Absolvire Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. 1. A 1 2 3 4 5 Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot A 1 2 3 Anorexie Bulimie Polifagie a b c d e B Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2. B a Foame exagerata, fara control b Scaderea cantitatii de lichide din corp c Absenta sentimentului de satietate

4 5

Deshidratare Casexie A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce

d e

Slabire extrema in faza terminala Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3. B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30 pana la adormire 4.

1 2 3 4 5

a b c d e

1 2 3 4 5

A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata

B a b c d e 36 - 37C 38 - 39C 39 - 40C 37 - 38C 41 - 42C

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: 1) dimineata intre orele 3 5 2) la pranz intre orele 12 14 3) seara intre orele 20 23 2. Disfagia reprezinta: 1) greutate la inghitire 2) dificultate in digestie 3) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: 1) bradipnee 2) respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - respiratie pauza 3) respiratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: 1) respiratie deficitara 2) respiratie normala 3) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: 1) cresterea numarului de mictiuni 2) absenta urinei in vezica urinara 3) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: 1) retentia completa de urina 2) oligurie 3) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: 1) polakiuria 2) poliuria 3) hematuria 8. Nicturia este: 2

1) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii 2) senzatia de mictiune 3) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: 1) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul 2) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei 3) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: 1) mictiuni frecvente in cantitati mici 2) cresterea diurezei peste 3000 ml 3) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: 1) cresterea concentratiei acidului uric in sange 2) tulburare de mictiune 3) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: 1) disuria, micturia, polakiuria 2) poliuria, anuria, hematuria 3) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: 1) pierderea de urina in timpul noptii 2) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani 3) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 150 ml in 24 ore se numeste: 1) poliurie 2) anurie 3) oligurie 15. Mictiunea dureroasa se numeste: 1) disurie 2) oligurie 3) anurie 16. Urina cu sange defineste : 1) hematuria 2) hematemeza 3) hemoptizia 17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte: 1) sete de aer 2) sete de apa 3) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: 1) suprafata respiratorie marita 2) suprafata respiratorie redusa 3) efort intelectual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: 1) 16 18 resp./min. 2) 12 16 resp./min. 3) 8 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: 1) Kussmaul 3

2) Cheynes-Stokes 3) Bauchut 21. Dispneea matinala este cauzata de: 1) insuficienta ventriculului stang 2) contractia spastica a bronhiolelor in expir 3) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare: 1) malnutritia 2) obezitatea 3) casexia 23. Greutatea la inghitire se numeste: 1) disfagie 2) polifagie 3) anorexie 24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: 1) dementa 2) depresia 3) deshidratarea 25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: 1) dezecchilibru hidroelectrolitic 2) uscarea tegumentelor si a mucoaselor 3) obezitate 26. Obezitatea atrage dupa sine: 1) incapacitatea de a desfasura diverse activitati 2) pierderea elasticitatii tegumentelor 3) hipertermie 27. Insomnia se manifesta prin: 1) agitatie in timpul somnului 2) desfasurarea activitatilor de rutina 3) cresterea starii de confort 29. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: 4) acuze verbale din partea familiei 5) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi 6) starea de letargie 29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in: 1. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic 2. interzicerea prelungirii somnului fiziologic 3. interzicerea consumului de excitante, seara 30. Combaterea insomniei se poate face prin: 1. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare 2. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare 3. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. Hipertermia reprezinta: 1. scaderea temperaturii corpului sub limita normala 2. cresterea temperaturii corpului peste limita normala 3. ambele 32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: 1. 40 C 2. 38 C 4

3. 39 C 33. Hipertermia poate fi insotita de: 1. limba umeda 2. frison sau senzatie de frig 3. stare generala buna

34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este: 1. inima 2. rinichiul 3. ficatul 35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa: 1. aplice comprese reci la extremitati 2. administreze un regim alimentar bogat in proteine 3. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. Diareea se manifesta prin: 1. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi 2. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide 3. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi 37. Diareea poate fi determinata de: 1. consum de antibiotice 2. consum de mucilagiu de orez 3. consum de zeama de morcovi 38. In timpul diareei creste: 1. reabsorbtia tubulara 2. secretia tubulara 3. peristaltismul intestinal 39. In holera numarul de scaune este de: 1. 10 20/zi 2. 80 100/zi 3. 25 35/zi 40. In dizenterie numarul de scaune este de: 1. 20 30/zi 2. 25 35/zi 3. 30 40/zi 41. In enterocolita numarul de scaune este de: 1. 10 20/zi 2. 25 35/zi 3. 3 6/zi 42. In constipatie, pacientul are scaun : 1. zilnic 2. la 2 zile 3. la 3 4 zile 43. In constipatie , pacientul poate prezenta : 1. cefalee si astenie 2. apetit crescut 3. ambele 44. Una din cauzele constipatiei poate fi: 1. consumul crescut de lichide 5

