A propos de ce livre

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans
precaution par Google dans
ligne.
le

les

rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec

1'

cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir

ensemble du patrimoine

litteraire

mondial en

Ce

livre etant relativement ancien,

il

n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au

domaine
Les

public. L' expression

"appartenir au
expiration.

domaine public"
lis

signifie

que

le livre

en question

n' a

jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a
varier d'un pays a
1'

Les conditions requises pour qu'un

livre

tombe dans

le

domaine public peuvent

autre.

livres libres

de droit sont
et sont

autant de liens avec le passe.

sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance

humaine

trop souvent difficilement accessibles au public.

Les notes de bas de page

et autres annotations
1'

en marge du texte presentes dans

la

le

volume
la

original sont reprises dans ce fichier,

comme un

souvenir

du long chemin parcouru par

ouvrage depuis

maison

d' edition

en passant par

bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.

Consignes d 'utilisation

Google
II

est fier

de travailler en partenariat avec des bibliotheques a

la

numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre

ainsi accessibles a tous.

s'agit toutefois

Ces

livres sont

en

effet la propriete
et

de tous

et

de toutes

et

nous sommes tout simplement

les gardiens

de ce patrimoine.
les

d'un projet couteux. Par consequent

en vue de poursuivre

la diffusion

de ces ressources inepuisables, nous avons pris

dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites

marchands

tiers,

notamment en

instaurant des

contraintes techniques relatives aux requetes automatisees.

Nous vous demandons egalement

de:

+ Ne pas utiliser les fichiers a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un
quelconque but commercial.

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter.

qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez

des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer

Nous encourageons pour

heureux de vous

la realisation

de ce type de travaux

1'

utilisation des

ouvrages

et

documents appartenant au domaine public

filigrane

et serions

etre utile.

+ Nepas supprimer V attribution Le

et leur

Google contenu dans chaque

1'

fichier est indispensable

pour informer

les internautes

de notre projet

permettre d'acceder a davantage de documents par

cas.

intermediate du Programme Google Recherche de Livres.

Ne

le

supprimez en

aucun

+ Rester dans

soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous

la legalite

Quelle que
Si

veiller a respecter la loi.

vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut

etre severe.

A propos du service Google Recherche de Livres

En
favorisant la recherche et l'acces a

un nombre croissant de
litteraire

livres disponibles

dans de nombreuses langues, dont

le frangais,

Google souhaite

contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres.

En

effet, le

Programme Google Recherche de Livres permet

.

aux internautes de decouvrir

des recherches en ligne dans

le

patrimoine

mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer
:

le texte integral

de cet ouvrage a l'adresse |http

//books .qooqle com

This
to
It

is

a digital copy of a
the world's

book

that

was preserved

for generations

on

library shelves before

it

was

carefully scanned

by Google

as part of a project

make

books discoverable online.

has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain.

to copyright or

whose

legal copyright

term has expired. Whether a book

is

in the public

A public domain book is one that was never subject domain may vary country to country. Public domain books
-

are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture

and knowledge

that's often difficult to discover.

this file

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in
publisher to a library and finally to you.

a reminder of this book's long journey

from the

Usage guidelines
Google
is

proud

to partner with libraries to digitize public

public and

we

are merely their custodians. Nevertheless, this

prevent abuse by commercial parties,

domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to including placing technical restrictions on automated querying.

We

also ask that you:

+ Make non-commercial use of the files

personal, non-commercial purposes.

We

designed Google

Book Search

for use

by

individuals,

and

we

request that you use these

files for

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain
attribution

additional materials through

The Google "watermark" you see on each file is essential Google Book Search. Please do not remove it.

for informing people about this project

and helping them find

+ Keep

it

legal

because

we

believe a

Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you book is in the public domain for users in the United States, that the work is

are doing

is legal.

Do

not assume that just

for users in other
specific use of

also in the public

domain

countries.

Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.

in

any manner

About Google Book Search

Google's mission
is to

organize the world's information and to

discover the world's books while helping authors and publishers reach
at

make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers new audiences. You can search through the full text of this book on the web

http //books google com/|

: . .

Digitized by

VjOOQ IC

'23*

c
H

MARELE

DICflONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

'

..

-^

61*75. Mortl*

MctUmar

(itogrnflc.

Vol.

IV.

f)

*
Digitized by

VjOOQ IC

Digitized by

VjOOQ IC

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA

FUND ATA LA
RECUNUSCUTA DREPT
INSTITL'TIE
15

IUNIE

1875
20

DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN

FEBRUAR1E

1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI
alcAtuit
$i

prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete

DE

GEORGE I0AN LAHOVARI

PRE$EDINTE AL INALTEI CUKJI DE COMPTURI,

PRE^EIMNTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVA'fATURA POPORULUI ROM1n,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFICE ROMlNE

GENERAL

C.

I.

BRATIANU

GRIGORE

G.

TOCILESCU

SUB-EF AL STATULUIMAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE,

PROKESOR UNIVERSITAR. DIRECTOR AL MUZEULU1 NATIONAL DE ANT1CH1TATI

DIRECTOR

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

VOLUMUL

IV.

BUCURETI
STAB. GRAFIC
J.

V.

SOCECO,
1901

STR. BERZE1,

59

Digitized by

VjOOQ IC

.LIS

Digitized by

VjOOQ IC

T^-^V-

To

(9L - Sra

^^

&-S-&

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMINIE1

Iablani^a, com.
la

rur.

$i

sat,

in

com. sunt:
Vulturul,

Balauru), Iepurele,

Iacob-Mog,
cea, situate

movil&y
in

jud.

Tul-

jud. Mehedin{i, pi.

Dumbrava,
i

Batovul,

Sculele

$i

partea centrala

35

kil.

de ora^ul T.-Severin,
o
E.
la

Geanta.
Dealurl mai insemnate sunt:
Cuca-luI-R&doI, Dealul-Malinulul,

situata

vale

?i

pe dou& dealurl m&rginindu-se

a plS?ei Tulcea, i cea dc S. a$ezat a com. rur. Malcoci

;

cu com. Podul-Grosulul,

la S.

Boca
:

$i

Sculele.
$i

pe muchea Dealulul-Mare, arc o inal^ime de 148 m., dominind asupra vailor Sari-Ghiol $i Valea-Mare, asupra satulul Malcoci
?i

cu com. Padina-Mare

$i

Padina-

V&i
curge
se

Iablani{a
piriul

Boca, pe care
$i

Mic&;

la
$i

V., cu com. Paroina-

Iablani^a

care

Mare
ni{a.

la N.,

cu

comuna

Stig-

une?te
la

cu apa
locul

Podul GroPodulla

drumulul comunal Mal$i

sulul,

numit
com.,
se

coci- Agi-Ghiol; este naturala

Satul

forraeaza

comuna cu
ain

Iablani{el.

La V.
1

o defin-

acoperita cu verdea^a.

mahalalele: Dose$ti $i fa^a, vind 1600 locuitorl, locuind

pirtare de

kil.,

afla

tina numita Po$ta,

pe unde se

Iacob
rur.

(Piscul-lul-), pise, in com.

300 case.
Locuitorii poseda
:

cunoa?te olacul vechiu.

Govodarva,

pi. Motrul-d.-s.,

70 plugurl,

jud. Mehedinji. Aci se afla ur-

165 care cu bol, 26 caru^e cu

cal
;

Iacob (Dealul-lui-), deal,

Tulcea,
pi.

in jud.

Are

70 stupl cu albine. o $osea comunala care

:

MScin, pe

teritoriul

mele unel vechi ceta^I romane. Se afla pe partea dreapta a piriulul

com.

rur.

Turcoaia;

este

deal

Govodarva

?i

in

apropi-

o leag& de com. Orevija $i Paroina-Mare o biserici, cu hra;

fara legftturl cu vre-un alt deal,

ere de $osea.

a?ezat in partea de V. a

pi. ?i

mul Sf. Gheorghe, deservit&de 2 preop $i 3 cintcirep o $coal&, condusS de un inva^&tor, frecuentata de 26 elevl $i 3 eleve. Budgetul com. e de 3736 lei la venituii ?i de 2936 lei la
;

a com. care seintindela poalele

sale

Iacob-Suhat,
Tulcea
coci,
$i $i

girla, in jud. Tul-

de V.

e denature stincoas&,
;

cea, in partea

de N. a pla$ei
com.
rur.

acoperit pe alocurea cu fine^e are

Mal-

o inal^ime de 336 m., care poarti

in

partea
$i

de S.-V. a

cheltuell.

numele de Turcoaia, dominind asupra satulu! Turcoaia asupra Dunarel $i asupra drumululju,

placet Sulina

a com. urb. Chi-

lia-Veche

se desface din lacul

Costin

curge spre E. d'alungul

nordic
trece
?i

Contribuabili sunt 246.

defean Macin-Satul-Nou-Ostrov
are ca prelungirl dealurile
:

malului

al

grindulul Stiling&
lacurile

Vite

330

bol,

690 60 cal, 700

vite marl cornutc,

01 ?i

Igli-

pocul;

pe

600
din

$oara Mare, Igli?oara-Mica\ Manole

$i

Costinciuc

Buciul,
$i,

care

se

rimatorl.

Gorgova; este acoperit

$i

scurge

in

el,

dup& un curs
in

Cimpiile mai

principale

cu fine^e
j

pa$unl.

de

12

kil.,

se

plerde

intin-

Digitized by

LiOOQ IC

IACOBENI

IAILA-DERE

sele stufaril

de linga

lacul

Pe-

Iacovile,
rur.

sat, facind parte din

pi.

com.

iar populafia,

compusa din
57
suflete.

Bulfa-

purnicul.

Madulari,
Vilcea.

Cerna-d.-j.,

garl
milii,

?i

RominI, este de
215

jud.

Are o populate
?i

sati

Prin el

Iacobeni,

sat,

in

partea de E.
pi.

de 202

locuitorl (102 barbaflf

trece

drumul comunal Hasanlar-

a com. $ipotele,
jud. Ia?i, situat
al Jijiei,

Bahluiul,

1090 femei).
Iadul, vale,
nel, jud.
riul

Orta-Chioi.

pe malul drept
2

format din
?i

catune

izvore^te
pi.
$i

de

la

E.

Iaila-Bair, deal,
pi.

in jud.

Tulcea,

Iacobeni

Tomulejul, carl fac

de com. Mioveni, Muscei

Riul-Doamse varsa in
sting.

Babadag, pe

teritoriul

com.

un
87

trup, avind o
familii,

populate de

urb.

Babadag; se

desface din
;

sau 335 locuitorl. Locuitoril din Tomuleful sunt

1880.
Iaco-

Arge^elul, pe malul

dealul Asmilar-Bair

se intinde

spre E., avind o directiune ge-

statornici^I in anul

beni este sat vechiu.

Are o

biserica zidita

de un

preot, Andrei.

Vite sunt
nute,

30

cal,

239 723

vite
01,

marl cor9 capre

?i

Iadulul (Gura-), toe izolat, in jud. Buzau, com. Nehoia?ul, pe mo$ia Jari$tea, in poalele muntelul Cumpenile, unde se afla o mul^ime de izvoare cu ape minerale, exalind un miros sulfuros, ce f-a determinat numirea.

nerala de la S.-E.

spre

N.-E.,

brazdind partea de N. a pla?el

?i

a com.

lasa
;

spre S. dea-

lul

E.

Ghel-Tepe pe la poalele de merge drumul judejean Babadag- Alibei-Chioi este de na;

75 rimatorf.

tura stincoasa; se ridica la 138

m.,

Iacobeni, deal, linga satul cu acela$I nume, com. ipotele, pi.

Bahluiul, jud. Ia?i.

Iaga,

toe,

in jud.

Bacau,

pi.

Taz-

balta Topra-Chiopru

dominind satul Satul-Nou, ?i drumul

;

laul-d.-s.,

com.

Buc$e$ti,

situat

judejean
durl
?i

este acoperit cu

pa-

la confluen^a piriulul

Cernui cu

fine^e.

Tazlaul-Mare.

Iacobeni-Noi,
jud. Boto^ani,
in

sat,

in

partea de
pi. Jijia,

Iaila-Dere, piria,

in jud.

Tulcea

N.-V. a com. Dingeni,

Iaguda-Ceair,
ritoriul

vale, in jud. Con-

pi.

pe coasta de

deal,

stanta, pi. Silistra-Noua,

dreapta

Jijiet.

S'a infiin^at la

pe tecom. rurale Almaliul se

;

Macin. Izvore^te din poalele de V. ale dealulul Qubucluc-Bair $i Orta-Bair, $i se indreapta mal
?i

1879 cu noil improprietari^r pe

desface din poalele

de E.
;

ale
in-

fntuu spre N.-V.

apol spre V.,

mo?ia

statulul Iacobeni.

Are o
ale
lo-

dealulul Sari-Me?ea-Bair

se

avind

o
;

directiune
trece prin
Iaila,

de

la

E.

suprafa^a de 436 hect.

cuitorilor
familii,
$i

dreaptaspre
generala de

E., intr'o direcjiune

la S.-V.

spre V.

partea de
?i-a

o populate de 70
vitelor e

spre N.E.,
prelun-

N. a satulul
lele

de unde
la

sau 264 suflete.

mergind
1240:
01,

printre

doua

luat numeie; curge de

poa-

Numarui
422 bol
porcl.
?i

de
702

girl ale dealulul Sari-Me?ea-Bair,

de N.
$i

ale dealulul Ortabui?i,

vacl, 81 cal,

35

carl poarta acela$I

nume

braz-

rac

Hasanlarulul,
12

dupa un
in
stin-

deaza partea de N.-V. a pla^el

:

curs de
piriul

km.,

se

varsa

In sat se afla

circiuma, 2

$i

pe cea de S.-E. a com.

taie

Cerna,

pe

partea

comercian^i

$i

2 meseria^I.

drumul judefean $i eel comunal ce duce de la Almaliul la EseChioi,

kil.,
$i,

ga,

linga

satul

Satul-Nou,
mijloc.

pe

care-1

uda

prin

Braz-

Iacobeni-Vechi,
com. Dingeni,
toani,
jiei,
i
lii,

sat,

in centrul

dupa un mers de 6

deaza partea de S. a

pla^el, ?i

pi. Jijia,

jud. Bo-

se deschide in valea piriu-

pe partea dreapta a Jicu o suprafa^a de 993 hect.

50 fami-

lul

Almaliul, numita BeilicCeair,

pe cea de N. a comunel SatulNou. Basinul sau, cu o intindere de 2400 hect, coprinde cite o parte din teritoriul comunelor
Satul-Noti
$i

ceva mal jos de locul numit Ci$-

cu o populate de

meaua-Ostrovenilor

malul sau
vil.

sau 250 suflete. Mo?ia este

sting este acoperit cu

Cirjelari,
:

$i

este

proprietatea Statulul.

cuprins intre dealurile Hasanlar,

Are o
cuitorl
$i

biserica facuta

de

lo-

Iaila, sat, in jud. Tulcea, pi. Niacin,

Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Orta-ChioI, de-oparte,

deservitade 2 cintare^T.

catunul com.

Cirjelarl,

a-

Carapcea

?i

$ezat in partea centrala a plfi^el

Ac-Punar, de alta parte. Ca

fluen^i are

a-

Iacoboaia,
cau, pi.

piidure, in

jud.

Ba-

$i

cea de N. a com.,

la

12

kil.

pc dreapta: Derea$i

Siretul-d.-j.,

com. Ta-

spre N.

de

re$edin{a,

pe am-

Ac-Punar,
neral

pe stinga Domus-

ma^i, cu o intindere de 28 hectare.

bele malurT ale vail

Iaila-Dere.

Culac. Maluriie sale sunt in geripoase,

Intinderea sa este de 45 hect.,

pana

la conflu-

Digitized by

Google

IALOJITA

IALOMIfA QUDEJ)
despre

en{a

cu

piriul

Domus-Culac.

de com.
si

Jilavele,

mer-

marginesc acest cimp

in p&rfile

Pe valea luT merg drumurile comunale: Iaila-Satul-Nou, Ac-Punar,

ge spre
lul

E., trece prin valea piriu-

de N.-S.

si

E.,

iar

partea de

Sarata

pe

la

N. satulul GirGrindul,

V. formeaza o continuare a cimpiilor din pi.

Satul-Nou, Homurlar-faila.

bovi,

apol

satul

de

CimpuluT

si

din ju-

Ialoji^a, piruly

in jud.
;

Suceava,
al pi-

com. Sarul-Dornet afluent

riului

Calimanelul.

unde se coboara spre N.E., desparfindu-se de judeful Braila pana in dreptul satulul Murgeanca, unde teritoriul comuneT CioaraDoicesti din jude^ul
Braila, se

de^ul Ilfov. Coasta de N. poarta

numirea de coasta Ialomi^ef,

cele despre E.
si

iar

S.,

numat simcu
deose-

pla numire

de coasta.
jude^,
si

Sunt
bire

in

Ialoji^ei (Virful-),
telul cu acest

piscul munintre

nume,

com.

$arul-Dorne!siBrosteni,jud. Suceava, avind 1616 m. altitudine.

pSna in lacul Strachina, formind un cot in judeful Ialomi^a in forma de dreptunghiu, de unde iaras! ia direc^iunea spre E. pana in Ducoboara spre
S.

pe cimpul B^ragan, multe

artificial.

movile,

Modul cum
fi

sunt aranjate nu pare a

intimplator
;

ceva

asa,

in

partea de

E. a Baraganuluf, unde sunt ma!

Ialomicioara,
vifa,

sat,

jud.

Dimbo-

nare.

bine conservate, se poate obser-

plaiul

DimbovHa-Ialomita,

Limita jude^ulul
jude^ul de Bulgaria

spre

S.

va c moviiele sunt
puse, ci formeaza

ast-fel dis-

cat.

com. Mo^aeni.

formeaza Dunarea, ce desparte

din
pi.

patrulatere,

drep-

dintr'un centru, format

dintr'o

Ialomicioara, piria, jud. Dimbovi^a, care izvoreste aproape de

muntele Leoata,
sine
piraiele:
si

tul satului Vara?ti,

Borcea,

movila mat mare, se intind mat

pana
ciul,

in dreptul pichetulul Chi-

primeste

in

sau panS

la

un

kil.

spre

Nu

Ialomicioara Frusati

E. de Silistra; de aci,

Dunarea
si
li-

in diferite directum. cunoastede unde s'aluat pamint pentru a se ridica aceste

multe raze
se

moasS,

Ialomicioara-VaeT
Silistea, Lili,

desparte jude^ul Ialomi^a de jude^ul Constanta, formind

movile, cacl

prin

prejurul lor,

Valea Vacel,
altele,

Giur
si

nu

se

vad

gropl. Sapindu-se

cule^ul, Chincioaca,

Tan{ea

mita despre E., pana intra

jude^ul Braila.

in

unele movile, nu s'au gSsit intr'unele nimic, iar intr'altele numat

apot

trece prin
si,

raionul

com. Runcul,
Mot&eni,
se

aproape de com.
in

Marginea de E. este o
conventionale, care
limita jude^ulul

linie

carbunl.

Cele
:

mal

principale

varsa

partea

incepe din

movile sunt Movila- VoevoduluT,

Movila-luT-David, Dragaica, Ca-

dreapti a Ialomi^eT, sub numele

de N., desparte
S.
aci

de

Ialomicioara

Tot in mat varsa si Valea-Jtya, din sus de Mo^aeni.

Ialomicioara-Mare.
se

acest judet de judeful Prahova,

comeanca, Baurul, Ciunga, Pauna, Copuzul, Gemenile, a-NeacsuluT,

etc.
S.,

mergind spre Ialomi^a si de

Ileana, Hie
si

p&na*

in riul

merge spre
si

S.E., taind d'a curmezisul vaile

Ape. Dunarea curge spre

bra{e, din

Ialomicioara-Micd, sau RSsSriteana, piriu, jud. Dimbovifa,

ce izvoreste de sub muntele Paduchiosul, despre Prahova
si

Bulumezi
lacul
in

trecind

apol spre E., formind mal multe

carl
si

pe

la

Moara Saraca,
in

prin Valea-

cele

mal marl
despre
in

ArgoveT, prin

Mostistea,

sunt: Borcea

Gura-BaliT. Ia-

se

pana

DunSre,

dreptul sa-

lomi^a strabate jude^ul

varsa
{eT,

\\\

partea stinga a lalomi-

tulut Varasti.

V. spre
Dun&re.
din
si

E.,

unde se varsa
piriu,

din sus de Moroeni, in drepcare este

tul Glavel,

o poeana

Suprafafa jude{ului, cu o intindere de 805529 hect., este

o cimpic vasta,
taiati in

Sarata,

curge
S.,

jude^ui

BuzaU,

spre

frumoasa.

doua

se varsa in riul Ialomifa. Ghi-

Ialomi^a,

judef,

numit

ast

fel

parp de riul Ialomi^a, presarata de o mul^ime de movile si crestata in partea

un mic piriu, vine din jud. Prahova si se varsa in piriul

ghiul,

ce-1 uda dupa* riul Ialomi^a, de la V. spre E. Este situat pe {annul sting al DunSrel, in

de N.
vaT.

si

de

S.

Sarata. Lacuri

principale sunt:
Calarasi,

de mat multe
35
in
kil.
si

Din

riul la

Boianul, Jegalia,
bilul,

Ca-

lomifa, spre S., in lafime ca

de

Strachina, etc.
in

unghiul ce formeaza acest

viu in curgerea sa

flu-

din Borcea, spre V.,

Dunarea,

curgerea

sa,

for-

despre N\,

udind partea de V. a Dobrogel.

Limite. Spre N., judejul se margineste cu judefele Buzau
ila.

lungime ca de 75 kil., se intinde cimpul Baraganul, a Cclrui

suprafafa prezinta
niste

meaza
carl cele

mai

multe

insule,

din

mal marl sunt: Balta,TulVaca.

clima

ondu-

chia-Mare, Strimbul, Hopa, Balaban, Aleonte, Atirna^i

si

si

Bra-

la{iun! largl, nesimfite in urcare

si

Linia desp3r^itoare

incepe

coborire.

Trel

marl coaste

Clhna. In timpul

lernel,

Digitized by

Google

IALOM1JA (JUDEJ)

lALOMIJA (JUDEJ)

este aspra, din cauza vinturilor

Culcatf

(Nucet),

Culcafi

(Raz-

Dintre pasari se afla

vulturul,

ce sufla despre

N.

$i

carl,

ne-

van), Fratiie?ti, Motilva, Sforile,

Piscule^ti,

dropia, cocorul, lebada, pelicanul, beca^a, gisca

?i

gasind nicl un obstacol, produc

viscole ce

Pisculeasa,
$i

compusa
Cotul-luT-

ra^a

sal-

pun adesea

in

priin-

din Cotul-lui-Coco?

mejdie d'a se name^i turme

tregl

Dragan, Bobul sau Corneanca,

Surdeasca
ma$e$ti.
-

de vite. Primaverile sunt adesea umede $i reel ?i din

cauza ploilor
zilor.
$i

Gloganeasca

Ar-

Din cultivarea albinelor se produc anual pana la 20000 kilog. miere $i 6800 kibatica, etc.
log. cear5.

$i

topirii

zape-

Eforia Spitalelor Civile din Bucure$ti,

Din Dunare, Borcea

lacurl, se

$i

de prin

Dunarea ese din

albia sa
?i

poseda opt proprietor,

Calara$i-Lichire?ti,

$i

pescuesc: crap, somn,

?alau,
tiuc3, etc.

inundeaza pa^iunile
ploile

padu-

anume:
ciul

Cir-

morun, cega,

rile

de pe ^armurile sale. Verile

adesea
?i

nulisa, Crasani-d.-j., Dude$ti,

Lu-

De
ciala

?i

agricultura

este

spe-

sunt calduroase,
inceteaza,

cu Giurgeni ?i Gura-Ialomi^eT,
$i

ocupatiune a locuitorilor,
^i

Dunarea scade
$i

cu

Popeni, Piersica-Mlerlani
ciul.

Stel-

totu$i

industria a luat avint;

dtnsa, bra^ele

lacurile ce for-

a?a, in fabrica

din

satul Bro?-

meaza mla^tine. Toamna, cind nu cad plot ?i zapezile nu vin de timpuriu, este timpul eel mal frumos.
Propriet&ft. Sunt tret seriT de

Producfiunea. Pamintul jude{ulul, propriti zis

teni-NoI se fabrica mult alcool.

pentru cultura,
orgacanti-

Macinatul cerealelor se face

in

formeaza un strat argilo-nisipos

amestecat
nice
tate
tare.
in pi.
?i

maf multe mori de

?i

vint,

de ap&

cu

substance

cu aburi, din carl cele

?i

mal
o

produce o mare
cereale, plante

sistematice

carl

dau

zilnic

propriety
in

in acest judet:

pri-

de

alimense face

mal mare
din

cantitate,
-

sunt cele
Lehliul
i

ma serie incepe
serie

din

Dunare pana

Cultura tutunului
Cimpulul.

Broteni

Not,

mijlocul Baraganului;

adoua
Bariul

Caline^ti. Fabricarea
lor,

brinzeturi-

incepe din
S.,

riul

Ialomi^a

spre

pana
;

in

mijlocul

raganului

a treia serie, din

Ialomi{a, spre N.,

{ele Braila
$i

pana

in jude-

Pe insulele ce Dunarea formeaza in curgerea sa, se afla multe padur! cu lemne de salcie ?i plop, iar pe amindoua malurile

a pastramel, a pe?telul sarat,

apol a caramidet, a obiectelor

de lemn
^esaturile

$i

de

fier,

de

lin&,

precum ^i de cinepi, de

Buzau.

riulut

Ialomi^a,

se

afla
$i

bumbac

Statul
$i

poseda 59 propriety!
Fundul-

padurl, carl, pe linga

plop, mal con^in
$i

salcie

i de mitase, etc., formeaza una din principalele ocu-

anume: Carareni sau Hagieni,

stejar, anin,

pa^iuni ale locuitorilor.

Cune$ti sau Bizeanca,

carpen, frasin, etc.

ComerciuL In judef comerciul

,

Crasanijegalia, Strachina, Bro$teni-Vechi, Rogozul, Bue^ti, Fete$ti,

Suprafata jude$ului,

fiind

in-

se face cu cereale, animale, plei

nelucrate,
lin&,
$i

tinsa cimpie producatoare, este

alcooluri,

seu,

Faurei, Gauno^i,

Vara?ti,

favorabila

cre^terel animalelor.

pe?te sarat
ciul

proaspat. Comercare

Vladeni,

Blagodeasca, Pfersica
Piscul-Carapa-

Vite in jud. Ialomifa sunt: 490x^9

cal,

cu cereale,

formeaza
al
lo-

sau Bordu?elele,
nuluT,

92932

boT,

257737

ol,

i960
asint.
vi$i

primul izvor de bogafie

Ciocanesti -Mihaiu-Voda,

capre, 49578 porcl,

147

cuitorilor jud., se face in fie-care

Dichiseni,
nari

Trimseanca,

SapuMi-

Este cunoscut ca
chiar

numarul

com., dar mal mult in porturile

Cal5ra?i
?i

sau
-

Odaia
Pope$ti,

Protopopulul,

telor era in secolele trecute

Gura-Ialomi^eL
$i

Co-

Berbeci

Cocora,

leasca, Slobozia, Ciocane^ti-Mar-

gineni, Bogata, Ceacul sau Valea-

PlopuluT, Iazul sau Lata-Sanata,

Lup$ani,

Ulmul,

Copuzul sau
Coslogeni,

pana pe la jumatatea ama! mare ?i ca vitele erau de o mal buna rasa; a?a ca guvernul turcesc cumpara de aici ca! pentru armata
cestuT secol
$i

merciul de vite

de manufac-

ture se face in fie-care

?i

comuna
ce

cu deosebire

in bilciurile

se ^in peste an in urm&toarele

locaiita^- in Calara?i,

de la

10

Odaia- Calugarulul, Gaifa, Sapunari, Calara$i-Vechl,

alte vite, din hergheliile $i tur.

Septembrie

?i la

9 Martie;

in Slo-

mele ce populau cimpiile jude^ulul Ialomi^a

;

bozia, la 23
?i

Aprilie,
;

24 Iunie
unde,

BuculMatuse$ti,
luI-Epure,

Cure$ti, Cotul-

acum

insa" trans-

la Inil^are

in Urziceni,

Stelnica-Pir^ani,

Re-

formarea suhatelor in locuri de

cultura, a facut ca

in

deosebl de tirgul saptaminal, e

viga, Cazane$ti, CalSra?i, Ora?ul

numarul

vi-

tirg la

Duminica
in
;

Floriilor

$i la

14

sau

Piua-Petrel,

Cotorca, Grin-

telor sa se inpu^ineze.

Octombrie;
tirg

Lehliu

se

face

dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica,
Cune^ti,
Petroiul,

Dintre animalele salbatice se

gasesc: lupul, mistre^ul, vulpea,
iepurele,

saptaminal

in Giurgeni, la

Baraganul,
Buc$a,

14
la

?i

26 Octombrie;

in Ciochina,

Buciumeni cu

Fr&tile$ti,

vidra,

viezurele,

etc.

Septembrie

$i

Duminica-

Digitized by

Google

IALOM1TA

(JL

DET)

IALOMITA (JUDEX)

Floriilor
91

in Jilavele,
Sf.

la

20

Iulie
in

banl

si

pentru
let,

scoalele urbane

Doue escadroane de
fac

c&l5ras!
5

la

Pogorirea
la

Duh;

47394

60 bant.
real in o-

parte din regimentul

de

Brosteni No!,
Iunie,

27

Iulie,

29 Duminica To-

25 Martie,

Pentru inva{amintul secundar

se afle un gimnaziu
rasul
CalSrasi, cu
satul

calSras! cu resedin^a in Ploesti.

In Slobozia se afle un regiment de cavalerie permanent. CultuL Se afla 140 biserici,

met

si

dul, la

14 Octombrie; in Grin9 Martie, 15 August, 26

si

In

9 Armasesti

profesorf.

este
si

Octombrie

la

Pogorirea

Sf.

scoale mixte de meserii

agri-

cu 181 preojl, divizate

in

patru

Duh.
Cfil

culture practice, in care se afle

subprotoierif: subprotoieria Bor-

de comunicafie. Jud.

Ialo-

interna^!

40

elevi

si

40

eleve,

cea coprinde

circomscripyi!

mi^a e strabdtut de cei ferate,

sosele
si

ca! navigabile. CSile

fe-

avind 14 profesorl, profesoare, maestri si maestre.

Personalul sanitar
lui

subprotoieria Cimpulu! coprinde

4 circomscripyi subprotoieria Ia;

rate strabat
si

jude^ul

in

lungul

al

jude^u-

lomi^e! coprinde
si

circomscripyi!

latul s3u,
kil.,

avind o lungime de

se

compune
al
la

dintr'un medic
pies!,

subprotoieria Bal{il coprinde

circomscriptii.

167

din carl linia

Bu cures ti-

primar, patru

medic! de
orasului

Peste

aceste

jy kil., avind stabile: Lehliul, Dllga-Mare, GhimFetesti, cu

pa(i,
si

un medic

Calirasi,

subprotoieri! este o protoierie cu

do! medic!
larasi
si

spitaiele din

Ca-

resedinta

in

Calirasi,

si

care

Guinea, Marculesti, Elena

linia

Urziceni,

precum

si

un

depinde
liei

de

Eparhia Mitropo-

Fetesti;

Slobozia Celekil.,

medic

la spitalul

Armasesti. Se
vaccinator!
si

din Buciresti.

rasi-Port, cu

47

cu

stasia

ma!
patru
rinar

afla

patru

Populafiunva.
oficiale din

Dupa

statistica

Silistea; linia Fetesti-Feurei,

cu

moase.

Un medic
de

vete-

1887, se afla in ju-

43 kil., avind stabile Hagieni, Jindarei si Murgeanca.

Sosele
acoperite

ingrijeste

starea sa-

de{ 132936 locuitori, cu 29134 cap! de familie, din carl 15092

nitary a
zootil.

vitelor in caz

de
in

epi-

cu

pleatra
kil.,

Sunt trelfarmaci!, din

si
I

car!

persoane
nu
stiii.

stiu

carte

si

17844
in

sunt pe o intindere de 15
iar

doua* in Calirasi
ceni, cari

Urzi-

neimpletrite sunt foarte nu-

procure medicamente
1

Dupft recensSmintul fecut

din

meroase pe

o mare intindere.

bolnavilor dinspitalesi particularilor.

894, popiilafiunea jude^ulu! con-

Cei navigabile sunt: Dunarea,

cu bra^ele sale Borcea
Bali!.
si

ste

Gura-

Justijia.

Se

afla in

jude$ un

tribunal, care
I n st r uc^i u n ea

depinde de curtca

146630 locuitori, cu 33962 cap! de familie, si 1 12668 membri de familie, sau 75679
si

In strucfiunea,

de apel din

icuresti

o curte
la

barbatf

7095
185

feme!.
:

Dupi
agriin-

se prede in jude{ in

124 scoll

cu jura^I, care

funcfioneaze

profesiun!
cultorl,
1

se afle

38487

primare

rurale si 4 scoll primare urbane, din carl 22 de baejT, 24 de fete si 82 mixte

inceputul fie-cSru! trimestru, tre!

judccetorii de ocol cu resedin^ele
\\\

meseriasl,

85

dustrial!,

1273 comercian^I, 800

libere,

Cal&rasi, Slobozia
in fie-care

si

Urziceni

cu profesiun!
tor!
si

6080 munci-

iar

din

acestea, 62 sunt intre-

si

comune

cite

o jude*

{inute

de

stat

si

comune,

10

cetorie comunale.

3231 servitor!. Budgetul pe 1898 99

Ze-

de jude{ si comune si 56 numaT de comune. Urmeaze cursurile

in
si

Admipiistrafia. Se afle o pre

fectura, tre! subprefecturl
fie-care
si

cim!

veniturl, le! 540710, ban!

le!
si

in

70;
95.
turl,

cheltuell,

537428, ban!
veni-

scoalele

rurale

4000

elevl

comuna

ci:e o primerie.
\\\

Drumur!
le!

presta^il:

800 eleve, iar in cele urbane 600 elevi si 300 eleve. Personalul
didactic

Siguranfa publica
rasi

orasul Cale-

este pusa sub privigherea

poli^il.

tuell le!

283302, ban! 19; chel280313, ban! 60. Spicheltuell,

se

compune
8
institu-

une!

Rescdin^a
:

s ib pre-

talul rural findarel, la veniturl

din
torl,

104 investor!,

fecturilor este in

Calarasi, Slo-

ca

si

la

le!

32189,
lui

24 inve^etoare si 5 institutoare, ceea ce formeaze un

total

bozia

si

Urziceni.
in

ban! 54.
jude{ un
re-

Armata, Este
giment de

Istoric*

Pe timpul domnie!
alta

de 141 membri
primar.
scoli
.si

a!

inv&-

infanterie, care poarte

al
5 -lea,

Alexandrulpsilante(i778),judetul

temintului

Cu

intre^i-

denumirea de

lalomi^a

avea
;

forme
in

si

aite ?m-

nerea acestor
tuit

s'au chel-

tr'un
lei,

de stat, jude{ com., ?nsinguran suma de 200367

10 bant,
din
care pcntru
let,

No. 23, si depinde de corpul III de armata cu resedin^a in Galafi.

parfire

asa

partea de N. se
si

limita cu raiaua Breile!

^ele
:

judeSasi

Regimentul are
teritoriale,

tre! batalioane,
si

Slam-Rimnic, Buzeu,
si

din car! unul permanent

doua

cueni

Prahova
si

spre S.

E.,

$coalele

rurale 152972

50

avind

si

companil.

cu DunSrea

spre V., cu Ilfovul.

6117*. Mmrgl* DUfionar Qtogr+He. Vol. TV.

Digitized by

LiOOQ IC

IALOMIfA QUDEJ)
Coprindea 127 sate impar{itein
7 pla?I: Lichiresti, Stelnica, Ora$ul, Slobozia, Girbovi, Jilavele

1ALOMIJA (PLASA)

batu

in

anul

1398

pe Turci;
Armase$ti,
in a;

mal ales
nute.

of

$i

vite

mar!

cor-

Neni$ori, numit azl

unde Mateiu-Basarab batu

nul

$iDridul. Pl^ile Girbovi Jilavele

:

1639

pe

Vasile-Lupu

O-

?i

Dridul coprindeau sate,

:

can

ra$ul-de-Floci,

azt sunt in jude^ele

Buz^u, Pra-

teazul batu la

unde Mihaiu-Vi1595 pe Turci.

carl
istoria
la

hova

?i

Ilfov.

Plasa Ora^uIuT co-

Urme de
litare,

ceta^T sail intarirl mi-

prindea sate din jude^ul Slam-

despre

nu

105000 aril la 5000 aril la PodulBarbierul, 5000 arii la Corna{el, 25000 aril la Frasinul-Pirlita, 5250aritlaGhergani, 80000 aril la Marce^ti, 10000 aril la
Bolovani,

Padurl sunt:

Rimnic;
cet

iar satele din

V. pla-

spune nimic, mat sunt

etc.

Ceta

Mavrodinul,
zuresti-Pirlita,

Borcea formau plasa separata, numita a CiocSne?tilor, ce

tea-FeteT, Crasani, Iazul, Ulmul,

57000 11750

ariT
la

la Vi-

Boanga,

etc.

depindea de judeful Ilfov. Din punct de vedere militar, jude\u\

In pi. Ialomi^a, afara de riurl

Ialomi^a, plasa,

era

impact

in 7

capetenii

militare:
re?tilor,

a-ScaunuluI,
a-StelniciT,

a-Lichi-

a-Ora$ului,

a Sloboziet,
ra$eanuluT
$i

a - Grindului - F&g&a-Fundul-Danciului,
?i

Dimbovi^a, care ?T-a luat numele de la riul Ialomi^a. Aceasta plasa octipa partea de S.-E. a jud. Dimbovita, fund situata numal
in

jud.

5i

pirate,

sunt

$i

cite-va lacurl
:

si

hele?tae,
$i

le^tae

precum doua heun mare lac la Baleni,

la

un heleteu
la

Corn&tel,
la

unul

Ghergani, unul

Podul-Bar-

pe loc $es
raionul

$i

cimpii intinse,

a-

bierul, etc.

peste care era

o polcovnicie.
:

vind numal cite-va delule^e

in
$i

Ca
de

industrie aceasta pi. are

%\

Scheie principale erau

de-FlocI,
nica,
Berle?ti,
?i

Ora?utStel-

com. Baleni-RominT

o fabrica de spirt
faina la

fabrica

Plopi,

cite-va valcele,

precum

$i cite

com. Baleni-RominT,

Timbure?ti

Calarai. Ca-

movila
pul

artificiala facuta in

tim-

o fabrica de spirt la com. Gheboaia, o

pitala jude^ilui era Urziceni.

rezbelelor
?i

vechT la Finta,

Aceasta imparfire a durat pana in anul 1832, cind jude^ul

a fost divizat
in

Corne?ti

Frasinul.

Aceasta
?i

leni-Romini, o
$i

moara de apa la Bamoara cu aburl

la
$i

plasa se invecine^te: la E. N.-E. cu jud. Prahova,

$orul,
riul
pi.

la

trel

brutadl

Bilciure$ti,

patru
i

pla^I

Tirg-

moara de apa
la

o brutarie la

Borcea, Balta, Ialoraija

pul,

CimjuIa-

de care se desparte prin

afl

com. Catunul, o moara de apa

Corne^ti, o brutarie la Conte^ti,

stramutindu-se capitala
Pla?ile

Cricovul-Dulce,

lent

al

detulul la Calara$i.

Ialomi^el; la N.-E., ca pi. Dea-

o moara de aburl

la la

CorFra-

lomi{a

?i

Balta s'au unit in 1882,

lul-Dimbovi^eT,
la
$i

j id.

Dimbovi^a;

natel, o
sinul,

moara de apa

formind o singura plasa cu numele Ialomifa-Balta.

V.
la

?i

S.-V., ci pi. Bolintinul

?i

o moara de aburl la Gher-

S.

S.-E., cu jud. Ilfovul.

gani, o
la

La
?tina,
tul

de era 335, locuiau pe aid $i in

inainte
Ge^il,

cre-

Clima acestel pla?T este

$i
til

dulce
fer-

Tatarai

moara de apa $i o piua de ap $\ o moara

activ
^i

res-

sanatoasa, pamintul este

$i

la Vizure^ti.

{aril,

car!

aveau

o
Si-

este udat

de

riurile

ur-

Comerciul este
obiecte peste an
{elul,

ca

cetate de lemn, in dreptul

listret,

matoare: Ialomi^a, cu afluen^il

sat Piscovul, Crivatul
vul, cart cite-trele
$i

centre de desfacere

a diferite

la

tret

sferturi

de
arsa

ora
ce-

Cricoin

sunt:

Cornacare

departe de

Dunare.
$i

Acea

se

varsa

un mare

tirg anual,

tate a fost pradata

de
co

partea
lin tina,

sti

iga a
$i

Ialorai^eT;
in

Co-

se face toamna, la 8 Septembrie,

Macedoneni, carl trecuscra Dnnarea

intr'o
lui

Ilfovul

partea
care

de
$i
?i

unde se aduna lume

rel

?i

comer^a-

noapte,

sub

V.

riul

Dimbovi^a,
intre
pi.

serva

cianp din diferite par^I ale

;

manda
Pe
Slavl
late
la

Alexandru-celMare,
al

de limita
pi. pi.

lalomi^a

apol Baleni, unde se face

la

regele MacedonieT.

Bolintinul. PI. Ialomi^a ca

tirg

Dragaica,

adica

la

24
?i

jumatatea secolului
{ara
fu

Bolintinul

$i

Cobia, fiind

si-

Iunie.

Cu

toate acestea, produc-

aselea,
?i

invadata

de

tuata pe cimpii intinse, este una

^iunea acestel pla^I se vinde

se exporta
i

parole cele ma! populaturile

din cele ma? productive in cereale, griu,

$i

in alte par^i

de-

de acel neam erau

$i

riului Ialomifa

cu

deosebire

meiii

locurile
lui

de pe

linga

gura

riu-

fine^url

porumb, orz, ovaz mat produce cinepa, intinse, legume ?i in

partate

a?a spirtul din Baleni

s'a exportat anil trecu^I

tocmal

pe pie^ele Ispaniel
$i

in

Barcelona

Ialomifa.

cite-va locurl e acoperita cu paduri.

alte par(T

Ca locurl istorice injude^sunt:

Rovine,

fiind
i

de asemenea, de o prea buna calitate,

;

faina,

unde Mircea

eel

Mare

An

male

in

aceasta

pi.,

sunt

se trimite in multe

pftr^T ale \-

Digitized by

Google

IALOMITA (PLASA)

11

IALOMITA (PLAlC)

rel;

un depou insemnat este

si

resti.

Aci este

si

resedinfa ju-

in Tirgoviste.

decatoriei de ocol a plasel.

florl si impodobite cu toate podoabele naturel. Pamintul a-

Pentru inlesnirea comunicafiel

sunt: soseaua na^ionala Tirgoviste

$colI sunt in toate comunele

acestei plasl.

cestor

plaiuri

este

fertil

si

in

La

cat.

Cocosul
este

sinul sSu confine multe metale

si

Fundata Bucuresti, care Bildana, trece prin comunele

din

com.

Corna^elul
intre^inut

un

minerale

de

mare valoare.

mare

spitai,

de Efo-

Munfil mai insemna^T, cari braz-

Podul-Barbierul, Ghergani, Con{esti,

ria Spitalelor Civile.

deaza aceste plaiuri sunt: Mun-

Bolovani

si

intri

in pi.
si

La
tre

catunele Stanesti,

Boanga

{il

despre E. de partea dreapta

Ialomi^ei,

Dealul, mergind la Tirgoviste;

Mavrodinul au

fost lupte in-

cum mergi de

la

soseaua jude{eanaTirgovisteButimanul, care trece prin catunele

si

Romini

si

Turci sub Mihaiu-

Viteazul (1585
ste loc

1599).

Moroeni
Priporul,

in sus:

Plaiul-Domnesc,

Finta

e-

Gilma-Ialomi^el, Brin-

comunele

Butimanul, Finti-

memorabil pentru
si

lupta,

dusi, Orzea, Marginea-Cirligului,

nelele,

Bujoreanca, Catunul, O-

dintre Mateiu Basarab

Vasile-

Surlele, Dichiul, Paduchiosul,

Osi

chiul-BouluT, apoi prin Cojasca,

Bilciuresti,

Lupu,

la

1653.

boarele,

care

se

numeste

Dobra, Baleni, dupa

pi.

muntele Pietrosija, Nucetul, Bla-

care intra in

Dealul,

merso-

Ialomita,
care
Ialomi^a

plaiil, jud.

Dimbovifa,
la riul

na,
si

LSpticul,
Obirsia.
In

Cocora, Furnica
virful

gind

iarasi

la

Tirgoviste;

sl-a luat
si

numele de
la

Obirsiel

seaua vecino-comunala care trece

prin comunele: Bolovani,
nctyelul,
si

care pana

1883

este Piscul-Omul, linga Bucegi,

Cor-

coprindea toata
a
jude^ulul,

partea de N.
E.

Mun^il pe partea stinga a Ialomi^el,

Dobra, Gheboaia, Finta

;

spre

de

riul
Ia-

de

la

Moroeni

in

sus

Frasinul

soseaua vecino-co-

Ialomifa;

caci

spre V. de

sunt

Gilgoiul,

Piscul-cu-Brazi,

munala Ghergani-Colacul-Cojosea. Peste riurile pe unde tree aceste sosele se afla doua po
:

lomi^a

era

plaiul

Dimbovi^a.

Mdgurile, Raciul, Cufuritul, RSteiul,

De

la

numita data, aceste doua

si

Lespezi, Zanoaga, LucScila,

plaiur! s'au unit

asta-zl este

Deleanul, Plaiul-MirceT, Tatarul,

Padina, Col^i, Batrina
si

durl

pe

Ilfov

si

unul pe Co-

unul cu numele Plaiul Ialomi^a

Doamsi

lintina in raionul

com. Balteni,

Dimbovi^a cu resedin^a
$erbanesti-Podurile,
si

in

com.

nele. Mun^il despre V.

apro-

un mare pi d peste Dimbovifa si doua peste Ilfov in raionul com. Bolovani, un pod pelalomifa si unul pe Crivat la com. Catunul, doua podurl pe r. Criva^ul
la Cornesti,
festi

Baile-Pucioasa.

unit este situat

dealurl,

unde se afla Acest plaiu numal pe mun{I,

valcele
si

pia^I

vat

si

co-

de Muscel Orlea, Vaca, Marginea-Domneasca, Leaota, care este eel mai inalt munte din Dimbovifa dupa
:

Ratuneiul,

prinde

patru podurl

la

Con
-

jude^ulul.

peste riurile Ilfovul, Colin

si

cu

partea de N. a Se margine$te la E. Prahova, de care se destoata

Omul, Mitarcea, utila, DudeleMarl si Dudele Mid. Mun^il despre E. de Moroeni In vecina:

tina

Dimbovifa, un pod
riul Piscovul,

la

parte prin mun{il Furnica, Paduchiosul, Plesul, Plesuva, Gurguiatul, Secatura, Poiana-Lupului,

tatea Runculul

Podul-Frumos,
Citinele,
zis

Gheboaia, pe
la

unul
si

Ton^ea, Piscul-VulturuluT, PisculLacului,

si

MSrcesti

tot

pe

Piscov,

Fa{a,

Gilma
si

unul in centrul com. Vizuresti,

peste riul Colintina.

Magura, Sultanul

si alfil;

la

muntele Orlea
vecinatatea

mai sus
Pla-

V., cu jud. Muscel, de care se

in

Moroenilor
,

PL Ialomi{a se compune din 19 com. rur. si anume: Baleni

Romini, Baleni-Sirbl, Balteni, Bolovani, Bilciuresti, Cojasca,
tunul, Cornesti,
na^elul,

desparteprin mun^il: Meterezul,

Muchia-Leoatel, Marginea-Domneasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT
si

Pietrosi^el:
iul
-

Suhatul-Maliu

Plopilor,

Dealul - Porumbel,

etc.; in vecinatatea

Bezdeadulul:

CaCor-

al^il

la

N. cu Transilvania,

Virful-Maguril-Morii, Virful-Runculul, Virful-Gruiulul, Virful-Urseiulut, Virful- Voi net,

si

Con^esti,

de care se desparte prin culmea

Carpafilor cu piscurile sale Omul,

Dobra, Frasinul, Finta,

Ghergani,
Marasti,
si

alfn.

Gheboaia,

Caraimanul, Batrinasi
la S.,

altele; iar

Podul-Barbierul, Tatarai
resti,

Vizu-

cu plasa unita Dealul-Dim-

Dimbovi^a este udat de o mulfime de cursurl

Plaiul Ialomija

avind peste tot o populate

locuitorl
in

bovi^a.

Clima acestor plaiurl unite

si

de apa, dintre
nate
reste

cari

mai insemce
izvo-

de 26069
ci{I-va

Bulgarl

Romini si com. Balenia-

este foarte duice

sanatoasa, de

sunt:
din

Ialomi^a

aceea

in

toate

veriie

mul^ime

muntele
in

Obirsia,

Sirbl.

de
subprefecturel

vizitatori din Bucuresti, Giur-

curge spre S. printre plaiurile

unite
si

Resedinfa

giu,

Pioesti,

Tirgoviste,

etc.,

primeste
:

sine

in

cestel pl&sl este in

com.

Bilciu-

cutreera aceste iocurl pline de

partea de E.

Ialomicioara-Mica,

Digitized by

Google

IALOMIJA (PLAlO)

12

IALOMIJA (PLAIU)

care

lzvore^te

despre Prahova
$i

Preste 9680 hect., 50

aril

padure

etc.

o piva

$i

o dirsta pentru

de sub virful Pietricica, ?i vine de se varsa din sus de Moroeni;

piriul Ruseful, care se

din muntele Paduchiosul

sunt in mun^rT Blana, Piscul-Brazi,Magurile, Brindu$ile, Cocora,

fabricarea fesaturilor de lina in

Moroeni, unde locuitorii se

o-

Deleanul,

Dichiul,

Plaiul-Dom-

cup&

varsa tot in
;

nesc, Lapticul, Lucau^ul, Plaiul-

apropiere

de Moroeni
?i

Valea*

MirceT, Nucetul, Oboarele, Surlea,

Lupului, care se varsa in Ialomi{a

intre

Vinturi?ai

$i

Zanoaga

pe-

Moroeni
care

Pietro$ia; Bizin sine

ste

200000
aril

aril la

Valea-Lunga,

dideiul,

prime^te
$i

77000
aril

la

Glodeni,

25000

de {esaturi ?i inpletiturl de Una; o piva in comuna Izvoarele, doua pive in Pietro^a, cite-va in com. Runcul, etc. apol 3 mori de apa in Bezdeadul, 1 in Bela,
cu
tot
felul
;
:

Valea

Coporodulul
?i

Valea-

pe mun^il Mitarcea ?i Pietrelearil

in Barbulef, in in

3
5
I

in
in

Brane^ti,
Izvoarele,
Coliba$i,

7
1

Leurdel,

se varsa in Ialomi^a

Albe, 29500
na^elui,

pe muntele Coraril la

Gemenea,
Cucateni,

in dreptul Brane$tilor, intre ca-

175000
aril

Izvoare,
7 5000
aril

in

tunul Podurile
fabrica

$i

Pudr&ria sau

35000

la

Runcul,

in
in

Moroeni,

3 in

Mo^aeni,

3
in

de

praf de pu$ca. In
Ialomicioara - Mare,

aril la Vilcana-d.-j.,

145000

Pietro^a, 6 in Poduri, 3
cite-va in

partea de N., Ialomi^a prime?te

la Vilcana-d.-s., $i prin alte locuri.

Valea

l^el,

Plaiul Ialomita-Dimbovi^a

Riul- A lb, f i^a, 4 in

Rune, 4

in

Urseiul, 2 in Vi$ine$ti,
1

Vilcana, etc.

Afara de Ialomi^a
sai,

$i

afluen^ii
u-

mai produce porumb, cinepa, in, tot felul de poame?i mai ales
{uica aproape prin toate

in

Valea-Lunga,
?i

in Vilcana-

plaiuriie unite

ma sunt
riul

date:

spre

E.,

de

Crico-

prune multe, din care se fabrica comunele

$i

vul-Dulce,
ionul
ne$ti,

care curge prin ra:

catunele acestor plaiurl.

terenul
sail

Afara de acestea, la com. Pietrari, Pietro^i^a $i mai ales la com. RiulAlb, se lucreaza costume na^ioPandeli
2 in Voine^ti.

comunelor
in

Urseiul,
$i

Vi$i?i

Ca minerale
fine:
ne$ti

conBrala

nale cu fluturi
argint,

cu

fir

Valea-Lunga

Coliba^i,

sare, la
$i

Bezdeadul,
;

sau

bronz,

sau

de aur, numai
fru-

prime^te
seiul,

sine afluen^i!: Ur-

Glodeni

pucioasa,

cu

linuri multicolore,

de o

Traistei,

Valea Lacurilor, ValeaPuturosul, Valea - lui-

Bezdeadul, Glodeni,
Virfuriie,

Pietro^i^a,
?i

muse^e

rara,

precum

ile,

cama^T,

Vi?ine$ti,
la

mai cu
in

fote sau catrin^e, sor^url, bete,

Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-

seama

la bai

Pucioasa, com.
;

^tergare, etc.,
diferite

carl se

vind

in

Rea, Cordunul, Valea-Lunga

apol intra
in jud.

?i

$erbane$ti-Podurile

pacura

par{i ale {arei.

in a-

Prahova. Spre

exploatare, la Glodeni, Coliba^i,

Comerciul este foarte viu

cesteplaiuri
j^i

V., plaiul Ialomia-Dimbovi$a

mai

Cucuteni, cat. Valcana-d.-j., uncle

ca centre de desfaproduc^iuni

este udat o mica parte de riul

sunt

$i

baile

iodo-salifere,

cere

a
:

diferitelor
Pietrari!,

Dimbovifa,

in

care se varsa RiulIzvoa-

Alb aproape de comuna

rele
$i

Vi$ine$ti; carbuni de pamint, la $otinga doua in exploatare

:

sunt

unde se face
$i la

bilciu la

29

Iulie ?i la 17 Ianuarie

prime$te in sine afluen^ii

mine, una a statulul

$i

una, a
in

Voine^ti la 8 Noembrie
ril;

Flo-

Valea-Barbuleful, Valea-Runcul,
$i

proprietaruiul Dobrogeanu,

Brane^ti, la 20 Iulie; Poduri-

al^il.

ne exploatare
reni,

la

Glodeni, la
$i

Mo-

le, la

27

Iulie $t la

6 August. Pe
par^i

In plaiul Ialomi^a-Dimbovita

pe mun^il

in
$i

padurile
Priporul

linga acestea se exporta din a-

se

afla

tot
i

felul

de

animale,
carl

mun^ilor Brindu^ile
pletre

ceste

plaiurl

in

diferite

vegetale
exista
in

minerale,

pot

de moara
;

in

exploatare, la

ale ^arei tot felul

de produc^iuni
:

Rominia. Ca animale
$i

Pietrari

var, iaBrane?ti, Izvoare,

mai importante, precum

de pu$ca,
var,

praf
gaz,
?i

sunt

bol, cai, vacl,

?i

mai cu

Runcul,

f i{a,
:

Vi?ine$ti, Vilcana-

pacura

seam& porcl

capre multe. Se

Pandeli, etc.

^uica, scindurl,

lemne de foe

cresc turme marl de porct, pe

Se

afla

o mare fabric^ de praf

de cherestea,
lina, etc.
pi.

fructe, ^esaturide

pie^ele

can alta-data le desfacea pe Austro-Ungare Bra$ov,

:

de pu$ca, singura din f ara-Romineasca, in cat. Lacule^ele, com.

Glodeni, pe malul
lomi^el
$i
;

Cai de comunica^ie prin

Ialomi^a-Dimbovi^a, sunt: so-

Sibiu, Pesta
$i

altele.

Asemenea

sting al IaJ

seaua na^ionala Tirgovi?te-Transilvania, care pleaca din Tirgo-

turme marl de capre. Pasari

gaini,

pe $oseaua Tirgovi^teun herestrau de

taiat
\

inca se cresc in aceste plaiurl,

Pucioasa

vi^te spre N., trece prin

le^e, lului,

Lacu-

precum:
bibilici,

curd, ra^e, gi$te,

scindurt in

com. Brane^ti, cincT

Cu-

(Pudraria),

Gura-BezdedeMo^aeni, fi^a,
^i

ra{e le$e$tl, etc. Riurile

gusto?!. Albina
$i

herestrae in Moroeni, cite-va in

Podurile,

confin pe?tt

Runcul, cite-va pe piraele

furitul,

Pietro?i^a,

Moroeni

apol spre

gindacul de matase se cultiva.

Valea-RaciuluT^iBrateiul,

Sinaia,

trecind

pe linga mun-

Digitized by

LiOOQ IC

IALOMIJA

(RlC)

13

IALOMIJA

(RlO)

tele

Paduchiosul

oseaua judedin plasa

tre jud.

Prahova

Ilfov.

Spre
pi.

Frumoasft,

Valea-Vacet,

Sili?-

feana Tirgovi?te - Cimpul-Lung,

care

N. de com. Butimanul, din

tea, Valea-Lilel, Giurcule^ul,

dupa ce
i

lese

Znagovul, intra in jud.

la cat.

Ilfov.
S.,

De

lea-J ifei

^i

al^il

piriul

VaValeana
pri-

Dealul - Dimbovija, apuca

N.-V.
trece
Izvoarele, Voine$ti
$i

spre

Turbafi, o ia spre

prin coraunele
?i

Gemenea
IzvoarelePla-

un de

col{ al jud.
la

uda Prahova. Apol

curge
lalo-

care izvore^te de sub dealurilc

com.
$i

Mic?uneti
in

de E. me^te

ale

com.

Pietrari

$i

afluen^il Valea-Cheil, Val-

apol intra in Muscel; $osea-

spre E.

intra

jud.

c^ni^a, Valea-SticlirieT
lea-Baciului,

cu

Va-

ua vecino-comunala
Pietrari-Barbuletul
iul

mi{a linga satul Pan^oiul, com.

Valea Glodulul cu
$i

$i altcle.

Moldoveni,
are

unde
riul

prime^te pe

Valea-Popit
riul

apol se varsa in

IalomHa-Dimbovi^a se com-

partea stinga
aci

Prahova.
spre

De
E.,

Ialomifa intre Vilcana-Pan?i

pune din 23 comune rurale $i anume: Bezdeadul, Beta, B&rbule^ul, Brine^ti, Gemenea, Glodeni, Izvoarele, Cucuteni, Coliba$i,
$i{a,

cursul
iari^I

sau

delci

^otinga. In stinga

Ia-

primind
xeni

pe partea stinga
satul

lomi^el se varsS:

Ialomicioara-

piriul S&rata, linga

$i

Ale-

dupa ce

Moroeni, Modern, Pietro

Pietrari, Riul-Alb,
-

coturi, din carl

mal multe cele mal mari

face

se varsa din sus de

Micd care vine despre N.-E. $i Moroeni

\

Valea-Lupulul, intre Moroeni

Runcul,
Ur-

sunt
i

la satul Malul, la

Cazne$ti

Pietroi^a; Bezdedelul cu afluen\\i

$erbane$ti

Podurile, Ti^a,

la

Bucul, se une^te
la

cu

Du-

sal

Valea -LeurdeT
varscl
$i

Valeain Ialo-

seiul, Vi$ine$ti, Virfurile,

Valea$i

narea
lui

capatul de N.

al satu-

Coporodulul se

Lunga, Vileana-Pandelil
ne$ti,

Voi-

Piua-PetreT.

mi^a intre Poduri

Lacule^e;

avind peste tot o

popu-

Unirea

la acest

punct cu Du-

RSzvedeanca

Slnicul, care se
;

lajiune

de 34867 locuitori Romini. Re$edin{a sub-prefecture!

narea, dateaza

de

pe

la

anul

varsa din jos de Sftcueni

Pis?i

i860, cind malul care despar^ea

covul care vine din p&durile

vaile

acestor plaiuri unite este in com.

$erbane$ti-Podurile,
$i

unde este

doua ape, a fost rupt de Dunare $i ast-fel s'a format un

cele

com. Adinca,
in
;

trece
$i

pe
se

linga Buc?iani, Marce^ti

re$edin{a judecatorieideocol.

nou

punct

pentru

debarcare,

varsS
boaia

Ialomija

lingi

Ghetot

La Pietro$i{a este osucursaladc

vama.
$colf

numit, dupa vechea schela, tot

Gura-Ialomi^ef.

Criva^ul, care vine

din apropiere de Adinca, trece

printre Finta
$i

sunt

22,

adica

prin

De
N.,
la

aci,

apa Ialomifel amestealbie a riulul

N".
$i

Frasinul

$i

se

toate comunele sus numite cite

cata cu a Dunarel, curge spre

varsa in Ialomi^a din jos de com.

una, afara de Vi$inc$ti. In Serb&ne$ti este un local

pe vechea 6
kil.

Catunul.

Cricovul-Dulce,

care,

mare de
juPietrari.
:

spre

de Piua-Petrei

dupa ce prime^te
seiul,

afluen^il: Ur-

$coala

facut din

fondurile
$1

se varsa in Dunare.

Valea - Lacurilor,
Puturosul,

Valea-

dejene,

precum
sunt
Pe^tera.

la
trei

Riul Ialomija, incepind de la

Tnustel,

Valea-lul-

Man&stM
Fusea
$i

Bunea,

N. spre S.-E., are pe malurile

sale
$i{a,

Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-

comunele

Moroeni, Petro-

Lunga
Provija

^i

altele

in

jud.

Dimpiriul

$erbane$ti-Podurile cu bafa-

bovi^a, in
$i

jud.

Prahova

Ialomi{a,
re?te

riil,

jud.
?i

Dimbovija,

ile

Pucioasa, Lacule^ele cu

un

Iaz-de-Mori rupt
Ialo-

Prahova, Ilfov

Ialomtya, izvo

brica de praf de
ce$ti,

pu$ca,
Sacueni,

Doi-

din Prahova, se varsa in

de

sub

coama munfilor
jud.

Razvadul,

Buc-

mija
jud.

in

fa^a

com.

Tatftrai

din

Carpafi, care desparte in

$iani, Marce^ti,

Gheboaia, Finta,
Ochiul-

Dimbovifa,
silvania,
$ia,

Rominia de Tran

Catunul
Boulul,

$i

cu cat. sau

de sub muntele Obirapropiere de manasti

TU a

Mo^aeni, Brane^ti,
$ottnga,
Tir-

Dimbovija ^i in apropiere de com. Poenari-Burchil din jud. Prahova. In Ialomi^a se mai

varsS
i

din

Vilcana-Pandeli,

alte riurt carl

rea Pe$tera-Obir$iei care se nu-

govi^te, Comi^ani, Habeni, Baleni,

Prahova, precum:
trei

uda jud. Prahova cu

in

Curge Dimbovi^a spre S. pan a aproape de Tiigovi^te, la com. $otinga; de aci se indrepteaza
rae$te ^ilzvorul-Ialomitet.
in jud.

Dobra,

Bilciure^ti, Cojasca,

marl afluen^I

at sar, adica:

Tatari, Crivina,
darei, etc. etc.

Slobozia,

l^m-

Doftana, care se \arsa

Pra-

In tot cursul sau, Ialomi^a are

spre S.-E., facind diferite coturi,

o mul^ime de

afluenti
in

atit

in

Uova din jos de Cimpina, Teleajenul, care se varsS la com. Palanca ?i Cricovul-Sarat la com.
Adincata, dupa care apol Pra

mal cu seama
Finta
i

in

apropiere de

dreapta

cit

$i

stinga.

Cel

Bilciure$ti; apol, printre

$i

din dreapta sunt: Ialomicioara-

hova se varsa

in Ialomi^a la

com,

com. Catunul

Tatari, intra in

Marecuafluen^ilsallalomicloara-

Dridul. In jud. Ialomtya, la

A-

Digitized by

Google

IALOMIJA-BALTA
prim e ?*e
al

14

IALOMIJA-BALTA

lexeni, Ialomi{a

piriul

mind o singura subprefectura

cu re$edin{a
in Slobozia. la
la

8.

Vlddeni, formata dintr'un

Strata.

singur sat.
9.

Malul drept
coasta

riulul

Ialo-

mi^a este cind inalt format de

riuluT,

Se margine^te Buzau ?i Braila;

Borcea;
la V.,

N. cu jud.
S.,

Ckioara, formata din sa:

cu

pi.
$i

tele
$i

Bobul, Cojoaca,

Sf.

Vasile

cind jos, marginit

ln-

la

E.,
pi.

cu

Dunarea

Chioara.
10.

de luncile can sunt formate

tre coasta
i

cu

Cimpulul. Limita
N.,

Piua- Petrel,
i

cu

satele:

albia riuluT.
in

Malul

pla$it

despre

de care se
Braila
$i

Brailija
1 1

Piua-Petrei.
:

sting este

mat
o

toata lungi-

desparte de judefele
din

Hagieni, cu satele
$i

Ha-

mea

riulul

lunca

supusa
este

la

Buzau, o formeaza capatul mo$iilor

gieni

Gura-Jigaliet.

dese inunda^iuni.
Cursul Ialomi^el
lini^tit

ambele judefe, care

linie

12. Frdfi/efti,

cu satele: Ghiz-

formeaza o
cidentat

neregulata.
ac-

dare?ti

?i

Fra{ile$ti.

dar repede
tulul

din
i

dreptul sa-

Terenul placet este pu^in

$i

13. Mdrculeti,
rile,

cu satele: MoSarai

pana se varsa in Dunare are aspectul unet ape statatoare. La^imea riulul ajunge la 6b metrl.
Hagieni
Peste
struite
rele
riul

coprinde

tret parflf:

Cealic

Marcule^ti.

partea baltoasa formata de luncile

14. Sudifi,

cu

satele:

Dunarit, BorciT

a riulul

lail

gea,
diti.

Masali,

Caraman

Su-

lomita; partea despre N.

de

rt

Ialomi^a sunt con-

Ialomi^a $i brazdata de vaile Stra-

15.

Ograda, cu satele: O$i

tret

podurt cu picioa$i

china

Fleanca

?i

in fine, par-

grada
16.

Dimieni.

de platra
fter,

supra-structura
c.
f.

tea despre S., de riul Ialomtya,

findarei, cu satele: fin-

de

unul pe

Bucure^ti-

Ploe^ti, linga stasia Crivina, altul

mat mare parte a cimpulul Baraga a.

care

coprinde

cea

darei, Cotul-EpureluT, Strachina,

Nicole^ti,

Caineasca

Valea-

linga satul Slobozia

$i

altul lin-

Prin aceasta plasa curge

narea,

Du-

Tronit.
1

ga Jindarei.
Ialomifa a purtat
$i

care

o uda

despre S-

numirea

spre N., din dreptul satulut Dude$ti

mitre^ti,
18.

Murgeanca, cu satele DuPribegi ?i Murgeanca.

:

de Galbenul i Galbeni{a, din cauza apet sale, care mat in

tot timpul

pana
cu

intra in jud. Braila;

Iazul,

formata

dintr'un

Borcea,
paralel
mtya,

care

curge

aproape

singur sat.
19.

este

turbure galbitimpurile

nicioasa; iar in

maT
P.

Dunarea riul Ialocare uda plasa prin mijloc,

Zmirna, formata din

Grivi^a
?i

sa-

tele:

Zmirna.
formata
din-

vecht s'a numit Naparis.

curgind despre V. spre E. Lacurt

20.

Giurgeni,

Dupa

etimologia d-lut B.

mat insemnate sunt: Co?-

tr'un singur sat.

2
1
.

Hasdeu, numele de Ialomija ar

veni de la termenul slav ialov,

covata, Strachina, Bucul,

i

Amara

Gura

lalomifet,

formata

Fundata.
lacur!

care

inseamna
$i

pustiu,

desert,

urma
rale.

doua din confin ape mineAceste

Ialomtya-Balta

dintr'un singur sat.

22.

Luciul, formata

dintr'un

precum era

este inca in parte

singur sat.
sunt
23. Slobozia, cu satele:

cimpia Baraganuiut.

In plasa

Slo-

48 comune, formate din 107 sate

bozia,

Amara

?i

Slobozia-Noua.

lalomi^a-Balta, plasd, situata in partea de N.-E. a judefulul Ialomija. $I-a luat numirea dupa riul Ialomija, de care este udata dupa mulfimea balfilor ce $i
are.

sau catune
1.

24. Bucul, cu satele:

di;itr'un

GheorBucul.

Dudefti, formata

ghe-Lazar, Sara^eni

singur sat.
2.

25. Pribegi, cu satele:

Lata

Fetefti,
sat.

formats dintr'un
formata din sa$i

$i

Pribegi.
26. Periefi, cu satele: Perie^i,

singur
3.

Stelnica,

Bordea,
Lata.

Botarul,

Bratescul

$i

Pana
fusese

la 1832, jude^ul Ialomi^a

tele:
4.

Maltezi

Stelnica.

impar^it

in

pla?I

$i

Cegani,
Pirtani
$i

formata din
Cegani.

sa-

27.

Andrdsefti,
$i

cu

satele

aceasta

plasa

coprindea
Ora$ul
$i

tret

tele:
5.

Andrase^ti
din

Orboe^ti.

pl&$I: Stelnica,

Slo-

Bordufani,

formats

28. Ciochina, formats dintr'un

bozia.

De

la

acea data, jude^ul

pla$i
$i

satele:

Bordufani Mart, Bordu$i

singur sat.
29.

a fost divizat in patru

$ani-Mict
6.

Lateni.

Cdzdnefti,

formata din-

din cele tret pla$l, arState maT

sus, s'au

Fdcdeni, formats dintr'un

tr'un singur sat.

format
$i

numal doua:
18S2

singur sat.
7.

30. Sdrdfeni, formata dintr'un

Ialomija
aceste

Balta. In anul

Gfiifa,

formata

dintr'un

singur sat.
31.

doua

pla?t s'au unit, for-

singur sat.

Fundul-Crdsani, cu

sa-

Digitized by

LiOOQ IC

IALOMITA-BALTA

IANCA

tele:

Vadul-Pletros, Sudtyi

?i

Fun-

in

mar! cantita{!: porumb,

orz,

fa-

Iazul sau

Lata

$i
-

Sarata,

Co-

dul-Crasani.
32. Balaciuly cu satele: Balaciul-d.-s.,

sole,

ovaz,

griti,

secara,
?i

puzul

sau

Odaia Calugarului,
?i

meiu, etc. Prin insula Balta

Gatya, Bucul-Matase^ti, Cotul-lul-

Balaciul-d.-j.

$i

Cran-

{o$ul.

pe amindoua farmurile riulu! la lomi^a sunt padur! de diferite

esen^e. Pa^unile, care alta data

Iepure, Stelnica
zane^ti
$i

Parfani, Ca-

Reviga, Blagodeasca,
Buciu-

33.

Cnmfi,

format dintr'un

Piua-Pietre! sau Ora$ul,

singur sat.
34.

erau atit de intinse,

acum sunt
totul

meni
tile^ti,

Frafile$ti,

Buc$ea, Fra-

Reviga, cu satele:
i

Re-

reduse

aproape cu

din

Motilva, Sforile-PisculeaCotul-lu!-Coco-

viga
35.

Munteni-Buzau.
Cocora, formata dintr'un

cauza intinderel ce se da agriculturi!; totu$I in

sa,

compusa din

1887 au fost
vite
i

lo^ ^i Cotul-lu!-Dragan ^i

Bobul

singur sat.
36.

266639 capete de

in a-

sau Corneanca.

Cole Ha > formata dintr'un

nul 1888 aQ fost 275780.

singur sat.
37.
le$ti,

Produc^iunea plae!
:

fiind ce-

Ialomita-de-Jos, fosta
a jude^ulu! Ialomi^a,
conf.

plasa,

Mllosefit, cu satele
Pastrama
Pope$ti
Zfora,
$i

Nico-

realele

$i

vitele,

comerciul concare
desfac

formata

Milose$ti.

sta esclusiv

numal din aceste

se

lege!

organizari!

admi-

38. Cosimbefti, cu satele: Gim-

doua
lele

articole,

nistrative, votata

ba$ani,
39.

Cosimbe$ti.
dintr'un

in portul Gura-Ialomifa, in sche-

Legiui toare, in

de Corpurile 1 892 Aceasta pla.

formata

singur sat.
40.
Ciulni[a, cu satele
:

de pe Borcea $i in fie-care comuna. Micul comerciu se face

cu bauturf,
care

sa are re$edin{a in Slobozia

co-

prinde comunele

Poeana, LarCosimbe^ti,

Gui-

nea
pafi

$i

Livedea.

man u fact url in fiecomuna i cu deosebire in

unde se
i

ga, Ciulni^a, Bora,

Marcule^ti, Suditf, Fra^le^ti, O-

41. Poiana, cu satele:

$i

Ghim-

Slobozia,

fac

trei

tir-

grada, Bucul, Iazul, Smirna

Pribegi!.

Poiana.

gur! anuale: la 23
satele: I^arga

Aprilie,

la

42.
$i

Larga, cu
Albtfti,

Inalfare

la

24

lunie. Tirgur!

Ivaneti.

anuale se ma! fac in Giurgeni,

Ialomita-de - Sus,
a
jud.

fosta

plasa,

43.
e?ti,

cu

satele:
$i

Bu

la

14
la

$i

26 Octombrie

?i

in

Ialomi{a, formata conf.

Socoale, Batalul

Albeti
:

Ciochina, la Duminica Floriilor

$i

lege! organizari! administrative

44. Marsileni, cu satele

sileni

Mar

8 Septembrie.

votata de Corpurile Legiuitoare!

in

sau Dilga-Mare,
$i

Dilga

Linia Bucure$ti-Fete$ti, intra

in plasa in

1892. Aceasta plasa are re$i

Mica
4J.

Neamfu.
Bordufelul,

dreptul satulu! Dorare

stabile:

^edin^a in Ciochina

coprinde

cu
$i

satele

marunt
cule?ti,

Dilga-

comunele:
Albe$ti,
se$ti,

Perie^i,

Andrase^ti,

Bordu$eIuI, Orezul
46.

Persica.
satele

Mare, Ghimpafi, Guinea, Mar-

Crun^i,

Reviga, Milo-

Dormdrwit, cu Dormarunt, Sibireanu,

$i

Elena

$i

Fete^ti;
$i

linia

Cocora, Colelia, Cazane^ti,

^i

Pelinul

Guinea -Slobozia
findarei
$i

linia

Fe-

Borduelul

Marsilieni.

Grindul-Pfetre!.
47.

te$ti-Faurei cu stabile: Hagieni,

^^/, cu

satele:

Ra$i

$i

Murgeanca.
e
in

Iamandinul,
Slo-

c&tun, in

jud. Tepi.

Carau^i.
48. Copusul, cu salele: Crasani
$i

Reedin{a placet
bozia.

leorman, com. Baneasa,

Cal-

mafuiul, format din insura^ei! improprietarif!

in

Copuzul.
din 1894,

Are: 75 $col!primare rurale,

frecuentate de
eleve,
$i

anul

1880 pe

Dupa recensamintul
famili!,

populafiunea consta din 15020

sau 69196 suflete: 36000
$i

2174 elev! $i 71 conduse de 80 invafator!

car! 28
re-

moia
leasa.

Statulu!

$ipotelc Badu-

inva^atoare, din

Pe
sat

locul

unde
a
fost

se

gase^te
11
sili{!

barbafi

33196 feme!;

18036
in-

tribui{!
$i

de
;

agricultorf,
dustrial!,

502 meseria?!, 9

judef

45 de comune 67 bisericf, cu 202 destat

$i

acest catun
;

de de

or!
a'l

dar locuitori! erau

frica
$i

490 comercian^I, 298 cu profesiun! libere, 4347 muncitorl $i

servenflf.

parasi de

jafurile

Statu!

poseda

in aceasta

pi.

Turcilor. Sili^tea satulu! vechiu

servitor!. 1 58 1

urmatoarele propriety!:
reni sau

Cara-

se vede

astaz!.

$tiQ

carte

11749 persoane.
pla?il,

Hagieni,

Fundul-Cracu Piscul-Ca$i

Pamlntul

propria

zis

sani, Strachina, Bue$ti, Fete$ti,

pentru cultura, este format ca

i al

Vladeni, Persica
rapanulu!,

Ianca, plasd, jud. Braila, situata in partea de S. V.ajude^ulu!. Se

margine^te laN. cu
la S.
pi.

intregulu! judej,

negru argilo-nisipos

de un strat ?i produce

Berle^ti

Pope^ti,

Vadeni,

Cocora

$i

Mileasca,

Slobozia,

cu

pi.

Calmafuiulu!, la E.

Digitized by

Google

IANCA

10

IANCA

cu

pi.

Balta
si

si

la

V. cu judeful
-

V.,

dc mucheanumita Baldovice vine prin

pi.

cu pasunl

si

fine^uri intinse pen-

Buzau
cart se
zaul.

Rimnicul

Sarat,
riul

de
Bu-

nesti,

Vadeni,

tru cresterea vitelor.

desparte prin

Aceasta plasa poarta numele comunei de resedin^a, Ianca, situata aproape in centrul plasei
in
si

pi. pe la N. de unde ia direcfiunea spre S.-V., pana la com.

intra in aceasta

Pamintul

produce

tot

felul

satului Nazirul,

de cereale.
Populafiunea totala a acesteT
plasT este

apropierea laculuf cu acelasi

Romanulundesepferde aparind din nou pe teritoriul com. Gurgue^i, dupa care se intrerupe si
;

de 3550

familil,

sau

14340

sufl.

din cart 2590 contrib.

$tiu carte 1750 persoane.

nume. Coprinde
47 de sate
1

apare pe teritoriul com. Scortarul13

si

LocuitorT improprietari^T
ceasta plasa,

in a-

com.
:

rur.

si

anume

Nou, de unde trece pe teritoriul com. Domni{a,din jud. Rimnicul-

dupa legea din 1864 sunt 1720; dupa cea din

1878, sunt 203;

Batogul, cu satele Batogul,

:

Mocani,

Cojica,

Ghionesti

si

Saratslpeurmaprin com. Sutesti urmind {annul drept al riuluT

neimproprieta-

ri^T

sunt 500.

Mangiuresti,
2.

Buzaul, pana la Piscul-Negru

Prin comunele de plasa sunt

Deduleti, cu

satele:

De

din com. Dedulesti, de unde se

fine

125 licence de bauturl spirtoase

si

dulesti,

Bagdat, Visineni, Ghersi

de
in

{annul
pi.

Buzauluf-Sec,

50 debite de tutun.

ghisani
3.

Vladulesti.

trece

Calma^uiul
si

pe

la

Are
o^i,

12 bisericl, cu 20 presi

Filipefti, cu satul Filipesti.

satul Vizireni

apoi se conti-

18 paracliserl

17

cinta-

4. Ianca,

cu satele

Ianca cu

si

nua

in jud.

Buzau. Acest pla

prin mijloc

re{T; 18 scoale,

din carl 7 scoale

Niculesti.
5.

tou este
satul

in trerupt

de baep,

cu

380 de

elevi;

6
si

loneti-Berleti,

de
ca;

Valea-Ianca,

care strabate
si

scoale de fete, cu
5
si

175 eleve

Ionesti-Berlesti.
6.

com. Scortarul-Vechiu
cu satul

Urleas-

scoale mixte, cu 190 de elevi

eleve.
vite cornute (din

Movila-Miresel,

Movila-Miresel.
7.

de dealurile sarate: Ianca, Coada-Encei, Iazul, Lutul-Alb,

Periforu/yCu satele

PerisoJipesti.

Plopul, Ezna,

Seaca
de
la

si

Bratesul.

Sunt 17570 cart 9862 boT,

taurf,
caT,

5986
58

vacT,

265

rul,

Plopul, Oprisanesti

si

Buzaul curge pe hotarul

de

2340
si

vi^el,

bivoli),
01,

6520
3890
sasi

8.

Slobozia-Cireul, cu satele:
si

V.
si

al plaseT,

V. spre N.

11

magarT, 35560

Slobozia-Ciresul
9.

Cirjani.

se varsa in Siret pe teritoriul

rimatort

Strimbul,

cu satul Strim-

com. Cotul-Lung.
Comunica{ia
in plasa se face

30 capre. Este fabrica de spirt

in

bul.
10.
:

tul

Surdila-Gaiscanca, cu sa-

pe calea ferata Braila-Buzau ce

trece prin S. plaseT, intrind pe
teritoriul

Ianca; 3 mon de 13 mori de vint.

aburi

tele Surdila-Gaiseanca, Bratesul,

Mare?, Stravolca, Mortul

calesti.

si

Das-

comunei Tudor- Vladimirescu si trecind pe linga saTraian,

Ianca,
in

Ianca, com.

;v/r.,

in jud.

Braila,

resedin^a plasel cu acelasi nume,

11.

Surdila- Greet, cu satele:

Vizireni, Faurei,

tele:
si

Perisorul

asezata pe ses, la V.

de
I
l

lacul

Surdila-Greci,
si

Faurei, apoi
;

jude$ul

Bu-

cu acelasi

nume

si

la

kil.

Gura-Faurei.
12.

zau
satele
:

pe soseaua jude^eana Bra-

departare. Se invecineste la E.

Suteti,

cii

Sute?ti

ila

-Rimnieul

Sarat,

cc

pleaca

cu com. Perisorul,
dulesti,
S.
la

la

V. cu Desi

Constantinesti,

Oncea,

Sasul,

din orasul Braila, continua spre

S.-V. prin satul

N. cu

Su^esti

la

Gagulesti, Grigorestisi Irimesti.

13.

Cazasul,

intra

cu Urleasca. Suprafaja com.

Urleasca, cu satele: Ur-

pe

leasca, Caldarusa,

Eznea, Bur-

dusani, Ciscanesti, Burta-Tencel

si

teritoriul plaseT Ianca pe la Tudor- Vladimirescu si com. N. Scortarul-Vechiu, pe la S. com.

este

de 6250 hect. Popula^iufamilil, sati

si

nea este de320

suflete,

1483
fe-

730 barba^T

753

Balanesti.

Movila MireseT
-

pana
intra

la

satul

Suprafa^a

pi.

este

de 65400
ara-

Sutesti

si

de

aci

peste
in

podul
jud.

hect., din carl

bile si

56400 hect.

de

la

Gradistea

347 Sunt 231 contribuabill. Venitul com. e de 16080

iar cheltuelile

mel. ^tiu carte

persoane.

lei,

9000
de

islaz.

Calitatea pain aceas-

R.-Sarat.

sunt insuma 15958

ratntului esce

mal buna
cit

Paduri in
sunt de
cit

aceasta

plasa

nu

lei

anual.

ta plasa

in

pi.

Balta

si

prin coturile

riului
salcie,
si

Sunt 12 debite
2
tauri,
caT,

si

20 circiuml.
28
bivoli,

Calm&fuiul.

Buzau
pi.

si

sunt numai de
si

Vite sunt: 673 boi, 457 vacT,

Aceasta

este

strabatuta
la

rachita

plop.

Tarmurile

216
1498

vi^ei,
of,

prin mijlocul eT de

E. spre

luncile BuzauluT sunt acoperite

510

202 rimaton.

Digitized by

LiOOQ IC

IANCA

17

IANCA

Loc. posedi 20 stupl cu albine.

din Ianca-Noua (950 locuitorl),

situata pe o

bae
rip,

Suhatul vitelor e dc 750 hect.

apa mica, care se

?i 690 feme!; 547 casato800 necasatori^I. $tiu carte

Are: 2 bisericT, una cu hramul Sf. Treime, zidita, la 1834, de C. Draganescu, cu 1 preot
1

varsa
telul.

in

apropiere in balta Po-

Se invecine$te cu com.
$i

347 persoane. Sunt 1200 vite marl cornute,

Dabuleni

Potelul,
iar

la

25

kil.

460
$i

caT,

1400

ol,

170 rimatorl,
15

cintaret,

$i

2 paracliseri
Sf.

de Corabia,

de Caracal de

2 capre.

Sunt

stupl

cu

doua, cu hramul
z&torul, zidita la
torl,

Ion Bote-

1885 de locui$i

37 kil. Altitudinea terenulul d'asupra nivelului maril este de

albine.
In
in

timpul verel

se face

tirg

cu

preot, 2 cintare^T
;

62 m.

fie-care

Duminec.
infiin$i

3 paracliseri

2 $coli,

una de
?i

Are o populate de 516

$i
$i

fam.,

Are o
{ata la
scoala.

$coala de bSef!,

bae{T infiin^ata la

1863
elevT,

fre-

sau 2214 suflete: 1121 barba^i

1863,

cu 69

elevl,

cuentati de 69

a doua
fre-

de

fete, infiinjata la

1877,

1093 feme!; 947 1266 necasatori^I.

casatoripf

de fete, infiin{at la 1877, cu 46 eleve, intrefinuta de com.

cuentata de 42 eleve.
In com.

$tiu carte j6 persoane.

1

Sunt

Anibele $colI au

un bun

local
$i

se

afla

fabrica

de

spirt, infiin^ata
;

la
1

1878;

moara de aburf
vint.

morl de

379 Budgetul com. de 5358 la veniturl $i de 5167 lei

cheltuell.

contribuabili.

de
lei

zid.

$coala

are o intinsa

frumoasa gradina.

la

Sunt

2 bisericl,

una
$i

zidita

de
$i

locuitorl, la

1834

a doua, la

Drumurl:
N.E.,
kil.);
kil.)
;

la

gara Ianca spre

lacul

Sunt
vite

pe lingi
la Br&ila,

Ianca

(2

mid
:

2449 vite marl, 7543 $\ 200 pore!.

cu
investor,
baetl;
$i

1872, cu 2 preo^i, 2 cintare^T

2 paracliseri.

spre N.E., (40

Are
gradul

o $coala primary mixta

II,
I

la Movila-MireseT,

spre N.-

fre-

Ianca,
rul,

s/afie

de

dr.-d.-f.,

j'id.

E., prin cat. Gola?ei, (14 kil.):

la Su{e$ti,

cuentatA de 41
ridf:

2
Sf.

bise-

Braila, pi.

Vadeni, com. Peri$o-

spre N.-V., (9 spre V., (7

kil.);
kil.)

Sf.

loan (1842)

Ni$i

pe

linia Faurei-Braila,

pusa

la Dedule?ti, la Filipe?ti,

colae

(1843),

cu

2 preo^I

in

circulate la 13 Sept. 1872. Se

spre S.-V., prin c&t

kil.);

cintaretf.

afla intre stabile Dedule^ti (10.2

kil.),
$i

Bagdatul, (11
Greci,

la Surdila-

La

aceasta comunS, situata pe

111

Urleasca

(8.5 kil.)- Inal-

prin
;

Filipe$ti,

spre

S.,

o coasta de deal, se observa

Jimea d'asupra nivelului maril:

(20 kil.)
S.,

la Ione<ti-Berle$ti,
c.
f.

spre

partea de N. ni$te grop! in pa-

26 m. 69. Venitul acestel

stafil

traversind

Braila-Bu-

cure^ti,
kil.)
c.
f.
;

pe

la

Cantonul 117 (17

spre
S., taind
(5
kil.)
tir-

la Peri$orul,

unde se zice ca a fost $eli$te pe vremea Tatarilor. Se mal vad un $ir de magurl carl
mint,
tree

pe anul 1896 a
lei,

fost

de

S575S

57 bani.
lac sarat, jud. Braila, avind
la-

Br&ila-Bucure$ti,

peste

toate

mo$iele

din

Ianca,

la

Urleasca, spre E.,

prin

apropiere; intre aceste

este
i

magurl

aproape aceea$Icompozi{ie ca
cul Sarat

lele
kil.)
;

Opri$ene$ti
$i

$i

Jipe$ti,

(14

Jidova.

de linga

Braila.

La

N.lul

la Silistrarul

prin Ur-

V. g&rel Ianca, prin mijlocul

leasca, spre E.

Ianca,
strada
$i
i-

sat,

infi'm^at
la

la

1834,

in

trece hotarul intre

?i

com.

Ianca

In com. e o singur&

jud.

Braila,

S. E.

com. cu
al

Periorul.

Rare-orl seaca in

dreapti, lata de 50 metri

acela^I

nume, pe malul de V.

luminata

$i

12 strade
tirg
in

Aci se face

toate

mal mid. DuvechT

laculul Ianca, linga

drumul de
kil.

fer

Braila-Buzau, ca la 40

spre
ast-

minicile. In partea

de N.-V. a

V. de ora$ul Braila. Numit

fel

com.

era

stasia

po?teI

dupa numele

laculul.

doua insule mid: una in partea de N. ?i a doua in partea de S. In marginea de V. a laculul se afla un izvor, care curge in lac.
Ianca, mope,
Braila,

timpul verel. Are

Braila-Bucure$ti.

Suprafaja satulul este de 400

Com.
$T-a

s'a infiin^at la

1834
la

$i

hect.,
valii

avind 820 case

cu diferite
spirtoase
8

20 pra$i

particular^, in jud.

luat

numele de

lacul

manufacturl
;

Ianca, situat in apropiere.

bauturl
vint; 2

morl de
ma-

morl de aburl; o fabrica

spirt; 2 bacanil
?i

de com. cu nume, in suprafafa de 6000 hect., dind un venit de

pendinte
acela$l

Ianca, com.

rur.,

la

S.

pla^el

mare dc
nufacturl,

52000

lei.

Balta-Oltul-d.-j., jud.

Romana^i,

formata din Ianca-Vechle(i264 locuit.) unde se afla primaria $i

Are o populate de 328

milil,

fa-

Ianca,

vale,

jud.

Braila,

care
?i

sau 1347 suflete: 658 bar-

pleaca de la S. com.

Roman

6/275. i/nrtle IHetionar Orogrnfic.

T-

/.

IV.

Digitized by

VjOOQ IC

IANCA-DIN-DEAL

18

1APA

Gurgue{i, pe o lSrgime de 2
kil.,

/*

dealulu!
Chizil

Chizil-

Suhat,

linga

Iapa, movila,
pi.

in

jud.

Ialomija,

merge spre

S., strimtorin-

digul

-Cum.
vechin picket,
pi.

Borcea, linga satul Mihaiu

du-se $i trecind pe ling& satul Comaneasca, peste c. f. Br&ilaBuzSu, pe lingS satele Traian
?i

Viteazul. In ce prive^te aceasta

Iancu- Caramel,

movila este o legends poporanS

Mihaiti-Viteazul ar
fi

cu No. 29, in jud. R.-Sarat,

tarul spre
izolat.

avut o prin-

Burdujeni,
;

Coada-Ience!

?i

Orasului, com. Virte$coi, la ho-

soare cu proprietarul mo$iei, ca

de aci se ingusteaza ma! mult, trece pe lingS. satele

B^lcine^ti

Moldova;

az!

loc

mosia sa

fie

a lu! Mihaiu, daca

in timpul cit

va oficia preotul

Morote^ti,
ceT,

Vamer de unde ia

$i

Burta-Ien-

leturghia in biserica, va

putea
lu!

direc^ia
in

spre

lane,
gea,

braf

(prival),

in

insula

Mihaiu s& ocoleasca cu iapa

s&

N.

$i

continue p&na

dreptul

Balta, teritoriui
pi.

comune! Cocarjud.
Ialomifa.

moia, iar de nu va putea, iapa

fie

satulu! Cald&ru$a

unde se pTerde.
al

Borcea,

a proprietarului.

Mihaiu
ina-

In c&patiiul de N.

vae! este

primi prinsoarea, dar ma!

lacul Coada-Ience!, care

nu seaca
in

Ianoli, deal cu pfidure, jud. Bac&u,

pi.

inte

de ajunge
Mihaiu

la locul
$i

de unde
a murit,
si

ma!

nicl

o data, iar primavara,

Tazlaul-d.-s.,

com. Slolimit a

plecase, iapa a cazut

iar

toata intinderea aceste! va!, se

bozia-Luncani, situat pe
satelor

alergS.

pe jos

ci$-

formeaza multe lacun car! scad

vara.

Duba^ul

$i

$3rpeni.

tig& mo$ia.

In locul

unde a cazut

iapa,

Iapa. Vez! Calul Iapa, com.

rur.,

s'a ridicat aceasta movila.

Ianca- din -Deal (Ianca -Vechie), sat,

in pi. Balta-Oltul-d.-j.,

in

pi.

Piatra Muntele,

judeful

Neam^u.
Iapa,
sat, in jud.

Iapa,

ostrov, jud. Braila, coprins

jud. Romana^i,

in

care se afla
la

intre: Vilciul, laE.; CoitSneasa,

primaria com. Ianca,

25

kil.

Neam^u, plasa
piriulu!
kil.

viroaga, la N.;

Cremenea

$i

M-

de Corabia. Se invecine$te cu com. Dabuleni i Potelul. Are

1264
locuitorl.

Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa,

situat
la^!

nu$oaia, la V. Este situat la S.

pe valea
la 21

cu aceora?ul

de ostrovul Popa.

nume,

de

Piatra.

Iapa,
su-

ostrov,
?i

intre

Dunarea-Veteritoriui cos., ?i

Ianca-Noua,
Ianca,
pi.

c&tun,

al

comune!
N.

Are o populate de 495

flete:

chie

Vilciul,

pe

Balta-Oltul-d.-j., jud.

251 barba^i

?i

244 feme!,
indus-

munelor

Berte$ti-d.

Luciul,

Romana^i,

situat

spre

de
la

car! se indeletnicesc cu
tria,

din Ialomi^a, jud. Br&ila.

Ianca-de-Deal. Se Invecine^te

agricultura, exploatarea te?i

1

N.-V. cu mo$ia domeniala Sa-

renurilor

a pSdurilor.
1

Iapa, picket de
preot
fa-

frojitierti,

pe Du-

dova

$i

cu alte

cimpi!

intinse.
$i

Are

bisericS, cu

nare, in pi. Borcea, jud. Ialomi^a.

Are 950

locuitor!.

2 dascal!;

18 pive pentru
;

cutul sucmanelor

mor!

de

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tulcea, pi. Babadag, com. urbana Babadag; se desface din dealul

apa; 2 cariere de p!eatra vararie; depozitul unei fabric!

Iapa, padure, situate in judeful Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-

de

muna
$i

Calul -Iapa,

cu

intin-

cherestea.

dere de 2946 pog. (socotindu-se

acele de pe mo^ia
Calul).

Iaila-Bair;

se

intinde spre
la

S. in

o direc^ie de

N.

la S.,

Iapa,
la

satisor, jud.

Bacau,

pi.

Si-

br&zdind partea de N. a pla^e!

?i

retul-d.-j.,

com. Bote?ti,
satul

situat

a comune!; pe clini merge

din
;

2400 m. de

Bote?ti.

drumul jude^ean Babadag-Alibei-Chio!

;

Are
Iapa,

8 familii, sau 34 suflete.

Iapa, izvor at apa minera Id, in j id. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa, situat pe Valea-Iepe!,
la

el

izvore$te valea
tirld.

ore
in
;

departare
apropiere

Doruchi-Dere

are 112 m., do;

Vez! Gulieni

$i

Nesi-

de ora?ul

Piatra,

minind asupra ora^ulu!

coperit cu padur!
i

este a-

purile, din

com. Cioara-Doice$ti,

de gara

Roznov

apa

ferugi-

pa$un!.

jud. Braila.

noasa-sulfuroasa.

Iancina,

cap, in iezerul Razelm,

Iapa,

tirle,

situate

pe

partea

situat in partea

de E. a pla^ei

stinga a Vilciuiu!, in Balta, pcn-

Iapa, mosie. Vez! jud. Neam^u. Iapa, j apse, jud.

Calul,

mo$ie,

Babadag

?i

ajude^ulu! Tulcea;

dinte de com. Berte$ti-d.-j., jud.

Braila; au

se afla pe ultima prelungire E.

20 case.

Braila,

incepe

Digitized by

Google

IAPA

19

IARtM-ME?ELIC

coada privalului luT Mossi da in partea stinga a Vilciului, la N. de cat. Iapa.

la

de

in

partea de N. V. a plasei

si

Iarim-Baa,
jud.

virf de

deal,

in

Stanciu

cea de V. a comunei; se

des-

Constanta, plasa

Silistra-

face din dealul Ieral Ceea-Bair,

Nouji,

comuna

Hairan-Chioi, ca-

se intinde spre

E
de

avind o
la

di-

tunul Sevendic, pe
luluT

muchea

dea-

Iapa, prival, care uneste

Braiia.

tezerul

rec^ie generala

N.-V. spre
si

Ghiol-Punar; are 196 m.

prin
in
el

Iapa cu privalul Baicul, jude^ul

S.E., printre fluviul Dunarea

inaltfme;

trece hotarul

valea Trincovi^a, afluent al piriulul

Dobrogel

spre Bulgaria.
vale, in jud. Con-

Almaliul; lasa

spre

E,
Iarim-Culac,
stanta, plasa Silistra-Noua,

Iapa,
si

piriii,

jud.

Neamju, ce

iz-

ca prelungirl, dealul Bugeacul,

iar

vore?te dintre ramurile Tarcaul

Doselul, curge in
direc^iune

spre

S.,

Dealul-Caramizei

com.

este

acoperit

cu

semanatur!,

Hairan-Chioi, catunul Sevendic,

jud. Constanta; pleaca din dealul

V.-S.-E.,

pe

teritoriul

comunei

purine pa^unl, iar la poalele de

Calul-Iapa, strins in ingusta vale

N.

si

N.-V. se

gasesc asezate
;

Iarim-Basa

si
;

se coboara in

numita alepel, formata de mun^ii

Doselul
si

viile

orasulul Ostrovul

insu-si

valea

Sevendic

malurile

sale

IepeT (in partea stinga

?i

orasul este situat la poalele sale

sunt acoperite cu padurl.

a piriului)
Porfirul,

culmile

Tarcaul,
si

nordice

inal^imea cea mal mare

in virful

Nechitul,
(in

Alunisul

o atinge
m.),

Ostrovul (102
din cauza

Iarim-Iuc,

deal, in jud. Tulcea,

Negulesti
piriulul),

partea dreapta a

fost

punct trigonometric
i-iu;

plasa IstruluT, pe teritoriul co-

varsmdu-se pe dreapta
in

de rangul
el

ca

munei Cogelac,

si

anume pe

riului

Bistrija

fa^a

satuluT

se

termina brusc linga Duripoase

este taiat de o
Silis-

acela al catunulul sau Inan-Ces-

Roznovul, dupa un curs aproximativ de 12

kil.
:

nare, malurile flaviuluT sunt innalte

si
;

me

se desface din dealul Rim-

nic-Bair,

se

intinde

spre

N.,

Afluen^iT din stinga sunt

riul

pi-

mul^ime dedrumuri: spre

tra,

intr'o direc^ie generala

de

la S.-V.

Catargul, Chiliile, Tochilele

la

spre

Cuzgun,

si

apoi

de
care

spre N.-E., brazdind partea centrala

(care se varsa
tuhii Iapa).

marginea
dreapta

sa-

drumuri comunale spre

Almaliul, Bugeacul, etc.,
se intretaie in

satele
si

Afluen^if din
piriul

sunt

diferite senzurT.

Minza, care izvoreste din

piraiele Pecela,

de N. a comunei; are o inalfime de 206 m., punct trigonometric de rangul al 3-lea, dominind satul
a plasei
si

ramura Tarcaul,

IarbS-Dulce,
pe
kil.

tirld, jud.

Braiia,
la

Inan Cesme

acoperit cu fine^e.

Jabolanul, Malina, carl les

din

teritorul

com.

Filiul,

9V2

ramura Porfirul, pi. Negulesti, din ramura cu acelasi nume.

Iapa, vale,
Piatra
situata de-a lungul pi-

spre N. de satul Filiul sau

Budisteanca, pe
Filiul la

drumul de la Pernor. Are o intinderc

Iarim-Iuc, movila, in jud. si pi. Constanta, com. Techir-Ghiol, catunul Hazi-Diuliuc; situata pe

riulul Iapa,
-

com. Calul-Iapa,
jud.

pi.

Muntele,

Neam^u,

de 13 hectare, cu o populate de 24 familit, sau 97 suflete. Vite sunt: 65 cal, 230 vite
cornute, 300 ol
si

muchea

dealulul

Hazi Diuliuc

are o inal^ime de

44

m., domi-

nind satul Hazi-Diuliuc.

cunoscuta pentru multele pive,

mori, cariere de piatra, vararii,

25 porcl.

Iarim-Iuc, movila,

in jud.

Con-

depozite
tea.

si

fabrice

de cheresIapa se

Iarb&-Roie,
pe
pi.

lac, in insula Balta,

stanta,

plasa Silistra-Noua, coHazarlic,

Dealungul

piriului

teritoriul

comunei Bordusani,

muna
Punar;

catunul Ghiolinaljime

intinde

un canal foarte lung,

pentru transpor-

Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa.

are

105 m.

care serveste

este acoperita cu verdea^a, iar

tarea dulapilor (lemnelor) de la

fabricl la depozite prin ajutorul

Iarca,
iulul,

cot
la

pronun{at,

al

Calma^u-

la

poale sunt padun.

jud.

N. de satul Insura$ei,

apel.

jud.

Braiia,

unde a

fost

podul

Iarim-Iuiuc, movih,
plasa Constanta,

in

si

peste

Calmatuiu,
al BraileT.

pe

vechiul

comuna

Caraare

Iapa-Alba,

deal, jud. Muscel, pi.

drum

Harman,

catunul Peletlia;

Podgoria, com. Valeni.

Iarca, wovila,

juil. Braiia,

mar-

73 m. inal^ime; e acoperita cu verdea^a; este asezata pe dealul

Peletlia.

Iapce-Bair, culme de
Constanta,
teritoriul
pi.

deal, jud.

ginea

de V. a satulul
se
intilnesc
si

Vizirul.

Silistra-Noua,
urb.

pe

Aci

mobile: GroBrailei.

com.

Ostrovul,

zesti, Vizirul

Domeniul

Iarim-Meelic,/>/tf/tf/7, pe dealul

A
Digitized by

LiOOQ IC

TARlM-TABIA

20

IA?1 (JUDEJ)

Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa

IstruluT,

pi. Prutul-de-jos,

jud. Dorohoiu,

S.

pi.

Cirligatura, prin punc-

pe

teritoriul
$i

comunelor
a
;

pe care se
Ia^anca,

afla

vechea

seli$te,

tele:

Buznea,

Gane?ti

$i

Bra-

rurale Beidant
in

CogelaCj situat
pla?il ?i

unde se spune ca

odi-

ne$ti.

La

S. se
linia

magine$te cu jud.
hotaruluT
contiS. a co-

partea centrala

nioara a locuit o colonie venita

Roman,
munelor:

de N. a comunelor
matate cu
fine^e.

este aco-

de

la Ia$i.

nued pe marginea de
Goe$ti,

perit jumatate cu tufariurl, ju-

Sine?ti,

Po-

Iaanul, deal,
reni,

pe

mo?ia Pu^upi.

pe$ti

?i

com.

Co{u$ca,

Prutul-

Bojila,
pi.

de la satul lasindu-se pe marginea

Paue$ti, iar
in jos

Iarim-Tabia, nume, dat de TurcT,

ruinelor unul tnic castru roman,
jud. Constanta aflator linga valul

de-Jos, jud. Dorohoiu.

Stavnicul pana in $oseaua ju-

de^eana; inaT
Iai, judef,

incepe

li-

numit

ast-fel

de

la

mita cu jud. Vasluiu, prin punctele

:

roman de pamint,

linga mo-

capitala sa.

Formeaza o parte
la

J ibana

$i

Mironeasa,

?i

vila Avreliuc, la 3 kil. spre

N.

din hotarul fare!

E.

spre

din $oseaua judefeana de pe dealul

de ora$ul Constanta.

Rusia, in partea de sus a

dovel.

Mol

Border, de

la satul Sperie^i

a$ezat pe valea
riurile

$i

po$i

pe marginea

pi.

Codrul,

mer-

Iarmac,

insula, in bra^ul Chilia,

di$ul
Jijia,

dintre

Prutul

gind hotarul prin punctele: Poiana-cu - Cetatea,

brovatului,
?i

jud. Tulcea, coprinsa intre bra\w\ principal

i

incepind

din

hotarul
;

de
Jijia

Slobozia-Do-

cele secundare,

S. al jud.
i
i

Boto^ani

pe valea

Tirgu$orul

Poenel

Solomonof $i Vilcov, pe teritoriul comuneT urbane Vilcov,

din Basarabia-Ruseasca
;

podi?ele

dintre riurile
;

are o

lungime de 8
fiind acoperita

kil. $i

o intindere

pe valea Bahluiului de dealurl, care se prelungesc de la N.V., de-a

Bahluiui
$i

pe

irul

Comarna, trecind pe marginea pi. Brani$tea. Din $oseaua judejeana, din jos de Costuleni, incepe marde
la

satul

de 480 hect. este neproductiva,

cu
stuf.

dreapta riulul Bahluiui, din mar-

ginea jud. Falciu, avind

hotar
sa-

ginea de S. a jud. Boto?ani

?i

apa
tul

Jijiei,

pana din jos de

satul

Suceava, lasindu-se spre S.E.,

Iarul, piriU,
pi.

Macare$ti, la

Col^ul-

Siretul-de-Sus,

pan&

in

marginea de N. a jud.
$i

CorneT

(jud. Falciu).

La

E.

se

com.Berbenceni, jud. Bacau, care

curge
prin
satele
in

Vasluiu

Falciu.

margine^te

cu

Basarabia,

de

Chiticeni

$i

Limitele.

Se
de

margined te
linia

la

care se desparte prin

riul Prut,

Berbenceni,
?i

direcjie

S.-N.

N. cu jud.

Boto?ani,

de

hotarul incepind de la satul Badarai (com. Bivolari), din mar-

apol intra in jude^ul Roman,

spre
in Siret, d'a stinga,

hotar incepind din malul drept

al riulul Prutul,
la satul
pi.

prin com. Poiana-Iura?cu,

Bada$i

ginea de S. a jud. Boto^ani

$i

a se scurge

rai

(com. Bivolari,

Turia)

dimpreuna cu Piriul-Odobulul.

inclinindu-se spre S.-V., pe mar-

mergind pana din jos de satul Macare^ti, in marginea satuluT

Cohjul-Cornei, din
jud.
Falciu,

ginea

pi.

Turia,

pana

in

ma-

Iaanca,
bani,

deal,

pe mo?ia Darajud. Dorohoiu,

lul sting al riului Jijia,

din sus

udind de-a lungul marginele despre E. ale pla?ilor Turia $iBrani^tea.

com.

cu aceea?! numire,

de

pi. Prutul-de-Jos,

reni,

in

hotar cu satul Grivi^a, din

Paltini$ul.

Epude aci se indreapta pe marginea pi. Bahluiui,

satul Andrie?eni, (com.
pi.

Turia)

Forma.
neregulat.

Forma

teritoriulul

com.

prin punctele
potele),

One$ti (com.

$i-

jude^ulul este aceea a unui

romb

Luparia (com. Badeni),

$i

Aspectul sau topo-

Ia^anca,
flntina,

piriil,

izvore^te dintr'o

Hirlaul (jud. Boto^ani)

via,

Zaga-

grafic ni se infa{i$eaza printre!

^irurl

de

sub dealul Buleanjud.

pana

in

dreptul satului Sti-

de dealurl longitudinale,
$i

dra,

com. Darabani, plasa PruDorohoiu, curIeparia

S., ?i

claria (com. Badeni).

La V.

se

cu diferite ramificari, ridicinduse de la N.-V.

inclinind spre

tul-de-Jos,

margine$te cu jud. Suceava, din

dreptul
satului
Virtyi
Sticlaria,

ge spre

dupa ce formeaza
?i

prin

S.E.,

cu

trei

vai

mail,
In

prin

iazurile: Ia^anca,

al-

punctele:
ni^a),

(com.

Ceple-

care curg tret

riurl.

doua

Turcului, se varsa in piriul Podriga.

ZbTereni (com.

Cotnari),

puncte,
$i

la intrarea riurilor: Jijia

Valea-Racului, Cirjoaia, Baiceni,

Cucuteni,
Secare^ti
$i

Bahluiui in $esul Prutului, se

^iruri,

Dade^ti

termina doua din aceste

iar al treilea,
^ul

Iaanca (Valea-),

vale, formats

(com. Baiceni), pana in margi-

care incinge jude-

linga dealul cu acela?! nume, pe

nea TirguluT-Frumos; de acolo

cu jud. Roman, pe marginea de

pe toata partea de S.-V. in

mo?ia Darabani, com. Darabani,

forma de semicerc, se lasa prin

Digitized by

Google

IA$I (JUDEJ)

21

IA?I (JUDEJ)

diferite ramificarl in jud.

luiii si

Vas-

sa pe teritoriul jude^ulul, ianu-

noasa, com. Birlesti,

la

conflu-

FalciQ.

Regiunl*
lui

Teritoriul
si
:

jude^usi

este

ma!

tot deluros,

face

de Podisul-Turiel, care formeaza pe dreapta culmea despre V. a sesulul Jijiel, iar

mele pe stinga culmea despre E.
sesulul Prutului.

enfa piriulul cu

riul

Bahluiul.
riului

Ramura
V.
si

din

dreapta

Bahluiul incinge toata partea de

parte din sistemul dealurilor cu-

de

S.

a jud., fiind cea

si

prinse Jntre Siret

Prut,

forin-

mind

doua" regiunl

una se

Din acest podis (pe intinderea caruia se afla un

vechiu, numit al Furilor),

mal

ridicata

acoperita cu padiin-

durl, din care o culme, cu

ferite ramificarl, se

tinde de-a dreapta

Bahluiulul,

drum

intinde
piriul

ale carul dealurl mart, formate

se desfac alte ramuri,

diferite val,

formind
dimburl,
vat
lui.

tre riul Bahluiul

lue^ul,

si

Bah-

din straturi de piatra, sunt

a-

culml
in
si

si

incepind din satul Zaga-

coperite cu padurl, vilsilivezl;

iar alta de-a stinga riului
luiul,

carl se sfirsesc
aflate la

marile
stinga

via (com. Badeni).

Aceasta

cul-

Bah-

dreapta

me
si

se

intinde

prin comunele

numita zona

cimpeana,

Tot din

lan^ul eel

mare de
se

Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos

se termina
in tirgusorul

formata din dealurl

podisurl
fine^e,
si

mal

mid,

dealurl din linia

Siretului,

Po-

sesurl, acoperite cu
si

desfac alte doua ramuri, din sus

dul-Iloael, la confluen^a piriulul

imase

semanaturl.
teri-

Intinderea.
toriulul este

Suprafa^a
de
kil.

291 137
p.,

hect.,

de satul Deleni, din jud. BotoIirlau una sani, aproape de dreapta pe alta pe si pleaca
I
;

Bahlue^ul cu

riul

Bahluiul. Alta

ramura incepe din com. Buznea, din capatul de V. al plasei Cirligatura,

sau de 291
dastrul

dupa
catre

ca-

stinga riului Bahluiul.

desfacindu-se din

publicat de

Di-

Ramura

care intra in judej,

si

recjia Statisticei din

la

Moldova,
general

printre riul Jijia

stinga riului

jud.

anul i860, calculate.

C/ima.

Clima
si

Bahluiul, ocupa cea

mal mare par

ramura cea mare de dealurl din Roman si anume de la satul Poenele-Oancei aceasta culme
;

in

te a terenulul pi. Bahluiul, pre-

cu variatele sale

ramificarl,

se

este sanatoasa

dulce; partea

cum si

tot terenul pi. Copoul,terin

intinde sub numele de Dealul-

Prutului este

ma! umeda primain

minindu-se

sesul

Prutului,
la intraJi-

Mare, de alungul plasei

stinga,

Cirliga-

vara

si

toamna, partea padurilor

timp
il

pe toata hitinderea de
rea in
jia si

tura, intre piraele Bahlue^ul

pe

mat racoroasa

verel.

acest ses
Bahluiul.

a riurilor

pana

la Podul-Iloael, iar
si

Calitatea solulul in genere e

de acolo
fiind intrej

intre riul Bahluiul

pe
la

buna

si

productive.
i

Aceasta ramura,
poate lua ca

dreapta piriulul acova^ul,de

'

Pentru inalfimea tercnuluide

la nivelul maril, se

taiata, in diferite direc^iunl,

de

padurcaBoghicea(jud. Roman),
ce face mal in jos hotarul jud.

un numar de
Ast-fel este
Jijia si piriul

val,

punct de plecare
care este la o
metri; cu
cit

orasul

Iasi,

piraie, prezinta

formate de mat multe culml.

rial

Vasluiu

apoi din com. Pausesti

in atyime

de 318
sui
ri-

culmea dintre
Miletinul,

trece in pi. Stavnicul, prin

doua
$acoMiro-

insa ne
fi

vom
mal

care se

culml, din care una pleaca printre

(

spre N., nivelul va

dicat.

prelungeste din jud.

Botosani,

piraiele Stavnicul

si

Orografia.
se prelungesc

Dealurile
la

carl
la

com. $ipotele, pana din jos de satul Vladeni, unde Miletinul,

se varsa
in
Jijia.

vaful,
|

trecind prin com.

neasa, in jud. Vasluiu,

tea din stinga

iar par-

de

N.-V.

Alta culme
cuprinde
trece

Stavniculul,
riul

se

S.-E. a judejulul, nu
cit ramificarl

sunt

de

se intinde printre piraiele: Miletinul

si

prelungeste intre

Bahluiul,

din lan^ul

nepre-

Jijioara, care

curmat
Prut, pe

al

dealurilor carl seinsi

o parte
prin com.

pi.

Copoul,

tind din Carpafi, intre Siret

Gropnifa,

terminin-

toata

linia

Siretului.

du-se in marginea de S. a com.

Movileni, unde piriul
in Jijia.

pana la varsarea lul in Jijia, acolo pe linga riul Jijia, si de pana in dreptul satulul Macaresti, din marginea jud., de unde
trece in jud. Falciu.

Din acest
Prutul
si

lan{ se desface o rariurile

se

varsa
intre
si

mura, care pleaca printre

Jijia,

O
:

culme pleaca
si

ldrografia.

Apele

ce curg

din sus de

Do
ter-

piraiele

Jijioara
in

Hucul

rohoiu, trece prin jud. Boto?ani

si

continua pana
lui,
?i

sesul

Prutu-

pe de

teritoriul jud. in
la

direc^iune

N.-V.

la S.-E.

sunt:

apol intra in acest jude{,

intretaiata

de

alte mict val

Riul Prut, care

uda toata parTuria

si

minindu-se

in sesul Prutului, la

piraie, iar alta

culme se
si

in-

tea de E., de la satul Badarai,

satul Carniceni, pi. Turia,

si

unde
ses.

tinde intre piriul Hucul

hluiul,

BaBel-

pe marginile
Branistea,
resti,

plasilor

riul Jijia intra in

acest

trece

prin

com.

pana

la satul

MacaBasa-

Partea acestul deal, de la intrarea

cesti

$i

se sfirseste la satul Spi-

facind

hotarul cu

Digitized by

LiOOQ IC

IA?I (JUDEJ)

22

IA$I (JUDEX)

rabia.
$i

Este

eel

mal mare
sa,

riu

Jijioara,

Hucul, Sirca, Buhalni^a,

te

Cultura livezilor produce foar-

eel

mal

folositor pentru jud.

a-

Cirjoaia, Miletinul, etc.

caci,

pe toata intinderea
cit

Producfiunea.

Din

multe fructe alese

exporta

$i

frumoase,
in

29 1

37

car!

pe linga ca se consuma
$i

limenteaza cu apa necesara,

satele,
$i

atit

hect., intinderea teritoriulu! jud.,

{ara, se
tate.

in

straina-

intinsul

es,

pe

73354

hect.

se cultiva

pentru
?i

care

se

prelunge^te,

facindu-1

cereale,

legume,
;

tubercule

Cultura albinelor, estemaTpu{inintinsil; din

1

fertil in

producjiunea erbel. Prin

ale bailor,

plante oleioase

41 51 hect. este
aria*

2400

stupT, se
?i

debordSrile sale intre^ine apele

girlelor
$i

paramt, pe care se
hect.,

ce prope$tT
$i
$i

duc
ract,

stuharii,

papura,

durl,

44834 pamint acoperit cu pa din carl 31426 hect. sunt

vi!
; :

scoate

30000

kilogr. miere

IOOO kilogr. ceara.

Cultura vlermilor de
se
face

matasa
satis-

servind tot odata

pen-

particulare
iar

$i

13408 a Statului
se
sate
afla
$i

numaT

in

cite-va sate.
$i

tru

adapatul vitelor, carl se cresc

intinsele
lut.

178798

hect.
?i

ocu-

Padurile, sunt intinse

pe
sul

ima?e aflate pe
N.

$e-

pate de ora?e
rite

acope-

fac trebuin^elor locuitorilor din

de ape, ima?e,

livezi $i rip\.
foari:e in-

judej; din ele se scot tot

felul

Jijia

curge de

la
:

spre

Cultura cerealelor e
tinsa.

S.-E. printre

plaile

Bahluiul,

Aproximativ cultura pogriului

5

de lemne pentru construc^iunt $i foe, lemne care se transports

i

Copoul
al JijieT,

$i

Turia (hotar natural

?es

rumbului se face pe o intindere

afara din judef.

intre ele), formind intinsul

de 4 1 08 hect. a
1

pe 2493

In padurl se gasesc urmStoarele

bogat

in fine^e $i

ima$e,

hect.,

a orzulul pe

181 hect.,

animate

salbatice:
lupi,

capri-

carl inlesnesc cre$terea vitelor.

Acest
pe

riu,

de

la trecerea

sa in

aovazulul pe 1799 hect., a secarel pe 229 hect., a hri?tet pe

oare, porci,
epurl, etc.

vulpt, jderl,

?esul Prutulul, din pi. Brani?tea,

care-1

70

hect.

Din dealuri
:

$i

pirate se scoate:

uda

in toata

lungimea,

Dintre legume
hect.,

fasolea pe

416
lin-

pleatri varoasa, pieatra pentru

zidirl $i ?osele,

pe dreapta, devine mal mult pagubitor, atit pentru agricultura,

cit
?i

mazarea, pe 44 hect.,
cartofele

nasip

?i

prundi?.
teriali-

tea pe 27 hect.

Apele ce se intind pe
pe 482
1 1

pentru clima,

cart

prin

Tubercule
hect.

toriul judefuluT,

pe linga ca
i

multa sa apropiere cu
m&re?te
in

riul Prut,
.ses,

menteaza
:

satele, $esurile

cim-

curgind paralel pe acela?i

indoit volumul

Plante oleioase
hect.,

rapifa pe

piile
?i

cu apa necesara, inlesnind

i

apelor

cinepa pe
3 hect.

134 hect.

vegeta^iunea planteior
rea vitelor, con^in
$i

cre$te?i

timpurile zlotoase,

can e^ind

inul

pe

pe^tT, racl
;

din

matca lor, acopar in cea mal mare parte $esul, producind

citei

Producfiunea cerealelorintr'un

scoicl pentru hrana

tru foe, acoperitul

stuh peni

an bun se poate socoti

hectolitri
tolitri

in ter-

caselor

inunda^iunT foarte marl, carl

o-data ineaca iarba
turile.

men mijlociu urmatoarea: 463000

porumb, 252000 hecgriu, 65000 hectolitri orz,

ocoalelor;

papura, din care se

semanaN. spre

fac rogojini, etc.

Industrie*.
Ia?i

Sunt

in jude^ul

Bahluiul curge de

la

26000 hectolitri ovaz, igoohectolitri

S.-E., prin mijlocul placet

luiul,

Bah-

secara, 500 hectolitri hri$ca.

este

printre pla$ile

Cirligatura,

Producfiunea cartofelor

de oraul la si), 3 velnite, in carese fabrica rachiu, 38 mort de aburl pentru macinat
(afara
faina,
i

Stavnicul,

Codrul,

Copoul

?i

aproximativ de 2500000 kilogr.

Produc^ia planteior oleioase:
rapi^a

88 morl de apa, 8 de vint

1

Brani^tea, (hotar natural in unele

3 cu animale,

fabrica

de

le-

parp)

formeaza o vale
in

intinsa,
ali-

1000

hectolitri,

cinepa

racota in satul Scobityeni, 2 de

luminarl,

bogata

imae

$i

finale;

1200

hectolitri.

satele

menteaza cu apa necesara toate de pe ambele maluri, precum $i tirgurile Podul IloaeT $i
:

Viile
lociu
1

produc 00000 hectolitri

in

termen
vin.

mij-

una de scrobeala, in com. Buciumi, ?i una de dubalirie, in com. Galata.

Caiabrica^iunl primitive sunt:
olaria
in

Pe linga agricultura, cultura

vitelor face
rul

ora$ul

Ia$i.

Afara

de

aceste

tret

riuri,

bogata jud. Numacapetelor de vite ce se cresc

intinsele

com.

Poeni,

rotaria

in

com. Voine^ti,

butnaria in

sunt un numar mare de pirale

$i

pe

ima$e

$i
:

finale este
vite

piriia?e, care

curg

in

difcrite

de 240000, din car! 84424

marl cornute, 120457
capre, 48 bivoli,
*>

com. Buciumi ($coala de meseril). Industria manuala: impietirea de

pallrii

direc^iunT, varsindu-se unele la

ll

77
?'

de paie

$i

impietirea

lo-

dreapta

$i

altele la stinga aces-

10207

ca *

ziilor,

din carl se fac:

sca'ine,

panere,

tor riurT, ast-fel sunt: Bahlue^ul,

24023 rimatorl.

co$uri,

a inceput prin

Digitized by

Google

IAI (JUDEX)

23

fASI rj^Tl) ET)

?coalele rurale
anl.

acum de
co^ciuge,

ciflf-va

teni, Podul-Iloaei

$i

Tirgul-Fru-

mijlocul pi. Codrul

$i

prin marle-

mos, prin carl

i

se face

comu-

ginea de N. a

pi.

Stavnic,

RogojinI
tite

implei

nicafie
lor

$i

transportul prod icte-

gindu-se cu jud.

Vasluiu

dea-

din papura, precum

prin

ma

tun se fac

satele: Bosia,
$i

de prin jude{. Alta ramura pleaca de la Ia$i, spre Ungheni,

co-

supra dealuluT Bordea,

Grajduri
;

la satul
i

pietruita
kil.

are o

Prisacani, Vorove$ti

Uricani.

prin Criste$ti; aceasta cale

lungime de 18

Industria casnica se inseamna

prin lucrul
inuluT
$i

munica cu Rusia, iegindu-se cu

re^eaua ferata ruseasca prin un

De
Iai

la

tirguorul

Nicolina,

bumbacul
li.iel,

if,

cinepel,
carl

din marginea de S.
%\

a ora^ulul
$oseleT

din

se

pod mare deffer construit peste

riul

din

dreapta

fac: pinze, foale, sumanl.

Prut.
ll

Com

micafia

$i

tran-

In raport cu industria rurala,

sport

grinelor se fac pe acea$i

ramura spre S.V., pe partea de N. a

Ia^i-Vasluiu, pleaca alta
placet Codrul prin tirgu^orul
t

cea urbana a luat insa o des

vol tare
Ia$i,

la linie prin stabile: Cristeti

$i

maT

intinsa.

In

ora?ul
;

Ungheni.

a treia
$i

linie ferata

podgoria Galata, apol trece prin

mijlocul
pi.

mai cu seama, pe linga d

duce
Birlad

le

Vasluiu
$i

feritele meserii

ce se exerciteaza,
si

Mara$e$ti

de acolo la unde se
Aceasta
la

Stavnicul,

trece

de-a curmezi^ul
prin localita^'ile
la,
:

Dealului-Mare,
Sacaturile, Bojila

pentru trebuin{ele orasenilor

se mal inseamna: cite-va

leaga cu intinsa re^ea care stra

chiar ale locuitorilor din judef,

$co!i

bate centrul Moldovet

linie
Iasi,

Lingurari
a

?i

Ghideni,

margi-

are in jud. Ia$i srafiile

nea de N.

jud Roman, pe o
kil.

de meserie,
fierarie,

ateliere

de

stolerie,

Ciurea

$i

Birnova.

lungime
fujora,

tinichigerie, fabrica

dc

CaleaXafionald. Ramura de
$osea pletruita
ce
se
prelun-

in total de 50 Din ?oseaua nafionala

f]e

Ia$i-

cartonaj, cortele, fabric!

de bere,
in

la

satul

Tome^ti,

soda, etc.

ge$:e de a lungul {arel dela S.

pleaca pe dreapta o alta ramura

Comerciul.
soiul

Se face
dar

aces:
to*

la N., in jud.

trece
Ia^i,

prin

jud.

Roman
cu

judej un intins comerciu, cu

pe

la

Tirgul-Fru
paralel

pldsel Codrul,
tul

de $osea, pe partea de N. a $>, din jos de sa-

de
$i

cereale,
grid,

seama cu
ra,

maT cu porumb, seca

boT,
piet,

mos, vine spre

E.,

Comarna, trece
S.

pe partea

calea ferata prin tirgu^orul Podul Iloaei, pana in

ora?ul
Ia?i,

de

a placet Brani^tea, pana

orz
ol
i

ovaz; cu vite:
%\

dincolo de satul Costuleni, de

vacl,

rimatori;
;

cu

de unde se
spre

ramifica,

parte

unde se leaga cu jud. Vasluiu.

Cdl lateralV.
al

Una

brinza

cu

lemnarii de

Vasluiu, iar alta pana in

la satul

Drumul numit
de
la

tot felul, afara

nurl de cele

debrad; cu vi mal bune calitati,

i

marginea Prutului,
fora.

fu-

BraniteL format din cal copleaca

munale,

N.

din

din podgoriile: Cotnari

Ia$i,

Calea Mixta, Dela Tirgul-Frumos, din $oseaua nationals, pleaca o ramura de $osea pletruita

$oseaua jude^eanS

Ia$i-

Boto^ani,

precum

$i

cu fructe.

anume de
Hermeziul,

la satul Trife^ti,
pi.

com.

Desfacerea acestor producte

pentru strainatate se
ales
in

Turia

$i

se pre-

face

mat
Ia$i.

spre

pieafa

ora?ulu!
intern
$i

N.V., prin mijlocul Bahluiul, pana in marginea

j

pi.
tir-

lunge^te pe $esul Prutulul, de-

a lungul pla^el Brani^tea spre

S.,

Pentru
tirgurile

comerciul
:

sunt

guluT Hirlau, din

id.

Botoani,

pana

in

marginea satului

Podul-IloaeT
$i

Tirgul

Frumos, precum
roace anual
esul
in

12

iarma

pe o intindere de 33 kil. Cdl judefene. Din ora? u

'

Macare^ti, com. Costuleni, unde

Ia?i

se leaga cu jud. Falciu.

ora?ul Ia$i, pe

Frumoasel;
la

patru iarmaIloaei
$i

roace

Podul

unul,

mare

la

Tirgul-Frumos.

de $osele una spre N. prin pi. Copoul $i Turia, pana in marginea jud. Boto^ani, la Badarai din com.
pleaca
trel

ramurl

Drumul ce pleaca de

la tir-

gu$orul Podul-IloaeT, spreN.-V.,

prin pi. Bahluiul, prin Belceti,

Calea-Feratd.
ca din oraul
ce prin
$i

O ramura
spre V.

pleai tre-

Bivolari
truita,
kil.

aceasta $osea este ple-

Hodura, Cepleni^a, dincolo de Badeni se leaga cu $oseaua

mixta, aproape de Hirlau.

Ia$i

avind o lungime

de 53

tirgurile:

Podul-IloaeT

Adouape olungimede 65 kil.

Ia$i,

Impdrfirea administrative.
Judeful
^i

Tirgul-Frumos, de unde e?ind

pleaca

pleaca de la

spre N.V., dea-

Ia$i se

imparte
cu 8

in 7 pi.

din jude{

spre Pacani

lungul plailor
luiul,
$i,

(Suceava), legtnd judejul cu toate ora$ele

?i

Copoul $i Bah dincolo de satul One$ti,

anume:
1.

Bahluiul,
?i

com.,

localita^ile

ce

au
cale

re^ele

ferate.

Pe aceasta
garl:
Ia$i,

com. $ipotele, se leaga cu judejul Boto$ani. O a treia pleaca

spre
S.,

tirgu$.
2.

57 sate.

Branistea,
$i

cu

8 com.,

sunt

patru

Cucu-

de

la

ora$ul Ia$i, prin

tirgu$.

38

sate.

Digitized by

LiOOQ IC

IA$l (JUDET)

24

lA^I (JUDEj)

3.

Cirligdtura, cu 7 com.
urb.
?i

Podul-Iloae!, Bivolari

?i

Voine?ti.

din

Procurorul- General
sec^i!,

?i

do!
exer-

tirg.

40

sate.
5

Medicamentele pentru
3
tir-

popula-

procuror! de
cita*

care

4.

Codrul, cu
?i

com.

tiunea rural se dau gratuit de

c&tre jude^
?i

puterea

judiciarS

asupra

gu?oare
5.
?i

23 sate.

comune. Pe

linga*

intrege! jurisdicfil a Curfel

de
din

Copoiiy cu
sate.

6 com., 2
com.,

tirguri

micile farmaci! din fie-care spital,

Apel.
IatS
statistica judeciarS

30
6.

se mat afli una in Tirgul?i

Stavnicul, cu
$i

tir-

Frumos

alta

in Podul-Iloae!.

1892: 41
^ional;

indiviz!

preveniJI la
la

guor
7.

36

sate.

Pentru cautarea vitelor bol5

curtea cu jurap; 1423

corec-

Turin,
?i

cu

com., 3

tir-

nave sunt do! veterinarl:

unul
ora?ul

3200

c&rflf

de

jud. por-

gu?.

37 sate.
in total

de judet

?i

altul

pentru

nite;

Sunt

44 com., 10
?i

tir

Ia?i.

nate;

259 procese civile termi242 procese com. 74

;

gu?oare 2 ora?e
Populafia.

261 sate.
in jud. Ia?i
sufle-

AfarS de medicul de jude$,

se afl&

electorate.

Sunt

un Medic-Primar
5

al ora-

CultuL
lui,

Locuitoril
tot!

jude^ureligia

32975
te,

familit,

sau 172935

ului Ia?i,

medic!

si

moa?c

sunt

ma!
?i

de

din car!: 27520 famili! sau

suflete, tralesc in

ale despar^irilor,
ciul

pu?I la servi-

ortodoxS,
prin sate

avind

bisericile
in

lor

105400
?i

sate

populate! s&race; osebit de

din

tirguri,

num3r
(pa?i

tirgu?oare, iar restul in ora

:

ace?tia
lelor

sele

Ia?i ?i

Tirgul-Frumos.

ma! sunt medicil spita ora$, precum ?i aceT

consili!

de 188, afarS de 9 capele

radise), cu 593 deserven^f

a-

Sunt: 70435 cSsStori^i, restul v&duv! ?i divornec&s&tori^i,

ta^i;
1

particular!.

nume: 223
de higienS
:

preo^!,
?i

24 diaconl,
eclesiarcl.

Sunt dou&
unul
ora?.

23

cintSrep

115

19532

ortodoxl,

36425

al jude^ului si altil

pentru

evrei,
tanflf,

4524 catolicl, 399 protes232 gregorienl, 520 lipo?tiint&

Justifta.

In

jude^ul

Ia?i

de acestea ma! sunt: patru biseric! catolice; una luterana, una armeanS ?i douS liAfarii

venT, etc., etc.

se

afl&

6 judec&tori! de ocol:
Tirgul-Frumos,
?i

povene. Evrei!, car! dintre strain!

sunt ma! numero?! in jude{, au

Cu
loc.

de carte sunt 45290

una

in

pentru

pl&?ile Bahluiul

Cirlig&tura;
ig&na?i, pen-

ma! muite sinagoge.

Bisericile ortodoxe, cu deser-

Administrafia.
cutivS a jud.

Puterea ese5

una

in t?rgu?orul

f
?i

este incredin^atS

tru pl3$ile

Copoul

Turia; una
pl&-

ven^i!

{in
?i

de

Mitropolia

Mol-

unui Prefect, care are in ajutor

la

in tirgu?orul Socola, pentru

ile

dove!

a Suceavei. Pentru ju?i

administrarea pl&?ilor,
?i

subaju-

Stavnic,

Codrul
iar

?i

parte

decarea clerulu!
Mitropolia de

administrarea

prefecp

44 prim an cu

din Brani?tea,
Ia?i.

in ora?ul

bisericilor se afli
la

un conzistoriu
Ia?i,

toarele lor, pentru administrarea

In

ora?ul Ia?i este

in

un

tri-

do! pro-

comunelor; poli^ia ora?ulu!

este incredin^ati
ajutat

Ia?i

bunal divizat
cu
patru

patru sec^iun!,
din
car!

toerei,

unul pentru jude^, altul

?i

unuT Prefect,

pre?edin$!,

pentru ora?,
Bisericile

2 sub-protoerel.
intretin
:

de 6 comisar!, ma! mul!

?i

unul prim-pre?edinte, opt judec&torl, patru supleanp.

se

parte
;

sub-comisar!

epistap.
in

Budgetul judejulu!
ve?te fondul zecimilor

ce pri-

Pe
afl&

lingii

acest

tribunal,

se

de Stat, numite m&n&stir! cele mat multe de comune ?i foarte

este

de
la

poltyia

judiciara\
?i

formats

pufme de
Galata,

epitropit

?i

particular!.

620670
?i

le!,

95

ban! la venitur!
le!,

din Primul-Procuror

patru proju-

ManSstirile

din

jude^;

sunt:

de

261437

73

ban!

curori de sec{il, do! dintre

Hlincea,

CetS^uia,
?i

So-

cheltuel!, iar in ce prive?te fon-

decStori!
sarcina$I
lor
?i

tribunalulu!
?i

fiind in-

cola, Birnova,

Hadimbul

Aro-

dul

pentru
le!,
1

drumur!,
7 ban!,

este

de

cu instruc^ia crime-

neanul.
Instrucfiunea.

202109
?i
1

la venitur!
la chel-

delictelor.

Sunt in jude{
afarS

9679

le!,

20 ban!,

tuel!.

Se aflS o Curte de Apel, cu douS sec^iunl, cu un primpre?edinte,

144 de

?coale,

de acele

private, care sunt in

numar de
priin-

Servichil sanitar.

Acest

ser-

un pre?edinte,
?i

opt

peste 20.

de ctre un medic primar, ajutat de 5

viciu se face in jude{

membri

?i

do! supleaaj!,

avind

Dintre

?coalele

publice

sub jurisdictia sa tribunalele din

jude^ele:

mare, 87 sunt rurale, cu 90

vS^Stor!,

medic! de pl&?I

unul de ora?

Dorohoiu,

Boto?ani,

6 invS^Stoare

?i

cu o
be{!,

in Tirgul-Frumos ?i de 42 moa?e comunale, avind sub ingrijirea

Suceava, Neam^u,
ca\u,

Roman, Ba-

populate ?colarSde 3105

Vasluiu

?i

Falciii.

724

fete.

lor

spitale in

Tirgul Frumos,

Parchetul Cur^e! este

compus

Po$t& i Telegraf.

In jud.

Digitized by

LiOOQ IC

IA?I (ORA?)

25

IA?I (ORA$)

Ia$i

sunt

oficil telegrafo-telefono-

familil,

po$talein urmatoarele locality:

ora^ul Ia$i, 3
nit
oficil,

cu

un

ve-

de pesle 350 mil lei; Podul-Iloael, cu venit 10000 lei; Tirgul-Frumos, cu un venit de
1

26698 32729 femel; 21203 casatori^I, 3 8 4 necasatortyl, 6170 vaduvl ?i 240 divor^I;
sau 59427 suflete
$i
:

Industria manuala ce se practice in ora? este

:

barbaff

croitoria, ciz-

maria, zidaria, lemnaria $iferaria.

Industria

mare

e reprezentata

24087 ortodoxl, 33141 mozaici, 1709 catolicl, 113 grigorienl,

prin cite-va fabricl,

fabrica
tonaj,

precum
una de
fabricl

de

cortele,

car-

5000

lei i

Bivolari

(pi.

Turia),
lei

350 protestan^i, 18 lipovenl

;

$i

doua de soda, una de

de
$i

cu un venit de peste 4000

anual.

9 de deosebite religiuni 24780 Romini, 31829 IzraeliJI, 188

PolonI,

scaune; mal multe

luminari

sapun, o fabrica de

728

Ru?T,

Ia^i, ora, capitala jude^ulul Ia$i

$i

manI,

in

Grecl, 33
1

1533 GerLipoveni,

bere

doua mori mari de aburl

si

pentru faina

mai multe mori

legat,

re^edin^a

Inalt-Prea-

Sfin^i$i

77 Francezi,
dezl,

Belgian, 8 Olan-

de

cal.

tului Mitropolit al
al

Moldovei

9 Bulgarl, 50 Ungurl,

Acest ora$ este

de^ele limitrofe,

cu

ju-

Sucevel

?i

vechia

capitala

Americanl, 10
niol.

Turd

$i

Spa-

prin

trei

linil

a Moldovei. Se
capetele de
S.

afla situat

pe

de cale-ferata
16276 persoane.
ace^tl locuitorl
a-

Pa?cani-Ia$i,
i

Uncu
$0-

ale

dealurilor:

$tiu carte

gheni (cu
luiu
;

Rusia)
calea
$i

Ia$i-Vas-

Copoul

$i

$orogari;

pe

valea

parte din

prin

najionala,

dintre aceste

doua

dealurl, prin
$i

se ocupa cu agricultura, iar

Romanul
ciu,

Vasluiu;

prin

care trece piriul Cacaina

esul
riul

pe

proape
91

trei

par^i cu

comercitil

sele judejene cu Boto?ani, Fal-

Bahluiul,

pe care
parte
se

trece
pre-

industria.

VasluiQ,

Bahluiul, o

Comerciul consta
re

in
;

cump3rain vinde-

Are o
ferata.

sta^iune

Roman. mare de

cale

lunge$te

peste piriul Nicolina, sudic

afla
al

de producte

$i

vite

pe

podi^ul

comunel
pla$ile:
la K.,

rea lor in par{I

$i in

mid prin locality

Se

afla in

ora^ sucursala Ban?i

Galata.

Se

intre

cantitatl marl in strainatate;

cel-Na^ionale

a Creditulul-A-

Copoul
Codrul

la N.,

Brani$tea

in

cumparare de marfurl straine:

i fteraril,

gricol, institu^iunl publice ?i

mal
pri-

la S. ?i Stavnicul,

cu o

lipscanil, bacanil

care

multe case
vate.

de

economil

parte din Copoul, la V.

se desfac pentru trebutnfele ora^enilor

$i

Pozifiunea

acestul ora$ este

a locuitorilor

din

In privinfa administrative
ra^ul este divizat in 5
^irl.

o-

frumoasa, fiind inconjurata mal

din toate parole de dealurl acoperite cu vil
$i

jude{, iar in cantitatl marl, oraelor din jude^ele vecine.

despar-

Pentru paza

$i

men^inerea

livezl.
la

Sunt
nive-

trei pieje:

una numita

ordinel publice se afla: un Pre-

Inaljimea orasulul de
lul

marei e de 318 m.
Parole
cele

mal

principale
Ia$i

din

carl

format

sunt:

medeanul Sf. Spiridon, in partea de sus a orasulul, alta la centru, unde este o hala mare frumoasa, $i a treia, medena^ul
din Tirguor.

cu 6 comisarl, mai mul{I sub-comisari, epista^I, un capitan de sergenJI $i serfect

de Police

gen^I de ora.

Tatara^i, partea

de pe dealul

$orogari
ria) i

Copoul, Jicaul (Sara-

Pentru lemne de foe sunt depozite pe uli{a garel, iar pentru

Pentru paza de foe sunt patru pompierii pendinte de co-

Pacurari, partea a$ezata

mandamentul
armata din

corpulul

IV de

pe dealul Copoul; Podul-Lung,

lemne de construe^!, doua medeanurl, unul la

riei
91

Ia^i.

Frumoasa
a^ezata
?orul

Broscaria,

partea
Tirgu-

bariera

Sarala

Comuna
$i

se administreaza de

pe

Bahluiul;

altul

linga

Bahluiu,

catre un Primar cu trei ajutoare

Consiliul

Nicolina,

partea

de pe

Podul-Ipsilante.

Comunal.
e de
iar cheltuelile,

platoul Ga)a{ei.

Pentru

inlesnirea

nego^ulul
1

Venitul com.
lei,

Osebit mal sunt

mare de
lale
$i

alte

un numar numiri de mahaeste

de vite, sunt statornicite maroace anuale, carl au

iar-

I9banl;
lei,

2086963 de
orasulul

loc

pe

1846034

76 banl.
al

strade.

$esul Frumoasel, (situat in par-

Serviciul sanitar

Intinderea

orauluI

de

tea dreapta a riulul Bahluiul

$i

se face de catre

un medic-pri5
1

16235740 metri patra^I 1 182

falcl,

de a stinga
osebit in

piriuluf

Nicolina);
la

mar,

medic! de despar^iri,
1

27 prajinl

$i

13

stinjenl
?i

toate

Joile,

locul

moae,

medic-veterinar

$i

patrafl sau 1623 hectare

5740

numit: Movila-lui-Cuza, in
tea orasulul ce poarta

par-

vaccinator.

metri patra^I.

numele
xe

In Ia$i sunt 45 biserici ortodoi

Are o populate de
S197B.

11049
IV.

Tatara^i.

8 capele, cu 81 preofl, 18

Marth ZHefionar GecgraAc.

Vol.

Digitized by

Google

IA?I (ORAS)

26

IA?I (ORAS)

diaconl,
racliserl.

96

cint&ref!

$i

51

pa-

Intre

zidirile
:

publice se

in-

nat la Alba-Julia, inTransilvania.

seamna
afla
1

Palatul-Administrativ

Un

val

numit

al

lu!

Traian,

Se mat
lica,
1

biserica
1

cato1

sau Curtea-Domneasca, in care

se afla instalate
de^ulut,
:

care trece din jud. Botoani in

acest jude{, vine prin
re

luterana,

armeanS,

Prefectura ju-

apropie-

lipovana.

Comitetul
cu

Permanent,

de

Ia$i,

pe sub
la satul

dealul

Po-

Numarul ^coalelor publice primare de baeflf e de 10, cu 30

institutor!
$i

Tribunalul

sec^iunl, Par-

canilor,

pe ^esul pe

PrutuluT, tre-

chetul tribunatuluT, do! judecatori

cind
?i

riul

$endreni

cu

populafiune
;

de

Instrucfie,
secfiuni,

Curtea de
Parchetul
$i

merge pana

la Nistru.

Daca
in-

$colar& de 1400 elevi

8 col! pri-

Apel

cu 2

ar trebui si

d&m

crezSmint une!

mare de
i

fete,

cu 30institutoare
2

Cvir^eT,

Camera Depunerei

de
''

cronice slavone, apo! pe la

883
1

eleve;

gimnazit,

2
fafi-

Acuza^ie, Curtea cu Jura^I, Corpul Portareilor, Percepfia Statu|

ceputul secolulu!

al

XIV

exista

licee,

4 culty!, avind un cabinet de

universitate,

cu

un

principat

al

Ia^ilor,

care

lu!,

Medicul-Primar

al judeJuluT,

traia in

legatun

de priete^ug
1886,

zica

$i

chimie

$i

o biblioteca; Se
$coala Nor-

Avoca^ii-Statulul, Casieria,
legraful
lu!.
?i

Te-

cu domnul farilRominestI(Tocilescu,
p.

minarul Veniamin,

Po$ta, Arhiva Statu

Istoria

RominS,

mals SuperioarS, $coala Normals

120).

Vasile-Lupul, pentru inva{a-

In fa^a palatulul se
tuia lu!

afla sta-

Dela formarea Principatului

Moldovel,
?i

ton, $coala Comerciala, $coala

^tefan-cel-Mare,

Dom

ma! cu seama de
capitala
prin

Tehnica, $coala Fiilor-de-Militarl,

nul Moldove!. In centrul ora^ulin

cind Ia?i deveni

cu un cabinet de

fizica

$i

se ridic& Marea^a
Mitropolie!
$i

Catedrala a

stramutarea scaunulu! Domnie!

chimie, $coala Copiilor-de-Tru-

biserica

TreMe-

de

la

Suceava,

Normala de Fete, Externatul Secundar de fete, $coala Profesionala de fete, $coala de

pa, $coala

rarhi, apoT biserica Sf. Spiridon,

xandru-Vodi
1565,
el

cu

m&reata zidire a

spitalulu!.

de catre AleLupu^neanu in are o important istocapitala a fost

fiul

Palatul Universita^ei,

palatul

rica foarte mare.

Meseri! a comunel, $coala

MeseriT a Reuniunei
-

de

$coale! militare, Liceele, Banca

Inainte de a

fi

Femeilor,

Conservatorul, $coala dePictura, 2 $col!

Frobeliane, (una a So-

Gara drumului de fer. Cazarmele de pe platoul Copoului unde se aflS ?i

Nationals, Prim&ria
$i

ars de Betgherel,

Hanulu!
?i
fi-

Tat&resc, cind a pr&dat

nutul Cirligature!, la 15 13.

cieta^e! pentru InvaJ&tura

Popopen-

cimitirul militar.

La
$i

1600,

suferi

jafur!

din

ruluT

Romin)

$i

un Muzeu

Printre caseleparticulare se ga-

cauza rSzboiului dintre Simeon-

tru ^tun^ele-Naturale.

sesc zidirl mar!

frumoase.
:

Movila cu

frat'n

Buze?tl.

$col! private ma!

de seama.
si,

Gradin! publice sunt

Copoul,

La
nul,

162

1,

Libozmischi, HatmaLe?I,

sunt: Liceul-Institutele-Unite,

Ghica-Voda,

In

marginea de N.
partea

cu

4000

a jefuit

?i

pentru domnioare, Liceul Nor-

a ora^ulul. Cimitire sunt douS,

unul Eternitatea in
E. a ora$'iluI,
$i

mal Humpel. Osebit inc se ma! afla un num&r de institute cu

elevi intern!
?i

de

Ta ars in timpul dru-VodS, fiul lui

lu!

Alexan-

Hie?.

altul afara

de

La
nesc

1624, a ars palatul

$i

Domstra-

extern!

de amtipSritul

raza ora^ulul, in com. Galata.

Intrarea
51

Radu-Mihnea a

beie sexe.

e$irea din ora? se

?i

Pentru procurarea

$i

face prin apte barier!

anume:
Moarai

mutat re$edin$a la Hirlau. La 1650, Hmil-Hatmanul, cu

Tatarii,

carfilor sunt: iolibrarii, 10 tipo

grafii
i

Copoul,

Sfiraria, Hotinul,

a ars oraul cu curtea

i

2 litografii.

de-Vint, Sahana,

u^ora, Socola,
$i

Domneasca

biserica

TreMe-

Institute

de bine-facere sunt:
$ar,

Nicolina, Trel-Calici

Pacurari.

rarhl, in timpul lu! Vasile-Lupu.

spitalul Siintul Spiridon, eel inai

Nofinnl

istorice,

Nu mirea ouni!,

La
in

1672, Sultan ul

Mehmet,

mare

mai avut din

ad;

ra?utu! se crede

de

insa fara

timpul trecere! sale la cetaCameni^el,

ora?ul
Iai

ministrat de catre o Epitropie

Spitalul Pa?canul,
tar,

nici-un temeiu,caarfi fost din ve-

tea

s'a
i

preumblat

Spitalul Mili-

chime cMunicipium Iassiorum

^i ca pe atunci sta^iona in el Legiunea a XIII Romana. Un

prin

pe dealul

Spitalul-Evreesc, Institutul-

Cet&tuia,

Gregorian, pentru cre^terea copiilor gasiflf,

$i

pe

dupS care a mazilit Duca-Voda, punindu-1 in

1687,

Institutul pentru

atare municipiu n'a existat, de

cit

flare.

feme! nebune.

numa!

in

fantazia interpreiar

La

armatele

lu!

So-

Sunt

17 farmaci!,

?i

mai multe

tatorulu!

une! inscrip^iunl,

bieschi, Craiul Le^esc, care in-

drogueril.

legiunea XIII gemina a stajio-

trase in fara, a ars manistirea

Digitized by

Google

IA?l (ORA?)

27

IA?I

Trisfetitele,

Mitropolia vechle,

La

1878, in rSzboiul cu TurciT,

Manastirea Barnovschi, zidita

la

Golia

$i

Feredeul-Turcesc.
a dat moa?tele

f ami,
loan

Imparatul Rusiel, a

tre-

anul

1627,

de

Miron-Bar-

Tot
politul,

atuncT, Dosoteiu, MitroSf.

cut prin Ia$i cu Maril Duel.

In Ia$i se mat afla un

novschi-Voevod.
Biserica Sf. loan Botezatorul
s'a

numir
de o

Novi, pe care Alexandru-Voda

le

de monumente

religioase,

inceput a se zidi de Miron$i

cumparase de
$i

la

paginl la
in

important mare

istorica, pre-

Barnovschi-Voevod,
vit

s'a ispra-

141 5

care
anl.

300 de
cu
toate

ati stat far& AtuncI s'a dus $i

cum
Sfintui Nicolae

de Vasile-Voda

la

1635.

sau

biserica

Manastirea
rarhT, zidita la

Sfin^ilor

TreMe-

Mitropolitul

in

f ara Le$easca
ale
SfintuluT,
in

Domneasca,
1493.
$i

zidita

de Domnul

odoarele scumpe ale

$i

Stefan eel-Mare, la anui 1491

1639 de VasileVoda-Lupul, cu turnul de la poarta,

Mitropoliei

La

1676, a fost reparata

zidit in 1638, care turn

fund

timpul

lul

Cantemir-Voda.
,

reformats de Antonie-Rusetca-

daramat
1806.

s'a refacut in

1804

La

1 1

Petru-cel-Mare, care
in

Voevod. Dup& strSrautarea

pitale!

a venit cu oastea
zitat Ia$ul

ara, a vi-

de

la

Suceava, aceasta

Manastirea s'a restaurat

catre Stat,

de
cele

cu Imp&rteas&, inchila toate bisericile.

ati

bisericS a servit

de Mitropolie,
lul

fund una din

ninduse pe

pinS
cind
zidit

in

timpul

Duca-Voda,
|

mai

frumoase monumente din

moa^tele Sfin-

La
ne$tf,

1723,

ars Curdle

Domi

Doamna

sa Anasrasia, a
vechTe,

tara. In ea se afla
tel

cu mal multe case

bi-

Mitropolia

pe a
ince-

Mucenice Paraschiva.
Manastirea
Sf.

serica Sf. Dimitrie, in

lui

Domnia

cireia ruine, s'a ridicat mirea^a

loan Gura-de-

Mihail Racovija.

Catedraia

Mitropoliei,

La

1733, a ars Tirgul-de-Sus,

?i

puta a se
restaurata
1887, sub
rol
I.

zidi prin staruinfa Mi-

Aur (Beilic), zidita de DucaVoda la 1683, pe locul unel

biseric!

Sararia

manastirea Golia,

in

tropolitulul

Veniamin -Costache,
$i

timpul
cordat.

lul

Constantin - Mavro-

terminata in anul
Ca-

din

timpul

de lemn, ce a existat lui Tom?a-Voevod.

biserica

Domnia Regelul

Aceasta
nata

a fost inchiCetajuia
din

1740, ocupara Ru$il f ara Minih, $i in ura pe Generalul sub

La

manastirel

Manastirea Dancul, zidita de

Jurie-Dancul,
in

com. Galata.
Manastirea
Golia,
zidita
la

care o avea pentru Ghica-Voda,

stricara Curple

anul 1541, pe

Domne^ti de

la

timpul

lui

Petru-Rare$; a fost
la

1640 de Vasile-LupulVoda. In

Frumoasa.
1753, au ars, impreuna cu Curtea-Domneasca, biserica catolica
$1

inchinata

manastire

din

ograda se
bunl;
la

afla institutul

de

ne-

La

Rumelia, de catre Duca-Voda,

in

poarta este un turn,

?i

a doua Domnie.

linga care se afla

zidit

casa apelor
in tot

cea luterana.

Manastirea Barboiul s'a

de unde apa se imparte

oraul.

La
cit-va

1769, Ru$iT au ocupat iar

pe

la

inceputul secolulul

al

XVII
$i

timp ora$ul.
1821,

de Marcle-Vornic Barboiul,
u\u,
pedul,
in

Manastirea
vechle
$i

Sf.

Spiridon, foarte

La

Domnitorul

fost inchinata Manastirel Vato-

cea mal bogata, din

spi-

in unire

cu Ipsilante, instrumenau ucis pe

toff Turcil

timpul

Domniel

lul

a careia avere se intre^in

talele
$i

tui Rusief,

din ora$.

Duca-Voevod. La 1837, calugaril greel aii daramat-o, $i pe urmele

el,

ospiciile din

Moldova.

In curtea bisericel se afla zidi-

La
La

1828,

au
Ru$il
in

ocupat Ru^il
din

aQ

zidit actuala manastire,

stil

rea mareaja a Spitalului Central,

ora^ul in r&zboiul cu Turcii.

foarte frumoasa, in
tin.

Byzanzidita

unde

este

re$edin{a Admini-

1848,
Ia$il

nou au

strate! Epitropiel.
Sf.

ocupat

razboiul ce au
in

Manastirea
intiia

Sava,

Manastirea Frumoasa, zidita

avut cu Unguril.

jumatate
anul

a secolulul
1625. In a

La 1849, fu ocupat de TurcT. La 18531855, fu ocupat

de Austriaci.

XVII,

s'a reitioit
la

de boerul Jora

de Grigore-Ghica-Voda, unde a fost un palat Domnesc ?i o

grading foarte frumoasa.
Iai, com. rur., in partea

Postelnicul

La
La

1859,

s'a

f&cut

Unirea-

doua Domnie a luT NicolaeMavrocordat s'a infiin^at aci o

^coala
$i

stinga

Principateior.

o tipografie, sub

epi-

a Jiulul
pi.

$i

la S.

com. Romane^ti,
Ia^i si

1862,

s'a

stramutat

de

tropia

Patriarchulul
14).

de
Sft.

Icru-

Ocolul, jud. Gorj. Se com-

aid capitala
tals

{arei in Bucureti,
Ia$i

salim (17
tire

Aceasta

manas-

pune din catunele

gute?ti.

Dra-

rimSnind ora$ul
a jude^uluT.

numal

capi-

a fost inchinata

Mor-

mint.

Situata pe $es, are o

supra-

Digitized by

Google

1A?I

28

IAZUL

fa^S

de 2910
hect.

hect.,

din

carl

1700
$i

arabile,

810
fine^e,

hect.
izlaz

de 36 m .89, Venitul acestel statu peanul 1896 a fost de 1368279

lei,

domina prin inStyimea sa drumurile

Hazaplar

Gherengic

?i

pSdure, 400 hect.

livezi

65 banl.

Cara-Chioi-Copucci.

cu prunl.
fa-

Are o populate de 200

miltf,

Iai, trup de mofie, neiocuit, din

Iazi-Orman,
Tulcea,
riul
pi.

deal,

in

judeful
terito$i

sau 725 suflete, din carl

contribuabill.

jos de valea CSlni$tea, pendinte

Babadag, pe

171

de com. Stnmba-Mare, 90 pluguri, 4 carufe cu

:

pi.

Cal-

com.

rur.

Atmagea
deaiul

Ba$-

LocuitoriTposedS

ni$tea,

jud.

Via$ca,

proprietain

Chioi, taiat fund

de hotarul lor
Canarain-

120 care cu
cat;
of,

bol,

tea d-lut

Em. Gradi?teanu,

se desface din

820

vite
$i

marl cornute, 120

120 porcl.
lei,

suprafa^S de 2025 hect.

Ceiu; se indreapta spre E.,

tr'o direc^ie

44

caf

generals de la V.

Venitul
iar

com. e de 1225 cheltuelile de 10 16 let.

Iai,

padure de ambele coaste

proprietatea
Calni?tea,

stejar, situata

pe

la E.,

brSzdind partea centrals

$i

ale vaif Ia$i,

pe
pi.

a plSeI

cea vesticS a comu$i

Apele ce uda aceasta com. sunt Jiul, Amaradia, ce izvore?te din plaiul Novaci $i Sla$
:

Strimba-d.-j.,

nei Ba^-Chioi,

cea nord-estica

jud.

Via^ca

are o

suprafafa de 150 hect.

a comunel Atmagea; se prelunge?te cu deaiul Echili-Orman

are 276

tiul.

m, dominind valea Mu$i

Comunica^ia
se

in aceasta

com.

Iai, vale,

in

jud.

Vla?ca,

proese

safir-Culac

drumui Atmageaacoperit

face prin $oseaua nationals

prietatea Strimba-d.-s.,

ce

Ba$-Chioi
durl.

cu

pS-

Filia?i-Pietro$ani ?i prin

$oseaua

din cimpul Ia?i

?i

se scurge in

comunala care o pune

nicafie cu Urecheti

in corau-

Calni?tea in jos de satul Stoeneti.

la S.-E.

lazi-Orman,f>a'dure,
stanta,

in jud.

Con-

Are
35
facute

$coala, frecuentata
$i

de
Iazil-Iuiuc, movilli,
in jud.

pi. Silistra-NouS,

com.
dea-

elevi,

eleve

3 bisericT,

Cona-

Garvan,

cSt. Veii-Chioi, a^ezatS

in

anil

1839,

1842

stanta, pi. Mangalia,

riul

1868, de locuiiorl, deservite de

1

com.

rur.
al

pe Hazaplar

terito?i

pe

ramificafiiie estice

ale

luluf

Ciriagi-Orman

formeazS,

preot

cintSre{;
;

pe apa JiuluT
tinf;
1

4 pu{

in,

moara 26 fin-

nume pe acela
Chioi
;

catunului Cara-

cu padurea Cara-Ali-Corusu, pS-

e a?ezata la sudui aces1

durea numitS Veli-Chioi

intindere de
principale
tSiatS
:

are o

circiuma.

tut catun, la

V*

kil.

face parte

80 hect.
$i

esen^e
;

din deaiul Cara-Chioi, pe a caIai, cdtun

fag

mesteacan

de re$edin{S
pi.

al

com.

ruT
tul

culme se
culminant

afla $i
al

este punc-

de drumui

Veli-Chioi-Cra-

cu acela?! nume,
Gorj. Situat

Ocolul, jud.

acestut deal;

nova.

pe partea stingS
hect. arabile,

JiuluT,

are o suprafaJS de 1460

are o inal^ime de 117 metri, dominind prin inalfimea sa satul

Iazi-Orman, padure,
stanta, pi.
cSt.

in jud.

Con-

hect., din

can 900

Cara-Chioi

in intregime, par-

Medjidia, com. Enige,

;

360
ne{e

hect. pSdure,
?i

200 hect.

fi-

tea de N. a catunului Hazaplar

$i

Polucci
?i

a^ezatS pe ramifiorientale
ale

livezi

cu prunl.
fa-

vaile Arta,

Burunul
in

$i

Derepartea

ca^iile

poalele

Are o populate de 150

miliT,

Alceac; este situata

centrals a plS?e!
$i

dealulul Uzun-Culac-Bair, linga

satul Polucci, la E.

sau 525 suflete, din

carl

a com.

de

el;

are

132 contribuabill.
LocuitoriT
guri,

o intindere
:

cam de 110

pog.,
fag.

poseda
vite
$i

60

plu-

Iazil-Iuiuc, movila,

in jud.

Conla

esen^e principale: stejar

$i

80 care cu
;

boT, 3

cSru{e

stanta, pi. Mangalia,

riul

pe

terito-

cu cat

600

mar! cornute,

com.

rur.

Gherengic,

ho-

Iazoti, vale,
se^ti,

in

com.

rur.

BS-

80
Iai,

01,

30 cal
de

70 porci.
in jud.
I),

tarul acestet

com. cu com. Hape culmea

;

plaiul Cerna,

jud.

Mehe-

zaplar
stafie
dr.-de.-f.^

este a^ezata

din^i.

dealulut Cogea-Sirt-Bair
inal^ime de 102 m.
tul eel
9*1

are o

Iai, pi. Ia$i Ia?i,

(despar^irea

pe

linia

com. Pa$cani-Ia$i, pusa

la
1

este punc-

Iazul, com. rur.

pi.

in jud. Ialomi^a,

mai

inalt al acestuTdeal;

Ialomi^a-Balta, situatS in parpi.,

in

circulate

Iunie

1870.

este situata in partea centrals

$i

tea de N. a
jud. BrSila.

la

hotarul spre

Se

aflS intre stabile

?i

Ciurea 8.6
kil.).

pu{in estica a plS$ei

;

$i

in parartifi-

kil.)

Cucuteni (14.2

Inal-

tea de V. a placet
cials
$i

este

Teritoriul com. are o suprafa^S

{imea d'asupra

nivelului

mSril

acoperita cu verdea^a

de

11500 hect.

?i

se

intinde

Digitized by

LiOOQ IC

IAZUL

29

IAZUL-FETEI

intre

comunele: Murgeanca, MiSlobozia

$i

ContribuabilT sunt 135.

Vite: 470 cal, 776 bol,
ol,

nume,
843
$i

pi.

Coula, jud. Dorohoiu,

lose$ti,

Cioara,

din

din care a ramas

numal vatra
din dealul
Corla-

judeful Braila.
prietate a

Mo$ia este procunoscuta

$i

statulul,

sub numele de Iazul

Sarata.

Lata-

300 rimatorl. Venitul comunel e de 4193 lei $i cheltuelile, de 5444 lei.

5

bivoll

$i

lezetura ce se intinde in curJijief,

mezi$ul sesulul

Dimachenilor
tenilor.

in

dealul

tnainte

de

seculariza-

rea mnastirilor inchinate aparfinea

Iazul,

sat, jud.
,

Bacau,

pi.

Bissi-

Are o singura deschidere pe unde curge riul Jijia.

Tradtyia spune ca acest iaz ar
fost facut din
fi

manastirel
$i

Slobozia din

tri^a-d.-j

com. Dealul-Nou,
?i

acest jude{

a fost arendata

tuat linga Petricica

piriului Rachiti^ul.

in

valea

ordinul lul

$te-

pe anil 1885 95 cu 127700 lei. Pe aceasta mo$ie, deosebit de com.

Iazul, se

Are o posau

fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo$ia

pulate de 64
suflete.

familil,

259
vite

era Domneasca. Mo$ia

mal
el

mal

afla

?i

com.

tirziu

devenind

in

proprietatea
ar

Smirna.

Vite sunt:
legea rur.

cal,

122

boeruluT Hatmanul Balica,

fi

Dupa
s'au

din 1864,

cornute

91

46

porcl.

reparat iezetura ce se stricase.

improprietarit
locuitorl,
iar

pe

mosie

Sili^tea satulul se afla

diul-lazulul.

laRa-

229
rit

dupa legea

Iazul-Domnesc,
Cebalaul,

iaz,

numit

$i

din 1878 s'au mal improprieta-

pe

mo$ia Vacule$ti,

113; neimproprietariti se mai gasesc 201 locuitorl. Acest

locuitorl impropricta-

Iazul,

numirc data
Buzau.

pfirfil

din

lacul Bilhacul, ce strabate com.

Cilibia, jud.

com. cu acela^I nume, pi. Copula, jud. Dorohoiu. Este foarte

vechiu $i afost renumit odinioara.

numar de
riflf

se gasesc pe

intreaga mo-

A
Iazul,
lac, jud. Braila,

fost daruit manastirel

Molda-

$ie

Lata-Sarata, adica in doua

iar in

situat
$i

la
la

comune,
$i

com.

Iazul

se

V. de lacul Coada En eel

N.-V. de Lutul-Alb.
prafaja

afla improprietartyT 141 locuitorT

Are o

su-

neimproprietartyl
Teritoriul com.

14.

este brazdat
$i

45 hect. Apa confine substance minerale.

de

sa

via din Bucovina, de catre Bogdan $tefan-Voda, prin uricul din 20 Maiu 1570. Manastirea l'a stapinit pana la 1785, cind
se vindu mo$ia.

de valea Strachina, numita Lata-Sarata, pe care se afla

curile: Feroiul, U?urelul,

la

Iazul, ostrov, jud. Braila, coprins

la S. la
$i

Iazul - Dracului
sat,
pi.

(Lingurari),

Lacul

intre Vilciul
$i

$i

Brezoiasa,

jud.^VasluiUjCom. Poene^ti,

Tatarulul

$i

Ma^e-Arse.

E.

V. intre privalul Ulmul

i
$i

Racova,

pe valea piriului
$I'a luat

Se compune dintr'un singur sat, situat pe partea de N. a coast el vael Lata Sarata. Are o coala de baetl, cu 30 elevl, condusa de un invatator salariat de stat $i comuna o $coala de fete, cu 14 eleve, o invafatoare salariata de com. Localul $coalef este cladit de comuna.
: ;

Gingara^oaia

la

N. intre

Racova.

iezerele

$erban

Lunguleful.

Se

zice

ca
la

aceasta

numire de
Iazul,
girlll,

un

iaz,

unde
cite

in

abatuta din

riul

Te-

fie-care

an se inecau
l'au

un
$i

leajenul, trece prin mijlocul co-

numar

oare-care de oamenl,

muneT Bucovul,
jud. Prahova,
in
?i

pi.

Cricovul,

pentru aceea
Draculul.

botezat Iazul-

se varsa iara^I

Teleajenul.
lil,

Are o populate de 20

fami\\-

sau 100 suflete, locuitorl

Iazul,

piriil,

jud. Tecuciu, format

ganl lingurari nelmproprietarifT,

locuind pe mo?ia numita Slobozia- Strajescu.

Este o biserica, deservita de

2 preotf
?i

din izvoare,
tele

curge
$i

printre

sa-

2 dascall. este

Barna

Poiana,

comuna
$i

de 243 familil, saii suflete 1046 564 barbafl i 482 feme!; 1035 Rominl, 2 Grecl ?i 9 de alte natio:

Populajia com.

Godineti. Confine pe$te

con-

Locuitoril poseda:

10

01,

duce o moara.

capre

?i

cal.

nality!; 1037 cre?tini ortodoxl

i

Iazul-de-la-Rediu, iaz, pe mo .sia Hapil, com. Virful-Cimpultn,

Iazul-Fetei, girld/]\\d. Prahova,

191

ia inceputul

din

riul

Teleaje-

9 mozaicl;

258 agricultorl
S

pi.

Berhometele, jud.

Do-

6 meseria^I, 6 comerciantl;
profesiunT libere
$i
;

rohoiu, in suprafafa de 50 hect.

mal jos de satul Plopeni, face mal multe zigzagurf, stranul,

50 muncitorl
169

bate comunele:

Bolde?ti,

Scadin

16 servitorT.

$tiu carte

persoane.

Iazul-Domnesc, iaz, pe mo$ia Dimacheni, comuna cu acelaI

eni,

Plea?a

?i

Bucovelul,

josul careia

se varsa

iara^I in

Digitized by

LiOOQ IC

vm im

30

lBANEfTI

Teleajenul.
ionul com.
:

Pe acestrlu,
Scaeni,
;

in

ra-

pi.

Ba?eul, jud. Dorohoiu,

infi-

In raionul comunei e o

moar&

sunt insta;

in^at

cu vre-o 30 anl in

urma

cu aburl a D-lui
Slatina.

I.

Dulujan din

late 2 pive 3 morl 1 fabrica de faina ?i o fabrica de hirtie. La doua morl se macina $i coaje de copacl pentru tabacarie.

de

proprietarul

Vasile Drosu.

Are o suprafa^a cam de 1072

hect.
milii,
$i

Toata comuna se intinde pe o

suprafa^a de 412 hect.

o populate de

22

fa-

sau 92 suflete.
din

Se fabrica
2CXX) decal.

in

termen mijlociu
?i
?i

vin

800 decal.
tescovina.

Ibaneasa,
Iazul Mare, pise de deal, pe mo^ia Brosc&u^i, com. cu acela$I nume, pi. Copula, jud. Dorohoiu.

piriil,

tzvore^te

{uica din drojdi!

padurea
pi.

de pe Ibane$ti, mat din sus de sat, com. Ibne$ti,

Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu;
in jos
$i

Comerciul se exercita de 3
persoane.
Venituriie
se urea la
1

$i

cheltielile
1

curge
dareni
iaz, in

pe
la

la

Leveni, Cori

8 20 lei,

com. 4 bant, anual.

Vorniceni,

se varsa

Iazul-Mare,
?ani,

jud. Botopi.
Jijia.

in

riul

Jijia,

Iepureni, jud.

muna pe

$oseaua jude^eana atinge cola capul de N., inles?i

com. Dobirceni,

Boto?ani.

nind comunica^ia intre Ibane^ti

cu Urluiasca,
Ibane?ti cu Ra-

Iazul-Mare,
format de

iaz, jud. Boto?ani,

piriul

Ibaneti, com.

rur., pi. Oltul-d.-j.,

de^ti

?i

Oporelul, la S.-E.

Corogea,

in

jud. Olt. Este situata pe valea

riulu!

E
$i

brazdata de dealurile: Vief

?i ?i

partea de V. a com. Bodule^ti.

Cungrea-Mica,

la

25

kil.

Ursulut

udata

de
:

girla

Iazul-Mare,
teritoriul

iaz,
?i

la

intilnirea

vailor Blage^ti

Guge?ti,

pe

com.

Guge?ti, plasa

de capitala jude^ulu! $i la 20 kil. de a pla?el. Comuna de la inceput a fost a?ezata tot pe aceasta vale, insa
nu
in linie dreapta, ci

Cungrea-Mica
Mirioara,

vilcelele
?i

Micul,
car!

Nanui

Ursul,

se varsa in Cungrea-Mica, in raionul

comunet

Ibane^ti.

Crasna, jud. Falciu.

cu locumvael,

Se margine^te cu comunele:
Urluiasca, la N.
;

tele raspindite

pe coastele

Cucue^i, la S.
$i

Iazul-Morii,
riul

iaz,
?i

format din
piriul

pi-

pana
s'au

la alinierea satelor,

cind
lo-

Rade^ti,
ne$ti,
la

la

E.

mo?ia Iba-

Hliboci
$i

Brosca-

adunat
o

toflf,

facindu-?!
al^ii.

V.

ria

Seli^tea, linga

moara de

cuin^e unit linga

aburt din Raiu, pe teritoriul satului Ora$eni,

Are
familii,

populafiune

de
in

80
105

Ibaneti, com.
rohoiu,
pi.

rur.,

in jud.

Do-

com. Curte^ti, jud.

sau 383 suflete, din can

Prutul-d.-s.,

formata

Boto$ani.

74 contribuabiltjlocuesc
case.

din satele: Cristineti, Danileni

51

Ibane?ti, cu reedin^a primain

Iazul-Morilor, iaz, pe albia Siretulul, moia Virful-CimpuluT, comuna cu acelai nume, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu, in
suprafafa de 15 hectare.

Are: o

biserica,

fondata la

riel

Ib5ne?ti. Are:

1690
5

fa-

anul

1786

de

locuitorul

Ion

milif,
rici,

sau 41 17 suflete;

bise?i

Negreanu, din comuna Vaf-deEi, zugravita al doilea la

cu 4 preo^f, 8
2
2

cintareflf

1833,

4 palamarl;

$colT,
$i

conduse

cind s'a reparat din nou,

deservita de un preot o
;

$i

acum

de

inva^atorl

frecuentate

?coala,

Iazul-Nou (ipotele-de-Sus),
sat,
pi.

cu intre^inereacareia statul cheltue?te anual 1242

lei, i

in

centrul

com. $ipotele,

carefrebaeflf, 3

de 140 elevl; 3134 hect. 36 ar. pamint satesc; 7779 hect. 69 ar. cimp $i 1900 hect. 96padure,
ale

Bahluiul, jud. Iai, pe

intre piraiele
i
:

unpo-

cuentata de 29 copif (26

fete),

proprietarilor;

iazurl

?i

di$,

Meletinul la

din num&rul de 57 copii

dreapta

Sterileuca la stinga;

in virsta

de

?coalS. Stiu

carte

pogoane de vie. 2 Budgetul comunei

la
lei

de

lei
?i

infiinfat in
prietaripf.

1879, cu no! impro-

39 persoane.
Locuitorit in maioritate sunt

10283, bant 86,

veniturT,

de

mo$nenf

numaf
la

s'au

im-

965 I, ban! 20, la cheltuelf. Vite marl cornute 1445, 01

Ibana,

sat,

in jud.

Tutova,

pi.
.

proprietarit

1864, pe mo?ia

5800, capre 16, cat 320, porcl

Simila,

com. Minzatf, spre Nr

statuluT Secu{a, azt prin vin-

715; stupT cu albine no.

de satul Minza{i-Raza$i.

zare a D-luI D. Birsescu,

din-

du-H-se 50 hect. Vite sunt: 20

Ibaneti,
la?!

sat,

pe mo^ia cu ace-

Ibaneasa,
cela!

sat,

pe mo$ia cu

a-

cat

?i

iepe,
$i

140 boT, 32
porcl.

vac!,

nume,

com.

Ibane$ti,

pi.

nume, comuna $tiubeeni,

530

ol

64

Prutul-d.-s., jud.

Dorohoiu; are

Digitized by

LiOOQ IC

IBANE$TI

31

ICHIMENl

800

2019 suflete. Asezarile satenilor in mare parte

familiT,

saQ

PTeatra

calcarica

?i

grasa se
$i

Brincoveni, care,

pe

periodul

gase$te in

multa cantitate,

1886
let

96,

s'a arendat

cu

570

sunt bune, cu livezT

?i

gradinl.

se estrage de satenl

de pe

lo-

anual.

Proprietatea mo$ielor Ibane^ti

$i

curile lor cind este cautata

de

Cristine^ti,

acum

unite,

in

tirgove^il

vechime era a Manastirel Sucevi^a din Bucovina, pana cind

s'au vindutla

de Dorohoiu. Drumurile principale

Her{a Her^a
la

Ib&neti -de
:

Seaca, padure, a
intindere

acel

de
j

statuluT,

in

de
Olt.

150

la
la

Dorohoiu

?i

acel de
I

hect.,
$ti,

pendinte de com. IbaneOltul-d.-j., jud.

1785;

iar

acuma

la Saveni.
:

pi.

este

de Bouillot, Roznovanu. N. nascuta R. Sunt in sat 3 bisericT, cu 2

a
nel Euia

Hotarele mo$iei sunt cu

mirla,
leni,

PoI bra,

Tirnauca, He: {a,

$i

DamiMor-

insula, in Dunare,

Liveni

Trestiana.
:

din 2 trupurT.

compusa Are 100 pog. pa-

preofT,

cintare{T

$i

2 paliraarl,
I j

Localitati

insemnate

dure

depinde de com. Ianca,

i

din carl: una mare de zid, cu

mintul-UrieuluT,
I

Magura,
-

Mo$i

se afla in dreptul pichetulul A-

hramul
cuta
la

Sf.

Mihail

$i

Gavriil, fa

vila

Mare, Seli^tea
fapt istoric

VechTe,

mara^ti
tuluT

com. Potelul,in fafasaBulgaria,

in

i860, cu cheltuiala repos

Straja.
I

Marele VisternicN. Rosetti-Roz

Ca
1

este

Retra-

Ostrov din jud. Romana^i.

Ibrianul,
sat, jud.

novanu

a doua cu hramul

Sf.

gerea
aicea,

de
a

la

satul

Tatara$ani
Petriceico-

Nicolae, este mica, de lemn, fa

lui

$tefan

Dimbovifa,

pi.

cuta din vechime de

lugarl
;

nite

ca

treia,

tot

de lemn,

Voda, cu oastea ce avea, pentru a mal aduna din nou o$tT

$i

Ialomi^a, cat. com. Frasinul.

mica, cu hramul Inaltarea

nuluT, ftcuta la
satenl.

Dom-

provizil, a?teptind

pe PolonT

Ibrianul,

sat, jud.

Dimbovi^a,

pi.

1789, de catre

ca

sa vina.

Aceasta a urmat

Ialomifa, cat.

com. Finta.

Are o coala primara, con

$i

dupa razboiul din 1673 cu Turcil,

dusa de un invajator tata de 80 elevi.

Satenif

frecuen-

carl fusese batu{T la cetatea

Ibrianul, tnofie particulara, cu 2

trupurT, unul
altul
pi.

HotinuluT. Boeril in

frunte

cu

improprietaritT
aril

au
iar

Miron Costin,
i

cariT inso^iau

pe
el

de 250,

in

de 429 hect. ?i com. Tuluce$ti,

2003 hect. 64
hect. 55 aril

pamint,

Petricetco, s'au desbinat

de

Siretul, jud. Covurluiu.

proprietarul mo$ieT are:

6261
1

s'au retras in jos la satul Ci-

cimp

142

hect.

caeni, astazi

numit Dimacheni.
sat,

Ibriorul, deal,
pi.

in jud.

Tulcea,

20

aril

padure, cu diferite esen^e

i

de

arborT. Ingrijirea

esploare-

Ib&neti, com. rur.

Tutova,
Minza^i,
pi.

$\

injud.
piriul

Babadag, pe teritoriul com. Slava-Rusa se desface din dea;

tarea padurel se face

dupa

Simila,

pe

j1

Ciucurova
printre
$i

se intinde

spre

gulele silvice. Aceasta este

una

spre N. de Birlad. Are

N.,

piraiele

Slava-Ru-

din padurele insemnate din plasa,

limitrofa cu padurele: Pomirla,

614

locuitorT $i 158 case. Satul formeaza o com. (com. Ibane^ti)

:

seasca

ceaCerchezeasca, intr'o

direc^ie generala

de

la

N.

la S.,
pi.

Tirnauca,

Her^a,

Damileni
rate?,

$i

cu catunele
neiul
i
:

Puful-Olarulul, Cor-

brazdind partea centrala a

?i

Orofteana.

Ghicani. In toata com.

a com.

pe muchea

lui

merSla-

Pe moie sunt: un
$ere
$i

co
$i

sunt
$ttu

900 loc, din can

carte;

128

ge hotarul dintre catunele

va-Rusa
lele
$i

hambare de

strins

175

contribuabilF

Ba?Punar;
are

la

poa-

pastrat productele; magaziT de pastrat uneltele plugariel

ni{a
i
;

231 case. Se cultiva viermiT de

matase. Are
52 hect.
$i

de

S. se afla

frumoasa ma241 m.

velei

viT,

din

nastire

Uspinia

cu toate

dependence

carl 2,25 nelucratoare

livezT

14 hect.

este acoperit cu padurT, tuftriuri i pa^unT.

grajdurT de ernat vitele. Sunt 6 iazurl, din carl mal marT sunt Dragulea, de 2 1 hect.
:

cu prunT.

Comerciul se face de !6persoane.

Ichim, pddure> pe mo$ia Cuco$coaia primara de bae^T;

reni,

48 60

ariT

al-MoraruluT, de 8

hect. hect.

Are o

com. Cucoreni,
hect.,

pi.

Tirgul,

aril $i Cristescu,

de 6
i

2 bisericT.

jud. Boto$ani; are o

intindere

toate produc pe?te

racl.

Este o vie in suprafa^a

de
Iba-

Veniturile com. sunt de 5375 lei, 14 ban!.

de 386
cu

populate mai mult

stejar.

6 l l% pogoane.
Piralele principale sunt
:

Ib&neti, mope, a

statuluT,

jud.

neasa, Hlibocul

$i

Pietrosul.

Olt, fosta pendinte

de schitul

Ichimeni, sat, in jud. Dorohoiu, pi. Ba^eul, com. Dragu^eni, for-

Digitized by

LiOOQ IC

ICHIMENI-PISOSCHI

32

ICOANA
Amara-

mat din dou& catune

Pisoschi
familii,
?i

Ichimeni-

luluT,

retezindu-se

de

60
ol,

vifel ?i minza^I,

30

cai,

200

Ichimeni-Softa, cu 81

dia.

100 porci.

sau 344 suflete. Proprietatea mo?ie! este parte

iar par-

Tot
Icleanul,
Jiul-d.-j.,

teritoriul

comunet ocupa"
deservitS de

deal,

jud.

Dolj,

pi.

o suprafafa de 1698 hect.

a D-luI Todirel Pisoschi,

te

com.

Poiana-Flore?ti,

Are o
un preot

biserica\
$i

a ereziior defunctulul Softa.

S&tenil inproprietilri^T au 185

ramificafiune a dealului Chicioarei (Gorj).

un

cintSre^, plati^i

hect 60
prietaril

aril

pSmint;
56
aril

iar

pro-

Are o tnal^ime de aproape 400 m. i prezintS pisBobicinului

?i

din budgetul comunei.

$coala s'a renfiin^at

la

Sep-

mo^iei

partea
$i

Softa,

curile:
tulul.
?i

Coco?a-

tembrie 1896. Este frecuentatS

1466

hect.

partea
aril.

Este acoperit
vif.

cu pSdurl

de 29

b5etf.
lei.

Stat

ll

cheltue$te

Pisoschi,

1373 hect. 91
biserica\ cu

purine

cu ea 756
rur., in

Are
t&

hramul

Comerciul se

esercita

de 2
veni-

Sf. Vasile,

mic&, de lemn,fecu-

Icoana, com.
pi.

jud.

Olt,

persoane.

de sStenl. Sunt 4 iazurl pe mo$ie, din carl eel mai mare este acel numit
al-Volov^ulut.
Pirate sunt
:

Mijlocul, situata in
al riulul

lunc,

pe
la
?i

Budgetul comunei e
turi $i cheltueli

la

malul drept

Vedea,

de 226olei, 19

30
la

kil.

de capitala judefulul kil. de re$edin^a pl&$ei.

?i

banl.

VolovS^ul, ce

tre-

Se compune din 2 c&tune

Icoana
Calug&reasca,

ce pe hotarul despre Ad&$ani,

$i

cu

Se leag&printr'o $osea vecinala. N. cu com. Buze?ti; la S. cu com. Florul; la N.-V. cu com.

la

Bodeasa peste mo$ie.

Drumurile principale: acel de

popula^iune de 140

familii,
?i

sau

Ursoaia.

702 suflete (395 bSrbati

loeuese in 120 case
deie.
i

312
bor-

la

Darabani ce duce
?i

la $tef&-

femei), din carl 135 contribiabilT;

ne$ti

acel

de

la

Co{u$ca

la

21

Sveni.

comunei se limiteazS Vedea, la V. cu com. Timpeni, la N.-V. cu com. Ursoaia $i la N.-E. cu com.
Teritoriul
la E.

cu

riul

Hotarele moie! sunt cu: Avr&meni,

Nichiteni

Se
in

zice

c in

aceste

locurt

Buze$ti. Paralel

cu

riul

Vedea

Dr&gu&ni,
$i

AdS^ani,

au fost

pSduri mart, seculare,

se intinde,

de

la

N.

la S. Dealul-

Bodron.
Ichi-

care oamenii bajentyl gaseau

Vedel, care
vre-o
sutS.
51

are o ina1$ime de
metri,

Ichimeni-Pisoschi. VezI
meni, sat.

de ascuns. Aci aflarS. el un copac mare ?i foarte batrin

locurT
in

acoperit

cu

verdea^a

p5durl.

care se afla o

sfinta*

icoanS
lul,

aproape acoperita de coaja

Icoana (Palanga-Obedeanului), sat, face parte

Ichimeni-Softa. VezT Ichimeni,

sat.

care crescuse peste dinsa.

Oa-

din
pi.

com.
Sa-

menii adapostiflf aci formari cu

timpul

rur. Stoene^ti-Palanga,

un

sat,

numit Icoana.
numit
?i

barul, jud. Ilfov.

Cade spre E.
aceste
lo-

Ichime^ti (Minzale^ti), c&tun, de re^edin^a, al com. Minzaleti, jud. Buz&ti, cu 220 locuitor! $i 40 case. E locuit din vechime de familia MinzalS, care a dat numele nu numal acestut c&tun, dar chiar intregel comune.
Icleanul, deal, apar^ine comunei
Vier^ani, jud. Gorj.
{ie N.-S.

Mult timp s'a

Dums'a in-

de Stoene$ti. Are locurl smircoase; iar

la

br&vioara, sau Dumbr&vi{a.

N. de

C&tunul C&lug&reasca
fiintat

curl se intinde o

culme de deal

cu mult mai

tirziu.

care se termini ling& riul Ciorogirla, spre

Dintre locuitorT, sunt 2 croitorl,

E.

de

Bolintinul-

2 fierarl, 2 viori?ti

$i

un

din-Deal.

dulgher.

Mo$ia

proprietate

particular^. Proprietarii ce!

mai
lul

insemna^I sunt mo$tenitoriI

C. Plopeanu, carl
hect.

Se intinde pe o suprafa{ de 196 hect., pe carl le cultivS locuitoril, afar^ de 61 hect. carl
nimin sterpe. Populafia satulul
e

Are o

direc-

posedi 1290
p&-

Eo

prelungire a dealu-

arabile

j?i

150 hect.
din

de 294

suflete.

rilor

ce

vin pe la Licurici, in-

dure. Locuitoril impropnet^ri^I

Are
Sf.

o bisericl,

cu

hramul
de un
cir-

tra in hotarul Muscule?ti, intre

dup&

legea

Valceaua-De^ului
rezani-d.-s. la

la
?i

V.
se

$i

Huspre
Dolj,

sunt: 55, in

1864 Icoana, cu 280 porural&

hect.
?i

Nicolae,
?i

deservit&
cintare^.
-face

preot

un

V.

termini

goane sau 140

Calugareasca, cu
sau 170 hect.

35

in

Comerciul se
ciumar.

de

in valeajiulul, intinzindu-se

340 pogoane
vacl,

S.

p&n

la

I$alni{a

din

NumSrul
287
$i

vitelor

marl

de

sub numire de Dealul-Chiciora-

Vite sunt; 80 boT, 30

al

celor

mid de

302.

Digitized by

Google

ICOANA

33

1DRIS-CUIUS

Icoana,
rur.

sat, face

parte din com.

partea de S. a comuneT Poeana-

Teritoriul

comunel e udat de
lei
si

cu acelas! nume,pl. Mijlocul,

Lung&,

pi. Siretul,

jud. Botosani,
si

piriul Idriciul.

jud. Olt, situat

pe lunci

si

malul

cu o suprafa^i de 760 hect.

B
banl

idgetul com. e de
40,
la

3900,
lei

drept
{iune

al

Vedei.

Are o popula-

o popula^iune de 50 familii sau

3
1

veniturl

de

de 304

locuitorl, din carl

suflete, din cart

1 1 1

contri-

35 sunt improprietiri^T dup& legea ruralS, cu 140 hect. Are

buabill.

3570, bani 75, la cheltuell. Vite mart cornute 500,

200, cal 130
si

01

Sunt

3 iazurl

si

o biseric, deservita de
si
I

preot

NumSrul

vitelor

morlde apa. e de 442 bol.

porcl 150.

cint5re^.

160 vaci, 52 caT, 195 01 si 35 porcl. Sunt 20 stupl cu albine.

vechiii,

Idriciul,

sat,

in

centrul com.

I-

driciul, pi.

Crasna, jud. F&lciu,

Icoana, numirea unul sat

spre partea de S.-V., asezat in

pe valea Nanovului, ceva

leorman. Acest
sat

maT

sus de com. Nanovul, jud. Teera locuit

si

Icu^eni, sat jud. Iasi, pi. Branistea, com. Stinca, pe malul sting al
t

partea dreapti a piriului

ciul,
si

Idri-

JijieT,

mat

in

jos de

satul

Lufa-

pe o suprafa^a de 858 hect. cu o populate de 80 familii,

numai

de

Bulgari

fost

ceni,
milii,

str&mutat pe Valea- Vedei, la 4 kil. Satul a p&strat numele tot

cu o populate de 46 sau 202 locuitorl.

sau 300 suflete. Locuitoril sunt

razesi.

Are o
fiin^ata la

bisericS; o scoal&, in-

Aid

este resedin^a com.

Are
fre-

de Icoana, p&nacum vre-o 20 de anT, cind i s'a redat numirea de Nanovul-d.-j. Locuitorif insi
11

1865, frecuentatS de

o scoal& infiin^ata in 1869,

cuentata.
ric3,

29 elevl, cu local propriu, facut de Stat.

Vite: 237 vite mart cornute,

de 40 elevl; o bisefacut& de locuitorl in i860,

preot
S.
si
1

p&streazei

si

ast&zl numirea cea

cu

dasc&l.

vechle de Icoana.

92

oT,

30

cai

si

136 rimatori.

Spre
vili

de

sat,

este

o mozice

innalti,

pe care se

dk

Icoana,
care la

mosie
1

particular^,

pe

864 s'au
din

improprietcirit

Idegla, balta, jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Ciuperceni, spre S

a fost din vechime un schit.

Idriciul, piriu, izvoreste din Rediul-Vladnic,

83
pi.

locuitorl

com.

Salcia,

decomuni, cu ointindereaproximativS de 80 hect. Contine peste. Se scurge in Dun&re prin Riiosul.

si

Podgoria, jud. Prahova.

com. Corni,
F&lciCi,
:

pi.

Crasna, jud.
lungul
Rosesti

curge in
si

Icoana, munte,
leajenul, jud.

in partea de N. a com. Star-Chiojdul, plaiul Te-

De

Idegla

fin:

Topilele-Mari

comunelor
;

Idriciul

Topilele MicT.

Prahova, acoperit
izlaz.

cu p&dure

si

Idriciul, com, rur.,

S.-K. a pi.

in

partea de

udS satele Tilh&resti si Idriciul, unde primeste ptraele Raroaea si Girne^oaea

:

Crasna, jud. Falciu,

si

apoT trece prin satele

Rosiesti,

Icoanei (Piciorul - ), munte, VezT Piciorul-Icoanel, jud. Neamju.

asezata pe v&ile

dealurile Dol-

Bogheni,
se

si

de V.

la Gura-Idriciul,
si

heni

si

Albesti, m&rginit&: la N.,

;

las spre

se vars& in

cu satul Vladnicul

la S.,

cu co-

stinga riulul Birladul.

Icoanei
finea^

(Vlrfiil-),

munte

M com.
partea
Pra-

muna
besti.

Rosesti; la E., cu
si

Pn3t&ul, jud.BuzSu; arep&dure,

si

Vutcani

la V.,

comuna cu comuna Alsi

Idriciul, ses, dup& numele piriului

mult

pietris.

Este formats din satele:

Til-

Idriciul,

se intinde pe o sukil.,

Dolheni, Idriciul, Radiul

prafa^a de 2
S. a

in

partea de
pi.

Iconi^ei (Vlrful-), deal,

in

haresti,
1

pe o suprafa^a cam de
si

com. cu acelasl nume,

F&lciii,

de N. a com. Bordeni,
p^dure. S'a numit

pi.

702 hect.

cu o populate de

Crasna, jud.

infundin-

hova, jud. Prahova, acoperit cu

ast-fel

de

la

300 familii, sau 750 suflete, din can 200 contribuabili.

Locuitorif parte

du-se sub Dealul-Rosiestilor.

o icoana, ce se
copaciu b&trin.

aflii si

azi intr'un

sunt rSzesT,

Idris-Cuius,
stanta,
pi.

sat,

in

jud.

Con-

iar& parte cl&casi, inproprietari^f

Medjidia, c5t.
;

com.
partea

prin legea din

1864. Unil sunt

Mamut-Cuius
a com.,
la 2

situat in
si

Icule^ti, fiume, ce purta

in vechi-

cobori^i din partea muntcluT, ca:

centrals a pl&sel
kil.,

cea
cu

vesticfi

me

satul DrSgoaia, jud. Dolj, pi.

j.,

Muntenit,
etc.,
alfri

Focs&neniT,
din Muntenia

Balaur,
si

spre N.-V. de
acelast

Dumbrava-d.
Icu^eni,
sat,

com. Tinc&n&ul.
pe deal,
in

de
etc.

resedin^S, pe valea

peste
situat

DunSrea,

ca

Vcllenit,

nume

are o intindere de 1829

carl 15 hect. ocupate

$erban, Muruz, Dragoslav,

hect., din

61273. iior$l$ Dicfionar Geografle.

Vol.

IV.

Digitized by

VjOOQ IC

IDRIJA

34

IEPEI (VALEA-)

de vatra
si

satuluT,

cu 64

case

na{i.

Se compune din

satele Ie-

in aceasta Tabla, cetatea

romana

popula^ia sa, in maioritate

BulgarT,
este de

Turd

nusesti (300 iocuit.), Criva (200

locuit.),
si

Acidava.
Ieparia, deal,
jud.

69

familii,

Gabera (182
Iocuit.).

Iocuit.)

sau 291 suflete, ocupindu-se cu

pastoritul
si

Spurca^i (200

ase-

in

Iasi,

pi.

agricultura.

zata pe malul drept al Oltului,

Turia, com. Bivolari, pe care se

afla
si

pe dealul
Idri{a, movild,
pi.

la poalele cSruia

in-

o padure de

stejari,

plopi

in jud.

Constanta,
dintre
si

Medjidia, la hotarul
rur.

comunele
Cocargea,
metri
;

Mamut-Cuius
o
inal^ime

cepe valea acestul riu, la N. de com. Piatra si mat jos de Slatina, pe ^armurile riului Cornesul.

ulmT.

Ieparia,

iaz,

pe

teritoriul satului
pi.

pe culmea dealulul de
cu
este acoperit

Ocupa por^iunea de
intre

teren
linia

Onesti, com. $ipotele,

luiul,

Bah-

Cara-Iuiuc; are

coprinsa

soseaua,

jud. Iasi, numit ast-fel de

147

si

ferata Corabia-R.-Vilcea
ferata

si linia

la hergheliile
teaii
iaz.

de iepe ce se

cres-

verdeafa
gul

fost

punct trigono-

Slatina

Craiova

si

riul

prin imprejurimile acestut

metric de observa^iune de ranal II-lea

;

Cornesul. Se afla la 14
Bals
si

kil.

de

este situata in parsi

la

28

kil.

de Caracal.
Iepei (Dealul-),
Buzau,
din care
curaturl
lei

tea estica a plasei

a com. Co-

Altitudineaterenulul d'as-jpra nivelul

11

mope,

in jud.
;

cargea

si

cca vestica a
la 2
;

com.
prin

marii

este

de

145

m.
fa-

com.

Minzalesti

cat.

Mamut-Cuius,

kil.

spre S.

Are o populate de 242

milii,

Gura-Badicului, are
5
si

100 hect,

de

cat. Idris-Cuius

domina
si

sau 882

suflete, din

can

hect. padure, rcstul

fineata.

inatyimea sa satele Idris-Cuius,

190 de contrib.

Mamut-Cuius, precum
satului Spapinar.

ruinele

Badgetul com. e de 2808

la veniturl si
tueli.

de 2765

lei la

chel-

Iepei

(Mun^ii-),

ramura

de

munft, situata in prelungirea rase ocupa cu agriculvitelor.

Ieniceri, deal,

in jud.

Tulcea,

pi.

Satenii

murei Doselul, com. Calul-Iapa,

pi.

Babadag,
cat.

com.
;

Ceamurli-d.-j.,

tura

si

cresterea

Vite

Caugagi

este o ramifica^ie

orientals

a dealulul
;

Chiuciuc-

marlcornute 675, vite mici 1300. Are: 7 stabilimente comerciale;

o scoala, condusa de un
{ator
si

Piatra-Muntele, jud. Neamfu. Se intinde in direcfia V.-E., pana la izvorul piriiasulu! Sta-

Chioi-Bair

se indreapta spre E.,

inva-

hie, iar

de acolo, spreE.-N., catre

avind o direcfiune general^ de

la

frecuentata de 40 elevi,

N.-V.

spre S.-E., brazdind

si

din 7icopii in virsta de scoala.

partea sudica a plaseT

vestica

Are
in
si

3 biserici: Sf. Hie (1819)

Sf. Nicolae (1840) Nicolae (1875) in Criva,
si

pana drumul care uneste satul Calul cu drumul ce duce la satul

satul Calul, apot spre S.-E.
in

a com.

lasa spre S.-E.

;

dealul
sale
pi-

Enesti,
Sf.

Iapa,

formind

ast-fel

aproape
eel in-

Cara-Burun
riului

ramifica^iile

doua unghiarf drepte,

tiiu

estice se termini

pe malul

cu 2

preo^T

cintareflf.

In

deschis spre N., iar eel de-

Slava,

si

pe sub poalele
iar

centrul com. se afla un zid gros

al

doilea, spre S.

lor trece

soseaua na^ionala Bacele

ves-

de

palme, care inchide

si

un
in

badag-Constan{a,
tice

spajiu de 100 m. patra^T,

se termina in malul

sting

al piriulul

Valea-SatuluT; pe sub

poale

merge drumul comunal

;

Ciamurli-d.-s.

si

soseaua natioare

nals

Tulcea

Constanta;

unde trece calea ferata s'a dat de zidurl de piatra mica si caramida mare ceea-ce probeaza un asezamint roman in adevar in coasta deacoasta dealuluT pe
;

Iepei (Valea-), (Cozieni), c&tun al comunei BalSnesti, jude^ul

Buzau,
case.

cu

180 locuitorl

si

50

147 m., dominind asupra satelor

Ciamurli-d.-s.,

luluT taiat s'a destainuit

lucra-

Iepei (Valea-), vale, pe teritoriul com. Cudalbi, pi. Zimbrul,

jud. Covurluiti, in partea despre

Hamamgi,

vailor
trigo-

torilor

si

azt e

vizibila

sec-

Slava

si

Satului; punct

^iune a cail romane, construita

E. a com.
rul mosiei

incepe de
si

la hota-

nometric de observable derangul

al
si

cu pietris

si

cu intariturl

si

par-

Maciseni

se termina

3 -lea;

este acoperit cu fine^e

doseala de caramizl
este acea insemnala
lu!

late,

care

in Valea-Gerulul,

pe mosia Ciu-

semanaturi.

pe Tabla Peutinger cu direc^ia de la

la

bucciul.

Ienoeti
rur., in

sati

Ienueti, com.
a plasei
jud.

Romula
sesti,

Apulum. La

Ienoa-

partea de E.

d.

profesor Tocilescu

Iepei (Valea-), izvor, in jud. Buzau, com. Balanesti; incepe

parte
din

Oltetul-Oltui-d.-s.,

Roma-

seaza pe baza distan^ei indicate

muntele Virful-Jun-

Digitized by

LiOOQ IC

IEPEI (VALEA-)

35

IEPUKENI

culul,
lulul,

parte

din Virful-Predea-

Iepureasca,
lomija, pi.

plidure, in jid.

Ia-

amindouS ramurile se lmin c&tunul Valea-Iepet

riul

Cimpulul, pe lunca
si

Apele ce ud& munel sunt: riul

Prute^ului
si

teritoriul

cogirla
si

Prutul,

preunS

riulul Ialomifa

pe

teritoriul

piratele

Lohanul

se scurge in
UUiestilor.

SSr&telul-Ba-

com. Condeesti.

Valea-Greculul.

Sunt

2 bisericl, din carl

una
le!

Iepureasca,
Iepel (Valea-), p&dure,
cesti; face
si

vale,

in

jud

Tele-

catolica; o scoaliL

in

jud.

orman, incepe din cimpia mosiei

orasulul Rosiori,

Budgetul

comunel e de

Buz&u, com. B&l&nesti, c5t Ber-

despre N.-V.,

un corp cu Teisul

se coboar& la
mul-Iui-Traian

vale t&ind
si

Dru-

5733, bant 27, la veniturl si de 3551, banl 93, la cheltueli.

Tisa, a mosnenilor B&l&nesti.

soseaua judedin

Vite mart cornute

2195, cal 158
si

1587,

01

{ean&

Turnul-Rosiori, in apro-

porct 296.

Iepel (Virful-) munte,

Bercesti

in

jud.

piere de acest

urm5
in

oras.

Buz&u, com. B&lSnesti, cStunele

si

Guraacestet v&i este

Urluiului,
Belitori.

Valea-

Iepureni, com.
N. a
pi.
si

rur., in partea
Iasi,

de
for-

Valea-Iepet, acoperit
si

aproape de comuna

Turia, jud.

cu p&durt

izlaz.

mind
lac, in jud.
la S.,
lul

limita despre jud.

BoN.
riu-

tosani.

Se prelungeste de

la

Iepel (Virful-), culviinafie a munteluT

Iepurele (Iezerul-),
Ialomifa, pi.
insula Balta,

pe partea sting* a
si

Blidiselul,

in jud.

Buz3u,

Ialomi^a-Balta,

in

Jijia.

Teritoriul s&u e acciface

com.

Cotyi, cat. Muscelul-C&r&i-

pe teritoriul comu-

dentat

parte din podi-

m&nesc.

nel Stelnica.

sul dealulul Turia.

Este acoperit
locurt
radiuri

de

finale,

imase

si

de
si

culvit.

Iepuraul, movild,
stanta
riul
pi.

in

jud. Con-

Iepurele, vale, izvoreste din muntele

riul

ture; are purine

Silistra-NouS, peter itorur.

al

Cl&bucet
Teleajen,

si

se

vars&

in

Se compune
reni,

din

satele: Iepu-

com.

Oltina,

si

anume

pe malul

sting,

GlaveLnesti, Brosteni, Stol-

pe acela
pl&set

c&tunului su Cisla

in raionul

com. Maneciul-UnguPra-

niceni, Viisoara, Andrieseni, Fintinelele

este situate in partea

si

de N. a

reni, plaiul Teleajen, jud.

sau Spineni-Nol

si

Spi-

cea cental* a comunet,

ramifica^iile

hova.

neni-Vecht.

Are

suprafa^
cu o popusau

pe una din
ale

de S Merchez la un kil. spre E. de balta OI tina; are o in-line de 143 m. fost punct trigonometric de ob serva^ie rangul 3-lea, dominind iezerul Oltina si drumul comunal ce duce dela Ghiuvegea la Oltina si un altul ce duce de la Cisla la Caranlic; este
dealulul

cam de 8336
Iepureni, com.
rur., in

hect.,
familii,

de

la

cap&tul

late de 636
suflete.

2503
preoflf,

deN.

alpl&selPrutul, jud. F&lciu.

Se intinde din apa PrutuluT spre

V.-S.,pan&in hotarul
pi.

Are: 4
6
scolt,

biserict,
si

cu 4

Crasna,

cintare^I

eclesiarci;
2 inva^atori

2
si

partea de E. asezata. pe ses, iar

conduse de

cea de V. pe dealurl. MarginitS

la

frecuentate
fete.

N. cu

pi.

Podoleni, la S. cu
si

orasul Husi
la E.,

com.

St&nilesti;
si

de 70 b&e{t si 4 Sunt 2 niort de api. Budgetul com. e de 19480

cu apa Prutulut

la

V.

leT,

64 bant,
let,

la

veniturl

si

de

naturals si acoperite cu verdea{&.

cu

pi.

Crasna. Este formats din

Bobesti,
si

19436
vite

63 bant, la cheltueli.
din cart: 2219
oi,

satele:

Corni-Unguri,

Vite:

6928,

Iepura^ul,

riusor, care

impreun&
riul

Iepureni

Voloseni. Se intinde

cu piriul Stanca se vars& in

Teleajenul, jud. Prahova, la poalele

pe o supra fa^S cam de 14,325 hect. si cu o populate de: 594

familii,

mart cornute, 3785 cat si 581 rim&tort.

sat, situat

343

m&n2stirei Sinaia.

sau 2095 suflete, din carl

Iepureni,
Jijiet,

pe dreapta
S. a

584contribuabilf. Locuitorii sunt

in

partea

de

com.
hect.

Iepureasca, mosie
teritoriul

nelocuita,

in

parte Romini, parte Unguri.

In

Ungureni, pi.

Jijia,

jud. Botosani,

jud. Ialomija, pi. Cimpulut,

pe

comuni sunt dou& marl

:

cu o suprafa^ de
si

17 16

com. Condeesti.

proprietor una a Statulut, nu-

o populate

de

122

familii,

mita mosia Episcopiel dc Husi,

sad

436
I

suflete, din

cart

92
lo-

Iepureasca, mosie, situate la N. de satul Matca, pi. Nicoresti,

jud. Tecuciu, pe partea stinga

pe care se afla satele Bobesti,

:

contribuabilt.

Corni-Ungurt

si

Voloseni

iar

Are:

biserica fcut&
1

de

a doua a D-lui Colonel Iamandi

cuiton, cu
I

dascal; 2circiumt;
aburt.

a piriulut Corozelul.

pe care se

afl&

satul Iepureni.

moarS de

Digitized by

Google

IEPURENI

IEPURE^TI-StRBl

Vite
112
voll,

298

vite
ol,

marl cornute.

Copoul, jud.

Ia$i, situat

pe coasta
$i

Are o populate de 325

miliT,

fa-

cal,

1420

6 capre, 2

bi-

dealulul cu acela$I nume, pe o

sau 1674 suflete. din carl

32 mascurl. Locuitoril po-

seda 26 stupl cu albine.

de 2897 populate de 152 692 suflete. Are o

intindere
dita la
tare{
$i

hect.
familil,

sau

biserica, zi-

290 contribuabill. Budgetul com. e de 6530 la veniturl ?i de 3809 lei

cheltuell.

lei

la

Iepureni,
la

sat,

in

centrul

com.

1802, cu

preot,
;

cin-

Iepureni, pi. Prutuljud. Falciu,

un eclesiarc

o $coala
infiinfata

Vite sunt

bivolt

$i

bof 640,
30,

kil.

de ora?ul Hu$i, a$ezat

piriulul Cir^a. Suprafafc

intrejinuta
la

de comuna,

vacl 45, of 1700,

asinl 3
$i

rimatori
10.

pe valea
aril,

1880, frecuentata de 36 elevl.

capre

vetrei satulul e
iar

de 18

hect.,

64

Vite

marl cornute 604,

$i

01

Are o
in

?coala mixta, cu 4 clase,

stare, facuta

a mo^iel, de 3625 hect.

familil,

407, cat 49

rimatori 112.

buna

de ChrisI

Are o populate de 256

sau 940 suflete, din
contribuabilT.

todor Stravolca, condusa de

carl

256

Iepureni, com. rur.

Tutova,
pi.

$i

sat, in jud.

inva^ator
copil.

$i

frecuentata de

57

Tirgul, spre E. de
locuitorl, din

Este re?edin{a
coala, infiin^ata

com. Are o
in anul

Birlad.
carl

Are 707

Constitue

parohia Iepure^ti,
in

1868,
bi-

134

$tiu carte;

locnesc in

avind o biserica
re$ti-SirbI,

catunul Iepula

frecuentata de 45
serica, facuta

copil; o

109 case. Satul formeaza o co-

zidita

1866,

cu

1830, deservita
2 dascall.

de proprietar de 1 preot

in
$i

muna, com.
nele
:

Iepureni,

cu catu?i

hramul
$i

Sf.

Nicolae, cu 3 preop

Barlale?ti, Bursuci

Hor-

2 cintare^i.

ga. In

toata

com. sunt 1853

Spre
spre

de sat sunt 2 iazurl E. e locul numit Ben^a,

S.

locuitorl, din carl

69

tiu carte;

tule

Sunt 1 1 circiumT. Case $i pabune pentru arenda?!.

unde se
deal,

zice ca a fost tirg se-

cuesc, iar

alaturea un pise

de

318 contribuabilT; 394 case. Se cultiva via pe o suprafaja de 88 hect., 50 aril.

Comerciul se face de
soane.
bae{I;
1

Mai toate casele

locuitorilor

sunt invelite cu tinichea.

Comunele cu toate catunele

et

numit Piscul-lui-Voda.
a avut loc una din lup-

5 per-

constitue proprietatea
?i

Iepu-

Aid

Are o
4

coala primara de

re?ti-Curute$ti

Fintina-Popil,

tele rascula^ilor, car!

aveau

in

bisericl;

o fabrica de

ce

apar^ine

statului.

Aceasta
se-

cap pe Hince?til, ce se rasvratise asupra lul loan Duca Voda

?i

spirt. Prin

acest sat trece $oseaua

mo?ie depindea, inainte de

cularizare,deMitropolie.

jude^eana Birlad-Falciu. Venitul

Arenda

a grecilor

luT,

in

administra^ia

carM conduceau f arel. Ducasa

inlature

com.

de 13903

lei,

51

ban!.

anuala este de

lei

31000.

Voda,
rascoala

pentru ca
ce

Iepureni,/#afa/v,

in jud.

Tutova,

izbucnise

Orhel

$i

Lapu^na, a
sus, s'au

de adus

la

com. cu acela^I nume.

Iepure^ti, com.
pi. Cilni^tea,

Pe aceasta proprietate este o padure de stejar de 228 hect. dependinte de ocolul silvic Ghiuipafi.

in
r//r.,jud. Vla^ca,

f ara Tataril, carl, trecind prin

Hu?i
in

Aci este

o moara de apa

incaerat

la

compusa din

ca-

pe

riul

Neajlovul cu 2 pletre;

Iepureni

cu

insurgen$il.

tunele: Iepure$ti-Sirbl, Iepure?ti-

Romint
Iepureni,
pi.

$i

Matel-Basarab,

ce-I

doua podurl. Pe aceasta proprietate

vaile Balaria
?i

sunt

sat, din

com. Iepureni,
Iai,

zice

$i

Walter-Maracineanu. Este

Balaria-Seaca.

Turia,
$i

jud.

situat
al

pe

situata
lovului,
la

pe coasta dreapta a Neajla

$esul
Jijiel,

malui sting

riulul

58

kil.

de Giurgiu,
re$ekil.,

Iepureti-Rom!ni,

catun, cu 120

pe o suprafa^a de
$i

17 16

10

kil.,

de

Ghimpa^i,

contribuabill, pendinte

de com.
pentru

hect.

familil,

raze?I.

populate de 68 sau 268 suflete, romint Are o biserica de lemn,

cu o
1837, deservita de
I
1

din^a placet,
cure$ti,
la

$i la

30

de Bude-

Iepure?ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla$ca.

N.-E. jude^ulut,

Se

nume^te

ast-fel

parte de limitajude^ulul despre

Ilfov la

ca sa se deosebeasca de catunul
vecin Iepure^tiSirbi ce ^ine tot

facuta la

Copaceni, de 9

kil.

preot

cintare^.
la

Are ?osea comunala

ce duce

de aceeasl comuna. Ambele

tune sunt apropiate intre ele
se pot considera

ca$i

Vite: 3 10 vite marl cornute,

Bucure?ti prin satul Stilpul.

42

01,

35

cal

?i

63 rimatori.

La
1884
la

1864,

conform lege!

ru-

ca

mahalale,

rale, statul

a dat la 2 1 2 locuitorl 1882 s'a dat,

despatite de apa Neajlovulul.

Iepureni, sat, in partea de V. a com. Radiul-Mitropoliel, pi.

hect., iar la

50 insura^eT, 250 hect.

Iepureti-Sirbi, cdtun, sau

ma

Digitized by

LiOOQ IC

IERAL-CEA-BAIR

1ERUGA

hala, cu

10 contribuabill, com.

di$,

iar

parte pe $es. $I-a luat

com. Ohaba,
formind
e
in

P'. Jiulul, jud.

Gorj,

Iepure$ti, pi. Cilnitea, jud. Via-

numirea dela abundenja erbd,

ce se afla pe $esul Bahluiului, pe timpul infiin^&rd satulul, cu
vr'o

acea parte Valeacu prunl

sea; s'a
litatea

numit aa dup& na^ionalocuitorilor

SirbT,
$i

Ohabei, pe coasta despre com.

acoperit
?i
;

ce-$I

vil,

iar

p&streaz& inc portul

iurile.

obice-

120 anf in urm&, cind un

locuitorf

pe creasta cu p&dure

vine din

situat ca

$i

IepuretistatuFinti-

num&r de

se

aezase

spre V., din jud. Mehedin^i, de

la com. Costeni, la extremitatea com. Ohaba; in partea despre

Rominl pe proprietatea
lul

acoio, venial din p&r{ile

ale Moldovef, pribegi{Tdin

de jos
cauza

Iepure$ti-Curute$ti

na-Popil.

invaziunilor

turceti. Teritoriul

Jil^ul-Mare se resfringe spre S.

$i

acestul sat are o intindere

cam
800

Ieral-Cea-Bair, culme de dealurt, situate in jud.

pi.

de 4000

hect.,

din

carl

urmeazi spre com. Bor&scu, unindu-se cu dealul Carpenul

com.
11
kil.,

Constanta,
teritoriul
al

sunt ale locuitorilor, iar restul

proprietatea

al acestel

Silistra-Noui,
rur.

pe
i

com.
in

Almaliul

celel

Cantacuzino.

Doamnel Lucia Are o populate

sau 1098 suflete
l

Iermolia,
al

piriii,

afluent

urbane Ostrov, jud. Constanta,

partea de N.-V. a pl&^et
$i

de 231
rominl
dintre

familil,
$i

SiretuluT,

in

jud.

Suceava.

cite-va familil V R anI

robt, carl

com. Pa$cani;invirte$tetre!morI.
lernatica,
din^a al
in sat, in jud.

cea de S. a comunelor. Se desface din dealurile

Silistrd,
ai

fo$tii

seocup&
R.-S&rat,

de

cu lucrarea p&mintulul. Viticultura

face

pe
pe

teritoriul

bulgSresc

Do
$i

foarte

rispindita.
vin,

Se
in

pi. Rimnicul-d.-s., c&t.

de

rese-

brogel. Intri in jud. Constanta,

la locul

mare comerciu de
$i
$i

com. Pardo$i, aezat

la

numit Top?ii-01u
la

{ar&

chiar in afard. Boii cei

oile ceie

partea de mijioc a com.,

dealulul
;

se intinde spre E., avind o

rec^iune

di-

ma! frumo^I
locality

maf de
acestel

poalele

lernatica,

pe

generals de
$i

S.-V.

rasa sunt produc^iunile

piriul lernatica

are o intindere

spre N.-E.
dula{iuni

ultimele sale onsfir^esc

de 32 hect, cu o populate de
70
familil,

de N. se

pe
fe-

Aid

este re$edin{a comunel.

infiin^ata la

sau 340 suflete, din

malurile fluviuluf
cindu-i-le inalte
el
rile
?i

DunSrea,
ripoase.

Are o $coal&

anul

carl

62 contribuabill. tiu carte

Din

1865, frecuentata de 59 elevf. In

21 persoane.
bisericS.

Are o

$coal&

$i

se

desfac
?i

spre

E.

dealu-

partea de N. a satulul, pe o

ridi-

Iapce-Bair

Trincovi^a. Din

c&turi de deal, sunt situate casele

?i

poalele sale de E. pleach valea

proprieti^el,

zidire

mare
bise-

lernatica, deal,
pi.

in jud. R.-S^rat,

Almaliul

$i

adiacenta sa valea

frumoasi, proprietatea familiei

in curte este o

Rimnicul-d.-s., com. Pardo^i,

Trincovi^a, iar din spre V. valea

Pi^canu;

pe care o str&bate prin mijlocul

ef,

Rege-Deresi Ceair
pu{in insemnate.

$i

alte

dou&

rica ziditS la

1848, iar pe poaintinde un pare

roditori,

pe ling

cit. lernatica
$i

e a-

Are o
virful

in&l{imc
Silistra.

lele dealulul se

coperitcu finete
prietate a com.

pi^unl; pro-

cu

135

m. pe

la

de arbori
suprafa^a.

si

poml

pe o

Este acoperit cu
n&turl
$i

izlazuri,

semse
ora-

de 69
satulul.

hect., care face

clinele

de N.
viile

podoaba
118
tort.

lernatica, piriU,
pi.
?i

in jud. R.-S^rat,

g&sesc o

parte

din

Vite: 1343 vite marfcornute,

ca!,

Rimnicul-d.-s. Izvore^te din

uluf Ostrov.

A jucat
ruinele

un

rol in-

5262

of

279 rim&-

dealul lernatica, trece prin mij

locul

semnat
Turcii,

in

r&zboaele Ruilor cu

com.
$i,

Pardo^i,

uda

cat.

pe
azl

muchia sa

se g&-

Tot aid se
Ierburoaia,
in

afla

o moari de ap&.

lernatica,

dupa un mic

curs,

sesc

$i

int&rituri-

se varsS pe partea stingS a riulul

vale, in jud. F&lciu,

lor turce^tl,

ca ArabTabia, Aetc.,
$i

Cilnaul.

media-Tabia,

vre-o cite

suprafa{& de
la

215 hect.

Se
Ierosloveti, trup de mope,
cind parte din
d.-s.,
ft-

va pichete

militare. Este t&iat de drumurile Silistra-Ostrov $i

intinde
in

N. de

Valea-Mfina,

ramificarea dealulul Birladul,

mo$ia Tirnava-

Silistra-Almaliu.

pe
in centrul

partea

de

E.,

spre valea
pi.

pi.

Cilni^tea, jud. VIa$ca.

Crasna, com. TirziT,

Crasna.
sat
$i

Ierbiceni,

sat,

cam

com.

Aici se g&sesc

urme de

Ieruga, girla,
pi. B&ile$ti,

in

jud. Dolj,

pi.
$i

Birle?ti, pi.

Bahluiul, jud. Ia$i,

al riulut Bahluiul,

de

biseric<1.

Dumbrava-d.-j., com. Caraula

pe malul sting
situat parte

com. Galicea-Mare.

pe coasta unui po-

Iericiul, deal, in partea de S. a

Izvore?te in com. Caraula, curge

Digitized by

Google

IESLELE

38

1EZERUL SAO LACUL-DOROHOIU

de

la V.-E.si

dupa ce

iese din sat

lezareni, mosie,
Stavnicul,

in jud.

Iasi, pi.

o populate de 25
107
suflete,

familil,

sau

se impreuna cu micul pinu Ciocanari. Patrunde in

si

com. Miroslava,
afla

pe

{igani.

com. Rudari

care

se

satele

lezareni,
si

Vite mar! cornute 18, cat 8

si

de

aci in

pi.

Bailesti,

com.

Gaureni, Dancas, Balciul

lea-LupuluT
;

Va-

rimatorl

8.

Galicea-Mare, curgind pe la poalele

fosta pendinte de

dealulul

Smirdacefiul.

Se

manastirea Socola, apoT

nita

deveiar

Iezerul,

sat,

in

partea
pi.

de N.

pierde pe mosia

Galicea-Mare,

proprietatea
urbel

statuluT,
Iasi,

a com. Borasti,

Funduri, jud.

aproape
raula.

de Fintana-Ni{a. Are un pod pe dinsul in com. Ca-

acum a com.
de Stat

cedatfi

Vasluid, asezat pe dealul Iezerul

si

pentru

plata

datoriei

udat de piraiele Panoasa

si

de zece milioane.
Iezeni,
rur.
sat,

Saul.

Are o suprafajade 275

Ieslele, localitate, pe piriul Suhaface parte
pi.

hect.

din com.
Filipesti,

$i

o populate de
suflete.

1 1

familiT,

sau

Mare, jud. Suceava, aproape de

poalele muntelul Stmisoara.
ctyi-va iocuitorT (6

Dirmane^ti,

36

Are case). Pe
o
fa-

jud. Prahova.

Iezerul,

catun

(tirla),

in

jud.

aci trece soseaua Falticeni-Brosteni

-

Iezercanul,
pi.

lac, in jud. Ialomtya,

Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-

Dorna. Act se
sistematica

afla

Ialomi^a-Balta, in insula Balta,

dinte de com. Bucul.

brica

de scinduri,

teritoriul

com. Borduseani.
Iezerul,
schit, {ine

^iuni

una dintre frumoasele instalaale DomeniuluT Coroanei,

mai
multe
si

de com. Cheia,
Vilcea, linga

Iezercanul,
ta,

lac, in jud. Ialomi^a,

plaiul Cozia, jud.

riul
lut,

avind 3 jugurt cu pinze (15 20), un

pi. Ialomi^a-Balta, in insula Bal-

Cheia, la 6

kil.

de vatra
constata

satu-

circular

teritoriul

comuneT Chioara.
Vasluiu,
pi.

in mijlocul padureT.

un

alt

herastrau pentru retezat

Dupa cum
Iezerelul,
sat, jud.

se

din

capatiele butucilor.

luminata

urmatoarea

inscriptie,

s'a zidit
si

cu lumina electrica.

Racova,

com.

Cosesti,

asezat

de

Mircea-Voda

Ciobanul

pe o curba, formata de dealul

Ieiti-din-Orofteana.
rohoiu.

so^ia sa Chiajna, la anul 7061.

Accasta
sinta

VezI

O-

Buscata.

rofteana-Frunzete, sat, jud. Do-

Are o suprafa^a de 50
populate de 20
familil,

biserica

si

manastire,
Intrarci
in

hect.,
si

unde

se

praznueste

hramul
Mircea

din care 28 hect. padure,

biserica sau Ovedenia, facutu-s'au dintru

tnttiu

sau 101

de

raposatul

Voevod cu
7061
si

Ieul, munte, in jud. Gorj, plaiul

suflete.

Duamna

sa Chiajna, la
timpurilor,

leatul

Novaci
ninisul

face parte din com.

A-

Vite:

43 vite
3 cai
si

mart
15

cornutc

prin trecerca
s'aii

din

nccautare
s'a prefa-

este situat intre mun^il

surpat, iar

mat pe

urma

IOO

oT,

rimaton.
5

cut de iubitorul

dc D-zeii

Kir

Ilarion

Coasta Pietroasa,
-

Setea - Mica,
si

Locuitorif poseda:

pluguri

EpiscopulRtmniculuT: biserica, clopotnifa

chiliile

Picleasa

si

Rosiile, ale Austro-

10 care cu bo!.

tmprcjur
zilelc

si

zidul,

iar

ma!

in

Ungarief.

urma

in

Episcopulut Damaschin
s'a

Iezerul,

sat,
pi.

spre

S.-V.

com.

al

Rimnicului

zugravit

si

s'a

itifru-

lezareni,
tuat

sat,

in

jud.

Iasi,

pi.
si-

Dumesti,

Funduri, jud. Vas-

mu>cat pe dinlauntru, ch 722S (1720).

Stavnicul,

com. Miroslava,
lezareni,
familil,

luiu. $i-a luat

numele de
intre

la lacul

Petre $chiopul darui, la anul

1562, mai multe mosii Episcopiet

pe dealul

cu

Iezerul.

situat
si

dealul

populate de 12
suflete.

sau 51

Chetrosul

Malinesti,

pe

de Rimnic, pentru a
acest
schit

intre-

Are o
:

biserica.

suprafa^a de 157 hect.

Are o
sau 159
106,
01

{ine
loc

ce

servea ca

Vite sunt
nute, 8 caf

36

vite

marl cor-

populate de 28
suflete.

familil,

de

sihastrie.

si

9 rimaton.
uncle

Asta-zi se intretfne

de

stat,

In acest sat, pe deal, in par-

Vite marl
IOO.

cornute

care

inscrie
lei.

anual

in

bugetul

tea dcspre E., pe

trece
Iasi,

sau 1070

drumul dela Vasluiu spre

au
rea
esit boerii
lut

intru

intimpinafiul

Iezerul,
Huseni,
cova,
S.

sat,

la

S.-V.

de
pi.

satul

Iezerul, sau Lacul- Dorohoiu,

lac,

Antioh-Voda,
in

luf

com.

Ivanesti,

Rala

eel

mai intins din judejul

Cantemir-Voda,
alaiu spre Iasi.

anul

7213,

jud.

Vasluiu,

situat

luna Maiu 2i,pornind cu mare

de padurea IezeruluT, pe o intindere de 429 hect., avind

Dorohoiu si al doilea in Moldova dupa lacul Brates de linga

Gala^i.

Dupa

tradi^ie

el

este

Digitized by

LiOOQ IC

IEZERUL

39

IEZERUL

format prin iezarirea pamintulul,

in

man

mincaturi in

laturl

in

infiorator s'audc din

adincime
fug

privitorii

locul caruia s'a ivit aceasta

adincimea canaluluf sau.

Propietatea lacuiui ce din vechirae era a M-rel Sucevifa,
fost luata in

adunafi pe dtrmuri,
cestea, tara

speriaf!

de

a-

balta mare.

Condea

sta"

nemiscat, Indem-

nind

si

Se
tirgul

afla la

mica distant de Dorohoiu, in partea de

priveghind pe pescaril sal de a

si

lupta cu greutatea
fine iata ca

nu se
si

lasa.

In

N.-V.

schimb de la M-rea Moldovifa, ambeledin Bucovina,

o fecioara tinara
si

frumoasa, cu

parulnegru
senina, se
la

umed, cufafa searbada dar

pe luciul ape!,
zicc
:

Suprafa^a apet are o intindere

la

dupa cum
lul

rezilta

din hrisovul

ivi
IT

si

cu ochi!

de 430 hect,
mijloc
este
la

Incepind de
tot spore?te
apel,

iar adincimea de 12 14 m. mal treptat, se

Radu-cel-Mare-Voda, din 15
1617,
prin

Condea,

mare noroc avut-a!

pe

Conde, de nu
to\i ceT ce

te-a inghipt iezerul, ca

Ianuarie,

care
facute

res-

s'a ispitit a-! afla taina.

No-

pingind

preten^iile
$i

de
sta-

rocul

tau

vine

pentru

ca

a! invocat

inainttnd in luciul

Grigore Curlic

loan Meschi-

ajutorul lu! D-zeu, Incepind aceasta cercetare,

si

pana ce deodata se da de cea maf mare adincime.

nescu cu Mihalcea, men^ine

pinirea M-rel Moldavia.

pentru ca in trupul tau curge

al

Acum

stnge de

stramosilor

nostri.

Acuma
primejse
afla

Apa

estelimpede
;

$i

faravre

partea de linga maluri este aproprietafilor limitrofe

:

dar asculta povestea laculu!,

dupa care
in

umblind,
die.

p'-a!
:

pus

cu viafa
locul

un gust deosebit dupa observa-

$endriceni,

Iat-o

Pe

ande

ble chimice,
iod.

s'a gasit

ca confine
ffer
$i

Buhaiul, Hili$aul, Pomirla, Trestiana

$i

acum
si

iezerul, era In

vechime
fiica

un

schit

elemente de: pucioasa,

ca:

tirgul

Dorohoiu;

iar

de calugari^e, fondat de

unu! mare
faet,

Despre acestea se spune parole sulfuroase in mare

provin de
la

luciul din centru,

a erezilor defarmacie

putcrnic Domnitor, care parasind

si

milia

lumea, cu toate dcsertaciunile

si
si

functulu! magistru de

adunind
la schit

ma! multe

fecioare, se asczi

parte

descompuferula

din Boto$ani, ramas luldelaparintele

sa<i

cu toate jurara

de a nu-1 pa-

nerea

plantelor acuatice;

Panaite Duca, cumadministrafia

din
fon-

rasi vre-o data.

Imprejurul schitulu! erau

si

ginoasele provin
rele

de

izvoa
dea-

parat de

la

p3dur!

intinse

dese, pe

unde

picior

ce

sunt

la

poalele

duluT religional romin

Bu-

de barbat nu calcase. Intr'o diminea^a nc

lurilor

de linga maluri, unde se vad marl depozite de oxidferuginos, iar iodoratele provin
la izvoarele $i vijele

covina

pomeniram cu
la

1875, cind s'au vindut

clte-va fete tremurlnd de

groaza,

cautindu-s!
;

adapost in
ca

schitul

toate mobile manastirilor Buco-

nostru

ele

nc

spuneau
;

in ^ara au

vinene

ce

erau

in

Moldova,
tribu-

navalit dusmanii

ca

prefac

orasele

si

de

de apa

cum
de
de
$i

rezulta din jurnalul

saielc in cenusa: oameniT, parte

au searob!.

din fundul laculuT, ca

proveni-

naluluT
la

de Dorohoiu No.
1843;
lul

3023

pat la mun|i, iar parie

aii

devenit

Auzind no! acestea

toatele

ingrijat, si

ence

marine, carl probeaza ca

prin iezarire.

in data,

28 Oct.

cu

in ispid'
Ilia -Voda

nc-am

strins la

ragaciune; abia
noastra,

lacul este format

socul
la

Alexandra
lul

bine

incepusem

ruga
si

ca

iata

Apa
$i

acestuf

lac provine

nu

12 Maiu 1632

(7140)

auzim tropote de ca!

mintat dar

sunete de arme,

numal din propriele

omete, dar
$i

izvoare, ploi

din curentele
$i al

piriuluT

Buhaiul

riuluT Jijia.

Moise Movila Barn ovschi- Voda, de la 23 Aug., 1739 (7138).

din ispisocul

Indreptindu-se spre schit

Ne am
toatJl

inspJti-

ne-am

pus

nadej-

dea
nea.

in

D-zeu,
si

urmindu-ne

cu rugaciustim,
ra-

Ce

Cel d'intaiu intra

cum, sau intlmplat nu

a doua
zi

iezer la par

Legenda populara spune

Pc timpurile seninc
esind
si si

destul
la

ca

de diminea^a
luminat
fa^a,

tea S.-E., de la un timp de cind

line,

pe

zele

soarelu!

ne-au
in loc

dar

vechia
?i

lul

matca
al

fu

parasit
intra

miezul nop^ii, s'aud une-ori din adlncul

lacuiui

ochit nostri

de

pamint
Vi!

vedeau

eel

de

doilea

prin

resunetul

dc

glasurl

fe-

numa! apa
pana

in toate parole.
si

suntem

partea
lul

N.-V.

Buhaiul prin mi
aduce,

meesti
e.ste

o cruce se poate

zari,

cind apa
s'a

no! de atuncT

vi!

ne pastreaza D-zeu,

bine scazuta.

Multa

vreme nu
aceasta,
s'a

la invierca

de apoY. Ceca ce auzi{T

si

ce

neincetat

dimi

stint

de

la

ce

provine

pana
pus

vo! in nop^ile seniue

ciunilc

line

sunt rugala

nuaza treptat adincimea basinu

lul; Jijia
i$I

cind indrazne^ul boer Condea,

cu hotarire, sa

noastre, ce
ale

lc

facem

razele

trece prin lac

$i

e^ind

patrunda ascunsa
sai

taina.

duioase

lune!.
iar

Acestea

zicind,
si

se

urmeaza curgerea

in jos

sub
fi

Porunci oamcnilor

gati

navoade

afunda in unde

apa bolborosi,

spu-

propria sa numire. Curentul

jiei

mart
ce

si

tart

apot Intr'o diminca^a, dupa

mega

in urmae!.

se observa pe luciul balfn

lin,

mat

In tit a dat sarindare

si

pe

la

multe

biserici,

a pus pre^ii sa faca sfin{irea

se
ale>i

cind este

avind un

alt

color

ape!, a lasat sa

bage

navoadele
si

In

Iezerul, muntet \n]\id. Gorj, plaiui

Novaci,
situat
la

Buhaiul prin sporirea depozite

lor

apa.
vcni,

OameniT,
erau
si

putcrnic!

zdra-

N. com. Novact.
mun^i!:
Calcescu.

de

mil,

mic?urind adincimea
$i

la

trasul navoadelor,

cind
a

tntre
$i

Mohorul,

spore^te
Jijia

reducerea laculuT,

>im{ira
le

greutatc,

de

abia

putura

Carbunele

Face

prin scurgerea sa, neavind

mat
;

urni,

parlndu-le ca cc-va greii s'a

si

parte din com. Pociovali^tea.

prins

cu multe ostcnele

npintclc, sl$-

vr'o stavila, sal

in

domoale

furia,

ruind a scoatc plasele, vad ca fafa ape!

timpurile

de suvoaie,

face

tneepe a fierbe

s'a

bolborosi

un mugct

Iezerul, mope, a

statulul,

fosta

Digitized by

LiOOQ IC

1EZERUL

40

IGLICIOARA-MARE

pendinte de Episcopia Rimnicul,

situata
in

se g?se?te in

el,

se prinde cu

mire vechia ce purta parte din

mosia
jud.

com.

Cheia,

plaiul
s'a a-

anevoia din cauza stuhariet.

^lgSnestl

Calomfire?ti,

Cozia, jud. Vilcea,

care

Teleorman.
numire a satului
Vla^ca,
pi.

rendat, afara de parole vindute

Iezerul-Mare, munte,
Muscel,
plaiul

in

jud.

de

veci,

cu 2000

lei

anual.

Nuc^oara,

cu
la o

Ifute^ti, fosta
Chiriac,

2470,6 m. d'asupra nivelului Ma-

jud.

Marl'a

Iezerul, pddure,
reia e
situat

in

marginea

ca-

ril

Negre. In acest munte,

ginea.
luat in

satul Iezerul din

pi.

inal^ime de 2129,2 m. d'asupra

nivelului marif este

Numele de Chiriac urma, dupa numele

ve-

com. Ivane^ti,
Mangalaria
?i

Racova, jud.

un

lac,

nu-

chiului proprietar

Ba?a Chiriac.
Putna,
pi.

Vasluiu. Se intinde pe dealurile

mit Lacul-Iezerulul.

Butucaria.

Masivui este compus din

turile cristaline

$is-

Igeti, cdtun,
$u$i{a,

in jud.

metamorfice, care

Iezerul,

piriii,

in jud. ?i pi.

Tu-

formeaza cea mat veche grupa

geologica.

tova; izvore^te de pe teritoriul

com. Batineti. Este situat in cimpia ce purcede din vale de la ^ife^ti ?i merge pana
in Siret.

com. Obir$eni,
din

lutndu-$i na^tere

6 izvoare, carl curg mal intiiu separat cit-va loc, pe urma sereunesc toate pe teritoriul com.
Obir^eni,
Iezerul.

Iezerul-Mic, munte,
cel, plaiul

in jud.

Mus-

Are o popula^iune de
suflete, carl locuesc in

148

Nuc^oara, Are 2393,3 m. d'asupra nivelului Maril-Negre.

37 case.

Copiif urmeaza la scoala din Batine$ti.

luindu-?!

numele

de

Curge de la N. spre S., uda teritoriile com. Obir$eni, VoiLale?ti

$i

De
Iezerul
hect.,
$ti,

aci

se

trag ramure din

Bradul, pddurl,

ale

familiile

raza?e?tt

Catargi

$i

ne?ti,

Puie^i

?t

se

statulul,

varsa in piriul Tutova, de-a

stin-

in intindere de 2000 pending de com. Olane-

Sturdza.

ga, in dreptul satulul Gura-Iezerulul.

pi.

Cozia, jud. Vilcea.

Igeti,

sat, in

jud.

Tutova,

pi.

Tirgul, com. Blage^ti, spre

N.
lo-

Iezerului (Lacul-),
Iezerul,
piriii, izvore?te

lac, in jud.

de satul
cuitori
$i

Blage^ti.

Are 510

din deapi.

Muscel,

plaiul

Nuc^oara,
la

pe
inal-

117 case.

lui Maline?ti,

com. Dumeti,

muntele Iezerul-Mare,
t"ime

Funduri, jud. Vasluiu,

ritoriul acestei

uda
se

te-

de 2129,2 m. d'asupra Ma-

Igiroasa, com. rur.

Mehedin^i,
kil.

sat, in jud.

comune, curgind
?i

rii-Negre.

pi. Ocolul-d.-j., la

de

la S.

spre N.

varsa

in riul Birladul, la locul

numit

Suprafafa acestui lac e de 4 pog. p.

de

ora^ul

33 Turnul-Severin,

situata

Moara-Gindulesel,

in

apropiere

mal mult pe deal. Formeaza com. cu satele Arva:

de

piriul Pietrosul.

Iezureni, cdtun,

al

com.

Curtisi-

te$ti $i Baltanele,

avind o po-

$oara, pi. Ocolul, jud. Gorj,

pulate de 1216
194

suflete, din
;

can
in

Iezerul-Grecilor. Vezf Greaca,

lac, jud. Ilfov.

tuat in partea de V. a catunului

contribuabill

locuesc

Curti?oara, pe loc $es.

250 case.
Locuitorii poseda: 41 plugurl,

Are o
Iezerul-Mare,
satului
pi.

suprafa^a de 300 hect.,

lac,

pe

teritoriul

din care 100 hect. arabile, 130

hect. fine^e, 50 hect.
hect.
izlaz,

84 care cu
112 stupi.

boT, 5 caru^e

cu cat;

Hodora, com.

Cotnari,

13

Bahluiul, jud. Ia?i, in partea

;

padure

$i

hect. vatra

Este

in

apropiere de ?oseaua
Virciorova-Bucure^ti,

de V. a dealulul Breazul alaturea cu acest Iezer e un altul, numit Iezerul-Mic; se despart

unul de altul prin un delu?or.

satulul.

na^ionala

Are o populate de 32 familil, sau 137 suflete, din can 25 contribuabill.

de care este legata prin o $osea

comunala. Are 2
preot
$i

bisericl,

cu

2 cintare^I.
lei

Apa

din aceste doua iezere

e-

Locuitorii
gurl,

poseda:
;

10

piula

Budgetul com. e de 1802

venitun,
iar la cheltuell,

ste acoperita cu stub, afara

de

18 care cu bol

150 vite

de

centrul IezeruluT-Mare,

unde in forma unei circonferin^e se vede apa limpede $i curata, numit

Ochiul-Iezerului
?i

marl cornute,

10

caT,

130

oT,

40 capre, 62 rimatorf; 10 Are 1 pu{ $i 4 fintinT.

Ifime^ti,

stupT.

1574 lei. Sunt 670

cat,

vite
$i

marl cornute, 13

700

ol

500 rimatori.
deal,
in

care se zice

ca este foarte adinc. Pe?tele ce

sau

Ifimeasca,

nu~

Iglicioara-Mare,

jud.

Digitized by

LiOOQ IC

IGLICIOARA-MICA

41

IGONI

Tulcea,
riul

pi.

MScinul,

pe

terito-

com.

rur.

Turcoaia; se des;

face din dealul izolat Iacob

se

BrSila, com. Chiscani, lung ca de 5 kil. $i lat ca de 500 m. Acest ostrov este format de

situatS in jud. BrSila, pi. VSdeni.

Se mSrgine?te

la

E. cu DunSrea-

MScinuluI, la V. cu cimpul bStyeT.

intinde spre S., avind o direcfie

un munte de
cariere

piatrS.

Aci sunt
pieatrS
$i

generals de

la

N.

la

S.,

brSz$i

insemnate

de

Ignat, pirin, izvore$te de

la

E.

dind partea vestica a pl$el

a com.
;

brutS pentru pavagie, osele

construc^iunl.

com. Mereni,
jud. Ol t,
Eiul,
$i

pi.

Vedea-de-Sus,
varsS
in

se intinde

de-alungul
las

se

girla

iezerulul

Turcoaia;

spre
Igli^a,
lac,

pe

{Srmul sting,

tot

in

E. prelungirea
Iglicioara-MicS
turS cu dealul
luT

numitS Dealul?i

in

jud. Tulcea,

pi.

raionul com. Mereni.

stS

in
;

legS-

MScin, pe teritoriul

com.
Igli^a.

rur.
al

Manole

natura
la

Turcoaia

<u

anume pe
$i

acel

Ignat,
riul

piriii,

in jud. R.-SSrat, pi.

e stincoasS pe

alocurea;
91

c&tunelor Turcoaia

Are

Rimnicul-d.-s., format pe terito-

poalele nordice sunt

vil;

cite-va

pe la poalele estice merge drumul comunal Turcoaiaiar

;

formaadouSdreptunghiurt unite la capetele lor; este format de o

revSrsare anterioarSa Dun&reT;
are o intindere

com. Racovi^eni, pe care o udS prin mijloc; se varsS in

CilnSul,

riul

pe partea dreaptS

Picineaga

este acoperit in cea

fine^e
$i

mat

mare parte cu

pS$unT.

de 250 hect., aparfinind ambelor cStune intre ea i DanSre se intinde mla$;

lui,

mai sus de cStunul Nisipeni.

tine,

iar
;

pe malul E. sunt
in

cite-

Iglicioara-Mica, deal, in jud. Tulcea, pi. MScin, pe teritoriul com. rurale Turcoaia; este o
prelungire S.-V. a dealulul
Igli-

va vil

in partea S. se aflS a?ezat

gnat-Carni, ////// trigonometric de rangul al 3 -lea, in jud. Tulcea, Sulina, pe teritoriul com. pi.
rur.
Sf.

satul Igli^a; iar

cea N.,

pe
Car-

Gheorghe,
i

in

partea

malul drept
caliul,

al

privalului

S. a pi.

V. a com. pe malul
grindul
Cra-

prin care balta Tgli^a se

M&riT,

dominind

cioara-Mare
rals

are o direcfie genela

varsS

DunSre, se

aflS aezat3

sowski pe
Igoiul,
rur.

o mare intindere.
din com.

de

la

V.

E.,
i

brSzdind

comuna

Carcaliul; pe malul E.
saty

partea V. a plS^el

cea centrals
legSturS
i

se terminS ultimele ondula^iunl

ale dealulul Carcaliul,
$i

face parte
pi.

a comuneT, stS
dealurile:

in

cu

drumul

Alunul,

Olte^ul-d.-s.,

Manole
E.

Gorgova;
trece

judefean MScin-Satul-Nou. Pro-

jud. Vla?ca.

Are o populate de
269 bSrba^t
i

pe

la

poalele-I

dru-

mul vecinal Turcoaia-Igli^a $i eel comunal Turcoaia-Picineaga

este acoperit cu fine^e.

duce pe$te abindent ce se consume .in comuiele: M^cin, Carcaliul

$i

532

locuitorl:

263 femei.

Turcoaia.

Are
de
teri(i

2 biserict:

una numitS
18 13

In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa-

Igli^a
Igli{a,
sat,

punct

trigonometric

raschiva,
enoria^t
^i

fondatS la

de

!n

jud.

Tulcea,

pi.

observa^iune, de rangul
jud. Tulcea, pi. M&cin,
toriul

I-iu, in

a doua a Igoiulul-dinSf.

MScin, cSt. com. Turcoaia, situat

in

pe

Deal,

cu hramul
la

Dumitru,
I.

partea V. a

pi.

cea N.-V.
al bra-

com.
al

rur.

Turcoaia

fondatS
altil.

1838

de

Bu$e
in

^i

a com., pe malul drept

{ului

anume
tS^t
9*1

cStunuluT

Iglita), situat

MScin sau DunSrea-Vechie.

din
vre-o

nu departe de ruinele vechiT

ce-

CStunul Igoiul

forma

ves'a

format

25

case.
?i

Areo
115

intindere de

40

hect.

o populate
suflete,
i

de 32
cart se

familit

sau

ocupS cu

romane Troesmis; are 36 m. dominS satul Iglita, DunSrea, drumul jude^ean Mkcin SatulNou, $i pe cele comunale Igli^a-

chime o singurS com., apol

unit cu cStunele Alunul
de^ti
?i

$i

Bo-

astS-zi

formeazS comunS

cu Alunul. Aci sunt mai multe

carieri

agricultura

cu pescSria. Acest

Carcaliul

$i

Igli^a-Turcoaia.

de pleatrS.

sat este a?ezat

ruinele

pe o parte din vechii cetS^T romane Trosf&rimStun

Iglita,
fa{&

padure de

salcie, in supra-

Igoiul, mosie, cu padure, a statuluT,

esmis, cu ale cSrel

locuitoril $I-ati fecut casele.

Aci

de 75 hect, jud. Balta. Se mSrgine^te

$i

BrSila, pi.
la

pendinte de

mSnSstirea

N.

$i

Horezul, situatS in com. Alunul,

ct. Igoiul, pi. Olte^ul-d.-s., jud.

s'au g3sit o
{iunl

mul^imede

inscrip-

E. cu DunSrea-MScinului,

la S.

vechl romane.

V. cu veriga

Igli^el.

Vilcea.

Igli^a, ostrov,

format
canalul

de DunSIgltyeT,

Iglita

$i

Catargeaua, padure,
de 8
hect.,

Igoni, munte,
Novaci,
in

in jud. Gorj, plaiul

rea-Vechie

$i

jud.

de

salcie, in suprafa^S

sus de

com. Baia6

eiS7X.

MariU DiefUmar

Geograile.

VoL IV.

Digitized by

Google

1TD1LEKI

42

ILEANA-PAPADOPOLU

de-Fier, in direct'iunea N., linga

direcfie

generala

de

la

N.-V.

muntele Balescul.
Ijdileni,
pi.

spre S.-E. printre vaile Mamut-

45 hect. Proprietarul cultiva 7$ hect.; 5 sunt

hect.
?i

locuitoril

Lusta
sat,

$i Ilanlic,
$i

brazdeaza partea
S.-E.

sterpe,

10

izlaz,

vie

?i

466
tot

in

jud. Covurluiu,

S. a pi.

cea

a com.,
?i

padure.
terenul.

Locuitoril

cultiva

Prutul,
fatniii!,

com. Frumu$i{a, cu
sau 351 suflete; are

trece prin satul Ilanlic

la^iunile sale se sfiresc
lul

ondu-

77
vi!

pe ma63

Numarul
?i

vitelor

marl e

de

fruraoase cu

pom!

fructifen,

Marii;

are 66

m. inaJtime;

al

celor mici

de 23.
face parte

in

special! nuci; prin sat trece

este pres&rat cu vre-o 14 movile;

e taiat

$oseaua judefeana.
Ijdileni,
vr'o

de drumul comunal Acan$i

Ileana-Ghermani,^/,
din
pi.

gi-Mangalia; acoperit cu sema-

com.
la

rur.

Iieana-Suliman,
jud.
Ilfov.

mosie

particular;!,

de
Fru-

natur!

fine^e.

Mosti^tea,

Este

3000

hect., in

com.

situat

E.

de

Bucure?ti, la

raui{a, jud.

Covurluiu.

Ilcova^ul, deal,
2 kil.

la

V.

de satul
Ilfov,

extremitatea

jude^ulu!

despre

Falcoianca, pi. Sabarul, jud.

jud. lalomi^a. Aci este re$edin$a

primariei.

Ijdilenilor

(Valea
in

?i

Dealul-),

departe de
kil.

el.

Este lung
deia

vale
pi.

?i

deal,

jud. Covurluiu,

cam de 60
pe
la

Incepe

Prutul,

com. Frumu$i{a.

Crevedia-Mare, jud. Vla^ca, trece

catunul Podi$orul, face o

Se intinde pe o suprafaja de 2324 hect. cu o populate dc

243
locuitori.
ni! fra{i
$i

Ilaciul, sat, face parte din com.

rur.

curba mare spre E., trece pe

la cat.

D
hect.

Ghermani au 2157
167 hect. Pro-

Colteti,

pi.

01te{ul-d.-s.,
:

Hobaia,

pe

la

V.
in

de
in

loc'iitori!

jud.

Vilcea.

Are

populate
barbaJT
$i

satul Falcoieni, intra

iara$i

prietarii cultiva

de 390
la

suflete:

200
la

jud.

Vla$ca,
?i

raspunde

riul

sterpe,

130
o

izlaz,

1452 hect. (75 500 padure).

190 feme!; o
1

biserica, fondata

Neajlovul

se une$te cu Dealul-

Locuitoril cultiva tot terenul.

79

?i

reparata

anul 1851.

Bulbucate!.

Are
cul$i

biserica, cu

hramul
I

Ctitori sunt locuitori! satuluT.

Pe coasta acestu! deal se

tiva griu,

Adormirea, deservita de
i
1 1

preot

porumb

tutun.

cintare^;

moara cuaburt;

Ilanlic, saty
pi.

in

jud.
cat.

Constanta,

Mangalia,

com.
la

Sari

Ilcova^ul, piriU, jud.

V. de
kil.

Ilfov,

spre
2

marinade treerat; 1 hele?teu; pod 1 $coal3. mixta, frecuen;

Ghiol, a$ezat in partea S. a pi

i

satul Falcoianca

$i la

tata

de 21

elevl

$i

eleve, cu
$i

cea V.

a com.,

12

kil

Are o lungime de 6

kil.

intre^inerea careia statul

cole!.

spre S.-E.

de

cat.

Sari-Ghiol

re$edin{a com., pe malul Maril

la

kil.

spre S. de ora?ul Man-

Pe valea acestu! piriti nu sunt de cit salci!, trestie $i rogoz. Se varsain riul Neajlovul. Curge
incet.

muna

cheltue^te anual 2100

1

Comerciul se face de

hangiu.
e

Numarul
356
$i

vitelor

man

de

galia; este inchis la

lurile Ilanlic
?i

V. de deaAcangi; vaiea
;

al celor

micf de 1220.

Ilanlic trece prin el

este punct
la

Ileana, vale,

in jud. Ialomi^a,

pi.

Ileana-Ghermani, padure, de
500
Ilfov,

important,

pentru ca

kil.

Cimpului, pe teritoriul com. Fru-

hect.,

pi.

Mostitea,

jud.

spre

S., in virful Ilanlic-Tepe,

se

mu$ica; are direc^ia spre S.-V.

?i

proprietatea frafilor Gher-

termina hotarul Dobroge! spre

Bulgaria. Intinderea lul este de

se intinde in jud.
in

Ilfov.

Acea-

mani.

sta vale confine

unele par{!

1470 hect., din car! 45 hect. ocupate de vatra $i gradinile

satuluT.

apa

$i

stuf.

Ileana-Papadopolu,
parte din com. rur.
sat,

sat,

face

Ileana-Su-

Popula^iunea totals e de
sau 124 suflete, care

Ileana
parte

(Broboji^i),
din

face

liman, pi. Mosti?tea, jud. Ilfov.

42

famili!,

com. de

rur.

Pope^ti-

se ocupa cu pescuitul.

Bicu,pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este

situat la S.-E.

Ilanlic, deal,

ce face

parte din

drept

al riulu!

pe malul Dimbovi^a. Locul

Joifa,

Se intinde pe o suprafa^a de 844 hect., cu o populate de 270 locuitori. D-l I. C. Papadopolu are 710
hect.
?i

culmea Uanliculu!,

in jud.

ConSari-

stanta, pi. Mangalia,

com.

Ghiol, catunul Ilanlic; se desface

de E. e smircos. Se intinde pe o suprafa^a de 602 hect., cu o populate de 92

in partea
locuitorl.

locuitoril

34 hect. Pro-

prietarul cultiva 5 10 hect. (125

izlaz,
tiva.

75 padure). Locuitoril cultot terenul.

biserica, cj

din culmea

de

la

virful

Tasli-

Iuc; seindreapU* spre E., avind

D.

I.

Apostolescu are 557

Are o

hramul

Sf.

Digitized by

LiOOQ IC

1LEANA-SULIMAN

43

ILFOVUL QUDET)

Nicolae,
si
i

deservita de
I

preot
I

Ilfova^ul sau Coteni, vale, pe

proprietatea Gistesti
lea-Gistei,
pi.
;

cintarej;

helesteu;

pod
cir-

da

in

Vajud.

de demarcate, care imparte Dunarea in lung si care trece

linie

statator.

Neajlovul,

pe
si

la S.

de

insulele:

Albina,

Comerciul se face de

Vlasca.

Ostrovul-Mare, Ostrovul-Frumos
insula

ciumar

si

hangiu.
vitelor

Lunga.
si

Numarul
318
si

marl

de

Ilfovul, judef, de cimp,

cam

in

De

la

V. insulel Lunga

pana
pie-

al celor mici

de 630.
r*r.,jud.
situata la
kii.

centrul Rominiel Muntene. $f-a

luat

la riul

Arges, de unde
Prundul, Colibasi,
Darasti,

am

numeie de

la

apa

Ilfovu-

cat, se

margineste cujud. Vlasca,

Ileana-Suliman, com,
Ilfov, pi.

lul,

care se varsa in

riul

Dim

com.
ceni,

CopaBala-

Mostistea,

bovi^a.

Cornetul,

E. de Bucuresti, la 46

Pamintul sau se inclina ince-

soieni, Malul-Spart, servind de

limita.

Se compune din
Papadopolu,
Sulimanul,
1 1 1 1

satele: Bor-

pind dela N.

si

N.-V. pdna

in

deele, Ileana-Ghermani,

Ileanasi

Dunare, unde se preface

dunareana.

intr'o

Latura de E. a jude^ulul,
dica linia de
jud. Ilfov
lela
si

a-

Odaile-Podarl
cu o
populatie
iocuesc

cimpie orizontala numita terasa

demarcate

intre

de
in

Ialomita, este paralinia

suflete,

carl

253 case. Sunt 259 contribuabill.

Forma Forma judefulul

patru-later

fi limitele judtfulul.

cu cea de V., adica cu

intre jud.

Ilfov e

a unel
a-

de demarcate
si

Ilfov

drept-unghiular,

Vlasca.
Linia pe care o face
fluviul

Se intinde pe o suprafaja de 6353 hect. D-nil I. C. Papadopolu, D-nil fra^i Ghermani si motenitorif lul C.

plecat spre stinga.

Se margineste la N. cu jud. Dimbovi^a si Prahova, la E. cu

jud. Ialomifa,
la S.

Blaremberg, aQ

cu

fluviul

de demarcare intre jud. Dimbovi^a si jud. Prahova, par asemenea paraDunarea, cu

linia
lele.

5650 hect.

si

iocuitoril

703 hect.
pa-

Dunarea,
si

la

V. cu jud. Vlasca
are

Proprietarif cultiva 3995 hect.

Dimbovi^a.

Intindere* Suprafaja totala a

(150 sterpe, 930

izlaz,

575

Latura de N.-V.
unul arc
si

forma
intre

solulut e

de 446609
intindere

hect., din

dure). Locuitoril cultiva tot terenul.

se

intinde
si

cari s'a cultivat in anul agricol

judetele Dimbovifa

Prahova.
si

1899, o
restul

de 263506;
izlazurl, balpf,

Budgetul
lei

com.
si

la

veniturl

4270 de 4228 lei

e
la

de

Dela

riul

Arges(V.)
si

pana

raminind

necultivate, o-

la riul Ialomita (N.),

adica dela
la satul

cupate de padurT,
etc.

la cheltuelf.

com. Stoenesti
bisericT,

pana

Are:

lleana;

Valeni (com. Cociocul) se margineste cu jud. Dimbovi^a, com.

Floresti, Brezoaia
si

Orografie. Teritoriul judetuluf

Papadopoiu si Odaile-Podarl scoala mixta 2 mori cu aburl 2 masinl de treerat cu aburl

;

prezinta aproape un ses intins,

intrerupt

Butimanul,

numal de

vaile apelor,
si

servind de limita.

afara de partea de S.
(N.)
.si

E. unde

6 helesteie;6podurf statatoare.

Dela riul Ialomita

la riul

pana
si

pamintul este mal accidentat.

Partea coprinsa intre ^armul

Numarul
sarT,

vitelor
si

marl e

de

Prahova

(N.),

adica dela

'638 (558 cal

epe, 3
si

armavi^el,

cat.

Valeni (com. Cociocul)

la

drept

al riulul

Argesul

si

lacul

411

bol,

628 vacl
si

pana

Maia, se margineste cu
(satele

16 taurT,
si al

22 bivoli

bivoli^e)

jud. Prahova,

Herasca,

Greaca are un aspect frumos si e toata inconjurata de dealurl.

Principala culme vine dela S.,

de 3644 (9 capre, ol). porcl, 3338 297 Locuitoril poseda: 83 piugurl cu bol si 90 cu cal; 212 care
celor mici
si

Piscurile, Turba^i, Gruiui, Lipia-

Bojdani, Radulesti

si

Maia, ser-

din jud. Vlasca,

Ilfov

intra

in

jud.

vind de

limita).
si

pe

la cat.

Coeni, trece pe
Iz-

caru^e: 91 cu

boi

si

[21

cu

in

Dela riul Prahova (N.) Dunare (S.), adica de

si

pana
com.

la S.

de Ciuma^i, Ciurari,
Radovanul, trece
cat.
si

la

voarele, Fatoaia, Herasti, CrivS^ul

si

cal.

Dridul
stirea,

pana
com.

la

com. ManaDra-

pe

la

Locuitorl improprietari^i sunt

se

margineste cu jud.
Rostori,
si

V.

de

Coadele,
Chirnogi,
la

Clatesti,

106

si

neimproprietari^u

189.
cir-

Ialomita,

Stupheie
si

coteste

Comerciul se face de 6
ciumari
si

goesti, Ileana, Obilcsti

stirea,

Manasi

spre V., pe

N.

bal^ii

Greaca,

2 hangil.

servind de limita.
S.

dupS ce atinge
:

in

partea de

De
Ilfovd^ul sau Coteni, catun, pe
proprietateaGistesti, jud. Vlasca.

la

com. Manastirea

S. satele
si

Cascioarele,
intrS iar

Greaca
in

pana

la

V.

de insula

Lunga,

Flaminda,

jud.

se limiteaza cu Bulgaria printr'o

Vlasca, pe laS. de com. Prundul

Digitized by

LiOOQ IC

ILFOVUL (JUDEf)
AceastS culme este mult pro$i formeazS mai multe vSI, intre carl valea Burazi
$i

44

ILFOVUL (JUDEJ)

3.

Acea

care

vine

din jud.

Bude^ti
Negoe^ti)

$i
;

Negoe^ti (din

pi.

ductive in vin

Dimbovi^a,

taie pi.

Dimbovtya,
$i

Curcani, Mitreni, Oli

de
pe

la

N.-V. spre S.-E.

satele
:

trece

teni^a-RuralS

Olteni^a-UrbanS

Valea-Zboiei sunt

cele

mat

lingS

CiocSne$ti,

(din pi. Oltenija.)

principale.

Bucoveni, Buciumeni, Mogo$oaia

Colin tina,
?i

Pe {Srmul drept
sate

al riulul

Ar-

culme de deal se intinde dela N. Olteni^el ?i se desparte in douS: o parte prinaltS

Pantelimon,

Cernica
cu cea

ge$ul sunt a?ezate urmStoarele

Frunzine$ti.
4.

culme paralelS

Malul-Spart, Ogrezeni,

BSIS-

cipals

apucS spre V., pe lingS

MSnSstirea, Cocani, merge

de

sus, care intrS in jude

pe

la

oeni, Hobaia, Ciocanul, GrSdinari,

Ulmeni, Span^ov, Surlari, Chiselet,

com. Brezoaia, trece pe lingS satele: Cosoba, Arcuda, Dragomire?ti, Chiajna,

FSlcoianca,

Plopi,

Prisi-

ceni, Buturugeni, DrSganeti(din

pi.

spre N. pe la CurSte^ti, TSriceni,

Ciofliceni, GurbSne?ti, Preasna-

Ro?ul, Cotro-

Sabarul);

Coeni,

Ciuma^i,

ceni, intrS in Bucure$ti,

formind

Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Cri

ve{ile,
te?ti,

NouS,
$i

Pirlita, Dirvari,

DrSgoe?ti
Ialomi^a;

Dealul-Spirei, al-Mitropoliel, Ra-

Radovanul, Coadele, ClSChirnogi (din plasa Olte-

se

plerde

in jud.

du-VodS
pe
la

VacSre^ti
i

?i

ese afarS

iar

spre N. de Olteni^a
trece

adouaculme principals apucS $i dupS ce

pe lingS
satele: Mitreni,
Vasila^i,

Vitan,

dupS ce atinge
?i

ni^a).
2.

comunele: Leurdeni

Bobe^ti,

Riul Dimbovifa, izvorete

pi.

se plerde spre PlStSre$ti.

Idrografie. Teritoriul jude^ulul
Ilfov este
riuri

din muntele Oticul, jud. Muscel,

Bude?ti,

Lamote?ti,
PasSrea,

udS
pi.

Znagovul,

trece

prin

Frunzine^ti,

BrSne^ti,

udat de
?i

mai multe

Bucure$ti,

strSbate partea

din
$i

Afuma^i, $tefSne$ti,
in pi.

se

plerde
Ilfov.

man
in

micf, cari-1 strSbat

Dimbovtya, jud.

mai

toate direcfiunile.

varsS in

Dimbovi^a ?i Olteni^a, riul Arge^ul lingS

PasSrea
?i

se

satul

Prima culme principals, la V. de GurbSne^ti, se ramificS ?i se plerde in pi. Mosti^tea, dupS ce trece pe lingS satele: Codreni,
Sulacul, Manciul
$i

El este coprins intre basinul

riurilor

Bude?ti. In el se varsS piraiele

Ilfovul,
3.

Arge?ul
fluviul

?i

Ialomi^a.

Colin tina.

La
$i

S.

DunSrea udS

Riul lalomifa izvore^te de

Ilfovul,

judeful Ilfov, dela insula

Lunga

sub coama mun^ilor Carpafi, jud.

Dimbovi^a, intrSin jud.

PlStSre^ti.

pSnS

la

com.
$i

MSnSstirea.

ToatS
in pi.

aceastS

cuime, de
$i

la

Intre Severin

Marea-NeagrS,
la

udS

pi.

Znagovul, o parte din

$i

Dirvari, se ramificS

se plerde

DunSrea curge de
kil.

inSl^ime

jud. Prahova

in

apropiere de
riul Pra-

Dimbovija, dupS ce atinge

:

de 38 m. pe o distan^S de 780
Cursurl de ape principale in
jud. Ilfovul sunt:

com. Dridul prime^te

satele MSriu^a, Piscurile, CrStune$ti, Stoeneti, Surlari, Crea^a,

hova
4.

Pociovali^tea, la E.

de

Fierbinti.

Le^ile,

Gagul i DascSlul. doua culme principals se

trece

plerde spre S.-E. de Bucure$ti,

dupS ce
i

pe lingS satele
OrS?ti

Riul Arge, care izvore?te din Muntele Negoiul, jud. Arge$, intrS in jud. Ilfovul pe la satul
1.

Riul Prahova, care vine din jud. Prahova, udS partea de N. a judejului Ilfov, trece
pe lingS Maia ?i in
satele:

RSdule^ti

$i

Buciumeni,
Pope^ti.

Frumu?ani,

Stoene?ti,

udS
pi.

pi.

Sabarul, serintre
pi.

apropiere de

com.

ve$te
teni^a

de
i

limits

01-

Dridul se varsS in
5.

riul lalomifa.

Ca culmi secundare avem 1. Acea dela N. judetuluT,

care
$i

Negoe$ti,

apucS
?i

Riul Sabarul format din

$i

spre S. de

satul Bude$ti

se

piraiele: Ciorogirla

RSstoaca,
in-

vine din

jud.

Dimbovi^a
:

varsS in fluviul DunSrea

la

V.
in

se

varsS

in

riul

Arge^ul,
?i

trece pe lingS satele Poenari,

de Olteni^a.
El

tre cSt.

Ghimpa^i

Izvoarele,
Sinte$ti,

Butimanui, TincSbe$ti, Izvorani

$i

prime?te

pe

stinga,
$i

dupS ce udS
VSrS^ti
$i

satele:

Ciofliceni (pi. Dimbovi^a)

?i

jud. Ilfov, riul

barul.

Dimbovi^a

Sa-

Cre^e^ti, Vidra, StrSini-Dobrenl,

se terminS in balta Znagovului,

la satul
2.

Obedeni.
i$i

GhermSne?ti.
care
se
intinde
$i

Pe {Srmul sting
in

al riulul

Ar-

6.

Piriul Rastoaca

ia

na-

Acea

ge?ul sunt a^ezate urmStoarele

sate: Crivina, feghe?ul, Ordoreni,

tere din dealurile com. Boga^i,

pi.
$i

jurul vSel Pociovalitea

trece

jud.

Dimbovi^a,

unde

pe lingS
lote?ti,

satele:

Corbeanca, Ba-

Buda,

Cornetul,

DSra?ti,

poartS numele de Valea-SeacS.

RSdule^ti, CSldSru^ani,

CopSceni-Carada, CopSceni-Mogo$eti, Colibri^i, Gostinari (din

pi.

La com.
$i

Virtejul, jud. Ilfov, se

piriul

MSxineni, Flerbinfi, SSrindarul

?i

impreunS cu
formeazS

Ciorogirla

se plerde in jud. Ialomi^a.

Sabarul)

Ghimpa^i, HerS^ti,

riul

Sabarul.

Digitized by

LiOOQ IC

ILFOVUL (JUDEf)

45

ILFOVUL QVDEJ)
de

7.

Piriul Ciorogirla in trecut

I-a luat

productiv, mat ales

pe
5*1

luncile

s&min$a; 560 mo^oroitoare

fier
?i

era o mic& viroag care

natere de lingi
le{ul, jud.

SabaruluT, Dimbovi^ei
ulul, carl

Arge-

de lemn
?i

(rarh)e)

siste-

com. Lungual riulul

produc 4

?i

chile po-

matice

peste

5000

in

stare

Dlmbovi^a. Dela canaimpreuna. apele

la

rumb de pogon.
P&mintul se imparte
in arabil,

primitive.

lizare

a devenit un bra$
?i-?I

Dirabovi^a,

de
cea

fine^e,

b&ltos
lingS

p&duros.

cu

piriul

R&stoaca,

com.
riulul

Cimpiile

depe

Dun&re dau

30 morl cu aburT, 70 cu apa\ de vint$i 16 diferite fabricl (3 de spirt, 1 de ofet, 1 dedrojdil de

1

Virtejul,

dind

na?tere

Sabarul.
8.

vite.

Piriul IIfovu I, izvore^te de

ma! bun& p&?une pentru Viile, mat ales cele de lingS Bucure$ti i balta Greaca, dau
strugurf bun!
$i

bere, 3
$i

1 de rahat de luminarl de cear&, 2 de sipun, 4 sistematice de

de brinzeturJ,
1

halva,

ling& Tirgovi^te, curge

pn&

in

gusto$I.

Vinul

cSr^mid^
primitive).

?i

mal multe

in stare

apropiere
jud.

de

com.

Bolovani,

este bun, dar nu

Bftltfle,

$ine mult.

Dimbovija,

de

unde se
:

desparte in dou pr$I

o parte

curge

la

vale sub numele

$i

de
la-

mal cu seam& celede lingi Dunare, dau mult pe$te. Din Dunaxe se pescuesc: morun,
nisetru
?i

Popula(ia. Populatfa jude^ului

Ilfov e

de 545.766

locuitorl. In

Colintina

intra in jud. Iifov,

cegS.

Tot din
?i

b&lI

1859 era de 277407 loc; in 1884, de 35 1 57 1 loc; in 1894, de

prin plasa Znagov, formeazS

cul Cioc5ne?ti
$i

se mal scoate trestie

papura\

477598

loc.

Colintina
$i

$i

se

Pe
de

lingS.

Dunare

$i

pe lingi

Ocupafia locuitorilor. Ocupafia

vars& in balta Cernica

in riul

d'aci

cele-ralteriuri siintlocurl intinse

richita, care

de cSpetenie a locuitorilor este

agricultura
$i

Dimbovi^a.

serv mult in

cre^terea vitelor.

Cea-l'alt& apuc& partea dreaptS,

industrie.

O
de peste felul de

buni parte din populate se

cu
pescuitul
i

sub numele de

Ilfov&tul, in

Padurile, in intindere

ocupii
vi^ef.

cultura

jud. Ilfov filings

com.Dragomiin
riul

re?ti-din-Vale se vars&

60000 hect, dau tot lemne de foe $i de construc^il.

cu p&duri de plut&
?i

Dimbovi^a.
9.

Insulele Dun&ril sunt acoperite

pi-

plugarl,
gii,

Dintre locuitorl, 45713 sunt 1 2 10 circiuraarl ?i han-

Piriul Colintina, VezT

salcie. In

843 industrial propriu

zis

riul Ilfovul.

judeful Iifov, statul are 47 mo$iI,

izvore^te
cart
ii

(rotarl, dogarl,

olarl, rogojinarT,

10. Pasiirea, piriu,

aduc un venit anual de

lei.

duigherl, zidari, etc.) cScI,dealtfel,

din
riul

pi.

Znagovul

?i

se varsft in
Pi{i-

1204522

mal

fie-care locuitor
lui

pentru

Dimbovija ling satul

Dimbovi^a.
satul Vir&sti, pi.

In anul agricol 1898

99

s'au

trebuin^a

casnicS,
etc.

lucreaza
^i

gaia, pi.

sem&nat
Dim-

in tot

jude^ul

263506
griu,

lemn^ria, zidSria,

5960
pe

11. Mosti^tea, girl&, izvore^te

hect., din carl

1 1

1496 hect.

au

diferite

profesiunl (pescarl,

de lingS
bovi^a,

s&rea
ti$tea,

$i

comunici cu Valea-Pase vars& in balta Moslingi com. T&riceni, pi.

166 hect. secaia, 94034 hect. porumb, 7945 hect. orz, 131 10 hect. ov&z, 1 2 1 86 hect.meiCi, 4643
hect. rapi{&,

morarl, servitor!, ingrijitorl

la diferite autorita^T,
etc.).

Instrucfiunea publico*.

Func-

746

hect. cinep&,

^ioneazS in jud. Ilfov 173 $coale

rurale:

Olteni^a.
12. Pociovaliftea, girli^S, for-

549 hect. in, 185 1 hect. tutun, 14030 hect. cartoft, fasole, linte,
$i

de

meaz& balta C&ld&ru$ani

scurge

$i

se

maz&re, 2750 hect.

livezi artietc.).

in riul Ialomi^a, la E.

de

ficiale (lucerne, trifoiu,

platite de stat (7 de fete, 96 mixte), 7 co$i 63 pl&tite de jude^ ^i de mune (2 de bSef!, 2 de fete ^i
b^e^T,

no

com.

Flerbint'i.

Alapnl agricole. Pentru

diver-

59 mixte).

de acestea mat sunt vSi i vilcele (trede mul^ime

Afara.

sele trebui;i{e ale agricultorilor

Numarul

elevilor carl

urmeazS
ri-

cute la
in

literile

respective), lipsite

cea mal mare parte de timp

$i

g&simin judef urm&toarele ma$ini agricole 135 de seminat 140 de treerat 40 de secerat
;

^coalele rurale din jude^ se

dicS la aproape

6000

b&eflf ?i

2000

fete.

de apa

can au ap pe
$i

elc

numai
in

in timpurl ploioase, sau

cu aburi; 140 de vinturat; 69 de bAtut porumbul, cu aburl 70

;

Acest num&r represinti 59/o bae^I $i 7% fete din numSrul

total
al

timpul topirel zSpezel

le

c&rora
zice

cu drept cuvint
periodice.

putem

de batut porumb cu maniveliJ 19712 plugurl; 426 grape de

fier
;

copiilor

in

virsta

de

$coala\.

38 tav&lugurl

11

grape

Cu
1

instrucfiunea public^ ru-

Producfiunea. PSmintul jude

{ului Ilfov este cit se

de

strins finul, mi?cate cu vite

ralS din jude^ statul cheltuete

poate de

140 trioare sau ma$ini de ales

12592

lei,

jude^ui

37000

lei

Digitized by

LiOOQ IC

ILFOVUL (JUDET)

46

ILFOVUL (JUDEJ)
al

comunele 99312 lei, ceea ce inseamna ca instruc^ia din jude{,

si

pune din:
judefului,

medicul primar
medicil

pe

la satul

Luparia (Prahova).
la S. pi.

de

spitale,

Aceasta cale strabate

afara

de Bucuresti

si

Oltentya,
lei.

medicil de

arondismente,
la

carl

Dimbovtya
2.

si

la

N.

pi.

Znagovul.

a costat anual 248904

au

resedinfele

Buciumeni,
si

Calea nationals Bucuresti-

Daca la aceasta suma ma! adaugam banil datf de judejsi

comunele pentru construirea de
localuri,

Domnesti, Budesti, Olteni^a

Pantelimon,
si

din

vaccinator!

13 moase, insarcinate a asista

care apuca spre N.-V. de Bucuresti, trece pe linga com. Chitila, Hanul-de-lamint,
Pitesti,

repararea scoalelor, plamobilier, ajutor la

la facerl prin

ta

de

chirii,

comunele rurale. Cat de comunicafie. Teritojude^ulul

Ilfov

Tartasesti,
si

Bujoreanca,

Pajera
in
isi

pe

la cat.

Baleanu intra

cladirl din nou, cuinparare

carfi
mii,
si

de

riul

este

stradi-

jud.

Dimbovi^a,

pe

unde
pi.

alte obiecte

pentru pre-

batut de cai ferate in patru

ferite

continua drumul pana

la Pitesti.

burse, etc.,

vedem ca cu
si

direcfiunl.

Aceste
si

cai

Aceasta cale strabate

Zna-

instrucfia publica primara Jn ju-

pleaca din Bucuresti

au mai

govul dela N.-V. spre S.-E.

3.

de^ul Ilfov (afara de capitals

multe sta^iunl unde se incarca

si

Calea nationals Bucuresti-

com. urb. Oltenifa) se cheltueste anual peste 260000 lei.

In anul i860

se descarca tot felul de marsi

Giurgiu, care apuca spre S. de

Bucuresti, trece prin com. Jilava,

furl

se

transports calatorii.

personalul

di-

O
spre
Jilava

linie ferata

pleaca din

Bu

peste girla Sabarul,

si

prin com.

dactic rural in jude^ era com-

curesti (gara Filaret) la Giurgiu,

S.,
si
si

Copaceni-Carada. Corpurile Legiuitoare au votat in anul 1890,

lei

pus din 160 invafatorl, cu 3502

elevl
si

se opreste in garile

41 eleve.
priveste
instruc^ia
in

Vidra.
linie

In ce

doua

pleaca din Bula Pitesti,

si

unui pod peste

tre

870,000 pentru construcfia riul Arges, in-

Bucuresti, vezi Bucuresti.

curesti (gara

de Nord)
etc.,

Copaceni-Carada

si

Aduna^i-

Serviciul medical. Injudetul

Ilfov,

Slatina, Craiova,

se o-

afara
si

de
eel
si

spitalele din Bu-

preste
si

in

jud. Ilfov

la

Chitila

strabate

Copaceni (Vlasca). Aceasta cale pi. Sabarul de la N.

Calea mixta Bucuresti-Atrece prin

curesti

de

de

la Colintina,

Ciocanesti.

spre S.
a4.

Pantelimon
Marcufa,
rurale
1.
:

Ospiciul

de

la

De
si

la

Chitila o alta linie

mai sunt

spitale

puca spre N. prin

garile Buftea

lexandria care apuca spre S.-V.

Perisul, la Ploesti,

Buzau,

etc.

de Bucuresti
Bragadiru
si

si

com.

Cel din

Oltenija,

cu

18

A
pe
la

patra

linie,

plecind tot din

Cornetul.

paturI,numitReginaElisabeta,
intre^inut

Bucuresti (gara de Nord), trece

Corpurile Legiuitoare au votat

de jude{, cu care 22132

lei.

chel-

N. de

oras,

tueste

anual

Acest

la Calarasi, si

apuca spre E., se opreste la MoBaneasa,

1680000
tru
iar

lei

in

anul 1890 penacestei

construct
pentru
riul

sosele

spital s'a construit in anul trecut

5*1

gosoaia,

Pantelimon,

construc^ia

podulul

se

afla
;

in

bune
de

condi^iunl

Branesti, Fundulea.

peste
si

Arges

intre Cornetul

higienice
2.

Bucuresti de jur imprejur este

la Fferbin^i

Mihailesri (Vlasca) au alocat

Spitalul

cu

inconjurat de cale ferata.

in
si
i

14 paturl si inca 4 de rezerva, pentru boalelecontagioase, intreVinut

Transporturile se mat fac

prin cai na^ionale,

budget 870000 lei. Aceasta cale strabate

pi.

Sa-

judefene

si

barul de la N. spre S.-V.

5.

anual 31 241
s'a

de jude^cu care cheltueste let. Acest spital

la

vecinale. Caile carl leaga orasul

Calea jude^eana Bucuresti-

Bucuresti cu capitalele jude^elor

Tirgoviste apuca spre N.-V., tre-

inaugurat

2 Septembrie

sunt:
1.

ce pe linga satele

MogosoaiaBar-

1890;
3.

Calea nafionala Bucuresti-

Bufcea, Atirnafi, Rebegesti, Crevedia-d.-j.,

Spitalul
si

de
inca

la

Budesti, cu

Ploesti, care

apuca spre N. de
Baneasa,
spre

Crevedia-d.-s.,

14 paturf

4 de rezerva

Bucuresti, trece peste girla Colintina,

bateasca, Luceanca, Bucimanul

si

pentru boalele contagioase, care

s'a inaigurat in

pe lingS
si

O-

apoi intra in jud. Dimbovifa.

Octombre 1890,
caruia
jude^ul
lei
;

topeni

Saftica,

V. de
Saf-

Lungtmea
de 28
kil.

acestei sosele este

si

cu

intre\inerea

Tincabesti,
tica
si

dupa ce
si

intre

costa

anual pe

cheltueste anual 31,241

4. Spitalul

Tincabesti taie girla Povalea Znagovulul,

jud. (personal
lei.

si

material)

36000

de

la

Cocioc, pen-

ciovalistea

tru care statul

da o subven^ilei.

trece pe la

E.

de com.
in jud.

Ciol-

6.

Calea jude^eana Bucuresti-

une anuala de 30000

Personalul

panul, pe linga

manastirea

i-

Olteni^a apuca spre S.-E., trece

medical

se

com-

ganesti

si

intra

Prahova

pe linga satele

Vacaresti, Po-

Digitized by

LiOOQ IC

ILFOVUL

(JUDE'V)

47

ILFOVUL QUDET)

pe?ti-Conduratul, Ora^ti, Gruiul,

Bude^ti, Negoe$ti, Curcani, 01teni^a-Rurala
$i

In
Ilfov

afacerile

bisericetl,

jud.

bovifa-Mostiftea sau mat obicinuit pi. Dimbovi^a-Mosti^tea.

este

administrat

de

un

Olteni^a-Urbana.

protoereu cu re$edin{a in
cure?ti, ajutat

Bu

Cele

pia?I sunt:

Lungimea
58
kil.
$i $i

acestel osele e

de

de ma!

mulflf pro-

costa anual pe jud.

material)

esto$i

de pla?I
sar
i

1 Plasa Dimbovifa-Mostiftea coprinde 153 sate, carf formeaza

(personal
7.

Calea

jude^eana

61600 lei. BucuPan$i

Bisericile sunt lasate in

37 com. rur.
curefti. (Plasa

?i

una

urb.,

Bu-

cina comunelor. Statul intre{ine

Dimbovita are 83

re$ti-Braila

apuca spre E. de
:

Bucure^ti, treceprin satele

telimon,
Ileana.

Tamadaul, Cal&re{i
$oseleI e

numal urmatoarele biserici (exceptind pe cele din Bucure^ti) V&care$ti, Marcu^a Balamuci,
:

sate
2.

si

Mosti?tea 70)

Plasa Negoefti, coprinde 53 sate, care formeaza 16 com.

rur.

Znagovul, Codreni,

Plumbuita,

Lungimea
$i $i

de

kil.

Platare$ti

?i

Sine^ti,

cu carl
'

chel-

costa anual pe jud. (material

personal) 45000
8.
lei.

tue$te anual

21024

'-

Manastirile din jud. sunt

CSl-

Plasa 01tentfa, coprinde 34 sate, care formeaza 17 com. rur. $i una urb., Oltenifa.
3.

Bucu re?ti-Pite$ti apuca spre V. de Bucure?ti, trece pe Hnga satele

Calea
jude^eana
Cotroceni,
Militari,

daru$ani, Cernica, Pasarea,

Sa
98

4.

Plasa Sab ami

?i

murca$e$ti

$i

igane$ti, cu carl

sate, care
;

coprinde formeaza 32 com

y

statul cheltue^te anual

lei,
!

142908
$i

rur.
5.

Ciorogirla
Bolintinul-

avind 594 calugari

calu

Plasa
rurale.

Bolintinul-din-Deal,
din- Vale, Drugane$ti.

gari^e.

99
ft

sate, care

Znagov, coprinde formeaza 20 coIn

total

Pofta

telcgraful. Po^ta

da

mune

jude^ul

Lungimea
kil.
$i

$cselei este

de 33
let.

teaz& de la Alex. Ipsilante. In

jud. Ilfov sunt 4 biurourl telegrafice: la Fierbin^i,
$i

Ilfov are

437

sate, carl
$i

formeaza
2 urbane.

costa anual pe jud. (mapersonal) 36000

122 comune rurale

terial ?i
9.

Domne$ti
?i

Puterea administrative a judetuluT este incredin^ata

fect, ajutat

Calea
-

jude^eana
trece

Bucuprin
i in-

Bude?ti platite de jud.

la

unul pre$i

reti

Craiova, care
i

Olteni^a platite de stat. Acestea

fac
$i

de

subprefecflf

satul Clinceni

Prisiceni

serviciul po^tel rurale.

$i

Pe

122 primari.
Consiliul

tra in jud. Vla$ca.

Hnga ga^a Buftea

telimon
sunt
rurale platite

gara Panpo$tale
Ilfov. la
fie- care

jude^ean,

ales

de

Comunele
bine

rurale sunt legate

biurourl

locuitoril judejului,

reprezintat

intre ele prin ca! vecinale, parte

oseluite,

de jud.

prin comitetul permanent, ingrije?te

parte
in

netermiproec^ie.

Afara de acestea,
cailor ferate

nate, parte
Cultttl.

numal
to{i

gara sunt biurourl telegrafice ale

:

de starea jude^ului. Dupa noua lege pentru

promulgate
1

fi-

Locuitoril

jude^ulu!

la Chitila,

Cioci-

xarea circumscrip^iilor administrative

?i

sunt aproape
doxl,
sate

crestinl-ortolor prin

ne$ti, Buftea, Peri^ul,

Mogo$oaia,

pusa

in

avind bisericile
$i

Pantelimon,Luceanca,Fundulea,
S&rule$ti, Jilava
$i

aplicare la

Noembrie

1892,

tirgurl

in

numar

de
sunt
rui-

Vidra.

jude^ul Ilfov s'a imparfit in 10

294,

dintre
;

carl

func^ioneaza

Vitele

de

muncd.

Este

de

pla^I

numal 282
nate.

iar cele 1'alte

observat ca in jud. Ilfov vitele

Plasa Afuma^i, cu
pla?e! in

re^edin^a
;

parte in constructfe, parte

sunt cu
puternice

mult
$i

mal marl, mal

ingrijite
{arel.

com. Belciugatele

pi.

mat bine
ating

Arge^ul, cu reedinta placet in

Laacestebisericldeservesc 3

ca

in

multe alte jude^e ale

com.
in

Bolintinul -din -Vale;

pi.

preo^T, din carl 2 sunt diaconi.

Vitele

marl

num&rul

Dimbovita, cu

re^edin^a placet
pi.

Cit pentru bisericile carl n'au

preojl din cauza miculul

numar
la

ol)

de

locuitorl,

ele s'au ata^at

de 337266; cele mid (capre ?i 264817 $i porcT 35645. Imparfire administraliva. BuIlfov
la

com.

Tinganul;

Ilfovul

cu reedin^a placet in com. Bucoveni;

pi.

Mosti^tea,

cu re$e-

bisericile vecine, carf sunt

maT

getul judefuluf. Jude^ul

din^a placet in com. Fierbin^i

pi.

in apropiere, obligindu-se preo^tl

pana

Aprilie 1882 se

im-

Negoeti, cu re$edin{a placet

respectivl cu ingrijirea lor.

parjea

in ?ase pla$l.

De

la

acea-

in

com. Bude$ti;
pi.

pi. Obile?ti,

cu

Jude^ul Ilfov

face

parte din

sta data s'a alipit pi. Mosti^tea

la pi.

re^edin^apla^elin com. Obile?ti-

eparhia Mitropoliel cu re^edin^a

scaunulu! in Bucure$ti, capitala
Regatulul,
tropolitul
i

Dimbovifa $i se adminis treaza de sub-prefectul acesteT

pla$ile-unite

NoT;
barul,

Olteni^a, cu

re?edin{a
pi.

pla$el in

com. Olteni^a;
reedin{a
pi.

Sain

are de cap pe Mial

pla$i, iar circumscripta poarti

cu

pla?el

Primat

Rominiel.

numirea de

Dim-

com. Jilava;

Znagovul,

cu

Digitized by

LiOOQ IC

ILFOVUL (JUDEX)

48

ILFOVUL (JUDEf)
Glina Gherman, Glinasi

resedinta
cioc.

plasei

in

com. Co-

nele

Balasoeni,

Bolovani

si

Bobesti,

Hobaia.
4.

Macri, Manolache, Potoceanca

Buturugeni-Prisiceni,

Fie-care din aceste plasl co

Com.
si

$erbanica.
3.
.

prinde urmatoarele comune:

cu catunele: Buturugeni, Plopi,

Prisiceni
5.

Com.

Branesti, cu catunele

l.PlasaAfumafi, cu resedin$a
plasei
in

Sacsoni.
Ciorogirla-Dirvari, cu

Branestisi Vadul-Anil.
4.

comuna

Belciugatele,

Com.
:

Com. Bucuresti (comuna

Com.
Cernica-Caldararul

catunul Belciugatul-de-Jos.
I.

catunele
Dirvari
girla.

Ca^ichea,
si

Ciorogirla,
-

urbana).
5.

Com. Afumafi, cu catunele

si

Manastirea

Cioro-

Afuma^i
2.

Boltasi.

cu catunele: Cald&rarul, Cernica

Com.

Belciugatele- Coje^ti,

6.

Com. Domne^ti-de-Sus, cu
si

si

Manastirea Cernica.
6.

cu catunele: Belciugatul-de-Jos,
Belciugatul-de-Sus, Candeasca
Cojesti.
3.
si

catunele: Domnesti-de-Sus
ghesiul.
7.

fe-

Com.
:

Colintina-Fundeni,

cu catunele Colintina, Catunul

Com. Domnesti-Cal{una,cu
Domnesti-de-Jos,
si

Nou, Fundeni, Plumbuita, Teiul

si

Com.

Calarefi-^einoiul, cu

catunele: Ciutafi, Domnesti-Cal{una,

Viile-Colintina.
7.

catunele: Bratasani, Caiare^i, Pitisteanca-Polcesti

4.
si

Dom-

Com.

Cucuefi-Plataresti

$einoiul.

nesti-Sirbi, Olteni

Vatra-Ma-

cu catunele: Cucue^i-Moara, Cucue^i-Suditi,

Plataresti,
si

Com. Cringul-Fundulele,cu
si

nastirel-Cotroceui.
8.

Podul-

catunele: Cringul, Fundulele

Gostilele.
5.

Com.

Floresti, cu catunele:

PitaruluT,Progresul
8.
!

Renasterea.

Floresti-de-Jossi Floresti-de-Sus

Com. Dudesti-Ciopiea, cu
Vaca-

Com.
si

Hagiesti-Mariuja, cu
$

9.

Com. Gr&dinari-Flcoianca,
Gradinari.

catunele: Barzesti, Catelul, Cioplea, Dudesti, Progresul,

resti
si

catunele :Boteni

Hagiesti, Mari-

cu catunele: Ciocanul, Falcoian-

'

u{a
6.

Mataraua.
Ileana-Sulimanul, cu

ca

si

Vitanul.

Com.

10.

Com. Ogrezeni, cu
Com.

catule

9.

Com. Frunzinesti, cu catunesi

catunele: Bordeele, Ileana-Gher-

nul Ogrezeni.
11.

Frunzinesti,Lilieci
10.

Orasca.
catu-

man, Ileana-Papadopolu, OdailePodari

7.
si

Poenari, cu catunele:

Com. Otopeni, cu
Otopeni-de-Jos
si

Sulimanul.

Bolintinul-Spiridon,

Poenari- E-

nele

Otopeni-

Com. Moara-Domneasca,
Ganeasa,

nu$a, Poenari-Florescul, Poenari-

de-Sus.
I
(
.

cu catunele:

Moara-

Mosteni
12.

si

Ulmi-Ornesti.
Popesti-Bicul, cu c-

Com.

Popesti-Dragomi:

Domneasca si $indrili{a. 8. Com. Piteasca-Pasarea, cu

catunele:
Cozieni,
si

Com.
:

resti,

cu catunele

Dragomiresti-

tunele

Arcuda,Gheonea,Ileana,
si

din-Deai, Dragomiresti-din-Vale,
Gulia,

Manastirea
Piteasca.

Popesti-Bicul
13.

Zoi^a,

Popesti-Manuc, Popestisi

Pasarea, Pasarea
9.

Com.
:

Slobozia-Clinceni, cu

Manastirea, Sabareni
12.

Zurbaua.

Com.

$tefanesti-Lipova{ul,

catunele Clinceni, Olteni, Ordo-

Com.

Rosiul, cu catunele:

cu catunele: Boldul, Cre^uleascaLipova^ul, $tefanesti-de-Jos, $tefanesti-Pasarea

si

reanul
14.

si

Slobozia.

Bojea, Catanele, Cringasi, Fundul-Cringasi, Giulestif ig&nia

si

Com.

Stoenesti-Palanga,

$tefanesti-de-

cu catunele: Deleni, Druganesti,

Rosiul.
13.

Sus.
10.

Gogora, Icoana, Palanga, Palan-

Com.

Tartasesti,

cu

ca-

Com. Tamadaul
si

Dirvari,

gu^a

si

Stoenesti.

tunele:

Bujoreanca,
si

Calugarul,
Pajerea.

cu catunele: Dirvari, Tamadaulde-Jos

11.

iS.Com.Tintava, cu catunele
Tintava-BanuluT
soaia.
16.
si

Hanul-de-Pamint
14.

Tamadaul-de-Sus.

Tintava-Bala-

Com. Tunari-Dimieni, cu
si

Plasa Argesul, resedin^a

catunele: Dimieni

Tunari.

placet:

comuna
catunul

Bolintinul-din-

Com.

igania-Crivina, cu
si

IV. Plasa Mostistea, resedinfa

plasei:

Vale,
teni
1.

Bolintinul

Mos-

catunele: Crivina
III.

figania.
y

comuna

Flerbin^i,

cat.

Plasa Dimbavi(a
:

rese-

Fferbin^i-Tirgu
1.

Com. Bolintinul-din-Dealcu
si

dinta plasei

comuna Tinganul,

Com. Catrunesti-Mai neasca,

Maineasca,
Sinesti-No!

catunele: Berceni

Bolintinul-

catunul Tinganul

cu catunele: Catrunesti, Closca,

Lilieci,
si

Baleanu.
2.

Com.

Bolintinul-din-Vale

Com. Baneasa-Herastraul, cu catunele Baneasa, Dama1.

:

Sinesti-Vechl.
2.

cu

catunele:

Bolintinul-Druga

roaia, Floreasca, Grefoaicele,

He-

Com.
:

Crea^a-Lesilor,
-

cu

neasca,

Bolintinul-Mosteni,
si

Bo

r&straul
2.

si

Pipera.

catunele

Crea^a PatrSchioaia,
Vinatori.

iintinul-Baleanu
3.

Malul-Spart
cu catu

Com.
:

Bobesti-Balaceanca,

Gagul, Lesile, Meriseasca, Stoinoaia, Surlari

si

Com.

Balasoeni,

cu catunele Balaceanca, Berceni,

Digitized by

Google

1LFOVUL OUOET)

40

1LFOVUL (jrDET)

3.

Com.
:

Dragoe$ti-Bi{inile, cu
Bi-

2.

Com. Bucoveni,
:

ca*

catu-

7.

c&tunele

Bit'ina-Paminteni,

nele

Atirna{i,Buciumeni, Bufta,
Fl&minzeni, Mogo?oaia

cu catunele: Galbina^i,
teti,

Com. Lamote$ti-Galbina$i, LamoMoara-Noua, $tefaneasca.

{ina-Ungureni,
teni,

Chiroiul-Pamin-

Chitila,
?i

Chiroiul-Ungureni, Drago-

Odaile.
3.

8.

Com. Nana, cu catunul

e$ti-de-Jos,

Dragoe?ti-Znagov

?i

Com. Chiajna, cu
Dudul,

catunele:

Nana.
9.
'

Dragoe^ti de Sus.
4.

Chiajna,
?i

Giule$ti-Sirbi

Com.
Com.

Sohatul, cu catunele
$i

Com.

Dridui S&rindarele,

Rudeni.
4.

Dona, MScelarul
10.

Sohatul.

cu catunele: Dridul-Movila, Dri-

Com.
:

Cioc&ne$ti, cu catu-

Vasila$i-Pope$ti, cu

dul-Znagov, Moviltya, Sarindarulde-Jos, Sarindarul-de-Sus.

5.

nele

Ale$i Cioc&ne$ti,

Cioca-

catunele:
ne^ti, 11.

Pirlita,

Pope^ti,

Sta-

ne$ti,
5.

Cre^ul

?i

Urziceanca.
catu-

Com.
:

Fferbin{i-Stroe$ti, cu

Com. Corbeanca, cu
:

Te^gheaua ?i Vasila^i. Com. Valea-DraguluT, cu

:

catunele

Fferbin^i-de-Jos, Ffer$i

nele

Corbeanca, Mecheaua, OsOracul,

$1

catunele
^i

Ciocoveni,

Ghimpa^i

binfi-de-Sus, Flerbin^i Tirgul

Stroe^ti.
6.

tratul,

Sarindareanca,

Valea-Dragulul.
VII. Plasa Obilesti, reedin{a

Tama^i
6.

Tama?i-Orascul.
Cosoba-Golescul, Co?i

Com. Greci Gradistea, cu

Gradi$tea,
Greci-dei

Com. Cosoba-Trestieni, cu
:

placet:

comuna

Obile?ti-NoT, ca-

catunele:

catunele

tunul Obile^ti-Nol
1.

Sus
7.

Maxtneni.
Maia,

soba-Hristi

Trestieni. catu-

Com.
:

Chiseletul, cu
i

catu-

Com.
Com.

cu

catunul

7.

Com.
:

Cre^ule^ti, cu

nele
2.

Chiseletul,

Surlari.

Maia.
8.

nele

Cre{uleti-Dtrzea,

Crefu-

Com.

PVasinetul, cu ciltuFrasinetul,

Meri-Petchi-Neteze$ti,

ie?ti-

Falcoianul,
$i

Cretule?ti

Ma-

nele: Cioru^el,

Ma-

cu catunele: Meri-Petchi, Neteze$ti,

nastirea
8.

Cre^ule?ti-Samurca?i.
catu-

vrodinoaia
3.

^i

Noua-Vacareasca.
Balanul,
Bel-

Nuci

$i

Sudifi.

Com. Crevedia, cu
Cocani,
$i

Com. Gurbane^ti-Co^ofancatunele:

9.

Com.

Mic$une$ti-Greci, cu

nele:

Crevedia de-Jos,
Dirzea.

ca,

cu

catunele: Balamuci,
gra,

Balta-NeaGreci-

Crevedia-de-Sus
9.

ciugul,
Paicul,
trul 4.
$i

Cofofanca,

Gurbane^ti,
Silives-

Fundul-Danciului,
Greci-de-Mijloc,

Com.

Militari,

cu catunele:
Grivi{a
?i

Preasna-VecMe,
Valea-PresneT.

de-Jos,

Mic$u-

Caraca?,
Militari.

Ciurelul,

ne$ti-Mari, Mic$une$ti -Moara.

10.

Com. Manastirea, cu
Coconi
$i

ca-

Com. Fundeni-Gherasi, cu
B&duleasa,
?i

10.

Com. Ridule^ti-Resimnicatunele
:

tunele:
5.

Manastirea.

cStunele
Peri^orul
11.

Fundeni,
c&tu-

cea, cu

Caldaru^ani,
ile$ti-Caldaru-

Com.
Com.
:

Obile?ti-VechI,

cu

Zoicarul.

Movileanca,
$ani,

Rad

catunul Obile$ti-VechI.
6.

Com. Leurdeni, cu Com.

cu

Radule^ti-Filitis,

Resim-

Obile$ti-Nof, cu caObile^ti
-

tunul: Leurdeni.
12.

nicea.
11.

tunele

Buzoeni,
?i

N01,

Pantelimonul-DoAle$i-Pa
?i

Com.

Ro^iori, cu catunul

Ora^ani
7.

Pirliteni.

broe$ti,

c&tunele:

Ro^iori.

Com.
:

Pirlita-Sarule^ti,

cu

s&rea,

Dobroe$ti,

Marcu^a

VI. Plasa Xvgoestiy reedin{a

placet

catunele

Albeanul-Manciule^ti,

Pantelimonul.
13.

comuna

Bude$ti, catunul

Chircu^a,
Pirlita,
8.

Gologanul, Manciul,
$i

Com. Pope$ti-Conduratul,
$i

Budeti
1.

Sarule^ti

Solacolul.

cu catunele: Pope$ti-Pavlicheni
(Catolici)
14.

Com. Aprozi-Negoe?ti, cu
:

Com.
:

Preasna Noua,
i

cu
-

Pope^ti-Romini.
$tiubeiul-Or&$ti, cu

catunele Aprozi, Frecafi, Lacul-

catunele

Codreni

Preasna

Com.

Cocorulul
2.

$i

Negoe$ti.

Noua.
9.

catunele: Canela, Filastache, OrS^ti,

Com.
$i

Bude$ti, cu catunele

Com.

Tariceni, cu catunele:

Orasca,
$i

Piroaia, Pifigaia,

Bude$ti
3.

Negoe$ti-Po?ta.

Curate^ti, Luptatori, Odaia-VladichiT,

Postovari
15.

Po$ta.
catu-

Com. Curcani, cu catunul

Com. Frumu?ani Cu$tureni,
PasSrea
$i

Tariceni

?i

Valea-Capi-

Com. Tinganul, cu
Tinganul
$i

Curcani.
4.

tanulul.

nele:

Tinganul-

VIII.

Plasa

Oltenifa,

re?e-

Moara.
V. Plasa Ilfov, re?edin^a pkV comuna Bucoveni, catu:

cu catunele: Cu^tureni, Frumusani,

5.

din{a pla?eI;com. urb. Olteni^a:

1.

Petrichioaia.

Com.

Cascioarele,
^i

cu ca-

$ei

Com. Hera^ti-Buciumeni, cu
:

tunele: Cascioarele
2.

Talaba.

nul Buftea:
1.

catunele
Brezoaia,

Buciumeni,
Luica,

Gruiul

$i

Com. Chirnogi, cu catunul

Com. Greaca, cu catunul

Com.
i

cu

c&tu-

llera\sti.

Chirnogi.

nele: Brezoaia, Camara^iul, Cas-

6.

Com.

cu

catunul

3.

cioarele

Draganeasca.
IV

Luica.

Greaca.

92276. JfariU Dicflonar Geogratle.

Vol.

Digitized by

Google

ILFOVUR 0^ DE T)

50

1LFOVUL

(rlktui

4.

Com. Criv^ul, cu catunul

Com. Hotarul, cu
si

cu catunele
breni.

Cimpurelul

si

Do-

besti
polia.

Filitis,

Tincabesti

Mitro-

Criv^ul.
5.

catunele:

11.

Com.

Gostinari, cu catusi

9.

Com.

f iganesti,

cu

catu-

Hotarul
6.

Zboiul.
Izvoarele,

nele

Gostinari-Belu

Gosti-

nele

Ciolpani,

Luparia-Saracisi

Com.
:

cu catu-

nari -Vacaresti.
12.

neasca, Manastirea figanesti

nele
si

Ciumati,

Ciurari,

Coe

\\

Com.Jilava-Merlari,cu casi

iganesti.

Izvoarele.
7.

tunele: Jilava
Clatesti,

Odaile Merlari.

In

1893

sa
5

revenit

la

ira-

Com. Mitreni
si

cu

13.

Com.
:

Magurelele, cu caFilipescu,

par^ire

de
la

plasT.
(1

catunele: Clatesti, jaianul, Luica,

tunele

Dumitrana,

Budgetul]\i<\. Ilfov

898

99)

Mitreni
8.

Valea-Rosie.
Oltenija

Com.
Com.

(comuna
cu

Ghermani si Otetelesanul. 14. Com. Straini-Dobreni, cu

catunele: Bragadirul
(Straini-Dobreni).
15.
si

prezinta
lei

veniturl

suma de

urbana), cu Oltenifa Tirgul.

9.

Vidra

tuell

1934472 ban! 17 si la chelsuma de lei 1 7 13 102 b. 45.

judcpilul.

Olteni^a-Rurala, Atirnafi
si

Marca
si

Marca
si

ju-

catunele:
Rurala.
10.

Oltenita-

Com. Varasti-Obedeni, cu
:

de^ulul e o

biserica cu

Sfin^ii

catunele
catu
16.

Obedeni

Varasti.

lmpara^T Constantin

Elena,

Com. Prundul, cu

Com.
:

Virtcjiul-Nefliul, cu

semn ca
se afla

in

capitala

jude^uluT

nul Prundul.
11.

catunele
casi

Chirca, Nefliul,

Pruni

Mitropolia a! careia pa-

Com. Radovanul, cu

Virtejiul.

tron! sunt Sfin^il Impfira^f.

tunul Radovanul.
12.

X. Plasa Znagov,
cu
ca-

resedin^a
ll,

Pe
i

la

anul
:

1602 acestuT jud.

Com. Span^ovul,
:

plaseT

comuna Cocioc
Balotesti,

cat.

se zicea

jude^ul IlhovuluT, iar

si

tunele
tina
si

Clinciul, Spanjovul,

Ta-

Bratulesti
1.

la anil

1654

1694 gasim

juI).

Valea-luI-Soare.

Com.
:

cu

catu-

de^ul Elhovulul. (Papiu, vol.

13.

Com. Ulmeni, cu

catu-

nele

Balotesti, Cacaleti, Petresti,

si

nele: Tausanca, Ulmeni-Pamtnteni si Ulmeni-Ungureni.

Preotesti
2.

Saftica.

Ilfovul, pi rift, izvoreste spre N.-

Com. Butimanul-Lucianca,
:

V. de Tirgoviste, jud. Dimbovi^a,

IX. Plasa Sabarul, re^edinfa comuna Jilava, catunul plaseT

:

cu catunele

Butimanul, Linia-

din dealurile

si

padurile

Lucianca, Lucianca, Pascaneanca, Sterianul-de-Jos, Sterianul-

catunulut Teisul ce face

parte

Jilava
1.

din com. $otinga, curge pe linga

Com. Berceni-Dobreni, cu

de-Mijloc
3.

si

Sterianul-de Sus.

Tirgoviste in partea de V.,

la

catunul Berceni-Dobreni.
2. Com. Bragadirul Bulgarul, Bragadirul, Bulcu catunele
:

Com.
si

Caciula^i, cu catunele:

o mica distant de bariera Cim-

Caciula^i, Canela, Moara-Saraca,

Pirlita
4.

pul-Lung
lanul,

si

de bariera Ciocirlinga

Pascani.

trece pe
si

catunele

garul
3.

si

Cornetul-Glogoveanul.

Com.
:

Cociocul,

cu

catu-

Priseaca

Dumbrava, prin com.

si

Com. Buda-Prisiceni, cu
Buda, Dragane^ti
si

nele

Balteni,

Bratulesti,

Co-

Colanul, pe linga com. Vacaresti

prin catunele Bungetul
testi-d.-s.,
si

catunele:
Posta.
4.

ciocul, Perisul, Piscul, Piscul-He-

Bra-

reasca
Colibasi, cu catunul
5.

si

Valeni-Buriasi.

pe linga com. Cazaci

Com.

Com. Dascalul-Crea^a, cu
Varasti
-

merge

inainte spre S.-E.

pana

Colibasi.
5.

catunele: Crea^a, Dascalul, Runcul,

Com. Copaceni-deSus, cu

de

-Jos,

Varasti

com. Bolovani. Aci se desparte in doua: un bra{ apuca

la

catunul Copaceni-de-Sus.
6.

de-Sus.
6.

prin catunele

Calugareni,
si

Sta-

Com. Copaceni-Mogosesti,
si

Com.
:

Lipia-Bojdani, cu ca-

nesti,

Colacul
si

prin com. Vi-

cu

catunele: Cop&ceni-de-Jos,

tunele

Bira, Bojdani, Coadele,

zuresti

purtind

numele

de

Mogosesti, Manastirea
lam.
7.

Var-

Dobrosesti,

Fundul, Gherma

Colintina, intra in jud.

Ilfovul,

nesti, Gruiul, Lipia,

Manastirea
-

Com. Com.
si

Cornetul-din-Vale, cu

Caldarusani,

$an{ul

Florescu,

catunul Cornetul-din-Vale.
8.

Turbat'i, Viasia.

Cre^esti-Sintesti

cu

7.

Com.
:

Poenari-Vulpesti, cu

pe la N. de satul Creful, pi. Znagovul, formeaza lacul Ciocanesti, merge spre S. de Buftea si Buciumeni, trece pe la
N. de Bucuresti, formeaza lacul
Colintina
si

catunele: CopSceni-Sf. loan, Cre{esti

catunele

Ciocanari, Movila, Poesi

Sintesti.

nari-Niculescu, Poenari-Polizu

se

varsa in balta
aci in riul

9.

Com.

Darasti, cu catunele:
?i

Poenari-Vulpesti.
8.

Cernica
bovi^a.

Asan,
10.

Filipesti

Mitropolia.

Com.

Tincanesti, cu catu-

DimAlt bra{ su ^ numele de

si

de

Com.Dobreni-Cimpurelul,

nele: Ciofliceni, Izvorani, Tinca-

Ilfovelul sau Ilfovaful trece prin

Digitized by

LiOOQ IC

IUE

51

ILMICIORUL
parte
a

Con^esti, pe linga Balteni, printre

parte e a statuluT
locuitorilor.

si

nute

si

24

porcT.

Distan{a

la

com. Slobozia-Moara

si

Po-

resedinfa cu
fam.,
kil.

scoala este

de 7

dul-BarbieruluT sub
Ilfovul,

numele de pe linga Baldana si ajud.

Ilfov,

Are o populate de 130

sau 586
sufl.,

din carl 106 contrib.

pol intra in
it

cSruia

LocuitoriF poseda:

19

plu-

Ilieul,

mosie,

jud.

Bacati,

pi.

da numele siu, varsindu se apof in riul Dimbovita intrecom.

Dragomiresti-din-Vale
si

gun, 30 care cu
cu
caF,

boF, 2

caru^e

Bistrifa-d.-s.,

pe

teritoriul

com.

292

vite

marl cornute,
19 capre
si

Ciumasi.

Ileana.

17 caF, 505 ol,

92
Ilieul, piriil, jud. Bacati, pi. Bistri^ad.
s.,

rimatori; 100 stupT cu albine.

Hie, padure,

la

Lacul-Iul Hie,
Blejesti

si-

Comunica^iunea
tun se face
prin

in

acest caco-

com. Racova, ce
Gura-Vail
sj

tra-

tuat pe proprietatea
fra{ilor C.
si

soseaua

verseaza satul

se

Gr. Olanescu,

pi.

Glavaciocul, jud. Vlasca, in suprafa^a de 50 hect.

munala care trece prin partea de E. si care-1 pune in legatura la N. cu

la S.

scurge d'a stinga

1

Bistri^eF.

comuna

sa,

iar

Iliseni, sat, in

partea
pi.

de N.

cu com. Ionesti.

com. Ringhilesti,
si

$tefanesti,

Hie,

piriil,

jud.

Ilfov,

spre

E.;

In catun
fintinF.

sunt 4 pu^url

jud. Botosani, situat

pe coasta
dintre Co-

izvoreste din jud. Ialomi{a, de la

de
I

S.-E. a dealuluF
si

V. de com. Satul-Nou, trece pe

linga
esti,

Are
cu
1

biserica

de

zid, facuta

rogea

Prut, linga iazul Iliseni,

Movila-IleneT,
si

pi.

Negofor-

de locuitorF pe
preot
si
I

la

anui

1870,

pe

mosia Ringhilesti;

are

se varsa in Piriul-Vinat

cintare{.

suprafaja de 33 hect. ale locuitorilor rur.

pi.

La

unirea cu

acest
balta

piriti

meaza o
mocirlosf.

mid

cu

^rmi

Ilieti, ma/ia/a, Jine

de com.

familil,

o popula^iune de 35 sau 164 suflete, din carl

si

Grozesti,

jud.

Mehedint'i,

41 contribuabill.

Motrul-d.-j.

Vite: 50 bol

si

vacT,

14 caF,
stupF

Hie, vale, jud. Muscel,

izvoreste
Ilie^ti,

172 oF
moviili,
s.,

si

30 pore!;

38

dupa proprietatea
Deal,
nesti,

satuluf numita

jud.

Bacau,

pi.
si-

cu albine.

curge
plaiul
si

prin

com.

Dom-

Tazlaul-d.

com. Ardeoani,
ridicata

Nucsoara, dela V.

tuata pe deaiul Hemeieni, care

Ilieni. Vezi satul $tirba{ul, jud.

spre E.

fiind furioasS in timpil

movila se zice a
cu usurin^l
piept

fi

de

Suceava.

ploiosl, face

mart stricaciunl.
Bacau,

^tefan-cel-Mare, spre

a^inemal
I

Maghiarilor.

Iliseni, iaz,

linga

satul

Iliseni,

Ilieti, sat, jud.

lciul-d.-s.,

pi.

Taz
situat
j

Acum
gisit
vechf,
\

vre-o

40

50

anT,

s'aii

jud. Botosani,
;

are o suprafa^a

com. Ardeoani,

aid o mul^ime de
sage^i,
lanci,

in
kil.

valea TazlauluT-Sarat,

la

sabiF.

arme Pe
-

de
are

5
1

hect., e

bogat
si
I

in

peste

V-

moara de apa
jud.

de aburl.
pi.

de satul Ardeoani. Are o biserica, cladita de Gr. Busuioc pe la 1840, cu 1 cintaret; I

circiumd.

unele din ele se vede urmatoa:

'

rea

inscrip^ie

$tefan

Voda

Iliu{a, ptidure,

Bacao,

Mare, Moldova. Cuvintul

Mol-

Trotus, com. Hirja, de pe muntele

Are 91

familil,

sau

dova era
1

scris cu litere

mai marl.
Bacao,
I

cu acelasT nume.

257
si

suflete.
:

Vite

31 caT, 185 vite cornute

j
!

Ilieti,/tf<////Y, foioasa, jud.

pi. Tazkiul-d.-s.,

Iliu^a, virf de munte, jud. Bacau,

pi.

30 porcl.

com. Ardeoani
hect.
si

Trotus, de pe teritoriul com.

are o intindere de 85
Ilie^ti, ciitun, al
j.,

Hirja, situat linga

tinisul.

muntele

Pal-

com. Tureen i-d.Gorj,

situat
si

este supusa regiinuluF silvic.

pi. JiuluF,

jud.
S. a

in

partea de

com.

la

Ilieul,sau Hiaul,^i?/,jud. Bacao,

pi.

Iliu^a, trup de padure, al statulul,

in
;

poalele culmei JiuluTdin dreapta

j

Bistri^a d.

s.,

com. Ciumasi,
BistrifeF,

intindere de

40

hect.,

care,

si

cam pe coasta

dealului numit

situat

da

stinga
si

cu
zi-

impre ma
13
hect.,

ca

trupul Busducul,

Dealul-Rosiul.

case dese
hect.,

cu o
si

biserica,
clcservita

formcaza padurea Cer-

Areo suprafa{ade 1250

dita

la

1S91

de

nelele, situata in
pi.

com. Surpatele,

din care 600 hect. padure, 593 hect. arabile, fme(e si pasune,

preotul din com. vecina, Racova.

'

Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Are 39
Vite
:

familil,

sau 156 suflete.

vite

27 hect.

viF

si

30 hect. prunF,

caF,

j6

marl cor-

Ilmiciorul, picket

si

poteal de

Digitized by

LiOOQ IC

ILOVAjUL

52

IMAIL-IUC

trecere

in

Transilvania,
linga

care

?u$teT,

pe o pozhiune
rama$i{e de

ridicata,

Gruba, care ?osea trece

cul

la

lo-

merge pe
$i

mun^ii Surlele

sunt ni?te

zidarie
fi

numit Berindeiul, de
si

aci la

Cirligatul, jud.

Dimbovifa.

vechie ce se presupune a

ale

Craguesti
la

se spune ca a

mers

unei manastirl, caci oga$ul dim-

Cerne^i, cacl la

Pu^inei, ca-

llova\ul com. r#r.,jud.Mehedin{i, in plaiul Cerna, la distan^a de

y

prejur poarta numele de Oga^ul-

tunul de MalovaJ, se vede peatra

si

ManastireT

batrinil afirma ca
luT

zidarii

si

de

aci

trecind riul

27

kil.

de ora?ul Turnul-Severin.
pozhVie

dateaza din timpul

Nicodim.

Plesova, se indreapta spre Pfea-

Are o

deluroasa,

flind

situata pe vale.

Se margine$te
com.
V.
cu

spre E. cu

com. $ovarna-d.-s.
la

La o departare cam de 300 de m. de ruinele acestea, se vad ni$te morminte inconjurate

piatra

traAlba.
Ilova^ul, deal,
plaiul Cerna,
in jud.

Mehedin^i,

$i.$ovarna-d.-j.; la S. cu
Sise$ti
$i

Crague$ti

de jur imprejur cu lespezl de V. ?i la capa-ul despre

fie-care

com.

rur. Ilova^ul.

com. Base^ti $i spre N. cu com. Balta, de care se desparte prin

mun^il Navaful.

de

mormint este

cite

un

Ilovi^a,
pi.

sat,

in

jud.

Mehedin^i,
rur. Vir-

bolovai mare. Asemenea

ne?tl despre care se

la ripa

Ocolul-d.-s.,

com.

inalta se gasesc oseminte

ome-

ciorova.

Formeaza comuna cu
Borcane$ti,
Firizul
?i

satele

spune ca
Ilovi^a, trecatoare in Banatul-Temi?oareJ, jud. Mehedin^i, practicabila

Racova,

ar

fi

din timpul Dacilor. Aci se

$i

avind re^edin^a

in satul Ilova^ul.

vftd

urmele unuT vechiii drum.

Are 3000
case.

suflete, din
;

can 466
in

Dealurile

mal

principale
:

din

pentru trasurL

contribuabilJ

locuesc

570

aceasta

comuna sunt

Dealul-

Pogari, Borcane?ti, Vinogradul,

Ilovi^a, piriii, in jud. Mehedin^i,

pi.

Locuitoril poseda:
guri,

124 plu1 1

269 care cu

boi,

ca-

unde Tudor Vladimirescu a ucis, la 1 82 1, pe un Trocan, a canri

cruce se vede,
iar locul

Ocolul-d.-s.; curge prin satul

cu acela?! nume.
Ilovul, sat, in jud. Mehedin^i,
Motrul-d.-s.,

ru$e cu cai; 3 stupi. Prin aceasta com. trece

a luat
pi.

0Ilo-

seaua

vecinala

Crague^ti
2

dealul Nicoglava,
lul

numele de Crucea-luT- Trocan, Racova $i deaBuliga.

:

com.

rur.

Ciovir-

va^ul-Rudina.
2 preoflf
$i

Are

bisericl cu

naani.

4cintareflf; o ?coala

cu

inva^ator,
$i

frecuentata

de

VaT principale sunt ValeaBabelor, Valea Creie^ilor, Nicoglava, Caieriul, Grubef, BraduluT
?i

Ilovul, vale, in jud.

pi.

Mehedin^i,
rur.

70

elevl

2 eleve; 3 circiuml.
la

Motrui-d.-s.,

com.

Ca-

Budgetul com. e

veniturl

Topolova^ul.

zane?ti.

de 3560,
lei.

iar la cheltueli

de 3000

CimpiT sunt:
matra, Ulmatul,

Racovi^a,

Cu
Sla-

Mohorna

$i

Ilu^a, iaz, format de

ioasa,

piriul

Te-

Vite

160 vite mar! cornute,

tininul.

pe pamintul

locuitorilor,
a-

1200

ol,

31 cat,

700 capre,

Munjii principal! sunt: Neva{ul,

din satul Paltini^ul, com. cu

cela?I

bivoll i

780 rimaton. Se zice ca com. Ilovaful este

$i

Ople$ata, Cioara, Obleagul,

?i

nume,

pi. Prutul-d.-j.,

jud.

Cracul-Scurt, Plo$tinu{a

Tut-

Dorohoiu.

foarte vechie,
acestei
nastiri

ca proprietatea
fost a uneT

com. a
cu
in

ma-

manul cu padurl seculare. Ape mat principale sunt Co:

Imail-Iuc, movild,
ritoriul

in jud.

Con-

calugari.

Pe

urma

su^tea, Piriul-Schitulul

si

Piriul-

stanta, pi. Silistra-Noua,

pe
i

te-

a trecut
tarului

posesiunea unul Bra-

Racovel
iana
lui

iar platourl cu pozifie

com. urb. Cuzgun,

situata

a-

descu care a vindut-o proprie-

frumoasasunt: Poiana-Popil, Po-

nume pe

acela al catunului sau

Glogoveanu.
zestre

Acesta a
Mice

Mircea, Poiana

Nico-

Cherim-Cuius,

pe

una

dat-o

unei

sa,

glavel

si

Poiana-Crucei. In par-

din ramifica^iile nord-vestice ale

dealului Mulver-Acceuci, in par-

cSsatorita cu Fili$anul, at carul

tea de N. a
rele
si

com.

intre

hota-

mo^tenitorl o stapinesc asta-zl.

In

comunelor

Ilova^ul,

Balta

tea esticS a plasei

2
kil.
;

$i

a com.,

la

com.

Ilova^ul

se

afla

Basesti, se afla

cruce

pe
lui

spre V. de satul Cherim-

iocalitate ce poarta

numele de

locul

unde a

fost

circiuma

Schitul, povestindu-se debatrini

ca aci a fost o biserica cu calu-

Tudor Vladimirescu La E. de comuna

in

Ilova^ul,

are o inaltime de 184 m., dominind prin aceasta inalfime satul Cherim Cuius, vaileCuciuc-

Cuius

Dealul-Cajmet, se vad urmele

.si

Culac ?i Diudiutliuc-Cucuciuc-Alceac
$i

Iii

catuna Firizul pe apa Co-

unei sosele ca

la locul

numit

drumurile comunale Ca-

Digitized by

LiOOQ IC

IMALACUL
ra-Amat-Cherim-Cuius
Araat-Ghiol-Punar
rita
;

53

1MOASA

si

Cara-

Hoinari, jud.
la

Braila,

infan^ata.

este acope-

cu verdea^a.
deal, in jud.

1854, pe lacul unde a fost vechia circiuma Imina de pe

timpul Turcilor.
si pi. TulImalacul, cea, pe teritoriul com. rur. Agi-

Vatra satulul este de

avind 23 case
si

8 hect.

360 vite marl cornute, 20 cat, 416 oi si 450 rimatori. Sunt 40 stupl cu albine. Dealurile ma! principale din aceasta com. sunt: dealul VinVite
:

o circiumS.
familil,
si

turisul;

dealul Poeni^a;
;

dealul

Ghiol; se desface din

Dealulintr'o

Populafia este de 36

cu poiaria Parincis Dealul-Samarinestilor,

Mare, se intinde spre S.

sau 160 suflete:

78

barbaflf
si

ce

are

ridiciturile
si

direc^iune generate de laN.-V.

82

femel,

93

casatori^t

6j

Coasta-Boereasca

Glameia,

spre S.-E. printre v&ile Tulcea

si

necasatorip.

care se termini la Teiul-Pucios,

cat,

Sari-Ghiol,

brazdind partea
si

Vite:

104

centrala a pl&sel

cea nordica
-

cornute, 560 oi

250 vite marl si 80 rim&tori.

dealul Vaiel-Albe,

unde formeaza Dealul Batrin unde se afla

;

a com. Se prelungeste spre S

E. cu
dealul

o cimpie numita Poiana-Solzel,

Ciatal-Tepe

are

Iminogul,
teritortul
d.-s.,

girld, se formeaz& pe

pe care sunt
rastia
si

ridicaturile

Como:

118 m. lnal^tme, dominind ccle

com. Balteni,

pi. Siul-

Dealul-Cerului.

dou& val

si

drumurile comunale
si

jud. Olt, in partea de N.

in

Val ma! principale sunt VaieaCorbului, Valea-Casel, Valea-luT-

Tulcea-Sari-Ghiol

Macoci-Agi-

ApoT marindu -si din ce

matca, cu alte
teritoriul

ce

Ghiol, care se intretaie la poalele sale

;

vilcele, strabate
:

Neagoe, pe care se
Birzesti,
-

afla

satul

este

acoperit

cu

li-

comunelor
Viisoara,
e

Balteni,

vezl.

Perie{i, Mierlesti,

Izvoarele,

A-

satulul
iar

limanesti

si

unde da
periodic.

Valea Lazului, valea Imoasa $i Valea-Albei; piraie mai principale sunt:

Izvorul-din-

Imbinata (Movila-),
jud.
si

tnovild, in

in

Olt.

Cursul sau

Matca-CorbuluT cu
Laculu!

pi.

Constanta,
rur.

pe

tcrisi

Parcurge o distanja de aproape

45
kil.

SacI, Izvorul-luI-Neagoe, Izvorul?i

toriul

com.

Cicricci

a-

Izvorul-de-la-Fintinapiriul

nume pe

acela al catunulul sau

situata

Cogea-Ali,

pe

culmea
in

dealulul Tepe-Bair, aproape de

Toate comunele din pi. Siuld.-s., afara de Coteana, sunt situate pe valea sau pe linga dealurile

Benghil;

numit

Matcain-

Vail Caselor, care primeste

trinsul izvorul Fintinef-din- AninI,

extremitatea sa de N.,
tea centrala
plasel
la
si

par-

vecine ale

acestel girle.

izvorul Fintinel-Popil

?i

izvorul

si

pu^in

sudica a

Fintinelcu-Rugina; piriul Valea-

cea sud-vestica a com.,

kil.
;

Imoasa,

com. rur.

in jud.
la

Mehe
kil.

lui

,t

spre N.-V.
are o

satulul

dinti, pi. Motrul-d.-s.,

Cogea-Ali
83 m.
si

inal^ime
prin

de
so-

domina

aceasta
si

inal^ime satul Cogea-Ali

selele jude^ene

45 de orasul Turnul-Severin. Este situata pe vat, nu departe de valea Motrului. Se margineste:

la

la

Neagoe, cese varsa in Motru numit Selistea, care locul

iMnti-

primeste intr'insul piriul

nele-Marl, in care au fost ascunsl

eel

2 tinerT din legenda; Piriul-

Canara-Cara-Muacoperita

E.

cu

com.

Vagiulesti,

de
spre
spre

rat si

Canara-Cogea- Ali-CicrJcci
si

care se desparte prin riul Motrul

la

Rosu ce uda Valea-Lazulul si Valea-Rosie, vSrsindu-se in Motru la locul

riul

este artificiala

cu

S. cu

com.

Corcova;

numit Biltanul;

pi-

pasunl.

V. cu

com.

Girbova^ul;
si

Matca-Imoasel ce primeste
si

N. cu com. Sauiarinesti

com.

izvoarele din Saardan

piriul

Imbra,

insula, in Dunare,

pusa din 3 buca^I, com. Celeiul, pl.Balta-Oltul-d.-j.,

jud. Romanafi.

commai sus de

Lupsa.
satul
tori,

Formeaza comuni cu Berzesti, avind 650 locui1

VaiT-Albe.
In aceasta
lac

com.

se

afla

un
care

din carl
in

12 contribuabili;

numit Dosul-LaculuT, avind

ariT,

locuesc

156 case.
:

o suprafa^a de peste 2

Locuitoril poseda

20 plugurl,
cat.

nu seaca
ecl

nicl

odata

si

23 izvoare

Imbrului (Valea-),
pi.

vale, in par-

59 care cu boi, 3 caru^e cu

Prin hotarul acestel
trece soseaua

din care 2 cu apa feruginoasa:

tea nord vestica a com. Pechca,

Siretul,

comune
Are o
2 cinta1

de

la

Fintina-cu-Rugina

si

jud.

Covurluiu
vii

pc

Strehaia Imoasa-

Fintina-Popif

Comuna Imoasa,
purta numele de
era situata in valea
si

aceasta vale sunt

numeroase.

Brosteni Baia-de-Aramfi.
biscrica, cu
1

acum 300
Salistiu^a

an!,
si

preot

si

Imina,

tirld, in hotarul
la 7
kil.

de

S. al
S.-

re{i;

scoala,

com. Osman,

spre

invatator,
elevi
si

frecuentata.
;

condusa de de 34
o circiuma.

MotruluT, pe locul ce
se numeste Salistiu^a.

asta-zi

V. de satul Osman, pe

mosia

2 eleve

Urmatoarea intimplare

insa

Digitized by

Google

INAN-BAIR

54

INDEPENDENT
an, in

ilschiraba numele din Salistiu^a

in

elementul predominator, ocupindu-se cu gradinaritul; ioRominT,

numarde26i, precum
si

$i

Imoasa Se spune
Sf.
esiflf

din fost!ciacasI(i3S) al vechiior

sate Maxineni
tate

cam

1700, in ziua
locuitoril se

10 Tatarl.
rica.

Are o

scoala

bise-

Peneu, desfiin-

de
lit

Pastl, cind

aflau

la petrecere,

a nava1

mutyime de drumurl vecinale cu comuprin

nele
si

legat

din cauza inunda^iilor Si-

retuluT, in

apropierea caruia se

o ceatS
to{I si

pe

de Turd, taindu dind foe satulul. Din

si

catunele din apropiere.

gaseau.

E
Inan-Dere,
pi.

formata din

trel

catune:

intimplare scapa un tinar

cu

vale, in jud. Tulcea,

Independent
sile

(resedinfa),

Va-

o tinara, care de fric& s'au as-

Istrulul,

pe

teritoriul

com.

Alexandri (formata tot din

si

cuns

in

o finttna mare, de unde

Cogelac, cat. Inan-Cesme, se desface din poalele de E. ale dealulul

insuia^el ia 1879)

Braina (sat

n'au esit de cit

dupa

zile, plini

de norol (imosl) si s'au asezat in locul unde asta zl este com.

[moasa. Locuitoril
du-i imosf,

Sarim-Iuc

se intinde pe la
;

mai vechiu). Are o populate de 534 familii, sau 2 124 suflete:

1089 barbae 1037
necasatoritl,
fern ei,
11

poalele dealulul Inan-Bair

trece

70

acum

vaztn-

prin Inan-Cesme, de

le zicea in gluma Hal pe la imosi, si de aci ar fi ramas numele satulul Imosi sau Imoasa de asta-zi. Locul unde esisera la petrecere se ntimeste Magura, unde

mele de
tiiul

piriul

unde ia nuDuimgi sub in;

mime brazdeazS partea

plasei
si

cenco-

870 casatorip, 8^ vaduvi, 1 divor^at. Sunt 323 contribuabili. tiucarte255 persoane.

trals a

de N. a

munei.
Inate^ti, catun, jud. Vilcea, fine

Suprafa^a teritoriulul com. e de

6844
8 aril
aril

hect., din cart:

arabile,

3576 hect. 2391 hect. 26

fi-

se gsesc

si

ast&zi multe

ose-

de orasul Rimnicul-Vilcea.
Inate^ti, schit, jud. Vilcea, in mar-

imas,

720

hect. 45 aril

minte de oamenl.

ne^e,

69

hect. padurl,

24 hect.

34

aril vif,

12 hect. 88 aril graosebit de

Inan-Bair,
pi.

deal, in jud. Tulcea,

ginea orasulul Rimnic, pe malul drept

al riulul

dinl

de zarzavaturi,
satelor.
si

Istrulul,

pe

teritoriul

com.
acela

morilor. fine de

vetrele

Statul

poseda

rur.

Cogelac,

sianumepe
si

manastirea Cozia.
s'a vindut

Proprietatea

mosiiie Viorica

Maxineni.

al catunului

sau Inan-Cesme, de

la

care

si-a luat

numele; se
Rimnicul-

de stat, si schitul, azl biserica de mir, a devenit proofi-

Vite sunt 2851 capete.

desface

din

dealul

prietate particular^, la care

Bair, se intinde direcfie

spre E. intr'o

ciaza un preot platit

durile proprietarulul.
Chiliile schitului

din

fon-

com. sunt: 13 circiume o moara de aburi. In 1889 s'a infiin^at un iarmaroc (bilciu) aIn
nual, care tine
(Sf.

de

la

N.-V. spre S.-E.

centrala a pi.

de la 8 Septembrie
la

brazdind partea
si

au servi t multa

Maria Mica) pana

14 a

V. a com.

are o inal^ime de
satul

vreme de arest preventiv.

Imprejurul schitului a fost o

aceleas!

lunT (Ziua Crucel).

Pe

184 m.,

dominind
cu

Inan-

linga

resedin^a comunei
fier,

trece

Cesme, asezat
lul;
si

la poalele

E. ale

padure de vre-o 40 hect.

drumul de
in pi.

ce merge in su-

e acoperit

semanaturi

sul Moldovei, fiind linga sat gara

fine^e.

Independent,
sat, in jud.

com. rur.,

Independenta.

Siretul, jud. Covurluiu, la 24kil.

Budgetul comunei e
turi

la veni-

lnan-Ceme,
in

Tulcea,
si

partea de S. a

plasel Istrul
rur.

pe soseaua na^ionala ce merge de la Galafi in susul Moldovef

se margineste la N. cu com.
Sl.-

de 7470
lei

leT,

si

la cheltuell

de 7258
in

90

banl.
:

cea de N. a com.

Coale
si

Biserici sunt 3

Sf.

Impara^I

gelac,
piriulul

pe

ambele
zis
la

maluri

Conachi
E.
Siret.

si

cat.
si

com. Negri,
la

la

Independent

(zidita

de

la

Duimgi,
Haidin.

pe
o

aci

Branistea

S.-V.

riul

Inan-Dere,
dealulul

poalele de S. ale

Afara de
si

Siret,

uda aceasta
si

24 Ianuarie 1886 si sfin^ittl la 17 Septembrie 1889), Pr. Cuv.

Paraschiva
Sf.

Are

intin1

comunS
haiul.

piraiele

Gerul

Su-

in
in

Braina (vechia)
;

si

dere de 4626 hect. din can

hect. ocupate

10

Treime
din

V. Alexandri
cea
din

bise-

de vatra

satuluT,
in
luf

Independent
anul
1879,

este infiin^ata
statu-

rica
falcT

Independent are

17

688

hect. izlaz,

mint parcelat,

3086 hect. pa650 hect. tapiT,

pe mosia

pamint,
;

Braina
consti-

Maxineni, in amintirea raz-

/2

intreaga

comuna

101 hect. plan ta(il; popula^iunea

boiuluT

pentru
si

independent
din
in
in-

tue o parohie, cu catedrala Sf.

amestecata, este de 138 familil

sail

(1877/78)

e formata

VoevozT,

un preot paroh, un
si

739

suflete

719 Bulgari,

sured

im proprietary!

acel

preot ajutor

cintare{I.

Digitized by

LiOOQ IC

INDEPENDENJA
una de baie^I cea de bae{T e frecuentata de 66 elevl, cea de
Sunt 2
alta
scoll:
si

INUSORUL

Ghium-Ghirmes;
spre

se

indreapta

testi.

$osele vecinale
:

o leaga

de

fete

S., intr'o direcfie

generala

cu comunele
Parepa.

Ceptura, Rotari,
si

de

la

N. spre

S.,
si

brazdind parcea N.-V. a

la
si

Catunul, Colceagul, Degerafi

fete e frecuentata

de 27 eleve

tea de V. a pi.

scoala de bae^I are 6 falcl pamint.

comunei
kil.

merge pe

poalele

E
re^te

strabatuta

d'a curmezisul
izvo-

dealulul Baba-Bair,

dupa

de Izvorul-Inotestilor, ce de
la

prin padurl se deschide in

N. com.

si

trece pe

Independent,
comunel cu
Siretul, jud.
familiT,

sat

si

resedinfa
nurae,
pi.

acelasl

Coium-Punar pe dreapta, pe limita celor doua

valea piriulut
judefe.

teritoriul

com. Colceagul.
dr.-d.-f.,

Covurluiii, are 451

;

Inoteti, stafie de

jud.

saD 1787 suflete

e forfru-

Prahova,
Inivelul, vilcea, jud. Olt, se
fortesti,

pi.

Cricovul, com. InoPloesti-Buzau, pusa

13 Sept.
stabile

mat

in

1879
si

pe un plan
si

pe

Iinia

mos, cu strade largl

case aliniate
struite
;

drepte,

meaza pe
pe care
tre S.,

teritoriul

com. Balteni,
vale,
in

in circulate la

1872.

sistematic
si

con-

il

strabate de la N. ca-

Se
(9,2

afla intre
kil.)
si

Albesti

are o biserica

o scoala.

pe aceeasT

curgind
sttnga
si

Mizil (7,4

kil.;. Inal-

Suprafa^a teritoriuliu e de 4S26

hect. 92 aril.

paralel cu Iminogul,
luT.

{imea d'asupra nivelulul

maril

Strabate com. Perie^i

apo!

se varsa in Iminogul.

Independents,
din

sat,

face

parte
pi.

de 123 m. 60. Venitul acestel stafn pe anul 1896 a fost de 28905 lei si 30 b.

com.

rur.

Gherghi{a,

Inoteti, com. rur.,

in jud.

Pra-

Cimpul, jud.

Prahova.

Are o

hova,

pi.

Cricovul.

Se
anul

zice

ca

Insula-Noua,
N.
si

insula,

pe Dunare,

populate de 68 locuitort (32 barba^I 51 36 femei). Acest sat s'a

infimtat la anul

s'a infiin^at

pe

la
la

1684.

in dreptul orasulu! Calarasi, spre

Este situata
pitala
plasel.

26
10

kil.
kil.

de

ca-

linga Insula- Vechle.

1877, cu

oca

jud.

si

la

de a

ziunea improprietarirel locuitorilor si

Insula-Vechie,
o populate de

insula, pe

Duna-

se mat numeste

si

Bo

Are
milif,

236

fa-

re, in

dreptul orasului Calarasi

si

rusul dela
s'a

numele loc

lluT

pe care

format catunul.

can 4 familif de 'pganl. Locuesc in 267 case. Sunt 187 contribuasau

suflete, din
bilf.

1000

se maf numeste

Tulchea- Vekil.

chle

si

are o lungtme de 4

Independent,

stafiede dr.d.f.,

Stiu carte 58 persoane.

jud. Covurluiii, pi. Siretul,

com

Are o biserica fondatala

frecuentata de 64 copit.
Locuitorii in
s'aii

1818,

Inului (Dealul-), deal, la S. de com. Birzesti, pi. Argeselul, jud.

Muscel. Pe acest deal se cultiva
o data mult
in,

Independent, pe iinia TecuciuBarbosi, pusa In circulate la 1872. Se aria 13 Septembrie

intre stabile $erbesti (7,5
si

deservita de un preot; o scoala,

de unde

'i

ra-

kil.)

135, tmproprietarit la 1864, pe

Inotesti,

numar de

mas

si

numele.

Vames

(9,7

kil.).

Inal^imea
e

mosia

dindu-li-se

548

d'asupra niveluluT

marii

de

hectare
Burchi.

din

mosia 68

D-luI

Nae
iepe, *
?*

24.50 m. Venitul acestei sta^K pe

anul
lei

Inului (Dealul-), vilcea, izvoreste din raionul com. Birzesti, pi. Argeselul, jud. Muscel, uda coastele
lasl

1896
banT.

fost

de

27155

Vite

sunt:

cat

si

de E.

ale dealulul cu ace-

15

156 vac!, 439 boi,

148 porcl.
picket,

1033

nume

si

trece in com.

Vo-

roveni.

Independent,
Mare, jud.
Ingare^ti,
Olt.

nare, No. 9, la N.
Ilfov.

pe Dude Ostrovul-

Com.
fata

se intinde pe o suprade 980 hect. Comerciul se exercita in com.

3 circiumarf.

Inuri (La-), muncel,

zaii,
rit

in jud.

Bu-

de
sat.

VezT

Sileni, jud.
lei

Budgetul com. e
5013,63
lei. si

la venitur!

la

cheltuell

de de

com. de padure; face hotar despre com. Panataul.

Sibiciul-d.s.,

acope-

3357.36

Inurile,

sat,

face parte din

pi.

com.

Ingi-Dere,
pi.

vale, in jud. Tulcea,

La
Mizil

kil.

departe

de com.
R.

rur.

Topoloveni,

Podgoria,

Macin,

pe

teritoriul
;

com.

trece soseaua najionala Ploestisi

jud. Muscel.

rur.

Coium-Punar

se

desface
dealulul

la

kil.

Iinia C. F.

din poalele de S. ale

Ploesti-Mizil,

avind stasia Ino-

Inu^orul, cdtun,

al

com.

Ungu-

Digitized by

LiOOQ IC

IOAN

(SF.-)

56

IONASCU

rent, pi.

Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.
la

S.,
la

avind o direc^ie generala de

N.-E. spre
poalele
S.-V.
;

in dreptul movilel

CherneT merN. sau; are

E.
catre

Romanaft, situat

N. de satul

curge pe

gind paralel cu dealul Siri-IucBair, care este la

Ungureni, pe valea Baleasa. AItitudinea terenulul d'astipra

velulul mari!
ni-

la
si

dealului Uzum-Bair,
kil.,

dupa un curs de 4

merge
intre
si

o direc^ie

de

la

V.
pi.

este

de

185

m.

prin
lea

padun de

se varsa in va-

Este situata in partea S. a

si si

Are 98 de

locuitort.

Slava-Cerchezeasca,

in partea E.

a com. Chioseler
;

cele

doua Slave: Slava rusa

cea V. a com. Carabaci este

loan
pe

(Sf.-), schit, in jud. Putna,

teritoriul

cercheza.

taiata

de drumurile comunale
Chiosi

com.

Panciii, la ci-

Chioseler-Ciflicul-Ali-Bei,

te-va minute din sus

Brazi, care e situat

de schitul

Iolgan,
partea
la

sat, in jud.

si

pi.

Tulcea,

seler-Copadin

multe

altele.

pe coasta

catunul com. Malcoci, situat in

dreapta a ripe! Haulita.

schit,

Acest
a ca-

N. a
kil.

plasiT

si

com.,

Ion (Poiana
spre grani^a

Sf.-),

vechin picket

pus sub

ingrijirea

10

spre N.-E. de catunul

Moldovel, cu No.

tor-va maicf batrine, este infiin-

de resedin^a, Malcoci, pe malul

sting al
bra^uluf
si

32, in pi. Ora?ul,

com. Virte?-

de un calug&r, numit Dumi1812. Acest schit este inzestrat cu cite-va pogoane de

fat
tru, in
vil.

Sulina,

linga

coiu, jud.R.-Sarat, azl loc izolat.

mila No. 41,

in

apropiere de

punctul trigonometric
(3

Papadia

Ion (Tercheti-Sflntuiui-), pddure a StatuluT,

rat,
pi.

m.

6).

Este un mic sat

intindere

de
este

in

jud. R.-Sa-

pescarl, a carut

Marginea-d.-s.

Ioanel (Piriul-),

piriu,

in

jud.

cuprinsa
Prislava;
familtf,

in

aceea a catunuluf
format
din

Botosani, izvoreste din padurea

Stince?ti, trece prin satul Stincesti,

este

14

Ion (Barbu),
lul
pi.

vdlcea^ ese din deaal

com. Curtesti

si

se varsa

sau 59 suflete, r js!. Pe$tele abundent ce-1 scot din Dunare

si

despre E.

com. Mierlesti,
Olt, in partea

Siul-d.-s, jud.

in piriul Dresleuca.

din lacurile apropiate se

la

de N.-E. a catunuluf Magura,

pe
si

transports

Tulcea.

care'l traverseaza prin mijloc,

Ioane^ti

(Ivane^ti),

cdtun,

al

apoT da
sting.

in

Iminog, pe

{ar-

com. Gura-Teghii, jud. Buzau, cu 100 locuitorl si 15 case.

Ioane^ti, padure,
in jud.

Iolganul, ostrov din

Delta, jud.

mul

Tulcea, facind parte din ostrovul

mal mare
Buzau,

Ciatal, cuprins
si

intre

Ion-P!rcalabul,
Dunarei,
geni,
in
pi.

f?ra{ (prival), al

bra^ul Sulina la S.

Girla-Ciointre

dreptul satului Giur-

com. Gura-Teghii,
neneasca.

cat. Ioanesti,

banulul la

N.,

inchizind

Ialomi^aBalta,

jud.

are 90 hect., proprietate

mos-

ele ostrovul Iolganul.

in partea

Este situat
si

Ialomija

N. a

pi.
;

Tulcea

com.
Iocoeti. Vezi
in pi.
Iucsesti-d.-j., sat

rur.

Malcoci

are o forma
intindere,

lon-Savoiu,
Bacau,
pi.

loc cu izvoare, jud.

Tazlaul-d.-j.,

lunguia^a,
si

700

hect.

com.

Fundul, jud. Roman.

in

e acoperit cu verdeafa.

Sanduleni,
piriul Tisa.

de

unde

obirseste

Iocuj-Bair, deal,
sova,

jud.

ConRa-

Iolganul, grind, d'asupra stufulu!

inconjurator, jud. Tulcea, situat

stanta, pi. Medjidta,

com.

lonat, piriii, jud. Bacau, pi. Trotus,

cu

140
izlaz.

m. inal^ime,
;

de

pe malul sting
in

al bra^ului Sulina,
pi.

com. Tirgul-Trotus, care

reste din

izvosi

natura stincoasS
finefe
si

e acoperit cu

partea N. a
rur.

Tulcea

si

muntele Secatura
Slanic,
piriul Martin.

com.

Malcoci,

si-a luat

nu-

se varsa in

d'a stinga,

mele de

la satul Iolganul, asezat

ma! jos de
Iona,
pi.

Iol-Cari-Dere, piriu, in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe teritoriul

com.
rur.

spre V.
si

este acoperit cu pasuni

vilcea, incepe din hotarul

purine locurl arabile.

Slava-Ruseasca
acela
al
;

(si a-

mo$ieI Preotesti, com. Oporelul,

nume pe

catunuluf sau

Iomer-Bei-Iutluc,
Constanta,
ritoriul
pi.

vale, in jud.
te-

Oltul-d.-j.,
si

jud.

Olt,
in

merge
valea

Slava-Cercheza)

brazdeaza parsi

Medjidia, pe

spre S.

se

varsa

tea vestica a plasel

sud-estica a com.
;

pe cea

comunelor rurale ChioCarabagi,

virful

Oporelul.

izvoreste din

seler

si

se

intinde

o prelungire nordica a dealului

de
la

la

Copadin

pana

IonaCU, munte,

al statuluT,

com.

Carada-Bair

se indreapta spre

valea

Buiuceral-Ceair drept

Cheia, plaiul Cozia,jud. Vilcea.

Digitized by

LiOOQ IC

IONA?CULUl (DEALUL-)

57

IONA$E?TI-DE-PE-DEAL

Iona^culul (Dealul-), deal, in partea de E. a satulu! Borosa?ti,

Satenii improprietarit! aQ 264

hect. 61
prietari!
ari!
aril

E! ma! au:
fier

13

plugur!

de
;

pamint;
1362

iar

pro-

com. Bode^ti,

pi. Mijlocul,

r&ze!:
i

hect.

02
arif

lemn 35 5 cazane de preparat rachiu. Tot

aci se afla o

plugur!

de

jud. Vasluiu.

cimp

219 hect, 13

mica fabrica
d-lu!

de
Ne592
co-

padure.

coniac,
livezT
?i

proprietatea

Ionaeni,

sat,

in partea
pi.

de S.-E.
Miletin,

a com. oldane?ti,
di? inalt
Jijiel,

Se afla ma! multe 6 pogoane de vie.

Siretul trece

groponte,
hect.

care

stapinc^te

pamint

arabil.
i

jud. Boto$ani, a?ezat

$i

pe un po-

pe mo$ie.
este

Veniturile
calea

cheltuelile
le!

paduros, in dreapta

Drum

principal

mune! sunt de 1606

anual.
na*

hect., din carl

cu o suprafafa de 4290 1 140 hect. padure,

$i

nafionala Mihaileni-Boto?ani.

Prin com. trece $oseaua

care se exploateaza regulat

Hotarele mo^iei suntcu VirfulCimpulu!, Bucecea $i cu Brae^ti.

:

Jionala Tecuciu-Mara^e^ti pe un

cu o populate de 164 fam., sau

Insemnata

aic! este localitatea

pod de lemn. Inainte aic! era un pod mare de f!er, care a fost
stricat

744
1

sufl.,

din car! 210 contrib.

bisericl,

Locul-Razboiului.

de revarsarea
$i

Siretulu!.

Are

deservite de
1

Are
Ionaeni, padure, in partea de S.-V. a com. $oldane$ti, pi.
Miletin,

o ?osea comunala Io-

preot

?i

2 cintare^l;
1

$coala

na$eti-Coasta-Lupe!,
core$ti, spre E.

com. Ni-

mixtS, condusa de
platit

invaj&tor.

de

stat
1

frecuentata de
aburf.
?i

jud.

Boto^ani,

cu

o
la

Locuitorii aceste! com. pana

60
168

elevi;

moara de
438 bot
of
$i

suprafa^a de 11 40 hect.

1864 eraQ ponta!

la d.

Coim-

Vite sunt:
cal,

vacT,

stin Catargiu.

Lai864s'au
la

2682

202 pore!.

Ion&e$ti, com.
pi.

rur., jud.

Tecuciu,

proprietarit.

Loc. au 70 stup! cu albine. Sunt 5 circiumT; 3 comercian{!;

Nicore^ti.
in 3
:

Se

afla impartita

Se margine^te
la

N. cu cat.

de Siret

Iona$eti din-Deal,
Iona?e?ti-

Piscul-Corbulu! (com. Nicore$ti),

10 meseria^!.

Iona?e?ti-de-pe-Vale,

E. cu com. Nicore^ti,
?i

la S.

dincolo de-Siret.

cu com. Cozme$ti
al riul Siret,

la

V. cu

Iona^eni, sat, pe mo$ia cu acela?! nume, com. Virful-Cimpulul, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu, format din catunele: Bertea,

Este situata pe malul sting

Siretulu!, la
jud.,

care desparte intreaga

15 kil.

de capitala
kil.

com. de jud. Putna.

Ionaeti, suburbie,
despar^irea
in

spre

V.

$i

de a
Foc$ani,

pla$el.

Bohoghina i Bogzini; cu o populate de 184 famili!, sau

695
suflete.

Are o populate de 130 faraili!, sau 469 suflete, din car!

i28contrib.;locuescin

III a, jud.

Putna.

Proprietatea

mo$ie! este

a
a
Ia-

Are o
de
ari!

biserica, cu

1 30 case. hramul S-^iT

Ionae$ti, deal, jud. Tecuciu, are forma unu! platou, spre E. Pe

acest deal este situat satul
acela$i

Princese! Elena D. Moruzzi,

D-lu!

Voevoz!, care s'a zidit

locuitori,

la
i

1870
ingri$i

cu

Teodor

Bal$,

Lascar

de car! se
?i

nume,

iar

o parte este
ste-

mandi, afrafilor Saint-Georges.

Colonel C. fintila, erezil def. major
alflf

je$te,

avind

hect.
;

44

acoperit cu
jar
$i

vi!,

padure de
;

pamint

cultivabil

o ?coala,

parte cu semanatur!

are

Boureanu, D-l Florescu,

razei

$i

mat
1

mic!.
3,

care dateazade la 1865, frecuentata de 51 copi! (38 baefl ?i

13 fete), din

o inai^ime de 60 m.

Bisericl sunt

cu

preot,

2 cintare|Ii

pal&mar; una pe

baeji

$i

numarul de 60 (42 18 fete), in virsta de

partea de mo$ie a d-lu! Iamandi,

$coaia.

IonSeti-de-pe-Vale, sat, jud. Tecuciu, situat in marginea Siretulu!. Are o populate de 23

famili!,

de zid, in 1859, a de Gh. Bogza Caraiman doua, pe partea moie! d-lui A. Saint-Georges, cu hramul Sf. Nieste mica, facuta
;

Suprafa^a intrege! com. este de 17970 hect., 121 hect. vii ?i pom!, 91 hect. sunt acoperite

sau 74 suflete
fost satul

locuesc

in

21 case.

