Vous êtes sur la page 1sur 10

Plngere contra soluiei procurorului. nelciune. Legea cecului. Lipsa elementelor constitutive ale infraciunii.

Comentarii 0 Constata ca prin sentinta penala nr. 663/15.12.2009 a Judecatoriei Sibiu a fost respinsa plngerea formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L., cu sediul n Balotesti,, nr..., cod., jud. Ilfov n contradictoriu cu intimatul C. C., domiciliat n Sibiu, str., nr.., ap.., jud. Sibiu, plngere formulata mpotriva ordonantei procurorului din 19.08.2009 data n dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe lnga Tribunalul Sibiu,ordonanta pe care o mentine. n baza art.192 alin.2 C.proc.pen., a fost obligata petenta sa plateasca suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat n cauza.Pentru a pronunta aceasta hotarre instanta de fond a retinut n esenta urmatoarele: Prin plngerea nregistrata la instanta la data de 27.10.2009 sub dosar nr. 13288/306/2009 petenta S.C.P. R. S.R.L. a solicitat,n contradictoriu cu intimatul C. C. desfiintarea ordonantei procurorului din 19.08.2009 data n dosarul nr.240/P/2007 nr.532/P/2008 al Parchetului de pe lnga Tribunalul Sibiu si trimiterea cauzei procurorului n vederea redeschiderii urmaririi penale,n baza art.278 ind.1 alin8 lit.b C.proc.pen..n motivarea plngerii petenta a aratat, n esenta, ca ordonanta este nelegala si netemeinica,ntruct nu au fost efectuate actele de urmarire penala obligatorii dispuse prin sent.pen.nr.640/1.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sibiu, ca s-a dat o ncadrare gresita faptelor privitor la emiterea cecurilor n alb fara acoperire, fiind ntrunite elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.215 alin.1-4 C.penal. Astfel, intimatul a avut reprezentarea ca nu va putea duce la bun sfrsit executia acestor contracte, cunoscnd totodata faptul ca societatea nu sa avea acoperire n lichiditati, iar potrivit contractului ncheiat ntre parti, societatea administrata de intimat avea obligatia sa garanteze plata a 30\% din valoarea contractelor prin emiterea cecurilor n alb, societatea petenta avnd posibilitatea de a folosi filele cec drept mijloace de plata pentru a acoperi datoriile neonorate.n drept,s-au invocat dispozitiile art.278 ind.1 C.proc.pen, Normele-Cadru nr.7/1994 emise de B.N.R.si modificarile la aceste norme,dispozitiile art.215 C.penal si decizia de recurs n interesul legii nr.IX/2005 pronuntata de I.C.C.J. S-au comunicat dosarele nr. 240/P/2007 si 465/II/2/2009 ale Parchetului de pe lnga Judecatoria Sibiu.Din actele si lucrarile existente la dosar, instanta a retinut urmatoarele:La data de 22.03.2006 s-a nregistrat la Parchetul de pe lnga Judecatoria Sibiu sub nr.889/P/2006, plngerea penala formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L. mpotriva numitului C. C. pentru savrsirea infractiunilor prev. si ped. de art.215 alin.2,3 si 4 C.penal si prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934. Ulterior,cauza a fost preluata de Parchetul de pe lnga Tribunalul Sibiu sub nr.240/P/2007n motivarea plngerii s-a aratat ca S.C. P. R. S.R.L. a ncheiat cu S.C. E. I.E. S.R.L. avnd ca reprezentant pe intimatul C. C.- contractele de nchiriere nr. MS 140/25.07.2005 si nr.MS206/19.09.2005 pentru cofraje PERI, iar potrivit art.4 pct.4.5. din contractele de nchiriere,SC E. I. E. S.R.L. era obligata sa plateasca contravaloarea chiriei n termen de

