Vous êtes sur la page 1sur 4

Cu ajutorul

calcu1atorului

un

muzician, poate reproduce acorduri1e unei orchestre mari. Dar nu este nimic mai fnciintiitor deciit audierea unei compozitii muzica1e interpretate de o sutii de muzicieni, fntr-o sala de concerte.
Uvantul "orkhestra" a fost folosit prima data Ciegreci, pent1}l de!1umirea pa11ii din fata scenei, In foriru1 de potcoava, unde l~i aveau locul dansatorii ~i muzicantii. In Intelesul de azi.. Qrchestra este grupul mare -al muzicienilor, care pentru interpretarea unei compozitii muzicale folosesc instrumente muzicale cu coarde, de suflat, din lemn, ~i din arama, de percutie. De obicei, rnai ales In compartimentul instrumentelor cu coarde ~i arCU-5, un fragment muzical e-5tecantat de rnai multi instrumenti~ti. Orchestra moderna are 70100 membri ~i astfel devine apta sa interpreteze cele rnai pretentioase compozitii muzicale simfoniile -sau sa acompanieze soli~ti de renume mondial, In concerte de mare amploare. Instrumente muzicale noi Initial compozitorii utilizau instrumentele muzicale dupa bunul lor plac. Stramo~ul orchestrei modeme a aparut In Italia secolului al XVII-lea, pentru a acompania operele acestui secol. Dupa 1750 structura marilor orchestre s-a uniformizat, ~i se utilizau numai anumite instrumente muzicale. Instrumentele muzicale s-au , perfectionat, calitatea sunetului s-a 1mbunatatit, iar tonalitatile lor caracteristice au devenit tot rnar placute. Foarte repede compozitorii au descoperit cum sa exploateze diferitele tonalitati .ale . mstrumentelor pentru producerea efectelor emotionale, pentru atingerea dispozitiei dorite, cu tonu1 adanc, aproape melancolic al fagotului, sau tonul suplu, gratios al flautului. Structura orchestrei in jurul anului 1800, mari compozitori ca Haydn, Mozart, Beethoven, au ridicat la perfectiune armonia acordurilor tuturor instrumentelor muzicale uti1izate. Structura de baza a orch~strei simfonice s-a fonnat In acea perioada. Pe parcursul secolului al XIX-lea tipurile instrumentelor muzicale folosite nu s-a schimbat, s-a marit fh schimb numarul men1brilor orchestrei, ~i implicit numarul instrumentelor (rnai ales al viorilor) folosite. Marimea orchestrelor era justificata ~i de faptul ca muzica lor trebuia sa umple sali de concerte rnari. De exemplu, sa1a de concerte din Londra, Royal Albert Ha1l, a fost construita pentru un public numeros, cotizator, care avea sa schimbe protectoratul aristocratiei. In secolu1 C

xx moda marilor orchestre s-a diminuat, dar ansamblurile simfonice modeme au un numar apreciabil de membri. Orchestrele traditionale contemporane sunt compuse din patru familii de instrumente: instrumente cu coarde, instrurnentede suflat din lelIin, instrumentede suflat din arama ~i instrumentede percutie. Compartimentul instrumentelor cu coarde Cea mai mare grupa a orchestrei simfonice o constituie instrumentelecu coarde. Dintre acestea cele mai multe -in general30 sau mai multe -o formeazaviorile, care la randullor, se divid ~i ele in doua grupe, vioarile I ~i vioarile II. Pe

O Dirijorii. care sunt responsabili pentru interpretarea compozi~iei muzicale. pentru coordonarea orchestrei ~i pentru men~inerea ritmului. au aparut la sfa~itul secolului al XIX-Iea. pana atunci dirijorii avusesera un rol mai pu~in formal.

rasunetul comun, a1monia viorilor, violinelor, violoncelelor ~i a contrabasurilor se bazeaz~ munca orchestrei. Prim violonistul (rnaestrul de concert) este cel rnai irriportant membru al orchestrei, este conduc~torul ei. Cand vorbim despre instrumente cu coarde, ne referim la acele instrumente muzicale la care vibratiile sunt produse de- corzi actionate cu arcu~, sau prin ciupituri, ~i sunetele sunt 345