Aci a

vechiu, dar

cu

padur! de
este

stejari, iar

din cauza inunda^iilor Siretulu!,

satul a inceput sa se
leze,

cola!, facuta

in
i

1864,

de G.
pe par

restul
satulu!,

ocupat
?i

de

vatra

despopu-

Saint-Georges

treia,

raminind

cite-va locur!

aezindu-se pe deal.

tea mo$iei D-lui G. Saint-Geor-

mlatinoase.

de lemn, facuta in anul 1853, de Iordache Nacu, cu hramul Sf. Gheorghe.

ges, este
91975. Jfertfe Dicfionar Gtogra&c.
Vol.

Vite: 283, din car!: 162 bo!,

1

05 vac!, 11
*

ca!, 5

!epe

?i

()1

Loc. poseda 85 stupi.

Ionaeti-de-pe-Deal, sat, jud. Tecuciu. Aci se afla re$edin{a com. Are o populate de 99 fa-

IV.

Digitized by

V^OOQlC

ionAsesti-dincolo-de-siret

58

IONE?TI

sau 369 suflete; o scoala. Acest sat s'a format din loc.
milil,

Sf.

Nicolae, cladita

din

lemn,

Are: doua
nesti-din-Deal

bisericT,
si

de un
rita

fost proprietary
in

Iordache
de-

una in Ioa doua in Io-

stramuta^T din satul de la vale,

din cauza revarsarilor Siretulut.

Cristea,

1805,

improprietaprajini
si

nesti-din-Vale, avind fie-care bi

serica cite
si

cu 8

falci,

40

servita de preotul din Negotesti

un preot, un cintaref un paracliser; o scoala prirurala.

Ionae$ti
sat,

dincolo -de

Siret,

si

cintaretl.

$coala din
si

Nesat.
:

mara

jud. Tecuciu,

situ at intr'o

gotesti serveste

acestul

insula, inconjurata

de toate parlo-

ole de

Siret.

Are o populate
sati

Drumuri principale sunt la Ciumulesti (2 kil.) si la Negotesti

(1
kil.).

Budgetul com. e de 2695 let, 22 banT, la veniturl si de 262 1

leT

la cheltuelT.

de 8
cuesc

familiT,

25 suflete;

Sunt 140 contribuabill.

Vite sunt:
vacT,

in

7 case.

In

1803, Ioneasa, a paharni-

Partea aceasta de sat a fost

unita cu cea de pe vale. Siretul
insa abatindu-sT cursul a separat
satul

cului loan Cristea,

avea 28

liuzi,

46

cat) si
oT,

586 (540 bot si 2623 vite ma33 capre

si

platind 500

lei

bir anual.

runte (2500
rimatorl).

90

de comuna.
di-

Ioneasa (Dealul-),
sta caruia sta

deal, pe coa-

Locuitoril ca sa vina la rese-

parte

din satul

Ionesti, com. rur., in jud. Dimbovi^a, pi. Cobia, situata in cimpie,

dinja com. trebue sa faca o

cu acest nume, jud.

Suceava.

stant de
intiiii

kil.,

trecind mai

pe malul drept
la ci^T-va
kil.

al

ArgesuS.

Siretul cu barca; in caz

apel, el se
la

Ioneasca, trup de mosie, care

este

luT,

pe

de revarsare a la podul de

due
fa-

incorporat cu Calugareni,

de Gaesti. Aceasta com. se comspre

treT

Cosmesti,
kil.

proprietate a fra^ilor Wartiadi,

situata in

pune din
Palade
si

catune

Ionesti,

cind o distant de 16
la resedin^a

pana
inde-

com. Uzunul,

pi.

Cal-

Gherghesti, cu o posuflete.

comuneT.

nistea, jud. Vlasca.

pulate de 720

Locuitoril
letnicesc

de

aici

se

Are o
Ionelele,
Bailesti,
sat,
in

biserica.

Se invecinesi

mult cu

pescuitul.

jud.

Dolj,

pi.

ste

la E.

cu com. Greci, la V.
la

In vechime, pe lunca SiretuluT,

com. Urzicu^a, asezat

la

cu PStroaia,

N. cu Gaesti

unde se

afla astazl satul Iona-

spre S.-E. de Urzicufa, satul de

resedin^a,

la S. cu Morteni.

De
;

Gaesti se

sesti-din-Vale, au fost 2 catune

850 m. Are 236

si
1 1 1

desparte prin Arges

si

Sclipotesti la N.
la S.

si

Tomuleasca
revardistrus,
a-

suflete, 125 barba^i

femei.

Patroaia

prin

cimpil;

de Greci, de

Din cauza deselor

Locuesc
10,

in

34 case

si

20 bor-

Morteni, prin p&dure.

esti se

Cu Gaju-

sart ale Siretulul, s'au

dee. Copiil din sat, in

numar de
mixta din
la

leaga prin

soseaua

formindu-se in urma tot in

ceasta lunca, mai spre E.

urmeaza

la scoala

de{eana, iar cu
sosele comunale.

cele -Palte

prin

satul Urzicufa, ce

este

890
8
fe-

m. departare.

Ioneasa,
si

sat,

numit

in

vechime
acelasl

$tiu carte 34

barbap

si

Ionesti, com. rur., in jud. Gorj,

pi. JiuluT, in

Ionesti,

pe mosia cu

me!.

partea de S. a com.

nume, com. Ciumulesti, jud. Suceava. Asezat pe coasta dealurilor

familiT,

Turceni-d.-j., situata linga lan^ul

Ionelele, balta,
B&ilesti,

in jud.

Dolj, pi.
in intin-

Gavan

si

Ioneasa.
:

Are 80
7
1

com. Urzicu^a,
18

de inal^imT din dreapta JiuluT. Se compune din catunele

Ionesti
si

sau 338 suflete

bar-

dere de aproape
si

pogoane

$usi{a.

ba^Tsi 167 femei.

tribuabill.

Sunt 102 conocupa

cu o adincime de 1,50 m.

Vatra satului
falci.

din care

Are o suprafa^a de 2486 hect., 1 000 hect. padure mare

350 hect. loc de
si

aproape 8
Softa
falci,

Ionesti, com. rur., in jud. Arges,

pi.

si

culture,

fi-

Mosia e proprietatea D-luI G.

si

Cotmeana,
si

la

22

kil.

de com.
Pitesti.

ne^e

pasune, proprietatea

sta-

are o intindere de 193

rur.

Costesti, resedinja subprela

tuluT; iar
torilor,

1034 hect. ale

hect.
vil

locuisi

din carl
si

126

cultivabill,

fecturei,

27

kil.

de

cu 62

40
fa-

26 padure
15 fruntasi,

41

fina^.

Se compune din Ionesti-din-Deal,

Ionesti-din-Vale
si

hect. prunT.

Improprietari^i in 1864 sunt

Tomsanca,
familiT,

Are o populate de 357

miliT,

codast, carora
falci
si

33 palma^I si 49 li s'a dat 150

avind peste tot 150

sau

sau 1554 suflete, din carl

contribuabill.
:

765
riul

suflete.

Este traversata de

340

13 prajini.
biserica,

Teleorman, care desparte

Locuitoril poseda

62 plugurT,
caru^e cu

Are o

cu

hramul

cele

doua sate

Ionesti.

146 care

cu boT,

Digitized by

LiOOQ IC

IONE?TI

59

IONK?TI-rHN-DEAL

ca!

35 stupl; 892 vite marl cor-

107 care cu boT,

caT
cat,
;

ciru^e

cu

?es.

Se

margine^te:
Filiul, la S.
$i

la

S.-E.

nute, S3 cat,
$i

1223

ol,

31 capre

428 rimatori. Venitul com. e de 2996 lei, bant 28 $i cheltuelile de 2965,

bant 20.

672 918

vite
ol,

marl cornute, 40
capre,

cu com.

cu
;

Slujitorila V.,

13

321

ri-

Albote$ti

Dudescul

cu

matori.

com. Batogul; laN., cu Peri$orul

$i

Sunt 30 stupl cu albine. Are: 1 $coala, infiin^ata

anul 1838
elevl
?i
si

la

N.-E., cu

com

Bordeiul-

la

Verde. Suprafa^a comunei este

Com.
de E. de

este

udata

in

partea

frecuentata de 48
1

riul Jiul.

fete;

biserica

de

de 1570 hect. Are o populate de 144 familii, sau 242 suflete,

din carl 104 contribuabill. $tiu
carte 53 persoane.

Comunicatia se face prin $0seaua comunala, care o leagS la

N. cu com. Turceni-d.-j.
S.
$i

zid, facuta

de

locuitorl, la anul

1827, deservita de 2
I

preofi

$i

la

cantare^.

LocuitorTimproprietaritJdupa

cu cSt. Piscul

al

com.

f in-

In
{url,

catun se
2 fintini
$i

gasesc

pu-

legea din 1864, sunt 63; neimproprietarip 40.

t&reni din jud. Dolj.

o circiuma.

Are o
taref.

$coala in cat. Ione?ti

$i
1

Vite sunt

98 1 bol

$i

vael,

o biserica, cu 2 preoflf
In

cin.

IOneti, cdtun

(tirla),

in jud.

Ia-

1440
la
$i

ol,

207 rimatori.
scoala mixta, infiin^ata

lomi^a, pi. IalomifaBalta,

pen-

Are o

com. se ma! g&sesc

?i

dinte de com. Bucul.

1862, frecuentata de 14 elevi

2 eleve. Veniturilesicheltuelile
lei,

pu{url, 2 fintini

circiuma.

Ioneti, nutnire ce se mal da unel

Ioneti, sat,

in

jud.

Arge$,

pi.

pdrfl din com.

Oltul-d.-j.

Dumitre^ti,

pi.

com. sunt de 2677 In com. este I

circiuml.

85 banl.
$i

debit

Topologul,
o

pendinte

de com.

rur. Alimane?ti-Poenari.
familii i

Are 298
Ione^ti, stafie de
cea,
pi.

Drumurile din com. sunt:

dr.-d.-f., jud. Vil-

la

biserica vechle, cu

Bordeiul- Verde spre

E.,

prin

hramul
$i

Sf. Nicolae,

cu un preot
o ?coala

Otasaul, com. Mincul,

hotarul proprieta^il locuitorilor,

un

cintAre^. In acest sat este

i

pe liniaDraga?ani-R.-VilceI, pusa
in circulate
la

10

kil.

La gara

Ianca, spre N.,

la Perisorul

re$edin{a Priuiariel

20 Iunie 1887.
Orle$ti (8.4

pe linga movila Edul,

si

primary rurala.
Ionegti,
partea
in

Se
kil.)

afla intre stafiile

$i

d'aci la gara.

La

Su^esti, spre
la

Slavite?ti (6.4 kil.) Inai-

N. pe linga movila Edul

i

Ianca
Ba-

sat,

jud.

BrSila,

in

{imea d'asupra nivelulul

marii

apol

la Su{e$ti,

26

kil.

La
kil.

de S. a com. Ione?tiBerle^ti, pe valceaua de pe lunca

Caimafuiulul, la 10
kil.

de 178 m. Venitul acestel stafil pe anul 1896 a fost de 32553

lei.

togul direct spre V., 3

Filiul

kil.; la
;

drept spre E., 3

la

spre S.

Vizirul spre E., trecind prin cat.

de satul Berle^ti. Numit ast-fel dupa numele proprietarului mo$iel. Vatra satului e de 1 5 hect.
cu 40 case, 2 circiume
i

Li?coteanca?i d'aci

la Vizirul, 17

IOne^ti,

ma

/i

a la,

in

com.

rur.

kil.

distanja din com. la Braila

Almajelul,
hedin^i.

pi.

Cimpul, jud. Me-

50

kil.

o moara

Re$edin$a comunei pe
era in Ione$ti.

la

840

de

vint.

mttil,

Popula^ia e de 59 fasau 193 suflete, din carl

91

La

1879, prima-

Ioneti,

viosie,

a statului,

fosta

ria

?i

a mutat re$edin{a din com.

59 casatori{I
Vite: 120
nute,

25 $tiind carte

134 necasatorifl, $i 169 ne tiind.

pendinte de manastirea Govora,

situata in
pi.

Ione?ti in Berlesti.

com. Ione?ti-Marcea,

cal,
$i

300

of

290 vite cor70 rimatori.

re$edin$a, al

Ocolul-Otasau, jud. Vilcea;

s'a

arendatpe periodul 1888

lei

93

Ioneti-Daneti, mosie, jud. Braila, pendinte de com. Ione?tiBerle^ti, proprietatea mo^tenitorilor

cu 2810
Ione^ti,
cdtun de

anual.

G. T. Petcu.

Are o

supra-

com.

Ione^ti, pi. Jiul, jud. Gorj.

hect.,

Ione^ti, pise de deal, jud. Vla$ca,

fa^a

de 520 hect., cu un venit

lei.

Are o suprafa^ade 1952

statuluT, parte

din care parte e proprietate a

pe proprietateaCringurile, pendinte de com. Strimba, in coasta

vael
Neajlovului,
$indrili{a.

de 12000

a locuitorilor.

din

sus

de

Ioneti-din-Deal, sat, face parte

din com. rur. Ione^ti,
na, jud. Arge$,
pi.

Are o populate de 286 familii, sau 1 1 66 suflete, din car!

280
contribuabill.

moara

Cotmea-

Ioneti-Berleti,
:

com.

rur.,

pi.

al riului

pe malul sting Teleorman, cu 60 familii,

Locuitorii

poseda 49 plugurl,

Ianca,

jud.

Braila,

situata

pe

sau 3 50 suflete.

Are o

biserica, cu

Digitized by

LiOOQ IC

ION?TI-DIN-VALE

60

IORDACHIANUL

hramul Cuvioasa Paraschiva, cu

i

si

Udrea Paharnicul
lul

in timpul

inalt,
rile,

in

com.

Bajesti,

pi.

Riu-

preot,

cintare^

si I

paracliser.

domniei

Ion Mihail

Canta-

jud. Muscel.

cuzino Voevod; o scoala, fondata

Ioneti-din-Vale,
din com. rur.

sat, face

parte

la 1857, frecuentata

de 54
let.

copii.

Iordana,
se

piriias, jud. Bacu, pi.

Ionesti, pi. Cot-

Cu

intre^inerea

scoalel

statul

Muntelul, com.

Moinesti,

care

meana, jud. Arges, pe malul drept al riului Teleorman, cu

SO familiT, sau 250 suflete. Are o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de
si
1 1

cheltueste anual 1188

varsa in Urminisul-Mare.

Mai
gherl

to{I locuitoril
si

sunt

dul-

parte dogarl. CeT mai

Iordanul,
orasul

piriias, ce

curge prin

mulp sunt mosnenl. Vr'o 80

s'au improprietarit la anul 1864

Piatra, jud.

Neam^u, se

preot,

cintaref

varsa pe stinga riului Bistri^a.

paracliser.

pe mosiile: Bucsenescu, Romanescu,

Vladimirescu,

Tranca,

Iordachianul, com.
covul, jud.

rur., pi. Crisitusi

Ione^ti-Govorei, sat, face parte din com. rur. Marcea, pi. Oltuld.-s., jud. Vilcea. Pana la anul 1885 com. Marcea purta numele de Ionesti-Govorel.

etc.,

c&rorali s'au dat 160 hect.

Prahova. Este

p&mint.
Vite sunt:
si

ate lingS riul Cricovul-Sarat

16 cal, 430
si

bol

pe dealul despre V.

de vatra
30
kil.
si

vacl,

45 capre

416

ol.
lei.

schitulul Iordachianul, la

Veniturile com. e de 2500

de capitala jude^ulul
kil.

Are o populate de 459

su-

Legenda spune c&

paduri ce existau
Vladimirescu.
aci

intinsele

flete: 232 barbaflf si 227 feme!; o scoala, frecuentata de 35 copil. Are o biserica, fondata de lo-

serveau

4 de resedin^a plasel. Se compune din 3 catune:

si

la

de adapost pandurilor

lul

Tudor

Iordachianul, Plavia

Mocesti,

avind o populate de
milil,

290

fa-

cuitorT, la anul

1836.

Prin com. trece calea ferata

sau

141 suflete, din carl

Aci a

fost cetatea

Rusidava,

Piatra

Rimnic

sos.

nationals
si

223

contribuabill.

Locuesc

in

fondata de RomanT.

Corabia-Rimnic-Riul-Vadulul

soseaua com. Ionesti-Scundul.

287 case. $tiu carte 64 persoane. Sunt 3 biserici, in fie-care

catun
cite una.

Ione^ti-Govorei, ptldure, a statulul in intindere de 1 195 hect, pendinte de com. Ionesti-Govorel,

pi.

br&zdat& de dealurile Fo-

Cea din
si

Iorda-

testi si Oltulul si

udata de vSile

chianul s'a fondat la 1858; cea

Dracului, Miclisoaia, Guguianca

si

din Plavia la

181 4

cea din

Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Cirstea.

Mocesti

la 1694.

Sunt deservite

de
Ioneti-Mincului, com.
Vilcea, pi. Oltul-d.-s.,
rur., jud.

3 preo$i.

Ioneti-Mincului,
ionul
pi.

deal,

in

ra-

Parte din locuitorl sunt mosnenl,

compusa
Bocsani,

comunel cu

acelasl

nume,

136 locuitorl s'au improla

din 4 Ccitune: Obeni,

Fotesti
si

Oltul d.-s.,jud. Vilcea, pe care

si

prietarit

1864,

pe

mosiile

Guguiasca. Este situate

al

se cultiva 23 hect.

50

aril vie.

D-lor Mihule^,
scu,
I.

Iordache Rusesi

pe malul drept
la
si

riului

Oltul,

Uria^eanu

ah;il,

cind

29 kil.de resedin^ajudetulul la 23 kil. de Ocnele-MarT,

Suprafafa com.

Ioneti-Tomanca,
VezI

com.

rur,

li

s'au dat
:

220
si

hect.

pamint.
vacl, 23

Ionesti, jud. Arges.

Vite

7 cat, 2 lepe,

46

resedinja piaseT.

capre, 422 ol

175 porcl.

ede675
E.

hect.
riul

Ionesti,

numire ce se mai da
Oltul-d.-s., jud. Olt.
si

Copiil in virsta de scoala ur-

Se
la

margineste

la

cu

catunulul Cungrea, com. Simburesti,

pi.

meaza
cat.

la

scoala din com. Urlaji,

Oltul, la

V. cu com.
la S.

Scundul,

Valea-Boulul

din

com.

N. cu mosia statulul Ionestisi

Cornetul-Cricov.

Govoret

cu Fisc&Ha.
fa-

Are o populate de 216

milil,

Iorcani, fost sat, pe teritoriul comunel Tatarusi, jud. Suceava.

Toatacomuna

are osuprafa^a

sau 778 suflete,

ft

din carl

Aci se

afla

si

o stafie de posta,

17 familiT de
contribuabill.
case. $titi

gam. Sunt 192 Locuesc in 206

27
persoane.
la

pe cind exista acest serviciu.

carte

Iorcanilor (Dealul-),

deal,

pe

Are: 2
zidita

bisericl,
la

una

Obeni,

care seafla asezat desfiin^atulsat cu acelasl nume, jud. Suceava.

de 510 hect. Comerciul se exercita in comuna de 2 circiumarl. Budgetul comunel e la venituri de 3546 lei si la cheltuell de 3208 lei, 80 banl.
Prin

anul 1842,
si

de Du^u
in

comuna

trece

o sosea,

ComSnoiu

a doua
1743,

Bocsani,

iulesnind

comunica^ia spre cosi

zidita la anul

de Mincu

Iordache (Piscul-lul-),

pise

munele Apostolache

Urla^Ii

Digitized by

Google

iordAchianul

61

lOSUPENI

brazdata de dealurile: CaMaicile

?i

Iorga,
toriul

lac,

in insula

Balta, teriIa-

ta,

pi.

Silistra-Noua,
rur.

pe

terito-

limanul, Teiul-Mare,

com. Bordu^ani, jud.

riul

com.

Ghiuvegea, situata
a plaei
i

Merezul, carl servesc de pa$une

lomifa, pi. Ialomija- Balta.

in

partea centrala

pentru

vite.

cea N.-V. a comunel; este mat

E
val

strabatuta
$i

valcele

$i

de mal raulte de riul Cri-

Iorgovan, drum rowan, cunoscut sub acest nume in jude^ul Mehedinfi, in plaiul Clo$ani
$i

mult o prelungire a insenrnatulul Tezer

Oltina

are o lungime

covul Sarat.

pla-

Se margine^te cu comunele:
Cornetul-Cricov(N.)
;

sa

Dumbrava.

de 1300 m., o la^ime de 800 m. ?i o intindere generala de

1
1

Urlafi (S.)

hect. ; e acoperita in cea

stuf,

maf

com. Ceptura

(E.)

?i

Hirsa (V.)
parte

Iorguleasa, iezer, jud. Braila, intre Dunarea-Vapoarelor i canalul Vilciul, prin care trece hotarul

mare parte cu

care nu se

poate distruge de

cit

cu foarte

Iordachianul,
pi.

sat,

face

din com. rur. cu acela^I nume,

Cricovul, jud. Prahova. Aci

dintrecom. Ciacirul

91

Vizirul.

resedinta

comunel.

Are

Iorguleasca, numire
mofiel Banceasca
$i

vechle,

mare greutate; pe linga dinsa merge drumul jude^ean OstrovCuzgun la E. se afla padurea Duan-Chioi-Orman sta in Jega;
;

biserica fondata la 1858.

a comunel

tura cu lezerul Oltina prin girla

Simileasca, jud. Buzau.

Ciamurlia; confine pe$te ce se

Iordachianul, padure, a
in intindere

statulul,

consume
Iorguleti, catun
jud.
at

in

localitate.

de 175 hect., pendinte de com. Iordachianul, pi.

Cricovul, jud. Prahova.

com. Calvini
$i

Buzau,
case;

cu 90 locuitori

Iort-Mac, movila,
stanta,
pi.

in jud.

Con-

18

e alipit

de

cat.

Bi-

Silistra-Noua,

com.

sceni-d.-s.

Oltina, catunul Ci$la.

a?ezata

Iordachita,Y7//*//,in jud. Ialomifa,

pi.

Cimpului, pendinte de com.

S.-E.

Iort-Culac, vale,
stanta,
pi.

in

jud.

Con-

pe muchia dealului de deasupra Ci^leT, in partea N. a pla?et $i

cea de S. a comunel,
jurata
la
I

Grindul. Este situat spre

%\

Silistra-Noua,

com.
Buiuc

kil.

in

apropiere de satul Grinda^i.

Eni$enlia,

catunul
din

CaraAmat;

se

desface

dealul

de balta Iort-Mac; este incon* numat de padurif; are o

inal^ime de 140 .m.; fost punct

Iord&chi{a, mofie,
ritoriul

in jud.

Ialote-

se intinde spre N., intr'o direcfie

mi^a, pi. Ialomija-Balta,

pe
;

de

la

S. spre

N.-V.,
$i

brazdind
cea N. a

trigonometric de observa^ie, rangul al 3-lea, dominind prin in-

com. Fundul-Crasani are

partea E. a plaei

o suprafafa de 1250 hect.

com.; trece pelingS satul Cara-

naltimea sa balta Iort-Mac, satul

Ci^la, a?ezat la
1

Amat,
Iordocatul,
pi.

$i,

dupa un drum de 2V2

in

kil.

spre N.-V.

localitate, jud.

Bacau,

kil.,

facut parte prin pSLdurif, se

de

ea, satul

Curu-Orman, a$ezat
$i

Trotu$ul, com. Groze^ti, unde

instalat

deschide

valea Ceair-Orman,

la 2 kil.

spre S.-E. de ea,

dru-

s'a

fabrica

hidraulic, fondata

de var de O. Negro-

pe dreapta,

maf jos de satul

Cara-Amat.
Iort-Mac,*W/tf,in jud. Constanta, pe teritoriul pi. Silistra-Noua,

ponte, proprietar, la 1887.

Proprietarul a facut proiectul

mul comunal Ghiuvegea-OItina, ce trece pe la E. de ea, decT e punct strategic insemnat.

de a

stabili

o cale ferata,

de

aci

Iosef (Pester a-luU),

Crucea-Spatarulul

stivcd, jud.

la Oneti.

com.
la

$i

cat. Lipnifa, este

pre-

Buzau, ramificata din

;

muntele

lungirea

ballet Ciamurlia, care

el

are in virful

Iordocatul, munte, jud. Bacau, pi. Trotu$ul, com. Groze$ti, de unde izvore$tepiriia$ul cu acela$I nume. Iordocatul, piria, jud. Bacau, pi. Trotu^ul, com. Groze?ti, care izvore^te in muntele Muncei $i
se varsa d'a
stinga
Oituzulul,

rindul

nu

este

de

cit

sau o grota, unde se zice ca a

prelungirea
este

TezeruluT
la

Oltina;

inconjurata

E.

de pS;

durea

Duanchioi-Orman
se
$i

in a-

ceasta balta

deschid vaile

un pusnic, Iosef; e situata in apropiere de Pe?tera-luT-Dionisie-Torcatorul $i de schitul Sf. Gheorghe, in com. Boziorul.
locuit

Ghiuvenli-Ceair
este acoperita
fine

Dermen
stuf

Ceair;

cu

$i

con

Iosupeni,

sat,

com. Cotnari,
'I

pi.

pe$te; are o

intindere de

Bahluiul, jud. Ia$i,

aproape 100 hect.

mica inal^atura
locuitort in

situat pe o de pamint, in
$i

mat

in jos deconfluentapiriulul

fa^a ?esulu! Bahluiulul,

a! caruia
familiT,

Chivei cu Oituzul.

Iort-Mac,

balta, in jud. Constan-

numar de 16

Digitized by

Google

IOTE$TI

62

lPOTE?TI

sau 46 suflete sunt raze??, avind

tind

numele de Mijloace, dupa

cele 2
ramificarf;

care se gasesc arborf de o gro-

parole lor de paminturf capatate,

pozi^iunea ce ocupa, fund a?ezat

intre

sime insemnata.
Vite: 300 vite marf cornute,

dupa cum
timpul
luf

spun

batrinif,

din

partea

tefan-Voda-cel-Mare;
origina

despre N. a dealuluf are iara?f

200

of,

35 caf

90

rimatorf.

sunt de
religiune

catolica

Ungurl $i de mergind la
marl cornute,

doua numiri: Ripa-Galbena Humaria, numiri luate de la

su?f
calitatea

9*1

in-

Ipatele, piriU,

izvore?te

de sub

biserica catolica din Cotnari.

pamintuluf

din

dealul numit Poiana, trece

cam

Vite: 77 vite
17 caf, 95 01
$i

31 rim&torf.
pi.

Ioteti,
lut,

sat, jud.

?i

Arge$u-

doua ramurT, cacf una confine pamint galben $i alta pamint humos. Are: 2 bisericl, cu 2 preo^i
aceste
?i

prin mijlocul com.

tele,
pi.

$i

satul Ipa-

Funduri, jud. Vasluiti,

la

curge de

N.

spre S.

$i,

in

dreptul satuluf Hali^a, se varsa

in piriul

pendinte de com. rur. Zar17 familif.

4 cintarep; o $coala; 10

cir-

Gelna.

ne?ti-Cacale$i; are

ciumf.

Vite: 730 vite marl cornute,

Ipote^ti, sat, in partea de S.-V.

Iovul, padure,
Bere$ti.

jud. BacSu,

pi.

580

of,

capre,

96

cat

$i

92

a comunef Cucoreni,pl. Tirgul,

jud. Botoani

Bistri^a-d.-j.,de peteritoriul

com.

nma"torf.

BudgetuI com. e
lef,

de:
i

54

b.
b.

laveniturf

3049 de 3014

are o populate de 75 familii, sau 300 suflete; mo$ia e impar^ita in tref parflf
;

Ipatele, com. rur., in partea de

N.-E. a
luiu, la
$i

lef

pi.

Fundurile, jud. Vas$i

77 Locuitoriiposeda: I32plugurf

la cheltuelf.

Ipote$ti Statuluf, Ipote$ti

hect.
$i

fra^if

64 hect; Iscace?tf, cu 64
cu

la

36 kil. de ora$ul Vasluiu 8 kil. de Negre^ti, re^edinta

i

150 care cu bol; 21 pluguri

23 caru^e cu cat;

Ipote$ti Marinovicf, cu

?i

120 stupi

458
$i

hect.
I

pla?ef, situata Jntre pirafele Stav-

cu albine.

Are
in central

biserica,

cu

preot

nicul

Gelna $i

intre comunele:

2 cintareti.
Vite:

$cheia, Dragu^eni, Bora^ti, Tingujef

$i

Ipatele,
tele,

sat,

com. Ipa-

130 bof
$i

$i

vacf

21 caf,

Parpanija. Este formata

pi.

Funduri, jud. Vasluiu,

dealurile: Mijloace
la E.,

795

01

56 porcf.

din satele: Ipatele, Bicul ($endreni), Slobozia,

situat intre
la

Hali^a,
hect.,

Cioca-Boca ?i pe o suprafata de 2814 din care 2074 hect. padure

V.

?i

Dealul-Mare
in

can,

Ipoteti, cdtun, pendinte de com.

impreunindu-se
N.,

partea

formeaza

un podi?
care

de numit

Coteana,
situat

pi.

Siul-d.-s., jud. Olt,

pe valea Oltuluf, unde se

?i 28 hect., vie $i cu o populate de 327 familii, sau 1463 suflete.

Poiana,

pe

sunt

cite-va

varsa vilceaua

Oboga

la 5 kil.

case din acest sat.

Teritoriulacestei

comune

este

strabatut de un deal mare, acoperit cu padure, afara

Se intinde pe o suprafata de 429 hect., din care 19 hect. padure

?i

de re?edin^a com. spre V. Are o populate de 646 locuitorf,

din carf 121 sunt improprietaritf

de partea
Dealul
S.,

18 hect. vif

?i

livezf;cu

dupa legea

rurala, cu

409

hect.

S.E., care are loc

se
intinde

?es.

de

la

N. spre

formind, in partea de N.-E., un podi? intins numit Poeana, nume

luat

populate de 150 familiT, sau 500 suflete, locuitorf raze?f. Este re$edin{a com. Are: o
scoala, infiin^ata
in

din mo^iaPrintulut Brincoveanu.

Are o

biserica,

cu hramul Sf.

Nicolae, zidita din nou la anul

anul 1870,

1882, de

preotul

Grigore Cocelor
l'altf

dupa poiana ce padurea de pe el.

In partea

este

in

frecuentata de 31

copif;

bi-

teanu

?i

cu ajutorul

serica de lemn, facuta de raze?i

locuitorf din catunul Ipote^ti.

despre

S.,

dealul

la
1

1804
preot

$i

reparata la 1882, cu
;

Vite sunt: 64 boT, 200 vacf,

22 bivolf, 35
porcf.
caf,

se desparte in
ficarf,

maf multe rami-

?i

2 cintareflf

3 ctrciumf.

486

of

?i

238

purtind

nume

deosebite,

a?a, partea ce
E., are 2

se inlinde

spre

mat inainte de formarea satuluf, pe aceste

batrinil ca,

Spun

Catunul e legat cu satul de

re^edin^a printr'o
nala.

numirf: una se nume?te DeaJul-Mare, dupa inal^i-

locurf erau padurf marf, dar in-

?osea comu-

mul^indu-se
intins
?i

locuitorii, satul s'a

taiat, re-

Locuitorif

maf

to{i

sunt

mea
lul

ce prezinta

?i

alta

HolciuL

padurile s'au

Rominf.
Ipoteti, piriU,]\id. Tecuciu, ce-^I
ia

Ramificarea despre V. a dealupoarta

minind numai pe
un arbore mare.
In

ici-colea, cite

numele de Osoiul;
?i

o alta ramificare a dealulul vine

intre

partea
este

DealuiMare

Osoiul, pur-

inca

de N. a satuluf o padure mare in

na^tere

din

cite-va izvoare

de pe valea cu acela?f nume;

Digitized by

Google

IPSILANTE

63

iRitffcfn

curge spre E. de com.

si

TeP u

'

tinuare a dealului Gohorul; pe

In

comuna sunt:
;

12

circiu;

se varsa in dreapta Berheciuin fa{a satului

dinsul se afla
acelasl

asezat

satul

cu

marl, 20 fabrican^i
2 bacan!
1

de rachiu
;

luf,

fepul.

nume.
Putna,
ur-

brinzar
;

10 fabri-

canf!

de oale

cizmar.

Ipsilante, vechic numire

stel Cotorca,

a mo-

lreti, com. rur. t in jud.

pi.

com. Cotorca, jud.

Girlele.

Se compune din
Cucuefi,

Ireti, catun, in

com. cu acelasl
jud.

Buzciu.

matoarele cat:

Iresti

nume,

pi.

Girlele,

Putna.
dintre

(unde e
Irasli-Bair, deal,
in

si

primaria

comunei)
este

Este asezat pe
malul Putnel
si

podisul

jud.

Con-

si

$erbanesti. Satul Iresti

Dealul-Mare.

pe tecomunet Dobromir, si anume pe acela al catunului Dostanta, pi. Silistra-Noua\

ritoriul

asezat pe podisul dintre

malul
sa-

Putnel

si

Dealul-Mare,

iar

Ireti, parohie, in com. cu acelasl

tele $erbestisi

Cucuefi suntchiar
Iresti se

nume,
Ireti

pi.

Girlele,

jud.

Putna.

bromirul-din Deal
-

este

conti-

pe malul Putnel. Satul

afla la

nuarea
Bair
;

dealulut

Teche

ChioiS.,

19

kil.

de sub-prefectura
kil.

(Razail-),

pddure, jud.
hect., pro-

se

indrepteaza spre
la

plase!

si la

25

de capitala

Putna, pe teritoriul com. Iresti,

in intindere

avind o direc{iune de
tre S.;

N. c&-

jude^uluT.

de 305

merge

printre valea

MedE.
si

Afari de
udata
Zlota.
si

riul

Putna mal este

prietatea razasilor din Iresti.

medi-Culac, care este la

de

piriiasele:

Saca

si

printre dealul Dermen-Sirti, care

este la V.,
si

Irima^ulu! (Girla-), girto, jud.

fa-

trece fn Bulgaria;

Are o populate de 437

mili!

Dolj, pi. Balta,

d.-s.,

com.

Macesul-

are o inal$ime

maxima de 196
numa! cu
stu-

sau 1543 suflete (770 barbarba^I,

feme!),

prin care balfile Dracoaica,

m.

si

este acoperit

bae, 773 femei): 740 neinsurafl

Oaiel, Saiciel,

Terpezija, Putu-

fisur!;

este situat in partea

si

de

S. a plase!

cea de S.-E. a cospre E. de c-

372 746 insurap, 55 vaduv! (27 barba{i,

(368

roasa-Mare

si

Puturoasa-Mica,

munef,

la

kil.

28 feme!, 2 divorjat! (barba{!)

1537 RominT,
diferite
1

comunica cu Dunarea. Are un pod pe dinsa.

Irime^ti, trup de p&dure,
tulul, in intindere
al sta-

tunul Dobromirul-din-Deal; paralel

Grec

si

de de 260 hect., com. Prahovtya,

jud.

cu acest deal merge drula

nationality! ;
si

mul comunal de

Dobromirul-

todox!
cultorl,

Izraeliflf;

1538 or222 agri-

din-Deal in Bulgaria.

10 meseriasi, 100 indus-

pendinte
plaiul

de

trial, 22

comercianp, 36av?nd
munciservitor!.

Prahova,

Prahova,
:

Ireasca, sat, facind parte din com.

Gohorul,
pi.

profesiun! liberale, 150

torl
si

care,

impreuna cu trupurile Masi

Zeletinul, jud.

Te-

50

gura (35 hect.)

lul

Ge^ele-Griu-

pe Valea-L'jpulul, in partea de E., la 2 kil. 200 m. de resedin^a comunei care

cuciu. Situat

Locuesc in 400 case. Sunt 364 contribuabill.

$tiu carte 113 persoane.

(175

hect),

formeaza pa-

durea Valea-Pletrel.

e in Gohorul.

Are
su-

2 bisericl parohiale,
si

una

Irimia, deal cu pddure, jud. Bacati,

Are o populate de 384

flete:

cu hramul Adormirea cu hramul

in
Sf.

a doua

pi.

Siretul-d.-j.,

com.

Bopiri-

90 barbaf! si 85 feme!; locuesc in 84 case. Teritoriul satulu! e de 438 hect. si 79 a. E udat in partea de E. de riul
Birlad care intra
in

Voevozl, ambele
;

testi,

situat

d'a

dreapta

catunul Iresti

o scoaia mixta,

ulul Turbata.

construita

de particular! si frecuentata de 24 copil. Comuna

anual.

Irineti, sat, jud. Braila, la 6

kil.

jud.

Te-

vine in ajutorul scoale! cu 314

lei

spre S.-E. de satul Su^esti

hotarul de E.
al

si

la

cuciu in raionul acestui sat, la

com.
5

Sufesti.

punctul numit Gura-Ireascdl.

Are o
Niculae.

biserica, cu

hramul

Sf.

lei

Budgetul com. e de 4370,96 la venitur! si de 4252,05 lei

Locuitori poseda

Vatra satulu! e de

hect.

cu

20 case.

la cheltuell.
1

Are o populate de
:

12

fa-

Comerciul se face de
ciumar.
Locuitori! sunt
ri{! la

cir-

29 plugurl de lemn, 18 de fier; 2 mori de

apa.

mili!,

sau 77
si
:

suflete:

37

bar-

bae

40

feme!.

improprieta-

Vite

114 vite mar! cornute,

anul 1864.

Vite sunt: 392 bo!, 230 vaci,

76

ca!,

543

ol,

48 capre

si

215

Ireasca, deal, jud. Tecuciu, con-

porci.

40 cal, 440 oT si 30 rimatorl. Acest sat se ma! numeste si Friguroasa, dup3 numele mosiet.

Digitized by

LiOOQ IC

IR1?TEA

64

ISACCEA

Iritea, mahala, facind parte din

catre E.,

descriind o linie pa-

com.
d.-s.,

rur.

Turce$ti, pi. Olte^ulVilcea.

ralela cu dealul

Paun,

se

sfir-

jud.

Cade

la

E.

?e?te lingS piriul Chicerea, for-

com. $i este udata. de Lespedea.

piriul

mind Valea-IuMsac coastele

;

lul

sau 1 5000 suflete, din cart 0000 Romint, 1800 Bulgart, 2240 Rut ?i Lipovent, 1500 Turct ?i Tatarl, iar restul de alte
milit,
1

sunt acoperite cu Taz-

vii

$i

livezt.

nationality.

Comunele
Irmul,
loc,

cart

compun
Isaccea,
$i

a-

jud. Bacau,

pi.

I5.ul-d.-j.,

situat in partea

a com. Bere^ti,
peste

de E. pe coasta de
intindere

Isac (Muchea-lul-), colina, in jud. BuzSu, com. CSrpinitea;

face hotar despre mo$ia Cloci^i.

ceasta, plasa. sunt:

o-

ra$, la N., re?edin^a

port la
la S.

Dunare; Alibei-Chioi,
riul

pe

riul Tazlaul, in

Tatya
i

cu

catunele
;

Alibei-

de 2 fillet, ?i unde se v&d urme de morminte foarte vecht. In

timpurile

Isaccea, plasa,

in

jud. Tulcea,
lui.

a^ezata in partea nordica a

din

urm3.

locuitorit

Se margine^te
rabia
S.
la
pi.

la

N. cu

Dula

au gSsit

in acest loc hirburt

de

narea, care o desparte

;

de Basa;

oale, pietre,

arme,

ce

au fost

E. cu

pi.

Tulcea
?i

Balabancea, Acadin la S.-V., pe riul Tai^a $i f iganca; Freca^ei, la E., pe riul Teli^a Luncavi^a, la N.-V., pe riul Luncavifa cu catunele LunChioi
;
:

puse

la capetele mor^ilor.

cu
pi.

Babadagulul
sau

la

V.

cavi^a, Tichileti

?i

Rachel Mei;

cu
Iroftie (Valea-lui-), vale, jud.
Silistra-Noua,
rur.

Macinulul.

dan-Chioi, la

mijloc,

pe

piriul

Relieful

coprinde doua
la N.,

Acadin;

Nicoli^el, la mijloc, la

Constanta,
teritoriul

pi.

pe

regiunl

$esul

de

ling&Dustu-

poalele dealulut Nicoli^el, cu catunele: Nicolijel

?i

com.
din

Satui-Nou
estice

nare, Va din

intinderea placet,
baijt,

ManastireaN.,

se
ale

desface
dealulut

poalele

semanat cu
furl
;

girle

$i

Saon;
girla
E.,

Parche?,

la

lang
la

Co^lugea;
la

se

in-

dealurile ocupind partea

de

dreapta spre E., pe

poalele

S., intre

care distingem culmea

Somova; Somova, tot pe girla Somova

;

N.-

Telifa,

meridionale ale dealulut CiatalOrraan, avind o direcjiune

nerate de la N,-V.
ge-

Isaccea (340 m.), continuata cu

la E.,
$i

cu catunele

Teli^a, Pota

culmea

Nicoltyelul

$i

alte dea-

Manastirea-Ciliculut,
total

pe

piriul

spre S.-E.,

lurt acoperite in

cea mat mare

Telifa; in

aceasta
$i

plasa

brSzdind partea de N. a placet

parte cu padurl.

are
in$i

com. urb.

10 com. rur.,

pe cea de S. a com. SatulNou, fecindu-I pu^in chiar hose utarul c&tre com. Lipni^a ne?te cu viile Micul-Orman $i Tana-Saia pentru a forma im$i
;

udata.

de Dunare, pe o
kil.,

care coprind 20 sate.

Caile

tindere de 55
re^edin^a. Riul
S.

udindu-I

de comunica^ie sunt:

Taifa o uda
sati

la

$oseaua nafionaia Tulcea-Isaccea-M&cin,

?i multe drumuri comunale ce unesc comunele in-

cu

afluentul

Acadin;
la
$i

riul Teli^a

o uda
%\

la E.; riurile:

preuni valea Co^lugea; are o lungime de 2 Va kil. malurile-I

;

Ciuline^ul

Luncavifa,

N.
a$e-

tre ele.

Bah;T sunt numeroase,

Aceasta plasa
anul 1892 din 3

s'a

format in
luate

sunt joase;

printr'insa

merge

zate linga Dunare. Principalele

comune

drumul com. Pirjoaea-Co^lugea.

Ironi, deal, jud. Gorj,
situat la

sunt

Crapina, Popina, Capaclia,

$i
?i

Rotunda, Piatra-Cacata

Sostuf.

de la plasa Macin, 5 de la plasa Tulcea ?i 3 din plasa Babadag. Isaccea, com.

urb., in plasa Isac-

mova
toasa,

ele con^in pe?te

N.-V. com. Tope^ti, plaiul Vulcan,

$i

Clima este

in

general

sana-

spre V. de

dealul Ve-

cinit-Ptetreni, in fa^a manastiret

mat cu seami in regiunea deaiurilor, unde sunt multe

cea, judeful Tulcea, situate

in

partea nordica a jude^ulut, la

35
kil.

Tismana. Are osuprafaj&de 170

proprietatea statulut.

padurl.
hect.,

spre

N.-V.

de ora$ul
i

Intinderea placet este aproape de 1 00000 hect., cea mat mica

Tulcea, capitala districtulut,

in
rei

partea de N. a placet, ac&re?edin^a este.

Pe acest deal se afla padure de fag! ?i castani, precum ?i locurt cultivabile.

din cele 6 pla$! ale jude{ulut; din acestea, 3000 hect. sunt
o-

La
fost

inceput purta numele de

ce
arati

cupate de

vetrele satelor,

57000

Obluci^a, ceea

ca a
uni^t
tur-

hect. ocupate

de pamint produchect. ocu-

fundata

de Romini

Isac (Dealul-lui-),
Ia?i,
pi.

deal, in jud.

tiv $i restul

de 40000

cu Slavt. Numele s&u este

cesc,

Codrul, com. Tome^ti,

;

pate de
ductiv.

bal^t, stuf 51 loc

nepro-

de
al

la Isac-Chioi

satul lut

o ramificare a dealul ul Pfiun

Isac, adica al lui Isac-Pa?a, din

se intinde de la S. spre N., apot

Are

o populate de 4200

fa-

secolul

XVI-lea.

Digitized by

Google

1SACCEA

f>.-)

1SACCEA

Hotarul

teritoriuluf, plecind
al

Cale, renumite prin ruinele lor,

medani, 60 MozaicI, 40 de alte

religiuni.

dupa malul drept

7
1,

Dunarel,

de

la

lagare

$i

zidurl vechl ro-

din dreptul pietret miliare cu No.

mane.
Apele,
toriul

Sunt doua
cart
:

$co!i

primare

una
$i

de

la

gura girleTCiulinetul, se
stuf, taie

brazdeaza

teri-

de

bae^T, cu 3
fete,

institutorl

indreapta spre S. prin

sau sunt

Dunarea

la N.,

douade

cu 2 institutoare,
in

lacul Piatra Cacata, intra in pa-

pe o distant de
kil.),

6 mile

(11
$i

ambele fundate

anul 1881

mintul fermpe linga Valea-Rece,

?i

formind braful Isaccea

In

frecuentate de 180 copit. Turcii

pe

la

poalele

dealulul

Gil-

coprinzind intre ele insula Isac-

au o ?coaia alipita
lor.

de

mele-In^irate, se urea

pe Dealul-

cea acoperita cu
(scurgere

saicil.
:

Du-

Sunt 2
Sf. Sf.

bisericl,
$i

pe muchea lul prin Padurea Mare, se indreapta

Cadiulul; de
aci,

nare se varsa girlele

Girla-Noufi

mul
$i

Gheorghe

geamia una cu hraa doua cu

laculul

Piatra-Ca-

hramul

Voevozl, cu 2 preo^I

spre E., urea

Breazulul,

$i

coboara Dealulintre

cata in Dunare),
lul,

Girla-Cazacu-

3 cintare^T.
$i

Pe linga acestea

pe linga manastirea

o legatura intre lacul Piatra$\

mai este

manastirea Coco^ul
hoge.

Coco?ul,

pana
$i

dealurile
;

Cacata
rului in
E.;

lacul Iapsia-Rahova,

cu calugarl rominl. Turcit au o

f ugulea
o
ia

Piatra-Ro$ie
,

spre N.-E

de aci pe linga viile

care sevarsSprin Girla-Hamba-

geamie, cu

Dunare, udind-o
la V.;

la N.-

Intinderea comunel e de 1086

hect.:

Badila, pe valea Capaclia,

da de

balta Capaclia

panS urmeaza
apol
il

Valea-Rece.

valea Acic-

300 hect. acoperite

$i

cu

Tepe, unita cu valea Capaclia,

prin
in

pa$iuni

livezT,

120 h^ct acorestul

pu^in malul acesteia

$i

mijloc

$i

E.,

varsindu-se

perite cu stuf,

iar

aco-

parase^te

trecind pe
?i

linga

la-

balta Capaclia. Baltile de pe

perit cu intinse padurl, in care

cul Rotunda,

se

opreste

in
;

teritoriul et sunt: Piatra

la

Cacata,
care

predomne^te
Locuitoril
gurt.

teiul.

Dunare,

in

dreptul mileT No. 65

ia

N.-V. (180

hect.),

din

de

aci,

spre
$i

N.-V.-V.
se opre?te

pe
la

lingS

Isaccea,

jumatate apartfne comuneT; Iapsia-Rahova la N., balta Capaclia la S.; con^in

poseda 450 pluComerciul se exercita de

in

6 persoane. Mi$carea navilor

1894 a
?i

gura CiulinefuluT, de unde

plecat.

am

pe$te

?i

stuf.

fost

Forma

lul este

aceea a

Clima este sanatoasa, din cau

za vecinata^el munfilor
durilor.
?i

e$ite

894 vase cu 32928 tone

:

intrate

(din

a-

unul trapez neregulat, lungimea

perimetrulut fund de 70
intinderea totala
kil.,

a pa-

cestea: 429 romine, 2 italiene,

2

iar

engleze,
11

87

austriace,

146
eline,

teritoriulul

Ora$ul este a$ezat intr'o pozi^iune placuta, la poalele

turce,

ruse$tl,

135

cuprins in
tare.

el fiind

de 12000 hecla

unor

75 bulgare^tl). Comerciul consta

in

dealurl

Se invecine^te
rabia,
fluviul

N. cu Basa-

pe malul unul bra{ al DunareT, numit Isaccea. Are mat

$i

export de cereale,
$i

lina,

vin,

tutun

in

import de coloniale,
la veni-

de care se desparte prin Dunirea; la S., cucom.

culla V.,

mult aparenfa unuT sat mare, de

cat aceea a unul ora$.

zahar, {esaturT, etc.

Balabancea, despartit prin

comercial, mai cu

Are viitor seama fiind sinexportul

Budgetul comunel e
turl

de 23884

lei

?i la

cheltueli

mea

Isaccel
?i

Luncavi^a
Nicolifel.

la E.,

comuna cu comuna
cu

gurul debu^eu pentru

lemnelor din intinsele padurT ale

plaset
i

de 23467 let. Caile de comunica^ie

cin,

sunt

al vinulul

renumit din
este a-

$oseaua jude^eana Tulcea-Macare trece prin Isaccea, apot

la

Relieful

sau

aparfine

mai
afara

Sarica. Manastirea Coco$uI, care

mult regiunel dealurilor,

{ine $esului, acoperita
$i

depinde de aceasta com.,

?ezata

$i

drumurl comunale ce due

li^a,

de partea nord-estica, care aparcu

stuf
brazbatyl.

mai

la S.,

are o

pozi^ie

manastirea Coco^ul, Tatya, TeNicolifel, viile Sarica,

minunata, inconjurata cu
roditorl.

pom!
a-

Ba-

Dealurile cart o

labancea.

deaza sunt: Muntele-luMIasan,

cu
virful

Populafiunea ora^ulul este

mestecata, elementul

Este a^ezata pe ruinele vechiulul ora

Isaccea

(197

m.)

$i

predomi-

roman Noviodunem,
^i

Acic-Tepe (201 m.) laV.; Dealul-Cocoul laS.-V.; Dealul-Brea

zulul
la S.,
la ale

nant

fiind

RominiT.
fam. sau 3094 suflete

ale carul ruine se afla

azlla

Are 620
garl,

E. Pe la
aci

a.

C. a trecut

pe

carul

poale

din carl: 1020 Rominl, 248 Bul-

Dariu contra Scyfilor pe un

vase. In secolul al

se afla viile Badila; dealul

Jugu-

lea la S.-E. (242 m.); toate sunt

Ru$i, 130 Greet,

1000 Turci, 40 Tatar!, 575 40 German!, 60

pod de

XVcare'f

lea fu fundata

de Rominl,

acoperite cu padurl;
dealurilor Vizir-

la
?i

E. sunt

EvreT;

2000 OrtodoxT, 30 Ar-

Tepe

Eschi-

menT, 7 Lipoveni, 1040 Maho-

au dat numele de Oblucita, dar, dupa ce Turcii in secolul al XVI-

61378.

MmrtU Dicfionmr

diografie. Vol. IV.

Digitized by

Google

ISACCEA

66

ISNOVAJUL
com.

lea s'ati stabilit definitiv in

Do-

Sulina,

pe

teritoriul

rur.

m.,

se

pierde

pe $esul

Sire-

brogea, 1-aQ dat numele de IsacChioi,

Cara-Orman,

situat in partea
?i

de

tuluJ.

dup& numele unui

ostrov, in

pa$&.

S.-V. a placet ?iacomuneJ

for-

mat de o rev&rsare anterioara a

Isaccea,
pi.

Isaia, fas, in partea de

S.-E. a

jud.

Tulcea,

brafuluf Sf. Gheorghe,

de care
Litcov

com.

Isaia,

pi.

Podoleni,
piriul

jud.

Isaceea,

pe

teritoriul

com.

acum
prin
.

e independent; se scurge

F&lciu,

format din

Bo-

urbane Isaccea,
pl$eT
$i

in partea

de N. a

dou&

girli^e in girla

hotinul; are o moara' cu 2 pietre.

a comunel, situate in
intre

are 7 insule micT;

o intindere
Isara^ti, sat, face parte din com.
rur. T&tarei, pi.

DunSre
cell'alt

bra^ul Isaceea

$i

bra{

principal
kil.,

are

de 300 hect.; confine pe?te in mare cantitate; venitul e al statuluT.

Vedea

d.-j.,

jud.

lungime de 2

o lelrgime de

Olt.

400
cu

m., o
cotyul

formi triunghiularS,
spre Isaccea;
;

in-

Isaia,

com.
pi.

rur.,

in

partea

de

Isbaa,Isbaul, Isbaseti, Isbiceni. VezI Izba?a, Izba^ul, etc.

tindere de 100 hect.

it

malurile
$i

N. a

Podoleni, jud. F&lciu,

sunt pres&rate cu
iar
in

sSlcii

rSlo-

intinzindu-se: spre
in hotarnl

N.-V. pna
Bohotinul;

chite,

interior

sunt

comunel

curi

de pS?une.
in

spre S.-E., p&n3 in hotarul co-

Isgonul, mosic particulara, de 600 hect., in com. Brani?tea,

pi.

Isaccea, virf de deal,

Tulcea,
pi.

jud.

E.,

Isaccea, pe teritoriul
situat
i

com. urbane Isaccea,

partea de N. a pl&$ei
;

in

munel Gura-Bohotinul; iar spre p&n& in apa riuluT Jijia, ce o desparte de comuna Zberoaia. Suprafa^a teritoriulul com. e
de
858
din
hect.,

Siretul, jud. Covurluiu,

finul

re-

numita prin

ce produce.

Islazul. Pentru cuvintele cu acest

cea de

cu

popula-

nume

compusele

lui,

vezi Izla-

V. a com. este unul din

virfurile

te de
flete,

109

familiF,

sau 301 su-

zul, etc.

DealuluMuT-Asan(i97

m.),

punct
do-

car! 61

contribuabilf.
satul

trigonometric de rangul

I-iu,

Este formats
Isaia, situat
luluT,

numal din

minind asupra drumuluT jude^ean

parte pe coasta dea-

Isniange. VezT Tirgul-Neam^uluT, tirg, jud. Neam^u.

Isnovatul, sat, pe mo?ia cu acela$i nume, com. Rad&ufi, pi. jud. Dorohoiu, cu Prutul-d.-j
,

M&cin -Isaccea; acoperit cu p&durl.

parte

Bohotinul.

pe valea piriuluJ Vatra satulul e de

26 hect.

Isaccea (Bra{ul-), braf

pe
teritoriul

al

Dude
cu

Are
I

dou5. bisericT,
$i

n&rel, in jud. Tulcea, pi. Isaccea,

birne, ruinate

una vechle una nou,

200,
ot

221

familii,

sau 1012

suflete.
Sf.

comunel urb. Isaccea, in partea de N. a pl5$ei $i a comunef; sedesface dindreptul mileT 68 ?i se termini in dreptul milel

preot

$i

2 dascll.

Are o
$i 1

biserici, cu
1

hramul

Vite

marl
?i

cornute

Gheorghe, cu

preot, 2 cintare^i

120, ca! 15

porci 40.

p&l&mar; este de zid,spa{ioasa

?i

frumoasS, fecut& in 1857, dupk

66;

este

cuprins
i

in-

Isaia, sat.
pi.

VezT

Isaia,

comuna,

dispozi^iunile

testamentare ale

tre

ostrovul

Isaccea
;

malul

Podoleni, jud. Fcllciu.

defunctului

Hatman,

Iordache

drept

este destul al Dunarel de adinc, pentru ca vapoarele

La^escu-Boldur, fost proprietar.

Isaia,
girla,
ce-$i
ia

na^tere

S&tenil improprietSrip
hect. 30. ar.

ati

66j
pro-

si poatS trece prin

el;

in el se

din riul Prutul, de pe teritoriul

p&mint;

iar

deschid dou& girlie: Girla-Hambarulul

$i

com.

Rt$e$ti, pi. Podoleni, jud.

prietatea mo?iei,
ar.,

1088 hect., 47
hect.,

Girla-NouS.

F&lciu, la N.

de com. Pogane?ti;
satulul cu acelaT

cimp,

?i

17

19

ariT,

udS marginea
Isaci, sat,
rur.

p&dure.

face

parte din com.

nume

$i

se varsa* in b&l$ile nu?i

Pe
iaz

teritoriul satuluise afl&

?i
;

un

F&gefelul, pi. Vedea-d.-s.,

mite Grosul-Mare
S.-E. a

Grosul-Mic,

mic

dou& bSlp o mici liva-

jud. Olt.

Are o populafiune de 60 locuitori. Cade in centrul

care sunt situate in partea de

comuneT Pog&ne?ti.
Suceava, numit

comunel $i este situat pe dealul Boba. Are o bisericS ridicat<i

din temelie la anul 1852.

da cu pomlfructileri ?i6pog. vie. Piriul mai mare ce curge pe mo^ie este Isnov^ul, iar pe
hotar trece
riul Prutul.

Isaia,

piritt, jud.

la obir$ie ?i Pietrosul; izvore?te

Drumuri principale sunt: calea

judejeana

din p&durea Ar$i$a, com. Dol-

R&du{i-Darabani

Isacovul, lac

in jud.

Tulcea,

pi.

hasca

$i,

dup5. un curs de 3600

acel ducStor la Bivolul.

Digitized by

Google

isnovAtul

67

ISTKUL

Hotarele mosie! sunt cu: Prutul,

Istrate,

piriil,

pe mosia Mitocul,
pi.

Rad3u{i, Bivolul

si

Craini-

com.

Mitocul,

Prutul-d.-j.,

ceni.

jud. Dorohoiu.
sat
llul
si

cuns Atanaric prefiosul tezaur de la Pletroasa: Closca-cu-Pui. In poalele sale se vad inca ruinele vechei
cetaflf

Numirea vine de la
numeste
la
si

a mosiel
Istrateni. VezI Bisceni, sat, com.

dacice Co-

piriul

Isnovaful ce
unil se

midava,

utilizata

apol de Ro-

trece prin sat.

De
l

mai
ca

Ostopceni, jud. Botosani.

Radiul, pentru
li

manl si Go{I. Masivul sau e o imensa cariera de pTatra de construcfiunl,

departare de
sat se afla
la

ora sprc S.

Istr&teni, pirin,
pi.

un radiu, unde, era un sat cu aceasta numire, de la care data proprietarul mosiel de atuncl Pa stramutat in localitatea unde
de pana
1796,

Neamfu, com. Calul Piatra-Muntele,

in jud.
;

care

se
in

intrebuin-

feaza nu numai
si

jude{, dar

Iapa

izvoreste dintre ramurile

si

in {ara, iar piscul

e acoperit
stabileste

muntelul Malaesti
varsindu se
Calul.

Murgociul,
piriuluf

cu pasunt, unde
vara cite o stina.
dinsa, plecind din
troasa-d.-j
,

se

pe sttnga

Urcarea

pe
Ple-

comuna
l

se afla

acum

piriul

Isnova^ul.

se face in

/a

or *

Loc insemnat
reaOstilor.

este Trecatoa-

Istrate^ti, fost sat, jud. Dolj,

Jiul-d.-s.,

pi.

iar

urcarea

prin com.

Breaza

com.

Floresti.

e indelungata,

de

si

malfacila.

Isnova{uI,
Paltinisul,

piri/7,

incepe din Fi-

Istrate^ti, mahala, com. rur. Pie

soiul, pi.

Istri^a-cu-Viea, mosie, a
zau,

statuluT,

natul-luT-Mateiu,

de

pe

mosia
pi.

Mijlocul, jud. Vilcea.

pendinte de Episcopie, jud. Bu-

com.

Paltinisul,
;

com. Vispesti.

Prutul-d.-j., jud.

Dorohoiu

trecc
Craisi

lstr<kteti,

mahala, com.

rur. Pa-

pe mosiele
niceni,

Horodistea,

ra isani, pi. Mijlocul, jud. Vilcea.

Istri^a-de-Jos. vechie numire a

cat untilul

Radiul, Radauji
in
riul

se
Istri^a, munte, in jud. Buzau, com.
Pietroasa-d.-j.,

Greceanca, jud. Bu-

varsa

Prutul,

formind

zau,

com. Breaza.

in cursul

sau
:

pe mosia IvanPopei
si

cu o inalfime de

caufi iazurile

Vasiliu.

744 m. Ramificat'iile sale se intind in comunele: Pietroasa-d.

s.,

Istrita-de-Jos (Sf.

Gheorghepen-

Nou),

mosie,

a statu lul,

Istaul, vechie numire

catunti-

Breaza

si

Vispesti.
:

Culmi-

dinte de Sf. Gheorghe-Nou, jud.

lul Baba-Ana-d.-j., jud. Buzau.

neaza
{ilor

in trel piscurl

Surla-Nem-

Buzau, com. Breaza; are 3000

hect,
din
carl

(punct trigonometric), Cursi

1250
izlaz,

arabile,

Istaul, mosie,
Mizil; are
arabile.

in jud.

Buzau, com.

matura-CaluluT

Crucea Proto-

1150 padure, 350

nea{&
si

24011-

1000 hect. mai toate

populul. In partea com. Breaza,

restul vil cu embatic

termina printr'un precipi{iu, din

care se ridica o gilma, Movila
Calulul.
eel

758 hect. dintr'insa s'au dat improprietari^ilor din

1864.

Ist&ul, piriii, in jud. Buzau, com.

Mizil, lor
si

Istri^a,

fiind

muntele
per
vir-

format din

Valea-Scheia-

mai inaintat

in cimpie,

Istri^a

de- Sus (Miguleasa),

statulul,

Valea Tohaneanca, cu
carl,

mite ochilor a vedea,

ful sail,

din

mosie, a

jud.

Buzau,

fluenfif lor,

dupa

ce

se

cea mai frumoasa

la

pri-

com. Argesanul.
Istropolis, mine. VezI partea
torica a jud. Constanta.

unescd'asupracatunululFefelei,
iau

veliste

N.,

toate
:

piscurile

numele de Istaul. Curge spre S., udind partea de E. a

munjilor din jude^ele

Prahova,
si

is-

Buzau, Rimnicul-Sarat
la S.

Putna;

com.

Mizil

de

aci inainte, cur-

Balcani, Dunarea, Braila,

si

sul sau devine incet, luind for-

Galatf

Bucuresti.

Ma! impor-

Istrul, plasd, in jud.

Tulcea,
S.
la

a-

ma

de viroage

si

se

ramifica,
|

tanta insa e vederea sirurilor de

movile, cart, plecind din poalele
sale,
I i

sezata in partea de
st-a luat

lul

parte prin jud. Piahova (mosia

Fulga), parte prin teritoriul com.

numele de
la

ruinele

Baba-Ana, sub numele de Calma^uiul-Nou. Mai

neste cu
alta
in

merg departe spre cimp, tree Dunarea

ca
niste

raze,

vechei ceta^I Istropolis.

Se margineste
Babadagul,
si

N.

cu

pi.

jos se u

pe

la

Hirsova

si

dau

in

Marea-

la E.
la S.

cu aceeasl plasa
si

viroaga,

Calma-

Neagra. Se poate

dar deduce

Marea;

V.

cu jud.

{uiul-Vechiu. Toate aceste ramifica^iT

ca pe aci a fost drumul vechilor

!

Constanta.
Relieful sau are
sesul, la E.,

vin apol de

se varsa in

popoare

ScirJ,

GetJ,

Dad
a
as-

doua regiunl
in

lacul Boldesti.

si

Go^T. In coastele sale

a 4-a parte din

Digitized by

Google

1SVARNA

68

1SVERNEA

tinderea

el",

compus
i

in

mare
mid,
m.
Princi-

malul lacului Sinoe, cu

sap-Chioi
la
i

c5t.

Ca-

Numele de Isvarna
c&
$i

se

zice

parte din b&l{T

bil.

pu{in loc ara-

Sari-Iurt;
piriul

Casimcea, Casimcea,

Dealurile in

general

S.-V.,

pe

de la multele izvoare ce nasc de sub dealul

l'a

luat

netrecind in&tyimea de 250

$i

cu cat. Casimcea,

Alifac, Ciau?-

Piatra-Cirana.

cea medie de 80 m.
:

Chioi, Ciuciuc Chioi, Caciamac;

Ciamurli-d.-s., cu c&t. Ciamurlid.-s.,

Apa

care

ud&

acest

c&tun

palele sunt

Haidinul, Ciamurli,

este piriul Isvarna.

Rimnicul,
Bair,

Ca$calac-Bair,
$i

Inan

Camena, Eschi-Baba, Hagi?i

Comunica^ia se face prin

seaua comunale ce vine
S.-V. din com.

$0la

Topologul

Ba^-Punar; ele

Omer
Potur
piriul

Testemel,
;

pe
la

piriul

de
$i

sunt acoperite cu purine p&dun,

Ciamurli, la N.
?i

Potur, cu c&t.

Costeni

se

dar

livezile

abund&.

Hamamgi,
cit.

pe

leaga cu $oseaua

comunale a
$i

Riul Slava o ud& pur/m la E.

Beidant sau Potur; TosToscof,

$i

c&tunuluf vecin Pocruia

riule^ul Pocruia, care
la

trece

cu afluentul sSu piriul Camena;

riul

cof,

cu

Chirilic,

curge de
pu^uri

Beidant,
$i

cu

afluenftf

Cia-

Rimnicul-d.-j.
la S.,

Rimnicul-d.-s.,

N.-V. spre S

pe pod de lemn.

murli
rtul

Hagiavat, prin mijloc;

cu

pe

piriul
rur.,

Casimcea;

in
$i

In ctun se g&sesc 2
I

Casimcea sau Ta?&ul,

piriul

total 8

com.

carl cuprind

fintinS.

afluentul su piriul Rimnicul, la

25 sate.

V.

Duimgi
:

la S.

Comerciul constS
coloniate, vin
$i

in

import dc
$i

Isvarna,

piriti, in jud.

Gorj,

iz-

Btyr

sunt

lacul

Golovi^a,
51

manufacture,

in

iezerul Golovi^a, balta Sinoe

lacul

Duimgi
?i

la E. ?i S.

con^in

export de sare, cereale, vite $i Una ?i se face cu ora?ele Ba-

vore^te de sub coasta dealulul Piatra-Cir^ana $i curge de la

N.-V. spre
lea, in

S.;

se vars& in Or-

sare

pete de bun& calitate.

;

badag
CSi

$i

Constanta.
comunicat/iune sunt:

dreptul CeleiuluT.

Clima sa este san&toas&

\\\e

b&l-

de

cont/inind sare, materiile orin putrefacyie,

$oseaua nationals Tulcea-Baba-

Isvernea, com.
53
kil.

rur.

?i

sat,

in

ganice nu cad

spre

dag-Constan^a
comunale,
ce
intre ele.

?i

alte

drumur!

jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la

a vSt&ma aerul.
Intinderea acestef
pl$I

unesc comunele
s'a

de ora?ul Turnu-Severin,
-

este

situata la poalele muntetui, nu-

de 12000
lor,

hect., din care

2500
sate-

Aceast& plas3
anul
1892, din
pi.

format

in
lu-

mit Piatra

lul

Stan, pe

albia

hect. ocupate

de vetrele

comune

riulul Co?u$tea,

ce se formeazS

45000

hect.

ocupate

de

ate din

Babadag, care era

;

de
la

aci,

?i

din piriul ce vine de

bil^i ?i locurT
tul

neproductive; res-

prea intins&

cuprinde partea

muntele Secul,
la E.

din

hotarul

de 73000, ocupate de p& mint arabil, livezl $i fine^e.

Popula^iunea, amestecata, insa

de S. a vechiului mutesariflic de Babadag.

Prejna prin Canicea

in Izvoarele.

Se mcirgine^te:
li$tea
;

cu com. Si-

la

N.

cu

mai pu^in ca
se
ioritate,

in cele l'alte pl?T,

:

Isvarna, c&tun,
pi.

al

com. Pocruia,

vi^a

la

V.

cu

com. Gornocom. Preja ?i

compune din BulgarT in maRominT $i Turci T&tarf.

familil

Vulcanul, jud. Gorj.

la S.

E
com.

situat in partea

de V.

cu apa Cerna. Satui formeaz& comun^ cu satul C&nicea,

Sunt 4500
suflete, din

sau

17000

can

1000 BulgarT,

3000 Romini, 2500 Turcl-T&tarl; restul de atte nationality!: Greet, Armeni $i EvreL Comunele, caricompun plasa,
sunt
8,
$i

sub dealul cu acela^i $i nume. Are o s iiprafa^ de 643 hect., din can: 250 hect. p&dure,
1

avind peste tot

din
carl

1500

suflete,
;

172

contribuabilf

lo.

cuesc in 283 case.

Locuitoril
gurl,

80 hect.

arabile,
izlaz,

140 hect.
5

posedS:
bol,
5

36 pluc&ru$e

fine^e,
vil ?i

60

hect.

hect.

88 care cu
;

8 hect. livezi

de

pruni.

cu cat

200

stupf.

anume
pe

Cogelac,
piriul

re-

$edin^a, la S.,
la?!

cu ace-

sati

Are o populate de JJ fam., 384 sufl., din carl 60 contrib.

mo^neni.
Ei
15 plugurl, 25 care cu

Este legata prin ?osea comu-

naU cu ^oseaua Turnul-Severin-Balta-Baia de-Aram^.

nume, cu c&tunele Cogelac,

$i

Locuitoril sunt

Tari-Verdi

Inan-Ce^ure; Bei-

posed&:
cal,

Are
4

2 biserici, cu 2 preo^T ^i
;

dant, cu c&tunele Beidant, Cail-

bol; 225 vite marl cornute,

Dere $i Sari-Ghiol, in mijloc, pe piriul cu acela?i nume; Cara-Nasuf, cu c^tunul Cara-Nasuf

$i

197

01,

60 capre

$i

40 uori-

cintare{i

o ?coalS, cu

in-

vat^tor, frecuentat^

de 40

elevl;

matorl.

o circiumS.
biserica
?i

Are o
11

de lemn, cu

Duimgi,

la S.-E.,

linga balta
la

n cint&ref

deservitS de preo-

Budgetul comunele la venituri de 1047 lei ?i a cheltuelT, de

^

Sinoe; Casap-Chioi,

E.,

pe

tui

de

la

com. Pocruia.

1045

lei.

Digitized by

Google

ISVERNEA

69

I$ALNIJA

Vite

700

vite
oT,

mar! cornute,
$i

Satul de re$edin{a I$alni{ase

invecine^te
:

$riti

carte 100 persoane din

$i

54 cat, 790 1206 capre.

In

482 rimatorT

la E. cu satul

Ro-

I$alni$a

10

din

Romine^ti.

comuna

se afla o pe^tera

frumoasa.
In apropierea muntelui Piatralui-Stan
i

linga trccatoarea ce

impreuna formeaza com. I$alni{a $i de care se desparte prin riul Amaradia la V., cu com. Almajul la N., cu satul $itoaia$i la S.,cu com. Cernemineti, cu care
;
;

Sunt 410 contribuabill. Case sunt 454 $i bordee 58. Saprafa^a comunel este de

5886 pog., din can: 3003 pog. arabile, ?i 500 pog. fanea^a, 350
pog.
izlaz
i

in apa Cerna, se afla un meterez vechiu in forma de zigzag, formind trel unghiurl

scoboara

lile.

Satul Romine$tiseinvecine$

50 pog. loc sterp.

Isalnija apar^ine
$i

te

la

V. cu satul

I$alni$a,

de care
la N.,

Mo$ii se gasesc in amindoua

satele.

se desparte prin riul

la E.,

Amaradia;
;

Mo$ia

?i

se

afla

situat

pe

marginea

cu com. $imnicul
$i

d-nei Euf.

Opran

mo$ia Ro-

poenei
Cerna.

Beletinul,

despre

apa

cu com. Izvorul
tul Dudurice^ti,

la S.,

cu sa

mine^ti apar^ine satenilor.

com. $imnicul.
este

Cerna coboara in apropiere de aceasta $i treca

in

Tot

Terenul
$es
$i

com.
in

aproape
V.

Se gasesc cite-va zavoaie pe marginea JiuluT compuse din salcie,

baltos.

care

predomina, apol din

toarea Areasca, care este cea

Este udata

partea de

piopi, aninl.

mal mare trecatoare prin mun{I

aparfine
hotarelor Sali$tea,

de de de
I

riul Jiul,

ce curge cu direcjia
$i

Vii sunt in intindere

aproape
locuito-

pc

la N.-V.-S.-E.
$i

in

partea

de 243 pog., aparfinind

rilor.

al carei piriu

merge

$i

hotarul

de E.
riul

de centru este

udata

com. Obir^ia, din plaiul Clo^ani.

Amaradia, pe care este

statator

pod

de lemn pe

$0-

Pe mo$ia I$alni{a este o moara de aburf, cu doua pietre de

Isvernea,
pe?tera
la

piriil,

in

jud.

Mehe

seaua nafionala Bucure$ti-Craiova-T.-Severin. Intre com.I^alni{a

i

moara.
CirciumT sunt 10,
8 in satul I$alni{a
mine^ti.
$i

dinfi, plaiul Cerna, izvorete din

din
2 in

carl

Isvernea
riului

$i

contribue

Mihaifa este un pod

urn-

Ro-

formarea

Co$u$tea.

blator pe riul Jiul.

La V. comunel
Isvernea, picket de gran ifa,
munte,
Cerna.
in jud.
la

este balta, nu-

Prin
rata

comuna
-

trece

calea
-

fe-

mita Garvanija, cu o suprafa^a

Bucure^ti Craiova

Filia^i.

Mehedin{i, plaiul

de
m.
riei

5
;

pog.
la

$i

o adincimede

S.-V com. este balta LinS-

Aci este stasia I^alni^a, la 500 m. de comuna. ^oseaua na^ionaia

cu o suprafa^a de 8 pog.

Craiova
o

Filia^i

strabate

Isvernea, trecatoare, in Austria, pe la muntele Nanos, jud. Mehedin^i.

$i

o adincime de 3V2 m.

comuna pe
iar

Are

bisericl,

una
$i

in satul
1

lungimede 8 kil.; $oseaua comunaia vecinala

pe o
lungime
kil.

I$alnh;a, facuta din zid la

713

dc

I^alni^a- Almajul,

defunctul

Obedeanu

reparata

de

Isvoarele, Isvorul.
cuvintele

se cauta
$i

la

1885 de defunctul Opran, cu

Veniturile

comunel sunt

de

cu

aceste

numirl

hramul Adormirea-Maicel
nuluT,
$i

Dom

5878,98 $icheltuelile,de 5690,43

lei.

derivatele lor, la silaba /s.

a doua

in

ne$ti fondata la

Romii8oode Dincu
satul
la

Ialni{a, com. rut., jud. Dolj,

Ocolul, la 10
kil.

pi.

Mica

$i

reparata de Opran

I^alni^a, sa/, jud. Dolj,

lul,

pi.

Ocosufe$i

de Craiova.
riu-

1856, cu hramul

Naterea-Mai-

com.

I^alni^a,

cu 2201
$i

Situata pe malul sting al

rilor

cei-Domnului; sunt deservite de

1

flete:

11 13

barba^f
in

1088
case

Amaradia

$i

Jiul.

preot

?i

cintare^T.

Sunt

me!.

Locuesc

417

Se invecine^te
Almajul,

la

N. cu com.
;

pi. Jiul-d.-s.

la S.

cu

com. Cernelile;
$imnicul
$i

la E.

cu

com.

la

V. cu

com. Mi

una de bae{i $i alta de fete. $coala de bae{T a funcfionat ca mixta de la 1830, iar de la anul 1893, s'au des$colI primary,

55 bordee. Este re^edin^a primariet.

Ialni{a,
dc^ul

stafie

de dr.d.-f., juOcolul,
linia

haifa, pi. Jiul-d.-s.,

de care se
2

parfit

$i

s'a facut o
fete,

$coala sein1

Dolj,

plasa

co-

desparte prin

riul Jiul.

parata de
sate

condusa de o

muna
la 5

Isalni^a,

pe

Craiova*
circula^ie

Este
I$alni{a,
$i

compusa din

vatatoare. Scoala de bae^i are

invatator.
in to^i

T. -Severin,

pusa

in

cu re$edin$a primfiriel
despar{it&
Jiu.

Au
81

frecuentat ^coala,
bae*r
$i

Ianuarie 1875. Se afla intre

kil.)
$i

Romine?ti,

intre

1896,

57

fete,

Craiova (10.4
(7.5
kil.).

Co^ofeni
ni-

dinsele prin riul

din Isalni^a.

Inai^imea d'asupra

Digitized by

LiOOQ IC

l^ALNIJA

70

IUCSE?TI-DE-JOS

veluluf marif,

nitul acestef sta^if

de 89.14 ra. Vepe anul 1896

I.

I^cani, sat, in jud.

si pi.

Tutova,

partea S. a plasel

si

cea de N.printre
si

com. Plopana, pe

piriul

Tutova,
case.

V. a com.;

se

intinde

a fost de 30005
Ialni^a,

54 ban!.
jud.

spre S.-E. de tirgusorul Plopana.

vaile Dichili-Tas-Alciac

piriul

Are 318

locuitorif

si

83

Rimnic

taiat

de drumul comutri-

mope

particular^,

nal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are

Dolj, pi. Ocolul, com.

Isalnifa,

Iuc, virf de deal, situat

Tulcea,
toriul
pi.

in

jud.
teri-

oinal^ime de 185 m.; punct

aparjinind d-nef Euf. Opran.

Babadag, pe
rurale

gonometric de rangul

al

3-lea,

comunel

Enisala,
si

I$i\a, />iria, jud. Dorohoiu, ia nastere din iazul Cernaloasa, trece

in

partea de E.

plasel

dominind asupra riuluf si satulul Rimnic jI; este acoperit cu

semanaturi
si

comunet; este unul din

virfurile

fine^e.

prin

satul
si

Molni^a,

com.

Pill

sudice ale pietrosuluf deal Tas-

piu^i

se varsa in riul Prut'il

Itesti, sat,
trifa-d.-s.,

jud.

Bac&u,

pi.

Bis

com. Ciumasi, rese dinfa comunef, situat pe deal Are o populate de 34 familif
1

Burun este punct trigonometric de rangul al 3-lea; se ridica pani la o inal^ime de 84 m., dominind asupra satuluT Caraman-Chioi si asupra drumu;

Iuca, sat, in jud. Roman, plasa Fundul, com. Bozieni, spre N.V. de satul Bozieni. Are o po-

pulate de 60
suflete,
bili.

familif,

sati

256
lu-

din cart 61
in

contribua-

luT

Enisala-Caraman-Chioi,

ce

Locuesc

62 case. Se

sati

542 suflete; o scoaia; o

bi

trece,

impreuna cu valea Cesme

cu pasunf
si

creaza aci olaria.

series, zidita la

1875 de locui

Culac, pe la poalele vestice ale

luf; acoperit
risurf.

Sunt 55

vite

mart cornute. Ro-

torf ?i deservita

de
T
,

preot

si

tufa

2 dascali; 2 circiuml.

Iuceti, com. rur., in jud.

Vite sunt: 17 ca

228

vite

man,

pi.

Fundul,
la

spre

S.

de
el

marl cornute

si

122 porcl.

Iuc-MezarH,
pe
teritoriul

virf de

deal,

in

orasul
si

Roman,
12 kil.

19

kil.

de
pi.,

jud. Constanta, pi. Silistra Noua,

la

de resedinfa

pe

Itrimeti, mahala, com. rur. Ri

mesti,
plaiul

Horezul,

jude^ul

van,
plasel
nei
;

situat
si

comunel rurale Garin partea de S. a

malul sting a riulul Siretul.

for-

mata din
lan,

satele:

Cotul-luf-BaIucsestid.-s.,

Vilcea.

cea sud-vestica a comu

are
tri-

Iucsesti-d.-j.,
si

este punctul culminant al

;

Muncelul Duref

Recea, cu
satul
familif,

re-

Itrime^ti,

Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. M&rgineni, situat pe valea dealurilor Margineni, aproape de piriiasul Ta
sat, in jud.

dealuluf Cara-Burun -Bair

sedin^a comunel in
sesti-d.-j.

Iucsati

168 m. inal{ime; fost punct

Are 190
;

gonometric de observa^ie rangul

al

747

suflete, din carf

218

con-

3-lea,

dominind prin

inal^i

tribuabili

locuesc in 209 case.

tomiresti.

mea
intindere

sa satul Garvanul-Mic, asesi

Are
alta

2 bisericf,

una de lemn
com.

Are o

cam de 572
fa-

zat la poalele sale estice, valea

de

vaiatucf.
si

hect, cu o populate de 64

Garvan

la

E., valea

Demecicansi

Venit'irile

cheltuelile
lef.

milif, sau 310 suflete, din carl 64 contribuabili. Are I biserica, cu 1 preot si
1

Cula-Ceair la S.-V.,

doua drula

sunt de 2987

muri comunale ce due

ciuc-Cainargi
si

Chiue

la

Garvan;

un
un

Iuceti, piriias, ce
pi.

curge

prin

clascSl.

punct strategic important

58
vacT,
si

la ho-

Fundul, judejul Roman, pe

Iucsesti-d.-s.,
si

Vite: 76 boi,
of,

160

tarul spre Bulgaria, fund la

kil.
;

linga satul

se

8 caf,

60 rim&tori

82 juncf.

rit

departe de el este acopenumal cu paduri.

deal, injude{ul

varsa in

riul Siretul

de a stinga.
Ro-

Itul, mosie, in jud. Buz&u,

com
Iuci-Tepe-Bair,
Tulcea,
rial

Iuceti-de-Jos,

sat, in jud.

Vintileanca, cat.

Sahateni-d.-s.;

man,
kil.

pi.

Fundul, com. Iucsesti,

are 300 hect., din care 17 ara

bile,

pi.

Istruluf,

pe

tento-

spre S. de orasul

Roman,
kil.

la 19
re-

260
si

finea(a,
vie.

30 stuf

si

so

var

comunel rurale Tocsof, si anume pe acela al catunulul sati

Rimnicul
d.-s.;

de

el si

de 12

de

sedin^a plasef, pe
al riuluf

malul

sting

se desface

din

Siretul.

Este resedin^a
familif,

Itul, mosie, in jud. BuzSu,

com.
a-

dealul Chiuciuc Chioi-Bair, de la

virful

com.

Iucsesti.

Are 106
din

Vintileanca, cat.

Sahateni-d.-s.;

Apti-Iuc

se intinde spre

sau 387
case.

suflete,

carf 120
in

are

400
si

hect., din care

250

N., intr'o direcfie

la S.-V.

generala

de

contribuabilf.

Locuesc

115

rabile

150 finea^a.

spre

N.-E.,

brazdind

Digitized by

LiOOQ IC

IUCSE?TI-DE-SUS

71

1UPCA

Are o biserici de vSl&tuci. Se mat numea Jnainte $i Icose?ti $i

AceastS mo$ie
tuncl a intrat in
prietarulul

pftnS.

la

1856
pro-

sat, in

jud.

Roman,

pi.

Mol-

aparfinea familiel Lapatijdeaposesia

dova, com. Mirce^ti.

Iucse?tid.-j.,

Pahar-

nicului Hirjescu.

mo^iel

Pietroani,

Iugani -din -Vale.

re$ti,

Vezl

Urspi.

care

incorporat-o

cj

acea

sat,

in

jud.

Roman,

Iuceti-de-Sus,

sat,

compus

nu-

mo$ie.

Moldova, com. R&chtteni.

mal din cite-va case, in jud. Roman, pi. Fundul, com. Iuc$e$ti, spre N. de satul iuc$e$ti-d.-j., la I kil. 500 m. de el. Este situat pe dealul Iuc$e$tilor, pe malul sting al riulu! Siretul. Se ma? nume^te fi Goroveiul.

Iuga, vechie numire a cdtunnlul Piatra-Alba, com. Od&ile, j id.

Buz&u.

Iuiuc-Bair, deal,
tai^a, pi.
riul

in

jud.

Consterito$i

Mangalia, pe
rur.

com.

Cara-Omer
al c&t.
la
la

a-

nume pe
Iuga, virf de deal,
pi.

acela

Deredealul dealul

Tazl&ul-

Chioi

se intinde
i

d.-s.,com.Schitul-Frumoasa,jud.
Bac&ii, situat de-a dreapta Co-

Cara-Omer
la S.-E.

de pn&

Dere-Chioi, avind o direcfie de

Iuda,

pise,

jud.

Muscel,

plaiul

manului, facind parte din

$ira

c&treN.-V.; este situat

pi.
$i

Dimbovifa, com. Dragoslavele.

Holmul-GeamSna.
Iugani, sat, in jud. Roman, pi. Moldova, com. Mirce$ti, situat spre S. V. de satul Mirce^ti, pe
platoul care separ& basinul Mol-

in

partea de S.-V. a
$i

com.

la

E.

de satul

Dere-

Iuda,
pi.

deal, la E.

de com. Boteni,

Chioi, la 3

kil.; in

partea sa de
$i

Arge$elul, jud. Muscel, din

N. se intinde valea Dere-Chioi

care izvore^te piriul cu acela^T

de-alungul

nume.

dovef de

al Siretulul.

Are 144

pe la N., trece drumul comunal Dere-ChioiCara-Omer, iar pe la S.-E. trece

s&fi,

tot

Iuda, mo$ie, a
cel, vinduta,

statulul, jud.

Mus-

familif,

sau 582 suflete, din carl

de

vecT. (VezT Pri

400
bili.

suflete

boaia).

138 case.

Ungurl loeuese in Sunt 109 contribua;

drumul Cara-Omer-Bulgaria are o inal^ime de 160 m.; este a;

coperit

cu p&$une,

fine^url

prea purine semauaturl.

la

Iuda, pddure,
com. Hibeni,
vifa
;

jud.

Dimbovita,

pe mo$ia Racoarif.

Se face aci iarmaroc Septembrie

14

Iupca, com.
Un$ani, jud.

rur.

si

sat, in pi. Clola

are peste 50000

Are o

biserici catolicS.
{in

Mehedin^i,
;

46

kil.

de

gurtf din acest sat

de pa-

Turnul-Severin
valea
riuluf

este situata pe

Iuda,

piriU, izvore$te din dealul

rohia catolicS Ghir&e?ti.

Iupca,

care

este

cu acela?!

nume

$t

se varsi

in

Este legat cu oraul

prin $osea.

Roman

destul de

fertile.

Satul formeaza

nul Arge$elul, in raionul com.

Boteni,
pi.

comun&cu
Chi^imii,
ghelesti.

satele: Cimpul-Mare,
$i

Arge^elul,

jude^ul

Muscel.

AcesL sat s'a numit in vechime Cosme^ti, sub care nume

se g3se$te
trecut
in

S&rd&ne$ti

c&t.

Andin

Are 700

suflete,
;

urice,

$i

carl
in

10 contribuabill

loeuese

Iuda-Mica,
hovi^a-d
j.,

vale,

izvorc$te

din
Pra-

mal

in

urm&

Iugani-din-Deal,

160 case.
LocuitoriIposed&: 26 plugurT,

p^durea Iuda-Mic3,
pi.

com.
in

spre deosebire de
care purta numele

un

alt

sat,

Prahova,

jud.
piriul

de lugani-

43 care cu boi, 6 carafe cu cal

Prahova,

$i

se varsS

d in -Vale

$i

care ast&zl se nu-

60

stupf.

Prahovi^a, tot in

raionul

com.

meric Urs1re$ti.

Prin com. trece $oseaua Brebinari-Baia-de-arama.

Prahovifa

d.-j.

Are

Iugani,

sat, in jud.

Tutova,

pi.

Iuda-MicS,
com.
jud.

plain,

spre

V.

de
pd-

Pereschivul, com. Pris&cani, spre

Prahovi^a-d.-j., pi. Prahova,

V. de satul Pris&cani,
ginea de V.

la

mar-

Prahova, acoperit cu

a jude^uluT.

Are

dure mare.

298 suflete
nelocuit,

loeuese in 73 case.
sat,

comunala care duce la Baia d.-j. Sunt 2 bisericl, deservite de 1 preot $i 2 cintSre^T. Budgetul com. e de 651 lei la veniturl ?i de 427 lei la chel^osea
tuelr.

Iudeca, trup de mope,

$ani a Principelul
beiti,

Iugani. Vezf Deleni,

com.
IS

Vite
cal,

care este incorporat cu Pietro-

Deleni, jud. Boto^ani.

340 300

vite
01 $i

mari cornute,

350 rimStorr.
Mehedin^i,

Dem.

B. $tir-

pi.

Marginea, jud. Vla$ca.

Iugani-din-Deal.

Vezr

Iugani,

Iupca,

piriti, in jud.

Digitized by

LiOOQ IC

TURCA

1UURUC-DERE

plaiul Closani; se
piriul

formeazS din

S.

ale

dealulul Sari-Ghiol, de

intindere de
1

Comanestilor,

ud& com.

linga satul Sari-Ghiol; seindreapta

959 hect din car! hect. ocupate de vatra satului

,

rur. Crainici,

de

aci se indrep-

spre
si

E.

printre

dealurile

cu 15 case;

popula^ia sa

este

teaza

spre

com. Iupca, unde

pinul ce
vine

Peclic

Hagi-Avat-Bair, avind
la

de 26

familiT,

sau 102

suflete,

se impreunS, cu

o direc^ie generala de
trals a plSsel
taie

N.-V.

in maioritate Bulgari.

de la Bala-d.s. si Bala-d. j.; curge sub numele de Iupca, formind

frumoasa
cei;
la
si fertila

spre S.-E., brazdind partea censi

S. a

comunei;

Iusufunar-Bair,
Constanta,
ritoriul
pi.

deal,

\w

jud.
te-

lunca a Iup-

com.

rur.

Catunele se

drumul comunal BeidautRimnic, si, sub numele de piriul

Hagi-Avat, se deschide
piriulul Beidaut,
in valea

Medjidia, pe

com.
al

rur.

Enige,

si

anume

varsa id Motru.

pe acela

c&tunulul s&u Iusu-

pe dreapta.
in jud.

funar; se intinde de la V. spre

E., avind o direc^iune generala

Iurca, ramurd de munff,

in jud.

Neam^u, pl.Piatra-Muntele, com. ITangul; face parte din grupa

mun{ilor Hangul
;

Iurtlic-Bair, deal,
pi.

Tulcea

de

la S.-V.

spre N.E., brazdind

si

IstruluT,

pe

teritoriul
si

com.

partea

V. a plasel

pe cea

si

al Bistri^elpiriul
?i

rur.

Ciamurli-d.-s.,

anumc pe

N. a comunei; are

o inal^ime
vaile Iusu-

Moldovet se intinde intre

Hangul,

acela alcatunululsau Eschi-Baba;

de 156 m., dominind

tele

Audea,

Brade^ul
facind

se intinde spre S., avind o direc^iune

funar-Ceair. BaldionacCeair, sa-

Schitul-Buhalni^ei,

lega-

generala de

la

N.-V.
N. a

tura cu Mun^il-Doamnel.

spre

S.,
si

brazdind partea

plasel

V. a comunei; printre
si

Iurcani, sat. Vezi Polobocul, jud. Neam^u.

sat,

vaile

Cavaclac-Cairac

Dolo-

Tala^man si Iusufu lar, drumul comunal ce le unesc si drumul jude^ean Ostrov-Cuzgun; este acoperit in mare parte cu
fine^e
si

jan; se ridicS

pan .

la

o inal^ime

cite-va p&durl.

de 274 m.,
Iurcani, ramurd de dealurl/)\id.

dominind asupra
spre S.
Dalicla;
si

satului Testemel; las&

Iusufunar-Ceair,
Constanta,
toriul
pi.

vale,

in

jud.
teri

Neam^u, ce se detaseaza din raraura Dragva, spre K., printre

satele Polobocul, Mirau^eni, din

prelungirile

Dolojan,

Medjidia, pe

este
fine^e.

acoperit cu

tufarisurl

com.
al

rur.

Enige,

si

anume

pe acela
in jud.

cStunulu! s&u Iusu-

com. Radiul,
iasul

pi.

Bistrifa,

si piri-

funar; se desface din dealul Iusu-

Dragva, formind hotarul, in parte, al com. Radiul de com.

Socea.

Iuslina Mare, lae

pi.

Tulcea,

funar-Bair
in

se indreapta spre S.,

la

Sulina,

pe

teritoriul
si

com.

o directiune generals de

rur.

Cara-Orman,

anume pe
sau
Uzlina,

S.-E. spre N.-V.; trece prin satul

acela al catunuluT

Iusufunar,

si

dup& ce a brazdat
si

Iurcani, mosie,)ud. Neam{u. Vezi

Polobocul, sau Giurcani, mosie.

format prin o revarsare anterioara a bra^ului

Sf.

partea V. a placet

cea N.-V.
in

Gheorghe,
gir-

a comunei se deschide
Urluia, pe dreapta, pe

valea

de care e alimentat prin o

Iureti, sat, jud. Botosani, in partea de S.-E. a com. Zlatunoaia,
li^cl;

unde trece

comunica cu

lacul Isacov;

drumuljude^ean Ostrov-Cuzgun,
dupS. un

are o intindere de 180 hect.; e

inconjurat cu stuf si confine peste.

drum de

3 hil.

pe valea
carl:

piriulul

Enoaia.

Are

o intindere de 1508 hect, din

1251
si

Iuuruc-Dere,
Iuslina-Mica, lac jud. Tulcea, maT mic de cit eel precedent si
t

vale, in jud. Con-

hect.

proprietatea

stanta, pi.

Medjidia, pe teritoriul
se

257 hect. ale s&tenilor. Popula^iunea este de 90 familiT,

sau 347
afla si

mare

com.

rur. Ivranes;

desface

format tot de
a placet
si

el,

in

partea V.

din dealul

Perdea-Bair,

merge
Perdeasi,

suflete.

Pe mosie se

S.-V. acomuneT, chiar

printre dealul Perdea-Culac-Bair

si

45 hect. p&dure.
1

linga satul Uslina; are 105 hect.;

Ghenis-Bairspre N.
si

si

Are
1000

bisericS; o circiumi.
si

comunica cu Dunarea.

Bair

Pestera-Bair spre S.

Vite: 340 bol

01,

vacT,

36

cat,

dupa ce a primit pe valea Ca

Iusufunar, sau Iusufanar,
in jud. sat,

60

porcT.

Sunt 30 stupl

zalgic-Dere, din spre S., se des-

cu albine.

Constanta,

pi.

Medjidia,
situat

chide

in

valea

Pestera-Ceair;

catunul comunei Enige,

dealungul acestel v&I merge so-

Iurtla, vale, in jud.

IstruluT,

Tulcea,

pi.

in

partea S. a

pi.

si

cea V.
la

seaua judeteana
jidia; este situata
si

Malciov Medla

pe

teritoriul

com.

rur.

com., pe valea Urluia,

kil.

V. plSsei

Beidaut; se desface din poalele

spre N.-V. de resedin^a; are o

la S.-E.

comunei.

Digitized by

LiOOQ IC

1VANBAIR
Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe teritoriul com.
rur.

73

1VANESTI

Cara-Orman-Sulina
in&ltime.

are

m. 4

aril

cimp

?i

68 hect. 74
ce trece

aril

pidure.
Piriul

Caraman-Chioi; se desface
;

principal

pe
se

din dealul Caraman-Chioi

se In-

Ivano,

fnunte, jud.

Neam^u, pe
si-

mo$ie este Isnova^ul.

Piatra gresa
afla fina.
$i

tinde spre S. intr'o direc^e generals de la N.-V.

hotarul despre Transilvania,

tuat intre

gipsoasa

spre

S.-E.,
i

sorgintea piriia^ulul
$i

multa,

dar se estrage puprincipale sunt: ca-

br&zdind partea de E. a pla$el

de-alungul malulul
rului

Tico? (Tikos-Patak),
Floarea.

muntele

cea deS. acomuneljse intinde

Drumurl
in jud.

V.

al

ieze-

lea jude^eana Radau^i-Darabani

Razelm;

se

prelunge^te

Ivanul, munte,
plaiul Clo^ani.

Mehedinfi,

?i

drumul ce duce

la Bivolul.

spre S.-E. cu dealirile Suhat^i

Loc insemnat
jud. Mehedin^i,
izvore$te
%\

este Pietraria.

Dolojan; la poalele S.-V.

a$ezat
satul
Jurilofca,

este
e

care

Ivanul,
plaiul

piritt, in

Ivance^ti, c&tun,
pi.

in jud.

Putna,
a-

dominat de virful siu inalt de 67 m. este t&iat de drumul comunal Caraman-Chioi-Jurilofca;

;

Clo^ani;

din
in

Girlele,

com. Bolote^ti,

muntele Ivanul

se

varsa

$ezat pe malul Putnei, intre

Masu-

apa Cerna.

gura

$i

Putna.

este acoperit cu livezl

naturi.

$i

semi-

Are o populate de 168

IvaCU,
$ia,

vale, in

com.

rur. Obir-

flete,

can locuesc
filiaia,

pi.

Cimpul, jude^ul Mehe-

o biserica

50 case cu hramul Sf.

in

Ivancea, grind,
pla$el

in
?i

partea de S. a

din^l.

Gheorghe.
jud.
Dolj,

Sulina

com.

rur.

Cara-Orman
rur. Sf.

?i cea N. a com. Gheorghe, jud. Tulcea;

Ivache^ti,

sat,

plasa

Ivaneasca, padure,

in

jud.

Ia-

Dumbrava-d.-s., com. Caciulatul,

are o populate de

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

com
100

pleach

depe malul

sting albraintinde

I53suflete:

Larga, cu o suprafaja de
hect.

{ului Sf.

Gheorghe; se

spre E. cu o direc^ie generals

de
din

la S.-V.

spre N.E.; e format

din
carl
la

93 barba^T $i in 65 case. CopiiT din sat meazS la ?coala mixta din

tul Caciulatul,

60 feme!. Locuesc
ur-

cu

urmatoarele
$i

esen^e

stejar, salcie

plop.

sa-

trupuri,
la

unul
mila

ce este la 500 m.

Ivaneasca,
padurea

piriil,

izvore^te din

ajunge

malul Marii
strabatut

ibane^tilor, trece prin-

No. 8;
Hna;
in

este

de un

drum coraunal Cara-Orman-Supartea de S. seg&se?te o

pescSria Ivancea; are o lungime

Inv&ncau{ana, padure, pe mocomuna Paltiia InvSncSu^i,

ni$ul,
pi.

tre satele:

f ibane$ti $i Jigorani,
pi.

din com. ^ibane^tt,

jud. Vasluiu,
?i

Funduri,

Prutul-de-Jos, judejul

se varsa in $a-

Dorohoiu.

cova^ul, aproape
cul,

de satul

Coti-

de 18

kil.

$i

intindere

de

din com. Todire^ti.

115 hect.; e neproductiv.

Ivancau^i, sat, pe mo$ia cu acela$! nume, com. Paltini$ul, pi.

Prutul-de-Jos,
jud.

Ivancea

I,

punct trigonometric,
I,

Dorohoiu,
194
familii,

Ivaneasca, vale, se formeaza pe teritoriul comune! Ursoaia, pi.

Mijlocul, jude^ul

de rangul

jud.

Tulcea,

pe

cu o populate de

Olt;

strabate

grindul cu acelai nume,

in par-

tea de S. a piaei Sulina $i cea de N. a com. rur. Sf. Gheorghe, dominind prin inatyimea sa de

sau 756 suflete. Proprietatea mo^iel este a

rezilor def.

de
e-

la

N.

la

S.

teritoriul

com.
te-

Timpeni, spre E., paralel cu Dorofeiul,

ritoriul
$i,

N.

V.

Pilat,
$i

parata de la

stat,

cumfosta mai

dupa ce trece pe
d.-s.,

com. $erbane$ti

se

2 m. 5, drumul comunal CaraOrman-Sulina $i lacul Soloni^a.

inainte a Mitropoliel.

varsa in Dorofeiu.

Are o

biserica, cu

hramul AI

dormirea-Maicei-DomnuluI, cu

Ivaneti, com.
pi.

rur,,

in

centrul

Ivancea

II,

punct trigonometric,

preot, 2 cintare^ este mica, de

?i

palamar;
tencuita,

Prutul, jud. Falciu, intre cola N.;

judetul Tulcea, mal sus de eel

d'intiiu $i

lemn

$i

munele: Rusca,
$i

Berezeni
$i

maf pu{in insemnat,

sudica

facuta in anul 1803, de

mona-

Lunca,

la

S.;

Stanile$ti
?i

tot in

partea
i

a placet

hul Isaiea.
Satenil improprietari^I au 544
hect.,

parte din Lunca, la E.

com.

Sulina
nel
Sf.

cea nordica a comu-

Huduji,

la

V. Este formata din

satele

Gheorghe, pe grindul
$i

23

aril

pamint;

iar

pro-

satul Ivane$ti, divizat in Arghi-

Ivancea

pe drumul comunal
IV.

prietatea mo$ieT: 873 hect.,

64

reni

$i

Vladiceni

?i

Ca-

0J275. jlorele Dictionar Geografic.

Vol.

10

Digitized by

Google

lvAnesti

74

lVANEfUL-MIC

potest!
fa{a

si

Todireni, pe o suprahect.
si

tea satulul din dreapta piriului

Ivanesti, vechia
jud.

nut/tire

ciitu-

cam de 3035

cu
sau

se numeste Arghiroaia, formind

nulnl Ioanesti, com. Gura-Teghil,

o populate de 253

familii,

un trup de mosie a parte, fosta

odata proprietatea unel

Buzau.

595 suflete, din carl 169 contribuabill. Are o scoala si o biserica.

Doamne
la

numita Arghiroaia, de
a ramas
si

care

Ivaneti. (Vezl Huseni,

Vasluiu).

sat, jud.

numirea mosiel cu
;

Prin

centrul
la

comunei trece
Hu$i
la Falciu.

jum^tate din satul Ivanesti

partea satuluT din
ului se

iara
piri-

soseaua de

stinga

Ivaneti, deal,
teritoriul
pi.

situat

la

V. pe

Este udata de
sul,

piriul

Chetro-

ce formeaza i:n iaz. Viea se cultiva pe intindere

mind

numeste Vladiceni, forun alt trup de mosie,

prin

com.

$erbanesti-d.-j.,

erbanesti,

jud.

Olt.

Are
S.-E.

fosta a Episcopiei de Husi, ce o

direc^iunea

N.-V.

catre

de 40 hect. Budgetul comunei e de 4184 lei la venituri si de 3468 lei la

cheltueli.

capatase

daniele

facute

manastirel de catre unil crestinl,

piosl razesi,
rele facute
si

prin cumparatu-

Se naste din Boianul, sub numele de Dealul-Cojocarilor, si, la extremitatea sa de E., linga*
Dorofeiul,
ia

de Episcopie de pe
au voit

in

centrul

comunei,

Vite marl
485, cal 26
si

cornute

447,

oi

la locuitorii razesi carl

porci 106.

sa vinda p&r{ile lor de

turl.

pamin-

numele de Ivanesti, dupa numele mahalalel situate pe cul-

Aceasta

parte

a satulul

mea

lul.

Ivanesti
in

(Hueni), com. rur., partea de S. a plasel Rala

kil.

este infiin^ata de

Inocentie Ea-

piscopul de Husi cu strainl

du$I din
alte

Ivanetilor (Dealul) sattDum-

24 de orasul Vasluiu $i la 1 1 kil. de Pungesti, resedin^a placet.

cova, jud. Vasluiu,

par{I intre

anil

brava,
spre
S.

deal,
-

care se
satul

intinde

17521782.
Suprafa^a teritoriului
este
satulul

V. de
pi.

Huseni,

com. Ivanesti,
Vasluiu.

Racova, jud.

formata din

satele:

Iva-

cam de 1832 hect, cu o

162
familii,

nesti (Huseni), Golgofta, Valea-

populate de

sau
con-

Cinepei,

Valea-Mare, Bro^teni,
i

369

suflete,

din carl
este

102

IvSne^ul, catun
com. Goide^ti
78 case.
;

de resedin^a
are 380 loc.

al
si

Buscata, Iezerui

Chiiia,

pe o
si

tribuabili.

Aid

resedinja
infiin-

supraia^a de 2832 hect.

cu
sau

comunei. Are o
{ata in

scoala,

o populate de 248

familii,

1252

suflete, din carl

31 strainl.

1883, frecuentata de 43 elevl; o biserica, facuta in 1862,

1

Sunt 271 contribuabili.

cu
cu
nioa-

preot

si

dascal

un

iaz,

Are o
2 preo^i

coala; 3 biserici,
si
;

format de
Prin

piriul Chetrosul.

Ivane^ul, izvor, in jude^ul Buzau, ese din muntele Virful-Seciulu! com. Goidesti, cat. Fundata se
;

2 eclesiarci

mijiocul
piriului
el,

satului,

de a
si

scurge
oara.

in piriul

Fundata, pe

teri-

ra

iaz

8 circiume.

dreapta

Chetrosul

toriul cat.

Budesti, com. Tresti-

Comerciul se face de 20 persoane.

Vite: 911 vite marl cornute, 2 bivoli, 780
cai
$i

paralel cu

trece soseaua ju-

de^eana Husi-Falciu.

Ivane{ul-Mare, munte>
Ivanesti,
sat,

in

jud.

01,

20 capre, 99

jud.

Ialomi{a,

pi.

Buzau, com. Goidesti, cat. Bratilesti;

162 rimatori.

Ialomi^a-Balta, pendinte de com.

are
si

Budgetul comunei e de: 4410 de 4360 lei lei la venituri $i

Larga. Este
V., la 2

situat

pe partea

pasuni

1176 m. inatyime; padure de brad.

mosie,
in

dreapta a riuiul Ialomi^a, spre

kil.

24
$i

ban! la cheltueli.
Locuitorii poseda
:

de satul de resedin^a.
o

Ivane^ul-Mare,

jud.

69 pluguri

parte

a satulul este pe
o parte

112 care cu boi, 11 pluguri

mica lunca, sub

ganulul
si

coasta Bara-

Buzau, com. Goidesti, facind impreuna cu muntele Razboiul un

cu cai; 307 stupi.

deasupra

coastei, pe

cimpul Baraganul.
fa-

corp ca de 7000 hect., din care: 4500 padurl seculare de brad

si

Ivaneti,
si

sat,

numit din vechime

Are
milii
;

populate de 89
ziclita la

fag

restul izlaz, finea^a, custerp. Poarta in genere

Buburuzui, in centrul

comupiriului
la

o biserica

1844,

raturl

si

nei Ivanesti, pi. Prutui, jude^ul

Falciu, asezat

deservita de un preot;

o scoala

numirea de Goidesti-Carp.

pe valea
curge de

mixta, condusa de un inva^ator.

Chetrosul, ce

N.

Vite: 300
bivoli,

cai,
si

750

boi,

15

Ivane^ul-Mic, munte,
zau,

in jud.

BuIva-

la S., prin mijiocul satuluT. Par-

200

01

T20 porci.

com. Goidesti, unit cu

Digitized by

LiOOQ IC

ivAnetul-mic

IVESTl

ne{ul

Mare
se
si

printr'un

fruraos

$coala de

baeflf e

frecuentata
fete e

plaiu ce

fntindc

spre

N.

de 116

copii,

iar

cea de
fete.

are izlaz

padure.
Bu-

frecuentata de 81
Veniturile
si

denumire a pastrat'o pana la anul 1875. Se margineste la N. cu com.

aceasta
Torcesti
;

cheltuelile
lei.

com.

la S.

cu com. Buce.sti,

Ivanetul-Mic, munte,
zati,

in jud.

sunt de 16470

de
14 vacT,
(cat.
riul

care
;

se

desparte

prin un

com. Goidesti, avind ca iooo hect. din carl 20 hect. arabile,

50 hect. finea^a, restul
si

LocuitoriT poseda: 25 plugurT

drum

la

E. cu com.
la

Torcesti

de
2

fer

60

cai,

85 bot,
si

Blajeri-d.-s.) si

V.

cu

pasune
si

taurl,

18 capre

105 porcT.

Birladul.
si

padurl

seculare

de brad

Afara de

bilciurT din fie care

Proprietarul tirgulul
sieT este familia

a mo-

foarte mult fag.

Face parte din

mosia Penteleul.
Ive^ti, com. rur., pi. BirladuluT, jud.

Duminica, se mat fac si 4 iarmaroace (bilciurT) anuale la 23

:

Bals.

Familia Balsestilor e una din

cele

Aprilie
Iulie
''(Sf.

(Sf.

Gheorghe),
la

la

20

(Sf.

Hie),
si

15

August

rol istoric in
P.

mal vechi care au avut un Moldova. D-l B.

in

Tecuciu, situat intre

spre V.
la
si

riul

Birladul
la

Maria)

la

14 Septembrie

Hasdeu

Magnum Etimoda
o

calea ferata

E.

(Inal^area Sf. CrucT).

Ivesti

logicum
descriere
tel

ne

frumoasa
a acesbazata
auten-

19

kil.

in partea

de

S.

deca-

este

un punct remarsa avind

la

genealogica
genealogie
si

pitala jude^uluT.

cabil pentru corner^, pozifiunea

fa-

familii,

Are o populate de 360

miliT

sa frumoasa, situajia
calea ferata
E.,

pe documente
tice.

acte

sau 1498 suflete, din carl

si

Tecuciu-Gala^i,

168 familiT sunt Evrei

nationality^.

de

alte

soseaua naftonala care trece

tirguluT, toate asi

Tot
bescu,

ast-felsiprincipele Gh. Biin

prin mijlocul

opera
lul

sa intitulata
la

LocuitoriTplatescbezman proprietaruluT.

cestea contribue la ridicarea

I)omnia
715, vol.
1

Bibescu,

pag.

infrumuse^arealuT. In partea de

II,

are o tabela aratind

Are o
si

biserica,

cu hramul Sf
2 preofT

N. se aria
AicT
se

si

spitalul jude^ean.

genealogia familiel Balsilor.

Ive^ti, com.

Gheorghe, deservita de
poarta
asta-zl

afla

resedinfa

subrese\

2 cintare$T. Biserica a purtat

si

prefectureT

plaseT Birlad,
in

r'ur.

si

sat,

in

jud.

numele de Biserica FloareT, dupa numele

si

din{a
lor

primarieT,
;

localurile
i

Tutova,

pi.

Pereschivul, spreV.
piriul

propril
I-iu,

o cazarma a comreg. 6,

de

oras,

pe

Tutova.
din

primuluf locuitor care s'a asezat aci.

paniel cuciu
;

No. 24, Teo

Are 826

locuitorT,
;

can

oficiul telegrafo-postal,

Pe
serica

la

1700, Florea face o

bi-

farmacie, iar spre N., pe un fru-

de gard mal spre N. de

careia
i

mos
vesti.

platou,

se

afla

gara

I-

loeuese in 209 contribuabili 227 case. $titi carte 53 persoane. Are o scoala primara de
bae^T
;

actuala,
si

se

cunoaste

o biserica.

asta-zT locul, insa aceasta la

Se mal
o scoala
;

afla

aci

2 sinagoge;

Comerciul se exercita
persoane. Are
1 1

de 9
Aci,
pi-

18 1 2

s'a ruinat.

La

181 2 s'a
locul

cimitire: unul or-

hect.

viT.

facut alta, care a fost in

celei

todox

si

altul ebraic.
la

de asta-zT, aceasta n 'a durat decit pana la 1828 cind Turcii in trecerea lor pe aid i-au dat foe.

Tirgul Ivesti este infiinfat

1

pe un platou, riuluT Tutova,

in

marginea

in

vara anului

5^ de proprietarul mosieT, 85 5 Panait Bals, tatal d-luf Mihail

Bals
;

1885, s'au gasit resturi de ani-

Cu mult mal pe urma

Ciuca.

s'a facut

aceasta infiin^are este

prin

in-

male anti-deluviane. Prin aceasta com. trece drulad-Bacau

toveT,

actuala, cu sprijinul d-lu! Panaite

tarita

hrisovul

Domnesc
si

ce se afla depus la primarie

mul care vine din soseaua Birsi urmeaza Valea-Tuducind spre S.

in pi.

S'a

reparat
si

de

locuitorT

in

publicat, in anul 1856, in Buletinul

Co-

1883

se ingrijeste de obstia

MoldoveT, No. 52.

rodul.

de proprietarul mosieT, D-l M. Bals. Sunt 2 scolT una de bae^T si alta de fete cea dintiT datirgulul, ajutlndu-se si
: ;

Ivesti

mat

inatnte

nu

avea

Mai inainte se numea Margiucani.

de
de

cit cite-va

case
si

situate

pe

coasta BirladuluT,
Blajeri-d.-j.
si
;

carl {ineau

tot

de

acest

Iveti, stable de dr.-d.-f., jud. Tecuciu, pi. BirladuluT,

cesti,

de la 1865, cea de a doua de la 1870. Decurinds'a zidit o $coala frumoasa cu 4

teaza
alL

sat {inea

biserica

facuta

de

com. Tor13

Florea, iar locul acesta se

tirgul Florei. LocuitoriT
il^zic
si

numea
astazT
si

pe

linia

Barbosi-Tecuciu,
la

pusa

in circulate

Sept.

Tirgul-Biserica-FloareT

1872. Se

afla intre stabile

Ha-

Digitized by

LiOOQ IC

IVRINEZ

76

1ZE$TI-SURAN1

nul-Conachi (13.6

kil.)

$i

Bare-

care Vladu Povarnagiul, cu hra-

Plea^ovul

$i

Saelele. Este

pro-

Inalfimea d'asupra nivelulm marii de 3 m .6i.

(9.5
kil.).

ca

mul Sfinf il VoevozT, deservita de un preot $i un cintarej.

Izbiceni, com, rur,,
la

prietatea d-lul

M. Rio?eanu.
locu-

Venitul acestel

sta^il

pe

anul
let
?i

Izbramul, numire ce dau

E. plase!
itoril

1896 a

fost

de

3262 11

unel

insule

din

dreptul

30

banf.

Balta-Oltul-d.-j., jud.

Romanafi,
(1

formata din satele Izbiceni

500
?o-

Ivrinez

sati

Ivranez,
pi.

sat, in jud.

locuitorf)
itori)
$i

$i

Donca (1058

locu-

comunel Cioara, jud. Teleorman, proprietatea statuluT, pe care este un zavoiu, care se da periodic in exploatare.

Constanta,
nul com.

Medjidia,

catuin

situata linga Olt,

pe
la
kil.

Cochirleni,
pi.
$i

situat

seaua IzlazulStoiene?ti,
kil.

partea de V. a

cea de E.

de Caracal

fi

la

14

38 de

Izeti, sat, face

rur.

parte din
pi.

com.

a com., pe dealul Ivrinez, linga

Corabia.

Podeni-Vechl,

Podgoria,
biserica,

un stuf
5
kil.

al balte! Cochirleni,

la

Are o popula^iune de
?i

2558

jud.

Prahova. Are

spre E. de re?edin{a. Ina-

locuiton, din carl 1298 barbafl

construc^ie vechie, zidita de loc.

inte era a?ezat ceva

maT spre
ruinele vein-

1260 feme!; 1182 casatori^T

1376 necasatorip; 79 $tiind
;

V.,

unde se vad

?i

?i

Izeti,

chiuluT sat distrus

de marl

cendiT provocate in timpul raz-

boiululdin 1877

78.1ntinderea

478 contrib. Budgetul com. este de 6484 lei la venituri $i de 6368 lei
la cheltueli. Locuitoril se

carte

numire ce se ma! da comunel Pacurefi, pi. Podgoria,

jud. Prahova.

sa totala este de 2743 hect., din

car! 14 hect. ocupate

ocupa
Vite

Izeti, mosie a statulul, fosta pen-

de vatra

cu agricultura, industria domestica

?i

dinte

de Episcopia BuzauluT,
hrisov
al

satuluT cu 231 case. Populajiu-

cre?terea vitelor.

jud. Prahova.

nea
este
flete.

sa, in

maioritate
familif,

Romim,

de 85

sau 428 su-

marl 1917, vite mid 6219 $i rimatori 300. Are vre-o 1000 duzl
cu carl cultivindu-se gindacl de
matase, se otyine anual

Un

lul

Mihail Con1

stantin $u{u

Voevod, din
raspunda
pacurel

Deca
obi$-

cembrie

1784,
Ize^ti sa

porunce$te

cam 45
?i

mo?neni
nuita

Izbaa,
pi.

piritl,

in

jud.

R.-Sarat

Marginea-d.-s., com.

Slobo

oca gogo^I, 4 oca samin^a.

In com. sunt

borangic

V2

dijma

catre

sfinta manastire Sinaia, din Pra7

zia; izvore$te din dealul Jinurul

circiumT

$i
1.

hova, pana ce se va hotarnici

moia. $i
flind-ca

uda comuna in partea de V. trece pe d'asupra cat. Coroten

$i

se
la

fac

bilciurl

pe

an:

nu
ca

se

$tia

Dumineca
2.
$i

Floriilor, {inind 5
Iuliu,

cul vor ramine

acelepu^url cu

se varsa in ptriul
cat.

Coroteni,

zile;
zile

la
3.

24
la 11

{inind

3
{i-

pacura, s'a

hotarit

pacura

mat jos de

Coroteni.

Octombrie,
infiinfate

sa se stringa de mo^neni Izeti

?i vinzind-o sa duca banit sa-I dea intru pastrarea Ispravnicilor

nind 3

zile,

sunt

la

Izbaul sau Crucea-lui-Izba,

picket de granita, pe margin ea

1832. Corner^ se face

cu

vite

marl

$i

micT, cu stamburT, arti$i

pana
ia

la Sf.

Gheorghe, cind se
atuncl
la

DunareT, jud. Mehedtn^i.

cole de braovenie

producte

pusese soroc ca hotarnicia sa

sfir$it,
?i

ale industrieT domestice.

orl-ce

Izbaeti,

sat,

cu 86

familit,

in
fa-

Are

o coala primara mixta

II,

parte se va
ace! ban!.

cuveni se vor da

jud. Arge$ul, pi. Topologul,

de gradul
Inva^ator,
elevl;
2

condusa de
de
Sf.

un
62

cind parte din com. rur. MilcoiulIzbae$ti.

frecuentata
biserici:

Aci este re$edin{a

biserici:

pri-

Nicolae
a doua

lzeti, trup de padure a statulul,

in intindere

una vechie, cu hramul Adormirea ?i a doua, cu hramul Sf. loan, deservite de cite un preot ?i un cintaref.
Izbaeti,
sat, in jud.

maries Are 2

(1846), cladita

de proprietarul
i

de 25

hect., penpi.

Rio^eanu
Sf.

in

Izbiceni

dinte de com. Podeni-VechT,

Nicolae in Donca, deservite

2 preofl
$i

Podgoria, jud.

Prahova, care,

de

cintarefi.

impreuna cu trupul Surani (415 hect.), formeaza padurea PodeniVechl.

Izbiceni, trup de mosie, jud. TeArge?,

pi.

leorman,

al

carel corp principal

Cotmeana, facind parte din com. rur. Stolnici-Izbase$ti. Are o biserica

este in jud.

Romanafi

$i

care

Izeti-Surani,
jud. Prahova.

mosie a statulul,
pi.

trece peste riul Oltulul, in lunca,

in

com. Podeni-Vechi,

Podgoria,

vechle facuta de un oare-

dreptul

comunelor Riioasa,

Digitized by

Google

IZIM$A

77

IZLAZUL

Izima, com.
dinfi, pi.

rur., in jud.
la

Cimpul,

62

kil.

Mehede

Budgetul com. e de
lei

16828
lei

Izlazul este

un

tirg

insemnat

la veniturl $i

de

12380

mal inainte a
d.-j.,
$i

fost port; este re$e-

ora?ul

Turnul-Severin,

situate

la cheltuell.

dinfa subprefecturel plS^el Oltulare un biuroQ telegrafo-

la poalele dealulul $i

pe matca
S.,

Drumuri:la Lacul-SSrat, spre

5
kil.
;

ape! Drincea.

Are o populate
200 case.
$i

la

Traian, paralel cu

po$tal.

de

109 loc, din carl 178 con-

C. F. BrSila-BuzSu,
kil.
;

spre

S.,

Important ce are
nea
$i

Izlazul in

tribuabilf; locuesc in

la

Tudor Vladimirescu,
11
5
kil.

istorie se explicS prin

pozi^iu-

Este cuprinsS intre comunele

Cujmirul,
Salcea,
i

pe lingS Lacul Dulce,

la

kil.;
;

mSrimea

el

comparatS cu
Izlazul

DSrvari,

Obir$ia

Cazasul,

spre V.,

la

a satelor din prejur.

jucat rol in
faptele
in

a
in
$i

udatSdeapa Drincea.
:

73 plugurT, 120 care cu boT, 16 cSrute cu cal.

Prin

LocuitoriT posedS

Cimpulung, spre N.-V., 17 kil., la VSdeni, spre N., prin Satul-

epoca romanS,
la

desf&surate

1848
1877.

Nemtesc, 40
E.,
1

kil.

la BrSila,

spre

ultimul rSzboiu din

aceastS

comunS

trece

kil.

C. Boleac trece Izlazul

sta^iunile din

intre

$oseaua Recia-Cujmir-Izim?a-Calafat.

la

Comuna $I-a luat numele de mo$ie. La 1828, Ru$il luind

$i

epoca prehistoric^,
$i

sau eel pu^in daca,

spune cS
indicS

Are: o
$i

bisericS, cu

preot
con-

BrSila au dSruit partea din ra-

a gSsit
negru,

obiecte,

carl

cintSretl; o

$coalS,

iaua sa bisericel Sf. Mihail

Mo-

civilizafia

dacS

o oalS

de

lut

dus&de un investor, frecuentatS de 20 elevl $i 3 eleve; 4 circiumf.

numentulut pentru
lor.

lntrefmerea

Secularizind ise venitul mSla

marginea unul vas de bronz i 3 pSrp a unel trlmbite

deargint. Incontestable aci a fost
o cetate cu o deosebitS tnsemnState in

nSstirilor
let

1864, Izlazul a de-

Budgetul com. e de 6420

la veniturl, iar la

venit propr. Statulul.

PSnS

la

cheltuell,

de

1865
BrSila,

fecea

parte

din

ora$ul

epoca
cSI.

romanS,

fiind

2519

lei.

mahalaua Belvedere.
in

capul unel

In cuprinsul com.

Vite: 840 vite marl cornute,

se aflS 2 cetS^i de p&mint, una

46

caT,

680

01

$i

600

rimStori.

Izlazul, com. rur.,

S.-E.

partea

de

in

a plS$eI Oltul-d.j.-Balta,

Izlazul, com.
pi.

rur.,

jud.

Br&ila,
es.

jud. Romanatf, situatS lingS

Du-

VSdeni, situatS pe
la

Se

nSre, pe malul drept al Oltulul

$i

mSrgine$te
BrSila,

E. cu com.
la

urb.

foarte
in

aproape de vSrsarea
$oseaua ce

mahalaua Racovi^a $i alta in mahalaua Verde, imprejmuite un ?an^ intreit. Drumul care c in epoca romanS unea Izlazul cu Romula nu figureazS in ta1

laN. cu VSdeni;

V. cu
i

sa

DunSre, pe
kil.

bla lul Peutinger. Judecind,

fine,

in

Cazasul; la S. cu Chiscani

La-

merge din Corabia spre T.-MSgurele, la 21

la

dupS
cSI,

faptul cS este capul

cul-SSrat.Suprafatacomuneteste

de Corabia

$i

de 3000 hect, cu o populate de

I322familif, sau 5i62suflete, din
carl

52

kil.

de Caracal. Altitudinea

terenulul d'asupra nivelului MSril

792 contribuabilT. $tiu carte 624 persoane. Are o $coal5 de baieflf, infiinfatS in 1840, frecuentatA de 62 elevl $i una de fete,infiin^ata la 1880, frecuentatS de 46 eleve. Sunt 17 circiumT. Sunt 2324 vite marl cornute,
852
cat,

pe mSgura Strimba, spre V.

de comunS, este de 58 m. In fa{a satulul se aflS In DunSre o insulS mare ?i un pichet de grants cu acela$i nume.
milil,

care unea Dacia cu dupS ^an^urile ce se vSd, dupS ruinele dupS t&rmul drept al DunSrei, dupS ni?te sarcofage descoperite ?i dupS monedele romane mid a impSrafilor de la Adrian pSni la Caracala ce s'a gSsit aci, putem

unel

Moesia,

Are o populate de 1132 fasau 4588 suflete, din cari

contribuabili.

crede cS aci a fost o cetate importantS a primelor colonii ro-

741

613

of,

641 rimStori, 7

Are
bSetl
?i

$coalS

primarS

de

esia prin

mane, care a comunicat cu Moun pod de care nu

$tim nimic.
In istoria jSrel, Izlazul e

capre. Peteritoriul com. se aflS

una de
2

fete cu 3 invS-

gara BrSila,

fabrics

de ciment
1

{Stori, frecuentate
$i

de 70 bSe$I
Sf.

mal

a D-luI Cantacuzino;

fabrics

17

fete;

bisericl:
$i

TreT

bine cunoscut prin revolufia de

la

de spirt $i cherestea; 1 fabrics de sobe de por^elan fabrics de cue de cizmSrie; 4cimitire, oborul de producte; 2 grSdinf de zarzavat, mal multe cSrS;

IerarchI (1852)

Sf.

Nicolae
;

1848

$i

prin

cele

petrecute

cu 3 preoflf 91 4 cintSre^I stabilimente comerciale.

19

aci la inceputul

campaniel din

1877-78.

Budgetul comunet e

la veni-

La 9
aci
:

Iunie 1848, se strinserS

uiidSril

abatoriul.

de 10739 de 10297 lei.

tur!

'

e*

$i la

cheltuell

Heliade,

Popa $apc, GoMagheru,

lescu, Tell, Ple^oeanu,

Digitized by

LiOOQ IC

1ZLAZUL

78

IZLAZUL

Serurie, etc.,
zuluf,

$i

in
lul

cimpia

Izla-

Se

ceti

apol proclamafia

91

Izlazul,

sat, jud.

Braila, care se

numita a
se

Traian sau a

Heliade explica ma! multe

ragrafe din Constitute.

patn-

in tinde in

forma de

semi-cere

regeneratfunei, ridicara drapelul

rena$terel
i

Ea

pe linga $an^ul ora$uluI Braila.

Casele sunt neregulat a$ezate
se
intind
i

citi

proclamarea

cepea a$a: Frat?RominT, timpul

mintuirel

guvernulul provizoriu. El pro-

a sosit Poporul nos-

de

la

cimitirul

Sf.

clamara constitu^ia de
ale care!

la

1848,

tru se de$teapta la sunetul trom-

marl principil trebuia

ridice

peteT ingerului mintuirel

$i

recu-

Constantin pe ambele par^T ale drumulul de fer, pana aproa-

sa

maT

Rominia

inge-

noa$te dreptul sau de suveran.

pe de bariera Galafi. Acest sat

pina la

nunchiata strainilor, Aceasta e

unul din cele mat memorabile
fapte ale vie{ei noastre politice,

Poporul romin se ridica

para drepturile
sale.

a-$T a-

1864 f&cea parte din

?i

La

arme,

ora$ul Braila

^inea de

maha-

RominT

la

armele
steagin,

mintuirel*.

laua Belvedere; de atunci insa

prognosticul

independence!

$i

To{I jurara pe constitute, pe Evangelie

i $i

a ramas

comuna independenta.

formarel regatulul Romin. Heliade zice: Pia{a satulu? Izlazul

in entu-

In acest sat se afla gara Brailel

ziasm mil de glasuri repetara

Traiasca
Constitufia,

a C. F. Buzau-Barbo^i. Intre
$i

era plina de faranT, o companie

Rominia
lu!

traiasca
!

gara

bariera

Sf.

Gheorghe
in

de Se

soldafT, dorobanflf,

o muhYi-

traiasca poporul

se afla cazarma regim. Ill d'artilerie,

me de
altar
gelia,
$i

negustori, arendaT, etc.

Din cimpul de
aci spre

Traian, poporul

cladire

mare. Iar

ridica o

masa
$i

in

forma de
evanaalt!

inarmat porni spre

Caracal

partea de S.
cure$ti

linga bariera Bu-

pe ea stralucea
?i

Craiova avind de
capiT

se

afla

pia^a

numita

crucea

20 lumlnarT

cap pe Magheru; apoTdupa ce

toata Oltenia fu ridicata,
revolufiunei se indrumara spre

oborul.

Suprafa^a satulu! e de

prinse,

preotul $apca cu

1080 hect, cu o populate de

preofl, savir?ind serviciul divin,

tot poporul ingenunchia.
pr.

4034
Pe

suflete. tiu carte

639 persunt
vint
:

AtuncT
lul
$i

Bucure?ti,
lul

unde

s'a

$i

prezentat

soane. Locuesc in 910 case.

teritoriul satului
;

Radu $apca, inspirindu-sedin

al

Bibescu constitu^ia cea noua.

1877, abia sosesc la Izlaz
bat. din

8
?i

un paragraf

ResurecfiuneT

La
I-iul

circiuml

moara de
;

Ezechiel, ridica ochil la cer

pronun^a o rugaciune catre Atot-puternicul pentru

a-I

de escadronul de Teleorman
reg.

linie,
$i

ba-

sprijini

teria 4-a
lerie,
?i

din

reg.

II

de

arti"

in calea dreptafei. Intre altele:

TurciT carl erau

1000

Ridica
cest

$i

reinviaza,

Doamne,

a-

in Nicopole,

cu 2 vase cuirasate
iT

popor care se omoara pensa*

Scadra
obuze.

$i

Podgorita,

saluta cu

tru a face
saf.

traiasca opresorii

La 4 Maiu
si

1877, moni-

una de aburi o fabrica de porunde se fabrica sobe, ortelan o namente i obiecte de arta fabrica de sapun 3 cazane de rachiu; ocherestea; un depozit de lemne pentru foe; 5 depozite de gaz 6 depozite de vinurY i
; ;
; ;

Scute$te-l
$i

claca

de abuzuri, de iobagta necunoscuta pa-

torul turcesc deschide foe asu-

de

spirt.

pra Izlazului
asezate

bateriilor

romine
maluluT

Are o $coala de
de
fete, intre^inute

baeflf $i

una

de roboate, de aste lucrari ale faraonilor, de persecute, de toata jefuirea ?i

rin^ilor no$tri,

pe

inaltimile

de

stat, fre-

sting al DunareT.
artilerieT

Comandantul

cuentate
eleve.

de

105

elevl

noastre scoate tunurile

Ambele

?colJ

$i 65 au un bun

nedreptatea*.
Inspirarea de care era
flat

din ambrasurl in cimp deschis

lnsu-

local propriti.

spre a putea urmari miscarile

vaporulul turcesc
provocareT.
3 ore
i
?i

Vite sunt:

850

cai,

preotul, razele

de diminea^a
divin
?i

raspunde
tine
ca-

vite marl cornute, 600

01

?i

2324 630

ale soarelul ce-I

inunda fruntea
facea

Bombardarea
turc

rimatorl.

sa apostolica

'1

vaporul
?i

avu

vocea

lul

vibra puternic in

ini-

tarcul

rupt

co$uI
ati

sfarimat.
ranit insa

ma
$i

auditorilor. To{T se ridicara

Obuzurile turce$tl

Izlazul (Renea), insula, in Dunare in dreptul com. Izlazul, din

jud. Romana^i.

intonaraimnul:

Doamne min-

posturile de infanterie din piq.

tue$te poporul t5u .Tunurile bas-

No.
trecu

10.

Bombardarea continua
14 Maiu. Pe la Izlaz
divizia
Iulie,

timentelor respunsera prin salve

in 5, 8 i

Izlazul, balta, jud. Dolj,

colul,

pi.

O-

Apolcele 2 stindarde fura botezate cu apa sfintita; unul fu luat de Eliade care-1 incredin^a poporuluT $i altul de Tell
repetate.

Dunarea
lui

alV-a
$i

in
5

com. Seicuiul.
in pi.

noaptea

25

reg.

de

linie fu

prima trupa romina

for-

Izlazul, balta,
d.-j.,jud.

Balta-Oltul-

ce ocupa Nicopolea, spre a

Romana^i, linga com,

care vorbi

i'l

incredinfa o^tirel.

ma

garnizona ceta^ei.

cu acela$i nume.

Digitized by

LiOOQ IC

IZLAZUL

79

1ZV0ARELE

Izlazul,
cu

mofie,

pendinte de com.
proprietatea

Izlazul, padure, jud. Muscel, co-

Izlazurile-din - Glod,
jud.
Dolj,
pi.

izlazurl,

acela$I

nume,

muna
in

Lere?ti, plaiul Dimbovita,

Jiul-d.-j.,'

com.

com.

Braila, jud. Braila; are o

intindere de
la

100 hect.

Se

Rozitea, pe hotarul mo$ieI d-nel

suprafaja de 2000 hect.,aducmd

margine^te
la S.,

N. cu

Strimtul:
la E.,

Maria N. Paianu, despre mo$ia

bisericel

un venit de 79000

lei.

cu Izlazul-Balota;
$i la

Maica-Domnulul-Dudu.
loc
izolat,

cu Namae?ti

V., cu Lere^ti.
silvic;

Izlazul, padure, supusa regimului

silvic,

E
tiva.

supusa

regimului

Izvoare (apte-),
in jud.

pe

mo?ia

Poiana-Fetei,

are o vegetafiune destul de ac-

Buzau,

com.

Goide$ti,

com. Lere^ti,

plaiul

Dimbovi^a,

Esen^e: fag, anin

mes-

numit

ast-fel

dupa

cele 7 izvoare,

jud. Mucel, in intindere apro-

teacan.

ce ies din coastelede E. ale muntelul Penteleul, carlreunindu-se,

ximativa de 70 hect., populate cu fag, mesteacan $i anin.

Izlazul, padure,
lui
silvic,

supusa regimu-

Se margine$te
zul-Balota
re$ti
e$ti
;
;

la

N. cu

Izla-

pe mo$ia Voine^ti, de
$i

merg de se varsa in riul BiscaMica. Pe aci e o deschidere faciladin virful Penteleulul,

tru cei ce voesc

la S.,

cu Izlazul-Le-

plaiul
in

Dimbovita, jud. Muscel,

pen-

la E.,

cu corauna Namacu com. Lere^ti.

intindere

150 hect.

cu
fag

a merge

la

Lo-

$i

la V.,

un masiv rar
i

compus din
la

patari. Pozi^ia e frumoasa.

mesteacan.

Izlazul, padure, pe moia

MarichiT,

Plaiul-

Se invecine^te
Voine$ti; la E.,

N. cu

Iz-

Izvoarele, com.
vita, plaiul

rur., jud.

Dimbola

com. Lere$ti, plaiul Dimbovita, in intindere aproximativa de 50 hect., populate cu fag, mesteacan %\ anin.
:

Iazul-Bara{iel; la S., cu

comuna cu comuna Nacu

Riul-Tir-

Dimbovtya-Ialomita

24kil.spreN.-V.deTirgovi?te, pe

mae$ti
gtilul.

$i

la

V.,

$oseaua

Tirgoviste-Cimpulung,

Se invecine^te
Lere^ti
$i

la

X. cu

Iz-

pe cimpie, dealurl ?i val $i in apropiere de malul sting al riulul

in-

lazul-NegulicI; laS., cu Izlazul:

Izlazul, piidure, a statului, in

tindere

Dimbovita. Dealurile din raionul

acestel

la E.,

cu com. Namae^ti

de

82 hect.

{ine

de

comune

sunt:

Minjina,
$i

la

V. cu com. Lere^ti.

comuna

Gole$ti-BadiI, pi.

Pod-

Lapodo^ti, Baltaci-Izvoarele
Ripa. Prin
raionul
piraele urmatoare care

goria, jud. Muscel.

com. curg
sunt
a-

Izlazul, pftdure, supusa regimului

silvic,

pe mo$ia Bughea, com.

plaiul

Izlazul, pod

jud. Romana^i,

in

fluen^I

al

Dimbovi^el: Minjina,
$i

Lereti,

Dimbovita, jud.

dreptul comunei Izlazul, pe $0-

Izvoarele
piere este
rata.

Riul-Alb.

In aprosa-

Muscel, in intindere aproximativa

seaua Corabia-T.-Magurele. Aci

Oltul are 145 m. largime a
biel,
$i
1

un izvor cu apa

de 600 hect.

al$i

Masivul e intrerupt de multele taeri ce s'au

m. 80 adincime
curent

Comuna se compune din doua

sate Suduleni
:

urmat

fara nici

m. iu^eala de
luntre.

pe

se-

?i

Izvoarele cu o

o regula.Esen^e: fag, mesteacan,

cunda. Podul e construit pe 23

plop

anin.
la

de
N. cu Lalu
cu
;

populate de 1063 locuitorl. Are: doua bisericl; o $coala;

5 mori de apa; o piua. Produce prune multe, din care se fabrica

Se invecine^te
Lere^ti
?i

la S., cu Bojorita; la E., cu

la

com.

Izlazul-Circiumei,
sat

izlaz, traver-

V.,

apa Bu-

de calea

ferata Gole^ti-Cimil-

{uica.

Are padure de peste 1750

ghea.

pulung, situat in com. Schit

Goleti, pi.
Riurile,

hect.

jud.

Mus-

Izlazul, padure, supusa regimului silvic,

rafiel,

cel, fost

pendinte de manastirea

Cucuteni

Se invecine^te: laE. cu com. $i VilcanaPandeli la

;

pe mo$ia

Izlazul-Baplaiul

Cimpulungulul. Acest izlazs'arezervat de stat in delimitarea de

la

V., cu Pribotul;laN".,cu Pietrari

91

com. Lere$ti,

Dim-

Voine^ti

$i

la S.,

cu Mane^ti.
$i

bovita, jud. Muscel, in intindere

1864.

De com.
pddure,

Cucuteni

Vilcana-

de 100

hect. avind o vegeta^iune

Pandeli se desparte prin dealurl

destul de activa.

Izlazul- Comunei,

pe

acoperite cu padurl, de Priboiul,

prin riul Dimbovita^ iar
l'alte,

Se invecine^te la N. cu Izla S., cu lazul comunei Lere$ti Izlazul comunei Vione^ti; la E., cu Namae^ti $i la V., cu co;

proprietatea Izlazul-Rucarul, co-

de
$i

cele-

muna

Rucarul, jud. Muscel, suin intindere

prin

vat,

dealurl

loc

pusa regimului silvic,

$es.

Se leaga cu Voine^ti, Ma^i

muna

Lereti.

de 500 hect., avind esen^a dominanta fas:.

ne?ti

Pietrari prin osele ju?i

de^ene

comunale,

iar

cu

cele-

Digitized by

Google

IZVOARELE

80

IZVOARELE

l'alte

prin potecf

$i

drumuri ne-

?oseluite.

Sunt 442 contribuabill. Se intinde pe o suprafa^a de 5681 hect. Statul, D-na Elena
$tefanescu, D. H. Vasile
Stolojan, au
cuitoril
$i

Locuitoril
gurl,

poseda:
bol,

50 care cu

30 plu6 carufe

cu cal; 40 stupl.

Izvoarele, com.
pi.
Jiul,

rur., jud.

Gorj,
in

A.
lo-

Comuna

are o osea care o

situat

pe

loc

$es,

4196

hect.

$i

ieaga de $oseaua Turnul-Severin-

partea de N. a comunel Bro$tenl

$i

1485 hect.

Proprietaril

Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia.

linga lanful

de Jnal^tml
hect.,

cultiva

din stinga JiuluT.

2730 hect. (404 sterpe, 773 izlaz, 250 padure $i 39 vie).

cultiva

Are o
?i

biserica,

cu

preot

2 cintare^I; 2 circiuml.

Are o suprafaja de 976

din
cari

Locuitoril

1290

hect.

62 hect. padure,

50

(90 sterpe, 25 izlaz, 80 vie).

Budgetul comunel ela venituri de 2134 lei, iar lacheltuell, de

1098
23
lei.

hect. loc

de cultura

pa$une,

Budgetul com. e de 6080

veniturT
?i

lei la

proprietate a statulul, 100 hect.

de 562 1

lei

lacheltuell.

Vite: 500 vite marl cornute,

cal,

padure marunta a proprietarilor

Are: 2
$i
1

bisericl (la

Izvoarele

600

01

440
:

rimatorl.

648

hect.

loc
$i

de cultura
locuitorilor,

ale

Coeni); 2 $coale; 2 hele^taie;

proprietarilor

cu

14 hect. vil

?i

102 hect. prunl.

fami-

pod statator. Numarul vitelor marl

$i

Ca muna

loc istoric in aceasta co-

este de notat

Cimpia-De-

de
boT,

ciulul, in

care

se

vad

urmele

Are o populate de 80
HT,

1243 (444 cal

epe,
8
$i

438
tauri,
al

unel tabere dace. In

s'a gasit o piatra in

acest loc

sau 876 suflete, din carl 11

288 vact
bivoll,

?i

vi^el,

41

forma de

familii Jiganl.

14 bivoli^e)

celor

gresa, pe capatul careia exista

Sunt 170 contribuabill. Locuitoril poseda 33 plugurl,

:

mid de 1234
porcl
?i

(238 capre,
01).

324

o inscripfiune romana.

672
au

97 care cu
3 caT,

boT,

6 caru^e cu
capre

caT;

Dintre locuitorl, 755 sunt plugarl, 8

diferite profesiunl.

Izvoarele, com.
tul,

rur., in jud. Ol-

19 stupT; 396 vite marl cornute,

1

pi
$i

Siul-d.-s., situata

pe va-

680

01,

113

Locuitorl poseda:
gurl:

210

plu-

lea

rimatorl.

103 cu bol, 107

?i

cu cal;

amindoua malurile Iminogulul, la 24 kil. de Slatina,

?i

Venitul com. este de

let

820,
le!

21

care

caru^e

103 cu boi,

capitala jude^ulul,

la

kil.

ban!

10,

iar

cheltuelile

de

108 cu

cal.

802, ban! 15.

Locuitorl improprietariti 352

2

de Barcane^ti, re$edin{a pla^el. Se compune din 3 catune

Izvoarele,

Se compune din
Izvoarele
$i

catune:

$i

neimproprietari^i 424.

Gugu^a

$i

Zidari, cu
familii,

Valeni.
JiuluT.

Comerciul se face de 13
ciumarl.
ca-

cir-

o populate de 290

sau

Este udata de apa

1700
S.

suflete, din carl

321 con-

Comunica^ia se face prin

lea

In parcea de
afla

com. se

tribuabill.
$i

Locuesc

in

60 case

nafionala

Filia$i-Pietro$ani,

un mare
cit

deal, ce se intinde

240 bordee.

care o pune in

legatura

la

N.
Pis-

in direcfia

E. pe o lungime de

Comuna
locuitorl,

e vechie. Primil sal

unil

cu comuna Plop?orul prin

curile;
iar
la

kil.,

coprinde comuna
el

Iz-

sunt

venial

din
la

S.

cu

comuna
in
$i

voarele.

Pe

se cultiva:

po-

munte,
alte

iar al{ii

bajeni^i

de

Bro$teni.

rumb,
biserica

griu, orz, ovaz, met, etc.,

vil
?i

comune

distruse in timpul
$i

Are:

de lemn,
1

iar

pe coastele sale

pomi
Va-

razmiri^elor

carora boerii
$i

Iz-

catunul Izvoarele, cu
2 cintare{i;
1

preot

roditorl.

Tot spre
i

S. este

voranl le-au dat adapost

locuri

pu$;

10

fin tint;

lea-Seaca, coprinsa

intre

doua
cu

de hrana. Se numele de
la

zice ca

91-a

luat

2 circiuml.

dealuri

ale caror coaste sunt

vif

multele
aci, in

izvoare,

sadite cu

sau

cultivate

carl curgeau

pe

vechime,

Izvoarele, com.
pi.

rur., jud. Ilfov,

kil.,

cereale.

inaintea cutremurulul celul mare.

01teni{a, situata la 42

In com. sunt

3 cojocarf,

S.-E.

de Bucure^ti,
al

pe malul
Sta
in

Izvoarele, com.
Mehedin{i,

rur., in

jude^ul
si-

cizmarT, 3 fierarT,
zidari.

4 4 dulgheri^i
fra^ilor
;

drept

riulul

Arge?.

plasa

Blahni^a,

legatura

cu com. Hotarele prin

tuata pe cimpia Deciului,

in akil.

Mo$ia e proprietatea

o ?osea vecinala.

propiere de Dunare, la 47
Izvoarele,

Teodor
din cari
fara

Mihaiu Izvoranu are o

Se compune din satele:Ciurari,

Ciuma^i, Coeni

$i

de orasul Turnul-Severin. Are o populate de 980 suflete, din

carl
in

intindere

de aproape 2000
100
hect.

hect.,
a-

padure,

cu o populate de 2134 suflete;

locuesc
in

150 contribuabill; locuesc

case.

492 case

$i

iobordee.

200

de delimitare, pe care sunt improprietartyT 216 locuitorl, cu

Digitized by

LiOOQ IC

1ZV0ARELE

81

IZVOARELE

625 hect. Viile sunt situate pe Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de

com.,
hect.

Un

singur

piriu,

Iminogul,

Parte din locuitori sunt mosnenl.

uda comuna, pe
verseaza
E.
catre

care

o
la

tra-

70 s'au improprietarit
cind
li

la

pe

suprafa^a

de
din

75
cari
in

de-alungul de

N.-

1864,

s'ati

dat
si

125
lepe,
ol si

V.

De-alungul

vael

hect. Vite sunt:

69

cal

Are: doua

biserici,

Iminogului sunt mal multe pu{url

208

vacl,

210 capre, 564

una
si

s'a

recladit

din

nou

sau

fintinl

Molnoveanu,

anul 1872,

de

fra^ii

Izvoranu
dinal

Dinu-Vierul, Radujei, Izvorani,

cu alte

mid
si

ajutoare,

Gugusani

si

Badia.
la

433 Sunt 100 stupi cu albine. In raionul comunel sunt

morl
si

P orcr -

6
o

du-I
Sf.

pe linga
Troite

vechiul
acel
al

hram
Sf.

Se
la E.,

margineste
la N.,

N.-V. cu

pive:

morl
1

si

vozl; o scoala, frecuentata

Voede bune in local intr'un copii, 15 condemn!, proprietatea comunel.

Coteana;
la S.,
la

cu Barcanesti
si

piva pe girla Crasna,

si
1

moarS

cu Boianul
cu Comani

Alimanesti

piva pe

riul

Teleajenul.

si

Marun^ei;
si

V. cu Balanesti.
rur., jud.

^coalafunc^ioneazadela 1875; e frecuentata de 68 b&ep si

fete.

10
1 1

$tiu carte
femel.

3 barba^I

si

Izvoarele, com.
a
infiin^ata

Prahova,

$tiu carte 150 barbaflf

si

50

plaiul Teleajenul.

Se presupune
anl.

femel.

Vite:
bol,

160

cal,

100 epe, 500

si

fi

cam de 200
la

125 vacl, 3000 ol

600
na

Este situata intre girla Crasla S.

si

Comuna, cu izlaz, pamint de munca si padurl, are 1500 hect.

Budgetul com. e
la

porcl.

Valea-Mare

N.,

veniturl

Comerciul se exercita
circiumarl.

de

la

39
12

kil.

de capitala jude^ulul

si la
si

Veniturile

cheltuelile
lei

com.

sunt de
nual.

4269

80 bant a

de resedin^a plaiulul. Se compune din doua cStune: Izvoarele si Costeni cu o popukil.

de 5685,15 lei si la cheltuell de 4647,40 lei anual. Comerciul se exercita in co-

muna de 9
$oseaua

circiumari.

latfune

de 320

familil,

sau 1475

jude^eana

Ploesti-

Comuna
multe
nale
si

re^ele

de ma! de sosele comuanume: 1. Barcanestie strabatuta

din carl 250 contribuin 319 case. Locuesc abill. Are doua biserici si o manasuflete,
stire.

Bratocea, ce trece prin aceasta

comuna, dela

S. la

N., inles-

neste comunicajia intre

nele Homoriciul la S.
ciurile la
si

comuMine-

Balanesti, care o strabate

prin

Manastirea s'a fondat

1

la

centru, de la
2.

N.-E.

catre

V.;
in

anul 18

2.

N.
si

trei linil laterale,

can dau

Biserica
rele are

din

catunul

Izvoa-

brazdata de dealurile: InVirful-Te-

cea

principals

una catre

E.,

urmatoarea

inscrip^te:
tatal,
fiul

carcatoarea, Caseria
isulul, toate

la cat.

Zidari, a

doua

tot spre
;

cu direc^ia dela V.

E. la com. Alimanesti

a treia
si

Cu

ajutorul lui

Dumnczeu,
oara, In
Sf.

spre E.

si

carlservapentrupasu-

sfintul

Duh,
a

s'a ridicat aceasta sfinta

zilele si

catre N.-V., spre com. Coteana.

Dealurile, carl brazdeaza
ritoriul
te-

natul vitelor.

biserica,

doua

cu

blagoslovcnia Prea

Episcop Parintele
si

PoenI sunt: Poeana-Marichil,

com.

sunt:

Dealul-Iz-

Filoftciu al BuzSuluT, prin ostrdia

tuiala
ctitorilor
ctt

chel-

Poeana
si

Burchi,
;

Poeana-Mare
iar

voarelor, la

N.-V.

pe

dreapta
la S.,

poporeni
si

si

locuitori

Poiana-Stinel

in

partea

Iminogului

Parvaneasca

din acest sat,

a altora
ajvta

de

afara

de V. a comunel este surpatura

Rupturile.

can

au bine-voit de a
lacas, la

pe acest
fiind

pe stinga Iminogului si se continue catre N.-E. sub numele

Dealul-Alimanestilor
si

sfint

anul
si

1854,

preo^T

Preotul Nicolae

Preotul $tefan.

udata de
si

girlele:

Crasna,
si

Badiel,
Inscriptfa dela

Valea-Mare
usa
bisericel
vilcelul

Teleajenul

de

dincolo de care incepe CimpiaBoianulul. In aceste dealurl sunt

Purceaua.
care cade
s'a

Costeni este urmaloarea:

Cu
si

Piscul Gogosarul,

urmatoarele surpaturi: Cesmeaua

si

cam
ajutorul
sflntuluT
lui

in

centrul

comunel,

Dumnezeii,
s'a

al

fiului

Iordache,

in

Dealul-Izvoare-

numit
se

al

Duh,
StirbeT

ridicat

aceasta

lor; Zidari, in dealul Badia.

biserica In zilele bine-credinciosului Bar-

ast-fel de la forma aseamana cu a unel gogosl

sa, ce

In Dealul-Izvoarelor, la V., se
aria si piscul

bu Dimitrie
cuvintarea
Christos
si

Voevod, cu bineiubitor

de matase.

Comoara-Pelcil. Pe

Prea

sfin^itului
al

de

Episcop

sfintei

Episcopit

toate

aceste dealurl

sunt
si

vil,

Izvoarele,

sat,

jud.

Bacaii,

pi.

Buzau D. D.
de

Filoftciu si

oslrdia popo-

locurl arabile, livezl

padurl,

Bistri^a-d.-j.,
si

com. Rusi,
al

situat
in

renilor catunuluT
catori

Costeni

a altor
lacas

fa-

ca Badia, de pe dealul cu acelasi

bine.

Acest

sflnt

s'a

pe malul drept
vale, si

Bistri^el,

nume.
61273. llartle Diet I nar Oeoffraflc. Vol. IV.

ridicat la anul

1856, Maiu 15.

pu^in

mal

in

jos

de

11

Digitized by

LiOOQ IC

IZVOARELE

82

IZVOARELE
Izvoarele, altd numire a mdudstiref Crasna, jud.

satul Domni^a-Maria,

la

2 kil.

voarele-d.-j.

Aci este re$edin{a

cu hramul
Sf.

de

satul Ru$i.

Are o popusau 187 su-

prim&riel.

Prahova.

late de 56
flete;

familil,

Are o
$i

bisericl,

2 bisericl,
1

una ortodoxS,

VoevozT, deservita de 2
2 cint&refl; o $coaia
frecuentati de 31 elevl
leve,
tul $i

preoflf

Izvoarele, deal,
pi.

in partea

de N.-

cl&dit la
la care

802 de Pavel Christea,

mixta,
?i

V. a comunel cu acelaInume,
Siul-d.-s., jud.

sluje$te

un preot din
cl&1

e-

Olt, situat in

Bac&u, iar a doua catolicS,

dita in

cu intre^inerea c&reia

sta-

dreapta Iminogulu!, pe care se

cultiva

1886

de

locuitorl;

comuna

cheltuesc

anual

62 hect. 50

aril vie.

circiumS.

Vite: 13

cal,

178

vite

mar!

cornute

25 pore!.
clftun

2184 lei. Localul s'a construit de jude{ in anul 1883. Se intinde pe o suprafa$& de 1925 hect., cu o populate de
806
locuitorl.
i

Izvoarele, mosie,
pi.

in jud.

Neam{u,
Vin&proprie-

Piatra-Muntele, com.
-

tori

Dumbrava

Roie,

Izvoarele,
al

de re^edin^a
Jiul,

tatea d-lul

A. Blancfort.

coraunel Izvoarele, plaiul

Statul

d.
?i

A.

Stolojan

au

jud. Gorj.

1267 hect.
carl:
vil,

locuitoril

658 hect.
hect.

Are o suprafa^a de aproape

996 hect, din
p&dure, 8 hect.

Proprietarul cultivS

797

62

hect.
li-

(44 sterpe,
toril cultiva

426

izlaz).

Locui-

Izvoarele, trup de mosie, in jud. Neam{u, plasa Piatra-Muntele, com. Doamna.

Izvoarele, pddure a statulul in intindere de 950 hect., pendinte de com. Izvoarele, plaiul Teleajenul, jud. Prahova,

78 hect.

578 hect. (50 sterpe,

1

vez! de prunT, iar restul loc de

culture, fine^e
i

30

vie).

pS$une,

pro-

Are

pod;

hele?teu.
cir-

prietate parte a statu luT, parte

Comerciul se face de 7
ciumarl.

a D-lut C. Pirieanu
rilor.

a locuito-

formate
(150

Num&rul
fa-

vitelor

marl e de

din

trupurile:

Ursoaia
sati

Are o populate de 140

miliT,

560

?i

al celor mict

de 325.
parte
din
pi.

hect.),

Pl&e{ul
?i

Teleajenul

sau 716 suflete, din carl

(750 hect.)

Vatra-Manastiret-

135 contribuabill.
Locuitoril posedS: 21 plugurl,

Izvoarele,
com.
rur.

sat,

face

Crasna (50

hect.)

cu acela^T nume,

72 care cu boT, 4 c&ru{e cu cal; 1 1 stupl; 209 vite marl cornute,

13 cal,

Siul-d.-s., jud. Olt, i e situat in

partea de V. a comunel. Are o

Izvoarele, /&/# tv particular^, supus regimulul silvic, pe moia

Izvoarele,

397
1

ol,

15 capre

$i

64

populaftune

de

842

locuitorl.

com.

Gradi^tea,

pi.

rim&tori.

E
bisericl

re?edin{a

comunel.

Are o
de

Olteful-d.-s., jud. Vilcea.

Are
de
cu
1

de lemn, fecuta
la

coald;
d-nil
$i

biserica,

cldditS.

locuitorl

pe
i

anul

1800,

proprietarl frazil

preot
1

2 cintSretT ;

fin-

Mihail Izvoranu, in

Teodor stil mo-

Izvoarele, picket de granifd, pe marginea DunSreT, pi. Blahnifa,

jud. Mehedin^i.

tlnl;

circiuma.

dern.

Izvoarele, sat, jud. Ia$i, pi. Copoul, com. R&diul-Mitropoliel,

spre S. de satul Iepureni, situat

Izvoarele,

sat, face

parte din co-

muna

rur.

Izvoarele, plaiul Te-

leajenul, jud.

Prahova.
jud. Bac&u, plasa

Izvoarele, pirin, jud. Boto$ani; izvore?te din OrS$eni, curge pe teritoriul satulul Balceni, com.
Curte^ti, se une$te cu piriul

pe un podi?. In vechime se nu-

f ur-

mea

CiorS?ti.

E format din

cite-

Izvoarele,

loc,

cani

$i

se vars& in Hliboci.

va case.

Trotu^ul, com. Groze^ti, situat

Izvoarele, sat, face parte din com. rur. cu acela^I nume, pi. Oltentya, jud. Ufov. Este situat la S.-E. de Bucure?ti, intre Valea-SeacS
lul
$i

nu departe de BogdSne?ti, unde se v&d urmele unor ziduri marl numite Zidurile-de-la-Izvoare,
care, se zice,

Izvoarele, pirin, izvore^te de la lacul numit Izvoarele, de pe teritoriul mo^iel Izvoarele, com.
R&diul-Mitropoliei,
jud. Ia?i; curge
S.,
pi.

ar

fi

ingr&dit

o
in-

Copoul,

vechie mnastire, unde

se

de
la

la

N. spre
Zahorna,

malul drept

al riu-

chideau locuitoril de
tarilor.

frica

T&ar
fi

trece

prin

satul
i,

Arge^ul.

Aci

riul

Sabarul

Atyil

spun,

c&

com. T&ute?ti
lulul,

Capul-Dea:

se vars& in riul Arge^ul.

Se imnuIz51

fost acolo

biserica

catolici,

$i

se une?te cu piraiele
?i

Rose

parte in 2 trupurt purtind

ca la

82 1,

atit satul cit ?i bi-

tundul

Moime^ti,

?i

apol

mirea de Izvoarele-d.-s.

serica aQ fost arse

de Turd.

varsa in iazul Cirligul din com.

Digitized by

Google

IZVOARELE

83

izvorAlul
Izvorani, mope a
Muscel,
pi.

Copoul,
colo,
riul

pi.

Copoul,

iar

de

api-

rur. Tinc&be$ti.

Este

situat
la

la

statuluT,

jud.

curge sub numirea de

$i

N.-E. de Tinc&be$ti,

intilni-

Riul-DoamneT, com.
anual.

C&caina,

trecind prin o-

rea V&eUuT-Baron cu balta Znagovul.

Valea-Mare, pendinte de Mitropolie

;

ra?ul Iai,

se varsd. in

stinga

Are o

bisericcl

lipove-

arendata cu 240

lei

riulu! Bahluiul.

neasci.

Se intinde pe o suprafa^ de
Izvoarele. Vezl Corbiia, piriil, com. Br&e$ti, plasa Cirlig&tura,
jud. Ia$i.

Izvorani, proprietate a
jud.

statului,

1020
$i

hect., coprinzind

$i

o balta

Muscel,

pendinte
;

are o populate de 251 loc.

Statu) are 865
hect.
?i

tropolia din Bucureti

de Miproduce

cul-

anual vr'o 240

leT.

tiv& prin arenda?if sI

265 hect.

Izvoarele,
teritoriul

piriia, jud.

Neam{u,
Ciritci,

(10 fine^e, 590 p&dure). Locuitoril cultivi tot terenul.

Izvorani, piriU,
Dealul-Flore^tilor,
cuciu,

izvore$te
in

din

izvore$te din

dealurile

jud.

Tese

com.

Gircina,

curge

Comerciul se exercita
circiumarl.

de

com.

Condrche$ti,

spre S.-E., unindu-se pe dreapta

unete cu Iartaganul la
vitelor

Capul$i

cu piriia?ul Fr&sinelul
teritoriul

intr&

pe

Num&rul
130
$i

marl e de
193.

PisculuT, avind
fel

un podej,

ast-

com.

Vin&tori*Dum-

al celor

mid de

tree in

com. Hurue?ti

se

brava-Ro$ie, traversind, aproape

vars& in Polocin, in partea sting&.

de v&rsarea lui, pe partea dreapta a piriulul CracSul, $oseaua

jude(ean& Dobreni-Roznovul,
tre Idl.
in-

Izvorani,
din

sat,

renumit pentru

vi-

nurile sale cele bune.

Face parte
pi.

Izvoranul (Predeleanul),
z&ii,

cd-

com.

rur.

tef&ne?ti,

tun al com. Gr&jdana, jud. Bu-

1819.
piria,

Riul-DoamneT, jud. Muscel.

cu 240 locuitorT

?i

56 case.
BuzSu,

Este situat pe Valea-Izvora-

Izvoarele, vale cu
Tecuciti; trece

jud.

nilor, la

care str&bate citunul de

i

Izvoranul,
a finut de

schit, in jud.

prin satul Ger-

N. spre E.

care se varsd

com. Grftjdana,

ct.

Izvoranul

dana

31

se scurge in ValeaPo-

in riul

Arge$ul.
lo-

m&n&stirea Mihaiu-

locinului.

Are o populate de 432

cuitorT;

o biseric&, deserviti de
?i
1

Izvoarele, vale cu pirin,

Tecuciti
renilor
;

jud.

preot

dascSl.
c&t.

impreunS cu aceasta de m&ncistirea Simonoptera; astzT e biseric& de mir.

$i

Vod&

vine din Valea-MSluse varsd. in Birlad.

Se desparte de
ne$ti

$tefe-

printr'un

deal

mare, pe
vil ?i

Izvoranul (Predeleni),
2l

mofie,
jud.

care sunt plantate numal

mo^nenilor

Predeleni,

Izvoarele, vania, pe

trecdtoare, in Transilla

diferip arbor! fructiferl.

Buz&ti,

de

la

care s'a r&pit de

N. de

m&n&stirea

O $osea, O

care pleacS din calea

c&lug&ril grecT carl aQ alipit-o

de

Crasna, jud. Prahova.

nationals Bucure$ti-Piteti, strd-

schit ul Izvoranul. AstSzI e pro-

bate satul in tot lungul

luT.

prietatea statului in com. Gr&j-

Izvoarelor (Dealul-),
ritoriul

deal,

in
te?i

parte

din

satul

Izvorani

dana, pe care
tirit

s'aii

improprie-

jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe

a fost cump&rat de Mateiu Basarab impreunSL cu

ni{a, cu. heleteul
lui
viile,
i

locuitorii in anul

1864; a

com.

rur. Niculi$elul
;

cu piv-

Meidan-Chioi
S., intr'o

se

desface
intinde

din

cu casele
d&ruite de Cimpulung.

mal r&mas inci vre-o 22 hect. fine^e, afarS de p&durea Izvoranul.

dealul Pirlita; se
direc^ie

spre

Mu?at

Vistierul

generals de

el

m&n&stirel

din

la

N.-V.

spre S.-E.,

brSzdind
$i

partea de V.

a comunelor
;

Izvorani, deal,

in raionul

com.
vie.

cea centrals a pl?el se intinde

printre piriul
li{a
;

$tefane$ti, pi. Riul-DoamneT, jud.

Izvoranul, pddure a statuluT, pendinte de m&n&stirea MihaiQVod5, jud. Buz5u, com. Gr3jdana, cat.
hect.;

Boclogea

Te-

Muscel, pe care se cultiv&

Izvoranul;

are 964

e t&iat de drumul comunal

aco-

mare parte

secular^.

Hancearca-Niculi^el; este
perit

pe toat& intinderea cu pSdurl de stejar.

Izvorani,
sat, in

Izvorani, girld, ce-$T ia na?tere din maf multe izvoare $i dup&

ce uda com. $tefane$ti,
pi.

Izvoralul, com rur.

.

?i sat,

in jud.

Riul-

Mehedin^i, plasa Ccolul-d.-j-, la

jud.

Ilfov,

pi.

DoamneT, jud. Muscel, dealungul s&Q, de la N. la S., se varsa

in riul

tuate pe dealul

Znagovul, f&cind parte din com.

Arge?ul.

de ora^ul T.-Severin, sii pe valea care duce la apa Pesceana.

30
kil.

Digitized by

Google

IZVORUL

84

IZVORUL

Satul formeaza
tele

comuna cu

sa-

Cioroia$ul e la mijloc,
rul la S.
?i

Izvo-

Boceni

$i

Manul, avJnd peste

Cornetul la N.
$i

comunal e de 1371 care: 1008 pamint

finea^a
$i

hect., din
arabil,

38

tot

2000

suflete, din carl

320

Are
cimitir.
la

2 bisericl

o capelaia

25

izlaz.
$i

contribuabill.
case.

Locuesc

in

450

Una
1

in

Izvorul, s'a fon-

Mo?iI sunt 6

apar^in parti-

Locuitorilposeda: 52 plugurl,

129 care cu bol, 14 c2ru$e cu

cal;

105 stupl cu albine.

2 bisericl, deservite
$i

820 de Cucoana Catinca dat Crasnareasa, a doua in Cornetul s'a fondat in 1869 de catre Constantin Dosa iar capela de
la

cularilor. Intinderea lor e

1240

pog. arabile, dind un venit de

14600
$i

lei.

Paduri sunt: Izvorul, Cioroiul

Cornetul cu o
;

Are
I

de
cir-

cimitir din

1891 e datorita

intindere
:

de

preot

cintare^T;

preotului Ion Preda.

400 pog.
se
afla
frasini,

esenje
91

cornl, alunl,

ciuml.

La
lei

fie-care biserica

gtrni^e

cer.
5

la veniturt

Budgetul com. e de 2782 $i de 1400 lei

cite

un

preot

?i

un

cintare^.
I

In

la

cheltuell.

Ambele biserici au cite 17 pog. date dupa legea ruraia.

Este o $coaia mixta care func^ioneazadin anul 1834. Localul
este zidit de stat $i intrejinut de comuna. E frecuentata de 60 ?colarI: 16 din Izvorul, 20

comuna sunt moara cu aburi.

kil.

circiuml

Cai comunale pe o lungime de

Vite: 900 vite marlcornute,

unesc comuna

cu

veci-

46

cat,

950

ol

?i

800 rimatorl.
trece

nele sale.

Un drum
se

vechiu, nu-

Prin

comuni

?oseaua

mit Drumul-MuereT, incepe din

ora^ul Craiova,

jude^eana T.-Severin-DumbravaDolj.

termina

in

cre?tetul Carpa^ilor, trecind prin

din Cioroiul

?i

24 din Cornetul.
loc.

aceasta comuna.

Izvorul, com.
al riulul

rur., jud. Dolj. pi.

Inpaminteni^f dupa legea ruraia din

Ocolul. Situata pe malul sting

1864 sunt 286

la veniturl ?i

Budgetul com. e de 3546 lei de 3297 lei 12

la cheltuell.

Amaradia,

la

11

kil.

Este situata pe un deal cu

fa^a expusa la V., strabatuta de mal multe vilcele cu direc{iunea de la E. la V. Pamintul este compus de terenuri nisipoagiloase. Este strabatut de dealul Amaradia, ce se intinde pe am-

banl

de Craiova. Se Jnvecine^te la cu com. Malae$ti la E., cu com. Vulpeni $i Motoci la S. cu com. JjJimnicul $ilaV., cu com. Almajul. Se desparte de aceste
N.
; ;

Izvorul, com.
Vedea-d.-s.,

rur., jud.

Olt, pi.

compusa din 4
Este

ca-

tune: Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j.,

Blejani
$i

Rajoi.

situata

comune
nale.
la

prin

semne conventio-

de N. merge de com. Almajul pna la com.

Linia

bele maluri ale

la?!

riulul

cu ace-

nume, de dealul Tesluiul

Tesluiulul
$i

pe Dealul-Izvora?ului ?i Blejani, la 65 kil. de capitala jude^ului $i la 4 kil. de a pia?ei.

In vechime catunele Izvoruld.-s.,

Vulpeni, strabatind riurile

radia
i

Amalor

din dreapta

din

Tesluiul pe ambele

Dealul-Muerel din stinga

lul.

$oldea

?i

Pir^ogi,

formau

malurl. Linia
la

de
i

S.

com. Motoci

merge de pana la Alriul

Vai sunt
Pope$tilor

3
$i

Valea-Viel, Valea-

o
d.

comuna sub numele de Izvoruls.

Valea-UnghiuluT.

Catunele: Izvorul-d.-j., Ble?i

majul, spre V., strabatind

Dealurile
vil.

sunt

acoperite

cu

jani

Ra^oi formaii o alta co-

Amaradia.

La

E., limita incepe din

com.
direc-

Esta udata de

riul

AmaraGorj
$i

muna, sub numele de lzvoruld.-j. Dela 1864 s'au unit aceste

Vulpeni (Romana^i), cu
{iunea spre V.,
Tesluiul
$i

dia, care izvore$te din

comune cu comuna
au
format
$i

Fata,

?i

trece prin riul

la

care se varsa in JiQ

la

catunul

impreuna

comuna
durat

se termina

com.

Troaca, din com. Cernelele. Tesluiul izvore^te din dealul

cile,

Fata,

ast-fel

unite au

imnicul.

Linia de V.
$i

incepe

Cru-

pana

la

1884, Aprilie, cind des-

com. Almajul drept spre N. pana

de

la

merge
com.
su-

com. Balota,

$i

strabate o

lipindu-se

de comuna Fata,

aii

la

parte din aceasta

$i

Maiae?ti.

Are o populate de 1566

flete,

com. la E. are direc^ia de la N. la S. Pe Amaradia se afla un pod. Spre V.

in

format o comuna noua, sub nu-

mele de Izvorul.

Are o popula^iune de 270

familil,

din carl 293 contribuabillin

catunul Cornetul

sau 973 suflete, din carl

Locuesc

390

case. $tiu carte

se afla 2 bal^i cu pe?te, ambele

243 persoane.

pe mobile
3

particularilor.
3 /*

Fie-

308 212 case.

Sunt
3
:

contribuabill.

Locuesc

in

Se compune din
Izvorul,

catune
Cornetul.

care are o suprafa^a de

hect.

de

$tiu carte

159 persoane.

Cioroiul

3 bisericl, deservite

de

Izvorul e catunul de re$edin$a.

Suprafa^a intreguluT teritoriu

preo^I; o coala, care dateaza

Digitized by

Google

IZVORUL

85

IZVORUL

de

la

1880.

Cladirea

buna,

Vatra

satulul,

cu

vil ?i izlaz,

Izvorul,

sat, in jud.

Roman,

pi.

proprietatea comunei,

prin do-

are 135 hect.

Fundul, com. Brate^ti, spre E.

nate ftcuta de
in

d. C.

Pir^oaga

$oseaua comunala inlesne^te

comunica^ia comunel Izvorul cu

anul 1885. Efrecuentata de

Locuitoril sunt mo^nenl.

16 copil.

comunele: Glavile

la

N.

$i

Cre-

de satul Brate$ti, la 3 kilom. de el. Este a$ezat pe o mica panta, ce private spre S.-V.

El

{uni la S.

Are 64
?i

familii,

sau 284 suflete,

posed*: 240a!

$i

lepe,

188 boT,

Veniturile

cheltuelile
la

coa-

din carl 68

contribuabill.

Lo-

250
faja

oi i

230

porcl.

munel se urea
supranual.

800

lei

Comunase intinde pe o
de 1175
hect.

cuesc in 73 case. Se lucreaza mult olaria, a$a

ca este in aceasta
tiiul

E
de
3
cir$i

udata de vaile Pesceana

?i

privin^a

in-

Comerciul se
ciumari.

face

Navrapi^a,

strinsa intre dea-

sat din jude{.

lurile

Verdea

Dealul-Dosului.

Veniturile
la

comunel se urea
lei ?i

Are o biserica de lemn. Sunt 480 vite marl cornute.

Este legat cu ora?ul
prin $osea.

suma de 1947
la

cheltu-

Izvorul, cdtun,
jud. Buzau,
case.

al

com. Trestia,
loc.
$i

Roman

elile,

181 3

lei.

cu 190

35

O
cu

$osea une$te

comuna
;

la

N. cu com. Cucu-Pope?ti

la S.

Izvorul, cdtun,

al

com.
la
$i

Dranotra-

com.

Gura-Boulul.

O
cu

alta

Izvorul,

sat, jud.

Dimbovi^a,

pi.

vajul, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

$osea o

une?te
$i

cu

com.

Cru-

Cobia, cat. com. Greci.

Dolj, pi. Oco-

Romanaji, situat
seul liniel
ferate

V. de
al

ci^oara, la E.

alta,

com.
Izvorul,
:

$oseleI

Fata, la V.

sat, jud.

Corabia-R. -Vilcea,

kil.

spre

E
dea,

br&zdat& de dealurile
Izvorul, DirmSnoaia,

$ol-

lul,

com
$i

Izvorul, cu

re^edinfa

S.-V. de Dranova^ul. Altitudinea terenulul d'asupra nivelulul marii

Ble-

primariel.

Are 418
201

suflete: 217

jani i

de

piscurile:
$i

Caciorul,

barba^i
in

femel.

Locuesc

este

de 190 m.
locuitorl
Sf.
;

Zgheboasa Pe toate se cultivft

Malaia,

Raicul.
prunT,

10 1 case.
$tiu carte 62 persoane.
Copiii din sat

Are 225
cu hramul
preot
$i

o biserica,

vil,

Grigore,

cu

un

sunt locurl arabile,

vite
$i

pa$unl de
la

urmeaza

la $coa-

2 cintare{I.

padure.
la E. de girla Mat-

mixta din satul Cioroiul, ce

E
afara

udata
$i

este la

cave^a

la

V. de Girla-Boulul,
piscurilor

de

zid,

280 m. Are o biserica fondata la 1820 de co-

Izvorul,
rur.
d.-j.,

sat,

face parte din

pi.

com.
Oltul-

cu acelai nume,
jud. Vilcea.

de v&ile care poarta numele

$i

dealurilor

numite

coana Catinca Crasnareasa, cu hramul Adormirea Maicel Domnulul

$i
1

mat

sus.

acum, deservita
cintare^.

Se margine$te la N. $i E. cu jud. Arge$ la S., cu com. Gura;

preot?i

de I Are 17 pogoa2.

Izvorul, vechie numire a satulul

Simione^ti, jud.

Roman, plasa

ne proprietate. CirciumI sunt

Moldova, com. Cordunul.

Boulul

$i

la V.,

cu

riul

Vedea.

Izvorul, cdtun,

in jud.

Mehedin^i,

Izvorul,
Lup$a,

mahala,
pi.

in

com.

rur.

Izvorul, com.
pi.

rur., jud.

Vilcea,
2

pi.

Vailor;

{ine

de

com.

rur.

Motrul-d.-s., jude^ul

Oltul-d.-j.,

compusa din
$i

Dragote^ti.

Mehedinji.

catune: Izvorul

Pope^ti.

Este situata pe
ceana,
la

valea

Pes
J
I

Izvorul,
rur.

sat,

face parte din com.

pi.

Izvorul, mahala,
Dragote^ti,
hedin^i.
pi.

in

com.

rur.

51
i la

kil.

de

capitala
pla$el.
fa-

Sinaia,

Pele^ul, jud. Pra-

Vailor, jud.

Me-

jude^ulul

kil.

de a

hova. Are o
suflete.

populate de 370

Are o populate de 82
milil,

sau 506 suflete.

in

Locuitoril acestut catun s'au

Izvorul, mosie cu padure particular, jud. Dolj,

Izvorul.
pi.

97 case. $tiu carte 32 persoane. Sunt 2 bisericl, una la Pope$ti

51

Locuesc

improprietarit

la

1864,

parte

Ocolul, com.

pe

mo$ia

D-nel

Zoe

Brinco-

Padurea se

compune
?i

veanu, parte pe poalele muntelul

din cer, girni^a, corn, alun

jar,

ste-

a doua

la Izvorul.

Cotyii-lui-Babe?,

proprietate
Civile

care predomina. Pe

mo?ie

Locuitoril sunt

mo$nem. ET

a Eforiei Spitalelor
Bucure^ti,
$i

din

se afla o

moara de

aburl.

poseda*. 73 bol, 38 vacl, 6 cal

-

mica parte pe

?i

208

oi.

mo$ia manastirel Sinaia.

Izvorul,

lac, jud.

Dolj, pi.

Jiul-

Digitized by

LiOOQ IC

IZVORUL

86

IZVORUL-BlRSEl

d.-s.,

com.

Filiai, la S.

comuVladul.
$i

pi.

Piatra-Muntele, com. Buhal-

Are
?i

3 bisericl

cu 2 preoflf

nel se scurge in

lacul

ni{a, situat la

Are o

intindere de V* hectar

Piatra,
Bistrija
ia^ului

37 pe malul drept alriulul

kil.
?i

de oraul
piri-

cintare{I;
1

o $coala,

con-

dusa de

inva^itor, frecuentata.
;

confine pe$te. Intr'insulsescurg:

pe

eel sting al

Finttna-Mare
Capela.

$i

Fintinile-de-la-

cu acela$I nume.
148
fa-

de 30 elevl 3 circiuml. Budgetul com. e la venituri

Are o populate de
milil,

de 1708
1034
19
lei.
:

lei,

iarla cheltuell,

de

sad 202 suflete: 104 br$i

Izvorul, piriU, jud. Boto$ani, izvore^te dintr'un mal din tirgul

Bucecea; trece prin satul Bucecea; curge spre N., se une$te

ba{I

$tiii

98 feme!. carte 20 persoane.

agrii

Vite
cai,

640 870

vite

marl cornute,
trece

ol

Locuitoril se ocupa cu

Prin

comuna

749 rimatorf. $oseaua

cultura

plutaria.

Turnul-Severin - Bistri^a- IzvorulAnetilor-Broscari.

cu plriul Vasilincea
in

i
$i

apol trece
se
varsft

com. Costine?ti

Izvorul-Alb,
pi.

sat, in jud.

Neam^u,
familif,

in Siena.

Piatra-Muntele, com. Hangul.

Broscari
la

Are o populate de 57
Izvorul, piriU,
zul
ia

Se margine^te: laE. cu com. la S. cu com. Hinova V. cu com. Bistri^a i la N.

;

natere din

ia-

sati

243

suflete.

cu Fintina-Domneasca. Dealuri
sunt: BasescuI,Plugarul, al-Gardulul, al-Cacamului, Dragoteasa,

Costanul, de pe Invancau^i,
Paitini$ul, pi.
$i

com.

Prutul-d.-j.,

jud. Dorohoiu,
riul Prutul.

se

varsa

in

Izvorul-Alb, trup de mosie, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Buhalni^a.

Suverni^ul,
Pere^ul,

Miclaul,
$i

Du^escul,
Tabane^ti,

Budaca

parte acoperite cu

vil i

semana-

Izvorul, piriti, jud. Falciti, izvore?te de sub Dealul-CirciumelBarbo^i, trece prin esul ?i com.
Barboi
$i

Izvorul-Alb, ramura de munfi,

ce se deta$eaz& din masivul Ceahlaului, intre piriul
$i

turi $i

parte cu padure.
:

cu acela^l nume
jud.

Vai mat principale sunt valea Izvorul-Ane$tilor, pe care

este a^ezata

se

varsa

in

balta

Piriul-Secului,

Neamju,

comuna ce incepe
^i

Posta-Elanul.

pi.

Piatra-Muntele.

din plaiul Bistrtya

intr'o

se termini
la

frumoasa cimpie
?i

Ro-

Izvorul,

piriit, izvore^te

din cat.
pi.

Turcule?ti, com.

Caiine^ti,

Podgoria, jud.
spre E.
ge?ul, la
$i

Muscel,

curge

se varsa in riul Arpi.

Izvorul-Alb, piriias, in jude^ul Neamfu, plasa Piatra-Muntele, com. Buhalni^a; izvore^te din stinca Dochiel $i se varsa pe
partea dreapta a riulul Bistrija,
intre kil.

gova. Mai e
la

cimpia Boeni^ca

E.

com. Gole$ti-BadiI,

Ca loc istoric in aceasta comuna sunt de notat urmele unul vechiu drum Roman, ce
s'a

Podgoria.

94 95

al $oseleI

mixte

descoperit

pe

linga

casa
i

Piatra-Prisacani.

preotulul

Gheorghe Lazano

Izvorul, piriU, izvore?te

limitajud. Gorj
$i

de

la

care era a?ternut cu

caramida
in

se varsa in riul

Izvorul-Anetilor, com.
sat, in jud.
lul-d.-j.

rur. t

$i

^t

piatra.

Tirlia, in raionul
pi.

com. Milostea,

Mehedin^i, plasa Oco-

Tot

in

aceasta

comuna,

Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea.

la

20
;

kil.

nul-Severin

s'a

de ora?ul Turnumit $i Izvo-

catunul PIetri$ul, se afla lignite.

Izvorul, izvor de apit minerald, jud. Prahova, com. Sinaia, plaiul

$i ?i

rul-Alce^tilor.

Izvorul Btrsei, com. rur.

la

^i sat, in

Este situata pe valea ce duce

la

jud. Mehedinfi, pi. Ocolul-d.-s.,

Pele^ul, confinind

pucioasa

Broscari, coprinsS intre dea-

10

kil.

de ora^ul T.-Severin.
la

iod, pe proprietatea statu lul

lurile

Poroina

$i

Stirmina, care
Plaiul-

Este situata pe Valea-Topolni^el,

mSrginindu-se
:

a easel Brincovene$tI, situat

in

incepe din locul numit

Bistri^a. Satul

E.

cu

com.

pe regiunea mun^ilor, piere de gara Sinaia.

apro-

formeaza comuna
$i

Molova^ul
ni^a
;

la S.

cu com. BresBalote$ti,

cu satele: Petri?ul
tulul,

Valea-Ho-

la

V. cu com.

avind peste tot 1821 sudin carl 285 contribuabill.

in

care o desparte de Schitul Topolnija.

Izvorul-CU-Trestie, vechie
Trestia, jud. Buzati.

nu-

flete,

mire a catunului Trestia, com.

Locuesc

300

case.

Satul formeaza com. cu catunele

:

Locuitoril poseda: 51 plugurT,

Halinga, Rascole?ti, SchinSchitul,

$i

118 care cu boT, 19

cat

870

tee?ti,

Topolni^a,

Cu-

Izvorul-Alb,

sat, in jud.

Neam^u,

01

102 stupT.

recea

Petole?ti,

avind peste

*4

Digitized by

LiOOQ IC

IZVORUL-CEL-MARE

87

1ZVORUL-FRUMOS

tot 191

suflete,

din

car!
in

350

pointer, spre E., la o mic& dis-

contribuabiU.
case.

Locuesc
posed&
369

350
plucd-

tant, se g&sesc locur! adincite,

unde, se
zice,

Izvorul-de-Sus, com. rur. $i sat, in apropiere de rlul Teleormanulu!,

a fost un

cimi-

jud. Arge?ul,
13
kil.

pi.

Gal5$e$tl,

Locuitori!
gurl,

70
12

tir

roman

al satulu!
fi

Martalogi.

la

de com.
Piteti.

rur. Coste^ti
$i

194 care cu bol,

ca! ;
stupl.

Bisericufa ar

fost

a satulu!
stricat

(re$edin$a subprefecture!)

la

m\e cu
Prin

Martalogi

care

fost

58

kil.

de

Are o popudin
car!

comun&

trece

?oseaua

Turnul-Severin-Balta-Baia-de- A-

ram&, pe malul sting

Topolnifa;
iar

al

riulu!

de ni?te Tatar! ce, aQ n&v&lit asupra locuitorilor. Locul pe unde aQ trecut Ttari! apa Topolntya se nume^te
TStaruluI.
i

late de

972

suflete,

198

contribuabil!;

bisericS

vech!e, cu hramul Sf.

Nicolae,

pe malul drept ?osea duce de la Halinga

bisericl,

az! Vadul-

fondata in anul

1 701

de provremurl,
i

la Schintee$ti.

Are 4
$i

cu

preop

cint&ref!;

o $coaU, con-

Vechimea acestu! sat se da a fi cam pe la 1 200 dup& Chr. Morminte aflate aci poarta numele de mormintele Uria$ilor

prietary de pe acele
restaurati ma! in
prietari!, familia

Paharnicul Iordache Colfescu

urm de
Perticari
;

probi-

dus* de 1 investor, frecuentatS de 30 elev!; 3 circiuml.

Budgetul com. e
la

sad Jidovilor de
(V. Schitul

la

Marta$i

serica se intrejine
$i

de proprietar

logi.

Topolnifa

e deservita de un preot, un
$i

veniturl

Schinteeti).

cintSre$
?i

un

paracliser.

Se vSd
zi-

de 5578 2283 le!.

Vite:

lei,

iar la cheltuel!,

de

ruinele

caselor

boere?t!

Izvorul - eel - Mare,

Vasluiti,

pirin, jud.
;

dite tot in anul

1701

de Pa-

27

ca!,

783 vite mar! cornute, 706 capre, 890 ol i

com. Scheia
nite
stinc!

izvorete
piatri,

harnicul

I.

Colfescu.

de sub
in

de

coala primary din com. dateaz* de la 1849.

900

rtmatorf.

partea de S. a dealulu! Mun-

Dealur!

ma!
:

principale

in

celul;

curge

pe

marginea de
;

Budgetul
lei

com.

comun sunt
acoperit cu
ce$ti,

Dealul Curecea,

E. a satulu! C&pote?ti
in

prime?te
$i

la venitur! ?i

e de 3340 de 3473 le! la

vi!,

Zmeura,] Bobo$i

dreapta sa piriia$ul Ignat,

cheltuel!.

Dealul-Fete!

Dealul-Br-

care trecind pe teritoriul com.

Vite:
ca!,

680 bo!
$i

$i

vac!,

142

defulul, cu o pozifiune frumoasS,

DrSgu$eni se vars
cul-Sec.

in

Stavni-

bivol!,

12 asin!, 19000!,

acoperit cu p&duri seculare.

18 capre

825 rimatorf.

Cimpi! sunt

Cimpia-Curecel,

farov^ulu!, Peru^ulu! ?iCra$ca.

Izvorul-de-Jos, com.
in jud.

rur.

i sat,

V&I
Birzel,

principale sunt:

Valeapr&-

Arge$,

pi.

G&l$eti,

pe

Izvorul-de-Sus, sat, ftcind parte din com. rur. Izvorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt.

care

este

foarte

pstioas&, valea Curecea,

f Sro-

apa Teleormanulu!, la 16 kil. de com. rur. Coste^ti (re?edin^a

subprefecture!),
Pite^ti.
familil,
1

^iune

Are o populade469 locuitor!. Se ma! nu?i

v^ul, Crasna
nifa. Iar

valea Topol-

$i

la

61

kil.

de

mete de locuitor! $oldea

?ogi.

Pir.

ape sunt: Topolnifa,

ce udS prin mijloc, Piriul - Fintnelor,

Are o populate de 100 sati 600 suflete, din car!

;

Clev^ce^ul ce izvore^te

10

contribuabiU

bisericS

din p&durea statulu!, Supadina

91

cu
vita

hramul

Adormirea,
preot
?i
1

deser-

de N. a comunel. Aci e re$edin{a com. Are 2 biseric!, una fondat& pe la anul 1801, de un oaresituat in partea

Piriul-Co$urilor.

de

cintarej;

care Radu; s'a reparat la 1837

?i

In partea de V. a aceste! co-

o $coal& primary rurala.

la

88 1, surpindu-se, s'a ftcut

mune,
lote$ti,

In vecin&tatea satulu! Ba-

se cunosc urmele
in

une!

la

Budgetul com. e de 19 16 le! venit. $i de 1968 le! la chelt.

Vite: 350 bo!
i

din

temelie
;

de Costache

Pirte-

?oag5

a doua s'a zidit din

bisericufe,

stincile
in

de sub
apropiere

vac!, 75 ca!,
i

melie de. loan Plroag, la anul

1827, dar surpindu-se s'a rezidit

Dealul-Sfirleaculu!

asin!,

1 1

ol,

2 capre

115

de malul drept al riulu! Topolnifa. Asemenea se poatevedea $i o mic schela. de piatr&

care cote$te
in
linie

rimdtort.

de C. Pir^oagi.

curba.

$i

Izvorul-de-Jos, sat, face parte din com. rur. Izvorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt.

Izvorul-Dulce, trup de moie,

situate

care di a se infelege dk aci era

sf.

Are o polocuitor!.

Secul,
pi.

in preajma m&n&stire! com. Vinatori-Neam^ul,

Proscomidie,

unde

preo^i!

pulafiune de 266
situat in

de-Sus-Mijlocul, jud.

Neam^u.
al

s2vireaQ serviciul divin.

De
al

aci,

partea de

S.

a co-

mergind pe malul drept

To-

munel.

Izvorul-Frumos,

sat,

com.

Digitized by

Google

IZVORUL-LU I-DRAGOM IR

88

IZVORULUI (VALEA-)

rur.

Burila-Mare,

pi.

Blahni^a,

Tasl&ul,

pi.

Bistri^a,

situate

pe

dreapta

Izvoraul,
S.-E.

i?I $i

schimbi
se

jud. Mehedin^i.

dreapta piriului Tasl&ul,

dure, spre

in p&-

direc^ia spre
in
riul
?i

varsS

V. satuluf TaslSul
disolujiune mult sul-

Vedi^a,

intre

c&tunele

Izvorul-lui-Dragomir,
in jud.

munte,
Clo-

con^in
fure.

in

Vlaici

Criste^ti, pi. Vedea-d.-j.

Mehedinfi,

plaiul

$ani.

Izvorul-Rece,
Izvorul-Muntelui, sat, in jud. Neam{u, pi. Piatra-Muntele, com.
Blahnifa.

plain, in jud. Pra-

Izvorului (Gura-), mofie, in jud. Buz&ti, com. Gura-Ni$covuluI;

are 202
hect.
livezi

hova,

pi.

Podgoria, com. Salcia,

araturl,
$i

vil

cu

acoperit cu p&dure.

embatic,

2 morl.

Are o populate de 20
milit,
$i

fa-

Izvorul-Rece,

piriia$,

vine din

Izvorului (Valea-), padure particular&,

sau 84 suflete

39 b&rba$T

plaiul Buz&ul, jud.

BuzSti,

ud&
pi.

supus5

regimulul

sil-

45 femei.

partea de S. a com. Salcia,

Podgoria, jud.

vic inc& din anul 1883,

pe mo$ia

Prahova,
la

$i

se

Comarnicul,
pi.

com. Comarnicul,

Izvorul-Muntelui, trup de sat, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Bicazul.

Izvorul-Muntelui, padure, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Buhalni^a; areo intindere de 1050 pog.
Izvorul-Muntelui,
curge
piriia, ce
iz-

vars& in girla Salcia,

S.

de

Pele?ul, jud. Prahova.

com.

Salcia.

Izvorului
Izvorul-Rati,
Bro^teni.
piritl,

(Valea-), pirin,
pi.

In

afluent

al

jud.

Bistri^eT, in jud.

Suceava, com.

Babadag, pe teritoriulcomuneirurale Congaz, ftcind limita intre c&tunele ConTulcea,

gaz

Hagilar;

\%\

ia

na^tere
1
x

Izvorului (Dealul-),
jud. Vasluiu,
Sole?ti.
S.,
pi.

deal,

in

dintr'un

mic

lac,

la

\%

kil.

Crasna,
la

com.

spre N.-E. de satul Hagilar; se

Se intinde de

N. spre

indreapta spre
recfie generals
taie

S.,

avind o
la

diS.,

vore^te din masivul Ceahlaulul,

pre lingS $oseaua nationals

de

N.

la

pe

teritoriul

com. Bu-

Vasluiti-Ia$i.

Se nume^te

ast-fel

oseaua nationals, Tulceala

kil.

halni^a, pi. Piatra-Muntele, jud.

pentru c& din coasta sa despre

Babadag-Constan^a, pe

Neam^u, virsindu-se pe partea dreapta a riulul Bistrifa, dupS ce, aproape de vSrsarea sa, traverseazS. $oseaua mixta PiatraPris&cani, intre kil. 84 85.

V. Tese un izvor mare.

23, unde prime^te pe dreapta valea Hagilar, ?i, dup& ce a br&ziz

Izvorului

(Girla-),

girla,

dat partea
central*
kil.

N. a placet

$i

cea
11

vore^te din

dreptul com.
jud.

MirOlt,

a comunel,

dupS

ce?ti, pi. Vedea-d.-j.,

curge spre S. paralel cu com.

de curs, se arunrii in piriul Telifa, pe dreapta, aproape de

vSrsarea acesteia, in Coada-B&l{iT
(lacul

Izvorul-Puturos, izvoare minerale, in jud. Neam^u, com.

Vlaici,

p&n&

la locul

numit Cra-

cul-Pu{uluI; acolo

prime^te

pe

Babadag).

Digitized by

Google

A.

I
Imparatulul (Magura-), sau Magura-de-la-Groapa-Viei,
mdgurd,
situate

han

situat la

rascrucirea

mai

Incarcatoarea,
leajenul.

deal, jud.

Pra-

multor drumuri.

hova, com. Izvoarele, plaiul Te-

d'asupra com.

Serva pentru

pa?una-

Magurele,dinpl. Calmatuiuljud.

Impu^ita,
dealul cu

piriU,
acela?!
pi.

izvore^te

din

tul vitelor.

Teleorman.
numire de
s'a urcat in

s'a

dat

aceasta

nume,

com. Incaul, pddure, de

stejar, in intin-

la

anul

1877,

cind
II

Dume?ti,
luiu,
$i,

Funduri, jud. Vas-

imparatul Rusiel

Alexandria

dupa ce se une$te cu
la locul

dere de 85 hect., pe moia Dingeni, jud. Boto?ani.

mai multe rindurl pe

mersul opera-

piriul

Valea-Mare,

nula S.

dinsa pentru a observa bombar-

mit Gura-Vaiel, curge de

spre N.
?i

darea Nicopolel
{iunilor

$i

se varsa

in

Birlad,

de

razboiti.

spre E. de satul Dume^ti.

ln-Chimni{I, pise $i poiand, in partea de V. a com. Cera$ul,

pi.

Teleajenul,

jud.

Prahova,

Imparatului (Valea-), vale,pe

teritoriul

lmpu{it& (Gfrla-),
Tulcea,
lina, Sf.
$i

girld,

jud.

unde, ia timpurile vechT, satenii,

carl

comunel Cocargea,

pi.

in

partea E. a placet Su-

mereu erau

suparaflf

de

in-

Borcea, jud. Ialomifa.

ceaN. a comunei rurale Gheorghe, servindde ho tar

$i

vaziile streine, i^Tfacusera gropf,

in cari-i ascundeati avutul.

Imp&r&teasa,
pi.

localitate, in par-

intre ea
lina; se

comuna urbana Suin

tea de N.-E. a com. Stanile?ti,

Prutul, jud. Falciu,

formeaza
S.,

stuf;

se

inconjuratoarea, mofie,
com.
tircl.

propri-

pe esul
$i

indreapta spre
Jiune generala
S.-E.
;

intr'o direcla

etatea statulul, in jud. Tecuciu,

dintre
Prut,

apa Prutefulul
$i

riul

de

N.-V. spre

Rachitoasa. Se

pe moia statulul dintre

Voinescu. Se

prime^te apele lacurilor:

me?te Inconjuratoarea

ma! nu- Manas-

satele Stanile^ti
zlce ca

Porculul,

Ro$ul
$i

?i

Ro$ule{ul,
1 1

Parte din aceasta mo$ie

pe acest loc a stat in cort Imparateasa Ecaterina, in timpul

razboiulu!
la

girla Bivolul,

dupa

kil.

de

este acoperita cu padurl.

drum

se sfir$e$te in mare, intre

dintre Ru$i

$i

Turd

milele marine

No. 7
- ),

$i

8.

1711,

pentru

care

aceasta

Inconjuratoarea -M&n&stireiBerzunful, mope a statulul,

$i

localitate s'a

numit Imparateasa.

Inalta

(Muchea

colind

jud. Bacau,

plasa

Tazlaul-d.-j.,

punct de hotar,
Impistritul, munte, in jud. Buzau,

al

com. Cane?ti,
din mun-

com. Berzunful,

in intindere

de
cu

despre com. Grabicina, jude^ul

4000
1

hectare
lei.

arendata

com. Nehoia$ul, cu 108 1 m.inal$ime ?i acoperit de padurl i izlaz.

Buzau

e ramificafie

1000

tele Bocul.

Inconjuratoarea - M^nastirei-

impu^cata (Crucea-),
in jud. R.-Sarat,
d.-j.,

movild,

pi.

Margineapartea
j

Inalta (Muchea-), munte, punct trigonometric, in com. Ru?iavaful, catunul

|

Bistri{a, trup de mofie, situat

in

com. Doamna, plasa Piatralei,

com.

Gulianca, in

Muscelul-f iganul,

Muntele, jud. Neamfu, arendata

anual cu 6266
afara

de

E., linga riul Buzaul; are

un

jud. Buzau.

de trupul
12

9MB.

Jf#r#l# IHcfionar Geo^r***. Vol. IV.

Digitized by

Google

Inconjuratoarea-mAnXstirei-bIrnova

90

1n?iratele

vindut dintr'insa, numit

rele.

Izvoa-

neasca-Mare

51

Domneasca-MicS;

improprietarirea fnsura^eilor din

1878.

are o direcfiune de la E. spre

Mai nainte se

afla

aci

Inconjuratoarea- ManastirelBlrnova, mope, jud. Ia?i, pe care se afl& noua sate ?i anume
Ciurbe^ti

de 90 m., incepind de la 102 m. i scSzind cu cit se apropie de DunSre este situat in partea
V.
i

o in&l{ime medie

cat. Pirladeni.

Insurafei,

din

com. Miroslava,
?i

nord-vestica a pla^ef
trals

$i

cea cen-

Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul,

Todirel, Piciorul-Lupuluf
raturile, din

a comunei

este acoperit

CuBir-

cu verdeaja.

Braila, pe sat, jud. muchia platouluf in marginea de E. a com. cu acela^f nume, la 47 kil. spre S. de ora?ul Braila. Pe la 1854 cite-va familif

com. Ciurea;

din

Lacul-Rezil s'au stastatulul

nova
ciumi.

Pfetraria din

com. BumanSstireT

In-Poiana,
35 case.

ctltun, al

com.

Col^i,
$i

bilit

pe mo?ia
Pirladeni,
-

Mu?ecatunul

aparfinut

jud. Buzau, cu

120 locuitorl

teanca,

intemeind aci
Rezif

Birnova, iar

dup?

secularizare
statuluT.

numit

pendinte
;

de
la

a devenit proprietatea

comuna Lacul
Insurajei
(

pana

Pirladeni

com.

Inconjuratoarea - Manastirei-

rur., jud. Braila,

pi. Balta, a?e-

1879 s'au improprietarit 5^ locuitorf ?i la 1882 s'a format

satul
itoriT
$i

Bogdana,

mosie

statuluT,

zata pe muchia dreapta a pirmluT

com.

Insura^ei.

Locu-

jud. BacSu, pi.

Trotu^ul,
if

com.
ve-

Calma^uiul, ce curge
E. com., la 4
kil.

spre

N.

Bogdana, care
nit

aduce un

de 5000

let

anual.

Puturosul, peste ale

afia

de viroaga carei ape se

la

cunosc inca acest sat sub numele de Pirladeni. Are o

la

$coaladebae{I, infiin^ata
intre^inuta

1880,

un pod. Se ma>gine$te
la

de

stat,

frecuentata

Inconjuratoarea -ManastireiCainul, mosie, jud. Bac&u,

Trotu?ul,
$inul,
pi.

E. cu Lacul-Rezif; la V., cu Slujitori-Albote^ti

zirul
$i
;

N., cu

Vi-

com.

Manastirea-Ca-

la S.,

cu Cioara-Doice?ti.

fosta

proprietate

m&-

Suprafafa com.
$i

ede69io

hect.

de 87 baep; o $coala de fete, intre^inuta de comuna, infiin^ata la 1 888, frecuentata de 34 eleve. Suprafafa satului e de 262
hect., cu o

n&stirel, (cit-va

timp

inchinata

are o forma" dreptunghiulara.

sfintelor locurf). Asta-zf este pro-

Are o populate de 427

milil,

fa-

prietatea statulul.

Are o

intin

sau 1822 suflete, din carl

populate de 340 familif, sau 1 526 suflete; 367 case; 9 circiumi; 1 moara de abun.
Vite sunt: 820
cat,
i
1

dere de 5561 hect. ?i este arendata cu 23200 lei anual.

283 contribuabilf.

asini,

Are
90

$coala

de

baeff,

Jnfi-

600

of,

6 capre

30 rima1

infata la '1880,

frecuentata

de
Jn-

torl.

inconjuratoarea - ManastireiNeam^ului, mosie. (VezT Neam\\i\,

elevf;

coala de fete,

Sunt 50 stupf cu
Insura^ei, mahala,
Pristolul, pi.
in

albine.

fiinfata la

1888, frecuentata dc

mo?ie).

28 fete; o moara de vaporl.

com.

rur.

Inconjuratoarea- Manastireimope, pendinte de man&stireaTazl&ul, jud. Neamju, pi. Bistrifa, com. TaslSul, arendata anual cu suma de 16000
Taslaul,
lei.

Drumurl La Braila, spre N.E., pe ?oseaua jude^eana Braila:

Cimpul, jud. Me-

hedin^i.

Calara$i,

47

kil.

la

Lacul-Rezil
;

drept spre E., 6

etatea

kil

la

cat.

InsurS^ei-Noi, mahala,
jud. Mehedin^i.

in

com.

Padina, spre S.E., prin proprilocuitorilor

;

rur. Stingaceaia, pi. Motrul-d.-j.,

la

Cioara-

Doice?ti,

spre

S.,

pe oseaua
kil.;

jude^eanSBraila-Calara^i, 14

lnelata, catun,
ia?ul, jud.
$i

al

com.

Neho-

In-Izlaz, deal,
pi.

jud.

Constanta,

la Tatarul,

pe linga Movila-PS16
kil.;

Buzau, cu 40 locuitorl

Medjidia, pe teritoriul com.

duchiosuluT, spreS.-V.,
la

10 case.

rur.

Seimeni

?i

anume pe
;

acela
este

Slujitori-Albote^ti,

spre V.,
Coco$a{i,

al c&tunului

Seimeni-Micf
dealuluf

prin cit.
11 kil.

Caragica

?i

lnela{il (Piatra-),
cos, in jud. Buzau,

munte

stin-

continuarea

Carapat-

com. Neho-

Daga

$i

se intinde de la acest
la

In

comuna sunt

pie^e

ia?ul,

catunul Prundul.

deal pana

DunSre, trecind
?i

17 strazl aliniate. Prin

comuna
In^iratele,
deal,
in
$i

prin satul Seimeni-MicI

mer?i

trece ?oseaua judefeana BrailaCaiara^i.

jud.

Conintind

gind printre vaile

Ili^tea ?i

Tibrinul

stanta, pi. Hir$ova

la

Constanta;
se

pe

la S. lacurilor

Dom-

S'a

infiinfat

1882,

prin

ramifica^iunile

sale

Digitized by

Google

lN?IRATELE

91

lNTORSURA
a manistire!

printre

afluen{i!

a! piriulu!

Sarai,

de pe stinga ?i ce! de pe
Casimcea;
;

de

biserica,

unde se gase?te
doua
c&t.:

Bucure?ti,

fosta

asta-zT.

Fedele$oiul; Radovanul, in ca-

dreapta
se ridica

al

piriulul
la

Se compune din
intorsura, catun

tun ul

$i

pana

305 m.
?i

este

de reedint&,
$i

nume,

in intindere

pe moia cu acela?T de 550 hect.,

acoperit cu finefe

semanaturi.

pe dreapta

riulu! Dasna^uiul,

apar^ine statulu!.

Lemnul care
gir?i

Radovanul spre N.-E., pe stinga

Iniratele,
in

predomina este
ni$a;

stejarul ?i
cer.

tret

movile,

situate

riulul Dasna^uiul,

cu o populalocuesc

se gase^te

apropiere una de

alta,
pi.

spre
Ialo-

fiune
in

de 1928
$i

suflete;

N. de satul

T^ard,

130 case

275 bordee. Sunt

mi^a Balta, jud. Ialomi^a.

340 contribuabili. Are doua biserici:

intorsura, fondata la
la Se-

una
$i

in

Intorsura, com. rur.

mj., jud. Dolj.

pi. Jiul-d.-

1780 de
termi$i

Re^edinfa

Constantin Sari Ene

nate
la

de pe moia intorsura aparfin locuitorilor, iar cele de pe moia Radovanul apar^in statului, fiind in intindere de 224 pog., $i producind vin bun. Pe mo$ia Radovanul se afl& caViile
riere

gircea.
lului

A^ezata pe coasta dea$i

1783, lucrata de zid

Sf.

de

piatra.

intorsura

aproape de
Dasna^uiul.

avind hramul
stantin
in cat
i

Imparaf! Con-

Se
tate

fabric^

rachiu

in

canti-

malul drept

al riulut

Elena;

a doua este
In-

Se invecine$te la E. cu com. Lipovul la V. cu comunele Si;

Radovanul, cu hramul
in

de 1500 vedre anual. Este o moari cu abur! pe mo$ia intorsura.

trarea

Biserica
zidita
$i

Maicel-

li$tea-Cruce!
S.,

Cioroia$ul
$i

la

Domnulul,
anul
1

de

locuitor! la

cu com. Urzicuja

la N., cu

867

terminate la 1870;
i

Pe mo?ia intorsura sunt unde se face brinzS.

$i

stine,

com. Virvorul-Fintinelele. Limita linie! de N. incepe de

la dealul Caprioarele, trece
riul

sunt deservite de 2 preofi

cintaretf.

Transportul se face cu carele

caru^ele pe calea

Are douS

$col! mixte,

judefean*

peste

Banagiul

$i

Valea Slodo-

nuluT.

Linia limit el de
la

S.

in-

una in intorsura i a doua in Radovanul; cea din intorsura funcfioneaza din 1880 $i cea din

spre Craiova, care strabate co-

muna pe o lungime de 6
i

kil.

pe

alta comunala-vicinalS in inS

kil.

cepe de
$i

Magurelele-cele-Dou*

apoi trece peste Dealul- Va-

lor.

Limita
la

liniel

de E. incepe
$i

Radovanul din 1889. Amindoua sunt intre^inute de comuna %\ frecuentate de 6i copil.

JjJtiQ

tindere de

Circiumi sunt 7
nul
$i

in

Radova-

in intorsura.

de

Brani$tea-ReoduluI

trece

carte 31 persoane.

pe

la

dealul intorsura. Limita

Dupa
?i

legea rurala din

linie!

de V. incepe de
$i

la

Ma-

s'au improprietarit

1864 228 locuitor!

lo-

Intorsura,

sat,

jud.

Dolj,

pi.

Jiul-de-Mijloc,

com.

intorsura,

gura cu-Sipica
Jivanulu!.

trece

Piriul-

insured,

iar

dupa cea din

resedin^a primariei.

Are o pode
bor-

1875 s'au improprietarit 25

este

pulate de 1478
in

suflete; locuesc

Terenul com.
tat in

acciden-

cuitor!.

100

case

$i

180

partea de V.
inalt

Radovanul,
duri,

de dealul de aproape
$i

Teritoriul com. este de 12078

dee.

pog., dintre car!:

arabil,
izlaz $i

300 m., acoperit cu vi!

$i

pa-

100 pog.

fine^e,

9280 pamint 600 pog.

Intorsura,

deal,

jud.

Dolj, pi.

care
$i

este

erpuit

ValeaRea
doilea deal

Dasnafuiul.

de Al
N.

este

Dealul- Viilor,

care are direc^iunea

la S. i este inalt

de
1

la

2098 pog. padure. Mobile se numesc intorsura $i Radovanul. Cea d'intiiu, in intindere de 6645 pog. pamint
arabil, cu venit de 90000 aparfme Eforiei Spitalelor
vile
lei,

Jiul-de-Mijloc,

com. Intorsura, pe care este a^ezata comuna ?i prin care trece limita de E.
catre com. Lipovul.

cam de 50 m.
riul

Este udata de
{uiul

Dasna-

Ci-

cu aflaen^ii
$i

sat,

pe dreapta
varsa
in

din Bucure$ti, fosta a m&Fedele?oiul

;

Intorsura, mosie, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura,

in intindere

Jivanul
$i

pe stinga Banagiul

nastirel

doua
10000
catu-

Valea-Rea, carl se

este a statului, in intindere de

venit anual de 90000

de 6645 pog., cu lei. Apar-

Dasna^uiul, in dreptul cat. Ra-

300 pog., cu venit de

lei,

{ine Eforie! Spitalelor Civile din

dovanul.
Inainte,

fiind

data in

loturi.

Bucure?ti.

comuna
unde

era
azi

situata
bise-

Padurile: intorsura, in
nul
$i

pe

locul

este

pe moia cu acela^i nume,

rica, insa din

cauza invaziunilor

in intindere

de 300

hect., apar-

turce$ti,

s'a

mutat spre S.-E.

{ine Eforie! Spitalelor Civile din

Intorsura, padure, jude^ul Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. Intor. sura, pe mo$ia intorsura.

Digitized by

LiOOQ IC

tNTRE-BORCE

92

In-vIrf-la-pietricica

Intre-Borce, munte,
ceava, ce ocupa al
in

jud.

Su-

data cu deschiderea ga f ef

fluen^a lor, situat

la

apus de
Jitia.

doilea loc

s'a dat acestel

locality numivalea

catunul de re$edin{a,

inatyime

din

judef,

avind

rea de Azuga, dupa

acest nume.

ce

1834.6 m. altitudine; aflator in

din timpurl indepartate poarta

com. Borcea.

Intre-Sibicee, cdtun, al comunel Mlajetul, jud. Buzau, cu 90 locuitori

$i

20 case, situat pe Va-

Intre-Dealuri, munte,
Malini, jud. Suceava.

in

com.

Intre-Poduri, padure a statulul in intindere de 770 hect., jude^ulllfov. VezI Caldaru^ani, padure.

intre-RazeI-i-Poduri, padure foioasa, jud. Bacau, pi. Muntelul, com. Podurile; are o intindere de 600 hect. ?i este supusa regimulul silvic.
Intre - Rlmnice, numire vechie a comunel $i cdtunului Jitia,

lea SibiciuluT.

Intunecatei,
le$ti,

pise,

in

com. Go-

pi.

Riurile, jud. Muscel.

Invaluitele,

lac,

injud.Ialomi^a,

insula Balta, teritoriul

comunel

Dichiseni, pi. Borcea.

Intre-Prahove,
pana
la

vechie
1881,

numire,
a satulul

plaiul Rimnicul,

de

la

situafia

anul
azl,

sa la confluenja
celul, socotit
lul

riulul

Rimnial riu-

in-virf-la-PIetricica, numire ce
se ma! da virfulul Surde^ti din

Azuga de

sau a localita^el
$i

ca un izvor
$i

unde apele Azuga

Prahovi^a

Rimnicul
se

Rimnicul-Sarat;

com.

Breaza-d.-s.,

plaiul

Pra-

se intilnesc spre a forma valea

asta-zl

da aceasta

numire

hova, jud. Prahova.

Prahovei, jud. Prahova.

unul catuna$, ce se

afla la

con

Digitized by

LiOOQ IC

Jacota, sat, pe mo$ia cu acela?! nume, jud. Suceava, com. Ple$e$ti. A$ezat pe un podi$ coprins intre
Dealul-Cioatelor
?i

servesc

$i

acestul sat.

Un drum

jineT,

la

kil.

spre

S.-V.

de
po-

principal
(2
kil.).

duce

la

Bogdne$ti

re$edin{a comunei.

Are o

pulafiune de 120 locuitorl, din

carl

20 impropriety^! dupa

le-

Dealul-Mare.

Are o populate
saQ 158 suflete,
contribuabil!.

de 38

familif,

Jahalea, padure, de diverse esen{e, jud. Suceava, com. Bogd&ne$ti.

gea rurala\ pe proprietatea d-lul

H. Caracostea.

din carl 78

Lo-

cuesc Jn 45 case. Vatra satulul ocupa 4 falcl $i 5 prajini. Mo$ia e proprietatea

d-luf

Jale^ul,
lele
iul

riU, izvore^te

de sub poaapele-I
iz-

Jarcaleji sau Meletia, cdtun, pendinte de com. Pfetrele, pi.

Marginea, jud. Vla$ca.
Jarcale^i, numire ce mal poarta
cdtunul $tefane$ti, jud. Teleor-

mun^ilor com. Runcul, pla-

Iordache Iura?cu,

Vulcan, jud.

Gorj

are 630

faldf,

din carl: nofalcl

falcl

sunt formate dintr'un singur

vor; ia direcfia
S., la

cultivabile,

200

padure,
calamine

de la N. spre

130
$i

falcl fina$,

restul

com. Balace^ti se impre-

man,
ne$ti.

pi.

Tirgulul,

com. Anto-

locurl prea pu{in productive.

Improprietari^I in 1864 sunt:

fruntaI, 7

palma$T

10 co-

da?!, stapinind 57 ftlcl,

45

prj.

un& cu riul Bistrifa; se varsa in Tismana, in dreptul c&t. Rogojelul comunica^ia pe acest riu se face pe 2 podurl de lemn,
;

Jari^tea, com.
pi.

rur,, in jud.

Putna,
la vale

Girlele, situata

mal

de lemn, adusi din Leucu$e?ti de fra^ii Hermeziu, cu hramul Sf. Maria Mare.
biserici

Are o

unul aezat in dreptul

malului

de Padureni, de care este des-

Grosul, com. Balace^ti, iar cell'alt in

pairs
Mare,

prin

piriul

Vars&tura-

dreptul ct. Varjul, pen-

la S kil.de re$edin{a sub$i

dinte tot de Bal&ce$ti.

prefecturel

la

17

kil.

de

ca-

coala din
acestul sat.

Ple$e$ti

serv&

$i

pitala judefului.

Jap^a-lnfundata,
Braila,

viroagtt, jud.

Este udata, afar* de

V&rsStura-Mare,
?i

piriia^ul

pe

teritoriul

com. Vahal-

de Cacaina
fa-

Jahalea,
ezat

sat, jud.

Suceava, com.
a-

deni
tel

incepe
;

din

dreptul

(canalul tras din Putna).

Bogdane^ti, pe moia Baia,

pe piriul cu acela^i nume. Are o populate de 49 familil, sau 191 suflete, din can 33 contribuabil!.

Vdeni curge spre S.-E. ?i se impreunS cu viroaga Zagna, la 800 m. de satul V&deni.

Are o populajiune de 466

milil,

sau 1880 suflete, din cari

contribuabill.

395 491

Locuesc

in

case.

Japea,
ftlcl.

vale,
;

jud.

Buzau, com.

$tiu carte 501 persoane.

Vatra satulul ocupa 22

Improprietari^f
in

Gavane$ti

serva ca suhat.

1864

sunt:

14 palma$I i 12 coda$T, stapinind 30 falcl.

Biserica
i

Jarcale^i, at tun, pendintede com.

Florul,
situat
pi.

Are doua biseridf parohiale, una cu hramul Adormirea ?i a doua cu hramul Duminica-Tu:

Mijlocul,
$i

jud.

Olt,

tulor-Sfinfilor; doua. $coale,

$coala

din

Risca

pe dealul

valea Rogo-

de

b&e{T, construita

una de comuna

Digitized by

Google

JARl^TEA

94

JAVRENI
sP re S.-E, pn pe mo?ia

?i

frecuentata de 76 elevl
fete,

?i

Jaritea, numele a doud parohii,

in jud.

Izlazul,

doua de
eleve.

frecuentat& de 26

Putna,

pi.

Girlele,

com.

pe o distant de 4V2

kil.

Jari?tea,

Budgetul com. e de 14904,05 lei la veniturl ?i de 14681,83

lei la cheltuell.

rohiale,

avind dou& bisericl pauna cu hramul Adormirea i a doua cu hramul Dumineca-Tutulor-Sfin^ilor, ambele

J&vreni, com.
pi.

rur.,

jud.

Bac&u,
limita

Trotu^ul, situate
al

pe malul
la

sting

Trotu^ulul,

60 pluguri de lemn $i 42 de fier, 1 marina de bStut porumb (cu manivel), 3 grape de fier.
Locuitoril posedS
:

in Jari?tea.

judefulul Putna. Este alc&tuit&

din 6 ctune Javreni, re?edin{a,

:

Jarostea, sat, facind parte din com. rur. Z&voeni, pi. Cernad.-j.,

pe

piriia^ul

Chilia,

d'a stinga

Trotu^ulul;
N.-E.
;

Floce^ti,

mal spre
afla*

Vite sunt: 338 bol,

in
in

vacl,

jud.

Vilcea,

situat

la

N.

Heltiul,
?i

mal
se

la S., (intre

56 cal ?i 77 porcl. Comerciul se exerciti

com.

de 8 persoane.
Jari^tea, deal, in
raionul

com., la 3 kil. de satul Zavoeni, urde este re?edin{a comunei. Are o populate de 137 suflete;

acesta

J&vreni

satele

Corbul

?i

Vrinceni ale comunei

Boi$tea
51
-

Bogdana),

BoiereascS,

o bisericS, fondata

la

1885.

Boitea-Raze$asc&
lin,

Boi^tea- Ga-

com.

pe valea Trotu^ulul.
fa-

Singerul, pi. Podgoria, jud. Pra-

Jarostea-Fagilor, padure
ticulars,

parsilvic,

Are o populate de 297

milil,

hova, pe care se cultiva vie

supusi regimulul

sau
$i

1007

suflete:

461

sunt livezl de prunl.

in raionul

com. Recea,

pi.

Ho-

bSrbap
minl,
5

546 femel; 984 Ro$i

rezul, jud. Vilcea.

14 Unguri, 4 FrancezI

Jari^tea, deal, cu direcfia

de

la

Izraelifl;

989 de protecjiune
%\

N.

la S.,

jud.

Prahova, plaiul

J agar a,
in

fezer, jud. BrSila, situat

la

romina\ 14 ungara.

francezS,
5

Teleajenul, com. Star-Chiojdul;

ostrovul Iapa,

S.-V.

de

810 agriculton, 2 meseriaI,

industrial, 4 comercianfl,
fesiunl libere, 25

cade

in partea

de N. a com.
in

lezerul Balaia; se impreunei cu

pro$i

Dobrele;
Jaritea, munte,
jud.

in el

d& jap$a Larga.

muncitorl
in

Buz&u,

7 servitorl.

Locuesc

583 case.
in

com. Nehoiul,

intre Impistritul,

Jaghioara,

canal, jud. Br&ila, in-

Sunt 246 contribuabill.

Cumpenile
ca
izlaz.

?i riul

Buzul. ServS

cepe din Jaghia; se indreapta

c&tre S.-E.,

Are 4
vreni,

bisericl:

dou&

Ja*-

dup& ce ocole^te
Otmocul.
Foc^ani,

a treia in

Heltiul

$i

Li$i{arul; spre S. da" in

patra

in Boi$tea-Boiereasc, de-

Jari^tea,
ca,

mosie,

in jud.
:

Buzu,
Broas-

servite

de 2 preojl

^i

cinta-

com.Nehoia^ul, c&tunele
Bonful
$i

Jalaboiul, suburbie,
desp&rjirea
I,

in

re{I;

circiuml;3 mori de apa.

legea ruralS din 1864,
la

Gura-Siriulul, care

jud. Putna.

Dup&
s'au
falci
$i

se intinde intre piriul Nehoiul,

riul

dat,

47

locuitori,

156
in

Buz&ul, pir. Siriul

muntru-

J^n^ati,

sat,

facind

parte din

40

prajini

p&mint

tele

Monteorul, format din

:

com.
d.-s.,

rur. Fige^elul, pi.

VedeaV. de
$i

improprietarire.
Teritoriul

purile

Bonful,

Malul

Capril,

jud. Olt.

Cade
:

la

comunei are o

in-

Spediul-NehoiuluI,

Impistrita,
?i

comunS,
Plapcica.
locuitori.

intre girlele

Faurul

tindere de peste 3500 hect.

Gherghel&ul,
parte

Virful-Jari^tel

Are o populate de 60

Pdurile ocupa mal mult de

din muntele
hect.,

Monteorul.
carl:
finea{&,
izlaz

2000

hect. din care a statulul,

Are 3200
hect. hect. livezT,

din

52
3
?i

Heltiul, este

de 1424

hect., iar

curaturl,

270

Jarlaul, viroaga, jud. Braila, pleach din viroaga Zagna, aproape

a d-lui A. Jura^cu, de 37ohect.

Proprietarl marl sunt: Statul,

140

hect.

restul padure.

Pe aceasta mo?ie

se afla apele minerale Gura-Ia-

dulul

?i

alte sorgin^i

mal mid.
Buz&u,

de hotarul despr{itor intre Domeniul Brailel i moia Cimpineanca. Seaflclpe teritoriul com.
Cazasul, la 2
kil.

cu mo?ia Heltiul
racu, cu

d.

Al. Ju-

mo^ia Floce^ti.
au
o
intindere

Viile a caror culture este in-

spre S.-E. de
dis-

semnatS,

de

Jari^tea, pfidnre,

in jud.

satul

Vadeni.
1

Parcurge o

91.53 hect.

com. CaTina, c&t. Piatra-Corbuface un corp cu padurea lui

;

Virful-Corbului de pe mo?ia Corbul (Floreasca); are 230 hect.

de unde se bifurca: o parte mergind spre V. pe mo$ia Cimpineanca, unde

tant de

kil.

Vite sunt: 48 cal, 581 vite marl cornute, 168 porcl, 49 ca-

pre

$i

1298

ol.

se plerde, iar

alta"

parte mergind

Budgetul

comunei e

la

ve-

Digitized by

Google

jAVRENI

95

jepi-mar!

nitur!

de

let

7092,
lei

ban! 29

$i

din Dunare, spre N., pe cimpia

frecuentata de 90 elev!;

bi-

la cheltuel!

de

2460,

bam
care

55.

Baraganul, in apropiere de calea

ferata Bucure$ti-Fete$ti.

serica, zidita la 1840, deservita

Comuna
ca!

este

strabatuta

de
o

Moia e
inainte

vecinale-comunale,
$i

proprietatea statului, numita Jegalia

$i

Ieaga cu Ripile

cu cele -l'alte

Deleanca,
$i

iar

comune invecinate. Distance la Bacau,

:

Brinzeni
capitala

are o suprafafa
:

de

de 1 preot ?i 2 dascal!. Linga sat, peste lacul Jegalia, este un pod de lemn, ce pune in comunica^ie satul Beilicul

districtulu!,

60

kil.

la Tirgul-

Ocna, re$edin{a
la

pla$ei,

23
kil.

kil.
;

com.

Bogdana

la

unde este stajiune de drum de fer, distanja este de

Caiuful,

kil.

7000 hect. 15000 hect. pamint de cultura. Mo?ia finea inainte de secularizare de Manastirea Dealulu!. Pe teritoriul com. e! se ma! afla, afara de com. Jegalia $i com. ocahect., din car!
balti$,

23000

cu Jegalia.

100 hect.

izlaz $i

Jegalia,
{ulu!

lac,

in jud. Ialomifa, pi.

al bra-

Borcea, pe {annul sting

Borcea

?i

la sudul vai! Je-

galia; are

forma unul semi-cere

deschis spre E. in care se afla

satul tot cu acela$!

riciul

$i

Gildaul.
le!

J&vreni,
tu$
$i

sat, jud.

Bacau,

pi.

Trocu

Se arendeaza cu 148000
anual.

cest

lac

nume. Acomunica cu Borcea

$i

re?edin^a

comune!

prin tre! braje. Bratul (privalul)cel Mic, Bra^ul-cel-Mare

acela^I nume, situat pe Dealul-

Are o popula^iune de 378

familii,
la

Bra-

Javrenilor

$i

pe $esul Trotu-

sau 17 1 3 suBete

o $coa-

{ul-Gildaului.

$ulu!, d'a stinga.

Are o popusau

mixta, frecuentata de 90 elevi,

late de 108
suflete; 2
locuitor!,

famili!,

401

cu local propria cladit

de

co-

Jegalia, vale,

in jud. Ialomija, pi.

biseric!,

cladite

de

muna

doua
$i

biseric!, deservite

Borcea, ce se intinde de linga

satul Jegalia spre N., brazdind

din can

de peste 150 de
deservitede 2 circium!.
Vite: 15
cal,
1

an!$i

una vechie ambele

2 preoflf

dascal!.

Dupa
in

legea rurala din 1864,

cimpia Baraganulul. Este singura

vale

preot?i 2cintare{l;

s'au improprietarit 328 locuitor!;

care

intrerupe

suprafafa

anul 1878, s'au mal

impro-

plana

a Baraganulu!. Aceasta

167 vite mar!

$i

proprietarit 9 locuitor!; se

ma!

vale, care are o Intindere

kil. $i

cornute, 99 pore!

37 capre.

gasesc neimproprietarit! 60.

de 35 o adincime de aproape 10
i?i

Javreni,
acela$!

secfte,

jud.

Bacau,

pi.

comunel este udat de Dunare, Borcea $i de lacuTeritoriul

rile
:

m., a fost albia unu! riu, ce

lua

na^tere din partea de N. a Ba-

Trotu^ul, satul Hirja,

com. cu

Jegalia,

Pucioasa,

Vlas-

raganulul
In partea

?i

se varsa in Borcea.
S.

nume.
deal, jud. Bacau, pi. Tro-

ceana, Matasea, Stinghea, Curtinescu,

de

vai! este la-

Strimba
i

?i

Mistrea^a.

cul cu acela?!

nume.
vai!,

J&vreni,
tu$ul,'

Bra^e, carl

com. Javreni, pe care se

Dunarea
sunt:

pun in comunicafie Borcea cu lacurile,

i

Pe malurile
paturi, ce
ati

linga

satul

Jegalia, se afla

afla situat satul Javreni.

Nestea, Beilicul, Calfunul,

ma! multe saservit pe timpul

$i

Nemo^tiul

Posmocul.

Vaile,

razboaelor intre Ru$I

Turc!,

Javreni, pddure
cau,
ia$!
pi.

foioasa, jud. Ba-

ce brazdeaza teritoriul comune!

a apara intrarea pe bratul GuraBali!.

Trotu$ul, com. cu aceintindere

sunt

Jegalia,

Rusul, Pu^ul-lu!$i

nume; are o
?i

de

$erban, Sacaua, Cangea

Calugarulul.

Puful-

715 hect.
silvic.

e supusa regimulu!

Jepi,
$i

riU, izvore^te

Veniturile

cheltuelile sunt
le!.

cul cu acela?!

de sub pisnume, com. Prela

de peste 6000

dealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra-

Jdera,
pi.

braf,

(prival),

in

insula

hova. Curge de

V. spre E.

Balta, teritoriul

com. Cocargea,

Jegalia,
acela$!

sat, in jud. Ialomija, pi.

$i

se varsa in riul Prahova, pe

la S. de cat. Bu$Valea pe care curge acest se nume^te de locuitor! Va-

Borcea, jud. Ialomtya.

Borcea, pendinte de

nume,
al
al

situat

Jegalia, com.
mtya,
pi.

rur.>

in

jud. Ialo-

de E.

laculu!

com. cu pe malul Jegalia i pe

{armul drept,
teni.

riu

Borcea,

situara intre

{annul sting

Borci!.

lea-Jepi!.

com. $ocariciul $i Gildaul. Se compune din satele Jegalia

i

Aic! este re$edin{a primarie!

$i

a judecatoriei comunale.

Beilicul.

Are o populate de 1042

comune! se intinde
flete
;

su-

Jepi-Marl, pise, jud. Prahova, inalt de 2195 m. d'asupra nivelulu! Mari!-Negre, alatur! cu

Teritoriul

o ?coala primara mixta,

Digitized by

Google

JEPI-MICl

96

JIBLEA

Piatra-ArsS,

jud.

Prahova.
$i

Ae

Jerdaul,

deal, in jud. Gorj,

cest pise e colfat

pr&p&stios.
clina

Anini^ul, plaiul Novaci.

tinde de

com. Se in-

48

cal,

1000

ol

$i

700

rimS-

tori.

Despre

riul

Ialomifa

d'asupra satului Anispre N., termial

dulce ?i pe ea cresc o mul^ime de jnepf sau jepl, de unde

i

ni$iul-din-DeaI,

Jiana-Mare,
Jiana-Mare.

baltd,

in jud.

Merur.

nindu-se in Plaiul-Mare
Heri$e$ti,

c&t.

hedin^i, pi. Blahnifa,

com.

s'a

dat numele.
i

com. Novaci.

Intre Jepi

Piatra-Ars sunt

ni$te ml&$tinl, carl

poarti nucu

Jereapanului (Piciorul-), munte,

Jiana-Vechie,
dinfi,
pi.

sat, in jud.

Meherur.

mele deLaculRo^u.

in

com. Bro$teni, jud. Su-

Blahnifa,

com.

Acest
Jepi-MicT,

munte,

impreunS

ceava.

Jiana-Mare.

cu Ri^nova, Sorica,
Je^ul, catun
al

Dutca de la
S.

$i

Cump&tul, se stipine^te

com. Nehoia?ul,

Jianca,

lac>

jud.

Vla$ca,

din

15

August

1882 de M.
I,

jud. Buz&u, cu

220

locuitort

?i

josul satului

Malul, pe

propri-

Regele Carol

prin
la

cumN.

40

case.

etatea Paraipani, in
n&ref.

valea

Du-

p&r&toare fcut& de
Crefulescu.

d-1

Jghiabul,
Prahova,
alatur!
in

piriias, jud. Bac&u, pi.

Tazl&ul-d.-s.,

com. B3s&$ti, care

Stinca-Cr&p&turel

Jianca, sau Jianul, proprietate

nelocuitS, ce aparfine d-lul Dr.
I.

Jepi-Mici,
masivul

pise, jud.

izvore?te din
?i

Bucegilor,

cu

se vars& in Lunda$.

Niculescu, pendinte de com.

;

Piatra-Ars&.

Bulbucata, jud. Vla?ca

aii

are

La

anul 1846, ambil Jepi

Jghiabul, virf de
c&u,
pi.

deal, jud. Bala

suprafa^S de 100 hect.

de Inginerul George Fischtum, trimis de marele

fost m&sura{I

Tazl&ul-d.-s., situat
?i

E. comunel Bs?ti,

imbr&cat

Postelnic loan Al. Filipescu.

cu p&durl. Face parte din $ira

dealurilor

Jianca, pddure, supusi regimulu! silvic, com. B&lile$ti, pi. Riurile,

jud.

ce

despart Tazl&ul-

Muscel,

in

intindere
:

de

Jerava^ul,
pi.

piriu, ce
$i

curge prin
Obir-

Mare de

Bistrija.

290 hect., avind ca esenfe

fag, carpen,

stejar,

Tirgul

Corodul, jud. Tu-

jugastru

?i

paltin.

tova. Izvore?te din com.

?eni,
?i

Jghiaburile,</^/,in jud.Neam^u,
pi.

curge de

la E. spre

V.

$i

Piatra-Muntele, com.

Calul-

Jianul, catun, jud. Arge?,

te?ti;

pi.

Pi-

se vars& in stinga riului Bir-

Iapa, situat ling& satul Calul.

face parte din

com.

rur.

dup ce formeazS pu{in marginea despaj-fitoare intre pi.

ladul,

G&vanul-Valea-Rea.

Jiana-Mare, com.
kil.

rur., ?i sat in

Tirgul

?i

plasa

Corodul.
:

Pri"

jud. Mehedin^i, pi. Blahnija, la 37

Jianul, petic de pddure,

jar, in

me?te pe dreapta piraiele

pa
-

Ri-

$earpelul, BalSne^ti,
?i
:

Fintipi-

de ora?ul Turnul-Severin este situate peloc polejnic. Satul formeazci

supra ta^a
situat

de stede 72 hect.,
Vla$ca,

72

aril,

pe proprietatea
jud.

nele
raiele
e$ti,

Docani

?i

pe stinga

comunS cu
;

satul

statulul
pi.

Gite?ti,

Vinderei, Miroasa, Birzo$i

Jiana-VechTe, avind 1200 locuiroril

1 89 contribuabilT loeuese 250 case. Locuitortf posedS 60 plugurT,
;
:

Neajlovul, com. Gi$te?ti-Ro-

Lunge^ti

B5l&b&ne$ti.

minl, situat la col^ul mo^iel lingS

in

citunul Coteni sau Ilfovaful.

Jercalai, catun, faxind parte din

com. urb.

Urla^i,

pi.

Cricovul,

no
cal
;

care cu bof, 14 c&ru{e cu

Jianul, pddure a

statulut in

in-

jud. Prahova.

116

stupl.

tindere de 75 hect., pendinte de

Are o
1

bisericS,

fondatS

la

Prin com. trece ?oseaua FIS-

com. Fundeni-Mitreni,
ni{a, jud. Ilfov.

pi.

Olte-

804, cu urm&toarea inscrip^ie

In

minda-Jiana-Mare-Balta- Verde.

Are
numele

2 bisericl,

deservite de
;

Domnului nostni
de

Iisus
lui

Christos, biserica ridicatS.

robul

Dumnczeu Gheorghi^a

Urla^eanu, la anul
la

1S04, lulie 10. S'a rcparat

anul 1840.

2 preoflf $i 4 cintarep o $coal& condusS de I inva^&tor, frecuentata de 30 elevf. Budgetul comunel e: la veniturl
tuelT,

Jianul, vale,
in

la N.,

decom.

Ur^i,

pi. Oltul-d.-s.,

jud. Olt.

Se vars*
tot
in

girla

Cungri^oara,

raionul com. Ur?i.

Jercova^ul, deal cu
rur.

vil,

in

com.

Bresni^a,

pi.

Ocolul-d.-s.,

de 3936 lei, de 1523 lei.

iar la chel-

Jiblea, com.

rur.,

jud. Mehedinfi.

Vite:

760

vite

marl cornute,

al Oltulul, jud.

pe malul sting Arge^, pi. Lo-

Digitized by

Google

JIBLEA

97

JIDAVA

vi$tea, la

17

kii.

de com.

rur.

$uict, re^edin^a
$i

subprefecturel,

59 kii. de Pite^ti. Se compune din 2 sate: Jiblea $i Pala

Jidanul, iaz, linga satul PodulJijiel, com. Goiae^ti, pi. Branitea jud. Ia$i; se scurge in apa
Dobravatul.

monede, unelte casnice, precum

$i

caramizl

cu inscripfiunl
d.

la-

tine.

Pe una din caramizl,

G. Tocilescu a
citit

Gr.

u$a, avind peste tot 911

torl,

locui-

urmatoarele
indica-

din carl

165 contribuabill.

Jidanul,
Hucul,

iaz,

format din
hanulul

piriul

mime de
^ia
:

soldaflf:

Georgius, Ci-

Are
fete.

2 biseric!; 2 $colI primare

in

fa^a

de

la

nedus, Candidus; apoi

Castr(is)

rurale,

una de

b&eflf $i alta

de
lei

Petro^ita,
luiul,

com. Badeni,

pi.

Bah-

N(umerum) XVI.
s'ar

jud. Ia$i.

Budgelul com. e de 2230

la veniturl
$i

Cu
la

o mica cheltuiala
si

putea

ex-

plora tot lagarul

regasi

zice d. Topoarta
sta
si

de

1488
bol

lei

Jidanului (Girla-),
jud. Tulcea, pi.
ritoriul

girlifd,

in
te-

cilescu

inscripfiunl
nume

de

la

Cas-

cheltuell.

Sulina, pe

trului al carul

poate

ascuns

Vite sunt: 467

$i

vacT,
$i

comunel urbane
in

Chilia-

acolo sub gramezile de pietre

si

moloz,

39

caT,

622

ol,

36 capre

197

Vechle,
i

partea

N. a pla?el
are

apoi adaoga:

Aflarca

Cimpulungulul

rimatorl.

centrala

a comunel;

in

preajma chiar a lagarulul roman, ne

banui
existen^a

face a

unut

municipiu
si

Pe teritoriul acestelcom., pe marginea Oltulut, se ma! recunosc rm$itele

tariturf

directfune generala de la N.-V.

sau colonie, din care s'a nascut

facut orasul de asta-zt.

pre-

spre S.-E.
grindul
sail

pune

in

comunica^ie

unel

cetajl

Chiliel
;

cu balta

Saon
Ruinele
Jidavel,

ma! multe movile, probabil

din

in-

Babina
l

este inconjurata cu

a^ezate

in

timpul razboaelor
la sftritul

stuf; 2

!i

kii.

lungime.

marginea drumulul, formeaza un

in jud.

cu Turcil de
luT trecut.

veacu-

Jidanului (Piriul-), piriti,

Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com.

avind latura de N. de aproape 120 pa$I; iar cea despre E. cam de 160 pa$I.
drept-unghiti,

Jiblea,
tuluT,

sat,

pe malul sting al 01jud. Arge, pi. Lovi?tea,

dreptul
bailor Calima-

Bistricioara; izvore$te din partea

Zidul Jidavel este de acela$I

N., a ramurei munfilor

Magura-

ciment ca
linga

al

ce tailor
$i

de
se

pe

cam

in

Heghe^ul, din grupa Ceahlaului

se varsa pe

Dunare

din Oltenia.

ne$ti din jud. Vilcea.

Are 1825
hramul

partea dreapta a

In centrul

citadelel

vad
se

locuitor! ; o bisericd, cu

riulul Bistricioara,

aproape

de

ruine carl arata mal multe despar^irl

Adormirea, cu 2 preoflf 51 1 cintaref, o $coala primari rurala de bae{I $i de fete. Aid

este re$edin{a com.
celaI
rur. cu
a-

gura

piriia^ulul Grin{ie$ul-Mare.

de camere:

aci,

cum

vede, locuiau

aparatorit

muni-

nume.

Jidava. La o jumatate ora departe de Cimpulung, jud. Muscel, spre $., pe o cimpie intinsa
$i

cipiulul.

Locul unut pu{ mare

se vede alaturea cu aceste ruine

:

rezervor de apa in timpul

frumoasa, inchisa intre dealurl,

blocarel fortare^el. Tradi^ia zice

Jiblea, stafie de drum-defer, }ud. Arge?, 16 kii. depart e de Rimnicul-Vilcei,

se afla ruinele lagarulul

roman

ca erau doua in carl Dacil au

de

la Jidava,

cunoscute de popor

aruncat averile

lor.
fi

Sub aceste
apeduce
?i

pe

linia

R.-Vilcil-

Riul-Vadulu!,granita spre Transilvaaia. Serve$te

sub numcle de Jtdova, Gradi$tea, Uria$a, pe mo$ia Gradi^tea.

Este intcrcsanta aceasta
stafiune
ro-

ruine se crede a

suterane, zice Bolliac, in Itinerariul

de

stafie pen-

sSu.

tru baile Calimane?ti, care sunt

maua
tr'u

scrie
si

d.

Gr. G. Tocilescu

!nfi

Fortarea^a era inconjurata cu

$an{url
foarte
adinci.

peste Olt, in Vilcea.

regiune undc nu se banuia a

stapinit

pa-

Aceste
et

truns

RomaniT
la

si

care nc re-

$an{uri formau in

jurul

un

Jiblea, mofie a statuluT, cu intindere de 10250 pog., din carl 8000 pog. padure, jud. Arge$,
pi. Lovitea,

vela, in

acelasY timp existenja unut

drum
pe

semi-cere ale carut

capete da-

roman, care pornca de

Dunare (linga

Mamlnda)

jud.

Teleorman, trccea

deau

in albia riulul.

linga KuMi-de-Vf de, Pitc^ti, Cimpulung,

Inainta pe la Cetatea-lui-Ncgru-Voda, de

arendata anual cu

19050 lei. Pe mo$ie sunt: 8 morl i pive case de arenda?

;

pe Dlmbovija tn sus, pana

vania.
Ill

in

Transil-

Din construcfia ^antulul urmeaza ca capatilele lui au avut doua marl stavilare pe unde se umplea i se deerta $an{ul fortare^el la nevoie.

raagazil; povarnS, etc.

urma

sftpaturilor

ftcute
a

acum
Jicnifa,
sat,

10 anl, d.

Butculescu

De
V.
la

la

Jidava, spre E.,

merge
aci,

jud. Mehedinti,

pi.

gasit in intericrul lagarulul

mal

cine-va la Tirgovi^te; iar spre

Motrul-d.-s.,

com.

rur. CazSne^ti.

multe

obiecte

romane

arme,

Curtea de-Arge$. Pe

CMS. Uar*U Diefivw

G^ogr^U. Yd.

IJ

13

Digitized by

LiOOQ IC

JIDENI

98

JIDENI

zice

C.

D.

Aricescu,

de

la

Iar

Negru

se

opreste

cu

calul

sau

sa, al^t toroipanul,

alr^t

chiar armele pain

si

care

imprumutam acestea, sub ductl Rominl $i DomniT BasarabT, a existat un drum mare
$i

drcpt pe locul pe care sta astazt sfintul

Altar al manastiret din Cimpulung,
era poiana lucie)
si

glnilor, care se trezira, unit

lor,

slngele
alrpt in

(aci

al(iY

In urletul clopotelor

cere o lancie de la

(ipetele ucisilor si

uclfatorilor.
si

Paglnit

un

ostean,

si,

de calare, o tnfige In paa

intrat

pterdura mingle, s'amerln^ara

Incepura

frutnos, care

unea resedinfa
luT

mint, in
neasca.

cit

d'o

palma domtoata oastea

a se omori et intre

el.

lu!

Negru cu a
C.

Mircea, Cur-

Retevciii de teiu,~~fttrfga ostoanul de

tea-de-Arge? cu Tirgovi^tea.
sa

A pot
si

descSlica

Negru
Negru
si-si

si

cite ort ridica sacura, ort parol, ort lan-

inghenuchie
in

linga
scoate

lancea
caciula

cea, ca sa dea.

D.

Aricescu
cetate

susjine

ca
infipta
i$i

pamint,
si

Miriste de meiii,

raspundea Romlnul,
Ro-

Jidava

este

daca

?i

{urcaneasca
el.

toata oastea face

si

ce face
:

oprind lovirea
mlnflor
i

si

trccthd In partea

bazeaza aceasta credinja pe multele

$i

se

ruga Negru

zice

Maica

monede dace ce
$i

s'au aflat

Domuulut,
timat

tu care at nascut

pe mlntui-

nu

(inu

mult lupta, ca Kominit

si

in ruinele Jidavei
lel)

(ale

Citade-

torul lumct, ce por^ile Iadului le-at sfasi

batura pe Tatar!

acel cart scapara aler-

apol

se

intreaba:

Ce
aci,

pe

Adam
toata*

eel cazut 1'aT

fierbinte,

ridicat

gara sa dea de d'un singe

stire fcelor
eY,

d'o

lege

si

din

groapa,

roaga-1

cum
si

te

cu

Curtea-de-Arges
rlul

cauta aceste

monede dace
sau

roaga acum

oastea

mea

toata
a-

pe Bughea, pe Bratla, pe
si

Doamna
spaimlniute
si

daca, inainte de Traian, n'a fost

romlnimea, prin mine, roaga-1 sa-mt

jute ca s& cura^

Vllsanul.
si

Mat marele
de
jafuri,

tittaresc,

o cetate

daca,

macar

lo-

de

spurcteiuni

Mosia
eu
in
si

tat,

pi in

se

ridica

cuin^e de Daci?

parin^ilor. Pentru crucc

'rj

ma

lupt

se trase la vale, spre

\iile

Dunire,
si

cu avu-

Luptele de sub zidurile Jidavei.

voiu face
tau.

{ie

iocuin^a

sfinta

nu-

lut.

^i

tn^elegtnd

Rominii de
pagtnilor.

mele
$i
ort
si

pestc Olt cele ce se lntimplasera, le esi

Negru- Voda, dupa

in fruntea el

ce-$I ca-

st-a facut

semnul

crucet de

trei

inaititea

si

mult omor facura

patui oastea

trebuincioasa,
%\

se

toata oastea asemenea.

i Rominif curgeatl din toate parole,

fa^a

puse
felul

pleca, zice
erati

i a nipt

Negru lancea din

stie

pa-

adunindu-se ca puit de gSir.a

pile closciT si s'au flCUt

sub

ari-

tradifia. In

oastea lul

tot

mlntulut ca sX se

locul

undo era

cete

mart de

de oamenl: Sa?T, Ungurl, Nemp ?i RomtnP, insa Rominif

trei par{! ?i Papi^tii
Si ort

sa se inal^e biserica NascStoarci de

Dum-

Romlnt,

si

laslndu-so ca siroaelc mun^i-

nezeu.
^i a zis
si

lor din virful plaiurilor in jos,

pe

albia

Negru

oastet sa

imbucc ceva
la

glrleior, luara la
si

goani neamul
pfiti
luClfi,

tataresc,
si

o parte.
Ncgru-Voda,
ramurt
vcrzt,

sa

aromezc

pu^in,

pana

cintatul

pe cet imbuibaft
scoaserS la cimp
si

sate

ceta^t

pe unde
11

trecea

cocosulut.
Si iaca ca clnta cocosul pentru intiia

It

ca btiasit pe

Romlnit
si

Intlmpinau cu
11

lup

pe urs

la poianll lins&.

in urart de bucurie
:

inso^cau multa

oara

si

Ncgru-Vocvod detc semnalul de

si

$i asa, ca sa inchelfi, zice

raposatul

calc, striglnd

Osana

celut ce vine Intru

si

plecare;

tojt incalicara,

iar

pedestrii

Aninosanu,
muscele,

cind

rSsafca

soarele
fllfiia

dupa
pe

numele Domnulul, cu Libertatea

curia.

Bu-

apucara inainte, cact sunt trupul oastet,

iar calarepi,

steagul
si

rorfltuesc

aripele.

creasta Jidavet

pe

ferestrele

biseri-

Ast-fel veni

NegTu pana

la

Zarnesti,
si

i la Apa-Sarata,

dupa ce urcara
buciumii
si

d'asi

cilor.

unde
si

se porni cu toata curtea

ostasit,

supra, iuccpura"

to^ii

mari

trimise pe

Dan,

fiul

s2.fi.

eel
si

mat mare,
cu
cl^Y-va

mici (cct mart de alama

cet mict

de

cu alpt, din
flacat,

familia
la ColrJ

lut,
si

lemn), inccpura a trlmbi^a de te lua

din crestet pana in
fost trlmbi^ele
talpi,

fiort
fi

Jideni, com.rur.M jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe malul sting

al riului

pana

pana
tofj

la Ora^iT,
calatorit,

par'ca

ar

ca sa opreasca in loc pe

Arhangelilor la

doua

Rtmnicul-S&rat.
la

can

se urcau din {ara,

si

on coborau
ca
sa

din

tnviere.

Este a^ezata
buciumilor
respunsera
si

V. judefulu!, de
ora?ul
In partea

munte,

sa-Y ia

cu

dinsit,

nu

^i la sunetul

la 5

kil.

spre N.-V.
?i

dea de

stire Tatarilor,

vrlnd sa-t

apuce

vaile si dealurile ecle

zira cet din

gaunoase

ause

Rtmnicul-Sarat,

de

fara veste (Tatarit ocupasera cetatea

JU

Romula

si

in^elesera ca

E. a placer, la 6

kil.

spre N. de

dova).
i iata ca
jii

apropie Mesia-Negru.
si

toate satele de sub

munin-

^i esira batrinit

si

mucrile

si

copit

Zgircift re$edin{a placet.

nostri luasera

de

stire, si eseaii

de prin

cu lumint de seu
tru intimpinarea
si

si

de mesteacan pen-

Se margine?te

la

N. cu Slo-

toate gaurile plaiurilor sa vie

Intra
si

Domnulut, bucurlndu-se
celut

bozia; la S.E., cu Mo?ia-Dom-

tlmpinarea vecbiului lor staptn

si

parinte

striglnd:

Osana

ce

vine

tntru
fie
si

neasca (a ora^ulul Rimnicul-Sarat); la V.,

sa dea

mina de

ajutor

Mlntuitorulut

numele Domnulul. Binc-cuvlntat

mele
hit

nu-

cu Babeni

^i

Zgir-

mosiet stramosestt.

Negru ce vine cu pacca

Radu-Negru
si

bu-

ci^i,despar^ita prin riul RJmnicul.

Negru Impana
lor
si

toate potecile

plaiuri-

curia.

ale muscelelor cu nil

codrilor ca

$i a zis
rile

sa treaca

mue-

Este o comuna din regiunea

dealurilor,
fiind

sa privigheze
si

toate

miscarile

Tatarilor

cu batrinit

cu copiit pe dealul de

brazdata prin
i

sa le taic drumurile.

d'asupra bisericet de la Apa-Sarata, (unde

mijloc de
la

Dealul-Co^atculul

$i

dupa ce

se

mat

opri pu^in la
si si

Na-

a
si

fost

ocna de
Rominii

sare) ca sa

fie

la

adapost

E. de Dealul Jinurul.
Riul Rimnicul-Sarat o uda
la

maesti ca sa rasulle
ascur,a sabiile
si

caiT,

sa

'sY

mat

asigurare in timpul luptet.

Si
la

lancile

securile, apoT,
:

vuetul

malurilor

ce

cind era soarele la chindie

Cu Dum-

rasunaii de sunetul buciumilor

si al stri-

V.,

Iazul

Morilor

%\

Co^atcul,

nezcu inainte

striga Negru.

gatelor, apucara, unit sacurea, aljit coa-

la E.

Digitized by

Google

JIDESfl

90

JID05TIJA

Cfttunele car! o

compun sunt

Orgtia, resedinfa, la mijloc, Ti-

sau 374 suflete, din car! contribuabill; o biserica.

$tiQ carte 54 persoane.

106

si pe cea E. a comune! Ciucurova, se varsa In

ne! Slava-Rusa

gotul
si

91

Cofatcul la N., Jideni

la S.

piriul

Slava-Cercheza, pe stinga

Fldminda

in dreptulsatulul Slava-Cercheza.

Suprafafa sa
din car! 62

ede 2500
vatra

hect,
com.,

Jideti. Vez! Zidesti, tnofie, jud.

hect.

Nearafu.

Jidinii (Valea-),

piriil,

in

jud.
teri-

636

hect. ale locuitorilor,

1802
Jide^ti.

Tulcea,

pi.

Babadag,

pe

hect. ale proprieta^el private.

Vez! Zidesti,

sat,

jud.

toriul

comunelor rurale Ciucusi

Are o populate de 575

milil,

fa-

Neam{u.
Jidini,
deal, in

rova
jud. Tulcea, pi.

Bas-Chioi, izvoreste din

sau 2251 suflete, din car!

poalele S.-E. ale dealulu! Jidini

580 contribuabill; 4 biseric! una in catunul Oratia, cu hra. mul Sfin{i! Voevoz!, zidita in
1859; a douain catunul Jideni, cu hramul Adormlrea Maicei-

ma! sus de satul Ciucurova

indreapta spre N., avind o
recjiune generala

se
di-

Babadag, pe

teritoriul

comune!
a

rurale Ciucurova, situat in partea

de

la

S.-V.

V.

plase!

si

central3-N.

spre N.-E.

curge printre deaBac-Ciaus,

si,

comune!; are o direcfiune generate de la

S.-V. spre N.-E.

lurile Jidini,

dupa
a pla-

Domnulu!,

zidita

in

8 17

a
Sf.

ce brazdeaza partea V.
se!,

treia in Cofatcul,

cu hramul
;

se intinde printre piraiele: ValeaJidini, afluent al

si

Voevoz!, zidita in 1843 Jigoiul, cu hramul Sf. Constantin si Elena zidita in 1857;
fundatori!

vai! Bas-Chioi
asi

curova,

pe cea V. a comune! Ciusi pe cea S.-V. a cola

piriul

Slava-Cercheza cu
Valea-Calugarului
las*

mune! Bas-Chioi, se uneste

poalele
dealulu! Sivri-Tepe
piriul Bac-Ciaus,

fluen^i! sa!

cu

sunt locuitori!

sunt deservite
9!

Jidini;

spre

N.

prelun;

spre

a fcrma

de

cite

preot

de

cinta-

girea numita Dealul-Pelitul

tul

sala

impreuna piriul Bas-Chioi, ce este

re{ (in Oratia sunt 2 cintaret!).

Ciucurova,
;

este

asezat

un afluent

al piriulu!
;

Tai{a; are

Are o
$ator
si

scoala mixta, fundata in

stat,

poalele sale S.
S.-E.
is!

din poalele sale

nastere
piraiele

1863 de

condusa de

invi

iau
si

o lungime de 4 kil. cursul sau malurile sale sunt este repede

;

frecuentata de 69 elev!.

Valea-Jidinil
lu!,

Valea-Calugarupiriul

frumoase pe

ele trece

drumul

Calitateapamintululeste buna;
sunt' 1452 hect. arabile, 308 hect.

din

cele V.,

Jidini;

comu nal Ciucurova-Bas-Chioi.

Jidinii (VIrful-),z//V/* de deal, in
jud.

padure, 627 hect.

neproductive.

vi!,

51

hect.

Locuitori! poseda:

10 1
;

plu-

7 mor! pe apa o masina de secerat si 1 detreerat: 536 bo!, 22 vac!, 103 ca!, 21 !epe,

gur!

714 o! 70 capre
t

si

181

rima-

4 virfur!, care tree peste 300 m. unul de 350 m. al 2-lea de 341 m., al 3-lea de 311 m. 4-lea de 301 m., toate si al puncte trigonometrice de observable de rangul i-iu si al 3-lea; pe la poalele lul tree drumurile comunale Ciucurova-Bas-Chioi si
are
:

Tulcea,

teritoriul

pi. Babadag, pe comune! Ciucurova

este punctul culminant al dea-

341 m. inalfime, punct trigonometric de obserlulu! Jidini; are

tor!.

Ciucurova-Armutli;
in

este acope-

de rangul I-iti, dominind asuprasatelor Ciucurova si Slavavafie

Comerciul se exercita

com.

rit

cu padur!

in

cea ma! mare

Cercheza; este acoperit cu padur!

intinse
lu!
si

de 25 persoane. Ca! de comunicafie sunt soseaua jude{ean& de la Rimnicul

:

parte.

bogate;

poalele

trece

pe drumul
;

la

co-

Jidini piriU,

in jud. Tulcea, pi,

munal Ciucurova- Armutli

este

la

Jitia,

ce

trece
;

prin

com.

Babadag,
nelor
izvoreste

pe
din

teritoriul
si

comu
de

punct strategic important.

Jidoti{a, com. rur.
Mehedinji,
kil.

spre Slobozia
banul.

spreZgirctyi-Gre-

Ciucurova
dealulu!

Bas-Chioi

poalele
Jidini;

V
pi

si

sat, in jud.

Budgetul com.

la venitur!

ale

uda

pi.

Ocolul-d.s. la 13

de 7077 5136 le!.

Jideni,

le!,

iar la cheltuel!,

de

cioarele virfului

stincos Jidini

de orasul Turnul-Severin;
apar^ineaodinioara
si

se indreapta spre E.,

direcfiune

avind o

teritoriul sati

generala

sat, in jud. R.-Sarat,

d.-s.

pi.

V. spre

S.-E.,

de la N.avind un curs
si,

manastire! Vodtya

se margi-

neste: la E. cu hotarul

comune!
satulu!

Rimnicul

catunul comune!

paralel cu Valea-Calugarulu!,

Izvorul-Birze!, catunul Schintesti;

la

Jideni, asezat spre S.,

pe

girla

Iazul-Morilor.

Are: 927 hect., cu o populafiune de 107 familil,

dupa un curs de 5 kil. numa! prin padur!, dupa ce a brizdat partea V. a plase! si a comu-

V.

cu

proprietatea

Bresni^a, peste care sunt

nele
:

comucatu-

Marga, Virciorova

si

Digitized by

Google

JIDOSTIJA

100

JIDOVILOR (MOV1LA-)

nul Bahna;

la N.,

cu
$i

Schitul-

Jidova, vechie numire data

Tisaul,

vir-

localizate, le

gasim

In

diferite

Topolnifa precum
Balote$ti,
51

cu

comuna

fulul Ceta^uia, jud. Buzau, com.

puncte ale
a
jidov

farel.

Ramfne

inca

spre

S.,

cu comu-

unde se vad

resturf

se lamuri
?i

relafiunea
;

dintre

na rurala Bresni^a $i catunul Gura VSil de Schela-CladoveT.

Satul

de oare-care
Jidovi, sau
deal, in
pi.
$i

fortifica{iI.

tatar

saG sa

vedem

fost in trecut

un popor despre
si-

formeaza
din carl

comuna cu
1200
185
contri-

Ripa-oimului,
rur.

care sa se poata sus^ine cu

satul $u$i$a, avind peste tot

locuitorl,

com,

Dragote^ti,

guran^a ca a fost tatar

jidov

Vailor, jud. Mehedinji.

buabill; locuesc in 208 case.

Locuitoril poseda 23 plugurl,

:

Jidovile,

deal,

jud.

Gorj,

cat.

51 care

cu bol, 2

c&rufe

cu

Vacarea, com. Dane^ti, spre S.

in acelasl timp? Un asemenea popor a existat i este cunoscut in istorie sub numele de Caizarl. Cazaril, neam de origina fino-

cat; 312 stupl.

de catun.
cu
1

tatara (ca Hunil

$i

Avaril) carl

Are: 2
?i

bisericT,

preot

4
1

cintcireff;o $coaia,

condusa

Jidovilor

(Movila-), movild,
Ianca,
pi.

ocupa mal toata Rusia meridionala, adoptara judaizmul in secolul

de
26
turT

invajator,
?i

frecuentata de

spre N.-E. de com.

Balta-Oltul-d.-j., jud.

VIIMea

?i

subs is tar a ca
imperiul

elevl

2 eleve.
la veni-

Romana^i,
i

stat judaic peste 3 secole( 10 16).

Budgetul comunel e

cu 4

stinjeni

inaifime,

un

In secolul al
lor se intindea

VIMea
de
la

de 1446
lei.

lei,

iar la cheltuelT,

de 719
16
cai,

diametru de 4 stinjeni. Se termina cu un con trunchiat. Linga ea se

afla

Don pana

in Panonia. Bulgaril $i alte po-

Vite: 690 vite marl cornute,

ni$te
?ir

650

ol,

729 capre

$i

parte din un
tree peste

gropl. Face de magurece

pula^iunl slave, chiar Ungurii au

stat

sub stapinirea
BizantinI

lor, iar imle

660

rimatorl.

toate

mobile dimin in-

peratorii
tribut.

plateau

Comuna
deal, parte

este a$ezata parte

pe

prejur.

pe

vale,

$i

are mal

Este invederat ca *jidov*

Cu

stingerea

puterel

lor

$i

multe dealuri, dintre carl ma!

principale sunt: Petri?ul-Cracul-

{elesde *uria nu are nimic co-

contopirea in alte neamurl

tare, el

ta-

mun cu omonimul sati, careinsemneaza ebreu; constatam in acela^I

Tabartoanel, Cioaca-FloresculuT,
Cioaca-Ilenei,

nu disparura din memoria oamenilor. Amintirea poporulul devenea din

Bucina-VarvSria,
Finti na-luI-Fum

timp ca in unele limbl slavice acela?!

ce in

ce

docile Goale,
-

cuvint

desemna pe EvreQ

?i

mal vaga despre

fo?tI

ni$te

Tatarl

$i

Ciulpani.

Vai sunt: ValeaValea$i

pe

uria$. Prin reminiscence bibli-

odinioara jidovi, carl adeaft

Mare,

Valea-Jido$ti{eI,

ce cu greu s'ar putea explicaaceasta asociafiune logica in graiul

sea

insuflat

spaima
?i

locuito-

MihutesculuT, Ca?caiacul
$ul-cu-PerI.

Oga-

rilor,

prin

marimea sad puterea

prin nesabui-

Cimp

este

Cimpul-

poporuluT

cu greu adica

am
eT

lor neobi^nuita
tele lor

Mare,
Prin

cu o

intindere aproape
cultivabile.

admite ca se atribue
uria^e, jidovilor,

cladirile

ispravl.

O
fi

parte din
cautat

de 200 pogoane

pentru
aii

ca

ace?tl Cazarl vor

de

comuna

trece

$oseaua

dupa
?i

tradi^ia biblica

fost in

timpuriQ un adapost in judejul

Turnul- Severin- Magheru - Bresni^a-Jido^ti^a-Marga Cire^ul.

stare sa tortureze chiar pe Christ

Romanafi
a se
el
fi

?i

Muscel, unde pare

tra-

ca a$a sunt privtyl ca ni$te

concentrat amintirile

Ape mal principale

sunt:

in

comuna
care
se

fiin^e

extraordinare ce lupta cu
ca
?i

difionale relative la din?il. Aci

piriul Jido$ti{a,

insaI divinitatea

$i

titanil.

vor

fi

savir$it

acea

cladire

formeaza din izvoarele acestel

Firul intermediar

tot

de ta-

cu aspect ciclopic, Jidova, despre care singur numal numele

comune, trece pe linga ?coaia in Dunare, linga $i se varsa

satul Gura- Vail, Su$i{a, care se

odata nodul cestiunei este

tar*, al treilea
cia^iunel,

termen a! asocare singur poate ex-

mai pova^ue^te de acele timpurl

departate. A?ezamintele
cuin^ele lor au lasat
i

lo-

formeaza din
Su?i^a,

izvoarele satului

plica

intr'un

mod
dintre
?i

satisfacator

urme

in-

uda catunul Su$i{a ise

in
riul

tranztyiunea

ceM'alff
uriaft.

semnate, carl luara in inchipuirea poporulul propor^iunt colo-

varsa

Topolni^a,

spre

termenl: *jidov

N. de catunul Scintee?ti.
Jido^ti^a,
piriil ?i vale,

Tatarul prin
leana
?i

statura-i

ercu-

infa^iarea-i spaiminta-

Oameni de-o mSrime supra-naturala vor fi trait dupa

sale.

in

jud.

toare, putea uor lasa in amintirea poporulul,

gura veaculuT,
trinl

intr'o

vreme

stra-

Mehedinfi,

pi. Ocolul-d.-s.,

com.

impresiunea de

veche, despre care cei mal baabia

i?I

rur. Jido^tifa.

colos sau novae, ale carei

urme

mal aduc aminte,

Digitized by

Google

JIDOVILOR (MOVILA)

101

jigAile

$i

acel oamenf nume$te Jidovl

uriaI

poporul

it

Jitia,

in

partea de N.
$i

acoperit

Jietul, pirin, in jud. Dolj,

d.-j.,

pi. Jiul-

sati Tatarl.

Decl

cu padurT

purine pa?unl.

com.

Caciulateti, curgind
Jiuluf,

jidov in sens de uria? e un reflex

vag de

la

primele invaziuni
flirT.

Jidovului (V&lceaua-), vdlcea,

Teleorman, pi. Teleorman, pe moia Doagele. Se impreuna cu Valea- Vircanulul, a carel gura este in Valea-Tecuin jud.
ciulu!.

pe lunca de la N.
tri$ul ?i

cu direc^iunea

la S.

Se incarca pe
i

tatare Jn aceste

stinga cu piraiele Sartalui

Pie-

EI concentreaza
tirea
zat,

in sine

aminjudai-

dupa confluen^a
balta

acesPie-

unul popor tiranic

disparut mal
ttrziQ

tor ape se varsa in

tri^ul,

ca

na-

din padurea Sadova.

{iune

cu desavir^ire,

care s'a

strecurat

asemenea prin valea

$i

Jigalia, com. rur., in partea

de

Dun&rel,

dintre carl o parte

in

Jidul, deal, care se formeaza pe

toritoriul

S.

pi.

Mijlocul,

jud.

Falciu,

va

fi

st&ruit

aceste locurT,

com. Balteni, jud. Olt;

partea
pi.

marginita la N. cu com.
la

^iM,
V. cu

unde gasim numaf urme, carl sa mal povesteasc& viitorimcl de fiin^a sa in aceste locurT.
Jidovilor (Movila-), movild, la S. de com. Cacalefi, pi. Ocolul, jud. Romanafi, inalta de 5 stinjenl $i lunga, adica cu un ocol la poale de 27 stinjenl. Virful il este trunchiat, $i cind dau plol se v&d oase uria$e 1 olane de lut pe care curge apa.
Poporul,
fie

brizdeaza
valea

de

N.-E.

E. cu

Urde$ti

$i

la

com. Coteana,
tre

Shil-d.-s., in-

jud. Tutova.

DirjovuluT,

vilceaua

Este formata
galia
?i

din satele:

Ji-

cu acelaI
Dirjovulul

nume
la

$i

Valea-Bre-

Ri?cani, cu o populate
familiT,

beneluluf, care se unete cu

S.

de 210

saO 697 suflete,

se
$i

de

cat.

Bre-

din car! 145 contribuabill.

Locuitoril sunt r3ze$i
i

beni-Romini;

se
kil.

intinde

pe o

distant de 3

ocupa
rur.

pe linga agricultura
viilor $i
?i

cu cultura
Jieni, mahala, in com.

a o

livezilor.

Sa-

Are o
lia,

biserica

$coala.
:

marine?ti, pi. Motrul-d.-s., jud.

Este udata de piraiele JigaDode^ti

i

Mehedinji.

$ipotul.

prin

reminiscence
Jienii (Cotul-), com. rur., in N.E. pla^el Balta-Oltul-d.-j.,

Vite: 2189 vite mar! cornute,

biblice, fie prin impresia fngro-

2I7S

oT,

50 cai

?i

167

pordf.

zitoare

produsa asuprai de poal

jud.

porul jidovit (religios)

Caza-

rilor atribue aceste in&tyimlcu-

Romanafi, linga Olt, pe $oseaua Izlazul-Stoiene?ti, la 26 kil. de

Caracal
bia,
$i
$i

Jigalia, sat, in partea de

S.

com.

Jigalia, pi.

Mijlocul,
$i

jud.

rioase,

jidovilor.

Probabil,

la

la

20

kil.

de Corate-

Falciu, a^ezata

pe $es
piriul

parte

Cacalefi, sunt din

epoca romani
ultime

formata

din

satele Jieni

pe coasta dealulul despre V.,

prin

a Daciel, cici pe aci ar trece,

Piaviceanca. Altitudinea

care

trece

Jigalia.
fa-

dupi

restituirile

(Goos)

renulul d'asupra nivelulul marii

e

Are o populafiune de 89
milii,

calea roraana de la Drubetis la

Romula

$i

in ruinele

ce se g-

de 87 m. Are o populat'tunede 164

sati

423

suflete, din

carl

fa-

sesc aci trebue a se a$eza Castra-Noua, stafiune

la

milil,

sau 750 suflete, din carl

Sf.
1

89 contribuabill. Locuitoril sunt r3ze$I $i se ocupa cu cultura

viilor ?i

acea

cale.

133 contribuabill; o biserica, cu

a
o

livezilor.

La N. de
vit

Cacalefi

mal sunt
fi

hramul
vite

vre-o 10 magurl: unele ar

ser-

de

loan (1854), deserpreot i 2 cintare^I;

Are

coala,

infiinfata

in

1886, frecuentata de 12

elevl;

de morminte,

altele

depuncte

o coala primara de gradulll;

5

o biserica vechte, cu un preot.

Jigalia,
izvore^te din com.
pi.

de observa{ie.

stabiliraente comerciale.
;

Jidovina, nume ce poarta doud

dealurf, in jud. Mehedin^i,
pi.

Vite mari sunt 845 vite mid, 1332 $i porcf, 330. Budgetul com. e de 2663 lei
la veniturl
$i

piriil,

cu acela?I

nume,

Mijlocul,
teritoriul

jud. Falciu, trece

pe

Cerna, com. rur.

DUma.
de dea-

de 2649

lei

la

com. Gage$ti, unde spre S. de

tul

sa-

cheltuell.

Jurcani

se varsa in dreapta

Jidovina,
lul

vale, formate

Elanulul.

cu acelaI nume, com. Arpi.

Jietul, baltd,
Jiul-d.-j.,

in

jud.

Dolj,

pi.

maseni,

Crasna, jud. Falciu.

com. Rozitea, a$ezata

JigSile,

pddure particulara,
silvic,

su-

Jidovului (Piatra-), munte,

in

pemo^ia bisericelMadona-Dudu. Se scurge in balta Ochiul. Este

formata din revarsarile riululjiul.

pusa regimulu!
Vilcea,
Slave?ti.
pi.

in

jud.

01te{ul-d.-s.,

com.

jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, com.

Digitized by

Google

JIGORANCEl

(PlRtUL-)

102

JIJTA

(PLASA)

Jigorancel (Pirlul-), piria. Vezi

GaurenceJ
Dume?ti,
luiu.
(Piriul-),

3.
lari,

Dingeni, cu satele:. BivoBuhaceni,

-

cestei pla$T: Ungureni, Dingeni,

plrtu,

com.

Buneni

Florif,

Tru$e$ti, Buimaceni, Todireni,

pi.

Funduri, jud. Vas-

Buneni

StihiJ,

Dingeni,
$i

IacoStra-

Comindare^ti.

beni-VechT, Iacobeni-No!
hotinul, in partea

Primeste in
CiobanuluJ,
Drislea, in
in

dreapta

Piriul-

de N. a

placet.
:

com.
in

Dingeni
;

Jigoreni, sat, in partea de V. a com. f ibne$ti, pi. Funduri, jud.

VasluiG, situat pe coasta
lului Jigorini,
fiin^atul sat

4.

Todireni, cu satele
i

Cobi-

com. Tru$e$ti

Plriul-

ceni, Hlipiceni

Todireni, la N.

Cociugenilor,
ceni
;

com. com.

Buimai

dcades-

de Comindareti.
5.

Siena, la Todireni
in

Pi-

format din

Trufefti,

cu

satele:

Ma-

riul-Livezilor,

Cominal-

Glodeni, mat la S.

?cateni, Hulubul-Vechiu,

Hulu-

dare$ti.

de
21

Jigorini.

Are osuprafa^a de
o populate

bul-Nou

$i

Tru$e$ti,

la

N. de

In stinga: Piriul-Banulu!,
Hrifculul
$i

hect.

$i

de 55

Buimaceni, in centrul pla?el.

6.

Moroaica, in

com.

fam.

saG 266 suflete.

biserica

Ungureni, cu satele

Dur-

Dingeni

piriul Albe^ti, in
;

de lemn, reconstruita de loan Carp la 18 13. Catapetezma bisericel dateaza de la 1 695, zugravita de un
pictor

Are o

ne?ti, Iepureni,

Sapiveni, Ungu-

Buimaceni
$i

al-Ru?ilor,

com. Durducul

reni-Jianul

$i

Vicoleni, la N.-V.

Hulturul, in com. Comindare?ti.

de Dingeni. Pamintul este de calitatebuna,

prielnic pentru agricultura.

Sunt 40
hect.

iazurl.

Suprafafa pla$e! e de 399SO

Producfiunl.
fele
$i

Mihail
:

Zugravul,

scris

cu

litere eline

Mixccil Z(oyQcc<fog

Dealurl.
Jijiei

De ambele
de
vai
i

par^Tale
dealurl

Cerealele,

fine-

1695*.
Vite: 220 vite mar! cornute,

se intind coline

$i

ima$ele, ocupa cea

mat

intretaiate
ele

piriia^e;

mare parte din

padurf
$i

teritoriul pla.se!

37

caT,

326

of,

7 capre

?i

102

au direcfia de
se termina in

la

N.

la S.,

vii

sunt

purine.

Din

rimfitort.

ma! cu seami cele din

$i

stinga.

apropiere

de

39950 20000
turile,

hect.

intinderea

placet,

hect. o

ocupa sem&n3-

Jigorenilor (Dealul-), ramificare din $irul de dealurl ce vin de la N. spre S. din jud.
Ia$i ?i se Intind ?i in

Jijia.

1948 hect. padurile, din

In dreapta
toarele

JijieT
:

avem urma-

cari

dealurl

Dealul
-

de-lai

restul

409 hect. ale Statulul, iar de 17593 hect. il ocupa

ima^ele
i

bane?ti, jud. VasluiQ

com. Jipe coasta

satul
Ji

Lutarie,

Dealul-de - la

Steag

flne^ele,
telor.

locurile

sa-

Dealul-de-la-Vie, in com.
reni; Dealul
-

Unguin

acestul deal e a$ezat

gorftni, iar

Strahotinuluf,

Sunt 1086 stupl cu albine.

Padurile
se

pe culme are padure.

com. Dingeni; Dealul-Frasineilor,

exploateaza

al

HulubuluT,

al-Morif,

al-

produc lemne pentru construc{ie ^i

Jijia,

plas&

in jud. Boto$ani, asta-zi

Prisecil sati CotyuoruluI, al-Ra-

pentru

foe.
^i

unita

cu plasa teftneti, nurtul Jijia

diului
$e$ti
;

al-VieT, in

com.
$i

Trual-

Sunt 7 morf de apa

aburl.

8 de

mita dupa

care o strala

al-Rausenilor, al-Viei,

bate dealungul. Se intinde

Comindare?tilor, Topala
geni, in

Pun-

Comerciul se face cu cereale,

vite,

V. de

pi.

$tefane$ti,

pe valea

com. Comindare^ti.
la

Jijia $i dealurile

ce o marginesc

In stinga sunt:

bautur! $i lemne; pie^ele de desfacere sunt Boto$ani, Su:

de ambele parp. Se margine$te la N. cu jud. Dorohoiu la E.,

;

Holmul de
-

Vie,

in

com.
Hin-

\\\3l

?i

$tefane$ti.
cite-va

Dingeni

Cotoaca, Guranda, in
;

Drumurl. Are

$osele

cu plasa tefane$ti;
jud. Ia$i,
$i $i

la
pi.

S.,

cu

com.
giraul

Tru$e$ti
?i
;

Holmul,

care o intretae de-a curmezi$ul,

la V.,

cu

Tirgul

al-Bucelor in com. BuiMisir,

;

precum $oseaua

Boto^ani-^te-

Miletinul.

maceni
cu
sat el e

Geamaiaul,

in

fene?ti care trece prin Tru^e^ti,

Se compune din 6 comune:

1.

com. Todireni

Ciurgaul, Miha-

apo! Boto^aniSaveni prin Dingeni. Calea ferata Dorohoi-Ia^i

Cominddrefti,

iasa, ai-Pogore^tilor, Cracalia, in

Comindare?ti, Pogore$ti,Radeni,
$i

Rauseni, in partea de S.

a
Al-

com. Comindare^ti. Vdile. Cea ma! mare vale este

a
JijieT,

trece prin

Jijia.

Populafiunea. Numirul familiilor

pia$el.
2.

care strabate plasa

in

ede2525. Sunt 10035

din carl

su-

Buimaceni, cu satele

tot lungul sao, apoi Valea-DrisleT,

flete,
bill.

2268 contribuaJijia

be$ti,

Buimaceni, Capul-Padurel,
$i

Siena, etc.

Craciuneni, Petre^ti
in centrul pla?ei.

$atrareni,

Riurl. Jijia e eel

nat riu

mal insemuda toate comunele a-

Administrafia. Plasa

unita in administrate cu pl$sa

Digitized by

LiOOQ IC

JIJIA (RlC)

103

JIJIA (RtC)

$tefane$ti.

Are 6 comune cu 6
ajutoarele
lor.
$i

satele Corlateni,
dolica), Taute$ti

Vladeni (Fan(Podul-luI-Sta$i

in

apropierea satelor: Movileni,

primari

$i

Larga, Epureni, ^ipile^ti, Radiul

In privin^a

sanitara

judi-

mate), Barzeti
situate
$i

Plopeni-MicI
al rlulul,

ciary, e reunite tot

cu plasa $te12 preoflf

pe malul drept

fanetL

satele:

Dimacheni, Mateeni,
malul
sa-

Are: I9bisericf,cu
$i
;

?i

Mindre$ti, situate pe

pe malul drept. De a $erpui in ?esul PrutuluT pe sub malul drept, formind mal multe cotiturl
Mitropoliel,
aci riul Jijia continua

27 cintaretl 7 $coale mixte, conduse de 6 invafatorl $i frecucntate de 285

baeflf i

drept.
tulul

Strabate

catunele

printre satele: Cirpi(i,Sculeni,Luceni, Ici^eni, Cotul-luMvan, Chisarai,

Plopeni-Marf, apol, conti-

10

fete.

nued
S.-E.,

curge

in

direcfiunea

Medeleni, Lazareni, Gola-

uda

satele Vicoleni-MicT,

e?ti,podulJijief, Bosia,
zate^ti,

de

la

Min-

Jijia,

ria,

izvore$te

din

flntina

Balaaeasa, din padurea de pe mo$ia Hili$eul-Curt,

pi.

com.

Hili$eul,

Copula, jud. Dorohoiu. Acest

Vicoleni-Mart, Dingeni, de unde schimba direc^iunea cam spre S., Guhaceni $i Cruce^ti situate pe malul sting i satele Sapireni,

malul

Prutulul,

Coada-

StinceT,

Ungheni,

Criste^ti,

Ju-

^ora

?i

Chipure^ti, la

N.-V. ca-

ruia se intrune^te cu riul Bahluiul.

rhi

plcaca

in

piriia?,

carul

forma de mic volum de apa

piriia$e ce
91

Iepureni,
i

Iacobeni,

Stra-

Continua a curge, cindprin mijlocul ^esululcind

hotin
lul

Hulubul situate pe ma-

pe sub malul drept

:

se tot mare?te treptat in cursul

drept.

La

satul

Iacobeni

printre

satele

Osoiul, Moreni,
?i

sau

prin

alte

pri-

Jijia trece in

jud. Botoani, apol

Prisecani, Costuleni

Macare^ti,

me$te
treaza

pe

dreapta

stinga

de

la satul

Tru$e$ti,

continua

de unde

trece in judeful Falciu.

satulul Costuleni
$i

sa; aceasta

forma mica o pasla

cam

pana

intrarea sa in

aproape de satul Ma$cateni (malul drept)

$i

spre S.-E., trece

De

la

E.
in

pana

dreptul

satulul

Ma-

IezersaaLacul-Dorohoiului, prin
care trece
mijlocul
lul,

Albeti

Buimaceni, malul sting

(malul
drept).

car e^ti, riul Jijia formeaza hotar

intre jude^ul Ia?i
$i

de alungul

?i

prin

$etrareni, Craciuneni, Jumatafeni

$i

FalciQ, apol

formind un curent
timpul
e

Todireni

La

continuind

in direc^ia

spre S.-E.
in

ce se poate observa destul de

bine ctnd
linijtit
$i

Todireni prime?te pe malul drept

riul

formeaza mal multe coturl

la

Siena. Continua in aceea$l

?esul Prutulul, lasind in stinga

apa IezeruluT e Una. La e$irea

din Iezer, volumul apel fiind mal
marit, incepe a se

direcfie (S.-E.),

udind satele HiRauseni, Colul

-

o departare de

la

pana

la

pliceni, Cobiceni,

2 kil. satele: Cotyul-Cernel, Salageni, Cotul-Bucure$ti,Grozeti,

insemna ma!
riu$or.

mindareti
Ghi{e$ti,

Radeni

Buzila,
$i

mult in forma de
obir^ia

Pentru
if

Buhaeni,

$o!dani
$i

Copaceni, Zberoaia
situate
lul;
kil.

$i

Scoposeni,

aceasta unit geograff,

dau

Vladeni (malul drept)

satele

de

la

Lacul-Dorohoiuluf.

Pogore^ti, Stolniceni, Glavane$ti,

pe malul drept al Prutuiar pe dreapta lasa la 1

satul

Eind din

lac, trece

pe alaturea
in

Andree^eni, Spineni, Epureni

Iacobeni (malul
satulul
sting.)

$i

Bohotin,

in dreptul

cu ora$ul Dorohoiul, prin partea

La

S.
riul

caruia prime$te riul Bohotinul;

de E.
satul

91

se lasa

jos

spre

Vladeni

prime^te

apol se

varsa in

riul Prut,

la

S., prin mijlocul judefulul udind

Miietinul.

De

la

Comindare^ti
riul Jijia

N.-E. de pichetul
coturile

No. 8 intre
Paisa.

Hili?eul-Curt

atinge

in

pana

la

Andreeeni
hotar
$i Ia$i,

Popina

Valea-pganulul o mica partea

satulul Hili^eul

formeaza
Boto^ani

intre
iar

judejul

In cursul saQ

Jijia

prime$te

Gafencu

?i

partea

de

la

Andrejudeful

S. a satulul Hili$eul-Virnav,

de
$i

e$eni spre S.
Ia$i.

curge

in

unde indreptindu-se ma! spre

S. traverseazalacul Dorohoiul

mal multe piraie, dintre care cele mal principale le prime?te in jud.Ia^i, ?i anume: Miietinul,
Jijioara,

De la
pana
luf,
I

Comindare$ti-Stolniceni

Larga, Puturoasa, RaTatarca, Mocra,

Bahluiul in dreapta
stinga:

partea de N.-E. a ora$uluI Dorohoiul distanta de la obir^ia

;

la

Vladeni Gura-Miletinu2

chita, Radiul,

Ji-

largimea vaef variaza intre

?i

Covasna $i
sa;
iara

r.

jielpanala ora$ul Dorohoiul este

kil.

kil.

$i

jumatate, con-

in

Ciocanul,

aproximativ de 20
indreptindu-se

kil.

De aid
E. tra-

tinuind aceasta largime

pana

in

Puturosul, Capul-Dealulul, Cara-

cam spre

dreptul satelor
sting
i

igane^ti, malul

Gheorghe, Suricea, Turcul, Boseni, Puturosul,

$i

verseaza partea de N. a satulul

Broscaufi
telor
$i

Radiul-Mitropoliel malul

Uluci, ^ipotile

partea de V. a sa$i

drept,

unde se une$te cu

?esul

Fundoaea.

Carasa

Miclau$eni,

de

PrutuluT.

De

la

gura Miletinulul

Apa
coloare

Jijel

mal mult de o
turbure,

unde luind direc^iunea spre E. uda pe o distanta de 20 kil.

pana

in $esul Prutulul

l^igana^i,

uda satul pe malul sting ?i trece

galbuie

din
hle-

cauza straturilor de pamint

Digitized by

Google

JIJIA (RlU)

104

JIJ1LA

ios ce-I formeazS. albia

In

unele
ni-

locuitorilor

ce

tr&esc

prin

Pricopanulul, cu virful

Sulucul
Pis-

p&rp se g&sesc
sipoase; are

?i

straturf

mult compozifie
$i

vegetalS din cauza arborilor

de pe valea Jijiel. Mal produce prin unele locality p&durl intregT de stuh, care se
satele

(364 m.),

la

S.E.

dealul
la

cul-Inalt-si-^utuiat,

E.,

pre-

cum
tlis

$i

Pietrosul, cu Virful-Chi-

a plantelor

acuatice
$i

ce cresc
prin mla-

intrebuinteazi pentru acoperitul

caselor
i

(97 m.);

Sevastin,

Dealulla

pe marginele apel
?tinele

la

diferite

trebuinp

MilcovuluT, Dealul-Car&rilor,
N.;

vrs2rile

permanente formate prin lul ceea-ce dS apel

;

de

ale gospod&riei rustice.

Dealul

$tubeiulul,

Piscul-

Valea intinsS
care curge
cuit&;
riul

$i

frumoasS prin
este
lo-

Dascalului, prin

interior,

spre

coloarea
secetos.

cam

verzle in timpul

Jijia,

S-E.;

Orliga

(no

m.),

AgaMoLa-

pe

intinsele

sale

?esurl

nim, Baranga (20 m.),

la S.-V.

Apa
in

acestui riu e foarte sc&-

se afl&: sate, locurl de culture

intinsS,

Movilele sunt naturale ca

vila-lui-Mo$Staicu (30 m.),
zSr Nadoleanu, (45
in.),

zuta in vremurl de secetS, iar

finale

imaurt

pe
oi

timp

zlotos
apfi

are a$a abohin

cit

carl se cresc cu mult& inlesnire

la

V.
va-

den{& de
matcS.
$i

lese din

cirdurf
?i

de

vite

marl cornute,

Apele care o
lea Jijila,

udS.

sunt:

acopere

$esurile din

caT.

prin

mijloc,

trecind

valea
fluviu

sa,
$i

avind aspect u I unul

in acel

La^imea v&el
iar

in

toati intinde5
$i

prin sat; afluen^il

sftl

sunt:

producind
fina^elor.

timp

reael variazi intre

10
$i

kil.,

ValeaPopei, Valea-LargI, Vasilica,

mar! pagube
turilor
i

recoltef

s&miln&-

riulul

de

la 2 la
ei.

chiar

Valea
?i

Bostanelor,
la
S.;

Va-

Aceasta pro-

8 m. spre gura
Jijia, vale,

lea- Grecilor,

Valea-lul-

vine

pe toatS lungimea v&el pe unde curge riul, atit pe dreapta cit $i pe stinga se afl& nenum&rate vSI $i piriia^e carl due apele lor ce curg de pe dealuri prin
din
cauza.

c&

Bran
VezI
Jijia,

Valea-Nucarilor, la N.;

riu.

Girli^a-Coticerulul la S.-V.; Privalul-Coticeruluf, la V., care str&-

Jijila, com. rur., in jud.

Tulcea,

bate grindul
al-Coticerului.
Ilenilor,

plasa MScin,

situate in partea
la

Zgamira-Mare ?i Balp sunt Balta:

vestici a jude{uluT,

90

kil.

Somora, Rotunda,
Baghia,
Spin&ul,

Ti-

topirea omStuluf^i prin cSderea

ploilor, in valea riuluT.

spre V. de oraul Tulcea,

pitala jude^uluT,
$i

ca-

nosul,

Zme-

vale fiind mult

Aceasta mat plan& n'are

cit

in partea

N.

oaica, Opinca, toate la V., avind

pli$el, la

kil.

spre N.

de
fa-

o intindere de 500 hect.; balta

Jijila,

scurgerea repede, in
se string in

apele

ora?ul M&cin,

re?edin{a pl&$ef.

de peste 600

kil.,

la N.;

aice revSrsSturile se
sea-orl.

volum mare i de produc ade-

Are o populate de 310

milii,

confine pe^te, al c&rul venit e

al statuluf.

sau 1005 suflete; o $coal&

lo-

mixta, fondati in 1880 de

cuitorl,

Suprafafa comunel e de 1854

hect, din carl

In general malurile riulul sunt

mici,
fiind

frecuentatS de 95 elevl;
Sf.

no

hect.

ocual

c&

cea

parte a
loc $es
;

cursuluT

s&Q

ma! mare este pe

o bisericS, cu hramul

Gheorla

pate de vatra satuluT, restul

locuitorilor;

ghe

$i

Sf.

Dumitru,

zidita,

numai

b&l^ile

sunt

unde curentul apel este mal repede, ?i panta $esulul mal ridicata, malurile sunt la 3 m., formate in&tyime de 2 prin rainc&turile de ap in uneie locurl pe unde terenul este mal ridicat, pe acolo inalfimea malurilor se ridic& de la 46 m. Jijia este de mare folos populatiuneT, eftel procure ap& animalelor domestice, pune in mis-

p&rintele Mihaf

1859 de Maiestrul Alexie cu ?i cu locuitoril,

$i

ale statu I ui.

Locuitoril posedS
gurl; 898 bol
$i

112

plucal,

cu un preot

un
la
$i

cintclre^.

vacl,

296

Calitatea p&mintulu? e bun.

17

1 1

of,

41 capre, 292 rimfitorf.

Se m&rgine$te
V&c&reni
;

N. cu com.
S.-V.,

In

la S.

cu

o-

Veniturile

com. sunt 6 comercian^T. i cheltuelile com.

lei

ra$ul Macin, desp&rfindu-se prin

sunt de 3000

anual.
:

dealurile Cheia
la

?i

al-PricopanuluT;

C&f de comunica^ie
ce trece prin

oseaua

S.E., cu com. Greci; la E.,

na^ionala Tulcea-Isaccea-MScin,
sat,

cu comuna Balabancea, de care

se desparte prin dealul PisculInalt-?i-^utuiat
$i

drumuri coMftcin, Greci

munale laVSc&reni,
?i

care

mori

pentru

mftcinat

$i

cu com. Lun-

Luncavi^a.

produce pe$te pentru hran.

Produc^iunele acestui riu sunt:
pe?tf,

cavifa, desparfindu-se prin dealul

Se

zice c& acest sat

fost

Pietrosul.

fondat de Tettarl,

acum

vre-o

racl
atit

$i

chi?carl;

scoicl
cit

Dealurile car! br&zdeaz& co-

sunt

de
cd.

multe, in

se

muna

sunt

Cheea, cu
S.;

virful S&-

200 de anf, cind au fostgoni^f de Ru^I din Crimeea. Rominil,

carl

poate zice

este hrana zilnicS.

rria (109 m.), la

Culmea-

au

venit aci,

se

numeau

Digitized by

Google

J1JILA

105

JILAVA

Dicieni

din

Dicia sau
?i

Dacia,

mare
prin
in

cantitate, care se

exporta
Jijila,

ginea
trece

de
in

S. a

jud.
Ia$i

Boto^ani,
prin
par-

dupa cum arata

al lor
:

man),
luau pe

un dicton Dician cu coporan (suc coporan cu chiotirl*.

comunele Vacareni,
$i

jud.

Macin, Braila

Galafi;

pe

tea N. a pia^ef Bahluiul, printre riul Bahluiul

tinul
;

malul sau de E., merge drumul

$i

piriul Mile-

Ruii in razboaiele lor cu Turcil,

comunal

Macin-Jijila-Azacliul.

RominI

$i-I

duceau
la

in

Basarabia; insa pe

1817 ne
unul,

Jijila, piritly in jud.

Tulcea,

pi.

uda o parte din teritoriul comunelor Ceplenija i $ipotele; trece in plasa Copoul $i
:

mal putind
lor,

suferi

domina{iunea

Macin, pe teritoriul comunelor

rurale Vacareni
$i Jijila; i$I

formeaza iazurl
linga Movileni,
tul

in

com. Gropsa-

el

fugira

unul cite

ia na-

ni{a; se varsa apoi in riul Jijia

venira in Dobrogea, fundara sate

intre care
filcut
$i Jijila,

$tere din poalele

de N.-V.

ale

aproape de
ce

de unde au
in alta

dealului

Piscul Inalt i-f ufuiat

Larga,

dupa

prime^te

pe Tatarf si piece

se indreapta spre N., avind

direcfie

mal multl afluenp.

Jijioara, iaz, format de piriul
jioara,

parte.

generaia
i,

spre N.-V.,
Jijila, baltd, in jud.

de la S.-E. dupa un curs

varsa in
balta
E.,
il

Ji-

Tulcea,

pi.

de

12

kil.,

se

Macin, pe

teritoriul

comunelor
(acesteia

Jijila,

in

partea
Jijila,
;

despre

rurale Vacareni

$i Jijila
;

linga

satul

pe care

pe teritoriul satulul Potingeni, com. Movileni, pi. Copoul, jud. Ia?i e bogat in stuh
;

$i

mal poarta numele de balta G&rvan, de la satul Gar van, care este a$ezat nu departe de dinsa; este
aparr,inindu-I pur/in)

uda spre N. cursul sati este pede cit-va timp ?i apoi se

cetine$te
;

rein-

$i

papura.
parte din com.

mica distanta de
curge prin
pa-

Jilava,

sat> face

la izvorul

sau

Jilava-Merlari, pi. Sabarul, jud.

Ilfov.

situata in partea N.-V. a pla$el,

in cea vestica

durl,

?i

apoi printre numeroa:

Este situat pe un deal

Bucure?ti,
riul

la

a comunel Vao mare

Dunarel,

se dealurl, ca

Pietrosul, PisculPisetc.;

S.
tul

de
$i

intre

Filaremij-

careni
Jijila;

$i

cea nordica a comunel

Ro$u, Milcovul, Sevastinul,

cul
-

Sabarul.

Prin

este formata de

Dascalulul, $tubeiul,

locul

satulul trece $oseaua na-

varsare anterioara a

brazdeaza partea N.-V. a placet,

r/ionala

Bucure^ti-Giurgiu.

Aci

cu

comunica direct prin Girla-luI-Coea $i a-Combrel i indirect prin alte mal multe
care
;

pe cea S.-V. a comunel Vacareni ?i pe cea N. a comunel

Jijila;

este re$edin$a primariel.

Se intinde pe o suprafa^a de
2268
1
1

basinul acestul piriu este

in-

hect.,

cu o populate de

bra{e

in

partea nordica se des-

destul de insemnat, avind o

tindere 14
kil.

95

locuitorl.

face Balta La^imel, care devine

patra^I (sau

1400

D-l Petrovici-Armis are 1596

hect.
$i

apoi

Girla-La^imei;
$i

se

ridica

hect

),

coprinzind cite o insem-

locuitorii

spre N.

apoi se incovoae ca
prin

nata parte din teritoriul

nelor
Jijila ?i

comu;

Proprietarul cultiva

672 hectare 1096 hect.

Locuitorii
1

o potcoava, spre a se devarsa

in Girla-Mare,
i

Vacareni

acest

(500

hect.

padure).

aceasta

basin este cuprins intre dealurile

ria,

cultiva 495 hect. (26 sterpe,

izlaz).

in girla Luncavifa;

prin Girla-

Pricopanulul, Cheea,

Sara$i

La^imei, prime^te apele bailor

Stanimirul, Mocanul,

Aganim

$i

Orliga

la S.,

Aci se fac anual 2

la

tirguri: unul
$i

Combra

$i

intre dealurile Cararilor, Milcovulul, Sevastin, Pietrosul

tlis
$i

Dumineca-Mare
Are
:

altul

la

de E., Dealul-cu-MonumentuI, Bugeacul $i

Plosca; in partea
al-Cararilor,
i$I
;

Chi-

21 Iulie.

la

N;

afluen{ii sal

cei

mal

biserica,

cu

hramul

trimet
tot

ultimele

insemnat,! sunt: Valea-luI-Bran,

Sf.

ImparatJ,
i

deservita
;

de

lor ondulafiunl
estic,

pe malul care este uscat pe cind

pe dreapta

Valea Popel, Va-

preo^I
bae{I

2 cintare{I

?coala de

lea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor

$i

?i

de
i

fete,

frecuentate de
?i

eel vestic este marginit

de stuf
ceta^uel

al-Grecilor pe stinga;
Jijila

baltos, se afla ruinele

gul riulul

de alunmerge drumul

23

elevi

eleve

cu
$i

intre^i-

nerea carora statul

cheltuesc anual 2113
lul ^coalel s'a

comuna
Loca-

Gherma,

satul Jijila; in Jijila se

Jijila;

varsa piriul

are

for-

ma
(sau

dreptunghiulara, cu o intinkil.

dere de aproape 10

patrajl,

comunal Jijila Greci; este taiat de drumul judefean Macin-Isaccea, $i de drumurile comunale Jijila -Vacareni, Jijila -Macin $i
Jijila-Luncavifa.

lei.

construit

de

ju-

de^.

Mai are

moara cu apa
de
5

si 1

1000

hect.), din

carl

150
in

pod

statator.
cir-

hect.
Jijila;

numal

apar^in

coraunei
$i

Comerciul se face
Jijioara, piriR, izvore^te din mar-

confine pe$te bun

ciumarl

$i

2 hangil.

1273. Morris Plcfionar QtograAc. VoL IV.

U
Digitized by

Google

JILAVA

106

JILAVELE

Numarul
755
$i

vitelor

mart e
759.

de

al celor

mid de

Locuitorit in
Sirbl
i

mare parte sunt se ocupa in special

cu cultura legumelor.
8

de movila Dudaul. Aceasta vilcea trece pe linga satul Romanul prin partea de V. Are o ramifica^ie care trece spre V. de com. Gurguefi, pe linga tirla Jilava din acea comuna.
Jilava, statie de
fov, pi.
dr.-d.-f., jad.
Il-

29

bivolt,

53 bivoli^e)

$i

al cei

lor mict,

de 2137 (193 pore!

247
?i

1944
gurt,

ot).

Locuitorit posedS;

plu-

194

care cu
;

bot,

53 cacarufe.

ru{e cu cat

263 care

Jilava,
kil.

sfituc,

jud.

Braila,

la

Locuitort improprietarip 149

neimproprietartyt 287.

de satul Nazirul, aproape de hotarul despre com. Tudor-Vladimirescu. Vatra satulul este de
9
hect.,

Sabarul,

com.

Jilava,

Comerciul se
circiumart
$i

exercitci

de

pe Hnia Bucureti-Giurgiu, pus&

in circulate la
I

2 hangil.

cu 20 case.

Populafia

Noembrie 1869.
stabile
(4.1

este de 18 fam. saQ

120
$'150

sufl.

Se

afla

intre
?i

Filaret
kil.).

Jilavele, com. rur., in jud.

mi{a, pi.

Ialo-

dintre carl 61 barbaft

femet.

(8.6 kil.)

Sinte?ti

Cimpului,

situata

in

Vite sunt: 40

cat,

marl cornute, 6
Jilava, s&tuc,
la

01 $i

140 vite 42 rimatort.

Inal^imea d'asupra nivelului maril,

partea

despre

N.-V. a placet.

S.-E.

de com.

de 67 ,n .3i. Venitul acestet staftt pe anul 1896 a fost de 57389 let $i 80 bant.
in jurul Bucure^tilor.

Teritoriul acestet

comune

se

intinde, din riul Ialomi^a,

N., intre

spre

comunele: Arma$eti,
i

Hurguefi, pe mo$ia Ciorani,jud.

Braila, la 8 kil. spre E.
tul Gurguefi,

Birbule$ti

de

savil-

Jilava, fort,

jud.

Prahova,

com. Salciile, din pe o suprafaja

pe ramifica^ia

Vezi cuvintul Bucure?ti, Fortifica^iile.

celet Jilava din

com. Romanul.
1

Vatra satulul este de

hect.,

de 5640 hect., din cart 400 hect. padure $i 750 hect. loc baltos. Se compune din 2 mo?it: Jilavele,

cu 3 case ?i 18 suflete. Vite sunt: 30 vite marl cornute,

Jilava-Merlari, com.
Ilfov, pi.

rur.,

jud.

Sabarul, situate la N.
intre Viile-Filarekil.

care se afla
$i

cu 4990 hect., pe $i satul Moldoveni,

10 cat

?i

rimatorl.

de Bucure^ti,
tulul
$i

mo$ia SlStioarele, ambele pro-

riul

Sabarul, la 10

prietap particulare.

Jilava, cimpie, jud.

Ocolul,

Vilcea,

pi.

de Bucure^ti. Sta
sele vecinale.

in legatura

cu

Dupa
s'au
tort;

legea rurala din 1864,

com.

Pietrari-d.-j.,

pe

cat. Cre{e$ti $i Virtejul prin $0-

improprietarit

442

locui-

care se face bilciu.

neimproprietarip sunt 84.

Se compune din satele:

Jilava, mope, in jud. Braila, pendinte
lava, Merlari
$i

Ji-

Teritoriul com. este udat de

riul
$i

Od&ile,

cu

Ialomi^a

$i

de piratele Sarata
are
lacurile:
Ji-

de com. Gurguetf. Are o suprafafS de 1800 hect., dind un venit de 20000 lei.

populate de 1807
cart
in

suflete,
;

din

Ghighiul

$i

354

contribuabilt

locuesc

lavele, SIStioarele,
lut,

Ochiul-Bou-

457 case. Se intinde pe o suprafaja de

Rodeanul, Ratca, Cricovelul,

Jilava, padure, in jud. Ilfov, pi. Sabarul, in mtindere de 500

hect., proprietatead-nulutPetro-

3178 hect. D-nul Petrovict-Armis ?i d. G. Diamandi au 2096

hect.
$i

Jiganca ?i Brotecei. Se compune din satele

vele,

Jila-

Slatioarele,
?i

cu

re^edinfa
co-

locuitorit

1082 hect.

primariet

judecStoriet

vict-Armis.

Proprietarit cultiv& 137 1 hect.

(75
izlaz,

munale
familit,

in Jilavele.

Jilava, vale cu
continuare

ptrift, in

jud. Te-

torit

650 padure). Locuicultiva 790 hect. (42 sterpe,

let

Are o populafiune de 770

sau 2694 suflete:
?i

1345

cuciu, pi. Nicore^ti,

com. Jepul,
Ma^uluiul
se
?i

vaei

curge spre S.-E.,

a comunel.

varsa

250 izlaz). Budgetul com. e de 75 12 la venituri $i de 7445 let

cheltuell.

barbaft
mint, 3

1349 femet; 2670 Ro12

Bulgart,

Greet,
?i

la

German!
tint

3 Turct;

2685
$i

cre?-

in Berheciu, in partea

de S.-E.

ortodoxt, 6 catolict

3 ma-

Are
$i
I
1

2 biserict
;

(la

Jilava

$i

homedani;

793

agricultori,

Merlari)

2 ?coale,
1

Jilava, vilcea ingusta, jud. Braila,

strabate com. Romanul,

de

fete;

1 de baep moara de ap&;

meseria$I, 18 comercianft, 8 cu

profesiunt libere, 45 muncitort

$i

de
$i

la
la-

N. spre

S.,

adincindu-se

pod statator. Num&rul vitelor mart

(270 cat
$i

28
e

servitori.

tiu carte 242 per-

de

soane.

^indu-se spre S., mat cu seama unde da in Valea-Ianca, la V.

947
sart,

tepe,

2 arm$ivi{el,

Are

2 $colT,

una de

bae{t,
retri-

443

bot,

150 vact

condusS de un invS^ator

Digitized by

Google

JILAVELE

107

JIROVUL

buit de stat

de

fete,
i

$i una condusa de o inva$ai

comuna

toare,
elevl

ambelefrecuentate de63
eleve; 2 bisericl, deseri

$i

vite

de 2 preoji

dascall.

curge despre N. din sus de com. Balbo^i, de la N.-V. la S.-E., trece pe raarginea despre E. a comunel Ohaba, urmeaza cursul in jos, spre com.
pi. Jiul,

safl

62 suflete; vite: 33 cal, 159 vite mar! cornute, 200 01

54 rimatorl.

?i

Jir&ul-de-la-Olt, insult, in Olt,

jud. Romanafi, cu o padure

01,

Vite: 372 cat, 2383 bol, 3949 7 capre, 17 bivoll $i 392 porcl.
lei,

Calaparul-d.-j.,
Jid la

?i

se

varsa

in

de

com

Bro^teni.

30

hect., aparjinind

com.

Izlazul.

Budgetul com. e de 8630

la veniturl
cheltuell.
i

de 8920

lei,

la

Jil^ul-Mic, piriia$, curgind des-

Jirlaul, braf

in jud. Ialomifa, pi.

pre N. decom. Ursoaiadinjud.

Borcea, in insula Balta, peteritoriul

Mehedin^i

intra

in

Gorj

prin

comunel Tonea.
canal, in
jud.

Jilavele,
pi.

sat, in judejul Ialomifa,

dreptul cat. Artanul al com. Raci;

trece

Cimpulul, pendinte de com.

in par-

pe marginea despre E. a
catun; strabate corauS.;

Jirlaul, braf sau

cu acelaI nume, situat

tea de N.-V. a pia$el
$i

acestul

Ialomifa, pi. Borcea, situat spre

S.
$i

d'alunlaculul

na Raci, spre
ginea
Baniul

trece pe mar-

linga

ora$ul
$i

Calara^i.

Se

gul

malulul

de V.

al

despre
?i

V.

catunului

mal nume^te
Prin acest

Gitul-Iezerulul.

Jilavelor.

se unete, din sus de

braf

lacul

Caiara$i
a-

Este format din doua sate:

Jilavele-d.-s. $i Jilavele-d.-j., carl

com. Borascu, cu Jityul-Mare. Acest piriia? curge in tot timpul anulul.

comunica cu
Calara?i
?i

Borcea. Cind

pele Borcel cresc, curg in lacul

s'au unit prin inmulfirea

rulul locuitorilor.

numi-

cind

descresc,

apa

se reintoarce in Borcea.

$i

Aci este reedin{a primarief a judecatoriel comunale.

Jinguleti,

lac, in jud. R.-Sarat,

Peste acest bra{ este un

statator.

pod

plaiul Rimnicul,

com. Buda,

in

Are o
eflf,

coala primara de ba$i

spre V., pe o frumoasa poiana;

confine caracuda marunta, ce se

cu un invajator
fete,

o $coala
;

de

cu o inva^atoare o

bi$i

consuma de
Jinurul,

locuitorl.

serica, deservita

de 2 preop
1800
bol,
$i

Jirnovul, piriil, ce vine de aproape de Glavacioc, jud. Vla?ca, $i da in Drimbovnicul aproape

2 dascail.

vtuttte, in

jud. R. Sarat,
;

de comuna Gratia;
satul Sirbeni.

trece

prin

Vite
ol,

316

cal,

3 capre,

10

bivoll

3093 285
tir-

pi.

Ora$uluI, com. Andrea?i

se

desface din Virful-Alunulul, in

porcl.

partea de
duri.

S.;

e acoperit cu pa-

Jirovul, com. rut.

$i

sat, in jud.

In acest sat se fac doua

Mehedint'i, pi. Motrul-d.-j., la

kil.

gurl anuale,

unul

la

Sf.

Hie

40 de ora$ul Turnul-Severin. Sa-

(20
Sf.

Iulie) $i altul la

Pogorirea

Jinurul, deal,
pi.

in

jud.

R.-Sarat,

tul
le:
$i

formeaza comuna cu catuneCroicea, Marul-Ro^u, Pu$caul

Duh.
lac,

Marginea-d.-s.;

se
-

desface

din

dealul

Magura

Capa^inil

Valea-luI-Udri$tea, avind peste

1

Jilavelor (Hele^teul-),
jud. Ialomi{a,
ritoriul
pi.

in
te-

brazdeaza partea de V.

a co-

tot

500

locuitorl, din carl

221

Cimpulul, pe

munel

Slobozia,

intinzindu-se
$i

contribuabill; locuesc in
:

comunel Jilavele, situat de E. a satulul cu acela$I nume.

in partea

printre piraele Cofatcul

Va-

Iea-Cire?ulul ; e acoperit cu pa-

300 case. Locuitoril poseda 60 plugurl, 114 care cu bol, 6 caruje cu

120 stupl.
bisericl,

$unl

$i

padurl.

cal;

Are: 2
JilSvi, vechie plasd a judefulul
Ialomi^a, care avea 11 sate.

cu

preot

Jipa,

tirld, jud. Braila,

la S. sa-

$i

2 cintare^I; o ?coaia,
1

tulul Nazirul, care unita cu tirla

de
22
turl
ell,

condusa inva^ator, frecuentata de

la veni-

Alexe formeaza
Jilful, vale, in jud. Gorj, pi. Jiul,
cat. in

tirla

Patrana.

elevl.

Budgetul comunel e
Jipeti,
sat,

com. Urdari-d.-s.; aceasta vale curge piriuljilOrzul,

al

jud.
al

Braila,

linga

hotarul de E.

com. Peri?orul
Urleasca,
la 7

de 1265 lei, de 980 lei.

$i

iar la cheltu-

ful,

carul

\jkxm

sting

este

despre comuna
kil.

Vite: 800 vite marl cornute,

21 cal, 760 ol

format de Dealul-Caselor.

spre N.-E. de satul Periso-

650

rimatorl.
?i

rul; infiinjat la

1850 de familia

Este situata pe vai

propiere

in

a-

Jilful-Mare, piria,

in jud. Gorj,

Jipa; are 10 case, cu 12 familil,

deapa Motrulul, pana

Digitized by

Google

JIROVUL

108

JITIANUL

In care

hotarul e!

se

intinde.

jicul,

Pucioasele,

Pacurele,

la

Caile

de comunica^ie sunt
Rimnicul Ba-

Prin

comuna

trece oseaua Stre-

N.
la

Saratul, Pardo?ul, Sarafelul,

S.

calea

judejeana
Dumitresti
;

haia-Bro$teni-Baia de-Arama.

Lacurl:

Lacul-din-Plaiu,

beni

-Jitia

drumul

Lacul-din-Dealul-Sare!,

Busuio-

spre Bisoca

spre Andrea$i, pe

Jirovul. Vez! Girovul,

sat,

jud.

cul

?i

Li^oiul.

culm!

spre

Valea

Salcie!

$i

Neam^u.
Jirului (Dealul-),
Covurluiu,
vale,

Catunele carl compun comuna

sunt
:

Buda.
Budgetul com. e de 2682
43 banT,
le!,
let,

Jitia-din-Deal,

reedin{a,

incepe

in mijlocul com.; Jitia-din-Vale,

la venitur! $i

de 2602

de laGola^e!, com. Bujorul, jud.

pi. Prutul,
$j

laE.; Dealul-Sare!, laV.;

Magura,
N.

SS ban!, la cheltuell.

trece prin
fine^te
la

Vintileasca

?i

Neculele, la

com. B&neasa

se

Suprafafa com. este de 13230

pog., din
car!

Jitia, mosie, in jud. R.-Sarat plaiul

Cruceanca, in jud. Tutova.

Jit&riei (Dealul-), deal, jud. Suceava,

2030

hect.

ale

Rimnic, com.

Jitia,

pe

care

locuitorilor (800 hect. vatra satelor) i

1

se afla intinsa padurea Jitia-Poiana-Marulu!.

1200 hect. ale

parti-

pe care sta

parte

din

cularilor.

satul Topile.

Are o populate de 420

mili!,

fa-

Jitia-din-Deal,
rat, plaiul

sat, in jud. R.-Sa-

sau 1869 suflete, din carl

contribuabil!;
Jitia,

Rimnicul, catunul de
al

Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat,

pi.

476
Sf.

bisericl,

re$edin$a

com.

Jitia,

a?ezat
riulul

Rimnicul, pe malul sting

al

una, in com.

cu

hramul
preot,

spre E., pe malul drept al

riulu! R.-Sarat.

Dumitru, zidita in 1783 de

?i

Rimnicul-Sarat; areo intindere

situata in partea
kil.

de V. a

locuitorT
1

deservita de
?i
1

de 120
82
car! 71

hect.,

cu o populate de

judefulu!, la 43

spre N.-V.

cintaret

paracliser;

familiT, sati

375

suflete, din
bi-

de ora?ul R.-Sarat, $i in partea de mijloc a plaiulu!, la 16 kil. spre S.-V. de com. Dumitre?ti,
re^edinja
pi.

doua, in

cat. Neculele,

cu hra-

contribuabil!; are o
?i

mul

Sf.

VoevozT, zidita in 1863,

arhiereul Filofteiu,
I

serica

o $coala.

se zice, de
deservita de
re{
in
$i
I

Comune mvecinate
9
$i

preot,
;

cinta-

Jitia-din-Vale,
Sarat, plaiul

sat,

in

jud. R.-

sunt: Bisoca, la
deni, la 12
kil.

kil.;

Chioj-

paracliser

2 colT,

una

Rimnicul, catunul

Danule^ti, la

catunul de re?edin$5, fondata

com.

Jitia,

a?ezat pe malul drept

22

kil.

in
la

1878 de comuna

a doua in

al riulu!

Rimnicul-Sarat, la 300

Se margine?te

N. cu com.

cit. Neculele,

cedata

comune!

Nerejul, din jud. Putna, de care

se desparte prin mun^i! Orul

$i

de proprietarul Menelas German*, ambele conduse de 2 ?nva%

{atorl
$i

m. spre E. de catunul de re?edin^L; are 100 hect. intindere,

cu o populate
sau 320 suflete.

de

JJ

famili!,

Stejicul; la S., cu Chiojdeni; la

frecuentate de 61 elevl.

V., cu Bisoca,

de care se des-

parte prin Dealul-M&gureT.

E br5zdata la E. de mun^ii: Dealul-Chiojdenilor,

rnful,
$elariile,

are: 550 hect. ara450 hect. ima, 6000 hect. padure, 500 hect. finefe ?i 200
bile,

Comuna

Jitia-Poiana - M&rului,
in jud. R.-Sarat, plaiul

pitdure,

Rimnicul,

ScoPia-

hect. neproductive.

com.
bo!,
5

Jitia; fine
silvica,

de circumscripocolul

Magadanul, Budaia $i
;

Locuitorilposeda: 48 plugurT;

ta VII

Babeni;
hect.,

tra-Jidovulu!

la

N.,deMagura,

4 mori de apa; 284

vacT,
garl,

Virful-Magure!, Furul-Mare, Furul-Mic, $tejicul, Monteorul, Neculele,

20

cat,
o!,

no

!epe,

395 ma$i

are o intindere de 7000

din car! 3000 hect. ale Statulul,

3800
in

2600 capre
1

89

Pietrile-Fete!

la

V. de

rimatorl.

4000 4500

ale particularilor; esen{e:

hect. aleStatulu!

$i

13000
$i

Dealul-Ro$u, Purcelul, Topora$ul,

Sunt
1

comuna:

cojocar,
8

brad, molift, fag, paltin, ulm

frasin.

Omul,

Schitul, Piatra-Mi$e!,

potcovar,

9 cherestegiT,
?i

Crucea-Ho^uluT, Pucioasele-Marl,
Pucioasele-MicT, Feticiul; la S.,

herastrae.

Comerciul e activ
in

consta
spir-

Jitiana,

nume

ce purta ma! nainte

de Ulmu$orul,
Riurile

SaYile

$i

Dinul.
R.?i

importul

colonialelor,

banatul Craiovel, (Oltenia).

Jitianul,
pi.

principale sunt:

toaselor,

instrumentelor

agri$i al

Sarat, curgind de la V. la E.,

cole, ?i in exportul vitelor

pod de

fier, jud.

Dolj,

afluen{iis5I: Rimnicelul, Corbul,

lemnelor.

Transportul

se face
kil.

Ocolul,

com.

Balta-Verde,
dreptul satulu!

Saritoarea,

A?i{a,

Tocitoarea,

prin gara Sihlea, la 24

spre

peste

riul Jiul, in

Furul, Purcelul, Apa-Ro^ie, $te-

E. Sunt 15 comercianp.

Brani^tea, linga Craiova.

Digitized by

Google

JIUL (PL AS A)

109

JTUL (RlO)

Jiul, plasd, situate in partea

S.-

d.j.,

Valeacu Apa,

Farca?e?ti,

Tot

la E.,

in

sapaturile

$0-

V. a judejulu! Gorj. $!-a numirea de la riul Jiul care o

bate in toata lungimea sa.
margine$te: la N. cu
lul;

luat
str&-

Zatreni, Zatreni-Birnic!,

Ro$ia,

sele! ce are direc^iunea spre

com.

de unde, ma!
in

la N., intra

pu{in

Girbovul, s'aG gasit 30

monede

pi.

Se Ocopi.

plasa Ocolul. oseaua veci-

de argint, avind
$i

in relief efigiile

nala care pleaca din com. Pe$-

inscriptiile,

unele ale Imperaiaraltele

$i

la

V. cu judeful Mehedinti,
;

teana-d.-s.,

trece

prin:

Raplasa

torulu!

Optim Traian,
:

la S.

cu jud. Dolj

la E.

cu

$ina, ^icleni, Tun$i, apoi

merge

pe

ale lul

Romulus, Remus
locul

Gilortul cu care se atinge prin

catre

N.-E.

$i

intra

in

Faustina- Augusta.

comunele: Valea
$erea,
Bibe^ti,

lu!-C?ine,
$i

GroPe-

Amaradia.
$osele

Saule$ti

comunale

sunt:

0-

tre$ti-d.-j.

seaua com. care pleaca din co-

Solul pla$e!,
ductiv, este
la

V.

destul de promal mult$es,incins E. de ni?te lanfur! de

dintre
carl,

muna
$ia
$i

Temi$ani, trece prin Rose termina

la

Rovinari
pleaca

?oseaua comunaia care

din com. Borascu
$i

unde s'au gasit monedele, se vedeau carbun! $i pamint ars, care atesta urme de foe, iar alaturi s'a descoperit doua schelete omene^t!, numa! atinse se prefaceati in pul-

Tot pe

dealurl,

eel

din

trece prin
in

bere.

stinga Jiuluf este ramura

din din

Domne?ti, unde se desparte

Asemenea monede,
gasit
$i

s'au

ma!

DealuMuT-Bran,
luluT Bujoriscu.

iar

cele

doua
mina

o ramura merge

la Raci,

prin brazdele plugarilor

risipite.

dreapta sunt ramifica{iialedeaIn

alta trece prin

la

Ohaba
;

$i

se ter-

in diferite locur!, insa

Bolbo$i

?oseaua comuprin
piscurile

Asemenea
dari-d.-s.
?i

locur! istorice

ma!

plasa Jiuluf sunt

20083
la S.

naia care pleaca din com. Plop$orul

$i

sunt in comunele: Strimba, Ur-

hect. padure.

trece

Valea cu-Apa.

Este udata de
riul Jiul,

la

N.

de

Daia, Coste$ti

$i,

la
;

Gro$erea,
$i

Aceasta plasa are 32 comune

care o desparte in doua

intra in pi. Gilortul

$oseaua co-

anume: Rovinari, Moi, VlaBaifeni,

party cu 13
91

19

comune in stinga comune in dreapta.

riul Jiul,

munaia care pleaca din comuna

Braneti, intra in plasa Gilortul

duleni,

Peteana-d.-s.,
Pis-

Ra^ina, Plop^orul, Jicleni,

curile, Izvoarele, Coste$ti,
teni, Brane^ti,

Afara de
aceste! pla!

teritoriul

mergind spre Valea-lu!-Ciine.

In plasa

Bro$-

ma! este udat de

riurl:

este

o judecatorie
in

toate pe partea
;

urm&toarele

de ocol cu

re$edin{a

com.
in la
te-

stinga a Jiulu!

iar

Ro$ia, Ti-

Tismana, Jityul-Mare, $u$i$a, Dimbova, Cioiana $i Gilortul,

in

Pe?teana-d.-s.

mpani,

Farca$e?ti,

Valea - cuUrdari-d.-j.,

Spre E. de com. Borascu

valea zisa a
Sili?tei,

Apa,

Urdari-d.-s.,

partea cea ma! de jos a pla-

se vad

Strimba,

Girbovul,

Murgeti,
Io-

cet ?i

pe intinderea care
limita intre Gorj
:

for-

suprafafa pamintulu! ruine,

ramida). Se zice ca a fost
beciul lu! Dosofteiu,

Turceni-d.-s.,

Turceni-d.-j.,

meaz&
lial
-

Dolj.
Fi-

meliele une! cladirf (zid de caaci

ne?ti, Raci, Bolbo?i,

Ohaba, BoCalapatoate
Jiul.

$osele

$oseaua nationals
intra
i.i

rascu,
rul-d.-j.

Calaparul-d.-s.,
?i

Petro$ani,

acea-

ma! spre
spre
in pamint,

Stolojani,

pe

sta plasa ma! la S. de

comuna

E. locul
S. se

viilor sale $i pu^in

partea dreapta a riuluf

Br&neti, trece prin comunele

BrSneti,
Izvoarele,

vad adincaturi
hele^tae.

Este populata de 7 1 54
saii

familii,

Plop$orul,
$i

unde a avut
xista urmele

Pe o

alta
e-

29031

suflete,

din car! 65 36

Pe5teanad.-s., Rovinari
iana,

Poplasa

vale numita a Domnestilor,

contribuabilf.

de

unde

intra

in

une!
piatra,
fi

alte

cladirl

Are 24
847
Jiul,
copi!.

$coale, frecuentate

de

Ocolul.

ma! mica, de
se zice ca ar
pi.

despre care

$oseaua vecinala care pleaca

din jud. Dolj, intra in aceasta
la cat.

fost locuita

de
riit,

Doamna
de

(de aci

Gura-$Ui{a

$i

trece prin
Ione^ti,

calita^e!

numele loDomne$ti) fugita

va!,

jud. Gorj
riU

$i

Dolj.

Babai

sinul acestu!
sinurile

coprinde

urmatoarele

localita^!:

din cauza razboaelor.

Motrulu!, Gilortulu!

Ulmeni,
i

Baniul,

Turburea-d.-j.

La gura
ma! spre
cat.

aceste!

pu^in

Amaradie!, adica tot

coprins intre:

teritoriul

de Mijloc, Murge^ti, Girbovul, de unde se desparte in doua, o ramura apucind spre Borascu, iar
alta continuind

unde este acum Baniul (ce apar^ine comuN.,

Dunare, Mun^ii?ira

Vulcanilor

$i

Paringulu!,

ne! Calaparuld.-s.)i se zice

ca

cac! toate izvoarele acestor munp

a merge catre N.

a locuit Banul aceste! Doamne,

intrunindu-se in pirae
se varsa in
Jiti,

$i

girle,

trecind prin: Strimba, Stejarul,

Urdari-d.-j.
i

de

la

care ar

fi

ramas

?i

numi-

de Sus, Pe^teana-

rea localita^e! de Baniul.

pe ambele par^!. Izvore^te prin doua ramur! in

Digitized by

Google

JIUL (RlU)

110

JIUL fRtC)

mun$il Transilvanief.

Una din

ra$i

ge$ti, Turceni-d.-j.

pe

stinga:

Pana

la

anul

1879, Jiul, din

se
in-

murl

iese din

muntele Oslea

Bumbe?ti-de-JiT, Ciineni, Vadeni,

Tirgul-Jiul,

dreptul com. Como$teni

din muntele Sturul

(piscurl ale

Romane^ti,
Moi,

Ia$i,

Po-

drepta spre S.-E., trecind prin

munfilor Mehedinfilor). Alta ra-

iana,

Rovinari,

Baiteni,

comuna Bechet
se
$i

in fa{a

careia

mura, numita
ramura.

Jiul

curge in
in

di-

Pe?teanad.-s., Plop?orul, Izvoarele,

varsa.

Aceasta schimbare

recjie contrarie cu

cea d'intiiu

Bro?teni

$i

BrSne^ti,

unde

Patrunde

pe
$it

la pasul Lainici,

Rominia printre munal

p5rSse?te judeful Gorj,

intra in judeful Dolj.

spre a

a cursuluT Jiulul a provenit din cauza nisipurilor tirite de dinsul

Cerde^ul ?iArdicul, formind

Laini-

Mijloacele de trecere in jud.

precum $i de vinturile cele mar! can determinau stabilirea dunelor. In dreptul

prea frumosul defileu

cilor,

Gorj sunt:
In regiunea
duri de lemn,

com. Zavalul,
de

lung de 29

kil.

mun^ilor: 2 po-

formeaza o cascada inalta

2 m.

Curge mal fntiiu catre S., trece pe la schitul Lainidf, apol

ia dirqcfiune S.-V.

unul in

jos

de

La

vSrsarea sa in Dunare

mSnSstirea Lainici, lung de vre-o

se afla o mica delta in

{iune.

forma-

de

la

Bum-

40 de m.,
l'alt in

intre kil.

98 99, cel-

Toata
fi

aceasta

regiune

be$ti-de-Jii

pin5

la

confluen^a

sus de m&n&stire, intre

este presarata

sa cuTismana, unde schimbind

kil.

100

10 1,

lung de vre-o

au putut

stabilite

de dune, cari nu de cit prin

?i

brusc direcjia, se indreaptacatre S.-E.,

in

55 m.
In regiunea dealurilor gSsim

plantafiune de dafinl

salciml.

pana

la

v5rsarea sa

AfluentI pe dreapta prime?te

Dunare.

podur! de lemn in urmitoarele

lo-

din

pi.

Jiul-d.-s.:
$i

riul

Motrul,
;

De
be?ti,

la frontiers

pana

la

Bum-

calita^I: Turcine$ti- Vadeni, Tir-

piriul

Racovi^a
Filiai:

Almajelul din

curge

in regiunea mun^ilor.

gul-Jiul-Slobozia, Ia$i-Ciaurul, Po-

com.
to^tita

Piriul-Berbe^ulul

La origins,
35
^i

albia sa variazS intre

iana-Ro$ia, Rovinari-Ro^ia iPi-

din com. Argetoaia, piraele Fra?i

70 m. Pe alocurea numai

noasa,

Balteni

Poenele;

un
de

Salcia. In plasa

Dumriul

trece peste aceste mftriml, albia

este stincoasa, iar repeziciunea
curentului,
in

pod umblator
nulul
Pe?teana-d.-s.
leni,
;

in

dreptul citu-

brava-d.-s., in fa^a

com. Breasta,
O-

Cocoreni,
la

pendinte

prime^te pe malul drept

unele

localitap
5

Girbovul-Va-

bedeanca.

din mun$T, atinge

chiar

m.

pe secunda.

De

la

Bumbe^ti

intra

in re-

pod de lemn, la Turcenid.-j.-Bro$teni, pod umblator, la Ione?ti-Brclne?ti, pod de lemn.

Afluen^it Jiulul
in

Apol
Mijloc,

intra

in

plasa Jiul-de-

de unde se incarca pe dreapta cu piraele Valea-Ho^uce-I vin

giunea dealurilor, albia

ge?te ast-fel c&, pana la

i-se 13r-

jud. Gorj

lut $i Prodila,

din com.
il

e?irea

sunt pe stinga: Gioiana,

radia
$i

Ama-

Podari. Piriul Dranicul

vine

din

jude{,

largimea albiel
?i

se

Sadul

iar

pe dreapta

din com. Dranicul.

men^ine intre 3
la

kil.;

de

Jil^ul-Mare, Su?i$a, Cartiul, Sim-

Patrunde
fa{a

in pi. Balta,

pe care

Vadeni

la

kil.

Tirgul-Jiulul, spre

La N. de comuna Roare

botinul

?i

Porceni.

o uda prin partea de E.

Are in

Jiul intr&

injudefulDolj pe la

mane?ti,

aceasta
kil.

l&rgime

Tinfareni

(in pi. Jiul-d.-s.).

Forpi.

aproape 10

Albia este pie-

meaza pu^in

limita

de E. a

comunel Gingiova un vad de trecere pentru luntre. In com. Como^teni are peste dinsul un

troasa ?i r&mine astfei pana aproape de esirea din judef. Pe

la

Dumbrava-d.-s.,

?i pi.

Ocolul. In-

pod

statator.

tra in pi. Jiul-de-Mijloc

curgind
a-

In pi. Jiul-d.-s.

prime^te

la

Pe^teana

?i

Bro?teni, fundul
nisipos.

pe limita desparfitoaredeE. a

incepe a deveni

LSr-

cestei pia?i din spre pi. Ocolul

com. Jin^areni riul Gilortul. Din com. Tatomire^ti se incarca pe

stinga

gimea medie a rtululin aceasta regiune atinge 100 m adincimea

1

pSna

in

dreptul
se

com. Secuiul.
limita despar-

cu Valea-Birlogulul, cu format din

ce
iz-

De

aci

indrepteaza direct

Piriul-BirloguluT

m., 50
1

m.;

iar vitesa

pana

spre S. formind
{itoare in partea

voare

?i

cu

Valea-Rea

se

la

m. pe secunda.
?i

de E. a

pla$ei

varsa intr'insul la
deti.

comuna

Brapria-

Comunele

catunele ce uda

Jiul-de-Mijloc cu plasa

Jiul-d.-j.,

Din comuna Brade^ti

piriul

in regiunea dealurilor,

rea sa din defileul de la

dupS e$iBumRo-

pana

in

apropiere de com. Murta.

aceasta

mete
ceasta

Almajelul.
este

In

De

la

com.

formeaza

comuna
peste

un

be? ti-de-Jif, sunt pe dreapta: Porceni, Simbotinul, Turcine?ti,

$ia,
d.-j.,

limita

plasa
lul

Ciaurul, Birnici,

Pe^teana-

de E. a pla?ef Balta cu Se varsa pe maDunarea in fluviulul al sting

Jiul-d.-j.

umblator

riul Jiul.

pod Din
piriul

com.

Almajul
e$irea din

primete

Almajul.

Docoreni, Girbovul,

Mur-

fa{a insulei Copani^a.

La

plasa

Jiul-d.-s.

Digitized by

LiOOQ IC

JIUL-BATRlN

111

JIUL-DE-JOS

patninde in plasa

Ocolul,

de
Cerriul

seaua judefeanft este insofiUi de

o portfune din calea
iova-Severin, care
feratS.

plSile, se

g&sesc numeroase mo-

unde se
nelele

incarc&, in

comuna

Cra-

vile, ridicate

(satul

Troaca), cu

are un
riu

pod
intre

purile vechl

Amaradia.

de
Balta-Verde
ce-T
pri-

fier

peste

acest
$i

Din

com.

stabile Filial

Butoe$ti.

me$te lacul Bizdina,

Fic&ile.
in Jiul,

aduce
scurge

La com.

Balta-Verde,

pu^in

de oamenl, din tim$i moderne. Aceasti pi. este udati de DunSre la S. %\ de Jiul pe limita de V. Inainte, Jiul se vSrsa
la

apele piriia?elor Circea, unitcu

Balta
Jitia

se

mat la S. de Craiova, este un pod de ffer peste Jiu, in dreptul satulu! Brani^tea, al

Bechet,

iar

acum
$i

se varsa
Balta, in

intre pi. Jiul-de-Jos

aducindu-T

apele piriu-

$oselei

dreptul insulel Copanifa.

In aceasta
pi.

lul $erca.

BaltaPopel se scurge

natfonale

$i al

liniel ferate

Cra-

se g&sesc nu-

in riul

Jiul,

pe

la

V.

satulu!

iova-Calafat.

Tot

in aceia^I

com. nu

meroase

bStyl,

intre carl se nu-

Popoveni. PJriul-Popovenilor se

se afl& podul

liniel

ferate

mr: Giormanele, legate intre

ele printr'un

scurge

in riul Jiul,

trecind prin

mit Bucova^ul, in marginea c&tunuluT Mofleni.

mic
;

piriti

$i

comu-

V.

satulu! Popoveni.

nicind cu Jiul
foarte

Balta-LuminoasS,

Ud com.
cu
piriul
:

Preajba

?i

comuna
apele

Valea rhluT
productive
?i

Jiul este

formats prin rev&rs&rile JiuluT;

lacul
s&rile

Malul-Mare, de unde se incarci

populate.

Ea

este

R&danul, format din rev&r-

Lamu^ul
I

cu

coprinsa intre dou& maluri inalte

din care eel ma! inalt este \&r-

DunSrel
$i

lacurile

Mir-

b&lfilor
i

Giltaele, Balta-Bisericel

$olea

Stegiroaia, Lacul-Lung,

Balta-Nicola ce

aduce apele

mul

sting.

Predu^ul, Lacul-Gale?ulul, BaltaBretenilor, Logofi^ul

^i

piriulul B&nesele.

Trestina.
13 co-

Intri prin

partea

de V.

Jiul-BStrin, balta, jud. Dolj,

Jiul-de Jos,

pi.

Plasa

e formats

din

com. Ghindeni $i Secuiul, de undese incarc^cu piriul Sili$tea.

com. Grindeni.

mune

$i

anume

Adunafi-de-

Giormane, Bechetul,Ciciulate$ti,
Jiul-de-Jos, //#.*?, situate in S.-E.
jud.
Dolj,
%\

La
d.-j.,

e^irea

din com.

Secuiul

CMSra?ul,

Damian,

Giorocul-

p^trunde pe

teritoriul pl&$ef Jiul-

pe malul sting
de-alungul

al

Mare, Grindeni-Locusteni, Mir?ani,

pe care o
in

udfi cu directfa

Dunrel

malulul

Murta, Piscul, Rozi^tea

$i

de

la N.-S.

prin

partea de V.

sting al Jiulul.

Sadova.
Re?edin$a pla^el este
in

Intr^L

comuna Adunafi-dePiriul Jieful

Forma
git

sa se poate asem&na
foarte alun-

com.

Giormane, din care se Jncarci

cu un dreptunghiu

C&ciul&te$ti, cit. Dobre^ti.

cu Pirlul-GioroculuT.
se

de

la

N.

la S.

varsi in

Jiul,

tot

pe

terito-

riul acestel

comune.

Se m&rgine$te la N. cu o parte din jud. Romanafi $i cu

pi.

familif,

Popula^iunea plS^et e de 5236 sau 22339 suflete: 11870

^i

b&rbaflf
in

10469 femel; loeuese

$i

Ud& comuna Rozi^tea, de unde prime$te apele b&tyeT Ochiul,lncftrcata cu apele

Ocolul,

incepind din drep-

5462 case

bordee.

tul

com. Leul (Romana^i), p&nS

com. Giormanele. La
cu DunSrea
in

Intinderea totals a pl&e? este

bailor:

in dreptul
S.,

Strimba, Metita-Lung&,Trestina,
Jie^ul
?i

se mSrgine$te
la

Ochiul.

Ud com. Murta,
cu
balta

de
Jiul.

jud.

Romanafi p&n&
se

de unde se incarc&
Brebenilor.

La
in

E.

mrgine$te cu

jud. Romanafi, din com. Leul,

C&ciulate$ti,

de 78435 hectare. Are: 33 bisericl, deservite de 27 preo^T; 16 ?coale, din cart: 10 mixte, 3 de b&e{I $i 3 de fete, conduse de 12 inv&\$X.ox\ $i S

Ud com.

de

pni

Dunre,

iar la
la

unde se Jncarci cu
prime^te
piriul

piriul Prede^ti.

pi. Jiul-d.-mj.,

de

V. cu com. Adu-

invft^toare

?i

frecuen-

tate

Ud com. Sadova, de unde

Sadova.
lacu-

na{i-de-Giormane, p2n in dreptul

pi.

de 545 baep ?i 144 fete. Locurl insemnate in pi. sunt:

pi. Jiul-de-Jos.

com. Padea,

iar

de

aci

cu

Bechetul, tirgu?or, re$edin$a subprefecture!

Trece prin com. Grindeni, de

Balta pSn& in DunSre, des-

Este

unde se incarci cu apele

rilor
gile.
:

pfirVindu-se prin riul Jiul.

port comercial;

aci se luptarS

Siratele, R&scruciul $iLun-

Terenul acestel pla$I este accidentat

Turcil cu Ru?ii la 1828. Ling*

de

prelungirile

dea-

com.

C&ciul&te^ti,

de-a stinga
in-

De
nicl,

la

Craiova

?i

pn&

la Lai-

lulul Prisaca,

din

pi.

Ocolul.

Pe

Jiulul, se afli

Casa-Alba, loc

alta

o $osea jude{ean& ?i o comunala, urmeazS fiecare

al riulul.
?i

malul drept
in

al Jiulul se
pi.

g&sesc
ondula-

aceasta

cite-va

mal

t'mnl, prelungiri ale dealulut

Ra

semnat prin multe mSgurl $i risipiturl de cetate. Sadova, m&Sadova, sat, unde s'a nistire
;

Intre Craiova

Filial

?o-

dovan.

Aci,

ca in

ma! toate

dat

lupta.

insemnata,

intrd

Digitized by

Google

JIUL-DE-MIJLOC

112

J1UL-DE-SUS

Turd
se

$i

AustriacI, la anul 1784

aci

vad

ruine

antice.

La

confluen^a Jiulul cu Dunarea se

vede vechea cetate Acridava.

de 69542 hect, cu o populate de 5762 familif, sau ,23045 suflete: 11870 barbap $i 1 1 175 femel; locuesc in 6104 case ?i
bordee.

Se invecine^te la E. cu pi. Amaradia, incepind din dreptul com. Capreni i pana in dreptul

com. Malae^ti, din

pi.

Ocolul
$i

iar

de

la

com. Malae^ti

pana

Jiul-de-Mijloc, plasa, situata in centrul jude^ulul Dolj, pe malul

drept
al Jiulul.

Are

21 bisericl, deservite de
;

in dreptul

com. Izvorul,

limita

21 preo{T
15 mixte,

17 ?coale, din
I

carl
1

catre aceasta plasa este formata

riul Amaradia. Din dreptul com. Izvorul i pana m dreptul com. I?alni{a,

Se margine^te
Breasta pana
cu
plasa
la

la

N.-V. cu
la

pi.

fete,
$i

de conduse de

baeflf ?i

de

de

15

inva^atorl

Dumbrava-d.-s., de

comuna

2 inva^atoare.

Ciutura; laS.,

Locurl insemnate
plasa sunt
:

in

aceasta

hotarul

catre

pi.

Ocolul

este

Balta,

de

la

comuna
;

Segarcea, in care se

format de o

linie

conventionale.
este

Ceratul pana la
la V.,

comuna Padea

afla re^edin^a sub-prefectureljiul-

Limita de N.-V.

formata
care
Ca-

cu plasa Dumbrava-d.-j.,

de-Mijloc. In aceasta

de

la

comuna Ciutura pana

la

avut loc o
?i

lupta intre

comuna a RominI

de o
preni

linie

conventionale,

incepind din dreptul com.

?i

com. Perioral, iar de la aceasta com. pana la com. Ceratul, se

margine?te
spre S.-V.
;

Tatar!, pe Dealul-Robulul.

pana
la

la

com. Poiana,

cu
la

plasa

Baile^ti

urma de cetate de pamint, facuta de RomanI $i inCetatea,

desparte aceasta plasa de jud.

Gorj.
la

De

com. Poiana

$i

p3na
riul

E. se margine?te
la

conjurata de $an{uri.
se vad urmele

La Lipovul
cetaflf

com.

f in^areni,
De
la
la

hotarul catre

cu plasa Ocolul, de

comuna
iar

unel
?i

de

jjd. Gorj este

Gilortul.
?i

format de

Breasta pana

la

com. Secul,

pamint, precum

a unuf

drum

de

aci cu plasa Jiul.d.-j.

vechiu ce duce de aci

{uia din

la Ceta-

pana

com. Jin^areni com. Jiul, limita de

Mehedin^i
este
linie

Cam
lul

prin centrul sau, aceasta

com. Ceratul.
o manastire
fon-

V.

catre

jud.

plasa este accidental

de deaRupturi,

Bucovaful, sat pe malul drept

al Jiulul, are

formata de o

conventionale.
pi.

Radovan,
:

cu

prelungirile

Limita de S. catre
brava-d.-s., este
linie

Dumde o

sale

Dealul-Gabrulul,
Virvorul,

data de Pirvul Clucerul din Craiova

;

formata

Palilula,

Scumpe?ti,

in casele manastire! este

$i

conventionale cu direcfiu-

Lipovul, Dealul-Robulul, etc.

o inchisoare publica
ce

un

sta-

Este udata
face

de

riul

Jiul,

biliment de tabacarie al statulul,

nea de la V. spre E. pana la com. Raznicul, iar de aci se lasa

spre S.-E. pana
la

limita de E. de la com. Padea pana la com. Breasta (S.V.), trece pe linga comunele: Bu-

unde lucreaza condamnafil

lucratorl angajafl.

$i

com.

Pre-

cova^ul, Podari, Livezile, Glodul,

Foi$orul, Dranicul

$i

Padea

$i

pripi-

Linga Leamna, com. Bucovaful, pe marginea riulul, se gasesc trel izvoare cu ape minerale,

unde ia pana la com.

deti,
pi.

direcfia spre N.-E.

I$alni{a.

In privin^a reliefulul, se poate

:

terenul

imparfi

in

re-

me?te
riul

pe

teritoriul

pla$el

numite La-Trel-Fintim.

giuni

regiunea Vael-Jiulul,
?i

in

Leamna
riul

(dreapta) ce trece
este ua-

Caile

de comunicatie
:

in acea-

partea de V.
lurilor, in

regiunea

dea-

prin satul

Leamna. Mai
din
stinga,

sta plasa sunt

iova- Calafat
;

calea ferata Cra-

partea

de

E., intin-

data de

Dasna^uiul, cu

?oseaua judejeana
-

zindu-se cu

direcfiunea

de

la

fljentele sau

Das-

Craiova
lafat
;

Podari

Radovan Ca-

N.-V. spre S.-E. In regiunea de

E., dealul eel

na^uiul-Mic. Dasnafuiul curge de

la

$oseaua judejeana Craio-

N. spre

S.,

facind limita catre

la

va-PodarI-Segarcea-Bistre{.

Icleanul,

mal insemnat este care merge pe limita

i

plasa Baile^ti, de

com. Intor-

desparfitoare intre aceasta plasa

sura pana la com. Ceratul.

Este formata din 14 comune

$i

Jiul-de-Sus, plasa, jud. Dolj, numita ast-fel de la cursjl superior din acest jude$ al riulul
Jiul,

?i

pi.

Amaradia
prin

care se con-

tinue

Dealul

Chicioarel,

anume

Bucova^ul, Caloparul,

care desparte afluenfu din dreapta riulul

Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi$orul, Glodul,

vul, Livezile,

care uda aceasta plasa.

acestei pla?I se poate
trapez, ale ca-

Amaradia de
Jiul.
$i

eel din

Intorsura,

Lipo-

Forma

dreapta riulul
dreapta
Jiul,

Apol,
stinga

de-a
riulul

Padea, Podari, Se-

asemana cu un
tate

de-a

garcea

$i

Virvorul.
in

rul laturl paralele sunt

indrep$i

sunt o mutyime de dealurl,

Re$edin{a pla^el este

Segarcea.
Intinderea totala

com.

de

la N.-E.

spre S.-V.

precum: Almajelul, Brade^ti, Argetoaia, Teascul, Racovi^a,

ale carui laturl neparalele sunt

Ma-

a pla^el e

indreptate de

la

N.-V. spre S.-E.

crea

?i

alte dealurl

mal mid.

Digitized by

Google

JIULUl (VALEA-)

113

jIrlAul

Plasa este udatS de

$i

riul Jiul

au

trSit in

timpuri

foarte intu-

28

kil.

spre

S.-E.
$i
1 1

de

ora?ul

de afluentul sau de pe stinga,

Inainte de

necatepentru

istorie, ?i-$I

cautau

Rimnicul-Sarat,
S. a placet, la

in
kil.

partea de spre S.-E.

re^edin^a

Gilortul

adapost

in

insule

inconj urate

ciad s'a

toamna anulul 1 892, facut noua irapaYfire

pi. Jiul-d.-s.

cu apa mocirloasS. Pufinele date

ce

de com. Balaceanu,
Slobozia-Galbenul, la
?ani,
kil.
;

avem de

aceste populafiunl

pla?el.'Comunele invecinatesunt

administrative,
unita cu
pi.

era
?i

ni le ofera uneltele la ele, carl

Dumbrava-d.-s.

ramase de sunt az! in Muzeul

4
;

kil.

Vi-

Nisipuri,

Galbenul,

la

coprindea 33 comune.
Asta-zT e despar^ita de aceasta

National.

Drogul,
kil.

la

kil.

Ciineni,

la

11

plasa

$i
:

coprinde singura

16

Jivanului (Piriul-),
torsura,

piriil, in jud.

Se marginete
gul
?i

la

N. cu DroVi?ani
V., cu

com.

Almajul, Argetoaia, Bra

Frato$ti{a, Mi-

Dolj, pl.Jiul-de-Mijloc, com. In-

Galbenul, desparfit prin

;

de$ti, Bralo$ti{a,

ce se varsa pe malul
peste care

lacul Jirlaul
la
S.,

la

E. cu
;

haifa,

Poiana,

Racari, Salcea,
i

drept

al riulut Jiul $i

cu

Nisipuri

la

Scae^ti,
reni.

Tatomire$ti

f
in

infa-

trece limita de E.

catre

com.

Pirli^i

(jud. BuzaO).
ci

Lipovul.

N'are dealurl,

numal
E.

icl-

Re$edin{a pla?el este

Filia$i.

com.

colca cite-va movile.

Jivului (Valea-), vale,

J

in jud.

Are 89
data de
Piriul
piriul

pufurT.

La

e u-

Caile de comunica{ie
cestel pla$I sunt
:

ale

a-

Vilcea,
ne$ti,

pi.

Olte^ul

d.-j.,

com. Bela

riul

Buzaul.

calea
;

ferata
fe-

spre N.-V. com.,

in riul

Severin-Filiasi-Craiova
rata Filia$i-T. Jiu
;

calea

m. Se varsa

700 Pe?teana pe

Galbenul, o

parte din

Valea-Boulul, o ud& la N.,

lac
Jir-

$oseaua
;

na-

tentorial com. $tirbeti.

varsindu-se in intinsul
laul,

{ionala Craiova-Severin

$oseaua
alte

care ocupS

N.
e

comuneT.

$osele

comunalS Filia$i-Bodae$ti $i comunale carl leaga munele intre ele.

J&cnei (Piscul-),
dealulul

pise,

de-asupra
nurae,

Suprafafa
hect., din

com.

de 3000

co-

cu

acela^T

mo$ia
tia,

Zamostia,

pe com. ZamosDo-

carl 105 hect. vatra

com., 2476 hect. ale locuitorilor

?i

Intinderea totals a placet e de 67423 hect., cu o populate de 5893 familiT, sau 24580 suflete;

pi.

Berhometele, jud.

275 hect. ale particularilor.

rohoiu.

Popula^ia com. e de 393 familiT, sau 1452 suflete: 752 barba^I

ri^I,

locuesc in 61 11

case

$i

bordee.

Are:
de 22
1

31

biserici,

deservite

Jidovina, deal, pe mo$ia Cristine$ti, com. Ibane^ti, pi. Prutuld.-s., jud. Dorohoiu.

%\

700 feme!; 590 cSsato-

788 necasatorip, 74 vaduvf. Sunt 467 contribuabill. $tii

preoflf;

19 $co!l, din carl

fete,
i

carte 156 persoane.

mixte, 3 de bae{T, 3 de
15
$i

Jidovina,
Vinatori

//*///

de

padare,

in jud.
Sf.

Are

biserica,

cu hramul
$i

conduse de
inva^atoare

inva^&torT

Neam{u,pl. Piatra Muntele, com.

Ierarch Nicolae
ziditS

Intrarea

frecuentate

de

Dumbrava

Ro$ie,

situ-

in biserica,

in

935 copil (794bae^I$i 141

Vite sunt:
cornute,

fete).

atain partea padurel Savine^ti, pe

ob$tea locuitorilor,
2 preo^f
$i

1864 de deservita de
;

1575
cat,

vite

marl

proprietatea statuluT,

$i

in

le-

2 cintareflf
1

o ?coal5

1366

magarf,
?i

gatura cu trupul numit Lutaria.

mixta, fondata in

874 de Stat
?i

27836
porci.

of,

1665 capre

15 18

condusS de

invajator
elevT.

fre-

Jiului (Valea-), vale, trece pe

la S.

de com. Obir?ia,
paralelft

pi.

01-

Jidovinei (Piriul-), pi tin, izvore$te de pe dealul cu acela^I nurae, de pe mo$ia Suharaul, com. cu acela$i nume, pi. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.

cuentate de 120
din

tul-d.-j.-Balta, jud.

Romana^i, cu
cu

Are o suprafa^a de 3000 hect., carl: 2000 hect. arabile, hect. ima$, 200 hect. p&400 dure, 400 hect. neproductiv
(balta).

direc^ia

Dunarea.

Vinedin spreJiu,cont.inindo mica apa, pe care, la Obir^ia, se afla o moara, iar la Vidastra, insula
exploratS de
Bolliac,
i

Jlmbe^ti. VezT jud. Neamfu.

Zembre?ti,

sat,

LocuitoriT poseda
guri,

295

plu1

4 ma?in!

de semanat,

recu-

Jirlaul, com. rur., in jud. R.-Sarat,

pi.

de treerat; 539 boi, 253 vacl, 334 cal, 204 Tepe, 847 01, 163
rimatorT.

noscutA ca locuinfa a oamenilor

din epoca de pfeatra, carl ca
semintiile lacustre ale
$i

Rimnicul-d.-j.,

pe

lacul

cu acela^T nume. Este

in

a$ezata

Comerciul se face de 20 persoane.

Elve{iel,

partea de S. a jude^uluT, la

61973. Uarel* Dtepionar Qeog rifle. Vol.

IV

15

Digitized by

Google

jIrlAul

114

JORA
040 materii solide
iodure
$i

Caile

de comunica^ie sunt
Rimnicul-Sarat-Faurei,

drumul

1950 hect., cu o populate de 826 locuitori.

D-l
hect.

gr.

in litru.

Materiile solide se
clorure,

compun

din

trecind prin Balaceanu GalbenulJirlaul-Nisipuri; spre Vi?ani-Cii-

Gr.
$i

Cerchez

are

1275

carbonate.
clo-

locuitori!

neni

spre Drogul

spre

Pirli^i

prietarul

cultiva

675 hect. Pro830 hect. (18

Substanta dominanta este

rura de sodiu, iar cea caracteristica

(jud. Buzau).

sterpe,
la

77

izlaz,

350 padure).
tot

Budgetul com. e

veniturl

Locuitoril
afara

cultiva
hect.

terenul,

iodura de sodiu. Sarurile magneziane sunt in mai mare

de 6240

leT,

iar la cheltuelT,

de

de 8

carl sunt re-

cantitate

de

cit cele calcare.