5 zile de la data primirii facturii fiscale.S-a mai aratat n plngere ca, potrivit dispozitiilor art.3 din contractele de nchiriere nr.MS140/25.07.2005 si nr.MS206/19.09.2005, SC P. R. S.R.L. a emis si comunicat S.C. E. I. E. S.R.L., conform contractului de nchiriere nr.MS140/25.07.2005 urmatoarele facturi fiscale:- nr.3128172/26.07.2005 n valoare de 5.686,44 Ron- nr.6446235/30.08.2005 n valoare de 26.471,53 Ronnr.6446474/29.09,2005 n valoare de 22.510,89 Ron- nr.6446679/26.10.2005 n valoare de 151,33 Ron- nr.6446904/28.11.2005 n valoare de 153,30 Ronnr.6447132/22.12.2005 n valoare de 153.57 Ron- nr.6447377/26.01.2006 n valoare de 152,56 Ron- nr.9460376/21.02.2006 n valoare de 2.674,43 Ron.Societatea intimatului a achitat suma de 5.686,44 Ron,ramnndneachitata suma de 52.276,61 ron reprezentnd contravaloare chirie, materiale nereturnate si reparatii pentru cofraje PERI,conform facturilor fiscale emise nr.6446235/30.08.2005, nr.6446474/29.09.2005, nr. 6446679/26.10.2005, nr. 6446904/28.11.2005, nr. 6447132 /22.12. 2005, nr.6447377/26.01.2006 si nr. 9460376/21.02.2006. Petenta a invocat faptul ca,n conformitatea cu dispozitiile contractuale, societatea E. s-a obligat sa garanteze 30\% din valoarea fiecarui contract cu cte un cec n alb n conditiile dispozitiilor art.67-71 din Normele - Cadru nr.7/1994 emise de Banca Nationala a Romniei,societatea petenta avnd dreptul sa foloseasca cec-urile primite drept garantie pentru a acoperi obligatiile contractuale neonorate de S.C. E. I. E. S.R.L,prin introducerea cec-urilor n circuitul bancar. n aceste conditii, au fost emise fila cec nr.B.E.311 00065515 pentru suma de 52.267,61 Ron scadenta la 23.02.2006, pentru contractul de nchiriere nr.MS140/25.07.2005 si fila cec nr. B.E. 311 00065523 pentru suma de 16.896,71 Ron scadenta la 23.02.2006, pentru contractul de nchiriere nr.MS206/19.09.2005. iar prin scrisoarea/fax din 21.02.2006 a petenta a notificat S.C. E.I. E. S.R.L cu privire la creanta devenita certa, lichida si exigibila, ct si data de 23.02.2006, data de emitere a celor doua cecuri,intimatul C. C. confirmnd creanta si data emiterii cec-urilor prin semnarea si aplicarea amprentei stampilei societatii pe scrisoarea/fax din 21.02.2006. S-a mai aratat ca cele doua cecuri, avnd scadenta la 23.02.2006, au fost introduse la plata de catre societatea petenta trasului Banca Romneasca SA - Sucursala Sibiu, care a refuzat plata pentru lipsa de proviziune n contul S.C. E. I. E. S.R.L la data de 01.03.2006 si de asemenea ca intimatul C. C. a cunoscut la data confirmarii creantei si a datei de emitere a cec-urilor ca SC.. E. I. E.nu avea acoperire n proviziune bancara pentru a efectua platile rezultate din obligatiile contractuale.Prin ordonanta procurorului din 13.06.2007 data n dosarul nr.240/P/2007 Parchetul de pe lnga Tribunalul Sibiu s-a dispus n baza art.11 lit.b si art.10 lit.b ind.1 C.proc.pen. rap.la art.91 lit.c C.proc.pen. si respectiv a art. 228 C.proc.pen. rap.la art.10 lit.d C.proc.pen., scoaterea de sub urmarire penala a nvinuitului C.C., pentru fapta prevazuta de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934 privind cecul si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii n cuantum de 200 lei, si respectiv, scoaterea de sub urmarire penala a nvinuitului sub aspectul infractiunii de nselaciune, prevazuta de art. 215 alin.1,2,3,4 C.pen.Prin sentinta penala nr. 640/1.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sibiu n dosarul nr.7413/306/2007 s-a dispus,n baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b C.pr.pen. admiterea plngerii formulate de petenta