O Vanessa Mae este o violonista extraordinar de talentata. La varsta de 13 ani, mai tanara decat oricine inaintea ei, a inregistrat pe disc Concertele pentru vioara ale lui Ceaikovski ~i Beethoven. Elementul principal al generarii sunetelor in instrumentele de suflat din lernn este acoperirea unor gauri cu degetele sau cu ni.5te clape de catre instrumentist, car~ astfel variazil lungimea coloanei de ~er invibratie din tub, astfel emitand sunete de diferite lnal1;imi. Intonarea flautului sau a piculinei se face prin gura de fluier, celelalte instrumente de suflat din lernn contin "trestia" -o ancie de metal sau din trestle, pe care sufla instrumentlstul ~i care pune in vibratie aerul. de suflat din lemn Instrumentele de suflat din lernn au o istorie lunga, au fost executate in mai multe forme ~i de diferite dimensiuni. in afara flautului, au intrat in componenta orchestrei destul de tarziu, doat in secolele XVII-XVIII. in orchestrele lui Mozart ~i ale lui Beethoven erau doar 8 instrumente de suflat din lernn, cite doua din fiecare: flaut, oboi, clarinet ~i fagot. in secolul al XIX-lea, pentru a diversifica tonalitatea orchestrei, s-au introdus in acest compartiment instrumente noi, ca: piculina (flautul mic), care are o voce mai Inalta decat flautul, comul englez, care are vocea mai adanca decat ruda sa, oboiul, cat ~i clarinetul bas ~i contrafagotul, care au o voce mai adanca decat variantele lor "normale". Aceste 12 instrumente constltuie compartimentul de instrumente de suflat din lernn ale orchestrei modeme. de suflat din arama in afara instrumentelor de suflat din lernn, instrumentele de suflat din arama sunt componente importante ale orchestrei, care intaresc armonia acordurilor: Ele sunt Instrumente Instrumentele

compactate de efectul cutiei rezonante confectionate din lemn. Ciupirea corzilor cu degetele de catre muzician este denumita in italian:l pizzicato ("pi~cat"). inaltimea sunetului se regleaza prin strangerea in anumite locuri a corzii cu degetele mainii stangi, schimband astfellungimea segmentului in vibratie. Exceptie in aceasta grupa este harpa, care nu are cutie rezonanta ~i corzile se ciupesc. Soli~ti renumi\i Vioara ~i violoncelul, pe langa faptul ca determina sunetul de baza ai orchestrei, deseori se folosesc ~i ca instrumente de solo. Produc up sunet deosebit de expresiv, melodios. Construc:tia lor face posibil, ca un sunet sa poata fi mentinut timp indelungat, cu o intensitate crescatoare sau descresca~oare. Printre cei rnai renumiti muzicieni se afla ~i marii ~ti ai viorii, ca Yehudi Menuhin ~i Nigel Kennedy, cunoscuti in toata lumea pentru interpretari de mare virtuozitate, cum sunt Concerlul pentru vioara $i orchestra de Beethoven, sau Anotimpurile lui Vivaldi. Violoncelul a avut ~i are ~i in prezent virtuozii sai, ca Pablo Casals, Jaqueline Du Pre ~i Mstislav Rostropovici. Instrumente de suflat in instrumentele de suf1at sunetul se produce datorita faptului ca muzicantul sufla intr-un tub. Acestea se divid la randullor in doua grupe: instrumente de suflat din lemn ~i din arama. Cele din prima grupa sunt executate ~i in zilele noastre din lemn, cele din a doua grupa, din me~le. in momentul de fata sunt schimbari ~i aici, deoarece se fabrica flaute din rnateriale metalice ~i clarinete din ebonita, dar acestea sunt considerate totli.5i instrumente de suflat din lemn. i :I: ~ O Ultima seara a seriei de Concerte ~ Promenada ("Proms"), este punctul culminant al stagiunii muzicale britanice. Locul de J desfa~urare a concertului este Royal Albert E Hall, iar ultima piesa este intotdeauna ~ cantecul patriotic Land of Hope and Glory. ~4h

interpretele tonalitatilor vesele, riguroase ~i triumfale. Trompetele, goamele de vanatoare, tromboanele ~i tubele sunt tuburi meta1ice, de forma potirului sau a palni~i, avand la un capat o ambu~ura, iar in inauntruI lor aeruI preia mi~carile buzelor suf1atoruluiJ generand astfeI sunetuI. Cu cat buzele sunt mai stranse, cuatat sunetuI generat va fi mai malt. Timp de secole, cu instrumentele de suf1at din ararna s-a putut produce doar un nurnar 1imitat de sunete. Din secoluI aI XIX-Iea s-a inceput introducerea clapelor, cu ajutoruI carora instrumentistuI poate regla vibratii1e produse in tub. Un instrument aparte din aceasta familie este trombonuI, care are o parte glisanta, denumita culisa, cu care se poate obtine un efect asemanator cu ceI obtinut cu ajutorul clapelor la celelalte instrumente din arama. Calitatea vocii instrumentelor de suf1at din ararna este inf1uentata de diametruI intern aI tubului, forma ~i dimensiunea corpului sau ale