Au

6234

lei,

40 bam.
pi. in-

zervate pentru

izlaz.

fost analizate la anul

1871.

Are o
:

$coala mixta, frecuen3

elevi
$i

Jirlaul, lac, \n jud. R.-Sarat,

Rimnicul-d.-j
tinzindu-se
i
$i
,

tata

de

7
Sf.

eleve

Jolde^ti,

sat,

in

partea de E. a
Siretul,

com.
in

Jirlaul,

biserica,

cu hramul

Nicolae,
$i

comunei
SiretuluT,

Fintinele, pi.

com. Galbenul
confine pe$te

deservita
tare^I;
1

de

preot

2 cin3

jud. Boto^ani,

pe esul din stinga

pirlul

Drog; are o intindere de 750

;

moara cu apa;

po-

udat de

Voroiazul
su-

hect., ale statuluT

duri statatoare.

na-Mare,
7
cir-

care formeazS

ce
$i

se
in

vinde

in

Rimnicul-Sarat

Comerciul se face de
ciumari
$i
1

Jolde?ti, in sat.

Mo?ia are o

Buzau.
padure,
jud.

hangiu.

prafafa de 899 hect. Satul este

locuit
flete.

Jirlaul,

R.-Sarat.

Numarul vitelor marl e de 658 $i al celor mid de 448.

Joi^a, virf de munte, din

de 180

familif,

sau 822 su-

VezI Bradeanca.

Are:

biserica,

cu

preot
con-

Culmea

?i

cintare^T;
1

$coala,
$i

Jlenilor (Balta-),
riul

lac,

in

jud.

Joi^eT, plaiul

Lovi?tea, jud.

Ar

dusa de
tata

inva^ator
$colari.

frecuen-

Tulcea, plasa Macin, pe teriro-

ge$; are o inalfune de i960

d'as'jpra

de 55

comunelor urbane Macin

situat
in

$i

niveluluT MariJ-Negre

Prin acest sat trece $oseaua

Jijila,

partea N.-V. a
i

ce vine

pe stinga Siretulul

?i

jude^ulul, a pla?ei

a ora$uluT
Ji-

Joi^a, mine de araiua, numite

Ocnele, jud.

$i

se une$te cu $oseaua judejeana

Boto?ani-Falticeni.

Macin
jila;

$i

cea V. a comunei
girli^a

Mehedin^i.

(Vezi

printr'o

comunica
de 120

Baia de-Arama, mina). 37

Joi^a, vale,
izvore^te din mun^ii

Vite:
caT,

197 vite marl cornute,

cu Dunarea,
Jij/la
:

iar prin

altacu balta

190

of

$i

44

porcl. Sunt

are o

intindere

241 stupi cu albine.

In satul Joldeti, au fost raz-

hect.; este Inconjurata cu stuf

de

de sub Ceta^uie, com. Predealul,

pi.

toate parole

confine pete.

Peleul, jud.
riul

Prahova

se

boiu

intre

$tefan

eel

Mare

$i

varsa in

Prahovi^a, pe malul

Petru-Aron pentru domnia MoldoveT, in ziua de Joia-Mare,

la

Jlenucul,
Sulina,

lac, in jud.

Tulcea,

pi.

sting.

pe

teritoriul

comunei
in

12 Aprilie 1457, invingind $te-

urbane Chilia-VechTe, a$ezat

partea N.-V. a placet
$i

Joi^a, valcea, intre comunele Calirie^ti

?i

fan

pe Aron.
iaz,
in

in

cea
in-

Mavrodinul,

pi.
;

Tira-

V. a comunei; are 20 hect.

tindere,
$i

gulul,

jud.

Teleorman

prin

Joldesjti,
satul

jud. Boto^ani,

este

inconjurat

de
for-

ceasta vale trece $oseaua vecinala Mavrodinul-Caline$ti.

Jolde^ti,

com. Fintinele,

toate

parole cu stuf; este

girla

pi. Siretul,

format din piriul Vo-

mat de

Pardin,

cu

care

rona-Mare, ce vine din Poiana-

comunica prin o
Joi^a,
sat,

girlifa.

Joi{a

(Valea-),

izvor

de

apa
com.
jud.

Lunga; are moara de apa.

Jora, sat, in partea de N.-V. a com. Buznea, pi. Cirligatura,
jud. Ia$i, situat intre dealurile:

minerala,
face

in cat. Predealul,
pi.

parte
pi.

din com.

Predealul,

Predealul,

rur. Pope^ti-Bicul,

Sabarul,

Prahova, in apropiere de gara

Predealul, pe proprietatea

jud. Ilfov. Este situat la V. de

M.

S.

Bucure?ti, intre riurile Dimbovi^a

?i

Regelui

?i

a Eforiel Spitalelor

Gavanul
ginea

Dealul-Viel, in mar-

Ciorogirla. Sta in legatura cu

Civile din Bucure$ti.

pinulul Bahlue^ul, linga

cat.

nala.
ries.

Cosoba prin o $osea veciAci e re$edin{a prima-

rata la gust
nic.
la

Aceasta apa este clara, sai degaja acid carbo-

Tirgul-Frumos.

Ea are o

densitate de 1,0298
$i

Se intinde pe o suprafafa de

200 Celsius

coprinde 45

Are o populate de 31 familii, sau 178 suflete doua morl de apa.

;

Digitized by

Google

joRAyn
Vite:
IS
cal,

115

JOROVLEA
5059
ca-

57 vite marl cornute,

Locuitoril poseda

pia ce se intinde de la Foc^ani,

212

ol

$i

22 rimatori.
in jud.

pete de

vite.
lei

spre E.

Budgetul com. e de 5040

Jora^ti, com. rur.,
luiu,
pi.

Are

biserica parohiala, cu

Covurkil.

la veniturT,

iar

la cheltuelf,

de

hramul

Sf.

Nicolae;

$coala

Prutul, la 65

de

4878

lei.

mixta, frecuentata de 29 copiT.

Galafi, pe valea Covurluiuluicu-Apa sau a Jora^tilor $i pe dealurl. Se limiteazft la N. cu

JorS^ti, com.
pi.

rur., in jud.

Putna,

Jora^ti, parohie, in jud.

pi.

Putna,
acela$T
:

Bilie?ti.

Bilie?ti,

comuna cu
$i

jud. Tutova; la E. cu Balinte$ti

i

Este situate pe malul PutneT,

in
$i

nume, formata din catunele Jora?ti,

Baneasa;
la

la

S.-E.

cu Bujor
$i

cimpia Foc?anilor, spre

la
kil.

E.
la

Vinatori

Mindre^ti.

$i

V. cu Virlezi

Crae?ti.

kil.

de acest

tirg,

$i

Apa

ce o uda e Covurluiul cuApa. E formats din trel catune: Lunca, Jora$ti $i Zirne$ti, cu o populate de 451 familil, sau

de re$edin{a sub-prefec-

Jor&tilor
teritoriul
pi.

turel.

(Valea-), vale, pe com. cu acela$f nume,

;

Jora^ti,
nei,

Se compune din tre! catune: unde e primaria comuMindre^ti

$i

Prutul, jud. Covurluiu

tncepe

1769

suflete, din carl

325 con-

Radule^ti,

cu

de aproape de Bujor $i e strabatuta de piriul Covurluiul-cu-

tribuabill.

tiu

carte 214 per-

soane.
Satenil din Jora^ti sunt razaI,
iar eel din cele 1'alte catune, foti

populate de 264 familil, sau 980 suflete, din carl 191 contribuabili loeuese in 210 case.
;

Apa.
Jori^tea,
plaiul
piriil,

in jud.

R -Sarat,
Valea-

$tiu carte

137 persoane.
bisericT,
Sf.

Rimnicul,

com.

cl&ca$I improprietaritt.

Are:
hiala,

una paroNicolae in

Salciel; izvore^te

dinculmeaCimVirful-Cume-

Pamintul e nisipos. Pe ValeaJorS^tilor sunt

cif
$i

cu hramul
;

pulungeanca, din
trel;

bai{I

cu

s&l-

Jora^ti

a doua

filiate,

cu

hra-

numeroase. Suprafa^a totals

de 6274 hect., din can: 4389arabile, 264 sterpe

teritoriulul este

$i

mul S -^ii VoevozT, in Vin&tori a treia, cu hramul S-^ii Imin

uda V. comuneT, $i se varsa, dupa un curs repede de 4 kil., pe partea dreapta a riulul Cilnaul.

p&rat'i,

Mindre^ti

o ?coaia

ripoase,

138 V*

viT,

46
9*1

flne^e,

mixta, frecuentata de 47 copil.

394 ima$, 962 p&duri

vetrele satelor.

restul

Vite: 426 bol, 384 vacl, 96

cal,

Jorovlea,
rovlea,
toani.

2 capre

$i

206 porcT.
la

poianft, \\\ padureajocom. Copaiaul, jud. Bo-

Proprieta^I marr sunt: Lunca,

Budgetul comune! e
nituri

ve-

Hule?ti

$i

Ro$ia. Statul poseda

Zirne$ti,

mobile:
Chiteala.

Peri$eni

$\

de 5452 lei, 55 banl $i la cheltuelf, de 5413 leT, 52 bani. Locuitorii poseda 91 plugurl
:

In aceasta poiana

existat

pana

la

anul 1870

satul Joro-

vlea, af careia locuitorl se ocu-

Are
ditS. in

3 bisericl

una

in Jor&$ti,
zi-

de lemn
In
1

o moara de apa.
5

pau mult cu cultura

viilor

$i

cu hramul

Sfin^il ImparatT,

comunasunt:

circiumarl;

de ob$tea satulul; a doua, cu hramul Sf-^ii

TreHerarhT, tot
struiti
in
in Jora$ti, con-

1840

41

bacan.

pomi roditorl. Arenda^ul mo $iei de pe atuncl, reu?i sa alunge de aid pe locuitorl, sub
cuvint ca fiind in
mijlocul

fost

Mo$ia pe care sa afla satul a data zestre impreuna cu

hatma-

pa-

1816 prin stSruin^a

Sf. Nicolae, in
1

altele din {inutul PutneT,

duril ar strica padurea; le

locurile carf erau date la
?i le

lua

cSminarulu! V. Cernat; a treia

nulu!

Alexandru Mavrocordat,
-

1864
bise-

cu hramul
zidita
in

Lunca,

de
veT.

catre

socrul

sau,
al

Domnul
Moldo-

dete altele

in satul

Copalaul.
$i

88 1 de proprietarul

Alexandru Moruzzi

La
rica

anul 1873,

risipi

loan

Plesnila. Intreaga

comuna

cu invoirea proprietarulul,

formeazS o parohie, cu catedrala

Sf.

Principele Gr.

M. Sturdza,

$i

imp&raflf,

preot paroh, un

JorS^ti,
acela^l
pi.

sal,

re^edin^a
jud.

com.
familiT,

cu

vindu locuitorilor din Cerne^ti,

preot-ajutor
sericile

cintare^T.

Bi-

nume,

Covurluiu,

com. Zlatunoaia. Se zice ca

ceasta biserica ar
fi

a-

din Jora$ti

sc

bucura

Prutul.
1

Are: 308

sau

fost

schit

de pamintul rural din Zirne$ti, unde au fost doua m&n&stirl,

azl desfinfate.

143

suflete; 2 bisericl; o $coaia.

dc

Ctllugarl in

vechime.

Jora^ti,

sat,

in jud.

Putna, com.

Este o ?coaia mixta, frecuentata

cu acela$I nume,
situat

pi. Biliesti.

Este
cim-

Jorovlea, deal cu padure, in partea de S.-V. a comunel Copalaul,

pi.

de 37

elevi.

pe malul Putnel,

in

Siretul, jud.

Boto,sani.

Digitized by

Google

JOSENI

116

TUGUREANUL
Olt,

Joseni, sat
leni, pi.

vechitt, desfiin^at,

pe

Judele, vdlcea, jud.

curge
piriul

pe care

la

1828 de enoriasT, cu indem-

valea piriuluT

Joseni, com. De-

cu

acelasl
Vedei",
cat.

nume

nul Diaconulul Anghel Zugravul.

Copula, jud.

Botosani.

lese din

dealul
taie

curge
si

catre E.,

Jugarul
el.

Jugureanul, com.
ma^uiului, jud.

rur., pi.

Cal-

Joseni, c&tun
161 case.

comunel Piclele, jud. Buzau, cu 680 locuitorl si

al

da

in

Vedea, pe dreapta

Braila,
al

asezata

pe malul drept

Calma^uiuluT,
kil.

Jugarul,

cdtun, pendinte de

co-

la o

departare de 68

de

ca-

muna
Joseni, sat, in jud. Neamtu, pi. de Sus-Mijlocul, situat pe valea piriuluT Topolifa.

Optasi, pi. Mijlocul, jud.

pitala jude^ului.
la

Olt, situat

pe

riul

Vedea,

in

E.

cu

Se margineste la V., com. Ulmul

;
;

centrui comuneT.
la^iune

Are o popubi-

cu

com.

Ruse^ul

la
si

N.,
S.,

cu
cu
e

de 500 locuitorl; o
1832,

Surdila-Gaiseanca

la

Are o

intindere de 400

hect.,

serica, zidita la

cu

hra-

com. Ciociie. Suprafafa com.

cu o populafiune de 60
tribuabilL

familiT,

mul
cal ul

TofI-Sfmr/11.

Aci se
si

afla lo-

sau 246suflete, din carl 41 con-

de

pri marie

scoala.

de 2700 hect., cu o populate de 164 familiT, sau 745 sufletc;

din carl 103 contribuabili.

30 juncl, 200 of, 8 cal

boT,
tori.

Vite:

26
si

vaci,

39 20 rima

Jugastrul,
pi.

sat, in jud.

Mehedinji,
rur. Gura-

Are o
zidita la

biserica in

buna

stare,
fra\i!

Motrul-d.-j.,

com.

1843 de reposa^il
;

Motrului.

Chiriacescu

scoala mixta
si

fre-

cuentata de 24 bae^f

fata,

Joseni (Qioseni),
Corni-d.-j.,

fost schit

de

Jugastrului (Dealul-),
Dolj, pi. Doljul-d.-j.,
topul, inalt
si

deal, jud.

infiin(ata la

1865.
1

calugari, in jud. Tecuciu, satul

com. Vir-

Sateni impropriety (T din

864

com. Corni.

de aproape 100 m.,

sunt 83

si

neimproprietari^T 60.
3

acoperit cu fine^e.

Sunt
moara.

2 debite;

circiumljo

Joseni, mofte, in jude^ul Buzau, com. Piclele, cat. Joseni, proprietate mosneneasca cu 150
hect, din care: 50 arabile, 50

Jugalia, deal, situat pe teritoriul com. Comani, pi. Siul-d.-j., jud.

Olt.

Are

direc^iunea
1

N.-S.
el

si

Locuitoril poseda 995 vite marl cornute, 439 boT, 373 vacT, 42 taurT, 134 vi^ei, 7 bivoli si
bivoli^e,

padure, 30
vezT.

izlaz si

20

vil si

li-

o lungime de
tiva cereale.

kil.

Pe

se cul-

324

cal,

1396

01 si

378
din
E.,

rimatorT.

Drumurile
Joseni, moie, in jude^ul
Buzau,

carif

pornesc
spre
si

com.
si

Piclele, cat. Joseni,

;

numita
afara

Romanafi,spre Jugalia, E. de Dealul-SavuluT; trece pe

vale, jud.
la
si

com. sunt
ca (34
(14

la Vizirul,

trecind prin com.

kil.);

Ulmul

FleasS.

Joseni-Monteorul

are

S.

de com. Enosesti
ferate au

si

Piatra
si

la Ciociie,

spre

de pamintul dat improprietarili{ilor, 800 hect. araturl, viT, padurea Florica. izlaz si vezl,
Joseni, numire ce se mal d$
riulul Sara$elul-Berctf, sau
ra^elul-Joseni, jud.
pi-

se termina in Olt. Soselele

kil.);

la

Rusetul,
(5

spre V.,
spre

liaiile

4 podurl peste

pe

la

Caramizi

kil.);

dinsa.

gara Faurel,
N.-E.

la N.; la Braila, spre

Sa-

Jugalioara, vale, jud. Romana{i, spre E. de Dealul-SaruluT. Curge

in

Buzau.

direc^ie paralela cu valea

si

Jugureanul, sat, jud. muchea platoului de

la

Braila, pc

S. a jud.,

Jugalia

se

termina

in

valea

68

kil.

spre S.-V.

de

orasul

Joseni, piria, format din

Piriul-

Oltului. In aceasta vale sunt 2

Braila.

Doamnel
Botosani,
leni
lul
;

si

Piriul-Curtei,

jud.

podurl:
selei

al

liniei

ferate

si

also-

Suprafa^a satului e de 45

hect.,

pi.

Cosula, com. Desatu-

Corabia-Piatra (Olt).

cu o populate

de 164

familii;
in

uda partea de E. a
si

sau 745 suflete; locuesc

183

Deleni, trece prin Valea-Tul-

Jugravi,

sat, face parte

pi.

din co-

case.

burel
gueta.

se varsa in iazul Gur-

muna
d.-j.,

rurala Dozesti,
jud. Vilcea.

Cerna-

Vezi Jugureanul, com.

rur.

Joseni

vd/cea, injud. Tecuciu, sa-

tul Corni-d.-j.,

unde a

fost odini-

oara manastirea cu acelasl nume.

Are o popula^iune dc 269 locuitorl. Cade cam in centrui comunel, linga riul Gcamana. Are o biserica de zid, fondata

Jugureanul, mope, pendinte dc

com. Jugureanul, jud.
di:id

Braila;

are o suprafa^a de 2700 hect.,

un venit de 34600

lei.

Digitized by

Google

JUGURENI

117

JUGURUL
rur. t jud. Muscel,

Jugureni, com.
covul
i

rur., in jud.

Bu-

Sunt
25

circiuml.

Jugurul, com.
pi.

zau, pi. Tohani, intre riul Ni?-

Vite sunt: 324 boT, 52 vacT,

vi^el,

Argeselul, la S. de Cimpukil.

valea

Finjeasca,
Mizil.

la

22
01,

cal,

14 Tepe,
i

38
149

lung, la 10
situata

de acest

oras,

47540 m. de

ora$ul
:

Li-

minji,

320

20 capre

mitele sale sunt

la

N. incepind

porcT.

de la cat. Glodul, com. TisSul, merge pe albia riului Niscovul, pana la c&tunul Valea-Unghiulul, de unde urea in piscul Pietrosul pe hotarul jude^ulul Prahova
la V., se

pe valea Jugurul. Se compune din 3 catune Jugurul, Valea-din-Darat si Va:

Jugureni, catun de resedin^a

730
loc.
si

al

lea-ltulul.

Se margineste

la

N.

com. Jugureni, jud. Buzau, cu

189 case.
jud.

cu com. Ma^aul; la S., cu com. Draghiciul; la E., cu com. Boteni

si

la V.,
si

cu com. Schitul-

pe hotarul Prahovei pe Valea-Rasni^el pan a la

lasa

Jugureni,
pi.

sat,

Dimbovi^a,

Golesti

Poenari.

Cobia,

cat. si

com.

Uliesti.

Are o populate de 2iofam.,

sau

biserica Zidului

la S.,

din Valea-

885

suflete,

din carl 175

in

Rasni^el o ia pe drumul ce des-

Jugureni, mofie,

in jud.

Buzau,

contribuabill.
case.

Locuesc

175

parte mo$ia Datcoiul-Marghilo-

mandeDatcoiul-Baligel, apolpe
valea Boboci urea pu^in in sis
i

com. Laposul, cat. Valea-Unghiu luT, proprietatea mo^nenitor Jugureni arc 200 hect., din care 1 50
;

In

comuna sunt
si

livezl intinse

de prunt
stejar.

paduri

de fag

si

apuca pe valea Basinesti pSna

muntele Zivoiul;
la E.,

hect.,

padurea Podiacul,
si

iar

48

in

incepe

hect., livezl, curaturf

fineaja.

Locuitoril sunt parte mosnenl,

iar parte s'au improprietarit

din muntele Zavoiul, urea in pa-

dupa

durea Arhimandrita
Sarilda
tul

si

pe Valea-

in riul

Niscovul indrep-

Jugureni, mo$ie a mosnenilor, in jud. Buzftu, com. Jugureni; are

660
vit,

legea din 1864, pe mosia d-lor C. Morait si N. Fotino. Proprietarl

in

catunulut Glodul. Suprafaja

hect., din
iar
si

care

370

hect.,

comuna sunt
Al.

sae de 1850
arabile,

hect., din care 340 760 padure, 140 finea^a, 75 izlaz, 76 livezl, 210 vie si 249 sterp. Propriety mai insemnate sunt: Archimandrite,

padure,

290 hect,
izlaz.

araturi,

nastirea
lescu,
si

Catolica,

MaMano:

finea^a

M. Ferechidi, N. Fotino
$tefanescu.
su-

frattf

Jugureni (Dealul-), deal, in jud. Buziu, com Jugureni, acoperit

Comuna se intinde pe o prafa^a cam de 2100 hect.

ruinata,
si

Cirnul,

Lunceni

(statulul) siju-

cu
din

viile

mosnenilor, incesi

Are doua biserici: una vechie,

alta

gureni a

mosnenilor Jugureni,
:

pind

Deatul-Dragaicef

de

zid, invelita

impar^i^I in sapte cete

Butoiul,

continuind pana in
linul.

muchea MS-

cu

si^a,

fondata de
si
;

locuitoril

Ciocirdie, Ciupelol, Gavrilol, Ju-

comunel
si
1

deservita de 2 preo^i

gureni,

Luscanesti

si

Pietrari.

dascal

o jcoaia, frecuentata
la veniturl

Terenul este accidentat, avind

Jugureni-Clineasca,

mofte,

in

mai multe dealuri acoperite cu vil si paduri. Din minerale are

sare
si

jud. Buzau, com. Jugureni, fosta

de 44 elevl. Budgetul com. e de 1687 1616 lei.

lei si

proprietate a statuluT, pendinte

la cheltuell,

de
co-

fier.

de Sfin{ii-ApostolI
aratura, vil
si

are 46 hect.

Cal de comunicajie are: Jugureni-Tohani-Mizil, soseauajugureni-Fin{esti

al
si

livezl.

sosea

vecinala

leaga
?i

muna de com. Ma^ul

Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. Buzau, com. Jugureni, proprietate a statuluT, pendinte de schitul

Boteni.

vechiul

drum
plaiul

Locuitoril se ocupa mult cu

fabricarea varului.

Bucovului,

care

lega

Buzau cu

capital a jud. Sacueni

Jugureni-Cislaul prin Lapos.

Cirnul; are 34 hect. finea^a,

In Jugurul se afla in dealuri carbunl de pamint si un izvor

Comuna
Jugureni
si

e formata din 2 cat.:

vil si

padurea Cirnul, de 23 hec-

de apa feruginoasa.

Marginea

Paduri!

tare.

(Nuci Ghidiel) cu o populate de

1

Jugurul,

sat, face

parte din com.

160

sufi\,

din carl 228 contrib.

Jugureni
de
S-tif

si

CaldSru^a, mope

rur.
cel.

cu acelasi nume, jud. Mus-

Are o
52 elevl

scoala, frecuentata
si

de

a statuluT, jud. Buzau, pendinte

Apostoll, constind din
:

Are o populate de 135

sau
si

ioeleve; 2
2

biserici,
si
1

familii,

745

suflete;

418

cu 2

preo^I,

cintare^T

doua trupurl
ca, din

Jugureni-Ciineassi

barbatf

327 femel.
biserica.

paracliser. Catedrala

e cea cu

comuna Jugureni

Cal-

Aci sunt: resedinja comunel,

scoala
si

hramul

Sf.

Niculae.

darusa, din com. Cilibia.

Digitized by

Google

JUGURUL
Jugurul,

118

jup!ne$ti

pltdure,

jud.

Muscel,

Juncului (Vlrful-), numire data

unel par{I din padurea statuluT

Comunicafia
se face prin

in

aceasta com.

com. Jugurul, pi. Argeselul, in intindere aproximativa de 1500

hect.

soseaua jude^eanS.
partea
ef
si

Ulmetul, jud. Buzau,

ziorul,

com. Bo
si si-

care trece in
printre apa

de V.
Dealul-

Se invecineste
;

la

N. cu

avind ca 210 hect.

Gilortul

Valea luf-Bad
Draghiciul;

la S.,

cu comuna

tuata pe Virful-Junculuf.

Boia

si

prin alta comunalS, care

la

V., cu

comuna
din

o pune in comunica^ie cu c&tunul

Poenari

si

la E.,

cu

livezile

Junghe^i,
nenilor,

trup, din mosiile mos-

s&u Piriul-Boia, iar

la S.

cu

co-

valea Jugurul.

jud.
pi.

Teleorman, com.
lipit

muna
In
3

Viersani.

Malul,

TeleormanuluT,
trup,

comuna
1

sunt: 9 pu^urf

si

Jugurul,
situata

vale,

pe

care

se
pi.

aria

cu un
nesti.

alt

numit Gir^ama-

fintinf.

comuna

Jugurul,

Ar-

Are:
jud.

scoala

de bae^i,
si

in-

geselul, jud.

Muscel.

Izvoreste
Picora,

fiinjata la

1842

frecuentata
;

din

coastele

dealuluf

Jupineasa, munte,
proprietate
niceni. In

Muscel,
Sla-

comuna Ma^aul; uda comunele

Jugurul
si

mosnenilor

de 36 elevf si 3 eleve 2 bisericT de lemn, una fScuta de locuitorf la 1796, iar a doua la 1818; ambele sunt deservite de 1 preot
si

Draghiciul

si

se varsa

acest

munte

este o

in Riul-Tirguluf la

comuna

Mi-

stina

Mesti. Aceasta vale in

veref,

timpul

unde se fabric^ brinza. Numele sau vine, se zice, de la

o jupineasa
din

2 cintaretf.

maf

ales cind

este lipsa

comuna

Jupi-

de

ploaie, seaca.

nesti (Muscel), cacf in

vechime

Jupinesti,

com.

rur.,

pi.

Riul-

aveati

si

mosnenif Jupinesti parte

Juleti-din-Deal. VezT
din-Deal sat, jud.

Giulesti-

in acest

munte.
vale, la Vestul

Doamnef, jud. Muscel, de Cimpulung, la 32

acest
oras.

la S.-V.
kil.

de pe

Roman.
Jupineasa,
com.
Giulesti-

Este

situate

tarmul drept

al riului

Doamna.

Juleti-din-Vale. Vezf
din-Vale, sat, jud.

Poiana-Seciurile, pi.

Amaradia,

Roman.
in

jud. Gorj.

Julfeni, trup de

sat,

jude^ul

Jupinesti, com.
pi. Gilortul, la

rur.

jud.

Gorj,

Se compune din 2 c&tune: Jupinesti si Mesteceni. Se m&rgineste la N. cu com. Leicesti la S., cu com. Dirmo;

Neam^u, com. Petricani (vechea

N. com. Viersani,
si

nesti;

la

E.,

cu com. Cosesti,
riul

comuna
si

Petricani-d.-j.),
;

pi.

de

situata pe ses, coasta

val-

de care se desparte prin

Sus-Mijlocul
Liesti.

se

maf numeste

cele,

pe

malul

sting

al riului

Doamna
ges,
-

si

la

V.,

cu jud. Ar-

Gilortul,

sub dealul CulmeaGidespre V. Se

catune:
2

de care se desparte prin

si

lortuluf in partea

Valea fincef
lestei.

Muchea Pau-

Jumatatea, picket vechitl de frontier^,

compune din
si

Cula

pe Dunare,

in pi.

Borcea

Jupinesti.

Are o populate de 197

hect.,
milif,

fa-

jud. Ialomi{a.

Are o suprafa^a de 1456

partea de S.
pi. Jijia,

din carl, 456 hect. padure, 400

sau 882 suflete: 457 barba^f si 426 feme!, din car! 1 90

Jumatateni,

sat, in

hect. arabile,

450
2
1

hect.

fine^e,

contrib.

Locuesc

in
caf,
si

192 case.

a com. Buimaceni,

jud.
al Ji-

20 hect.
pruni
si

vie,

hect. livezl

de

Vite sunt: 30

Botosani, pe {annul drcpt

jief,
si

cu o suprafa^a de 350 hect.

9 hect. izlaz; o populate de 158 familif, sau 1085

suflete, din carf
bilf.

100

of,

600 capre
cit
si

400 vacf. 800 porcf.

o-

In jurul

vetref comunef, atit

o populate de 25 familif, sau 112 suflete. din carl 20 contriVite sunt: 16 boi

130 contribua-

spre N.
grazf

spre S. sunt
In

cu

pruni.

partea desi

buabilf.
si

Locuitorif sunt parte mosnenf

vacT, 10
si

spre V. sunt dealurf

livezf
fagT,
si

vaf cu
stejarf,

parte

improprietaritf

cai,

28

01,

8 porcf.

Locuirorif
albine.

legea rurala.

dupa Et poseda: 21 de

cu padurf de
si

plopf

tufarisurf

de

alunf.

posedS 10 stupl cu

pluguri, 4 caru^e cu cai, 95 care cu boi; 320 vite marl cornute,

In jurul

si

prin centrul com.

sunt urmatoarele dealurf:

boci,

Bo-

JuncuJui

(Vlrful-), munte

inait,

8 caf,
tori;

376

01,

18 capre, 58 rima-

Zapodiele, Deatul-Crucei,
-

jud. BuzaTi, facind

hotar

intre

32 stupi.
lei
lei

Dealul cu-Livezile,
Ripa-HotuluT,

Bustenetul,
Fla-

com. Balanesti,
si

Boziorul,
;

Col^i
si

Budgetul com. e de 1416

la veniturf, iar la cheltuelf,

Tramiselul,

Sibiciul-d.-s.

are

padure

de

moaia, Tufele, Dadul, TeapSnul

si

finea^a.

1394-

altele.

Digitized by

LiOOQ IC

JUPlNE^TI

119

JUR1LOVCA

Riul

Doamna uda
i

partea de

Ceau?ul, dupa

cum

se vede scris

se varsa

in

iazul

ce-1

formea-

E. a com. Jupine$ti, pe toata

laturea
in
el

pe pisanie
preo^I
$i

sunt deservite de 2

za riul

Doamna pe
$i

tarmul drept.

se

varsa

vil-

2 dasc&li.

$coala exists
chiar in tim-

Aci sunt: re$edin{a comunei,

coala

celele: Tirgulul,

FintineT, Tur-

aci din

vechime

$i

doua

bisericl.
cel-1'alt

buri, Bisericel, BirzoteT, Nanul,

pul fanario^ilor seinvatacu plata

intr'un bordeiu.
toril

Este legat de

catun,

Caiugarul

$i

Dadul.
varsa vaile
$i

Mai

tofl locui-

Mesteceni, prin o $osea.

In partea de V., o uda Valea-

batrini

$tiu

carte

veche.

Aninoasa,
Meri^ulul,
relul,

in care se

Capanulul

EpuValea-

Valea-Purcarea$a

$i

Alexandru Ghica s'a construit local de ^coala de gard, care a servit pana la anul
In timpul luf

Jurcani (Brai(eni, sau

ze$t\),sat, in partea

Gro-

de

S. acorn.

Gage^ti,

pi.

Mijlocul, jud. Falciu,

$es,
in

^TinceT, care desparte com. Jupineti de jud. Arge?. Toate aceste

1873, cind s'a construit localul

actual

a^ezat pe
riulul

dreapta

pi-

v&I izvoresc din raionul

$i

comunel
primSIn

n'ati
?i

apa pe

ele

de

cit

de catre locuitorl prin contribute. Este condusa de un inva^ator $i o invajatoare

zid
?i

de

Elanul,
hect.,

pe o
din

suprafa^a
carl

de 2752
hect.

584

proprietatea

locuitorilor.

vara

in timpurl ploioase.

frecuentata de

40

elevi

$i

22

centrul

comunel sunt
$i

lacurile:

eleve.

Are o populate de 94 famiItf, saQ 439 suflete, din cari 94

contribuabili
;

Lacul-feraFund

Dasc&lul.

o biserica, zidita deservita

Pe
$i

riul

Doamna
$i

sunt 2

mon

Jupineti, catun de re^edin^a

al

in

anul 1823,
?i

de

3 herSstrae.

Jupine$ti

comunele Coe$ti este un pod

Intre
riul

com. cu acela^T nume,

lortul, jud.

pi.

Gi-

preot

2 dascalf; o manastire,

Gorj.
hect.,

construita din nou de catre d-na

de lemn, peste
construit in anul

Doamna,

Are o suprafaja de 1336

hect. arabile,
15 hect.
vie,

Zoe M. Botez, proprietara unel

par^! din mo$ie.

1890.

din carl 411 hect. padure, 465

Parte din

lo-

Locuitoril sunt ino$neni, afara

420

hect.

fine^e,

cuitorl sunt razeI.

de eel din sunt numai

mo^nenilor.
are

cat.

Mesteceni, carl

16 hect. livez! de

cfimina$i

pe mobile
comuna'

prunl

$i

2 hect. izlaz.

Are o

po-

Intreaga

pulate de 136
bili.

cam

vr'o 325 hect. arabile,

sau 956 suflete, din carl 112 contribuafamiliT,

Jurcani. Vez! Iurcani, moie, jud. Neam^u.

250 hect. livezl pe dealurl i vai, vr'o 1600 hect. padure, tufi$url,

Locuitoril posedcL

i6plugurT,
cat,

ripl

$i

locur! neproducvr'o

64 care cu
265 vite

boT,

4 c&ru^e cu

tive

$i
i

cam

130 hect. z5riul

marl cornute, 8

cal,

voaie

prundur! pe linga
?osele

376
32

of,

iScapre$i 58rimatori;

Doamna. Are 2

stupl.

una comunala,

care trece prin centrul comunel

In catun se g^sesc 9 pu^url. Are: 1 $coala de baejl infiin{ata la

Jurilovca, com. rur. jud. Tulcea, in partea de S.-E. a jud. $i pi. Babadag, pe malul vestic al laculul Razelm. Se margined te la N. cu com. Eni^ala, Caraman-Chioi %\ lacul Razelm; la V., cu com. CalniBugeac la S., cu iezerul Goloy

de la N. la S. $i se leaga spre N. cu com. Leiceti $i la S. cu

cat.

1842

?i

frecuentata de

vi^a

la E.,

cu Marea-Neagra.
;

39 elevl; 2
la

bisericl,

Valea-Nandrel (com. Dir$i

1796,

$i

una fondata doua la 18 18.

Mehedin^i,
Cire$ul;

Solul este es

cea mal mare

parte e acoperita
stuf.

de

balta

?i

mone^ti)

alta

vecinala

ce

In partea de N. sunt dea:

merge din centrul comunel la pod ?i se leaga la E. cu com.

Co$e$ti.

Jupineti,

sat, in jud.

lurile

Buiuc,

Orman-Bair 84 m.

^i

plaiul Cerna,

com.

rur.

Caraman-Chioi-Bair,
Jurilovca, are

al carulvirf,
;

are 32 case.

sunt acoli-

In

partea

despre V.
troian

a co-

perite cu

padurl,

parte cu

munel este un

de piatra
ce se nu-

Juplneti,

sat, fScind

parte din

vezl

$i

pa^unl.
artifi-

cam neagrS
mete

zgurita

com. rur
Muscel.

cu acela^I nume, jud.

Sunt numeroase movile

ciale,

Pietrile-de-JidovI.

Are
$i

populate

de

intre 8

10
la

m.,

carl

au

Are:
cul

fondata

una de zid, 844 de PostelniIoni^a BSrbuceanu $i cu aju2 bisericl,

la

177 familil, sau 178 suflete: 402

barba^i

servit ca

puncte de

orientare.

anul

382 femei.
drept
Prin sat tree

brazdata

V. de valea
Razelm,
i

Este a^ezat pe malul

al riulu!

Milcel-Alceac.
Bal^T sunt
E., cu
:

torul comunel,

$i

a doua, vechle,
la

Doamna.

lacul

la

de lemn, fondata
pin Nicolae

1742 de
$i

ju-

toren^il
sericel

Fintinel, Turburel, Bi-

malurile

inalte
la S.,

stin-

Grecul

Nicolae

?i

Birzotei,

carl

toate

coase; Golovi^a,

cu ma-

Digitized by

V^OOQlC

JURILOVCA

120

JUV1TUL

lurile joase.

Venitul lor

apar-

Locuitorii posedi: 39 plugurT;

Chioi-Bair, situat in

partea E.
la 3

tine Statului.

53 cat ?iiepe, 14 bof, i86vacT.

a pla^el
kil.

$i

N. a comunei,

Este formata dintr'un singur

sat, Jurilovca,

Comerciul e activ
in

$i

consta.

spre N.
kil.

a$ezat

pe

malul

export de pe$te
coloniale,

$i

in

import

2V2
lui
i

de Jurilovca %\ la spre N.-V. de Caratrecind pe culinea

de N.

al lacului

Golovi^a.
t

de
150

mai cu seama b&circiumari,

man-Chioi,

Intinderea com. afarS de b&\\i

e de 1300 hect., din car!

uturt spirtoase pentru lipovent;

hotarul lor;

are

84
I-iti,

m.

sunt

1 1

bScanT,

inal^ime, punct trigonometric de

hcct. vatra satulul; restul e al

locuitorilor.

12 pesccirii.

observable de

rangul

do-

Statul

bal^le.

Populajia,
$i

lipoveni
familiT,

evrei,

numal de este de 476

are

formats

sail

2372

suflete,

din

Budgetul com. e la venitun de 4750 lei, iar la cheltuelT, de 4624 lef. Sunt drumurl comunale la
Caraman-Chioi
$i

minind asupra satelor CaramanChioi $i Jurilovca, precum $i asupra drumurilor ce

este acoperit
?i

le

une?re;

numal cu verdea^a

carl

438 contribuabiil. Are: o bisericS, zidita,

comunitatea
diacon
2

la

Pa^a-Cisla
$i

finefe.

in 1881,

spre Canli Bugeac,

o $osea

de

lipoveneasca,

jude^eani

Babadag-Jurilovca.

Jurube^ti, catun,
tari,

al

com. Lopa-

care apar^ine secteT, cu 2 preop,

1

jud. Buz&u, cu
?i

290

locui-

$i

cintarep;

trel

Jurilovca, virf de
{ul

deal, in jude-

ton

68 case.
iaz, in

una fondata de stat in 1890, condusa de 1 invafator, frecuentatS de 62 elevi lipovenit

$colf,
;

Tulcea, plasa Babadag, pe

comunei Jurilovca; este un punct culminant $i inaintat

teritoriul

Juvitul,

partea de

E. a

satului Schinetea,
pi.

com. Dume^ti,

aii

2 $coli ale lor.

spre

S. al

dealulul

Caraman-

Funduri, jud. Vasluiu.

Digitized by

LiOOQ IC

K
A
se cauta toate cuvintele incepind cu aceasta litera, la
lit.

(Ch).

61273. MimrtU ZHcfionar GeograAc. Fol

IV.

\Q

Digitized by

LiOOQ IC

Digitized by

Google

La-Cetate, mine,
cetate, in ocolul

dintr'o vechie

ca intr'insele oamenit i$! asigurau

productele pentru hrana,
fiind

La-Morminte,

pise inalt, in ju-

comunei Grajudejui
fi

de^ul Prahova, in partea de E.

di$tea, pi. Olte^ul-d.-s.,

pe atuncl codril mart

localitate.

in

aceasta

a comunel Cera$ul, plasa Teleajenul.

Vilcea, unde, se zice, ar

fost

o cetate Daca.

La-GropI, pddure

foioasa,

jud.

La-Numdratoare,
cat in spre S.-V.

platoil,

ridi-

La-Cruce,
pallor,
$i

pise,

pe culmea de
girlele

Bacau,

pi.

Bistri^a-d.-j.,

com.
cu o

deal ce se lasa din creasta Carprintre

Racaciuni, proprietatea mo^tenitorilor colonelulul Pisoski,

Drajna

Teleajenul, com. Drajnad.-s.,

Teleajenul, jud. Prahova.

pi.

intindere de aproape 140 hect. $i supusa regimulul silvic.

de com. Horezul, jud. Vilcea, parte loc de pa?une ?i parte acoperit cu padurt de diferite esenfe. Acest platoQ face parte din mo$ia Romani.
pddure,
in judeful

La-FlntlnS, izvor de apd fernginoasd, indestul de concentrate, pe valea Teleajenulut, jud.

Prahova,
Suzana.
la

La-Ilieti, localitate, in jud. Pra-

hova,

pi.

Teleajenul,

comuna
la

La - Lacuri,

Drajna-d.-j.,

ceva mal

vale

Buzau, com. Mlajetul, cat. Valea-Lupulut; are

poalele

manastirel

de Valea-Stane$tilor, unde se gasesc stincl de sare, acoperite cu un mic strat de pamint.

140 hect.

ale

mo$nenilor d'avalma^t; face un

corp cu padurea Mardale.

La-Glod,
situat

izvor de apd mi?ierald,

pe deal, linga gara Cimpina, com. Poiana, plaiul Prahova,

navt.

La-Livadd, pddure
Bacau,
pi.

foioasa, jud.

La-Martin,
Neamtu; pe unde

piriias, ce izvore$te

Tazlaui-d.-s.,

com.
sil-

din muntele Ceahlaul, judeful

este situat in
calatorit

judeful

Prahova.
viziteaza

A pal
de
bol-

Nadi$a, cu o intindere de 623

hect.
vic.
$i

drumul
urea

este sarata.

Se

supusa

regimulul

se

pe

munte, spre S.-V. de locul numit Fundul-Schitulut;

prime?Serafim,

La-Gropi,
pi.

deal, in jud. Vasluiti,

La- Mori,
$i

izvor de

apd sdratd
com.
Cornul,

te

ca afluent

piriia$ul

Crasna, com. Micle$ti, numit

pentru-ca
acolo se
afla

iod, situata in

drept in locul unde drumul ce

vine de la schitul Duraul,
ur-

astfel

pi.

Prahova, jud.

Prahova,
N.

pe
G.

doua gropt

artificiale,

una mat

proprietatea principelut Bibescu.

mind curgerea
acestui
piriu

piriia^ulut

La-

mare, avind un diametru cam

de 8 m., iar alta mat mica ca de 4 m. cu o adincime de 5

munte,

in centrul

Acest izvor este pe comunei, aferata.

Martin in sus, parase^te valea

pentru
a se
in-

proape de calea

drepta spre stinga,

unde sunt

metri.

Tot
zice

in

com.

Cornul,

pe

lo-

stincele Gardurile.

Despre aceste gropt, se

valirilor Turcilor
i

ca sunt ftcute de pe timpul naTatarilor,

?i

cul mo?nenilor, pe munte, mat este $i un izvor de apa sulfu-

La-Piatra, carierd de piatrd

numita, com. Poiana,
pi.

re-

roasa, care a fost analizata.

Pra-

Digitized by

Google

LA-PREDA

124

LACUL
copiT; o biserica

hova, jud. Prahova. Piatra din

aceasta cariera a servit la canalizarea
riulul

La-Strimtoare,
riul Telejenelul,

localitate, pe com. Mineciul-

de

zid, in tinda

careia

se

gase^te

urmatoarea

Dimbovi^a

in

Ungureni, plaiul Teleajenul, jud.

Prahova,

inscripfiune:
Aceasta* sflnta biserica a fost ridicata

Bucure^ti.

unde se g&se$te

c&r-

buni de pSmint.

de obstea locuitorilor
proprictarul

si

marclc Paharnic,
Nic:lae O17.
i

La-Preda, izvor ct4 apd mineraid

(pucioasa),

mosiet Lacrifa,

com. Muereasca-d.-j.,

Laba, pddure, numita

LabeT, in com. rur.

$i

Padureapi.

teteleseanu, la anul 1S4S,

Maiu

plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Secul,

Are hramul
tare^.

Sf.

Nicolae,
$i

Dumbrava,

jud. Mehedin{i.

deservita de un preot

uncin-

La-Ripa,
luT,

loc,

pe lunca Cricovufost
cat. Brani^tea,
pi.

unde a

Labu^tea,
line^ti,

deal,

pe mo$ia Capi.

In

sat

sunt:
2

cizmarl; 2
3
cir-

din com. Haimanalele,

pe?ti, jud.

Fili-

com. Lozna,

Berho-

dulgherl;
ciumt.

tinichigii;

Prahova. Aci

piriul

metele, jud. Dorohoiu.

Neagra se varsS
vul-Dulce.

in riul Crico-

Labuteana,
line^ti,

vale, pe moia Cacom. Lozna, pi. Berho-

Lacrija
le$ti,

Mica,

sat

impra?tiat,

jud. Dolj, pi. Ocolul,

com.
199

Pie-

La-Sarata,
unde sunt
?i

localitate, in jud. Vil-

metele, jud. Dorohoiu.

cu 386 suflete
$i

barin

cea, pi. Horezul,

com. Oteani, mine de sare, ne-

bap

187 femei.

Locuesc

Laceni
cu 40

sati

Maracineni,
sau

sat,

exploatate, recunoscute- de stat

familii,

puse sub paz&.

loc, in

jud. Arge$, pi.

240 suflete, Cotmeana; face

rur.

sat

29 case $i 36 bordee. Copiit din urmeaza la coala mixta

din satul Lacri^a-Mare, ce este
1

parte din

com.

Bro?teni-

la 2

/*

kil.

La-Saratura,

centrul com.

Ro$ani.

Are o

biserica cu hra-

Arice^ti, pi. Podgoria, jud. Pra-

hova, linga prim&rie,

unde se
de plants.
in

mul Cuvioasa Paraschiva, avind un preot $i un cintare{.

Lacul,

sat, jud.

Arge$,

pi.

Garur.

lase?ti, face

parte din com.

presupune a fi

sare, $i

pe care loc

Stanislave^ti.

nu create

nicl

un

fel

Lacovitea,
pi.

lac, in jud. Ialomi^a,

Ialomi^a-Balta,

lingS

satul

Lacul,

cdtun, al com. Odailejud.

loc.
$i

La-Saraturi,
Prahova,
pi.

localitate,

jud.

Slobozia.

Buzau, cu 170
sat,

34

case.

Podgoria, com. A-

posrolache, unde sunt mine de

sare inca neesploatate
i

Lacri^a-de-Jos, fost
Dolj,
le?ti.
pi.

jud.
Pie-

Lacul,

sat, in jud. Mehediruri, pi.

pazite

Ocolul,

comuna

Motrul-d.j., com. rur. Voloiac;

de oameni puI inadins de guvern. In

are 99 case.
sat,

timpul

verel
la

oamenil
facerea

intrebuin{eaz&
bailor.

apa

Lacri{a-de-Sus, fost
Dolj, pi. Ocolul,

jud.

Lacul, numire vechie a comunei

si catunului

com.

Piele^ti.

Margarite^ti,

jud.

R.-Sarat, pi. Rimnicul d.-s.

La-Schit, pesterd, jud. Vilcea, com. Cheia, plaiul Cozia.

La-Schit, locuinfd izolatd, jud. Vilcea, la I kil. mal sus de Cozia, unde se v&d ruinele unel biserici, zidita se zice, de RaduNegru. Aci, se crede, a
fi

Lacri{a-Mare,

sat, jud. Dolj, pi.

Ocolul, com. Piele?ti, cu o po-

Lacul,
cel,

balta,

pe

teritoriul

com.

pulate de 529 suflete: 237 barLocuesc in baflf ?i 292 feme!. 56 case de zid $i 58 bordee. Este situat spre S.-E. de satul
Piele^ti
?i

Vladeti, pi. Riurile, jud.

Mus-

din care

izvore^te

Valea-

Laculuf,

care strabate catunul

i

Vlade^ti-d.-s.

se varsa in

riul

se

invecine^te

la

E.

Bratia.

fost

cu
la

com.

Golfinul

(Romanafi);
la

un schit de calugarife.

V. cu urbea Craiova;
?i

N.
cu

Lacul,

balta,

pe

teritoriul

com.

cu com. Rob&ne?ti

la S.

Naneti, jud. Putna, in intindere

La-Stfna, pise, pe muntele cu acela^T nume, com. Filipe$ti-dePadure,

hova,
la
pi.

Cooveni-d.-s.
tiu carte 52 persoane.

de 30 hect.

confine pe$te mult.

Filipe^ti, jud.

Pra-

Are o
{ioneaza

$coaia mixta, cefunc-

Lacul,
com.

deal, in partea

de N. a
jud.

poalele cSruia e padu-

din
$i

1888,

intretinuta

Micle?ti, pi. Crasna,

rea proprietarului.

de comuna

frecucntata dc 38

Vasluiti.

Digitized by

Google

LACUL
Pe podiul
ploilor.

1L>5

LACUL-LUl-BABAN

luT

se afla un lac
$i

format din apa omatulul

de 750 hect., proprietatea D-ne! Elena C. Cornescu, cu o populate de

intinde pe o suprafa{a

biserica ce s'ar

fi

scufundat

in

pamint.

45 locuitorl.

Lacul-Dulce,
marl e

lac,

la

S.-V.

de

Lacul, /;>/#,
laul-d.-s.,

jud. Bacaii, pi. Taz-

Numarul
57
$i

vitelor

de

com., situat pe stinga

$oseleI

com.

Solonful,

care

al

celor mici

de 470.

Braila-Rimnicul, jud. Braila.

E
la-

iese din balta cu acela!

$i

nume

format din apele carl se scurg

se varsa in piriul Solonfului.

Lacul-cu-Butuci (Meledicul),
lac, jud.

din ora^ul Braila. Pe {annul

cului se afla abatorul

Buzau, com. Minzaleti,

ora$uluI.

Lacul,
tu$,

pirin, jud. Bacau, pi. Tro-

cat.

Bisceni,

pe

mo$ia

Mele-

com. Groze$ti, care se varsa

dicul.

Lacul-fara-Fund,
locul

lac,

in

mijpi.

in

Piriul-Sarat.

com.

rur.

Buse^ti,

Lacul-cu-Peperig,
Lacul,
de sub Dealul-Mare, din padurea Goe$ tilor, com. Sirca, pi. Cirligatura,
piria,

lac, jud.

Me

Cerna, jud. Mehedin^i.

izvore$te

hedin^i, pi. Clo^ani,

com. Po-

noarele; in hrisoave e capunct

intre

Lacul-Ho^ilor,

lac, la

N.-N.-V.

hotarele:
$i

Baraiacul,

Po-

jud. Ia$i, curge dealungul satului

noarele

Mara^esti.

de mo$ia Rateasca, jud. Teleorman; formeaza hotarul desparfitor al proprieta^ilor rurale

ale

Goe^ti,

i,

dupa ce prime$te

in

dreaptaafluen^il: Captarilor, R3diul, Brezila,

Lacul-cu-Pete,
rur.

fost

lac,

jud.

locuitorilor

in

direcjiunea
?i

Gorganul, $epte$i

Mehedint/i, pi. Motrul-d.-j.,

com.
virful

dintre mobile Sfin^ti

gane$ti.

Dra-

Cenil, Vatroaea

Ulucilor, iar

Strehaia,

situat

pe

pe stinga Sneamanul, Ima$ul, Budancea, Lupul, Peri, Bosta

nul
?i

unul deal.

Lacul-lui-B&ban, com.
Lacul-de-la-Poiana-din-Deal,
lac,
in jud.
pi.

rur., in

$ipotele,

car!

toate

iz

Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat,

riul

voresc de pe

Valea Goe^tilor,
varsa
?i

R.-Sarat,

pi.

Rirri-

pe

Rimna.
in

com.

Sirca,

se

in

iazul

nicul,

com. Bisoca,
;

cat. Dealuli

Este a^ezata
$i

partea de N.
la

Lunganilor, pe care-1

formeaza.

Sarel

are apa limpede

cu-

V. a jude^ulul,

35

kil.

spre

rata; confine mult.1 pastravl.

N.-V. de ora^ul Rimnicul-Sarat,

$i

Lacul,
pi.

pirifl,

in

jud.

R.-Sarat,

in

partea de V. a pla$el Markil.

Ora^ului,

com.

Andrea^i

Lacul-din-Poiana,
ceni,

lac, in

jud.

ginead.-s., la 15

spre

N.-

culmca Lacului; se udacom. in partea de S. un curs repede $i varsa dupa spimos in Valea-Neagra, mai jos de catunul Rimna, al com.
izvore^te din
;

Buzau, com. Minzale$ti,

cat. Bis-

dasupra

lacului Meledicul,

V. de com. Plaine^ti, re^edin^a pla$el. Comunele cele mai apropiate

desparjite

prin

drumul de
la

la

catunul Trestioara
Grunjul.

catunul

Lung,
7
kil.;

de dinsa sunt: Dealulla 3 kil.; Odobasca, la

Borde?ti, la 8
kil.;

Dula
kil.;

Andrea^i.

mitreti, la

10

kil.;

Pope^ti,
la

Lacul-din-Poiand,
Lacul, vale, uda paitea de S. a com. Simbure^ti, pi. Oltut-d.-s.,
jud. Olt,
Branila.
?i

lac,

in jud.

11

kil.;

Dragosloveni,
12
kil., ?i

12

Buzau, com. Minzale$ti, cat. Bisceni, intre

Cote?ti, la
la

Ureche^ti,

Balta-Trestioarel

%\

13

kil.

se varsa

in

piriul

Lacut-din-Poiana; dintr'insul se

formeaza izvorul Saratul, care

se scurge in piriul St jrdza, in
fa(a dealulul Corbul.

munele:

Se margine^te la N. cu coDealul-Lung i Odo$i

basca, de carl se desparte prin

Lacul-Bu^ilor, lac, in jud. Ilfov, padurea Vlasici. P'aci era in vechime drumul pe care sc
transporta
vinul

Dealul-Plopulul
cul
;

piriul
:

Peleti-

Lacul -Doamnei,
Vilcea, situat
in

lac,

in

jud.

dela
la

Dcalul-

Dealul-OcneT,

Mare
re?ti.

(jud.

Prahova)

Bucu-

spre S.
In lac se
afla.

comunele Ureche^ti $i Dragosloveni, de care se desparte prin Dealul-Magura la S. cu com. Borde^ti, de care
la

E. cu

un

fel

de pafi

se

desparte

prin

dealul

Cos-

niint moale, care se

crede a

tandoiul.

Lacul

Cocorului
parte

sat, face

din

(RStoiul), com. rur.

Ilfov.

provenit de

la

un

vulcan.

De
o

Este o comuna din regiunea

dealurilor
^i

jur imprcjur e inconjurat cu dealurt.

vecina cu aceea a

Aprozi-Negoe^ti, jud.

Se

Se

zice ca ar

fi

fost aci

munfilor. Este brazdata de ur-

Digitized by

Google

LACUL-LUI-BABAN

126

LACUL-REZLI

matoareleculmi Dealui-Magura,
:

in

partea

despre

E.;

Dealul-

sau 16 17 suflete: 801 barbap $i 816 femef; 654 casatomilil,

in tirapul

Domnitorului Vintilaprintr'o scufundatura;

Voevod,
plutesc

Stincil,

care se intinde prin mij;

rip,

859 necasatorip,

104 va-

pelac se afla mu?chi cu brazl, car!

;

locul

comunel Dealul-Constandespre
S.;

duvl.

are o intindere
$tiuca,

de

doiul, in partea
lul

Deadin

Sunt 437 contribuabili.

hect.; confine

care se

Cali^a,

ce

se

desface

Are
mul mul

3 bisericl, intiia, cu hra-

consuma

in

com.

Dealul-Constandoiul, spre E.
Vaile principale, carl strabat

Sf.
Sf.

Nicolae, a doua, cu hra-

Archangell Mihail
i

$i

Lacul-lui-Vintila-Voda,^^/^,
in jud. R.-Sarat, pi.

comuna

sunt: Valea-Rimna, ce

Gavriil,

treia, c j

hramul A3
cinta-

Rimnicul,
circumsil-

se intinde de la V. la E.; Valea-Pelelicul, la V.;

tel,

dormirea-Maicel-DomnuluI, deservite

com. Bisoca;
vic

fine

de

Valea-Cali-

de 2

preoflf $i

scripta Babeni, a ocolulul

la S.
riurl

re^f; o $coala

mixta,
?i

condusa

Babeni
?i

esenfe principale

Principalele

sunt:

riul

de
150

inva^ator
elevl.

frecuentata de

stejar

brad.
baltd, formata din

Rimna, care o uda prin raijloc de laN.-V. la S.-E.; Cali^a, care o uda in partea de S. $i se varsain Rimna; Peleticul, care o uda
in partea

Locuitoril gurl;

poseda*.

69

plu-

Lacul- Lung,
revarsarile
vurluiu, pi.
te?ti.

180

bol,

20

lepe,

1722

235 vacl, 20cal, oi, 25 capre $i

8 per-

Prutulul,
Prutul,

jud.

CoFol-

com.

de

N.; Stoichija, for-

mat din
loc
;

plol, care o

Balane^ti, in partea

uda prin mijde V.,

300 rimatorl. Comerciul se face de

soane.
Caile

Lacul-Mare ( Valea-Porcului),
de
$i

Petre, in spre S.; Constandoiul,

la E.;

comunicape
Dealul-Lung;

sunt

lac, in jud.

Buzau, com.

$icat.
virful

Groapa-Tufil, la E.; Chila

ni$te simple drumurl: spre

Ospre

Paitineni; incepe

de sub
?i

vul, la N.; Petroasa,

N.

In

dobasca

muntelul Catia?ul
in piriul

se scurge

com. sunt
catune:

$i

38 pu^uri.
din urmatoarele
catu-

Dragosloveni-Plaine^ti-RimnicuSarat; spreBorde?ti-Dumitre?ti;

Nehoiul.

Se compuue

Lacul-luI-Baban,
$i

spre Co$e?ti

?i

spre Ureche^ti.
lei,

Lacul-Mare,
lezi
?i

ias,

nul de re^edin^a, numit

standoiul, a$ezat in

Con-

Budgetul com. e de 63 1 5
tuell,

vurluiuluI-Sec, intre

pe Valea-Cocom. VirCovurluiu,
al

partea

de

91 banl la veniturl iar la chel-

Bujorul, jud.

N. a comunel, pe

riul

Rimna

de 6235

lei,

21 bani.

servind

de

ho tar

ambelor

Gura-Cali^ii, in partea

comunel,

la 5

kil.

de E. a 240 m., la

comune.

Lacul-lui-B&ban,

sat,

in

jud.

confluen^a piriulul Cali^a cu riul

R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., ca-

Lacul-Mare,
rat, pi.

lac, in jud. R.-Sa-

Rimna; Groapa-Tufil, spre N., la 2 kil. i 860 m., la poalele

dealulu! Constandoiul
in partea
;

tunul de re^edin^a al com. Lacul-luI-Baban.

Ora^ul, com. Odobasca,

$i

cat.

Podul-Laculul, numit

Ure-

Poenele,

che?ti-d.s.; are o intindere de

de N. a comunel, la 2480 m. spre N. de c&tunul de re?edin{a Balane^ti, in partea de V. a comunel, la 1280 m. spre V. de cat. de re^edin^a, pe piriul Baiane^ti Coco^ari, in partea de S. ?i V., la 200 m.
;
;

Lacul-lui-Baban,
Lacul
doiul.
-

lac,

in

jud.

R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., com.

lul
-

72 hect.; confine crap, $tiuca $i caracuda, care se vinde i se

1

Baban,

cat.

Costan-

consuma
{ile

in

com.

in localita-

vecine; este situat

pe un

Confine pe$te care se vinde

$i

platou sau podi?.

se

consuma

in localitate.

Lacul - Popil, numire a

Lacul-luI-Dragne,5r//j dehotar,
pftrfl
pi.

unel

spre V. de cat.

de re$edin{a,

din

comuna Maracineni,

pe

piriul Baiane$ti.

pe moia Neaga, com. Socetul,

jud. Teleorman,
S.-E.,

Riul-Doamnel, jud. Muscei.

ptldure, situata in
pi.

Suprafa^a comunei este cam

de 6026
nei,

hect.,

din

car!

130

hect. ocupate

de vatra comuale
locuitorilor,

partea de Vedea; desparte aceasta mo?ie de Vatrain

spre

riul

Lacul-Ra{ei,
letinut, jud.

raionul com. Boghe$ti,

Ze-

939

hect.

Schitutui- Dode?ti.

Tecuciu.

2750
$i

ale proprieta^eT particulare

restul,

de 2207

hect., ale sta-

Lacul-lui-Vintila-Voda,

lac, in

Lacul-Rezii, com.
in pi.
lul

rur.,

situata

tului (padunf).

jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, cofa-

Balta, jud. Braila, pe

al

ma-

Are o populate dc 437

muna

Bisoca; s'a format, se zice,

drept

luncel Caima^uiulul,

Digitized by

LiOOQ IC

LACUL-REZll

127

lacul-sArat

la

o in-line de 15

18 m. $ila
la

cu un bun local propriu de zid

hova,

carl,

dupa cum spun dose vor impar^i fra-

S.

de Lacul-ReziT. Se invecine^te
cu Pirlita;
V.,

o biserica, cu un preot, un cintare^

?i

cumented,
nicul

la N.-E.

cu

un paracliser.
cat,

{e?te cu copiil fratelul sau, Stol-

InsurS^ei; la N., cu Vizirul; la

S.,

Vite sunt: 150

asinf,
of,

Raducanu

Filipescu.

cu Berte$ti-d.-j.
;

$i

MihaiQ-

280

vite
$i

cornute,

100

10

Bravul
ce$ti.

la S.-V.,

cu Cioara-Doieste

capre

no

rimatori.

Lacul-RoU, virf de
Prahova,
pi.

deal,

jud.

Suprafafa com.
$i

de

Prahova, com. Va-

5900 hect.

are

forma unui

trapez regulat.

Are o populate
saQ 886 suflete,

de 222

familtf,

din carl 176 contribuabilL

Lacul-Rezil, lac jud. Braila, si tuat la N. de com. cu acelaf nume, in Valea-Calmafuiulul, la S. de viroaga Puturosul.
t

lea

Lunga.
intre pis-

Lacul-Rou, mlas tin?

curile Jepi
?i

Piatra-Arsa, jud.

Are: 2
2 cintaretf
$coala

biseridf, construite

de

Prahova. Alaturl cu

acest

lac

locuitorf la

1740, cu
$i

preoflf,
1

Lacul

Rezil, mosie particulara,

se afla ci{I va

bolovanl simetric
el: cruel,

paracliserl;
infiinfata

jud. Braila,

pendinte de com.
suprahect.,
lei.

dispu?! avind sapat pe

cifre
?i

de

baeflf,

la

cu acela$I nume; are o

fa^a
nit

diferite
in

semne. Se zice

1859, frecuentata de 60 elevl;

I

$coala de

fete,

infiinfata
5

la
1

de 7800 de 44000

dind un ve-

ca acolo,
mult,
iI

vremurile

de de-

ascundeau haiducil co-

1877, frecuentata de

fete;

morile.

moara de
taurl,

aburl.

Lacul-Rou,
20
Baiaci^a,
pi.

lac,

in

com.

rur.

Vite: 472 bol, 455 vacl,

Dumbrava,

jud.

Lacul Rou (Muntele), pddure,

particulara supusa regimulul
vic inca din anul
sil-

188

vi{eT,

4455 or, 45 capre. Drumuri: la Pirlita, spreN.-E., pe sub deal 91 peste viroaga $i
pinO,
(S
kil.);

garl,

mk705 281 rimatori ?i

cal, 11

Mehedin^i.

1883, pe mo-

Lacul-Ro$u,
Retivoiul
$i

lac,

intre

mun^il

ia

Lacul-Ro?u, pendinte de com.

Turcul,

com. Prejud. Pra-

Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra-

dealul, plasa Pele$ul,

hova.

la

Berte$ti

d.-j.,

hova.

spre S.-E., pe deal,

pe linga
la

Lacul-S&rat,

sat,

pe malul de

Movila-Lunga

(9

kil.);

Mi-

Lacul-Rou, munte la E. de com.

Predealul,
pi.

S.-V. al Lacului-Sarat,

comuna
kil.

haiti-Bravul, spre S.E.,

pe linga
kil.);
la

Pele$ul, jud. Pra-

Chiscani, jud. Braila, la 3

spre
la

punctul Caprria
la cat.
kil.);

(13

hova.
cu

Acest munte, impreuna

Susaiul,
Retivoiul,

N.-V. de Chiscani,
1

infiin^at

Cioara-Doice$ti, spre

S.-V.

pe
(17

muntii

879 cu ocazia improprietarirel.

populate de 61
;

Padina

$i

Corcanul

Co^tila,

Unghia-Mica, Jumatate
Fa^a-GavaneT,

Suprafaja satulul e de6s hect.,

cu o
familir,

la

Insurafei, S pre V., dru-

din LaculRo$u,

mul drept (6 kil.); la Vizirul, spre N., pe linga punctul Rubla $i apoi pe $osea, In care drum se afla un pod judefean, (13
kil.);

Virfullul-Dragan, aparfinea din

timpurile cele maf
liel

sau 300 suflete

case.

locuesc in 59

vechl

fami-

Dudescu.

$tiQ

carte

84 persoane.
$i

AstazI se stapineste de
S.

M.
fost
la

Are o
de 18
150

?coaia mixta, infiinfata

la Braila,

spre

N.-V. (49

Regele Carol

I,

1882 de com.
elevl
?i

frecuentata

kil.)

Lacul-Rezil,

sat,

pe muchea

pla-

cumparat impreuna cu to{f munin Maiu 1892, fil de ma! sus, de la Manuk-Bey.
Jumatate din - Lacul -Ro$u
-

8 eleve.

Vite: 32 vite
cal,

marl cornute,
$i

530

of

10 rimatori.

de N. a com. cu acela?! nume, jud. Braila, pe

toulul, in partea

a-

par^ine
zino.

d-luT

G.

G.

Cantacu-

Lacul-S&rat, stafiune babiearH,

jud. Braila, la 5
1

hotarul de E. al com., la 49 spre S. de ora$ul Braila.

kil.

/*

kil. la

S.-V.
la

La
1 1

1794, Medelnicerul

Con-

Suprafafa vetrel satulul e de

stantin Filtpescu, vinde varulu!

38 hect., cu o populate de
familir,

sau Dinu Cantacuzino Paharnicul, trel

sau 395 suflete

case.

locuesc

mun{T adica partea

la

luf

de N. de de

ora$ul Braila

?i

la

kil.

de Dunare. Localitatea #ne com. Chiscani ?i e legata

ora$ul Braila prin o

?osea

In 75

de
infiin-

mo^tenire de

mun^i

buna. Vara, in timpul sezonulul,

transportul vizitatorilor se face

Are: o $coala mixta,

tata la 1876, Intrefinuta

Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Pi-

de stat,
$1

raele,

Sorica,
?i

Virful-luI-Gavan,

cu

tramvaiul

electric

sau

cu

frecuentata de 26 elevl

eleve,

Lacul-Ro^u

Luncile din Pra-

trasuri.

Digitized by

Google

lacul-sArat

128

lacul-sArat
au fost ce! ma! calduro^I; Temperatura mijlocie in
re!
i

Longitudine E. Gr. de27,58'.

Latitudine N.,

$i

sa avizeze asupra modulu! de

bai*

de 45,i6\ Al-

organizare a une! sta^iuni

timpul vea-

titudinea e de 25 m.

neare in acea localitate.

de

22

Vara este

Localitatea prezinta
lin

un
i

$es

In

urma

studiilor facute

notimpul eel maipu^in

Temperaturile mijlocii
-in

variabil.

intre

doua
s'ati

dealuri
facut

de

rapoartelor
?i

depuse, de doctor!
Ministerul

extreme
in

ciji-va

anl

frumoase
din 2

inginer!,

Domein

timpul vere! au
$i

fost 21

plantafiunl.

niilor

apreciind

insemnatatea
construe^te

1893
vara;

23 a in 1890.

Lacul-Sarat
basinurl,

format
unul

Laculu!-Sarat,

din

care

mat

1886
ba!,
?i

un

stabiliment

pentru

Sunt in mijlociu 98 zile de prima zi e la 1 1 Maiu, iar

mare, cu o forma aproape patrata, legat printr'un git

un cazino; ambele conlemn.

Stabi-

ultima la 7 Octombre.

cu unul

strue^! se fac in
limentul are 32
ba! calde,
iar
i

Umezeala
anuala e de

relativa

aerului

mat mic
apa
1,

oval. Intinderea totala

kil.

cabin e pentru
cazinul

72%,

iar

vara este

alacului e de 2

Caadincime,

are

un
2

de 63%.
Mijtocia in tot timpul vere! a
zilelor

lacutu! atinge in ani! ploio$i

iar in ani!
c.

salon mare
etaje.

compus din
fi

20m.,

seceto^inuma!

Toate aceste construc^if

rcfacute.

de ploaie e de 16
anuala
:

zile.

20

SO

m. adincime.

au necesitatea de a
In
vilion

Mijlocia

a presiune;

rul

La 1 86 1 Ministede finance insarcineaza pe Inginerul G. Budeanu ca s&

IstoricuL
,

1888 se construe?te un papentru muzica. Pentru a

cu
descrierea
acestu!

atmosferice

759,^

mm;

iar mij-

locia in tot timpul

vere! e

de

incheia
lac,

faca un
stafiuni,
nii
$i

studiu

asupra acestel
fara

vom adauga
1872
i

ca s'a intim-

757a mm. Direcfiuniledominanteale

tulu! sunt N.-E.
$1

vin-

unde se duceau oameba!,

plat in

in 1887,

ca din

S.-E., cu o

faceati

nicT

cauza secete! man, sa sece. Dar

secarea uu a fost totala,
$i nici

frecuen^a mijlocie in timpul vere!

indicate sau ordonanfa.

pentru direc^iunea S.-E., de

VintuI

18.

Primele ba! date de

incep a se
face
in

medic!

nu poate
directorul

fi

vr'o

data temere

predominant

eel

de

prin

1870

?i

de a?a ceva. D-1 Gr. $tefanescu,

Biuroulu!

NN.-E., care e criva^ul.

Reparti^ia vinturilor, in
tim-

urmara pana
se, lacul

1872 cind,

zice-

Geologic,

a secat.
ia

insarcinat in acet an
loc
?i

In 1878, Lacul-Sarat
printre
sta^iunile
fi

sterul Domeniilor,

de Miniface un miaceste!
gra^ie
ca,

pul vere!

in

mijlociu

N=H,
S

NE=io, E = 8, SE=i8,

balneare

nu^ios
cestiun!

studiu
$i
$i

asupra

=
12

12,
$i

SW=io,W = 6,NW =
Calm=
13.
sein

incepe a cu toata

vizi tat

bolnavi, care se
lipsa

de numero$i gramadesc vara de localur!, ?i

in

conchide
situate!
$i

mul^ime!

izvoarelor

Cerul este in mare parte

nin.

din malurile

matca Laculul-

Nebulozitatea mijlocie

stau ce! ma! mul$I de unde vin sa faca

Braila,

Sarat, acesta nu poate seca nic!

timpul verei e de 3.9; in timpul

vere!, in

cura.

odata

definitiv.

Lacul-Sarat,

trecut

sub Mi-

Clima.

Observa^iunile
inca de
la

termen mijlociu, avem

senine, 32 zile noroase

s'au

48
?i

zile

nisterul Domeniilor, in 1879, co-

inceput a se face de

d-1 St.

C.
iar

12 zile acoperite.

mitetul permanent

al judefuluf,

Hepites

1879,

Geo login,

Facind

parte din

cere autoriza^ie de la acest Minister ca sa

de

la

1881 se fac de dirigintele

basenul Dunarel,
culu!-Sarat e
viuni moderne,

regiunea Laalu-

invoiasca constru-

Stajiune!
Braila.

meteorologice

de

la

formata din
constituind

irea locuin^elor pentru bolnavl,

un

de

catre particular!, insarcinind

In Februarie 1900, d-1 St. C.

platou intins, pe o depresiune

in acela?!

timp pe

d-1 dr.

Bernard

Hepites a dat
crare
foarte

la

lumina

o
$i

lu-

a solulu! quaternar,

format

el

cu facerea une! complecte analize.

complecta

de
tu-

insu! din loess, argil galben,

ma!
sonte-

valoare, asupra Climei

Braile!.

mult sau ma! pu^in nisipos, cu

sau fara
concre^iuni.

Numele Lacului-Sarat insa raspindindu-seca fund eficace pentru

Aceasta lucrare e rezultatul

tulor

La

observafiunilor

meteorola

dagiile facute s'a

vazut ca
stratur!

ma! multe

bol!,

Ministerul
in

logice

de

la

1879 pana
1879

1898.

renul e
nisip

compus din
$i

de
in

Domeniilor insarcina

1883

Observajiun! regulate s'au facut

alternindu-se

cu

argile,

pe d-rul Sergiu
Felix
liza
$i

pe

d-ni! d-r!

numa! de
la

la

1881

$i

de

ceea-ce explica

faptul ca

Bernard, sa faca ana$i

1888

1898.

1878,

vara,

fiind

plo! multe,

ape!

namolulul,
cit ?i

ceea ce
studieze

se

?i

facu,

sa

Temperatura anuala mijlocie e de io5. Anii 1897 ?i 1898

in casele locuitorilor chiar, din

comunele Slujitori-Albote?ti

?i

Digitized by

LiOOQ IC

LACUL-SARAT
din apropiere, izvora apa
?i

129

lacul-sArat

Filiul,

siropoasa,

iar

in

anil

ploio^T

2040
strat
afla

c.

m.

$i

a?ezat

pe un

dulce

Lacul-Sarat

crescuse

este mai diluata de cit

foarte mult.

Dupa d

nil

Gr. $tefanescu

?i

inginerul Bochet, apele Laculul

vin din regiunea nuntoasS saliferS,

pan la saturate; aceasta denota mineralizafiunea mare a acestei ape; pusa pe piele, apa produce o irita^ie care merge p&na
la

de

nisip

fin,

sub care se
argila.

un

alt strat

de

Coloarea namolulul e neagra

$i

e format din
nisip,

argila

ameste?i

cata cu

precum
$i

din

din spre N., prin diferite

ale
$i

usturime

$i

inflama^ie.

At-

plantele aquatice
viefuiesc,
in
$i

insectele ce

crSpiturl
regiuni,

rocelor

acestor

mosfera e incarcata cu
?i

gazurl

dupa cum am
$i

vazut,
lui

cum

din

apele ploi-

sarurT, iar

apa degajeaza

un
al

apa laculul

imprejurul

lor sau

z&pezei

care

nu conpotriva

miros de oua clocite, care e

hidrogenuluT sulfurat.

tribesc in a altera citu?f de pu^in

calitatea
apel,
ci

care se descompun. Namolul analizat confine 41 /o

$i

din

Temperatura apel
zuta ca a apeT.

variaza, iar

principil minerale,

39/o

m.

inca, diluaza

prea

marea con-

acea a nimolulul este mai scaDensitatea este mare. D-l dr.

organice

este unsuros la pipait.

centrare a mineralelor.

Caproba
fapla

Cataplasmele cu namol puse

ca apele vin din spre N. e

tul ca toate pujurile

pe parole
zilel i

bolnave

in

timpul

sSpate

Apostoleanu observe cu drept

cuvint ca densitatea apeT joaca

noptet,

dupa ce bolnavul
activeaza
foarte

S. au o apa dulce, buna chiar

a facut baia,

de

bSut, iar cele

sSpate

la

N.

un

rol

foarte important, de oarelunl din

mult efectele terapeutice.

D-l dr. Bernard analizind na-

au apa amara $i sSrata. Apele lacutuT nu vin in pinza, ci vin in fe$il ma! mult sau mat pu^in
late,
$i

ce in diferitele
variaza, a?a
in

sezon
in

anul

1888,

molul a gasit:

Maiu, densitatea a fostde

B, in Iunie de
5

la diferite nivele.

8
?i In

3 5
B,
in

Acid formilic, Acid glutanic, Acid oleic, Acid geinic, Clorofila,

Fauna.
rat se

Fauna

Laculul-Sa-

Iuliede8 io
de
7

B.

August

Resorcina,

Pirocatechina,

compune

din ni$te insecte

la
in

ii
in

B.

micT, foarte numeroase, care anumite epoce se observfi

numSr de
dacei car!

milioane,

mid
dispar,

tatul analizeT facuta

Analiza himica. lata rezulde d-l dr.

1885
:

ginin-

Bernard

apar
cu

$i

Clorura de sodiu, IodurS de

rnuh;indu-se
i

multa u$urin{a
prejurul

carl probabil sunt crustaceT.

Flora
$i

din

laculul

s'a studiat

de

Prof. dr. Brindza

de

Prof.

dr.

Grecescu,

car!

de sodiu, Hipode sodiu, Carbonat de sodiu, Iodurade magneziu, Clorura de calciu, Clorura de magneziu, Sulfat de calce, Fosfat
sodiu, Sulfat
sulfit

Acid butiric, Acid propilic, Acid apocrenic, Sulfat de sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat de protoxid de fter, Fosfor de aluminiu, Fosfat de calciu, Sulfur de potasiu, Sulfur de sodiu, Bisulfurde fter, Clorur de sodiu, Hiposulfitde sodiu, Hidrogen sulCerina,
furat,
fat

Hidrocarbo-sulfurat, Fos-

au determinat mai multe specil, precum Salicornia, Herbacea L. Chenopodium Glaucum, L. Lepigonum Marginatum Koch.
:

de

fat

calce, Fosfat de soda, Fosde alumina, Azotate alcaline, Crenat de fter, Apocrenate, Formiate, Acetone, Malatede sodiu.

de sodiu, Carbonat de sodiu, Carbonat de calciu, Sulfat de Magneziu, Sulf inca necombinat, Azotite, Amoniacale, Acetat de
sodiu.

Constituirea namoluluT ar

fi

daa-

In 1888, d-l Carnot, directorul

Acest namol se prezinta

comparabil superior ca
tu^iune
i

in-

torita putrefac^iuneT acestor

LaboratoruluTdehimie

al

$coale!

consti-

nimale

$i

plante,

dupa cum vom

zise

vedea

la

descrierea n&molului.

de Mine din Paris, a gasit: 26,600 Clorur de sodiu

.
.

ca

aplica^iune, sub

punctul de vedere terapeutic, in

fa$a namolurilor a?a zise mineralice, atit
fatice,

Plantele

propriu

ale

La-

de calciu

0,317

culuT-S&rat sunt plante aquatice

Sulfat de sodiu.

24,404
6,225
0,461

feruginoase

cit $i fos?i

produc namolul. D-l dr. Bernard lea determinat ast-fel Rupia rostelata, Spirogra elongatum, Furfula Latifolia.
i
:

Sulfat de magneziu

sau partial

organice
$i

Bicarbonat de calciu

mineralice,

precum

superior

Peroxid de
Silice

fter

0,010 0,020

namolurilor de pe continent, exploatate prin multe stafiuni prin

ajutorul terenurilor

Propriet&fi fizice.

Apa

La-

Total

....
de
in
in

58,037
la

deturba
in

fer-

culut-Sarat este limpede, cu un

Nfimol. Namolul
cul-Sarat e bogat

La

mentate
pozifiunT.

artificial,

prezenfa

gust amar, grefos ?i foarte Concentra^iunea variaza,

e
scazuta;

sarat.

substance
orga-

apelor minerale de diferite com-

cind

minerale

?i

principiT

are

consistent
17

nice diferite, avind o grosime de

Phytoplasraa

Lacului

Sarat

61278. Utrclt Dlcficnar Geoprajte. Vol.

17

Digitized by

Google

lacul-sAkat

lm
pulmonara, cardiopathy
nefrite,

LACUL-TIGANCLUl

(namolul) de consistent untulul,

$i

diabet,

navil saracT, format din 2 barace,

intrejinute

este

compusa din proteina

la

guta propriu
%\

zisa\

gu$a

proteide dedublate pana

esoftalmica

nevrose.

de caritatea public! Minist. Domeniilor arendeaza

formarea hydrogenulul
carbo-oxy-sulfidulul
nelor,
$i

sulfurat,
tio

Boale de piele cu dispoztyiunl

la inflama{iunl.

stafiunea cu

57000
lac,

lei anual.

ami-

pe lingS a\\X compu?T zymode vadit

Modul

intrebuijifdrel apei si

genatici formal, carl impreuna

nfimolulul.

Lacul-Sarat,
N. de

la

kil.

spre

1.

In

bai

reel

Batogul, jud. Braila,

kil.,

peo
ce se

caracterizeaza destul

luate in lac, inso^ite

de unger!

vale lungS de aproape 3

aceasta aflare sui-generis, dupa

cu nSmol
2.

%\

uscare

la soare.

intinde de la E. spre V. Lacul

este
vaef,
kil.
i

cum

ne

demonstreaza studiul
lacurilor

In baf calde, luate in cazf

situat

in

partea de E. a
2

asupra phytoplasmel

simple, cu apa, sau amestecate

avind o lungime ca de

din regiunea Valea-D jnarei.

lata care sunt similarele La-

cu namol in diferite
3.

proporfiT.

o l&time de 500 m. Apa

In du$unf reel sau de apa

din

el $i

namolul au cam aceeaI

Nauheim, Franzensbad, Saint-Aman, Pystian, Dax, Acqui, Limanul de la Odessa,

culuI-S&rat:

calda minerala.
4. In aplicafiunl topice de namol pe parole bolnave. 5. In ap minerala luata intern. Temperatura bailor calde va-

compozi^ie ca a LaculuT-S&rat de
lingS Braila. Multf sStenlbolnavI,
carl
la

nu au mijloace a se duce
Braila,

Treuczin, Teplitz, Lippick,

?.

a.

Lacul-Sarat de lingS
bai reel aci
$i

Comparind
S&rur?
to/ale

limanul

Odesei

fac

se vindeca.

cu Lacul-Sarat avem:
S.irurf solubile
42/,!

riaza foarte

mult,

a$a

intre
afec-

2O

-32, dupa
$i

diferitele

Lacul-Sarat,
sel, situat

lac,

jud.

Braila,

Hadjibcy Liman

2,856, din

care

tiunT

constitufia bolnavuluT.
varia$i

pendinte de com. Movila-Mire

spre E. de com.; areo
suprafa^a de 50 hect. $i confine in
disolu^iune substance minerale.

2,492

cl.

de

s.

Koujalnik Liman

50%
42/o,

Durata bael asemenea

zi foarte mult

3,584, dia

care

2,980
Lacul-Sarat

cl.

sodiu

dupa etatea
in

din care 26,600

cl.

natura boalei
se sta
atit

genere, cu

cit

de sodiu.

maT pu^in

baie, cu

Aplicafimil terapeutice.
$i

Apa
la ur-

ea e mat eficace.
:

Lacul-Sec,

virf de munte, jud.

namolul se pot aplica matoarele afec$iuni:

I.

Durata tratamentulul 25
baf,

30

Bacau,

pi.

MunteluT,

com. AStinelor,
?i

dupa

indicajiile

medicale.

ga?ul, din ^ira

Runcul

Scrofuloza cu toate variamanifesta^iuni

$i

EscursiunT.
afla o

ln
$i

apropiere se

situat lingS satul

Goioasa

d'a

tele el forme,

imensa
numita
fac

frumoasa gra-

dreapta AsSului.

complicafiuni,

cum
;

e
b) StSri scro

ding,

a) Limfatisraul
fuloase;
c)

unde se

Monument, plimban; de asela

i

Lacul-Trestiatul, trup de

pa-

Star!

scrofuloase
lul

menea, malul Dunarei

Sezonul incepe
{ine
la

ora?ul

dure, a statuluf, in intindere de

grave; d) Morbul

Pott;

e)

Braila atrag zilnic pe vizitatorl.

1

35 hect., pendinte de com. Apostolache,

pi.

Tumori
deca
II.

albe.

Maiu

$i

Podgoria, jud.
tru-

Tuberculoasele osoase se vinradical.

pana

la

Septembrie.

Prahova, care, impreurr cu

purile: Ursoaia (41

Statistica de miscarea bolnascrofula,

il

hect.), Vir-

Reumatizm. Dup&
a$a: a)

vilor
In

ful-Pietref (12 hect.),

vizitatorT.

Valea-PaRScorelele

contingentuJ eel mal mare

dau

1885 au fost 688

curei (150

hect.)

$i

reumatizmele,
tismul nodos

Reumafoarte

1886
1887 1888

627
855

(17 hect.), formeaza pSdurea A-

cu

forme

postolache.

grave
lar in

Reumatizmul muscuc) Reutoate regiunile

b)
;

937, plus 150 ce veneau din Braila pentru a

face bSI, plus
1

Lacul-Turculul, sat, facind parte

din
pi.

matizmul poli-articular chronic.

III.

19 solda^T trimi^i
?i

com.

rur.

Balta-Doamnel,

Sifilisul.

de Ministeriul Domeniilor
eleve din Azilul

51

Cimpul, jud. Prahova. Are

cu hramul
Filofteia,
Sf.

IV. Boalele sistemulul nervos.

Elena Doamvizitatorl.

o biserica,
colae
?i

Ni-

V. Boalele uteruluf, anexelor

$i

na, in total 1277 vizitatorl.

In

Sf.

ftcutade

tumori intra-abdominale.
VI. Boalele de piele.

Contra indicafinnl.
-

1895 au 1896

fost

Star!

>

1897

2699 1586 2082

locuitori la anul 1871.

vizitatorl.

Lacul-figanului,

lac,

in

jud.

febrile,

procesele
sub-acute,

inflamatoril

1898

acute

$i

tuberculoza

Se

afla

> 3703 aci unAzil pentru

Mehedin^i, plaiul Clo^ani, satul

bol-

Pade?ul; $ine de com. rur. Ne-

Digitized by

Google

LACUL-VERDE

131

LACURILE

goe$ti

este situat intre hotarul

Bro^teni, dind na?tere unul piriu,

inscript'ia

sapata in piatra dea-

jud. Mehedinfi despre Gorj.

numit OUui?ul.

supra uel pridvorului

Aceasta

sfinta

Lacul- Verde, pddure

jud.

biserica

au

iacut-o

foioasa,

Lacului (Piriul-),
d.-s.

pirin,

jud.

si

!nfnimuse^at-o

Iordache

Cantacuzino

Bac&u,

pi.

Tazlaul-d.-s.,

Vilcea, com. Al-inul, pi. Olteful-

vel Visternic Intr'o slava cu

tulul si

hramul

sfin-

com. Buc$e$ti; are o intindere de 600 hect. $i este supusa regimului

silvic.

Dupa

ce uda central cola

de minunt facatorul Neculai,

la

muneT, avind direc^ia de

spre E., se varsS in
pu^in mal sus de $coala.

V.

anul 7232 (1724) de la

Adam,

Iunie 29*.

riul Olte^ul,

Calugarii acestul schit se zice

Lacul- Verde, padur* foioasajud.

Bac^u,
rile
$i
;

ca aveau stapinire peste o parte de loc numita asta-zi Valea-Mitoculul

$i

pi.

MunteluT, com. Podu-

Lacului (Podul-),
R.-Sarat,
pi.

sat,

in jud.

Gainaria,

precum

$i

pe

are o intindere de 320 hect.

Ora$ul, cat. com.

o parte de padure pe linga Bahluiu

este supusa regimuluf silvic.

Odobasca. Este a?ezat in partea de E. a comuneT, pe malul drept

al riulut

unde aveau
$i

$i

o moara de

apa pe Bahluiu, careia

Lacul- Verde, padure,

Mehedin^i,
Iupca.
pi.

in

jude^ul

Oreavul,

la

587 m. spre

numele
In

asta-zi

i-a ramas de Moara-Ca-

Clo^ani, com. rur.

E. de

basca.

cit. de re?edinta, OdoAre o intindere de peste

lugarulul.

urmS

li

s'au luat locurile

de

200

hect., cu

o populate de 45
;

proprietaii ?i el au parasit schitul.

Lacul - Vlrful - Mantei,

ra, situat in virful

lac, in

fam., saii 207 sufl.

o biserica.

jud. Buz&u, com.Catina, cat. Le-

Lacurile,

sat, jud.

Arge$,

pi.

To-

muntelul Man-

Lacului (Podul-),
rat,
pi.

lac, jud. R.-Sa-

pologul, pendinte de com. rur.

ta

are

o frumoasci pozi^iune.

Ora^ul, com. Odobasca.

AHmane^ti-Ciofringeni.
familiT;

Are 215
hramul i un

biserica

cu

Lacului (Culmea-), sirde munp,

in

Lacului (Valea-),
un mic basin

vale, in jud.

Sf.

Dumitru, cu un preot

jud.

R.-S&rat, pi. Ora^ulul,

Buzau, com. Cernate^ti, formind

al izvoarelor: Cir$i

cintare^; o

?coata prim. rur.

com. Andrea?i, pe care o brazdeaz& in partea de mijloc; se

intinde printre afluen^il riurilor

stianul, Ionica

Nucul,
aci,

care,

Lacurile. Vezi Deleni,

sat,

com.

dupa ce se reunesc

merg

sa

Deleni, pi. Copula, jud. Boto^ani.

Milcovul
cipal

$i

Rimna

virful prin-

se scurga in Valea-MoroianuluT,

este Piscul-Laculul,
i

inalt

sub numele de Valea-Lacului.

de 820 m.

acoperit cu padurl.

Lacurile, numire vechie a com. si c&tunulul Gologanul, pi. Marginea

d.-j.,

Lacului (Valea-),

vale, in jud.
cat.

jud. R.-Sarat.

Lacului (Groapa-),
R.-S&rat,
pi.

deal, in jud.

BuzSu, com.
Sirbe^ti,

VintilaVodd,

Ora$ul, com. An-

acoperita de

padure.

drea^i; brazdeaza

comunain

par-

Lacurile, munte, com. Dobreni,

tele,
i

in jud.
pi.

Neam^u,

Piatra-Mun-

tea deS. $idesfScindu-se dinCul-

Lacului (Valea-), vale,

Vlade^ti, jud. Muscel
in riul Bratia, linga
I.

izvore^te

situat intre

moia Alma^ul

mea-LaculuT, se intinde printre

piriul Valea- Neagra
i

din lacul cu acela$I nurae, com.

$i

manastirea Horai^a.

afluentul

se varsa
lul

sau

piriul

Lacul
$i

este acoperit

moara d

cu fine^e

p&duri.

Arsenescu.

Lacurile, munte, in partea dc V. a com. Te$ila, plaiul Pele$ul, jud. Prahova, ce serve$te de
pa?une
vitelor.

Lacului
tele, jud.

(Piriul-),
pi.
;

piriias,

in

Lacului (Valea-), sau LaculDracului, vale, jud. unde sunt mutyime de

tuate intr'un cring des
Vilcea,
bal^T, si$i

com. $erbe$ti,
culmile

Piatra-Munizvore^te din

Neamju

despre E. a dealurilor
S.-

stufos.

Lacurile, pise, in partea de N. a com. Star-Chiojdul, pi. Teleajenul, jud. Prahova.

Stinca $i$erbeti; curgespre

E., traversind oseaua jude^eana

Lacurile, schit,
in

ruinat,
\w

pe loc plan,
CodriT-Dej.

Se intinde dela N.

la

E.

Piatra-Bozieni intre

Veil.

15

16;

partea de N.-V.,

serveste pentru cultura.

apoT se indreapta mat mult c&tre

E.,

lcnilor,

com. Deleni,
infiin^at

Boto^ani.

trecind

pe

la

locurile izo-

Este

de

Iordache

Lacurile, munte,
plaiul
in

in jud. R.-S5rat,

late Ele$e$ti, in josul cSrora se

Cantacuzino, vel Visternic, la anul

1724,

Rimnicul,

com.

Bisoca,
al

une?te

pe

dreapta

cu

piriul

dupa cum

se constata din

partea de V. a com., virf

Digitized by

Google

LACURILE

132

LAINICILOR (DEFILEUL-)

culmet Razboiulut; are o

inal-

Vite sunt:

1229

01,

98

cat,

Laia, plidure, pe mosia Dracsani,

a decedatului maior
jud. Teleorman,
I.

{ime
si

cam de 892

m.; este inalt

476 vite mart cornute, 181 porct

36 capre. Drumurile de comunicaftune soseaua mixta Lacenisunt
$i
:

Vladoianu,
Eforiet

ascufit, ca o piramida,

avind

donata

o poiana intinsa pe care se afla

3

Spitalelor Civile din

Bucure$ti.

mict lacurt; e gol.

Tataresti

la

E.,

soseaua vela V., so-

Lainici,
vaci, la

schit, jud.

Gorj,

pi.

Noin

Lacurile,
cat.

vale, in
;

jud.

Buzaii,

cinala

la

catunul Scurtul-Mare
Vlaca;
la

14

kil.

de Bumbesti,
in

Beceni

incepe din
si

mosia
in

din jude^ul

Defileul-Lainicilor,

mijlocul

Drac$eneasa
piriul

se

scurge

seaua

vecinala

Ciolanesti-

unei frumoase poenl.

dit

A fost
stari{,
1

zi-

Ocea.
pit-

Pe aci era vechiul care al-OIaculut, numit drum

din-Vale.
prin unele locurl a disparut fiind

de Cocoana Paianca din

ca7

tunul Porceni.

Are

Lacurile-cu-Rusul, trup de
dure,

calugan,
cliser.

diacon

fi

para-

a statului,

pendinte

de

cotropit de araturi.

Statul inscric

in budget*
schit,

coni. Tesila, plaiul Pelesul, jud.

Comuna Lada
cele

Prahova, care impreuna cu trupurile

:

una din mat vech! din {ara. Din

este
i

pentru intre^inerea aces tut

1325
let

anual.

Gilma,

Carabanul - cu-

hrisoave

alte

acte se

poate
a-

Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile

si

Virful-Negrasului, forTesila, care are

vedea ca are o vechime de proape 400 de ant.

din
pi.

Lainici, picket cu No.

situat

8,

jud. Gorj,
al Jiulul.

pe malul sting
(Defileul -

meaza padurea

In secolul trecut facea parte

Cilnistei, jud.

o intindere de 5000 hect.

Vla$ca.

Lainicilor

),

treed-

toare, in mun{it Carpa^t, judeful

Lada,
man,
la E.

com. rur.> in jud. Teleorpi.

Lada,
pi.

mosie> in jud. Teleorman,

Gorj, prin care riul Jiul deschide

Teleormanulut, situata

Teleorman, apar^inind mat

linie

de comunica^ie cu

cenla

pe partea stinga Teleormanul. Se invecia riulu! ne$te la N. cu mobile din com.

plaset,

multor proprietarl,
mosteniior

precum si din comuna. Are

dintre
cart
si

trul Olteniei.

V., vechiul

La drum

ctyi-va kil.

al pasulul Vulm.),

mat multe

trupurt,

can uneste,pesteplaiu (1628

Deparafi-Hirlesti

la V.,

cu ho-

Brume$ti-d.-j.

Brumesti-d.-s.,

Transilvaniacu Oltenia. DefileulLainicilor infa^iseaza poate cra-

tarul mosiet Statului

cit
si

Capul-Lun-

sunt cele mat principale.

la E.,

cu hotarul Catalina,

patura cea mat strimta

si

cea

din jud. Vla^ca.

Lacci, virf de munte,

cet,

al

Vran-

mat salbateca din

riul
'si

cite

poseda

Are un

catun, numit Obirtul,

jud. Putna.

mun^ii nostri. Fractura prin care

situat in partea

de V. a

riuluT

Teleormanul,

desparjit

numat

Lagarul (Ciupa-),
suflete, jud.

sat,
pi.

cu

158

variata succesiune
ta^t
si

printr'un mic san$, la o distan^a

Arges,

Galaesti,

duce apele prezinta de sinuozicare *t turmenteaza cursul

la fie

de 100 metrisi care nu figureaza

in nicT o

com.

rur. Teiul.

schimba,

care pas,

tafe-

nomenclature.

bloul oferit ochiului.

Acest
kil.

Intinderea
bile situate

comunet, cu mo-

Lagarul,
laul-d.-j.,

loc,

jud. Bacau, pi. Taz-

nomen
tot

se produce neincetat

in

pe dinsa, este cam de 789 hect. 145 hect. pamint $i 1 2 hect. padure apar^in mo?nenilor din aceasta
locuitorl
tari$I

com. Barsanesti, situat

esistat

drumul de 29
si

dintre
cit \ine

la

gura

piriulut Caraclaul,
fi

se zice ca ar

unde un sat

Fruntarie
defileul.

Bumbesti,
dot
valea,

Cei

parent,

care
atit

comuna

31

numit Mogose^ti, ale carut urme

d'abea se mat vad.

inchid lateral

sunt

se

gasesc improprierurala

de
rur. Basesti,

incatusa{T, in cit, rare-ori, se

dupa legea

pe o

gasete

spa^iul

suficient

intre
riu-

intindere de 120 hect.

Lagul,
plaiul

deal) in

com.

picioarele lor, pentru cursul

lut si

Populafiunea comunel este de

137
familit,

Cerna, jud.
$i

Mehedin{i,

largimea soselei,

asa cS

sau 324 suflete, din

ses,

numit

Dealul-Lagulut.

aceastil largime

a trebuit sase

can 142 contribuabilt.

Terenul com. este parte
parte mlastinos.

cucereascS mecaniceste asupra

Lahani,

mosie,

particular^,

in

stincilor.

Coastele defileulut sunt

pietroase

Are o
1 1

scoala, frecuentata

de

com. Zmuh;i,pl. ZimbruIJud.Covurluiu. Din partea de N. aacestet mosit, izvore^te piriul

in

general

cu

col^i

stinco^t; ictcolo, formele sero-

elevt;

o biserica
I

vechte, cu
1

Suhu-

tunjesc
?i

?i

se acopar cu pa^une

preot,

cintare^

$i

eclcsiarh.

iuiuI-Sec.

padure. In

doua

locuri:

la

Digitized by

LiOOQ IC

LAINICUL

133

LAMBA
com.
rur.

Lainici
$i

$i la

Meri, sttncele dispar

reti ?i

Mologe^ti. $I-a luatnula

cu acela$f nume,

pi.

valea se

deschide.
orf Jiul

$oseaua
pe pod

mele de
curge prin
la

piriul

Laloul

ce

Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea.

Are o

trece

de doua
i

ea.

S'a infin^at pe

popula^iune

de 6jS
la

locuitorf;

in susul

in josul

Lainicilor.

1848 de proprietarul mo^ief,

St.

o $coala, frecuentata de 6 elevf o biserica, zidita

tuat in
la

marele clucer

Ganescu.
Olte-

1858. Esi?i

Lainicul, pirin
plasa Jiul-d.s.,

$i

vale,]\id. Dolj,

Este situate pe valea

{ulul
$i

comuna Poiana

se varsa pe dreapta riulul Cocorova.

70 kil. de re$edin{a
milil,

pe vilceaua Lalo$ul, la de Rimnic $i la 20 kil.

placet.
fa-

este udat V. de riul Olte^ul. Aci e re$edin{a com.

centrul com.

Are o populate de 434

Lai^a, p&dure de
stejar,

Lalo^ul, deal,

la S.

de com. FauVilcea.

pe mo$ia

saO 1800 suflete, din carl

re$ti, pi. Olteful-d.-j., jud.

Stroeti, jud. Suceava.

317 contrib.; loeuese in 4 1 2 case.

Are
Laiul, sau B&iceni-de-Sus,
jud. Suceava, a?ezat
rile

2 biserici,

sat,

Lalo?ul,
in unire

ftcuta

una in cat. de proprietar

Patru
Io?i

Lalo^ul, deal,
Laloul,
Vilcea,
hect.,
pi.

in

raionul

com.
jud.

Oltejul-d.-j.,

pe ^rmu-

cu

preotul

pe care se
50
aril vie.

cultiva

33

pinulul Recea.

nijescu, la

1858
la

a doua

in

Vatra satulul ocupa 60 falcT, cu o populate de 105 familif, sau 275 suflete, din carl 107 contribuabilf. Mo$ia e proprietatea ob$tef locuitorilor din Stro
e?ti $i Laiul,

cat. Mologe^ti,

ftcuta

de Pro-

topopul $tefan,

anul 1828.

Lalo^ul, pirtU, jud. Vilcea,

com. Lalo^ul
la N.,
$i

izvo-

$coala dateaza in com. dela

1868. Cladirea e buna, proprietatea

re^te din dealul Comarnicele,

uda

la cat.

doamnei

Ecaterina

Gri

Dobriceni se varsain riul Olte^ul.

cSrora a fost

la-

gorie Lahovari.

frecuentata

sata

danie prin testament de

de fun eta proprietary Smaranda

Costin.

de 8 copii (6 baeji, 2 fete). In com. sunt: 2 olarf, 5 dulghert

$i

Lalo^ul. Goni{a, Portare^tlDobriceni, padurl particulare,

supuse regimuluf
silvic,

2 rotarf.
:

pendin-

Padurile apar^in $coalelor din

Tirgul-Frumos

(160

falcf);

iar

40
$i

faicf

cultivable, 2 carciume
vie,

297 boK, 2 1 of i capre. vacJ, 213 17 73 Locuilorif, in numar de 197,

27
cai,

Vite sunt

te

de com. Lalo^ul, jud. Vilcea.

(Valea-lui-),
sat,

Lalu

in

jud.

14 pogoane

sunt ale $coa-

s'au improprietarit la

1864, pe

R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., ca-

lcf $i

bisericef din Stroeti. In-

tinderea nio^ief, afar a de pad u re,

locurile bisericel
$i

mobile D lor $tefan Ganescu, C. I. Dobriceanu, C. G. Babeanu,

Petre

tunul com.

Pardo$i, in

partea

de N. a com., pe ambele
lurf ale piriuluf

ma-

$coalef, e

de

Obogeanu

$i

Principeluf G.

Valea-luf Lalu,

300 hect, din

ble, 100 finat
serica din

carf 100 cultiva$i

B. $tirbeiu, dindu-li se 623 hect.

la

kil.

spre N.-V. de cat. Erre$edin{a

restul ima$

$i

In com. e o

moara cu

aburf.

natica,

com.,

$i

la

teren neproductiv. $coala

Stroe^ti

$i bi?i

Comuna

se intinde pe o su-

poalele dealuluf Ernatica.

intindere de 27 hect.,

Are
cu
o

servesc

prafa^a de 350 hect.

acestut sat.

Druraurile

princi-

Are o singura $osea care

ce de la N. spre S.
jud.
$i

tre-

populafiune de 41

familif,

sau

pale sunt: la Hr&m&ne$ti(8kil.),

la

intra in

174

suflete,
;

din

carl

34 con1

Todire$ti (3
kil.).

kil.),

la

Cucu-

Romana^i, inlesnind comu-

tribuabill
1

o biserica, cu
$i
I

preot,

teni (6

nicafia cu
$i

com. Faure?ti spre N.

cintare{

diacon.

$tirbeiul

Lala, mahala,
com.
dinfi.

in pi. Motrul-d.-s.,

de Romanafi, spre S. Veniturile ?i cheltuelile com.

Lalu (VIrful

lut

?nunte,

in

rur. Bro$teni, jud.

Mehe-

se urea la

suma de 900
1

lef

anual.

jud. Buzau, Cl!u

VsA\ ;ia$ul, cat.

E
cica

brazdata de Dealul lui-Bu$i

Badirlegiul, ramifica^ie din

tele Stanila.

mun-

udata de Valca-Plopeasa,
e proprietatea D-nei

Lalo^elul, piria, care se varsa in riul Lalo^ul, la E. com. Faure$ti,pl. Oltejul-d.-j., jud. Vilcea.

Mo$ia

E-

caterina Gr. Lahovari, nascuta

Lalul, Muntc, jud. Muscel,

la

N.

Vacarescu.

Locurile

din jurul
$tir-

comunef sunt: Dobriceni,

de Cimpulung, intre mun^if Pojorita $i Drago^, aproape de sorgintea riuluf Bughea.

Lalo^ul, com.
pi.

rur., jud. Vilcea,

beiul,

Faure?ti

?i

Rimne^ti.

Oltetul-d.-j.,
:

compusa din 4
Laloul,
sat,

cat.

Lalo^jl, Dobriceni, Porta-

facind

parte

din

Lamba,

deal, cu direcfia

de S.E.,

Digitized by

Google

LAMBA
jud. Prahova, pi. Filipe$ti, com.
Di{e$ti.

134

LAPO?UL
Lapo$ul, Jugureni
Mo^nenilor,
al

Langa,

mo$ie, in

jud.

Dolj,

pi.

Pe

el
i

sunt plantate

vil,

Ocolul, com. Piele$ti.

Jugureni, un codru infundat

prunl, nuci

merl. Parte serva

vitele
loc.

mo$nenilorFinte$ti$iVatra-Schi-

de paune pentru

Langa,
pi.
$i

piriU,

izvore^te

de pe

tulul-Pietricica.

mo^ia Concetti, com. Hude?ti,

Terenul este accidental com.

fiind

Lamba,
nia, pi.

pttdure, pe mo$ia Cerve-

Prutul-d.-s., jud.

Dorohoiu,

a^ezata

intr'o

pozi^iune

Marginea, jud. Teleor-

se varsa in piriul Conceasca,

frumoasS.

man.

pe mo$ia Concetti.
sat, in jud.

Comuna

e formata din cat.

Pietricica, Lapo^ul,

Lapo^elul
locuind

$i

Lambeti,
Oltul,

Arge$,
din

pi.

Langa,

vale in jud. Buzau, com.

y

Valea-UnghiuluT, cu o populate

facind

parte

com.

VintilaVoda,
riul Slanicul,

cat. Bodine?ti
$i

in-

de
284

2 10

locuitorl,

in

rur. Stoiceni-Ple^oiul.

cepe din Dealul-Cocii

limita

da
?i

in

case.

Sunt 227 contribuabilT.

servind cit-va

ca

Lamburlu-Culac,
Constanta,
teritoriul
pi.

vale, in jud.

mo^iel

VintilaVoda.
Bu-

rotart,
fierari

Meseria^I sunt: 3 lemnarT, 3 6 butnari, 1 cizmar, 2

$i
1

Silistra-Noua, pe
rur. Girltya
;

pietrar.

com.

se

Lapo^ul, com.
muntele
Cricovul
kil.

rur., in jud.

Are o
sericf,
I

?coala in cat. Lapo^ul,

desface din poalele de S.-E. ale

dealului
Girli^a;

zau, plaiul Buzau, situata intre

frecuentata

se

indreapta

Fintina
i

Ho^ilor,

riul

spre N., avind o direc^iune generate de la S. spre N.,

mer-

Ni^covul, la 38 decapitalajud. Limite laN.,

riul
:

de 37 copiT; 3 bicu 3 preoji, 3 cintare{i ?i paracliser. Catedrala e cea cu

Sf.

hramul

Gheorghe. Comerciul
207 vacl, 62
9
27 tepe, capre ?i 130
caT,

gind pe

la poalele orientale ale

$i
$i

incepind din muntele Fintina-Ho{ilor,

se face in com. de 19 persoane.

dealului Girli^a

brazdind parcea centrala

hotarul trece prin padurea

Vite: 390 boi,

vi^ei,

tea de V. a pi.
;

Piscupeasca, pe culmea muntelul

Stina
-

bivoli^e,

taie drumul comunal a com. Girlifa - Cuiugiuc, $i, dupa un

Batrina

5*1,

prin padurea

II

minji,

drum de 2V2

kil.,

se deschide

Butuceanca (din com. Stngerul, jud. Prahova) ajunge la izvorul

Calugarul; la V., se lasa pe valea Calugarul

450
chiul

porci.

580 Sunt 100 stupi.

01,

Cai de comunicajie are: ve-

in valea Cuiu-Iuc,

pe stinga

sa,
a-

ceva mat sus de deschiderea

rile sale

cesteia in Tezerul Girli^a; malu-

pana Sofronia, unde da

covul,
la vale,

la

circiuma

Cizlaul

drum al plaiulul Buzau Buda Lapo^elul Jugu:

in riul Cri-

reni; Lapo?ul-Cizlaul peste

tele

mun-

sunt in general acopeo mica padurice.

ritecu tufari$, iar pe malul sting

se gase^te
$i

merge pu^in pe Cricovul pana in hotarul Mire^ti,

la

Stina-Batrina
?i

?i

Plaiul-Un-

gurulul
?ul

drumul Tisaul-Lapo-

in

Drumul-Plaiulul;

S.,

din

Drumul-Plaiulul, se indrepteaza

Langa,
colul,

sat, in jud. Dolj, pi.

Olo-

spre Podul-$tefuluI,

trece prin

pe valea riuluT Ni?covul, peste muntele Glodul. Comuna Lapo?ul prezinta un

deosebit
interes prin diferitele

com.
$i

Piele$ti,

cu 245

Marginea-Padurel (mo^ia
ceni),

Run-

cuitorl

42

case,
zid
$i

construite

ajunge in

virful dealului

legende
relative

ce
la

se

pastreaza

aci,
$i

mal toate din

care gradina

avind

fie-

din
reni

padurea mo^nenilor Jugu?i

Doamna Neaga
el.

el.

Copiil din sat

de

aci in

padurea Arriul

prin mul^imea localita^ilor care

urmeaza

la $coala

mixta din

sakil.

himandrita; la E., din padurea

poarta numele
Biserica

Acestea sunt:

tul Piele$ti, care este la 3

Arhimandrita, trece
vul

Ni$coprin

Are o

biserica
Sf.

de

zid, in ruina,

pe

la

Glodul,

apoi

cu hramul

Dumitru,

in tinda

careia se gase^te inscripjia

ce

arata ca a fost fondata la

de proprietarul satuluT,
tru

844 Dumi1

muntele Virful-GloduluT merge pe linga partea de E. a com. Pietricica, de aci in Dealul-Chiriaculul, la Mesteceni, apoi con-

Doamnei Neaga, cazuta in mine; Pu^ul Doamnei Neaga, acum parasit, pastrindu-se inca colacul; Aleea Doamnet Neaga,
pe care se plimba de la Cetatea de la Buda pana pe dealul Chiriacul,

Geanoglu.
este

tinue drept spre N. pe plaiu

aezat pe Valea?i

$i

vazindu-se insa oare-care

nivel
?i

ur-

Satul

urea

in

muntele Fintina-Ho^ilor.

me de
pozijie

?oseluire; Poiana

Lunga, de unde

numele

lul.

Suprafa^a comunel e de 1380

hect., din care

Doamnei Neaga cu frumoasa

;

sa

Se invecine?te la E. cu com. Cimpeni; la V., cu com. Ungureni;

la N.,

300
vie

arabile,

620

Teiul

Ciobanulul, etc.

padure,
141

152
1

finea^a,
?i

75

izlaz,

Afara de acestea maT e de vazut schitul Pietricica.

cu com. Boleasa, din jud.

$i

livezT,

91 sterp.

Comuna

Romanati

la S.

cu

Piele^ti.

Propriety! ma! insemnate sunt:

vechie

inainte

de anul

1560

Digitized by

LiOOQ IC

LAPO?UL SAU PORCAkE'JTL

Kr>

LARGA
i

se gsesc hrisoave, care o men{ioneaza. Catunul Lapo^elul se

Aga$ul,
ne$ti,

Comane^ti
la piciorul

Darma-

com.
pe
tele

Darm&ne$ti,
satului

care

curge

care

incepe in Carpajil

teritoriul
I$I

cu acela$I

spune c s'a fondat pe la 1750 de unul Deliu, proprietarul acestel

mo$iI,

MoldovenI
al

de munte
unul
al al

nume.

are obir^ia in
$i

mun
in

Obrejesculul,

ramificindu-se

Lapoul

se

varsS

cu colonil ad use.

in tret plaiurl, dintre care

Trotu^ul d'a dreapta.

Cat. Bradeanul e fondat de trel

familil

merge spre
doilea
treilea

satul

Lapo?ul,
51

din Laposi,

insarcinate
carl

spre
spre

Darmane^ti
Leloaia.
$i

Lapoul,
toriul

cu paza padurel,

ma!

in

Pla'urile

urma

s'au srabilit aci;

iar cat.

au direcjia de E.
tarimul

brazdeaza
$i

Valea-Unghiulul de

cifi-va

mo$-

dintre

Ciob3nu?ul
:

piria, ce curge pe tericom. Nerejul, jud. Putna; izvoresce din muntele cu acest nume, curge de la N.-V. $i se

nenl din com. Jugureni, cart s'au

Uzul, prezintind virfurile

nul,

Chi-

varsa

in

Zabala,

formind hointre

mutat pe partea de mo$ie ce

li

Lapoul, Leloifa, Chiricelul,

tarul despartftor

s'au

cuvenit

$i

s'a alipit

in

Bocna-Mare, Bocna-Mica\ Goan^a

$i

Narujenilor

?i

muntele com. Nerejul.

aparjisa-

urma de com. Lapo?ul.

Lapoul, sau Porcaretul,
jud. Bacau,
pi.

Ta^buga.

Lapoul-de-Jos, munte,
sat,

MunteluT, com.

Lapo^ul, virf dt munte, jud. Bacau, pi. Muntelul, com. Darmane$ti, din $ira

nind

de

la

1814 incoace
$i

telor: Nerejul, Spulberul

tinul, jud.

Pal-

Darmane$ti, situat nu departe

cu acela$I nume, im$i

Putna.

de malul drept
tu?ul,
la

al

riulul

Trokil.

bracat cu padurl de fagl

brazT.

o departare de 3

Lapoul-de-Sus, munte,
Lapo^ul,
in

al

sa-

de
305
la
1

satul

Darmane^ti.

Are

ramificafie de munfl,
Nerejul,
jud.

telor

Naruja

?i

Nistore?ti, jud.

populate

de

80

familil,

sau

com.

Putna,

Putna.

suflete;

o biserica, cladita

facind parte din mun^il propriu

$i confmind sare la Pe acest munte se afla padurea loc. din com. Nerejul, in intindere de 500 de hectare.

82 1 de locuitori, cu 2 can-

zis

VrancenI

Lapo^ul-Mare,
tele

pise,

pe mun.

tareflf.

Tot
29

aci

se

afla ruinele

poale.

Lapo^ul, jud. Putna.

schitului Lapo$ul.

Vite:
nute,

cal,
?i

16 capre

355 vite cor100 porcl.

Lapo^ul-Mic,

pise,

pe muntele

Lapo^ul, jud. Putna.

Lapoul,

mosie,
pi.
r

a statuluT, jud.

Lapoul, cdtun de
630
tit

resedinfti, al

Bacau,

Muntelul, com. Dar-

Larga, com. rur

ty

in

jud.

Ialo-

com. Lapo^ul, jud. Buz&u, cu

loc.
$i

mane^ti.

finea mai inainte de

si-

mi^a, pi. Ialomifa-Balta, situata

150 case.

despa>Sarat,

Episcopia din Roman. Este

tuata
$i

in

doua prin Izvorul

avind sub-diviziunea Bradeanul.

mobile Comaneti Darmane^ti, pe ambele maluri

intre

pe partea dreapti a riulul Ialomi^a, intre comunele Ciulntya ^i

Poiana,
intinzindu-se

din

riul

ale Trotu^ulul.

Ialomi^a spre S., pe cimpul Bariganulul.

jud. Buz&u,

Lapo^ul,

schit,

jud. Bacau,

pi.

Muntelul, com. DarmSne^ti, pe

teritoriul satululLapo^ul. Schitul

Lapoul,
1260

mosie, in
in

Teritoriul com., cu o suprafa^a

com. Lapoul,

intindere de

era de catagarl

?i

biserica
la 1823,

de
a de

hect., din care

360 hect.
?i

de 8975 hect., din car! 92 hect. padure pe lunca riulul Ialomi{a,

coprinde patru motf; Crufeascad.-s.,

lemn. Mai
fost

tirziu,

pe

s'au dat locuitorilor improprietariflf

cladita,

in

locul

celel

din com. Lapo?ul

Lapo-

de 745

hect., proprietate

lemn, o biserica de zid ce servea

?elul; restul

ca biserici de mir, care

unul incendiu a ramas

in

urma

araturi,

de 900 consta din (230 hect), padure (500),

izlaz ?i finea^S.

a mai multor locuitori mo^nenl

Cru^easca-d.-j.,

de

11 10

hect.,
lo-

in ruina.

apol

livezl,

proprietate tot a mai multor

cuitori

moneni; Iv&ne?ti,de 1 120

Lapo^ul, plaiU
cel, jud.

in

munfi! Vran-

Lapo^ul, numire, data uneT parft

din padurea statuluT Bradul-cuSforile,

hect.

$i

Larga de 6000 hect., amlegea rurala din 1864,

Putna, intinzindu-se din

la

bele proprieta^I particulare.

Sboina pana

Mu$a.
sirtl

ce

se

intinde

in

teri-

Dupa
sunt

toriul com. Lapo^ul, jud. Buzau.

improprietari^I
;

pe mo?ie

Lapo^ul, sau Lapu^ul,

munfi, jud. Bacau,
pi.

de

82

locuitori

neimpropriet5ri^I

Muntelul,

Lapoul, sau

Darmaneasca,
pi.

se mai gSsesc 43.

de prin comunele

Brusturoasa,

//V/Xjud. Bacau,

Muntelul,

Se compune din

satele

Larga

Digitized by

Google

LARGA
Ivane$ti

136

LARGA
pi.

$i

?i

din catunele

(tir-

Larga,
la

catun, al com. Mu$ete?ti,

Gorj, situat

Vailor,

com.

rur.

Strimtul,

lele):

Pu^ul-din-Grind,

Saclele,

plaiul Novaci, jud.

cu 50 case.

Arpagiul, Capul-Mo$ief

(mo$ia
Pir-

N. Mu$ete$tilor, pe o culme
deal,

Ivane?ti), Drumul-OlaculuT,

de

numita Culmea-LargeT.
intindere de 350 hect.,
hect.
arabile,

Larga,
Ia?i,

stafie

de

dr.-d.-f.,

jud.

loagele,

f en^ul,

Dropioiul, Bir-

Are o

pi.

Copoul, com. Movileni,

Ia$i-Dorohoiu, pusa in
la
1

javoaia, Pu^ul-NoQ,
$i

Taraboanca
$i

din carl: 40

70

pe

linia

Capul-Mo^iel (mo$ia Larga).

a jude-

hect. fine{e, 2 hect. vie, 3 hect,

circulate

lunie 1896.

Re$edinfa primarieT
catoriel

pomet, 228
dure
150
$i

hect,
hect.

izlaz

$i

pa

Se

afla intre stabile

i

Movileni
kil.).

com. estein satul Larga.

com.
este

vatra

satulut,

(S.6 kil.)

Viadeni (10.6

Popula^iunea

de

cu o populate de 50 familil sau

sufl.,
I

Inaljimea d'asupra nivelului maril,

217
carl:
ria$I,

familtf,

sau 988 suflete, din 232 agricultorl, 5 mese-

dintre cart 39 contrib.

biserica cu
1

Are
?i

cintare^
la

stafil

de 39 m. 24. Venitul acestel pe anul 1896 a fost de

lei,

6 comercian^T, 6 profesiunl
176 muncitorT
?colT
i

slujita

de preotul de
poseda:

Muplu-

16592

41 bant.

libere,

ser-

?ete?ti.

vitor!. $tiu carte

Are doua
:

293 persoane. primare rurale

LocuitoriT
guri, 25

10

Larga,

iaz, jud. Iai,

com. Mointin-

care cu boi;

100 vite
oT,

vileni, pi.

Copoul; are o
i

mixte, conduse de 2 inva^atorT,

frecuentate de
eleve
;

marl cornute,
113 capre
si

58 elevi

$i

14

10 cat, 500 60 rimatorl.

dere mare

e bogat in pe$te.

doua
$i
:

bisericl,

una

in sa$i

Catunul e udat

tul Ivane^ti,

cu un preot

do!

V. de

dascali,

a doua in Larga.
caT,

in partea de Amaradia. Comunica^ia cu catdere?edin-

Larga,

deal, jud. Bacau, pi. Taz-

piriul

laul-d.-j.,

de pe

teritoriul

com.

Sanduleni.

Vite
bivolf,

500

700

of $i

1500 boT, 45 248 porcl.

fa se face prin

drumurl ordinare.

Larga,

deal> in partea
Stanile?ti, pi.

de V. a

In partea de S. a teritoriulul

Larga,

sat, in jud.

Ialomi^a, pi.

com.
clea

Prutul, jud.

com. trece calea ferata Bucure$ti-Fete$ti.

Ialomi^a-Balta,

pendinte de coIalomi^a

Falciu, situat intre dealurile Mi?i

muna
jud.

cu acela^T nume, situat pe

al riuluf

Redul.
in jude^ul

{annul drept

Larga,

sat,

in

Bacau,

pi.

$i

pe muchea coastel de N. a

Larga,
N.

inunte,

Gorj,

Trotuul, com. Dofteana, situat

cimpului Baraganul.

plaiul Novaci, situat in direc^ie

pe un es
riul

larg,

ce se Intinde
$i

Aid
$i

este re$edin{a primariel

de

la

com.

Novaci,

intre
$i

d'a stinga Trotu^ulul

pe

pi-

a judecatorieT comunale. Popula^iunea satului este de

mun^it:
piriul

Timpele,

Salanele

cu acela$I nume, la 3 kil. de satul Dofteana. Are o populate de 115 familn, sau 502
suflete;

Frumusei de

la frontiera.

108

familif.

Are o
caT,
?i

$coala mixta;

o biserica. Vite: 200

bivoli,

Larga,
810
boi,

deal, in judejul R.-Sarat,

casa boiereasca;

30

plaiul Rimnicul,

com. Buda; se

biserica, cladita in

1790 de Cosin

500

ol

128 porcl.

desface din dealul Poiana-Parulut

;

tache

$i

Maria Ghica,
preot
2

unire
deser-

brazdeaza partea de V. a
printre

cu preotul Bartolomeiu,
vita

Larga,
vileni,

sat, jud.
pi.

Ia$i,

com. Mointin-

comunel, intinzindu -se

pir.
pir.

de

?i

cintarep;

Copoul. Are o

Valea-Larga

^i

afluentul sau

3 circiuml.

Vite

8 cat, 3 1 2 vite cornute

2148 hect, cu o populate de 102 familil, sau 468

suflete; o biserica, zidita la 1861,

dere de

Buda

este acoperit cu finefe.

49 pore! ?i 48 capre. Pe teritoriul catunulul se sesc 3 herestrae de apa.

Larga,
in

japse, jud. Braila situata

ie-

ga-

cu un preot

?i

un

cintare^.

In

ostrovul Iapa; incepe din

?i

vechime a fost o alta bisericu^a de lemn in partea de N. a satului,

zerul Begul

da

in lezerul Iagara.

Larga. VezI Sanduleni,

Bacau,

sat, jud.

unde $i pana asta-zT se vede o movili^a, inal^ata pe locul

Larga,

mosie, jud. Bacau, plasa

Trotu^uluT, com. Doftana, proprietatea lu! G. Ghica

-

unde a existat Sfinta-Masa.

01,

Comana?mo?ia

Larga,
3
kil.

satuc, jud. Bacau, pi. Si-

Vite: 925 vite marl cornute,

teanul;

facea

trup

din

retul-d.-j.,

com.
satul

Mile^ti, situat la
Mile^ti-d.-s.

353

43 cal
sat,

?i

48 rimatorT.
Mehedinfi,

Comane?ti.

de

Are

familil,

sau 38 suflete.

Larga,

in

jud.

Larga,

pftdure, jud.

Bac&u,

pi.

Digitized by

LiOOQ IC

LARGA

137

LARGl (VIrFUL-VAe!-)

Trotu$uluT, com. Doftana, proprietatea d-lul G. Ghica.

cit

Are o

merge spre N. se ingusteaza mal mult, numindu-se Largufa.

(Valea-), catun,
Buzau,
case,
al

Larga

(Valea-), piria,

in

jud.

R.-Sarat, pi. Ora$uluT,

comuna

intindere
Intr'insa

de aproapc 7500 hect. doming bradul. Kste

si 1 vie.

Bro^teni

izvore^te din culmea-

Larga

com.

Scoru^ului,

dealul

Poarta-Sco-

supusa regimului

Vre-o

Sarule^ti, jud.

cu

250

50 hect. din aceasta* pidure sunt

proprietatea claca^ilor.

locuitorl

60

sub-divi-

zat
$i

in

doua: Valea-Largad.-j.

Valea Larga-d.-s.
(Valea-),
sub-divizie

de la S.-V. la uda com. in partea de V.; prime?te pe stinga piriul Ciocanelul, iar pe dreapta, piru$ulul; curge
N.-E.;
riul

Larga,

piria, jud.

Bacaii,

plasa care

Grozoaia; trece
?i

prin

cat.
riul

Trotu$ul,

com.
$i

Doftana,

Larg&

Valea-Larga,

se varsa in

curge din muntele Ursoaia, uda

satul

cfitunulul

Vipere?ti,

din com.

Milcovul, ceva mal sus de cat.

Priveghiul,
?i

Larga

se varsa in Tro-

Vipere^ti, jud. Buzau.

in

fa{a

catunului
Putna).

tu?ul, d'a stinga.

Manastirea Mira (jud.

Larg&
Larga,
piriiaf
t

(Valea-),

sat, in judejul

jud.

BacSu,

pi.

R.-Sarat, pi. Ora?ul, cat.

com,
la

LargS

(Valea-), piria,
pi.

in

jud.

Tazlaul-d.-j.,

com.

Sa*nduleni,

Bro^teni, a^ezat in mijlocul co-

Tulcea,

Macin, pe
Jijila;

teritoriul

care curge prin vaiea cu

la$I

acelo$i

munef, pe piriul Valea-Larga,

7
kil.

comunel rurale
lul

izvore$te
dealu-

nume.

I?T

are obir^ia la

spre V. de cat. de re$e-

din poalele nordice ale

calitatea

numita a-Fundulut

din^a, Bro^teni.

Cheea;
la S.

se

indreapta spre

se varsa in piriul Turluiul.

N., avind o direcfiune generala

Larg&
Larga,
de sub dealul Larga, de pe mo$ia Iepureni, com. Radiul-Mitropoliel, pi. Copoul, jud. Ia?i; curge de la V. spre E. intra pe mo^ia Larga,
piriii,

(Valea-),

lac,

jud.

Bu-

de

spre N., brazdind par-

izvore$te

zau,

comuna

Vipere$ti, padurea

tea nordica a pla?ei vestica

la

Valea-Larga.

pe cea a comunel; curge pe

?i

poalele

dealulut Sararia,
kil.,

i,

Larg&
fie>

(Valea-), sfoarli de moa monenilor Col^eni, pe

Valea-Larga,
jud.

dupa un curs de 2
fa{a dealulul

se desin

chide in valea piriulut

Milcovul,
;

Jijila,

com. Movileni,din aceasta plasa,

i

izvorul

Bu-

nu de-

dupS ce
?i

se une?te cu Piriul
Piriul-Bahnel,
for

zau, avind
i

cam
Pe

12 hect. finea^a
aci

parte de satul Jijila malurile sale

Plochilor

padure.

poeticul

sunt joase

$i

acoperite cu

florT.

meaza

iazul

din

vatra satulu?
in $e

drum de

la Bisca,

peste muntele

Larga, de unde apol trece

Hinsarul, la Sf. Gheorghe.

Largi

(Valea-), vale,
izvore^te
$i

in

jud.
cat.

sul JijteT, varsindu-se in piriul Ji

Buzau, comuna Vipere?ti,

jioara, la locul

numit $an{ul-Mic

Larga

(Valea-), padure,

in jud.

Ghiocul

din

Piatrain riul

Buzati,

Larga,

piria, care
pi.

uda

teritoriu

tate a statuluT, pendinte

com. Vipere?ti, propriede Eare

Cizlaului

se

scurge

Buzaul, in fa{a munteluT SarealuT-BuzaQ.

com. Tacuta,

Mijlocul, jud

piscopie;

1050

hect.

din

Vasluiu; izvore^tedin fundulpa

dure! Foc$asca, curge de la

care 1002 padure mare; incepe din hotarul Ciutel

in
?i

merge pana

Larg&

(Valea-), vale,

in

jud.
cat.

spre S.$i sevarsain iazul Sturdza

TisaQ.

Buzau,

com.
;

Maracineni,

Capa{ineti

incepe din Mo$ia?i

Larga,
vileni,

vale, intre dealurile

$i

Dum
Mo

LargS
Buda
recjie
;

(Valea-), piria,

in jud.

Calugareasca

da in riul Buzaul.

nezeul

Dealul-Cailor, com.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

pi.
$i

Copoul, jud.

Ia?i; este

izvore^te din culmea Cil;

LargS
;

(Valea-), vale, jud. Prala

pi.

intinsa

bogata
jud.

in pa$unT.

nauluT, piscul Spidele

are o di-

de

la

V.

la E.;
;

uda com.
prime$te

hova izvore^te de com. Comarnicul,

curge de
in la

N.-V. de
Pele^ul,

Larga,
cepe

vale,

Tecuciu,
Hujul,

in-

in

partea

de mijloc
piriul

din

satul

merge
$i

pe stinga

Spidele, iar pe
?i

spre N., avind de

parte

dreapta piraiele Titila

trece prin catunul
$i

Buda

de alta o padure seculara, proprietatea d-luf Dimitrie Sturdza.

de re$edin^a
Rimnicul-

se

varsa
sus

in

riul

V. spre S. Serve^tc de limita intre com. Comarnicul $i Sinaia i se varsa in riul Prahova, pe malul drept, tot in raionul com. Comarnicul.
parte
in

Pe

dinsa

se

afla

drumul

ce

Sarat, in
le$ti;

de com.

duce din Huful

la Ghiiave?ti.

Cu

are pe dinsa

Dedu4 morf.

LargI (Vlrful-V&el-), munte,

18

62275. ilarel Dlcfionar

G tog r a fie.

Vol.

Jr.

Digitized by

Google

LARGUL
jud. Buzau, com. cat. Col^i, pietri$
$i

i:J8

LATA
al

Largul,
com.

co tun

de re$edin{a
jud.
$i

Largului
Neam^u,
gilele i

(Pirlul-), piriit, in jud.

sterp.

Largul,
locuitorl

Buzau,

cu

format

catre

obir^ia

710

140 case.
in

sa din piriia$ele Bulatan,

Coroi.

Bar-

Largul, com.
pi.

rur., in jucj.

Buzau,

Curge in spre

CimpuluT, situate pe ambele

Largul, mosie,
Posesorul
manastirei
el

jud.

Buzau,

S. prin o vale frumoasa,

pe
:

cu-

malurT ale riulut Calma^uiul, la

41,5

com. Largul, avind

Banul
$i

580 hect.
jumatate
Lar-

prinsulcom. Calugareni,
tra-Mtintele,
roi,

pi. Pia-

de Buzau. Limitele sale sunt: la N., apa Strimba, care

kil.

a daruit jumatate

udind satele

Covar-

Galbazeni, Brlnzeni

9*1

o desparte de
la

mo$ia Ciorani
mo?ieI

manastirei Margineanul, de unde

s'au

sindu-se pe stinga riului Bistrifa,

intre

V.,

hotarul
la
S.,
i

Margi-

nascut doua mo$iI:

$i

satul

Poiana-LarguluT

$i

neanca;

hotarul mo$iei
la

gul-Banulu!

Largul-Marginea-

Gura-Largulul. In tot cursul s5u

Macoveiul
din jud.
este

E.,
$i

hotarele

nulul sau Miirgineanca.

parcurge ni?te terenuri vrednice

mo?ielor Ru?e$ul
Braila.

Vizireanul,

de

studiat, pentru c&

din

maa

Suprafafa

sa

Largul, mosie,

in

jud.

Buzau,

lurile sale,

pe alocurea

inalte,

de 4250
arabile,

hect.,

din care

3127

673

finefe,

100

izlaz $i

350 loc

sterp.

com. Largul, proprietate a statuluT, pendinte de manastirea Banul are 300 hect., din care
;

se scot lespe/T de piatr&, in

carora straturi se afla tablS, ce

sc intrebuin{eaz5. la scris acoperitul caselor.
Afluen^il
piriu,
?i

la

Comuna

e formata
$i

din cat.

250

arabile

$i

50

hect.

loc

Largul, Satuceni

Scarlate^ti,

sterp, nisip, balti?, etc.

ce
:

prime^te

acest

cu o populate de 810 locuitorT,

locuind
in

sunt

Piriul-Dritului,

Mo-

162 case.

Largul, mofie,
Largul,
-

in jud.

Buzau, com.

gorogea, Ar$i$a, Tane.

Propriety! mal insemnate are:

B&rbuleasca,

proprietate a statului,

Se ma! nume^te
gului.

Gara Lar-

Largul
Largul,

BanuluT,
i

pendinte de manastirea Margi-

Largeanca,
Satuceanca.

Ru?e{ul

neanu

are 280 hect.

se aren-

Terenul e
riului

es, a-

deaza impreuna cu mo$ia Ru-

Lasca,
Se

piriias, ce izvorete

din

vind oare-care ondula^iunlfacute

eful din jud.

Braila, cu care for-

muntele Cealilaul, jud. Neam^u.

afla situat, in trecerea

de malurile
prafafa sa

Calmatuiul, de
suvi-

meaza un corp de

1370 hect.
sat,

de

la

cite-va movile, pres&rate

$i

pe de alveolele

Poiana-sub-Ponoara, spre

S., la

Largului (Gura-),

in

jud.

roagelor, ce stagneaza in partea

de N.

Fertilitatea sa e mijlocie,
i

avlnd multe zmircun

nisipos,

pamint

Neam^u, pl.Piatra-Munteie,com. Calugareni, situat pe stinga piriului cu acela?! nume.

40 minute pe jos de schitul Ceribuc, intr'o afundaturi de codru

intunecos, ce n'are alta curare

de

cit ha{ia$ul
%\

turmelor, printre

mai ales intre padurea Macoveiul $i riul Calmatuiul.

Cultura principals e porumbul
$i

Are o populate de 132

milii,

fa-

colnice

stincl poncie.

sau 420 suflete.

Comis. Mihalic
zice

de Hodociu

Lata,

sat,

in

jud.

Ialomi^a,

pi.

orzul.

Are o

ca?erie

$i

2 stine.

cerealelor,
la

Comer^ul consta in desfacerea pe care le transports

gara
Cilibia,

sat

ca in apropierea acestui a riuluT Bistrifa, din sus de

Ialomtta-Balta, pendinte de com.

Pribegi,
satul
situat
la

15
la

kil.

de

Piriul-VirlanuluT,
gul, se gase^te

pe mo$ia Hancarbune de pa-

de re$edin{,

capul de

pe drumul Lar-

N.

al

mo$ie! Pribegi.
satulul

gul-Caragele-Cilibia.

Mai are

$i

mint

un

alt

drum

ce o pune in co-

ri$inos, de forma^ia cea maTvechfe (Houille Coal, Fasrig

Numirea vechle a
fost Sarata
?i

apol

Dimbovi01

municafie cu

com. Padina, pe
lei,

Harzige-Steinkohle), de o
tate mult

cali-

ceanul.

ltnga padurea Macoveiul.

mal buna de
Joldane^ti.

cit

acea
?i

Vite

sunt: 100 bof, 400

Bud. com. e de 3432

80

b.

ce se gase$te la Comane^ti, Baia,

50

cal.

Are o $coala
frecuentata de
serica,

in cat.

Largul,

Casca

$i

27

elevl; o bi-

Lata, canal,

in jud. Braila, care

S -\\\ VoevozT, deservita

$i

Largului (Pirlul sau Gura-),

sat, in jud.

se

desparte

din

Dunarea-Va-

de

preot

2 cintareflf.

Neam^u,

pi.

Piatrasi-

poarelor, din dreptul satuluT Gropeni, curge in jos

Tichile?ti,

Vite sunt: 480 boi, 415 vacl,

Muntele,

com.

Calugareni,

pe ling&
canalul

satul

244
?i

vi^ei,

2 bivolT, 152 caT, 164

tuat la gura piriulul cu acela?!

printre

Mi-

lepe, 71 minji,

2820

oT,

7 asinl

nume; are o popula^iune de 78

familil,

noaie

?i

Dunarea-Vapoarelor, cu

197 porcl.

sau 308 suflete.

care se une$te la Piscul-LupuluT,

Digitized by

Google

LATA-SARAT&

139

LAZA
nume,
Vadeni,

dc unde se desparte de DunSrea-Vapoarelor, curge pe linga

satul Chiscani
i,

{eana Braila-Foc$ani, in lungime

cj acela$I
jud.
Braila,
al

pi.

de

kil.

Peste apa

Buzaului,

situata
;

pe

malul

mat jos de

cft-

in dreptul satuluf, e

un pod con-

sting

Buzaului
;

are o intin-

tunul Varsatura, se une^te iar$T

Scruit

cu Dun&rea-Vapoarelor.

de jud. Braila ?i R.-Sarat. Drumurl la Cotul-Lung, tra:

dere de 15 hect.

esen^a: salcie.

versind oseaua

Braila-Foc$ani
;

Latoca,
pe
$i

insula,

in
$i

brajul
pi.

Sf.

Lata-SaratS,
pna

vale,

care se

?n-

spre

N.E. (10
kil.);

kil.)

la Nazirul,

Gheorghe, jud.
teritoriul

Tulcea,
si-

tinde din jud.

BuzSu spre

S.,

pe $oseaua Braila-Foc^ani, spre

E. (14
la

com. Be-Tepe,
a

la satul Miloseti, jud. la

Roman, spre
spre E.

S.

tuata in partea centrala

;

pi.

lomi^a, pi. Ialomi{a-Balta,

apol

(12 kil.); la Gurguefi, spre

(4 kil.)
kil.).
;

S.

se curbeaza spre E.
satului

?i

din dreptul
iara$I

la Braila,

(26
:

Murgeanca, merge
riul

Com.

e impar^ita in

doua

spre S. pr& in

Ialomi{a.

Latinul-Vechiu,?nfiin^at la 1836,
a! carui Jocuitorl
s&rii

Lungimea

acestel vai este de

din cauza revar-

30 kil. $i adincimea de 7 metri. Aceasta vale a fost albia unul

afluente al riului Ialomifa, care

Buzaului s'au

mutat mat

spre E., formind com. Latinul-

nordica a comunel este formata de braful Sf. Gheorghe i de un alt braf mal mic, numit Dirnoiul are o lungime de 2 V* kil. ?i o la^ime medie de 1 kil.; intinderea totala e de 300 hect.; este acoperita numal cu stuf,
;

Nou

la

86 1

?i

Latinul-Nou.

care serva

locuitorilor

pentru

a dispirut.

invelitul caselor.

Pe aceasta vale este lacul Strachina, dupa numirea ciruia se ma! nume$te $i valea.

Latinul,

sat, in jud. Braila,

pus din 2

sate,

tea de N.-V.

comambele in para com. Latinul,

al riului

Latorita sau Lotrita,

\\l

ria,

in

jud. ViIcea.Izvore$tedintremun-

pe malul drept

Buzau.

Paringul

$i

Bora, de

la

lo-

Lata (Piatra-),
Istri^a,

pise, al

muntelui
s.,

Latinul- Vechiu, este a$ezat de-

cul

numit Benga, vecin cujud.

com. Pletroasa-d.

jud.

alungul jarmulul drept al riului

Buzaul, iar
kil.

Gorj.

Curge
$i

printr'o

vale

in-

Buzdil.

Latinul-Nou,

la

gusta
i

adinca, de la V. la E.

spre S. de Latinul- Vechiu.

se varsa in Olt, mal sus de

Latinislav, japse,

in jud. Braila,

Este a?ezat pe $oseaua BrailaFoc^ani, unde se afla un

Malaia. Largimea medie

biel sale este

al-

situata in Ostrovul-Popel, la S.

pod,
kil.

de Topora$ul incepe din partea stinga a Vilciulul.

;

peste

riul

Buz&ul,

la

26
la
1

apel,

de

de 10 m., iar a m. Fundul confine

vava?i

spre V. de ora?ul
deservita de
$i

Braila.

Are
1865,

bolovanl.
lea

Are ca afluenp:

o biserica, construita

Rudareasa, pe stinga

Latinul, com.
pi.

rur., in jud. Braila,

preot,
;

ctntaref

lea

Repedea, pe dreapta.

Vadeni,
al

situate

pe

malul

2 paracliserl

o ?coala mixta,

drept

riului Buz&ul.

Se m&r;

infiin^ata la 1865, intrefinuta

stat,

de

gine^te la V. cu Buz&ul

la S.,

frecuentata de 26 elevl.

Latorita, pirin, in jud. Gorj, pi. Novaci. Curge din partea de

E. a muntelui
in Lotru, la

cu Gurgue^i
(R.-Sarat)

la N.,

cu

Maxineni
cu
Cotul-

Suprafaja satului vechiu este

Urda

$i

se varsa

la

E.,

Lung. Suprafaja sa este de 3800 hect.,cu o populate de I57fam., sau 601 sufl., din carl 97 contrib.
S'au
in

de 30 hect., iar a celul noti de 68 hect. Populafia ambelor sate

este de 157 familil, sau 601 suflete;

Malaia;
:

prime?te
Cioara,
?i

pe dreapta izvoarele
Balescul,

Galbenul,

Sgoiul

improprietarit
$i

1864

100

in

74 1878;

loc.

315 barbajl Vite sunt: 120

$i

286 femef.

cal,
$i

530

vite

Curmatura; iar pe stinga izvoarele: Coasta Be;ighel, Zenegu{a, Purul

$\

46

cornute, 1430 ol

17 rimatorl.

Pietrimanul.

sunt neimproprietSri^L

Are
taret;
1

biserica zidita la 1865,

1

Latinul, mosie, proprietate a

tulul, jud.

sta-

Laza, com.
S. a pla^el
luiti,

rur., in

partea

de

deservita de
1

preot

$i

cin-

Braila,

pendinte de

Racova, jud. Vaskil.

cimitir in centrul

com.;
1

com. cu acela^I nume, pe care

se afla com.

la
$i

12
la

de ora?ul Vasde Punge^ti,

si tuat

^coala mixta, in cimp, la

sat, frecuentata

kil.

Romanul

$i

numal
;

luiu

kil.

de

de 26

elevl.
lei,

partea de S. a com.

Latinul

re$edin{a pla$el;

pe valea

Budgetul com. e de 2980

are o intindere de 2500 hect.,

Racovel,
ta
i

$i

pe dealurile din dreapLaza,

Lin-

40 banl
lei,

$i

cheltuelile

de 2935

dind un venit de 40000

lei.

din stinga piriului Racova.

:

75 banl.

Este formata din satele

Prin com. trece ^oseauajude-

Latinul, ptidure pendinte de com.

y

Sauca, Opri$i{a,

Polincu,

Digitized by

Google

LAZA

140

LAZUL
de

gurari,
ne$ti,

Poeana-Ri?ni^a

?i

Beje-

Laza,

ptriU, jud.

Vasluiu,

izvo-

la S.-V. catre

N.-E.

Are
51

pe o suprafaja de 6481

re$te din

dealul
la

Fundul-Lazel,
spre
?i

inalfime medie de 50 m.
situat in partea

este

hect., din care:

4498

hect. ale

curge de

N.

S.,

trece

Statulul, cu
iar

1 1

14 hect. padure,

prin satul Laza

se

varsa in

cea

de

S.

a com.

de N. a pi. ?i Este aco-

1983 hect. ale locuitorilor,

stinga piriului Racova.

perit cu pa?unl.

carl

poseda 148 hect. vie. Are o populate de 830 familil, sau

2397
piriul
suflete.

Lazana,

baltd,

pe mo$ia

Ghipi.

Lazul,

sat,

jud.

Dolj, pi.

Dum9*1

reni-Tautul,

com.

Co^u?ca,

brava-de-Sus,

com.

Terpezifa,

Prin mijlocul

comunei

trece

Prutul-d.-j., jud.

Dorohoiu; con-

cu 472 locuitorl, 90 case

36

Racova
3

$i

calea jude^eana

fine pe?te.

bordee. Copiii din sat urmeaza

la

Vasluiu-Punge^ti.

?coala mixta din satul Ter-

$i

cu 4 preo^J 6 eclesiarct;o coala; o moara

biseric!

Are:

Lazaroi,
pir.

Neam^u, pe granifa TransilvanieT, situat pe

picket, jud.

pezi^a, ce este la 3 kil.

cu vapon; 4 circiuml. Comerciul se face de 7 persoane.

Vite:
1 1
1

Bolohani$,

intre
$i

pichetele
la

Lazul,

sat, in jud.

Mehedin^i,

pi.

Brate? la N.-V.,
S.-E.

Bolohani?

Ocol.il,

com.

rur.

Valea-Boe;

reasca.

Are 95 case

o $coala,

501 vite marlcornute,

cat
?i

daruitadeD-na Sevasti^a Garda-

14 boi, 50 capre, 97
rimatori.

Lazar,

pise,

jud.
pi.

Vilcea,

com.

reanu

care poarta numele

ta-

609

Mitrofani,

din

Oltul-de-Jos.

taiul d-sale, Pantele Coliba^eanu.

Budgetul comunei e de 3588 lei la veniturl $i de 3367 lei la

cheltueli.

Lazmahale,
stanta,
cSt.

sat, jud. $i pi.

Con-

Lazul, numire, ce se mai da

tului Once?ti-NoI,

sa-

com.

rur.

Techir-

comuna On-

Locuitorii poseda: 64plugurl

$i

Ghiol. Este situat in partea de S.

ce$ti, pi. Siani$e$ti, jud. Tecuciti.

120 care cu boi, 10 plugurl

12 caru^e cu cal.

a
5

pi.
kil.

$i

cea de N. a com.,

la

$i

spre N.-V.

de

cat.

de

Lazul, munte,
lea-Iepei,

in jud.

Buzau, com.
?i

Sunt 340 stupi cu

albine.

re$edin$a, TechirGhiol, in valea

Balane^ti, cat. Cocirceni

ramifica^ie din

Va-

Carsi-dere sau Hazi-diuliuc. Este

Mun-

Laza,
pi.

sat,

in centrul

com. Laza,
V.
$i

inchis la N.-V.

de dealul Lazde
la

tele Panataul, parte arabil, parte

fin ea^ a.

Racova, jud. Vasluiu, situat

:

mahale
(S3
m.),

cu movila Cemenli-Iiul
la

intre dealurile Hir^ova spre

S.-V.
$i

dealul

Mijlocul, spre

E pe o

suprafa^a

Orta-Burum-Bair

E.

de

Lazul,
com.

munte,
i

in

jud.

Buzau,
avind

de2749

hect., din care

656 hect.
1

dealul Denis-Islasl-Bair, cu

sunt ale locuitorilor, cu

14 hect.

pdure, iar restul e proprietatea

Statului, c&ruia aparjine mo$ia.

vilele Sara-iuc (49 m.) i hale (41 m). Suprafa^a sa este

moLazma-

cat.

Nehoiaul,

ramificajia Dealul-Lazulul.

Are o populate de 209

840
anul
sufl.

fam., sau
in

de 2693 hect., din can 61 hect. ocupate de vatra satului $i gradinl.

milil,

Lazul,

colind, in jud. Buz.lu, com.

Blajani,

avind

culminajia

Vir-

o ^coala, Jnfiin^ata
frecuentata de

Populajia

este

de 48

fa-

ful-LazuluI,

cu

inaltime

de

1868,

50
loi

sau 168

suflete. Prin sat

:

elevl; o biserica, ftcuta

de

tree

drumurile

eel

judejean
la
1

cuitorl la 1760,

cu

preot

Constan^a-Mangalia, pe
spre E. de sat precum

kil.

498 metri. Face hotar despre com. Vadul-Sore?tilor. Are vederi intinse, frumoase ?i variate.

2 eclesiarcl.

$i altele

Vite: 256 vite marl cornute,

mai

mici

spre
$i

Anadol-Chioi,
Agigea.

500

ol,

12 capre, 57 cal

?i

190

Hagidiuliuc

Lazul,
i

deal, jud. Gorj, pi. Gilor-

rimatori.

tuluT, in
:

partea de

V. a com.
d.-s.

Locuitorii poseda
$i

26 plugurl

Lazmahale,
Constanta,
rur.

deal, in jud.

pi.

Pegeni.

Are

directia N.-S. din

;

56 care cu boi, 5 plugurl $i 4 caru{e cu cal; 80 stupi. Statul a infiinjat aci o ferma

pe

teritoriul
?i

com.

dreptul com. Horezani

se

Techir-Ghiol

anume pe

terminala com. Capreni-de Dolj

printr'o poiana ce

acela al cat. sau Lazmahale. Se

intinde

se nume?te

model.

de

la virful Cioinac-Iuc
?i

Buda. Este acoperit de padure

pana

la

Valurile-luI-Traian

Laza,
Laza,

deal,
pi.

spre

E. de

com.

calea

ferata

Constanta Cerna-

mare ?i mica. Din acest deal se desparte

un crac
in

Racova, jud. Vasluiu.

voda, cu o direcjiune gencrala

partea dreapta a

pi-

Digitized by

Google

LAZUL
riulul Lazul, care este acoperit

141

l.Al'EANCA

Lazul-Mic,
Mehedin^i.

deal, in

com.

rur.

tuate pe cimpie, la 8

kil.

spre

de

vie, livezl

de pruni

$i

p&dure.
dealuri,

$ovama-d.-j., plaiul Clo$ani, jud.

-E.

de Tirgovi?te, pe oseaua

Intre

aceste

dou&
in

jude{ean& Tirgovi$te-Bilciure$ti-

curge

piriul Lazul, care se

varsi

Butimanu. In raionul aceste! co-

in piriul

Plopul,

com.

C-

Lazul $i Criani, mope a

pi.

statului,

mune sunt

cincl movile istorice

preni-de-Dolj,

luindu-$i

na?tere
loc $es

Dumbrava-d.-s.,
jud. Dolj,
lei.

com. Terarendatt
a-

din timpul vechilor r&zboaie.

Are

dintr'o mic& intindere

de

peztya,

o populate

de 740

locuitorl;

ce se nume^te Poenile-luf-Dobre.

nual cu 6200

o bisericS; o $coaia.
$i

S.

Spre V. de Lazuri se intinde p&-

Lazul,
JiuluT,

deal,

in

jud.

Gorj, pi.

Lazului (Dealul-),
Buz&u, ce incepe de

deal,
la

jud.

durea V&c&reasca.

com.
;

Urdari-d.-s., spre S.

c&tunul
$i

de comun& incepe din Valealui-Dan, merge paralel cu vatra satuluf, in direc^iune S.-V. p&n&
in cStunul Artanul.

Benga, com. MSrun^ul

Patarlagi,

se

in-

Lazurile,
iul

deal, in jud. Gorj, plala

tinde p2n& in Valea- Viel, com.

Vulcan, jud. Gorj, situat

i

pe

malul drept

al

E.

in

marginea comunel Go-

riulul Buz&ul.

dine$ti; se prelunge?te
la V.,

de

la

E.

pe o
1

intindere
/*
kil.;

aproxi-

Lazul,

tnunte, jud. Prahova, pi.

Lazului (Dealul-),
Buz&u,

deal, in jud.
c3t.
al

mativa de 2
rit

este acope-

Prahova, com. Breaza-d.-s., din

care iau na^tere v&ile
:

com.

M&run$i$ul,

cu

vil i

prunl; e

proprie-

Lazului,

Z&h&reti,

pe

malul

sting

tatea locuitorilor.

Caruntel

Racheri^a.

Cade

in
s.

riuluT Buz&ul.

partea de N. ac&t. Breaza-d.

Lazurile,

pit dure,

supusi

regi-

Lazului (Muchia-),
Lazul,
pi.
piriii,

colind, in
c&t.

mulul

silvic,

pendinte de com.

izvore$te

din parPihne^ti,

jud. Buz&u,
Pliorul,

com. P&n&t&ul,

Rucirul, plaiul Dimbovija, jud.

tea de V.

satului

culminate a dealulul

Muscel; are o intindere de 100

hectare.

Podoleni, jud. F&Iciu, trece

i,

Lazul

servi ca hotar.

prin sat

in

partea de S

se

vars& in

piriul

Fund&tura.

Lazului (Valea-),
Buz&u,
ceni-d.-j.
;

vale, in jud.
c&t.

com. Calvini,
incepe
din

Bis-

Lazurile, deal, jud. Muscel, comuna Dragoslavele, plaiul Dimbovija.

Lazul,

piriU, in
pi.

dovi^a,
hedin^i.

SmaDumbrava, jud. Mecom.

rur.

muntele

Lazul
dului.

$i

da

in riul Bisca-Chioj-

Lazul,
colul,

vale, in jud. Gorj, pi.

Lazului (Valea-),
Breaza,
plaiul

vale,

izvo-

com. Ureche$ti,spreN.-E. de c&tunul Tilve?ti, al com. Cirbe$ti

;

re$te din muntele Lazul, plaiul

comuna
Prahova,
la

Breaza-d.-s.,
jud.

Lazurile, pise, pe creasta irulut de dealuri ce br&zdeaz& in lung $i lat com. Coste?ti, pi. Horezul, jud. Vilcea. Acest $ir de dealuri se prelunge?te pe
toata partea de E. a comunel,
in stinga riulul Coste^ti.

incepe din dealul Viilor;

Prahova,
$i

Vechi (Dealul Bran)

d'alungul satulut
la
$i

se intinde se termini

curge de
varsa* in

V. spre E.

se
ra-

riul

Prahova, tot in

extremitatea satului spre N. in

dealurile $tefan

ionul com. Breaza-d.-s

Lacatuul,
com.

piriii,

ce

izvore$te

Valea-Amaradiel; este formate

din ramurile munfilor H&lauca,

de

?i

al-SuIi^ei.

Lazului

(Virful-), tnunte, in jud.

Pipirigul, pi.

Buz&u, com. P&ltineni, ramifica^ie

tele, jud.

Neam^u

de Sus-Munse varsi pe
pu^in

Lazul -Cheei-dintre-Izvoare,
mosie, in jud. Buz&Ci, com. Valea-Muscelulu!
;

din muntele C&tia$ul, in c&tunele

stinga

piriulul

Pipirigul,
Pipirigul.

Curm&tura, Nehoiul
are p^duie
?i

$i

P&ltincni

c&tre V. satului

are 50 hect., din

fine^e.

care 14 arabile, restul p^dure;

e proprietatea mo^nenilor Sibicenl.

Lac&tuului (Izvorul-),

izvor,

Lazului

(Virful-), munte, in jud.

Calvini, c&t. Bis-

in jad.

Buz&u, com. Ru^iav^ul;

?i

Buz&u, com.
cesii d.-j.

incepe din Muscelul-Jigan

na^tere
Veie!

di

Ru$iav&tul.

Lazul-Mare,
Mehedin^i.

deal> in

com.

rur.

$ovarna-d.-j., plaiul Clo$ani, jud.

Lazurile, com.

rur., plasa

Deasi-

Laceanca,
man,
pi.

mosie, in jud. Teleor-

lul-DimboviJa, jud. Dimbovtya,

TirguluT,

proprietatea

Digitized by

Google

LACENr

142

lAculeje
se
lSrge$te

mo?tenitorilor D.

2j>tefanopolu

%\

{iperig,

$i

care

Fabricarea pulberel de cStre

concesionari se

are o

intindere de 2852

hect.

mult spre S.-E.

urmS
?i

f&rS

in-

Aproape de capStul
L&ceni, com. rur., la extremitatea de E. a plS^el Tirgulul, jud. Teleorman,
situate

el

des-

trerupere pSnS la 15 Noembrie

1886, data ultimel
celel

pre V. se aflS un plop foarte

mal

gros

$i

pe valea Te-

genera^ii

leormanulut.

menit.

pe care cite-va de oamenl a$a Tau poLocul dinprejurul sSu,

bStrin,

grave exploziunl din cele nouS

ce s'au intimplat in
exploatare. In
3

anl de

urma

acestei exfiind

Suprafafa el, dimpreunS cu mo?ia de pe dinsa, este de 3400

hect.

un mic platou frumos, se nume$te Locul-de-la-Plop.

plozil, fabricarea pulberel

intreruptS,

statul

rSscumpSrS
func^io-

Locuitori

improprietSriti

fabrica care incepu sS

numSr de 132, pe o intindere de 496 hect. Terenul este mal mult $es 51 solul de buna calitate. Are ?i
sunt in 52 hect.
vil.

L&culete (Loculefe),
Dimbovi^a,
pi.

sat,

jud.

Ialomita,

com.
la

Glodeni. In raionul acestul sat,

pe malul sting
10
kil.

al

lalomi^eT,

Maiu 1888 sub administra^ia Ministerului de RSzboiu. Aceaste rescumpSrare costs pe stat suma de 2083301
neze
la 21
lei,

spre N. de

Tirgovi?te,

57 banl.

Populafiunea comunel este de

pe $oseaua nationals Tirgovi$tePucioasa, se

aflS

Veniturile acestei fabricl,

la

de

275

familil,

saa

102 1

suflete,

instalatS Pu-

1888 pSnS inprezent(i900),

fost
in

dintre carl 203 contribuabiir.

drSria statulu! cu acela^Inume.

au
lei,

total

de 824241
lei,

Vite: 591 vite

man

cornute,
ol,

In virtutea unei legl din Aprilie

80 banl, din care scSztndu-se

219

cal,
?i

7 mSgarl,

2076

19

1880, statul
la

Romin a concedat
1881
societajel
et

chelt., in

sumS de 5191470

capre

la

322 porcl. Budgetul com. e de lei 2861 venituri $i de lei 2834, banl
la cheltuell.

Ianuarie

Dallemagne

Miiller*

drep-

ban! 98, precum i amortizarea in ace?tl 12 anl a capitalulul de

tul exclusiv al fabrica^iunel pul-

32

berel in tot regatul. Durata concesiei

1

rescumpSrare: 1499977 lei, 13 banl, rSmine pentru ace^tf 12

Are o
invSJStor

$coalS,
$i

condusS de un frecjentatS de 49
dol preo^I

era fixate la

maximum
nicl o altS

anl, in care

timp

lei,

elevl; o btsericS cu
i

fabric^, fie private fie

publics,
{arS.

un beneficiti de 1550963 69 banl, ceea ce dS anual un beneficiu net de 129246

anl

dol cintSreJI.

nu putea funcfiona in
a produce in timpurl
o cantitate

lei,

95 banl.

Pe apa Teleormanulul sunt douS morl de mScinat.

CSile de comunica^iune sunt

Concesionaril erau indatoraflf

Accidente. In eel trel anl de

normale

exploatare
nari,

de cStre concesio-

anualS de

150000
pulbere,

de

la

1883 1886,
14

s'au

$oseaua mixte spre com. TStSre?ti $i spre Alexandria; $osea

vecinalS spre com. MSgura, din
jud. Vla$ca.

de

kiiogr.

de

diferite

intimplat nouS explozil careau

iar in

timp de rSzboiu 500000

cauzat moartea a
$i

lucrStorl

de kilograme.
Statul pentru trebuinfele ar-

rSnirea a 6 lucrStorl. Iar in eel

12 anl de exploatare
stat,

de cStre
s'au

Pe
in

teritoriul acestei

comune,
se varsS

matei
1

se

obliga

cumpSra

de

la

1886 1898, nu
$i

partea

despre

S.,

00000

kiiogr.

pe

fie-care an, in

intimplat de cit 5 explozil care

piriul Clani^a in riul

Teleorman
in

condifiunile fixate printr'un caet

au omorit un lucrStor
nit dol.

aG

rS-

Aci, la impreunarea acestor cur

surl

de
tul

sarcinl.

de apS,

s'a

format o
i

Pentru instalarea fabricel,

sta-

tinsurS de lacurl

de mlS^tinT
acestei

cedS gratuit un teren

de

cule^e nu

Actualmente pudrSria de LSmal produce de cit

$i

Asupra

originel

co

mune
locuit

se gSsesc

documente din

care rezultS
prin

cS aci a fost sat

secolul al XVI-lea.

300000 m. p., iar mal tirziu concumpSrarS un alt teren alSturi de aceea^I intindere.
cesionaril

pulbere de vinat

de mine, de
la

oare-ce statul a instalat o nouS

fabrics

de pulbere fSrS fum

Fabrica incepu a func^iona

luna
lul

in

Dude^ti HngS Bucure^ti.

In secolul trecut fScea parte din

Maiu, 1883 sub direc^ia

judejul Vla?ca,

pi.

Cilni?tii.

mal
re-

lntiiti

a d-lul Miiiler
al

$i

in

Lacule^e,

stafie de dr.d.f.,}\id.
cSt.

urmS a
Lacovi^tea, v ft Icea zmircoasS,
zervatS ca loc

d-lul Arendt, cSpitan in

Dimbovt^a, com. Doice?ti,

Dolani, pe linia
cioasa,

retragere

armatel belgiane,
la res-

Tirgovi^te-Pu-

de

finefe,

jud.

care a funcfionat pSnS

pusS

in

circulate

la

Prahova,

pi.

Cricovul, com. Pu-

cumpSrarea
stat in anul

fabricel

de

cStre

Ianuarie 1890. Se aflS intre stabile

:

cheni-Marl, unde create papurS

1888.

Doice^ti

(3.5

kil.)

$i

Pu-

Digitized by

LiOOQ IC

LADE?TI

14:J

lAma?eni

cioasa (7

kil.).

pranivelulul maril e

Inalfimea d'asude338 m
,67.

Locuitorit
tura, se

pe linga ma! ocupa c

?i

agricul1

ni{a
I.

Filipescu, Izba^escu, Nita

$i

facerea

Popa, Petre Nicolae

Ion

I.

Venitul acestei sta$il

pe
lei.

anul

scindurilor
fara pe
la

transportul lor in

Bjrtea.

1896 a fost de 31389

bilciurile

anuale

$i

Com.
fa^a

se intinde pe o supra-

saptaminale.

LSdeti, sat, ftcind parte din com.

rur. Maldare$ti, pi.

Are
?i

2 bisericl, la

Laicai

$i

Cerna

d.-s.,

Runceasa, deservite de 2 preofl

2 dascali; o
$coala,

de 1150 hect. com. trece ?oseaua judefeana care leaga ora$ul TirPrin

jud. Vilcea.

Are o populate de

intr'un
1

govi?tea cu ora^ul

Cimpulung;

307

locuitorl.

local spa^ios, construit in

867
lo-

$oseaua vecinala care leaga com.

Laicai cu com. Ceta^eni-din- Vale,
?i

de D-l Didi^a Izba$escu

Laganului (Padurea-),/<to/v,
ftcind parte din padurile de pe

cuitorf.

alte

multe drumurl nepletrite.

In

com. nu sunt
piatra

carierT
$i

de
ripl

Legenda zice ca aci, pe DealulOlaruluf, la locul nimit Piscul,s'ar

fi

mo$ia

Belitori, jud.

Teleorman,

piatra,

dar prin coaste

proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr.

se gase^te

foarte

buna

batut
In

Lahovari

$i

L. Paciurea.

de construcfie.
ol,

Radu-Negru cu Tataril. urma tradareT, Tudor Vla-

Laicai sau Cremenea, sat, facind parte din com. nir. Laicai-Runceasa,
pi.

550 bol $i vacT, 540 210 capre, 52 cai$i 450 porcT. H ldgetul com. e la veniturT
lei

Vite:

dimirescu, in drumul

sati de la Cimpul ing la Tirgovi^te, pornit fiind sub escorta numeroasa

Arge$elul, jud.

de
lei

1972,59

$i

la cheltueli,

de

peste muscele, a conScit

ciuma-de-Piatra.

la Cir-

Muscel.

1162,50.
Riul

Este
ale

sitnat

pe ambele malurl

Dimbovifa ?i are o populate de 113 fam., sau 605 suflete. Aci este re$edin{a com.
riulul

mijlocul jud.

Dimbovifa trece prin com. ?i apot intra in

pe
$i

L&leti, com. rur.

$i

sat, in jud.

Diinbovifa

la

hotarul

Tutova,

pi.

Tutova, spre N.-V.

piriul

com. cu Miclo?ani
din Dimbovi^a.

Gemenea,
in raionul

de

Birlad,

pe

Tutova. Se
in Lale^ti-

LocuitoriJ

acestul

cat.

s'au

imparte in
Boere^ti
?i

2 par^T,

improprietarit la anul 1864.

Pe

ri

il

Dimbovifa,
:

Lale?ti-Raza^i.
1

Are
;

de zid, ciadita la anul 1790, de Popa Ivan $i Ni^u Matasaru, deservita de unpreot^i un dascal; o $coa!a,
biserica

Are o

com., sunt
1

piua, 2

morl
in

$i

o populate de

14 suflete

$tiu

herastrati.

carte 126 persoane; locuesc in

cer-

In

riul

Dimbovtya,

165 case.

Formeaza o comuna
:

cul com., se varsa urmatoarele

girle,
lui,

(com. Lale^ti cu catunele Oneti,

Fulgul,

frecuentata de

44 coph. In partea de V. a cat. Laicai

o mica mla$tin& cu api

pe dreapta: ValeaPoduValea Ghermanel, VaieanValea-Mi^ol,

Calimane^ti,
i

Fintinele,
Tupilati).

Simzine^ti, Criste^ti

este

ca,
iar

Rascaeasca ?iValea-TunuluI,

Are 82
cu prunl.

hect.
$i

vil,

din carl 37

sArata.

pe malul sting
$i

nelucratoare

7,75 hect. livezl

Valea-Ursulul

Valea-Minciu-

Laicai-Runceasa (Circiumade-Piatra), com.

Muscel,
pi.

ne^tilor.

Areo
In
Olarulul,

?coala primara de baep.

rur., in
la
kil.

jud.
S.-E.

In com. sunt: multe livezl cu

toata com.

sunt 3 bisericl.
Birlad-Ba-

Arge$elul,
la

prunl;
gorulul

dealurile:
$i

Ofag

Comerciul se face de 11 persoane. $oseaua jud.

cau,

de Cimpulung,

22

de

a-

Muchea

Miclo$anilor

cest ora$. Este aezata pe am-

padurl mar! compuse

$i

din

trece

prin

aceasta

com.

bele malurl ale riulul Dimbovi^a

$i

pu^in carpen

i,

mat

in de-

(prin Fintinele).

a altor piraie

i va*.

partare, mun^I, intre carl citam

Se compune din doua cat. Laicai $i Runceasa $i se mar-

Marginea-Domneasca, unde se
zice ca

Lalci^ti, trup

de mosie,
linga

in

jud.

$edeau unit

DomnI

vara

Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com.

Girovul, situat pe

gined
(jud.

la

N. cu com. Ceta{eni-

cite-va zile.

mobile

din-Vale, la S. cu com.

Gemenea

Locuitoril din cat.

Runceasa

Avere^ti, Girovul, Bote^ti.

Dimbovija),
i la

la

E. cu com.

sunt monenI
cai,

ce! din cat. Lai-

Se mai nume^te

$i

Lele^ti.

Miclo?ani

V. cu com. Valeni. Are o populate de 190 fa-

numar de 103, s'au improprietarit, dupa legea rurala

in

LamS^eni,
cela^I

milil,

sau 989 suflete, din carl contribuabili; locuesc in 244 183

din

1864,

pe mo$ia Domni^ei

Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie-

sat, pe mo$ia cu anume, jud. Suceava, com. Rada?eni, la 8800 m. de Falticeni.

case. $tiu carte

129 persoane.

tary marl in com. sunt

Dom-

Partea E. a satulul, fiind

Digitized by

LiOOQ IC

LAMA$EN1
pe mo$ia fostulul proprietar
chirdic, poarta

144

LANGESTI

Ci-

jud.

iceava. Prin

aceasta pa-

la

S.-E.

de Bucure?ti, lingariul
la

numele de L&ma$eni-Cichirdic; iar cea de V., se numete Lama$eni Secara,

-

drumul ce lega Suceava cu Baia. Se zice ca pe

durice trecea
aci i-a facut trecerea oastea lui

Dimbovifa,
re$ti.

29

kil.

de Bucucom.
?o-

Sta

in
9*1

legatura cu

Frumu?ani

Vasilaji prin

pentru acela$i cuvint.

tefan-Voda
dealurile
al Izvo-

91

a altor Domnl.

sele vecinale.

E
rulul.

aezat pe vaile

?i

Copacelul,

Prodana

?i

Lmaeni-Cichirdic. VezT
Lama^eni, jud. Suceava.

satul

Se compune dinsatele: Galbina?i, Lamoteti, Moara-Noua

?i

Are 1 79

case, populate cu

^tefaneasca,
suflete,

cu o populate
din
carl
in

219
carl

familil,

sau 814 suflete, din

de 1434

275

20D contribuabili. Vatra sa tulu! ocupa 84 falcl, Siprajini.

Lamaeni-Sacara.

VezI satul

contribuabili;

loeuese

258

Lama^eni, jud. Suceava.

case

?i

14 bordee.

Mo$ia
Ciudin
fold,
$i

e proprietatea d-lor G.

G. Vasescu

?i

are 522

Lamoteti,
com.
pi.

sat,

fecind parte din

16 prajinl. Improprietaritt

rur.

Lamote^ti Galbinai
jud.
Ilfov.

Se intinde pe o suprafa^a de 2194 hect. Mo$t. d nel S. Rasti, biserica

Sf.
tul

de

la

1864 sunt 19 palraa^T

?i
?i

Negoeti,

Este

Vinerl
$i

din Bucure^ti,
I.

Sta-

149 codaT, stSpinind 287 falcl

situat la

N.
sting

de
al

Galbina$i,
riulul

pe

mot.
$i

Alexiu, au

1575

56 prajinl. Are doud bisericl, una in Lama$eni-Cichirdic, cu

^armul
vi{a.

Dimbo-

hect.

locuitoril

619 hect. ProLocuitoril

In

mare parte
!

locuitori!

prietarii cultiva
izlaz,

1395 hect. (67

19
le re-

hramul
zidita
in
$i

sf.

Constant! n

$i

Elena,

de Anastasia Cichirdiceasa 1850, deservita de un preot

$i

acestul sat sint V g an *' Se intinde pe o suprafa^a de

112

padure).
hect., iar
izlaz.

cultiva

600

559

hect.,

cu o

populate de
Bulo-

zerva pentru

2 cintare^i

a doUa, cu hra-

943

locuitori.

Budgetul comunel e de 3562

Vinerl din
le!

mul
re{I;

Sf. Nicolae,

de lemn,
?i

de-

Bisericel Sf.
cure^ti apar^in
cuitorilor

la

veniturl

$i

de

3177

lei

servita

de un preot
platit

doi cinta-

250 hect.

$i

la cheltueli.

o $coala rurala mixta, cu

309 hect.
?i
1

Are

bisericl (la
1

Galbina$i

un investor
fiintata In

de

stat, in-

Epitropia bisericel cultiva prin

arenda^ilsai 233 hect.; restul este
izlaz.

Lamotesti);
hele?teu
;

$coala mixta;

1864,

frecuentata
baetT

moara cu
in

apa

numa! de 19
i

elevl din 41

Locuitoril cultiva 297 hect.,

izlaz.

2 ma^inl de treerat.

34

fete cu etatea

de

$coaia.
la

rezervind 12 hect. pentru

Aci se face
fie-care an, tirg

Septembrie,
vite
?i

Drumurile principale sunt:

Are o
Sf.

biserica,
1

cu

hramul
?i
1

de
?i

alte.

R&da$eni
kil.)
?i

(1

kil.);

la

Sasca
(3

(6

Impara^i, cu

preot

Vite: 283 cal

sarl,

lepe, 2 arma$i

la

RotopSne^ti

kil.).

cintaref.

Comerciul se face de
vitelor

282

boi,

288 vacl
bivoli,

vi^el,

Intr'o mSrturie data

toril

din Bosancea

de locuiLama^eni

7 persoane.

47
marl
e

taurl,

27

Numarul
491
$i

de

16 capre, 1105 ol

$i

38 453porcI.

bivoli^e,

egumenulul M-rel Slatina in 7231 (1723), Iunie 20, se arata ca

eel ce intemeiau livezl

al

celormicl, de 457.

Locuitoril poseda:
giiri:

126

plu-

69 cu
$i

boi, 57 cu caT, 185

de poml pe mo$ie aveaii dreptul sa le

{ilor $i stranepo^ilor,

Lamoteti,
M?ndre$ti,
S.
S.

sat, in jud. R.-Sarat,

care

caru^e:

100 cu boi, 57

plasa Ora$ul, catunul

a$ezat in
la

treaca mo$tenire copiilor, nepo-

comunel partea de
kil.

cu

cal.

Comerciul se face de 12 persoane.

numal

cit

a comunel,

spre

timp ace^tia locuiau

dreptul a mo^teni
ri nte$tl.

in sat. Fe-

de catunul

de

re?edin$a,

Locuitori impreprietari^I sunt 113

$i

tele miritate in alte sate

n'aveau
pa-

Mindre$ti-Vechl, pe malul sting

al riulul

neimproprietarip, 261.

livezile

Milcovul.

Are

o intin-

dere de 38 hect, cu o popu-

Lanarici,

balta,

jud.

Dolj,

pi.

In 1803,

L5m3$eni-RSza$e$tI

late de
suflete,
abili.

102
din

familil,

sau 419
contribu-

Ocolul, com. I^alnita,

in S.-V.

se ocupau cu lucrul pSmintului,

carl

98
28 cu
1

comunel. Are o suprafa^a de8

poarae

$i

aveau loc de mijloc;

bir

$tiu

carte

persoane.

pogoane^i oadincime de3V2 m.

numSrati 100 HuzT, platind

Are
1

o biserica,

preot

?i

1490

lei

anual.

cintare{; o coala.

Langeti,
rur.,

sat,

cu 80

familil, jud.

Arge$,pl. Cotmeana, fecind parte

Lama^eni,

pddurice, de diferite mo?ia cu acela^I nurae. pe esenfe,

L&moteti-Galbinai, com.
pi.

din com.

rur.

Negoe^ti, jud.

Ilfov, situata

o biserica, cu hramul

Bumbueni; are Adormi-

Digitized by

LiOOQ IC

LAPOSELUL
de un preot, un
paracliser.

145

lArgaeni
la V., cu

rea, deservita

durea Corbul-Padure^;
Stroe?ti
le?ti.
$i

cire?!,

cint&ret

$i

un

la E.,

cu Balile$ti-Go-

cam 12000
lei la

705 gutu! care

iar livezile
fin.

daQ

L&po^elul,
po$ul, jud.
tori i

cdtun, al

com.

Lalocui-

Budgetul comunel e de 6584 veniturf i de 4703 lei

Buz3u cu 230

L&puata, com.
d.-s.,

rur., pi. Cerna-

la cheltuelf.

54 case.

jud. Vilcea,
:

compusS

din
j

Prin

Lapu$ata trece $oseaua

4 catune

Zarneti,
Mija^i.

Sarule^ti,

lde^eana, care

opuneincomu?i

Lapticul, munte, jud. Dimbovifa, de la Moroeni in sus, in dreapta Ialomi^ef. Spre E. de Lapticul
este muntele Furnica, ce serva

Bere$ti

$i

S'a infiinjat

nicajie cu Tirgul-Horezul

de

cam de

200 ani. Este situata pe dealurile Zarneti, Sarule^ti $i Bere^ti i pe

vr'o
:

aci spre V., prin Fomete^ti cu

Tirgul-Jiul.

Male

o $oseavecinala

care pune in comunica$iune co-

de
$i

limit! intre jud.

Dimbovi^a

vaile:

f iganilor,
la 55 kil.
$i

Popeasa, Gea-

Prahova.

mana,
de^ulul

la

de re$edin{a ju32 kil. de a pla$ef.

ale riului Cer-

Laptoacele, ramura de
jud. Neamfu, ce
se

dealurl,

Pe ambele malurl
na, e o
eel

deta$eaza

intinsa

lunca

care

e
al

cu Romane^ti mal departe se une^te cu $oseaua dupa riul Olte^ul. Se margine$te la E. cu com. Roe^ti $i Modoia; laV., cu co?i

muna Lapu^ata

aproape perpendicular spre V.

din culmea TarcAuluT, pn
piriul
in

mal productiv pamint

muna
N., cu

Ro$iile

comunel.
Intlnderea totala
e de 328 hect.

$i Romane?ti; com. Bro^teni $i la

la
S.,

TarcSul,
la

intre
i

p?riia$ul

a comunel

cu

com

Maidare?ti.
:

Malae^tea
la S.

N.

Liptoacele

E
fa-

brazdata de dealurile
Ro?iilor,

Cio-

Are o populate de 1428

miliT,

cilteilor,

Balanul,

Be-

LSptoacele,
Pingara{i,

piriia, ce izvore^te

523

sau 1853 suflete, din carl loeuese in contribuabill

;

re?ti,

Slruleti, Lapu^oiul, Zar91

ne$ti

udata de

riul

Cerna

din culmea TarcauluT,

pi.

comuna

Piatra-Muntele, jud.

490 case Are 4

$i

2 bordee.

de
in

vAile:

Ruginoasa, Popeasa

bisericl:

una

Zar-

$i

Valeaf iganilor.
deal> in raionul
pi.

Neamju
piriulul

?i

se varsa pe dreapta
intre

ne$ti, zidita la

1868;

adouain
a treia
a
1842.

TarcSul,
$i

Dealul-

Sarule^ti, zidita la 1841;

in Bere$ti
,

Lapu^ata,
Lapu?ata,
Vilcea, pe
hect. vie.

com.
jud.

Butucilor

Dealul-Laptoacele.

zidita

la

1885
la

Cerna-d.-s.,

patra la Mijatf, zidita

care

se cultiva

21

Laptu^oaea, vechle numire asatulul Br&tia,

pi.

Scoala dateaza

in

comuna de
de

com.

Frumu^ica,

30

ani.

frecuentata

30

Cimpul, jud. Ialomi^a.

ftcind parte din

copii.

Lapu^oiul,
sunt:

deal, jude^ul Vilcea.

Stiu carte 215 persoane.

VezI Balanul.

Lapu^ani,
com.
rur.

sat,

Me$te$ugarl
gherl,
croitorl

20 dul-

Leice^ti, plaiul

Nucintre
i

15 rotarl, 2 cizmarT,
?i

30
bol,

soara, jud. Muscel.

Cade

5 cojocari.

L&rg&eni, sat, facind parte din comuna Negule^ti, pi. Berheciul,

jud. Tecuciti.

muchea
malul

dealului

Stroi^orul

Vite sunt: 74

caT,

364

situat la S. co-

sting al riulul
lul

Doamna.
c&tun

292 vadf, 8

bivoll,

128

capre,

munel,

la 8 1 /*

kil.

de Negule^ti.
fa-

Populafia
tori.

e de 131 locui

Locuitoril

acestul

456 of i 497 porcT. Pe riul Cerna, in raionul

munef, sunt 4 morf. Locuitoril sunt mo$neni,
fara
tarit

Are o populafiune de 45
comilil,

saQ 129

suflete;

loeuese

s'au

improprietarit

pe

mo$ia

in
a-

d-lui C. Crasan.

44 case. Are o biserica, cu hramul

ft-

Are
1

o biserica, deservita de
?i
1

de
la

25, cari s'au improprie-

Adormirea-Maicel-Domnuluf,

preot

dascal.

1864, pe
li

mo$ia

d-luf

cuta de vornicul Costache Co-

Lascu, carora

s'au dat 29 hec-

nache

la

1785,

dupa cum se

Lapuani, pddure, supusi

mului
silvic,

regi-

tare.

vede dintr'un pomelnic. In clocom.

se
afla MSgura-luI-

jud. Muscel, in in-

In

potni^a se afla o piatra frumoasa,

tindere
hect.,

aproximativS

de

cu un masiv des $i pus din fag, stejar $i mesteacan. Se invecine^te la N. cu padurea Retevoe$ti; la S., cu p1275. Itertl IHcfi^tar CuoyraAc. VoL

500 com-

Mircea-Voda.
Gindaci de matase se cultiva.
Stupl cu albine sunt 134. In toata comuna sunt 10320
:

pe mormintul
^i

lul

Gavril

Conache

a familiel sale.

Pe clopot se
Auzl
vriil
>i

afla

inscrip^ia

Doamne

glasul robilor tal

Ga-

merf, 7539

P er* 6564

nucT,

9672

soviet sale Maria.

IV

19

Digitized by

LiOOQ IC

LARGEANCA

UO
mostufis

LATAl

L&rgeanca (Marincea),
fie,

in jud.

Buzau, com. Largul;

hect.,

formeaza cu padureaPribegeanca un trup de 300 hect., avind ca

esen^e
anin
si
:

izvoreste

din

dealul

L&stuni,
trece

uda partea de N. a com.,

prin
c2lt.

are 1150
si

araturl,

stejar, ulm, salcie, plop,

Lastuni,

si

se

varsa

nisipurT.

jugastru.

in piriul cat.

Tinoasa, maT

sus de

Tinoasa.

Largeanca, mope,
zau,

in

jud.

Bu-

com. Largul, cu 600 hect., maT toate arabile; ma! inainte forma un singur corp cu L&r-

Ldstarul, trup de pddure, a statuluT (4 hect.), care impreuna

cu trupul Durducul-Mare, Dur-

LSstunilor (Stlnca-),
jud. Bacau,
pi.

stincd, in

Trotusul,

ducul-Mic

si

Palanga, formeaza

T.-Ocna
tele

face parte din

la
-

com. mun-

geanca-Marincea.

p&durea Aricesti, com. Aricesti,

pi.

CSrbunari, de

poaJele ca-

Filipesti, jud.

Prahova.

ruia

incepe

Podul

L&stunilor

Largu^a,
laul-d.-j.,

sat, jud. Bacau, pi. Taz-

peste Trotus, pe unde se merge

com.

S&nduleni, situat

Lastarul (Mun^ii-Barbul),
dure,

p.r-

la

Moinesti

si

Palanca.

pe

piriul

cu acelasT nume. Are

statuluT,

id.

Buzau,

o populate de 29 familiT, sati 114 suflete, UngurT; o biserica

catolica, cladita

pendinte de
resti,

manastirea Vaca;

Lastunul,
Breaza
si

colind, intre

comunele

pe mosia B&deni-Milui{i

Vispesti, jud. BuzSu,

de
caT,

locuitorT in

are 752 hect.

ramificafie in partea

de

N.

1889.

muuteluT

Istrija

pe

coastele
ci^i-

Vite sunt: 3

84

vite cor-

nute

si

19 porci.
piriti, jud.

Lastoaia, deal, in jud. BacaTi, pi. Bistri^a-d.-j., pe teritoriul com.

Faraoani.

sale au inceput a se stabili

va locuitorl.

L&rgu{a, mat pe
purile
si

Putna,

for-

Latai, com.

rur., in

partea de E.

teritoriul

care,

comunet Cimdup& ce uda ain pi-

Lastuni,
pi.

sat,

in jud.

R.-Sarat,

pi.

Cosula, jud. Botosani. Se

si

Rimnicul, catunul com. Du;

intinde pe Valea-MiletinuluT
dealurile car!
piriu

ceasta comuna, se varsa

riul

mitresti

este resedin^a pi.

si-

mSrginesc acest

Cremine^ul.

tuat in partea de

N.

com.,

de ambele p&rp.
din satele

E
si

for-

la poalele dealuluT Lastuni,

pe

ma ta
jeni.

L&tSi

Pra-

Largu^a,

vale> continuare a vaii

piriul Lastuni, la 5 kil.

spre N.

Are o intindere de 3789

Larga, inraionul com. Gaiceana, jud. Tecuciu. Continue spre N.

pan&

in

satul

Ghilovesti

aici

de resedin^a, Dumitrestid -j. are o intindere de 800 hect, cu o populate de 72 fade

ct.
;

3575 hect. proprietate mare si 215 hect. ale

hect., din carl

locuitorilor; o
familiT,

populate de 160
in 150

se desparte in dou&: Valea-Ari-

miliT,

sau 3

suflete, din

carl

sau 640 suflete, din can

noasa, spre N.-V.

si

Valea-Ghi-

53 contribuabilT; are o bisericS;

cste situat intr'una din cele

120 contribuabilT; locuesc

case.

lovestilor spre N., continuind in

mal

udat& de
si

piriul Miletisi
1

jud. Bacau,

pi.

Trotusul,

com.

frumoase pozijiunl din tot plaial

Rimnicul.

nul

si

Prajanul

are

3 iazuri.

Casinul.

Are
I

2 bisericT, cu

preot

si

cint&re^; o scoaUi mixta, con1

Largu^a

si

Dalmaciul, padure,
comuneT Gura-VaiT,

Lastuni,
pi.

deal,

in

jud.

R.-Sarat,

dusS de
tata

inva^tor
elevT.
si

si

frecuen-

pe com. Cimpurile, jud. Putna, in intindere de 800 falcT, aparfiteritoriul

Rimnicul,

com. Dumitresti,

de 40
01
si

se desface din culmea dealulul

Vite: 735 bo!

vacl,

54

cal,

Lupanul, merge printre piraiele

Lastuni
si

6000

160 porcT. Sunt 80

nind locuitorilor raza^T din co-

Tinoasa,

br&zdind

stupt cu albine.

muna

Cimpurile.

partea de N. a com.; este acoperit cu p&durT intinse.

la

Budgetul com. e de 3140 veniturT si de 3140 lei

lei

la

L&scoi, mope

nelocuita, jud. Ia-

cheltuelT.

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.

Perie^i, proprietate

Lastuni, mope, a

statuluT, in jud.

a locuitori-

R.-SSrat, pi. Rimnicul, com.

mitresti, acoperit5
tinse.

Duin-

Latai,
dis,
si

sat,

in centrul

com.

Latai,

lor mosnenT; are 200 hect., din

cu padurT

jud. Botosani, asezat

can 8

hect. p&dure.

cu o suprafa^a.

pe loc pode 967 hect.

familiT, saQ

o populate de 70

Lascoi, pddure,
pi.

in jud. Ialomifa,

Lastuni,
pi.

piriii,

in jud. R.-Sarat,

Ialomi^a-Balta, com. Pribegi;

Rimnicul, com. Dumitresti

280 suflete. Aci este resedin^a com. Li-

Digitized by

Google

lAteni

147

LAUNELUl (DEALUL-)
a doua mal noua,

tSi.

Are o
fi

biserica,

zidita

de

Vasile Crupenschi, care se zice

ca ar

$i

intemeietorul satulul

Latai; biserica e deservita de

I

preot

$i

cintaref.

Vite

288

vite

marl cornute,

pe malul sting al gtrlel Lafimea, de unde se desface Girla-Mare; are o forma neregulata, cu o intindere de 200 hect, acoperita numal cu nisip; de-alungul $i prin mijlocul luf merge drumul

hovari

$i

zi;

dita de Grigore

Furduescu

$coala primara rurala.

la veniturl $i
tuell.

Budgetul com. e de 2892 lei de 35 19 lei la chelbol

$i

24 cal, 330 01 $i 85 mascurf. Sunt 120 stupl cu albine.

comunal Garvan-Azacliul.

Vite: 600
cal,

vaci,
?i

1200

ol,

70 capre

24 100

L&{imea,

girld, in jud.

Tulcea,

rimatorl.

La ten

i,

sat, in jud. Ialomi^a, pi.

pi.

Macin,
?i

pe

teritoriul

com.

Ialomi{a Balta, pendinte de com.

Vacareni,

anume pe
din

acela al

Launele-de-Jos, sat, cu 100

de com.
rur.

fam.,

Bordu^eani, situat pe malul sting

satul
la 5 kil. spre N. de de re$edin{a, de care se desparte prin satul Bordu^eani-

catunulul Garvan; se desface din

balta
Jijila,

jud. Arge$, pi. Oltul, pendinte

al

BorceT,

partea N.; se
spre N., se

cu

acela^I
$i

indreapta mat

intiiu

Are o
prietarul

biserica

case

nume. marl

indoaie apol in

forma de potS.

boere?ti, zidite la

MicT.

coava

?i

se

indreapta spre

1830 de proMihalache Lahovari.

fost Bozeni.

Numirea vechlea acestul sat a Are o ?coala mixta.

Populafiunea satuluT este de

30 familii. Vite sunt: 120 200 ol, 25 bivolT,

porcl.

bol,

50

cal,
I

pana linga satul Garvan pe care-1 uda, $i unde se varsa dupa 7 kil. de curs in Girla Mare, pe dreapta; in ea se varsa $i balta La^imea; intre doua ra-

Biserica, cu
vozl, are

hramul
i

S-{iI

Voe-

un preot

un

cintare{.

Ldunele-de-Sus, com.

5 asini i

OO

murl ale sale se

afla $i ruinele

rur., pe apa Congrea, jud. Arge?, pi. Oltul, la 27 kil. de com. rur.

cetafel Bisericu^a; in

indoitura

Tigveni,
rel,
$i

re^edinfa subprefectu17
kil.

sa se intinda dealul Bugeacul, la

la

de

Piteti.

Se
$i

Laturoasa,
din^i,
pi.

sat,

in jud.

Meherur.

picioarele caruia se afla

un modebar-

compune
Coteni,

din satele: Barbaleni,

Clo^ani,

com.

nument comemorativ
in razboiul

al

Launele-d.-s., Linia-Dobre^ti

Bala-d.-s.; are 71

case.

carel trupelor ruse in Dobrogea,

avind

peste

tot

160

de

la

187778.
parte din com.
pi.

familii, sati

870

suflete, din carl

Laturoasa,
Bala-d.-s
hedin^i.
,

deal,
pi.

in

com.

rur.

181 contribuabill. Are: 2 bise-

Clo$ani, jud.

Me-

L&unele,
rur.

sat, face

ricl,

in

Barbaleni
;

?i

in

Lau-

Simbure$ti,

Oltul-d.-s.,

nele-d.-s.
rala.

o $coala primara ru-

jud. Olt.

Are o popula^iune de

L&{e$ti, sat, in jud.

Tirgul,
riul
-

Tutova,

pi.

140 locuitorl.
la

Budgetul com. e de 1872

venitun
i

lei

com.

Schineni,
S.

pe

Pi-

de

2391
?i

lei

la

Sarat,

spre

de

satul
$i

L&unele,
Arge?,
ge$ti,

girld, izvore$te din jud.

cheltuell.

Schineni.

Are 388

locuitorl

strabate
pi.

com.

CiomaOlt,
$i

Vite sunt: 400 bol

18 cal, 310
rimatorl.
ol,

vaci,
?i

114 case.

Oltul-d.-s., jud.

30 capre

300

intra in

com.

Simbure^ti

se

Ld{imea, grind sau

de
pe
asupra
teritoriul

loc

ridicat

varsa in Cungrea-Mare.

stufi?ulul

inconju-

L&unele-de-Sus,

sat,

cu 100

fa-

rator, in jud. Tulcea, pi. Macin,

LSunele- de-Jos, com.

Arge?,
pi.

rur,, jud.

milii, jud.

Arge?,

pi. Oltul,

pen-

comunel
acela
Jn
al

Pisica

%\

Oltul, la

34

kil.

de de

dinte de

com.

rur.

cu acela^i
cu
hra-

anume pe
Azacltul,

catunulul

com.
Pite$ti.

rur.

Tigreni,
?i

re^edinfa

situat

partea N. a

subprefecturel,

la

20

kil.

nume; are o mul Inlrarea

vita

biserica,

in Biserica, deser-

plael ?i V. a comunel; pleaca de pe malul Dunarei, unde e

Se compune din 6
Dealul

sate:

de dol

preoflf ?i

dol

cin-

Albene^ti,

Scoru^ulul,

tare^i.

a?ezat satul Azacliul

se intinde

Gura-Momaia,
deni
i

Launele-d.-j., Ra-

spre E.

fiind

continua^iune
$i

Surdeni, avind peste tot

Launelui (Dealul-),
de com. Ciomage$ti,
d.-s.,

deal, la V.
pi.

E. a grindurilor Zatoaca

Vil-

198

familii,

sau 889 suflete. Are:

Oltul-

canul
lelor,

comunica cu Grindul-Oape linga

?i

2 biserict in

Launeled.

j. $i

Ra-

jud. Olt. Direcfia lul e

$i

de

trece

bal^ile

Ba-

deni, din care

una

zidita la

1830

la

N. spre S.
5 kil.

are o lungime

la$e$ti $i Plosca,

se termina

de proprietarul Mihalache La-

de

Digitized by

Google

lAzareasca
Serve^te parte pentru culturS,
parte pentru pa^unarea vitelor.
i

148

I.EAOTA

In catun se gSsesc: 2 pufurf

3
fintinf.

tul

Buda; se vars&

in

riul

Si-

retul.

L&z&reasca,
rur,
Balta,

sub-divizie a com,
plaiul

Cerna, jud.

Mehedin^i.

Lazare^ti, sat, facind parte din com. rur. Schitul - Gole^ti, pi. Riurile, jud. Muscel. Aci este
re$edin{a comunel.

Leamna
Mijloc,

sau

Cerul,
pi.

tnoste

statului, jud. Dolj,

Jiul-de-

com. BucovS^ul, arendatS

lei

Are o popusau 605

feratl

cu 3700

anual.

Lazarescu,
reni,

iaz,

pe mo$ia Zahopi.

late

de
;

144

familil,

com. AvrSmeni,

Ba$eul,

suflete

o biserici. Calea
-

Leamna,

rin, jud. Dolj, pi.

Dumla

jud. Dorohoiu.

Gole^ti

Cimpulung trece prin

care se

brava-d.-s. Izvore$te din dealul

mijlocul satuluT. Pe la V., trece

Guardini^a-Radovan, trece pe

Ldz&reni
Ia$l, pi.

(Cilibiul),

sat,

jud.

apa Bughea,
riul

varsS

in

Bucov&t

$i

se varsa pe dreapta
Jiul de-MijIoc, in

Brani?tea, com. Golae^ti,

al
Jijiel

Tirgul

la S.

de acest

cat.

riuluT Jiul, pi.

situat
$i

pe malul drept

Se desparte de c&tunul
ne$ti, prin Riul-Tirgulul.

Bur-

fa^a ora^ulul Craiova.

pe coasta dealulul Gole$ti.

fam., sau

Are o populate de 53

267 suflete; o bisericS, fecuti de boerul Cilibiu, cam pe la

1700, cind s'a infiinfat
$i

Lazare^ti, sat, fecind parte din com. rur. Br&?ti-de-Cepturi, pi.

Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat

Leamna-de-Jos,^/,jud.Dolj,pl. Jiul de-Mijloc, com. Bucov^ul,

cu 341 suflete:
$i

158 barbaflf

?i

satul,
;

183 femel. Locuesc in

90 case

cu un preot
sele

?i

proprieta^e!
Jijiel.
:

un cintire^ cao moarS pe

;

pe dealul Ceptura. Are o

rica fondata
la

bise-

2 bordee. Copiif din sat urla $coala

anul

1743,

de

meaza

mixta din satul

kil.

apa
160
tori.

un oare-care Andreiu Ionescu.

vite
cai

BucovS^ul, ce este la 2
p&rtare.

de-

Vite

248 47

mart cornute,
$i

oT,

44

rim&-

Laze! (Dealul-), deal, jud. BacSQ,

pi.

Trotu^ul, de peteritoriul com.

Leamna-de-Jos, pndure a

sta-

Bogdane^ti, care formeazi va-

tuluT, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc,

L&z&re$ti,
Pitepti,

sat,

jud. Arge$,

pi.

lea Varnifa.

com. Bucov&tul. Impreuni cu Bucovi^ul

$i

ftcind

parte

din

com.

Leamna-d.-s., are 7000

rur.

Mo^oaia.

Lazureti, sub-divizie a satulul Poiana, com. cu acela^f nume,

pi.

hect. Este

amenajata\

Esen^e:

cert, stejari $i girni^e.

Lazare$ti, catun, jud. Gorj, plaiul Novaci, com. Tetila, situat la E. comunel de re$edin{a\ Are o Jntindere de 269 hect.
din carl:

Nicore?ti, jud. Tecuciu.

Leamna-de-us,

sat, jud.

Dolj,

Leadova,
Spine^ti,

piriii,

ce

ud& com.
jud.

pi.

Jiul-de-Mijloc,

com. Buco-

plasa Vrancea,

va>l.

100 hect.

arabile,

90
4
8

Putna,

?i

se varsa in Zabala,
el.

de

hect. fine^e, 75 hect. pomet,

hect. vie,

a stinga

Leamna-de-Sus, psdure
format
din
piriul

sta.

90

hect.

p&dure

$i

tulul, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc,

hect. vatra satuluT.

Leahul,
fam.,

lac,
$i

com. Bucova^ul. Impreunacu cea

din Leainna-d.
j., 51

Are o populate de 58
sau 116
buabill.
sufl.,

Neaunul
prit,

din izvoarele luT pro-

cea din Bu-

din carl 40 contri*

deservit de

jud. Boto^ani, situat in parpi.

cova^, are o intindere

hect. Este amenajata\
ceri, stejari i girni^e.

de 7000
Esen^e

tea de E. a com. Feredieni,

1

Are
preotul

bisericS,
$i

Copula.
hect.

cintare^ul

citunulul

Are o suprafa^ de 74 ComunicS cu iazul Nacul

$i

de reedin{a\
Locuitoril
gurl,

prin piriul Nacul,

se scurge

Leani-Patac,
tirea-Ca?inul,

piriias,

jud. Ba-

posedi:

15

plu
vite
cai,

in

Miletin, prin

piriul
$i

Leahul.

c^u, pi. Trotu?ul,

com. MSnas-

30 care cu bol; 239 mar! cornute, 115 ol, 20

bogat

in pe$te

stuh.

de pe grants, care

se scurge d'a stinga Ca^inulul.

34 capre ?i 250 rimStorl. Comunica^ia catunulul cu

Leahul,
cori^tea,
defiil
litura,

piriii

incepator de pe

mo$ia Zvori$tea, comuna Zvoplasa

Leaota, munte,
bovi^a
$i

intre

jud. Dim-

muna

sa de re$edin{

cu ce-

Berhometele,

ju-

jude^ul Muscel. Acest

le-l'alte

c&tune, se face prin dru-

Dorohoiu, de

la ripa Pir-

munte

inclini spre RucSruI, din

$i

murl ordinare.

din p&durea de linga sa-

jud. Muscel

spre

riul Ialomi^a,

Digitized by

Google

LEAOTUL
din jud. Dimbovtya. Predomina

H9
cat. Podul-Pitarulul i
pi.

LEFE?TI

Cucuefi,
;

carora

li

s'aii

dat

40

prajinl

mal pe

to$I

mun$il din apropiere.

Dirabovifa, jud. Ilfov

con-

pamint
de
lei

in farina.

fine

mult pe$te.
rur.,
pi.

Budgetul comunei e la veniturl

3316, banl 50
lei
?i la

Leaotul
parte de

sau

Iazul-Moruzzi,

chel-

canal, jud. Prahova, ce se desriul

pi.

Leca, com.
riulul

Siretul-d.-j.,

tuell

de

191

1,

banl 84.

Prahova, dela coin.

Filipe$ti; intra
in

jud. Bacati, situata in valea pi-

Intinderea totals a teritoriului

Nedelea,
pi.

Racataul.

Este alcatuita

Tirg$orul, pe la cat. Tig&trece

nia,

prin

centrul acestul

Ungureni sau Leca, re$edin{a, Bibire^ti, Todin

7

catune:

catun, la

de penitenciarul Tirg$orul $i de manSstirea Tirg$orul; face mal multe zigzagurlla V. i E., intrS pe teritoriul com.
V.
Tirg^orul
-

ciloasa,

Slobozia, Zlatari, Var-

comunei este de 3873 hect. Proprietar mare este Ion G. Leca, cu o mo$ie de 2857 hect., dind un venit anual de 40000
lei.

nifa

?i

Bota.

Restul pamintulul este imintre vechil raze^I

$i fo?tiI

In vremurl, Ziatari-Raze$i de
aci

pact
In

faceau

parte din

jud. Te-

clacaI. Padurile

ocupa 800
2 morl.
cal,

hect.

Vechiu

trece

spre

cuciu, ocolul Polocinulul.

comuna sunt

E. de aceasta comuna, la V. de

Catunul Tociloasa se chiema

Vite sunt: 118

1007 vite

Negoe$ti
pi.

$i

Pope^ti
trece

intra
la

in

mat inainte Doro^anul;

Varntya este de curind

iar cat.
alipit.

Crivina,

pe

com.
$i

pre

marl cornute, 313 porcl, 12 ca$i 438 ol. Stupi cu albine

sunt 87.

Brazi, Bate^ti, Pucheni-Marl

Aceasta comuna a purtat numele de Bibire$ti pana

cind,
$i-a

Petro^ani,

$i,

intrind

in

plasa
in riul

la

1887
Leca.

Comuna

este strabatuta

pe de

Cimpul, se varsa Palanca

Olari.

iara^T

dupa moartea

luf

G. Leca,
in

o parte de calea vecinala LecaParincea-Nane$ti-Pince$ti; iar pe

Prahova, intre comunele Buda$i

schimbat numele
la

Teritoriul

ned
Leb&da,
deal,

comunei se margiE. cu comunele Obir^ia

(pi.

de

alta

de calea judefeana Vacare trece

lea-Racataul-Bote?ti,

troasa, in

de natura piepartea de E. a com.

pi.

$i

Mara^ti
$i

Bistrtya-d.-s.), la
$i

prin satul Bibire?ti.

V.
S.

N. cu com. Bote^ti

la

Distantele: la Bacao, capitala

districtulul,

Slobozia - Sec&tura,
jud. Botoani.

Copula,

cu comunele Mile$ii

$i

Pa-

22

kil.

la

com. Pakil.;

rincea.
^

O scalda pirial
la

Racataul,
in-

rincea, re$edin$a plael, 5

la

care,

pe

V. comuneT, se
?i

com. Bote?ti, 7
;

kil.;

la

com.
kil.

Leb&doiul,
cu{a,
jud.

lac, la

E. com. Stan-

carca cu ptriia^ele Recea

ni{a

Var-

Mile?ti, 8 kil.

la

com. Obir$ia,

BrSila,

aproape de
la S.

pe dreapta

$i

cu piriia^ul

20

kil.

la

com. Mara^ti, 16
sat,

Dunarea-Vechle. Comunica

Ungureni, marit de Bala?ul, pe

stinga.

cu lacul Zatna

$i

la

N. cu far-

Leca. VezI Ungureni,

populafiu.ie

jud.

muroiul, prin privalul Vidroiul.

Are o
familil,

de 432
:

Bacau.

sau 1823 suflete

1761

Leb&dul,
Cirjoaia,

lac, in

padurea satulul
pi.

RominI,
gurl,
3

27

Izraeli{r,
$i
1

31

Un-

com. Baiceni,
Ia?i.

Bah-

Italicnl

Bulgar;

Lecani, tnahala. VezI comuna, jud. Faiciulul.

Falciul,

luiul, jud.

1489 agricultorl, 5 meseria?!, 2 industrial, 7 comercianp, 8 profesiunT

libere,

Lebedea,
Suceava
vr'o

ctltun, situat intre sa$i

30 muncitorl

$i

Leceni, sat, in jud. Mehedlnfi, Dumbrava, com. rur. Baipi.

fafi-d.-j.;

tele Oglinzi
$i

Brusturi, din jud.

pi.

40

servitorl. $tiu carte

$i

com. Rauce$ti,
cu

de

bajl

29 femeT.

139 bftrContribuabill

actualminte poarta nu-

mele de Ursoaia.
Lee^ti,
a$ezat
sat, in jud.

Sus-Mijlocul, jud.

Neamju; are
28
locuitorl,

sunt 324.

case,

Are o
gureni,

$coala mixta, care func-

Sarat, pi.

{iganl lingurari.

{ioneaza din 1889 in satul Un$i

Marginea-d.-s.,
in

com.

Slobozia,

Se mat nurae^te

Lingurari.

intre^inuta

de

stat

$i

partea de V. a comalul
sting
al
pi-

frecuentata de

25 copil; 2

bi-

muneT, pe

Lebedea, deal, jud. Suceava, comuna Dragane^ti, parte acoperit

sericl,

una

in Bibire$ti $i aita in
1

riulul Izbaa.

Ungureni, deservite de
$i

preot

de padurl, parte de
$i

tufari?,

cintare^i.

Lefeti, catun, pendinte de com.

Talpa-Ograzile,
pi.

poiene

tufi.

Sunt 4 circiumT.

Glavaciocul,

Dupa
Lebediul,
lac,

legea

rurala din

1864

jud. Vla$ca, proprietate manastireasca.

in

lunca dintre

s'au improprietarit 166 locuitorl,

Digitized by

Google

LEFTER
Lefter,
situat

150

LEHNE?TI-MAGH1STAN

sat, in jud. Ialomtya,

pi.

Borcea, pendinte de com. Rasa,

200 hect. p&dure $i coprinde doua mo$if: Sapunari sau Odaia-PotropopuluT, cu 3500 hect.
este proprietate a statulut
;

Are o populate de 193

milil rominlf;
?i

fa-

o $coala de b^efl

spre N. - V. de satul de re$edin{a. MaT poart& numirea ?i de Piscul-Peri?eani. In

in-

una de fete; o biseric&, deservita de dol preo^T i dol dascallf.

ainte de

secularizare depindea

1887 se

g&seau

aci

numai 9

de manastirea Radu-VodS din

Bucure?ti
;

Aid

este o

mare

fabrica"

de

familil rominl.

$i

fost

arendata
hect., pro-

mScinat.
In sat se fine un tirg s&pt&minal, Dumineca.

pe periodul 1883 93 cu 27650

Lefteriul, suburbie,
capitala jud. Putna.
in

Focani,

let:

Lehliul,

CU4300

prietate particular^.

Vite sunt

Dupe
Leghiul, piriu,
com.
ficafia

legca rurala din 1864,

1800

of,
i

500 caT, 500 bol 20 capre, 40 bivoll,

:

in jud.

Neamfu,
pi.

sunt improprietariflf
147 locuitorl; in
improprietarit
improprietariti
17

pe

mo$ie

asini

470
de

porci.

Vinatori-Neamfu,
;

de-

1878 s'au mat

locuitorl, ne-

Sus-Mijlocul

izvore^te din rami-

Lehliul,
culate

stafie

dr.-d.-f.

pe

linia
cir-

despre S.-E. a muntelui

mai sunt 139.

Bucure$ti-Ciulni{a, pusa in
la

Procovul; strabate ?oseaua Vintori-Pipirig, intre kil.

?i

13 14 se varsape stinga pir. Ozana.

Teritoriul coraunel este braz-

17

Noembrie
kil.

1886.

dat de valea Sapunari, pe marginea

$i

Este situata

la S

spre S.-E.
Ialomifa,

de E.

a satului Lehliul
lacul,

de
pi.

satul Lehliul, jud.

pe care este

ce poarta

Cimpul, intre stabile

(16
kil.)
$i

Sarukil.).

Lehacea,

sat,

ftcind parte
pi.

din

com. Giurgioana,
jud. Tecuciu.

Zeletinul,

numele satulul. Se compune din satele: Lehliul ?i

le$ti

Dilga (14

Situat pe ambele

Sapunari,
$i

cu

re$edin$a
co-

Ling& aceasta stafie este o p&dure de stejar, cu numele Lehliul.

latuii ale v&il cu acelai

nume.
6
kil.

primariel

a judecatorieT

InalVmiea d'asupra nivelului

AicT este reedin^acom.,

la

munale
668

in Lehliul.

marii

spre S. de Podul-Turculul.

Populafiunea comuneT este de

fa-

de 47 m 37Venitul pe 1896

352435

Are o populate de 127

milil,

familil,

sau

2100

suflete:

lei,

90 banl.
laCy in jud. Ialomtya, pi.
$i

sau 431 suflete.

Copiif
laneti.

merg

la

?coaladinBaSfin-

1058 barbap$i 1042 femel; 2045 Romini, 30 Grecl, 10 Bulgarl

^i

Lehliul,

Are o biserica, cu hramul

{il

Voevozl,
$i

deservita

de un
spesele

Unguri; 697 agricultori, 15 meseria?!, 28 comercianfT, 10 cu profesiunl libere, 20 mun15

Cimpulul, pe valea Sapunari

linga satul Lehliul.

preot

2 cintarep. Este facuta

in

citori $i

65 servitorl. Stiu carte

Lehliul, pltdure,
pi.

in jud. Ialoinija,

de birne
1848
$i

1806,

cu

171 persoane.

Cimpulul, com. Lehliul; are

ob?tie! satulul.
1

S'a

reparat la
intre^ine

89 1. Se

de

Are: una de

?colI,

una de
i

baeji,

o suprafa^a de 200 hect., populate

fete i o $coala

mixta;

cu

stejarl.

locuitorl.

2 biserict, cu 3 preoflf

Teritoriul satulul este

hect.

de 244
01,

Vite: 900 cai,

4 dascall. bol, 3100 809

bivoll,

Lehneti
Rupta,

Maghistan,

sat,

in

30 capre, 105
575 porci.
Veniturile
$i

4asinl

partea de S.-E. a com. Movilapi.

Locuitoril sunt vechl

raze$i.

?i

tefane$ti, jud.

Bo-

cheltuelile

com.

to?ani,
tului,

pe ^rmul drept
cu
?i

al Pru-

Lehacea,

vale cu pirtU, jud Te-

cuciu, strabate satul cu acela^I

sunt de 8949 lei anual. Pe partea de S. a teritoriulul

suprafata de 687
fa-

hect.,
milil,

o populate de 90

nume, de la E. la V., ?i se varsa pe stinga BerheciuluT, la V. de

satul Lehacea.

comunei trece calea

avind

ferata
stasia

sau 412 suflete, din cari

sunt improprieta-

Bucure$ti-Fete$ti,
Lehliul.

94

contribuabili.

Locuitoril
rip la

1864.
:

Lehliul, com,
mija,

rur., in

jud. Ialosituata

Lehliul,
situat

sat, in jud. Ialomi^a, pi.

?i

Are
2

biserica,
1

cu

preot

plasa

Cimpulul,

Cimpulul, com. cu acela?! nume,

in partea
in

cea mai de S. a pla$el,

pi.

pe partea de V. a
?i

vaiT

apropiere de
Teritcriul,

Borca.

Sapunari

a laculul Lehliul.

moara de apa pe Prut cariera dc var. Vite sunt: 40 cai, 240 01 ^i

cintare^i;
;

prafa^a de

comunef are o su6320 hect, din cari

Aici este re?edin{a primariei

$i

a judecatorieT comunale.

47 porci. Sunt 40 stupi cu albine.

Digitized by

LiOOQ IC

LEHNE$TI-RAZE?I

101

LE1CULE$TI

Lehneti-Raze$i,

sat,

pe {annul

Marginea-d.-j.,
$i

com. Hinguleti

moara
pinze.

$i

un

herastrau

cu

PrutuluI,com.Movila Rupta,jud.
Boto$ani, pe mo$ia raza?easca;

Maluri

?i

jud. Putna, pi. Bi;

formeaza o continuare cu satul

Lehne$ti-Maghistan, in parteasa

este forcom. Calieni mats de piriul Leica are o intindere de 100 pogoane conlie$ti,
;
;

Budgetul comunel e la veniturl de 1367 lef ?i la cheltueli

de 1324

lei.

de N

iar in

partea de S. se

fine tiuc&, crap, caracuda, lin,

Locuitorii

aQ

pamint, parte

prelunge$te Lehne$ti-Ri$ca.
Satul Lehne$ti-Raze$i e foarte

somn,

racl,
$i

biban
se

$i scoici,

care
co-

prin mo^teniredela paring, parte

s'au
d-lor
?i

se vind

consuma

in

improprietarit
I.

pe mobile

vechiQ

$i
i

numele
$i

sati

l'a

impru-

mune
Leica,
vine

?i

in localitajile

vecine.

C. Paltineanu, C. Crasan
statulul Corbul-Pa-

mutat

celor 1'alte sate, Lehne-

pe mo$ia

$ti-Ri$ca

Lehne^ti-Maghistan.

ptrtU, ce se formeaza din

?i

dure^.

Suprafafa mo^iel e de
hect.

558

plot,

pe
jud.

teritoriul

com.
pi.

Comuna
prafa^a

se intinde pe o su-

Are o populate de 48
218
vil

Hingule^ti,

R.-Sarat,

familil, sail

suflete, din carl

Marginea;

trece

prin

catunul

1375 hect, din carl 375 hect. aratura

i

aproximativa de

70

contribuabill.

Pe mo$ie se
locuitorilor

Hing

ile^ti,

unde formeaz? balta

fine^e, iar
izlaz.

1000 hect. padure

afla cite

va

ale

Leica, apot prin

lese din acest

comuna Maluri
judef
$i

cu

raza$I in intindere

Are o

coal,

de 8 hect. condusa de I
$i

merge
Leiceti, sat facind parte din cot

de se varsa

in riul

Putna, linga

invajator, platit de jude{

fre-

comuna

Maluri, jud. Putna.

muna
jud.

rurala

cu

acelaI
situat

nume,
intre
$i

cuentata de 48 copil.

Muscel. Este

Vite: 160 vite marlcornute

Leice^ti (Pacioiul), com.

S.-V. de

rur.

dealul numit Muchea-Satulul

30

cal,

220

of, $i

37 porcl. Sunt

jud. Muscel, plaiul Nuc^oara, la

^armul sting

al riulul

Doamna.

45 stupT.

de acest

Cimpulung i la 29 kil. ora$. Se compune din

Leice$ti, Corbul, La-

Are o
cuitorl.

Aci este re^edin^a comuneT. populate de 637 loBiserica din

Leice?ti,
?i
1

Lehneti-RIca, sat, in marginea de S. E. a com. MovilaRupta, jud. Boto$ani, situat pe

t&rmul Prutulul
continuare cu
$i

4 catune:
pu^ani
i

Priseaca

$i

se margi-

deser-

ne$te: la N., cu

formind

voe$ti
$e$ti
$i
;

satele

Lehne^ti-

comuna Retela S., cu comuna Cola E., cu comuna Vlade^ti

?i

vita

de

preot

dascal, s'a

zidit la

anul 1868, cu
I.

ajutorul

d-nilor:
lae,

C. Paltineanu, Pr. Nico-

Maghistan i Lehne$ti-Razai. Moia a fost proprietate a statulul, asta-zl e instrainata.

Gole^ti

la V.,

cu judeful

Stoica Popescu.

Arge$.

$coala, care dateaza din anul

fa-

Are o
o po-

suprafafa de 529 hect.

$i

Are o populate de 253 milif, sau 979 suflete, din

168 contribuabilf; locuesc
case.
in

1869, se

frecuenta regulat

de

carl

22

elevl.

Cu

intrefinerea el statul
lei.

pulate de 75
suflete.

familif,

sau

316

220

cheltue^te anual 1296

Locuitorii satulul au pamint,

2 bisericl (in catunul Lei-

Vite: 204 vite

caT,

cornute,

64
Prut

Are
ceti
?i

parte din mo^tenire, parte s'au

improprietarit pe mo$ia d-lui
C. Paltineanu.
I.

300

01

$i

50 mascurl.
rachita
la

Lapu^ani); o $coalaru-

Are o mica
$i

rala mixta.

2 mori de ap3.

Locuitorii,

pe lingi agriculture
rotaria
i

Pe

riul

Doamna, in dreptul

sa-

se ocupa cu

$i

olaria.

tulul e

o moara. Dela E.
varsa in
sting.

spre

Lehni^a,
teazul.

vale, in jud. Ilfov, intre

$i

Vite sunt: 398 bol

porcl,

vacl,
$i

317

V. este strabatut de 4
carl se
riul

vilcele

cat. Gruiul

Hanul-Mihaiu-Viseriul

259 cap re, 108 cal

Tepe,

Doamna

Este acoperita cu
Arge$ul.

162

ol.

pe {annul
?i

manaturf. Se plerde intre

In jurul comunel sunt gr&dini

Dimbovi{a

$i

riul

cu prunl
cimpie cu

atyl

poml, pufina
$i

Leicule$ti
cdtun, al

Stupina - Barbu),
i

finefe

cereale

?i

comunel Tisaul, jud.

57 case.

Leica, vechiU picket cu No.

',

69,

dealurl cu p&durl,
stejar,fag, anin,
$i

compuse din

Buzati, cu 25olocuitorI

catre Moldova, in jud. R.-Sarat,

pi. Marginea-d.-j.,

mesteac&n, plop

com. Maluri

alun.

Leicule^ti, moie>

in jud.

Buzaa,

azl e locuint& izolata.

Riul

Doamna uda aceasta codela N. spre S.

in
;

catunul Tis3ul, com. Leicule?ti,

proprietate
cule^ti; are

muna
Leica,
baltd, in jud. R.-Sarat, pi.

pe

el

mo^nenilor Lei-

se

afla,

cercul

comunel,

180 hect., din carl

Digitized by

Google

LE1NE$TI

152

LELOITA

23 arabile, 15 HvezT, restul padure, cring

$i

Are o populate de 466

milil,

fa-

Leleti, deal, jud. Gorj, cat. Leleti,

rip! goale.

sau 1350 suflete, din can

o $coala, frecuentata de

situat in partea

de E.
in

428
Leineti, cimpie, numita
pia-Leine$tilor, in
$i

contribuabill.
:

Cim-

Are
$i

Lelia, sursd de apa minerald,

Olane^tilor, in care

com

rur. Pru-

52 elevl; 4biserici, cu 2 preo$I

jud. Vilcea, Valea-Tisel, basinur

ni$orul, pi. Ocolul-d.-j., jud.

Me-

cintare{I;
fintinl.

6 morl;

joa-

predomina
lodur de
(conso-

hedinji.

gar; 85

ca

substance
?i

fixe

Locuitoril, pe linga agricultura

magneziu
diu
i

de

sodiu,

Lela, trup de
pi.

sat, in jud.

Neanifu,

se ocupa

$i

cu

lemnaria,

iar

centrate 0,050),

bromur de

de-Sus-Mijlocul, com. Uscafi.

cei din catunul Lele$ti lucreaza

mult cojocaria.

nat de calce

de magnesiu, bicarbode magneziu, 51

Leleasca,
com.
d.-s.,

sat,

face

parte

din

El poseda: 160 pluguri,

care cu bol, 7 car^e

65
cal

hiposulfit
fat

rur.

Dobroteasa,

pi. Oltul-

cu

de soda (slab), sulde calce ?i de magneziu,

$i

jud. Oit.

Areopopulatfune

404

de 450 locuitorl. Cade in partea de E. a comunei. Are o biserica,

zidita la anul

marl cornute, 700 01, 103 capre, 40 cat $i 86 rimatorl.

vite
1

aluminiu oxid

siliciu.

Venitul comunei este de

1

lei
lei

Aceasta sursa da pana la 2500 vedre.

la Olane$ti

in

24 ore

1870; o

?coala.

190, iar cheltuelile sunt

184, ban! 92.

de

Mai toate sursele minerale de

con^in iodure, insa

Leleasca,
Olt,

deal,

brazdeaza com.
jud-

Comuna
Lele^ti
$i

este udata,

de

Piriul-

cea mal principals este sursa

Lelia, cacl confine cantita^I con-

Dobroteasa,

pi. Oltul-d.-s.,

Satulul, care trece prin catunul

de la N. lungime de 4
din acest deal
$i

la
kil.

S.

?i

are

de

riul

$u$i{a-Seaca

centrate de iodur de

sodiu

Pe o parte
cultiva

se

griu

porumb, iar parte este acopecu padure.

care il uda hotarul in partea de V. E pusa in comunicafie la N.

de magneziii.

Leloaia,

sat, jud.

Bacau,

plasa
si-

rita

comuna Dobri^a, iar la S., cu comuna Slobozia prin Urse^ei.

cu

Muntelul,

com. Comane$ti,

tuat pe malul drept al

?ulul, la 2 kil.

Trotu-

Leleasca,
d.-s.,

vale,

uda partea de
pi. Oltul-

E. a com. Dobroteasa,
jud. Olt.

Leleti, cdtun de re$edin{a

al co-

In ea se

varsa

munei cu

acela?!

nume,

plaiul

vilcelele: Toasca,

Tatarescu, Cup-

Vulcanul, jud.

Gorj.

situat
intin-

torul-Mic
vale,

?i

Frasinul.

Aceasta
cu valea

impreunindu se
pi.

pe o mica culme, pe o dere de 192 hect., din

dure, 28 hect. fine^e
$i ?i

380 m. desatul Comane^ti. Are o populate de 190 familil, sau 682 suflete; o biserica, cladita de locuitorl pe la 1750, reparata mal in urma
$i
$i

carl:

acum
1

deservita de

preot

Cerbul, la hotarul com. Ote$tid.-s.,

118 hect. arabile, 42 hect. pa

cintaref; 9 circiuml.
:

Oltul-d.-s.,

jud.

Olt,

prunl

Vite

33

cal,

605 vite marl

formeaza girla Cungrea-Mica.

hect. vie.

cornute, 173 porcl

Lelei
Jijiel,

(Girla-),

girla,
Jijiei,

cu

apa

Are o populate de 320 familii, sau 680 suflete 1 ?coala,

;

Pe teritoriul morl ?i 5 herestrae de apa.

84 capre. comunei se afla

?i

formata de apa

pe esul
pi.

frecuentata de 52 elevi; 2 bisericl,

$i
1

com. Bohotinul,
jud. Falciu.

Podo

de lemn facuta

la

1847

leni,

de zid, facuta la 1875, cu 2 preop $i 4 cintaefl.

alta

Leloaia, virf de munte, jude^ul Bacau, pi. Muntelul, com. Comane?ti, de pe teritoriul satulul
Leloaia.

Lele$ti, com. rur., jud. Gorj, plaiul

Locuitoril
gurl, 25

poseda:

Vulcan, spre N. de com. Sloi

care cu boi, 3

55 plucaru^e

bozia

la

1 1

kil.

capitala districtulul.

de T.-Jiul, Se compune

cu cal; 146 vite marl cornute,

Leloaia,

piriii, jud.

Bacau, plasa

240

ol,

35 capre,

14 cat

62

Muntelul, com. Comane^ti, care

izvore^te din Fundul-Leloi^el
?i

din catunele:
d.-s. $i

Lele^ti, Frate^ti-

porcl.

Frate$ti-d.-j.
1

pe o mica culme, avind o suprafafa de 532 hect.,

situata

ma! afla 2 morl, joagar pe apa Piriul-Satulul,

In catun se
:

?i

se varsa in Trotu$,
drept,
la

pe ma-

lul sati

V.
face

de

satul

57

fintinl.

Leloaia,

dupa ce

hotarul

din carl: 360 hect. arabile, 42

hect.
$i

mo^iel Comane$ti, la N.

padure,

121 hect.

flnefe

Leleti.

VezI

Lale?ti,

trup

de
Leloi^a, virf de munte, jud. Ba-

livezl

cu prunT.

mo$ie, jud. Neamju.

Digitized by

Google

LEMNARIJA
c&u, pi. Muntelul, com.
ne$ti, din $ira

153

LEORDA
Aceasta
districtulul,
ne^ti,
5 kil.
;

Coma-

ontineti

$i

$esurile.

42
;

kil.

la

com. Moi-

Lapo^ului.

din

urma

are o biserica foarte

8
la

kil.

la

com. Ardeoani,
kil.;

vechie. Inscripfia slavona

dupa

com.

Mftgire^ti, 5 kil.
la com. com. Scorkil.

Lemnari^a,

prival, jud.

Braila,

o piatra mormintala de
dusa, suni ast-fel:
c Aceasta piatra

aci, tra-

la

com. Buc$eti, 3

com. Berte$ti-d.-s., intre canalurile Munu^oaia $i Vilciul; une^te

privalul Balcul cu Vijiiala.

Solon^ul, 10
si

kil. ?i la

o facu

?nfrumusc(a

^eni,

re?edin^a pl5$eT, 14

Kncaghina Tofana panulul, sau Euthimic

fost

marc Caminariu.
in anul

reposat 1n zilele

Leontine^ti,
TazUul-d.-s.

sat, jud.
$i

Bac&u,

pi.

Lenculeti,

sat,

jud.

Arge$ul,

Euseviosului Domnitor Ion Antonin Voc-

re^edin^a

com.

pi. Pite$ti, facind

parte din com.

vod

7183 Sept.

5 (1675)*.

cu acela^I nume, situat pe

un

rur. Gala$e$ti.

Populafiunea com. e de 237 farailil, saQ 805 suflete: 783

izvore^te din jui

podi format de dealul cu acela^I

nume. Are o populate de

familiT,

Lentea,
hotar
pi.

piriU,

RominI,
Izraeli^I;

Bulgar,

Ungurl

$i

16

121

sau

473

suflete;

deful Dimbovtya,
intre

servc^te de
Birze?ti,

90

agricultorl,

9 me-

$coal& mixta,

frecuentata de

comuna
jud.

serial,
fesiunl

Argeselul, jud. Muscel?i com.

Bofe$ti,

din

Dimbovi^a.
Uliul,
i

6 comercian{I, 19 pro50 muncitorl $i 10 servitorl. Locuesc in 229

libere,
$titi

16 copiT; o biserica, cladita in

1840 de
deservita
tareti;

locuitorl,

cu

ajutorul

preotulu! Constantin Scor^eanu,

In

el

se varsa

piriul

case.

carte

75

persoane.

de

preot

?i

2 cin-

valcelele Radacina-Mica,

Rada-

cina-Mare

?i

Catrina.

Sunt 186 contrib. Teritoriul comunel are o intindere de aproape 1000 hectare. Padurile (Podurile, Schitul-

circiumi.
cal,

Vite sunt: 18

250

vite

mart cornute

$i

45 porcl.

Lentul, movild,
mita
chiul
kil.
i

jud. Br'Ia,

nu-

Hotarul-^utuluT, pe veBraila -$u{e$ti,

la

Vechiu, Razei de Leontine^ti)

drum

ocupa o suprafafa de 360 hect.

Leontineti, deal, jud. Bacati,pl. Tazlaul-d.-s., com. Leontine?ti,

facind

spre E. de satul

$u{e$ti;

Are o

?coala mixta, care func-

parte din ira dealurilor

riul

serva de hotar intre com.

ni{a
?i

Dom-

{ioneaza din 1886, in satul Le-

ce despart
riul

Tazlaul-Mare de

com.

Su$e$ti.

ontine$ti,frecuentatade35 copil;
3 bisericl, cite

Trotu^ul.

una

in satele Le?i

Leonte

(Plrlul-lui-), pirin, jud.

ontine^ti, $esurile

Dealul-Dipreoflf $i

Leorda, com.

rur.

sat, jud.

Me-

Suceava; izvore^te

din

Bitcain

anca,

deservite

de 3
la

hedinfi, pi. Vailor, la

49

kil.

de

ibilicului $i se
kil.).

varsa

Bis-

cintare{I.

ora^ulT.-Severin. Satul formeaza

trija (2

Se mirgine?te
Solon^ul,
la

N. cu com.

com. singur. Are o populate de

E.

cu

com.

Ar-

600

locuitorl, din carl

84 con128 case.
preot
$i

Leonte
in jud.

(Seciul-lul-), loc izolat,

deoani, la S. cu com. Bucse^ti

i

tribuabill; locuesc in

Buz^u,

com.

Goide?ti,

la

V. cu com. MSgtre?ti.
1

Are o
Di-

biserica, cu
;

cit.

Poeana-cu-Rugl,
riulul

pe malul
in

Dealurile care br&zdeaz& co-

cintare^

o ^coala, deschisa in
1

sting al

Bisca-Mare,

muna

sunt:

Leontine^ti

$i

1892, condusa de

inva^ator,

poalele muntelul Cursele, intre

anca, din care izvore?te piriia$ul

frecuentata de 40 elevl.

Lespezi

?i

izvorul

Gura-Milel.

cu acela$T nume, care se scurge

in Tazl&ul-S&rat,

Locuitorilposeda: i6plugurT,

Pe

aci e

teleul.

drumul la muntele PenAre o frumoasa pozifie.

rur.,

pe dreapta.
cal,

26 care cu
26
stupi.

bol, 5 carufe cu cal;

Vite sunt:

66

496

vite
ca-

Leontineti, com.
Bacau,
in

judeful

marl cornute, 172 porcl, 27 pre i 328 ol.

Stupi de albine sunt 60.

Aceasta comuna se leaga cu

$oseaua jude^eana Turnul-Severin-Tirgul-JiuluT

pi. Tazlaul-d.-s.,

a^ezata
$1

printr'o

?osea

valea

Tazlaulul-Sarat
dealurilor.
:

pe

Budgetul comunel e
turl

la veni$i

comunala.

podi^ele

Este alc&Leontine$ti,

de

lei

6213, ban! 32
lei

la

tuita din 4 cStune

cheltuelT

de

3726, banT 41.

str&-

Budgetul com. e la veniturl de 98 1 let iar la cheltuelT, de

;

primarie,

esurile,
$i

Poarta sau

Teritoriul

comunel este
?i

552

lei.
:

Poarta-Leontine$ti

Dianca sau

batut de $oseaua nationals Bac&u-Moine$ti

Vite
19 cal

200
?i

vite

marl cornute,

Dealul-Dianca.

de c3I vecinale
BacSu, capitala

2iorimatorT.
Bacau,

Mai inainte (1873) era com. pus& numal din 2 c&tune Le

:

spre comunele vecine.

Distance

la

Leorda,

sat, jud.

pi.

Mun-

olj;t.

Mara*

JJictionar (reograftc.

Vol.

IV.

20

Digitized by

LiOOQ IC

LEORDA
com. Vasie^ti,

lot

LEOSTl

teluf,

situat

pe

Leorda,

deal, jud. Bac&u, plasa

la

Falciu,

situat

pe valea

piriulul

dealul cu acela$T nume, d'astinga

MunteluT,

V. com.
intariturT.

Vasie?ti,

Nem^eni, pe o suprafa$ cam

Trotu$ului, la

kil.

de satul
sau 492
ziditS
I

cu urme de

Vaste^ti (scoala).

Are o popu-

de 80 hect. 51 cu o populate de 55 familil, sau 243 suflete,

din
carl

late

de
;

105 o

familil,

Leorda,
iese

piriii, jud.

Bacau, plasa
care

54 contribuabilT. Losunt vechl raze?I. Nuvine

suflete

biserica,

de

Muntelul, com.

Vasie^ti,

cuitorii

locuitorl la
.si

1807,
;

cu

preot

cintaref

circiumT.
cai,
?i

de sub dealul cu acela?! nume, de la localitatea numita

i

mirea satulu!
chi-.il

de

la

ve-

proprietar Leoa,
la

care a

Vite sunt: 13

253

vite

Panteliraon

se varsa in piriul

cump&rat de
lut

Nastea, nepoata
$i

cornute, 43 pore!

56 capre.

Urmini^ul.

Mih. Buza
Husulul,

de

la

Marina,

fata

o bucat& de paacest loc numin(Uricul

lui

Leorda,
$ani,

sat, in centrul

comunel
i

Leordel (Valea-),
curge
piriul

vale, prin care

in

mint pe Strata, partea ce este

despre Elan,
du-se
Leo^ti.
fan -eel -Mare

Costine?ti, pi. Tirgul, jud. Boto-

Bucecea,

satul

pe valea Leorda

piriul

Leorda, com. Costine^ti,

gul, jud. Boto?ani.

pi.

Tir-

Ste-

Bucecea, cu o suprafa^a de 1697

hect.,
milil,
$i

din

1502).

Are

o populate de 178
suflete,

fa-

biserica

facuta la

1640 de

sau 503

din

carT

Leordeni,

com. rur.
jud.

$i

stafie de
pi.

preotul Gavril Cre^u. In privinja

192

contribuabilT.

Locuitorii
zice, din

cale ferata,

Muscel,

fundSrel acestel bisericl se zice

sunt Romini', ventyT, se

Podgoria. Vezt Leurdeni.

ca

preotul

Creju

poscda
i

1
1

Austro-Ungaria,

$i

se

numeau
?i

stinjenl

de moie
Solonia.

a avut

5*1

Leordeni, de unde a ramas

Leorde^ul,/mX in jud.
pi.

R.-Sarat,
izvo-

trel

fete:

Agripina

$i

numele

satulul.

Ora?ul, com. Bude^ti,

Ioana, pe carl maritindu-le,

impar{it
ve^uind,
sale,

li-a

Aid e re?edin{a primariei. Are

2 bisericf, cu
1

r5$te din dealul Cornijelor,

uda

mo?ia.

Preotul suprafiicelor

preot

?i

2 cin-

partea V. a com.,
in

%\

se varsa

dupa moartea
n'au lasat

tSrep; o ?coala mixta, condusa

piriul Circeiul, lingS c&tunul

cart

copil, s'a

de

Inva^ator platit de Stat

$i

Circeiul, al

comunel Bude$ti.

retras
1

in

codru
sat,

la

distant de
$i

frecuentata
fete.

de 45 baep
vite

?i

27
Leordiul,/)^^r<f,foioas5, supusa

kil.

de

spre N.
Sf.

a facut
iar

biserica cu

hramul

Dumitru,
schit,
:

Vite:
ca!,

490
ol,

cornute,

70
bi-

regimulul
Tazlaul

silvic,

jud. Bacau, pi.

dindu -I

numirea de

1838
?i

23 capre,

14

voll

220

porcl.

com. Buc?e$ti, a raze?ilor din comun5. Are o ind.-s.,

mo?ia a donat-o neamurilor Ca?escu, Buznescu $i Darascu, din

carT se trSgeau so^il fiicelor
lui,

In partea de E. a satulu! se
afla

tindere

de aproape 75
pirin,

hect.

static a cael

ferate Bo5

cu

indatorire

de a purta de
afla ?i astizl sta-

to$ani-Dorohoiu.

Are

morl de

Leordiul,
$e?ti,

judeful

Ba-

grija schitulul.

apa pe piriul Bucecea. In com. se afla 5 circiume, 8 comercianp $i 18 meseria?T.

cau, pi. Tazlail

d.-s.,

com. Bucin

Pamintul se
pinit

care se

varsa

piriul

de

urma^il

acestor

trel

Cernul.

familii, iar actul

de danie,

scris

in

limba slavon^, se
r3ze$I.

pastreaza

Leorda,
tine^ti,

stafie
pi.

de dr.-d.-f jud.
Tirgul,
cat.

Leordiului
ru$i, jud.

(Piriul-), piria,

iz-

de

Boto?ani,

Cos-

vore?te din Radiu,

com. TStala in-

pe

linia

Vere$tt-Botola
1

Suceava. Purtind

Leoti,

ani,

pusa

in

circulate

ceput numele de Piriul-Racilor,

trece in

Noembrie,
stabile

1871.

Se

afla intre
$i

comuna Dragu?eni
kil.

Bucecea
kil.).

(9 kil.)

Bo-

to^ani (15

Inatyimea d'asu-

pra nivelulul maril de I46 m ,33.

Venitul
acestef
stafil
lei,

600 m. 3 se intoarce din nou in com. Tat5ru?i, luind numele de Leordi-

dupa un curs de

sat, in partea de S. a comunel Crasna, plasa Crasna, jud. Falciu, lipit de satul Cra$na?eni, de care se desparte printr'un drum; situat pe coasta

colinel

Lohan -Crasna, intr'o

vale

pe 1896

?ul $i
piriul
tari:

CSpriana
MStioafe.

$i

se

varsa

in

deschis spre V., numita valea

Leo?ti, pe o suprafa^
2 1 29 hect.
$i

a fost de 38284

81 bani.

Are de
$i

tribu-

cam de

Mangal&ria

Oi$a.

cu o populate de

Leorda,

deal, jud. Bacau, pi. Taz-

108

familil,

sau 380 suflete, din

com. Brsane?ti, care formeazS valea Horoza.

laul-d.-j.,

Leo^ti,

sat,

in

partea de
pi.

S. a

carl 59 contribuabill.
serica, facuta la

Are o

bi-

comunel Rusca,

Prutul, jud.

1807. Prin sat

Digitized by

Google

LEOTA
trece
piriul

155

LERESCU (HOTAKUL-)
de 4097 de
$i

Leo$ti.

Locuitoril

lei

la venituri

$i

lei la

Catina, incepe
Virful-Mantelf
riul

la

muntele
in

sunt rSze^I vechl.

cheltuell.

se

scurge

Bisca-ChiojduluT, in catunul

Leota,
jud.

tnunte, plaiul Dimbovifa,

Lepa,

cdtun, in jud. Putna,

com.
teri-

Lera.

Muscel, spre

E. de com.
$i

Tulnici, din pi. Vrancea.

toriul acestul
tele

Pe

Rucaruli Dragoslavele,

injud.

catun se afla munla

Lereasca,

mofie, in jud. Buzau,

cat.

Dimbovija, situat

la hotarul

spre

Bode?ti,

poalele carina

com. *Miajetul,

Valea-Lu-

Transilvania. VezI Leaota.

se afla stratur* de sare.

puluT, proprietate in
su-

mare parte
sau
Le-

Are o popula{iune de 86

a mo?nenilor Lupe?ti
reni,

Leoteasca,
Stilpul
i

piria, judejul Buzaa,

Stilpul,

flete; locuesc in

13 case.

avind 580 hect., din care

1

incepe din lacul

com.
se

In sat sunt fabric! de cherestele

52 araturi,
nea^a,
tul

00 padure, 50
10

fi-

din viroagele ce
in jurul
$i

de

calitate

superioara

$i

230

izlaz,

livezT ?i res-

formeaza

$oselei,

uda

mal

ales a$a numifil

dulapT de

sterp.

com. Cioranca
piriul Sarata Pifigoiul,

se scurge in

Lepa.

sub numelede Apa-

Lerel (Fundul-), pddure mo-

pu^in

mal

la

N.

de

Lep$a,

picket, la

grantya Tran-

neneasca, pe mo$ia Lera, com.

Catina, jud. Buzau.

cit.

Movila-Banulul,

pe mo$ia

silvaniel, jud.

Putna.

Bughianca.

Lep$a-Mare,
Leoteti, com.
Oltul-d.-s.,
rur.,
pi.

piria, pe teritoriul jud.

Lerel (Virful-), munte,

Buzaa, com. Catina,
acoperit cu padure.

in

jud.

Olte^ul-

comunel

Tulnici,

Putna.

cat.

Lera,

jud.

Romanafi. Se
Belgunul

Izvore?te din Poiana-Vrancel, de

compune din:
unde e
$i

Leote^ti (368 loc),

sub Stinioara, se intilne^te cu

primaxia;

Lep^a Mica, care izvore$te de

sub Piscul-Paltinulul
i

Lereni,

sat, jud.

Bacau,

pi.

Taz-

(248 loc), Mirila (238 loc.) $i Tei?ul(375 loc). E situate in Valea-OltefuluI,

$i $i

vine la

laul-d.-s.,

com. Buc?e$ti, situat

vale de se varsa in Putna, sub

pe costi$a dealulul Turluianul. Lereni, cdtun, injud. Teleorman, pi. Teleorman, com. Urlueni. Aci sunt stabiltyl o parte din
mo^nenif din comuna
Urlueni.

pe riurile Burluiul Genge, unde trece linia ferata $oseaua Slatina- Craiova, la 5

numele Macradiul.

Lep$ei (Fundul-). Vezf FundulLep?el, jud. Putna.

kil.

de Bal$

$i

la

31

kil.

de

Caracal.

Altitudinea terenulul d'asupra

nivelului

Lep?ii (Piscul-),

mtinte,

al

sa-

Acest catun a

fost sat
il

mare

$i

mari! este de 160 m.

tulul Tulnici, jud. Putna.

populat, de oare-ce

gasim

tre-

Comuna
tuta
$i

vine in
$i

Dealul-Sarulul

apropiere de mat e straba-

cut in nomenclaturile din seco-

de ?oseaua despre malul

fa-

Lepule{ul, piria, format pe tePutna. riul com. Tulnici, jud.

Izvore^te din

lul

trecut printre
ale
pi.

comunele

in-

semnate
parte din

judefului,

ftcind

sting

al Oltefulul.

Lacul- Vulturulul,

Cotmenel, judeful

Are o populate de 306

miiil, saii

de sub muntele Zboina-Neagra

i

Teleorman.

bafl
rtyi $i

?i

1228 suflete: 594 bar636 femel; 569 cstonecasatorifT. $tiu carte

se varsa

in

Lep?a,

la

deal

659 85 persoane. Sunt 236 contribuabili. Are o ?coaia primary mixta,

:

de schitul Lep$a. Se gase^te in el, la o adincime mica, pacura.

Lereni, mahala,
Mehedin^i.

111

com.

rur. $0-

varna-d.-j., plaiul Clo^ani,

jud.

Lera,
case.

cdtun, al

com. Catina, jud.

locuitorl
?i

Buzati, cu

480

123

Lerescu (Hotarul
Buzau, coprinse pe

- ),

numire
ce

cu
73

un investor, frecuentata de
elevi; 2 bisericl, Sf. Dimitrie
$i

data sforilor de mosii, dinjud.

teritoriul

(1862) in Leote$ti

Cuvioasa

Lera, mope,

jud. Buzau,

comuna

incepe in com. Patariagi, din

riul

Paraschiva
servite de
reflf;

in Tei^ul (1882), de-

Catina, cat. Lera,

proprietatea

BuzSul, trece peste valea Balosinul

$i

2 preo{i

$i

cinta-

monenilor Lcreni; are35ohect.,

din care 89 hect. padurea numita

urea in Virful-luT-Baian,

lostabilimente comerciale.

se dirige spre E., pe

Patirlagei,

Vite marl sunt 842, vite mici

Manta

$i

Fundul-Leril.

1313 i rimatorl 317. Budgetul comunel e de 41 16

Lera,

piriias, injud. Buzau,

com.

slemnea p3na in Virful-Mante!, de unde se lasa pe ValeaRea, pana da in riul Buzdul.

Digitized by

Google

LERE?TI

156

LESPKZILE

Proprietate mosneneasca Jn de-

Tatareasc. Aci

se

vad mine

Lespedea, mahala,
te^ul-d.-s.,

face

parte
pi.

valmasie a mosnenilor din com.

Patarlagi
si

dinpalaturile Basarabilor, zidite,

din com. rur. Turcesti,

jud. Valcea.
si

Olla

Valea Muscelulul.
-

se crede, din secolul XIII. Riul

Tirgul,

Cade

Are cam 1250

nea{a, livezl, Balosinul.

hect. araturl,
si

fi-

care

izvoreste

E.

comunel

este

udata,

de
E.

izlaz

pad urea

chiar din raionul aceste! com.,

piriul

cu acelast nume.
centru

La

din

mun tele
la

Batrina,
S.

strabate
si

are dealurT, prin

turi
si

com. de
Leresti, com.
cel, plaiul

N. spre

in

el

la S. locurl

pomearabile. Are
Sf.

rur., in jud.

Mus-

se varsa pe partea dreapta riul

o biserica, cu hramul
vozl, care
vale,

Vocin

Dimbovifa, la N. de Cimpulung, la 5 kil. de acest

Riusorul

si

riul

Cuca,

izvorind

a fost cladita mat

la

amindol acestt afluen^I tot din

cercul com. Pe acest riu
func-

dar

1878

s'a

stramu-

oras, situat

pe $armul sting
in Leresti
si

al

tat aci.

riulul Tirgul.

{ioneaz 25 herastrae, carT pro-

Se imparte
resti-d.-s.,

Le-

avind o populate de
:

137 fam. sau 1284 suflete

barbaflf
si

641
carl

642 femei, din

;

duc anual 250000 capete tinichele si ca la 8000 laturol. In interiorul com. riul pune in miscare 2 morl si 1 piua.
Budgetul com. e la veniturl de 2089 lei si la cheltuelT, de
2041
la
lei.

Lespedea,

girld,

jud.

Prahova,

com. Vilcanesti,
canesti,

plaiul Varbilaul.

Izvoreste din raionul com. Vil-

de

la iocul

numit Virsi

300 contrib. locuesc in 285 case. Are o biserica, deservita de

:

ful-Gligorile, se intilnestecu girlele

Cozmina

si

Sarata,

im-

preot

si

cintarej, zidita

la

preuna se varsa
sunt
improprieta-

in riul Mislea.

anul i860 de locuitoril com.;

Locuitoril
ri{i

o scoala, frecuentata de 3 1 copii. Vite sunt: 56 cat, 175 boT,

1864.

Proprietari marl in com. sunt

frazil

Lespedea, vale, izvoreste spre comuna Ciresiul, trece

mahalaua Lespedea
in riul Tiriia,
in
si

din
prin

280 vad, 160 porcl, 12600 ol. Se margineste la N. cu culmea-Carpa^ilor, pe care sunt munfil
:

Leresti,

frazil
si

NegulicT,

se varsa

Grigore Balota

comunitatea

raionul
s.,

com.
jud.

catolica din Cimpulung.

Turcesti,
Vilcea.

pi.

Olte^ul-d.

Iezerul

Mic, Iezerul

Mare,

sosea comunala traverseaza

la

Piscanul, Batrina, Plaiul-lui-Patru

si

com. de

S.

la N., iar

prin

Fricea

la S.,

cu com. Voine-

partea de S. trece soseaua nationals Cimpulung-Frontiera.

Lespezile, com.

rur., situata in

sti,
si

Valea-Foil; la V., cu
la E.,

Bughea
si

centrul plasel Siretul-d.-s., jud.

cu com. Namaesti,

Suceava, spre E.

si

la

36

kil.

mun^il Rucrulul, intre can sunt

mun^ii
:

Lereti-de-Jos. VezI Leresti, jud.

Muscel.

de

Falticeni.

Se margineste
;

la

Papusa,

Gradisteanu,

E. cu jud. Iasi

la V.,

cu com.

Gaina^ul-Mare, Gainaful-MicPiscul-CaluluI, Mosoroaele-MarT, Mo-

Tatarusi; la

S.,

cu com. P&scani

soroaele-MicT, Dobriasul-Mic
Strimtul.

si

Lere^ti-Pelcani,^/, facind parte din com. rur. Chilia, pi. Vedea-d.

lafiune
s.,

si

la N.,

cu com. Dolhasca.

formata din satele: Tirgul

BiSi-

jud. Olt.

Are o popu-

Lespezi, Heciul, Hirtoapele,

dili^a,

InparteadeN.-V. suntmun^iT:
Tartyoasa, Catunul, Nanul, Vacarea, Baratul, Portareasa, Za-

de 251

locuitori.

Stolniceni,

Slobozia,
si

refelul,

BerezlogU-Cornul

Bra-

Leriani,

sat, jud. si

pi.

Argerur.

teni,

cu resedinfa in Tirg.
fa-

noaga, Hujuba

si

Pojorita.

Sunt

sulul; face parte din

com.

Are o populate de 1870

milii,

acoperi^T cu paduri

de

fag, brad,

Valea-Danulul
147 suflete.

are 73 fam., sau

sau

mesteacan,
acestf

etc.

Pe

fie-care din
stine,

barba^i
raeli^i).

munflf

se gasesc

6015 suflete: 2995 3020 femei (451 izSunt 1407 contribuabili.

si

unde se
urda.

fabrica brinza,

unt

si

Locuitoril com. se ocupa

mal

de N.-E. Lerul, a com. Urlueni, jud. Teleorman. Se varsa in riul Cotmeana, in

piriias, in partea

Are: 7

biserici, deservite

de

7 preoflf si 8 cintarep; 1 scoala rurala de baeft, una de fete si

5

mult cu
si

fabricarea

cherestelel

dreptul com. Malul.

mixte,

frecuentate

de

254

cresterea vitelor.

elevl.

In com., care a fost proprietatea

Basarabilor,

se vad

rui-

nele unel vechl citadele, pe care

Lesele, deal, in partea de N. a com. Bodesti, pi. Mijlocul, jud. Vasluiti, pe care e asezat satul
Borosasti.

Budgetul com. e la veniturl de 37691 lei, 67 bani, iar la cheltuelT de 37552 lei, 38 banf.
Vite sunt: 193
cal,

poporul

numeste Cetatea-

838

bof,

Digitized by

Google

LESPEZILE

157

LESPEZILE

784

vadf,

4394

ol,

70 capre

Populafia sa este de 228

milii,

fa-

1038 porcl.
Altitudinea com. de la nivelul

sau 881 suflete: 137 Rominl, 79 Ungurf, 6 GermanI,

16 Tigan *
?*

hect.,

mocea. Are o intindere de 392 pdmint arabil.

m&ril variaza Intre 339

m.

340 udata de piralele Heciul,

$i

3 Evrel.

Locuesc

in

215 case.

Probota, Sirefelul, Bode$ti, Gherghina, Bidiltya

Are o
1884 de
taref.

biserica, construita in
locuitorl, deservita
i

Lespezile, padure, proprietatea statulul, in jud. Tecucirt, com. Homocea. Are o suprafa{& de
300
ftlcl,

de

riul Siretul.

de

cu

trupurile

Dealul-

Suprafa{a

teritoriului

com. e de

preotul din Racila

de

cin-

Cioara (200

ftlcl) ?i

Lunca Chio-

7938
ima$,
tive.

ftlcl,

din cart: 4269 cul-

Unguril au

zidit in

1886

sul (100 ftlcl).

tivabile,

1972 pidure $i restul ape $i locurl neproduc-

o biserica catolica, in care serviciul divin se face

de c&tre
507
133
albine.

Lespezile, vir/de munte,

riulul

in

stinga

preot catolic din BacSu.

Arge, spre frontieraTranArge, plaiul Lo-

Improprietarip dupa legea din

1864, sunt 26 frunta^I, 272 pal-

Vite sunt: 31
cornute,

cal,
$i

vite

silvaniel, jud.

177

or

porcl.

vi^tea.

ma$i

292

coda$I,

stapinind

Sunt 40 stupl cu

2009

ftlcl $i

26

prajinl.

Lespezile, munte,
Lespezile, sat, ftcind parte din com. Ilomocea, pi. Berheciu.
jud. Tecuciu, situat spre N., la
3
vi{a, plaiul

in jud.

Dimbo-

Dimbovifa-Ialomifa,
in sus, in stinga.
$i

Lespezile, tirgusor, pe mo^ia Sirefelul, com. Lespezi, jud. Suceava, numit ast-fel de la lespezile mail de piatra ce se
gSsesc
in

de
iul

la

Moroeni

Intre Lespezile se afla

muntele Rate-

malul

?i

in albia Si-

retulut, ce trece

pe linga par.

380 m. de reedin{a com. $i la 43 kil. de Tecuciu. Are o populate de 137 familii, sau 669 suflete, din cari
kil.
9*1

apa Drateiul, pe care sunt herestrae de taiat scinduri.

Lespezile, munte,

la

N. de com.

tea dreapta a tirgului. Are o populate de 441 familii, sau 1357

suflete: 742 barbatf
$i

114

contribuabili;

locuesc

in

Nuc$oara, plaiul Nuc$oara, jud.

Muscel. VezI Galbina.

132 case.

795

fe-

Are o $coala mixta,

la

infiin^ata

mel (300 izraeltyl); locuesc in 323 case. Sunt 311 contribuabill. Vatra tirgului ocupa 44 ftlcl. Mo$ia are o intindere de 224
ftlcl,

1879, frecuentata

de
;

44
o

e-

levi

(34 baefl

?i

10 fete)

bi-

hramul Na^terea Maicel-Domnului. Linga biserica acserica, cu

tuals, tot
E.,

Lespezile, munte, jud. Bacau, pi. Trotu?ul, com. Hirja, din culmea Oituzulul, situat linga muntele Piciorul-Borvizulul,

despSrTir-

pe

deal, in partea

de

{ind

com.

Hirja

de com.

din carl
i

180
i

ftlcl

sunt

a fost un schit de caiugarl,

gul-Trotu^ul.

ima$
ble.

padure

restul cultiva-

ale CcLruI

urme se vSd

?i

azl.

E re$edin{a
$i

pi. Siretul d.-s.

;

In sat se face un bilciQ la 8

Lespezile, munfl,

al statulul, co-

Are o

biserica

o $coala rufete;

Septembrie, pentru cump&r&rl,

muna

Cheia, plaiul Cozia, jud.

rala de baejl

una de

schimburl de vite
vin

$i

alte unelte
bilciu

Vilcea,

forma^I

numal din

les-

fabric^ de sticlarie.

de gospodarie. La acest
la
?i

pezi de piatra.

Drumuri principale sunt:

Heciul (stasia
Ia$i,
kil.),

locuitorl din jud. Putna.

C.

F.

Pa$cani(2
la

Locuitoril
ritl

sunt

improprieta-

1500 m.), la Sire^elul la Dolhasca (10 kil.) ?i

kil.).

de

la

1864.
trage numele de la

Satul
lespezile

i$I

Lespezile, numire, ce se mal da tnosiei Ciura, din com. Amarul, jud. Buzati; mal inainte ^inea
de
schitul Lespezile.

Stolniceni (4

de piatra ce se gasesc
in

pe deal,

partea de E.
sect

$i

in

Lespezile saQ Lespezi,

jud.

sat>

in
-s.

albia unet rip!

care

strd-

BacSu,

pi.

Bistri{a-d.

bate satul.

Lespezile, trup de mosie, jud. Vilcea, in intindere de 65 hect. 4697 m.

p.,

com.

Girleni, a$ezat

aproape de
nu

vindut de vecl

lo-

Fintinelele,

pe

Bistricioara,

Lespezile, cdtun, cu 88 loc, jud.

Arge$, plasa Topologul, ftcind
parte din com. rur. Fedele?oiul.

cuitorilor.

VezI Dosul-cu-Morile.

departe de Podul-Lespezilor de

pe Bistrifa, la I unde e prim aria

giilor

kil.
?i

de com.,

?coala.

Act

se afla limirasuperioara a Cian-

de pe $esul

Siretulul.

Lespezile, mosic, proprietaceastatulul, in jud. Tecuciu, com. Ho-

Lespezile, ripa* insemnata, in jud. Buz^u, com. Breaza, formata de stincl, in apropiere de izvorul Stircul, servind de hotar.

Digitized by

LiOOQ IC

LESPEZILE

158

LETCA-NOUA

Lespezile,
in jud.

loc izolat

fi stincos,

Bistri^a,

pi.

Bistri^a-d.-s.,

com.

lovulut, jud. Vla?ca, situate

in

Buz&u,

com.

Goide^ti,

Girleni,
la

jud. Bac&u, care duce

$i

valea dintre Glavaciocul

ni^tea,

C&l-

pe malul riulul Bisca-Mare, in drumul Penteleului, sub muntele

Cursele
?i Jn

com. Racova

se

gSse^te

apropiere de Ghe-

pe calea nationals Bac&u-PiatraNeam^u.

unde ceadintiiu d& in cea de a doua, pe un loc ?es, la 40 kil. de Giurgiu, $i la 15 kil. de
com.
rur.

nunea-DraculuI.

Obedeni.
dar,

Lespezile,
hova,
c&t.

localitate, in jud. Pra-

Podul-Neagulul, com.

Le^culeasa, vechea numire a c&tunulul Agudul i a mo^ielf Lise?ti, din comuna Verne^ti, jud.
Buz&u.
Leile,
rur.

Aceasta proprietate aparfine

Seminarului Nifon, f&cuta.
Mitropolit Primat

cu alte mo^if, de r&posatul Nifon,

al

Comarnicul, plaiul Pele^ul, unde

este schitul Lespezile, fondat la

Romlniel.

De
sat, facind

la

1856, de cind a cum-

anul 1661 de juptn Pirvu Cantacuzino,

vel

parte din com.

pi.

pSrat-o P. S. S. Mitropolitul Nifon,

i

Logo&t cu

tatal

Creaja Le^ile,

Mosti^tea,

s'a dat

numirea de Letcala 1831,

s5u

Dr&ghiciu, vel Sp&tar. S'a

jud. Ilfov. Este situat la V. de

Nou&; se numea pn&

cind aparfmea
tani,

reparat la anul 1862.

Crea^a, pe valea Mosti?tea.

baronulul

Mei-

Lespezile, vale, izvore^te din raionul com. Valea- LungS, plaiul Prahova, judeful Prahova $i se
varsS in Valea-luI-Dan,
tot
in

Se intinde pe o supraf. de 568 hect., cu o populate de 272 loc. D-l V. Gugiu are 425 hect.
$i

$&ine$ti.
a-

Suprafafa totals a moiei,

far&

locuitorii
$i

143 hect. Proprte-

este

de ce s'a dat de 3000 hect.

1864,
fo$ti

locuitorilor,

tarul

locuitorif cultivS tot rebisericS,

S'a dat la
cuitori

la

250

lo-

com. Valea-LungS.

renul.

Are o
51
1

cu hra-

cl&ca$I,

suprafafa

mul
Lespezile, loc izolat, in apropiere de com. Govora, plasa Ocolul,
jud. Vilcea,unde legendazice dk
1

Sf.

Imp&ra{I, deservita de

preot
;

cint&rep;

he-

le$teu

main de treerat cu
circiumS.
vitelor

de 750 hect. Aci este un petic de pldure, in lunca Glavaciocului, de 850

hectare.

aburl;

ar
?i

un r&zboiu intre Dad RomanT, ?i unde se v&d chiar

fi

fost

Num&rul
265
{at
$i

marl e de

Arenda anualS a mo?iei

este

al celor micT,

de 768.

ruiae

Romane.

Acest
pe
la

sat, se zice, s'a infiin-

de 32000 lei. Are o populate de 1259

flete,

su-

anul 1843, de PaharCaribolu,

fost

din carl 227 contribuabill

Lespezile, v aleea, izvore$te din malul numit Ghermani, comuna

V&leni,
pi.

nicul

Petrache

bisericS.

de

zid, facuti la anul

proprietar pe acel timp.

i860 de Mitropolitul Nifon, deservitl

Arge?elul, jud. Mus-

de

preot

2 dasc&lf

cel; seimpreunS. in centrul

com.

Leile (Leile
dinte de

cu valcelele:
lul ?i

S&roaea,
$i

Musce-

jud. Arge, pi.

Negrai), sat, Cotmeana, penrur.

$i

care fine

de parohia Ru$icoal&
?i

lut-Asan; o

mixta,

cu

Br&dule{ul

se vars& in riul

com.
?i

B&rlogul
locuitori.

un investor

frecuentat&

de

Dimbovifa laE., de com. LSic&i.

SeacS, in timpurl secetoase.

are 41 case

200
sat.

43 b&e{T i 2 fete. Budgetul comunei e

turl

la veni-

Leile-Negrai,

VezI satul

Lespezile (Valea-),
in jud.
pi.

localitate,

Le?ile, jud. Arge$.

Prahova, com. Cera^ul,

Teleajenul, unde se gSsesc

Le^ile
in jud.

(Magura - cu-),

munte,

de 5277 lei, iar la cheltuelT, de 3890 lei. Aci este un han mare de zid, case, p&tule $i magazil bane
.^i

izvoare

cu

cioas& in

ap& ce confin pumare cantitate.

deal,
in

R.Sirat, plaiul Rimnicul,

indestulitoare. Locuitorii

au

com. Bisoca.

case bune.
Prin aceasta

com
pe

inS trece ^o-

Lespezilor (Dealul-),

Le^ilor

(Piriu]-),//V/;7, jud. Ba-

seaua jude{ean& ce vine din jud.

Arge$,
trece
la

jud. Vilcea, com. Titireciul, pi.

c&u, pi. Bistri^a-d.-s.,

tinelele,
lele

com. Fin$i in

Ruil-lulla

Ocolul, numit ast-fel fiind c e

ripos
i

care $erpue$te la poaapromi-

Asan

^i

apol prin com. duce

pe unele locuri format

piatrS;
la

PisculuMuT-Stan

din lespezl de
kil.

2V2

piere de care se
ll

aflS

ape

spre E. de vatra satulul.

erale parasite.

C&mineasca ?i de aci la Giurgiu. Act este valea Buzelina sau Mice?iul, care desparte com. de Du^ani al EforieT Spitalelor Civile din Bucure^ti.

Lespezilor (Podul

- ),

pod, pe

Letca-Noua,

coin, rur., pi.

Neaj-

Digitized by

Google

LETCA-VECH1K

150

LETEA
de 63

Trece pe
ful,

aci

si

valea Milcovain

Are p&dure de

cer

si

girntya,

copil.

Are o

biserica, in
si

care da in Calnistea.

suprafa{& de 806 hect., rami-

satul Letea, cu

un preot

un

nind p&mintcultivabil, 2055 hect.

cintaref

14 circiuml.
legea rurala din 1864,

Letca-Vechie, com.
Vlasca,
pi.

rur.,

jud.

In josul satulul trece apa Glavaciocul,

Dup&
cu 832

Calnistea, situata

pe

care

desparte de

s'au improprietarit 211 locuiton,

falcl

coasta dreapta a vSel Glavaciocul

Dusanil Eforiel Spitalelor Civile

din Bucuresti.

pimint
hect.

in

farina.

pe piscul

dealulul. Apar^ine

In 1879 s'au dat, la 141

ra^el,

insuin

familiel

Filipescu
in

(Vulpache).
jude-

213,67

pimint
are o

Este situate
{ulul Vlasca,

raijlocul

Letea, com.

rur., in jud.

BacSu,

improprietarire.
Teritoriul com.
intin-

in

marginea de

pi. Bistri^a-d. j.,

situate in regiusi

N. a pl&sel,

42 de

kil.

la extrema el, la de Bucuresti, la 38 kil. Giurgiu si la 7 kil. de

nea sesurilor
tului, la S.-E.

Bistri^el
si

Sire-

dere de 4100 hect. Proprietarl

sunt: Iunius
sie
I.

de orasul Bacao. Este alcatuita de 8

la 5
kil.

Lecca, cu o mo-

(Radomiresti) de 798 hect.

I.

Ghimpa{i.

cStune
mesti,
d.-s.

Letea, resedin{a,

Ara-

Smaranda
500 hect.
rovei,

Ventura, cu o mo-

Are o
tori,

suprafaja de 3255 hect.

la

$erbanesti, Radomiresti-

sie (^erbanesti)
;

de aproximativ
mosie de 41,62
;
;

S'a dat

1864, la 230)0011-

(Doctoral) Radomiresti-d.-j.

mostenitoril lul Go-

fost cl&casl,

o suprafa^a de

(Alcaz) Domnita-Maria,
si

Cremina
un
sat

cu

parte de

461 hect. Are o populate de 1268

flete,

Chisata sau Chisata.

Nic. Bibire, cu o moie

hect.,

su-

Domnifa-Maria este
iar in

pamint productiv
Lecca,

apoi

din carT 287 contribuabilf

Sf.

nou, format de insured la 1880

tot

Iunius

cu

o parte

o biserica, cu hramul

Impacon-

vechime mai
Ciineni
si

erau

Oseera

rl

Constantin

si

Elena,

bi^i-Floci,

Bunesti.

de mosie de 46.93 hect. Viile ocupa 23 hect.,

talul

in

to-

stituind singura o parohie, cu un

Mosia Letea cu
stapinita

Silistile

paminturilor

de

cultura,

preot

si

dascall;

scoala

de manastirea Precista
si

1264 hect.
In com. se afla o fabrica de
hirtie, infiinfata

mixta, condusa de
tor
si

un
in
si

invesspecial

din Bac&D, coprinzind

cotyul

frecuentata de 19 copit.

Sud-Estic

al orasulul;

acum

este

de o Societate
Ianuarie

Vite sunt multe,

bol
si

si

caT,

ol,

capre

rimatorl

pu^inl bivoll.

domeniu al Statului. Se mirgineste la N. cu com. la S., cu ScLuce^ti comunele

;

Romina,

la

17

1881

(vezl Letea, sat).

In aceasta comuna sunt mutyl

figani carl vin iarna acasa, iar

Rusi

si

Dealul-Nou

la

V., cu

orasul

Bac&u
dincolo

la

E.,

cu com.
Bistri^el

Vite sunt: 83 cal, 1290 vite marl cornute, 422 porcl, 2 capre si 1164 of. Sunt 173 stupl

vara o petrec
la

in orase,

de
ca

or-

R isi,
si

de apa

de

albine.

dinar in Bucuresti, ca

salahorl
lu-

cu com.

Buhociul,

de care

case sau pe
Locuitoril de

la sosele

se desparte prin riul Siretul. In com., la locul numit Matca-

Budgetul com. e la veniturl de lei 15367, banl 17 si la cheltuell,

cr&torf.
aci,

de

lei

5342, banl 65.

ca

si

eel din

Vechie, se v&rsa Bistrija in Siret

;

Teritoriul com. este strabatut

Letca-Noua, se ocupa
transportul de lemne,

m'llt

cu
p&ve-

cu vremea sl-a schimbat cur-

din
in

sul

tocmai
jos.

la Galbeni,

18

kit.

durile ce se exploteaza

mai

de calea judejeana Bacau-Parincea, pe stinga Bistrtyel, iar pe dreapta, de calea nafionala

Focsani-Bacao
si

cindtate

Dusani,RusiMui-Asan,
Letca.
:

Babel e

si

Popula^iunea com. e de 415 familil, sati 1561 suflete 1507

:

de calea

ferata

cu aceeasl destina^ie.

Se afla aci o moara de foe cu doua pietre, situate in vale case bune si grdin& pentru aren;

RominI, 37 Ungurl si 17 IzraeItyl, top de protecfiune romina

1008 agricultorl, 3 comercian{I, 4 cu profesiunl libere, 160 muncitori si

Distance
districtulul,

la

Bacau capitala
;

kil.

la Parincea,

20

kil.

la

Valea-Seaca,
19
;

rese-

das care

servS

si

proprieta^i!
si

din^a

plasel,

kil.;

la

com.

magaziT, patule bune

tulatoare; un han
la

indeszid

26

servitor!.

Buhociul, 6
cesti,
5 5
kil.
kil.
;

kil.
;

la

com. Saukil.

mare de

marginea satulul ce este pe drumul Bucuresti-Alexandria. Budgetul comunel e la veniturl de 3768 lei, iar la cheltueJl, de 2754 lei.

Sunt 382 contribuabill. Are doua scoll, una in satul

Letea,
1

la

com. Dealul-

Nou,

la

com. Rusi, 3
Bacau,
pi.

care
si

func$ioneaz& din
in Chisata, care
in-

866,

a doua

Letea,
celasl

sat, jud.

Bis-

func$ioneaz& din 1890. Sunt

trefinute

tri^a-d.-j. si

resedin{a com. cu asituat

de Stat

si

frecuentate

nume,

pe malul sting

Digitized by

Google

LETEA

160

LE'l'CANI

al

riuluT Bistri{a, in fa{a satuluT

LipovenT, carT se ocupS cu pescaria in ba^ile r&spindite

ritoriul satuluT. In

Cremenea din aceeasl comunS. Are o populate de 132 familiT,

sau 568 suflete; o scoala mixta;
o biserica,
cl&dtt&
in

pe

te-

com. Letea; are o intindere de 500 hect., dind un venit de

apropiere se

8330

lei.

afl&

1867 de

pSdarea Letea, care, impreuna* cu p&durea de la Carasi

Lete^ti,

sat,

in

jud.

Neamfu,
familiT,

pi.

locuitorT; 3 circiumT.

Orman, constitue una din curio

400
vite

Piatra-Muntele, com. Hangul, cu

Vite sunt: 12

cal,

zit^ile DelteT

Dun&rene. P&duStatuluT,
folosin-

o populate de
125 suflete.

36

sau

marl cornute

si

117 porcl.

rea

aparjine
si

Prin legeadin 18 Martie 1883,

s'a acordat prime! societal pen-

du-se

locuitoriT

de

ea.

LocuitoriT se ocupa* parte cu

plut&ria
si

parte cu agricultura.

tru fabricarea hirtieT,

150 hect.

Letea,
Chilia

insula,

jud.

Tulcea,

cu-

p&dure anual,
durile
si

in

curs de 40
statuluT,

prinsa" intre braful Sulina, braful

si

Le{

(Piscul-lui-),

unul dintre

anT, din p&durile

Va-

Marea-Neagra. Este imp&r{T

la V.,

piscurile muntelul Bourul, jud.

TarcSul, jud.

Neamfu
hirtieT.

p&rtita" in doua"

neegale,

Suceava.

spre a extrage din ele materialul

trebuincios la fabricarea

cea maT micS, de

plfisei

apar^inind

Tulcea, iar cea maT mare,

S'a dat un teren

de

10

hect.

E., aparjinind pl&sel Sulina.

Are

Le(a, pirifi, jud. Iasi, curgind pe teritoriul satuluT Aroneanu

si,

de pe mosia

statuluT, Letea,

pc

o intindere de 1500

kil.

pStra^I

care unindu-se cu

pir.

Bur-

care s'a construit fabrica. Fabrica

(150000 hect.) si este semanatS

cu o mulfime de lacurT, a cSror

sucaria, ce izvoreste dintre dealurile satuluT

de
2
1

hirtie se gseste d'a

dreapta
la

Cotul-luMvan, co

riuluT,
/*

ling& satul

Cremenea,

fi

de orasul Bac5u. S'a dat concesiuneade 12 anl pentru

kil.

40000 hect., de grindurl (p&mint ferm), cc

ocupS
1

intindere este de

muna

Stinca, se varsa" in iazul

numit Gura-FrineuluT.

0000
cu

hect. Restul

este

furnitura cu hirtie
statuluT
51

autorita^ilor

acoperit
situate:

stuf Pe

ea sunt
Chilia-

Le^cana
Bac&u,

sau Le^cani, sat, jud.

pi.

scutirea de impozite

comuna urbana
si

Bistri^a-d.-s.,

com.
cu
a-

directe c&tre stat pe

timp de
la

VechTe

satele Satul-Nou, Sfis-

Racova, asezat pe
celasi

piriul
la

12 anT. Prin jurnatal consiliuluT

tovca, Periprava, Letea, Pardina,

de Ministri No. 52, de

Iulie

26

Satul-Nou

si

Ciatal-Chioi.

nume, ceva maT satul Racova.

milil,

N. de
50
fa-

1889,

s'a

accordat avan-

Are o populate de
Letea, grind, Sulina, pe
tea V. a
in jud. Tulcea, pi.
teritoriul

tagiile legel industriale, scutirea

sau 260 suflete

si

o biserica,

de vam& pentru masinT, pentru materiT prime si reducerea taxelor de transport pe c&ile ferate. Cind s'a infiinjat fabrica, statul a garantat un imprumut de
600CXX)
lei la

comuneT
in

cu un preot
Vite

un cint&re{.
cal,
si

rurale Satul-Nou, situat in par

sunt: 4
1

no

vite

comuneT
are

si

cea E.
E.

marl cornute,

17 oT

51 porcT.

a pl&sel;

o intindere

450
multe

hect.;
fes'iT

las& spre

de maT

Acest sat inainte facea parte

din ocolul Bistri^a, al jude^uluT

Casa-de-Depuneri,

de uscat sau

grin-

Neam^u.

care si serveascS drept capital

durT, ca: Farul, Sulina,

etc.
;

Arini,

de exploatare. La 1889, cind

s'a acordat avantagiile legeT

pe
;

el

se afl& situat satul

Le^cana, pi rift,
jude^ul

care
si

vine

din

in-

Letea
perit

este in

mare parte aco-

Roman

se varsa* in

dustriale,
pital

fabrica avea
leT
?i

un caintrezi.

cu

sern&n&turT, iar parte

Bistrija d'a

stinga,

dup& ce a
pi.

de 2400000

este neproductiv.

udat com. Racova,

d.-s.,

Bistrija"

buinfa 150 lucr&torl pe

jud.

BacSu.

Letea, punct trigonometric de Letea,

sat,

in

jud.

Tulcea,

pi.

observafiune, in
jud. Tulcea,
rur.

insula

Letea,

Sulina, cStunul

comuneT

Satul-

pe

teritoriul
linga*

com.

a plSsel
grindul

Nou, asezat in partea centrala" si la S.-V. comunel, pe

si

Satul-Nou,

ctunul

Le{cani, sat, in partea de S.-V. a com. T&utesti, pi. Copoul, jud. Iasi, situat pe un podis, in partea stingS a riuluT Bahluiul, podis
prin mijlocul caYuiatrece soseaua

Letea; are 12 m. tnal^ime, este

artificial, si

in

insula cu acelasT

doming asupra

satu-

nume,

la 3 Vakil,

spre S.-V. de

luT

Letea.

nationals lasi-Podul-Iloael. Este

izolat

resedin{a\ Intinderea sa este

de
Letea-CU-Silitele, mope, a
statuluT, jud. BacSti, pi. Bistrija-d.-j.,

cu totul de comuna*
o

si

se

120 hect. Popula^ia este de 89 familiT, sau 334 suflete, to^TRusT

afl& la

depaYtare de
Iasi.

10

kil.

de orasul

Digitized by

Google

LEJCANI

161

LEUL

Are o populate de 66
lil,

fami-

spre S.-E. de
la 2 kil.

satul
?i

Gher&e^ti,

le?ti i

de

2 cintcLre^T.
$i

Scoala din
sunt

sau 150 suflete.

de

el

alSturea

de
pe

Ciumule^ti servi

acestul sat.
:

Vite: 130 vite marl cornute,

satul Sftb&oani. Este a?ezat

Drumurl
(3
kil.).

principale
kil.) $i la

la

248

ol,

24 cat

50

rim&tori.

platoul ce separS basinul

Mol-

F&lticeni (10

Cimirzani

dovel de

al

Siretulul.

Are 84

Le^cani, fost sat r3za$esc, jud. Suceava, intre com. Criste$ti $i

Dr&gu$eni, desfiinfat, ca
?i altele,

familil,

sau 295 suflete, din carl

;

In

1830,

Leucu$e$ti-luI-Lin&
pl&tind 304
leT bir

de VodS Mihaiu Sturza, care cu forfa a ra^luit %\ razayiile mSrindu-$I trupul mo$ieI lul, Criste$ti.

64 contribuabili case. Sunt 150 nute. Se cultiva"

tofil.

locuesc in 7

aveau 25
la^iT
lei.

liuzl,

vite
aci

mart cormult cardin secolul

anual, la cari se
ot tarn, 2

ad&ugeau brespfatind 24

liuzl,

Acest sat
al la

dat'eazft

RdzaYirle ar

fi

fost capi-

XIV-lea, c&ci un document de

de la $tefan-cel-Mare, j n urma lupte! de la R&zboeni. Bitate

$tefan-Voda\
lul

fiul lut

Bogdan

$i

nepotul

Alexandru-cel-Bun,
eft

serica din Lefcani este

}n

?i

acum

din 12 Aprilie 1458, ne arata

Leucueti-Softa, sau Leucueti-Pisoschi, sat, pe mo$ia cu acela$T nume, com. Ciumule?ti, jud. Suceava. A$ezat pe
coastele dealurilor farina-Mare
$i

satul Homifa.

a fost facut danie de mo$ul siu

Alexandru-cel-Bun, impreunft cu

Horai^a, are 48 case, populate

Le{cani, deal, jud. Suceava, pe coastele caruia a fost mat inainte satul cu acela$I nume.

un
la

alt

sat,

Dragomire$ti,
Mitropolief

din

jos de

Roman,

de

cu 49 familiT, sau 201 suflete, din carf 50 contribuabili.

tirgul

Romanulut.
reint&ritcl

AceastS
din

danie este

nou,

Vatra satulul ocupS, 4 falcT, 55 prajinl. Parte din mo$ie e a

d-lui

Le^cani-Vechi sau Bogonos,

sat, In

mal

tirziu,

Mitropoliei

de Ro-

Emanuel Morfun
falcT,

?i

parte

partea de N.-E. a com.

pi.

Cucuteni,
Ia$i,

Stavnicul, judeful

a$ezat pe partea sting& a

Bahluiulul,

man, de c&tre $tefan-cel-Mare, la 20 Aprilie 1488, la care data se numea Leucu^ani. Pe la 1400
se

a familiel Softa. Are o intindere

de 207

din carl
falcT

76

falci

cultivabile,

24

p&dure, 68
ima, mla?-

esulul

linga

calea

numea Leucu$ou{i.

falcl finat $i restul

na^ionala la^i-Podul IloaeF, pe o

intindere de 638 hect., cu o populate de 34 familir sau 188
suflete.

tine

?i

locurf neproductive.

Leucu^eni-Dimitriu sau LeuCU^ti-lui-LinS, sat, pe mo$ia

Improprietari^i in 1864
8 frunta^T,

sunt

10 p&lma$I

?i

30 co-

cu acela$T nume, com. Ciujud.

dai, stSpinind 61
jinl.
$i

Vite: 442 vite mar! cornute,

mule$ti,

Suceava.

A$ezat

ftlcl, 55 prSAcelea$I drumurl sunt ca

1204

ol,

30 capre, 30

cai

?i

72

rim ft tori.

pe coasta N. a dealulul Antiare o populate de 83 leti,

familii,

la Leucu?eti-Dimitriu.

In

1803, Leucu?e$ti-Pisoschi
liuzl,

Leuca,

vale, izvore^te

de

la

N.

sau 289 50 contribjabill; locuesc

suflete, din carT

in

num^ra 20
bir anual.

pldtind 236

le!

74

muntelul Cl&bucetul-BaiuluT, jud.

case.

Prahova. Are o direcfie de

S.-V. spre N.-E.
$i

la

Vatra satulut ocupS.

25 prajim.
mo^tenit.

falcl,

Leucugou^i, numire, ce se
pe
din
e^ti,

da,

se varsa in

Mo$ia, proprietatea

la

1400, satulul Leucu?eni,

Prahovi^a,

aproape de

Valea-

deced.

A. Dimitriu,
falcl,

Moldova,
jud.

Ri^noaveT.

e in intindere de 190
cari

din

comuna GheriRoman.
rur., intinsi la

130

falcl

cultivabile,
falcl

22
$i

Leucefti,

sat, jud.

Arge?,

pi.

To-

falci

pSdure,

35

fina$

Leul, com.
din

V.

pi.

pologul, f&cind parte din com.

rur. Urlue$ti-B&beni.

restul sterp.

Ocolul, jud. Romanafi, formats

Improprietari^T in

1864 sunt
$i

Leul-Mared.-s.,
i

(2000

lo-

14 frunta^i,

12

palraa^i

34
25

cuitorl)

Leul-Mic-d.-j.

Leucuani, numire

ce se da in

coda$I,
pr&jini.

st&pinind

91

falcl,

locuitori),

situata

pe

(1400 ^oseaua
kil.

vechime satulul Leucu^eni, din Moldova, com. Gher&e?ti, jud.

Caracal-Craiova, la 29
Caracal,
$i

de
jud.

Roman.
Leucueni,
pi.

Are o bisericaV cu hramul Adormirea Maicef Domnulul,

ziditft in

ling& hotarul

Altitudinea

terenulul

d'asupra

1844, de Vasile Dimi-

nivelulul mSrilf este

de 178 m.
inconjoara

sat,

in jud.

Roman,

triu,

ajutat

de ob?tea

s&tenilor,

Un grup de magure
satul.

Moldova,
*M8.

com,

Gherfte?ti,

deservita de preotul din Ciumu-

Marti* DUftonmr GiOfrafic.

Vol.

IV.

21

Digitized by

LiOOQ IC

LEUL-MAKE-DE-SUS

162

LEURDENI
gimulul

Are o populate de 857

milil,

fa-

zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Birzeiul de-Padure.

silvic,

pendinte de com.
Podgoria,
jud.

sau 3400 suflete, din carl

Leurdeni,

pi.

667 contribuabiH.

In catun se gsesc 2 pujurl

i

Muscel.

Are o ?coala primary, condusS de un invajator,

cuentata de 72
ricl,
$i

6 izvoare.

fre-

Leurdeanul,
Leului (Dealul-), deal,
pi.

deal, jud.
pi.

Muscel,

copii

bise-

jud. Dolj,

com. Leurdeni,

Podgoria.
jud. Buziu,

Sf.

Nicolae (1820), Ador-

mirea MaicelDomnulul (1785),

Sf.

Amaradia, com. Zaicoiul, la N. -V. comuneT. Se lasa din

dealul Ceratul
$i

Leurdeanul, munte,
com. Miajetul,
perit

Gheorghe (1820)
(1872),

?i Sf.

Dumi?i

desparte cursul

cat. Stinila, aco$i

tru

cu

preo^I

superior

al

piriulul

cint5re{T.

apa
sunt

Nistoiul.
stinjeni

inalt

Leului de de aproape
vil ?i
li-

de p&dure

ftnea{&.

Vite

marl
i

2602,

vite

50

?i

acoperit cu

Leurdeanul, deal, in raionul com.

Ogretinul, pi.
Teleajenul,

mid, 899
judef
prin

rimatorl, 914.
este vestita in
?i

fine^e.

Formeazi pu^in din

jud.

Comuna Leul
roea sa.

mita d~ V. a com. catre com.

B&ce$ti, din jud. Gorj.

Prahova, acoperit cu padure.

mirimea

vechi-

Leurdeanul,
Leului (Dealul-),
deal, jud. Dolj,
sat, in care
pi.

pise, jud.

Prahova,

com. Drajna-d.-s.,
nul,

plaiul Teleaje-

Leul-Mare-de-Sus,

Amaradia, com. Siavu^a, din

pe culmea de deal ce selasa

Carpafilor, printre
$i

se afla primaria com. Leul, jud.

care izvore^te piriul Sl&vufa.

din creasta

Romana^i; are 2000

locuitorl.

Drajna

Ogretinul.
vite.

Serva de

Leului (Stinca-),

codru, proprie-

pi?une pentru

Leul-Mare
cele,

Leul-Mic,
pi.

val-

com. Cucuefi,

Oltul-de-

jos, jud. Olt.

Leul-Mic-de-Jos,
Leul,
pi.

cdtun, al com.

de m&nistirea Sf. Gheorghe, com. Boziorul, jud. BuzSu; are 43 hect., mal toate paxlure; in localitate se nume$te i Stina-Leulul.
tatea statuluT, pendinte

Leurdeanul, pise
de
S.-E.

inalt, in

partea
pi.

a com.

Cera?ul,

Teleajcanul, jud. Prahova. Serva

pentru pa^une in timpul verel,

fiind

Ocolul, jud. Romana^i,

?i

impropriu orl-cirel

culturl.

spre

V.

cam

la

kil.

de

Leului (Valea-),
V.,

vale,

spre

S.-

Leul-Mare; are 1400

Leuleti, cdtun,
de-Gilort,
pi.

locuitorl.

de com. Scari$oara, pi. Ocolul, jud. Romana^i se termini

;

Leurdei (Izvorul-),

izvor, in jud.
in-

Buz&u, com. Nehoia^ul, care

al

com.

Birzeiul-

in Valea-Oltulul.

cepedinvirful muntelulStanila?i
se scurge in riul Bisca-Rozilel,

Gorj,

situat

Amaradia, jud. pe v&I i dealurl.

Leurda,

plain,

jud. Vilcea,

pi.

in fa{a

c&tunulul Bisceni.

Are o suprafa^a cam de 500

hect, din car! 82 hect. culture,
2 hect. vie,
restul

Ocolul, c&t. Cacova.

Leurdeni, com.

rur., jud. IHbv,

4 de 412

hect. prunet, iar

hect., p&dure,
fi-

Leurda,
S. a

vale, care

uda partea de
jud.

pi.

Dimbovi^a, situata la E. de
$i

com. Ur$i,
?i

pi. Olcul-d.-s.,

Bucure^ti, intre ora$

la

forturif,

ne^e
parte

$i

tuferi? $i

cea mat mare

Olt,

se varsd. in girla Cun-

kil.

de Bucure$ti. Se
2
i

im-

npos
1

?i

plin

de
1

arbu$ti.

gri?oara, tot in raionul

com. Ur?i.

parte in

trupuri:

Leurdeni-

Are
la

biserica cu

cintaref;

Rominl

Leurdeni-Sirbl.
Pope$ti-

serviciul se face

de preotul de

Leurda,
hova.

vale, la N.

de com. BorPra-

Sta in legatura cu

comuna.
Locuitoril sunt mo?nenI; sunt
familiT,
saii

deni, plaiul Prahova, jud.

Conduratu
vecinale.

?i

Glina prin ?osele

49

240
10

suflete, din

Se intinde pe o suprafa^a de

carl

40

contribuabili.

Leurdeanca, pddure, supusa

25 82 rim3-

re-

1875 hect., impreuna cu mo$ia

Cula,

Ei

poseda:

plugurl,
caT,

gimulul
pi.

silvic,

com. Topoloveni,
jud.

populata de 486

suflete,

care cu
tori,

boT; 11

Podgoria,

Muscel, in

din car! 96 contribuabili; loeuese

in 103 case.

ol

161 vite marl cornute, 45 75 capre.

in

intindere

de 100

hect. Esenje:

stejar, fag, carpen, jugastru,

i

plop

Familia

Efr.

Germani

are,
?i

Comunica^ia
prin

c&tun se face

anin.

afara de mo$ia Cula, 800 hect

locuitoril,

$oseaua comunala care o

la

275 hect. Proprietara

hect. (105 sterpe,

leaga

N. cu comuna sa Bir-

Leurdeanca,

pltdure, supusa rc-

cultiva

640

Digitized by

Google

LEURDENI
20

163

LEURDI?UL

35

izlaz,

vie).

Locuitoril culstcrpe,

Budgetul com. e

la veniturl

sau 39s suflete: 201 barbaflf

?i

tivi 225
izlaz,

hcct. (10
vie).

20

de 4430

lei

la cheltuell

de

20

Impropriet&ri{I sunt 65 locuitori

i

3893 lei. Spre N.

dealuri
stejar,

194 feme!. La nordul satulul sunt dealuri

este
vi! ?i
?i

inconjurat de

marl acoperite cu

vii $i

p&-

neimproprietari^I, 25.

cu
fag

de p&duri cu
de
?i

durl.

Are o

bisericS,

cu hrala anul

In com. e o biseric&, cu hra-

girnit&; iar cele-

mul
1

Sf.

Gheorghe, claditi
$i

mul
ve

Sf.

Voevozl;

$coal& mixta,
$i

Talte
livez!
cire$I.

pcU-p

sunt acoperite

86 1 de N. Crefulescu

Alecu

frecuentata de 5 elev!
;

3 ele-

de pruni, merl, nuc!

Pitaru.

main& de treerat cu aburl

cat
$i
$i

In raionul acestui c&tun este

$i

2 circiumf.

Riul Arge? ud& partea de S.

lepe,

stasia c&el

ferate,

Leurdeni.

Vite sunt: 102

a comunel.

174 bol, 99 vaci

pre,

vitel,

12

tauri, 8 bivoll i bivolife,

20 ca-

79 pore!
?i

$i

633
:

of.

Locuitoril poseda

84
;

pluguri:

82 cu bol

2 cu cai

107 care
cal.

oseaua nafionala Bucure^timergind aproape paralel, tree prin comuni de la V. spre E. Alte 3 osele comunale pleac& din $0Pite$ti $i calea feratt,

Leurdeni -de - Sus,

parte din com.
pi.

sat,

fecind

rur.

Leurdeni,

Podgoria, jud. Muscel. Aci

este re$edin{a comunel.

Are o populate de
milii,

124

fa-

i'c&rufe: 78 cu bol,

20

seaua nationals, tree prin co-

sau 502 suflete: 255 bar-

Budgetul com. e
de 1946 1886 le!.
le!
$i

la veniturl

la

cheltuell

de

muni, spre riul Arge$, peste un pod de lemn, legind com. Leurdeni cu com.
care este
Cateasca-Pope$ti, din jud. Arge$.

batf,

247 femel.
situat in

centrul

comunel
Arge$.

pe malul sting
In partea

al riulul

Leurdeni, com.
pi.

rur., jud.
la

Muscel,
spre

La

anul 1712, Carol XII,

re-

dealuri acoperite cu
vii.

de N. a satulul sunt p&durl $i

cu hramul A-

Podgoria,

70

kil.

gele Suediel, a trecut prin Leurdeni,

teti.

S.

de Cimpulung,
$i vi!
?i

situate intre

in

drumul su spre

Pi

Are o

biseric&,

dealuri
al

riulu!

Arge$, la 16
din

pe malul sting kil. de

dormirea Maicel-Domnulul, fonde dr.-d.-f.,

Podgoria,
cat.

re$edin{a subprefecturel.

Leurdeni,
jud.
d.

stafie
pi.

Se compune
Circium&re?ti,
Leurdeni-d.-j.
nuluT,
$i

4 citune:

Muscel,

data la 1835 de riposatul Iordache Golescu. La 1887, focul a distrus o i s'a rezidit de locuitoril

Leurdeni
$i

s.,

Leurdeni,
te$ti,

pe
in

linia

Chitila-Pila

comunel.
b&e{I
i fete,
$i

Moara-Mocala S.,

pusi

circulate

13

Are o $coal& de

se m&rgine^te la N. cu

Septembrie 1872. Se
stabile Gae^ti (16.3
le?ti

afla intre
$i

condusi de un investor

com. Glimbocelul;
desparte prin
cu
riul

cu com.

kil.)

Go-

inv^^toare, cu intre^inerca c&rora statul cheltue^te 2484

anual;
copil.
lei

R&te$ti, jud. Arge$,

de care se Arge$ la E.,

;

(14.

kil.)

Inal^imea d'a-

supra nivelulu! m&ril de 2 I7 m ,04.

Venitul acestei

frecuentata

de
$i

120

com. Guinea i la V., cu com. Gole$ti*BadiI. Are o populate de 304 familil, sad 1272 sufl., din car! 250 contrib. loeuese In 287 case.
;

1896 a fost
bani.

pe anul de 150670 lei, 05

sta^ii

$tiu carte 176 bSrba^I

femel.

72

Pe

la

N. satulul trece oseaua

$i

Leurdeni,
re^tilor,

fort,

in

jurul Bucu-

na{ional Bucure$ti-Pite$ti
lea ferata,
carl

ca-

Are

biseric!, la

Leurdenideservite
1

jud. Ilfov.

merg aproape

d.-s. $i Leurdeni-d.-j.,

paralel prin cStun.

de 2 preo^I

91

dasc&ll;

$coala,

infiintata la

1837.
s'ati

Leurdeni, mune! cu
se cultivi

deal,

in

raionul

co

Locuitoril
la

improprietclrit

nume, plasa Podgoria, jud. Muscel, pe care

acelaI

Leurdeni-Sfrbl. Vezi Leurdeni,

jud. Iifov.

1864 pe mo^iile N. Crefulescu, Catinca $i Alexandru Golescu, in

40

hect. vie.

Leurde^ul, padure,

in jud.

Bu-

categoril. Proprietari
:

Leurdeni -de Jos,

-

sat, fecind

zSu,

com.
$i

Goide^ti,

c&tunele

mar! in comuni sunt {ulescu i N. Gussi.

Vite sunt:
51
ol,

Nic. Crc-

parte din com. rur. Leurdeni.pl.

Fundata

Plaiul-Nuculul, a mo$-

Podgoria, jud. Muscel. Este

si-

nenilor in dev&lmaYie.

cal,

300

bol,
5

tuat in partea

de E. a comunel,
al riulu!

200

vaci,
$i

934

293 porcl,

pe malul sting

Arge$.
familii,

bivoll

8 capre.

Are o populate de 98

Leurdi^ul, izvor, in jud. BuzaTi, com. Valea-Muscelului izvore^te

;

Digitized by

Google

LEURDOASA
din Virful-P&tirlagil
se une?te
?i

164

L1COI

Lichireti, vechie plasd, in jud.

Ialomija, cu
plasa,
ne?ti,

cu izvorul Bradulejul
Valea-Muscelulul.

aminpiriului

16 sate. Aceasta
pi.

pe strain de 1774 $i
?i

se

g&sesc
carl

datele

1778,

arata

dou& unite dau na$tere

impreunS cu
a

Ciocapi.

data cind s'a ftcut biserica din

tirgul G&iceana.

format, in 1832,

Borcea.

Leurdoasa,
Jiul-d.-s.,

sat,

jud.

Dolj,

pi.

Lichiteni, piriu, curgind pe

Lichire^ti, vechie nutnire a orasului C&l5ra?i, jud. Ialomi^a.
toriul

teri-

com. Argetoaia, cu o
suflete
:

com. Vultureni,
V.;

pi.

Ber-

populate de 381
b&rbaflf
in
?i

184

heciul, jud. Tecuciu,

197
?i

feme!.

Locuesc
Lichireti, mosie nelocuitS, a Eforiel Spitalelor Civile

spre

de la N. se vars in partea

58 case

22 bordee. Copiii
din
este

sting& a

Berheciulul,

din sat urmeazi la ?colile

satul
la

din Bupi.

a udat satul cu

dupa ce acela^T nume.

Constanta,

Argetoaia -d.-s.,
kil.

ce

cure?ti,

in

jud.

Ialomifa,

200 m.
(400 m.), jud.

Borcea, spre V. de ora$ul Ca15ra$i. Teritoriul ora^ului

Licina, vale,
pi.

in

jud.

fa-

Silistra,

pe

teritoriul

com.
;

Leurdoasa, deal
Dolj,
toaia,

cut

parte

pn&

la

1852

din

rur. Cilnia, jud. Constanta

se

pi. Jiul d.-s.,

com.

Arge-

aceast mo?ie, cind s'a cumparat

carl

desface din

poaiele

de

N.-V.

din care izvore^te piriul

i7i4pog. de

la Eforie,

din

ale dealului Canli-Dere;

se

in-

Leurdoasa.

1357 pog. meniul ora?ului

formeazi do;

dreapti spre N., avind o direcJiune de la

S.-E.

pe 357

pog.

spre

N.-V.,

Leurdoasa,
toaia, ce

piriit

?i

vale,

jud.

se afl& vatra ora^ului C&lara$i.

mergind printre dealul Darna

?i

Dolj, pi. Jiul-d.-s.,

com.
din

ArgeLichiti^teni,
sat, facind
pi.

o prelungire a dealuluY Canli-

curge prin satul LeIzvore^te

dealul

parte din

Dere, brSzdind partea de N. a

pi. $i cea de V. a com.; dup& un drum de 4 kil., trecind prin p&duri ?i tufari^url, se deschide pe malui dobrogean al Dunaref,

urdoasa.

com. Vultureni,

Berheciul,

Leurdoasa.

jud. Tecuciu. Este situat la N.-

E. de com., la 4V2

kil.

Prin sat
?i

Leurii (Dealul-),

tnunte, in co-

curg

piraiele:

Sarica, la S.

muna

M&deiul, jud. Suceava.

Lichi?teni, la N.

la

800 m. mal sus de des-

Are o populate de 52

falo-

chiderea vael Cilnia in

Dunare
i
ri-

Lezunful-Mare

sau Leun{ul,

milif,

sau 210 suflete,

carl

malurile sale sunt inalte

piriU, jud. Bac&u, pi. Trotuul,

cuesc in 50 case. Copiii din sat

poase din pricina dealurilor carl

string de aproape taie 2 drumurl comunale: Bugeac-Cil-

com. Grozeti; izvore?tedin muntele

merg

la

$coala din

satul

Vul-

M&gura-Ca?inulur, se {near-

tureni.

er d'a stinga cu piriul

{ul-Mic,

Lezun-

Teritoriul satulul este

de 724
?i

nia

?i

Galtya-Cilnia.

ud&

localitatea

Huta^i

hect. Locuitoril, foti cl5ca$I

se vars& d'a dreapta Oituzulul

la satul FerSstr&ul.

impaminteni{I

la 1864,

stSpinesc

Licoi, fost

sat,

pe mo$ia Virboin tim;

124
jude^ul

hect., iar

proprietarii

600
hect.,

ceni-Blestematele, in jud. Buz&Ci,

hect.

com. C&rpini$tea, spart

pul ciumel luf Caragea
se v&d inca.
vaci,

Lezun^ul-Mare, munte,
Bacu,
ze$ti.
pi.

Locuitoril cultivS. 555

iar satul

urmele

Trotu?ul, com. Gro-

ocupS 9
22
cal,

hect.

Vite sunt: 95 bof,

75

taurt,

bivolT,

156

Licoi,

sat, in jud.

R.-SSrat,

pi.

Lezun^ul-Mic, munte,
c&u,
ze?ti,
pi.

jud.

Ba-

01 ?i

14 capre. Sunt 200 stupi

Rimnicul-d.-s.,
teti,

com.

MargariLicoi,

Trotu^ul,

com.

Gro-

cu albine.
Locuilorif posedS
:

la poaiele dealului

de lingS muntele Lezun^ulde

?i

20 plugurl
o
bisericS,

pe

piriul

Hirboca.

Mare.

fler $i

22 de lemn.
se
Sf.

In

sat

afl

Licoi, deal,
situat in
la

in jud. R.-S&rat, pi.

Lia, pise, intre com. Birze^ti

Vulture^ti, pi.

cu hramul
Materialul
d&ruit

Voevozl, delemn.
lemn&rie a fost

Rimnicul-d.-s.,

Arge^elul, jud.

Muscel.

de

de Alexandru Sturdza
biserica

com. Racovifenh partea de V. a com.,

cStre

hotarul jude^ului,

Bu-

de
Libiceti, mahala, injud.Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j.,

la

vechla

din

tir-

z&u; este acoperit

cu

p&durl.

gul
cul

GSiceana,
celei

care

era in

lo-

com. Pluta.

actuale.

Pe

icoane

Licoi, mosie,

in jud.

Buzu, com.

Digitized by

Google

LICTJRA

165

LICURIC1UL

Carpini$tea, cat. Valea-HotaruluT;

are 500 hect, din care 36

Comunicafia in com. se face prin $oseaua vicinala care o

leaga la N. cu Carbune$ti
S.
?i

ste lastar. Proprietatile locuitorilor, [date

dupa legea
carl
vil.

rurala,

padure.

la

ocupa 450
88
$i

hect., impartite intre

cu

Negreni
e legata

cu

Frumu$i

locuitort,

mal poseda
multe cazane

Licura, deal,
cea,

la

N. de com. Oc-

$ei,

Serada, Piriul-Boia
prin

Jupi-

61 Va hect.
Locuitoril

nele-Marl, pi. Ocolul, jud.

VUati

ne$ti,

drum de
4 puturl

aQ

unde a

fost

un r^zboiu, nu-

care.

pentru

fabricarea rachiulul

de

mit Cirjalia, cu Turcil, carl

In com. se gasesc
$i

pra?tina.

dat foe bisericel de la Capatfna, de pe acest deal, laanul 1802.

15 izvoare.

Cat de comunicatiune suntspre

rur., in jud.

Licuriciul, com.

Te-

Licurei(Culmea-),*/*s</f deal,
in jud. Vilcea, pi.

leorman,

pi.

Tirgulul,

situata

com. Antone?ti la N., spre com. Dulceanca la V. $i la com. Calinesti, la E., dincolo de Valea-

nele-Marf,

Ocolul, com.Ocpe care se afla ocnele

pe partea stinga a

vail Tinoasa.
la

Se invecine$te
riul

N. cu com. cu valea

vechi, parasite, carl dateaza din

Antoneti; laS., cu valea $ipi-

timpul
fost

luT

Adrian
in

$i

car!

ati

Tinoasa

la E.,

?i

mal

urma cautate de

cu Piriul-Ciinelul,

care

o des-

impanel pentru a scoate sare ca s& alimenteze pe locuitoril din Moesia inferioara $i Dacia
rasariteana. Originea lor se sue

parte de com. Caline$ti, iar la

V. cu

com. Dulceanca. Popula^ia com. este de 215

teritoriul

pe $osele vecinale. de S. a com., peste se afla o maTinoasa, piriul gura, careia locuitoril 11 zic Magura Cimitirulul ?i care serva ca semn de hotar al paminturilor delimitate locuitorilor o a doua
Ciinelul,

In partea

familil, sati

986

suflete,

din carl

magura sc gase?te la E. com. Magura$i poarta numele de

Zamfirel.

mal sus de Adrian.

Licuriciul, com. rur.
tea
Gilortul, jud. Gorj.
$i sat, in

163 contribuabili.

Are o
:

$coaia,
?i

condusS de un

Magura-Cimitirulul are o inai-

parpi.

invatator

frecuentata

de 46
preot,

timede
m.
este

5 m., iar

baza

el are

125

de E. a com. Carbune^ti,
situat

elevl; o biserica cu
1

un

in periferie.

Magura Zamfirei

clntaret

$i

paracliser.

Este
ciul.

pe valea

Licuri-

Vite
51 cai,

282 vite marl cornute,

1935 oi
$i

periferie

Are o
20

suprafa^a de

1000
hect.
tufa-

160 porci.
lei

de 6 m. inatyime $i are o de 120 m. mare parte din lomal Cea

sunt bulgari,
stabilt^T

hect, din cari 200 hect. arabile,

Budgetul

hect. prunet,

15

2852,20, la veniturl

com. este de $i de

cuitorl
aci
%\

lei

vie, iar
ri?
?i

765 hect. padure,

2849,52, la cheltuell.
Solul este

de pe timpul razmeritelor pribegiilor. EI iI pastreaza

i

ripe.
fai

mal mult humos

priincios

inca limba, portul

obiceiurile.

Are o populate de 240

milil,

put'm

accidentat,

De
sa

ci^I-va

ani

insa

asimilarea

sau 1222

suflete, din cari

pentru orf-ce cultura.

Suprafata com., c
1

cu elementul romin a inceput

a monitor
fie

200 contribuabili.
Locuitoril poseda
:

mal

vadita.

20 plugurl,
vite
of,

?i

a padurilor aflate pe dinsa,

40 care cu bol; 210

cornute, 10 cai, 150

marl
45 ca-

este de aproape

4000

hect. Pro-

prietar principal este Eforia Spitalelor Civile din Bucure?ti, care

Licuriciul-Zbtrglezele, padure, in jud. Teleorman, pe mo?ia Licuriciul,

pre

$i

100 rimatorl.

Sunt

43
in

proprietate

Eforiel

stupl cu albine.

poseda trupurile de mo$ie nu-

Spitalelor Civile din Bucure^ti.

Are: 2
1790, iar
servite

bisericl,
1

una facuta

mite

Zbirglezele
aceste mo$iI,

?i

Lixandra.

adouain 820; sunt

de-

Din

2040

hect.

Licuriciul,
ciul,

vale,

com.

Licuri-

de 1 preot^i 2 cintareflf. Budgetul com. este de 1 1 8 lei la veniturl $i de 1 1 7 lei, 1

81 banl, la cheltuell.

sunt pamint arabil, 1650 hect.

acoperite cu padure, iar restul

jud

Gorj.
?i

Are direcfiunea
intre
la

N.-S.-E.

este coprinsa

Este udata de apa Negreana,

peste care, in partea despre N.,

de 253 hect. izlaz $i fine^e. Eforia poseda ?i vil pe o intindere de 23 hect. Ambele padurl
s'aii

dealul

Serada
la

E.
\$X

$i

dealul
ori-

Negrenilor
ginea
riciul

V.

are

mal sus
i

de com. Licu-

dat

acum

citf-va anl in ex-

da

in valea Gilortulul

pe$oseaua vecinalacare traverseaza satul, este un pod de lemn pe pilotf* iar altul, in partea de S. in marginea satulul.

ploatare.

Intr'insele se

gaseau
stejar

mat jos de Negreni. Pe aceasta

vale curge piriul

arborl gro$I, cu
91

osebire

Negreana ce

alte esen^e, in

grosime p3na
e-

urmeaza

direc^ia dealulul, avin-

la

60 cm.

parte din padure

du-?I obir?ia

mal sus de Lieu-

Digitized by

Google

LlDlt (VALEA-)

166

LIE?TI

riciul

trece pe lingS

satul cu

V., riul Siretulj care intra in ra-

din Lie^ti stapinesc 1194 hect.,

iar proprietarul 7672..

acela?!

nume
la

$i

se

varsa in

Amaradia,
in

Hurezani-de-Sus.

In timp de seceta este seaca;

timpurl ploioase devine mare.

Lidii (Valea-), pirin, uda com.

Tatarul,
trece
in raionul
pi.

comunei la punctul numit la Morel >v merge spre S. panila Odafa;-Popei, apuca spre E. pana la Coardele, iar de aid spre S.-V. pana la Calieni (jud. Putna) ?i Chitaroaia, unde trece
ionul
in

Vite sunt:
125 epe,

263 cal, 7 tauri, 1768 bol, 1328 vadf,

bivolf,

catiri,

7.

4103

ol

43 capre.

com.
in

com. Fundeni, facind o curba

Raze^il
satului

Gornetul-Cricovul,
jud. Prahova,
riul

Cricovul,

spre V.
Lie?ti

poseda 558 plude fer, 14 de lemn, 14 cazane de f&cut rachiti iar proLocuitoril

gurl

unde se varsa

tree

prietary
cerat,

an:

4 mainl de

se-

Cricovul- SSrat.

peste
Siretul

hotarul
in

natural,

care

partea de V., avind

$i

rumb,

Lidvul, pise de munte, jud. Suceava, acoperit parte de p&dure de fag i parte de fine^,
intre

proprieta^T

dincolo de Siret
(jud. Putna),

cum
Lie?ti
neti.

$i

de batut po4 ma$inl de sem&nt, 2 morl de foe, una in

maini
i

pana
care

in riul
in

Putna

cea-1'alta

in

fj>erba-

vechlle

hotamicil

se

Ri^ca-Mare

$i

Slatioara,

identiflca cu

numirea Ruginosul,
se

com. Bogdne$ti.
Lie^ti, com. rur.,
pi.

dupa cum
jud.

aude

$i

astazl

intre locuitorl.

Tecuciu,
2
csi-

Terenul e aproape
tea de E,

es. In par-

Birlad,
Lie$ti

formats din
$i

se ridica vre-o cite-

tune:
tuate
selel

$erbane?ti,

va dealurl,

care

brazdeaza

bisericl, una in Lie^ti doua in erbane$ti, deservite de 4 preo^f ?i 4 cintarep; 3 ?colI, 2 in Lie^ti, una de baefl $i una de fete, $i o a 3, mixta in erbane$ti. $coala de bae{i

Sunt 3

$i

pe ambele p&rp ale

na^ionale

$o-

Tecuciu-Galafi,

de la N. spre S. Cel mal insemnat este Dealul-Caima^uiulul.

din Lie?ti s'a inninfat, la

i

865

frecuentata

de 96

copii.

pe o intindere de 4 kil., cu reedinja com. in satul Lie$ti.

Intreaga

coala
1

de. fete s'a infiin^at la

se frecuenta de 29 eleve.

comuna

este situate

Apele care uda comuna sunt Siretul, in partea de V., formind

$i
$i

88 1

$i

$coala din
fiintat la

erbane?0 s'a
?i

In-

pe

un

frumos

platou,

avind

limita

intre

jud.

Tecuciu
care
di-

1881,

e frecuentata

de 16 m. deasupra nivelului Birladulul, in partea de S. a jud., la 27 kil. de Tecuciu %\ la 7 kil. de Ive^ti,

o inal^ime
re?edin{a sub-prefecturel.

Putna.

Girla-Birlovija,

de 42
com.

elevl.

pleaca
recjia

din Siret,
N.-S.-E.,

curge in
se

Veniturile

ca

cheltuelile

?erpue$te prin
$i

vechiul
in

sat

Lie^ti
in

varsa

suntde99S3leI, 29 banl. Comerciulse face de 18 per-

Birlad,

raionul

satului.

soane.

Hotarul comunei este:

o
linie

la N.,

Birladul, in partea

de V. curge
varsa in
acestel com.

conventionale ce pleach

in direcfia N.-S. $i se

Pe teritorul comunei, in partea de E., se afla o fiie de pamint

nisipos

din malul Siretului,

merge spre
d-lul Nico-

Siret

in

raionul
in

care incepe
i

din

E. pe linga mo?ia
lescu,

Calmajuiul

partea de E. a
S.,

corauna

Torce^ti

continua
Gr.

di

in girla Birlovi^a,
S.,

p&n
se
ri-

com., curge de la N. spre

pana
chi,

in

padurea Hanul-ConaN.-S.
;

face

o cotitura spre

avind
care
sarit

albie

adinca.
limita

Gerul,

in direc^ie

d-I

dica

pe deal pe $oseaua cotrece

formeaza

de

ra-

^tefanescu, in cartea-I de geologie, zice

munala,
dica
tot

prin sat,

se

ri-

a com., curge in direcfia

?i

ca aid a fost apa;

spre E., trecind Nisi-

N.-S.

formeaza o vale

fru-

locuitoril

aQ
?i

ficut planta^iuni

purile, Dumbrava, Calmafuiiil, pana ajunge in matca Gerulul

moasa, acoperita cu finea^a. Popula^ia com. este de 934

familil,

de plopl

salcil.

Locuitoril din Lie$tisunt vechl

raze^I; iar

spre

E.,

piriul

Gerul,
la

in linie

sau

3763
$tiu

suflete,

din

eel

din

$erbane$ti

aproape dreapta, de
S.,

N. spre

carl
in

843
885

contribuabili; loeuese
case.

sunt parte raze$I, parte improprietari^I la

pana
o

in

mo?ia

d-lul

Verone;

carte

450

1864.

la S.,

linie

de invoeaia incepe

barba^I

$i

120 femel.

Caile

de

comunica^ie sunt:

matca GeruluT, trece pe mo$ia d lul Gheorghiadi, merge prin pSdurea HanulConachi, pna ajunge in malul Siretului, la locul numit Chitaroaia; la
din

Teritoriul
hect.,
Lieti,
i

com. este de7Si2

aril.

$oseaua na^ionaia TecuciG-Gala^i,

62
carl

Locuitoril din

care trece prin mijlocul sa?i

sunt vechl razeI,

hect.
;

telor Lie?ti
t

er baneti;

calea

stapinesc

1646

vechil

ferata Ive$ti-Hanul-Conachi,care

ciaca^i din $erbane$ti

?i

o parte

formeaza limita de E. asatelor;

Digitized by

Google

LIE?TI

1157

LlESTl-MlCLKSCULUl

^oseaua
gociul
i

jude{eana

Lieti-Lun-

Calieni (jud. Putna)care

une^te satul $erbane?ti cu Calieni prin

blator. Aic! se afla

un pod de vase urnprima baterie a forturilor Namoloasa-Focani.

Intreaga com.,
afla

Sunt 2 $colI, una de baef!, a doua de fete, intre^inute de stat. $coala de b&eflf se frecuenta de 96 elevl, iar cea de fete de 29 eleve.
$i

Formeaza o comuna (com.

e?ti)

Lii

cu

catunele

Hu?tiul

Ciora?ti,
1

avind o populate de

106

suflete, din carl

190 con-

tribuabill; locuesc in

242 case.
foarte

Satul

dateaz& din secolul

ai

Teritcriul

com.

este

la

1881,

se

XV-lea.
In vechime era situat tot pe
deal, inlocul

deluros. Se cultiva

viea

pe o
ari!,

situate

pe

deal in
?i

urma
Birla-

suprafa^a de 367 hect, 50

livezile

inundafiilor
duluT.

Siretului
prezinta.

unde se
se

afla ast&zi;

cu prun! pe o intindere
ari!.

Ea

un

aspect
$i

aceasta se dovede?te prin urmele

biserice! ce

de 50
ef!

pl&cut,
largf,

avlnd straz! drepte

$i

vede

?i

astazi

Are o $coala primara de

;

ba-

case ma! igienice

bine

la cVadul-Paue$tiior,

spre S.

2 biseric!.
5

Comerciul se face
63

fccute, in

mare parte
desfac

Jnvelite

cu

Din cauza deselor invaziun!

Tatare$t!
$i

de

persoane.
1.,

tabla

$i

$indrila.

Turce^t!,

fiind-ca

Bud. com. e de 7973

Lie^ti, deal,

b.

Locuitori!

produsul

pe aid era drumul

dova, locuitoril s'aQ

spre

Mol-

muncel lor la tirgul Ive$ti, iar toamna la Galafi transportul se face pe ?oseaua nationals, cu ca
;

strSmutat
ce-1

pe vale
Aic!
1

in

unghiul

face

Siretul cu Birladul.
aft

pe a caruia coasta de V. se afla satul $tioborani, iar pe cea de E. satul Bal^i,

Crasna,
jud.

cu bo! saQ cu ciru^e cu cal. la N. cu com. Buce$ti, de care se desparte

rele

stat

p&n&
in

la

anul

pi.

Vasluiu.

Se

Se mrgine?te

88 1. El s'aQ intins din malul

intinde de la N. din dealul Pope?tilor,

Birladulu!

pSni

al Siretului

continua spre

S., stra-

printr'o strada larga numita Ha-

pe ambele
lovifa.

latur! ale
$i-aQ fecut

girle! Bir-

bate teritoriul com. $tioborani,

$i

tful la S., cu com. Fundeni la V. cu rlul Siret $i laE.cujud. Covurluia, de care se desparte
;
;

Aid

o biserica

apo! se termina

in

Valea-Cras-

pe malul

Siretulu!, biserica care

fie

ne!,

pe

teritoriul

com. Vinefe^ti,

era aproape s&

Siret; locuitori!

darimata de
Sire-

din jud. Falciu.

prin rlul Gerul.

vazind ca biseLieti, lac, spre V. de satul Guge?ti,

pi.

rica

vacadeade pe malul
?i

Lieti, sat, fn jud.

Neam{u,com.

tului

aQ luat o parte din lemniria

Crasna, jud.

Falcia,
sat,
i

Petricani. Vez! Julfeni.

ace$tia

au

dus-o
la

la

satul

Negrea,
Lieti, sat, fecind parte din com.

care pe

1866 de-

unde odinioara a fost a caru! urme se vad

ruinele
biserice!.
tori a! acelu! sat s'au
in

din

astaz!

pindea de com.

Lie$ti.

Vechi! locuistramutat

cu acela! nume, jud. Tecuciu.

Ma!
malul
{ia

inainte elfacusera oalta

E situat
E.,

pe un

platoti, intre riul

biserica, in mijlocul satulu!,

girle! Birlovtya.

pe

satul Guge^ti

de

astaz!.

Birlad, la V.

$i

calea ferata, la

ConstrucLie^ti, trup de

avind o pozi^iune frumoasa.

este

Aic!

re^edinfa

coraunel.
la 1881,

Satul actual dateazi de

de gard, are o vechime, se zice, de 100 anf. Cu stramutarea satulu! la i88i,ea a fost parasita,
i

mope

particulara,

in raionul satulu! Tatare?ti,

com.

Corni, jud. Tecucifl.

strSmutat din vale.

astaz! e

ruinata.

Satul

Are o populate de 590

milil, sati

fa-

de pe
diferifl

vale

ni

se

infe{i$eaza

Lieti, piriii,
dealul Lie^ti

izvore?te
^i

de sub

2355

suflete, car! lo-

ca o gradina frumoasa, avind

al Ri^cane!,

uda

cuesc In 569 case. Are o biserica, cu

ob$tia satulu! la 1886,
grijirea preofilor Vasile

pom!

fructifer! $i

vi! ?i

valea dintre aceste doua dealur!,

hramul
sub
$1

strabatuta de $os. comunala care

trece

prin

satul
pi.

Bal{a{i,

Cuvioasa Paraschiva, fecuta de

in-

duce

la Siret.
1

com. ^tioborani,
o revarsare mare
Birladul,
Lie$ti,

Crasna, jud.

La anul 188
a Siretulu!,

Vasluiti
ne^e^ti,

?i

se varsa in piriul Vi-

Stelu-

unita cu

com. cu acela^i nume.

fan Ciuntu, car!

aft

condus

a facut ca nu numat satul

dar
d.-j.
$i

crarea pSni la
este

sflrit.

Biserica

Buce$ti, Vultureni, Blajeri-

Lieti-Miclesculul,
Tecuciu,
na^ionala
situata
^i

ma ha la,

(3-

mare, incapatoare,
lucrata cu

avind

$i

$erbane$ti sa se

ridice

cind parte din com. Lie$ti, jud.

intre

o catapeteazma de un aspect
frumos,
deservita
dntfirep.
arta.

pe deal, unindu-se aproape toate.

Lie^ti, sat,
in

$oseaua
despar-

Este
$i

riul Birlad,

de

preoflf

jud.

Tutova,

pi.

^ind satul Lie?ti,

de $erbane$ti,

Pereschivul, spreS.-V.

de

Birlad.

prin o ?osea.

Digitized by

Google

LIGUKESTI

168

LIMPEDEA
privalul
rele

Locuitoril

Ji

mal

zice

Pau-

Ligureti, cdtun,
jud.

al

com. Cofi,
%\

2094 hect. (impreun& cu FrunOrasca i Pifigaia), din carl D-l N. D. Amira are 1850 hect. $i locuitoril (impreuna cu
zine?ti,

Mucuroaea, intre
?i

Teze-

Pe$tii-Romine$ti

Pe$ttf.

Turcetl,

BuzSu, cu 90 locuitorT

eel din
Ptyigaia),

Frunzine^ti,

Orasca

Limba-Gogii,
vil 91 livezT,

deal,

acoperitcu

24 case.
Liiceni,
a$ezat
5
kil.

au 244 hect.
izlaz $i

in partea

de V. a
Costu-

Proprietarul cultiva 1372 hect.

cdtun,
al

satului Cost\ileni,
leni, pi.

com.

com. DrSghiRomanaji,
deal, la
i

(100 stcrpe, 35
renul.

343 pi-

Brani^tea, jud. Ia$i.

ceni, pi. Ocolul, jud.

dure). Locuitori! cultiva tot te-

pe coasta unul

LimbarJL, pddure>)\id. Bacati,

satului

pi.

spre E. de Caracal

a-

Popula^ia
suflete.

de
I

104

Bistrija-d.-j.,

com. Funcjul-Racala izvoarelepirlulul

proape de ^oseaua Caracal-Craiova. Altitudinea terenulul d'a-

ciuni,
cir-

de pe

Comerciul se face de
ciumar.

Rc&ciuni.

de 140 m. Are 60 familil, sau 262 suflete; o biserica, AdormireaMaicef DomnuluT (1852), cu un
supra nivelului
maril este

Num^rul
?i

vitelor

marl e de 96
371.

Limba^elul,

vale, jud.

Prahova,

al celor

mid de
-

formats din diferite mici viicele, carT-T iafi na?tere din apropierea girel Predealul
$i

preot

$i

dol cintare{T.

Lilieci,

(Sili^tea

Satului sau
loc,

muntelul

LiUecii/pganimei),
Liliacul.VezI Ar&me$ti-Boere$ti,
sat, jud.

jud.

Susaiul; curge de
S.
?i

la

N.

spre

BacSu,
seni,
sat,

pi. Siretui-d.-j.,

com. Gio-

se varsS in piriul Azuga,

in raionul

Roman.

unde

in

vechime era un

care avea curte boTereasca

pe {annul drept, tot com. Predealul.

Liliaculul (Muchia - ), colind, in jud. Buz&u, com. Ctndeti, cat. Satucul, ramificafie din movila Cerbul, acoperita

cu

izlaz.

100 de an J pe acest loc, de unde a trebuit s se mute din cauza stric&ciunilor facute
%\

o biserica.

Acum

satul Gioseni era

Limbi
lina,

(La-Trei-), pescdrie,

in-

semnata, in jud. Tulcea,

pi. Su-

com.

rur. Sf.

Gheorghe

(sau

punct trigonometric.
Lilieci, sat, fecind parte din com.
rur. Catrune^ti-Miineasca, plasa

prin r^vSrsarile Siretulul.

Chidrilez=Catirlez), se aflaa?ezata pe o ridicatura tmpartita in

Lilieci, deal, in jud. Prahova, com.

alte 3 micT, care

;

aQ forma unor
coprihs

Ceptura,

pi.

Cricovul, pe vlrful

limb! aceasta ridicatura se afla in

Mostitea, jud.

Ilfov.

Este

si-

caruia e un platou, care a apar{inut unel

grindul

Zaton-Vech'rti,

tuat la S. de Catrune$ti.

Doamne Neaga. Doalt-

intre girla Zaton-Vechifi, $i

Mapes-

Se intinde pe o suprafaja de 824 hect., cu o populate de

385
$i

vada
ceva,

c3.

acolo a fost o cas, un

rea-Neagra; este formata din

palat domnesc, o ceta^uie saQ

este ca se vede
?i

mal multe colibe unde stau

carii.

locuitori.

pana

Frazil

Dumba

locuitortf

au 586 hect. 238 hect. Proprieizlaz,

azl o aleie

de

lilieci,

din gradina

acelul palat.

Limboe^ti,
Simila,
in

sat, jud.

Tutova,

pi.

tari! cultiva

500 hect. (30

56 p&dure). Locuitoril 228 hect. (10 izlaz).

soane.

cultiva

Liliecilor (Dealul-), colind,

com. Vlade^ti pe piriul Horoeta, spre N. de satul Via-

jud. BuzaQ, com. Nicule^ti, cat.

de?ti.

Are 195

locuitori $i

SS

Comerciul se face de 3 per-

Merei, pe malul drept al riulu!

Sianicul
;

case.

Are Numeral

hele?teu.

face hotar despre com.

vitelor

marl e de
941.

Vintiia-Voda; e acoperita depi-

Limpede

(Lacul-),

lac, in jud.

337

$i al celor

mid de

dure marunta.
Lilie^ti, sat, facind parte din com.
rur. Jintea,
pi.

R.-Sarat, pi.

Rimnicul, com. Bi-

Satul s'a infiinfat laanul 1795 de Nedelcu Logofttul.

soca, situat in partea

com.,

Filipe?ti,

jud.

de V. a pe muntele Magura-cuLeile are o intindere de l \%

;

Lilieci, sat, facind parte din com.

rur. Frunzine?ti, pi.

Prahova. Are o biserica, fondata

la

hect.

$i

confine pastravT

$i

calo-

Dimbovtya,

anul 1848.

racuda, ce se
calitate.

consuma

in

jud.

Ilfov.

Cade spre E. de

Frunzine^ti.

Limba - Caprei,
Braila,

iezer,

in

jud.

Se intinde pe o suprafa^a de

com.

Ciacirul, la

N. de

Limpedea,

tuned,

jud.

Bacao,

Digitized by

Google

LIMPEDEA

100

LINIA

pi.

Bistrita-d.-j.,

com. Osebitisatuluf

rur.

Vulture$ti,

pi.

Oltul-d.-s.,

mile despre E.S., hotarul des-

Margineni, din dreapta Bistri{el ?i

jud. Olt.

pre jud. Bacau.

in

dreptul

GheLinieri, mahala, com. rur.

cia,
pi.

raeti.

Sal-

Lingurari,
rulul

deal, ramificare a

$i-

Podgoria, jude^ul

Pra-

de deal, ce se intinde din

Limpedea,
gineni,
Bistritel,
ia

girta, jud. Bacaa,pl.

hova.

jud. Ia$i, in jud. Vasluiu,

duri,

Bistrtya-d.-j.,

com. Osebi{i-Marcare este un bra{ al

com.

f ibane^ti.

FunPe culmea
pi.

Lingura,
pi.

piriu, in jud.

Neamfu,
;

lui

e padure.

depe malulsafidrept

Bistri^a,

com. Cindeti

izvo-

na$tere mal sus de satul Ghe-

re$te dinramuradealurilorDragva,
$i

Lingurari,

deal, in jud. Suceava,

rae$ti,

unindu-se iar cu Bistrifa

sat.

se varsa pe partea dreapta

com. Valea-Gloduluf, prelungire

a Dealulul-Rotariel, parte
arabil,

mal jos de acest

a piriia$ulul Dragva.

parte imbracat in padure.

Limpegiorul,^mtf,
{u, pi. Bistri{a,

in jud.

Neam;

Lingurari,
tuat la 2

sat, jud.

Bacau,

pi.
si-

com. Tazlaul se
serve$te

Tazlaul-d.-s.,
kil.

com. Luncani,

Lingurari sau Bulgaria,

Cirniceni,
pi.

iaz,

varsa in stinga piriulul Tazlaul;

de

satul Luncani.
familil,

spre S. de satul $etrareni, com.

Turia, jud.
Ia$i

apa sa este minerala

pentru
bai.

91

Are o populate de 23
sad 77 suflete.

Limpezelul,
Carbune$ti,

izvor,
pi.

udlnd com.
in girla

Lingurari,

sat, in
pi.

partea de S.

pe linga malurile lui sunt gradinariT de zarzavaturl, de unde %\ numele lui de Bulgaria.

Podgoria, jud.

a com. Laza,
lulul Izvorul,

Racova, jud.
dea-

Prahova, se varsa
patna.

Lo-

VasluiQ, situat pe coasta

pe o suprafafa de
cu o populate de
suflete,
\\-

137 hect.

?i

Limpeziul,
locuitorl
91

c&tun, al

comunel
cu 240
e format

40

familil,

sau 248

Cioranca, jud.

Buzau,

ganl lingurari.

65 case;

din insurant.

Lingurari, sat nou, in partea de N. a comunel Jibane^ti, pi. Funduri, jud. Vasluiu.

Lingurari, pitin, ce curge prin com. Brate^ti, pi. Fundul, jud. Roman. Izvore$te din marginea de N. a pla^eT, curge de la N. la S., trece printre satele Avere?ti-d.-s. $i Izvorul i la S. de acest din urma se varsa in
piriul Brateasca,

pe dreapta. Suceava;
terito%\

Limpeziul, numire ce se mal

da unel p&rfl din mosia Glave?ul, din corpul Badeni-Milui{i,
jud. Buzau.

Are o suprafa^a de 19
$i

hect.

Lingurari,

piriti, jud.

o populate de 65
suflete.

familil,

sau

izvore^te din Balta-cu-Arinf, de

337
balta, in jud.

pe Dealul Rotariel, ud&

riul

Vite: 260 vite marl cornute,

com. Valea-Glodulul

Si-

Limpeziul,

Con-

14

caf,

44

capre

$i

54

rt-

stanta, pi. Medjidia,

pe
i

teritoriul

m&tori.

pe o lungime de 3 se varsa in $omuzul-Mic.

li$tea,

kil. $i

com. rur. Rasova,

este

anumepe
prelungire
i

acelaal catunulul sau VlahChioi

maT

mult
baltfl

Lingurari. Vezf Bartalu?ul, com. Puie$ti, jud. Tutova.

sat,

Linia, .ftf/,cu 57 fam.,peapa$imniculul, jud. Arge?,pl.Topologul;

face parte din com. rur. Bude?ti.

sudica a

Vederoasa,

se

continua spre S. cu stufaroasa

balta Sarpul
dealurile:
;

este a^ezara intre

la

Lingurari, loc, pe dealul cu acelaal nume, com. Valea-GloduluT,

jud. Suceava, populat cu vre-o

Linia,
rur.

sat, facind

parte din com.

Arge$elul, jud.

AHmanul
la E.;

V.

?i

Boteni,

pi.

Vlah-Bair

pe malul sau

40 de bordeie de Ti&an
mazl.

no

"

Muscel.

Este

situat

pe malul

V. este a$ezat satul Aliman, iar pe eel E, satul Vlah-Chioi are o

;

sting al riulul Arge$elul, avind

o populate de 102 locuitorl.

intindere de 250 hect, acoperita

in

cea mal mare parte cu stuf

se

confine pe$te ce
in localitate.

consuma

Lingurari, ramura de dealurl, ce se deta$eaza de la hotarul com. Tazlaul, jud. Neamfu (intre piriia$ele Piriul
-

Linia,

sat, facind

parte din com.

?i

rur. Poiana, jud.

pi.

Prahova.

Raduluf

$i

Carpenul), pe teritoriul com. Cin-

Linia,

sat,

com.

rur.

Obislavul,
Vilcea.

Line$ti,

sat, facind'parte

din com.

de^ti,

formind

in

parte, cu cul-

pi. Oltetul-d.-s.,jud.

1975. Mortis IHtfionmr QtoyraAc

Vol.

IV.

22

Digitized by

Google

LINIA

170

LINIA-J1GANI

Are o populate de 386

cuitori.

lo-

pi.

Oltuluf,

pendinte de com;

zidita

pe

la

1800 de Di{a Mo{,

din

rur. Barsoiul

are o biserica.

cu

reparata la

Linia, mahala,
testi, pi.

in

com.

rur.

Drago-

Linia-din-Deal,

sat.

VezI Cur-

comuna, si 1879, de preotul Dimitrie Mojescu si enoriasT.

locuitori!
sat,

Vailor, jud. Mehedinji.

teanca, jud. Arges.

Linia-Mare,
Linia, deal, acoperit cu padure,
in

com.

rur.

Al-

jud.

Roman,

pi.

MoldoveT,

Linia-din-Deal, sat, facind parte din com. rur. Virleni, pi. Cernad.-j.,

besti, pi. Oltul-d.-j., jud.

Olt.

com.

Halaucesti,

spre

N.

de

jud. Vilcea.

Are o popubi-

Linia-Mare,
d.-s.,

satul Halaucesti.

la^iune

de 354 locuitori; o

deal, lung de 3 kil. com. Rijleful-Vieros, pi. Vedea-

serica, fondata la anul

1882.

jud. Olt, cu direc{iunea de

la S.

Linia, pftdure, a
tindere de 12
Prutulul,

statuluT,

in

in-

la

N.

hect.,

pe malul
pi.

com. Costuleni,

Bra-

nistea, jud. Iasi.

Linia- Bisericei, sat, jud. Arges, pi. Oltul, com. rur. CremenariMosneni.

Linia-din-Vale, sat, facind parte din com. rur. Dobrotinetul, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o popula^iune de 295 locuitori. Este situat pe vaiea OltuluT. Are o biserica reparata la 1857 de raposatul dr. Ernest de la Pomeray.

Linia-Moteti, sal, jud. Arges, pi. Oltul, com. rur. Dobresti.

Linia-Paltineanu, sat, facind parte din com. rur. Butimanul, pi.

Znagovul, jud.
la
Ilfov.

S'a infiinjat

anul 1852 decatre fostul pro-

Linia -Boereasca, mahala,

com.
d.-j.,

in

prietaralmosieTLuceanca, Const.

rur. Degerafi, pi.

Ocolul-

Linia-Dobreti,
miltf,

sat,

cu

30

fa-

Paltineanu. Locuitoril sunt

to{I

jud. Mehedinji.

jud. Arges, pi. Oltul, pen-

din catunul Butimanul.

dinte de com. rur. Launele-d.-s.

Este asezat pe loc ses,

supra vael Luicaneasca
si

d'a-

Linia-Costei, mahala sau

veni, din pi. Glavaciocul.

c&tun,

udat

jud. Vlasca, com. Talpa-Bafco-

Linia-Hanului,
jud.

sat,

cu 302

loc.

de la V. spre E. de apa CoadeleZnagovulu!.

Arges,

pi.

Oltulul;

face

parte din com. rur. Balcesti.

Are o populate de 225

flete.

su-

Linia-Cuca,
Arges.

sat.

VezI Cuca, jud.

Linia-lui-Ciuculete,
sat, jud.

satt

Linia
pi.

Locuitori! s'au improprietarit

la

Linia-Danicei,
pi.

Arges,

Podului, sat, Oltulul, com.

Flaminda.
toare

jud. Arges,
rur.

anul 1864, pe mosia d-Iu! A.

dindu-li-se

Cremenario
treca-

Vanicu,
tare.

112

hec-

Oltul, facind parte din

com.

Aict

este

rur. Danicei.

cu

pod

plutitor

peste

Numarul

vitelor

mar! e de

riul Oltul.

Linia-de-Jos, mahala,
rur. Retezul.

in

jud.

14S si alcelor mici, tot de 145. In sat sunt 6 flntin!, afara de

sat, jud.

Mehedin^i, plaiul Closani, com.

Linia- Mare,
Oltul,

Arges,

pi.

fintina Izvorul-Tamaduirei.

pendinte

de com.

rur.

Uda-d.-s.

Linia-Podului.
sau Cre^ule^ti, sat,

Vezi

Linia-lu!-

Linia-de-la - Deal, sat, judeful Arges, pi. Cotmeana, com. rur.

Gaujani.

Ciuculete, jud. Arges.

Linia-Mare
cu 359
Pitesti,

suflete, jud.

Arges,

pi.

Linia-Surpatelor,
com.
rur. Olanul.

sat, jud. Ar-

com.

rur.

Crucisoara.

ges, pi. Oltul, facind parte din

Linia-de-peste-Vale, Arges, pi. Oltul, com.

nicei.

sat, jud.

Are o
si

rur.

Da-

biserica, cu hramul Sf. Theodor, deservita de un preot

un

cintare$.

Linia-Tometi,
pi.

sat, jud. Arges,

Oltul, facind parte din

com.

Linia -de-Sus, mahala, in jud. Mehedin^i, com. rur. Retezul,

plaiul Closani.

Linia-Mare,
Olt.

sat,

com.

rur. Rij-

rur. Dobresti.

le^ul-Vieros, pi. Vedea-d.-s., jud.

locuitori.

Are o popula^iune de 564 La S. catunelor Liniasi

Linia-Tigani,
pi.

sat,

jud.

Arges,

Oltulul,

pendinte de com.
;

Linia-Dealului,

sat,]\id.

Arges,

Mare

Baranesti este o biserica

rur. Barbatesti

are

44

familil.

Digitized by

Google

lihia-jigAnia

171

L1P1A

Linia-fig^nia,
pi. Oltul,

sat, jud.

Arge$,

BuzaQ, com.
ficafie

Sibiciul-d.-s., rami-

Suprafafa sa e de 2241 hect.,

din care
1
1

com.

rur. Dragufe^ti-

din

muntde Panataul
comunele Begul
$i

35 arabile, 204 paizlaz,

Sapunarl.

serva de hotar despre com. Panataul, intre

dure, 16 flnea^a, 143

livede,

104

Linseti,

sat, in jud.

Roman,
kil.
i

pi.

Valea-Fintind.

523 vie$i u6 1ocsterp. Afara de o mica sfoara de moie

Fundul, com. Oniceni, spre V.

a statulu!, tot teritoriul este

mo^nenilor, desparjit in tre!
:

de
el.

satul Oniceni, la 2

de
in

Lip&nescu. Vez! Meteleul-Lipa

nescu.

ai

Este asezat pe deal

41
familil,

par^I
ce?ti.

Mirce?ti, Noce^ti

?i

Ban-

apropiere de pirtul

Sacalu$ul.

Fie-care

din aceste tru-

Are

saO 182 suflete,

;

Lip&neti,
pi.

sat,

com.

rur. Boldeti,

pur! s'a sub-divizat in nenuma-

din carl 43 contribuabil! cuesc in 45 case. Are o

ric& de lemn.

lo-

Podgoria, jud. Prahova. Are

8 10, cu cheltuiala D-lor

bise.

o biserica, fondata din temelic

la
1

dupa cetele de mo$nen! formate ma! in urma, a$a

rate sforl,

Se lucreaza
vite

olaria.

Cos

ca mai la fie-care pas

tr'o

e$t!

in-

Sunt 296

marl cornute.

tache

Ion

Sultana Lipane-

scu, fo$t! proprietarl.

Lintea, cdtun, alcom. Copacioasa,

pi.

Aci e re$edin{a com.

Amaradia, jud. Gorj, la E. com. de re$edin$a $i situat pe

colina.

Lipcdneasa, numire ce purta

in

noua proprietate. Pamintul e ?es $i fertil in partea de N. are dealur! acoperite de vi!, livezi i padure. E pusa in contact cu comunele: BuzSul, Me;

Are o

intindere de 3 1 5 hect.,

vechime parte din mofia Vii$oara, jud. Teleorman, ce i! ma!

zicea
ste
$i

rei,
lul,

Gura

SSra^eT, Valea-Teancu;

prin drumur! naturale

iar

din cari: 60 hect arabile, 105

hect. finefe, 104 hect.
vie,

Vlanicu^eanca.

Cu

ace-

cu $oseaua nationals, prin calea

23
fa

hect. izlaz

?i

vatra satulul.

doua numir! se gase?te trecuta in actele de hotarnicie.

Lipcdni{ei (Dealul-), deal, pe mo$ia Darabani, com. Darabani,
pi.

comunala Lipia-Cracanata, prin

cat.

Odaile.
e formata din catunele
:

Are o populate de 104

milil,

Com.
nile:

sau 409 suflete, din car!

;

Ciobanoaia, Lipia, cusub-diviziu-

102 contrib.
vita

biserica, deser
$i

Hoizanul

$i

Saragelele,

de

preot

un
:

cintaref,

Prutul-d.-j.,

jud.

Dorohoiu.
Buzao,
ora-

Nenciul cu sub-diviziunile: Ceau-

Locuitori! poseda

18 plugurl,

Tatu
Lipia, com. rur., in jud.
pi.

$i

Valea Pufulu!, avind o

locuitor!, din
;

30 care cu bol; 80 vite

cornute, 259 ol
$i

marl

populate de 2310
in

140 rim&tori

Sara^el,

situata la V.
la

care 429 contribuabil!

loeuese

20

stupl.

?ului

BuzaQ,

8 1 /*
la

kil.

Limita

496

case.
:

In catun se gdsesc:
3 teascur! de vin.

fintin!

la N.,

incepe de

Lacul-cu-Za-

Vite sunt

696

bo!,

219

vac!,

log! (Virful-Balo^i),

de unde se
intil-

144

vi^e!,
<?i

lasa

in

Valea-Ciobanoaia,

capre

59 7 665 porcl. Stupi sunt 30.

:

183

cal,

!epe,

Linte^ti sau Bascovele, sat, cu 40 familii, satt 180 suflete jud. $i pi. Arge$ul, com. rur.
Bascovele.
iata de

ne$te hotarul moie! Ilieasca, pe

Meseria^i sunt
butnarl,

7 lemnarl,

68

care

merge pana da
;

in hotarul la

croitor!,

6 cizmarl,
fre-

mo?ie! Banceasca

E.,

din

8 fierarl, 2 cojocari.

Aid

este m&n&stirea

hotarul mo$ie! Banceasca, continua pe hotarul mo$ie! Simileasca,

Are o
fete,

$coala

de

baeflf,
?i

Bascovele sau Bascovul, interne

cuentata de 66 elev!

una de

$erban-Voda-Cantacuredus& acum
la biserica

pina

in

padurea Cringul

(o-

zlno

$i

ra?ul
la

BuzaQ);
$i,

de

mir. Afara
i

de

schit

ma! este

Cringul

aid

o biserica, cu
Paraschiva,

hramul
cu

Stilpul, cat.

la S., incepe de pe hotarul mo$ie! merge pSna in marginea

4,

cu 44 eleve. Biseric! sunt cu 3 preo^i, 4 cintarep $i

2 paracliserl.

Catedrala

cea

cu hramul
10.

Sf.

Nicolae. Circium!
$i

Cuvioasa
preot
$i

un

Odaile (com. Mere!), apoi,

diverse sfor! de

Casele sunt confortabile

e foarte vechie
exista.

un

cintaref.

pe hotarul mo$nenilor Mereeni,

printre

curate.

mo?!!

Com.
colul

$i

in se-

Linte^ti, deal, spre E. de com.

Oporelul,
pi.

si

vil,
;

ajunge
la V.,

la

cat.

Valea-Pu-

XVI
din

Pe

Oltul-d.-j.,

jud.

{ulu!

continua pe slem-

era locuita de cetele

1590 de mo?la

Olt, cu direcfia spre S., avind

nea dealulu! Chilmiziul, care o

desparte de proprietatea mo$nenilor

nen!

Silite

Dragoste^ti,
?i

o lungime de 400 m.
Lintel (Vlriul-),
deal,
in

Mirce?tl,
In timp
tiits,

Zmede^t!

Arcane^ti.
fost

Grajdaneni

$i

urea in

vir-

de

invazii a

pusre-

jud.

ful

Balo? la Lacul-cu-Zalog!.

dar

locuitorii,

care se

Digitized by

V^OOQlC

LIPIA (MO?E?TI)

172

LIPNIJA

trageau in padurile de pe muntele

Mpia (Marcu{a),

sfoara de mo-

pendinte de manastfrea Caldaru?ani, jud. Ilfov, arendatS.

Capreanu, reveneati indata

pe, in jud. Buzau, com. Lipia.

cu
cu

ce se stabilea ordinea.
1

De

la

14100

lei

anual,

impreuna"

812, a fost ferita de intimplari

$i

Lipia-Bojdani,
Znagovul, jud.

com.

rur.,

pi.

trupul Brinzeasca, afara

lari $i

de

Sur-

nenorocoase
pera.

a$a a putut pros-

Ilfov, situata la
la

Hele^teul, lasate in folo-

marginea de N. a jude^uluT,
locuitoril

sinja manastirel.

Se vede ca

de pe

aci

N.

la

46

kil.

de Bucure^ti,
satele: Boj-

n'au avut tot-dea-una buna reputable. Cuvintul lipian serva

in jud.

linga riul Ialomija.

Se compune din
Fundul,

Buzau, pentru a inchipui

?iret,

dani, Bira, Coadele, Dobroseti,

Lipianca, numire, care se mal da mopet Balaia, din jud. Buzau, com. Gheraseni.
Lipianca,
Galbina?ul

pe omul:

minciunos,

in-

Ghermane^ti,
?i

Gruiul,

$elator, fara scrupule.

Lipia, $an{ul

Turba^i,

cu o

sfoara

de mofie,

in

populatiune de

5242

locuitorl

jud. Buzau,
;

com. Tabara^ti,

cSt.

Lipia (Moeti), cdtun de

din$a al com. Lipia, jud.
z.\u,

re$e-

(impreuna

cu

calugaril

de

la

are o intindere de

Bu371
ca-

manSstireaCaldaru^ani), din carl

130 hect.

cu 1780 locuitorl

870 contribuabill;
1

locuesc

in

case.

De

dinsul se alipesc

21

tana$ele
lele.

Hoizanul

Sarage1

1 case i 9 bordee. Suprafa^a totala a com. e de

Lipicul,
120
te$ti,

sat,

cu 50

familil,

sau

suflete, jud.

Arge?,

pi. Pi-

2948 hect. Proprietatea e a statulul, care poseda 9970 hect. ?i

sat, in jud. Ilfov, pi.

facind parte dincom.rur.

biserica, cu

Sapata-d.-s.; are o

Lipia,

Zna-

locuitoril,

carl

au

2979

hect.

hramul

Sf.

Nicolae,

deservita

govul, facind

parte

din

com.

Statul
sal

cultiva

prin

arenda$il

de un preot.
Lipieni (Sforile-Monenilor-), mofie, in jud. Buzau, cat. Tabara?ti;

mr. Lipia-Bojdani. E situat la S. de Gruiul, pe malul drept al riuluT Ialomi^a. Locul coprins
intre sat
$i

5957 hect. (423 hect. izlaz, 3540 padure i 50 sterpe). Locuitoril cultivft tot terenul.

riul

Ialomija

este

Are
ne$ti,

bisericl: la

Bojdani,

are

zmircos.

La

S.

se

marginete

Coadele,

Dobrose?ti,

GhermS$i

in devalma^ie
pieni,

450 hect. posedate de Mo?neniI Licat.

cu padurea Balta-Neagra.
Suprafa^a totala a satulul
e

Gruiul, Lipia, Turbaji

din

Lipia

$i

Valea-

manastireaCaldaru?ani. AceastS

Teanculul.

de 1507 hect., cu o populate de 752 locuitorl.

Statul are 1177 hect.
cuitoril
?i

lo-

330

hect. Statul cultiva

I

comuna, cu pamint fertil, cum e acela de pe malurile Ialomifel, e una din comunele rurale din jude{ din cele mal imbel$ugate.

Lipitoarea, virf de munte, din culmea Joi^el, in plaiul Lovi^tea,

jud.

prin arendav
sterne,

sai

660
tot

hect.

(7

Arge$, cu o inal{ime de 1964 m. d'asupra nivelulul Mi-

io

izlaz,

450 padure).
terenul.

Vite sunt

745 cal
boT,
bivolT,

$i

lepe,

ril-Negre.

Locuitoril cultiva

armasari, 1447

Are o
1

biserica,
?i
1

deservita de

116

vifel,

719 vacl, 62 capre,

Lipitorilor (Lacul-),
Buzau,

lac, in jud.

preot

cintare^.

3620
guri

ol

Comerciul se face de 6 persoane.

Locuitoril poseda:
;

374 rimatorl. 386 plu281 cu bol ?i 105 cucal;

$i

com. MSgura,

cat.

Un-

guriul, con^inind pe^tl i Hpitoii.

Numarul
335
i

vitelor

mar! e
592.

de

660 care
?i

$i

caru{e: 437 cu bol

Lipni^a, com.

rur.,

pi.

Silistra-

al celor

mid de

223 cu caT. Comerciul se face de 33

?i
I

Noua, jud. Constanta.

cir-

Este situata in partea de V.

Lipia (Poporul), mope,

a mo^nenilor din com.

in jud.

ciumari

hangiu.

a jude^ulul, la 101

kil.,

spre V.,
capitala

Buzau, com. Merei, proprietate

Merei.
ara-

Improprietari^I sunt
cuitorl
i

874

lo-

de

ora^ul

Constant,
?i

neimproprietari$T, 521

districtulul
pla?el,
la

in
kil.

cea de N. a
spre N.-E. de
oco-

Are 764
bile,

hect., din
izlaz,

can 200

locuitorl.

20

52

43 padure,
$i

desNi-

Budgetui com. e de
lei

12858
leT

ora$ul
lulul.

Ostrov,

re?edin{a

par^ita in sforile: Scoarfa,

la venituri

$i

de 11674

Comunele invecinate sunt

la
5
kil.,

sipoasa, Lespezile

Chilmiziul,

la cheltuell.

Cilnia,

spre N.-V. spre

S.-E.;

345 vie, 26 Barbuleanca

livezl,
$i

restul sfoara

Ghiuvegea,

la

5 kil.,

locurl sterpe.

Lipia-Bojdani, mofie, a

stituluf,

Satul-Mare,

la

kil.,

spre

Digitized by

Google

LIPNIJA

173

LIPOVA

Oltina,

la la

8
7

kil., kil.,

spre N.E.;

Cula; sat strins, cu un

aspect

Lipni^a,
pi.

sat,

in

jud.

Constanta,

Garvan,

spre S.-V.;

placut. Co^Iugea, in partea N. a

Silistra-Noua, cat.
al

de

ree-

Girlifa, la

10

kil.,

spre V.

comunel, pe valea Ghiol-Ceair,

la 3
kil.,

la N. cu com. de care se desparte prin valea Colugea ?i

Se m&rginete

spre N.-V. de
la

re$e-

rur. Satul-NoQ,

dinfa, dominat

V. de dealul

com. Lipnifa, aezat in partea de N. a pia?el $i cea centrala a comunel, pe valea

din^a

Co^lugea, la E. de dealul Curt-

Almaltcul sau

Lipni^a;

are

adiacenta
E.,

el,

valea

Iroftie; la

Orman, are un aspect mal

fru-

intindere de 2103 hect, din care

1

cu
i

comunele:

Oltina, Ca-

mos ca
dinl
i

precedentul, avind case

i

hect.

ocupate de vatra
o

sa-

ranlic

Ghiuvegea, despar{in-

bine zidite

inconjurate cu gra-

tulul,
familil,

cu

populate de

237

du-se de cea d'intiiu prin lacul

Oltina, bal^Ie Ciamurlia
$i

livezl.

Suprafafa totaia a
hect., din

Iort-

comunel este de 5073

carT

675 suflete, in maioritate RominI, care locuesc in 125

case.

mac,

de

cea

d'a

doua, prin

329 hect. vetrele celor 2

valea Ghiuvagea, iar de cea d'a

treia prin valea
la S.,

sate, iar restul imp&r^i t intre stat

Dermen-Ceair
Garvan, de
la V.,

cu proprietaril, car J poseda 728

hect.
$i

Lipova, com.
la

rur., jud. Vasluiu,

cu com.

rur.

loc. carl

au 4016 hect.
fa-

care se desparte prin dealurile

Sirt-Iol-Bair
$i

Populafiunea este de 302

miliT,
baflf,

Curdeli

sati
i

1272

suflete:

677 bar-

cu comunele Girlifa

$i

Cilnia,

sep&rindu-se de cea d'intiiu prin

dealul Scorci, de cea de a doua
prin culmea Colugea.
Relieful
solulul

tortyl,

595 femei: 614 necasa552 casatori^T, 24 vaduvl,

de ora?ul Vasluiu $i la 7 kil. de Punge^ti, re$edin{a pla^el. Are forma uuul dreptunghiu, fiind inconjurata de mal
43
kil.

multe dealurl, carl

S.,

in

parole de

divor^I;
1

1272 cetajenl ro-

V.

$i

N., formeaza hotarele

minl: 1268 ortodoxT, 3 protesaccitan^I,

sale, iar in

partea despre E., se

este

mahomedan
$i

68 1
2

agri-

prelunge$te un es, care la satul

?i

dentat de culmea Co^lugea, cu

ramifica^iunile
sale.

cultorl
cian^f.

meseria$I,

comer-

com.