S.C. P.R. S.R.L., mpotriva ordonantei din data de 13.06.2007, data n dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe lnga Tribunalul Sibiu,desfiintarea acestei ordonante si restituirea cauzei Parchetului de pe lnga Judecatoria Sibiu n vederea redeschiderii urmaririi penale fata de nvinuitul C. C. pentru savrsirea infractiunilor prevazute de art.215 alin.1, 2, 3, 4 C.pen. si art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.Sa dispus efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala:- se va verifica existenta si cuantumul disponibilului banesc din contul deschis de S.C. E. I. S.R.L. Sibiu, la Banca Romneasca S.A. - Sucursala Sibiu, cod IBAN RO.. la datele de 25.07.2005, 19.09.2005, 21.02.2006 si 22.02.2006;- se va solicita Bancii Romnesti S.A. - Sucursala Sibiu lista incidentelor de plati ale S.C. E. I.S.R.L. Sibiu pna n 28.02.2006;- va fi reaudiat nvinuitul C. C. pentru a se lamuri situatia contractelor n derulare ale S.C. E. I. E. S.R.L. n perioada 25.07.2005 - 28.02.2006 si se vor solicita acestuia acte doveditoare n acest sensPrin rezolutia procurorului din data de 25.11.2008 s-a dispus din nou scoaterea de sub urmarire penala a nvinuitului C.C.pentru comiterea infractiunilor prevazute de art.215 alin.1, 2, 3, 4 C.pen. si art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934,rezolutia fiind desfiintata prin rezolutia prim procurorului din 8.01.2009,prin care s-a dispus continuarea urmaririi penale n cauza n sensul solicitarii de la Banca Romneasca S.A. - Sucursala Sibiu a existentei si cuantumului disponibilului n contul deschis de S.C.E. I. E. S.R.L. la datele de 25.07,19.09.2005 si 22.02.2006 precum si pentru identificarea si reaudierea intimatului pentru lamurirea situatiei contractelor ncheiate de firma sa n perioada iulie 2005-februarie 2006 cu societatea petenta.n cauza au fost comunicate relatiile solicitate de la Banca Romneasca S.A. - Sucursala Sibiu,iar intimatul C. C. a fost audiat la data de 15.06.2009,cnd a declarat ca nu a putut recupera suma de bani pe care i-o datora beneficiarul unei lucrari,iar cofrajele care fac obiectul contractelor de nchiriere au fost restituite societatii petente.Prin ordonanta procurorului din 19.08.2009 s-a dispus, n baza art. 249 ind.1 rap.la art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.b ind.1 C.proc.pen. si art.90, 91 C.penal,scoaterea de sub urmarire penala a intimatului C. C. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii n cuantum de 1000 lei pentru savrsirea infractiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934.Totodata,n baza art.249 C.proc.pen.rap.la art.11 lit.b si art.10lit.d C.proc.pen., s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala fata de acelasi intimat n privinta savrsirii infractiunii de nselaciune prev.de art.215 alin.1,2,3 si 4 C.penal.S-a retinut ca la momentul ncheierii contractului dintre cele doua societati s-a convenit depunerea unei garantii de 30 \% din valoarea elementelor nchiriate,constnd dintr-un cec cu valoarea specificata la pct.7.3 din contract,cele doua file cec emise de catre nvinuit fiind oferite impropriu cu titlu de garantie,raportat la valoarea bunurilor nchiriate si nu pentru a garanta plata chiriei. La finalul derularii contractului,cofrajele nchiriate au fost returnate,deci n conformitate cu cele convenite si filele cec trebuiau napoiate nvinuitului.nvinuitul nu a putut achita contravaloarea facturilor emise de S.C. P.R. S.R.L. raportat la sumele reprezentnd valoarea chiriei convenite,iar partea vatamata a folosit cele doua file cec pe care le-a completat si introdus la plata,fiind refuzate pe motiv lipsa disponibil n cont. Prin folosirea impropriu drept garantie a celor doua file cec s-a urmarit garantarea bunurilor nchiriate si nu a platii chiriei lunare. Prin sent.civ.nr.1403 C din 10.07.2006 Tribunalul Sibiu a admis cererea formulata de creditoarea S.C. P. R. S.R.L. pentru deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului mpotriva S.C. E. I. Export S.R.L.