cavit:!tii interioare (cilindric ~i conic), cat ~i de deschirerea palniei. Instrumente de percu1ie A patra grupa de instrumente ale orchestrei .sunt instrumentele de perculie. Acestea sunt actionateprin lovirea cu baghete. Cele mai obi~nuite instrumente de perculie sunt tobele, care sunt folosite in toate culturile lumii. Dansul ~i ma~ul militar sunt inimaginabile fara ele. , Cel mai complicat tip de toba este timpanul, care const:! dintr-o membrana de piele intinsa pe un bazin emisfericdin arama.Forta de intindere a membranei se poate regIa cu o pedala, obtinand astfel sunetede diferite inal:timi.Toba mare are o constructie mai sirnpla decat

timpanul, vocea ei adanca, asemeneadetunaturii, este de mare erect. Este un instrument fonnat dintr-un corp cnindric, plat, care are Intinsa pe ambelecapetecate o membranasubtire de piele. Alte instrumente de percutie sunt: talgerele, triunghiul, tamburin~le, gongurile, castanietele,clopotele, etc. Pianul, instrumentul solistic Cu toate ca pianul nu este un instrument muzical de orchestra,multi compozitori ai secolului nostru l-au utilizat In creatine lor. Printre piani~tii renurniti se gasescmari compozitori ca Beethoven, Chopin ~i Liszt, alaturi de zeci de instrumenti~ti de muzica clasica. inaintea inventarii discului ~i Inaintea raspandirii concertelor pentru publicul larg, oamenii au

O Perfec~iunea se poate atinge doar prin mult exerci,iu. Repeti,ia este o parte importanta a vie,ii orchestrei. Fara public, imbraca~i in haine civile, membrii orchestrei se pot concentra asupra interpretarii. 347

ORCHESTRA

DIRIJORUL

O Evelyn Glennie canta la toate instrumentele de percu'ie, ca ~i la pian ~i clarinet. Performan,a ei este remarcabila, deoarece inca din copilarie este compl~t surda.

putut cunoa~te marile compozilii muzicale pentru orchestre numai prin transcrierea lor pentru pian, care astfel erau interpretabile ~i acas~.
Predecesorul pianului pana: in secolul al XVIII-lea, cel mai ~spandit instrument cu claviaturn a fost clavecinul. La apa:sarea unei clape, o pana: mi$ca o coarda:. i Pianul a apa:rut lainceputul secolului al XVIII' lea, functiona pe un principiu ase1rulrultor, dar i cu o diferenta: esentiala:: corzile nu sunt pi~cate, i ci lovite de ni~te cioca:nele mici. Acest ~ mecanism nou, ala:turi de pedala care permitea prelungirea ~i variatia puterii sunetelor emise, a fa:cut din pian un instrument mai variat, mai sonor ~i mai expresiv decat clavecinul. Pe langa: gama larga: a sunetelor, pianul putea aborda ~i tonalitlti fine ~i astfel la sfa~itul secolului clavecinul a ie~it aproape total din uz. Dirijorul , in prezent, datorit:l extinderii orchestrelor, coordonarea muncii instrumenti~tilor devine o activitate tot mai complicat:l, interpretarea unor compozitii simfonice mari devine o proble1rul tot mai grea ~i acestea sunt sarcini care li revin dirijorului. pana: In secolul al XIX-lea nu a existat o astfel de persoarul in cadrul orchestrelor. Dirijarea se limita doar la indicarea cu un ba:t sau cu un suI de hartie de ca:tre compozitorul piesei a ritmul~i. Dirijorul indica: tempoul ~i coordoneaza: munca instrumenti~tilor. Cu bagheta indica: nu1rulrul ba:t:lilor ~i locullor in 1rulsur:l. in secolul XX au fost reinviate instrumentele muzicale uitate, ca de exemplu viola da gamba, totodat:l au fost introduse instrumente noi, ca

Dirijorul este cel mai important membru al orchestrei, el dirijeaza to,i instrumenti~tii. sta in fa,a pentru a putea fi vazut de fiecare muzicant ~i de regula ,ine in mana o bagheta, cu ajutorul careia indica tempoul melodiei. Cu mi~carile mainilor ~i cu expresia fe,ei indica orchestrei intensitatea sunetelor. Compozitorul Jean-Baptiste Lully ( 1632-1687) lovea pamantul cu un baston, indicand astfel ritmul. Din pacate intr-o zi ~i-a impuns un picior cu bastonul respectiv, rana s-a infectat ~i maestrul a murit. Bagheta a fost utilizata pentru prima oara in 1820, de compozitorul german Louis Spohr. Cu o genera,ie mai tarziu, Hans von Bi.ilow a devenit primul dirijor de profesie. Asemenea marilor dirijori din deceniile urmatoare, a atras aten,ia asupra sa prin interpretarea operelor celor mai controversa,i compozitori ai timpului sau, Liszt ~i Wagner.

348