Dragomire?ti
se une$te

din
$e-

Movilele
?i

jud. Tutova,
contribuabill.
bisericl,

cu

sunt

numeroase

artificiale,

Sunt 468

sul Tutovel.

ad servit odinioarft ca locurl de inmormintare, ca puncte de observare

i

orientare

toate sunt

acoperite cu iarba.

numeroase; insa prea purine au apa i aceasta numai in timpul ploilor, toamna
sunt
$i

Vai

una in catunul Lipni^a, cu hramul SfinfiT Impara^I, i a doua in catunul Co^lugea, cu hramul Sflnta Trei me sunt deservite de 2 preo^I
;

Are doua

Comuna

se

compune
de

din ur-

matoarele sate
Lipova-Raze?i,
care
fin

micele catune: Petra$cani, ValeaSatuluY, Henfe?ti, Popusocul

$i

$i

2 cintarefl. Este

$i

o geamie,

Pope^ti
Valea-Caselor, de care
tunele:
$i

$coli sunt doua, rurale mixte,

cite una in fie-care catun, con duse de 2 inva^atori $i 2 invaja toare i frecuentate de 96 elevT, Locuitoril poseda: 127 plu

\m

ca-

primavara,

?i

dup& topirea
afla

Valea-Marulul,

Costi^a

zapezilor.

Dracoaia;

Pe

teritoriul

comunel se

Valea-Mo^neagulul
Mijlocul.

iezerul Oltina, la N.-E., a carel

parte meridionals, care acoperite

in

gurl,

234 care
fier
;

$i
1

carute,

127

Toate aQ o intindere de 3088

hect.,

buni parte cu

stuf

$i

insule

grape de
$i

moara cu aburl

din care
$i

499

hect.

pa-

plutitoare, formate

de iarba ?i plante acuatice, apartine comunei confine pe$te ce se consume

;

morT de

vint.

dure
finaf,

1360 loc de

cultura,

vite,

in localitate; este

prelungit la

S. cu doufi balflf:

Ciamurlia

$i

Sunt peste 3400 capete de mal cu osebire 01. Budgetul comunel e de 5673 la veniturl ?i 4484 lei la lei
cheltuell.

ima$, ale proprietafel, iar

locuitorilor,
livezl.
^i

1299 hect, ale

43 hect. vil i Are o populate de

milil,

355
are
1

fa-

Iortmac ce au malurile ridicate $i sunt acoperite in toata intin-

sau 1209 suflete;

cu
1

Caile

de

comunicafie sunt:
prin
si

bisericl,

preot

$i

cinta-

derea

lor cu stuf.

calea judefeana Ostrov-Medjidia,

re{;

un
;

schit

lipovenesc;
;

o
iaz

Se compune din doua catune:

Lipnifa,
re$edinta,

care trece

sat

apol dru-

$coala
1

o moara de apa

a$ezata

in
in-

murl vecinale
satele
Ci?la,
etc.

comunale, care
i

circi ima.

partea
chisa

S.,
$i

pe valea Lipnifa,

unesc citunele intre ele

invecinate
ca:

cu
7

Vite

298

vite
ol,

marl cornute,
25
capre,

dominata

la

S.

?i

E.

Oltina,
Girlifa,

bivoll,
i

710

95

de dealul Sirt-Iol-Bair, iar la V., de movilele Caragia ?i Almali

Garvan, Cuingiuc,

cai

136 rimatorl.
la veni-

Budgetul comunei e

Digitized by

LiOOQ IC

LIPOVA

174

lipovAtul
partea
pi.

turf

de 2172 lei, 87 banl, iarla cheltuell, de 2089 lei, 86 bant. Locuitoril poseda 37 plugurl
:

Lipova-Razei,

sat,

in

te$ti,

com. Coste?ti,

pi.

Tirgul,

de E. a com. Lipova,
platou
N.,

Ra-

jud. Boto^ani.

cova, jud. Vasluiii, situat pe un

?i

36 care cu boT, 10 plugurl 22 carafe cu cal.

ce se prelunge$te spre

Lipovanulul
?ia Hatcaufi,

(Iazul-),

iaz,

in

Sunt 90 stupl cu

albine.

pana aproape de culmea dealulul Racova, ce desparte com. Lipova de Girceni.

suprafaja de 12 hect,

pe mopi.

com. Mitocul,

Prutul-<-j., jud. Dorohoiti.

Lipova,

piriU, ce vine din jud.

i

De
tune
:

acest sat {in

?i

micele c&-

Vasluiu, intra in jud.

plasa

Patra$cani, Valea-Satulul,
$i

Tutova, pe
re?ti
;

la

com.

Dragomi$i

Henfi$ti, Popusocul

Pope^ti.

uda aceasta com.

in
piriul

se

varsa

Tutova, de a

stinga, din jos

mire?ti.

de satulDrago-

Se intinde pe o suprafa^a de 886 hect., din care 71 hect. p&dure i 1 00 hect. loc de culture,
finat,

Lipovanul, com. rur., in partea de S. a pla?el Crasna, judeful VasluiQ, la 19 kil. de ora^ul Vasluiu $i de 42 kil. de Codae$ti, re?edin$a pla$el, situate pe
dealurf,

ima?,

ale proprieta^el, iar

vai
:

$i

?esurf, fntre co-

715 hect. ale locuitorilor rize^T

munele

Deleni,
i

Mijnteni-d.-j.,

Lipova

Manastirei (Valea
sat, in

carl

poseda

$i

40

hect. vil

ora?ul VasluiQ

com. Orgoe^ti

de N. a com. Doagele, plasa Racova, jud. Vasluiu, situat parte pe coasta dealulul cu acela^I nume,
partea
iar parte

Hogei),

livezl.

din jud. Tutova.

fa-

milii,

Are o populate de 233 sau 689 suflete.

formats

din satele: Lipo-

v^ul,
zinca,

Este re?edin$acomunei; $iare

o ?coala, infiinfata in anul 1869,
frecuentata de 32
serica, facuta
la
?i

Bolboca ^i Zipe o intindere de 6916

Corbul,

pe

?es.

Are o
din

suprafa^a

de
ture,

1 1

66 hect,
i ?i

care 429
cul-

elevl; o bi-

hect.

p&dure
fmaf

278 loc de

ima$, ale locuito-

1834,

deservita

de lemn de stejar de I preot

E. a
satulul,

1876 hect, acode pidurl ?i 3106 hect pmint de culture, fine^, ima,
hect., din care

perite

apar^in statulul, iar 1935

hect.

rilor.

2 cintarefl; o circiuma.

sunt ale locuitorilor.

Are
milii,

o populate de

125

fa-

In
este

partea de

Are o populate de 569

sau
1

familii,

sau 561 suflete.

un platou, numit Patra?zice $I-a

741

suflete,

din

care 73
?i

In Lipova este o bisericS, cu

1

cani, ce, se

luat

nu-

familii
milii

Ru?I romanizap
preo{I

fa-

preot

$i

un

eclesiarc.
1

Aceasta
cSla

mele de
al lul

la

Patra?cu, un logofat

Evrel; 3 bisericl, deservite

$i

biserica s'a zidit la

tre

Toma
60

840 de Cozma $i pSni

Stefan-cel-Mare.
S.

de
astazi o

cint&rep;
circiuml.

Spre
piriul
fintinS,

de

sat,

aproape de
?i

?coali; o

moari; 4

secularizare a fost schit in care

locuiati

Lipova,

este

Comerciul se face de 6 persoane.

c&lug&rl, cu

egu-

numitaFintina-DoamneT,
V.

men

$i

cind era pendinte de m&-

iar

spre

de

fintina

este

Vite

nSstirea Neamfului.
larizare, acest schit

Dupa

secu-

locul

numit Beciul-DoamneT, se
$i

a fost pres&raci

zice c& atit fintina cit

beciul,
lul

fecut in
$i

ospiciu
1

pentru

sunt f&cute de pe

timpul

304 ol, Budgetul com. e de 2320 lei la veniturf $i de 2275 lei, 23

banl la cheltuell.

707 vite marl cornute, 77 cal ?i 285 rimaton.

de

la

871

str&mutindu-se
jud.
bi-

$te fan -eel-Mare. In locul acestul

beciu,
itorT,

ospiciul la Radiitoasa, in

pe

la

1883,

ni$te locu-

Tecuciu, a rimas ca simple

serica
zidul
$i

sapind, la o adincime
stinjen,
;

cam
de

posed&: 117 plugurl cu boi $i 1 cu cal; 260

Locuitoril

de

mir.

Dependin^ele,

de
cit

V2

n'au

dat

care
cat;

cu

boi

$i

19

ciru^e

cu

clopotnifa, sunt aproape

in ruine.

Este

coala,

infiinfata

in
$i

1882, intre^inuta de

comuna

de nasip batrinii insa spun c3 daca s'ar sipa mal adinc, s'ar da de urmele beciulul. Vite: 164 vite marl cornute,
7 bivoll,

180 stupl.
sat, in centrul
pi.

Lipov&{ul,

com.

Lipoid*
Vasluid,
lulul

Crasna,

judeful

frecuentata de 20 elevT.
Vite: 281 vite marl cornute,
I

390

ol,

38 cal
8

?i

36

situat

pe coasta deaspre S.E.,

rimatorl.

Fagid&ul,

pe
spre

769

01,

capre, 36 cal

?i

32

Locuitoril
gurf
?i
1

poseda

plu-

coasta dealulul Suceveni,

S.-V.
?i

rimatorl.

25

care cu boi, 6 plu;

Locuitoril poseda: 8 plugurl

$i

gurl ?i

2 c&rufe cu caT

66

stupl.

46

care cu boT,

T2c&ru^ecu

caT;

97 stupl.

Lipovanul,

iaz,

pe mo$ia Cos-

pe coasta dealulul Lipov&Jul, spre N.-V.; pe o suprafa^a de 3126 hect, din care 673 hect. loc de cultura, Rna^,

Digitized by

Google

LIPOVA'fUL

175

LIPOVUL

ima$

?i

1393 hect. padure, pro-

com.
ast-fel

Sili$tea, pi. Bistrifa,

numit

prietatea statulu!, iar 1060 hect.

ale locuitorilor.

din

cauza populafiune!
carl

sale
familil,

primitive,

era

com?i

Are o populate de 292

safi

pusa din
eza{!
aci

Lipovenf adu$!

a-

merge spre E. prin caal proprieta^e! d lui Nicolae Romanescu, al mo^iilor d-lul $tefan Vladoianu $i Dovanul,

pital de N.

1234 suflete. Este re$edin{a comunel

de catre

$tcfan-cel-

meniulu! Coroane! prin

Valea-

are
fre-

Mare.

Rea, pana in drumul Craiovei.

o coala, infiin^ata in 1868,

cuentata de 45 elev!
tare^f,
;

Limita

linie!

de

S. incepe

de

2 bisericl,
i

Lipoveni, fost

sat,

in jud.

Ialo-

la

E. proprietaje! Eforie!
?i,

Spilinia

deservite de 2 preoflf

2 cin-

mi{a, plasa Ialomi^a-Balta, pen-

talelor Civile

merge

in

una e zidita de calugari! grecl, pe la i860, iar a doua este de lemn, avind o vechime de peste 400 an!, $i
din
care

dinte de com.

Bordu^ani.

Ur-

dreapta
d-lul

pana
linie!

in

proprietatea

mele acestu! sat se ma! vad

intre satele Lateni
$i

Virvoreanu.

Bordu^ania

Limita

de E. merge pe

Micl.

linga proprietatea d-lu! Geblescu,

statulu!

despre care se

zice

ca a fost

Malaica,

pe druin

constrain de un cioban.

Lipoveni.
sta-

Vez!Criste$ti, sat, com.

mul
Rea.

Craiovei,

pana

Valea-

Sunt 2 circiume. Mo$ia este proprietatea

tulul.

Criste^ti, jud. Boto^ani.

Limita

linie!

de

V.

incepe
Pro-

Lipovenilor (Glrla-), girlifff,

in

din proprietatea d-lu!

Amza

Vite: 385 vite

man
:

cornute,

jud.

$i

pi.

Tulcea, pe teritoriul
$i

topopescu, merge pe linga proprietatea

vile
$i

250
i

ol,

40

cal

150 rimator!.

com. Moru-Ghiol,

aaume pe

Eforie! Spitalelor

Ci-

Locuitoril poseda

64 plugur!
1

acela alcat. Dunavaful-d.-s.; se

100 care cu

bo!,

plug

?i

desface din bra^ul Sf. Gheorghe,

10 cru{e cu cal; 120 stup!.

ceva mat spre E. de satul MoruGhiol; se indreapta spre E., avind

pe linga a statuiul Radovanul, pana ajunge in ValeaRea.

In acest sat s'a aezat Bog-

Se margine^te
dur! de girntya
$i

la

N. cu Deavii,

dan-VodS, cu o parte de oaste moldoveneasca, in razboiul ce a

avut cu Alexandru-Voda,
lul Ilia$,
fiul

o direc^iune generate de

la E.-

lul-Robulu!, acoperit cu
cer,

pa-

V.

la S.-E.,
pi. i

br&zdind partea de

cu

iziaz

E. a
girla

a com.

se varsa in

pentru paunatul vitelor. Inalfimea dealulu! este de 70 m.

care era ajutat de Le$!,

Dunavajul, ceva ma! sus

pentru a relua scaunul domnie!.

De

aicea Bogdan,

a purtat

prin codri din loc in loc oastea

le$eascd,
lul;

de satul Dunavajul-d.-s.; are o lungime de 3 V* kil. e pu{in adincS$i curge numa! prin stuf.
;

Com.

este udata

de

riul

DasPis-

na^uiul, care izvore^te din

cul-Negru, din jud.

Mehedinfi,

pana

in

apa Birladu-

atinge teritoriul com. la E. ca-

apol lasinduse in jos, in

de-a stinga
riu-

Lipovul, com.
iova
$i

rr.,jud. Dolj, pi.

tunul Radovanul,

merge

drept

Valea-Crasnef,
lul Birlad i
talia,

Jiul-de-Mijloc, la
la

acolo dindu-se bafost invins.

kil.

30 kil. de Crade re$edin$a

spre E. pana in

Malaica, pen-

dinte de com. Ceratul, apo! se

Bogdan a

pla$e!, Segircea.

indrepteaza spre S.
in Balta-Popel,

$i

se varsa

Este a$ezata

Lipovatul, deal, se intinde de la V. la N., intre satele Lipovajul $i Corbul, com. Lipov&tul,
pi.

na^uiuluT,
riulu!

pe $esul Daspe ambele malur! ale

$i

Cirna
prin

comunele Plosca. In drumul sati

intre

D&sn&$uiul

in apropiere

com.,

desparte

catunele

Crasna, jud. Vasluiu.

de DealulRobulu!, renumit pentru vi!, de pe lunca Dasna^uiului.

Lipovul-d.-s.

de catunele Lipo-

povul
celor

?i

Calomfire?ti. In dreptul

Lipov&ful,
la S.-V. lurile:

vale,

se

intinde

de

Se invecine$te

la

E. cu com.

spre N.-E., printre dea-

Cerdtul, desparfita prin linia

de

doua d'intiiu catune se afla cite un pod. Se compune din trei catune
Lipovul, in centru, care este
$i

Suceveni, Fundoaia, Fa$i

hotar; la V., cu com. Intorsatura,

gadaul

Zizinca,

com. Lipo;

desp&r{ita

prin

pSdurea
numita
Sal-

catunul de re^edin^a; Lipovuld.-s.,

va^ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu

Domeniulul
cu{a, din

Coroanei,

are o lungime
kil.
;

cam de 9
piriul

10
But-

Radulea; laN., cu catunul

com.
linii

260 m. de cat. de re^edinja, a$ezat pe Valeala 2

kil.

prin

ea trece

Calopirul, des-

Dasna^uiuiu!; Calomfire?ti, la N.

nariul.

pir^ita prin

de hotar.

Limitalinief de N. incepe de la

de Lipovul, $i chiaralatur!de el. In vechime com. se numea

Lipovul
-

Lipoveni,

sat,

in jud.

Neam{u,

E. proprietafe! Statulu!, Rado-

Unguresc; s'a fondat

Digitized by

Google

LIPOVUL

176

LIPOVUL
aQ o intindere de 183
daii vin ro$u; se

de ni$te romini ArdelenI din

Lipova,
?i

Are 8V2

hect.

farina. Localul

Viile hect.
i

la

anul 1815, de unde

iar

e construit

cu

cheltueala Do-

numele com. de Lipovul,

erau

meniulul Coroanel.

pentru ca emigran^i!
mitt

nu1

Suprafa^a

comunel
fine^e,

este

de
30
co-

g&sesc pe mo$ia Domeniulul Coroanel ?i pe aceea a d-lul N. P. Romanescu.

In coala
lina,
in,

de satenf Ungurenl, com. a primit numele de Unguri. Mai

1783 pog., din care 9731 pog.

arabile,

60
i

640

izlaz,

pe urm&

s'a fondat catunul Li-

loc sterp

601 padure.
teritoriul

povul-Rominesc, care inainte se

numea ^u^uroaele
Calomfire^ti

?i

era a^ezat

Mobile de pe munef sunt:

1.

funil;

atelier

comunel se lucreaza de un afla tot in coala se de lemnarie ?i unul de

cinepa, in atelierul

pu{in malla V. de actuala vatra.

Parte din domeniul Segiral

fierarie.

a fost
atit in
$i

fondat

la

cea

Coroanel, cu o suprafafa
arabil
lei.

anul 1880 de

insura^el.

Re?e-

din^aa fost
gureni, cit
$i

Lipovul-Uncind
aceasta

de 5600 pog. pamint cu un venit de 90000

Coroanel.
2.

{uiul,
i

Ina-

Sunt 2 morl pe riul Dsnauna a d-lul Alexie Ursu una a d-lul P. I. Olteanu.
In

Lipovul-Rominesc

inte apar^inea statuluT, iar

acum

comuna

se afla o stinS la

in

Intorsura,

care se adun3 oile locuitoriior

din Lipov.
In Calomfire$ti se afla

f&cea parte ca catun din com.

Proprietatea statulul Ra$i

Lipovul.
In cat.

dovan, numita

Caluiul, arenlet.

un

ciz-

Lipovul-Rominesc se
catunulul fuf-iroaacea-

data anual cu 9950

3.

mar
N. P.

un
I

fierar.

In Lipovul, un
$i

vSd
ele,

sili?tele

Proprietatea

d-lul

zidar,

cizmar

fierarl.

ce faceau parte din

sta com. In apropiere de aceste

silite

se

afla

migura,

numita

Romanescu, care are 450 pog. arabile i aduce arenda anuala de 6000 lei.
4.

Comerciul se face

in

com.
e de
chel-

de 8 persoane.
Venitul anual
lei

al

com.
iar

Magura-Baidaluiulul.

Proprietatea

d-lul

tefan

3271,

banl

72;
lei.

Spre E. ape! Dasnafuiululse afla un $an{ ce duce la Ceta{uia, din com. Ceratul.
Popula^ia

Vladoianu cu o arenda anuala de 8000 lei $i o suprafa^a de

tuelile,

de 2468

45 Pg5.

arabile.

Lipovul,
suprafaja de

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-

comunel
carl

este

de
in

Delimitarea locuitoriior din

de-Mijloc, com. Lipovul, cu re-

1644

suflete,
?i

locuesc

Lipovul,

cu

$edin{a primariel.
flete:

Are 758

su-

173 case

196 bordee.

1278 pog.
6.

Dup&

legea rurala din 1864

Delimitarea locuitoriior din

394 barba{i $i 364 femel. Locuesc in 91 case $i 8r bor

$tiu

sunt 168 imp&mintentyl, iar dupS

legea din 1879 sunt *35 iosurStel.

Lipovul-de-Sus, cu 398 pog.

7.

dee.

carte

33

persoane.
func^io-

Delimitarea locuitoriior din

Are o coala mixta, ce

neazadin 1883
$i

Calomfire^ti, cu

1485

de pog.
lei,

este intre^inuta

In cat. Lipovul de-Sus se vad

In total,

un venit de 94830
cele
3

urmele unel cetap de pamint;

dau

pentru

delimitarl,

de asemenea se gSsesc in toata com. urme de cetap, movile,

gropl adincl,
In
cat. etc.

carl apar^in locuitoriior.

Paduri
Lipovul,

Radulea,
proprietatea
are

in

com.

de comuna $i de administrajia Domeniulul Coroanel, care a cheltuit 12000 lei cu construirea localulul. E condusa de un inva^ator
?i

Domeo supra-

frecuentata de 29 bae$I

Lipovul

se

afla

niulul
fafa

Coroanel,

fete din Lipovul,

19 bae{I
$i

biserica
turl,

de caramida, douS schidin carl unul de caramida,

care
se
zice
$i

de 108 hect; Lunca-dinVaie, tot pe Domeniul CoroaneT, de 37

hect.;

$i

8 fete din Calomfire^ti

din Lipovul-d.-s.
biserica de zid, cu hraDumitru; trel ateliere, tfnul de fierarie, altul de lemnarie $i unul de fringhierie.

despre
f&cut
este
schit
torf.

ca este
care
?i

Radovan, padurea
hect.; Lipovul-

Are o
Sf.

de haiducl

azl
alt

statulul,

de 75

mul

ruinat cu totul

un

de-Sus, cu 15 hect., se gase?te

in cat. cu acelaI

de lemn f&cut de
In
se

locui-

nume

?i

apar-

Lipovul-de-Sus,

lingS

{ine d-lul
d-lui

Romanescu. Padurea

Meseria$I sunt:
fierarl $i
1

cizmari,

schit,

afla cimitirul satuluT.

Vladoianu are o suprafa^a

zidar.

Este

o ?coala mixta

in

Li-

povul, ce funcjioneaza din 1883,

de 1 5 hect. Aceste padurl sunt compuse mat ales din: girntya,

cer,
stejar,
;

Sunt 3 circiumi.

condusa
intre^inuta
nistrajia

de

un

inva^ator

ulm, corn,

frasin,
$i

Lipovul, mofie

particulara,

jud.
Li-

de com. $i de admiDomeniulul Coroanel.

jugastru
girni^a.

predomina

stejarul

Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc,

com.

povul, cu o suprafa^a de

450 pog.

Digitized by

Google

LIPOVUt-DE-SUS

L1SCOTEANCA

$i

cu venitul anual de 8000

let,

aparjinind
ianu.

lut

$tefan Vlado?i

Pe diusa se gase$te p^d u re de vr'o 15 hect.

sat, jud.

Se invecine$te la N. cu ,Piala S. cu com. Vinatori, la E. cu com. Vii^oara ?i la V. cu valea Duhna.

tra,

cornute
?i

marl,

2265 vite

mict

153 porcl.

Budgetul comunei e de
3565, ban!88,
lei

lei

la veniturl ?i

de

Dindealurile din partea dreap-

2922, banl 49,

Cai

la cheltuell.

Lipovul-de-Sus,
pi.

Dolj,

ta a vaii

Duhna curg abundente

cu numele Duhna,

Jiul-de-Mijloc

com. Lipovul,

izvoare de apa, cari daii na$tere

la S.

spre

de comunicafiune sunt: com. Vinatori, spre

$i

cu 244suflete: 124 barbajl, 120

feme!.
struite din

unul

piriia$

Vii$oara la E.

spre Piatra la
$i

Locuesc in 37 case concaramida $i din pa33 bordee.

din a carul apa cultivatoril

zarzavaturl

de

N.;pe?oseIevecinale

pe calea

se

servesc

pentru

mixtaTurnu-Magurele-Zimnicea.

iente

$i

irigafiunea pamintuluT.
Piriul

La

S.,

Aci se afla un schit ruinat, o cet&^ue de pamint, sili$tea numita fu^uroaele, precum i Magura Baldaluiulul $i M&gura-

Calma^uiui uda partea

$oseleI,

se afla

pe partea dreapta a magura Buga-

despre
Vii^oara

N. a comunei, formind

Brincoveanul
rile

limita despre
$i

comunele

Piatra,

unel intariturl

precum $i restude pamint.

are o inaijime
el la

Vinatori.
fertilitate

Magura Buga

Iepel.

Pimintul este de o
2.

Circiuml sunt

excep^ionala. Din balta se scoate

de peste 10 m.,iar ocolul baza este cam de 300 m.

In

o cantitate insemnata de pe$te.

partea de V.,

la

depar-

Lipovul - Radovanu,
StatuluT,

mo$ie,

Numeroase turme de

ol vin aci

tare
chiul

de
$i

ci{I

va
al

kil.,

se afla ve-

situate

pe

teritoriul

comune!
averilor

Intorsura, plasa Balta,

jud. Dolj.

Pana

la secularizarea

manastire^tT,

mo?ia

a-

partinea manastirei Caluiul, din

jud.

la iernatic. Balta confine multa papura $i trestie, iar viile dau vin mult $i bun. Pe teritoriul acestei com. se gasesc bogate cariere de pietri?.

drum

Alexandriel, nucare

mit
se

DrumuI-Po?teI, pe
$i

comunica

astazl.

Lisa, moie,
pi.

in

jud. Teleorman,

Romanati.
lei

Se

arendeaza

Cea mai importanta

dealulul

este

cea

Marginea, proprietatea d-nel

fixarea gra-

cu

9950
-

anual.

de pe valea Duhna, pe coasta

din stinga.

Zoe Slatineanu. La

De

aci se

ntor
citata
nisie

romine^tl,

se

gase?te

Lipovul

Romlnesc,

fost

sat,

scoate pietri$ pentru $osele. Locuitori!

pi. Jiul-de-Mijloc,

com. Lipovul,

numesc

aceasta

vale

mo$ie de DioFotino, ca hotar despre

aceasta
la

jud. Dolj, situat ceva

V. de actuala vatra.

mai spre Se maf

Stringea.

Dunare. Pe
este

1741 era tot proSlatinenilor.

Suprafafa comunei

de

prietatea

familiel

numea

f ufuroaele.
ce

5315 hect, dintre carl proprietatea d-nel Zoe Slatineanu ocupa o intindere de 4480 hect. pamint arabil, iar restul de 400
hect.
nete.

Liteti,

vechie

numire

cd-

Lipovul- Ungureni, nume

jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc.

tunulut Agudul, com. Verne^ti,

jud. Buzau.

purta mai nainte com. Lipovul,

este balta, stufi?, izlaz $ifi-

Lipea,

pirin, izvore^te din

munin

Locuitorl improprietaritl sunt

tele Clabucul, jud. Bacau, plasa

Trotu?uI,
?inul,

com. ManSstirea-Cacurge spre S. ?i intra in

hotar
jud.
intre

numar de 145, posedind o intindere de 350 hect. Pe dealul

vii,

numit Geroasa
hect.

jud. Putna. In cursul sau superior

carl

locuitoril au 98 V2 produc vin foarte

Liteti-Agudul (LeculeasaVoineasca), mofie in jud. Buzau, cat. Verne$ti, com. Agudul, zisa $i Pastoaica; are 230 hect., mare parte arabile.
%

face
i

Transil-

bun.
PopuIa{ia

LiCOteanca,
comundf
sau
este

vioie, jud. Braila,

vania

Bacau, in colful

de

pendinte de com. Filiul; e tmpar^ita in trel. Proprietatea D-luI

de S.-V.

al jude^ulul.

276

familil,

1025

suflete,

din carl 159 contribuabilT.

Al. Len^-Filipescu, cu o suprafa^a

lei

Lisa, com. rur. 9

in jud. Teleorla

man,

pi.

Margin ea,
V.,
intre

extremi-

inva^ator

tatea de

valea

Du

Are: o $coaia, condusa de un frecuentata de 44 $i elevl; o biserica, cu 2 preo{f

2

de

50 de hect.

?i

12000

venit;

a Eforiel Spitalelor

Civile din Bucure?ti,

2000 hect,
hect.
$i

n&rel $i gura vail Duhna, la punctulunde aceasta da in Va-

$i

cintare^T;

o moara cu

a-

cu 21000
torilor

lei

venit; a mo?teni-

burl.

Satnoeni,
venit.

90

lea-Calm^uiuluT.

Vite sunt: 258

cat,

587 vite

1800

lei

*nm

MfmnU DUjUmmr 0#*frtfe. Vol IV.

23

Digitized by

LiOOQ IC

liscoteanca-cArAmidari

178

UTCOVUL
ling care este o frumoasa* An-

Licoteanca - Caramidari,
ld,

tir-

hect.

69
cimp

arif

p&mint, iar pro143 hect. 22

jud. Br&ila,

la

kil.

spre

prietatea mo$ieI 1446 hect. 52

aril
i

ting
In sat sunt 2
fier&ril.

N.-E. de satul

Filiul,

in partea

ariT

de E. a com.

Filiul, situate

pe
ju-

p&dure.
Iazurl sunt 2, intre carl acel

muchea
de^ului.

platouluT

de N. a

Vatra sa e de 8

hect.,

numit

al-R5chi$ilor, in suprafa^S

Listeava, lac, jud. Teleorman, la N. com. Traian, format din

apele Dunrel, cind se revarsi.

cu

38 case, populate de

138

de
$i

11
raci.

hect.

46

aril,

cu pe$te

suflete.

Pe timp de seceti seac cu devie.

Vite:
cat,

220
01
$i

vite

cornute,
porcl.

90

Sunt 4 pog. de

svir$ire.

630

25

Li^coteanca-Satnoeni,
Braila, la

sat, jud.

Drumurl principale: acel de la Dorohoiu la Darabani $i acel de la Herja la S&veni.

Hotarele
mo?iei
$i

kil.
?i

spre
1

N.-E. de

sunt:

Su-

Listeava, vilcea, jud. Teleorman, com. Traian, lungi de aproape 2 kil. Se intinde de la N.-E.
spre S.-E., laDun&re, din dreptul

satul Filiul

la

kil.

spre E.

hSrSul, Mlenu{i

Havirna.

de Lt$coteanca-C&ramidari, tot pe muchea platouluT de N. Are o populate de 27 fasuflete. Vatra mill!, sati 105
satulul e

com. pn

la

muchea

dealulul

Liteava,
d.-j.,

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-

din dreptul comunei Ciuperceni.

com.

Grindeni,

cu

871

suflete:

de 12

hect.

Vite

140
torl.

649 vite marl cornute, cat, 626 ol, i 60 rimS:

412 b^rbap ?i 459 feme!. Locuesc in 86 case i 74 bordee. Copiif din sat urmeaz&la
?coala mixta, din satul Grindeni,

Liteghia, lac, jud. Braila, pe hotarul de S. al com. Vizirul, aproape deDunrea-Vechie; comunica cu lezerul Lupoiul prin
privalul Ozinca.

ce este la 2

kil.

Litcovul, piriit, izvoreste din com. Schineni, jud. Tutova, curge de la N.-V. spre S.-E., ud& teritoriul com. Schineni ?i
Blage^tl
Elanul,
?i

Acest sat are sili^tea Vi?a, care este pe mo$ia Sadova.

Litcovul, catun,

in jud. Tulcea, pi.

Are o

biserica,

cu hramul

Sf.

Sulina, catunul

comunei

Cara-

Nicolae, care areintindS urm&-

Orman,
pla^el
kil.
$i

situat in

partea V. a

toarea inscripfiune
Aceasta Sfinta
si

S.-V. a comunei, la 8

se varsS

in piriul

spre

S.-V.

de a dreapta, pe

Dumnezeiasca
hramul

biSf.

teri-

serica ce

sc

praznucste cu
Sf.

re$edin{a\ Este

toriul jud. Covurluiu.

Erarch

M. Dumitru ^i M. M. Gheorghe, s'ainceput la 23 Maiu

Nicolae

M.

n&tur& de 7
ruf, in

de c&tunul de mal mult o aducolibe de pescari

care locuesc 8 familil cu

Li$i{arul, Uzer, jud. Braila,

tuat
la
?i

si-

1883

si

s'a

termiuat la 27 Aprilie, 1885

S.

42

suflete.

Este situat in parte

intinsel

S.-E.

de

lezerul $er-

tn zilele

M.

Regelui

Carol
si

I,

si

S.-V. a grindulul Cara-Orman, in

Reginei Elizabeta a Romtnilor

tn zilele

banul

curgind in Titcovul.
I.

I\ S. S. Mitropolitulut Primat Calinic

marginea

p&durl cu

a-

Miclescu, P. S. S. Episcopului de Rlmnic

cela?I nume, la 300 m. departare

Lina-cu-Sfircau{i,
$ia

sat,

pe mocom.
sau

Iosif

Bobulescu
Dolj,

si

S. S.

Protoereul ju-

cu aceea$I
pi.

numire,

de^ulut
jestatea

$tefan

Amzulescu.
I

Ma-

Un drum

Suharaul,

Prutul-de-Sus, jud.

Sa Regele Carol

dintr'un sen-

de malul sting al girlel Litcovul. comunal il unete cu cat. de re?edin{a\ Cara-Orman.

Dorohoiu,

cu

timent de Inalta generozitate a bine-voit a contribui la aceasta clad ire cu mijloacele

banesti
si

172

familtf

611

suflete.

a daruit mat multe odoare

la

si

Proprietatea

este

a erezilor
?i

un

clopot, interestndu-se mult

acest

Litcovul, punct trigonometric de observafie de rangul al 3 -lea,

in jud. Tulcea,
teritoriul
pi.

defunctulul Anastase Ba$ot5

Institutului
mirla.

act de

bine-facere

administratorul

Do-

Sulina,

pe

Ba?ota
bisericS,
?i

de

la

Po-

mcnului CoroaneY, loan Kalinderu.

Au
si

com.

rur.

Cara-Orman,

ma!

contribuit la aceasta Sfinta

clad ire

to{i locuitoriT

din

Listeava,

precum

situat in partea apusana*

?ef $i

pl&-

Are
Sf.

cu hramul
1

alte

persoane din satele vecine, incredin-

a comunei,
;

ling^l girla Lit-

Mihail

Gavril, cu

preot,

{indu-se supravegherea lucrarilor de con-

covul

are o in&lfime de 1.80 m.

2 cintareflf

?i 1

paracliser; este

struct
Negrila
tlitorii

S.

S.

Preotului
J.

D.
Lazar,

Iliescu.

de
i

zid, facuta

refacuti in

de sitenf in 18 10, 1843 de Ba$ot&,

dindu-i
$i

Sfetcu Sfetcu, Nicolae

si si

Marin
ln-

Litcovul, grind sau loc

jud. Tulcea, pi. Sulina,

ridicat

Stoian

Radu Lazar

sunt

deasupra stufulul inconjur&tor,

ritoriul

oslrduitorit acestui sfint locas.

proprietarul
al

mo^iel,
Sf.

doilea

hram,

Anastase.

La

E. de satul Li$teava se
sat numit Ogrin,

com.
rrult

rur.

pe teCara-Orman;

Satenil improprietri$T au 386

v&d ruinele unui

este

mal

o prelungire S-E.

Digitized by

Google

L1TC0VUL

179

LITA

a marelul

grind

Cara-Orman,

poligon neregulat inclinat spre

albia SiretuluT.

tuluT,
miltf,

are 386 case, cu

414

fa-

pe care e aezat satul cu acela$i

nume;
a

Jn partea

de N. are

pufinA p&dure de stejar, o continua{ie

in tinsel

Se compunedin satele: Liteni. Rotunda ?i Corni, cu reedin{a

in satul Liteni.

din carf 369 contribuabill. Vatra satului ocupa 152 falcl,

prj.

64

padurl Caraacoperit

Are o populate
sad 2870 suflete,
contribuabilf
;

Improprietari$T la

1864 sunt
$i

Orman;
nisip,

restul

cu

de 652
din
bisericT,
i

familtf,

38 fruntai, 152 p&lma?I

codaT, stSpinind
prajinl.

43

6 lacuri; este i neonjurat numal cu stuf; are o intindere de

pres&rat cu vre-o

car!

598

565

folcf,

60

deservite de 3 5 cintirefT; 2 coale

preoflf

rurale

Are: o
Nicolae,

biserica,

80 hectare.

mixte, frecuentate de 89 elevf.

zidita
in
$i

cu hramul Sf. de Teodor V.

?coala

Litcovul, girla, jud. Tulcea,

Delta Dun&rei,
?i

in

Budgetul com. e la veniturl de 7021,90 lei $i la cheltuelf de

701 5,30 le!. Vite sunt: 188
caT,

Liteanu,
2 preoflf

1782, deservita de
3 dascdlT; o

anume

in os-

rurala mixta, infiinjata in 1865,

trovul Sf. Gheorghe, cuprins intre brafele Sulina $i Sf.

650

boT,
i

GheorE., apol
pi.

604

vacl,

193 1

ol,

14 capre

condusa de un inva^ator piatit destat, ?i frecuentata de 50 elevl.

ghe; se desface din lacul Gor-

279 porcl.
Altitudinea com. de la nivelul
m&riT variazi intre 335

Drumurl principale sunt:

Valea-Glodulur (8
ki!.);

la

gova;se indreapta spre

Sulina
i

la

Rokil.)

spre S., face hotarul intre

345 m.
de
Ghi-

tunda
i

(3

kil.);

la

Corni (6
a

uda teritoriile comunelor Cara-Orman i MomTulcea

;

udata de
:

riul Siretul i

la

Vorona
1803,

(8 kil.)

piraele

HumSria, Liteni, Buca,

$omuzul-Mic,
al-Maftiesef.

In

Liteni,

banului
liuzi,

Ghiol
are

primete lacul Litcovul

kil.

Ciobanifa,

Iordache Virnav, avea 74

piatind
$i
1 1

o lungime de 25

dale,Tulburea, Humaria, Recea,

Pietrosul
$i

24

lei bir

anual, fiind

18 liuzi

de

ceT fara bir.

Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul com. Cara-

Orman,
pla$el
$i

situat in

partea V. a
intin-

a comunel; are o

Mo$ia e proprietatea d-lor Gh. Al. Virnav Liteanu i are o suprafafa de 3777 folcf, din carT 2390 cultivabile, 1020 pad u re,
$i

Liteni,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f.,

jud.

Suceava,
teni, jeni,

$omuzul, com. Li-

dere

de

30

hect.

$i

confine

159

finaf i restul

prundi?

$i

loc

pe linia Pa^cani - Burdupusa in circulate la 15

pe$te; sescurge in girla Litcovul.

neproductiv.
Improprietaritf la 1864 sunt:

Decembrie 1869. Se afla intre stabile Dolhasca (11.6 kil.) ?i

Vere^ti (12.9
kil.)

Litcovul, lac
pe
teritoriul

in jud. 91 pi. Tulcea,

com.

rur.

Be?-Tepe,

73 frunta^I, 242 paima^I ?i 68 coda??, st&pinind 921 fllcf.

Inaitimea d'a-

m supra nivelulufmarif ede 225 40.

Venitul
acesteT

situat in partea centrals

$i

a plaei

cea nordica a comunel; a fost &cut de o rev&rsare a apelor din

lacul

Cara-Suhat, la nordul case

afla;

ruia

este

inconjurat

numal cu
de
15

stuf; are
i

o intindere

hect.

confine pe?te
in
localitate.

care se consume

comunSsunt: 2 mori de ap, una cu vapor! o c&sdpie o fabric^ de spirt un pod de fier al C. F. peste Suceava ?i altul de lemn statator peste Siretul. Locur! mai insemnate in comuni sunt: Vercicani, unde sunt urmele unul pod de piatra
In
; ;

statu pe 1896
lei,

a fost de

67S66
la

88

bani.

Li{a, com. rur.,

extremitatea-

de

S.-V.

pla?el Caimatuiul,

jud. Teleorman, pe partea stinga

a riuluf

Oltul,

intre

comunele
la

9*1

o fintina despre
fi

care se zice

Odaia ?i Segarcea-din-Vale, 6 kil. de capitala judejulul.

Olt, se varsa in
riul

Liteni, com.

rur., jud.

Suceava,

c& ar

facutede$tefan-cel-Mare.

Piriul Siul care vine din jud.

situate laN.-E. pla$ei $omuzul,

la

Oltul, in

27

kil.

de

Falticeni.

Se m&rgiFlntinele

Liteni,
sat,

sat.

VezI Ulmeni-VechI,
Belce?ti, pi. Bahluiul,

dreptul com. Lija.

ne$te la E. cu com.
(jud. Boto^ani),

com.
Iai.

Suprafa^a com. este de 5580

hect., din carl:
bile,

de care se desparte prin Suceava $i riul Siretul; la V., cu com. Dolhe$ti; la S., cu com. Dolhe^ti i Tudora din jud. Boto^ani, de care se
desparte prinSiretul; la N., cu
Sili$tea.

jud

4500
$i

hect. ara$i

30

hect.

padure

180
C.

Liteni, sat, pe mo$ia

in

com.

hect.

izlaz,

fineje

nisipi?te,

cu acelal nume, jud. Suceava.

proprietatea fra^ilor

Nic.

?i

A$ezat pe spinarile
dealurilor Liteni,

91

coastele
$i

Dumba.
Locuitorl improprietarip sunt
280, pe

Buca

Hu-

com.

Are forma

un*il

maria

?i

pe $esul drept

al Sire-

950

hect.

Digitized by

Google

LIJA

180

liuzi-cALugAra

Viile locuitorilor
prietarilor mosiel

s/i

ale

proin-

Li^a, spre N.-E.,

rul mosiel

pana

in hota-

gurl

o scoala mixta

2 biserict

ocupa o
munca,
pe loc
dealurT.

Dracea, trece Drueste

de

ritul catolic;

3 circiumT.
cai,

tindere de 197 hect.

Paminturile
ale mosiel cit

de
si

atit

mul luI-Traian care conservat pe aci.

tina strabate

bine

Vite sunt: 36

494

vite

marl cornute
in

si

221 porcT.
rur.,

ale locuitorilor,
ses,

Calea jude^eana Turnul-Sla-

sunt situate parte

parte pe valcele
si

comuna

toata

Liuzi- Cdlug&ra,

torn,

in
si-

lungimea, punind-o in legatura

jud. Bacau, pi. Bistrlta-d.-j.,

Pe
afla

teritoriul

com., la S.-E., se
intiia

cu com. Segarcea-din-Vale. Cu

tuata pe dealurile din dreapta

Bistrijel si alcatuita din

gara Li{a,

stajiune
liniei

com.
cinala.

Segarcea-din Deal
uneste prin

com.

cat.

de

la

Turnu-Magurele a
com.

Li$a se

sosea ve-

Liuzi, resedinfa,
bi{i si

Corhana, Oseafla
o-

ferate Costesti-Magurele.

Negelul.
teritoriul

Populatyunea

este

de
Li{a, moie in jud. Teleorman,
t

Pe
pi.

com. se
Negel,
si

2329

suflete, din carl

361 con-

bfrsia piriulul
tul

linga sa-

tribuabili.

Calma^uiuluT,

proprietatea

cu acelasi nume,

Are: o scoala, intre^inuta de

stat,

frafilor

Dumba.

format
si

de dealurile
la

un podis Hedesca

frecuentata

de 25

elevl;

Sanislaul.

biserica,

construita de pro-

Li{a, stafie de dr.-d.~}^ jud. Teleorman,

pi.

Se margineste

E. cu sec^ia

prietarl,
si

deservita de 3 preo^I
cai, 23 mamarl cornute,

Calma^uiui,

com.
in

2 cintare^T.

Li$a (Segarcea-din-Deal), pe linia

Rosiori-T.
-

Domni{a-Maria din com. Letea; la S., cu com. Dealul-Nou si la

V.
si

Vite sunt: 517

garl,
1

Magurele,

pusa

N.,

cu

com. Calugarastrainil,
in

126 vite
si

circulate la 12 Sept. 1887.

afla intre

Se
kil.)

Mare.
Liuzi se

41 17 vite mici
25 ban!,
lei,

378 porcl.

stabile

Salcea
(7.6

(16.7

numeau

Budgetul com.

edegou
si

lei,

kil.)

si

T.-Magurele

genere de

rit catolic,

adusl de

la venituri

de 6019

Inatyimea d'asupra nivelulul maril

peste hotar
taril

de catre propriesi

67 banl,
este

la cheltuell.

e de 89 m 04. Venitul acestel

de mosii

de administralor pe un

Satul unde se afla

acum

co-

muna
meiat.

de mult timp
timpul
sat
in

inte-

In

ocupajiunei
se

turcestl,

acest
intra

numea
cetajil

pe anul 1896 a fost de lei, 80 b. Aceasta sta^iune 4093 a purtat mal inttiu numirea de Segarcea pana in anul 1889;
stafil

toril

manastirilor inchinate, care

se foloseau de

munca

timp oare-care. EI erau

scutip

de

darl.

Piscul

si

zona
{ine

dar fund ca era situata pe proprietatea Li{a,

i

turcestl

Turnului (Turkissi-

s'a

dat numele
proprie-

Popula^iunea com. e de 492 familii, sau 1878 suflete, din

carl 76 RominI si 1802 Ungurl, top de protecpune romina lo;

Kule), daca

vom
s'ati

seama de

de
fac

Li{a,

dupa cererea
loc in

modul cum

regulat hota-

tarilor

mosiel.

Incarcarl nu se

rele {aril la 1741.

mal de

aceasta sta-

cuesc
ciuml.

in

502 case.
;

Dupa

Dionisie

Fotino acest
la

{iune, fund foarte apropiata

de

Sunt 405 contribuabili

cir-

ho tar cmergea de
ulul (numit

apa HirlaSiul)

staftunea T.-Magurele

si

de

port.

asta-zl
la

spre
Pasel,

Dupa
Li^ca,
sat, in jud.

legea rurala din

1864

Dunare pana
ce este

moara

Roman,

pi. Si-

s'ati

improprietarit 386 locuitori,

la satul Piscul si tot

pe

retul-d.-s.,

apa Hirlaulul pana unde se sa in Olt; de aci trece

colo de
riul

var-

S.-S.-E.
5
si

din-

kil.

com. Miclauseni, spre de satul Miclauseni, la de el. Este asezat pe deal

cu 1275 falcl si 11 prajinl de pamint. Are: o scoala mixta care func-

Oltul,
la

din jos de
girla ce se

alaturea cu satul Doljesti, asa

Romanaji, pana
desparte
din
si

ca pare a forma un sat cu acesta.

poneaza din 1886, intrepnuta de Stat, si frecuentata de 13

baep; una in
1

Olt
se

sub numele

Dinpreuna cu satul Butea,

familii,

2 bisericl

de

rit

catolic,
la

de Oltisor
nare,
iar

varsa in Du-

are 380
flete,

sau

1744

su-

satul

Liuzi,

cladita

din jos

de

Izlaz

se

din can 391 contribuabili;

85

de

locuitori, si

a doua pe

face

DunSrea hotar.
Pisculul,

locuesc in 420 case.

care

un
pi. Bis-

deal, in

afara de teritoriul
in

Satul

despre

com., zidita tot de locuitori

se men^ioneaza aci, facea parte

Liuzi,

sat, in jud.

Bacau,

1698; amindoua sunt deservite

din jud. Olt

si se intindea pana Dunare. de aproape Pe parte din teritoriul com.

trtya-d.-j. si

resedinfa com. Liu-

de un preot.
Vite sunt: 48
cai,

zi-Calugaria.

Are 232
mal

familii,
t^i

681
porci.

vite

sau 94S

suflete,

U.i-

man

cornute

si

246

Digitized by

Google

LIVADA
Budgetul com. e

181

LIVENI

la

veniturl

Se compune din
tune: Livadea
i

dou&
126

c3-

Livedea,
pi.

sat,

in

jud. Ialomifa,
face

de 6327 lei, 43 ban! i la cheltuell de 2736 lei, 25 ban!.

Intinderea com. e de
hect. Padurea Gauriciul

Podul-Ursulul,
familil,

Ialomifa-Balta,
$i

parte
situ at

cu o populate de

din com. Ciulnifa

este

1805

ocupa

sad 749 suflete, din carl 105 contrib.; loeuese in 138 case.

pe muchea coaste! Baraganulul,

pe {annul drept al riulul Ialomi{a,

in dreptul satulul Slobozia.

1002 hect., iar viile, 67.17 hect. Totalul p&minturilor de culture

este de 627.77 hect.

Are o
dat&

biserici,

cu hramul Acu cheltu$i

dormirea-Maicel-Domnuluf, fonin anul

1867,

Se g&sesc

cariere

de pieatri
ve-

iala Preotulul

Marin
sunt

a altor
1

in valea Negelului.

enoria^I; e deservita

de

preot.

Este legate cu comunele

la

Locuitoril

parte

mo$-

cine prin c&Y comunale. Distanja

nenl, parte s'ati

la

improprietSrit
particulare
li

Livedea-din-Pietrari, ValeaOrbului, Albe^ti $i Grindeanul, moil ale statulul, foste pendinte de Schitul Dintr'un Lemn, situate in com. Pietrari-

BacaQ, capitala
kil

districtuluf,

1864, pe

moU

$i

d.-s.,

pi.

Ocolul, jud.

Vilcea,

este de 8

iar la

Valea-Seaca,
kil.
tSl-

pe ale

statulul, din care

s'ati

se arcndeazS. cu 560 lei anual.

re$edin{a pla^el, de 22

dat 147 hect.

Vite sunt: 7
cal,
9*1

Liuzi-C&lugara este asta-zi

175

vacl,

Livedea-din-V&lsan,
ge$,
lue$ti,
pi.

jud.

Ar
Ur-

mas&

la

o parte de c&ile prin;

108 boT, 201 ol

116 porcl.
in

Topologul,
din

com.

cipale de comunicajie

inainte

Pe

riul Varbil&ul,

raionul

proprietatea Eforiel SpiCivile

leahul eel mare, drumul Petri-

com. sunt 8 morT.

Stupl cu albine sunt 37. Comerciul se exercita. in co-

taleior

Bucure?ti,

unea Jara de sus cu fara de jos, trecea pe teritoriul acestef com.

cical, care

pendinte de schitul Fedele^oiul.

muni de

3 persoane.
$i

Livegioara, picket de granifH,

co-

Veniturile

cheltuelile
lei

pe marginea Dunarel, jud. Mehedin^i.

Livada,

stituc,

jud.

Bacau,

pi.

munel sunt de 1800

anuai.

Trotu$ul, com. Bogdana, situ at

Sta in legfttura piintr'o $osea cu comunele: Bertea,

$i

pe valea

piriuluf

Bogdana.
desfi-

Stefe?ti

Strimbeni.

Liveni, sat, pe mo$ia cu acela?! nume, com. Cord&reni, pi. Prutul-d.-s.,

di.i

Livada-S&cuenilor, vatra
jud. Suceava.

E
ful
$i

br&zdati de dealurile: VirVirfulFoi?oruluI

toate acope-

jud. Dorohoiu,

format

infatulut sat r&za>esc Sicueni,

Gure?ului,

doua c&tune: Liveni-Sofian,

familil
familii.
$i

ViaCa^aonuluI,
cu padure.
strabatuta de
$i

cu 31 cu 54

Liveni-Virnav,

rite

Livada- de-la- V&rbil&u, mope

a
statuluT.

E
l&ul

riul

Varbi-

Proprietatea mo$iilor

este

VezI Gura-Vitioarel.
Hvadit

de mal

multe izvoare

Domnilor N. Sofian
Virnav.

$i

Scarlat

mid.

Livada - Doamnei,
pom!
fructiferf, jud.

cu
pi.

Are

doua*

bisericl:

una pe
Sf.

BacSD,

Livadea, p&dure a
intindere

statuluT,

in

partea

Sofian,

cu

hramul

Trotuul, situate la V. de cur-

tea manastirel Ca?inulul. Numele

s&tt vine

de 100 hect, pendinte de com. Gura-VitioareT,

plaiul Teleajenul,

Nicolae, ftLcuti de zid in

1834

probabil

de

la faptul

jud. Prahova, trupul

c Stefan Gheorghi^ avea aid la m&nastire loc de re$edin(&. Do-

care, impreunfi

cu

Mis-

leanca

(250

hect),

formeaza

vada despre aceasta

la

este

g&z-

pfidurea Gura-Vitioarel.

de actualul proprietar i a doua pe partea Virnav, cu hramul TreMerarhT, de lemn $i Sf. ficuta de catre sitenT lipita, in 1754; sunt deservite de 1
preot, 2 cintare{I
?i

duirea ce a dat Patriarchulul de

Constantinopole, Macarie.

2 palamarT.

Livedea-Domneascd,
lat, intre

loc
$i

izo-

SateniT inproprietaritt au:

pe

com.

Bolde.sti

Scaeni,

partea Sofian 23 hect., 63

aril,

Livad&

(La-). VezI satul Dol-

pi.

Podgoria, jud. Prahova, ser-

p&mint,

iar proprietarul

581 hect.,

hasca, jud. Suceava.

vind de ho tar intre aceste com. Prahova,

situate

47
$i

aril

cimp; pe partea Virnav

ale propri-

75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor

Livadea, com.
plaiul

rur., jud.

Livadea,
com.
14

sat,

fiacind

parte

din

148 hect., 95

aril,

V&rbildul.

Este

rur. OlSne^ti, plaiul Cozia,

et^el.
Intre acaretele de pe mo$ie pe partea Sofian sunt dou& ra-

pe ambele maluri ale

bil&ul, la

riulul

Var-

jud. Vilcea.
1

Are o populate de

38

kil.

de

Ploe?ti.

locuitorT.

Digitized by

Google

LIVENI-MlTROPOLIEl

182

LIVEZILE

to?e marl de zid, unul la

drumul

Ape
Novacul

principale
?i

sunt doua:
ce curge

statul cheltue^te

1242
la

lei

anual,
elevi.

Radau^i-Dorohoiu

?i

altul la dru-

riul Prutul,

se frecuenta de 45

48
la

mul Saveni-Her{a.
Piriul ce trece

pe hotar.

Budgetul com. e
este acel

venituri
cheltueii

pe mo$ie este
$i

Drumul mare

de

la

de

lei
1

1490,34
lei.

?i

Ibaneasa, ce formeaza

iazul

Raduleti spre $tefane$ti.

de
93

32 1

cu acela^I nume.

Hotarele mo?iei
Mitocul.

cu

Prutul,

Vite sunt: 186 bof, 126 vacl,

vi^el,

la

Drumuri principale: acel de Radauji la Dorohoiu $i acel de la Saveni la Herja.

Hotarele mo$ief sunt cu
:

$erpeni{a, Flondora,
?i

Avrameni

cal,

96 porci

$i

10

ol.

Locuitorii
riflf,

sunt improprieta-

dupa legea din 1864,

statulul, Rade^ti.

pe

Cris-

Liveni-Noi. Vezi Liveni-Mitropoliel, sat, jud.

mo$ia

tine?ti,

Damileni, Suharul $opo-

Dorohoiu.

Intreaga com. are 323 hect.

sat,

teni, Cracalia,

Trestiana

$i

Po-

peni-Ba$ota.

Liveni-Sofian. Vezi Liveni,

jud. Dorohoiu.

Livezeni,

sat, ftcind [parte

din

De

Jnseranat aci este familia

com. cuacela^I nume, jud.Muscel.

Vezi
Liveni,

Virnav, distinsa in vechime.

La 1746, Iunie in 8, loan Virnav, Capitan de DorohoiQ, in

unire cu Demetrie Sberea, CSpi-

Liveni

Virnav.

sat, jud.

Dorohoiu.

Livezeni (Pota-), fosta stafie de posta, cea din urma p&n& la Cimpulung, acum loc izolat, jud.
Muscel,
Hirtie?ti.
pi.

tanul-Mare, fac hotarnicia mo$iei

VSculeti,

Livezeni, numire data unei pa rji

din catuntil Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buzau.

Riul-Doamnel, com.

dupa ordinul
Iunie 9,

lu!

I.

N.

Mavrocordat-Voda.

La

1782,

Dimitrie

Li vezeni-Bulea ?i Letreul, p&Livezeni, com.

rur. t in jud.
la S.
cel, pi. Riurile,

Virnav- VelClucer, formeaza hri.

sovul prin care C. D. Moruzzi-

Musde CimLivezeni

durX
mulul

particulare,
silvic,

Voda
Hu$i,

har3ze$te

Episcopiel de

pulung, situata pe {annul sting

al riulu!

re$ti-d.-s.,

supuse regipe mo$ia M&ldapendinte de comuna

toata vatra tirgulul Hu?i,

Tirgul.

De

la

Maldare?ti, plaiul Horezul, jud.

Vilcea.

cu locul din prejur, proprietate

la

Domneasca.
Liveni-Mitropoliei, sat vechiQ, pe mo$ia cu acela^f nume, jud.
Dorohoiu,
pi.

Cimpulung sunt 25 kil. Drumul e $oseluit. Se compune din 2 catune:

i

Livezile,
ti?a

com.

rur.,

jud.

Dolj,

Livezeni

Hirtie^ti i se

mar:

pi. Jiul-de-Mijloc.

Situata
i

gined
lile^ti
?i
;

la

N. cu comunele Ba;

dealuluf-Viilor
al riului

pe cospe malul
10
kil.

Ba?eul, com.
familtf, sail

noleasa cu 52
suflete.

Ma200

Stilpeni
la E.

la S.,

cu com.

drept

Jiul,

la

Ji^e^ti
$i

cu com. Voroveni

Pe aceasta mo?ie s'a facut noua improprietarire in 1878,

formindu-se
reche, sau
familif,

la V.,

cu Baje$ti.

Are o populate de
miliT,
saCi

124

fa-

satul

Stinca-lui-U-

700

suflete,
;

din carl

Liveni-NoT,

cu

105

123 contribuabili

2 bisericl,

una
la

sau 408 suflete pe malul

fondata de Postelnicul Lazar,

anul 1813,
$i

de Craiova. Se invecine?te la N. cu com. Podari; la S., cu com. Glodul; la E., cu com. MalulMare ?i la V., cu com. Virvorul. Limita de N. incepe din punctul numit Purceaua, cu
direcfia
la V.-E., taie

Prutului.

adoua fondata

la

valceaua

Proprietatea e a statulul, iar

inainte

1534. In apropierea acestei

sericf se

bi-

numita Gaina,
1"apa.

se indrepteaza

de secularizare a

fost

vad ruinele unei case

fticut biserica.

spre E. pana la punctul numit

Mitropoliel din Ia$i, daruita

de

care, se zice, a fost ale acelel familif

De

aci,

farind o

curba

Antonie Mitropolitul.
Satenii improprietarip au
hect.

ce a

De

a-

spre N., trece apa Jiulul inve-

600

semenea se vad
lele

ni$te

lovituri

cinindu-secu moiacom.Preajba,

09

aril

pamint;
arir

iar s'atul

prin zidul bisericeT ca de ghiu-

are: 421

hect.,

93
jar

hect.,
$i

09

07 artf cimp, p5dure de ste-

de tun, despre care se

fost

zice
?i

de unde incepe limita liniei de V. cu direc^ia de la N.-S., trecind inapoi apa Jiulul
i ft chid

ca sunt din timpul Turcilor

lozie,

73 arif lunca de pe malul Prutului.

5 hect.,
li-

ca ar
in

fi

chiar

cal

inchi$T
raz-

o curba spre E., pana la punctul

biserica

pe timpul unui
bisericl
1

numit

Magare^i. Din acest

Se mal afla pe mo$ie o vada mica cu fructiferl $i pogon de vie.

boiu.

Aceste

sunt de1

punct face o curba spre S., pana

la

'/*

servite

de

preot

$i

dascal.

punctul numit

Balta-Iepura

$coala, cu intrefinerea careia

(mo$ia Malul-Mare).

De

laBalta-

Digitized by

Google

LIVEZILE

18;i

LIVEZILE-DE-SUS

Iepura incepe limita linielde

facind o curb*
piriul

S.,

$i

in

cat.

Gura-VaeT,

in

intin-

Locuesc

in

in

case

$i

bor-

spre V., trece

la

dere de 500 hect.

Viilein intindere de 41 hect,

dee. -Are o $coala

mixta, care
in-

uvi{a pSna

punctul nuin
linie

funcfioneaza din i860, fiind

trefinuta

mit Peret,

de

unde,

se gasesc pe mosia locuitorilor,

dreapta, spre V., taie

$oseaua

producind vin negru.

Transportul
face cu carele

jude{iana Craiova-Bistre^, trece

Dealul-Bisericef,
$uluf,

productelor

se

Valea-Giamba

oseauajude{eana Craiova-

pe $oseaua jude{eana Craiova-Bistre^u. Prin com.

trece
lafat.
i

de stat i com., $i frecuentata de 54 baep $i 6 fete 25 baetf ?i 3 fete din Gura-Vaei $i 29 baeji $i 3 fete din Livezile.

Calafat p&n& la punctul movila

Conacul-luf-Cioc,
linia

calea ferata Craiova-Ca-

unde

incepe

Calea naturala Glodul-Liveare 3

kil. $i

Livezile, stafie de
Dolj,
pi.

dr.-d.-f., jud.

de V. cu direc^ia de la S.-N., pana la punctul Purceaua, de unde am plecat.

zile-Viri{i

calea na5
kil.

Ocolul,

cat.

Podari,

turala

Livezile-Virvorul,
e la

pe
in

linia

Craiova- Calafat,
la
1

pusa

Budgetul com

veniturl

circulate

Decembrie,
Salcu{a(i3.8

Comuna
catunele
?i
:

Livezile
Livezile,

cuprinde

Gura-Vaei
S. vine ca-

Viri^i.

Catunul Livezile este

a$ezat in centru.

La

de 3631,59 let, i la cheltuelT de 2475 lei. Terenul comunel este accidentat in partea de V. de dealurile:
saT,

1895. Se afla intre stabile Cra-

iova
kil.)

(1 1.6

kil.)

Inal^imea

lulul

d'asupra nivemaril e de yi m 62. Venitul

tunul Gura-Vaei; iarspre E.N.-

Dealul-Viilor

$i

Dealul-Ur-

acestel sta$if
fost

pe anul
'

1896 a

E. citunul
se$te

Viri{i, in

care se ga

un

fel

de pamint numit
$i

Glod. Inainte cuprindea

tunul

ca-

de 40 m. inaltime, acoperite cu vit, de Dealul-Bisericel, cu o inatyime de 80 m., de Dealul-Nu

de 26899

e *> 85

bam.

Magre{i,

care

azf

este

cilor,

de6o m.,toate acoperite cu

Livezile, deal, acoperit cu livezl, in com. Jupine?ti, pi. Riul-Doamnel,

coprins in catunul de re$edin{a

Livezile.

paduri.
Piscurl sunt: Piscul-luI-Dracu?,

jud.

Muscel,
91

intre

valea

Purcareafa

jud

Arge$.
Boto$ani,

Popula{iacom. se urea
suflete.

la

105

Piscul-Ursai, Piscul-Sloveanului,

Piscul-Chirca
biserica in catunul Viin
cat.

$i

Piscul-Lozanul.

Livezile,

iaz, jud.

la

Are o
ri^i,

Pe
$ie,

teritoriul

comunef se
;

afla:

o coala mixta,

de

Platoul

$tefane?tilor

Ripa-Roeste

SO metri deasupra ?esulu! JijieT, spre V. de satul Rauseni, in

valea Livezilor, pe coasta de E.

re$edin{a Livezile,

^coala care

Ripa-CucoaneI$i Ripa- Viilor.

func^ioneaza din i860, fiind mtre^inuta

In partea de E. leritoriul
$es.

a dealului Rauseni, com. Comindare^ti;

de comuna i de inva^ator stat, condusa de un $i frecuentata de 54 baeJJ 16

Vite mar! cornute 2 1 8, ol 1 70,

areo suprafa^a de 150

^i

Comuna
Jiulul
i

este udata
lacurile
:

de apa

hect.,

confine pe$te

stuh.

de

ViteanuluT,

fete.

Lacul-FeteT, Lacul-luI-Botin, Lacul-Porcului

tulul, car!
$i

Livezile,

mofie

particulara, jud.

Lacul

Logofa$i

capre 40, cal 36 ?i pore! 84. Dupa legea din 1864, sunt
121
locuitorf

nu ad scurgerl
plol.

se

formeaza din
Bal^T
re,
:

improprietari^

$i

Balta-ViriteT, Balta-Ma-

dupa cea din 1878, sunt 18 insure!. Intreg teritoriul comunef este de 5200 pog., dintre carl: 2600
pog. pamint arabil, 500 pog. pa-

in

intindere
i

de
-

15

hect.,
cat.
-

confind

pe$te.

Spre N. de
Bisericef

com. Livede 2000 pog., cu venitul anual de 40000 lei. Aparjine d-lut D. P. Arsenie. Are pe dinsa padure i stine de ol.
Dolj, pi. Jiul-d.-mj.,
in intindere
zile,

Virifi este Balta

cu-

Trestie,

Balta
:

OchiuluT.
i

Livezile, padure particulara, jud.

GIoDolj, pi. Jiul d.-mj., com. Livezile,

Izlazurl

Glodul-Mare

mint fineafa, 100 pog. izlaz, 200 pog. lac $i teren sterp $i 180
pog. padure.

dul-Mic. Poiene:

Poiana-LozaSirboaica, Fin$i

cu o intindere de 400 hec-

nului^i Poiana-Brumar. FintinI:

Valea-BisericeT,

tare.

Moia se numete Livezile, apar^inind d lul D. P. Arsenie,

iar restul

tan a

Rezb el el or
sat,
in

Crovi$tea.

Livezile-de-Sus, mosie
lara,
pi.
pi. Jiul-d.-mj.,

particu-

cu padure, in jud.

Dolj,
in

pamintulul arabil este

Livezile,

jud.

Dolj,

com. Podari,

al locuitorilor.

Jiul-d.-mj.,

com.

Livezile, cu re-

intindere de 1300 pog. arabile,

PadurT sunt: pe moia Livezile,

sedinfa primariel.
flete:

Are 400
?i

su-

aducind un venit anual de 27000

let,

in intindere

de 400

hect.

213 barbajl

187 feme!.

d-lul $tefan Filipescu.

Digitized by

Google

LIVEZILE-DE-SUS

184

LOCUSTENI
Se compune din patru
este cat.

Livezile-de-Sus, pddure

parti-

lurile

LlsaHara
i

?i

HribescoT-

cit.

cular^, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj.,

Hara

se termini in valea riulul

;

Brabefi, Brani$tea, Danefi, care

com. Podari, pe mo?ia Liveziled.-s. Are o intindere de 225

hect. Aparfine d-lu! $tefan Filipescu.

Slava-Rusa

printr'insa

merge

drumul judejean Babadag-Slava.

de re$edin{& ?i Locusteni. Catunul de re?edin^ este eel mai despre E.; la V. de acesta
se afla catunul Branitea, la o

Este compusa din: car-

Llsa-Hara, culme de
jud.

deal,

in

pent, jugastrf, ulmi, plopf, cerf

i

Tulcea,
teritoriul
;

pi.

BabadaguluT,

depSrtare de

/*

kil.

girni{e.

pe
sca
in jud.

com. Slava-Rusea-

La
cat.

S.-E.

de Brani$tea
5
kil.

este

se desface dintr'un virf al

Locusteni, la
iar
la

Livezile-de-Sus, mahala,
Dolj, pi. Jiul-d.-mj.,

dealululOrman-Bair(250 metri);
se intinde spre S., avind o direcjia generate

Dane^i;

S.-E.

de cat. de cat.

com

Podari.

Locusteni se
la

afla cat.

Brabeji,

Livezilor (Dealul-),
com.
Sole?ti,
;

deal,

in

S.-V.

de la N.-E. spre brazdeaza partea estica

?i

kil.

de catunul Dane^i.

partea de E. a satulul Sole?ti,

pi.

pl$el
;

pe cea nordica a

Crasna, jud.

com.

ramifica^iunile lul sudice

in comuna cincl bisericT. Doua sunt in cat. Danefi: una fondata de Fiorea Popa Nicolae

Sunt

Vasluiu

se intinde de la dealul

se termini in valea riulul Slava-

cu alpsatenl
1835,
lalta

$i

terminata la anul
Sf.

R&diul p&n

ce se intilne$te cu
?i

Ruseasca
situat
$i

la poalele lui se afla

cu hramul
biserica,

Ion; ceala

Dealul-Man&stirel
trariel.

Dealul-Pie-

satul

Slava-Ruseasca

fondata

anul
?i al{I

se afla situat printre vaile Hri-

1832 de catre Tu^aDurau

locuitorl,

becoi-Balca

$i

LisaBalca pe
;

la

cu hramul
cat.

Sf.

Nicolae.

Livezilor
intinde
$eni,

(Dealul-), deal,
spre E.

se

poalele

sale estice

trece

dru-

Biserica din

Brani^tea, cu

de

satul
pi.

Hu-

mul

judejean

Babadag-Slava
$i

hramul
iova,

Sf. Nicolae, s'a

ziditde
Cra-

com. Iv&ne?ti,

Racova,

are o in&tyime de 212 m.

este

Stavarache Cojocaru

din

jud. Vasluiu.

acoperit

cu paduri

paunT.

impreuna cu

al{I

satenl.

Pe sub poalele acestut deal

trece Piriul-Balicai.

Locheti, fost picket degrani(d,

plaiul

Cea din. cat. Locusteni, cu hramul Adormirea-Maictf-Domnului

este fticuta

Clo?ani, jud. Mehedin^i.

de paharnicul Radu
anul
17 10.
Biserica

Livrintul, pddure, in jud. Muscel, pi. Riurile, com. Viade?ti,

in intindere

Locusteanu, Hagi Stoian $i cfyl-va

Locul-Frumos,
toriul

munte, pe

teri-

satenT,

la

de 400 hect, avind o vegetajiune activS, un masiv

des
i
?i

mo$ie? Borca, com. Ma-

din catunul Brabeji, cu

hramul

deiul, jud. Suceava.

Cuvioasa Paraschiva, este ftcuta

al

destul de
fag, stejar,

compus

din

anin

mesteac&n.

Locul-Frumos, virf,

muntelul

Olane?ti (757 m.), jud. Vilcea.

Livrintul, virf de deal, in jud. Muscel, pi. Riurile, com. CapulPisculul.

de preotul Constantin Sachelarie ?i de al{I locuitorl, la anul 1845. Sunt doua ?coli mixte: una in cat. Daneji $i a doua in cat.
cuprinde doua

Locul-Razboiului,
pulul,

loc,

pe mo$ia
pi.

Iona?eni, catre satul Virful-Cim-

com. Virful-CimpuluT,

Lixandra, pddure,
man, pe mo$ia
prietatea
vile

jud.

Teleorpro-

Berhometele, judeful Dorohoiti,

Cea din catunul Danefi sec{if: una de baejl ?i a doua de fete. Este tntrefinuta de stat $i de com.,
Brabeji.

Licuriciul,

unde a urmat lupta

dovenT
?i

intre Mol-

func^ioneaza
e

din

anul
75

1838
?i

$i

Eforief Spitalelor Ci-

Le$T, in

1499.

frecuentata de
din

elevl din
5

din Bucure$ti.

Danetf, 21

Branitea

Locusteni, com.

rur., pl.Jiul-d.-j.,

din

Locusteni.

condusa de

Lisa-Balca,
pi.

vale, in jud. Tulcea,

teritoriul

jud
iova

Dolj,
i

la

45
kil.

kil.

de Cra-

Babadag, pe
;

com.

Slava-Ruseasca se deschide din

pla$eT,

de re$edin{a Caciulate$ti, situate pe

la

52

un inva^ator. Localul e construit de catre com.

^coala
din
1

Brabe^i
;

func^io-

culmea deaiurilor Babadaguiuf

Carada-Bair
S.,
;

loc ?es.

neaza din
la

890

este intrefinuta

se lunge?te

spre

Se invecine^te
V.,

E. cu com.
;

de com.
copif.

frecuentata de 65

avind o direc^iune generals

;

Dobre^ti, din jud. Romanafi

la

brzde la N.-E. spre S.-V. deaza partea estica a plae! $i a com. se intinde printre dea;

cu

com. Murta;
$i

la

N., cu

Popula^ia com. este de 2655

suflete;

com. M&r^ani Damiau.

la

S M cu com.

loeuese in

68 case

?i

812 bordee.

Digitized by

Google

LOCUSTENT

186

LOGRE$Tl-M0$NEtfI

Dupa

legea ruraia din 1864

sulesti,
ni{a,

Contea,
si

Risipiti,

Peste-

hect. arabile,

sunt 3 1 locuitor! impamintenit!. Suprafa^a com. este de 7158

pog., din care 6848 pog. arabile

Strimba

Artanul

si

udata

28

hect.

vie,
si

408 hect. faneje, 20 hect. livez!

izlaz.

de

vaile:

Strimba, Artanul, PesManastirea,

si

de prun!
mili!,

54 hect.

tentya,

Maiuroasa,

Are o populate de
160 contribuabil!.
Locuitoril

sunt

impir^ite

intre

module
si

car! curg in timpur! ploioase

170 fasaQ 628 suflete, din car!

sunt
improprietadin 1864.

Dane^i, Brabe{i, Branistea

custeni,
Viile de
nuroite,

Lo-

se varsa in Olte^ul.

apartinind locuitorilor.

pe mobile

raai sus-

Locusteni,

sat,

com. Locusteni,
Dolj,

rit!

dupa legea

rur.

produc vin
si

alb.

pi. Jiul-d.-j.,jud.

Sunt

8 circium! in Danefi, 2
2 in Locusteni.
in

satui Branistea, la 3

spreS.de kil. de satul

in Brabefi

Comerciul se exercita

com.
1

de 23 persoane. Budgetul com.

lei

la venitur!

si

de 5954^9 de 5 707, 34 la
e

de resedin^a, D&nesti. Are o bisericade zid, fondata la 17 10 de Paharnicul Radu Locusteanu, Hagi Stoian si de
ci^i-va sdten!,

zid, una Anghel Logrescu, in anul 1822, si a doua, facuta de popalondin Tindalesti, la 1843

Sunt

aci 2 biseric!

de

facuta de

'

deservite de

preot

si

2 cintSre^!.

Locuitori! poseda: soplugur!,

cu hramul Ador-

100 care cu
21 ca!

boi,

2 c&ru{e

cu

cheltuelT.

mirea Maicei-Domnulu!.
cornute
318,
ol
I

ca!; 395 vite marl cornute, 235

o!,
si

Vite
460, ca!

mar!
18,

113 rimator!.
le!
si

capre 6

si

pore! 71.

Locusteni,
com.
rur.
cul, jud.

sat,

face

parte
pi.

din

Budgetul com. e de
ban! 6j,
1

1276,

Locusteni,
Vilcea.

Mijlo-

la

venituri,

de

le!

Locusteni, com. rur., pi. Mijlocul, jud. Vilcea, compusa din tret
cStune: Locusteni, Contea
sipi{i.
si

Are o popula-

06 1, ban! 69,

la cheltuell.

Ri-

te de 170 locuitori. Este situat pe dealul Locusteni. Are o biseric5,

Comunica^ia in com. se face

prin soseaua

vecinala

ce vine
si

cu hramul

Sf.

Nlcolae, avind

de

la S.,

din com. Tindalesti,

Este situati pe
si

riul

Olte^ui

de

ctitor familia

Locusteanu. Lo-

duce spre Logresti-Mosneni.

In

pe valea

Risipifit la

100

kil.

cuitori! sunt

mosneni.

comuna

se

ma!

afia:
5*1

de capitala judefulu! si la 70 kil. de resedin^a pl&sei. Are o populate de 807 suflete,

moara de

abur!,

7 pu{ur!

Locusteni,
Locusteni,
cea,
vie.

deal, in raionul com.

pi. Mijlocul, jud. Vil-

fintin!.

care locuesc in 193 case.

fie-care

pe care se cultiva 53 hect.

Logreti-Moneni,
jud.

com.

rur.,

In

cStun este cite o

bi-

Gorj, pi. Gilortulu!, la N.

serica.

com. Logresti-Birnici, compusa

ca!,

Vite sunt: 20
vac!,

80
ol

boT,
si

150

Locusteni, mosie

particular^, copi.

din catunele:
si

Logresti-Mosneni
coasta cu ace-

60 capre, 250

200

muna

Locusteni,

Jinl d.-j.,

Tirgujani.

pore!.

jud. Dolj.

Situata pe ses
la?!

si

Sunt 30 stupi cu albine. Pe riul Oltetul, in raionul comunel, este o moara de m^cinat.
Locuitoril

nume,

Loghinul, virf de
toriul

deaf, jud. Ba-

ale riulu!

pe ambele Jftrraurf Amaradia, are o susi

cau, pi. Tazl&ul-d.-j.,

de pe

teri-

prafa^a de 500 hect, din car!:

din

Locusteni
ce!

si

com. Dr&gugesti.
focafitate, in
pi.

100

hect.

padure,
hect. hect.

250

hect.

Contea sunt mosnen!;

Risipitf

din
in

arabile,

100
25

finefe,
livezi

10

s'au

improprietarit
56),

Logofatul-Mateiu,
sti,

hect.

vie,
si

de

1864
li

(in

num&r de

cind

com. Margineni-d.-j.
jud. Prahova.

Filipe-

prun!

15 hect. izlaz.

s'au dat 140 hect. in

mo$ia

Risipiti, fosti a

Episcopiei

de

Are o populate de 159 fami li!, sau 697 suflete, din car!
154 contribuabili; 4 biserici de
lemn,
deservite
;

Rimnic
lare.

si

in alte mosi! partico-

Logreti-Birnici, com. rur.,jud.

Gorj, pi. Gilortul,
la

N.

com.
si

de 2 preo{!

si

Pe Valea-MinSstire!
Veniturile
si

se

vad

Tindalesti, situata

pe ses
in

pe

ruinele unel vech! m&n&stirl.

cheltuelile
le!

coastacu acelas! nume,

stinga a riulu!

partea

4 cintarep de 21 elev!.
ocupa
si

scoala frecuentata

com.

Amaradia. Lo

Locuitori! sunt mosnen!

in general

si

se

sunt de 1200

anual.

gre^ti-Birnici e formata dintr'un

cu agricultura

Este

strabatuta

de soseaua
la

singur

sat.

cresterea vitelor.

E! poseda:

jude^eana, care merge

Craiova.
:

Areo suprafa^ide 1500

hect.,

62 plugur!,
caruje

82
ca!;

care cu bo!, 3

br&zdata de dealurile

Ru-

din carl: 490 hect. p&dure, 500

cu

255

vite

mar!

H1275.

Hard*

]>ic(ionnr Gmgralic.

Vvl.

IV.

24

Digitized by

LiOOQ IC

LOGRE?TI-MOSNENf

186

LOPATNA
transporta in
a-

cornute, 26 cat, 345

$i

of,

33 capre
lef

produs

care se

jude^ul Boto^ani, la N.
?ul Boto?ani,

de

ora-

184 rimatori.

Constanttnopolesatisf&cea cu

pe valea piriuluf
suprafa^a

Budgetul com. e de
la veniturf,
i

ion,

de

lef

920, ban!

bonden^a trebuin(ele Imperiuluf Otoman. De la Hanul tataresc,

locul trecu in posesiunea negutatorilor turci carf plateau o
a-

Siena, cu

de 410
$i

hect., din carf

72 ale satenilor,

30, la cheltuelf.

cu

populate de 22

familif,

Comunicafiunea
face prin

in

comuna

se

sau 81 suflete, din carf 15 contribuabilf.

?oseaua vecinaia ce

renda Impir^ief; maf

tirziu

pasili-

vine de la Logre?ti-Birnici, stra-

rasindu-se lucrarea minef de

Are

iaz

pe Siena

moara

bate comuna, puind-o in

nicafie cu

comu-

tra, stapinirea loculuf deveni fara

Strimba

Pojarul.

jarif ?i

In
pirX

comunS
$i

se g&sesc: 6 pu-

totul
litra.

de atuncf incetara cu exploatareaminelor de si-

8 fintinf.

de apa. Pe mo$ia Loizoaia se afla o fabrica de spodiu, care produce pana la 700000 kgr. ftina de ciolane, care se

In tot timpul stSpliiiref strai-

expediaza in Gerfabricarea zaha-

Logreti-Moneni, sau Ciobaneti, catun de re$edinja al co-

nilor,

locuitorii

numeati partea

mania pentru
ruluf.

de loc a dealuluf din care se

scotea
silitra,

munef cu acela?f nume, jud. Gorj,

pi.

Locul-Hanuluf,sau

Vite:

58
?i

vite

marf cornute,

Gilortului.

Loctirile-Hanuiuf.

200

of

14 porcf.

Are osuprafaja de300hect.,

din carf: 80 hect. p&dure, 150
hect. arabile, hect. vie,
i

Lohanul,
hect.,

ias, in

suprafajade 10

Loloe^ti, sau Bdbeni, catun,

com. Popindele^ti,
Oltul-d.-s.,
pi.

al

60

hect. fineje, 2

format de vaiea pirului cu

Olte^ulsi-

hect. livezf

de pruni

acela?f
Tirzii,

nume, pe
pi.

teritoriul

com.

jud.

Romanatf,
Tesluiul,
satul

4 de 90

hect. izlaz;
familif,

o popula^iune
2 bilocuire-

Crasna, jud. Falciu.

suprafa^a

tuat linga

riule^ul

la

sau 417 suflete,

;

2 kil. spre S.

de

Popin-

din carf 78 contribuabilf

sericf

Lohanul,

ses,

in

de

dele?ti,
iul

aproape de unde TesluOcolul,

i

de lemn,

ftlcute

de

128 hect., intinzindu-se de la

la S., intre dealul

N
sa

intra in pi.

spre

torf la

1739, din

carl

una

Lohanul
?i

V. de Dealul-Muerif. Altitudinea
terenuluf este

facuta la 1823;
vite

bisericf
i

deser-

tele Petirle^ti,

Tirzii

Pihna
pi ter

de 180 m.

d'asulo-

de

preot

cintare^f.

pe

teritoriul

com.

Tirzii,

pra nivelului marii. Are 162

cuitorf
;

Locuitorif sunt

mo?nenf. ET

Crasna,

jud.

Falciu.

Se

biserica,

cu hramul

poseda: 38 plugurf, 50 care cu

boi, 2 c&ru{e cu caf,

mina de

la confluenja
piriul

piriuluf

Lo

Adormirea-Maicef-Domnuluf.

155

vite
of,

hanul cu

Crasna, din sus

marf cornute,

16

caf,

200

satul Sodolul.

Loloiasca,
com.
rur.
iz-

sat,

facind parte din

pi.

20 capre
pujurf
$i

98 rimatori. In c&tun se maf g&sesc:

i

Tom^ani,

Cricovul,

Lohanul,
vorind

piriit,

jud. Falciu,

jud. Prahova.

fintinf.

din

dealul

cu

acelaf

Lohanul,
jude^uluf
tre

deal,
la

jud.

Falciu.

Se

nume; curge printre dealurile Lohanul ?i Crasna, spre V. de

ora$ul Hu?i
?i

Lomul,

insula, in

fa{a
pi.

ora^ulul

bulgar Lom-Palanca,
jud. Dolj.

Cimpul,

intinde de
?i

N. prin

centrul

paralel cu piriul

se lasa spre S. prin-

Crasna,

cu

care

unindu-se
se

la

piraiele

Crasna

Loha-

Gura-Vaef-Crasna,
riul Btrladul.

varsa in

Lomul,
Mare
d.-s.,

vale, formata din Lomul$i

nul. In
luf

partea de V. a orau.

Hu$i formeaza o ridicatura

Lomul-Mic, uda partea de E. a com. Paro^i, pi. Oltulvale, in-

inalta,

pe unde se crede c& a

veche a Hanilor

Lohanulul (Valea-),
nul
$i
$i

jud.

Olt

?i

se

varsa

in

fost stapinirea
tatare^tf. In

tinzindu-se intre dealurile Loha-

riul

Plapcea-Mare.

mare parte este acoperit cu p&durf. Se spune ca acest deal se afla din vechime
in

Crasna, din sus de ora?ul

terminindu-se in $esul Bir-

Hu?i

Lopatna,
urb.

lac,

pe

teritoriul
pi.

com.

laduluf, jud. Falciu. Este

udata

Chilia-Vechie,

Sulina,

posesiunea unuf

Han

tataresc

care exploata
coastele
?i

silitra

cese gasea pe
i

tinsa vale se

de piriul Lohanul. Pe aceasta inafla a^ezate maf

multe sate.

jud. Tulcea; se desface din bra{ul Sulina, in

dreptul milef No.

vaile dealuluf

pen-

24; se indreapta spre N., avind

tru care lucrare se intrebuin$au

o direcfiune generala de

la S.-

pSn&

la

1000 de oamenf. Acest

Loizoaia,

sat,

comuna Popoufi,

V. spre N.-E.

brazdeaza

par-

Digitized by

Google

LOPATNA
tea V. a pia$e!
$i

187

LOR1NCA
spre Bolovaal-

cea S. a com.;
;

ale

$i

se

dirige

are o lungime de 14 km.

pri-

nul-Greulu!,

me$te scurgerea lacurilor Triozone $i Calelovata i se varsa in canalul prin care comunica
lacurile Matita
$i

bia riulul

de unde urmind Slanicul, trece pe

$i

la

Comuna e vechle. Din actele de proprietate rezulta ca are o vechime de peste 400 an!. Dupa
tradijie ar
fi

MaIul-Rou, Plo$tina
la

ajunge

intemeiata

de-o-

Piatra-Mortatulu!,
albia
riulul

unde para$i

data cu Negru Voda. Catunele,

car! o
eel

Babina; e

in

se$te trece

Slanic; apo!
ajun-

conjuratacu stuf $i confine pe$te.

pe

la

Maciuca-Mare,

compun, existati in 1800; ma! nou e Luncile, inceput

la

ge

in

valea izvorulu! Secuiul.

de Radu Ro^iorul,

18 10.

Lopatna,

ostrov, jud. Braila; se

la E.

margin e^te

cu

Dun&rea-

Suprafaja comune! e de 91 45 hect., din cari: 64 curaturl, 6220

padure, 647
laz,

Macinului, $iin cele -l'alte parpcu

Balta; se afla pe teritoriul com.

finea^a,
$i
1

1185

iz

Lopatari, cdtun de re$edin{a, al com. Lopatari, jud. Buzati, cu

350
locuitori
$i

12

livezT,

107

sterp.
sin-

87

case.

Are

Chischani; are o

suprafa^a de

Toata comuna formeaza o

gura proprietate
:

sub-divizia Carpiniul.

36 de

hect., acoperita
salcie.

cu padure

Lopatareasca,
Burduce^ti,
?i

a cetelor de mo^nenl: Labe?tiBerhuleti, Vilcani,

rur., jud.

Lopatari, com.
luri
kit.

Buzau,

Cirlige^ti,

Popa-al-Mare

Popa-

Lopatari, ape minerale in jud. Buzau, com. i cat. Lopatari, pe malul drept al riulu! Slanicul
>

plaiul Slaniculu!,
ale
riulu!

pe ambele mala

al-Mic.

Terenul e
in

foarte
i

munsecu-

confin in abunden^a: pucioasa,

fier $i

Slanicul,

59

tos, acoperit

de vaste
care

sare amara.

de oraul Buzaul. Limite la N., hotarul incepe de la muntele Piatra-Secuiulu!, urea pe

muntele Chilmiziul
$i

lare

padurl,

sunt

22

herastrae pe apa Slanicul, unde

se tae scindurl,
la

Lop&t&reasca,
Buzat),

mofie,

in

jud.

coastele muntelul Neharni{a, prin

ma! cu seama Terca, Runcul $i Clajna.

in

com. Lopatari, a moneformata din

al
teritoriti

nilor in devalma$ie,

coboara

Pamintul este bogat

rale

mine$i

intregul
patari.

com. Lo-

in izvorul Oprii, urea

pe de
in

la ca-

precum

sare, gips, fier

ptul de N.
in

al lunce!

Odoboaia,
aci

ape sulfuroase. Se face aci un acti v

muntele Mace$ul

pe

comer^cu objectele de lemnarie,

care
se
$i

Lopatareasca - el&ril,
jud.
cat.

sat, in

plaiu in sus, ajunge

Virful-

transporta
chiar
in

in

ora$uI

R.Sarat,

plaiul Rimnicul,

Maiu^elulul, la punctul
Maluelulu!, de unde

Bahna-

incepe a

Buzau cimp

parole

de

com.

Bisoca.

Se

nume$te
in

ale fare!;

ma! renumite

Lopatareasca, pentru ca pana

se indrepta in
rile
;

muchia UrzicaUrzicariT,

sunt grinzile de Lopatari.

1864 apar^inea

com. Lopatari,

la

E.,

din

se

Comuna
nele
:

e formata din catu-

plaiul Slanicul, jud. Buzati.

Are

coboari in piriul Sturdza (Jghiabul), pe care merge pana in gura vaei Ha^a^ul-Oilor, apoi o ia pe vale urcind in muchia Podul-Calulu!, apoi pe la N. de
cat. Bu$tea (com. Minzale^ti), con-

Brebul, Chiora$ti, Clajna

una din cele ma! frutnoase pozifi!

din
intre
plaiul

Jurube$ti-Lopatari, cu
zia

sub

divi-

intreg.
inal{!

Este

a^ecjat
91

Carpini^ul
:

$i

Luncile,
?i

cu

mun{!

ca Plaie$ul

sub-diviziile

Runcuri

Terca,

cu o populate de I250suflete,
din car! 212
contribuabil!;
lo-

pe valea limpedelu! piriu Recea-Moldovanul, pe o intindere de 170 hect, cu o

Carimbul,
populaftune de

tinuind in jos plaiul, se lasa pe

izvorul Rugina, pe care
cit-va
tioara,
?i

merge
Tresin

cuesc in 309 case. Are o $coala frecuentata de 37 copi!; o biserica, cu

I

38

famili!,

sau

186

suflete, din car!

41 contri-

urea in muchia

preot,

buabil!. Seafla la

kil.

136 m.

de
in

unde
jos,

coboara
$i

cintaret

$i

un paracliser.
tre! fierarl.

spre V. de Bisoca.

Balta-Trestioarei,

Sarata

pe izvorul pana in riul

stinga

Meseria^t sunt: 5 lemnarl, 7

butifari,
1

cizmar
:

?i

Lopcea,

si/ifte,

jud. Dolj, pi.

Slanic, lasind la

mosia
$i

Meledicul

trece riul Slanicul

urea in muntele Cerchezul, zisa

$i

357 bo!, 83 vac!, 122 !epe, 30 vi$e!, ca!, 56 25 minj!, 1400 o!, 568 capre 57
3*1

Vite sunt

Cimpul, com. Maglavitul.

Lorinca, piriu
lele
nici, jud.

>

izvore^te din

poa

Dealul-Petricael

la

S.,

din

pore!. Stupf sunt 48.

muntelul Lep?a, com. Tul

Putna,

muntele CerchezuluT, continuind

plaiul,

In

comuna
$i
1

se afla:

13 mori,

da

in

Piriul

urea in muntele
V.,

Mocia-

4 pive
le!.

dirsta.

Stogulul saQ Mu^ata, se impre

rul; la
arul,

din muntele Moci-

Budgetul com. e de 1850,45

una
trece

cu

piriul

Poiana-Marulu!,

trece

pela Piscul-cu Qu-

prin

Valea Marulu!

$i

Digitized by

Google

LOSTUNULUl

(PIATRA-)

1SS

L0V1STKANCA
Acest
rale
?i

se varsa in Putna,

sub Dealul-

catre S.-E. pana la com. Malaia,

plaiu, afara

de mici
de

pi-

Mesteacanulul.

dupa care
$i

ia

direcjia catre E.

vai, este

udat

in tot lunriu-

se varsa in Olt, linga satul Go-

gul
rile
?i

sail

de

la

N.

la S.

Lostunului (Piatra-), munte,

drept
al v^ei

in

lotreni,
ne$ti,

pendinte de com. Calitotala a

kil.,

Oltul,

Topologul, Arge^ul
despart platul in pro-

jud. BuzSu, com. Colfi, pe malul

Colfilor,

plaiul Cozia.

Valsanul, care curg aproape

$i

format

Lungimea
e aproape
recjia

Lotrulul
iar
di-

paralel

din plad orizontale, pu^in indicate spre S.-E., prezintind aspec

tul eel

de 80

porfiuni aproape egale.

generala a

cursului

sau

In plaiul Lovi^tea se afla ce!e

mafpitoresc.

Lostu^a, piriti,
in jud.

afluent al Bistritei,

Suceava, com. M&deiul.

plrin, in jud. R.-Sarat,

de la V. spre E. Largimea medie a apei este de 20 m.; adincimea variaza de la o m-'75 la i m 5o iar
;

este indreptata in genere

mai

inalte virfur! din jude{, for-

mate de

culmele
Joi^il,

Fagara^ulul
etc.

ComarniculuT,
Intinderea
este

iu^eala curentulul este

de 2 ,u 50

a plaiului de 282546 pog., din cart:

totala

Lonita,

pe secunda.

plaiul Rtmnicul,

com. Chiojdeni,

izvore^te din Dealul-Ro^u, uda parteade N. a com., treceprintre Dealul-Ro$u ?i Culmea-Lupan, ?i

se varsa in

riul

Turburea, dupa
8 kil.;
este
to-

Largimea albiei de la origina $\ pana la Malaia este de 30 m., iar de aci pana la varsarea sa in Ok este de la 70-100 m. Fundul albiei confine pletri$.
Valea LotruluT e pufin populata,
productiva
$i

63033 pog. cultivable, 178449 pog. padure ?i 4 1 044 pog. neproductive.

Coprinde 17 com.
din 55 sate
t cat.,

rur.,

formate
:

avind

3994
52

case populate cu 18642

suflete,
;

un

curs
i

cam de

din carl 3073 contribuabilf

repede,

primavara devine

viabila.

de
Lotreni.
la

bisericl.

rent periculos.

Uda com:
Sili^tea,

Voineasa, Malaia,
$i

Resedinfa

plaiului

Lovi?tea

Brezoiul
stabil

este in com. rur. uicl.

Loni{a,
plaiul

vale, in

jud. R.-Sarat,

De
afla

la

podul

de

Lotreni

Are ma! multe manastiri

schiturf, intre care cele

$i

Rimnicul,

partea

de

(Golotreni)

pana

la Brezoiul, se

mai

?n-

N.
urla

inalfi

com. Chiojdeni; mun^i o inchid, iar in fundul ei

piriul Lo$ni{a.

$osea comunala, iar de

semnate sunt:
detul,
eni,
$i

Berislave$ti, Bra-

aci in sus

drum de

care.

Peste

Ostrovul, Roboia, Scau-

zgomotos

Lotru e un pod de lemn lung de uom. care stabile?te comunicafia intre Rimnic
?i

Stani$oara, Turnul, VSleni

altele.

Lotri^orul, riulef izvore^te din muntele Priporul, com. Caline?ti,

y

Sibiu.
lul

Locuri istorice sunt: Cetatea

Lotrul prime^te o mulfime de

afluenfI, dintre
cipal!

plaiul Cozia, jud.

Vilcea, trece

prin com., prin locuri nepopulate

i

cancel mai prinsunt: Lotrifa, Voineasa $i

Jineni,

Viad-fepe^ de la satul CapaCetatea-lui-Radu-Negru

la satul Ariful, izvoarele ter$i

de

se varsa in valea Caline$ti, tot in raionul com. Acest riiile^ i?I

Pu$coiul sau Pascoaia.

male

recentele

descoperirl
la

de ruine de

bai

romane de

schimba
intr'altul.

matca dintr'un loc Are de afluent Piriul

Lovi^tea, plain, jud. Arge?, for mat din vechiul $i desfiinfatul

plaiu Ariful
i

Bivolari.

BudgetuI pia^el e de 48679

la

lei,

CulmeT.

din plaiul Lovi?tea.

veniturl

$i

de 40215

lei,

la

Este

eel

mai septentrional plaiu

?i

cheltueli.

Lotri^a,
Vilcea.

riil.

Vezi Latori{a, jud.

din tot judeful

la

se raargine^te

Plaiul Lovi?tea

produce multa
$i de stejar, de herestrae

N.

cu

Culmea-Fagara?ulul,
?i

cherestea de brad
taiate in mulfimele

care desparte acest plaiu

fara;

Lotrul,
varsa

rift,

jud. Vilcea, eel mai

riurile

Romineasca de Transilvania
V.,

la

hidraulice
gul,

dupa
$i

riurile

Topolo-

insemnat dintre
in

ce

se

cu

riul

Oltul, care

il

des-

Arge^ul

Valsanul.

Ok. Izvore?te din mun^i!

?i

parte de jud. Vilcea; Ia E., cu

riul

Statul poseda in acest plaiu

7

Mindrul
ringul);

Slavoiul (culmea Paintiiu

Valsanul,

care
?i

il

desparte
cu o

mo$ii,

avind un venit anual

lei,

curge mai

catre

de jud. Muscel
linie

la S.

de 42696

precum

$i

90812

pana la poalele munteluT Timpa, de unde se indrepteaza

N.
catre

E.

$i

apoi catre

N.E.,

de la pana

conventional care pleaca satul Jiblea pe Olt ?i merge

la satul

pog. padure.

Bradetul pe Vai-

Loviteanca, Nemoiul
ciul,

?i

Se-

formind frontiera intre Austria

$i

san, desparfindu-1

de

pla^ile

To-

padurt

particulare, supuse

Rominia

in

urma

se indreapta

pologul

$i

Arge?ul.

regimuluT

silvic,

finind

de com.

Digitized by

LiOOQ IC

LOZANEt (VALKA-)

189

I.UCAYITA

Nislpi,

plasa

Cerna-d.-j.,

jud.

2 cint&reti

si

p&lamar,

este

Balabancea
Pirlita
;

izvoreste din dealul

Vilcea.

de
(Valea-),
vale,

zid fecutii in

1864, de Sp&-

se

indreaptS

spre

S.,

tarul

M. Holban. p&mint 925 hect. 20

hect.
iar propricar.

avind o directiune generate de

la

Lozanei
se

care

SateniT inproprietari^i au 732

hect. 39 ar.
taiif,
;

N.-E. la S.-V., udind partea centrals

si,

intinde

de

la

N.-V.

spre

a pl&sei

si

nordica" a com.,
5
kil.,

S.E., printre Dealul-M&n&stirel

si

cimp

si

dup& un curs de
p&durl,
se

nu
in

Dealul-Pietr&riel,

com.

Solesti,

1002

54

ar.
si

pftdure,

in

mai prin
riul Taija.

varsa

pi.

Crasna, jud. Vasluiu.

balta, formata din virsa
si

care doming fagul

stejarul.

Lozia,
satul

Sunt 3 iazurl; eel mat mare, numit lolban are o intindere de

1 1

Lozova -fipe^ti,
lui,

mosie a statu

rea Prutulul
si

JijieT, la

K. de

V*

hectar.

in jud.

Covurluiu, com. Bra

com. Costuleni,

pi.

Bra

Piralele principale ce tree

pe

nistea, pi. Siretul, fosta

pen din te

nistea, jud. Iasi.

mosie sunt
parte
din

Bahna

si

Ghilia.

de Episcopia Romanulul, impreuna" cu

Drumurile cele mai ir.semnate

mosia Branistea, de 5698

p.

Lozinca,

sat,

facind

sunt

acela de la Mihaileni la Do-

hect.

7850 m.

(din carl

486

com. Oncesti, pi St&nisesti, jud. Tecuciu. Are o populate de 28

familii,
in

rohoiu, acel de la Calinesti la Do-

p&dure); se arendeazS cu 75000

lei

rohoiu

si

calea nationals, Mihai-

anual.

sau 100 suflete

case.
situat la

locuesc

leni-Botosani.

26

Hotarele mosiel cu

$endri-

Lozovi^a,
zat

vale,

pe care e asecom.
jud. Co-

Este

N. comunel.
partea de
jud.

ceni, Cobila, Hanii, Talpa,

linesti,

CaVi{-

satul Costache-Negri,

Buhaiul, Dersca

si

Tulucesti, pi. Siretul,

vurluiu.

Lozna,
E. a

com, rur., in

cani.

placet Berhometele,

Dorohoiu, formats din

CaTmesti, Lozna
teni
si

satele:

Lozova, sat,
Siretul,

in jud.

Covurluiu,

pi.

Luca, /*>///, jud. Vilcea, pi. Cernad.

s.,

cu

Rusi-Stnlpri-

com. Branistea, format

la

com. Ulmetul. Se varsS

Cerna.

in

Talpa, cu resedinja

de insured
inte a

1879.

Mai

ina-

riul

mariel in satul Lozna. Are: 41

familii, sau 161 8 suflete; 2
bi-

existat

aid acelasi sat

cu acela?! nume, dar, din cauza

asupririlor, locuitorii au
la Calami,

Lucaci,

eel

mai

inalt

pise

al

sericl,

cu

preot,

cintdre^T

emigrat

munjilor $arbel (1777.6 m.), din

si 2 palamarl; 1243 hect. 90 ar. pamint satesc 1647 hect. 02 ar. cimp si in 1 hect. 38 ar.
;

formind mahalaua nord-

com. Neagra-$arulul, jud. Suceava.

vestica*

a acestul oras, numit&

Lozoveni.
Suprafa^a teritoriulul satulul

p^dure, proprietciresc
si

iazurl

Lucau^ul, munte,
plaiul Ialomi^a.

jud. Dimbovi^a,

4V2 pogoane de vie. Budgetul com. e de

si

lei

3962

de 89 hect., cu o populate de 25 familii, sau 89 suflete, loe

Vezi Brindusele.
partea
pi.

la veniturl
tueli.

de 3823

lei

lachel-

cuind in 21 case.

Lucavi^a,
de
piriul

sat,

in

de

S.

a com. Maraorni^a,
o!
1

Her$a,

Vite marlcornute 744,

300,

Lozova,

balta, formats
la

jud. Dorohoiu, asezat pe malul

capre

6,

cat

113,

porci

380.

cu acelasi nume,
Branistea,
pi.

N.-V. de com.

drept
loc

al

piriului

Mamorni^a, pe

Stupl sunt 280.

Siretul, jud.

Co-

ponoros, limitrof cu Bucointinde

vurluiu, lungS de

kil. si

latade

vina. In partea

Lozna,

sat,

pe mosia cu acelasi
pi.

kil.

confine peste de diferite

si

se

de E. a satulul o catena de marl

nume, com. Lozna,

se afl&
alipit
si

Berhocare
Rusi-

specil, stuf

papurS.

dealurl.
familii,

Are o populate de 84
sau 224 suflete.
locuitori.

metele, jud. Dorohoiu, la

s&tucul

Lozova,
vurluiu
;

pi rift

si

vale,

jud. Co-

Proprietatea mosiel este a mai

Str&teni. Are o popula^iune de

are ap& numai pe tim-

multor

347

famili!

sau 1322 suflete.

Grig.

puri ploioase; se varsa in girla

Birlazelul, apoi
in

BisericT

sunt

doua, una
Sf.

pe

Proprietatea mosiel este a dlor Hie C. Ciolac

si

Siret

la

V.

deal,

cu hramul
in
1

Gheorghe,
tencuitS

M.

de ^erbesti.

ftcuti

86 1, de Gh. Manosi
;

Holban.
Biserica, cu

varde, este de lemn

hramul Adormi
1

Lozova, piriil,

in jud.

Tulcea,

pi.

doua, in Valea-Satulul, cu hramul

Sf.

rea-Maicel-DomnuluI, cu

preot,

Isaccea, pe teritoriul com. rur.

Mihail

si

Gavril, s'a zidit din

Digitized by

LiOOQ IC

LUCACESTI

190

LUCIENI

lemn
riac.

in

794, de Iordachi Chi-

Lucacila, munte,

in sus

de Mo-

Luceni-Sturzoaei,
pi.

sat, jud. Iasi,

roeni, jud. Dimbovi^a, in partea

Branistea,

com. Stinca, pe
in jos
;

Satenil
hect.

inproprieta{I

au

93
si

stinga a riului Ialomi^i.

malul

sting

al Jijief,

de

09

ar.

pamint
25
ar.

iar proprie-

satul Luceni-Bacaloaei

cu o posu-

tary: 578 hect. 61 ar. cimp

Luceanca,
com.
rur.

sat,

facind parte din

pulate de 9
flete.

familii,

sau 60

100 hect.
mult mosie
ast-fel
tufis.

padure, ma!

Butimanul-Luceanca,

plasa Znagovul, jud. Ilfov.

Cade
intre

Vite marl cornute 47, ol 189,

cal 9
si

Piriul

principal ce curge pe

spre S. de Butimanul, pe calea

jud.

rimatorl 38.

este

Ruginosul,

numit

Bucuresti-Tirgoviste,

pentru

rile lul cit si

ca, a tit pe malupe mlastinele ce

padurile Desloaicasi Paduroaica,

Luchie, cdtun

(tirla),

pe cimpul
pi.

S'a

infiin^at

la

anul

1840,

Baraganul, in jud. Ialomi^a,

formeaza, se vede o patura de

coloare rosier uginoasa. Pehotar

dupa cum spun

catre
fostul

locuitorii,

de
C.

Borcea, com. Calarasi-Vechl.

proprietar

D.

curge

piriul Molni^a.
:

Faca.

Locuitorii

din acest sat

Hotarele mosiel sunt cu

Busi

sunt adusl de acest proprietar

parte din Butimanul
satul
si

Lucia, sau Saratul-Secii, lac, in jud. Teleorman, com. Seaca.

covina, Mamornita, Slobozia

Pasatul.

parte din

Lucieni, jud.

Dimbovi^a.

Are
Lucaceti, sau Titeti,
Bacau,
pi.

o biserica, cladita in anul

sat, jud.

1844, de catre fostul proprietar

Lucia, prival, jud. Braila, incepind din DunaYea-Vechle si curgind la V. privalulul Brisceata.
Lucieni, com, rur,, jud. Dimbovi{a,
pi.

Muntelui,

resedin^a

Const. Faca. Serviciul divin se

com.

Valea-Arinilor, situat d'a

piriulul
si

dreapta

Tazlaul-Sarat,

pe deal
nesti.

aproape de drumul
la

de preotul din Butimanul. Se intinde pe o suprafafa de 383 hect., cu o populatie de 187

face
locuitorl.

Dealul

Dimbovita,

situata

ce duce de

Bacau

la

Moi-

pe malul Dimbovi^el, spre S. de Tirgoviste, pe soseaua judefeana

Tirgoviste- Gaesti, jud.
Vlasca.

Are o populate de 160

sau 636 suflete
;

Dl.
si

A. Vanicu are 277 hect.

106 hect. In
cor-

familii,

o scoala

locuitorii

Este asezata pe loc

ses. In raio-

mixta, frecuentata de 14 copil;

pul mosiel sunt 125 hect. padure.

nul sau se gases te Malul-Obreja.

o biserica, cladita in anul 1857 de locuitorl,' cu 1 preot si 2

cintare^I;

Pentru izlaz s'au rezervat peste

Peste Dimbovita este un mare

20 hect. Locuitorii cultiva 100

hect. (6 sterpe).

6 circiumT.
15
cal,

pod de lemn, facut si intre^inut de judef. Se compune din sapte

catune: Luceni - Ungureni, Mislea,

Vite sunt:

man

343 vite cornute, 113 capre si 18

schit,

Comerciul se
ciumarl.

face

de 2

cir-

Rincaciovul, Geangoesti, Mo-

porcl.

Numarul
si

Linga acest sat se afla un

al

marl e de 159 celor micT de 143.

vitelor
sat, jud. Iasi, pi.
al

goesti,

Cotul-Moril

si

Lucieni-

Pamintenl,

cu

o populate de
o scoala,
stat.

numit Lucacesti sau Tazlaul.

2222

locuitorl.

Luceni,
Lucaceti, mosie, a
Bacau,
pi.

Braniriului

Are

cincl biserici

statulul, jud.

stea,
Jijia,

pe malul sting
la

cu dolinvajatori, platip de

Muntelui, com. Valea-

kil.

de

satul

Cirpi^i,

Se margineste
Vacaresti
desti
si

la
;

E. cu com.
la V., cu Lu-

Arinilor, in intindere

de 12000
ma-

din com. Stinca, asezat pe ses,

si

Colanul
;

hect., arendata anual cu 4000

lei.

avind spre E. o padure. Are o

Butoiul
si

la N.,
si

cu DralaS. cu

Apar^inea ma! inainte

populate de 59
suflete
;

familii, sail
1

274
1

gomiresti

Colanul
si

nastirel Bistrija (Neam^u).

o biserica, cu
si
1

preot,

cintarej

eclesiarh.

Lucacesti,
jud.

padure,
pi.

statului

Vite: 239 vite marl cornute,

Se desparte mal de toate comunele prin padure. Se leaga cu Colanul

$u$a-Seaca
Cobia.
si

Bacau,

Muntelui, com.
o
suprafa^a

225

01,

50 cat

si

146 rimatorl.
in jud.

$u{a-Seaca prin sosea jude-

Valea-Arinilor, cu

{eana, iar cu cele-1'alte prin sosele

de 1 1944 hect. Mai inainte tinea de manastirea Bistri^a (jud. Neam^u). O parte dintr'insa are regimul plan de exploatare; adoptat e codrul regulat. Arboril

Luceni-Bacaloael,
Iasi,

sat,

vecino-comunale
tice.

si

drumurl prac-

pi.

Branistea, com. Stinca,

pe malul sting al Jijiel, cu o populate de 16 fam., sau 90 sufl. Vite 79 vite marl cornute,
:

Lucieni (Udatii-Mici),
al

cdtun,

com. Albesti, jud. Buzau, cu

loc.
si

sunt eel mat mul^i

resinosi.

16

ol,

7 cal

si

32 rimatorl.

240

42

case.

Digitized by

Google

LUCIENl

1<H

l.UCIUL

Lucieni,
rur.

sat, ftcind

parte din com.

sterp.
ciul ?i

Are o singura mo$ie, Lupamintul locuitorilor.

$es, pu{in baltos,
$i

Braila,

unde

se

limiteaza

cu

Hirtie$ti, jud.

Muscel,

pi.

comuna Mthaiu-Bravul.
pe
ni-

Arge^elul. Mat inainte se

Valea-Vacii.
Locuitoril sal s'aD
tarit

numea

Terenul e
sipurT.

Moia aparfine Eforiei Spitalelor

alocurea cu saraturl
impropie-

multe

Civile

din

Bucure?ti
particular,

$i

unul proprietar
e
forraata

cu

pe mobile
posedat

proprietarilor,

Comuna
singur
cat.,

dintr'un

care stapine?te in deva)ma$ie.

carl au

pSmintul

din

Luciul, avind o posuflete, din carl

;

Dupa
sunt

legea rurala din 1864,

vechime.

pulate de 910
15 contribuabilf

improprietartyl

pe

moie

loeuese in 145

166 locuitorl;
ri^I

neimproprieta-

Lucieni, numire ce se mat da most el Valeanca, sau Tufele-CotuneT, din jud. Buzau, com. Albesti.

case.

se maT afla 98.

este
riul

Are
20 de

o $coala frecuentata de
$i

Comuna
nare,
curile
burile,
:

udata de DuIalomifa,

elevi

4
Sf.
1

eleve; o biserica,

de

cu hramul
I

Nicoiae, deservita
cintare$
?i
1

preot,

pa-

de laCo$covata, Torna, CuiPlaviile $i de braful Filip.

Lucieni, padure, supusa regimului

silvic, jud.

racliser;

4 circiuml;
$i

o
2

moara
stine.

Muscel,

pi.

Ar-

cu aburl; o ca$arie

ge$elul, com. Hirtieti, cat. Lucieni, in inttndere aproximativa

Comer^ul consta
ta la

in desface-

Se compune dintr'un singur situat pe coasta de V. a laculuT Co$covata. Numirea

sat,

rea cerealelor, care se transpor-

veche a acestul sat a fost Zmeul,

sat care era situat
actualul

de 150 hect, proprietatea

d-luT

gara

Cilibia.

Cat de

co-

Anton
ge$elul

Viadescu.

Este situate
riulul

munica^ie n'are, afara de drumul

natural Albe$ti-Largul, prin Luciul.

pe

locul

maT spre numit

S.

de

Bise-

pe coasta dreapta a
$i

Ari

rica-Vechle.

e populate cu fagl,
$i

AicT este re$edin$a

?i

primarie!

pufinl paltinf, aninl

canT.

mestea-

Vite sunt: 321 boT, 576 vacT, 168 vtyeT, 4 bivolT, 4 bivoltye,

a judecatorieT comunale.

Are o populate de 210

milil,

fa-

329

caf,

281 lepe, 62 minjl, 3400

$i

sau 1007 suflete: 502 bar$i

Lucieni
$a,

Ungureni,
pi.

sat,

jud.

of,

9 asinl
I

273 porci.
1

bae
4
1

505 femel; ioo4RominT,

Dimbovita,

Dealul-Dimbovi-

Meseria$T sunt:
fierarl,

lemnar,
1

Grec, 2 Bulgarf; 238 agricul-

com. Lucieni.
rur., in jud.

mainist
e

?i

brutar.

torT,
5

6 meseria?!, 6 comercian^I,
libere,

Comuna
Luciul, com.
pi.

vechie.

Dionisie

cu profesiunl
1 1

38 mun-

Buzau,

Fotino o men^ioneaza. Numirea

el vine din faptul,
toriul

citori $i

servitorT. $tiu carte

CimpuluT, situata pe ambele

riulur Caima^uiul, la
la

ca pe

teri-

108 persoane.

maluri ale

saQ este o balta, ale carel

stuf,

36

kil.

de Buzau. Hotarul,

marginl sunt acoperite de

iar al carel

Sunt 132 contribuabill. Are: o $coaia mixta, frecuentata de 37 elevi

i

N., incepe din hotarul

da. in hotarul mo$ieI
la

mosiel

mijloc e curat. Mij-

condusa
de
biserica,
$i

Movila-OH, pecare merge pana

Bilhacul;
E., se lasa din hotarul Bilha-

locul poarta

Bal{el$i

numele de Luciulde Lumina Luciulul. Lola

de

un
i

invajator,

retribuit

jude{

comuna; o
1

curile din apropiere s'au numit:

deservita de
cair.

preot

2 das-

cul peste apa

Strimba, inveci-

Locul de
intreaga

Luciu

$i

de

aci

nindu se cu hotarul mo^iel Margineanca-Ru^etul (com. Largul)

comuna a

primit acest

Vechiul drum, ce
Calara$i
Luciul.
la

duce
trece

din
prin

nume.

Braila,

p&na da
coveiul
;

in hotarul mo$ieI

Macu

la S., se invecine^te
$i

Luciul,
pi.

#?///.

rur., in jud. Ialomifa,

hotarul moieTMacoveiuI

parte

Ialomija-Balta,

situata

la

Luciul,
perite

battel,

in

com. Luciul,
$i

din mo$ia Caldare^ti

hotarul Caldare$ti,

la V., din

extremitatea

de

N.

a pla$ef,
Braila.

jud. Buziu, avind marginile aco-

ia

pe hotarul
in

limitindu-se cu

jude^ul

cu
;

stuf,

mijlocul cupe$te.

mo^iel Caragelele, pe care urea,

trecind
riul

Teritoriul
fa^a

comunei are suprahect.,

$i

rat (luciu)

confine

Calma^uiul, pana

de
V.,

10560

din

car!

hotarul mo?ieT Movila-Oil.

3000
spre

hect. balti?

se

intinde

Suprafa{a

sa

hect. f din carl:

bile,

este de 4552 3772 hect. ara-

teritoriul

27 hect. padure, 83 hect. finea^a, 510 hect. izlaz $i 160

din Dunare pana in comuneT findarel $1 spre N., din teritoriul comunel Gura-Ialomifel pana in judejul

Luciul, movila, inalta, zau, com. Luciul.

Luciul, mosie,
Luciul, cu

in jud.

Bu-

in jud. Buzau, com. 4280 hect., mare parte

Digitized by

LiOOQ IC

LUCIUL

192

LUDESTI-BUDAIUL

arabile,
izlaz,

12 hect. padure, restul

balti?,

incarca cu Dracoaia

$i

se varsa

tocelul.

Are

$i

un

lac

numit
catune

finea^a,

saratur!

?i

d'a stinga Tazlaului Mare.

Lacul-Barbatescu.

sterp.

Se compune din

trel

Ludaneasca,
Luciul, apU jud. Tlfov, pi. Znagovul, com. Butimanul. Se formeaza din plo! i mid izvoare, ?i uda partea de N. a cat. Luceanca. Se intilne^te la cat. Ulmeni, com. Poenari, cu apa nut

ciftun,

pendinte de
jud.

Scheiul, Tele^ti

?i

Lude^ti, cu o

comuna
mire^ti,

Prestnicul-d.-s. sau Raz-

plasa

Marginea,
a

Vla?ca,

proprietate

d-lul

V.

populate de 2370 Iocuitori. Pe teritoriul ei se afla padure multa, i arborl fructiferi mai cu seama
prunl.

Cristopolu.

Mo$ia se intinde pe o suprafa{a de 890 hect. Este estimata

de Creditul Fonciar Rural din Buure?ti la suma de 180000 leT.
Venitul anual este de 10600.
S'au improprietarit
la

mitaCoadele-Znagovului. In dru-

Are: treT bisericT; o ?coala, condusa de un invajator, pla cine! rnorT de apa; tit de judet
;

mul sau

formeaza

doua mic!
aril $i

14 velni^e cu cazane pentru

bricat Juica.

fa-

heletae: unul in mo^iaLuceanca,

avind o suprafaja de 50
al

1864,

Se invecine?te:
toiul
?i
;

la

E. cu Bu-

doilea in mo?ia Pa?caneanca,

avind aceea?! intindere.

54 162 hect.

locuitor!,

pe o suprafa^a de
cu
preot

Dragomire$ti; la V., cu
la

Bogafi
biserica,
1

cu

Bo^ti

?i

la

Are o
Luciul, piriU, izvorete din balta Luciului, pe mo$ia Hirlaul, jud.
Boto^ani, trece
deni, jud. Ia$i,
in
$i

S.,

cu

Hulube?ti.

De
$i
$i

Bogafi
Valea-

2 dascali.

se desparte prin deal

StrimbuluT,

precum

prin pa-

comuna Ba-

Ludeasa,

tnunte, la N.

com. RiVil$i

dure;
pie;

de Hulube^ti, prin cimValea-Butoiulul, pre?i

unde se varsa

me?ti, plaiul Horezul, jud.

de Butoiul, prin Valea-Pu?i

in stinga riulu! Bahluiul, in dreptul Dealulm-Biserice!.

cea, intre mun^ii Piscul-Lung

turoasel

Bolca.

cum
i

$i

prin padure,

de Bo-

^e?ti, tot

prin padure. se
iar

Numalcu

Luciului (Balta-),
$ia

balta,

pe mo-

Ludeasa, Romani, Bolca

Bradule^ul, paduri
lare,

Hulube?ti
vecinala,

leaga prin $osea

Hirlaul, jud.

Boto^ani, din

particusilvic,

cu

cele-1'alte prin

care izvore$te piriul Luciul.

supuse regimului

pe

poteci

mo$ia Romani,

com.

Rime$ti,

Ludai, sau Luda^ul,

Bacau,
sa?ti,
pi. Tazlaul-d.-s.,

sat, jud.

pi.

Horezul, jud. Vilcea.

drumuri practice. Are trel marl paduri una de 167500 aril, a doua de 105000
$i
:

com. Ba-

aril ?t

a treia de 100000
deal,

aril.

situat in valea Tazlaululla

I
1

Ludeasca,
pi.

piriti,

jud.

Vasluiii,

Mare,

/*

kil.

de

satul cu
famili!,

Stemnicul, izvore$te din com.

Lude^ti-Budaiul,
Birze?ti, pi.
luT.

ramifi-

?coala Basa^ti.

Are 135
;

Buhae$ti, intra in com. Birze?ti,

care a dealuiul ce strabate com.

sau 525 suflete

dita

o biserica, clacu
2
cinta-

formeaza

mal multe
in

girle

sub

Stemnicul, jud. Vas-

de

Iocuitori,

ramifica^iunea dealulu! Lude^ti-

Se Intinde de-a dreapta riuRamificarea Morel

stinga
acelul
se

re$! ?i deservita

de preotul din
circiurai.
ca!,
?i

Budaiu; apoi

dreptul satuluT

luT Birlad.

satul Basa^ti

Birze^ti, tae oblic $esul BirladuluT,

intinde

de-a

riu.

Vite sunt:
cornute, 26

13

porcl

279 vite 6 capre.

facind mal multe cotituri

$i

Aceste ramificari poarta deosebite numirl: la satul Muntene?ti

se varsa in riulBirladul, aproape

de podul peste apa Birladulul,

poarta numele de Ruginoasa

Ludai,
tindere

mosie,
,

jud.

Bacau,

pi.

ce leaga. calea Birze?ti cu calea

Mere!
$ti,

la Birze?ti:
?i

Radiul-Lude-

Tazlaul-d.-s

com. Basa?ti,
292

in in-

Vasluiti-Roman.

Preda
:

Birze^ti; la satul TacDele^ti;

de

hect., proprie-

mane^ti

Tacmane^ti,
Arvinte;
Floroaia

tatea Episcopulu!

mescu, dind un venit

let

de Buzau, Clide 3465

Lude^ti, com.
vi{a, pi.

rur.,

jud Dimbosituata

Morel

?i

la sat. Bra?i

Dealul-Dimbovi^a, spre

ha^oaia:

Arvinte,

anual.

S.-V.

de

Tirgovi?te,

Buciuna (acoperit cu paduri de

fag!) $i
lare?ti
:

pe loc

?es, intre vaile $i dealu-

Bobilca;
-

la sat.

Canja?i

Luda$i
Bacau,
sa?ti,

sau
pi.

Luda^ul,
pe

pirin, jud.

rile:

Valea-PotopuluT, Piscul-MaPiscul-Milos,

Dealul Plopului
:

la

Tazlaul-d.-s.,

com. Bamo$iei

tu$ei-Cali,

Piscul

Dobroslove?ti

Ciu^melei- Faula

de

teritoriul

Cenu$aru],Piscul-OstreT$i Piscul

noaia, Zamfirel^i More!; in fine

satul Lude?ti-Budaiul,

Luda^ul. Este format din doua

pir?ia$e
:

Tilma?. Prin raionul com. curg

piriul

ramifica-

Jghiabul

?i

Vararia, se

Potopul

?i

piriia?ul

Po

rea poarta numirea de ma! sus.

Digitized by

LiOOQ IC

lude$ti-bjdAiul

193

LUMINA
lepe,

Lude?ti-Bud&iul, cu parte din

Codrul,
sat,

Vite sunt
bol,

600
$i

cal

$i

200

ca, jud. Ilfov, pi. Oltenifa,

com.

jud.

Vasluifl,

in

332 vacl
01.

vi^el,

30

bivoll,

Mitreni.

partea de N.-E. a comunet Birze$ti, situat

40
$i

bivoli^e, 15 capre,

300 porcl

pe coasta de E. a

800

Luica-Mitreni, mope, a
jud. Ilfov,
stirea

statulul,

ramifica^iunel dealulul cu acelaI

Dintre locuitorl, 193 sunt plugarl.

pendinte de

mana-

nume.

Mihaiu-Voda, care, impre-

Are o suprafa^a de 700

$i

hect.

Locuitorii
gurl,

poseda:
bol,
:

populate

de 30

farailif,

42 ca
i

92 plu50 cu cal; 100

bol,

una cu Potcoava a manastirel

Negoe$ti, se arendeaza cu 55200
lei

sau 150 suflete.

care

caru^e

35 cu

65

anual.

Vite: 120 vite marl cornute,

cu

cal.

26

cal,

70

ol,

15

capre

?i

39

Improprietari^I sunt 159 locuitorl

?i

Luicaneasca,
afla
pi.

vale,

pe

care se
Ilfov,

rimatorl.

neimproprietaritl, 41.

com. Butimanul, jud.

Znagovul.

Comerciul se face de 6 per-

Ludiorul, pfidure, a statulut in intindere de 25 hect., jud. Musplaiul Nuc$oara fine de cel,
;

soane.

Luma^ul,
Luica (Luica-Mihaiu Voda),
sat, facind

deal, jud. Dolj, pi. O-

colul,com. Co$oveni-d.-j., pe costi$a caruia este

mun{il

inanastirel

Cimpulung,

parte din com. rur.

jud.
Ilfov,
pi.

a^ezata com.

care fac parte din comunele Corbi$ori $i Berevoe^ti.

Mitreni-Clate^ti,

Olteni^a, situat la extremitatea

plael,

Luma^ul, mope,

a statulul,

si-

spre

pi.

Negoe$ti.

tuata pe teritoriul comunel Co?oveni-d.-j., jud. Dolj, pi.

lul.

Ludul,
ne$ti.

catun> in jud. Mehedin^i,

Se intinde pe o suprafafa de
3599
hect. (impreuna

Ocoave-

plaiul Clo^ani,

com

rur.

Com&-

cu

satul

Pana

la

secularizarea

Mitreni), cu o

populate de 126

rilor manastire^ti,

mo$ia apar-

locuitorf. Statul are

3000

hect.
cei

{inea manastirel Sadova.

Ludul, ma/tala, com.

gue^ti,
pi.

rar.

Cr&-

$i

locuitorii

(impreuna cj

Se arendeaza cu
anual.

11350

lei

Motrul-de-sus, jud.

Mehedin^i.

din Mitreni) au 599 hect. Statal cultiva prin arenda?il sat 2610
hect. (90 hect sterpe, 100 hect.

Luma^ul,
Dolj,
pi.

padure, a statulul, jud.

Ocolul,

Luica (Luica-Cotroceni),
rur., jud.
Ilfov,
pi.

com.

izlaz,

200

hect. padure). Locuiizlaz.

com.

Coo-

Negoe^ti,
Luica,

torii

au 100 hect.
vitelor
al celor

veni-d.-j.

situata la N.

de

lacul

Numarul
164
?i

marl

e
35.

de

hect.

$i

Are o intindere de 150 este compusa din: gir$i

inconjurat de dealurl frumoase,

la

mid, de
Ilfov,

nita, arjar, stejar

lemn

ciinesc.

44

kil.

de Bucure$ti. Sta

in

legatura cu com. Nana, prin o

Luica,

balttt,

jud.

cu

Luma^ul, />/>/#
pi.

$i

vale, jud. Dolj,

$osea vecinala.

forma triunghiulara.
tere din
locurile

\X ia

na$-

Ocolul. Izvorete

din fintina
coaleI

Se intinde pe o suprafa^a de 2628 hect., cu o populate de

975
$i

baltoase, nui

Calugara,

din

dreptul

mite

la

TufaniMuI-State

se

com.Co$oveni-d.-j.
prin partea de V.
in
$i

Uda comuna
apol patrunde
teritoriul

suflete,

din carl 176 con-

tribuabilT; locuesc in

103

case

23 bordee.
Statul are 2000 hect.
?i

in riul Arge, spre N. de com. Curcani. Litre balta Luica un pod de $i riul Arge$ este

varsa

com. Malul-Mare, pe
$i

careia se

varsa in

riul Jiul.

locu-

lemn, pe $oseaua judejeana Bucure$ti-Olteni{a.

itorii

628

hect. Statul cultivSprin

Lumina,
in jud.

grind, sau

loc

ridicat

arenda?ii sal 1700 hec. (100 sterpe,

de asipra

stufului inconjurator,

20

izlaz).

Locuitorii cultiva

Luica, mope a
fov, care se
lei

statulul, pendiiite
Il-

Tulcea,

588 hect. (30 izlaz $i 10 vie). Budgetul com. e de 2413 lei la

veniturl
$i

de manastirea Cotroceni, jud.

anual.

teritoriul

Sulina, pe pi. comunel Cara-Orman,

arcndeaza cu 27350

situat in partea centrala

$i

a pla$ei
se in-

2298

lei la cheltuelf.

de E. a comunel

se desface
;

Are o
Sf.

biserici,

cu hramul
3

din grindul Cara-Orman

Gheorghe,
i

deservita de

Luica-Cotroceni.
jud. Ilfov,
pi.

Vezi

Luica,

tinde spre N., avind o direc^iune

preofl

2 cintare^I;

o $coala
elevl

Negocti.

generala de

la S.

spre N.

spre

mixta, frecuentata de 19
$i

V. de

el

este lacul Puiule^ul, iar

8 eleve.
MmrtU

Luica-Mihaiu-VodS. Vczi
IHcfionar GtograAc.
Vol.

Lui-

spre E., lacul Puiul; in capatul

117*.

IV

25

Digitized by

Google

LUMINA
de N. se
punctul

194

LUNCA
Trotu$uluI, ma! jos de con-

afla

trigono;

hedinfi,
kil.

pi.

Ocolul-d.-j.,

la

32

al

metric cu acela?!

nume

partea

de oraul Turnul - Severin,

fluenfa acestul riQ cu piriul Asaul, la

de S. poarta numele de Grindul-Lurul, care e taiatde drumul

situata

pe valea

piriulul Cerve-

720 m. de satul Asaul.

biserica, cu 2
1

nija, in stinga, la poalele

dea-

Are o

cintareflf,

comunal Cara-Orman - Ivancea, numit $i Drumullui-Mamut are o intindere de ioo hect. aco;

lulul
la

Lumnicul. Se margine^te
i

cladita la

81

S,

fost schit.

E.

N., cu

com. Ruptura;
i

la S.

cu com. Cremenea

la

Lunca,

sau

Lunca - Moine$ti,
pi.

perit cu

nisip.

V., cu

com. Degera^i. Formeazcl com. cu Lumniculavind peste tot

sat* jud.

Bacau,

Muntelul,

com. Moine$ti, situat pe dealul

Osoiui
$i

Lumina,

punct trigonometric de

d.-s.,

observafie de rangul al 3 -lea, in

jud. Tulcea, pi. Sulina,
ritoriul

cuitorl, din carl

500 lo86 contribuabill

16 pluguri,

piriulul Moine$ti.
sati

Lunca i in valea Are 33 familii,

caT,

pe
i

te-

locuesc in 100 case.

Locuitoril poseda
:

142 suflete; 2 circiumi.

com.

rur.

Cara-Orman,
cea

Vite sunt: 9

66
$i

vite marl
ol.

in partea centrals a placet

27 care cu boi, 3 c5ru$ecu cat;

cornute, 25 porcl

96

de E.

a comunel, situat la ex-

60

stupl.

tremitatea

de N.

a grinduhri
are

Prin

comuna
la

trece

o osea,
na^iola

Lunca, sat,
d.-s.,

jud. Bacau, pi. Siretul-

cu acela?!

nume

inal-

care incepe din oseaua

nala de
Pruniori
i

re$edin{a

com.

Filipeni,
la

{ime de 17 m. i doming asupra grindulu! Lumina, $i a

lacurilor Puiul
$i

duce

situat

pe

piriia$ul

Dunava^ul,

Degera^i-Lumnicul-Ruptura.

poalele dealulul Dobrianu. Este

locuit

Puiule^ul.
$i

Are o
1

biserica,

cu

preot

de

ni$te emigrajl din Bu-

cintaxe^.

covina, veniff in farape la 1820

i

Luminele,
nelor,

saQ

Dealul-Lumi526 locuitorl, Topologul, facind

Dedule$ti-

sat,

cu

Budgetul comunel e la venituri de 848 let, iar la cheltuell

carl

au

fost

improprietaritT

jud. Arge?, pi.

de 384
Vite
:

lei.

pe moia lul Aga Grigorie Rosetti. Pe cind com. Filipeni se

afla alipita

parte din com. rur.

400

vite
$i

marl cornute,
rim&torl.
in

de jud. Tecuciu,

satul

Varzari

are o biserica, cu hra2

12 cal, 300 01
Pirate

mul Cuvioasa Paraschiva, cu

preop,
1

340 mal principale

era situat pe dealul Dobrianul,

al carul

com.

cintaref

?i

paracliser.

sunt
ragi,

Cernevija, Ciurila, Dese-

nume il purta. Are o populate de 246

o
biserica
la-Faja,

fa-

Lumnicul.

Are o

fintina'

milii,

sau 1032 suflete; o $coaia

Luminele,

coastd,

jud.

Buzaa,

numitaFintina-TurculuI,

in

apro-

rurala;

cu
cu

hramul
de

com. Breaza, ramificafie dinmuntele Istrifa, in fa{a cat. Pisculeni,

pierea cireia seafla a^anumitul

Schimbarea
locuitori
$i

cladita
1

Bordeiul-Turculul.

la
;

1848,

preot

com. TisSul serva ca hotar despre com. Pietroasa-d.-s.

;

Lumnicul,
hedinfi.

deal,

com.

rur.

De-

1 cintaret 4 circiumi, o moara condusa de aburl $i una de apa,

geraji, pi. Ocolul-d.-j., jud.

Me-

o flerarie

$i

trel timplaril.
vite
5
1

Luminoasa,
Mehedinji,
rur.

deal
pi.

?i

baltd, in jud.

Blahni$a,

com.

Vite sunt: 44 cal, 566 marl cornute, 68 porcl i

sat,

Gogosi.
lac, jud.

Lumnicul-de-Sus,
Mehedinji,
pi.

in jud.

capre.

Ocolul-d.-j.,

fine

Luminoasa,
Jiul-d.-j.,

Dolj,

pi.

de com.

rur.

Lumnicul.

Lunca,
Bacad,
Tirgul
-

sau
pi.

Filipea,

sat,

jud.

com.
afla la

Bechet,

ce

se

Tazlaul-d.-j.,

com.
d'a
1
i

formeazS din revSrsSrile

Jiul.

riulul
a-

Lunca, sau Mo^nenii-din-Deal,

sat,
pi.

Valea - Rea, situat

la

Se

V. comuneT,

cu 60

familii,

jud.

Arge$,

dreapta Tazlaulul-Mare,
kil.

vind o suprafa^a de 30000 m. p. Lungimea LaculuT, de la N. la

S., este

de

la

de 300 m. $i lafimea V. spre E., de 100 m.

lac, in jud. Ialomija,

Cotmeana, face parte din com. rur. MSrghia are o biserica, cu hramul Na?terea-Maicel;

^edin^a.
suflete.

de ?coala din satul de Are 27 familii, sau

porcl,
10.

re-

95

Vite marl cornute sunt

Domnulul, deservita de
1

preot,

36

$i

cintare$

$i

paracliser.

Luminosul,
pi.

Lunca,

sat, in centrul

com.

Zia-

Borcea, com. VSr^ti.

com. rur., jud.

Lunca,
Me-

sau

Lunca-Asaul,

sat,

tunoaia, pi. Miletin-Tirgul, jud.

jud. Bacau, pi. MunteluT, com.

Boto^ani,

a^ezat

in

stinga

pi-

Lumnicul,

Comaneti, situat pe malul sting

riulul Siena, la

poale de

deal.

Digitized by

Google

LUNCA
Are o suprafaja de
al locuitorilor $i

195

LUNCA
Moscalil afard,

147

hect.

Are o populate de 46
sati

familif,

din

obuz,

vr'o
in

o populate de
suflete, din

160

suflete,
$i

45

famiiil, safl

215

contribuabill

35 se intinde pe o
hect.

din

car!

patru mil de
jos pe
ling*

Moscall,
balta

ma!

Prutefulul,

carf

Vite: 85 vite
\2 cai, 4CX) ol,
stupT.

50 contribuabilT. marl cornute,

suprafa{

cam de 1000

ca
si

trel
ati

patru pistrele de sdgeatS.

esit si

Locuitori! din vechime au fost

proprietarl rizesl; azlinsi
$ia

Moldovenil in pomil de

30 mascurl; 30

mo-

triva celor patru

call,

nu ma! e a
este:

lor.

alaturea mal despre

Moscimp
$i

In vechime satul se mal nu-

Aid
riel
;

resedinfa

primi-

si

cu Dumitrasco - Voda,

cu

mea

$i

Codrovtya.

o biserici care a fost ftcuti

puftntel Donflsi CazacI, al&turea

in

1840,

odati

cu

infiin^area

cu Moscalii. Decl Turcil aQ

inceput
intiiu

si

Lunca,

cdtuti,

al

com.

Vintili-

satulul eel nou.

cu Moldovenil
;

a-sl

Vodi, jud. BuziO, cu 400 locuitori 91 98 case. Are sub-divizia

Reghinarl.

Aceasti localitate care se

la

afli

Lunca,
Prut,

sat, in jud.

Covurluiu,
;

pi.

de satul Stinilesti, are si ea o mare insemn&tate in rizboiul urmat intre RusI si Turdf la 171 1.
kil.

10

12

in jos

da palme si ad se h&r&ti iar& p&n& au inceput Turcil a se

ingloti, stau oare-ce

bine

si

biei

Moldovenl.
Iar& apol glotindu-se Turcil
mult'ime,
r&zboiul,
si

com.

Iori$ti

are 61 famiiil,

lata privitor la aceasta o descriere

nu mal puteau si
cSl

\\e

sau 236 suflete; o biserici.

a cronicarulul Ion Necul-

Turcil aveati tot foe

cea

cai bunl.
c Atuncl

Lunca,

c&tun, care

impreuni cu

Iara imp&ratul (Petru)era in

TurcilVizind ci Mol-

Satul-Mare, formeazi satul Dobriniu{i sau Hapii, com. Virful-

Gura
nului.
lul

Prutefulul, la

casele
si

Ba-

dovenil au dosit la obuz, au in-

Dec! au socotit

au scris
afla

ceput a dare nivaliasupra ce-

Cimpulul,
Dorohoiti.

pi.

Berhometele, jud.

Ianos general (care se

jos in Gura-Sratei) si se ridice

la

noapte s3 vie inapol

lu!.

la o-

4000 de Moscall, ce erau afarS din obuz, ^i a Donlor; decl asa le dad nivali cit se
lor

Lunca,
jud.

ctitun, alipit la satul

Mo-

buzul

Decl

Ianos general,

pireatt c3
cail
il

or

trece
:

Turcil

cu

go$esti,comuna Buda,pl. Herja,

cum a
inapol,

v&zut scrisorile Imp&rasi se

intoarcS

peste din^il

iari Moscalil

Dorohoia
c8t.,

tulul, c-I scrie

sprijineau tare din foe.

cum au
;

inoptat, la trel
$i

cDec! pSni
zi

in sari intru

acea

Lunca,

care,

impreuni cu
Pilipiufi, pi.

ceasurl de noapte au

purees

Duminici

tot
?i

veneau Turcil
se asezase pe

c&tunul Satul-Mare, formeazi satul PilipSu^i,

inapol Tar Turcil auzind huetul

carelor sl-au fScut spaimi
si

virtos din jos

com.

aQ

coasts la deal, iari

tot

Tit^rimea
spre

Herja, jud. Dorohoiu.

inceput si fug&; iarS un

a
zis vizirulul

pasi

trecea

in

sus

Husi
ca

cS vuetul se pare

drept prada pre la Bejenil,

lupil
;

Lunca,
sat,

sau

Lunca - Banului,
Lunca-Ba
a deasu-

c& se duce, iar

fiind
s&ti

nu vine. Dec!

cum

ar trece ni^te lacuste

in centrul com.

nuluT, pi. Prutul, jud. FilciG.Este

un Bulucbasi, de neamul Sirb, turcit de la Bosna,

si-1

asa treceau de mulp.

cEarS, obuzul eel

mare Mosloc

situat

pe coasta de E.
$i

anume Colceag,
dus au
buzul
;

trim&sese
si

chicesc aO tot venit la un

luluT Prutul, ridicat

cam la 10 m.
pe o
prezintind

s& mearga. si vad&,

si

cum

s'au

si se impreune cu obuzul Impiratulu!

zi
si

de

la nivelul rlulul

luat limb& ci fuge o-

n'au putut intr'acea

prafa{&

neregulati,

si

asa au incetat Turcil

si

si ajungi ce numal pini la

diferite ridic&turl.

de a fugi
din
ve-

virtos au inceput a

Stinilesti,

au venit. Eari Impi-

Se
chime,
in

zice,

ci

satul,

trecere Prutul toati noaptea.

ratul vizind ci

nu mal vine obutare

a fost a$ezat
Prutulul,

pe vale
lunc5,

DecI obuzul
ral,

lul

Ianos geneaft

zul eel mare, pedestrimea s'a ingrijat.

esul

lingi

intru acea noapte

si

mers

care se

st&pinea de

un boer,
i

cu pace
la

au sosit pini in ziui

casele

numit Banul, de unde

si

s'a zis

obuzul imp&ratulul in Gurala

Lunca

Banului.

Din cauza

Prute^ului
Iar JTurcil

Banului.
zi,

inundafiilor, locuitoril s'aO ridi-

doua

Dumiputeau,

Impide acolo, de lingi casele Banului i au purees noaptea in sus prin intui indati s'a
ridicat
ratul cu

obuzul

lul

cat in anul 1840 din acest sat

?i

nic& diminea^a in luna lul lulie

7 zile veneau carl
|

au

infiinfat satul

de

astizl,

pe

cum

de nu se vede mina si ad mers toati noaptea si pini in

neric

costisa dealulul.

in

puterea cailor

atuncl au scos

ziui au ajuns la Stinile^ti

sub

Digitized by

Google

LUNCA
deal. Iara
$i

196

LUNCA

de

focurile

Turcilor

a Tatarilor era cuprinsa toata

Este re?edin{a com. Se ma! nume^te Lunca-Strimbulul.

satul

Lunca era mal

la deal

$i

se nuraea Codrul.

costia

pna pe
?i

sub padure,

tot cimpul acela

iar Turcil

pana inHu?i; Tataril de la focurl,

obuzulul
$i

Lunca,

catun, in jud. Putna, pi.

si-

Lunca, BItca,
pe moia
drept
$i

sau
in

Plopi, sat

Vrancea, com. N&ruja. Este

com.
la

Pa$cani,

auzeau hreamatul
niminea nu
focurl ca

tuat pe piriul Zabala, linga Poienifa.

jud. Suceava. A?ezat

al SiretuluT,

pe {annul
7V2
kil.

se

clinteau
fi

cum
in

ar

ni$te

de la oamenl

Are o popula^iune de
suflete, locuind in

118

de

tirgul

de re$edin{&, e

stra-

mor{I pSna

revirsatul zorilor,

20 case.

batut de bal^ile: $arlaul, Balta-

de incepuse a se lumina de ziua,

Luni, atunci s'a intimpinat Imp&ratul cu toata greimea pedestrimel ce era la obuzul lui

Domneasca, Taoanca, Rusoaia

Lunca,
drept

sat, in

jud.

Roman,

pi.

?i

Balta.

Fundul,

com

Oniceni, pe malul

Are o populate de 260

milil,

fa-

Rep-

nin general in sat in StSnile?ti.

Din
murit

descrierea

cronicarulul

aproape de Vcirsarea piriulu! $ipotul in Birlad. Este a$ezat pe vale, inal riulut Birladul i

sau 991
case.

suflete,

din

cari
in

232

contribuabilT;

locuesc

250

Vatra satului ocupa

67
prj.

loan Neculcea
Cei

rezulta* foarte la-

tr'un loc jos

tul

?i

la 3

kil.

de

sa-

94

ftlcl,

pe

teritoriul

satuluT
pri-

Oniceni.

Are 58

familil,

sau

Improprietarift la

1864 sint

Lunca-Banului s'aQ inceput

226

suflete, din cart 51

contri-

ma

har^a a razboiulul

$i,

dupa
a-

buabill; locuesc in

60

case.

90 palmai $i 57 nind 582 falct, 52

coda?!, stapiprj.

retragerea

Imparatulul

din

ceasta localitate, cimpul

s'a

luptel

Sunt 290 vite marl cornute. Se lucreaza aci rotaria.

Are o

$coala

rurala

mixt&i

infiin^ata in

1886,

condusa de

schimbat
sus

in satul Stanile?ti,

in

strins la

de acolea, unde s'au un loc cele trel obu(VezI

sat, jud.

Lunca,
jud.

nutnire,

ce

se

da

in a.

inte satului Muntenil-Valeni, din

zurl ale armatel Ruse^tl.

Roman,

pi.

Moldova, com.

Gura-Sar^el,

Falciu).

Valeni.

un investor platit de stat, $i frecuentata de 36 elevl; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, adusa de la Gulia, fund daruita satului Lunca de un egumen
al

Manastirel

Probota, pe

la

Lunca
pi.

(Pojarul),

sat,
rtir.

facind

Lunca,

sat, facind

parte din com.

1788, Maiu (data s'a gSsit

sala

parte din

comuna

Valeni,

G&iceana, jud. Tecuciu.

in partea

E situat

pata pe o u$e de stejar de

Arge$elul,jud. Muscel. Este

de

S.

a com., pe lunca
fami-

biserica vechle ce se pastreaza

inca). Intre

situat la vestul comunel.

dealulul Pletroasa.

1870 1880

s'a

zi-

Are o populate de 41

dit actuala

Lunca,
de Sus

sat,

in jud.

Mijlocul,

Neamtu, pi. com. Vinatori-

lil,

sau 162

suflete,

locuind in

58 case.

biserica de N. Roznovanu, ajutat de satenl. E deservita de un preot i 2 cinR.

tareflf
?i

Neam^ul, situat spre V. de Cetatea-Neam^ului, pe valeapiriulul

improprietarita

cu 17

Lunca,
240

sat,

in jud.

Tutova,

pi.

felcl.

Nem$i?orul.

Tutova, com.
hect.,
familil,

Hal&resci.

Are

Are ointindere de 518

cu o populajiune de 91

loc.

?i

58 case.

Lunca,
sat,

cd/un.

VezI

Ciocirle$ti,
pi.

com. Valea-Satulul,

Fun-

sau 376 suflete; 1 biserica, cu preot $i 2 dasc&H; 2 morl 1

Lunca, Codrul, sauValea-Apei,

sat,

duri, jud. VasluiQ.

pe mo$ia

$i

in

com. Dr&-

de apa. Sunt 91
17 cat, 20

gu^eni, jud.
contribuabill.

Suceava.

legat

Lunca,
Vilcea.

sat, facind

parte din com.

Milcovul, jud.

Vite: 283 vite marl cornute,

porci.

de satul de re$edin$a cu care formeaza aproape un singur sat. Are o populate de 153 familil,

run $erb&neti,
141 loc.

pi.

Are o populafiune de
:

72 barbaflf $i 69 femei.
lo-

sau 602 suflete,

contribuabilT;

din carl
in

In catun, pe proprietatea
cuitorilor,

Lunca,
situat

sat,

in jud.

Piatra-Muntele,

Neamtu, pi. com. Ping&ra{i,

riulul

100

locuesc

se

afl&

un izvor cu

143 case.

apa sulfuro-feruginoasa.

pe valea 69

Bistrifa,

in dreptul kil.

al $oselei Piakil.

Vatra satului ocupi 65 faici. $coala ?i biserica din DrSgu$eni serva

$i

Are o
21 copil.

^coala, frecuentata de

tra-PrisScani, la
Piatra.

de ora$ul

acestul sat.
lui

Pe timpul

Mihail Sturdza,

Lunca,

sat,

com. Ocnele-Marl,

pi.

Digitized by

Google

LUNCA
Ocolul, jud. Vilcea.

197

LUNCA-CETATUEI

E situate

la

Lunca,

padure, situate

la E.

de

familif,

saQ 665 suflete, din car!

N.-V. comunef intre com. Titireciul $i Vlade^ti.

satul Blajeri-d.-s., jud. Tecuciti,

136 contribuabilT.
Partea

com. Torcesti. Are o suprafaja de 450 hect. i apar^ine d-lul

com.

despre E., pe
er-

?es este acoperite mal mult cu

batyl $i luncl,

Lunca,
rur.

sat, facind parte din

pi.

com.
jud-

Mihail Bal?.

producind mult

Bujoreni,

Cozia,

barit

in partea

de V. este

tra-

Vilcea.

Are o populafiune de
:

Lunca, pUdure,
Birladul.

a statulul,

In jud.
riul

versate deDealul-Prutulul, care

ia diferite
file

205
2

locuitorl

105
la

barbaff

$i

TecuciQ, com. Barcea, linga

numirl,

dupa

localite-

100 femel. Cade

la
kil.

N. comunef,
Olteni, cat.

de

satul

de re$edin{&.

Lunca, pddure de
in jud.

stejar

?i

ulm,

pe unde trece; pe else afla Jarinele satenilor. Viea se cultiva numal pe 5 hect. Pe deal, pe
partea sudica, se afla 2 movile.
Vite: 600 vite marl cornute, 60 caT, 100 porcl $i 6000 ol. Budgetul com. e la venituri de 2010 1., $i la cheltuell, de 2000 1.

Suceava, com. Stolniceni.

Lunca- As&ul,
jud.

sau As&ul,

schit,

Bacau,

pi.

Muntelul, com.

Lunca,

Com&ne$ti de pe teritoriul satuluf Lunca, care avea o bisericufa de lemn, cladite la 1750 de Monahul Vasile Ban{u, cu
vre-o 10 calugarl,prin anul 1863.

Neamfu, com. Vinatori-Neamtul, pi. de

piriiaf,
in jud.

Sus-Mijlocul; izvore^te

din

ra-

mura munjilor Oglinzi

linga satul cu acela$I

se varsa

nume, pe

stinga piriulul Nem{i?orul.

Lunca-Balteni, padure, cam de 320 intindere

proprietatea
statulul.

cu

hect.,
afla

Se
$i

Lunca, makala, in jud. Mehedinfi,

plaiul Cerna,

Lunca,
1

tuf&rie, in

suprafafa

de

intre satele

Balteni-Ripi

Bropi.

com.

rur. Buse$ti.

19 hect., pe $esul

BirladuluT,

docul, din com.

Brodocul,

teritoriul

com.

Tirzif, jud. Falciti,

Stemnicul, jud. Vasluiu. Prin ea

trece $oseaua
cul-Balteni.

Lunca, makala,
com.
jud. Prahova.

facind parte din

pi.

Crasna.

comunala Brodo-

rur. Te$ila, plaiul Pele$uK

Lunc&

(La-), vechiu picket, cu

in

No. 59, spre hotarul MoldoveT,

Lunca-BIrcul,
colara,

padure

partisilvic,

Lunca,
pi.

mo$ie, in jud. Covurluiu,

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j.,

supusa regimulul

Prutul, com. Jora^ti.

com. Maluri; han destul de vizitat pe drumul Foc^ani spre

pe mo$ia Ulmetul, com. Ulmetul,

pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Lunca, padure de
lozie,

rachite

Gr&me$ti,

pe malul SiretuluT, com. Grame$ti,

de mo$ia
$i

comunele Maluri, Maicane$ti,Maxineni-Braila.

Lunca-BIrnovel,
com.
Ciurea,
satul
pi.

sat,

jud. Iai,

pi.

Codrul, spre

Berhometele, jud. Dorohoiu,

suprafa^a de 22 hect.

in

Lunca-Banulul, com.
Falciu, in partea
Prutul, situate

rur.,)\i&.

N.

de

Ciurea, situat pe

de E. a pla^el pe $esul dintre

costi^a estica a
^i

DealuluMuI-Voda

Lunca,
60

pddure,

In intindere

de

hect.,

proprietatea statuluf,

jud. Muscel, pe proprietatea Cil-

com. Mihe$ti, pi. Riurile, pendinte de manastirea Cimpuce$ti,

pe dealul ce se ridica in partea de V. Se margine^te la N. cu com. Stenile^ti; laV., cucom. Vetri^oaea;

Prut
i

Prutef

$i

pe cea de la V. a dealulul Lunca, precum $i in valea formate de

aceste

doua

dealurf.

Are o populate de 71 fam.

saQ 357 suflete.
Vite: 553 vite marl cornute, 232 capre, 21 cat ?i 1 i9rimaton.

la E.,

cu

riul
i

Prutul

$i

la V.,

cu

lung.

Ivane$ti

Todireni.
7 sate
:

Este

for-

mate din

Bumbata, Con-

Lunca,

pifdure, situate in partea

drea

$i

Foc$a, care sunt a?ezate

Lunca-Cet&tuel cu Zane,
situat

sat,

de S. a satulu! Torce$ti, com. cu acela$I nume, jud. TecuciQ.

pe $es, $iBalteni, Pojorani, Lunca

?i

jud. Iai,pl. Codrul, com. Galata,

Hirtopul, care sunt aezate pe

Are o
$i

suprafafa de 1266 hect.

coasta dealulul Prutul, pe

prietatl boere^tf.

pro-

apar^ine d-lul Mihail Bal$.

Are o suprafa^a
din carl: 310
iar

pe platoul dealuluT Cete^uia $i care, impreunS cu satul Zane, are o popula^iune de 59

fam., saQ

In

partea

de

S.

a padurel,

cam de 3392 hect,

hect. sunt
ale

185 suflete
e

pe apa

riul Birlad,

se afla

un

iaz,

locuitorilor,

Numarul vitelor
din can: 196
7 cal
$i

de239

cap.,

avind o
$i

moara sistematica cu

3082 hect.

ale proprietarilor

vapori.

mosil. Populajia

de com. e de 181

vite

marl cornute,

36 rimatorl.

Digitized by

LiOOQ IC

LUNCA-CORBULUl

198

LUNCA-PODULUf

Lunca-Corbului, com.
Arge?,
pi.

rur., jud.
la

Cotmeana,
$i

27

kil.

Lunca-Glrtil, sat, fecind parte din com. rur. Badeni-Ungureni,

jud. Muscel,
plaiul

Lunca-Mare,
pi.

pifdure, jud. Dolj,

Ocolul, com.

Mischil, satul

de com.
Pite$ti.

rur. Coste^ti, re$edin{a

la

Dimbovija.
locui-

Mlecaneti, in
hect.

intindere de 89
bisericel
S-tel

subprefecturel,

26

kil.

de

Are o populate de 54
tori.

Apar^ine

Secompune
$i

din satele:
Crestuse^ti.
familil,

TreimI din Craiova.

cu
improprietarit pe mo$ia

E populata

C&ule$ti, Corbe^ti

Locuitoril s&! au fost claca?!

?i

cerT, stejari, aiunf $i girni^e.

avind peste tot 135

sau

s'au

674

suflete, din cart

;

120 contrib.
pri-

Costea Ion.

Lunca-Mlndricai, numire
chYe a

ve-

Are o biserica o $coala mary rurala 4 circiuml.

;

satulul Mindri^ca, jud.

Lunca-Hufanilor, padure,
mo?ia
rohoiu,
?i

Budgetul com. e la veniturf de 920 leT $i la cheltueW, de 873

lei.

pe com. Pomirla, jud. DoPrutul-d.-s.

Putna.

pi.

Lunca-Molni^a,
rohoiQ,
pi.

platoU, jud. Do-

Herfa, com. Pilipauji,

Vite

sunt

420 bo!
01,

$i

vacl,
?i

Lunca -Mare,

cittun,

{inind

de
pi.

incepind de la hotarul drumulul

70 cal, 1235 230 rimatorl.

Prin

16

capre

com. Vladimirul, jud. Gorj,

Gilortul, situat parte

pe

es,

parte
ale

comunal Lunca-Herja $i intinzindu-se pana la vatra satulul

Molnija.

comuna curge apa

Cot-

pe coasta

$i

ambele

par^f

meana.

piriulul De?ul.

Are o

suprafa^a de 763 hect.,

:

Lunca-Pescarului, munte,
Bacau,
pi.

jud.

Lunca-din-Vale, padure,
Dolj,
pi.

jud.

din car!

200

hect. padure,

300

Trotu^ul, com. Hirja,

Jiul-de-Mijloc,

com.

hect. arabile,

240 hect.

fine^e,

situat la E.
nica.

de

muntele

Cer-

Lipovul, in intinderede 37 hect., pe Domeniul Coroanel. Compusa

din girntye, care predomina, apo!
cerT, stejarl
$i

10 hect. vie, 10 hect. livezl de

prunl

$i

3 hect. izlaz.
fa-

Are o populate de 200

miliT,

Lunca -Plopilor,
Tulcea,
pi.

piria, in jud.
teritoriul

jugastri.

sau 300 suflete, din

I

carl

Macin, pe

169 contribuabill;

biserica
la

de

com.

rur.

Greci; izvorete din

Lunca-f&r&-Z&pada,
in

loc izolat,

lemn, f&cuta de locuitori

1802.
Locuitoril

anul

poalele

sudice ale dealulul Se-

jud.

Buz5Q,

cat. Nehoia?ul,
la

carul (303 m.), se indreapta spre

com. Gura-Siriulul,
drept
ast-fel,

poalele

sunt mo^nenl.

El

apus, printre dealurile Secarul,

Piatra-Mariei
$i

dealulul Piciorul-Baltf, pe malul

al

riulul
CclcT

BuzSul,
aci

numit
scurge

poseda: 40 pluguri, 60 care cu 220 vite bol, 2 canine cu cal

;

Piatra-Ascu^ita

pe

se

marl cornute,
100 capre
face
$i

13

cal,

861

of,

izvorul

de la PoianaBerbeculul, care nu permite z&pezil a se prinde.

termal

124 rimatori.
in acest cat.

uda partea rasariteana a placet ?i pe cea S.-E. a comunei trece prin padurea satulul Greci, $i,
;

Comunicafia
printr'o
il

se

in dreptul satulul Greci prime-

?osea

comunala,
cu com.

?te

pe dreapta Valea-Grecilor;

care

pune

in legatura

Lunca -Frasinuluf,
moasa
riulul
i fertile,

tuned

fru-

sa Vladimirul. In catun
$i

amindoua unite poarta numele de apa Calistriei pana la unirea

;

situata

pe albia

se gasesc 9 pu^uri

cu

Valea-Grecilor,
7
kil.
:

are

o lun-

Cerna, jud. Mehedin^i; se

2 fintinT.

gime de
sat,

prime$te pe

cultiva

de

locuitoril

Cloani

dreapta vaile

Crucile, Dictovul

Orze^ti, carl

au
sat,

intemeiat

aci

Lunca-Mare,
jud.

facind parte
pi.

$i

Rahova.

aproape un

avind

mori

din com. rur. $otrile,

Prahova,

de mScinat pe apa Cerna.

Prahova. Are o populate

suflete; o biserica, fon-

Lunca-Plopulul,/^/) de padure,
a statuluT, pe mo^ia Savine^ti,
jud.

de 204

Lunca FrumoasS,
-

cdtun,

al

data

la

anul 1845, de Sardarul

com. Pirscovul, jud. Buzati, cu r 200 locuitori ?i 210 case. Are

sub-diviziile CurcSne?ti, Pirjoleni
$i

Grigorie Negru.

Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa, cu o intindere

hect.

de 26

Lunca-Mare,
zaci,

mosie, in jud. Bu-

Taciuleni.

Lunca-Frumoasa, mo fie, in jud.

Buzati,

com. Nehoia?ul, cat. Badirlegiul, de vr'o 200 hect., din care arabile, 26 finea^a, 100 padure 1 S
$i

Lunca- Podulul,
comunei Ra$e$ti,

ses,

care se

in?i

tinde in partea de E. a satulul

pi.

Podoleni,

com. Pirscovul.

60

izlaz.

jud. Falciti, numit

ast-fel

de

la

Digitized by

Google

LUNCA-SACULUI

199

LUNCANI

podul ce din vechime seafla peste

Prut.

?ele: Tocila,
$i

Dracosul, Slatina,

izvoare cu apa sarata, din care

in

Chetrosul.
Dealurile

vechime

se

extragea
o
intindere

sare

care onduleaza ta

prin evaporate.

Lunca-Saculul,
com. Mogo$eti.

fltdure,
pi.

a staStavnic,

rimul sunt:
Jina,

Chicerea

$i

Capa-

Vii sunt pe

de

tuluT, in jud. Ia$i,

acoperite cu padurl, apol,

i

37.98 hectare, care in

Tocila
Stinel

Ple$a

$i

in fine Piscul-

dat 30.40 hectolitri

$i

1890 au vin negru

vin
alb.

Dealul-Manastirel, acovii.

1124.80

hectolitri

Lunca-Stanetilor, trup de pitdure a statulul, in intindere de

perite cu
In

Condica Liuzilor g5sim

?i

a-

440 hect., jud. Vilcea, care, impreuna cu trupurile Girbovul

(350
hect).,

ceasta com. cu numele de Luncani-Raze$i,

ocolul

Vite sunt: 43 cal, 602 vite marl cornute, 171 porcl^i 45 oT. Sunt 40 de stupl cu albine.

facind parte din

;

Budgetul com. e

la

veniturl

Stupina (380 hect),

Bistrija-d.-j.

iar

dupa

de

lei

$iCerni$orul(35ohect)., formeaza

impar^irea administrative facuta

in

tuell,

4773, ban! 51 $i la chelde lei 2394, bant 25.

este

padurea Rime$ti-Stane$ti, situata in comunele u?ani $i Lunge^ti,

pi.

urma Regulamentulul Orgain

Comuna

strabatuta

de

nic se afla

ocolul

Bistrifa.

$oseaua Bacau-Moine$ti.

Oltul-d.-j.,

Populajiunea se compune din

Distance

la

Bac&u,
;

capi-

257

familiT,

sau

1007 suflete

tala districtuiuT, 14 kil.

la
kil.

com.
;

Lunca-Strimbului. VezI Lunca,

sat, in jud.

Neamtu,com. Pinga-

994 RominT, 7 Ungurf i 6 Izrailifl 290 agricultorl, 3 meseria^I,

;

Margineni-Munteni,

9
kil.;

la

com.

Fintinele, 8

kil.;

la

com. com.
kil.

ra.

comercianti,

cu profesiunl
$i

Slobozia-Luncani, 2

la

libere,

10 muncitorl
in

13 servi-

Scor^eni, re^edinta pl&i!, 14

Lunca -Juguiatilor,
jud. R.-Sarat,
pi.

/uncX,

in

tor!.

Locuesc

254

case.

Sunt

Marginea-d.-j.,

225 contribuabil;.

Luncani,
funclaul-d.-j.

sat, jud.
$i

Bacau,

pi.

Taz-

com. Hingule^ti, numita a$a de la o ridicatura de p&mint numita fuguia sau Juguiata, pe care $I-au zidit la inceput casele
locuitoril din

Are o $coala mixta care

{ioneaza

re$edin{a

comunel
dealurile:

de la 1857 in satul Luncani, frecuentata de 20 copif

o
biserica, cu
;

cu acela?i nume, situat d'a stinga

riulul Trebi^ul, intre

un preot

&

Tocilel, Ple$a

Chicerea. Cu-

comuna
i

Maluri,

cintare{i

7 circiuml.

prinde o sec^ie, Piriul-Glodulul,

spre satul Tocila.

de frica revarsaril piriulul Leica. Chiar comunel Maia s'a dat

intil

Dupa
cu 128
In
{el,

legea rural a din 1864,

Are o popu-

s'au improprietatit
fSlcl

numireade'fuguia^ijnumele
i

47 locuitori pamint in farina.

'

late de
suflete;

149 familii, sau 565 o $coala mixta, frecuen19

copil;
1

de Maluri s'a dat mai in urm5, de la situata et pe malurile

riulul
$i

1879, s'au dat

a 3 1 insura-

tata

de

o
?i

biserica,

pamint

in

improprietarire

deservita de
tarep, care

preot

cin-

a balfel Leica.
com. rur., jud, Bacau

din secfiile
dulul.

Luncani-Piriul Glo-

manastiril a fost schit

garl.

pana la secularizarea de calu33

i

Luncani,
pi.

Intinderea
este
lul

Tazl&ul-d.-s., situata

pe

pi-

Se compune din 4 c&tune: Luncani, re$edin{a,

riul Trebi$ul.

teritoriulul com. de 2644 hectare, i totapaminturilor de cultura de

Vite sunt

cal,

103

vite

marl cornute
Satul
este

123 porcl.

cu secfia Piriul-GloduluT, Tocila, Lingurari $i Chetrosul sau Pletrosul.

riul-GloduluT,

531,96 hect. Mobile sunt: PiLuncani, in parte a Statulul,

taiulul din
i

format din
$i

case

dese, frumoase
nute.

bine intre^io moara

Chetrosul,
;

spi-

Pe

teritoriul satulul sunt:

i

Bacau

restul paminra-

iazurl cu pe$tl

racl

$i

Se'* lnvecinete:

la

E.

cu

turilor

aparjin
fo$tI

locuitorilor
claca^T.

de apa.

com. Margineni-Munteni; la S., cu com. Nadia la V., cu com.

;

ze$I

Padurl
sil-

particulare supuse regimulul

vic,

Luncani,
com.
drept

sat,

facind

parte

din
pi.

Slobozia-Luncani
sec(ia Paiadeti,
leni.

$i

la

N.,

cu

sunt Tocila

$i

Chicera, am-

rur. Boteni, jud.

Muscel,

din com. Gir-

bele

ocupind 167

hectare;

?i

Arge^elul. Este situat pe malul

al riulul

padurea Statulul de 1083 hec-

Arge^elul, in fa{a

Teritoriul

com.
sati,

este straba-

tare.

satulul Linia.
teritoriul acestel
:

Are o populate

tut in lungul
E.,

de

la

V. spre
$i

Pe

com. se
$i

de 139

locuitori.

de

piriul

Trebiul

udat,
piriia-

gasesc
izvoare

iazurl cu pe$tl

racl
$i

in diferite directfunl,

de

cu

apa

sulfuroasa

Luncani, mosie a

statulul,

jud.

Digitized by

LiOOQ IC

LUNCANI

200

LUNCAVlfA

Rac&u,

pi.

Tazlaul-d.-s.,

com.

unde apuca spre S.S.-E.

intre

?i

in

Dealurile

carl

o
$i

brazdeaza
in

Luncani.

fine catre S.-E.; se varsa in Olt,

sunt numeroase
sunt

general

comuna Marcea

$i

satul

acoperite cu padurl.

De

asemenl
mal

Luncani, padure
Bacau,
pi.

foioasa,

jud.
coin.

SUvite^ti, pendinte de com. $i

rineasa.

pe

teritoriul

com.,

Tazlaul-d.-s.,

multe movile, dintre carl: Moare

Luncani, care aparfinea manastiril

Cursul sau

intindere

vila-Mare (82 m.) a fost ocupata

Pingaraji, jud.

Neam^u,
$i

pi.

de 60

kil.

de
?i

TurcT

in

razboTul
la

de

la

Piatra,

com. Ping5ra{i,

care az!

De

la

origina

pana

la

Vaieste
in-

187778;

Milanul,

N.-V.,

este a StatuluT. Intinderea-I este

deeni, Valea-Luncavajului

linga girla Ciuline^ul, pastreaza

de 1083 hect; este atnenajata $i s'a adoptat ca regim cringul

strimta

?i

adinca, iar de aci

$i

urmele unel vechl

mite a Milanulul
;

ceta^T,

nuaci

nainte se large$te treptat

are

se gasesc

compus.

pana
cfi/un,

la

kil.

largime. Este po?i

banl din timpul Romanilor.

pulata, productiva

viabila nu-

Luncani,

com. Zarne$tiBuzSu, cu 100 jud. de-Calnau, locuitorl $i 22 case.

al

mal de la Horez in jos, fiind-ca de aci incepe $oseaua comunala, care duce de la Horez la Dae?ti
$t

Apele carl uda comuna sunt abundente $i marl. Avem: Dunarea, la N.

$i

N.-E.,
kil.;

pe o

in-

tindere de 10

girla

Ciuli$i

la Slavite?ti,in

Valea-Oltului.

netul cu afluen^il sal Catana

Luncani, numire, ce se d&pdrfel de N. a satulul Haiauce?ti, jud. Roman.

Largimea albiel Luncava^ulul 12m.; iar iu^eala variaza de la 8

Nevestelni^a, la V.

Valea-Cia-

rulul, Valea-Plopilor,

Valea-Tu-

curentuluT,

e,

in

medie,

1.50

rianulul, la

E.

Valea-Draghi-

m. pe

secunda.
la

farmurile au

culuT; riul Luncavi^a.

Bal^ile
ritoriul

Luncani - de-la-Pu{ul-lui-Parlat, catun, al

lipit

o ina^ime de

1,502

m., iar

sunt semanate pe
in

te-

com. Cernate$ti,
Cemate^tt,

a-

fundul confine pletri? pe toata

intinderea cursuluT.

sau,
$i

partea de N.;
in pe$te.
co-

de

cat.

jud.

sunt marl
3

abunda

Buzati.

PesteLuncava^ sunt
de lemn:
la

podurl
m.)

Cat u nele, carl formeaza

Maldare^ti (12 m.
?i

muna,

sunt doua:

Luncavifa,

Luncailor (Valea-), vale, izvore^te din raionul c mun el Pau$eti-Maglai, plaiul

lungime), la Dae$ti (16

la

catunul de re$edin$a, a$ezat pe

Slavite?ti (20

m.).

malul sting
corauvita,

al

piriului

Luncalul

Cozia, jud.

Acest
nele:

riu

trece

prin

aproape de confluen^a
;

Vilcea,

?i

se varsa in rlul Rimrric,

Vaideeni, Maidare^ti, O-

cu

riul Ciulinetul
kil.

Rachel, a?ezat

tot in raionul acestel

comune.
jud.
Vil-

te^ani, Carstane$ti, Ur$i,

?ti,

Pope-

la 3

spre E. de piriul Va-

Dae?ti

^i

$irineasa.
stinga, in josul

lea-BozuluT.

Luncavaciorul,
nilor,

riu,

Se incarca pe
Tirgulul-Horezul,
sanilor
$i

Intinderea com. este de 3 118

cea. Izvore$te, din

Plaiul Ur^a-

cu Valea-Ur-

hect, din carl:

Luncavi^a,
16

58
hect.

hect.

ocuhect.

din

sorgin{T,

Finttna-

Valea - Rime$tilor.
rur.>
in

pate de vetrele satelor (42

de sub Jarostea, ?i Furuda partea de N.-E. a com. Horezul, se imbuca cu riul

Pirvulul
citura;

Rachel);

Luncavi^a, com.
Tulcea,
pi.

jud.
in

1958 hect. ale locuitorilor (1747

hect. in

Isaccea,

situata

Luncavija,

211
in

hect.
ale

Rime^tilor sau

Balane^tilor,
?i,

in

partea de V. a judejulul,
kil.

capul unel
unire
riul

mid peninsule
acesta,

in
in

la 55 spre V. de ora?ul Tulcea,

i

in cat. Rachel);

1100 hect.

Statului (800
vi$a
$i

hect.

Lunca-

cu

se

varsa

capitala jud

in partea
kil.,

de N.-

300 hect.

in Rachel).
o-

Luncava^ul,

la locul

numit

V. a

pi.,

la 18

spre V. de

Din acesteasunt: iooohect.

cupate cu padurl ale
statului
torilor),

Traistari.

ora?ul Isaccea, re?edin{a plaei.

statului,

690
ale

Luncava{ul,
i

riu, jud. Vilcea. Iz-

vore?te din mun^il Vaideenilor

anume din
;

Capajina, Ursul
la

Se margine^te la N., cu Basarabia, de care se desparte la S., cu com. Baprin Dunare labancea, de care se desparte
:

hect. izlazurl (din carl

?i
1

400

290 hect.
01 7
hect.

ale

locui-

neproduc-

tive (bal^T, stuf, etc. ale statului).

Balota
S.

curge de
la la

N.

catre

prin valea Luncavita-Mare, dealui

Popula^ia in
este

ambele catune
sau
carl

pana
aci

com.

Vaideeni, iar

Gogoncea

?i

com. Grecii;
;

de 380

familil,

1780

de
in

vale se

indrepteaza

la V.,

cu com. Vacareni
i

la N.-

suflete,

RominI,

din

380

catre S.-E., apol catre E.,

pana dreptul comunel Horezul, de

V., cu com. Pisica

Isaccea.

la

E. cu

contribuabill.

Are: 2

bisericl,

una

in

cat.

Digitized by

LiOOQ IC

LUNCAVITA
Luncavi^a, cu hramul
mitru, zidita de locuitorl

201

LUNCENI-NISIPOASA

Sf.
la

Du1827,

pina, Milanul, etc.,

confm mult

Tulcea,

pi.

Isaccea. VezI Lunca-

pe?te.

vita, piriu.

cu

preot
in cat.

$t

cint&reJT;

doua,

Rachel, cu hramul
tot

Sf. Nicolae, zidita la 1859

Intinderea satulul este de 2588 hectare, din can 142 hectare ocupate de vatra satuluT,

Luncavicioara,
cea,
pi.

vale, in jud. Tul-

Isaccea,

pe

teritoriul

de

locuitorl, cu

un preot
in
1

$i

un

1747 hect. ale locuitorilor, 800

hect. ale StatuluT.

com.
iat

rur.

Luncavita; se desface
Piscul-Inalt-$i-Ju$u-

cintre$;

2 coli, una,
la

cat.

Are o popusau

din dealul
;

Luncavija, fondata

880 de
1

late de
suflete
;

locuitorl, frecuentata
pil,

de

10 co-

1340 o $coala, condusS de 1

?i

280

familil

se indreapta
direcfiune
S.,

spre N.,

a-

vind o
la

generals de

a doua,
la

in cat. Rachel, fon-

investor
cu

frecuentata de 103

N. spre

brazdind partea
$i

data
$i

1885, tot de locuitorl,

elevt; o biseric&, fondata in 1827,

1

N.-V. a pl&$ef

cea sudica a

frecuentata de 34 copil. Locuitorif poseda: 8oplugurT,

i

preot

$i

2 cintare{T.

com.; curge prin dealurile Go-

goncea

Piscul-Inalt,
$i
;

numal
face

2 mainl de secerat

vinturat; 1000 bol

$i

una de vacl, 600

Luncavita,
pi.

pirin, in jud. Tulcea,

prin padurl

pozifiunl din cele

Isaccea,

pe

teritoriul

com.

mal

fru moase

cursul sau

capre

?i

01,

500 cat

91

500

ri-

Luncavita. Izvore^te sub forma

o mulfime de cotiturl, $i,dupa

matori.

a doua micT pirale: Luncauja-

in

Comerciul este activ ?i consta export de co$urf, cereale,

lin&,

Mare, care
Dealul
-

i$T

ia

na^tere
(poalele
;

din

CaduluT

apu-

un drum de 5 kil., dupa" ce s'a unit pe dreapta cu Valea-Ascunsa, merge de se deschide

in
riul

tutun, pe$te, porct,

vin
i

lemne,

sane), se indreapta la

apus Lun-

Luncavita (sau Izvorul-

in

import de coloniale,

cavita-MicS, care

izvore$te din

Morilor)

mal jos de Moara-lul-

masline, orez, lipscanii, etc.

Dealul-Teilor, se indreapta spre

N.-E.,
d'intiiu
$i

Trandafir.

Budgetul com.

68 ban!
leT

la

de 5540 lei, venituri $i de 5412

e

se

intilne^te

cu
o

eel

la

locul

numit Podul-

Luncei (Dealul-),
care se intinde

deal, jud. Ia?i,

esul

la cheltuelT.

iuI-Trandafir,

de

unde

ia

din

unel

Cat de comunicatie sunt: $0seaua jude^ean^i Tulcea- IsacceaMacin, care trece prin com. ?i e intrefinuta de stat; apol 5 dru-

spre N. sub numele de IzvorulMorilor,

(din

micT luncT, in partea de E. a dealulu!

la S.

cauza numeroale

Chiscovul, luind direcfia de

selor morl ce
care), trece

pune
satil

in

mi$-

spre N., pana in com.

Ce

prin

Lunca

pleni^a,

unde
$i

se

$i

sfir$e$te.

murl comunale, cart merg la Macin, Galafi, Greci, f iganca

?i

vi{a

$i

prin stuf,

merge de se

Pe podi^ul
V.
ale

coastele

despre
sunt
o-

varsa
pta,

in girla

Ciuline{ul,pe drea-

acestul deal,

Teh>.
sat, jud.

nu departe de satul LunMalurile

in

goarele
torilor

de

culture

ale
iar

locui-

cavita.

sale sunt in-

Cotnarenf,

poalele

Luncavita,
Isaccea,

Tulcea,

pi.
al

nalte

general.

Pana aproape
pozijiunile

despre
luiulut,

cese lasa

in $esul

Bah-

cat.

de re?edin{a

de
ce

satul
el

Luncavita,

servesc pentru finaturi.

com. Luncavi{a, situat in partea de N.-V. a pi. ?i a com., pe malul drept al piriulul Luncavita, aproape de confluen^a
sa cu
piriul Ciuline^ul.
la

strabate sunt foarte fru

are

moase. Basinul s5u

hectare intindere.
Afluentii
ceT

15000

Luncelor
jud.

(Dealul-), piriias,
pi.

in

Neam^u,

Piatra-Muntele,

mat insemna{i
:

sunt
fluviul
;

tofi

pe stinga

Luncavi-

com. Bistricioara; izvorete din ramura mun^ilor Magura-Heghe?ulul, ^i se

Se margine^te

N. cu

cioara,

Valea-Ascunsft,

Valea-

varsa pe dreapta
in

pir.

Dunarea;la S.,cu com. Greci V., cu com. Vacareni ?i Pisica

E.,cu
cat.

la

CodruluT, Valea-CorbuluT, Pu^ulPopef. Fiind-cS confine tot-d'a-

Bistricioara,

apropierea po-

la

dului ce este peste acest piriu,

in

Rachel.

E brazdat de
Oltoiul,

dealurile
Chitiaul,

Piscul-Ro$u,

una ap&, pune in mi$care peste 15 morl $i fertilizeaza cirapiile

dreptul

kil.

119

al

osele!

Bistricioara-PrisScani.

Piscul-Inalt-^i-Ju^uiat.

pe unde

trece.

Girla Ciuline^ul la N., cu afluen\\i

sal: Valea-Nevestelnijel, riul

Luncavi^a-Mare,
Tulcea,
pi.

pirin, in jud.

Lunceni (Gr5jdna - Pantelimon), catun, al com. Grajdana,

jud.

Luncavita, unit cu vSile Pu^ulPopeT, Valea- CodruluT, Vaiea-

Isaccea. VezI Lunca-

Buzau, cu 250 locuitorl

?i

vita, piriu.

58 case.
in jud.

Ascunsa, Valea-Stupinel
cavicioara,

$i

Lun-

uda satul.

Bal{ile Cra-

Luncavi^a-Mica,

piriti,

Lunceni-Nisipoasa,

mosie,

in

1275.

ManU

DiefUmmr

(?ogrmAc.

VoL If.

26

Digitized by

LiOOQ IC

LUNCETUL
jud. Buz&u, com. GrSjdana, cu

202

LUNGANI
propriety
jolea

n&re
marl.

numal

cind

sunt

apele

?i

se vars& in

sili-

1037 hect, din care 984 p&dure,

restul cur&turi
$i

tea satuluT, la locul

;

numit
se

Pir-

livezT.

din aceasta
:

ramified

Lunga,
Luncetul, munte,
lu!

insula,

in

Dun&re, jud.
ast-fel

alte
$i

dou5 v&I

Valea-f iganului

in jud.

Arge?,
riu-

Ilfov.

S'a
el

numit

de

la

Valea-lui-B&lan.

plaiul Lovi^tea, in

dreapta

forma

lung&reafcL Se

intinde

Arge?ul.

de
com. Lop&tari,

la

E. spre V.

Lungani,
jud.
Brila,

sat, in

partea
pi.

de N.

a com. Voine^ti,

Stavnicul,

Luncile,
jud.
$i

ctitun, al

Lunga,
unind

prival,
Filipoiul

in

jud. Ia$i,

BuzSu,
;

cu

270

locuitorl

cu

partea

de

situat pe valea formats de dealurile Lungani %\

69 case are sub-divizia Run-

S.-E. a lezerulul Pa^iul.

Hrin^oaia.

Are o populate de
sau

cur i.

72

familiT,

Lunga,
Luncile,
sat, in

prival, in jud.

Briiila, u-

biserica ftcuti la
cintSre^.

341 suflete o 1 8 14, cu un

;

jud.

R.-S&rat,
Jitia.

nind privalul Dimuleasa cu DunSrea, la N. de Tezerul Misaila.

plaiul Rimnicul, cit. com.

Este situat in partea de E. a

com., pe
riul

Rimnicul,
$i

la

poacon-

Lunga,

iezer, in jud.

Brila,

si-

Se imparte in dou& partea de S. se nume^te Lungani-d.-j. $i are o suprafafa de 506 hect.,

:

lele Dealulul-Vacii,

la

tuat in partea de
trovulul Coroji^ca,

N.-E.

a os-

proprietatea Epitropiel Sf. Spi-

fluenja

piriulut

SSritoarea
kil.

cu

Rimnicul, la 2
re$edin$5, Jitia.

de

cSt.

de

unde se unete Filipoiul cu privalul Lunga.

iezer, in jud.

ridon din Ia?i

iar

partea de
?i

N.,

se nume^te Lungani-d.-s.,

are
sat

o intindere de 456 hect. In

Lunga,
Luncile
munte,
-

Br&ila,

si-

se fabric^ ol&ria brut.

D'intre

Prahove,
com.

tuat in ostrovul Iazul, la S.-E.

in

jud. Prahova,
Pele?ul,

de fezerul Somnorosul, intre

ciul $i Bindoiul.

Vil-

nute, 212

Vite sunt: 307 vite marl corri01, 14 cal ?i 22

Predealul, pi.

pe care

matori.

medelnicerul Constantin Filipescu, la 1794 l'a vlndut v&rului

siu,
cul.

Lunga,
pi.

movila, in jud. R.-S&rat,

Lungani,
situat la
cul in

sat,

in

centrul

com.
Iai,

Dinu Cantacuzino Paharni-

Gradi^tea,

com.

Salcioara,

Sirca, pi. CirligStura, jud.

situate in
al

cimp, pe malul drept

imbuc&tura

piriului La-

plriuiul

Valea-de-la-Hum& a servit ca punct

piriul

Ciorbolea.

Are

Luncoasa,

vale, in jud.
c&t.

Buz&u,

are formS lung&rea{&, o inSl^ime

com. Meteleul,

Arcani, pe
of.

de 18 metri
striac,
la

?i

care sunt intinse p$unT de

trigonometric Statulut major auridicarea h^r^eT

?i

de 900 hect., cu o populate de 103 familii, sau 422 suflete. Este re?edin{a com.
intindere
?i

Vamacu

are

bisericS

ziditi
?i

in

Lunga,

sat,

pe moia

in

com.
are

lahieT,

precum
;

Statulul
acoperita.

1826, cu un
re$I
;

preot
;

cinti-

Bro^teni, jud.

Suceava.

In^irat

jor

romin

este

casa comunaUi
;

casele pro

pe {annul sting

al BistriteT,

verdeafS.

prieta^ei

o moarS de

ap

?i

18 case, populate cu 71 suflete.

una de

aburl.

ImproprietSri^ in 1864 sunt

I

Lunga,

vale, in jud. Tecuciu, insatul Slobozia-

frunta?,

6 p&lma?i
51

$i

9 coafar&

tinzindu-se din

Vite; 577 vite marl cornute, 51 cal, 962 of ?i 211 porcl.

daT, stpinind

ftlci,

BlSneasa

spre S.-E.,

p&n&

la

de

eel cu cite 10 prcijinl.

com. Negrile^ti.

Lungani,
com.
rur.

sat,

ftcind

parte din
pi.

Biserica

?coala din Crucea

Gura-Boulul,
Olt.

Vepo-

servesc

acestui sat.
il

Un

singur

Lunga,

vale,

in

jud.

Tecuciu;

dea-d.-s., jud.

Are o

drum
?i

ingust

leagS cu Crucea

incepe din satul

epul, continue

pula^iune de 200 locuitorl.

Cojoci.

spre S. pSncl in partea de S.

a satulul

fig&ne?ti,

com. cu

a-

Lungani,
e
situat

deal, la poalele c&ruia

satul
pi.

Lunga,
pul,

baltd, jud. Dolj, pi.

Cim-

cela?I

nume.
vale, in jud.

Lungani, com.
Stavnicul,
jud.

com. Ciuperceni,
-

la S.

de

Voine?ti,

Balta

Pa?el.

Are o
de
15

intindere
hect.
in
$i

Lungana,

Via^ca,
pi.

Ia?i.

aproximativS
confine pe?te.

proprietatea St&ne$ti,

Mar-

Se scurge

Du-

ginea, incepe din fundul aceleT

Lungani,

piriil,

izvore^te

din

Digitized by

Google

LUNGAST
partea de S. V. a satuluT Lungani, com. Voine$ti,
pi.

jo:j

LUNGOCIUI,

ticeni

la

Bro$teni trece pe
$i

aci.

E brazdatade
iul-MijlociQ
$i

Dealul-Seciulul,

Stav-

Biserica

$coalele
?i

din Bro$-

Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dea-

nicul, jud. Ia$i, trece prin mij-

teni servesc

acestul sat.

udata

de

vaile

locul satulul
riul

?i

se une$te cu pi-

Seciulul, Cerni^orul, Mursa, Bal-

Bahna,

la

Lunca-Paladoael.

Lungeni. VezI

satul Bro$teni, jud.

$oara, Sila
riul

Suceava, com. Bro^teni.

$i Valea Rea, 51 de Mamul, care trece prin cen-

Lunga^i,
Cre{e$tt
pi.

fost
$i

sat,

intre

satele

trul

comunel.
catun, al com. Trestia,

Buze?ti,

pe Lohan,

Lunge^ti, com.
cea,
pi.

rur., in jud. Vilinfiin^ata,

Crasna, jud. Falciu. Mo$ia,

a Epis-

Oltul-d.-j.,

Lungeti,
6 case.

care face parte astazt din trupul

se zice, pe la anul 1697,

cind

jud. Buzau, cu

20 locuitorl

?i

mo$ieI Cre^e?ti, a
piscopul Inocentie.

fost

Const. Brincoveanu a zidit schitul

copiel de Hu$i, agonisita de E

Mamul.
riulul

Este situata pe valea

Lungeti,
pi.

sat,

in

jud.

Tutova,
Jera-

Mamul,

la

60
10

kil.
kil.
$i

Lunga$ul,
intre

feser, in jud.

Braila,

jud.

$i

la

canalul
la

Pa?ca

$i

Lacul-

mai nume$te

Se Mamul, dupa
pi.
fa-

de de a

capitala

Corodul,

linga

piriul

vajul, spre S.-E.

de

Birlad. Forcat.

meazS comuna Lunge^ti, cu

Miroasa.
In toata

Popei,

N. com. Stancufa.

numele
milil,

riulul.

Are o populate de 221

comuna

este o

po-

Lungei
Ia$i,

(Plrtul-), piriu, in jud.

Bahluiul, com. Birle$ti,
:

sau 1025 suflete, din carl

;

pulate de 650

suflete, din carl

pi.

40
in

izvore?te de sub dealurile

rocelul
$i

Noiz-

locuesc familil de JiganI 210 case. Sunt 185 contrib.

123 contribuabili;

150 case; o
bi-

coala primara de baeflf; 3

sericl.

Radiul, prin

doua

voare, cart, impreunindu-se

for-

$i

Are 2biserici, Schitul-Mamul a doua de lemn, fondata de

:

meaza
$i

iazurile
;

Norocelul-Po?teI

starija schitulu!,
$i

pe

la

anul

700,
in-

Lunge$ti-Vechf
de?ti,

Este compus din 3 mahalale spre V., Bra:

Lungei

se

varsa in

stinga

de

al{I ctitorl;

o scoala,

in

centru

?i

Birzoe$tJ,

Bahluiulul.

fiin^at^ la 1864, instalataintr'una

spre E.

din camerile schitulul,

frecuen-

Lungei
Ia$i,

(Podiul-), podif,

in jud.

tata

de 17

copii.
cal,

Lungeti,
232
boi, o!
i

deal, jud. Vilcea,

pi.

com.

Belce$ti, pi. Bahluiul

Vite sunt: 33

Oltul-d.-j., in raionul

com. Lun119

incepe din hotarul despre com.

Ceplenija
$i

se intinde spre

S,

99 vacl, 15 560 pore!.

capre,

643

ge^ti,

pe care

se

cultiva

hect. vie.

pana aproape de satul Spinoasa, com. Birle$ti, pe o intindere de aproape 5 kil.

La

1864,

s'au improprietarit
$i

100 locuitorr cu 550 hect.

prietatea statulul.

Lungeti,
tule?ti, pi.

vilcea, formata

pe

te-

ca insura{el, cu 26 hect., pe proIn

ritoriul cat.

Ungurei, com.

Ti-

^erbane^ti, jud. Olt,

Lungeni (Piscul-Lungeni), sat,

cu 19 loc, jud. Arge$, com. rur. Slatioarele.
pi. Pite^ti,

coprinsul

com.

Stane^ti,
i

cu

direc{ia

de

la

V.

la

E.;

limitrofa cu

Lunge?ti

in

a-

se varsa in Dorofteiu.

propiere, se afla
\\xt\

ma! multe

$anzi-

in

forma de redute. In

Lungeti-Vechl, partea

stingo*

Lungeni,
sat,

sau Broteni-de-Jos,

lele lul aci,

Mihaiu-Viteazul, s'a batut

dm

satul

Lunge?ti,

jud.

Tu-

pe

mo$ia

in

comuna

Bro?teni, jud.

Suceava. A$ezat

carul corp se afla

in

cu Turcil, Stroe Buzescu, al inmormintat

tova.

pe {annul sting al Bistritel ?i udat de piralele: Case* i allul-Sfirbie, are 35 case,

manastirea Stane?ti.
Teritoriul com. este

Lungociul,
de 550

sat,

pendinte de com.

populate
suflete,

hectare.

Fundeni, jud. TecuciQ, situat pe valea Siretulul, la N. de Fundeni

$i

cu 35

familil,

sau

150

din carl 30 contribuabilt.

Improprietarifl in 1864 sunt:
2 frunta?!,

$oseaua comunala, care porne?te din marginea com. Stane$ti,

i

la 2

kil.

de re$edintacom.
familil,

Are
saii

o populate de 100
suflete,

trece prin aceasta

comuna
venituri

338

locuind in 94

13

palma$i

?i

co-

prin com. Fumureni.

case.

da$i, stapinind

788
10

faldf,

afara

Budgetul com. e

la

Satul

este

adese-orl
Siretulul,

expus
mai
cu
varsa

de

cei

cu

cite

prj.

de 1987
la Fal-

lei

la

cheltuell,

de

inundat'rilor

Drumul jude^ean de

1237

lei.

seama ca

riul

Putna se

Digitized by

LiOOQ IC

LUNGUL
in

204

LUPA

Siret, in

partea

de V.
a

Lungulefi, com.
bovtya,
pi.

rur., jud.

Dim
pe

Lungule^ul,
tuat
in

iezer> jud. Br&ila,

si-

satulul.

Bolintinul, situate

partea S. a ostrovulul

In partea

de

S.

satulul,

cimpie, pe malul drept al rfului

Franca; comunicS. laV. cu fezerul Prav&tul

?i la

i?ng bisericS, se afl un

fier

pod de
picioa-

Dimbovi^a,

peste

care sunt

$i

E.

cu Tezerul

peste Siret, avind

re.

rul

Podul s'a ftcut de Ministede razboiQ in folosul fortificaNamaloasa-Foc^ani.

douS podurT in raionul comuneT. Se aflal la o mic& distant spre S.-V. de gara Ghergani. Mo?ia
Lungulefi ($an{urile) a fost lSsata

erban prin Visiul.

Lunguli^a,
S.-S.-E.

baltd, jud.

Dolj,

pi.

{iilor

Une

Cimpul, com. Ciuperceni,

spre

?te satul

Lungociul cu N&ne:.i

de mitropolitul Dositeiu
ca din venitul
tinerl
ei

Filitis

de Tinoasa,

in intindere
;

(jud. Putna), fiindpe

o?oseacarc

si se trimea^S
inva^&turi
in

aproximativfi de 35 hect.
fine

con-

vine din pSdurea Hanul-Conachi In sat este o biseric&, cu hramul

Romini

la

pe^te; scurgere nu

are.

str&in&tate.

Veniturile

aceste)

Adormirea
zidita
la

Maicel

Doinnului,

mo$ii se
epitropie

administreazS

de

Lungu^a,
Prute^
?i

baltd,

1846 de

Logofetul

compusS din descenLungule^i,

Prut, in

pe ?esui dintre partea de S.Prutul,

Costache Conachi, dupa* cum ne

arata inscriptfa ce se afla de-asu

den^ii familiet Filitis.

V. a com.

Stnile$ti, pi.

De
albii
:

la

Dimbovi{a
m&tci sau

jud. Falciu, linga

cani, ?i intre bilfile

satul

Radu-

pra uer. Se intrefine de locuitori, avind i 8 faldf de parnint arabil.

Locuitori! sunt impropriet&ritT
la

incepe a avea doua

Riducosul,

noiirl.

matca vechie $i matca Din Matca-NouS se des-

Albul

?i

Ulmul.

1864.

part dou& bra^e: Dimbovifa, care

se

Lupa,
la

deal, jud. Tecuciu, situat

?i in-

Satul

mai numea
fost

in

ve

trece canalizata* prin Bucure?tt,

$i

E. de p&durea Dorasca,

chime
N.

$i

Calienii-Ghic&T.

Ciorogirla,

care, tot a$a

de

Vechiul
51

s'a
azl,

sat a mutat

mai spre

la locul

unde

vija,

se afla

din

cauza

deselor
#

inunda^iunT.

$i mare ca Dimbomerge de se vars& in Sabarul, sail R&stoaca. Pe MatcaVechie nu mai este ap2. Aci la

canalizata

pSni in valea cuacelaI nume; la impreunarea

tinzindu-se spre S.,

drumului ce vine din Tecuciu

cu eel ce vine din Dr&g&ne$ti,
se
afla*

unhan.
pro-

Lungule^i, sunt

$an{urile

saii

Lungul,
din

prival, jud. Bralla, care

privalul
tirlel

st&vilarele Dimbovi^eT, unde, in

Lupa,

trup de mosie, fostS

pleacS din
spre N. se

Dimuleasa,

caz

de

inunda^iunl,
sfi

se

abate

prietate a statului, situat in ra-

dreptul

Braga-Buna\
cu canalul

apa Dimbovifef, ca
tnec&ciunl.

nu curga

ionul com. Barcea, pi. Birladul,

jud. Tecuciu.

une^te

toata prin Bucure?ti spre a face

Stupari^a, la hotarul dintre com.

Chiscani

$i

Tichile^ti.

Are o populafiune de 2760

suflete;
5
1

Lupa,

trup de pddure, a statului,

ulip; 3

biseridf;

in intindere

de 60

hect.,

pen-

Lungul,
rei,

ostrov, in

valea

Duna-

$coal&

moarS de
la

aburt.

Se
la

dinte de com. Bilteni,

d.-s.,

pi. Siul-

in dreptul satului Pueni, pi.

invecine$te:

E. cu Slobozia

jud.

Olt, care,

impreuna*
$i

Marginel, jud. Vla^ca.

Moara
N., cu

la V.,

cu S&rdanul
$i

cu trupurile Coscova

Vedi^a,

Con{e?ti

la S.

cu Po-

formeazS pidurea Recea.

Lungulani, mahala,
hedin^i.

in

com.

rur.

iana-LungS-de-Sus. DeSlobozia-

Su$i{a, p|. Motrul-d.-j., jud.

Me-

Moara
$i

Con$e$ti se desparte

Lupa,

piriily

izvorete din partea

pi. Pra-

prin Dimbovi^a, iar de S&rdanul

de N.-E. a com. Brebul,

hova, jud. Prahova,
i

Lungulani, mahala^
Almajelul,
hedin^i.
pi.

in

com.

rur.

Poiana-Lung& prin cimpie. Cu Siobozia-Moara $i Sardanul se

leag& prin 90s. na^ionala Bucure$ti-Titu-Pite?ti,iar cu cele-l'alte

se varsi

in rtul Doftana, la S.

de com.

Cimpul, jud. Me-

Brebul.

Serve?te de limits na-

turala intre

comunele Telega

?i

com., prin drumurl simple, parte

Brebul.

Lungule^ti,
jud.

sat,
pi.

cu

100 fam.,
ftcind

?oseluite

91

parte neoseluite.

Arge?,
cu

Oltul,

Lupa,
Lungule^ul,
tuat
lezer, jud. Braila,
si-

vilcea, care str^bate partea

parte din com. rur. Uda-d.-j., are

de N.-E.
cujidul
j

a com.

Coteana,

pi.

o bisericS
colae,
tre{.

hramul
$i

Sf.

Nicin,

ostrovul

Bregoloiul, la

Siui-d.-s., jud. Olt;

^i

seimpreuna*

cu Un preot

un

E. de lezerul Maioasa, cu care comunic& prin privalul s&u.

formeazS piriul Brebe-

nelul, care
|

da

in Dirjov.

Digitized by

Google

LUPA

205

LUPENI

Lupa,

vale, in jud. Gorj, in Cimal

intinse

pul-Mare
se

com. Albeni.

I$T

are

tut reu$i s se

de salciml abia pun& o

a pustavUS

Lupeasca,
in

v&leea, ce se formeaza

partea de N. a com. Valea-

origina in proprietatea Benge$ti

$i

acestut

aprig devastator.
familii,

Are
sau

Merilor, pi. Mijlocul, jud. Olt

termini in

Gilort;

pe

o populate de 30

dinsa curge un torent care se

varsa"
in Gilort,
in dreptul co-

109 suflete. Altitudinea terenuluT

curge catre S.-V. prin cat. Pope?ti ?i dupa ce prime?te val-

d'asupra nivelulul maril este

muneT

Birzeiul-de-Gilort.

de 140 m.
sir

ceaua $oimul, pe stinga, taie Dealul -Sting $i se varsa in

Plapcea.

Lupanului (Culmea-),
munfi
i

de
R.-

dealurl,

in

jud.
;

Lup&ria, sau Tr&isteni, sat, in partea de N.-E. a com. Badeni,

pi.

Lupeni,
?inul.

sdtuc,

in jud.

Bacau,

pi.

Sarat, plaiul Rimnicul

se des
$i

Bahluiul, jud. Ia$i,

pe o
sau

su-

Trotu?ul, com.

Manastirea-Ca-

face din Culmea-Alunulul

prafa^a de

466

hect., cu o po-

nume din
ritoriile

Virful-Alunului

brSz-

pulate de 98
suflete.

familif,

387

deaza partea E. a plaiulu! $i te comunelor Dealul-Lung, Andreai, Jitia i Dumitre$ti se intinde printre riul Rimni;

Lupeni,
1

sat,

pe mo?ia
pi.

Hudesti,
Prutul-

proprietatea case! Spitale-

com. Hudesti-Marl,
d.-s.,

lor Sf. Spiridoi din Ia?i.

jud.

Dorohoiu,

cu

259
as-

Vite

701 vite mart cornute,

1551
01
$i

familif,
(

sau 1026 suflete.

celul, afluent al riulur

Rimnicul
$i

44

caT,

114

rima-

Proprietatea mo^iel este

ta-zf
$i
I

SSrat, d'alungul
afluenfii
riuluT

lui

printre

ton.

a frajilor
Ciolac,

Gheorghe,

Hie

Rimna, desparlor;

Ion

cumparata de

{ind ast-fel basinurile

are

Luparia, pddure de
falcl),

fag

(80100
intre

la

Capitanul Iancu La^escu-Bol-

ca
el

virfurT principale: Dealul- Fu-

in

jud.

Suceava,
$i

dur.eredeledefunctului

Hatman
Mi2
zi-

rulul,

Lastuni

$i

Turculeful; din

dealurile

Pietri^ul

Osoiul,

se desfac urmitoarele culml:

com. Valea-GloduluT.

Costache La^escu-Boldur. Biserica, cu hramul Sf.

hail
?i

Dealul-Lungdin Dealul-Furulul, printre piraiele Valea Neagra $i

Peleticul, dealul-Peleticul,

Gavril, cu
?i

preoji,
;

Luparia, deal
de N. a
Deleni, jud.

$i

vale, in partea

cintare^i

2 palimart

este

prin

mo^ieT

Deleni,

com.

dita in

1800, apot reparata

in

in

tre piratele Peleticul

$i

Tinosul,
piriul

Boto$ani.

multe rindun;

ea este mor-

dealul

Tinosul,
$i

printre
saii
;

mintul defunctulul Iordache C.

Tinosul

afluentul

piriul

Luparia, deal
Calinesti,

$i

vale, pe mo$ia
pi.

Lastuni, dealul

Lastuni

se o;

com. Lozna,

Ber

La^escu Boldur, fost general armata moldoveneasca.

Scoala primara,
ziasLica, e
la

in

pre^te in dealul Turculeful

acoperit

este
^i

hometele, jud. Dorohoiu.

care este

^i

cu

padurl intinse

un curs de muzica vocaia ecle-

fine^e bogate.

Luparia-SSracineasca,
ne$ti, pi.

sat, fa

condusa de

2 inva^a-

cind parte din com. rur. TigS

tori

?i

frecuentata de 80 elevt.
zid,

Lupacul,
ritoriul

piriias, format pe tecomunel Cimpurile, jud.

Znagovul,

jud. Ilfov.

Localul este mare, de

cu

Este situat spre N. de Ciolpani,

Putna

se varsa in $u$i{a.

pe malul sting
mtya format
?i

al

riulul

Ialo

2 rindun, avind de-asupra u?ei tabla titulars de metal, cu in-

din

doua

trupurl:
Intre

scrip^ia urmatoare:
*

Lupa^cului (Tufele-), pddure,

statului, in jud.

Luparia
Luparia

i ?i

Saracineasca.
Ciolpani e

Scoala l '(>^tachcasca tnfiin^ata

l

la

SO I

Buzau, com.

Cili-

un

pod

de

frazil

Teodor, Torgu

si

loan

Costates-

bia, care face

un corp cu

pilcul

Cotul-Caldaru^ei, de 48 hect.
;

de lemn peste riul Ialomifa. Se intinde pe o suprafa^a de

che La^escu-Holdur, dupa dispozipile

tiraentalo a raposatuluT
tele

Hatman,

parin-

Lupanece^ti,
Ghizdave?ti,

cdtun,

al

com.

'

pi. Balta-Oltul-d.-j.,
I

364 hect., avind ?i o populate de 128 locuitorl. D-nil A. Penescu $i A. Si

doronielor-salo.

Pentru
este lasat

intre^inerea

$coaleT

jud. Romanafi, situat pe un te

monide au 278
toriT,

hect.

$i

iocui-

ren $es
ve$ti
$i

$i

nisipos, intre Ghizda-

86 hect.
140 hect.
e

un legat de 300 galbenl pe an, care se da din venitul mo^ieT, dupa testamentul
din 27 Ianuarie 1857.
Satenil improprietari^ au 452

Loreni. Este unul

din
ni-

Proprietaril cultiva

satele cele
sip,

mal invadate de
Prin

(138 p&dure).

care spre S. se intinde in

coline.

Numarul
;

vitelor

marT

de

hect, 57

aril

pamint

iar

pro-

marl

plantafiunT

57

?i

al celor

micT de 164.

prietatea mo^ieT, 5699 hect., 16

Digitized by

LiOOQ IC

LUPENI

201)

LUPOAIA

ariT

cimp

$i

2005 hect. 67

ariT

extrema a jud.
reni
la

Covurluiii.

Se

zavaturT,

vetrele
1

satelor

$i

pa-

padure.
Tntre acaretele mo$ieT,

limiteaza la N.-V. cu com. Epu-

mint sterp,

70.

Din acestea

afara

Obir^eni (jud. Tutova)

de co^erele

?i

hambarele

de

S.,

cu
?i

cat.
la

$ipotele

(com.

715 hect. apar^in proprieta^eT marl i 1235 hect. 75 aril proprieta^el micT.

pastrat p rod -jc tele agricole, ma!

Bere$ti)

E.

cu Maiu?teni.

sunt: ratoe, velnija mare, graj-

durT de vite, iazurl formate pe

cursul Ba^euluT,
3,

La Lupe$ti e fundul HorinceT. Comuna e udata de piriul Horincea cu afluen^il saT, piriia^ele

Budgetul com. e

la venitur!

de

4310
let.

lei

lacheltuelT,

de4i52

in

numar de
in

numite: Calul-Alb,

supra

Recea
fac

91

Minzate^ti. Trel catune

In

cuprinsul
cat

tafa

noael,
ni^eT,

de 45 hect. de 28 hect.

Iazul-Asti?i

parte

din

ea

Minzate?ti,

numal

comunel sunt comunale i vecinosunt

cele

Iazul-Vel-

Lupe^tt (re?edin^a)

Ghereasca.
sunt

comunale, dintre car! cele mal

de 32 hect. Vie se aflape o intindere de

De la Mmzate?ti
4
S
kil.;
kil.;

la Lupe?ti,
la

insemnate
(jud.

ce

due

de laLupe?ti

Gherasca,

spre Malu$teni, spre cat. Ple$ea

18 pog.
Piraiele

de
?i

la

Minzte$ti la Ghe^
zice ca satele

Tutova), spre Prodane^ti,

$i

mal mart
sunt
:

cari

tree

rasca, 7 kil.
pe?ti

Se

Lu-

Birlad

Gherasca.

pe mo$ie
toaca
In
?i

Ba$eul,

Ras-

Mtnzate^ti dateaza

de

furcani.

peste 200 anT; Ghereasca, fund

Lupeti,
teti,

sat, jud.

Arge?,

pi.

Pi-

padure se gase^te

mult
sal-

schit calugaresc, in
rizareT,

urma secula-

facind parte din com.

rur.

vinat ca: caprioare, porcT

baticT, vulpT, lepuri, etc.

a devenit proprietatea

Hinte$ti-Zmeura.

statulul.

Piatra calcarica bulgaroasa se

afla

Are o populate de 425

milif,

fa-

Lupe^ti,
cu

sat,

re?edin^a
pi.

com.

pe Valea-furcanilor
pentru

$i

se
lo-

sau 1496 suflete, din can

;

acela?!

nume,

Horincea,
familtf,

estrage
cale.

trebuintele

259 contribuabilf 3 bisericT, una cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluT,

in Lupe$ti, care da-

jud. Covurluiii.

Are 160

sau 640 suflete; o biserica; o

$coala.

Drumurile principale: Dorohoiu-Li$na, care trece prin Lu-

teaza de v'o 160

am

a doua, cu

duce la Darabani-Radaufi; acel de la Darabani, care trece prin Baranca ?i pe malul Prutului ?i duce la Oroftiana, Her$a $i Mamornifa $i acel de la Comane^ti, care duce la Sapeni
$1

hramul Sf. Nicolae, in M?nzate$ti de 152 anT; $i a treia, cu hra mul

Sf.

Lupeti

catun, al com. Bumbe^ti-

Pi^icul, jud.

Gorj, la V. com.
?i

?i

Gheorghe,

in Gherasca,
anT.

linga apele Cernadia

Fier.

Baia-de-

infiinjata

de vr'o 83

Co

muna

Lupe?ti, irapreuna cu cat

Bere?ti, for

Are o populate de 18
buabilf.

familif,

$ipotele din com.

sau 44 suflete, din cari 12 contriLocuitoril poseda

veni.

meaza o parohie, cu catedrala

Adormirea, avind
1

Mo?ia se margine^te cu: Darabani, Concetti, Girbe^ti, Havirna, Mlinau^i, Suharaul;

ne?ti,

preot paroh,
5

4 pluguri;
15 capre,

preot

ajutor

$i

cintare^T. in

10 care cu boi; 122 vite marl

cornute, 35 caT, 154
$i

ComaPrutul.

Este o $coala mixta,

dinja
15

re$e-

ot,

Oroftiana

?i

riul

comuneT,

frecuentata de

27 rimatorf.

elevl.

Lupeni, mahala,
Menti-din-Fa{a,
jud. Mehedin^i.

in
pi.

com.

rur.

tiu carte

1 1

persoane.

Comunica^ia in catun se face prin $oseaua jude^eana T.-JiulRimnicul-Vilcea.

Motrul-d.-j.,

Vite sunt: 356 boi, 198 vacT,

Lupeni,

pirifl^

izvo-e?te din po-

67 juncT, 7 junce, 44 gonitori, 31 gonitoare, 78 minzT, 74 minzate, 62 vifeT, 608 oT, 46 capre,
31 berbecT
?i

Lupe^ti, deal, in com. rur. Barboiul, pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i,

norul de sub Padurea Lupenilor,

25

caT.

pe care este a^ezat

satul

curge prin satul

Lupeni, jud.

Natura terenului e argiloasacalcaroasa, humoasa

?i

Barboiul.

Dorohoiu,

pi.

Prutul-d.-s.,
$i

com.
in

nisipoasa.
al

Hude^ti-MarT,

se

varsa

Suprafa^a intregulu!

teritoriti

Lupoaia, com.
Mehedin^i,
kil.

rur.

$i

sat, in jud.

stinga piriulut Baeul.

comunel
din
carl
ar.
;
:

este

de

arabile

1950 1022
;

hect.,

pi. Motrui-d.-s., la

45

hect.

Lupe^ti, com.
vurluiii,
kil.

rur.

in jud.
la

Co-

21

padure, 472 hect. ima$,

livezi,

pi.

Horincea,

100

60
viT,

hect. 50 ar.; fineaja, 77 hect.

de ora$ul Turnu-Severin. Situat pe doua val pe valea piriulul Lupoaia $i pe a piriu:

de

Galafi,

com.

cea

maT

140;

gradinl de zar-

lut

Radovani,

satul

formeaza

Digitized by

LiOOQ IC

LUPOAIA

__207

LUPSA

com. cu
n&stirei

RJpa $i Valea-Made pe Valea-Motrulul. In intreaga com. sunt 1200 loc, din carl 180 contribuabilt locuesc in 260 case.
satele

Lupoaia, pddure,
Corduna (500

in jud.

Buzau,

teaz

spre E.,

formind piscul
;

com. Lapa^ul, situate pe dealul

hect.).

de
riul

la

Gura-Lupoaiel se varsa

in

Vedija.

Lupoaia,
?i

plldure, situate
S.

LocuitorilposedS: 5iplugurl,

v&I,

la

pe deal de com. Ciuper-

Lupoi{a,
pi.

sat, in jud.

Mehedin^i,

V&ilor, com. rur. Ro$iu{a.

82 care cu

boi, 8 caru^e

cu cai

ceni, pi. Ocolul, jud. Gorj.

Are
Lupoiul,
tSul,

60

stupl.
biserict,
;

o suprafaja de 170 hect., proprietatea comi nei Ciuperceni.

cdtnna, al

com. Pn&20
locui-

4
1

cu 1 preot $i cintare^i o ?coalS, condusa de Inva^ator, frecuentata. de 22

Sunt 2

jud.
i

Buz^u, cu

torl

7 case.

Lupoaia,
pi.

vale, in jud. Covarluiu,

in-

elevi

4 eleve. Vite 600 vite marf cornute,

$i
:

Zimbrul, com. Bursucani,

i

Lup$a, com,
de
ora$ul

rur.

$i

sat, in jud.

Mekil.

fundati spre E.

deschisi spre

hedinfi, pi. Motrul-d.-s., la

30

50 ol $i 400 rimatori. Budgetul comunel e la venicat,

V., in apropiere

de

satul

Bur-

Turnul-Severin,
?i

si-

sucani.
ia

turl de
tueli

23

1 1

lei,

iar

la chel-

Din fundul acestei val na^tere o apa mica in forma

pirila$,

tuate pe vale
ne$te: la
rine?ti
i

deal.

E.

cu

Se margicom. SamaS.,

de 1395

lei.

unul

care contribuie^i ea

Imoasa; spre
Severine^ti
$i

cu

Prin

comunS

trece

oseaua

la

formarea Suhuluiulul-Sec. Va-

comunele
ne?ti
;

Caza-

Negoe^ti-Glogova-Lupoaia Pio$
tin a.

lea,

mal inainte
azi

acoperita

cu

spre V., cu com. Cioviriar

i

p&dure, e
in

loc

de ima?.
in tin

na?ani,
Fiorcsti

spre

N.,

cu com.

Dealuri malprincipale

co

Bro^teni. Satul

Lup$a
$i

muni
Apele

sunt: Dealul-Radovanulul,
?i

Lupoaia, vale, jud. Gorj.Se

de din partea despre
Ciuperceni,
{eanS.

formeaza com. cu Lup$a-d.-s.

mahalalele Seli^tea
In intreaga
flete,
bill;
$i

Cervenia

Dealul-Becherilor.

S. a

com.
O-

Izvorul.
su-

care

uda
riul
i

aceasta

copi-

din
-

oseaua judepi.

com. sunt 1400

223

munS
ralele

sunt:

Motrul

$i

T.-Jiul

Severin,

din carl

contribua-

Lupoaia

Radovanul, carl

colul

spre
kil.,

S.,

pe o intindere
in

locuesc in 285 case.

unite se varsa in Motru.

Tot
ma-

de

p&n&

hotarul jud.

Locuitorif
gurl,

poseda:
boi,

de aceasta comuna
halalele Udrariul
$i

{in

$i

Mehedinfi, com.Br2de^ul, lasind

spre E. dealul Lupoaia
$i

120 care cu

75 plu10 c&-

Lupoija.

spre

ru{e cu cai.

V. dealul Bujorescu.

Are

biserici,

cu 3

preo^I

Lupoaia, cahtn, al com.

Buzau, cu
case.

Colji, jud.
$i

40

locuitorl

14

Lupoaia, vftlcea,
riul

situata pe terito-

com. Corbul, pi. Mijlocul, jud. Olt. Se formeaza din deasat, in

?i 4 cint&rejl; o $coala\ condusa de 1 invajator, frecuentata de 24 elevi.

Vite

Lupoaia,
plaiul

jud.
cat.

R.-Sarat,
al

lul

Muchia-OsiccI,

curge catre
$i

30
turl
la

cai,

600 600

vite
ol
$i

marl cornute,

500 rimatori.
la veni-

Rimnicul,

com.
dea-

S., paralel

cu Osica

se varsa
el.

Budgetul
in

com. este
1

Dumitre^ti, a$ezat pe partea de

in

Vedea, pe dreapta

N. a comunel,
lulul

la poalele

Lupanul.
munte,
E. de com.
jud.

Lupoaica-Stavropoleos,
re,

p<) du-

suma de 167 lei, iar cheltuell in suma de 764 lei. Are o $osea comunali ce o

a statului, in
hect.,
pi.

Lupoaia,
Prahova.

la

650
reni,

de pendintede com. Mointindere

lcaga cu comunele vecine.

Dealurile mal principale din

Batrini, plaiul

Teleajenul,

Filipe^ti, judejul Pra-

com. sunt
Floarel,

Dealul-Batrin, Dea-

hova.
lac, in

lul-Boeresc, Dealul-Tinar, Dealul-

Piscul-figanulul,
Bro^teni.
:

Cau-

Lupoaia,
pi.

jud.

Ialomija,
in

Lupoaiele,

trel

movile,

in jud.

cele

$i

Borcea, com.

Dichiseni,

Ialomi^a, pi. Ialomija-Balta, spre

Val mal principale sunt

1ca-Seli$teI,

Va-

insula Balta.

N. de satul Pribegi.

Valea-Mare, Valea?i

Floarei, Valea-Izvorulul

Valea-

Lupoaia,
j.,

locuinfd izolatd, linga

pl.Balta-Oltul-d.-

Lupoaiele, vdlcea, izvore^te de

N. din mo$ia
d-lui
pi.

la

Lup^ei. Piriul Lup$a curge prin

com. Cru^ovul,
bilciti

Kalinderu,
Vedea-d.-j.,

comuni.

jud. Romana^i,
la

unde se face

com. Colone^ti,
curge spre
S.,

26 Octombrie.

apo!

se indrep-

Lup^a,

deal, in

com.

rur. Clo?ani.

Digitized by

LiOOQ IC

LUPSA

208

LUPULUI (DRUMUL-)

plaiul Clo?ani,

jud. Mehedinji,

parte loc de munca, parte acoperit cu paduri.

Panaia 1 Aprilie i89i,deaceasta comuna, finea ?i satul ValeaRusuluT, care, de atundf, impre-

Lupueni,
jud.

sat,

cu
pi.

23

famiHI,

in

Arge$,

Pite$ti,

facind

parte din com. rur. Gro$i.

Lupa,
in

sau Valea-Roie, vale

rur.

com.

Lup?a,

pi.

Motrul-

una cu satul Valea-Mare, a mat com. Plevna. Are o populate de 427

milil,

for-

Lupueti, mahala, din com.

fa-

rur.

Ro^iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil-

de-Sus.

sau 2261 suflete;o $coala

elevi

cea.

Are o populate de 253

de
?i

mixta, frecuentata de 50

locuitori; o biserica, facuta

I.

Lupa-de-Jos,^/,
dinfi, pi.

in jud.

Motrul-d.-s.,

Mehecom. rur.

?i

eleve
i

bisericT,

cu

Catalistru

reparata de D.

preop

cintarep.
cat,

M. Ro?ianu,

in anul

1875.

Lup$a, cu 76 case.

Vite sunt: 1742 boT, 850

Lupa-de-Sus,

sat, in jud.

Meherur.

din^i, pi. Motrul-d.-s.,

com.

3380 ol ?i 62 bivoli. Budgetul com. e de 8101 lei la veniturl ?i de 1 804 le! la chel1

Lupul,
de
la
lat

ostrav, in jud. Braila, lung

Lup?a, cu 182 case.

tueli.

de 8 kil. $i de 800 m., format de canalul Lata ?i de Dunarea-Vapoarelor. Strabate com. Gropeni
N. spre S.
$i
si

Lupani, com.
situata in

rur., jud. Ialomi^a,

Lup^ani,
pi.

sat,

in jud.

Ialomtya,

Tichile^ti.

Se mat nume?te

partea

cea

ma! de
la

Borcea, pendinte

N.-V. a pla?e! Borcea, avind

cu acela$f
sta

de com. nurae, situat pe coa$i

Calia sau Coada-LupuluT.

N.

pi.

CimpuluT, la
la E.,

S.,

comuna
51

de V. a Vaii-Capitanulu!

Lupul,
pe
$i

lac, in jud.

Ialomija,
;

pi.

Ulmul,

com. Plevna

la

pe {annul laculul Lup?ani.

Borcea, insula Balta

teritoriul

se intinde

V., jud. Ilfov.

Aid
?i

este re?edinta primarieT

comunelor Tonea

Teritoriulcomunelare o supra-

a judecatoriel comunale.

Rose{i-Volna$i.

de 10,850 hect. $i coprinde moif, din can 5 sunt proprie9 tap particulare, iar 4 sunt ale statulul $i anume: Valea-Seaca
fa^a

Are o populate de 213

milif,

fa-

sau 932 locukort; o $coala

$i

Lupul, /^/;v
coveni,
pi.

particulara, situata

mixta, frecuentatade 50 elevi

pe mosia Mogo^oia, com. BuZnagovul, jud.

silvic
;

12 eleve; o biserica, construita

la

Ilfov,

sau Culcaji-Nucet, cu 1600 hect.,

din carl 1500 hect. loc de culture
?i

1843, deservita de 2 preo^T

?i

supusa regimulul
in linia

cade

2 cintare^i.

de Centura a

forturilor

100 hect.

izlaz,
;

foasta a

Spre N. de

sat, la 3 kil., trece

din jurul capitalei.

m&nastirel Nucetul
zvan, cu

Culcafi-Ra-

calea ferata Bucure?ti Fete?ti.

1000
$i

hect.,

din car!

Lupului (Dealul-),
Luptatori,
com.
rur.
sat, facind

deal, in jud.

950 pamint de 50 bisericel RSa culture, foasta

hect. izlaz

parte din
Olteni^a,

Suceava, numit
tilor,

$i al

Bogdane??i

Tariceni,

pi.

de-a stinga piriulul Seaca,

zvan din Bucure^ti

Lup?ani, cu

jud. Ilfov. Este situat la N.

de

intre

comunele Boroaia

Bog-

3500
izlaz,

hect., din

carl

400
$i

hect.

Taricei,

100 hect.
loc

balti?

3000
Ba-

hect.

de

cultura,

foasta a
;

pe malul drept al girlel Mosti^tea. Se intinde pe o suprafa^a de 1628 hect. proprietatea insurateilor, din carl

daneti.

Lupului (Drumul-), drum,

jud.

in

Mitropoliel din Bucure^ti

165

Tulcea,

pi.

Tulcea,
?i

intre

raganul, cu 900 hect., din carl

ramin sterpe,

comunele rurale Cataloi

suflete.
cir-

Bes-

20

hect. padure, foasta

a ma1864,
locui-

Are o populate de 203

ciumarl.

Tepe
taie

porne?te din Cataloi, se

intil

nastire! Cernica.

Comerciul se face de 2
din

indreapta mal

spre N.-E.,

Dupa

legea

rur.

?oseaua na^ionala Tulceala kil.

sunt itnproprietarip
tori; in i878,s'au
tarit

102

Numarul
153
^i

vitelor

marl

de

Babadag-Constan^a, pe
1 1
;

maiimpropriese

al celor micf,

de 270.
trei

lasa

la

stinga Valea Can-

30;

neimproprietartyl

donului, urea Valea- Puturosului

ma! afla 325 locuitori. Se compune din satele: Lup?ani, Valea-Seaca ?i Hoinari ?i
din catunul Tirla - Martoiul,
re?edin{a
catoriel

Luptelor (Movilele-),
vile,

mo-

pe ?esul
pi.

Siretului,

mo?ia

paaa la poalele Dealulul-Redii de aci o ia spre E. pe la poalele

?i

Virful-Cimpului, com. cu acela^I

sudice

ale

Dealulul-Mare

cu

nume,

Berhometele, jud. Do-

ale virfulul saQ,

Tulcea

taie

primariel

?i

a jude-

rohoiu,ramase se vede pe urma

vre-unui razboiu.

vaile
la

Tulcea

?i

Valea-Mare, lasa

comunale

in

Lup$ani.

stinga mo vila Iacob Mogh,taie

Digitized by

Google

LUPULUl (GROAPA-)

200

LUTA-MICA

valea Sari-Ghiol,
satul Malcoci
?i

pe

la

S.

de
la

Buziu, com. M&runti$ul,

cat.

Po

Lupului (Valea-),
intre dealurile
$i
:

vale, in jud.

da

in

?oseaua

ciele Tzvore^tedin colinaPoenele

$i

Tecuciu, com. Gohorul. Cuprinsa

Chetroiul,
?i

jude{eana Tulcea-Mahmudia,
3
kil.

se scurge in riul Bisca-Chioj

$i

Gera
i

de Malcoci taie apof o mul^ime de ci comunale, ce unesc Tulcea i Malspre

S.-E.
coci,

dului, iutre catunele Poenele

Patra^cana, la E.

Gohorul

Joca.

Ireasca, la V.

cu comunele
?i

Sari-Ghiol,

Lupului (Valea-),
R-iz&u,
lea

vale, in jud.
cat.
la

Lupului (Valea-),
Tulcea,
pi.

vale, in jud.

Agi-Ghiol

Sari-Chioi.

com. Miajetul,

VaMar;

Isaccea, pe tentorial

LupuluT; incepe de
?i

com.

rurale

Balabancea

$i

asail

Lupului (Groapa-),

vale, in jud.

dale

se varsa in riul BuzAul

e mare,
?i

nume pe

acela al cattinului

Buz5u, com. Monteorul, incepind

albia sa

humoasa,

Jiganca; se desface din DealulGrecilor, din

de sub plaiul Chilmiziulul

gindu-se in
valea
la

?i

scurlin-

anevoiasil

de umblat.
vale,

dreptul

izvorului

Pacurei,

Valea-Crucelar; seindreapta spre

gS oseaua de
curS.

mina de p&-

Lupului (Valea-),
jud. Gorj,

pleacd

E.,

avind o direcjiune generala

la

din com. Cilce$ti, plaiul Vulcan,

de

V. spre E., brazdind par91

de
I

la
'/*

N.

la S.,

pe o
E.,

tea vestica a pla$el

a com.;
$i

Lupului
Muscel,
ne$ti.

(Piscul-), pise,
pi.

in jud.

intindere de

kil.,lasind spre
?i

e coprinsa intre DealulTeilor

Podgoria, com. VrS-

V.

Dealul-Plaiului

spre

Dealul -^tubeiulul, facindu-$T dru-

Dcalul-Petri$ul.

Lupului
Bacau,

(Piriul-), piriil, in jud.

pi.

Lupului (Valea-),
dealurile Rccea, din

vale,

intre

mul prin paduri seculare de tel se une$te, dupa o lungime de 3 amindoua kil., cu Valea-Lunga
;

Muntelul, com. Brus-

com. Bozdin
jud.

se

deschid

in

Valea-f iganceT.
vale, in jud.
d.-s.,

turoasa, ce curge prin Transil-

nea,
Ia?i

pi.
$i

Cirligatura,

vania avind

insa confluenfa sa,

com. Strunga, din jud.

Lupului (Valea-),
Vilcea,
pi.

cu

piriul

Ag&pioasa, pe granifa

Roman.

Cerna
pe
$i

com.
N. cocatu-

romina.

Bro^teni. Izvore^te

de
la

la

Lupului (Valea-),
Lupului
Curge
ferata

vale, in jud.

muneT,

trece

N.

(Piriul-), ptria, in

ra-

Muscel, ce

ia

acest

nume dupa

nului Vitelul

se varsa in riul

ionul com. Gohorul, jud. Tecuciu.

in

ce pri incite ca afluenJT Valea-Rea,

Cerna, tot
teni.

in raionul

com. Bro$-

direcfia

N.S.,
i

stri-

ValeaFundaturilor, Valea-luI-Epure, ce izvore?te dintredealul

Curge

in

timpur! ploioase.

bate $oseaua nationals.

$i

calea

se varsa in

girla

Pa

Repegu^ulut

$i

Dealul-cu-Drupi.

Luruiul, grind sau

d'asupra
in jud.

loc

ridicat

tr3eana, o formatiune a Birladulul.

rel,

inurile, com. Rade^ti,

rile.

Riui

stufulul
pi.

inconjurator,
Sulina,

Acest

piriu, in

timpul ve-

Curge de

la

E. spre V.

Tulcea,

pe

seaci.

se varsa in RiulTirguluT.

teritoriul

com.

rur.

Cara-Orman,
a

skuat

in

partea de V. a pla$ei
S.-E.

Lupului (Poiana-),
jud.

ramificafie

Lupului
re$te din

(Valea-),

vale,

izvo

$i

in

cea
o

comunei;
sudica a

din muntele Predealul-Buz&uluf,

padurea Corbi, trece

Stane^ti,
?i

el

este

prelungire

Buzau,

ce

se lasa

parte

pe

la

N.-E. de com.

grindulul Lumina, prin care co-

spre Vipere?ti, parte spre com.

Tis&ul, cat. Hale$ul.

plaiul

Nuc$oara, jud. Muscel

in
rial

munica cu Grindul
o intindere de
cu nisip
;

Ro$u; are

se varsa

Doamna, pe
fost in ve-

hect, acoperite

malul sting.

comunica cu grindul

Lupului

(Valea
al

- )

(Harha$i

Pe aceasta vale a

daul), cdtun,

com. Miajetul,

jud. Buz&u, cu 340 locuitori

chime situata comuna Stane^ti unde se vad $i azT ruinele caselor.

Orman; este strabatut Cara de un drum comnnal, numit

-

Drumul-lui-Mamut.

60

case.

Luta-Mare,
Lupului (Valea-), sub-divide
c&tumdul Berca, din com.
clele, jud.

insuld

in

Dunare,

Lupului (Valea-),
$te

vale, izvore-

jud. Teleorman, in dreptul co

Pi-

din

raionul

com.

Valea-

munelor Vii$oara

?i

Suhaia, mat

Buz&u.
vale, in jud.

Lupului (Valea-),

Lunga, plaiul Prahova, jud. Prahova $i se varsa in Valea-luiDan, tot in com. Valea-Lunga.

jos de pichetul militar Maria^ul.

Luta-Mica

insuld, jud. Teleor-

67275. iiarel Oicfionar (itografic.

Vol.

IV.

27

Digitized by

Google

LUTELE-MARI

$1

LUTELE-MICl

210

LUTOAIA

man, pu{in mal in josul Dunaret de cit Luta-Mare. Pe ^rm este pichetul No. 2.

mun^ii proprii,

zi?I aJ

Vrancei,
Tulnici,

Are un pod umblator pe

judejeana, ce duce de la
la

riul

pe

teritoriul

catunulul

Siretul, peste care trece ?oseaua

jud. Putna.

Roman

tirgu^orul Bira. Este legat cu

Lutele-Mari
munfl, la
intre riul

?i

Lutele-Mici,
jud.
?i

Lutului-Alb (Valea-),
jud. Tulcea, pi. Tulcea,
riul

vale,

in

ora?ul

Roman

prin osea.

nordul

Muscel,
frontier^.

Dimbovifa
?i

com.

rur.

pe teritoBe?-Tepe; incepe

Lu{ca,
ce?ti,

girld, curge prin pi. Mol-

din poalele nordice ale dealulul

dova, comunele Halauce^ti, MirR^chiteii, Agiudeni, Ta-

Lutele-Mari
de 1308

Lutele-Mici,
de mun^il
Bere-

Cairaci

se indreaptS spre N., a-

pddurf, ale statulul, in intindere

hect., {'mind

vind

o direc^ie generala de la

ndem, $i

Carol I-iu, jud. Roman,

S. spre
inalte,

N.

are

ni$te

malun
partea

la na?tere

manSstirel Cimpulung, cart fac

parte din com. Corbi?ori
$i

formate din

huma ameste$i

Hal&uce?ti.

cata cu creta; strabate

rasariteana a pla$el
trals

spre S.

la N.-E de satul Curge de la N. trece pe la V. de satul

de

voe?ti,pl. Nucoara, jud. Muscel.

cea cendouS,

Radiiteni, udind satele Agiudeni,

a comunei;
la N.,

taie in

Tamaeni $i Lu{ca ?i la S. de acest

sat se varsa in riul Siretul de-a

Lutul-Alb,

ccttun,

jud.

Braila,

de

la S.

satul

Be?-Tepe
une?te pe
$i

pendinte de com. Scor^arul-Vechiti,lingalacul cu acelaI

situat la V., la

in mijlocul caruia se

dreapta. Cursul acestei girle este

nume,
cosu-

stinga Turia,

cu
i

v&ile

Chiorculac

aproape paralel cu acel

Siretul
$i

al riului

10

kil.

de

cite-$i trele unite,

ocoinalt

albia sa nu este sepa-

muna. Popula^ia sa e de 181

flete.

lesc spre

apus

virful

eel

rata

de

albia Siretului prin nicl

lor,

(242 metri) al dealulul Be$-Tepe,

strabat viile satulul Be$-Tepe
?i

o ridicatura, a$a ci apele

un3,
tiunT.

in timpurile ploioase, se impre-

Lutul-Alb,
la S.

lac, jud. Braila, situat

o micS uila^tina,

?i

se

terming
dreapta.

dind

na^tere
giila

la

inunda-

V. de com. Scor^arul-Vede 30 hect.

mila

cu girla Dirnoiul, pe

AceastS
la

prime^tepe

chiu, cu o suprafaja

dreapta, la Agiudeni, pir. Cior-

Apa

sa confine

substance

Lu{ca,

sat, in

jud.

Roman,

pi.

gul

?i

Tama^eni,

piriul Be-

nerale.

Numele sau vine de

pftmintul albicios al fundulul.

Moldova, com. Carol I-iu, spre N. de satul Carol I-iu i spre

N.-E., la 7

rendisul.

FormeazS in cursul sau

multe

bal^J.

Lutul-Alb,

mosie, jud.

Braila,

Este
?i

pendinte de com. Scor^arul-Vechiu, proprietatea

de ora^ul Roman. pe girla Lujca pemaluldrept al riulul Siretul.

kil.

a^ezat

Lu^oaia, c&tunas
Ipote$ti,

izolat, pe mo$ia com. Cucoreni, pi. Tir-

lul

C.

D.

Are o populate de 106

sau 237 suflete,
din

familil,

gul, jud. Boto?ani.

Suju (1600

hect.).

carl

109

contribuabili; locuescin 82 case.

Lufoaia, /*/>,

la

E. com. Matee$ti,

Lutul-Rou, virf de munte,

in

Sunt 180

vite

marl cornute.

plaiul Oltejul-d.-s., jud. Vilcea.

Digitized by

Google

M
Maadem-Bair, deal,
cea,
pi.

in jud. TulI

tul
lele

Para-Chioi e asezat la poasale

Istrulul,

pe
$i

teritoriul

N.E.,
E.
;

iar

satul

Ca-

340 hect. ?i a doua (PadureaMare), 410 hect.

com.
este

rur.

Potur

anume pe

laigi la cele

are o inalt'ime

acelaal catunuluisau

Hamamgi
orientals

o prelungire
Haidin
;

a
j

dealuluf

are

o direcbrizdind
51

tfune de la S. la N.,

de 168 m. $i doming satele de maf sus, valea Ghiuvenli-Ceair, ce merge pe la poalele sale E., ?i drumul comunal Calaigi-ParaChioi
;

Macradiul, virf de munte, pe

teritoriul

com.

T llnici,

pi.

Vran-

cea, jud. Putna.

partea centrals a pia$ei

s jd-estici a
cipal,

cea

este acoperit cu

pi^ine
in-

Macuc,
pi.

deal, in jud. Constanta,

com.

virful prin-

padurl ce sunt resturt din

tin sele

Silistra-Noua,
rur.

pe
;

teritoriul

m.

$i

movila Hamamgi, are 127 e punct trigonometric de

al 2-lea;

padurT de odinioara
$i

cu

com.
din

Oltina
Ciacal

se
se

desface
intinde

tufari^urf

sem&nSturt.
vechie numire

dealul

observable de rangul
la

pe
'

spre E., avind o directiune ge-

poalele sale rasSritene merge

MaCOVeanca,

nerate de la S.-V.

spre N. E.,
al

soseaua nationals Tulcea Babadag-Constanfa, iar cele nordice se termini in piriul Beidaut
este acoperit cu finefe
?i

cfitunulul ft mofiel Arcani, din

dealungul maluluT drept

narel, brazdind partea

Dulasa

jud. Buzao, com. Meteleul.

de N. a
;

pia$ei

?i

cea N.-E. a com.

pa?unl.
j

^flacoveanca, numire data une!

sforl de

spre E. prelungirile numite Col-

mo fie,

din

com.
situate

Mla-

burgina

$i

Tuna-Orman
eel

este
prininalt

Macaria, munte,

la

com. RaGorj,

jetul,

jid.

BuzAti,

pe

presarat cu cire-va movile

tre virfurile sale,

doi, plaiul Novaci, jud.

lunca Cin^aruluT; are 39 hect.,

finea^a. $i

maf

situat intremuntii: Florile-Albe,

padure.

este Oltina, care are o inaltime

Tart&r&ul, Tauzul,

Setea-Mare,
in

de

140 m.

este acoperit
;

cu

Coasta

Crainiculul,

partea

Macoveiul, vechie numire a com.

Padina, jud. Buzau.

f inete, $i la

poale cu tuftri$uri pe

dreapU a

ape! Gilortulul.

muchia sa merg drumurile comunale Oltina Beilicul $i Mir-

Macmora - Bair,
Constanta,
teritoriul
?i

deal,

in

jud.
,

pi.

Silistra-Noua, pe
rur.

Macoveiul (Macoveanca, Padina), mofie, in jud. Buzau,

com. Padina,
prietaritilor in

leanul-Oltina.

com.

Para-Chioi

cu

15350

hect.,

Madona-Dudu,
Dolj, pi. Cimpul,

mofie, in jud.

anume pe
;

acela al c&tunului
se desface din ra-

din care 1335 s'au dat impro-

com. Maglavit,

s&u Calaigi

mifica^iile orientale ale dealulul

1864; e cea mai mare proprietate din jud. Buzau.

apar^inind bisericef din Craiova,

Siran-Culac-Bair

se indreapta

spre E., avind o direcfie generals

Madona-Dudu, de la care $I-a luat numele. Are padurT pe dinsa. Pamintul acestel mo?iI precum
$i

de la S.-V. spre N.E., ? i brazdind partea de S. a placer cea centrala a com. %\ sa,

Macoveiul, doud trupurl de

, \

pel-

acela

al

locuitorilor
ce-l

era

a-

dure, pe mo$ia Macoveiul, jud.

menintat de nisipul
vintul

aducea

Buzau, avind una (Padurea-Mica)

|

de

la

Dunare. Epitropia
28

$M6SQ.

MmrtU

Dicfion+r G*>grt*c Vol. IV.

Digitized by

Google

MADONA-DUDU
bisericei

MAGHERE?TI-DIN-DEAL

a luat masurl de ap3?i

tura

91

exploatarea terenurilor
exploatarea pa-

^armurl ale
la

piriului Sanatorea,

rare prin planta^iuni

s'a

ast-fel

(vararil, cariere,

25

kil.

de

Tirgul-Jiul,

capi-

reu$it a se opri intinderea

durilor).

tala jude^ulul.

formata din

nisipulul

pe pamintul arabil.Pe moie se gasesc stine.

pddure,
in jud.

2 catune

Maghere?ti-din-Deal

Magazia,
kil.

sat,

facind

parte

din
la

?i

Maghere$ti-din-Vale.

com. Buda, jud. Tecuciu,

Are o suprafa^a de 1200 hect.

din carl
hect.
hect.
:

Madona-Dudu,
Dolj, pi.

de re$ed. com.
suprafa^a de 137 hect.,
$i

340 hect.

arabile, 625
vie,
izlaz

Cimpul, com. Maglavit,

Are o
SO
in
aril,

fine^e,

88 hect.

41
$i

pe moia Madona-Dudu.

Este

populate de
suflete
;

18

pomet, 90 hect.

compusa din plopl

?i

salciml.

famiHI, sau

70

locuesc

padure,

16 hect. vatra satulul.

fa-

20 case.
Locuitorii, fo$ti claca^T, poarta

Are o populate de 243

milii

Madved,

picket de grani^d,

in

sau 867 suflete,

din

cari
in-

jud. Mehedinr/i, plaiul

Clo$ani.

acest
le

nume de

la

magaziile ce
aici,

225 contribuabilT;
fiin^ata la

o $cola,

aveau arenda$il statulul

anul 1888, frecuentata

Maganului
rulul,

(Dealul-), munte,

in

inainte

de impar^irea pamintulul.

de 25
data
1

elevl; 2 bisericl,

jud. Suceava, com. Neagra-$a-

Satul s'a infiintat la 1878.

la

anul 1843,

una fonadouala
ambele
cinta-

avind 1201.7 m. altitudine.

820, de catre locuitorl

1

Magazia, Cetatea-Vechie
Magarul,
Zorleni,
schit

sail
ce-

deservite de
rer,I

preot, 2

de calugari,
Tirgul,

in

Tatareasca, urmele unel

tdfi

$i

2 paracliserl.

jud. Tutova,

pi.

com.
cat.

vechty

situata

pe culmea
Ja E.

Locuitorii poseda: 22 plugurl,

la cipf-va kil.

de

unul deal loarte

inalt,
pi.

de

39 care cu bol; 520 vite marl

cornute,

Bujoreni, a^ezat pe virful unuT

deal, in

com. Crimpoaia,
jud. Olt, linga

$erbane$ti,

mijlocul padurel

la

apa Vedea.

jumatate ora departe de

nul Bujoreni.

catuacestei

Au

o suprafa^a de 600 m. p.

n 14 ol, 199 rimatorl; 36 stupi cu albine. Budgetul com. e la venituri

lei

Legenda

Imprejurul ruinelor, locuitorii,

arind, au gasit fragmente
$i

de

1624,

banl

49,

iar

la

manastiri este urmatoarea:

Un

de arme
sagefl,

cheltuell,

mocan

care pa?tea oile pe locul

astazi manastirea, a01

instrumente vechT, de o marime

:

de lei 1227, banl Apele ce uda aceasta comuna

80.
:

unde este
cir,T-va

cu totul neobi$nuita azl

pinteni
$i

sunt

Sanatoarea

?i

Blahni^a.

vea printre

ca de obiceiu

$i

de o

marime colosala
$i

Comunicar,ia se facepe $oseaua

magari.

El

observa ca
parasea
in

altele.

comunala, care strabate comuna

care o pune in

unul dintre magari

fie-care zi

D-l D. Ghioceanu, afirma ca

comunicafle
$i

turma

$i

mergea sub
stejar ce era

sapind
intre

in

malul Vedel, a gasit,

fosile,

la

N. cu Turbafi
printr'un

la S., cu

umbra unui mare

altele,

un craniu

Bobi,

drum

ordinar,

in virful dealiluT, facind

cu ca-

uman de
nary
^i

marime extraordic.

care pleaca din Maghere$ti-dinVale, trece prin Maghere$ti-din-

put semnul cruc'u. In

cestei imprejurar!

urma a

o masea, care are o ma-

mocanul vinde oile $i cu banii ce primise pe ele, zide?te manastirea pe locul unde era batrinul stejar, din care facu icoane Maicii Dora nulul, iar manastirei dede numele de manastirea Magarul.
i

rime de 20
sime.

m.

in
c.

lungime
m.
in

$i

Deal
In
1 1

?i

intra in Turba^i.
:

un diametru de 8

gro-

comuna sunt

3 pufuri

fintinT.

Maghera,

sdtuc.

VezI Virful-CimDorohoiu.
izvore^te

Maghereti-din-Deal, c&tun de
re^edint^a
re?ti, jiid.

puluT, sat, jud.

al

Gorj,

comunei Maghepi. Amaradia.

hect.,
1

Maghera,
Magazia,
pi.

piriu,

din

Are o suprafafa de: 700

hect. hect.
fine^e,

sat,

in

jud.

Neamju,
piriului

dealul Goroveiul, trece prin sati$orul

din cari: 180 hect. arabile, 3

Piatra-Muntele, com. Cracasituat

Maghera,
pi.
$i

com.

Virful-

45

hect.

vil,

21
$i

oani,

pe valea

Cimpulul,

Berhometele, jud.
se varsa in Siret.

pomet, 90 hect.
?i

izlaz

Cracaul, intr'o
reasca.

pozi^iune

pito-

Dorohoiu,

padure
milii,
1
1

9 hect. vatra satulul. Are o populate de: 125 fasau 444 suflete, din care
contribuabilT
1
;

Are o popula^iune de 45
miliT,

fa-

Maghere^ti, com.
de N. a
zata
pla?ei

rur., in

partea

sau 213 suflete

$i

114 baragricul-

Amaradia, jud.
a?e-

o
1

biserica,

bae

99

feme!.

Gorj, la V.

com. Secelul,
$i

deservita de
i
1

preot,

cintare^

Locuitorii se

ocupa cu

pe coasta

pe ambele

paracliser.

Digitized by

LiOOQ IC

MAGHERE$TI-D1N-VALE

2J 3

MAGLAV1TUL
N. cu prola
S.,

Locuitorif posed& 1 2 plugurT, 20 care cu boT; 260 vite marl

:

Se invecine^te
cu Gruiul;
luf $i

la

prietatea d-lor Lerescu;

la E.,

cornute,

557 01, 74 rimtorl; 16 stupl cu albine.

5 caf,

cu RiulTirgu-

la

V. cu

riul

Bughea.
Cim-

1828, din nou s'a zidit pe locul unde se gftse^te azl. Se compune din cStunele: Maglavitul, Golen^i ?i Comani. Catunul de re^edin^ este Maglavitul.

Maghereti-din-Vale, ctoun, al comunel Maghere^ti, jud. Gorj,

situat la N. citunului

Maglavitul, com.
pul, jud.

rur. t pi.

inainte

cuprindea
azl

$i

Dolj, ,1a
$i

76
kil.

kil.

de

catunul

Hunia,

com.

rur.

de

reesu-

Craiova,

la

14

de

re$e-

deosebita.

din^a

$i

pe

costive.

Are o

dinja pla?el, ora?ul Calafat.

Are o populate de 3938

flete;

su-

prafafi de 500 hect., din cart:

Se

afla situat

pe

loc $es, in-

biserici

de

cSrSmida
in c5t.

160

hect.

arabile,

finete, 43 hect. vil, pomet, 7 hect. vatra satulul, i o populate de 1 8 famil'ri, sau
1

270 hect. 20 hect. cu

conjurata de planta^iile bisericel

f^cute de locuitori,

una

Madona-Dudu, din Craiova. Se m&rgine^te la N. cu com.

Hunia;
la

Maglavitul
lcn^i,
?i
1

la S.,

cu com. Poiana;
?i

?i a doua in c&l. Goambele avind cite preot trel $colI, dou5 cint&rej
1
;

423

suflete, din carl

no

co:i-

V., cu

Dun&rea

la

E.,

cu

in

c1tunul

Maglavitul, din carl

$i

tribuabilT.

Are
1

biserici, cu 2

com. Mo^ei. Se desparte de

aceste
;

una de baeJT

una de

fete, ?i

cirjt&reflf $i

paracliser, deserla

comune

prin planta^if

$i

a treia in Golen^i, mixta. $coala

vit&

de preotul de

catunul
I

locurl agricole.

de bac^f din Maglavitul

neazS din anul
fete,
1

func^io-

de

re$edin{a\

La
Tot

N. se afla dealul Golenfi.

833, iar

cea de

Locuitorii poseda"

10 plugurF,

aicT,

nu departe de DunSre,
cite-

din anul 1880. $coala mixta

19 care cu bol; 260 vite marl

cornute, 7
torf;
cal,

se g&seste Magura-Popel.

din anul

Golenfi
1885.

func^ioneaza

din

557 ol

?i

75 rim&-

Catre DunSre se gSsesc

ftcute de locuitori

20

stupl.

va mict indl^ml, numite hotarc,

Suprafa^a teritoriululcomunel
este
carl:

In c&tun se
fintinl $i 5

mal gSsesc

intre aces-

de aproape 6500 pog., din

teascurl de vin.

tea sunt

Hotarul PopeT, Hota-

3896 pog.

arabile, in
?i

c*

rul Voinel, Hotarul-Listor,

Ho-

tunul Maglavitul
len{i.

2332

in

Go-

Magherni{a,

piriia} in judeful

tarul-SirbuluI, Hotarul-Porculul,

Neamfu, com. Vinatori-Neamde Sus-Mijlocul. Izvoful, pi.

re$te

Hotarul-din-Sud
lor.

?i

Hotarul-Cai-

Una
toriul

din mobile de

pe
carl

teri-

comunel

este proprietatea

din

muntele

Procovul,

In corauna sunt
in

linga schitul cu

acela^i

nume,

doua apropiere de DunSre

bal^T,
:

una

de 20223 pog., din 3000 pog. nisipurt, a

se

vr'o

bisericel

curge pe la E. de m&n3stirea Neam^ul, traversind, aproape de varsarea sa, pe partea dreapta

apiriulul Nem^i^orul, ?oseaua Vi-

numita Maglavitul, cu o supra-

de 400 m. p., este ingustd, avind o lungime cam de 300 m., $i-?T are scurgerea in Dufaja

Madona-Dudu din Craiova, care compune din 3 trupun: Maglavitul,

Hunia ?i Golenji. e Poeni, ce alta mo?ie

nStori Manastirea -Neamtul,

-

in-

nare

a doua, numita

Golcnfi,

apar^ine azl locuitorilor din co-

tre kil.

13-

14.

pu^in mal mica

de

cit

prece-

mur.a Maglavitul.
In com. sunt plantafiT

denta, se scurge tot in Dunare.

de

sal-

Magivia, pddure, supusa regimulul silvic,

Ambele
viul

bfil{T

con^in pe$te.
flu-

ciml

?i

de plopl, pe o intindere
pog.,

pe mo$ia Magivia din Cimpulung, plaiul Nuc$oara, jud.

in intindere

Pe limita sa de V. curge

cam de 2000
tea
bisericel

proprieta-

DunArea, cu indreptarea N.-

Madona Dudu.
sunt

Muscel,
tiva

aproximaplop.
afla
la

E. spre S.-V. Pe Dunare, in E.

Toate
jate.

planta^'tile

amena-

de 400

hect.,

populata cu
$i

comuneT, se g^sesc cite-va

troave.

os-

mesteacan,

fag, anin

Viile au o intindere
riuri

de 206
?i

Aceasta padure

se

Midf

intermitente

izvo-

hect., apartin locuitorilor

se
in

marginea ora^uluT Cimpulung, situate pe coaste repezT, parte desvelite de stratul vegetal, in
cit

resc din dealul ce desparte co-

g.lsesc

pe pSminturile date

muna
varsa

Maglavitul de Dunare
in

$i

se

anul 1864.
In com. Maglavitul segSsesc

balta Maglavitul.

amenities localitafile din

din

a-

Se

zice c3,

pSna

la 18 19, co-

morl de apS
iar altele
itorilor

$i

de

vint,

unele

propiere,

cauza

piraielor,

muna
sub

se gAscapelocul, pe care

pe proprietatea Madona-Dudu, pe delimitarile

1864.
locu-

cad, pe timpurl ploioase

nisip, pietri$
$i

cara

seafla; la anul 1821 s'a mutat

dealul

bolovanl.

despre

V.,

iar

la

din

Digitized by

LiOOQ IC

MAGLAV1TUL
Comerciul se exercita in coTirgovi?te,
Ialomi^el.
la

214

MAHMUDIA
prin

desparjit

apa

intra in jud.

mun5 de 30

persoane.
veni-

pichetul No. 9
tea de V. a
in

Constanta pe la brizdeazS par;

Budgetul comunel e turf de 11718,26 lei ?i

tuell,

pla?ef
;

%\

pe cea
E.

la chel-

Mahala,
pi.

sat,

jud. Dorohoiu,

de

S.-E. a

com.

lasa spre

de 11490,45 lei. Afari de calea jude^eana Cra-

Her^a, pe mo^ia Herfa, com.

dealul Saban-Bair; pe la poalele

sale

Movila.

de

S.

merge drumul
ma!
tot

Silis-

iova-Calafat,com.Maglavitul mat
este strabatuta

Are 80
flete.

familil,

sau 400 su-

tra- Varna;

are 166 m. in&lt'ime;

de calea

veci-

este acoperit
?i

cu finefe

nala Maglavitul- Cetatea, lunga de

Proprietatea mo?ieI este ad-lul

in

unele iocuri cu padurT.

kil.

$i

de calea vecinala Ma-

Panaite Cazimir,
d-nele

avind p&r{i
$i

glavitul-Calafat, trecindprin c&-

Maria Bu^ila

Patica

Mahale-Orman-Ceair, pMa,
in jud.

tunul

Golenfi,

com. Basarabi,
se gase$te sili^tea

Bordeanu.
Satenil improprieter^! au 105
hect., 27
arii

Constanta,

pi.

Silistra
rur.

pinS
In

la schela Calafat.

Noua,
lele

pe
;

teritoriul

com.

comuna

p&mint;

iar

pro-

Ese-Chioi

izvore?te din
ale

poa-

numite Lopcea.

prietary
aril

mo?ieI: 832

hect.,

16

de N.-E.

dealuluT

Ma

cimp, 37 hect., 24
?i

aril p&vie.

hale-Orman-Bair, brazdind par

tea de V. a plael
?i

Maglavitul,

sat, in jud. Dolj, pi.

dure

12

pogoane de

a com

Cimpul, com. Maglavitul,

din{a primariei.

re?e-

Piriul ce trece

pe mo$ie este
Tir-

se indreapta spre V., cu o di

rectfune generals de la V. spre
intra in teritoriul bulgaresc
$i,

Are o populate
1572
barbatf
in

Izvoreiul.

de 3136
$i

suflete:

Hotarele mo^iel sunt cu

neiuca, Hcrta, Pilipautj
ne$ti.
$i

E.
al

1564 feme!. Locuesc

$i

530
una

Iba-

com. Ese-Chioi,
5
kil.,

case

50 bordee.
$coli

curs de

facut

dupi un numal prin

Sunt doua

primare

piduri, se varsa in piriul Ha-

de baep, care func^ioneaza din 1853, $i a doua de fete, ce func{ioneaza din 1880.

Mahalaua
mahala,
ce$ti,
pi.

(Biserica-de-Zid),
in ^entrul

mazli Ceair,

com.

Tur-

pe dreapta, ceva mal spre V. de pichetul No.

7,

Ambele
i

$coli
fre-

Oltet.ul-d.-s.,

jud. Vil-

numit Grivi^a.
jud.

sunt intretfnute de com.,

?i

cea.

cuentate de 160 baefi

fete.

de 32

Aci e coala com. Are o biserica de zid, facuta in ziimparatulul Nicolae Pavlo$i

Mahlrul, balta, azl potmolite,

Vla$ca, com. Arsache
finete
?i
;

lele

produce

Are o
Sf.

biserica de caramida,

vicl

cu

blagoslovenia Prea

pa$une

este situate in
in

fondata de locuitorl, cu hramul

Nicolae
?i
1

S. S. paxtntele
i

Episcop Neofit,

albia
tulul

DunSreT,

dreptul

sa-

gi

deservita

de

cu cheltuiala preotului Popa

Slobozia, pe proprietatea

preot
In

ctntare$.

Negotya.

Paraipanul.

sat

sunt

30 meseria?!
dulgheri;
2

cizmarf,
b&Cclnii;

timplanf,

Mahalaua - Mare,
jud.

?nahala,
Ocolul,

in

Mahmudia, comuna
jud.
$i

urband,

in in

17 circiuml.

Vhcea,

pi.

com.

pi.

Tulcea, situat!

Govora.

partea de E. a jude{uluT,
dealul Be?-Tepe
$i

intre
la

Maglavitul,

lac, in jud. Dolj, pi.

Dunare,

Cimpul, com. Maglavitul, cu o

suprafa^a de 30000 m. p, lung

Mahalaua-Potei,
Arge$, jud.
de-Arge$.
$i

sat,

pe

riul
fa-

29

kil.

spre

S.-E.

de
a

ora$ul
?i

pi.

Argeul,

Tulcea, capitala districtului,

in parte

de 100 m.

?i

lat

de 300 m.
in-

cind parte din com. urb. Curtea-

E. a

pla?el,

cSreT

Se varsa

in

Dunire. In lac se

re^edin^a este.
I

scurg o mul^ime de pirate

tcrmitente. Confine pete.

s'a dat acest

nume dupa sul;

Mahale-Orman-Bair,
din

deal, in

tanui turcesc

Mahmud

jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,

a facut aci o geamie

1

V, care numele eel

Be^-Tepepoarta

Magula,
com.

saty

facind

parte

pe

teritoriul

com.

rur.

Ese-Chioi

vechiu eraBe?-Tepe-Romineasca

rur.

Tom^ani,

pi.

Cricovul,

se desface din dealurile Bulgariet; se

spre

deosebire
care

de

jud. Prahova.

indreapta spre E, intr o

!

Turceasca,

astezT

direc^iune generals de la S.-V.

numal numele de Be?-Tepe.

Mahala,
pi.

sat, in jud.

Dimbovi^a,

spre N.-E.

strabate

teritoriul

Numai

partea

S.,

adica pamin-

Dealul-Dimbovita, com. Vi-

neutru, coprins intre hotarul politic

$i

tul ferm, prezinta accidente de

forita.

Este situat lingS ora?ul

drumul

Silistra- Varna

teren; incolo, restul e un ?es

in-

Digitized by

V^OOQlC

MAIIMUD1A

215

MAHMUDIA
scurge
girla

tins,

acoperit cu stuf

si

intre-

hect.), la N., se

in

301

familil,

cu 1455 suflete, din

5

taiat

de

girle si batyl.

$ondul;
N.-E.,
inatyi

Mazilul (30 hect.), la

lacul
E.,

carl:

955 ortodoxl,

catolici,

Dealurf sunt:

Bes-Tepe, de
eel

izolat;
hect.),
la

Obretinul
(apar^inind

242 m., unul din

din plasa,
rit

mat
si

(450

la V.,
;

pietros

acope-

cu verdea^a
1

dealul Cairacile,
pietros
si

comunei Cara-Orman). Lacurile ocupa o intindere de 920 hect.

si

de

18 m.,

la S.,

aco-

dinpreuna
;

cu

girlele

1500

340 lipovenl, 170 mahomedanl si 90 mozaicl. Sunt 310 contribuabill. Locuitorii poseda2i5 plugurl de fier, un numar insemnat de
vite,

perit cupasunl; Hirtopul,laS.-E.,

hect.
si

ele

con^in

peste

bun

mai cu
el

seama
pescarl;
vii.

ol;

mul^i

88 m., stincos
S.E.,
sunl.

Moru-Ghiol,

la

cautat.

din

sunt

38

sunt

lutos

si

acoperit
eel

cu pa-

Comuna are resedin^a in orasul

Mahmudia,
drept
si

cultivatorl

de

In stuful

intins sunt

asezata

pe

malul

Are: o scoala mixta, fondata

ridicaturl

artificiale,

dupa care
in-

al

brajulul Sf.

Gheorghe,

de

stat

in

1879, cu

10 hect.

ochiul planeaza pe o mare

tindere; asa

la

poalele dealulul Bes-Tepe.

:

pamint, condusft de
si

2 invatatorl

avem punctele trigonometrke Marchel, linga bra:

la

ful

Sf.

Gheorghe,
la N.-E., 3

2
1,

m.

inal-

time; $ondul No.

Sulina,

pe bra^ul
7
;

m,

$ondul
statulul

Mai are catunele Cara-Suhat, V., pe malul sting ai brafulul Sf. Gheorghe, la 3 kil. spre N.-V. de resedin^a. Gorgova, pe malul drept al bra^u
luT

frecuentata de

109 copil; o

biserica,

cu
Sf.
si
I

hramul

Aducerea
filiala

moastelor

Nicolae, cu

Gorgova
preot
si

Cara-Suhat,
cintaret,

cu

fondata de
o

No.
2

2,

pe

girla

$ondul,
servit

la N.-V.,

Sulina, intre milele 29

12
kil.

30,
rese-

locuitorl

in
in

1864;
1853

geamie,
sultanul

m.

5; ele au

la

spre

N.-E. de

fondata

de
hogl,

major romin pentru ridicarea planurilor marel har^I a Dobrogel.

din^a,

in

apropiere

de
sl-a

lacul

Mahmud,

cu

bi-

Gorgova,
numele.

de

la

care

luat

serica a lipovenilor bespopof^I;

Ape

sunt

Braful Sulina, care

uda comuna
21

la N.,

pe o intindere de
la

Intinderea
este

totala a
hect.,

comunei
din
carl

una lipovenilor namolecilor; o sinagoga; un oficiu telegrafopostal,

de 10 mile (18

kil.

mila

de 25000
restul

fondat

1,1

1878

si

al

31);
can

braful

Sf.

Gheorghe,
12
kil.

numal 3818
lid,

hect.

pamint
si

so-

carul venit pe

189697

a fost

la S.,

pe o intindere de
stabilesc
balflf
;

stuf

apa.

Din

de

lei

1581,46.

Intre ele se afla o mulfime de

girle,

eel

ferm, 231 hect. sunt ocupate

In

com. sunt: 10 bacanil,

si

comunicarea
asa

de vatra orasului Mahmudia, 20

hect.,

circiuml

cafenele.

intre
girla

ele si

avem

de vetrele
si

satelor Cara-

Budgetul
niturl
si

comunei
10702,

e la

ve

Marchel,

linga bratul Sf.

lacurile Caragirla

Suhat
sub

Gorgova,
473

1815 hect.
(de

de

lei

36 banl,
lei,

Gheorghe, unind Suhat si Uzlina;

intre bratul Chilia

ale locuitorilor cu drepturl

la cheltuell,

de 10680

30

$ondul
Gheorbal{i

Turd);

hect.

date

banl.

la N., care stabileste

si

o legatura
Sf.

de
cu

stat locuitorilor,

1300 hect.

Caile

de comunicajie sunt:

ale statulul,
vii.

60

hect. acoperite

soseaua jude^eana Tulcea-Mah-

ghe.
:

Cele mai insemnate

eel

mudia, apoi drumurl comunale

mat mare lac dinintreaga deltaaDunare!(5oo

sunt Gorgova,
hect.), la

Populafiunea orasului
dia, in

maioritate

Mahmucompusa din
familil,
:

ce due

la

comunele
Moru-Ghiol

si

satele

apropiate,

Duna;

mijlocul

comunei,
Sulina,

asi

RusI, este de
121
5

245

sau

va(

Sf.

Gheorghe
la

(Cadirlez),

limentat

de

bratul

suflete, din cari

1

Rusi-Li-

Bes-Tepe
la

Malcoei Prislava
Sari-Ghiol

scurgindu-se

in bratul Sf.

Gheor-

povenl,

12 familil, cu 553 sufl.;

familil,

Sari-Nasuf;

ghe prin girla. Litcovul; in el se ma! scurg si lacusoarele Poparnicul, Cutineful-Mare, Cutinetul-

cu 378 suflete; Turcl-Tatarl, 34 familil, cu 146

suflete;

RominI,7i

Agi-Ghiol

Congaz Babadag.
epoca romana,
Crucil. Chiar

Comuna Mahmudia este foarte

vechie.
In

Hvrel,
;

18 familil, cu 89
7
familil,
2.
si

se
si

Mic

(90 hect.

impreunaj; lacul
hect.),
la

suflete

Bulgarl,
;

cu

numea Cetatea
azl se
tate, asezate

Fortuna (400
se scurge
se

N.V.,
lacul
la

47 suflete
este

Armeni,

Popula^ia

gasesc ruine din vechea ce-

in girla

$ondul;
hect.),

catunelor Cara-Suhat

Gorgova
sau

pe un

virf al dealulul

Cara-Suhat (100
scurge
si

V.,

de

58

familil,

240

Bes-Tepe, d'asupraDunarel. Locuitorii, carl ati facut sapaturl,

in

girla

Marchel,
hect.);

suflete, din

carl: RusI-LipovenI,

au

ca
la

lacul

Marchel (50

56

familii,

sau 235 suflete; Ro-

gasit oale marl de pamint, in care

lacul Pestri^elesi Ghiotal-Petrel,

minl,

familil,

sau

suflete.

sepastrau prodncte; s'a mai gasit

si

E. (80 hect);

Crnglicul (40

In total,

comuna Mahmudia

are

o mitra de arhiereu

si

un po-

Digitized by

LiOOQ IC

MAHOMETCEA
licandru de aur.
In timpul dos'a

216

MAICA?!

re$edin{a,

Odobasca. Are o
familii,

in-

mina^iunel

turce$tl

numit

tindere

cam de 200

hect., cu o

an, la

Aci se face tirg 15 August.

in

fie-care

Be-Tepe-Romineasca spre deosebire de cea turceasca, ce exista

$i

populate de 45
suflete, din carl

sau 240

Budgetul comunei e
turl

la veni-

50 contribuabili.
R.-Sarat,

azl la poalele

V. ale dealunesi-

lul

Be?-Tepe.
?i

Din cauza
satul,

Mahriul,
pi.

.deal, in jud.

de 4828 lei, iar la cheltuell, de 4801 lei. Are: 2 bisericT, una cu hra-

gurantel
$i

naval iri lor

turce^tl

Ora$uluI, com.

Odobasca;

cazace^tT,

eradese-orl

se desface din Dealul-NuculuT

se intinde d'alungul piriulu! Mahriul,
riul

parasit,

de

locuitori, cari

numal
se
in-

dupa plecarea Turcilor

torceau
inapoi.

desparjind acest

piriti

de

Lucrurile
in

au

Rimna; brazdeaza
;

partea
acoperit

mers a$a pana

cind Sultanul

anul

1854,

de V. a comunei
cu pa?unf
ploatate in
$i

mul Adormirea $i a doua cu hramul Sf. Treime, deservite de 2 preo^i; 2 ?coale, una de bae{I ?i alta de fete, frecuentate de 22 elevT $i 10 eieve. La Maia este un institut de
fete,

Mahmud

V, zidind

paduri ce sunt exparte.

fondajiune a D-nei Barbu

o biserica,
$i

i-a

dat numele sau,

mare

Catargiu.
In raionul

l'a

ridicat la rangul

de

tirg.

comune! sunt:
152 cai
vaci
$i

2 he-

De

atuncl a devenit un ora$el

Mahriul,
pi.

piriil, in jud. R.-Sarat,

le?teie.

prosper, pe care, la 1877, chiar

Turcii I'au respectat.

Ora^ulul, com.

Odobasca
Maco-

Vite sunt:

$i

Tepe,

izvore?te

din

Dealul -Nucului;
dealulul

415

bol,

378

?i

vi{el,

curge

dealungul

taurl,

72 bivolT
?i

bivoltye, 168

Mahometcea,
stanta, pi.

sat,

in jud.

Con-

hriul;

uda partea de N. a
prin
cat.

porcl

904

01.

Hir$ova,

cat.

com.

Calfa, situat in partea E. a placet

?i

cea meridionals a comuspre S.-V. de cat.

Calfa.

nel, la 8 kil.

Mamunel, trecind hriul, $i, dupa un curs cam de 8 kil., se varsa in riul Rimna, pe dreapta lut, mai sus de catunul Odobasca; valea sa e
fru-

Dintre locuitorl, 275 sunt

garJ,

plu-

52 au diferite

profesiunl.

Locuitorii poseda:

105

plu-

gun: 85 cu
care
$i

boi,
:

20cucai;

194

Se intinde in valea Mahometcea, pe malul drept al piriulul Mahometcea, fiind inchis la N. de dealul Mahometcea-Bair, cu virful sau Made re$edinja,
hometcea-Iuc, care are 212
inal^ime. Suprafaja sa

canine

147 cu boT, 47

moasa, malurile-i

inalte, dindu-I

cu

caT.

un aspect pitoresc.

Improprietari^T sunt
cuitorl
i

194

lo-

neimproprietari^f, 91.
cir-

Maia (Maia-Catargiului), com.

rur., jud.
Ilfov,
pi.

Comerciul se face de 4
ciumarl
$i
1

m.

Mosti^tea,

hangiu.

este

de

situata la N.-E.

de Bucure$ti, pe
Prahova,

1856
sunt

hect., dintre care

hect.

{annul drept

al riului

Maia-Catargiului. VezT Maia.

ocupate numai de
?i

vatra

unde acest
re$ti.

riu

formeaza
kil.

marl

satuluT

de gradinl. Popula^ia
de
sau 260 suflete. Din

zigzagurl, la 52

de Bucuextremiintre
ju-

Maican

(Valea-lui-), vale,

tre-

sa, in maioritate TurcT, este

Este a^ezata

la

cind prin mobile Ciolaneti-Baldovine^ti

?i

64

familii,

tatea judejuluf Ilfov,

Beuca
la

?i

pierzindu-

partea S.-E. a satuluf pleaca un

de^ele Ialomifa

$i

Prahova. In
fru-

se in valea Beuca. Este aproape

paralela,

drum comunal spre Cundjea;

din partea N.-E. pleaca un altul

partea de N.-E. are deal urT

Radule?ti

pana

jumatate,

cu

moase. Sta in legatura cu com.

Flerbin^i
?i

valea numita a Pietri^ulul.

spre

Calfa;

din

partea N.-V.

prin

$0-

pleaca unul Haidar, iar din partea V.

sele vecinale.

Maica^i,
pi.

baltft, in

jud. Covurluiu,
$i

pleaca un

drum, care
alta
la

se bifurca in

doua ramurT, una

Se intinde pe o suprafa^a de 2102 hect., cu o populate de

1

Prutul,

com. Oancea

Vla-

de?ti,

formata

de
$i

varsaturile

ducind

la Cara-Pelit i

175 suflete, din carl 219 con-

Prutuluf; avind o intindere de

vr'o
fin

Dulgherul.

tribuabili; locuesc in

267 case.
$i

600

falci

con^inind

stuf,

D-na Ecat.

B.

Catargiu

?i

pu^in pe^te.
bal^ile

Mahriul,
pi.

sat,

in

jud.

R.-Sarat,

Principele G. Bibescu au
hect.
$i

1295

Multe din

aceste

nu
ci

Ora^uluf, cat.

basca, aezat in

comunel Odopartea de N.
dealulul

locuitorii 807 hect. Pro-

se formeaza direct din Prut,

prietarii cultiva.
izlaz,

955 hect. (150

iz-

una din
formeaza

alta.

Cind apa
o

e mare,

a comunel,

la

poalele
piriul

2 vie,

188 padure).

aproape
apa,

singura

Mahriul
la

?i

pe

Mahriul,

Locuitorii rezerva pentru

laz

masa de
in

con^inind pete;

438 m. spre N. de catunulde

102 hect.

timp de

seceta

seaca

cele

Digitized by

LiOOQ IC

MAICILE

217

MALCEANUL
58

mal multe din

pa$une
vitelor.

ele

?i

servesc de

pitala judejulut

91

la

kil.

de

LotruluT superior, de
coiul.

riul

Pu$-

a plaiuluf.

Piscurile sale cele inalte

De
Maicile. VezI Schitul Orient, com. Criste^ti, pi. Copula, jud.
-

aceasta

comuna tin

muntil:

sunt:
vi$ul

Virful-Vatafului,

MoldoAr-

Gerea, Briota, SmeurStu^Cocora,

(859

m.),

Virful-Ursului,
i

Groapa, Malaia, Tirnovul, Repezile,

Boto$ani.

Frato$i{eanul, Plaiul-Poeni

muntele Malaia (996 m.) meanul.

lor,

Maileasa, Runcule^ul,

Gal-

Maicilor (Suhatul-),
in jud. Buzau,

loc izolat,

bina,

Voine$ia

?i

Dealul-Ne-

Malaia, munte,
cela$I

al

culmel cu

a-

com. Glodeanulformat

gru. Lotrul, cu afluen^ir

lea-Pascoaia,
saT:

nume
la S.

(996 m.), jud. Vilcea.

Sarat,

unde

s'a

acum

Va-

Cade
de
S.

de Piscul-Ursulul

?i

cat. Florica.

Malaia,

Latori{a,

e udat de riul Lotru, in partea

Repedea,

M&ileasa,

Voine$i{a,
$i

Maioreasca, Ferburia, Turnelul, Biserica-Mavrodolul, Bulija, Jianca ?i Tabacul,

trupuri
in
in

Vataful, Rudarul, Ursul

cul,

Run-

uda com. Malaia.

fa-

Malaia,
400
bar-

trecatoare

cu

piciorul,

Are o populate de 276

miliT,

in Transilvania, jud. Vilcea, pi.

mid

de padurl,

toate

sau 790 suflete

?i

Cozia.

intindere de 25 hect, situate

bae
i

399

feme!, in care intra

comuna Valea-Mare,

pi. Riul-

familil

de 'pgan i Locuesc

Malaica,
suflete

sat, jud.

Dolj, pi. Jiul-

Doamnel, jud. Muscel.

in

295 case. Sunt 215 contribuabill.

de-Mijloc, com. Ceratul, cu 186

:

92 barbap
in

$i

94
$i

femef.

Malacul,
Ialomi^a,

catun,
pi.

(tirla),

in

jud.

Are 4

biserict, in fie-care ca-

Locuesc

12 case

28 bor-

Borcea,

pendinte

tun cite una.

dee. CopiiT din sat urmeaza la

de com. Rasa.
la

$coala dateaza in Malaia de

$coala mixta din satul CerStul,

1890; mal 'nainte a fost

la

ce este

la

V*

kil.

dep&rtare.

Malagenilor (Dealul-),
jud. Constanta,
teritoriul
pi.

deal, in

Voineasa. Cladirea e noua, proprietatea comuneT.

Medjidia, pe

E frecuentata
agri-

Malaica-Slatioarele
plasa Jiul-de-Mijloc,
rtul, in intindere

$i

Cera-

com.

rur.

Rasova; se

de 12
cultura
$i

copiiT.

tul, mosie a statulul, jud. Dolj,

desfacedin

virful

numit Movila-

Locuitorit se
$i

ocup& cu

comuna Cehect.,

Am&utulu!; se indreapta spre

N., avind o direc{iune generals

ma! mult cu p&storia

75 cat,

de 214

sunt mo$nenI. Vite sunt:

aducind un venit anual de6i50

de la S. spreN., brlzdind partea de V. a comunel $i a placet;

are o inatyime de 33 m., dotninind prin inatyimea sa satul

57 vacT, 564 capre i Sunt 103 stupT cu albine.

In raionul
1

46 bol, 2756 ot.

lei.

Malamucul,
Cimpul,
jud.

sat,

facind

parte
plasa

comune: e o piva
;

din com. rur. HatcSraul,

Rasova, valea Ciairul din-MijIoc,

f Terastrau

6 mon.
la

Prahova. Are o
suflete
$i

Dunarea (braful Veriga) $i un drum comunal ce dace de la Rasova la Ivrinezul-Nou; malurile

Budgetul com. e

veniturl

populate de 438
biserica, fondata la

de 1554
1409
let.

lei

$i

la

cheltuelf,

de

1870.

Dunirel,

lingS care
i

se

sfir$e$te, sunt inalte

ripoase;

Malaia,
com.

sat,

facind

parte

din

pe muchia lu! merge drumul comunal Rasova-Tala$inai.

rur.

Malaia,

plaiul Cozia,

Malcave^i, numire ce se mal dS de locuitorl cdtunulul Saltane?ti, com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Olt.

jud. Vilcea.

Are o populate de
?i

280

suflete

biserica

cl5-

Malaia, com.
plaiul

rur.,

jud.

Vilcea,

ditS

de mo^nenj.
jud.

Malceanul,
pi.

lac,

in jud.

Tulcea,

Cozia, compusa din 4 c&tune: Malaia, Voineasa, Ciungetul

in
?i

Babadag, pe
i

teritoriul
in

com.

Malaia, culme de munte,

PlStane^tilor
?i

rur. Jurilofca, situat

partea

Seli?tea,

cu

re$edin{a

Vilcea, care porne$te din Culmea-

E. a pla^el

a comunel, lingS

c&tunul

Malaia.

Afara
care
e

de
si-

cfitunul

Ciungetul,

ta$eaza
Virful

de care se deaproape de muntcle

m.). SeindrcaS.,

tuat

pe apa Latori{a,
sunt
situate

cele l'alte

Marc (1095

de care e despar{it prin o band de nisip, ?i aproape de lezerul Bazelur, cu

malul maril,
care comunica; are
intindere
?i

catune
riului

Lotrul, la

pe albia 60 kil. de ca-

pta catre

desparfind piriul
al

300

hect.

Voineasa, afluent din stinga

confine sare.

Digitized by

Google

MALCOCI
Malcoci, com.
pi.

218

MALCOCI
hect.,

rur., in jude^ul

$i

lie), iar restul

de 3719

Malcoci,
pi.

sat, in jud.

Constanta,

Tulcea, situate in parteaE.

7
kil.

ale locuitorilor.

Silistra-Noua, cat.
in

com. Hapartea de

a jude{ulul, la

spre

E.
jupi.,

Are o populate de 237

miiii,

fa-

ram-Chioi, situat
S.-E. a pia$el
$i

de ora?ul Tulcea, capitala

de^ului,
la
?i

sau 1269 suflete din cari

famiiii,

in

cea de N.-E.
spre N.-E. de

in

partea N.-E. a

Romini, 100
flete
;

cu 496 sucu
5
fa?i

a com.,

la

kil.

18

kil.

spre V.

de or&?elul
placet.

Bulgarl,
;

famiiii,

Mahmudia, re$edin{a
Trel p5r^T din

suflete
miiii,

Ru?i-Lipoveni,

28

cincT,

teri-

cu 148 suflete; German!

toriulul com. sunt $esurl acoperite

AustriacI, 105 famiiii, cu 617 suflete;

cu stuf partea ridicata d'a;

Ovrel,

familie,

cu 3

sufl.

supra nivelulul Dunarel este

for-

mats din mid dealuri

parte acoperite cu

9*1

v&T,

tufari$,

parte

servind de

izlaz

sau

pa$une

una private, a comunit&til germane, fondata in 1879 de locuitoril germanl, frea doua cuentata de 60 elevT
2 $colT,
;

Are:

HairamE. de satul Sarapcea-Caraici. Este a$ezat pe valea Cricic-Ceair, la extremitatea sa de N., fiind inchis la S. de catre dealul Cialicatunul de
re$edin$a,
kil.

Chioi

$i

la

un

spre

Perde, cu virful sau Ciali-Perde,

care are 176 metri inal^ime. Suprafa^a sa este de 2557
dintre care 13 hect.
hect.,

cea mal mare parte este arata sau

cultivate, iar o parte este acoperita

mixta, fondata in
frecuentata de 40
biserici,

1879 de
elevT;

stat,

sunt ocusa-

doua
din

pate de gradinl
tului.

$i

de vatra

cu padure. In partea de N.,

una

catolica, fondata in
catolici

numtta Balta, se g&sesc p^unT

intinse. Dealurile

1880 de Germanil
catunul
Malcoci,

Popula^iunea

sa,

compusa
i

a-

sunt intinse,

cu
in

preot;
Pris-

proape numal din Romini

garl, este

Bul-

mtci, variind intre 115 -

150 m.;
Jacob
-

a doua ortodoxa,
lava, ziditain
i

cat.

mal

insemnate
(148 m.),

sunt

Mogh

la V.;

Dervensunt:

1859 de locuitori, deservita de un preot $i un

de 10 fam., sau 88 sufl. DrumurT comunale pleaca la

satele invecinate: la N.-E. spre

Tepe (116
Dunirea
$i

m.), la E.

cintaref
Locuitorii

Becter; la E., spre Ba^Punar;

Apele, care

ud&comuna anume br^ul

2

poseda

70

plu-

la S.,

drumul
la

se

desparte
la S.-E.
?i

in
i

Tul-

cea, care la mila

No. 45 se desbra^e:
cari o

parte in cele
$i

Sulina

Sf.

Gheorghe,
Malcoci,

uda
la

la

de secerat, 389 boi, 612 vacl ?i 286 cat. Comer^ul e destul de activ, constind in importul de cologuri; 2 ma?ini
niale,

doua, unul apucind

ducind
I'alt,

Bairam-Dede
la S.-V.
;

cel-

apucind

$i

ducind
un

N.; Valea-Mare, care se varsa in

cafea,

zahar,
$i

etc.

$i

in

Demircea catre S.-V. drum duce la Schender.

la

balta

uda
$i

V.
valea

export de cereale

pe$te.

valea Sari-Ghiol, la S.

Sunt
apa.

2 circiumf;

6 morT de

Malcoci,
cea, cat.

sat, in jud. $i pi. Tul-

Sofulac
Balflf

la

E.
1 1,
:

de re$edin{a
situat
in
$i in

al

com.
de

sunt

din can 2 sunt

la N.;
in-

mal principale
Malcoci,

T&t&reni,

Budgetul comunel e de 4809 lei la veniiun $i de 4643 lei la

cheltuell.

Malcoci,

partea

N.-E. a pla$el,

cea de N.-V.
poalele

la V.,

cu 150 hect.

a com., intr'o vale, nu departe

tindere; confine stuf, papura^i

pe$te, al
statulul.

cSror

venit

apar^ine

de comunica^ie sunt $oseaua jude^eana Tulcea MahCaile

de balta

Malcoci,

la

dealului Derven-Tepe.

Se marPardina;
la

mudia, ce trece prin

1

cat.

Mal-

gined
la E.,

la

N. cu

cat.

Catunele cart formeaza com.

sunt: Malcoci, cat. de re^edin{&,

coci;
cat.

drumurl comunale
Prislava
?i

spre

cu cat. Prislava;
la S.,

V.,

Iolganul; spre
$i

cu ora^ul Tulcea;
Agi-Ghiol
la
?i

cu com.

la V.,

linga balta Malcoci;

Sari-Ghiol,

Agi-Ghiol

Moruin

Sari-Ghiol.

udat

Prislava, la N.-E.,
al bra^ulul Sf.
kil.

pe malul drept

Ghiol.

V. de Valea-Mare. Intinderea

Gheorghe, la 3 de catunul de re$edin^; Iolganul, cu 1 2 case, pe brajul Sulina, la 10 kil. spre N.-E. de
cat.

Satul

Malcoci
coloni$tiI

fondat

sa este de 203 1 hect., din cari 2

hect. ocupate

1845 de
nial

germanl vede

de vatra

satulul,

din Rusia. Catunul Prislava

este

vechiu
$i

a fost ruinat
ale

120 hect., gradinele locuitorilor, 700 hect. de padurl ale statulul;

Malcoci.

arderl

navaliri

Cerchezi-

restul apar^in

locuitorilor.
1 1

Intinderea comuneT este

de

lor$i Turcilor; s'a reinfiin^at in

Populajia sa este de
iii,

fami-

3970 hect, din carl 51 hect. ocupate de vetrele satelor (Malcoci $i Prislava); 700 hect. ale statulul (anume p&durile ?i bai-

1884. Se mal vad inca

$i

urme
bra^ul

sau 652

suflete,

compusa

din

vechT de un pod ce se zice ca

ar
Sf.
ft

GermanI
gari,

in maioritate, din Bul?i

fost aruncat peste

Ru$I

Romini. Formeaza

Gheorghe, linga Prislava.

com. cu

cat. Prislava $i Iolganul.

Digitized by

LiOOQ IC

MALCOCI
Malcoci, punct trigonometric, de
rangul
al

J19

MALTEZI

ruinata

a doua
Sf.

in

M&run{ei,

Crnsovul
termina
se mai
culul.

si

Brastavatul,
jud.

pi.

Balta-

al

2-lea,

pe malul drept
Tulcea,
si-

cu hramul
1833
felu
si

Nicolae, zidita la

Oltul-d.-j.,

Romana^i. Se
Valea-Draafla

riului

Chilia, jud.

de

preotul Stan

Marunsi

in

valea Oltulul, unde

si

tuat ii

partea de N.
si

a plasei
;

Diaconul Radu,
$
l

repacat.

numeste

Tulcea
bra^ul

a com. Malcoci

are

rata la 1849

a treia

in

La Crusov

se

peste

o mainline de 6 m.,
Chilia
si

dominind

Guesti, cu hramul Sf. VoevozT,

zidita la

ea 2 podurl.

druraul Satul-

1865 de preotul Conssi

NbO

Pardina.

tantin

Duhovnicul
Aceste

so^ia

sa

Mali{a,

munte, plaiul Nucsoara,

Maria.

bisericl sunt de-

jud. Muscel,

pe

linia

granitel.

Malcoci-Ghiol,
pi.

lac,

in

jud.

si

servite

de 2

preofl.
in

Muchiile sale se

contopesc cu
si

Tulcea,

pe

teritoriul

com.

$coala exista

Malcoci, in partea de N. a plasei si

1883

si

e frecuentata

com. de la de 29 copil.

muntele Valea-Lunga
si

Movrea
sir

'formeaza un singur

ce se

a com.,

nu

departe de
dreptunghiu1

Locuitoril sunt mosnenl, afara

continuasub numele de muntele

Basa.

sat

are o forma
si

de
la

2,

carl

s'au
cite

improprietarit

lara

o intindere de

15 hect.

1864 cu

4 hect. pe

mo
Malomnicul-Canton, padure a
statulul,

e inconjural cu stuf

si

confine

sia d-lul

Constantin Pantazi. Din-

peste.

tre el,

20 se ocupi cu brutaria,
si

cu

rotaria

dulgheria.
si

com.
iepe, 275
01

rur.

Piria,

2000 pogoane, in pi. Dumbrava,

Malcoci-Mezarlic,
Constanta,
teritoriul
si

deal, in jud.
I

Vite sunt: 42 cal

bol,
si

jud. Mehedinfi.

pi.

Silistra-Noua, pe
rur.

90

vael,

38 capre, 2500

com.

Hairam-Chioi,
al

150 porcl.

Malova{ul, com.
jud. Mehedinti,

rur.

si

sat,

in

anume pe
;

acela

satulul

Comerciul se exercita de 2
circiumari.

pi.

Ocolul

d.-s.,la

Demircea

este indrcptat de la
si
11

12
la

kil.

de orasilTurnul-Severin,
apel
Plesuva.
satul

N. catre S.-E

se intinde de

Budgetul com. e

veniturl

situata pe valea

!a*Sudul satul

Demircea,

tre-

de 1650
12 10
lei.

lei

si

la

cheltueli,

de

Satul formeaza
Putinei,

comunacu

cmd pe
tul
si

la

,*

kil.,

pe laV. de
in

satul Cial
la

Margea, pana
la

drep
vael

sosea inlesncste

V. satuluT Calfa-Chioi;

catia acestel com., la N. cu

comuni com.

o p >pulatie de 1245 suflete, dri cari 187 con-

avind

tribuabli

lociesc in 260 case.

se

intinde paralei
;

V.

Colonesti
bul.

si

laS., cu coin. Cor-

Locuitoril poseda

Docuzaci
face ca

este stincos,

ceea-ce
in tin

107 care cu
V. e brazdata de dealurile
cal;

boi,

66 plugurl, 4 caru{e cu
:

si

malul vSeT pe
deal sa
fie

La

165 stupl cu albine.

derea acestui
mult sau

mai
;

J undroaiel, pe care se afla Magura-Nemtilor

iar la E.,
si

Prin

aceasta

com una
llul.

trece

inal pu^in stincos

are

Dealul-Risulul,

soseaua judeteauS Turnul Severin-Bujorescul-Tirgil-Ji

170 metri inal{ime si este situat in partea de S. a placet si cea de S.-V. a com. este acoperit
;

de dealul Teiul. Locuri

Poiana Lunga
si

sese iire:
valul.

Ca-

Are o
preot
si

biserica,

cu

hramul

Buna-Vestire, deservita

de

cu pasunT.

E
rur., in jud.

udata de Valea- Vedi{el

la
si

si

2 cintare^i;

4 circiuml.
la

de Teiul

E.;

de Valea-Ul-

Budgetul

com. e

venituri

Mald&rul, com.
pi.

01 1,

Vedea-d.-j.,

compusS din 4
Toata com. se
885

de Valea-Risulul, care serveste de hotar intre comulul, la V.

de 1659 882 lei.

Vite
:

l e,

ar a cheltueli,
'

de

catune: Bara>ti, Batareni, Marunnel

si

munele Maldarul

si

Optasi.

Guesti.

Se margineste
Colonesti
;

la

N. cu com.

16 cat,
In

497 598

vite
ol si

marl cornute,

697 rimatorl.

intinde pe o suprafa^i de
hect.

la S.,

cu com. Cor-

comuna

se afla o fabrica
si

bul; la E., cu jud.

fa

Arges

si la

de caramida
si

^igla.

Are o populajiune de 260

milil,

V., cu

com. Optasi.
trup
1,

Este udata de piraiele Plesuva

Topolni^a,
la

saQ 15/osuflete, din carl

a caror intilnire,

195 contribuabilI;locuescin 310

case. $thl carte

Malicia,

de

sat,

in

jud.

la satul

Putinei, se afla

123

persoane.

Neam{

pi.

Piatra-Muntele, com.

mint

fertil

ce

serveste

un panumal

Este situata pe Valea- Vedi^el,

la
si

Vadurile, situat pe dreapta riului

Bistrifa.

pentru gradinaril.

25

kil.

la 8

kil.

Are

de capitala judejului de rescdinja plasei. bisericl, una in Barasti,

r,ro,jr u llc.

Maltezi,

sat,

in

jud.

Ialomita,

Malinul,

vale, ce trece prin

com.

pi.

Ialomi^a-Balta,

pendinte de

62630. Mnrelt JHcfionar

VoL IV.

29

Digitized by

VjOOQ IC

MALUL
com. Stelnica,
situat

2-JO

MALUI,

pe malul

Budgetul com.

e la veniturl

cuentata de 15 elev!; o
in

biserica,

sting al bra^ulu! Borcea, parte

de 5026
5087
lei.

lei

?i

la cheltuel!,

de

catunul Malul, deservita de

$i

pe coasta, parte pe lunca ?i la 600 m. "spre N. de satul de

reedin$a.

un preot

do! cintare^I

o piua

de batut abale.

Are o

biserica, zidita la
1

1872,

deservita de

preot

2 dascall.

Malul, com. rur., in jud. Teleorman, pi. TeleormanuluT. Este situata in partea de N.-V. a
pl^el
?i

Aci se {in patru

la
1

bilciur! anuale,

August,
5*1

la 8 la

Septembrie,

la Inatyare

Pantelimon.

judejulu!, la

90

kil.

de
ca-

NumSrul

vitelor din
:

com.
o!
$i

este

Malul,
pi.

com. rut., in jud. Ialomija,

capitala judejului, pe Valea-Cot-

Cimpulu!, situata pe partea

riulut

mene!
be^i,

$i

compusa din 4
$i

de 1976 capete 323 cornute, 62 cal, 1425

pore!.

vite mari

166

stinga a

Ialomtya

$i

la
la

tune: Malul sau Malureni, Bra-

extremitatea de E. a placet,

Zuvelcaji

Afrimeti.

Terenul este mediocru, mare

parte fiind nisipos. Cultura
zului
$i

97

kil.

de

Calara^i, capitalaju-

Piriul

Cotmeana uda
de E. a acestel

toata

or-

de^ulu!.

laturea

com.,

ovclzuluf reue$te cu de-

Se compunedinsatele: Malul,
Cioara
$i

avind de afluent un

ptriia$,

cu

osebire.

Sunt

2 hect. livezl de

Bro$teni-VechT, avind
$i

re$edin{a primarie!
toriei

a judeca

numele Lerul, care izvore$te din jud. Olt, mat sus de com. Urlueni.

prun!

comunale
de

in satul Malul.

Budgetul com. e de 4138 lei, 36 ban!, la venitur! i de 3985

le!,

Teritoriul coinunei, cu o su-

Catunul de re$edin{a, Malul,

este situat pe coasta Vael Cot-

37 ban!,

la cheltueli.

prafa^a
carl

10450

hect.,

din

$oseaua

jude^eana

Ro?iori

70

hect. padure, se intinde

men eT,
in

din riul Ialomi^a, spre N., intre

de E. Brabefi Valea-Cotmene!, ma! spreV.

in partea
;

Urlueni une$te com.

Malul cu

comunele Fundul-Crasani, Grin dul i Bro$teni-No!. Cuprinde

:

de

cat.

de re?edin{a,
la

la

Zuvelcatf, tot pe deal,

200 m.; mal spre

iar

comunele Urlueni ?i CiocetiMindra, printr'o ramura de ?osea vecinala cam de 800 metri.
Satul Malul
s ant foarte
$i
;

tret

mo$i!: Bro$teni-NoT

$i

Ro
de
bi-

V. de Brabeft,
Afrime^ti,

500 metri;
cat.

citunele

lui

gozul,

de4350
$i

hect., proprietate
fost, inainte

pe Valea-Cotmenei',
Malul,

vech!

faceati parte

a statulu!,

care a

secularizarea m&n&stirilor, a
serice! Sf.

ma! spre N.-V. de la 600 metri.

Gheorghe-Nou din Bueste arendatS cu

la

Comuna

Malul se invecine$te

93000 de 4000 hect., ?i Cioara, de 2000 hect., propriecuresti

lei;
?i

E. cu $oseaua jude^eanS
$i

Ro
nu-

Malul,

$iori-Urlueni

cu

cimpia

mita Burdea;

la V.,

cu

com.
Valea-

Cotmene! $i erau inconj urate de satele Lereni $i To me?ti pn& la 1836. Ma! in urma com. Malul a fost intrunita cu com. Urlueni, pdna la 1876. Pe locul numit La-Bordee,
din
pi.

ty! particulare.

Buzeti din jud. Olt, de care e

din

aceasta com.,
altar,

se Veid

ur

Dupa
s'au
tori;

legea rurala din 1864,

desp&r$it& prin
;

piriul $i

mele unui
babil, sat.

care probeaza
?i,

improprietarit

222

locui-

dupa legea din 1878

s'au

Cotmenei la S., ca com. Go ce?ti Mindra ?i la N., cu com.

Urlueni.

ci acolo a fost biserici

pro-

mat improprietarit 6 locuitorl; neimpropriet&riflf ma! sunt 91

locuitor!.

in

Se intinde cu proprieta^ile $i jud. Olt. Dinpreuna cu moaflate

Malul, com.

rur. }

compusS

din

catunele Malul-d.-s. ?i Malul-d.-j.,

jud. Vla?ca, pi. Marginea, situata

Are:
in

trel ?col!

primare mixte,
cite

iile

pe dinsa, are o sudin

$i
I.

fie-care

sat

una;

treT

prafaja de 820 hect.,

car!

pe malul Dun&rel, spre V. de

Giurgiu, la 14
i

biseric!, in fie-care sat cite una,

500
hect.

hect.

p&mint arabil
d-lor

50

kil.

de acest

ora$,
re^e-

deservite de 2 preo{! $i 4 dascal!.

padure apar^in
?i

Cru-

la

12

kil.

de Stane^ti,

Populaftunea

comune!

este

{escu

capitan T. Alexandrescu,

din^a pla?ei.

de 370
seria^I,

familii,

sau 1092 suflete,

iar restul este al difertyilor

mo?-

Are o
din
la
1

bisericS,

ftcind parte
cladita

din carl: 391 agricultor!, 3 me1 1

nenl.

parohia
1847 de

Arsache,
stat,

comercianp, cu 6 pro13
$tiii

fesiun! libere,

muncitor!
carte

$i

26

servitor!.

177

Sunt 33 locuitorl improprietari{i dupi legea rurala, pe o intiadere de 120 hect.

deservita de

preot

?i

dasc^H; o $coala

persoane.
Vite: 530 caf, 320
o!,

Are o populate de 156

bo!,

fa-

mixta frecuentata de 83 copil. Budgetul com. e de 6605 le!

la

3200

milii,

sau 820 suflete, din

;

carl
fre-

veniturl

$i

de 4094

le!

la

14 capre

$i

630

porcT.

172 contribuabilr

o coala

cheltuel!.

Digitized by

LiOOQ IC

MALUL
S'a
improprietarit, in
rurala,

221

MALUL-MARE
suburbiT:

1864,

coprinde
Curelari
$i

?i

vechile

In 1878, cu ocazia razboiulul

dupa legea
215

locuitorT,

un numarde pe o suprafa{a de

Oche$ti.

RusoRomino-Turc,
cestul sat, o

in

fafa

a-

alupa'rusa care

675 hect. Vite sunt:

Malul, pddure*
860 boT
bivoltye,
$i

in

jud. Talomi^a,

voia sa impedice un vapor tur-

vacl,
cal,

pi.

Cimpului, pe teritoriul com.

cesc fu lovita de un obuz

cesc,
$i

tur-

200

bivoli
i

$i

180

Malul;

formeaza. un
cu

trup

de

locotenentul

rus

care

750 ol

450

rimatorl.

60
$i
?i

hect.

padurea

Grindul,
salcil

conducea
scapa
in

fu ranit i abia

putu

Prin acest sat

trece $oseaua

e populate cu
plopl.

stejarl,

not.

GiurgiG-Zimnicea.

Aci, la 1882, s'a datdestat,

udata de Girla-Mare,
$i la

In jo-

pentru 28 locuitorT tasurafeY

$i

sul satulul

lacul Jianca, care

Malul-Alb,
com.
rur.

sat, facind

parte din

biserica,^ suprafafa

de

164

se-afla in valea Dunarei;

ambele

Bujoreni, plaiul Cozia,

hect. pamint.

se pescuesc.

jud. Vilcea.

Are o populate de
Malul-de-Jos,
Vla?ca.
baltd,

Ele$teul din

mijlocul satulul

serva de adapatoare vitelor.

75 suflete: 40 barbap, 35 feme! Cade la S.-E. comunel pe malul

Oltulul.

pe proprie-

tatea domeniuluT

Giurgiu, jud.

Sunt 6
vin.

circiumT;

cazane

Este situat la

kil.

de facut rachiu din pra$tina de

In

de catunul Olteni, reedin{a comuncl, unde e $coala.

Malul-de-R&suna,
dealul

pise

inalt,

pe

aceasta comuna,
cit ?i in

atit

in

Ciocracul, jud. Prahova,

plaiul Telea-

1854

1878, in timpul
$i

Malul-Alb,
Birlad, la
neti,
ciQ.

deal,

razboaelor dintre Ru$I

tindeau pan a

Turd,
in-

N. de

pe stinga riulul satul Draga-

com. Drajna-d.-s.,
jenul.

au fost aci bateril care se

la Slobozia.

com. Barcea, jud. Tecu-

Aci a fost satul Rastoaca.

distrugerea acestuia,
satul
s'a

Malul-de-Sus,
ca,

cdtun, jud. Vla$-

Dupa
Malul,
in

pendinte de com. Malul, pe cu acela^Y nume.

baltd, jud. Vla$ca,
;

sat>

j id.

Ialomifa,

situat

infiinfat

Dragane^ti, mal

proprietatea Paraipanul, d'asu-

partea de E. a pla?el Cimpendinte de comuna cu

spre S.

pra V.

batyii

puluT,

acela$i

nume. Se
ilul,

afla

pe {annul
luat

Malul- Battel, munfl,

com.
Teleajenul,
jud.

la

de
pi.

Malul-de-Sus,
fine pe$tY
$i

sting al riuluY Ialomi{a, pe coas

ta

Maneciul-Ungureni,
Prahova,
:

pe proprietatea Paraipanul
racY.

con-

mal

dupa care ?Ia

co-

numele. Vechea numire insa este

Podul-luT-Dragan.

prin$I intre piraiele

lor (N.) ? i

Brusturei-

Oracle

(S.).

Malul-Lupului, numire, ce
stireY,

se

Are o populate de 94
milil
;

fa-

ma! da cdtunulul Brebul-Mana-

o $coala mixta, frecuentata

biserica, deseri

de 53 elevl; o
vita

Malul-Cerbului, deal, jud. Muscel, com. Dragoslavele, plaiul

Dimbovi^a.

jud. Prahova, plaiul Pra-

hova, com. Brebul.

d^

preot

2 dascalf.
cai,

Vite sunt: 150

S

100 boT,
porcl.
satulul,

Malul-Mare,
Malul-cu-Gaura,
colind, in jud.
cat. Fa{a-

com. rur.,
la

in jud.
kil.

capre, 700

ol i

200
trece

Dolj, pi. Ocolul,

11

de

Pe partea de N. a
d'as'jpra
coastel,

Buzau, com. Balace$ti,

|

Craiova.

calea

luf-Nan. Aci, in 1821, T-au gasit

azilul mulflf refugiafl.

Este a^ezata pe un mic $es,

judefeana Slobozia-Urziceni.

pe stinga
in

riulul Jiul.

Aid
$i

este re$edin{a primaries

j
1

a judecatoriel comunale.
sat, in jud.

Malul-cu-Sare,
Fundata;
oara.

colind,

jud.

Se invecine^te la N. cu com. Preajba, de care se desparte

prin moia

Buzau, com. GoideU,

catunul

Chintescul;

la

S.,

Malul, trup de
pi.

Neamju,
piriia-

confine

multa sare;

Piatra-Muntele, com.Dobreni,

face hotar despre

com. Tresti-

com. Secuiul, de care se desparte .prin moia Cetelorcu

situat
$ului

aproape de gura

de-MonenI;
pi. Jiul-d.-j.,

la V.,

cu Livezile,

Alma$ul, in dreapta $oselef

i

judefene Dobreni-Moine^ti.

Malul-de-Jos,
pendinte

cdtun, jud. Vla?ca,

prin riul Jiul

de care se desparte la E. cu com. $i

$i

de

com. Malul,

pe

Co^oveni-d.-s.

Co^oveni-d.j.

Malul, suburbie, a ora$uluT Cimpulung, jud. Muscel. Dela 1844

proprietatea domeniululGiurgiu,

Teritoriul com. este accidentat in partea

d'asupra
j

balfif

cu acela?! nume.

de V. de malurile

Digitized by

Google

MALUI,-MARE

222

MALUL-RO?U

si

ripele riulul Jiul,

ce sunt

ia-

{infnd d-lor C.
si

si

G. Dabuleanu
ce

In

sat

este

o scoala mixta,

de 30 m. aproximativ si carl sunt acoperite cu iarbade pasunat. In partea de E. a comunel este Valea-Lumasului.
nalte

locuitorilor.

func^ioneaza din 1890, Ocsi

Padurea Opritura, de pe mosia

tombrie,
stat.

intrefinuta

de

Malul-Mare, are o intindere

aproximativa

de

60

hect.

si

Este
N.-S.

udata

de
el,

riul Jiul

ce

apartfne d-lul N. Cincea.

Malul-Mare, mosie
lul

particulars,

trece prin V.
si

cu direcfiunea

Padurea Opritura, depe mosia Malul-Mic, in intindere apro-

jud. Dolj, pi. Ocolul,

com. Magasestc

de

piriul

Lumasulul, ce

Mare,

pe

care

se

curge prin Valea-Lumasului, cu

direc^iunea

ximativa de 20 hect.,
d-lul C.

apar^ine

padure. Apar^ine d-hu N. Cincea.

E.V.,
al

venind din
si

Dabuleanu. Se compune

com. Cosoveni-d.-j., pe malul sting

Jiul

se varsa
Jiul.
si

din: cert, ar^arl, jugastri, paduceT,

Malul-Mic,
suflete,

sat,

jud.

Dolj,

pi.

riulul

frasinl, plopi si ulml.

Ocolul, com. Malaesti,

cu 190
si

se

revarsa
Piriul

primavara
Banesele

Viile,

in

intindere

de

400
din

locuind in
Copiii

19 case

toamna.
reste

izvo

hect,

apartfn locuitorilor

27

bordee.

urmeaza
satul
kil.

la

pe
si

tericoriul

com.

Coso-

satul Malul-Mare, din

comunele

scoala mixta

din

Malul-

veni-d.-j.,

trece in

com. Malul-

Cosoveni-d.-j.

si

Cosovenid.-s.,

Mare, care se

afla la V*

Mare

se varsa in balta Nicola.

Gildaele, BaltaGil-

din Preajba

si

din Craiova. Se
si

Lacurl sunt:
Bisericel, ce

gasesc cite-va hect.

dule d-lor
si

comunica cu

moCincea, C. Dabuleanu
pe
4.

Malul-Mic,
lul-Mare,

moie

particular*,

jud. Dolj, pi. Ocolul,

satul

com. Mape

daele,

si

balta Nicola, in

care

locuitorilor.

Malul-Mic,

se varsa piriul Banesele. Toate se scurg in riul

Jiul.

CirciumI sunt

care se gaseste
{ine d-lor

padure. AparC. Dabuleanu.

T
:

ansportul seface cu carele

G.

si

Se compune din
Mare, resedinja,
inte a^ezat
riulul Jiul

2 sate

Malul-

pe soseaua jude^eana CraiovaBechet, ce

trece

si

Malal-Mic.

prin

centrul
7

Satul Malul-Mare era mal ina-

comunei,
kil.

pe o

lungime de

Malul-Podurilor, deal, in raio nul comunei Ceta^eni-din-Deal,

plaiul

pe malul
se

drept

al

Este legaca cu sa.ele Preajba,

si

Dimbovi^a, jud. Muscel.

sat,

si

De

la

1845, in

numta Ciulni^a. urma staruiu^el

revarsarii
stri-

Livezile

Ghindeni,

printr'o

poteca de car.

Malul-Rou,
din

facind

parte
jud.

proprietarululde peacuncl Diaca

Buugetul com. ela veniturlde

2151
1.

com.

rur.

Balanesti,

Zatreanu,

din ca iza

si la

cheltueli,

de 1800

I.

Olt, pi.

Siul d.-s.

Are o popu-

riulul care -I

pricinuia marl

latfune

caciunl, s'a stramutat

sting. Malul-Mic se

pe malul
in-

Malul-Mare,
Ocolul,

sat, jud.

Dolj, pi.

numea

com. Malul-Mare, gra-

de 170 suflete. E situat in partea de V. a comunei, linga malul Oltuiul. S'a numit ast-fel
ca in
apropiere
e

nainte Flaminda.

Are
scoala

o biserica, deservita de
din

mada, cu resedin^a primariel. Acest sat inainte se gasea pe

malul drept
afla situat
al riului Jiul
;

pentru

un

deal al carul pamint e ses.

preotul

com.
ce

Preajba;

azl se
al a-

mixta,
si

funcfioneaza

pe malul sting

din 1890
si

e intrefinuta

de

stat,

cestul riu,
la

unde

s'a

mutat

de

Malul-Ro^u,
hova,
pi.

sat, face

parte din
Pra-

com. rurala Ceptura, jud.

Cricovul.
la^iune

frecuentata de 53 copil.

1845

rm

staruinta rapo-

Are o popu-

Populatfa
suflete:

comunei

este

de

satuiul proprietar Dinca Zatreanu

de 220

suflete.

358 barbatf si 341 699 femel. Locuesc in 62 case si

100 bordee.

din

cauza revarsarilor

JiuluT,

In c&tun se gasesc foarte multi

cind sufereamarlstricaciunT. Cind

acest sat se afla
al riului Jiul, se

carbunl de pamint, carl au

in-

pe malul drept
Ci llni^a;

ceput a

fi

exploatatf de locuitorT.

DupS

legea rurala din 1864,

numea

sunt 149 locuitorlimproprietaritl.

de
mit

la

Suprafa^a

comunei este de
2635 pa-

stramutare (1845) s'a nuMalul-Mare, de la malul

Malul-Rou,
ritoriul
pi.

deal, cu

vil,

pe

te-

com. Balanesti, linga

Olt.

Olt,

2805
mint

hect., din care:

arabil,

sting al riului Jiul, care esteinalt.

Siul-d.-s., jud.

20
si

hect. fineata

hect. izlaz, 50 80 hect. padure.

:

Populafia comunei se urea

la

509
batl

suflete,
si

din carl: 257 bar-

Malul-Rou,
litori,

tereti

neproductiv,

Mosil se gasesc in satele

Malul-

Mare, apar^inind d-lulN. Cincea

si

252 feme!. Locuesc in 44

jud. Teieorman,

pe
si

mosia Befoarte

case

si

73

unde este

o rusca

locuitorilor

si

Malul- Mic apar-

bordee.

repede pe care se comunica dc

Digitized by

LiOOQ IC

MALUL-ROSU

223

MALUR1LE

la

c&tunul Dulceni
si

la

corauna
despre

Malul

Viei, locuinfd isolato,

spre N.-V.
nesti,

de comuna Maicasunt: Hingulesti,

la
la
si

Belitori,

din

druraul

cercul

comunel Berevoesti,

plaiul

resedinfa piaseT. Comunele

corauna
luT si

Pirlita

pe linga elesteul

Nucsoara, jud. Muscel.

invecinate
5

format din apele pirhluT Urluiudin izvoarele Malului-Rosu.

Legenda spune ca pe Ripile TurnuluT, Negru-Voda sT-a asezat

ostirea
si

kil.;

Rimniceni,
15
kil.

kil.,

Obilesti, la

s'a

batut

cu

TS-

Se margineste
lurile,

la

N. cu

Ma
cu

Malul-Ro^U,
pedomeniul
in
la

pise de deal, situat

Giurofiu, jud. Vlasca,

tariT,

carT erau aseza^T la Malul-

desparjita prin piriul Lei;

Viei, spre N.,

dreptul stafieT vapoarelorde

Smirda. Aci se face cSramidS

unde voiau sft zideascS cetate (se v&d acolo grSmezi de ziduri). Negru-Voda ncS&-I lase,

ca; la S., cu Rimniceni

la V.,

Obilesti; la E. cu N&nesti, din

jud. Putna.

buna, terenul fiindargilo-nisipos.

vrind

Tataril au asezat

Riul Leica o uda la N., unde

ostirea lor in localitatea

numita
(dis-

formeaza balta Leica.

Malul-Spart, din com. rur.

at la V.

sat,

facind

parte

si

astSz! Bataia
1

si

d'acolo

Se compune din catunele Ma:

Bolintinul-din-Vale,

tant cam de
batalia.

kil.)

au inceput

luri,

resedin^a,

la

N.

Botesti,

jud. Iifov, pi. Sabarul. Este situ-

la

S.-E.

de

Bolintinul,

pe malul

Suprafaja comuneT e de 1500

drept

al riulul

Argesul.

Malul-Vfnat,
jud.

sat,
pi.

cu 40
Pitesti,

familil,

hect., din

care 54 hect.
ale

vatra
loc.
si

Se
750
1033

intinde pe o suprafaja de
hect.,

Arges,

focind

comuneT, 290 hect.

1 1

cu

o populate

de
lo-

parte din com. rur. Merisani.

56 hect. ale particularilor.

suflete.
si

Are o populate de
Malul-Vinat,
din com.
pi
sat,

143

fa-

Statul poseda 3 1 2 hect.

cuitoril

facind

parte

milil,

sau 605 suflete

Sf.

o biserica
zidita

438

hect. Statul

si

locui

rurala Homoriciurile,

cu hramul

Nicolae,

tori! cultiva tot terenul.

Teleajenul, jud. Prahova.

de
lul
si

biv-vel serdar
si

Costache Rosub domnia

lui kir

Are o

biserica,

cu

hramul

bescu

so^ia
si

sa,

Adormirea-Maicil-DomnuluT, deservita de 2
re^f; preoflf si

Malului (Fata-),
Buz&ti,

mesie, in jud.

Su^u

so^iei sale Eufrosina,

2 cinta-

com.

Goidesti,
1

cStunul
din

cu blagoslovenia

Cos-

o scoala mixta, frecuentata

elevl
si

Plostina.

Are
si

100

hect.,

tandie,

Episcopde BuzSQ, avind

si
si

de 18

eleve,
si

intret/i-

care 500 padurea Plostina, restul

izlaz,

17 poofoane p^mint,

nuta de judejul

comuua.
cir

finea^a

sterp.

subven^ie
preot
si

fiind deservita

250 lei de 1
scoalci

Comerciul se face de 2
ciumarT.

cintSre^I;

Malului
e

(Piriul-),

/>/;///,

izvo

mixta, fondata* in anul 1866 de

Num&rul vitelor man 680 si al celor micT, de

In

de

reste

din

partea

de
d.-s.

N.-V. a

250.
Malul-

satului Godinesti, jud. Tecuciu,

comuna, condusa de si frecuentata de 52

Malurile, al

invS^tor
si

elevl

la

dreptul

cfitunulul

desparte Godinesti
dinesti-d.-j.
si

de Goin

care urmeazSsi copiildin catunul

Spart este un pod statator peste

riul

se

varsa

Re-

comuneT Calieni

(jud.

Argesul.

priva^, in raionul acestet

comune.
izvo

Putna).

Locuitoril poseda

71 plugurT,
cal,
1

Malul-figlaului, deal,

in

jud.

Malului (Valea-),
plaiul

vale,

331
Tepe,

boT,

202 vacT, 80
of
si

27

Suceava, com. Giurgesti.

reste dela E. de com. Corbsori,

13 18

168

rimatori.
si

Nucsoara,

jud.

Muscel,
in

Comer^ul e
importul

activ

consta
in-

Malul-Ursului, munte,
hova,
pi. Pelesul,

jud. Pra-

formeaza Valea-luT-Visan, impre

de

coloniale,
si

com. Predealul,
brad
si

una cu Valea Meilor

Puturos,
carl se
la

si

Izvorulin

strumente agricole
si

spirtoase,
si

acoperit cj
molift.

padurT de

varsa

riul

in

exportul de cercale

vite.

Aci
o

s'a infi'm^at la anul

Doamnel,

coruuna Corbsori.
jud. R.

Transportul productelor se face

prin stafia Gu^esti, la

1888

fabrica

de cherestea,
Malurile, eom.
Sirat, pi.
riul

26

kil.

de catre raposatul N. Schendcr.

rur.,

in

spre V.
Caile

Marginea
in

d.-j.,

pe

pi-

de

comunica^ie

sunt

Malul -Ursului,
Poiana Ho{uluT,
-

loe

izolat,

in

Leica.

calea jude^eana Focsani-Braila,

jud. Prahova, plaiul Pelesul, intre

Este asezata
a jude{ului,
la

partea de N.

trecind prin Hingulesti

canesti;
si

si

Mai-

muntele

Cla-

bucetil TauruluT, Valea lut-Vlad

si

de

or as 11I

43 kil. spre N.-E. Rimnicul Sarat, si in

la
<S

calea spre

Rimniceni,

calea

Obilesti-Bo^/a-Voetin-

riul

Prahovita.

par tea de V. a plasei,

kil.

R. Sarat.

Digitized by

LiOOQ IC

MALURILE

224

MAMORNIJA
cea S. a comunel, la
S.

Budgetul com. e de 2028

31 bam, laveniturl
lei,
$i

let,

milii,

sau 114 suflete, compusa

?i

kil.

de 2026

din
?i

Turd,

Bulgari,

Germant,
fru-

mal spre
la

de catunul de
Este

re-

88 banl,

la cheltueli.

Romini. Casele sunt marl,

$edin{a Hasancea.

a?ezat

moase, bine

ingrijite $i a^ezate

unirea vael

Abdulah-Derasi

Malurile. VezI Racataul,

BacSu.

sat, jud.

regulat pe ambele par^I ale dru-

cu valea Cuan-Dere, fiind inchis

la

murilor comunale ce
sat
?i

tree prin

N.,

care sunt: un
la

drum

cola

la V.,
$i

de dealul Mametcea; de dealul Erdec-Cara-Chioi

de dealul Cuan-Derasi$i

Malurile,

sat,

jud.

Dimbovi{a,

munal de

Anadol-Chioi
la S.

laS.-E.,

plaiul Ialomita-Dimbovifa,

com.

Cara-Coium, care strabate satul

in

Bair,

fiind

dominat de
este
situat

virful

$erbane$ti-Podurile.

intregime de

spre N.

$i

un

Mahometcea-Iol-Tepe,
82 de m.
satului.
$i

care are
la N.

alt

drum

care vine de la satul

Malurile,
re$edin$a

sat,

in jud.

R.-Sarat,

Cogea-Ali, intra prin partea S.-V.

Suprafafa

sa

este

de

plasa Marginea-d.-j., c&tunul de

al

a satului
l'alt

$i

se ?ntilnete cu cel-

comunel Malurile,

drum.
moirilfi,

a^ezat in partea de N. a comu-

2456 hect, dintre car! 81 hect. sunt ocupate de vatra satului $i de gradinl. Popula^iunea satului, in

Leica,

pe malul drept al piriulul pe o intindere de 40 hect. Are o populafiune de 108

nel,

Mamaia,

in jud.

$i

pi.

maioritate
Tatarl,

Constanta, com. Cicracci, la hotarul catunelor

Turcl
milii,

compusa din este de 6j fa-

Mamaia
$i

$i

Cara-

sau 317 suflete.

spre

familii,

sau 45

suflete

bi-

Coium. Are 34 m.
perita cu verdea^a.

este aco-

Drumuri comunale pleaca spre

Abdulah, spre Hagi-Diuluc,
Hasancea.

serica; o $coala.

Malva

$i
:

Malvensis, (Colonia
Se poate

et

Mamaia,
stanta,
intre

lac, in jud.

i pi.

Consituat
$i

Dacia)

Colonia Maluese (Malva,

identifica
azi,

com.

Cicracci,

Mamina,
com.
barul,

helesteu,

in

jud.
pi.

Ilfov,

Malvensis).

Mare, lacul SirtGhiol

Berceni-Dobreni,
care-$T
ia

Sa-

geografice$te cu Celeiul de
pi.

satul

Mamaia. Mat inainte f&cea

cursul

chiar

Balta-Oltul-d.

j.,

jud.

Roma-

parte din marele lac SirtGhiol,

din localitate, udind o parte din

nafi,

unde

$i

sunt urmele unel

cetaflf intarite.

Malva a
curatorulul

fost
$i

re?edin{a

pro-

prin urmare capi-

de care este desp&r{it printr'o limba de p&mint ingusta. In mijlocul acestul lac este un mic ostrov, cu o intindere de 8 hect.

mo$ie

?i

o parte

din

comuna

Dobreni-Cimpurelul, varsinduse
in riul

Sabarul.
in zigzagurl,

Curge

avind

p'a-

tala Daciei Malvensis,

una din

locurl o largime

de 3 m. Con-

cele tre! diviziuni financiare ale

Mamele,
pi.

deal, in jud. Constanta,

fine pe$te.

provincieT
-

romane Dacia de la Marcu Aureliu incoace. (VezI Gr. Tocilescu, Dacia inainte de

Medjidia, pe teritoriul com.

?i

rur. $iriul,
al

anume pe
;

acela

Mamorni^a,
Dorohoiu,
tirgu^orul
pi.

com.

rur.,

in jud.

catunulul Arabagi

se intinde

Herja, formata din

$i

Roman!

pag. 243, 244).

in jud. i

printre
este
la

Valea-Ciocanului,

care
dealul

Mamorntya

satele

V.

printre
este
la

Banceni, Cotul-Boianului, CotuI-

Mamaia,

sat,

pi.

Con-

Jocus-Bair
fine

care

E.

$i

Hotinulul

Horbova, Lucavtya,
$i

stanza, catunul

comunel

Cicracci,
$i

de
la

la

movila Groapa-Sapata
m., indrepS.-

Mamomi^a,
Mamornita.

Streanga, cu
in

re-

situat in partea E.

a pla?ei
la

pina

movila Saazli-Iuiuc; are

155

$edin{a primariei

tirgu?orul

cea S.-E. a comunel,

spre S.-E. de
dinta
Cicracci,
ii

8 kil.

o in&l{ime de
tindu se
E.; e

catunul de re$ein

de

la

N.-V. cStre

Are o populate de 547

milii,

fa-

apropierea
la-

situat in partea centrala

$i

sau

2158

suflete;
1

bi-

M&ril

pe margin ea N. a
$i

a placet

cea

de N. a

co-

serici,

deservite de
$i

preot,
;

culul SirtGhiol

a laculul Ma',

munel; este acoperit cu p3?uni

$i

cintaretl

palamarl
I

$coala,
$i

maia/ fiind dominat de movila Mamaia, la N., $i de movila Cogea-Ali,

este de
la

verdea^a

in

partea S.-V.

$i

condusa de

invajator
1

fre-

cu p&durT

in partea N.-E.

cuentata de 65 elevl;

159

hect.

V.

Suprafa^a
din

sa

11 12

hect.,

care

Mametcea
sat
t

sau
$i

Mahometcea,
pi.

35 hect. de vatra satului

sunt

ocupate
$i

numai
fa-

in

jud.

Constanta,

pamint satesc; 2978 hect. 96 aril ctmp ?i 465 hect. 46 aril padure, ale proprietarilor de mo$H,
i

de gr&din!.

cStunul com.
in

Hasancea, situat
?i

Are o populate de 26

partea N.

pu{in V. a pla?el,

4 \t pogoane de vie. Budgetul comunel e de 5080

x

Digitized by

Google

MAMOKNLTA
lei la

MAMl

I.

veniturl

si

de

5072

lei,

belferil;

birou
;

telegrafo-pos

Tradifia populara

ca

nu-

la cheltuelT.

tal;

birou vamal

cazarma penciubotarie,
si

mirea satulul
la

si

a mosiel vine de

Locuitoril poseda: 1157 vite marl cornute, 400 ol, 50 cat, 700

tru o

companie de doroban^i;
de:
lemnarie.

o jupineasa, vestita prin bine;

cite-va ateliere

facerile sale
si

se nuraea Ornita,
i

porcl; 73 stupl cu albine.

croitorie, cojocarie

fiind batrina respectata,

se

Tirgul are

strade:
si

Va

zicea

mama. Lumea nevoiasa

lul a,

Mamorni{a,

tirgusor, in jude^ul

mel, a Feredeulul
luT;

Hahamusoseaua
si

alerga la Mama-Orni^a, de unde

Dorohoiu, com. Mamornita, pi. Her^a, asezat la poalele unor

inalfaturi

pe cea

dintif trece

apol prin lepadarea

ra-

jude^eana Hei{a-Mamorni$a

mas Mamorni^a.
Satul
att
si

de dealurt, pe podi-

duce
aicT.

la frontiers, la

>*

ora de

niosia 1 din

vechime
Prin

sul incHnat usor catra sesul PrutuluT.

fost

mult mat intinse.

Dupa
Austria,

trecerea

Bucovinel

la

Mamorni{a curge pe laturea tirgului despre Bucovina

Piriul

luarea Bucovinel partea cea mal

stabilindu-se

hotarul,
si

(Austria).

se infiinta aicea

trecatoarea

In fie-care

se stabili

autoritafile

adminis
^irT

de
si
si

tirg,

Duminica este zi unde se aduna* locui-

mare a raraas in Austria iar pe partea ramasa in Rominia s'a infiin^at acest mic sat.
;

trative din partea

limltrofe.

am be lor

torii

de prin satele vecine chlar

diferite
ar-

Mamorni^a,
mal,
rou
si

trecatoare spre Busi

din Bucovina, pentru vinzari

covina (Austria),
in jud.

biuroil
pi.

va-

Prin neincetata adundtura de

locuitorl
si

cumparatur! de

Dorohoiu,

Her^a,

negufatorl,
si

provo-

ticole.

com. Mamorni^a.
{in
si

De

acest biu-

cate de specule

cistigurile ce
in

Locul ocupat de vatra tirgusorulul este in suprafa^a

hect.
si

sucursalele: Radau^i

se faceau cu trecerea

Bucosi

de 28

Molni^a.

vina a

vitelor, cerealelor

al

64

aril.

Produsul vamal de

la

acest

altor obiecte,

precum

si

cu

a-

punct a fost

in

1889
si

90,

de

ducerea de acolo a
niel,

articolelor

Mamorni^a,
hoiu, pi.

sat,

in

jud.

Doro-

lei

23780,

banl 35
lei

in

1896

manufacturiere necesare Romise facu inceputul infiinfarel

tirgulul.

Her{a,

in

partea

de

-97, de

25311, banl 25.

din

N.-V. a com. Mamornifa, situat

pe malul drept pe unde se

Austria.
afla

al

piriulul

Ma-

Mamorni^a,

pitiu, izvorind

Proprietarul mosiel de atuncl

mornija, limitrof cu
si

Bucovina,

vazind folosul ce ar putea trage

proprietatea prin infiin^area unui
tirg, starui
la

trecatoare in

padurea de pe mosia Lucavi^a, com. Mamorni{a, pi. Her^a, jud. Dorohoiu, si varsindu-se in Prut,
la

de scoase hrisovul de
tirgului

Proprietatea

mosiel

este

a
sta-

Sanihad, dupa ce formeaza

Constantin D. Moruzzi-Voda,
recunoasterea
;

mal multor persoane ce o

pinesc in par^I osebite.
Biserica, cu

o parte a hotarulul despre Bucovina.

pentru
si

dupa

sporirea locuitorilor

tir-

hramul
si

Sf.
1

Ni
pala-

gove{i se facu inscrisul de

voiala intre proprietar
se srabilira drepturile
toririle
si si

insi

colae, cu

cintare{

Mamul,
com.
d.-j.,

sat,

facind

parte
pi.

din

el,

mar, este de lemn,

lacuta
StroicI,

din
si

rur.

Madulari,
Vilcea.

Cerna-

inda-

vechime de familia
reparat? in 1857.

jud.

Are o popu136
bar-

de bezmanarl

intre

am-

$coala
este

confre-

late de 260 suflete:

ba^I,

bele par^I. Acest inscris a fost

reinoit Ia~i856.

dusa de

invafator
elevl.

124 feme!.
situat

cuentata de 65
in

Popula^ia tirgului
tra
si

care

in-

Satenil im proprietarul au 28
hect.,

Mamul,
com.

schit,

la

N. de
Olte^ul-

a satulu! Mamomifa,
intre care sunt

se

64

arii

pamint,

iar

pro15

Strejesti-d.-s., pi.

ridica la 99 familil, sau 497 su

flete,

prietary
aril

mosiel
si

229 hect.
vie.

Oltul-d.-s., jud.

Romana^i.
asezata
in

vre-o

50

cimp,

4V2 pog.

familil

de Evrel.

Piriul ce

curge pe hotar este

Mamul,

manastire,

Casele tirgove{ilor sunt toate

Mamornija.

mijlocul unui loc larg din

Va-

numal cu un rind; purine din

%

Drum
la

principal, eel ce
si

merge

lea-MamuluI, jud. Vilcea, pe Olt,

cale

ele sunt

de

zid, cele -I'alte facute

Godinesti

Lucavifa.

de

ore

de Dragasani.
si

de

valatuci.

Hotarele mosiel suntcu: Bucuvina,

Valea,

atit in

sus

in jos

de

in satul

Are: o biserica si o scoala Mamorni^a: 2 sinagoge,

Lucavi^a,

Horbova

si

manastire,

este bine
la

populata.

tirgusorul Mamornifa.

Manastirea

inceput a fost

Digitized by

LiOOQ IC

MAMUL
facuta delemn. Actuala biserica
s'a infi'm^at

22t)

MAMUT-CU1US

intra in jud.

de Constantin Brin
in al

du-se in
Colibasi.

Romanafi, varsinOlt, aproape de com.

tuat in jud. Tulcea, pi. Sulina,

pe

teritoriul
in

com.

rur.

Caraplasel
;

coveanu-Voevod,
an
al

optulea

Curge de

la

N. catrc

Orman,
si

partea de V. a

domniet sale, dupa cum se vede din urmatoarea pisanie,

S.-E.

cea de S. a comunel
la

duce

de

Cara-Orman
grindului

la

malul sting

de

d'asupra useT bisericel:

Aceasta sfinta
^i

Mamul-Fumureni,
tuluf,

mosie a

sta-

ai

bra^ulul Sf. Gheorghe, dea-

situata in
si

comunele Lunpi. Olt,

iungul

Cara-Orman.

Dumnezeea^ca

bise-

gesti

Fumureni,

jud.

rica ce se

chiama Maraul, undc

>i

se pra/.-

nue^te hramul sfintului

facatoruliri

de
la

Vilcea, fosta

pendinte de
anual.

ma

Mamut-Cuius,
Constanta,
in
la
pi.

com.

rur.,

jud.

minum
ctiton

Nicolae,
care

Archiepiscopul

de
pe

nastirea

Mamul;
let

se arendeaza

Medjidia, situata a judetului,

Mira-Lichia,
fiind

mai inainte

alp

cu 5030

partea centrala

facuta de

lumn

iar

dupa

ce

Dumnczeu
a

a miluit cu

domuia ftrcx
pre

Mamul - Fumureni,
statului,
in

padnre a
de 2022
Vilcea,
:

47 kil. spre V. Constanta, capitala

si

de
a

orasul

districtului,
plasel,

Komtnesti

scaunului
si

stramosesc

intindere

in

bunul, credinciosul
tos

iubitorul de Chris\'o

partea centrala
kil.

Dumniturul Coustantin liasarab

;

hect., situata in
pi.

com. Lungesti,
si

la

14

spre S. dc oraselul
el,

evod

si

dintre Duranezecasca rivna insi

Oltul-d.-j.,

jud.

Medjidia, resedinta

pe

valea

timplindu-se cu treccrea a veni

ceasta

la azi-

formata din padurile

(1322 hect.)
si

Fumureni
Silea,

Chioi-Deresi

sau Cesme-Cuiac.

manastire
>i

pu^'a

in
si

gind sa
la
al

Mamule^ul,
hect.).

Se margineste
urb. Medjidia
si

deasca

aceasta manastire

7 -lea

an din Dorania Mariei-Sale a luat tntru

ajutor

Valea-Rea (700

X. cu com. Cernavoda si
la
;

pe

Dumnczeu

si

sfintul

Nicol.ie

com.

rur.

Tortoman
la

la

E. cu

Inceput a a zidi din temelic pana in

desavirsit cu toate cele din launtru

Mamura,
d.-j.,

cdtun,a\ com. StrejestiOltetul-Oltul-d.-j., jud.

com.
cu

Biulbiul;
si

S.
;

cu com.
iar laV.

poIntru

pi.

Carataci

Chioseler

doabe

ale

eT,

precum
si

se

vede

Romanati,
Strejesti
Olt,

situat
la

spre

V.
o

de

com.

Cocargea,

Enige

si

slava lui
ri ntelui

Dumnczeu
nostru
si

intru

laud a

Pad.-j.,

de

minum
si

facatorul

kil.,
si

linga

Cochirleni.

Archiepiscop Nicolae, spre vectnica po

met lire a Mariei-Sale
*'a

unde se intinde

pa

Solul e destul de accidentat,

priii

a parintilor. Care

dure mare numita Mamura.

numeroase dealurT
artificiale.

si

prin

savirsit

la

al

S-lea

an

al

domnieV

Are o populate de 25
sau 90
suflete;

familiT,

movile
par^T

Prin

unele

Mariei-Sale.

o biserica,

cu

sunt

pozi^iuni

frumoase,
la

Leat 7204 (1696).

Se crede ca primil
schituluT

ctitori

ai

hramul S\u Apostoli (1852;, cu un preot si 2 cintare^f.

mal cu seama pe drumul de

Medjidia
Vaile,
la

Adam-Clissi.

Mamui sunt

boerii
si

Bu
pro-

numeroase,
si

sunt mal

zesti, generalil lui

Mihaiu

Mamuslu,
jud.

ruinele

unul
pi.

sat,

in

toate

secf,

n'au
si

prietary acestel mosii. Constantin

Constanta,

Mangalia,
1

numat primavara
timpul
ploilor.

apa de cit toamna in

Cara-Suco-

Brincoveanu, cumparind

mo

com. Cara-Omer,
spre S.-E. de
cat.

la

kil.

mat

Balta

siaMamul-Fumureni,au

daruit'o,

Calfa-Chioi.

san-Medjidia se afla la N.

impreuna cu Mirila

si

parte din
!

munel.

Dranovefi, schituluT Mamul. AzI manastirea este redusa

la biserica

Mamuslu - Bair,
Constanta,
pi.
si

deal,

in

jud.

Este
tune:

formata

din

sapte

ca-

Mangalia,
catunele
;

com.
Calfa-

Mamut (Mahmut)- Cuius,

in
;

de mir si se admi nistreaza de un preot ingrijitor. La 1821, in urma luptei de

la

Cara-Omer
Chioi
si

resedinta, in partea centrala,

Cerchez-Chioi

se des-

valea Cesme-Culac

Idis-Ciunes,
kil.

face din dealul Mezarlic-Bair, in-

spre V.,

la

2^2

spre V.
Idrisla 7

Zavideni,

Turcii

se retra-

dreptindu-se spre S.
direcfie

si

avind o

de
kil.

resedinta,
;

pe valea

sera in

aceasta manastire,

cu

de

la

N.-V. catre S.-E.

Culac
valea
in

Caciamac, spre
S.

S.,

scop de a taia drumul eteristilor, condusT de N. Ipsilanti si

Caravia.

se intinde in apropierea satulut

spre

de resedinta, pe
;

Calfa-Chioi
muzli,

si

pe
E.

la ruinele

Ma-

Caciamac-Dere
de
resedinta,

Pestera,

pe

la

de satul Cer-

partea centrala,

la 5 kil. spre

chez-Chioi sisecontinua cu dea-

N.-V.
la

in

valea

Mamul,
lurile

riU, izvoreste dintre

si

dea

lul

luiuc-Bair; are 180 metri inalsi

Pestera; Mircea-Voda, spre N.,

13
kil.

Draganul
pi.

Gusoeni, com.

fime

este situat in partea de

si

spre N. de resedinta,

Madulari,
si,

Cerna, jud. Vilcea,

:

S.-V. a plasel

a com.

linga balra

Cava-Dere

Amzali-

dupa ce uda comunele

Lungesti
si

Fu-

mureni,

Stanesti,

Mamut(Drumul-lui-),rtV7/w,

si

Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre N.-V. de resedin{a, pe valea

Digitized by

LiOOQ IC

MAML T-CUIL'S
Ghiaur-Amzalf
la
in

227

MANASIA

Saida, spre E.,

trece

prin

satul

Pestera, apol

Omer
tulul,

trece tot prin mijlocul sa

kil.

spre N.-E. de resedinta,

nenumarate druinjrl comunale

ce

valea Acargea-Dere.

unesc catunele intre

ele

si

eel

aproape perpendicular pe d'intiiu de aci mai pleaca

;

Suprafata totala a com., una

din
este
1

satele vecine: Cocargea,

Clissi,

Adam-

un drum
Chioi.

comunal spre

Calfa-

cele mai marl

a judetulul,
carl

Enige, Copadia, Cochir-

de 26263 hcct, din

leni, Biulbiul,

Emdec Cara Chioi,

Mamuzli-Bair, deal,
riul

14 hect.ocupate deve.relecelor 7 sate cu gradinile si 514 case

ale lor; restul se imparte intre
locuitorl,
si

etc.

in jud.

Con-

Satele Mircea-Voda, Pestera,

Saidice, Amzali, sunt infiintate
in

stanta, pi. Mangalia, pe terito-

com.

rur.

Cara-Omer
al

si

carl

au

1643

hect,
carl

urma

razboiulul

populate
colo-

anume pe

acela

catunulul
la

statul,

cu
hect.

proprietart,

mai cu osebire de Romini

nist!,

sau Mamuzli; se intinde de

au

9718

prospera necontenit.

N.-V. catre S.-E. printre valea

Calfa-Chioi
si

Populafiunea,

compusa

din

In
rilor

comuna, pe muchiile dealuPerdea-Culac-Bair si Amzalise gasesc

dealurile

Mezarla

Romini,
garT,

Turn, Tatar! si Buleste de 453 farailii, sau

435 con-

Hc-Bair la N., Albi-Chioi

si

E.
si-

Bair,

urmele valulul
anterior celul

Mezarlic-Bair la S.

este

2103

suflete, din cari

mic de pamint,

tuat in
sei
si

partea de S.-V. a

pla-

tribuabili.

numit al-lui-Traian.
biserica
;

a comunel.

Are
2
in

4 geamil,
si

cat.
in

de resedinta

cite

Mamut-Cuius,
stanta,
pi,

sat, in jud.

Con-

Manaful, dUun
mat de 80
li

jud. Vlasca, forinsuratel,

una

catunele Azamli

si

Ca-

Medjiflia, catun

ciamac,
rurale

4 hogT; 2 scoale una in catunul de resedinta, infiintata de stat in 1884, frecuentata de 24 elevl,
cu
mixte,

resedinta

al

de com. Mamut-Cuius, de
S. a pi.
si

locuitorl
la

improprietaritl

1882,

carora

situat in partea

s'au dat, lipit cu Tangirut, o

cea de E. a com., pe valea cu

acelasl

suprafata de 464 hect., in care

se cuprinde
si

nume; are o intindere

10 hect. pentru

doua tata de
Opranu,
tulul

in cat.

Pestera,

infiin-

proprietar,

Remus

de 4939 hect., din carl 15 hect. ocupate de vatra satulul, cu

128 case; populat'ia,
sau 611
in

scoala

si

biserica.

fostul prefect al jude-

maio-

Manaful, pddure, pe
tea statulul

proprieta-

Constanta; 4 scoll musul-

ritate turco-tatara, este

familii,

de 139

Manaful,

pendinte

mane.
Locuitorii
guri

suflete.

de com. Tangirul,
jud.

pi. Cilnistea,

poseda

307

plu-

Vla^ca,

!n

suprafata

de

(299 cu bol, 8 cu caij 335 care si caru^e (32 cu boT, si 303 cu cat) 4 masini de tre;

Mamuzli,
pi.

sat, in jud.

Constanta,

300

hect.; t'ne

de ocolul

silvic

Mangalia, catunul com. Cara

situat in partea
la

Ghimpati.

Omcr,
a com.,
cat.
la
I

cu abur 2 masini de semanat 22 masini de secerat;

erat
;

10

kil.

de S. V. spre V. de

Manasia,
Ialomita,

com. rur
pi.
**

si

sat, in jud.

de restdi
kil.

ita

ara-Omer

si

Cimpulul. sit"ata
a

3
1

masini de
3

batut porumbul;
fier
;

spre S. de satul Calfai

1

spre

ii

>mpVre de Ur
in

grape de
cal,

trioare
bivoll,

Chioi. Este asezat

valea Calfa-

zicmi.
Teritori
il

128

2777

bol,

42

Chioi

si

inrhis in partea de

Nin

com.,

suprafaft
carl

23
o!

430 rimatorl, 24061 60 capre. Cornered este foarte activ;

asinl,
si

E. de dealul

Mezarlic-Bair,

de 2288
hect.
riul

hect.,

din
se

355
din

partea de E.
Chioi
si

de

dealul

AlbiS.

padure,

intinde

in

partea

de

de

Ialomita spre N., intre co-

se

face prin gara Medjidia, la

kil.

dealul Manuslu Bair.

Suprafata
dintre
gra-

16

spre N.-V.,

si

consta

in

sa este de
carl

115

hect.,

munele Alexeni, Girbovi si Urziceni, si cuprinde doua mosil

particulare.

import
niale,
in

de

manufacture,

colosi

4
si

hect.

ocupate

de

instrumente agricole,
si

dinl

de vatra
satulul,

satulul.
in

Popu-

Dupa
torl
afl;!
;

legea rurala din

1864
locui-

export de cereale
lor.

vite cu

latiunea

maioritate
este de 24

sunt improprietaritl" 19 1
neimproprietariti

produsele
de 1337

compusa din Turd,

la

se

mai
riil

Budgetul com. e
1

venitun

familii,

sau 124 suflete.

52 locuitorl.
teritoriul
si

let,

si

la cheltuell,

de

Drumul comunal Dere-Chioi

Bairam-Dede trece prin mijloc:il satulul, de la S. spre N. eel de la Docuzaci la Cara;

Pe

com. cirge
Sarata.

7863
Cal

lei.

Ialomita

piriul

de

comunica{ie:

calea

Com. secomp'inedintr'un
gur

sin-

jude^eana

Medjidia-Cuzgun, ce

sat, situat pe malul sting al

2r.zn

Mnrth

Pief ion ar fi'0*rnfie.

Vol.

TV

30

Digitized by

LiOOQ IC

MANASIA
piriulul Strata, la 2 kil. spre E.

J*J8

MANEA
Magura
locuitori!

de N.

ale

dealului

si

si

de Urziceni, de care
E. de satul

se

des-

e udata de Valea-Putineiulul.

cultiva

70 hect. Proprietaril 417 hect. (114 sterpe,

50 padure). Locuitoril
2

parte prin Valea-PlopuluT. Spre

24

izlaz,

mal
si

inainte,

Manasia se doua sate:

la

aflaii,

Manasul, maha/a,
d.-s.,

facind
pi.

parte

cultiva tot terenul.

Uluirj

din com. rur. Roesti,

jud. Vilcea.

Cerna-

Comer^ul se face de
ciumari.

cir-

R&coresti, carl, din cauza ca

eraii

supuse

dese inunda^iunT,
in satul

Num&rul

vitelor

marl e de
475.

Manasia, care are o posifiune mat ridicata si mal ap^rata de iaunau fost stramutate
da^iuni.

Manca-Tepe-Dermen,
deal,
trului,

virf de
pi.

143

si

al

celor

mid de

in

jud.

Tulcea,

Is

pe

teritoriul
si

com.

rur.

Manciului (Movila-),
jud.

movila,

in

Casimcea,
fa-

anume pe

acela

Buzau,

com.
tot

Glodeanulal

Are o populate de 309

milii,

al

catunulul sau

Cuciuc-Chioi

Cirlig,

servind ca hotar
si

mai
data

sau 108 1

suflete, din carl

este virful eel

lulul

243 contribuabill. $tiu carte 541

persoane.

mat inalt al dea Arman-Tepe, situat in parsi

multor mosit
al

de o

comunelor: Glodeanul-Sarat,
Glodeanul-Sisi

tea V. a plfi^el
bisericT, deservite
si

in

cea S.-V.

Glodeanul-Cirlig,
listea,

Sunt doua

a comunef; prin

el

trece hotarul

Bradeanul
se

Zmeeni; de
inai

de

preoji

dascali

scoala primara mixta,

tata

frecuen-

de 43
15

elevl

si

7 eleve.

celor doua jude{e; are 137 m., dominind piriul Casimcea si valea Terzi-Chioi (din jud. Constanta); pe

la

dinsa

incruciseaza
in

multe drumurl
ale jude^ului.

parole de cimp

Vite sunt: 314

cai,
si

800
755

bof,
ri-

lapoale trece dru-

2300 01, maton.

bivoli

mul coniunal Cuciue-Satis-Chioi;

este acoperit cu verdea^a.

Manciului (Movila-), (Ghighianca), mosie,

in jud.

Buzau, com.
a

Budgetul com. e

la

veniturl

Bradeanul, fosta

proprietate

de 4541 lei si la 4218 lei. Prin com. trece

cheltueli,

de

Mancinija,
E. de

baitit, jud.

Dolj,

pi.

statului,

pendinte de manastirea

Cimpul, com. Ciuperceni,

calea jude-

la S.-

Ghighiul,

acum

particulars

are

{eana Slobozia-Urziceni.

Se

cultiva aci mult tutun

de

comuna si la E. de balta Lunga, in intindere aproximativa de 250 hect. Confine pe$te.

Cind sunt apele mart, comunicel

225 hect., mai toate arabile.

Mandachie,
Ialomija,

cdtun,

(tirla), in jud.

calitate buna.

pi.

Borcea,

pendinte

cu

Lunga

si

prin accasta

de comuna Dichiseni.

Manasia,
38 case.

ctttun, al

com. Aldeni,
si

cj Dunarea.

jud. Buzau, cu

180 locuitori

De

Mancini^a
;

{in

Lacul-lui-

Mandoce^ti,
din
!

sat,

facind

parte

Guta, spre V.

balta Oproaica,
si

com.

rur. Tetoiul, pi. Mij-

Lacul-lui-Dumitru-Stoian

La-

locul, jud.

Vilcea.

Are o

popu-

Manasia,

mosie, in jud.

Buzau,

cul-Ienil,
turl,

spre S.

si

alte vars&-

late de 138 suflete.

com. Aldeni, formats din doua sforl: Manasia si Caldarusea,

foste proprietatl a statulul,

cu o intindere aproximativa
|

de 90 hect.

Mandrea,
jud. Bacati,

padure, de 1000
jud.

po-

acum
din

goane, dinpreuna cu celedepe

particulare; are

260
si

hect.,

Manciucul, padure,
pi.

Dealul-Muertf,
pi.

Romanafi,

can 40
turT,

hect. padure, apol ar&izlaz.

Trotusul, care se intinde prin

si

Ocolul.

HvezT, vie

comunele Bogdanesti
zesti.

Gro-

Mandrea,
TesluiuluT
sat,

ses
si

mare, intre
a
Oltefulu!,

apa
spre

Manasia,

pifdure,

in

jud.

Ialo-

mtya, pi. Cimpul,

pe

teritoriul

Manciul,
com.

facind

parte

din
pi.

V. de satul Polopinul, jud. Romana^i,

pi.

com. Manasia,

in

suprafa{a de

rur.

Pirlita-Sarulesti,
Ilfov.

Ocolul.

200 hect.
sen^e
:

si

cu urmatoarele e
si

Negoesti, jud.

Este situat

uim, arjar, salcie

plop.

spre S. de

Pirlita.

Manea,
nea,
sesti,

sau Cracul-Dealul-Mahe,
in

Se intinde pe o suprafa^a de

jud

Mehedin{i,
rur. Mari-

Manasieti, mahala, facind parte din com. rur. Si&tioara, pi. Horezul, jud.

de 675
lesteu,

hect., coprinzind
si

un he-

plaiul Closani,

com.

are o populate de 108

renumit pentru minelede

numite Bagalerii,
ale

Vilcea. Este situata

locuitori.

arama ce poseda,
roaia,

cam

in centrul

com.,

la

poalele

FamiliaPlesoianuare6o5 hect.

formate din

Digitized by

LiOOQ IC

MANEA
caror rasuflatori

229

MANGALIA
lacurile Tatligeac si

sunt esite pe
redes-

linga lacul Techtr-Ghiol, masu-

Tuzla

si

intre

suprafa^a craculut Manea.

rind 112 kil.;

si

de

la

N.-V. la

vaile

Musurat

si

Ascilar; Cul-

Aceste mine au
chise
la

fost
1

S.-E., adica de la virful Chioseler

mea Mangaliel, cu virful Copucci(82 m.), intre lacurile Tatligeac

si

de AustriacI in 710, apol 1830 de catre Hagi-Moscu.

pina la movila Ilanlic-Tepe,

pe

malul Marei, linga hotarul Bulgariel,

Mangalia, Mare

si

intre vaile
Ilanlic, in

In

urma parasindu-se, au

fost

redeschise la 1885 de catre principele Nicolae Bibescu, in aso-

masurind 98 kil. Largimea medie, de la S. de satul

la

Gheringec siCheragi;
partea E., ca
virful
si

precedenta, cu
intre

Abdulah
]

movila Buiuc-Tepe-

Hagilar

(101 m.) t

ciatiune cu o societate franceza.

Hoscadin, e de 54 kil. Se margineste la N. cu plasile

Mare, lacul Mangalia, valea Cheragi

si

valea Ilanlic.

Manea,
lesti,

vdlcea, care se formeaza

Coistan^a

si

Medjidia;

la la

Dealurile din culmile de mal

spre E., pe teritoriul com. Mierpi. Siul-d. s.,

si

V., cu plasa
E.,

Silistra-Noua;

sus sunt acoperite cu semanaturl

jud. Olt, taie

cu Marea-Neagra;
este

iar la S.

intinse

si

fine^e

bogate.

dealul
lul,

da

in

Iminog, pe stinga

cu Bulgaria.
Solul
in

Movilele

sunt mal

numeroase
in
in

in

catunul Mosteni.

general pu^in

de
lul,

cit in

orl-ce plasa a judetu-

accidentat; dealurile

au ondusi

grupate in mare numar

si

Maneasa,
si

rifl,

jud.

Mehedinfi;
confine

lafiunl marl, vaile sunt largl

partea S.-E.

mal cu osebire
si

izvoreste din

muntele Maneasa
in

pufin
di ntre

adincT,

iar
si

succesiunea
val se
in

jurul Mangaliel
ele

satulul Hagilar;

se varsa

Cerna;

dealurT

face

au

servit

fie

ca

iocurl

de

pastravl.

incet,

prelungindu-se

pante
tete-

inmormintare,

fie

ca puncte de

spre Mare. Face parte din

observare sau de orientarl.

Manei (Virful-),

deal, in partea
pi.

ra{a danubiana-balcanica ra{a marina,

d'intiiu

si

Marea-Xeagra o uda

la

E.,

de X. a com. Bordeni,

Pra-

mat mult din cea

din cea d'adoua.

hova, jud. Prahova, acoperit cu

de

cit

pe o lungime de 35 kil., de la lacul Tuzla pana la movila Ilanlic;

padure.

Dealurile

lipsiflf

de arborl sau
si

malul sau
si

este

lu

general

padurT, presarafi cu movile, nu

inalt

ripos

si

pe alocurea
si

cam

Manga, sat, jud. Dimbovi{a,

Dimbovi{a-Ialomi^a, catun

plaiul
al

mal

in

partea S.
val

S.-E.,

for-

stincos, linga

Mangalia
Tuzla,

satul

co-

meaza
si^iuni

prapastioase cu po-

Tuzla.
Lacurile sunt:
la

munef

Pietrari.

frumoase. Principalele cul-

N.

ml sau sisteme de dealuri ce o

(aproape 1200 hect.) de forma

lunguia^a, primind piriul
rat
;

Mangaci,
pi.

sat,

in jud.

Constanta,

brazdeazasunt: Docuzaci,
V., intre vaile

la S.si

Musu-

Mangalia,

catunul comunel

Docuzaci

Afi-

lacul Tatligeac (300 hect.j

Cavaclar, situat in partea V. a

plasei
3 kil.
i

ghiuca, cu

virful

Movila Mare
la

spre E., primind piriul Gherin-

cea N. a comunel, N.

la

(200 m.); Ghiuvenli-Bair,

V., intre vaile Afighiuca
gaci, cu
virful

X.-

de catunul de resedinta, pe ambele malurl ale vaiT Mangaci sau Cavaclar are
spre
;

Man(155

gec lacul Cumarova (300 hect.j, tot spre E., si lacul Mangalia
;

Ghiuvenli

(900 hect.)
lacuri

spre S.-E.

m.); Enghez, cu virful Eriduler

sunt

formate

Aceste de Mare,

de 3523 hect., din carl 32 hect. ocupate de vatra sat iluf, cu o populate de 45 familii, sau 200 suflete compusa
o intindere
in

(145 m.),
gaci
si

la X., intre vaile

Manla
si

pe cind odinioara {annul Martf

se intindea
eel actual. Nivelul lor e

Edil-Chioi; Taprai Sari,

cu
N.,

virful

Edil-Chioi (103 m.),

vaile

mal spre V. de cit maf sus

molustelor

intre
;

Elibe-Chioi

de

cit

acela al Marii, insa felul

felul

maioritate de Btilgan

si

Ta-

Musurat
Cara

Cara-Omer, cu

virful

apef,
si

pestilor,

tari.