raportat la creanta n cuantum de 69164,32 lei.Lund n considerare modul si mijloacele de savrsire a faptei,scopul urmarit,persoana nvinuitului,precum si faptul ca infractiunile prev.de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934 sunt infractiuni de pericol, s-a apreciat ca scopul legii penale poate fi realizat si prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ.Prin fapta nvinuitului s-a adus atingere minima valorilor aparate de legea penala,iar prin continutul ei concret fiind lipsita n mod vadit de importanta, s-a apreciat ca nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.Raportat la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de nselaciune,nu s-a putut face dovada savrsirii de catre nvinuit a unei actiuni de inducere sau mentinere n eroare a partii vatamate la momentul ncheierii contractului. Neexecutarea obligatiilor ce deriva dintr-un contract nu constituie infractiunea de nselaciune daca nu s-a stabilit ca la momentul ncheierii acestuia sau pe parcursul derularii sale s-au folosit manopere dolosive fata de creditorul obligatiei.mpotriva acestei ordonante petenta S.C.P.R. S.R.L. a formulat plngere, iar prin rezolutia prim procurorului data la 30.09.2009 n dosarul 465/II/2/2009 al Parchetului de pe lnga Tribunalul Sibiu, plngerea a fost respinsa ca nentemeiata,retinndu-se ca solutia adoptata este temeinica si legala. Fata de acestea, petenta S.C. P. R. S.R.L. s-a adresat instantei cu plngere, conform dispozitiilor art.278 ind.1 alin.1 C.proc.pen.Analiznd plngerea formulata, solutia data de procuror si actele dosarului, instanta de fond a respins plngerea pentru urmatoarele motive:n fapt, ntre S.C. P. R. S.R.L. si S.C. E. I. E. S.R.L. avnd ca reprezentant pe intimatul C. C.- s-au desfasurat raporturi comerciale,ncheindu-se contractele de nchiriere nr.M140/25.07.2005 si nr. MS 206/19.09.2005 pentru cofraje PERI.Potrivit pct.2.3 din cele 2 contracte cofrajele puteau fi ridicate dupa depunerea unei garantii de 30 \% din valoarea elementelor nchiriate,constnd dintr-un cec care se returneaza la terminarea contractului,odata cu stingerea obligatiilor financiare generate de contracte.La pct.5.6 s-a mentionat ca,n conditiile n care la data terminarii contractului ( data procesului-verbal de receptie) beneficiarul nregistreaza datorii neonorate catre P.R., rezultate din derularea prezentului contract,garantia sub forma de fila cec depusa conform pct.2.3 va fi introdusa n circuitul bancar n vederea stingerii tuturor obligatiilor beneficiarului.La datele de 01.02.2006, respectiv 15.02.2006 au fost ntocmite 3 proceseverbale de receptie retur marfa ( filele 58-60), dintre care doar n unul dintre acestea se mentioneaza contractul la care se refera, respectiv M S206.La data de 21.02.2006 societatea petenta a trimis catre S.C. E. I. E. S.R.L. cu privire la existenta unui debit 69164,32 lei, mentionndu-se ca la data de 23.02.2006 cecurile de garantie vor fi introduse n circuitul bancar, completate cu aceasta suma, notificarea fiind semnata si stampilata de catre intimatul C.C.. Filele cec au fost completate cu sumele 52267,61 lei si 16896,71 lei si cu data emiterii ca fiind 23.02.2006 de catre un reprezentant al societatii petente fiind introduse la plata la aceeasi data-23.02.2006- si refuzate pentru lipsa totala de disponibil n cont.Avnd n vedere faptul ca fila cec nu a fost completata de nvinuit nici cu data scadentei nici cu suma datorata,n cauza nu sunt ntrunite elementele constitutive ale infractiunii prev.de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 si nici ale art.215 alin.4 C. penal.Nu se poate retine astfel ca intimatul,n calitate de director general al S.C. E. I.E. S.R.L., cu stiinta,a indus n eroare societatea petenta prin emiterea unei file cec fara acoperire,atta timp ct

nu a fost mentionata nicio suma pe acea fila cec,iar din probele administrate nu rezulta ca nvinuitul ar fi indicat ca,la data introducerii filei cec la banca urma sa aiba disponibil n cont. Potrivit art.215 alin.4 C. Penal constituie infractiunea de nselaciune emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, n totul sau n parte, ori de a interzice trasului de a plati nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul aratat n alin. 1(respectiv n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust), daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului". Prin urmare,pentru a constitui infractiunea de nselaciune,n forma prevazuta mai sus,este necesar ca autorul acesteia sa emita un cec valabil,deci cu mentiunile prevazute de art.1 alineatele 1, 2, 3 si 5 si art. 11 din Legea nr.59/1934,ceea ce n cauza de fata nu s-a ntmplat. Potrivit art.1 din Legea nr.59/1934 cecul trebuie sa cuprinda: 1. Denumirea de cec trecuta n nsusi textul titlului si exprimata n limba ntrebuintata pentru redactarea acestui titlu. 2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani. 3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras). 4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta. 5. Aratarea datei si a locului emiterii. 6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul)."iar potrivit art.2 din acelasi act normativTitlul caruia i lipseste una din conditiunile aratate n articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate n alineatele ce urmeaza: n lipsa unei aratari speciale, locul aratat lnga numele trasului este socotit loc de plata. Daca mai multe locuri sunt aratate lnga numele trasului, cecul este platibil la primul loc aratat. n lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment. Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat lnga numele tragatorului."n fine,potrivit art. 29 din Legea nr.59/1934 Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.

