Cafeina

Istoria cafeinei
Cele mai multe plante ce contin cafeina, in termeni populari cofeina, au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000700.000 de ani in urma. Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante ce contineau cofeina cu

modificarile de comportament si stare.

Dependenta. Cafea sau Ceai negru?

Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanta folosita sa previna ori sa vindece o afectiune sau sa augumenteze starea buna fizica sau mentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta poate raspunde la toate aceste solicitari, dar pna la un anumit punct. Cel mai cunoscut mod de a consuma cofeina este de a fierbe boabele de cafea, frunzele diferitelor plante sau macinarea semintelor. Prima referinta la cafea, din surse nregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole nainte, existau doua legende arabe cunoscute, despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare. I. Se povesteste ca prin 1400 un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat

cum caprele sale deveneau neastmparate si energice dupa ce mncau fructele rosii care cresteau n tufisurile necunoscute de pe acele meleaguri. Chiar si-n timpul noptii animalele erau vioaie si agitate. Foarte mirat, a hotart sa guste si el din aceste fructe. Dupa putin timp se simtea mai putin obosit si parca avea mai multa energie. Khaldi a dus fructele la o mnastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele n apa obtinnd un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si

somnolenta. De atunci calugarii au nceput sa foloseasca acesta calitate a boabelor pentru a ramne trezi pe parcursul lungilor rugaciuni si meditatii, n asteptarea inspiratiei divine.

II.

Cealalta poveste este cea a

unui musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca mpreuna cu prietenii sai prin desert si astfel sa moara de foame. Mergnd nicaieri prin pustiu si disperati ca vor muri de foame, au nceput sa mannce boabele unui arbust si chiar sa faca o supa din ele. Aceste boabe le-au dat puterea sa nvinga oboseala si sa ajunga pna n orasul Moch. Au denumit planta si boabele sale Mocha, n cinstea acestui eveniment. n 1820, la solicitarea lui Goethe, farmacistul german Friedlieb Ferdinand Rungef izoleaz cofein pur din boabele de cafea. n 1821, independent de Runge, farmacitii francezi Pierre Joseph Pelletier, Joseph Bienaim Caventou i Pierre Robiquet reuesc de asemenea s izoleze cafeina. n anul 1832 Pfaff i Justus von Liebig descoper formula chimic a cofeinei (C8H10N4O2) Formula structural va fi descoperit n 1895 de Hermann Emil Fischer. Mecanismul de aciune al cafeinei a fost studiat n secolul XX. Prima butura ce contine cafea, era vinul facut din boabe de cafea, apa si miere. De altfel, cuvntul cafea si are originea n vechiul cuvnt arab Qahvah, cu sensul de vin. Turcii au introdus cafeaua n 1453 la Constantinopol, dar primul magazin s-a deschis abia n 1475, numit Kiva Han. n Europa, cafeaua patrunde la 1500 prin porturile Alexandria si Smyrna. Olandezii ncep cultivarea cafelei n coloniile Batavia si Java, francezii n Martinica si Antile, englezii, spaniolii si portughezii n Asia si America. n 1727 cafeaua ajunge n Brazilia unde ncepe sa fie cultivata pe suprafete din ce n ce mai mari. Devine n scurt timp una dintre resursele economice principale ale tarii. La 1773 cafeaua este proclamata bautura nationala a Statelor Unite ale Americii. n 1822, n Franta, este construit primul aparat pentru cafea expresso. Hills Bros, la 1900 ncepe ambalarea n vid, chimistul Satori Kato obtine prima cafea solubila.

Proprietati chimice si fizice

Numele de cafein provine de la cafea, din care a fost izolat pentru prima oar substana. Dup

Cafeina
Formula structurala

nomenclatura IUPAC, denumirea cafeinei este 1,3,7Trimetil-2,6-purindiona sau, pe scurt, 1,3,7-

Trimetilxantina . Cafeina face parte din grupul purinelor, ca i teofilina i teobromina, substante ce pot fi gasite in nucile de cola, cafea, ceai verde sau boabele de cacao. Structura cafeinei const dintr-un inel dublu, care la exterior are o serie de substitueni, n centru fiind nucleul purinic. Cafeina este slab solubil n ap, la temperatura camerei (2g/100 mL) i n etanol (1.5g/100 mL), dar puternic solubil in ap fiart (66 g/100 mL). Este o substanta slab bazica. Cafeina pur se prezint sub form de cristale prismatice hexagonale incolore, inodore cu gust amar. Model spatial

