Simbolismul

- este un curent literar aprut n literatura universal ca o reacie mpotriva parnasianismului i a romantismului decadent. - apare n Frana la sfritul sec. XIX n urma publicrii articolului Le Symbolisme n ziarul Le Figaro, Jean Moreas. n literatura romn simbolismul apare ca o reacie mpotriva epigonismului eminescian i este teoretizat de ctre Alexandru Macedonski care la 1880 public n Literarorul, articolul Poezia viitorului, punnd astfel bazele unei lirici care se ndreapt spre modernism prin adoptarea versului liber i prin reflexivitate. Trsturi: 1. 2. 3. 4. 5. Cultivarea simbolurilor Valorificarea sinesteziei (sinestezia = suprapunerea mai multor imagini artistice) Ambiguitatea, conferit de simbolurile plurisemnificative Versul liber Muzicalitatea versurilor, conferit de repetarea unui cuvnt cheie devenit laitmotiv, repetarea unui vers devenit refren i de versul liber. 6. Lirismul subiectiv reflexivitate 7. Cromatica 8. Corespondenele analogii ntre planul obiectiv (al naturii) i planul subiectiv (uman) 9. Prezena elementelor paraverbale (punctele de suspensie i liniile de pauza, care accentueaz ambiguitatea i trdeaz vidul ontologic, golul sufletesc. 10. Teme i motive specifice: - Condiia eului liric (inadaptat) n univers - Tema solitudinii, motivul singurtii - Tema vieii i a morii - Tema evadrii n spaii exotice, motivul cltoriei (Minulescu) - Tema mediului citadin descris n descompunere - Descrierea decorurilor funerare cu ajutorul simbolurilor catamorfice (corbul, cavoul, plumbul, cadavre) - Cultivarea motivelor florare, puternic cromatizate (D. Anghel) - Cultivarea simbolurilor degradante (vntul, ploaia, soarele) - Tema nevrozelor (motivul nervilor, speenul) Reprezentani romni: Al. Macedonski, George Bacovia, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, tefan Petic, Elena Farago. Simbolismul romnesc nu a respins parnasianismul ci s-a suprapus cu acesta, lucru reliefat de preferina pentru materiale preioase, obiecte de art, simboluri cromatice etc. Dei simbolismul se nate ca o reacie mpotriva romantismului, interfer cu acesta prin clutivarea visului, a idealitii lumii.