cand s-au adoptat Legile de la Nrenberg unde se interzicea prezenta everilor in anumite zone publice, isi pierdeau drepturile politice si civile, si trebuiau sa poarte un semn distinctive- steaua lui David. In 1939 s-a realizat Noaptea de cristal cand geamurile magazinelor evreiesti au fost distruse si cateva mii de evrei au fost arestati. In Romania partidele legionare au fost Linga Apararii National Crestin ce a fost infiintata in 1923 de catre profesorul universitar, A.C. Cuza. Iar in 1927 a fost realizata Liga Arhanghelului Gavril sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu. In concluzie, in perioada interbelica in Romania s-a manifestat comunismul la scara mica fata de regimul communist din URSS, avand sustinerea marei puteri europene. In ceea ce priveste regimul de extrema dreapta- legionarii, ei au avut un scop diferit fata de nazistii din Germania, dorind sa mentina integritatea teritoriala si o apere de amenintarea comunistilor ce erau interesati de impunerea lui in Romania, dar si in tarile vecine ei. 4. Prezentai principalele prevederi ale Constituiei Romniei din anul 1866. Constitutia reprezinta legea fundamentala a unui stat ce stabileste forma de guvernamant, organizarea statala, drepturile si indatoririle cetatenesti. Constitutia din 1866 este prima lege fundamentala din Romania ce s-a realizat fara amestec din exterior. Ea s-a adoptat intrucat in februarie 1866 AL.I. Cuza a fost obligat sa abdice de catre Monstruoasa coalitie sis a paraseasca tara; in locul lui a fost adus un print strain Carol de Hohenzolern al Prusiei, iar pe 10 mai el depunea juramantul de credinta ca domn al Romaniei. Constitutia din 1866 nu mai prevedea situatia de vasalitate fata de Imperiul Otoman si a intrat in vigoare din luna iulie a aceluiasi an; s-a realizat dupa model Belgian, insa raportata la realitatile societatii romanesti. Are la baza principii democratice precum: separarea puterilor in stat, suveranitatea poporului, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. 1) Separarea puterilor in stat Puterea legislative este detinuta in comun de domn si Reprezentanta Nationala. Reprezentanta Nationala este bicamerala, Adunarea Deputatilor si Senatul. Senatorii si deputatii discuta si voteaza legile, au drept de interpelare si de initiative legislativa. Adunarea Deputatilor are dreptul special de a vota bugetul statului. Atributiile legislative ale domnului sunt: drept de a revoca si dizolva Reprezentanta Nationala, drept de veto, dreptul de a promulga si sanctiona legile. Puterea executiva este detinuta de domn si o exercita prin Guvern. Atributiile executive ale domnului sunt: drept de a bate moneda,de a fi sef supreme al armatei, de a numi sau revoca ministri, de a numi inaltii functionari.Puterea judecatoreasca este reprezentata de instantele de judecata; judecatorii sunt inamovibili. Instanta suprema este Inalta Curte de Justitie si Casatie. 2) Garantarea drepturilor omului si cetateanului In Constitutia din 1866 erau mentionate: dreptul la viata, la opinie, la educatie, la familie etc.