Decafeinizarea
Extracia cafeinei din cafea pentru a produce cafea decafeinizat si cafein este un important proces industrial care a fost realizat in trecut prin folosirea solvenilor. Benzenul, cloroformul, tricloroetena sau diclorometanul au fost cei mai utilizai solveni, ins datorit problemelor de siguran, a impactului asupra mediului, a gustului si nu in ultimul rnd, al costurilor, aceast tehnic a fost inlocuit de urmatoarele metode: Metoda apei elveiene a fost descoperit i denumit astfel n 1930 dup compania care a inventat aceast metod, Swiss Water
masa molar Alte denumiri 1,3,7-Trimetil-3,7-dihidro -2H-purin-2,6-diona Formula chimic C8H10N4O2 nr-CAS aspect 58-08-2 Cristale incolore, inodore cu gust amar 194,19 gmol1 1,23 gcm3 238 C

stare de agregare Solid densitate punct de topire

Decaffeinated Coffee Company. Acest procedeu const n introducerea cafelei crude n ap fierbinte, eliminnd astfel cafeina. Din pcate, n

punct de fierbere Sublimare de la 178 C solubil Moderat n ap i alcool, bun n cloroform

felul acesta sunt eliminate i substanele care dau gustul cafelei. Iniial, apa era filtrat dup

scoaterea cafelei, nlturat cafeina prin intermediul unor filtre prin care era trecut apa, apoi cafeaua era din nou introdus n aceast ap pentru a-i recpta gustul i mirosul originale. n timp metoda s-a rafinat, fiind folosit ap saturat cu substanele ce dau gustul cafelei n procesul de extracie a cafeinei; n felul acesta se poate pstra gustul original al cafelei fr a mai trece prin procedura de reintroducere a cafelei n apa n care s-a efectuat decafeinizarea. Metoda decofeinizarii cu ajutorul dioxidului de carbon a fost inventat n jurul anului 1970. Ea const n folosirea ca solvent a dioxidului de carbon n form lichid pentru a extrage cafeina din boabele de cafea (CO2 este comprimat la 50 de atmosfere, devenind lichid). Avantajul acestei metode este acela c pstreaz foarte bine caracteristicile cafelei (mirosul i gustul original), dar are dezavantajul c presupune proceduri costisitoare. Din acest motiv, numai marii productori de cafea i permit ntreinerea unor linii de producie care s foloseasc dioxidul de carbon pentru decafeinizare. Descoperirea recent a cafelei care n stare natural nu conine cafein va duce, probabil, n timp, la dispariia acestor metode, care vor deveni inutile.

Efectele cafeinei
Cafeina poate produce multe efecte, printre care: Crete tensiunea arterial Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihn) Bti cardiace neregulate Crete pierderea urinar de calciu i magneziu (ceea ce poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanataii osoase) Crete secreia acid a stomacului (agraveaz ulcerul gastric) Tremur, iritabilitate, nervozitate Insomnie i dereglarea orarului somnului Anxietate i depresie Accentueaza simptomele sindromului premenstrual

Afirmaiile conform crora cofeina stimuleaz activitatea sistemului nervos central se bazeaz pe foarte puine informaii ale sistemului in sine. Existena acestui stimul se bazeaz mai mult pe apariia efectelelor drogului asupra strii i comportamentului i se presupune c activitatea creierului este afectat ntr-o anumit msur. Observaiile fcute asupra creierului animalelor arat c prezena cofeinei intensific activitatea celulelor de la suprafaa creierului (ceea ce se asociaz unui complex de senzaii i unui anumit comportament) i a structurilor mai adnci (asociate instinctului i emoiei). Studiile legate de aciunea cofeinei asupra activitii au artat prelungirea timpului n care cineva poate lucra la nivel maxim i scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea n urma unei activiti extenuante. O performan redus se nregistreaz, ns, n cazul activitilor n care este necesar o coordonare foarte bun i o fermitate a micrilor minilor. Cofeina afecteaz coordonarea motorie, ceea ce presupune creterea tremurului braelor i a minilor, uneori numite agitaiile cafelei. Cercetrile pornite de la ipoteza c aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente. n plus, este evident faptul c butul a cteva ceti de cafea nu l poate face pe un individ sub influena alcoolului sa fie apt s conduc o main. De fapt, cofeina l poate face cu att mai periculos, deoarece adncirea simurilor l poate face pe acest potenial ofer s cread c poate face lucruri crora nu le poate face fa. n loc s fie somnoros i inofensiv, el este vigilent i periculos. Dei consumarea cafelei produce reacii diferite, n general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai puin dect ceilali, unii dintre ei putnd suferi de anumite forme de inso mnie sau de o proast dispoziie matinal. Cafeaua crete tensiunea arterial i mrete numrul de bti ale inimii. Dei modificrile survenite nu sunt mereu semnificative, creterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme n acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, c exist o conexiune i cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afeciuni pulmonare sau respiratorii. Consumul mare de cafea crete i cantitatea de acid secretat n stomac, dar reduce, pe de alt parte aciunea prin care stomacul i golete coninutul n intestinul subire. Cofeina ncetinete, de asemenea, i trecerea alimentelor prin intestinul subire, ns o accelereaz n intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburri digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subire. Pe lng efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua i ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte

important n reproducerea celulelor i a organismelor. Cofeina, datorit similitudinii cu anumite pri critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce i erori n reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer i malformaii genetice i devine de maxim importan n cazul sarcinilor i poate duce sau contribuie la malformaii sau dificulti la natere. Dei evidena nu este concludent, este mai nelept s folosii cofeina cu atenie i moderat pe perioada sarcinii.