Omer
;

(158 m.), prin partea

si

plantelor ce cresc in ele sunt

;

centrala, intre vaile Afighica

identice

actualmente ele ocupa

general si stincoaale

Mangalia, plasa, jud. Constanta. $i-a luat nuinele de la resedinfa

sa,

Chiragi

Sirti-Bair,

cu

virful

Ho-

fundul unor val ale caror maluri

suntinalte
se,
in

siuc (102 m.), tot in partea centrala,

oraselul Mangalia.

intre vaile
;

Edil-Chioi

si

mal

cu seama

laculuT
inalt
si

Este situata in partea

$i

de

S.

Chiragi

Muraci Bair, cu
II

virful

Mangalia carl sunt foarte

si

de E.
cele

a judetuluf. Diagona-

Cara -Omer
tea

(153
vaile

m.), in par-

con^in

intr'insele
stalactite

grote
si

lele

mal marl sunt: de

X.
E.,

la

intre

Afighiuca

si
j

pestere cu

stalagal

S.-V. la

adica de la virful

Chiragi; Tatligeac, cu virfulTaslij

mite. Lacurile
|

produc peste,

Musait-Bei pana la raalul Marii

Iuc (90

m.), la

X. intre Mare,

carui venit apar^ine statuluf.

Digitized by

LiOOQ IC

MANGALIA
Vaiie nu sunt
roase, dar

230

MANGALIA

tocmal nurae-

cu

catunele:

Edil-Chioi,
si

Am
5

Are:
re^f;

bisericT, deservite de

sunt

marl

si

largl;

zacea,

Enge-Mahale
la

Uzunlar
valea So-

nu confin apa de cit toarte rar cauza lipsel de si aceasta din

padurl
si

Enghez,
fular,

N.-V., pe

cu

catunele

Biiuc- Ensi

5 dascali si 4 cinta42 moschee si geamii; 23 case de rugaciunl pentru cele-

preo^t,

terenulul
si

calcaros
canti-

ghez, Cuciuc-Enghez

Casicci;

l'alte

religiunl;

6 scoale
elevl.

mixte,

care absoarbe
tate

pufina

de apa ce cade toamna presi

acelasi

cum

acea provenita din topi-

rea zapezilor. Principalele sunt

valea Cheragi
sail
si

la E., pe piriul cu nume, cu catunele: Gheringec, Ascilar, Bas punar, Copucci si Haidar Chioi; Musurat,

Gheringec,

frecuentatc de 261

Plasa Mangalia
in

este

bogata

teren arabil, cultivabil, in pa^i

unT

izlazuri.

Man gal ia, cu

desin

pe

piriul

Musurat,

la N.-E.,

cu

Locuitorii posecld:

i486

plu-

malurl inalte
chizindu se
;

stincoase,

catunele: Musurat, Buiuc Muratan,

guri cu bof
cat;

in lacul

Mangalia,
la S.,

Charli-Chioi, Cuciuc
si

Mura

si 456 plugurl cu 929 care cu bol si 1326

partea S. valea Ilanlic chizindu se in Mare

galia,
;

des-

tan, Ciat -Malar

Urlu-Chioi; Os-

caru^e cu cat;
erat

masinl de
23
masini

tre-

valea Manin

mancea,
cea;

la N.,

pe valea Osmantot la N.,

cu

aburT,

de

deschizindu-se
;

Mare,

Osman-Faci,
Elibe-Chioi,
Faci,

pe

semanat,
rat,

186 masinl de

sece-

la S.-E.

valea Tatligeac, termiin

valea

cu

catunele
si

nindu-se
E.
la
;

lac

:1

Tatligeac,
si

la

Osman
Chioi;

Abdulah

Ebe-

bul,

47 masinl de batut porum1 trior, 262 grape de fier,

3

vaiie

Doruzaei
mal

Afighiuca
inalte,

Sari-Ghiol, la

S. E.,

pe

S V., cu
.^atu.ar
>i

rf

pe

valea Chiragi-Cu, cat mele SariGhiol,

cu aburi

36 masinT de vinturat; si 81 de vint.

3581 lepe,

mori

aloe Tea
gaci

^tincase.
la

va

lr

Man-

Acbasi, Agilar,

Caraci-

Vite: 222 armasari, 3951

1

cal,

N.;

vaiie

Os

c ula, Cerige, Ilanlic, Mustegep;

105 minzT, 153

taurl,

mancca
i

Omurcea, cu malurl
la

Tatligeac,

la

E.,

linga

lacul

8322
bivoli,

boi,

9943 vac!
5

si viteT,

77

laid

npoase,

N. E. Piraie
la

Tatligeac, cu catunele Tatligea-

104 bivcli^e, 81 malaci;

catirl,

avem doua: Musurat,

si.idu-se in lacul

N. varGherinla-

cul-Mare

si

Tatligeacul

T izla si

Topraisar, in p <rtea

Mic centrala, pe
;

142 asini,
bect,
{api,

8230
iezi,

ber-

8627901, 35982

mieT, 127

gec, la E. care se varsa in

cul Tatligeac.

valea Topraisar; Tuzla,

la N.-E.,

pe malul
este formata

S.

al

laculuT

Tuzla,
si

343 capre, 168 porci, 961 scroafe.

fterarl, timplarl, etc;

1076

Plasa Mangalia
dintr'o
lia,

cu

catunele

Tuzla,

Perveli

Sunt 30 industriasT:
1

lemnari,

comuna urbana, Mangadin

Mangea-Punar.
Suprafa^a
pi.

10 comer-

resedin^i, port la Mare, la S.si

este de

30342

san^i

41 circiumarl.
in

E.

16

comune

ruralc

hect., din care

:308s hect. ocu-

Comerciul consta
manufacturilor,
saturilor, etc.
lor,
si

importul
^e-

pe valea Agemcatunele Agemler, Cioler, cu nairisa si Sofular; Azaplar in Agemler,

la N.,

pate de teren neproductiv; 2519

hect. vetrele satelor carl au

colonialelor,
\n

case,
stinl

centru, pe valea Azaplar, cu ca-

3445 569 hectare baltf, mlasi drumuri si 127254 hect.

exportul

vite-

linei

si

orzulul. El se face
si

numai prin Constanta

dia.

Medji

tunele: Azaplar, Cara-Chioi,Erebiler,

locproductiv; din acestea 55523

hect.

Musta-Faci; Cara-Omer

la

apar^m
iar

statulul 7 173
1

si

propri-

Budgetul comunelor e la
turl

veni-

S.-V.,

pe valea Cara-Omer cu

etarilor,

hect. apar-

catunele Cara-Omer-Calfa-Chioi,
Caulicicur, Cerchez-Chioi, DanluChioi, Docuzaci, Ghiuvenli,

^in lociitorilor

impaminteni^i.

Popula^iunea plasel Mangalia

este

Ma-

muslu,

Cavaclar;

la

N.-V., cu

suflete:

catunele Cavaclar

Cazil-Murat

la V.,

Mangaci; si pe valea BoCazil-Mu-

de 3872 familii, sau 16581 8842 barba^T, 7739 fe mel; 9i3onecasatorHI, 6958 ca
saton^T,482 vacluvi,

de 72436 lei, iar la chelde 28894 lei. Caile de comunica^ie sunt: calea jude^eana Constanta Man
tueli

galia;

apoldrumurile marl: Man;

galia-Tuzla

Mangalia Medjidia;
;

divor^atl;

rungea, cu

catunele

cetajenl
strainl

rominl

14701, supusl

Mangalia Cuzgun Mangalia Bai ram-Dede; Mangalia-Cara-Omer;

diferite

rad, Bechter,
si

Merdivenii-Punar
la S.-E.,

1839, nesupusi nicl unci

;

drumuri vecinale

si

co-

Terzivedi; Chiragi,

protec{il4i
toHcT, etc.,

ortodox! 4781, ca1553,

2,

munale, care unesc toatesatele

intre ele.

pe valea Chiragi-Cu, cu catunele Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Casimcea,

Deliuruci,
si

mahomedanl
de
alte religii
etc.

10219, mozaici
26; agricultorl,

Hoscadin,
;

meseriasl,

Mangalia, com.

urb.,

jud.

Con-

Nalbant

Popucci-Valali

Edil-

3745, industrial! 30, cu profesil

libere 409, comercian^i
1

stanta, pi. Mangalia.

ICste situatd in

Chioi, la N., pe valea Edil-Chioi,

10.

partea de

S.

Digitized by

LiOOQ IC

MANGAL1A
a judejulul,
tuluT,
in

281

MANGALIA

la

43

kit.

de

ora-

ambele
vile si

pu{in

ridicate

de
ele

la

corabil
latis)

(al

orasuluT vechiu

Ca-

sul Constanta, capitala

si

distric-

nivelul Maril, presarate cu

mose

partea de E. a pla-

avind 2 iezere;
si

chiar.
hect.),

mal bun de cit Constanta Iezerul Mangaiia (120

la

sel, a carel resedinja cste. Sa-

Jntind
sus.

la

V.

soselei

de mal
se-

kil.

spre N. de oras,
stuf;

tele invecinate cu ea sunt:

Bu

Dealuriie
si

sunt

acoperite

este acoperit tot cu

iuc-Tatligeac, la 9

kil.;

Cuciuc-

cu fine^e

semanaturl, iar

marova (68
rit

hect.), iarasl
la

Cuacope

Tatligeac,
ale

la

10

kil.

(ambele
N.;

surile cu iaiba pentru pasunat,

cu

stuf,

kil.,

spre N.-E.;

comunei Tatligeac) spre

la

avind pe malul

Marii

si

largi

alte patru

mat mid formate de

s'a retras
si

Ascilar,
la

kil.;

Gheringec,
la

bande de
mult de

nisip.

Mare, care cu timpul

9 kil. (toate ale comunei Gheringec),

kil.;

Copucci,

Movile sunt numeroase,

cit in

mat

lasind

urme
kil.,

pe aid.
sau

orl-ce

parte a

Marea-Neagra, pe o distanja

spre N.V.; Cara-Aci-Culac,

kil.;

la

jude^ului, cacT

Hagilar, la 7
kil.;
i

kil.;

Acbasi,
1
1

la

19

Sari-Ghiol, la
satul

kil.,

pe un spafiu relativ mic (cam dc 500 hect.) se gasesc peste 150 movile, grama-

de 10

uda

teritoriul

in

partea de V.;

malul

s3ii
si

este
la

halt de

la

Mangaiia

pana
si

spre V.,
kil.,

Ilanlic,

la

dite in
la

doua marl grupurl, unul

si

Iezerul Mangaiia, ripos

stinla

spre S.
teritoriulul estc

N.,

altul la

X.-V. orasulul,

cos; ii cele-ralte

par^i,

S., la

Forma

accea

eel

d'intiiu

avind
movile;
in

45

movile,
cele-Falte

panA
N.,

la lacul

Mangaiia,

iar

a unul trapez neregulat cu baza spre Mare; lungimea lui e de 33

kil.,

cel-l'alt

38

pana dincolo de
si

lacul

Cudrcp-

sunt

raspindite

diferite

di-

marova, este jos

largl
tul

acoperit cu
In

iar intinderea

totals e
kil.

rec^iunl

ma! cu osebire
V.;

in par-

bande de

nisip.
ii

de 5080

hect., sail
la

50

p.

tea

de

printre

ele
la
),

sunt

Mangaliei, acces

corabiilor

Se margineste

N. cu com.

Cheresli-Iuc (43 m.),

N. de

cste impledicat

de ruinele unai
Genovezilor carl
fel

rur. Tatligeac; la V., cu satclc

ora>

Badalar (6j
m.)
N.-V.,
?i

la N.-V.,
Siri-

dig sau zid

al

Ascilar, Haidar Chioi

si

Copucci
dealurilc
la

Miustegep (59
Iuc
(63
m.), la

m.), la V.,
si

formasera aci un

de port,

(catune ale comunei Gheringec),

Coim

Iuc (64

distrus cu timpul fund lasat in

parasire.

desparfindu
Ascilar
si

se

prii

pe

hotar;

sunt

Bas-Punar;
si

E.,

cu

artificiale

au servit probabil
neinsemin

Marea Neagra
Cara-Aci-Culac

la S.

cu

cat.
(ale

de loc pentru inmormintare.

Vai
sunt purine
si

La un sfert de ora spre S. de oras, intilnim baile sulfuroase

de pe malul laculul Mangaiia, pufin apreciate hca, din cauza
lipsel

si

Hagilar

com.
r>rin

Sari-Ghiol), desp^r^indu se
lacul Mangaiia.

nate, avind

apa numal
si

tim-

pul ploilor

primaverel.

Prin-

de

confort,

stabiliment

Solul e in general

pufm
si

acci-

cipalele

sunt:

valea Mangaiia,

balnear, etc.

dentat; ramificatjunile

or.du-

prin

interiorul

comunei,
ses
il

des-

la^iunile estice ale culmcT

Man-

chizindu-se in
printr'insa tree

Mangaiia;
carl

gaiia ii brazdeaza teritoriul. Dealurile principale

drimurile
si

sunt:

Bas-Pu-

due

la

Constanta

Medjidia;
ho-

nar (82
m.)
f

m.), la V.;

Ascilar (64
Sirt-

valea Bas-Punar, la V., pe

tar taiata

la

N.V., cu
(63

virfurile
-

de drum
la

irile

ce due
si la

Comuna Mangaiia este formats din orasul Mangaiia si doua catune: Cumarova la N., linga lacul cu acelasl nume, la 4 kil. spre N. de oras; DouaMaiu, sat de curind format, pe
malul
laculul

Iuiuc

(64

m.),
si

m.) si Coiu dominind valca

Iuiuc

de

la
-

Mangaiia

Cuzgun

Mangaiia,
la

linga

Man-

Cara Omer, deschizindu-se

lacul Mangaiia.

in

baile sulfuroase,

2 kil. spre

drumul Mangaiia Constanta; Mangaiia, cu virful Mangaiia

gaiia (32 m.j, prin intcriorul co-

Bal{T sunt

nu-

V. de oras.

meroase, din

carl

mai

princila

Suprafata

pale sunt: Lacul

S.,

Mangaiia,

5080

hect., din

comunei este de can 1223 hect.

3857 hect.
ale

munei, dominind
orasul Mangaiia

lac
si

ii

Mangaiia,

pe
si

hotar,

avind
;

malurile

ale locuitorilor,
statulil
si

drumurile ce
la

inalte

stincoase
este

intinderea

proprietarilor.

'due de
la

la

Mangaiia
si

Constanta,

sa

totala

de peste

300
in

Populafiunea comunei este de

Medjidia
E.
si

la

Cara Omer.
intre

hect.;

este acoperit cu stuf

320

familii,

sau

1304

suflete,

La

la

N.

comunei,

partea de V. de baile sulfuroase

si
;

din carl 342 contribuabill.

Locuitoril
guri; 98 care
sini
fier;

Mare

si

soseaua judeteana Con

forma
1

lui

este

lungurea^
;

poseda
si
;

46
;

plu-

stanza -Mangaiia, se intinde un

ses numit

cu multe intors.lturi

odinisi

caru^e
25

9 ma-

Cumarova, continuat
cu
sesul

oara a comunicat cu Marca

de socerat
5

grape
vintura
;

dc
5

spre

S.

Mangaliei,

forma uu port

si

adapost

de

masini

de

Digitized by

LiOOQ IC

MANGEA-PUNAR
morT de vint; 413 caT, 401 boT, 6 bivoll, 7065 oT, 14 capre, 38
porcl.

232

MANOLEA
popu
53 sulurile:

prafa{a de
la^ie
flete.

hect., cu o

Iglicioara-Mare, Iglicioara$i

de 12

familii,

sau

Mica

Gorgorul printr'o

vale

prin care trece drumul comunal

15
cat,

Sunt

in

Mangalia 19

indus-

Vite sunt:

75
$i

vite

Turcoaia-Satul-Nou
$i

are 179 m.

trial (fierarf, lemnarT etc.); 31

mar! cornute, 260 oT

matori.

30

ri-

este acoperit cu fine^e.

comercian{T.

Budgetul comuneT e

la venila

Manole,

pi rift, izvore^te din dea;

de 31 291 lei, iar tuell, de 26948 lei.

turi

chel.

Mangul,
tuluT,
te$ti, pi.

trap de padure,

al

sta-

lul

Podi^ul

curge

prin
jud.

satul

situat in

comuna Barba

Base$ti, pi. Mijlocul,

ci u
;

Fal\

Are:
Sf.

bisericT,
$i

cu

hramul
?i

Horezul, jud. Vilcea,

trece

in
in

com.
piriul

Urde^ti
Elanul,

Nicolae

Sf.

Gheorghe, cu
2 cin-

2 preoflf, 2 paracliserT
tare{T;

3 geamiT, cu 3 hogi; o $coala ruraia mixta, condusa

de 390 hect., formind, impreuna cu trupul Delu^elul, padurea Dobriceni.

in intindere

se

varsa

a-

proape de satul Giurcani.

Manolea,
Manii (Valea-),
zau,

de

invi^torl
elevT
;

?i

frecuentata

vale, in jud.

Bu
in$i

sau Platone^ti, pe mo$ia cu acela$T nume,

sat,

jud.

de 95

un birou telegrafo1878
$i

com. Chiojdul-din-Bisca,
muntele
Stevia
in piriul Siriul,
$i

Suceava, com. Uide^ti.

de-a

Aezat

po^tal, fondat in
rui venit
lei

alca-

cepind din
varsindu-se
tre

lungul

piriuluT
in

Platonifa,

pe 1896-97 a

fost

de
vi-

in-

are o populate,

maioritate

6618, cat 28.

Portul pe Mare
este pu^in

Valea-Coco^ulu!

Valea-

compusa din Lipoveni, de

familii,

146

CarpeluT.

sau 763 suflete, din cari

sitat

de oare-ce nu oferS ada$i

173

contribuabill.

Locuesc

in

post vaselor
intr'o

nu
la

este situat

Manolache,
al riului

sat,

jud.

llfov,

pi.

200 case.
Vatra satuluT ocupa 24
falcT.

regiune

tocmai bogata.
Constanta,

Dimbovija, situatpe {annul sting

Sunt cSI jude^ene

Medjidia, Cuzgun,

Cara-Omer;
la

Dimbovi^a. Face parte din com. rur. Bobe^ti-Balaceanca.

Are

o $coala
1

rurala mixta,

infiin^ata in

89 1, condusa de
frecuentata
de

drumuri vecinale
vecinate.

satele

in-

Pamintui sau e baitos.

un inva^ator
45 elevT
;

Suprafa^a
hect.,
I

Ora^ul Mangalia este a^ezat pe ruinele vechiuluT port Cala

tis

de 431 cu o populajiune de 165

satuluT e
bisericeT

o biserica lipoveneasca
la

de lemn, cu hramul
(1

Procove

locuitorT.

Octombrie)

$i

2 schiturT, uSf.

al

Grecilor;

avut

mare
?i al

Epitropia

Doamna$1

nul

de calugarT, cu hramul
Sf.

inflorire in

timpul Grecilor
tirziu.

Baia$a are 300 hect.

toril,

locui-

Nicolae, cu 33 calugarT

$i altul

Genovezilor, mat

131 hect.
[

de calugari^e, cu hramul
cir-

Vi

Comerciui se face de
I

sarion (6 Iunie), cu
ri{e.

44

calugain
$1

Mangea-Punar,
Constanta,
pi.

sat,

in judeful
cat.
!

ciumar.

Schitul de calugarT are

Mangalia,

Numarul
137
$i

vitelor

man

de

juru-I o

gradina de

legume
falcT
$i

com. Tuzla,
E. a placet

situat in partea
?i

de

al

celor micT,

de 469.
formeaza

pomT
prj.,

roditorT

de
o

9
3

51
iar

cea de N. a cokil.

un

iaz

$i

mori?ca,
falci

munei,
c^t.

la

12

spre N.-V. de
linga
lacul

Manolache,
pe
teritoriul

vale,

se

eel

de calugarije,
$i

gra-

de re^edin^a,

com.
Olt,

Mierlc$ti, pi.
taie dealul,
$i

dina

vre-o 30

chiliT.

Mangea-Punar. Are o intindere

Siul d.-s., jud.

Mo$ia

e proprietatea statului,

de 3020
pula^ia,

hect., din carl 29 hect.

uda

cat.

Catanele

apoT, unin-

fosta a manastireT Probota. Are

ocupate de

vatra

satuluT.

Po[

du-se cu

Popa

Florea, da in Imiiul.

o suprafa^a

de 800
30

falcT,

din

in maioritate

compusa
15
familii,

nog, pe stinga

can 360
falcT
pi.

falcT

cultivable,
falci

400
$i

din Tatar!, este de

padure,

fina{

sau 75 suflete,
15

cart locuesc in

Manole,

deal, in jud. Tulcea,

teritoriul

restul neproductiv.

case
jud.

Macin, pe

com.

rur.

ImproprietaritT in

1864, sunt

Turcoaia

se desface din dea

;

27 frunta^T, 23 palma^T, 25 codaT

^i

Mangiure^ti,
la 7
kil.

tirln,

Braila,

lul

Sacole

se intinde spre

S.,

16 cu cite
to^T

10 prj
In

sta-

spre N. de

satul Ba-

avind o direc^iune generala de

la

pinind

316

falcT.

1878
in-

togul, linga hotarul

com. Bato
in

N. spre

S.,

brazdind partea
$i

s'au mai improprietarit

16

gul

despre

Ione$ti-Berleti,

fa{a satuluT Berle^ti.

Are o

su-

de V. a comunet

pla$ei
;

cea de

S.

sura^eT cu cite 3

falcT.
:

este despar^it

de dea

Drumuri principale sunt

la

Digitized by

LiOOQ IC

MA NO LEA
UidestI (2
kil.),
kil.),

y:w

MANOLKA
de
aieT,
si

!a

Tole?ti
kil.),
$i

(3 la

tfrupe ale Lipovenilor

nole, care
.se

in
si

MaMi-

trebue sa adaog

si

aceea,

ca

monachii
dintre

la

Dolhe$ti
kil.).

(6

poate iiumi centrul

de

aci,

pe

cit se

vede, toft sunt

si

Falticeni (14

tropolia rascoinicizmuhu in Moldo\a,

am

indigenif localt,

nu merita mat mult.

gazduit destul de indelung.

Dupa
o

p<>zi-

Kt sunt ni>te oament simpli, grosolant,

inculff,

Satul Manolea mele, se zice, de

$I-a

luat

nu-

punea loculuT m!u ea

caverna,

este

adevarata
in

chiar arare

on ceva

carturari,

si

la postelnicul

ascunsa Intr'uu
unci
atla.

codru des,

pe linga aceea traesc intr'o mizerie

trcma.

ex-

Sandu Manole,
rit

care s'a calug-

fundul
care se
lui,

vat
satul

rip<>a>e.

Pamintul

pe

Doua
si

din schiturile

lor,

unul de

sub numele de Sava

MoPlato-

cu toate apartamentele

barbap
de
altul

altul

de femet, desparpte unul

se
afla

nahul. El a daruit satul

este proprietatea mana>tireT Probata,

prin un gard invechit,

iuchinata,

cum
in

sc zice

aci,

adica

data

linga sat, iar al treilea este izolat in padure, in departarc ca la 3

kil.,

ne$*i mftn^stireT Probota, la 25

cu toate averile in propiietatca Sfiniului

ele

nu

Maiu, 7251 (1743)Locuitoril LipovenI din Manolea

?i

Mormint,

lerusalim, de

undo
in

se

adin
tri-

sunt de

cit niste

grupe de

vizuint,
si

mat
mur-

ministrea/.a, adica se

da

arendi

de

tot in

pamint, intunecoase
cite

din

cele l'alte

sate

li-

proutul Patriarhiei, prin

un

monah

dare, in care sunt cuibaritY

ctp-va

povenestl

din jude$

sunt,
1

se

mis de patriarhul cu
cuitoril din

titlul

de exarh. Lo-

b^rba^t

sau

muierT.
gasit

Intr'o

vizuina

de

sat se socotc-.c
trle-c

mat mult de
in case dco-

aceste eu

am

pe insust superiorul,

zice, descenden^T din eel

00000
facute

o suta de familit, carl

sebite,

care sc oc.ipa cu me>tesugul lacatuserieT, care este meseria

in
luT,

rob! descSlica^T

de
1498,

tcfan-cel-

construite

dupa manicra ruea>ca,

Velico-Ruse.

desculf

si

numaY
niste

Mare dup&

pr&d&ciunile
in

cu toata fiMonomia izhelor (ca^elor ^ara-

camasa. Si pentru dreptul de a vie^ui

si

in Polonia, in

urma
in

noci) din

satele

in aceste vizuint

a se folosi cu
prin

luptel din Codrii-Cozminulul.

Biserica se inal^a in mijlocul satului,

mici particele de
lor,

pamint

prejurul

lata ce scria

d-1

Xadejdin
1846,

ea cxista din vechime, dar mi de

mult

unde
atit

i>t

pun

cite-va straturt de lecit

si

o an

construit-o
trimist

mare{
din

si

infrumuse^at
fiind-ca
tnsiisY
si

gume,

monachii

monaehiele,
profitul

raportul su,

din

c&tre
la
li-

cu baniT

Moscova,

sunt impust cu dajdile

prietatet
;

in

pro-

guvernul rusesc, privitor

poveni! din

bogatasit de aci,

dupa a^igurarea
nu

impozitul acesta este asta-zt de

aceasta localitate
dintrc toate coloiiicle
^c

a Lipovenilor, sunt catrc credin^a vesc

ser-

3 carboave de individ.
zerie

Extrema

lor

mi-

Mamonel.
caci

iar

lut

D-zcii.

Insa

nu

le

permite a se ridica nict in-

Cea mat vechia

rascolnicilor

ultima imputare nu
lenil<r,

cade as*>pra Mano-

telectualmentc, nict moralmente.

din

Moldo>a
(

>ocoteste
I'm >at

intre diiiMi

nu este

nici

un
ort

Dc
it

nccaz et nu se feresc de bautura,

si

aeca de

la

Manole

Manoibnca).

>^at.

Sunt numat gospodari mat

mult
ca-

unde o gasesc
intr'o
cafieT

de aceea foarte adesezbuciumlndu-se

totul

marc compus din lipjveni

popi-tl, situat
re-

sau mal pu\in cuprinst, in numarul

intilnesti

public

cam
au o

la 12

kil.

de ora\elul Falticeni.

mra primul
talitatea in

loc

se

cuvinc

batrinulut
:

stare

cu

neconvenabila vos'a inttmplat

sedin^a pnutulut Sucevei. Aici rascolnicii

biserica,

Athanasie Zaharov, care mt-a dat osp

casa
sa.

monahale.

Aceasta

construita in
-

onoarea

a-

chiar cu staripil Joliu, carele de fafa cu

figura

coperamintulut Nascatoarcl
zeti,
si

dc

)umnctret
si

Acest Athanasie, prin

sa
si

cea
prin

mine abia
Alexiu,

s'a

tirlt

de

la

Athanasie

la

afara

de ea

mat

sunt

inc;!

impoanta, prin mintea naturala

influenza m(^rala
sat,

vizuina sihastrica.
el

Ce

se atinge dc

Popa

schituri caltigarestT,

doua do

barbatt

asupra

corcligionarilor

de-si

are conduita buna, adica

la carft

unul de femei. In timpul actual

rica

la bise-

mi-a amintit pe Mi hail

si

Teodorovul
este

nu este bepv, dar

de
ignorant,

este tot asa

este un popa
virsta

rus fugar,
pe=te

anume Aam, cu
fe-

din Bucovina. Kl, ca

carturar mare,
n'le
si

acela,

un
car-

ca

si

Joliu, Intru

aceasta

lexie, in

de

50
;

citcste
ci

nu numat
si

m'am convins
avut
lu-

din

conversar,ia

ce

am

mcie
turi

si

cu copii

vrisnicl

iar

in schi-

veeht biserice^tt,

cele

noua

cu

dinsul.

De

aicea

se

injelegc

igumene^te

staripil Joilu, originar se

mesti, se in^elege ruse>tt,

de

cuprindevazut la
si

nestima catre dinsul

batrinul

a unut carturar ca
si

pare dintre lipovenii

indigent. Alta
last

bi-

rea morala

si

istorica

eii

am

Athanasie

din
care

ast-fel

dc

serica rascoluica este in

in

subura seme-

dinsul multe car^t

de aceste
el

insumt
iara
si

sim{

catre
lor,

persoancle,

dupa cheat
ra-

bia

de peste

Bahluiii.

Acolo de
deosebip,
sunt.

am

fost martor,

cum

le

cetea,

marca

trebue sa
fireste

fie

conducatort
si

nea inainte

eraii

pop!

fugi^t

rascolniciT

adunatt,

in

numarul

lor

credinfe'i,

se explica

acca

din Rusia, dar

I'alte

acum nu

In

cclc-

starerul Joilu,

egumenul

schiturilor

Maatenle

ccala catre credinfa,

vat-o
la batrin,
si

pc care

am

obser-

localitatt

de lipovenT

sunt

numai

nole,
tiune,

il

a>cultati cu

o respectoa->a
el,

care

in generafiunca

rogatorie, dintre carl cele

mat inscmnate
Hirlaii,

mat

ales cind

oprindu-sc,

juna

se manifesta inca
clar.

mat putcrnic

si

sunt In orasele

Tirgul-Frumos,

explica verbal despre patriarchit, mitropolipl

ru>e>ti.
f^rit
si

mat
mit

Vasluiu, in satul Lipoveni, linga uracil

chiar despre

marit knezT

De
de
si

cxemplu,

fiul

lut

Athanasie, nu-

Boto-ani,

si

in satul Bratloti
si

(Bratesti),
la

Cu
el

toate acestea, poate chiar din

Malafet,

junc foarte destept, carele

it

intre Tirgul-Frumos

Manole, cam

cauza ca
rile

era asa dc familiar cu

car-

abea
la

Infircaza

mustefile, este

2$

kil.

de amindoua. Asa dar in timpul

preset lumc^tt civile, nu

el

am

observat

deja vataf

Manole,

s'a aratat inaintea

actual in toata

Alcxie de
fr>arte

la

Moldova predomina popa Manole de acec-a este ^i

;

la

vre-o particular^

afecpunc

pentru

mea
ateu.

ca

un perfect

liberton,

mat,

mat

higoltzmul ra>colnic. Despre obiectele religioasc el a vorbit cu

\\n
si

bogat, are o

casa frumoasa, umbla

cat, iar

mine
;

foarte

pu-

Episcopul Melchisedec scrie

in

intr'o caleasca
fiii

de Viena cu 4

pe

cu marc moderapune
s'a

despre popa
defavorabil,
catre
fara

lui

adu^i vrisnicl din Ru^ia,

^i

'i-a in-

Alexeiu

exprimat foarte
;

1870:
In comuna Manole sunt 120 de
fa-

surat aic!

'i-a

introdus in negu^t<>rie

numindu-1 interesat

Inca
arata
fel

si

eguo

cu propriile
Eii

luY capitaluri.

menul

schiturilor

se

nicT

milit

lipovencsti,
indivicfi
:

care

compun
lor

in total
si

am

vizitat in

persoana principalelc

stima, ba inca cu

un

de disprcf. Insa

66S

au

btscrica

un

Digitized by

LiOOQ IC

MANOLEA (MUNTELKpopa
se credo cl acesti

J:J4

MARALOIUL

Lipoven! sunt
s'aii

Boldul-Razesti,
{eni
si

Domosani
.si

(Hri-

Manta,
com.

munte,
Catina,

in

jud.

Buzau,
intre
si

dintrc ceT

mat vechT cc
pc
la

stabililt in
al

Manoleasa),

Flondora,
Li-

cat.

Lera,

Moldova,
lS-lea.

mijlocul

veaculuT

Protoercul

jude^ului

Succava,
sail

Hrifeni (Pancul

Stroici),

Piatra-Romel, Virful-Lerel

Ma-

spune

despre Lipovcnii din jude^ul

atita in

veni

Metropoliel (Stinca-Liveni-

gura; are finefe intinse.

numal

genere. ca ci

sunt staro-

X01), Stroicul, $erpeni^a, Tescureni (Bajura-Timus)

si

vcn
secte

dupa propriele
lipovenesti

lor aratart.

Nu

p*i-

Volova^ul

Manta, pddure\
com. Catina,
corp
hect.,

in

jud.

Buzau,

tem dar decide cu

exactitate, ce

anume
In

(Iacovachi

si

Stroici),

cu rese-

sunt

in

Manole.
trei

c&t.

Lera; face un
de 80

apropiere

de Manole

sunt
si

schitun,
lor.

din{a primaYiei in Flondora.

Are

cu

Fundul-Lerel,

unde petrec calugarii

Cel

calugariple

o populate de 566 familii, sau

pe mosia Lera.
vale, in jud. Valcea, uda
d.-s.,

mat insemnat

estc

schitul sau chi-

novia Lipovenilor

popisti

de

aici,

care

2155 suflete; 4 biserict, deservite de 4 preo^T, 5 cintSre^I si

Manta,

numara 67
si

indivizt, din care

46 calugar!
Nicolae,

21 calugari^e. Chinovia are doua bl-

sericT,
iar

una

dedicata*

sfintului

a doua Infarct cinstitct cruet. Secp'a

femeiasca se desparte de cea barbateascri

prin

un gard;

calugari^ele

frecuenteaza

4 p&UimarT; o scoala, condusa de un inva^ator si frecuentata de 62 elevt; 1404 hect. 6\ ariT pamint satesc; 8634 hect. oS aril cijnp si 266 hect., 39 ariT,
padure, proprietaresti
si
;

partea de S. a com. Pletrari

serveste de limits intre aceasta.

com.
in

si

Pfetrari-d.-j.,

si

se varsa

riul

OtSsaul.

acclcast

biserict.

Accasta manastire arc

un
din

14 lazurl

rol

insemnat in afacerile lipovencstY

;

Manta-cu-magura, numire
se mat d&

ce
in

Rominia

prin

ea se intre^ine colipovenesti

15

pogoane

vie.
lei

tnuntthu Manta,

munica^iunca

afaceriior
si

din

Budgetil com. e de

8569,
lei

jud. Buzau,
Bisca.

com. Chiojdul

din-

Rominia, Turcia
lipovano-austriaca

Rusia
de
la

cu ierarchia

Fintina-Albl.

ban! 95, la venitun, si de 6280, ban! 57, la cheltuelT.

Vite

Stare^it acestet manastiri poarta titlul de

archimandri^t.
fost

Unul
la

anume
al

marl cornute 2133,

6,

01

Varsanufiu,
la

Manta-Roie,
lurile

vale,
si

intre dea-

archimandrit
si

Manole pe

anul

5104, capre
12, porci

cal

764,

catirl

CetStuia

Visanul, din
;

1S61,

zelos

apara'tor

pseudo-ic-

1044; stupl cu albine

rarchicTf austriacc, In

anul 1870, s'a unit

si

250.

com. Galata, jud. Iasi incepe de la podgoria DoT-Perl si se

termina
in sesul

cu ortodoxia in Rusia
petrecator
la

se alia

acum
Fo-

Frumoasel, de

manSstirea

omopista

Manoleasa-Prut. VezT Domoseni, s#t,

crovsky, din gubernia Cernigovulut.

si

De

pe

teritoriul orasulul Iasi.

majoritatea

estc popista,

nu

lipseste

com. Manoleasa, jud.

in

Manole
schit

nict partidul nepopist; el are

al
sail

Dorohoiu.

Mantel
sat,

un

propriii, situat in

mar-

lac, in jud.

(Lacul - din- Virful-), Buzau, com CaYma,

pe
virful

ginea unet padurt nu departe dc Manole.

Manoieti,
neni, jud.

cu 24

familii

mos-

cat. Lera, situat

telui

mun-

Acolo
an

traesc

vre-o

calugan care nu
cu
bi-

Arges,

pi. Pitesti, fa-

Manta.
sat,
in

nicT

o rela^iune biscriceasca
si

sericeie
l'alp,

popii,

ntct

cu calugarii ce!

cind parte din com. rur. Grosi.

de

la

Manole.

Manful,
Manoleti, sat, in partea de N.-E. a com. Curtesti, pi. Tirgul, jud. Botosani, si spre V. de orasul Botosani, cu o suprafatS de 194 hect. si o populate de 28 familii,

partea de N.-V.
pi.

a com. TabalSesti,
jud. F&lciu, situat
acelasi
j
1

Crasna,

In

1803,

Lipovenif ot Ma-

pe valea cu

nole, a M-rei Probota,

HuzT, platind bir
1

avea 40
lei

nume

are o populate

172

anual;

de 4

familii,

cu 12 suflete.
Mehedin^i,
rur. Izvo-

lucrau p&mintul, oare-sl care ne-

gustorie

si

aveau loc

in

destul.

sau

no

suflete.
,

Manul,
pi.

sat,

in

jud.

Vite: 59 bof, 34 vacT, 18 cal

Ocolul-d.-j.,

com.

Manolea

(Muntele-), padure
sil-

si

13 porci.

relul.

particular^, supusa. regimulu!

vic inc& din anul
sia

Prin acest sat trece

soseaua

1883,

pemo-

Manoleti (Muscelul,Catunulde-la-Biserica), catun,

20 locuiton
al

Muntele-Manolea,
Prahova.

pendinte
plaiul Pe-

com.
are

de com. Comarnicul,
lesul, jud.

Valea-Muscelulul, jud. Buz&u, cu

1

comunali care pune in legatura soseaua Dumbravii cu calea feratS prin gara Timna.

si

case

snb-divizia Dr&gulincsti

Maraloiul,
pi.

sat,

in jud. R.-Sarat,

Manoleasa,
de S.-E. a
Dorohoiu,

com. rur. f in partea

pl&sei
la

Gradistea, c5t. com. Ciineni,

Baseul,

jud.

Manovarda,
Dorohoiu.

deal, pe mosia Bupi.

asezat in partea de N. a com.,

65

kil.

de orasul
satele:

da, com. Buda,

Her^a, jud.

pe malul sting
la

al riului Buz&ul,

Dorohoiu, formats din

7V2

kil.

spre N.-E. de cStunul

Digitized by

LiOOQ IC

MAKCADEUL
de
resedinta, St&vSresti.

235

MARCUL
Marchel,
punct
trigonometric,

Are o

S'au improprietarit

la

1864,
si

intinderede 13 hect, cu o popula^iune de 60

suflete, din cart
bilT.

pe mosiile
cArora
mint.

statuluT

Marcea
hect.

situat in partea

de N. a judetului,
si

famtlil,

sau 266

Ionesti Govoril,
li

167

locuitorT,

a plaseT Tulcea

a comunel ural

58 contribua-

s'au dat

550

pa

bane Mahmidia. pe malul sting

bratului
Sf.

P&nS

in

anul 1865, cind s'a

Gheorghe
;

si

lingS

alipit la Ciineni, tinea

de com.

Veniturile

si

cheltuelile
lei

comu
:

girla

Marchel

are 2 m. in&lt'me,
niste
el.

Amara.

nel sunt de 2485

anual.

E brazdatS de
Marcadeul, munte
nici,
pi.

dealurile

Marin

dominind bratul si cherhanale de linga

mici

al satuluT

Tul-

cea, Corbeanca,

Guguianca,
si

Vrancea, jud. Putna.

p&dure, in intindere
situate
pi.

partea de E. Scundul

udata
si

Marcociul,
livezT
si

deal, acoperit cu
in

vii,

de

vaile cu acelasT

nume,

de

ogoare,

partea de

Marcadeul,
de 4000
toriul

riul Oltul.

S. a satnlui Costuleni, pi. Branistea, jud.

Iasi,
si

falcT,

pe

teri

Se m&rgineste cu comjnele:
Babeni,
luT,

si

pe coasta
1

com. Tulnici,

Vrancea,
locuito

(la

N.)

Ionesti-Mincu(la

caruia se afla

o parte di

sat.

jud. Putna, aparfmind

rilor din

(la S.);
:

Scundul,
Oltul
si

V.)

si

com. Tulnici, care o

cu judetele

Argesul, de
riul Ol-

MarcO^ul,
are 750

mosie, in jud. Buzau,

cat.

exploateazd, in devalmsie.

care se desparte
tul,

prin

com. Calvini,
dure.

Bisceni-d.

s.

care, in dreptul

com. Mar
insule marl.

hect.,

mare parte pa

Marcanul,

piriu,

izvoreste

din

cea, formeazS

dou&
facind

fintina Marcanul, de pe mosia

Grivita, com. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j., jud.

Marcea,
com.

sat,

parte

din

Marcoul,

vale,

in j'id.

BtizSu,

Dorohoiti

curge
;

rur.

Marcea,

pi. Oltul-d.-s.,

com, Calvini,
scurge
in
riul

cat.

Bisceni-d.-s.;
si

prin valea cu acelasT nume

for-

jud. Vilcea.

incepe de sub Virful Miului

se

meaza
tinis;

Odaia de pe Paltrece pe teritoriul com.

fazul
si

Bisca-ChiojduluT.

Marcea,
Vilcea,

tnosie

statuluT,

jud.

BivoJul,

spre

S.,

se varsa

in

fosta

pendinte de

ma

MarCDtetul, culme de
jud.

dt-alurl.
j.,

piriul Volovajul.

nSstirea Cozia.

Bacau, plasa Bistrita-d

care se

int'mde intrc ronrn ele

si
si

Marcea,
pi.

com. rur., jud. Vilcea,

d.-s.,

Marcea, pddure
com.
d.-s.,

.a statuluT, in in

Fundul-Raeaciuni

Racarhmi,
spre

Oltul
:

compusS din
Este situata

tindere de 850 hect., situata in

Ionesti-Govorii, pi. Oltul-

pe

la

Vestul lor

in

com

catune
si

Marcea, Ionesti-GovoriT
la

Gropile.

Este acoperita ci pa
are cariere de piatra.

Prod&nesti.
kil.

jud. Vilcea.

durT

si

25

de capitala judetulul

si la

23

kil.

de a
la

placet.

Marchel,
s'a

girla,

in jid.

Tulcea,

Marcul,

deal, se prelungr te di
1

'

P&na

1885,

comuna
greselT

nu
co

pi.

Tulcea, pe

teritoriul com'inel

com. Bereze
ritori 1I1T

de a

m^ul

tc-

mit Ionesti-GovoriT, dar

se faceau multe

fiind ca
in

urbane Mahmudia; ese din lacul Cara-Suhat, din partea de N.

a luT; se indreapta spre E.,
ala

comundf Bozia, plasa

Belciugul,

Prutul, jud. Falciu, printre dealurile

:

respondenta oficiala a com. s'a schimbat numirea, prin decret

regal, din Ionesti-GovoriT in Mar-

Copaceana
la

si

vind o directfe generals de

;

termintndu-se
riul

S.,

pe

terito-

cea.

V. spre E. face mal multe co titurT, mergind numaT prin stuf;

primeste apele laciluT Marchel
trece nu departe

satuluf Bogdanesti, in sesul

Prutilul.

Are
milil,

populate de 262

fa-

350

sau 965 suflete, din carl locuesc in contribuabil!

;

de bratul
-in

Sf.

Marcul,

Gheorghe,
alta girla,
II
kil

se
si,

incruciseazS

cu

271 case.

dupa

irs

de

iaz, pe valea cu acelasT nume, format din piriul Marcul, pe teritoriul satuluT Bozia, com.

Sunt

2 bisericT:

una

in c&t.

se varsa intr'un lac velacul

Bozia,

pi.

Pr

itul,

jud. Falciu.

Marcea, a doua
cuitorT;

in cat.

Ionesti

cin

de

Isacovul,

pe

teri-

GovoriT, reparatS la 1836 de lo

toriul

comunel rurale Cara-Or

(Sulina),

Marcul,
Marc
pe

piriU, cnrge prin

Valea
Falciu,

o scoalS,

infiintata.

la

man
partea

brazdind
si

ast-fel

iluT, pi.

Prutul,

j-id.

i860,
si

si

frecuentata de 39 baeti

de N. a plasel
si

a co-

formeazS iazul cu acelasi nnme,

28

fete,

din 95 copil in virsta

munel; are malurl joase, e putin

adinca

mosia

de

scoala.

con^ne pu^n

peste.

iazul

Bozia, com. Bozia, de linga satul Odaea-Bog-

2630.

Mar*U Diofionar

Geogretfc

Vol

81

Digitized by

Google

MARCUL
dana
iazul
?i

MARE
de linga
apol trece
satul
in jud.

(VALEA-)

$i

brazdeaza partea de N. a
;

pi.

$1

Izvorul-Dulce

aci sunt

ruinelc
fost
toji in

Bogdane?ti
Tutova.

cea de S. a ora^ulul are direc^ia

unel bisericT, care, se zice, a

arsa de Turci, impreuna cu

V.

E.

lasa
$i

spre

N.

Dealul

Carieril

spre S. dealurile CaiImalac, Ciatai

e a$ezat

oamenil ce se aflau inauntru

timpul serviciulul divin.

Marcul,
N.
$i

vale, carese intinde

de

la

ra-De$li,

Redi,

la S., intre dealurile:

Marcul

Tepe
pe
are

ora?ui Tulcea
sale

Copaceana,
Bozia,
$i

pe

teritoriul sa

ultimele

ondulajiuni

Mare (Movila-), movila

mare,

in

tulul

pi.

Prutul, jude^ul
afla 3 iazuri

catre Dunare; virful sau, Tulcea,

jud. Buzau, com. Luciul,

care,

Falciu

pe care se

204 m.,

dominind

ora$ul

Marcul, Odaea-Bogdana, de linga

sat,
$i

Tulcea; este traversat de

dm

sat,

Bogdane^ti.

muri comunale, ce due din Tulcea spre Agi-Ghiol, Sabangea,

- ),

impreuna cu movila Popina din formeaza baza triunghiului de movile ale caror unghiu
face

il

Marcului (Movila
jud. Braila, la 3

movila,

San-Ghiol

$i

in

lung de Druacoperit cu

kil.

spre E. de

mul-LupuluI;
fine^e
$i

este

satul Chioiba$e$ti, servind

'./

deho
$i

semanatun.
in

Cruce (trei in rind) de linga moara; e mica abatere din seria movilelor ce incepe din muntele IsMovilele
-

cu

tar

intre

com.

Chichtne^ul

trifa $i

formeaza apoi
Movila-Grecilor

noua

Iazul, din jud. Ialomifa.

Mare
y

(Dealul-), deal mare,

pi.

serie,

care ese din com. Luciul

%\

jud. Tulcea,

Isaccea, pe terito;

pe

la

trece

Marcului (Movila-), moviin

formind
Iazul
Braila.
$i

\\

riul

com.

rur. Nicoli^elul

se des;

prin cat. Scarlate^ti, mo$ia Ru?e$ul

$i

jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

face din dealul Nico{elul

se

in-

con tin

1a.

pana

in Braila.

hotarul

dintre

mo^ia
jud.

tinde spre E. in direc^ia S. V.

Chichine^ul,

din

spre N.E.,
riulu! Telifa
;

dealungul vae!
la poalele lui

pi-

Mare

(Ostrovul-), insula,
1
1

in

Du
Ro-

de N.-

nare, cu

hect. padure, {"mind

V. este a?ezat satul Nicoltyehil

de com.
mana^i.

Celeiul, din

jud.

Mardalele,
Romana^i,
martaluiul.

catun, al com. Grops.,

?ani, pi. Olte^ul-Oltul-d.

jud.

situat

aproape
in riul

dc
Gea-

de N. ?i de N.-E. se gasesc viile Ocheae $iSarica; are un virf de 259 m., dominind
la cele

Mare

(Ostrovul-), insula,
Izlazul,

in

Du
Ko

varsareaapel Fratfa
go^inul
ioc).

Nicoli^elul

este taiat

de Valul

nare, cu 100 pog. padure, ^inind

Coprinde $i satul Dra

Altitudinea

luI-Traian

$i

de drumul comunal

de com.
mana^i.

din jud.

(36

Nicolitelul-Teltya; e acoperit cu

terenulul d'asupra nivelulul marii

este

paduri.

de 190 m.

Mare
Mare
(Fa{a-), munte, in
jud. Gorj,
in jud.

(Valea-),

vale,

judetul
-

comuna Birzeiul-de
intre
$i

Pa-

Mardalele, padure,
com. Mlajetul,
LacurT.

Buzau,

Buzaii,

cat.

Valea-Rea,

com. Gura-Teghil, intre muntele Tega $i muntele PodulCalulul.

dure, avind

direcfie N.-S., co-

prinsa
la

dealul

Licuriciul,
E.
Bir-

facind un corp cu padurea La-

La

E., se lasa

pe sub
in

V.

dealul

Pojarul, la

muntele Podul-Grecilor, pana

riul

I?I ia

na^tere mai sus

i

de
Prin

Bisca-Mare.
culmina^T,

Are mai mul

cart

zeiul-de-Padure,

se

termina
ea

Mare

(Dealul-), deal, ce se

in-

te

dintre

mat

mai jos de
curge
piriul

Gilce?ti.

tinde prin com. Richitoasa, jud.

insemnata
ruluT.

este

Virful-Monteo-

cu

acela^T

nume,

Tecuciu, strabate raionul comune! Burdusaci, paralel cu piriul

Zeletinui
$i

E
$i

acoperit de padure de
fag,

urmind
apa de
dia,

direcjia vaeT, care n'are

cit

brad

avind

$i

pu^in

izlaz.

se termina la satul
la satele

ploioase,

Opri?e$ti

din prejur.

Mare

(Groapa-),

sat,

in

jud.

numat in timpurl ^i care da in Amaraaproape de Col{e$ti. Pe

trece

In

fa{a

Opri$e$tilor,
?i

pe acest
cimitirul.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

aceasta vale

$oseaua
in

co-

deal, se afla biserica

Dumitre$ti; este a?ezat in partea

munala, care pune

legatura

Mare
pi.

(Dealul-), deal,

in jud.?i

de V., a comuneT, pe lacul Groapa-Mare, de la care ?I-a luat

$i

Birzeiul de-Padure, Scrada, Gilce?ti,

legindu-se cu $oseauave-

Tulcea, pe teritoriul comu;

numele.

cinala

de pe valea AmaradieT.

nel urbane Tulcea

formeaza un
legatura
-

sistem aparte in

ne-

Mare

(Movila-),

colinii,

in jud.

Mare
cel,

(Valea-), vale, jud. Musplaiul

departata

cu Culmea

Isaccel

Buzau,

com. Carpini?tea,

cat.

Dimbovifa, izvore?te

Digitized by

Google

MARE (VALEA-)
dealul

237

MARGINEA
gur!, 2 carufe cu ca!,

din

Poiana de Hotorl,
-

uda comuna Valea-Mare,

varsa
vale
in

si

se
la

la veniturt

Budgetul com. e de 2398 si de 1720 let

bo!
si

leT

20 care
o
leaga

la

cu boT; 202 stup! cu albine.

Riul-Tirgulu!,

de

cheltuelt.

O
vacT,

sosea comunala
satul

de Calea-Pietroasa.
20
(Valea-), vale, jud. Muspi.

Vite sunt: 153

cat,
si

prin

$oroca

cu soseaua

2 bivol!,

240

ot,

35 ca-

Severi n - Balta - Baia - de - Arama.

Mare
cel,

pre

32 rimator!.
sat,
pi.

Budgetul com. e

la venitur!

Riurile,

com. Vladesti

izvoreste de sub piscul numit

i-

Maresul,
Arges,
Aici

cu 450 suflete, jud.

;

de 972 729 let.

Vite
:

leT,

iar la cheltuel!,

de

fla-Corbului

si

se varsa in Valeazis Intilniturile.

Pitesti

face

parte

Mica, la locul

din com. rur. cu acelasl nume.

este
resedint^a

20

cal,

460 400

vite
ot,

mart cornute,

400 capre

si

primarieT.

500 rimatorl.

Mare

(Valea-), vale,

ia nastere

Are o
preot,

biserica

de lemn, cu hra1

din com. Prahovi^a-d.-j.,pl. Pra-

mul Adormirea, deservita de

1

Marga, mahala,
dinfi, plaiul
sesti.

in

jud.

Mehe-

hova, jud. Prahova,

in riul

si

se varsa
in

cintarer, si

paracliser.

Cerna, com. rur. Ba-

Prahovifa, tot
d.-j.

com.

Prahovtya

Mareul,
in jud.
si

catun, jud. Braila, linga

in

gara Faurei,

hotarul despre
in

Margarita,
dealurile
pi.

vale,

izvoreste

din

Mare
pi.

(Valea-), vale,
Tulcea,

com. Surdilele,
7 hect.
familil,

suprafat,a

de
15

de E. ale com. Ursi,

jud.
Olt,
si

pe
si

teritoriul

com.
hotar

Are o populate de
;

Oltul-d.-s.,

se

rur.

Malcoci, servind de

intre

com.

orasul Tulcea; se

nie

sau 75 suflete; o bacao brut&rie o macelarie.

este

varsa in girla Cungrisoara, tot

in

raionul com. Ursi.

desface din poalele nordice ale

Parte din acest sat

teritoriul

pe
iar

Dealulul-Mare
trece
si

ia

spre

N.,

com. Surdila-Greci,
25
caT, 01
si

Marghia,
acelasl

pe

la

V. de satul Malcoci,

parte pe Surdila-Gaiseanca.

dupa

7 kil.

de drum se des-

Vite sunt:

chide in balta Malcoci; pevale

marl cornute, 30
torl.

30 vite 20 rima-

com. rur., pe piriul cu nume, jud. Arges, pi. Cotmeana, la 14 kil. de com.
Costesti, resedin^a sub-prekil.

rur.

merge drumul comunal Malcoci

Agi-Ghiol.

fecturel, si la

49 Se compune din
si

de

Pitesti.

2 sate:

Lunca

Maresul,
Marele,
vina
si

tirld, jud. Braila, la

piriU,

vine

din

Buco-

kil.

spre N.-V. satulu!

4 Vadeni,

Marghia, cu o populate de
familiT,
:

160

sau 846 suflete.

biseric!,
si

trece pe mosia Gramesti,

pi.

pe canalul viroaget
pe
mosia
Zlatia,

Sirefelul,

de
de
ar-

jud. Dorohoiu,

Berhometele,

aproape

Are 3 tul Lunca

cintare^I
si

una

in

sa-

doua
de

in satul

Mar3

com. Gramesti.

ruptura Hogioaia. Aci este

ghia, deservite

preot,!,
;

manul arendasulu!, avind 2 case.

2 paracliser!

o scoala

Mare^oaia, padure,
zau,

in jud.

Bu-

primara

rurala.
:

com.
si

Tisaul,

cat.

Valea-

Maresul, braf

(prival),

in
pi.

jud.
Ialo-

CapreT; se intinde intrePiatraCizlaului

Ialomita, insula Balta,

Naeni-Prosca;

are

mi^a Balta, com. Dudesti.

30 hect.

462 bo! si vac!, 42 ca!, 6 bivol!, 2200 01, 43 capre si 397 rimStor!. Budgetul com. e la venitur!
de 1670 1 66 1 le!.
lei,

Vite sunt

Marga,
Mareul, com.
pi.

com. rur.

si

sat, jud.

Mekil.

iar la cheltuell,

de

rur., jud.

Arges,

hedin^i, plaiul Cerna, la 32

Pitesti,

la

13

kil.

de com.
resedint,a

de orasul T.-Severin, situate pe

valea

rur.

Bascovul-Flesti,
si

Topolni^a.

Satul

Marga
Cali-

Marginea,

plasti, situata in par-

sub-prefecture!,
testi.

la

18 de

Pi-

formeaza comuna cu satele

nesti
si

tea de S. a jud. Vlasca.

Se pare

Se compune din
si

3 sate:

Soroca.
toata

ca's!-aluat aceasta numire fiind-

Fratesti, Gradistea

Maresul.
suflete;

Comuna
1

are

o
din

popucar!
in

ca este

in

marginea judefulu!
Giurgiu
aceasta
in

Are o populate de 922

2
bisericT,

late de 916

suflete,

Vlasca. Inainte de 1828, adic&

una de zid in Gradistea, si a doua de lemn in Maresul, deservite de 3 preotj,

2 cintare}!
si

54 contribuabilf. 260 case.

Locuesc

atunc!

cind

era

raia

turceasca,

plasS
si

era

Are o
I

biserica, deservita
si

de
plu-

impar^ita
Balta,

doua
sate

anume
Slobozia,

paracliserT;

preot

cintaref!.

cu

15

si

scoala primara rurala.

LocuitoriT

poseda

20

cu 10 sate.

Digitized by

LiOOQ IC

MARGINKA

238

MARG1NEA
Mo$teni-Cacare incepe din malul Dunarei
5*1

La

83

1,

cind s'a facut harta

Beiul, Chiriacul
laraseni.
8.

$i

fare!, chpaordinul Generalulul

Kiseleff,

merge pana sub coastele

Dunarei,
plecind

deala

s'a introdus

$i

aceste
in

Ciotanul-Pangal, cu catu-

lulul

de

doua

pla$I cu alte
al

sate

un
se

nul Ciolanul-Pangal.
9.

Frasinul, pelaDaia, Frate$ti,Once$ti, Stane^ti, $i

singur raion
afla astazi,

pla?el

cum

Cucuruzui\ cu catunul CuDdifa, cu catunul Daita.

mergind pana
in$i

avind ca re$edin{aa
poar-

curuzul.
10.
1

in dreptul

Hodivoaiel, unde

subprefecturel, satul Hodivoaia.

cepe a se pierde
platou,
?ani,

al doilea

DeatuncI
ta

ast-fel constituita,

1.

Frasinul, cu catunul Fra-

care pleaca din Petrola

?i

numele de plasa Marginea.

sinul.
12. Friitefti,
$i

sue pe
in
el

Gogo$ari

$i

co-

Se margine^te spre E. cujudetul Ilfov,

gin ea
in

cu catunele Daia
:

prinde

cimpul Burna-

incepind din mar$i

Frateti.
13. G<iojani,cu catunele:

zuluTpana

la

comuneT Gostinari

pana

Ga-

Aceste
Dunare,
a placet,
din
la

Gros ll i Chiriacul. doua platourl sunt

i

marginea padure!Pruntul,unde

ojani
14.

$i

Petri$ul.

strabatute de val
S.

girle

de

incepe Comana, ce fine de plasa

Cilnitea.

Gogosari, cu catunele: Goi

Dunarea,

care
$i

Spre

S. se invecine$te

go?ari-NoI
15.

Gogo^ari Vechl.
-

face lim ta (arel, a jude^ulul

?i

cu Bulgaria, avind de limita naturala vieml ape! Dunarea, con-

Gostinul,
$i

cu

catunele:

care are o multime

$i

Gostinul-Hagiul
nastirea.

Gostinul-Ma-

de varsaturt
carl

bal^I in platourl,

form tratatululde
le,

la

Adrianopo-

incepind din dreptul

>'
.i

stinaul

16
sul
$i

Grosul,

c\x

catunele: Gro-

rului
a
n.i,.

pai a
}>

la
'

'c

ire

am
e

Hotai

Poenari-Gros'il.

?:

^raiihen

17.

Hodivoaia, cu catunele:
?i

mat principale sunt: Comasca, Cama, Canalul Sf. Gheorghe, Veriga fi altele mat mid. Apa Vedea o limicele

,j..|

hai

\\.

ran au 16 punte
pichete.

Hodivoaia
18.
lul-d.-s.
$i

Vieri.

teaza la V. Cite-va vilcele

se

cari

sUiUune

sail

Se

in-

Malul,

cu catunele Ma-

varsa

in

Vedea o
ce
se

strabat,

veri.u:$te la

V.

cu

idetul
la

Te-

Malul-d.-j.

din care mat principals este Valea-Moriior,

sfircul in

leorman,
riului

incepind
in

de

gura

19.

Oinacui, cu catunul: Oi-

gasete cu
$i

Vedea

sus pana laco-

nacul.
20. Pietrele, cu catunele:
letia i

cimpia Burnazul

se
$i

muna Grosul. Spre N., se margined cu plasa Cilii$tea, ince

pind din cotnuna Gr
cind prin
sul,
$i

Me-

varsa in Dunare, intre Malul

Slobozia.

Pietrele.

mica vilcea

i$i

are

tre$i

21. Pttrosani, cu catunul Petro^ani.

scurgerea in Teleorman dupa

ce
!-a luat

Cucuruzi, Ciolanul

na?tere din sus de

pe
sa,

la

Rasuceni, pe din sus de

22. Pueni, cu catunele: Prun-

Grosul, acesteia i-se zice: Valea-pe-Balta.

Frate^ti, Daia, Frasinul,

Baneaeste

tul-Comenel

$i

Pueni.

Petro$ani, Pueni

$i

Pruntul.

23. Putineiul, cu catunul Putineiul.

In Cilni^tea daQ apele vailor:

Ciolanul,

Suprafafa acestef

plai

Cablanul,
i

Scumpia,

de 137370 hect., cu o populajiune de 54000 locuitorl. Se compune din 29 comune cu 52 catune $i anume:
1.

24.

Riisuceni,
safl
i

cu

catunele:

Urde?iul

Lazul.

Apol ma!

Gostieni
ceni-d.-j.

Asan-Aga, Rasu-

sunt vaile Fiasinetul, Daia, Onceasca, Valea-Miulul, care toate

Rasuceni-d.-s.

25. Slobozia, cu catunul Slo-

se scurg in platoul Dunarei.

BatyT

Arsacke, cu catunele: Ar$i

bozia.
26. Stdnesti, cu catunele Ghiz:

principale avem,
la

ince-

sache (Paraipani)
2.

Babaifa.

pind de

V. spre E.

Petro-

Baltinoaia,

cu

catunele
Nazirul,

darul
27.

Stane^ti.

$ani, Gaojani-Petri^ul, Paraipani,

Balanoaia,

Co^oveni,
i

Toporul, cu

calunul To-

Malul-de-Sus, Malulde-Jos, Mahirul,

Onceti, Turbatul
3.

Cantemir.
y

porul.
28.
Trestenicul'd.-s.y

Cioroiul,
$i

Frasinul,

Ba-

Bilneasa-Sf.

Gheorghe cu

cu
$i

ca-

neasa, Gostinul

Pietrele. Cele

cat.:

Baneasa

$i

Sf.-Gheorghe.

tunele:

Trestenicul-d.-s.

Lu-

mat

intinse

sunt: Pietrele, Pei

4. Branitea, cu catunul Bra-

daneasca.
29. Trestenicul-Popesti, cu ca-

tro^ani,

Baneasa
balflf

Gostinul.

ni?tea.
5.

Din aceste
tit^p marl

se scoate can
$i

Bujorul,

cu catunul
catunul

BuCa-

tunele

Trestenicul-Grajdane$ti,
?i

de pe$te

racl.

jorul.
6.
calefi.
7.

Trestenicul- Pope?ti
Cacalefi, cu

Treste-

In aceasta plasa sunt o mul-

nicul-Tomule^ti.

Plasa Marginea este

Chiriacul,

cu

catunele:

din

compusa doua marl platoun, unul

de insule sau ostroave, din care mare parte sunt acotime

perite

cu

paduri

de

salcic;

Digitized by

Google

MARGINEA
cele mal mart sunt
in

MARGINEA
constitue aceasta
Paraipani,
si

Marotinul,

ce

plasa,
si

dreptul Branistel; Ostrovulin

din ele cultiveaza vil

24 au poin

trosani,

Vieri,

Slo-

bozia, RSsuceni

Chiriac.

Lung,

dreptul Gostinulul-d.-j.;

meturi
care

indestulate.

Suprafafa
hect,

Cat de comunica^ie sunt:

Cioroiul, in dreptul Giurgiulul;

viilor este

de
si

1956

Dunarea, care serva

judej, avind

la trans-

PirgosulDinul

si

Chilbotinul pe

intra

585 hect. de vie

portarea bucatelor din intregul

domeniul

Giurgiulul, in dreptul
in

ce sunt pe proprietatea orasulul

Giurgiu. Ceea ce face aproape

doua

punflf
si

de

in-

Malului, Batinul,

dreptul Pesi

carcare, la Petrosani

Giurgiu

trosanilor; Regalul

Mocanul,
drep-

in dreptul Smirdei; Lungul, in

jum&tate din intinderea de 4042 hect. de vil, ce sunt in intregul

judef.

(Smirda).

Linia

ferata

Bucuresti-Giur-

dreptul Puenilor; Coria,

tul Pruntulul; Insula Sf.

in

giu, care in

aceasta plasa
stabile

are

Gheorin,

In

aceasta plasa se cultiva:

si

gara

Giurgiu,
si

Smirda,

ghe, in fa{a carantinel Giurgiulul.

cinepa

gogosl de matase
in sa-

Fratesti

Baneasa, are un parkil. in

Cele
ciului,

cu padurl sunt: BalanulTurbatul,

Basicujele,

cu abunden^a. In special
tele din spre E.

curs de 28

aceasta plasa
el la

Gu^iul,

Grindul-Pen-

de
si

plasa,

cum:

pana

la

marginea

hotarul

Magura-deNisip, Zotunul sau Cama, Ramadanul. Borunul, Stircea, MoRegalul, Dinul, Batinul,
Ie-

Frasinul,

Gostinul,

Baneasa,

Comanef despre Baneasa, unde

incepe padurea;

Pruntul, Pietrele
rogojinl

Pueni se fac

din papura

de
la

balta,

canul,

care

se

vind

la

Giurgiu,
si

Bu-

la

$oseaua na^ionala, care duce Bucuresti prin Daia si trece

pi.

Grindul, Comasca, Zlotunul,

nechtoiul,

curesti,

Olteni^a

Alexan-

in

Cilnistea

la

Crucea-de-

Pueni

sau

Caluga

dria, din jud.

Teleorman.

Piatra, cu o

reasca

si

Pruntul-Comanel.

Dealurl principale sunt: Sti

ne^ti Onceasca,

Daia
si

Fratesti,
Pietrele.

poseda 20 paduri de salcif in suprafa^a de 3588 hect.; paduri de stejar si de alte 5

Statul

lungime de 23 kil.; $oseaua, ce duce la Zimnicea,

Petrosani, cu o
kil.;

prin Slobozia, Malul, Paraipani

si

lungime

de

Frasinul,

Baneasa
inca
:

esen^e foioase,

suprafa^a de

32

Mai sunt
din
jos

cite-va

m&gurl

insemnate ca

Magura-de-Nisip,

5266 hect. Statul poseda 8

proprieta^I,
let

la

Soseaua jude^eana, care duce Alexandria prin Putinei, si

kil.;

de Lacul-Mahirulul si magura Gogosari, pe proprietatea Toporul.

aducind un venit anual de

are o lungime de 32

364600; Eforia Spitalelor Civile, 5 proprieta^T, producind un venit

$oseaua jude^eana, care duce

la Pitesti,
si

trecjnd prin Ghizdarul

Un
a
si

vast

ses

se prezinta in

anual de

lei

189000.

Toporul.

In
prin

fine

soseaua,

aceasta plasa pe partea de V.

ei;

incepe

despre Stanesti
se

Chiriacul la E., duce spre V.,

si

p&nS. in hotarul piasei

in-

poseda un numar de 12 paduri in suprafa^a de 13600 hect, aducind un venit anual de 80000 let.
Particularil

care
^ulut

duce
spre
prin

mijlocul judesi
$i

Tirgoviste

care
Cio-

trece
lanul.

Baianoaia

tinde din marginea

pi.

Cilnistea

Casele publice, ca: Eforia Spitalelor,

S'au
sura^el,

improprietarit
luind o

283

in-

p&n&

in coastele

Dunarel spre

Doamna
in 2

Bala^a, poseda

suprafa^a

de
in

Paraipani.

Aceasta cimpie arc

800 hect.

1628 hect.

numirea de Burnazul.
In plasa Marginel sunt cele

Numai
Marginea
Giurgiu
se face

comune
acest
in
fie

din plasa
orasul

Resedin^a subprefecturci c
Giurgiu.

(vezi

exceptind

ma!

intinse pasuni din tot jud.

si

cuvint)

an,

Are o judecatorie de
de satele acestei Giurgiu si comunele:
Dadile, Gradistea
si

ocol care
afara

Vlasca, cele mal multe

mal
cimos-

bilciu
la

care
la la

are sub juridic^iunea sa,

piast,

bune
^i

vite:

bol,

bivoli, caT, oi
in

adica:
Iulie,

com. Arsache,
si

26

orasul

rimatorl

pasuneaza
sau

bilciu fari obor,

com.
vite,

Comana,

piile

Burnazului

in

Fratesti, bilciu cu
la

obor de

Branisteni,

troavele

DunSref.

Cimpii
fertil
fie

de

9 Martie

si

23 Aprilie. AproplasT

din plasa vecina.

In plasa
scoll,

culture cu pimint
pi.

face ca

pierea satelor acestei

de
fie

Marginea sa
fin

cea

ma!

orasul Giurgiu a facut sa nu

Marginea sunt 34 de din cart 4 de fete, iar ce

:

productive din jude{. Se pro-

trebuin^a
ciurt.

de

mal

multe

bil-

duce
trirea

cu prtsos pentru nuiarnS

le I'alte 30 sunt mixte, conduse de 10 inva^atoare si 24 inva-

pe

a vitelor din

aceasta plasa.

afara

Din num&rul de 29 comune

Sunt multe mori cu abun; de cele 4 morT din Giuriu, mat sunt alte mori: la Pe-

^atorT;
sericl,
reti.

21

parohil,
;i

cu 47

bi-

30 preo^T

80

cinta-

Digitized by

LiOOQ IC

MARGINEA

240

MARGINEA
Fur-

Marginea, plasd, jud. Teleorman, compusi din 25 comune rurale ?i 2 urbane. La E., incepind
de
jud.
la

venia, Confetti, Fintinele,

cule$ti,

ginile sale
$i

formeazS hotarul com.

Frumoasa,

GSuriciul,

al

jud. despre jud.

Roman.

Lisa, Nanovul, N&sturelul, Piatra,

Dun&re, se
Vla$ca,

limiteaza.

cu

Pielea,

Poroschia,

Zmir-

Marginea,
pi.

sat,

in

jud. Roman,

urmind
com.

linie

dioasa, SpStarei, Suhaia, Storo-

Siretul-de-Sus,

curbs

pe cimpia
in

BurnazuluT,
Cacaler,i

baneasa,
Viioara
pularuune

fig3neti,
$i

Vin^tori,

tieni,

spre S.-V.
la

p&na
'

hotarul

(Vla?ca),

peunde

se intind multe

Voivoda, cu o pode 38891 locuitorT,

sunt dou&:

le?tieni,

com. Hele$de satul He500 m. de el. Este

familiT,

a$ezat pe deal.

din mobile jud. Teleorman.

la

De
di-

din carl 8254 contribuabilT.

Are o populate de 89
sail

Cacale^i

limita pla^e! ia

Comune urbane
Alexandria,

recfiunea spre N,-V. c&tre com.

cu

o popula^iune

418 suflete. Se lucreazS ol&ria. Sunt

marT cornute.
sal,

161

de unde apoT apuca pe cursul riulul Teleorman p&na la com. Laceni, din pi. TirguluT.
Pielea,

de

1 1

503

suflete, din

can 4543
din

vite

contribuabilT; Zimnicea, cu o po-

pula^iune de 4961
car!
1

suflete,

Marginea,

ftcind parte din

si-

comunelor Laceni, C&line$ti, Mavrodinul ?i Bogdana formeaz& limita de la N. $i N.V. a pla>ei; de aci limita urHotarele
meazcl cursul piraielor
$i

193 contribuabilT.
plasa.

Aceasta
cu
pi.

este intrunita.

com. G&iceana, jud. Tecuciu, tuat la V. comuneT.

C^lma^uiuluT,

avind un

Are o populate de 36
miliT,

fa-

singur

sub -prefect.
sunt:
$i

Re?edin{a
ca *>

sau

144

suflete,

carl

lo-

Urluiul

este la Alexandria.

la com. Vt>ide unde merge in linie dreapti p&n& la Dunare, intre hotarele comunelor Cioara $i

CSlma^uiul p&n&

Vite

12263

34 1
vite

cuesc in 34 case. Satul este intemeiat o data

cu satul PTetroasa.

voda,

m&garT

catirT,

21662

mar! cornute,
5*1

70462

vite mici

8224

porcT.
?i

Marginea, numire, ce
in

se

mai
din

Vin&tori.

La

S.,

DunSrea
ca
?i

for-

Plasa MargineT a purtat

dS cfitunulul Bordeni-MicT,
com.
Bordeni,
plaiul

meaza

limita pla$cT

ju-

de^ulul.

vechime acela^T nume. In catagrafia DomnitoruluT C. Mavrogheni,

in secolul trecut,

Prahova,

jud. Prahova.

Afara de laturea de N., toata

plasa este udat& de ape.

o g&-

La

S.,

sim compusS din satele Ulmeni,

Piacra,
Str^ini,

Marginea, munte,
Rime?ti,
Vilcea,
pi.

la

N. de com.

Dunareacubalfile

eT.

Riurile Te-

Voivoda, Lisa, Vii^oara,

Fintinelele,

Oltul-de-Jos, jud.

leorman

$i

Vedea ud3

toate co-

Zimnicele,

intre

muntele Ursul

$i

munele
pre E.
N.
;

in pirate

pe partea des$i

Malul-Ro^u, (Herasca sau Nasturelul

Petriceaua.

Serve^te

de

suhat

piraiele Urluiul

C&l-

de

aztSzi),

Gorganul,

pentru vitele man.

ma^uiul,
?i

comunele

despre

V.

Bragadirul, Catuneasca, Scae^ti,

$oimul,

Brinceni,
?i

figSne^ti,

Marginea,
la
?i

deal, intinzindu-se, de

Pozifiunea acestel pla$i este

Zmirdioasa
'

Bujoreni.

N. laS., intre satele Tingujei

Grie^ti,

numai de
diferite

cirap, intretalata*

de

com. Tingujei,

pi.

v&T,

vilcele

?i

cursurT

Marginea,
Trotu.sul,

sat,

jud.

Bac&u,

pi.

Fundeni, jud. Vasluiii.

de ap& care-i dau aspectul eel mai pl&cut. Cimpiile mai intinse
sunt: a-BurnazuluT, care tncepe
dintre comunele Beiul, Con$e$ti
$i

com. Groze^ti, situat

al

pe malul sting
la poalele

OituzuluT

$i

Marginea,
dere de

p&dure
160
hect,

particulara,

munteluT Co?na.
Neamt^u,

supusa regimului

silvic, in intin-

pe

mo?ia

Bragadirul

$i

merge p&n&

in

Marginea, satuc,
pi.
'

in jud.

Muntele- Marginea, com.

jud. Vilcea.

Rirae$ti,

Vlaca; Cimpia-G^uriciului, Bragadirul

cultura
$i

de Sus-Mijlocul, com. Usca^i.

trup de sat, in jud.
pi.

altele

mai micT. Prin

ce
se face
in

intinsft
?i

Marginea,
Neam^u,
teaciinul.

Marginea,
pi.

piriti, in jud.

Neam^u,

aceastS plas&
el
i

prin frumoasele

Bistri{a,

com. Mes-

de
;

Sus-Mijlocul,

com. Us-

pozifiunT,
s'a

merits

numele ce

ca^i
lul

izvore^te din dealul Munce-

dat

de Gradina-Teleor-

(ramura
la

R^denilor); curge

manuluT.

Marginea,
rurale
ale

trup

de

sat,

in jud.

pe

satul

cu

acelasT nume;

Comunele
pla^T sunt:

acestel

Neamtu,

pi. Bistri^a,

com. Buhu^i,
cu mar-

se vars& pe stinga piriului Va-

Adame$ti, Atirna^i*

renumit pentru caramidariile ce

se fabrica in localitate
;

lea-Alb^, traversind so^eaua

rovul-Tupila^i, intre
kil.

Gi-

Beiul, Bragadirul, Brinceni, Cer-

2829.

Digitized by

LiOOQ IC

MARGINEA-ClRLIGUU'I

iMI

MARIAN
plasa, in ju-

Marginea
roeni,

Cirligului,

munte,

Marginea-de-Sus,

nals Rimnicul-Foc^ani, calea ju-

jud. Dfmbovi^a, in sus de

Mo-

de{ul Rimnicul-S&rat, in partea

deteanS Pl&ine$ti-Dumitre$ti,
c&I vecinale intre

$i

pe dreapta

Ialomi^eT.

de mijloc a judefuluT. S'a numit ast-fel, c&ci mal inainte se afla

a^ezatS
la

comune.
munte,
pi.

Marginea-de-Jos, plasa,
E. a jude^ulul.

in jud.

marginea jude^ului
Ora?uluI
judejul

Marginea-DomneascS,
in

Rimnicul-SSrat, in partea de N.

spre jud. Putna. Se m<irgine$te

la

raionul com. Pucheni,

jud.

Arsi-

N. cu

pi.

$i

ge^elul,

Muscel.

Este

Se m&rgine$te
de^ele

la

N. cu ju
$i

Putna;
la
$i

la V.,

cu plaiul Rimnicul;
il-d.-s.

tuat in

partea

de N. a com.,
?i

Putna,

Tecuciu

Co-

S.,

cu pl&$ile Rimnic

intre mun^il Orlea

Vaca

$i

spre

vurluiul,

de care se desparte

Gradi^tea; la E., cu

pi.

Mar
re-

jud. Dimbovita.

Aci este o stinS

brin-

prin nul Siretul; la E., cu jud.

Br&ila,
riul

ginea-d.-j.

Face parte din

$i

in care se fabric^ diferite

de care se desparte prin Buz&ul; la S., cu pi. Gra

%\ la V.,

giunea dealurilor

din regiunea

zeturi.

cimpulul. Este br&zdat& in partea de V. de dealurile

le{ul,
:

di$tea
d.-s.

cu

pi.

Marginea;

Turcu-

Marginea-Domneasca,
la
pi.

munte,

Este o plasa de cimp

n are

M&gura

Glp&tinif, Jinurul,
Peleticul,
in par-

N. de com. L&ical-Runceasa,
Arge^elul, jud. Muscel. Le-

alte locurT ridicate

riuluT
vile

de

cit

malul

Co^atcul,

Tr&isceni,
$i

Rimnicul

$i $i

cite-va
colo.

mo
V.,

Costandoiul

M&gura;

genda spune c& era obiceiu ca

aci in
to^I

risipite ic*

tea de E. e es intins, presilrat

la

anil

s^

?eaz&

unii

Riul Rimnicul

o ud&

de

cite-va

movile.

La

S. este

din domnil ^rei cite-va

zile, in

trectnd prin comunele Ciora^ti,

baltaRobescu sau Voetinul. Face

parte din basinul RimneT
SlimniculuT.
$i

timpul vereT.

Slobozia, Mih&lceni, M&rtine$ti,

al

Rimniceni
retul

$i

M&ic&ne^ti. Riul Si

Rimna

intra in plasa
;

Marhonda,
tul

sat,

spre E. de sapi.

o ud& la E., trecind prin comunele Corbul $i Mixineni.

pe

la com. Lacul-luf Baban ud& comunele Borde?ti, Dragos-

Bosia, com. Bosia,

Ia$i, situat
$i

Bra-

ni^tea, jud.

pe $esul
su-

La
i

S. e piriul Buz&elul. Laciri

:

loveni,
ra^ti,

Plaine?ti,
$i

Slobozia-Cio-

dintre Jijia

Prutul.

Are o
^i

sunt

Leica,

la

N.

Puturosul

Gologanul,

prime$te ca
unit cu Cir-

prafa^a de 98 hect.

o popu-

MSxineni,

la E.

afluen^T:
ceiul
$i

Oreavul

late de 14
flete.

familit,

sau

80

su-

Este formats din urm&toarele

comune rurale
luri,

Hingule$ti
Martine$ti,

$i

Ma
Cio-

la

N.-V.

uda prin mijloc, trecind prin comunele Slobozia, Sihlele $i Bogza;

Cali{a. Slimnicul o

In mijlocul satului se afla

balt&

mare,

formats din

v&r-

rci^ti $i

Slobozia-Mih&lceni, la V.;
$i

are
$i

ca afluen^T piriul Co^atcul

1

sarea

Prutulul,

numitS

Mar-

Rimniceni
tru
;

Gulianca, in cen$i

Dulcea, unit cu Slobozia.

Plasa

honda.
Vite: 70 vite

Corbul

M^xineni,

la E.

Marginea-de-Sus

este
j

mari cornute,
23
rimStori.

Maic&ne^ti, la N. Re$edin{a placet este in com. M&ic&neti.

formats din urmStoarele comune

Lacul-luf-Baban, Ureche?ti, Pope$ti
nul,
$i

275

of,

16 cal

$i

67315 hect., cu o populate de 4200

familiT,

Are o

suprafat&

de

la

N.; Slobozia
S.
;

$i

Voetij

Maria,

sursii

de apa

mmerala,
predo:

la

Bogza,

Gologanul
;

in Valea-Tisel, jud. Vilcea, ba-

sau 20055 suflete.

in

Slobozia-Ciora^ti, la E.

Bor-

sinul 01&ne$ti,

in

care

Comerciul const&

importul

deti,

Dragosloveni,

Pl&ine$ti,
I

de coloniale, spirtoase, instrumente agricole $i in export u de cercale %\ vite. Transportu

rile

Sihlele, la mijloc.
in

Re?edin^a este
este de

com.

Pline$ti.

Suprafa^a
hect.,

sa

60529

se fac prin g&rile

liniei
$i

fe-

rate

Rimnicul-Foc$ani
liniei

prin

cu o popula^iune de 4440 familii, sau 24400 suflete. Pro.

durile
la E.,

mini ca substance fixe Iodur de Magneziu (foarte senzibil) Bromur de Magneziu (urme) Clorur de sodiu Bicarbonat de calce; Bicarbonat de Magneziu Hiposulfit de soda Hi; ;

acelea ale
car! se

Tecuciu-Gala^i,

ducfiunile placet sunt: la V. pa$i

posulfit

de Magneziu
k

Clorur

afla.

in

apropiere.

viile

cerealele.

de Magneziu;
niu; Silicic

Oxyd

d'Alumi-

C&ile

de comunicafie sunt

calea jude{ean& Virte$coiul-Foc$ani-Br&ila; apol calea jude$ean&

Comerciul consti in importul de coloniale, instrumente agricole $i in export de vite, cereale

$i

vedre

Acest izvor di p^ni in 20 ore.

vale, la S.-V.

la

300

Rimnicul
roase

M&ic&ne$ti

numeintre

vin.

drumurf

vecinale

C&ile

de comunicafie sunt
ferat&
?i

Marian,

de satul
zice

comune.

Calea

?oseaua natio-

Ciocile, jud. Br&ila.

Aci se

Digitized by

Google

MARIANCA
ca a fost mat inainte satul Ciocile,

242

MARMURA
se

Sf.
tul

Nicolae, deservita de preosi

si

varsa in

riul

Cerna,

la

care s'a retras unde este as

din cauza zmircurilor de
locuri.

de

cintare^ul bisericei pa-

com. Fometesti.

t&zt,

rohiale din Sl&vu{a.

pe acele

Marine^ti, mosie particulars,

in

Marine! (Dealul-), deal, in partea de S.-E. a com. Covasna,

pi.

Marianca
sesti,

sau

Balomireasca,
pi.

jud. Dolj,

pi.

Amaradia, com.

Podoleni,

jud.

Falciu.

La

mosie, in jud. Arges,

Gala-

com.

Teiul,

proprietatea

Aparfine locuitorilor. Pe dinsa se afla padure.

Slavu{a.

poalele acestul deal a fost din

vechime

satul

Varna,

in

fun-

EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti

;

dul VaeT Marturiel.

Tot

aci se

se arendeaza anual cu

Marine^ti, pftdure
jud. Dolj, pi.

particular^, in

afla localitatea

numita

Biserica-

800

leT.

Slavu^a,

in

intindere

Amaradia, com. de 190

locuitorilor.
si

VechTe.

Mariaul, picket
paza
frontierel,

militar, pentru

hect. Apar^ine

Se
1

Mariu^a,
com.
la E.
tistea.

sat,

ftcind

parte

din
pi.

pe marginea Du-

compune
frasinT.

din girnifa

cer, care

rur.

Hagiesti-Mariu{a,

naret, in dreptul

com. Vinatori,

predomina, apoi

din

ar{arl

si

Mostistea, jud. Ufov. Este

situat

jud. Teleorman.

de Hagiesti, pe valea Mos-

Marin

(Valea-lui-), vale,

izvo

Marina,
pi.

catun, in jud. Teleorman,

Se intinde pe o suprafajade
2279 hect., cu o populate de 617 locuitorl.
D-ni! C. Vernescu, Sp. Gazoti,

reste din

padurea

statului

Va-

TirguluT, ^inind de com. Bi-

lea-CaidareT, strabate partea

dc
in

voli^a.
suflete.

Are o populate de
Se mat numeste
si

N. a
rile,

cat. VlSdesti-d.-s., pi. Riu-

jud. Muscel,

si

se vars&
si

fuma^i.

d-na Alex. Brezoianu au 1882

riul Bratia, intre

hanul

moara
Marina,
rur.

dluT D. Micescu.

sat, facind parte din

pi.

com.
jud.

Recea,

Horezul,

397 hect. Proprietary cultiv& 1440 hect. (200 sterpe, 90 izlaz, 152 padure).
hect.
si

locuitoriT,

Marina,
sul,

sat, in jud.

si pi.

Arge-

Vilcea.
suflete;

Are o populate de 301

2
bisericT.

Locuitorii cultiva

350

hect. (15

ftcind parte din com. rur.

Se

zice

ca

hect. sterpe, 32 izlaz).

Flaminzesti.

un oarecare Ion Ursanul, v&taf

(tirla),

Are o
si

biserica,

cu hramul
helestaie;

Sf.

Marinache,

c&tun

pe cimpi.

de de

plaiu, a

Tertat
sa-sT

pe locuitort
biserica.

Gheorghe, deservita de2preo{i

2
cintare^T;
2
2

bir

ca

fac&

pul Bar&ganul, jud. Ialomi^a,

Acest Ion Ursanul se

a ftcut in acest chip

zice

ca

podurl. Comerciul se face de 4

circiumarl.

Ialomifa-Balta, pendinte de com.

Fra^ilesti.

vr'o

40
si

de
in

biserici,

pe

la

anul 17 14.

Numarul
808
si

vitelor

marl

de

E
Marincioaica, insula
de 80 pog.;
tarul, jud.

udat de
si

riurite

Marita

al

celor mici, de

1200.

Dunare,

Maricioara

de

Piriul-Popilor.

de com. HoRomana^i.
{ine

Markka
Marina, trap de p&dure, a statului, in intindere de 10 hect., situat pe domeniul scoalel de agricultura de la Strihare^i, dincolo de Valea-Muerel, com. Cireasovul,
jud.

sau

Chirculescu,

ca-

tun, pendinte de com.

Rusi-lui-

Marineti, vechfe numire a cdt. Muscelul-pganul, din com. Ru

sava^ul, jud. Buzau.

Asan, jud. Vlasca. Are o suprafafa de 500 hect., din care

60

locuitorl,

improprietarhu

la
si

1864, au luat 145 hect. Este

Olt; loc placut

Sla-

o braniste de
situate

hect.

si

jum.
alei.

Marineti,
rur.

sat,

pendinte de com.
pi.

de petrecere
tinenl,

al orsenilor

pe loc

ses.

Venitul

Slavuja,
la
5

Amaradia,
spre
S.-E.

jud.

in

zilele

de sarbStori,

nual al mosiet e de 12000

Dolj,

kil.

de

mat

ales la Past!.

Slavu^a,
al

catunul

de resedin^a

Marmura, nume
Marina,
riu,

ce purta

in ve-

com.,

de care se desparte

izvoreste

de

sub

chime comuna Nedeia,

jud. Dolj.

pi. Balta,

printr'un deal.

muntele Piatra-Alba, trece prin

fa-

Are o populate de 47
miliT,

centrul cat. Marina, com. Recea,

pi.

sau 193

suflete,

can

lo-

Horezul, jud. Vilcea, se unecare

iz-

Marmura,
pi.

deal, in partea de N.si

cuesc in 48

case;

biserica,

ste cu riul Maricioara,

E. a satuluT

com. Pohotinul,
Falciu,
din

construitS din lemn, cu hramul

voreste

de

la

Piscul-f iganului

Podoleni, jud.

Digitized by

LiOOQ IC

MARMUR1LE
care se scoate peatra.
este acoperit cu vil
iar
si

243

MARTALOGI-CIOBANt

parte
I

Are o populate de 250

milil,

fa-

Vite
ol,

949

bol,

567

cal,

4468
15
a-

padure,

sau 1013 suflete, din carl

pri-

50 capre, 32
si

bivoll,

pe poale

se face cultura de

186 contribuabill; o scoala

sinl

459

porci.
lei

cereale.
,

mara, frecuentata de 34 elevl;

o biserica, cu hramul Cuv. Paraschiva (1864), cu
cintaretl;

Budgetul com. e de 41 10
la venituri, iar la cheltueli,

de

Marmurile,

balta, jud. Dolj, pi.

preot

si

Balta, com. Nedeia.

2 circiuml.

6461 lei. Pe partea de

testi,

S.

a comunel,

Vite marl cornute

6j6

vite

trece calea ferata Bucuresti Fe-

Marotinul, ostrov, in Dunare, in jos de satul Branistea, jude$ul

Vlasca.

mid 695
,

si

rimatorl 425.

care are pe teritoriul costasia Dilga-Mare.

Budgetul comunef e de 177!

lei la

munel

venituri

si

de 1650

lei la

cheltueli.

Marsilieni,
pi.

sat> in jud. Ialomifa,

Marotinul,
tistea

vtile,

jud.

Ilfov,

pi.

Oltenifa, prin care

balta

Mosi

comunica cu Dunarea.

de sat este conacul unul mare proprietary St. Geblescu, a carul mosie se inIn spre E.

Ialomi^a-Balta,

pendinte de
situat la

com. cu acelasl nume,

3V2
kil.

de

riul
si

Ialomita,

pe

tinde spre S.

lunca riulul
spre N.

coasta Baraga-

Marotinul-de-Jos sau Ghimpa{i, com. rur.,

d.-j.,
pi.

Se mal
Gunoiul
-

afla

magura
vale
sat,

nulul.

Balta-OItul-

Badisel,
siliste
si

intr'o

Vechea numire a
Dilga Mare.

satului este

jud.

Roraana^i.

formata

unde afost
S.,

de

Ma
;

numai din

satul cu acelasl

nume.
in

gura-Turcului

Teiul Mofil
si

la

Populafiunea comunel este de

E
in
1

situata

pe un teren

ses,

Grindul-Tursanului
mosiel Mirsanilor

lacul

136

familil.

dreptul dunelor ce face nisipul

col^ul
kil.

Galesul, intre hotarul

si

comunel
(com.).

de N.-V. de Caracal
nivelulul

al
si

plasei,
la

la
kil.

al

38

scoala mixta, condusa de un inva^ator si frecuentata de 51 elevl si 20 eleve; o biserica, deservita

Are o

de

Corabia.

Inalfimea solulul
inarii

Marsilieni, com.
Ialomifa,
pi.

rur., in judeful

de un preot

si

d'asupra

este

Ialomija-Balta, este

dol dascall.

de 138 m.

situata pe partea dreapta a riu-

Vite sunt: 589 bol, 289 cal,

Are o
milil,

popilatfe de

147

fa-

lul Ialomita, intre

comunele Al-

3349
15

oI

35
si

capre,

32

bivoll,

sau 705 suflete,

din car!
pri-

besti

si

Bordusele.

asinl

228 porci.

121 contribuabill; o scoala

raara, cu
1

Teritoriul comunel, cu suprafa{a

inva^ator, frecuentata
;

de 5700

hect., din

can 125

Martalogi, sau
jud. Arges, pi.

de 34 elevl o biserica, cu hra mul S -{il Voevozl, cladita la 1795 de Stoica Boruzescu 2 circiuml.
;

hect. padure, se intinde din riul

Budgetul comunef e la venituri de 193 1 lei, iar la cheltueli,

pe cimpia Bacoprindedoua mosii: Dilga-Mica, de 600 hect., proIalomi^a, spre S.,

Urzice^ti, sat, Cotmeana, facind parte din com. rur. MartalogiCiobani.

raganul

si

Are o

biserica, cu hra-

mul

Sf.
si

Nicolae, deservita de un

prietate
nenl,
si

sapte

satenl

mo?-

preot

un cintare{.

de 1854
micl 900

let.

Dilga-Mare,

de 5100

Numirea acestul sat probabil

ca vine de la vechiile mili^iiju-

Vite marl cornute

si

279, vite
140.

hect., proprietate particular*.

rimatorl

Dupa
sunt

legea rurala din 1864,

defene
al

ce

existau

in

veacul

improprietariti
;

pe mosie

XViMea, sub numele de Marsi

Marotinul-de-Sus, sau Gale^ul,

com. rur.,
pi.

Balta-Oltul-d.j.,

jud. Romanafi,

formata numai

neimproprietarifl 48 locuitori mal sunt 140. Se compune din satele: Marsilieni,

si

talogi
1

care

ati

existat

pana

la

7 1 6, cind

lea desfiiintat Nicolae

Mavrocordat, ca o masura mat

multfiscala,

din satul cu acelasl

tuata aproape
Dolj, pe

nume, side hotarul jud.

si

Dilga-Mica

si

Neamful

de oare-ce Martalogi

din cat. Grumuzea, cu resesi

erau
stat.

scutiflf

de

orl-ce darf catre

un teren ses

nisi-

din^a priraariel

a judecatoriel

pos, fiind-ca imprejuml

comunel
de Cara
Corabia.

comunale
milil,

in

Marsilieni.
fa-

vin dunele ce nisipul formeazS

aci.

Are o populate de 206

sau
1

Martalogi -Ciobani, com.

pe
pi.

rur.,

Se

afla la

25

kil.

108 suflete; o scoala

51
elevl

riul

cal si

la

41

kil.

de

mixta, frecuentata de
si

Cotmeana, jud. Arges, Cotmea, la extremitatea de

despre judefele
la
si

Altitudinea terenulul
nivelulul maril este

d'asupra

20 eleve; o
si

biserica,

cu un

S. a judefulul,

de 138
Ctograjlc.
Vol

m.
IV.

preot

dol dascall.

Oltul

Teleorman,

21

kil.

63oJ0.

M*r*U DicfUmar

82

Digitized by

Google

MARTEI (DEALUL-)

2U
plaiul

MASTACANUL
com.
din
Bisoca,
izvoa-

de com.
Pitesti.

rur. Cotesti, resedinfa

si

Rimnicul,

cu apa de pucioasa\
Bisca-cu-Cale.

pe

valea

subprefectureT,

la

30

kil.

de

considerat
rele
riuluT

ca unul
R.-Sarat;

Se compune din 2
si

sate:

izvoreste

Ciobani

Martalogi, avind im-

din muntele Martinul,

uda N.

Masa-Domneasca,
Bacau,
pi.

stincti,

jud

730 sufl. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, cu un preot si un cin

tare{; o scoala

preun<i 180 fam., cu

comuneT,

si

se varsa in Rimnic,

Trotusul, com. Manainalta

pe stinga

lut.

stirea-Casinul,

de
ft

2 m.,

pe care se
Martiria, numire, data de call
gari{ele
inaltelor

zice ca ar

mincat
in-

primara rurala.
1

Stefan

Gh.

Voevod,

dupa

Budgetul com. e de
la veniturT si
tuell.

397

lei

schituluT Sf.
si

Gheorghe
cat.

toarcerea sa din Ardeal, unde

se dusese fugarit

de

266

lei la

chel-

stincoaselor pis curl

de TurcT,

tre-

din

com. Boziorul,

Nucul,

cind cu ci^T-va oamenl prin Be

ciurile-Domnesti.

Vite sunt:
58
si

960 boT
1885
oT,

si

vacl,

jud.
la S.

Buzau, situate pu^in

maT

caT,

bivolT,

6 capre

de

schit.

Muntele Martiria,

320

rimatorl.

serva ca hotar despre

Col^i
;

comuna

Masa-lui-Traian,
de piatrd,
in

sau

Masalespede
ro-

e acoperit

de padure.

lui-Mihaiu-Viteazul,

Martei (Dealul-),
Suceava,

deal, in jud.

forma unei mese

com.

Plesesti,

parte

Martoiul, cdtun
Ialomtya,
pi.

(tirla),

111

j id.

tunde, ce se afla pe marginea

OltuluT, jud. Vilcea, din jos dc

cultivabil, parte

padure.

Borcea,

pendinte

de comuna Lupsani.
Martine^ti, numire ce se maT da
c&t.

manastirea Turnul, care t'mede

jude^ul Arges.

Legenda
la

popu-

$urpanul, com. Mircesti,

pi.
I j

Martologul,
cea.

pise

si

vale,

com.

lara
s'ar

zice
fi

ca

aceasta

masa
in

Vedea-d.-j., jud. Olt.

Baesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil1

asezatMihaifl-Viteazul

Valea izvoreste dela X.-E.

Ble^ti,
si

mijlocul

capitanilor sal, inainte

Martinul,

sat,

jud.

Bacau,

pi.
si-

comuneT
piriul

se varsa in

d'a intra cu ostile sale in Transilvania.

Tazlaul-d.-j.,

com. Berzun^ul,

Dobricea.

Aceasta legenda a

in-

tuat pe dealul cu acelasi nume,

spirat poetuluT Bolintineanu una

nu departe de

piriul Berzun^ul.
familii,
I

Marvila,

sat,

facind
pi.

parte

din

din cele
ale sale:

mat frumoase balade

Are o populate de 37
circiumT. Vite sunt: 13
vite

com. Corbasca,

Berheciu, jud.

sau 188 suflete; o biserica; 2

cal,

Tecuciu. Este situat pe un deal,

113
si

pe malul sting
6
kil.

al SiretuluT,

la

Ca un glob de
Dar p'un
vtrf

aur luna stralucca,

Si pe-o vale verde, ostile dormea.

marl cornute,

10 porcl

de resedinfa comuneT.
fa-

de muntc

sta

Mihaiu
lui

la

masa

13 capre.

Are o populate de 68
mil
mu?ite, jud. Bacau, pi.
in

$i pe d'alba'i

mina fruntea

se lasa.

Martinul,

Trotusul? com. Hirja, situat spre

T, sati 246 suflete, locuind 64 case; o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, care

Asemenea

si

raposatul

T.

A man
sta

a fost inspirat de
in

aceasail

V. de satul Hirja
cu padure.

si

acoperit

s'a facut la

1863 de monahul
schitul Pogle^ul,
in-

legenda

cunoscutul

Lavrentie din

tablou, cu acelasi subiect ca ba-

dupacumse
Martinul, munte, in jud. Buzau,
com.
hotar
Minzalesti,
si

adevereste prin

lada poetuluT.

scripfia ce se afla

deasupra

usei.

intre

munfiT
;

Satul a fost situat mal pe vale,

Mascul, nume de
fiin{at.

sat

vecliiii, des-

Furul-Mare
are padure

Muscelusea

face

despre
si

com.
finea^a.

Lopatari

unde se vad si astazi cite-va ridicaturi de pamint; maTpe urma

s'a ridicat

VezT

Pausesti,

sat,

pi.

Cirligatura, jud. Iasi.

pe

deal.

AicT intra Siretul in jud. Te-

Martinul, munte, in jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bisoca, numit si $elariile-Martin, in parteade S. a comuneT; este acoperit cu
padurT
si

cuciu. Piriul Pogleful, care curge

la

N. de

sat,

formeaza hotarul
si

Masloul, deal, situat la E. comuneT Godinesti, jud. Gorj, plase prelunge^te de iul Vulcan
;

intre jud.

Tecuciu

Bacati.

la

E.
5

spre V.
kil.;

pe o

intindere
lo-

de

proprietary a

cu

pasunT

intinse
oT.

Masa-de-Piatra,

localitate,

in

cuitorilor

vara se fac aci stine de

partea de N.-E. a

com.

Star-

comuneT Godinesti; acoperit de vil si prunet.

rur.,

Chiojdul, pl.Teleajenul, jud. Pra-

Martinul,

piritt,

in

jud R.-Sarat,

hova, unde se afla o mica vina

Mastacanul, com.

situata

Digitized by

LiOOQ IC

MASTACANUL
in

245

MATARAUA
Neam^u,
Bistrita,

partea

despre

N. a plS$e!
Carpa^ilor

MastacSnul,
com.
situat

sat, in jud.
pi.

com.

MastacSnul,
din

pi.

Bistrita;

Bistr^a, jud. Neamfu, intre riul

Bistrita
?i

MastacSnul,

izvore^te

ramurile despre

ramurile

pe valea
la

piriului
kil.

MSstS-

N. de schitul Nechidul, dintre

mun^il
numi^I Aluni$ul
$i

de pe hotarul

Transilvaniel.

cSnoasa,
Piatra.

25

de orasul
fa$i

Ne-

Terenurile sale sunt accidentate, prezintind dealurl

chitul, prin valea

cSrora curge
satul

mSrete

Are o populate de 190

milif;
I

pSnS aproape de
cSnul
;

MastaPortS-

vST profunde, printre cart doming

bisericS, cu
;

preot

trece apol printre satele

(in

culmea formats de mun^if Go$manul, TarcSuI, Vi^ioana-Mare,

Porfirul, Nechitul
?i

2 dascSlI

o $coala, frecuentatS

$ovoaia
re$ti
(in

dreapta)

$i

de 37
aflS

elevl.

stinga), strSbStind, in

Negule$ti.

In apropiere de acest sat se

dreptul
nulut,

satuluf

Gura-MastacS-

AceastS comunS este formats

din catunele:
gule$ti,

izvoare

cu

apS

minerals

MastacSnul,
Smirea,

Ne-

(borviz).

$oseaua judeteanS RoznovuITazlSul, intre kil. 25 26,

BSlanul,

Mar-

dupS care se varsS pe dreapta

gina,
tul $i

PortSre$ti,

Schitul-Nechi-

Mastacanul,

sat, in jud.
pi.

$ovoaia, cu o populate
fam.,

com. Dragomire^ti,
Mijlocul, situat in

de 1559
Dintre
ri^T

sau 2951

sufl.

Neamtu, de Susdrumul care

17 18
$i

riulul Bistrita.

Mastac&nului (Gura-),
in jud.

sXtuc,

locuitoril improprietS-

pleacS

dintre

kil.

al

Neamtu,

pi. Bistrita,

com.
riu-

in

1864 sunt: 39,

55
ai

carl trS-

$ose!eI Girovul-Tupila^i

duce

MastacSnul, situat pe valea

lul

esc
rile

$i-$I

stSpinesc singuri locustSpinesc

locurile

prin satul Borni^ul

la

$i

HlSpe$ti,

Bistrita,

sub

$ira

dealurilor

lor;

Talpa.

ce
riu,

se
in

intind

paralel

cu

acest

ca urma?i
ri^T
;

celor improprietS-

drumul

$oseleI jud.

Dokil.

loc a fost pSrSsit

de

cS-

Mastacdnul, ramurd de
pi.

dcalurt,

breni-Moine?ti, la al 26-lea

tre

un

improprietSrit

$i

se stS-

pine^te de cStre comunS.

Agriculture se face pe o
tin dere

in-

de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, ce se intinde despre E. satului Due$ti, com. Serbe^ti, din drep
tul kil.

Mata,
plaiul
j

deal, pe care se aflS a$ezat

satul $elari,

CO m.

Valea-Mare,

de 463 hect. Ima^ul (suhatul) are o intindere de 1400 hect. $i nutre^te un numSr de 2849 vite.
In
rici,

19

al

$oseleI

Girovul-

Dimbovita, judetul Mus-

Tupilati,
mire$ti,

prin

comuna Dragocom.
?i

cel.

formind in mare parte

1

hotarul dintre aceastS

Matac, fost

picket de grantfit, in
plaiul

MastacSnul

sunt 3
;

bise-

com. $erbe$ti
fies

$i

BirgSoani.

La

jud. Mehedinti,

Clo^ani.

cu 8 deserventi

o scoalS.

E. de satul MastacSnul se rami:

lei,

Budgetul comunei e de 5322 14 ban!, la veniturf $i de

leT,

o culme apucS in spre N.

legSturS cu ram.
alta
in

Mataraua,
,

sat,

fScind parte din

fScind
tilor
?i

Uscase

com.
la

rur. Hagie?ti-MSriuta, jud.

4896

85 ban!,

la cheltuell.

spre

S.-E.

Ilfov, pi.
|

Mosti^tea. Este situat

Comunicafia cu
se face: prin un

satele vecine

intinde pe

cuprinsul com. Bir-

N. de Hagie^ti, lingS

valea

drum

care duce

gSoani.

Mosti?tea, pe locurl smircoase.

din satul MastacSnul

le$ti,

in satul

Bor-

fecind legSturS cu $oseaua

Mastacanul,
de
j

mosie,

in

judejul
pi.
,

judeteanS Roznovul TazlSul (intre kil. 30 31); prin undrum de

Neamtu, com. Dragomire?ti,

S'.is-Mijlocul,

Se intinde pe o suprafatS de 788 hect., cu o populate de 296 locuitori.

D-l
hect.
$i

formind

cu

C.

Athanasiu

are

625
(50

la satul

MastacSnul, trecind prin

marginile

sale

limita

comunei
$i

locuitoril 163 hect. Pro-

satul $ovoaia la satul Gura-Mas-

despre com. Serbeti

oani.
,

BirgS1

prietarul cultivS

450

hect.

tacSnuluf,

ftcind

legSturS

cu

sterpe, 125 pSJure).

Locuitoril

soseaua Roznovul-Borle$ti
kil.

(intre

Este

proprietatea
if

25
la

26);

prin
la

un
alt

drum
(si

CrivSt, cSruia

d-lul A. aduce un venit

rezervS pentru izlaz 14 hect.

Are o
cu apS;

bisericS, cu hraraul In1

de
la

Negulesti

Borlesti

anual de 6500

lei.

timpinarea Domnulul;
1
!

moarS

satul

Iapa prin

drum);

ma^inS de treerat;
1

prin un

drum de
BSlanul,
si

la satul

Mas-

Mastacanul,
Bistrita.

mosie,

in

judeful
pi.
I

hele^teQ;

pod.
1

tacSnul, ce trece prin satul PortSj

Neamtu, com.

MastacSnul,

Comerciul se face de

cir-

re$ti

$i

se uneste cu
in
j

ciumar
243

?i

hangiu.
vitelor

soseaua
dreptul

Roznovul -Borlesti,
kil.

NumSrul
1

marl

de

24.

Mastacanul,//r//7,injud.Neamtu,

?i

al celor micT, de 548.

Digitized by

Google

MATCA
Matca,
pi.

246

MATEIENI

com. rur. in jud. Tecuciu,

t

figanesti

si
;

Corodul;
la E.,

la S.,

cu

lul

marea^a,

ridica

frumuse^ea

Nicore$ti, situate

pe ambele
la
la

com. Pufeni
luiu
si

cu jud. Covur-

pozi^iunei Namaestilor.

malurl ale riulul Corozelul,

la V.,

cu ora$ul Tecuciu.
este
pi.

Pe lunca Argesului,
numit Valea-lul Braga
teiasul s'ati gasit

la
?i

locul

de capitala judefulul si 21 kil. spre E. de a pla?eT.

kil.

pe Mado-

Matca,
rul,

cimpie, pe care

a-

numeroase

Are o populate de 510 familii, sau 2260 suflete locuesc

;

sezat satul Balasoeni,

jud.
Ilfov.

Saba-

vezl de razboaie ale trecutulul:

ghiulele, oase

Numele-T vine
riulul

de oamenl,

co-

in

doua de zid si una de gard. Cea de zid cu hramul Sf. Nicolae, s'a facut lainceput de gard, pe moia Otrei

594 Sunt

case.
bisericl,

de acolo ca matca
sul,

Arge-

ciuge de piatra.

Acestea sunt
singe
in

in

timpii

vechl a fost pe

probe neindoelnice ca pe aceste

locuri
s'a varsat

aci,

dovada cantitatea mare de

pe aceasta cim-

mal

nisip ce se afla
pie.

multe rindurT.
ca

Legenda spune
trage
fi

numele muntelul se
la

daia, fosta
in

razasia locuitorilor;
si

de

Matei Corvin, care ar

batalil.

1830

s'a reparat

in

1872

Matca,

piriU,

in

jud.

R.-Sarat,

dat p'aci

Poate ca

in

s'a facut
zid, cu

de zid

a doua, tot de

plaiul Rimnicul,

com. Danule?ti,
dealul
Plese$ti
$i

framintarile urraate intre

$i

feP e $

hramul Cuvioasa Paras-

izvorind

din

Turd, sa

fi

trecut

si

Mateias

chiva, s'a facut la 1833, cu spesele ob^testf, din

s'a refacut

uda partea de N. a com.

varsa in
dreapta.
riul

se

Corvin prin aceste locurT, desi

istoria

lemn
a

$i la

1837

Rimnicul-Sarat, pe

nu pomeneste de

cit nu-

de

zid;

treia,

cu hra-

mal de trecerea peste pasul Bran

a
lul

mul

S-^it

Voevozl, s'a facut de

Ion Corvin, vrajmasul

lui

gard, in 1825 cu ajutorui locuitorilor

$i

Matca,

piritt,
:

ce trece prin

co-

Vlad Dracul.

la

i860

s'a

reparat;

munele

Biclesul, Albule$ti,
Piria,
pi.
?i

Va-

sunt deservite de 3 preo^I si 5 cintare^T. $coala, care dateaza

din anul 1864, e frecuentata de

lea-MorculuT,

Dumtrece

brava, jud. Mehedin^i,

in jud. Dolj,

Mateia^ul, munte, in jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com. Cracaoani, situat linga Cracaul-Negru,
in legatura

pe

la

com.

rur.

ArJiul.

65

elevi.

getoaia, varsindu-se in riul

:

cu muntele Rotunda.

Vite sunt

620
oT,

bol,

489

vacT,
3

360

cai,

1016

15

capre,

Matei,

sat, in jud.

Arges. VezT

taurl,

890 pore!. Sunt 420 stupl cu

Schitul-Matei.
albine.

Mateiaul, pddure supusa regimuluf silvic, com. Dragoslavele,

plaiul

Dimbovi^a, jud.

Muscel,

Intinderea terenulul cultivabil

e de

6124
la

hect.
si

Matei - Basarab sau ValterMaracineanu, c&tun, pendinte

de com.
a
Iepure^ti,

in intindere

aproximativa de 150
rar.

hect. cu

un masiv

Se
;

in-

Veniturile
se

cheltuelile

com.
lei.

proprietate
pi.

vecine?te la N. cu Pravaful
S.,

la

urea

suma de 5350

statulut,

situata in

Cil-

cu Lunca-Girtii la E., cu
;

riul

E
de

brazdata in partea de

E.

nistei, jud.

Vlasca. S'a infiinfat

Dimbovifa

?i la

V., cu Namae?ti.

dealurile: Gavanul, Iepureasa,

cu ocazia improprietarirei insurajeilor la

Gityul, Cierul-luI-Goroveiu,

Dea-

1882.

Mateia^ului (Petera-),/^/-^.
in jud. Muscel.

lul-lui-Vede, Stan, Cuichila, Croitorul,

Aid
torf,

s'a

dat pentru 50 locuiscoll

si

Vezi Mateia^ul,

Manaila

si

Chicerea.

doua

biserica,

munte.

E iidata de riul Corozelul, care

trece prin centru, de la N. la S.

suprafa^a de 281 hect.

Mateia^ului
Mateiaul, munte de
caroasa,
piatra, cal-

(Piriul-), piria, se

Mai sunt

$i

cite-va lacurl: La$i

varsa in
tea

riul

Dimbovifa, pe
in

par-

cul-TroianuluI, al-Porcului

al-

cu

virful

Sturul
fata

sau

dreapta,
-

raionul
plaiul

com.

Ferastraului, care in timpul verel

seaca. In partea

Piatra-Namae$tilor, in
maestilor, jud. Muscel.

Nakil.
$i

Badeni Ungureni,
bovi^a, jud. Muscel.

Dim-

de V. se

aria

Un

valea Rariul.

aproape

intre virful Sturului

$oseaua jude^eana inlesnete

comunicafia cu orasul Tecuciu.
Locuitoril sunt vechl
razesi.
5
cir-

vaile vecine. In apropiere

de

el

Mateieni,
pi.

sat, in jud. Dorohoiu,

este Pestera-Mateia$uluf, a care!

Copula, com. Dimacheni, cu

familif,

adincime neobiclnuita nu e
tun.

cer-

74

sau

165 suflete.
ra-

Comerciul se face de
ciumarl.

cetata de cit de indrazne^ii vul-

Proprietatea mo$ief este a

posatulul loan Docan, luata prin

infa^isarea

Se raargineste

la

N. cu com.

Virful SturuluT, cu

cumparatura,

iar din

vechime

Digitized by

Google

MATE1E?TI

247

MATIEVA-HARA

fost

minastirel

Dragomirna

treia, Sf.
la

Mihail

si

Gavriil, fon-

E
si

udata de valcelele
Baldovinul

Ursoaia, Seaca,

din Bucovina, pana in anul 1785,

dati

anul

1836 de Siinion
si al^il

Odailor,

si

cind s'a vmdut.

Biserica, cu
Ierarhf,
si
si
1

D. Popa Hie
S-^il Tref1

si

a patra,
zi-

de

riul Tiriia,

care trece prin

hramul

Nasterea-Sf.-Ion-Botezatorul,
dita la anul 1862

centru.

deservita de

cintarej

de D-lor Ioni^a

Se margineste cu com. Turcesti,

palamar, este mic&de lemn

ftcuta
in

Diaconescu, Preotul T. Neamfu

si

Alunul,
Greci
si

Corsorul
Ciresul.

(jud.

tencuitS;

1828, de

al^il.

Gorj),

spatarul Grigore Manole Varlam,

fost proprietar.
la

$coala dateazS in comuna de

1890. Cladirea e buna, proprietate a comunel.

Calugdrii
Nectarie,

Macarie,

Tudosie,
Iosif
$i

Ieromonahul

Satenil Jmproprietariji au 157

frecuen-

Banul Manolache, carora apar^inea

hect,

54

arii;

iar

proprietarul
aril,

tati de

12 copil.
caT,

mo^ia

?i

satul Mateie^ti,

mosiel, 1095 hect, 99

si

cimp
o

Vite sunt: 6
bof,

35 fepe, 230
ol,

au daruit parole lor manastirei

Horezul, la anul 7208 (1700).

71
In

hect., 61

aril,

padure.
li-

62

vacl,

100
si

30 ber-

sat sunt:

iazurT;

becl,

52 porci
Riureni

25 scroafe.
la tirgurile

vad&; 4 pogoane de vie. Riul Jijia curge pe hotar.

ce

Loc. desfac vitele

din
si

Mateieti, sau
Bacau,
pi.

Lunca,

sat, jud.

Gingulesti;
si

cela

Tazlaul-d.-j.,

com.

Drumurl duce
si
^i

principale

sunt:

acel

realele, la

Tirgul-Horezul

Sandileni,

situat

d'a dreapta

prin Vladeni in jos pe

Craiova.

TazlauluT-Mare, mai jos de sain

Jijia

acel ce
la

duce

la

Boto-

Pe

riul Tiriia,

raionul co-

tul Tisa.

Are

populate de
si

sani

Dorohoiu prin DimaI)isi

cheni.

munei, sunt 4 morl. In partea de V. a comunei

este Piscul-Turcilor,
c.l

15

familil,

sau 67 suflete.
01 34.

Vite marl cornute 20

Hotarele mosiel sunt cu:

unde se

zice

m&cheni, Vladeni,
Nic$eni.

Corlateni

ar

fi

locuit

de demult Turci,
si

Mateieti, numirc, ce se da unel

pftr(I din

fund

in

pamint

ramasi{e de
S[>re

comuna

Stilpeni, jud.

zidurT, iar pu^in

mai

V. se

Muscel.

Mateie^ti, com.
pi. Olteful-d.-s.

rur., jud. Vilcea,

ridica inal^imea

numita Magura;
la E.,

Numele

sati

vine

de unde se vede,
pi. pi.

juma-

Mateie^ti, wchie
Gura-NiscovuluT.

numire a

cd-

de la un Mateiu, primul
tor ce s'a stabilit aci
si

locui-

tatc pi. Horezul, la S. jtimatate

tunulul Mierea, jud. Buzati, com.

care a

Oltc^ul

si

la

V.

jumatate

avut 3
si

feciorl: Anghel, Barbu Modre, cum si un ginere, I. Calarasu, dupa numele carora sau numit uli^ele Calarasesti, Modresti, Barbulesti si Anghe:

Novaci, din jud. Gorj.

Suprafa^a comunei e de 1050

hect, din carl 350 hect. vatra
satului.

Mateieti, deal,
Vilcea, pe care

in

raionul com.
jud.

Mateiesti, pi. Olte^ul-d.-s.,

se

cultiva

30

Veniturile

si

cheltuclile

co-

hect.,

50

arii,

vie.

lesti.

Formats numaT din satul cu acest nume, este situata pe valea

riuluT Tiriia,

munei se urea la 1200 lei anual. $oseaua judefeana, ce trece

prin mijlocul Mateiestilor pe Valea Tiriiel,
{ia la

Mateieul, munte, jud.

pi.

Bacaii,

Trotu^ul, situat

spre S.-V.

intre

dealurile

gura
zul.

si

Ciresiul, la
si

Rimnic

la

18

kil.

Ma. 56 kil. de de Hore

fa-

inlesneste comunicasi

com. Caiu^ul; este acoperit cu

padure.

N. cu com. Greci

la

S.

cu com. Turcesti.

Comuna
dealurile
:

este

brazdata

de
si

Matieva-Hara,
cea, pi.

deal, injud.Tul-

Are o populate de 230

miliT,

Carantina,
(la

Magura

Babadag,
;

pe
se

teritoriul

sau 855 suflete, mosncni,

din carl

189 contribuabill. LoCuvioasa-Pa-

cuesc in 240 case.

V), Filipul, Comoara si Seaca (la E.). Cele d'intiiu trei formeaza un lan{ ce
Corna^elul
se

com.

SlavaRusa

desface
;

din dealul Carada-Bair

se In-

tinde spre S., intr'o direc^ie ge-

Are 4

biserict:

prelungeste din hotarul co-

nerala de la N.-E.

spre

S.-V.,

raschiva, reparata la anul

1859 si in urma la 1869, de Costache Dumitru a doua, Sf. Impa>a{I,

;

reparata la 1868 de ctitorH D.

munei Greci (la N.), pana in hotarul comunef Turcesti (la S.); iar cele tret din urma formeaza un sir paralel cu eel d'intiiu, intinzindu se in aceeasi direc^iune,

brazdind partea centraia a plasei

si

a comunei; are o inal^ime

de 264 m.; pe partea nordica este acoperit cu paduri, iar pe

poalele sudice cu
finete
si

Codreanu,

P. Ienciu, Al.
si

Popa
alt^iT

sa-

Vladu^u, M. Modrescu

spre E.

manatun.

Digitized by

LiOOQ IC

MATIOAIA

24S

MAVRODINUL
400
turT
fel

Matioaia, fost sat, pe piriul cu acelasT nume, jud. Suceava, desfiin{at de Mihaiu Sturdza-Voda,
care a
in

proprietarit, la 1864, parte din

locuitoriT

hect.,

din

carl

100
izlaz,

hect.

com. Pacure^i,

pi.

Pod-

padure, apol
si

livezT,

curaast-

goria, jud. Prahova.

locurT sterpe.

Numita

streimutat

pe

locuiton

dupa numele

fostulul proprie-

Homi^a.

Matioaia, pddure, de diverse

serine, jud.
testi.

e-

Matrja, rift, format din girlele Turburea si Apa-Dulce, ce izvoresc: prima din dealul Zim:

tor generalul

Mavru. Localniciio
si

numesc Mamvra

Reghinesti.

Suceava, com. Cris-

broaia

si

a doua din
Drajna-d.-j.,

dealurile
pi.

Mavrodinul,
Teleorman,

com.
pi.

rur., in jud.

comunel
piriU,

Telease

TirguluT, situata

jenul, jud.

Prahova.

Ambele

Matioaia,
numit

jud.

Suceava,
la

la obirsie

Homifa, de

satul din care -si incepe

cursul.

impreuna din jos de cat. S&rari, com. Predealul. Matifa curge prin com. Surani, de la N.
la S.,
si

pe Valea- Vede, la punctul unde se impreuna piraiele Tinoasa si

Ciineasca,
riul
si la

con flu en {a lor

V.

in

Vedea. Este pusa intre doui

sj

Indata ce
rusi,

trece in com. Tata-

se varsa in

girla

Lo-

dealuri, Dealul-GaneT, la

primeste numele

de Makil.,

patna, intre comunele Podeni-NoT

si

Dealul- Viilor, la N.

tioaia.

Dupa un
in

curs de 4

Pacureji din

pi.

Podgoria.
girla

200 m.,
gara

dreptul satului Uda,

si

Pe o parte din

Matija

primeste pe Leurdisul
si-si

Calu-

este situata com. Pacurefi.

Se margineste la N. cu comunele Alexandria si Calinesti; la N.E., cu Valea-Zbirglezei; la

S.,

schimba numele in Curge inca 3 kil., si, trecind pe mosia Heciul, ia numele de Conjasca. Dupa un curs de inca 6 kil., udind com.
Piriul-Mare.

cu hotarele mo?iilor Ploscasi

Matora^ul,
din^i,
si

MehelingS T.-Severin, numita

cutme,
jud.
ter-

d.-j.

Spatarei; la S., cu com.

si

Adamesti
rasti.

cu

mosia SovSaccivaile

Culmea-MatorajuluT, ce se

Lespezi

si

Pascani, se varsa in

mini de o datS la Dun&re, lSsind loc de trecere numaipentru calea ferata

si

Terenul comuneT este dental Dealurile din spre

VedeT, Tinoasei
si

Siret, din sus

de satul Lunca.
in

soseaua na^ionala.

CiineluT dola

Apa
morT

sa invirteste4 morT

com.

mina comuna;

iar

S.

sunt

Tatarusi, 2 in com. Lespezi,

si

Matraca,
#

sat,

jud.

Dimbovi^a,
cat.

dealurile

acoperite
;

de

paduri
tot

2 piue in

com. Pascani.
Calu-

pl.

Dealul-Dimbovifa,

com.

spre com. Nanovul

incolo

Are de
raiele
:

tributan din stinga pi

Posta,
Satului
si

Colanul, situat lingaTirgoviste,

la 2
kil.

pamintul este ses.

Teritoriul

de

bariera Bucuresti,
si

comuneT este
si

stri-

gara, iar din dreapta piriul Bodesti.

linga suburbia Sirbi

aproape

batut de ma! multe vai

valcele:
ince-

de soseaua jude^eana TirgovisteLazuri-Bilciuresti-Butimanul.

sat, facind

Valea -TirnaveT,
putul

ce-sT

are

Matifa,

parte din com.

pe mosia Mavrodinulul Valea-Calului impreunata cu Vapi.

rur. Pacure^i, pi.

Podgoria, jud.

Matruca,

sat, jud.

Dimbovifa,

lea-Crucilor a-StupiniT
si

Valea

Zbirglezei,
la

Prahova.

Are o populate de
reparatala 1886 de loc.

Bolintinul, cat.

com. MSrun^isul.
jud. Covurluiii,

a-luT-Hasan-Aga,

723suflete; obiserica, fondatala

N.-E. spre mosia Bleoturile; Va

1800

si

Ma{a,
pi.

balttt,

in

leaf iganceT,
Alexandria
si

la N., intre mosiile

Catunul se
iocuitorl
si

mal numeste de

Horincea,

com.

Rogojeni,

Calinesti;

Valea
si

Ochisorul.

aproape de R&dianul, de care

se desparte prin stufarie.

FrinculuT, Valea-luT-Lazar
valcele.

alte

Ma^a
(jud.

Mati{a,

lac, jud.

Tulcea, in parsi

se afla in spre

com.

Cirja, iar

Sunt
la

si

cite-va lacuri
:

de

puyinS

tea N. a pi. Sulina,

cea E.
;

Radianul,
Tutova),
si

spre

Blagesti

important
N. spre
N.-E.
zacilor,
la

Lacul

Bal^atului,
al-Ca-

a com. urb. Chilia-Vechie

este

amindouA aproape

Alexandria,
si
si

format de girla Lopatna,

ce-i a-

de Vadeni.

al-Berze!

Stejarului,

duce apa

din

bra^ul
:

Sulina

comunei

al-Lixan-

Babina, comunica cu bal^ile Rosea si Mehei e inconjurat

;

Ma^ul, numire ce se da
////

cfttunu-

dreT, la

Ghi^easca,

com.

Negreni,

cu stuf; are 300 hect. intindere

j

pi.

Vedea

d.-j.,

jud. Olt.

V. Maguri sunt multe pe teritoriul comuneT; Magura-Chiala, a

MireT, a-SanduluT,
a-Vizuinelor,
?i

si

confine pestc

in

abundenja.
i

Mavra,

mosie, jud.
cat.

Buzfiti,

com.
are

CiocaneluluT,

a-luT-Stoica
insirate,

Mati^a, mo fie, pe care

s'au

im-

Manesti,

Reghinesti;

a-luT-Stoian

sunt

cu

Digitized by

LiOOQ IC

MAVROD1NUL
magurile
partea
lui;

LMi

MAVRODINUL
Teleorman
cinate.

Flocosaica Mare
-

si

com. Buzescul, peste Vedea,

dria; spre

in

si

din jude^ele inve-

Flocosanca-MicS
despre

si

Tirnava,
-

in

calea judefeana Rosiori-Alexan-

Valea Nanovula S.-V.

com.

Nenciulesti

si

Nemulfumh;! d e condifiunile
ce
le
siei,

mSgura Cioaca,
si

spre com. Calinesti, peste valea

Joi^ei. Pe aci era maT de demult drumul Pitestilor, pe valea Te

Sapata

Micul, spre Valea- Zbirtot

impunea proprietarul mocolonistiT Bulgarl, ma! ales

in aplica^iune

glezel; Maguracu-^tubeiul,

la

punerea

a Replin-

spre Valea-Nanovulul
sariior, la N.-E.
si

si

hotarul

leormanuluT.

gulamentulu! Organic, se
satulal spre N.-

mosie! Mavrodinul; Migura-Ur;

La marginea
zidita

sera generalulu! KiselefF. Acesta

Migura
E.
si

Rosie,
fine

V., se vad ruinele uneT biseric!,

nu

le

lua in
si

considerate

plin-

a Matusef,

la

in

Magura-cu-Pietris, la V.

de Domnitorul Nicolae Mavrogheni, in secolul trecut.

Satul Mavrodinul avea in se-

gerea

le

propuse s& mearga

in

ca colonist!,

condemn! avansS parSinterveni

Popula^iunea comunel este de

tagioase, in Basarabia.

283

familif, sati

971 suflete, din

colul trecut
91

numirea de Repezi
plasa

Bulgari! nu primirS

can 249 Are o

inva^ator
elevf;

contribuabill.
scoala,
si

facea parte din

Tele

seasc& ^ara

si

.atunc!

condusa de un
de 19 deservita de
si
I

ormanuluT-d.-j.

Numirea de Ma-

frecuentata

vrodinul

s'a

dat in a doua dece

combinafiunea ca sa cumpere mosia Biciieni a Mitropolie!,

o biserica,
1

nie a secoluluT al

XMea, de
tirg

cind

unde se
al^f

stabilira\

2 preo{I,
cliser.

cintaret

para

dateazi

si

renumitul
la

care

locuitor!

dimpreuna cu din Zimnicea si

si

a {inut pan&
ling& dinsul

anul 1879.

Pe
s'aii

din alte pSr^T

formara orasul

Vite sunt 4154 capete, din can 722 vite mart cornute, 399 cal, 7 m^gan, 2423 oT, 42 eapre si 561 porcT.

mat erau

doua* sate,

Alexandria.

Saelele

si

Fundatura, cart

Vechiul tirg

al

Mavrodinulu!

desfiin^at.

a mers apo! degenerind din ce

for-

Tirgul MavrodinuluT s'a

in ce,

Budgetul comunel e de
6169, banl 23,
let

lei

mat parte din

tinas! al celor

locuitori!

basti-

mijloacelor
iar

mai ales cu inmutyirea de comunica^iune,

anul
1879, se
totul,

la venitur! si

de

dou&

sate, parte

in

desfiin^
la

5856, ban* 74, la cheltueli Locuitor! tmproprietari^ in

din Bulgaria carl au pSrasit $istovul,

la

aproape

cu

trecind

pe timpul r&zboiului
1

de
s'au

Alexandria.

1864,

aQ fost 140,

pe o

in tin

18

2.

Dupa arderea
la

acestul

Comuna Mavrodinul a
intrunita,

fost

dere de 970 pogoane. Mosia Mavrodinul formeazS.

corpul principal din intinsul domeniil al baronulu! TheodorNicolic!

oras,

BulgariT

mat avu{!
Viena,

p&ni

la 1876,

cu com.

stramutat pe
re^ti
si

Bucu
Zimni-

Nenciule^ti.

in alte

orase mart; eel

la

mai saracl au trecut

cea,

Mavrodinul,
pi.

sat, jud.

Dimbovija,

de Rudna, senator
raagna^ilor
si

in

Ca
pe
si

unde nu au putut
cauza

sta mult,

Ialomi^a,

cat.

com.

Gher-

mera

din

Ungaria,

din
lor.

persecu^iunil Turci-

gani.

La
au
si

acest sat,

consilier aulic

fost atasat

la altele vecine,

precum si Boangasi Staintre

lu!

linga guvernamintul Bosniel

Pe atunct parte din mosia de

azT a

nesti,

fost

lupte

Ro-

Herzegovinel.

MavrodinuluT era proprie-

min!

Turc! pc timpul
este
arif.

Mi
In

Acest domeniu are mat mnlte

corpurl.
In

comunS sunt

ca-

precum si intreaga instalafiune a economasele proprietaYu,

tulul

de Sachelarie. bulgarf din Zimnicea Emigrant au trecit la Mavrodinul, unde plateau 6 lei claci si dijmi 2o
tatea baronuluT
!

haiu-Viteazul (1595

1599).

apropiere

o pSdure

cam

de 10,000

mosiel.
face

Cultura

pamincre^
ingri-

si

au contribuit
ilu!

mult

la

pros-

Mavrodinul,
S.-E.

tirlti,

la

kil.

spre

tulu! se

sistematic;
foarte

perarea tirg
acolo.

ce se infiin^ase

terea vitelor este

jitii,

ast-fel

c& serveste de
agricultorf.

mo-

Tirgul Mavrodinului

era
se

re\\-

del multor

numit

in

toat& {ara.

El

de satul Ulmul, jud. Braila, aproape de hotarul despre com. Fleasca, pe muchia platoulu! de pe {annul drept al
Calma^uiulu!. Vatra
7 hect., cu
tirlel
si

Munca
in invoel!

agricola se face parte

nea

la Rusalil,

odata cu tirgul
ve-

de

cu locuitorif din
din comunele
si

Ma
inve
unci

Mosilor din Bucuresti. Aci

6 case
10

28

loc.

vrodinul

si

neau negu^torl din toate parole {ari!

si

Vite sunt:

cat,

70

vite

cinate, parte cu vitele

tele proprieta^iT.

din

strain&tate,

c;i

cornute

si

70 rim&tor!.
intins domeniu, jud.

felurite marfurf

pentru

aprovi-

Cat de comunica^ie are: spre

zio:iarea

locuitorilor

din

jud.

Mavrodinul,

Digitized by

LiOOQ IC

MAVROMOLUL
Teleorman, proprietate a baronuluf Theodor Nicolicfde Rudna.
Este compus din
:

250

MAXUTUL
Covurluiu,
leT.

ne?ti, pi. Prutul, jud.

le-a zidit biserica,

ce s'a reinoit
el.

arendata anual cu 3000

in

1855 tot cu spesele

niaf

multe cor-

Vite sunt: 432 boT, 312

vaci,

purf Bleoturile, Mavrodinul, Repezi,

Maxenul,
BuzyQ,

com.

rur.

in

jude^ul
in\

102

vifef,
1

123
01

cai,
$1

220

lepe, 63

Comane$ti,

Barbate?ti

$i

pi.

Cimpului, situata

minzf,

100

450

porcT.
are:

Ad&me$ti.
Intinderea
lui

tre piriia$ele

Negreasca
kil.

Ru-

C&!

de

comunica{iune

este de

peste

$iava$ul la

12000

hect.,

din carl

aproape
la

mita, la

de Buzau. LiN., incepe din mo$ia

12
j

oseaua
Jinte^ti
I

Maxenul -Buz&u
$1

prin

?oseaua

Maxenul-

1600 hect. p&durT.

Mu^eteasca, de

la Iazul-Rasucit,
$i

Zmeeni.

Acest domeniu se intinde

N. spre mobile Caline^ti
lexandria,
$i

trece apa Strimba-Maneasca,

A-

pe

hotarul

mo$ieT

Negreasca,
|

Maxenul

(tuculeasa-), paduBuzau, com. Maxe-

Vla^ca;

la

p&na aproape de jud. N.E., pana la trupul

merge in apa Viforita; la V., din apa Viforita o Ta pe hotarul

mo?iiior Ghera^eni
$i

re a statulul, pendinte de Episcopie, jud.

de mo$ie Zbirgleaza-Licuriciul a Eforief Spitalelor; la V., pana

la

Sudi^i

la

nul; are

135 hect.

Sud, continuind inca pu{in pe

mo$iaViesparulsau P&rul-Rola S.-V.,

apa

Viforitef.

Se m&rgine$te cu

Maxenul-Virtoapele,
statuluf,
in jud.

mosie

tund a statuluf;
la

p2na

hotarul mo$iilor Trestianca, Li-

pendinte de Episcopie,
Buzau,

mobile
$i

Plosca Castri?oaeT a
la

pianca (Balaia), Cata-Cal, Zmeeni,

com. Maxenul; pe padu

statului
la

Spatarei; la S. pana

Salcioara,

Barbuleanca

si

are 760 hect. aratun, izlaz, smircurl

si

mo?ia $ovSre$ti
?i

sau

Ada-

Moisica-Banul, pana in riul Ru?iava{ul,

jos,

saraturf, afar&

pana la mozice $i iile Nanovul (ce -T mai Tirnava), Laceni $i Magura, ame?ti
la

S.-E.

merge
la

cit-va

pe

riu in

rea Maxenul.

apol pe hotarul mosiei Al-

be$ti,
la E.,
licul,

pana

movila Ciovlicul;

Maxime^ti,
pi.

sat,

in jud.

Neamfu,
Birga-

proape

iara^i

de jud. Vla^ca,

incepind din movila Ciov-

de Sus-Mijlocul, com.

de unde am plecat. Pe la inceputul secolulul al XlX-lea, mo$ia Mavrodinul era

proprietatea baronuluf de Sachelarie;

se urea pe hotarul mo$iilor

oani, formind marginile sale hotarul despre

Bentul, Uiasca (Poenareasa), Galbinasul

in
$i

com. Margineni.

Mu$eteasca, unde da
la

Are o
7 aril,
suflete.

apa

Strimba,

Iazul-Ra-

de 105 hect. cu o populate de 67

intindere

dup& acea a
la

trecut in pose-

sucit.

Vite: 32 capete.

siunea principeluf Serbief, Mihail

Suprafafa
padure,
?i

sa

este

de 2492
189
izlaz

ObrenovicT, de

care s'a transactualul

Nicolici
pro-

hect., din care 1475 arabile,

Maxinca,
in partea
?i

lac, jud.

Tulcea,

situat

mis rude!
prietar,

sale,

260 fiuea^, 510

N.-V.

pi.

Sulina,

baronul

de

58 loc sterp.

cea de V. a comunef urbane

Rudna. Pe acest vast domeniu, care la 1885 s'a maf marit $i cu trupul
Bleoturile,
:

Propriety sunt: Maxenul- Virtoapele,

Chilia-Vechfe, format

de

braful

Virtoapele-Banuluf

$i

TStarul, cu care comunica prin

2 girli^e
;

padurea

Maxenul
$es,

$tuculeasa,

e inconjurat cu stuf;
;

sunt

trel

sate

toate ale statului.

are 20 hect.

confine pe?te.

marl

Mavrodinul,
?i

Nenciule?ti

Terenul e

dar nu

toc-

sau Vatican i

Buzescul.

maf

fertil,

din cauza multor ape,

$i

Maxutul,

sat, in

partea de
pi.

S.-E.

viroage, smircurf

sar&turl,

de

a com. Deleni,
Boto$ani, situat

Copula, jud.

Mavromolul,
luiu,
pi.

sat,

in jud.

Covur-

care e acoperit.

pe partea de
?i in par-

Siretul,

com. Cuca, cu
118 suflete.

Comuna
populate

formats dintr'un

E. a dealulul Pietr&ria

25

familii, saii

singur c&tun, Maxenul.

Are o
o
elevT;
I

tea de N. a ora^ulul HirUul.

de
cu

900
I

suflete;

Mavromolul,
in

sau

Cuca-Mica,
60
hect,
jud.
Siretul,

$coala frecuentata

de 57
preot,

milii,

Are o populate de 92 sau 460 suflete, din

contribuabilf
la
si
;

fa-

carl

mosie a statului de

o biserica,
tare^si
1

cin-

143
zidita

biserica,

com. Cuca,

pi.

paracliser;

6 circiuml;

1842

de

catre

Pul-

Covurluiu.

o moara cu abun; 2 stine. Co-

heria

Iorgu Ghica, proprietari.

si

muna Maxenul

e formats

djpa
de

Vite sunt: 300 bof

10 cat,

vaci,

Mavromolul,

mosie, a statului,

8 12,

din oamenii

stabili^T

de 160 hect. (osebit de padurea, de 357 1 /2 hect.), in com. Firja-

Episcopie pe mo$ia sa MaxenulVirtoapele. Episcopia,

in 18 17,

no of, 38 porcf. Mosia Maxutul este o parte

Deleni
$i

din

are

o intindere

Digitized by

LiOOQ IC

MAZALE

(LA-)

M.\CE$UL-DE-JOS

de 5562 hect, din

hect. p&dure,
locuitorilor.
?i

car!

5367

Budgetul com. e de 2720

la veniturf,
$i

lei

munel urbane Cimpina,

jud.

pi.

?i

hect. a proprietaruluT, cu

4296
ale
vil.

de 3583

lei,

la

Prahova.

Are o popula-

195

hect.

cheltuell.

Jiune de 133 locuitori (64 b&rba{I

$i

Sunt 20 hect.
he,
jud.

69

femel).

Mdcai,

sat,

cu 261 suflete, jud.

Oltul, ftcind parte

Mazale
orman,
cea,

(La-),
la

Tele-

Arge?ul,

pi.

Macelarul (Malul),

izvor

de

S.-V. ora^ulul Zimnialt&-dat&

din com. rur. cu acelaI nume.

unde era

vama

?i

Aci este

$i

re^edin^a primariel.

carantina.

apa minerald, jud. Prahova, situat pe coasts, in apropiere de centrul ora^ulul Cimpina, pe izlazul locuitorilor.

Macar&ul,

trup de mofie,

nelo-

Apa sa
etc.

confine
reu-

Mazanaia,
ceava,

munte,

in

jud.

Su-

cuit,

com.

Bro^teni,

avind

suprafa^a de 457 hect., ocupat mal mult de p&dure, penin

pucioasS

$i

buni pentru

matizm, scrofula,

1339.9 m. altitudine.

dinte

de

com.

Chiriacul,

pi.

Marginea, jud. Vla$ca,

aezat
satulul

M&celarul, pddure a
Ilfov,
pi.

statului, in

Mazanariul, pi rift,

in

jud.

Te-

in

coasta despre E.

intindere de 325 hect., judeful

cuciu, com. Buda, izvore$te din

Chiriacul.

Negoe$ti,

com.

rur.

dealul cu acelaI nume,

recti'inea spre E.
?i

ia

di-

se varsd in
piriul

Zeletin,
lahorul.

mat

jos

de

Sa-

Mazalul,
urb.

lac,

situat in partea
$i pi.
;

N.-E. a jud.

de Tulcea, com.
stuf;

Mahmudia
hect.,

este izolat, fund

Se arendeazS odata. cu Gu bavia; ambele aQ fost, inainte de secularizare, ale Mitropoliel, ?i acum aparjin statului. Arenda anualS pentru amindoud este de 8900 lei. P&durea de tufan este in su prafa{& de 400 hect., $i {ine de
ocolul silvic Giurgiu.

Suhatul.

Mace^ul,
locuitori

cdtun, al com.

Valca-

Muscelulul, jud. BuzSu, cu 120

$i

33 case.
in jud.

Mace$ul, munte,

Buzau,

inconjurat numaT cu

are

com. LopStari, cu 1355 m. inal{ime; are p&$unl bune $i o

stin^l.

cam 80

$i

confine pete.

Mazgava,

virf de

munte,

din
pi.

M&care$ti, mind marginea de

Costuleni
i

sat, in jud. Ia$i, for-

S.

a com.
si

M&ceul,
re$te

pirifi, jud.

Gorj. Izvo
Pietrile $i-

Culmea-Coziel, jud. Arge,

pi.

Brani^tea,

din
$i

muntele

Lovi^tea, cu o intyime de 2156

tuat pe $esul dintre Prut

jia,

?i Ji-

potulul
mijlocul

se varscl in Gilort, in

m.

d'asupra

nivelulul

M&ril

cu o populate de
sau 763 suflete.

190

fa
bila

c&tunulul

Novaci-Ro-

Negre.
Mazlli,
rur.
sat, f&cind

milil,

Are o
31

minl, din com. Novaci.

sericS;

$coal,

infiin^ata

parte din com.

pi.

i860, frecuentata de

elevl.

Maceul-de-Jos, com.
Dolj,
pi.

rur., jud.
kil.

Fintinelele,

Cricovul,
bisericS,
frazil

Vite: 866 vite marl cornute,

Balta,
$i

la
5

54

de

jud. Prahova.

Are o

851

oT,

103 cai

$i

199 rtmatorl

Craiova

la

kil.

de

re$e-

fondata
Bozieni

in
?i

anul 1786 de

dinja plS?eI, M<Lceul-de-Sus.

reparatS la anul 1866.

Mdcelarul,
com.

sat,

ftcind parte din

Situate pe marginea de N. a
b&l{el

rur. Suhatul, pi. Negoe$ti,

numitS Balta-Maceulul.
la

Macai, com.
la

rur.,

pe apa Topo
pi.

jud. Ilfov. Situat la E.

de Su-

Se invecine^te
;

N.

cu

loguluT, jud.

Arge$,

Oltul,

hatul

?i

inconjurat

de p&durl

24
kil.

kil.

de com.
Pite$ti.

rur. Tigveni,
$i

marl. Se intinde pe o suprafa{&

curea de mo$ie, numiti MasaLiz&re?tilor la E., cu o curea

re$edinfa subprefecturel,

la

de 850

hect.,

cu o populate de

numiti Codrul, cu com. Gingiova

?i

19

de

Se compune
Si-

din satele: Curue^ti, M&c&i,

ne$ti
tot
$i

77 locuitori. Tot pSmintuI apar^ine statului,

ce?ul-de-Sus
la
S.,

Nedeia; la V., cu M&i cu com. Cirna

StSnicei,
familif,

avind
vechl

peste

care cultivi prin

arenda$il

cu Bulgaria, de care se

140
2

sau 666 suflete.

?i

s&I

400

hect.;

restul

de 450

desparte prin Dun&re.

Are

bisericl

hect. este p&dure.

Limita

liniel

de N. incepe de

coal& primary ruralS.

NumSrul
9
cai,

vitelor

marl e de

la

o movilS mare, numiti Ciuta,

Vite: 190 bol

$i ?i

vacl,

129

$i

al celor

mid, de 443.

despre V., merge drept spre

159
torl.

01,

28 capre

305

rim&-

M&celarul,
T)

c&tun, apar{inind co-

p&n in drumul Nedeel, ce duce la Craiova de aci incepe

E.,
;

t.-:r.

Mar fie Diefionnr

(.ronraffe.

Vol.

IV

Digitized by

VjOOQ lC

mAcksul-de-jos

MACKSUL-DK-SUS

de E., care merge tot pe drumul Nedeel, indreptindu-se cam spre S.-E. p&n& la movila de la Grind ul-CaluluT, de unde
limita

in

Dealul-Viilor,

ce este intre-

Goicea-Mare

$i

car! loeuese

in

buinfata la impTetritul ^oselelor.

aceasta com., sunt in numarde6.

Terenul com. este

$es.

La

N.

de com.
inalt,

(2 kil.)

se ridica

un ?es

Case sunt 285, iar bordee, 59. Se aria in com. un atelier de

timplarie
rarie.
$i

apuca spre
selel

VaceT ce este

p&n& la Movilain marginea $o ce duce la Nedeia; apoT,

S.

formind o coasta cam de

3 ateliere

de
21,

fie-

10

m.,

numita Valea-Mare,
s&dite
la Jiu.
la
vif,

$i

Meseria^I

sunt
5
?i

din

pe

care sunt

carl

carl:
fierari,

10 cojocarl,
2
fac
?i

cizmarl, 3
1

spre S.-V., intra in terenul bal

se intind

pana

lemnari
funii,

dogar.
co?uri,

pe la movila Piscul Magura-cu-Dor, Tufanii, Gagiulul, de unde se in drepteaza spre S. pana la Du

tos, trece

Spre
m.,

S.,

de com., cam
Balta-Mare,

500
o

Se

saci

$i

Cucului,

se

aria

cu

precum

rogojini;

locuitoril

suprafa^a de peste 70 pog., care

avind papura in apropiere.

Locuitoril
la

nire.

de S. este for mata de DunSre. Limita liniel de V. incepe

Limita
liniel

de

la

N.,

din
S.

mSgura
pn& da
de
aci
S.,

Ciuta,
in de-

merge spre
limitarile

comunica cu Nedeia, spre E., prin balta numita Cravi$a $i se intinde spre V. in com. Cirna, luind numele de BaltaCtrnei. Ma! spre S. se afia balta Zglavociul, care comunica cu balta Nedeia prin GirlaTorneT,
peste
care se afla un
5*1

desfac

cerealelc

schela
?i

Copanifa
le

(Gighera).
indusoraul

Vitele
triel

producfiunea
desfac
$i

lor

la

Craiova,
din
le$ti.

precum

la bilciurile
$i

Segircea, Gingiova

Bai

locuitorilor

din com.

M&ce$ul-de-Sus;
spre
in

apuca

pod
nei
S.

statator
prin

cu

Balta-Cir-

Tran sport ul se face cu carele pana la schela de la schela lc

;

E.

?i

iar

spre

pana
com.
$i

girla Tigleanul.

Spre

incarca pe vase plutitoare, mal

ales
la

$oseaua

ce

duce
in

la

de Zglavociul sunt
SalceT,

bal^ile

pe $lepurl

$i

^eicl.

Panel
ve-

Goicea-Mare;
spre
S.

apol spre V.
terenul

Dobroaica,
pezi^a,

OaieT, Ter?i

schela

merg pe $oseaua

intra

bal-

Puturoasa-Mare

Pu-

cinaia Mace^ul-Gighera.

tos, trecind

pe

la StupSrie, Grinal-luT
$i

turoasa-Mica, cart comunica cu

O
cu

cale

comunala une^te com.

kil.

dul-RosteT,

al-Bercenilor,
al-lui

Dunarea prin

girla Inura^iuluT,

com. Goicea-Mare, avind

Petru-Vacarul,
Girla-Tornei,

CeoacS

pana

la

Dunare.
din
carl

Suprafa^a teritoriului comunei

este

peste care se aria un pod. Toate aceste bal$J sunt alimentate de Dunare prin girla Nedeia, care alimenteaza balta Ne-

lungime de 12
o

O O

alta cale

une?te

cu

Nedeia,
5
kil.

avind
cale co

lungime

de

de 6600
pog.

pog.,

munaia
ce^ul-d

o une$te
-s.,

cu com. M5-

4100

arabile,

300 pog.
p^puri?,

deia

$i

aceasta

pe

cele-1'alte.

avind o intindere de
in care se

finea^a,

1790 pog,

izlaz,

trestie $i teren sterp,

i

350 balta

lac,

60 pog. padure.

Toate conjin pe$ti i scoicl. Aceasta comuna la inceput s'a numit Mace^ul-Sirbesc, pentru

kil.

Circiumi sunt

7,

vind

obiecte de bacanie.
e la venitun
?i

?i

Mo?ia se nume$te Mace$urile, are 2130 pog. pamint arabil,

de
eel

ca
s'a

era

locuita

de

SirbT.

Budgetul com.

ApoT
$es

numit Maceul de Jos,

este
situate

de

lei

3243,31
3013,24.

la cheitueli,

afara
1

dat

clcica$ilor la

pentru
$i

ca

pe un
deosebi
este

de

lei

864, care este aproape de 2000

pentru

se

pog.
leT

Aduce un
?i

venit de

85000

de

Mace^ul de-Sus,

care

Maceul-de-Jos,
pi.

sat,

jud. Dolj,

apar^ine

A$ezSmintelor

situat

Brincovene^ti.

pe un loc mal inalt. Se compune dintr'un singur

o
;

Balta, formind

com. Mace-

?ul-d.-j.

situata

Padurea Zavoiul, de 30 hect, la S. de com. pe marDun&rel,

din
este
$i

catun, numit Mace$ul-d.-j.

Are
suflete
Sf.

populate
biserica,

de
din

1693
zid

Mace^ul-de-Mijloc, parte
satul
pi.

din
Dolj,

ginea
iiumat

compusa
aparjine

cu hramul
$i

Mace$ul-d.-s.,

jud.

salcie

Nicolae, ftcuta

Balta,

com. Maceul-d.-s.
deosebit
in

A^ezamintelor Brincovene$tT.
Viile aparfin locuitorilor,
?i

acoperita cu tinichea; o $coala

se

fost

sat

vechime,

mixta, ce func^ioneaza din 1852,

este intrefinuta

cind

comuna

era mal mica.

gSsesc
la

pe delimitarile
ati

lor

de
de

de

stat

$i

fre-

1864;
$i

o intindere de 218
vin

pog.

produc

ro$u

cuentata de 45 bae^T $i 1 1 fete. Dupa legea rurala din 1864,

sunt 233 impaminteni^I.

Maceul-de-Sus, com.
Dolj, pi.
Balta,
la

rur., jud.
kil.

51

de

buna Se

calitate.

Craiova. Aci
pia$el.

se

afla re$edin{a

afla $i

o cariera de piatra

Insurant de pe mo?ia statului

Digitized by

Google

mAce$ul-de-sus

258

MACIN (PLASX)
numele de
sa.
la

E
Se

situate

pe loc

$es,

avind

Mo$ia Ctrna de 2700 pogoane

arendata cu 81350
in loturl.
let,

$f-a luat

la orasul

o mici vSlcea spre S.

invecine^te la E. cu com.

s'a

dat

Macin, resedinfa

Se margineste
se afla

N. cu jud.

Gingiova; la V., cu com. GoiceaMare; la N., cu com. Segircea, pi. Dumbrava-d. j la S., cu co;

muna

Macesul-d.-j.

Populafiunea comunel este de 2279 suflete, din carl 198 barbae si 1 08 1 femei.

Dupa

legea rurala din 1864,

sunt 295 impamintentyl, iar dupa

cea din 1879 sunt I4insuratel.

Locuitoril

poseda
oT,

360

vite

cornute, 500
porcl,

50

capre, 25

pe mo$ia Cirna Fineaja pe o indindere de 500 pogoane si pe Macesurile, pe 200 pogoane. Viile de pe mobile locuitorilor, ocupa o suprafa^a de 314 pogoane. Budgetul comunei e la veniturl de 3751,18 lei, si la cheltueli de 3462,38 lei. O cale comunala strabate comuna de la V. spre E., unind-o cu Gingiova (10 kil.), si spre V.
cu Goicea (9
kil.);

Covurluiu
E.
pi.

si

cu

Basarabia,

care se desparte prin

la

de Dunare
;

cu

pi.

Isaccea
(jud.

la

S.,

cu
la

Hirsova

Constanta)

V.,

cu jud. Braila, despar-

Jita

tot prin

Dunare.

La
sau

E. e regiunea dealurilor,

cu culmile Pricopanul (320 m.)

Dealul
r
-

Macinului,

Piscul-

Inalt -si- |\i{ulat, Greci

eel

(420 m.),

mai

inalt din judef, Pietrosul,

Dicadnel-Bair, etc. Movile sunt

30

cal.

o cale co-

numeroase, unele
tele artificiale.

naturale,

al-

Are o biserica, fondata de Neagoe Ciobanu si Ndstase Chintescu, la anul 1825, reparata la

munala vecinaia strabate comuna de alungul sati, unind-o spre

N. cu Segircea (18
kil.);

Dunarea o uda
lungime de 80
afluent'ii sai,
kil.

la

V.,

pe o

ocale

dinpreuna cu

anul 1882 de ma! rautyl locuitori.

In tinda bisericel se vede urma-

comunala vecinaia, ce duce spre S., la Macesul-d.-j., elunga de4

kil.

Picineaga sau Ai-Or-

man;
?i

Apa-Calistriel, Cerna, laS.,

toarea inscrip^iune
Aceasta
serica
lae,
.^finta

apol girlele formate de Dunare,

$i

precum
m
si

bal^ile:

Jijila,

Cra-

Dumne/eiasca.
Sf.

bi-

Maceul-de-Sus,
pi.

sat, jud.

Dolj,

pina,
la

Popina, La^imea, Mocanul

Igli^a
?i

ce sa praznucstc hramul
Paraschiva
tcmclie
si

Xjco-

Balta,

com.

Macesul-d.-s.,
si

Sf.

Sf-pi Voevo/i, >'a

ostenclilc
d-luT

N.,

Carcaliul,
9*1

la

zidit

din

prin

resedin^a primariel
fectureT.

a sub-pre-

V.; ele con^in pe^te

mult

stuf.

Ncagoc Ciobanu
tuelile

s'a ispravit prin chel-

Intinderea pla^ei este

cam de
2500

d-lui Nastase Chintcscu, din zilclc

liialfatulu! notru

110000

hect.,

din

carl

prca

Uomn
Xcolit

Ion Gri*fuir.cnia

Maceul-SIrbesc, nume, ce
ta in

pur-

ocupate de vetrele comunelor

sale,

gurc Dumitrie Ghica Vocvud, cu

proa
Sf.
S.

Epi>cop
si

Klmnicul
la
I,

vechime
Dolj,

ipmt. Macesul-d.-j.,

28000
$i

hect.

ocupate de
hect.
si

Nuului-Scverin
dc
la
Chri>t<>>

s'a

savtrMt

lcatul
iar la
s'aii
11011

jud.

pi.

Balta,

cind
tirziii
i

era
s'a

bal^I

stuf,

40000

ocurestul

1S25, Xocmbric
facut
s'ati

locuita
zis

de

Sirbl.

Mai

pate de teren arabil,

lcatul

1S83

>'au
si

rcparape,
it

Macesul-d.-j.,

fiind

ca este
si

de

dealuri, padurl, izlazurl, etc.

facut picioartlo
prin

/.ugra\

din

asezata pe un

ses jos

ca sa

Are o populate de 6000

milil,

fa-

iudcmnul

>taruin{a

a mai multt

lucuiturT.

se deosebeasca de Macesul-d.-s.,

sau

18000

suflete,

din

ce este asezat pe un ses

inalt.

Are o
tre^inuta

scoala mixta, ce func$isi

oneaza din anul 1882,

estein-

Mdceurile,

mosic

particulara,

de

stat.

jud. Dolj, pi. Balta,

sul d.-j., in intindere

com. Mace
de 2 30 po1

10500 RominI, 2400 Bulgarl, 2500 Turd, 2800 Rusllipovenl; restul de alte na^ionalita^I (Greci, ArmenI, etc.)
carl:

Pe teritoriul comunel se gasesc doua movile numite: Joimarifa

si

Este formata din 12 comune

rurale
1.

goane. Aparfine spitalulul Brincovenesc, aducind un venit anual

,

?i

anume

Ciuta
Suprafa^a teritoriulul comunei

Macinul, comuna urbana,

cAt.

de 85000

lei.

Are 200 po-

resedinfa plasel, pe Dunare, a-

de 2489 pogoane, din cari 256 pogoane ocupate de vatra satulul 2233 pogoane pamint
este
9*1

goane

finea{a.

vind
2.

si

Ghecetul.
linga

Carcaliul,

Dunare,

Macie^ului (Culmea-), munte,

I
I

la

V.
3.

arabil.

in

jud.
si

Suceava,

intre

com.
pasi

Cirjelari, cu catunele: Cir-

Mosii sunt Macesurile

na.

si

Cir|

Baia

Sasra, imbracat in

jelari, Iaila,

Sopunar, Ilazanlar
la S.,

Mace^urile au o intindere
si

dure de brazl.

Homurlar,
Cerna,

pe

riul

Pici-

de 2 1 30 pogoane arabile,
un venit de 85000
let.

aduc

neaga.

Aparjin

Macin,

plasd, in jud. Tulcea, oculul.

4.
5.

la

E.

spitalulul Brincovenesc.

pind partea de V. a

Coium-Punar, cu catunele

Digitized by

LiOOQ IC

MACIN (ORA?)
Coium-Punar, Ai-Orman
nat-Calfa,
la S.,

254

MACIN
mal mult
par-

(ORA?)

Ca-

Relieful sau apar^ine

Ora?ul are o

poztyiune

fru-

pe

riul

Ai-Or-

regiunel ?esulul, afara de

tea E., care aparjine
dealurilor,
$i

man
6.
7.
Jijila.

$i la

poalele dealului Ghiun-

regiunel

moasa $i unui mic

struit

strategics, pe platoul
deal,

pe care

s'a con-

Ghiurme^.
Greet, la E.
Jijila, la N.-V., linga balta

unde se gasesc

o fortarea^a, ca sa apere
;

dealurile

Culmea-Macinului sau

acest mult incercat ora?

strade

Pricopanul, cu virful Sulucul (364 m.), unul din cele malinalte

inguste dar curate se

intretaie

in toate sensurile, case mic! cu

8.

Picineaga,

la

S.-V., linga

din

plasa

$i

din judef; dealul

aspect vesel, zidite in

ental,

stil

ori-

Dunare.
9. Pisiea,
$i

Cheea, cu
cu catunele
:

virfurile Sararia

(109

se

prelungesc

pana pe

Pisica

m.)

Dealul-Vijelarului (99 m.),

;

malul Dunarel. Ghecetul, un mic

catun, situat in partea de
la
V.,

Azacliul, pe Dunare, la N.
10. Satul-Noil,
la

acoperit cu fine^e, laN.

dealul

S.-E.,

pe

Aganim, la N.-V., acoperit cu verdea{a; dealul Carcaliul (90 m.),

la S.,

unirea Dunarei-Vechf cu cea

piriul Cerna.
1 1

noua, in fa^a Brailel, este punct

Tureoaia,
?i

cu

catunele

cu fine^e; Dealul-Grecilor,

de trecere

in {ara.

Turcoaia
nare.
12.

Igli^a, la V.,

pe Du-

la S.-E.,

cu pa?uni.
?i

Ora$ul are o intindere de 250

re-

Partea V.
Vdcdreni, cu catunele Va:

N. aparfine

hect. Popula^iunea este de 900

familii,

giunet $esuluT, care este acoperita

sau 3360 suflete: 2192

careni

$i

Garvanul,

la N., linga

cu

balfi

$i

stuf,

?i

din care

baljile Jijila ?i

Lajimea.
cultivat in total

se

ridica
:

grindurile cu pa?un!

Rominl, 391 Bulgarl, 540 Turci, 18 Ru$I, 99 Greci, i6Armeni,

102 dc alte nationality!.

In 1895 s'a

sau nisip

Combra, Coia, Ghe-

28767
vil,

hect., din care

1

911 hect.

cetul, Spinaul, Coada-SpinauluT,

care au dat 465

:

hectol. vin.

Baghia, Pietrosul, Grindul-Oael,

doua $colT primare, una de baeflf ?i una de fete, con:

Are

Drumurl sunt
{eana

$oseaua jude-

Clecea-Mare, Otlogul
eel

Son: ova,
si-

duse de 2
Sf.

institutorl

^i

insti-

Tulcea - Isaccea Macinul,

mal insemnat; toate sunt

i

tutoare; o biserica,

cu hramul
2
micT, de-

drumul judefean Macin -Babadag, Macin Satul Nou - Ostrov, $i multe drumurl comunale ce unesc comunele intre ele.
-

tuate in partea N.-V.

{ului

a jude-

Nicolae

$i

alte

a ora?ulu!, avind o su-

prafaja totala de 700 hect.

servite de 3 preo^I ^i 3 cintareti; un birou telegrafo-po^tal,

infiin^at in
nit

Aceasta plasa era mal inainte

lul

Apele sunt: CanalulMacinusau Dunarea- Vechle, care o

in

1878

$i

al

caruive

pe

1896-97 a

fost

de

lei

mal mare, cacl cuprindea ora?ul Isaccea, comunele rurale Luncavija

$i

uda

partea de V.

$i

S.-V.

"10171, bant 20.

Dunarea, care o uda

la

N.-V.
la

Comerciul e
navilor:

activ.

Mi$carea
tone

Balabancea,

ce

s'au

Va!: Valea-Valeanulul

E.

894 vase cu 32928

dat pla?el Isaccea. Plasa Macinul e formata din vechiul {inut

de ora$, se deschide
Carcaliul
;

in

balta
la

ValeaSulucul

E.

(429 romine, restul straine). Importa coloniale ?i manufacturale,

cu acela?! nume.

Afara de acestea mai sunt un mare numar de girle ce brazin

exporta cereale, vin,

vite.

pe^te

?i

Macin,
cea,

com. urb. t
plasa

jud.

Tulin

deaza partea N.-V.

in

?i

carf

pun

Budgetul comunei e
turl

la veni-

Macin,

situata
la

legatura lacurile cele

?i

abun-

de 48339

lei $i la cheltueli

partea
kil.

V. a jude^ului,
in

60
par-

dente cu Dunarea
lul-MacinuIuI, la S.,
ticerulul,

Canalul-

spre V. de ora?ul Tulcea,

i

Macinulul; acestea sunt: PrivaGirli^a-Co-

de 48334 let. Drumurl: Caile jude^ene Macin-Isaccea, Macin-Ostrov,

capitala districtuluT,

Maco-

tea V. a

placet,

a carel re?e-

Somova,
S.-V.,

Piatra-FeteT,

cin-Babadag
munale.

?i

alte

drumuri

din$a este.

la
5*1

V. Coia
Bal{I

$i

Gtrla-Combrei

Se margine$te la N. cu cat. Azacliul (al comunei Pisica) $i

com.
caliul
Jijila;
;

la

N.

Este format pe ruinele vechiu

sunt

numeroase,

mat
51

lul

ora$

roman

Arubium

sau

la S.,

cu com. Car-

toate situate in partea N.-V.

Axiopolis.

suferit soarta colini^tit,

la S.-E.,

cu coin. Satuldespar^ita
$i

inconjurate cu stuh: Coia, Stanimirul,

Ilenilor

muna
bar!
$i

a Dobrogel: cind

Nou,
nulul

Greci

$i Jijila,

Balta
?i

OaeT,

Porcilor,

cind asediat sau jefuit de

Turci.

bar-

prin Dealul Grecilor

;

al-Maci-

Somova;

au
$i

in-

Are un

viitor co-

la V.,

cu jude^ul Braila, de
?i

tindere de 350 hect.,

confine

mercial, fiind a^ezat

pe Dunare,
cele

care se desparte prin Dunare

canalul Macin ulul.

pe?te ce

seconsuma

in localitate.

exportind produsele

bo

La

S. se aria balta Carcaliul.

gate ale parcel V. ale Dobrogei.

Digitized by

LiOOQ IC

mAci?eni

255

mAclanul
preot ajutor

A
1886.

fost

aci

un biurou vamal
I

preot paroh,

Budg e tul comune!

tur!

e la veni-

care s'a desfiin^at la

Aprilie

$i

cintarer,!.

de 8524

le!, ?i

la cheltuelf,

Macieni, cam
vurluiu,
pi.

rur., in jud.
la

Cokil.

Macieni, sat $i re?edin{a comune! cu acela$I nume, pi. Zimbrul, jud.

de 8334 lei. Se marginete

la

N. cu
cu

co-

muna

Zavideni

la S.,

cu comu-

Zimbrul,

65
la

Covurluiu, a^ezat pe

na Dr&ganul;

la E.,

comuna
Cerna.

de Galafi. Se margin e$te

cu
la

N.

Valea-M&ci$enilor, pe care cur-

Gu^oeni
Sta

?i

la V.,

cu

riul

Smulfi

la

E.,

cu

Baleni
trel

ge o ramura a

piriului

Gerul.

in comunicat/ie

cu comu-

S.V., cu Cudalbi. Are

:

Intinderea teritoriulu!

este

de
ale

nele din plasa Olteful-d.-j., prin

catune

Maci$eni
Urle?ti.

(re^edin^a),

3028

hect.,

din

carl
$i

454
restul

?oseaua juder,ean& ce
Dragasani.

duce

la

Corni
?ezat

$i

Maci^eni e a

proprieta^e!

mic!

ale

pe valea cu acela$! nutne

pi-

proprieta^e! mari.

Dealur! sunt Maciuca, Boc$a,

:

pe care curge o ramurS a

riulu!

Ciocanul,

Botorani, Ivane^tilor,
$i

Gerul (ce incepe chiar din

;

acest sat)

Corni se gase$te pe

Valea-Smutyilor, pe

unde curge

Maci^eni, mofie particulars, de 2574 hect, in com. cu acela$i nume, jud. Covurluiu.

Varaticilor,

vai:

Navrapese!,

Beica, Valea-luI-Stinga; piscuri

Suli^a,

Suhuluiul; iar Urleti ceva mar

sus de Corni.
Locuitori!,
to^i

Lunga $i Viilor fintin! Coman, Piciora, Lupului.

;

Macienilor (Valea-),
fo$t! claca^I,
famili!,

vale,

pe

care e situat satul

cu

acela$!

Maciuca,

sunt

in

num&r de 418

nume, jud. Covurluiu.

sau 1523 suflete.

Suprafaja teritoriululcom. Macieni

Maciuca,
pi.

com. rur., jud. Vilcea,

este

de 7220

hect., din

Cerna-d.-j.,

compusa din 6
Ciocanari
i

sau Dealul-lui-Stingk,dea/ pi. Cerna d.-j., jud. Vilcea. Cade in partea de N. a comune! cu acela?! nume. Poalele sale de S. sunt udate de Valeaf

car!

4504
$i

hect. ale proprietary!

sStenilor.
treT, carl
?i

catune: Maciuceni, Oveselul, Popes ti,

Botorani,
f

lu!-Stinga.

mar!

restul al

Propriety! marl sunt

au acelea^i
numir! ca
nele comunel.

Boc?ea.

Maciuca, padure
malul sling
al la

particulars, su-

catu-

E
riulu!

situata pe

Pamintul
l

mat

Cerna,

64
$i

kil.

de
kil.

ca-

pus& rcgimulu! silvic, pendinte de com. Maciuca, pi. Cerna-d.-j.,

jud. Vilcea.

mult arabil

$i

de pa?une; padurl
/^

pitala jude^ulu!

la

22

de

sunt vr'o 357

$eni
$i
t

hect. la Maci-

a plaseT.

La
$i

inceput, aceasta

286

la

Corni

vii

sunt

comuna
tat

se afla situata pe Valea-

$6 u

hect.
taurl,

Navrapese!
901 bo!,
junc!,
2 junce,

cutimpuls'a muDealuluT-

Vite sunt: 6
372
vacf,
1

pe ramifica^iunile

Maciucajjul, virf demunte, jud. Bacau, pi. Trotu^ul, de pe teritoriil com. Hirja.

24

Car&mizi!.

gonitori,
zaflf,

gonitoare,
i

12

min3

Are o populate de 505

mili!,

fa-

Maciuca^ul,
pi.

pirla, jud.

Bac&ii,

19 ruinzate

vit,e!,

sau 2189 suflete, din car!

Trotu^ul, com.

Hirja,

care
eel

arm&sar!,

74 lepe, 79 ca!, 18 berbec!, 582 o!, 42 capre. Sunt 6 circiuml, 2 pravalii cu manufacture, 2 morl cu aburi,
16 ma$in! agricole.

372 contrib.; locuesc in 5 30 case. Sint 4 biseric! la Maciuceni,

Bocsa, Botorani
$i

izvore^te

din

Runcul-Alb,

mal de aproape de trecatoarca

Oituzul,
?i

Pope$ti.
in

se varsa in Oituzul,

Scoala dateaza
la

comuna de

d'a dreapta.

1834.
Locuitoril se ocup&, pe linga

Budgetul com. e
de 5620
le!,

la veniturl

Maciuceni,
com.
d.
j.,

sat,

facind parte din

pi.

iar la cheltueli

de

munca
plaria

cimpulu!, cu rotaria, tim$i

rur.

Maciuca,

Cerna-

5489

le!,

18 ban!.
biseric!,

coraert.ul
il

vinului. Pro-

jud. Vilcea.

Are o popuEste
la
kil.

Are
mul
in
Sf.

una cu

hra-

dusul munce! lor

transports

la

late de 447
distan{a de
1

locuitor!.
l

Voevozi

in Corni, zidita

Dragasani, Craiova, Caracal,

Vite sunt: 25
ca!,

etc.

1844 de s2ten!, impreuna cu arenda?ulde peatunc!, Iordache

Balaban
seric!
;

800
5

vacT,

100 capre,

570 boT, 1200 oT,

de catunul Oveselul, rcsedin^a comune!.

li

a doua, cu hramul Sf.

bi-

bivolt.

Maclanul,
ce^ti,

vlrful dealulu! Bobi-

Nicolae, in Urle?ti; ambele

Locuitoril to^i sunt mo$nen!.

com.OpaYi^i, jud. Prahova.

iz-

au pamint rural

intreaga

Comuna, cu
1900 hect.

izlaz

cu

tct,

are

Din coastelc acestu! deal

v<jreste piriul

comuna formeaza o

parohie, cu

Valea Stupine!.

Digitized by

LiOOQ IC

MACI?ENILOK (DEALUL-)

25(5

MADE1UL

Macienilor (Dealul-), deal, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com. Bira, la V. de tirgusorul
Bira.

Are o populate de 180

milii,

fa-

V. de comun&, populat cu dure de

fag.

pa-

sau 8 17 suflete; o biserica,

zidita

cu hramul Sf. Nicolae, de obstia locuitorilor in

deservita de
1

1869,
|

Madeiul, com.
ceava,
pi.

rur., in jud. Su-

preot

si

cinta-

Muntele,

situata

la

Macre^ti,

sat,

jud. Vasluiu,

pi.

re{; o scoala
in

de
si

baefT, fondata

V.

si

la

66kil.de

Falticeni. Se

Stemnicul,

com.

Buhaesti,

in

1876 de
1

locuitorT,

condusa

margineste laE. cu com.Malini

si

partea de

E., situat

pe

valea

de
38

invafator

frecuentata de

Sabasa, de carf se desparte

Preluca-luf-Rares, Culmeasi

cu aceeasf numire.

elevi.

prin

Are o suprafa^a de 540

si

hect.

Locuitorii poseda:
gurf; 180 bof,

150
167

plucaf,

Migovanuluf, Gemeni,

culmea

o populate de 52

familii,

sau

60
of,

vacf,

Gherghea;
Brosteni,

la N.-V.,

cu comuna
prin

156 suflete;
la

o biserica,
d.

facuta

10 1 fepe,

404

106 rimatorf.
in

hotarnicindu-se

1833 de
vite
si

Gr.

Crupenski
of,

Comer^ul consta
cole
^esaturf,

importul
agri-

Bistri^a, piriul Ca^elusa, Maguri-

26

man

cornute. 120

de coloniale, instrumente
si si

cea,
riul

Culmea-Hiciugosuluf

si pi-

15 caf

10 rimatorT.

in

exportul

Neagra

Bros ten ilor

la

S.,

de

cereale. Transportul se face

cu

comuna Borca si Transilvania,

pi-

Macreti,
resti,

catun.

Vezf Tatomi-

prin gara orasului R.-Sarat.

hotarnicindu-se prin Bistrija,

riul

sat.

Sunt
jud.

3 circiumf.

Chiriacul, Virful-Seculuf, Virsi

Caile de

comunica^ie

sunt:

ful-Giinef

Culmea-Slopa^ului.
satele: Ma-

Macrina, com.
Sarat, pi.

rur., in

R.-

calea jude^eana Rimntcul-Maicanesti (Bolboaca),

Se compune din
leasa
si

Gradistea, pe

malul

ce trece prin
-

deiul, Piriul-Cirjef, Frasini, Ha-

drept
mijloc

al riuluf R.-Sarat.

Obidi^i - Macrina

Ciorasti

spre

Neagra-Madeiului, cu

Este

situata

in

partea
la

de
kil.
si

Vilcele; spre Boldul Balta-Alba;

resedin^a in Madeiul.

a jude^uluf,

13

spre Puesti-Balesti;
Foteul, al

la

catunul

Are o populate de 317

fa-

spre E. de orasul R.-Sarat,

in

comunef $tubeiul.
la venilef,

partea N. a plasef, la 25

kil.

Budgetul comunef. e
turf

spre N. de
d.-s.,

comuna

Gradistea-

de 2821

58
lef,

bani, iar

milif, sau 11 80 suflete, din cari 376 contribuabili; 2 bisericT, deservite de 1 preot ?i4cintarep;

resedin^a

plasef.
:

Se
3

in-

la cheltuelf,

de 2625

25 banf.

o scoala rurala mixta.

circiumi.

vecineste cu comunele
la

Puesti,
kil.;

Vite sunt:

21

caf,

176

boi,

kil.;

Nicolesti, la
5
kil., si

Macrina,
pi.

sat,

in jud.

R.-Sarat,

Stubeiul, la
11
kil.

Boldul, la

Gradistea,
al

din^a
la

c&tunul de resecomunef Macrina, ase-

574 vacf, 3988 of, 6 capre si 196 porct. Budgetul zecimelor comunei
are la veniturf

Se margineste

N.

cu

co-

zat in partea
nef,

de

E. a
al

comuriului

7390
lef,

lef

si

la

muna
riul

Puesti,

desparfita
la E.,

prin

pe

malul drept

cheltudf 7360
murilor 1160

iar

al drusi

Rimnicul;

cu comuna
Bol-

R.-Sarat.

Are o

intindere

de 120

lei

la veniturf

Ciorasti; la S., cu

comuna

30 hect.; o populate
familii,

de

1060
In

lef,

la cheltuelf.

dul

si

la V.,

cu $tubeiul.
te-

sau 567 suflete, din carf

;

comuna

se afla o scheia

Este o comuna de cimp,

maluriie Rimniculuf

118

contribuabilf

biserica,

pe

Bistri^a,

renul flind accidentat numai de

si

cu

preot

si

cintare^; o scoala.

E udata
iele:

numita Balta-Popii. de Bistri^a si de piraPiriul-Cirjei,

si

de

cite-va

Neagra, Haleasa, Lostu^a,

Ca^elusa.
Bitcasi

movile.

Macrijjul, cdtun
pul Barclganul
nef

(tirla),

pe cim-

Madeiul, Chiriacul,
Puciosul, Pietroasa

Riul R.-Sarat o uda in partea

teritoriul

comu-

de

S.,

curgind de
si

la

V.

la

E.

Guinea,

pi.

Ialomi^a-Balta,

Munjif principalf sunt:

Mai sunt

26 pu{urf.
la E.,

jud. Ialomi^a.

Comorif, Gemeni, Maguricea

Arsi^a-Rea.

Catunele carf o cornpun sunt:

Macrina, resedinfa,
in

Plopi,

spre V.,

si

Hoinari, la S.-V.

Macriul, loc izolat, Zmeeni, zati, com.

intre mosiile
si
:

in jud.

Bu-

Mosia face parte din Domeniul

lul

face

hotar

Coroanei
I

si

anume

din Oco-

Suprafa^a comunef e de 2000

hect., din

Zmeeni, Brebeanca

silvic Malini,

fosta a ma-

carf

50 hect. vatra
ale
parti

Glodemul-Cirlig.

nastirel Slatina.

comunef, 550 rilor, si 1400 hect.

cularilor.

hect. ale locuito

Intinderea tentorial;! a comu-

Macri^ul, munte,
Vulcan,

jud. Gorj,plaiul

nef e
jinf,

de 2562
carf

falcf

si

76

prfalcl

com. Valari, spre N.-

din

numaf 109

Digitized by

LiOOQ IC

MADEIUL
mun^I
pa$unl

MADUI.AKI

cultivabile, iar

restul

ai

condusa de un tnva^ator de
stat,
?i

platit

pre

N.-P2.

a comunel Sirca,
jud. Ia$i,
situat

pi.

coperi^I

de

paduri,

frecuentata de

3035
pro
toate

Cirligatura,

stincl sterpe.

elevl
in

avind
$i

un

local

parte

la

imbucatura
^i

piriulul

ImproprietSrUT

1864 sunt
$i

priii,
?i

frumos

incapStor cladit
$i

Ciorbolea

o parte

linga

iz-

59 frunta?!,
12 prajini;

78 palma$I
13

55

inzestrat cu atenan^e

vorul Madirje^ti. Prin partea de

S. a satulul,
$i

coda$i, stapinind

426 falcl $i insured poseda

cele necesare pentru invafamint

paralel

cu

riul

de

Adrainistra^ia

DomeniuluT 26
falcl

Bahluiul,

trece

^oseaua

na^io-

39

falcT.

Coroanei.

nala
1

^i

calea ferata Tirgul-Fru-

Singura cale de comunicafie

din corauna e ?oseaua Falticeni$i

Vatra satulul ocupa

15
prj.

mos-Podul-Iloael.

Improprietari^I

in

Are o

intindere de i2(X)hect.;
familil,

Dorna, ce strabate comuna

tot lungul
el.

in

ma?i
Pucioasa, de pe
piriulul

1864 sunt 24 frunta$I, 25 pal20 coda$T, stapinind 282

isi

o popula^ie de 41

sau

145 suflete; o biseric&; o moara

In Madeiul se afla izvorul cu

falci.

de apa.
Proprietatea apar^ine EpitroSpitalulul Sf. Spiridon din

api minerala
malul drept
Bro^tenilor,
toaia
$i

Tradi^ia arata ca priml des

calicatorl al satuluT

al

Ncagra-

Madeiul pe
$i

piei
Ia^i.

intre

piraiele
la

Or

doi calugarl Mateiu

Chiriac,
sa-

de $oseaua judefeana. Izvore^te pe o suprafa{a de 30 40 ra. pa

Ortoifa,

20

ra.

de
tul

la
?i

care

$i-a luat

numele

Vite:

186 vite

man
91

cornute,
rimatori.

piriul Chiriac. Biserica safi

20

cat,

493

01

$i

tului ar

facuta pe locul schi-

tra^I.

Apa

ctirata

foarte

tulul ce

dinsif

aveau de gind
aci.

Madirz&ul,

sat, jud.

Bacau,

pi.

abundenta, a?a ca formeaza un

piriu.

sa intemeleze

Nu

departe

Muntelul, com. Magire^ti, situat

Mirosul e

foarte

tare

$i

dinsif pusesera inceputui chiliilor.

se simte

de departe. Pucioasa
pietre,
in

pe coasta podiuluI cu acela$l nume, la o departare de I kil.

$i

se

depune pe

lemne

$i
1

In anul 1803, Pinul-Cirjel-Madeiul a

750 m. de

satul

Magire^ti

pe suprafa{a apel
fulgl galbul.

forma de
i

manstirel Slatina avea

carT plateau
bir

(^coala).

Se mal nume?te

65
lei
|

liuzT,

1308

Are o populate de 9

familil,

Pucioasa de-la- Vacarie,

la cipf-va

fiind-ca

anual, locuitoril avind aceea?!

$i

pa?i se afla fabrica rc-

ocupa{ie ca
J

astazT.

sau 39 suflete, dintre care maioritatea lucreaza la exploatarea

pacurel. In catun se g5se$te o-

numitel brinza de Broteni.

vre-o
3 kil.

La
Madeiului
Gainel
$i

dead, mal in sus pe

afla fintina

(Piriul-), piriu, jud.

zocherita (ceara de
izvoare sarate.

pamint)

$i

Neagra, se

cu bur-

Suceava, izvore?te de sub Bitcase varsa

in

cut (apaferuginoasa, borviz) nu-

Bistrija,

mit& Burcutul-luI-Mirca.

udind com. Madeiul pe o

lun-

Madirzaul,
pi.

piriias, jud.

Bacau,

La gura
mal afla un
pucioasa.
Prin

piriuluT Puciosul se
alt

gime de
tarl din
I

7 kil.

Are de
iar

tribu?i

Muntelul,

de

pe
$i

teritoriul

izvor

de

apa

stinga Piriul-Chiliel

comunelor Magire^ti
la?!

Solon^ul,

Piriul-Malului,

din

dreapta

care izvore^te din lacul cu ace-

padurile

$i

riurile

Mavina-

Piriul-Strajel, marit

cu Strasoci.
pi. Cir-

nume

$i

se varsa in

piriul

deiulu! sunt
turl

tot felul

de

Solon^ulul.
|

de munte.
sat,

Madirjac,
ligatura,

sat, jud.

Ia?i,

com. Pope^ti, pe parDealulul-Mare,

in

Madulari, com.
pi.

rur., jud. Vflcea,

Madeiul,
com.

pe mo^ia Borca,
jud.

tea de S. a

Cerna-d.-j.,

compusa din 6

Madeiul,

Suceava.
al Bis-

marginea jude{ului spre Vasluiu,

linga piriul $acova$ul jurat
$i

catune: Hale^ti, Dimule?ti, Bante?ti, Iacovile,

Aezat pe {armul drept

tri^el,

incon

Mamul ?i Bal^oara.
Bal?i
?i

are o populate

de

127

familil,

sau 500 suflete, din cart

de paduri. Are o populate de 68 familil, sau 240 suflete;

o biserica.
Satul se
afla

Este situata pe dealurile:

lon, Iacovile
vaile

Hale^ti
Beica,

pe

127 contribuabill; o biserica cu

Mamul

?i

la

90
la

hramul
in
?i

Sf.

Arhangheli, zidita
j
I

pe

mo$ia Po-

kil.

1858, deservita de un preot

2
cintarefl,

peti.

linga

care

mai
in
|

Vite

213 vite marl cornute,

$i

de capitala jude^ulul $i 30 kil. de a pla$el. Are o populate de 438

milil,

fa-

este o alta

de lemn vechie,
oficiaza;

18 caT, 3 ol

88 rimatori.

sau

1857 suflete, din carl

locuesc
in

care nu

se

$coala
1

348
Madirje^ii,
sat, in

contribuabill;
case.

rurala mixta, infiin^ata in 1865,

marginea des

429

Digitized by

LiOOQ IC

MADULAKI

208

mAglresti

LocuitoriT to^i sunt mo^nenl.

235 contribuabill; locuesc

case.

in

246

E.

?i

se varsa in riul Prahova,

in raionul com.

Pe linga agriculture, locuitorii se mai ocupa cu butnSria. Ei

desfac produsul muncei
lor
la

pe malul drept,
biserici:

Sunt 4
Orlil, la

2 in

Valea-

Comarnicul,

pi.

Pele^ul,

jud.

fondate,unala I774?ialta
anul 1802
$coaleI,

Prahova.

Draga^ani, Slatina, Craiova,

racal,

Ca

1829; a treia in Obir^ia, fonla

91

Uda, Dragane^ti. Sunt dou& biserici, una

data
in cacat.
la
la

a patra

in
in

Magadani,
16 case.

cdtun al com.

Cotyi,
$i

mahalaua
anul 1830.

fondata

jud. Buzau,

cu

50

locuitorl

tunul

Mamul

$i

a doua

in

Dimule?ti,

fondate

cam pe

$coala dateaza

in

comuna de
anl.

anul I74f. S'au reparat pe

mai bine de 40 de

M&g&danului
com.
Jitia,

(Virful-), munte,

anul 1850 de ob?tea comunei.

Locuitorii to^i sunt mo^nenl,

agricultorl, desfacind

in jud. R.-Sarat, plaiul

Rimmcul,

Ambele sunt de lemn. $coala dateaza in comuna de

20
anl.

produsul
Craiova,

a$ezat in partea de

muncel

lor

parte

la

E. a com., pe culmea LupanuluT;

are o inahVime de 870 metri;
e

Localul e bun, proprie-

parte la Rimnic.

tatea

comunei.
cop'ri.

frecuentata

Vite sunt: 21

cat,

270

boT,

acoperit cu padurl

?i

p?unl.

de 28

292 vaci, 166

01,

33 capre.
'I

Vite sunt: 35 cal, 205 vaci, 104 capre

250
$i

boT,
01.

$osea

comunala
$i

inles-

Magare^ul,
vezile,

fost sat deosebit,

in

1590

ne$te comunica^ia

spre
S.,

N.

cu

jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Li-

Stupi cu albine sunt 155.

com. Ote^ani

spre

cu co-

acum

unit cu satul de

re-

$osea comunala

11

inlesne^te

muna

Arma$e?ti.
?i
1

$edin{a Livezile.

comunica^ia spre N.

cu

com.

Veniturile se urea
la

cheltuelile
lei

com.

Macica
rei,

$i

spre S. cu com. U$u$i

103

anual.

Magioara, pin U,
tea

izvore^te

din

$u$ani

Rime^ti, spre Ro-

Se m&rgine?te
Cirst5ne$ti
teni
;

la

E. cu com.

mla^tinele sau baltagele din par-

mana^i.

la V.,

ci com. Balcu com.

de N. a desfiinfatulul
?i

sat

Budgetul comunei e la venituri de 3140 lei ?i la cheltuelT,

la

N., cu Ote?ani, Malda-

Lacurile, din com. Deleni, jud.

re?ti ?i

Pojogi
?t

$i

la S.,

Boto$ani,

se varsa in

stinga

de 2609

lei.

Ulmetul
la S.

Arma?e?ti.

De la

N.

Bahluiulul.

E
?ori,

brazdata dedealurile: Bal

Nuculul,

este udatS de riul Cerni-

Corendi,

Gliga-

$oara, in care se varsa piraiele

Staicule^ti,

Magireti, com.

rur., in jud.

Ba

nulul, Icovile, Hale?ti, Scoru^ul

$i

Racovi^a,

Ursul

$i

cau, pi. Muntelui, situata parte

Rogojini
$i

?i

udata de vaile
Valceaua-Iul

Pana.

De

jur imprejur este

in-

pe ?esul Taziaului-Sirat
cul
?i

in

lo-

Mamul
Du{a
jurul
$i

Beica,

conjurata de dealurl, vai, poenl

iiicintatoare,

unde

riul

cotete spre E.
dealurilor

Sataroaia. Locurile din

la E., valea

precum Fagul-cu:

parte pe costi^ele

comunei sunt:
;

Ghiare,

Priporul-Ro?u,

Dealul-

dintre cele

Bal^ori
la N.,

la

V. Valea-Rogojinel
statulul

Dogarul, Virful-cu-Dor, Bogdan,

doua Tazlaurl. Se compune din 7 catune:

primSrie,
Stane?ti,
?i

pad urea
i

Draga-

Dumbrava, Valea- Pil?ulul, Butila,

Magire?ti,

nul,

zisa

Episcopia;
?i

la S., pa-

Valea -Nisipurilor,
etc.

dealul

Praje?ti, ^esurile,

Tazlaul

Ma-

durea Oteteli^anu

$u?ani.

Ro^a, Romani,
Madulari,
Madulari,

darzaul.
In Condica Liuzilor (1803), gaYim Magire?ti apar^inind raze^ilor, $i in Statistica din 1873,

Se margine$te cu com. Dra

ganul, Gu^oeni, Bate?ani,
rei,

U$u

deal, in
pi.

raionul com.

Fumureni

Cre^eni.

Cerna, jud. Vilcea,

vie.

pe care se cultiva 168 hect.

com. este trecuta numal cu

dintiiu
trel
?i

cele

Madulari, com.
pi.

rur., jud. Vilcea,

catune:
PrSje^ti.

Magire?ti,

Cerna
?i

d.-s.,

compusa din 4
Obir$ia,

Magarulul
particulars,

(Valea

- ),

padure
sil-

Stane^ti

mahalale: Valea-Orlii,

supusa regimulul

Pe

teritoriul

comunei,

la

V.

$coala

Gan$ule$ti.

Este

si

vic inca din 1883, jud. Prahova,

pi. Pele?ul,

satulul Magire?U, sunt ni$te ?an^uri ?i ni?te

tuata pe ambele malurl ale riulul

com. Comarnicul, pe

gramezl de

bolo-

Cerni^oara,

la
?i

60
la

kil.

de
kil.

mo$ia Comarnicul.

vanl, a^ezate in fa^a unul punct

capitala jude^ulul

12

de a
milil,

plS^el.
fa-

Magarului (Valea-),
rete

vale, izvo-

Are o populate de 246

saQ 813 suflete,

de

la limita

de E. a jud.
la

de apSrare. Se crede ca acestea s'au facut de c^tre RuI la 1848 i cS armata rus& ar fi sta^ionat
cit-va aci.

din carl

Dimbovi^a, curge de

V. spre

Digitized by

Google

MAGIRE$TI

'250

MAGURA
3

Se margineste
Solontul; la
S.,

la

N. cu com.

fabric!

de petroled

mori de
1049 v
o!
te
si

S.,

din Piscul-Cerbulu!, slemnea

la

cu comunele:
;

apa;

piua de batut sucmane.

ca!,
*

munfilor Ciolanul, trecind

Cru-

Podurile
cu cu

si

Valea-Arinilor la V.,
si la

Vite sunt: 131

cornute,

cea-Ciobanulu!
vel,

si

Crucea-lu!-Pa-

com. Valea-Arinilor com. Leontinesti.

Piriul

E.,

87

capre,

546
la

pana

in

virful

Ceta^uea

305 pore!.
piri-

la V.,

din virful

Ceta^ueia,

pe

Ruja incSrcat cu

Budgetul com. e

venitur!

hotarul padurei statulu! Valea-

fesul

Staneasa, serpueste printre

dealurile

Madarzaul, Chimnetele,
Chiscul lul - Iordache,
-

Frasinul, al-Viel, Piatra Crapata,

Stane$ti,

Prajesti, si

uda

satele Stanesti,

de 6332 le!, 13 bani, si la cheltuel!, de 4858 le!, 6 ban!. Teritoriul com. este strabatut pe la S. de soseaua judefeana BacaoMoinesti-Ocna si de cai
vecinale
si

Larga, apo! pe

hotarul mosie!

Picleanca, intilnind izvorul

turosul, al caru! curs

Pu-

formeaza
in riul

hotar pana
Buzaul.

la

varsarea sa

Magiresti

si

$esurile.

Are o populate de 416 familil, sau 2079 suflete, din carl

379contribuabilI; o scoala mixta,
care funcfioneaza
satul

lontul, Valea-Arinilor
tinesti.

comunale spre: Sosi Leonla

Suprafafa comune! e de 5936

hect., din car!
bile,

695 locur! ara3218 padure, 327 fmeafa,

148
livezl,

Distance
districtulu!,

Bacau, capitala
;

751

izlaz,

10 vie

si

din

1865

in

43

kil.

la

com. Moi8
kil.
kil.
;

787 sterp.
Proprieta^i

Magiresti,

intrefinuta

de

nesti, resedin^a
la

pla^el,
5

insemnate sunt

stat si

frecuentata de 20 elevf;

com. Leontinesti,
7
;

la

Ciuta-Vernescu, Ciuta-Mosnenilor-Ciuteni, Ciuta-Fintesti, Palanca, Picleanca

statulu!:
si

biseric!, cite

una

in
si

satele
Prajesti,

com. Podurile,
Solontul,
Arinilor,

kil.;

la

com.

Magiresti,

Stanesti

deservite
tare{i.

de

3 preo^i

si

cin-

4 4

kil. kil.

la

C3m. Valea-

proprietajile

Magura
este
si

si

Unguriul.

Terenul
agricultor!,

accidentat
coline

de
se

In
5

com. sunt: 316

Magireijti,

sat, in jud.

BacaQ,

pi.

multe dealur!
ridica

ce
al

meserias!, 2 industrial, 7 co-

MunteluT, resedinja com. cu

celas!

a-

pe malul
si

drept

riulu!

merciantl,
bere,
vitor!.

27 cu profesiun! li118 muncitorf si 20 ser-

nume,

situat

pe

piriul

Buzaul

care

culmineaza in
mine-

Ruja.

Are o populate de 200

sau 898 suflete
;

Muntele-Ciolan

ilul.

famili!,

o scoala

E
rale

avuta in
si

substance

Dupa
cu 213

legea rurala din 1864,

mixta, frecuentata de 10 elevi;

s'au improprietarit
falc!
si

78 locuitorl,
prajin!

o biserica, cladita de locuitor!

la
si

ma! cu seama in ape, din care ma! insemnate sunt

si

33

pa-

1822, deservita de
2 cintare^!
;

preot
;

apele sulfuroase de la Nifon

Ciuta, apo! Ciuciurele de
guriul,
la

mint
Teritoriul com. are o intindere

circium!

fa-

Un-

brica de petroleu.

cu apa potabila, cea ma!

Fintina-de

de 2400 hect. Proprietarl mar!

sunt mostenitorii defunctulu! E-

Vite sunt: 67
cornute, 8 capre

ca!,
si

536
133

vite

renumita din judef,

la-Elizeu, etc.

pore!.

De

deosebita imla Ciuta,

manuel Crupenschi, posedind o mosie de 1300 hect; Const

Mafteiu, avind
cietatea

portanta este carierade

M&guleasca, p&dure a
in jud.

statulu!,

40 hect. si Soromina pentru exploasi

Buzati,

com.

Vispesti

pozite, piatra

unde se gaseste, in imense dede construc^iun!

calitate superioara
;

face

un corp cu Bordusesti.
com, rur.
in jud.

de o

apo!

tarea p&cure!, posedind 45 hect.

Padurile (Stknesti

Razesi-

Magura,
lul

Bu-

ma! sunt gismente de de sare, lignita, etc.

gips,

urme

de-MSgiresti) ocupa o suprafaja

zau, pi. Pirscovul, situata pe ma-

Se compune din
Ciuta,

catune:
a-

de 1840 hect.
Totalul paminturilor de
tura este
cul-

drept
kil.

al

riului

Buzaul,

la

Magura

si

Unguriul,

26

de orasul Buzaul.
riul

vind fie-care ma! multe catunase

cu sub-diviziun!.

de 799 hect. Ma! sunt pe teritoriul com.: izvoare de apa minerala, din
unul confine multa pucioasa
sarate in
;

Limitele sale sunt: la N.,

Buzaul, coprinzind por^iunea de

la

Are o populate de 2270

flete
;

su-

gura izvorulu! Puturosul, com.

si

o scoala

in

com. Magura,

carl

Viperesti,

pana

la

podul de
;

frecuentata de 45 elevi si2eleve;

3 bisericl, in catunele
si

izvoare

catunul

Ma-

Palanca (Izvorul-Palanca)
in

la E.,

Magura,
3 para-

darzaul

pacura care se exploa-

suspeizvorsi pe hotarul desPalanca

si

Unguriul

Ciuta, deservite de
si

teaza de catre Societatea Romina; ozocherita; chihlibar pe

teritoriul

parfitor al mosiilor:

3 preo{!, 3 cintarep
cliserl.

Ghiculesti (Palanca-d.-j.), urcind

in

Catedrala e cea cu hraNicolae, pe linga care

catunulu! Stanesti

piscul

Virful

Cerbulu!

la

mul

Sf.

626*0.

MaHU

JHcfionar GtograAc.

Vol.

IV.

34

Digitized by

Google

mAgura
se mai adaug& schitul Nifon, unde s'a instalat un spital rural. Tot aci se afl& ?i b&ile sulfuroase Nifon,

260

MAGURA
Sunt deservite
$coala din cat.
este la
1

gura-L&ceanca.

Mih&e$ti,

care

de

3 preoflf

$i

cint&re{I.

kil.

dep&rtare.
casi

Mai are 9
pe apa.

circiumi, o

moar&

Prin mijlocul satulul trece

acum

pr5site.

lea ferat& Dr&g&$ani-Rimn:cul

Circiumi sunt 14.

Comuna
hrisoave
{ioneaz&

e vechie; se g&sesc

Budgetjl comunei e la venitun de 6084 lei ?i la cheltuelT,

$oseaua nationals Rimnicul-Riul

VaduluT.

din

1558, care

men?i

de 4758
de
riul
$i

lei.

de satele Mgura

Teritoriul

comunei este udat

Magura, sau Buduiasca,

jud. Vlasca

cdtun,

Unguriul.
Vite: 422 boi,
vi^el,

Cleni^a ce vine din Nese varsS in

VezI Bud&iasca.
fecind
pi.

148 vacf, 100

bivoli^e,

'

greni
la

Teleorman

bivoll,

17
oT,

LSceanca.
Arge?,

Magura, mahala,
pi.

parte
Cer-

cai,

9 lepe,
$i

6 minzf, 1270
150 porcl.

din com. rur. Cireul,

76 capre

Magura,

ctitun, jud.

na-d.-s., jud. Vilcea.

StupT sunt 36.

Topologul, f&cind parte din com.

rur. Bleici.

Se fac 3 tirguri douS in comun& MSgura, la 29 Iulie ?i la 6 August ?i unul in c&t. Ciuta, la 21 Noembrie. C&I de comunica^ie $oseaua
:
:

Magura, mahala,
Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea,
rur.

pi.

com.

Greci.

Magura,
com.

catim de

re?edin^a

al

Magura, jud.
locuitorl
:

Buzau,
case.

cu

Magura,

schit,

jud.

BacSu,

pi.

950

$i

226

Are

Trotusul, la V. de Tirgul-Ocna,

jude$ean& Buz&u-Frontiera
important vad peste
z&ti,

un
Bu1

sub-diviziile

Bradul
$i

(Pa^e^ti),

pe un podi$
cela?I

al

muntelui cu

a-

riul

Schitul-Nifon

BSile.

nume, cu un loc de
$i

arJaz.

unde se
?i

afl&

un pod umbl&-

tura, fine^e, o livada

un

tor

luntre, in cazul cind riul

j

Magura,
!

sat,

fecind

parte
pi.

din

Biserica

?i

chiliile

sunt de

zid,

vine mare, vad prin care se pune

in
?i

com.
s.,

rur.

Mierle?ti,

Siul d.-

toate in partea despre

Tirgulin

comunica^ie cucom. Pirscovul

cu $oseaua jude^ean& Ru$ia-

jud. Olt, situat la N.

comuriu-

Ocna, cu o vedere frumoasS

spre ora?
$i

nel,
,

pe ambele malurl ale

Iminogul.

spre intreaga

vale

va^ul-Buz&ti;

?oseaua M&gura-

lul

a Trotu?uluI.

Nifon

$i

alte

drumurl naturale.

cuitorl, din

Are o populate de 400 locarl 60 impropriedupa* legea ruralS

;

Magura,

com. rur., jud. VIaca,

j

tari^r

bi-

Se zice c& biserica ar fi clSditS de Constantin Racovi^-Voevod, la 1756. Pe clopotul eel mic se afla insemnat

compusS din cktunele: MaguraL&ceanca Gurueni, M3gura-Budueasca, Vitane?ti, $iG&v&ne$ti;

situate in

sericl, zidit& la
ratfi
1

la

1880

si

repa1783 avind de ctitorl

$i

anul

1757.

Acest

schit
spiIa$i.

este intrefinut
talului
Sf.

de Epitropia

pe prcotul Drilgoi, Maria preoteasa

$i

Spiridon din

extrema V. ajudefulul a pl^el Cilni^tea, pe v&ile $i Cleni^a $i Teleorman, la unirea

la
kil.

Stoian diaconul.

Vite:
cat
j
|

150 boT, 80 vact,

?i

Tepe,

250

o!

?i

57 47 rim&-

Se administreazS de un rior ?i este locuit de 3

g^r!.

supecalu-

Inscrip^ia

care

este

pe

lor,

65

47 de Ghimpa^i, re?edin$a
flete,

kil. de Bucure^ti, la de Giurgiu ?i la 36 kil.

tori.

frontonul bisericei a fost facuti

de egumenul Grigore, care

s'a

pl5?ei.
su-

Magura,
com.
d.-s.,

sat,

fecind

parte
pi.

din

intemeiat mat mult pe

tradtyil,

Are o populate de 2860

Sunt: 2?coli, una
gura, de
bfieflf,

rur.

MihSeti,

Oltul-

de

cit

pe

documente

sigure.

din carl 638 contribuabill.

in ct.

jud. Vilcea.

Are o popu-

Din
s'ar

aceasta inscripfie reiese c5

fi

zidit& la

Ma1861 de

late de 509 locuitorl.

In sat este o bisericS cu ur-

cl&dit aci 2 bisericl

sfir^itul sec. al

ina-

inte

de

X VIMea,
urme
bi-

r&posata Safta Catri?oaia, fosta

proprietary,

mStoarea
Acest

inscrip^ie

din care
in
care
se

s'au

constatat

de 3 elevf ?i a doaa, de fete, in com. Budueasca, frecuentatS de 8

$i

frecuentata.

sfint

Amvon

poiana de ling& actuala

?i

la

praz-

nueste hramul Sf. loan Botezatorul, din

temelie s'a zidit^i clupotnijala Icat 1844,
in zilele

sericl

intr'un loc alSturat cu

aceasta.

Printre

ctitorl

se
?i

ci-

eleve.

Domnului nostru Ghcorghe

si

Bi-

teaza un

anume Cantemir

pe

$ase bisericl

la

Magura-BuG&-

bescu-Voevod

s'au tufnimuse^at cu zu-

Mihaiu Racovi^ci.

gravcala, de ctitorit

Gheorghe loan, loan

duiasca, M&gura-L&ceanca, Gurueni, Brani^tea, Vitane$ti

i

Ereii, etc.

Magura,
Copiil

virf de munte, jud. Ba-

v&neti, constitue parohia

M&-

din

sat

urmeazS

la

c^u, pi. Tazlul-d.-j\, com. Ber-

Digitized by

LiOOQ IC

mAgura

261

mAgura
in

zunful, din sira

(ului.

Magura Berzun-

riul

Necule

si

Rimnicelul; este
;

partea S.-E. Intrarea

fi

in ce-

acoperit cu padurl seculare

in

ta^ue se presupune a

fost des-

timpul verel se fac act stine de

pre S.E., pe unde se cunoaste

ca incepe urma de
catre sat.

Magura, munte,
voare

jud. Bac5Q,

pi.
iz-

ol,

unde se

fabrica cascaval.

drum

la vale

MunteluT, com. Moinesti, cu

de ape

sarate.

Magura, culme
Buzau,
Jitia;

de munfl, jud.

MaT spre N. de
ridicatura

cet&$ue, la o
alta

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

mica departare, se vede o

Magura, munte,
com. MlajetuI,
acoperit

in

jud.

se desface din Dealul

Ro

de p&mint, ce poarti

cat.

Valea-Rea,
si

su

se intinde in partea de V.

numirea de
tradijia
sta^ie
tate.

de padure
In

finea{a\

a comunel, printre piraiele Rimnicelul

si

Straja, despre care spune ca ar fi servit ca

ce-

afluentul sati Cerbul.

de veghere pentru
dealulul,

Magura, munte,

jud. Buzau,

Virful principal este

MSgurasi

com. BrSesti, format din stincl

acoperite de pini
si

Ganea,

inalt

de 900 m.
si

a
la

Tot pe muchia

cam

mesteacanT.

coperit cu pasunl

padurl.

800 m. de cetate, este o alta ridicatura de pmint, numit&

Movila Mare,
baza del
in

Magura, munte,
Cimpulung,

la

N. de orasul

M&gura,
R.-Sarat

fir de dealurl, in jud.

;

circumferin^

la

jud.

Muscel,

din

brazdeaza partea de

11 m.,

cuoinal^imede

poalele c^ruia izvoreste canalul

ce strSbate orasul.

E. a com.

Odobasca din plasa

intra in pi. Marginea-

9 m., de pe care se vede toata

suprafafa din circumferinja cetafuei.

Orasulu!
d.-s.,

intinzindu-si

ramifica^iu-

Legenda
fi

zice ca

pe acest
in

Magura, ramurd de munfl, ce

detaseaz&
lul,

se

din

piscul

Ceahlau-

nile prin comunele Urechesti si Popesti se intinde pe o lun;

loc ar
nastire,

fost din

vechime o mSsi

de aceea

dealul

spre

hotarul Transilvaniel,
pi.

gime de 18
riaza intre

kil.;

inal^imea va-

partea aceasta se numeste Dea|

jud.

Neamfu,

Piatra-Muntele,
lega-

650320
la

m.
N.

este
mij-

lul-M&nlstirei.

com.

Hangul. Formeaza
Heghesul.

acoperit cu pasunl
loc,

si

Sub Dealul-Magurel,
j

in

par-

tura cu dealul Arsifa-ZableT.

Se

cu

vil si

sem&naturl,

la S.

tea

S.-E.

de

satul

de

ast&zl

mal numeste

si

Ibaneasa, se afla localitatea nu-

Magura,
Magura, ramurii de munfl,
com.
Filioara,

until

dintre

piscurile
jud. Su|

mita Selistea-Veche, unde se zice

ca a fost satul vechiu, pe care
loc se

jud.

muntelul La-Coarne,

Neamju, plasa de Sus-Mijlocul,

situata in veci-

ceava, com. Bogdanesti.

v3d urmele
fter5riT.

bisericel

se

gasesc resturl de hirburl, cara*

natatea
$i

manastirilor

Varaticul

Magura,
pe

deal,

jud.

Bacau,

pi.
]

mizl

si

Agapia.

Tazlaul-d.-s.,

com. Scorteni, de
satulul

Are

piscurile cele

mat insem-

teritoriul

Pustiana.
inainte

M&gura,

movila,

jud %

Iasi,

pi.

nate: Ciungi, Dealul-Mare, Po-

De

aci

s'a

scos

ma!

Bahluiul, com. Baiceni,pe coasta

iana-pg&nceT, Piatra-luI-Mos-Aron
si

p&cura.

careia e situat satul Coasta-Maguret.

Ciardacul.

M&gura,
Magura, munte,
covul, din sus
besti.

jud.

Putna,
si

si-

nesti,
cl.-s.,

tuat intre riurile

Putna

Mil-

deal, pe mosia Ibacom. Ibanesti, pi. Prutuljud. Dorohoiu, pe muchia

M&gura,

deal mare

si

punct de

observafiune, in jud. Mehedin^i,

de orasul Odo-

caruia, in partea

de S.-V. a

sa-

com. Negoesti, catunul Padesul,

plaiul Closani.

La

poalele munteluT sunt

tulut, se ridica eel

mat

inalt pise

asezate renumitele podgoril de

la

din tot jude{ul.

Odobesti. Virful eel mal inalt

schitu-

este la Titila, d'asupra

lul

Acest deal are circumferinja de 4460 m. Terenul este compus

din nisip, lut
fata
si

Magura,
hedin^i,

deal mare,

in jud.

Me-

com.

rur. Maresti, plaiul

Taroi.

piatra.

Supra-

Closani.

cam

trunchiata* are

Magura, munte,
rat,

in

jud.

R.-SaJitia

imprejur.

Aid

se

1115m. vad urmele

Magura,
Di^esti.

deal, cu direcfia S.E.,

pi. Filipesti,

plaiul Rimnicul,

com.

bine cunoscute ale unel cetatui

in

jud. Prahova,

com.

se desface din

culmea Lupan
pi-

forma

rond-ovalci,

cam de

brazdeaza partea de N. a co
munei, intinzindu-se printre

90 m. lungime,

lar san^ul din-

Pe deal sunt plantate viT, prunl,

nuc;
si

prejur are o adincime de 3 m.

men

parte din

ele, fiind

Digitized by

Google

MAGURA
distruse

262

MAGURA

de

filoxerS, servS

de

com. Turce^ti
cestul
intre

la S.

Coama

a-

$ind Domnulut,

$i-a

rSscumpSrat

pS?une.

lan{

serve^te de

limits

caput cu aceastS mo$ie. Mircea-

com. Matee^ti, jud. Gorj,

Voevod,
hrisov

fiul lut

Radu,

printr'un

Magura,
pi.

deal, la

V. com. Poiana,
Prahova. Are
i

$i

com. Alunul.
deal, la N.

din 1558,

Iunie,

o dii

Prahova, jud.
pozifiune

rue?te Episcopief, fixindu

ho-

frumoasS

este
$i
li

Magura,
e?ti,

com. Strocom. SlS-

tarele din

acoperit cu cring, pSdure

plaiul Horezul, jud. Vilcea,

leasa in

apa BuzSul pe Tocisus pSnS in Predeal,

vezT pentru pS?unatul vitelor.

care

desparte de

pSnS

tioara.

Partea de S. a dealulu!

leasa.

Magura,

deal, se desface

de

la

este prevSzutS de o mul^ime

ripi.

N. din dealul FSstici, com. Cozme$ti, pi. Stemnicul, jud. Vasluiu,

$e?ti,

de Pe coasta deS.se gSsete multS peatrS de var.

deal,
in

CetSJue $i pSnS in TociMSgura, ca proprietate a EpiscopieT, avea 2260 hect din

la
,

care

280
izlaz,

arabile,

150
$i

fineaja,

170

74

livezl

pSdure;
s'a dat

se intinde prin
pi.

com. Co-

trecind la Stat,

dupS ce

Racova, unde prin mtoate

lo-

Magura,
plaiul

jud.

Vilcea

improprietSritilor din 1864 cam

Styimea lul predominS

Horezul. BrSzdeazS

com
ri

483

hect., restul s'a incorporat

curile din imprejuriml; din el se

SlStioara,
pile
$i

de

la E.

la

V. In

cu mo$ia Unguriul,
tere mo$iet

dind

na$-

desfac culmile:

Dealul Mare

?i

in

partea de S. a

Ml

MSgura

Unguriul.

Co?ca.

gurei se gSse^te piatrS de var,

In partea de

N.-V. a MSgurei

Magura, pddure
BogdSne$ti.
stejarl,

particulars,

in

Magura,

deal,

in

partea de V.
pi.

sunt 2 izvoare cu apS sulf lroasS,

jud. BacSu, pi. Trotu?ul,

com.
cu

a com. Girbeti,

Fundurile,

pe carl

locuitoril le

numesc

Este populatS
carpeni
?i

jud. Vasluiu. ^ine de

comuna
cea

Glod.

fagl,

brazl.

f ibSne$ti. Are
N.
la S.
$i

direcfiunea dela

Are o

intindere

de 715

hect.
silvic.

inSlfimea
la

mare o atinge Cetatea. Acest

valeadespre
E.,

locul

ma! numit

Magura,
e$ti,

baltil

mare, in

centrul

$i

este supusS reginrilul

cStunuluI
pi.

MSgura, com. MihS-

deal, privit din

Oltul-d. -s., jud. Vilcea,

Magura, pddure
BacSu,
ne?ti,
pi.

foioasS, in jud.

areaspectul unuT
a
lul

formats de yalea Boalca, care

strSbate com. MihSe?ti dela V.

MunteluT, com. Moiintindere

munte. La partea de S.
Este
acoperit

cu o
?i

de 220
sil-

are un pise in forma unef movile.

spre S.-E.

?i

se varsS in

Olt.

hect.
vic.

supusS

regimulu!

cu

pSdurl.

Malurile sale, aproape de confluents, sunt mlS^tinoase.

Magura,
jud.

deal, in partea
pi.

de N.-

Magura, pddure, jud. BuzSu, com.

V. a com. Hir^ova,
Vasluiu,

Racova,
pS-

Magura,
raid,
in

izvoare cu
jud.

apd mine|

MlSjetul, cSt.
I

Valea-Rea facecu
;

acoperit cu

R.-SSrat,

plaiul

Dosul-VSel-Rele un corp de 400

hect.
;

dure; are o inStyime

mare; de
lo-

Rimnicul, com. Bisoca. Sunt 2

izvoare

proprietarf

mo$neniI V3$i JitieniT.

pe

virful lul se

vede toate
in

cSror

apS
in

confine
a-

lirenT,

apot TSnSse^tft

calitStile

dimprejur.

urmStoarele substance: sare

timpul

Tradi^iunea zice cS,

rSzboiuluI

marS

$i

pucioasS

mare can-

M&gura, pddure
fov.

statuluT, in
II-

din
-

Valea-RacoveT,
acest

Stefan

eel

Mare alesese

magnezie carbonicS, gips, magnezie cu mici depozite

ditate, apS,

intindere de 550 hect., jud.

Vezt Hotarele.
pddure, supusS regimu
proprietatea mo$neni

loc ca punct

se vSd

de observafie, unde pSnS astSzf urmele

i

de sare,

etc.

Magura,

unor ?an{url
fan-VodS.

a unel subterane,

Magura,
hova,

localitate, in

jud.

Pra-

lui

silvic,

numitS de popor Beciul -luT-$te-

pi.

Podgoria,
$i

com. Poin

lor

DragoslovenI,

pendinte de
plaiul Dira-

deni-Noi, numitS
Sare,

Bordeiul-de-

com. Dragoslavele,

unde se gSse^te sare

cantitate.

bovi^a, jud. Muscel, in intindere

Magura,
Oltul-d.

deal, in jud. Vilcea, pi.

s.,

mare

de 100 hect.
in

com. MihSe^ti, care,

impreunS cu Carantina ?i CornS^elul, formeazS un lan{ ce se prelunge$te din hotarul com.

Greci
la

Magura, mope,
a
lul

jud.
in

BuzSu,

Magura,
acela$T

pddure,

pe Domeniul
cu

com. MSgura, fostS

vechime
daruitS

CoroaneT,com. Bicazul, moia

Radu

Desculful,

nume,
;

pi.

Piatra-Muntele,

N.,

pSnS

la

hotarul

lul

de Basarab-Voevod, insS gre-

jud.

Neamfu

se unete cu pi-

Digitized by

Google

MAGURA
durea Smida
;

263

MAGURA-NEAGRA
ghel, urtne de
pi.

se arendeaza cu

Magura - cu - Leile,
jud. R.-Sarat,
plaiul

munte,

in

cetate, jud. Dolj,

in

30000

lei

anual.

Rimnicul,

Baile$ti,

com. Cioroia^ul,
vif,

Pecoprinsulacestel mo^iis-int
16 herastrae.

com.
tele

Jitia

se desface din
;

munaflu-

N.-E. com., in plaiul de

nu-

Stepcul-Mare

se inttnde
$i

mit Brani^tea. Pe acolo se g5sesc pietre marl, car&mizT car!, se

zice,

printre riul Rimnicelul

Magura,

trup de pddure, a sta-

entul sauPiriul-Necule; brazdea-

dateaza

din

timpurl

tuluT, in intindere

de 35

hect.,
pi.

za

partea

de N. a

comuneT;
?i

vechT.

pendinte de com. Prahovtya,

e acoperit cu padurl

pa?unf
ol.

Prahova, jud. Prahova, care, im-

vara se fac aci stine cu

Magura-Mare, magura,
in

situata

preuna cu
lul

trupurile: Fe^ele-Griu-

partea de N. a com. Seaca-

(175 hect.)

hect.),

i Irmane$ti (200 formeazS p&durea Valea-

Magura-Dornesnicului, ramur& de mun(i

t

Belciugatele, pi. $erbane$ti, jud.

]\xd.

Neam{u. VezI

Olt; e acoperita cu semanatun.

Pietrei.

Domesnicul.

Magura-Mare, Magura,
podif, jud.

mttgurfi, in jud.
Belitori, la V.;
$i

Bacau,

pi.

Mcigura-Laceanca,
Vlaca,
pi.

ctitun,

jud.

Teleorman, com.
are
la baza.

Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna,

inalfimea de peste

for-

Cilnitea,

com. Ma-

14 m. inatyime

60 m.ocol

mat de muntele Magura-OcneT,

avind
metri.

gura, situat la varsatura Cleni^el

in

500

Teleorman.
Este proprietatea
statuluf, ra-

Magura-Mare, m&gurd,
Olt, pi. $erbane$ti,
esti-d.-j.,

judetul

masa de

la

V. Paapa. Supra-

com. MihaI

M&gura-Alba,

trup de pddure
Vilcea,
plaiul

fafa mo^iei,
rile,

impreuna cu trupucari

situata

la

kil.

spre

a statuluf, jud.

este

dc 6350 hect., din

E Are
m.,
\t

inal^ime

cam de 6
la

Horezul, care, impreuna cu muntele

450

hect. padure,

compusa din

o circonferin{&

baza

Netedul

$i

Dosrjl, are 1625

hect.
testi,

$i formeaza padurea Cos de care mal aparfm tru$i

de 300 hect., $i Caraghiozul, de 150 hect. Se arendeaza anual, impreuna cu

trupurile Taioasa,
trupurile, cu

de 45 m. Din virful el se poate vedea toata comuna.

purile Padina-Seaca, Alunul

Piraiele.

65000

leT.

Magura- Mare,
de V.
1

mBgurit, judetul

Are
firit

o $coala ziditd

Olt, pi. Siul-d.-j.,

pe

teritoriul

M&gura-Berzun{ului,
munfiy jud. Bacau,
d.-j.,

de

Paapa, frecuentata de 3 o biserica, c 1 hramul

Botezatorul.

clevl;

com. Balaneti,
S.

la

600 m. spre
baza

Sf.

Ion

Are o

circon fieri n{a la

?i

pi.

Tazlaul

de 235 m.
in

o inatyime

cam de

com. Berzun^ul, a

carei zare

S'au improprietarit
in

1864,

12 m.

Imprejurul e! s'au gasit

hot^reste com. Berzunful

spre

toate catunele de pe aceasta

diferite scule: sulip, sage^T, pin-

com. Doftana.

proprietate,

402
1

locuitor!

ca-

teni

91

alte obiecte
fi

de

fier.

Se
ridi-

rora

11

s'au dat

206 hect. pa-

zice ca ar

ftcuta de TatarT,

Magura-Br&tetilor, munte, jud.

Bacau,
pi.

mint. (Vezi

com. Magura).
sau

dar mat probabil e ca s'a

cat de Ge{I sad DacT.

Tazlaul-d.-j.,

com.
un

Birsane?ti, in

care

se

afla

Magura-Laceni
ca, trup de

Laceanjud.

loc numit Piatra GalbenS.

mofie,
piriul

Tele-

Magura-Micfi (Movili^a),

nu-

orman,

pe

Teleorman.
la

mire, datS unei pir^i din mofia

Mdgura - Budoiasca,
moie, fost alstatului,

trup
in

de

Facea parte pana

Vla$ca
i

1875 din
in

Gavane^ti, jud. Buzau, pe care

s'au improprietarit insura^eif in
1

judejul
in

com. Magura care e

ca com. in
pi.

judetul

Teleorman.

fost

vindut,

care pe atundf figura

Tirgulul din ju-

88 1, dindu-li-se cam 150 hect.,

al

1889, citor-va locuitorl din ora$ul Alexandria.

pe malul sting
din care
cimitir.

riuluT

Buz&u,
?i

de^ul Teleorman.

Magura

Ca^inului. Vez! Magu-

Se invecinete la E. cu riul Teleorman la V., cu mo$ia Magura Buduiasca,

;

10

pentru

$coala

risul, virf

de munte, jud. Bacau.

picket de

fosta proprietate a statuluT.

O
'

Magura-Micd,

vechie numire a

mica

parte

se

intlnde

$i

in

cfttuHulnl Movili^a, din

comuna

M&gura-cu-C!ntarul,
jud. Mehedin^i.

jud. Teleorman.

Gavanesti, jud. Buzau.

granifd, pe marginea Dunarei,

Magura-lui-Mo-Mihaiu-An-

MSgura-Neagra,

munte,

intre

Digitized by

LiOOQ IC

mAgura-ocnei
Mideiul
ceava.

264

mAgurelele
rur., jud. Pra-

$i

Bro$teni, judejul Su-

M&gurelele, com,
hova,
pi.

RSposatul boer
a
l&sat,

I.

Oteteli$anu

Podgoria, situate lingi

prin

testamentul din
din

riul Teleajenul,

pe ?oseaua Plo-

1876,

ca,

dupS. incetarea

Magura-Ocnei,
BacSu,
pi.

munte, judeful

e$ti-Bratocea.

vlea^a a $o{ie! sale, mo$ia sa M&gurele, castelul s3Q

Trotu?ul, com. Tirgul-

Se compune din 4 c&tune

Coada-Malulul, Mgurelele, Protosinghelul
?i

de
ce-1

aci

?i

Trotu?, care are forma unel pot-

prea frumosul pare

joarft,

inconinstili

coave

are un podi? in partea

Zamfira.

s5 serveasci unul

sa culminant^. Este situat d'a

dreapta^Trotu^ului, acolo unde
acesta se

Areo$coal,infiintat&la 1858.

Localul e proprietatea comuneT.

une$te

cu
N.,

Slanicul.

fete Romince c&rora da o cre^tere $i educate de bune mume de familie, fera

tut

de

se va

Din partea despre

sa, se iar
afl&

cariere

pe coasta de piatr5,

Magurelele, com.
la S.

rur.,

pi.

Sa-

pretence sau lux

prisosul ce va

barul, jud. Ilfov, situate

pe deal,
riul

r&minea dupi budgetul anulul

se va capitaliza spre a da zestre acelor fete,
nici

pe
aflS.

virf, in

spre Tirgul-Ocna,

de

Bucure^ti,
la

lingS

se

schitul

M^gura.
jud.

Sabarul,

de Bucure?ti. Se compune din satele Du10

kil.
:

care

mal mult

nicl

nu va mal pu^in de

fi

Magura-Ocnelor, pxdure,
BacaQ,
pi.

mitrana, Filipescu, Ghermani

Oteteli$anu, cu o populate
1

200 galbenl uneia*. AceastS

vere o administreazi

a-

Trotu^ul,

com. Tirtru$i

de
in

acum

Aca-

gul-Trotu$,
purl:

compusi din 4
Stina,

35

locuitorl,

can

tr&iesc

demia Rominft

?i

in acest scop

Schitul,

Aurul

285 case.

s'a transformat frumosul castel

C&priorul, proprietatea Case! Sf.

Se intinde pe o suprafa^ de
2095 hect.
Institutul Oteteli^anu,
Fra^ii

din Magurele intr'un local pentru institut

Spiridondin

Ia$i.
?i

Are o intindere

de

fete,

care s'a inau$co-

de 146

hect.

este amenajata.

gurat
lar

la

deschiderea anulul

Ghermani

$i

statu!,

aQ 1400 hect.

1894
eleve.

Magura-omuzului. VezI 0
muzul, ramura de
mun^I, jud.

95,

cind

a inceput
ani
ele-

$i

locuitoril

taril cultivS

695 hect. Proprie1008 hect. (73 sterrestul vie

?i

s& funcjioneze
15

prima clasS cu

UrmStoril patru

Neam{u.

pe,
re).

166

izlaz,

p&du-

au mat fost primite cite 15

Locuitoril cultivS, 579 hect.

izlaz, restul vie).

ve, ast-fel ca Organizarea Insti-

MSgura-Unguriul, mope
tulul,

astain

(38 sterpe, 62

tutulul s'a sSvir^it abia in anul

pendinte de Episcopie,
hect., din carl

Comuna

are 279 contribuabili

$colar

189899, cind erau

cinci

jud. Buz&u, com. M&gura.

Are
1062
z-

cam 2050
voaie
$i

cu un budget de 4839 lei la veniturl ?i 4810 lei la cheltueli.

In
la

clase secundare cu

cite 15 eleve,

cu totul 75 eleve.
inte s'au

De

aici ina-

padure, apol fine^e,

cu c&tin,
hect.

livezl,

comuna sunt

bisericT,
$i

primit cite

16 eleve

locurl

sterpe
cari

Dumitrana, Ghermani

Ote1

de

fie-care clasa,

decISoincele

cam 200

arabile,

teli?anu; 2 $coale mixte;

le$teG;
1

he-

cinci clase.

s'au dat in loturl locuitorilor.

moarS cu ap5;
vitelor
?i

7 po-

$coala e de caracter
se d& in
fete
?i

special.

durl.

Elevele primesc preg^tirea ce

Magura-Urzicari,/<fc/a/v a statulul, in intindere de 300 hect., pendinte de com. V&rbil&ul, pi.

V&rbilul, jud. Prahova, care, im-

Num&rul
856
sarl,

marl e de
16
$i

$colile

secundare de

(189 cal

epe,

armSvi^el,

fac in acela-$I

timp

prac-

304
?i

boi,

176 vacl
?i

tice in toate ramurile gospodriel

11
\\\t)

taurl,

11

bivoli

i49bivo-

casnice,

precum
cea de

$i

in croi-

preunS cu trupul Valea-Bisericel (200 hect.),

al celor

mid de 3869
3796 ol). 310 sunt pluprofesiuni.
plucal.

torie, atit in
$i

albiturl, cit

formeazS p&du-

(4 capre,

69

porcf,

in

cea de haine.

Cheltuelile
in

rea V&rbilSul.

Dintre locuitorl
gari,

Institutulul au fost prevzute

15 au diferite

budgetul anulul

1900

901

in

M&gurei

(Vlrfiil-), deal, in parpi.

tea de V. a com. VarbilSul,

Ar&tura se face cu 194 gurl: 140 cu boi, 54 cu

Locuitoril
aCi

suma de 77614 lei, 80 b. Pna acum au ie?it din Institut 30

de absolvente, prima
15
in
Iulie

V&rbil&ul, jud. Prahova, acoperit

170 care

91

c&rufe

serie de

cu p&dure, printre care se

?i

afl&

142 cu boi, 28 cu

cal.

1899,
1900.

iar

a ^ oua

petice de poenl.
$i

Improprietari^f 166 locuitorl,

neimproprietari^I,
168.

serie in Iulie

Dup&
8
cirlui,

ni?te

documente

p3s-

Magurei(Virful-),w/////^(i2oS.3
m. alt.), jud.Suceava, com. M&lini.

Comerciul se face de
ciumarl
$i
1

trate parte in

Archivele statu-

hangiii.

parte la Episcopia de Rim-

Digitized by

V^OOQlC

mAgurelele
nic,

UOf,

MAGUKEN!
M&gurelele,
din com.

Magurele au

fost

mo$ia de

tul cerealelor

dc

la

magazii, la

sat,

ficind

parte
pi.

Doamnel StanchiT ?i au trecut in urma la Domntya Ilinca, fiica lul Nicolae- Voda Pezestre a

portul Turnul-Magurele.

rur.

MSgurelele,

Cultura

viilor

se

face

pe o

Podgoria, jud. Prahova.

scar a intinsa, iar din Balta-Berceluiulul se recolteaza mult stuf

i

tra$cu

$i

nepoata

lu!

Mihaiti-

Mfigurelele,
re^tilor, jud.

fort, in jurul
Ilfov.

Bucu-

Voda* Viteazul, care lea

fiiului

lasat

papura.

sSQ $erban-Voda Canta-

Are: doua
eflf,

colf,

una de baelevl
?i

cuzino.
Aici, la mo$ia sa MAgurelele,

frecuentata de 37
fete,

M&gurelele-Filipescu,./,
Ilfov, pi.

jud.

a doua de

frecuentata de

Sabarul. VezT Filipescu.

Mihaiu-Voda Viteazul consiliu de rSsboiu mal 'nainte de a fi luat hot&rirea sa dea

finut

15 eleve; o biserica,

deservita

de

preo^i

$i

cintaretf;

M&gurelele-lui-Asan,
Ilfov.

sat, jud.

pept cu Sinan-Pa$a
reni.

la

Caluga-

moara cu aburl; doua unf mici de sApunArie

bacarie.

instala^i?i

VezT Ghermani.

de

ta-

MSgurelele - lul - Oteteli^anul,

caT, 655 vite 1030 vite micT
sat,

Vite sunt: 205

jud.

Ilfov.

Vezf Otetele-

Magurelele, com.
leorman,
la
pi.

rur., jud.

Te

marl cornute,
cornute
$i

$anu.

Calm^uiul, situatA

83 porcl.

extremitatea de S.-V. a pla-

pe malul sting al Dunarel, lingcl ora?ul de re$edin^a, T.-M&ei,

lei,

Budgetul comuneT e de 5699 48 banT, la venituri $i de

lei,

Magureni,
hova,
pi.

com.

rur., jud.

Pra-

Filipeti,

situate

pe

5687

55 bam, la

cheltuell.

malul sting
?i

al piriului

Prahovita

gurele.

Are un mic

catun, Bul-

Caile de comunicafiune sunt:

pe malul drept
la

al riulul Pra-

garul, format din prisosul

surStel.

de

in-

$oseaua jude^eana Turnul-Zimnicea care str&bate

hova,

20

kil.

de
$\

Ploe$ti, cala

comuna

$i

ia

pitala jude^uluT,
Kilipe^ti,

kil.

de

Satul MAgurelele se
$esul

afla
$i

pe
viile
si-

direcfiunea pe sub Dealul-Viilor

$i

re$edin^a pla?el.

dintre ora, gar a

de acolo

la

catunul Ciuperce-

Se compune din 4 citune

Magureni, Cocora^ti-Caplil, Paroasa
$i

din dealul Suroaia. Catunul e

tuat

ni $i la

com. Traian. Din aceasta

linie
la

pe o limba de pAmlnt ce
spre lunca DunAret,

?osea, despre ora$ul Turnul, se

Navace^ti,

pe o
$i

in-

inainteazS
la in

ramified o

la

magazia de
$i

tiudere de 2050 hect.

pula^ie
suflete,

cu o posau 2590

o mica dep&rtare de comuna,

partea de S.

marfurf

de

gar&

alta

de 574
din

familiT,

spre ora$ul Turnul.

i

Dun&rea, cu insulele
et,

lunca
jpi

Pe

teritoriul

comunel

trece

edin{a

com. Fiaminda, ora^ul de reT. -Magurele $i mo$ia

in riul Oltul,

parte din $oseaua

najionala

473 contribuabilf. Locuesc in 560 case. Sunt doua biserici, din careuna
cart:
in catunul
Sf.

Turnul- Alexandria, $oseaua Turnul Port

i

Magureni, cu hramul

pinS

formeaza

li-

calea ferata.

Treime, avind ca ctitor pe

mitele comunet, care se"g5se$te

pe domeniul

statuluT Turnul.

Tot din raza comunel pornesc la N. mal multe drumuri

care se unesc cu $oseaua na^ionaia

Pauna Spatareasa, fondata in anul 7179, dupa cum se vede

din urmatoarea inscrip^iune:

Locuitorl improprietariti sunt

247,carorali s'au dat 1067 hect.

Turnul Alexandria

%\

cea
Accasta sfinta
?i

Sunt 292 hect. maf mare parte,

nulul, la 3
lul
kil.;
$i

vif,

situate, cea

jude^eana Turnul-Ro$iori.
Incepind din malul bal{ilBerceluiulul spre V., pararel cu \&x-

Dumnezeiaca
ttitru

bisc-

rica ridicatu-s'au

din temelie

lauda

in

valea

Tur-

sfintet si

dc vieafa facatoare
adev&ratei

nedespar-

o parte pe deain vale, la

ptc

Troi^e

Dumnczeiri,

de
a

Suroaia

o parte,

mul Du.iArel

$i

pAnA

in Olt, s'a

robii lul

Dumnezcu Fauna Spatareasa

Cantacuzino
ei:
si

N. comunel. Partea de S. a comunet este udata de DunAre, incepind din dreptul pichetulut de frontier^ Xo. 3 $i Balta-Berceluiulul. Are o populate de 395 fam.,
sau 1840
tribuabili.
sufl.,

construit un dig pentru ap&rarea

raposatulut Draghiciu
vel

biv-

ora^ulul Turnul-Magurele

Spalar

feciorit

Ptrvu,

Con-

stantin,

^Jcrban,

Grigorascu

Cantacuzi-

unel pAr^l din

comuna de

inun-

ncsci;

domnind

Crestinul lo Antonie Vo-

datiunile DunArel.
In catunul

evod, mesi\a August in 20, 7179(1671).

in-

Bulgarul, pe o

nalfime, se vad incaintAriturile

doua

biserica e in catunul

din car! 340 con-

unde se

afla

a$ezata

una din
din

Cocora^ti, fondata la anul 1826

bateriile ruse^tl care

bombardau
anul

LocuitoriT,
ture, se raaT

pe linga agriculocupa cu transpor-

Nicopoli in
1877.

razboiul

de Grigore Caribolu. Ambele biserici sunt deservite de 4 preo^T.

^coala exista
in

comuna de

Digitized by

LiOOQ IC

MAGURENI

26r>

mAguricea

vre-o

40 anl ?i este frecuentata de 65 b&e{I $i 30 fete. Ling! biserica din cStunul

Cocora^ti sunt nite ruine vechl
fi

?i

a cr&midef. Sunt: 13
i

fabri-

?i

spre ora?ul Ro^iori-de-Vede,

canfl de var

25 fabricanp de

prin $ose!e vecinale.

cHramidS. Se fabric^ in comunS

multS fuic&
mulfl

vin.

Sunt foarte

Magureni,
pi.

sat, in jud. Ialomifa,

ale unei biserici, ce ar

zice-se,

existat

poml

roditorl.

Borcea, situat pe $armul sting

brafulul

pe timpul

lul

Negru-

al

Borcea

?i

spre E.

Voda.
Locuitorii, in

M&gureni,
num&r de 398,
pe
jud.

com.

rur.,

la extre-

in apropiere

mitatea de V. a pl&$el Tirgulul,

de oraul Cilara^i. purtat inainte numele de Creastizl

s'au improprietclrit la 1864,

Teleorman,

limotrofa

cu

{eni.

mobile proprietarilor Costache

Cantacuzino
hect.
i

jud. Olt, situata pe valea Bratcovulul,

?i

FormeazS
ora?uluI

parte a

Constantin Cali

str&batuta

in

toatH

C3ierai,

purtind nu-

ribolu, din care

s'au dat

1624

lungimeadepir. cu acela^inume.

mirea de mahalaua MSgureni.

Vite sunt: 231

cai,

20 lepe,
16

634 bol

?i

vaci, 5
$i

bivoll,

Se invecinete la S.-E. cu com. MaldSeni, de care nu e dep&rtata de cit numaicu vre o 500
m.
la
;

Magureni,
barul.

sat, jud. Ilfov, pi. Sa-

Vezi Flore^ti-d.-s.
sat, facind

capre, 1089 ol

721 porcl.

la

E. cu

comuna

Scrioatea;
;

Comerciul se

exercita. in co-

N. cu comuna B&l{a$i

la

V.
i

Magureni,
com.
jud.
rur.

parte din

muna de

12 circiumarl.

cu

comunele
d.-j.,

MihSe$ti-d.-s.

M&gureni,

pi. Filipe^ti,

lei ?i la cheltueli,

Budgetul e laveniturlde 7439 de 6278,88 lei. Prin M&gureni, trece caleafei

MimVie$ti

din judejul
$i

Olt.

Prahova, cu
1

populate

Comuna M&gureni poart&

mirea de Ciocanul.

nu-

de

761 locuitorl.

rat&

calea
?i

nationals Ploe^ti-

Din

piriul

Bratcov

din

iz-

Magureni,
com.
s.,

sat,

fecind parte din

Oltul-d.intre

Predeal

dou&

$osele:

una

voare s'a format un ele$teu care

se nume^te Moru?ul.

rur. Crefeni, pi.

care traverseazS cStunul MSgureni, legind

jud. Vilcea.

E
$i

coprins
dealul

comunele:
$i

C&line$ti,

Intinderea comunel, cu mo$ia

aflat&

piriul

Negropi^a

Co185
la

Edera

?i

Provi^a

a doua, care
Cocor$ti,
C&lineti
$i

traverseazS
legindu-1

ctunul

pe dinsa e de aproape 2500 hect., dimpreuni cu locuimproprietari^ilor

troceni.
locuitorl

Are o populate de
;

o bisericS, reparatS
?i fiil

de comuna

rile

de ora?ul Cimpina. Aceste dou din urmS $osele

sunt plantate cu
la anul
tel

de la anul Din acestea d-nul N. Butculescu posed& 1183 hect. ara1864.

bile.

1888 de Firtat Di^a

sal.

Locuitorii acestul ctun s'au

improprietarit la 1864.

inci de pe

Locuitorii

impropriet&riflf

1830 de

c&tre

Caimafos-

camul Const. Cantacuzino,

tul

sunt in num&r de 267, pe o intindere de 1 108 hect. Pe por{iunea delimitate locuitorilor se

Magureni,
ce^ti,

cure a

de

mosie,

in

jud. Dolj, pi. Balta,

com.

Gre-

proprietar al mo?ii

M&guD-luI

apartinind mo^nenilor Ma-

reni, care aparfine astSzi

gse?te

?i

93

x /a

hect.

de

vii, iar

gureni.

George Gr. Cantacuzino. E br&zdat& de dealurile Ghimelia

?i

pe a propriet&tel

5 hect.

Popula^iunea comunel este de

Magureni (Muntele-),
particular^,
vic

padure
sil-

Mateiasca, care apar^in

432
carl

familii,

sau 1507 suflete, din

supusS regimulul
1883,

proprietaruluT,avindpamint bun,
$i

servind de

livezl.

326 contribuabill. Vite 869 vite marl cornute,

:

inci din

pe

mo?ia

Muntele-Milgureni, pendinte de

Afar& de
riul

riul

Prahova de

$i

pi-

156
15

cai,

16

magari,

1808

ol,

com. Provifa

d.-j.,

jud. Prahova.

Prahovifa,

comuna MSguv&ile:

reni este

str&btut&

BouluT, Murelor, Rudel, PurcSreaja,

capre ?i 353 porcl. Budgetul comunel e de lei 4423, banl 5 la veniturl $i de

lei

Maguricea ( Virful-Maguricei),
ctit un, in jud.

Buzfiu,

com. MSi

Seaca

$i

PlopuluT.

Se m5rgine$te la N. cu comunele Cimpina ?i Prahovi^a, la

4147, banl 79, la cheltuell. Are o $coal&, cu un local pro-

run^i^ul, cu

140 locuitorl

31

case.

pria, frecuentata

comuna C&lineti, la E. comuna Flore^ti ?i la V. cu comuna Iederile.

S. ca

biserica,
$i

de 24 elevi o deservita de 3 preo^i

;

Maguricea, munte,
ceava,
intre
teni,

in jud.
;i

Su-

cu

2 cintSre^I.

MSdeiul

Bro?-

Drumurile
hae$ti-d.-j.

sunt:
jud.

spre
Olt,

Mi-

avind 1235 m.
in

alt.

Locuitorii se ocupS pe lingS

agriculture cu fabricarea varului

din

spre

comuna

Batya^i, prin

Maldaeni,

Mdguricea, munte,

jud.

Su-

Digitized by

Google

MAGURICEA

267

MAlCANE?TI

ceava,

comuna

Malini, 981

m.

jud.

Dolj, pi.

Amaradia, com.

tinl;

mai sunt

si

10 pu^ur!

(5

10

altitudine.

Zaicoiul, ce se lasa din- dealul

metri adincime).

Radinesti (jud. Gorj),se continue

Catunele can

compun com.

Maguricea,
pi.

deal, in jud. Bacau,

prin Dealul- Viilor. In tot lungul

lor aceste

sunt: Maic&uesti sau Bolboaca,

resedinta, in mijloc, Tatarul la
V.,

Trotusul, com.

Bogdanesti,

doua dealuri despart

ce se inalfa la dreapta
sulut $i

Trotuafla

valea riului Plosca de a afluentulul

Belciugul
si

la

N.,

Gradinile-

pe coasta careia se

sau Ploscufa. Tot din acest

Girlesti

Cringeni la E.

Satul-Nou.

deal se lasa Piscul-Scroafel.

Suprafa^a com. este de 7920 hect., din car! 155 hect. vatra
com., 378 hect. ale locuitorilor,

Maguricea,
mijlocul

deal, care trece prin

plaiul

Maguriul sau Magura-Ca^inului, virf de tnunte, in jud.

Bacati, pi. Trotusul,

com. Slatioara,
la

Horezul, jud. VJlcea, avind direcfia

la V. Din parde S. a Maguricef, izvoresc

de

E.

{ime, situat

600 m. inalpe limita comunelor

$i

7345 hect. ale particularilor. Are o populate de 490

milil,

fa-

sau

2050

suflete.

tea

Hirja
la E.

si

Manastirea-Casinulul

Sunt

aci: 2 biserict:

una

in c&t.

ape s&rate pe carl locuitorif

le

de muntele

Runcul-Alb.

Bolboaca, de scindurf,

fondata

numesc Glod sau Moarea.

de

locuitorf,

cu hramul Adormia doua

Maguricea,
pi.

podi, in jud. Bacau,

Mdguri{a, virf de munte, in jud. Bacau, pi. Muntelul, de pe teritoriul

rea Maicif DomnuluT, deservita.

de
in

2 preo(f

2 cintaretf

Muntelul, com. Darmanesti,

com. Moine$ti.
vale,
pi.

catunul Tatarul cu hramul Cuzidita. la

1

care este format

de dealul CaMaguricea;

vioasa Paraschiva,

842
2 in
1

puteanul

de

virful

MSgurtya,
situata in

in

jud. Vlasca,

de Ioni& Tat&ranu, de 2 preojf

scolf:
si

deservitS

arelocurl arabile in intindere de

Marginea, pe pro-

cint&retf;

120 hect.

prietatea

Onceasca-Cosoveni a

Eforiel Spitalelor Civile.

1885

una de b^eff, fondata de com., condusS de

si

Maguricea - Petroiul, mofie a statului, jud. Muscel acum vin;

invat&tor

frecuentata de

97

Maicane^ti, com.
R.-SSrat,

rur.

in

jud.
d.-j.,

elevl

a doua, de fete, fondata

duta

de

vecl.

VezI Gradistea.
in

plasa

Marginea
ale

pe

Magurile, munte,
bovifa,
stinga,

jud.

Dim-

ambele Rimna.
Si-a luat

malurl

riului

tot de com. in 1885, condusa de o invat&toare, si frecuentata

de 38 eleve; 10 bac&nii, 17

clr-

de

la

Moroeni

in sus in

numele de
locuitoril
si

la
\\

mo$ia
$i

ciumf,
nele.

marchid&nie,

cafe-

pe matca Ialomitel. Intre Magurile si muntele Raciul curge

riule^ul

Maicane$ti

zice

acum ca
de
la

inainte

Bolboaca,

Comuna
rabile,

are

Valea-Raciulul, pe care

o balta,

bolboaca,
in

5488 hect.
fineje,

a-

2200
vii,

hect.
hect.

padure, 42
25

sunt herastrae de taiat scindurf.

facuta de Rimna.

hect.

10

Este asezata

partea de N.
spre N.-E. de
si

hect. neproductiv.

Magurile, deal, pe
Draganesti,
Olt,
pi.

teritoriul
Siul-d.-s.,

com.
jud.
al

a jud., la 40

kil.

Locuitoril poseda
gurl; o
sina

220

plu-

orasul Rimnicul-Sarat,
tea

in parre-

situat
in

pe

raalul

sting
S.-E.

de N. a

pla^el, a carel

moara cu aburf; o made semanat; o masina de

OltuluT,

partea de
ast-fel,

sedin^cl este.

Comunele
kil.;

invecikil.;

secerat.

com. S'a numit

fiind-ca

nate sunt: Gulianca, la 10

Hingulesti, la 13
si

pe cimpia ce se intinde spre E.

Maxineni

de acest deal, pe Boianul, sunt

situate 5 magurt.

Ciore$ti, la

15 kil.
la

297 3621
In

Vite sunt: 933 bof, 625 vacl, iepe, 3 magarf, cai, 357
ot, 3

capre
:

si

246 rimatori.

Se margine?te
Nane^ti (jud.

N. cu com.
la

com. sunt

Putna),

E. cu
si

potcovarl, 3
sierl,

4 cojocarT, 2 timplarf, 5 bogaI

Magurile,
plaiul
si

vale, izvoreste din pasail

Corbul, la V. cu Rimniceni
la S.

2 brutarf, 2 cizmarT,

croi-

durea Carbunarul

Magura,

cu Gulianca.

tor,

2 dogarf, 2 fterarl,
si

rotar.

Dimbovifa,

jud. Muscel,

Este o com. de cimp, ne avind

alt

Comerciul e activ
in

consta

se vars& in

riul

Dimbovija,

accident de teren de Rimniculul.

cit

ma-

importul de coloniale, haine

si

pe malul sting,

in raionul

com.

lurile

gata, vinurt

in

exportul de
se

Ceta^eni-din-Vale.

Riul Rimnicul-Sarat o uda prin

mijloc,

cereale

si

vite.

Transportul

de

la S.-V. la N.-E., for-

face prin stasia

Hanul-Conachi

MSgurilor (Dealul-),
63630.

deal,

in

mind

la

Estul com. niste mlas-

(jud. Tecuciu), la 11 kil. spre E.

Manic JHcfionar

(ItograAc.

Vol. IV.

35

Digitized by

LiOOQ IC

maicAne^ti

268

MALAE^Tf

C&ile
i
.

de

comunica^ie

sunt

Malae^tea, pirhas,

pe

mo$ia
izvo-

Mile$ti-d.-j.,

Mile$ti-d.-s., sat, cu
i

calea jude^eana Rimnicul-Mai;

Tarcaul, jud. Neam^u,

pi. Piatra;

reedin{a primariei, Fintinelele

Malaeti.

cane$ti

2.

calea judejeana
3.
;

Foe
spre

Muntele, com. Pingara^i

re$te dintre
$i

?ani-Maicane$ti-Braila;

Gulianca;
le$ti
;

4.

Ciora?ti
;

5.

Obi-

6.

Corbul

7.

Maxineni.
la
$i

culmea Tarcaului ramura Laptoacele, varsinduse pe partea dreapta a piriului

Tarcaul, fa{a in fa{a cu
Pietrii,

Satele Mile$ti-d.-j.
lele

?i

Fintinesatul

sunt a?ezate spre N. de

de reedin{S,
spre V.
Populajia

iar satul Malae?ti

Budgetul com. e

venituri
la chel-

Piri

il-

de

2 141 7

lei,

54 ban!,
lei,

afluent din stinga

al a-

comunel

este

de
bar-

tueli,

de 20957

54 bam.
sat,

celuia^i piriu.

221

suflete, din carl

?i

1015

bae,

996 femel.
legea rurala din
1894,

Maicaneti sau Bolboaca,

in jud.
d.-s.,

Malae^tea, culme de
moia Tarcaul,
tele,
pi.

deal,

pe

Djpa
Are
Milescu

R.-Sarat, pi.

Margineaal

Piatra-Mun-

s'au impSmintenit
2 bisericl:

catunuluT de re$edin{a comunet Maicaneti, a$ezat

jude^ul Neam^u.

Se desra$i

417 una

locuitori.

in

satul

in

face din nodul

format de

Mile?ti-d.-j.,
?i

fondata.

de Matel

mijlocul comunel, pe malul drept

al

murile

Harmanul,

Tarcaul

reparata din temelie

la

riulul Rimnicul-Sarat.

Murgociul, in direc^iune V.-E.,

legindu-se cu ramura Cernegura

de George Diculescu
a doua in
datci

1852;
fon-

Are o

intindere de 75 hect.,
familil,

satul Malaeti,

cu o populate de 276
contribuabili

(Mun^ii-Doamnei),

spre

partea

sau 1205 suflete, din can

;

222
o

despre

S.

o
$i

biseric&;

de George Rozoiu ?i Ioachim Monacul la 1822 ?i reparata de $tefan Romaneanu, de

la

$coala de bae^i

una de

fete.

Malaeti, com.
pi.

rur.,
kil.

jud.

Dolj,

care are
lei.

?i

un venit anual
zid
$i

de

Maicaneti, pftdure
situata

particular^,

pe mo$ia Baneasa, com.

Ilfov,
;

Baneasa, jud.

supusa
in linia

re-

de Craiova. Situata pe ambele maluri ale riulut Amaradia, intre DealulMuerel ?i Dealul-Mare.
Ocolul, la 13

60

Ambele sunt de
deservite de
tareti.
1

?i

sunt
cin-

preot

gimulu!

silvic

cade

de

Limitele comunel sunt: la E.

Sunt 2
tul

?colI
$i

mixte,

una

in

Centura a
capitalel.

forturilor

din

jurul

com. Murga$iul

?i

Vulpeni, jud.
I^alnifa
$i ?i

satul Mal5e?ti

a doua

in sain-

Romana^i;
Almajul
;

la

V.

Mile?ti-de-Jos.

Sunt

la

N. Goeti

la

S.

tre^inute

de

stat.

Functioneaza
MS-

Maineti, catun,
pi.

al

com.
jud.
$i

Bal?,

Izvorul.

din

1834. Invtatorul din

Oltetul-Oltul-d.-s.,

Rotar-

mana^i, situat pe valea

mul drept al Olte^ulul, la 4 kil. aproape S. de Bal$ $i de gara cu acela?! nume. Altispre

comunei este accidentat in partea de E. de Dealul-Mueref, iar in partea de V. de Dealul Mare, amindoua acoTerenul
perite cu semanSturT. In&l$imea
lor

lae^ti

este retribuit de comunS,

Mile^ti
d.-j.,

iar eel din

de

stat.

Localurile $coalelor sunt de

zid,

in

buna stare

$i

construite

de comuna. Sunt
elevT,

frecuentate:

tudinea terenuluT d'asupra nive

lulu!

Maril este de 180 m.

familil,

nu trece de 200 m. Este udat& de riul Amaradia,

catunele
MiMile^ti-d.-s., Fintinele, la

?coala din cat. Malaesti de 23

iar

cea din

Mile$tt-d.-j.,

Are o populate de 28
hramul Intrarea
dita in anul
1

ce curge printre
le$ti-d.-j.,

de 43

elevl.

sau 121 locuitorl; o biserica, cu

in Biserica, zi$i

Suprafa^a comunel

este de:

la E.;

iar Mal&e$ti,

V.

Are
satele

8 10,

acum

de-

un pod pe dinsul
Malae?ti
Inainte
?i

intre

finea^a,

7379 P986 pog.

^i

arabile,

1466 po.
208
te-

izlaz,

servita

de

preot?i 2 cintare^T.

Fintinele.

ren sterp
ad-

797 padure.
bi-

de
facea
si

imparjirea

Mo^iile se numesc:
1.

Malaele,

vale, in judeful BuzaTi,

ministrative

din 1892,

comuna
pi.

Mile?ti-d.-s., apar^inind

com. Gura-TeghiT, incepe din

dealul cu Malaele,

Malae^ti

partea din

sericel Sfintel

TreimT din
d.

Cra-

de N.

cat.

Tega

uda partea ?i da in

Amaradia

coprindea 6 sate
s.,

iova.
2.

Malae?ti-d.-j., Malae$ti-d.

ce

Mile^ti

j.,

apar^inind

Bisca-RozileT, lingS chio^cul lul

s'au unit azi

compun

satul

d-lui
3.

LazSr Dumitriu.
Malaesti, apar^inind d-nei
i-a

Persescu.

Malae^ti, Mile$ti-d.-j. sau Du$ule$ti,

Mile$ti-d.-s.,

Mogo^e^ti

$i

Alexandrina Nicolau, c^reia

M&laiului (Valea-), vale mare,

jud. BuzSCi,

Zlatarul.

com.

?i

cat. Piclele.

Azi comuna coprinde 4 sate

ramas mo^tenire de Rom&neanu.

la

$tefan

Digitized by

Google

mAlAe?ti

209

mAlAe$ti

4. Fintinelele,apar{inind

lu!

vechle e cea din cat. Malae$tid.-j.,

suflete; o ?coala mixta, ce func

N. Popp.
In fie-care
locuitoril.

fondata

la

8 16 de locui-

moie aQ parte

toril satulul;

3 $coale: una, in

fioneazadin 1834 ?i e frecuentata de 23 bae{i o biserica de zid,

;

cat.

Co{ofene$ti, ce dateaza din

;

fondata
zoiu
91

la

1822 de George Ro-

Padurl sunt: pe rao$ia

ricel

biseintinI

1882
ve$ti,

a doua,
in cat.

in cat.

Dumbra1888
i

Sfintel

Treiml,

in

funcfionind din

servita
$i

dcre de 76 hect.; pe mo$ia Mi

le$ti-d.-j.,

treia,

Plopeni, infiin

Ioachim Monacul, dede 1 preot 51 2 cintare^I avind un venit de 60 lei a

in intindere

de 95 V*

{ata la
1 1 1

1864,
$i

frecuentata de

nual, lasat

de $tefanRomaneanu,

hect.,apar^inind d-lul LazSr

mitriu;
hect.;

Du

bae^I

fete.

care a reparat-o; 2 circiuml.

pemo$ia

Fintinelele, 123
I

Vite sunt: 57

cal,

38

lepe,

aparfinind d-lul N. Popp;

624

bol,

271 vacl, 92
$i

vifel,

116

pe rao$ia Malae$ti,

103

\'s

hect.

capre, 754 01

311 porci.

Mdl&eti, sat, in partea de N. a com. Malae^ti, pi. Mijlocul, jud.

Falciu,
situat

aparjinind d-nel NicolaO.

'

In raionul com. sunt 8 mori

pe valea

piriuiul

Restul
satenilor.

de

padure

apar^ine

pentru m?cinat
leajenulul
laul.
$i

pe apa Te

cu acela$I nume, pe o suprafa^a

pe apa VArbi-

Sunt 6 circiuml.

oseaua judejeana C&preniCraiova, trece prin centrul

co-

Locuitoril, in maioritate, suit

de 1 145 hect., cu o populate de 120 familii, sau 380 suflete, din carl 120 contribuabill. Este
re$edin{a com.
infiin^ata
in
;

mo^nenl; 41 s'au improprietarit

la

Are o

$coala,

muner, pe o lungime de 3500 m.

1864, pe
li

mo$ia

monenilor,

1880,

frecuentata

Budgetul comuner e

la la

veni
chel-

clrora

s'au dat 82 hect.

de 20
i

elevi

2 bisericl,

una

ve-

de 4369,27 lei $i tuell, de 4120,77 lei.

turl

Tuata com. are o suprafaja

de 2882 hect.
In anil productivl se
fabrica

chle, a locuitorilor, facutaia

1790
preot

a doua, de curind tacuta de

1

proprietar, deservite de
$i

Malae^ti, com. rur.,

in partea

de

in
litri

com.

pana

la

12000

deca-

cintare^I.
teritoriul

N.-V. a pi. Mijlocul, jud. Falciu.

Juica.

Pe
lazuri.

satulul

sunt

Se intinde pe o suprafa^a de
j

4582 hect., cu o populate dc

200 familii, sau 763 suflete, din
carf:

'

Sunt doua cariere de piatrS: una in Malae$ti-d.-s., numita Col {ul-Pietrel $i a doua in cat. Ma
lae$ti d.-j.,

200

contribuabill.

numita Pe-Valea-Va

Mdlde^ti, sat, in partea de E. a com. Gropni$a, pi. Copoul, jud.

Iai.

Este formaia din 3 sate: MaUe$ti,

rului.

Po$ta Elanul
:

$i

Tupila^i.
;

Comerciul se exercita

in

com.

Are o populate de 87
sau 348 suflete,
in

familii,
$i

Are
hect.
$i

o $coaia
vie
;

de

24 hect. padure 143

;

3 bisericl

de 10 circiumari. Budgetul e la
6804,37
lei
lei.

care intra

veniturl
cheltuelf

2 lazuri.

$i

la

de de

locuitoril din vechiul sat Miseti

biserica,

zidita

la

1857
afla

de

Vite marl
60, of

cornute

774,

cai

5105,42

proprietar.
stra-

770

$i

porci 41.

$oseaua Ploe^ti-Sianic
bate com. in lungui
eY.

In fa{a satulul

se

Iazul
Jiji-

Maiae^ti, format din piriul

Malaeti, com. rur.,

in jud. Prasi

E
lul

brazdata

la

N.-V. de dea
la
;

oara, la e$irea lul din Iazul Bul-

hova, plaiul Varbilaul. Este

tuata

Maiae^ti.

E
riul

udata de

N.
iar

bucani

Gropni^a.

pe valea riuluT Varbilaul, la 20 kil. de capitala jud. i la 26 kil. de re$edin{a plaiuluf. Se compune din 7 catune:
Co^ofene^ti, Malae$ti d.-s.,
lae$ti-d.-j.,

spre S. de

Varbilaul

Vite sunt: 214 vite marl cornute,

de

la

N.-V. spre S.E. de girla

1419

ol,

57 cal

$i

145

ri-

Cozmina.

matorl.

Mo^ia e proprietatea

d-lul

V.

Ma-

Malaeti, catun,
te^ti,

al

com. Cerna

Pogor.

Dumbrave$ti, Plopeni,
$i

jud.

Buzau, cu 310I0CU1;

La
Ia$i,

16

(1608), fugind din

fiul lul

Jipire^ti

Sfirlaneanca.

torl

Are o populate de 614 fasau 2900 suflete, din carl 449 contribuabill. Locuesc in
milii,

64 case are sub-diviziile Ungureni $i Viadeni.

$i

Constantin,

Irimia-

Voda, dimpreuna cu
din boeril

parte

f
in

are!,

aQ fost fuga-

Malaeti,

sat,

in

jud.

Dolj,

pi.

ri^i

pina
lut

acest sat, de catre

fiul

730 case.

Ocolul,com. Malae^ti, situatspre

bisericl, in fie-care cat.

oastea

Mihalu$,

lut

Si
!e

Sunt 7
Ccite

E. de satul de reedin{a, Mile^tid.-s.

meon-Voda,

unde prinzindu

una,

dintre

carl

cea mai

Are o populate de 759

carele cu bagaje, le-au jefuit.

Digitized by

LiOOQ IC

mAlAe^ti
Mcdae^ul,
com.
jud.

270

MALDA1ENI

Malae^ti, sat, ficind parte din com. rur. Rifovul, pi. Crivina, jud. Prahova. Are o populate de 326 Iocuitori; o biserica, cu hramul In trarea-in -Biserica.
Malae^ti, mosie particular^, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Malae^ti,
apar^inind d-nel Alexandrina Nicolatt.

sat,

facind parte

din

Afara de terenul pentru

tura,

cul-

rur. Frince^ti, pi. Oltul-d.-s.,

care

e foarte

productiv,
lo-

Vilcea. Are o populate de 251 Iocuitori. Cade la N.V. comunel $i este situat sub

mal sunt
satenilor.

$i vil

(60 hect.) pe
i

curile proprieta^i!, cit

pe

ale

coasta dealulul cu acela$I nume.

Are o populate de 649

miltl,

fa

Este
ce$ti,

la

l*

kilm. de satul Frin-

sau 2582 suflete, din

contribuabili
;

cari
la

re$edin{a comunel.
zidita
la

Are o
1806,

446

o ?coala,

biserica

anul

Are p&dure pe

dinsa.

avind de ctitor pe jupin

Radu

un loc cu primaria, frecuentata de 31 elevi; o biserica, deser

vita
1

Simionescu.

de 2

preo^T, 2

cintarep

$i

Malaeti, padure particular^, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Malae$ti, in intindere de 103 /* hect. Al

eclesiarh,

Malae^ul,
ce$ti,
pi.

deal, la V.

com. Frindeal
este

nat, mi$cate

9 mori de de vite.
vite

mici-

Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Sunt 1089
427
caf,

mart

cornute,
ol,

parfine d-net Alexandrina Nicolau.

La

poalele

acestuT

35 magari, 4684

populate cu cerl

?i

girni^a.

situat cStunul Malae^ul.

capre

$i 300 porci. Budgetul com mel

este

dc
$i

Malaeti-de-Jos,/^/ satdeosebit, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mal&e?ti, cind com. Male$ti facea parte din pi. Amaradia. AzI este
unit cuvechiulsat Malae^ti-d.
s.,

Malaiteanul, pise de
pi.

deal,

pe

lei

6099, ban! 14 la veniturl

mo$ia Probote^ti, jud. Dorohoiu,

Her^a, com. Tirnauca.

lei

5528, banl7i la cheltuell. Caile de comunica^iune ale

oseaua

comunel sunt: spre E.

Malarica,
dinfi,

sat,

cu care impreuna compune actualul sat Malae?ti.

plaiul

MeheCerna, com. rur.

in

jud.

vecinala la Ro^iori;
ci^I-va

la
la

N.V.,

metri de $osea
in fine,

Magu-

Gornen^i.

reni
la

$oseaua

vecinala

hotarul

jude^ulul

spre

co-

Malaeti-de-Jos, sat, facind parte din com. rur. Malae^ti, plahil

Maldaieni, com.
mitatea de

rur,, la
pi.

extreil,

muna
Olt.

Mihae$ti-d.-j.,

din judejul

V. a

Tirgul

V^rbilaul, jud. Prahova.

Are

jud. Teleorman, situate pe valea

Pe
torii
ii

la

N.-E.

comunel
?i

trece
locui-

o populafiune de 601

locuitorT.

Bratcovulul, la 4
91

kil.

de Ro^iori

Drumul-lulTraian, caruia
zic

Aci e re^edin^a comunel. Are

o biserica, fondata la anul 18 16

de

locuitorii catunulul.
s'a

La

anul

la 46 kil. de Turnul-Magurele. Se invecine^te la N. cu comuna Magureni sau Ciocanul,

Troianul

ale carul

urme
parte.

se disting bine in aceasta

1892

reparat

de

preotul

de care este
S.,

in

apropiere.

La

In vechi me,

comuna purtanu-

Sava Eremia, parohul

respectiv.

se invecine$te cu ora^ul Rola

mirea de Moldoveni.

iori-de-Vede;

E.,

cu com.

Malaeti-de-Sus,
bit,

fost sat deose-

Scrioa?tea

?i

laV., cu

comuna

Maldaieni, mosie, jud. Teleorman,

proprietate a d-lul general Geor-

jud. Dolj,

pi.

Ocolul, com.

Mihae^ti-d.-j., din judejul Olt.

Malaeti. AstazI este unit cu vechiul sat Malae?ti-d.-j., cu care

te

Este situate intreambele coasale

vail

ge Manu. Se margine$te
cu inoia
reni; la V., cu

la

N.

Bratcovulul;

prin

Ciocanul sau Magu-

impreunS compune satul Male$ti.

mijlocul el curge piriul cu acelai

mo?ia Ra{a
cu
S.,

sau
co-

nume. Are o pozi^iune pitoreasc3, dominind de pe inaltimile

t

Tolceasca, a locuitorilor din

muna
se$ti

Base$ti

?i

mo?ia

Ba-

Mal&eti-de-Sus, sat facind

te din

par-

el

toate comunele de pe Valea-

astatului;la

cu sfoara
la

com.

rur. Mal&e?ti, plaiul

Vezil,

Varbilaul, jud. Trahova.

Are

Teritoriul

precum $i ora$ul Roiori. comunel Maldaieni

3253 1886 hect. pamint
iar

de mo^ie zisa Mitropolia ?i E., cu mo?ia Scrioa?tea, tot

d-lul general

populate de 345 Iocuitori. Acest catun se mal nume$te $i Drumulcel-Mare. Are o biserica, fondata
la

coprinde
acesta,
bil

cam

hect.

Din
ara-

apar^in proprietaruluT, d. ge-

Manu. Are o intindere de 2253 hect, can se cultiva de proprietar.

Pamintul dat locuitorilor dupi
intindere
dinsul

anul

1865
din

de

ob$tca

neral
tul

George Manu,

pe

res-

locuitorilor,
i

ban!

adunatl

de

1367 hect. sunt impro-

legea ruraia ocupa o

dupa

indemnul preotululGri-

prietarip 343 Iocuitori din aceasta

de 1367

hect.,

avind pe

gt>re

Oprescu.

comuna.

343 Iocuitori improprietariti.

Digitized by

Google

mAldAre^ti

27 i

mAldAke^ti

Mdlddreti, com.
d.-s.,

rur., pi.

Cerna-

cea, pi. Horezul,

compus
s.

din 2

gura

$i
:

Brostinul,

$i

udata
Orlil

de
?i

jud. Vilcea,

compusa din
$i

catune

Maldare?ti-d.

$i

Mal-

piraiele

Cupa, Cringul

2 catune: Maldare$ti

Lade^ti.

dare?ti-d.-j.

Este situata pe valea

la
$i

Cirstiani. In tot raionul

comucu

E
$\

situate

pe dealul Maldare^ti
la
$i

riulul

Luncava^ul,

48

kil.

de de
fa-

nei sunt 50

pe Valea-Cernel,

50
la

kil.

capitala jude^ului

la 3 kil.

de capitala jude{ulul
kil.

42
fa-

a plaef.

apa de baut. Se margine?te cu com. Tomde

fintinl
;

de a pla^el. Are o populate de

Are o populate de 280

178
milif

$ani, la E.
la

Stroe$ti

Slatioara,

sau 1350 suflete, din cart

contribuabilT.

V.;

proprieta^ile
la

manastirei
la S.

milil,

sau 715 suflete, din carl 228 contribuabilT.

202

Locuesc
in

in

Horezul,

N.,

$i

Ote^ani

280 case.
Sunt 2
bisericl:
1

Sunt
pre

in

comuna

bisericl,

catunul
;

in fie-care

catun cite una. Des

Maldare$ti-d.-s., foarte vechie

cea din Mald*re$ti, repa

1882, se zice ca a fost

doua

in catunul Maldare?ti d.

j.,

Mdldareti, sat, facind parte din com. Negule$ti, pi. Berheciului, jud. Tecuciu, situat pe coast a
dealului cu acela^lnume, la S.,
$i

rata la
zidita.

cu urmatoarea inscripfie
Aceasta
rcle
sf.

de un

ho{,

Dragu,

cu
biserica,

de 4
cu hramul
Sf.

enoria^il.

Ma-

$coala dateaza aci de

Cladirea e
nei.

Mucenic Dimitric, fund fondata din

pitarul

de re?edin^a comunei Are o populate de 50 fa

kil.

la

1880.

vechimc de catre
darescu, de sunt

Dumitrache Mal3 sccole de

s'a

milil,

sau 177 suflete.

acest
sat

proprietatea

comu
ocupa
vi

acum

am;
in

In

este

biseri-

Se frecuenteaza de 24 copil.
agricultura
$i

care devenind in ruina

acest an,

prenoit

ca cu hramul Adormirea Maicil

Locuitoril, mo^nenT, se

188S, dupa
^i

cum

se vede, atit

Domnulul, facuta

la

anul 1800,

cu

cre^terea

prin staruinfa cit

spesele d-luT G. Ra;

celor.

vac!,

El aQ 23 cat, 87 boT, 85 2 capre, 108 of, 172 porci.

timp! prielnicl se fabrica
la

dulescu

zis

si
si

Hojete

cu osebirc ca au
si

mat

ajutat

parte din eimriaM

al^T

piosY crestint,
Sf.

cu

binc-cuvintarca

prca

In
aci

Episcop
I).

al

Kparhici

Kimnicul-Noul-

2500 decal. tuica. Teritoriul comunel e de 800

-

pini

Severin,

D. (Jhcnadic, in zilelc Altcfel

I.

Sale Carol

hect.

Locuitoril

desfac

produsul

$oseaua Oteteli$uI Sl&vitc?u pune in comunicafie aceasta co

muncel
portul
zul
$i

lor (agricultura $i trans

Maiu 9. Aceasta data o intimpinam in Penticostariu; tot aci ni se arati ca satul pe la 1800 se numea Bejanartya 91 mal in urma a luat numele Maldare?ti. Biserica se intre^ine de locuitori avind i 87 stinjenl de pa mint darui^I de loan Iconomu
la 1802.

varulul) la Tirgul-Hore
in

muna cu comunele Lapuata,

Roe^ti
$i

judefele Dolj

$i

Ro

In biserica se
car^I grece$tl
?i

gSsesc

multe

Ciumagi.
91

mana^i.

slavone, pe care
1803^*1 1807.

Veniturile
se urea la

cheltuelile

com.

In termen mijlociti se fabrica

se vad datele de

1870 lei anual. brizdata dedealurile: Dinul,

Groapa-cu-C&rbunl,

cam 2000
Pe
riul

decalitri

{uica anual.

Luncav&tul, in raionul

Dealul-Mare, Roe$ti, Maldare^ti,

Lase^ti
$i

comuneT, sunt 7 morl. Vite sunt 40 cal, 250 bol,

:

Maldareti, sat, facind parte din com. rur. Zavoeni,pl. Cerna-d. j jud. Vilcea. Are o populate de
,

unde se spune ca a fost o co moar&, $i udata de vaile: Gea

320
65

vacl,
01
51

16 bivoll,

45

caprc,

175 locuitori.

E
kil.

situat la E. co-

200 porci.

munei,

la

de satul Zare$edin{a co-

mana, Pletroasa

$i

Ruginoasa.
E. cu com.
?i

Parte din locuitori sunt

nenl.

mo?

voeni,

unde

este

Se margine$te
V., cu

la

130 din locuitori s'au im

munei.

Cermege?ti, Coeni

Roe$ti
;

la

proprietarit la anul
$ia altor

i864pemode

udat de Valea-$neafulul
Cerna.
biserica,

$i

comuna
$1

Ro$iile
la S.

la

N.,

cu Lapu^ata

cu

Ciu

mo^nenl, cu 369 hect. $coala dateaza in comuna de

riul

Are o
1869.

reparata

la

magi.

1842. Cladirea e bjna, proprietatea comunel.

parte din mo$ia Maldareti

Se frecuenteaza
98 hect. 2002 hect.

a aparjinut lut Macarie Ieromonahul, ce se

de 10
iar

copii.
;

numea
acesta

$i

Mihalcea

Vatra satuluT are

cu izlaz cu tot

Mald&reti, sat, ftcind parte din com. rur. Maldare^ti, pi. Cerna
d.-s.,

Maldarescu;

a daruit -0
la

jud. Vilcea.

manastirei Horezul,
(1716).

anul 7224

pamint.
Veniturile
?i

cheltuelile
la

co-

munei se urea
Maldfireti, com, rur.. jud. Vil

1900

lei

anual.
;

brazdata de dealurile

Ma

Maldareti, deal, jud. Vilcea, la S. E. de muntele Slatioara, prelungire a culmel Gurguiata. Din

Digitized by

LiOOQ IC

mAldAreti-de-jos

272

mAlini

tre acest deal

lor ia

$i

Dealul-Stroe^ti-

E
lini,

compusS. din satele:

Piraia,
$i

Mare$e$I-a

na^tere riul

Cerni$oara.
pre-

Suha, Vaieni, Dolia,

Gaine$ti,

niul

Mo$ia face parte din DomeCoroanel (Ocol. I silvic),

Din Dealul-Maldare$tilor se
lunge^te Dealul-Caramizii.

Dr&ceni

cu
care

fosta a m&nSstirel Slatina.

din^a in satul
luat numele.

de

la

Suprafa^a tentorial^ a comunei e

de 20948
fina$
i

ftlcl,

din carl

Maldareti-de-Jos, sat, facind parte din com. rur. Maldare^ti,

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Popula^ia com. e de 1462

milii,

fa-

156 padure, 300

Improprietarip
in

cultivable,

sau 5572 suflete, din cari

contribuabill.

4992

restul sterp.

Are

1094
In

1864

$i

o populate de 784 locuitorl.

comuna
5
$i

sunt: 28
3

stolen,

1881 sunt: 78 frunta^I, 550pal-

6 dulghen, 6 rotan,

dogarf,

mai

?i

439 coda?i, stapinind maY insemnate

Manastirea
in

Maldareti-de-Sus,

sat,

facind

fierarT,

zidari

(pietrarl),

4
de

3496

falci.

parte din com. rur. Maldare$ti,

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

cojocarl

26 sumSnarl
7 cintare$T;

(abagii).

Localita^I

Are
Aci

o populatiune de 288
e reedin{a

loc.
i

Are 4 4 preo^i
de
bae(T,

bisericl, deservite
i

comuna
tina,

sunt:

Sla-

m&-

Tabara, Poiana-Doamnei,
instala^iile
$i

comunel

$CQala.

nSstire, Slatina; o $coala rurala

Ieslele $i

forestiere

una de

fete

$i

doua

din Gaine^ti

Ieslele.

Maleanca,

vechie numire a mo-

mixte.

Afara de
la venila chel-

fabricele

din
in

Gai-

siel Clinciul-Jitianul, jud.

Buzau,

Budgetul comunei e
turl
tueli

ne$ti

$i

Iesle

mal sunt

com.
$i

com. Verne^ti.

de 24560,10 de 24536,10

let
lei.

$i

3 herastrae (2

pe Suha-Mare
;

una pe cea Mica)

8 morite;
51

Malina, pddure, supusa regimulul silvic,

Vite sunt: 348

1 1

caT,

uoobol,

pive;

11

carciuml

10 du-

jud. Muscel, com. Gor-

17 vacT,

ganul,
hect.

pi.

Podgoria, avind 225

cu
trupurile

Altitudinea
nivelul

impreuna

$i 790 porcT. comunei de la Marilatinge, in virful mun-

3321 ol

ghene.

Mai
parte,

'nainte, satele Draceni

$i

Gaine?ti

formau

o comuna a

Urlucea, Dealul Saracilor $iGorganul.

teluT Bivolul-Dolia,

1534.3 m.
i

Esente dominante:

ste-

E
?i

udata d

riul

Moldova

de
de

numita Gaine^ti. Alexandru Lapuneanu

in-

jarul, fagul $i carpenul.

piraiele:

Suha-Mare, Suha-Mica

zestra manastirea Slatina, zidita

el,

afluentii lor: Nem^i?orul, Siga,

cu rao$ia sa Malini, mo-

Malina,
lea cu
la

pirttas,

ce strabate va-

Ar$ita-Nem{ioruluI, Valea - Colibel,

E.

acela$i nume, trece pe de $endreni (Serdarul),

Fie$ti, jud. Covurluiu,
$i,

Hartoneasa,
Pojorita,

Piriul

Ro$u,

pe care manastirea o stapini pana la secularizarea averilor

$ia

TabSra,
Butnarul,

Primatarul,

manastiresti.

com

Bursunarul, Chetroasa, Malaiul,

Pietroni,
Ionel,

dupa ce formeaza
se varsa in Siret.

balta Molina,

Do-

Malini,

sat,

pe mo^ia

in

com.

hotariul, Frasinul, Celariul, etc.

cu acela^T nume, jud. Suceava,

a?ezat pe un frumo$ podi^
tre pir.
din-

Mun{ii principall din comuna

Malineti,

schit.

VezlGirceni,sat,

sunt: Bivolul-Dolia (1534.3 m.),

Bai$escul

jud. Vasluiu.

(1346
1

m.),

Poiana-

Suha-Mare $i Suha-Mica. Are o populate de 181 fa-

Lunga
Malini, com.
pi.

(1340.

m.), Muncelul,

milii,

rur., jud.

Suceava,
in parkil.

(1308.4 m.), Virful-Goil (1298.4

m.),

sau 733 suflete, din care 126 contribuabilf.

Moldovad.-s., situata

Obcina-Rea
(107 3.

(1295.7

m.),

Vatra satulut ocupa

88 1 sunt 9
91

1 1

falci.

tea V. a pl&?eT, la 17
Faiticeni.

de

Virful-Magurii (1208.3 m.), CIS

Improprietari^T in anul
^i
1

1864
123

dita-Mare
la

),

Obcina-

fruntasT,

Se mSrgine?te
Brda{elul
;

E. cu com.

Ciumernii (1060.7 m.), Ar^a-Bai?escu (1042.9m.), Rangul(ioi9.2

in.),

palma?T

53 coda?T, stapinind

la

V. cu comunele
la S.,

633

felci.

Bro^teni
jud.

$i

Sabasa;
$i

cu

Cucui^ul (1017.1 m.),

Pie-

Are o

biserica, zidita in 1858

i

Neam^u

com.
$i

Boroaia,
$i

triul-Mare (1000.5 m.),

Magu-

cu cheltueala statuluT,

staru-

BogSne?ti, Baia
N., cu Bucovina.

Sasca

la

ricea (981 m.), Calul (976.9 m.),

Virful-Pojoritei (975 m.), Ar.<?i^a-

inta Arh. Calinic Miclescu,

cu

hramul
tarita

Sf.

Voevozl, improprie-

Forma-T tentorial^ este aceea

a unul poligon nereg
ilat, incli$i

Popil (969
(921.8 m.),

m.),

Plaiul -Batrin
m.),
Bit-

Pahomie (888.2
$i

de

cu 25V2 falcT $i inzestrata Administra^ia Domeniului

nat spre albiile Moldovel

tri^el.

Bis-

Crucea-Tomil (862.5 m.)

ca-Popil (608.2 m.).

CoroaneT.
preo^I
?i

E
2

deservita
cintare^I.

de doi

Digitized by

LiOOQ IC

MALINUL
Sunt
2

278

mXlu?teni
Budgetul comunel e de 4032
lei

scolT,

una de b&ejT

Racova, com. Lipova, spre V.

infiintata in

1865, condusi
pl&tit

de
e

de

satul

Valea Caselor, situat

sesul

la

vcniturl

%\

de

407 1
%\

lei

un inv{tor
a

frecuentati de 65

de 70

stat,

parte pe

Lipovef, parte

la cheltuelT.

scolarT;
in

doua de
stat,

fete,

infiintata.

1889, cu inv&t&toare

pl&tit&

pe coastele dealurilor despre S. si N., pe o intindere de 1229 hect, din carl 45 hect. p&dure
si

Vite sunt: 1405

bof

vacT,
si

30

caT,

160

ol,

500 capre

520 rimaton.

de 40

e frecuentatS.

de 35
localurl

813 hect. loc de culture,

fi-

eleve.

na(, imas, ale proprieta^el,

iar

Malurile, catun, jud. Putna, com.

Cilieni, cu

Ambele

scoale

aQ

371 hect. sunt ale locuitorilor.

182 locuitorl
astfel

si

32

proprif, in cele

mal bune consi

Are o populate de 99
lii,

fami-

case.

Numit

de

la pozifia

dijiunl igienice
struite

didactice, con-

sau 322 suflete.

Locuitoril posedi
:

sa pe malurile b&tyei Leica.

de Administrajia Domesi

6 plugurT
plug
si

niului Coroanel, care lea inzestrat cu atenanfe, ateliere, gim-

4 care cu
180
ol,

boT,
;

Maluroasa,
teritoriul

c&ru^e cu cal
nute,

60
15

vite

marl cor19 cal,

nasticd, mobilier, aparate didactice,

capie,

bibliotedf, in sfirsit

cu tot

30 rimStori; 58 stupT cu albine.

vale, izvoreste dupi comunel Benesti, ?i se varsi in riul Pesceana pe teritoriul comunel Stirbesti, pi. Olte(ul d.-j., jud.

ce are nevoe o scoala.

Vilcea.

Drumuri
(54

principale
kil.),

sunt:

la

Malureanul, munte mare,

la

N.

Filticeni (17
kil.) si la

la

Brosteni

com. Nucsoara, jud. Muscel.

DrSceni (6500 m).

infiintarii sa-

Malu^elul, munte, com. Minzalesti,

Martinul
si

in jud.

Buzau,
mun^il
ser-

intre

Nu
tulu!
;

se stie data
tradi^ia
si

Malureni,
parte din

sat,

cu 560 loc, facind

rur.
pi.

Curcubeta-Mare,

insel

spune
lul

ca

com.
si

M&lureni-

vind ca hotar despre jud.

Sarat.

R.-

exista

inaintea

Lapus-

Badiceni, jud.

Argesul.

neanu

si

c& purta

St2nilesti.

numele de Se mal spune ca de

Buco-

M&lureni, mahala,

ftlcind

parte

M&luellll,
rat, plaiul

piriil,

in jud. R.-Sft-

teritoriul
si

comunel Malini finea

din orasul Tecuchl, jud. Tecuciu,

situate pe malul sting al Birladului, la E. orasuluT.

Rimnicul, com. Bisoca,

satul Valea-Seaca din

considerat ca unul din izvoarele

riulu!

vina.

R.-SSrat;

izvoreste

din

In

1803, Suha-MaYmi, a mSlatina,

muntele Omul, ud partea

N.
riul

n&stirel
liuzl,

numara

170

M&lureni, numire data unel //"/?

din cdtunul
zaii,

a comuneT,
R.-Sa>at.

si

se varsi in

platind bir 2668 lelanual;

Ciocirlia, jud.

Bu-

locuitoril lucrau pamintul avind

com. Scurtesti.

loc in destul
ni$a.

e!

f&ceau

si

dra-

Mdlu^teni, com.

rur., in jud.
la

Co-

M&lureni,
cuciu,

loc

izolat,

jud.

Tela

vurluiu,
kil.

pi.

Horincea,

98
co-

pe malul
si

BirladuluT,
intre
riul

de

Galaji.

Una

dintre

Malinul,
si

deal, in jud. Buz^u,

com.
stin-

N. de Tecuciu,
ladul

Birla o-

cSt. Jugureni, cu poalele

iar

soseaua ce dice

munele extreme N. ale jud. Covurluiu. Se m^rgineste la N.

cu judeful Tutova;
la V.,
S.,

coase,

culmea

arabila.

Este

rasul Birlad. Aicf a fost sat, al

cu

o continuare a
reni
si

dealulu? Jugu-

c&rui locuitorl s'au mutat in

Ma-

comuna
dinesti
Lupesti.

f
si

u^cani;

la
si

cu ProV.,

face ca satul asezat

pe

halaua-Peril, din orasul Tecuciu.

Beresti

la

cu

panta sa s& aiba* aspectul unui frumos amfiteatru.

M&llia, munte,
-

Mlureni-Badiceni, com.

rur.,

Un

singur sat

rizSsesc

for-

in jud.
-

Buz&u, com.
ramificat'ie

pe apa V&lsanuluf, jud. Arges, pi. Argesulul, la I4kil. de Curtea

Chiojdul din Bisca,

din munteleFe^eie-Siriului, intre

T&tirutul.Curul-MunteluTsiCras
na, acoperit de padure
si

de Arges, resedinja subprefeckil. de Pitesti. turel, si la 25

ceni,

meazS aceastd comuna, care e cea mal mic& din jude{. Are o populate de 215 familiT, sau 900 suflete, din carl
151 ^ontribuabilJ.

izlaz,

Se compune din 4 sate: BadiBohari, M&lureni si Toavind peste tot 504

bisericl
familiT,

Terenul M&lustenilor e

ridicat,

proprietate a mosnenilor Chiojdeni.

plifa,

aproape
cu arborl
luluT e

rauntos

si

impodobit

sau 2055 suflete.

fructiferi.

Natura

sosi

Are 4
M&losul,
sat, jud.

si

2 scoll pri-

mal mult nisipoasa

dealulul

Vasluiu,

pi.

mare

rurale.

chiar pe virful

dintre

Digitized by

LiOOQ IC

mAlustejul
Malusteni
Ju^cani,
nisipul e

274

mAnAstioara-doamnei
de

si

munfil com. Malaia, plaiul Cozia,

jud. Vilcea,
si

tarl;

13

fabrican^I

rachiu

foarte mare.

se varsa in riul

de prune.
Budgetui comunei e
la venila chel-

Vilsunt
hect.

in intindere

de 128V2

Lotrul.

Vite sunt 585 capete. Veniturile com. se urea

la
lei.

Manailesele, munte, jud. Gorj, la N.-E. de Bora, linga Lotrul

face parte din

de 343748 lei si tuell, de 3429.89 lei.

turl

Vite sunt:

180 bol, 182

01,

vacf,

2186

lei,

cheltuielile la 2

Are o

biserica,

cu

134 hramul

comuna Cernadia.

79

cat,

186

6 capre

si

161

porcl.

Sf. Nicolae,

zidita in

18 14

de

vornicul Iordache Liga. Parohia

Manaileti, sat, facind parte din com. rur. Genuneni, pi. Oltuld.-s.,

Manastioara,
vi{a, pi.

sat,

jud. Dimbo-

Malusteni are
tare{I.

preot

si

2 cin-

jud. Vilcea.

Are o popu;

Cobia, catunul comunei

late de 483 locuitorl

rica,

o bise-

Uliesti.

Este o scoala mixta, frecuentata

zidita

la

anul

1776, care

de 52

elevl.

are urmatoarea inscrip^ie:

j*

Manastioara,
sc

catun, in jud. Putpi.

Drumurle
ce due la
Rinzesti.

vecinale sunt cele

Aceasta

sflnta
Sf.

biserica

unde

na,

com. cu acelasl nume,

situat
in

Lupesti,

fu^cani

si

praznueste hramul
din temelia la

Nicolae

s'a zidit

Zabraufi,
tunulul

fa{a

ca-

leatu
l)-zeu,
etc.

1776...

icoanele

Ghimicesti,
si

Malustencile se

ocupa
cinepa.

mult

de

robul

lut

Gheorghe Dumi-

Zubrauful
nesti.

mat jos

pe de

piriul

Fitio-

cu cultura gindacilor de matase

si

trascu,

Barbu,

lucreaza inul

si

$ia

Se crede insa, dupa inscripde pe clopot, care este Ra:

Are

biserica parohiala, cu

hramul Adormirea.

Malute{ul, ramura de munfl, ce face parte din Grupa Grin{iesulul, situat pe teritoriul com.
Calugareni,
jud.
pi.

du Venea
l

l'au facut

de pomana

797*> ca

aceasta biserica s'a

zis
si

Manastioara,
com. Valea
ca
aci
-

deal, jud. Suceava,

facut

de Radu,

Radu Unmos-

Glodulul.
fost

Se

zice

Piatra-Muntele,

gureanul.
LocuitoriT satulul sunt
nenl.

ar

fi

mSnastire
ultime
la

Neamfu,
si

intre Piriiasul-Ro-

de calugarl,

ale

carui

senilor

piriul Calugareni.

urme au de catre
statului, in

fost

stersepe

1876

proprietarul

mosiel,

Mamaru^a,
Munteni-d.
Vasluiu
;

deal,

in

partea de

M&naileti, padurea
intindere de
pi.

spre a face loc de cultura. Astazl se

S. a satulul Munteni-d.-s.,
s.,

com.

480

hect., situata in

vad inca
o

ci$I-va
si

arbor!

pi.

Crasna, jud.
lul

Ocolul, jud. Vilcea.

roditon,

fintina

ramasije

pe coasta

e ase-

de

zidiri.

zata o parte a satuluT.

Manastioara, com.
Putna,
pi.

rur., in jud.

Zabrauful.

Manastioara. VezI
jud. Suceava.

schitul Brana,

Mamule{ul, Silea i ValeaRea, trupurl de pftdure ale statuluT, situate in

pi.

Este situata pe Dealul-luI-Ciolan,

ce face parte

din

Dealulpi-

comunaLungesti,
in in-

Mare, pe ambele maluri ale

riulul

Manastioara. VezI

satul

Ada-

Oltul-d.-j., jud. Vilcea,

Zabraujul,

la

4
si

kil.

de
32

moaia, jud. Suceava.

tindere de 700 hect., formind, impreuna cu trupul Fumureni, de 1322 hect., padurea Malul-

sub-prefectura
kil.

plasejf

la

de

capitala jude^ulul.

Manastioara Doamnei,
centrul com.
jud.

sat,

in

Se compune din urmatoarele

catune
si
:

Curtesti, pi. Tirgul,

Fumureni.

Ciolanesti,

Ghimicesti
si

Botosani,
familil,

cu o

populate
suflete,

Manastioara (unde e
comunei).

prima-

de 119

sau 477

Manaileasa, mope a statului, cu

o padure pe 160 pog., pendinte

ria

din carl 83 contribuabill.

fa-

Are o populate de 276

milil,

Are o suprafafa de 401

din carl:
fine^e,

hect.,

de manastireaBistri^a,com. Gr&dinele, pi. Balta-Oltul-d.j.

sau 1029 suflete, locuind

131 aratura, 93
si

hect.

in
fa-

872 case.

82 hect. imas

94

hect.

Are o populate de 50
milii,
1111

sati

236

suflete.

Mosia are
lei.

mul

Are o biserica Adormirea

si

filiala,

cu hra-

padure.
Locuitorii,
ture, se

in

Manasticu hramul

venit anual

de 13000-

oara

una

filiala

pe linga agriculmal ocupa cu facerea

teiu,

S-Vil-Voevozi

in

Ghimicesti; 2
fierarl;

odgoanelor de
acestl

pentru

cari

Manaileasa,

piriii* izvoreste

din

comercian^I;

ro-

meseriasl

loeuese

mai

Digitized by

Google

MANASTIOARE! (DEAIUL-)

mAnAstirea ca$inul

multa vreme in padure prin colibl;

Ciorsaci cu a

zecea parte din

in jud. Ilfov, pi. Oltenita, facind

sunt

?i

Are o
servita
1

biserica

cuta se zice

4 comercian^i. de lemn, fade calugarl si de-

tot venitul lul, etc., etc.,

stirei Solca.

mana-

parte din com. rur. cu

acelasl

nume. Este
rur., jud. Ilfov,

situat

la

S.-E.

de
Il-

Bucuresti, linga balta Mostistea.

coala,

platit

de 1 preot$i 2 cintare{I; condusa de investor de judet si frecuentata de

1

Mdndstirea, com.
pi.

Serveste de limita intre jud.

fov
si

Oltenita, situata la S.-E.

de

jud. Ialomifa. Este rese-

B ucure$ti,
la

linga balta Mos.i$tea,

dinfa primariel.

25 bae{i

2 fete.
$i

Vite
i

200 boi

vact,

cal

in

de Bucure$ti. Sta legatura cu com. Chiseletul

87
kil.

26 porcl.

prin o sosea vecinala.

in

Aid

se zice cS

vechime

Se c >mpune din
nastirea
si

satele

Ma-

era manastire

pe locul

de calugarl, $i ca satulut de asta-zl erau

fi

Coeni,

cu

popu-

late de 1974 locuitorl, din carl

Se intinde pe o suprafata de si cu o populate de 1204 locuitorl. Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 2 preoflf si 1 cintaret; o moara cu aburl;
6761 hect.
o scoala, frecuentata de 2 1 elevl

padjrl. Manastirea ar

fostin-

349
case

contribuabilf, locuind in 355

$i

trefmuta de o
i

Doamna, de unde numele manastirei de Manastirea-Doamnei, de unde in urma $i satul a luat numele mariastirel. Se tie cum ora$ul Boto$ani
Doamnel, impre-

2 bordee. biserica
$i

Are o

$coale

mixte.
Improprietari^i sunt
cuitorl
si

4 eleve. Casa raposatulul Efrem Germani are 6100 hect. s,i locuitoril
si

253

lo-

661 hect
tru izlaz

din can rezerva pen

neimproprietari^I mai

175 hect.
niste ruine vechi.

era apanagiul

sunt 169.

Aci se vad
a

una cu toate veniturile tirgulul

?i

Suprafata totala
e

comunel

decl e de crezit ca manasti

fost infiin^ata
?i

rea a

intrefi-

nuta

de o Doamna.
atribue

de 7291 hect. Familia Efrem Germani are 6 00 hect. $i locuitoril 1 9 hect.

1

Manastirea,
pi.

sat, in jud.

Roman,
Dagita,

Siretul-d.-s.,

com.

spre N. de satul
o populate de 92

Dagita.
familil,

Are
sau

Legenda
el

intemeerea

Proprietarul cultiva

Domnitel Maria, fiica orl nepoata a lul $tefan eel Mare, care a harazit $i Ioc manas-

(300

izlaz,

150

1750 hect. padure, 3900

bal^lor,

476

s iflere, din carl

92 contrivice

necultivate

din cauza

buabill, locuind in

108 case; o

vailor, viroagelor, etc.). Locuitoril

biserica

de lemn; 120

marl

tirei,

care a existat pan a

1789, cind
calugaril

la

a-

cultiva tot terenul (317 izlaz).

cornute.

nul

s'au
iar

impiatiat in diferite par^I,

locul

la venituri
tuell.

Budgetul com. e de 6376 lei ?i de 6050 la chel-

Se mai numea

Ruc?eni.

ce aparfmea manastirei a

Manastirea, vechie numire a

Oddile,

c&-

trecut la manastirea

Agafton
fiind
$i

$i

biserica in
in biserica

urma se transforms
de
rair,

Dintre locuitorl, 399 sunt plugarl, 8 industrial, 4 au diferite

profesiuni.

tunului Odaile, jud. Buzau, com.

losi

dupa un schit ce a fost mai inainte aci, transformat a-

cuitori

mal mulfl

carl venise

Locuitoril
gurl: 23

poseda:

282 plu-

cum

in biserica

de mir.
pe capul deapi.

se

a?ezase

pe linga

servitoril

manastirei.

cu boi, 259 cu cal; 277 care i carufe: 25 cu boi, 252 cu cal.

Vite sunt: 896 cal
$i

Manastirea,
lulul-

schit,

Manastirei, hi partea de N.
Mijlocul,

Manastioarel
jud.

(Dealul-), pre$oldane$ti.

lepe, 3
si

a com. Grumazoaia,
jud.
Falciu.

lungire a dealulul Poduri, din

armasarl, 196
vitel,

boi,

573 vacl

Vezi Grumazoaia,

Suceava, com.

19 bivoll, 70 bivolite, 215

$i

com.

E
se

in

apropiere de Ciorsaci. Aci

I

capre, 734 porcl

spune ca ar fi fost o data un schit, pendinte de manastirea

Solca.

3276 ol. Coirerciul se face de 10 cirsi

I

Manastirea,
pi.

vale, jud.

Vilcea,

ciumarl

hangiu.

Mijlocul,

com. Locusteni.

Locul

Sf.

mese se

cu-

urma de manastire se vede pe

notea pana

acum

cit-va timp.

MSnSstirea,

Verbila - Ungulocui-

valea cu acest nume.

Vezl

in Uricariul

Codrescu, vol.

deTeodor XVI, pag. 48,

reni), c&tun, in jude^ul Buzau,

com. Maruntfsul, cu 160

torl si 51

Mnastirea-Cainul, com.
jud. Bacau,
in
pi.

rur.,

hrisovul de la Antioh Constan-

case.

Trotu$ul, a^ezata

ts Voevod 7213 (1705), Iunie

9,

valea

piriulul Ca$inul.

Este

prin care se daruete

i$6S0.

satul

MSnSstirea (Cornd{elul),

sat,

compusa din

7 catune,

situate

MwfU

Victionmr 0#Ofr%l* Vol. IV.

Digitized by

LiOOQ IC

manAstirea-casin l l
t

276

MANASTIRE! (DEALUL-)

de-a

lungul

riului

$i

anume

Teritoriul com.

are

intin-

ndstire. VezI Manastirea-Doamnel, sat,

in

Dezrobifi,

Manastirea-Cainulul
Sara^elul, Vrancea,
Pirvule^ti, apol Su-

dere de peste 20000 hect. Proprietar

com. Curte$ti,

pi.

cu

sec^iile:
$i

mare

este statul

cu o

Tirgul, jud. Boto^ani.

Herastraul
seni
i

mo^ie,
rel,

Inconjuratoarea-Manastihect., care
1

Lupeni.

de 5561

aduce

MSnastirea-lui-Balu^. VezI
Ju$ul, schit,

Ba-

Si-a

hat numele de

la

Ma-

un

venit anuai

nastirea-Ca$inului, zidita aci

de

Statul

de 23500 lei. Larmai are padurile

:

com. Radeni,

jud.

Boto$ani.

Stefan Gheorghi{a Voevod.

In Statistica din 1874, com. se gase^te alcatuita din secfiile:

gu$a, Sahostrul, Chiva

inulul,

$i

a Ca-

care

singura

este

de
in

Manastirea

Neam^ului.

VezI

Blegani, Cotul-Ferastraul, Haloul,

17700 hect., intinzindu se ?i com. Ca?inul. Totalul paminturilordecultura este de 1937 hect. Pamintul com. este bogat in

Neam^ul, mdndstire.

Manastirea-Ca^inulul, Podul$i

Manastirea-Predealul, izvor de
apii miuerald, linga manastirea

Vrancel
silvania;

Suseni.
la

Se margine?te
la
$i

V. cu Tran-

pacura

poseda izvoare cu apa

5

Predealul,

pe

muntele Clabu

N.,

cu

comunele
;

sulfuroasa,
rata,

izvoare cu apa sa-

cetui-TauruluI, pendinte de com

Predealul, plaiul Pele?ul, jud. Pra

Groze^ti

Bogdane^ti
?i

la

E.,

piatra

de construcjie

?i

cu com. Ca^inulu!

la
$i

S.

cu

piatra

de

var.

hova, apar^inind Domeniulul Co

comunele Cimpurile
din jud. Putna.
Teritoriul sati se

Sovtja,

Vii

sunt pe o intindere

de

roanel.
tos, in

Se
$i

afla

pe un

loc

mun
Pre

662 hect.
intinde

apropiere

de gara
i

pe

Vite sunt
cornute, 47

176

cai,
1

17 12 vite

dealul,

confine iod
fost

fier.

valea

riului

Cainulul, incarcat

capre,

147

01

?i

Apa
anul
1

sa a

analizata

in

cu afluen{il Cuciurul, Halo$urile

s

437

porcl.

87

si

Calasaurile
$irele
$i

$i

este

strabatut

StupT de albine sunt 160.

talionulul

de un medic al baI de geniu ?i este

de

Ca?inulul,

d'a stinga

Budge tul com.

de
lei

la
?i

veniturl
*

buna pentru combaterea reumatizmulul.

riului

de ale Zabraufilor d'a

luT,

12893, Dan * 67

a c ^ e ^'

dreapta
bucul,

cu

virfurile

Cla-

tuelf

de 5835, bani

6.

Zboina-Mare ?i Zboina Neagra, Magura, Ursoiul,

Runcul,
C3rpini$ul
$i

Comuna
$inul
$i

este strabatuta de o

Manastireanul,
de 315
hect.,

iaz, in suprafa^

cale vecinala care

la

duce
Bacau,

la

Ca-

Cuciurul.

One$ti.
la

pe cursul piriului Ba?eul, pe mo^ia $tubeieni, com

pi.

Are o populate de 687 familii, sau 2509 suflete, din carl:

1645 agricultori, 105 meseria^T,

Distance:
gul-Ocna,
kil.
;

capila Tlr-

cu acela^i nume, jud. Dorohoiu,

Ba?eul.

tala districtulul,

65

kil.

re$edin{a

pla$el,
kil.
;

29
la

4 industrial, 12 comercian$I, 4 avind profesiunl libere, 20 muncitori

$i

la

com. Ca?inul, 8
kil.
;

com. Groze$ti, 30
Bogdane^ti, 23
kil.

la

com.

Manfistirei (Codrul-), pa dure, de stejar, fag $i mesteacan, la

N. satului
Negotc^ti, jud. Su-

servitorl.

Sunt 549 contribuabilT. Are o $coala mixta care func:

ceava. Intr'o poiana din aceasta

M&n&stirea-Ca$inul,
Bacau,
pi.

sat, in jud.

padure ar
un
schit,

fi

fost

mai

inainte

tioneaza din
casele

1865, instalata in

Trotuul,

?i

re$edin{a

al

carul calugari au

manSstireT,

frecuentata
fosta

com. cu acela$I nume, situat pe

facut biserica din Negoteti.

de 29 copil; o
de
2 preo$I,
2

biserica,

ambele maluri
$i

ale riului
?i

Ca^inul

manastirea Cainulul, deservita

cintare^I
1

intre munt'il Ursoiul

Zboina.
fa-

Manastirei (Dealul-),
E. de com. Sdlpeni,
jud. Muscel.
lul

deal,

la

?i

un

Are o populate de 687

milil,

pi. Riurile,

eclesiarh; 9 circiuml;

fabrica

sau 2509 suflete; o biseManastirel-Ca^inul;

Se desparte de

deaco-

de petrol; mane.

piue

pentru suc-

rica, in locui

Valea-Popel, din aceea$I

o $coala mixta.
Vite: 171
1

muna, prin Riul-Tirgulul.

marl cornute,

Este

Dupa
carora
li

legea rurala din 1864,

vite

acoperit cu padurl populate cu

stejarl, fagl, plopl, carpeni, ulmi,

s'au improprietarit 538 locuitori,

s'au dat

1672
In

falcl i

179 cai, 47 capre $i 437 porcl. Trel secjil din acest sat se

frasinl, aninl

alte esen^e. Coasintinse

40
445

prajinl

pamint

farina.

In

1879 sau dat, l a 37 insured, falcl pamint in improprietS-

numesc Herastraul, Sare^elulVrancea $i Pirvule$ti.

Manastirea-Doamnei,/<?.r//*<*-

tele lui
livezl

sunt acoperite cu

de prunl.
nu-

rire.

M&nastirel (Dealul-), aim

Digitized by

Google

MANASTlREl (DEALU1-)
mire a dealulul Lazul din com.
Marun{i?ul, jud. Buz&u; o ramifica^ie

277

mAnAstireni
Pe

Mindre?ti, On{eni
dulul.

$i

Valea-Graj-

riul

Ot&saul,

in

raionul

comunef, sunt 2 mod.

o
suprafa^a

a sa trece prin ctunul

$i

Are
mart
$i

de

8720
la
i

Locuitorii s'au improprietarit

Benga

culmineaz& intr'un

fru-

hect., din carl

1

7416 proprietor
locuitorilor,
familif,

anul 1864, P e 6* hect. pa-

mos

platou.

306 ale

mint.

o populate de 512

sau

MSn&stirel (Dealul-),
intinde
la

deal, se
Sole$ti,

1983

suflete, din carl

568 con519 case.

deluros

E.

satulul
pi.

tribuabill, locuind in

Vatra satulul are 250 hect., iar toata com., impreuna cu izlazul, 601 hect.

com.

Sole^ti,

Crasna,

jud.
la
$i
i

Teritoriul com. este

$oseaua care incepe din

seaua
Bistrifa

0-

Vasluiu. $ia luat numele de

udat de

Jijia in

partea de N.
iazuri
$i

Horezul,
$i

trece

o m&n&stire ce se
estic a
lul,
$i

afla

pe coasta
zice
cil

de mai

multe

pi-

prin centrul

comunel

cea dupa

unde se
satul

raie.
$i

PamintuI este negru-argilos

in

apa Ot&s<iul
nicafia cu

ar

fi

fost

Sole^ti, strSin

productiv
cultiva

cereale,

care

it inlesne^te comucom. Surpatele.

mutat de proprietar unde este acum.

locul

se

pe o intindere do
biserici,

Veniturile

cheltuelile

comuanual.
lo

3435 hect.

nel se urea la

1500
s'a

lei

Are

deservite de

Mo$ia statulul
turl la

vindut in

Mdndstirei (Dealul-), deal, la V. de satul Deleni, pi. Crasna,

jud. Vasluiu, acoperit cu vil
livezi.
$i

2 preo{I
raixte,
$i

6 cint&reji; 4 $coli conduse de 4 inv&t&torl

$i

69

locuitort.

E
cu
-

brSzdata dedealurile: Ari

frecuentate de 92 elevl;
1

10

sanca

Petcul

$i

udati de

v^ile:

circiumi ;

3 meseria^I

moara
vacl,
ol,

Nisip,

Tabacia,

afari
la

de
N.

de ap3.

OtSsSul, care o udS de

$i

M&n&stirei (Iazurile-),
Poiaiia-LungS,
pi.

iazuri,

Vite sunt: 1936 bol

spre S.

situate in partea de E. a com.

Siretul,

300

cal,
$i

bivoli,

3922

Se mcirgine$te
ce$ti,

la E.

cu com.
Frin$i

jid.

capre
Prin
!

340

rim&tori.

Mih&e$ti, la V. cu
trece
la

com.

Botoani.

aceasta

comuna

N. cu Surpatele

la

$oseaua judefeana Boto$ani-Saveni.

S. cu

B&beni.

Man&stirei (Piscul-),
in

loc izolat,
\

jud.

BuzSu,

com.

Magura,
schitul

Budgetul com. e

la

veniturT

MSndstireni,
MSnSstireni,
to^ani,

sat, in centrul
pi.

com.
cu
sau

catunul Unguriul, unde se zice

cS ar

fi

fost ?n

vechime

de 10365 lei, 60 banl $i la chel tueli, de 9852 lei, 90 bant.

Tirgul, jud. Bo-

pe Valea-Grajdulul,
familii,

Unguriul.

populate de 91

Mdn&stireni, com,
Manfistirel (Pirlul-), sau Ripa|

rur.,

judeful

196

suflete,

din carl 91 contri-

Vilcea, pi. Oltul

d.-s.,

compusa

buabili.

GalbenS,
pi.

piriM,

izvore^te

din

din 3 catune
$i
i

Co$ani, Dezrobiji

Este re^edin^a prim^riel

co-

partea nordica a satulul Deleni,

Crasna, jud. Vasluiu;
S.,

Rudari. $1 a luat numele dc

ia dipi-

la

Manastirea dintr'un Lemn,

-

munel ManSstireni. Are o bisericS, deservite de

1

recfiunea spre

primete

infiinfata,
'

dupa cum

se

vede,

preot

^i

2 cintare^T

o $coala\

raiele:Giurgea $iBilahoiul, dupa

din hrisoave, la anul 1633.

care se indreapta

in

direcfiunea
in
riul
'

Este situate pe valea

sanca

riulul
j

condusa de un investor ^i frecuentate de 27 elevl; 2 circiumi

$i

de

S.-E.

?i

se

vars&

Otas&ul, intre doua dealurl: Ari

meseria?!.

Birladul.

Mateiu-Petcu, la 10
$i

kil.

Vite: 388 vite marl cornute,

de re$edin{a judetulul

la

15

78

cal,

1591 ol

$i

90

rimStori.

ManSstirel (Valea-),
in jud.

localitate,

de a
I

pia$el.
faI

Sunt 40 stupl cu albine.

Prahova,

pi.

Cricovul,
zice ca

Are o populate de 238

miliT,

com. Ceptura, unde se

a fost
o
mSn^stlre,

sau 1025 suflete, din carl

contribuabili,
$i

MSnSstireni, sau MSnSstirea'Pu^cani,

luiu,
pi.
I

ale

c3rel

urme

se vad pn&

azi.
I

247 260 case

locuind

in

sat,

in

jud.

Covur-

13 bordeie.

'

Horincea,
x

Sunt

biserici:

2 in
$i
1

Manas
in

cani, la

\%

kil.

fut de re^edinta
?i

com.

Mdn&stireni, com.
in

rur.,

situate

tirea-dintr'un-Lemn
!

ca-

comunel.

partea de N.

pi.

Tirgul,
sa-

tunul Dezrobtyi.

Are 305
sat,

suflete

o biscrica.

jud. Boto^ani,
tele:

compusa din

Vite sunt: 9 cai, 193 bol, 176

I

In privin^a infiin^rel acestui

Calug3reni,

Manastireni,

vacl,

76 capre.

legenda zice c& un anume

Digitized by

LiOOQ IC

mAnXstireni

278

mAneciul-pAmInteni

'I'u^cu,

cani, a casatorit

intemeetorul satulul fu(pesora sa Chin$i,

iro?ia Badila-Carp, jud. Buzati,

anul

841,

cu

urmatoarea

in-

com. Pirscovui,

cat.

Badila.

scripfie
In zilcle

dia cu un grec Polihronie

fiind-

ca din aceasta cas^torie nu s'a

Mancoi,
com.

Prea

Inal^atuluT

Domn

al

sat,

facind

parte

din
pi.

I'arel-Romiiicsti,

Alexandra Ghica,
aceasta
sfinta

la anul
bise-

nascut

nicl

un

copil,

Chindia a

rur.

Dedule?ti-Varzari,

1841, s'a construit

rica,

ftcut o manSstire mica

de maici,
d&ruind

Topologul, jud. Arge$.

cu hramul Adormirea MaTcel-Pom-

pe locul care vine

pe coasta

nuluT, prin ajutorui manastiret Sinaia, a

vael despre Li$covul,

Mandica,
din
in

piriU

vale. Izvore$te
$i

Egumenului
si

Paisie, a D-luT

Manta

Ion

a enoriasilor satcnt.

partea sa de mo?ie calugarijelor.

jud.

Ialomi^a

se

varsa
Iifov,

AcestuT a$ez3mint la r&mas

timpul, manastirea s'a desfiind-ca

Valea Bulumezi,

jud.

Biserica
preot.

deservita

de un
in

numele de Man^stireaf u^cani.

spre E.

Cu
z5$I

$coala functioneaza

com.

fiintat ?i

au luat

mat mul^I ra pamint acolo, s'a

cu acela?i nume. Se

Maneasa,
com.
d.-j.,

sat, facind

parte

din

de

la

1889. Localul e proprie-

rur. Cr&paturile, pi.

Cerna
kii.

tatea coiuuneT. Este frecuentata

infiintat satul

jud. Vilcea, situat la 2

de 28 baefl

$i

2 fete.
1864,

zice ca in mijlocul manastirel este

de
la

cit. Jepe?ti,

unde

e ?coala.

S'au improprietarit la

o piatra, pe care sta scris

istoricul accstor imprejurarl,

tot

Are o

biserica, care s'a reparat

dar
fost

anul 1885.

207 locuitorl, carora 822 hect.

li

s'au dat

e cufundata

adinc

in

pamint,

din cauza ca

biserica
orl.

Maneasa,
muntele
jud.
iarba,

munte, situat
Oslea,
pi.

la

V. de

Vite sunt: 63 cal, 359 bol, 118 vacl, 113 vijel, 130001,20

prefacuta de trel

Vulcanul,

capre

$i

677 porcf.

Gorj.

Este

acoperit

de

In raionul com.,
leajenul, sunt: 2

pe

riul

Te-

Man&stireni,
jud. lalomifa,

catun
pi.

(tirla),

in

pe care o pasc vitele locuicom.

Pocruia,

morl; 2pive;

Borcea,

com.

torilor

care!

un herastrau.
fa^a

Ciocaue^ti-Margineni

proprietate este. Pe
afla $i 2 stine.

dinsul

se

Toata comuna are o de 1422 hect.

supra-

ManSstireni-Frince^ti, padurc
a
statulul, jud.

Vilcea,

pi.

01-

Maneciul-Pamlnteni, com. rur.,

pi.

Stupl cu aibine sunt 71. Pamintul nu prea prie$te

turel.

cul-

tul-d.-s.,

com. Surpatele,
Melcera

in in-

Teleajenul, jud. Prahova.

Dintre poml roditorl sunt

perT,

tindere de

1872 hect, formata

:

Se

zice ca s'a infiintat

pe

la

88 merl, 72
176
la

132

cireI,

din
hect.),

trupurile

(601

1632 de catre Postelnicul Manica,

care locuia
aci,

nucl.

Livezile

daQ pn2
in co-

hect.)

Muchia Caprare^il (450 $i Culmea Dealuluf-Stejehect.).

pe aceavreme.

Din acte vech! se constata ca

locuitoril acestei

retul sau Mitul (821

comune au

fost

136000 kgr. fin. Comerciul se exercita muna de 3 circiuman.

Budgetul com. e
la

mo^nenl

$i

ca ?I-au vindut mo-

venituri

Manastiricea,
gr^mada, cu
barba^i,

sat, jud. Dolj, pi.

$ia azl
vile

a Eforiel Spitalelor CiBucure$ti,

Dumbrava-d.-s.,

com. $opotul,
suflete,

din

Spatarulul

292

150

Mihaiu Cantacuzino.
Este situata linga
jenul, la
la riul

de 3884 lei, 43 banl, i la cheltuelt, de 3236 lei, 96 banl. Prin com. trece oseaua jude^eana
if

142 femel. Locuesc in

Telea$i

Ploe?ti-Bratocea,

care

63 case. Copiii din sat urmeaza

la $coala

40

kil.

de

Ploe^ti

inlesne$te comunicafia cuco$i

mixta din
biserica

satul

$0-

10

kil.

de

re$edin$a

pla-

munele: Izvoarele
Ungureni.

Maneciul-

potul, ce este la

Are o

3500 m. de zid, cu

iuluT.

hra-

Are o populate de 370

milil,

fai

E brazdata
Tei^ul
$i

dedealurile: Gilma
:

mul Sf. Nicolae, fondata in 1828 de locuitorl, deservita de 1 preot

$i
1

sau 1777 suflete, din carl

contribuabill;

de piscurile
?i

Piscul-

260

locuesc

in

Caluiul, Piatra-Vladef

Muchia-

cintaref.
sat,

370
inainte

case.

Mare, acoperite cu padure ma13 dulgherl,

Acest
go$ul.

de

anul

Meseria$I sunt:

runta de stejar.
ienl
?i

Mai

sunt po-

1882, facea parte din com. Go-

16 ?indrilarl, 2 cojocarl, 2
tart,

ro

de finea^a pe
udata

Valea-Mare

zidarl

$i
il

croitor.
in

Pro
co

Cacicea.

dusul muncel

desfac

E
ianca,

de

girlele:

Seci?i

Manastirioara, numire

vechle

muna

$i

prin coraunele vecine

Valea-Mare,

Cacicea

data pddurei Scari^oara, de pe

Este o biserica,

fondata

la

Vaiuga.

Digitized by

LiOOQ IC

mAneciul-ungureni

279

MANE^TI

Maneciul-Ungureni, com.
jud.

rur. t

tirgul

sapt&minal de Duminica,

HotuluT,

De-la -Varnite,

Cotul-

Prahova, plaiul Teleajenul.

spre N. din
Teleajenul. Populafiunea

ce se

^ne

in
la

comuni

$i

ma!
sat.

luMepure,RogozuluT,CruceI,Mogo?ul, ArdeleT, Rudile, Ciuraernicul,

Este cea mal din

plaiul

cu osebire

oamenil din
se exercita* in

Comerciul

co-

Schitul-Cheia,

Pridvala,
?i

dintru

inceput s'a alc&tuit din

muna de 6
la
$i

circiumari.

Buzoianul,

Rotunda, Lungi

oamenl venip din Sacelele Transilvaniel.

tia,

Locuitoril s'au impropriet&rit

De-la-Frasin.

Inmul^indu-se populas'a separat in Maneciulla N.,

anul 1864 pe mo$ia

EforieT

In partea de E. e

udati de
S2cuianca,

com.

a statuluT.

riul Teleajenul, in care se vars&

Ungureni,

formats excluziv

Vite sunt: 40
bol,
01
$i

caT,

8 iepe, 328

v&ile

Telejenelul,

din locuitori
silvania
la S.
i

mocanT din Tran-

346

vaci,

34 capre,

2220

Seaca,
t'tele,

Japul,

Molivi^ul,

OraCar-

Maneciul-Patninteni,

410
i

porcl.

Brustureilor,

PopeT,

In raionul

Se compune din 6 catune: Gheaba, Fac&eni $i Valea-LargS,

mori

comune! sunt 36 pive situate pe girlele:

penul, Bobul, Stancea, Mogo?ul,

Ciumernicul, Valea-Neagra, be$

il,

Ba

Telejenelul, Teleajenul, Stancea,

Bratocea, Berea, Timpa,

a$ezate

pe

loc

$es;

Chi-

Mogo^ul, Rudele, Piatra-Dudu

lul,

idele, Pridvala, Bradetul, Iepu-

cioreni,

situat

pe

Dealul-Chi
la

Valea-BereT, etc.

rele, Pele^ul, la

Monteorul, Alticioa-

ciorenilor;

Plie^ul,

poalele
in
$i

Ap&
$i

minerals este

manSs

rele,

Rea

$i

Dumitru.
la

muntelul Clabucetul, coprins

tre

tirea Cheia, intre piriul

Bratocea
fiT

Se ma>gine$te
Clabucetul;

N. cu muncu
la
?i

Teleajenul

$i

Telejenelul

Valea-BereT.
cit

Ea nu coprinde
in
litru.

la S.,
;

com.
E.,

satul Teleajenul, situat

spre N.,

de

149

miligrame de sub

MSneciul-Paminteni

cu

aproape de vama Bratocea, pe

valea riulul Teleajenul.

stante solide

Aceste
din car-

substante
din

se

compun
$i

muntil Poiana-Lungi Mare.

In

Poiana-

Are o populafiune de 473

familil,

bonate alcaline
calce
nicl
i

carbonate de

comuna

trecea o vechle

sad

2022

suflete,

magneziu.
nicl

Nu

contine

?osea, numiti ^oseaua-TdtSrasca, din care se

riul

carl
in

370

contribuabill.

Locuesc

sulfate,

azotate, nici

vad urme pe

Pi-

473 case.
:

materit organice.

Gilmel, apol pe valea piriu-

Sunt 2 bisericf una in calunul Gheaba, fondata in anul 1882, i a doua in Valea-Larga
(de lemn), fondati in anul 1829,
i

Un

litru

de ap& contine

a-

luf Telejenelul,

unde se cunoaspietroaie

proximativ:

te foarte

bine, avind

reparata

in

1890.

Tot de
tin

co-

Carbonate alcaline 0,068 de calciu 0,040,0,149 magneziu 0,041]

|

aranjate
bila.

cu o

dib&cie admira-

inci
perit

Mai 11 sus se cuno$tca urme din ea, dar s'a acode copaci secolarl.
sat,

muna Maneciul-Ungureni
nastirile

ma-

Din

localitat'ile

numite La
in

Susana

$1

Cheia. Susana

Moara-de-la-Podeci
Giure^tilor,
$i

drept ul

eaezata

la poalele

muntelul Bo-

de

la

Piatra-Micft

Maneciul-Ungureni,
reni, pi. Teleajenul.

jud.

bul-Mare, aproape
piriia$ului
$i

de varsarea
in

mat
se

sjs scoate
$i

de

Podul- GioarteT,
pentru
con-

Prahova, com. M&neciul

Ungu

Stanca

Teleajen,

piatr&

al

Cheia aezata pe malul drept piriiaulul Timpa, la poalele

Zaganul.
stat.

strue^
in-Ripa,

podurl.

La
$i

loeurile

numire Strimtoare

La-Cheia-

MSneciurile, proprieiate a Efo

riel

muntelul
in tre tin

Ambele

sc

pe valea Teleajenului,
e la veni

Spitalelor Civile din Bucufosta pendinte

de

sunt cSrbunt de pammt.

re^ti,

de mSnSsin-

coala este frecuentata de 46

bae{i $i 5 fete.

Budgetul comunci
turf

tirea Sinaia, jud.

Prahova, in

Locuitoril,

can au

vite,

se

fag

ocupa cu scoatereabutucilor de $i brad de prin padurilc

vecine, din carf se fac $indrilA
$i

de let 6551,19 $i la cheltude ell, 3934.34 leT. $oseauajudeteana Ploe$ti Bra

tocea inlesne?te comunicatia
tre
$i

tindere de

1 1

141 hect, din cart

10258 hect. suprafat&

ritd
^i

imp^du-

883 heel, p&mint arabil

in-

finete.

tinichele;

iar palmaif

se o

comuna Maneciul-P&minteni vama Bratocea.

brizdata de dealurile:

Mo$ia are un venit anual dc

9042
lei.

cup 5 cu munca cimpulul.

Meseria?! sunt:
3

E
1

Do
Maneti, com.
zSu,
plaiul

10 dulgherl,
1

sul-Facaenilor, Groapa-Izvoranilor
$i

rur., in jud.

Bu-

zidari, 3
$i

rotari,
croitorT.

cizmar,

Dealul-Chiciurenilor. PoienT

Slanic,

situate

pe

brutar

sunt: BouletuluT, Molivi$uluI, Oil

ambele malurl
cul, la

ale riulut

Slani-

Produsul munceT

desfac

la

rat'iele,

Merilor, Pope!,

Poiana

50'

kil.

de

Buzaii.

Digitized by

Google

mAne$ti

280

mAne$ti

Limitele

sale
-

sunt:
9*

la

N.,

Meseria$T sunt: 2 lemnarT, 3

rotarT, 2 butnarl, 2 caru{a$i,
1

tuate spre N.-V.

de

Tirgovite,

din

Dealul

X^ nte ^

Pe

no

"

pe ambele malurl ale Dimbovi$eT

$i

tarul judejulul

despre Rimnic,
Bisoca,

cizmar, 2 fierarl

$i

cojocarl.

in apropiere

de ?oseaua
catune:

prin plaiuriJe rauntelul

Cai de coraunica^ie n'are de

cit

Tirgovi^te-Cimpulung.

se intinde spre
culul
$i

Muchia - Badiin

soseaua
$i

Lopatari - Sapoca,

Se compune din patru

Mane?ti,

de

aci

Dealul-Ciu

dar

aceasta se intrerupe prin

DrigSe^ti

PSminteni,

culul; la V., se lasadin Ciucul

multele cotiturl ale riuluT Slanic.

Dr3geie?ti-Ungureni

^i

Gheboeni,

pe Valea Ciomegelor, pana

v&rs&tura
nicul
$i

la

el in

Slanic, trece Sla-

comune e de o deosebita important prin tra

Istoricul acestei
di^ia

avind peste tot o populate de

suie pe Izvorul-Porcului,

locals,
$i

ce

se

p&streaza

2500 locuitorT. Aceste catune sunt

intre dealurl
^i

situate

pana

in

Dealul-Bumbarulul, con-

identic
$i

in

comunele Lopatari
$i

vSl, carl se nu

tinue plaiul spre Poiana- Ascunsa,

Minzalesti

care

poate

a-

mesc:
Paun,

Dealul-Ciutel, Piscul-luJChiliile,

p&na ese

la dealul

BercioT,

se

duce un nou element

in injele-

Dumbrava,

Tu-

intinde spre

Altoaia,
in

apol tot

gerea etimologiel cuvintulul Be$liul.

dora

$i

Timpa;

iar v^ile sunt:

?i

pe plaiu ajunge

hotarul CociT,
$i

Reproducem
timpif

tradifia:

Valea-Dimbovtyel, Valea-Mica
aci

atinge Muchia-Bulercii

se lasa

In

vechl

locuiau

Valea-Iano^ita.

Ri'jl

Dimbovtya
avind

in riul Slanic, in fa{a movilei din

Tataril.

Negru-Voda cu
(?),

trei c?i

trece prin centrul

com.,
:

com.
?i

S?rbe$ti; la E. trece Sl&nicul

,

pitanl: Be?liu

Goidea
$i

Lo-

de afluen^T
$i

piraiele Iano^i^a, Tisa

de

la

movila urea pe Muchia-

pitarea

au alungat

au imla din$ii

Vilcelul.

Funduluf, se lasa pe valea des-

plicit pSmintul luat de

ast-fel:

La
ol&ria.

DrSg5e$ti cea ma! mare

pre Bisocufa pana da in

zul Bisoca, urea
$i

izvo-

CSpitanuluT

Be$liu

s'a

parte din locuitorl se ocupS cu

in

Ripa-Alba

dat teritoriul comunelor Minzalesti

?i

de aci

la Dealul-fintel.

Maneti,

luT

Goidea,
iar lui

te-

Are

bisericl
I

o $coa!5

Suprafa^a com. este de2i86

hect., din care:

ritoriul

com. Goide$ti,

Lo-

morT de ap&;
t&iat scindurT.

herestr^u de

236
$i

arabile,

520

patSrea teritoriul com. Lopatari.

Be$liu s'a stabilit in
ne$ti,
in

padure, 381 iinea^a, 236

18 livezt,
1

izlaz,

com. Mapoarta nuzi

Prin citunul Gheboeni

trece

vie

Propriety!
sunt: Mavra,

749 sterpe. maT insemnate

apoi

cat, care
astazl,
?i

iT

$oseaua

jude^eana

Tirgovi^te-

mele pana
care

unde a
cetate,

Cimpulung.

Reghine?ti,

dit o biserica

pe

Se invecine?te:
tinga, la

la E. cu ^0la
$i

MSne?ti, a cetelor de monen!

Be^lif,

VintilaVoda numal lea

.

V. cu Bo{e$ti,
$i

N.
la

Apostaril

$i

Ciomagif.

repara f
{iel

Ultima parte a tradi

scurta

cu Titarani

Izvoarele

Terenul e accidental

avind
vai,
$i

pare probabila, cad a fost

S. cu Dragomire^ti.

De
;

^otin^a

numal
pu^in

coline, dealurl
fertil
;

$i

imposibil lui Vintila, in

se

desparte prin Dealul-Ciutel,

totu^I

avut
:

in sfe-

sa domnie, s& faca acele construc^iuni colosale,

piscurile

acoperit cu padure

de

Bote^ti,
tot

substance minerale, precura

roxiderit,
sare,
lignita,

s5

fortifice

prin dealul Timpa, imbracat

urme

patru

mun^T,

etc.

cu padure
rele
?i

de Tatarani,

Izvoa

de p&cura, apol
lodoni, etc.

straturl cu psi-

(VezI Vintila- Voda). Dintre bStrinii

Dragomire*)ti, prin o mica

i

Be$liF,

a fost bine cunosinceputul

secoluluT
aft"

cimpie. Se leaga cu Izvoarele

Comuna
ncle:
ne$ti,

e formats din catuBe?lil,

?i

cut

pe

la

Dragomire^ti prin ^oseaua jude

^eana, iar cu cele-Palte comune
prin

Apostari,

ReghiValea-

loan Be?liu. Fiif sat

inceput

Valea-Ciomegef
carl

sa se impra^tie, din carl cauza

se gSsesc azl

drumurl aproape

imprac-

CotoreT, cu o populate de 900

locuitorl, din

mal multe
Be$lil.

loca-

ticabile.

143

contri-

lity cu numele de
se admite

DacS
Be?liT e

Are doua padurl marl:

de 86650
arif.
arijf

una

buabili.

opiniunea

cS

?i

alta

de 16000

Are doua
Be?lii
$i

bisericl, in catunele

au fost un corp de
probabil c&

armata,

Valea-Ciomagel, cu 2
$i

la licen^ierea el, oasSL

preo$I, 2 cint&ret*
serl; catedrala

paracli-

menil carl o compuneaO,

fi

se

MSneti, com.
hova,
pi.

rur.,

in jud. Pra-

e
$i

cea cu
Gavril.

hra-

retras

?i

stabilit

in

aceste

Fiiipe;ti.

Data

infiin-

mul
viteT,
ol,

Sf.

Mihail

locun.

jarel sale

nu se poate

preciza

Vite:

100 bot,

80

cal, 7 lepe, 3

30 minzT, Soo
vacT,

cu siguran^a. D-l Thcodor V&-

Mane^ti,

cotn.

rur., in

id.

Dimsi-

carescu, proprietarul mo$iei,

po-

101 capre, 75 porct.

bovi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a,

seda

ni^jte

vechl documentede

Digitized by

LiOOQ IC

mAne^ti
pe
i

281

MANEJjiTI

la

1500, ale mo$iet Mane^ti,

?i

idola?iI

de

lut,

virfurile

de

part Valea-Cricovului-Dulce de
Valea-Ialomi^et, la un punct pe

se crede ca dateaza cu mult

sagefT

de

silex,

ne due

in

epoca
la

inainte

de acest
intre

an.

neolitica sau

a pletrel

lustruite.

care taranii

il

numesc, din vechi-

La
o

anul 1624, a avut loc aci

calara?il
$i

Comuna
kil.

este

situate

16

me,

Ceta^uia-luTMihnea-Voda,
Tocilescu a descointa-

lupti

de

la

Ploe$ti,

Mane^ti
in

Gherghifa,
lul

kil.

de capitala judefulul ?t la 8 de reedin{a pla$el, pe malul

al

d. profesor

perit
rite,

tirmele unef ceta^ul

r&scula{i

contra

Alexan-

drept

iazulul

luat

din

riul

dru Coconul,
nea.

fiul lul

Radu-Mih-

Prahova, care incepe din com.

de categoria celora pe carl poporul le numeste: Jidovil, ?i

M&gureni
polcovnice$tI al
jud.,
la

?i

se varsa in Cricovul-

carl,

ipa

>ata probabilitatea,
fie

In jud. Prahova, afara de slujitorii

Dulce, la com. Cocor&$ti.

trebuesc sa

atribuite

locui-

Se compune din 4 catune

Mane$ti, Coada-Izvorulul, GuraCriva$ulul
i

torilor anterior!

domina^iunei ro-

Mane$ti era o c&petenie cu 20

slujitorT.

Comrfnacul, avind

mane, de sigur Dacilor. Ceta(uia ocupa un loc foarte bine ales

din punctul de vedere militaresc;
cioburl de vase, instrumente de
silcx,

La
la

ni$te sapaturl

pe

car! le-a

populafiune de

247

familii,
1

facut d. T. Vacarescu l\
temeliile

1880,

sau 1028 suflete, din carl

contribuabilf.

81

vechilor case
le preface,

boe-

Locuesc

in

246

cum

$i

pufine obiecte de

re$tT,

spre a

a g&sit
pline

case.

metal dovedesc ca stajiunea

3
bisericl:
in

ingropate in
$i

pimmt bombe

Sunt
ne$ti
$i

doua
sunt

in

Ma-

fost

lung tinip ocupata.

spirturl marl de granate

cum

una

Coada-Izvorulul.
deser-

Intre

movila de

mat sus

$i

se

intrebuintau de artilerie din

Aceste
vite

bisericl

ceta^uie, trece limesul

secolele al

X VMea $i al XVII-lea.
satuluT, la V., exists
in

de 2 preo^I.

roman, cunoscut de popor sub numele

D'asupra

Biserica din central com.

ne$ti s'a construit prin
iala

M&-

de

Brazda lui-Novac.
d.

Acest

li-

o movila inalta,

suprafa^a ca

cheltu-

mes, care a fost cercetat cu de-

de 8 hect, dar pe care depresiunea soluluT rezultata cu timpul,

lor

Theodor

$i

Radu T.
dupa
a-

amanuntul de
(linga

profesor Gr.

Vacarescu, probat de

in stil bizantin,

Tocilescu, pleaca de la Hinova

o arata a
$i

ft

fost $i
$i

mai

In-

planul arhitectulur Gottereau

d-1

Dunare,

la S.

de Turnul-

tinsa,

prin forina

situafiurin$i

Lecomte de Nouy.

Severin), trece prin Craiova,

la

nea
durl

el,

a excitat in diferite

Picturile raurale sunt

rul

curiozitatea

geologulul

N. Vermont.

de pictodoua bise-

pe Puntea-de- Greci, prin Mane^ti, pe linga gara Pioe^ti, i

l'alt

arheologulul.

Aceasta destul de insemnata ridicatura de p&mint, izolata in

mijlocul cimpulul plan
$i

egal,

de lemn, se afla la cimitirul com. A treia biserica din cat. Coada-Izvorulul, cu hramul Adormirea Maicil Domnulul, s'a
rica,

se fine$ te 'a eel

cap
kil.

al

Duspre

nard,
S.

la Tufe^ti,

20

de

Braila.

man

dateaza,

Acest limes rodupa pSrerea d-lui

epoca dominacimpiilor

inconjurata,

despre
$i

E.,

catre

co.istruit din

temelie, la
$i

1828, preo-

Tocilescu,
tiunei

din

Tirg$orul-Vechiti

Ploe^ti,

de
iz-

de d
tul

Doctor Siiivestru
$i

romane asupra

un $an{ prin care se scurg

Popa Andronache

s'a re-

f areT-Romine^tl,
pasian
Gr.
$i

anterioara cu-

voare de apa, nu pare a

fi

for-

parat la 1845 de coconul

Dem.

ceririlor luf Trajan, intre

Veset

mats acolo de natural, ci de mini de om i aceasta banuTala ar putea fi intarita de obiectele

gasite la diferite cercetarf
?i

Manescu.

Trajan, (a se vedea
Tocilesco,
Fouilles

E
T.

vrednic de insemnat in cat.

al d-lul

G.

Mane$ti, minunatul castel

recherches archeologiques,
carest,
1

Bu-

s&-

Vacarescu,

paturi
d-nil

intreprinse

succesiv de

strucfiunile

una din concele mai frumoase

din Jara
;

900).
agri-

Locuitorii se ocupa cu
cultura, afara

A. Odobescu, Gr. Tocilescu, precum

Cezar
Boliac,
:

de acest

fel,

in

inte-

de

eel din

Coadaalb,

rioriul castelulul

pe

linga pre-

Izvorulul, carl fabrica var

hirburf,

monede vechi
de

$i

chiar

{ioase obiecte
turT

de

arta, sunt picre-

pe care-1 desfac la ora$ul Ploe$ti.

In raionul

unelte preistorice
carl
d-lui

si lex,

din

murale interesante cu

com. sunt 2 morl

lazul

unele se afla in posesiunea

ferin^a la scene din viafa stra-

de macinat, pe pe linga com.

Locuitorii, in

ce trece

T. Vacaresc

1.

bunilor Vacare$tl din timpil eel

Incontestabil ca
cu

avem a

face

una din numeroasele

statfunl

mai vechi pana azT. Tot pe teritoriul acestei com.

spre V., in direct a Tirgovi^tet,

numar de

166,

s'au improprietarit la

1864, pe

preistorice
plina.

de care Jara este Cloburile de vase, cum

moia d-lor Theodor Vacarescu,

N.
I.

pe muchia dealurilor cari des-

Niculescu

$i

a statulul,

Digitized by

LiOOQ IC

mAne$ti
numite Mane$ti, Comanacul
Balti{a-Stari{a, din care
li

282

mAnice?ti

$i

s'au

Maneti, numire, ce se mal da catunulut de re$edin{a Be^lii,

jud. BuzaQ, com. Mane?ti.

Maneti (Schitul-), numire

din com. Petricani, pi.
locul, jud.

ve-

chie de sat, data satulul Blebea

dat 692 hcct.

Vite sunt:

de Sus-Mij-

56

cat

$i

lepe,

Neam^u.
Muscel,
pi.

210

vacT,
$i

1250 ol

370 250

bol,

20 capre,
care e

Mane^ti,

sat,

ftcind

parte

din

porct.
local,

com. Berevoe^ti-Ungureni,
tuat

plaiul
si-

Manetul,
Riurile,

piriu, jud.

$coala,

intr'un

Nuc?oara, jud. Mu?cel. Este

com. Mihae$ti,
izvoare
:

format

proprietatea com., e frecuentata

pe

malul

sting

al

riulut

din

unul izvorete
$i

de 65 baefi 9 Toata com. se intinde pe o

$i

fete.

Bratia.

dintre Plaiul-luMvan
familii

Dealul-

Are o populate de 26
sau
1 1 1

VladeanuluT
iul

$i $i

aitul dintre Pla-

suprafafa de 1454 hect.

suflete.

lul-

Ivan
se

Dealul

Vacilor.

Comerciul se exercita

in

com.
pe

Locuitorii s'au improprietarit

Ambele
riul

de 6 circiumarl. Budgetul com.

mo?ia

statulul
li

Cimp.ilun-

impreunS la capul Plaiul ailuMvan $i forraeaza piManetul, care se

varsa
in

e la

venitun

geanca din care

hect.

s'au dat 103

de

4868.67

lef
lei.

?i

la cheltueli,

pamint pentru cultura.

sat,

girlifa Priboaia.

de 4856.94

In raionul acesteT com.

sunt

Maneti,

4 $osele

una

in direc$iunea tir-

gulul Filipe?ti; una in direc^iunea

com. Vladeni; a
Coada-IzvoruliT
;

treia spre cSt.

$i

Neamju, pi. de Sus-Mijlocul, com. Petricani. A facut parte mal inainte din desfiin^ata com. Boi^tea.
in

jud.

Mangalaria,
Golgofta
luiu,
pi.
$i

deal,

intre

satele

Iezerul,

jud.

VasIva-

Rahova, comuna

ne$ti.

a patra spre

cat. Gura-Criva{ului.

Mane^ti,
com.
sus,
in

sat,

f&cind

parte din

Mangalaria,
pi.

piriu,

jud. Falciu,

Pe

teritoriul

com. este movila

rur. M&ne$ti, pi. Filipe$ti,

Podoleni. Izvore^te din paacela$i

de care
in

s'a vorbit

mat
cu

jud. Prahova.

durea cu
in
c&t.

nume, curge
$i

suprafa^a de 8 hect., care a fost

prin satul R&ducaneni

mar-

parte

plantata

vh;a
$i

pe
s'a
al-

Maneti, mosu,
com. Maneti,
postari,

jud.

Buzau,
$i

ginea de V.
acela$I
riul

a tirgu^orulul, cu
?i

care a distrus o filoxera

replantat cu vi{a
toita.

Be^iil

A-

nume

se varsa

in pi-

americana

proprietate mo$neneas-

Bohotinul.

ca; are

300

hect. din carl 100

restul arabil,

Afara de girla Cricovul-Dulce,

padurea Be^loaica,
finea{&
$i

MangalSria,
com.

vale,

formata din

com. mal e udatS de valea numit& Criv&tul.

izlaz.

prelungirea dealul ui Mangalaria,

Ivneti, pi.

Racova,

jud.

Se margine$te cu comunele:
Vladeni,

Tirg$orul-Nou,
i

Tirg-

orul-Vechiu, Cocora^ti
boaia.

Ghe-

Maneti, mosie, situatS pe linga mo$ia Bal^eni (Gra$i), jud. Neam^u, com. Petncani, pi. de
Sus-Mijlocul.

Vasluiu.

Manicea,
com.
jud.
rur.

sat,

facind

parte din
Mijlocul,

Zatreni, pi.

Vilcea.

Are o populate

M&neti,

sat, jud.

$i pi.

Arge?ul,

Maneti,
pi.

ptidure, in jud.

Neamju,
intin-

de 157

locuitorl.

cu 50 familii, facind parte din com. rur. Zai"ne$ti-Cacale{i.

de Sus-Mijlocul, are o

dere de 5325 pogoane, cuprinzindu-se ?i acele de pe mobile:

Nem{i$orul, Secul
?i

Manicea,

vdlcea, spre

5.

com.

Zatreni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea,

intre piscul

Maneti,
jud.

sat,

cu 100 suflete,

fa-

Vinatori.

Gane?ti

(litnita)

$i

cind parte din com. rur. Cuca,

Manicea.

Arge?,

pi.

Oltul.

Are o

Mane^ti,
iul

piriu, jud. Prahova, pla-

hramul Cuvioasa Paraschiva, cu 2 preo^T ?i un cinbiserica, cu

taref.

Teleajenul;
$i

ud& com. Po-

Manice^ti,
jud.

sat,
pi.

cu 49

locuitorl,

se$ti
tinul.

se varsa in girla Zele-

Arge,

Oltulul,

facind

parte din com. rur. Scheiul. Are

o biserica, cu hramul

Sfinttf
1

Voe-

Maneti,

sat,

cu 41

famiiil,

facind

Mane^ti,
laul-d.-j.,

ses, jud. Bacaii, pi.

Taz-

vozl, cu

preot

$i

cintaref.

parte din com.

rur.

Dr&ganul-

com.

Bratila,
fi

pe care

Bascovel, jude^ul Arge$, plasa

Pite^ti.

se zice c& ar

fost in
$i

vechime
biserica.

un

tirgu?or avind

Manice^ti, sat, CU381 locuitori, pe riul Arge$, jud. ?i pi. Arge?,

Digitized by

LiOOQ IC

mAnice$ti

283

mAracineni
linia

facind parte din

cule$ti.

com.

rur. Bai-

Dimbovi^a, formind
parfire intre
$i

de des-

A icT era mal inainte stafie

?i

de cai de po$ta intre Pite^ti

Curtea-de Arge$.

Dimbovifa Argeelul, irapreuna cu munriurile

iova Madona-Dudu. Are padure pe dinsa.

{iT:

Draxinul, Jefeleica, Preajma,

Maracinele, padure
jud.
Dolj,
pi.

particulars,

Are o

hiserica,
1

cu hramul Asi
i

Miint^orul, Capitanul, Plai?orul,

Pravajul, Altamu$ul
$i

Dumbrava-d.j.,

dormirea, c

preot

cinta>e{.

Mateia^ul.

com
e

Manic eti, mosie jud

y

$i

pi.

Ar-

M5raul, tirle,
la

jud. Braila, situate

Are compusa din

najata.

Tincanaul, satul Maracinele. intindere de 965 hect. ?i

girnija.

Este ame-

ge$,

cu o intindere de 1181 pocare

E. com. Stancu^a, pe malul

al VilciuluT, intre
$i

goane, din
padure,
fosta

940 pogoane
statulul,

drept

viroaga
Zatna.

proprietatea

Coitaneasa

privalul

MSracinelui (Valea-),
raionul com. Dobre$ti,
goria, jud.

vale, in
pi.

pendinte de Episcopia de
$i

AD

166 locuitorl.

Pod-

Arge$,
ala

aducind o arenda anulet.

de 2910

Maracineanca,
afla:

vcciiie

numire a

Muscel, care, dupa ce uda partea de N. a comunei,

se varsa in

Pe mo$ie se
case,

moara,
etc.

.atulul

Barbatescul, com. Ale-

apa Circinovul.
rur.,

han, magaziT, povarna,

xeni, pi. Cimpul, jud. Ialomifa.

MSr&cineni, com.
Manioaia,
pi.

in

jud.

sat,

in

jud.

Neamju,
situat

Bistrifa,

com. Costi?a,

MSrScineanul, partea de S a satului Osman, jud. Braila, unde

s'au a$ezat lmproprietari^if

pe valea riuluT Bistri^a.

Se maf

de

la

pe ambele maluri ale riului Buzaul, la 4V2 kil. de ora^ul Buzaul.

situata

Buzau,

pi.

Sarata,

nume^te Marienesti.
MSnteti, sub-divisie
lul

1879.

Limita la N., incepe din riul Buzaul putin mal jos de Mosat,

a catunu-

M&racinele,

jud. Dolj,

pi.

rile-CalugaretT, trece

pe

la

Na-

Ruginoasa din jud. Buzau,

com. Brae$ti.

Dumbrava d. j., com. Tincanaul. Are o populate de 433 suflete: 233 barba^T $i 200 feme!. Lo
cuesc
in

tima

$i

Valea
urea

Calului,

urea

pe colina Grindul, trece ValeaBlajanilor,

pe Movila-Sala

Manucul, cdtun
Ialomi^a,
pi.

(tirla),

in

jud.

79 case

19 bordee.

pata,
lor

apoT pe
Capafmesti,

capul mo$iiCirlovoaia
$i

Borcea,

pendinte
la

Copiildin sat urraeaza la $coa-

de com. Tonea.

mixta din

satul
kil.

Tincanaul,
cu hra-

Maracineni, da

in

albia

riului

ce este la 2

Cilnaul, in dreptul cat. Girbovi;

Manucul, numire, ce se mal da satului Cacomeanca, pi. Borcea,

jud. Ialomi^a.

Are o
;

biserica

de

zid,

la

E.,

merge pe Cilnau
in
riul

in

jos

mul
|
i

Sf.

Nicolae, fondata in 1869

pana
zaul
tar

Buzaul, trece

Bu-

de ChireaBu$u, Lepadatu Petcu, Sanda Berceanu $i loan Ciliciu,

deservita de
ret.
1

$i

ia

pe apa Arete! (hoVatra

-

despre

Episcopiei),

Manuleti,

sat, facind parte din

pi.

preot

$i

cinta-

apoi

pe

hotarul

mo?iet Simi-

com. rur. Simbure$ti,

d.-s.,

Oltul-

leascaBanul;
circiuarf.

la S.,

continua pe

jud. Olt.

Sunt 2
pe
care
este

hotarul com. Simileasca, pe mar-

ginea

proprieta^ilor

Binceasca
in

Manuleti,
situat
Olt,

deal,

Mar&cinele, fost
pi.

sat, jud. Dolj,

?i

Clinciurile,

pana

Moaraiazul,
riul

catunul

Manule^ti,
pi.

jud.
Oltul-

Dumbrava-d.j., com. Salcufa.

Nemteasca;
zaul,

la V.,

trece

com. Simbure$ti,

apoi prin Crivina trece

Bu-

d.s.

Are

direcfia

de

la

E. spre
vil
$i i

MSr&cinele,
coprins
intre
la

ostrov, jud.

Braila,

urea pufin pe Crivina pe

V.

este

acoperit

cu

padure.
Tone?ti,

Printre

acest deal
riul

curge

Cungrea-

Mare.

la

intre Dunare la V. $i Manu$oaia la E. $i situat S. de ostrovul Cracanelul $i N. de ostrovul Vaca.

linga mo$ia
la

Sapoca

ajunge

Morile-Calugare$ti, com. Cin-

de?ti.

Comuna
racineni,
?i

e formats din catu-

nele: Capa^ine?ti, Cirlovoaia,

Ma-

Manu^oaia, ramijicafiune a DunareT,

M&r&cinele, mosie
jud.

particulars,

Mate?ti,

Potoceni-d.-j.

coprinsa intre
$i

ostrovul

Iapa

Maracine, jud. Braila.

Dolj, pi. Dumbrava-d.j., com. Tincanaul, satul Maracinele.

Potoceni-d.-s., avind o

popu-

late de 2150 locuitorl, din carl

Are un
Mara, munte, jud. Muscel,
- >30.

plaiul

lei.

venit anul de 31966 Aparjine bisericel din Cra-

358 contribuabili.

Locuesc

in

447

case.

Marele Picfi mar Cenfjra/lc

Vol.

IV

37

Digitized by

LiOOQ IC

MARACINENI

L>84

makAcineni

Are

$coale,
$i

una

in

cat.
in

nevoid a trece cu
cauz& erau

podul sau
dart. Mul^I

Muscel,
tuata la
la

pi.

Riul-Doamnel,

si-

Maracineni

a doua mixta,

cu luntrile pe calaton, din care

scutiflf

S.-V.

de Cimpulung,

cat. Mate$ti, frecuentate

de 89
in
si

de

elevl
cat.

6 eleve; 3

biserici,

din ace$ti podart se ocupa azT

kil.

46 kil. de acest ora? si la 22 de resedinfa judecatoriel de

si

Maracineni, Mate^ti

Po-

cu pescuitul.
Vite: 632 bol, 160 vacl,
vi^el,

ocol

a subprefecturei.
fru-

troceni, deservite
3

de

preo{I,

80

Este situata pe un deal

gesulul,

cintarepf

2 paracliserl. Ca-

bivolT,

65
ol,

cal,

74 lepe,
capre,

mos, care predornina Valea-Ar-

tedrala e cea cu hramul Sf. Nicolae. Circiumt sunt 13.

12 minjl,
I

2080
386

122

pe malul drept

al riului

asin

$i

porcT.

Doamna,
stupi
si

unit cu riul Tirgulul,

Suprafafa com. este de 5438 hect. din carl: 3760 hect. arabile,

Locuitoril

poseda 46

se margineste la N. cucom.
Pitesti,

cu albine.
Meseria$I sunt: 7 lemnarl, 2
croitorl, 3 cizmarl,

Ciumesti, la S. cu orasul
la E.

305 hect. padure, 96 hect.

cu

pi.

Podgoria
2

si

la

V.

finea^a,
livezl,

302 hect.
14 hect. vie

izlaz,
?i

hect.

4
$i

fierarl,

cu jud. Arge$.

960 hect.
riu

ma$ini$ti, 3 cojocarl

3 vararl.
lei.

Se compune din
Maracineni
?i

catune:

sterp, constind din

lui

prundul

Buzaul, Iazul-Morilor, etc.

Budgetul com. e de 8213 Pe la inceputul secoluluT

pe

Gropeni.

al
1

Are

o biserica, deservita de
?i
1

Proprieta^ile

maT

insemnate
Ciriovoaia,

XlX-lea, com. Maracineni avea

teritoriul sau satele: Capa^i-

preot

dascal; o

scoala,
%\

sunt:

Capa{ine$ti,

frecuentata de
fete.

37

bae{I

19

Maracineni, Mate^ti, Potrocenid.-s.

i

ne?ti,
II
$i

Maracineni

I,

Maracineni
;

Potroceni-d.-j.
es,

Greci de-Buzati

cele l'alte

Budgetul comuuel e
tun de 2705 de 1726 lei.
lei
$i

la veni
cheltueli

Terenul e
{in
in

accidentat pu-

s'au format

dupa 1828, mal cu

la

partea de
i

N.

prin

maT

multe dealurT
face

cite-va movile

e priincios agriculturel, care se

seama din Bulgarif ce au fugit impreuna cu armatele ruse^ti. Pe timpul lui Mateiu Basarab,
Maracineni era

Locuitoril au

primit pamint

prin improprietarire la 1864.