Dreptul de vot era censitar; alegatorii erau organizati in cadrul Adunarii Deputatilor in 4 Colegii Electorale, iar in cadrul Senatului, in 2 Colegii Electorale. Proprietatea era considerate sacra si inviolabila. 3) Suveranitatea poporului In Constitutie era precizat faptul ca puterea emana de la natiune. Modificari ale Constitutiei In 1879 s-a modificat Articolul 7 conform caruia puteau primi drept de cetatenie romana doar persoanele de religie ortodoxa. S-a modificat pentru ca evreii s-o obtina. In 1884 s-a modificat numarul Colegiilor Electorale din cadrul Adunarii Deputatilor, de la 4 la 3, ducand la cresterea numarului de alegatori; dar s-au adus modificari si pentru ca Romania o fost proclamata regat. In 1917 s-a modificat pentru a se realize reforma agrara si electorala. 5. Prezentai principalele prevederi ale Constituiei Romniei din anul 1923. Constitutia este legea fundamentala a unui stat care stabileste forma de guvernamant, indatoririle si drepturile cetatenilor, modul de functionare a statului. Constitutia din 1923 s-a adoptat datorita schimbarilor survenite la nivelul societatii dupa Marea Unire. Ea se bazeaza ca si Constitutia din 1866 pe principii democratice, separarea puterilor in stat, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, suveranitatea poporului. Pe langa atributiile deja enuntate, Constitutia actuala mai aducea completari sau modificari. Statul era mentionat in Constitutie ca fiind unitary, national si indivizibil. Numele sefului statului era schimbat din domn in rege, si nu mai avea drept de veto; Constitutia avea un caracter liberal. Dreptul de vot era universal pentru barbati de la varsta de 21 de ani. In ceea ce priveste proprietatea, resursele de subsol puteau fi expropriate de stat, in caz de necesitate publica in schimbul unei corecte despagubiri. Era mai clar precizata responsabilitatea ministrilor, o responsabilitate politica fata de Parlament, una penala fata de lege, si alta civila fata de orice parte vatamata. Era promovata egalitatea in fata legilor indifferent de statut social, avere, etnie si o serie de drepturi: la intrunire, la munca, la invatatura. S-a organizat o institutie care se pronunta in ceea ce priveste constitutionalitatea legilor. 6. Prezentai principalele prevederi ale Constituiei Romniei din anul 1938. Constitutia din 1938 s-a adoptat intrucat la alegerile din 1937 niciun partid politic nu a reusit sa le castige iar Carol al II-lea a impus o monarhie autoritara. Constitutia nu se mai baza pe principii democratice, intrucat nu mai exista o separare a puteilor in stat, regale detinea atat puterea executiva cat si pe cea legislativa. El era precizat in Constitutie drept cap al statului, iar Consiliul de Coroana, alcatuit din membrii alesi de rege, avea acum un rol consultativ. Pluralismul politic nu mai exista, caracteristica statului democratic, intrucat regale desfiintase partidele politice, formand unul singu Fronul Renasterii Nationale. In ceea ce priveste dreptul la vot, votul universal pentru barbati ramanea, dar de la varsta de 30 de ani. Pentru femei, era mentionat sa fie adoptata o lege speciala care sa reglementeze acest drept. A intrat in vigoare in februarie 1938 si a functionat pana in 1940. 7. Prezentai principalele prevederi ale Constituiilor comuniste din Romnia. Regimul comunist a fost introdus in Romania din 1948, iar in cadrul aceluiasi an s-a adoptat o Constitutie care a stabilit cadrul de functionare a noului regim de democratie populara. Constitutia a fost realizata dupa model sovietic si prevedea subordonarea fata de URSS. Nu mai

avea la baza principii democratice; institutia legislativa era detinuta de Marea Adunare Nationala. Rolul conducator il avea PMR, Partidul Muncitoresc Roman. Constitutia are atat avantaje cat si dezavantaje. Ca si avantaj ar fi mentionarea dreptului universal pentru barbate si femei de la varsta de 18 ani. Insa desavantajele sunt numeroase, cei care au avut functii in perioada anterioara si nu numai, erau considerate personae nedemne si nu aveau drept de vot. Erau precizate drepturi si libertati cetatenesti, insa in realitate nu erau respectate. De asemenea, in Constitutie erau mentionate schimbarile ce au survenit odata cu introducererea regimului communist la nivel industrial si agricol. In 1952 a fost adoptata o noua Constitutie datorita modificarilor de la nivelul societatii, care pastra foma celei anterioare insa aducea si noi prevederi. Nu mai era mentionata situatia de subordonare fata de URSS. Rolul conducator era