Cecul prezentat la plata naintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil n ziua prezentarii." Prin urmare, ori de cte ori se va emite un cec, fara a se completa denumirea de cec, ordinul neconditionat de a plati o suma de bani, numele trasului, aratarea datei si a locului emiterii, si semnatura emitentului vor fi aplicabile dispozitiile art. 84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934. Pe de alta parte, pentru a exista elementul material al infractiunii prevazute de art.215 alin.4 C.penal este necesar ca fila cec sa cuprinda elementele esentiale prevazute de textele de lege prevazute mai sus,deci inclusiv data emiterii acestuia care este,de regula, si data scadentei,cecul putnd fi prezentat la plata din acest moment. n nici un caz data emiterii cecului nu poate fi ulterioara completarii lui,cum s-a ntmplat n situatia de fata,cecurile fiind completate la 23.02.2006,desi emise n luna mai 2005. Derularea activitatilor comerciale presupune buna credinta si ncredere ntre parteneri,corelate cu respectarea scopului in care a fost creat si reglementat cecul,ca instrument de plata -si nu de garantie-care suplineste operatiunile in numerar. Necunoasterea prevederilor legale referitoare la cec sau la acceptarea utilizarii acestuia in alte scopuri dect cele prevazute de lege,favorizeaza aparitia unor prejudicii care nu pot fi sanctionate ntotdeauna sub aspect legal. Cele mai frecvente procedee de lucru necorespunzatoare constau in emiterea cecului in alb si in ntelegerea dintre parti in sensul ca nu va reprezenta mijloc de plata,ci va garanta doar tranzactia dintre parti. Emiterea cecurilor n alb este des ntlnita n practica,nsa majoritatea emitentilor si a beneficiarilor nu cunosc reglementarile referitoare la el, existnd convingerea din partea celor care l accepta ca cecul sub forma de garantie va determina efectuarea platilor iar refuzul achitarii acestuia ar constitui ntotdeauna infractiune. In realitate, cecul este un instrument de plata si nu de garantie,fiind protejat special de legiuitor.Instanta a apreciat ca reglementarile aduse prin Norma - cadru nr. 7 din 8 martie 1994 emisa de B.N.R. privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri, cu privire la faptul ca cecul n alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, nu au nicio relevanta n cauza din punct de vedere al dreptului penal cu privire la dispozitiile Legii nr. 59/1934-lege organica-care incrimineaza infractiunea prevazuta de art.84 alin.1 pct., aceste norme avnd o valoare normativa inferioara legii organice si nefiind n masura a modifica sau a adauga la dispozitiile legii. Este adevarat ca partile au prevazut n contractul ncheiat faptul ca,n conditiile n care la data terminarii contractului ( data procesului-verbal de receptie ) beneficiarul nregistreaza datorii neonorate catre P. R.,rezultate din derularea prezentului

contract,garantia sub forma de fila cec depusa conform pct.2.3 va fi introdusa n circuitul bancar n vederea stingerii tuturor obligatiilor beneficiarului,dar atta timp ct cecul nu a fost emis de la nceput cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii,nu se poate retine ca acesta s-a transformat ntr-un instrument de plata valabil,cu att mai mult cu ct anumite elemente esentiale nu au fost completate de intimat,ci de reprezentanti ai societatii petente. n ceea ce priveste semnarea notificarii din 21.,02.2006 de catre intimat-aceasta are valoarea unei recunoasteri a datoriei catre societatea petenta,dar nu poate transforma cecurile n instrumente de plata valabile,cu att mai mult cu ct intimatul a sustinut ca, desi a semnat si stampilat notificarea mentionata, nu stia ca filele cec urmau sa fie introduse la plata. Referitor la dispozitiile art.215 alin.1-3 C.penal, instanta a retinut ca, potrivit textelor de lege amintite constituie infractiune inducerea sau mentinerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii sau executarii unui contract, savrsita n asa fel nct, fara aceasta eroare, cel nselat nu ar fi ncheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. Elementul material al faptei l prezinta actiunea respectiv omisiunea care induce n eroare cocontractantul,eroarea