2. consumul crescut de laxative 3. carenta de lichide 45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: 1. constipatie 2. diaree 3. ileus 46. Constipatia spastica este urmare a: 1. hiposensibilitatii nervului vag 2. hipersensibilitatea nervilor intestinali 3. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. Afectiunile anusului pot genera: 1. diaree 2. ileus 3. constipatie 48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la: 1. constipatie habituala 2. constipatie sigmoida 3. constipatie atona 49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de: 1. cresterea functiei vizuale 2. deficitul functiei auditive 3. cresterea functiei tactile 50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: 1. cresterea sensibilitatii cutanate 2. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase 3. tulburari de motilitate 51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: 1. hemiplegie 2. paraplegie 3. monoplegie 52. Paralizia celor patru membre se numeste: 1. pareza 2. tetraplegie 3. parapareza spastica 53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este: 1. afectarea aparatului locomotor 2. autoizolarea 3. neglijarea fata de propria persoana 54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, este: 1. intoxicatia medicamentoasa 2. dezorientarea 3. poluarea 55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare deficitara, este: 1. lipsa dintilor 2. conditii de viata si munca nefavorabile 3. stresul 56. Paloarea pielii este cauzata de: 6

1. anemii si deficit de irigarea pielii 2. transpiratii excesive 3. eruptii cutanate 57. Cianoza reprezinta: 1. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor 2. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor 3. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: 1. roseata pielii 2. paloarea pielii 3. cianoza pielii

59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: 1. jumatatea fetei de partea plamanului afectat 2. toata fata 3. pielea toracelui 60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : 1. o boala respiratorie 2. o boala infectioasa 3. o boala renala 61. Anasarca este: 1. edemul fetei 2. edemul localizat 3. edemul generalizat 62. Descuamatia reprezinta: 1. indepartarea celulelor cornoase din epiderm 2. indepartarea celulelor cornoase din derm 3. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. Excoriatia este: 1. o leziune a corneei 2. o leziune a pielii 3. o leziune a unghiei 64. Eruptia cutanata este prezenta in: 1. bolile venerice 2. bolile sangelui 3. bolile infectioase acute 65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: 1. clar/ galbui 2. rosiatic 3. violaceu 66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: 1. plasma 2. puroi 3. sange 67. Acneea juvenila survine in perioada: 1. prescolara 2. adulta 3. pubertara 7

68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: 1. tulburari de coagulare a sangelui 2. carenta de igiena tegumentara 3. carenta de vitamine 69. Epistaxisul este: 1. o hemoragie bucala 2. o hemoragie nazala 3. o hemoragie anala 70. Hematemeza este: 1. o eliminare de sange pe nas 2. o eliminare de sange prin urina 3. o eliminare de sange prin varsatura 71. Hemoptizia este: 1. o eliminare de sange din plamani 2. o eliminare de sange din stomac 3. o eliminare de sange din rect 72. Furunculoza este produsa de: 1. streptococ hemolitic 2. stafilococ auriu 3. gonococ 73. Intertrigo este localizat la: 1. fata 2. palme 3. interdigital 74. Varicele reprezinta o dilatare: 1. venoasa patologica 2. venoasa fiziologica 3. capilara 75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: 1. mucoasei stomacului 2. mucoasei duodenului 3. tegumentelor membrelor inferioare 76. Escara apare in urma: 1. deficitului alimentar 2. deficitului de nutritie locala 3. deficitului hidric

BAREM DE CORECTARE

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 119 pag. 119 pag. 119 pag. 119 pag. 146 pag. 147 pag. 147 pag. 147