In

pe o mare intindere.
fabri-

un

sat

insem-

comuna
pe an

se afla locul numit

aci
se

Afara de piatra pentru

nat,

de oare-ce
de
aci

intr'un

proces

Caramidaria pentru-ca
fabrica
ramizl.
3

carea varulul, in com. mal sunt:

al manastirei

Vintila-Voda, s'au
12

6milioanec5Pite?ti-

moara de aburi, o stina pe mo$ia Maracineni $i o fabrica de petrol unde se destileaza pacura ce se extrage din com. Piclele.
1

morl pe apa Buzau,

luat

boeri

martori:

Mihaiu Cir$otea, Necula Boto$anul,

Prin partea de E. a comunei,

trece

Sava

lui

Avram,

Vasila-

calea
$i

na^ionala

che Nedelcu, Manea Bondrea,

Frontiera

calea ferata

Gole^ti-

Mircan

Ceauul

apol Lup?ea
$i

Cimpulung, avind pe
com. Halta- Gropeni.

teritoriul

Comerciul consta
rea
$i

in desface-

Dvornicui,

Azmega, Vetrea
la

cerealelor,

in

transporturi

Dragota. Satul Greci de

colul al XVI-lea.

Bu-

La
in riul

kil.

mal spre

S.

deMa
sting.

in

procurare de alimente ora-

zau se men{ioneaza inca din se-

racineni, riul

Doamna

se varsS

?uluf Buzaul.

Nu maT

pu^in

in-

Din documenGreceanu,
patria
lui

Arge,

pe malul

semnat

?i

comerciul facut de
eel din

tele aflate in familia

gradinarl,

mal cu seama
pe care
Buzau,

rezulta ca ar

fi

fost

Maracineni,

sat, jude^ul Arge?.

Potoceni, carl cultiva peste 150

hect. zarzavat,
fac
il

Radu-de-la-Greci. In scurt timp

el

Vezi Laceni.

desin

s'a subdivizat in trel: Poto$i

parte

in

parte

ceni, Pufintei

Greci-de-la-Bue uitata

Maracineni, catun de
al

reedint3,

Braila, Galaji, etc.

zau.
:

Numirea de Greci
cu
Potoceni-d.-j.

com. Maracineni, jud.

$i

Buz^u,
case.

Cal de comunicafie

$oseaua

azl cu desavir^ire, fiind inlocuita

cu 520 locuitorl

108

na^ionala Buzau-Foc$aii, ?o$eaua

In

1806,

judejeana Maracineni-Ru$avatul,

Maracineni

a fost

fortificat

de

Maracineni,
din com.

sat,

ficind

parte

$oseaua comunala MaracineniSore^ti

generalul rus

Camensky, care
$apan-Oglu
ocaziune
a

rur. cu acela$I nume,

(com.

Blajani)

?i

alte

se retrasese cu trupele aci, contra caruia a venit

jud. Muscel, plasa Arge^elul.

drumuri naturale. Pana a nu se

face podul

de

fier

peste

riul

cu Turcil, cu care

Maracineni, sdti$or,\n jud. R.-S2

rat,
pi.

Buzau (anul 1866), unul din cele mai insemnate ale f arei, avind
536 m. lungime,
locuitoril erau

ars pana in pamint ora$ul Buzau.

Marginea-d.-s., comuna
;

Timboe^ti

Maracineni, com.

rur.,

judeful

vizie

mal mult o sub-di a catunulul Mar acini.

e

Digitized by

LiOOQ IC

MARACINENI

285

mArA?e$ti

M&r&cineni, mo$ie, in jud. Buzati, com. Maracineni, de 1200

hect.,

Porumbi^tea
(spre
3
kil.

$i

Dealul-Cilibiulu!
1

Are

o bisericS, deservita de
?i

S.);

dupS un drum de

preot

2 cintare^T
1

o $coal&,
?i

din carl 800 hect. arabile,

se deschide in Valea Pie-

120 hect. crivinS, 35 hect. gridini de zarzavat i restul prund.

tri^ulul,

pu^in mal spre N. de

este situate
pi.
$i

inva^tor, condusa de cuentata de 28 elevl.

fre-

Movila-Cinstitulul;
in

partea N.-V. a

de cea

4 care cu

Locuitoril poseda: 9 pluguri, bol, 3 caru^e cu cat

vite

Maracineni
td(l

?i

Colibai, proprie-

ale statuluf,

pending de VaRiurile,

tra-Man&stireT,

pi.

jud.

de E. a com.; este str<Lb<Ltuta in lungime de drumul comunal Groapa-CiobanuluT-Haidar $i in

cruci?
giul.

600

marl cornute, 5023 of, 1757 capre, 201 cal, 36b rim&-

tori;

Muscel, au 407 hect. loc arabil

de drumul

Girleci-Bal-

360 stupi. Budgetul comunel e

la veni-

1734 hect pidure. Se arendeaza cu 10450 lei anual.

$1

Mdrascu. VezI
Maracini,
pi.

Mara^ti, sat, ju-

de 665 lef, iar la cheltueli, de 664 lei. DealurT ma! insemnate in aturi

sat, in jud.

R.-Sarat,

de^ul Bacau.

ceasta

comuni sunt:

Mfigura,

Marginea-d.-s., cat. comunel

in

Ocheanul, Maciul,

Biriiacul,

Re-

Timboe$ti. Este a$ezat

tea
kil.

par

M&rdscu,
prietatea
|

mofie, jud. Bacau, pi.

chichi^ul, M5gura-IcorbieI,

Dea-

de

E.,

spre

pe un deal, la 1 l j* E. de c&t. de re$e-

Siretul-d.-j.,

com. Nane$ti, prolui

lul-Ocnelor,

Fruntea-Mar&$e$ti-

Caton Lecca.
in

lor ?i Rugetul.

Din acestea, M&intra in regi-

din^a, Timboe^ti.

Are o
$i

lntin-

gura
,

?i

Ocheanul

dere de 277 hect.

la^ie

popu-

M&raeni,

sat,

partea de N.pi.

unea

mun^ilor,

avind inal{iml

de 171

familif,

sau

534

E. a com. Brodocul,

Stemsu-

predominante.
VSile poarta tot acelea$I numirl ca
?i

suflete,
bill.

din car! 190 contribuaj

nicul, jude^ul Vasluiu, pe malul

sting al riuluf Birlad,

pe o

dealurile,

iar

piraie

prafa^a de 800 hect., din care

sunt

apa Brebina, ce vine de

$i

Maracini, catun,
jud.

al

com.

Mizil,
j

102 hect.
statulul.
j

p&dure, proprietatea

la Obir^ia,

piraiele ce prime$-

Buz&u, cu 90 locuitorl
;

$i

te: Biroaia, MSgura, Valea-IepeT,

familii,
I

22 case

are subdivizia Tei^anul.

1

Are o populate de 62
servita
'

sau 286 suflete; o biserica de-

Valea Scroafel, Valea Sa t ulul, Richichisul, Valea-Hoter i Va-

Mardcini, sub-divizie a c&tunulul Bote^ti, jud. Buzau, com.

Panataul.

de

preot

$i

cintare{,
j

lea-IbrateJ.

zidita la

1832 de catre locuitorul

le
1

In partea de

V.,

sunt mineBuri-

loan More?anu, de la care sezicc ca ar fi luat numele $i satul.

Vite:

Baroaia

$i

localitatea

ceni,

Maracini (Teianul), mofie,

jud.

in

120

vite

marl cornute,

piatrS,

unde se v^d gramezl de de zgurS de aram& $i

in

Buzau, com.

Mizil,

avind 41 2
|

549
\

hect.,

mai toate

arabile

$i

pu-

29 rimatorl. Locuitoril posedS. 120 stupi

ol,

8 cal,

ni?te ?an^url facute

j

p&mint.

tine innec&turf

facute

de apa

'

cu albine.

Mar&eti, com.
na, pi. $u?i{a.

rur., in jud. Put-

Naeanca.
I

Este situate pe
la

Maraeti, com.
Mehedin^i,
kil.

rur.

sat, in jud.

malul

Siretulul,

jumitate
?i

Maracini,
plaiul

piria, in jud. R.-Sarat,

j

plaiul Clo^ani, la

68

ceas in jos de
19
]

Huipe^ti

la

Rimnicul, com. Chiojdeni

de

ora$ul

Turnul-Severin,

kil.

izvorete din Dealul-Chiojdenilor;

situata
I
I

pe valea apei Brebina.

1

Inal^imea
nivelulul

de capitala jude^ului. comunel d'asupra

M^ril-Negre e de 70

ud5 partea de V.
$i

a comunel,

Satul M&ra$e$ti formeaza co-

se varsa* in riul Motnaul, pe

lui.

'

munacusatele:Bratilovul $iSta.
ne$ti,

metri.

dreapta

avind o populate de 900

j

Are o populate de 500

milil,
j

fa-

suflete,

din

carl
in

124 contribu-

sau

17 17 suflete, din cart:

Maracini, vale insemnata,

teritoriul
leci;

in ju-

abilT.

Locuesc
ocupa

258 case.
lingft

418
8

agricultorl,

12

meseria^T,

deful Constanta, pi. Hir^ova,

pe

Locuitoril,
;

pe
$i

agricul$in-

industrial,

59

comercian{I,
libere,

comunel rurale Gorla

tural se
|

cu facerea

10 avind profesiunT

incepe de

punctul

nu

drileT.

muncitorT
aceasti

^i

46

servitori.

98 Lo-

mit Ci^la-laf irca, indreptindu-se

catre V.; se intinde printre dealul

Prin

comun&

trece

cuesc in 321 case.

$tiu carte 295 persoane (213 barbafr 82 femei).

$oseaua Baia-de-AramaBrebinaM&r&se$ti-Obir$ia

la

irea (spre

N.)

$i

?esul

Digitized by

LiOOQ IC

MARASE$Tl

286

mArAsti

Sunt 380 contribuabill.

buinfeaza

pluguri

cu aburl
$i
i"

$i

tindere de 1002 hect.,

imparls
in satul in

Are

o biserica parohiala, cu

ma$inele cele

mal nol
?i ?i
1

mal
ate-

in proprietajl mici ale r&ze?ilor.

hramul Adormirea; o $coala de b^etf i una de fete, frecuentate de SS bSe^I i 13 fete; un biurou telegrafo-po$tal, infiin{at
la

sistematice, posedind
lier

Are o $coala mixta

Mara?ti-d.-s.,
$i

de

fierSrie

de lemnain

fondata"

1861
2
i

rie,

pentru unelte agricole.

frecuentata

de 27

copil;

Aceasta mo$ie apar^inea

1827 logofatulul
targiu.

bisericl,

una

in

M&ra$ti-d.-s.

1895

$i

al

ca>ul venit
fost

pe anul
5886, b.

Iordache Ca-

a doua in Mara$ti-d.-j.,deservite

189697 a

de

lei

de
trecfitoare,

preot

$i

cintareti;

90; o sta^ie de cale ferata.

circiuml.

Budgetul comunel e
turi

la venila chel-

Maraeti,
ni$a, in

peste graplaiul

Are o populate de 343

miliT,

fa

de 15582.59 lei ?i tueli, de 15550.55 lei.

Locuitorii posed:
1

jud.

Mehedin^i,

sau 1399 suflete, din

11

cari
3
li

Clo?ani, com. rur. Mara$e$ti, ce

522 agricultorl,
comercian}!, cu
1

meseria$i,

marina

duce, peste apa Cerna

$i

muntele
Ru$ca.

JO profesiuni
$i

de semanat,

treerat cu aburl,

de secerat, 3 de 1 de batut po-

Cupanul,inBanat,

la satul

bere,
tor!.

18 muncitorl

servi-

rumb, 50 pluguri de lemn, 40 de fier $i 2 mi^cate de abur, scarificator, 1 1 grape de fier, 1

6
tavalugurl,
I

Maraeti,
S.

sat,

in jud.

Tutova,

Sunt 328 contribuabill.

Vite sunt:
cornute,
$i

pl.Tutova, com. Avrame$ti, spre

84

caT,

838
77

vite

de satul Avrame?ti.
Este compus din doua p&r{I:
Mara$e$ti-

215

porcl,

capre

rari^e,
$i

tri-

399

01.

oare,

moara de abur
bot,

de

Mara$e$ti-Boere$ti

$i

Stupl cu albine sunt 60.

apa;
cat,

504

3645 ol, porcl; 190 stupl. In cornuna sunt:

marl,
5

367 vacl, 54 10 capre ?i 130

13 circiu-

Raza?i, avind o popula^iune de

Bidgetul comunel e
tur!

la veni$i

367 locuitorl $i 107 case. Are o fabrica de spirt.

de

lei

4208, banl 76
lei

la

cheltuelT,

de

1894, ban!

23.

Proprietarlsunt: D. Hertanu,

bacani,

bufegiu,

Mara^ti, com. rur., jud. Bacau,

pi.

cu 52,30 hect.,
$anu, cu
mitriu, cu

Spiridon Her;

brutar, 2 comercian{I de cereale,

Siretul-d.-s., situata intre pi-

tanu, cu 78,28 hect.

En. Her-

6 cizmarl,
2 rotarl,
rator.
1

croitori,
$i

3 fierarl,
1

riul

Berheci, la E.
la

$i

afluentele

60,87

hect.; Sp. Di
;

hotelier

restau-

s&u Dunava^ul,
Teritoriul

V.
este
$i

sau

brazdat

74 hect. P. Herfanu, cu 56,55 hect.; N. Roman, cu

56,55 hect.

de dealurile: Palanca

Magura
la V.,

Maraeti,
Putna,
$e?ti,
pi.

stafie de-dr.-d.-f., jud.

la E.,

Runcul, Blidariul, Bobei?t

Totalul paminturilor de
tura este de 707.85 hect.

cul

u$i{a,

com. Marain cirla

ca,

Bitca

Viea-Popel
la N.,

pe

linia

Focani-Mara>e$ti-

zarea Glodi^oarele
Clenciul la S.

dealul

Viile au o intindere de 24.07 hect.

Bacau, din care s'a pus

culate
13
linia

Mara$e$ti-Bacau
1872,
?i

Se compune
Mara?ti-d.-s.

din 3

c&tune:
re$e-

Teritoriul

comunel

este stii
Obir$ia-

Septembre
Este
?i

la

13

sau

Valea,

batut de calea vicinala

Iunie 1881, linia Foc$ani-Mara$e$ti.

din^a, M&ra>ti-d.-j. sau Satul-d.-j.

$i

Mara^ti-Lunca, lungS de

kil.

sta^ie

finala

li-

Balaia.

Distance
districtulul,
lipeni,

la

Bacau,
kil.
;

capitala

niei Mara?e?ti-Tecuciu-Gala^i.
afla

Se
se
?i

Pe

la

i803,Mara?ti raza$e?ti
in

30

la

com.

Fi

pe

linia

Focani-Bacau, intre
(7.8 kil.)
1

giseau

jude^ul

Tecuci,

kil.;

la

com.
kil.;

Bote$ti,
3
kil.;

stabile

Putna-Seaca
kil.) ?i la

ocolul Berheci.
In Statistica din
1

23
874, se ga5

kil.; la

com. Gloduri,
la

Pufe^ti (14.7

1.5 kii.

de

la

com. Obir$ia, 4
kil.
$i

com.

Cozme^ti,
linia

stasia vecina

de pe
Inal{i-

se?te
Balaia,

compusi din
?i

c&tune

Odobe$ti, 8

la Secueni,
kil.

Mara$e$ti-Tecuciu.

Godovani, Mara$ti, SaValea.

la

re$edin$a pla$ei, 12

mea d'asupra
66 m.

nivelului Maril

de

tul-d.-j.

84. Venitul acestel sta^ii

fost

Se margine?te
Glodurile,
lipeni,
$i

E. cu com.

Marati sau M&rascui;

jud. Bacau,

sat,

in

pe anul 1896 a lei, 80 banl.

de 503812

la

S.

cu

com.

Fi-

pi. Siretul-d.-j., com.

la

V. cu

com.

Bote^ti

Nane^ti, situat intre piraiele Cor

ni^elul
$i

la

N. cu secfia Glodi?oarele,
?i

Diene^ul,

la

2 ! /i

kil

Mar&eti, mope,
te,

jud. Putna, a-

com. Odobe^ti,
bir$ia.

cu com.

O-

de Nane$ti. In vechime

se nu

par^inind d-lul Ulysse Negropon-

mea
comunel are o
in-

Slobozia-Mara$ti.
15 familil, sau 65
suflete.

care in exploatarea eT intre-

Teritoriul

Are

Digitized by

LiOOQ IC

mArA?ti

287

mArcule$ti

Vite: 9 cal, 28 vite cornute

si
1 1

Neam^u,

pi.

Piatra-Muntele, com.
la

Prahove!;
j

are

125 hect.,

prosi

porcT.

Doamna,
Putna,
pi.

situat

bariera

de-

prietatea mosnenilor CStineni

spre S. a orasulu! Piatra.

Chiojden!.
faI

Marati,
lingi

cittun, in jud.

Are o populate de
mili!,

13

Z&braufi, com. RScoasa,

piriul
in

situat

sau
si

51

suflete:

34 bar-

M&rculeasca,
Sfin^esti, jud.
1

trup

din

mosia

RScoasa,
$usi{a.

la

locul

bae

17 femei.

Teleorman, pro-

unde dS

prietate a principese! Elena

Ma-

Are o popula^iune de 425

suflete, car!

Marceni,
pi.
lesti.

sat, in jud.

Mehedinfi,
rur.

salsky.

'

locuesc in 125 case;

filiate,

Dumbrava, com.

AlbuI

Are o

intindere de

950
in

hect.

o biserici
Nicolae.

cu hramul

Sf.

Marcule^ti,

com.

rur.,

jud.
si-

M&rceni, trup de
Mara$ti-de-Jos,
Jos, sat,
retul-d.-s., in
i
1

sat,

in

jud.

Ialomi^a, pi.

Ialomi^a-Balta,

sail

SatuKdepi.

Neam^u,
al

pi.

Piatra-Muntele, com.

tuate pe
lu!
difi

partea dreaptS a

riu-

in jud.

Bac&u,

St-

Bicazul, situat intre malul drept

piriuluT

Ialomi^a, intre
si

comunele Su-

com. Ma>&sti, asezat

la

Bicazul

si

ramura

Cosimbesti.

valea piriuluT Duniva^ul,

/*

muntelui Piciorul Fr&sinei.

Teritoriul comunel, cu o su-

kil.

de

satul Mar&sti-d.

s.

prafa{& de

6650

hect., din car!

mili!,

Are o populate de 114 fa sau 430 suflete; o biseftcuta de locuitor!

la
1

M&rceti, com. rur., in jud. Dimbo vi^a, pi. Ialomija, situate la

S.-E.

450
din

hect.
riul

p&dure,
Ialomi^a,
si

se

intinde
S.,

spre

pe

ric,

868

de Tirgoviste, pe malul
si

cimpul BSr&gan
mosi!
:

coprinde dou&
si

o circiumfi.

sting al IalomifeT, pe loc ses

cal,

Mirculesti-Pisculesti

Vite

27
si

264

vite

marl

aproape

de

vars&tura

piriuluT

M&rculesti-Tutungiul.

cornute

32 pore!.

Piscovul in Ialomija.

Dup&
2

legea ruralS din

1864,

Se compune din

cStune

sunt

inpropriet&rit!
li

pe

mosie

Mdr&ti-de-Sus, sau Valea,

in
si

sat,

M&rcesti

si
1

Pislari,

cu o popu-

99
77
ri{!

locuitori, c&rora
3

s'au dat

jud. Bac&u,

pi.

Siretul-d.-s.,

resedin^a com. M&rasti, situat

late de 23 1 locuitori. Are: 4 ulite; o bisericS;

scoala\

pogoane; neimproprietS
satele:
si

se ma! afU 124 locuitori.

pe scinga pirtulu! DunavS{>il.

Se compune din
produce ce
culesti
si

M&rc&tu-

Are
milii,

o populate

de 143

fa-

Teritoriul com.
reale

Morile
:

din

sau 573 suflete; o scoala mixta; o biserica\ cl&dit& de T.

multe.
vite.

Locuitori! posedS,

nele (tirlele)

Tutungiul, Scorduf,

multe

Ccalicul
:

si

Movila-Popii.
si

Sturdza
Vite
:

in

1848; 3 circiuml.

M&rcesti se invecineste

la

K.

Resedinfa primSrie!
Marculesti.

ju-

40 cat, 386 vite mari cornute, 64 capre si 102 pore!.

cu Gheboaia, de care se
parte prin Piscovul
;

des-

dec&torie! comunale este in sa

tul

la

V., cu

B&leni-Romini, de care se des

Are o populate de 230

mili!,

fa-

Mdra{ei, trup (mahala), din orasul Piatra, jud. Neam^u, situat intre
muntele Petricica
si

parte prin

riul

Ialomi^a; la N.,

sau 1087 suflete, din car!

cu Ra^oaia
la
S.,

c&t.

com. H&beni
si

si

riul Bistri^a.

cu Corna^elul
tot

Dobra,
Ialo-

313 agricultor!, 4 meserias!, 4 comercian^!, 7 cu profesiun! libe

re,

Mat

inainte a fost sat in pro-

despSr^indu-se
mi{a.

prin

prietatea familie! L&tescu,

Are
2

o biserica\ deservita de
si

Are o p&dure de peste 80000

ari!.

preo{!

3 eclesiarhi
si

2 scol!,

99 muncitori si 40 servitor!; o scoal& primary mixta, frecuentat& de 42 elev! si 13 eleve; o biseric^, deservita de I preot
si

una de

bae{!,

a doua de fete;
sat, in jud. Marceti, Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com.

2 dascHli.

de befe de chibritur! dintre car! una face si cue pentru cizm&rie 2 fabric! de suc2 fabric!
;

trup de

Stiu carte

158 persoane.
la

Budgetul com. e

venituri

Grum&zesti. Vez! Mircesti.

de 3645

lei

si

la

cheltuel!,

de

mane

2 dubSlri!; o fabrica dc
;

4084

le!.

turn&torie

o fabrica de sapun

Marceti sau Mircesti,

1

jude{ul

Vite: 311 cal, 633 boi,

pore!, 7
sin!
si

620
14
a-

o fabric^
brics,

de pantofarie; o

fa-

BacaTi.

bivoli,

2850

o!,

de postav.

16 capre.
S. a teritoriuluT
feratft

Marculeasa, padure,
Mara{ei, trup de
sat,
in

in jud.

Bu

Pe partea de

jude^ul

zaii,

com.

Catina,

pe

hotarul

comunc!, trece calea

Bu

Digitized by

Google

mArcule^ti

288

mArgarite^ti

cure$ti-Fete$ti,
cule?ti.

cu

stasia

Mar-

are com. Marcule^ti o suprafa^a de 550 hect. popuritoriul

;

restre,

zugravind-o pe din
$i

na-

untru

pe din

afara.
a-

late cu stejar, ulm, plop, salcie,

Din

zidul care inconjoara

Marculeti,
pi.

sat, in jud. Ialomi^a,

anin

$i

jugastru.

ceasta manastire, abia

se

mai
unel

Ialomija-Balta,

pendinte de
situat

vad urme. Are

aspectul

com. cu acela^I nume, pe {annul drept al riului Ialomi{a. Spre S., se inal^a coasta
Baraganulul.

Marcu^ul,

cdtun,

al

com. Dobris.,

cetafl.

Odinioara"

aceasta maintarit
$1

ceni, pi. Olte^ul-Oltul-d.

jud.

nastire era punct

in

Romanafi, situat

la

kil.

spre

legatura cu
Bucure$ti.

Curtea-Vechle din

N., pe malul sting al Olte^ului.

Se invecine^te spre E. cu satul Sudiji $i spre V. cu satul

Gimba$eni.

Este punctul eel mat de N.

eel

La

1821, Sava aflind despre

care

ne prezinta cea mai

d'asupra
nive

venirea Turcilor s'a intarit provizoriu in manastirea

mare
lulu!

altitudine

Marcu{a.

MaT

inainte satul apurtat nu-

Marii (347 m.) din tot ju-

mirea de Piscule^ti.
Aicf este re$edin{a primariel
$i

dejul.

Pana mai acum vre-o ciJI-va an! se vedeau la por{I ni?te gauri
sistematice, probabil pentru
a-

Are o populate de 100

milit,

fa-

a judecatoriel comunale.

saii

400

suflete

bise-

runcat cu arme.
AstazT,
fosta manastire este

Are o populate de
milif;

115

fa-

rica,

cu hramul Intrarea in Bi

o $coala primara mixta,

serica, deservita

de

preot

$i

redusa

la biserica

de mir

$i sa-

frecuentata

de

42

elevi

$i

13
la
?i

2 cintare^i.

tul cheltue?te cu intre^inerea

ei

eleve; o biserica, construita

1742

lei

anual,

administrindu-

1844, deservita de
2 dascall.

preot

Marcuul,

suburbie,

a ora?uluT
co-

se de un preot ingrijitor.

Cimpulung, jud.
cat,
$i

Muscel;

Aci se

afla

?i

institutul

de
Spi-

Vitc:
porcT,

211
ol

341

boi,

70

prinde Barbuda

$i

se intinde spre
$i
?i

aliena^T, intre^inut

de Eforia

750

10 capre.

Apa-Sarata

?i

Vi^oiul,

toata
Fla-

talelor Civile din Bucure?ti, cu

partea de sub

Ma^aul
riu.

Marculeti,

static

de dr.-d.-f.,
linia Ciulnija1

minda, dincolo de

190 paturT. Comerciul

8 circiuman.

in sat

se face de

jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

cat. Marcule?ti,

pe

Marcu^a (Balamucul),
parte din com. rur.
nul-Dobre$ti.

sat,

in

Fete^ti,
Iulie

pusa
(12.2

in circulate la

jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, facind

M&rcu{a,
mat de
$ia

lac, in jud.

Ilfov,

for-

1887. Se afla intre stabile

kil.) $i

Pantelimo-

girla Colintina, pe mo-

Guinea
kil.).

Elena (15.2
nive

situat spre S.-V.

Marcu^a,

comuna

Panteli-

Inatyimea

d'asupra

de Pantelimonul, pe malul drept

al riului

monul.

lulu! Marii

acestei
fost

sta{ii

de 33 59 m. Venitul pe anul 1896 a

let,

Colintina. In partea de

N. este

inconjurat

de

dealurt

Marcuja,
jud.

piidure particulara,
situata

in

de 57790

10 banl.

frumoase.

Ilfov,

pe

mo^ia
pi.

Are o populate de 86
Marculeti (Bragoiul),
clitutt, al

suflete.

Marcu^a, com. Pantelimonul,

Suprafa^a totala a

satului

Dimbovi^a.
silvic

supusa regimului
in linia de

com. Balane^ti, jud. Buzau, cu 200 locuitori ?i 50 case.

de 58 rat de

hect.,

carl

s'au

cumpa-

pentru-ca cade
forturilor

Marcule^ti, mosie in jud. Buzau, com. Balane?ti, cat. Marcule^ti

y

44 loturl. hramul Sf. Voevozl, fosta manastire de calugarl, zidita la anul 1587 de
locuitorT in

Centura a
Capitalei.

din

jurul

Are o

biserica, cu

Margaritare^ti,

alt

nume al coin.

$i

Cozieni,

proprietatea
;

mo$-

Jupin Dan-vel-Logofat.

Margarite$ti, jud. R.-Sarat.

nenilor Marcule^ti

are o intin-

La
nat-o

anul 1668, Jupineasa Vi-

dere de 320 hect, din care 92 hect. padure, formata din doua
sforl
turi
:

$ana, nepoata luT Dan, a inchi-

Margarite^ti, com.
R.-Sarat,
piriul
pi.

rur., in jud.

metoch

sfinte!

MitropoliT

Rimnicul-d.-s.,

pe

Binza

$i

Turburea
izlaz,

resli-

(Mitropolit

era

chir
$i

Tudosie),
facut
ca-

Hirboca.
in

cu araturf,
$i

fine^c,

care a invelit o
sele.

i-a

Este a^ezata
a jude^ulul,
la

partea de V.
kil.

vezi

loc sterp.

22

spre

N.-

La
MSrcule^ti, padure,
in

1733,

in zilele lui

Grigore
$i
i

V. de ora^ul R.-Sarat,
tea de V. a
pi.,

?i in par-

jud.

la
te-

Ghica Voevod,
s'a facut

s'a reparat
u$i
i

la

21

kil.

de

lomija, pi. Ialomi^a-Balta,

pe

clopotni^a,

fe

com.

Zgircifi, re$edin{a

pla^ei.

Digitized by

Google

MARGARITESTl

lN.i

MAKGINKANCA
spre
Olt,

Este o comun& din regiunea

dealurilor.

lungeanca Valea S&lcicl

-

unde se

afla

?i

un
?i

pod
unde de

E
$i

brazdatS

la

V. de
la E.

Valea-Ra^ei; spre

Pardo$i-Gre-

volant peste acest

rid,

culmea Cimpulungeanca, dealul

Carpine$ti

b&nul-Zgirciti-R.-S&rat.

albia Oltulul are o altitudine

Homocioaia,

Veniturile

$i

cheltuelile
lei
$i

com.

113

m.

80 d'asupra nivelulul

de prelungirile dealuluf Carpini$ul.

sunt de 11 85

24 banl.

Maril.
familil,

Rtul Hirboca o ud prin mijloc,

Margariteti, com.
Roraana^i,
situate
tejului,

rur., judeful

sericS,

Are o populate de 70 sau 270 suflete; o bicu hramul Sf. Gheorghe

1

de

la

N. spre S.

La

E. trece

pi. Oltetul-Oltul-d.-s.,

(1866), cu

preot

$i

2 cintare^i.

piriul

Carpini^ul; la V., se afla

pe malul drept
la

al

01-

lacul Marg&rite$ti,
cul

cam

in mijlo$i

com. Mai sunt 4 pu^url

fintinl.

30

S. de Caracal. de 25 Se compune numal din satul

kil.

spre

M&rghia,
100

sat, jud.

Arge$, plasa

Bal?

?i

la

kil.

Cotmeana, cu o populate de
familil,

ficind parte din coacela?!

Se margine?te
pulungeanca;
la S.,

la V.,

cu Cim-

cu acela^I nume,

care

se

mal

muna
Are

rural& cu

la E.,

cu Pardo$i;
la V.,

nume$te
nivelulul

$i

Marg5ritare$ti.

doufi bisericl,
$i

cu Valea-Rajel;
(jud. Buz&u),

cu

Altitudinea terenulul d'asupra

M3ril este de 160 m.
fa-

mul Adormirea
hramul
2
cliser.
Sf.

nume. una cu hraa doua cu

$i

Dimiana

de care
Cimpu-

Nicolae, deservite de
1

se desparte prin dealul

Are o populate de 183

milil,

preo^I, 2 cintare^i

para-

lungeanca.

sau 783 suflete, din

cari

Catunele carlo formeazasunt:

Margarite^ti,
reedin{a,
la

143 contribuabilT; o bisericS, cu

N.

hramul
1

Sf.
$i

Voevozl
2

(1829), cu
3
cir-

MSrghia,
prietatea

mosie, jud. Arge?,

pi.

$chiopeni, la S.

preot

cintarep;

Cotmeana, com. Marghia, proEforiel Spitalelor

Civile din Bucure$ti,

Are o populate de
milil,
ricl,

151
2

fa-

ciuml.

sau 648 suflete;

bise-

Budgetul comunel e
turl

la veni-

pendinte de

una cu hramul S -{il trei Ierarchi, zidit& in i84ideMargaritescu

cu
$i

de

1 1

lei

iar la cheltuell,

schitul Titiriciul din jud. Vilcea.

locuitorl

$i

a doua,

de 1667 lei. Vite marl 371,

$i

Are o
vite

intindere

de 2756 pog.,
$i

micI8i2

din care 500 pog. padure

hramul S-{iI Voevozl, zidita in 1878 de preot $i locuitorl, ?i ambele deservite de 1 preot $i 2
cintarefi
;

rimatori 150.

arenda anuala de 3100

R. Sa-

lei.

MargSriteti,
rat,
pi.

sat, in jud.

Marghia,
pi.

piriil,

in

jud.

Arge?,

o $coal&

mixta,

fon-

Rimnicul-d.-s.,
al

cit.

de

data in 1888 de comuna,

confrecu-

re$edin$a
te$ti.

comunel MargSri100 hect.,

sau

dus& de un inv^ator
entata de 30 elevl.

$i

dupS ce uda satul cu acela^T nume, se varsa in riul Cotmeana, aproape de

care,

Cotmeana,

Are o
$i

intindere de

satul Lunca-Corbulul.

Suprafaja com. este de 2215

hect, din carl:
1

o populate de 69
suflete, din carl

familil,

14 hect. vatra
locui-

comunel, 1305 hect. ale

torilor
$i

70 contribuabill; o biserica; o $coala.

292

Mcirgineanca, nume ce
mosiei pe care este

se

da

aezata o

800

ale particular] lor.

1

parte din com. Ro^iori, jude^ul

Din acestea, sunt:

arabile,

105

hect.

Margari{i,
39 case.

cdtuti, al

com. Beceni,
i

Braila.

500 hect. ima$, 350 hect. padure, 6 hect. vil, 25 hect. fine^e
$i

jud. Buzau, cu

170 locuitorl

Margineanca
in jud.

sau

Piscul-LiMuscel, com.

10 hect.

neproductive.

liecii, colind, jud.

Locuitoril
gurl
;

poseda:
1

40

plu-

Margari^i, mosie,
com.
hect,
Beceni,

Buzau,

Racovifa,
colina se

pi.

Riul-Doamnel. Pe
ni$te

213

bol,

34

vacl, 8 cai,

avind
107

cam 500
p&durea
i

vid

ruine.

La
fin-

15 lepe,

1655

01,

6
in

capre

$i

din
i

care

poalele sale sunt trei marl

tinl,

141

rimatori.

Bodea
importul
$i
;

Valea-Cringulul; restul
pu^in

un vast hele?teu de pe^te,

$i

Comerciul consta
portul de cereale

e araturS, fina^a, livezl

loc sterp.

mai mulp arborl de grading

liliecl, ?i

de coloniale, {esaturl,
$i

in ex-

precum

^i

salcil
in

vechl

lemne

transR.-

marl,

dispuse

forma de

ports se
Sarat.

face

prin

gar a

M&rgeni,

cdtun,

al

com. Brinpi.

gr&dinl patru-latere.

coveni, jud. Romana^i,

Ol-

Cal de comunicafie sunt dru

murile

teful-Oltul-d.-s., sicuat spre

la 5
kil.

Margineanca (M&rgineanulSarata,

vecinale

spre

Cimpu-

de Brincoveni,

lingS

V^leanca),

mosie,

Digitized by

LiOOQ IC

MARGINEANCA
jud. Buzau, parte in
be?ti,

liun

MARGINENI

com.

Al-

ni{a

$i

se varsci in piriul Obii

Margineni, com.
cea, pi.

rur.,

jud.

Vil-

parte in com.

Mih&ile$ti,

janca, la Podul-luT-Cristea.

Cerna-d.-j.,
riuluT

situatS

pe

proprietate a statuluT, pendinte

de

m&n&stirea

Cotroceni. Are
2 hect. pa-

Margineni, com.
(u,

rur.,]\xd.

NeamS.-

470

hect., din care

situate in col^ul despre

dure, restul maT tot arabil.

E. al pl&?eT de Sus-Mijlocul, pe
v&ile
$i

Cerna ?i dealul Papa, la 80 kil. de capitalajudetuluT $i la 20 kil. de a pla>eT. Se compune din 3 cStune:
marginea
Gluge?ti, BlSjani
$i

podi$ele

ce

se

intind
$i

Pue?ti.
fa-

Margineanca, (MargineanulSarata), mosie,

in jud.

intre

stinga

riuluT

Bistri^a

Are o populate de 348

milii,

Buz&u,

hotarul jud.
Teritoriul

com.

Mih&ile$ti, c&t.

M&rgineanu,
o

Roman. acesteT comune

este

160

sau 954 suflete, din cari contribuabili; locuesc in

fost& proprietate a statuluT, pen-

strSbatut in direc^iune N.-S. de

intinsa"

dinte deman&stireaMargineanu,
azl particular^.

ramura" de dealurT nu-

348 case. Sunt aci:

cSt.

2
$i

bisericT

una

in

Are 1820 hect.,

mita"

tot

MSrgineni,

din

care

Glugeti
;

a doua in

cat,

maT toate

arabile.

se deta$eaz& alte delu$oare pre-

Blajani

o coalS.
$i

cum: Movila,

^intila.

LocuitoriT sunt mo?neni

se
$i

Margineanca (Misleanca),
sie,

mo-

Comuna
tele:

este formats din saIstri-

ocupS pe

lingS

agriculture

in jud.

Buz&u, com. Mihai-

M&rgineni, Hoise?ti,
?i

cu rotdria. Ef desfac produsul

le$ti,

proprietate a statuluT pen-

ne$ti

Hir^e$ti.

muncel
suflete

lor la Craiova.
caT,
1

dinte de man&stirea Mislea.

Are
ara-

Are
miliT,

o populate de

cam 700
bile.

hect.,

maT toate
?i
-

sau
?i

2756

657 fa1382
:

Vite sunt: 13

60
305
tot,

vacT,
oT.

capre,

146 boT, 50 porci ?i

Se ma! nume$te
-M&n&stire!
etc.

CufuCol{&-

b&rba{i

1374 femei, din carT

ritul

Mislea,

607
ri{T

contribuabilT.

Toata comuna, cu
are 150 hect.
$i

izlaz

cti

neni, Cotyica,

La

inceput

Dintre locuitorii improprietSin

facea un singur corp

cu

Meir-

1864 sunt: 194 carT inc&

?i-$T

Veniturile

cheltuelile

co-

gineanca-S&rata, care a fost d&ruita"

trSesc

stapinesc

singurT

m&n&stireT M&rgineanul.

159 carT st&pinesc locurile ca urma$T; 6 st&pinesc

locurile lor;
locurile altora;

muneT se urcS la 887 leT anual. Se invecine?te la N. cu com. DrSganul la S., cu BStSani; la E.
;

Margineanca, mope,

in jude^ul

98

indivizT sunt,
$i

?i

N., cu Valea-Rogojina; la V.,

riul

Buz&u, com. Largul. Vezi Largul mSnSstiret M&rgineanul.

cari

de

$i

insura^T

cultivaton
fel

cu

Cerna;
$i

la E.,
:

cu

Piscul-

de pSmint n'au nicT un de improprietarire precum

putin^a de a mo^teni

LunguluT

vilcelele

Papa, Ro-

nicT

gojina, CSlina, etc.

Margineanca,
dure a

sau Tintea, P&'

ceva pe

statuluT, in intindere

de

urma

pSrin^ilor lor legiuifT.

Margineni, catun
le$ti,

al

900

hect.,
pi.

pendinte de comuna
Filipe$ti,

Tintea,

jud.

Pra-

hova.

Margineanul,
zSu,

lac,

in

jud.

Bu-

com.

Mih5ile?ti, c&t.

M&r-

gineni.
$i

Se formeazS

in localitate

se scurge in lacul Col^neni.

Confine mult pe?te.

Margineanul,
pi.

piriu, jud.

Ia?i,
iz-

Din 557 1 hect, intinderea totals a comuneT, 2272 hect. sunt ocupate de agriculture. Ima?ul are o intindere de 271 hect., nutrind un numSr de 494S capete de vite. Sunt 4 bisericT, deservite de 4 preo^T $i 7 dasc&lT; 4 morT de apS, 3 fterSriT. Budgetul com. e de 8044 lei la venitun ?i de 7901 leT, 29 banT,
la cheltueli.

jud. BuzSu.

com. MihaiSe imparte in

^i

doucl: MSrgineni-d.s.,
neni-d.-j.,

M5rgi?i

avind 520 locuitori

120 case.

Margineni,
pi.

sat, in jud.

Neamtu,

de Sus-Mijlocul, com. MSrcu

acela?T

gineni, situat
luT
kil.

pe valea nume,
Piatra.

piriia^u
la

\V
hect.

de ora?ul
ariT,
$i

Are o
80
carT
familiT,

intindere de 2802

Cirlig&tura,

com.

Sine^ti,

o populate de 350

vore^te de sub Dealul-Mare, din

Fintinele-StcivSr&che$tilor, trece

Comunica^iunea cu satelevecine se face prin o re^ea de

drumurT, din care
gineni,
:

sau

1558

suflete,

din

350

contribuabili.
co-

prin vatra desfiin^atuluT iaz Signeanul, p&nfi la Fintina-VatafuluT,

$oseaua MSr;

In sat se aflS: re^edinfa

Bahna, Izvoarele MSrgi;

muneT; o ^coalS, frecuentatS de

unde maT prime^te

piriul

neni-Jide?ti-Dochia
Hoise^ti;
lu$e?ti
;

MSrgineni-

Ion-NichitS; apoT se indreapta

Hir^e?ti-MSrgineni-BS-

69 de

elevi; o
1

biserica,
?i %

deservitS
2

preot

eclesiarhf;
fferSrie.

spre N., pe ling& satul nou Boc-

Hir^e?ti-Bircul.

morT de apa; o

Digitized by

LiOOQ IC

MARGINENI

291

mArgineni-de-jos

Vite sunt: 480 bof, 270vaci,

luara inca o

carte

din

partea

Margineni,
Vilcea, pe
hect. vie.

pl.

Cerna-d.-j., jud.

1180 de
tori,

oT,

no

cal,

300 rima-

unora dintre rude (Ion Rosetti,

C. Brezoianu, C. Dudescu, Pirvu Cantacuzino, etc.) $i ace^tia dau cartea cu anul 7239, in miinile egumenului Cozma, cu care inching $i el atit manastirea

care

se cultiva

66

300

juncl.

M&rgineni, sat, pendinte de com. Bal^i* pl- Mijlocul, jud. Olt,

situat pe girla Plapcea
?i
$i

Margineni, ptriia^
{u,

in jud.

Neamsi-

izvore^te din ni$te dealurT

;

Valeain
a-

tuate pe mo$ia Zide$ti

pl.

Pia-

Popii, in partea de N.

Margineni,

cit

$i

schitul

tra-Muntele,

com.

Girovul,

pe
in

propiere de

cat. Slobozia.

Varbila.

linga satul cu acela^i

nume,

Are

3 bisericl:

una

zidita la

ManSstirea
la secularizare

Margineni

avea

josul caruiase une?te

pe stinga

1876 de Ion Diaconul, cu hramul Sf. Voevozl; a doua, cu hramul Sf. Ion Botezatorul, ciadita la 1854, de mal mulf! ctitor!; $i a treia, cu hramul Intrareain-Biserica, zidita la 1821, de

22 moiT, cu un
lei

cu piriia?ul Hoise^ti, dupa care

apoi formeaza iazul de la Plopeti,

venit de
nual.

874200
de

vechf

a-

pe

teritoriul

vrednic

vazut clopot-

gineni, pl.

com. Marde Sus-Mijlocul de

;

ntya, timpla altarulul, pavimentul $i ornamentele dinauntru $i din

ia acest laz, pirila?ul

Margineni
?i

se nume^te Plope^ti,
cest

sub

a-

mal mutyf
1883.

preoff

?i

reparata

la

afara, toate
sfinflf
?i

demarmora, $i ciJI-va domnl zugravty inaun$i

nume curge pe
lui

linga satul

Podoleni, traversind aproape de

trul bisericel.

varsarea

pe stinga

piriuluf

M&rgineni, mdn&stire,
Prahova,
pl. Filipe$ti,

in

judeful

Aceasta manastire servea

Caluiu$ul oseaua cael ferate Buhu$-Piatra.

com. Haifamiliel

ca loc de inchisoare pentru con-

manalele, fundafiune a
Cantacuzine^ti,

damna^!

politic*.

devenita

apot

Istoricul

Nicolae

Baicescu,

Margineni -de -Jos,

in

com. rur. t
Filipe$ti.

manastire inchinata caiugarilor

din

fiind $i el incurcat in conspirajia

jud.

Prahova,

pl.

muntele

Sinai.

Constantin

colonelulul
chis
in

Cimpineanu,

fu

in-

Este situat linga

la
i

riul

Prahovifa,

Cantacuzino, prin casatoria sa

cu domni^a Ilina
$i

manastirea

Margineni,
Ale-

Pana

Fili-

din

ordinul DomnitoruluT

pescu cu domnifa Ancu^a, amindoua fiice ale lul $erban Basa

rab Voevod devenind
brii al
i

xandru-Voda Ghica. Peste pu{in

venind
fu
la

kil. de capitala jude^ului 4 kil. de a placet. Are o populafiune de 325

20

la

tron

Voda

Bibescu,
incepu,

familil,

sau

1808

suflete,

din

el

mempre-

scos din inchisoare

$i

car! 215
in

contribuabill,

locuind

acestel
$i

familil,

au

impreuna cu profesorul A. Treb.

Laurian, publicarea cunoscutului

facut-o

infrumusetat-o.
ei

data

332 case; o biserica, fonla anul 1857 de Dimitrie

deservita

Zestrea
atit

s'a
$i

mat adaogat
rudele Basaparticular!,
faal^i

Magazin
care

Istoric pentru

Dacia*

Doroban^ul,
preot
;

de

un

de urma^il
$i

urmi regulat
$i

in aniT 1845,

o ?coala, frecuentata de
91

rabiior cit

de

1846

1847.

38 bae^I
jud. Pra-

2 fete.

precum
cute
iar

$i

din cump&raturile

de unil dintre egumenT, mai virtos de Arhimandritul

M&rgineni, peniienciar,
hova.
lele.

Vezi

corauna

Haimana-

Corniiie, eel din

urm egumen
dove-

Pe linga agricultura, peste 210 locuitorT mal sunt lucratorf de $osele, 30 albierl $i 20 jugarT. Produsul muncel ?1 desfac
la ora?ul Ploe^ti.

romin. Toate acestea se

nastirel, cu anil 7062,

desc mal mult din actele m&7151

$i

Margineni, munte,
pl.

in jud.

Arge?,

S'au improprietarit la

1864,
lo-

Lovi?tea.

pe mo$ia Margineni-d.-j., 133

cuitori,

7166.
In toamna anului
1727,
Ni-

carora

li

s'au

dat 348
lepe,
N

Margineni, ramurd de
ce se

dealurl,

hect.

colae Mavrocordat inchina, prin

hrisovul
s&ii,

intinde in ?ira bifurcata,

satul

Vite

sunt:

43

cal

$i

din anul 7235,

a-

de

la

Hoise^ti

$i

Margi-

137 vacl, 205 bol, 459 ol

porcT.

si

257

ceasta manastire domneasca,

la

neni, jud. Olt, spre N., printre

muntele

Sinai.

satele Jideti, Dochia, Balu$eti,

Toata com. se intinde pe o

suprafa{a de 11 13 hect., cu
laz,
iz-

Dup&
mindu

trecere

de 4
cfi

ani,

te-

Itrinc^ti,

formind

un semicerc

se poate

Domnil
strain!

urin-

incovdiat spre K.

loc arabil

^i

p^dure.
viile

miUorl vor desfiinta aceasta

chinare,
calugarii

In termen

mediii,

dau

rnai

Margineni, deal

in

raionul com.

anual 1500 decal.

'.J6S0.

Marti* tHttionnr

<;>otrofic.

Vol.

TV

38

Digitized by

LiOOQ IC

mArgineni-de-jos

292

mArgineni-munteni

Comerciulse exercita de 6 circiumart.

Budgetul com. e
la

in

com.

Anghelichi Duca,
al

si

cu ajutorul de

munca
pomc-

spre Tirgovi^te

$i

s& ingrijeascS

locuitorilor satenl, sprc eterna

nire a tutulor.

venitur!

de proviziunl pentru 1500 c&lare^t, pomi, poposind la B&icoiu

$i

de 3850 3700 lei.

lei

$i

la

cheltuelt,

de

Biserica

deservita

preot, pl&tit
riat.

de

stat

$i

de un de enode

punind
a-I

strejt

la

M^rgineni,
cele ce

spre
s'ar

da de veste de
intimpla
in
lul.

O
$i

osea comunalS inlesne?te

putea

urma

comunica^iaintreTirgul-Filipe?ti
M&rgineni-d.-s.

Are o $coaU
44 b&e{t
la
i

frecuentatSL

plec5ret

fete.

Sava, unul din c&pitanit 0?

tiret greceti,

In partea de S.-V. e br&zdat&

Locuitoril s'au impropriet&rit

se

intri in

mi
ocu

de dealuri acoperite cu vii. Afari de riul Prahovi^a, care udcl partea de V. a com., mai sunt vilcelele: Cioc&neasa, Gomoiul, Valea LungS, B&ncila
.91

1864

?i

1879,

cm<J u sau

n&stirea

M&rgineni,

deja

dat 147 hect. din mo$ia statulut,

pata de Arnault lul Farmache,

acum vindutS
hot,
$i

in

loturt.
$i

sub cuvint c& acea mn2stire

ol

ii

Vite sunt: 78 cat

tepe, 221

putea servi ca cetate de ap&rare

scriind
lui

70

vact, 21

capre, 778

Duca
la

s vinS cu 0$

Logofetul.

145 porct.

tenit lui

pe

M&rgineni, ca s&

Se mSrgine^te cu comunele
M&rgineni-d.-s., Filipe$ti-de-Tirg
$i

Toat& com. are o suprafa{&

de 799 hect.
Locuitoril,
ture, se

meargS impreunS la Tirgovi^te. Duca, care-l b&nuia, refuzl

Dije^ti.

pe

iingft
$i

agricul-

mat ocup&
$i

cu olSria,

Margineni-de-Sus,
d.-s.,
pi. Filipe?ti,

sat,

ftcind

M&rgineni-de-Jos sau Olari $i Br&t&anca, trupurl de mosii

ale
statulut,

pe care o desfac
e$ti,

la ora$ele Plo-

parte din com. rur. Marginenijud. Prahova.

Cimpina

Tirgovitc.

judejul

Prahova,

Se

cultivi gindact

de mStase.

pending de mSn&stirea M&rgineni.

Stupt cu albine sunt 20.

Margineni-de-Sus,
Prahova,
gineni,
pi. Filipe?ti,

deal,

jud.

P&mintul e prielnic culturel.

la
1

com. MSr-

De

891 s'au vindut

de

Pomi

roditori sunt foarte muh;t.

in

pe care se cultivS 38^

vect locuitorilor.

Comerciul se exercitS
com.
rur.,

co-

hect. vie.

M&rgineni-de-Sus,
in

munS. de 4 circiumart. Budgetul comunei e

turt

la veni-

Margineni-Luncani,
Bacdu,
pi.

sat,

jud.

jud.

Prahova,

pi.

Filipe$ti.

Este situate pe loc

lul

?es,

pe ma-

sting al

piriulul

Prahovija,

la

de capitala judejulut $i la 3 kil. de re$edin{a pl&$et. La inceput com. a fost situate pe malul drept al Praho19
kil.

de 5326 let $i la cheltuelt, de 4201 let anual. In partea de V., comuna e br&zdat de dou& dealurt: Bog-

Tazlul-d.-s.,

com.

Slobozia-Luncani, situat pe Dealul-Grigorenilor.

Areo populate de 74
o circiumi;
5

suflete;

dan

$i

Duchi, pe

malul drept

cat,

30

vile raari

al piriului

Prahovija, mat inainte

vit;

cornute

$i

9 porct.
rur.,

plantate cu

acum

filoxerate,
vite.

vi^el,

dar

in

urma inundate!
strfi-

servesc de p&$une pentru

Margineni-Munteni, com.
^ezata.
?i

de

la

1864, distruginduse mat

multe case, locuitoril s'au

mutat pe stinga Prahovi^et, pe un loc mat ridicat.

Afari de riul Prahovtya, care uda partea de V. a comunei, mat e str&batut& de v&ile: Staura, Valea lut-Dan, Valea cu-Luntrea,

jud. Bac&u, pi. Bistri^a-d.-s.,

in

a-

valea riulut Bistri{a

a piriului Trebi$ul.

Se compune din 4 c&tune:

M^rgineni
-

Se compune din
gureni
la^iune
suflete.
?i

c&tune:

Valea-Turculut, Jiparulut,
?i

Munteni,

re^edin^a,

Mrgineni-d.-s., Br&ta$anca-UnOlari, avind o

familit,

Cacova, Cesc&neasa

Despina.

Margineni-Unguri,
lui,

Valea-Budu$i

popu-

Se m&rgine$te cu comunele:
Haimanalele, Dirmone$ti
gineni-d.-j.
$i

in stinga Trebi^ulut,
in

Ghe-

de 187

sau 800

M&r-

rSe^ti,

dreapta

Bistri^et.

DupS
g&sea
$i

Statistica din

1875, se
cu

Biserica, fondati

la

86 1

are

DouS. $osele comunale o leag&

in coraunft,

un c&tun
la

urm&toarea inscrip^ie
Acest
la

cu comunele Dirmone^ti
gin eni-d.-j.
nou

Mar-

nnmele Negreni.

Se invecine^te
cu

N.

^i

N.-V.

sfint loca< s'au ridicat din

?i

La

anul 1821, Duca, coman-

sec^iile Fintinelele ?i Trebi^ul,

anul 186 1 cu osirdia

chcltuiala

Dum-

dantul corpului
Ploe$ti,

de

o$tire

din
la

pendinte de com. Fintinelele, de

care
se

nealor: ParinteluT Arhimandrit Macarie,

egumenul

manastireT,

Apostol

Asachi,
Petre
si

primind porunc&
s&
piece

de

desparte
?i

prin

piriul

Const. Anagnostiadc, Costachc

Ipsilante

cu

o^tirea

Cirligata,

cu teritoriulcomunet

Digitized by

Google

mXrgineni-munten I

293

mArtine$ti

Luncani, de care se
satul

desparte
5

Distance
kil.
;

la

ora$ul

Bac&Q,
5
kil.

Are o populate de 631

torl,

locui-

prin piriul Frumosul; la S.V., cu

B&r&ti,

spre Fintinelele,
kil.;

to{I

UngurenI; o
zidita

biserica
la

pendinte de co-

spre Luncani, 9
leni,

spre Girkil.
i

catolica,

de comuna
188
$i

muna
la S.,

ruraia Osebiti-Margineni;

re$edin{a plael, 10
Osebi^i MSrgineni,

cu teritoriul ora$ulu! Ba-

spre

kil.

1889; 3 cireiumi. Vite sunt: 9 cai,

vite

c&u,pe unde curge piriul Negelul;

la E., se intinde

Pe laM&rgineni-Munteni trece
calea jude^eana Bacau-Moine$ti-

marl cornute,
porcl.

116 ol

101

p&n&

in

malul
des-

drept

al

Bistritel,

care o

Ocna

$i

o cale comunala care

Distanja
$i

la

c&tunul cu $coala

parte de com. Sauce$ti.

o leaga
fa-

cu

Osebi{i-Margineni.

primaria este de 150 m.

Are o populate de 385

milil, saii

1498

suflete, din carl

M&rgineni-Munteni,
Bacau,
la$T
pi. Bistri^a,

sat,

jud.

MSrice^ti,
com.
d.j.,

sat,

ficind

parte din

558

agricultorl,

12

meseria$I,

com. cu acepe
stinga

rur. Rus&ne$ti, pi.

Cerna
1

2 industrial, 16 comercianflf, 10

mime,

a^ezata

jud.

Vilcea,

la

\%

kil.

avind profesiunl
citorl
?i

libere,

25 mun-

piriului Trebi$ul.

de
150
fa-

cat.

Afinata,

re^edin^a

co-

64 Sunt 332 contribuabill. Sunt doua bisericl: una ortodox&, in secfia Margineni-Munteni, de lemn,$i care are o icoana adus2 din Trapezunda la 161 5,
servitorl.

Are o populate de
milil,
sail
5

munel.

80

suflete, locuind in

Are o populate de 237

cuitorl,

lo-

140 case.

102 barba^f, 135 femel.

in

Are o
la

biserica vechie, zidita

Cade
munel.
i

partea de V. a coinconjurat de dealurl

piriul

1432, in

care

se

gSsesc

2
intri-

pietre
scriptfe

de
in

marmurS cu o
versurl grece?ti
$i

udat de

Omoricea.
jud.

dup& cum
a doua,

aratainscripfia

el,

$i

catolica, in secfia

M&r-

metre

iambice,
Jftrl
-

cu

m&rcile
tra-

M&rinesii (Piriul-), pirin,

in

gineni-Unguri, ambele deservite

ambelor

Romine. In

Neam$u,pl. Piatra Muntele, com,

Dobreni, izvore?te din pad urea
Brinzel, curge in direcjiune N.-

de 2

preoflf ?i 2 cintare^i

o $coala
i

ducere suna
Pamintul

ast-fel

mixta, infiin^atain 1868,

frecir-

cuentata de
ciuml.

55

copil;

Moldavilor ascundc
si

corpul

Smaragdei Doamna
MateT,
tiul

S.
s<^ia

pe

mo^ia Alma^ulul
la

%\

se

principelui
;

lui
si

Gligore
s'a

Ghica

s'a facut

varsa mal

E. de

schitul Al-

Vite sunt: 27

cai,
$i

535

vite
ol.

catapiteazma
111

inmormintat

la

1776
Male!

ma?ul

in

piriu!

Alma^ul.

cornute, 266 porcl

826
o
?i

biserica,

Smaragda,
in

so^ia luT

Viea lucratoare
tindere de

ocupa.
hect.

in-

Ghica care a domnit

si

Muntcnia

la

1752
a

Mcirineti, numire vechie a satului

62 V*

cea

s'a

stramutnt

in

Moldavia
In
s'a

unde

Manioaia,

jud.
pi.

Neam^u,
Bistri^a.

domr.it pana la

1756.

acelasT

mor-

nelucratoare, 3 hect.
Teritoriul

mint mat

tar/.iu

(1795)

inmormintat

din com. Costi^a,

comunel

este

de

Maria, nora menrjonatei

Doamnc, iarapol

407
Jn

falcl.

barb.tul cl Grigore, tot aci sunt tngropate doua

Marmureni,
pi.

sat, in jud.

Roman,
pe de

1865, s'au iraproprietarit

locuitorl, cSrora
falcl $i
li

ncpoate
luT

ale

OoamncI Smasi

Fundul, com.
Oniceni

Oniceni,

no
312

s'au dat

ragda,

fiica

Grigore

Maria

piriul

Marmureni, spre V.
%\

22 prajini.

Biserica este deservit.1

de

satul

in

apropiere

Mo$ia, in afara de teritoriul comunel, este proprietatea ColoneluluT Sandu Crupensky i

fra^ilor

preot

<?i

2 cintaretl.

In

sat se

de

el.

mat
ta
;

afla

primSria

o scoali mix-

Are o populate de 56
milil,

fa-

4 cireiumi.
15
cai,

sau

242 suflete; o

bise-

Br&escu, cu o intindere
hect.
$i

Vite:

315
?i

vite

marl

rica

de 760

cu venit aprolei

cornute, 432 ol

117 porcl.

450 vite. Locuitoril se ocupa cu facerea

zid;
fringhil, roate ?i oale.

de

ximativ de 22000

anual

?i

de

a luT D. Frunza, care are 71,50 hect. pamint productiv, cu un

venit de 2200
lei

M^rgineni-PIrli^i, numirca
pi.

ve-

chie a cfttunulul M&rgineni-d.-j.,

Filipesti, jud.

Marmureni,
Oniceni,
;

piriii,

ce uda com.

anual.

Prahova.

pi.

Fundul, jud. Rola

Pad urea
se

din aceasta

comuna

man curge de

N.

la S.
?i

trece
la

nume$te Piriul-Adinc $i ocupa o intindere de 103 hect.

Budgetul comunel e
turf
la veni-

MSrgineni
Bacau,

Unguri,

sat,

jud.

prin satul

Marmureni

S.
riul

pi.

Bistri^a-d.-s.,

com.

Margineni-Munteni, a$ezat linga

satul Secatura, din
lele,

de acest sat se varsa Birlad, pe stinga.

MSrtineti, com.

in

de

lei

11965,

la cheltuell

de

lei

banl 47 $! 6758, banl 61.

com. Fintinerur., in pi.

pe

piriul Trebi^ul.

Mar-

Digitized by

V^OOQlC

MARTINE?TI

294

MARULUl (DEALUL-)

ginea-d.-j., jud.

R.-S&rat, pe riul

Locuitori! posedS:
gurl;
1 1

175
vacT,

plu-

fundul acestei
fi

Vctf

se zice c2 ar
satul Co-

R.-SSrat.

20

bol,

720

196

existat din

vechime

Este asezatii

in

partea de mijkil.

cai,

loc a jude^uluT, la 28

spre
si

244 mSgarT

Jepe,
si

3709 428 rimSton.

01,

6 capre,

vasna.

N. E. de orasul R.-S&rat,
partea de V. a
S.-V.
pi., la

in

Comerciul constS.
spirtoase,

in

importul
agrisi

Mar{eti,
testi,

sat, jud.

Arges,

pi. Pi-

16

kil.

spre
rese-

de coloniale, instrumente
cole,

ftcind parte din

comuna

de com. Maic&nesti,

haine
si

gata

rurala S&pata-d.-j.

dinfa plsel.

export de cereale
:

vite.

Trans-

Se invecineste cu comunele
Obilesti, la 7 kil.
hclileni,
kil.
si
;

portul se face prin gara Sihlea,

la

Marul, cdtun

al

comunei

Saca,

Slobozia-Mi-

22

kil.

spre V.
c&I

jud. Gorj, pi. Gilortul, la N.-K.

la 8 kil.; Cior&sti, la

10

CcLile

de comunica^ie sunt
:

comunei Logresti-Birnici,
pe ondulafiunea
acelasi
si

situat

Blesti, la

11
la

kil.

vecinale

spre Cucul
;

spre*

Na-

v&lceaua cu

Se m&rgineste:
Obilesti; la V.,

N. cu com.

moloasa (Putna)
spre MlicSnesti

spre
;

B&lesti-

nume.
241
hect.,

cu

Bogza
si

la
;

Voetinul-R.-Scirat
si

spre Cioresti

Are osuprafa^ade
dintre
car!

S cu
E., cu

Slobozia-Mih&lceni

la

spre Obilesti.
la

109 hect.
livezl

pSdure,
fineje,

Rimniceni

Gulianca.

Budgetul com. e

venituri

70 hect.
10
si

arabile,

Este o comunei de cimp, neavind

cit

alt

accident de teren de
riuluT

de 5525. lei, 64 ban!, si la cheltuel! de 3647 lei, 92 bani.

In

vii,

4 hect.

45 hect. de

pruni

3 hect. izlaz.

malurile

R.-Scirat,

si

aceastS

comunei,
se

alaturl
zice

Populafia satulul este de 64

familil,

icT-colea cite-va movile.

de
s'a

c&t.

M3rtinesti,

c&

sau 249 suflete, din

cresterea

cari

Riul R.-S&rat o udft prin mijloc,

intimplat
si

ciocnire

intre

de

la S. la N.,

si

afluentul
la S.
;

Rusi

Turd

intre anii 1785

59 contribuabilf, ocupindu-se
agriculture
si

cu

vitelor.
$i

sSu ViroagaVijiitoare,

La-

1790. Rusii, venind din p&durea

Locuitori!

sunt mosnenl,

cul-Negru se

afl& la

V. comuneT.
c&tunele

Cringul-MeiuluT

(com.

Bogza),
int&riturT,

Se

compune

din

au scos pe Turci din

I-au

posedS: 20 pluguri, 35 care boT; 200 vite mar!" cornute,

cat,

cu
16
ri-

M&rtinesti, resedinfa, in mijloc;

b&tut, T-au gonit peste La-

86

01,

36 capre

si

121

Tat&ranul,

la E.; Vijiitoarea, la S.

cul

Negru

si

spre

riul

R.-Sarat;
inecat

mStorl.

Suprafa^a

com. e

de

4932
vatra

o parte din Turci

s'au

Este udat de
Comunica^ia,
din^a com.
se

piriul Mrul.

hect, din can 100 hect.

cu cat cu

tot.

p&n&
face
iar

la

ree-

comuneT, 728 hect. ale locuitorilor si

larilor.

printr'un
aci
prin
in

4104 hect. ale particuDinacestea: 3712 hect.

952 40 hect.
hect. imas, 108 hect.
fine^e,

Martine^ti,
pi.

sat, in jud. R.-Sarat,

drum

ordinar,

de

Marginea-d.-j.,
al

catunul

de

soseaua

comunala care di

arabil,

p&durl,

20 hect.

neproductiv.

com. MSrtinesti, pe resedinta riul R.-S&rat. Are 20 hect. si o populate de 103 familiT, sau 428
suflete,

soseaua vecinala la Logresti Mo$neni.

In ditun suit:
fintinT.

pu^

?i

Are o populate de 314

miltf,

fa-

din carl

119 consi

sau 1247 suflete; 2 bise-

tribuabili.

Are o

biserica

ricT, una in c&t. M&rtinesti, cu hramul Adormirea MaiceT Dom-

scoala.

Marul,
tere

ftiria, jud.

Gorj,

ia
si

nafor-

din

Dealul-Muerel
acelasi
si

nuluT, ziditS in 1875

de enoriasl
preot,
si

prin staruin^a preotuluT Nicolae

Pamfilie, deservite
1

Martine^ti, numirea vechie a satulul Giurgioana, com. Giurgioana, jud. Tecuciu.

meazS valea cu
tre
rul;

nume
la

in

Dealul-Muerei

Dealul-Macom.
in

de

curge spre S. p&n&

cint&rej
in

si

paracliser

Logresti -Mosneni, unde dS

doua,

cit.

T5tSranul, cu hra-

Martineti,

mosie,

proprietatea

Amaradia.

mul sf. Nicolae, zidit in 1859 de T&nase PanS, Costache TtSranul

1

locuitorilor rctz&sl din satul Giur-

gioana, jud. Tecuciu.

Marul-Rou,
hedin^i,
pi.
;

cdtun, in jud. MeMotrul-d.-j.,

si
1

locuitori, deservita.
cint<tre{
si
1

de

com.

preot,

para-

Marturia, vale
ciu,
pi.

si

pirin, jud. Fal-

rur.

Girovul

are 80 case.

cliser;

o scoal&, fondat&in 1878

1

Podoleni, com.

Covasla

de comunS, condusci de vestor si frecuentata de

elevT.

in-

na.

Valea se intinde de
si

DeaIn

Marului (Dealul-),
a
satulul- DrSgesti,

deal,

pe

103

lul-Mari^e!
piriuluT

p&na la confluen^a
Covasna.

coasta caruia e asezatS

parte

cu

piriul

com. Bo

Digitized by

LiOOQ IC

MARULUl (POIANA-)
Fundurile,
jud. Vas-

205

mAruntei
pana

ra^ti,

pi.

permisi

intrarea,
$i

acum

Marunta, padure,
Ilfov, pi.

a statulut, jud.
intindere

luiu.

vre-o 25 ani, ca

in schiturile

Oltentya, in

din muntele Athos. Manastirea

de 35

hect., care,
:

Marului (Poiana-),
R.-Sarat,
plaiul

sat, In jud.

se administreaza de un
ajutat
$i

staref,

trupurile

Tufele-Grecului

impreunS cu $i Co-

Kimnicul,

c&t.

de un consiliu economic
duhovnicesc; monahl
?i

troceanca de-Balta, formeaza pa-

com.

Jitia, la

S.V., pe poalele

altul

durea Cascioarele.

muntelui Ulmu$orul.

sunt 16; mat toft batrini

firml.

in]

Marun^ei, com.
pi.

rur.,

jud.

Olt,

Marului
plaiul

(Poiana-),

schit,

in

fost

un loc de

exil

pentru

Siul-d.-s., situata
?i

pe Valeaju-

Rimnicul, com. Jitia,jud.

afacerl politice

pe timpul
Organic.
aci

Re-

Iminogulul
28
kil.

dealul Oltulul, la

R.-Sirat, este a$ezat pe un deal

gulamentului

Cezar

de
^i

Slatina, capitala
la

inconjurat

de o

frumoasa pazi

Boleac a
mult timp.

fost

inchis

mat

detului
placet.

12

de re^edin^a
2

dure seculara, cale de o

ora^ul Buzau
$i

de
la

Rimnicul-SSrat;
greu,

Se compune din
Gildaele, cu o

catune:
?i

drumul

foarte

de

Mdrului (Valea-),
in raionul

vale, situata

Marun^ei, re^edin^a comunel

schltul Vintila-Voda (in judeful

com.

Hurucsti, jud.
I

populate de 149

Buzau), nu se poate merge de

cit

Tecuciu.
i

familif,

Cctlare

sau cu carul cu bol.

sau 577 suflete, din carl locuesc in 1 50 1 40 contribuabili

;

Schitul se afla la hotarul dintre

jud.

M&runta

sau

MSriu^a,

ruinele

case.

Buzau

$i

Rimnicul- S&rat,

unci cetafl vechl, jud. Olt, plasa

Siul d.-s.,

Meseria^T

sunt:

4
?i
1

zidari

cu o pozifie din cele

ma!

pli-

com. MaYun{ei, situata

la

dulgherl, 2 cizmar!

cojocar.

cute. Manastirea a fost fundata

in

pe valea Oltului,

V. comunel.

timpul

lut

Aiexandru Pavlo-

vict I,

imparatul Rusiet (timpul

ocupSre! principatelor de Ru$I).

Inscripfiunea parind interesanta,

Se vad $i azT urme de zidarie de la cetate, cum $i ni$te olane de pamint ars, in forma uleiu$i lut, de 1 m. lungime 0,30
m.
in

muncel lor in comunel $i pe pie^ele de la Caracal, sau g&rile cele mat aEi desfac produsul

propiate ale cael ferate.

Are o
zidita la

biserica,

Comani-NoT,
reparata de

dim

aci
vuiiifa
si

diametru, carl au
cetatet.

servit

1859

Cu buna
torul

a TataluT,

si

cu aju-

la

apeductele

Aceste
di-

locuitorl in

1892, cu hramul Cu-

Fiului

cu lucrarca Sf. Duh, 'a

slava

apeducte au avut mal multe

rectiunl.

vioasa Paraschiva, deservita de

1

urzit biserica aceasta Iutru

tuzi-

Unele au pornit desla in

preot,

cinta>e{

para-

tulor sfinfilor la
lele

1810, Maiu

17, in

pre N. de
ce se afla
V.,

o ci$mea

vechle,
la

cliser.

PravoslavniculuT Iraparat Aiexandru

al

com. Vii$oara,

Copiil

frecuenta

?coala

din

Pavlovici

Kusici,

cu

blagoslovenia

cpiscopulut

Constandie

de

Huzau,

linga

curtea

defunctuluT

com. Vii$oara.

cu

staruin^a stare^u.uT Theodosic II, cu ajutorul pravoslavnicilor crestinT, s'a ispravit

si s'a sfin{it la 1

Evloghie Gheorghief, unde se

g&sesc
$i

Moia
parte a

parte

a statuluT

?i

azT fa>cim5turl
$i

de

a-

d-lul

M.

Dumitrescu,
are peste

81

Septembrie 8 /He.

cele olane

pietre

de

forma

care are
?i

cam

175 hect. arabile

In curte este o bisericfi mat

vechle,

cubici. Altele au plecat despre

E.,

10 hect.

vie. Statul

cum
si

arat& inscripfia:
si

de

la c&t.

Gildaele,

de sub

1000
cit ^i

hect., din cart

$i

759 hect.

Cu buna
torul

voin^a a TataluT

deal,
cu
ajus'a

Fiului

cu lucrarea
aceasta

Sf.

Duh,
slava

tinile.

unde Aci

azl seaflS lacul S1&-

arabile

250

hect. lunca: sal-

s'au g&sit
fel

asemenea
din
ce-

plopt.
la
1

ispravit biserica

Inlru

tuburt, la
tate
$i

cu

cele
la

S'ati improprietarit

1864,

tutulor sfinfilor la
te!
linY.
si

1781 de stareful Macres-

cu cele de

Vii$oara,

pe proprietatea
c&rora
Viile
li

statulut,

19 loc,

cu ajutorul pravoslavnicilor

avind tot direcfiunea catre

la

V.

s'au

dat
o

cetatea Marunta.

Nu

se $tie

ocupa

suprafa{&

349 hect. de

InsS biserica aceasta nu este

zidita din temelie, ci

sigur,

daca aceasta cetate e de

63 hect.
Intindeiea com. este de 1737
hect.

numai

re-

origin^ geta, daca sau romana.

parajia unel alteia,

fundata in
care

Pare a

fi

contimporana cu cele

1464 de stare^ul Vasile,

se zice ca este intiiul intemeietor al schitulut Poiana-Marulut,

in

de la Gilmee, Magazia-de-laCrimpoaia $i Cetatea-de-la-Ro$iori,

Locuitorit posedS

100

bol,

40
01

vaci,
$i

40

cat

$i

tepe,

1065

cu carl pare a

fi

format

118 porct.
in

care

dupi vremt au
i

fost
le

?i

monahl

feraeilor

nu

era

un cadrilater intre Olt, Dun&re ?i Vede. Vezt Piscul-lut-$arpe.

Comerciul se exercita

com.

de

3 circiumart.

Digitized by

LiOOQ IC

mArunjei
Budgetul com. e

296

MARUNJI?UL

la veniturt

Mo$ia e proprietatea

statulut,

t"i$ul-Jitianul

?i

Poenele,

parti-

de 2448 2340 let.

lei

?i

la cheltuell,

de

pe care o arendeaza anual cu

culare, apoi
al cetelor

Marun^iul-Sibiesc,
Sibie?ti,

40000
leaga ca$0$i

leT.

de mo^nenl:
Poenarf.

$osea comunala

RipenT

51

tuncle intre ele

com. cu

Marun^ei,

sat,

facind parte

din
pi.

Terenul e muntos, totu$Iare

par^t accesibile culturel, in special

seaua judejeana Slatina-TurnulMagurele.

Teritoriul com. e brazdat

com. rur.Bara$ti-de-Cepturi,
pe valea
riulul Eiul.

Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat

porumbuluT.

de

un singur
tulul,

deal,

din

malul 01-

Din minerale, are pacura in abonden^a in catunul Cucule$ti,

in

numit Coasta-Viilor, pen-

Marun{iul, com.
Buzau, plaiul

rur.,

jud.

care se

exploateaza
apoi

sistematic
sare,
pirita.

ma! inainte era acoperit Sunt 3 valcele, carl vin numai din plot ?i din topitru-ca

Buzau, situat pe
ale riului Buzaul,

din 1882,
gips
$i

cu

viT.

ambele malurl
la

fier in

urme de forma de

51V2

kil.

de

ora^ul Buzaul.

Locuitoril se ocupa, pe linga

agricultura,
?i

rea zapezilor.
In partea

Limita, la N., incepe din Dea-

cu rotaria, facerea
etc.

de

N.,

linga

0lac,

lul-de-la-Valea-VieT,
lagi,
riul

com.

Patirin

de

sanil, caru^e,

seaua jude^eana, se

afla

un

pe care coboara pana

Buzaul
trece
;

Comerciul consta in desfacerea

acestor producfiuni
?i
:

numit

Slatinele,

$i la

E. de cat.

la

Crucea din lunButoe$ti-

^uiceT.

Gildaele sunt 3 magurT: GuraBouluT, linga lacul Dragomir,

altele 2
i

ca
lor),

Patirlagi

(moara
in

Tirgurl anuale are

Floriilor,

Duminica

riul,

urea pe malul

speciale.

mat mid, fara numiri La V. de Marunfei,

ceta^el

DirsteT,

pana ajunge

muntele

Podul-Ro^u; la E., incepe din Pia

tra

se afla ruinele
la$f

cu ace-

muntelut Podul-Ro$u, hotar

nume.

despre mo?ia

mo^nenilor

Sibi-

Duminica tuturor sfin^ilor, 6 August (la Marum;i$ul), 14 Septembre (Poeni) $i 21 Noembre (Zahare$ti). Cai de comunica^ie: ^oseaua
Buzaul- Frontiera, Cizlaul- Chiojdul, prin Gura-BisceT
?i

Pamintul e
pu^in
nisipos
?i
;

maf mult ?es

parte

?i

ceni, o ia

pe scursura ape!, prin

la

deluros,

padure pana
ajunge
in

malul Chilielor,

alte dru-

negru

productiv.
se fnvecine^te
la E.,
:

apoi, continuind
la

slemnea malu-

murf naturale.
Vite sunt: 609 bof, 198
vadf,

Com.
la

N.-V.

lul,
luT,

cu Vii$oara; cu

cu Boianul;
$i

muchia Gogoude unde se dirige spre mase lasa pe piriul

88

vi^eT,
ol,

cai

2 lepe, 5 minjT,
i

S cu com. Comani,
riul

laV.

nastirea Cirnul; la S., incepind

1300

181 capre

546pord.

Oltul.

de
parte din
pi.

la Cirnul,

Stupl sunt 55.

Tega, printre catunele Cucule?ti

Comunaeformatadin catunele
Benga,
Cucule$ti,
Gura-Biscif,

Marun^ei,
com.
d.-j.,

sat, facind

rur.

Maldarul,

Vedea-

jud. Olt.
fa-

$i Tega pana in riul Buzaul, urmeaza pu^in in jos albia BuzauluT pana la gura riulu! Bisca-

Maguricea, Manastirea, MarunPoenele, Valea- Seaca ?i Vi?ul,

Zahare^ti,

Are o populafiune de 65
milil;

ChiojduluT,
ia

trece

Buzaul
in

?i

cu

populate de
din
care
in

o biserica, cu hramul
?i

Sf.
zi-

pe Bisca-Chiojdulul
la

sus,

2120
case.

locuitorl,

403
515

Nicolae

loan Botezatorul,

pana
la V.,

gura insuletBraduletul;

contribuabilT,

locuind

dita in zilelePrea LuminatuluT

apuca pe insula Bradu-

Domn

Alex.

Ghica,

mitropolit
la anul

le^ulpanainvirfulPiscul-Strimpt,

Meseria^T sunt
rotari,
fierari,
1
1

lemnarf, 34
cizmarf,
2
?i

fund parintele Grigorie,

1833, de
i

popa Stan Marun^elu

urcape muntele Poenari, atinge pu{in mo$ia Bisceni ?i continua

pe
plaiu

croitor, 2

cojocar, 2 boeangif

diaconul Radu,>.

pana

in

Dealul de-la-

2 brutar!.

Valea-Viel.

Budgetul com. e de 3196.56

Marun^ei,
rur.

sat,

re^edinja
pi.

com.

Suprafafa

saede3278
hect.

hect,
1

lei

anual.

Marun^et,

Siul d.-s., jud.

OltuluT, la

din care 1025 hect. arabile,

hect. padure, 265

156
$i

Are o
2

?coala, in catunul Ma-

Olt, situat
I

pe valea

fineata,
livezl,

run^i?ul, frecuentata

de 91

elevi
in
?i

kil.

de catunul Gildaele.

413 hect.

izlaz,
$i

198 hect.

eleve;

Are o popula^iune de 334

locuitorl.

2 hect. vie

9 hect. loc sterp. 1

a-

Marunti?ul,

4 bisericl, una doua in Poene

?i

Proprietary

ma! insemnate,

una
5

in Zahare?ti,

deservite de

Vite sunt:
10 bivoll, 23
ol,

42
cat

bol
$i

$i

vaci,

fara

de

pamintul

locuitorilor,

preotf, 3 cintare{I
7

para-

Tepe,

685

sunt:
$i

Marun^ul,

Valea-Seaca

cliserl;

circiuml.
la inceputul

60

porcl.

Benga, ale

statulul,

Marun-

Corauna e noua;

Digitized by

Google

mArunti?ul
secolulul

297

mAstAcani

nu exista de
i

cit

cS-

M&run{iul, mofie,
zu\

in

jud.

Bu

Se m&rgine?te
tul,

la E.

cu Pru-

tunul Poenele
in

ci$i-va
al

pganl,
s'att for-

com. Marun{i$ul,

in intin
arftturl

avind in fa{& satul basarai

catunul Benga,

manastire!

dere

cam de 830 hect,

fineatd,
izlaz
$i

bean numit Vadul-luMsac

la V.,

cu

Verbila. Cele-l'alte sate

livezi,

sterp

catunul Brane$ti, com. Vlade?ti

mat Jntre 1 830

86o, iar Benga,

Proprietate in devalmaie a
nenilor Sibie^t!
?i

mo?

cu Cuca;
$i

la

S.,

cu Fol-*

din insurStei! impropietaritt pe

Poenarl.

teti

la

N. cu catunul Ro$-

mo?ia Benga sau Verbila.

cani,

M^run^i^ul-Valea-Seaca,
Marun^i^ul, com.
Dimbovifa, pi. Bolintinul, situata pe cimpie, la o mica, distant spre S.-V. de com. Titul. Prin raionul comunel trece piriul Rastoaca, peste care sunt doua podurl.
rur., jud.
fif,

mo-

in jud.

Buzau, com. Marun-

com. Vlde?ti. Apele ce uda comuna sunt: lacul Covurluiu, in parfile de

i

Ji$ul,

proprietate a statulul, pen;

N.

S.; balfile

Pestritele, Pir-

dinte de Episcopia Buzau

are

liturile,

Carusul

$i

Vla?ca, situate
$i

o intindere
din
carl

cam de 470
hect.
$i

hect.,

pe

$es'il

Prutulu!
sale
;

formate prin

95

loc

arabil,
iar

vSrsaturile

piriul

Covur-

crivinS, pietri?

izlaz,

374

luiu ipiriia$ui P&rul

sau Valea-

Se compune din 4 catune:

Tom^ani, Marun{i$ul, Po$ta
Matracaua, cu o populate
?i

hect. padure.

Pirulut.

Este formats din treic&tune:

de

Masalii, c&tun
lomHa,
pi.

(tirla),

in jud. la-

Mastacani, re^edin^a, Chiraftei,

Dr^gule^ti
tate

?i

900

locuitorl

$i

2 bisericl.

Ialomi^a-Balta,

pen-

sau

^olica,

depr-

Se

invecine$te: cu Titul spre

;

dinte de com. Sudi^i.

de re^edin^a com., a doua

$i

N.-E.; Coste^ti, spre N.-V.

cu

ca vre-o 300 m.

a treia cu

Crovul, spre

S.-E.

$i

Argeul
Titul

Mdscuri,
tova,

sat, in jud.

?i

pi.

Tu-

2 kil.

spre S.-V., desparfindu-se prin

cimpil
i

spre N. N.-V. de Birlad.

la

LocuitoriT se impart

ast-fel

unindu-se cu

$i

Cojte$ti prin $osele comunale,

iar

FormeazSsinguro comuna(com. Mascuri). Are o populate de

358
locuitorT, din cari

Mastacani, r&zeI;
cl&ca$i

la Chiraftei,

fotI

improprietari^T;

la
ai

cu Crovul prin drumurl prac-

78 con95 case;
o supradin
carl

Dr&cule$ti,

simpli

servitorl

tice ne$oseluite.

tribuabill,

locuind

in

proprietate! mari.

de Marun{i$ul este $i o micapadure de 3 500 aril. Aid a fost mat nainte vreme sta^ie de cal de po?ta pe drumul Bucure$tiPiteti.
In apropiere

o bisericcl; 2 circiumL

Are o populate de 545

milii,

fa-

Se
faja

cultiva viea

pe

sau 2225 suflete, din carl

de 42,50

hect.,

15,50

nelucr&toare,

iar prunii,

378 contrib., locuind in 5 18 case. Sunt 2 bisericl: in Mastacani

$i

pe o suprafafa de 50 arif. Budgetul com. e de 1388

41 banf.

Chiraftei,

ambele cu hramul
catre

lei,

Sf.

VoevozT. Cea din Mastacani

Marun{iul, c&tun de re$edin{a al com. Marun{iul, jud. Buzu, cu 160 locuitorl $i 51 case.

zidita din

1802 1805 de

raza^ii locall;

cea din Chiraftei

Maseaua,
tulut

munte,

in jud.

Buzau,
schi-

com. Minzale$ti, imprejurul

in 1822 de fa mi Ha A. Codreanu, proprietarul mo-

construita

Maruntiul, numire ce
cu acela$I nume, jud.
$i

se

maf

Gavanul, gol

$i

stincos.

iel
lor,

dupa noua a^ezare a

parohii-

da*r/w#/7Prahovi$a-d.-j., com.
plaiul

com. Mastacani, formind o

s'afixat

Mdstacanul,
pi.

sat, in jud.

Roman,
$i

parohie, cu catedralaSf. VoevozT

Prahova.

Fundul, com. Balu$e$ti, spre

la 3

din re$edin$a,

un preot
$i

N.-E. de satul Balu$e?ti

paroh, un preot ajutor

tare^r.

cin-

Marunti^ul, fost

tnetoh al Epis-

kil.

de

el.

copiei Buzau, jud. Buzau, com.

Are o populate de 34
lii,

famia

Mfrunfi^ul, azf bisericT de mir.

sau 179 suflete, din carf 37 contribuabill, locuind in 39 case.

Sunt 2 $colf, una de doua de fete, ambele

bae^i
in

$i

re-

^edin^a comunel; $coalade bae^I

e frecuentata

M4run{iul (Cre{uleasca, Sturzea), mofie,

in jud.

Sunt 61

vite

marl cornute.

de 80 85

elevT

Buzau, com.

$coala de fete de 20

25

eleve.
la

Marun{i$ul, catunele M&run^ul,

Mastacani, com.
Covurluiu,
pi.

rur.

in

jud.

Teritoriul

comunel
es
$i

este:

Maguricea
hect.,

$i

Cucule^ti.

Are 850
p&$i fi-

Prutul, in partea
fa^a in

Mastacani,
raftei

vale; la Chi^i

din

carl

420

hect.

N. a laculul Covurluiu,
fa^a

mai mult dealurl

platou ridicat

la

Dra-

dure, restul araturl, livezi

neaja.

cu Folte^ti

$i

la

40

kil.

cule^ti,

?es al

de

la Galafi.

PrutuluL

Digitized by

Google

mastAcani
Solul, afarS de sesul Prutului, unde e negru-baltos, e incolo nisipo argilos, si pe alocurea amestecSturS de prundis mic. Suprafafa com. e de 5005
-

298

mAtAsari-de-sus

tolache, din pi. Podgoria,

jud.

toriul

comunelor:

Socariciul

si

Prahova.

Jegalia.

Mastaneti,
pi.

deal, jud.

Prahova,
la

M&tacina,
pi.

cdtun, in jud. Putna,

Valea-Sirei.

Podgoria, situat

N.

de

Vrancea, com.
carl locuesc

hect

din carl: arabile 2582,

?i

vil

194, fineafa 225, balpf

stufarie

com. Apostolache. Are direc^ia de la V. spre E. Pe el se

cultiva vie.

Are o populate de
flete,

100

su-

in

22

case.

129,

imas 385, vetrele satelor

991,
tufaris

243, pftdure

257.

Matasari, com.

rur.

$i

sat, in jud.
la 57
kil.

Din acestea: 3735

proprieta^e! marl

hect. aparfin
si

Macaul,

piriit,

jud. Bacau, pi.

la

Mehedinfi,

pi.

V&ilor,

1260 pro-

Muntelui, care curge de

V.

priet^el'mict. Proprietatea

mare

spre E. pe limita teritoriilor co-

de orasul Turnul-Severin. Este situata pe vale si se margineste

la

e reprezintata prin inosiile Chiraftei si Draculesti.

munelor Darmanesti
$i

?i

Doftana
Trotu-

N. cu com. Bradeful;

la E.,

se varsS pe

dreapta

cu cit. Buhorelul de com.

gote?ti
gotesti
;

Dra-

Pe linga
vitelor
tori!
sj

plugSrie,

cre$terea
locui-

$ului.

spre S., cu com. Dra$i

cultura

viilor,
si

Cozmanesti;
:

iar spre
Mi-

se mai ocupa
facerea
si

cu

pesco-

Macateni,
dreapta

sat,

pe

sesul

din
S.

V., cu
cule$ti

comunele Tehomirul,
si

caria,

rogojinelor,
carausia.

JijieT,

in partea

de

Runcurelul.

sirea stufulul

a comunei Tru$esti, plasa

jud. Boto$ani,

Jijia,

Satul MatSsari formeaza com.

Clrciuml sunt 4. Meseriasl se

afla:

cu

suprafa^a

cu satele:
d.-s.,

Croici

si

MatSsariIo-

croitort, 2

cojocarT,
si

dogarl, 2 timplarl
flerarl.

4 mai mul$!
lucreaza

de 1363
V.,
$i

hect.,

din

can
de

570
S.fa-

avind peste tot 1300

hect. p&dure, in

partea

cuitorl, din carl

bili,

200

contribua-

Purine

feme!

cu o populate de 6j
sau 266 suflete,

locuind in 260 case.

:

inul,
toril

mat multe cinepa. Locuiposeda 150 plugurl, din

16
sistematice.
la veni-

milil,

din carl

Locuitoril poseda

28

pluguri,

50 contribuabill.

carl

Are o
mercianjl

biserica, cu 2 preo^l
3

si

46 care cu bo!, 6 cal; 80 stupl.

Prin

caruje cu

Budgetul comunal e
turl la

3 cintare^I; 2 circiuml;
si

co-

comuna

trece soseaua

13489 let, 94 banl, si cheltuelT de 1325 1 lei, 89 banl. Comuna este strabatuta de
:

de

4 meseriasl.
si

Plostina-Niculesti-Matasari.

Vite: 255 vite mar! cornute,

Are

2 bisericT, deservite

de

67

cat,

1125 ol

25 porcl.

calea jude^eana Gala^i-Bujor-Birlad, care

raftei,
kil.
;

trece pe

mosia Chi3

Macateti,
pi.

pe o lungime de vr'o

Neam^u, Piatra-Muntele, comuna Dosat,

in jud.

2 preofi si 4 cintare^l; condusa de 1 inva^ator cuentata de 35 elevl.

scoalS,
si
1

fre-

Vite
22
cal,

de calea Gala^i-Falciu, prin mosja Draculesti, tot pe o lungime de vr'o 3 kil.

sat,

breni,

situat

in

valea

formats

640 400
304

vite marl cornute,

ol si

465

rimatori.

de dealul cu acelasl nume, din ramura Balaurulul, despre E.

Budgetul comunei
turl

e la

veni-

de

lei,

iar la cheltueli,

Are o populate de
Mastacani,
rSz^esc
sj

familil,

de 790

lei.

rese-

sau 15
Satul

suflete; o biserica, fon-

Dealurl mai principale inco

dinfa comunei cu acelasl nume,

jud. Covurluiu. Intinderea
siel e

data de $tefan-Voda;

28

vite.

muna sunt
horelul,

Dealul-Sterpel, Bo-

mo-

formeaza

un

trup

cu

Croici,

Dealul-Mic

i\

de 859 hect. Are o populate de 368 familil, sau 1558

suflete,

satul Ca^aria.

Dealul-Calugarulul.
Piriia^ este
:

Jil{ul,

ce se var

locuind in 341 case; o

Macdteti,

piriias, ce izvoreste

sa in

Jiul,
si

iar

vai sunt: Valea

biserici;

doua

scoli.

Vezl co-

din dealul cu acelasl nume, ra-

Mare

Valea-Arsi^el.

muna

M&st&cani.

mura despre E. a jud. Neamfu, curge

vechie
loc.

Balaurulul,
prin
satul
pi.

MatSsari-de-Jos,
in

sat, cu 82 case,
pi.

Mastacanoasa, numire
ce se da
$i

Caciule?ti,

com.
si

Caciulesti,

jud.

Mehedinfi,

Viilor,

azl

de

catre

Piatra-Muntele,

se

varsa

pe

este re^edinfa com. Matasari.

bastinasl, piriulul

Mastacinul.

dreapta piriului Cracftul.

Matasari-de-Sus,
Mdstane^ti,
la

sat,

in

jud.
rur.

moie,

pe care pe

Matasea,

lac,

in
pi.

jud.

lalomifa,
teri-

Mehedin^i,

pi.

Vailor, com.

1600

s'a infiin^at satul

Apos

insula Balta,

Borcea, pe

Matdsari, cu 94 case.

Digitized by

LiOOQ IC

mAtAsarul
Matasarul,
Dimbovtya,
parte

299

mAjAul
jud.

com.
pi.

rur.,

in

jud.

Mfttora^ul, deal,

Cobia,
$i

situata

pe cimpie
kil.

parte pe deal,

la cnji-va

spre E. de Gae$ti.

Prin
riul

raionul comunei

curge
este

Mehedintf, pi. Ocolul-d.-s., $inind de com. rur. Bresntya. Pe aci, se zice, ca ar fi fost un drum roman ce ducea peste munp in
in

$oseaua judefeana Tirgovi^teaRucar, pleaca de

leni, pi.

la

com. Vain

Dimbovita, trece prin

$i

Ma^aul
Este

coboara
izolata

ora^ul

Cimpulung.

Rastoaca peste care

Austria.

cam
la

de

alte

un pod.

comune
4 catune:
cu o popuo

vecine.

D'aci

scoborl

Se compune din

Matasarul, Odaia-Turculul, Crefule$ti

$i

Mdtuleti, mahala, in com. rur. Balaci{a, pi. Dumbrava, jud. Mehedin{i.

spre
S.
la la

N.

Cimpulung,
$i
?i

spre spre

Jugurul

Poenari,

Pane^ti,

V.
cdtun, al com. Colfi, jud.
$i

Godeni
1

spre E. in apa

late

de 1425 locuitori. Are 2 biserid; o coala;

$i

Arge^elul.

Md{ara,
case.

La

83 1,

ivindu-se in

fara

una de apa. Cimpia din apropierea com. poarta numele de Lunca-Matasarulul.

moara de abur!

Buzau, cu 120 locuitori

24

boale epidemice,

Ma^aul servi

Se

ia

adesea impreuna cu

de carantina pentru ora^ul Cimpulung, a$ezindu-se aci custozl

chiar dintre ora^anl.

Muscelul-Caraimanesc.

Se invecine^te:

la E.,

cu com.

M&t&rel
in jud.

(VIrful-), tnunte,

stin-

Podule$ti; la V., cu Cojocarul;

la

cos, acoperit

de pufina padure,
;

M&t&ul,
com.

sat,

faclnd

parte

din
pi.

N.,

cu com. Speriefeni
aceste

$i

la

Buzau, com. Cotyi

Pirscovul.

serva

rur.

cu acela?! nume,

S.

cu Mogo$ani, despar^indu-se
toate

ca punct de hotar intre plaiurile

Dlrabovija, jud. Muscel.

de

comune
i

prin

Buzaul

$i

cimpil i prin
se prin

padurl

unindu-

M&t&ul,

$osele vecino-comunale.

Md{aul, com.
cel, pi.
5
kil.

rur,, in jud.

Mus-

pise, (1050 m.), in jud. Muscel, la S.-E. de Cimpulung,

Dimbovita,

la S.-E. ?i la

pe un masiv ingust,
Tlrgulul
?i riul

intre Riul-

Matasarul, stafie de
jud.

dr.-d.-f., in

de Cimpulung, situat pe
inalt
?i

Arge?elul. Acest

Dimbovita,

pi.

Cobia, cat.
Chitila-Pila

un deal

frumos,

care

Mogo^ani,
te$ti,

pe
in

linia

pusa

circulate

13

predomina ora$ul Cimpulung. Se compune din 5 catune:

Majaul, Calule?ti,
cene?ti
i

masiv se termina aproape de confluen^a riulul Arge^elul cu

Riul-Tirgulul
$i

prezinta o ?ea

Sept.,

1872. Se afla intre stabile

i

Chiliile,

Codin

larga la S.

de Namae$ti, prin

Titu (10.4 kil.)

kil.).

Gae$ti

(11.3

Suslane?ti, cu
1

o po-

care trece $oseaua Clmpulung-

Inalfimea d'asupra nivelui63 m .c>9.

Venitul

pulate de

194

locuitori,

Rucar-Frontiera.
Piscul Mafaul este situat

lui

Marei de

carl 199 contribuabill.

pe

aceste! sta{il
fost

pe
lei

anul

de 34279

1896 70 ban!.

Radu-Basarab,

a fondat

la

culmea dintre Arge^elul

Tirgulul
?i

?i

Riul-

Mafaul
roctyl,
lor,

un

ospiciO

de

neno-

este legat

cu Cim-

pentru adapostirea orbioio-

pulung printr'o $osea care se

prelunge?te prin valea piriulul

Mateti, cdtun, al com.

neni,

Maracilocui-

$chiopilor, girbovilor,
etc.,

jud. Buzau, cu

520

gilor,

inzestrindu-1
i

tnsu^I

Jugurul spre

Mihae?ti,

iar

cu

tori i

108 case; are sub-divi-

cu mo?ia Ma^aul

scutind po-

valea Arge?elulul comunica prin

zia

Ungureni.
jud.
cat.

pulafia acestor nenorocifl de orl-

drumurl de care.

ce dajdil de peste an.

M&teti, mosie,
in

Buzau,
Mate^ti.

com. Maracineni,

Se mai spune ca Ma^aul era locul de pedeapsa al celor ral.

Cel vinovaflf aci se expatriau
se executau din
nilor.
$i

Ma^ul,

pe care se aria situata com. cu acela^I nume, jud.

deal,

Are cam 11 20 hect., din carl

800 hect. arabile, 14 gradinl de
zarzavat,

Muscel, intre
Riul-Tirgulul.

riul

Arge?elul

$i

ordinul

Dom-

apol prund

%\

izlaz.

Are o $coala mixta,

Mati^a, mope, a statulul, jud. Prahova, pi. Podgoria,
refi,

frecuen-

Acest deal predomina toata partea de S. a ora?uluI Cimpulung.

tata

com. Pacu-

servite

fosta pendinte

de Episcoanual

de 60 copil 4 de 2 preo^t Budgetul com. e

;

biserici, de$i

dascall.

la

venituri

MS^Sul,
are

viosie,

in

jud.

Buzau,

pia Buzaul.

de 2296
venit

lei

?i

la

cheltuell,

de

com. Tohani,

cat.

Gura-Vadului;

Aduce
3400
lei.

un

de

2265

lei.

cam 400
36

hect., din care

40

O
Dtyimar
U*grajU>. Vol. I V

$osea, care se bifurca din

arabile,

izlaz,

restul vie.

**o4Q. Mmrtl9

39

Digitized by

Google

mXtcant
Ma{cani, ptidure,
pe ling&
la

300

mAxineni

in jud.

BacSu

$i

Tecuciu, intinzindu-se spre

sacul

S.,

hect., din carl 73 hect. vatra com., 1000 hect. ale locuitorilor
?i

r&posatul loan
la

Maxim, n&cut
la

1825, mort

Bucure$ti,

la

Corbasca p&n&

Gherdana.
In dreptul satulul Gherdana,

6000 hect. ale particularilor. Are o populate de 362 fasau 1393 suflete; o bise-

2 Iunie 1877, fost profesor

stins

di-

milii,

sub
lar!,

r&d&cinele

arborilor secu-

ric&,

numitS

Schirul-Mxineni,
Sf.

s'au g&sit resturi

$i

de animale,
P^durea,
lu!

cu

hramul

Na$terea

loan

de limba latin&la liceul Sf. Sava din Bucure^ti i membru al Academiet Romine. Era fiul preotulul C. Maxim.

de arme

ciir&mizT.

Botez&torul, zidit& in

1638

de de
i

impreunci cu mo$ia, a fost a

Mateiu-Basarab, intre$inut&

Maxineni, (Maxinul), sat,

di?tea, pi. Mosti^tea, jud.

fccind

Duca-Voda.
la

De
la

la

el

a trecut
?i

Eforia Spitalelor Civile din Bucure?ti, deservitS

parte din com. rur. Greci-GriIlfov.

vistiernicul

Hie

Catargiti

de

preot

ma! pe urin&
care a

Constantin Bal?
Pogleful.

3 cintare^I; o $coal2. mixta, fon-

Este situat

la

E. de

Gr2di$tea,
i

fSLcut $i schitul

data in 1878 de com., condusS

intre valea Pociovali?tea

p$-

de

inv^ator

$i

frecuentata de

durea Gradi^tea.

Ma{iona,

vale,

in

jud.

Buzati,

90

elevT.

Se intinde pe o
cu
leteu,

suprafa{5 de

com. Breaza, c5t. Bcideni. Incepe din muntele Istri^ia, de

la Fintina

Calitatea pamlntului este mediocrcl, terenul fiind acoperit

535 hect., coprinzind ?i unheare o populate de ?i

locuitori.

GheroiuluT

$i

se vars&
vii-

mla^tinl intinse.
hect. arabile,

in piriul Pietroasa in
lor, la

capul

Pu^ul-cu-Salcie, din com.

hect.

Com. are: 2250 900 hect. ima?, 25 p&durl, 42 hect. vii, 3303
260
plu1

234

Mo$tenitoriI

defunctulul

G.
$i

Pietroasa-d.-s. In

timp de ploae

hect. neproductiv (mlatinT).

H. Tudorache au 435 hect. locuitorif, 100 hect. Proprietary

cultivS
izlaz,

e foarte violent^,
intregi
$i

aduce

stincl

Locuitoril posedS:
gurl, 2

210

hect., (40 sterpe, 50

cauzeazi multe pierderT

ma^inl de seinSnat;
1

m&lurenilor.

de
cu

treerat,

de secerat,

moarci

135 p&dure). Locuitorif cultiv& tot terenul, afar de 10 hect,

carl

aburf;
cal,

Maxineni,
R.-Sarat,

com. rur., in jude^ul

pi.

243

305 boT, 426 vaci, 227 lepe, 2491 01, 291

sunt:

r&min sterpe.
bisericS, cu hramul A1

Are o
i

Marginea-d.-j.,
al riuluT Siretul.

pe

rimatori.

dormirea, deservitS. de
1

preot

malul drept
a jud., la 50
E. a

Meseria^i

potcovar,

cintare^i; o $coaia mixta,

Este a^ezata in partea de E.

kil.
$i

2 timplari, 2 geamgil.

frecuentata

de

17

elevi

spre N.-E. de
in partea
kil.

Comerciul constS
cole
in

in

importul

eleve.

ora^ul R.-Sarat,
plS?eI, la

de

colonialelor, instrumentelor agri$i

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

15

spre E.

exportul cerealelor

$i

de com. Maic&ne?ti, re$edin{a

pla^el.

vitelor.

Transportul se face prin

Numirul
133
?i

vitelor

mar!

e de
263.

stasia

Independent

(jud.

Co-

al celor

mid, de

Comunele mal apropiate sunt:

Gulianca, la 10
la
kil.
$i

vurluiu), la 8 kil. spre E.

Sunt

Corbul,

14 comercian^I.
Cile de comunica^ie: calea

Maxineni,

schit, in jud. R.-S2rat,

10

kil.

pi. Marginea-d.-j.,

com. MSxineni,
MateT-BasaEforia
nu-

Se m&rgine?te:
Corbul
;

la N.,

cu com.
(jud.

jude^eana Virte$coi-Foc$ani-Mxineni-Br&ila
;

fondat in 1638 de
rab.

la E.,

cu M&xineni
la V.,

la

Corbul;

spre

Este intre^inut de
?i

Covurluiu); la S., cu Gurgue?ti

(jud. Br&ila),
?i

GuKanca-Ciora?ti-R.-S&rat.

Spitalelor Civile

a rmas

cu Guli-

Budgetul com. e

la

veniturl

mal biserici de

mir.

anca.

de 4420
43
1

let,

iar la cheltuell,

de

Este o com. de cimp.

Riul Siretul o ud& la E., de
la N.-V. la S.-E., formind Balta-

lei.

Maxineni, mosie a
jud. Covurluiu,
sat, $i

statului, in

pi. Siretul, com.

Maxineni, fost

comund,

in

Independent,
mSnastirea

fosta pendinte de

Mixinenilor;

riul

Buz&ul

la S.,

jud. Covurluiu, pi. Siretul, lingi

Piscul, desfiinfat

Bistri^a.

Are

35 62
?i

de

la S.-V. la N.-E.; piriul

Bu-

de

ci^I-va ani,

hect., din cari 37 hect. padure

z&elul, la

V. Are

?i

24 pufurl.
la

din cauza inundatiilor Siretulul

(vezi

37*/2
lei

vii.

Se arendeazScu

50000

Cite-va case sunt aezate

Independent, com.).
$i

Se

anual.

gura Buz&ulul

$i

poarta numele

compunea din c&tunele Maxineni, Br&ina

de

Sirbe?ti.

Viorica.
fost originar

Maxineni,

mosie, de 1300

hect.,

Suprafa^a com. este de 7073

Din acest sat a

jud. Braila, proprietatea

Eforiel

Digitized by

Google

MXXINENILOR (COTUL-)

301

MEDJIDIA (PLASA)

Spitalelor Civile,

ocupind partea

VIa$ca,

pi.

Marginea, pendinte
proprie-

Are de

tributarT din stinga pi

de V. a com. Cotul-Lung.

de com. Arsache, pe
tatea Paraipani.

raiele: Movileni, Cuco?eni,

T&-

tareni, StineY

$i

Gavanul, iar din

Maxinenilor (Cotul-), veckitt picket, cu No. 95, la hotarul c&tre

Moldova, in jud.
Marginea-d.-j.,
azl e

dreapta piraiele: Ru$i $iFoc$a.

R.-Sarat,

pi.

Meculeti, com. rur.

sat, facind parte din

Gavana- Valea -Rea,

familiT,

com. Maxineni;

jud. Arge?, pi. Pite?ti.

Medjidia, p/asd, ocupind partea de V. $i centrala a jud. Constanta.

$I-a luat

han pe drumul spre Corbul.

loc,

Are o populate de 30
hramul
$\
1

sau 136 suflete; o biserica, cu

numele de

la

re$e-

Maz&naeti,
MunteluT,

jud. Bacau, pi.

Sf.

VoevozT, cu

preot

dinja sa, ora?elul Medjidia sau

Mejidie.

comuna

Podurile, pe

cintaref.

care se afl& satui Valea-SoaseT,

Diagonalele sale cele maT marl

coprinzind
durile.

$i sili^tea

satuluT Po-

Medeleni,
ni$tea,

sat, jud.

Ia$i, pi.

Bra-

sunt de

la

N.

la S.,

de

la virful
i

Er-

com. Golaeti, situat pe

$i

chesec, la virful Cangagi,

la
la

malul PrutuluT

inconjurat de

V. laE., de

la virful

de Cuzgun
pla-

Mazararul,
jud.

sat,
pi.

cu 47 locuitorT,
OltuluY,

padurT.

Arges,

facind

Are o populate de 41

familiT,

movila IslamTepe Se margine?te la N. cu

parte din

com.

rur. Balce^ti.

sau 139 suflete; o bisericS, ftcutS la 1798, de ob$tia locuitorilor,

sa

Hir^ova, iar la E. cu plasa

la S.

Constanta,
galia, iar la

cu plasa Man-

Mecea, sat, facind parte din co-

avind un eclesiarc.

V. cu jud. Ialomi^a,
din fluviul

muna rurali
locul,

Ciorte?ti, pi.

Mij-

Vite: 164 vite marT cornute,

desp&r$indu-se
narea.

Du-

jud. Vilcea.
lofe-

22

oT,

30

cal

$i

37 rimatorl.
parte
din

cuitorT,

Are o populate de 519 257 barbaflf $i 262

$i

Relieful solulut e in

general
in

Medeleni,

sat, facind

accidentat.

Mai cu osebire
vile se succed.

mel.

Este situat pe valea

cu acela?!

dealul

com. Godine?ti, jud. Tecuciu. Situat la N. comuneT, la 3 kil.

partea de V., pe malul DunSrel,

dealurile
lurile in
$i

Dea$i

nume.
bisericS,
?i

de re?edin{a.
fondata
la
la

general stincoase

pie-

Are o
anul

Are o populate de 48
miliT,

fa-

1809

reparata

anul

sau

195

suflete,

locuind

nu numal c& impiedidi batrinul fluviu de a se indrepta

troase,

1855.

in

47 case; o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, zidita de Stolnicul loan Tacu, la 1820.

spre Mare, dar

il

imping spre
lunginkil.

N.

?i

chiar spre N.-V.,

Mechiaua (Hiotul),
parte din
pi.

sat,

ftctnd

du-T cursul cu vre-o sut&

panS
te-

com.
N.

rur.

Corbeanca,
Ilfov.

Locuitoril s'au improprietarit

la

ce se varsi in Mare.

Znagovul, jud.

Este

1864.

Plasa
rasa

Medjidia

fine
i

de

situat la

de Tama?i, intre Valea - C&lugarulul $i p&durea

Se intinde pe o suprafafa de
768 hect.

dunareana,
in

este

des-

Media, padure a
munfiT

statuluT, in

in-

VlasieT.

tindere de 250 hect, {mind de

doua jumitap prin depresiunea Cara-Su, ce merge

parfita

manastireT

Cimpulung,
com.
plaiul

de

la

Cernavoda, prin

Medji-

cu

populate de
?i

carl fac parte din

$ori
?i

Corb-

dia, la

Constanta. Dealurile, can

168 locuitori.
D-l

Berevoe^ti,

Nuc-

brazdeaza plasa, formeaza maT

A. Vasiliu

Gr. Cire?anu
locuitoriT,
cultiva.

$oara, jud. Muscel.

multe sisteme,
Suceava.
treaza
insa

carl,

de

?i

stau

au

670 hect.
(20 hect.

?i

hect. hect.

Proprietarii

98 250

in legatura unele

cu

altele, p&s-

Mediasca,
zul,

piriil,

jud.

fie-care

caracterul
:

izlaz,

400

hect.

Izvore$te din padurea Huhure-

sau

deosebit. Acestea sunt

in

padure).
terenul.

LocuitoriT cultiva tot

sub numele de
Movileni
ia

piriul

Sub-

comuna
batyile

Vlah-Bair, la V.,
$i

intre

{irelul,
1

trece prin satele:

i

MesPiriul-

Vederoasa

Baciul, cu
kil.);

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

teceni,

Negote^ti,

virful

Vlah-Chioi (155
balfile
$i

in

de unde
vitelor
al celor

numele de
de unde
se

comuna Rasova, coprins^

Dunare,
Cochirleni
?i

intre

Numarul
104
?i

marl e de mid, de 274.

Mare,

1^1

continua cursul prin

i

satul Ru$i,

se

zice

valle

Vederoasa i Ghiordungi
Mulciova

Mediasca
Mecica, ostrav pe Dunare, jud.

$i

varsS in

Molkil.

Pe^tera,
kil.),

cu virful
la

dova. Lungimea sa e de 6

(158

V.; in Cochirleni,

Digitized by

Google

MEDJIDIA (PLASA)

302

MEDJIDIA

(PLASA)

Ho?u-Iuc (127 m.), la V., intre DunSre lacurile Cocu

virful

recfiunea cursului
la S.-V.

sSti
;

este

de

douS comune urbane

rale.

$i

13

ru-

spre

N.-E.

lSrgimea

Cele urbane sunt:

el, in par-

chirleni,

Caru-Su

valea Pe$-

tera; in
virful

comuna Cernavoda, cu
m.)
la V.,

Defcea (126
DunSre,
in

sa nu intrece nicSiri 1 500 m. adincimea variazS intre 12 14 m. malul sSu drept, dobrogean,

Medjidia, re$edin{a

tea centrals, in valea Cara-Su;

Cernavoda, pe malul drept

DunSre!,
la locul

al

intre

lacurile PurcSrefi
$i

este

inalt,

stincos, ajungind

la

de unde
la

in-

Ramadan, Cara-Su
leriun
;

valea Ti-

100 m. aproape de Cernavoda.

cepe valea Cara-Su,

este capul lime!

V. Ea

Tortoman,
(cu

la N., intre
?i

Un pod de
cureti
-

fier al

cSel ferate Bu-

ferate Cerna-

DunSre, lacurile Domneasca

Constanta
(VezI

leagS

cele

voda-Constanfa.

Ramadan
Sili^tea,

PurcSre^i

$i

Ti$i

douS malurl
navoda.

ale sale, lingS Cer-

Comunele
1.

rurale sunt:
la
E., pe valea
Alacapi,

leriun) $i intre vSile Tileriun

Podul Carol

I.)

Alacapi,

cu

virful

Tortoman (166
intre
?i

FormeazS mal multe insule, unele

acoperite cu nisip, altele cu pS-

Cara-Su, cu cStunele:
Chiostel
2.
i

m.)

in

comuna Ta?-Punar,
?i

Docuzol;
va-

DunSre
li$te,

vSile

Boazgic

Si-

dun de
E.
:

sSlcil;
la
-

principale sunt,
S.-V. spre
N.-

Biulbiul, la S.-E., pe

cu

virful
;

Alah-Bair (204

incepind de

lea Biulbiul,

cu cStunele:

Bu-

m.), la
E.,

N.

in

Docuzol,
-

la

N.-

Ostrovul

Lung,

Hinogul,
$i

iuc-Biulbiul, Cuciuc-Biulbiul, En-

intre
i

vSile

Cara Su,

cuzol

Chiostel, cu virful

DoDo-

Troina,

Seimeni, Cernavoda

de-Cara-Chioi
3.

$i

Turc-Murfat;
la S.,

Seimeni-MicT. Piriul care servSde

Cara-Baci,
1

pe
:

valea

cuzol (109 m.), prin partea centrals a plS^eT; in

scurgere

?i

in

acela$T

timp de

Borungea, c

cStunele

Cara
Can-

comuna Hagi?i

alimenta^iuuea laculu! Cara-Su,

cind apele DunSreTvin marf, o

Bad,
gag*
4.
;

Cangagi-Be?oul
Caratai, la E.,
:

$i

Cabul, cu virful Caratai (100 m.),

intre vSile Chiostel, Cara-Su

udS

la

V.

pe

valea
?i

Ciobanul, in spre E.

in

comuna
$i

VSile carl o brSzdeazS sunt

Caratai, cu cStunele

Caratai

Medjidia, in partea centrals, cu

virful Idris-Cirnos

Ghiordungi, units cu valea Enige

Iusu-Funar,
lacul
la
la V.,

Agi-Cabul
5.

(127 m.), intre

deschizinduvalea

Chioseler, la S.-V., pe
:

va-

vSile
in

Cara-Su

si

Acangia-Dere;
Cuciucla S.-

se in
luia,

Baciul;

Urin

lea

Borungea, cu cStunele
?i

Chio-

Biulbiul,
-

cu virful
(131
m.),

V.,

deschizindu-se

seler
6.
trals,

Borungea;
in partea
cenca-

Biulbiul

Sud

balta Vederoasa;

Rasova

$i

Ca-

Cocargea,

E. intre vSile AcSngia

?i

Ghior-

ramancea, deschizindu-se
nSre, la V.
;

in

Du-

pe valea Cocargea,

cu

dungi-Orman;

in

comuna Omer-

Valea-Pe?terel units
i

tunele:

Cocargea

?i

Susus-Ali-

Bei-Bair, cu virful Cogea-Iuc (147

cu Acangi-Dere

Ichingi-Dere,
;

bei-Ceair
7.
lul

m.) la S., intre vSile Ghiordungi

in Enige, cu virful Bo$i Enige rungea (162 m.) $i Adam-Clissi (158 m) pe care se aflS monumental de la Adam-Clissi,
;

prin partea centrals

valea Cara-

Cochirleni, la V., pe

ma-

Su, prin mijlocul plS?ef, trecind

prin Medjidia,
?i si

nordic al laculuf
:

Cochirleni,
$i

deschizindu-se in
care forma odini-

cu cStunele
nez;
8.

Cochirleni

Ivri

balta Cara-Su

oarS drumul DunSrel cStre Mare

valea Tibrinul, formats din vSile

Enigea,
cu

la S.-V., pe valea

intre vSile
$i

Urluia,
in

Ghiordungi

Enigea,

cStunele:

Enigea,

Enige,

partea S.-V. a co-

Tortoman

$i

Dere-Chioi,

?i

des-

Adam-Clisi, Arabagi,
Mulciova, Polucci
9.
?i

Ius-Fanar,

munel.

chizindu-se in lacul Tibrinul, brSzdealurile carl

Tala$man
in partea
cu

Toate
pietroasS,

compun
cele

dind partea de N. a plS$eI;Sili$tea

Mamut

Cuius,

aceste sisteme sunt

de naturS

sau Ta?-Punar, in parteade

ma! cu seamS

de
in

deschizindu-se in lacul
Boazgic, care

Dom-

pe valea cStunele: Mamut-Cuius,

centrals,

Pe?tera,

Caci

lingS

DunSre,

ridicindu-se
el.

neasca;

confine

Amac, Idris-Cuius, Mircea-VodJ,

Pe? tera, Saidia
10.
lul
$i

formS de zid de asupra

acoperite cu
finefe
?i
$i

Sunt

apS, in parteade N., formind un

piriu, care

Turc-Amazli;

pS^unT,

o udS in partea de
varsS
in

Rasova,
al

la S.-V, pe macitu.

semSnSturi,
durT,

de pSdin care cauzS domne^te

lipsite

N.,
vSile

?i
:

se

DunSre;

drept

DunSrel, cu
si

Docuzol,

Chiostel-Hagi?i

nele:
1 1

Rasova
al

Vlah-Chioi;
la N.-V., pe macStu-

o mare uscSciune.

Cabul, Ciobanul

Medjidia, alul

Seimeni,

DunSrea udS plasa la V., de la Rasova $i pSnS aproape de

satul Boazgic, din plasa Hir?ova,

diacente ale vSeT Cara-Su, care

o brSzdeazS in partea centrals
?i

drept
:

DunSreT, cu
si

nele

Seimeni-Marl

Seimeni-

cea esticS.
Plasa Medjidia e formats din

Mict;
12.

pe o lungime

de 30

kil.

di-

TasPunar,

la N., peva-

Digitized by

Google

MEDJIDIA rORA?)

803

MEDJIDIA (ORAS)

JeaTa$-Punar, cu citunele: Balt2ge$ti,

reale, finefe,

animale

$i

lin5;

vasin-Bair

?i

Tabia-Fran{uzeasca\

Chtor

Ce?me - Romin,
$i

sunt 344 comercian^T,

din car?
se

de cea d'a doua prin valea Caralic-Ceair

la
(al
?i

Chior Ce?meT&tar
13.

Saragea;
N.-E
,

120
face

circiumarT.

Comerciul

dealul Congaz-Bair

Tor!oma?i,

la

pe

va!ea Tortoman,

cu

c&tunele:

Tortoman, Azizie, Celebi-Chioi, Deocea, Derin - Chioi, Facria, Geabacul $i Satul-NoQ.

pe DunSre, prin ora?ul Cernavoda $i satul Rasova, iar in interior, pe calea ferata. Cernavoda Medjidia Constanta. In Medjidia se mat fac $i doua
-

V., cu

catunul Alibei-Ceair

comunel Cogarcea), despSrprin

t'mdu-se

dealul

Docuzol-

Bair

$i

Medjidia Bair.
acci-

Relieful solulul e pu^in

Are o populate de 4258

mili!,

fa-

tirgurl
Cattle

de

vite.

dentat
sunt:

de dealurile:
virful

Docuzol-

saQ 18499 suflete.

de comunicatie

Bair (93 m.), la N.-V.; Panaghirul cu

Intinderea totals a plS$eT este

plutirea

pe DunSre cu porturile
91

Panaghirul (97 m.),

intinzindu-se
;

de 143200 hect., din carl 141

hect. ocupate

Cernavoda, Rasova
la

oprirea

la N.-V.;
in.),

Ali-Bei-Ciair Bair (85

de vetrele
cultivabile,

satelor,

Seimeni; pe lacarT,
feratS.

cu

lun

la V.,

p2n&

71486
hect.
izlaz,

hect.

61522
hect. hect.

trele; calea

Cernavodasau
la

linga

Medjidia

Tabia-Fran^u-

necultivate,
hect. vie,
tuftri^urT.

4225

Mircea-Voda-Medjidia -Constanta;

zeasca\ cu virful

Medjidia sau
la

97 p&dur! $i

3500

drumurile mar!

j'lde-

Caiacic

(ill

m.),
;

S.

$1

in

tene: de la
:

Medjidia
;

Mul-

partea centrals

Vai-Vasin-Bair

Locuitoril posedS

2455 plucftru{e

ciova
?i

la

Boazgic
la

la

Cernavoda
la

(117 m.),

la

S.V.; Cara Chioila

gurl cu boT, 70 plugurf cu cat

Rasova;
;

Cara-Murat;
;

Bair(i2om.),

S.-E.;

Endec-

767 care cu bol,

aburl,

2478

Biulbiul
biul la

la

Alacapl

de

la Biul-

Cara-Chioi, cu virful Endec-Cara-

cu bol; 8 ma$inl de treeratcu

Mulciova;

in fine,
i

dru-

Chioi (112 m.), la E.; DocuzolBair cu virful Chiostel (58

in.), la

4 ma$inl de sem&nat, 148 mainl de secerat, 66 ma?inT de

de
23
;

murile comunale

vecinale carl
direcfiunT

br&zdeaza. in diferite
teritoriul pl&$eT.

N.E.; Medjidia prin centrul com.,

pe ling^ valea, balta
dealurl sunt in
rite
$i

batut porumbul, 473 grape fier, 33 ma$inl de vinturat,

diferite alte ma$inT agricole

or^elul

rate

morl cu aburl,
vfnt
i
;

cu ap&, 32 de

fabric^

de ap& gazoasS
;

2 de d&r&cit lin&

150

arcal,

nenumSromane (Traian) sunt urme de cetatf romane (Tropaeum, Axiopolis), de monumente (eel de la Adam Clissi),
In plasa s'au gaVit
valurl
etc.

Medjidia (91 m.). Toate aceste

general acope?i

cu verdea^, semftnaturl
;

fine^e
?i

odinioarei erau acoperite

cu pSduri frumoase.

Printre
in-

m&sarT,

3620

lepe,

3402
93

movile pu^in numeroase (12)

1046 minzt; 107

taurT,
viteY;

8936 boT,
bivolr,

semnSm
Medjidia, com.
Este situate
Constanta,
urfi., in

7634
141

vacl,

3013

jud.

Con-

N.-V.

Panaghir-Iuc (97 m.) la Ali-Bei Ceair Iuc (121

bivolite,
;

38

malacT;

167

stanta, pi. Medjidia.

fn partea centrals

m.) la S.V., artificiale; azt acoperite cu verdea^i,

ati

7246 berbecT, 98950 oT, 41358 miel; 101 tapT, 804 capre, 301 lezT; 1345 porcT, 1484 scroafe 69 stupl cu albine. Sunt 12 biseridf, deservitede 13 preotf, 8 dasc&H i 16 paratn&garT
;

servit o-

a judejulu?, spre
si

in

V. de ora$ul cea centrals a

dinioara ca puncte de orientare.

Comuna
Docuzol
in

este udatS

de

piriul

pl&$eT Medjidia.

partea de

E., care

Caratai, la 10

Se invecine^te cu comunele: kil. spre N.E.;

1 1

se varsa in balta Cara-Su,

de lingS
care
$i

Medjidia, pe drcapta
ta

apoi bal-

cliserl;
$i

22 geamil cu

18

hogT

Alacapi, la

kil.,

spre S.-E.;
spre
S.;

Cara Su sau Medjidia,

la

vre-o

case de rug&ciunT 19
2

Mamut-Cuius,
Tortomanul,
S.
E.;

la 12 kil.,

incepe de
sfir?e?te

Cernavoda
i

se

ale locuitorilor protestantf;

scoale, din carl

sat, la 12 kil.,
kil.,

spre

dincolode satul Chiostel

mla^tina;

de
in

bSe^T,

N.-V.; Murfatlar, la 15
-

spre
kil.,

printr'o

a
al

servit

de
$i

fete,

cite

una
$i

Medjidia

Cernavoda,
la

la

25

ca loc de

scurgere

apelor

Cernavoda,

18 $coale mixte,
$i

spre

V.

Dunarel.
N.
$i

frecuentate de 611 b&e\i

fete.

254

Se mcLrgine^te
du-se prin
Bair,

N.-V.

cu com. Tortomanul, desp&rfinIn

VaT sunt Cilibi-Chioi la V.; Docuzol Ciair, la N.E.; Biringi:

?i

Sunt 854 pufurl 11 pe cimp. Comerciul consta.

cStune
importul

dealurile:
i

Docuzol-

Medjidia Dere, prin partea centrals

;

Panaghir
;

valea Cilibi$i

Ichiugi

Medjidia

Dere,

in

Chioi

la S.,

cu com. Biulbiul

continual spre V. cu valea Cazalic-Dere, prin partea S.; Vai-

de manufacture instrumente agricole, etc. $i fn export de ce-

Mamut-Cuius, despar^indu-se de
cea
d'JntiiCi

prin dealurile

Vai-

vasin-Dere, pe la S.-E. comunei.

Digitized by

Google

MEDJ1D1A (ORAS)

304

ME11ED1NTI QUDE'f)

Este asezatS pe
luluT cu acelasT
si

panta deanume, de o parte

si

agricol

al

judefuluT,

pleacS

se sflrsesc

dintr'insa

numeroase

drumurT

pe malul drept vSeT Megina; se ridicS pSnS

o inSl^ime de

al la
a-

de

alta

a valurilorluT Traian,

in diferite direcfiT:

calea ferata

250 m.

este

in mijlocul unuT

cimp

latins,

pe

care vara pasc numeroase turme

Cernavoda-Medjidia- Constanfa, cu stasia Mircea-VodS; cST judefene

la:

coperit in cea mat

mare

parte

cupadurl, iar pepoale cu pSsunT

si

de

oT

si

vite cornute.

In

inte-

Hirsova, Cara-Murat,

HvezT;

pe

la

poale trece

si

dru-

riorul sSu, orasul prezintS strade

Constanta,

Mangalia,

CuzguncS-

mul comunal Cerna-Greci.

regulate, bine pavate.

Ostrov, Cernavoda; cST comu-

Comuna
4266
645
hect.

are o suprafafS
si

de de

nale

si

veciriale la satele

si

Megina,
Cerna;

piriii, in jud.

Tulcea,

pi.

o populate

tunele mal apropiate.

Macin, pe

teritoriul

com.

rur.

familiT, saii
:

2449
736.

suflete.

Orasul Medjidia e fundat de

cStre sultanul Abdul-Medjid, al
cSrui

isTia nastere

din poalele
apot

Contribuabill

V. ale dealuluT Daiaman-Bair

curge mat
inttl

Are o

bisericS, cu
si

hramul

Sf.

nume
lui

il

poartS.
pS-

spre

S.,

ApostolT Petru

Pavel,

inte-

Prin ea tree valurile de

spre S.-V., avind o direc^ie generals

meiatS de locuitorT
servitS
1

in 1872, deI

mint ale

Traian.

de

la

N.-V. spre S.E.;

si

de

preot,

cint&ref,

A
pul

fost

mult incercatS in tim-

brSzdeazS partea E. a plSseT

6 geamiT, cu 6 hog!; 2 scolT, una de bSefT si a doua de fete, frecuentate de

paracliser;

rSzboaielor
?'

de

la

1829,

pe cea V. a comuneT; udS poalele

1853

1877.

meridionale ale dealulu! Me-

gina,

de

la care sT-a luat

numele
kil.,

128

elevT.

Medjidia,
masinT
5

stafie
pi.

de

dr.-d.-f.,

jud.

si

dupS un curs de 4
Cerna,

se

LocuitoriT posedS: 6

Constanta,
Medjidia,

Medjidia, com.
linia

varsSin piriul Cerna, pe dreapta,

lingS satul

de

secerat,

morl de bStut po-

pe

Cernavodala

rutnbul, 34 grape
cosiT,

de

fier,

2 desi

Constan^a, pusa in circulate

48 plugurT,

124
cat,

care

cSrufe.

4 Octombrie 1 860. Se aflS intre stabile Mircea-VodS(io kil.) si

Murfatlar (18 kil.). Inalfimea d'a-

udS; pe comunal Cerna-Greci.

valea-T

pe care il merge drumul

Vite sunt: 305

804
ol,

boT,

Mehedia. VezT
com. ZSpodeni,
Vasluiu.

Chicerea,
pi.

deal,

45

bivolY,

asiiT,

5450

62

supra niveluluT mSril de 11,28

Mijlocul, jud.

porcT.

m. Venitul acesteT

statfl

pe anul
lei,

AfarS de industria domestic^

1896 a
bant.

fost

de 151375

55

nu avem in com. de eft douS mori de aburT, 1 fabrics de apS

gSzoasS
Una.
si

Mehedia, numele unuT sat

sat fScind parte din com.
$

vechin,
sat.

jud. Vasluiu. VezT ZSpodeni,

2 fabricT

de dSrScit

Meeni,

rur. Popesti, pi. Cerna-d.s., jud. activ, cScT o-

Mehedin^i, judef,
tea V.

la

extremita-

Comerciul este

Vilcea.

Are o populatfune de
214
bSrbatf
si

a fSreT, in spre Austro-

ra$ul se gSseste in centrul uneT

479

locuitort,

Ungaria.
Judeful Mehedin^i este eel mal

regiunT bogate in semSnSturi$i

finefe.

Calea ferarS Cernavodasi

265 femeT. Este situat la S.-V. comuneT, la poalele dealuluT Modoaia

si
si

despre V.
RominieT,
si

judef
se

al

regatulu!
la

Medjidia-Constanfa

o mulfime
fac

udat de

riul

LuncavSful

mSrgineste:

de drumuri o deservesc. Se de
la S

douft bilciurl anuale, carTincep

I

de Valea-PopeT. Are o scoalS, frecuentatS de 10 copii; o bisericS,

N., cu Transilvania

de care se
si

desparte prin
la E.,

munfiT Carpaji;
Dolj;

Iunie

si

Octombre
ele

si

fondatSla 1835

si

repa-

cu judefele Gorj cu

fin cite

10

zile,

in

se

fac
etc.

ratS de locuitort la anul 1863.

la S.-V.,

Serbia, despSrJitS
si

schimbul de cereale,
cu coloniale,
sinT

vite,

prin fluviul DunSrea,

intru

cit-

manufacturT,

ma-

Megina,
pi.

deal,

in

jud.

Tulcea,

va

si

cu Bulgaria

iar la V., cu

de tot felul, etc. Sunt 125 comercianfi, dintre carl 6 hangil si 26 circiumari. Budgetul com. e la venitun

Macinul, pe teritoriul

com.
in-

Banatul

TemisioareT,
si

despSrfit

rur.

Cerna, prelungire

vesticS

prin munfiT Carpafi

nei.

apa

Cer-

a dealuluT

Daiman-Bair; se

dreapta spre V., avind o direcfiune generals de la N.-E. spre

S.-V.
si

Marca judetuluT
multS miere
judef.
si

este o albinS,

de 71200
53636
Caile
lei.

let,

iar la cheltueli,

de

pentru cS odinioarS se producea

cearS
in

brSzdeazS partea cen-

acest

de comunicafie sunt nu-

meroase; fund centrul geografic

trals a plSseT si pe cea N.-V. a comuneT; poalele sale orientale

Se imparte

in treT regiunT: re-

Digitized by

Google

MEHEDINTI (JUDEX)
giunea muntoasa; regiunea deluroasa $i regiunea $easa sau
cimpoasa.

305

MEHEDINJI (JUDEf)
ni^a, cu re^edin^a in com. rur. Flaminda; plasa Dumbrava, cu re^edinfa in com. rur. Bicleul

Ostrovul-CorbuluT, intre Hinova

$i

Bato^i, cu o suprafa^a
$i

de 1200

hect.

cu

o populafiune
$inind

Munfil jude^ulul

apar^in

sis-

60

familil,

de de com. rur

plasa Motrul-d.-j., cu re$edin{a

in

temulul de mun{! mijlocil,

trece peste

cad

Batofi

;f igana$i; Ostrovul-Mare

com.

rur. Strehaia

plasa Mo-

cea mai mare inalfime a lor nu

2000 de m. El au
?i

urcu?url foarte repezl,

pere^i!

de 2200 hect $i cu 120 familil, $inind de com rur. Gogo^i insulele Girla,Flo
cu o suprafa^a
;

trul-d.-s.,

cu re?edinfa in com.
;

rur. Bro^teni

plasa Ocolul-d.
rur.

j.,

cu re?edin{a in com.
din^a in
?i

Pru-

prea

ripo$I.

Culmea

lor

nu este

rentinul,

Gomotarni^a
de
kil.

?i

altele

ni^ori; plasa Ocolul-d. -s.,cure$e-

abondenta

in vegetafiune;cu toa-

Jude^ul Mehedin^i
prafa^a

are o su

com.

urb. T.-Severin

te aceasta, in

ace$t! munflf pa-

1099000

pogoane

plasa Vailor, cu re$edin{a in

rur. Slivile^ti.

$uneaza vara o mul^ime de vite

sau 5420

patra^I, dintre care

com.

mar!
Cel

$i

mid.
insemnafl

trial

mun^I
sunt:

at

270000 pogoane sunt acoperite cu diferite semanaturl, 36000

cu padur! cart au inceput sa se
tae in

Jude^ul Mehedin^i are 2

co?i

mune urbane
rurale.

Turnu-Severin
^i

jude^ulul
toaia, inalt

Mehedinfi

To-

Baia-de-Arama,

20 comune

de 1993 m., deasupra nivelululMarel, Virful Dobrel, de

1923 m., Cracul-luI-Mihoc, Pletrele- Albe, Olanul - Mare, Olanelul,

mod systematic,

iar restul

acoperit de ora$e, sate, drumurl,

riurl, balfl ?i alte locur! neculti-

In regiunea muntoasa se pro-

duce porumb,
etc.,

griu, orz, secara,

vabile.

insa in cantitate pu^ina.

Oslea,

Groapele,

Stina-

Are o populafiune de 247223

locuitorl.

Mare, Girdomanul, Micu?a, Radoteasa, Bulzul, Scari$oara, Mocirliul,

Judeful Mehedinfi se impar^ea

in
$i

Balmajul, Vlasia, Craculetc.,

vechime

in

6 pla$I

$i 1

plaiu,

Regiunea dealurilor este acovil, dind un vin de o calitate mat superioaxa, ma! ales pe dealul Orevi^a $i pe Goperita cu
lul-Drincei.

Scurt, Frumosul, Maneasa,

anume

plaiul Cloani, cu re-

din care izvoresc o multime de

piraie
$i

?edin^a in

comuna urbana

Baia-

rlurl.

Dintre dealurile
Crain

acestu! judef putem cita:

cul-lui-Draghicean,

de-Arama; plasa Motrul-d.-s., cu re$edin{a in com. rur. Stroe^ti;

plasa Motrul-d.-j., cu re$edin{a
in

Regiunea cimpoasa este cea ma! productive in cereale dintre cele 3 regiun! ale jude^ulul.

cunoscut

In jud. Mehedin^i se

afla

studiul geologic al judefulul Mehedin^i,

com.

rur.

Strehaia,
in

plasa

mulfime de animate,
tice cit
$i

atit salba-

Bujorescul,

Brazi^ori,

Dumbrava, cu re?edin{a
rur. Bicle^ul
;

com.

domestice,

ma! cu

Ciovirna^ani, Gradejul, Culmea-

plasa Blahni{a, cu
rur.

seama
tem
voli,

in

regiunea

muntoasa.

Frumoasa $i Culmea-Dumbravil,
cu dealul Poroina,
Cimpii mai
Ptulelor,
ceT,
etc.

re?edin{a in com.

Vinjul-

Printre animalele domestice pucita

:

Mare; plasa Cimpul, cu re$edin{a

sunt:

bol, cat, ol, capre, bi;

intlnse

in

com.

rur.

Cujmirul

$i

plasa

rimatorl, etc.

printre ani-

a Cujmiruluf,
etc.

a Sal-

Ocolul, cu re$edin{a in T.-Severin.

malele salbatice:
tre^I,

ur?!, lup!, mis-

a Scapaulul,
sunt:

In 1888, Mehedin^i se im-

cerbi, caprioare, capre sal-

Apele mai insemnate

defulu!

ale ju-

Cerna,

Motrul,

par^ea in 4 pla$I $i un plaiu plasa Motrul-d.-s., cu $i anume

:

batice, etc.

In

sinul

pamintulul se

ga-

Bahna,

Jido$tifa, Topolnifa,

Co-

re$edin{a la Stroe?ti
colul,

plasa O-

sesc diferite minerale, precum:

aur, argint, arama,
lignita,
etc.,
fier,

?u$tea, Hu$ni{a, Blahnifa, Drin-

cu re^edin^a in T.-Severin;

carbunl,

cea, Iupca, Bulba, Brebina, Pes-

plasa Motrul-d.-j. -Dumbrava, cu

re?edin{a la Strehaia; plasa Blahnita Cimpul, cu re?edinfa in Vin-

dar ma! cu seama

ceana, Cervenifa,
etc.

Jilful,

Su$i{a,

piatra care se intrebuin^eaza la

construc^iuni, la facerea pietrelor

Balflf mai principale

sunt: Jiana-

jul-Mare

?i

plaiul

Clo^ani

cu

de moara, precum

?i

la fa-

Mare,
to$i,

Via$ul,
Patulele,

Girla-Mare,
Gruia,

Ba-

re?edin^a in Baia-de-Arama. A-

bricarea varulul.

Pistolul,

cum

jude^ul

Mehedinfi se imi

Se gasesc ape
mai multe

minerale

in

Salcea, Ascunsa, Zatonul.

parte in 8

pla?I

plaiurt

locurl, dintre car! cele

Insule pe Dunare, intre carl mai marl sunt Insula-Golulu! nu:

plaiul Clo^ani, cu

re?edin^a in

mai

insemnate

sunt:

Circiul,
etc., carl

Baia-de-Arama
plasa Cimpul,

plaiul

Cerna,

Baia-de-Arama, Balta,
confin
nerale.
fier,

mita

?i

Insula-Banulul, in drep-

cu re$edin{a in com. rur. Balta;

pucioasa
jude$

$i

alte mi-

tul satulul

Gura-Vael; insula

$i-

cu re^edin^a in

mianul, drept

comuna

$imianul;

com.

rur. Vinatori; plasa Blah-

Se

afla in

2 fabric!

de

Digitized by

Google

MEHEDINJ I
caramida
spirt,
i

(JUDEX)

306

MEIDAN-CHIOI

$i

{igla,

de bere

?i

Turnul-Severin-Balota-Pruni$ori-

trul-d.-j.,

ca este nascut

in cas-

linga oboarele

de conserve, instalata de rimatorl din

mai
cu

Timna-Strehaia-Butoe^ti, ie^ind
din jud. Mehedin{i pe la GuraMotrului, se

telul

ale carul u r me se

vad

?i

acum
tatal

in curtea manastirel Strefi

ora?ul

T.-Severin,

multe
$i

indrepteaza

spre

haia, in care castel ar

locuit

mori de macinat,

aburl

Craiova-Bucuresti, parcurgind in
jud.

sau

$i

unde Mihaiu-Viteamanastirea
Stre-

pe

diferite ape.

Mehedinfi
kil.

distan^a

de

zul a ridicat

Locuitoril de la

munte se

o-

peste 78

doua

linie este

haia, care a fost terminate

de

cupa cu facerea
Gorj
i

?indrilel,

care

aceea care leaga Virciorova cu

minele de carbuni ale Bahnelfiind
cale ingusta.
nals,

Mateiu-Basarab.

Tudor
com.

VladiGlo-

se vinde in judetele Mehedin^i,

Dolj.

mirescu, crescut in

La Glogova
?i

$i Si-

se?ti se fabrica oale

la

T.-

Are o $osea natioaceea care merge paralel cu

ferata

gova, a funcfionat ca vataf de

plaiu la Clo^ani. Stindardul
volutfel din
re-

Severin se afla o fabrica de oale.

Femeile,

calea
re$ti.

Virciorova

Bucu:

1821

I'a ridicat in

pe
se

linga

industria

$osele judefene sunt

;

T.T.-

Pade?ul.

Lupu Mehedinfeanul,

ocupa $i cu cre^terea gindacilor de madomestica,

mai

Severin Bujorescu T.-Jiul

din com. rur. Negomirul, vornicul

Severin-$imianul
fat;

Hinova Cala-

Socol din Socole^ti, pos-

tase,
$i

$i

fac

diferite

pinzeturi

iposeaua-Dumbravil
$i

care

telnicul Udri^ti, Mircea-Ciobanul

marame de o

rara frumuseje.
se fac stofe

incepe din dealul Balota

duce
in

din Podoleni

$i

atyil.

La Baia-de-Arama
de o
ocupa
etc.

pe Culmea-DumbraviT, pana
satul Cernate^ti,

calitate buna.

ceasta, locuitoril

de

la

Pe linga amunte se
dulgheria,
in
fa-

jude^ul

Dolj,

Mehedin^i,
com.
rur.

sat, facind parte din

unde se leaga cu
jude{.

$oselele acestul

Podeni-Nol,

pi.

Pod-

cu

dogaria,

goria, jud. Prahova.

serica, fondata la

Are

bi-

Cel din com. $i?manul,

Pe linga acestea jude^ul este

strabatut de o mul^ime de
sele comunale-vecinale
?i

186 1 de

pro-

timpul iernel, se ocupa cu

cerea rogojinelor.

?o-

topopul Nicolae Protopopescu.

comu-

Comerciul este
in

activ, $i

consta

nale.

Mehedinului (Valea-), valeM

$i

import de
coloniale,

fier,

arama, bumdiferite

Cale de comunica^ie este

jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

bac, zahar, ceal,

$i
?i

stofe

in

export

de

Dunarea, pe care poarele, importind

furl
?i

circula
diferite

va-

com. Slobozia, cu o lungime de

4<X)

marju-

m.

$i

cu direc^iunea N.-S.
Vlaca, pi. Margi-

griu, secara,

porumb,
$i

orz, ovaz,

exportind productele
Severin,

meiu, rapi{a, fasole,

etc.,

animate,

de^ulul,
turile

mai cu seama din porVirciorova

i

Mei,

lac, jud.

precum
rimatorl

vac!, ol

mai cu seama
ora?u!ui

nea, com. Arsache,

pe

proprie-

din

ocoalele

Gruia,

precum

din alte Scheie

tatea Paraipani.

T.-Severin.

de pe marginea Dunarel.
au
fost

Toate acestea
portate in

ex1

In judeful
liceu
real,
?i

Mehedin^i

sunt:

Meia, mahala,
com.
d.-s.,

facind parte din

Oltejulpozi-

Austria,

Germania,

Franfa, Elvefia

etc., fiind incar-

de

bae{I

4 ?coale urbane 4 de fete; 152

rur. Turce^ti, pi.

jud. Vilcea.

Are o

cate prin vamile: Severin, Vir-

coale primare rurale, dintre carl

5

^ie

frumoasa, inconjurata de dealocurl

$i vil.

ciorova

?i

Gruia. Comerciul mai

$i

de

fete.

$colI private sunt 6.

bisericl
$i

lurl,

de

finefe,

locurl

a-

este activat

de

bilciurile

ce
ale

Sunt 325
Topolnifa
$i

ma-

rabile

se fac in diferite

locality!

nastirl (Strehaia, Gura-Motrulul,

jude^ulul, printre carl: Balaci^a,

Borlafelul, Cleanovul, Corcova,

Baia-de-Arama)
T.-Seve-

Meidan-Chioi, com.
Tulcea,
pi.

rur., jud.

precum
rin,

$i

ruinele Vodi^el.
:

lsaccea,

situata
la

in

Ciovirna?ani, Jegujani, Lupoaia,

Patulele,

Locurl istorice sunt

Straja,

par tea V. a jude^ulul,

spre S. -V.

90 kil.
in par-

Plo?tina,
i

Pruniorul,
bilciurile Se-

Grade^ul, Strehaia, Gura-MoCalugareni,

Clo-

de ora^ul Tulcea,
^i

Obir^ia, Strehaia
verinulul.

trulul,

re?edinfa districtulul,

$ani,Pade?ul, Cetatea,Oreava,Iz-

tea S.-E. apla?el, la 35

S.

kil.

spre

Budgetul jud. Mehedinfi e la venituri de 6408679 lei $i 73

banl.

vorul

Birzel,

Govodarva,

etc.

de ora$ul lsaccea, re?edin{a

unul
sa e

(VezI aceste numirl).

Printre persoanele istorice a-

pla?el.

Jude^ul Mehedinfi

are

li-

par^inind acestui jude{ citam pe:

Forma sa este acea a romb neregulat; lungimea

de 38
hect.
kil.
?i

nn

ferate,

tria,

una venind din Austrece pe la Virciorova-

Mihaiu-Viteazul, despre care se

intinderea, de 951

poveste$tedelocuitoriIpla?elMo-

Digitized by

LiOOQ IC

MEILA

307

MELEDICUL
Mei{a, nutnire ce se mal da catunuluf Coada-Izvorulut, com.
M&ne?ti,
pi.

Se m&rgine?te la N. cu com.
rur.

pufin ridicate prin mijloc; VaIea-Ci$melil,

Nicolifelul,

de care se desGirli^a
?i

afluent
S.;

al

piriulu!

parte

prin

dealurile

Accadin

la

valea Stupari,

Tirg?orul, jud. Pra-

Izvorul; la E.,
la S.,

cu com. Teli^a;
$i

afluent al vSil Boclogea la V.

hova.

cu

com. Alibei-Chioi

Locuitoril

posedcl:
;

mori

cat.

Islam- Geaferca; iar la V.,

de ap&

200 plugur!

cu com.

Balabancea, desp&r^itcl
Boclogea.
spre S.-E., pe ameste

250
100

vacl,

400

cal,

650 boi, 600 ol ?i

5

Meiului (Crtngul-), p&durice,

com. Bogza,
situate
in

in

jud. R.-S&rat, pi. Marginea-d.-s.,

prin dealul

rimStorf.

Sunt
$i

meseria$i

partea

de

E.,

Este formate dintr'un singur

citun, a?ezat
bele

(dogari, rotarl

fierarif).

pe mo$ia Bogza. Are o

165

Comerciul

pu{in

activ

$i

intindere de
late
?i

hect, popuulm,

maluri ale piriulu! Burtea.

consti in import de coloniale,

lipscSniI,instrumente de fier,etc,
?i

cu

stejar,

jugastru
rSzbo-

Intinderea comunel
951 hect., din carl 43

de
747

frasin.

fost

teatrul
uni^f cu

hect. o-

in

export de cereale
la

$i

vite.

iulul dintre
triacil

Ru$I

Aus-

cupate

de vatra
$i

satulul,

Budgetul com. e

venituri

contra Turcilor, la anul

hect. ale locuitorilor i

161 hect.

de 2806

lei

$i

la cheltuell,

de

1789.

p&durl

izlazurf,

ce aparfin

2799

statulul $i locuitorilor.

36 banl. C&ile de comunicafie sunt

lei,

Melcera, trup de p&dure,

iul,

al statupi.

Populafia comunef, in
ritate

maioeste

drumurif

comunale ce due
la
$i

la

situat in

com. Surpatele,

compus& din RominT,

1 1

Nicoli^elul-Isaccea,

Balaban-

Oltul-d.-s., jud. Vilcea, in intin-

de 208 familtf, sau

14 suflete.

cea,

Acadin

Alibei -Chioi,

dere de 601 hect., formind, im-

Are o $coala, fondatala 1879 de locuitori, condusi de un invi^tor

levl
;

Posta-Tulcea.

preuni

cu

trupurile

Muchia$i

Comuna
la

este fondati

cam pe
ro-

C&prfire{ul (450 hect.)

culmea

$i

frecuentata de 67

e-

1823

de
i

cfitre familiile

dealuluT Stejeratul sau Mitul(82i

hect.),
ce?ti.

o bisericcL, cu hramul Sf.

mine^tl Tuslretii,
Sendre$til

Butuce^til,

p&dureaM&n&stireni-Friin-

Voevozl,
locuitori,
i
1

1844 de c&tre deservitS de I preot

zidita la
5

Mutile^tii, ce

au ve-

nit din satul Simcilieni, din plasa

cint&re$;

meseria^I;

Hir$ova,
Turcilor.

fugind de

persecu^ia

mor! de

ap&

2 circiumi.

Melcioaia, mahala, in com. rur. Busul, pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i.

Dealurile ce
toriul

br&zdeaz

teri-

comunel sunt:
piduros

Dealul-lui$i

Meila,//r*, jud. Muscel, se vars&

in riul

Salciu, la S.,

pietros

Bratia,

pe

teritoriul c&-

Melea,
Jiul,

deal,

in jud.

Gorj,

pi.

Muchia-Babel-Rada,
m.),

la

V. (250
aco-

tunulul Bratia,

comuna Berevo$i

com. Urdari-d.-s., incepind

N.
S.,

acoperit cu p$uni; Pisculla

e$ti-P&minteni, din care

re^te.

izvo-

din ?oseaua vecinali de la

Pirulul,
perit

N. (190 m.),
pS$unI;

comunel
ma/ia/a,
jud.
Vilcea,
Vasila{i.
rit

?i

terminindu-se la
;

cu

vil i

Dealul-

in hotarul

comunel este acope-

Iul-Putin& (160 m.), la V., acoperit

Meileti,
pi.

cu pSdure.

cu p&duri
m.),

f uguiata,
Tulcea

la

Olteful-d.-j.,

com.
lui

V. (404
se poate

din virful cruia

Br&ila,
?i
$i

Aci e o

fintinS, care,

se zice,

vedea

dateazS din timpul

Mircea-

Dun&rea, pietros
piduri
;

acoperit cu

Vod*.

Fundul-Bur^il (263 m.),

Meledicul, localitate, cu isvoare de apd minerals, in com. Lop&tari, pe Valea-Sl^niculul, plaiul Pirscovul, in partea muntoasS
a jud. BuzSu.

la N.E., p&duros in parte; EniOrmange-Tepe (259 m.), la S.-E.

Meilor (Valea-),
cu

vale, se une^te
la

Izvorul-Puturos

N.

de

Sunt
sorgin^i

la
i

Meledic

mal multe
Se
afl&

Dealul
la

BosUn&riilor (271

m.),

de com. Corb$ori,
?oara, jud. Muscel,

plaiul
i,

Nuc-

pu^url cu ape mine-

E.

Mucliia-Boclogea, la V.
$i

dup& ce
in

rale foarte
la

insemnate.
altitudine,

Dealul-Izvorulul
li^eila X.,

Dealul-Gir-

se impreuncl cu Valea-luI-Vi^an,

620 m.

avtnd

o
$i

acoperite cu p&duri.
va-

se vars&
raionul

in

riul

Doamna,

longitudine E. Gr. de 26.2o'

Apeie care o ud& sunt:

comunel Corb?ori.
sat, facind parte din

o latitudine N. de 45. 10'.

Localitatea
are
?i

iea Boclogea, ce izvore?te din loculnumit Podul-Inalt,$io uda la V.; afluentul sati valea Bur-

poztyiune

Meioarele,
com.
rur.
$elul, jud.

foarte frumoasa

higienica; e

Miclo?ani, pi.

Arge-

inconjurata de

vit,
?i

pidurl tinere,

tea ce trece prin sat, cu maluri

Muscel.

arbor! fructiferl

de o bogata

62>,30.

Morels Dtcfionar QograHc Vol

IV.

40

Digitized by

Google

MELEDICUL (LACUL-CU-BUTUCl)
va ajunge sa ocupe
stafi-

MELETIE

vegetate,

si

1.

2 izvoare la Podul-lui-Ro-

4.

la

localitatea

numitl

un

loc

de frunte printre

bin,

cu un debit de IOO
3 izvoare la N.

litruri

Scrofusul-Brezeu.

unile farel.

pe minut;
inainte
2.

Numele Meledic, ma!

Menedic, un cuvint
este
slav,

platouluT
li-

litruri

Toate dau un debit de pe minut. Apele nu

Apele

300
sunt

a carul
ca

Meledic, cu un debit de 30
truri

captate.

insemnare este: loc de repaos,

vechiu
si

pe minut.
b)
1

iodo-cloro-sodice

se

probabil
e

Grupa

izvoare cioruro-

afla in
tificiale,

2 izvoare si 3 pufurl ar

aceasta

localitate

de

mult

sodice iodurate, ce izvoresc din

greziile petrolifere
sali fere cenusif,
1. si

sondate

si

captate pe

cunoscuta, de oare-ce s'au aflat

argilurile
:

locul

numit

Piscul-Pacurilor.

multe urme de monede romane.

AstazI
prietatea

din care

Meledicul
d-lul

este

pro-

6 sunt
si

la

N. Muntelul Pafost
anali-

Meledicul (Lacul-cu-Butuci),
lac, in jud.
zalesti,

$tefanescu-Sa-

tule,

din care 3 au

Buzau, com.
;

Min-

vigny, iar mal inainte facea parte

din bunurile manastirei Vintila-

zate
si

numite Maria, Constantin

catunul Basceni

confine

Mi^a.

Au

un debit

total

de

peste.

Voda, pana

la secularizare.
linie

tim
au

40
site

litruri
2.

pe minut;

ca s'a proectat o

ferata

4 pufurl de petrol parasunt analizate;

2

Meledicul

Ot - Menedicul
Buzau, com.
Bisceni,

Mizil-Boboci-Meledic. Apele

mofie,
Trestioara;
dezalesti,

in jud.

Minfosti

un debit foarte mare

si

au fost

3.

izvoare

la

catunul

analizatein 1872 de dr. Trausch,

toate cu apa iodata cu un

bit

statulul,

formeaza un corp

cu

apol in 1895 de D-l dr. Bernard.

Apele apar^in sistemulul

cenic
si

eo-

de 25 litruri pe minut. Grupa c) 7 izvoare cloruroizvopiri-

mosia Dosul-Salcieide 280

hect.,

din care 54 hect. sforile de

pi-

miocenic,
argile,

formate din

sodice slab sulfuroase, ce

resc din argile
toase, din care
1.
1
:

dure

Padina si Patulul, 40
130
hect.

hect.

marne,
si

marne argiloase
si

sulfuroase

arabile,

finea^a,
si

nisipoase, calcarurl

gipsuri.

hect. livede, restul izlaz

mun^I

Apele din grupa a sunt

ge-

izvor la Alalul-BabeT, cu

de sare

in formatiune.

netice din masivulsarei miniere,

25

litruri
2.

pe minut:

pe cind cele-1'alte au ca geneza sarea gema.

4
2

izvoare, cu un debit de 35

Meleg-Hava,

munte,

situat pe

litruri 3.

Apele aceste ca
lor din diferitele

si

similarile

pe minut, au izvoare numite Richard

fost analizate

hotarul Transilvaniel, intre muntele Bitca-de-Piatra,

de

care se
i

locality
si

din

de

la

Poiana-Vilcului, cu

18

li-

desparte prin piriul

Brato

Tara, regiunile S.-E.

exclusiv

N.-E. a

truri

pe minut, au

fost analizate.

muntele Curmatura-Lazaroi; face

parte din grupa mun{ilor
Cicul-

Carpa^ilor nostri, apare aproape

si

Grupa

d) 2 izvoare sulfuroase

tot-dea-una inso^ite
si

simple hepatice, ce izvoresc din

calcarurile argiloase verzil,

Tarcaul.

de petroleu

petroleulul, in

dupa extragerea localita^ile unde

fi

din

care:
1.

Mele^cani,

sat,

facind parte
TecuciO,

din
si-

se afla in cantita{I de a

ex-

Un

izvor numit Tinea, are

15 litruri
1

com. Vultureni, jud.

la

ploatabil, apar apele iodo-cloroalcaline.

un debit de

pe minut,
izvor

tuat pe vale la N.-E.

coraunei,

a fost analizat;
si

alt

cu

kil.

si

250 m.de
afla

Vultureni.
cu
fe

Apele din grupa d

de origina abundente
derite,

au
si

un debit

tot
e)

de 15
10

litruri;

Aid

se

biserica,

straturl

masive

Grupa

izvoare

ferugi-

hramul Intrarea
nache Abaza.

in Biserici,

limonitice,

sferosifos-

noase alcaline cloro-sodice, ce

izvoresc de la piciorul
lul

cuta de fostul proprietar

Stefe-

siderite,

carbonate,

munte-

fatice si arsenicale.

Podul Calului

si

provin din

Clasificarea

Izvoarelor.
izvoare
si

La

un conglomerat format de cuarJite.

Meletie,

sau

Jarcaleti,

cXtun,

Meledic sunt 32
pu^uri. D-l dr.

4 Bernard care a
complect asula

Din aceste izvoare au

I

fost

pendinte de com.
proprietatea

Pletrele,

pe

analizate
1.

statulul

Pletrele,
situ

facut un studiu

la localitatea

numita Lu-

pi.

Marginea, jud. Vlasca,

liniel

pra acestor ape

seaza
in
5

i895,lecla-

turile-Rosil.
2.
I

ata la E.

ferate

Giurgiu-

grupe
5

ast-fel

la localitatea

numita Arinumita Ulu-

Bucuresti, in dreptul

sta{ielBala
1852,
fost

Grupa

a)

izvoare

clorurodi-

nul-luI-Stan-Cincu.
3.
1

neasa. Satul s'a fondat

sodice simple, care izvoresc

la localitatea

de Arhimandritul
curator
al

Meletie,

rect din sarea gema, din care:

cul-din-Sat.

mosiilor ce aparfineau

Digitized by

LiOOQ IC

MELICIOAIA

300

MENJI-DIN-DOS

mnastireT C5scioarele.

Acesta
de
1

Comuna
Muerisul,
line$ti,

se

a facut
preot

la

1864 o biserica

catune: Almajelul,

compune din 7 Drumul Mare,

com. Melinesti mat este

stra

batutade o cale comunala, lunga

zid, care e
si
1

acum

deservita de

Odoleni, Popesti-Me-

de
la

/*

kil. si

dascal.

Depinde de
in

Valea-MuereT, Valea-Mu-

lunga

in

de o sosea vecinala, com. de 600 m. ce duce

unesc
cat.
$i

parohia Pfetrele.

erel-d.-j.

Amara$ti.
PotecT

Aci
dat

s'aQ

improprietarit,

Populatfunea

com.

este

de
1864
cat.

Drumulcat.

1864, 'OS locuitorl, carorali

s'ati

1527 suflete.

Mare cu Odoleni,
din
risul

Mue-

o suprafata de 315

hect.

Dupa

legea rurala

cu Valea-MuereT-d.-j.
la
'

(VezT com. Pfetrele).

sunt 17 impamintenitT.

Budgetul com. e
in

venitur!

Sunt 4

bisericl:

una
?i

Melicioaia (Ion Melic), mo^ie,

in jud.

Odoleni,

fondata

reedificata

de 3 Il)S'9 8 de 2573,27
Vite
52 cat,
capre.
:

W
lei.

$*

a cheltuelf,

Buzau, com. Tisaul,

;

ct.

de
Sf.

locuitori la

1880, cu hramul
in cat.

Sfintul-Gheorghe-NoQ
hect.,

are 430

Voevozl

a doua.

Vala

635 1239

vite
of,

marl cornute,
3i5porcT, 157

din

care

310 hect. pa-

lea-Muerel, cu hramul

Adormiin

dure,

finea^a,

40 hect. arabile, 30 hect. 4 livede, restul izlaz si

rea-Maicel-Domnulu?, fondata

1883

a treia biserica
reedificata

cat.

Meme$ul,

foe,

in jud.

Covurluiu,

sterp.

Muerisul, cu hramul Sf. Nicolae,

com. Pechea,
ca),

pi. SiretuI,

nu de-

fondata

si

la

1872
patra
fon-

parte de cat. Oasele (com. Cu-

Melineti, com. rur.

pi.

In jud. Dolj,

de catre
in cat.
si

locuitori; iar a

Amaradia,
la
si

situata in partea

Valea-Muerel-d.-j.
reedificata la

fost

unde se zicea ca ar un razboiti intre Unguri

fi

si

de V.,
loc ses

29 kil. de Craiova, pe pe malul riuluT Ama-

data

1858 tot

TurcT.

de

locuitorl,

cu hramul

Ador-

radia, la poalele dealurilor Valea-

mirea-Maicel DomnuluT.

Menedicul, vcchia numircz. mdndstirel Vintila-Voda,

j.

Muerel si Odoleni. $esul se numeste Drumul-Mare $iMueri?ul. Se margineste la N. cu com. Bodaesti, la S. E. cu com. Amar&sti ?i Godeni, de care se desparte prin riul Amaradia, iar
la

Are

o $coala mixta, condusa

si

Buzau.

de o inva^atoare de la 1869, este

stat
si

funcfionind

intrejinuta

de

Men{i-din-Dos, com.
deful Mehedinfi,
la

rur., in ju-

de com.

pi. Motrul-d.-j.,

Suprafata

comuneT

este

de

66

kil.

de orasul Turnul-Sesin-

V. cu com.
Limita
Iiniel

Brde$ti.

1500 hect., din cari: 737 hect. pamint arabil, 196 hect. finea^a,

verin.

Este formata dintr'un

situat

gur

sat,

pe

valea

ape!

de N. incepe din valea Boia, merge spre E. trecind prin hotarul com. Bodae?ti. Limita liniilor de S. si V. merge
din

250

hect. izlaz, 67 hect. lac

si

Jiltul.

teren sterp,

250 hect. padure. Mobile de pe teritoriul com.

Are o populate de 600

cuitorT, din carl
bili,

lo-

se
leni

numesce
$i

Muere$ul,

Odo-

locuind

in

104 contribua130 case; o bi-

dealul

$ertul

spre

E. pe

Valea-MuereT. Intinderea

serica deservita
2 cintaretl; o

de

preot

si

nul Amaradia.

lor este

Terenul com. este

acci den tat

si

lor este

de 737 hect. Venitul de 9000 lei. Aparfm

$i

scoala,

condusa
de
plu-

de
30

invafator,

frecuentata

de

dealul

Valea-Muerei

de

mo$nenilor
ticular!.

proprietarilor par-

elevT.

dealul Odoleni.

Locuitoril

poseda:

22

udata de nul Amaradia, ce

Viile, in intindere

de 50

hect.,

gurT,

50 care cu bol, 4 caruje

la veni-

merge de la N. spre S., avind un pod la Gura-PlosteT si la punctul Muerisul. Pe teritoriul

com.
la

aparfm
Peste
majelul

locuitorilor.

cu cai; 70 stupl cu albine.

Ru?etul, in catunul Alal

Budgetul comunei e
turl

mo$nenilor, se afla pa-

de

178

let,

iar lacheltuelT,

prime$te

pe

stinga

riul

durea Ru$etul, cu o intindere de

247 hect.
In cat. Odoleni se afla o pa-

de 691
nute,

lei.
:

Plosca ce se varsa ?n Amaradia

Vite sunt

500

vite ol

marl cor-

GuraPlosteT,

avind

vad

in

13 cat,

400

si

500

ri-

acest punct. Pe dreapta, radia primeste piriul

Amace

dure, tot a mosnenilor, de 3 hect.

matori.

Boul,

Pe linga agricultura, parte din

|

Are o sosea care o leaga cu

soseaua Strehael, prin Menti-din;

se varsa in Amaradia, la punctul

locuitorf

se

mai

ocupa

si

cu
zi.

numit Spineni.
se varsa in

Piriul

Muerisul
la

cizmaria, dulgheria, rotaria,

Fa^a.

Amaradia

punctul

daria

$i

cojocaria.

Dealurile mat principale

ju demean a,
,

din

numit Dosul-Mare.

Afara

de

calea

comuna

sunt:

Ohaba, Dealul-

Digitized by

LiOOQ IC

MENTI-DIN-FAjA

310

MERA

Motrulul, Dealul-Circenilor,Dealul-Cioculanilor,

Mehedinfi,
55
kil.

pi.

Motrul-d.-j.,

la

fectura pla$el

$i

la 18

kil.

de

numit

?i

Dea-

deora?ulTurnu-Severin.
la E.,

capitala judefulul.

Iul-Gaine?tilor, al-Pope?tilor, al-

Se margine^te:
nul Sttnce$ti,

ca catu-

Se compune din
Mera, unde se afla

urmatoarele

Caciule^tilor

?i

al-Ghergule$tilor.

pendinte de coS.,

catune: Andreia$ul, Capatanul,

$i

Val mat principale sunt: Valea-Men^ilor, a-Scurtuluf, Valea-

muna

Strehaia; la

cu satul

primaria
$i

Cioclovinel, a-Bisericei, a-Su$i{eT

Comanda, pendinte de com. rur. Strehaia ?i cu comuna Cernaia;

la N.,

comuneT,

$indrilari-d.-j.

$in-

drilari-Reghiul,
sul MilcovuluT,
in

situate pe cur

sau
culul

Circeni-cel-MicT,
?i

Valea-La-

cu comunele
;

Miluta

?i

de

la

Odobe?ti

Valea-luI-Nat.
:

Men^i-din-Dos
$i

la V.,

cu com.

sus

$i

pan

la Monteorul.
fa-

la

comunS sunt

Platoul-Ara-

Valea-Rea, desparfita prin pa-

Are o populate de 920

miliT,

turilor,

Platoul-Caciule?tilor

durea statulul Miluta.

Este situata pe deal,
?i

sau 3 116 suflete din car!

agricultorl,

Platoul-din-Deal de Fintina-Ghirgule$tilor,

se

619

28

meseria?!,

unde se

afl& cimitirul.

compune
$i

din catunele

Bade$ti

Multe izvoare cu

apa,

dintre

Robesti. Catunul Bade?ti are

:

150 industrial, 34 comercianp, 16 cu profesiunT libere, 492 muncitori $i

carl: Izvorul Ghergule$tilor, Iz-

2 mahalale
iar

Bade?ti

$i

Lupe?ti
5

47

servitorl, locuind

in

vorul-luI-Badea-Marculescu,
vorul CioclovineT
ne?tilor.
$i

Iz-

c&tunul Robe?ti are

:

maPo-

646

case.

Izvorul-Gai-

halale
pe$ti,

Ciocheni, Robeti,
$i

$tiu carte

Toate aceste izvoare

piraie, carl

Pagube?ti

Sucalani.
locuiin

formeaza
in

se

varsa

Are o populate de 780

torl,

237 persoane. Sunt 903 contribuabiH. Sunt 4 biserici parohiale:

catunul Mera, cu hramul

una
Sf.

apa Jilfului, ce vine de la com. Miluta, uda partea de N. a comuneT, trecind in com. Borascul din jude^ul Gorj, unde
se varsa in Jiu.
S.

din carl 117 contribuabilT,

in

locuind

145 case; o biserica,

1

Impara^T; a
nul,

doua
Sf.

in

Capata-

deservita de

preot

?i

cin1

cu

hramul

Nicolae; a

tarefl; o ?coal&,

condusS de
de

treiain ^'mdrilari-d.-j., cu hramul

Sf.

In

partea de
riul

invafator
elevl.

frecuentata

24

com. este udata de

Mo-

trul.

LocuitoriT poseda
la E.,
;

24plugurT,

Gheorghe $i a patra in Andreia^ul, cu hramul Sf. Apostoli. MaT sunt 2 biserici filiate: una
;

Se margine$te:
com. Strehaia
din-Fata
i

cu com.
la S.,

55 care cu boT,

c^rufe cu caT;

in Cap&tanul,

cu hramul
in

Sf. Bo-

Borascul-de Mehedinfi
;

cu

49 stupT cu albine.
sea comunala ce da
in

Are o
la

?o-

tezatorul
lari

$i

a doua

$indriSf.
Nifre-

la V.,

cu Men^i-

Comanda
la veni-

Reghiul, cu hramul

Miluta; iar la N., cu

$oseaua Streh&iT.

colae. $coala, mixta,

este

Ohaba, de judeful Gorj.

LocuitoriT din
aft
?i

Budgetul comuneT e

cuentata de 53 copif.

aceasta

com.

cite-va hele?tae cu pe$te.

de 863 de 602 lei.

turl

leT,

iar la cheltuell,

Budgetul comuneT e

la venila chel-

In partea de S., pe Valea-CioclovineT, intr'un pisculet, se afla

Vite: 540 vite marl cornute,

de 8491,12 tuelT de 8484,45

turT

leT,

leT.

16 ca!, 460 oT

$i

500 rimator!.
in

LocuitoriT poseda:

200

plu-

ruineleunor zid&rii vechT. Legen

Deal maT principal

aceasta

da e ca
cunsa
venise

in

acest loc a fost as-

comuna
lea
-

este Dealul-Motrulul.
:

familie

de domn ce
-

Vai maT principale sunt

MotruluT,

Va-

de lemn, 9 de fier, 14 morT de ap5; 495 boT, 450 vaci, 220 caT, i960 oT, 217 capre, 320
gurT
porcT; 205 stupT cu albine.

din

Valea

DomneascS
de com.,
In

renumitS pentru
a Bo-

care se afla spre

situata in jud.

N.

pSmintul sau productiv, Valea

Lupilor, a-Revenicelor
be$tilor.
$i

Via se cultiva pe o de 188,50 hect.

Industria
$i

intindere

Gorj.

aprog&-

piere de acest castel

sit

s'ati
?i

comerciul se

prac-

oseminte de animate

de oaoaale

Cimpil sunt
celul.

Cimpia-MierleT,
$i

tice

de catre 12

circiumari, 10
15

menT, foarte mart, pe carl

a Budariel, a-Ple?coteT

Stinga-

rotarl,

7 fierarl, 8 dulgherT,

menil

le

numeau oseminte

fabrican^T

de rachiu

$i

250

do-

uria^ilor. In

partea de N.-V. a

Ape maT
trul,

principale sunt:

MoS.,
?i

garT.

comuneT, linga hotarul Ohaba,

facindu-se sapaturl de locuitorl,
s'a

care o uda in partea de

Pe
me,

teritoriul

comuneT

$i

anu-

Piriul-Lupenilor, Revenicelor
Piriul-Robe$tilor.

in catunele Reghiul

$i

An-

g&sit
?i

farimaturi

de

vase

dreia^ul, sunt locality! sarate$i

vechl

ni^te pietre

sculptate.

micT izvoare de ape minerale.

Mera,
Men^i-din-Fata, com. rur., in jud.
pi.

com. rur., in jud.

Putna,

Girlele, la

kil.

de subpre-

Mera,

c&tun,

in

jud. Putna,

pi.

Digitized by

Google

MERA
Girlele,

311

MERA
curind
prin

com.

Mera, a$ezat pe
ca toate
sa?i

33),

se

imbogafi
ce

cind-o de piatra

$i

inconjurind-o

cursul Milcovuluf
tele

daniile
nicl

cre$tinii

pravoslavfaca.

cu un zid
totT

inalt.

Cronicaril sunt

ce

formeazi

comuna,
luT,

incepura

sa

A?a

de acord

in aceasta privinta.
II 2 ,

sunt in$irate pe tot cursul

la

de

printr'un zapis datat

de

la 1688,

Nicolae Costin, Letopiset,

Odobe^ti pana

la

Monteorul.

Are o
hramul
mixta.

biserica parohiala, cu

Sf,

Impdra^T

?coala

Decembrie3, un preot, Iona^cu de la Odobe?ti, darue$te manastireT Mira 50 falcl de finat, ca sa-1 inscrie la pomelnic pe paring! sal. Un alt el $i pe
preot, printr'un zapis datat din

pag. 52: tlntr'acelasTan (7214)

s'au apucat
zidit

Antioh-Voda de

aCi

manastirea de piatra din

temelie la Milcov, ce se chiama

Mira, cu zid de piatra prin prejur,

Mera

sau

Mira,

m&ntlstire,

in

jud. Putna, pi. Girlele, cornuna

1688,

Decembrie

7,

avind nu?i

lemn, facuta
temir- Voda

unde este manastirea de de tata-sati Can$i

Mera, aezata pe malul Milcovulul,

mele Ion Ciochina, precum

au fost ispravnic
Letopiset,
-

pe un tapsan

inalt,

la

nepotul sau, Postelnicul Nicolae

Cirstea- VornicuU

care sue un pripor

destul

de

Murgulet, daruesc o ocina manastire! Mira.

Nicolae
IT*,

Mustea,

mare, de

la Valea-Milcovulul.
zid.

Un

alt zapis

din

Este inconjurata cu
Manastirea Mira a

1689,

August

22, certifica
91

cumfa-

tru

Antioh-Voda in aceasta a doua domnie a

pag. 33:

fost ince-

paratura de ocina

mo$iI

zidit

manastirea Mira, pe
in

Mil-

puta inainte de anul

1686 de

cuta de Serafim Episcopul de Radau^i, pentru manastirea Mira.

cov

munte,

care

IntiT

era

un anume Motoc, din Odobe?ti, impreuna cu Ion Episcopul de

Constantin
tra

Cantemir

inzes-

de lemn durata de tata-s5ti Cantemir-Voda $i -T puse numele de Mira,

iar el

Roman, dupa cum

dintr'un zapis
toc,
lie

se dovede^te
lui

al

femeel

Mo-

in $i el 1689 manastirea Mira cu ocinele cumparate de

la

o
i

au

zidit

de

piatra frumoasa

cu zid inalt

cu

data

de

1686,

Apri-

satenil

din

Odobe^ti.

Apa-

imprejur.

25, prin care aceasta daru-

ceste ocinl fura piatite de dinsul

Dupa
reT,

reconstruirea

man3sti-

ete m5nSstireI Mira, ocina

in

sa

cu

cite

un

zlot

de

Antioh Cantemir puse sa

Constantin

hotarul Virte?coilor

si

toate

mint,

dupa cum se dovede$te

se transporte rama$i{ele tataluT

sati

moiele de pe Milcov. Murind

acest Motoc, precum
tele Ion
i
?i

din cartea acestu!

1689, Maiu 3:

Domn

din

de

la

biserica

pSrin-

Top

locuitoril

Sf.

Nicolae din Ia$i la manas-

Episcopul de
la

Roman

de pe Milcov, carl aQ mo?iI prin

prejurul sfinteT manastirl Mirel,

tirea

Mira

(Cf. Nic. Costin,

,

Le-

venind

scaunul

Moldovel

topiset, II 2

Constantin Cantemir, acesta se

care o

am

ftcut

Domnia-mea.

pag. 39 i Letopiset, pag. no).

Amira,

apuca sa ispraveasca manastirea, c ca s'o faca Maria Sa manastire mare, ce se zice Manastirea-Domneasca.
Zidirea
manastire!

Daca vep vedea cartea Domniei-mele; iar voi sa cautaf! sa

Se pare ca
serica
?i

nicT

Antioh Canbi-

temir n'a ispravit cu totul

va luap banil pe mo$iT, cine

i

cit

ca ea ar

fi

fost

abia

se va veni, precum

s'aG

sotri-

terminata

de

un

arhimandrit

Mira de
cronicaril,

cotit d'aicea. lata

ca v'am

grec Calerghi, dupa

turisete ifiscriptia

cum mardin pridvor

este
in

catre Constantin Cantemir e po-

mes

?i

bani!.

Dec! numai sai

pusa d'asu-

menita de mal top

fera insa a se indica

luap sa nu mal umblatT ftra de

isprave,

pra u$et
in

la intrarea

anul clSdirel.
in

de vre-unul AaDem. Cantemir

roontium

a sa Descriptio Moldavian
In

de cum s'au vindut locurile $i mobile alta data, cite 2 ortf, Domnia-mea am mal dat
cite 2 potronict,

biserica.

Inscriptia

doua

limbl,

greaca

?i

romina,

alaturea. lata cea romineasca:

zice:

radicibus

care

fac cite
Aceasta sfinta
rica Intru
si

Vrancziae, non procul a Mira, mo-

nasterio pictatis b. m. principis

Constantini

Cantemirii

raonu-

de pamint. Dedf nu mal umblaf! fira isprava, ci va luat banil, sa nu fie in alt chip. Aun
zlot

Dumnezeiasca
sfin^ilor

bisesi

numele

Impara(T
si

tntocmai cu apostolii Constantin

este zidita

Elena,

de Maria-Sa

rap^satul

loan
la

mento... (VezI: Nee. Costin,

Letopiset, IP, 39
$i

ceasta va scriem, Ia$i, 7 197 (1689)

Antioh Constantin Cantemir Voevod

leat

52;
III
2
,

Nic.

Maia

3.

7214
se

si

nesavtrsind-o, s'a tnoit, pre-

Mustea,

Letopiset,

2
,

Amira, Letopiset, III Manastirea cu hramul Sf. Nicolae, zidita dintr'intii delemn,
(Cf.

39 $i no).

Manastirea ramase in aceasta

stare, adica construita din

cum
sfintfa

vedc

de

intru

tot

cuviosul

lemn,

sa

Arhimandritul

Kir

Mitrofan
sfint
lo-

pana la a doua domnie a lul Antioh Cantemir, care, in anul

T706,
reconstrui
biserica,
ftl-

Calergi, fiind
cas,
sale,

egumen
si

acestuY

cu chekutala pentru

osteneala

sfin^iei

mtntuirea

sufletului.

Leat

Mustea,

Letopiset,

III

2
,

7244 (I73 6 )-

Digitized by

LiOOQ IC

MERA
Spre a explica
cestul

312

MERA
asupra
o cupoli scurti

prezenja

a-

mult si sufere din partea

rilor
lit

osti-

are

egumen grec, trebue si insemnim ci Constantin Cantemir, indati

nistiret sale

nem{e$tl de sub conducerea

?i

groasi. Interiorul bisericel este

zugrivit catepeteazma este mo;

Fren^a (Ferent)

din partea

dupi fondarea miMira in anul 1686,

triinicia
el
$i

Titarilor, chema$T

de Domnul
a-1

derni.

Mihail Racovifi, spre

apira

La

mijloc

biserica este des-

spre a asigura

de AustriacT.

pirjiti printr^un perete deschis

ostirilor
in laturea

pomenirea
topedi din
actul siu

sa

pe

tot-d'a-una,
la

Dupi
nem{estl

impristterea

de

jos, a^ezat pe co-

a inchinat-o ministireT de

Va-

din

Odobesti,

parte

loane.

Pe peretele

din
$i

urm5
dona-

muntele Athos. In
zice,

din ele se refugiari la ministirea

sunt zugrivi^
toril

ctitoriT

de inchinare se
la

Mira, de

unde

ati

esit

cu

to{iT,
si

ministirei; la dreapta un

ci 1"ara ajungind

mare

ci

gata

de

r^boiu,

cu

tobe

arhiereu,

care

^ine

biserica

dere intre

altele,

nu se gisese

cu steagurf.
el

AjunsT de Titan,
furi

lingi dinsul

un cilugir. Acesta
Arhimandritul
Mi-

nicT preotf vrednicT, cart si in-

rezistari cit-va timp, dar in

trebue si

fie

tretfni cuvenita rinduiali

bisecit
in-

cele

din

urmi

bitutf

si

trofan, devenit in
titular;

urmi

ArhiereQ

riceasci

51

ministireasci, in
ti

silitTsi ia fuga:

Dupi

risipaci-

din stinga: Domnitorif

$i

se temea, ca nu cum-vacu

tanelor

si

a Recufelor, scrie Nisi

Constantin

Antioh-Cantemir,
?i

put si nu se zidirniceasci po-

culae Muste, au mers

Mihaisi

apoT boierul Mofoc

este o

so^ia sa
la

menirea

luT;

ci din acest mo-

Vodi

la

ministirea Mira

au

Ursa. D'asupra inscrip^iei de

intrare

tiv $i altf-va

DomnT maT

inainte

stricat zidul ministirei,

de po-

inchipuire prea
{ine o
in-

de dinsul

st-au

asigurat durata

pomenireT prin inchinarea

nistirilor lor, prin
in acele

mi-

runca Tmpiri^ieT ce era facut de Antioh Cantemir-Vodi. A

prins-au
si

naivi, o mini, care

vilitoare

sub^ire

plini

cu

ca-

care

mijloc

chiliele

si

o biserici

pete micT de om,

zinti sufletele

care

reprei

ministin se pistreazi
doriti.

buna rinduiali
si

De

aceea
sa

de lemn, ce era ficuti de Cantemir-Vodi eel bitrtn si cio;

drep^ilor

dea-

supra

el scrise in

semicerc

cuvin-

el

inching
si

ministirea

hodarul Vizirultil era tot impre-

tele Scripture!:
^ilor

sufletele drepluT

la

Vatopedi

grijitor la

nume?te ingriMira pe un mitropolit

uni cu Mihaiu-Vodi, ci porunci si vadi cum s'or

avea
strica
,

sunt in mtna

Dumne-

zeu.

titular alLaodichieT,

anumeGriaceluia,

acele ministirT. (Letop., Ill 2 p.

Deasupra por^ei a
si

fost o clo-

gorie

iar

dupi moartea

64

$i

65).

potnitide lemn, care aputrezit

a cizut
in

ministirea Vatopedi va orindui

In ministirea Mira, scrie E-

anul

1882.

Clo-

egumen pre
insi, ca

cine vor voi dintre

nache Kogilniceanu, a

fost ln-

potul eel mal

monahif de acolo, cu condifie egumenul o datirinduit,

chis starostele Focsanilor, Cos-

asupra por{eT,
iar eel

mare a cizut deunde sti ?i acum;

atirnat
la
cer-

tache Purice, dupi mazilirea

luT

mic
la

s'a

ministirea si nu-l poati schimbaf5ri consimtimintul etitorilor,

cic! desele schimburl ale egu-

loan Mavrocordat. Aflind boeriT

dacul de

ci?mea.
afli in partea
i

menilor pustiesc ministirile, ciutind care de care si

apuce

$i

si se duci.
ctitoriT
lul

La

fie-care 3 anT

Ion-Vodi stirueste pe lingi Capegi-Basa si trimiti oameni de at luT pentru a'l scoate pe Purice de la Mira indati au ripezit pe ascuns de l'au luat
ci mazilul
si

Acest cerdac se

despre N. a bisericel
o sali mare pentru
ocazii insemnate.

formeazi
la

trapezi

Sub

dinsul are
te

o adincime

in

pimint, unde

si iasocoteala egumenum.ln.lstireT
el
si

Taii

adus

la

Neamtu,
{iindu-l

la

mi-

scoborl pe mat
piatri.

multe

scirl de

de averea
sS-I

daci
misi

nistirea SeculuT,

acolo

se va gisi ci
riii,

administreazi
aritind

pina au trecut Ion-Vodi Dunirea.

Acolo este o cismea, cu o tabli de marmuri, pe care

este o inscrip^ie, ce aratS data

destitue,

(Letop., Ill*, pag. 212).

nistirel patroane cauzele

si

Biserica este o imitate a arhitecturel

vechf.
la

cind s'a

filcut,

1800,

$i

pe egu-

ceari

alt

egumen mat
dea ajutor

vrednic.

bisericilor

domnesti
care
for-

menul, care a ftcut-o, Arhimandritul Arsenie.

Din
nei.

veniturile ministireT inchisi

Are

un pridvor,
deschis

Inscripfia

este
In

nate, si se

patroa-

inceput a fost
stilpii

sculptati pe un

scut sipat
florl,

CtitoriT

clironomi si nu-sT
inci si mal adaoge

apropieze nict un lucru din ale

ministirei,
ci

in

mat din urmi

cu arcade; dar

marmori, ornat cu
nui cruceT
i

cu sempisiri
in

un

egumen grec a
stilpl,

cu

doui

umplut de$erturile printre

formind piretiT
obli,

ieroglife deasupra.

scrisi

din averea
In anul

lor.

ca

la

mi
de-

greceste.

Iati traducerea

e! in

17 16, ministirea avu

nistirea Probota.

Biserica

romine$te

Digitized by

Google

MERA
(Ju

313

MEREDEUL
deal,

cheltuiala

cgumenulu! de
linga

acum
alti'lc

Merchez (Dealul- de-la-),

in jud.

si

Merdevenli-Punar. Este aeo-

Arhimandritul Arsenic Pe
izvorul dc

Constanta,

pi.

Silistra-

perita cu verdea^a.

baut

pcntru

pomcnirea

lul

fund, eel ce vor lua din apa aceasta sa

zica cu top! din
toata,

Noua, comuna Oitina,

dealul Ciacal; se
S.,

cat.

de

inima

Divinitaaa-

resedin^a Oitina; se desface din

intinde

tea sa

numcre
anul

cu drep^il pre ecl ce

dulcc.

spre

Merdevenli-Punar-Ceair, sau Merneven-Ceair, vale insemnata, in jud. Constanta, pi.

galia,

dapa pre mul^ cu apa

vlrsit tn

S'a

avind o direc^iune generals

la N.-E. spre

Man-

1800, lulic 10.

de
pe
o

S.V., brazdind
plasel
si

pe teritoriul com. rur. Cazilsi

Din ograda
porti^a in zid,
loc spafios,

bisericel,

partea de

N.

cea

Murad

Cavaclar.

Este concare

patrunzl intr'un

E. a comunei; lasS

spre

S.-V.

tinuarea vael Caula-Ceair

se indrepteaza
direcjiune
trece
prin

unde
viea,

a fost livada
care
astazi

o prelungire care poarta numele

spre X., avind

m&n&stire!

si

de pe

Dealul-de deasupra
la

Cislil

S.-E. catre N.-V.;

satul

pastreaza numai urmele vechel

sale culturl. Arendasul parte a

poalele
Beilic
la
-

sale
;

E.
se

merge
ridica

Cazil-Murad
vasi

valea

Ceair

unde primeste din spre V.

lea

preficut acest loc in

caf, parte in ardturS.

ceair

de

pana
la

o inatyime de 130 m.;

Ghioghetin-Punar-Ceair,

poalele ramifica^iilor sale V.

se intinde pana la dealul Bairam-

este asezat satul Oitina; malu-

Dede-Bair; este situata

tea de

in par-

Mera,

sckit, in jud. R.-Sarat, pi.

rile
si

ezerulul Oitina sunt

lul;
si

inalte

V. a plasel
si

si

comunei
a

Orasulul, com.
in partea

Bonjesti, asezat
piriul Valea-

ripoase din cauza

este

Cavaclar

in

cea

centraia

de N. pe
la

acopertt cu tufarisurl

finefe.

comunei Cazil-Murad.

Merel;

la

inceput a fost

schit
stri-

de maid;
tul

anul 1800 s'a

Merdevenli-Punar,
Constanta,
pi.

sat,

in jud.

Merea, sat,

in jud. Covurluiti,

com.

cat, iar maicile au trecut la schi-

Mangalia, c&tunul

Beresti, pi.

Horincea,

spre E.

Cotesti, din

com. Cotesti.
in co-

com.
la

Cazil, situat in partea

si

V.

de resedin^a com.

a plasel

cea N. a
spre N.-V.

comunei,

Are o populate de 70
lii,

fami-

Mera,
lele,
si

parohie, jud. Putna,

2\*

kil.

de

cat.

sau 327 suflete, din carl 61 o scoala.

rauna cu acelasl nume,

Milcovelul, avind

pi.

Gir

de resedin^a, Cazil-Murad. Este

asezat pe valea Mangaci-Ceair,
inchis la N. decatre dealul Ca-

contribuabill, locuind in 72 case;

format^ din catunele Mera

1

o biserica

si

biserica

parohiala, cu hramul Sf.

ratf.

Impa

bula-Bair

si

dominat despre

S.

Merea,
luiu,

piriia$

ce izvoreste din

de
piriU, in jud. R.-Sarat, pi.

virful

Merdevenli-Punar (141
este
5

padurea Bazanulul, jud. Covurcom. Beresti,

si

metri).

se varsa in

Mera,

Suprafaja sa

de
hect.

1540
sunt
si

Chineja, ceva mai sus de punctul

Orasul, com. Blidare, izvoreste

hect., dintre care

numit Branistea,

spre S.

din Dealul-Perisorulul; uda co-

ocupate de vatra satului

gradini.

de

de Tirgul-Berc^ti. Satul Beresti

e asezat

muna
com.

prin

mijloc;
si

trece

prin

de o parte

si

de

alta

Cirligele,

se varsa in riul

Popula^iunea

sa,

compusa din
de 45
fa

a vael acestuT piriu.

Milcovul, pe teritoriul comunei

Turct
miliT,

$i

Bulgari, este

Cimpineanca.

sau

106 suflete.

Mereasca (Coca-) (Merei),

sit\ in

mo-

Mera (Inconjuratoarea-Manastirei-),
mosie, a
statulul,

Drumuri comunale pleaca:la N. spre Besoul, la S -V. spre

Cazil-Murad,
clar,
la

jud. Buzau, com. Niculesti,

com.
hect.,

Podul- Muncii,
din

are

260
pa-

la S.-E.

spre Cavasi

care

20 hect.
izlaz.

jud. Putna, fosta

pendinte

de
cu

S.

spre Sofular

la

durea Fundui-Cocil, restul aratura, livezT, finea^a

si

mSnastirea Mera,
1

arendata

N.-E. spre Copadin.

1750

lei

anual.

Merdevenli-Punar, movila

ar-

Mereasca
culesti,

(Coca-),

sfoarti

de

Mera (Inconjur&toarea - Man&stirei-), mosie situata in co-

tijiciala',

in jude^ul

Constanta,

mosie, in jud. Buzau, com. Ni-

muna
lele,

cu acelasl nume,

pi.

Gir-

jud. Putna, in intindere

falcl si

de
1

4600
rilor

arendata locuito-

comunei. Este proprietatea

I

plasa Mangalia, pe teritoriul comunei rurale Cazil Murad si anume pe acela al catunului sati Merdevenli-Punar. Are 141 inal^ime si domina satele ra.

com. Podul-Muncil, pro-

prietate a statulul, pendinte

schitul Poiana-Marulul
;

de

are

cam

32 hect. finea^l

si

izlaz.

comunei Mera.

Cazil-Murad, Mangaci, Cavaclar

Meredeul,

pirift,

numit

si

Piriul-

Digitized by

LiOOQ IC

MEREI
Bahnei, jud. Dorohoiu, com. Virful-CimpuluI,
pi.

314

MERENI

C&I de comunica^ie are:

?o$i

tea

Berhometele

seaua nationals Buzau-Ploe$ti

$oselele vecinale

jud.

de N.-V. a pla^ei SSrata, Buz&u incepe din comuna

;

incepe despre
trece

P&durea-Loznei,
$i

ce

cad

per$i

Gura-S&r&til
in

continue pana
;

pe mo$ia Dobron&u^i,

pendicular pe dinsa,
vechiul

precum
:

com. Valea-Teancului e

renuviel.

se vars& in Siret.

drum

al

dealului

Mizil-

mit prin intinsa culture a

Sarata- Gura -Nicovului

prin

Merei, com.
pi.

rur., in jud.
la

Buz&u,

Merei.

Merelor (Dealul-),
:

deal,

jud.

Sarata,

poale de deal,

Vite sunt

300
$i

bol,

90

vacl,
11

BacSti, pi. Tazlaul-d.-s.,

comuna
numesale

la

12 kil.de Buz&a.

32
limitindu-se

vi^ef,

35 cat,
oi

17

Tepe,

Te^cani, situat
$i-a luat

la

V. comunei.

Limita
iana
-

la

N., incepe din Po-

minji,

650
:

140 porcT.

numele

de

la

ChilratziuluT,

Are
de
tate

2 $coale

de
$i

bae^i

$i

ro$ii meri,

cu care coastele

cu p&dureaBradul-cu-Sforiledin

fete in cat. Merei,

frecuen-

erau

imbricate.

merge "pe marginea p&durei, pana in com. Vacom. Tisul

$i

de
in

56 eievl

44 eleve;
?i

2 biseridf,

una

in

Merei

Mereni, com.
Vedea-d.-s.,
girlel Eiul
$i
$i

rur., jud.

Olt,

pi.

lea-Pu^uluT, care, parte {ine

la

de
la

doua
vite
1

Valea-Pu^ului,

deseri

situata

pe

lunca
Eiul

Lipia, parte

de Merei

de 2

preofi, 2 cintareflf

intre girlele
kil.

E.,

incepe din
$i

com. Valea-PuPoporul
-

paracliser; catedrala e cea cu

Turcul, la 40
?i

{uluT

merge pe hotarul pus

mobile
$i

hramul Naterea Maicel Domnulul.

jude^ului

la 7

kil.

de capitala de re$e3

intre

Lipia
(Li-

din^a plel.
:

(Merei)

Poporul-Moce$ti

pia), atinge pu^in hotarul

com.
in
?ola

Sunt pe teritoriul com 3 mori de aburi; 1 fabrica de

petroleu; 9 circiumi.

Se compune din
lureni,

c&tune:
i

Valea-Mereni, Richicioara

De-

Simileasca

?i

de

aci

d&

cu o populate de 170
sau 785 suflete, din
carl

seaua nationals,

la

hanul de

E comuna nouS, formata

1820, de
vii

dupa
de
in
i

familii,

CrSc&nata

la S., trece

pe ?osea-

catre proprietarii
s'au
stabilit

148 contribuabili, locuind

case.

in 180

ua nationals de la Cracanata, trece pSna iing& gara Monteorul

prin mo?oroaiele puse de Alecu

care

aci

jurul
?i

c&rora s'au

mai adunat
1864 se sat anexat
la

Comuna
p 3 mint
hect.

cu

izlaz,

p&dure
peste

al{T locuitori.

Pe
ca

arabil,

are

500

Ghica, proprietarul mo?iei

pui; la V., incepind din

Stil-

considera inca
Lipiel.

gara

Are
cdtun, al

3 biserici:

una

in

cat.

Monteorul urc& pe $oseaua co-

Mereni, fondata in 1887, a doua

munala p&n&

in

viea

Brinco-

Merei,

com. Nicule^ti,

in riitunul Richicioara, zidita

la

veanulul, apo! o ia pe la Dru-

jud. Buz&u, cu

40

locuitori

?i

1848
reni,

$i

treia

in

cSX.

Delu100
trei

mul-Ro$u, prin Piatra-lui-Chica-

10 case

alipit

de

c&t.

Po-

vechie

de

aproape
de

Mereu
Pragul,

$i

de
la

aci,

prin

dealul

dul-Muncei.

ani, tus-trele deservite

Poiana-Chilmiziulul.

preo^i; o $coal3, frecuentata de

Comuna
nele
:

e formats din c&tu$i

Merei (Tufele- Merei),

de re$edin{a,
de^ul Buzau,
$i

catun
ju-

31 copil.
In

Merei, Odaile

Valea-

al

com. Merei,

comunS
$i

sunt:

brutarl, 10
des-

Pu^uluT, avind
1

o populate de

cu

780

locuitori

duigheri
fac

cojocarl. El

300

locuitori,

dincari270 con288 case.

174 case.
deal, in jude^ul

produsul

muncel
la

lor

mat

tribuabili, locuind in

cu preferin^a

ora?ul

Pite^ti.

Suprafajacom.e de 1954 hect.,

din care 1050 arabile, 137 p&dure, 315
vil i izlaz,

Merei (Gura-),

Maioritatea

locuitorilor

din

R.-Sarat, pi. Ora^ului,

comuna

comuna Mereni sunt

mo^neni,
le-

25

livezT,

340

Bonte^ti; se desface din dealul

Peri^orul
;

25 s'au improprietarit dup&

87 sterp.

brazdeaz& partea de
el

ProprietaJI

mai

insemnate
sau
Lipia

V. a com., din

izvore^te piriul

gea din 1864, cu 92 hect. din mo$ia statului Ciorica-Profa.

Vite sunt: 15
cai,
i

sunt:

Barbuleanca,

Mera;

e acoperit cu seman&turi.

120

boi,

(a Statului),

Nucui, Poporul-Li-

90

vacl,

1000 ol

400

porci.
in co-

pia

$i

Tufele-MereT.
e
$es,

Merei (Tufele-),
com. Merei.

vechie numire

Comerciul se exercitS

Terenul

accidentat in

a cfttunului Merei, jud.

BuzSu,

muna de
Mereni,

2 circiumari.
?i

partea de N.-V.
dealurT,

de ma! multe
vii
$i

Veniturile

cheltuelile com.

acoperite cu

pa-

se ridic& la

suma

de

dun.

Mereilor (Dealul-),

deal, in par-

2185

lei.

Digitized by

Google

MERENT

315

MEREJELUL
dinte

O
sea

$osea inlesne^te comuni-

38

fete,

$i

a doua de

baeflf, fre-

ca{ia cu

com. Profa,
prin

$i

so-

comunala,

interiorul

cuentata de 59 bSe^T. Budgetul comunel e

la veni-

comunel. E brazdatade dealul sau Coasta-Popil, cu direc^ia de la S. spre N. ?i in virful caruia e un platou pe care se cultiv cereale. De la N. spre S., o uda riul
Eiul, iar la V.,
girli^a

turl de 7487 lei ?i la cheltuelT, de 6725 lei. In comuna, pe proprietatea

de parohia Mereni-d.-j., deservita de 1 preot $i 2 dascalT; o $coalS mixta, condusS de 1 inva^ator ?i frecuentata de
21
tru

copiI;3 circiuml; case pen-

arenda?

?i

ptule indestu-

statuluTMereni-Stefeni, sunt
hect. pdure,

910
de

latoare.

care

depind
$i

Budgetul comunel e
turl

la veni-

ocolul

silvic

Ghimpaji,

Turcul.

hect. ale frafilor Dristorian,

teritoriul catunulul Ceoani.

60 pe

de 3719 de 3414 lei.

lei

$i

la cheltuell,

Se margine$te cu comunele
Bara>ti-de-CepturI, Spineni, Profa $i Gura-Boulul.

Suprafa^a comunel e de 1100

hect. S'a

Prin sat trece

$osea care

dat

la

150

locuitorl

merge
la

la

Ru$i-luI-Asan

Giurgiu prin

?i de aci Letca-Noua ?i

improprietaritl,

450

hect.

Moia are venit anual de 15609

lei.

Mereni,
toani,
familil,

sat, in
pi.

preajma comunel
Siretul,

Camineasca.

Burdujeni,

jud. Bo-

Pe

aci trece

?oseaua ce duce

cu o

populate de 76

Mereni-tefeni sau de-Jos,

tun, pendinte
d.-j., pi.

cii-

la

Letca-Noua.

sau 108 suflete, din car!

de com. Mereni-

68 contribuabilT.
Locuitoril

Glavaciocul, jud. Vla?ca,

poseda:
2 cal
i 5

28

vite

situat

pe valea Glavaciocul, din

de secu-

Mereeti, sat, fecind parte din com. rur. Nemoiul, pi. Oltuld.-j.,

mar! cornute,

mascurl.

josul satulul Ceoani, proprietate

jud. Vilcea.

Are o popuo biserica,

statuluf, fost inainte

late de 73
reparata
la

familil;

Mereni-Ceoani,

cdtun, pendinte
pi.

larizare a Mitropoliel.

1865.

de com. Mereni-d. j.,

Glava-

Are o
rn unale;

biserica;

2 $coale co-

ciocul, jud. Vla$ca. Situat in susul comunel. Este proprietatea

o moara de aburi.

Mere^ti,

fraplor

Dristorian.

Are o

su-

hect.

Mo^ia are o suprafafa de 3600 ?i se arendeaza, impreuna

lei

pe mo$ia cu acela$I numejud. Suceava, com. Giurge$ti. A^ezat pe frontiera Bucosat,

prafa^a de
la

13 10 hect. S'a
1

dat

cu Tirnava, cu 59000
locuitorl, carora

anual.

vinel.

1864,

la

10 locuitorl, suprahect. Locuitoril au

S'au improprietarit la 1865, 162

li

Are o populate de 77
lil,

fami-

fa{a de 227 un petic de padure de 60 hectare.

s'au dat

486
in-

sau 367 suflete, din carl 77

falcl.

hect. In

1882, s'a dat la 97

i

contribuabill.

sured
venit anual de

pentru 2

$coale,

Vatra satulul ocupa 14

G. Ghi^escu
are o

Moia are un 24000 lei.

suprafa^a de 557 hect. 12

aril.

Mo^iae proprietatea d-nel Maria

91

Aci sunt
Cirtojani,

3 petece

de pdure

intindere
falcl

Pe marginea despre
din Cirtojani.

$tefeni (450 hect)., Lacul-Bebu-

de 340

falcl,

din care 26b

falci

curge apa Milcovulul, ce

vine

(435 hect), care se

lul

hect.) ?i Patara?cul (25

cultivabile,

60

padure,

10

exploateaza

in

falcl fina$ $i restul

neproductiv.

parchete.

Improprietari^I in 1864, sunt

Mereni-de-Jos, com. rur., compusa din satele Mereni d.j. sau

Stefeni
$i

Mereni-de-Sus, com,
VIa?ca,
pi.

rur,,

jud.

Ceoani,

pi.

Glavaciocul,

Glavaciocul, in

sus

20 palma^I ?i 12 coda$I, stapinind 180 falcl. Un singur drum principal duce

50
frunta?!,
la Giurge$ti (6 kil).

jud. Vla$ca, situata pe albia riulu!

Glavaciocul, la
re$ti, la

40kil.de Bucu-

de a doamnelSmarandaCristopolu,
Mereni-Ceoani,
kil.

proprietate

Biserica

$i

$coala din
$i

Giur

32

kil.

la

45 de

Giurgiti,

de Alexandria, $i de Obe-

situata pe valea Glavaciocul, la

ge$ti servesc

acestui sat.

deni, re$edin{a placet Glavacioc-

Neajlov, la 13

kil.

de Giurgiu la 14 kil. de 45 Obedeni, re^edinja pla?el Glakil. de la 40 vacioc-Neajlov

;
;

In

803

Mere$ti a Saftil

Ur
carl

saschioae, avea

29

liuzl,

plateau 328

lei

bir anual .

Are o populate de 1872

cuitori, din cari
abill;
1

lo-

Bucureti;
lexandria.

$i

la

32

kil.

de A-

355

contribu-

biserica,
?i

deserviti

de
de

Are o populate de 1222

cuitorl, din
abill
;

lo-

preot

dascall; 2 ?colI:

carl

una

de

fete,

frecuentata

biserica

226 contribude zid, pen-

Mere^elul, piriU curgind cu direc^iunea de la V. spre E., din jud. Mehedin^i, in jud. Dolj. Pe
y

malul sau

drept

este

a$ezata

$$*$. Mmrrtt JHcfion*r OtogrtJU.

Tot,

41

Digitized by

Google

MERE2UL
comuna
pi.

316

MERI-PETCHl-NETEZETI

Predele^ti,

jud.

Dolj,

Meri, re$edin{a,
$i

parte pe deal

de

lei

2221, banl

18,

la

chel-

malul drept

Dumbrava-d.s. Se vars& pe al riulul Obedeanca.

la

parte

in

vale,

despre V.,

tuell.

c&tunul Goala; acest din urm&

Are un pod peste dinsul comuna Prede?ti.

c&tun e a$ezat numaT pe deal,

de-a dreapta riulul Vedea. De-

Qtile de comunicajiune ale comunei sunt: o $osea vecinalS,

care se impreunS in partea

des-

p&rtarea intre aceste dou&

c&-

pre N. cu $oseaua Ro$iori-CiolSne?ti, prin

i

Merezul,
pi.

deal, inalt, in forma unui

trunchiu de con, jud. Prahova,

Cricovul, com. Ceptura, in
vir-

Sunt puse intre dou& cursuri de ap&: la E., Zbirgleaza $i la S.-V., Vedea.
1

tune este de

V2 kil.

comuna

Dr&gdneti
spre

o alt ?osea, vecinalS

com. Dulceanca.

ful

c&ruia e un platou, pe care

$i

Comuna ocup&
toata lunca Vedel

o pozijie

fru-

se g&sesc multe hirburl

mici

moasi, pe dealurl, can doming

$i

Meri-Petchi,
rur.

sat, jud.

Ilfov, pi.

buc&{! de cr&mida, ceea ce pro-

tot spa^iul

Mosti^tea, f&cind parte din com.

Meri-Petchi-Neteze$ti. Este

beazd c& aci orl a fost vr'un

lag&r

despre
{ean&
E.
$i

Ro^iori,

$oseaua jude-

roman sau

dac, orl vr'un

despre Alexandria.

situat la N.

de Nuci.
suprafa^L de

sat vechiu.
la

Limiteleacestelcomune sunt:
com., Dr&gune$ti
;

Se intinde pe o
446
ta,
$i

De-

hect., din carl d-1 C. Ban-

Merhei (Malul-),
Tulcea,
pi.

lac,

in

jud.

leanca

la

V.

riul

Sulina, pe teritoriul

o despartede Ro^iori;

Vedea, care la N. c3-

proprietar,
1

are

128

hect.

locuitoril, 3

8 hect. Locuitoril

com.

rur.

Satul-Nou, siLuat

in

tunulf iginia, din comuna Dr&gne$ti

$i

cultivS,

228

hect., iargole rezerva

partea de N. a pl&$el $i S.-V. a comuneT; comunic& prin baita Duroga cu Velichi Merhei; e

la V.,

cu Valea-Vedei.

pentru

izlaz.

Teritoriul comunei,

dimpreunS
dinsa, are

Are o

bisericS, cu hramul A1

cu mobile aflate pe

dormirea, deservita, de

preot.

inconjuratcu stut; are 100 hect.

intindere
$i

o intindere de peste 1500 hect.

Proprietaril principal! sunt: mo$tenitorii

Num&rul

vitelor

man

de

confine pe?te.

Anghel IvanovicI din

565
d.

577 i al celor Comerciul se

ciumari.

mici, de 1210.

face de

cir-

Merhei
pe

(Velichi-),

lac insemSulina,

T.-M&gurele, cu

hect. pa-

nat, in jud. Tulcea, pi.

teritoriul
$i

mint arabil
in

^i

25 hect. p&dure,
?i

comunei

urbane
acela ale

c&tunul Meri

Satul-Nou

anume pe
;

tonescu
arabil
$i

Ancu 400 hect. p&mint

G.
1

Meri - Petchi - Neteze^ti,

rur., jud.
Ilfov,
pi.

com.

Mostitea,

c&tunulul Letea

are

o formS

50 hect. p&dure, in

situate la N.

de Bucure$ti,

pe
la

decimpoiu
intindere

lunguie^, presSrat cu

c&tunul Goala.
In catunui Meri sunt
cuitori

malul sting

al riului Ialomifa,

400 hect. comunicS cu baty'ile Malul-Merhel, Matija $i Ro^cata e inconjurat de stuf $i confine pe$te bun $i in abunden{&.
15 mici insule^e; are
$i

improprietari^I,
$i

69 lope 256
50

S3

de Bucure^ti. Se compune din satele: Merikil.

hect.

in

cStunul

Goala,

Petchi, Nuci,
diji,

Neteze^ti

$i

Su-

locuitori,

pe 194 hect. Vii se g&sesc sSdite

cu

o populate

de

1921
case.

numal
in intin-

locuitori, carl tr&escin

420

pe proprietatea Meri,

Suprafa^a comunei e de 2026

hect., din carl d-nil C. Banta$,

Meri,

sat,

jud.

Dimbovi^a,

pi.

Cobia, cit. com. Dragodana.

dere de 27 hect. Are: o populate de 142

milil,

fa-

C. De$liu,

familia

Serghiescu,

Meri,

sat,

facind parte din com.

sau 557 suflete, din carl o $coal& in 125 contribuabili

;

M.

Protopopescu,
$i

Zinca BuCoroanel,
1285

neasca

Domeniul
$i

rur. Dragfine?ti, pi.

Cimpul, jud.

c&tunul de re^edin^ Meri,

cuentatci
ric&,

fre-

au 741 hect.
locuitoril

locuitoril,

Prahova.

de 18

elevl

$i

o bise-

hect. Proprietarii rezerva* 86 hect.

$i

deservita de un preot, un
?i

180

hect.

pentru

Meri, mosie,
pi.

in jud.

Teleorman,
Meri-Goala.

cintaref

un eclesiarc.
vitelor din

finefe.

TirguluT, com.

Num&rul
este

comun&
I

Are

4bisericl;

coaia tnixti;
aburf.
plu-

de 2018 capete, dintrecarl

vite

ma^inS de treerat cu

Meri-Goala, com.
Teleorman,
tea
pi.

rur.,

in

jud.

328
1522

Tirgulul, in parsituate pe

marl cornute, 98 caf, vite mici cornute ?i 70

Dintre locuitori, 462 sunt

garl, 3 sunt industrial.

despre

centru,

porci.

Budgetul comunei ede 557

dealurile din Valea-Vedel.

Budgetul
lei

comunei

este

de

lei la

venituri

$i

de 5359

lei

Se compune din douS c&tune:

2228, banl 41, laveniturl^i

la cheltuell.

Digitized by

LiOOQ IC

MERIA
Locuitori! posedS:

317

MERI^ANI

220

plu-

Merinai,
in jud.

sat,

cu vre-o 10 case,
pi.

Intinderea comunel, impreuna

gurT: 189 cu bol i 31 cu 305 care $i caru{e: 249 cu 56 cu caT. Comerciul se face de 7

cai;
bo!,

Tutova,

Pereschivul,

com. $endre$ti.

ctr-

Meriani, com.
ges, jud.

rur.,
pi.

pe

riul

Ar.
la

ciumar!

?i

2 hangi!.
i

Arge$,

Pite?ti,

Vite sunt: 229 cat

$i

!epe,

kil.
1

spre N. de ora$ul

Pite^ti,

15 armSsarT, 901 bol, 570 vacT

vi{e!,

$i la

2 kil.

de com.

rur.

Bascovulsate: "p-

de pe 4100 hect. Din acestea, statulare 1 500 hect. pamint arabil i 220 hect. padure; d-1 C. Coliba?anu poseda pe mo^ia Ciuperceanca 2100 hect. pamint arabi! ?i 10 hect.
cu mosiile
$i

padurile

dinsa, este de peste

68

tairt,

24 bivol!

$i
$i

FlestiT, re^edinfa subprefectureT.

padure; 182 locuitori sunt improprietari^T

btvoltye,

6 capre, 615 pore!

Se compune din 4

dupa legea rurala

fertil.

2566

ol.

ganca
Priba

(Tig&ne^ti),
$i

Malul-Vlnat,

pe o intindere cam de 700 hect.

Valea-Boereasca.

Terenul este
rile

Pe linga

riu-

Meria,

foe,

pe care

s'a construit

mn&stirea Ghighiul, jud.

Pra-

hova, fostal cucoane! Uta Cantacuzino-Comaneanca (caluga,

rit&

maf

tirziQ
?i

Anastasia

sub numele de tnmormintata in

Are o populate de 158 famili!, sau 640 suflete o biserica de zid, intemeiatft de raposatul Tache Zisu, fostul proprietar, deservita de un preot, un cin;

Vedea ?i Tecuciul, sunt doua

unul

ele^taie,

numit al-Georospre

culut care vine din

com.

Ghimpeteni
le^teul-luT

$i

eel l'alt

numit E-

Constantin-Craciun.

t3ret

$i

un paracliser.
aic!

Cea mat mare parte din mo

boe?ia statulul,

aceasta m&n&stire), dSruit m5n5stirel Ghighiul,

Tot
re^tT,

sunt

casele

aproape 1200

hect.,
lo-

impreunS cu mo-

cu un frumos pare, facute

este vinduta locuitorilor in

turT.

51a Vatra-M5nastire!-Ghighiul.

de raposatul Alexandru Tache

Zisu.

Populatia comuneT, cu a catinulut

et,

Merica

sati
$i

MSgura-Merichel,
punct trigonometric
la

In Meri?ani era prima po$ta

este de

250

familit,

mltgurd

de
ge?

la Pitesti
9*1

spre Curtea-de-Ar-

saQ 968 suflete,

contribuabilT.

din

cart

217

de observafie,
glavitul, plasa

S.-E.

de Ma-

Rtmntcul-Vilce!.
la

Cimpul, judeful

Budgetul comune! e
tur!

veni-

Dolj.

de 2589
let.

lei $i

la cheltuelT,

de 1783

Merieni,

deal, spre E.

de satul
d.-j.,

Vite sunt: 531 bo!

si

vac!,

Bahnari, com. Munteni

pi.

bivol!,
$i

36

cat,

284

oT,

95 caa-

un local pro de 14 elevT; o biserica, deservita de un preot, un cintaref $i un eclesiarc, zidita de boerul Barbu Meri^anu,
$coala, cu
priu, frecuentata

Are o

Crasna, jud. VasluiQ. Pe coasta

lul

pre

e asezata o parte a satulu!

255 porcT. AstazT mo?ia Meri$anilor

ale carul case in ruin a se

?i

vad
in

astazt in

mijlocul

comuneT.

Bahnari.

partine

doamne! Elena

P. Gr&-

Acel boer este inmormintat

di?teanu, n&scuta Otetele$anu.

tinda bisericet. Piatra cu inscrip^iunea comemorativa a fost spar-

Merieni,

deal, fn

partea despre
pi.

V. a com. Tanacul,
jud. Vasluiti.

Crasna,

Meriani, com.
leorman,
pi.

rur., fn jud.

Tela

ta

pe

la

1821

de

Turd,

carl

Se tntinde spre S. de Grum3zesti, pe d'asupra comune! Munteni-d.-s., pan5 aproape de Cordeni, jud. FalciQ. Pe

TeleormanuluT,

credeau ca vor gasi acolo scule

pre^ioase.
Vite: 531
vite

E. placet, situate pe Valea-Tecuciuluf, care o strabate in toata

marT cornutei
?i

lungimea. Este

a$ezata

pe un

151

caT,

1768 oT

187

porcl.

coasta sa despre E. e a$ezata

o parte a
satuluT

teren ?es, pu{in variatprin val-

Ocupafiunea
agricultura
$i

locuitorilor este

Tanacul

?i

ceaua piriuluf Tecuciul.

cre$terea vitelor,
oilor.

ma! spre

S.

de acesta, e a$ezat

Se ?nvecine?te:

la N.,

cu co-

mat cu osebire a
cu

Mul^r

intregul sat Burghelesti.

muna Dobrote^tt
care se

(Doagele), de
prin

din locuitori! vind lap tele oilor,

desparte

semnul

brinza

?i

mtel in

ora^ele

Merii (Valea-), valc

com. Vlade$ti,
lopul; trece
acelul catun
Bratia.
pi.

izvore?te

din coasta padure! Draghescu,

Riurile, jud.
Pris-

Muscel; strabate catunul

de hotar numit Ctlfea; la E M cu com. Beuca, de care se desparte prin vilceaua numita aComoril; la S.,cucom. Dide^ti;
la V.,

marl.

Pe linga cultura plantelor fainoase, locuitori! comunel se mal

ocupa

$i

cu gr5dinaria, cu cul$i

pe
?i

lingS

biserica

cu com. Valeni, de care

tura cinepel, inului

telor leguminoase.

a plan-

se varsa in riul

este despaY{ita prin riul

$i

Vedea

bran i? tea

numit*'! Buzatul.

Pe

teritoriul

comunel sunt

Digitized by

Google

MERI^ANI

318

mesteacAnul
marl e de 34
31.
s'a
in-

hect. vil

?i

V*

hect. livede

de
?i

Numanil
al

vitelor

prunl.

celpr micT,
sat,

de

un cintaref; o ?coala, frecuentata de 7 elev! ?i 3 eleve.

?i

Budgetul comunel e
turf
la

la

veni-

Acest
fiinfat

se
la

zlce,

Comerciul se face de 2
ciumari.

cir-

de 6255 let, '70 ban!, iar cheltuell, de 5620 let, 39 ban*.

Prin coinuna Meri$ani trecea

cam pe

anul 1832, de
fost

Petrache
prietar.

Meri^escu,

pro-

Numarul
198
$i

vitelor

marl

de

al celor micT,

de
in

229.

vechiul

drum

al

Ru^ilor,

acum
Meriescu, deal in raionul comune* Budi^teni, pi. Podgoria,
%

desfiin^at; astaz!

com. se leaga
cu

Merlari, trup de mosie,

jud.

prin cat vecinale

comunele
Dideti
$i

Ialomifa, pi. Ialomi^a Balta, co

Beuca,

Dobrote^ti,

jud. Muscel.

Pe acest deal se
zidit

muna Dormarunt,
cureti, arendata,

proprietatea

Valeni, din jud. Olt.

afla Schitul-Cotroceni,

pe

Eforiei Spitalelor Civile, din Bu

La

S. comunef, se afla o

mafost

gura care se crede ca a

ridicata
in

anul 1823. Astazi nu se vad din el de cit ruine.

la

impreuna

cu

Persica, cu

61750
sat,

lei

(189398).

timpul

ocupa^iuneT
la

armatelor austriace

1853.

Meri^orul, munte,
tarul

a doua magura se
munef.

afla la

V. co-

AmindouS

ati

inalfime de

pe hodespre jude^ul Bacau, in partea despre V. a jude^ulul.

situat

Merlice^ti,

facind parte din

Oltul-

com.
d.-s.,

rur. Val-de-El, pi.

jud. Olt.

Are o populate
o biserica de
anul 181
1

aproape 10 m.
Satul Meri^ani este din
cele

mai vechl
sim
$i

ale jude^ului;

il

ga-

Face parte din grupa munfilor Cicul - Tarcau catre marginea despre N. a basinului TrotuuluY.

de 250

locuitorl;
la

lemn, fondata

de

Nicolae Merlici.

in

nomenclatura comu-

nelor din secolul XVIII, facind

parte din plasa Mijlocul

?i

for-

riul

Din acest munte izvore^te piAsaul ?i piriul Tazlaul-Sa-

Meslinul, insuld insemnata,

Tulcea, din
brajul
Chilia,

jud.
si-

mind un corp cu
ce?ti.

satul

Bobo-

rat.

tuata in partea N. a
$i

pi. Sulina,

La

Salcia

$i

Cotorga erau

cea E. a com. urb.

coprinsS
principal,

Chilia- Ve-

sate populate, carl s'au desfii n {at

sili$tea Salciel se
tazT,

Meriul,
pi.

sat, in jud.

Mehedinfi,
rur. Plo?-

chie; este
\v\

intre
$i

bra-

vede

inca.

As-

Motrul-d.-s.,

com.

Cernofca
totala

Bakil.

acolose

afla

numai conacul

tina, situat

pe Valea-Motrulul.

linof; are
$i

o lungime de 7

proprietaruluT, d-nul Coliba^anu.

Are 106

case.

intindere

de 600
supuse

hect., neproductive, fiind acope-

Meriani, mope, a statuluT, in jud. ?i plasa Teleorman facea

;

Meriul, c&tun, aparjinind de com. Piriieni-d.-s., pi. Mijlocul,

jud. Vilcea, cu o populate

rite

numaT cu

stuf,

$i

inundatfunilor.

parte din
i
if

averile

m&nastire?tT

de

zicea

Meri^ani-Mitropoliel.

80

loc. (42

barbae

?i

38 femei).

Mesteacanul,
pulul, pi.

s&tuc.

Vezi

Do-

bronaufi, sat, com.

Virful-Cimjude^ul

Meriani,
Arge$,

stafie

de

dr.-d.-f.,

jud.
Piin

pi.

Pite$ti,

pe

linia

Merlari, sat, facind parte din com. rur. Jilava-Merlari, judejul

Ilfov,
pi.

Berhometele,

Dorohoiu.

te$ti-Curtea-de-Arge$,
circulate
in

pusa

Sabarul.

Este situat

anul 1899. Se afla

kil.) $i
kil.).

linga riul Sabarul.

Pe

aci trece

Mesteacanul,
plaiul

sat,

facind parte

intre stasia Bascovul (9.6

stasia

$oseaua
Giurgiu.

na^ionala

Bucure^ti-

din com. rur. Ceta{eni-din-Deal,

Radu-Negru
sat,

(11.2

Dimbovi^a, jud.

Muscel.

Merisasca,
com.
ti?tea,

facind parte din

rur. Crea{a-Le$ile, pi.

Mos-

Se intinde pe o suprafaja de 254 hect., cu o populate de 47 locuitorl. D-l Anton Alexandrescu are
jud. Ilfov.

Se intinde pe o suprafa^a de 780 hect., cu o populate de 300 locuitorf. D-i G. Diamandi are 500 hect. $i locuitorif, 280 hect. Proprietarul cultiva 275
hect. izlaz,
hect.

Mesteacanul, virf de
Bacau,
pi.

deal, jud.
Hirja,
la

Trotuul, com.

din ?ira Ca?inuluf, situat

V.

de muntele Staneica.

(75

150 hect.

padure).

Mesteacanul,/^///-^ particular^,
jud. Putna, in intindere de $7
hect., cu trupurile: Ciocirlia, Coroiul,

225 hect.

$i

locuitortf

29 hect.
cultiva

Locuitoril cultiva 202 hect. (10

sterpe,

Proprietarul
(25 pidure).
tot terenu).

cultiva

200 hect.

60

izlaz).

Locuitoril

hramul Adormirea, deservita de 1 preot

biserica, cu

Are o

L'jngeasca,
?i

Fundul-Let-

canilor

Crucea,

Digitized by

LiOOQ IC

MESTEACANULUl

(VtRFUI.-)

319

METELEUL

Este situate pe

teritoriul co-

Drumurl principale sunt:

Negote$ti
zani (3
(1
kil.)
$i

la

Uda
?i

(com. Albe^ti), Pogoanele

;

munel

Clipice^ti, pi. Girlele.

la

Camir-

Caldare?ti
$i

la E., tot

Caida-

kil.).

re$ti

mo?ia

Balaciurile
S.,

din

Mesteac&nului
te,

(Virful-), mtai-

Satul s'a infiin^at in

proprietarireT

urma
pe

imla

jud.

Ialomi^a; la

hotarele

in jud. BuziCi,

com. Bozio

sStenilor

mo?iei Groasa sau

Grindul, Grinda?ul
;

Rogoazele,
i

rul,

catunul Nucul, in p&durea

;

1866,

de
aci.

catre

locuitorii
li

din

Bro^teni-

Hinsarul

face hotar despre co-

Camirzani, cSrora

s'au

dat

rauna Gura-TeghiT.

pamint
pe care sta

Mestec&nari,

deal,

satul Mesteceni, din com. Ciu-

Mesteceni, colind insemnata,jud. Buzati, a care! coama incepe

in

NoT (jud. Ialomi^a) la V., drumul Grinduluf, limitinduse cu capul mo$iilor: Cotorca $i Freca^eanca (jud- Buzati), pe al cireia hotar merge, pana da in
hotarul mo$iei Rotunda.

mule^ti, jud. Suceava.

com. Tisaul

$i

se terminain
Pietricica.

com. Lapo$ul, catunul

Suprafata sa
hect., din carl

este

de

5950
180

Mesteceni, sat, ftcind parte din com. rur. Jupinesti, pi. RiulDoamneT, jud. Muscel. Cade in
partea
nesti,

Se zice ca pe virful ei ar fi fost drumul DoamneT Neaga, de la cetatea Cheea (com. Tisaul) la
gradina sa din Lapoul.

4983
$i

arabile,

padure, 700

izlaz

87 sterpe.

Proprieta^Imalinsemnatesunt:
Meteleul Scutelnici
(satul),
?i

de N. a
cu
care

satuluf Jupi-

Mete-

formeaza com.

leul-Lipanesc, Arcani

Dobrocare

cu acela? nume.

Me$ine$ti,
la

sat,
pi.

pendinte de com.
Mijlocul, jud. Olt,

geancea.

Este strabatut de
E.

V. spre
care
se

Potcoava,
situat

Terenul e un vast
aminte?te

?es,

de

Riul Tirgulul,
-

vars&

in

riul

Doamna,

di|p& ce

Plapcea.

pe malul sting al girleT Are 380 locuitor! $i

zidita la anul
$i

Baraganul

Ialomi^eT.

Totu^I

cultura se

face

pe

trece prin mijlocul satulul.

o biserica,

1822

scara intinsi,

pamintul produ-

Are
torl.

o populate de 99 locui-

de

preofrt loan

Teodor.
loc

cind mal cu seama porumb $i orz.

Sunt 2 stine pe mobile Scu-

Este a$ezat pe malul drept

al rtuluf

Met&va, grind

sau

ridicat

telnici

$i

Arcani.

Doamna

$i

legat

cu

deasupra stufuluT inconjurator,

situat in jud. Tulcea, pi. Sulina,

Comerciul constaindesfacerea
cerealelor, care se transporta la

cit. Jupineti prin

o $osea co-

munala.

pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe saii Cadirlez; este situat

sau
acela$i

gara

Cilibia.

Cat de comunicafie sunt: $0-

Mesteceni

pe mo$ia cu

Movileni, nume,
de
piraiele

sat,

linga malul Maril, in partea S.-

seaua Meteleul-Cilibia prin Po-

co-

E. a pla^e!

$1

in

cea de

S.-V.

goane; insemnatul drum natural

Grindul Buzaul pe linga Meteleul,
i

muna

Ciumule$ti, jud. Suceava.

a comunel; este
prelungire
;

strabatut
$i

Hufa-

hurezul

Subjirelul.

Are o populate de 38
miliT,

saO 158 suflete, din carT

55 contribuabill, locuesc in 36 case.

maT mult o a grinduluf Peri$orul are o direcjie de la S.-V. spre N.E.; se prelunge$te spre E. cu alte doua grindurf mat micT, Grindul-CerbuluT $i
estica

altele, carl

o pun in legatura

cu comunele vecine.

Comuna
tunele
:

e formata din catu-

Arcani,

Meteleul-Lipa-

nesc

Meteleul-Scutelnici, cu o

Carasovschi;
tre

in

partea

S.,

ca-

Vatra satulul ocup&

fitfcl, $i

Mare

este acoperit cu nisip;

%\

populate de 1250 locuitorT, din carT 268 contribuabilT, locuind

in

60 prSjinl. Mo$ia care e proprietatea d-lul Emanuel Morjun, cumparata de

la

are o forma lung3ea{a

intin-

263 case.
Meseria^I sunt:
1

dere de 120 hect., neproductive,

fiind acoperite
tri$.

lemnar, 3
fierarf $i
1

cu

nisip

$i

pie-

rotarT,

croitor, 2

mo^tenitoril

luT

Constantin

cojocar.

Htrlescu

are

intindere

de

Vite sunt: 473 boi, 455 vacT,

65

filet.

Meteleul, com.
in

rur., in jud.

Bu-

276
sinl

vt^et,

Improprietarip
8 frunta^T,
da$I,
1 1

1864, sunt
?i

zati,

pi.

Cimpulul, la extremitai

minjf,
$i

276 3200 01,

caf,

173 lepe, 54

18 capre,

a-

palma^I

24 co
$i

tea de S. a judefuluT
kil.

la

59
N.,

361 porcl.

stapinind 61

falrif

24

de Buzdu.
sale

Budgetul com. e de 4361,65

sunt:
la
leT.

prajint.

Limitele
$i

Biserica
te$ti

$coala din Negoi

hotarele

deS.

ale mo^iilor:

Ro-

Are o
telnici,

$coaia, in catuiul Scu-

servesc

acestui sat.

tunda (com. Bradeanul), Calfuna,

frecuentata de 97 elevl

Digitized by

Google

meteleul-lipAnusc

320

MEZARLtC-BAIR

si

30 eleve;

2 bisericT, in
si

catu-

tefulut

si riul

Prutul, spre

V. de
Cra-

pe hotarul dintre com. Doamna

si

nele Scutelnici
servite
si
1

Lipanesti, de2 cintareti

locali tattle

Imp&rateasa

si

Gircina.

de

preoflf,

iasa.

paracliser. Catedrala e cea

cu hramulNasterea-Maicei-DomnuluT.

Urmele acestor san^urT, can merg paralel cu apa PrutuluT,

sunt de diferite intinderi, unele

Metoful,
jud

sat,

cu
pi.

200

locuitorf,

Arges,

Pitesti,

facind

parte din com. rur. SlStioarele.

CirciumT sunt

8.
-

avind lungimeade 300

Scutelnici

500

m.

Catunul
locuitorT

Meteleul
la

Se crede ca aceste metereze

au fost facute pentru ap&rarea
cuartieruluT impSratesc,
in tim-

Metohul-Mnileti,
statulul, jud.

mosie,

dateaza de pe
adusT

1825.

Primil
cef

Vilcea, fosta pen-

stabilitt

au

fost

dinte de manfistirea Bistri^a.

de

calugSriT

manastirei

pul razboiuluf, urmat intre Rusi

si

Caldrusani, ca sa

aiba
;

bra{e
It

TurcT,
sat).

la

171

1.

(VezT Stani-

Meza,
riul

munte, jud. Muscel,

intre

pentru cultura pamintuluT

s'au

lesti,

acordat atuncfmaT multe foloase,

Dimbovifa si riul Doamna, aproape de hotarul despreTran-

pe lingascutireade
a
si

dart,

deunde
nol.

Meterezele,
Degera^i,

deal,

in

com.

rur.

silvania.

ramas numele de
1'alte

scutelnici.

pi.
;

Ocolul-d. j.,

jud.

Cele

catune sunt mat

Mehedin^i

aci se

vad redute.
grantfit,

Mezarllc, virf de deal,

Mehedin^i,
pi.

in jud.

Medjidia,

com.

Meteleul-Lipanesc, cfitun al co m
Meteleul, jud.

Metericul,
in

fost picket de

Tas-Punar,
la
1

cat.

Chior-Ce^me,
cat.,

Buzau,

cu

330

plaiul

Closani,

jud.

Mehe-

kil.

spre E. de acest
dealulut

locuiton

si

62 case.

dinft.

pe
Bair
in

culmea
;

Mezarlicsi

are

100

m.

inal^ime

Meteleul - Lipanesc
teleul; are

Zapa )

Meterizul, picket de granifa,

plaiul Closani,

este acoperit cu verdeafa\

mosie, in jud. Buzau, com. Me-

jud.

Mehedinji.

cam 1870 hect, din

;

Mezarllc-Bair,
Meterizul-luI-Tudor, munte,
jud.
in

deal,

in judeful
tesi

care

70 hect. padure
bisericeT

este pro-

Constanta,
ritoriul

pi.

Medjidia, pe

prietatea

Sf.

Nicolae

Mehedinji,

plaiul

Cerna,

com.

rur.

Tas-Punar
al

din Brasov.

din care izvoreste piriul Ciorovaful.

anume pe
V.

acela

catunuluf
spre

Are o

inal^ime de 730 m.

Chior-Cesme; se intinde
cStunuluT,

Meteleul-Scutelnici, c&tun de resedin^, al com. Meteleul, jud.

Buz&u, cu 650
case.
locuitorT
si

incepind

de

la

Meterizul-Pade^ului, he
dute, in jud.

si

re-

virful

Miulten-Tepe,
si

indreptindirec;

140

Mehedin^i,

plaiul

du-se catre N.

avind o

Closani, com. rur. Negoesti, satul

{iune de la S.-V. cStre N.-V.

se

Padesul, de unde

Tudor Vla-

intinde printre vaile Hagi-Sirt-

Meteleul-Scutelnici, mope, in com. Meteleul, jud. BuzSu, proprietate a statulul, pendinte

dimirescu a ridicat pentru prima

Dere
si

si

Sali-Bei-Dere; este

si-

data stindardul revolu$iuneT din

1

tuat in partea vestica a

plaseF

de

82 1, plecind cu

panduriT
in

sal.

cea centrals a comunel;

are

Caldarusani; are

cam 2130

hect.,

Este situat pe cimpie

Negoesti spre Closani.

apro-

o inal^ime de 100 m.

mat toate

arabile, din care

750

piere de soseaua ce duce de la

s'au dat impropriet&ri{ilor.

Mezarllc-Bair, deal,
stanta, pi.

in jud. Con-

Silistra-Noua,
si

com.
indi-

Meterez
zau,

(La-),

(Zidul-Doamin

Meteul,
case.

sat,

pi.

Jiul-d.-s.,

com.
si

Ghiuvegea

Caranlic; se

nei-Neaga), mine,

jud. Buca-

Bradesti, cu 382 suflete

105

dreaptS spre E.,

recfte generala

avind

com. Gura-Niscovuhn,
atribuite
fi

de

la S.-V. spre
Beilic-

tunul Mierea, pe Poiana-UImeasa,

Copiil

din

sat

urmeaza
kil.

la

N.-E.

se intinde printre

Doamnei Neaga,
aid un
schit.

scoala mixta din satul Bradestid.-s.,

Ceair
la

si

adiacenta saCisla-Punar;
afl2 sa-

care ar

facut

care este la 4

poalele sale nordice se

Meterezele, urme de
de sanfuri,
in

sftpaturi

Metodica, munte, in jud. Neam^u,

plasa Piatra-Muntele,
in

partea

de E. a

grupa
si-

Curu-Orman; se ridica lao inalfime de 142 m., dominind vaile de mat sus si satul Curutul

com.

St^nilesti, pi. Prutul, jud.

munfilor Bistri^eT-Moldovei,
tuat la N.

Orman;

acoperit
si

cu padurl
semanSturf

Falciu,

pe sesul dintre apa Pru-

man&stirel

Bistrifa,

la

cu flne^e

Digitized by

LiOOQ IC

MEZARLtC-IUC

321

MICE$TI

la

E.

pe muchia

lut

se

afla
la

rur. Pazarli si
al

anume pe
kil.

acela

Piuceasca de

la

comuna

S&ceni,

drumul comunal care duce de Curu-Orman la Ghiuvegea.

Mezarllc-Iuc, movila,
pi.

catunulul sSu Ghelingec, care

afla

cu care formeaza o singura vale

se

cu

ma! spre
este

mal
lea

largft

se infunda

in

va-

N. de acest
in jud. si

virf;

asezat

pe culmea V. a dealulul
lingec-Bair
si

Ghe1

Tinoasa spre S. de com. Sfintesti. P&n in dreptul comunei Butculesti,

Constanta, pe

teritoriul
si

com.

are o inal{ime de
satul

poarta numirea
si

rur. Techir-Ghiol

anume pe
al

165 m.,
lingec
Pazarli
si

dominind
drumurile
si

Ghe-

de Valea-Petrisulul,
aci la

acela

al c&lunulirf

sau Agigea
dea-

Ghelingec-

numal de vale se numeste Valea-

este virful eel mal inalt

Ghelingec-Doroban^ul
partea
a comunei.

Mica.

lulul Agigea, avind 38 m. inal-

(Bilarlar); este situat in

{ime

si

dominind satul Agigea

si
;

de N. a pl&seT

si

precum

Marea, care este

la

Miceasca, compusa
si

pltdure,

amenajata,
:

din

trupurile

f uica

500 m. este situata in partea de S.-E. a plSsel si cea de E. a com. e acoperita cu p&sunT.
;

Mezdroaia, nume
tat com. Beloful,
pi.

ce a mal pur-

Malina, pendinte de

comuna

din jud. Dolj,

s
,

Micesti, pi.

Riul-Doamnel, jud.

Dumbrava-d.

com. Be-

Muscel, proprietatea d-nei Elena

lo^ul.

Gogulescu.

Mezarllc-SirtI, deal,
stanta,
riul
pi.

in jud.

Con-

Mangalia, pe
rur.

terito-

Mezinca (Fine\ul),virfde wuute y

Miceasca,

vale,

pe care se
pi.

afla

com.

Cheragi

si

anume

jud.

Baca 11,

pi.

Trotusul,
din
sira

asezata com. Micesti,

Riul-

pe acela
lali;

al

c&tunuluT

sau

Va
S.,

com.

Tirgul-Trotus,

DoaroneT, jud. Muscel. Izvoreste

din dreptul comunei Jupinesti
si,

se desface din dealul Egi-

Sianiculul, situat

pe stinga

Sia-

Iuiuc; se indrepteaza spre

niculul. In sinulsSu se afla ceara

dupa ce se impreuna cu
varsa in riul
in

alte

avind o directfune de la N.-V. spre S.-E. si se intinde printre

v&ile^Acagea si[Daulu-Chioi are
;

de p&mint (ozocherita), care se

intrebuin^a intr'o fabric^ ce era
zidita

vilcele, se

Doamdreptul

anume

chiar pe una din

na, pe malul drept, comunei Colibasi.

i rial

time

maxima de

103 m., pe
Valali,

coastele sale.

care o atinge in virful

dominind catunele Acargea, VaDaulu Chioi, carl 'sunt lali si asezate la S. si V. de acest
deal, la cite
1

Mica,
com.

sat,

cu 30

familil, jud.

Ar-

Micesti, com. rur., jud. Muscel, pi. Riul-Doamnel, la S.-V. de Cimpulung,

si

ges, pi. Pitesti, facind parte din

rur. Biscovul-Flestil.

la

42 kil. de acest oras 14 kil. de resedin^a subla

kil.

prefectureT.

Este situat
a plasel
si

in

partea de S.

Micaia, munte,

la

N.-E. comunei

Este

situate

pe

valea
dealurl.
3

Mi-

cea de

V.

a com.

Baia de-Fier, plaiul Novaci, jud.

Gorj, despar^it de muntele Pis-

ceasca, intre

dou
si

Se compune din
Micesti, Pauleasa

c&tune:
si

Mezarllc-Tepe,
Tulcea,
toriul
pi.

deal,

in

jud.
teri-

cul, prin izvorul

Ungurelul, care

Budeasca,

Babadag,
rur.

pe

se varsa in 01te{.

se margineste: la N., cu comu-

Congaz; este unul din virfurile cele malsudestice ale pietrosulul deal Tas Bair, situat in partea de E. a
com.
pl&sei
si

na Jupinesti

la S.,

MicS (Valea-), vale, jud.

pi.

Muscel,

Ciumesti
cani
si

la E.,

cu

cu comuna comuna Pis-

Riurile; izvoreste din coasta

la V.,

cu jud. Arges.
fa-

p.ldurel
tul
riul

Dela Cruce; strabate

si

sa-

Are o populate de 1205

milil,

cea de S. a com.,

la

Vladesti-d.-s.,

se varsa in

sau 1064 suflete, din carl

marginea nordestica a satulul Congaz, cu 48 m. inSl^ime, dominind satul Congaz, valea Telifa si drumurile comunale
Eni- Chioi -Congaz
si

Bratia.

257 contribuabill, locuindin 264 o biserica, fondata la acase

;

MicS (Valea-)
pului,
vale,
ce-sl ianastere

sau
jud.

Vaiea-LuTeleorman,
des-

nul 1846 de locuitori, deservita

de

preot
la

si

2 dascali

o scoala,

Congaz
cu versudice

din apropierea de

fondata

1840, pe proprietatea
si

Agi Ghiol
de;ija;
la

e acoperit
poalele
sale

com.
nelui

Ciol&nesti-din-Deal,

statulul Vacareasca,
tata

frecuen-

pre partea dreapta a Vael-Cii;

de 45

elevl.

se afla cimitirul

musulman.
virf, in jud.
si

trece

pe linga com. Cioprin

si

Vite: 170 bol, 90 vacl, 260

ol,

lanesti -din- Vale,

cimpul

209 porci,

19

cal

si

180

Mezarllc-Tepe,
pi.

dintre com. Ciurari

Gradesti;
vilcelel

capre.

Constanta, pe teritoriul coin.

prime r te

in

dreapta gura

Budgetul com. e

la

veniturl

Digitized by

LiOOQ IC

MICE?TI

322

M1CLAU$ENI

de 1934 lei. 1 90
1

lei $i

la

cheltuelt,

de
2

Areo

?coa!a primary de

baeflf;

bisericl; 8 circiuml.

Miclaueni sau Cenita, sat, pe mo?ia cu acela^I nume, comuna

Corlateni, pi. Copula, jud.

In

comuna sunt
?i

livezl, dealurl,

Budgetul com. e de 7848

lei,

Do-

padurl
salcii,

zavoaie,
?i

compuse din
in

plute

anint.

79 banl. Se cultiv3 pe linga cereale:

93 hect. vie (din carl 27,50 nelucratoare) $i 21,50 hect. livezl
cu prunl.

rohoiu.

Are o populate de 77
milil,
ricl,
?i

fa

Riul-DoamneT uda comuna

partea de E. Pe
el

se afla

229 suflete; 2 biseuna cu hramul Sf. Dumitru,

Sf. Mihail

sau

morl cu
nenl

roate.

a doua, cu hramul
Gavril,

Parte din locuitori sunt mo$$i

?i

de lemn

tencuitl
este

parte s'au improprietarit

Mice^ti, fladure, supusa regimulul

silvic,

Proprietatea
d-lor: Iorgu

mo?iei

prin legea de la 1864, pe mo$ia statuluT

jud. Muscel, plasa

Riul-

Vacareasca,
I.

astaz!

a d-lui N.

Micescu
I.

$i

pe moOrascu,

bile d-lor Gogulescu,

I.

Micescu,

Doamnel, formata din doua trupurl: unul in intindere de 2500 hect. $i al doilea, de 75 hectare.

ber

$i

Hermeziu, D. DuHie Mo^oc. Din vechime

a fost a
familiel

toata

mo?ia

Mo^oc.
Satenil improprietari^I au 173
hect.,

B&jan, Al. Micescu,

d-nel

Boranescu, a
i

Badulescu

22

aril patnint,

iar

pro-

pe a statulul Aninoasa-Buliga.
Calea ferata trece prin partea
?i

Micetilor (Piriul-), girla,

vore$te din jud.

iz-

prietaril
aril

mo^iel,
$i

720 hect,
hect.,

39
aril

Arge$,

?i

se

cimp

59

de E. a comunei
Mice?ti
$i

fier, al caiel ferate, leaga

un pod de com.

varsa
cel.

in riul

Doamna,

jud. Musla

padure.

Serve?te de limita,

N.,

Coliba^i.

intre

com. Ciume^ti

$i

Mice^ti.

Pe partea Hermeziu se mai afla: livada, 2 pogoane vie i

2 lazurl, din carl unul numit
al-

Calea

nationals

Pite$ti-Cimla

pulung-Frontier& trece pe

E.

Michia (Valeanca), mosie

jud. Buzau, com.
Trestia,

in
cat.

lui-Mo^oc,

in suprafat^

de 20

de comuna, precum
care o une^te cu
careni.

?i

oseaua
Pur-

hect., 77 aril.

comuna

Teiul; are

cam 240
i

hect., din

Piraie

principale ce curg pe
:

care 80 hect. padurea Panataul,

Mice^ti s'au gasit
silexurl
lus?i

mo$ie sunt
$i

Bahna
ce

sau Putreda
hotar.

In

comuna

restul arabil, livezl

izlaz.

riul Jijia

trece pe

silexurl
truite,

cioplite,

cujite sau

razuitoare
$i

alte obiecte

de piatra

de

os,

Miclau^eni, com. rur., in jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., spre

N.-E. de ora$ul
kil.

Drumurl: acel de la Doro hoiii, ce duce prin Corlateni la

Podul-Stamatel
ven i
del,
?i

$i

acel de

la Li-

Industrie a omulul cuaternar.

Roman,

la

22
!

D'asupra dealurilor dela Mice$ti,

in

partea de S.-V. a com.,

kil.

de el pe $osea $i la 12 de re$edin{a plael.

:

Dumeni, pe Valea-Putrece duce la Corlateni $i VlaCarasa,

deni.

se vad ruine dintr'o vechie cetate

Este formata din satele

tea,

Bu-

Hotarele mo^iel cu

lui

Mircea-Basarab. D'aci e o

Hindre^ti, Li^ca

?i

Miclau-

Cordareni, Corlateni ^i Vacule?ti.

privire

frumoasa pe Valea-Ar-

?eni,

cu re$edin{a com. in satul

Insemnat

aici

este localitatea

ge$ulul.

Butea.
Popula^ia:

Sili?tea-Vechle.

701

familil,

sau

Familia Mo^oc, din vechime

Mice^ti, sat, facind parte din com.

rur.

cu aceIa?Inume,jud.Musel.

3203 suflete, din carl 368 familil Ungurl 51 1 1 familil Evrel.

fost proprietary a intregei mo$ii.

Intre vechil boerl aiMoldovetga-

Are
Mice^ti, com. rur.
?i
$i sat, in jud.

biserici
;

de

zid,

din

sim pe Marele Vornic Mofoc,

serviciul
lui

in

carl

catolica

$coale,

una
1

Alexandru

Lapu?-

pi.

Tutova,

spre N.-V. de

de
levl

baejl, frecuentata
$i

de

e-

neanu-Vod; care
xandra,
fiica lui

fugarind pe

Birlad,

pe

piriul Studine^ul,
$i

a
in

a doua de

fete,

frecuen-

Joldea logodnicul Domnifel RuPetru Rare?

il ?i

$ezat la poalele unu! deal

jurul
lui.

de 14 el eve, case marl boere?tl $i un frumos $i intins pare.

tata

pretendent la Domnie,
la

prinse
in jud.

Are 507

locuitori.

Budgetul com. e

la

veniturl

$ipote pe Miletinul,
in

Satul Mice$ti formeaza o co-

de
lei

lei

7553,36

$i la

cheltuell

de

Ia?i,
?i

luna Septembrie,
lui

I5S 2

muna (com.

Mice?ti)

cu

catu-

6943.

ducindu-l inaintea

Lapu-

nele Gheorghe^ti, Manoiul, Fundul-Vael, Dragomane^ti, Burlaci

si

Mo$ia Miclau$eni apar^ine

tilor

fra-

neanu, acesta-1 judeca; dupa care

insemnindu-1 la nas,
$i-l
il

Dimitrie

$i

George A. Sturd-

calug^ri

Valca-Lupulul.

za Miclau?eanu.

inchise in mSnSstire.

Digitized by

Google

miclAu?eni

323

MICLE^TI

Alexandru
tirzia,

Lapu^neanu ma!
i

satul Hindre$ti

curge de
prin

la

E.
|

Micleasca, sau Pau^easca, sfoarit

dindu-se la rautap
?i

cru-

spre V.

trece

marginea
$i,

de

mofie,

in

jud.

Tecuciu,

zimf,

ca

predecesorul sau Stefu

de

S.

a satului Miclau^eni

la

proprietatea d-lul
situata intre

Anton Cincu,
?i

ucis

Rare$-Voda, care de boeri, se forma contral o conspirajie pentru a-1 detrona $i

fan Petru

S.-E.

de acest

sat, se

varsa in

catunele Lie^ti

PiriulStincel, pe stinga.

$erbane$ti
torilor

se arendeaza locuisatul

din

Lie$ti-Mtcles-

a pune

in locu-I

pe $tefan Tom$a.

Micl&u$oaia,
cati,

s&tuc, in jud.

Bai

culul.
ie,

parte din aceasta mo91

Intre boeril conspiratorl se afla

$i

pi.

Tazlaul-d.-j.,

com. Gro-

coprinsa intre Siret

Vallo-

Vornicul Mojoc, care, impreal{ii,

pile,

satul Gropile.

cica,

a fost rescumparata de
$i

una cu
carl

fugi

in

Polonia

$i

cuitoriT din Lie?ti

pe dinsa

fund descoperi^i de Alexan-

dru, n'au putut reu^i in planul

lor

Micl&uul, munte, in jud. Buzau, com. Goide$ti, ramifica^ie din

masivul muntelu! Penteleul, puftn maT jos de muntele Zanoaga, acoperit cu padurl intinse de

'

s'a format satul cu acela^I

nume.

de detronare. Lapu$neanu, cu concursul Turfacu

mijlocire la

Micle^ti, com.
E. a
I

rur., in partea

de

pi.

Crasna, jud.

Vasluiu,
la 12 kil.
pi.,

cilor,

regele

la

24

kil.

de Vasluiu

?i

Poloniel
refugia^J.

pentru a extrada

pe

brad

$i

pa^unl. Aci
la

pa?uneaza
of.

de Codae^ti, re$edin{a
I

a$e-

Dupa multe cererl,

au

Hat-

anual pana

1800

Are o

zata pe dealurl, vai

podi^e,

manul Cracinsky, primi ordinul

regal

stina. Laptele se fabrica in ca-

pe stinga

piriulul Vaslue^ul.

de

mers

la luf

Liovul,

$eria

de

la

muntele Mu$ea.
1

formata

din
?i

satele:

Mi-

unde a taiat capul

Voda, a
lut

TomaMiclauul,
pi.

cle?ti, Chirce^ti

Pope?ti,

pe

lul

Veveri$a-Postelnicul
?i

Mo^oc- Vornicul, a $i a lul

i-au

pirin,

jud.

Vasluiu,
;

o suprafaja de 4100 hect, din

carl

Stemnicul, Com. 0$e$ti

din
dealul
S.;

iz-

615

hect.

padure,

2445
^i

Spancioc-Spatarul
pat

ingro-

vore^te

Miclau?ul;

hect. loc

de

cultura,

fina^

afara din tirg, la

manasti-

curge spre
0$eti
in riul
$i

trece prin satele

$i

ima? sunt ale proprieta^el,

iar

rea Sf. Onofrel.

Ruginoasa

se varsa

1039 hect. ale

pozi^iunea
sa,

locuitorilor.

Stemnicul, tot

pe

teri-

Calitatea solulu! variaza

fiind

dupa
pro-

Miclaueni,
pi.

sat, in jud.

Roman,

toriul

com. 0$e$ti,

la locul nu-

mat
?i

Siretul-d.-s.,

com. Miclau^eni,
i

mit Capul-Dealulul.

ductiv
cit

pe podi^un
$i

vat,

de
fa-

spre N.-N.-E.
la

de ora?ul Roman,
el

pe costive

dealur!.

12V2 kil. de re$edin{a pla$el. Este aezat

kil.

22

de

la

Miclauul, pirin, jud. Buzau, com.

Goide$ti,
la

Are o populate de 379

miliT,

poalele

muntelul
izvoarele
:

sau 1792

suflete;

bi?i

pe un mic deal. Este re$edin{a

Penteleul, format din

sericl,

deservite de 2 preo^I
1

com. Miclau^eni.

ce les
na$ul
in

din
i

ramlfica^iile

Piscu-

6 eclesiarhi;
cu
aburt;
ciumt.

$coala;
iazuri;

moara
6
cir-

Are o populate de 163 familil, sau 706 suflete, din carl 163
contribuabill; o biserica
2 $coale,
tata
fete,

Miclau?ul;
Bisca-Mica,

se
in

scurge
dreptul

10

riul

de zid

BolovanuluT-Mortatul.

Comerciul se exercita de 7
persoane.
Vite
1

una de
1 1

bae{T, frecuensi T

de

elev!

a doua de
14 eleve.
$i

Miclea,
dea

deal, in jud. Vasluiu; ia

182 vite marl cornute,

frecuentata

de

na?tere din
;

coama

dealulul Borpir.

Aid

se gase?te parcul

ca-

formeaza valea

Cu^ig-

sele farailiel Sturdza.

na; se intinde de la N., paralel

Este legat cu ora$ul

prin $osea. In apropiere

Roman
de a
Mir-

cu dealul Bursucul
extremitatea de

?i

strabate

3694 ol, 12 capre, 5 bivoll $i 364 rimatort. B idgetul com. e de 3147 leT, 50 banT, la veniturT $i de 3041
cat,
let,

180

satul Mirce$ti, in partea

iar
S.,

de

E.,

87 banT,

la cheltuell.

cest sat, intre el

ce$ti,

?i

satul

se pleaca
in

Locuitorii,
ture, se

pe linga
?i

agricul-

pe

teritoriul

com. Scheea,

treptat,

pana ce

se

plerde

mal ocupa
mat

cu lem-

este
retul,

un pod de

fter

pe

riul Si-

$esul-Mic.

naria

?i

ales cu rotaria ru-

peste care trece $oseaua

dimentara.

na^ionala Roman-Ia^i.

Micleasca,
tulut

mofie, la N. de jud.

Prin marginea de V. a com.,

trece piriul Vaslueful
$i

Tecuciii, in partea

de V. a
gara

sa-

?oseaua

Miclau^eni, pirin, ce curge prin pi. Siretul-d.-s., jud. Roman, com.

Miclaueni. Izvore^te la V.

igfme$ti,

pe linga dmla

na^onala Vasluiu-Ia^i.
Locuitorii

mul
heciu.

ce

merge

Ber-

poseda:

166 plu-

de
IV.

gurT

^i

188 care cu bot, i6plu-

6$tU. UmrtU JHtiionar Gengrave.

Vol.

42

Digitized by

Google

MICLE?TI

324

MIC$UNE$TI-GRECl

32 c&ru{e cu cal; stupl cu albine.

guri
i

174

115 cal, 168 rim&torl

77 stup*

com.

rur.

cu acela?! nume,

pi.

cu albine.

Arge^elul, jud. Muscel.

Micle^ti,

sat, in
pi.

partea de S. al
Mijlocul,

Micli^oaia,

vtilcea, izvore^te

din

Micloani,

deal, inalt, pe care se

com.

Ipful,

jud.

proprietatea mo?nenilor
nel Ione^ti-Minculul,
pi.

comuOltul-

afla situata

comuna
$i

Micloani.

Falciu.
$I-a luat

jud. Muscel,

care predominS
a-

numele de
fost
$i

la

ve-

d.-s.,

jud. Vilcea, curge in lun-

toata Valea-Dimbovitel, pana

chiul proprietar Miclescu,

care

gul proprieta^ilor lor

prin

co-

proape de Ruc&rul

?i Tirgovite.

se zice c& ar

fi

fondaafl& ae-

muna,

se varsa

in Olt.

torul acestul s5tuc.

Se

Micloani-Mari, sat,
Miclo^ani, com. rur., jud.
cel,

facind parte
plasa

zat in

aceea^I pozijiune

ca
$i

$i

Mus-

din com. rur.

Miclo^ani,

satul fiful, re$edin{a

1

com.

la

plasa Arge?elul, situata la

S.-E.

Arge^elul, jud. Muscel.

kil.

de

el.

extremitatea de
hect.,

a judeal

Are o suprafa{&de64i
din care
?i

tulul Muscel,
riului

pe malul sting
intr'o

Midori,
Jiul,

vale, in jud.
;

Gorj,

pi.

5 hect. vatra

satului,

Diinbovija,

pozi-

com. Bolbo^i

incepe din

o populate de 20
suflete.

familii,

sau

^iune frumoasa.

hotarul mo^iel d-lul Ploporeanu;

se intinde paralel cu vatra satului
?i

90

Este coprinsa intre comunele:

mo^iel
este

Proprietatea
d-lul Racovi{a\

Valeni, Laicai

?i

Pucheni.

se termina in apa
formatci

Jiltul-Mare.
ramificafiile

Se compune din 6 catune

afla

Este

de
^i

Spre V. satului se dure a propriet&tel,

lul

o pa-

Copaceni-Marl,

Copaceni - Mid,
Re^edin^a

dealului

Dimba

pe ea

se

aflS

iar

pe deao

Mei^oarele, Miclo?ani, Miclo^ani-

pSdure.

numit

al-Micle$tilor,

mo-

Marl
Marl.

$i

Nicolae^ti.

Vila.

comunei este
$i

in c&t. Miclo^ani-

Micuneti, sat, in jud. Neamfu, pi. de Sus-Mijlocul, com. Bude?ti-Ghicai, situat pe valea
pi-

Micleti, sat
trul

refedinfH, in cenpi.

Mai

inainte,

aceasta

comuni
mai

com. Micle^ti,
alta

Crasna,

apar^inea jude^ulul

Dimbovi^a,
vine
$i

riulul Tatomire^ti, la N. dealului

jud. Vasluiii, situat de o parte

$i

de re?edina caruia
aproape, locul fiind

Hir{e?ti.

Cu

marginile

sale de
co-

de

a PiriuluI-Chirce?tilor. a poiar

mai bun
inalt,

c&tre E.S., formeaza limita

Partea din dreapta piriulul este

a?ezat& pe inclinarea E.
di?ulul dealului

pentru transport.

Este situata pe un deal

bovi^a,

munei despre judejul Roman. Are o populate d a 179 &

milii,

Vael-Secl,

care predominS toata valea Dim-

sau 396 suflete

cu un preot.

bise-

partea satului din stinga piriulul,

pana aproape de Rucalo-

rica,

e a?ezat pe $es

$i

coasta

rul ?i Tirgovi^te.

Vite: 69 bol, 56 vaci, 67

13 cal, 25 rimatorl, 32

of,

dealului Fundatura.
Teritoriul
satului

Are o populate de 1059

are

juncl.

o su-

cuitorl

o $coala frecuentata de
;

Acest sat a fecut

com.
Hoise^ti,

parte

din

prafa^a de 1458 hect., din carl

37 copii

o biserica, construe^

apol, impreuni
Hir^eti,

214 hect. padure $i 849 hect. loc de culture, fina$ $i ima$ ale
propriet&{eI, iar
locuitorilor.

noua, a^ezata pe deal, deservita

de
din

preot

\i

dascal.

numal cu satul mat comuni a

for-

parte,

$i

astazi

395 hect.

ale

$osea comunala\carepleac5.

apar^ine com. Bude^ti-Ghicai.

oseaua

jude^eana Tirgo$i

Are o populate de 152

milii,

fa-

vi?te-Cimpulung

care
$i

merge
rein-

Micuneti,
ne?ti-Mari.

baltit, jud. Ilfov,

pi.

ric, facut&

sau 759 suflete; o bisede vorniceasa Ra1

in zigzagurl, fiind

forte

Mosti^tea, la N. cu cat. Mic?u-

pede, inlesne?te comunica^ia

tre ora?ele Tirgovi^tea
$i

Are scurgerea

in riul

luca

Miclescu, deservita de
i

Cim-

Ialomija. Confine:

lin, ro^ioara,
i

preot

2 eciesiarhl; o $coala,
la
;

pulung
turl

infiin^ata

1867,

frecuentat&

comunele vecine. Budgetul comunei e la veni$i

caracuda, biban, $tiuca, crap

ciortan.
$i

Create pe lac

trestie

de 50

elevl

o moarS cu aburl;

de 1604
lei.

lei $i

la cheltuell,

papurcl.

4
$i

iazurl; 2 circiume.

de 1203
plugurl

Locuitoril poseda: 70pluguri

Locuitoril poseda:

81 care cu

bol,

16

marl

$i

2419

vite

1207 v mid.

'

te

Micuneti-Greci, com.
detul Ilfov,
pi.

rur.,psitu-

Mosti?tea,

$i

22 c2ru{e cu

cal;

512 vite
capre,
I

ate la N. de Bucureti, pe ma-

marl cornute, 1900

ol, 5

MiclOani,

sat, facind

parte din

lul

sting al riului Ialomi^a, HngS

Digitized by

Google

MTC5UNE$TI-MARf

325

MICULE?TI

balta Micsunesti, la 46
Bucuresti.

kil.

de
Ba-

care are
mita.

scurgere in

riul

Ialo-

cu com.

J irioiul.

Satul formeaza
si

com una cu
iani,
si

satele Ciorani

Ste-

Se compune
lamuci,

din satele:

Se intinde pe o suprafata de
961 hect.
are o populate de

avind o populate de 800

f28 contribu-

Balta - Neagra, Fundul-

suflete, din carT:

abilT,

DanciuluT, Greci-de-Mijloc, Greci-d.-j.,

484

locuitorT.

locuind in 180 case.

Micsunesti-MarT

si

Mic-

Aci este resedinfa primarieT.

D-l
S.

sunesti-Moara,

cu

o
din

populate
carl
in

Mihalescu

de 1879
case.

suflete,

contribuabiir,

Jocuind

394 482

hect., din cart cultiva

are 607 379 hect.

vie).

LocuitoriT poseda: 32 plugurT, 56 care cu boT, 7 caruje cucaT; 400 vite marT cornute, 18 caT,

(125

izlaz,

100 padure, 3

Are o
intinde pe o suprafata de
Nicolae,
si
I.

bisericS, cu

hramul
I

Sf.

400 oT, 300 60 stupT cu

rtmatorT,
albine.

30 capre

Se

deservita de
1

preot
;

Prin com. trece soseaua comunala Plostina-Miculesti- Matasari.

5225 hect.
D-niT Gr. Pantely, N.
Eliad,

cintaretf;

hele$teti

*i

N. N. Lahovari, S. Mihalescu, D. V. Poltzu-Micsunesti si statul,

masina de treerat cu aburT. Comerciul se face de 1

ciumar.

Are
cir1

bisericT,
si

deservite de
;

preot

2 cintaretf
1

o scoala,
frecu-

condusa de
vitelor

inva$ator,

aQ 3613

hect.

si

locuitoriT

Num&rul
412
si

mart e de

entata de 74 elevf.

161 2 hect.

Proprietary

cultiva

al

celor micT, de 257.

Budgetul comuneT e
turT

la veni-

2096
laz,

hect. (172 sterpe,

438

iz-

de
1

1 54

let, iar la

cheltuelT,

3 vie, 903 padure).

Mic^une^ti-Moara,
Greet,
pi.

sat, ftcind

de

134

leT.

LocuitoriT cultiva totterenul,

parte din com. rur. MicsunestiMostistea, jud. Ilfov.

Dealurile

maT principale din

:

rezervtnd pentru izlaz 303 hect.

comuna sunt
pe
care
se

Dealul-luT-Gaspar,
afla

Are
1

5 biseridf;

2 scoale mixte;
1

Este situat spre V. de

nesti-MarT,

Micsual

Cioaca-Mica,

moari cu apS;
aburT;

treerat cu
2

masina de 6 helestaie

pe t^rmul

sting

Cioaca-Mare
-

si

Cioaca-TTigSnceT;
al
-

riuluT Ialomita.

Dealul MaluluT,
Culmea-Croicilor,
si

SgheabuluT,

podurT st&tatoare.
Dintre
locuitorT,

421 sunt pluprofesiunT.

Se intinde pe o suprafata de 888 hect cu o popu'atfe de 283

,

Dealul-CaseT
;

al-GligoresculuT

iar vaT prin-

garif,

45 ad

diferite

locuitorT.

tre aceste dealurT sunt:

Valeaa-CaseT.

LocuitoriT poseda:
gurf:

191

plu-

Proprietarul, d-l D. V. Polizu-

MaluluT, a-SgheabuluT

si

134 cu boT, 57 cu cat; 310 care si cSrute: 2i9cuboT,

91 cu caT; 420 cat sifepe, 698
boT,
lite,

Micsunescu, are 722 hect., din

carT cultiva 305 heet. (02 ster-

Alte dealurT sunt:

tineT, in
lor,

Dealul-Plos-

partea de

S., Dealul-Vii-

pe, 70 izlaz, 255

cuitoriT
1

padure). Losi

al-CasminegeT, piscul Cioa-

584 vadf

si

viteT,

10 bivo165
1

au 166 hect.
scoala mixa,

le cul

ca-CalugaruluT,

Dealul-luMvan,
al-Piti-

8 capre, 462

porcT,

tiva

pe toate.
frecuen-

al-UrsuluT, al-CiocindieT,

of.
I

Are o
Comerciul se face de
5

culuT

si

al-ZatreneT; iar vaTprin-

cir|
!

ciuraarT

si

hangiT.
la veni-

de 16 elevT si 2 eleve; o moara cu apa; I pod statator.

tata

tre aceste din

urma dealurT
si

sunt:

Valea-BisericeT,

Valea - luMvan,
a-Za-

Budgetul comuneT e
turf
elT,

Localul scoleT s'a

oferit gratis

a-UrsuluT, a-ElesteuluT
treneT.

de 6231 de 6334

leT, let.

iar

la cheltu-

de

d-l

Polizu-Mic$unescu.
face

Comerciul se
j

de

cir-

Ape
si

sunt: Piriuljil^ul, in care

In partea de N.
se afli

comunel o lunca, udata de mat

a
parte

ciumar
1334

si

hangiu.
vitelor

se scurg toate piraiele comuneT,

Numarul
j

marT

de
1.

anume

Matca-Vail-MaluluT, asi

multe laculete, parte lasata pentru

si

si

al

celor micT, de 212

SghiabuluT
ca-ZatreneT
se
carl

a-CaseT, care

se

izlaz,

pentru
cultura

finefe

scurg in Matca-Matasarilor; Mat-

parte pentru

zarza|

Miculeti, com. rur.

Mehedinfi,
ata intre
pi.

si

sat, in jud.

si

a-ElesteuluT carT

vatuluT.

Vailor. Este situdealurT,

scurg
In

in

Matca-Miulestilor,
piriul Jil^ul.

doua

pe Valea:

formeaza

Micune$ti-Mari,

sat,

farind

'

Miculestilor,
N., cu

marginindu-se

la

parte din com. rur. MicsunestiGreci, pi. Mostistea, jud. Ilfov.

|

curelul,

Este situat la N. de Bucuresti,

pe malul
mi{a.

sting

al

riuluT

IaloI

La

N. e balta Micsunesti,

comunele Matasari si Runde care se leaga prin o sosea comunala; la V., cu comunele Plostina si Rosiu^a; la E., cu com. Tehomirul si la S.,

comuna se fac 2 tirgurT anuale: Una la 21 Maiu si a doua la 6 August, in ziua hramuluT
cesteT
bisericeT.

Pe
se

teritoriul a-

comune

gasesc

car-

bunT de pamint.

Digitized by

Google

MICULINTI

32ft

MIEREA-BIRNiCI

Miculin{i,
lin^i,
d.-j.,

sat.

VezI Cotul-Micupi.

Limita de N. incepe din E.

dealuluT Golumbul, coboarS
in

pe Valuta, care se varsa in Ama:

com.

Co{u$ca,

Prutul-

radia, la satele Cru$e{elul, Va-

jud. Dorohoiti.

Valea-Valufe!, urea dealul

vu{a, coboarS in rtul

S1S-

lea-Mare

Mierea.
2
i

Amaradia,

Peste Amaradia sunt

durl:

poal

Micului
jeretul,

(Pirtul-),

pin%

in jud.

urea

dealul

Cru^elul, de

da
la

in

unul

la

Cru$e$ti,

Prahova, curge din muntele Ste-

Valea- Verde, urea dealul Urda,

doilea la Mierea;

este

%\

un

com. Star-Chiojdul,
ia

pi.
91

urmind direcjiunea
la

E.

vad

la SlSnineasa.

Teleajenul,

direcfia S.-V.

V. Limita
liniei

La
de
S. incepe din

1874, com. Mierea-Birnici,

se varsa in girla Chiojdul,

in

tot

raionul

com.

Star-Chiojdul.

Dealul-GolumbuluT, cu direc^iu-

impreunScu Valea-BouluT, purta numele de comuna Cru$etul, cu

re?edinta in ct. Cru$e{ul.
inte
Ina-

nea de
Mielceti,
Oltul,
ciitun, jud.

la

E. la V.,coboara in A$i

Arge?,
din

pi.

maradia
Limita
din

urea Dealul-OsoiuluT.
liniei

fecind

parte

com.

de

E.

incepe cu
di-

de 1875, cStunul de reedintS aQ fost pe rind Mierea ?i

VSluta-d.-s.

rur. Stoile$ti.

Dealul-GolumbuluT,
S., $i

rec^iunea de la N. la

merge
incepe

Mielu^ei,
radia,

sat, jud. Dolj, pi.

Ama-

p&iici

la

movila Tarni^a.
liniei

cuitori

com. Slavufa. Are o posuflete, din cart

$i

Limita
termini
radia

de

V.

4 bisericT, ftcute de louna in Valu^a-d.-s., cu hramul Sf. Gheorghe; a doua

:
:

Are

pulate de 359
198
b&rbati
biserica,

din dealul Urda,

linia

de unde se
N.,

in

VSlu^a-d.-j.,

cu

hramul

In-

161

femeT;

de

coboarS
la

trarea in Biserica;

treia

in

de

lemn,

cu

hramul

valea Miericeana pSnS

$i

Ama-

Mierea, cu
Ierarhl
i

hramul S -\\\
a patra
sf.

Tref

Adormirea MaiceY Domnuluf. Copiildin sat urmeaza la $coala

se intoarce in

Dealul-

in SlSnine?ti,

Boulul, la S.
In anul

cu hramul
mixta,

Ion;

$coal3

mixta din satul Socoteni, care

1

1873,

este la

kil.

departare.

pSr^ea in 8
Bojinul,

comuna se imcStune ?i anume:

Marineti,

care

functioneaza" din
copil,

1875, e frecuentatS de 63
?i

Cru$e{elul,

e intre^inut de stat;

cir-

Mieluei, mosie particular^, jud. Dolj,pl. Amaradia, com. Slavuja.

Mierea-Birnici, Miericeana, S1&nine^ti, care in

ciuml.

vechime se nuValuta-d.-j.,
91

Populafia com. e de 313

milil,

fa-

mea
Mierea,
Dolj, pi.
Birnici.

?i

Alumeni,

sad 1293
legea

suflete.

mosie particular^, jud.

care se mai
$i

numea
$i

Dragul,

DupS

din

1864, sunt
locuitori.

Amaradia, com. Mierea-

Valuta. AstSzI tot 8

cStune
:

ImpSminteni^I 183
Suprafata
nel este de

Are pe dinsa

$i

padure.

compun comuna
$e^elul
$i

anume Cru-

teritoriulut

comu-

Miericeana, in dreapta

1700

hect., din carl

fi-

Mierea (Matee$ti),catun,
320
locuitori
i

al

com.
are

iar in

stinga: Bojinul, Valu{a-

1000 hect.
nal
?1
*>

arabile, 75 hect.

Gura-Ni$covuluT, jud. BuzSu, cu

75

d.

j.,

VSlu^ad.-s.

?i

Putineiul,

2 5 hect. pSdure.
in

case;
?i

care este eel maT depSrtat $i unde

e re$edi n {a primSriel. Cat. MiereaBirnici
?i

Mo$iI
d.-j.,

com.

sunt:

Valutai

sub-diviziile:

Adincata

Bal^i.

Valuta-d.-s., Cru^etelul

SlSnine?ti
$i

au
a

casele
riuIuT.

Putineiul, cu o intinderedeiooo

Mierea, pi dure
Dolj, pi.

particular^, jud.

de-o parte

de

alta

hect.

$i

aducind un

venit anual

Amaradia, com. Miemo?ia Mierea. rea-Birnici, pe

Terenul com.
tat

este

acciden:

de urmStoarele dealurl Deaal-ButanuluT

$i

de 21606 lei; apartfn d-lor: A Teodorescu, Nae MurgS^ianu,

G. BalScioiu
se gftsesc in
ne^ti.
$i

Are o
$i

intindere de 100 hect.

cer,

lul-Golumbului,

monenilor can

e populate cu

corn

?i

al-Cru^eteluluT, a cSror inSl^ime

Valuta

?i

Slini-

girnija, aceasta predominind.

aproximativa e de 300 m.
vil

?i

carl

sunt acoperite cu livezl deprunf,

Paduri sunt:

Valu^a-d.-s., de
hect. hect.

Mierea-Birnici, com. rur., in pi. Amaradia, jud. Dolj, a?ezata pe ambele maluri ale riului Amaradia.

?i

padure mSruntS.

Principalul curs de apS este Amaradia, care udS comuna in direc^iune de la N. la S., tre-

500 hect., Mericeana, de 25 ?i Mierea-Birnici, de 100

Viile,

aparjinind
$i

d-Ior

Teoau
i

dorescu

Nae

MurgS^ianu,

Se mrgine$te
SlSvu^a
?i

la

N. cu com.
la S.,

cind prin mijlocul

cind plouS

Stoina;

cu Bo?i

Amaradia se revarsS primSvara i toamna

ef.
?i,

o intindere de 25

hect. Sunt

20 hect.

livezl

de

pruni.

dSeti; la E., cu
la V.,

Amaradia

mult,

chiar

cu Valea-BouluT.

vara. Prime?te afluen^i in stinga

Pe mo?ia d-lui Teodorescu se afla o moara de aburl.

Digitized by

Google

MIEREA-B1RNICT

327

MtERLE?TT

Comuna

e strabatuta de ca-

Miereanca, nume, ce purta ma!

inainte tnofia Zaicoiul, jud. Dolj,
pi.

pi.

Siul-d.-s.,

situata

pe Valea-

lea judeteana, care

leagi
$i

Cracaile

IminoguluT, pe amlndoua malurile ale

iova cu N. judefuluT,

de

Amaradia, com. Zaicoiul.

VezT
Mierea-Mospi.

acestu!

riO,

la

17

kil.

comunale.

$oseaua

comunaia

leaga toate catunele cu catunul

Miericeana.
radia,

de resedinta.
LocuitoriT poseda
:

neni, sat, jud. Dolj,

Ama-

de capitala judefulu! i la 12 kil. de Barcane$ti, resedinta placet. Se compune din 4 catune

Madura,
Catanele,

581

vite
of,

com. Valea-BouluT.
particulars,

Mosteni

si

marl cornute, 56 cat, 576 70 capre si 100 rimatorT.

Budgetul com. e
la

Schitul-Greci.

Miericeana, mo$ie
in

Re$edin{a comunet e in
Catanele.

cat.

venitur!

de 2022
tuelf

78 banl si la chel de 1559 lei, 68 ban*.

leT,

Do'j, pi.

nume, jud. Amaradia, com. Mierea-Birnici, pe care se afla pasatul cu acelasT

Are o populate de 1487

cuitorT, din carT
bilf,

lo-

302 contribuasi

dure.

locuind in 305 case

;

12

Mierea-Birnici, pi. Amaradia, com. Mierea-Birsat, in jud. Dolj,

nici,

bordee

bisericT:

una

Miericeana, p&dure
in

particular*,

dura, zidita la 1793, a

in Madoua in
1,
si

ale cSruT case

?i

sunt

ae-

satul cu acelasT

zate de-o parte

rtuluT

de

alta

Dolj, pi.

nume, jud. Amaradia, com. Mierea

de 25
hect.,
asi

Mosteni, fondata la 185

treia
la in

Schitul-Greci,

fondata

Amaradia.
fami-

Birnici, in Intindere

1830, deservite de 3 preoflf,

cintaretT
si

Are o populate de 83
liT,

populata cu cer

gtrnita,

paracliserT;

sau 302 suflete; o biserica,

S-t'iT

ceasta predominind.

scoala, in cat.

Catanele, frecu-

cu hramul
circiuma.
CopiiT

TreT-IerarhT;

entata de 13 copif.

Miericica,
din
sat

satt

Miericeana, sat,
rur.

LocuitoriT sunt parte mosnenf;

iar

urmeaza
satul
1

la

pendinte de com.
Birnici, pi.

Mierea-

144 sunt improprietaritfdupa

s'au dat

scoala mixta din

tul,

Cru?e-

Amaradia, jud. Dolj,

al

legea rurald, pe mo?ia statulut,

din cart
ariT si

care este

la

kil.

situat

pe malul sting

Amade

Caile de

comunicatfe
N. judejuluf

sunt:

radieT, la 3 kil.

spre N.-E.

540 hect. 75 69 sunt tm proprietary pe

li

soseaua

judeteana
cu
soselele

care leaga
(Ca-

Cru$etelul, catunul de resedin^a

al

most! particulate.
Teritoriul comunet se intinde pe o suprafata de 6000 hect. Afara de stat, care poseda

Craiova
preni)
$i

com.

vecinale car!

Are o populate de 30
miliT,

fa-

U pun
tul

in

legatura la N. cu sasi

sati

140

suflete.

Miericeana

cu cele -l'alte

sate ale com. Mierea-Birnici.

Soseaua vecinala leaga catunul, la S., de Mierea Birnici, iar

la N.,

mosia

Schitul-Greci, cu

hect., din car!

2500 2000 arabile si

de Valuta

d.

j.

Mierea-Mo^neni,
Boului.

sat,

in

jud.

500 padure, proprietarT maTinsemnatT sunt D-nul C. D. Ga:

Dolj, pi. Amaradia, com. Valea-

Mierlari, numire, ce se mat da

unel pfirfT din mo$ia Urlatorile,
jud. Buzau, com. Plescoi.

Are o populate de
flete:

12 17 su-

bunea (900 hect. din carT 650 arabile si 250 padure); d-nit D. C. Dimitriu, Alex. N. Dumitrescu
si

107

barbafT

5*1

no

fe-

altiT,

car!

poseda
67
cat,

$i

me!

o biserica.
din
sat

Mierlari, numire,

data ptfduref

cladirt in

comuna.
:

Copiii

urmeaza
1

la
!

mosie! Clocitt, a EforieT Spita

lelor,

LocuitoriT poseda
lepe,

26

Scoala
d.-s.,

mixta din satul

la

Boul-

com

Vadul-Sore$tilor,jud.

care este

V*

kil.

Buzafl; se
telimonul.

mat numeste

$i

Pan-

pre,

484 6674

boT,
oT
si

244

vacT, 25 ca-

138 pordf.
In

Satul se
riceana.

chema

inainte

Me-

Comerciul se face de 8 circiumarT.

comuna
la veni-

Mierlele (Muntele-),^<ft/ws par-

BudgetuI comune! e
turl

Mierea-Mo^neni, moie

parti1

ticulara,

supusa regimuluf
1883, pe

sil-

de 3218

lei,

iar la cheltuell,

culara, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Valea-Boului, satul Mierea-

vic Inca din anul

?ia

mo

Muntele-Mierlele,

pendinte
pi.

Mo^neni.

de com. Comarnicul,
$ul, jud.

Pele-

Prahova.
com.

de 3192 let. $oseaua comunala vecinala strabate com. de la N. la S. prin centrul sail, legmd-o la N. cu
Periefi
$i

Miericeana,
Miericica.

sat, jud. Dolj.

VezI
I

Baiteni,
$i

iar la

S.

cu

Mierle^ti,

rur.,

jud.

Olt,

Barcanesti

Bilane$ti,

unde da

Digitized by

LiOOQ IC

M1ERLE?TI-DE-SUS

328

mihai-viteazul

in

?oseaua

jude^eana

Slatina-

Mierloiul, munte,
Oiruzulul.

jud.

Bacau,

pi.

balta

la

Berte$ti-d.-j. (7

kil.);

Tu rn u 1-Magurele. La V. i la E.,
muneT
lurl,

Trotu$ul, com. Hirja, din stinga

raionul
co-

la Braila

(59

kil.).

Comuna
jud. Suceava,
1

s'a lnfiinfat prin im-

mchis

Intre

doua dea-

proprictarirea

tnsura^eilor

din

care formeaza Valea-Imino-

Migovanul, munte,
com.
Borca,
altitudine.

1878
niate.

?i

1883 iare 6

strazfali-

gulul.

Aceste dealuri

sunt

in-

avind

499.1 m.

trerupte de urm&toarele valcele,

ce se varsi
ta:

in

Iminog: pe dreapi

Mihai-Bravul,
Mihai, pi rift,
jud.
Ia$i,

sat,

pe muchia
de
E.
a

Raduce^ti

Ceroaica,

iar

izvore$te

platoulul,

in

partea

pe stinga loan Barbul, a-Bisericei,

$i

din mijlocul satuluT Mogo$eti-

com. cu acela?! nume,

ila,

jud. BraBraila,

Popa-Florea,

Manolache
comunel,
cu
la

Frumoasel, com. Mogo$e?ti,

Stavnicul,
?i

pi.

la

59

kil.

spre S. de

Manca.

afara
alt

din
piriu,

sat

se

infiin^at la

1879

cu ocazia im-

La

S.,

pe

teritoriul

impreuna
Rotariul.

cu

numit

proprietarireT.

trece Brazda-luT-Novac.

Suprafafa satulul este de 192

hect.,

Se invecine?te
rieti,

la

N.

PeS.

cu

o populate
1

de

167

la E.

cu Timpeni,
?i

Mihai-Bravul, com.
Braila, pi.
$i

rur.,

jud.
la

familii,

cu Barc&ne$ti
teana.

la

V. cu

Co-

Balta.

a$ezata

V.

carl:

la 3

kil.,

de Dunare pe malul
la

din 007 barbap i 528 femei. 479 Are 2 3C0IT: una de bac^i, insuflete,

sau

sau sting.

fiin^ata la

1883, frecuentata de

Mierleti-de-Sus,
parte din com.
d.-s.,

cfttun,

facind

Se

invecrne$te
$i

N.-E.
;

cu
la

41 elevi; a doua,
fiin{ata la
?i

de

fete,

Jn-

Perie^i, pi. Siul-

Berte$ti-d.-s.

Berte$ti-d.-j.

jud. Olt,

situat

la

S.

$i

V., cu Ciorile; IaN., cu Lacul

1889 de 32 eleve; 5 circiuml,

tarie.

frecuentata
1

bru-

in

apropiere cu cat. Perie^i-de$i

RezHf

?i la

S. cu

Lucul (Ialomifa).

Mijloc, pe coasta
al

malul sting

Suprafa^a

comuneT este
sau

de

Vite:
nute,

460

caf,

1040

vite cor-

IminoguluT.

Are o populate de 316

cuitorl, din carl

lo-

8800 218

hect., cu
familif,

o populate de

1470

ol

?i

230

rimaton.

1138

suflete

prietaritf

44 sunt improdupa legea ruralS, pe

a altora, cu 174 hect.

din carl 172 contribuabill.

Mihai-Olteanul, prima gur&

de
in

de

Are

$colf,

una de
de
$i

baetf,

ocn&y deschisa in jud. Prahova,

proprietatea, fosta a d-luT V. Pe-

lnfiinjatala 1884, frecuentata

riejeanu

?i

41 elevi; a doua,
fiin^ata la

fete,

com. Slanicul, plaiul Varbilaul. AzT se nume?te Baia-Baciul,

cacl
in

Aci se afla o bisericS, cu hramul Sf. Nicolae, fondata la anul 1 8 10, $i avind urmatoarea inscriptfe

1889,
3

frecuentata
?i

locul

acelor

ocne,

in

de 32 eleve;
ciuml.

debite

cir-

adincatura de unde s'a scos

este

sare,

ap

sarata, ce servi pentru

ape, se
in
ln-

Budgetul comunel e
eel ce cu

la veni-

bal.

D'asupra acestel

Doamne,
slave>.ti

puterea

Ta

pro-

pe cei ce iubesc podoaba caseT

locul Mariei Sfin^icT acest sfint locas al
si

de 5083 lei, 95 ban! i la cheltueli de 5045 lei, 72 banl.

turl

partea despre V.,

nal{& muntele

unde

de

sare, ameste-

Tale

si si

Tale,

pri-

Locuitori improprietari^I

dupa
$i

cata cu pamint, numit Sturil-de

Sare, se vede pu{ul pe unde
?i

me^te

Tau,

care

legea din

1878,

sunt

302,

intru cinstea

slava Sf. Erarh Nicolae

neimproprietaritT, 60.

din care se extragea sare mat

s'a zidit din tcmelie

de robit

lut

Dum-

nezcu

Popa DraghicT, Constantin Opo-

Drumurl:
N.-E.,
kil.);

la Berte$ti-d.-s.,

spre
(5

inainte.

ranu, DraghicT

Gabunea

si

Popa Barbu
avind

pe
la

ltng

Gradi$tea

Sarea de
foarte alba,

la

aceasta ocna

este

dindu-se gata de rosu,

s'a sfin^it,

Luciul (Ialomi^a)

spre

numai
tulu!

sfintele icoane. Iar cu anul

si

185$

S.; la

Cioara-Doice$ti, spre S.-V.,

nun^ata,

de o granulare prodar n'are o fesatura

deel
nicT

s'a tencuit

zugravit cu cheltueala prco-

printre
$i

pogoanele
proprietarului

locuitorilor

densS

puterea de

DraghicT

Duhovnicul
zilele

si

d-lui

Draghici Gabunea, tn
{atului

prea

ale

In.11-

(16

kil.);

a coprinde intr'un

mic volum

nostm

Domn

Barbu Dimitrie

tir-

la

Lacul-Rezil,

spre N., pe
(13 kil.);

la la la

o saraturS puternici.

beT, fiind episcop prea Sfin^ia sa Parintele nostra

punctul
Vizirul,

Capraria

Climent Argesiu,

zugrav A-

drept

la

podul de

Mihai-Viteazul, com.

rur. }

in

nastasie din Slatina.

Cornul-Malulul,

prin

PirlitaVi-

jud. Ialomifa, pi. Borcea, situatS

Locuitoril poseda:

132

bol,
01

zirul

(24

kil.); la balta,
$i

spre E.,

spre N. de com. CiocSne?ti-Sirbi

84
$i

vacl,

44

cai $i Tepe,

983

prin

Gradi^tea
?i

Movila-Vie-

pe cimpul Baraganul.
Este a^ezata pe proprietatea

97 porcT.

zurilor

apol peste Dunare in

Digitized by

LiOOQ IC

MIHAI-VITEAZUL

329

MIHAETI

statulu!

Ciocane$ti-Mihai-Voda

deservita de 3 preoflf
call.

2 das-

a pl$el

$i

S.-E.

3 com.

ali-

avind osuprafaJS de 14900 hect., fosta pendinte de manastirea

menteaza cu
la

apa dulce
kil.

girla

Prin sat trece calea ce duce

Cerne^i care formeaza lacul Dra-

Mihai-Voda din Bucure$ti.

In

din Caiara^i

Lup^eani

$i

in

novul; are 17

lungime.

partea de S. a mo$ieT este co-

plasa Cimpuluf.

muna Ciocane?ti-Sirbi iin partea

de N. comuna
ImproprietSri^t
rala.

Mihalea,

sat,

in

jud.

Braila,

la

Mihai Viteazul.

Mihai-Voda, padure a
in
1

statulul,

3 kil. spre E.

de

satul

Cotulal riulul

dupa legea

ru-

jud.

Ilfov,

in

intindere

de

Lung, pe tarmul drept

Buziul.

din

tori.

1864 sunt, 103 locuiIn 1878 s'aa mal impro40.

50 hect. VezI Ogrezeni, padure.

priet&rit

Neimproprietari^I

Mihai-Voda, mdgurd mare, pe

teritoriul

Vatra satulul e de 7 cu o populate de 63

sau 391 suflete,
barbaff
%\

hect.,
familtf,

mal sunt 137 locuitorl. Teritoriul comunel este

dat de v&ile
:

com.

Crimpoaia,

pi.

brSz-

Serbane^ti, jud. Olt, in

partea

din care 233 158 feme!, locuind in

Chioveanul, Tin$i

de

E., lingi riul

Vedea, servind
B&laceanu,
?i

jala, Baba-Ana, Valea-Berzei

drept hotar intre mo$ia Ghioca,

fosta

66 case. Sunt 3
Vite
:

circiumi.

Valea-Lupulul.

a banuluf

30

car,
of,

300

vite

marl
$i

Se compune
hai- Viteazul,
in

din

satul

Mire-

mo?ia Mihai-Voda, azl Ghimpe{enl, situata

cornute, 880
rimatorl.

4 capre

care este
$i

pe malul sting
fost,

al

edinta
toriel

prim&riel
$i

a judeca-

VedeJ,

care a

dupa cum

comunale,

din catunele:
$i

se constata din documentevechl,

Mihalea, mosie particular, de

900
hect., jud. Braila
;

Valea-luI-Ichim,

Furciturile

proprietatea

viteazului

Domn.

formeaza

Crucea-Giurchi,

cu o populate
sau 21 18 suflete,

ocolitura a sa limiteaza toate

partea de E. a com. Cotul-Lung.

de 326

familtf,
:

mobile vecine.

din carl

seria^I, 2 industrial,

517 agricultorf, 9 me10 comer$i

cian{T, vitorl.

145 muncitorf

35

ser-

Legenda spune ca aceasta magura e ftcuca chiar de Mihai Voda, ca semn de hotar, intre mo$iI. Insa, dupa marimea
sa,

Mihae^ti, com,
cel, pi.

rur., in jud.

Mus-

Riurile, situata la S.
la

Cimpulung,
ora$,
$i

18

kil.

de de acest

la

kil.

de
ale

Stilpeni, re-

Are o
tata.

?coal& mixta, frecuenelevl

i

neobicinuita. la

hotar
el,
i

$i,

?edin{a placet. Este a^ezata pe

de 50

eleve; o
3

dupa cum imprejurul

araturl, prin sapaturl

prin

ambele ^rmurl
moasa.

Riului-Tir$i

biserici, deservita
?i

de

preofl

in min-

gulul, intr'o lunca

mare

fru-

2 dascaif.

caturile

apel,

in

malul
:

VedeT,
cioburl

Cu

$tiin$a.

de carte sunt 136

1200
vite.

se gasesc diferite scule

Are o forma cam ovala

margine^te
tul-Gole^ti;
:

$i

se

persoane.
Locuitoril poseda

de

olarie veche, buca^I

$i

de aur,
etc.,

la N.,
la S.,

cu com. Schicu com. Vacu com. B&li-

topoare

ciocane de piatra,

Budgetul comunel e la veni turl de 5177 lei ?i la chekuelf,

se crede ca aceasta.

magura are

lea-Popel; la E., cu com. Draghiciul

le$ti.
$i

o vechime preistorica.
D-l Hristide, de la $erbane?ti,

la

V.,

de 6348

leT.

conserva un frumos ciocan de

Se compune din 4 citune

Mihae^ti,

Mihai-Viteazul,
lomifa,
pi.

sat, in jud.

la-

piatra

gasit aci.

Mulp"

alfl

lo-

Valea-Bradulul,

Gea-

Borcea, pendinte de
situat

cuitorl au avut ocaziunea sa ga-

belea
in cat.

^i

Furnico^i, cu re$edin(a

comuna cu acela?T nume, pe cimpul B?rganul, spre

satul Valea-Mare.

seasca

in

jurul

el i

comori
$i al-

Mihae^ti.
fa-

E.

de

oale cu ban! vechT, scule

lele.

Are o populate de 212

milil,

Numirea Mihai-Viteazul s'a dat dupa numele mo$ieT pe care este satul. Mal inainte purta numele de B&raganul.
i

sau 780 suflete (399 bar?i 381 femel, din carl 360 bae
girld, jud.
contribuabiil)
;

Mihalache-Grecul,
?i

o $coal& mixta,
lul

pi.

Tulcea, pe teritoriul com.

care dateaza din timpul

A-

rur.

Moru Ghiol
;

?i

anume

pe

Aci este re$edin{a

$i

primariei

acela al c&tunulul sau Dunava{ul-d.-j.

lexandru-Ghica (1834); 3 bisericl (in catunele Mihae?ti, Valea-Bradulu!

Locuitoril,
tura,
%\

a judecatoriel comunale.

se desface din girla

;

Duin-

Furnico^i).

Are o
de
1

coala mixta, condusa

$i

nava^ul

se intinde spre E.,

lnvajator
elevl
fi

frecuentata

tr'o direcfie
la

generala de

la

N.-V.

pe linga agriculse mal ocupa cu fabricarea

$1

de 50

2 eleve;

o biserfca,

S.E., brazdind partea de E.

varului

cu rotaria.

Digitized by

Google

MIHAE?TI

330

mihAe$ti

Locuitoril posedS:

190
cal

vaci, 211
i

oi,

328 bol, 200capre, 9

proprietS^ile
$i

statulul
?i

Cilceasca
d-Ior

Geabelea

pe ale

C.

MihSe^ti, sat, ftcind parte com. rur. cu acela?! nume,

Riurile, jud. Muscel,

din
pi.

203 porci.
se intinde pe o su-

Balota,

Nae
51

N&stSsoiu,

Iorgu

situat

pe

Comuna
livezile

Arhtmandrescu, C. Popescu, N.
Iorgulescu
frafil

malul drept

al Riulul-Tirgului.

prafaja de 2000 hect., din can

Rudeni.
a$i

Aci este re^edin^a comunel.

ocupa 225 hect.

livezl

Cele

Calea ferata se opre^te in

ceasta com. la cat. Furnico^i
Mihac^ti.
Prin Mihe$ti sunt

Are o populate de 200

1

lo-

mai insemnate

sunt acelea
$i

cuitorl; o biserica\ deserviti de

dupa

dealurile

Dobraia
la

Ruda.

preot

$i

dasc&l

?coala
elevl

Budgetul com. e

veniturl

mat multe

mixta, frecuentati
$i

de 44

de 2400 1900 lei.

lea ferata

lei

?i

la

cheltueli,

de
ca-

izvoare de api feruginoasa.

2 eleve.

In partea de V., are 3 rindurl

Prin mijlocul com. trece

$i

Mihae^ti, com,
pi.

rur., jud. Vilcea,

de dealurl marl,
p&durl.

acoperite cu

calea na^ionaia Picarl

$i

Oltul-d.-s.,

compusa din

te?ti-Cimpulung,

merg
?i

a-

catune: Negreni, Mihae$ti, Magura, Rugetul, Arsanca, StupSrei,

proape
Rudel.

paralel

se

intretaie

intre girli^a Dr&ghiciul

Valea-

Tatarani
situate

Capul-Dealului.

Mihaeti, sat, fScind parte din com. rur. Albe?ti, pi. Oltul-d.-j.,
jud. Olt.

E
la

pe Valea-Oltulul,

Are o populate de

Este strabatuta, de
S.
afluen^I,
lija

N. spre

intre riurile
la
$i

de Riul-Tirgulul, care are de

pe partea dreapta,
$i

14
la

kil.

Govora $i Bistri^a, de capitala jude^ulul

de a
pla$el.

352

locuitorl.

gir-

10

kil.

Mihaeti,
datelul.
lofe-

sat,

pe mo$ta Rotopaparte

Bughea

pirtia^ul

Valea-

Suprafaja
hect.

com.

de 3253

ne$ti, jud.

Suceava, com. Br-

Bradulul, iar pe

partea stinga,
$i

A^ezat

pe $r-

Valea-Dr&ghiciulul

pirila^ele

Are o populate de 1804

cuitorl (936 barba^I
i

murile pirtulul Brada^elul, parte

Ruda

$i

Vacarea. In partea de
care ser-

&68

V. este

girlifa Priboaia,

mel)

3 bisericl
$i

la

Mih&eti,

Ma393

ve$te de limits intre comunele

gura
vaci,
?i

Capul-DealuluT ;o $coala.
cat,

pe coasta dealului Radiul, are o populate de 117 familil, sau 514 suflete: 263 barbai25i
feme!, din
carl

Mihae$ti

$i

Balileti $i piriul

Ma$i

Vite: 240

359

bol,

136 contrib.
11 falcl

netul, care izvore^te dintre Pla-

4502

oT,

45 capre, 23 asinl
i

Vatra satulul ocupa

45
prj.

iul-lullvan

$i

Dealul-Vacilor

se

313 porci.

varsa

in girlija Priboaia.

Pe

riul Bistrija, in raionul co$i

Are
Sf.

biserica,

cu

hramul
frazil

Pe cursulRiului-TirguluIsunt
5

munel, sunt 2 morl

o piua.

Nicolae,
$i

cladita
in

de

morl
In

$i

herastrau.

Locuitoril s'au improprietarit

:

Mihail

loan

1785, formind
Mi-

com. sunt

4 poduri

2
$i

la

1864, pe moia rSposatului

$i

o parohie cu satul Rotopane^ti,

mid

peste Valea-Dr&ghiciului

loan C. Br&tianu,
Cozia

pe moiile

a caruia coala serve^te

hae$tilor.

$i

2 marl la satul Furnico$i, peste

Riul-Tirgulul, peste

Episcopiel Rimnicul, m&n2stirei

$i

care

trece

Dintr'un-Lemn.

Improprietarip in 1864 sunt:

la

calea

ferata

$i

^oseaua natioferate

Veniturile

com.

se

urea

37 frunta^I, 32 palma^I
da^I (cu cite 12

?i

5 co-

nals. Podurile c&el

sunt

3340
lei.

let

$i

cheltuelile, la

2134

prj.), stapinind

de

fier,

iar ale $oselei,

de lemn.

Pe malul drept
perite
lor,

al Riului-Tir-

strabatuta

de calea ferata
i

239 falcl $i 45 prj. Drumurisunt: la Rotopane^ti

(1200 m.)
kil.).

gului, sunt 3 dealurl

marl aco-

Piatra-Rimnicul-Vilcea

de

0-

?i

la

Burghine^ti

(2

cu padurl: Dealul-Vaci$i

seaua nationals Riul-Vadulul.

Plaiul-luMvan

Dealul-Via

Se mSrgine^te la N. cu comuna
Birse^ti, la

Intr'un ispisoc, din 6973, Aprilie

deanului.

S. cu Babeni,

la

E.

11,

de

la

Stefan Voevod

Toate padurile sunt compuse din fag $i stejar. Pomii roditorl, eel mai mutyl pruni, sunt in num&r de 12000.
Dintre locuitorl, mo^nenl, parte s'au
tarit

cu jud. Arge$, de care se desparte prin

riul Oltul
$i

se da Mitropoliel Moldovei satul

la

V.

Mihae?ti cu morl, iprocl,

etc. In

cu

comuna

MSn&stireni.
:

br&z-

7011, Aug. 27, prin alt

tot

ispisoc,
intl-

data de dealurile
riulul,

Petri$ul, al-Pi-

de

la

$tefan-Voda, se

parte

sunt

Rogozul, Curmatura, Ar$i

re^te stapinirea Mitropoliei Mol-

impropriela

sanca, Caprarea^a

Valea-Neariul

dovei pe

satul Mihae?ti.

Decl

dupa legeade
de

1864, pe
hect.,

gr&
$i

e udati la E.
:

de
$i

Oltul

vechimeasatului Mihae^ti intrece

intindere

338

pe

de

vaile

Boalca

Arsanca.

epoca

hi!

$tefan-cel-Mare.

Digitized by

LiOOQ IC

mihAe?ti

321

mihXe?ti-de sus

Mih&eti,

sat>

facind

parte din

Are o populate de 1270

cuitorl, din carl
bill; 2 bisericl:

loj

jude^ul Teleorman,

si

la

V. cu

com.
pi.

rur. Mihaesti, jud. Vilcea,

Oltul-d.-s.

Are o populate
si

257 contribuauna, cu hramul

com. Poiana.

dc358

locuitorl

obisericacu

Sf.

Nicolae, cladita de locuitorl

Mih&eti-de-Sus, com.
Olt,
pi.

rur., jud.

urraatoarea inscrip^ie
cAceasta sfinta
si

la anii

1874
si

78, deservita de 2
doua
la

$erbanesti,
si

situata

pe

preofl
Dumnezeeasca
hramul
Sf.

cimitirul

piriul
la
si

Calma^uiul

pe

dealurl,

bi-

comunel; o scoala,
de 19 copii. Se zice ca
s'a infiinfat

serica ce e praznueste

Nidin
.

frecuentata

15 kil.
la

culae ce e pe mosia Sf. Episcopii,

24

kil.

de capitala jude^ului de resedin^a plasei.

2

temelie se cunoaste a
(lipse^tej
si

ti

dc D-lui
darapSnare,

aceasta

comuna

Se compune din
Mihaesti-d. -s.
si

catune

primind

la

din
I

Dumnezceasca indemnare
Barbu Plesoianu
uicu,
si

s'a sculat d-lui

I

cu d-lui Ion Postelaii

cu toata chcltuiala d-lor de

si

facut
bi-

timpla de zid
serica

au zugravit de

tot

pe proprietatea sa, de Costache Camar&sescu, pe la anul 1 800. In vechime s'a numit si Rusanesti.
S'au improprietarit dupa
le-

Conesti.
lofe-

Are.o populate de 1428 cuitorl (794 barbaji si 634

me!), din
bill
;

cari

265

contribua-

pe din nauntru, Impodobind-o cu

zilele

o biserica, in cat. Conesti,

si

toate odoarcle, \u

prca Inal^atuliu
|

gea din

Domn
Bind

loan Gheorghc Caragea Vocvod,

1864, 244 locuitorl, pe 1200 hect. din proprietatea d-lui

deservita de 2 preoflf
tare^r.

2 cin-

Rimnicului
i

EpUcop Prea O.

Sf.

Sa pari r

tele

Galanteon, 1814, Maiu 29.*

T. CamarS^escu.
Vite sunt: 130
cai,

Copiil din sat

urmeaza

la scoasi

115 lepe,

lele

din cat. Mihaesti-d.-j.

Ro-

Aci
scoala.

resedin{a primariel
in partea

si

366
ol
si

boi,

5 vacl,

20 capre, 2000

siori.

Cade

de N.-

600

porcl.

Dupa
carora
li

legea rurala din 1864,

V. a comunel.

comunei se intinde pe o suprafaja de 3100 hect.,

Teritoriul

s'au improprietarit 108 locuitorl,

s'au dat

450

hect.

La

Mihaesti,
Muscel,
haesti,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f., jud.

din cari 45,75 hect.

circiumarl.

vil.

Conesti, mal to^I locuitorii sunt

Riurile,
linia

cat.
-

Mi
Cimla
I

Comerciul se exercita de 6

mosnenl, avind 850 hect.

Vite sunt: 383 boi, 89 vacY,

pe

Golesti

pulung, pusa in circulate

Iulie,

Budgetul comunel e
turi

la veni-

1887. Seafla intre stabile

(6.8 kil.)
si

dc

lei

6200

si

la cheltueli,

24 bivoll, 59 260 rimatorl.

cai,

1455

$
pe

Stilpeni
(5.3

Furnicosi

de 4700

lei.

Teritoriul com. se intinde

j.

kil.).

Inai^imea
:

d'asupra
j

Com.

Mihaesti-d.

se leaga:

o suprafaja de 1350 hect., din

carl 35 hect. ocupate

nivelulul Maril

406.52 m. Ve-

la N., printr'o

sosea

comunala
cu Bala V.,

de

vil.

nitul acestel stapi

a fost

pe anul 1896 de 39878 lei, 20 banl.

cu Mihaesti-d. -s.;
sesti din jud.

la S.,

Pamintul

de

cultura

e mal

Teleorman;
si

mult
gru

ses,

prea pu^in ondulat de

;

cu Radomiresti,

la S.-E.

cu

cite-va valceluse
si

mal mult necir-

Mihaesti, mofie a statulul, situate in com. Mihaesti, pi. Oitul d.-s., fosta pendinte de Hpiscopia Rimnicul; se
lei

Rosiori, prin soseaua judefeana

bogat

in vegetable.

Caracal-Rosiori.
j I

Comerciul se face de 7
S.,

E
de
rile

strabatuta de la N. la
Calma^uiul.

ciumarl.

arendeaza cu 190 12
|

piriul

Pe dealusi
si

Budgetul com. e
la cheltueli

la

veniturl
let.

anual, afara de Reboca, care

j

care se afla de o parte

alta

de 10362,40

s'a

vindut de veci.

de

a
viile

Calma^uiulul
locuitorilor
vite.

sunt
si

Este legata

la N., printr'o so-

asezate

iz-

sea vecinaia cu com. Seaca-Belciugata,

si

Mih&eti, p&dure, in intindere de 240 hect., pe proprietatea

statulul Cilceasca, jud. Muscel,

lazul

pentru

La

E. de co-

la S., la

]%

kil.,

cu

muna

se afla o magura, numita

com.

Mihaesti-d.-j.

Magura-Mare, pe linga care trece

un drum,
rilor.
i

Piriul

Caima^uiul strabate cola

com. Mihaesti,
te

pi.

Riurile,pendin-

numit Drumul-Tatasting, s'a

muna de

N.-V.

la S.-E.,

iar

de manastirea Cimpuiung.

Din malul
in anul

surpat

de amtndoua parole se ridica malurile lui in forma de dealurl,

Mih&eti-de-Jos (Busca), com.

rur., jud.

1861,

Dealul-Calmaju-

unde sunt
si

situate viile, {a-

Oit,
piriul
la

pi.

erbanesti,
(ra-

situata

pe

Calma^uiul
kil.

iulul, pe o intindere insemnata, si de atuncl se numeste Malul-

rinile

izlazul

de

vite.

mura a

2-a),

53
si

de

capi-

Surpat. Se invecineste la N. cu
Mihaesti-d.-s., la E. cu
si

taia jude^ulul,

la

25

kil.

de

Maldaeni
in

MihSeti-de-Sus, sat, facind parte din com. rur. cu acelasl nume,

jud. Olt,
pi.

resedinfa plasei.

la

S. cu Ra{a,

amindoua

$erbanesti, situat

C2C30.

X*rcU JHc{,oar Crogratc.

Vol.

IV.

43

Digitized by

LiOOQ IC

MIHAlASA

332

MlllAlLENI

pe apa Calma^uiul

re?edin{a

pe dealuri. comune! ?i are o

?i

tuiatoare circulate!. Toate sunt

$i

din

venitul

fondului Chrispaturf
intie?i

bine aliniate,
$oseluite.

?i

mare parte sunt

numita din

tescu.

Este un spitai cu 12
i

populate de 980
carl

locuitorl, din

Cea mal insemnata este

pentru barbaflf
{inut din

femel,

108

lmpropriet&ritl

dupa
ara-

Strada Principala,

spesele

comunale

legea rurala, cu 450 hect

bile.

vechime Strada-Domneasca intrelae tirgul in lung, de la Bariera Boto$ani, la Bariera Treca-

judefene.

Stabilimente industriale
merciale

$i

co
1

LocuitoriT poseda:

279
cat,

bot,

sunt:

farmacie,
pletre
;
;

01,

50 vaci, 15 22 capre

bivoll,
?i

14

1274

toare,

$i

face

parte din

calea

moara de aburl cu 4
valurl cu
nirie,
1

165 rimatori.

nafionaia Boto^ani-Mihaileni.

locomotiva
;

sapu-

Popula^iaurgulul estede 1260

dubalarie

o luminarie;
cojocarie,
fle-

Mihaiasa, fost
vr'o

sat, desfiinjat

de

locuitori, din

carl

376
$i

cre^tinf
$i

mal multe
ciobotarie,
stolerie,
rarie,
?.

ateliere de: croitorie,

20 de

ani,

jude^ul

BotoRin-

de

diferite

riturf

na^iuni

bianarie,

?ani, pi. $tefane?ti,

ghile?ti,

com.

884 Evrel.
Biserica, cu hrainul Sf. Nicolae,

rotarie,
a.
$i

butnarie,

pe valea

Mihaiasa, in
statului

partea de V. a mo?iei
Ciornohalul.

deservita de 2
2
cintare^I
$i

preor,!,

diacon,
este

E$iiile

intrarile tirgulul se
:

palamarl,

fac

pe

la barierele

Boto^anilor,
$i

de

zid, spa^ioasa, facuta la

1842,
tir-

Viadenilor, Sinau^ulul
catoarel.
Izlazul
lor este

a Tre-

Mihaileanca,
zau,

mos/'e,

in

jud. Bucat. Slo-

cu cheltuiala proprietarului

com. Zili?teanca,
;

gulul Mihaileni, Gr. Sturdza-Voda, sub direc^iunea BanuluT MiI

pentru pa^unatul

vitearil. fa-

bozia
carl:

are

cam 42

hect.,
?i

din

de

286 hect., 44

22 hect. arabile
i

12 hect.

halache Mavrodin

este

cam

in

A$ezarile locuitorilor sunt

cute cu dreptul
in

padure

vie,

proprietate a mo?-

centrul tirgulul, inconjurata

cu

de bezmenan,
sti

nenilor Mihaile?tT.

parapete de lemn
arborf, facuta

$i

planta^ie de

baza actulul din 1839, ce

$i

de
$i

ci^i-va notabilf

puleaza drepturile
tre tirgove^I
?i

datoriile

in-

Mihaileni, oras el,

virea
hoiu.

al treilea in pri-

ceta^eni localf,
veniturile case!

intre^inuta din

proprietar. Aceste
obser-

vechimel, jude^ul

Doro-

comunale. Mai
1

indatorirl reciproce s'au

sunt in ora?el:
lui

sinagogamare,
ceremoniile
;

vat pana

la

22 Aprilie

1857,
25

Fondafia
luarea

dateaza
S'a

dupa

in care se fac toate

cind s'a renoit actul pentru

ani.

BucovineT.

infiiii^at

8 $col!

de rugacium mat
mici.

4
$i

belferil

de proprietarul Mare?, sub Domnirea lut Alexandru C. Moruzzi

pentru copil maT mart

tru eel

6 pen^i

Infiintindu-se trecatoare

aice
resci^i-

a$ezkdu-se

autorita^ile

Voda\ Numirea o are dupa numele

organizatorulul
?i

Este capitala placet Berhometele.

pective,

se stramutara aci
$i

Aci se

afla:

re?edin^a sub-

va

negu^aton

locuitorl,

al

proprietarului

prefectureT, a judecutorief, aperceptorief, biuroul

carora numar spori apol.

iraprejurare,

In a?a
a-

sau Mihail GrigoreSturdza-Voda

care, in urraa hotarirei ob?te?tet

vamal

al
;

tre-

proprietarul de

catoaref

Mihaileni-binau^i

un

tunci. Mare?, in amintirea

dis-

adun^rf, a dat hrisovul din 1837,

prin

biurou telegrafo-po^tal,
venit
fost

al carui

trusuluT tirg Viadeni de mai

inte,
la?!

na-

care hotari

se

parasi

vechea numire
gul-Nou,

ce-i

se da;

de
Tir-

unil Tirgul- Viadeni,

$i

de

al^if

pe anul fin. 1896 97 a de lei 8737,02; sediul medicului de plasa, $i un depozit

al

ce era pe mo$ia cu nume, care acum participi

ace-

in

mo?ia Piriul-Negru,

scoase

de a se numi

in viitor

regiel tutunului

Mihaileni.

Stabilimente
tirgulul este
ft-

culturale

?i

sa-

de la Alexandru Const. Moruzzi Voda, hrisovul din 30 Maiu

1792, pentru
infiinjarea
?i

Sec^ionarea

nitare sunt

$coaia primara, cu

re-

cuta

in

mahalalelc:

alba,

al-

4 clase pentru bae^I, cu 2 profesori

$i

cunoa^terea tirgulul acesta,

era
in

ce

bastra,
$i

galbena,

neagra,

ro$ie

frecuentata de

30
;

elevf,

forma^iune,

prin

con-

verde.

Stradele
5

traversind
paralele
in?i

fondata de N. Christescu
la

$coa-

tinua adunatura de comercianti

?i

tirgul

pe

locurf
la

primara cu

clase,
?i

pentru
frecu-

al^i

locuitoii.
Bal$
aces-

tre ele,

de

E.

spre

V.,

fete,

cu 2 institutoare

Marele Logofat Teodor

care devenise
proprietar

pe

alte 5 locurl tot paralele in-

entata de 90
invata
i

eieve, la care se

tre ele,

de

la

N.

spre

S.,

in-

felurite
$i

cusaturi,

inr

tor locurf, ne avind coboritori,

tretaindu se intre dinsele

i for-

pletiturl

broderie. Intre^inerea

a donat

averea

sa

lui

Mihail
din

mind marl

patrate,

sunt indes-

acestora se face de stat,

com.

Gr. Sturdza-Voda, prin actul

Digitized by

LiOOQ IC

M1HA1LENI

33

M!HATLE$TT-DE-SUS

1840 i pentru care ca recompense capita titlul de Ba?-Boer.

nati-luI-Mi?u
ticulare).

?i

Mihailesti

(par-

resti, la

18
$es,
i

kil.

42 kil. de Giurgiu si la de Ghimpatf, resedin^a

constitue

Noul proprietar decise organi*

zarea tirguluT acesta.

Terenul e

intrerupt

de

pia$et.

A pot

stra-

multe lacuri

bait?.

Comuna
i

singura o

muta
ma!
$i

in el resedinta acestui ju

Comma
Mihailesti,

e formata din c3tu-

parohie cu numele de Mihale$ti.

det, i

dupa

alte dispozitfT ce a
la

nele: Coltaneni,

Margineanul

Are o popilatie de 1892

flete,

su-

luat,

a trimes

1842

pe

cu

o populatie

de

din carl 385 contrib iabilT;

inginerul Balberitz de a aliniat

1400 locuiton, din cart 255 contribuabilT.

3
i

bisericT, deservite
5

de

2 preoflf

demarcat

stradele,

parcelind

cintarett; o scoala

mixta,

locurile ce s'au dat la tirgovet'

iar irapartirea
Si

Are o scoala
lesti,

in

cat.

Mihai-

cu 4 clase, condusa de o invatatoare

e{! si
si

unor a^a locurl

fa-

a$ezarea bezmenarilor s'a

frecuentata de 73 elevT si IO eleve; doua bisericT, in ca$i

frecuentata de 50 bafete.

1 1

cut prin

Banul-Mihalache

vrodin, persoana prudenta

91

Made
la

tunele Mihailesti

Margineanul,
cinta-

Budgetul com.

e la

veniturl

deservite de 2 preott, 2
re{T
si
I

mare incredere, ca reprezentant

al

paracliser.

Catedrala
si

de 3951 3898 let.

let

si

la cheltuell,

de

Domnitorului Proprietar,
si

e cea cu hramul S-^n Mihail

Gavril.

care a dat mult concurs

fectul
lal

pre-

Mihailesti, cdtun, jid. Arges,

6.
si

pi.

de

atuncT, Spatarul Nico-

CirciumarT sunt

Oltul, facind parte din

comuna

lord. Bucsenescu.

Are o moara de abnrf

in

ruraia Dobresti.

stina pe mosia Margineanul-Sa-

Mih&ileni, trecdtoare,
vina (Austria),
jud.
$i
;

Bucoin

rata.

Mih&ile$ti,

cdtun,

al

comunei

biurou vamal,

Comerciulconstain desfacerea
cerealelor,

Valea-MusceluluT, jud. Buzau,

cu 30 locuitorl
si

Dorohoiu

se afla

mar-

care se

transporta,

7 case.

ginea tirgulu! Mihaileni,

tiera dintre

la fron-

parte la gara Mizil, parte la Cilibia.

Rominia
leT,

Austria

Mihdile$ti,
soal

cdtun

de resedinta,
124

a produs in anul 1896

venit

97

un

Cat de comunicatie are:

comunei
cu

Mihailesti, jud. Bu$\

de 25249

65 banT.
in jude^ul

seaua judeteana Buz.au-Urziceni

Si

zau,

560 locuitorl

alte

drumur! naturale,
in
$i

care

case.

Mihailesti, com. rur..

o pun

contact cu diferite co-

Buzau,
raalul
la

pi.

Tohani,
al

situata

pe

raune

mal cu seama cu

so-

sting
kil.

piriului

Sarata,

seaua vecinala Mizil-Glodeanul.

Vite sunt: 525 bot, 369 vacT,
52
vi^eT,

MihSileti-de-Jos, cdtun, pendinte de com. Mihailesti, plasa

Cilnistea,
in josul

28

de orasul Buzati.

jud.

Vlasca,

situata

Limitelesale sunt: laN., hotarele mosiilor din

155

caT,
of,

246

Tepe,
si

20

catunulul Mihailesti d.s.,

al

Movila-BanuluT
rata
;

com. Cioranca: Bugheni-Sa $i

mos'ieT $0-

minzT,
pore!.

2050

28 canre

453
1

care e a$ezat pe malul drept

Argesulul.

la

E. hotarul
S.,
-

MeseriasI sunt: 2 lemnart,

croitor
si
1

Are: o scoala mixta o biserica

;

pirliga; la

hotarul

mo^iel
si

cizmar.
se

de
poate
insa ca caa-

zid,

deservita de

preot

$i

Glodeanul Sarat
la

(CufurituI)

Inceputul com. nu

2 dascalT.

V. cu hotarele mo$iilor Dul* banul si Miro?i, pana aproape de varsatura vaet Naeanca in
Sarata.

bine preciza; se

stie

Aci se
peste
riul

afla

un pod pe vase

tunul Margineanul exista de

Argesiul.

proapc 300
si

anf,

iar
la

Mihailesti

Colfa ieni de pe

1830.

Suprafa^a

sa

este

de

5214
Mihailesti, com.
pi.

MihSileti-de-Sus, cdtun, pendin te de com. Mihailesti, plasa

Cilnistea,

4037 arabile, 12 padure, 98 fineata, 659 izlaz si 408 sterpe. mal insemnate Proprieta^I
sunt
:

hect., din care

rur., jud. Vlasca,

ca-

jud.

Vlasca,

situat

Cilnistea,
:

compusa din

pe partea dreapta a
gesul,
#1

riului

Ar-

tunele

Mihailesti-d.-j.,

Mihai-

lipit

cu

cat.

Mihai-

lesti d.-s.,

Tufele,

Baneasa si Cosla

lesti-d.-j.

Margineanul-Mislit

(stat),

tieni; situata

pe partea dreapta
extremitaSf.

Are o

biserica,

cu
si

hramul
Elena,
2
cin-

Doamna-Balaa, sau RasturnafiDoamneI-Balaa

(spitalul
-

a riului Argesul,
tea
Ilfov.

Impara^I Constantin
1

Brin-

de E. a jude^uluT, despre
afla la

deservita de
tare^T; o

preot

si

covenesc), Margineanul Sarata,

moara cu aburl; un han.

afla primaria.

DoamnaParaschiva sau R&stur-

Se

20

kil.

de Bucu-

Aci se

Digitized by

LiOOQ IC

mihAilejul

334

MIHORENl-BAL?

Mihaile^ul, munte, jud. Suceava,

intre

comunele $arul-DorneI Dorna. Acoperit cu padure.

si

condusi de o inva^atoare si frecuentata de 44 baeflf si 3 1 fete

3

de 625 pog. Apartine d lut D. A. Guran, si e populate cu ceri,

stejarl, ulmt,

circiumT;

moara cu
teritoriuluT

aburl.

frasinl

si

girni^a,

Suprafa^a

comu-

care predomina.

Mihailejul, phiil, jud. Suceava, izvoreste de la Apa-Acra, de

sub Piciorul-Scurt,
la
si

se

varsa

de 4406 pog., din carl: pamint 2272 pog., tinea^a 251 pog; izlaz 262 pog.; lac si
nei este
arabil

Mihalaseni,

sat, jud. Botosani, pe

partea de S.-E. adealulul, cese

prelungeste in stinga Ba^euluT,
valea Hodoroaia,

Coverca,

in

Calimanelul.

teren

sterp

16

pog.;

pSdure
supra-

Mihaifa,
Jiul-d.-s.,
si

com. rur., jud. Dolj, pi.

la
kil.

3017 pog. Mosia Mihai^a are

fata
bil
lei.

pana
o
trul

in

in cen-

com. Br&teni.
suprafafa"

14

kil.

de Craiova
plasei,

la

30

de resedinfa

si

de 1424 pog. pamint araaduce un venit de 36000

Potmelful, cu o su-

Are o
si

de 2341
145

hect.

o populate

de

familil,

Filiasi.

Apar^ine d-luT D. A. Guran.

:

sau 570 suflete,

contribuabilf.

din

carl

195

Situata pe

loc ses, pe malul

si

Padurile

drept aljiulut
luIuI-Ro{eI.

la

poalelc Dea-

prafaja de 179 hect, aparfinind

d-net Eufrosina
I.

Suliotu,

Mi-

Aci este resedinfa comunei Brateni.

primariei

Se invecineste
Cotofeni-din-Dos
Breasta;
desti; iar
Isalnifa
si
;

la

N. cu com. cu com.
Pre-

haifa, cu

suprafa^a

de 625
D. A. Gucare

Are o
de 40
1

biserica,
;

cu

preot

$i

la S.,

hect. aparfinind d-lul

2 cintarefi

scoala\
si

condusa

la

V.,
E.,

cu

com.

ran, sunt populate cu cer, ulm,

frasin,

inva^ator
1

frecuentata de

la

cu comunele

jugastru

si

girntya,

elevl;

circiumi; 2 morlde

Almajelul.
acci-

predomina.
Viile se gasesc pe mosia
cuitorilor
si

apa.
lo-

Terenul cotnunel este

Vite sunt

200 boi
01,

si

vacl,

dentat de dealul Poroina, avind

in

proprietarilor
si

175 cal, 1420

comuna
si

inalfime

de

200

produc vin rosu

alb.

In

apropiere

140 porcT. de Mihalaseni

s'a

m,
si

acoperit cu finea^a, padurl

Transportul se face cu carele

a fost satul Serafinesti, care

viT.

pe calea comunalS.

desfiin^at, locuitoriT asezindu-se

In

comuna

se gasesc cite-va
Ochiul-lul Galm.,

Comuna
cale

este strabatuta
si

batyl litre

cart:

comunala vecinala
cat

de o de

in Mihalaseni.

ben, cu o suprafa^a de 35
Balta-Gildaea,

doua

comunale.
la la

Mihalceni, numire vechu

veniturl
cheltuelT,

cd-

Balta-Sfinta, Bir-

Budgetul com. e

tunulul

Vijiitoarea,

din

com.

varea^a
se

si

Marina. Balta Gildaea

in

scurge
in

Balta-Sfinta,

asi

de 2330,48 de 2236,76

lei
let.

si

Martinesti, jud. R.-Sirat, nuraita

ast-fel

pentru

c<k

maT

inainte

ceasta

Ochiul-luI-Galben
in

Locuitoril poseda

34

vite

aparfinea comunei Slobozia-Mihalceni.

impreuna

Jiul-Vechiu.

marl cornute, 49
cladit

oT,

22

caf.

Se

zice ca la anul

1830 un
fi

oare-care Mihaija,

ar

case pe acest loc, apol

alfil l-au

Mihai^a, sat, jud. Dolj, pi. d.-s., com. Mihai^a. Aci este
din^a primariel.

Jiul-

MihSlceni-Slobozia,
in jud.
d.-j.

com.

rur.,

rese-

R. Sarat,

pi.
-

Marginea
Mihalceni,

urmat
tul

si ast-fel se puse incepucomunei Mihai^a. Se compune din doua cat.

populat de

VezI Slobozia
si

831

suflete, din carl

431 bSrbati
func-

com.

cSt.

si400femel. Locuescin 174 case.

Mihaifa, care este

resedinfa,
si

si

catun

de

Are o scoala mixta, ce

{ioneaza din

Mihoaia,
pi.

piriii,

ce

curge
;

prin
izvo-

Potmel{ul.

1886; o bisericS,

Tirgul,

jud.

Tutova

Mult timp resedin^a comunei

a fost
in

cu hramul Cuvioasa Paraschiva.

reste din

padurea Iepureni
si

de
la

com. Co^ofeni-din-Dos,

linga cat. Bursuci, curge de

pana la anul 1874. Are o populate de 1036 suflete; douS bisericT, unul in catunul Mihaifa cu hramul Sf. Paraschiva, iar a doua in catunul
Potmel^ul, deservite de
si
1

Mihai{a, mosie

particulars,

jud.

V. spre E.

se varsa

in piriul

Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Mihai^a;

Elanul, la E. de cat. HanSseni.

apar^ine d-lul D. A.
are pe dinsa padure

si

Giran si o moara

Mihoreni-Bal,
pi.

sat,

pe mosia

cu aburl.

cu acelasl nume, com. Tureatca,

preot
mixta,

Berhometele, jud. Dorohoiu,

familil,

2 cintarep; o scoala
la

Mihai^a, ptidure
Dolj,

particulars, jud.

cu 71

sau

282

suflete.

ce func^ioneaza de

anul 1886,

pi. Jiul-d.-s.,

com. MihaHa,

Proprietatea acestel par{I

din

Digitized by

Google

M1H0RENI-STAVRAT

835

MIJLOCUL

trupul intreg al mo$ieT Mihoreni,

este a familieT Bal$
;

Mijea, pddure astatulul,

dere de
1 1

in intin-

13.

chiopeni, cu satul $chio-

din vechime

50

hect.,
pi.

pendinte de

peni, la N.
14.
$e$ti,

afosta M-rel Horceca, din Bucovina,

com. Morani,
|

Filipeti, jud.
tru-

Stoesesti,
in

cu satul

Stoe-

p&n

la

1785,

cind se
dii

Prahova, care, Jmpreuna cu

purile Gruiul (750 hect.)
?i

partea de jos.

vindu intreg

trupul mo^iel,

Ghirla

15.

iscani, cu satul $i?cani,

vizata astSzi in

Mihoreni-Bal$

Mihoreni-Stavrat,

de pe com.

doveni (650 hect.), formeaza pSdurea Moreni.

N.
16.

uletea, cu satul uletea,

Buda,

pi.

Her{a.

in

partea de jos.
17.

Satenii improprietartyT au 199

hcct.

Mijloceni, trup de mosic

'

raz&pi.

Tdmdscni, cu satul

Ta

48

aril

pamint;
71 hect., 61

proprie-

seasca, in
Prutul,

jud.

Covurluiu,

ma?eni, in partea de jos.

18.
$i

tatea
aril,
.

mo$ieT are 213 hect., 40

com Oancea.
in

fr/u/, cu satele: Micle^ti

'
*

cimp

$i

aril,

pa-

T^u
19.

a partea

de

jos. Cir-

dure.

Mijlocul, plasa,
:

partea de S.

Urdesti,

cu

satele:

Hotarele mo$ieTsunt cu

Bu-

a jud. F&lciu,

marginita la
;

N.

pe?ti,

Odaia-Sirbilor,
$i

Pogaceni,

covina, Stoene$ti, Culiceni,

Tu-

cu pla?ile

reatca

$i

Mogoe?ti.
i

Mihoreni-Stavrat, sat, pe mo$ia cu acela^T nume, com. Buda,

pi.

Crasna $i Prutul la S, cu jud. Tutova; la E., cu pi. Prutul ?i la V., cu jud. Tutova, de care se desparte prin apa BirladuluT.
:

Popeni, Urdesti

Urde$ti-Tir-

gu$or, in partea de jos.

20.
ne$ti

Urlafi, cu satele
^i

Ploto-

Urlafi.

21.
leni
s1

Vittotesti,

cu satele: Vapartea de

Herfa, jud. Dorohoiu, cu 75

saii

Este formata din urm&toarele

22

Viltote^ti, in

familii,

273

suflete.

comune:
1.

jos.

Proprietatea
d-lor C.

mo^iel
$i

este

R&rbosi,
i

cu

satele:

Bar-

22.

Vutcani,

cu

satul

Vut-

Stavrat

Nastase Bri-

bo$i

Taetura-Brbo$i, in par-

cani, la mijlocul pla^el.

escu.

tea de N.
biserici, cu

Teritoriul pla?el este deluros

Are o
Mihail
in
$i

hramul

Sf.

2.

B&sesti,

cu satul Ba?e$ti,

in

mare parte acoperit cu pa-

de lemn,facuta $i Costa Braescu Dim. de 1780

Gavriil,

la mijlocul placet.
3.

durT.

Deleni, cu satele:
$i

Deleni,

Este br&zdat de mat multe

vaT,

Volcinschi.

Gola^ei

Talaba,

in

partea de

prin

carl

curg un

numar
spre

Satenii improprietariti au 127

hect.

Nord.
4.

de

piraie, ce se vars, unele

$\

pamint.

Tar

proprietariT,
$i

Dodesti, cu satul Dode$ti,

V., in riul Birladul,

altele spre

415
hect.

hect, 34 aril ctmp, 29 aril padure.

$7

la mijloc.
5.

E., in piriul Elanul.

Gdgesti,

cu

satele:
$i

GaPei-

Piriul

Elanul face hotarul des-

Hotarele mo^iel sunt cu

go$e$ti, Bece^ti,

MoBu-

geti, Giurcani,

Grozeti

par^itor,

de

la
i

N.
pi.

la

S.,

intre

Tureatca

cani, in partea
6.

covina.

de jos a pl?eL Grumdzoaia, cu satul Grula

aceasta plasS

PrutuluT.

Sunt multe

livezT $i viT,

mat
in

mazoaia,

N.
f

cu seama prin satele

;

raz&$e$tT.

Mihuteti, mahala,
Satrucul,
pi.

in

com.

rur.

7.

Guifei

cu satul Gui{ei,

Padurile sunt
lemnariT de tot

abundente
felul.

Motrul-d.-j.,

jud.

la mijloc.
8.

Mehedin^i.

Hoceni, cu satele

Hoceni,
$i

Plasa

Mijlocul,

unita

cu

pi.

Hoceni-Tirgu?or,

Tom$a
:

$i$|

Prutul, se administreaza
tra

de

ca-

Mijarca,
pi.

sat, in
f

jud. Mehedin^i,

cani-Boere$ti,
9.

in

partea de

N.
j

un sub-prefect.
tirgusorul Falciti.

Ocolul-d.-j.

com.

rur. Fin-

Hurduji, cu satele
$i

Hurin
|

Re$edin^a ambelor pla$T este

tina-Domneasca.

duji-Boere$ti
la

Hurduji-Razei,
I

mijloc.
10.

Mija^i, sat, facind parte din

rur.

com.
lia

Jigdlia, cu satele: Jiga-

Mijlocul,

plastf,

in la

jude^ul

Olt.

LSpu$ata,

pi.

Cerna-d.-s.,

$i

Ra^cani,

in

partea de jos
|

Se margine$te
care incepe

N. cu

pi.

Ve-

jud. Vilcea.

a pla$el.
lo1 1

dea-d.-j., printr'o linie cercuita,

:

Are o populate de 243

cuitorT;

Mdl&esti, cu satele Po$ta-Elanul

$i

Ma-

de

la

limita jud.,

bisericS,

fondata
la

la
kil.

lac?ti,

Tupilafi,
i

trece pe linga com. Gueti,

tai,

Opla

anul

1842. Este situat

Sarule^ti,

la mijloc.

Negreni
pi.

$i

se

termina

de

cat.

reedin{a

cu
1

12.

Ofeleni,

cu satele: 0{e|

E.

de

Oltul-d.-j.
pi.

La

S.

se
?i

$coala.

leni

?i

Bagful, la N.

marginete1 cu

Siul-d.-s.

Digitized by

LiOOQ IC

MIJLOCUL

336

MIJLOCUL

$erb&nesti;

la

cu jud. Arges,
prirt riul si

satele Valea-Arinilor (com. BSlt&testi) $i

Grasi, Blebea (SchitulM^nesti),

de care se des parte

dealurile riulut

Cr&dioani,

apoT

pe

Fabrica, Ingftresti
feni
tul

(Sileni),

Jul-

Vedea,

iar la V.,

culmea dealuluT Grind&ul, dintre

satele Balt&testi
si

(LiestfyMlnesti.Plopi, Schisi

cu

pi.

Oltul-d.-j.
riul

Grindaoani,
intre

Tirgil-Nou, in centrul

pi.,

AfarS de

Vedea, care ud&

scoborind spre

S.,

satele

intre

com. Humulesti, Neamtu,

Timisesti,
Uricheni,
si

partea de V. a pl3seT, maT este

strSbatutS de riurile Plapcea
si

GrindSoani

si

Grum&zesti, apoT

Raucesti,
P&straveni,
lioara.
6.

pe

la S. satulu!

Poeni (com. UsDragomire^ti,

Grum&ze$ti

Fi-

Negrisoara, care se vars&

in

riul

ca^i),

Unghiil,

Vedea, avind

uri

curs regular..

Terenul pl&seT Mijlocul este

Mastac&nulfcom. Dragomiresti), pe la E. satelor Ghigoesti (com.

Serbesti), la V.
pul,
si

Timieti

cu c&tunele:

Ti-

misesti, Preutesti,

Buzaft, Un-

mat

ridicat

c&tre V.

si

fnclinindu-se in partea

merge de E.

satulut

Hirto-

gheni

si

Dezrobiti, in partea de
pi.,

Maximesti (com. Birg3oani),

N.-E. a
cesti,

intre

com.

Rau%\

Calea

feratS

Pite?ti

Slatina

limita

com. MSrgineni. La
pi. Bistrita; la

S. se

Petricani,

P5str2veni

strbate partea din centru a plisel

limiteaz& cu

N., cu

jud. Suceava.
7.

Mijlocul. AfarS.

de aceasta
si

jud. Suceava.

Humule$ti,

cu

cStunele:

are numaT sosele comunale

cinale, cart leag&

vein-

Este formats din

nite:

pl&sile
si

u-

H'imulesti,

Ocea (GhermSnestiBejani,

comunele

Bistrita d.-s.
la
si
1

Mijlocul,

OanceT), Topolita,
leni
si

Depi.,

tre ele.

cuprinzfnd
(18 rurale
t.

un loc
urban S)

19
si

com.

Xoncea

centrul

Plasa Mijlocul cu resedinta in

anume:
Ag&de

intre

com.

Neamtul,

Vinitori,
si

com. Buzesti coprinde

1 1

co-

Pipirigul, cu cAt'inele: Pi-

Filioara,
cani.
8.

GrumSzesti

Petri-

mune
Optasi,

rurale: B&ltat'i,

Birceul,

pirigul, Plutonul, Biboesti,

Buzesti, Corbul, Florul, Icoana,

peni, Cuybeni,

Dolhesti,

PitilS-

Filioara, cu c&tunele:

Fi-

Potcoava,

Siuesti,

Ur-

geni

si

T2nt{eni, in partea

lioara,
liesti,

A^apia, V^raticul, CehFilorul,

soaia

si

Valea-Merilor.

N.-V. a plSseT, intre

pi. Piatra-

Gropile,
si

Piriul-

Are

8 scoale.

Muntele
2.

si

jud. Suceava.
ctttunele: Vi-

TirnoveT,
nit^ile

Zembesti
:

comu-

Vina ton', cu

religioase

manSstirea
si

Mijlocul (De-Sus-),
Neamtu, asezatS pe

plasti,

in

n&tori,

Neuitisorul,

Condreni,

V^raticul,

Agapia

Agapiaintre

partea despre N.-E. a judetuluT

v3ile: Mol-

Drebuta, Todiriteni,

Lunca

si

VechTe, in centrul pl&seT,

comunitatile religioase:

M&n&s-

com. VinStori,
mulesti
9.
si

Bal^testi,

Hu-

doveT, NeamtuluT, TopoliteT, mal

tirea-Neamtului, Secul, SchituISihlea, SihSstria,

GrumSzesti.

mult in regiunea cimpeneasc3, de cit in partea muntoasci a jndetuluT.

Vovidenia
de
N.

si

Bdl^tetif

cu

c&tunele:

Procovul,
pl&set,

in

partea

B^l^testi, MitocuMuT-Balan, Valea Arinilor

si

intre pi.

Piatra Muntele

Valea-SeacS (Vacentru
si

Se mSrgine^te Roman, de care

in

la
in

E. cu

jud.

si

jud. Suceava.
3.

lea-Alba), in

partea

parte (pSn

Ncamful,

com.

urb.,

cu

sudicS a pliseT. intre com. Hangul, VinStori,

dreptul com. Uscati), se desriul

mahalalele: Beriiria, Boistea,

ralambie, Pirnil-UrsuluT,
ten,

Ha
cen-

Filioara

si

Cr&-

parte prin
aci

Moldova,

iar

de
ale

Pome

cSoani.
10.

prin

limitele

naturale
(c~>m.

Prundul
si

si

T u t uen,

ni

Grumdzeti cucStunele:
t

satelor: Valea-Albft
ca{i),

Us-

trul pi.

intre

comunele

Husi

GrumSzestt,
chistea,
ce^ti,

Arsinesti,
Joseni,
si

Cure-

Chiliile,

Talpa,

Omiceni

mulesti,

Vin&tori,

Raucesti

Hotarul,

Mlin-

(com. Talpa), Ruginoasa (com.

Bozieni),

Petricani
4.

Ruseni, Ursi
pi.,

Hiza,

Climesti,

Miesuncsti
la S.,

Rtiuceti, cu c&tunele
Sirbi,

RSuSu-

centrul
cani,

intre
si

com.

Petri-

(com. Budesti GhidiT);

pi.

cu

cesti,

Oglinzi,

Ghebeni,

Cr<lcoani

PastrSveni.

Piatra-Muntele, trecind linia

S.

Lebeda, Munteni, Redeni,

zeni, Trohinesti
rice,
si

n.
E. a
si

Uricheni, formats din

in

de hotar din
rateni
gul,
si

de satele T&(com.
Pipiri-

Aprodul-Pupi.,

singurfi cStun5,
pi.,

partea

de

Cujbeni

in

partea de N. a

in

intre

com.

Petricani

marginea

jud.

Suceava),

tre

com. Neamtul, Petricani, Tisi

P&str&vent.
12.

pe culmea muntelut Petru-Vod3, t&ind muntele Domesnicnl, ma!

sus de izvorul piriului Cr&c5ul
si

misesti
5.

jud. Suceava.
:

Pastr&veni, cu c&tunele:

Petricani, cu cat un ele

Pe-

P^straveni,
Spiesti,
d.-j.
si

R&deni,

Davideni,

tricani,

TSrpesti,

Petricani-d.s.

Fundatura,

pbucaniin

prelungindu-se

de-alungul

cul-

(Petricani- AgapieT), Curechistead.-j.,

Schitul-^ibucanilor,
pi.,

mei Magura-V&raticulul, printre

Slobozia, folicea, Boistea,

partea de E. a

spre

mar-

Digitized by

V^OOQlC

MIJLOCUL
ginea

:7

MIJLOCUL

despre

jud.

Roman

si

intre ele ar

fi

aceea dusa de

la

Ape
ara)
si

minerale sunt

la

Bal-

Suceava, intre com.

Usca{i, Uricheni
13.
ca^i,
si

Timisesti,

satul Balt,atesti, spre

tul

V. de

sa-

Jatesti, Oglinzi (sta^iuni

balne-

Grumazesti.

Filioara,

pe

la

manastirea
spre

Manastirea-Neamtul.

Uscafi, cu catunele: Us-

Secul,

Cetatea- Neamful,

Caile

de comunicatie
Balt,atesti
-

sunt:
-

R^zboeni, Borsesti, MargiPoenile,

Totoesti,
Lela,
si

Baia (jud. Suceava).

Piscurile

soseaua
din
a-

Neamfu O;

nea,

de

niunji

glinzi-Falticeni (continuarea soselel

Dramesti, in partea
centru a
pi.,

de E.

ceasta plasa sunt ma! put/in re-

Piatra-Xeam^u)
(jud.

soseaua
Suceava),

intre
si

com. Talpa,

marcabile de
Bistritsa
si

cit acele

din

pi.

Neamt,u-Mosca

Dragomiresti
14.

PastrSveni.
:

ramurile
in

cele

mai

Talpa, cu catunele Talpa

-

importante vin
la

($erbesti - lul Talpa),

Hlapesti,

S.

zona cuprinsa de cursul piriulul Ozana,

pi.

mergind paralelcu piriul Neamt^u, pana la varsarea acestuia in Moldova; soseaua Piatrariul
Bozieni
(continuare
;

Negoesti, Taetura (Taetura-Borseni),

esti,

pana spre hotarul

Piatra-

soselel

Homiceni, Chilia
in partea de E.

si

Cra-

Muntele, intre soseaua jud. Pia-

Piatra-Roman)

soseaua Drago(continuare
)
;

com.,
insi

spre marginea jud. Roman,

tre

com.
15.

Uscaji,

Birgaoani

tra-Roman si jud. Suceava, iar cursul acestui piriu la N. de sunt numal ramifica^iunile muntelul

miresti-TupilaVi
soselel

a
so-

Girovul Tupilat/i

seaua

Humulesti
si

Manastirea-

Bozieni.

Halauca.

Neam^u
piscurl

Pipirigul.

Dragomiresti,
Dragomiresti,

cu

catu-

Cele
sunt:
l'lesa,

maT principale
Cotnarelul,

nele:

Unghkil,
partea

Petru-Voda,

Mijlocul,
mit& ast

plasii, jud. Vasluiu, nufel

Timpesti, Mastaranul, Bornisul

Procovul,

Domesnicul,
Bradit^elul,

de

la pozit^iunea

ce

(Aramoaia), Negoesti,

in

Stinca-Caprioarelor,

ocupa

in

centrul

judetulul.

Se
din

de S. a
Cirligi
si

pi.,

intre

com. Uscafi,
catunele:

Osoml,

Virful Fagilor,

Sihlea,

intinde de la N.

spre

S.,

Birgaoani.

Ciungi, Uealul Mare, Ceardacul,

marginea jud.
pe
culmile

lasi,

pana

in

mar-

16. Birgaoani, cu

Fundul
Oglinzi.

RomancseT,

Corogeni,

ginea orasului Vasluiu. Situata

dtalurilor
si
:

Birgaoani, Ghilaesti, Balanesti,

Grindaul, Palanca,

Magura

si

vaile

Breaza, Certieni, Dirloaga,

ximesti
si

Ma

ce se intind intre piraiele

riuri:

Rebri-

Vladiceni, in

partea

Dintre

Moldova; dintre
al

ceasi

riul Birladul,
si

ladreaptaDola

de S. a
besti,

plasel, intre

com. $ersi

piraie, toate apele carl fonneaza

brova^ul

Vaslue^ul, ia stinga.

Margineni,

Bozieni

inarelc

basin

Talpa.
17.

anunie: Risca (cu

Bozieni, cu catunele
(tirg)
si
:

Moldovd si Neamafl.),
Ozana
si

Se niargineste
Iasi
la
;

N. cu jud.
;

la

S.,
pi.

cu orasui Vasluiu

Boin

\\\\

(cu

Nemfisorul,

si

E.,

cu

Crasna
si

si

la V.,

cu

zieni

Ruginoasa,
pi., intre
si

sub-aflucnt,ii),

Topolit,a
afl.),

Va-

plasile: P'undurile

Sttmnicul.

partea de E. a

com.

lea

Alba (cu

Vladiceni,

Ta
in

Este formata din

1.

11

comune
:

Talpa,
Ghicai.

Birgaoani

Budesti-

tomiresti,

Margineni (aceste din

se

Boreasa,

cu

satele

Be-

urma, impreuna,
caturiul

vars&

reasa, Bola{i,
si

Bo^oaia,

Cirlesti

18. Budeti-Ghic&l, cu

Bistrita;.
in

Rascani.
2.

nele:

Budesti

Ghicaf,
si

Faurei,

Este de obscrvat ca,

neral,

ge-

Bodeti, cu satele

Bodesti,

Ciimesti, Micsunesti
resti,

Tatomi-

panta de
ce
la

ir.clinatiunc

BorosAsti,
(PetrcsLi),

Radiul,
Scinteia,

Damacusul,
Tirgusorul,
si

in

partea dc S. a piasef,

apelor,

uda aceasia
V.
la

pla^a,

spre hotarul jud. Roman, intre

este

de

E.
in-

Borosasti, Tufesti
ti-d.-s.

d.-j.

Tufes-

com. Bozieni, Margineni

gaoani.
19.

si

Bir-

Agrieultura se face pe o
tindere de 39004 hect., 39

aril.

3.

Coddefti,
si

cu

satele:
si

Co$er-

Mdrgineni, cu catunele:
Itrinesti si

Iniasul vitelor are o intindere

diesti (sat
botesti.

tirgnsor)

Margineni, Hoisesti,
Hirt,esti (Deleni
si

Virleni

nu

de 2589 hect. 10 aril. Industria e mult maT bine

prczcntata In aceasti plasa
cit
in
pi.

re-

4.
ri^a,

Diine^ti,

cu

satele
si

Cio-

mai exista ca sate), in partea de S. a pi., intre pi. Piatra-Muntele,

de
fa

Ddiesti Goliel

Danesti-

Bistritsa;

numarul
fac

Ra/csi.
5.

pi.

Bistritsa,

jud.

Roman,
pre-

bricelor

de }esut

singurul

Fcrcfti, cu satul Feresti.

J/i/refti.
si

com. Dochia.
Teritoriul acestel
zint&
si

renume orasului Neam^u, maplasl

6.

cu

satele:

Mir-

nasurelor Vaiaiecul

si

Agapia.
fa-

cesti
7.

Radiul.

doua

regiunl:
linia

muntoasa

Are o populate de 9922

milif,

^uranepi, cu satele: DracGhergheleul

si

deluroasi;

despar^itoare

sau 43420 suflete.

sani,

uranesti.

Digitized by

LiOOQ IC

MIJLOCUL

3i38

M1L-VEL-CULAC

8.

Tdcuta, cu satele

Cujba,

milii,

sau 13973 suflete

deservite
;

28

bi-

Aci e resedinfa com.

sipi.

rur. Ni-

Focsoaea, Pripoarele, Protopesti,

sericl,
$i

de
1 1

20

preo^T

Cade

in centrul comunei.

Ruteni
9.

si

Tacuta.
:

29 eclesiarhi

scoale, fre?i

Telejna, cu satele
Ciofeni,

ButuTatad.-s.

cuentate de 393 elevt

leve.

56

e-

Mijlocul,
com.

sat,

facind

parte din

caria,

Cbioaea,

rur. Stanesti, pi. Oltul-d.-j.,

rani, Telejnad.-j. i
10.

Telejna
cu

Vite
nute,
ot,

71 18

vite

mart
cal,

cor-

jud. Vilcea.

Are o populate de
129 barbaft
partea din
130
mij-

Valea-Rea,

satele:
d.-s.

14 bivoll, 1008

1435

259

locuitorl:

Moara-Domneasca, Rotaria
si

103 capre, 1526 rimatorl.

Locuitorii poseda 1460 stupi

feme!.

Cade

in

Valea-Rea.
1 1

loc a comunei.

Zdpodeni, cu satele
Rotari-d.-mj.
si

Ro-

cu albine.

Are o
cu 82 locuitorl, jud.
Oltul,
rur.

biserica

si

scoall

tari-d.-j.,

Zapo-

deni.

Mijlocul,
Arge?,

sat,
pi.

Mijlocul, mahala, facind

din com. rur.
na-d.-j., jud.

parte
Cerpoe

Aceasta plasa este deluroasa pe toata intinderea el. Are mat

multe culml, cart
toate pleaca

facind

parte

Dejoiul,

pi.

din com.
neni.

Cremenari-Mos-

Vilcea. Are

pulate de 120
resedin{a
sat,

locuitorl. Aci

din dealul Bordea, ce face ho

tarul intre jud. Iasi
si

primariei.

In

partea

Vasluiu.

Mijlocul,

facind

parte

din

de V. a aeestel mahalale,
lul s'a

e Dea-

culmea dintre piralele Dobrova^ul si Cu^igua, care se

Ast-fel e

com.

rur. Paro$i, pi. Oltul-d.-s.,

lul-Mare, care in toata intinderea

jud. Olt, cu o
locuitort.

populate de 395
urmatoarea

surpat la 1874.

termina din jos de Tacuta

cul$i

mea
de

dintre

piriul

Cu^igna

Are o
inscripjie

biserica cu
:

Mil-vel-Alciac, vale
in jud.

insemnati,

Rebricea, care fiind

alte pirate,
$i

intretaiata
diferite

Tulcea,

pi.

Babadag, pe
siju-

formeaza

Zidita in

zilclo

In&l^atuluT
la leatul

imparat

teritoriul

comunei Enisala
izvore?te

alte culm!

val, carl

toate se

Alexandru Pavlovici,
ostencala
si

1S07, prin
robilor
luT

rilovca

din

poalele
se

termina din jos de ora$ul Vasluiu,

la

toata cheltuiala

confluenja piriulul Vas;

D-zeu: Ereu George, Ereu Hadea, Eri^a

Maria,
Eri^a

sudice ale dealului Orta-Bair;

indrepteaza spre
S.,

Stanca,
si

si

cu

nil

lor.

Si

avind
la N.-V.
estici

lue^ul cu riul Biriadul

unele pe
s'aft

infrumuse^at
se vede, ca

cu zugraveala, ddpa
tic

direc^iune generala de
la S.-E.,

partea dreapta
dului, altele

in

$esul

Birlain va-

cum

sa

spre

pomenire
In zilele

brazdind partea
si

pe stinga,

vesnica la tot neamul

lor,

acum
G.

a plasei

cea sudica a comunei

lea piriulul Vaslue^ul.

Luminatului

Domn
si

loan

Caragea

Enisala, pe cea estica a comunei Caraman-Chioi

si

Pozi^iunea deluroasa a plasei

face ca terenul el

Voevd,

la leatul

1S17, cu blagoslovenia
stapin
al

Sfin^itului

Episcop

nostru,

cea
;

centrals
prin

sa

fie

udat
$i

loan Argesianu.

a comunei Jurilovca

curge

de un numar mare de
piriiase

piraie

paduroasele dealurl Caramantrivi

ce

se

strecor
;

printre

Mijlocul, cdtun, pendinte de com.

Potcoava,
situat
pi. Mijlocul, jud. Olt,

si

Biuiuc-Orman-Bair,
kil.,

si,

dupi

vaile acestor dealurl

osebit se

un curs de 10
in

se deschide
linga com.
se intinde

gasesc iazuri marl

Partea de N.
inal

si

mid.
este

pe malul sting

al

girlei
si

ezerul Golovi^a,
;

a plasei
dealurile

Plapcea.

Are 468
la

locuitorl

Jurilovca

pe valea sa

rece,
$i

fiind

mal

o biserica zidita

anul 1855,

drumul comunal
lovca.

Vistema-Juri-

inalte

acoperite

cu padurl;

de Diaconul Tolos.
Aci se
riel $i

partea de S. e mal

cimpeana,

afla localul

de prima-

avind

si

cultura

mal intinsa
in
tir-

$coala comunei.

de

cereale.

Resedin^a plasei este

gusorul Codaesti.

