Abuz" este un cuvant dur, insa asa dur cum pare ascunde un fenomen intalnit dureros de des printre

noi, la noi sau la cei de langa noi. Afla care sunt consecintele abuzului verbal, constientizeaza cat de mult de afecteaza si apoi incearca sa iesi din cercul vicios al agresivitatii! Cand esti injurat in trafic doar pentru ca cel care o face se sinte mai bine fara a se gandi la consecinte, cand seful tau iti spune o gluma in care rade mai degraba de tine decat cu tine, si mai si simti ca nu poti riposta, cand ii spui copilului tau cateva cuvinte direct la obiect (din cauza lui, bineinteles, ca doar stie cat de obosita vii seara acasa si ar trebui sa te lase in pace), iata cateva exemple simple din atat de multe posibile, dupa cum stii prea bine. Cuvintele nu se duc cu vantul, asa cum spun niste proverb, ele se aseaza ca un agent de fermentatie in sentimentele noastre de inferioritate si fac lucrurile tot mai complicate si pentru cel jignit, si pentru cel care se obisnuiste sa relationeze jignind. Consecintele abuzului verbal 1. Umilinta cruda, dura, nediluata Prin abuzul verbal persoana careia i se adreseaza cuvintele grele este coborata in raport cu cel care foloseste cuvintele si de multe ori nu are puterea de a se aseza la loc in pozitia potrivita. De aceea, o injurie adusa aproape la intamplare unei persoane sensibile poate duce la depresie, la frica de a mai iesi in public sau de a interactiona cu cei in fata carora se simte intr-o pozitie de inferioritate. O stima de sine scazuta si neincrederea in fortele proprii sunt un catalizator puternic al unui episod de prabusire atunci cand un angajat, de exemplu, este apostrofat in public. 2. Dorinta de revolta De multe ori aceasta conduce la nevoia de a face pe cel care te-a umilit sa sufere asa cum te-a facut si el sa suferi. Si atunci, pierduta intr-o batalie a agresivitatii, risti sa uiti cine esti de fapt si ce iti doresti de la tine in relatiile cu ceilalti. In loc sa te simti bine cu tine si sa te bucuri de ziua pe care o ai in fata te trezesti alergand dupa soferul nesimtit care te-a jignit la stop, incercand sa il prinzi la urmatorul, ca sa "ii arati tu lui". 3. Lipsa de comunicare Agresivitatea verbala transmite de cele mai multe ori doar emotii negative, nu si solutii, comunicare. Poti obtine cel mult o victorie stoarsa in valuri de adrenalina, presiune crescuta, emotii maloase care se aseaza in corpul tau mai rau decat celulita. Vrei sa iesi din cercul vicios al agresivitatii verbale? 1. Incepe prin a te simti bine cu tine Tu alegi daca cineva te poate jigni sau nu. Cand Eleonor Roosevelt a fost intrebata intr-o revista daca nu se simte umilita stiind de aventurile sotului ei, ea a spus: "Am ales sa nu ma simt umilita". La fel e cu fiecare din noi. Oamenii pot spune diverse lucruri, incercand sa te aduca la nivelul lor de comunicare. E alegerea ta insa daca vrei sa te pozitionezi acolo, jos, sau sa ramai unde vrei sa fii, in demnitate. 2. Cere-ti dreptul de a nu fi jignita Daca te deranjeaza modul in care ti se vorbeste, poti gasi o modalitate cat se poate de directa de a o spune. Nu pastra in tine emotiile, incercand sa le duci la nesfarsit, pentru ca in timp te pot

coplesi. 3. Invata sa ceri iertare Daca esti obisnuita sa spui lucrurile in mod agresiv, invata sa le spui si altfel, si daca ai jignit pe cineva, fii demna si cere scuze. Daca ai sentimentul ca doar vorbind agresiv poti obtine rezultatele de care ai nevoie de la ceilalti, te inseli. Multi spun ca "trebuie sa vorbesti pe limba lor", adica sa injuri daca esti injurat, sau sa tipi daca se tipa la tine. Nu e deloc asa. Daca ai fost abuzat, nu inseamna ca prin definitie trebuie sa devii un abuzator. (Sursa: Top Sanatate)