Utilizrile cafeinei

1.mbuntirea performanelor atletice:

Cofeina este folosit foarte mult de ctre comunitatea de atletism ca i ajutor nutritiv pentru energie, timpi de reacie, ardere grsimi. S-au raportat creteri pozitive n nivelul energiei, timpii de reacie, concentrare, atenie i rezisten. Experii susin c un consum moderat de cafea dicteaz muchilor s se hrneasc cu grsimea corpului n loc s se hraneasc cu carbohidraii din sistem.

2.mbuntirea performanelor mentale:

Un alt efect al cofeinei este mbuntirea acuitii mentale si a funciei cognitive. S-a demonstrat c o cantitate de 75-100mg de cofein crete activitatea cerebral n anumite zone ale creierului ce asist la efectuarea de activiti simple activiti pasive, automatisme, activiti legate de date de genul aritmetica simpl i timpul de reacie auditiv. Dei cofeina poate ajuta la activiti mult mai complexe (calcule logice, aritmetica complicat, intrepretarea lecturilor) este foarte greu de calculat efectul cofeinei deoarece sunt implicai mult mai muli factori privind personalitatea persoanei testate, perioada, atmosfera nconjurtoare, etc.

3.mbuntirea compoziiei corporale:

Pentru a slbi, pentru a arde grsimi, muli apeleaz la cofeina in forma ei cea mai ntlnit cafeaua, sau ca i supliment pentru a crete lipoliza - topirea stratului adipos. Metaboliii cofeinei mobilizeaz acizii grai pentru a fi folosii pe post de combustibil n loc de glycogen. Se tie deja c ajut n acelai timp i la suprimarea efectului de foame. Multe din suplimentele din ziua de azi att pentru creterea energiei ct i pentru slbire conin cofein, i de cele mai multe ori este ingredientul principal.

4.Utilizri terapeutice:
Cofeina este foarte des folosit i ca analgezic, pentru reducerea durerilor, n principal ca mod de a bloca durerile de cap. Cofeina are si funcie vasodilatoare-crete circulaia sngelui ctre creier

negnd efectele dureroase ale unei dureri de cap.

tiai c
Cofeina din cafea are nevoie de 30 de secunde pentru a ajunge la creier i are efect 8 ore asupra organismului? Un espresso are mai puin cofein dect o ceaca de cafea? Majoritatea cremelor de corp anticelulitice folosesc ca ingredient de baz cafeina? Cofeina e att de acid, nct e utilizat ca un standard pentru amar la pregtirea degusttorilor? Cofeina extras din boabe n timpul procesului de decofeinizare este vndut productorilor de medicamente i rcoritoare? Cofeina a fost folosit ca pesticide contra melcilor si lomacilor? Un student din Marea Britanie s-a sinucis in 2002 nghiind voit pastile de cofein, echivalente cu o sut de cni de cafea? Doza letala de cofeina este de aproximativ 150-200 de miligrame pe kilogram corporal, echivalent cu 100 de cani de cafea in 4 ore? Unul dintre cele mai noi produse la care a fost adugata cofeina este Dresul Cafea, cu cofein esuta in fire, care se presupune c subiaza coapsele? Vietnamul este in prezent ara cu a doua producie de cafea din lume, dar majoritatea vietnamezilor sunt butori de ceai? Fumatul igarilor aproape c dubleaz rata cu care organismul metabolizeaz cofeina? Cafeina este cel mai folosit drog psihoactiv din lume? Comitetul Olimpic International a plasat cofeina pe lista substantelor interzise deoarece, chiar si in cantitati mici, aceasta reduce arderile de glucoza din corp, marind insa arderile de grasime, imbunatatind astfel rezistenta fizica? Hitler primea injectii de glucoza si cafeina pentru a ramane energic in ultima perioada a vietii lui? Aproximativ 12000 de tone de cafeina sunt consumate in fiecare an?

Autori: Furdui Andrei Muresan Cristian Oancea Andrei Oprisan Radu

Bibliografie: http://www.sanatate.org/cafeaua-efecte.php http://retete-culinare-diverse.ro/stiati-ca-cofeina_13391.html http://lafix.3x.ro/Cofeina.htm Revista National Geographic 01/2005 Arborele Lumii, Planeta Pamant, 226-228 http://www.scritube.com/biologie/Cafeaua-de-la-arbore-la-ceasca94488.php http://www.howstuffworks.com/caffeine.htm