acestuia fiind determinanta la ncheierea sau executarea contractului. Nu va constitui nsa infractiunea de nselaciune o executare necorespunzatoare a unui contract. Nendeplinirea unor clauze contractuale poate constitui infractiune doar daca victima a fost indusa n eroare de catre faptuitor, eroare care daca nu ar fi existat nu s-ar fi ncheiat sau executat contractul n conditiile respective. Or, n cauza de fata,dupa ncheierea contractelor,societatea al carei director general este intimatul a achitat initial suma de 5.686,44 Ron si astfel nu se poate retine ca a indus n eroare societatea petenta producndu-i acesteia o paguba cu scopul de a dobndi un folos material injust,iar faptul ca,pe parcursul executarii contractelor, societatea E. I. E. S.R.L. a ntmpinat dificultati financiare este de natura a nlatura existenta laturii subiective a infractiunii de nselaciune n conventii. Fata de considerentele expuse mai sus instanta a constatat ca fapta intimatului C. C. de a emite doua file cec carora le lipsesc elemente esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11 se ncadreaza n dispozitiile art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934,procurorul retinnd n mod gresit si fapta prevazuta de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934,nsa intimatul nu a formulat plngere mpotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala. n ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art.18 ind.1 C.penal,instanta retine ca pericolul social al infractiunii trebuie sa se verifice prin fapta savrsita pentru a o caracteriza ca infractiune, fiind posibil ca, n concret, pericolul social sa nu evidentieze o periclitare a

valorilor sociale ocrotite, sa fie minim, sa nu fie suficient pentru a caracteriza fapta ca infractiune. Potrivit art.18 indice alineatul 2 C.penal, la stabilirea n concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savrsire a faptei, de scopul urmarit, de mprejurarile n care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de conduita faptuitorului. Analiznd aceste criterii legale de stabilire a pericolului social concret n raport cu fapta savrsita de intimatul C. C., instanta a apreciat ca fapta acestuia nu prezinta gradul de pericol social concret al infractiunii si, prin urmare, pentru sanctionarea sa nu este necesara aplicarea unei pedepse. De altfel petenta nu a criticat n plngerea sa retinerea unui grad de pericol social scazut al faptei, iar instanta apreciaza ca o asemenea invocare ar fi inadmisibila, raportat la faptul ca infractiunile prev.de art. 84 sunt infractiuni de pericol n raport cu care petenta nu ar avea calitatea de persoana vatamata, aspect retinut si prin decizia de recurs n interesul legii.nr.43/2008 a CCJ. Pentru toate aceste aspecte si fata de considerentele retinute n solutia data de procuror, instanta, n baza art.278 ind.1 alin.8 lit. a C.proc.pen., a respins plngerea formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L., n contradictoriu cu intimatul C. C., mpotriva ordonantei procurorului din 19.08.2009 data n dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe lnga Tribunalul Sibiu, ordonanta pe care a fost mentinuta.mpotriva acestei hotarri a declarat recurs n termen legal petenta S.C. P. R. S.R.L., prin aparator ales, recurs pe care l-a motivat scris ( f. 16 dosar Tribunal), n sensul ca se impune casarea hotarrii si trimiterea cauzei n rejudecare instantei de fond, pentru faptul ca s-a dat o interpretare gresita faptelor savrsite de inculpatul C.C. n raport de textele care la incrimineaza n fapt coexistnd ambele infractiuni reclamate, iar apoi, pentru faptul ca instanta de fond nu a tinut cont de toate probele aflate la dosarul cauzei, iar celor de care a tinut cont, le-a dat o apreciere n interesul nvinuitului.Examinnd hotarrea de fata prin prisma motivelor invocate n calea de atac, a actelor dosarului si din oficiu, conform art. 3856 si 38514 C.p.p., instanta retine ca recursul este nefondat si conform art. 38515 alin. 1 lit. b C.p.p. va fi respins pentru cele ce se vor arata n continuare:Instanta de fond a retinut n mod corect ca fapta comisa de nvinuitul C. C. este cea prev. de art. 84 pct. 3 din legea 59/1934, constnd n aceea