Mijlocul, com.
rur.

sat,

facind

parte

din

Mil-vel-Culac, vale, in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe teritoriul comunelor rurale Cauli-Bugeac
$i

Nisipi, pi. Cerna-d.-j.,

Ciamurli-d.-j.,

servindu-le

?i

pe linga agricultura se mai ocupa sj cu culLocuitoril,

jud. Vilcea.

Are o populate de
$i

ca hotar; se desface din

Visterna, din poalele
se
lui

dealul
sudice;
intr'o la

190 locuitorl

o biserica, fon-

tura viilor

si

livezilor,

ce sunt

data

la

anul 1861.
riul
$i

indreapta

spre

S.,

mal multe
a plasei.

in

partea de mijloc

K
N.
la

udat de

Cerna

la

S.,de

direcfiune

generala de

X.

Lovisteanca
teritoriulul

Valea-Salcil dela

spre

S.

merge
si

printre satele
taie

Intinderea

de

S.

Ciamurli

Cauli-Bugeac;
si,

35865

hect.
fa
j?i

brazdata de dealurile Cerna

cimpia Tatli-Suhat,

dupS un
\w

Are o populate de 3818

Nisipi.

drum de 6

kil.,

se deschide

Digitized by

LiOOQ IC

MILANUL
partea nordica a lezerului Golovita-cel-Mic.

339

MILCOVUL
Mera

din mun^il comunel

si

se

Comuna
Are
3

se intinde pe o su-

varsa in Milcov, jud. Putna.

prafafa de 1900 hect.

bisericT:
la
la

Milcovul-

Milanul, deal insemnat, in jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Luncavifa, situat in
partea nordica a plasei
si

Milcoveni,
situat
la S.

sat,

pendintede com.
Olt,

din-Deal,
si

Milcovul-din-Vale

Buzesti, pi.

Mijlocul, jud.

la Prooroci.

Cea din Milconu

functioneaza,
Cele-1'alte
si

a co-

munel,

la 3

kil.

spre N.-V.

de

pe lunca, in stinga Vedel, de comuna. Are 218 locuitorl, eel mal mul{I mosnenT.
rur., jud. Olt, pi.

vul-din-Deal
fiind

cam

ruinata.

sunt deservite de 2 preofT

paracliserT.

satul Luncavita. Este de natura

stincoasa

si

are o inalfime de 48
se

Milcovul, com.
al
si

LocuitoriT
si

poseda: 220
bol,
si

cal

m.

Dupa

el

zaresc
si

Vaca-

Siuld.-s., situata

pe malul sting
lui,

lepe,

200

160 vacl,

10

reni,

Garvan, Galafi

Dunfirea,

OltuluT

si

pe valea

cum
la

bivoll,

1500 ol
si

100 porcl.
co-

pe o

mare

intindere.
el

S'a cre-

pe valceaua Urlatoarea,

Veniturile

cheltuelile
lei.

zut c& pe

ar

fi

existat

un

kil.

dc
si

Slatina,
la

capitala

jude-

munel sunt de 2600

lagar roman, insa sapaturile de

{uluT,

26

kil.

de resedinfa

Comerciul se exercita

in co-

pamint acum
pentru case
peste
nici

facute nu in acest

plasei.

muna de 4

circiuman.

scop, ci pentru a scoate piatra

(o cariera), n'au

dat

Se compune din 4 catune: Milcovul-din-Deal, unde e si resedin^a

O
muna

sosea comunala leaga cola

N.

cu

soseaua jude-

inscrip^ie.

E maT
un
cor-

comunel,
si

Milcovul-dinStejari,

^eana Slatina-Turnul - Magurele,

iar la S.,
si

probabil ca a fost

aci

Vale, Prooroci

cu o

cu Ipotesti, Malul-Rosu

don sau bechet

(intaritura tur-

popula^iune
din can

de

1061 locuitorl,
lo-

Viisoara.
si

Tot pe
ferata

aci

trece

ceasci). Pe la poalele sale nor-

242 contribuabilT,

Oltul

linia

Bucuresti-

dice curge girla Ciulnetul.

a-

cuind

in

212 case
ca

si

28 bordee.

Virciorova.

coperit in partea de E. cu semanaturl

si

Se

zice

comuna dateaza
:

Un

singur

deal,

din

malul

in cele-1'alte,

cu

finefe.

de 400

anT.

PrimiT sal locuitorl

sting al OltuluT,

numit Icoana,

au fost proprietary

Mateiu

si

brazdeaza comuna, in partea de

N.-E.

Milcoiul,
Arges,

sal,
pi.

cu 280 suflele, jud.

Topologul,

facind

parte din com. rur. Milcoiul-Izbasestt. Are o biserica, cu hiamul Adormirea, deservita de 1

preot

si

cintaref.

Milcoiul-Isb&seti,

com.

rur.,

Dinu Milcoveanu iar dintre {aBarbu si Radu Nedescu, ranl Patrascu Nedescu si al{il. Locuitorif se ocupa cu agricultura, afara de 6 Bulgarl si 9 familil de 'pgant, can se mat ocupa si cu alte meserit. El desfac productul muncel lor la tir;
:

VaT sunt: Valceaua-Bisericel,

Urlatoarea, a-Boului, a Cacovel,
Bancila, Trapila
si

Suhatul, toate

dind
la S.
la

in

Olt.
la

Se limiteaza
si

N. cu Slatina,
si

E. cu com. Coteana
riul Oltul.

V. cu

pe apa Topologului, jud. Arges, pi. Topologul, la 17 kil. de

gul din Slatina.

Pamintul, pe valea OltuluT, e

nisipos, iar

com.
testi.

rur. Tigveni, resedinfa subsi

Mosia aparfine statuluT si altora, ca d. Dem. A. Polihron, care

pe deal, argilos

si

in genere, pu^in fertil.

prefecture*,

la

22

kil.

de

Pi-

poseda 400
targief,

hect. arabile

si

Se compune din
si

sate:

hect. padure, d. $tef. P.

70 Can-

Milcovul,
tele

ritt,

izvoreste din

mun-

Ginerica, Isbasesti, Milcoiul, Suricariul

500

hect. arabile

si

90

Fundul-Milcovulul, din Vir-

Tepsinari, avind peste

familil,
si

hect. padure, Biserica Sf. Trei-

ful-MonteoruiuI, jud. R.-Sarat. Se

tot:
flete,

245
5

sau 1202

su-

me

din Slatina, etc.

indreapta spre N. pana

Sfin-

la

com.
aci

bisericl

o scoala.

Statu!
{esti si

poseda trupurile

$indrilari

(jud.

Putna), de

Budgetul comunel e de 443 lei la veniturT 91 de 5545 leT,

la cheltuelf.

Baldeasca, de 325 hect.,

Urz&resti.

spre E. pana la com. Virtescoi,

cu zavoaele lor: Chirdolul, Pirloagele

si

desparjind pana aci jud.

nicul-Sarat de Putna, iar

Rimde aci

Vite: 366 vite marl: 350 bol

si

Dupa

legea din 1864, s'au im-

intra in jud. Rimnicul-Sarat.

La
se

vacT, 16

cal,
oT,

si

245

vite
si

ma150

proprietarit

200

locuitorl,

pe

com.

Risiptyi Tese din

acest jusi

runte: 50
rimatorl.

45 capre

513 hect. din mosiile

Sf.

statulul,

det, intri in jud.

Putna
la
la

Viile

Treime si a d-nel Birjov. ocupa o suprafafa de 40

varsa in

riul

Putna,

E.

de

com. Rastoaca.

De

comuna

Milcovelul,
$1630.

piriias, ce izvoreste

hect.

Virtescoi, sl-a schimbat cursul

Vm>0l, Ditfiommr 9~tr*JU. Vol. If.

Digitized by

LiOOQ IC

MILCOVUL-DIN-DEAL

340

MILCOVULUI (DEALUL-)
domnit de

unde pan&

in sec. al

XVIII-lea
a-

istorie

sub numele de batalia

Cursul sau
Izvorul-Apel,

pul, care a

la

1560-

curgea prin ora$ul Foc^ani,

de
pe

la

1568.

cum

il

las& spre

N.

Uda

in

in care $tefan-cel-Mare

a invins

La
teazul

1600, a avut

loc,

linga"

drumul s&ti pi. Ora$ul, trecind pe linga com. Andreia^i, Bro^teni,

Virte$coi, Cimpineanca, Gole?ti,

Radu-cel Frumos,
1

Domnul
panS.
la

Milcov, lupta dintre Mihaiu-Vi$i

Munteniel, fug&rindu
cetatea

Simion-MoviUl.
Milcovul a

Dimbovifa.

lata

cum

Timp de 380 am,

servit, in

Mindre?ti

?i

Risipifi,

(R.

S&-

descrie Grigore Urechie, aceast&

parte,

ca

linia

de

de-

rat); iar in judeful Putna,

uda

lupta
. .
.

marcare intre cele dou* fan

daca
au
sosit
8,

su

comunele: Odobe^ti, Mera, Pa{e$ti,

Stefan-Voda

rorl,
la

R&stoaca

$i

ocole?te oraizvor mare,

margin e, Noembrie In
s'au impreunat cu
111

au impar^it steasi

nil

p&na cind la 1 859, DomnitoCuza a realizat visul tutulor

$ul Foc^ani.

Are un

gurile ostii sale, pre Milcov

de

aici

Romlnilor,rupind pentru tot-d'a-

de unde apa, bolborosind, lesein mare cantitate ca dintr'o cofa.

ap& dulce p&na* la Andreia?i, unde intrind in regiunea de sare, incepe $i
Milcovul

Radu-Voda, Noembrie
zice

iS, Jot, la locul ce sc

si

Cursul-

una stavila care desparjea Moldova de Muntenia ?i formind

singura 'Jar&, Rominia.

coprinde

Apei

dind razboiu

vitejeste,

de

am-

bele par^i, s'au batut acolo pana [scara,

asisderea
seara;
lasat
si
si

Vincrt

si

Simbata pana
Duminica,

in

iar

noaptea spre

au

Milcovul-din-Deal,
parte
pi.

sat,

facind

el

fi

s&rat.
(in

Radu-Voda

toate ale sale in tabara

din com.

rur.

Milcovui,
in

Basinul s5u este coprins

jude^ul

au fugit cu toata

oastea
I

la
s
,

scaunul
p.

sau, la

Rimnicul S^rat)
-

Dimbovi^a

(Lctop.,

153

Siuld.-s., jud. Olt, situat

intre
156).

partea de N.-E. a comunel, pe

Dealul-Oltulut, numit Icoana. E

culmile Alunulul, Laculul, Scoruulul, Deleanul, despSrtindu

1

$tefan-cel-Mare, dupa* ce

in-

re$edin{a comunel
pula^ie

are
din

po
cari

de basinul RimneT; acest basin are o intindere de 15000 hect.

sau 160
kil.

vinge din noii pe Radu-cel-Fru-

mos, ma! sus de Rimnic, trage

din

de 300 locuitorl, 70 contribuabili.

patr.,

coprinzind
cu
sus.

Milcov un

canal

care

s&

Are o
mul
Sf.
:

biserica vechle, cu
carel
?i

hra-

intreaga plas&
teritoriile

Ora^ului,

serve de
$i

hotar intre Moldova

Dumitru, al

ctitor
-

comunelor de mal

f ara-Romineasc,
Urechie
.

adec& cum

sunt

Comisul MateiQ

Ion Po

Afluen^ilMilcovuluI sunt: Valea- Vulcaneasa,

scrie
. .

lihron.
din

Larga, units cu

ati

despar^it

Milcovul

eel

Vite sunt

60
ol
$i

bol, 100

vaci,

Cioc&nelul

$i

Grozoaia, Valea-

mare o parte de
Odobesti
si

piriu, ce vine pre linga

30

cal,

350

37

porcf.

Rea, Pitulu?a, Badea, Dregi, Seaca, Pietroasa, Faraoanele, Dal-

si

trece de da in
astazi este

apa
hotar

i'utnci

acela pana
si

f aret1*,

Milcovul-din-Vale,
parte
din

sat,

facind

ha^ul, Mera, Diigovul, Reghiul,

Milcovelul, Arva, etc.

Moldovei
p.

J'arel-Ronunesti.
Sincat, Cron.

(Let.

162,

cf.

Rom.,

com.

rur.

Milcovul,

II*, 98).

pi.

Siul-d.s., jud.

Olt, situat pe
$i

Milcovul, de la

Focani

in

jos nu aduce bolovanl^i pietre in cursul s^u, matca luf devine

nisipoas&,

1564 (pineal pune anul 2 1563. Chron. Rom., II 342), $tefan Tom$a, Domnul MoldoIn
,

valea Oltulul, sub mal,

la

cam
la
1

gura

vilcelel

Biserica,

kil.

de re^edinta comunel.
275
lo-

malurile

inguste
$i

?i

vei,

invinge la Milcov, pe

Domlupta

Are o populate de
cuitori, din carl

cursul apel sale

Iini^tit

atit

nul Munteniel,

Petre $chiopul.

65

contribuabili;
Sf. Nicolae,
catre

de

lin,

pre

cit

este de furios in

Urechie scrie c& aceasta

a avut loc intre

o biserica cu hramul
zidita
la

regiunea de munte. Inunda^iile

au acoperit din vechime cu mal

cea
niei:

Toma ?i Mir(Ciobanul), Domnul Munte-

anul

1875 de

ctitoriTD. A. Polihron

91 al^ii, 1
1

de

lut $i

nisip,
ati

p&minturile ve-

deservitS de
toata oastea sa,
;

preot

?i

dascal.

getale ce

format fa{a p&min-

Asa Mircea-Voda, cu
s'au pornit

Locuitoril posedS:

40
ol
?i

bol,

tulul cultivabil.

asupra

Tomsit
Milcov

ce

Tomsa
gatit
si

55 vacT, 28
porcl.

caf,

250

Milcovul a jucat un mare rol

din punctul

prinzind de veste de sirg

i-aii

s'au
si

de vedere

istoric.
isto-

esit inaintc la

dind
si

raz-

La
afla

N.,

pe valea

Oltului, se
vil-

Cele mal insemnate fapte

rice, carl s'au

boiu, au batut pe

Mircea-Voda
I 2
,

de aci

o mSgurS aproape de

s'au intors la lasi. (Let.,

petrecut ling& Milcarl

219).

ceaua Bancila.

cov, sau

in

acest

riu

se

Insa Mircea Ciobanul a domnit

pomene^te, sunt urmatoarele:

de

la

546 1552;
loc

dec! lupta
cit

Milcovului (Dealul-),
jud. Tulcea, pi.
ritoriul

deal,

in
te51

La

1473, are loc in apropiere

b&taTia cunoscuta in

n'a putut avea

fiul $i

de

cu

Macin, pe
Vacareni

de Milcov,

urmatorul s&u Petre $chio-

com.

rur.

Digitized by

LiOOQ IC

MILCOVULUl (FUNDUL-)

341

MILE?TI

Jijila

se desface din Dealul-Ca-

Mileanca,
cela^T

rarilor $i

anume
se

din virful Mo-

sat, pe mo$ia cu anume, com. Mileanca, pi.

Tot aid se introdusese

tre

prin-

femeile satenilor,

{esatoria

vila-Fusel;

indreapta

spre

Prutul-d.-j., jud.

Dorohoiu,
mo^iel
este

cu

cea mai frumoasa a scoar^elor

?i

avind o direc^iune generate

la

362
d-neT

familii,

sau 18 12 suflete.
a

pinzaritulul.

de

N. E.

la

S.-V.

?i

br*zdind
Jijila

Proprietatea

partea de N.
$i

comune!

Catinca

Mi^olu,

nascuta

Mileasca, mosie, a

statuluT, in

a pla?eT

$i

pe cea de S. a coprinsSlu
$i
;

Softa, so^ia

defunctuluT

Mano-

jud. Ialomifa, pi. Ialomija-Balta

muneT Vacareni; seintinde

tre piriul Jijila

lache Misolu.

formeaza cu Cocora un trup de

1

afluentul

Are

2 bisericT, cu

preot, 2

4000

hect., purtind
$i

numirea Co-

Valea-luT-Bran
E.
i$T

din

poalele de

cintareflf $i

ipaiaraar; unaeste
$i

cora-Mileasca

a fost pendinte
$i

la
;

natere

piriul

Valea-

mica de lemn
reparat in

tencuita

$i

s'a

de manastirea Margineni
Gheorghe.

Sf.

GloduluT
m.
;

are o inaltime de 88 punct trigonometric deran;

mod

radical la 1857
;

gul al 3-iea

pe poalele de N.
la cele

trece oseaua judefeana Isaccea-

de defunctul Mi$olu a doua este noO zidita de defunctul Gh. Negru, unul din locuitoriT
frunta$T al satuluT, care a oferit
in acest

Milei (Plaiul-), deal mare, in jud. BuzaQ, com. Gura-Teghil, intre

mun^i! PodulGrecilor, Tega, Podul-CaluluT
$i

Macin, iar pe

de

S. dru-

mul comunal JijilaGreci;

acoperit cu finefe.

este

scop 1000 de galbenT.

1

Cernatul, acoperit pu^in porumb.

$coala, condusa de
e frecuentata

inv^ator,
elevT.

cu finea^a

$i

de 60

Milcovului (Fundul-), munte,

in

Calitatea pamintuluT este mat

in

Milencanei (Piscul-),

jud. R.-Sarat,

pi.

Andreia$i,

totalitate

buna. Satenil im

in

partea de E. a sa de unde
;

proprietari^f aQ
aril,

izvore^te rtul Milcovul

rit

e acope-

812 hect., 05 pamint, iar proprietatea mo2311 hect, 56 ariT, cimp. iaz, numit al Mt$oluluT,
,

pe dealul cu acelaf nume, pe mo$ia ^tiubeeni, com. $tiubeeni,

pise,
pi.

Ba^eul, jud. Dorohoiu.

cu p&duri.
in jud. Buzati,

?ieT

Are un
Milea, jnriH,

Mileni,

sat, in jud.

Mehedinfi,

pi.

com.

in

suprafata de 3V2 hect

pe cur-

Blahnifa, com. rur. Burila-Mica.

Goidesti; incepe de sub

tele

mun-

sul piriuluT Podriga, ce trece

pe

mat purtat

numele de

Fa(a
i

Viforitel

desparte

mo$ie.

Straini.

muntele Penteleul de muntele

Cursele

Drumurile
acel

principale

stmt
ce

da

in

piriul

Bisca-

de

la

Radaufi-Bivolul,

Milescu, munte,
Racovi^a,
Vilcea.

situat la N.

com.

Mare,

la

Gura-MileT.

Mileanca, com.
de S.-V. a
pi.

rur. t

in

partea

duce prin Havirnala DorohoiQ; acel de la Darabani-Con^e$ti, ce duce pe deasupra Tatara^enilor

la Slaveni, iar

plaiul

Horezul, jud.

pul verel,
?i

Prutul-d.-j., jud.

pe

la

Baling

la

Pe acest munte, in timpa$uneaza vite marl mid. Aci se fabrica brinza,

i

Dorohoiu, formats din

satele:
$i

Boto$ani,

$i

acel ce

duce prin
?i

unt

urda. In acest munte, pe

Codreni, GhitcSuti, Mileanca

Putureni la Co{u?ca

Mitocul.

valea riuluT Cerna, e o mare caverna.

Tat&ra$eni, cu resedinfa primarieT

Hotarele mo$ieT sunt cu: Dragu$eni, Codreni, Darabani, Ghit-

in satul Mileanca.
fa-

Are o populate de 575

milil,

caufi,

Girbeni
1763, in

si

Tatara?eni.
lut Gri-

Mile^ti, com. rur.

pi.

in jud.

BacaQ,
pi-

sau 2353 suflete

deservite
$\

2 bise

La

Domnia

Siretul-d.-j.,

pe dreapta

rid,

de 2

preoflf,
1

cintaretf

2 palamarl;
1

coaia
i

gore loan Calimah-Voda, vedem ca intre boeriT grecT carl au

fost ridicatf in flfeare
i

riuluT

Racataul.

Este alcatuita
Valeni, Va$i

din

catune

Mileti-d.-j., ree-

condusa de
3 ariT,

invS^tor
;

fre-

du$T la

dinfa,
lea
-

Mile$ti-d.-s.,
-

cuentata de 60 elevi

1309

hect.,

Constantinopole, era
$tefan Mi$olu
$i

$i

Spatarul

luT

Drag,

sau Dragul

pamint

satesc,

6536

hect.,

Aga Alexa
II,

Mi-

Larga.

cimp proprietaresc, 10 iazurl $i 2 pogoane vie. Budgetul com. e de 6523 1. la

54
ariT,

$olu (Let., torn.

pag. 249). In trecut, se facea pe aceasta

Aceasta com., unita cu satele

din com. Parincea, pnea ma! inainte

mo$ie o cultura speciaia a rasel

vitelor.

de jud. TecuciQ.
catunele:

venit.

de 4525 lei, la chelt. Vite marl cornutesunt 1686,

i

Vitele albe

$i

cornute,
se

DupaStatisticadin 1874, com.

oile i caiT

erau cautate pretu?i

compunea din

A-

ol

3855, capre 10,

cat

331

tindene pentru frumuse^ea

litatea lor.

ca-

produl, Buzduganul (aztazi alaturat

pordf 206; stupl cualbine 222.

de com. Parincea),

Chif-

Digitized by

Google

M1LE?T1

342

MILETINUL

telnifa (din vechirae

mosia SturdVa-

Teritoriul
tut

com.

este

straba-

reparat de raposatul George Diculescu.

zeT), Milesti-d.-j., Milesti-d. -s.,

de calea jude^eana Bacaula

lea-luT-Drag

si

Valeni.
la

Parincea.

Se margineste
Parincea, la
la

E. cu com.

Distance
districtuluT,

Bacau, capitala
la com. Pa-

Mileti-de-Jos, ptldure
lars, pi.

particu-

V. cu com. Tamasi,
Horgesti (com.

22

kil.;

Ocolul, com. Malaesti,

S.

cu satul
si

rincea, resedin^a plasel, 3

la

kil.;

situata

pe

mosia

Milesti-d.-j.
x

Gioseni)

la

N. cu com. Lecca.

com. Tamasi, 12
kil.
;

kil.;

la

com.

Are o
si

intindere

de 95

\%

hect.

Pe

teritoriul

com. se gaseste

Lecca, 8
18
kil.

la

com. Gioseni,

e populata cu cer

si girntya,

Valea-Aprodulul, cu urme vechi,

care predomina.

numite Cetafuia - BuzduganuluT,

Balta-Aprodulul
si

altele.

Milesti, sat, facind parte din com.

rur.

Mileti-de-Jos, mosie particular^,

jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Malaesti.

Dealurl mal insemnate sunt:

spre V.,
S. dealul
si

Fauresti,

pi.

Olte^ul-d.-j.,

dealul Porcariul,

spre

jud.

Valcea. Are o populate de

o
biserica,
fon-

Are pe dinsa

padure.

Cucueful

si

spre

N.

116 locuitorl;

E. dealurile:

Piscul-LaculuT,
si

data de Protopopul Ivan

rescu, la anul 1828.

Fau-

Mileti-de-Sus,
pi.

sat, jud. Bacau,

Stanistea,

Trocinta

Dealul-

Siretul-d.-j.,

com.

Milesti,

si-

Corbului.
Piriul

tuat pe dreapta
in a-

piriuluT Racafa-

Racataul primeste

Milesti, mosie, in jud. Covurluiu,

pi.

taul.
milii,

Are o populate de 44
sati

ceasta com., piniasele Babinilor

si

Siretul,

com.

Smul^i,
si

fosta

172 suflete; o

bise$i

$ipotelor.

a manastirei
fa-

Adam

statuluT,

rica,

cladita

de

locuitorl

de
la

Are o populate de 241

milif,
sati

968 suflete, din carl:

acum cumparata de razasil Smul{enT. Pe aceasta* mosie se afla

o piatra de raarmura infipta in

unul
1843.

anume Toader
caT,

Spoiala,

643

Romini,
to^T

EvreT,

320 Ungurl si S de protecfiune ro4 mesesi

Vite: 12

69

vite marl

pamint de
Fotache
primitivt

50,

unde a
si

fost o

cornute

si

56 pordf.
sat,

mina; 576

agricultorT,

biserica, Si. loan,

si

casele luT
proprietarii

riast, 2 comercian^T,

9 cu pro-

Pauna,
mosieT,

Mileti-de-Sus,
pi.

jud. Dolj,
rese-

fesiunT libere,

192 muncitori

a!

pe care o

Ocolul, com. Malaesti,

15 servitorl.

harazira apoi manastirei

Adam.

dinta primarieT.

Are
307

popubarin

Sunt 17 contribuabilf.

late de 639 suflete:

Are o
.

scoala mixta, care func-

Mileti-de-Jos,

sat,

si

resedinta
pi. Si-

bae

si

332 femeT.
din
sat

Locuesc

{ioneaza din
lesti-d.-s.,

1865

in

cat.

Mi-

com.
riulul

Milesti, j'id.

BacaQ,

153 case.
Copiii

frecuentata de 17 co:

retul-d.-j.,

situat

pe dreapta
m.

pi-

urmeazS

la

pii

2 bisericT

una ortodoxa
si

in

Racataul, la 670

de

scoala mixta din satul

d.-j.,

Milesti-

satul Mile$ti-d.-s.

una catolica

Milesti d.-s.

Are o populate de
sau 284 suflete.
caT, 144 62 pore!.

care este la 760 m.

in satul Valeni, deservite

de

70

familiV,

preo{T

si

cintare^T.

Case
o

de

Vite: 23

vite

marl

Mileti-de-Sus,
lara, jud.

mosie

particu-

locuit sunt 238; circiumi 3.

cornute

si

Dolj, pi. Ocolul, com.

Milesti-d.s
Sf.
,

Teritoriul com.

are

intin-

Malaesti, satul

a-

dere aproximativa de 1920 hect.

Proprietar este C. Lecca, cu o

Mile$ti-de-Jos,
pi.

sat,

jud.

Dolj,

partfnind bisericei din Craiova.

Treime
gase?te

Ocolul, com. Malaesti, ase-

Pe ea

se

mo$ie de 183
venit de 5624

hect.,
lei

aducind un

zat spre N.

de

satul
-s.

de

rese-

padure.

anual.

dinta Milesti-d

Are o popu189 barce

func-

Padurile ocupa 600 hect. Mai

late de 321 suflete;

Mileti-de-Sus, padure

particu-

insemnata este padurea Milesti

Jncolo padurea este marunta
si

bae

si

132 femel, locuind in 63

frecuentata
11

lara, jud. Dolj, pi. Ocolul, com.

case; o ^coala mixta

{ioneaza din 1834,

Malaesti, satul Milesti-d.-s.,aparVinind bisericei

Sf.

cu

tufaris.

Treime

din

ocupa 36,13 hect. Vite sunt 90 cai, 449

Viile
:

de 43
vite
fi

bae{T, din carl:

din

Craiova.
hect.

Are o
si

intindere de 76
Mi-

Milesti d.-s.,

20 din

Milesti-d. -j.

Se gase^te pe mo?ia
e populata

marl cornute, 544 01 Budgetul com. e

si

277 pore!.
veniturl

12 din

Fintinelele;

bise-

le^ti-d.-s.
si

cu cer

la

rica,

fondata de Mateiu Milescu,

I

girni^a.

de

lei

tuelT,

4459, ban! 9 $i la chelde lei T468, ban! 34.

deservita de
tare^T,
si

preot

si

cin-

care in anul 1852 s'a

Miletinul, plasd, situata

in partea

Digitized by

Google

MILETINUL

343

MILETINUL

de mijloc a jude^ulul Botosani.

nit,

Lipoveni

si

Cerchejeni, in
al-Bi-

cuentate de 450 elevf

$i

Se fntinde pe
Siena

dealurile

dintre

com. Dracsani; Benchiul,

sericel,

ve
1

mori de ap

$1

90 elede aburf
fa-

$i Jijia s'ipe

vaile piraielor

Badat, CornisuluT, Co-

fabric^

de

spirt (velni^S).

Dristea, Cozancea, Ursoaia, Va-

zancea, Cruce!, Dolina, LuchiT,

Are o populate de 3467

railii,

lea-GrajduluT

si

Siena.
la N.-E.

Holmul, GroziT
cu
pi.

numit

$i

al-Ti-

sau 15963 suflete, din carl

Se margineste
Jijia;

ganilor, TalpoaeY,

Valea-Seac3,
si

la V., cu plasa Tirgul; iar

VieT
ricei,

si

Zlatunoaia, zis

al-Bise-

3335 contribuabill. Locuitorii se ocup5 cu agricultura

si

la S.,

cu plasa Cosula.
5

in

com. Zlatunoaia.

cresterea

vitelor, iar

Este formata din

1.

comune:
Cer-

Dealurile Jn general sunt platourT tntinse.

eel din tirgul

Sulita,

parte

cu

Dracsani cu

satele:

comertul

si

industrif manuale.

chejeni, Dracsani, Dracsini, Sulifoaia

31

Zlatunoaia-Mica, in parS.

tea
2.

de

a placet.
:

Gorb&ne$ti) cu satele

Blin-

desti (Gogeasa), Burla (Borcila),

Gorb&nesti (Bozieni),

Siliscani,

Soroceni (Uriceni Herescul), Tal-

Vai sunt putine si inguste. Mai intinsa este Valea-SicneT in partea de S. a piaseT. Alte vaT maT insemnate sunt: Dristea, Cozancea si Ursoaia, inguste si urmind directiunea dealurilor. Apele ce uda plasa sunt: Lacul Dracsani, in

Sunt vr'o 200 meseria^f.

Vite: 8943 bo!
caf,
volT,
1

si

vac!,

1573
bi-

0000

01,

300 capre, 13

LocuitoriT

2097 porci. poseda 788 stupl

cu albine.

Comerciul se face cu cereale,

vite,

pa

(Tilharesti), Tomesti-Ciolacul

partea de

S.

lemne

si

^ te

obiecte

de

(Tomesti-Fotea), Tomesti-VirnSvoaia, Urlati

si

pla^eT,

in

comuna Dracsani,
si

consumable, iar pietele de desfacere sunt

Sulita
si

(Tomesti-Rusetul)

continind multa ap3,

bogat

in

Boto?ani.

Vinatori la N. piaseT.
3.

pe$tT, racT si trestie, stare

o su-

In tirgul Sulita, in fie-care s5ptS-

Sulifa, tirg ?n centrul plalingua lacul

prafata de 1360 hect.; apoT piraiele:

minS, Lunea, se face iarmaroc.

se!,

Dracsani.
satele: B&-

Siena, careizvoreste din

la

strab&tut&
E.,

prin centru, de

4.

^old&nesti, cu
Borcileni,

jud. Dorohoifl,

rtnesti,

Tonaseni, So-

crujeni, Starosilta-Stavri, Staro-

uda plasa TlrguluT, formeaza maT raulte iazurT marT, uda partea de S. a piaseT
prin valea
si

V. spre

de soseaua jude-

teana*

Botosani-$tefenesti, prin

silta-Radul, Soldanesti, Viforeni-

Miletinul, intra in lacul Dracsani,

Cerchezul, Viforeni-CuzeT, la E.

Tese din lac

intinsa

de Dracsani.
5.

numita Valea-SicneT
in Jijia la

se varsft

comunele Gorb^nesti si $oldapoT de caleaTalpa-Sulita, de calea judetean5 precum si maT multe c3T vecinale comune?ti
;

Zldtunoaia, cu satele: BizCociugeni, IuStroesti, la S.-

Todireni; Ursoaia, care

si

nale.

noasa, Cernesti,
re$ti,

izvorestedincom. Manastireni
se varsa" in

AceastiplasS e

unita"

cu plasa

Stanesti

si

Siena linga Sulita;

TirguluT in administrate, subprefectura fiind in Botosani.

E.

de Dracsani.
Tntinderea piaseT e de 39240

Cozancea, care izvoreste din p5-

durea Cozancea, com. $oldane$ti,

In privinta judiciarS formeazi

hect.

uda partea de

S.-E. apl&se!

un ocol cu plasa Cosula, judecStoria fiind in ora^ul Hirlau.

Serviciul sanitar
1

Pamintul este maT mult

los variind ingalben
f

argi-

$i

se varsa in Siena la Cernesti

Teritoriul piaseT

on negru. este mat mult

strabat

Dristea,
in

uda comuna Gorbanesti, partea de N. a pla$eT si se varJijia la

se
1

face

de

medic de plasa,

vaccinator
in

deluros. Dealurile ce o

sa in

Tonaseni.

etc., carl fac serviciul si

plasa

fac parte din grupele ce se in-

Pamintul piaseT e ocupat

parte cu padure.

cu

Tirgulut.

tind intre
in

Siena

si

Jijia

si

aQ
si

cultura cerealelor, finefe, imasurT

Si

general

directiunea N.-V.

Miletinul, piriU, izvoreste din p-

S.-E.

InSltimea cea mat mare o

a-

Din suprafata totaia de 39240 hect., cerealele ocupa 22280

hect.; pSdurile,
netele,

durea Balta-ArsS,
te^ti,

in

com. Cur-

jud. Botosani, curge in di-

ting dealurile din centrul piaseT,

6574

hect.;

fi-

rectie

de

la

N.-V. spre S.-E.

si

in

numiteTugueta si al Babicenilor, com. $oldanesti. Alte dealur! maf insemnate

sunt:

curile

satelor

9200 hect.;imasele si 10500 hect.

bisericT, deservite
si

lo-

uda" satele OrSseni, Curtesti,

Sula, Copalaul,

CoPri-

Chitoveni,

Dealul-Mare,

Botoaia

$i

Are 22 15 preop
Si
1

de

secani
sting
si

si

PrSjeni

pe

t^ rmu ^

Dealul-TurculuT, in com. Gorbane?ti;

scoale mixte,

Buda,

Piciorul, Dracsini,

de

fete
?i

9 de baetl conduse de 10 in1

28

cintSre^;

Latai pe dreapta. Foriazurl in cur-

scoala*

meaza ma! multe

sula, etc.

sul saci, intre carl: Lipoveni, Co-

Piscul Dracsani, Prihodul, Gor-

va^&torT

2 inva^3toare

si

fre-

Intra in jud. Iasi prin

Digitized by

Google

MILETINULUl (VALEA-)

344

M1L0?E?TI

partea de N. a plase! Bahluiul,

printre comunele
potele,
:

Este in legatura

cu

comuna

mosnenl;
tarit la

restul s'aii improprie

Badeni

si
;

$i-

Rosul prin o sosea vecinala.

1864, pe mosia statului

li

pe

la satul

Luparia

apol
1

Se intinde pe o suprafa^a de
182 Tiect, din
carl

Milostea, din care

hect. pamint.

s'au dat 400

se lasa

prin

mijlocul

comunel
satele:

889 hect.
43
hect.

$ipotele, trece

printre

apart.in d-lul
I.

insurafeilor,
I.

Toata comuna se
Aci
se

intinde pe

Onesti, Plugari,

Chiscareni, i-

potele, Hilceni sidinjos

de

satul

Viadeni, se varsa in

Jijia.

Primeste ca
Botosani, in

afluen^i in

jud.

Machedon, iar restul de 250 hect. s'a cumparat in loturi de mai mulp locuitorl. Are o populate de 584 locuitorl; o scoala mixta,
frecu-

o suprafa^a de 1750 hect.

gSsesc
si

mulp

merT,

perl, nucl

cire?T;

iar livezile
fin.

daQ pan a

la

1000 care de
prielnic se

dreapta,

piraiele

Cind timpul e
bric& in com.

fa-

Unguroaia cu Alghia si Dumbrava, com. Cristesti Cornaciul

;

entata de 32

elevi

si
;

9 eleve;
o moara

3000
let

decal. fuica.

o fabrica de cararaida cu apa.

Vite sunt
bol,
:

Veniturile

si

cheltuelile com.

cu piraiele Lingurarilor (Oniaga),

sunt de 1030

anual.
:

Pal&ncufa ('pganilor)
apol
pula;

$i

Piriul-

69 cai
si

si

lepe, 87
3
taurl,

E
coti,

brazdata de dealurile
Piscuiata.
:

Sausi

Crucel, com. Slobozia-Secatura

Piri'.il-Lupuluf, in

34 vacl
si

vifei,

Muncelul

si

com. Co-

14 bivoli

bivoli^e,

264

ol

si

dat& de v&ile

Bal^oiul, Trifon

Tulburea

cu
;

Stahna

si

56 porcl.

Rastoaca.
:

Bahna, com. Flaminzi

tululcu Feti^a
;

Piriul-Sa-

si

Pletricelul,

com.

Storesti Piriul -Vladenilor cu piriul

47 plugurl, 40 cu bol si 7 cu caT; 65 care si canine, 42 cu bol si 23 cu cai.

Locuitorl improprietari^Isunt

Locuitorii poseda

Milostea, mosie, a
tuata in com.
teful-d.-s., jud.

statului,

si-

Milostea,

pi. 01-

Radeni, com. Radeni; Scinsi

Vilcea, fostapenBistrita.

teia
si

Dodolea,

in

com.

Latai
pi-

138

si

neimproprietSritT,

5.

dinte de manastirea
cir-

Se

Deleni. Pe stinga primeste:

91

Comerciul se face de 10
ciumarf.

arendeaza cu 5610

lei anual.

raiele Prajeni
Iasi,

Novaci. In jud.

dupa ce formeaz ma! mulMilitarul,

kil.

te iazuri primeste afluen^iT: Stir-

tirla, jud.

Braila, la 3

Milostea, padure, a statului, in intindere de 275 hect, situata

jud. Vilcea,

leuca, Curca, Mitocul, cul

si

Comana-

spre S. de satul Ulmul, pe

Prajeni.
piriu

hotarul dintre
este

com.

Ulmul

si

Acest

de o mare
ali-

Fleasca.

com. Milostea, pi. Olte^ul-d.s., si formata din trupurile: Bujora cu Taura (175
in

insemn&tate economica, cad

hect.)

Paduricea (100

hect.).

menteaza cu apele sale un nu-

Miloramul, trup de pddure,

statului, jud.

al

mar de
alt-fel

sate

si

cele

mai

intinse
car!

Vilcea,
in

pi.

Oltul,

Miloe$ti, com. rur,,

lomi^a,
situata

in jud.
-

Ia-

cimpii din plasa Bahluiul,

ar
fi

com.

$usani,

intindere

de

plasa

Ialomi^a

Balta,

rSmas neproductive, din cauza lipseT de apa.

Miletinului (Valea-), vale, jud.
Botosani
si

125 hect, formind, impreuna cu

spre
si

V.

de

comuna

cu trupurile
si

Grauri (280 hect.)

Smirna

in

partea

de N.
al

Sirbi (275 hect.),

padurea $u-

plasel, la capatul

sani-SirbT.

Iasi,

prin care cur-

de N. siel AndrSsesti, pe care si com. AndrSsesti.

mo-

seafla

ge

piriul Miletinul.

cea maT
Copula,

Milostea, com.
pi.

rur., jud. Vilcea,

Dupa

legea rurala din

1864

intinsa vale din

plasa

Oltul-d.-s.,

compusS din
si

2
si-

sunt improprietari^f 48

locuitorl,

jud. Botosani, pe

care

o stra-

catune: Sacota

Guesti.

neimproprietaritl mai sunt

140.

bate in

partea de N.

tuata pe valea riulul

Tiriia, la

Se compune din
losesti,

satele:

Mi-

58
Milice^ti, sat,
c.
r.

facind

parte

din

la

Telega, jud.

si pi.

Prahova.

de capitala judefulul si de a plaiuluT. Se margineste cu com. Slakil.

Nicolesti

si

Pastrama,
si

18

kil.

cu resedin^a primariel

ju*

decatoriel comunale in satul Mi'

losesti.

tioara, Greci

si

judejul Gorj.
lo-

Militari, com. rur., jud. Ilfov,

pi.

Are o populate de 378

cuitorl; 2 bisericl;
2

Are o populate de
cuitorl, din carl
:

1207

lo-

Znagovui, situata
curesti, la 7
forturl.
kil.,

la

V. de Buoras
si

morl pe
cai,

300

agricultorl,
8

intre

apa
bol,

Tiriia.
:

21

meseriasl,

industriasi,

comunel Bucujudejeana trece soseaua

Prin
mijlocul
resti-Oltenifa.

Locuitorii poseda

40

100

200

01

30 stupl cu albine.
locuitorl

comercian^I, S avind profesiunl libere, 91 muncitorl si 69 servitorl.

In

comuna sunt 22

Digitized by

Google

NfILO$E?TI

245

MINEASA
ora$ulTurnul-Severin. Eformata
dintr'un

Are doua
una
elevl

$colf

primare mixte,
?i

Milovanul, mosie
deful Dolj, pi.

particulars, ju-s
,

in satul Milo$eti

a doua

Dumbravad

singur sat, avind 560

in Nicole$ti, frecuentate
$i

de 37

com.

Ple$oiul.

locuitorl, din carl

bilf,

8ocontribuadeservita
;

15 eleve; o biserica, de$i

locuind in 116 case.

biserica,
si

servita de un preot
tare{i.

dot cin-

Milui{i, cfitun, al com. Grajdana,

jud. Buzau, cu
8
1

Are o
1

de
frecir-

360
zis,

lociitorT

$i

preot

2 cintare^J

o $coala\

01

Vite 475 cal, 11 12 boi, 2136 i 731 porcl. Budgetul comunel e la venilei ?i

case

se subdivide in patru
Milui^i-Bar?i

Miluiti propriu

condusa de 1 inv^ator $i cuentatS de 20 elevl; o

ciuma.
Locuitorii
gurl,

bu,

Milui^i-Ciolanul

Milui{i-

turi

de 3362 de 3236 lei.

la cheltuelf,

Mo$nenI.
Miluiti,

poseda:
boi, 3

16

plu-

30 care cu

carufe

sub-divizie a cdtunulul

cu cal; 36 stupf cu albine.

Prin aceasta

Miloeti,
pi.

sat, in

jud.

Ialomi{a,

Linia Ciolanul din com. Tis&ul,

jud. Buzau.

comuna

trece $0-

Ialomifa-Balta, pendinte
acela?!

de

seaua
Buzau,

V5giule$ti-Miluta-Men^i-

comuna cu
la

nume,
V. de

situat

din-Dos.

N.

pla^el, spre

satul

Miluiti

I,

mosie, in jud.

Budgetul comunel e
turl

la veni-

Smirna.

com. Grajdana,
satuluT este

cSt. Miluiti, pro;

de 750
lei.
:

lei

$i

la cheltuelf,

Vechea numire a
Ciln&eni.

prietate a statulul

afarS

s'a dat locuitorilor,

de ce statul mal
carl

de 493

Vite sunt

300

vite
?i

marl cor-

Aid
i

este re$edin{a primariel

poseda inca 90
15 arabile
$i

hect., din

nute, 8 cal, 345 01

200

ri-

a judecat oriel comunale. Populafia comunel este compus& din 145 familiT romine, 4
1

75 padure.

m&torl.

Miluiti II, mosie, in jud. Buzau,

familiT ungare,
$i

familie greaca

com. Grajdana,
160 hect., din

cat. Miluiti

are

Pe teritoriul acestel comune poseda statul mo$ia cu padure, cunoscuti sub numele de proprietatea statulul
arendata*.

3 familil de figanl.

carl

9,50 hect.

Miluta.

Este

Are

o coala mixta, condusa

padurea rao$nenilor Sasenf.

Milll^i III, mosie,
in jud.

de un investor; o biserica, deserviti de un preot $i dol cintareti.

Buzau,
a

Miluta-de-Jos, pddure,
Mehedin^i,
pi.

in

jud.
fa-

com. Grajdana,
cal,

proprietate

Motrul-d.-j.,

Vite: 265
ol
$i

817

boi,

1294

statulul; are

86

hect., din carl

cind parte din

luta.

com.

rur.

Mi-

512 porcf.
Iakil.

74 hect. padure.
Miluiti IV, mosie,
zau,
in

Aceasta

padure este pe

proprietatea statulul Miluta.

Milotina, vale, jud. Ilfov ?i lomita, cu o lungime de 8 Incepe din jud. Ialomita in
recfiunea de la E. catre S.

jud.

Bu-

com. Grajdana, proprietate

din

dii

a statulul; are 240 hect.,

care

Minciuneti, vechie numire a cdtunulul Trestioara, com. Trestioara, jud. Buzati.

serva de

pa$unat.

Pe aceasta

vale trece un mic piriu, ce poarta

220 hect. padure. P&durile de pe Miluiti I, III $i IV, statul le a grupat in doua Mi:

numele

v&tf,

$i

care

uda com.
Negoe^ti,

luifi

II,

cu

o suprafa^a de

Minciune^ti, numire ce se da unel parft din comuna LaicaiRunceasa,

Muscel.
pi.

Obile?ti-VechI, plasa

471 hect.

Arge^elul, jud.

jud. Ilfov.

Milovanul,

sat, jud. Dolj, plasa

Dumbrava-d.-s., com.

Ple^oiul.

Are o populate de
flete
:

1200 su-

Milutyi-Barbu, pddure, a statuluT, pendinte de Vacare^ti, jud. Buzau, face un corp cu Lastarul, de752 hect., depe mo^iaBadeni-Milui^i.

Minea,
pi.

cdtun,

in

jud.

Ialomita,

Ialomifa-Balta,

pendinte de
situat
la

com.
kil.

Dorm&runt,

6
re-

650 baYbaJi i 550 femel. Locuesc in 404 case. Copiii din sat urmeaza la $coala din satul
Ple^oiul, ce este
la

spre S.-E. de satul de

$edin{a\

Milui{i-B&deni, mosie. VezI Badeni-Milui^i.

kil.

de-

Mineasa, M&neasa sau asa,

rtU, jud.

partare.

Vilcea, afluent al

01-

Are o
de

biserica vechle, fondata

Miluta, com.
pi.

rur., jud. Mehedin^i,

la

te^ulul.

Izvore^te

din

Dealulla

locuitorl.

Motrul-d.-j.,

60

kil.

de

Berbe^tilor, curge

de

N. c-

Digitized by

Google

MINE^TI

346

mirAul

tre S.

?i

se varsi in Oltejul, la

Biserica, cu
mitrie,

hramul

Sf.
1

Di-

pulung, situate pe {armul

al

sting
kil.

com. Testoiul, dupa ce a udat

comunele: RomSne$ti,
Nenciule$ti,
Ro^iile,

desenita
i
1

de

preot,

riulut

Arge$elul;
$i

la
5

37
kil.

2 cintSre^T

p&l&mar,

este

de Cimpulung,

la

de

Cr&pturile,

M&riu

de
d.

zid,

facutS

1845

de

Stilpeni, reedin{a pla^el.

neasa

$i

$erb&ne$ti. Acest

Su^u,

proprietarul

mo$ieI.

Se margine^te

la la

N. cu
S.,

coco-

seacd. in timpurl secetoase.

Fun-

$coala primarS, condusi

inv&t&tor, e frecuentatS
|

de

dul albiel e nisipos.

de 40
ati

muna Racovtya; muna Coliba^i la E.,

;

cu

cu padurea
riul

elevl.

Mioveni
?elui.

$i

la V.,

cu

Arge-

Mine^ti,

ctitun, in jud.

$i pi.

Arrur.

Locuitoril improprietSri^i

ge$, f&cind parte din

com.

1200 hect. 18

ar.

p&mint;

iar

Biserica, cl&dit& la
tre

840 de

c-

MaMureni-Badice?ti.

proprietarul mo^iet 3723

71 ar.

hect.

raposatul

Robea

FocSnescu,

Mingardoaia

catun,

pendinte
pi.

de com. Buteascad.-j.,
vaciocul, jud. Vla$ca,

Gla-

cimp $i 3 iazuri, din carl unul numit al-Muscalului, in suprafaja de 4 hect., 30 aril.
Piriul principal

pe ruinele unel vechl biserici, ?i care la 1880 s'a mal reparat de

so^ia sa Safta
;

este
1

deser-

proprie-

ce

trece

pe

vit&

de

preot

$i

dascal.

tatea d-lui Ap. Grajd&nescu.

mo$ie este Ghireni.

PiatrS. calcaneal este

Are o scoal&
multS
5*1

frecuentati de

38 elevl
riul

$i

2 eleve; 2 morl pe

Minia-Mijlocului,
Arge?,
pi.

sat,

in

jud.

la suprafafa pSmintuluT, dar se

Arge^elul.

Oltulul, pendinte

de

extrage numal pentru trebuin{ele locale.

Vite sunt: 140 boi, I20vacl,

com.

rur. Barsoiul.

80 capre
principale

?i

100 porcl.
pidurl, comi carpeni.

Drumurile

sunt
$tefe-

Injurul comunel sunt purine

vii, livezi,

Minoaia,

ostrov, in

jud.

Bralla,

acel
ne$ti,

de

la

R&dftu{i

la

dealuri
fagi,

?i

coprins intre

Lata,

ramifica^ie

numit din vechime Calea$i

puse din

tufanl

a Dunarel,
tul

?i

Minoaia, in drep-

HotinuluT,

acel

de

la

R&Ni-

Riul Arge^elul udi partea de

com.

Tichite$ti, dinpl.Balta.

dSu{i ce duce la
chifeni
i

Co^u^ca,

V. a comunel
^armul
sting,

$i

in el se varsi, pe

Boto^ani.
:

Valea

Bisericel,

Minoaia,

ramificafie a Dun&rel,

Hotarele mo^ielcu

riui PrutuI,

Valea-Stancului

$i Valea-Iadului.

jud. Br&ila, trece pe ling&com.

Tichile?ti
$i

com. Miculinfi, Ghireni-T&utuluJ,

Co^u.sca, Bivolul
$i

Budgetul com. e

la

veniturf

ud& partea de
in

V.

R&d&u{i.

de 892

let,

iar la cheltueli, de

a ostrovulul Minoaia
intinderea sa.

toat&

Locality! de insemnat sunt

844
nenf

lei.

Zamca
padure,
Ialomi^a-

$i

StSncu^a

(v.

a.

n.).

Parte din locuitorl sunt mo^i

parte s'au impropriet&rit

Min^ichii (Pdurea-),
in jud.

Mioveanca,
gimulul
pi.

pddttre, supus&

re-

Ialomija,
kil.

pi.

silvic,

com.

Movileni,

dupilegeadin 1864. Proprietar mare in comuni este d-1 Toma

Buc$an.

Balta, la 3
tul Sudifi,

spre S. de sa-

Riul-Doamnei, jud. Muscel;

com. Fundul-Cr&sani.

are,

impreunS cu trupul de pddure Ciumeasca, o intindere de 750 hect.

Comuna
prafa^a

se intinde pe
hect.

su-

cam de 1000
ferata
la

Minzinelele, izlaz intins, jud. Teleorman, prin mijiocul cSruia

curge
tra

Linia

Goie?ti-Cimpu-

lung trece pe

V.

comunel.

C&lm&tuiul.

Incepe
$i

din
Pia-

Mioveanca,
esen{e,
ritoriul
cel,

apropierea com. Voivoda

$i se intinde p3n& la punctul unde se vars& acest piriu in baltS, la com. Vii^oara. Loc bun

in

ptidure de diferite mal mult tufan, pe tecom. Mioveni, jud. Musapropiere de gara Ciu-

Un pod
riul

de

fier

s'a construic pe

Arge^elul in dreptui comu-

nel,
$i

pe care trece
locuitorilor,

linia

ferati,

unul de lemn pentru

tot

comupeste

cereasa.

Are

intindere

de

nicatia
riul

de pa^unat, mal ales pentru

01.

772

hect., impreunS. cu ScarlS$i

Arge?elul.

toaia

Strimba.

Miorcani, sau
sat,

Hudeti-Mici,
pi.

Este a$ezat&

pe

coaste
$i

cu

Mirae^ti, mope/jwd. Tecuciu,

tuate
la

si-

pe nio$ia cu acela?! nume,

Prutuljud. Dorohoiu,

pante pu^in accidentate

teren neexpus surp&ref.

cu

S.

com.

Lie^ti,

pro-

com. Hude$ti-Midf,
d.-j,,

prietatea d-lui Gheorghiade.

cu

po-

pulate de 413
suflete.

familtf,

sau 1809

Mioveni, com,
pi.

rur., jud.
la S.

Muscel,

Mir&ul, izvor mineral,

in jud.

Riul-DoamneT,

de Cim-

BuzSu, com. Br5e$ti, pe mo$ia

Digitized by

LiOOQ IC

M1RAUL

347

MIKCEA-VODA

Arsenia; izvore^te din muntele

Piatra-Miraulul,
$i

Mircea- Ciobanul, //jr, jud. Muscel,

navoda-Constanfa, pusa in
culate
la

cir-

da

in

piriul

com. Priboeni,

pi.

Podgoria.

4 Octombrie
kil.).

i860.

Sara^elul-Balane^tilor.

Se

afla intre stabile

i

Saligny (8.2
Inal-

Mircea-Vod&,
Miraul, c&tun, pendinte de com.
Tangirul,pl. Calni?tea,jud. Vla$ca,

com.

rur.,

jud.

kil.)

Medjidia (10

Dimbovita,
vtya,

pi.

Dealul -Dimbokil.

Jimea d'asupra nivelulul Marii

situatala22
Tirgoviste.

spre S.-E.
la

proprietatea statuluT,

fosta

de

Pana

1887
nu-

de 9 ra .70. Venitul acestei stafii pe anul 1896 a fost de 18523

lei,

de secularizare a manastirei Sarindarul. Aci s'a improprietarit la i860 un num&r de 74 locuitorl fo^tl claca?!, carl
inainte

era catun al comunel Cazaci. Este

25 banl.

o com. noua, care se mal

au luat 310 hect.

girul,

mete Satul-NoQ, facut din tinerl insured ?i oamenii carl n'ati avut pamint de cultura.
Este situate pe $oseaua nationals Tirgovi$te-Bucure$ti.
afla.

Mircea-VodS, mdgurd,
Vilcea,
pi.

in

jud.

Cerna-d.-s.,

com. La-

pu$ata.

Formeaza, impreuna cu Tano comuna.

impreuna
cu cu
$i

Se

Asupra acestei magurl, legenda spune: Mircea- Voda, Domnul Jarei-Romine^tT, preftcut in

Se arendeaza
Tangirul
lei.

aproape de gara Nucetul

Albale
hect.

14690

$i

are o coala condusa de un

pastor, s'a refugiat aci din cauza

Are o

suprafa{a ramasa sta

invajator platit de Stat.

multelor razboale de petimpul

acela. El T-a ales acel loc, nu-

tulul

de 150

Are o
neti.

biserica,

cu

preot

$i

Mircea-VodS,

sat, in jud.

Con-

mit

91

Dealul- Mararulul, fiind

dascal, $inind de parohia Stoe-

stanta, pi. Medjidia,

cat.

com.
in

mal

la

adapost
i

$i

de

vinturile

Mamut-Cuiusul. Este
partea de V. a pla?el
sat, in jud.

situat
91

furtunoase

de vederea lumel.

cea de
spre

Mirau^eni,
pi.

Neamju,
sii

N.-V. a com., la

12

kil.

Acest Domn i?I pa$tea turmele pe micele poenJ de prin prejurul dealulu!
$i

Bistri^a,

com.

Radiul,

N.-V. de cat. de re$edin{a, Ma-

putea trece cu

tuat la S.-V\ de satul Radiul

la S.

mut-Cuiusu.
in

Este un sat

nou,
intre

de

satul Polobocul,

pe va-

valea Bechiraga-Culac,

lea

a douaculm!eite din
$i

Dealul-

cele 2 corpurl principale ale ballet

mare iujeala de aci, cind in partea de E. cind in cea de V. Ma! adesea or! sta in partea cea
inalta

Juncanilor.

Este inconjurat cu
udat prin mijloc de

Cara-Su.
la

a dealuluT, cu tovara^it
o

padurl,

Este inchis

N.

de dealul

sal, tot pastorT.

pirtia?ul cu acela$T

$i

nume. Are o intindere de 150 hect. o popula^iune de 175 familif,

suflete.

Bechiraga-Bair, iar la S., de catre dealul Cara-Durac-Bair, care

Acestei inatyiml, care are

are ni$te ramifica^iunl stincoase

prin apropierea satulul.

forma conica, inalta de 20 metri, i s'a dat numirea de MaguraluI-Mircea.

sau 428

Locuitoril

poseda:
3 cal

40

bof,

Suprafa^a

sa

este

de 3612
sunt
o-

In virful acestei magurl, acel

12 vacl, 13 juncT, 11

gonitorl,

hect., din carl 5 hect.

Domn

a ridicat o cula, in forma

facuta din
3 copacl
?i

20 minza^f,

$i

26 rimatorl.

cupate de vatra satulul.

Popula^iunea
sa,

tripedica,

compusa

nu-

in diametru de 2 metri

inalta

Mircea,

deal, la V.

comunel BuMircea-cel-

ne$ti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.

Legenda spune ca
Batrin a poposit

mal din Romint transilvanenl, numitl mocanl sau ciobanT, pentru ca se ocupa numal cu cre$terea vitelor
este
flete.
?i

lui

de 40 palme. Acea cula servea Mircea de observator. De aci putea sa vada peste o in-

aci,

pe cind
$i

in special

oilor,

tindere foarte

gonea pe
chiar ar
ft

inamici!

{arel,

ca

de 14

familii,

sau 60 su-

mare de pamint. Craiova o vedea in toata intinderea.

AstazI, suindu-se cine-va

voit sa zideasca aci

zidit-o
la

manastirea pe care a
Cozia.

Singur drumul
lebi
sat.

comunal Ceruinele forfort

cit

pe

Chioi-Cernavoda trece prin

acea magura, nu poate vedea depeste Olt, la

La

S.,

se afla

Cocorul, jud.

Mircea
pe
Siul-d.

(Movila-lui-), movild,

tului

Acsan-Demir-Tabiasa,

Arge$, ca localitate ma! depSrtatS, iar

teritoriul
s.,

com. Coteana,
Olt,

pi.

turcesc.

Craiova nu se mat vede,

jud.

situat

pe

din cauza ca nu mal exista acea

platoul dintre valcelele Purcelul

$i

Mircea- VodS,

stafie

de dr.-d.f.,
Cer-

cula.

Fintineaua, la N.-E.

de Co-

jud. Constanta, plasa Medjidia,

Legenda mal spune ca acea

cula s'a reinoit din cind in cind

teana, re$edin{a comunel.

IV

com. Tortomanul, pe

linia

6*630. Uarele Dicfionar GtOQraAc.

Vol.

45

Digitized by

Google

MIRCEASCA
ci acum 50 anl s'a reftcut de Lascu, un proprietar vestit. Locul de unde a venit Mircea nu se $tie, dar c& a fost,
$i

348

MIRCETI

kil.

de gara Corbul de re$edin{a placet.

?i

la

S kil.

Mirce^ti, com.
pi.

rur., in jud. Putna,

cpri-

Bilie?ti.

Se compune din

Are
ceti,

bisericl:
sf.

una

la

Mir-

tunele: Mirce^ti,

unde

?i
$i

cu hramul

Nicolae, fon$i

maria comunei, Paraipani

dule?ti.

Ri-

un Mircea insemnat prin aceste locurl, nu rimine indoiaia, cicf

a r&mas chiar zicatoarea printre

data de

Nicolae Stoenescu
fondata
$i

Raducanu Martinescu; a doua,

in cat. Boroe$ti,
I

la

1822
sau

oamenil

locall

judeca drept
oile.

de Ion Dragu^in

fratele

Catunul Mirce^ti este a$ezat pe malul Putnel, avind Radu le?ti la E. $i mat in apropiere de
malul batyel.

cum judeca Mircea

Mirceasca, mofe
divizata in sforile
:

Voicu Dragu$in, $i a treia, in cat. Momaiul, vechle de lemn,

sunt deservite de
2

Distan^a comunei desubprefectura pla?el e

mo$neneasca,
Antoneasca,
S1&-

preo^i; o

in jud. Buz&u, com. Lipia, sub-

$coala, infiin^ata la 1896, frecu-

capitala judejulul

de 6 kil., iar de de 9 kil.

acestel

entata de 38 baepf.

Pe
EI desfac
Slatina

teritoriul

comune
for-

Cocorasca, Colceagul,Danaile?ti,

Meseria?! sunt
3 rotarl
?i

10 dulgherT,

se afla o balta din care se

DrSgosteasca, Saragelele
tineanca,
vizat
$i

?i

3 cojocan.

dupa cum

s'a

subdi-

produsul muncel
?i

lor la

meaza o girl a, care pune in mi^care mal multe morl $i care

se varsa in Putna.

fie-care

ceata de mo?hect.,
$i

gara Corbul.

nenl.

Are cam 700

vil,

mare
loc a-

parte
rabil.

apol padure

Cea mal mare parte dintre locuiton sunt mo^nenl 5 s'au

:

Are o populate de 276

milii,

fa-

sau 1072 suflete: 570

?i

b3r-

improprietarit

la

1864, pe

15

ba$I

502 femel;

biserici
S-^il
?i

hect. in rao$ia Buriceasca, vin-

parohiala, cu hramul

Voe-

Mirceasca, hotar de mo fie,

jud.

in

duta de vecT PreotuluT Dimitrie

Sfirlogeanu
Mirce$ti.
$i

vozl in catunul Mirce$ti

filiala

una

Mehedinfi,
Cire?ul.

plaiul

Cerna,

altor locuitor! din

in Radule^ti,
S-fil

tot cu hra-

com.
luat

mul
:

Voevozl;
$i

$coal5,

$1 Acest hotar de numele de la Mircea, Voe-

mo?ie

Vite sunt

60

cal,

70

lepe,
of
?i

zidita

de comuna

frecuentati

200

boT,

230

vacT,

2500

vodul

arei-Romine$tT,

se sta-

340 porcT.
$osele sunt
:

de 23 copil. Budgetul comunei e

niturl
tuell,

la

ve-

pine?te de catre

un

neam de

din com. Calu-

oament, numiflf BasarabT.

gari prin Mirce$ti, catre Bara^ti-

de 3250,86 de 2940.50
:

lei $i
lei.

la chel-

de-Cepturl,

$i

din

Eiul,

catre

Vite sunt

445
ol,

bol, 395 vaci,

Mircei (Izvorul-) (SaratelulMircii, Negoina), izvor, in

jud. BuzSu, com. Cane?ti. Incepe din muntele Nego^ina, ?i se scur

com.

Vlaici, spre Pite^ti.

S.,

84

caT,

673

capre

?i

354

Spre
torilor

cam

la 2 kil.

de com.

porcl.

Mirce^ti, pe proprietatea locui-

Mo^ia
zestre,

Mirce^ti

a
cu

fost

date

com. Calugari, pe malul

al riului
-

impreuna

altele din

ge

in S3r5telul-Bercir,
cat.

in

com.
Con-

despre E.
dealul

Vedea, este
Roie,

Jinutul Putnel, hatmanulul Ale-

Policiori,

Scor^oasa.

numit Ripa
din

din

xandru Mavrocordat,
socrul sau,

de

catre

fine multa sare in disolu^ie.

cauza ca fa{a pamintulul sau e

ro?ie, deal

Domnul

Alexandru

care

curge un

Moruzzi

al

Moldovei.
altS-

Mirceti, com.
ctune
e?ti,

rur., in jud.

Olt,
5

mic

izvor, ce se

nume^te Fintina-

pi. Vedea-d.-j.,
:

compusa din
$i

de-Leac.
Dealurile
$i

Aceasta mo$ie apar^inea data familiel Danu.

Mirceti, com. rur., in jud. man, pi. Moldova, spre N.
ora^ul
$i

Mirce^ti, Sfirlogi, Boro-

coastele serva

mat
Ro-

Momaiul
cu

$urpanul, sau
are

mult pentru pa^une.

Martine^ti.

Budgetul com. e
izlaz

la

veniturl

de
el

Comuna

cu tot

$i

cam 685 hect. Are o populate de

milii,

de 1665.17 lei. In centrul comunei se afla valla cheltuell

Roman,
in

la

20

kil.

de

la

21 kil.de re^edinfa

placet.

151

fa-

ceaua Jidova, unde s'a gasit un os

Este a?ezata
dovei de

mare

parte pe

sau 950 suflete, locuind in

riul Eiul al riului

200 case.
9*1

Este situate pe ling* pe dealul despre E.

la

de o marime neobicTnuita. Se margined te la E. cu com. la V., cu com. Spineni Vlaici

;

platoul ce separa basenui Molal Siretulul.

satele:
?i

Se compune din
cani (Ste^cani).

Iu-

la N.,

cu Bara$ti-de-Cepturf
$i

$i

gani (Cozme^ti), Mirce?ti

Te(-

Vedea,
tina,

50

kil.

de ora$ui
la

Sla-

Mereni
gari
$i

la S.,

cu com. Calu-

capitala jude{ului\

30

Tatule$ti

Are o populafie de

385

fa-

Digitized by

V^OOQlC

MiRCEyn
milil,

349

MIRCE$TI

saQ

1429

locuitorl,

din

Vite: 491 vite marl cornute,

car!
in

288
1

contribuabilr,

locuind

79

cat,

1433

or,

16 capre

$i

153

124 contribuabilr o biserica; o ?coala mixta, frecuentata de

;

360
;

case; 3 biserict de lemn,

rimatori.

16 elevi; un oficiu postal rural.

lei,

din can
lice

ortodoxi

?i

2 cato-

Budgetul com. e de 1358

18 banr, laveniturr
let,
$i

o $coala mixta, frecuentata de 16 elevT. Budgetul comunet e la veniturf de 5607 lef $i la cheltuelT,

de 1349

Este re$edin{a comuner Mirce^ti. Este legat cu ora$ul Roman

prin linie ferata
51

21 bam, la cheltuelr.
:

$osea. In a-

Locuitorir poseda
Si

51 plugurf

propiere de sat e stafiunea de

54 care cu bor,

pluguri

?i

drum de
tul

fer Mirce^ti.

de 5301

let.

8 caruje cu cat.

Este legata cu ora$ul Roman prin drum de fer $i $osea. Pe teritoriul comunel este gara M freest?.

Aci a stat multa vreme poeV. Alexandri, a carui pro;

Mirce^ti, vechie numire a ciitunului Odaile, com. Merei, jud. Buzaa.

Mirce^ti, vechie numire a cdtunulul Nenciul, com. Lipia, jud.

prietate era satul Mirce^ti

aci

a scris

el

cele
$i

ma! multe din

tot aci, in

operele sale
ce$ti,

Mir-

LocuitoriT poseda

i486

vite

a murit

$i

s'a
in

inmorminanul 1890,

marl cornute.
Mirceti, com,
N.-E.
Vasluiu,
Vasluifl,
e$ti,

tat la

22 August,

fiind in virsta

de 69 de anL
in jud.

rur,, in partea

de

Buzau.

a pla$e!
la
$i

Mijlocul,
kil.

jud.

Mirceti,
Mirceti, sau Marce^ti, *#/, judeful Bacau, pi. Trotu?ul, com.
Siretul

sat,

Roman,

pi.

35
la

kil.

de ora$ul de Codadin

d.-j.,

com. Sacueni, spre

malul
Poarca.

E. de satul Sacueni, pe

re$edin{a pla?eT, situata mat

Bogdana,
Bogdana.
padurT.

situat in valea
kil.

Caiusatul

sting al

piriulut

Este

mult

pe o
dealur!

vale,

formata

{uIui-Mare, la 8

de

a$ezat pe $es.

Are o populate
sau 375 suflete. 160 vite

doua

paralele,

care

Este

inconjurat

de

de 105

familii,

stribat de la N. la S.

Are o populate de 26
poseda
:

Locuitorir

poseda

Natura

solulu! e

de

3 calitatf,

familH, sau 67 suflete.

mari cornute.
37
vite

foarte bine deosebite;

dealurilor ce o strabat,

coastele
prezin-

LocuitoriT

Este legat cu ora^ul

prin ?osea.

Roman

mari cornute, 6
oT
$i

caT, 3 porcT,

60

tfnd

oare-care povtrni$urT sunt

cleioasa, cu deosebire

capre.

de natura
in

Mirce^ti, sat

9*1

resedinfti, in par-

partea de V., improprie penorT-ce

Mirceti,

sat,

facind

parte

din
pi.

tea de N. a
pi.
kil.

comuneT

Mirce$ti,

tru

cultura,
;

producind

com.

rur.

cu acela^T nume,

Mijlocul, jud. VasluiO, la 3

ni?tearbu?ti salbaticT

pe platoul

Vedead.-j., jud. Olt.

de

ora$ul

VasluiG,

situat

de

la

N.
f

de V.
cultiva

precum $i pe eel de natura humos, se orT-ce soiQ de cereale;

si

E.

Mirce^ti,
plasa
la$r

ciitun,

in

jud.

Putna,
ace-

Bilie^ti,

comuna cu
spre

pe valea dintre dealurile: $urane^ti i Ciomagul, prin care curge piriul Recea.

dealul estic
e

$i

parte eel de N.,

nume,
avind

situat

pe malul PutE.,
bal^ii.

Are o suprafa^a cam de 860

hect., din care
cultivabil,

de

natura calcaros, propria

viilor

ner,
in

Radule?ti

687 hect. pamint

e

pentru cultura

ce sunt

apropiere de malul

iar restul

coprins

multe

in localitate.

Are o
hramul

biserica parohiaM, cu

de

fine^e,

ima?

$i

loc steril.

Este formata din doua sate:

Mirce$ti
fata
i

Sf.

Voevozf

$coala
$i

Radiul, pe o suprahect., din carl:

mixta, construita de

comuna

Populafiunea satului e de 99 familii, sau 417 suflete, Rominl

raze^i,
carT,

camde 1859
$i

frecuentata de 14 copir.

dupa cum

spun
fra$tf

57 hect. padure

1092 hect. loc

ima$ ale prohect. ale
lo-

documentele, se trag din

de cultura,
cuitorilor,

flnat

$i

Mirceti,

sat,

in

jud.

Roman,

pi.

Mirce?ti, ce au avut
in stapinire,

acest

loc

prietateT, iar

770

din care 18V2 acoperite cu vif.

hect.

Moldova, com. Mirce^ti, spre N. de ora^ul Roman, la 20 kil.

se zice,

din timpul In

DomnuluT $tefan-cel-Mare.
decurgerea
timpului,

de
fa-

el

$i

Are o populate de 220

miliT,

pla^eT.

de re$edinfa Este a$ezat pe coasta de

la 21
kil.

pamintul

accstor dor mo$neni, frac^ionin-

saQ 673 suflete; 2 bisericT,

$i

E. a platoulur ce separa
nul

base-

du-se din generate in generate,

s'a format satul

deservite de 2 preop
taretT;

2 cin-

MoldoveT de

al

Siretuiut.

numit mar din

o $coala;2 morT, una cu

Are o populate de
milir,

167

fa-

vechime Mirce$ti-Raze?T.

apa$i alta cu vaporT; 3 circiuml.

sau 596 suflete, din

carl

Are o

biserica

de lemn,

fa

Digitized by

LiOOQ IC

MIRCESTI

350

MIRONEASA
de mahalaua
com.

cuts la

1834, deservita
1

de

Vilcea, la 2

kil.

pi.

Jiul,

Frca$e$ti.

Se

preot

$i

ctntarej;
la

coala,

Dosul, unde e $coala. Cade in

intinde

de

la

N.

spre

S.-V.

infiinjata

1868,

frecuentata
aburl;

partea de S.-V. a comunei.

pana
din
dure.

in

Valea-BoureluluT, jud.
;

de 34

elevi; o

moara de

Mehedin^i

este acoperit cu pa-

2 circiumT.

Vite sunt: 362 vite marlcornute, 297

$i

Mireul, sat, facind com. rur. Singerul,

ria,

parte
pi.

PodgoMirilei, vale, in jud. Vla?ca,

lopi.

01,

capra,

54 cal

jud. Prahova.

54 rimatorf.
Locuitorif poseda: 53 plugurl 22 care cu boT, 5 plugurl ?i
cat;

Are

o populate de 1008

Cilni?tea, satul Buteasca.

cuitorl; o biserica cu

urmatoa-

$i

rea inscripfie:
Accst
sfint lacas
ziditu-s'aii
si

Miroasa,
Corodul,
lntru-

sat, in jud.

Tutova,

pi.

8 caru^e cu
albine.

40 stupl cu
muse^at dupa
sfintului

com.
?i

Lunge$ti,

spre

cum

se vede, tntru cinstea

si

E. de satul Lunge$ti.
locuitort

Are 80

Erarh Nicolae

Sf.

Muccnic

20 case.

Mirce^ti,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f., jud.

Dimitric, in zilclc prca inal^atuluT

Domn

Roman,
Mirce^ti,

Moldova,
linia

comuna

Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovcnia

Miron

(Piriul-lui-), pirin, (3700

pc

Roman-Burafla intre

Prca

Sfin^ituluY

Episcop dc
csirdia
si

Buzaii
cheltu-

m.), afluent al Siretului, in jud.

dajeni,

pusa

Constandie, cu toata

in circulate la 15

cala D-luT Biv vel Stolnic

rcscu, cu so^ia sa

Alecu Vacaanul

Suceava, com. Dolhasca.

Decembrie, 1869. Se
stabile Roman
(T

Ana,

la

1823,

kil.) $i

Halau-

August.

Miron, fintinU
pirin, jud.

cu

apa

minerald,
(dealul
sa-

ce$ti (4.3 kil.). Inalfimea

d asu-

pe coasta pisculuf Miron

pra nivelulul Marii de 233.56. m. Venitul aceste! sta^il pe anul

Mireul,

Falciu. Izvo$i
;

Blanarul),
tul
Ia>i,

in

apropiere de
pi.

re$te din valea satulul

a co-

Toine$ti,
la 7
kil.

Codrul,
Ia$i.

jud.

1896 a fostde 67307

lei,

15 b.

munei Corni,
trece in

pi.

Crasna
$i

curge

de

prin mijlocul satului,

spre S.

Aceasta
fost facuta

fintina se zice ca a

Mirdare^ti, vechie numire a satului Maldare^ti, com. Negule^ti,

jud. Tecuciu.

com. Albeti, sub nupiriul Stra$nicul; apoT,

de

un posesor

al

mirea de

mo$iei Tome?ti,

anume
a

Costea
in a-

unindu-se cu alte piraie, se varsa in stinga riuluf Birladul.

Polieny, care, avind ceair

ceasta localitate,
fintina

construit
cailor.

Mireni,

sat,

in jud.

Tutova,

pi.

pentru adpatul

Pereschivul, spre N. V. de Birlad.

Formeaza o comuna (com. Mireni)

Miricescu, numire vechie a cat, Moara-de-Maracinl, jud. Prahova

com. Bucovul,
pi.

Mironeasa, com.
nicul, jud. Ia$i.

rur.,

pi.

Stavcotyul

cu

cat.

Slobozia-Nicai.
lo-

Cricovul.

Formeaza
Ia?i spre

Are o populate de 585

cuitorf;

de S.-E.
Mirila, cdtun,
pi.

al jud.

jud.

o biserica.

al

com.

Leole^ti,

Vasluiu.

alc&tuitcl dinsatele:
Schitul$i

Pe
hect.

teritoriul

comunei sunt 24
carl

Olteful-Oltul-d.-s., jud.

Rope
$0-

Mironeasa, Hadimbul,
Hadirabului, Sparie^i
$orul Jibana.

vie

(din
i

1,50 nelu-

mana^i, situat la V. pe DealulSarului

$i

tirgu-

cratoare)

6,50 livezl cu prunl.

trel per-

de

riul

Burluiul,

Are o
sau

populate

Comerciui se face de
soane.
Veniturile
$i

valea piriulul Genge,

unde

de 415
flete.

familii,

1846

su-

seaua na^ionala Slatina-Craiova

cheltuelile
lei,

com.

se taie cu cea jude^eana

dupa
te-

Locuitorif,
ture, se
?ia
lor

pe linga
$i

agricul-

sunt de 3184

84 banl.

stinga Oltefului. Altitudinea

mal ocup

cu carau-

renului d'asupra niveluluT Marif

pentru transportarea lemnei

Mireni, parte din mosia Albe^ti, com. Buimaceni, pi. Jijia, jud.
Boto?ani.

este

de 160 m.
familii,

facerea mangaluluf.

Are 60
flete.

sau

238

su-

Teritoriul

com. e

deluros,
?i

a-

coperit cu padurl, luncl

afla casele proprieta-

hu-

Aci se
Mirei,
sat, facind

ceagurl; din padurl se exploa-

parte din co-

re?tl ale familie!

G. Chi{u

$i

ni$te

teaza lemne pentru foe

rite trebuin{i.

^i dife-

muna

rurala

Calugareni, plasa

ruine antice.

Cricovul, jud. Prahova.

Padurea de pe Dealul-Sarulul se nume^te tot Mirila.

rur.

Are:

2 bisericT, deservitede

3 preo^, 3

cint5re^
?i

?i

ecle-

Mire^ti,

mahala,

in

com.

siarh; o manastire

o coall

Fole?ti-d.-s., plaiul

Horeznl, jud.

Mirileasa,

deal,

in

jud.

Gorj,

B^dgetul com. e de 63 19 lei,

Digitized by

LiOOQ IC

MIRONEASA

361

MIROSLAVESTI

43 ban!, la veniturl
lei,

de 6182

be$ti,

Valea-Lupulul

Capul-

Stavnicul, jud. Ia$i, format prin

iezirea
el

38 banl, la cheltuell.
:

Radiului, cu o populate de 483

familil,

riului ^Bahluiul

are pe

Vite
135 of,
bivoll

992
18

vite

marl cornute,
105
cal,

saO 2455 locuitorl, intre

i

o moarS,

numita Moara-lul-

capre,

can sunt

un numir de
vil, livezl t

Ita-

Beldiman.

?i

293 rimatorl.
sat, in jud.
Ia$i, pi.

lienl coloni^tl.

In com. sunt

pu-

Miroslava,
re$te

piriii,

jud.

fa$i,

pi.

Mironeasa,
Stavnicul.

rine padurl.

Stavnicul, com. Miroslava. Izvo-

Are
coastele
$i

bisericl,

deservite de
i

din

dealul

cu

asemenea
$i

E
rilor

aezat pe

dealu

preo^I, 8 cintarep
$colI,
$i

ecle-

numire, trece prin valea dintre

dealurile Miroslava
$i

Mironeasa

Raclariul, fiind
piriul

siarh!; 3

conduse de

Gaureni

desparjit in
ture^ul.
si

dou& de
la

Brus-

inva$atorI
elevf.

frecuentate de 86

se varsS in Bahluiti.

Are

E. Dealul-Mare

la

V.

dealurile:
$i

Armanul,

Budgetul com. e de
lei,

Clrbunariul

Hanful, formind

23 ban!,
lei,

la

18873 veniturl $i de
la cheltuell.

Mirosl<kveti, com. rur.,

in

situata
Si-

partea de S.-V. a pla$el

int&rire naturals ca o cetate.

18779

72 bant,

retul-d.-j., jud.

Suceava. Se mir-

Are o populate de 733 locarl se ocupa maT mult cu nego^ul lemnelor ?i mangacaitorl,
laria.

NumSrul vitelor din intreaga comuna se urea la 4531 capete,

din carl:
nute,
$i

gine?te la
ceni;
$i

E. cu

com.

Stolni-

la V.,

cu com. Davideni

910

2562 vite marl corol, 26 capre, 279 ca!

PSstrSveni, din jud.

Neam^u
$i

la S.
pilatf,

cu com. Mogo$eti
din jud.

Tu-

Aci se afla: reedin{a comunel;

754 rimatorl.
sat,
pi.

Roman

?i

la N.,

o biserica, deserviti de
1

cu com. Criste$ti.

preot,

cintiret

?i

eclesiarh;

Miroslava,
Miroslava,
Ia$i,

in centrul

com.
jud.

Forma
regulat.

teritoriala

a comunel

$ coal 2,

infi'm^ata la 1865, fre-

Stavnicul,

este a unul patrulater aproape

cuentatS de 18 elevl.

situat

pe coasta nordica a
:

Mo$ia Mironeasa a
tulul

fost a sta-

podiulu! dintre dealurile

Mi-

Se compune din
horeni, Verseni

satele:

Mi-

p&n

la

1886, cinds'avincarl
sa.

roslava la E.

Gaureni

spre

roslave?ti-Navrape?ti, Soci, Cio$i

dut, afara

de padurl,

au

V. Este re$edin{a comuneT.

Mite^ti,

cu

ramas in proprietatea

Are o populate de 27
sau 166 suflete.
$i

familiT,

re$edin{a in eel d'intiiu.

Vite: 451 vite marl cornute,

128 ot,
rimatorl.

Are o populate de 1082

milil, sati

fa-

13 capre, 43 caT

180
in

Pe culmea marginea
$i

dealului Miroslava,
satulut, se afla bizi-

serica

casele propriety!,

4228 suflete, din carl 1029 contribuabill 4 bisericY, deservite de 6 preoflf $i 8 cin;

Mironeasa,
pi.

deal,

in

jud.

Ia$i,

dirl

frumoase, ce se vSd in dela ora$ul Ia?i,

kil.
;

tarefT;

2 $coale mixte, frecuen-

Stavnicul, com.
la
i

Mironeasa.

partare de pe ?esul Bahluiulul

$i

tate

Se intinde de

N. spre

S.;

de

de
in

la

o dis-

de 69 elevl. Budgetul com. e

lei 51
lei.

la

veniturl

str&bate prin sat

?esul Ur$i$el.

se termina in
lul

tant de 6

iar

partea
afla lo-

Poalele

sunt

despre S. a dealului se
calul primiriel.

de 12152.52 de 11542.20 908 830

vacl,

la cheltuell,

udate la
?i

E.

de

piriul

Ur?i{a

Vite sunt: 294

cal,

1462 bol,
$i

spre V. de piriul Brusture^ul.

Vite sunt: 212 vite marl cornute, 27 cal

?i

3008

ol,

2 capre

Fa$a e acoperita, parte cu padurl,

37 rimatorl.

porcl.
ni-

parte

cu

locurt

cultiva-

Altitudinea comunel de la

ble.

Miroslava,
rur., in

deal, in jud. Ia?i, pi.

for-

velul Maril variaza intre

315

$i

Stavnicul, com. Miroslava,

Miroslava, com.
de N.-E. a
Ia$i,

par tea
jud.

mind culmea ?esuluT din dreapta

riului Bahluiul.

335 mE udata de

riul
:

Moldova
Sili^tea,

pi.

Stavnicul,

de
coasta
acestui
satul

micii

afluen^I

So-

a$ezata
$i

pe
$i

podi^eie

din

Pe podi^ul
deal, e situat

$i

hodorul, Gruiul

91

Rangul.

dreapta
luiul,

din stinga riului Bah-

cu acela?!

Mo^ia
de

e proprietatea succesiu-

precum
$i

pe $esul Bahdin satele:

Proselnici,

mime.

neT Prin^ulul Gr.

M. Sturdza, afara
e

luiul ul,

formata
Uricani,

Mite?ti, care e raza^easca.

Miroslava,
Corne?ti,

Miroslava, iaz, pe
ta
tul

$esul din dreap-

Suprafa^a
faicl,

com.
falcl

de 4387
falcl culti-

Vorove?ti,

G&ureni,

riului

Bahluiul,

linga

sapi.

din carl 2841

Balciul, Iezereni,

Danca?ul, Ciur-

Uricani, com. Miroslava,

vabile,

515

padure,

705

Digitized by

LiOOQ IC

MIROSI

faici

final
si

5i

ima?

si

testul

prun

36 care cu
cai;

boT,

caru^a
vite
01,

cu

Birla

si

cele-ralte

comune

de

di*

loc

ri

stcrpe.

25

stupf;

284

marf
91 ca-

pe Valea-Cotmenif.
Stafiunea Mirosi a UnieT
rate Costesti-Magurelele, se
fe-

Improprietlriti in
28<; frunlas',

1864 sunt
si

cornute, 26 cai, 230

255 palmasl

119

pre

si

106 rimatorl.
in

afli

corlasi, stapinind
I

2156

falcl.

Comunicatia

acest
si

catun

la

o departare de

*/t

kil.

Pro-

)rumurile principale: sosea 1a

cu com. sa Albeni
gesti, se face prin

com. Benordinar.

prietarul
P.

mosieT, d-nul

colonel

nationala
kil

Koman
la
\

Falticeni

(50
Poskil.).

drum

Maca, are aci o

cu o gradina

cladire misi

pana
(
J

Ki!ticeni\ la
a

Are
1

biserica, deservita
si

de

rea^a,

magazil

cani

2 ki

Vci $eni (6

preot

2 cintare^T;

raort

de producte.
Cultura cimpuluT
si

pe apa

GilortuluT.

cresterea

Mirosl&ve,
numit
in

!.

Suceava,
si

vitelor se face aci cu deosebiti

pa

N.

Na-

Miroi, com.
deT, intre

rur.,

in jud. si

pi.

ingrijire.

vrSpesti,

pe u,^ia si in comuna cu acelasT nume. Asezat pe

Moldovei
stra-

Teleorman, situatapeValea-Bur-

Pe
Sf.

teritoriul

comuneT
23

Miroi
la
$i

doua
la V.,
;

dealurT.

Se marsi

se {in anual

doua

bilciuri:

coastele dealuluT ce {armureste

sesul sting al
si
si

gineste la E. cu

com. Rica

Gheorghe,

Aprilie,

Gumesti;
si

cu com. Tufeni

la

Vinerea-Mare, 14 Octombrie.
vechia lmpar^ire
adminissatul
Mij-

batut de piraiele Gruiul

hodorul.

So-

Mozaceni
;

la S.,

cu com. Sur-

Dupa

dulesti
fa-

iar la

N. cu mosia Cal-

trativa din secolul trecut,

Are o populate de 395

miliT,

dararulsau catunul Adunatf, din

Mirosi fScea parte din

locul-d.-s.

pi.

280
dita

sau 795 suflete, din can o biserica, contribuabilT

;

com. Strimbeni.
Intinderea

comuneT, dimpre-

cu hramul Cuv. Paraschiva,

cla-

de
in

locuiton
1515,

(pe

atuncT
in

razesT)

restaurata
se consta

una cu mosia si padurea de pe dinsa, este de 3500 hect., din car! 3000 sunt pamint arabil
si

Mirosi (Bajenari-Cre{ului),<tf
tun,

jud. BuzSu, com. Amarul,

si

cu 630 locuitor!

135

case.

1698,

dupa cum
de

dupa
de-

200, padure.

o inscripfie
servita
re{T;

de pe use,
2 preotl
si

si

LocuitorT improprietari^I sunt

160,

Miroi,
Mirosi,

stafie

de dr.d.f.,

in jud.

2 cinta-

pe o intindere de aproape
hect.

Teleorman,

pi.

Teleorman,

com.

o scoala mixta, infi'm^ata

356

pe

linia Costesti Ro$iori,

1

in 1865,

platit

condusa de uninva^ator de stat, si frecuentata de

Solul comunei este parte miastinos, parte roscat.

pusa

in circulate la

Ianuarie
Burkil.)

1887. Se afla intre stable

45
net

elevT.

Populatiunea comunei este de

dea (14
riT

kil.)

si

Balaci (8.7

Mosia, proprietatea succesiuPrinfuluT

falcT.

262

familii,

sau

1026

suflete,

Inalr/imea d'asupra niveluluT Ma-

Gr.

M. Sturdza,
1864 sunt:
si

din car! 215 contribuabilT.

are 2234

Are o
palmasi

scoala, frecuentata
biserict,

de

de i67 m .68. Venitul acestei 1896 a fost de statfl pe anul

78724
let
si

Improprietaritf in

27 elevT; 2

din care una

;

98 banT

137 frunta>T, 62

34

serva de capela

la cimitir

a doua
si

codasT, stapinind 757

falcf.

eintretinuta de proprietar,
servita
retT.

de-

In

1803, Miroslave^ti,

mo^ie
carl

de

preot

si

cinta-

razaseasca, avea

43 HuzT,
bir anual.

Miroi (Vasileasca), mope, in jud. Buzati, com. Amarul, cat. Mirosi; are 250 hect., din can
205 hect. arabile,
si

plateau 748

leT

este

Numarul vitelor din comuna de 3525 capete, din cart

vite
01

restul fineatf

sterp.

Mirosloveni, cdtun, facind parte din com. Albeni, pi. Amaradia,

jud. Gorj, situat
al GilortuluT, la

617

marl cornute, 167

si

caT,

pe malul sting
N. de
catunul
si

2617 Budgetul

124 porcT.

Mirosi,
este

ntoie

mosneneasci,

in

comunei

de

jud. Buzaa,

com. Amarul,

cat.

de resedin^a Albeni,

la

S.

de Bengesti.

8874 lei, 95 banT, la veniturT si dc 8852 lef, 49 banT, la cheitueli. Cat de comunica^iune are spre
Strimbeni, prin soseaua jud. care
strabate chiar prin mijlocul co-

Mirosi; are 128 hect, din

carl

75 hect. arabile, restul

si

finea(i

sterp.

Are o suprafa^a de 455hect.

si

o populate

de 70

familiT,

sau 300 suflete, din carl 64 contribuabilT.

muneT,
la

la S.

prin aceeasT sosea

iar
la

Mirosi, mofte si padure, in jud. si pi. Teleorman, proprietatea

d-luT

com. Surdulesti,;

V.

colonel P. Maca.
ficut parte

LocuitoriTposeda: 15 pluguri,

prin soseaua vecinala spre com.

Aceasta mosie a

Digitized by

LiOOQ IC

MIKLL-MARE

Mft

M ISLE A

din intinsele
nilor,

mosii ale Balace-

Popula^ia com. este de 1680

suflete, cart

mixta, ce func^ionesza din 1869,

frecuentata de 50 copil:
12 din
si

din care o descendenta

casatorita

loeuese

in

373 case.

se gflseste

cu d-nul

Dupa
Are: 2

legea ruraia din

i860

Munteni, 20 din Mischi,

din Mlecanesti;
zid,

18

colonel

Maca.
in jud. Gorj,

s'aQ impamintenit 160 locuitorl.

bisericT,

biserica

de
cir-

una

in satul
1

cu hramul

Sf.
in

Nicolae, fon-

Mirul-Mare, munte,
plaiul
ra, si

Mischi, fondata de satenl in

862,

data de com.
ciuml.

1862

Novaci, laV. muntelul Bola

cu hramul
in

Sf.

Nicolae

si

a dona

N. de com. Baia-de-Fier.
in jud.

1874 de enoriasl, cu hramul Sf. Dumitru,

Mlecanesci, fondata la

Mischi, mosie
Dolj, pi.

particulara,

jud.

Mirul-Mic, munte,
plaiul

Gorj,

ambele
si

deservite de

Ocolul, com.

Mischi,

Novaci,
si

la
la

V.

muntelui

preot

cintare{i;

scoala

aparfinind d-luT Al. Nicolaidi.

Mirul-Mare,
Baia-de-Fier.
si

de com. Se mai numeste

N.
acoperit cu pa-

mixta, ce functioneaza din 1869,

frecuentata de 50 copil; 10
ciuml.
cir-

Misci,
sesti,

sat, jud.

Arges,
o

pi.

Gala-

Meriu^ul.

facind parte din com. rur.

sune.

Suprafa^a com. este de 5010

pog., din carl: 4512 pog.
ara-

Mozaceni.

Are
1

biserica,

cu

hramul
1

ivioasa Paraschiva, cu
cintare^.

Mischi, com, rur.,

pi.

in

jud.

Dolj,

bile,

210 pog.

finea^a,
si

100 pog.

preot

si

Ocolul, la 7

kil.

de Craiova,
ale

izlaz,

10 pog. lac

teren sterp,

situata
riulul

pe ambele malurl
la

178 pog. padure.

Miseti,
in satul

sat, jud. Iasi, pi.

Copoul,

Tesluiul.

Mosil se gasesc

Mle*
Sf.

com.

Gropni^a,

continuitate a

Se invecineste
Vulpeni, din jud.
S.,

N. cu com.
;

canes ti, aparfinind bisericel

satului Malaesti.

Romana^i
la
la E.,

la

Treimi din

Craiova

in

satul

cu com.

Ghercesti;
si

V.,

Mischi, aparfinind d-lul Nicolaidi

cu com. Motoci
sul

cu ora-

Alexandru

si

in satul

Munteni,
Mle-

Misih&ne$ti, sat, jud. Roman, pi. Fundul, com. Ciuturesti, avind

o populate de

Craiova,

rj

apar^inind satenilor.
trei
si

38

familii,

sau

Se compune din
Mischi, Mlecanesti
Satul
In

sate:

Paduri se gSsesc,
canesti
:

in satul

186

suflete.

Munteni.

Lunca-Mare,

in

intin-

de

resedin^a este Mischi.

dere

de

89

hect.,

aparjinind

Acest sat apar^inea mai inte KpiscopieT de Roman.

ina-

vechime com. se nuraea CiuTerenul com. este

Este udata de
riul

bisericel Sfintel
iova,

Treimi din Cra-

turesti-Mischi.
ses.

Poiana-Calulul,
in

LuncaO
tot

Mislea,

sat, jud.

Dimbovifa,

pi.

prita,

Tesluiul,

hect.,
jate.

de 89 81 sunt amenacarl din

intindere

Dealul-Dimbovi^a, catunul com.

Lucieni. Pe teritoriul satului este

ce

curge prin centrul com., cu

primeste pe malul sting
pirial

o padure de 50000
se
afla in
si

aril.

direcjiunea de N.-V. spre S.-E.

si

Vii

intindere

de

151 hect.

aparfin locuitorilor
si

Mislea,
rur.

sat, facind
pi.

parte din com.

Oda. Riul Tesluiul, are pe dinsul

3

din Craiova,
chi,

satenilor din Mis-

Scor^eni,

Prahova, jud.

podurl: podul din capul

sa-

gasindu-se in satul Mleca-

Prahova.

tului
lul

Munteni, podul din dreptul

si

canesti.

Are o populate de 355

cuitorl.

lo-

Dinca Modrea
Conaculul,

podal din
in

Transportul se face cu carele

cu boi pe soseaua comunala ce
uneste aceasta com., cu orasul
Craiova.

dreptul
ruia se

fa{a

ci-

In catun se afla
ciar instalat in

un peniten-

varsa

piriul

Oda

in riul

interiorul fostel

Tesluiul.

manastiri Mislea.
la

FintinT sunt

Fintina-Vilculul,
la-

Budgetul com. e

venituri

Locuitoril s'au improprietarit

la
1

Fintina - din - capul - satului - de-

Chisar, Fintina -Buduroiul, Fin-

de 4515 4182.02

lei
lei.

si

la

cheltueli,

de

864 pe Vatra-Manastirei-Mis-

lea.

tina-cu-Lan$, Fintina-de-sub-coasta,

Fintina -de-

la

-Conac,

Fin-

Mischi,
colul,

sat, in jud. Dolj, pi.

Opri-

Mislea, penitenciar
jud. Prahova,
riul fostel

de

minor!,
in
inte-

tina -de- la- Boier-Ghi^a,

Fintina-

com. Mischi, resedinfa

instalat

de-la-Popesti, Fintina-de-la-Nu^a,

mariel.

manastiri Mislea, unde

Fintina-de-laPrimarie,

Fintina-

Are o populate de 701

flete:

su-

se defin minoril cazu{I in diferite

de-la-Moara
Birjar

si

Fintina -de- la-

385 barba^i si3i6femei, locuind in 190 case; o scoala

crime

si

al

caror
si

riaza intre

una

numar vadoua sute.

Digitized by

Google

MISLEA

354

MITITELUL

Minoril, pe linga ca au coala

aci in
?i

hova,
rata,

$i

se

varsa in

girla

Sa-

acoperit de

padurf de brad

toata regula,
sculptura,

se

ocupa
lu-

la

catunul

Mislea,

com.

de

fine^e.

cu

executind

Scorfeni.

cr&rl

de

arta.
la intrarea ia

Miina (Muntele-), pddure

peniten-

se-

Pana

ciar, este

o frumoasS $osea cu o

alee minunata, avind pe dreapta

Mislea-Gostinari, pddure, a statului, in intindcre de 155 hect., pendinte de com. Gostinari, pi.
1

culara, in intindere

de 17 50 hect.
Paltinul,

pe
pi.

teritoriul

comuneT

Vrancea, jud.

Putna,

apar-

un platou
ga un
plutesc

incintator, iar

pe

stin-

Sabarul, jud. Iifov, formata din

trupuriie Mislea-Gostinari hect.
$i

t'mind d-lor

lac bine ingrijit,

pe care
Aceasta

de626

$tefan

A. S. Dimitriu i Gheorghiu. Aci funcfisistematicfi de

cite-va

b&rcT.

Mislea, de 529 hect.

oneaza o fabrica
cherestea.

se datore?te ofi^erilor

coman-

dantulul garnizoaneT, lnsircina^I

Misleanca, pddure, a

statului, in

cu paza ares tailor.

intindere de 250 hect., pendinte

Mitarcea, munte,
vija, jud.

plaiul Dimboin

de com. Gura-VitioareT,

pi.

Te-

Dimbovi^a,

apro-

Mislea, mdndstire, jud. Prahova,

fondatape
vod,
la 1534,

leajenul, jud. Prahova, care, im-

piere

de muntele Leaota. Acest

deRadu Voema!

preuna cu trupul Livadea, de 100

hect.,

munte, impreuna cu muntele Pietrele-Albe,

aril

care a inzestrat'o cu

formeaza pad urea Gura-

coprindecam

135000

multe mo$ii. Petre Cercel o restaureaza din nou pe

ia

Vitioarei.

padure.

1584.

A
mo$iI

mal
i

fost inzestrata cu alte

de

Comisul

Vintila,

Vornicul Voicu, Spatarul Stroe,

JupineasaCaplea
Viteazul,

$i

Mihaiu-Voda
Pis-

Misleanca, sau Gageni-Mislea, pa dure, a statului, jud. Prahova, in intindere de 420 hect., formata din trupuriie Drumul-Bai:

Mitarcea, munte, la hotar, la de Rucar $i Dragoslavele,

tuat
la

E.
si-

extremitatea

jude^ulul

Muscel.
Miteti,

nepotul fondatorulul,
daruit Cocora^ti
$i

coiuluT,

6y

hect.;

Gageanca, 106
;

care
cani.

I-a

hect.

Degerafi 62 hect.
185 hect.

$i

Gu-

sat,

pe mo?ia cu

acela$I

ra-Cumetrii,

Un
vod,

hrisov al
fiul luT

lul

Radu-Voe-

nume, jud. Suceava, com. Miroslave^ti, a$ezat pe {annul sting

sapi.

Mihnea-Voevod, cu

data 7124, ce se aria intrehirtiile acestel manastirT, arata ca

Misleanul, numire vechle a tulut Bratescu, com. Perie^i,

Ialomi^aBalta, jud. Ialomifa.

al

Moldovef.

Are o populate de
flete:

158

su-

81 barbafT

!=>i

77

femei.

manastirea Mislea
la

era

metoh
Misolinei
rohoiu,

Locuitorii

sunt

raze?T, stipi-

manastirea Paterisa, intemeai lul

(Iazul-), iaz, jud.

Prutul-d.-j.,

Do

nind 218
Biserica

falci.
i

indu-se pe un alt hrisov

Gavriil Movila

pi.

com. Mi-

?coala
$i

din

Ver-

Voevod cu anul
hri

leanca, pe cursul Ba^euluT, mo$ia Tatara?eni, in suprafa^a

?eni servesc

acestui

sat.
la

7126.

de

DrumurT
jud.

principale sunt:

Matel Basarab, printr'un

sov din
anul
1639,
?i

64

hect.,

45

ariT.

Ver^eni (350 m.)

$i la Tupilaft

libereaza

Roman, (250
la

m.)
raza^iile
le

manastirea Mislea

o da spre

Mistrea^a,
pi.

lac,

in

insula

Balta,

Batrinil

susfm ca
mo?ia de

locuin^a clugarilor ^aref.

Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a,

au de

Tautul Logofatul,
la

care

Manastirea Mislea avea inainte

com. Cegani.
Mistre^ul,
lac, in

capatase
insula

$tefandin

de secularizare 10 mo$ii cu un venit de 362000 lei vechF anual.

Voda. Unul dintre

Balta,

raza$i,

familia

Boere?tilor,

pastreaza
scris
in

jud. Ialomija, pi. Ialomifa-Balta,

inca

hrisovul

mo^ieT

Un

incendiu intimplatin anul

com. Bordu?ani.

limba slava pe pergament.

1883, a distrus biserica cu desavir$ire, pina

chiar
ei.

$i

pfeatra
afla

Mi^codani, mahala,
Negomirul,
hedin^i.
pi.

in

com.

rur.

Mititelul,
pi.

deal,

jud.

Covurluiu,
din-

de fundajiune a

Azi se

Vailor, jud.

Me-

Prutul,

com. Mastacani,
$i

acolo un penitenciar.

tre piraiele Valea-Parulu!

Coi

vurluiul. Se intinde despreN.

Mislea-Dulce,
lega, plaiul

girld,

izvore^te

din catunul Bu^tenari, com. Te-

Prahova, jud.

Pra-

Miina, munte, jud. Putna, apart'mind comuneT Naruja. Confine cantitate insemnata de sare $i e

se termina in lacui

Covurluiul,

mosia

?i

satul Chiraftei.

In partea despre E., impreuna

Digitized by

LiOOQ IC

MITOCUL

355

MITOCUL
Matel

cu un alt deal, formeaza ValeaParuluJ

veluca.
$i

Drumurl
cel

principale

sunt:

a-

Grigorie

Ghica-Voda,
in

despre V., Valea-Pa-

de

la

Rad&ufi

la $tefane$ti
i

venind Domnitor
la

Moldova
loan
trimes
fn slujba

acel ducator la Saveni

acel

1727, lua cu sine pe

$i

spre Dorohoiu

$i

Saveni.
:

T. Calma^ul
riul

l'a

pus

Mitocul, com.
din satele:

rur., in

jud.

DoGhe$i

Mo$ia se hotare$te cu
Prutul,

ca
la

om

luminat; apol

l'a

rohoiu, pi. Prutul-d.-j.,

formata

Liveni-Mitropoliel, Tes-

Constantinopol ca Terziman

Crasnaleuca,

cureni, Hatcauji,

Ada^ani

Ghi-

al sau. Prin a$a imprejurarl s'a

reni-Curt, Hatcaufi (Zoi^anul

reni-Curt.

deprins cu toate
este: Stincu^a,
ra^iel ?i ale

trebile
;

Impa-

Panaiteoel)

$i

Bodronul, cu
satul

re-

Insemnat aicea

Domniei

iar

pe de

$edin{a primariel in
tocul.

Mi-

mare bloc prea frumos de piatra cu pozijie inalta, dominfnd asupra malulul drept
la
al

alta 'a prefacut familia in Ca-

limah, ajungind in fine

al

Domn
pag.

Are o populate de 753

milil,
ricT,

fa-

PrutuluT,

Moldovel. (Let.,
190).

torn. 3,

sau 2665 suflete; 3 bisedeservite de

$i

o lature a satulul.

189,
$i

preoflf,

Aid

se

afla

multe

marT

Cel ratyl membri

at

familiei
?T-au

cintarep

3 palamarl; o $coala,
I

izvoare de apa.

rama$I intre boerii fare!,

condusa de
86
aril

inva^ator

91

fre-

Familia Netedu, din a careia

pastrat vechia numire. A$a: la

cuentata de 40 elevl; 1470 hect.

urma! au vie^uit in asta localitate

pamint satesc;

hect.

17 aril

cimp

$i

9799 220 hect.

afostunadin

55 aril padure, ale proprietarilor $i

mafvechT familil ale Moldovel. Din uricul de la 1392 (6900), Mai 30, dat de
cele

1747, Grigorie Ghica in a treia Domnie, facu pe Dimitrie Calma$ul, mare Ban. La 1748, fu rinduit in slujba de Const. Ma-

8 iazurl.
la veni-

Roman- Voda, viteazulul Iona^cu,

prin care-I darue?te 3 sate

vrocordat-Voda.

La

1749, ase-

Budgetul comunef e
tiri

cu

menea
Voda,
Ghica.

fu rinduit
?i

de 5977

lei

91

la

cheltuelT

mo$iI pe Siret, anume: Ciurs&caufi, Vladimirauji

$i

la

de Racovifa1753, de Voda-

de 5950 let. Vite mart cornute

5500,

Bucuraufi,

1450,

oT
si

se vedepomenitin acel uricintre

veli^il

La
Voda,

1767,
in

Grigorie Calimah-

capre

12,

caT

300

boerl de credinja

?i

Ne-

a doua Domnie, pune

?i

porcl 300.

tedul.

in slujba intre al{I boerf

,

pe

Familia Calmuschi a actualulul

Calma-Cirnul, vel Paharnic.

Mitocul, sat, pe mo$ia cu acela$I nume, com. Mitocul, piasa

Prutul-d.
j.,

proprietar al mo$ieI, este vechie

$i

distinsa in Moldova, cunos

Mitocul (^ipotele-de-Jos),

sat

cu o

populate de
este

cuta sub numirea deCalma?ul;

insa

no&, com. ^ipotele, pi. Bahluiul,

jud. Ja^i, infiin^at in anul 1879,

404
d-lul

familil,

sau 1424 suflete.

mo$ieI
a

mal

in

urma

unil din

mem-

Proprietatea

bril el

fund des in contact cu au adaogit

la

cu locuitorl din noQ improprietari^I.

Vasile Calmuschi, proprieBasarabia.

biserica, mica,

Le$il,

urma nu

Situat pe dealul Mitocul

$I-a luat

tar

din

meluiterminatiunea schi $iast-

(de la care

numele), in
;

Are o
de 2

de

leirn,

fei

a devenit din Calma^ul, Cal-

stinga piriuluT Miletinul

are o

cu hramul Sf. Nicolae, deservita

preojl,

muschi.

populate de 33
suflete.

familil,

sau 163

cintarefl

$i

2
$i

Toader Calma^ul, boer mazil

proprietar in {inutulOrheuluI
fiul

palamari, facuta de preotul loan

Netedu.
SateniT improprietariflf au 752
hect. 3 aril pamint, iar proprietarul mo$ieI
:

din Basarabia, trimese pe

Mitocul,

deal, jud.

BacaQ,

pi.

saa loan
;

la $coalele

inalte din

Tazlaul-d.-j.,

com. Berzun^ul.

Cracovia acesta dupa ce ispravi

cursurile,

3093 hect. 54

ariT,

venind in patrie,

fu

Mitocul, parte din p&durea Deleni, jud.

cimp $1114 hect. 57 aril padure. Sunt 3 iazurT, din care eel mat mare, in suprafafa de 10 hect., se numete Prodanul. Piriul principal ce curge pe mo$ie este Ghireni, iar pe hotar curge rial Prutul.

de Nicolae Mavrocordat-Voda i trimes in Conluat la

17 10

Boto?ani, imprejurul

schitulul Hacurile, caruia apar^inea.

stantinopol la fratele sau

loan

Mavrocordat, ce era dragoman

la

Poarta,

spre

a
in

inlesni

cu
$i

Mitocul, deal,
Bazga,
pi.

la

N.-E. de satul

tiin^a ce

avea

traducerea

Podoleni, jud. Falciti.

scrierea
aflil

limbelor europene

la

Peatra

calcarica

se

in

lucrarile diplomatice. (Let., torn.

3l

Mitocul,

deal, pe care

situat
p],

multa cantitate.

pag.

189).

satul Mitocul,

com. $ipote!e,
46

$MQ.

Mar$ls Ditfionar Gtoyra/le. Vol

IV

Digitized by

Google

MITOCUL

360

MITRENI

Bahluiul, jud. Ia?i; se zice

ca,

hect, 87

ar.,

pamint;
ar.,

iar statul
?i

din vechime, pe acest

fi

deal ar

286 hect, 44
hect, 10
ar.,

cimp

716
Bur$i

vile i statul

3915 hect Eforia Spitalelor CiaQ 3000 hect. i

fost

un mitoc de maid.
piriil, in jud.
Ia$i,
pi.

padure.
:

locuitorif
cultivS,

915 hect.

Proprietaril

Hotarele mo$ief sunt cu

prin arendaii lor 2610

Mitocul,

dujeni, Adincata,

Zvoratea

hect. (90 sterpe,

100

izlaz,

200

Bahluiul,

com.

Baiceni;

izvo-

Bucovina.

padure). Locuitoril cultiva 815

afla Mi-

re?te din coasta dealulul Ceta{uia

91,

Aci din vechime se

hect. (100 izlaz).

impreuna cu izvorul mi-

tocul-Manastirei-Dragomirna.

Are

2 bisericf: la Clate$ti
1

neral Puturosul, se varsS in piriul

Mitreni;

?coala mixta;

ma$ina

Recea.

Mitocul-lui-Balan, cfitun, jud. Neam^u, pi. De-Sus-Mijlocul,

in jud.
Ia?i,

MitOCul,

piriil,

pi.

com. Bal{ate?ti.

de treerat cu aburi. Budgetul com. e de 4416 la venituri $i de 4322 lei

cheltuelf.

lei

la

Bahluiul,

com.

$ipotele,

izvo$i

re?te dintre dealurile Mitocul

Mitocul-lui-Balan,

schit, a$ezat

Vite sunt:

580

caT

$i

epe,
taurl,

Barbacu^!

curge prin

sat,
$i

unde
apof

formeaza iazul Mitocul

pe Dealul-Doamnel, jud. Neamju, Balpi. De-Sus-Mijlocul, com.

{5te$ti; pe aci in drumul care ducea

193 bof, 276 vac!

$i vtyef,

6
$i

bivolf,

58 bivolife, 215 pord

of.

se varsci in piriul Miletinul.

vechime era
la

1320

CeahlSu.

Locuitorif posedS:

153
;

plu1

Mitocul, fost

schit de

c&iuga'rl,

gurf

jud. Tecuciu, in partea

de V.

a Nicore^tilor, linga padurea Catargiul.

Mitocul - Manastirel - Dragomirna, locul caselor ce mail

79 cu bof 74 cu caf care $i caru^e: 83 cu bof,

:

50 67

cu

caf.

Astazf acest loc e acovil.

as tirea avea in satul Mitocul-

Improprietaritl sunt
cuitorf
31

185

lo-

perit cu

Dra^omirnel,
pi.

com.

Adincata,
locurT avea
$i

neimproprietartyl,

80.

Berhometele, jud. Dorohoiu.

Comerciul se face de 6
marf.

circiu-

Mitocul-Borle^ti, padure a tuluf, in jud. Neam$u, pi.

tri^a,

sta-

Asemenea case cu
in

Bis-

vechime

fie-care episcopie

com.

Borleti;
lei

se

aren

manastire,
dinte de

pe

mobile

depen-

Mitreni

(Mitreni

Fundeni),
rur.

deaza cu 4031

anual.

ele,

menite pentru gaz-

sat, facind

parte din com.

duirea clericilor ce vizitau mo-

MitreniClate?ti,pl.01tenHa,jud.
Ilfov.

Mitocul-Dragomirnei,
mo$ia cu
Adincata,
acela^f
pi.

pe nume, com.
sat,

$iile

pentru diferite interese.

Este situat

la S.-E.

de Bu-

cure^ti,

pe

oseaua jude^eani

Berhometele, jud.

Dorohoiu. In

vechime se

nu-

Mitreasca, mope, ce fecea parte pana in anul 1889 din moia

pgane^ti, pi Marginea, jud. Teleorman, a
siunea d
intindere
fra^ilor

Bucure^ti-Olteni^a, in apropiere

de

riul

Arge^ul.
inainte

mea

Dragomire?ti.

Maf
spre
S.,

era situat

mal

Satul e desparjit in doua, prin

D.

?i

C. But-

dar din cauza

'f

riului Ari

sapatura unuf $an ce demarca

linia

culescu, cind a trecut in poseluT

ge^ul, care

rodea

teritoriul

de hotar dintre Rominia

$i

N. Popescu

are o

amenin^a
tat

a-1

inunda,

s'a

muma!

Bucovina, cite o

parte din sat

cam de 500

hect.

spre

E.

pe o culme

fund situate in fie-care din

beie {art vecine.

amMitreni-Clateti, com.
jud. Ilfov, pi.
la S.-E.

inalta.

rur. y

in

Aci este reedin{a

primariel.

Proprietatea mo$ief este a statu! uT,

Oltenifa,

situata

fosta

manastiref
$i

Dra-

de Bucure?ti,
riul

gorairna din Bucovina,

in

mat

in apropiere de
in legatura

la 54 kii., Arge$. Sta

Se intinde pe o suprafa^a de 3599 hect. (impreunS cu satul

Luica), cu o populate de 767
locuitori.

urma a schituiut Sofroni. Are o populate de 161 familif, sau 644 suflete.
Biserica, cu

cu calea judejeana

Bucure$ti-Olteni{a prin o $osea

vecinala.

Statul are

3000

hect., din carl

cultiva prin arendaif sal 2610

hect. (90 sterpe,

hramul S-ta PaI

raschiva, deservita de
rc\
?i
I

cinta-

palamar,

este

vechie,
io-

facuta din lemn,

cuitorT.

de catre

Se compune din satele: ClSLuica $i Mitreni, cu o te$ti, populate de 1182 suflete, locuind in 260 case ?i 12 bordeie.

100

izlaz,

200

padure). Locuitorif reserva 100

hect pentru

izlaz.

Are o
Sf.
i
1

biserica,

cu hramul

Nicolae, deservita
cintaref;
1

de2

preotl

Satenif improprietari^T au 35

Se intindc pe o suprafa^a de

$coala mixta

Digitized by

LiOOQ IC

MIROAIA

357

MIZIL

frecuentata de 21 elevT
leve.

$i

8 e-

Aci e reedin(a primaries

Mizil, com.
hani,

urbanfi,

in

pi.

To-

Comerciul se face de
ciumarT.

cir-

Se intinde pe o suprafa^a de 322 hect., cu o populate de 583 locuitori. D G. D. Eco1

jud.

Buzau,

situata

pe
$i

ambele malurl
la la

ale piriulut Istaul,

36
92

kil.

Numarul
617
$i

vitelor

marT e de
1350.

nomu
220
torii

are 102 hect.

$i

locuitorif
$i

kil.

de ora$ul Buzau, de Bucuresti.

la N.,

al

celor micT, de

hect.

Proprietarul

locui-

Limitele sale sunt:

tarul mo$iiIor
:

ho-

torif cultiva tot terenul.

Locuiizlaz
?i

Tohaneanca, Mala

Miroaia, com.
rat, pi.

rur., jud.

R.-Sa-

reserve 60

hect.

taul

$i

Scurta;
:

E.,

hotarul

Marginea-d.-s., cat com.

8 vie.

mo^iilor mo$neniT Naeni-Pro$ca,

I

Slobozia-Ciora^ti.

Are
tata

?coaU mixta, frecuen15

Sahateni
hotarul

$i

Vintileanca; la S.,
$t

de

elevT

eleva.
3
cir-

mo^iilor Schiopoaia
iar la

Mitrofani, com.
pi.

rur., jud. Vilcea,

Comerciul se face de
ciumarT.

Baba Ana;
:

V.,

hotarul

Oltul-d.-j.

Este

situate
la

pe
kil.

mo?iilor Ghenoaica, ConduratuI,

vitelor

valea riuluT Vedea;

55

Numarul
367
1

marl e de

Fintinelele

$i

Vadul-Sapat

de capitala
cuitori,

jude^uluT.
lo-

al

celor mid,

de 90.
sta-

Suprafa^a sa este de
hect., din carl:

4480

Are o populate de 469

222 barbatf
?i

3270
?i

hect. ara-

247 femet

Mitropolia, trup de p&dure al

tulul, jud.

bile,
izlaz,

641 hect. fineata, 432 hect.

2

doua
s'aii

biserict.

Olt,

m
-

intindere de

hect. vie

135 hect.

LocuitoriT

sunt mo$nenT; 28

100

hect.

care,

impreuna cu
for-

sterpe.

lmproprietarit la
statulu!

1864 pe
din

trupul

ZAvoaele Marunfei,

Proprietor malinsemnatesunt:
Mizil, Istaul, Fefelei, Cire?ianul,

mo$ia
care

Draga^ani,

meaza padurea Dragane$ti-Marun{ei.

li s'a dat 77 hect. pamint Vite sunt: 7 caT, 80 boT, 20 vacT, 9 bivolT, 6 capre, 65 ol

Mdracini, Trestianca, Ulmi, Valea-DobriT,

Lungeanca,
$i

Miuleti,
Arge$,
din

sat,
pi.

cu 90
Oltul,

familiT, jud.

barele, $indrilita

PorumCeapa-Moondu-

?i

70

porcl.

facind

parte

ceasca.

Budgetul com. e la venituri de 1 01 6 let, ?i la cheltueli de

com.

rur.

Cremenari-Fla-

Terenul e ?es
lat

?i fertil,

minda.
Miule^ti,
sat, jud.

pu^in in partea de N. prin

dealuri
?i

809

let.

ctte-va

mo vile.
din
caFefelei,

E
tulu!
le
:

brzdata
si

VerzeT

de dealurile Ol$i udata de vai-

Dimbovifa,

pi.

Comuna
racini
$i

e formata

Bolintinul, catunul

com. Crovul.
in jud.

tunele: Cire?eanu,
Mizil,

Ma931

Vedea, Cazaculul, Stoicanul,

i

cu o

populate

Scoarfa

DraculuT

Miului (Vlrful-), munte,

Buzau, com.
$i

de 5200

locuitori, din carT

catunul Calvini,

contribuabilT.

Mitrofani, deal,
Mitrofani,
pi.

in ralonul
Oltul-d.-j.,

com.
jud.

gol

$i

pietros; de

sub

ramifi-

Meseria?! sunt:

15

lemnarf,

ca^iile sale

incepe frumoasa vale

Vilcea, pe care se
hect. vie.

cultiva

258

Marco^ul.

9 timplari, 10 5 carufa$T, 50
marT, 45
cojocarT,

rotarl,

6butnari,

croitorT,

197

ciz-

fierari,

6 ma$ini$tT, 196
brutarT,
zidarf,

Miustegep,fost sat
Mitrofani, padure a
Vilcea,
pi.

$i

zcum a f /It,
Mangalia,

4 boeangil, 20
pietrari,
\

statuluf, jud.
in

in jud.

Constanta, pi

varari, 2

15

Oltul,

intindere
I

pe

teritoriul

com.

rur. Sari-Ghiol

3 barbierf

7
$i

tinichigil.

de 125 hect. Impreuna cu trupurile Verdea (20 hect.), Zlata:

$ anume pe
sati

acela al catunulu!

Veniturile

cheltuelile
lei

com.

Caraci-Culac, pe

rei

(216

hect),

Parase$ti (885
I

laculul
!

Mangalia

$i

marginea pe malul sSti

con-

sunt de 74809

anual.

hect.,

Dobru$a (76
Drg$ani,

hect.)

?i

No-

eel drept; inainte

stituia

vreme,

ropifa (22 hect), ^ine

nele:

de corau$i

singur un sat mare, insa

$tefane$ti

cu timpul, acestsat s'aredus nuI

Crefeni.

mal

la

tirla

de

oT,

din pricina

frigurilor

provenite din apropi;

doua $coale primare una de in com. Mizil bae^f, frecuentata de 218 elevl fete, frecuentata $i a doua de de 102 eleve instalata intr'un frumos local zidit de Pr. CaAre: urbane
:

Mitropolia,
com.

sat, ftcind
pi.

parte din
Sabarul,

erea laculul Mangalia este situata in S. pla^ei, in partea

zotti; 3 bisericl:
1

2 in

Mizil

$i

rur. D&rdti,

de N.
spre

in Fefelei, deservite
1

de 4 prei

jud. Ilfov. Este situat

pe malul
1

a comunel

$i

la

V2

kil.

o^f,

diacon, 4 cintare^f

sting al riulul Sabarul.

V.

de

catunul

Caraci-Culac.

paracliserl; 67 circiuml; 2

morl

Digitized by

LiOOQ IC

M1ZIL

358

MllNEASCA

de aburi; 2
fabric^

c&$ril;

de

fainfi $i 3

4 stine; 1 de luminSr!.
In desface-

felei,

unde se

stabilise in jurul
inai
mulflf pro$1

Vilcea.

Are o populate de

219

lui

Brincoveanu

locuitor! ^i o biserici cu urmi-

Comerciul const
rea cerealelor,
i

prietarT,
na$i,

boeri curten!

boer-

toarea inscripfie
AceastS
sf.

obiectelor

din care cauzS, ajunsese la

biserica din temelie c

fa-

lucrate in localitate.

oare-care renume.

Dup& moartea
in-

cuta de robit lui D-zcu Marin Naglabcala

si

Afari de
mai are
riilor,

tirgul
:

s&pt&minal,

lui

Brincoveanu curtenil an

Giura Vatasoiul

la lcatul

1601;

iar la

tirgurile

Dutninica-Fioi

cetat

de a ma! veni

aci.

Inva-

lcatul 1821, arzindu-sc

do TurcT,

s'a ta-

Duminica-Tomil,

mat

cut dc isnoava de ctitoriT enoria^i

ziunile $i alte imprejur&rT neno-

la anul

1822.
ric

Dar acum,

la leatu

1S74, Ghcnasi

cu seamS tirgul DrSgaiceT, care, dup ce se termini in BuzSG,

se stabile?te in Mizil la 29 Iunie.

rocite srcindu-T, I-au

silit

a se

22, s'a rcparat

preastolul

s'a

tir-

impr^tia. Cele
infiinjate

i'alte

cStune sunt

nosit, etc.

dupS 1830.

C&I de comunicafie are

Li$0-

Micul-Orman,
Mizil,
oras
?i

vale, in jud. Contea-

ma

feratS.

Bucure?ti-Roman,

re$edint& a

com.
lo-

stanta, pi. Silistra-NouS, pe

ritoriul

seaua nationals Ploe$ti-Focani;

$oselele vecinale:
?i

Mizil, jud.

Buz^u. Are 4780

com.

rur. Lipni^a,

$i

Mizil-Cotorca
couiu-

cuitori

$i

830

case.

re$edin{a
(a-

nume pe
Co^lugea
lele
;

acela al c&tunulul sSu

Mizil-Tohani, oseaua
prin

sub-prefecturel pl&$el

Tohani

se desface din poaale

naia Mizil-Bolde$ti

Baba-

cum

unita cu

pi.
$i

Strata),

sta-

de E.
;

dealulul ColuE., a-

Ana
148

$i

alte

drumurl naturale.

fiune comercialcl

insemnatS a

gea
la

se

indreapti spre

Vite sunt: 650 bol, 340 vacT,

vifeJ,

c5el fierate, la 35

kil.

de ora$ul

vind o direc^iune

generals de

73 bivoli, 86 bivoli^e,
18
asinl

BuzSu
cure$ti

$i

la

93

kil.

de gara Bupe anul

15 152.
bi?i

V. spre

E.,

br&zdind partea
$i

375
of,

cat,

121 lepe, 62 minji, 2700

$i

sta^iune telegrafo-po$1

de N. a
com.
le
$i

pl&$ei

pe

aceea^i a

10 capre,

453
in

tala, al c&rul venit

896

a c^tunuluT; dupa un
2
kil.
$i

porcl.

97
$?-a

a fost de
loan
;

lei

drum de
:

se une?te cu

vai-

Comuna
in

luat natere

Are
sericl:

2 ?coale primare; 2
Sf.

Tanasaia

Valea-luilroftie,
valea

urmStoarele imprejur&rT: Mizilul,

(catedralS)
;

pentru a forma impreun

vechtme

IstSul,

a fost

pro-

Maica-Precista
spital
i

o farmacie

un

Co^lugea
joase, eel

malurile

sale

sunt

prietate a

DomnuluT Constani$i

o sala de teatru.
are:
$i

drept fiind
$i

acoperit

ts Brincoveanu, care
struise

con-

Industrie
riT,

multe cojocS-

cu verdea{&,

malul sting avind

un vast palat

la via

Cor-

cizm&ril
?i

renumite tes&turl

o p&durice de 18 hect.

beanca (Dealul-DumbrSvii) din $i infan^ase pe proprietatea sa un tirg de toamnS, embrionul ora$ulu! actual. Neapropiere

de scoarfe

chilimurl; o impor-

tantS fabric^ de fainS, etc.

Mtgla,

sat, in jud.

Roman,
pe
1

plasa

Tirgul s&pt&minal e Simb&ta.

Fundul, com. Negri,

sting al riulu! Siretul,

malul
S.
kil.

spre
I
/*

poata

lui

Brincoveanu,

marea

Mizil, mosie,
Mizil, Mizil.

in jud.

Buz&u, com.
ora$ul

de satul Negri

$i

la

bdneasd. Safta Gr. Brincoveanu,

pe care e

situat
hect.,

de

el.

vindu Mizilul in 1828 Generalulul

Are 1240
?i

cea mat
viT,
li-

Are o populate de
tribuabili, locuind
in

57

familif,

Nicolae

Mavru,

acesta

il

mare parte
vezf, izlaz

arabile, apoT

sau 234 suflete, din can 50

57

concase.

dete de zestre ginereulu! su, marele aga\

pu^in loc sterp.

loan Cantacuzino.
?i

Locuitorif posedi 73 vite mar!

izil, stafie

In

1866, ora$ul a ars

Canse

de

dr.-d.-f-,

in

jud.
Mizil,
in

cornute.

tacuzino,

temindu-se si nu

Buz&u,

pi.

Tohani, com.

spargd
{ia

tirgul,

a convenit cu soembaticarl,
pl&tind

pe

linia Pioe$ti-Buz3u, pusfi

Miineasca,
com.
pi.

sat, fecind parte din

sa,

ca locuitoril, car! piin&

sa"

circulate la 13 Septembrie 1872.

rur.

C&trune$ti-Miineasca,
Ilfov,
situat

aci

fuseseri

se

Se

afta intre stabile Inote?ti (7.4

Mosti^tea, jud.

r&scumpere,

ba$tinaii

kil.) $i

Vintileanca (7.4

kil.) InSl-

la

V. de

Catrune?ti,

pe

valea

embaticul ce se cuvenea pe 30
anf in 15; iar eel din nou
nial,

ve-

de
{if

Jimea d'asupra nivelulut Marii m 1 i6 Venitul acestel sta

.47.

Mosti^tea.

Se iutinde pe o suprafa^
locuitorl.

de

dup& invoiaUL Condijiunile

$T-au
$i

pe anul 1896 a
?i

fost

de 334681

785 hect., cu o populate de 230

Proprietarul are

convenind, locuitoril

res-

lei

10 ban!.

cump&rat
maT pu^in

locurile

de case
?i

a$a

600

hect.

Mizilul a devenit ora$ liber.

vechiii e
cSt.

Nu
Fe-

Mizili, sat, fecind parte din com.

rur.

locuitoril 185

hect. Proprietarul
pSdure).

Sute$ti, pi. Oltul-d.-j., jud.

cultivS

500 hect. (100

Digitized by

LiOOQ IC

MtNDAUL

359

MlNDRESTl

Locuitorii cultiva tot terenul (8

hect. izlaz).

Iesti

Gologanul,
la

la
kil.

8
;

kil.

in

partea de N.

a com. ManaBoto^ani,

Cimpineanca,

Risi-

stireni, pi. Tirgul, jud.

Are o
Nicolae,
$i
i

biserica, cu

hramul
I

Sf.

pi^i,

la

kil.

cu o suprafa^a
la N.,
;

deservita
;

de

preot

Se margine$te:
ra$ti (jud.
sipifi,

cu Jocu Ri-

$i

de 1487 hect. o populate de 67 familiT, sail

sufl.,

cintaref

moara cu apa
cir-

Putna)

la S.,

271

din

cari

67 contri-

hele$teu.

de care se desparte prin

;

buabill

Comerciul se face de 3
ciuniarT.

riul

Milcovul
la

la

E.,

cu

com.

Vite: 344 vite marl cornute,

R&stoaca;
vitelor

V.,

cu

Foc^ani
N.,

66

cai,

993

oT,

bivolf,

283
stupl

Nuniarul
266
?i

mar? e

al

celor micT,

de de 511.
din
jud.

(jud. Putna).

mascurf.
uda"
la

Riul Milcovul o

Locuitorii

poseda

10

de

la

V.

la

E.,

trecind

prin
for?i

cu albine.

Mfnd&ul,
pi.

sat, ftcind

parte

Lunca-Mindre$tilor,

com. rur.
i

Prahovtya-d.s.,

meaza o mica
pufurl (8

balta.

unde Sunt
3

Prahova. Are o populate

12
la
riul

34

m. adincime).
catune:

de 78 locuitorT.

Se compune din
in

M!ndreti, sat in partea de N. a com. Brehue$ti, pi. Siretul, jud. Botoani, cu o suprafa^a de
f

Mindre?ti VechT, re$edin{a, Min-

1052 hect.

$i

o populafiune de

Mindra, mafia la,

p.

com. Socetul,

dre^ti-NoI
la S.,

V.

LSmote^ti
este

144
carl

familii,

sau 687 suflete, din

Tirgulul, jud. Teleorman.

pe

Rimna.

168 contribuabiH.
1

Suprafafa comuneT

de
1

Are:
preot

biserica, deservita
2 cintareft
;

de
cir-

Mindra, cUtun,

in jud.

?i pi.

Te-

1267 hect, din car!

cuitorilor
ticularilor.

85

hect.
lo-

?i

$coala,
1

leorman, com. Cioce$ti-Mindra.

vatra satelor, 965 hect. ale

$i

frecuentata de 36 elevT;

Are o populate de 375

din carl

suflete,

217 hect. ale par-

ciuma
30

meseria$f.

79

contribuabilf.

Vite: 275 vite marf cornute,

cat,

Mindra, mosie,
man,
pi.

in

jud.

Teleor

Calmatuiul, proprieta-

Are o populate de 208 fasatf 854 suflete; 2 biseridf, una in cat. de re?edin{a,
milil,

340

of

?i

50 mascurl.
in jud.

tea d-luT

Zaharia Mavromati.

cu
in

hramal

Sf.

Voevozi, zidita

Mindretiy cdtun, pi. Bilie$ti, com.

in

Putna,
situat

Jora^ti,

1844, de arhiereul

Troadus
Sf.

cimpia Foc^anilor,
?i

intre Jo-

Mindra, vale, jud. Falciu, in intindere de 140 hect., situate in

ramificarea
partea
nel,

cu cilugaril manastiref

Ion

ra^ti

Rastoaca.

din Focsani, a doua in cat. Lamote$ti, cu hramul Sf. Nicolae,

zidita in

Are o populafiune de 239

suflete, cari locuesc in
1

riuluT

Birladul,

pe

44 case;
S-{iT

s'au

de E., spre Valea-Crascom. Tirzii, pi. Crasna. Aci gisit urme de sat ?i bi-

1893 de locuitorT, am$i

biserica

filtala,

cu hramul

bele deservite de 2 preofT

cintare^I;
cat.

2
in

Impara^T.

$coala

mixta,

serica.

Lamoteti, fondata in anul

Mindreti,

sat,

pendinte de coplasa
Nicore^ti,
la

1865 de locuiton, condusa

de de
plu-

muna
jude^ul

Pu{eni,

Mindra
le-),

St&nioara (Muntedin Bucure$ti, fosta

invajator
elevl.

$i

frecuentata

Tecuciu,

situat

N.

proprietate a Eforiei Spita-

67

comuneT.

lelor Civile

LocuitoriT
gurf
;

poseda:

60

pendinte de schitul
jud. Vilcea, pi. Cozia,
beti, in

Cornetul,

222

bol,

225 vacl, I9caf,

milii,

Are o populate de 160 sau 650 suflete, car!

hramul

fa-

lo-

com. Ro127 hect.,

intindere de

78 Tepe, 855 ol $i 215 rimatori. Comerciul se face in com.

cuesc in 156 case; o

cu

biserica,

Adormirea Maicel
zidita la 1867, cu spe;

cea maf

mare parte

golurl.

de
R.

clrciumarl.

DomnuluT,
sele

Cai de comunicatie sunt dru-

Doamnel Ecaterina Ghica

Mindre^ti, com. rur>,

Sarat,
la

in jud.

murile vecinale:

spre Foc?ani, spre

Gole?ti-

o coala mixta, infiin^ata la 1892,

frecuentata de 50 copil.

hotarul

citre

jud.

spre

Risipifi

$i

Putna.

Plaine$ti-R.-Sarat.
la N.-E. judefu-

Comerciul se face de
ciumarT.

cir-

Este a?ezata
lui,

la
?i

44
la

rat,

de ora?ul R.-Sa18 kil. de com. Co

kit.

Budgetul com. e la venituri de 3238 let, 53 ban! $i la cheltueli de 2772 lei, 19 bant.

Pe lingcisat trecepiriul Gerul

care formeaza limita intre jud.

te?ti,

re$edin$a pla$ei.
invecinate sunt: Go-

Tecuciu

$i

Covurluiu.

Comune

M!ndreti,

sat,

pe dreapta

Jijief,

Locuitorii sunt raze^T.

Digitized by

Google

MtNDRE^TI

360

mIndrul

Mindreti, fost
jud. Covurluiu.

sat, pi.

Siretul,

Intinderea

cultivabila'

de

milil,

sau 447

suflete, din

carl

220 hect. teren

hect.

neparcelat, 31

teren
$i

arabil,

1976 hect.
hect.
rezer-

98 contribuabili; o rohialS, cu hramul

biseric& pa
Sf. Nicolae.
la veni-

M!ndreti, luncd,
rat, pi.

in jud. R. S5-

balflf

fine^e,

33

Ora?ul, pendinte de com.

;

vate pentru ministerul de rezbel

Budgetul comunel e turi de 2613,51 lei ?i

tuell

la

chel-

Mindresti
pichet

pe ea se

afla vechiul

pentru instalarea unei herghelil

si

Mindre^ti,
;

cu

No.

58,

unul

tir.

spre Moldova azl aci e un han

spre Focani.

de 2601,50 lei. Locuitoril posedS iopluguri de lemn, 70 de fier, 8 t&v&lu

:

Mindreti (Petreti-),
statuluT,

mosie, a

pe

teritoriul

comunel
pen-

Mindreti,
teritoriul

fia/tif,

jud. Putna,
in

pe
a-

Jora^ti, jud.

Putna,

fost&

gun, 4 morl de ap&, ma$ina de vinturat; 40 boi, 60 vaci, 12 cal, 200 ol si 80 porcl.
1

com. Ristoaca,
in

dinte de mn&stirea

Mera.
lei

Se

Industria
tice

$i

comerciul se

prac$i

propiere de Focani,

intin-

arendeazS cu 15000

anual.

de c&tre 4 circiumari
Mindrisca
care
purta

dere cam de 25
pe$te in

hect. Confine
iar in

Are pe dinsa
100
falcl.

si

paxlure

de

bacani.

mare

cantitate,

Satul
inainte

maf

stuh&riile el

tr&esc o

mul^ime

numirea de Lunca-Minne
intimpinft
in

de pSsarl

s^lbatice.

Mindreti-Noi,

sat, in jud.

R.-

drisc&I,

S&rat, pi. Orasulul, c&t.

Mindreti, mosie,
li$tea,

ftr& sat, situati

nel Mindre$ti, asezat la

comuV., pe
kil.

condica

liuzilor, lucrata pentru

in 1803. In

Domnitorul Moruzzi

lingi satul Bircul,

plasa

comuna SiBistri{a, jud. NeamRomini, pro-

malul sting
lul

al

vechiT albil a riu-

sec. al XVII-lea, satul purta nu-

Milcovul, in oimp, la 2

mirea de Lunca-Mindrisc&I.

A$a,

Ju, intre H}r{eti $i

380 m. spre V. de cStunul de

resedin^a.

Neculcea vorbind de
luate

masurile

prietatea Epitropiei Sf. Spiridon

de Logofetul Miron Costin

Putna, pentru
tilharil

din

Ia$i.

ca staroste de

Mindreti-Vechl,
Mindreti, mosie, a
jud. R.-S&rat, pi.
statulul, in
R.-Siirat, pi.

sat, in judeful

a stirpi
$iser&
lul

care se

inmul-

Ora^ulul,
al

c^tunul

foarte

mult pe vremea
zice:
largit
fiind

Ora$ul, com.

de resedin{&

comunel Min-

Constantin Cantemir,
Miron Logofatul de
la

Mindre^ti.

dreti, asezat spre E., la hota-

Pus-aii
si

an
;

rul judefulul, in cimp.

drumul

Lunca-Mtndruscai

ca

Mindre^ti, mosie, jud. Tecuciu, com. Pu^eni, cu o suprafa^ de

3220
ftlcl,

Are o
435

suprafaja*

de 46 hect.;
familil,

dnimul strtmpt, nu putcau

oamenu

si

o populate de 106
suflete, din carl

sau

umble de
aii

raul tllharilor. i asa cu acestea

din

carl

900

inceput a se

felcl

87 contri-

mat

sttrpi

tilharii; ce

de ce omora, de cc se faceau mat

!n zilele acestui

mal(I

sunt ale locuitorilor cl&ca?I din

satul Mindre^ti.

buabill; o biseric&.

Domn.

(Letop.,11, 234).

Mindrila (Burcutul-lul-),
Mindreti, pirin $i vale. Incepe din pSdurea Bulboasa, de pe teritoriul satuluT Chirce^ti, com.
Micle^ti,
(jud.

fin-

tina cu apil minerals,

in

jud.

Mtndri^ca-Cdrbune^ti, p&dure, a statulul, de 929 hect, pe teritoriul

Suceava, comuna $arul-DorniT.

com.

Mindrisca,

jud.

Putna.

Vasluiu);

trece

in jud. FSlciu prin

?i

com. Bo^e?ti
$i

Mindrila (Plrtul-lul-), sau Piriul-Burtucului $i al-Sp&rturei, afluent

in
al

Mindrul,
lui

picket, cu No.

11, jud.

Guge?ti,

spre S.

ese

in

CaTim&neluluI,

Gorj, situat pe culmea munte-

valea Crasna,

pe

teritoriul co-

jud.

Suceava,

com.

$arul-

TSrtaraul.

munel

T&bfil&e$ti,

unde se vars&

Dornil.

Se mSrgine?te
Mindrul,
la

la

N.-V. cu

in piriul

Crasna.

E. cu Ripa-Marei
de
la

Mindri^ca, com.

rur., in judejul

la S.

Mlndreti (Moldoveni-), mosie a statulul, pe teritoriul comunel

Jor&?ti, jud. Putna.
$ie
$i

Putna,

pi.

R&c&ciuni, situate in

cu Ripa-MicS. Poteca ce se privegheazS

valea prin care curge piriul Valea-SeacS, in apropiere

cesti,

acest pichet intri in far3 pe

AceastS moin

a fost
vindutS

parcelatfi
la

loturl

la

18

kil.
si

t&ram conform lege! din 1889. Terenul vindut

e

tura plisel

la

de P&ude sub-prefec62 kil. de cafa-

Cursa, apol pe la Mindrul,

ur-

mind Culmea-Moldoviului
se bifurcS,

pini

la Virful-Moldovi?uIuI, de unde

pitala judetuluT.
i

parte

luind

di-

de 188

hect.

Are o populate de 113

rectia spre E.

pn

la muntele

Digitized by

Google

MtNDRUL
pana
ra-

361

m!nje$ti

Cerbul,
la

$i

apoT spre
iar

S.,

Minie^i, trecatoare
Prahova,

?i

picket

de

Are o populate de 936

cuitor! romini raze?I
infiin^ata in
;

lo-

Hirie$ti,

cea

l'alta

granifd despre Transilvania, jud.

pi.

o coala,

mura urmind Culmea-Moldovi$uluf, pna la muntele UrmaBouluT, de unde iar se bifurcS, una din ramurf ducind la Crasia, iar cea-l'ak& urmind CulmeaMoldovi^uluTpSnSla DrSgoe^ti. Patrularea intre Mindrul ?i Prisloapele se face pe poteca ce trece pe dealul Mindful, apo!
pe partea sudica a muntelul Paringul,
la

Batrini.

anul 1881, frecuen-

tata

de 45

elevl;

o biserica, fecuta

Mfnje^ti, com.

rur., in

partea de

la
$i

1866, deservita de 2 preo^I

2 cintare^i; 2 circiuml.

S.-E. a pi. Crasna, jud. Vasluiu,

la 7
la
kil. kil.

de ora?ul VasluiQ,

?i

Vite: 512 vite marl cornute,

44

{a

pla$eT,

de Cod&e$ti, re^edinsituata pe dealurile

formats din
Secuia
$i

2000
$i

oT,

45 cal

$i

Locuitoril poseda

90 rimator!. 40 plugur!
:

dintre piraiele Vasluiulul$i Crasnel.

80 care cu

boi, 2 plugur!

?i

Este

satele

2 caruje cu cal;
albine.

100 stupl cu

Minje^ti,

Dobirceni-

pe Cursa-Paringulul, $i unde e pichetul. Aceasta poteca poate fi strabatuta de animale incSrcate.

Prisloapele,

Raze$T; pe o suprafa^a de 1692

hect.
i

cu o populate de 215
sau 1650 suflete.
;

Mtnjeti, deal, pe care e situat

satul cu acela$!
luiu.

familii,

Are o $coaia
o circiuma.

biserica

$i

nume, jud. VasSe intinde de la N. spre

sale
?i

Intrefmerea se face cu greutate,

din
curl
$irile

S.
5

Poalele
Birladul

se
piriul

lasa

spre

cauza ca potecile str&bat

ripoase,
cart prin

lo-

Comerciul se face de
soane.

per-

riul

Crasna.

prabufac

ce

ati

loc cite odata,

Vite: 658 vite mar! cornute,

Minjeti, mope,
pi.

in jud.

coraunicafla

foarte anevoioasa.

Mindrul
in

(Mindra),

treclttoare,

2400 01, 10 cal t i34rimatorT. Budgetul com. e de 1704 let, 15 banl la veniturl i de 1681
1

Piatra-Muntele,

Neamfu, com. $er-

be$ti, situata

pe linga mobile
In
trecut
insa

Bunge^ti,

Trude?ti, Ghigoe^ti,

Transilvania, jud. Vilcea.

De
la
tre-

lef,

la

aceasta trecatoare

$i

pana

77 banl la cheltuell. Locuitoril poseda: 52 plnguri

acum

ftra sat.
sat,

a avut

precum se dove-

Galbenul, cea mai apropiata

catoare, sunt 5
kil.

^i

100 care cu boi;

2 caru^e

plugurt

de^tedin urmatorulhrisov, scris

$i

cu cai;

100 stupl

de Acsinte Uricariul
Io
milosti

cu albine.

Mindrul ui (Dealul-), prelungire

a dealulul Catelina,
pi.

Mihat

Racovi^a

Voevod,

BojiYo

Gaspodar Zcmli MoldavskoT. Facu

aceasta
carte

jud.

Ia$i,

Mlnje^ti,

sat, in

partea deS.-V.
pi.

cem

5 tire

Domniei
lata ca

Bahluiul, com. Cotnari.

In-

a com. Mogo$e$ti,

Stavnicul,

Mcle, tuturor cut sc cade a au venit inaintca noastra

patru
sfinfY
si

$ti.

cepe

de

la

S.

?i

i$I

lasa
in

coas-

jud. Ia?i, situat pe costi?a dealulul

i

inaintca

tele sale,

una spre V.,

Bahluiul,

mar-

a piriuluT Minje^ti.
familii,

Arhierii

at

^aret
si

noastrc,

ginea satulul Cirjoaia, com. Baiceni, pi.

i

Are o populate de 96
sau 41
5 suflete;

boert
I

Moldovcnestt a

marl

mict

)umnect Laria jupinensa raposatului Hie

fost

alta

spre

o biserica, facuta

Cantacuzino, ce au
si

Visternic Mare,

N., in

valea Ri^cana. Se ieaga

din timpurile calugarilor Gredf,

deservita de
1

cu marc jaloba au

pint pentru

de

fa^a

pe
sate

priu o

culme cu dealul Strata,

prin

preot

$i

cin-

calugarit

de

Hangu
si

doua

ce se prelunge^te

linie

taref, o ^coala infiintata la 1880,

anume
tul

Bal^atesti

Minjesti, de la ^inu-

curbs p&n&

in

Gura-Cotnarulul.
deal des-

frecuentata de 32 elevl.

Neamfului, zictnd d-nei Maria

Vis-

La

tcmiceasca,

cum

aceste
el

doua
Hie

sate i-au

sfir$itul acestuT
$i

Mo$ia Minje?ti a

fost proprie-

ramas

ei

de

la so^ul

Visternicul,

pre E.

a dealulul Chiscovul
se afia deschizatura
in fa^a

tatea statilut, care viuzind-o a

iara lul
ocirit
lul,
si

Hie Visternicul i-au fost drcpte

despre

S.,

numita Gura Cotnarulul,

careia se afia

un mic

deal, nu-

mit Dealul Furcilor.

ramas numat cu padurea ce se afla pe ea. Vite: 526 vite marl cornute, 55 01, 260 capre, 30 cat $i 73
rimator!.

mosit de

la

parin^ii
si

^i

mojii

precum nc-au

aratat

un

uric

de

la

veleatul

vila

7116 de la Coustantin MoVoevod Intr'acest chip scriind, preaceste doua sate au miluit

cum au

din
fost

oscbita sa mila pe Patrascu ce

au

Mingureni,
jud.

sat,
pi.

cu i461ocuitorY,

Vornic Mare pentru a

lul

dreapta slujba

Arge$,

Topologul,

fa-

M!nje$ti,
je$ti,

sat, re$edin{a

com. MinVasluiO,

si

alta ca i-au dat

Patrascu

Vornicu

cind parte din com. rur. Corbi-

pi.

Crasna, jud.
coasta

cai

bunY de pref

si

600

uzt ban! de
sale
si
r

s'aii

dat In treaba

Domniei
nevoe

si

{arel,

Mlngureni.

Are o
1

biserica,

cu

situat

pe

hramul Adormirea, deservita de

1

dealulu!
fata

Minje^ti,

de N.-E. a pe o supra-

ce unde au avut

greutate.

Si
mi-

pre
luit

urma

lut

Patrascu \ ornicu lc-au

preot

?i

cintare{.

de 1200 hect.

aceste sate ginere-sfiu Bucioc-\r ornicul,

Digitized by

VjOOQ IC

Ml NJE^TI

362

MtNJE?TI

iara

pe urma

lui

Bucioc au cazut acestc

j

zidit

manastirea Hangul, au
dinsit,

facut

d-sa
sa-

s'au

pomenit mat sus. AtuncI

aii si

venit

sate pe
si

mlna

ginerilor sat lut Soldan....

fost

schimbatura cu
tul

de le-au dat
si

din ara ungureasca in

f ara,
ruda

alta sca-

Iordachi eel batrin ce au

Visti-

Cacaceni de

la Hirlaii

satul

Mi-

mintic a Movilestilor,
proape,
vilei,

mat de

ernic Mare,
si

mo ? ul

lut

Hie

Visternicul,
si

clauseni de la Dorohoiu, din

Isac Balica

ocinile lui

anume

Ileana, fata lui loan MoMi-

de atunct sunt vr'o 80 de ant

acele

mat
tot
ra-

Hatmanu, puind pricina ca

alp'I

pe care o luasc mat pe urma

si

bine, de cind stapineste

sate
zilele

n'au treaba

la mosiile

BalicaY, caci

ron Costin Logofatul,

a tras

pira, ea

neamul Cantacuzinestilor din

posatului Vasile-Voda
si

avut feciort din trupul sau, dupa pie-

cu acet boiert, semin^ia Balicai, pentru

toate mosiile cu cite s'aii fost imparptel
la zilele
lui

de

atifea

ant
eel
pira,

rirea lui, nict alte

cit

rude mat aproape de

nimeni nu sau sculat din

batrint de la
iata
s'aii

calugarii

pe d-sa,

fiindu-I

unchiu Balica Hatsi

Vasile-Voda

aflindu-se ci

Hangul
fost

cu
in

aceasta

manul. Iara satul

Bal^Stesti

Minjesti
le-aii

esie semin^ia
cci-1'altt

mat aproape

Balicai decit
ei
aii

cind au
sculat

acum

anul

trecut

dupa ce au facut schimbatura

dauic manastiret
sale

dat

ce luase mosii; caci

fost

al^i

calugarl

Egumenul Anastasie si cu din Hangu si au pirit la

scofind

Hangului.

Deci

nepof!, iara ea a fost fata lut loau Movilei,

dintru acea-ta pricina acelui uric cu schiin-

r^epoata de var primare Balicai.

Si

Neculat-Voda,
raposatul
7

un

uric

de

la

Barnovski-Voda
si

din

velcatul
a-

135 puind pricina

Bal^atesti

zicind

precum
sunt

Voda cum am aHat din deresele altor Domni mat in urma carl se vor pomeni la rind mai
bare a raposatului Barnovski
jos

fara

de nict un raspuns acet

boieri ce se
Balicai,

impar^ise inlre sine cu

mosiile

au dat toate mosiile la mina

la
si

Ilenei,

ca
lor
sa-

cele sate

si

Minjesti

anume, cum

am

socotit cu tot sfatul

o mosneanca dreapta cu
cu izvod
iscalit

zapisul

lor drepte ocinT, date la manastirea llan-

nostra, ca

mare strimbatate
macar ca

s'au

facut,

de

dinsiT de toate
lor,

gul de ctitorul lor

raposatul Barnovskile-aii

de s'au luat acele sate din mina d-sale

Visternicesel, caci
scrie
si

tele cite aii fost

pre mina

precum
in

Voda,
nesti
tate,

si

cum
la

ca*

luat

Cantacuzi-

a-

era impartial a lor din velcatul 7150,

de
si

Mannastire cu mare nedrep-

divereaza

d-sa

Neculat-Voda,

cu jude-

care izvod s'au aflat

si

si

satele

Cacaceni

cu acea pira ne cercindu-se dii-au luat calu-

cata Divanulut

Domnict

sale,

de

pune
daniile

Miclauseni precum

s'aii aratat

mat sus,

reptatea de a maruutul,
garii

pricini din sfinta pravila pentru

care se dovedeste
turie

mat vlrtos
sfinf!

diutr'o mir-

satele

cu mare strimbatate.

Dec!

ce se daii
nastirt,

la

sfintele

biserici

sau

ma-

de judecata a 4

raposap
aii

ara-

calugarii de

inaintea

Hangu asa au dat seama, noastra, cum ei allind la masi

din mosii sau dintru alte bucate

hieret at

fare! uoastre, cart

fost

sau lucrurT, haine, mutate sau nemutate

aceste toatc lui D-zeii
neridicate in vect
si

tuncea: Kir
dovet,
si
. . .

Ghedeon

mitropolitul

Molsi

nastire acel uric de la ctitorul lor raposatul

le-aii

dat

si

sunt

Episcopul

Romanulut,
si

Barnovski-Voda,

un ispisoc
Vasile

de

nimeni nu mai poate

s'au

Teofan Episcopul de Radautl

Episcopul de Husi,
scriind ca s'au
fost

Serafim

intaritura

de

la

raposatul
si

Voda
aii

de aceca sa

le

mai scoata de unde

ori

din

veleatnl

7172

din velcatul 7142,

tras

cu acele drcsc
sa

inchinat. Iar cine ar indrazni,

cela

sculat

calugarii de
Costin

pira
si

la

Domnia

Ncculai

Voda
la

ce
lui,

le-aii

dat, sail

fiit

lui,

saii

rudeniilc

Balica cu pira asupra lut Miron

aratind

ispisocul

de judecata de

saii

mosnenii

lui

sa le ceara, sa le
sa
se

Logofatul

si

asupra jupineset

lut,

ce s'au

NeculaT Voda ca sa aiba a finea inanastirea

instraineze de la biserica,

canonot
ci

numit mat sus Ileana,

vilei,

fata lut loan Momosiile

Hangul

acele sate. Deci

Dumneet
seama,
luat

neasca ca

furii

de

sfinte.

Carl nici

cersiud calugarii partea din

si

Maria Visterniceasa asa

au dat
i

cu tot sfatul nostra nu le calcam,

le

Balicai, fiindu-le ctitor,

i-au

dat

ra-

precum cu mare strimbatate

acele sate, caci cite

s'au

adeverim

si

le

intarim ca este asa. Dara

si

mast pe calugarf, caci acel Meluite

lica ce aii zidit

Ba-

drese
la

aii

avut

de

inca-mt se cade sa cunoasca judetul,

sa iea

manastirea au
si

fost venit

dat raspunsul
s'aii

atuncea

judecata,

nu
pe

sama
sa*

foarte de
fost-aii

amanuntul
acea danic

si

sa
ra-

din fara Munteneasca

aii
i

luat pe sora

timplat la

mina

el,

fund
in

date

cerce

vaza

a
si

Eremiei-Voda, pe
Movila- Voda,
si

cneca

a h" Simion
fost de pe

mlna ginelulut
neasca,

d-sale
la

'fara

RomiBc-

posatuluT Barnovschi-Vocia buna

varata
aii

ade-

mosiile

n'aii

anume
Voda,

raposatul

ijitefan

ba.

De

aict dara se

cunoaste
altor
ra-

^cheaca Movileasca.

De
fost

aict dara se curaposatului

zede, feciorul raposatului Constantin Ba-

ca precum se aria la deresele

posa^Y

noaste ca acea schimbare a

saraba

si

timplindu-i-sc

mazilie

Domni
si
si

batrint de la $tefan-Voda

Barnovschi-Voda a
aflat al^il,
cit

rea,

cact

s'aii

l'au luat puternica imparatie cu toft fe*

ciorit lui

Gheorghie

de

la

Gbeorghe

Ghicasi

rude mai aproape

si

Balicai de
s'au

de l'au dus

la 'J'arigrad
si

si

le-au

Voda

de

la

Istrate

Dabija-Voda

din
a-

D-sa,

le-aii

luat acele sate ce

si

taiat capetele tuturor,

lui,
si

lui si feciorilor
si

marturia boierilor eclor mart de

cele vremi, se dovedeste dara,

pe

zis

mat sus Cacaceni

Bucioc

Miclauseni

din
?i

luindu-le toata avufia au perit

ciyi

cum

acja
Bar-

mlna

feciorilor lut Patrascu Logofatul

dresele satelor acolo; iara

In tara batrint, tori
d-sale, si
stiii

boerl sunt

danie

si

schimbare a raposatului

a lut Coste
fost dat

Vornicul

ce
;

le-au

de strimbatatea
cu

novschi-Voda, cu aceste sate ce

mit mai sus in deresele
sale,

s'aii

nula

Barnovschi-Voda schimb
si

drept
sai

cum

s'aii

luat acele sate

precum
s'aii
si

aceea au luat
inapot

ei

satele parinfilor

mare

nedreptate.

Intru

accea

Domnia

Domnia
lat toate

raposatului Vasile-Voda

scului

Bftltatesti si

Minjesti cu judecata

Mea

vazind plingerea
uric

ei, intiiu.

am
aii

luat

rudele a Movilestilor

raposatului Vasile-Voda.

seama acelui

de
si

la

Barnovski Voda

Isac

Balica

Hatmanul,
aii
si

si

au desbatut

Osebit de acestea, pentru

ce scrie D-sa Neculat-Voda

alte pricini

in care scrie, ca
la

d-sa

daca

stat
fe-

toate mosiile cite

si

fost a Movilestilor

la

ispisocul

domnie

aii

venit

inaintea d-salc
si

de pre Balica,
si

de mosit

si

de cumei

D-sale eel de
marturisit
Sfintia
politul,
si

judecata,
ati

precum
cu

sa

fiie

ctoril lui

Patrascu

Logofatul
fost

at

lui

paratura,
si

s'aii

impar^it Intre

sine,
lor,

intarit

cuvintul

si

Bucioc Vornicul, care a

Patrascu Logofatul
cele de miluire
rinfilor sal
si
si

ginere

lui

intr'acele izvoade din impar^eala

si

Sa parmtele Kir Ghedeon

lucrurile

Mitrola

aratindu-I

dresele

se alia luatc

satul Cacaceni

si

Micl^uaii

ce

sunt inchinate
se

de cumparatura apa-

seni din

mlna acelora cu
leau
^inut

care

fost

sfintele lacasurT sa

nu

mat deslipeasca
Sfinpa Sa
fiind
si

de

la

Constantin Movila Voedat

si

facut schimbatura raposatul

Barnovschila

de

la dinsele in vect.

Ce

vod, iara-si
sa-sl
fie

le-aii

de la d-sa
dupa"

ca
s"a

Voevod

si

pana

domnia

fa(a

au dat seama ca au raspuns

a-

acele

sate.

Iara

ce

raposatului tifan-Voda Gheorghe, carele

tuncea, ca n'a fost cu voia

Sf. Sale, nici

Digitized by

Google

MlNJEfTI

363

MlNJlNA

manastirea
la
la

Hangul hind
ca

i'urcl,

ales

topi intr'uii glas,

iara-sl sa lie

raspuns,

si

drcsele acele din

mina

lor.

Iara d-nei

munte, nu primea
patriarhia

sa

se
si

Inchinc

dupa socoteala

sfinttilor sale Archiereilor,

VisterniceasJl

Maria s'au indreptat. Dect

de Alexandria,

peste voia

cum

ca cu

mare

strimbatate
sf.

s'au

luat
le

ca sa aiba a-st ^ine satele cu buna pace,

sfin^iei

sale s'a facut cu

acea

inchinS-

acele sate de la
staptnit

Manastire
fiind
si

dc
cu

au
si

precum

le-au

^inut mosit, si
feciorit sat

parinpi,

si

ciune.

pana acum. Ce
la

tottt

dumneit cu

pana

acum,

si

Asisderea sa se
u'a

fie

Intrebat

si

de Sfin-

D-lor boerii

Divan,

auzind

aceste
si

precum
Voda,
si si

it

scriu

deresele de la

Vasile

Sa pari n tele Kir Sava ProiuMitropoca sa-st arate

si

raspunsuri cetindu-se, le-am aratat

frica lut

not

uricul

de

la

Constant in Movila
la
si

litul,
si

socotin^a Sf. Sale,

D-zeu sa graiasca
grait
si

si

acum

dirept,

Voda;

ca sa-t
si

fie

de

Domnia mea,
uric
si

sa fie

raspuns

atuncea,

cum

ca
sf.

stie

precum au
reasca
;

atuncea, sa nu fafa-

dreapta ocina

mosie,

cu tot
acea-

de acea strimbatate ce s'au facut

nastiri,
si

ma-

ce D-lor

fara nici o

tSgada au
este

venitul statStor In vect de vect,

sta plra sa

de multe on
li

s'au jaluit ca-

dat

sama,

cum

ca

stiea

precum

nu se mat
aflat
sf.

pirasca

In vect.

lugarit
siile,

ziclnd ca

s'au impresurat

moCi
si

drept, dar chemiudu-i

pe rind Necolai

^i
tate,

precum am

cu

mare

direp{arif
si

si

n'au pe ce sa se hraneasca.

Voda,
punza,

si

dindu-le a Injelege, sa

nu

ras-

am

iscalit,
si

cu

Archieret at

fiind Sf.

Sa

si

acum de

fa^a la
la

divan

Impotriva nici

cum

la

Divan.

noastre,

cu
sfatul

lop

boerii cet

mart

cetinda-se

aceste

pricint,

ispisocul
Sf.

Dec!

stiind acea

porunca n'au avut gura

dreptate,

mict din
clatita si

nostru, ca

sa stea

ne-

D-sale luT
asa

Neculat-Voda,

dect

Sa

sa graeasca
zis

spre

ce

au raspuns, ca n'au marturisit intr'a-

Domnia Sa
topi.

asa au poftorit
Iar

si

cum au Dumcunosc
D-salc

nerusaitln vect. Aceasta scriem.

ulasit let 7224, (1716.) Iunie30.

scris) Io

(Sub

cela chip fara clt

zis

ca,

a apucat pe

nealor cu

asa stiu

si

MihaY Racovipl Voevod.

(L. P.)

acei boieri, ales

cul,

pe Toderascu Visterniacele
sate,
si

ca s'au facut

mare strimbatate

carele

fine

nu

era

Marie! Visterniceset. Care mat chiar s'au

aratat tnaintea noastra

boier napastuitor, si lulndu-se satele

atita

de

marturia de creIorest,

(Asupra acestul

uric, vezl la:

vreme

tinute,

de

la

mina D-sale
va
fi,

din^a:

Sfinp'a-sa

parintele Chir
si

Visterniceset cu nedrcptate
i

si

nu

Episcop de Husi, apot

batrin,

llermeziu,

om

murirT indeplinatoare

Uricul

s'au

rjnut

nici

intr'o

sama
Sa

aceste

diacul de

Camarfl, ca

pe

cind

$tefan Voevod 7130(1622); Radu

graiurY.

erau mat tineri, stiu

si

cu

sufletul lor, ca

Asisderea

pentru

Sf.

parintele

satul

Mlnjesti l'au staptnit Necolae Stirsi

Mihnea Voevod 7132 (1624); Suret: Miron Barnovschi MovilS

Sava Episcopul de
raspuns atuncea cu
si

Roman, cum sa fie mat multa osirdie,

ce
s'au

cea, osebit de Balpitesti,

in sat, traind

avea

si

cur(t
si

acolo din

parinpt

sat,

au aratat
manastiri,

strimbatatea
si

facut

apoi scoftnd satul,

s'au
lui

de lipsa

la vinzare,
tatal
si

Sf.

cum

ca pe clnd era Sf.

si

sculat

Toderasc

Visternicul,

Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica Voevod 1765; Anaforaua din 1765 ;in Uricariul, deTh. Codrescu, pag. 37^

sa

Egumen
si

la

accasta manastire,

va-

Hie

Vistiernicul

Cantacuzino,
let,

au

39

t.

V).

zind-o
sate,

ca s'au pustiit din luatura acelor

dat lut Xiculat Stircet 500

Minjesti la a treia

plata pe

cu mare durere dc inima vrca

plra,

domnie a

rapo.^atuluY

Minjesti,

piriii,

izvore?te din cul-

sa
arte
si

scorneasca
direptate.

dara n'a

putut

sa

Ducat Voda

batrin'il.

De

mea
pi.
cu,

dealulul Minjesti, jud. Ia^i,

care lucru intrebat-am

sa
<tie

De
de

aceea dara se vede dreptate, cact

Domnia mea pe Episcopul Sava,

Stavnicul,

com.

Mogo$e$ti,

n'au

dc

Hangu. ...
era

Neau

marturiseasca cu frica lul D-zeu

cu sufletul sau

cum

culat Stircea,

cum

om

scapatat

trece prin partea de E. a satulul

91

mai dirept; ce

Sf.

Sa inca

putut sa vinza satul la mina altora, daca

mai

tn

jos se impreuna cu

au dat sama,
fara clt

cum

n'au grait de aceste,

au avut

calugarit strimbatate.

Dect asa

piriul

Bereasca.

au marturisit
zis lut

ca

pe

cind

era

am
si

socotit cu tot sfatul nostru

imprcuna
numit

Egumen a
tiernicul,
stire

Hie C&ntacuzino Vis-

cu

sfinpi

Archieret

cart

s'au

ca sa

stie

cum
la

are

sf.

mana-

mat sus cum ca

avut nict o

calugarit

de Hangu n'au
sate

Minjina, com.
vurluiu,
pi.

rur.,

in

jud.

Co-

Hangul

uric
si

de

raposatul Bar-

treaba

in acele
si

cact

iiovschi

Voda,

ispisoc de la raposatul
si

am

cercat din boert batrint

si

dintr'alpt

Vasile
jesti
si

Voda, pre Bal^atcsti

pre Mln-

pamiiiteni,

asa

am
si

aflat:

ca

Bucioc

va avea odata gtlceava cu calu-

Vornicui avind ginere pe Iordache Vistiernicul eel batrin,

43 kil. de Galati. Se margine?te la V. cu piriul Gerul, ce o desparte de com. Calma^uiul (jud. Tecuciu), la

Siretul,

la

garit
i-au

de

Hangul. Iara Hie Cantacuziuo

pre oldaii,

si

acele

raspuns, ca deacolo n'are nicT o gri-

sate le au

fost

de

zestre

dc
lui

la

Bucioc

N. cu Cudalbi,

la

E.
$i

ja el,

ca are la

mlna

luT

cu ce raspundc
avut mat mult

Vornicui,

satul

Bal^atesti

Iordachi
Sol-

cu cat.

Oasele (com.
$i

Cuca)

calugarilor, iara alta n'aii

Visternicul, iara satul

daii
si

Mlnjesti lut
1-aii

com. Pechea
Conachi.

la S.

cu Hanul

a marturisit.

^oldaii iarast
sJlii

dat

de zestre
la

Asisderea

si

cei-1'alt.i

dol

Epi-copT

ginere

Miron

Stircet.

De
fiulut

Miron
Ne-

formata dintr'un singur

sat,

cum

sa

fie

cu un glas au raspuns atuncea

sfinplor Pravili,
si

Stircea au ca/.ut la
culaY Stircea
si

mina

siiii

ca impotriva

de

locuit
s'au

de

fo^t! claca?T.
fa-

la-

ajunglnd la lipsa

comic

si

netemere

de

D-zeu

le-uii

inla

vindut lut Toderasco Visternicu, precum

s'au

Are o populate de 196

mi lil,
sau 800 suflete, din
j?i

streinat acele

mo>it acei
;

boieri

de

pemenit
aii

mat

sus.

Iar calugarit
lor

de
tai-

cart
bi-

acea

sf.

manastire

ce

fiind

fa^a la Di-

Hangu

pnut acele derese a bune;

si

406 barba{I

van

si

acum, au dat sama ca dc aceste

nici stiu, nici
si

nuite, netiind

s'au

ramas de
legea

in^arit,

serica parohiala,

394 femet; o cu hramul

$i

Sf.

strlmbSta^i

au

grait.

aintea noastra

din toata
vect

Apostoll Petrti
la

Pavel, sfin^ita

Asisderea
marl,
culat

pentru

D-lor boerii eel

ca

>a.

n'aiba in
si

treaba cu
s'au
si
li

satul

precum Intreblndu-se de D-sa NeVoda,

si

BalpUe>ti
in

cu

Minjesti,
isprava,

umblat
luat

osebi^i

cite

unul,

si

cu

ptra fara de

s'au

29 Iunie 1883, deservita de un preot ?i 2 cintare^; o ?coala

IU$9. Mart* JHe$49*mr toogrmto. VoL If.

47

Digitized by

LiOOQ IC

mInjina

3G4

mInzAlesti

mixta, frecuentata de 30 elevi

3 circiuml
fur!.
$i

ilor

ambelor
$i

{arl

romine, se

ambele malurl ale

la

riulul Slanicul,

o pravalie cu mar-

vede

azl in Minjina.

58 kil. de Buzau. Limitaja N., incepe din mun?i

Suprafa^a teritoriulul com. e

Minjina, mosie
2145
hect., in
pi. Siretul,

particular*!,

de

tele Giurgiul

se lasa spre

S.-E.

de 6239
hect.
finefe,

hect.,

arabile,

25

vil $i

can 4234 1500 ima$, 415 60 vatra satulul;

din

jud.

Covurluiu,

prin

plaiurile

mun^ilor

Mua-

com. cu acela?! nume.

Mare, Mu?a-Mica,

Vetrilele, NePaltenul,

harna, Piatra-Secuiulul,

padure mal de

loc.

Din acestea,

MInza,
pi.

5720
?i

hect. ale proprietarilor marl

Neamju, Piatra-Muntele, com. Calul

piriias, in jud.
s

de unde face o proeminen$a

E. prin plaiurile: Nerezul,

spre

Furul-

514 hect. ale proprietarilor mid. Propriety! marl sunt: moMinjina,

Iapa; izvore ste din ramura mun^ilor

Mic ?i Furul-Mare, coboaralaBelciul in

rul

Tarcaul,

$i

se

varsa pe

fundul Rimnicelulul

(izvolin-

bile

Negrea
$i

Potirni-

dreapta piriulul Iapa, aproape

Recea), pe care merge pe

chea-Cocora?
purine vaT

Fintina-GeruIuT.
?es,

de obir^ia acestul

piriu.

ga Muntele-Martinulul, panS
Malu.?elul
$i

la

Pamintul e mal mult

$i

cu
Minzatul,///'//Vz^', in jud.
.

ridicaturl; este fa-

vorabil culture! cerealelor.

pi.

Neam^u, de Sus-Mijlocul, com. Pipi;

de aci in jos, totpe Recea, pana la varsatura sa in

riul

Rimnicul-Sarat

trece

riul,

Vite:
vacl,

13 taurl,
juncT,

544

bol,

323

rigul
nile
{ilor

izvore$te din ramifica^iu-

urea in dealul Urzicariile

aci in

?i

de

49
S

20 junce, 20 govi^ei

despre E. a ramurel munHalauca,

$i,

muntele Curcu beta-Mare,

se lasa pe

nitori,

gonitoare, 46 minzapf,
?i
1

spre

marginea

de unde coboarS pana sub Muchla-Bisericu^el,

Iz-

24 minzate
18 berbecl

ar-

jud. Suceava

dupa un curs

masari, 6$ lepe, 68 ca!, 2 asinT,

$i 1293 Budgetul com. e

scurt, se varsa

pe partea stinga

vorul-Coitel,

pana

la unirea sa

of.

a piriulul Pipirigul, aproape de

satul Baboe?ti.

cu izvorul

Sara^elul,
in

sc

abate

la veniturf

pe Sara^el
izvorului
sat, in

jos pana
ia

la gura

de 4426
cheltuelT,

lei

?i

12 bant,
lei.

iar

la

Bisoca,
la

pe

Bisoca
oio^iel

de 4375

Minzaji
calea ve-

Boere^ti,
pi.

jud.

in

sus pana

hotarul

Prin

comuna

trece

Tutova,
za^i,

Simila,

com.

Min-

Bisoca, apol prin Piscul-Mindru,

cinocomunala Pechea MinjinaPechea.

spre V. de satut

Minzati-

pana
la

in Virful Socetulul,

deunde

Razai.
c&tre Minjina
trece

Are o popula^ia de 309

$i

se lasa pe izvorul Ghizdita, pina

Drumul

locuitori

76 case.
rur.
sat,

varsarea sa in

riul Slanic

(linal-

prin o vale, numita Potirnichea.

ga primarie), urea pu^in pe

Prin com. curge pirifa?ul Gologanul,

Minjinel.

Minzati-Raz&^i, com.
in jud.

$i

bia Slaniculul

trece pe malul

ce formeaza

$i

lazul-

Tutova,

pi.

Simila, spre

opus, prin Valea-Porculul, pe care

N. de ora?ul
Minza^elul.

Birlad,

pe

piriul

merge pana
ciel.

in virful Dosul-Sal-

Intreaga mo$ie Minjina a fost

odinioara
patriot
?i

La

S.,

hotarul incepind

din

proprietatea

marelul

Satul formeaza o com. (com.

Minza^i),

DosuI-SalcieT,

merge
in

in
-

Virful-

barbat de stat CosIn

cu

catunele Ibana

.si

Bumbarului,

Virful

Poenei$i

tache
s'ail

Negri.
{inut

satul

Minjina
concilia-

Minza^i-Boere^tf, cu o populate

Ascunse,

la

Copaciul-Hofilor

multe

din

de 833

locuitori din cari 162 con-

de

aci se

dirige spre

MuchiaurcS
in

bulele batrtnilor notri

patriot

tribuabili,

locuind in 216 case.

hect. vie, din carl
<u

Ghizuniilor,

de unde

din ambele farl surorl (Moldova

$i

Are 44,75

muntele Cerchezul;
goiului, se lasa

la PiatraPi

Muntenia), carl lucrau pentru

150 hect. nelucratoare,

hect. livezl cu pruni.

2,50

pe

plaiul Tainiiar in
riul

rena?terea najionala a Rominilor

$i

^tea-Vacilor

%\

coboara

pentru unire; dar, pentru ca

ro-

cauza rede^teptarei neamului

Se lucreaza pufm olaria. Comerciul sc face de 6 persoane.

Slanicul, la punctul numit LuncaBalil.

La

V.,

hotarul incepind
Slani-

min $i a recast igarel drepturilor de neatirnare ca Stat cereau

sacrificii

do
scoala

la

Lunca-Balii, trece

Are o
biserica.

do bae^I

$i

cul,

urea pe
la

izvorul Valea-Saril,

marl,

C.

Negri,

care

nu cru{a nimica pentru aceasta,

fu

Budgetul coin, e de 5347

$i

lei

pana ia pe

Crucea din-Posada,

plaiu,

pana
se

la Curuiaturaizvorul
in

nevoit a o

vinde,

?i

ast-fel

40

bant.

Trestioarel,

lasa in

trecu in alte mini. Casa, in care

Rugina, pe
MinZckle^ti,
com.
rur.,
in

care merge pana

a locuit Costache Negri

care se {ineau sfaturile

in

jud.

Fundul
$ipotul

Ruginelor, de

aci, pe

patrio-

Buzau, plaiul Slanicul, situata pe

Brazeulul, pe d'asupra

Digitized by

LiOOQ IC

m!nzAle$ti

365

MlNZlCA

cat.

Buste, urci in Curmatura-

Bisoca, apoT sare, lignita,

urme

pre inceputul cea de

la

ef

e identica cu

Calului de

unde se

lasa in jos,
i

intilneste piriul

Sturdza

urJ

ea
sa,

pe

dinsul pana la sorgintea

la Urzicaril
I

de petroleQ, ocru, etc. Muntele Ciresul este un vast conglomerat de unio, diferite
de psilodonT si alte fosile. Muntele Grunjul nu e de cat o masa de ghips, iar pe Valeaspecif

com. Manes ti.

Mfnzfileti

apoT iar urea pe

Izvorul
plaiul
si

in virful

muntelul M&ceul,
-

se

(Ichimeti), cdtun de resedin^a al comunel Minzaiesti, jud. Buzau, cu 220 locuitorl

?i

de abate pe
lasa
teluT

$terpilor,
al
in

se

44 case.

de V.
ajunge

M&ce$ul
;

munLunca-

Sghiabului

se

gaseste

foarte

Odoboae
sul $i se

de

aci intalnind, Iz-

multa siga, pe car! locuitorif o piseazade spoesc casele cu dinsa. Siga, adusS deapa,se gaseste pe toata albia riulut Slanicul, pana la varsarea sa si chiar in
riul

M!nz&leti, mofie, in jud. Buz2ti, com. Minzalesti, proprietate

a

vorul-Oprif, urea cit-va pe din-

mosnenilor;
din

abate pe Izvorul-Lesla

hect., din care

are cam 2800 cam 500 padure,

s*

pezilor

pana

Ripa-Galbena,

formata

Valea-Porculul

unde
sarea

intilnind Izvorul-Secuiului

Buzaul. Italienil au inceput

jumatate muntele Ciresul (ceal'alta

se lasa pe dinsul

pana

la v5r-

sa o stringa, pentru
statiete.

a sculpta
sorginfT cu

jumatate e a statuluf),
livezi,
izlaz,

a-

sa in

piriul

Bisca-Mica,
Bistil,

Are

in fine

poT finete,
Si

curaturl

apoT pe malul

sting al

apa minerala, precum: Bustea,

Sdreni,
Bisceni, Zghiabul,
etc.

loc sterp.

merge
se lasa

in

sus pana in

muntele

T&ietura (Musa-Alba), de unde

Are o
pif

scoala, in catunul Gura-

MinZcite^ti,
pi.

sat, in jud.

Covurluiu,
la

pe Izvorul

GiurgiuluT,

Badiculul, frecuentata
;

de 40

co-

Horincea, com. Lupesti,

kil.

apof pe

plaiul Dealuluf-Negru,

2 bisericf, in cat. Sghiabul,

urcind in muntele Giurgiul.

deservite de 2 preotf, 2
refl
si

cinta

maT jos de resedinfa comuneT. Are T2i familiT, sau 546

;

Suprafa{a
hect.,

de 9248 din care 3830p&dure, 460

sa
este

paracliserT,

catedrala
Mihail
;

suflete

o biserica.

fund cea cu hramul

Gavril, schitul

s>

arabile,

942
1

fineafa,

2877

izlaz,

Gavanul

cir-

Minzate^ti,
de{ul

sat, in
pi.

partea de V.
Branistea,
ju-

29 HvezI,
sunt
$i

vie

si

109 sterpe.

ciumf, 9
1

mon de

apa, 2
1

ftfeae,

a com. Bosia,
lasi,

Proprieta^i
:

maT

insemnate

piv3,

4 herastrae,
si

casarie

situat

pe coasta des-

Jumatate muntele Ciresul

Fu-

in

muntele Mu$a

maf multe

pre E. a dealuluT Minzatesti, pe

o suprafafa de 635 hect.,epopulata cu
suflete,

cate-va sforicele ale statnluT,

si

stine.

Mun{iT- GiurgiuluT, Musele

rul (proprietatea

Vite sunt: 358 boi, i96vacT,

78

familil,

sau 301
agri-

Gherman). Me-

65

vitel,
01,

ledicul,
Si

Poiana-Ascunsa, Bustea
proprietatea mosnenilor

276

30 Tepe, 3 mtnjT, 257 capre s i96porct.

caf,

26

car! se

ocupa cu

cultura, pescaria, facerea rogojinelor.

Trestioara, pe linga care se a-

StupT sunt 80.

daoga
SiT

Comuna
nele
:

e formata din catu-

Are o
:

biserica, zidita la 181 5,

Minzalesti, subdiviza^T
in

dupa mosi

Bisceni,

Bustea,

Ciresul,

doua Minzalesti
:

Stama-

Ghizdita, Gura-Badiculm, Grunjul,

de Alexandru Ghica. Vite 546 vite mar! cornute,

550
of,

te$ti,

Ichime?ti, descending din

si

Ichimesti (Minzalesti),

Pla-

36 cal

34 rimatorl.

Nicolae Tchim

Patulesti.
si

vaful, Poiana-VilculuT, Zghiabul,

Terenul este muntos

voare.

stra
si

Trestioara, Sareni
cului, cu o
fiete,

si

Valea-Por1

batut de nenumSrate vai

iz-

populate de
325 case.
butnari,

160

sii-

Minzatesti, piriia ce uda satul cu acelasi nume, jud. Covurluiti,

t

din carl 251 coatribuabill,

in

pi.

Horincea, com. Lupesti,

s1

Agricultura se margineste nu-

locuind

se varsa in Horincea.

mal

la

culturaporumbuluT. Are
si

MeseriasI sunt: 4 lemnarT, 2

rotari,

insa fme{e intinse

superioare,

14
si

fierar,

Minza^elul,
pi.

piritt,

ce curge prin

precum
care cea

si

padurt seculare, din

cojocari

2 boeangil.

Simila,jud. Tutova. Izvoreste

la

maT mare parte nu se

Dintre catunele, can

compun

din com. Minza^i, curge de

pot exploata. Cele din muntele

Giurgiu se exploateaza din Transilvania.

aceasta comuna, DionisieFotino

N. spre
S't

S.,

uda com.
s

Minza^i

menftoneaza numat Minzalesti

se stie insa ca
si

Ibanesti

se varsa in piriul

Poiana-Ascunsa,
si

Simila, pe dreapta, linga catunul

E
rale,

avuta in substance mine-

precum: fier (pirita), plumb, arama chiar aur in muntele

s'i

pe la 1740, era locuita vea adesea ca refugiu

de
invazil.

ser-

Pujul Olarulul.

in

timp

Tradifia locala des-

Minzica,

vale, in jud.

Jalomita
f

Digitized by

LiOOQ IC

MlNZUL

866

MlRLEANUL

pi.

Cimpul,

la mijlocul caif intre

si

este

pietroasa

ma! cu seama

vita

de

preot,

dascal

si

satele $tefanesti

Lupsani.

spre V., pe malul laculu! Mirleanul.

paracliser; o scoalS mixta, con

dusa de
;

invafator,
1

si

frecu

Minzul,

catuu.

al

com.

Cilibia,
si

jud. Buzau, cu

290

locuitori

Movile sunt 3 principala este Dragaica (108 m.) la N., dominind

entata de 20 elevT;

moarape

apa
3556

si

de

vint.

56 case.

Dunarea,
;

satul

si

lacul
si

Suprafafa

comuneT

este

de
0-

Mirleanul

este artificiala

hect., din carT 70 hect.

Minzul,

mosie,

in

jud.

Buzati,

servit ca

com. Albe^ti.

punct de observable. Apele care uda comuna sunt:

la N.,

cupate

de vatra

satuluT,
si

950
hect.

hect. ale statulul

ale locuitorilor.

2536

Dunarea,

pe o distant

Minzul (SlStineanca-), mope,

in jud.

Buzau, com.

Cilibia, ca-

de 6 kil., avind malul sau de V. jos, iar eel de E. inalt si ripos

;

LocuitoriT poseda 85
:

pluguri,
trior; 2
vite,

150 care

si

carufe,

tunul Minzul.

Are 1400
si

hect.,

formeaza ostrovul Hozusi

masinT de vinturat; 4200

din care

80 padure, Cotul-Misterp.

nada, acoperit cu pietris

si

nisip,

maT cu osebire
de

oT

si

boT.
si

halea, restul arabil

a caruT parte V. aparjine coVaile sunt numeroase, cu ma-

Comerciul este activ

Ostrovul

se face

muneT.

3 comercianflf, prin oraselul

Mircioica, al 5 lea picket de granifct pe Dunare, incepind de la

hotarul
DoljuluT,
si

lurl ridicate si

mult
se

cotite.
:

Cele

spre

S.

de
sa-

ma! insemnate sunt

nasanul
la N.,
;

valea Cain

si gara Cernavoda. Budgetul comuneT e la venitun de 2718 lei, si la cheltuelT

balta Cusnija
tulu!

in dreptul

deschide

Vidin din Bulgaria.

rur., jud.

Dunare
Con-

Valea- Mirleanul, unita

la

de 2397 leT. Ca'f de comunica^ie

sunt: un

cu valea Ormanul, pe

S.

si

drum jude^ean

Cernavoda-Rasat,

Mirleanul, com.
Este asezata
jude^uluT, la 82

prin interiorul comuneT, se des-

sova-Oltina ce trece prin

stanta, pi. Silistra-Noua.

in

chide in lacul
satul Mirleanul.
Bal^i

Mirleanul

linga

apoT drumurT comunale ce

la Beilic,

due
etc.

partea V. a

Aliman, Demircea,
sat, in jud.

kil.

spre V. de

este

numal una

balta

orasul Constanta,
trictuluT
si

capitala disN".-E.

Mirleanul, (3 70 hect.), in partea V.,

Mirleanul,
pi.

Ialomi'ta,

in

partea

are malurl inalte.

Mai cu seama
si

Borcea, pendinte de

com.
sting

plaseT, la 37 kil. spre N.-E.

de

cele E. sunt inalte

pietroase.

Gildaul, situat
al BorceT,
luT
si

pe {annul

orasul Ostrov, resedinfa

eT.

Lacul pe o buna intindere este

acoperit cu stufsi comunica cu

sub coasta

Baraganusatul de

Comunele invecinate cu dinsa

sunt:
S.-E.;

lipit

spre V. de

Aliman,
Beilicul,

la

kil.,
kil., kil.,

spre
spre

Dunarea

printr'o girli^a (1

kil.

resedinja.

la

lungime) prin
teaza cu apa
si

care

se

alimen-

Are o populate de
cuitorT, din
1 1

486

loi

S.-V.; Cuzgunul, la 11
S.;

spre

peste ce se con-

can 231 barba^

Oltina, la lo
la

kil.,

spre S.-V.;

suma

in

localitate.

2 femeT.

Rasova,
Ialomi^a,

12

kil.,

spre N.-E.

Este formata dintr'un singur

catun de
resedin^a,

Se margineste

la

N. cu jud.
desparte

Mirleanul,

Mirleanul, insula pe
jud. Ialomi^a,
Gildaul,
pi.

Dunare,

in

de care se

asezat in partea V. a comuneT,

Borcea, com.
si

prin Dunare; la E., cu

rurala
;

comuna

pe malul E.
zifiunea luT

al

laculuT
si

Mirlea-

cu

padure

pa?une-

Aliman la S. si V., cu com. rur. Beilicul, de care

se desparte
prin
dealul

nul, pu$in inalt

stincos.

Poin-

este

frumoasa,

Mirleanul, picket de
pe Dunare,
Gildaul,
pi.

frontier^,
satului
Ialo

Cuirdealul

conjurat de dealurT inalte, acoperite

in

dreptul

Cuius,

valea Mirleanul,
si

cu verdeafa

si

cu

viT,

Borcea,

jud.

Demircea

malul de V.
sau

al intin.

avind o deschidere spre V. pe

stufosul

mi$a.

seT balflf Mirleanul.

mal

al

laculuT.

Casele

Relieful solulut

e
:

pu{in

sunt frumoase,
zid,
si

bine facute, de
uliJT.

Mirleanul, deal insemnat,

Constanta,
pi.

in jud.

accidentat de dealurile
(99 m.) la N.,
si

Zbreia

asezate pe 8

Silistra-Noua, pe
Mirleanul

prin interiorul

Are o populate de 230

miliT,

fa-

teritoriul
si

comunelor
brazdind

comuneT; Cuir-Cuius (121 m.), Demircea (121 m.), la S., pe hotar,

sau 971 suflete, din

;

can

Beilicul,

partea de

avind prin

comuna

ramifilor

237 contribuabilT o biserica, cu hramul Sf. Dumitru, fundata si

intre^inuta

S.-V. a cat. Mirleanul, cea deE.

cat.

Beilicul

si

cea de N.

ca^iile lor

nordiqe,

Natura

de

locuitorT,

deser-

plaseT; este cuprins intre

lacul

Digitized by

Google

MlRLEANUL
Mirleanul
Beilicul, valea

367

MlR$ANT

$i

Dcare

leanul, Caranlic,

Cuzgun, Cara$i

Chior-Cuius
?i,

91

Mirleanul la V.
12
kil.

mircea

$i

valea Mirleanul;

Amat, Dobromirul, Eni?enlia

Hazarltcul.
dealurile

dupS un drum de
Tezerul
I
1

126 m. inSltime, dominind cele

2 lacurT, cele 2 vST
$i

Este cuprins intre

se deschide in
nul, spre E., la

Mirlea-

drumurile
Beilicul
$i

Tuna-Orman, CalburBa$-Punar,
-

/*

kil.

spre

comunale ce due de la la Mirleanul, Demircea

nSturT
?i

gina, Macucul, Cioial, Merchez,

Ci?la, Distrail,
Si-

S.

de

satul Mirleanul;

are

pe

Bac-

dreapta, ca adiacentS, valea Or-

Cuius; este acoperit cu semSfinete.

niv

Bair,

Aslama
-

Bair,

Siniv;

man; pe valea sa merg drumurT ce due

la

Iol-Bair,

Uzun

Bair, la V.

ho-

de

la

Mtrleanul
$i

rarul

Dobrogei

spre Bulgaria

Alimanul, Demircea

Bac-

Mirleanul, lac insemnat,

Constanta,
pi.

in jud.
si-

?i

dealurile: Ghiol-Punar,

Mul-

Cuius.

Silistra-NouS,

ver-Acceuci, Imail-Iuc, Echi-Iuiuc-Olceac, Catita

?i

tuat pe teritoriul comunelor rurale

Zbreia, la S.

Mtrlogea,
com.
rur.

sat, ftcind

parte
pi.

din

Mirleanul

91

Beilicul.

Ca
fost

VSile care brSzdeazS acest basin sunt: a-BeiliculuT, units

Apostolache,

Pod-

toate lacurile de pe malul drept

al

cu

goria, jud. Prahova.

DunSreT,

el

trebue sS
in

fi

Valea

luT

Ghenciu, se deschide in

Are o populate de
cuitorT; o

125

lo-

format de DunSre

vre una

lacul Beilicul; Derinea-Ceair, for-

bisericS,

fondatS

la

din marele sale revSrsSri,

mal

mats din unirea VSeT-Ci$meleT

cu Migedetul numitS
?i

anul
i

1825 de Panait Prapogic,

cu seamS cS nivelul apelor sale

e acela! ca
al

DudutluDerinea,

reparatS la anul 1858 de Du-

DunSreT; astSzf

Cucuciu-Alcea;

valea

mitru Caramaliu.
Locuitorii satuluT s'au improprietSrit la

comunicS cu DunSrea printr'un mic brat, lung de 1 kil., larg de vre-o 20 m. $i putin adinc; prin
acest brat
'

care la inceputul eT se mat nu-

meste

%\

Gheren-Ceatr

?i

primeste

1864.

sub acest nume

lac,

vSile: Babuci-Cu-

acu

'

este

alimentat

Teche-Chioi,

formats

din

Mir^ani, com.
Jiul-d.-j.,
?i

rur., jud. Dolj, pi.

cfnd
S.

fluviul este in cre$tere.

el

La

Iurcuri-Mahala-Ceau, Dobromi-

de

se aflS un mic lac, astuf,

fi

coperit cu

numit

Beilicul,

care

poate

considerat ca

Medmedi-Culac, apof valea Enienlia pe stinga are valea Demircea units cu valea Voinearul
$i
;

la

47 kil. de Craiova kil. de re$edinta plS^eT, 58

la

CSciulStesti,

situatS

pe

?esul

Mir^ani,

$i

compusS
la

dintr'unsin-

prelungire a sa, cScT limba

de

pSmint, ce
$i

le

desparte, este joasS

acoperitS dese-orT cind apele

Mare; valea Mirleanul units cu valea Orman ?i BacCuius. Aceste vST aQ apS numaT in timpul ploilor.
Pe?tele

gur cStun.

Se invecine$te
Apele- ViT;
la S.,

N. cu com.

cu

com.

Lo-

sunt mart. Forma laculuT este

custeni; laE.,

mat mult
tie

lunguiatS, cu o direcla S.

din

aceastS baits

d.-s.

$i

generals dela N.

In-

acela?T ca eel din

DunSre

si

se

boesti,

cucom. Marotinulla V., cu cStunul Timce \\r\e de com. Murta.

tinderea sa totals este de 360

hect. Malurile sale

pescue$te de locuitorT,
apartintnd statuluT.

venitul

Hotarul cStre fie-care comunS

abia se cu-

nosc din pricing cS stuful le acoperS ca o bands de jur imprejur; ele sunt joase, afarS de

Mirleanul,
toriul

vale,

in

jud.

Conteri-

stanta, pi. Silistra-NouS,

pe

douS
51

locurT,

la

N.

$i

la

S.

de

com.

rur. Mirleanul,

Alima-

de drumurT ?i numaT din distantS in distantS se gSsesc movile de hotar, filcute pe marginea drumurilor. In N. comuneY se gSsesc o
este format

satul Mirleanul,

unde sunt

inalte

nul

$i

Beilicul, formats din treT vST

multime delacur! cart nu au scurgere. Intre cele

ripoase, pietroase chiar.

mat

micT, din

can ceamaTinsem-

maT insemnate
cu o
511

Pe malurT vin de se terming

ultimile ramificatiunl ale dealurilor

natSesteBac-Cuius-Culac,carese
considers ca ramurS principals
se desface din ramificat'nle vestice ale dealului

sunt

Lacul-Gale$uluT, al-Gugu

le$tilor $i Lacul-T.ung,

Tuna-Orman
Zbreia
$i

Calburgina,

prafatS de

2V2

hect.

fie-care
$i

la V.,

Catita, la E.

Echi-Iuiuc-OlsatuluT

Lacul-luT Predut, al-luT-Anghel

al-BSdiceilor,

Satele a?ezate lingS lac sunt

Mirleanul, pe malul N.-E.
licul,
$i

ceac,

de pe
al

teritoriul

de 1V2
?i

hect.

fie

Bei-

Bac-Cuius
rectiune

com. Beilicul; se

care

Laeul-Ghinetilor,

al-Co

lingS lacul cu acela$T nume,

kil.

indreaptS spre
spre N.- V.
Cuius,
ale

avind o

di-

pilului,

al-Femeilor

al-U$tiu

la

V*

de

lacul

Mirleanul.

generals
;

de

la

S.-E.

belor,

de

hect. fie-care; toate

Basinul sSQ

are o
$i

intindere
te-

trece prin satul Bacla

contin pe$te.

de 25000
ritoriile

hect.,

cuprinde

pe

poalele

vestice

Sunt 80
pSnS, 66

finttnT,

toate cu cum?i

comunelor:

Beilicul, Mir-

dealurilor

Uzun-Culac Bair,

in

comunS

14 afarS

Digitized by

Google

m!r$ani

368

mIrza

pe cimp. Cruel sunt 40, din carl 25 in comuna $i 1 5 afara pe cimp.

noii

in

zilcle
I

prca

TnalfatuluT

Domn

Miria, com.
pi.

rur.,

jud.

Vla$ca,

Alexandru Ion
tarca

Cuza,

cu

bine-cuvin-

Neajlovul, situata

peValea-

Pe furcile finttnilor carl sunt mat noua, ?i pe ale crucilor se

vede
au
scris

Sf

Episcopii

Vilcea-Noul Severin
zilele

Drinibovniculul, in jos
dina,
lor

de

Sa-

D. D. Calinic, luind savirsirc in

M.
9,

S.

Carol

I,

la

anul 1868, Nocmbrie

in

proprietatea mo$tenitorifosta

numele celor
temelia

car! le

hramul Intrarea

biserica a MaiceT

Raducanu Dumitriu,
la

ridicat.

Domnului, cu

cheltuiala
si

comunei

Mir-

a familieT Bolintineanu.

Se

zice ca

comuneT

sani, ajutind
si

altc

comune

invecinate

Este situata
cure?ti,
la la 8 kil.

36

kil.

de Bu-

a fostpusa de treTfamiliT venite

din catunul Apele-Vii, din care

a celor

mat de aproape epitropl Dinca

Dumitru Aughel, Ion
Gg.
Uritu,
$i

Pupezeanu,
Burada,

Ton

M.

IJurada,

Radu

60 kil. de Giurgiu de Obedeni, re?e-

una se numea Mir$olea, de unde

a venit cu modificare numele co-

Ion Carceanu, Stoian Ghisdavu, Diaconu

Stan,
d'mtiiii

din^a placet.

MihaT

liu^a,

Preotul

Nistor.

Cel

Se compune din doua mahalale

:

muneT Mir$ani. Are o populate de4i78

flete.

cintare^ al bisericei Grigorie

popa

Mir$ia-din-Deal, a

d-lui R. d-lul C.
d-lul

Ion.

su-

Dumitriu, azl zestrala a

Sunt 2
bae{i
$i

scoli

primare, una de
;

Nacu

$i

Mir^ia din- Vale a

Sunt trei bisericl: una cu hramul Sf. loan, a doua cu hra-

a doua de fete

$coala de

Nicolae Cioflic; ele nu se

part de

des-

bae^T funcfioneaza din 1838, are

cit printr'o linie dehotar.

mul

Sf.

Nicolae

a treia cu

un local de zid construit de corn una $\

Suprafa^a ambelor propriety

este

hramul Intrarea
servite
$i

in Biserica, de-

este frecuentata

de 115
funcfi-

de

preoflf, 3 cintare^T
$i

bae^i;

?coala
la

de
1879,

fete
$i

S'a dat

de 2054 hect. la 256

locuitorf, in
hect.

paracliserf

avind fiecare

oneaza de

este fre-

1864, o suprafa^a de 468

cite o inscriptie.

cuentata de 43
:

fete.

Este un petic de padure de

Inscrip^ia

bisericei Sf. loan

Suprafafa teritoriului comunei

este

200

hect. spre Purani.

Aceasta sfinta biserica este /idita din

temclic in anul 1793,111
{itulm episcop Nectarie,
Inal^atului
/.ilele

de

2712

hect.,

din

carl:

prca
zilelc

sfiu-

in

proa

425 hect. ocupate de vatra sa tuluf; 2104 hect. pamint arabil

$i

Arenda anuala a ambelor trupurT este de 22009 lei. Are o populate de 1100 IocuitorT, din carl

Domn

Alexandru
si

Moruzzi.

16 hect.

lac.

212

contribua

Ctitor MateT liurada

al^it.

Mo^ia
Sf.

Mir$ani

este proprie-

bill

?coala

mixta, condusS
^i

Inscrip^ia
lae
:

bisericeT

Nico-

tatea mo^nenilor.

de un inva^ator,

frecuentata
bise-

Viile,inintinderede 166 hect.,

ajuturiil hi!
I

de 40
rica,

baeflf $i

10 fete; o

Cu

>-zcii
si

ziditu-s'aii

din

sunt ale mo^nenilor.

Meseria?!
timplarl,

zidita

de familia

lul Bolin-

tcmclie aceasta
biserica la leatul

sfinta

Dumnczeeasca
tndem-

sunt:

9 fieran,
$i

tineanu, tinind de parohia

Ueti-

1S31, unde se serbcaza

4 cojocarT

cizmarl.

Mo^teni
si

?i

deservita de

preot

hramul
nul
si

Sf.

Erarh Nicolae, prin

si

Sunt 8 circiumt.

dascaiT.
la veni-

osteneala acestora
I.

anurae:
fiii

Radu
Pre-

Diacoiiu,

l'opa MitroT cu

sei,

utul Nicola, Mitran

riu,
tie

Mara, Ton

Kachiedare

Stan
bani
^i

Kreu

Duhovnicu.
ajutind

Prin
si

osteneli

ceT-1'al^T

satenY.

comunala strabate cora'ina pe o lungime de 4V2 kil. Budgetul comuneT e la veniturt de 3534.50 lei $i la cheltuelT de 3363.31 leT.
cale

Budgetul comuneT e
turt

de 3544 leT ?i la cheltuell, de 3679 lei. Pe aci trece $oseaua jude

{eana ce vine din
Cirtojani
re$ti
$i ?i

Glavaciocul-

Tar

acum

la

anul

1S6S

s'a

prelacut

amvonul din
iar
si

Vite:
turla.

temclie,
invelit cu

acoperisul

480
?i

vite
caT.

marl cornute,

duce

spre Bucu-

din noii

tinichea

precum
afara.

750

01

35

Obedeanca,

pe

Valea-

zugraveala acestora
si

>i

hramul de

DrimbovniculuT.

Prin osteneala
^.i

dare de

ban! acestora

Mlrani,
d.-j.,

sat, jud. Dolj,

pi.

Jiul-

Poetul Dumitru Bolintineanu,

s'a nascut in acest sat, unde -^1

anume

Dascalu

Ion

Carccanu, Ni^a

formind comuna Mir$ani.

Diaeonu Radu
si

Dumitre, Diaeonu Petru

>i

cu ajutorul
satcnT.

dart de ban!
zilcle
I,

Vezi acest nume.

avea
jud.

?i

proprietatea Mir^ia.

si al

celor-

l'al^T

In

prca
carora

Inal^atuluT

nostru
sa lc

Domn
fie
111

Carol

pomenire

Mirani, mosie
in

particular^,

Mir^ani, parte a comunei

Piscului, pi. Riurile, jud.
cel.

Capul-

veci amin. Ion

Gugu, Teodor

Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Mir^ani,

Mus-

Popescu, Vancea Mitrache, Hie Diaconu

Ion.

intindere de

2104

hect. ara-

bile.

Aparfine cetelor de mo$-

Inscrip^ia
in-Biserica

bisericei

Intrarea-

nenT, ce se gasesc

pe dinsa.
hect,

Mirza,
de

sat, jud.

Dolj,

pi.

Dumcu

Pe mo$ie sunt 166

./au

brava-d.-j.,

com.
?i

Salcu^a,
cage,

Aceasta sfinta biserica

zidit din

vie.

489

suflete

74

Digitized by

LiOOQ IC

mIrza

sm
jud. Dolj, pi.

mlAjetul

MIrza, mofte
brava-d.-j.,

Dum-

Mlaceni,

sat,

cu

120
rur.

locuitorl,

Vaei-Sibiciulul, urea

de

la

Bor-

com. Salcufa, satul Mirza. Apar^ine d-luT M. Boicescu. Pe dinsa sunt

viT,

jud. Arges, pi. Lovistea, facind

dusoaia in Virful Rosiilor, apoi

in virful Fulgoiul, se lasa in vale
la

parte din

com.

Perisani.
Sf.

28

pog.

Are o
si
1

biserica, cu hramul

Dogari{a, de unde apuca pe

8 ale d-luT Boicescu

ale locuitorilor.
si

si 20 Se mai gaseste

Nicolae, deservita
cintare^.

de

preot

drumul muntelul Gosea si urea in virful Vladani, de unde se

lasa
in

padure.

izvorul

Brusturisul,

ala

Mlacil (Valea-),

vale,

in

jud.
Sati-

tinge Muscelul-Caraimanesc,

MIrza, doua trupurf de

in intindere

pfidure,

BuzaQ, com. Catina,

cul
;

cat.

Groapa-BaciuluT si urea iar pe Gosea pana in virf

vale
si

de 350 hect., pendinte de com. Apostolache si

Singerul, plasa Podgoria, jude\v\

pe malurile sale se vad marl gropf, numite ale-Jidovilor.

iar se lasa in

Prahova, supuse regimulul

pana la farusele, de unde ia drumul pana in Seciul-Muscelenilor, unde se intilneste cu

Izvorul-Ruginos, cu care
coin-

silvic.

Mlicile,
d.-s.,

ctttun, al

com.

Sibiciul-

jud. Buz3u, cu

20

locui-

cide pana in hotarul mosiei Col{i,

MIrza,

ptldure, in jud. Dolj,

pi.

Dumbrava-d.-j.,

com.

Salcu^a,

tori si 6 case; are sub-diviziile Draganoi si Moara-Sibiceanului.

unde dupa ce urea

coboara
in izvorul

in

muche, se
la

Valea-Boului,

satul Mirza, in intindere de 50

hect., apar{inind d-lul

apucind pe acest izvor pana

M.

Boicer,

Middle,
pi.

sat,

in jud.

Dimbovi^a,

varsarea sa in Valea-Colfilor, pe
care o

cescu.
stejar

Este
$i

populata cu

Dimbovi^a-Ialomita, catunul
Pietrari.

paraseste

ca

sa

urce

girni{a.

com.
in

MIrz&ne$ti,
leorman,
Pielea.
suflete,

cittun,

jud.

Te-

Mldjetul, com.
pi.

rur.,

in

jud.

si

pi.

Marginea, comuna

Buzaului, situata pe ambele

la

Are o populate de486

din
cari

malurf ale riuluT Buzaul,

kil.

61

de aci se lasa pe plaiu, trece pe la lac, urea virfurile: Stermina, Cheea si Cocoboara iar riiul, de unde se in Valea-Colfilor, pe care merge
Virful-Pal;

94

contri-

de orasul Buzaul.
la

pana
din

Ia

sorgintea sa sub mun-

buabilT.

Limita,

N.,

incepe

tele Valea-Oif.

poalele muntelul Virful-Oil, con-

Suprafafa acestel com.

este

MIrz&ti, ptrin, pe valea Mirzasti, com. Tautesti, pi. Copoul, jud. Iasi. Izvoreste de sub padurea
Mirzasti, se intinde spre E., printre

tinue citva
Virful
-

pe

izvor,
si

urea in
lasa
in

de 3756

hect.,

din
1

carl:

Ciniilor

se

hect. arabile, 93

hect.

243 padure
hect

Poiana-Lazulul, urea plaiul muntelul

186 hect.
izlaz,

finea{a,

1230 hect
7

Leurdeanul,

apof,

pe

iz

140 hect.

livezi,

dealurile

Mirzasti

si

Hor-

vorul Leurdel, trece pe la VacariT,

vie

si

10 1 9 hect. loc sterp.

le$ti,

pana

la

Podul-de-Lut, unde
si

atinge cat. Girbovi (com.

la

Propriety!

insemnate
si

sunt

da

in valea

piriul

Zahorna.

Nehoiasul),

capul

dealului,
si

Mlajetul-Topilele

Trestioara
;

urea

in

Virful-Strungilor

se
in

Ruginoasa, ale statului Mlajetul

Ursoaia,

Mtrzea
Cuibul,

(Virful-), vlrf de deal,

lasa
riul

pe valea Napi{a pand.

Buzaul;
la V.,

Lereasca
Stanila,

si

Poenele

situat la N. de com. Gornetulpi.

Podgoria, jud. Pra-

continuape matca BuzauluT pana la gura

Catia-

particulare; iar

Mlajetul,

Gor
Pa

ganeasa,

Harhadaul
si

hova.

izvoruluT Catiasul, ia pe
sul in

Valea-Rea,

Bordusoaia

sus

pana

la

Piscul-lul-

cura, ale cetelor

de mosnenf
numi^T
si

MI{a, deal, continuare a dcalulul Popesti, jud. Vasluiu. com. Miclesti, se intinde pe teritoriul com. JjJtioborani, in partea-T de N., si se termina aproape de
Docolina.

Balan, de aci in virful muntelul

MlajetenI, GorganestI, Stanilenl

Magura,
Poeni^ele
lasa apoi

in

apropiere

de

cat.

ValirenI
LerestI,

si

Lupenl,
le

(com.

Chiojdul), se
plaiulul
la

pe care

poseda

sin

pe slemnea
muntele

gurl, sau in devalmasie cu sta

tul,

pana
S.,

in

muntele

Muscelul;

sau cu particularil.
stinsi
si

din

Muscelul

cola
si

Terenul com. e muntos,

cos
si

boara drept pe muche panS

salbatic, totusl are

po-

Mlzganul, padure, a
intindere

statulul, in

Malul-Alb, da
il

in

riul

Buzaul

zi^iun! favorabile culturel

de
Vava-

de 763 hect., pendinte de com. Hirtiesti, pi. Arge$elul, jud. Muscel.

trece in dreptul gure! Valeala

o placuta infa^isare. Asa,

lea -Sibiciulul

SibtciuluT,
E., in

Bordusoaia
malul

la
al

merita

fi

sus pe

sting

zuta nu

numal pentru impor-

Digitized by

Google

mlAjetul
800

370

MOARA-CONACRI

tanfa
tru

ei

geologica, dar

$i

pen-

locuitori

$\

125

case;

are

Proprietatea mo^iel este a mai

frumusejea loculuT.
avuta
in
in

subdivizia Cincarul.

multor raze^I.
fost

Din vechime,

minerale

$i

mat cu
$i

a manastirel Solca din Bu-

seama

ape sulfuroase

fe-

Mlajetul, mosie,

in

jud. Buzau,

covina, daruit&la 25 Iunie 1623

ruginoase.

com. Mlajetul, proprietatea mo$e formata din catu-

de Miron Barnovski, Hatman

Pircalabul Sucevel.

$i

Comuna
nele
tre
:

nenilor MlajetenI; are

hect., din care

Chirile^ti,

Dupa-Piatra, In-

Sibicee,

Mlajetul,

Pacura,

apol

izlaz,

cam 230 30 hect. arabile, livezi, padure $i sterp.

stapinit

manastirea pana la 1785.

Are
1

2 bisericT,

deservite de
$i

Stanile, Topilele, Trestioara,

VaMlajetul, padure,
tulul,

preot, 2

cintare^i

2 pala-

lea-Lupului, Valea-Rea
Sibiciulul,

?i

Valea-

cu

populate de

in jud. Buzau, com. Mlajetul, proprietate a sta-

marl,

una pe partea

proprie-

tarulul BalasinovicT, cu
Sf.

hramul
zid la

433 contribuabill, locuind in 588 case. Meseria^I sunt: 20 lemnarl,

3150

locuitori, din carl

pendinte de Episcopie; are

hect.
i

Gheorghe, facuta de

630

e formata din tru-

1803, de Costache Manole, proprietarul mo$iei

;

purile: Coriiul, Topilele, Virful-

a doua pe

par-

4
1

rotarl,
fierar,
1

11

but.iari,
$i
I

croitor,

Pini^orulut

$i

Virful

Sterminei.

tea din sus a raze?ilor, cu hra-

cojocar

boeangiu.
:

mul

Sf.

Mihail

$i

Gavril,

facuta*
Pi-

Se

{in

anual 4 tirgurl
?i

8
la

SepMla-

Mlajetul

tembrie
jetul
;

Noembrie

Topilele, mosie, in jud. Buzau, com. Mlajetul, pro

$i

din lemn in
riu,

18 14, de loan

raze$.

29 August, la Valea-Sibiciulul; 30 Noembrie, la Valea-LupuluT.

prietate a statuluT, pendinte

de
din

Satenii improprietari^I au 120

hect.,

Episcopie; are

800

hect.,

30

aril,

pamint,
1

Iar prohect., 15
aril, pa-

care 170 hect. acoperite de cual-

prietaril
aril,

mo^iel,
$i

074

Cai de comunica^ie n'are,

tele,

raturl, livezi, izlaz ?i sterp,

iar

cimp

71 hect., 61

de

cit

drumurile naturale.

restul

padurea Mlajetul.

dure. Vie se afl&

intindere de 3V2

pe

mo$ie

in

Vite sunt: 646 boi, 157 vaci,

pogoane.

64 vijel, 1 1 cai, 7 lepe, 4 minzl, 1200 ol, 380 capre $i 175 porcl.
Stupf sunt 60.

Mlajetul-Ursoaea (Macoveanca, Jitianca), mope,

in

Drumul
la

principal este acel de

la

jud.

Darabani

Dorohoiu.
Suharaul.

Buzau, com. Mlajetul. VezI Ma-

Hotarele mo^iel suntcu: Lozna,

Havirna, Hude^ti
$i

Are o
30

$coala frecuentata.

de

coveanca.

elevl; 4bisericl, in Mlajetul,

?i

Stanila, Valea-Lupulul
Sibiciuluf, deservite
3

Valea-

de

3 preo(i,

cintare^i

?i

paracliserl,

ca-

tedrala fiind cea cu hramul Na?terea Maicil Domnulul;

Mlecane^ti, sat, in jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi, cu o populate de 492 suflete: 256 barbae $i 236 feme!. Locuesc in
95 case.
Copiil din sat urmeaza la $coala

Moara,
rur.

catun, jud. Arge$, plasa

Pite$ti, factnd

parte

din

com.

Borle?ti-Varzari.

cir-

Moara-Cimpineanului,

numire
co-

ciuml; 2 morl

facau.
1 lei,

vechle a satului Pan tazi, din

Budgetul com. e de 291

mixta din satul Mischi, ce este

la

muna

Coslegiul,

pi.

Cricovul,

80

bani.

380 m.

jud. Prahova.

Comuna

vechte.

Catunul

Are o
Dumitru,
in

bisericS cu

Valea-Sibiciulul exista la 1640.

fondata

hramul Sf. de enoria^I

Moara-Cimpul-Crucei,
de^ul Dolj,
pi.

sat, ju

Dionisie Fotino mai menfioneaza

1874; 3 circiumi.
particulars, in

Jiul-d.-s.,

com.
de
86
$i

cStunele Mlajetul
fiin$ate

?i

Stanila, in-

Argetoaia.

Are o populate
83
barba^i
in
?i

cu mult mai inainte.

care are in partea de
in
fi

Mlecaneti, mosie

169

suflete,

E demn de vizitat muntele Virful-Pietrel,

jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Mischi,

]

femel.

Locuesc

31

case

apar^inind bisericel S-tel Treimi

12 bordee.

N.,

ma! multe pe^terl sapate

din Craiova.

Are o padure pe

Copiildin sat urmeaza la?coalele

piatra unde,
locuit Tataril

dupa
$i
$i

tradtyie, ar

dinsa, numita Lunca-Mare.

din satul Argetoaia-d.-s., ce

1

care au servit
locuitorilor in

este la

kil.

500 m.
slituc,

departe.

de ascunzatorl
timp de

invazii.

Mlenau^i, sat, pe mo$ia cu acela$I nume, com. Suharaul, pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Are
o populate de 131
familii,

Moara-Conachi,
Bacau,
pi.

jude^il

Siretul-d.-s.,

comuna
cu
satul

Mlajetul, catun de

re$edin$a

al

sau

Filipeni,

facind

trup

com. Mlajetul, jud. Buzau, cu

491

suflete.

Frunteti, care este spre E.

Digitized by

LiOOQ IC

moara-de-mArAclni

871

MOARA-GRECILOR

Moara-de - Mar&cini, mahala,

din

900

hect. (45 izlaz, 5 vie,

400
tot

parte din com. rur. Rifovul, judejul Prahova,

tuat pe
pi.

com.

rur. Bucovul, judeful

padure).

Locuitorii cultiva
locurl

Crivina,
al

si-

Prahova, pi. Cricovul.

terenul, fara sa aiba

izlaz.

de

malul drept

riului

Teleajenul.
$i

Are o populate de

Moara-de- Vint, tnunte

perit

?i

puna
aco-

Proprietarul are case marl

332

locuitorl.

trigonometric, jud. Buzau,

un pare frumos.

de

al riului

pe malul drept Sl&nicul. Face limits inizlaz,

Are 2 biserict (la G&neasa $i Moara Domneasca) o $coala

;

Moara-Domneasca,
com.
situat $oseleI

sat, la

S.

Valea-Rea,

pi.

Mijlocul,

tre

comunele:

Aldeni,
?i

Beciul,

mixta;
aburl
;

ma$in de treerat cu
;

jud. Vasluiu, la 9 kil.de Vasluiu,

Cernate^ti, Piclele

Ple^coi.

2 hele$tae

2 podurl sta-

de o parte
na^ionale,

$i

de pe

alta

tatoare.

Vasluiu-Ia$i,

Moara-din-Groap&,

cfltun, jud.

Vite sunt: 124 cal

arm&sar, 379 bol, 221
vtyel,

?i

lepe,

intinzindu-se

parte

$es

$i

Vla$ca, pendinte de com. PatruzecI-de-CrucI, situat pe dealul drept al Neajlovulul, in sus de

vacl

?i

parte pe ambele coaste ale dealulul

taurl,

26

bivoll,

36

bi-

ce vine

din satul

Valea-

voli^e,
ol.

65 capre, 73 porcl, 975

e la veni-

Rea.
Sjprafa^a satulul e de
hect. din care
?i

Vadul-Stanchil.

Proprietatea raposatulul
Gazoti,

Sp.

Budgetul comunel
turl

274
loc

hect.

2824 padure
iar

are

suprafa^a

de

600 hect., din care padure

tuft in

de
fo$tI

intindere de

300

hect.

S'a

dat la

30

locuitorl

de 4974 lei, iar la cheltueli, de 4915 lei. Locuitorii poseda 93 pluguri, 80 cu bol $i 13 cu cal; 198
:

2 161

hect.

de cultura,

finat,

ima$ ale proprieta^el,

ale locuitorilor.

386 hect.
milil,

clica$I, in 1 864, o suprafaja de 90 hect. Aduce un venit anual

care

?i

c&ru^e:
cal.

164 cu

bol

$i

Are o populate de 140 fasau 440 suflete; o bisefacuta

34 cu
131

rica,

de
o

locuitorl,
1

la
i

de

9000 lei. Are o biserica, deservita de un preot $i un dascal; {ine de

parohia Patru-zecI-de-CrucI.

Locuitorl improprietari^f sunt

$i

1829, deservita de
1

preot

neimproprietari^f

mal
cir-

eclesiarh;

sunt 174.

?i

moara de apa una cu vaporl; doua circiuml.

:

Comerciul se face de
ciumarl
$i

Vite

207 vite marl cornute,

19 cai
?i

Locuitorii se
rea
se

ocupa cu

face-

2 hangil.

819
sat, facind
$i

ol,

de c&rbunf din lemnele ce

exploateaza din padurile
in-

Locuitorii poseda

30 rimatorl. 26 pluguri
:

Moara-Domneasca,
parte din com. rur.

vecinate: Corbi, Vadul-Stanchil,

cu

acelaI
Ilfov.

50 care cu bol carufe cu cal.

In

plug

$i

Udeni^i Moara-din-Groapa.

nume,

pi.

Dimbovifa, jud.
la

partea de
locul

N. unul

a satulul,
iaz
$i

Este situat
Moara-din-Silite,
Arge^ul.
sat,

V. de

G&neasa,

se vede

ur-

jude^ul

pe malul sting al vaiel PasSrea. Se intinde pe o suprafa^a de 1480 hect., cu o populate de

187 locuitorl.
D-l
$i

mele lezaturel.

Moara-Dracului, cascade inalta,

in jud.

Moara-Domneasca,
jud. Ilfov, pi.
la

com. rur.,

Suceava, formata de
ce se vede

pi-

Dimbovtya, situate

Kotzebue are 1350

130 hect.

hect.

riia?ul Bogolinul,

la

N.-E.

lea

de Bucure?ti, linga vaPasirea, la 28 kil. de Bucu-

locuitorii,

Proprie-

scobori?ul cu pluta pe Bistri{a,

in partea dreapta,

tarul cultiva
laz,
S

resti.

vie,

900 hect. (45 iz400 padure). Lohramul Sf. ma;

dupa ce

s'a

trecut Cheile

?i

Scaricica.

Se
neasa,

compune din satele: GaMoara-Domneasca $i $incu o populate de

1 1

cuitorii cultiva tot terenul.

Are o
Nicolae
rina
;

biserica, cu

Moara-Qrecilor,
Vasluiu,
teni-d.-s.,
pi.

sat,

in

jud.

drilita,

80

o ?coala mixta

Crasna, com. Mun5

kil.

suflete,
bill,

din cari 212 contribua$i

1

de treerat cu aburl;
1

he-

la

spre N.

de

locuind in 239 case

le$teu;

pod

statator.
1

ora^ul Vasluiu, a$ezat pe $esul

bordee.

Comerciul se face de
giu.

han-

din

dreapta

$oseleI

na^ionale

Se intinde pe o suprafa{5 de
1870
nerile

Vasluiu-Iasi.
1

hect.

D-l

Kotzebue,

gi$i

raposatulul general Ma-

Numarul vitelor marl e de al celor mid, de 415.

14

Teritoriul satulul e
hect., din cari:
btle,

de 2298 1454 hect. ara-

vros, are

1350

hect.,

?i

locuitorii,

258 hect.

fina$,

314 hect.

520 hect.

Proprietarul

cultiva

Moara-Domneasca,

sat, facind

ima$, 214 hect. padure, 10 hect.

ttm. Manlt JHefUmmr OnfrmM*.

Vol.

IT

48

Digitized by

LiOOQ IC

MOAKA-JOREl

372

MOCANI

vil

si

cupat

45 hect. vatra satuluT, ode case, grading dru-

nasi,
Ilfov.

plasa

Negoesti,

jude^ul

Comerciul se face de
ciumarl.

ctr

murl, etc.

Are o

suprafa^a de 416 hect.

locuiton.
si

Numarul
446
si

vitelor

marT e de

Are o populate de
milil,

no

fa-

si

o populate de 82
Statul are 355 hect.

al celor

midf,

de

879.

rica,

sau 454 suflete; o bisedeservita de 1 preot si 1

locui-

torii,

61 hect.
arendasii
restul

Moara-Saraca,
(7

mosie, a

statului,

cintaret, zidita la 1815 de spatarul V. Miclescu, si care la 1869 s'a restaurat si infrumuse^at de

Statul cultiva prin

sai

jud. Ilfov, pendinte de manastirea Caldarusani.

235 hect.

sterpe,

padure).

Locuitoril cultiva tot

Se arendeaza cu 8800
nual.

lei

postelnicul Temistocle Bastachi

terenul, far a rezerva

de

izlaz.

o moara cu aburi

o circiuma.
E. a satuluT
al

Numarul
77
si

vitelor

mar! e

de

Are

si

o padure de 200 hect

La marginea de
este un iaz cu
prieta^eT.

al celor micT,

de 48.

moara,

pro-

Moarele-de-Vtnt,

suburbie,

in 0-

Moara-Noua,
2
1

sat,

facind

parte
pi.

rasul Birlad, jud. Tutova,

in

situate

Vite

vite
oT,

man
40

cornute,
si

din com. rur. Ploestiori,

gusorul, jud.

Tir-

partea de

S.-V. a

orasului,

10 bivoll, 251
rimatorT.

cal

38

Prahova.

Are o

pe dealul cu acelasi nume.

populate de 108
boi;

locuitorl.

Locuitoril poseda: 56 pluguri

si

Moarta,
Moara-Popii,
bovi^a, pi.

riU,

jud.

Ilfov,
si

incepe
varsa

60 care cu

10 canine

cu cai; 12 stupi cu albine.

DimCobia, catunul com.

sat,

in jud.

din riul Paltinasul

in riul Sterpul.

se

Uda mosia

Prun5 kil

Dragodana.

dul

si

are o lungtme de

Moara-Jorei, parte din

Hanesti, jud. Dorohoiu,
seul,

tnofia
pi.

curgind in direc^iunea

N.-E.

Ba-

Moara-Prefectulul, sau Armanul,

sat, in

com.

Sirbi.

partea de S.-E.
pi.

Moarta,

zavoiu, jud. Vlasca,

pi.

com. Cepleni^a,

Bahluiul, jud.

Calnistea,

pe malul
a
d-luf

Argesului,
Gra-

Moara-luI-Ciornei,
Vasluiu,
gujei,
pi.

sat, in

jud
sting

Iasi,

situat

pe coasta dealulut
si

pendinte de proprietatea
distea -d.-s.

Fundurile, com. Tin-

Hulpoiul, numit

al-Perilor.

N.

Tat2-

situat

pe

^armul

Are o populate de 41
lil,

fami-

ranu.

al $acova$ului,

pe o

intindere

sau 144 suflete.

Vite:

de 286 hect. si cu o populate de 44 familil, sau 133 suflete. Mosia e proprietatea d-lui I.
Filipescu.

103 vite marl cornute,

Moaa

23

cal,

485

01

$i

39 rimatorT.
sat,

(Muntele-), padure par ticulara, supusa regimulu! silvic

anul
1883, pe mode

inca din

Moara-Saraca
catun, al com.
ciula^i, pi.

(Tpurloaia),

sia

Muntele-Moasa, pendinte

facind parte din com. rur. Ca-

com. Strimbeni,
jud. Prahova.

plaiul Varbiteu,

Moara-lui-Enica,

Znagovul, jud.

Ilfov.

Catina, jud. Buzau.

E
sat,

situat la E.

de

cat. Caciula^i,
si

intre valea Pociovalistea

pa-

Mocanca,
pi.

piriu, in jud. R.-Sarat,

Moara-Mocanului,
parte
din

facind
pi.

durea Gradistea.

Rimnicul-d.-s.,
;

com. DeduPle-

com.

Leurdeni,

Podgoria, jud. Muscel.

in

E situat
sting
al

Se intinde pe o suprafafa de 728 hect., cu o populate de

644
toril,

lesti

izvorester din dealul

sesti;

uda com.
lui.

in

partea de
R.-Sarat,

partea de S.-E. a com., linga

si

locuitorl.
si

E.
locui-

si

se varsa in riul

Guinea
riului

pe

malul

Statul are 325 hect.

pe stinga

Argesul.
fami-

403 hect.

Statul

cultiva

Are o populate de 47
lil,

prin arendasii sal 200 hect. (restul

Mocani,

sat, in jud. Neam{u,pl.

sau 210 suflete.

Prin centrul satului trece ca-

padure).

Locuitoril rezerva

pentru izlaz 25 hect.

lea ferata

si

soseaua

na^ionala
a-

Are o
si
1

biserica,

cu

hramul
1

Bistri^a, situat in drumul ce duce de latirgul Buhusi, prin Cioplani, pe riul Bosculeasa. Cu margi-

Bucuresti Pitesti,

can merg

Adormirea, deservita de
cintare{
;

preot

nele sale formeaza hotarul

jud.

catre

proape

paralel.

o scoala
elevl
;

mixta,
si
1

Roman.
VeztBartaIusuI,sat,com.

frecuentata de 20

14
he-

Moara-Noua,
din com. rur.

sat,

facind

parte

eleve

1
1

moarS, de apa

Mocani.

Lamotesti-Galbi-

lesteu;

pod.

Puiesti, jud.

Tutova.

Digitized by

Google

MOCANI

373

MODNIA
Mociarul,

Mocani, J*/,

in

jud. R.-SSrat,

pi.

fa^a
lul

de 300 hect.
silvic

si

fine

de ocoau

piria, in jud.

BuzSu,
lacul

com. Racoviteni, asezat in partea de E. a coRimnicul-d.-s., cat.

cu resedinfa in Giurgiu.

com. Trestioara; iese din

In acest ostrov, la 1853,

Mociarul, desparte muntele Pitigoiul

munel,

pe

riul Ciln2ul, la poalele

la care s!-a
kil.

avut loc lupte intre Turci

si

Rus!.

de muntele Mociarul
in
riul

si

dealuluT
luat

Mocani, de
la
1

se

scurge

SlSnicul,

in

numele,

V*

spre N.

Mocanului
Tulcea,
riul
pi.

(Balta-),
MScinul,

lac, in jud.

fa{a catunului

Lopatari din com.

de ctunul
viteni.

de

resedint&,

Raco

pe
si

terito-

Lopatari.

hect.,
milil,

intindere de 35 cu o populate de 81 fa-

Are o

com.

rur. Pisica,
al

anume
Aza-

pe acela
cliul
;

cStunulu! su

Mociarul,
are

mosie, in jud. Buzu,

cat. Crivelesti;

saQ 328 suflete, din car!

;

este situate in partea

si

45 contribuabill

o bisericS.

N. V. a pl&seT

in

de cea de V.

com. Trestioara,

a com.

e formats de DunSre, cu

620 hect. livezl, pSdure

curSturT,
si

finea{a,

sterp.

Mocani, mahala,

in partea

de E.

care comunic prin dou girlite

si

a com. Mineciul-Paminteni, pi.

se varsS in balta LStimea; are

si

Mocirlele-Leotil, poiana,
Muscel,
la

in jud.
k'l.,

Teleajenul, jud. Prahova, populate

112 hect. intindere

juratcl

e incon-

o inal{ime de 2

cu

mocanT
cart

venial

de

din-

cu stuf; confine peste.

inconjurata de toate parole de

mal^im!.

colo, si

s'aii

retras din

M&-

De

la

bata acelor

inaiiz-

neciul-Ungureni.

Moceasca
Braila,
la
1

(Ceapa-), mope, jud. BuzSu, com. Mizil.

in

{im! izvoresc o

multime de

voare, carl favorizind desvoltarea

Mocani,
kil.

tirlH, jud.

ma! abondenta a vegeta^iune!,

spre

V. de

satul Batog,

pe

Moce^ti, vechie numire a

nulul Lipia,

ciftu-

face ca suprafafa acele! poen! sa

vtlceaua
locuitor!

Batogului, infitn^ata de
transilvSnen!.

com.

Lipia, jud.

se acopere de turba.

Vatra
171

Buziu.

Locuitori! maT
localitate
si

numesc aceasta

satulu!

de 25

hect. cu o po-

Caldarea, din cauza

pulatie
suflete.

de 35

familiT,

sau

Vite sunt

60 cat, 160 cornute,

rim&tor!.

Moce^ti, sat, ftcind parte din com. rur. lord&cheanu, pi. Cricovul, jud. Prahova. Are o bisericS,

forme! sale.

Mocra,
tulu!

410 of

si

50

fondata

la

1694 de

loc.

pHdure, pe teritoriul Comarna, com. Poeni,

Iasi,

sapi.

Codrul, jud.

proprietatea

Mocanilor (Drumul-), drum,

N.-E.

la

Moce^ti,

tnosie

mosneneascS,

in

comunel

Iasi.

jude^ulu! Ilfov.

FormeazS

jud. Buzati, com. Lipia; are

cam
Modlrceni, mahala,
rezul, jud. Vilcea.

limita intre

jud. Ialomifa, ince-

cepind dela c&t. Sarindarul-d.-j.

i

p&nS la Drgoesti-d.-s.,
Peacest

pi.

700 hect., anitur!, vil, izlaz si pSdure e sub-divizata, dupa ramific5rile vech!elor ccte de mos;

facind parte
pi.

din com. rur. Tomsani,

Ho-

Are,

impre-

Mostistea.

nen!, in urmatoarele sforT:

BuFi-

unS cu Bogd&nesti, o populate

de 350 locuitor! (150 200 feme!).
Aci e o
1

drum

treceaii prim&-

zoianca,
litis,

Culoesti,

Domnia,

bSrba^T,

vara

de la

nenumSrate turme de balta la munte.

in jud.

o!

Maroesti, Pislareasa, Poto-

peasa,
si

Turculeasa,

V&t&seasca

bisericS, fondata la anul

si al^I.

Vetresti.

8 10

de Anghel Chiceanu
vale,

Mocanul, munte,
com.
Patirlagele,
si

BuzSu,

acoperit

de

Mociarul, munte,
com. Trestioara,
avind multa

in jud.

Buz&u,

Modirceni,
riul

izvoreste
si

din

p&dure

izlaz.

cat. Crivelesti,
si

Dealul-Pletrarilor

se varsS in

acoperit de p&dure, izlaz

sterp

Bistri^a, in raionul

comunel

Mocanul, deal, jud. Dolj, pi. Jiulde-Mijloc, com. Podari, inalt cam de 175 m. este acoperit cu
;

si

huma

alba.

Tomsani,
Vilcea.

plaiul

Horezul, jud.

Mociarul,
Mociarul.

lac, in jud.

Buz&u, com.
muritelu!

fineje si vil.

Trestioara,

pe

virful

Modnia,

vale,

jud.

Vilcea,

pi.
iz-

Are o suprafa^a cam

si

Cerna-d.-s.,

com. Brosteni,
si

Mocanul,
salcie,

ostrov, cu

p&dure de
Giurgiul,

de 8 hect.

e inconjurat
si trestie.
fi

de p&pentru

voreste de la E. comunel; ud&

pe domeniul

dure de anin

Conine

c&tunul Giteji
riul

se

vars&

in

jud.

Vlasca, pi. Margin ea, pro-

peste. Merita a

vizitat

Cerna, intre comunele Brossi

prietatea statuluT.

Are o

supra-

frumuse^ea locului.

teni

LSpusata.

Digitized by

LiOOQ IC

MODOAIA

374

mogAndAneni

Modoaia,
pi.

com, rur. jud. Vilcea,

%

in

com. Bro?teni,

pi. Cerna-d.-s.,

Modruzul,
la

deal,

se

intinde de
S. a

Cerna-d.-s.,

formata din 2
i

jud. Vilcea, formata din trupurile:

E. la V., in

partea de

catune: Modoaia

Groi, situ-

Hotarasca (127
(896 hect.)
$i

hect.),

Ani-

dealului
Tirzil,
i

Schinil-Tesculul, com.
pi.

ata pe valea riulul

la
?i

Cerni?oara,

nosul

Valea-Ur-

Crasna, jud.

Falciu,

de capitala jude^ulul la 40 kil. de a pla?el. Are o populate de 595 lo45

kil.
;

zica (240 hect).

se termina in^esul Lohanul;

el

pe

se cultiva cereale, pe

Modorani, mahala,
hedin^i,

in jud.

Mepi.

suprafaja de 122 hect.

316 barbafl, 279 femel, locuind in 207 case 2 bisericl,

cuitorl,

com.

rur.

Negomirul,

Vailor.

Modruzul,//rz#, care
sat,

e scurgerea
Stru-

in fie-care

catun cite una.

apelor din valea Modruzul,

Meseria^I sunt: 8 lemnarl, 3 croitori $i 2 cizmarT.

Vite:
vacl,

Modreni,

in jud. R.-Sarat,

na
pi.

?i

Ichim de pe mo$ia
se varsa

Deleni,

plaiul Rimnicul,

catunul comu-

Copula, jud. Botoani. Curge

$i

15 cat,

118 bol,
of,

70

nel Valea-Salciel, situat in par-

spre N.

tn Miletin.

48 capre, 30
iar

150 porcl.

tea de E. a comunel, pe malul

Locuitorii din

catunul Gro$i

sting al riulul Cilnaul, la poalele

dealului

sunt mo$neni,
doaia
cind
s'ati
li

79 din
1

Mo864,

Modreni,

la

200

m.

Mofleni, sat, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Balta- Verde, situat peapa
Jiulul, la

improprietarit la

spre E. de catunul dere^edtnta,

Valea-Salciel.

V. de

satul de

re?e-

s'au

dat 276

hect.

pe

Are o
cu
familil,

intindere

din^a, Brani^tea.

Areo
177

populate
?i

mo$ia

statulul

Modoaia,

fosta

cam de 32
late

hect.,

o popu-

de 338

suflete,

barba^I

pendinte de Episcopia Rimnicul.

de

48

sau

212

161 femel. Locuesc

in 75 case.
la $coala
ce

Cind timpul e
brica aci
{uica.

prielnic, se fa-

suflete, din carl

38 contribuabill.

Copiil din sat urmeaza

pana

la

1000 decalitri

mixta din satul

Branitea,

Modruzeni,
izlaz

cdtun, in jud. Putna,

este la 3V2
croitor,
I

kil.

In satseafll:i
?i

Toata comuna, cu
are 1044 hect.
Veniturile
$i

cu

tot,

pi.

$u$i{a,

com. Padureni.
180
55 case.

elzmar

circiumf.

Are o populafiune de
cheltueliie
la

AlaturT de podul

Bucov5^uluf,

co-

suflete, locuind in

se gase$te o laptarie model, unde se face unt, brinza albS

?i

munel se urea
,

600

lei

anual.
:

ca?-

E
nel,

brazdata de dealurile

Cer-

Luncava^ul, Valea-luI-Filip,

Modruze^ti, fost sat, in jude^ul Buzau, comuna Vadul-Sore$tilor.

caval de

buna

calitate.

Tra$ca, Socetul, Valea- Voicil.

Mofleni, fost sat

?i

deosebit,

jud.

Dolj, pi. Jiul-de-MijIoc, com.

Bu-

Modoaia,
com.
d.-s.,

sat,

facind parte
pi.

din

Modruze^ti

Capre^ti, moie
pendinte

covaful. AzI fine de com.

Balta-

rur.

Modoaia,

Cernabiserica.

a statulul, in jud, Buzau, com.

Vadul-Sore?tilor,

Verde, din

pi.

Ocolul.

jud. Vilcea.

Areo

de

Locuitorii s'au improprietarit

la

Episcopie.

Are 520

hect., cea

Mofleni, mofie, a statulul impreuna"

cu Virvorul, jud. Dolj,
Mijloc,
colul,
pi. Jiul-de?i

1864.

finea^a, viei

Modoaia,

deal, la Vestul

comujud.

nel Popeti,

pi. Cerna-d.-s.,

Vilcea. Are direc^a de la N. spre S. $i separa comuna Modoaia de comuna Pope?ti.

mal mare parte arabile, apol padureaNania, sau Capreasca, de 138 hect. Aceasta mo$ie a fost daruita de Dan, marele Voevod, boerului Stroe ?ilul David Mare$. Hrisovul e scris in Arge$, anul
. .

com. Virvorul

pi.

0-

com. Balta- Verde. Are

266 hect Se
$i

intindere de
se?te

gS

pe dinsa

padure.

Mofleni, padure, a
Dolj,
pi.

statulul, jud.

Martie 25. (Condica Episcopiei,

Ocolul,

com.

Baltahect.

Modoaia, moie
pendinte

a statulul, fosta

fila

1 1

1).

Mai

tirziu

s'a

daruit

Verde,

in intindere de 65

Rimnicul, situata in comuna Modoaia, de

Episcopia
Cerna-d.s., jud. Vilcea.

Episcopiei. Matel Basarab iarta

Se gase^te pe ambele
$oseleI judefene
va{ul.

par^I ale

pe

locuitorii
ai

de

aci

de

bir,

ca

Craiova-Buco
artari.

pi.

poslu?nici
lei

Episcopiei.

Dol
da

Este populata cu

Se
anual.

arendeaza

cu

100

{aranl au venit la Matei sa ceara

cerl, frasinl $i stejarl, ace?tiapre-

fi

pu$I la

bir,

insa Matei

dominind.

hrisovul din 7162, Septembrie,

Modoaia,
intindere

p&dure, a statulul,

in

prin care interzice de a se lua

bir

Mogandaneni,

cStun, jud. Ar
din

dei263 hect,

situata

de

la

Modruze^ti,

ge$, pi. Pite^ti, facind parte

Digitized by

Google

MOGEyn
com. rur. Richitelele-d.-j. Are o populate de 69 familii, sad
In

875

MOGO?E$TI

comunisunt

tref bisericl;

Mogo^easca

(Salcia-),

mope,

o coala, condusa de un invplatit de de apa. Se invecinete

in jud. Buzati,

com. Smeeni.
rur., in

284 suflete o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de un preot ?i un cintare{.

;

^ator,

stat; o

moara

MogOeti, com.
:

partea

la

E. cu Cosla

de

S.-E. a pla$ef Stavnicul, juIai,

$i

te?ti,

la

V. cu Cojocarul,
?i

N.

deful

situata

pe

costisa

Moge^ti, mahala, facind parte

din com. rur. Siatioara,
plaiul
In
i

cu Matasarul
Greci.

la S.

cu

com.

despre E.
lulut

N. a culmeT

dea-

De

Matasarul se desparte

Bordea, ce inconjura toata

Horezul, jud. Vilcea.

partea de N.-V. a
este udata

Cade comunel
$i

prin apa Tinoasa,

riul
$i

Arge?ul, iar

de Greci prin de Cojocarul

ve-

plasa in partea despre S.

Se compune din
go$e$ti
-

satele

MoVo-

de Valea-Oarbel

de

Coste^ti prin cimpie, unindu-

FrumoaseT,

Mogo$e$tii

Valea-luI-Stan.

Are o

biserica.

se mal cu toate comunele

cine

GaiateT, Bude?ti, Minje^ti

cote?ti,
familit,

prin

$osele
l

vecino-comuk
kil.

cu o populate
safl

de 462
este
li-

Mogoi,
kil.
i

vale, jud.

Vilcea,

plasa
la
!

nale.

situata la

spre S.

Ocolul, com.

Titireciul,

de

halt a Matasarul.

1947 suflete. Tot pamintul comune!

sunt

spre E. de vatra satulul.

deluros, acoperit cu padurf,

MogO^ani,

cfttun,
pi.

aparjinind co-

vezl
surT,

viT

$i

purine $e-

Mogorogea,
Neam^u,
pi.

munte,

in

jude^ul

munel Bobul,

Amaradia,

ju-

udate de mat multe pirae.

5

Piatra-Muntele, cosituat

dejul Gorj, situat la V.

comunel

Are

bisericl,
5

deservite
$\

de

muna
telul

Calugareni,

spre

Benge?ti, pe malul drept al riulul Blahnita.

2 preo^T,

cintSretT

ecle3

satul Coroiul, in

ramura
$i

munprelun-

siarhl; 2
hect.,

$colT,
i

conduse de

Domesnicul

Jn

Are o suprafata de 970

hect.
fine^e,

inva^atorl
elevl; o

frecuentate de 10

girea munteluf Virful-Mare.

din carl: 445 hect. arabile, 381

13
hect.
vil,

20
p-

apa

Mogorogea,
Neam^u,
pi.

piriia$,

in

judejul

hect.

pSdure mare,

5 5 hect.

Prin

moara de vint, 2 de cariere de piatra. aceasta comuna trece

Ia$i
-

Piatra-Muntele, co;

dure mica, 35 hect. pomet, 16

hect. izlaz,
tulut.
$i

drumul judefean
cul el trece

Vasluiu,

muna

Calugareni
acela?!

izvore^te din

hect. vatra sa-

peste Dealul- Border. Prin mijlo-

dealul cu

nume
piriuluT

$i

se

drumul comuno-veVasluiQ prin

$i

vars& pe

stinga

Han?i

Are o populate de 76

familii,

cinal

de
:

la Ia^i la

gul, Jntre satele Coroiul

Gal-

sau 384 suflete, din carl 76 contribuabill; o biserica, deservita

satele

Bude?ti,

Hadimbul

Mi-

bazeni.

roneasa, tot peste Dealul-Bordef.

de preotul de re?edin{a.

Budgetul comunel e de 9703

plu-

Mogoanca, mope
jud.

a statulul,

in

Locuitoril
gurl,

poseda

15

Teleorman,

pi.

Marginel,

28 care cu boT; 263 vite

cal,

47 banT, la veniturl 9*1 de 9681 leT, 75 bam, la cheltuelL

lef,

com. Furculesti. Are o fntindere de 250 hect. Se mal numete $i Ulmeni-Mogo$anca.

marl cornute, 27

754

ol,

Vite: 2337 vite mar? cornute,

137 rimatorl, 12 capre; 13 stupt cu albine.

320 oT, 260 capre, 152 407 rimatorl.

cat

$i

Comunicat'ia se face prin dru-

Mogoani,

com. rur., jud. Dim-

bovifa, pi. Cobia, situata

pe o

muri ordinare. Din centrul catunului pleaca,

MogOe$ti, com.

rur., jud.

Olt,

pi. Vedea-d.-j., situata pe valea

cimpie, numita Cimpia-Argeuluf,

un drum ordinar numit Balaceanul.

Mogo^asca, spre V. de PlapceaMare,

la

la citf-va kil.
?i

spre S.-E. de

20

kil.

de

capitala

Gae$ti

linga calea ferata Bu-

In sat se gasesc
2
fintini.

pu{

jude^ulul.

cure$ti-Piteti-Virciorova.

Casele raspindite
cit $i

atitpevale
s'au
lui

Prin raionul comunel,

curge
Ar-

pe

ambele dealurl

apa Tinoasa
ge$ul.

$i

spre

S., riul

MogO^ani,
hedin^i,
rur.

ma/uila, in jud. MeMotrul-d.-j.,

pus

la linie

inca din timpul

Are un singur pode{ peste

pi.

com.

apa Tinoasa.
tune:

Su$tya.

Se compune din patru cMogoani, Frasinei, Pu$i

Mogoanul,
com. Buda.

piriit,

pe mo$ia Mi-

roinica

Tetcoiul, cu o popu-

horeni, jud. Dorohoiu, pi. Herfa,

Alexandru Ghica (1834- 1842). Afara de numirea oficiala, comuna Mogo?e$ti in partea de N. se mai nume^te Grajdul, iar in partea de S., Olteni. Statul a
dat o parte
la insura^ef in

late de 1400 locuitorl.

1864

Digitized by

Google

MOGOSE?TI

376

MOGO?E?TI

1879

$i

parte

a vindut o in
101 4

piraiele:

Bechianca, Barbul,

Ia-

mar!: una, fosta manastire de

cilugSr!,

loturf.

covul, Bajasca,
lo-

Raduca,
Gerul,

SSra-

cu

hramul Na$tereain

Are o populate de
cuitori.

rul,

Pahonjul,

Grajdul,
afara

Maicei-Domnulul, zidite

1818

Basamacul,
3
biseric!, deservite

Gropile,
vilcele.

de
in-

Sunt

de
in-

alte

multe
zice

2 preo^T.

Se
put

ca dateaza din

ti

Biserica despre S. poarta

scrip^ia

lut

Negru-Voda. Primul
spune legenda, ar
avea 4
$i
:

lo-

de monahul Sava Holban %\ a doua de lemn, facuti la 1794 de Ignat Batrinul i restaurata in 185 1 de spitarul Mihalache
Holban,
nastire!.

urmatoare:
si
I

cuitor,

fi

Moba-

fost

epitrop

al

ma-

Aceasta sfinta
rica,

Himnc/.ceasca bisese prasnucste hra-

go?, care
e\i
$i

cop'ri

(3

cc se cinstcstc
Sf.

si

o fata)

din car! au raBude$ti, Schio$i

Sateni! improprietaritf aQ 321

hect., 8 an, pamint, iar proprietarul,
1

mul
si

Nicolae s'a

ridicat

din tcmelic
se

mas 4 neamuri
pe$ti,

s'a infnimusc^at,
lui

dupa cum
. . .

vede
in
zi-

Saraole^ti

Cuinge$ti.

dc robul
lcle

D-zeii

(lipseste),

prea LumiuatuluT

Domn

Io Grigorie
locuito-

hect.,

44

30 hect, 33 ar., cimp, 286 ar., padure $i 10 povie.

Ghica Vocvod. Insa, dupa spusa

rilor batrini,

clitor al acestei

bUcrici
care,

a
se

MogOeti, com. rur., in jud. Roman, pi. Moldova, spre N.

de oraul

goane
la

Drum

principal este acel de

tre-

fost
zice,

un anumc Stroe Ciobanul,

Roman
$i

$i

aproape
la

Mihaileni la Mamorni^a,

a ridicat accst lacas, pe locul unde

de extremitatea judetulul,
kil.

30

cind pe linga sat.

era o alta biserica de

lemn

in cring.

de

el

la

31

kil.

de

re?e-

A
cu

doua

biserica, din centru,

dinja pla$e!.

Mo$ia se limiteaza cu Mihoreni, Buda-Mare $i Bece^ti.

hramul Adormirea
s'a
rezidit
$i

Maice!
la

Este formats din satele

goe$ti
$i

MoMogO^e^ti,
com.
pi.
fa-

Domnulu!
1882
biserica,

anul
treia

Muncelul-d.-s., cu re-

sat, ftcind

parte din

este

de lemn.
la
$i

re$edin{a com. in satul

?e?ti.

Mogo-

rur.

Copaceni-Mogoe$ti,
si-

de
Sf.

N. comunei, cu

Sabarul, jud. Ilfov. Este

hramul

Dumitru
coala,

Cuvioasa
a.

Are o populate de 526

mili!,

tuat la S. de Bucure^ti,
lul

pema-

Paraschiva, s'azidit la

1841.
la

sau [797 suflete, din car!

sting al riulu! Arge$ul. P5sati

Are o

infiinfata

1875, frecuentate de 44 copit. Locuitorii sunt mo$nen!; 47

s'au improprieterit la 1864, ciod
li

200 fam. de Ungur! ?i 17 fam. de Evre!. Sunt 4 biseric! de lemn 2

:

mintul

e mla^tinos in par-

tea de N.

ortodoxe
mixta.

?i

2 catolice; o $coala

Se intinde pe o suprafa^a de 656 hect, cu o populate de

371 locuitor!. D-l V. M. de Gravie are 360
hect.
$i

s'au

dat

158 hect,

91

28

la 1879, in

dinduli-se

140

hect.

Budgetul com. e

la

venitur!

mo$ia statulul Clocociovul.

Vite sunt: 57 ca!
$i

de 5227

le!,

?i

la cheltuel!,

de

locuitori!,
?i

296 hect.

Pro-

Tepe,
01
?i

220
20

4957

lei.

prietarul
terenul.

locuitori! cultivS tot

bo!,

56

vacT,

1500

pore!.

Comuna

se intinde pe o su-

MogOeti, sat, pe mo$ia cu cela$I nume, com. Buda,

pulaftune

api.

Are o

biserica,

cu

hramul

prafaja de 19 14 hect.
Veniturile
$i

Her{a, jud. Dorohoiu, cu o po-

Intimpinarea Domnulu!, deservite de 1 preot $i 2 cintere^i;

o $coala mixta, frecuentata de
21 copi!.

cheltuelile
lei,

com.

de

196
la

famili!,

sad

sunt de 2814
ciumarl.

94

bant.
cir-

799

suflete.

Comerciul se face de 4

Este situate
dure!
$i

poalele

p&-

Comerciul se face de 2
ciumar!.

cir-

e formate din catunele

osea comunala, care merla

Mogo$e$ti,
satulu!
$i

ce

formeaza vatra
a?ezate

Numarul

vitelor

mar! e de

ge de

N.
cu

la S.

?i

care se

in-

Lunca,

ma!

tilne^te

$oseaua

na^ionala

jos, linga

un smirc.
raposatulu!

219 i al celor mic!, de 232. Acest catun se crede a fi intemeiat de la 18 14.

se zice ca ar
fi

Slatina-Pite^ti, inlesne^te

comu?i

Proprietatea mo?ie! e a mo$tenitorilor

Ma!

inainte
in

nica^ia intre aceaste

comuna

Grigore

fost a$ezat

comuna

Constantine^ti.

M. Holban.
vina,

In vechime a fost

valea Arge^ulu!, nu departede

locul ce-l

E
cea,

brazdate de dealul Plap-

a mSnastire! Holcea din Buco-

ocupa
1826,

az!,

?i

ca

in

pe care se cultiva cereale,

petece
la

fiind $i cite-va

De

N.

la S.,

de o uda
se

vie.

1785; a manSstire! Mogo?e$ti.

p&n&

la

iar in urnte

urma unu! inec mare,

pe
la

locuitori!,

anul

$!-au

a?ezat

girla

Are

2 biseric!, deservite
?i

de

casele pe deal.

Mogo^asca,

in

care

varsa

2 preo$l, 2 cintare^!

pSla-

Poarta numele

lu!

Mogo?-Vor-

Digitized by

LiOOQ IC

MOGO$E$TI
dup& cum se
Se face
tembrie.

877

MOGO5E5TI
cum

nicul, care,

zice,

aci bilcia la

14 Sep-

tntreruperc

vre-o

data;

s&

se

ur-

fost

intemeetorul c^tunuluT,

meze cu

bisericile
;

de pc toate

proprie-

pe mo$ia sa. Nu se $tie cu siguranja cJnd a fost intemeiat in vale, dar se constats c& de
la in

ta^ile sale

cum
se

sa se tntre(ina o scoala
copiil

la care sa

deprinza

satenilor

MogOeti, uumire, ce
jud.

se

da mat

cu lumina tnva^aturei;

cum

harazestc tn

inainte satulul Volintire^ti, din

nestramutata proprietate a manastirei

gosesti

Motoate

anul 1824 c&tunul a trecut stapinirea lut Constantin B&$i

Roman,

pi.

Siretul-d.-s.,

averea

sa

compusa

din

com. Hele?tieni.

vitele si prisacile, ce le

avea In

diferitc

l&ceanu

locuri

si

a urma?ilor sal, p&na.

din

mojiile

Mogosesti,

Hor-

bova (Sanihaul),

Pilipau^i, Hilisaul, toate

in timpiT

mal din urm&.

MogOeti,
la 2

mdnftstire, in jud.

Doore

In acest jude^,
sani
;

si

Epureni in jud. Boto-

Despre Mogo$, sepoveste$te

c& cu infiin^area c&tunuluT in
vale ar
fi

rohoiu, pi. Herja,

com. Buda,
$i

cum

sa se faca biserici la mosiile

ore de Herfa

la

/s

accste, cart

nu

aii

asa

sfinte

locasurY.

zidit

nite

frumoase
$i

de Mamorni^a, pe un drum cam

anevoios.
Biserica bine zidita se inatya
intre

Dupa
sa se

aceste dispune, ca averea aceasta

case in coasta dealului

dup&

administreze
nict

de

epitropia

ce

in*

stitue, si

vr'o

rudenie sa
la venit
;

nu

aiba

aceea ar

fi

ridicat

$i

biserica,

amestcc sau partasie

ca mosiile

tot in vale, dar r&ma$i{ele ace-

casele

egumene^ti,
$i

acele

sa se arendcze licitativ la locasul Mitropoliet din Iasi

piet sa
si

stora nu se ma! v&d

azl.

Mogo$-

pentru soborul monahal

inc

administratorul epitrola

Vornicul, boier de divan, aadus

la

perile pentru institute, toate in-

dea seama controlicejte

o rinduestc.
accstca

co-

cuno$tin{ locuitorilor de prin

$i

conjurate de solidul zid al ogr&zef; iar

niisia ce

Dispozi(iile

mul^t

ant

dupa

prejur

a veneticilor, c
se

orlalul,

de-asupra porfei se

ri-

moartea fondatorulut s'au indeplinit, dindu-se

regulat
la

cine ar avea dorinfa s&

dic& turnul clopotni^el. Ling&

a-

Mitropolia

din

Iasi,

$eze cu familia sa pe mo?ia

cestea se adaugci pe o parte gr-

seama de administrare pana

In anul 1859.

va

fi

scutit

de toate
partea

d&jdiile cnicl o su-

dina culivata bine formats, pe

Murind
ce era

Spatarul
epitrop

Mihalache

Ilolban
prin

tre stat,

nu va avea
din

de alta parte satul

Maicel DomnuluT.

Mogo$e$ti.

lasat

administrator

testament, erezit

fratit

Iorgu

si

Grigore

p&rare
$i

verf-cSruia
in

Biserica are hramul Na$terea-

Ilolban, un timp luaratn arenda mosiile

p&mint

de hran&

de-a

manastirei

apot In prevederea leget de

juns.

Stefan Ilolban, boer, proprietar mare din acest jude{, dedat

vie{et

sccularizare, pusera st&pinire absoluta pe

celihatare,

acele mosit.

MogO$eti,
com.
la

sat, f&cind

parte din
pi.

se
sale
si

ocupa
si

cu

exploatarea
;

proprietajilor

Ministerul
raposatului

bazindu-se pe testamentul
;

rur.

BSr^ti-de-Vede,
;

cu intinsa apicultura
prisect, chiar
si

avind multc

monah Sava Holban pe

1859
si

legea
art.

man

pc mo-it straine.
saii

sccularizarci din

1863

si

pe

Vedea-d.-s., jud. Olt

este situat

Cu

asa preocuparc,
si

avutul

crestea,

E. comunel

are

popu-

vrista luainta

aplicarca catra devofiile

760 din Codul Calimah, reclama la 20 Iulie 1867 asupra D. Gr. M. Holban, ca
sa dea

late de 140

locuitorl.

rcligioase sporca inca

mat mult, detcrmi-

In

primirea

statulut

manastirea
et
si

nindu-1 a lua shima monahala, cind ca-

Mogosesti cu toate bunurile veuitc

la raposatul

de
la

MogOeti,
pi.

sat, in jud.

Roman,

pita numcle de Sava. Spre complectarea

aplicaret sale pioasc, la

monah Sava Holban,

Moldova,

com. Mogo$e$ti,
N. de oraul
kil.

1S1S, pe mosia

29 Aprilie 1868, avocatul

statulut a sus-

sa Mogosesti, alese frumoasa po^i^ie intr'u

^iuut inaintea Tribunalulut din

ca,

Dorohoiu,

la

30

kil.
?i

spre
la

tnfundatura a dealurilor spre Mihosi

dupa promulgarea
urmlnd

leget de seculari-

de re$edin^a pl&$ef, situat aproape de extremitatea jude^nlul, pe ma31

lul

Roman

reni

Culiceni

si

fondcaza aceasta majudetul era

zare,

Statul sa lamureasca averea

nastirc,
lipsit.

de care

institutii,

cam

aficrosita

de monahul Sava Holban,

Mo-

Dupa

tcrminare in/cstrind-o abon-

gosesti se stapinestc

de

d-nul

Grig.

dent cu nccesariile oficiulul Divin, aduna

Holban,

in

baza clauzet din testamentul

drept

al riulul Siretul.

sobor

de calugari

si

solicita

de

la

Chi-

recunoscut de Guvcrn prin Hrisovul

Dom-

Este re$edin{a
sesti.

com.

Mogo164
fa-

iiarchie,

numirea unui Egumcn, in care

Arhimandritul Athanasie

nesc din 26 Aprilie 1847.

Ca combatind
restituirea

calitatc a venit

aplicarea acestet clauze, ceru

totalet avert catre Stat si tot

Are o populate de
mili!,

Sevastias, ce in

urma deveni Arhiereul dupa care supuse

Iasi,

odata a

ti

sail

571 suflete, din carl:

i

Athanasie

Sevastias,

obligat sa dea socotealil de administrarea

et

manastirea catra Mitropolia din

tru controlul

pen-

de

la

1859 pana

la predare.

lOOfamilildeUngurl
de Evrel.

2 familil

conduccrel

si

al intre^ineret.

Tribunalul

a hotarlt:

Sava Holban prin testamentul sau prcbiserici

$i

Manastirea

Mogosesti,

tn

baza

tes-

Sunt 2 ortodoxi

de lemn
catolici.

alta

una Un-

vedca

cum
si

sa

se

intrettna
;

manastirea,
sa
se
in-

tamentulut fiind persoana juridica, trcbue

sa
fie

soborul

toate ale et

cum

proprietara averet
si

lasata

et

prin
;

guril din acest sat {in

de pa-

tre^ina o

bolni^a (spital) cu

15

paturl,

testament

acclet venita

mat

tn

urma

spre vindecarca sarmanilor sufcrin^T, cau-

ca rcpresentantul familiet (D.

d-nul

M. Holban)
administreze
si

rohia H&luce?ti.

tindu-sc cu leacurilc cuvenite de un doctor tnvapit,

si

Gr.

M. Holban

sa

Are

un

pod umblator pe

avind toate cerute de

stiin^a

averea dupa dispozitiile tcstamentulut

sa dea

riul Siretul.

regula pentru ascmenca asczSmlnt, fara

seama

la

Curtca de Compturt, con-

Digitized by

Google

MOGOSEfTI
form lege! respective cu Incepcredela 1S69,

378

MOGOSOA1A
MogOoaia,
rur.
sat,

Mogose?ti,
Olt.

pi.

Vedea-d.-j., jud.

jud.

Ilfov,

pi

pe
si

tot

timpul

cit

fost si

va

fi

Ingrijitor

Znagovul, facind parte din com.

Bucoveni. Cade spre N.-V.

administrator manastirei.
si

Ca
si

statul

este

drept

dator

a observa

sa oblige la

dare dc seama pe epitropul de administra^ia

averei.
sa,

Mogoeti-Frumoasei,
partea de S.-E.
?e$ti,
pi.

sat,

in

Ca pentru
fie

indcplinirea

si

abaterea

a com.

MogoIa$i,

poate sa

tras la raspundere.

Stavnicul,

jud.

de Bucure^ti ?i la S.-E. de Buciumeni, pe malul sting al riulut Colintina, unde acesta for-

D-nul Gr. M. Ilolban, nemul^umit cu

asa hotarire, a recurs
pcrioarc, de
la
la autoritaple

situat

pe costi?a dealulul Chis-

meaza

lacul

Mogo^oaia.
$oseaua judce de

su-

can

cistigtnd

cul luT-Toader, cu fa{a spre N.-E.

hotarirea

Prin sat trece

dupa dopn{u,
fra^ii
si

in

urma impar^i avcrca cu

surorile sale.

Legenda spune ca numele 11 vine de la un raze?, numit Mogo?, care avea

in

^eana Bucure?ti-Tirgovi?te.

Suprafa^a satului
hect.,

3507
i

stapinire

a-

impreuna

cu

Chitila

MogOeti, fost
pi.

sat,

jud.

Dolj,

cest loc,

$i

in
fif

urma
a! sat,

impar^ins'a
inte-

Odaile, cu o populate de
locuitori.

647
Sf.

Ocolul, com. Malaeti, atunci

du-l la trel

cind com. Malae^ti facea parte

din pi. Amaradia.

meiat sateleacestea, numindu-se

ale Mogo?e?tilor, iar numele de

Are o
?i
1

biserica,

cu hramul
1

Gheorghe, deservita de
clntare{;

preot

Frumoasa
MogOeti, makala,
pi.

s'a

dat dupa

ma-

?coala mixta,
?i

jud. Vilcea,

nastirea

Ocolul, com. rur. Stoene^ti.

fost inchinata mo?ia,

Frumoasa, careia 'fa pe timpul

192
fa-

frecuentata de 16 elev!
leve;
I

7 e-

pod.
fosta

calugarilor Grecl.

Mo$ia,

proprietate

MogOeti,
a^ezata
?e?ti, pi.

deal,

pe care se

afla

Are o populate de
miliT,

Principelu! N. G. Bibescu, apar{ine d-lu! Movila, care are

com.

Copaceni-Mogo-

sau 824 suflete;

zidita
la
1

bise-

2820
1000

Sabarul, jud. Ilfov.

Are
pe

rica,

1842,
cintaref

deservita
?i
1

hect.

locuitorilor, car!

au 687

o lungime

cam de

kil.

$i

de

preot,

hect. Proprietarul

cultiva

dinsul se cultiva 260 hect. vie.

clesiarh; o ?coala,

lnfiinfata in

hect. (143 hect. izlaz,

1600 hect.

1865, frecuentata de 69 elevi.

padure, restul necultivabile). Locuitori! cultiva

Mogoeti, sau Dealul-Ciuretilor,

Mo?ia apar^ine

statulul.
$i

Pe ea
vite
01 $i

659 hect. (37 hect.

face

deal,

jud.

Vasluiu,

pi.

se afla padurl, livez!

LocuitoriT poseda:

vif.

sterpe).

Funduri. Este

prelungire a

720
107

Comerciul se

de

cir-

dealulul Mogo?e$ti din jud. Ia?i

se intinde de la N. spre S., pana

la mijlocul

marl cornute, 47 180 rimatorT.

ca!,

ciumar

?i

hangiQ.
vitelor

Numarul
238
$i

mar! e de

com. Scheia, de undc

111

al celor

mici de 577.

se

ramifica
:

alte tre! par$i,

numite

Dealul-Taurulu!, al-Moal-Muncelulu!.

MogOeti-G&l&{ei, sat, in partea de E. a com. Mogo?e?ti, pi.

Stavnicul, jud. Ia?i, spre V. de
satul

MogO^oaia,
jud.
Ilfov,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f.,

vili^e! $i

Dirabovi^a,
linia

cat.

Mogo$e$ti-Frumoase!,
deahil

si-

Baneasa-Herastrau, pe
cure?ti-Ciulni^a,

Bu-

MogOeti, mosie,
pi.

in jud.

Bistri^a,

com.
?i

Neam{u, Costi?a. Se
;

tuat pe

Gala^ei

?i

cos-

pusa

in

circu-

ti$a dealulul

Huma.
familif,
fa-

late la 17 Noembrie 1886. Se

afla intre stabile Bucure^ti (6.8
kil.)
?i

ma! nume^te
Buhu^oaia
?i

Li^ani

este

si-

Are o populate de 85
cuta de
1

tuate pe linga mobile Bode^ti-

sau 357 suflete; o biserica,

locuitori
la

Pantelimon
82 m .57.

(9.6

kil.).

Carmane^ti.

1868,

cu

Inal^imea d'asupra nivelulu! mari!

cintaref.

de

Venitul aceste!
lei,

MogOeti,

mosie, a statuluT, jud.

Mo$ia Galata e proprietatea

statulul. Parte din

sta^i a fost

de 51635

35

b.

de manastirea Clocociovul. Se arendeaza

Olt, fosta pendinte

ea

s'a vin-

dut

in

1886.
ca!,

Mogooaia,
302
?i

fort, in jurul
Ilfov.

Bucu-

cu 5200

lei

anual.

Vite sunt: 19

vite

re^tilor, jud.

mar! cornute,

11

o!

65 rima-

MogOeti, pddure,
man,
$e$ti,
pi.

in

jud. Ro-

tor!.

Mogo^oaia, plidure, (1600

mosie,
pi.

hect),

Moldova, com. Mogo-

jud. Ilfov, pi. Znagovul, fosta pro-

in intindere

de 200 hect.
statulul, in

Mogoeti-Volintireti,
a statulu!, in
jud.

prietate a Principelui N. G. Bi-

Roman,
le!

bescu.

MogOeti, pddure, a
intindere

Moldova, com. Mogo?e?ti, arendata anual cu 15600

anual.

de

100 hect,

com.

MogO^oaia,

girla, izvore^te din

Digitized by

LiOOQ IC

MOGO$UL
com.
Suprafata

379

M0INE?TI

raun^i!

Te^ila, pi. Pele?ul,

la

comunel,
sat,

formata

a dealului Moime^ti, curge spre

S.,

jud.

Prahova; curge de

E. spre

dintrun singur
hect. din carl:

de 1086
?i

printre dealurile

Pi^cani
in

i
i

V.

$i

se varsa in riul Doftana,

500 hect. padure,

Vulturi,
piriul
luluY.

pana ce da
la

valea

pe {annul sting, in raionul co-

60

hect. izlaz, 25 hect. fine^e

Zahornel,

Capul-Dea-

munei Teila.

521 hect. arabile.

Mogoul, sau fu^umeica, deal,

in

milil,

Are o populate de 100 fasau 650 suflete 1 $coala,

;

Moine^ti, com.
pi.

rur., jud.

Bacau,

jud. Gorj, plaiul Novaci; se

frecuentata de 37 copii;
serica
cuitori in anul

bilo-

MunteluT, a^ezatape Podi$ul-

intinde

din

hotarul

Anini^iul,

de lemn, fondata de
$i

spre S.,
al

formind malul

drept
dreptul
ter-

1882, deservita
2 cintareflf.

CiocadieT,

pana

in

de 2 preo^I
3

format de mun^i* de dealurile Strigoiul, Santa, apol Ta$buga, Magura, Osoiul,

Moine?tilor,
?i
:

catunuluT Ciocadia,
mina.

unde se

Locuitoril poseda:
1

40 plugurl,
cai,

Gavrel

?i

Dealul-Mare, ce des-

care cu bol, 2 caru^e cu cai

part Tazlaul-Sarat de Trotu?.

181 vite mar! cornute, 11

Se compune din

4 catune:
i

MogOul,

piria, jud. Prahova, pi.

Teleajenul, com.Maneciul-Ungureni; izvore?te

din muntele Fa$a-

luI-Gherghel
catre S.-E.

curge de
se varsa

la

N.-V.
riul

64 porcl. Budgetul comunel e la venituri de 1033 lei, iar la cheltuell, de 936 le!.
1

ol 1 3

$i

capre

$i

Tirguorul-Moine$ti, primaria

re$edin{apla$el, Lunca-Moineti,
Piriul-Moine$ti
?i

Dealul-Mare.

Moine^ti inca pe la 1803 (Condica-Liuzilor)

raza?e$tf,
ii

in

Comunica^ia

in

aceasta co-

gasim cu mo$iI

Teleajenul, pe malul drept.

muna
pe

se face prin oseaua na-

tional a.

producind pacura, despre care dovedesc numeroasele

fintini

MogO$ul,

vale, jud. Vla$ca,

de pacura parasite; apol

in

proprietatea Du$ani,

a Eforiel

Moiasa, munte,
plaiul

al

com.

Cartiul,

a trecut
hrisov

stapinirea

Hatma$i

Spitalelor Civile din Bucure^ti,

Vulcan, jud.

Gorj,

spre

nului Alex.

Mavrocordat
al lul

un

pendinte de com. Letca-Vechie

se varsa in

N.-V, comunef, cea

mal mare

domnesc
1

Mihaiu

apa Glavaciocul.

parte gol, iar pe virf pup'nacoperit

Sturdza, din
baticurile.

844, reguleaza em-

de brad
sat,

$i

fag.

Mohorani, suburbie, a ora^ulul Roman, jud. Roman, si tuata in partea de V.

Mohori^i,
tuat
sat,

Se marginete

la

N. cu com.
i

Moiceni,
com.
$i

facind

parte

din
jud.

Valea-Arinilor

la

V.

S.,

cu

rur.

Prahovifa-d.-s.,

com. Vasie$ti;

iar la E.,

cu com.

pi.

Prahova.
locui-

Podurile. Este strabatuta de Piriul-Moine$tilor

$i

facind parte

din
si-

Are o populate de 106

tori.

de Urmini^ulfamilif,

com. Moto^eni, jud. Tecuciu,

Mare.

pe coasta estica a dealulul cu acela?! nume, la 4 kil. de

reedin{a com.

Are o populate de 790

Moimeti,

sat,

in

partea de

S.pi.

sau 3777 suflete; 3 ?coale, una

Are o populate

E. a com. Radiul-Mitropoliel,

primara urbana de

baeflf,

care

de 57 familiT, sau 255 suflete, carl locuesc in 52 case.

Copoul, jud.

Ia$i, situat

pe coasta
familil,

funcfioneaza din 1862, a doua,

despre E. a dealului Moime^ti.

de
2

fete,
$i

care func^ioneaza

din

Pe dealul Mohorifi se
mori de vint.

afla

Are o populate de 16
sau 94 suflete.

1867

treia,

$coala izraelita;
in

biserict

ortodoxe,

Tirgu-

Vite: 379 vite marl cornute,

orul-Moineti, deservite

Mohorul, munte,
plaiul

in
in

jud.

Gorj,

42
1 1

cat,

1270

ol,

6 rimatorl

$i

preojl
tolica;

$i

2 cintareflf

?i

de 2 una cain-

Novaci,

?i

direct e N.
intre

bivoll.

42 circiuml.

de comuna Novaci, situat

Iezerul,

Teritoriul

comunel are o

mun^il Urda, Papula, Ple$coaia

$i

Moime^ti,
tia

deal,

pe a carui cos-

tindere de aproape 3000 hect.

pendinte de comuna

Pociovali^tea.

me?ti,
pi.

de E. e situat satul Moicom. Radiul-MitropolieT,

Ia$i.

Padurile:
vreT,

Copoul, jud.
piriu,

Moi, com. rur.

pl.JiuluT,

$\sat, in jud. Gorj,

Fundul-Gaocupa 2500 hect. Proprietar mare este Societatea de corner^ ^i industrie a

etc.,

Magura,

la S.

com.Rovinari,pe

Moimeti,

jud.

Ia$i,

pi.

petroleulul,
lontul, care

Moine?ti-Tazlau-$oare o mo?ie, Moi-

?oseaua na^ionala Filia$i-Pietro?ani

$i

Copoul, com. Radiul-Mitropoliel

izvore^te din

in partea stinga ajiulut.

partea

de S.-V.

ne^ti, in intindere

de 1700

hect.,

im: MmnU Ptofionm- gynyt#

Trt.

IT.

49

Digitized by

Google

MQ1NE?TI

380

MOTSA

din care
tiv.

750 p&mint producAceasti mo$ie dl un venit

lei*.

In acest

tirg

este

re?edin{a

munfil Tarni^a, Obcina-Berzun^uluT,

sub-prefectureT pl5?eT MunteluT,

Ursoaia,
$i

Ou?orul,

Dr5-

anual de 34000

a judecatorieT de pace,
cepfia circumscrip^ieT.

?i

per-

coaia

Dealurile-Salinelor. Tot

Pe terenul comunei se g^sesc 4 izvoare de ape minerale: clorosodice, ffer, sulf. Pacuri in mare
canlitate, se

din podi? se ramified o $irce

ia direcfia

scoate

necontenit

de mat bine de 100 am. Sunt 70 fintinT in exploatare pe nio$ie.

Se mat afl& un spital intret'mut de judet, cu 10 paturf de barba^l ?i 9 de femei; o farmacie; un birou telegrafo-po$taI
o societate evreieasc& de econo-

spre One^ti, pini

?i

la

dealul Perchiul
prin

a treia
Gilea.

trece

Maloiul

$i

Ace$ti

munflf formeazS

ghebozitate
$i

cuprinsS. intre Trotu^ul

cele

Sunt
arinS;

15

fabric!

de petroleu

una fabrica de luminal de steuna fabric^ sistematica pentru lemne de construcfie; un her&str&u de ap&.

mic Armoniainfiin$at in 1887. Tirgui de aci (12 pe an, celde

la

dou&

Tazli'irT.

Sf.

Gheorghe ma! mare)

aprovizionat
$i

este

Moine^tilor (Podi^ul-),
in jud.

podif,

bine

comer^ul
in petroliu.

BacSu,

pi.

Muntelui, com.

constS maf cu seam&

Moine^ti, format
Strigoiul
afla
?i

de

dealurile

Dup&
la
$i

legea rurala, din

1864,

Sunt

aci

peste

100 pu^uri de

Santa, pe

care se

47

locuitori s'au dat 162 f&lcl

pacura.

satul

Tirgu$orul-Moine$ti.

40

pr&jinl in improprietarire.
caf,

Vite sunt: i23porci, 115

01,

Vite sunt: 196

454

vite

177 cai$i 238 vite marl cornute.

Moiseti,
com.
rur.

sat,

cu

60

case,

in

marl cornute

?i

208 porci.
la veni-

Tirgu^orul a fost infiin^at

1781.

in

jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-s.,

Budgetul comunei e

Virciorova.

turi de 45080 lei, 24 bant $i la cheltuell de 33786 let. Teritoriul comunei este stra-

Un

hrisov

al

DomnuluiMihal
1844 a regulat
$i

Sturdza de
prietarul

la

Moiseti, trec&toare peste grani{2,

spre Temi^oara, jud. Mehedin}i.

rela^iunile dintre tirgovep

pro-

batut

de calea jude^eana

BaIntre

Moine^tilor,

care

era

cSu-Moine?ti-Tirgul-Ocna.
acest din

hatmanul Al. G. Mavrocordat.

Moisica,
70 case.

cdtun, al

com. Zmeeni,
locuitori
i

urm&

ora$

Moine$ti
trece

Din

timpul domniel

lui

Mihai

jud. BuzSu, cu

330

este o cale

feratS,

care

Sturdza a luat un mers regulat.

Intinderea tirguluieste de
a-

pe malul Trotu?ului p&n&laComSne^ti, ?i de aci la Moine^ti.

proape 100
dele.

hect., strSb&tut
$i

de

Distance:
districtuluT,

la

Bac3u\ capitala
kil.
;

o ?osea principals

de

3 stra-

47
kil.

la

comuna
la

Moisica, mope, in jud. Buziu, com. Zmeeni, cSt. Moisica; are cam 360 hect., mal toate arabile,

Valea-Arinilor, 4
V&sie$ti, 3
rile,
;

kil.;

com.

apoT sSr^turl

?i

locuri sterpe.

la

com. Podu-

Moineti, mosie,
pi.

in jud.

Bac&ti,
a-

kil.

Muntelui, com. Moine$ti,

in

Moisica,

jud.

BuzSu.

VezI Fu-

vutS

mine de p&cur&, cu p

rul-Mic-Mu?ica.

Moineti,
pi.

tirgusor, jud.

Bac&u,

mintproductivin intinderede7SO
hect, carl dau
Societal! pentru

MunteluT, re^edintacom. Moi-

Moisica-Banul, mosie,
statuluf,
in

foasta a

neti, situat
{ilor

pe un podi?

al

munsu-

exploatarea petroleulu!, 34000

let

jud.

BuzSu, com.
hect.,
arS-

M&gura $i Osoiul. Are 665 familii, sati 3248

2
?coli

anual.

Zmeeni,
mosie
r&zpi.

c&t. Moisica, pendinte

de Banul; are 640

flete;

primare
$i

urbane.

Moineti, trup de
$easc<i, in

turS, izlaz, s^raturi ^i pu^in loc

una de b&e^f
o$coal

a doua de fete;

jud.

Covurluiu,

sterp

azl e

vinduti

locuitorilor.

izraelit&; 2 biserici orto-

Prutul,

com. Oancea.

lae,

una cu hramul Sf. Nicude locuitori in 18 14, $i a doua cu hramul Sf. Gheorghe, cl&dit& tot de loc litori in 1862, deservite de 2 preo^I $i

doxe

Moisie,

pirifi,

jud. Falciu

izvoi

cl&dit&

Moine^tilor
de
munfl, ce

(Culmea-),
?i

sirit

re^te

din

p&durea

Lintea

ia

na?tere

din

Zgura, din vecinfitatea padurei

BSrbo^i; trece prin satul
?i

com. Gosmeanul
jud. Bac&u,
pi.

(jud.

Neam^u)
in

co-

trece prin muntele

Geam&na
;

muna
Elanul.

cu acela$i

nume

$i

se

2 cintSre^f; o biserica catolic&, cliditS

I

Muntelui

des.

vars& in balta de

la satul Po$ta-

de

locuitori in

1836, cu

parte As&ul

de

Tazl&ul-Seirat,

cint&re^; un

templu evreesc,

apoi trece prin Podi$ul-Moine$tilor,

$i

cu un rabin; circium! sunt 40.

se continue spre V. cu

Moi^a,

sat,

pe mo$ia

^i in

com.

Digitized by

LiOOQ IC

MOI$A

3R1

MOLDOVA

(PLASX)

Boroaia, jud. Suceava, a$ezat pe

piriul

cu

acela?!

nume

si

pe po-

Suceava, de care se desparte pe o foarte mica distant prin

riul

Moldova. La S. de satul Muncelul-d.-s.,

acest deal se pleaca spre

Saca si Moisa, cu o populate de 184 familtf, sau 650 suflete, din carl
disul

dintre

piriurile

Moldova

si

apoT prin o
ce

linie

a forma un intins platou. Spre

conventional,
satul Tupilat.i

incepe
la

din

V. se margineste

cu o

culme

malul riulul Moldova,

si

N. de
E.,

de

dcalurT,
si

care

vine din jud.

327 barbafl

323 feme!.

duce spre
la S.

Neamtu
{uia,

se continua spre S.

Vatra

satulul

ocupa

1 1

falci,

ridicindu-se pu{in catre N. pftna

in

prin dealurile:

Chicera,

Cetasi

70 prajini.
Improprietaritl la 1864 sunt:

malul riulul Siretul,

(jud.

de

Corhana, Dealul CaiineT

satul Cozmesti

Suceava).
pi. Si-

Dealul-lui-Stan,

de unde
ca
al

apoi

23 paimasl $i 26 coda$T, stapinind 234 falci; la

14 frunta^i,
1879,

La
mat

S.,se margineste cu
d.-j.,

trece

1/1

plasa Siretul-d.-j.
el
si

retul

de care se desparte
prin o linie convenla

Pamintul
Siret
total
il

plasei
in

19 insure! au mal luat

$i

intiiu

d.-j.,

formind aproape
este cultivabil.
in

57 fclci

in

1889,
cite

8 locuitorl

tional trasa drept de

V. ca-

un

ses,

au

cumpSrat
5

un

lot

mic
Sf.

tre E., din dreptul tirgusorulut

Padun sunt pufme

mal mart sunt
leni,

com-

de

hectare.
biseric5, cu

Bozieni (jud. Neamtu), pana la

parable cu cele 1'alteplasT. Cele

in
si

Are o
Nicolae,

hramul
i

N. de satul Corhana
prin riul
sare.

si

de

aicT

comuneleVaMogo?esti.
se

cladita
1

de

locuitorl,

Moldova pana

la var-

Gheraesti

deservita de
tSre^f;
la

preot

cin-

La

V., se margineste

cu
15

Plasa
dintr'o

Moldova
com.
rur.

o $coala mixta,

infiintata

jud.

Neamtu, de care se separa

o
linie

urb.,

compune Roman, si
si

1892, condusa de

un invafrecuen-

iarasl prin

conventionale,

com.

cu 30 sate,

cu

fator platit
tata

de

stat

si

ce urmeaza in

linie

dreapta
S.,

diin-

o populate de 5894familii, sau

de 45

elevl.

recfiunea de la N. spre

In

1803, Moisa, a ManastireT

liuzl,

cepind pu^in mat de

la

N.-V.

Risca, avea 23
lei

platind 328

de satul Tupilaji
dreptul
Bozieni,
si

bir anual.

la E.
in

si pana in de tirgusorul

20986 suflete, din carl 3i97familil Ungurf si 81 farailif EvreT. Sunt 5133 contribuabilf. Are 15 bisericl ortodoxe si
18 catolice;
car!
1 1

urmind

cea mal mare

se

13 scoll rurale, din

I

Moia, piriU,
Alunisul
cu
i

in jud.

Suceava,

pi.

parte culmea dealurilor despre

mixte,
;

de bie^T

si

Moldova-d.-j., format dinpiraiele

V. a

plaseT.

La

E.,

inveci-

de
la

fete

un

oficiu

postal rural

Plopul.

Uda

satul

neste cu

pi. Siretul-d.-s.,

de care

gara Mircesti.
Locuitorii,

acelasT

nume
kil.

si

dupa un

se separa prin

riul

Siretul, ince-

pe linga agriculsi

curs

de

se varsain Risca.

pind de
(jud.

la

S.

de satul Cozmesti
si

tura, se

mat ocupa
olaria.

cu

tim-

Are de

tributarf

din dreapta:
Slatina,

Suceava)

panalavarsa-

plaria, cojocaria,

rotaria,

caru-

Trastioara,
Sihastrulul,
si si

Jiganca,
Arsi{a,

rea riulul

Comorilor,
LuleiT

Moldova in Siret. Lungimea cea ma! mare a

de 30
kil.,
si

taria

si

din

stinga

Runcul,

plascf este

socotita

Se gasesc morT de apa la Valeni, Moreni si Simionesti.

Caile de comunicat'ic a plasei

Bolohanosul. Confine peste.

sir demunfi, com. Bogdanesti, jud. Su-

de

la

orasul

Roman

pana

la

extremitatea de N. a pl3sei, din-

sunt:
Linia
ferata

Moia-si-Ricu{a,
in

colo de Hanul-AncuteT; iar

la-

Roman-Pascani,
plasa
in
la S. la N.,

timea cea mal

intre satelc:
teni,

mare o atinge
si

care strabate aceasta

ceava.

Valeni
kil.

Rachi-

lingul

sati

de
la

avind
la

10

15

in aceasta plasa 2

sta^iunt:

Molani,
plaiul
nesti
;

sat,

in

jud.

Mehedinji,

Pamintul plasei Moldova este

Mircesti

si

Halaucesti.

Ea
pla-

Closani, com. rur.

Coma-

un platou intins
care
cit

si

putin

inalt,

urmeaza marginea de E. a
toulut.

are 30 case.

rncrge

ingustindu-se

cu

se apropie de orasul

Roman,
V.)
si

$oseaua na^ionala Roman-Iasi

Roman-Faiticeni, pleaca
din
orasul

Moldova,
Are

plasd, in jud.

Roman,
lul.

marginit de o parte (spre

situata in partea

de N.-V. a
poligon
din

de
E.)

riuJ

Modova

si

de

alta (spre

Roman

si

merge spre N.
satului

forma
5

unui

ne
care

de sesul

Siretului.

La N.

panel in
oani,

dreptul

Sabain

regulat cu

laturi,

este dealul Muncclul, care vine

de unde se

desparte

cea mal

mare

este cea

despre

din jud. Suceava

alt-ceva

si

care nu este

doua ramurl: o ramura apuca

spre N.-E., trece peste
retul,
riul

V.

de

cit

ultima ramificasi

Si-

Se margineste

la

N. cu jud.

t'mne a munt'ilor dintre Siret

un pod de

ffer, in fa^a

Digitized by

LiOOQ IC

MOLDOVA
satuluf

(RtO)

382

MOLDOVA

(RlO)

MiclSu^eni,

trece
i

prin

fecturel acestel plS?I era in satul

Tirgul-Frumos

la Ia$i

o altS

SSbSoani). Aceste plS$I a?a

mSre$ti, in dreapta riuluf; trece pe lingS com. DrSgu^eni (8 kil.),

situatS

ramurS apucS spre N.-V., trece prin satul Tejcani, pe la E. de satul Bote$ti ?i pe la V. de
satul
la

unite sub administrafiunea unul

pe malul sting pe o

inSl-

sub-prefect

poartS

numele

de

{ime de

340350 m.

?i

uda

PlS?ile-Unite.

cSt. Preo{e$ti. In
tuia, riul

apropierea acesli-

Nispore^ti

(ZSpodia), pe

In privinfa judiciarS, aceastS

pi.

Moldova formeazS

Hanul-AnicuJeT, pe

unde

?i

depinde de judecStoria de

mita intre jude^ele Suceava

$i

ese din judef,

jud. aproape

dupS ce strSbate
30
kil.

ocol din ora^ul

Roman.

Neamtu pe o lungime de 5200 rn.

pSnS
la

(socotitS

com. Temise$ti, pe

li-

din ora$ul Roman). AceastS ?o-

Moldova,
luT.

ria, afluent al Siretu-

mita jud.

Neamtu

iar d'aci di-

sea este o continuitate a $oselef

Izvore?te in

Bucovina din

rigindu-se cStre S.-E. continue

BacSu-Roman. $oseaua jude^eanS

Culmea-Lucinel,
Piatra-Ia?i

Cirlibaba, la N.

Intri in acest jude{ la satul

pilafi $i se

TuV.
pi.

dova
virful

de sub virful de satul Molceva mat spre V. de

a face limita acestor jude^e, cind

cu o ramurS, cind cu cursul

sSu,

pSnS

in

dreptul satulul PSstrS-

continue de

la

Vezul-VelSi.

Curge spre

veni, in apropiere

de

cSt. Spie$ti,

cStre E., trecind In aceastS

S.-E. in sens invers cu riul Su-

de unde, strSbStind
tinos

?esul mlS?-

prin satele: Tupila^i, Hanul-Ancu{eT, HSlSuce$ti

i

ceava care izvore?te din acela^I

loc;

format de
?i

bSlfile Tinov,
iI

de

aici

peste

udS

satele

Moldova, Brea-

Burghei
sul

Chitei,

reia cur$i

Siretul, in pi. Sirerul-d.-s. la satul

za

?i

Fundul-MoldoveT, de unde
;

de

limits a jud. Suceava

CogSlniceanu. AceastS $osea

trece peste riul Moldova, la satul Tupilatf,

schimbS direcfia spre E. trece pe lingS ora?ul Cimpulung ?i

Gura-Humorei, de unde schimbind
in

pe un pod de lemn
HSlSuce^ti

Neamtu, din dreptul punctului trigonometric 307 m. (Davideni), pSnS la pStrunderea sa in jud.

stStStor; trecerea insS in pi. Siretul-d.-s., intre satul

?i

direcjia

spre S.-E., intrS

la

Roman.
IntrS in jud.

Rominia pe
cSt.

Cornul-Luncif

Roman
;

la locul

CogSlniceanu, este intreruptS

aceastS trecere se face mal
la satul

traverseazS jud. Suceava

la

din cauza lipsel de pod, a?a cS

Preo{e$ti

de

pSnS unde '$!

numit ValeaBouluF, la marginea N. a satulul Tupilafi d'aci indreptindu-se

satele
:

acum

continuS scurgerea cStre S.-E.,

spre

S.

E.,

udS

in sus,

Mogo$eti.

formind limita intre jud. Sucea-

Tupilafi,

Bote$ti, Mun-

$oseaua vecino-comunalS Roman-Mogo$e$ti incepe din ora?ul

va

$i

Neam^u, pSnS

la

pStrunla

teni-GhirSe?ti, Pilde^ti, Corhana,

derea sa in jud. Roman,

marfor-

Ro^iori, Simione^ti ?i Cordunul;

Roman

$i

merge spre N.
:

le-

ginea N. a satulul Tupilafi,

ocole?te pe la S. ora$ului Ro-

gend intre ele satele

Simioneti,

Cordunul,
Mirce$ti,

mind cit-va

limits intre celetrei

SSbSoani,
$i

jude^e: Suceava,

Neamtu ^Roo-

man, strecurindu se intre acesta comunele Elizabeta-Doamna,

?i

HSlSuce$ti

Mogo$e$ti, avind

man

iar d'aci, dirigindu-se spre

Carol

Cotul-Vame$uluI, se

var-

o lungime de 30 kil. Ea urmeazS de aproape linia drumuluT de fifer.

S.S.E., cStre ora?ul Roman,

sS in Siret, pe dreapta,

la vre-o
in-

cole^te partea sudicS a acestuT

3V2

kil.

mat jos de

Roman,

Din aceste $osele se desfac

apol
in

ora? pentru a se vSrsa in Siret,

in dreptul

dreptul com.
Afluen^iT

Cotul-Vame$ului.

dreapta

?i

in stinga altele

com. Cotul-Vame^ului.

ma! prineipall a! Molstin-

mai mid.

IntrS

in jud.

Suceava din Ronu-

dovei sunt:
In Bucovina, prime?te pe
:

O
riulul

altS $osea

vecino-comunalS

minia, la

140 m. de locul

leagS intre ele satele din dreapta

mit Malul-Moldovei, la cota 397

Moldova. Ea incepe din $oseauajude{eanSRoman-Piatra, mat la V. de satul Dulce?ti ?i

$i

m.

strSbate teritoriul comunekil.),

ga piraiele Sadova, lingS satul Sadova; Moldovi^a (mSritS in

dreapta cu piraiele Rosianul,
in
iar

lor Malini (2
kil.),
?i

Ru$i

(2

kil.)

Sasca (1V2 udS Baia

;

stinga cu piraiele Putna,

$i

Ciusa-

duce, prin Bre^cani

la

Moreni,

printr'o

VSleni.

ramurS $i un canal lung de 1200 m.; strSbate teritoriul

(3 kil.),
kil.),

marna
tul

DrSgu^a),
piraiele

lingS

Vama;
;

Dobra^i HuGura-Hupiraiele

Plasa Moldova este units

privinja

in
pi.

cotnunelor Fintina-Mare
Ciuraule^ti (2
(3
kil.),

moara,
morei

lingS
iar

tirgul

administrative

cu

BogdSne?ti
kil.)
?i

pe dreapta,
iar

Siretul-d.-j.,

avind amindouS un

Boroaia (4
Oniceni,
(8
1

Ui-

Suha

sati

Ostra (mSritS pe stinga

sub prefect cu re?edin{a

niref plS$ilor re$edinfa

in com. Elizabeta-Doamna. (Inaintea u-

de?ti (6 kil.); trecind in

apro-

cu pirtul Cominca,
cu BrSteasca

pe dreapta
Suha-MicS,

pierea cSt.

udS com.
cSt.

sau Negrileasca),
%\

subpre-

DrSgSne$ti

/*

kil.),

$oi-

Vorne$ul, IvSleni

Digitized by

Google

MOLDOVA

(RtC)

383

MOLDOVA

(RlC)

care izvore?te in jud. Suceava. In jud.

$i

Girla-Moarel, bra{ al Moldo-

retulul

?i

care dealurf se con-

Suceava, prime$te pe
piraiele
:

vel,

ce udS

com.

Pilde?ti

in

tinue pSnS In dealul

$i

Muncelul
care

dreapta

Suha Mare,
-

partea de S.

de

aidf prin

un

platoti,
;

Sasca-Mare, $inca, Bogata, Icobelul,

Valea Moldovel este mal pretutindenea locuitS

;

se termini la

Roman

iar

spre

care ImpreunS cu piraiele

$i

dar pe cind

V. de culmea centrals a Bistri^et-Mari

$i

MiclSu^a

Jerna se varsS

in

partea de sus in Bucovina

prie^te

nu

de dealurile ce
in tot cursul

Moldova, la locul numit PlopiiBSel; Rica, Seaca, Brustul, Strata

1

de

cit ovSzuluI,

porumscoborf

pleacS din aceasta.

bulul

$i

fine{elor,

cu

cit

Valea Moldovet
sSCi in

Topli^a; pe stinga
piraiele:

pri-

mal

la vale in

Rominia, ea de-

{ar& este inso^ita

de
9I

?o-

oie$te
$i

$omuzul-Mare
;

vine mat

fertile.

micS parte

seaua nationals Roman-CornulLuncel, bine

lntre^inutS.

$omuzul-Rece

Midiasca care
?i

e acoperitS
rachi^I
?i

de

lunci

de

lozif,

impletrita

bine

udS satele Negoe$ti, Ione$ti

arinL

Rut se varsS lingS satul DrSgueni

surile
piriul
;

Incepind de la satul Moldova,

?esul prin care curge

Trecerile de pe
altul

un mal pe

Hateiul format din cur$i

Uide?ti, Valea-Arinilor

La-Izvor, udS com. DrS-

gu?eni formind Lacul-Morel, iar

la

e$ire lacul Stroe$ti

Criste?ti

format din piraiele Here$ti, DrSganul

i

Lunca?ul
$oselei

trece

prin

com. Criste^ti pe sub podul de

piatrS
al

Moldova pSnS la Gura-HumoreT de unde ese din mun^il; de aci esul se mal lSrge?te pSnS la 6 kil. Moldova e?ind din regiunea muntoasS a BucovineT, in Rominia, curge in mare parte de-a
nu este maf larg de
1

cind

apele sunt

kil.

fac prin vadurt.

mid se La epoca crenu se pot de

la

teref apelor trecerile

face

de

cit

pe podurile
$i

Pracsia intre FSlticeni

dne$ti
j?i

Bogintre

la

Temi$e$ti
51

Tirgul-Neamtulul

Pa?cani.

na^ionale

se

lungul dealurilor:

din

dreapta

Numele Moldova, pare a fi de origins germano goticS

-

varsS

in

Moldova,

in dreptul

com.
ra,

Temise$ti;

Mofca;

Bou-

pSnS mal jos de com. Baia i din stinga pSnS la com. MiroslSve$ti
lurile
;

mulde
318
vol.
$i

= praf.
371
?i

(A. D. Xenopol,
I,

Istoria Romlnilor*, vol.

p.

format din piraiele Prisaca,

$i

apoT iar pe lingS dea-

B. P.

Hasdeu,

Valea-TionuluT

a-BSrganuluT,
in satul

din dreapta pSnS la cSt.

$i

Istoria
I,

CriticS

a Rominilor,
luat nu-

dupS ce se unesc
reni,

Bou-

Ro^iori

d'aci

pSnS

in

vSrsS-

p.

300).
'?I-ar
fi

trece pe sub un pode{

kil.

de
$i

tura sa in Siret.

Uni? cred cS
in

lemn ?oseaua intre

186 de

185

unde

prin

un an{ de

Lungimea sa totals minia este cam de 100

aproape tot
atita in

Ro$i

mele de muse^ea
Davia.

la tara,
e!

care pentru fru-

kil.;

fusese

numitS

de
Ne-

scurgere strSbate $esul de la V-ul

acestel $osele prin care se varsS in
rel

Bucovina.

Roman! Molis Dacia saQ Molis

(ScrierT
I,

Moldova,
i

in dreptul

pSdu-

Costisca-Vasiloael;

piraiele

LSrgimea albief variazS in partea de sus a Moldovel intre 40 60 m.; iar la Roman atinge 200
m.; ea este foarte neregulatS$ipli-

de

C.

gruzzi, vol.

p.

194, edi^. din

1872).

Soci
riul

Bahna, care unite cu pi-

Legenda mal spune cS

fi

'I-ar

Gruiul trece $oseaua natio-

nS de

prund'15. Cursul sSG

in

mal

luat

numele

de

la

cSJeaua

nals
?i

pe sub un podet de piatrS

cu seamS

Rominia

este foarte

Molda a primulut
rele

descSlicStor

prin

un ?an{ se varsS prin

Moldovel din dreptul
pi-

neregulat, format din maT multe

Drago$. In aceastS privintS Ma-

mla$tinele

bra^e cart se unesc

31

se

desinsule

Vornic Gr. Urechie, ca

scrie:

$i

Balta-Birghel.

unesc
uluT

formind

diferite
in

altt cronicari,

Din jud. Neam{u, prime$te

raiele
:

mlS$tinoase pSnS

dreptul oraare
nu-

Oamentf din Maramure,

nind
?i

ve-

Valea-Arinilor

$i

piriul

Roman, de unde
sSu

peste

munt'tT

ungure?ti

Neam^u, mSrit pe stinga cu pinul Nem^orul $i pe dreapta

cu
Plotinul,

mal un singur braf pSnS

sSturS. Cursul
fial

la vSr-

peste mun^h' MoldoveT, vinind

este

toren-

fieare sSlbatice,

Topltya

51

Piriul-

pe toatS lungimea
la

sa, cScI

apa

ce-T

pSnS au e^it la zicem Moldova, go'1-au

$i

Umbrarilor.
In jud.

chiar aproape de ora$ul

pri-

Roman
1

nind un zimbru, carele

vinat, la locul

Roman, Moldova
jud.
$i

me$te pe dreapta: Valea- AlbS,

ce izvore^te din

duce bolovanl pSnS de greutate.

N. de mun{if Lersei

kilgr.

Neam^u
piriul

Basenul sSu este mSrginit

51

la

valea

Matca-Mare

Mo-

spre E.

reanca, iar
licul,

pe stinga piriul Ciurmat jos de satul Pilde?ti,

de dealurile ce separS basenul sSii de basenul SuceveT $i Si-

unde se chiamS satul Boureni, pe acea apS a Moldovel ?i ati pus nume apel, de-I ziserS Moldova, pre numele unel cSJele ce-I ziceau
;

Molda, care atunc! gonind zim-

Digitized by

Google

MOLDOVA-DE-JOS

884

MOLDOVENI

brul, s'au inecat intru

i

acea apS de pre numele ape! se zice acum $i $3rel Moldova. (LetoI,

aducind

un

venit

anual

de
$i

lini,

face parte

din

Domeniul-

51684 lei, 84 bant, 19649 hect. p&dure.

avind

Coroanei.

pis., vol.

pag. 131
III,

$i

Miron

Moldova-SeacS,
Moldova-de-Sus,
cu
pi.

vale,

care

se
pi.

Costin, Letop.,
In
c&l&toria
$i

pag. 511).

plasti, in jud.
la

intinde in partea de
Siretul-d.-j., jud.

E.

ieromonahuluT
la

Suceava. Se m3rgine$te

E.,

Roman.

Incepe
$i

Silvestru

Nicodin

1722,
(Sf.

din

M2nstirea

Rilovsca

$omuzul; la V., cu pi. Muntele la S., cu pi. Moldova;

din sus de ora$ul

terminal la S.

Roman

se

Nicolae),

Moldova se nume^te Mulduva.

Su-

d.-j.

$i

la

N. cu Bucovina. Mai

de satul CotulVame$ulul. AceastS vale este

fosta
albie

mult
$i

dfi

ju mutate este muntoascl

e

riului

Moldova,

trel

par^i din teritoriul el

care curgea mal inainte cu vreo

2 kil. spre V. de ora$ul Roman. Este acoperita cu finefe. Pan& la construirea liniei ferate,

Moldova-de-Jos,//^^, jud.
ceava.
pi.

acoperita de p&durl, ale

esen(e principale sunt:
fagul,

caror
bradul,
i

Se mirgine$te
i

la

E.

cu

Siretul-d.-s.

Siretul-d.-j.

mesteacSnul,

plopul

la V.,

cj jud. Neam{u;
Siretul
d.-j.

la

S.,

stejarul.

aceasta vale era adeseori

peritS

aco-

cu
$i

pi.

ijud.

Neam^u

Suprafa^a pla$el e de 75698

hect.

cu

ap&,

in

timpurile

la

cu

pi.

Moldova-d.-s.

ploioase, prin

rev&rsarea Mol-

Partea vesttcS este muntoasS,

iar

Re$edin$a
la

sub-prefecturel

dovel.

cea
cit

l'alta

ondulat&, ne-avind
$es, al

Cornul-Luncei.

de

un

singur

Mol-

Este formats din ora$ul F&lticeni

$i

Moldoveanul,
in jud.

fir tnic de muH(i,

dovel.

com. rurale:
Opri$eni
$i

Baia,

Muscel,

care

porne$te

Intinderea tentorial^ a acestel pl$i e

ar.,

Fintina-Mare, Sasca, Br&d&tclul,

din Carpafi, avind direcfiunea

din

72 carl numal jumtate

e

de 75380

hect.,

RadS^eni,

M&lini,

aproape perpendiculars pe
cesta.
tre

a-

carl sunt alc&tuite din 21

$i

sate

sunt cultivabile.

un ora$.

in

Re$edin(a sub-prefecturel com. Ciumule$ti.

Are o populate de 6641

milil,

fa-

lul,

Se intinde spre S. prinjude^ele Arge^ul $i Musceformind culmea cea mal

Se compune din 6 com.

rale:

ru-

sau 26251 suflete, din carl 12864 baxba{I $i 134 18 feme!,

inalta la N.-V.

de
^i

pi.

Nuc$oara.

DupS
S.,

o cale de 2 ceasurlspre

Ciumule$ti, Uide$ti,

Dr&$i

locuind in 5763 case.

se bifurcS

ramura

Moldoiar

gu$eni, Dr&g&ne$ti,

Boroaia

Sunt 9677 contribuabili.

In plasS se afl:

veanul intra in jud. Arge?,

BogdSne$ti, can
din 37 sate.

sunt

formate

mSnSstirea
i

Galbina merge prin jud.

Muscel.

Slatina, schitul Preute^ti

fa-

fos-

Are o populate de 4967

milii,

tul tirg Baia,

cu Biserica-AlbS,
$i

Moldoveanul,
Sirat, pi.

pirin, in jud. R.
Bi-

sau

193 14
barbaflf

suflete,
$i

din
fe-

Biserica-SSseascS

a-luI-Petru-

Rimnicul, com.
ast-fel
^i

car!

9612

9702

Rare$.

soca, numit

pentru ci

me!, locuind in 4556 case.

E
mS-

strSbStuta de ?oseaua Cor-

curge pu^in
dovel;

pe

hotarul Mol-

Sunt 3607 contribuabili.

In aceasti plas& se
n&stirea Ri$ca
$i

nul-Luncel-Dorna.

izvore^te
;

din

muntele
a co-

afla.

schiturile lipo-

A^ezSminte industriale sunt instalafiunile forestiere de pe

Domeniul-Coroanei (G&ine$ti
Ieslele),
$i

Bisoca

ud& partea de V.
se vars&
in
riul

munel
?i

R-

vene$ti din Manolea.

SSrat, pe dreaptalul; malpoartS

str&bcltut&

de $oseaua na-

M&lini

$i

multe alte he
$

numele de Recea-Moldovanul.
com. rur., HngSOlt
Izlaz, in pi. Balta-

$i de $oseaua jude^eanS Dumbr&vi$a-

tionals Roman-FSlticeni

rSstraie

de pe mobile Sasca
$i

Baia,
saci,

precum

morile:
$i

Cior

Moldoveni,
$i

Neam^u.

Moara-Doftorulul

a-C&
Baia
la

spre N. de

Ca a^ez^mint
$i

industrial

este

lug&rulul de pe $omuzul-Mare
$i

Oltul-d.-j., jud.
kil.

Romanati,
$i

la 18

fabrica de spirt din Drgu$eni

teascurile

fabrica

de

spirt

de

la

de Corabia

la

46

kil.

de

de

uleiu

de cinep&
la ve-

Budgetul comunelor e
niturl

ve

Caracal.

Altitudinea
nivelulul

terenului
este

din Manolea.

Budgetul comunelor e
niturl
tuell,

de 51546 de 50462

lei
let.

$i

la

chel-

Statul posedS. 4

propriety!,

de 353850 lei $i la chel tueli, de 353182 leT. Statul posedS o proprietate aducind un venit de 8318 lei, 95 banl; iar teritoriul com. M&-

d'asupra

M3ril

de 58 m.

Comuna

e formats numal

din

satul cu acela$I nume.

Are o populate de

103 1

lo-

Digitized by

Google

MOLDOVENI
cuitor!, din carl
bill;

MOLN1JA
172 contribuaCimpulu!, pendinte de com.

pi.

Moldiul,

piria,

jud.

Prahova,

o $coaia, condusa de
$i

un
43
Sf.

cu acela$! nume, situat pe malul

plaiul Teleajenul,

com. Maneciul-

invatator
elev!;

frecuentata de

sting al

rfcilu!

Ialomifa,

in

o biserica, cu hramul

apropiere de v&rsarea riulu! Pra-

Ungureni; izvore$te de sub Poiana-Mare, curge de la V. spre

E.
$i

loan, cladita la 1845 de Barbu

$tirbeia, deservita
$i

de 2 preo{!

hova in Ialomija. Aci este resedin^a primarie!

$i

se varsSin riul Teleajenul,

pe malul drept.

2 cintarej!; un

pod pe cablu
E.

a judecatorie! comunale.

peste Olt; o padure spre

Are o populate de 266

milii;
rica,

fa-

Molna,

sesul drept

al

Moldove!,
Cornul-

4 ctrcium!. Budgetul com. e de 28761c! la veniturl $i de 2777 lei la

cheltuell.

?coala mixta;

bise$i

trecind
Lunc'ri-

podul

?oselei

deservita de un

preot

Dorna,

intre

Sasca

doi cintare^i.
Vite sunt:

Malini, jud. Suceava.

100

ca!,

800

bol.
i

Locuitorii poseda:

769
$i

vite
ri-

1500

o!,

16 capre,

asin!

Molna,

piritt, (2

kil.),

in jud.

Su-

man, 400
matori.

vite

mid

205

400

pore!.

ceava, com. Sasca, caredupi ce

a fost m&rit de piriul Toplifa

?i

Moldoveni, sfoard de
Moldoveni, com.
Ialomi{a,
pi.

mosie> in
d.-s.,

rur.,

in

jud.

jud. Buz&u, com. Pietroasa

un canal din Moldova, se varsa in riul Moldova.

CimpuluT, situate
riuliT

a mo?nenilor Moldoven!. Are o

intindere de

pe partea stJnga a
mi{a,
la

Ialo-

64 hect, din care

Molnicioara,

extremitatea de V. a

30 padure.

pla$e!,intrecomunele Barbule?ti,
Jilavele
$i

Dorocom. Tureatca; incepe de pe moia Culipirin, jud.

hoiu, pi. Berhometele,

com. Dridul, din

com.
carl

ju-

Moldoviul,//'^(8S9 m.)
V. de Piscul-Ursulu!
Piscul-Vatafulu!.
?i

al

munde

ceni,$i se varsa in piriul Molni^a.

deful

Ilfov.

telu! Malaia, jud. Vilcea, la S.-

Teritoriul

de

3850
p-

la S.

hect, din

535

hect.

Molntya, sat, pe mo$ia cu acela?! nume, jud. Dorohoiu, pi.

Her^a, com. Pilipau^i.

dure

?i

coprinde cine! trupur! de

mo$i! din car! patru aparftn particularilor, iar a cincea,

Molenta,
gele,
luiu.

pise, in

partea

de

S.

Are o populate de 193

mili!,

fa-

numita
a

a satulu! Porc&re{ul, com. Doapi.

sau 892 suflete;

bise-

Ctrnuleasa,

este

proprietate

Racova,

jud.

Vas-

ricl:

una

in

partea

de sus a

Eforie! Spitalelor Civile din Bucure^ti, c^ruia

i!

aduceunvenit

anual de 5800

le!.

Molfa,

deal, in jud,

Tulcea,

pi.

Pe moie sunt

improprietarit!

Babadag, pe

teritoriul

com. urb.
din
dea-

383 locuitor!; neimproprietAri^! ma! sunt 293.

Babadag
lul

se desface

Cula Cula-Bair; se
a comunei

indreapta

Se compune din
doveni, Patru-Frat!

satele: Mol$i

spre E., brftzdind partea de E. a

pla^e!
$i
;

hramul Inatyarea de zid, facuta in 1 8 16 de Hie Holban; a doua, pe partea de jos a satulu!, cu hramul Sf. Nicolae, facuta in 1820, de Spatarul lordache Chiriac; ambele sunt deservite de
satulu!,

cu

Domnulu!,

Panfoiul,
$i

se prelun-

preot, 2 cintaref!

?i

2 palamar!.

cu re$edin{a primSrie!
doveni.

ju-

ge$te spre E. cu dealul Calabalic-Bair;

Sateni! improprie tarty! au 570

hect.

decatorie! comunale in satul Mol-

pe

la

V. curge Valeainatyime;

02

ari!,

pamint, iar pro-

Nucelor; are 100 m.

fa-

prietatea:

1148 hect.
ari!,

26

ari!,

Are o populate de 577

milii,

este taiat

de drumul judefean Ba;

cimp, 25 hect. 78
?i

padure

sau

2168

suflete;

doua
Mol-

badag-Jurilofca
livez! $i

e acoperit

cu

4 pog.

vie.

$col! mixte,

una

in satul Patru-

cu

vi!.

Proprietatea mo$ie! este a erezilor defunctului

Fra{!

$i

a doua in

satul

G. Giurgiovanu

doveni, frecuentate de 92 elevl

?i
1

Molidul,
pi.

piriias, in jud.
-

3 eleve

doua

bisericl,
$i

de-

Piatra
;

Muntele,

Neamfu, com. Do-

$i

a so{ie! sale Ecaterina, nasPiriul

cuta Baron Vasilco.

servite
dascalY.

de

tre! preoflf

patru

breni

izvore^te
;

de ling5 poiana
c,urge in direc-

ce trece pe mo$ie este

DascSlul-Petrea
{iune
N.-E.,

Mihaleasca.

Vite: I70cal, 1550 bol, 3050

o!,

apo! catre S.-V.,

19 capre, 3 asin!

$i

700

porcT.

virsindu-se in Piriul Alma$ulu!,

in

Drumur! principale sunt: acel de la Mamornifa la Darabani,

?i

dreptul

herastraulu!,

numit

calea

jude^eana

Her^a-Ma-

Moldoveni,

sat, in jud. lalomija,

Herastraul-Molidulu!.

morntya.

Digitized by

Google

MOLNlfA
Mo?ia se hotara^te cu
{a,

386

MONTEORUL

Her-

pra timpulul cind s'a construit

acest schit.

Momoteti,
?ani.

cdtun, in jud.

Vil-

Hreajca, Banceni, $treanga,

Urmele ramase,
schit,

prefa-

cea, pi. Oltul-d.-j.,

com. DragS-

Pilipau^i,

Movila

$i

riul

Prutul.

cum
cute

$i

confirrnarea daniilor

Familia Giurgiovanu este ve-

acestui

ne indrep-

che

proprietary
St.

in

Moldova.
St.

ta(esc a crede ca aci

avem de
religi-

Monteorul, com.
Buzau,
luri
kil.

rur.,

in

jud.

A?a:
tu,

Giurgiovanu, IoanTau$i

a face cu o institu^iune

pi. Sara^ii,

pe ambele
la

ma,
;

Gh. Tomuzeiu

Ciu-

oasa importanta. Locul unde a

existat aceasta biserica,

ale

riului

Sarata,

I4

rezul, to$i proprietarl raze?T

au
cu

d'asuin-

de ora?ul Buzau.
raun-

intemeiat manastirea Coribni^a

pra manastiret Sinaia, este

Limita, la N., incepe din

tele Chilmiziul,

din

Bucovina,
carl

inzestrind-o
s'ati

semnat
ta

printr'o cruce, ce poar-

unde

se atinge

proprietarl

stapinit

urmatoarea inscripfiune:
Pentru veclnica pomenire
s'a
si

cu

cat.

Leicule^ti

(com. Gr&j-

pana

la 1785,

cind s'a desfiin^at.

inaltat

dana),
la
aceasta
sf.

merge

in linii curbe pan

in zig-

PiatraBarbuluT, apol

Molni^a,
Hotare.

treciitoare.

VezT Trei-

crucc, in locul sfintet

Dum-

nezeestct biserici cu hramul Sf. Nicolae.

zaguri atinge padurea

$i

Izvoranul
Pie-

ce s'a ruinat in riizmiri^a anuluT 1788.

se intoarce iar in hotarul

trele-Banului,

pe care

continue

Molni^a, piriU, izvore$te din padurea de pe mo?ia Mogo?e?ti, com. Buda, pi. Her^a, jud. Dorohoiu, $i, dupace formeaza pe o parte buna hotarul despre Bucovina, se varsa in Siret, pe mo$ia Talpa, din sus de sat.

La

anul 1581,

Mihnea-Voda
Sf.

pana

in via Ele^teul (com. S5

confirma manastirei

Nicolae,

rata); la V., incepind din via Ele?teul, se

ce se nume^te Molomoc sau MolomoJ, doua vadurl de moara.

fiul

curbeaza

in sus

?i

a-

tinge hotarul mo$iel Sarata-Banul, se lasa in

viile in otanu;a,

La
lut

anul

1626, Alexandra Radu Voda, confirma

-

zig-zagurl prin

pana

in valea
dinsa,

daniile facute acestel manastiri

Huiubul, merge pu^in pe

urcS muchea
$i

MolOgeti,
beiu, la
5

cdtun, al

com.

$tir-

kiUspre

N.,pl. 01-

de lane Giormanescu ?i adica 5 pog. de vie, 10 stupl, un pahar de argint ?i un loc.

Dealul pe care a
acest schit,
struit $i
?i

se lasa
el,

in piriul
in

Sarata, pe albia

pana

ho
a-

tarul mo^iei Sarata Comana,

te^ul-Oltul-d.-s., jud.

situat

intr'o vale,

Romanafi, aproape de

fost

zidit

pol pe hotarul acestel mo?ii

pi-

pe care

s'a con-

na
ia

la

Dan-Floroiul, de unde

hotarul judeJuluT, pe

un teren
ni-

manastirea Sinaia, se
atuncT Molomocul sau

pe hotarul mo?iei Hagi-Mos-

a caruT altitudine d'asupra

veluluT

numea pe
i

cu,

pana
;

in hotarul mo$iei

Stil-

marii este

de 220 m.

Are 100 de
MolOgeti,
com.
pi.

locuitori.

Molomocul $i numal mat tirziu s'a dat numele de Furnica.

Vezi Balteni, jud. Ar-

pul

la S.,

continua pe

hotarul

Stilpulul

pana

in gara Monteo-

rul; la E., din gara Monteorul

sat,

facind parte din

Vllcea,

Momaia.

urea in sus prin hotarele mo?iilor

rur. Lalo^ul, jud.

Petrescu, Handavara, apol

in

Olte^ul-d.-j., situat in

partea

direct

drumul

Pragului, de
i

de S. a comunel, $ila 2V2 kil. de re$edin{a, unde e $coala. Are o populate de 473 locuitori; o biserica, facuta de
Protopopul $tefan,
Este udat
teful.
la
la

Momaiul,
com.
d.-j.,

sat,

facind parte
pi.

din

unde se curbeaza
in

se

inveci-

rur. Mirce^ti,

Vedea-

ne?te cu sforile Mereenilor pinS

jud. Olt.

drumul

Plaiului, la Copaciul?i

cu-Icoana

de

aci

merge

in

anul 1823.
riul

Momiceni,

sat,

pendinte de com.
Serbane^ti,

V. de

01-

$erbane$ti-d.-s., pi.

poiana muntelul Chilmiziul. Comuna e formata din cituMonteorul, Bugheni i 0grazile, cu o populate de 1770
nele
:

jud. Olt, situat pe o coasta, in

mijlocul Boianului, la V. de co-

Molomocul,

sau

Molomocul,
Prahova,

muna
luT

$erbaneti-d.-j.

locuitori, din carl

abill.

333

contribu-

fost schit, jud.

urb. Sinaia, fondat

vestit,

com. de un haiduc

Mo$ia, proprietatea principe-

Brincoveanu, are o intindere

$i

anume Nicolae Grozea,

s'a

de 1000 hect. arabile

hect. padure.

500
bol,

Are 2 $coale una de bae^I ?i a doua de fete, frecuentate de

:

din Brebu.

pana acum de urma nicl unui document, care sa ne-aduca vre-o lumina asudat

Nu

Locuitori?
15 vac!,

poseda:

20
oT
$i

43 elevi $i 28 eleve, impreuna cu primaria,

instalate
intr'un

$i

care,

se afU
local,

cai,

850

25

frumos

porcL

construif cu

cheltuiala raposatu-

Digitized by

LiOOQ IC

MONTEORUL
Gr. Monteoru o biserica\ hramul Adormirea Maicel Domnuluf, deservita, de i preot,
lul
;

387

MONTEORUL

care dau rezultate bine-facatoare

$i

De

aci pleac&

un drum spre

cu

sigure suferinzilor.

baile minerale Strata.

cintarej

$i

paracliser;

10

Cal de comunicafie are: ?oseauacomunalS Monteorul-GuraSara^it

;

Monteorul, munte insemnat,

jud. Buz&u, com.
Bisca, intre piriul Siriul
$i

in

moara cu aburi; o moarS de ap& cu turbine; 2 fabric! de petroled, din care cea de la gara Monteorul e una din cele mat insemnate din {ar&. Se fabric^ aci vin, fuidi, $esaturi de borangic, etc.
circiumi; o
:

$oseaua Monteorul-Gara
$i

Chiojdul-diniz-

Monteorul
rale

$oseaua comunala

Merei, care prin drumurl natu-

vorul Boiiful; are 1388 m. inal-

Comerciul consta
de producjiunl
ter!.
$i

in

desfacere transpor-

merge prin c&t. Ogrzile p&na in com. Monteorul. AfarS de acestea, mal sunt drumul plaiului Chilmiziul, drumul Romine^tilor, drumul Neaga din
:

fime

$i

e punct trigonometric

din virful
Buzaul.

sau

se

vede ora$ul

Monteorul, munte,
z&u,

in

jud.

Bu-

in

Poiana-Mare
altele.

la

cSt.

Milui{i

?i

com. Goide^ti,

ramificajie

din muntele Cursele, despaYfind

s'a infiinjat in

Meseria$I sunt:
timplar,
caYu{aI,
3
fterarT,
1

lemnarl,
butnari,

Aceasti com.
ciule^til, (azl

muntele Piciorul-Caprel de muntele Viforita.

rotar,

1885, luindu-se c&t. S&rata-Nen-

2 croitort,

cizraarf,
$i

Bugheni)$i Fundul-

2 ma$ini?tl

un v5-

Sara^il(azl Monteorul),
Gura-S&ra{*tf,
iar
Celt.

de la com.
Ogr&zile

Monteorul, munte,
zau,

in

jud.

Bu-

rar.

com. Gura-TeghiT, formind

intre mun^ii:

Vite sunt: 220 bol, 82 vacl,

de
care

la

com. Merei, mal toate

apoi
reunindu-le
intr'un

un insemnat plaiu
$i

70

vi{eT,

bivoll,

28

cal,

12

propietatea d-lul Gr. Monteoru,

Fafa-Mare, Podul-CaluluT,
Bisca-Mare.

Tega
pu-

6 minjT, 640 ol, 20 capre i 400 porci. Sunt 10 stupl cu albine. Suprafa^a com. este de4i35 hect., din carl 684 hect. arabile, 2560 hect. pSdure, 35 hect. filepe,

Are

izlaz $i

corp a dat na?tere nouet com.

Monteorul.

{in& pSdure.

Aci se
b&I
cuvint.

afla

$i

sta^iunea

de

Monteorul, munte,
virfurile:

in

Lan^ul-A-

Strata.

se vedea

acest

luniulut, jud. Putna, prezintind

Dealul-BouluT, Dealul-

nea^a,
livezf,

127 hect.

izlaz,
$i

425 hect. vie

42 hect. 262 hect.

Negru,

Titila,

DrSgu^aia

?i

Se-

Monteorul (Fundul - Sara{ii),

c&tun, de re$edint&, alcom.
teorul, jud.

catura-luI-Chiriac.

loc sterp.

Monlo-

situat

la

hotarul Vrancel,

Proprietatl malinsemnate sunt

Buzau, cu 620

din spre jude^ul Rimnicul-S^rat.

Monteorul,
mo^if:
sforile
:

format

din

fostele
?i
$i

cuitorl

$i

110 case.

Are

sub-

proprietatea

r^ze^ilor

din
la

Hagi-Moscu, Strata
Nenciule$ti, Ogr&zile

diviziunea Seaca, pe mo$ia Hagi-

com. Nerejul.
suprafa^S.

Confine sare

Moscu.

Lipia, apoi Sarata-Comana, nu-

mit
ianca.

$i

Iatropolu

sati

BuzoN.

Monteorul,
teorul,

stafie dedr.d.-f., in

Monteorul,
zau,

moie,

in

jud.

Bu-

jud. Buzti, pi. Strata, cat.

MonSept.

com. Chiojdul, pe muntele 220 hect. padure

$i

Terenul e

accidentat
acoperit

la

pe Hnia Ploe?ti-Buz&u,
13

Monteorul. Are 380 hect., din

carl
izlaz.

Are un
n&turf,

$es
in

partea

de semSde S.E., aminerale

?i

pusa

in circulate la

restul

1872. Se afla intre stabile Ul-

proprietatea mo^nenilor
?i

vuta

in

substance

meni (46
kil.).

kil.)

$i

Buzau (10.6
nive-

Code?tI

IzbS^oi.

mal cu seam& in p&cura, sare, piatri de construcjiunl ?i ape minerale, intre care renumita
sorginte de la Muratoarea.

In&tyimea

d'asupra

lulul

Mril de 93 ,n .62. Venitul acestel sta^it pe anul

Monteorul, moie in jud. Buz&u, com. Monteorul. Are 3800 hect.,

y

1896 a fost de
$i

54879

lei,

05
afla

din carl 2600 hect. p&dure, 500

hect. arabile,

Pe linga mina de p&cura

instala^iunile necesare,

banl.

250 hect.
sterp.

vie

$i

com. are
vechl

In jurul acestel g&rl se

;

restul livezl

$i

formats
$i

demn de
lul

vazut pe virful dealu

:

Pragul,

ruinele

unel

o fabrica de petroleu o fabric^ de derivate ale p&curel, pre-

din mobile Hagi-Moscu

rata.

St-

fortifica^ii

numit CetS^uea.
la

cum:
dustrii

uleiurl,

etc.,

mai

multe

In timpul veril sunt vizitate

instala^iunl necesare acestel in$i

Monteorul,

pirift, in

raionul com.

mult apele de

Muratoarea,

moar& de

aburf.

ManeciulUngureni,

plasa

Te-

$f$$$.

MtJU

JHtfUnmr (htfr*** FW.

1 V.

GO

Digitized by

Google

MONTEORUL
leajenul,

388

MORENI

jude^ul

Prahova;

iz-

Moraetoaia, pddure, supus&

gimulul
Cirstieni,
silvic,

re-

Pite$ti, f&cind

parte

din

com.

vore^te din
luf,

Culmea-Clabucetu
?i

pe proprietatea
Gorganul,
pi.

rur

Sapata-d.j.

Aci se
$i

afla re-

dintre Ora^it

Brusturef,
Ora^iile

com.

$edin{a prim&riel

$coala.

mai sus

de

pichetul
?i

Podgoria, jud Muscel, in intin-

(cam

la

ioo m.),

se varsa in

dere de 150 hect., populate cu

stejar, fag,

Morareti,

sat,

riul Teleajenul.

carpen

?i

frasin.

jud. Arge?, pi.

cu 304 locuitori, Topologul, facind

Dedule$ti-

parte din com. rur.

Monteorul,
Putna;

piriia,
pi.

pe
din

teritoriul

Moraetoaia, pddure, supus

gimulul
pi.

re-

V&rzari.

Are o
-

bisericS, cu hra-

com. Nerejul,
cu acela^I

Vrancea, jud.

silvic,

com. Voroveni,
Muscel, in

mul
taref.

Cuvioasa

Paraschiva, de?i

izvore^te

muntele

Arge$elul, jud.

servitS

de un preot

un

cin-

nume

$i

se varsa in
SecStura-lui-

intindere de 600 hect.

Zabala; desparte

Chiriac de Lunca-Nerejului-Mic.

Morari,

tirlti,

jud. Braila,

pe mu-

chea platoulu! de N. din com.

Moraretilor (Dealul-), munte, in jud. Suceava, com. Neagra$aruluT.

Monumentul,
situate la S.
I

plantafiune,

jud.

Gurgue^i, la
tul

kil.

spre E. de sahotarul de-

Bra/ila, in intindere de ioo hect,

Gurgue^i, spre

de com.

Izlazul, la

spre com.

Roman.
de
1

Mora^ti,
hect.,

sat,

cu 1448
pi.

locuitori,

kil.

de ora^ul Braila. Se compune in mare parte

?i

Vatra

satulul e

jud. Arge?,

Lovi?tea, facind

din salciml, otetarl

vre-o

c\\\?i

avind 7 case, cu 42 locuitorl. Vite: 80 vite marl cornute,

parte din com. rur. $uici. Are

o bisericS, cu hramul
ghe, cu un preot
?i

Sf. Gheorcintare{.

va plopl
azl

b&trini, carl indicS

30

ca!,

590

01

40

rimStorl.

un

inceputul

acestei

grdinl,

ce

de petrecen ora^enilor Br&ilenT. Aproape de

serva

ca loc

Morarul, eulme de munte,

lipitS

Morcove^ti,
torii

tnoie

pe care

la

intrare se afla o tnovila in virful

de Omul, jud. Prahova, d'asupra careia este hotarul t&rel. Apar^ine familieT

1864 s'au impropriet&rit din com. Homoriciurile,

locui-

c&reia

generalul rus Chise-

Blebea

?i,

impreuna
i

plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

lef, in

timpul administrarel proin

cu Urechia, Steiasa-Mare
ciurile,

Se-

vizoril a principatelor,

1838,

a fost cumparat&

la

1853

Mordana,
20 case.

cdtun, al com. Catina,

a ridicat un monument de piaforma unel piramide tra in

patrunghiulare
$i

de

la

baronul Barbu Belu, pe

jud. Buzau,

cu 90 locuitori

pre^ul

de 2900 galbenf.
vale,

sus^inuta

de

patru tunurl de tuciu.

Morarul,

izvore$te

de

la

Moreanca. VezI

Moreni,

piriu,
pi.

Acest monument poartS in limba rusS pe patru placl urmStoarele inscrip^iunl: pe placa

poalele muntelul cu acela$T nu-

ce curge prin jud.

Roman,

me, com. Predealul,

le$ul, la

plaiul

Pe-

Moldova, com. V&leni.

jud.

Prahova; curge de
;

de E.

Fortarea{a Braila a fost

N.-V. c&tre S.-E.

se impreu-

Moreni, com.
pi.

rur,, jud. Prahova,

luata de armata rus& la 6 Iunie,

na cu Valea-Clabucetul-Baiulul,
?i

Filipe^ti,

situata pe valea
kil.

1828*; pe cea de V.: Tractatul

formeaza apa valea Cerbuluf,

riulul Cricovul-Dulce, la 32

de

Adrianopole,

Sept.,

ce se varsa in riul Prahova, spre

de capitala jude^ulul
kil.

^i

la

10

1829*; pe cea de S.: In

me$i

N. de cSt. Bu^teni.

de re$edin{a pl^ei.
5

moria
perial .

generalulul
:

Chiselef

Se compune din

catune:
Plea^a,

pe cea de N.

Un

decret im-

Morarul (Muntele), pddure particular&,

s

Moreni,

Stavropoleos,
?i

ipusa regimului

silvic

Juiceni

Tisa, cu o populate

Acest monument a fost mult timp ingrijit de batrinul Alex. Cimpeanu, platit de guvernul
rusesc.

inca din

1883, pe inoia

Muu-

de 1350

locuitori, din carl 222

tele-Morarul, pendinte de com.

Sinaia, plaiul Pele^ul, jud. Pra-

contribuabili, locuind in 296 case.

Are: doua
doua, in
Tisa,

biseiicl:
la

una
i

in
a-

Acesta a f&cut primele

hova.

Moreni, fondata

1868

planta^iunT in jurul
tulul,
$i

monumennumele
pri-

reconstruita

in

de

la

care

$i-a luat

Morareni, mahala,

jud. Dolj, pi.

1893, deservite de un preot;

scoala, infiin^ata
la

gradina.

De

citf-va

ani

Ocolul, com. Cernelile.

1864,

fre-

maria urbei Braila a luat

sub

cuentata de 58 bae{I

$i 3 fete;

ingrijirea el aceasta gr&din&.

Morare^ti,

sat, jud.

Arges,

pi.

2 morl.

Digitized by

Google

MORENI

389

MORENI Moreni,
E. de

Locuitori!, pelingaagricultura,

brestilor,

Singerisul,

Pacure!,

sat, in jud.

Roman,
pe

pi.

se

maT ocupa cu

brutaria, dul-

Puscovul, Tiset, Faurcasasi Frasinulu!.

Moldova, com. Valeni, spre

satul
la

S.-

gheria, zidaria, fabricarea varulu! alb,

Valeni,
l
1

piriul

cultura vieisi fabricarea

Se marginesle cu comunele:
Di{esti
si

Moreanca,

kil.

gazulu!.

Filipesti-de-Padure, la
la S.;

Locuitori improprietarit! dupa

legea rurala din 1864 sunt 96, carora li s'au dat 529 hect. din

E.

Ghirdoveni,
(jud.

Gura-Ocla

Are o populate de 94 familii, sau 322 suflete, din can 7J contribuabili

;

ni^ei

Dimbovifa),

V.

si

o biserica de

lemn.

Ederile, la N.

LocuitoriT,
ture, se

pe linga agricul136 vite mar!

mosia Moreni. Vfte sunt: 34

vacT,

mai ocupa cu carujaria

aft

caT

si

!epe, 139

Moreni,
Tazl&ul
tuat

sat,
d.-j.,

in

jud.

Bacaii,

pi.
sisi

si

rotaria; el

37

ol si

167 porci.

com. Berzunful,
Prisaca
satul

cornute.
In apropiere de acest sat este

Toata com. are o suprafata de 780 hect.

intre

dealurile
kil.

Moreni,

la 2

de

Ber-

o padure mare, cunoscuta sub nu-

La

locul

numit Pacurile,
si

in

zunful (scoala).

mele de Codrul-Morenilor, cu
famili!,
zi-

ar-

partea de E. a com.,
gerisul, in partea

la Sin-

Are o populate de 58
sail

bor! secular!.

de N\-E., sunt
in

295 suflete

o biserica,

Este legat cu orasul

prin sosea.

Roman

izvoare de apa minerals, iar la

Puscovul-Prsazi,
V.,

dita

partea de
in

de locuitor!, la 1821, deservita de 2 cint&ret!; 2 circium!.

Vite
:

se gaseste sare

pamint.

26

cat,

314
si

vite

mar!

Moreni, mosie

particular^,

jud.

In termen mijlociu se fabrica

aci

cornute, 22 capre

50 pore!.

Dolj, pi. Cimpul,

com. Fintina-

anual

394 hectol. {uica

si

Banulu!, apar^inind satenilor.

peste 980 hectol. vin.

Moreni,
pul,

sat, in jud. Dolj, pi.

Cim-

Gindaci de matase se cultiva

in

mare

cantitate.

StupT cu albine sunt 36.

com. Fintina-Banulu!. Are o populate de 452 suflete, 240 barbaJT si 212 feme*, locuind in 74 case
si

Moreni, mosie

jud.

Roman,

si-

tuata pe lingi mosia Bozieni.

Comerclul se exercita. de 6 circiumarT.

in

com.

30 bordee

o scoala

Moreni,
reni,

mosie,
pi.

a statulul, jud.

mixta, ce funcjioneaza din 1885,

veniturl

Prahova,

Filipesti,

com. Mo-

Budgetul com. e

la

frecuentata de 25 bae{I; o
serica
tori,

bi-

fosta pendinte de biserica

de 4444,58 lei si la cheltuel!, de 2746,22 lei. $oseaua principals a com. se

desparte
si

de

zid,

fondata de locui1

Stavropoleos.

deservita de

preot

si

Se arendeaz cu 800
nual.

le!

a-

cintare{.

in patiu

ramificatiun!

leaga com. Moreni cu Edera,

si

Moreni,
nistea,

sat,

in jud. Iasi, pi. Bra-

Moreni, padure, a
de com. Moreni,

statulul, in in-

Ghirdoveni, Di^esti
nitel.

Gura Occea
Fi-

com. Prisacani, situat pe

malul drept
in sus
al

tindere de 2550 hect., pendinte

pi.

sesul
alt& sosea

si

Prutu-

Filipesti,
tru-

pleaca din

luT,

ma!

de satul Prisahect.,

jud. Prahova, formata din

principals spre E., la

lipesti

com.

cani.

purile: Mijea (1150 hect), Gruiul

de-Padure.
:

Are o suprafata de 994

Fa{a,
si

E brazdata de dealurile
Cirlanul
si

o populate

de
;

123

familii,

(750 hect.) (650 hect.).

(cu

si

Ghirdoveni

Viisorul,
si

spre

E.

sad 503
preot,

locuitori

biserica,
1

Mara, Cirstianul
V.-E.

Plesa,

spre

facuta la 1750, deservita de

I

Moreni
statului,

trupurile),

mosie, a

V. Aceste dealurf au
9*1

direc^ia
vil.

cintare^

si

eclesiarh.
sta-

pendinte

de

manasti-

sunt acoperite cu

Mosia este proprietatea

tuluT.

rea

Margineni,

jud.

Prahova.
le!

AfarS
sunt:
canilor,
si

de aceste dealurf
Plscul-Lupoaia;
a-Poenel,

mai

Se arendeaza cu
:

11077

a-

Ripaf ui-

Locuitori! poseda

425

vite

nual.

a-Tronarese!

marl cornute, 781

199 rimatori.

of,

90

cal

si

a-Marichii.

Moreni,

piriii,

ce curge prin

pi.

In padurea statulul Lupoaica-

Moldova, com. Valeni, jude^ul

Stavropoleos este Poiana-StineT

si

a-Scorusulu!.

Moreni, sat, facind parte din comuna rurala Moreni, pi. Filipesti, jud.

Roman

izvoreste

din jude^ul
la

Neam^u; curge de
Moreni
si

V.

spre
si

Afara de
este

riul

Cricovul Dulce,

Prahova. Are o polocuitori.

E.; trece prin satele Valeni

la

strabatuta

de

vaile

I)o-

pulate de 864

E.

de acest sat

Digitized by

LiOOQ IC

MOR1I (CO AST A -)

390

MOR1LOR
Prahova,

(PtRlUL-)

se varsa

in

riul

Moldova, pe
piriu

mine raid,
plaiul

jud.
cat.

com.

nicul-d.-s.,

com.

Dedulesti,

pe

dreapta.
fiind

Cursul acestul
sT-a

Breaza-d.-j.,

Valea -Tirsei,

partea dreapta. a riulul RimniculSarat; se desface din

el,

repede,
el

sapat o albie

Prahova, situate pe deal,

ud&
varsa.

adincS. Pe

sunt mori.
si

Ma!

aproape de soseaua najionala,

aparfine obsteT locuitorilor.
sa este srata.

catunul Dedulesti,

si

se

este cunoscut

sub numele de

Apa

tot in Rimnicul; are 3 mori.

4. Jideni,

Moreanca.

prelungire a
Jideni,

celul
si

de

sus;

uda catunul
riul

se

Mori! (Coasta-),
muntelul Tainita,

ramificafie

Morile,
pi.

sat, in judetul

Ialomifa,

varsa in
2 morT.
5.

Rimnicul-Sarat; are

in jud. Buz&ti,

com. Gura-TeghiT,

cStunul Ne-

mertea, d'asupra mori! de lingi

stabilimentul Bisca; prin deasa

Ialomi^a-Balta, pendinte de com. Marculesti, situat pe J&rmul drept al riulul Ialomi^a,

si in

Mdxineni, se desface
Sirbesti,

din

riul Siretul;

trece prin catunele

si

spre N.

apropiere de satul

M&xineni
BuzSul
6.

si

se varsa
riulul

sa pSdure se fac placute escursluni.

M3rcule?ti.

tot in Siret,
familif,
;

ling&

gura

Are o populate de 71
deal, se intinde

are o moara.

din carf 40 familii "pganl.

Obidifi, in plasa Gradistea;

Mori! (Dealul-),
prin
pi.

Vite sunt: 20

cat,
oT,

142

bol,
si

se desface din riul Rimnicul-Sarat,

mijlocul

com.

Tingujei,

250 porcl, 1800

7
asinl.

bivoli

din

comuna

Baljati;

trece
;

Funduri, jud. Vasluiu, intre

si

prin catunul de resedin^a

3

are

Valea- Vasilijoaei
dra.

sesul

Min-

mori.
7.

Morilor (Dealul-),
losina,

deal,

intin-

Sgircifi, in plasa Rimnicul

zindu-se de la V. din sesul Ba-

d.-s.;

se desface

si

se varsa

in

Moril (Piriul-), /m, format din

iazul Scobityeni,
pi.

com.

Ciortesti, pi. Cras-

riul

Rimnicul-Sarat, pe dreapta
are 3 mori.
Stubeiul, continuajia
celui

com. Pauesti,
;

na, jud. Vasluiu, spre E., unindu-

luT;
8.

Cirligatura, judetul Iasi

in

se

se cu Dealul- VieT
Ciortesti, ce sunt

si

cu DealulE.

varsa

Bahluetul, linga
fier

gara

spre

de
hosi

din

comuna

Obidifi; uda
;

catu-

drumulul de

PoduUloael.

satul

Ciortesti

formeaza
:

nul de resedinta
9.
luT,

are o moarl
plasa Ora$u-

tarul intre

satele

$erbe$ti

Andreafi,

in

Moril

(Piriul-), piriu, ce curge

d.-s.,
;

Ciortesti, cu satul Dolhesti din

se desface din piriul Valea1

prin plasa Siretul

comuna
izvoreste
si

jud. Falciu.

Larga; are
-

moar.
plasa Ora?ul,
este
conti-

Scheea, jud.
la

Roman
catre
satul

10. Mititelul, in

N. de satul Scheea
la S.

curge
trece
si

Morilor
deal, satul

de

Vint

(Dealul-),
situat

com. Cimpineanca,
nua^ia celui din

de la N.-E. pe
{in

S.V.;

pe culmea c&ruia e
Hirsova-Man&stiref,
pi.

com.

Virte$coi;

de
riul

Scheea

pu-

com.

are 2 morT.

maT

in jos

varsa in

Siretul,

de acest sat se pe stinga.

podif,
jud.

Hirsova,
luiu.

Racova, jud. Vas-

Morilor (Izvorul-),
numit
ast-fel

alt

nnme al

piriulul Luncavifa, jud. Tulcea,

Moril
Iasi,

(Podi^ul-),

Morilor (Glrlele), micigirlesau

iazurf, jud.

pi.

Bahluiul, com. Belcesti,

R. Sarat.

Ies

din-

se afla pe

de la 4 mori ce apa sa, dintre car!

unde
curge
se

?ntinzindu-se pe malul drept al

riuluT Bahluiul, spre

tr'un riu, tree

rofile morilor,
sele,
si

prin sate, intorc

cea mal cunoscuta este MoaraluT-Trandafir, la locul

V. de po-

ce se afla pe diniara^T in
riul
in-

disul

Ciomagul

str&bate

moince-

se varsa
esit.

une^te

L'incavi{a-Mare cu cea

sia in aceiasT

direcfiune,

din cart au

Cele mat

mica; sub acest

nume

nupar?i

pind din hotarul Hodurel, com.

Cotnari,
si

merge p&n&

la
I

ial

semnate din aceste iazurl sunt: 1. Alevra, in com. Brosteni.

2.

maT prin

tufarisurl,

brSzdind

tea nordtca a pla?ei Isaccea

zul $arja,
lcil.,

pe o intindere de

fc

Billfafi,

in

com.
se

Bal^a^i*

cea centrala a comuneT

vi{a,

Lunca-

avind forma triunghiulara

plasa Rimnicul-d.-s.;

desfa-

trecind prin sat.

de acolo incepe Dealul- Ulmil, care nu este alt-ceva de cit o

prelangire a
sa,

ce din riul Rimnicul Sarat,

pe

dreapta
Bal^ar/i

1 iT,

trece prin catunele

si

Morilor (Piriul-),
Dolj, pi. Jiul-d.
si
j.,

piriu

jud.

unindu-se

in

si

Rubla,

se

varsS

com.

Rozi$tea

partea S. cu podisul Bahluiulul.

iara$I in

Rimnicul-Sarat; are 2
el.

Aduna^i-de-Giormane, ceservS

mort pe

de scurgere Bai^ilor-Giormanuin

Moril (Valea-), izvor

cu

apa

3.

Dedulesti,

plasa? Rim-

1'iT,

com. Aduna^i-de-Giormane;

Digitized by

Google

MORILOR (VALEA-)
patrunde in com. Rozistea; curge
prin

30 L

mormIiul-crXese!

par tea joas&

si

si

vestica

a
si

comuneT, zis&
se

Matca-Jiulul

varsi

In

Balta-Strimba,

la

com. Manoleasa, pi. Baseul, jud. Dorohoiu, pe care se vSd ridicaturl insemnate de-asupra pamintuluT, si sub cart,
disorul,

neclintite

si

in care se aflau oin stofa

seminte de om, invelite

punctul numit Copacul luf-Trica.

se zice,

zac

osemintele

lupta-

de mitase, putrezite, darbogate in ornamente de fir si pletre scumpe; la cap era o coroana
de aur masiv, cu
tuti cu pTetre
colour!
si

torilor cazuJT intr'un rSzboiu

cu

bS-

Morilor (Valea-),
fine

alt

nume
pana

al

paginii.

scumpe;

la stin-

piriulul Tel'xfa jud. Tulcea, care

ga

sicriuluT

era

scheletul

ca-

de

la izvorul sSu,

la

Mormintele,
Valeni,
cel.
pi.

confluent^ cu pinul Cilscul, numit ast-fel

asezate

de com. Argeselul, jud. Musdeal, la S.

lului

cu ornamente cuvenite seleT

in aur, din

dreapta

sicriuluT,

dincauzaa 14 morl,
;

tabla

mare de aur cu obiecte

mai
la

pe apa sa sub acest nume, br&zdeaza nordul piasel

coraunele Teltya
si

ce s'au risipit in cenuse la con-

Mormintelor (Dealul-),
in jud.

deal,

tactul mine!;

fund
ornat
figurT
;

un
cu
iar

Isaccea, $i
Nicolitel;

Tulcea,

pi.

Istrulul,

pe

vas de argint
pTetre

aunt,
si

primeste
;

pe

stinga

teritoriul
si

com.

rur.

Casap-Chioi

scumpe
luT
si

in

Valea-Plopila
lul-luT-Traian

este taiata
si

de Va de drumui co-

anume pe

acela al catunulut
se

pe capacul
calare,

un chip de
in

om

sau

Sari-Iurt;

desface din

toartele focute in for-

munal Nicoli^el-Cibiul.

dealul Haidan; se intinde spre

E.,

ma de

do! cat s3rind

gura

cu o

direc^ie

generate

de

vasuluT; linga acel vas o tabla

Mori$tea, in com.

safi

Ursoaia, mahala,
Bala-d.-s.,

la S.-V.

spre

N.-E.,

brizdind
si

cu mai multe
din carT 2
d.
le

pahare de aur,
p^stra mult timp

rur.

plaiul

partea sudica a plaseT

estica

Closani, jud. Mehedin^i.

a comuneT; are 124 m. in&ltfme,

Tordache Iamandi. Din cauza Iordache Iamandi asupra im-

dominind asupra vieT

Moritele, picket de granifd, pe marginea Dunarel, jud. Mehedinfi.

si

satuluT

neintelegereTivite intre fratit loan

si

Saricurt

si

soseleT na^ionale Ba;

badag-Constanfa
movile
si

e presSrat cu

partirei aces tor obiecte,

nu

le-au

acoperit cu HvezT.

putut tainui pe toate.

Din toate obiectele

gasite, 3

Morleveti,
testi,

sat,

pe de

apa
com.
,

Telepi.

Mormlnt

(La-),

loc

izolat, in

bucap aii

fost luate

de Admiralul
cu pros-

orraanulul, jud. Arges,

Pi-

jud. Buz&u,

com. MSrun^sul, ca-

Ciceacof, care

lea trimes ImI,

pendinte
;

rur.

tunul Benga,

unde se
data
la
1

afla

in-

paratuluT Alexandru

Albota
suflete.

are 69 familii

sau 200

gropaflf cet cSzu{I in

la PatirlagT,

lupta

de

fora din partea {arel; acest e o-

821 intre

biecte se

pot vedea
al

si

azt

in

TurcT

si

EteristT.'

muzeul imperial
din Petersburg.
loc,

ErmitagiuluT,

Morlove^ti (Gei),
parte din com. rur.
Oltul-d.-s., jud.

sat,

ftcind

Parosi, pi.

Mormintul-Cr&esei,
sia Con^esti, jud.

pe

mo
pi.

Obiectele
tagiuluT

din Muzeul Ermila

Olt.

Are o posi

Dorohoiu,

de

Petersburg sunt
ar-

pulaftune
biserica.

de 240

locuitorl

Prutul-d.-s.,
cit.

com. Hudesti-Mari,
si

tava

mare rotunda de

Alba, in gavanul

coasta

gint,

pe care sunt gravate scene

vSel cu acelasT nume. Pe coasta

Mormanul,
dintf,

sat,

in

jud.
;

Meherur.

stinga a piriuiui, la poalele dealuluT din

pi.

Ocolul

d.-s.

com.

partea de N. a
locul
la

vaeT,

de vinatoare, unele reale, altele mitice; un vas de argint in forma uneT micT galete sau
a uneT caidaruse cu toarta mobile,

Dedovifa.

se

cunoaste

sapdturelor

ftcute,

unde

1808, in timpul
Ioni^a

pe suprafa^a c3reia se v3d

in
relief,

Morminte
mosia

(La-), loc ho/at pe

plaiul

ocupa^iunel

Muscalilor,

figure

treT

scene

e-

Folesti-d.-s.,

Ho-

Iamandi, Ispravnicul
hoiu
a
si

de DoromosieT,

roice din mitologia greaca,

re-

rezul, jud. Vilcea, fost

pendinte

co-proprietarul

produse cu
ceste sunt
:

finete

si

grafie; aluT

de m&n&stirea Bistri^a. S'a vindut de stat in baza legil de

in-

str&inare a bunurilor statulul din

6 Aprilie 1889.

catacombs de oseminte de om inconjurate de numeroasepodoabe si un schelet de cal. In nauntru, pe partea

desgropat
o
stinga s'a dat peste un sicriu putrezit ale cSruia legaturT erau incS

Hylas, favoritul

Hercule furat de Nymfele de pe

riul

Ascanios; Dafne surprinsa

scaldindu-se, de

Apolon

inso^it facia
pi-

de amor, ce sboara cu o
in

Mormintele,

loc,

pe mosia Bol-

min.l

in

fine

Leda

in

Digitized by

V^OOQlC

MORMlNTUL-JILKA'n.ll

392

M()RMlNTUL-URIA?ULUl

cioare, sarutata de lebada ce ascunde pe zeul Joie si pe care o sus^ine un amor. Pe buze si
la poaJele

tind
ciute.

la^un

unuT

cerb

si

uneT

si

in

splendidele
la

remasi^f

ale

Pe pintecele vasuluT se

tezaurulu! de

PTetroasa care
na-

vede, printre brazT sau ciparosT,

vasuluT este un
florT;

or-

o b&talie intre 4 amazoane, din

carT 3

impodobesc Muzeul nostru tional de la Bucuresti.

nament de frunzesi

toarta

sunt incalecate

pe caT
port saintre 4 hlamide
suli^e.

mobile este sapata cu unsirde boabe. Pe fundul caldaYuseT se

cu bogate
tire

podoabe

si si

Mormintul Jidovului,
-

gr&ma-

(bipene) in minT

da*

de pa mint, intre hotarul com.

si

vad

niste litere

nedescifrabile,

ostasT grecT cu
si

coifurT,
si

Glogova
hedinji.
nesti.

ComSnesti,
rur.

jud. Me-

insemnate cu puncturi (au pointille). Acest vas are o inaltime

arma^T cu
rotund,

pale

cu

VezT com.

Coma-

Pe fund sau imprejurul scaunuluT

de 5V2 versoce (om 231 si o greutate de 9 funzT (3 k. 691). Un alt vas maT mare de argint, in parte aurit, in forma de urna, pe care descria, ca si pe
'1

care este ornat

cu

sunt 3 Nereide, sezind pe monstri marinT, adedi: un

pTetre,

Mormintul-Tatarului, mwWt,
prelungita la
va,

E.-V. vaeT Lozopi.

Siretul,

tap, o pantera

si

un

cal,

toate
{in

com. Branistea,

cu coadele
in

de balaur;
obiecte in
lucrarea

ele

jud. Covurluiu.

cele

l'alte,
si

d-nul

D. Raoul Roinalt

minT valurT umflate de

vint.

chette

Koehne, este
si

de

Aceste
recunoaste

carT

se

Mormintul - Uriaului,
turd de pamint pe sesul
teritoriul

ridica-

10 versoce (0111440)
12 funzi (4 k. 908).

greu de

greco-ro-

JijioareT,

mana, prezinta multa analogie

de
si

satuluT

Hiliseul-Curt,

Lucrarea

in relief,

foarte

cu piesele de orfevrerie ce s'au

gasit
in

catre hotarul despre satul Corjeutf,

fina in amanun^ime, este insa mal pu{in corectS in desemn, de cit a vasuluT precedent. Amindoua insa dovedesc o de-

mormintele greco-scy-

com.
forma

Hiliseul, pi.

Cosula,

thice din Crimeeasi Rusia meri-

jud. Dorohoiii. Aceasta* movila*

dionals. Existen^a

bol^eT
l'alte
si

de

la

are

lung&reata

a unul
este

Con^esti

si

a celor

obiecte
pre-

mormint, a careT

periferie

cadent
si

in

arta
fi

greco-romana

de

aur,
si
;

armature
sicriul

vase,

cam de 100 m.

la

baz3

si

care

se par a nu
din
al

cit

maT vechi de doilea secol dupa

cum
leal&;

de lemn
pTetre

orna-

are 3V2 m. inaltime.

mentat

stofele decorate cu po-

Christos. Vasul sepoate divide

in

coroanacu
in

3 paY{T: gitul saG capacul cu

scheletul caluluT cu

scumpe podoabe de
si

Mormintul - Uriajjulul,
turd de pamint,
inalt a

r/fdicd-

de 4
m.