Comportamentul violent la elevi Prin violen se nelege utilizarea puterii ori agresiunii fizice sau psihice sau psihice, fie ameninarea cu acestea a unei alte persoane, grup sau comuniti (A.Rosan). Violena are drept rezultat diverse grade de lezare a celuilalt, moartea, trauma psihologic, marginalizarea sau excluderea dintr-un grup social. n mediul colar violena se exprim prin agresiune verbal, excludere intenionat, intimidare, btaie, hruire/abuz sexual i port arme. Acest tip de violen poate fi orientat mpotriva elevilor, a personalului didactic, a reprezentanilor unei instituii i comuniti. Violena colar afecteaz starea de sntate mentala, cauznd fric, anxietate, percepia nesiguranei. Starea de sntate mental pozitiv include: Un sens pozitiv al strii de bune; Resurse individuale: stim de sine, deprinderi sociale, optimism, ncredere n sine i coerena; Abilitatea de a iniia, dezvolta i susine relaii personale mutuale satisfctoare; Abilitatea de coping (ajustare) n faa adversarilor; Abilitatea de a raionaliza, nelege i dezbate cu colegii, adulii i instituiile sociale diversele motive care legitimeaz violena. Violena are efecte negative asupra sntii fizice i mentale, precum i asupra dezvoltrii sociale a elevilor. Att victimele, ct si agresorii pot suferi diverse traume fizice sau chiar moartea. Violena are legtur cu o serie de probleme psihice: traume, distres, afectarea ataamentului, diminuarea stimei de sine, etc. Tinerii supui violenei prezint un comportament de risc ridicat asociat cu anxietate i neputin dobndit. Aceste comportamente de risc includ: abuz ul de substane, absenteismul colar sau exmatricularea , relaii sexuale precoce, iar n unele cazuri sentimente de autoblamare i autoculpabilizare care pot genera un comportament suicidar.(A.Rosan) Violena poate deveni un cerc vicios: elevii care au fost agresai au tendina de a avea puini prieteni cu care s poat comunica uor i adesea au sentimentul izolrii i al singurtii. Asemenea tineri simt incapacitatea lor de a se angaja n situaii sociale, se simt neajutorai i incapabili s controleze propriul mediu. Acest fapt determin diverse grade de marginalizare, punndu-l pe copil ntr-o ipostaz de confruntare personal cu ceilali, ceea ce mpiedic formarea unor deprinderi sociale non-violente. Aceti elevi, la randul lor, au tendina de a -i agresa pe ceilali. Violena influenez n mod negativ educaia eficient. Elevii care sunt victime ale actelor violente absenteaz de la coal, prezint probleme de concentrare, ntreaga lor dezvoltare cognitiv fiind afectat. Elevii expui violenei colare fie refuz s frecventeze coala din cauza ameninrilor, fie poart la ei diverse arme pentru a se apra. n multe cazuri elevii sunt exmatriculai din coal datorit numeroaselor acte de violen pe care le comit. La nivelul corpului profesoral apare sindromul bourn out, stare de epuizare psihica ce apare ca rezultat al confruntrii ndelungate cu probleme de disciplin, acte de violen, precum i cu ameninri de natur agresiva din partea elevilor. Profilul psihologic al elevului violent Comportamentele agresive au o evoluie lent, deseori acestea se declaneaz dup o lung perioad de timp. Agresivitatea, n ceea ce i privete pe elevi, se definete printr -o palet larg de comportamente, cum ar fi lipsa cooperrii cu profesorii precum i un nivel sczut de autocontrol. Comparativ cu colegii lor, elevii cu comportament agresiv prezint urmtoarele caracteristici: Se ceart mai mult