1 A 2 A 3 A 4 F 5 F 6 F 7 A 8 A 9 F 10 .A

2. Chiru,F. si colab. 1 A IOBS Chiru,F. si colab. 2 F IOBS Chiru,F. si colab. 3 F IOBS 4. A Chiru,F. si colab. IOBS

5. A Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. F IOBS 6 Chiru,F. si colab. A IOBS 7 Chiru,F. si colab. 8 F IOBS Chiru,F. si colab. 9 A IOBS 10.A Chiru,F. si colab. IOBS 3. Chiru,F. si colab. 1 F IOBS A Chiru,F. si colab. 2 IOBS

pag. 147 pag. 231 pag. 231 pag. 231 pag. 231 pag. 231 pag. 89 pag. 89 9

3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 5. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. 1. 1 e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-d Chiru,F. si colab. IOBS 4-b Chiru,F. si colab. IOBS 5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118119 pag. 118119 pag. 118119 pag. 118119 pag. 118119

2. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-c Chiru,F. si colab. IOBS 4-b Chiru,F. si colab. IOBS 5-d Chiru,F. si colab. IOBS 3. 1 b 2 -e 3 -a 4 -c 5 d Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147

pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 232

4. 1 Chiru,F. si colab. -e IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-b Chiru,F. si colab. IOBS 4-d Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 89 pag. 89 pag. 89 pag. 89

5-c Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 89

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Chiru,F. si colab. a IOBS pag. 87 2. Chiru,F. si colab. a IOBS pag. 147 3. Chiru,F. si colab. b IOBS pag. 118 4. Chiru,F. si colab. b IOBS pag. 115 5. Chiru,F. si colab. b IOBS pag. 182 6. Chiru,F. si colab. a IOBS pag. 179 7. Chiru,F. si colab. a IOBS pag. 179 8. Chiru,F. si colab. a IOBS pag. 179 9. Chiru,F. si colab. b IOBS pag. 179 10.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 12.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 13.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 14.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 15.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179

10

16.a Chiru,F. si colab. IOBS 17.a Chiru,F. si colab. IOBS 18.b Chiru,F. si colab. IOBS 19.c Chiru,F. si colab. IOBS 20.a Chiru,F. si colab. IOBS 21.b Chiru,F. si colab. IOBS 22.b Chiru,F. si colab. IOBS 23.a Chiru,F. si colab. IOBS 24.c Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 182 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 147 pag. 147 pag. 147

25.c Chiru,F. si colab. IOBS 26.a Chiru,F. si colab. IOBS 27.a Chiru,F. si colab. IOBS 28.b Chiru,F. si colab. IOBS 29.c Chiru,F. si colab. IOBS 30.a Chiru,F. si colab. IOBS 31.b Chiru,F. si colab. IOBS 32.a Chiru,F. si colab. IOBS 33.b Chiru,F. si colab. IOBS 34.c Chiru,F. si colab. IOBS 35.a Chiru,F. si colab. IOBS 36.a Chiru,F. si colab. IOBS 37.a Chiru,F. si colab. IOBS 38.c Chiru,F. si colab. IOBS 39.b Chiru,F. si colab. IOBS 40.a Chiru,F. si colab. IOBS 41.c Chiru,F. si colab. IOBS 42.c Chiru,F. si colab. IOBS 43.a Chiru,F. si colab. IOBS 44.c Chiru,F. si colab. IOBS 45.a Chiru,F. si colab. IOBS 46.b Chiru,F. si colab. IOBS 47.c Chiru,F. si colab. IOBS 48.a Chiru,F. si colab. IOBS 49.b Chiru,F. si colab. IOBS 50.c Chiru,F. si colab. IOBS 51.a Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 148 pag. 148 pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 233 pag. 89 pag. 89 pag. 89 pag. 90 pag. 94 pag. 185 pag. 185 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 28 pag. 29 pag. 29

52.b Chiru,F. si colab. IOBS 53.c Chiru,F. si colab. IOBS 54.a Chiru,F. si colab. IOBS 55.b Chiru,F. si colab. IOBS 56.a Chiru,F. si colab. IOBS 57.b Chiru,F. si colab. IOBS 58.c Chiru,F. si colab. IOBS 59.a Chiru,F. si colab. IOBS 60.b Chiru,F. si colab. IOBS 61.c Chiru,F. si colab. IOBS 62.a Chiru,F. si colab. IOBS 63.b Chiru,F. si colab. IOBS 64.c Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 29 pag. 30 pag. 30 pag. 30 pag. 201 pag. 201 pag. 201 pag. 201 pag. 202 pag. 202 pag. 202 pag. 202 pag. 202 11

