Abordarea pacienului in situatii de risc - cancer

Cel mai semnificativ factor de risc general pentru cancer este rsta; doua treimi dintre cazuri s-au manifestat la persoane peste 65 de ani. Incidenta cancerului creste cu varsta la puterea a treia, a patra sau cincea in diferite regiuni. Astfel, probabilitatea ca o persoana sa faca cancer depinde de rsta: pentru interlul cuprins intre nastere si 39 de ani un barbat din 58 si o femeie din 52 vor avea cancer; pentru interlul cuprins intre 40 si 59 de ani, un barbat din 13 si o femeie din 11 vor avea un cancer, iar pentru interlul de la 60 la 79 de ani, un barbat din 3 si o femeie din 4 vor avea cancer. Cancerul este a doua cauza principala de deces, dupa bolile cardiace. Cu toate acestea, decesele prin boli cardiace au scazut in Statele Unite cu 50% din 1950 pana in prezent si continua sa scada, in timp ce decesele prin cancer sunt in crestere ( ura 81-2). Se estimeaza ca in primii ani ai secolului cancerul deveni prima cauza de deces. in elul 81-l sunt prezentate principalele cinci tipuri de cancer cauzatoare de moarte, pentru diferite populatii. Odata cu cresterea incidentei cancerului s-a marit si durata de supravietuire a pacientilor cu cancer. in 1960-l963, supravietuirea la 5 ani era de 39% la pacientii de rasa alba, iar in perioada 1986l991 aceasta era de 58%. Cancerul este mai frecvent fatal la negri; o supravietuire la 5 ani a fost obserta la 42% dintre pacientii de rasa neagra cu cancer in perioada 1986-l991. Motivul acestor diferente legate de rasa nu este cunoscut. ABORDAREA PACIENTULUI Se pot obtine informatii importante din anamneza si examenul fizic de rutina. Durata perioadei simptomatice poate indica caracterul cronic al bolii. Istoricul medical sugereaza medicului prezenta unor boli care pot sa afecteze alegerea tratamentului sau efectele secundare ale acestuia. Istoricul vietii sociale a pacientului poate indica expunerea profesionala la substante cancerigene sau reveleaza comportamente cum sunt fumatul sau consumul de alcool, care pot influenta evolutia bolii si tratamentul acesteia. Istoricul familial poate sugera o predispozitie familiala pentru cancer si poate indica necesitatea inceperii supravegherii sau tratarii preventive a rudelor neafectate ale pacientului. Examenul sistemelor

poate indica prezenta simptomelor precoce de boala metastatica sau a unui sindrom paraneoplazic. DIAGNOSTIC Diagnosticul cancerului se bazeaza mai ales pe biopsia tisulara inzi. Nu se sili niciodata diagnosticul fara sa se fi obtinut o proba de tesut; nici o tehnica non-inzi nu este suficienta pentru a defini un proces patologic cum este cancerul. Desi in unele situatii rare (cum este cazul nodulilor tiroidieni) aspiratia cu ac fin este un procedeu diagnostic accepil, diagnosticul depinde, in general, de obtinerea unui fragment de tesut de la pacient, care sa permita o eluare atenta a histologiei tumorii, a stadiului de dezvoltare si a gradului de inzivitate, precum si pentru a se obtine informatii diagnostice la nivel molecular, cum ar fi exprimarea markerilor de pe suprafata celulei sau proteinele intracelulare care sunt tipice pentru un anumit cancer, sau prezenta unui marker molecular, cum este translocatia t(8; 14) din limfomul Burkitt. Date tot mai numeroase leaga exprimarea anumitor gene de raspunsul la tratament si de prognostic. Uneori, un pacient se prezinta cu un proces metastatic definit drept cancer pe baza biopsiei, dar care nu are un punct de plecare aparent. In astfel de situatii, trebuie sa se faca eforturi pentru a fi identificat punctul de plecare pe baza rstei, sexului, locului metastazei, histologiei si markerilor tumorali, precum si pe baza antecedentelor patologice personale si familiale. O atentie deosebita trebuie acordata eliminarii altor boli traile ( modulul 101). Odata silit diagnosticul de cancer, cel mai bun management al pacientului presupune o colaborare multi-disciplinara intre medicul de familie si oncologi, specialisti in chirurgie oncologica, radioterapie oncologica, nursing oncologic, farmacisti, lucratori sociali, specialisti in medicina de reabilitare si o serie de alti profesionisti care lucreaza in stransa colaborare intre ei si impreuna cu pacientul si familia acestuia.