mentinut de PMR, insa era consemnat faptul ca puterea era controlata de alianta clasei muncitoare cu taranimea. Atributia legislativa era detinuta tot de Marea Adunare Nationala, iar prezidiul Marii Adunari avea si atributii executive. In 1965 a fost adoptata o alta Constitutie intrucat Gheorghe Gheorghiu Dej murise iar in functia de secretar general al partidului a fost ales de Congresul al IX-lea Nicolae Ceausescu. Constitutia consemna schimbarea numelui statului, din Republica Populara Romana in Republica Socialista Romana, si de asemenea denumirii partidului, din Partidul Muncitoresc Roman in Partidul Comunist Roman. Ea avea aproximativ aceleasi prevederi ca celelalte, insa era desfiintata interzicerea votului pentru anumite personae. In 1974 a fost introdusa functia de pesedinte al statului. Aceasta Constitutie a functionat pana in 1989, cand s-a manifestat revolutia roman ace a reinstalat regimul democratic. 8. Analizai autonomiile locale din spaiul romnesc (secolele IX-XVIII). Autonomiile locale sunt unitati administrative care au o organizare proprie economica, sociala, politica. Ele aveau denumiri precum voievodate, cnezate, tari si erau condusi de voievozi, cnezi, juzi. In Transilvania sunt mentionate, potrivit documentului Gesta Hungarorum in secolul IX voievodatele lui Gelu (in Depresiunea Transilvaniei), lui Glad(in Banat) si lui Menumorut (in Bihor). In acelasi document erau precizate in secolul XI voievodatul lui Ahtum (in Banat)sic el al lui Gyula(in Depresiunea Transilvaniei). Pana la sfarsitul secolului XIII ungurii au cucerit Transilvania si au adus natiuni(sasi, secui, cavaleri teutoni) pentru a-si pastra autonomia si pentru ca elemental roman era mai numeros; au fost dusi sasii si au fost organizati in scaune. In zonele de margine s-au pastrat autonomiile locale specifice romanesti tari sau districte; exemple: Tara Fagarasului, Tara Oasului, Tara Maramuresului s.a. In spatiul dintre Carpati si Dunare, in documentul Diploma cavaleriolor ioaniti scrisa de regele ungar Bella al IV-lea din 1247, erau mentionate mai multe autonomii cu denumiri ca voievodate(Voievodatul lui Seneslau, lui Litovoi), cnezate(Cnezatul lui Ion, al lui Farcas), teverinului). La sfarsitul secolului XIII voievodul Litovoi intra in conflict cu regele ungar, este ucis iar fratele lui, Barbat, este capturat si isi rascumpara libertatea. In1290 un anume Negru Voda venit din Tara Maramuresului descalecastat ca Campulung; insa adevaatul intemeieto al staului Tara Romaneasca este considerat Basarab I, care il realizeaza prin unificarea tuturor autonomiilor locale din spatiul dintre Dunare si Carpati. In spatiul dintre Carpati si Prut existau mai multe autonomii locale cu numele de tari (Tara Sipenitului), codri(Codrii Cosminului, Orheiului), campuri (lui Dragos, lui Vlad), ocoale (Vrancea, Campulung). La mijlocul secolului XIV regele ungar, Ludovic I de Anjou organizeaza

o marca de aparare in Nordul Moldovei condusa de un voievod roman din Tara Maramuresului Dragos. In 1359 Bogdan I ii alunga pe urmasii lui Dragos si intemeiaza statul Moldova. In spatiul dintre Dunare si Marea Neagra exsistau mai multe autonomii locale. In secolul X erau mentionate, formatiunea prestatala lui Gheorghe, si formatiunea prestatala a lui Jupan Dimitrie. In secolul XI in cartea Alexiada scrisa Ana Comena erau precizate, formatiunile urmataoae: a lui Tatos, Sescav, Satza. In secolul XIII era mentionata Tara Crvunei, intre Cvarna si Mangalia. 9. Prezentai Domnia n rile Romne (secolele XIV-XVIII). In Evul Mediu cele mai importanta institutii erau domni si biserica. Domnia era reprezenata de domn, ce detinea intreaga putere. Atributiile domnului erau: sef suprem al armatei, judecator suprem, stabilea politica interna si externa a statului, putea oferi acte de proprietate, drept de a bate moneda s.a. Domnul avea o anumita titulatura; astfel, IO provenea de la Ioannes ce insemna cel harazit de Dumnezeu, mare voievod reprezenta sef supreme al armatei, singur stapanitor denota independent, iar domn semnifica stapanitor al tarii si al supusilor. Alegerea domnului avea caracter electivo-ereditar; asadar el era ales de catre Adunarea Obsteasca Extraordinara. Singura conditie era ca mostenitorul sa fie din os domnesc, indiferent daca era fiu legitim iar nelegitim. Exista un ceremonial conform caruia mitropolitul il ungea cu mir sfant, semnificand faptul ca puterea ii era data de la Dumnezeu, apoi ii punea coroana pe cap, element esential in recunoasterea statului de conducator al statului.