ca nvinuitul a emis doua file cecuri carora le lipseau mai multe din elementele esentiale aratate n aliniatele 1,2,3 si 5 ale art. 1 si art. 11 din Legea Cecului.Instanta de fond a retinut, n mod just, ca nu sunt realizate elementele constitutive nici ale infractiunii prev. de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934, si nici infractiunea de nselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 si 4 C.p..n ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 84 pct. 2 din legea 59/1934, aceasta nu este realizata sub toate elementele sale constitutive pentru existenta acesteia, ntruct beneficiarul cecurilor trebuia sa aiba cunostinta despre faptul ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, ceea ce nici nvinuitul C.C., nici recurenta S.C. P. R. S.R.L., nu au sustinut si nici nu s-a dovedit ca o astfel de discutie s-ar fi purtat ntre parti.Avnd n vedere si recursul n interesul legii pronuntat prin decizia nr. 9/24.10.2005 a naltei Curti

de Casatie si Justitie, (publicata n Monitorul Oficial nr. 123/09.01.2006), solutia sub acest aspect, a instantei de fond este legala si temeinica si va fi mentinuta. Vor fi mentinute si considerentele hotarrii prin care instanta de fond a motivat pentru ce anume nu va desfiinta rezolutia procurorului, desi acesta a retinut n mod gresit si aceasta infractiune ( (cea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934), si anume, inexistenta plngerii nvinuitului C. C. si pentru a se da eficienta principiului nenrautatirii situatiei petentei S.C. P. R.S.R.L. n propria cale de atac conform art. 3855 C.p.p..n ceea ce priveste cea de a doua infractiune, cea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 si 4 C.p., Tribunalul retine ca aceasta infractiune nu este realizata nici sub aspectul laturi sale obiective si nici subiective.Manopera de inducere n eroare a recurentei S.C. P.R. S.R.L. la momentul ncheierii contractului nu au existat. nvinuitul C. C. nu a ncercat prin manopere frauduloase sa o induca n eroare pe petenta asupra existentei disponibilului sau n cont nici atunci, nici pe parcursul derularii contractului. Petenta i-a solicitat si nvinuitul C.C. a emis doua Cec-uri n alb avnd semnatura si stampila S.C. E. I. E. S.R.L., iar rubricatura a fost completata ulterior de recurenta S.C. P. R. S.R.L., astfel ca la momentul ncheierii contractului, nvinuitul C. C. nu putea avea reprezentarea ca ar avea sau nu disponibil la data pe care ulterior si aleatoriu o va completa recurenta.Mai mult, neonorarea cec-urilor s-a datorat relatiilor comerciale defectuoase pe care firma nvinuitului le-a derulat si nu intentiei acestuia de a crea petentei un prejudiciu.Petenta nu a criticat n recurs cuantumul amenzii administrative aplicata nvinuitului, iar fata de mprejurarile cauzei, fata de persoana nvinuitului, fata de mprejurarea ca infractiunea produsa este una de pericol si nu de prejudiciu, cuantificarea sanctiunii aplicate de procuror este una justa si legala si pentru acest motiv, n consens cu instanta de fond, si Tribunalul o va retine. Potrivit Recursului n Interesul Legii, pronuntat prin decizia nr. 43/2008 de catre nalta Curte de Casatie si Justitie, pentru repararea prejudiciului recurentei se va impune o alta solutie si nu cea de obligare la despagubiri n cadrul procesului penal, cta vreme s-a retinut n sarcina nvinuitului C.C. doar infractiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din legea 59/1934, si nu si cea de nselaciune.Pentru toate aceste motive, solutia preconizata se impune, urmnd ca, n temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. sa fie obligata recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat n suma de 200 lei.PENTRU ACESTE MOTIVE,N NUMELE LEGIID E C I D E: Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta S.C P. R. S.R.L, cu sediul n Balotesti, n contradictoriu cu intimatul C. C., domiciliat n Sibiu, str.., nr.., ap.., jud. Sibiu, mpotriva sentintei penale nr.663 din 15.12.2009 pronuntata de Judecatoria Sibiu, pe care o mentine. n baza art. 192 alin. 2 C.p.p., obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat n suma de 200 lei. Definitiva. Pronuntata n sedinta publica, azi 15.03.2010.