65.a Chiru,F. si colab. IOBS 66.b Chiru,F. si colab. IOBS 67.c Chiru,F. si colab. IOBS 68.a Chiru,F. si colab. IOBS 69.b Chiru,F. si colab. IOBS 70.c Chiru,F. si colab. IOBS 71.a Chiru,F. si colab. IOBS 72.b Chiru,F. si colab. IOBS 73.c Chiru,F. si colab. IOBS 74.a Chiru,F. si colab. IOBS 75.c Chiru,F. si colab. IOBS 76.b Chiru,F. si colab. IOBS

pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 204 pag. 204 pag. 204 pag. 204

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: 1. concomitent cu administrarea antibioticelor 2. dupa administrarea antibioticelor 3. inainte de administrarea antibioticelor 2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: 1. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator 2. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare 3. administrarea medicamentelor 3. Sunt sonde uretrale : 1. Faucher, Kocher 2. Nelaton, Thieman..... 3. Einhorn, Faucher 4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;

5.

6.

1. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene 2. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala de urgenta 3. prelevare de urina Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: 1. pentru oprirea hemoragiei gastrice 2. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic 3. pentru extragerea continutului duodenal Este sonda de compresiune esofagiana : a. Sonda Faucher 1 2

2. Sonda Einhorn 3. Sonda Blakemore 7. Este sonda vezicala : 1. Sonda Nelatan 2. Sonda Blakemore 3. Sonda Einhorn 8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: 1. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de aspiratie 2. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi 3. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Scopul explorator al sondajului duodenal este: 1. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva 2. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie. 3. evacuarea continutului stomacal toxic. 11. Scopul explorator al sondajului vezical este: 1. recoltarea urinei pentru examen de laborator 2. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan 3. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. 12. Prin spalatura oculara se intelege: 1. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. 2. spalarea conductului auditiv extern. 3. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. 12. Spalatura oculara este indicata in: 1. tratamentul otitelor cronice. 2. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini. 3. pregatirea pentru cistoscopie. 13. Spalatura gastrica reprezinta: 1. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. 2. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica 3. introducerea unui curent de lichid in vagin. 14. Scopul terapeutic al clismei este: 1. alimentarea sau hidratarea pacientului. 2. evacuarea continutului intestinului gros. 3. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. 15. Tubul de gaze se introduce pentru : 1. administrarea de medicamente. 2. interventii chirurgicale asupra rectului. 3. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. 16. Scopul explorator al punctiei venoase este: 1. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. 2. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. 3. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala. 17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: 1. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si epicraniene. b. artera femurala, jugulara, poplitee. 1 3 9.

3. artera cubitala, radiala,humerala. 18. Recoltarea VSH se efectueaza : 1. 2ml sange pe cristale de EDTA. 2. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% 3. 5ml sange simplu. 19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: 1. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%. 2. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% 3. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20. Hemocultura reprezinta; 1. viteza de sedimentare a hematiilor . 2. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. 3. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. 22. Fibrinogenul se recolteaza: 1. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange. 2. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. 3. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange. 23. Timpul de protrombina se preleveaza astfel: 1. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K. 2. 5 ml sange simplu. c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% 24. Scopul recoltarii sputei este: 1. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice , parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului 2. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. 3. pentru examinari virusologice. 24. Exsudatul faringian este: 1. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian 2. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. 3. continut gastric eliminat spontan. . 25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia: 1. cancer gastric. 2. intoxicatii cu substante caustice. 3. staza gastrica. 26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia : 1. colectii inchistate de lichid 2. ascita 3. lichid pleural 27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: 1. paralizii prin lezarea nervului sciatic. 2. hemoragii digestive superioare 3. infectii ale mediastinului. 28. Paracenteza se efectueaza : 1. in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter. 2. in fosa iliaca dreapta. 3. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 1 4

29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : 1. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive. 2. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare 3. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

Marcati cu x raspunsul corect : 1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 94 2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116 3. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107 4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali 1 5

pag. 105 5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105 6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 105 7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107 8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 110 9. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112 10. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116 11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122 12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 122 13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 124 14. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 131 15. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135 16. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44 17. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44-45 18. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 79 19. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 80 20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 83 1 6

21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 82 23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 92 24. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 89 25. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 126 26. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53 27. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56 28. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 54 29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158

1 7

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte, etc. 2. Asepsia este o metoda profilactica. 3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. 4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. 5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. 6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. 7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav. 8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. 10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. 15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. A 1. 2. 3. Sterilizarea prin flambare Sterilizare la pupinel Sterilizare la autoclav (la cald) a ) b ) c )

B instrumente optice materiale moi (comprese, campuri, halate, masti) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de