 Amenin mbrncesc ali elevi mai des De asemenea, elevii cu acest tip de comportament se mai pot identifica i prin urmtoarele aspecte: Rspund obraznic adulilor cnd sunt mustrai Se enerveaz rapid Uneori argumentele lor sfresc n furie Sunt lipsii de autocontrol Reacioneaz negativ la critic Sunt incapabili sa accepte ideile altora Pe lng aceste caracteristici definitorii, aceti elevi prezint si o lips a controlului asupra dispoziiilor (strilor) lor ceea ce i aduce n conflict cu ali elevi i cu adulii. n situaii de conflict ei nu sunt pregtii s fac compromisuri i rspund necorespunztor reaciilor egalilor lor. Lipsa lor de cooperare n clas se transform n imposibilitatea de a urma instruciunile i inabilitatea de a respecta cererile profesorilor. Aceti elevi au dificulti n realizarea corect a temelor i continuitatea muncii n timp. Pe parcursul liceului abilitile de coope rare ale acestor elevi scad, ei particip tot mai puin la munca de la coal, depun din ce n ce mai puin efort pentru activitile colare. Elevii cu acest tip de comportament i pierd interesul pentru coal, iar actele minore de agresivitate cresc odat cu vrsta (Loeber i Strouthemer-Loeber, 1998). Dac iniial tinerii se angajeaz la agresiuni minore, n timp, acestea se transform n violen psihic i fizic. Reactiile celorlalti la comportamentul violent Deseori, n coal exista astfel de comportamente la elevi, fie fa de profesori, fie fa de colegi. Nu de puine ori, consecinta unui astfel de comportament este etichetarea din partea profesorilor (de exemplu: ,,e obraznic,,) i marginalizarea din partea colegilor. E important s fie identificate cile care duc la agresivitate, s identificm factorii de risc relaionai unui astfel de comportament, pentru a putea anticipa riscurile dezvoltrii unui comportament agresiv . Abordarea constructiva a comportamentului violent nelegerea determinismului unui astfel de comportament faciliteaz identificarea modalitilor optime de intervenie n astfel de cazuri. Agresivitatea se manifesta fie sub forma unor crize de furie accentuate i frecvente, fie sub forma comportamentelor agresive sau impulsivitii accentuate. O intervenie optim poate reduce agresivitatea. Pe de alt parte, tratarea cu superficialitate sau lipsa de implicare n corectarea unui astfel de comportament poate favoriza apariia comportamentului agresiv i mai trziu a comportamentului antisocial. Copiii care denot agresivitate se pare c au nivel sczut de autocontrol (Fortin 2002), fapt ce i determin s reacioneze agresiv la critic i i face incapabili s accepte ideile celorlali. n situaii de conflict rspund necorespunztor la reaciile celorlali. Asa cum arat multe studii, interaciunea cu mediu ne d posibilitatea s ne construim prerechizitele de a gestiona anumite situaii. Astfel ,,carenele comportamentale,, pot fi explicate i prin lipsa unui input specific, pentru a nva rspunsul la un anumit stimul. Mediul educaional poate fi att factor care determin acest comportament ct i ,,scena de manifestare ,, a unui astfel de comportament. Pe lng acest mediu, un factor foarte important n dezvoltarea personalitii copilului este familia, dup cum e subliniat acest lucru i n literatura de specialitate. Astfel, relaia cu familia poate reprezenta un factor declanator a compor tamentului agresiv. n familiile n care exist copii cu probleme comportamentale, prinii au adesea sentimentul c trebuie s i amenine, s i pedepseasc mereu, c triesc evenimente predominant negative si c abia mprtesc momente plcute. Copiii se simt adesea la fel, au sentimentul c

prinii se ceart cu ei mereu i sunt nemulumii. Acest dezechilibru ntre experienele pozitive si negative duce la formarea unor expectane negative att n ceea ce i privete pe prini, ct i pe copii. Atenia prinilor si a copilului se centreaz asupra evenimentelor negative, dei experienele pozitive au loc n continuare, ele abia mai sunt percepute. O interventie optima este acela de a orienta, n mod contient, atenia asupra evenimentelor pozitive, de oarece acestea trebuie evideniate mai mult dect cele negative. Este important s se intervina cu programe de prevenie a agresivitii deoarece aceasta poate degenera n comportamente antisociale sau delicven. Oprindu-m ns la dimensiunea dezvoltrii copiilor, e mai mult dect important construirea unui cadru de dezvoltare optim din punct de vedere psihoemoional. Agresivitatea nu e altceva dect o barier n dezvoltarea optim a copiilor. Diminuarea agresivitii poate constitui un factor de succes personal (pentru cei n rndul crora se intervine ) i social. (Sursa: Luciana Sidor)