18 prelevare 4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. A 1 . Alcoolul 70 2 Tinctura de iod 3 Apa oxigenata 4 Rivanolul 5 Cloramina solutie B a ) b ) c ) d ) e ) in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede d ) e ) materiale din polietilen materiale din sticla

III. Marcati cu X raspunsul corect 1. Antisepsia este: 1) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor 2) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor 3) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi 2. Sterilizarea urmareste: 1) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor 2) profilaxia infectiilor plagilor 3) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. 3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: 1) prin caldura umeda 2) prin caldura uscata 3) prin mijloace chimice 4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: 1) 128 C 2) 180 C 3) 100 C 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: 1) acestea se pun la fiert in apa rece 2) acestea se mentin in apa pana ce se raceste 3) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: 1) 1-2% 2) 5-6%

3) 10% 7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia: 1) poate produce arsuri chimice 2) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) 19

3) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: 1) alcoolul 2) apa oxigenata 3) tinctura de iod 9. Materialul moale se sterilizeaza la: 1) 128 si 1,5 atm prin fierbere 2) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori 3) 180 si 2 atm la pupinel 10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: 1) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii 2) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente 3) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

BAREM DE CORECTARE

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 65 2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 3. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66 4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 67 5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75 6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76 7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79 2 0

9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 10. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 86 11. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87 12. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 88 13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 82 15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 82 - 83 2. 1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87 Marcati cu X raspunsul corect 1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 4. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.

Pag 64 Pag 75 Pag 75 Pag 76 Pag 76 Pag 87 Pag 86 Pag 87

9. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 83 10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 2 1

1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. 2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. 3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. 4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. 5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. 6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. 7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. 8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic. 9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. 10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. 11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este obligatorie. 12.Dozele de insulina se masoara in unitati. 13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora. 14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. 15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool. 16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1.Doza terapeutica. 2. Doza maxima 3.Doza toxica. 4.Doza letala. 2. 1.Pe cale orala. 2.Pe cale respiratorie. A.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic. C.Doza care conduce la decesul pacientului. D.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre medicinale,comprese medicinale. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri , siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii tablete,droguri,capsule). C.Supozitoare,clisme medicamentoase. D.Inhalatii,oxigen.

3.Pe cale percutanata 4.Pe cale rectala. 3.

2 2

1.Durere vie. 2.Necroza tesuturilor. 3.Embolie gazoasa.

A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin. C.Atingerea nervului sciatic. D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.

4.Hematom

4. 1.Frison si stare febrila. A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate,nesterile C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.

2.Embolie gazoasa insotita de sincopa. 3.Dispnee si dureri precordiale. 4.Flebita sau necroze

Marcati cu x raspunsul corect : 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: 1) intravenoasa 2) intramusculara 3) intradermica 2.Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia: 1) intradermica 2) subcutanata 3) intravenoasa 3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent: 1) calea orala 2) calea intravenoasa 3) calea intramusculara 4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: 1) intravenos 2) intramuscular 3) intradermic 5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: 1) ser fiziologic 2) solutie dezinfectanta 3) nu se dezinfecteaza 6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: 1) hematom

2)

paralizie 23

c) embolie gazoasa 7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: 1) general 2) doar local 3) general sau local 8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: 1) flebalgia si tromboza 2) embolia gazoasa 3) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: 1) pe tegumente 2) intramuscular 3) intraarterial 10.Inhalatia este: 1) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate 2) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat 3) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: 1) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia 2) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii 3) anuntarea urgenta a medicului 12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa 1) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul 2) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea 3) nu se mai palpeaza 13.Insulina se administreaza cu: 1) orice seringa 2) seringa de 2 ml 3) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Fraxiparine se administreaza: 1) subcutanat 2) strict intrevenos 3) intramuscular 15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: 1) HZL 2) completa 3) sucuri carbogazoase 16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: 1) saloane intens luminate 2) saloane incalzite la 32C 3) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C 17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: 1) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat 2) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc 3) pozitie semisezanda 18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: 1) pulsul si tensiunea arteriala 2) scaunul 2 4

c)

nu este necesara nici o verificare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296 4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298 5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299 6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-301 7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-304 8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-305 9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.306 10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 12.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-320 13.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-324 14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329 15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330 16.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-331 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1-B 2-A 3-D 4-C 1-B 2-D 3-A 4-C 1-C 2-D 3-A 4-B 1-B 2-A 3-D 4-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295

2.

Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297304

3.

Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334

4.

Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340

Marcati cu x raspunsul corect : 1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331 2 5

2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329 3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298 4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316 5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330 6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 334 7. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 297 8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 317 9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302 10. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301 11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308 12 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332 13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320 14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324 15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472 16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 470 17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468 18.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473

2 6

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. 2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse. 3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara hepatizatie rosie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. 20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. Asociati termenii din cele 2 coloane : I. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. ulcer gstro-duodenal A. bicarbonat de sodiu B. rifampicina C. miofilin 2 7

4. tuberculoza pulmonara 5. angina pectorala

D. penicilina G E. nitroglicerina

II. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. bronsita cronica 4. ftizia 5. primo-infectia tuberculoasa III. 1. tuberculoza primara 2. pneumonia pneumococica 3. pneumotorax 4. ftizia 5. astmul bronsic Marcati cu x raspunsul corect : 1. Dispneea este definita ca fiind : 1) oprirea respiratiei 2) patrunderea aerului in plamani 3) respiratie anevoioasa 2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : 1) tahipnee 2) bradipnee 3) polipnee 3. Vomica reprezinta: 1) senzatie de varsatura 2) varsatura alimentara 3) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. 4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : 1) hematurie 2) hematemeza 3) hemoptizie 5. Disfagia reprezinta : 1) greutate la inghitire 2) dificultate in digestie 3) lipsa poftei de mancare 6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: 1) bradipnee 2) respiratie in patru timpi : inspiratie pauza expiratie pauza. 3) respiratie deficitara permanenta. 7. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara 28 A. caverna B. dispnee paroxistica expiratorie C. febra in platou 40 C D. sancru de inoculare E. aer in cavitatea pleurala A. mucolitice B. virajul la tuberculina C. hepatizatie rosie D. caverna E. dispnee paroxistica

2) respiratie normala 3) cicluri de respiratie inversate. 8. Hipoxia reprezinta: 1) cresterea oxigenului in sangele circulant 2) cresterea CO2 in sangele circulant 3) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : 9.3.1.1.1.1.1.1.1.10) bronhiile mari 9.3.1.1.1.1.1.1.1.20) bronhiile mici 9.3.1.1.1.1.1.1.1.30) ambele 10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: 1) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat 2) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta 3) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: 1) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului 2) administrarea penicilinei G 3) administrarea de lichide calde 12. BPOC ul este complicatia : 13. pneumoniei pneumococice 14. astmului bronsic 15. bronsitei cronice 16. Termenul de BPOC reprezinta: 1) pneumotorax spontan 2) bronhopneumopatie obstructiva cronica 3) astm bronsic 17. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : 1) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica 2) administrarea corticoizilor 4) tratament antibiotic. 18. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: 1) dispnee paroxistica expiratorie 2) dispnee inspiratorie si expiratorie 3) dispnee paroxistica inspiratorie 19. Criza de astm bronsic are durata variabila: 1) 15 min- 3 ore 2) 30 min 3) 2 ore 20. Sputa din astmul bronsic este: 1) mucopurulenta 2) ruginie 3) alb- sidefie cu aspect perlat. 21. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. 19. Definitia: inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale corespunde : 1) astmului bronsic 2) tuberculozei pulmonare 2 9

3) bronsitei cronice 20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: 1) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare 2) bacilul Koch 3) pneumococul 21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: 1) edemul pulmonar acut 2) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie 3) pneumotoraxul 22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: 1) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator 2) chimioprofilaxia contactilor 3) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v. 23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: 1) dispnee paroxistica inspiratorie 2) febra si junghi toracic 3) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. Aspectul sputei din astmul bronsic este: 1) mucopurulenta 2) rosie ruginie 3) alb sidefie 25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: 1) restrictiva 2) obstructiva 3) mixta 26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: 1) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie 2) administrarea de antibiotice 3) drenaj postural 27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: 1) vomica, febra 37,5 38 grade, greata 2) expectoratie mucopurulenta , febra in platou 3) frison unic , febra 39-40, junghi toracic 28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: 1) Penicilina G 2) Tetraciclina 3) Biseptol 29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : 1) pleurezia sero-fibrinoasa 2) emfizemul pulmonar 3) edemul pulmonar acut 30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: 1) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine 2) regim alimentar desodat 3) consum excesiv de lichide 31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : 1) rosie ruginie , vascoasa, aderenta 3 0

PDF to Wor