/*

rezemate jos pe umerii vasuluT; pintecele, si

scaunul, cu
vasuluT.

toartele, carT sunt

aur;

fine
in

chiar

scenele
vase,
lor,

m., largS la baza

lungcl

de

18

?i

lucrate

bas-relief
isT

pe

fundul

rotunzit al

toate aceste
in

au semnele

pete maT ridicate

de 90 m., cu ambele casi maT groase;

pe
teritoriul satuluT
pi. Pru-

In

partea

superioara\

bogatele morminte descope-

se afla langa drumul de la Herta

la

care este

cea maT ingusta, nu

rite

pe malurile septentrionale
si

SSveni,

se mat vede

omul calare, care dupa descrierea coloneluluT A-

ale MariT-Negre,
in
in
lic

maT cu seama
la

IbSnesti,
tul-d.-s.,

com. Ibanesti,
in

movila Cul-Oba de

ChereT,

jud. Dorohoiu. Legenda

lexandru Gurita, orna capacul, a r&mas un simplu trunchiu cu

solzT care ese din gitul vasuluT.

Curhanul (gorganul) Certam-

spune c&,
traia

pe linga
si

tirgul

Nicopol

pe

aicea

vremea dederault, v&duva unuT uria$

al s5ti,
si

Nipru,
in

in tezaurul aflat

acum

cu un copil
copil,

ca

acel

De
isl

purtind

un centaur, pe umer cite o oala, razima picioarele de dinainte

fie-care parte,

urmaluT HohlacT, linga Novo-

Cer-Casc, in fara Cazacilor de

!

a gasit doT oamenl

umblind odata pe cimp de statura

pa*-

pe buza gureT. Umarul vasuluT, pe care stau picioarele de dinapoT, reprezinta in relief o vlna-

Don. Toate aceste comorT funerare, in can metalele prefioase si pTetrele scumpe abundaii, aQ infa^osat un curios amestec de
obiecte

oamenilor de astSzT, arind

mintul
el

cu un

plug cu 4

boT;

i-a luat,

cu plug, cu

boT, cu

tot,

in

poala cm&seT

si T-au*

dus

toare de fiare salbatice,

este descrisa
si

precum
pro-

greco-romane,
si

cu

bo-

la

mara&sa

zicind: uTte mama,

scur-

in rela^ia

gate unelte
uz
si

podoabe de

un

am

gasit aceste ginganiT

fesoruluT Saulescu;

de o parte
si

de un

stil

saQ barbar sau

mindpamintuh.
lasS-T,

Mama

saT-azis:

2 vinatorT in costum antic

ciTni

oriental,

cSrora in lipsi de un
li-sau

dragul mameT, caacestia

gonesc un porc-mistre^; de
al^T

termin maT bine apropiat

zis

sunt oameniTcarT aQsatraiascS

cea Talta,

2 vinatorT, din

can

Scythice.

O insotfre cam
se

ana-

dupa

noT.

La

virsta
si

de

7 an!,
sa

unul cu gluga (cucullis) pe cap,

loga cu

acelea

recunoaste

acel copil

a murit

mama

Digitized by

LiOOQ IC

MOROEN1
Ysl

803

MORU-GHIOL
Se invecine?te
Puntea-de-Greci
;

ingropat

in local

ce aztazl

cu padurl,

iar

de Pietro?i{a este

la E., la V.,

cu com. cu com.

se nume$te Mormintul-Uria$uluI.

Pentru
vrul,

ca sal acopere

cada-

a carat farina cu

poala
kil.; Iar

cam tot una pe albia Ialomifel. Cu Talea $i Runcul se leaga prin mid ponedesparfita, {inindu-se
tecl peste dealurl,
iar

Teiul, din jud. Arge?; la N., cu

Ione^ti
ceni,

?i

la S.

cu com. Mozajud. Arge$.

de

la o departare

de

cu

Pie

tot

din

De
apa

de unde a luat farina fund adincit prin sapatura, s'a umplut de ap& $i se nume$te Dragulea.
locul

tro$i{a prin linie

de $osea.

Ione^ti

se

desparte

prin

Neajlovul, iar de cele-1'alte prin

Moroeti, numire ce se da uneT P&rfl din comuna NamSe^ti,

plaiul

padure. Se leaga cu comunele

vecine prin drumuri fara $osele.

Moroeni,
vi^a,

com. r*r.,jud. Dimboeste cea mal de?i

Dimbovi^a, jud. Muscel.

vale, in
;

Are o pSdure cam de 70000

aril.

plaiul Ialomi{a- Dimbo vi{a.

Aceasta com.
situata

Moroianului (Valea-),
jud. Buzau, com. Aldeni

partata spre N. a jud.

este

incepe

Mortul,

tirld,

in jud. Braila,

la

pe ambele maluri ale Ialomi^ei in val i pe dealurl. De la aceasta comuna, incep mun1 ce! marf al judefulul Dimbovifa.

din plaiul Muntele- Virful-Mare

S. mo^iel Brate^ul,

com. Surdilaspre S.
hect.; 7

prime^te
varsa in

Valea Lacului
-

$i

se

Gaiseanca,

la

kil.

riul

Buzaul, linga bise-

Are o suprafa^a de 4
case
$i

rica din cat. Mate^ti,

com. Ma-

30

locuitorl.

In raionul comunel se

afla

racineni.

Vite

sunt:

15 cal,
01
$i

35

vite
ri-

suhatul, numit Malaul,

$i

precum
Afara

marl cornute, 250

10

dealul Plaiul-Plopilor.

Moroteti (Hoinari),
dinte

catun, penpi.
kil.

matorl.

de Ialomifa prin raionul comunel, curge $i piriul Ru$e{ul.

de com.

Osmanul,

Balta, jud. Braila, la

4-5

Mortul, grupd de mal multe movile,

la

Se compune din trel catune Moroeni, Lunca $i Muscelul, cu

o popula^iune de
1

spre V. Populafia sa e de 288

suflete.

N.-E.

tirlel

cu acela^r

nume, jud.
Gaiseanca.

Braila,

com. Surdila-

132 locuiton.

Are
moara
;

o biserica; o ^coala; o dirsta

;

o
5

o piva

Moroteti, mofte, pendinte de com. Osman, pi. Balta, jude^ul

Braila,
rilor

Moru-Ghiol,
i

com. rur., in jud.

her&strae de

talat scindunf.

proprietatea

rao$tenito
$i

pi.

Tulcea, situata in partea

In mun^i nu

departe de cose afla schiturile

Maria Niculescu

Al. Chri-

muna Moroeni
Pe$tera
$i

soscoleu Suprafafa sa e de 4000

hect.,

jud., la 36 kil. spre S.-E. de ora?ul Tulcea, capitala districtului

?i

de E. a

Obir^ia.
fe-

aducind un venit anual de

lei.

in

partea

de N.-E.
re$edin{a

Locuitoril se ocupa cu tot

lul

53000

a pla$el,
ora^elul

la 8 kil.

spre S.-E. de

de

^esaturt

de Una, cu
bol, of
$i

crecaT,
I

Mahmudia,
la

?terea vitelor:

vacT,

Mortatul, munte,
com. Goide$ti,

in jud.

Buzau,

pla$el.

multor capre,

porci.

cat.
;

Fundata;are

Se margine^te

N.

$i la

V.

Pe pom?
multe.

teritoriul

com
$i

sunt raul{I
$i

padure

izlaz

e ramifica^ia

de

cu com. urb. Mahmudia;

la E.,

roditori

padurl marl

N. a munteluf Razboiul.

cu com. Cara-Orman, despar^indu-se prin girla Litcovul

;

la

Pe munJI are suhaturl intinse, unde pasc tide de of $i cirezl

de bol
tele
$i

vacl.
in

Mortatul, padure moneneasca, pe mo$ia Goide$ti, com. Goi. de$ti, jud. Buzau; are 250 hect.

S.,

cu com. Cadirlez

(Sf.

Gheor-

ghe),

de care se desparte prin

com.
$i

girla Cerne^ul $i la V., cu

Seaflapietre de var
Brindu^ile
$i

mun
Morteni, com,
bovi^a,
pi.
?i

Sari-Nasuf,
rur. t in jud.

anume cu

catunul

in

muntele

Dimpe

sau Bei-Bugeac.
Teritoriul com. este in cea mat mare parte la nivelul Dunaref ?i chiar al Maril, dar mal cu seama in partea de E., in multe locurt, e chiar mal jos de cit nivelul Dunarei, de aceea s'au format bal^I numeroase $i in-

Priporul se afla carbuni de pamint.

Cobia,

situata

cimpie
invecine^te: laE. cu com.
plaiul
?i

pe malul drept

al riulul

Se
Talea,
la V.,

Neajlovul, la

jud.

Prahova;
;

S.-V. de Gae^ti. Se compune din 4 catune:

?i

cu com. Runcul
$i

laN. cu

Morteni, Cacova, Vultureanca

culmea
pa{I
91

piscurile munfilor Car-

Balomireasa, cu o populate de

la S.
$i

cu com. Pietro^a.

1842 locuiton.

De Talea
prin

Runcul, se desparte

dealurl ripoase acoperite

Are moara

tret bisericT;
i

o $coala; o
aburl.

conjurate cu stuf. Pamintul ferm

o piua

cu

sau solid

ocupa numal a 20-a

Digitized by

Google

MORU-GHIOL
parte din tot teritoriul comune!,
Ghiol, spre V.

394

MORU-GHIOL

comunel
?i

batyile

ioritate

compusa din
familil,

RusI, este

cam

in acest vr'o 2400 hect. p&mint ferm, este dealul MoruGhiol(4i m.), la V., de nature
;

Isacovul, Iuslina-Mare

Iuslina-

de 290

sau I477suflete,

Mica, la E., scurgindu-se in girla

Litcovul
;

din carl 312 contribuabill.

intinsul iezer
i:i

Razelm
capete
$i

Are doua

?coli

una

in

ct.

pietroasa
la

dealul Cara-Bair, tot

m.), cu

cu golful Holbina,

care intra
2

Moru-Ghiol, fondata in 1884 de

locuitorl, frecuentata

V. (79

p&mint

arabil.

o mica peninsula cu

de 58

elevi;

Movilele sunt numeroase, cu

numite Cojburunul-Mare
burunul-Mic,
la S.
?i

Coj-

a doua,
la

in

cat.

Dunavaful-d.-j.,
$i

oinaltimede 20 25 metrocele mai multe artificiale $i datind din vechime cea mai insemnata
;

V.; balta

care urmeaza

copiil

din
la

Dranovul,

la

E.
este

cat. Dunava^ul-d.-s., care este

Locul
stuf,

liber

ocupat de
o
iitindere

kil.,
$i

fondata la 1892 de
frecuentata de 50
:

locui-

este aceia de

pe dealul Cara-Bair, de 13 m., s^pindu-se pana la 8 m. adincime, s'au gasit intr'insa urme de zid $i o chee grea de Linga
satul Dun&v3tul-d.-s.,
al

ce

acopere
hect.,

torl,

elevi

de 20000
intretaiata
in

cimpie intinsa,
$i

bisericl

una

in

cat.

Moru-

de

batyl

lacuri

?i
ri-

Ghiol, cu hramul Sf. Gheorghe,

care la mart distance

se

fondata in 1879 delocuitori,

10 hect. pamint,
deservita
;

cu

fter

dica cite un

punct

ma!

inalt

de

se afla Dealul-cu-Cetate,
virf,

c&rul

a$a avem: Paulo

(i m.), la
(1

S.-V.;

un preot
in cat.

Duniv^ul

(25

m.),

are la

Dranovul-Cherhana

m.), la E.;

un cintaref a doua Dunava^ul d.-s., cu hra$i

poalele sale ruine de cetate vechle,

lului

Parvuloc, tot la E. (2,2 m.), Calinova (6 m.), la S.E.; Dunava-

mul Acoperamintul-Maicil-Domnulul, fondata in

locuitorl, deservita
$i
1

cum

sunt la poalele dearuinele

ceta^el

1889

tot
1

de

Cara-Bair

{ul-Copac
rea
(1

(1

m.)

$i

Cerne^ul-Flo$i

de

preot
in
cSt.

Zaporojenilor, carl avusesera aci

m.), tot la E.,

altele.

cintare^

?i

treia

o cetate bogata

intinsa.

Catunele can
sunt:

compun com.
la-

Dunava^ul-d.-j., zidita in

1894,
1

Este
Sf.

udata

la

N. de bra$ul

Moru-Ghiol, c&tunul de

deservita de
tarej.

preot

cin-

Gheorghe, pe o lungime de

re$edin{a, a?ezat la V., linga

cul
sus,

32 kil. DunSv^ul, ce pleaca din Dun&re, spre S., uda satele DunSva^ul-d.-s.
i

Moru-Ghiol; Dunava^ul-despre E. de c&tunul de

re$i

Stuful confine papurS;

girlele, pe$te, al

baifile

cam!

venit

?i

DunSv^ul-d.-j.,

se varsa in lacul Razelm, prin

doua bra^e. Comunica cu lacul Dranovul prin 3 girle: Pietua{, Semnaf, Dvajatca, care uda

pe malul drept al girle! Dun^v^ul, de la care ?I-a luat ?i numele; DunSv^ul-d.-j., la 7 kil. spre S.-E. de catunul
$edin{a,

apar^ine statuluT.

Padurile se intind de-alungul

Dunaril, pe o lungime de 8
kil.

comuna
nilor,

la

S.E.;

girla

Drano-

vul o uda la E.;

Girla-Lipove-

de re$edinta, pe malul girlel Dunava^ul; Uzlina, spre N., pe malul sting al brafulul Sf. Gheor
ghe, la 8
kil.

pe o intindere de 200 fine^ele ocupa 400 hect.;

$i

hect.;

pi?utoate

nele,

2500

hect., $i sunt
$i

aflatoare in stuf,

numal purine

care este o comunica^ie a

spre N.-V. de c5-

pe pamintul ferm.
Locuitoril

bra^ulul Sf.

Gheorghe
scurgerea
in

girla

tunul de resedinfa.

Duniv^ul,
Moru-Ghiol
Cerne^ul
$i

la N.; girla Priboina,

Mai sunt apoi

a$a

nu mi tele
trel a$e-

?i

poseda 50 pluguri 2 ma^inl de secerat; 400

:

tot la N., e

loculul
;

Cherhanele sau pescSril,

bol,
$i

250

vacl,

350

cal,

400

of

DunSre
$i

girla

zate pe bra^ul Sf. Gheorghe,

una

100 rimatorl.

alte trel mici girle:

pe lacul Dranovul,
Razelm.

alta

pe lacul
1

Sunt

3 meseria^I, 2 ferari
5

?i

Lungul, Sulemanca

Mihalache-

lemnar,

comercianflf

(2 lips-

Grecul, prin carl girla Cerne^ul

Intinderea comunel

este

de

canl, 3 circiumarl).

comunica
com.

cu

Dunavajul,
Marchel,
la
$i

uda
N.N.;

la E.; girla

46000 hect., din carl 2400 hect. p&mint ferm, iar restul de 43600
hect. apa, girle, balfl
al
$i

Comerciul este activ

sta in
vinurl,
in

$i

coni

import de coloniale
?i

V.; girla Litcovul, la E.

girla CHnetul, la V.;

stufurl,

export de
?i

cereale,

mai multe
pleach

c^ror venit este ale statulul.

hect.

pe^te proaspat

sarat.
la veni-

mid

girli^e strabat, cari

?i

Din 2400
hect.

pimint,

100

Budgetul comunei e
turl

din lacuri

se pierd in stuf^rii.

sunt
patru

ocupate de vetrele
sate;

Bal$I sunt

numeroase;
:

prin-

celor

2160 hect.
$i

cipalele sunt

balta Moru-Ghiol,

sunt ale locuitorilor

linga satul Moru-Ghiol, se scur-

ale proprietarilor, date in

locuitorilor.

45 hect. arenda

de 6275 lei, $i la cheltuell, de 5568 lei. Cai de comunicatie sunt pe

uscat
$i

ge

in

Dun&re doua mid

;

lacuri

drumurile

pe apa; pe uscatsunt Mahmucomunale

:

srate, tot

linga

satul

Moru-

Populafiunea comunel in ma-

dia-Tulcea, la Sari-Nasuf

?i cat.

Digitized by

LiOOQ IC

MOKl'.CHIOL

m
;

MOSCUL
formats din satul: Morunglavul
(802
locuitor!)
si

Beibugeac-Carailcil pe apa, prin

Mahmudia,
;

si

pe acela

al

cat.

pe malul DunSreT, este un drum comunal la Cara-Or man si Cadirlez. In aceasta comuna sunt zistuf
si

Moru-Ghiol este o prelungire o

rientala a dealulu! Cairacile
;

catune,
:

si-

se

tuate pe apa Burluiul

Ghiosani

intinde spre E., avind o direc^ie

(255 locuitor!), Barasti (Burluiul,

generala de

la

N.-V. spre S.E.,

380

locuit.), Morunesti-d.-j.

(260

dur! carl
lonistilor

dovedesc urmele co
romani.
sau,

brazdind partea de E. a plasei

si

locuitor!),

Morunesti-d.
si

rata
la

numele

Dupa cum a comuna a fost

si

a orasulu!

Mahmudia
;

si

cea

locuitor!)
cuitor!).

(200 Poiana-Mare (288 los.

de V. a com. Moru-Ghiol; e de
natura stincoasa
inalfime
;

Este situata

la

12

kil.

inceput locuita de Turc!

are 41

metri

Tatar!, ce au fondat acest sat,

punct trigonometric de
3-lea
;

de Bals si la 14 kil. de Caracal, lao altitudine de 198 m.

d'asupra nivelulu! Marii.

cam pe
din

la

anul

i860,

venind

rangul

al

la

poalele

de

Crimeea, de sub dominatiuruseasca,

si

N. se intinde lacul Moru-Ghiol

si

Are o populate de 558

milii,

fa-

nea

primind
Jinutur!

pa
ale

satul Moru-Ghiol, iar la cele

S.,

sau
si

2185

suflete:

11 10

mintur! in

aceste

de
si

doua mic!
Bei-Bugeac

lacur! sarate
(al

barbafl

1075 feme!), din car!

;

Dobrogei,

gSsind acest plmini

si

cat.

com.

Sari-

bun de cultura, de pftsunat,

turcesc, au locuit
la

Nasuf); este acoperit cu pasunl

si

neplatind nic! o dare c&tre sta

tul

aratur!.

comuna

si

catunele e! pinS
in

1877, cind,

Moru-Ghiol,

lac,

in

jud.

si

pi.

urma

razboiulul turco-rus, s'a

Tulcea, pe teritoriul

com.

rur.

retras
na,

popula^iunea mohameta
fa

Moru-Ghiol, situat
a piase!
la
si

in

partea de E.
corn.^

416 contribuabil! o scoala primara, condusa de 1 inva^ator, si frecuentata de 41 elev! 4 bisericl, din car! una in satul Morunglavul, cu hramul Sf. Treime, din 7160 (1652), deservita de 1 preot ?i 2 cintare^t; 7 cir;

raminind numal vro 30

cea

de V. a
de
S.
;

ciumi.

miliT tatarest!, iar satele

au fost

poalele dealulu! Moru-Ghiol

ocupate

de Rusi-Lipoveni din
invecinate,

pe
|

malul

sati
-

se

afla

Morunglavul, deal
satul cu acelas!

?i

punct

tri-

comunele

Cara-OrI

satul

Moru

Ghiol

comunica
hect.,

gonometric de observable, linga

man

si

Uzlina.

cu Dunarea prin girla Priboina

are o
intindere

nume, jud. Ro-

de 200

mana^i.

Moru-Ghiol,

sat,

in

jud.

si

pi.

din care jumatate

e acoperita

Tulcea, cat. de resedinja al com.

cu stuf; confine peste, care se

transporta
j
;

Morunul,
izvoreste
Plesul
si

piriil,

in

jud.

Vilcea,

Moru-Ghiol, asezat
E. a pl&$eT,
si

in

partea de

la

Mahmudia

si al

ca-

din

poalele

dealulu!

in

cea de

V. a

ru! venit apar^ine statulu!.

se varsa in riul

com., intr'o scobiturS a laculuf

reasca, in

raionul

com.

MueMue-

Moru-Ghiol.

Moruneti-de-Jos,
la

cdtun, al com.
pi. Ol-

reasca-d.-s., pi. Cozia.

Se mrgineste
cu cat.

N.

si
;

la
la

V.
S.,

Morunglavul, spre S. E.,

teful-Oltul-d.
s.,

cucom. urb. Mahmudia

jud.
;

Romanafi,
are 196 m.

Morunul,

elestefi,

in

jud.

Tele-

DunSv^ul
si

d.-j.

la

S.V.,

linga riul

Burluiul

orman, com. Magureni, format

din revarsarile pirtulu!
vul
si

cu cat. Bei-Bugeac; la E., cu cat.

altitudine d'asupra nivelulu!

ri!.

Ma
fa

Bratco
diferi-

Dunava^ul-d.-s.

com. Cara-Or-

Are o populate de 70
sau 260 suflete
;

alimentat de

apa

man.

milii,

o biserica,

telor izvoare.

din

Are o intindere de 1745 hect, car! 30 hect. ocupate de

1670 hect. ale
lo

cu hramul Cuvioasa Paraschiva

(1705), deservita
2 cintarej!.

de 2 preof!

si

Moruzi, sau Leaotul,

vat din
tul
riul

iaz, deri-

vatra satuluf,
cuitorilor si
tarilor.

Prahova,
pi.

din drepFilipesti,

45 hect. ale proprie-

com. Nedelea,

Moruneti-de-Sus, catun, al com.

compusa
din

jud. Prahova.

Populafiunea,
Rus!
i

Morunglavul, spre N.-E.,

tetul-01tul-d.-s., jud.

pi.

01-

Tatar! e de 162 famili!

132 ruse), cu 794 si 692 Rus!). Tatar! (102
si
si

Romanaji,
altitu-

Mosafirul,
com.

insuld,

in

Dunare,

(30 tatare
suflete

linga

apa

Burluiul, la o

cu 4 hect. padure, pendinte dc

Celeiul, jud.

dine d'asupra nivelulu! Mari! de

197 m. Are 200 locuitor!.

Romana^i.

Are o scoala

o biserica.

Moscul,
Moru-Ghiol,
deal, in jud.
si pi.

sat razasesc,

pe

valea

Morunglavul,
Romanafi,

com. rur., in jud.

Chinejei, com. Bujorul, pi. Prutul,

Tulcea, pe teritoriul
UmrtU Dicfionar

com. urb.
IV

pi. Olteful-Oltul-d.-s.,

jud. Covurluiti, din sus

de

3167.

Gogr*/le. Vol.

51

Digitized by

LiOOQ IC

MOSOARELE
Gola^ei.

HVH5

MOS-COMAN

Are 124
o

familiT,

sau
$i

preuna cu trupul Urzicari, padurea Dosul-cu-Morile.

voll,

625
01

bivolije,
?i

294
porci.
3

capre,

594

suflete;

biserica
satul

PSna In 1886, cul forma comuna a

?coala.

Mos
Mostitea,
topita cu
I

5850 37552 Comerciul se face de

giT i

han

parte.

plasil, jud. Ilfov, conpi.

116 circiumari.
:

Dimbovita de

la

Locuitoril poseda

1897

plu

Mosoarele,
T.-Ocna,

suburbie, a ora^ului

Aprilie 1882, de la care data

re-

gurl cu boT

12 1
:

cu cal; 3887
bol
$i

pi.

Trotu$ul, jud. Ba-

singura plasS, ambele avind

care

$i

carufe

2372 cu

cSu, situati la N.-V., pe dreapta

$edin{a sub-prefecture! in com.

15 15 cu cat.

Trotu^uluT, pe drumul
tilor.

Moine?-

Pantelimon.

In cuprinsul pla?el sunt

sate, carl
$i

balta

Are o populate de 64
$i

Se compune din 70

?i

50 hele^taie.
$I-a luat

fam. de RominT, 8 fam. de UngurT

5

formeaza 16 comune rurale,

fam. de Evrel; o

bi-

anume: Belciugatele-Coje$ti, Ca
trune^ti-Miineasca, Cringul-Fundulele, Crea^a-Le^ile, Dragoe$tiBijinele, Dridul-Sarindarele,
bin^i
-

serica,

ca hramul Schimbarea-

numele de la valea Mosti^tea, care o uda in partea de S.

Pamintul acestel plaf
cimpie intinsa,
este
la

la-Fa^a, cladita la

1844 de Spisi

ridon Chirtya, Sandu Chirija

Fer

brazdata de

Tanase Negri.
Teritoriul sau este bogat
in

Stroe$ti, Greet

Gradi?tea,

N.-V. spre S.-E. de mat multe

vai,

Hagie$ti-Mariuta, Ileana Sulima

nul,

carl fac pamintul mult

$i

ro-

pacura, care se exploateaza.

Maia, Meri-Petchi-Neteze$ti,

ditor

de cite-va mici

dealuri.

Mic?uneti-Greci,

Radule$ti-Re

Mosorali, sau Musura,

rie,

pcsca
Sulina,
a^ezat.1

simnicea, Rosiori, Tamadaul-Dir

vari.

Mosti^tea,
tenifa
si

lac, jud. Ilfov, pi. 01

in jud.

Tulcea,

pi.

jud. Ialomija,

pi.

Bor

comuna

Sfi^tofca.

Este

Re$edin{a sub-prefecturel era

cea,

linga care

se

afla satele:

pe malul MariT, unde cea mat de S. gura a brafulul Chilia, se sfir$e$te in apa Marit-Negre. PescariT, mat to^T lipovenT, sunt
in

mat inainte
tea

in

com.

Fierbin}i-d.-s.

Bo$neagul,
i

Ulmul,

Nenciuleti

Teritoriul placet coprinde par

Faurei. Acest

lac

desparte

de E. a jud. pulafie de 23343

cari
:

$i

are o po

jud. Ialomija

locuitorl, din

de jud. Ilfov. Mai poarta numirea de Iezerul. Conmult pe^te. ^armii

sil
in

numar de 22

familiT,

sau 103

53^2

locuitorl

se

ocupft

fine

suflete.

cu plugaria, 147 sunt circiumari,

partea de S. sunt mia?tinoi. Se

!

23 industrial, 416 au

diferitc

scurge
vului

in

Dunare

in fa{a ostrolinga

Mosoroasa,
zia,

sat,

facind

parte
pi.

profesiunT.
j

Albina,

trecind pe
pi.

din com. rur. Olane?ti,

Co-

Suprafaja totaia a pla^el e dc

com. Manastirea,
jud. Ilfov.

01teni{a,

jud. Vilcea. Este situat pe

136284 pogoane. Statul

prietarii

$i

pro-

valea cu acela^I

nume

$i

are o

au 48882 hect.,

iar lo

populate de 42 locuiton.

cuitorii

19260 hect. Din acestea,

(2486 hect. ramin
hect. izlaz, 25 hect.

Mostitea, girla,

in jud.

Ilfov. ju-

statul cultiva prin arenda$ii sa!

Izvore?te din partea de X. a

Mosoroasa,
com.
kil.

sat, facind

parte din
pi.

32523 hect.
sterpe,

detulut, dintre satul Vara?ti-d.s.

$i

rur.

Pau?e$ti-Magla$i,

3546

Vara?ti-d.

j.,

pi.

Dimbovita,

Cozia, jud. Vilcea, situat la

cultura viel, 7302 hect. padure).

curgind de

la N".-V. spre S.-E.

de

cat.

Coasta,

unde

Locuitorif cultiva

173 14 hect.

Comunica cu valea

Pasarea

$coala.

(406 ramin sterpe,

izlaz,

1489 hect.

printr'un bra{, spre N. de m2nastirea Pasarea. Linga com. Ta

riceni, pi.

51 hect. vie).
Flerbinji este re$edin{a ju-

Mosoroasa,
com.
rur.

sat, facind

parte din
Cozia,

La
deluT

Oiteni^a, se varsi
?i

in

Bujoreni,

pi.

de
:

ocol.
bisericT, deservite

balta Mosti?tea

d'aci se scurge

jud. Vilcea.

55 com., la 4

Are o populate de locuiton. Cade la V. de

kil.

Are 48
47
preoflf;

de
18
1

in

Dunare

in fa{a ostrovului Al-

un biurou telegrafospital

bina.

de satul Olteni,

po$tal; un

rural

cu
$i

Are un curs
o balta.

lin

$i

in

mare
fi

re^edin^a com.

paturl

6 morl cu aburi

parte e a$a de lata ca pare a

;

Mosoroasa,

trup

de mope,

cu apa; 24 poduri statatoare 24 ma?inl de treerat cu aburi.

Vite sunt: 6278 cal
$i

statulul, inintindere
in jud. Vilcea, pi.

de7S

hect.,

lepe,

Mo-Coman,
toriul

vale, in jud.

Ialoteri-

Cozia, com.

97 armSsari, 8798 bol, 5032 vac!,

mita, pi. Ialomi^-Balta, pe

Pau$e$ti

Magla^i,

formind, im-

2231

vi^el,

257

taurl,

192

bi-

com. Hagieni,

situata pe

Digitized by

LiOOQ IC

MO?ACA

397

MOSNA
tuata pe costia dealulul, numit

coasta Baraganulul, printre

locuitorilor din Hagieni.

viile

Moia-Episcopiei, mofie, ce se
intinde spre V.
$i

E. de ora?ul
$i

Fa$aMo?neI.

Roman,

jud.

Roman,

care

a-

Se invecine^te
Rachita
$tubeiul
ciulatul.
$i

la

N. cu com.
;

Moaca, pddure, pe mo$ia PiriulNegru, com. Dersca, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu.

part'inea din
I

timpurl vechi

E-

Seaca-de-Padure
;

la

piscopiet de
tindea,

Roman. Ea se indupa cum ne arata o hotarnicie veche, pe temeiul careia

V., cu Carpeni
$i

la S.,

cu

cat.

la E.,

cu com. Ca-

Moeasca, mope,
com. Balane$ti,

in jud.

Buzau,
;

C. Racovtya-Voda,

la

10

Limita

liniel

de N. incepe din

cat. Cozieni

are

6b hect., din car! 35 hect. padure, proprietate mo^neneasca.

1

Septembrie 1752, da un hrisov domnesc, din hotarul finutulul Neam^u, prin tirgul Roman, spre
Siret,

mo$ia statului Seaca, dinpunctul

numit Piatra,

$i

merge spre E.

pand

la

movila numita Baica,

pana
eT,

in

mo?ia Ghedin^ilor.
dijma din
tot

apolcu direcfiuneaspre S.E., pana in Gura-Mo$neI, zisa Leamna.

Limita HnieT de S. incepe din

Mo^easca, numire data uneT pitrfi din p&durea satulul Tihule$ti

Cozieni, jud. Buzau,
lane$ti;

Episcopil luau
venitul

din zece una.

com.

Ba-

mo$ia Geble^ti

$i

merge pana

are cam 54 hect.

ciitu-

Mo$eti, vechie numire a

nulul Cozieni-d.-j., jud.

Buzau,
I

com. Bal3neti.
I

Moe$ti, tJechie numire a cdtunulul Pietrarul, jud. Buzau, com.

Trestia.

Moia-TIrguluI, numire ce se da mal inainte unel pdrfi din incunjurtttoarea orauluI Roman, jud. Roman, parcel ce vine din sus de ora$ (spre N.) $i aceasta spre deosebire de alta, ce venea din jos $i care purta numele de
Mo$ia-EpiscopieI. Aceasta parte

in

moia Caciulatul.
Limita
linieT

de E. se intinde din mo$ia statului Vilcomul, pana

in

mo$ia Caciulatul.
Limita
liniel

de V.

fine

din
in

mo$ia statului Seaca, pana mo$ia Geble?ti.

Terenul
dentat

comunei este

acci-

apar^inea

Domnulul,

cacl

din

de dealul numit Fa{a

acoperite cu
vil

Mo^e^ti-Nol,
rat,

sat, in jud.

R.-Sa-

un document de laC. RacovtyaVoda, din 15 Iuiie 1756, se vede

ca acesta haraza^te o

Mo$neI. Dealurile au oinaltime

cam de 200 m. Sunt

?i

pi.

Rimnicul-d.-j.,

com. Nil

bucata

semanaturi de griu, porumb,

padurl.

sipuri,

a$ezat in partea de V. a

com.,

pe malul sting

al riulul

R.

de locde 1740 stinjenl din mo$ia tirgulul, EpiscopieT de Roman

$i

La
$i

anul

1874,

com. Mo$na

Sarat, la 5 l jt kil. spre

V. de

cat.

cu aceasta ocaziune arata ca

era unita cu comunele Rachita

de re^edin^a,
*

Nisipuri.

Are o

intreaga aceasta mo$ie a tirgului

intindere

pulafiune de
suflete,
bill
;

de 6 hect., cu o po66 familii, sau 314 din carl 64 contribua$i

era de 3000 stinjenl, afara de vatra tirgulul.

AzI se compune din doua catune ?ianume: Caraimanul $i Mo$na, care este catunul de re?edin$a.
Caciulatul.

o biserica

o $coala.
!

Moiasca, numire\ ce

se

da

sa-

tuluf Vizireni, jud. Braila, care

Are o biserica, fondata la 7 3 5 de Pirvu Ion Area $i al^il. Ree1

Moeti-Vechi,

sat, in

jud. R.I

a fost format de locuitoriT venial

din satul Mo$ie$ti, din jud. R.Sarat.
I

dificata la
dafir, etc.

Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., catunul

1792 de Mihail Trantreia oara a fost

comunel Nisipuri, a$ezat

tea

in paral

reedificata, in 1864,

de ob^tea
$tubeiul.
$i

de V.,

pe
la

malul
2 kil.

sting

comunelor Mo$na

$i

riulul

Buzaul,

de catuj

Moiei(Capul-), sub-divizte*

ca-

Biserica e facuta din birne,

ser-

de re$edin{a. Are o intindere, dc 6 hect. ?i o populate

nul
I

tunulul Fundeni-Cuculeasa, co-

beaza hramul

Sf.

Paraschiva.
cat.
1

muna Fundeni,

jud. Buzau.

de 88
carl
rica.

familii,

sau 386

suflete, din

Este o $coala mixta in Mo$na, ce funcfioneaza din

?i

87 5

82

contribuabili;

bise!

Moiilor ( VIrful-), virfde munte,

jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.s.,

frecuentata de 28 copil.

de

Dupa

legea rurala din 1864,

pe

teritoriul

com. Solon^ul.
r/tr.,

Mo$ia-Archita,
Neam^u,
pi.

rdz(iie, in jud.

sunt 35 locuitorl impaminteni^i, iar dupa cea din 1872 sunt 12

insura^el, avind
$ia statului

Bistrifa,

com. MasCapitanu'

Mo^na,

com.

jud. Dolj, pi.

la

pamint pe mo-

tacanul, proprietatea
lul

Dumbrava-d.-s.,

32

kil.

de
si-

Seaca-de-Padure.
teritoriulul

Gh. Popescu. Are un venit

Craiova
I

$i

la

17

kil.

de

ree-

Suprafa^a
nel este

comu-

anual de

400

lei.

din^a placet, com. $opotul,

de 800

hect., din carl:

Digitized by

Google

MO$NA
600 hectare pftmint arabil, 20 hect. fineata, 20 hect. sterp,
40
hect. p&duri
91

398

MO^OAIA

33 elevi; doua bisericl, din carl una vechte cam de 200 ani, deservite
re{I.

piraiele

din

aceaste
$i

comune,
Gura-Cil-

numite Cozme^ti
varsa in lazul de
ceT,

Podoleni, se
la

100 hect. va-

de 2

preoflf $i

cinta-

tra satului.

de pe
$i

teritoriul

com. Gherin
balfile

comunel are o intindere cam de 600 hect. fr& p&dure $i finea^a. Are un venit de 7200 lei i a aparMo?ia de pe
teritoriul

Pe
afla

teritoriul

acestul

sat,

se

mane$ti
Prutulul.

de aid

urmele unor san^url,

partea

care

strabate localitatea in partea de

N.-E., iar in

de N.-V.

Mo^neanului (Culmea-),
de mun(l,
in

sini
pi.

{inut d-lor Geblescu, Iacovache

?i

se afla movila numita Ceta^uia. In anil din

jud.

Bacau,

cetelor

de mo?nenI. Azi toata

urma

s'au gisit prin

Trotu^ul, ce se ramifica din

cul-

apar^ine mo?nenilor.

marginea ^anturilor, instrumente

mea

Ciculul (Transilvania)

$i

des-

Padurea Mo$na de 40 hect. $i aparfine cetelor de mo^nenl;

e populate cu
cer, girnifa,
$i

de

fer agricole,
$.

precum

secerl,

parte Ciobanu$ul de Uzul.

sape,

a.,

de forme curioase.

Vite marl cornute sunt 586,

ol

Moneagului (Valea-),
lor
i

vale, se

ulm, predomnind gtrni^a.

Viile, in intindere

13 1 7, capre 21,

cat 117

intinde intre satele Valea-Case

de 20

hect.,
$i

porci 605.

Lipova-Raze$i. Pe aceasta
Valea- Mopi.

apar^in locuitorilor mo^nenl,

vale e situat satul

produc vin ro$u.

Transportul se face cu carele

Mona,

sat, jud.

Dolj, pi.

Dumre-

neagulul, din com. Lipova,

brava-d.-s.,

com. Mo$na, cu

Racova, jud. Vasluiu.

pe calea vecinaia Breasta Cleanovul, pe o intindere de70kil. Budgetul com. e la veniturl de 1166.40 lei ?i la cheltueli de
1097.32 lei. Vite cornute sunt 4 17,
?i

$edin{a prim&rief.

Are o popu239
mixta,
barin

late de 459 suflete:

bapf
?i

Moneni,
com.
d.-s.,

sat,

facind

parte
pi.

din

220

femel,

locuind

rur. Surpatele,

Oltul-

121 case; o

$coala

ce

jud. Vilcea.

Are o popu?i

func^ioneaza din 1874, frecuen01

late de 169 locuitorl,

in partea
la
x

cade

120

tata

de 25 bie^I
$i

$i

fete,

19

de S.-E. a comunef,

cal 42.

baefl

3 fete din

Mo?na, 6 ba$i
i

/5

kil.

de

cat.

Surpatele,

re-

e$I din

Caraimanul; o biserica,

$edina

com.

Locuitoril

sunt

Mo$na

sau

Mojna,
Falciu,

com.
pi.

rur.,

fondata de locuitoril satului

mo^neni.

in partea
leni, jud.

de N.-V. a

Podoraij-

anume
?i

Hamza, Barbu,
la

Area
de

Are o
nicul,

biserica,

numita

ColCle-

cam
la

la

atyil

1735,

reparata
reinoita
la

fondata de Episcopul
la

loc,

?i

spre N. de oraul Hu$i.

E. cu com.

Pirvu

la

1792

$i

de
!

ment

1642.

Se mirgine^te
Bohotinul
la V.,
?i

ob?tea locuitorilor

Gura-Bohotinuliu
;

beaza hramul S

{il

1864; serVoevozi $i
?i

De
riul

la E.

spre V. e udat de
in

Otasaul,

care

se varsa

cu Gherm&ne$ti
?i

la

N.,

Cuvioasa
servita

Paraschiva
1

de-

valea PetrSdaia.

La

S. are Dea-

cu Raducftneni
me$ti
51

la S.,

cu CozBune^ti.
$i

de
sat,

preot

$i

2 cintarefl.

lul-Ciinesc, la poalele caruia se

afla

parte

din

cetatea Cetatea.

Situata pe dealurile Ceta^uel

Mona,

jud.

Falciu.

Vezl.

Bohotinul
aceste

?i

pe

valea

dintre

Mo$na, comuna.

MO^neni, mahala,
din^i, pi.

in jud.

Meherur.

dealurl,
pir^ile

ce

inconjoara

Motrul-d.-s.,

com.

de toate

satul

Mo$na,
par-

Mona,
{uia.

loc,

cu rama$i$e
Falciu.

de

ce-

Flore^ti.

din care e formats comuna, a-

ta^ue, jud.

Vezl

Ceta-

vind deschidere numal in

tea de S., pe

Moneni,
piriii,

despiirfire
pi.

comunel

unde

trece Piriul-

Gradinile,

Balta-Oltul-d.-j.,

Mo$neI.
Suprafa^a
nel e
teritoriulul

Mona,
comudin
vaiar

jud.

Falciu,

for-

jud.

Romana^i.

mat din piraiele: Ceta^uel, Racea

$i

cam de 2210
de 86

hect.,

PlochiT,
sat,

carl,
la

unindu-se

carl 715 hect.

tra satului

p&dure,
hect.

din jos de
rulut,

Podul-Boe-

iau

numirea de Mo$na.
in

Moneni-Alboteti, sat, pe a pa Teleormanulul, jud. Arge, pi. Pite^ti, pendinte de com.

rur.
?i

Are o populate de 552

milil,
sail

fa-

Piriul

dupa ce prime^te
comunelor

es

Albota; are 150

locuitorl

15 10 suflete, din carl

;

Piriul-VaeMuI-Voda,
teritoriul
$i

trece

pe

o biserica.

289 contribuabill
fiinfata la

o ?coala,

in-

Cozmeti

1867, frecuentata de

Podoleni, unde unindu-se cu

Mo^oaia,

com.

rur.,

pe

apa

Digitized by

LiOOQ IC

MO?OAlA
Teleormanulul, jud. Arge$,
Pite^ti,

399

MOTOCI
Rfmnicul; izvore^te din
Alunulut;

pi.

Cimpulung, comunele Corb?ori

$i

plaiul
virful

la

kil.

de com.
re$edin{a
12
kil.

rur.

Berevoe^ti, plaiul

Nuc^oara.

ud& com. Du$i

Biscovul-Fle$ti,
prefectureT,
te$ti.
?i

sub-

mitre$ti,c&tuneleDumitre$ti-d.-s.

la

de

Pi-

Moteni, sat, ftcind parte din com,

rur. Mierle?ti, pi. Siul-d.-s., jud.

?i

Dumitre$ti-d.-j.,

se varsa in

riul R.-Sa>at,

pe stinga, dupa
kil.

Se compune din
ciul,

satele

Bel-

Olt, situat

pe valea Iminogulul,
$i

un curs de 30

CiocSnei, Curaturele, Dea-

intre C&tanele

Schitul-Greci.

lul-Lung, Mo$oaia, Piscul-Mo^ului

$i

Are o popula^iune de
locuitorl, din carl unil

240

Motocani,
Neamfu,
diul,

mosie, far sat, in jud.

pi.

Corde$ti, cu o
familif,

populate

sunt mo?-

Bistri^a,

com.

Ra-

de 460

sau i859suflete,

nenl, aljil improprietrtyI

dup
ctitorl

situate
i

pe

linga

mobile

din carl 10

familil

Are
foarte
preo^T,
seri
;

bisericl,

de figanl. din cari una

legea rurala
la

o biserica, fondata.
at

Brani$tea

Polobocul.

anul
:

1851,

c&rei

vechle,

deservite
$i

de 6
a

sunt

Preotul

Theodor Mo$te-

Motoce^ti,
pi.

sat,

in

jud.

Bacau,
si-

3 cintareflf

paraclii

nescu, Preotul Ion Mo^tenescu

i

Tazlul-d.-j.,

com.

Ripile,

2 $colf, una de bSe^i

Preoteasa Stanca.
Locuitorii

tuat in ?esul din stinga Trotu-

doua de fete. Budgetul com. e de 4445 lei la veniturl ?i de 3285

cheltuelf.

posedS:

20
vact,

cal,

$uluT

$i

lei

16 lepe, 60 boT, 35
oi
$i

250

tolomul,

pe coasta dealulul Ciorla 4 kil. 900 m. de

familiY,

la

50 porcl.
catunas,
pi.

satul Ripile.

Are o populate de 50
?i

Vite: 600 bol

vadf, 22 caT,

Moteni,
Olt.

pendinte
Siul-d.-j.,

de
jud.

sau 180 suflete.

600

oi i

200

rim&torl.

com. Dudul,

Vite sunt: 10
cornute,

cat,

87 vite marl
?i

Are

vr'o 45 locuitorl, mai

4 capre

30 porcT.
Dolj,
re?e-

Mooaia,
Pite^ti,

sat, in jud.

Arge$,
din

pi.

to{I

mo$nenI, carl poseda.

i

cam
hect.

ftcind parte

com.

300 hect. arabile

p&dure.

125

Motoci, com.
pi.

rur., in jud.
la

rur.

cu acelai nume. Aci este

Ocolul,

14

kil.

de

re^edinfa primaries

Acest catun e mai mahala a cat. Dudul,

N. saQ.

mult o
situat la

din^a pla^eT, com. urb. Craiova,

situata

pe $esul Motoci, de amale riuluT Tesluiul.

Mo$Onoaele,
in

schit

de calugSrl,
Zabrau-

bele maluri

com.

Fitione^ti, pi.

{ul,

jud. Putna, Infiin^at in 181 2

Mo^teni, mahala, com.

le$ti-d.-s.,

rur.

Fo-

Se compune din dou catune Motoci, care este catunul de re?edin^a,

?i

de p&rintele Dimitrie.

plaiul
la

Horezul, jud.
l

Ureche^ti.
la

Vilcea,

situat

kil.

de

Se invecine$te
Malae?ti
la E.,
;

N. cu com.
la V.,

Moonoaele, pddure,
tindere
tate

in

intin-

de 1824

fialdf,

proprie-

mahalaua Dosul, unde e $coala. Cade in partea de S.-E. a comunel, ling

riul Bistrifa.

la S.,

cu com. Mischi;
?i

cu

com Vulpeni
$i

statuluf, situate

pe
pi.

teri-

cu com. Izvorul

Flore?ti.
$es,

toriul

com.

Fitioneti,

Zatru-

Terenul com. este

com-

brSu^ul, jud. Putna, avind

purile:

Motllva, mosie
tului, fosta

nelocuiti,

a sta-

Mo^onoaele, RSschitoaia,
$i

pendinte de manSs-

pus din argila i nisip. Este udata de piriul Tesluiul,

care curge prin com. cu direct'ia

Petroaia

Repezoaia.

tirea Slobozia, in jud. Ialomifa,

pi.

Ialomifa-Balta,

pe

teritoriul

N.S.,

$i

peste care sunt

dou&

Mooroaele-Mari, munte,
Nam&e$ti
i

jud.

com. Pribegi, cu o suprafa{& de

1400 hect., din cad 130 hect.
pidure. Se arendeazi cu 22000
let

pode^e, unul in
^i al

citunul Motoci

Mu?cel, intre comunele Lere^ti,

doilea in catunul Ureche^ti.

mun^il

Rucarulul.

Sunt patru lacun: Lacul-Ra^eT,

al-CorbuluI, al-luf-Lazar
i

anual.

al-

Mooroaele-Mici, munte,
Mu$cel,
Marl.
la

jud.

Dumbravi^eT.

S.

de Mo?oroaele

Motilva, pddure,
pi.

in jud. Ialomi^a,

Se

zice ca

com. a

fost infiin-

Ialomi^a-Balta, com. Pribegi

^ata la

17 13

de un p&stor nu-

formeaza cu padurea Riiosul un

mit Marin-Motocul, cind, stabi-

Mooroaele-Mari
durl ale
statuluf,

Mici,

pit-

trup de 130 hect, populat cu

stejar
$i

Hndu-se cu turma sa aid, a fost

in

intindere
fa-

ulm.

urmat
in jud.

de

al{I

locuitorl

de
lo-

de 135

hect, jud. Mu?cel,

prin comunele vecine.

cind parte din mun$il m&n&stirel

Motnaul,

riu,

R.-Sarat,

Are o populate de 800

Digitized by

Google

MOTOCI
Motoci,
riel.

400

MOTOTOLE^TI

cuitorf,

din carl 475

?i

locuitor!

sat, jud. Dolj, pi. Ocolul,

Locuitoril

desfac

produsul

in

325 in Urecheti, locuind in 158 case; doua bi-

Motoci

com. Motoci, re?edin{a prima-

muncel
culul
$i

lor la tirgul PodulTurla ora$ul Birlad.

?i

Are 475

suflete; o coala

sericl:

una

in

cat.

Motoci,

cu

mixta, ce funcfioneaza din 1881,

Veniturile

cheltuelile
la

colei

hramul Sf. Paraschiva, zidita de Bala$a-Teodoru i reedificata de fostul proprietar B. Solomon, la

1853, avind 17 pog. datedestat
$i

frecuentata
carl:

de 45 baep, din 27 din Motoci ?i 18 din

o
biserica,

munel
anual.

se

urea

2400

Ureche^ti;

cu hra-

E
cera,

br2zdata de dealurile: Chi

Fataciunele, Burlugul,
la
$i

de fondatoare 1 50 pog. date

a doua
in cat. Ureche?ti,
-

$i

cu

hramul Na$terea Maicel Domnulul, zidita

de locuitor!

?i

ree-

dificata la

1858 de Marin Gre1

mul Cuvioasa Paraschiva, de zid, avind 17 pog. de la stat $i 150 pog. daruite de fondatoare, zidita de Bala?a Teodoru i reedificata la 1853 de fosta proprietary, Balaa Solomon.

E.

f epoaia,

Gornetul,

la

V.

e strabatuta

de

piriul Zeletinul,

care trece prin centru.

Se margine^te
Burdusaci;
celul;
la S.,
la V.,

la

N. cu com.

cu com. Mun-

ceanu, avind

dupa
2

legea

7 pog. arabile, date rurala din 1864,

2

cu com. Oae?ti;

Motoci, moie
Dolj,
pi.

particulara,

jud.

la E.,

cu jud. Tutova.

ambele deservite de
cint^re^I;
cSt.

preop

?i

Ocolul, com. Motoci,

o $coala mixta in

in intindere
$i

de 400 pog. arabile

lei, $i

Motoeni, sau Ursa,

jud. Tecuciu,
situat

sat, facind

Motoci, ce funcfioneaza din

frecuentata de 27
$i

cu venit anual de 7000

d-lul

parte din com. cu acelaI nume,

1881,

baepf

apar^inind
locuitorilor.

N.

Opran

pe

partea
coasts.

din Motoci

18 din Urecheti.

dreapta a Zeletinulul, pe

Dupa

legea rurala din

1864

Aid
Motoful,
Vla?ca.
c&tun, pendinte
pi.

se afla re^edinfa com.

fa-

sunt 90 locuitor! impamintenip.

de com.

Are o populate de 64
milil,

Suprafa^a teritoriulul com. e de 2090 pog., din carl: 1600 pog. arabile, 200 pog. finea^a ?i

Cosme?ti,

Glavaciocul, jud.

sau
in

226

suflete, carl
;

lo-

290 pog. izlaz. Mobile de pe teritoriul com. sunt: Motoci $i Ureche?ti.

Motohani, culme de
in jud.

deal, lunga,

60 case o biserica, cu hramul Sf. Dumitru, facuta de caramida la 1864, Martie 28,
cuesc

Buzau,
ca

cat. Carpini^tea,

dupa cum arata

u^orul u$ei,
{iativa

inscripfia de pe
$i
ini-

servind

ho tar despre jud.

cu sprijinul

Mo^ia Motoci are o intindere de 400 pog., $i aduce un venit

anual de 700
let.

Rimnicul-Sarat.

Protoiereulul
$i

loan

Spi-

rescu,

cu

concursul

locui-

Aparfine

d-lul

N. Opran
pog.,
lei.

?i

locuitorilor.

Mo$ia

MotO^eni, compusa din $apte

liortyi,

com. rur. t jud. Tecuciu,

cfttune: Bur-

Ureche^ti are o suprafafa de 250

lugul, Chicerea, Fundatura,

Mo

pe locul unel sericl de lemn care a coala, care dateaza de

torilor,
$i

alte

bi-

ars;
la 1868

un venit anual de 5000 Aparjine d-lul G. Cionca.

$i

Moto^eni, Negoaia
situata
$i

?i

f e61

poaia, nulul
kil.

pe Valea-Zeletila

Restul pamintului arabil

apar-

a Dobrotforulul,

{ine loc. impamintentyl la 1864.

Viile, in intindere

de re?edin{a ora^ului Tefa-

de 103 pog.,

cuciu, spre N.

de 30 bae{f. mal inainte a fost in partea de E., pe malul sting al Zeletinulul, unde se cunosc ?i astazl urme de construe^! vechi.
e frecuentata

Satul

aparjin locuitorilor. Produc vin

Are o populate de 416

milil,

Locuitoril sunt vechi

raze$f.

ro?u de buna calitate.

Locuitoril desfac
lor
la

productele
ce se

in

sau 520 412 case; 4

in

suflete, locuind

bisericl: in Chiin

MotOeti,z>*r//fc nutnire^satulul

tirgul saptaminal

cera,
in

Burlug,

f epoaia
de

$i

Moto$eni, jud. Tecuciu.

{ine [ota in Craiova. Transportul

il

Fundatura,
$i

deservite

fac cu carele

pe calea judela

preo^i

cintare^I;

o $coala,
1868,
;

^eana

ce

duce

Craiova,

?i

care dateaza

de

la

fre-

MotOtoleti, ctltun, pendinte de com. Bordeiul-Verde, pi. Balta,

jud. Braila, spre E.
i

care are in com. o lungime de

13
kil.

cuentata de 30 baeji

4 morl
105 bol,

la 5

kil.

de

vint.

de comuna.
sunt:
$i

In com. sunt 31 comercianfl,

Vite

59

cai,
ol.

Are
milil,

populate de 24

fa-

din car! 3 circiumarl.

100 vacl

278

sau 109 suflete.

Budgetul
3522,90
lei
lei.

e
?i

la

veniturT

dc

Stupl cu albine sunt 90.

Vite 109
37

sunt:

la cheltuell,

de

Vica se cultiva pe o intindere

bol,
vijei

3251,54

de 90

hect.,

40

aril.

54 cai, 6 taurf, 70 vacl, 23 rimatori, $i 267 01.

Digitized by

Google

bOTROSOAlA
Motro$oaia,
cat.
la
riul

4(U

MOTRUI-DK-SUS

vale, jud.

si

plaiul

7.

Greet,
si

cu catunele: Greci,
Du^esti.

rata VirciorovaBucuresti, avind

2 sta^il:
toesti,

Prahova, com. Breaza-d.s.; uda

Nistoresti
;

Crejesti
8.

Gara-Strehaia
si

si

Bu-

are direc^ia de
si

Grozeti, cu cat. Grozesti.

E.

spre V.

se

varsa in
in

9.

Gura-Motrulul, cm catunele:
Arginesti,
si

precum nala ce merge

ferata.

soseaua nafio-

paralel cu calea

Prahova; curge numaT

Gura-Motrulul,
cesti,

Bui

timpurT ploioase.

Jugastrul

Rucovi^a.
Ji-

Locurl

istorice

in

pi.

sunt:

10. Jirovul,

cu catunele:

Manastirea - Strehaia,
trului,
si

Gura-Mo-

Motrul,
ndstire,

com.
jud.

rur.,

sat

si

mdVezf

rovul, Coici,

Marul-Rosu,

Pus-

Comanda, Menti-din-Dos

Mehedinti.

casul
11.

si

Valea-Udristel.

Straja.

Gura-Motrulul.

Menfi-din-Dos,

cu
cu

cat.

Men^i-din-Dos.

Motrul, riti, izvoreste din mun^ii Frumosul, Turcineasa si BouK

dintre

12.

Menfidin-Fafd,

ca-

Motrul-de-Sus, plasd, jud. Me hedin^i. Se margineste la E. cu

pi.

tunele:
si

Men{i-din-Fata, Badesti

Vailor

si

pi.

Motrul-d.j.;
si

la

judejele

Mehedinti

si

Robesti.
13.

S.,

cu

pi.

Ocolul-d.-j.
pi.

Ocolul-

Gorj. Primeste
intra

pe
in

la

mal multe piraie, locul numit Gura

Motrul-Mare
este
:

Miluta, cu

cat. Miluta.
:

d.-s.;
si

la

V., cu

Ocolul-d.-s.
la

14. Pluta, cu catunele

Pluta,

plaiul

Cerna;

iar

N.,

cu

Cheil
se

sattil

si

Tinfarul
15.

si

Buicesti.
s

plaiul Closani.

uneste

la

Poiana cu

Motrifor
si

Roc$oreni
si

cu

catunele:

Se compune din 21 comune:

1.

sorul (Motrul-Sec) ce

Rocsoreni
16.

Varadia.

Brofteni, cu catunele

Bros-

mat

si

el din 2 piraie

Capra
isl

Sdldtrucul, cu catunele:
si

teni,

Boaca, Condulesti, Galeata,

si

Dobra.

De
si

la

Poiana

con-

Saiatrucul, Blidarul
17.

Vargatul.

Orbeni
2.

Capa^inesti.
:

tinua cursul, trecind prin com.

Socoleti, cu catunul

So

Catunele, cu catunele

Ca-

Orzesti
desul.

satele
satul

Vaeni

si

Papri-

colesti.

tunul-d.-s., Catunul-d.-j., Staicul,

La

Apa -Neagra
si

18.

Stingdceaua, cu catunele
-j.,

Valea-Perilor
3.

si

Valea Caselor.
:

meste
unite.

riurile

Bueba

Brebina

Stingaceaua-d.
d.-s.,

Stingaceaua

Cdzdnefti, cu catunele
si

Ca-

De

aci

trece prin

comu-

Birlogeni, Cearingani,
si

Po

zanesti, Jigni^a
4.

Rosia.

nele: Negoesti,
nele, Plostina,
si

Glogova, Catu-

dul-Motrulu!
19.

Insura^ei.

Ciovlrnd$ani, cu catunele
Ilovul,

Corcova, Strehaia

Strehaia,

cu

catunele:

Ciovirnasani, Cocorova,

se varsa in Jiul, in jud. Dolj,

Strehaia, Ciochin^ul,
Siatiniciul-Mare,
si

Comanda,

Ludul
5.

si

Suharul.

la

com.

rur.

Gura MotruluT, dupa

mutyl
afluenfT

Slatiniciul-Mic

Corcova, cu cat: Corcova,

si

ce a primit mat
ca:

Stancesti.
20. Sufifa, cu cat. Susifa.

Cordunul, Pirvulesti
6.
:

Stejarul.

lupca, Cosustea, Husntya, etc.

Crdgueti,
si

cu

catunele

Voloiacul,

cu catunele
si

Craguesti
7.
si

Prejneni.
:

Motrul-de-Jos, plasd jud

}

Mede E.
Gorj
;

Voloiacul, Lacul

Valea-Buna.
si

Ercea, cu catunele

Ercea

hedinti, situate in partea

Resedinfa sub-prefecturel
a judecatoriel este
rurala Strehaia.
in

Poiana.
8.

a judetulul. Se margineste la N.
cu plasa Vailor
si

comuna

Florefti, cu catunele: FloFloresti-d.-s.,

jud.
si

resti-d.-j.,

Basici,

la E., cu jud. Dolj

S.,

Gorj

la la
si

cu plasa Dumbrava;

iar
-j.

Are: 20 scoll primare, conduse de 19 inva^atorT si 3 inva^atoare

nastirl:
trulul.
;

Calieni,
si

Copacioasa,

Gardoaia

Mosneni.
9.

V.,

cu

pl&sile

Ocolul-d.

44

bisericl
si

si

2 ma-

Girbovdful, cu catunul Gir-

Motrul-d.-s.

Strehaia

Gura-Mo
77739 locurl de
padurl,

bova^ul.
10.

Este formata din 21 comune

1.

Girbovdful- Stricani,
si

cu

Biltanele,

cu catunul

Bil-

Suprafafa
hect.,

pi.

este de

catunele: Girbova^ul
11.

Stricani.

tanele.
2.

acoperite
vil,

cu

Govodarva, cu catunele:
si

Bresnifa, cu catunele: Bres-

munca,

pometurf,

Govodarva
12.
si

Valea-Rea.

nifa,
3.

Higiul

si

Pirlita.

sate, etc.

Itnoasa, cu cat.:

Imoasa

Butoeti, cu cat. Butoesti.

Statul poseda in aceasta

pi.

Berdesti.
13.

4.
5.

Circeni, cu cat. Circeni.

Cernaia, cu catunele
VladSsesti
si

Cer-

naia,
6.

Viesi.
:

4 mosil, avind un venit anual de 68011 let. Este udata de riurile Motrul
si

Lupoaia, cu catunele: Lusi

poaia, Ripa
14.

Valea-Manastiref.

Lupa, cu catunele: Lup-

Cosovdful, cu catunele
si

Co-

Husnifa.
Prin

sa-d.

-j.,

Lupsa

d.

s.,

Silistea

sova{ul, Deleni

Tirsa.

plasa

trece

calea

fe-

si

Izvorul.

Digitized by

Google

MOTRUL-MARE
Pestenufa,
$i

W2
cu
catunele

MO'fATKl

15.

Mo^aeni, com.
vifa, plaiul

rur., jud.

Dimbo-

cea;

la S.,

cu comunele

Fintina-

Pe$tenu$a

Stroe?ti.

Ialomita-Dtmbovita,
peste
girlfi

Banului,
la
la

16. Plostina,

cu catunele: Plo?
$i

spre N.

$i

de baile

Una, Cire^ul, Meri?ul

17.

Porceti.

Pucioasa, situata parte pe vai,

Samarinesti, cu catunele:
Valea-Biscricel
$i

parte pe dealuri

cea maT mare

Hunia $i Maglavitul; V., cu com. Dobridorul i E., cu com. Baile^ti. Terenul comunel este $es; se
vechT,
ft-

Samarinesti,

parte pe cimpie, pe malul drept

al

gasesc cite-va movile

cute din pamint.

Valea-Poenel.
18.

Ialomi{ei, la 25

kil.

de

Tir-

Severinesti, cu catunele:

govi$te.

Este udata de

piriul

Mo^eiul,
comu-

Severine$ti,
Cirne^ti.
19.

Valea Alunulul
-

?i

In

raionul

comunel se
Prin
in

aria
fi

care curge prin

net, printr'un

centrul

Dealul-Hire^ei,

Valea-Serejil

canal facut anume.

Sisesti~de-Jos,

cu

catu-

valea Cicioara.

apropiere
afara

Izvore^te din
rul,
$i

comuna

Dobrido

nele: Sise$ti-d.-j., Cainiceni, Ca-

de comuna curge
riul

de

trece prin centrul comunel

ramidari

$i

Noapte$a. cu
catu-

Ialomija, piriul Ialomicioara,

se indrepteaza spre comuna

20. Sisesti-de~Sus,

afluent al Ialomi^eT.

Baile^ti,

curge pana

la

un punct
apol
$i

nul Sise^ti-d.-s.
21.

Se compune din
cu
catunele:
$i

patru

ca-

oare-care cind se

pierde,
Baile^ti

Zegujani,

tune: Mojaeni, Berevoe^ti, Ialo-

apare

in

comuna

se-

Zegujani, Pe^teana, Stroe$ti

micioara

?i

Fieni, cu o popula-

varsa in balta din aceasta

co-

Gardoaia.

Re$edinfa subprefecturel e

in

te de 2000 locuitori. Are: douS bisericl;

?colT; tret

muna.

doua

Pe acest

piriu se afla 4 poin

dreptul

com.

Jumatate din plasa fine de judecatoria oco lulul Baia-de-Arama, iar jumarur. Bro^teni.

mori de apa.
capre
la
;

de^e, din carl unul

?oseleI jude^ene.

Locuitori! poseda multe vite

bo!, vacl, cai,
i

ol.

La
cu
jefuita

inceput
?i

comuna

s'a numit

tate

de judecatoriile
$i

ocoluluT

Se invecine?te
Bela
$i

E. cu com.
la
S.,

Balaceni

se zice

ca

fost
re-

Strehaia

Turnul-Severin.
bisericl ?i

$erbane$ti

de Turcl. Catunul de
cat.

Are

51

15 scoli.

Podurile.

De

Bela
prin

?i

$erbane?ti
pa-

Statul poseda in aceasta plasa

2 mo?iI, aducind

se

desparte
$i

dealurl,

unvenitanual

dure

riul Ialomifa;

de Cucu-

Mo^ei. 187576 cuprindea bridorul, azi comuna

?edin^a este
milil,

Intre anii

Do-

parte.
fa-

de 18000

lei.

teni, prin dealuri $i prin Ialomi-

Are o populate de 966

saQ
serica cu

cioara;

Motrul-Mare,
in

sat,

cu 143 case,
jud.
rur.

o cimpie

de Tfya ?i Runcul, prin $i de Poduri prin riul

oseaua nationals
iar

bi3799 suflete; hramul Sf. Niculae,

plaiul

Clo^ani,

Mehe-

Ialomija, unindu-se cu Podurile

?i

de
la

zid,

fondata
la

la

anul

1802,

dinfi,
$>ani.

re^edin^a com.

Go-

yi\SL

prin

terminate

1804

?i reedificata

Tirgovi^te-Transilvania,

cu
$i

anul 1848 de catre

locuitori!

Cucuteni,

$erbane?ti,
$osele

Bela

comunel, deservita de un
?i

preot
$col>,
fete,

Motrul-Sec,

sat,

cu

102

case,

Runcul, prin

comunale.

dot

cintare{T;
?i

doua

in plaiul Clo^ani, jud.

Mehedin^i

una de baep

a doua de
baeflf

formeaza com. Clo^ani cu satul

Motrul-Mare.

Mo^eiului (Valceaua-),
cea, judejul Dolj, plasa

vltl-

frecuentate de 147
fete;
11

?i

35

Cimpul,

circiuml.

pe care este a^ezata com. Do-

Dupa

legea rurala din

1864

Motrulul (Dealul-),
prin

deal,

jud.

bridorul; se une^te cu valceaua

sunt 587 impamintenip.

Suprafa^a
nel este de
teritoriului

Dolj, pi. Jiul-d.-s., com.

Filial,

Cotobajul
in

?i

impreuna

poarta

comu-

care trece hotarul de V.

comuna Mo^ei, numele de

catre jud. Mehedin^i.

Valceaua-Mo^ateiulul.

arabil, din carl

izlaz.

20000 pog. pamint 20 pog. sunt

teritoriul comu-

Motruna,

(Silitea),

cdtun,

al

Mo{&{ei,
pi.

com.
la

rur.,

jud.

Dolj,

Moia de pe
neT se nume^te

comunel Catina, judejul Buzau,

cu 350 locuitori
$i

Cimpul,
$i

61
kil.

89 case.
jud.

iova
lafat.

la

28

kil. de Crade urbea Ca-

Mo^ei.
de 300 hect,
mo?iilor.

Viile in intindere

apar^in
$i

proprietarilor

Motruna,
tate
$i

vale,

in

Buzau,

Situata pe loc es
vale umbrita de

pe

Mori de aburl se gasesc

proprietatea particularilor.

pe

com. Catina; incepe din localise scurge in piriul Bisca-

doua

dealuri,

se invecine^te
nele

la

N. cu comu?i

MeseriaI sunt:

fierarl

?i

Chiojdulul.

Caraula,

Rudari

Gali-

4 cizmari.

Digitized by

Google

MUTATKI
Se gsesc stine la care se aduna oile din satele vecine.
In

4<'.'J

MOVILA
com.
Barasti-de-Vede,

comuna

se \\n trcl bilciurl

69 palmasT si 94 codasi, stapanind 306 falcT si 58 prajinl. Drumurl principale sunt: la

Pascani, 10
kil.
si

rur.

pi.

Vedea

d.-s.,

jud. Olt, situat in

par tea de

E.

a com. Are

o
si

pe an, pe

marginea

de

N.

kil.

la Cristesti, 2
kil.

,>*

populafiune de 100 locuitorf,

o biserica.

comuneT, pe proprietatea
Valim&rescu.
Prin marginea

d-luT

la

Boureni, 3
satul
si

Mofca era
Mihaiu
ca
si

robilor

lul

comunel trece calea ferata, la o deprtare de 5 kil., unde se afla si o stafie de

drum-de-fier.

Sturdza

de

aci vine

Movila, com.
rohoiu,
satele
hala,
:

rur.,

in

jud.

Do-

astazf sunt mul^I figanl

pi.

Her$a, formata din

in sat.

Baranca, Her^u^ca, MaMovila,

Poiana

si

Slo-

Budgetul comunel e
turi
tueli,

la

veni-

Mo{ca, pddure, de
linga
satul

diferite esenfe,

bozia, cu resedinfa primarieT in

de 10850,97 lef si de 10809,07 lei.

of,

la chel-

cu

acelasT

nume,

Movila.

jud. Suceava.

Vite: 500 vite marl cornute,

milii,

Are o populate de 580 sau 2900 suflete 2

;

fa-

bi-

56 cal, 42 porcl. Comunica^ia se face prin sosele comunale, care pun com.
170
in

Mo{Ca,

pirifi,

format

din
si

vaile

sericT,

cu 3 eintareflf

si

2 pala-

Ienache, Piscul-BabeJ
jud. Suceava;
lasl

Tanase,

mari; 622 hect., 29

aril

pamint

uda

satul cu ace-

satesc; 3441 hect., 56

si

aril

cimp
12

leg&tura:

la S.,

cu soseaua ju;

defeana Craiova- Calafat

cu Hunia.
In timpul

la N.-

V. cu Dobridorul, iar la

S.-V.

nume, strabate soseaua na^ionala care are aci un pod de lemn si, dupa un curs de 4 kil.,
in

800

hect.,

60

aril

padure,
si

proprietaresc;

lazurl

pog.

vie.

care

s'a marit

cu
si

Piriul-lul

Budgetul
niturl

comunel
4153,
lef

la

vesi

razboiului
in
aii

RominoIunie
si

Ienache,

1940
riul

m.,

Razima,

de

lei

banl 10

Ruso-Turc,
Iulie

lunile

735 m., se pierde

suluT,
in

in $esul-Tei-

la cheltuel!

de

1877,

fost stabilite aci

Moldova.
deal,

Vite: 79
cornute,

cat,

4040, banl 21. 453 vite marl

2

regimentele al 10-leasiaI 12-lea

440

porcT,

capre

de doroban^i, bateriile a 2 -a
a 4-a

si

Mo^OC
jud.
intre
riuful,

(Dealul-lui-),

in

si

din

regimentul

al

3 lea

Suceava,
piraiele

satul

Brusturi,
si

526 01. Sunt 226 stupi cu albine.

sat,
-

de

artilerie.

Brustura

Pi-

proprietatea razesilor de

Movila,
Dealul
Cazaci.

jud. Dimbovi^a, pi.

cat.

Mo^ei,
pul,

S at, jud. Dolj, pi.

Cim

bastina Mo^ocl.

Dimbovita,

com.

com.

Mo^ei,
Vez! com.

resedinja

primaries

Mo^ei.
in

Mojocul, sau Valea-lui-Mofoc,

sat,

jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j.,

Movila,

Mojca,

sat,

pe mosia
jud.

si

com.

al

com. Pancesti, situat pe malul

DienefuJ, la 4 de satul Pancesti.
al piriului

sat, pe mosia cu acelasl nume, com. Movila, pi. Herfa,

Cristesti,

Suceava, asezat

drept
kil.

jud. Dorohoiii.

pe dealurile:

Mojca,
si

Surda

si

Coasta-Unei,
piraiele
si

e strabatut

de

Are

i4familiT, sau
:

42
si

suflete.

Are o populate de 120 milil sau o 600 suflete

;

fa-

bi-

Mo^ca, Albia, Ienache

o populate de 360

Loc. poseda

7 cat,

44

vite

serica,

cu hramul
palamar,

Adormirea1

Razima.

mar! cornute, 2
fa-

porcl

7 capre.

Maicel-Domnuluf, cu
si
1

cintarej

Are
282

milii, sail

1470

suflete,

din cari
in
fre-

Mojocul,
Poiana,
intre
teni

ptldure, jud.

la

N.

com.

zid, facuta

de de batrinul Iordache
este
ail

mica

contribuabilT,

locuind

Tecuciu, situata
la

Her^anul.
Satenil improprietarip
hect.,

325 case;

o scoala mixta,
;

drumul ce duce
si
si

Ploscu-

136

cuentata de 30 elevi

o biserica

eel

ce vine

din Buciufn

06
si

aril

pamint;
hect., hect.,

iar pro-

de lemn, zidita
fronie
si

1776 de SoElisaveta, de fel din

la

meni

se intinde

pana

Valea-

prietari!:

1075

58

aril

RunculuT.

cimp
dure.

247

68

aril pa-

Muncel,
i

deservita
;

de

1
;

preot
2 ba-

2 cintareflf
si

o circiuma

MotOCUl,
selor,

piriii.

VezT

ValeaCapi.

Sunt
numit
al

3 iazurT,

din carf unul

caniT

un debit de tutun.
falci

piriu,

com. Poenesti,

Her^anului.

Vatra satului.ocupa 83
si

Racova, jud. Vasluiu.

Piraiele principale ce tree

pe

46

prajinT.
in

mosie, sunt: Her^usca

si

Pujina.
acel ce

ImproprietaritT

1864 sunt
Vol.

Mo^oe^ti,

sat,

facind

parte din

Drum

principal este

Ml* 7. htmrtU Dictionar Q*wfic.

JV

62

Digitized by

Google

MOVILA
duce prin Orofteana
bani.

404

MOVILA-DE-PIATKA

la

Daracu
$i

Viile

plantate

pe

acest
?i

deal

ritoriul satulut Bozia,

zia,
pi.

com.

Bo-

produc
mo^iel

un vin bun
deal,
in

c&utat.

Prutul, jud. Flciti, spre

Veil,

Hotarele
Hreafca.

sunt

S. $i la 3

de

sat, situate pc

Tirnauca, PilipSu^i, Molnifa

Movila,
locul,

jud.
pi

Neamju,
M&rg&sit

prelungirea dealuluT Nucul. Este

inconjurat&

com. M&rgineni,
situat
in

d.-Sus-Mijsatul

cu

$an{ imprejur,

Localitate insemnatS este Movila-Her^ului.

linga

pentru care locuitoril o nuraesc

Cet{uia.
fi

gineni;

urma unor s&pturT

localitate
s'aii

Legenda spune
de Turd.

cS ar

Familia Her^anul, este vechie

in

ftcute

in

f&cutcl

judecatS

Moldova. In 1773, g&sim in pe Vasile Her^a cu

;

mai multe

oseminte omene^tl.
mosie,

Slugerul Constantin Jora

din

acest

Movila (Cochirleanca),
in

Movila-Comoarei, movild mare $i cu multe semne de sipSturi

pe
ea, in

urma cump&rind de la Domnie darea numita, Conifa

de
la {inutul

jud.

Buz&ti,

com.

Cochirspitalului

p&durea de pe

raoia

leanca,
Girla$ul;
|

proprietatea

Her{u?ca, com. Movila, pi. Herfa,

jud. Dorohoiu.

Cern&utuluT, dupS.

are 11 30 hect., mare

?i

stSruin^ele urmate, rinduind

pe

parte arabile

suhaturi.

Herfanul
la

stringStor
(plas&)
$i

de
l'a

bani

Movila-Condrei, moinld, pe mo
Movila, padure de 2325
f

un ocol

acesta reche-

hect.,

$ia

Sujiaraul,
pi.

com. cu

acelai

miindu-1 dator cu banT,

in jud. Ilfov, pi.

Znagovul.
Bac&u,

nume,
pi.

Prutul-d.-s., jud. Dj-

mat

in judecatA.

rohoiu. Este cea

mat mare
are
la
ni.

din-

Movila,

loc,

in

jud.

tre cele 3

movile ce se
.sat;

aflS nu

Movila,
com.

sat,

fecind

parte

din
pi.

Siretul-d.-j.,

com. Gioseni,

situat

departe de

baz5

rur.

Poenari-Vulpe?ti,

Znagovul, jud.

Ilfov, situat la S.

de Vulpe?ti,
duroaica
$i

intre

p&durea P&
Sprc
Bucure$ti-

600 m. de Gioseni, unde se fi fost un cimitir ca tolic. AzI este transformat in

la

circumferin^ de 102

58

c.

m
c-

zice c& ar

Se
tre

zice

c*k

ar

fi

fdcut& de

un boer mare numit Conveli^ii

Valea-Nedei.
ferata.

holde roditoare.

drea ce era intre

consilier

boerl

$i

E. trece calea
Ploe?ti.

domnesc
in

sub
1520

Stefan
(7028),

Movila - Bortoasa,
suprafafS.

movila,

pe

Bogdan-VodS,
Iulie 28.

Se intinde pe o
2785
203
hect.,
locuitorT.

de

podi^ul dealului cu acela^i nume,

cu o populate de

de pe mo$ia Dim&cheni, com. Dim&cheni, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. P^ste cea mai
vila din

Movila-Crucei, movild, pe
pi.

mo?ia

Mo^tenitoril D. H. Vasile au

2670

hect.

$i

locuitoril
cultiv5.

hect. hect.

cite se afla

mare mope aceasta,

Co{u$ca, com. cu acela^T nume,

Prutul-d.-j.,

jud.

Dorohoiu,
dea-

Proprietarif

217

mo$ie.

din sus de sat, pe podi?ul

lulur.

(25 sterpe,

100

izlaz,

2325 pa-

dure,
tot

3 vie).

Locuitoril cultiva
afar&

Movila - Bortoasa,
nume,
pi.

terenul,

de

hect.,

movila, pe mo$ia Co{u$ca, com. cu acela?T

Prutul-d.-j., jud.
aflcl

Movila-de-la-Budu,
nile?ti,

movila,

in

car!

rSmin sterpe.
o
biseric,

Are
Sf.

cu hramul

rohoiu.

Se

spre V.
sat, in
eT

Dode li-

jud. Falciu, pi. Prutul, com.

StS-

pe Dealul-BuduluT,

spre

loan BotezStorul.

vada cur^el din

3
cir$it

apropiere

V. de satul St5nile?ti.

Comerciul se face de
ciumarl.

de drum. Virful
ftcut
$ieT.

este pr&bui

din cauza s&pature! ce

s'a

Movila- de-la-Iada,
teritoriul

movild, pc

Num&rul
119
?i

vitelor

man
de

e
15.

de

de cStrS proprietarul mo-

com.

St&nileti, jud.
Stil-

al

celor mid,

F&lciu. VezI istoricul satului

nile?ti.

Movila, deal
ciu,

$i

movila, jud. F&l-

ftcmd hotar intre comunele Covasna ?i Costuleni, din jud.

Iai.

Movila-Bortoasa, saii MovilaSapata, movila, in jud. Suceava, la hotarul mo$iei Sasca, din

Movila-de-Piatra, virf dt
in jud.

deal,

Tulcea,

pi.

IstruluT, pe

spre M&lini, aproape de $oseaua

teritoriul
i

comunei

rurale Tocsof

Movila de pe acest deal este

Cornul-Luncei
Istrate.
j

$i

de Hanul-luT-

anume pe

acela al c&tunulul
;

mare
se

ridicatS;
la

din virful

ei

s^u Rimnicul-d.-s.

prin

el trece

vede pe $esul

o mare dep&rtare
$i

hotarul dintre comunele

\

Beidant
pie-

Jijief

al

Prutului.

Movila-Cetautia, movila, pe

te

?i

Tocsof; este de naturS

Digitized by

V^OOQlC

MOVU.A-G1URCHKA

405

movila-mAne^tilok

troasa,

are

de unde $i numele lu! 201 m. inal$ime, dominind

$i

rac
|
I

plugul ca

sa

are,

de

cit

juire, in

timpurile

de

navalir!

asupra vailor Sari-GhiolDere

Rimnicul-Dere, asupra satelor

Sari-Ghiol
$i

numa! Dumineca ?i serbatoarea; a$a intr-o Dumineca voind sa are, s'a suit pe virful movile!
?i

dusmane.

Movila-Mare,
I

movild, pe mo$iapi.

?i

Rimnicul, precum

a strigat

la frate-sau

sa!

tri

Verpole, com. Grame$ti,

se

Bervir-

asupra drumulu! comunal cc

]

le

une$te.
I 1

Movila

Giurchea, movila,
i

in
1

mata plugul cu bol. Din intimplare, trecind pe acolo $tefan Voda $i auzindu-1, l'a chemat la sine 51 l'a intrebat ca de ce
ara serbatoarea
;

hometele, jud. Dorohoiti. Pe

ful
ei

afla

infipta o

cruce

mare ?i frumoasa de peatra, pusa de catra un comandant al trupelor ruse$t! in

1849, in amintirea trecerei armate!

jud. Bac&Ci, pi. Tazlaul-d.-j., co

el

spunind

pri-

munele Ripile
c& ar
tate

Bratila, situata

cina Domnulu!, acesta a poruncit

,

pe

aic!,

cu

pe $esul Belciul, unde se zice

fi

sa ia plugul de la eel bogat

prilejul razboiulu! dintre

$i

Ungur!

fost

ma! inainte o ce
nume$te Ceta^uia
de toate par

sal dea celul sarac.

Austriacl.

facuta de nite strain!. Acel

loc asta-z! se
$i

Movila-lui-Dumitru, movila,
i

in
\ ]

Movila-Mare,
cea,
i

deal, in jud. Tul-

este inconjurat

partea de S.-E. a com. Gage^ti,

pi.

pi.

Istrulu!,

pe
;

teritoriul

file

cu $an{uri.
'

Mijlocul, jud. Falciu, in ho-

com.

rur.

Poturul

se

desface

tarul

com. Bozia. Legenda spune

a! lu!
lor,

din dealul Maadem-Bair; se in

tinde spre V., intr'o directfe de
la

MovUa-Her^ului, movild, pemo

$ia
pi.

ca aceasta movila a fost facuta

Movila, com. cu acela$! nurae,

de o$teni! moldoven!
mitru, o
j

Ducare
j
'

S.-E.

spre N.V.,
centrala
;

brazdind
i

Herfa,

jud.

Dorohoiu.

In

capetenie a

partea
S. a

a pla^e!

urma unor sapatur! ce

gsit, la

s'a fecut

era insarcinat de

Voda, pentru
$i

com.

e presarat cu

de mo-

pe aceasta movila. In 1865, s'a

a sta de paza, ca sa observe

vile naturale,

din care una, inalta

bie in

o mic& adincime, o sa lungime de 1 m. 274

;

sa dee de

tire,

cind vor veni

,

de 116 m., domina satele Sari-Iurt

$i

*>i

Tatari! prin imprejurimile locai

Potur

e acoperit cu

de o vechime mare.

lita^e!.
j

verdeaja.

Mo vila- Lata,
de

movila, In partea
|

Movila-lui-Ni{&, movila,
Covurluiu,
cul,
|

in jud.

Movila-Mare, movild insemnata,

I

X.

satuluT

Santa-Maria,

pi.

Siretul,

com.

Pis-

in jud.

Tulcea,

pi.

Isaccea, pe

com. Ringhile^ti, jud. Boto?ani.

in

spre

cat.

Vame^ul.
,

teritoriul

com.

rur.

Luncavifa,

Aceasta movila, situata pe un deal inalt, este un punct insemnat

a^ezata pe o prelungire rasari-

Movila-Mare,
rohoiu,
driceni,
|

movillf, in jud.

Do-

riteana a

dealulu! Sevastin, in

de observable. Legendaspune

pi.

Copula,

com.

$en-

partea de

N.

a pla?e!

?i

cea

ca e facuta

de Tatar!; linga mo vila sunt doua raovil! ma! mic!, iar in partea de E. se vad urmele a doua an{ur!.

pe podi$, aproape dc
$i

calea jude^eana,
|

pe mo$ia $en

driceni-d.-s.

de E. a comune! la 3 kil. spre N.-V. de sat; are o inatyime de 82 m., punct trigonometric
$i

strategic

de rangul
$i

I-iu,

dogirla

Movila-Mare,
Movila-lui
-

movild,

aproape
;

minind

satul

Luncavifa,

Burcel, movila, ce
despre V. a

de Radiul, pe mo$ia Trestiana,

com. Broscau^i, pi. Copula, jud. Dorohoiu este de forma marc
;

Ciulnejul

drumul
este este

judejean
acoperita
?i

se inalja la coasta

Macin-Isaccea;
cu verdea^a
a
servit
;

dealulu!, ce se lan$ue$te

de

la

artificial

N. la S., pe teritoriul
cle$ti,

com. Mi-

$i

veche.

Turcilor

de

cordon

pi.

Crasna, jud. Vasluiu.

ifort).

Pe valea din
lulu!

marginea deaVasluetul
?i

Movila-Mare, movild
de
satul Broscaufi,
cau^i, pi. Copula, jud.

spre

N.
|

curge

piriul

com. Bros
Dorohoiu.

paralel, trece

$oseaua nationals

Vasluiu-Ia^i.

fost

Despre aceasta movila se po

vestete in localitate urmatoarea

tru

ma! inainte deschisa, pen care s'a numit $i Bortoasa.

in peri ferie la

Are 134 m.
$i

baza

legenda: EraQ 2
gat
i

fra^i,

unul

b<>-

6 m. inal^ime Se zice ca moa fost cu

Movila-M4netilor,/^/7^, jud. Bacau, pi Tazlaul d.-j., com.Bratila, situata pe $esul Mane^ti. Se zice ca ar fi fost facuta de un vechiQ Domnitor spre a servi de aparatoare la hotare. Aic!
s'au gasit o
arcur!, etc.

altul

sarac. Cel

bogat
sa-

vila
si

mult ma! inalta

mul^ime desage^!,

nu

se indura sa

dea

celu!

ca scrvea ca punct de strc

Sub movila

se afla

Digitized by

Google

MOVILA-MIRESEI

406

MOVILA-SAPATA

pe?ter3, facuta o data cu

vila,

mofi

Movila-Miresei,
pe
ila,

sat, jud. Braila,

Teritoriul com. e format din

dealurl, carl se ridica cite pu^in

in care

insSn'aputut intra
mult
s'ar

{annul
la

de
kil.

V.

al

lacului

nimenl.

Mai de

Iazul,

30

de ora^ul Brape locul unde

fa-

de

la

Prut spre

V. Sesul

Pruni-

sapat o groapa spre a se putea

scobori intr'insa, groapa care se

infiint,atala 1879, cu ocazia

tuluT are 90 metri deasupra

improprietarirel,

velulul
rile

MariT Negre,

iar dealu-

vede

?i

pana

asta-zT.

se aria

tirla

Mototole^ti.

cele mai inalte din com. nu

Are o populate de 242

tree peste

150 m. deasupra

ni-

Movila- Miresei (Mototolea),

com. rur., jud. Braila,
situate
pi.

milii,

sau 1030 suflete, locuind

veluluT Marif.

Ianca,
la-

in

190 case; o biserica, cladita

la
1

Centrul
10
kil.

com.

se

gase^te

la

pe loc

?es, la

V. de

de locuitori de
1

1890, deservita
cintarer, ?i
1

de
o

tirgul $tef&ne$ti.

cul sarat Seaca.

preot,

paba-

Are
hect.
milif,
$i

suprafat^a

de 6902
fa-

Suprafafa
hect.,

com.
carl
loc.

de

2288
1029

racliser; 2
etj,

$coale,

una de

o populate de 624

cu

o populate de
161

infiin^ata la

1893, frecuen-

sau 2733 suflete.

bu-

suflete,

din

contrib.

tata
fete,

de 63

elevi, $i
la

a doua de
frecu-

Calitatea pamintului este

na.

Sunt 353
din 1878
;

improprietari^T

infiint.ata

1836,
1

neimproprietari^! mat

entata de

15

eleve;

moara
de 220
2
asinT,

sunt

13.
:

de
biserica, cu
sfinjilor,

vint.

Pe malul Prutulul i in albia sa se vad stincT de pietre calcaroase de unde se ?i scoate

$i

Are o Dumineca
1

hramul

Suprafa^a
hectare.

satului e

se fabrica var
:

sunt 2

carieri
i

zidita

de

insemnate
cornute,

la

Damachi
carl

Leh

locuiton la 1889,

deservita de

Vite sunt:

preot

?i

cintaref; 2 ?coale,

1300

v.

530 1600

cal,

ne?ti

Maghistan

produc

01 $'1284

aproximativ 280000

kilogr. var

una de

baefi, infiint^ata la

1884,
i

rimaton. Sunt 30 stupl cu albine.

pe an.
Intinderea locurilor
e
cultivate

frecuentata

de

80

elevi,

a
la

Partea de E. a satului de pe
malul lacului Iazul, se nume^te
Mototole?ti.

doua de
1884
1

fete,

mfiint^ata

tot

de 4869
ima?,

hect. finefe,

859

$i

frecuentata de 16 fete;
vint;
1

hect.

685 hect.

padurc,
salcie

moara de

brutarie,

parte de stejar, parte de

10 circiumT. In com. suit

piafa.

Movila - Pescarului,
6
strade
?i

deal,

in

de

Prut.

partea de
pi.

a com. Pogane^ti,

Are 4

bisericT, deservite
$i

de

Podoleni, jud. Falciu, pe a

4
$i

preofl

cintarefl; 2

?coli

Vite: 606 boT, 421

taurl,

vacl,

15
jna-

caruT coasta
$ezat satul

de

E. se afla
;

mixte, conduse

181 vifel, 526 cal, 2

Pogane^ti

se pre-

de 2 inv^tori frecuentate de 94 elevi

si
;

garl,

1603

01,

294
la

rfmatori.
la

Budgetul com. e

venituri

de 5590

leT,

$i

cheltuell,

dc

4755 lei. Drumurl

?irar,i,

lunge?te de la N. la S., for mind culmea^esululPrutul, pana la locul numit Gura-Vaei, unde este curmat de o vale.

10 eleve; 9 circiuml
5

8 iazuri;
i
1

mori
iaz.

de apa

pe Prut
11

pe

In
ciant,!

comuna sunt
$i

comer-

la

Scorjarul
la

Nou
Dela la

spre N. (12

kil.);

cat.

Movila-Ro^ie, movild, pe
toriul

teri

9 meseria^I. Vite sunt: 1060 boi

cat,

?i

vaci,

spre N.-V. (12

spre

kil.);
kil.)
;

com. $uletea,
ridicata

pi.

Mijiocul,

Sute?ti,

V. (14

jud. Falciu, despre care se zice

3800 o! $i 240 porci. 250 Loc. poseda 70 stupl cu albine.

Ianca, spre S.-V.,prin Gola?ei,

ca ar

fi

de

tefan-cel-

Comuna e
mul

strabatuta de
$tefane$ti
-

dm

(14

kil.);

la

gara Muftiul, spre

spre
S.,
tra-

Mare. Spre S.-E. de aceasta

vila este loc deschis.

mo

mare

RadSuti

E.

la

Urleasca,

(Dorohoiu).

versind calea
cure$ti,
la

ferata

Braila-Bukil.)

Budgetul com. e

la

venituri

pe

la cant.

125 (10

Movila-Rupta, com.
tea de N. a
pi.

rur., in par-

de 6000

lei;

iar la cheltuell, de

Scor^arul-VechiG,spreE., prin

$tefane$ti, jud.
91

6450

lei.

cat.

Comaneasca (12 kil.); la Roman, spre N.-E. (10 kil.);

spre E. (30
e
kil.).

Boto?ani, in dreapta

de-a lundin

gul

Prutulul.
:

formata

Movila-SapatS,
la

movila,

situata

la Braila,

satele

Lehne^ti,

Maghistan,

N. pe
s.,

teritoriul
pi.

com.

CrSciu

Comuna
prin
ilor.

lnfiinfata la

1878

Lehne?ti-Raza$T, Lehne$ti-Ri$ca,

nel-d.

Siul-d.-j., jud. Olt,

improprietarirea lnsura^eIn acest loc mal inainte se

Movila-Rupta (Damachi), Ripiceni, Sarata (Jovirteni)

?i

pe

cimpia

numita Burdeanca.
Batainsu?i

Zaha-

aflau tirlele Mototolea.

reni

(Caraiman).

Legenda spune ca aid, lionul sacru, comandat de

Digitized by

LiOOQ IC

MOVILA-$APTE-FRASINt

407

xMOVlLELE-tN$IRATE

Ipsilante, in fuga lul catre Dra-

boaie,

pe

la

171

1,

din

ordinul

in jud. Tecuciu, pi. Birlad,

com.

ga$ani,
Turcil.

ar

fi

avut o lupta cu

Vorniculul

Lupu

Costachi, care

Movileni.

se retrasese la m&nastirea Bursuci

$i

de

aict se

apara contra
aceste

Movilele,
lului

tin

sir de ridicitturl de

Movila-apte-Frasini, movild, situate pe deal intre com.: Micle^ti,

Tatarilor,
locurl.

cari

pradau

p&tnint aflate

pe culmea dea-

ce se prelunge?te intre sa-

din jud.

Vasluiu

$i

Gu
Movile (La-),
pi.
j

tele Hri^eni,

dincom.Manoleasa,
pi.

ge?ti, dinjud. Falciu, pi. Crasna,

deal, jud.

Roman,

$i

Volovajul-Stroici,

Ba$eul,

servind

de hotar intre mobile Micle^ti, Pope$ti $i Gugea.

$i

Siretul -d.-j.,

com.

Strunga,

jud. Dorohoiu. Ele sunt

lurite
fi

de

fe-

spre N.-V.
i

de satul Movileni.
sunt 4

marimi,

$i

se zice ca

ar

Pe acest deal

movile

ramase dintimpulunulrazboiu.
4

Movila-Turcului, sau Monete, mofie particular^, de400 hect.,

in jud.
pi.

inalte facute din timpurl vechi.

Covurluiu, com.Tuluce^ti,

Movile (Patru-), movile, aproape

una de alta, pe teritoriul moieJ Vame?ul, com. Piscul, pi. Siretul,

Siretul.

Movila-Turcului,
pdtnint
satulut
reni,
pi.

ridic&turU de

jud. Covurluiu, la hotarul mo^iei

Movilele, doua movile, ridicate pe culmea unul deal de pe mo$ia Mileanca, com. Mileanca, pi. Prutul-d.-j jud. Dorohoiu sunt destil de marl $i de forma re;
,

artificials,

pe

teritoriul

Hanul-Conachi.

gulata.

Andrie?eni, com. Iepu

Turia, jud.
Ia$i,

care

Movileanca,
rul,
i

cdtun,

al

com. Ama-

Movilele
Dersca,

Breazulul,

movile,

dateaza din timpur! foarte vechT.

jud. Buzau, cu 20 locuitorl

spre N. de satul Dersca, com.

pi.

Se ma)
tificiale

afli inca

doua movile
nicT

ar-

4 case.
sat,

Berhometele, jud.
$i

pe

teritoriul acestei

co

Dorohoiu, una pe virf

alta

pe

mune, ins& nu au

o numire.
pendinte
Balta, jud.
sufl.

Movileanca,

facind

parte

coasta de E. a dealulul, inalte

din com. rur. Ridule^ti-Resim-

de 3V2 m.,
la
virf.

$i

ambele pr&bu$ite

Movila-V4meI,
Braila, cu o

cdtun,
pi.

nicea, pi. Mo$titea, jud.

situat la N.

Ilfov,

de com. Osman,

de

Filitis

$i

servind
i

populate de 37

de hotar
hova.

intre jud. Ilfov

Pra-

Movila-Verde,

deal, in jud. Tul-

Se intinde pe o suprafa^a de
225 hect., cu o populate de 80
locuitorl.

Movilele-Catrei, movile, in numar de 3, pe mo?ia Cordareni, com. cu acela?f nume, pi. Prutul-d.
j.,

cea, pi. Istrului, com. Beidant,

jud. Dorohoiu.

Una

se

prelungire de S.-E.

a dealulul

afla

spre S. de Satul-M&nastirei,

Solugean; brazdeaza partea cen

trala.

D-l
hect.

G.
$i

Z.

Nicolau

are

180
1

avind ginea
21
j i

40 m. circumferin^a
RadiuluT,
la

la

a pla$el

91

satul Beidant e a$ezat

lele
lui

de E. a com. la poa
e

locuitoril

45 hect. Pro1 1

baza, iar 2 spre V., catre mar-

prietarul

cultiva

hect.
izlaz,

(3

avind

fie-care

de V.

o movila inalta

dominat dc de 100 m. $i
;

hect. sterpe,

62

hect.

m.

baza.

hect. padure). Locuitoril cultiva

acoperita cu verdea^a

e taiata

tot terenul.

Movilele
vitelor

Inirate,

sir

de

de drumurile comunale BeidantIlamangi $i Ciamurli-de-sus

Numarul
97
$i

marT e de

movile, in jud. Tulcea,

cea,

pi. lsac-

al

celor mici

de

87.

pe

teritoriul

com. urb.

Isac-

Ivan-Ce$me.

cea, situate in partea

de N. a
intr'o di-

Movileanca,
Movila-VIrcolici, punct ridicat
geodesic, in jud. Covurluiu,
pi.

mosie, in jud.
cat.

Bu-

pla^ei

?i

cea de

S.-E. a com.;
$i

zau,

com. Amarul,

Movi-

incepe cu Vizir-Tepe,
rec^ie

leanca.

Are 400
$i

hect., cea

ma!
s'a

de S.-E. setermina lapoa;

Horincea,
deal
i

com.

Rogojeni,
Brailel

pe

mare parte
finea^a

arabile, apof pufina

lele Dealulul- Nicoli^elulul

artificiale,

sunt

linga

drumul

izlaz.

Prin

dota

facute

de

locuitorl,

desp&rfit in 3 par{! egale:

Mo-

sub TurcT.

Movile

(La-), loc
pi.

izolat, in jud.

viieanca-Carbunescu,

Movilean

Tutova,

Tirgul, la inarginea

ca-Danescu
neanu.

$i

Movileanca-Palti-

Movilele-Inirate,
vile,
in

sir

de 8 mopi.

com. Iepureni. AicT se ved patru movilf, cart, spune legenda, sunt ridicate in urma unoriaz

jud. Tulcea,

Isac-

cea, in partea

de V. a
rur.

el, $i

pe

Movileanca, p&dure, a

statului,

teritoriul

com.

Luncavi^a,

Digitized by

Google

MOVILELE-MARI

408

MOVILENI

spre V.
dealurilor

de
;

sat,

pe

la

poalele

Are o populate de 314

flete
;

su-

incepe cu Movila-Ma-

2 bisericl
$i

una

in

Movi-

dup& numele unuT proprietar. situat pe valea dintre dealu

:

re; sunt artificiale.

leni-d.-s.
d.-j.,

a doua in Movilenii

rile

Co^erile

$i

Movileni, printre
Movileni, cc

deservite de 2 preofT
;

care' trece

plriul

Movilele-Mari, movile, aproape

una de alta, pe deal, spre V. de satul Piriul-Negru, com. Lozna,
pi.

cintSreflf

o ?coal, care dateaza*

5 5 copil.

formeaza"

douS

TazurT marT.
767
fa

din

866, frecuentate de

Are o suprafa{& cam de

hect.
milif,
$i

LocuitoriT sunt vechT

rzeT.

o populate de 52

Berhometele, jud.
linga"
afla*

Do

LocuitorT improprietari^I din

sau 252 suflete. Este

re
bi-

rohoiil;

movile se
lije

una din aceste maT multe movic5,

1864

sunt

183,

iar

din

1879
cir-

?edin{a com. AicT se afl5: o

sericl, zidita la
infiin^atS la
1

sunt 30.

1804; o
1,

$coala

mid; legenda spune

f&cute
$i

ele

Comerciul se face de 6
ciumari.

87

frecuentate de

sunt

din timpurile r&zT&tariT.

32-elevT,
la

?i

casele propriet^ei.

boaelor cu TurciT

Budgetul com. e
$i

veniturT
lei,

In acest sat

La movile > (dupS

I,

la eheltuelT

de 3139

35

cum

scrie in Letop., torn.

p.

Movilele-Ruginetilor, movile, in num&r de 3, in jud. Putna,

care, dupa*
fi

banT.

LocuitoriT

posedS: 150 plu

5

151), a urmat r&zboiu intre Alexandru-Voda $i Petru-Aron

cum

zice legenda, ar

gun de

fier,

de lemn, 4
rachiti
;

ca-

Voda

la

anul 6963 (1455), luna

invins

din timpul

luT

Vlad-f epe$.
de

zane de fabricat
235 vacT, 63

2 boi.

MaT, in care r&zboiu, a

caT,

98

lepe,

95

Petru-Aron.

Movileni, com.
situate
Jijia
$i
:

rur. f in partea

minzaJT, 65 minzate,
3
taurT,

127

vi^eT,

V. a pla>eT Copoul, jud.

Iai,
riul

armSsarT,
$i

pe dealurile dintre
Bahluiul,

83

berbecT

1 149 01, 180 porcT; 150

Movileni,

sat, in jud.

Siretul-d.-s.,

Roman, pi. com. Strunga, spre

?i

formats

din

stupT cu albine.

N. de balle Strunga,

la 7

kil.

satele
ne$ti

Movileni, Larga,
Potingeni.

Romi
intin-

Suprafa^a intregeT com. este

de

ele.

Este a$ezat pe

deal.

?i

Are o
$i

de 2506 hect.
Intinderea viilor este de
hect.
$i

Are o populate de
45
miliT,
1
1

112

fa

dere de 6200 hect.

late de 411
suflete
familif,

o popu-

sau 537 suflete, din can

;

sau

1900

55

ariT.

contribuabilT

bisericS dc

Pe marginea de S. a acestei com. trece calea feratS. Iai-Po-

La 1875, com. finea de Cozme?ti, unde era $i re$edin{a.

Este str&b&tut de o ?osea
ce trece prin mijlocul Movilenilor-d.-s.,

lemn.
Satul se maT nume^te
?i

Mo-

vileni-Raz^i.

precum 51 $oseaua nafionala\ Marginea despre N. este udata de riul JijieT, iar cea despre S. de riul Bahluiul. Are 4 bisericT, deservite de
dul
-

IloaeT,

Spre N. de acest
tul eel

sat

$i

linga

avind o intindere dc

dinsul, se v&d ridicate, pe punc

6 kil. $i 200 m., in direcfia N.-S. Aceasta are maT multe ramifica^il in

maT

inalt al unuT deal,

interiorul

com.
la

?i in

di-

4 movile marl de p&mint dis puse in forma unuT drept-ungliiii.

preofT, 5 cintaretT

$i

ecle-

ferite sate l&tura?e,

N.

S
Movileni, sat, pe mo?ia cu ace la?T nume, jud. Suceava, com.
Ciumule^ti, a^ezat pe coasta dea
luluT Movileni.

siarcT;

conduse de 2 inv^tor! $i frecuentate de 66 2 morT de aburT $i 2 de elevT

2
$colT,
;

Se m&rgine$te
Cozmesti,

la

N. cu com.
printr'un

desp^r^ta*
,

drum
la V.,

la S.

cu com. Umbrare$ti
toat&
in-

apa.

cu

riul Siretul in
$i

Are o
sau

populate
suflete,

Budgetul com.
71
banT, la

de 8546 veniturT $i 8468

e

leT,

tregimea com.

la E.,

cu com.

de 35
rica
?i
$i

familiT,

143

let

Barcea, de care se desparte prin

din carT 25 contribuabilT.

Bisc

37 ban!,

la eheltuelT.
1

Valea-AdincS.

$coa1a din Negote?tiser

acestuT sat.
3
ftlci

Vite: 2038 vke mart cornute,

vesc

2350

oT,

165 caT$i 281 rim&tori.

Movileni,
pi.

sat,

in jud.

Covurluiu,

Vatra satuluT ocupS

i

Siretul,

com.
1

Fileti.
;

Are 28
o bise-

10

prj.
d-luT

Movileni, com.
2

rur.

In

jud.

Te
Mo-

familiT,
ricl.

sau

14 suflete

Mo$ia, proprietatea

Em.
109
ftlci

cuciu, pi. Birladul, compusa' din

Mor^un, are o intindere de

falcT
$i

c&tune: Movileni-d.-j.

$i

60

prj.,

din carT 70
ftilcT

vileni-d.-s., situate
al

pe malul sting
kil.

Movileni,
Movileni,

sat,
pi.

in

centrul

com.
Ia$i.

cultivabile,

20

padure,

10

SiretuluT, la

15

de capi

Copoul, jud.

ftlcT fina{ ^i

restul neproductiv.

tala jude^ului, spre V.

MaT

inainte se

numeaBa?-Ceaus,

lmproprietari^T in 1864 sunt

Digitized by

LiOOQ IC

M0V1LENI

4W
13 palmasl
91

MOVILIJA

fruntasl,

2 co-

m. spre N. de Movileni-d.-j.
aci se

De
fru-

Viea se cultivS pe 365 hect.

da$I,

40 prj. duce principal Un singur drum

stapinind 52
falcl,

deschide o

privire

Budgetul com. e

la veniturl

moasfi spre N.-V. Spre N. e $esul-Furcenilor, iar spre V. lunca

Siretulul,

la

Camirzani

(1 V*

kil.).

de 5729 let, 43 ban! si la cheltuelT, de 5484 lei, 17 banl.

Movili^a, catun,
lasi

pana

in jud. Putna.

Movileni,
pi.

sat,

in

jud.

Tutova,
Ciocani,

Are o populate de 640

flete,

subi-

Pereschivul,

com.

locuind in 169 case; o

spre V.
141

de

satul Ciocani.
si

Are

serica,

cu hramul

S-^if

VoevozT,
calugar

locuitorl

40

case.

zidita la

1862

de un

grec

si

care s'a reparat de doua

in com. cu acenume, jud. Putna. Are doua biserici, una parohiala cu hramul S-$iI Impara^I, si a doua filiala, cu hramul S-{iI Voevozl;

Movileni, stafie de
Iasi,

dr.-d.-f*, jud.

on.

o scoala mixta, frecuentata

cir-

de

pi.

Copoul-Turia, cat. Mo-

Comerciul se face de 3
ciumarl.

18 copii.

vileni,

pe

linia

Iasi-Dorohoiu,
la
1

pusa in circulate

Iulie

896.

Movili^a, cdtun,

al

com. Cochircu

Se

afla

intre
si

stabile
(8.6

Cucuteni
kil.). Inal-

(13 kil.)

Larga

{imea d'asupra
a fost
stajil

nivelulul

maril

Movileni-Razai, numire, cese mal da satului Movileni, din jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com.
Strunga.

leanca, jud.
cuitorl
si

Buzau,

60

lo-

14 case.

de

68.54. Venitul acestel

fost

Movili^a, cdtun,
nesti, jud. torl

al

com.

Gavalocui-

381

pe anul 1896 a lei, 85 bam.

de

Buzau, cu 20

Movilifa, com. rur., in jud. Putna, pi. $usi{a, numita ast-fel de la

movila linga care
este situata.
situat satul

si

6 case.
sat,

Movileni, deal, jud. Suceava, d'a

supra satului cu acelasi nume.

Movilija,

facind

parte

din

Pe malul pe care e

com. rur. Dridul-SSrindarele, jud.

Ilfov, pi.

Movilija, pamintul este in

mare
viilor,

Mostistea,
in

situata

la

Movileni, mosie, particulars, de

572
pi.

parte argilos, iar in dosul

este negru.

S.

de Dridul,

niste

locurl

hect.,
Siretul,

in

jud.

Covurluiu,

smircoase, formate de Valea-Ca-

com.

Filesti.

Distan^a com.

de resedinfa
kil.,

lugareni.

sub-prefecturel e de 4

iar

Movileni,
leni.

mosie,

statuluT, in

judeful Tecuciti,

comuna Movi-

de capitala jude^ulul de 32 kil. Se compune din catunele

Chejcani, Freca^ei,Movili^a(unde
e
si

Se intinde pe o sufrafa^a de 900 hect., cu o populate de 250

locuitorl.

Inainte aparfinea manastirel

Statul cultivS
sal

prin arendasii

Neam^u.
Movileni-de-Jos, sat, facind parte din com. cu acelasi nume,
pi.

primaria comuneT),

si

Tro-

284

hect., rezervind
izlaz.

30 hect.
aii

tusanul, numit ast-fel de la fostul

schit Trotusanul, situat linga piriul

pentru

Locuitoril
15 izlaz.

600
de

hect., din carl

Careona.
fa-

Are o
25 copii.

scoala, frecuentata

Birlad, jud. TecuciQ, asezat

al

Are o populate de 527

milil,

sub malul sting

in

Siretulul,

si

sau 2008 suflete, din carl

in 480 una paro-

Numarul

vitelor

marl e de

partea de

S.

a lunceT

for-

363 contribuabill, locuind

case
;

mate de acest
flete,

riu.

trel

bisericT

Are o populate de 288

locuind in 146 case; o
serica cu

subi-

hiala,

cu hramul
filiala,

S-JiT

Imparafl,
S-^if

264 si al celor raid, de 953. Comerciul se face de 1 circiumar si 1 hangiu.

Movilifa, movild, d'asupra dealulul
luiCk,

a doua,

cu

hramul
Sf.
;

hramul

S-^ii

Voevozl

VoevozT
tot

in cat. Movili^a, a treia,

o scoala,
{ator,

condusa de un inva3 cir-

filiala,

cu hramul

Nico-

cu acelasi nume, jud. Vaspi.

frecuentata de 33 copiT.

lae in cat.

Trotusani

o scoala

Funduri, com. Scheia,

Comerciul se face de
ciumarl.

mixta, frecuentata de 18 copiT;

3

avind

o
si

grosime

la

baza

de

circiuml.

Meserias! sunt:

2
2

fierarl,

o inalfime de 45 m. Are forma unul con. Se zice

ra.,
f

180

Movileni-de-Sus, sat, facind parte din com. cu acelasi nume,

jud. Tecuciu.

rotar,

3 lemnarf,

morarl

si

ca a fost mult ma!

din cauza arSturilor

inalta, dar,

13 fabrican^i

de rachiu.
31

ce

se fac
for-

Vite: 384 boT, 243 vacl, 122

cal,

pe dinsa,
mate.

s'a micsorat.

Este

Aid

este resedin^a comuneT.

deal,
la

938

01,

capre

si

446

mats din pamint

si pietre sfari-

Este situat pe

600

porcl. Stupl cu albine sunt 288.

Ar fi ftcuta, dupa legends,

Digitized by

Google

MOVHTfA
de c&tre Stefan eel-Mare, Domnul MoldoveT,

110

MUCHIA

Limitele
N., c&tunul

comunel
Podi?orul,
,

sunt:

la

proape de podul ?osele!

covul
Giuvare^ti, din

CoraGir-

cam

in

acela?!

ce fine

bia-T.-M&gurele, intre com.

i

timp, pe cind

s'a zidit biserica

de com. Birla
feni; la

la

S.,

com. Tudin

pi. Bal-

din Scheia

scopul pentru care

V.,

com. Icoana,
la E.,

ta-Oltul-d.-j., jud.

Romanafi.
parte din
Oltul-d.-j.,

a fost ficuta era de a servi ca punct de observafiune, pentru

invaziunile Turcitor $iT5tarilor. Din virful acestei movile se

jud. Olt,

de care este despSrfita

prin riul

Vedea

$i

com.
7 kil.

Mrene^ti,
com.
rur.

sat, facind

Miro?i, la o departare

de

Crefeni, pi.

Intinderea comune!, cu mobile

jud. Vilcea.

Are o populate
la

de

poate vedea
direcjiunile.

departe

in

toate

mo?tene$t!

?i

particulare aflate

pe dinsa, este cam de 850 hect.

Proprietarul
principal
este

710 de Eromonahul Rafael

(data

locuitor!; o biserica, fondata

1781

dup&

clopot).

LocuitoriT

Movili^a, deal, ramificatfe a dealulu!

d-nu

N.

Butculescu,

care po-

catunulu! sunt mo$neni.

Mogo?e?ti, jud.

Vasluiu;

seda 500 hect.

treceprin partea de S.-E. a com.

Scheia

?i,

de

la

un

loc,

ia nu-

Num&rul locuitorilor improprietarifi dup& legea rurala este

de 39.

Muce^ti,
$!-a luat

sat,

in

jud.

R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, cat. com.Buda.

marmirea de Dupaita, ginea com., de Dealul-Fagulu!, unde se zice cS in vechime a

iar catra

numele de

la cat.

Mu-

Are o populate de
milii,

179

fa-

ceti,

com. D&nule?ti, Jtngacare

sau 797 suflete, din

;

carl

se

afla\

E
r

aezat
\'a

pe

riul

R.-

fost

un

sat,

numit Fagul.

[43 contribuabili

dou&

biserici,

Sarat, la
re$edin{a\

kil.

N., de cat. de
hect.
intin-

una

in

com. de re^edinfa Mo-

Are 400

Movrea,
plaiul

muntc, jude^ul Mu^cel,

Nuc^oara. Vezi Galbina.

com.
rur.,

de zid, a doua in cat. o $coala freBade?ti, de lemn cuentata de 20 elevl o moara

zaceni,
;

dere,
mili!,

$i

o populate

de

71

fa

sau 312 suflete, din can

86 contribuabil!.

Mozaceni,
Gala$eti,

pe

apa
pi.

cu aburf.

Drimbovnicul,
la

jud.

Arge$,

Vite
!

592 vite mar! cornute,

oX
$i

Muceti,

sat, jud. R.-S&rat, plaiul

19

kit.

de com.

55 ca*>

rur. Coste$ti, re$edin{a sub-pre-

322 3364 Budgetul com. e dele! 2078,

porcT.
$i

Rimnicul, [com.

Dnule$ti,
sting

in
al

partea de V., pe malul

fecturef,

59 kil. de Pite?ti. Se compune din 4 sate BabaRoaga, Dumbr&veni, Misci ?i

?i

la

ban!, 25 la venitun

dele! 2049,

riulu! R.-Sarat, la 3900 m. spre

ban! 97,

la cheltuell.
:

V. de
le?ti.
$i

Drumurl
la
?i

oseaua judefeana
spre com. Tufeni

de re?edin^a, DanuAre o intindere de 14 hect.,

cat.

Moz&ceni, cu o populate de 430 1620 suflete, din familiT, sau

carl

N.

la S.,

o populate

de 119
o biserica

familiT,

la E.,

$oseaua vecinala. spre

sau 406 suflete,

contribuabil!;
preot,
1

din car!

114

410 contribuabili. Are o bisericS o coal primary un spital rural cu 30 pa; ;

cat. Bade^ti.

cu

cintaref

?i 1 paracliser.

Mozaceni,
rur.

sat, jud.

Arge$,

pi.

turf.

G&la>e$ti, facind parte din

$i

com.
bi-

Mucheni,
rul,

sat,

pe muchia
com. spre N. de

BaldoNazisatul

Vite sunt: 2100 boT

vadf,
01,

cu acela^I nume. Aci este

primarie!.

vine$ti, jud. Br&ila,

la
1

450

cai,

10

mSgarf,

6510

re?edinfa

Are o

kil.

50 capre si 455 rimStorf. Budgetul com. e la venituri de 5894 lei, ?i la cheltuelf, de

serici, cu hramul Cuvioasa Pa-

Nazirul.

Acest sat
vii
?i

n'are vatii
37

raschiva, deserviti de 2 preoj!

?i
1

regulate Pe o intindere de
hect.

cintaref.

sunt
?i

prin

ele

67
sa-

4155

let.

case

3 circium!. Populafia

Mozaceni,
Mozaceni,
com. rur.,
la

moste,

in jud.

?i

pi.

tului e
suflete.

de 37

famili!,

sau 234

V. pl&?e!

Teleorman, proprietatea
Butculescu.

d-lu!

N.

Teleorman, jud. Teleorman, pe

Valea-Vede!, la punctul unde se
varsi
piriul

Are o

intindere de

Locuitoril posed: 50
vite

cai, 14
01,

500 hect.

mar! cornute,

no

Vedea.
catun,

Cotmeana in riul Se compune dintr'un

situat
la

rimStor!; 38 stup! de albine.

Mozocul,
geni.

lac, in jud. Ialomija,

pi.

BSde?ti,

V.
Cot-

Ialomifa-Balta, lingS satul Giur-

Muchia,

\ra/,

in partea de S.-E.
Braila,
?okil.

Moz&cenilor,

ling&

piriul

a com. Cotul-Lung, jud.

meana, unde acesta se impreunS

cu Vedea.

sub muchia Baldovine$ti pe

Mozolea,

baltd, in valea Ur$i, a-

seaua Braila-Focani,

la 5

l /s

Digitized by

Google

muchia-cApraretil

4J1

MIJKKKASCA-DE-SUS

spre

S.

de

satul

Cotul-Lung.
,

trasura.
la

Acest vuet provine de

de piatra, ce se
I

Are o populate de 660

cuitorT, din
abili,

lo-

Vatra satulul e de 20 hect

cu

straturile

carl

130 contribu;

populate de 27
395 suflete, locuind

familiT,
in 55

saii

afia

sub pamint.
coasta,

locuind in 160 case

bi-

case.

serica foarte vechie;

scoala,

Sunt doua circiumi.

Vite:
cornute,

Muchia-Sabarului,
care se afla
bozia,
pi

pe
Slo|

infi'm^ata

la
;

1858,

frecuentata

150

cai,
,oT

230

si

730 vite marl 20 rim&torf

1

situat

satul

de 85 copil
80
vacl,

2 morl.

Sabarul, jud.
al riului

Ilfov,

Vite sunt:
125

10

cat,
si

100 bol,

pe malul sling

Sabarul.

capre

300

oT.

Muchia Caprareful, trup de pMure al statului, in intindere de

-

Incepe din com. Bolintinul-dinVale,

Cea ma! mare parte din

I

lo-

despre
S.,

N.

si

se intinde

cuitori sunt
tari{i

clacasi, impropriesi

450 hect., situat

formind,

in

com.

Sur-

spre

plna aproape de com. 40

kil.

la

1864
li

insurant de

la

patele, pi Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

Straini!) .breni, pe odistan^ade

1880, carora
in
,

s'au dat

500

hect.

impreuna cu trupurile Melcera (601 hect.) si Culmea

Dealulul- Stejeretul
(821 hect.),

Pe aceasta muchte sunt tnsirate numai sate

aproape
si

mosia Muereasca.
In raionul

com. este un

izvor,

sau

Mitul

gradinl ale locuitorilor

din
|

numit La-Preda, cu apa minerals con^inind pucioasa.

padureaManastireni-

pi.

Sabarul.

Frince?ti.

Mucuca,
Muchia-Cornetului
si

moviltl

insemnata,

in
pi.
I

iar toata

Vatra satulul are 75 hect., comuna, 507 hect.

Muchia

partea de N. a jud. Tulcea,

Isaccea,
rur.
si

O
si

sosea vecinala uneste

a-

Corbului, doua dealurl cu direcfia de la E. spre V. catre riul Oltul, in com. Cucuefi, pi.
Oltul-d.-j
,

cea de mijloc a com.

la 2
kil.

ceasta com. cu Muereasca-d.-s.

Luncavija,
sat,

spre

dS

in

calea
-

na^ionala

Rimla

S.

de

pe o prelungire N.
Oltoiul,
si

nicul- Vilcea,

Riul-VaduluT,

jud. Olt, acoperitecu

a dealuluT

intre plaiul

Gura-Valei.
Veniturile
se urci la
I

paduri.
tiva

Pe

parte din ele se cul-

Luncavifa

Valea

StupineT.

si

cheltuelile
lei.

com.

cereal e.

Are 47 m.
trie

si

e punct trigonome
al

700

de

rangul
si

3 lea,

domi-

Muchia-cu-Bani,
Buzau,
rasti,

colina, in jud.
cat.

nind
si

piriul

satul

Luncavi^a,
t

Muereasca-de Jos, piidure,

tuluT,

a sta

com.

Cislaul,

Ba-

drumul comunal Luncavi^aacoperita cu

pendinte
j.,

de com.

Mue-

in

apropiere de

muntele

Balabancea. Este
verdeaja.

reasca-d.
cea, in

pi.

Cozia, jud. Vil-

Gilma.

intindere

de 900 hect.
deal, in ra-

Muchia - Fe{ei - Nucului,

brazdeaza
Costesti,
in

pise,

Muereasca,
com.
rur.

sat, facind paite din

|

Muereasca-de-Jos,
iul

pe creasta sirulul de dealurT ce

Mutreasca-d.-s.,

pi.
,

ionul com. cu acelasl

nume,

pla-

lung

si

in lat

com.
jud.

Cozia, jud. Vilcea.

Are o popu,

Cozia, jud. Vilcea, pe care

arif vie.

plaiul

Horezul,

Acest sir de dealurT se prelungeste pe toata partea de

Vilcea.
K.

late de 953 locuitorT, 467 barba{I $i 486 feme*.

secultiva 50

Muereasca de-Sus, com. rur.,p\.

Muereasca,
cea,
r//7,

a comunei, in

stinga

riulu!

izvoreste

din
Vilj

Cozia, jud. Vilcea,

3 cat.
I

compusa din

Costesti.

muntele plaiulul Cozia, jud.

pise,

$iuta,
s.

uda partea de N. a com.

si

reasca-d.

Comanca si MueAre doua izvoare

si

Muchia -lui-Plrpala,
creasta Carpafilor,
lele

pe
gir-

Bogdanesli, plaiul Cozia,

varsii in
riul

se
]

Moristi$a-Mare

Moristh;a-Mica,

culmea de deal ce se lasS din

printre

Oltul.

ce isvorescde sub poalele

telul

muncart

Fruntea-luI-Dat
formeaza
ce trece
prin

si

Drajna

si

Ogretinul,

com.

Muereasca-de-Jos, com.
plaiul Cozia, jud. Vilcea.

rur.,

unindu-se
ereasca,

girla

Mu-

Drajna-d.-s.,
jud.

plaiul

Teleajenul,

Numi-

centrul

Prahova.
rttdictltura,

rea

'I

vine de la

riul

M ereasca,
valea
riului

comunei.

ce curge printr'insa.

Este s\tuata pe ambele

lurl
kil.

mala
si

Muchia-Marmorei,
com. Bohotinul,
care se
se
pi.

Kste situata pe

ale girleT

Muereasca,

21
la

pe dealuPMarmora, jud. Falciu, Podoleni, pe

Muereascj, intre dealul Bogdanesti

si

de capitala judejulul

Caiimanesti, la 20
si

kil.

kil.

produce un vuet, cind

cu
piciorul

de Rimnicul
lanesti.

la

kil.

de

de a sub-prefecturel. Are o populate de 1458

din
car!

lo

trece

sau
1\

cu

cuitorf,

247

contri-

3157. J.'or*/ DiClivlHU

Co,

TafiC

Vol

58

Digitized by

VjOOQ IC

MUEKEASCA-DE-SUS

412

MUEKENl

buabili, locuind

o biseric,

452 case; cu hramul Cuvioasa

in

alt& osea pleacS. din centru

putea

$i

au

izbutit

a'l

goni
deal,

spre C&lim&ne$ti.

in to*at&

lungimea acelul

la anul 7250 cu SoCStana Andrei de (1722) cu FrSsineiul, un schit, fia sa

Paraschiva, ziditl

Dealurisunt: Dealul-Ple^uluT,
al-Calimcine^tilor
lor.
?i

panel i-au trecut spre

iar dealul

Craiova,

al-Olne$ti-

de atunci

incoa

s'a

nimit Dealul-Muerel.
jurul

9 paring inonahi, zidit la anul 1763 de Hagi Cirstea ?i Damian Rimniceanul; o $coal,
frecuentatS de 38 copil.
Locuitorii,

In

com.

sunt locurile

Acest deal este acoperit pe

toatS intinderea sa cu pSdure,
livezi

Ple?ul (E.), Strimbul (S.),

Lc-

?oarele (V.).

Acestea formeaz&

de prunt,
fine^e.

vil,

locur! ara-

mo^ia

statuluT.

bile

$i

El se ramified pe

pe l?ng& agricul-

Se mSrgine?le cu comuncle
Muereasca-d.-j. (E.), C&lim&ne$ti
(N.)
$i

toat& intinderea sa in ma! multe

ture

$i

cre^terea vitelor, se mal

zid&ria, b&niceria, dul?i

ramurl de dealuri:
lor,

al-Zorle$tii

ocupcu
ria,

Oiane^ti (V.).

al-PrigorieT,

al-M&rului

gheria subfire
etc.

groas&,

rot&-

al-Tind&letilor.

Muereasca-de - Sus, p&dure

:

Meseria?! sunt
bSnicerlf,

22

zidari,

30
la

statulul,

pendinte de com. Mue-

Muerei (Dealul-), p&dure,

Dolj, pi.
goe?ti,

jud.

30 dulghen, etc. Produsul muncel il desfac

Riureni
i

reasca-d.-s., pi. Cozia, jud. Vil-

Amaradia,

com.

Ne-

cea, in intindere

de 300 hect.
de
ce-

bilciul
bilciuri
nic, la

in cele

dou5.

pe Dealul-Muerei. Are o intindere de 1700 pog. A parL.

i

ce se fin alaturl de Rim-

Muerei (Cetatea-), urme

tate, jud.

fine fra^ilor
i

C.

Paciurea

29 Iunie

$i

14

Octom-

Dolj,

comuna
$i

Goe$ti,

locuitorilor.

brie.

unde se v&d $an{url

cetate.

urine de

Locuitorii s'au improprieceirit

Muerei (Dealul-),
Dolj,
pi.

deal, judejul
Zii-

1864 (in num&r de 217), pe mo$ia statuluT Muereasca, din

la

Amaradia, com.
culmea Zdnoaga
pi.

Muerei (Dealul-),
la

deal,

ce

se

coiul, T&lpaul,

Veleti, ce se
(jud.

care

li

s'au dat
:

ET au
vacT,

987 hect. 160 boT, 60 cat, 350

1

intinde din muntele Papu?a de

las& din
Gorj),

N.

la

S.,

str&b&tind

plaiul
$i

str&bate

Amaradia,

920
girla

01 ?i

10 capre.
in raionul

Vulcan, plasa Amaradia

GilortuluT in
pSrfile lor

pi.

prin partea de E., cu direcfiunea

Pe
In

Muereasca,

de

E.,
in-

de

la N.-S.;
$i

continue cu

dealul
in
pi.

com., sunt 7 morl.

formind hotar
tre judeful Gorj
la Sitoaia

desp&rjitor
$i

Flore^ti
Jiul-d.-j.;

Prisaca p&n&
riurile

Muereasca e un izvor cu ap5 minerals, numit In-Chel. Iese din gaura unel stincl de peatra la N.-V. com. Apele acestuT izvor confin
sulf.
:

Vilcea,

de

desparte

ce se

din Amaradia, p&n la

$i

vars& pe malul sting aljiulul,de

riurile

V&leni din Vilcea

se termini

ce
al

se

vars&
Olt.

pe

malul

aproape de Dun&re, dincoio de

Locusteni, judeful Dolj. Poart&

drept
durl

riului

iod,

sare,

fTer

$i

Locuitorii le intrebuinfeazci

deosebite denumirl, ca: Culmea-

Pe acest deal se g&sesc ^i locurT de pS^une.

(Dealul-),
?i

pS-

ca leac.

ZSnoaga,
prin
inainte
pSklurile
a-

Dealul - Muerei,
ServS.

Poe-

Se

zice ca

nari, etc.

cestei com.,

vreme, se

nilor

de drum mocace se cobor cu oile de la

general

Muerei
na^i, e
sa,

deal,

intre

Tesluiul

Olte^ul, jud. Roma?i

ascundeau oamenil din vecinState,

munte, pentru a evita trecerea

riurilor care in

p^duros

o ramur5
are

de

frica Turcilor, cart urn-

prim&-

dealul Bobul,

144

m.

blau

dup&

prSzI.

vara sunt crescute. cu

izlaz

Vatra

satului,

cu

tot,

In partea despre com. Saca, se afl& nite ruine, intr'o poiana,

44 altitudine d'asupra nivelului MSril. Se terming la satul Po

topinul.

are 987 hect.

p&n& la 2800 f decal. anual. Aproximativ sunt

uic& se fabric^
in

Despre acest deal legenda spune c&, in vechime,

zis& Cetatea.
ni$te Tatari s'ar
fi

Muerei (Valea-),
sate!

vale, pe pro-

com.:

615
$i

merl, 500
cire^I.

pert,

a$ezat prin

prietatea Corbi-Ciungi

a ripo
plasa

700 nucl
de
1
1

200
i

prejur
veniturl
c&rel
zl.

au construit cetatea, ale

$i

Sultana

Crefeanu,

Budgetul com. e
181
lei.

la

urme se cunosc
$i

azt&-

Neajlovul, jud. Vla$ca.

lei

la cheltuell,

de

Jaful

barbariile

T&tarilor,
$i

135

disperind populafiunea

mal cu
fi

Muereni, deal
cu acela^I

?i

punct

trigonosatul

O
cu

?osea leagi aceasta. com.

$i

seam* pe
cis

femel, ele s'ar

de-

metric de observafie, ling4

Muereasca-d.-j.

Olne$ti.

ca s& se inarmeze cu ce or

nume, plasa Ama-

Digitized by

Google

MUERE$TILE

4\:\

MUNCELUL
ocupate de vatra
satului.

radia, jud.

Dolj.

Are o

inalt'ime

de 241 m.

Mueri^ul, mosie particulara, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Goesti,

Popusi

lajiunea, in maioritate

Rominl

aparfinind cetelor de mosce

se

Bulgari, este de 122 familiT, saQ

Mueretile, mosie a
dinte
jud.

statuluT,

pen

neni

gasesc

pe

dinsa.

536

suflete, locuind in

102 case.

de
lei

Episcopia

Rimnicul,

Are padure.

VJlcea.

Se

arendeaza cu

Muncelul, com.
Mueri^ul, padure particulara, judejul Dolj, pi. Amaradia, com. Goesti, in intindere de 17 1 /* hect. Se gasesce pe mosia Mue
risul,

rur., in jud.

Te-

4320

anual, afara de poiana

cuciti, pi. Zeletinul,

5

Lacsoarele.

catune:

Glavanesti,

compusa din Frumu-

selul,
si

Fundatura, Poiana-lui-Stan
Zeletinul,
la

Mueriul,
rur.

sat,

pendinte de com.

Muncelul, situate pe ambele

ale
piriulul

Goesti,

pi.

Amaradia, jud.

pe proprietatea

d-lul

Radu
cer

laturT

Dolj, situat
die!,
esti,

la

kil.

pe stinga Amara spre N. de Go

al

Constantin Mosneanu, caruia a

parfine. Este
si

49

populate cu

catunul de resedin^a

co

girnija, care

predomina.
plasa

munef.
care
reT,

asezat
la

intr'o

vale,

formeaza

N. Dealul-Mue

Muerisul,

piriil, jud. Dolj,

kil. de capitala jud., spre N. Are o populate de 489 familiT, sau 3328 suflete, din car! 410 contribuabilf, locuind in 439 case; 4 bisericT: in Glavanesti,

iar la S., dealul Muereni.

Amaradia,
lui

com.
la

Meiinesti,

ce

Muncelul, Fundatura
muselul, dcservite

si

in Fru-

Are o populate de 85 familif, sau 370 suflete; o biserica, de

lemn, cu hramul Adormirea Maicel Domnulul, fondata de slugerul Balu{a, deservita de
1
I

se varsa pe malul drept al riu-

de
scolf,

preojf

Amaradia,

punctul numit

Dosul-Mare.

4 Frumuselul
si

cintare^I;

una

in

nesti.

si a doua in Cea din Frumuselul

1

Glavada-

Mueruul, virf de munte,

Bacau,
pi.

jud.

teaza de la

866

si

e frecuentata

preot

si

2 cintare{i;

circiuma.

'

MunteluT, com.

Co

de 60

coptf, cea din Glavanesti

In apropiere

de sat se vad
ro
t

manesti, cu o inal^ime de 1366

s'a infiin^at la

1878

si

e frecu-

ruine dintr'o

vechle cetate

m.

situat pe granija.

entata de 28 copiT.
Locuitoril

mana. \ araniidinprejurnumesc
acest loc Cetatea-Muerel.

poseda:
si

160 boT,

Mueru$ul,
pi.

piriias, in jud. Bacau,

240

vacT,

104 caT
albine.

486

ol

Prin catun trece soseaua ju

Muntelui,

com. Comanesti,
la

350 stupi cu

dejeana care leaga Craiova cu

care curge pe grantya de la S.

Intinderea terenuhit arabil e

Nordul jude^ului. Prin aceasta sosea, satul e pus in legatura

la

spre N., de
rusul

Curmatura-Mue pana ce da in piriul Cio-

de 2460
sune,

hect., din care

ramine:

43 hect. fine^e,

15 10
vil,

hect. pa-

N.-V.

cu

Negoesti,

iar

la

banusul.

68 hect.
si

1680 hect.
prunT,
iar

S.

cu Goesti.
Intre acest sat
si

padure
satul

24 hect.
din

Ne

Muftiul,
pe

stafie

de dr. -de/.,

in jud.

restul se ara.

goesti,

soseaua jude^eana trece

Braila, pi.
rul,

Vadeni, cat.

Silistra-

Locuitoril

Frumuselul,
ra-

Amaradia peste un pod de lemn.

Mueriul, sat, jud. Dolj, plasa Amaradia, com. Meiinesti, re
sedin^a primariel.

linia Faurei-Braila,

pusa

Fundatura
zasT.

si

Muncelul sunt

in

circulate la

13

Septembrie

Locuitoril din

Poiana-luT1

1872. Se afla intre stabile Urleasca (8.7

kil.).

Stan sunt improprietarip la

Veniturile
se urea la
si

864.

kil.)

siSilistrarul(i 1.9

cheltuelile

com.
lei,

Are

191

locuitorl;

scoala
(

Inatyimea d'asupra nivelului m MariT de .53. Venitul aces

suma de 5853

40 ban! anual.
Este brazdata
SohodoluluT,
.^ipotelor
si

mixta, ce func^ioneaza din 1870, frecuentata

carl
:

tel sta^if

pe anul
lei
si

1896 a

fost

de deal u rile

de
si

56
din

copil,

din

de 13702

20 bant.
Constanta,

Muncelul,

Rustef,

bae{I

2 fete din

Mue
,

Farfara. Strabatuta

risul,

19

baeflf

Odoleni, 3
si

Mulciova,
pi.

sat,

in jud.

de

piriul Zeletinul,

pe o
si

intin-

din Popesti, 13 bae^T

din Drumul-Mare, 6

2 fete

Medjidia, catunul ccm. Eni-

dere de 600 metri,

de

piriul

bae^T

din
j 1

gea, situat in partea

de

S.-V.

Valea-Muerei

si

din

Valea

a placet

si

cea de N. a

com.,
kil.

Muerel-d.-j.; o biserica, cu hra

pe valea
!

Mulciova, la 22

Apa-Neagra, care in raionul com. kil. are o lungime de 5 1 Se margineste la N. cu com.

/*j

mul

Sf.

Nicolae.
1

spre N.-V. de resedinja, intr'o

pozifie frumoasa.

Motoseni,

la S.

cu com. Podul-

MeseriasI sunt:

cojocar,

Areo

intindere

TurculuT, la V. cu com. Vultu

reni
si

cizmar

si

fierar.

de 2220

hect., din care 19 hect.

la E.

cu jud. Tutova.

Digitized by

Google

MUNCELUL
Prin com.
trece

414

MUNCELUL
cere, avind
intins.

$oseaua

jula

chetul No.

$i

se face pa^una-

d'asupra un

platou

deteanS

un drum care duce

?i

rea vitelor com.

plaiul Vulcan.

Dobri^a,

din

Frumu^elul, unul care duce

la

E
al lan-

o formajiune din piatra de

Fundatura

altul

care
(3

leaga
kil.).

o calitate

buna
in

?i

care se
cantitafT,

ex-

Muncelul cu GlavSne^ti

Muncelul, virf de munte,

ploateaza

marl

exlimi-

{uluf Vrancel, jud. Putna.

portindu-se prin
trofe,

judejele

Muncelul,
pi.

c&tun, in jud.

Putna,

sub numirea de

piatra dc

Zabraut'i,

com. Straoani-d.-s.

Muncelul, munte,
com.
altitudine.

in jud.

Suceava,

Scheia.

Este a^ezat pe apa $u$i$ef, linga

coasta Rapedel, pe care e ae
zat
?i

MaTini, avind

1308.4 m.

Pe coasta de
tul deal,

S.-V.

aces-

spre V. de satul Scheia-

cat.

StrSoani-d.-s.

Capote^ti, se afla

o movila cu
$i

Are
flete,

o populate de

650 su
case;
o

Muncelul,
pi.

deal, in jud.

Neam^u,
care
;

ogrosimela baza de 132 m.

o inal^ime de 20 m., avind
ascu^it
;

locuind

in

157

Piatra-Muntele, com. Dobreni,

in

virful
ei
$i

biserica
S-fil

parohiala,

cu

hramul

situat

fundul

vael pe

de jur

imprejurul

VoevozL
sat, facind

este a$ezat satul Negri te^ti

for-

are un $an{, care spre N.-V.

Muncelul,

parte din

com. cu acela?! nume, jud. Tecuciu, la poalele dealulul

celul,

ramura ce face legatura spre V.cu Dealul-Doamne! (com. Bangui) ?i Dealul-Bi

intinsa

meaza o

N.-E. este inalt de 18 m.,

iar

spre

S.

?i

S.-V.,

de 6 S
e$ire

m.,
in

avind doua locurJ de

Mun-

serica (din com. Ping2rai), spre

S.,

formS de
$i

por^I,

unul spre

S.

in
kil.

partea de V. a com.,
i

cu Dealul-Cuejdiul

?i

spre

altul

spre V.
aceslocul

la

4 com.
miltf,

750 m. de re$edin{a
fa

N.-E. cu
ceste 3
lul,

Dealul-Negre?tilor, a

Suprafaja interioara a
tei

ramuri (Dealul Munce$i

ceta^ue dimpreuna cu

Are o populafiune de 68
sau

Cuejdiul
ast-fel

Negre?ti),

for-

ocupat de movila este de 4500

278

suflete,

locuind

mind
rilic.

un enorm ot

chi-

m. p.
Atit pe coastele
$i

in

59 case.
Biserica, cu

movilei,
fac

cit

hramul Inal^area

pe

ale $an Junior, se

de
cu

Domnului, este ftcutadeSimion

1839, Octombrie 9, dupa cum se vede din inscrip ^ia ce se afla deasupra use! $i dupa un pomelnic ramas de

Muncelul,
pi.

deal, in jud.

Roman,

cStre

locuitorl

semanaturl

Opri?an,

la

Moldova,

com. Mogo$e$ti,

sapa.
In partea
vile,

spre V. de satul Mogo$e$ti. Este ultima ramifica^iune spre S.

de

S.

acestei mo-

se afla 23 valun de pamint

?i

munfilor

ce separa

basenul

de

diferite lungimi

intinzin-

atunct.

Moldovel de
3
cir-

al Siretului.

du-se in diferite directum*; unele

se intind de la N. la
S,, altele

Comerciui se face de
ciumari.

Muncelul,
Satul
intre

deal, in jud. Suceava,

de
S.

la

V. catre E.
intre 3

inalt'imea lor
5

LocuitoriT sunt raza?i.

dateaza de 450 am.

imbracat

com. Preote^ti $i Dolhe$ti, in pad u re de fag $i

variaza

$i

m. Spre
la

mesteacan.

de aceste partare de 6
girlei

valurl,
kil.,

de-

in marginea
la locul
aitc raai

Muncelul,
jud.
Stolniceni,
dujeni,

stafie

de

dr.-de-f.,

in

Stavnicui-cu-Apa,

Suceava,

pi.

Siretul,

cat.

Muncelul,
la?r

deal, intinzindu-se

in

numit Promoroace, se vad

rindun de valurl de pamint
inalte.

pe

linia

Roman-Burla
1

partea de V. a satului cu ace

pusa

in circulate

nume, jud. Tecuciu,

i

?i

avind

Ele

sunt

in

numar de
V.

Decembrie
stabile

1869. Se afla intre

kil.)
$i

oinalt'imede 125 m.

o intindirec{ia

24, a^ezate neregulat, unele de

la

Halauce$ti (9.7
kil.).

dere de 800
N.-S. x

m. Are
?i

N.
;

la S.,

altele

de

la

la

Pa^cani (10.8

Inaljimea d'a
.

formind

limita

com.

E.

10 insa sunt puse

in formS
in?i

supra nivelulul M&rtf de 229 m

Venitul
acestef
stafrf
l

10.

spre V.

pe anul
e*
?i

de semicerc. Locul coprins tre curba descrisa de ele

deal, ramificare a deagirla Stavnicul, este

1896 a fost de 10209

ban!.

55

Muncelul,
lulu!

de

25 m.

Mogo?e?ti,

intinzindu-se

mal sus de
Movila
i

la virful lor.

spre S.-V., prin com. Scheia, pi

cu valurile

acestea,

Muncelul,
brija, jud.

munte,

al

com. Dose afla pi

Funduri, jud. Vasluiu, apol spre

E.
$i

Gorj, in direc^iunea
el

spre N.-E.

Se impreuna

spune legenda, au de ^tefan-cel-Mare,

vind ca redute de

fost facute

valurile ser-

N.-E. de com. Pe

cu dealul Dupaita, formind un

aparare,

iar

Digitized by

Google

MUNCELUL
ca
de

415

MUNTELE

(PLASA)

cetatea
gere.

loc intarit

retra-

Legenda mal spune

ca

Muncelul-de-Jos, sat, in jud. Roman, pi. Fundul, com. Giur

geni, la geni.
lulut

Muncelul-Durel, sat, in Roman, pi. Fundul, com.

?e?ti,
d.-j.,
$i

jud.
Iuc-

pe

movila

a fost biserica de
sunt morsdpat un

3 kil.

de satul Giurvirful dea-

spre N. de satul Iuc$e?tila

uria$T, i ca valurile

Este a$ezat pe
Muncelul.

kil.

de

el.

Este

mintcle lor.

a$ezat pe dealul cu acela$7 nume,

fami$i

De
val Jn

curiozitate

s'a

Are o populate de 91
lil,

este alcatuit
case.

numal din

cite-

care s'a gasit cenu^e.

in jud.

contribuabill; o biserica

sau 439 suflete, din car! 103 de lemn.

cultiva vie
$1

va

Muncelul, mosie>
com. R&diul,
te

Neamju,
situa$i

Se

foarte mult

pi. Bistrtya,

arboril fructiferi.

Muncelul-Durel, deal, inalt, in jud. Roman, pi. Fundul, com.

Iuc$e$ti,

lingi

mobile

Bran i tea

Sunt 223
cariere

vite

marl cornute.

pe care

este

a$ezat

Giurcani.

In apropierea acestul satsunt

satul Muncelul-Durel.

Panta dessuirea cu

de piatra pe care

le

ex

pre E. a acestul deal este asa

Muncelul, piritas,
com. Cr&cSoani,
tele.

in

jud.Neam^u,
Piatra-Mun
cu a
direc-

ploateaza locuitoriT.

de

inclinata,

in

cit

pi.

Muncelul-de-Jos forma inaintc

trSsura este aproape imposibila.

Izvorete din dealul

de 1886 o com., com. Muncelul,

cu satul Golani
ruluT.
i

celaI

nume

$i

curge

in

Fundul-Si^ta-

Muncii (Podul-),
Nicule^ti,
locuitori
$i

catun, al com.

{iune N.,

pana aproape de satui Cracaul -Negru, unde se varsa

piriia$ului

jud.

Buzau,

cu

320

pe dreapta
ea$I nuruire.

cu

ace-

Despre acest sat aminte^te un document de la 1742, Februarie

2, cind Gedeon, Epis cop de Roman, se jelue$te lul Const. Mavrocordat ca ni$te

71 case.

Muncii (Podul-),
statulul,

proprietate a

pendinte

de
jud.

schitul

Muncelul,

piriias, jud.
pi.

Neamfu,

Poiana

Marulul

Buzau,

com. Gircina,

Piatra-Muntele,
dealul cu ace-

par{T
pie!

din

proprietatea Episco-

com. Nicule^ti,
cel.

cat.

Podul-Mun-

izvore$te dintre
la$I

de

la

Avereti

$i

de

la

nume

$i

dealul

numit Po-

Muncelul se impresoara deraza^T.

iana,

despre hotarul com. Do-

Munteanul, picket,
Muncelul-de-Sus, sat, in jud. Roman, pi. Moldova, com. Mogo$e$ti $i spre V. de satul Mogo?e$ti,
rei

la

hotarul

breni.

cu Transilvania, jud. Putna.

Se varsa pe partea stinga a piriulul Cuejdiul, aproape de

obir^ia sa.

Munteanului (Dealul-),
se

deal,

la

:i

kil.

de
1226

el.

Estc

intinde

in

partea
pi.

de E. a
Stemnicul,

a^ezat pe dealul Muncelul.

Are
100

com.

Cozme$ti,

Muncelul,
jud. Gorj,

picket, cu
acela^i

No.

5,

pe
N.

362

familif,

sau

suflete,
$i

jud. Vasluiu.

muntele cu
cu

nume, din
la

din carl 15 familil Evrei

familil

marginindu-se
la

Ungurf, locuind

in

284

Muntele, plasd,
mita
ast-fel

jud. Bacaii, nu-

Austro-Ungaria,

V. cu

case.

pentru ca cuprinde

Scurtul, la E. cu
?i

Muntele-Mare
se

Se lucreaza budae (trunchiurl

de arborl scobite
intrebuin^eaza
in
la

partea

la S.

cu $tersura.

mijloc, ce
fintinele,

jude^ulul.

Poteca ce se privegheaza din

acest pichet trece

pe dealurile:

care au izvorul in fa{a, spre a

servi

Muncelul, $tersura, Schirjoletele.

Poiana-Borduluf, apoT pe plaiul
Dobri{ei p^na la sat. Patrularea
intre

ca

int&rire

a malurilor).

muntoasa a Se intinde de la granija spre Ardeal, pe ambele malurl ale Trotu^ulul, pana maT jos de DSrmane^ti, cucea
prinzind
tot

ma!

Muncel

$i

Siglaul se face

Se cultiva anisonul. Se fac iarmaroace la 6 $i 29 August. Sunt 671 vite marl cornute.

colful

N.-V.

al

judefului,
^ul,

basinurile:

Ciughe-

Suh;a,Ciobana$ul ?i Uzul, pre$i

pe poteca ce scoboara prin pa

Are o
una
o

biserica

ortodoxS

$i

cum
SSrat

ghebosit^ile muntoase
?i

dure pana
acl

la Poiana-$tefuluT,

de

catolica,

ambele de lemn;

dintre

Caminca
?i

Asiul, Tazlaul-

urci pe coasta de S. a Sig$i

$coala mixta, frecuentata de

Trotu^ul, p^nS dincolo

al

lauluI-Mic

in

fine
afia

pe Sig$i

31 elevl. Ungurii din acest sat

tin

de malul sting
rat.

Tazlaulul-Sa-

laul-Mare,
tul
;

unde se
i

piche-

de parohia catolica Halau-

aceasta

poteca
i

poate

ce$ti.

Se margine^te

la

N.-V.

?i

V.

strabatuta
cate.

de an male

incar-

Este legat cu ora^ul

prin $osea.

Roman

cu Transilvania, de
piriulul

la izvoarele
la

Nemira, pana

N. de

Digitized by

LiOOQ IC

MUNTELE

(PLASA)

416

MUNTELE
infiin^t

(PLASA)

muntele Ciudomirul, din

N.-V.
jud.
al

virful

foarte
in

judetuiul;

la

N., cu

mult, producind inecurT epoca desghefurilor $i pe

Plutele

catune

ale

com. Aga^ul, cu cite-va com. Brusturoasa.

afla in Tirgu^orul

Roman,
cu

de

la

Ciudomir

timpurl ploioase.
ele
tiresc

dupa
de

Re?edin^ajse
Moine^ti.
1.

p&nft la izvoarele piriulul

la

Coman
Schitul-

butucil eel marl

in

E.,

comunele
?i

copacf,
brazl
$i

rSpu?!
pin!

p&durile

de

Bmsturoasa, cu
?i

catunele:

Frumoasa, Bahna^eni, ^olonful,

Leontine?ti
Boceti, din pi.
i

secularl,

de pe
la satul

Palanca, Ciughe^ul, Brusturoasa,

mo?iele

domeniului Comne$ti,
?i

Beleghetul

Ciobana$ul,

situate

Tazlaul-d.-s.,

cu

comunele
pi.

precum

plute

pana

pe ambele maluri ale

Trotu^ului,

Berzunful
Tazlaul
-

?i
-

Barsane$ti, din
j.;

Com&ne?ti.

Pentru

inlesnirea

de
2.

la

Ghimeul
Aga$ul,

in

josul apei.
Co*

d.

la

S.-E.
pi.

$i

acestuf comerciti plutitor s'au ft

Ag8ul, cu catunele:
Sul^a
i

cu com. Doftana, din

tu$ul.

Tro-

cut stavilarl (haiturT) pe la con-

tumba,

Go

fluence
sa este aceea a unui
neregulat,

riurilor,

de catre So-

ioasa, situate tot

pe ambele ma
cu
catunele:
AsSul,

Forma
patrulater

cietatea Goetz, care exploateaza

p&durile.

lurl ale Trotu$uiuT.

3.

care

ar
la

Acest comerciu delemliniei ferate

-

Comdnefti,

avea
in

doua unghiuri obtuse

?i

ne s'a m&rit considerabil, cu punerea in circulate a

Tirgul
ne?ti,
-

Gura-Ciobanu?ul, Straja,
Leloaia,
$i

E., in satul Magire$ti

la V.,

Lunca-Asaul, ^upanul

trecatoarea Ghime^uluT,
ascu^ite,
piriulul

iar

Ocna

Com&ne$ti

Moi-

Comane^ti, situate pe ambele

D&rtn&neti,

doua
izvorul

unul

la

N.,
$i

la
al

prelungita

pana

la

Pa
in

maluri ale Trotu^uluL

4.

Comanul

lanca, chiar la pasul Ghime^ul,

cu catunele:
Darmaneasca,
?i

doilea la S., in virful de

munte

punct de trecere important

Ardeal,
in

Lapo?ul, Plopul,

Nemira-Mica.
Riul Trotu$ul intra in aceasta
plasa pe la pasul Ghime$, acolo

vSile Oltulul

$i

ale

Pagubeni, Poiana-UzuluT
mane?ti,
situate
?i

Dir-

Bargauiul.

pe

malurile

Din punctul de vedere

grafic,

oro-

Trotu?ului
5.

ale Uzului.

unde

$ira Carpajilor

Moldoveni,

Valea-Trotu^ulul, adinc

Vdsiefti,

cu catune: Ver
Gloduri,
?i

care au direc^ia generals spre

N.-N.-V., descrie un arc de cere

sapata in

una din parole cele ma! masive ale fire! noastre,

in

me?ti,

^ipoteni,
Vasie^ti

Le

oarda,

Ur menial,
?i

cu convexitatea spre V. Acest

riti

imparLe tarfmul acestel pla$I

situate de-a stinga Trotu^ului

o strabate in direc^ie de
spre S.-E., pana mal

la
la

doua: d'a dreapta

riulul,

de

la

pe

piriul
6.

Urmeni^ul.
Lunca-Moine?ti,
?i

N.-V.

Ghime^ul pana

la

DarmSne^ti,

Moine$ti, cu catunele: DeaTir

V. de confluen^a sa cu Ciobanaul, apoi curge spre E. pana

la

tartmul este brazdat de ramifi-

lul-Mare,

ca^iunea CulmeJ-Oituzului, care

prezinta

gu$orul-Moine$ti
ne?ti, situate

Piriul-Moi

confluen^a sa cu piriul Urme?i

trecatoarea Uzului,

$i

pe

piriul cu acela$I
Moine?tilor.
Schi

ni?ul

iar

pana

la

apuca direc^ia prima, impreunarea sa cu Uzul.

in-

anume

de

$irele

Hau^ului, Co-

nume
7.

$i

pe podi^ul

tumbei,

Bordel,

Lapu^ulul,

$i

Poduri, cu catunele:

In drumul sau, Trotu^ul se

Oituzului propria zis;

riulul se

da

stinga

tul-Sava, Podurile, Rusae^ti, Va

lea-So^ei,

carci:

d'a dreapta
Sutya,

cu piraiele
Ciobanu?ul,

desfa^oara $tre relativ

Prohoge?ti

?i

BrS-

Ciughe?ul,

mal

lungl, ca cele care nasc in

ne?ti, situate In
al

cursul superior

ipanul

$i

Uzul, care-i vin din

mun^ii Tarcaulul, precum sunt:

pinului Cernulul.
8.

$ira principals

a Carpafiior, nu-

culmele CiudomiruluT, Pietroasei,

Moine^lilor
?i

Valea-AriniloryZM catunele.

mita a Oituzului, iar

dea

stinga

ale PietreL

Aceasta

Asaul, Chiliile, Girlele, Lucace^ti,

Valea-Arinilor
tuate
9.
?i

cu piraiele Ciudomirul, Caminca,

din

urma

$ira,

margine?le plasa

Tazlaul,

si-

As&ul
afara

$i

Urmini^ul,
la

care

au

spre E., dincolo

laului-Sarat,

direc^ia generals de

N.
se

la S.,

de apa Tazdimpreuna cu po
lo-

pe valea

Taziaului-Sarat.

Mdgire$ti,

cu

catunele:
Praje?ti,

de

As&ul,

ce

abate

di$ul Moine?tilor.

Madarzaul,
Sesurile,

Magire?ti,

spre S.-E., aducind contingentul

lor

Ocupatia de capetenie a
cuitorilor este pastoria.

Staneti

?i

Tazlaul,

de ap&,

din

mun^it
$i

Tar-

toate
la

pe valea

TazlauluT-Sirat.
este
?i

cSulu! (jud. Neamful),

mificSrile

din ra-

Aceasta plasa exista de

ea
s'a

Tirgul

Moine$ti
$1

re^e-

sale

estice,

de

pe

noua impar^ire administrativa

format
din din
pi.

din^a pia$el,
catorie
]

are

o judetoatf

grani^a jude^elor.

Toate aceste
toren^ial;
fru|

comune
fiind-ca
s'a

de pace pentru

ape
multe

ati

caracterul

deslipitc

Tazlaul-d.-s.

plasa.

din ele fac cascade

$i

AzI cuprinde 9 comune,

din

Dupa noua

impar^ire paro-

moase (Uzul)

toate

se umfla

Februarie anul

1893,

hiala, aceasta plasa coprinde 14

Digitized by

Google

MUNTELE

(l'LASA)

417

MUNTELE-NETEDA
Pe mosia M.
teni,
si

parohil, deservite de
si

24 preo{i
in

mane

si

multe stine care pro-

S. Regelu!, Bros-

58

cintarefl;

12

scoalejdinTirgulde-

tre

care 2
;

urbane,

4 bisericl catolice, servite de 4 preoji.

Caile naftonale sunt:

Moinesti

duc brinzetur! bune. Minele de pacura (peste 200 bal), de ozocherita si chihlibar, abunda, mal cu seama in comunele

pe Domeniul Coroane!,
si

Borca

Sabasa,

sunt

insem-

nate instalafiunl forestiere.

Locuitori! din plasa Muntele

Bacautrecind

Brusturoasa,
si

Comanesti,

se ocupa cu plutaritul, exploatarea pSdurilor

telor.
si

Moinesti Tfrgul Ocna,

-

Moinesti
petroleu,
rina,

Magiresti. Fabric! de
stea-

cresterea

vi-

prin comunele
Arinilor,

Magiresti, Valea-

de luminar! de

Moinesti,
;

Comanesti,
la Vasiesti-

sunt de asemenea

multe.

Budgetul comunelor e

la ve-

Darmanesti

cea de

Conianesti-Palanca, mergind

da

lungul Trotusului
me$ul. Satele

la

pasul Ghi-

Muntele, plasit, jud. Neam{u, acum unita cu pi. Piatra, sub

numele de Piatra-Muntele
mita
ast-fel
,

de 61457 lei, si tueli de 60982 lei. Pe mosia Brosteni se

nitur!
tul Raraul.

la

chel-

aflaschi-

mal

razle^e sunt

ou-

legate cu aceste 2 cai judefene

din cauza pozi^iune!

prin drumur! vecinale-comunale,

sale cu totul muntoasa.

Muntele-Arnota, padure a
:

sta-

care

in

genere sunt croite prin

satele aces tei plas! cu-

Cuprindea comunele
rafi,

PingaBis-

tulu!,

in intindere

vaile riurilor.

Vadurile,

Buhalni^a,

situata. in

de 365 hect., com. Costesti, pi. PIoVilcea,

si

Toate
prind

tricioara,

Galul, CalugSreni, Bi-

rezul,

jud.

formata

5858

case,

dintre

car!

cazul
tele,

si

Hangul. Vezi Piatra-Mun-

din trupurile: Arnota (190 hect.)

si

205 circiuml.

plasa.

Schinteia (175 hect.).

Are o populate de 5732

miliT,

fa1

sau 24974 suflete

Muntele, una
margineste
si

dintre

cele

sase

Muntele-Arnota, mope a
tulu!, fosta

sta-

Rominl, 1478 UngurT, 2279 Evrel, 24 Italien!, 8 German!,

3

plas! ale judefulu! Suceava.

la
;

Se

pendinte de man&ssituata
in

E. cu com. Malini

tirea

Arnota,

com.

Armenl, 2 Bulgar! si

Fran-

Boroaia
si

la V.,
;

cu
la

TransilN.,

Costesti, pi. Horezul, jud. Vilcea.

cez; 24649 de

protecfiune ro

vania

Bucovina
si

cu

mind, 43 austriaca, 270 ungara,

Bucovina
silvania
si

la

S.,

cu Transile

Muntele - Cl&bucetul, mope a

statului,

9 germana, 2 bulgara, 1 francez&; 6309 agricultori, 755 meseriasl,

jud.

Ma! toata

Neam^u. plasa Muntele

in tre!

pendinte de manastirea

Horezul, jud. Vilcea.

182 industrial, 683 co-

imbracata in frumoase

padur!
pro-

mercian^i, 256 profesiunl libere,

de brad, impar^ite
gelu!,

Muntele Cocora, mope

-

sta-

632

servitor!,

2221 muncitorl.
sunt 4942.

priety! mari: mosia M. S. Re-

tului,

fosta pendinte

de

mana-

Stiu carte 4519 locuitorl.

Domeniul

Coroane!

si

stirea Horezul, jud. Vilcea.

Contribuabill
Improprietari^I,

mosiile raz&sestl.

de

la

1864,

sunt

dup& 2088
falcl

legea
locui-

Suprafa^a plase! e de 98901

falcl,

Muntele-Gera, mope a
fosti

statului,

sau 14 1645 hect, din car!

pendinte

de

m&nastirea

torl,

cu 7283,04

paraint.

numa! 1509
vable.

2000

falcl

culti-

Cozia, jud. Vilcea.

Budgetul com. e
de 17384,40
let
lei.

la

veniturt
cheltueli,

si la

Este formats din comunele

Brosteni,

Muntele-Govora, p&dure a
tulul, in Intindere

sta

de 21370,52
Teritoriile

Borca,

Madeiul,

Sa-

de 200 hect.,
cu
acelasl

comunale au aproape intinderea de 103247 hect, la care se maT adauga peste

100000
hect.

basa, FSrcasa, Dorna,$arul-Dorni! si

situata pe

muntele

Neagra-$arulul,
sub-prefecture!

cu resein

nume, jud. Vilcea.

dinja
teni.

Bros-

padure,

si

din

Muntele-Govora, mope
Muntului,

a sta-

care sescadevre-o 14340 hect.

In toate comunele plase!

tele

pendinte de manastirea

pamint de culture.
Viile

ocupa 21 hect.

Stup! cu albine sunt 554. Comunele din aceasta plasa

sunt bogate in izvoare de
ce confin iod, pucioasa
si

sunt 36 sate, formate din 3404 case si cu o populate de 3258 famili!, sau 13 1 1 5 suflete,

Horezul, jud. Vilcea.

Muntele-Neteda, trup de p&dure,

al statului,

apa
sare.

din car! 3447 contribuabil!. N'are de cit o singura cale

principals,

jud. Vilcea,

plaiul

Horezul. Impreuna cu M&gura-

care

leaga

orasele

Albul
si

si

Dosul, are 1625 hect.,

Costesti,

Sunt 31 piue de batut suc-

Falticeni

si

Piatra cu Dorna.

formeaza padurea

Digitized by

Google

muntele-pArcAlakul
impreuna cu PadinaSeaca,
iele
$i

418

MUNTENI

Pira-

canul, (com. Cozme^ti), Corbul,

Alunul.

Preda
ptidure, a
ze$ti

Birze?ti,

in

dreapta;
Bir-

trece prin mijlocul satulul

Muntele Parcalabul,
statului, in intindere

i,

spre S.-E.,

la

marginea
Birla-

de 600 hect.,
pi.

satuluT, se varsa intr'un iaz, ce$1

pendinte de com. Voineasa,

Cozia, jud. Vilcea.

are scurgerea in

apa

de Sus-Mijlocul, com. Rausituat pe coastele unul deal, aproape de satul Rauce$ti. Are o intindere de 50 hect., cu o populate de 27 familil. Numarul vitelor se urea la
pi.

ce?ti,

dulul, printr'un ?an{ al

$oselei
Birze^ti,

214 capete.

comunale, ce trece din

Muntele-Parcalabul,
statului, fosta
tul

mofie, a

spre E.,
Birlad.

in

curmezi^ul

?esuluT

Munteni, sau Tfig&neti sat, ftcind

Noi,

pendinte de Schi-

parte din com.

Jl
in

Dintr'un-Lemn, plaiul Cozia,

gane?ti, jud. Tecuciti, situat

jud. Vilcea.

Munteni. VezI
sat
$i

Slobozia-Sec&tura,
pi.

partea N.-V.
V., trece

a comunel.

Spre
i

comunS,

Copula, jud.

$oseaua judejeani

Muntele-Piscul-Lung,
statului, fosta

moie, a

Boto?ani.

calea ferata Tecuciu -Birlad.

desparfit de

E
riul

pendinte de m&-

comuna

prin

nSstirea Horezul, jud. Vilcea.

Munteni,
face

sdtuc, jud.

Bac&u,

pi.

Birlad.

Trotu^ul, com. Bogd&ne$ti, care

Are o populate de 324

milil,

fa-

Muntele - V&leanul

?i

Barca-

un trup cu

satul Bogdine^ti.

sau 1620 suflete, locuind

ciul, mofif, ale statuluT, pending de man5stirea Horezul, jud. Vilcea.

in

Munteni,
lul,

sat, jud. Dolj, pi.

Ocosu$1

com. Mischi.
locuind in 88
case
2

314 case; o biserica, cu hramul Buna-Vestire, facuta de Costache Conachi, la 1820, fos
tul proprietar al

Are o populate de 487

comuneif'gilocuitori
in

Muntelui (Izvorul-),
Neam^u,
pi.

sat, in jud.

flete,

ne^ti

$i

reparata de

Piatra-Muntele, com.

bordee. Copiil din sat urmeaza

la

1872; o ^coala, frecuentata de

Buhalnifa

$coala mixta din satul Mischi,

50

copil.

ce este la 400 m. departare.

Are o
hect.

suprafa^a

de

3627

Munteneti,
nicul,

sat,

In

partea de
pi.

N.-V. a com. Birze^ti,

jud.

Stemin

Munteni,
la

sat, in jud. Ia$i,

plasa

79 aril, din care 2506 hect. sunt pamint arabil.

Vasluiu.

Situat

Bahluiul, com. Belceti, infiin^at

Numarul

vitelor este de 2334.

infundatura formata

de dealul
ramificarea

1879.

a$ezat pe coasta des-

Satul poarta numele primilor

locuitori MuntenT, adu^T aicide

Ruginoasa-Merel
suprafaja de 100

?i

pre V. a

podi^ulul

Lungel

$i

Lude^ti-Budaiul, se intinde pe o
hect.,

pe coasta dreapta a ridic&tureT

Eustatiu Dabija, la 1662.

cu

numita
suflete.

Movila-Dornel.
familif,

Are o
sau 141

populate de 49
suflete.

familiT,

sau 195

populate de 32

Munteni,

sat, in jud. Tutova,

pi.

Tutova, com. Plopana, compus

din vr'o 7 bordee.

Are o

biserica, facuta la 1785,

Vite: 371 vite marl cornute,

de Ieromonahil Avram, Lupu, Ghenadie $i Dorofteiu, apoi reparata in urma de proprietary Caraca?, Cornea $i Racovija.
Vite:

40

cal,

660
sat,

01

133 rimatori.

Munteni,
Munteni,
facind

stiburbie, situata

in par-

parte

din
in-

tea de N.-E. a ora^ulul

jud. Tutova.

Birlad,

podgoria Copoul, situat pe

clina^iunea V.

120 vite marl cornute,

dealulul

Co-

40

cat,

70

01 ?i

30 rimatorT.

poul, pi. Copoul, jud. Ia$i.

Are
saii

Munteni, mahala,
Circeni, pi.

in

com.

rur.

o populate de 46

familil,

Motrul-d.-j., judejul

Munteneti,
pi.

pirin, jud. VasluiQ,

I?l
,

103 suflete.

Mehedin^i.

Stemnicul, com. Birze^ti.

Vite:

161 vite marl cornute,

are obir$ia din izvoare, la mar-

9 cal

?i

37 rimatori.
Prisacani, sat, copi.

Munteni,
Vasluiu,
teni-d.-j.,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f., jud.

ginea de S. a satulul Muntene$ti

$i

Crasna,

cat.

Mun-

din izvoarele Fintinele

str&-

Munteni. VezI
jud. Ia?i.

pelinia

Birlad- Vasluiu,
13 Noem.
Cras-

bate teritoriul com., curgind de

la

rn una Prisacani,

Brani?tea,

pusa

in circulate la

N. spre

S.,

printre ramifica-

1886. Se afla fntre stabile

fiunea Lude^ti-Budaiul, in stinga,

$i

na (10.8

kil.) ?i

Vasluiu

(4.5 kil)

ramificatiunile: Merei,

Bolo-

Munteni,

sat, in jude^ul

Neamfu,

Inalfiraea d'asupra

nivelulul Ma-

Digitized by

Google

MUNTEN1

419

MUNTENI-DE-SUS

rif

sta{ii

de 85 m. 57. Venitul acestel pe anul 1896 a fost de

lei,

judejului Buz&u,
satul a primit

de

la
;

care

$i

numirea

o ?coala

4 preo^I ?i 6 cintare^T; doua ?colI; doua morl; o fabrica de

spirt
$i

56222

24

ban!.

mixta, condusa de un investor.

circiuml.

Vite sunt:

Munteni, mosie
Dolj, pi.

particular^, jud.

1050

of,

50 cat, 200 bol, 25 capre $i 508 porcl.

rur. t
in

Comerciul se face de I4persoane.

Ocolul,

com. Mischi,

Vite

1279 47

vite

mar! cornute,

apar^inind sitenilor.

Munteni-de-Jos, com.
partea de S. a
pla$el

1453

of,

capre,

36 caT

?i

Crasna,
jude-

Munteni, ptldure
Taziaul-d.-j.,

foioasa,

supusa

jud. Vasluiu,
{ului,
la
i

spre

S.-E.

473 rimatorT. Budgetul com. e de 5688

39 bani, la veniturl
Locuitorii
$i

lei,
leT,

regimulu! silvic, jud. Bacati, pi.

8
la

com. Bratila. Are o

hect., din carl

luiu,

de oraul Vaskil. de CodSe^ti, 37

kil.

5450
136
boi;

47 bani, la cheltuell.

intindere

de 473

re$edin{a

pla?cl.
la valea,

$T a luat nu-

poseda

plu-

d-na

Ecaterina

Codreanu are

mele de
riul

podi$ul
ce

pi-

gurl

?i

318 care cu

314

143 hect., i restul apar^ine raze$ilor

cu

acela^I

nume

tree

stup! cu albine.

din comunS.

prin mijlocul satului Munteni-d. -j.;

situata intre dealurile:

Varntya,

Munteni-de-Jos,
jud. Vasluiu,

sat, in centrul
pi.

Munteni, p&dure
Bacu,
pi.

foioasa, jude^ul

spre S.V., Merieni

91

Murgeni,

com. Munteni-d. -j.,

situat

Crasna,

Tazlaul-d.-j.,

comuna

spre E.

pe coasta
i

Draguge?ti, proprietatea r5ze$ilor

Se compune din
teni-d.-j.,

satele;

Mun-

dealulul Neagera, pe valea

di?ul Munteni, desparfit in

po-

din comunS.
?i

Are o

intindere

Buhnari,

Dobirceni,
$i

doua

de 240 hect.
gimulut
silvic.

este supusa re-

Gura Munteni, Paiul

cul,

Chi^o-

de

piriul

cu acela^T nume.

Munteni,
spre S.

piriil, jud.

Tutova, cur-

gind prin oraul Birlad, de la N.

;

pe o suprade 4819 hect, din carl 429 hect. p&dure ?i 3675 hect. loc de culture, fmaf ?i ima?, sunt ale
intinzindu se
fa^a

Se intinde pe o suprafa^a de
261 hect., cu o populate de 155 familil, sau 427 suflete.
Satul Munteni
este

proprie-

ia

na$tere din sus de

proprietateT, iar
locuitorilor.

1387 hect. ale

tatea statulul, facind parte din

ora$, trece prin

teni ?i

suburbia Munin
piriul

mo?ia inchinata manastireT Birnovschi din

Ia$i.

se

varsa

Ca-

Populajia este de 364 familil,

catna.

sau 1 28

suflete, care se

ocupa
i

Pe

teritoriul satului,

spre N.,
tera5
kil.
fa-

cu agricultura,

cultura viilor

Munteni, pi rift, in jud. Vasluiii, pi. Crasna, com. Munteni-d. j. izvore^te din fundul vSe! Munteni,

livezilor.

pe ?esul Birladulul, linga samentul cael ferate, la de ora$ul Vasluiu,

brica

Este udata de

riul Birladul,

ce

se

afla

$erpue$te pe $esul

ce'l

formeaza,

de spirt a
de

d-lul Topale.

de sub dealul Bahnari

la

curgind paralel cu $oseaua naJionala; intra in

locul

Are o
servita

biserica
1

de lemn, defre-

curge de
mijlocul

N.

spre

S.,

prin

comuna pe
d-lu!

la
$i

preot $i 2 eclesiarc!

satului

Munteni,
?i

des-

numit Moara-luT-Palade,
in jos

o $coala, infiinfata la 1869,

pir^indu-1 in
in

doua

se varsa

mal
pale,

de fabrica

To-

cuentata de 30 elevl

2 circiuml.

riul

Birladul, linga satul

Gu-

trece in

com. Lipova^ul,
mulflf a-

Vite: 252 vite mart cornute,

3

ra-Munteni.

dupa ce prime?te mal

fluen^T.

cal

?i

85 rimatorT.
:

Locuitorii poseda
$i

Munteni-Buz&u,
lomh;a, pi.

sat,

in jud. Ia-

In
S.,

Ialomtya-Balta,

fost

drumul sau, de la N. spre uda teritoriul satelor Plaiul,

:

53 pluguri bol; 16 care cu stupl cu 64

albine.

pendinte pinS la 189 1 de com.

Reviga.

Gura-Munteni
Teritoriul

$i

Munteni-d. -j.

De

atunci

format

com. mal este udat

$i

Munteni-de-Sus, com. rur

partea de S. a
Vasluiu, la 7
luiu,
$i

in

impreuna cu satul Cocora, com.

Cocora.
S.

de
iul,

piriul

Racova, numit

Olise-

pi.

Crasna, jud.

situat la 12

kil.

spre

care intra in com. mal in sus

;

kil.

de satul de reedin{&, linga

calea Slobozia-Urziceni,

pe un

de satul Paiul curge de la N. spre S., pe linga satul Paiul

$i

la

26

kil.

de ora?ul Vasde Codae$ti,

re$edin{a pla$el.

mic deal
tul

?i

in

apropiere de sa-

se varsa

in

riul

Birladul,

lin-

Pamintul sau

in

mare parte
multe

C&z&neti.
fa-

ga podul
fabrica.

Oliseiul,

mal sus de
de

este accidental prezintind dealurY inalte ?i vai, car! in

Are o populate de 310

milit,

venial aci

de prin mun^il
(ieoprq/lc.

Are

biseridf, deservite

locuri

formeaza

ripl

profunde.
54

03137.

MareU PieHenar

Vol.

If.

Digitized by

LiOOQ IC

MUNTENI-DE-SUS

420

muntii-mAnAstirei-cImpulung

formats din satele:

Mun-

teni-d.-s. si

Moara-Grecilor, avind

o suprafa{& de 3319 hect., din

care 1894 hect. pSmtnt
arabil,

469 40 hect.
si

hect. finat,
vil,

596 hect. imas, 214 hect. pSdure

in

de drumurl, ripi, grading etc., cu o populate de 330 familii, sau 1194 suflete. Are o biserica de lemn, f&cutS de locuitorl. Despre aceacaselor,

tre mun$il
si

Urda, Coasta-Benghii

Pietrimanul.

Muntioarele, munte, al satelor M&gura si Nistoresti, jud. Putna.

st bisericS legenda

spune c
re-

De

aci izvoreste Alunul, afluent

104 hect. vatra satulut,

locul

care

are o vechime de mal bine de

al piriulul

Coza.

intrS
ripi,

caselor,
etc.,

drumurile,

200

ani.

Cei dintiT locuitorl,

gr&dinl,

cu o
sau

popu1465

fugindu-se in aceste locurl din

pricina invasiunilor turcestf
tclrestr,
si t&-

Muntioarele (Muntele-),
dure, in intindere de 480
situate

pit-

late de 332 familii,

suflete.

hect.,

ar

fi

dat peste

aceasta

pe

teritoriul com.

He

Are dou&
;

biseridf

o scoalS,

bisericcl,

care atunci era tacuta

si

r&str&ul, pi.

Vrancea,

jud. Putna.

o velni^ o moarS cu aburi, una de ap& si mat multe mori de

vint; 3 circiuml.

din nuele, lipitS

cu acoperS-

Proprietatea schitulu! ValeaNea

gr*.

mintul de scindun de stejar.

Are o
761
01 si

scoalS, lnfiinfata in 1865,

Vite

545 vite marl cornute,

cai,

frecuentatS de 20 elevl; 2 mori

Muntioarele (Muntele-),
dure, in intindere de 2025
situate pe
toresti, pi.

pa

10 bivolT, 54
rimStorf.

125

de vint
Vite
:

si

2 circiume.
vite
cai

hect.,

330
13

marl cornute,
si

teritoriul

com.

Nis-

la

Budgetul com. e de 3035 lei venitur! si 3022 lei, 42 bant,

Locuitorif poseda:

520
torl.

ol,

87

rima-

Vrancea, jud.
locuitorilor

Putna.

Proprietatea

com.

la cheltuelT.

153
bof;

plu-

si

LocuitoriT posedS: 97 pluguri 100 care cu boT; 7 cSru^e

Nistoresti in indiviziune.

gurf

si

160 care

cu

17
al-

cu cai; 50 stupl cu albine.

Muntioarele (Muntele-),
dure
y

pa

CcLru^e

cu cai; 62 stup! cu

in intindere

de 2200

hect.,

bine.

Munteni-Gheraeti, sat, in jud Roman, pi. Moldova, com. V&

sat, in judejul
leni,

pe
pi.

teritoriul

com.

Herastraul,
ProNis-

Vrancea, jud. Putna.

Munte ni-de-Sus,
teni-d.-s.,

spre

E.

de

satul

V&leni

prietatea locuitorilor com.

toresti in indiviziune.

Vasluiti, pi. Crasna,

com. Munso-

pe malul drept

al riulul

Moldova
familii

spre N. de orasul Vaskil.

Are o populate de 16

luiu,

la 7

de a dreapta

Muntiorul, munte,

in jud.

Mus

selel na^ionale Vasluiii-Iasi.

Munteni-Valeni,
man,
lul

sat, in jud.

Ro

eel, plaiul

Dimbovi^a. FormeazS
desp&r{ire
si

Locul pe care e situat satul

se numeste Valea Market, fiind
inchis
luri

pi.

Moldova, com. Vftleni

linia

de

intre

riul

spre E. de satul V&leni, pe

ma

Dimbovifa
preunH
Mera,
cu

riul Argeselul, im

de toate

p&rfile cu dea-

drept

al riuluf

Moldova. Are
familii.

mun^il

Draxinul,

ripoase, purtind numirile de:

o populate de

41

efelega, CSpitanul, Preaj

Dealul-luT-Vlaicu la V., care pre-

ma,

Pl&isorul,
si

Prav^ul,

Alta-

lungindu-se spre

E. ia numele

Muntenilor (Mahalaua-),
de
sat
t

trup

musul

Mateiasul.

de: Fundoaia, Goicea, La-Izvorul.

in jud.

Bacfiti,

pi.

Taz-

Fa{& cu acest deal spre S.

lclul-d.-j.,

comuna

Br^tila, satul

Mun^ii-Coana
duri

si

Groetul,/tf

este dealul

M&maru{a.
si

BrStila.
a-

particalare,
silvic,

supuse

regi-

Pe preltingirea
in

costisa

mulut

aflate

pe

mun^h" cu
Vaideeni,

cestor dealuri se intinde satul,

Munteorul, munte,
la hotarul

in jud. Putna,

acelasi

nume,

com.

dou&

p&r{i desp&rfite printr'o

Vrancel, despre jud.

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

rip& adincS, formats

rile

de scursuin

R.-S&rat.

Are

sare la suprafa^.
sj

apelor ce

vin

timpurl

De

aci izvoreste riul Milcovul

Mun^ii - M&nastirei,
a
statuluT,

proprietaU

ploioase.
Teritoriul
satulul

piriul

Valea-BouluL

situat la
al

pendinte de mSnisjud.
Muscel,
lei

se intinde

hotarul mosiel

Mera

si

jud.

tirea

Cimpulung,

pe o suprafa$& de
bil,

1027 hect.,
261
58
hect.

Putna.

care se arendeazi cu 10 150

anual.

din car! 440 hect. pSmint ara-

410

hect.

fina{,
vil
si

Muntinul, munte,
plaiul

in jud.

Gorj,

imas,

30 hect.

hect.

Novaci,

si

in

direcfiune
situat
in-

Muntii

in vatra satulul,

ocupate de locul

N. de com. Novaci,

M&nSstirei - Cimpu lung, munjf, can aparfin de

-

Digitized by

LiOOQ IC

MUNTll-MU?ETESCU

421

MURFATLAR
cat Munteorul, jud. Buzao. VezI
Sarata.

comunele Corbori
plaiul

$i

Berevoe^ti,
j

ja
j

de 300

hect., din car! 8 hect.

Nuc^oara, jud.
formats
trupurl
:

Muscel.

sunt ocupate
Populaftunea,

de vatra
in

satulul.

Sunt acoperi{! cu 10839 hect.

padure,
rele
rea,

maioritateTurci,

din

urmatoa-

este
flete.

de 48

familif, sati

148 su-

Mur&toarea,
cat. Tisaul;

sorginte

de

apa
si

15

Ro$ul, Spina-

minerald, in jud. Buzati, com.

in toate

Portareasa, Media, Plavaful,

DrumurT com. pleaca

parole
:

confine sulf

$i

sare.

Berevoescul-Mic, Bratila, ValeaVladului, Ludiorul, Gradi^teanul,

lui,

spre Musurat, prin Mu-

ratan-Chiuciuc; spreTaprai-Sari

Muratoarea,

vale, in jud. Buzaa,

Runcul, Vija, Gruiul-UrsuLutele-Marf

$i

spre Ghirengec

spre Pervelei.

$i

Mid, Mo?o-

com. Baianesti, incepe din com. Odaile, de la lacul Cletecinul

si

roaele-Mari

Mici.

Muratan-Chiuciuc,
Constanta,
pi.

sat,

in jud.

vina

Ciochina

trece

prin

Mangalia,

cat.

com. Posobesti, com. Boziorul,

Mun{ii

Muetescu, padure,

com. Musurat, de N.-E. a

a com.
cat.
la
pi.

situat in partea
$i

unde

se da numele de Mura;

com. Nuc^oara, judeful Muscel, in intindere de 900 hect.,

statulul,

cea

de

E.

toarea-Posobestilor

primeste

iz-

formats
te^ti

din

trupurt:

Mu$e-

4V2 de re$edin$a, Musurat, pe

kil.

spre S. de

voarele Piatra-Alba, Gortea, Glodurile, etc.

si

se varsa In

Sa-

(500 hect), Bourejul (200

Piscul-LeotiT (200 hect.)

vaile unite

Cuba-Dere

Cara-

rafelul-Balanestilor, in

com. Vamai

hect.),

Iuc-Dere. Suprafaja sa este de

lea-BanuluI, com. Trestia; confine substance minerale

si

1060 hect, din can 14 hect. sunt

Munusoaia, numire, ce
Dun&rel-Vapoarelor,
tul

da din drep
se

ocupate numal de vatra satulul

si

cu seama sare.

de gradinT. Popula^iuneasa,

in
fa-

satulu!

Mihaiu-Bravul, jud.

maioritate Turcl, este de 56

milif,

Muretul,
com.
zul, jud.

sat,

facind

parte

din

BrSila,

nalul
iar&$f

de unde se desparte ca Cremenea $i pana unde

se

sau 228 suflete, ocupindu?i

rur.

Otesani, plaiul HoreVilcea.

se cu agicultura
vitelor.

cu cre$terea
o calitate

Are o populao
biseri-

une$te

cu

Dunarea-

PSmintul, de
$i

te de 404
ca,
si

locuitorl;

Vapoarelor, din dreptul satulul

buna, produce griu

cantitajl marl.

porumb
la

in

fondata de Neagu,Vifioana
Giuclea.

Gara GirlufeT.

Este situat

egala distant de

satele Carlifiind
la-

Murat-Bair, deal insemnat,

jud.
$i

in

Chioi
virful

si

Muratan-Buiuc,

Murfat,

sal, in jud.

Constanfa,

pi.
si-

pi.

Constanta, pe
rur.

teri$i

unu! unghiu ale carui

Medjidia, cat. com. Biulbiul,

tuat in partea
S
kil.

toriul

com.
I

Cara-Murat

turl le-ar

forma drumurile

co-

S.-E. a com., la

Carol

(Dana-Chioi); se intinde
$i

munale

de la virful Dana-Chioi Iuiuc

tan-Chiuciuc

Muratan -Buiuc-Mura$i Muratan -Chiu-

spre N.

sedinfa,

de cat. de repe valea Murfat-Ceair.

pana
rat

in valea

Cara-Murat-Ceair,
cat.

ciuc-Carli-Chioi.

Are o
com. Patir
locuitorl

intindere

de3i79

hect.,

trecind
$i

pe

la S.
I
;

Cara-Mu-

din cari

hect.

ocupate
este

de

Carol

are o inal{ime

Muratoarea,
lagi, jud.
?i

ctitun, al

vatra satulul.
maioritate

Populafia sa, in

maxima de

130 m. pe care o
;

Buzati, cu

40

turceasca,

de

atinge in virful Murat-Iuc

situat in partea

este

8 case.

25

familil,

sau 133 suflete.

rur.,
in jud.

de S. a pi., cea de S.-V. a com. Cara-Murat i cea de S.-E. a com. Carol I,

avind o direcfte generala de
N.-V. catre S.-V.
la

Muratoarea,
torl
si

c&tun, al

ciul d.-s., jud.

com. SibiBuzau,cu40 locui-

Murfatlar, com.
pi.

si

Constanfa, situata in partea

E.

io case.

de
mi-

a judefulul,

la

20

kil.

spre V.

de
lul,

orasul
si

Constanfa,
spre S. de
el.

Muratoarea, sorginte de apa

capitala
plasel,

in
kil.

cea de V. a

Muratan - Buiuc,
Constanta, de N.-E. a
com.,
pi.

sat,

in

jud.
cat.
I

nerald,

in

jud.

Buzati,

com.
izvorul

la

23

Mangalia,

Chiojdul, lapoalele dealulu! Mu-

satul

Cara-Murat, re^edinfa
la

com. Musurat,
pi. la 5 kil.

situat in partea
$i

ratoarea

se scurge
;

in

Se margineste
Ala-Capi,
pi.

N. cu com.
la S.,

cea de V. a
j

Murmuratoarea
nezie
si

confine

mag-

Medjidia;
pi.

cu

spre S. de cat. de

sare.

com. Osman-Faci,
la E.,

Mangalia;
si

re^edin^a,
zat

Musurat.

Este a$e1

cu com. Omurcea;
pi.

la

pe valea unita Cuba-Dere

Muratoarea,
de apd

sorginte insemnatd
in

V.,

cu com. Biulbiul,

Man-

Cara-Iuc-Dere, avind o suprafa

mine raid,

com.

si

galia.

Digitized by

Google

MURFATLAR
Relieful solulul e pu^in acci-

422

MURGA^UL

dentat.

Dealurile
:

care

o br&z-

in

deaza,
m.,

sunt Cara- Acic-Bair, 73 la N.-V. Gherme-Bair, 79

;

merclanp circiumarl $i consta import de coloniale 51 manufacture $i in export de vite

cereale.

cit.

Gaia-d.-j.,

cat.

Murga$ul,
$i

care este cat.

cat.

de re^edin^

Pic&turile.

$i

Un pod
lei

une$te

cat. Gaia-de-

la

N.

Chiuciuc-Murfat-Bair,

89 m.,
la

la

V.

Mangala-Culac;

la

Budgetul com. e de 8667 veniturl, $i de 4628 lei

Caile

Jos cu cat. Murga?ul.

la

Are doua
cat.
la
j
;

bisericl:

una

in

Bair, 82 m., la S.

Canara-Bair

cheltuell.

Murga^ul,
1

facuta din

zid

E.

Orman-Bair, prin centru.

si

Ele sunt acoperite cu fine^e

semSnaturi.

de comunica^ie sunt: Calea ferata Constan^aCerna-

anul

81
i

1,

de

catre Hristea
cat. Gaia,

Belivaca

a doua in

voda
fara

ce
$i

trece
in

pe lingS
;

sat,

zidita la anul 1795, deDimitrie

Movile

sunt doua,
;

im-

avind

o stafte

comuna apol
i

Babadacu.
a fost
$i

Cea

din

Murga?ul

portant

sunt

artificiale,

ser

drumurl comunale
cea,
Biulbiul,

vecinale la

reedificata la anul i860

vind ca puncte de observa^ie.

Chiuciuc, Mufat, Alacapi,

Omur-

reparata la

1866.

Cea

din
la

Vai sunt: Cara-Su sau Medjidia, ce

Osman-Faci, Na-

Gaia

fost

reedificata

poarta in
?i

comunS
sale

nu-

zircea,

Ende-Cara-Chioi.
sat trece

anul 1882. Pe frontispiciul am

belor bisericl se vad insemnate

mele de Murfatlar
Dere,

Cara-Cuius-

La N. de
piatra

un val de
eel

cu

adiacentele

pc

?i la S.,

un val mic de pakil.

stinga: Cara-Suluc-Dere, Tatar

mint,

la

V*
la

de com.
kil.

Orman-Dere, unita cu MezatlacCeair ?i CanaraCeair sunt

;

d'intiiu,

$i

eel

d'al

numele fondatorilor, precum i data fondarel i a reedificarei. Sunt deservite de dol preop ?i
dol cintarefl.

dotlea.

largl

?i

cu

malurile acoperite

Este o ^coala mixta,

in satul

en verdea^a.

Murfatlar,
jud.
?i

stafie

de

dr.-d.f.,

Murgaul,
la

ce
?i

funcfioneaza" de

Este formats dintr'un singur

catun,
Murfatlar, aezat
in va-

pi.

Constanta, cat. Murf-

anul 1864,

este frecuentati

lea Cara-Su,

rate Constanfa-Cernavoda,

pe stinga cSeT feundo

intre dealurile
?i

pe linia CernavodaCon stanza, pusa in circulate la i-iu Octombrie i860. Se afla intre
atlar,

de 65
turile.

copil: 27 din Murgaul,

d.-j.
^i

41 din Gaia

22 din

Pici-

are

$i

stajie,

stabile Medjidia (18

kil,),

?i

Popula^ia com. este de

suflete, locuind
in

105

Murfat
la N.-E.

la

V.

Gherme-Bair

Constanta (20.1

kil.).

Inatyimea

207

case.
1864,

3612 heck, din carl 79 hect. ocupatc de vatra satulul, cu 52 case;

1

Suprafaja sa este

de

d'asupra nivelulul MariT e de m I7 .9i. VenituI acestel stajil

Dupa

legea rurala din

iar

sunt 160 impaminteni^i,

dupa

pe anul 1896 a
lei,

fost

de 37120

35 bani.

cea din 1879 sunt 13 insur^ei. Suprafa^a intregului teritoriu co-

133 ale locuitorilor, 2400 hect.

ale statulul cu

prop riet aril.

fa-

Murgaul,
pi.

com. rur., jud. Dolj,

la

carl

munal este de 2800 pog., din 2300 pog. pamint arabil,

:

Are o populate de 77
milil,

A mar ad ia,
$i

24
kil.

kil.

de
ree-

450 pog.
dure.

izlaz

$i

300 pog.

pi-

sau
$i

343 suflete:
supu^i
;

barba^l

Craiova

la

22

de

186
mint

feme! 157; cetft^en! ro

striini

din^a pla?el, com. Meline^ti.

Situate pe loc $es, inconjurat

317;

26

Mobile de pe munel sunt:

Murga?ul,
tulul.

teritoriul co-

ortodoxl20i
catolicl
13,

mahometani 122
alte
religil 7

de

de toate parole de dealurl. Se invecine^te: la E. cu com.

B&zg&r&i;
la

ce

aparfine

sta

Suprafa^a

vinduti

este

agricultor! 100; comercianpf 2

V.,

cu com. Ba$i

Contribuabill sunt 102.

LocuitoriT
guri; 46 care
ina

lota; la N., cu
plu1

com. Bulze^ti
#

de 441 hect. Suprafafa ramasS este de 152 hect. Se arendeaza

cu 6200
apar^in
tariti
lei

poseda:
$i

32

la S.,

cu com. Motoci.

anual.
?i

carufe;
;

macu

Terenul com. este accidentat

Mobile Gaia
la

Puturile, ce

de treerat cu aburi 3 ma$inl de secerat 15 grape de fier; 2 ma^inl de vinturat; 1 moara de vlnt 3400 capete de
; ;

de Dealul-Murga$ulul, acoperit
vil
$i

locuitorilor

improprie-

finefe,

$i

in legatura

cu Dealul-Muerel.

1864 i 1879. Padurea se nume$te

are
aparfine

Mur-

Comuna

este

udata de
ce

riul

ga?ul,

o suprafa^a de 300
?i

vite,

mal cu seama
e

of.

Geamartaluiulul,

uda com.

pogoane
Este
fag
?i

statulul.
stejar,

In

Murfatlar este o geamie.

activ
;

spre V., avind direc^iunea N.-V.

populata
gorun.

cu

cer,

Comerciul
prin

se

face
co-

spre S.-E.

gara Murfatlar,

de 2

Se compune din

trel

c&tune

Viile

produc

vin

de buni

Digitized by

LiOOQ IC

MURGA?UL
calitate;

423

MURGENI
neimproprietartyi

se

gasesc pe mo$iile
se afla

Murgaul,
partea-f
piriuluf
taliuluf ;

deal,

judeful

Dolj,
in

97 locuitorf
Teritoriul

locuitorilor carora aparfin.

strabatind plasa Amaradia,

se maf afla 60 locuitorf.

In

comuna

o moara

de

aburl,

ce apar^ine statulul,
sa.

de V.; desparte apele Frafila de ale Geamarpleaca din Dealul-Mue-

comunef este
acela$i

braz-

dat de valea Strachina, in care

se afla lacul cu

gasindu-se pe rao^ia

nume,
Mura
ju-

Caf comunale vecinale o unesc cu comunele vecine po;

ref ; strabate

comuna cu

acela!

avind o suprafa^a de 500 hect.

tecT

$i

drumuri naturale unesc

ele.

jud.

catunele intre

nume, prelungindu-se pana in Romana^i. Din bifurca^ia Dealuluf-Mueref cu al Murga$uluf izvore^te

Se compune din
geanca,

satele
i

Dumitre$ti

Pribegi,
$i

cu re$edin$a primarief
decatorief

Budgetul com. e la veniturf de 3400 lei, i la cheltuelf, de 1000 lei. Vite: 68 cat, 664 vite marl
cornute, 1309
18 capre.
of,

Geamartaluiul.

comunale

in

satul

Murgeanca.

Murgaul, mosie a
Dolj, pi.

statuluf, jud.

Are: o populate de 178

milif,

fa-

Amaradia, com. Mur

dc

54 porcl

$i

ga$iul. Suprafa^a mo?ief este

152 hect. Inainte era maf mare,

dintr'insa
s'au

sau 1249 302 agricultorf, 7 comercian^f, 4 avind profesiunf libere, 53 meserial

$i

suflete, din carf

dat

in

loturf

32 servitorf; o $coala
23
elevi

Murgaul,

sat,

pendinte de copi.

muna
sting
la

rurala Murga$ul,

Ama-

Are padure pe 441 Se arendeaza cu 6200 le!

hect.

dinsa.

mixta, frecuentata de
i

anual.

15

eleve;

biserica,
$i

deser-

radia, jud. Dolj, situat pe malul

al piriuluf
kil.

vita

de 2 preo^f

cintareflf.

Geamartaluiul,

Murgaul, padure,
Murgaul,

a statuluf,

ju-

$tiu carte 238 persoane*.

24

N.-E. de Craiova. Aci

dejul Dolj, pi. Amaradia, com.

Vite
caf
?i

600

bof,

2400

of,

430
de

e re$edin{a comunel.

Se compune
Murga$ul-d.-s.

din 2 mahalale:
$i

mo$ia statuluf. Are o intindere de 300 pog.

Populata cu
$i

pe

460
I.

porcf.
e
la

Budgetul

venituri

Murga^ul-d.-j.
familif,

stejarf, gorunf, fagf

cu o popula^iune de 203
sau 810
sufl.,

cerf.

4013 Pe
calea

?i

la cheltuelf

teritoriul

de 5232 1. comunel trece

a-

locuind in 2 1 2 case.

ferata

Fete?ti-Fauref,

Are o

biserica parohiala, con1

Murgaul
Civile

$i

Dan

(Mun{ii-),

vind stasia Murgeni, linga satul

struita din zid in anul 181

de

propriet&fi ale Eforiel Spitalelor

Murgeanca.

Hristea Belivaca, cu hramul A-

din

Bucure$ti,

pending

dormlrea Maicef Domnuluf, deservita de 2 preoflf ?i 2 cinta

re^f,

de schitul Cornetul, com.

be?ti, pi.

Ro

Murgeanca,
mi$a,
pi.

sat,

in
-

jud.

Ialo-

Cozia, jud. Vilcea, in

Ialomifa Balta,

pen-

carl

fac serviciul

$i

biseBi-

intindere de 1207 hect., cea mal

dinte de com. cu acela^f nume,

situat
luf

ricef din catunul

Gaia-d.-j.
1

mare parte

golurf.

pe coasta de N. a

lacu-

serica s'a reparat intre

86066.
frecu

Strachina.

Este o

coala

mixta,

Murgeanca,
tu ata la

com. rur., in jud.

sii

Aicf este re$edin{a primarief

a judecatorief comunale.

entata de 18 copif.

Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta,

$0-

Comunicafia se face prin selele comunale, care pun

tunul in

N. pla?ef

limitindu-se

Are o populate de 90

familif;

ca-

cu

teriroriul

comunelor:

fin$i

o $coala mixta, condusa de un

inva{ator; o biserica, deservita

legatura la

S.-E.
;

cu
la

darei, Iazul, din acest

judef

Bazgarai din jud. Romanaji

cu Bulze?ti.

Cioara-Doice?ti, din jud. Braila.

Teritoriul comunef, in suprafafa

de dof
1500
of

preoflf ?i
:

dof dascalf.
bof,

N.-V., cu Gaia-d.-j., iar la N.-E.,

Vite sunt
$i

300

250
de

caf,

de 4380

hect., din carf

600

300 porci.
sat,

hect. lac

?i balti$,

coprinde mai

Spre

E., in apropiere

Murgaul,^V^/, ramifica^ie a culmef Zanoaga; strabate jude^ul Dolj, de unde se ramifica; patrunde
pi.

multe sforf de mo$ii, apar^inind

parte particular! lor. Statulposeda

trece calea ferata Faurei Fete^ti,

unde se

afla ?i stasia

Murgeni.

in

jud.

Romana^i,

in

mo$ia Buc^ea cu 380 hect., care inainte de secularizare tinea de

manastirea Plumbuita
se arendeaza cu
lei
$i acum suma de 4000

Murgeasca,
jud. Buzau,

sfoara de mosie, in

Olte^ul Oltul-d.-s.,
$i

desparte

com. Sageata,

cat.

apele Fra^ila
$i

Geamartalulul

Coiteasca, incorporate

acum cu

se termina

cu

impreunarea

anual.

mo?ia Dimbroca.
legea rurala din 1864,

lor; are o inal^ime

de 200 m.

Dupa
sunt

d'asupra niveluluf Marif.

improprietari$f

pe

mo$ie

Murgeni,

tirgusor,

in

jud. Tu-

Digitized by

Google

MURGEN1

424

MURTA
Murgeti,
pi.

tova, pi. Tirgul, spre E.

lad,

de

Bir-

Murge^ti, sat
Turceni-d.-s.

?i

com.
la

rur.,

in

sat, in

jud.

R.-Sarat,

pe

piriul Elanul.

jud. Gorj, pi. Jiul,

N.

com.

Rimnicul-d.-s., catunul com.

Formeazi
H&n&seni,
cu

o
o

comuna (com.
:

Valea-Ra^ei. 1 a luat numele de

$i

Murgeni), cu calunele

Raiul

?i

Situat pe loc ?es

linga lantul

la

moia Murge^ti.
la

a?ezat pe
spre

populate de
in

1830
case.

suflete,

locuind

514

de inal^iml din dreapta Jiului. Are o suprafa^ de 990 hect.,

din carl 300 hect. padure, 570
hect. culture, finefe
i

piriul Cilnul,

700 m.

N. de catunul de re$edin$a\ Are

o suprafa^a de 52 hect., cu

Se cultivS viea pe o suprafafa de 52,75 hect. Comerciul se face de 104

persoane.

pa$une,
livezl

populate de 85
suflete,
bill;

familil, safi 359

10 hect.
prunl.

vif ?i

20 hect.

de

din carl 107 contribuabisericS,

deservita de

Are o populate de 90
tribuabill; o

familil,

preotul din catunul Valea-Rajd.

Are o $coala primara de be\\ ?iuna de fete; un oficiu postal

rural (sucursala celul

sau 350 suflete, din carl 80 conbisericS

de lemn,
cintare$;

Murgileti, mahala,
hedinji,
pi.

in jud.

Me
rur.

din

Slo-

facuta de locuitorl la 1820, deservita

Vailor,

com.

bozia-Zorleni), care in 1896

97,
let,

de

preot

?i

Costeni-Covrigi.

a adus un venit de 83 bant

;

3385
;

o $coala, frecuentata de 10 elevl.

bisericT

o moara cu

Pamintul este

fertil.

Locuitoril

Murgociul, mofie
321 hect.,
in

particular^, de
pi.

cu aburT.

sunt improprietartyl
re^edinfa subpreTirgul.
in fie-care

$i ?i

se ocupa

com. Cudalbi,

Aid
feCturei

este
pi.

munca cimpuluT

cre?terea

Zimbrul, jud. CovurluiO.

vitelor.

Ei posedS: 12 pluguri,
caT,

Are bilciu

DuminicS.

42 care cu bol, 2 cru$e cu 37 vite marl cornute, 14

Murta, com.
pi. Jiul-d.-j.,

rur.,
la

in

jud.

Dolj,

cai,

38

kil.

de Cra

Murgeni,
jud.

stafie

de
pi.

dr.-de-f.,

in

410

of,

22 capre

?i

28 rimarorT;

iova

?i

Ialomi^a,

Balta,

cat.

20 stupl cu albine.
Budgetul com. e
la

pla^ef,

la 42 kil. de re$edin{a com. C5ciulSte?ti, situate

Murgeanca, pe
te$ti,

linia

F&urei-Fe
21

venitun
la

pe locul $es numit

Giorocelul.

pusa

in

circulate la

de 661
cheltueli

lei

$i

50 banl, iar
lei
$i

Se invecine?te
Lacusteni;
la V.,
;

la E. cu com.

Noembrie
stabile

1886.

Se

afla

intre
i

de 522
in

15 ban!.

cu com. Va

fandarei

(12.1

kil.)

Comunicafia
prin

com. se face
care o

lea-Stanciului
Caciuiate$ti
?i

la S.E., cu com.
la N.-V., cu com.

Cioara (9.5 kil.). Inalfimea d'asupra nivelulul Marif, de 28 u\97.

Venitul
acesteT sta^il pe
fost

$oseaua vecinala,
in legituri la

pune
In

N. cu Gir!

Rozi?tea.

anul

bovul, iar la S., cu Turceni-d.-s.

Limita de V. este formata de

riul Jiul,

1896 a
ban!.

de 19397

& 5

com. sunt

3 pujunf

$i

iar cele-1'alte sunt

li-

fintina.

mite conventionale, formate

prin

mo vile de
Murgeni,
tea
deal, se intinde in parMinje$ti,
pi.

hotar
$es, aproa

Murgeti,
com.
d.
s.,

sat,

fecind parte

din

Terenul com. este

de V. a com.

rur.

Dobroteasa,
Olt.

pi. Oltul-

Crasna, jud. Vasluiu, paralel cu

Dealul-Boghinel.

Coasta

despre V. a acestui

Are o popula{tune de 381 locuitorl. Cade in partea de S. a com. Are o bijud.

seric? cu

pe accidentat foarte pu^in de micS inatyime de dealuri ce mSr

gine$te valea numita Giorocelul
?i

prin care

vale curge

piriul

deal se nume^te Cracati^a.

urmatoarea inscripjie

cu acela^T nume.

Este udata de

Jiul

$i

de

pi-

Murgeni,

piriii,

izvore^te de pe

Aceastii sfinta
rica,
>i

$i

Dumnezceascil bise

riul

Giorocelul. Acest

piriu se

teritoriul satulul Bahnari,

com.
trece

unde

se priiznueslc

hramul sfinplor
$i

formeaza din
gasesc
in

mid

izvoare ce se
va-

Munteni-d.-j.,

pi.

Crasna, jud.
S.,

marilor VoevozT Mihail

Gavril, din

N. com., curge pe

temelie s'a zidit

de

rfposatul

Murguletrecu^T

Vasluiu

curge spre

\ul

de sunt acum peste 500 ant

lea cu acela^T
in

nume
Jiul.

?i

se vars

printre dealurile

Murgeni

51

Bo
se

^1

ajungtnd dupii vremi in mare der.^pa

to.ite

Balta -Brebenilor,
in
riul

care

se

ghinel din com. Minje^ti

$i

nare <Hn

s'a

sculat In zilele

Frea

scurge

Pe

piriul

varsa

in piriul

Crasna.

InU|alulut nosiru L)omn liarhu Diinilrie

^tirhet
$i

Giorocelul se gasesc mal multe

cu blagoslovenia Frea

slin

morl de api ale

cauza
ca
roase, piriul

locuitorilor. Din

Murgescu,
lit?

\itulut

nostra Episcop

DO.
do
fiul

Climent Ar-

sub-divizic a ciitunu
siulj

hind indemnity

rivna

Dumne-

morile sunt

nume
i

Coiteasca, com. S;igeala,jud.

zecasca D-lor DumiiiM,

I'oslclniculuT

se mat nume?te

Buzau.

Dinu Locusteanu,

etc.

Piriul-Morilor.

Digitized by

LiOOQ IC

MURTA
Se compune
Inainte
din 3
?i

MUSCULESTI

c&tune

Budgetul com. e

la

veniturf

Musafir-Culac, valeM
cea,
pi.
?i

jud. Tul-

Murta, 'Jlmbure^ti
coprindea

Giorocelul.
cele

de 2763
2602.73

lei
lei.

?i

la

cheltuell,

de

Babadag,

com.

Bas-

numat
una

Chioi

Atmagea; se desface
virful

dou& d'inti! Are dou&

catune.
bisericl,
la

din dealul Ghiobilche-Bair, sub

in cat.

Murta,

sat, jud. DoIj,pl. Jiul-d.-j.,

numele de
lurile

Ghiobilche; se

1850 de c&tre Alecu Gioroceanu a doua in

Murta, fondata
;

com. Murta, re$edin{a primariel

indrepteaza spre E., printre dea*

Are o populate de 654

din
1
,

suflete.;

cat. fimbure^ti,
la

de zid fondata

o coala mixta, ce funcfioneaza

1848 de c&tre Gheorghe Ca-

88 1 frecuentata de 30 copil
preot
i

calefeanu;
vite

ambele sunt deser$i

o biserica, fondata la 1850 de

Dautcea d'o parte, CaSasa-Orman %\ Echili-Orman de alta, se une$te cu valea Ba?Chioi ?i dupa 10 Veil.
nara-Ceiu,

de un preot

dol cintSre^T.
are o
pro-

Alecu Gioroceanu, cu
$i

se deschide in piriul Taifa

pe

Fie-care biserica

2 cintarep

ce

slujesc

la

dreapta, la V. de satul

Atma-

prietate de 17 pog. date

dupa

biserica
17

din

f imbure?ti.
proprietate.

Arc

gea; pe vale merge drumul co-

legea rurala din 1864.

In
catunul

pogoane

munal Atmagea Ba-Chioi.

Murta, se afla o

$coaia mixta, ce funcfioneazS de

la
1

Muru- Alichi- Alcea c, vale insem

nata, in jud. Constanta, pi.
jidia,

Musait, padure

in jud. Ialomi^a,

88 1
$i

$i

condusa de

inva

jator

frecuentata de 30 copil.

Medcom. Chioseler; este con

-

insula Balta, pi.

Borcea, com.

Cocargea, are o intindere de 30

hect.
i

Populatfunea comunei este de

tinuarea vael Chioseler care

i$I

Ceair,
la

e populata cu salcie

?i

1590 suflete, locuind in 164 case

$i

schimba numele de
;

plop.

224bordee.
aft

movila Ba$a-Iuiuc

se indreapta

Mare num&r de case Hnga ele i gradini.

pe

spre S.E., mergindprintredealu

rile

Musait, picket vechiu de

tiera,
pi.

fron-

Chioreu-Bair, laN.
$i

?i

Curu

pe Dunare, jud. Ialomi{a,

Populafia com. este de 1590.

Giugiuc-Bair
la

Muru-Alichi-Bair

Borcea, com. Petroiul.

Suprafaja com. este de 5000

pog.,
din
carl

V.

?i

la

S.

3000 pog. pafinea^a,

Musait-Pacui, padure,

jud.

Ia-

mint

arabil,

500 pog.

Muru-Alichi-Bair, deal insemnat, in jud. Constanta, pi.

galia,

lomtya, insula Balta, pi. Borcea,

teritoriul

500 pog. lac $i teren sterp $i 1000 pog. padure. Mo$ia de pe teritoriul com.
se

Man-

com. Cocargea

are 40
plop.

com. Chioseler

se des-

hect.,

populate cu salcie

face o data cu dealul Chiorcu-

numesc Murta. Aparfine

locuitorl.

la

Bair din virful Chioseler

?i

se

Musca, as lit
tea de E. a
cea,
si

(tiria)

de

ol, in

par-

mai mutyl

indreapta spre
tre satul
atit

S.,

mergind
$\
i

prin;

pi.

Sulina, jud. Tul-

Partea statulul din mo$ie se

Borungea
deal, cit

Chioseler

cea din S.-V.

com.

nume^te Murta Zglavaciocul

-

acest

valea cu

rur. Sf.

Gheorghe sau

Cadirlez,

e arendata cu

9050

lei

anual.

acela?!

nume

sunt situate in par?i

Padurl: Padurea statu luT, nu-

tea N.-V. a pla$el

a comunel.

pe malul drept al bra^ului Sf. Gheorghe, in partea de N. a

grindului Carasevschi.

mita Murta-Zglavaciocul,

in in-

tindere de 800 pog. Padurl de

Murul,

proprietate a Eforiel Spi-

100 pog. pe

mo$ia proprieta;

talelor Civile din Bucure^ti, fosta

Muscani,
1

cdtun, alcom.Paltineni,

rului Colonel Gigirtu

100 pog.

pendinte de manastirea Poiana,

jud. Buzau,
8 case.

cu 70 locuitorl

$i

pe proprietatea
na
-

bisericel

Mado-

com. Albe?ti-de-Mur,
vul, jud.

pi.

Crico-

Dudu, situate in catunele Murta. Toate padurile sunt amenajate. Sunt populate cu stejar,

Prahova, in intindere
hect., toata

de 617
bil
lei
$i

pamint

ara-

finefe,

arendata cu 6805

Mus&leti, mahala, in jud. Mehedin^i, com. rur. Biltanele, pi.

Motrul-d.-s.

cer

$i

girntya.
aii

anual.

Fine^ele

intindere de 500

pogoane.
Prin com. trece ?oseaua
^ionala ce
na-

Musa
duce
la Craiova.

Cai
cu

Vetrila,/^ de 2000 hect., situata pe teritoriul com. Poiana,

$i

(Muntele-)

Muscelul. Pentru
acest

cuvintele
lul,

cu
vezl

dure, in intindere

nume

$i

derivatele

Muscelul.

comunale vecinale o unesc

comunele vectne.

pi.

Vrancea,

jud.

Putna, pro-

prietatea ob$teasca a locuitorilor

Musculeti, com.
pi.

rur., jud. Gorj,

Sunt 4 circiuml.

comunel.

Gilortulul,

la

V.

de com.

Digitized by

Google

Ml'SCULESTI

126

MUSTA-FAC

Vladimirul,
Muscule$ti,

compusa din cat. Dolce$ti, Hubavi $i

coaste

deservita de
taretf.

preot

$i

2 cin-

Tichile?ti

$i

a mal primit, de

la

N., valea Dala$ma-Culac, de

la

Purcari, situate pe $es,

$i

Locuitoril

poseda:

valcele,

de ambele ^rmurl

gurl, 28 care cu boT, 2

14 plucaruje

S.-E. valea Tichile^ti

$i

de

la S., mij-

Picioarele-Cechirgeli.
locul vael curge

Prin
piriu.

ale riulul Gilortul.

cu cal;
7 cal,

180 vite mart cornute,

un

Are osuprafat&de 1450 hect.,

din carl
:

366

ol,

45

capre

$i

70

450

hect. padure,

500 de

rim&torl.

Muslu-Bei, sat,
$0pi.

in jud. Constanta,

hect. arabile,

450

hect.

finefe,

Comunica^ia se face prin

seaua jude^eana
de-Sus.

Hir^ova,

cat.

com.

piriul,

20

hect. vie,
$i

20 hect.
izlaz.
fertil,

livezi

Filia$i-Petre$ti-

situat

mal mult

in partea meri$i

pruni

10 hect.

dionaia a placet
$i

ceaapusanS
spre V. de

P&mintul fund
tot felul

produce
i

In cSt. se afla 4 pu^uri

fintini.

a comunel, la

4
in

kil.

de

cereale. Viile

po-

re$edin$a, piriul.

meturile se cultivS mult.

Locuitoril, in
familil,

Este a$ezat

valea Muslu,
$i

numir de 285 sunt improprietarip dupa

:

Muslu,

sat, in jud.

Constanta,

pi.

pe malul sting
dominat,
la

al piriului,

este

Hir^ova, cStunul comunel $iriul,

situat in partea centrals a pla-

E. de virful Muslu

legea rurala.

El poseda

44

plugurl,

88
cal;
cal,
ri-

cet

$i

cea septentrional a a cola

Bei-Tepe (113 m.j. Are o suprafa^a de 1 707

hect.,

care cu boT, 4 ciru^e cu

munel,

480
1

vite
oT,

marl cornute, 23
120 capre
?i

de

cat.

4V2 kil. spre N.-V. de re$edin{a, $iriul, atocmat

piriul Sarai.

din carl 150 hect. sunt ocupate

numal de vatra
ritate Bulgari,
milii,

satulu!

?i

de

166

210

$ezat

pe valea Muslu,
la

gradinl. PopuIa{iunea, in maio

mator!.
In com. se
$i

unde izvore^te
g&sesc 8
pujurl

Doi

este

de 76
la

fa

minat

N.-E.

de catre

virful

sau 445 suflete.

CaSiriul,
i

20 fintini. Budgetul com. e

2342, banl 32,

Gheldi-Hagi-Tepe (122
la veniturf

m.),

Drumuri comunale due

pugi,

de

la S.-E.

de

virful

Emir-Saale-

Mudu-Cadi-Ci$la,
Tichile^ti.

let

iar

la chel-

tueli,

de

let

2075, banl 50.

in

Tepe (82 m.). Are o suprafa^a de

de gradinl
i

Ghizdare^ti
1

137 hect.,

Comunica^ia

com. se face
o
in
?i

din carT 117 hect. sunt ocupate

vatra satuluf.
in

Muslu-Bei-Cifllc^/Vrw^
in jud.

(moie),

prin $oseaua judejeana care strabate prin centru

Constanta,

pi.

Hir$ova,
i

o pune

Populajiunea,

maioritate
familil,

pe

teritoriul

com.

rur. piriul

comunica^ie la N. cu

Petre$ti-d.-j.

Bulgari, este de 62

sau

anume pe

acela al catunulul siu

Are

bisericT,
i

deservite de
;

291 suflete.

Muslu-Bei, a?ezata

pe

marginea

4 cintare{T o $coala, 3 frecuentata de 49 elevi ?i 4 epreoflf

DrumurT comunale pleaca spre

satele:

drumulul Muslu-Bei
la
1

Ghizdare^ti,

Muslu-Bei,

piriul,

Bal-

kil.

spre

S.-V.

de

satul

leve.

gin, Eni-Sarai, Eschi-Sarai, Ca-

Muslu-Bei, avind o suprafajade

In partea de E., catre com.

Saule^ti, la locul zis Dealul CerbuluT, se zice ca in

di-Cila

?i

Ghizdare?ti.

80 hect.
in

vechime a
pentru

Muslu, vale Jnsemnata,

Constanta,
pi.

jud.
teri-

Muslu-Bei-Tepe,
vild
artificials,

vtrf, sau moin

fost

ridicata

{eap&,

Hir$ova, pe

jud.

Con-

eel condamnafl.

Musculeti,

catun,

al
pi.

comunel
Gilortul,

toriul com. rur. piriul, ?i anume pe acela al catunelor sale Musluse desface din Bei ?i Muslu
;

stanta, pi. Hir^ova,

pe

teritoriul

com.
riul,

rur. piriul.
$i

de 113 m.
care
i

Are o inahlme domina satul pila

1

cu acela^I nume,

dealul Cadi-Ci$la, indreptindu-se

este

kil.

spre

jud. Gorj, situatpe $es?i coasta.

spre

S.,

cu o direct'iune
la

gene;

S.-E.
la 3

satul Muslu-Bei, care e

Are o suprafa^a de 419

hect. arabile,

hect.,

ral de

N. catre S.-V.
$i

trece

kil.

spre V.
$i

acoperit cu
trigo

din carl 100 hect. padure, 150

prin satele Muslu

Muslu-Bei

verdea^a
rangul

a fost punct

150 hect.
5

finefe,

prime^te de la E. valea Batacli-

nometric de
al

observafiune

de

7 hect. vie,

hect.

HvezT

de

prunT

$i

7 hect. izlaz.
familil,

Are o populate de 96
;

sau 345 suflete, din carl 85 cono bisericS de zid, fetribuabill

Dere $i de la satul Tichile?ti i$I schimba numele in Cechirger, care merge urmind aceea$T direc^iune $i se deschide in Dunare in fa{a OstrovuluT Atirnafi,

3 -lea.

Musta-FacI,
stanta, pi.

sat,

in

jud.
cat.

Con-

Mangalia,

com.

Azaplar, situat in partea cen

trala

cutade proprietarl laanul 18 17,

dupa ce a

trecut

?i

prin

satul

a plael

$i

cea nordici

Digitized by

LiOOQ IC

MUSTANA

MUSURAT
spre

comuneT, la 7
cat.

kil.

N. de

dealul cu acelasT numire, de pe

teritoriul satulu!

(8
si

m.),Urlu-Chioi-Bair (82 m.),

de resedinja,

pe valea A-

Comarna, com.
Iasi
si,

OsmanceaBair (74

m.),

la

zaplar.
hect.,

Are o

intindcre

de3520
case.
turca-

Poeni,

pi.

Codrul, jud.
piriul

N., carl se

desfac din culmea

din cart 60 hect. ocupate

satultri
in

uninduse cu

Curagaul,

Techir-Ghiol. Aceste dealurlsunt

acoperite cu semanatun
ry intinse,
si

de vatra
Populatla,
tatara,

cu

38

se varsa in Piriul Moarel.

fineizla-

majoritate

precum

si

cu

este de 22

familiT,

sau

Musur-Cuiuc,
stanta, pi.
riul

vate,u\)\\d.

Conterito-

zurl

pentru

pasunatul

vitelor.

159 suflete.

Mangalia, pe

Movilele sunt numeroase, raspindite

ici
si

com.

rur.
si

Agemler
si

si

Buiucal

colo,

mai cu
E. Ele

sea-

Mustana, deal,
pi.

in jud.

Constanta,
acela
;

Enghez
cat.

anume pe

acela

ma

in

partea

de

sunt

Medjidia, pe teritoriul com.

Sofular

Casicci.

Satul

toate

artificiale

si

construite
o-

rur.
al

Rasova

si

anume pe

Sofular este

asezat chiar in aiar satul

pentru a servi ca puncte de

rientare. Principalele sunt
:

catunului sau Vlah-Chioi

se

ceasta

vale,

Casicci
kil.

Iuci;

desface

din culmea principals,

pu^in spre E.

cam
la

la

Este
S.

Tuc-Berichi (81

m.),

la

N.

Te-

din virful

numit Vlah-Chioi
S.,

se

indreptata
si

de
in

N.

catre

chir-Ghiol
(75

(82

m.), Ciatal-Iuiuc
m.), la

intinde
tjune
S. E.,

spre

avind o direcla

situata
pi.,

partea

generala de
cea

N.-V. spre

in

cea de S.
si

de N.-V. a com. A-

m.), Urlu-Chioi (55

;

E.

Tuzlu (70 m.); Baldara-Ium.),

la S.
;

brazdind partea apusana

i
;

gemler

cea

de V. a com.

iuc (71

la
;

S.-E.

Sari-Iuc
m.), m.),
in

a plaset,

meridionals

Buiuc-Enghez.

(74 m.),
la S.-V.

TaslMue (90
(51

comunei
gul
ciul

se

intinde
ai

de a
balt/11

lun-

Musurat-Tepe (82
m.),

malulul vestic
si

Bari-

Musurat, com.

rur.,

jud.

Con-

la

V.; Carli-Chioi

pe valea Ceraclar; se

stanta, pi. Mangalia, situata in

interior.

dica pana, la o inalt/ime

m.,

de 140
sa,
si

partea de E. a jud.,

la

23

kil.

Com. Musurat are multe

curt, e
si

la-

dominind prin lnal^imea

Ceraclar

spre S.-V. de orasul Constanta,

capitala
districtuluT,
pi.,
si

udata de

piriul

Musurat

balta Baciul, valea

in

cea
kil.

strabatut de cite-va vat micT.

drumurile comunale
la

ce vin de

septentrionala a

la

28

Principalul lac este Tuzla, asezat

in

Aliman

si

Vlah-Chioi

spre

spre X.-V. de
lia,

oraselul

Rasova; este acoperit pe o parte

cu paduri
suni
si

resedinja sa,

Mangape piriul Mu-

partea de E. a com.

in intin-

si

tufarisuri,

cu pa-

surat.

dere de 700 hect., din care 55 hect. ocupate cu stuf; malu

rile

cu cite

pe pantele meridionale, va locurT arabile.

lac,
in

Mustacioaia,
Balta,

jud.

Ialo-

Se margineste la N. cu com. Osman-Faci si Techir-Ghiol, pi. Constanta; la E cu com. Tuzla S.. cu com. Tatlingeac la
, ;

sale

sunt

joase;

contine
in

peste ce se

consuma

loca-

litate si al carut venit

apar{ine

statului.

mija, insula Balta,

pi.

Ialomija-

si

c1t.

Perveli, al

com. Tuzla
e in

Este

format;!

din

cat.

si

teritoriul

com. Dudesti.
satitc

iar la V.,

cu com. Gheringec.
general
in

Relieful soluluT

anume: Musurat, resedinja, spre N., pe ambele maluri ale piriului

Mustafi^ia, fast
jud.

turcesc,

accidentat,

mai

cu osebire

Musurat.

Urlu-Chioi, spre
ale pi

Vlasca, ce se vedc pe plasi

partea sa centrala,
dintre
inalte,

unde

vaile

E.

com. pe ambele malurt

Urlu-Chioi
si

nul orasului
giu,

Domeniul Giurla
1

dealun
si

sunt

cu maluri

riulu!

pe valea Ur

plan facut

83 1

si

care se

lungi.

E
ale

brazdata
caref

de

lu-Chioi Dere, la

afla la

primaria din

Gitirgiii.

culmea Tuzla,
toarelc

prin-

K.
iuc,

4 kil. spre S. de resedinfa. Muratan Bu

spre
S.
la

Acest satuc
Se gasesc
taficeanu,
locuiaii
si

a disparut.

cipale ramificat,iunT
:

sunt urma

com.,

pe

valea

acum

in

Giurgiu

familiicarlpoartanumele de

Mus
undc

m.

la

(140 N.-V.), dealul Toprai-Sair

dealul

Musurat

Muratan,
resedin^a.

kil.

spre S.

de
in

Muratan- Cuciuc,
spre
S.

luatdc

la satul

(82 m.), dealul

la

Muratan (70
Perveli

m.),

partea centrala a com., pe valea

parint/iT lor.

V.; dealul

(90

m.),

Muratan,

la

kil.

de
E.,
kil.

la S.;

dealul Sari- Bair (74 m.),

dealul

resedint^a. Carli-Chioi,

spre
la
5

Musta{eti, sat
Cerbureni

jud. Argcs,

pi.

la

S.-E.;

Tausan-Bair
m.), prin

pe valea Carli-Chioi,
spre
S.-E.

Arge^ul, facind parte din com.

rur.

(jo m.), la E.; dealul Carli-Chioi

de resedin^a. Ciat
de curind,
cu acelasT
spre

Iasul.

Cuciuc Bair
riorul

C
;

inte

malar, format
ruincle
satulul

com.

apoi dcalurile
m.),

Ab

nu

Mustea^a,

/>/V//7,

isvoreste

din

dulah Bair (90

Aitan-Bair

me, linga locul Ciatmalar Tuzla,

13157. 2/arele Dicfionar <ircjm\(

l\ ...

Ji

Digitized by

Google

MUSURAT
6
spre

12*

MUSATESTl

Si TIETRAkl

la

kil.

S.-E.

de

rese-

este

de

144

familif,

sau

703

teanca
dere

si

Branistioara,

in intin-

dinja.

suflete.

cam de 500
si

hect.,

popu

Suprafaja totala a com. este

Are o

scoala* si

geamil

lat

cu stejar

girni^a.

de 6279
tare,
5

hect., din carl 51

hec-

ocupate de vetrele celor

Statul

Mua,

pirifiy

in jude^ul R.-Sarat,

Mu^atul (Muntele-),
tate a razesilor din

proprie-

sate cu 244 case.

cu

plaiul Rimnicul,

com. Chiojdeni;
partea de
E.,

satele Po
pi.

proprietarii
iar

poseda 3504 hect., locuitorii aii 2722 hect.

geamil, 2
cite
si

izvoreste din Dealul-Lubanulul

iana

si

Bodesti, jud. Putna,

udS comuna
si

in

Vrancea.

Are 4
surat
si

in

cat.

Mucu
lDfi-

se varsa in riul Motnaul, pe

una

in cat.

Buiuc-

partea dreapta.

Muateti,
partea
N.-E. a
gesul, la

com.

rur.

pe
pi.

apa

Muratan

Chiuciuc-Murat,
scoal&
si

Valsanul, jud.

Arges,

Ar

4 hogl;
in^ata

mixta,

Muata,

sat,

in

de jude{
copif.

frecuentata

comunel Ranceni, plasa

jud. Falciu,
situat

Prutul,
costisa,

de Curtea-de 14 Arges, resedinfa sub-prefecturei,

kil.
si

de 37

pe

la

38

kil.

de

Pitesti.

Se com

Locuitorii
gurT, 121

poseda
si

98
1

plu

cu o suprafaja de 723 hect. ^i

pune din
Prosica,

care

carufe,

ma-

o populate de 94

familif,

sau

4 sate: Robaia si

Musate?ti,
Valea-lui

rina
rina

de treerat cu aburl, de semanat,

9

ma-

403

suflete,

din carl 95 contricultiva

Mo?u, avind peste

milil,

tot

280

fa

masinl de

buabili.

Se

20 hect.
1

vie.
si

sau

1397 suflete, din

bisericT,
;

caii

secerat, 3 masini

de batut po-

Are o
dascali.

biserica, cu

preot

222 contribuabill.

15 grape de fier; 9500 capete de vite mal cu seam a

01,

rumb,

Are
in
pirift,

din care una

2 scoli
si
pri-

Schitul-Robaia

bol

$i

ca!

morl

de
se
(1

Mu^ata,

jud. Falciu, izvo-

mare, una de bSe^I

a doua

vint.

reste din partea

e pu$in activ
5
;

de N. a comuPrutul, trece in
si,

de
turl

fete;

circiuml.
e la veni

Comerciul
face de catre

nel Ranceni,

pi.

Budgetul comunel

comercian^I

lungul com., prin satul Musata

de 4489
lei.

lei

si

la cheltuell,

circiumar), prin gara Murfatlar,

la

din jos de satul Ranceni, uninduse cu piriul Suhule^ul, trece pe

de 3934
25
ol,

26

kil.

spre N.

si

consta

in

Vite sunt: 1000 bol

cat,

si

vaci,

import de coloniale, instrumente agricole,

partea de N. a comunel
zeni
si

Bere-

asini,
si

bivoli,

2300

manufacturi

si

imlor.

se varsa in Prutef, mat

10 capre

700

rimatorl.

port de vite cu

produsele
la

in jos

de

piriul Sarata.

Budgetul com. e

veniturl

Muateti,

sat,

pe apa

Valsanul,
parte

de 5470

lei,

iar la cheltuelf,

de

Muatul,
Ialomi^a,

caiun
pi.

(tirla),

in

jud.

jud.

si

pi.

Arges, ftcind
resedinfa

2449

lef.

Ialomita-Balta, pen-

din com. rur. cu acelasi nume.

Aici
este
primariei.
Sf.

Cal de comunica^ie sunt: calea jud. Constanta-Mangalia, ce

dinte de com. Balaciul.

Are o

biserica,

cu hraraul
1

trece

prin

satele Urlu-Chioi

si

Muatul,
jud. Olt,
nuluT,

urine Ie unul sat vechifi,

Gheorghe,
si
1

deservita. de

preot

Ciatmalar,

apoT

drumurl mici
Abdulah,

cam

in

mijlocul BoiaImisaV

cintare^.

spre: Tatlageac, Tuzla, Techir-

cimpie intinsa intre

si

Ghiol,

Osman
etc.

Faci,

nogul

Vedea. Locuitorii

Muateti
intindere

si

Pietrari,

mosic,

Ghelingec,

se zice ca au fost macelari^T in

ziua

jud. Arges, pi.

Argesul, cu

de Paste de catre Turd.

de

3896

pog.,

din

Musurat,
pi.

sat, in jud.

Constanta,

(VezI Boianul).

care 3000 pog. padure, proprie

tatea statului. Aparjinea
inal na-

Mangalia, CcLtunul
al

de

rese-

comunel Musurat, si tuat in partea de E. a plasel si cea de V. a comunel, pe valea

din{a

Mu$atul,
Ialomija,

firaf
pi.

(prival),

in

jud.

inte

Episcopiei
1

de Arge^. La

Ialomi^a-Balta, co-

muna

Vladeni, punind in comu-

Musurat,
acelasi

la

poalele dealulul cu

nicafie lacul

Mocilna cu Borcea.

nume, cu o intindere de

87 1 avea un venit anual de 10700 lei si a fost ipotecata impreuna cu alte 380 morale statului pentru imprumutul do
anul

2825 hect., din carl 22 hect. ocupate de vatra satulul, cu 158

case.

Muatul, pa dure, pe proprietatea statului Schitul-Greci, comuna

Mierlesti, pi.
Olt.
Siul-d.-s.,

menial de 78 milioane lei. Arenda acestel mosii a scazut la suma

jude^ul

de 7510

lei.

Pe mosie
si

se

afli

Populajia, in maioritate turca,

Formeaza

un trup cu Schi-

o moara, case, han

magazil.

Digitized by

LiOOQ IC

MU?CELEANCA
Mu^celeanca, padnre, in jud. Buzau, com. Gura Sarafil, pe mosia Brinzeasca. Are cam 300 hect., despar^ite in 5 sfori de
marimi deosebite,
melc proprietarilor
ca,
vici

420

MU?CELUL (JVDKJ)
fluen^i (vezl

de^ul Arges,

de care se desArgeselul.

Dimbovi^a,

riul),

se

parte prin

riul

varsa in Arges la satul Budesti,

jude^ul Ilfov.

Orografia. Judeful Muscel se

imparte

in

trel

regiunl:
la

regiu-

Riul Argeselul, care izvoreste

purtind
:

nu-

nea muntoasa
cimpiilor la S.

N.,
si

regiunea
regiunea

din
care,

muntele

GSina^ul-Mare

si

Muscelean-

colineior in centru

dupS ce primeste
si

afluen^if

Mih&escul, Poenarul, Radosi

Valea-Carstel
sulul, se
la

Topli^a-Mateiariul

SSra^eantil.

Culmea Carpaftlor ocupa Nordul plaiurilor Nucsoara si Dimmunte

al

varsa in

Doamna
Arge-

comuna
Riul

Piscani. (VezI

Mu$celul,

judvf

de

bovi^a

si

din aceasta culme

S.,

se
perin

selul, riu).

Rominiei, numit ast-fel din cauza muscelelor celor

peritc

scoboara ramurl spre

zindu-se incetul
centrul jude^ulul.

Doamna, care

izvoreste
si

multe acosi

cu

incetul

din muntele Valea-Rea,

dupA
se

cu dumbravl

fine^e.

ce

primeste
in

Riul-Tirgulul,

Marca judefulu! este 11 11 tur, stind pe o ramura de a sta pe jar, in loc de

Basarabe,
spre

vul-

Ramificatiunile principale care

vars&
orasul
riu).

riul

Arges,
(VezI

la

N.

de

stc
coif,
|

traverseaza plaiurile sunt

1.

Pitesti.

Doamna,
izvoreste

Mun^ii Dimbovi^ei, cu vir

cum era sterna vechia a dinas

tiel

furile Prislopul,

Rosu,

Algiiul

Riul-Tirgulul,

care

amintire

Runcul
2.

si

Priseaca.
for

din muntele B&trina si care,

dupa
si

ca la

Cimpulung a fost primul scaun domnesc al 'fSrel-Romi-

de inatyiml ce meaza linia de desparfire

$irul
riul

ce primeste de afluenp: Cuca

Riusorul, Bratia
si

intre

Bughea, se
la Coliriu).

nesti.

Dimbovija

$i

Argeselul

varsi
basi.

in

riul

Doamna,

Forma

jude^ului

aceia

Muntele PApusa, Draxinul, Mara

fefeleica, Preajma,

(VezI Tirgul,

unul poligon neregulat.

Limitclc.

Muntisorul
Pravaful
si
si

Girli^a

Bughea, care izvoreste

si

Se

margined te

la

C&pitanul,

Plaisorul,
si

din mun{il Boldul

se

ZSnoaga

N. cu Transilvania,

de care se
conventila

Altamusul
3.

Mateiasul.

varsa in Riul-Tirgulul, la
Mih&esti.

separa

printr'o

linie

Munfii

Gainajul-Mare

comuna

onale, incepind
tului,

de

V. jude

Gainatul-Mic, Piscul-Calului,
soroaele Marl
-

Mo

Girlita Slanicul, care izvoreste

trecind prin mun^il Dara,

si

Mosoroaele
si

din p&durea
plaiul

comunel
in

SlSnicul,

Berevoescul Mare,

BerevoesculS.-E.

MicT, Dobriasul
sul Mic,

Mare

Dobria

Nucsoara, din Lacul-Rosi

Mic, apoi cotind spre

linga

pe

Strimtul,

ClSbucetul

tund

se varsa

Bratia,

la

mun^i Tamaselul,
Cotyi,

PiatraMitir-

Chiciora,

Dealul -^elarilor,

Cu

comuna Aninoasa.
Bratia, care izvoreste din

Craiulul, Grindul,

culuf, Ma^aul, etc

4.

mun-

cea

si

Leota, dupa

care trece pe
si

Oticul,

Iezerul,

X&noaga,

tele

Iezerul-Mare

si

se varsa in

llnga mun^i! Lu^ele-Marl

{ele
-

Lu-

Boldul, Magura, spre V. plaiulul

lei

Riul-Tirgulul, la locul numit Intilniturile,

Mid, Comisul, TamasulMare si Tamasul Mic; la E., se margineste cu judeful Dimbovi$a,

Dimbovtya, carl merg para

cu Riul-Tirgulul.
5.

plasa

Riurile.

(VezI

Bratia, riu).

Moldoveanul, care porneste

Circinovul, girlifa, care izvoreste

de care se desparte prin muntele Rosu si comunele: Pu-

chiar din sirul eel

patflor.

mare

al

Car-

dupa
si

teritoriul

comunel

Vulturesti

se vars& in riul Ar-

cheni, Miclosani, Hirtiesti, Vulturesti, Birzesti, Priboeni, Glim-

To^i acesti

mun^I, impreun&

gesul,

in dreptul

comunel CoArges,

cu ramurile
plaiurf
si

lor,

sunt descrisl

la

teasca-Popesti,
la locul

jude^ul

bocelul

si

Ciulni^i;

la

V.,

se

la

cuvintele respective.

numit Moara-Mocanulul.

rnSrgineste cu jud. Arges prin

tr'o

Ilidrografia.
S., j;id.

De

la

N. spre
udat

Riul Argesul, care

uda partea

linie

aproape perpendicuArgesul, plecind din

(la

Muscel este

de

de

S. a jude^ului.

lar&

pe

riul

mun^i! Carparpf
tele

V. de munse

Dara;

si

de care

des

numeroase ape, care toate curg in forma unul evantail. Riurile cele mal marl ale jude{uluT, cari
'si

Pe lingS acestea mai sunt urmatoarelepirae: Dimbovicioara, Riusorul,

si

Valea- Caselor,

B&deni
:

parte prin comunele Nucsoara,

Corbi, Poenarei, Domnesti, Pe
tro^ani,

iau nastere chiar

vaile

mal principale

Valea

din cercul
Riul

lul,

sunt:

VSlenilor, Valea-Mare, Gorganul,

Berevoesti,
si

Jupine^ti,

Dimbovi^a,

care
si

izvo
care,

VrSnesti,
si

Glimbocelul, precum
si

Micesti, Ciumesti
la

Mdr&cineni;

reste din muntele Oticul,

alte multe v3I

vilcele, carl
in

S.,

se margineste tot cu ju

dupa ce prim este maT mul^i a

bnlzdeazfi jude^ul

toate

di-

Digitized by

LiOOQ IC

MU^CELUL

(Jt'lH'T)

ir>,<>

MUSCELUL O^HET)
rl "

recfiunile,

devenind torente
si

in

Bucuresti-Pitesti (in ceea ce

Cimpulung.

De

la

acest oras

timpiT ploiosl

primS-vara cind

veste jud. Muscel)

si

trecind prin

merge
vala)

la

Frontiers (Pajera Giu

se topeste zapada.

comunele
I.

Ciulnija,

Leurdeni,
Cali-

prin

comunele

Voinesti,

Cdilc de comunicafic.
trece prin partea dc S.

Ca-

Golesti Badtf, Topoloveni,

nesti,
si

Valea-Mare, N&m&esti, Dragoslavele, Rucarul.

lea ferata Bucuresti-Virciorova,

$tefanesti.

Intre

Florica

a jud.
al
riu-

Pitesti intretaie

calea ferata

Cu aceasta

cale stau

in lega

Muscel, pe malul
Uii

sting

Golcsti-Cimpulung.

tura urmatoarele sosele:

Argesul,

si

dc

comunele:

merge pe la S. Guinea, Leur

Valeni
si

Aceasta cale este bine exe

cutata
si

bine intre{inuta\

a) $oseaua pe valea riului Doamna, care leaga com. Pur

careni cu

deni, Golesti Badtf, Topoloveni,

C&linesti,

Aproape perpendicular pe a
ceasta cale cad urmatoarele
a) $oseaua care pleaca de la Guinea, merge pe Valea-GlimboceluluT, legind comunele: Gui-

comunele:
Corbsori,

Jupinesti,

Vrancsti,

Retovoesti, Petrosani,Domnesti,
Stanesti,
Poenarei,

Golesti.

De

la Golesti,
:

se bifurca
Pitesti,

drumul de fci o parte apuca sprc

Craiova,
etc.,

Corbi
b)

si

Nucsoara.
com.

$oseaua care leaga

pe malul sting

Slatina,

nea, Budisteni

si

Glimbocelul,

Piscani,

al riului

iar

cea lalta continua

la

drumul

cu Bogaji din jud.

bj

Dimbovija.
la

Doamna, cu comunele: Dirmo

nesti,

spre N.,

Cimpulung, trecind
Maracineni,
Coli-

Soseaua care pleaca

Circinovului,
:

Toco-

Cosesti, Leicesti

si

se

ini

pe

lingS.

comunele: Stefanesti,

poloveni (Circinovul), merge pe

valea
legind

preuna cu soseaua
litera

descrisa

la

ValeaMare,
Radcsti,
si

a,

la

S.
la

basi, Piscani, Livezeni, Stilpeni,

munele
gresti.

Topoloveni, figanesti,
si

mergind pana
c)

de Retevoe^ti, com. Nucsoara.

com.

Valea-PopiT,

Mihaesti

Priboeni, Dobresti

Bele^i-Ne
la

$oseaua care leaga

Schitul-Golesti.
In

Aceasta sosea

N. de
Be-

Bajesti

jud.

Muscel,

fer

se opreste pana
in

drumul de la Cimpu:

Priboeni se bifurca: o parte mer-

pe malul drept al riului Balikti, Bratia cu comunele

:

ge

la

Dobresti, iar alta la

Golesti

si

Vladesti

si

apoi Ani-

lung

urmatoarele gari

Leur-

Ie^i-Negresti.
c)

noasa cu Berevoesti-Ungureni.
d) Soseaua

deni, Golesti, Florica, Gropeni,

^oseaua care leaga com.

care leaga com.

care leaga com.

Draghi

Ciumesti, Clucereasa,
Mihaesti, Furnicosi
si

Stilpeni,

Calinesti cu Gorgani.

Mihaesti cu

comunele

Schitul-

d) $oseaua

ciul si Jugurul.
e) $oseaua care leaga orasul Cimpulung cu orasul Curtea dc Arges si trece prin comunele:

Golesti, parcurind in tot jude\u\

Stefanesti cu Golesti.
e)

71

kil.

$oseaua care pleaca de

la

El merge pana la N. de
testi,

Pi-

V. de gara Florica,
valea riului

merge pe
si

pe malul sting

al

riului

Doamna

a riulu!

Godeni,
Slanicul

Berevoesti
si

Ungureni,
si

Argesul, apoi trece pe un pod mare (aproape de confluenja

riului
la S.

Argeselul, legind comunele: Valea-Mare, Vierosul, Colibasi, Mioveni,

Domnesti,
Arges.

apoi

in-

tra in jud.

Doamna

cu

riul

Argesul,

Racovi^a, Davidesti,

Vo-

de com. Maracineni), pe malul drept al riului Doamnei, pana la com. Colibasi, unde taie
din noii Riul-Doamnei
si

roveni, Birzesti, Vulturesti, Hirtiesti,

Boteni

si

Valea-Mare din

plaiul

Dimbovi^a.

De

la

Boteni

f) $oseaua juder,eana care leaga orasul Tirgovistea cu orasul Cimpulung. Aceasta sosea intra in jud. Muscel pe la com. Ge-

apoi

o sosea da in calea CimpulungFrontiera, prin

rul
si

menea
bovtya

(jud. Dimbovita), merge

al
riului

se dirige spre N., pe malul sting

al riului Tirgul, pana la Furnicosi si d'aci pe malul drept pana

comunele Jugu.
este

pe malul drept
si

Dim

Poenari.
la

trece prin comunele:

-

De
o

X. de Vulturesti
care

Laicai,

Ceta^eni din Vale, Ba

si

la

Cimpulung. Acest drum este foarte

sosea comunala

leaga

deni-Paminteni
la

Ungureni. De

pito-

aceasta
pi.

com. cu com. Valeni,

resc; strabate

frumoasele vaT:

Argeselul.
3.

com. Badeni Paminteni, acea sta sosea apuca spre V. si di sub

Mateias,
in

Valea- Argesululf, Valea-DoamValea-ArgeseluluT, Valeanei,

Tirgului.
2.

Calea najionala Pitesti-Cim-

soseaua

na^ionala

pulung-FrontierS, merge pe valea

riulu!
si

Doamna

si

a riului

$0 Pitesti-Cimpulung-Rucar. sea vecinala leaga com. Badeni

Calea nafionala Bucuresti-

Tirgul

leaga comunele:

Ma-

Ungureni
Rucarul.

cu

Dragoslavele

$i

Pitesti strabate partea de S. a jude{ului, pi. Podgoria, mergind

racineni, Piscani, Livezeni, Stilpeni, Radesti,

Valea-PopiT, Mi-

alta sosea, care pleach

din

aproape paralel cu calea ferata

haesti

si

Schitul-Golesti cu orasul

calea jude^ean^

Tirgoviste Cim-

Digitized by

Google

MUSCELUL (JUDK'n
pulung apuca spre V. de com.
Valeni
?i

431

MU?CELUL (JUDEJ)
ocupa
cu

Mainele
In

ft

uneltele agricole.

locuitoril

se

fabri-

leaga aceasta
$i

com.
tae

anul

1888

au fost

in

ju-

carea

$i{ei

pentru inveli?ul cavarulul,

cu Mafaul

Cimpulung, trecind
Boteni,

deful Mucel,

urmatoarele mama?ini
$i

selor, cherestelel,

va-

pc
riul

la

N. de

unde

$inl ?i unelte agricole: 3

selor
bu{I,

de lemn, precum:
putinl
$i

doniti,
tre-

Arge$elul.
in

de sam&nat,
cosit,
5

de secerat

de

alte

vase

Populafia jud. Mu$cel era

1859
1884,
1

de
1

treerat cu

abur, 3

buincioase.

de

78255

locuitorf
in

in

de

treerat cu manej, 28

de

vin-

de 90399;
:

1899,
?i

de

turat,

de b&tut porumb

cu

Asemenea, fabricarea vaselor de pSmint a luat un avint foartc

mare.
Sitaria se lucreaza,

13458

56434 barbajl

57024

abur, 21

de batut porumb cu
fier,

fcmel.

manivela, 2296 plugurl de lemn,

mal

ales

lnvdfdmintul public. In anul

$co!ar
jud.
2

1163 plugurl de
fic&toare,

67

scari-

in comunele din pla?ile Riurile

$i

1888 89, func^ionati

1

in

Mu$cel
fete
$i

$coale de baefl,

de

66 mixte; 60 cu
zid,

localuri

de

cladite

anume
localuri

9 grape de fier, 2 tavaluguri, 43 rari^e, 3 ma$ini de ales saminfa, 7 mori cu abur, 165 mori cu apa.
Industrie*.

Arge?elul.

Pentru fabricarea Juice! sunt

o

mulfime

incepind

pentru coalS;
inchiriate.

23

cu

In

anul

1889 au
Mu^cel:

zed de
Juica.

de poverne, carl, toamna, fabrica mil de decalitri de de

funcfionat in

judejul

In anul $colar

188990

au

frecuentat
$1,914 fete,
bae^I
$i

?coalele 3881

bae$i

224 cuptoare carSmida, carl au fabricat 1 964000 bucaji 245

1
;

Personalul sanitar aljudeju

lul

se

compune
2

din

medic

din num&rul de 5733

fete
in

vararil

51

fabrlcl, carl

au dat

primar,

medicl

de arondis-

3879

virsta

de

2473000
carl au

kil.var;

216 herastrae

ment

?i

2 vaccinator!.

$coala.

Acura,

190 - numarul coa1

657440 duumele, scindurli laturoaie, I3550lemne

dat

Spitalul rural
intretinut

Racovtya este

de jude{.
artnatii.

lelor rurale este

bae^I,

de

fete,

1 de de 95 i 8 85 mixte
:

de brad de construct, 18730 blan! de fag, 8980 blanl de

anin,

Puterea

Din punctul
Mu?cel

de
al

vedere militar, jud.

de catun.
CultuL

i4i02doage,

15

13200

$i{a

facea parte in 1891 din Corpul

2-lea

Numarul

bisericilor
5

?i

$indrila,
$i

7960

bu^I,

butoaie,

de armata.

in jud. este

de 165, din can

putinl

hirdae; 21097 doni{I;

reedificate, iar 2 ruinate.

La
1

aceste biserici oficiaza 179

1

6580 m. cubl de piatra bruta; 5470 m. cubl de piatra cioplita.

Afara de oameniTce da pentru armata permanenta, maiare a) un regiment de Doroban^I,

preoji,

diacon, 156 cintare^T

$i

15 paracliserl.

Afara de aceste
2 schiturl (Cio-

De

$i

ocupajia

principals a

biserici

mal sunt
pe

locuitorilor jude^ululMu^cel este

numit al 30-lea, cu un efectiv de peste 2000 oamenl, impar^it in 2 batalioane ?i 8 companil

cu
re^edin^ele:

canul

?i

Namae^ti).
anul
fianciar
lei lei

cre^terea vitelor
se ocupa
alte jude^e

$i

agricultura,
cit

Comp.
;

i-a

la

Budgetul

mat mult de

in

Rucar; Comp. 2-a

1889-900 zecimi: VeniturT

192905, banl 71 190535, banl 40.
;

cu industriacasnica.
fa-

Comp.

3-a in

in Domne?ti Cimpulung Comp.

;

cheltuell

fesaturile de lina, pentru

a 4-a in Mihae?ti
;

bricarea dimiilor, saricelor, plo

$\

Drumurl
tuell,
lei

veniturl

chel

cadelor, scoarfelor
^arane^ti,

$i

altor haine

Comp. a Comp. a 6 a in $tefane?ti Leurdeni Comp. a 7-a 91 a

;

a
in

8 a

36746, banl 70.

Locuitoril
judefului

Vitele.

precum $i a pinzel de cinepa, in, bumbac $i chiar

a borangiculul,
sunt executate

in judejul

Arge.
1

Batalionul

are re$edinta

in

Mu^cel poseda (1901): 65968 vite marl cornute, 5619 caT,

113571
porci.
ol,

Cimpulung;
gul-DealuluI.
b)

iar al 2-lea in Tir-

cu
$i

multa abilitate de {arance

aceste productiuni sunt mult

8493 capre

?i

42347

Un
un

escadron de
in

calara^i,

cautate.
albine.

cu re$edin{a
cu
cizme, opincl.

Sunt 7209 stupi cu

Agricultura.
Totalul
tulul cultivat este

Se confec{ioneaza incal^aminte
groasa, precum:

efectiv

Cimpulung ^i de peste 270

paminhect.

oamenl.

Livezile
lociu

dau

in

de 1500 termen

Sunt mul$I tabacarl.

Pentru fabricarea piinel sunt
o mulfime de mori,
grin,

Producfiunh Principalele producfiunl

ale

mij

jude^ulul
in

Mu^cel
toate
ales

nele

40 50000 care fin. Pr.iproduc pana la 250000 de{uicS.

carl

macina

sunt cele carl se fac

jude^ele brinza

calitri

In unele

porumb $i muh;I brutarl. comune dela munte,

de munte;
buna,

mal
de

lemne

con-

Digitized by

V^OOQlC

MUSCELUL (JUDET)
struc^iT, scinduri,

432

MU?CELUL QUDE'n
pucioas&. Prin
se
lurile regiunilor

poame

gustoa-

carl con^in iod

si

muntoase,
silvic.

s'au

se: piersicile
-

?i

strugurii

dup&

p&durile

mun^ilor

vineazS
urst,

supus regimulul
Cele

Valea $tef&ne?tilor ?i ValeaMare, plasa Riul-Doamnei.

P&^unele
toasS

multe animale
lupi,

saMbatice:
;

capre,

mistreat

iar
si

prin

Judefal Mufcel in anul 1856. 5 pl&$!, care formau jud.

:

dupi

munp

sunt

p&durile

dup

dealuri

cimpil
lepuri.

Mu^cel, aveau
sate,

164 munp,
192

117

foarte ciutate, iarba fiind s&nS$i

se vineazS lupT, vulpi

si

143

biserici,

preoti,

nutritive.

Cresterea
judej: se face

porcilor

in

acest

23 diaconi, 126 boerl de neam,

195 mazill, 99 paten tan, 10561

P&durile, in timpul lernel, sunt

pe o

scara"
oile,

micS,

str&batute de turme
carl vin

de porci,

insS se cresc mult

caii
si

caprele,

RominT

contribuabilf,

756 Tigani
care cu 4

ma! ales din judeful Vla?ca $i Teleorman spre a se

?i

boil.

emancipa^I contribuabilf.
Jude^ul avea 823
boi,
iar in

In partea de S., p^durile sunt

nutri

ingra$a cu

jirul

p&du-

rilor din

Mu$cel.

de tufanl; de fag! si
si{&

partea de N.
din care
se
si

55

care cu

8,

6
2

caf,

brazi,

4598 care cu
care cu cite 2
vact
i

cite
$i

bof,

106

P&durile de stejar produc col{ani cu

face cherestea pentru cl&dirl

caT,

15267

care

se

face

un

bun
Steja-

renumita.

vi^ef.

corner^, cicl col^anii servesc la

Ocolul Nucsoara, cu resedinfa

in

Avea
banp
trae;
?i

173

militant, 2

2 doro-

tabScirea pieilor de lux.

rul

de

Mu^cel produce coaja

Cimpulung, se compune din pdurile: Berevoesti Ungureni

-

312 gr&nicerT. Se gSseau in jude^ 150

150 morl;
11
;

heras21

cea mai buna, cea ma! bogata*

in tanin.

cu

Mun^ii,

Corbsori,
Mun^if,

St&nesti,

dirste;

Corbi

cu

Muntele-MuHirtoapele,

piue; 275 poverne

i

495

dulghcri

Din punctul de vedere silvic, jud. Mu?cel face parte din circumscripta Vila si se imparte
in

setescul,

Boure^ul,

morarl, 107

flferarl.

Oticul, Netotul, Spinarea, Rosul,

Aninoasa, Grigoreni, Valea-UrsuluT, Straura,

3
si

ocoale: Nucsoara, PodgoRiurile-Argesel.

riurilor
si

Coteasca, Capul-

ria

Pisculul, Negresti. Silistea,

Bag-

Griu producea vr'o 50 chile i porumb, 22548 chile. In magazinele de rezerva* sc aflau 5922 chile porumb. S'au
altoit
?i

V&ile

parte

din
ar&si

na,

Vierosanca

si

Priboaia.

1590

copii

au

dealuri sunt acoperite cu

turi

Ocolul Podgoria, cu resedinta

in Pite^ti,

murit 2100

s'au n&scut 1190.

de porurab, pe ling&
cu
JivezI

orz,

ov&z

coprinde pfidurile Va:

Capitalul cutiilor in fiin^ era

griu. Poalele dealurilor, car! se

lea-Mare, Gorganul, Furesti, Golesti-Badii,

intind
perite

riurl,

sunt aco-

Budisteni,

Albu^ele,

13776 lei ^i 32 parale, afara de 22395 lelridica^I de Visterie

in

de pruni, din care se face cea ma! bunS tuica\ Dintre cereale, pe ling& cele ar&tate maT sus, se ma! cultiv&
inul
si

Cotroceanca,N&m&easca,VaMeni,
B&desti Niculesti, CaTinesti, V&careasca, Aninoasa, Colibasi-Vierosi, Piscanul, Cosesti
si

anul 1854.
Popula^ia jude^ului
se
urea
sui

la

13046

familii,

sau 52438

Corbi-

flete,

din can 26961 ba>ba{f

cinepa, din care

se

fa-

P&dure$ul.

25486 femel.
-

bricS pinza, cSutata pentru soliditatea

eT.
si

Ocolul Riurile

Argeselul, cu
i

Vechia impiirfire a judtfulul.

re^edin^ain Cimpulung, coprinde

Pe

la

inceputul sec. al

X VIII lea,
impact
avind
in

Fine^ele au trifoiul
rietate

o
asa

va-

p&durile: Radesti,
zesti,

Hirtiesti-Bir-

jude^ul Mu$cel era

imensS de

florf,

c&
si

Cilceasca, Poenari

Rc&-

pl&$I

?i

plaiuri,

cite

produce brinza cascavalul eel mai bun.

laptele oilor

ciobul, Gradistea,

B&deni-UnguValea
-

dol zapcil de plasa.

Plaiul
(plaiurile

reni

si

mun^il:

Len{eT,
Port&-

pe atunci

se

Munfii sunt boga^I

rale,
cit

in

mine-

Obirsia,

Valea- Vladului,
Piscul
-

numeau scaune
$oara se

^i slujitorii scau-

ins nu se exploateazS de
si

reasa cu

Capref,

Meza,
^i

nelor, do rob an fl de plaluri)

Nuc

peatrS de calcar

de conin

Berevoescul-Mic, LuteleMarl
Mici,
Bratila,

compunea

din satele:

struct, care se scoate

cantitate.

mare

Ludi.^orul,

Fa^a$i

Nuc?oara, Corbi, SlSnicul-Ungureni,

luT-PlavcHuT,

Mo^oroaele-Mari

Berevoe^ti-Ungureni, Bere-

Rocele din care se compune

stratele

Mici, Gr^di^teanul, Runcul, Vijia

?i

voe^ti-PSminteni, Albe$ti, Corb?ori,

judc^uluf

Muscel sunt

Gruiul-Ursulul.

Poen&rei,
$i

StSnile^ti,

Cir-

calcare, cind compacte,

marmo-

In jud. Mu?cel, toate pcidurile

situate

stieni

Slanicul-PSminteni.
s'a lipit
la

reene albicioase sau

galbii.

pe mun^T,

incepind de

La
plaiii,

1845,

de

acest

Pe ling& acestea, jud. Muscel este

la 5 hect.

pan&

la cele

mal mari,
'\

partea de

Bade^ti pina
Berevoe^ti-

bogat

in

ape minerale,

pe coastele munfilor

pe dea-

la

Domnesti, de

la

Digitized by

LiOOQ IC

MUSCKLUK

(JUl)KT)

4:i:i

MUSCKLUJ, CJUDE'n

Ungureni pana
de
la

la

Aninoasa

si

Fie-care din aceste plasl co-

nele

Cetafeni din-Vale

si

Dia-

cului,

Godeni pana la Capul-Pis impreuna cu comuna SchiDimbovi^a avea de azT, afara de

si

prinde urmatoarele comune:

I.

conesti.
7.

Plasa Argeselul
Birzesti, cu catunele: Al-

Dragoslavele,

cu catunul

tul-Golesti. Plaiul

1.

Dragoslavele.
8.

tot in

bulesti si Birzesti.
2.

Leresti,
si

cu catunele

Le

tinderea

satele

Boteni, cu catunele

Bala-

resti
9.
lesti,

Leresti-d.-j.
:

Rucarul

Dragoslavele ce erau
chiar cererea acestora
pri-

bani,

Boteni-Paminteni

si

Bote-

Mdfilul, cu catunele
Chiliile,

Calu-

atuncT date deplasa Argeseluld.-s.,

ni-Ungureni.
3.

Cocenesti, Ma^aul

dupa

Confesti, cu catunele:

ConCo-

si

Suslanesti.
10.

laguvern, ca sa scape de sub

{esti-d.-j.,

Con{esti.d.-s.

si

Ntimtiesti,

cu
si

catunele:

vegherea vatafului de
le

plaiti,

care

robesti.
4.

Moroesti, Namaesti
minestilor.
1
1

Valea Ro-

controla pichetele
ei

pe

unde
fe

Davidesti, cu catunul: Da-

treceaii
lurite

pe ascuns obiecte
oprite

videsti.
5.

Rucitrul, cu catunele
si

Dim-

de exportare,
Argeselul

de

Hirtiesti, cu catunele: Hir-

bovicioara
r

Rucarul.

guvern.
Plasa
in

tie^ti,

Lucieni

si

Valea- Vace!.
:

12.

a/ea- J fare, cu catunele:

si

se impar^ea
si

6.

Jugurul, cu catunele
si

Ju-

Bogatesti, Selari
13.

Valea Mare.
:

Argeselul d.s.
Cel de sus

Argeselultot

gurul, Valea din-Darat

Itulul.
7.

Valea-

Voinesti, cu catunele
si

R-

d.-j.

coprindea

ceni, Valea-Foil
:

Voinesti.

terenul cu satele coprinse intre

Ldicdi, cu catunele
si

Laicai,

III.
1.

Plasa Nucsoara.
Bddesti,

Cotesti
jos,
la

pana

la Ruc.lrul

si

eel

de

Minciunesti, Paisesti
8.

Runceasa.

cu

catunul

Ba-

teritoriul

de

la

Boteni pana

Miclosani, cu catunele: Co-

desti.
2.

Colibasi.

paceni-Mari, Copaceni-Mici, Mei*

se impartea
in

BerevoestiPamintenJ, cu c&
si

Plasa Riurile

soarele,

Miclosani,
Nicolaesti.

Miclosani-

tunele: Berevoesti-Paminteni
O^elul.
3.

plasa Riul-DoamneT, de la
nesti

Dom
si

Mar!
9.

si

pana

la

Maracineni

pla-

Poenari, cu catunele: Bre-

Berevoesti Ungureni, cu ca-

sa Bratia-Bughea,de la

Aninoasa
aci in sus

benesti, Grojeani, Poenari, $er-

tunele: Berevoesti-Ungurenf, Gd-

pana
pana

la Bajesti

si

de
si

banesti
10.

si

Valea-din-Darat.

m&sesti
4.
si

si

Manesti.
:

la

Poenari, impreuna cu

Pucheni, cu catunele: Pusi

Corbi, cu catunele

Corbi

Godeni, Furnicosi
PisculuL

cu Capul-

cheni
1 1

Valea Larga.
:

Zboghi^esti.
5.

Vdleni, cu catunele

Lun-

Corbsori, cu catunul Corb-

Plasa Podgoria
in

se

impartea

ca sau Pojarul, Plopisorul, Valeni

si

sori.
6.

Plasa-Dealulut, de la Valeala

Vrabiesti.

Domnesti, cu catunul

Dom-

Mare pana
pana
la

Calinesti

si

pla-

12.

Voroveni cu catunele
si

Gu-

nesti.
7.

sa Circinovul,

de

la

Circinovul

ra-UIubi, Radulesti
13.

Voroveni.
catunele:
si

Leicesti,

cu catunele Corbi,
:

Glimbocata, linga satul

Vuiluresti, cu

Lapusani,
Padure^ul.
8.

Leicesti,

Pacioiul

si

Badulesti,

unde

se termina

ju-

Batiesti, Vulturesti-d.-j.

Vul-

de{ul Muscel.

tures ti-d.-s.

Nucsoara,

cu

catunele
si

Dupa Actuala
6
plasl,

impdrfire ad-

II.
1.

Plaiul

Dimbovtya:
catunele:
Al-

Nucsoara, Secaturile
9. Pietrosani,

Slatina.
:

ministrative, jud. se imparte in

Albesti, cu
si

cu catunele Pic-

adica:

besti
2.

Candesti.
ca-

trosani

Varzaroaia.

Plasa Argeselul cu resedinfa

sub-prefecturei din Hirtiesti
iul
;

Bddeni-PdmintenI, cu
Badeni-Paminteni,
si

10. Poendrei,

cu catunul Poe-

pla-

tunele:
tenesti
3.

Co-

narei.
11.

Dimbovifa, cu resedinta sub;

Stoenesti.

Retcvoesti,
si

cu

catunele:

prefecture! in Namaesti

plaiul

Bddeni-Ungurenl,

cu

ca-

Ganesti
12.

Retevoesti.

Nucsoara, cu re?edin^a sub prefecture! in

goria,

tunele: Badeni-Ungurenl,

Lun-

Sldnicul, cu catunul Sla-

Domnesti plasa Pod;

ca Girtel, Piatra
4.

si

Slobozia.

nicul.
13.

cu resedin{a sub-prefec-

Cimpulung, comuna urbaoras.

Stdnesti, cu catunele: Pasi

turel in

Topoleni

plasa Riurile,

nS

si

raesti

Stanesti.

cu resedin^a

sub-prefecture! in

5.

Cetdfenidin-Dea/, cu catu:

IV. Plasa Podgoria

1.

Mihaesti

plasa Riul-Doamnel,
in

nele

Cetateni-din-Deal
r
\

si

Mes-

Belep, cu catunele: AlbuBele^i, Negresti

si

cu resedin{a sub prefecture!

Piscani.

teacanul.
6. Cetdfeni-din-

tele,

Sgrip-

ale,

cu catu-

testi.

Digitized by

LiOOQ IC

MU?CELUL

(JUDK'O

134

MUSCKLUL
cu catu-

(JUliKT)

2.

Budistcni,
si

cu

cat.:

Baila,

12.

Sc/iitul- Golesti,
si

munele Rucarul, Namaesti,

:

Dra-

Budisteni
3.

Schitul.

nele: Lazaresti
13.
teesti,

Schitul-Golesti.

goslavele, Valea-Mare,

Leresti,
Bali-

Cdliuesti, cu catunele: Ca-

Stilpeni,c\x catunele:

MaSur-

Valea -PopiT,
lesti,

Draghiciul,

linesti si Vi{ichesti.

Opresti,

Stilpeni

si

Leurdeni,

tefanesti, Bo-

4.

Ciulnifa-Rusfatiade, cu casi

deni.
14.

teni, Vladesti,

Topoloveni, Gorsi

tunele: Ciulni^a
5.

Prundeni.

Va'.ed-Popily cu catunele:
si

ganul,

Domnesti
foarte

Corbi,
si

ail

Dobresti, cu catunele: Dosi

Uluba, Vacarea
15. Vlddesti,

Valea-Popil.

locuin^e
nice.

bune

higie-

bresti
6.

Furesti.

cu catunele: Au-

G/imbocelul,

cu

catunul

rei

Bagneni

Coteasca

Ne-

Glimbocelul.
7. lesti,

gesti,

Prislopul,

Valea-UrsuluT,
si

Golesti, cu

catunele: Go-

Vladesti-Paminteni
de-Sus.

Vladesti-

Costumul barbatesc se compune din caciula sau palarie, camasa inriurata, bete sau chimir (ca incingatoare),
laibarica

Udeni

si

Valea-Boereasca.
cu catunul

8.

Golcsti-Badif,

VI. Plasa

Riul Doamnei,

re-

(haina scurta fara mineci), min-

Golesti-BadiT.
9.

sedin^aplasei, com. Piscani, cat.

tean

(haina scurta

cu mineci),
fel

Gorganul,

cu

catunele:

Piscani.
1.

zeghe, manta,

on

pteptar (un
si

Cirstieni,
si

Draghicesti, Gorganul

Ciumesti, cu catunele: Ciusi

de cojoc mic
neci),

inflorat

fara mi-

Rincaciovul.
10.

mesti

Sararesti.

apoT cojoc mic

sunt

sati

mare.
alb!

Leurdeni,

cu

catunele:
si

2.

Colibasi, cu catunele: Cosi

La
5*1

picioare

cioarecl

Clrciumaresti, Leurdeni

Prun-

libasi
3.

Vierosul.

strim^l, peste care se da ca-

dul-Leurdeni.
1

Cosesti,

cu catunele:
si

Co-

masa,

opincile

incal^ate peste

1.

Priboeni, cu cat. Priboeni.

sesti,

Pacioiul

Petresti.

obiele cu noji^e, cizme or! ghete.

12.

Topoloveni, cu catunele:
si

4. Dirtnonesti,

cu

catunele
ite

Costumul femeesc consta

mult inriurata, briu
si

din

Circinovul, Inurile
13.

Topoloveni.
'fi-

Caracal, Dirmone^ti, Tamasesti,

bete,
i

'figdnesti,

cu catunul

Valea-Nandril, Valea-Rizii
haresti.
5.

si

Za-

fota cu florf, laibaricS, bundS

ganesti.
14.

pe cap marama de borangic

catunul Juceasta insa
veste, fetele
%

(a

Vdleni, cu catunele: Ciosi

r

Jupinesti, cu

numai pentru
purtind capul

ne-

canesti

Valeni.

pinesti.
6.

ne-

15. P rdnesti, cu catunele: Ba-

Mdrdcineni
si

cu

catunele:

invelit).

desti,
si

Gusafi,

Udeni, Vranesti

Gropeni
7.

Maracineni.
y

Toate
cioarec'tf,
si

camasile,

iile,

fotele,

Zavoiul.

Micesti

cu

catunele: BuPur-

zeghiile, maramile, se

V. Ptasa Riurile:
1

deasa, Micesti, Pauleasca

:

confec^ioneazi in

casa din
si

ci-

Aninoasa, cu catunele
si

Ani-

careni.
8.

nepa, bumbac, lin&

Laibaricile
si

borangic.
se

noasa
2.
3.

Valea-SilisteJ.

Mioveni, cu catunele: Miosi

mintenele insa

Bdj'esti,

cu catunul Bajesti.

veni
9.

Paraesti.

fac cite o data din postav mal

Bdlilesti, cu catunele: Ba-

Piscani, cu catunele: Nesi

sub^ire

cumparat din

orase. A-

lilesti,

Rominesti

si

Valea-Mare.

greni
10.

Piscani.

cesta este costumul ^aranesc ce

4.

Capul-Piscululy cu catunul

Purctireni, cu

catunele:
Purcareni-

face admira^iunea tutulor oamenilor canoscatori.

Capul-PisculuT.
5.

Pifigaia- Valea- Badii,

Cotesti,

cu catunul Cotesti.
cu
catunul

Adunafi
1 1

?i

Tarseni.
:

Femeele de ^ara Muscelence

6.

Drdgkiciul,

Racovifa, cu catunele

Ca

nu poarta capul dezvelit

data,
fie

nici

Draghiciul.
7.
8.
lesti,
si

tanesti, Racovi^a-d.-j., Racovtyad.-s. si Valea-StineT.

chiar prin casa, ba inci

Godeni, cu catunul Godeni.

Golesti, cu catunele:

se

feresc

mult ca atunci

cind

Go-

12.

tefdnesti,

cu

catunele:
si

tsl

pieptana parul capulul sa nu

zarite cu capul dezvelit, chiar
lor.

Grigoreni, Poeni^a, Priboaia

Izvorani,

$tefanesti

Tirgul-

fie

UIi{a.
9. Livezeni, cu catunele: Li-

DealuIuT.
13. fi(esti,cu

de barba^ii

vezeni
10.

si

Hirtiesti.

senesti,

fi{esti,

comunele BucValea - Manas:

Ele poarta pe cap

sarbatori poarta

stergar. In
bo-

marama de
fel

Mihdesti,

cu

catunele:

tirei

si

Valea-StineT.

rangic cu
in razboiu.

fel

de

de

alesaturl

Calceasca, Furnicosi, Geabelea,

14.

Valea-Mare, cu catunele:
si

Mihaesti
1 1

si

Valea-BraduluT.
:

Enculesti
Pi-

Valea-Mare.
lo-

Femeele
atirna
sati

tinere lasa parul de

impletit in una
;

Rddesti, cu catunele
si

Train I si imbrdcdmintea
cuitorilor.

figaia

Radesti.

Locuitoril

pe spete,

din co-

doua coade

iar

cele mai

Digitized by

LiOOQ IC

MUSCELUL

iJl'UET)

4X>

MUSCEJ.UL (JUDEJ)

batrine
pulul

ll

string

pe crestetul

ca-

toaca de lehuza

si

copil.

Dupa
sa

Mirele se duce cu paring! cu prietenil

si

formind o ridicatura sub

incinge cu
briu

nastere, copilul se imbaiaza cu

cautaton de
la

casa

marama, numit coiciii. Mijlocul

tot

apa vie
fie

la

prima

data ca

asa numi^i,

casa femeel, spre

de-a-una

il

voinic.

a face propunerea de csatorie

il

rosu,

apol cu bete multicolore.

Orl de cite or!

si

scalda sufla
spre
eel

si

a se tocmi asupra zestrei.

convine, se due in alta

De
ce

In picioare

poarta opincl, cizme

scuipa de

trei

orl

le

zi si

sau ghete.

necurat. Albiturile fatulut nu tre-

fac foaia
si

de

zestre,
fetei
ati

dupi
fost

Imbracamintea femeel, afara

de pinzeturl,
ca la barba^I.

bue sa

le

apuce afara

sfii^itul

paring!

c&u-

este

mal aceeasl
la

soarelui, cact e rSu

de Mieazascalda
in-

tatorl
si

Noapte. Copilul se
femel
ainte

de casS la barbat. Daca asupra zestre! s'aii in^eles,

OrnamentuI capulul
este

de apus pentru

acelasi

nunta e gata. Se face o masa

si

maT acelasi ca
piept

la fete,

cu

cuvint.

(Ceta^eni-din-Deal).

o petrecere cu lautari, de bu-

deosebire c se
Pe
sau

adaoga marama.
sfanflf,

Dupa
iute, si

ce se naste copilul se
fie

curie cS a pornit cSsatoria.

Se

poarta

ruble
2
sail

scalds in apa rece, zicind sa

hotareste tot

acum

si

ziua nun{iL

rubiele, aranjate in

cind
si

il

scalda a doua oara

Logodna

se maTchiamS, in unele

3 rindurl

semi cerculare.
{aranesc pen-

pune
let,

incalzeste

apa

intr'o

locality ale jud. Muscel aezat.

Un costum bun
tru
iar

oala noua,

zicind sa
si

aiba glas

Daca nunta
seara ginerile
rin^ii

Duminica, de JoT
socril

femee costs

350400
lei.

sa cinte frumos, scaldat

si

dupa ce Ta
il

si

mari (pSmi-

pentru b&rbat 150

l'a

infasat,

atinge

ginereluT)

se

due cu me(lucrurT

Obiceiurl la ?iafterl, casdtoril

i

cu capul de
zicind sa
fie

inmormintarh Aceste obicediferind pu^in

iuri

restul {arel,

de cele din credem necesar sa

asa
s'au

aratam

aci cite-va din ele,

ni

camme{ul cosulul, bun si sa nu plinga, dupa aceea de pragul use! de sus, zicind sa nu ia deochl. ApoT il da cu capul de icoana ca sa
cinste
;

rinzl la socril
reseT),

mid (parin^il
plocon

cu

un

de mincare) si tocmesc asupra de

socrti,

dupa ce
si

se

incal^mintei
frapf

soacra, surorl

dupa cam
d-nii

comunicatde
gaseste
in

aiba

in

fa^a

lumel ca

de

af miresef,

pe care ginerile

inva{atorI ai jude{ulul.

icoana

Cind

femeia

se

dupa aceea rade de la da coicoana pu{in lemn si

'i

e dator a le
face o

cumpSra, se mat
si

masa

petrecere.
la

munca nasterel nu
soane s vie in
vedea.

lasa alte per-

pilulul

pe

git

zicind sa nu se
d'a-I

Simbata, pe
rile
si

amiazl,

gine-

casa spre a o
nu-1

mal

sperie. Apoi, inainte

iT

al^I tiner!

cu ploscile cu
cu lautari, um-

Copilul
ziua
'1

scalds

cu
'1
|

da

t?{a,

da pajin unt proasfie

vin

si

rachiu

si

apa din
scalda
K.
si

trecuta.

Cind

pat ca sa

vorbele

lul

unse

pune cu capul spre dupa ce termina, misca

tot

on cu cine va vorbi. Cind mama, dupa lehuzie, iese la biserica,

daca se
ca,
j

albia

spre

E.

si

scutura

intilneste cu barbat, crede

copilul

de api spre
lehuzS,
in

foe.

Cind

daca va mat naste, va face

;

dupa ce da buna diminea^a pofteste pe fie care at easel s&bea din plosca. Aceasta este pofteala la masa ce se va da la ginere Duminica
bla din

casa

in

casa

si

femeia e

40 de

zile

nu
|

baiat

iar

daca se

intilneste

cu

seara.

ramine singura
pilul,

casa cu co'

femeie crede ca va

naste fata.

Tot Simbata seara se

o adunare de
fete la

face

ci

inso#ta de alta femee

fine
tors,

afara

pe linga dinsa furca de i^ele de {esut si babifa si Tese cu furca in mina si

ziledupa nastere, seara.
ursitorile,

(Comuna Vladesti). Daca femeia nu poate

copilul lesne,
i

mireasa,

face

pentru facerea braduluT, din o

craca de
hirtii

se

da samin^a

brad

impodobitS cu
si

cu o alta persoana, nu singurS.

'

La
stat

trel

de cinepa pisata, se spala icoanele cu apa neinceputa si i se da sa bea, iar barbatul sade
in

colorate

inflorate fru-

mos.

La nun

in

acelasi
flacail.

timp sunt

pune cu moasa
banl, etc.

ce confelul,
, '

genuchl inaintea icoanelor,

aduna^i top

din mincarl de tot

rugindu-se. (Birzesti).

Un om
care
lautarul
'I

cu paring rade

pe
si

La

botez,
in

copil infasat

duce pe camasa tatalul

La

edsfttorie.

Tinarul

ginere, o avea orl

nu barba,

voeste a se casatori cere consimtimintul parin^ilor

il

cinta

sau. (com. LaicaJ-Runceasa).

si

acestia
Ka/T barba de tinere^c
lor.
fiuSi o daT spre batrino^e, etc.
si

La

nasterea copilulul, in tim-

dau

sau

nu

indemnul

pul chinulul, nu trebue sa asiste

Daca
lul si

fata pe^ita convine

femee or!
pruT,

barbat
se

cu ochil ca-

parin^ilor, casatoria e u-

DupS

aceasta,

iar

masa. A-

cacl

apropie ucigS-1Gto^rufic
Vol

soari.

ceasta se chiama fedele$.

L2Jo7.

MartU Dicfi^nar

IV.

56

Digitized by

VjOOQ IC

MUgCELUL OUDEJ)
Duminica diminea^a,
?i

im
ginerile
Foaie verde avrameasa,

MUSCKLUL (JUDET)
mict se numete pe calea

pri

tnireasa se intilnesc la bise-

Ramti maica sanatoasa,

Dacsi n'ai fost bucuroa^a
So*
flt

mara sau pe
etc.

calea-valea.

rica.

Mireasa

are

cu

sine

un

cu mine la masa,

flacaQ, tot

cu paring, care poarta

Pe undc-al pus
llorile

La inmormintarT nu se vad obiceiurl diferite de

de prin
alte jude(e.
Istoric.

prea
cele

bradul (numit frate de ginere).

Pana a
'r

intra in biserica, preotul

la

intreaba

inso^'ifl?

EI

u$a: Vrep sa va raspund: Da! Ain

sa curga palmele;

Unde-aT pus panglicelc

sa curga bicele, etc.

Din istoricul jude(uIui Mu^cel vom aminti numaf cite-va date in afara de cele
indicate
la

tuncl

intra

biserica

?i

se

localitaple

istorice

oficiaza slujba.

Dupa cununie
care
la

se

duce

fie-

casa parinfilor.
se

Cind e aproape sa porneasca caruta, nuna pune un pahar cu vin pe capul mireseT $i d'asupra
lul

ale jude(ului. District

de munte,
inva-

a servit drept
lor

azil

al locuitori-

cimpeni

la

vreme de

Ginerile se pregate^te sa

rupe o azima,
bucaflf
in

din
toate

care

a-

ziunT.

Grafie trecatoarei inserala

duca sa ia mireasa. Dinsa, cu de ginere $i cu lumea poftita ?i nepoftita, se due la

fratele

runca

parole.

nate pe
bilit

pasul Bran, s'a sta

strinse
in

Lumea

se repede

$i le ia,

avind
pi-

de timpuriu legaturT
cu Bra$ovul.
se

credin^a ca

azima
tirg

buna

comerciale cu
particular
ea^T

Transilvania,

pu( iau apa

}

intr'o vadra, o (in

sata spre a o presara pevitele

Acele-

amindol de un ?ervet bagat pe

urechile

ce se due la

de vinzare,
se

imprejurar!

datore^te
istorice

vedrel

$i

pana acasa se
fac hora.

ca sa se caute
miresele.

cum

cauta

faptul multor

evenimente

opresc in

trel locurt $i

petrecute tot pe acolo. In 1395,

carufele o reteaza
lautarir

Atunci se

zice ca joaca vadra.

Dupa aceea,
cinta

Sigismund, regele UngarieT,

po-

Ginerile, cu caru^ele incarcate

d'a fuga; lumea chiue,

pose?te cu armata sa la Cimpulung, cind cuexpedijiuneaintre-

de
cu

prieteni,
I&utari,

cu

nasul

?i

na$a,
(flacal

de parere buna ca au
Ginerile
iieT

luat

cu

calara^I

mireasa.

se

intoarce,
?i
'i

prinsa la Nicopoli-Mic.In

595, Si

calarl)

pornesc

la mireasa.

Gi-

rupe gura

la

soacra

gismundBatori, principele Transilvaniel,

nerile e tot calare. Ace^tia ves-

arunca

in sin o

moneda de

ar-

vine impreuna cu Ste-

tesc pe mireasa ca sose$te nunta,

gint saQ aur legata in $ervet.

fan Razvan,

domnul Moldovei,
Cetatea
?i

apoi se intorc spre a

veni
la

Cind mireasa a ajuns acasa

ginere,

ca sa se
Viteazul

impreune cu Mihaiu
la

cu eel din urma. Ajun^f acolc,

se

slobod pistoale;
in

Stoene^ti

de

calarl,

unul

din

el

spune

ea se da jos, intra

casa,

?i

(Negru-Voda),
Vizirul

sa alunge pe

ora^iile.

Dupa

aceea fese mirea-

nuna o imbrobode$te.

Sinan

Pa$a

din Jara

sa, alege

(rude

?i

un numar de oamenl frunta?!) ce se numesc

$i

Dupa aceea
mina
ast-fel
i

lese in hora (hora

?i

(Vezi Gr. G. Tocilescu, Istoria

miresei), cu ginerile

nunil de

Ro mini lor,
Pe
void
la

900, p. 160

$i

291).
al

acum
?ervet.

colaceri,

le

da

cite

un

invirtesc jocul

de

3 or!,

inceputul

secolulul

Apoi

tot mireasa toarna

ca a treia

oara

sa vie

XVIHea,
de
domnevtT,
Parte din

locuitorii cimpent, ne-

mirelul, sa se spele

mai 'nainte

tot in locul

de unde a pornit.

impilarile

slujitorilor

d'a intra in casa.

Intrind in casa
(tinerit alaturl),
?i

Jocurile (in

pana seara, apoi

In timpul meseif

emigrara
el

la

mun(T.

ed la masa

se

pune masa.
?i

venira in

Cimpu-

nare se spun
zice
:

orafiile.

dupa termiCind se
(tinerit)

lautarii cinta

doine haiduce$ti:
sfiritul

Jianu

Codreanu. La

unde fura bine primHT. Nol oaspep devenira frap buni

lung
cu ospataril frap d'acela^I singe
;

$i

se

roaga
le

cu

meseT vine lautarul cu un taler

cu covrigl pe
el
?i

smerenie, ca sa

dap
$i

blagos-

meseniipun

$i

interese.

Proprietaril

satelor

lovenie, tineril se roaga: Iertaji-

banY pe
pu(in,
rile

el

zicind:

De

la

no!

despopulate
minurile

cerura

la

Domni
la ca

ne taica
lovip.

?i

maica

ne blagos-

de

la

D-zeu mult. GineFoarte

aT dat,

reintoarcerea emigra^ilor
lor.

raspunde:

mutyu-

Mateiii-Voda, dupa
?i

Apot saruta
nunilor
trinl.
i

miinile parinfilor,

mim; de unde
izvoreasca.

D-zeQ sa

plingerile boerilor

calugarilor,

mesenilor

mai ba$i

trimite poruncl in toate ora^ele

Dupa
i

aceea

mireasa

Dupa masa

se incep jocurt.

?i

satele Rominiel

?i

in partile
sa-

nuna se sue intr'o carufa, in care se pune ?i zestrea: pernele, lada, etc., plingind
?i

Lunf se ma! pune o masa la ginere; Marfl alta la nun; Jol

la socril micf.

Turciet unde erau emigra^f

tenl,

indemnindu-I a se

reintur-

lau-

Aceasta din

ur-

na

la vetrele

strabune ipromi?i

tarul cintind:

ma

vizita ce tinerif fac socrilor

^indu-le u?urare

protecfie.

Digitized by

LiOOQ IC

MU^CELUL

(JUDET)

437

MU?CELULUl (VALEA-)

SateniT emigraflf insa ?edeau

loculul,

Pe cind Tudor
N. $oimescu,
in

(scrie rap.

I.

de manastirea Cotroceni, jud.

Prahova, care se arendeaza cu

fie-care

pe

la

proprie-

Istoria Rotni-

tatea

La a

unde apucase ase stabili. doua plingere c&tre

din partea
marilor pro-

ni/or din ambele Principate) gu-

8050

lei

anual.

verna {ara cu concursul boerilor,

Domn

prietari contra emigrafilor rebeli,

Ipsilante ocupa militare$te maf multe judefe ale {are!, intre

i

Mu^celul, p&dure, comuna Beceni,

mo?ia
nenilor
hect.
$i

in jud. Buzati,
cat.

Ocea, pe a mo$-

Matel ordoni capilor de districte

i

carl

Mu$celul, avind

in

fie-

Ceata-Preo^ilor,

la

de couaune a trimite indata urraa lor pe cultivatoril cimi

care cite

un

ispravnic pentru
lo-

Beceni.
face

implinirea contribute! dela

cuitorl.

$i

Are cam 80 un corp cu Rotunda

piilor,

trimise

gonadf

dupa

Nici

o data biciul

lul

Valea-figanulul.

fugarT.

Parte din aceti

gonad

D-zeG n'a trecut mat distrugator peste judeful Mu$cel

se aratara
in

$i in Cimpulung $i comunele vecine reclamind

ca

in

Mu^celul- Jigan (Bonci, Marineti),

va^ul,
ciltun,

tirapul Eteriel lul Ipsilante.

al

com.
cu

Ruia-

pe fugarT.
i

To{J

Cimpulungenif
i

Judeful Mu$cel este leaganul

jud.
$i

Buzafl,

400

lo-

sateniT se

opusera

trimi-

mai multorfamilil vechL

familiile

cuitorl

89

case.

sera la
$i

Domnie pe judej, pirgarT batrinT, reclamind delaDomn

dela 1612, fund iega^f cu
leg&minte, zicind
streinilor
ei

Bratienilor, Gole^tilor, Cre{ule$tilor,

Neculcilor, Ruccirenilor,Ru-

Mu^celul-Jigan,
BuzaQ,
hect.

mosie, in jud.

indulgent, macar pentru emigratif din$ii prin

denilor, Arice^tilor, etc.

com.
hect.,

Ru^iava^ul,

de

cam 540
Mucelul,
coiul,

din

care 200
fi-

catun, al

comunel
cu

Ple?lo-

padure, restul araturf,

^i

caalungarea

amerin^a

jud.
$i

Buzau,

170

neafa, livezi

sterp.

Se

incor-

spargerea ora$ului.

cuitorl

41 case.

poreaza mo^iel Ru^iava^ul.

Mateiu-Voda da atunci porunci ca emigra^i! afla^f in Cimpu-

Mucelul,
plaiul

sat,

jud.

Dimbovifa,
cat.

Mucelului (Valea-), (DrSgulineti), com, rur., in jud. Buzau,

plaiul Buzaulul, situata

lung cu 4 anf inainte

de Ale-

lalomita-Dimbovtya,

xandru
genf;
din
si

Ilia$

sa ramie acolo, pri-

com. Moroeni.

pe malul
^i

vindu-se in viitor ca Cimpulun

iar

drept

al riulul

Buzaul

pe am-

eel

a$ezatl

in

ora$ Hia$

Mucelul,

vecltie

numire a

c&tu-

bele malurl ale vael Mu^celuluT,

la

zilele lul

Alexandru
fie

nulul Manoleti, jud. Buzau, co-

60

kil.

de ora?ul Buzau.
la
i

ale lui

Leon, aceia sa
mul^I

adu$T

muna

Valea-Mu^celulul.

Limita,

N.,

incepe

din

la

urma lor. La anul 1806,

$i

Dealul-Fe^el,

merge
pe

la Piatra-

RominJ
mo$ia
din

Mucelul, proprietate a

satenilor

Cheei,

se

lasa

izvorul

(Oltenf

Ardeleni), venira a se

din Domne^ti, situate spre E.

Vael-Rele,
$i

trece
in

pe
virful

la

Altoae

aeza in
ora^ulul,

Mu$cel
ca

$i

pe

clfica$I.

Unil

jud. Mu^cel.

ace$tia, incuscrindu-se
nenii,
$\$\

cu mo$el
in-

devenira mo?neni
parta$i
la

$i

veniturile co-

de comuna, peste riul Doamna, Acest pimint este bun $i produce porumb, griu, secara $i finefe alese. Din aceasta proprietate, 86 hect. aparfin d-luf
I.

se

urea

munteluT

Magura; la V., din virful Magurel, merge pe plaiti in Virful-Mantei,

la in

in

virful

Patirlagi,

Piatra-Izvorulcu-Brad,

urea

munelor;
para^i

iar al^f

din

el

nesuse
ft-

NegulicT.

VirfullulBalan,
$i

in

Virful-

de claca 30
$i

anf,

Stine!

ajunge
;

in

Funduldin

cura mo^neni cu
a proprietarilor
lor.

voin^a tacuta

mo^neni-

Mu^celul, mosie, in jud. Buzau, comuna Cotyi. Are 630 hect,

din care 80 hect.

MunteluT-Balosinul
Balosinul, urea
I

la S.,

in Piscul-Mieri-

padure, res
sterp.

oret
plaiul

$i

pe

slemne

merge

in

Jude^ul Mu^cel la anul

a
fost

821

tul

izlaz,

finea^a

Botel,
la

in Virful-Rezei ?i

ocupat

milit&re$te

de

se lasa

gura izvoruluT MaloE.,

ia

Ipsilante,

unde a$ezase o com-

Mu^celul,
150
$1

mosie, in jud. Buzau,

cat.

teasa;
teset,

la

din

gura Malo-

panie de Eteri?tl sub

unul cSpitan, iar
nirea

comanda
dela
lo-

com. Plecoiul,
hect.
izlaz.

Mu^celul,
livezl,

pe apa Vael-Mu?-

pentru impli-

arabile,

vie

celulul in sus,

pana

la

gura

iz-

contribufiunilor
instalat

vorulul Traistoaia, de unde urea

in Dealul-Fefei, linga cat.

cuitorl ^I-a

de

ocazie

Fun-

un ispravnic de
D. Aricescu).

incredere. (C.

Mucelul, mosie a
parjita

statului, des-

daturile.

de Glodeanul, pendinte

Suprafa^a sa e de 1570 hect.,

Digitized by

Google

MU?CELULUI (VALEA-)

438

MU$ETE$TI

din care 154 hect. arabile, 520

hect. padure, 150 hect. fineaja,

Mucelului

(Valea-),

v&lcea,

jud. Buz3u,

435 hect.
2

izlaz,
?i

82 hect.

livezi,

hect. vie

227 hect. sterp.

Piscul

Propriety maiinsemnate sunt:

Braduleful (particular a),
Staiculuf,

comunel Valeni, pi. Arge?elul* jud. Mu?cel, se impreuna in centrul comunel cu valcelele: Saroaia,
izvore$te din Mu^celul

600

hect.,

com. finte^ti; are mat toate arabile.

in jud.

Muetescu, munte,
eel,

Mu$
sprc
sta

aproape de

frontiera,

Bradule^ul

$i

Lespezile,

?i

sc

Transilvania, proprietate a
tuluT,

Valea Rea,
-

Lazul-

varsS in

riul

Dimbovi^a,

la E.

pendinte de Episcopia Ar

Cheel

$i

Balosinul,

ale cetelor

de com. Laicai.

ge$ului.
let

Se arendeaza cu 450

de mo$nenT: Draguline^ti,
cile?ti,

Do
Mu^celului (Valea-),
jud.
vale,
in

anual.

dane?ti, Dedule?ti, Grije?ti, DSsNiculae$ti,

?i

Bangule^ti,
in

Buzau,

com.

Valea -Mu
Leurdi$ul

Mueteti, com.
com.

rur., jud. Gorj,

Jipe^ti

Mu$ete$ti, stabili^I
$i

celuluT; se
rele

formeaza din izvoa

$i

plaiul Novaci, situata la E. de

aceasta comuna, precum

cetelor:
Paltineni,
?i

ale

Braduleful
in

Gruiul. Este formata din

:

Go$e$ti,

strabate

lung aceasta com.

Izvorul-Rau

4 catune
Stanceti,

Mu$ete$ti, unde e

$i
$i

proie?ti-Mar!

Mid,
?i

Gavriloi,

unde prime?te izvoarele Trai

stoaia,
etc.,
$i

re?edin{a,

Capuzul,

Larga
220

Jitieni, PislSre^ti

Ch. Nicolau,

Maloteasa,

cu

intindere
:

de

comunele vecine, dar care mai top iau numirea generic^ de mo^nenil Sibie?tT. Terenul e muntos $i pu^in fertil, pe alocurea posp&ios.
stabiliji

in

se varsa in riul Buzaul

I

1500

hect., din

cari

hect.
'io

in

sale sunt sterile

com. Patarlagele. f&rmurilc $i humoase.

cdtun,
al
;

arabile,

330
11

hect.

finefe,

hect. vie, hect. izlaz,

hect. pomet, 504

hect. padure
i

400

Mu$celua,
cuitori
$i

com. Ncare 80 lo

25 hect. vatra satulul.

Comuna
dulut,

formats

din c&-

hoia^ul, jud.

Buzau

Are o populate de 290

milii ,

fa-

tunele: Brusturi^ul, Calea-Chioj-

18 case.

saO

70 de

suflete,
;

din

Malul-Alb,
?i

Manole?ti,
la
?i

carl:

MSce?ul
se

Poiana,

care
catu-

Muea-cu-Furul, mope, a
tuluf.

sta

seridf,

259 contribuabili 3 bidin care cea din Mu?ete$ti

deservite
;

mal poate ad&uga

VezT

Furul-Mic,

jude^ul

a fost reparata la 181 5,

na$ul Mihaile?ti.

Buzau.

de
insemnat,

preot

$i

3 cintarep

$coal2,

Are o populate de 700 su

flete,

infiin^ata la 1881, frecuentata de

din carl 131 contribuabilT,

Muea-Mare, munte
in jud.

39 copil; un cimitir;

morf;

locuind in 183 case; o biserica

Buzau, com. Minzaieti,

4 pufuri
115 care
vite

$i

18 fintini.
:

cu hramul

Sf.

Dumitru,
1

in cat.

Manole^ti, deservita de
$i
1

preot

cint&re{; 3 circiumi.
fierarl.

pe hotarul Vrancei; are pa?uni frumoase $i o ca^arie insemnata, unde se aduna laptele din mun\\\

Locuitoril poseda 60

pluguri,
cai,

cu bol;

57

480

marf cornute, 303

01
?i

rimatori,

Meseria^T sunt 2

apropiaflf,

se

transforma
etc.,

151

Budgetul com. e de 2728,19

lei.

in ca^caval,
in corner^ se

brinza,

care

415 capre. Budgetul com. e la

let,

venituri

vinde sub numele

de 910

iar la cheltuelf, de

Cat

de

comunicafie

n'are,

de Penteleu.

900
munte, in jud.

lei.

afarS de
$i

albia Vael-Mu$celului
$i

Este

udata
care

de

piriul Auiala E.

de Drumul-Chiojdulul, dar
$i

Mu$ea-Mica,
zail,

Bu

radia,

curge pe

de

acestea anevoioase
trerupte.

adesea

in-

rul Vrancei,
cat, 5 lepe,

com. Minzale^ti, pe hotaintre mun{il Mu$i

cat. Mu$ete$ti, cu numele de apa

Mu$ete$ti
la

?i

de

piriul Valeni, pe

Vite are: 11
bol, 41
vaci,

184

$ea-Mare
$i

Ventrilele

are izlaz

V. de

cat.

Mu?ete?ti. Aceste

minjT,
$i

29

vifel,
of.

padure.

ape,

64

porcf,

109 capre

300

pe linga ca se pot trece prin vad, dar au $i cite-va poComunica^ia se face

seaua comunala,
Mu?ete?ti;
nala
prin
prin
$0-

Stupi sunt 40.

Mu^e^eanca, mope, pendinte de

com. Insura^ei, proprietate a sta tuluT. Are o suprafa^a de 2400 hect., dind un venit anual de

duri peste ele.

Comuna in vechime se nu mea Draguline$ti. De pe la in

ceputul secoluluT a luat numele
apei care o parcurge. Catunul
eel

in lungul

cat.

?oseaua
in
$i

veci-

37044

lei.

care

o pjne
Gruiul

legituri
druin

mal

vechiu

Manole^ti

cu

com.

prin

cele-I'alte

sunt din

a treia de

cenie a secolulul al XlX-lea.

Mueteasca-Fin{eti, sau Tab&r&ti-Mueteti, mope, in

muri

ordinare care

pun

comunica^ie

cu

catunele

Cu-

Digitized by

LiOOQ IC

MU?ETE?TI

439

MUZAIT

puzul, Larga,
goe$ti.

Slrbe$ti

$i

Dri-

Legenda spune c& Constantin

fi

Mueteti, pddure a statuluT, in intindere de 500 hect., pendinte de com. Nuc?oara, plaiul Nuc$oara, jud. Mucel.

Prin legeadin 7 Februarie 1885,

au fost

alipite

amindoua

la

com.

'

DrSg^enei.

Brincoveanu, Jnainte de a

Legenda spune ca numirea

j l

Domn, nu
unde a

se

$tie

din

ce

catunulul Mufi ar veni de la o

familie

cauz&
ce$ti,

s'a refugiat in ct. St&n-

Mui{a (Mun^i!-), mosie a

tulul,

staj

de mu{T, care

traia

aci

stat

aproape
i

pendinte de biserica Sa-

pe
!

la

inceputul secolulul al
?i

XIXDin

ani

intr'un

bordeiti,
i

dk in

rindarul, jud.

Prahova se aren
;

lea.

Atit barbatul cit

femeia

acest timp a
prietatea,

cumpirat proin

deaza cu 3500

lei

anual.
,

eraQ

cu

desivir^ire

mu{T.

ce se afl ast&zl

c&storia lor s'au nSscut 6 copil

posesiunea
eanu.
chiar

lul

D.

I.

N&d-

Mui^a

?i

Urjugoaia, p&duri
de 1500 Pe
Mu?i{a.

?i
\

ace^tia

toflf

mu{T.
?i

De

la ace-

Urma
$i

bordeiulul se vede
;

ale statuluT, in intindere

tia
j

ar

fi

rimas

numele

sa-

ast&zl

iar

imprejur se

hect., situate intre plaiurile

le^ul 91 Varbilaul, jud.
$i

tuluT.

afl& ni?te vie p&r&sit&, numita Viea-Domneasca, care se zice ca a fost plantata chiar de fostul

Prahova,
,

strabatute de valea

Mu{i, moste,
pi.

in jud.

Teleorman,

Domn.
Mueteti, cdtun de re$edin$a al com. Mueteti, jud. Gorj, situat pe colina dealulu! Mu?ete$ti, pe o intindere de 500 hect., din carl: 80 hect. arabile, hect. flnefe, 4 hect. pomet, 1 30 4 hect. vie, 74 hect. izlaz, 200 hect. p&dure ?i 8 hect. vatra
satuluT.

Muoroaele,
pi.

deal, in jud. Dolj,

TirguluT, com. Drg?enei, a parfmind mal multor proprietan

printre
carl
si

Amaradia, com. Vele^ti, prin

trece
limita

ciJT-va

mo?tenT.

care

de
satul

S.

c&tre

Pe

aceasta*

mo$ie sunt 13 hect.

mo?teniT poseda
;

comuna
de-sus.

Balota,

Balota-

livezf

de prunl.
?i

Locuitoril
aci

cam 620

Mu$uroiul,
TirguluT
$i

pise (1230 m.), pe un

mo^tenitoril
,

masiv foarte ingust, intre Riulriul

125 hect.

pimint iar Antonescu au cumpirate tot de la

hect.

G.

Argeselul, jud.

mo^tenl. Din acestea,

50 hect.
iar

Mu^cel. Acest masiv se termina

sunt pSdure a mo?tenilor,

vil

aproape de confluenja
fa-

riulul
$i

Arpre-

sunt in intindere de 9 hec-

Are o populate de 100

milii,

ge^elul cu Riul-Tirgulu!
zinta o $ea larga la S.

tare.

sati

570
1

suflete, din carl

de Na-

100
tarej.

contribuabili;

bisericfi,
$i
1

mie?ti, prin care trece ?oseaua

Muzaisi-Orman,

pddure, in jud.

deservita de

preot

cin-

Cimpulung-Rucarul.

Constanta, pi. Silistra-NouiC, com. Ghiuvegea, in partea centrals a

in

pe linga agricul tura se mal ocupa $i cu lemnaria. EI poseda: 25 plugurT,

Locuitoril

Mutul, c&tun

(tirlH),

jud. la

pla?el
lul

N.-V. a com., pe dea-

lomi^a, pi. Ialomifa Balta,

pen

Mezarlic-Bair, in intindere de
hect.,

dinte de com. Balaciul.

no
in

populate cu fag, carlinga" dinsa,

40 care cu
vite

bol;

20

cai,

150

pen, etc. Pe

la

V.

marl cornute, 115 rimatorl,

ol
$i

Mutulichil
-

(Pirlul-), piria,

trece

drumul judejean

Lipni^a-

300
$i

189 capre.

jud. BacSu, pi. Trotu$ul;

com.
din
d'a

In catun se gisesc: 2 pu{url

Tirgul Trotu?ul,

izvore?te

Ghiuvegea; iar la E., calea comunaia Ghiuvegea-Curu-Orman.

fintinf.

muntele Suri
teritoriul co-

?i

se varsa

dreapta Slaniculul.

Muzait, ruinele unul satturcesc,

zidit

Mueteti, deal, pe

pe ruinele unul ora?

mi-

munel Vier^ani,
jud.

pi.

Gilortulul,

Mu|i,
pi.

cdtun, in jud.

Teleorman,

litar
la

roman,
rur.

in jud.

Constanta,
?i al

Gorj,

avind

o direcfiune

TirguluT,

com. Dr3g$enei.

N.-V. pla?el Silistra-Noua

N.-S.; este coprins intre ValeaGilortuIuT la V.

lul
$i

Are

o populate de 200 suflete,

com.
al

Aliman, pe malul sting

Valea-De$utermina

din carl 68 contribuabili.

bal^el

Vederoasa; satul
fost

tur-

la

E.; e o prelungire a Deala S.,

luluT-PiriuluI si se
in

Valea-GilortuluT.

P&na la 1885, forma cu cat. Odobeasca o com. osebita, sub numirea de Mu^i Odobeasca.
-

cesc

distrus

in

timpul
I

razboiuluT de la 1877; la

kil.

spre E. se

aflfi

movila Comoara.

Digitized by

Google

Digitized by

VjOOQ IC

N
Naca,
loc
izolat,
in

juruT

com

apart/me mai mult de Feredieni;

|

Bair
metri,

si

are o

in a! time

de

53

Calim&nesti, plaiul
Vilcea.

Cozia, jud.

are o suprafa^a

de

hect.

si

confine pe$te

si

floare

de nufor
;

dominind calea ferata Constanta Cernavoda, valurile lul

-

galben

pe

linga.

apele sale

co

Traian, care tree ma! spre N.,

la

Naca, deal, in jud. Vilcea, plaiul Cozia, com. Calimanesti, cu di rccjia de la V. la K.

Nacladul, ramurti de munfl, ce se detaseaza din Culmea Pie
troasi,
jid.

munica cu

lacul

Leahul din com.

o departare de

kil.
-

si

dru-

Feredieni, prin piriul Nacul.

murile comunale Hagi

Diuluc,

AnadalChioi

si

Hafii-Diuluc-Pa-

Nacul,

piriu, care

pune

in
si

nicafie lazurile

Leahul
pi.

comuNacul

la^ul-Mare; este situate in partea de S. a plSset a comunef.

si

cea de N.

din com. Feredieni,

jud. Botosani.

Cosula,

Xeara^u

(ramura
cit-va

Tazlaulul), spre hotarul jude^ului

Nadelul,

piriu, in

com.

rur.

$u-

Bacau, formind intru

li-

Nacul,
Nac-il

vale, in care se afla lazul

si

si{a,

pi.
;

Motrul

d.-j.,

jud.

Mehe-

mits despre acest judef.

piriul

Nacul, in partea
pi.
.

dinti

se vars& in piriul $usi{a.

de K. a mosiel Feredieni,

Nacladul, pirilas,
pi.

in jud.

Neam^u,
iz-

Cosula, jud. Botosani.

Nadia, com,
pi.
lul

rur., in jud.

Bacau,

Bistri^a,

com.

Tazlaul;

Tazl&ul-d.-s., situate

pe mapiri-

voreste dintre ramurile mun^ilor

cu acelasi
lauluT;
in

Nadanova, sat, in jud.

plaiul Cerna,

Mehedinti,

sting al Tazl&ulul, pe

nume

ramura Taz-

com.

rur. Busesti.
!

Tasul

Nadisa

si

pe dealurl. Este
c&tune:
Nadisa,

curge spre S.E., formind

varsarea
sa

Aci a
situat

fost inainte resedin{a sub-

formata din

parte hotarul despre jud. Ba-

prefecture!

plaiulul

Closani.

E
'

pe dealul Blindul, resedin^a; Nasoesti-RazesT, cu N&soesti-Particulanf,

cau,

p&na

la

pe

pe valea CosusteT,
si

care

dreapta piriulut Tazlaul.

este fertile,

are 58 case.

mat spre N.

Ceta^uia,

spre N.-V. de aceste din urmft

Nacu

(Piriul-lui-),
in jud.

afluent

al
j

Nadanova,
hedin^i.

ptriil,

in

com.

rur.

Rachitisul, pe dealul cu acelasi

BistrifeT,

Suceava, com.

Busesti, plaiul

Cerna, jud. Me-

nume, spre E. de Ceta^uia;

Strugari.

si

Brosteni.

Nacul, ritun
situat

(tirla),

in

jud.

la

Nadas-Iuiuc,
Constanta,
ritoriul
[

movilft, in judeful

Numele s&ti vine de la unul, anume Ion Nadisul, care a fost

intaYit proprietar

lomi^a, pi. Borcea,

com. Tonea,

pi.

Constanta, pe
rur.

te-

pe Bar3gan.
in

com.

Techir-Ghiol

vod, asupra mosiet Nadisa

la

si

anume pe

acela al c&tunulu!
la ho-

de $tefan-Voede NaTazlaul, cumpSrata de

Nacul, fat,

partea de

N.-E.

sau Hasi-Diuluc, tocmaT

tarul dintre catunele
si

dis

de
in

la vechiT sal

proprietary

a com. Radeni, pi. Cosula, jud.

Botosani,

pe hotarul

mosiilor
|

Lazmahale asezatS pe este Hasi-Diuluc;

dealului

Mat

urma\

Petru

$chiopul
stnl-

intari tot la aceeast

mosie pe
in

Radeni

si

Feredieni, ale statuluT;

culmea

Hasi

Diuluc-

nepojH

lul

Ion Nadis,

numar

Digitized by

LiOOQ IC

NADl$A

441i

NAH'L'L

de patru, din care fac parte raze$ii de astazl. In Condica Liuzilor, Nadia este trecuta ca mo?ie raza^easca.
In Statistica din

cu 95 hect,
18 hect.
soe$ti
$i
i

I.

Curpaneanu, cu
cu mobile NaRachi-

Tazlaul-d.-s.,

com. Nadija, care

I$I

statul,

curge pe hotarul com. Nadi$a,

spre com. Bo$oteni.
bir^ia

Ceta^uia.

are

o-

Pe
ti?ul,

teritoriul catunului

de

la locul

numit Fintinasatele

1874, se

afla

se gasesc izvoare cu apa

Mare, curge
Nadija,
$i

despar^ind
?i

trecut

?i

satul Strugari.

sarata.

Nasoe?ti

En&che$ti

Teritoriul sau se m&rgine?te:

la

Vie se cultiva pe o intindere

se varsa in Tazlau, pe stinga,

piriiaele

N. cu

al

Luncani;
?oteni
cani.

la E.,

comunelor Sloboziacu al com. Deacu

al

de 640 hect.
Vite sunt: 74 cal, 1232 vite marl cornute, 368 01 $i 228 rimatori.

dupa ce se incarca cu
Rachiti^ul
?i

Adincul.

lul-Noti; la S., cu al
$i

la V.,

com. Bocom. Te{-

Nadija
de^ul

sau Orza^tea, vale/yx-

Dealurilesunt: Mo$oaga,Runcul,
luiul

Rachiti$ul,
$i

Mindrul,

Tuf-

Budgetul com. e la venituri de 6752 lei, 68 banr ?i la cheltuell, de 2996 let.

Bacau,

pi.

Tazlaul

d.-s.,

de pe

teritoriul

com. Nadi?a.

Cetajuia; iar cursurile

Comuna

este

strabatuta

de

Nadoleanul (Movila-lui-Lazar), movilti, in

pi.

de apa, afara de Tazlaul-Mare

Nadi$a, Turluiul
:

calea vecinala, care duce la Moineti prin Tefcani

$i

jud.

Tulcea,

?i

R&chiti$ul.

Poduri.

Macin,

pe

teritoriul

com.

Are o ?coala mixta, care func{ioneaza din 1867, in satul Nadi$a, frecuentata

Distance
districtului,

la

Bacau, capitala
kil.;

rur. Jijila,

situata

pe una din
ale

31
;

la

Tirgul-

ondula^iunile

N.
kil.

dealulul

de 21

copil;

biseridf,

din carl 4 ortodoxe,

satele

Ocna, 45 kil. Nou, 40 kil.

la la

com. Dealulcom.
Te^ca-ii,
kil.;

Agamin,
satul

la 2

spre S.-V. de
N.-V. a
are

Jijila,
$i

in

partea

cite

una

in

Nadi$a,

Ce-

6
la

kil.

la

com. Bo?oteni, 4

placet

S. a

comunel;
este

tajuia, Nasoe?ti-Raze$T $i Radiiti$ul,

deservite de
?i

preo^I
:

$i

com. Luncani, 17 com. Slobozia-Luncani,

pia?ef,

kil.;

la

inal^ime de 45 m.;

punct

15 kil.;

trigonometric de observable de

cintarep,

2 catolice

in Nasoe?ti-ParticularT $i

una a doua
fa-

iar la

com. Scor^eni, re$edina

rangul

al

3-lea,
Jijila

dominind asu
?i

kil.

pra satulul
Popil;

asupra

Vail-

in Rachiti?ul

8 circiumi.

este acoperita cu fine^e

Are o populate de 505

milil,

Nadia,

sat,

jud.

Bacau,

plasa

$i

verdea^a; este naturala; pe

poale
trece

sau

2039

suflete:

1089

Taziaul-d.-s., re$edin{a

comune!

la

drumul comu-

barbap, 905
minl, 241

femei;
?i

1791

Ro-

cu acela^i nume, situat pe dealul

nal Macin-Jijila.

Ungurl

7 Izraelip;
$i

Blindul

$i

in

valea piriului

2032 de protecfiune romina

7

Nadija.

Nagara, deal
suin

$i

loc

de p&sune,
apropiere
In
in

austriaca;

1432

agricultorT,

Are o populate de 616

flete;

com.

rur. Malova^ul, jude^ul

in

14 comerc'ianf!, 10 cu profesiunl
libere
$i

o $coala mixta,

frecuenbiserica,

Mehedinfi, situat

20

servitorl.

tata

de

1 1

copil

de

satul Piatra-Alba.

acest

Pe linga agricultura, locuitoril se ma! ocupa ?i cu cizmaria,

cojocaria, dulgheria, rotaria, pietraria i

cladita la
servita

741 de locuitorl, de$i

loc ese

fum din pamint

mod

de un preot
20
ca!,

2 cinta-

continuu.

re{!; 2 circiumi.

cu

fieraria.

Vite sunt

406

vite

Naiba, munte,
din

in jud. Mehedin^i,

Dupa
cu 436
In

legea rurala din 1864,

mari cornute, 134 porci.

plaiul Clo?ani, acoperit cu brazl,

s'au improprietarit i361ocuitori,

felcl

care

se

face
in

^indrila.

Se
la

pamint

in

farina.

Nadia,
Bacau,

tnosie
pi.

raze$ilor,

jud.

intinde pana
locul

apa Cerna,

1879, s'au dat la 17

ftlc!

insure!

Taziaul-d.-s.,

com.
Ena-

numit Corcoaia.
sat, in

34

pamint

in improprieta-

Nadi?a, care in vechime cuprin-

rire.

dea
are

trupurile

Booteni,

Naimanul,
pi.

jud. Roman,
linga

Teritoriul com.

intin-

che$ti, Nasoe?ti,
ti$ul,

Nadija, RadiiCernul,

Fundul, com. Oniceni,

dere de peste 3000 hect.

durile
carl

Pa-

Ceta^uia,
Bere?ti.

Rumire?i

satul Oniceni.

Are

o populate
suflete.

ocupa 1500
statuluT

hect., dintre

ne$ti,

Astazl este

(Cetafuia)

are

dusa

la trupurile

Nadi?a

Na-

de 17 familil, sau 69 Se mat nume$te $i

lul-Naiman.

Oniceni-

832 hect.
ProprietariT sunt: G. Iura?cu,

soe$ti-Raze?I.

cu 357 hect., L. Lucian Vernier,

Nadia,

pirin,

jud.

Bacatt,

pi.

Naipul, com.

rur.

jud.

Vla?ca,

Digitized by

Google

NAI1TL

NANA
compusa din
Cioflicul
c&si

pi.

Cilnistea,

Tepe (170
Tepe, (157
tal-Bair

m.),

Chiuciuc-Carala

turl
ell,

tunele:

Baleasca,

m.),

E.;

Uzum-

de 4 141 de 4124

lei,

iar la cheltu-

let.
:

Naipul, situata pe partea dreapta

a ape! Cilnistea.

Bair, Izmail-Bair (230

m), Car(240
V.;
m.);

DrumurT sunt
{eana

soseaua jude;

Toate catunele

(220 m.), Circaman-Bair

Cale-Bair

Tulcea-Bas Chioi
invecinate:

apot
la

sunt

pe proprietatea Naipul.

(200 m.),

drumurl comunale se
satele

due

Prin

comuna

trece Valea-Nai-

Teche-Bair, (240 m.), Carcaman

Bair, Canagic-Bair, la

Trestenicul,

pulul si
in

a Peiusulul ce se varsa
kil.

Co-

Armutlia, Hagilar, Cataloi, EniChioi, Telija.

Cilnistea.

gea-Cara-Bair

si

Dealul-CiliculuT

E
giti,

situata la 32
si

de Giur-

(342 m.), la N.; parte sunt acoperite cu padurf,

lazurt
si

la 5

kil.

de

Ghimpati,

parte

cu

iz-

Nalbant,
al

sat, In jud.

Tulcea,

pi.

resedinfa plasel.

finefe.

Are
hect.,

suprafafa

de

3100
pa-

Movile

sunt:

Movila-luT-Pa-

Babadag, catunul de resedinfa comuneT Nalbant, asezat pe

ale vaei Teli^a.
1

din care 2000 hect.

trascu (170 m.), la V.; Movila

ambele malurt

dure.

Verde (72
la
li

in.),

la E.;

Jari-Tepe
m.),
la

Are o
carl

intindere de

500

hect.,

S'au improprietarit

1864
dat

(79 m.), Esil-Tepe (54

pamint bun pentru cuitura, din 48 hect. vatra

satuluT, restul al

200 locuitorT, carora

s'aii

S.-E.; sunt toate naturale.

600 hect. paniint.

Ape
nicul
si

sunt: Valea-Teltya, tresate:

si

locuitorilor, o

populate

Mosia se arendeaza cu 44000

let

cind prin cele 2

Trestea-

anual.

Nalbant

avind ca

Aceasta comuna constitue sin gura o parohie. Are o populate de 1133 suflete; o biserica,
cu

fluent

pe dreapta valea Alciac-

de 176 familiT, sau 844 suflete, din can 512 Romfnl, 302 Bulgart, restul Turd.

Culac-Punar.

E
bant

formata din 2 catune: Nalla S.-E.,

Nalbant,
pi.

sat,

in jud.-

Constanta,

hramul

Sf.

Gheorghe, desersi

pe valea

Telifa,
kil.

Mangalia,

catunul comuneT

vita

de

preot

dascali

resedinfa; Trestenicul, la 3

Chiragi, situat in partea sudica

si

o scoala

mixta cu 2

clase

spre N.V., tot pe valea Telifa.

Intinderea comunei e de 3800

cea centrala

a comunei,

la

eirciumT.

2 kil. spre rasarit

de resedinfa,
poalele

Budgetul comunei e
tan de 5497
lei,
si

la

veni

hect., din carT 83

hect. vetrele

pe

valea Chiragi, sub

la cheltuelt

celor 2 sate,
locuitorilor.

restul

apar^inind

stincosulul deal

Copucci; este
o po-

de 3538

lei.

ramastfa unuT sat odinloa? 3. mare

Populafia e

compusa din 278

suflete:
;

si

populat

azl abia are

Naipul, cdtun,
celasi

al

comuneT cu a
I

familiT,

sail
si

1355

nume, jud. Vlasca.

bSrbatl
minl,

645 femel

292 669 Ro-

pulate de 4 suflete, Tatar!, ocupindu se cu cresterea vitelor, pe

o intindere pe
care 2 hect.
satuluT.

Naipul, vale, jud. Vlasca, izvorind

din Letca-Vechie, varsindu-se in
Cilnistea, la Naipul.

370 Bulgari, 22 RusT, 227 TurcT, restul de alte natfunT.

254

hect.,

din

ocupate de

vatra

Are o
de
levl

scoala, infi'm^ata in 1882

Se maT nu-

stat,
;

frecuentata

de 69

e-

meste

si

Valea-CuciuluT.

o biserica, in Nalbant, cu
Sf.

Nan
pi.

(Dealul-lui-),
r

deal,
si

intre

hramul

Haralambie,

zidita

comunele Jjganesti

Gorgani,

Nalbant, com.
cea,
si

rur. t

situata

in

in

88 1 de locuitorT, deservitii
1

Podgoria, jud. Muscel.

catun

partea central* a judefului Tul-

de

preot

si

cintaref.
:

cea N.E. a plasei

Ba-

LocuitoriT poseda
gurl de 613 boT
fier;
si

216
si

plu-

Nan

(Fata-lul-),

al

com.
100

badag, pe piriul Teli^a.

482

cal

epe,
si

Balanesti,
locuitori
si

jud. Buzau,

cu

Se m&rgineste
Teli{a; la S.,

la

N. cu com.
si

vacT,

2483

of

ca-

27 case.

cu
V.,

Armutlia
cu

pre
si

8 morl, din carl

vint.

4 de apa

Bas-Chioi;
Chioi
gaz.
;

la

Alibeisi

4 de

Nan
sunt:
3 flerari,
1

(Pichetul-lul-), picket, pe
16, in judeful

la E.,

cu Freca^ei

Con-

Meserias!
lemnarJ,
1

Dunare, cu No.
Ilfov.

cizmar,

timplar.
si

Relieful soluluT

destul

de
in

Comerciul e
brinza, Una, etc.,
loniale
si

activ

consta
lemne,
co-

accidentat de

dealurile:

Ghel-

export decereale,
si

vin,

Nana,
j-id.

com.

rur.,

pi.

Negoesti,

Tepe

(plesuv,

70
S.

m.),

Sari-Tepe

import de

Ilfov, situata la S.-E.

de Bu

(galben,

54

m.),

Stamuni-Culac
;

manufacture.
la veni-

curesti, la

48

kil.

de acest oras.

(228 m.),

la

BUIUC -CaraIV

Budgetul comunet e

In partea de V., pamintul e smir67

CJIS 7. Herelt flicftonar Qtograile. Vol.

Digitized by

Google

NANCIUL
com.

444

NANOVUL
Teleormanulde-jos. Pe linga
sul
dinsi

cos.

Sta in

legatura cu

pi.

Orasulu!, com. Brosteni; se

Luica prin o sosea vecinala.

desface din Culmea-Scorusulu!;

se intinde in

ma! era un

alt sat

mare
in

Se intinde pe o suprafa^a de 1680 hect., cu o populate de

partea

de

S.

popilat, Icoana, a! ciru! locui

tor!

comuncl; esteacoperitcu pasunl.

au fost stramutaflf

com.

656
si

suflete, locuind

in

103 case

Adamesti.

23 bordeie.
Proprietatea e a insura^eilor,

Nanovul,
leorman,

com. rur.,
pi.

in jud.

TeN.,

Nanovul

il

gSsim trecut

si in

Margined,

la

lista satelor

intocmitS la 1741

care rezervS
izlaz.

30 hect.

pentru

pe
ori.

Valea-Vede!, dealungul so-

sub Mavrocordat.

sele!
la

jude^ene Alexandria-Rosi-

Budgetul comune! e
nitur!
tuel!

ve-

Este

situate

la

marginea

La V. comune!, unde se afla un punct de hotar, Crucea-lu!Chiri^a, se

de 1703 lei de 1680 let.

si

si

la

chel-

orasulu! Alexandria, pe soseaua

gasea satul Icoana.

judefeana Rosiori.

Pe

la N.-E.
1

comune!,
kil.

in

de

Are o
30
elevi

scoala, frecuentata
7 eleve.

de

ta
si

Vite sunt:
3 armSsarl,
si

384 cat
181
bol,

!epe,

ToatS partea de N. este udade riul Vedea. De a curmezisul, de la V. spre S.-E., com.

partare ca de

desat
care

trece
ia
di-

Brazda-lui- Novae,

recfiunea spre Alexandria.

220 vac!
bivol!
si
si

e strabatut

de valea

si

piriul

Nao-

vi{e!,

10

taurl, 41

novuluT, ale cirul ape sunt

prite in

Nanovul,

mosie, in jud. Tcleor

bivoli^e,

16 capre, 150 pore!

ma! multe puncte cu

pSr^i din
if

2003

of.

zSgazur! pentru udatul gradini103

plulor

man, pi. Margine!, compusadin ma! multe corpur!, apart'mind

Locuilori! poseda:
gur!: 24 cu bo!
si

de zarzavat. Une!

ma! multor proprietar!,

car! ce!

dintre

139 care 51 87 cu
125

si

79 cu caT; carufe: 52 cu bol

valea Nanovul, locuitoril

si

zic

ma! man

sunt dl Cos:

Valea-Adinca. Terenul este

tot
fertil,

tache Atanasiu, avind 485

arabile
si

hect.
in

cal.

Locuitorl impropiietarip sunt

si

de o mica parte despre Vedea, care este

afar&
nisipoasa.

ma!

4 hect.
d-1
I.

padure

Balosin

si

Sandulescu N3
hect. a

neimproprietaritl, 31.
face

noveanu, posedind 280

rabile
si

Comerciul se
ciumarT.

de

cir-

Are o populate de 728 suo scoala mixta; doua bisericT, una in Nanovul si a doua
flete;

hect. padure, corpul

Icoana.
Locuitori! improprietarif! du

Nanciul. Vez!

Zatreni,

comuna

in catunul Icoana, deservite

de

rurala, jud. Vilcea.

un preot
regimupi.

si

do! cint&refT.

pa legea ruraia sunt de 111, posedind in

hect.

in

nuraar

total 413

Vite sunt: 383 vite mar! cor-

Nandra, pUdure, supusa

lul silvic,

nute,

129

ca!,
si

10 mSgar!, 1581

com.

Dirmonesti,
jud. Muscel,
hect.,

Riul Doamnel,
.

in

intindere de
late!

2420

popusi

96 pore!. Budgetul c de le! 5702, ban! 44, la venit ir! si de 4939 le!,
vite mici

Nanovul,
intre

piriii, jud.

Teleorman,
ce cur
?i

format din

izvoarele

comunele Mavrodinul

cu

stejar,

fag,

carpen

ban! JJ, la cheltuell.

Adamesti.
spre
spirt,

Dupa

ce

trece

pe

mesteacSn.

La marginea comune!,
Vedea, este o fabric^ de
pe
teritoriul

linga
ia

com. cu

acelasi nume,

Nanele,
Ceacul,

lac,
pi.

com.

inzestrata cu

cele

ma!

perfec-

pe linga hotarul orasulu! Alexandria, de aci pe linga com.

in

Borcea, jud. Ialomifa.

{ionate aparate, proprietatead-lu!

Poroschia,

dreptul careia

se

loan Christodorescu.

varsa

in

riul

Vedea.

Nane^ul, munte,
dintf,

in jud.

Mehehotarul

Vi! sunt pe o intindere de 134

hect.

plaiul

Cerna,

Nanovul,
ca, trece

vale, jud. Teleorman,

com.

rur. Izverna.

Calea principals de comunicatiune soseaua judefeana Rosioriin

incepe de pe

mosia

Brostean-

Nanelll, picket de granifa,

jud. Mehedinfi, plaiul Cerna.

Alexandria, care o str&bate

toata lungimea, punind'o in

in
lesi

pe mosiile din com. Plosca, de aci se indreapta spre

com. Mavrodinul, de unde

iz

gatura cu orasele Alexandria

voreste piriul cu acelas! nume.

Nani, fost picket de

granifa*

in

Rosiori
situate

si

cu cele -l'alte comune

jud. Mehedin^i, plaiul Cerna.

pe aceasta sosea. Satul Nanovul a ftcut parte

la

tul vae!

Toata distan^a, de la incepupana la comuna Ma

si

vrodinul, este uscata

poarta

Nania,

deal,

in

jud.

R.-S&rat,

pani

anul 1836

din

plasa

numele de

Valea-Calulul.

De

Digitized by

Google

NANTULUl
aci inainte

(LACUL-)

445

NASTRADIN-CULAC

incepe piriul care,

valea,
ia

la poalele

muntelul Magura, care

GhelicBalr; se intinde spre N.

in direc^ie

d'impreuna cu
rea

numi-

de NanovuL
lac,
in

Nantulul (Lacul-),

linga

satul Piciorul-Lupulul,

mar-

pune capat fundulul gradinel unde se afla izvoarele de apa. Sunt 7 izvoare de apa captate, dintre care numal doua No. 4 i
bailor,
:

de

la S.-E.

spre N.-

V., printre vaile

Gheren-Ceair,

(sau Beilicul)

adiacenta

sa,

valea Nastradin-Ceair, brazdind

partea de E. a placet

cea

ginea padurei Birnova, comuna

Ciurea,
pi.

No.
pele

5,

dispuse ca ci$mele.
fost

A
Aga
Pav
bal

centrala a comunei; are 167 m.

inatyime,

Cudrul, jud.

Ia?i;

au

analizate

pentru

servete pentru adapatul vitelor

i

intiia

oara in 1846, de Dr. apol

tradin, aezat la poalele sale

dominind satul Nasde

drumurile vecinale
Hazarlic; e
tufari?url,

confine pe?te.
tnunte, la N.-V.

C. Virnav, cu farmacistul
lovici,

E., valea Beilicul, valea Nasira-

in 1856,

de S tenner
minerale

din Ceair

Nanul,

de com.
jud.

$i

Snel.

Izvoarele
clasei

acestor

ce due de la Nastradin la Bazirgian, Eni?enlia

?i

Lere^ti, plaiul Dimbovifa,

apar^in

apelor

Mucel, pe la poalele caruia trecc

Riul-Tirgului
i

clorurate, carbonate, sulfuroase,

acoperit cu padurl

$i

riul

Riu$orul.

confinind brom

$i

iod

$i

au o

precum

$i

cu pa^unl.
vale,

mare asemanare cu

izvorul

No.

Nanul, piriii, izvore^te de la E. de com. Ibane^ti, pi. Oltul d.-j

jud. Olt, trece prin mijlocul co

3 din Slanic. Analizele, ce s'au

Nastradin-Ceair,
Constanta,
pi.

in
-

jud.

facut

$i

concluziunile

la

care
in
lu$i

Silistra

Noua,
;

s'au ajuns sunt

craiile

aratate

com. Eni^enlia, cat. Nastradin se

desface din dealul Ghiol-Punar;
se dirige spre V., intr'o direc^ie

munei
Mica.

se varsa in Cungrea-

D-ruluI

Fatu,

1851
I.

1874, in raportul D-ruluI

Ko

Nanul,

vale, jud.

Mu$cel,

plasa

nyadin 1883 (Ia$i) $i in raportul pe 18881889 al D-ruluI C.

Istrati.

de

la S.-E.

spre N.-V., prin par$i

tea de E. al pla$ei
trala a

cea cen-

Riul-Doamnel,
se varsa in riul
lul

com. Jupine^ti

Aparfin colonelulul Papoarta numele de

comunei, printre dealurile

-

Doamna, pe ma
catunului

nait Botez;

Mulver
Bair
i

Accuci

i $i

Cara-AmatGhiol-Ghelic-

drept, in dreptul

Petre^ti,

com. Co$e$ti.
com.
in$i

dupa numele proprietarulul de mal inainte,

Baile-Nastasachi,

Bair de o parte

Nastradin-Bair de alta:
?i,

Nastasachi Mihail.

trece prin satul Nastradin

dupa
in

Napi{a,
cepe
se

piriii, in jud. Buzaii,

kil.

de lungime, se deschide

MlajetuI,

cat.

Dupa-Piatra;

Nastase,
Oltul

deal, jud.

Vilcea,

pi.

valea Gheren-Ceair (sau Beilicul)

din padurea MlajetuI

in

d.-j.,

com. Stane^ti.
in jud.

pe dreapta, linga Ta$uluc-Ce$me

prin ea

scurge

piriul

Ceptura^ul.

merge drumul Nastra-

Nastradin, sat,
Nari^ului (Valea-). vale, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com.
Nadi^a, prin care curge
$ul pi.

Constanta,

din-Bazirgian.

Silistra-Noua,
Eni^enlia,

reedin{a co-

munei
la

peambelema-

Nastradin-Culac,
Constanta,
teritoriul
pi.

vale, in

jud.

piriia-

lurl ale

vael Nastradin
S.

Ceair,

Silistra-Noua, pe

Rachiti?ul.

poalele de

ale
$i

dealulu!

Cara-Amat-Bair

ale movilel
$i

gun

$i

comunei urbane Cuzanume pe acela al cat.

poalele

Naro^ul (Gruiul), loc ia S. comunei Brezoiul,

Cozia, jud. Vilcea.

izolat,

TaslMuiuc,
cele

ce'l

domina
dealulul

la

Urluia; se desface din

plaiul

de

S.

ale

Nas-

N.-V. ale dealulul

Bair,
lac;

Cara-Amatspre
N.,
la

tradin -Bair.

Casele

sunt micT,
piafa

sub numele de Cuiuc-Cuse

neregulate, risipite, cu o

indrepteaza
direcfia

Naslaul, deal,
S.-E.

se

intinde

spre

de

satul

Cirjoaia,

com.
Ia$i.

mare in de 500
satului,
familil,

mijloc.

Intinderea este
carl
$i

avind
tea de
nei; se
rile

generala de

hect., din

92 hect.

S.-V. spre N. E.,

brazdind par?i

Baiceni, pi. Bahluiul, jud.

ocupate de vatra

gradinele

E. a pla$ei
intinde

a comudealu-

Pe

el

seafla podgorif insemnate.

cu o populate de 41
sau 500 suflete.
deal,
Silistra
cat.

printre
$i

Curu-Alceac-Bair
$i,

Cara-

Nastasachi (Bdile-),
Bacau,
pi.

bar, jud.

Aci-Bair

dupa un drum de 10
in

Trotu^ul, com.
in

Tir

Nastradin- Bair,
Constanta,
pi.

in

jud.

kil.,

se deschide in valea Urloaia,

stinga,

gul-Ocna, situate

marginea

Noua,
Ghiol-

pe

dreptul

satului

ora^ulul Tirgtil-Ocna, peste

tus,

Tro
$i

com. Enienlia,
se

Nastradin

Susu-Punar;

printr'insa

merge
la

la

o altitudine de 273 m.

desface

din

dealul

un drum comunal ce duce de

Digitized by

Google

NAT

(VALEA-LUl-)

446

NAZtRUL

Nastradin
este taiata

la

Iusuf-Punar,

mai
co-

de doua drumurl
la

Amat-Bair ?i anume din virful Tepe-Cara-Murat se

dealulul
;

inainte

de 1756, cadf in prima vara acestuT an, gasim ca zahereaua, adica darea in grine catre

munale, unul ce duce de

Cara
Nas-

indrepteazi spre
direcfie

S.,

avind o
la

Amat la Urloaia,

altul

de

la

generals

de

N.-E.

Poarta, s'a cerut

pentru prima
chile

tradin la Cherim-Cuius.

spre S.-V., brazdind partea de

E. a pla?e!
$i

oarain cantitate de 15000

a'comunei; se
vaile

in
$i

de

Braila.

Nat

(Valea-lui-), vale,
pi.

in

jud.

tinde

printre
;

Caratai

Braila,

Griul se preda in de unde se primea de un

Mehedin^i,
rur.

Motrul

d.-j.,

com.

Cioban-Dere
4V2
kil. ?i

are o lungime de

Nazir,
tanuluT.

adica intendent

al

Sul-

Menfi-din-Dos.

se continue cu dealul

Jara era reprezentata

comisar,
care

Caratai; are

o inSl^ime

maxi-

de un

observa
c-

Natima,
zau,

loc izolat,

in

jud.
cat.

com. Cern&te$ti,

Bu Sa
sc

ma de

100 m., pe

care o a

predarea.

Dupa

ce se preda

tinge in virful Nazircea; pe la

poalele saledeS., irece drumul

ta^imea totala de griu, Nazirul

libera

poca, unde,
spinzurati in

dupa

tradifie,

un

certificat total, care se

la

vechime

criminalii.

comunal Caratai-Cogea-Ali
$uni
?i

este

trimetea ca justificare

Con-

acoperit aproape peste tot cu pa

stant nopole. Intendentul Sulta

nului

Nauruful, culme de munte,

este o prelungire
lane^ti, jud.
teazel

care

cu purine semanaturl

in

nu da
i

certificatul

pan

a culmei
c&tre

O
for

partea de S.-V.

ce nu

se da plocoane.

Vilcea.

Se indrep
E.,

de

la

V.

Nazirul, com.
m^rgine^te
la S.,
la N., cu

rur.,

pi.

Vadeni,
$es.

Numele de Nazirul, il poarta comuna de la vre-unul din ace^ti

vechi proprietari
;

mind {annul drept al LotruluT. Are ca pise muntele Sida.

jud. Braila, situate pe

la

Se

mai

in

urma

E. cu

Cazasul
;

deveni proprietatea principelui

cu Tudor- Vladimirescu

Alexandru Ghica, de
cumparat-o loan
com., au trecut Ru$ii

la care a
Prin

Nazlrcea,

sat} in jud.

$i pi.

Con

Cotul-Lung

$i

Vadeni

Suliotis.

stanza, cat.

tuat in partea

com. Omurcea, side V. a plael la 5 ?i cea de N. a comunei, kil. spre N. de c&tunul de re$e din^a, Omurcea, pe valea Ho roslar-Alceac, dominat $i inchis
la S.

la V.,

cu Romanul.
suprafa^a de 6900 hect.

pe

la 1821,

Are o

1854

$i

1877.

cu o populate de 907 suflete; o bisericS, zidita la 1888 de lo

cuitorl
$i

proprietar,

cu hra
1

mul Sf Nicolae, deservita de

preot
$i
1

Nazirul, sat, in partea de com. Nazirul, jud. Braila, de oraul kil. spre N.-V.
ila.

S.

la 12

Bra
$0

de dealul $ancal, la S.-K. de dealul Horoslar-Bair, la N.-V. de dealul Caratai, cu virful sSu Caratai $i la N. de dealul Na
zircea, cu
virful

cintare{

o $coala

La

kil.

spre N. trece

mixta, infiin$ata la 1876, frecuentata

de 25 Sunt 65

elevl; 5 circiuml.
locuitori

seaua Braila-Foc?ani. Acest sat mat inainte era situat pe locul

improprie

s&u

Nazircea

tariff
ri{T

din 1864;

neimproprieta-

unde asta-zT este tirla Soarele, din com. Cotul-Lung, de unde

s'a

(100 m.).

Suprafa^a sa este
hect., din cart 65

de

2831

mai sunt 47. Budgetul com. e

stramutat

la

1833.
satulul este

la

venituiT

Suprafa^a vetref

hect. sunt o

cupate de vatra satulul

gradinT, cu o

$i dc populate de 94

de 4075 lei, $i la cheltuell, 4070 leT, 27 banT. Vite sunt: 554 boT, 308 vacT,
1 1

de

de 49

hect.,

cu 88

case

$i

circiumT.

Are o populate de 89
sau 427 suflete
infiin^ata
la
;

familii,

familif, sau 333 suflete. Prin partea de S.-V.

trecc

oT,

un

val al luT Traian.

Drumurl
vecinate

comunale
Horoslar,

sunt

o
in-

44S 377 rimatorT. Izlazul e de 250 hect. Drumurl: la Tudor-Vladimi

vifef,
kil.); la

tauri,

164

cai,

1857

o $coala mixta,
frecuentata

1845,
?i

de 38
ten!
$i

elev!

16 eleve;

bi-

serica, rezidita la

1888 de sa
un para

mutyime care vin din satele

:

rescu spre S. (8

Roman
kil.)

proprietar, deservita de
1

Omurcea,
Caratai
^i

spre V.

(10

kil.);

la Scorfarul

un preot,
cliser.

cintaref

$i

Murfatlar,
altele.

Alacapi,

Vechiu, tot
la la Latinul,

spre

S. (11

Gurguefi, spre V. (14

kil.)

Vite: 150 cat, 272 vite mari

cornute, 266
01,

spre
-

N.-V., pe

$0

153

rimatori.

Nazircea, deal insemnat,

Constanta,
ritoriul
pi.

in jud.
te-

Medjidia, pe
rur.

seaua Braila Foc?ani (14 kil.) la Cotul-Lung, spre N. (10 kil.)

la

com.

Caratai;

se

Vadeni, spre N.

(1
fi

kil.).

desface din partea de S.-V.

Comuna

pare a

infiinfata

Nazirul, fost catun, pendinte de com. Balanoaia, pi. Marginea, jud. Vla?ca, pe proprietatea Efo-

Digitized by

Google

NAZlRUL

447

nAmAeasca
Sucul, Frasineni,
si

riei

Spitalelor Civile din Bucu-

in

padurea

Arhimandrita.

Naeni,

Catunul
izlaz,
si

resti

Onceasca
inainte de

si
1

Cosoveni.
821 situat

A
in

prafata sa e de 1362 hect, din

Orlesti

are araturl, vie,

fost

care 270

arabile,
2

420 padure,
383
vil si

200 hect. padure, apoi piatra

loc sterp.

josul satulul Ghizdarul.

45 finea^a,

izlaz,

224
Nazirul, mope, pendinte de com.
cu acelasl nunie,
Braila,
I.

sterp.

Proprieta^Imalinsemnatesunt:
Naeni, Prosca
cetelor
si

Ndeni, mope,
Tisaul; are
carl

in jud.

Buzau, com.
hect., din

pi.

Vadeni, jud.

Turburesti ale

cam 240
in

proprietate a most, rap.

de mosneni: Naeni, Frasi

18

cultivable,

restul
trel
si

pa

Suliotis.

Are o suprafa^a de

sinenT, Orbesti

ProScan!.

dure,

despar^ita

sfori

7100 hect. siaduceun venitde

Terenul e accidentatsi pietros,

din care cauza e
pu{in
fertil

Barducesti,
cesti,

Sibiesti

Marco-

80000

lei.

dupa cum
el.

s'a sub-divizat

Singura
Nace^ti, sau

product une
viile,

mal

in-

ceata mosnenilor
proprietarul

Ghinea-Sibiu,

Naneasca,

catun,
pi.

semnata sunt

apoi
in

livezile.

pendinte de com. Branistari,

Cilnistea, jud. Vlasca, situat

Comer^ul consta

desfacerea

pe

acestor produc^iuni.

partea stinga a

apei Cilnistea.

Cal de comunica^ie sunt: $0

seaua coraunala Breaza-Fin{esti
prin Naeni
si

Are o suprafa^a de

145

hect.

drumul pe valea
Mizil.

Naeni-Sfinteanul, mope a sta tuluf, in jud. Buzau, com. Tisaul, facind parte din padurea Bradul-cu Sforile are 200 hect.,
;

Naeanca,

veckie numire a

cfttii-

Naeanca spre

din
hect.

carl

10

hect.
si

arabile,

10

nulul Sahateni-d.-j.,
neni- Vintileanca, jud.

com.

Ga
I

Buzau.

Vite 455 boi, 126 vaei, 69 vitrei, 50 caT, 28 lepe, uminj',

ftnea^a

restul padure.

900

ol,

13

capre

si

100 porci.
Tud<;-

Naeanca, vale insemnatd, jud. Buzau, incepe in comuna Vis

pesti,

'

Comma
nele:

e formata din catu

N&eni,

Prosca

si

Naeni-Sforile, mope, in jude^ul Buzau, com. Vispesti, proprie tate a statului, pendinte de ma
nastirea Slobozia
hect.,
vil,
;

din ramifica^iile

lstri^eT,

rachesti, cu o

populate de 1340

are

cam 840
araturl
si

prin

doua
in

izvoare
si

Urgoaia sau
Naeni

suflete, locuind in

314 case.
bae{i, frecu
si

din

carl

140

Valeanca
uda
si

Fintina-Vulturului

Are o scoala de
entata de 37
fete,

iar restul

padure.

lung comunele
;

elevl

una d.
eleve
fostul

Gageni- Vintileanca
si

trece so

frecuentata de 30
in

seaua na^ionala
se imprastie

calea ferata;
di

o biserica,

N&eni

si

pe

cimpie, se

schit Prosca, azi biserica

de

mir,

Naeni-Sforile, pa* dure a statului, pe mosia Sforile-Naeni, pe valea riului Niscovul, jud. Buzaii, com.
Tisaul. Consta din

rige apoi, parte

spre com. Baba

in pir. Istaul

deservite de
re{I si

2 preo^I, 2 cinta

doua

sfori

Ana, scurgindu-se
iar
si

paracliserl. Catedrala

una
iar

la

dreapta

riului,

zisa

si

parte spre catunele

Mirosi
;

Gageni
piriui

e cea cu

hramul
e

Sf.

Dumitru.
Cel

Slobozianul, care are 337 hect.,

se

scurge

in

Comuna
Dionisie

noua.
Prosca,
nu'l

mai

a doua la stinga
hect.

Naeni, cu

Sarata, in fa{a

vaei Leoteasca.

vechiu sat e

pe care
men^ioin secolul

322
se

Sfoara
si

Slobozianui
Slobozianul

Fotino

mal numeste

Naeni
rur.,

(Naeni- Prosca),
in jud.

com.

neaza, dar care exista

trecut.

cu-Istri^a.

Buzau,

pi.

Tohani,

pe arnbele malurl ale vaei

casca, la 35
kil.

Na

Budgetui comunel e de 2502

lei,

de orasul Buzau.
apoi

71 ban!.

Nafurdeti, veclun sat, care s'a desfimjat depindea de com. Go

;

Limita, la N., incepe din pa

dincsti, jud. Tecuciu.

durea

Arhimandrita,

pj

Naeni,

ctitun

de resedm^aal com
cu

marginca padurei

sforile

Naeni.

N&eni, jud. Buzau,

cuitorl
si

400

lc

Nafurde^ti, trup de mope

tului,

al

sta-

merge pana
lui;
si,

in

Predealul-Buzau
din Predeal

la E.,

se lasa

93 case, situat pe < frumoasa culme, ramificata din

masivul muntelul
Istri^a.

in jud.

Tecuciu,

comuna

Muncelul.
155
hect.

pe marginea padurei Slobo

vine

Are o suprafaja dc MaT poarta numelc

zeanul,

pana
la
S.,

in

Piatra

de Capul-Dealului.

Sahatenilor;
N.
al

hotarul
;

de

Naeni, mope,
munele Naeni

in jud.
si

Buzau, co

mosiei

Sahateni

la

TisSul

din hotarul Sahateni, ia

pe mar
ajunge

470

hect.,

proprietate
5

ginea padurei

Gliza

si

neasca, divizata in

cam mosne sforT Dat

;

are

Namaeasca,
tului.

fosta

mope

sta-

Vczi Valea-Mare, jude^ul

Muscel.

Digitized by

LiOOQ IC

nAmAeasca

448

nAmAe^ti
Engel sus^ine cu

NamSeasca,
in intindere

ptldure a statulul,

de 231 hect., apar {mind comunel Valea-Mare, pi

Sunt doua $osele: $oseaua comunala $i $oseaua nationals, ce duce la RucSrul ?i Frontier^.
In raionul com., peste
ge^elul, este
riul

Istoricul
tul altfel.

to-

(VezI Namae^ti, mapri-

nastire).

Aci este re^edin^a

Riul-Doamnel, jud. Mu$cel.

Ar-

maries Inaintea de unirea pla

iurilor, la

un pod de lemn.

Namae^ti era re$edin{a

po-

Namdeti, com.
de Cimpulung
drept
al riulul

rur., in jude^ul
la

Are o
de
sat,
1

biserica vechie, edificata

locuitorilor, deservita
?i
1

pla'ulul

Dimbovi^a. Are o

Mu^cel, plaiul Dimbovi^a,

?i

N.-E.

de ob?tea
nastire,

pulate de 426 locuiton.

carte

Stiu

la 8 kil.

de

a-

preot

dasc&l

?i

o mi-

104 barba^I

?i

33

feme*.

cest ora$. Este situata pe malui

Namae$ti, spre V.
chilil, in
;

de

Arge^elul.

cu 14

carl locuesc

Namaeti, m&n&stire de
rife,

c&lugfr

Se compune din 2 catune Namae?ti $i Valea-Romine$tilor, cu o populate de 887 suflete,

locuind in 229 case.
Locuitorii se ocupa cu
ria,

vr'o

20 calugiri^e
?i

o $coaia,

in-

jud. Mu$cel, aezata pe

lingd

fiinjata la

1861, frecuentata de

frumoasa colina de piatra,

satul cu acela?!
gc^elul, la 8 kil.
Istoricul

25

elevl

eleve.

nume, pe riul
zice

Ar-

In sinul p&mintulul, la munvSrStele

de Cimpulung.
ca A-

Mateia?ul,

se

gase^te

cu
iar

Engel

lemnaria

$i

scindur&ria.
cal,
01,

indestulare
boi,

piatra

de var;

postolul Andreiu, insarcinat cu

Vite sunt: 26
vac!
?i
?i

780

in vara anulul

1887 s'a desco

propagarea Evangheliei
zant,

in

Bi-

vi^el,

1017

106 capre

perit in raionul

com. depozite

Tracia,

Scitia

$i

ambele
su-

120 porcl.
In jurul com. sunt livezl

dc

fine^e (numite muscele),

paduri
mun^I,

de

fagf

?i

measteac&nl

$i

de piatra de construc^ie, tot a?a de bunS, se zice, ca cea de la Albe$ti. Aci s'au deschis $i ca unde se exploateazfi rierl, de
piatra in

DaciT, coborind din

Dacia

perioara in Dacia inferioara, pe

la

Bran (pe

la

Zarne?ti)

?i
fi

ajunuitat

gind

la locul acesta, s'ar

intre can,

mal apropia^I putem

$i

cita: Clabucetul

Plai^oarele.

Originea numelu! Clabucetul sc

plerde
in

intunecimea veacurilor
i$I

mare cantitate. Pe lunca Arge^elulul, la locul numit Valea-luI-Braga $i pe Ma teia$ul, se vad numeroase do

pe fereastra unul templu pagin

ca sa vada un preot, de
vroia sa
cre^tina
in
?i

la care

inceapa

propaganda
nimeni
fi

nezarind pe

iar Piai?oarele
la

iau

numele dc

dou&

plaiule^e

ce

compun
la

vezt de rSzboaie ale trecutulul ghiulele, oase de oamenl, cos

templu, se zice

ca

s'ar

in-

tors catre sofil sai

$i

de
;

calatorie

muntele.
Riul Arge?elul uda

ciuge

de

piatra,

toate

atitea

ar

fi

zis:

nemo

est

de unde

com.de

probe neindoelnice ca pe aceste

locurl s'a

Namae^ti.
Biserica zidita in
|

N.

la S.

pe

el, i

in cercul

com.,

varsat

singe in maT

piatra are

se afla 2 morl

10 ferSstrae.

multe

rinduri.

Chiar

muntele
isT

NumSrul
131
$i

contribuabililor e de
la ve-

Mateia^ul,

spune
la

legenda,

budgetul prezinta

trage numele de
vin, care a

Mateia?-Cor
]

mat multe legende Se zice ca un cioban pastea oile pe aceasta piatra mare, in
care s'a

nituri
tuell

suma de 2297

le! i la

chel

avut pe act batalie

sapat

biserica.

Intr'o

2277 lei. PSmintul intregei com. este

hect.,
livezi,

Poate ca
intre
$i

in framintarile
?i

urmatc
fi

noapte

se arata in vis Maica

'I

f epe?
Istoria

Turci sa
aceste

trecul
iocurl,

Domnulul, care
?i

zise
?i

Scoali

de S3S
paduri.

fine^e

$i $i

Mateia? prin

sapa sub

tine

vei

ana
piain

semanaturl, osebit de mun{i

de$i

nu pomene^te dc
Ion Corvin, vraj-

icoana intr'o bisericu^a de

cit numai de trecerea peste pa-

tra; aci vei face tu biserica,

Locuitorii sunt in

maioritate

sul

Bran a
lul

lul

cinstea

?i

slava Intrarel

in

Bi

mo^nenl;
tarit la

iar

89 s'aa improprie-

ma?

Vlad-Dracul.

serica a sfintel fecioare

Maria,

1864.

izvor de via^a

tamaduirf.
si

Proprietari marl in com. sunt

d-nil

Namae^ti,
com.
e$ti

sat,

facind parte din

Ciobanul se pune sa sape

cescu

Maior Ciudin, Dim. $i M. Florian.

muntele

Bil-

rur.

cu acela^I nume, jud.

Mu$cel. Se zice ca satul

se

Nama

dupa de o

trel zile

?i

trel

nop}! di
piatri
in
%

bisericu^a

de

In fa{a Namae?tilor, spre K..

numea

la

inceput Neme-

forma de grota, cu

icoane

si

se

afia

Mateia^ul, dc

$e$ti,

ceea ce ar face sa se pre-

odoare

biserice^tl.

Icoana

visati

piatra calcaroasa, cu virful Stu

rul,

a c&rul infa{i$are

m&rea{a

supuna ca cu Radu-Negru ar fi venit ?i ci^l-va Neme$i-Unguri

(nobill), carl s'aii

de cioban

este,

spune

legenda,
vi-

chiar aceea pe care o vede

zitatorui in stinga
|

ridica frumuse^ea pozi{iuncf Na-

a$ezat pe

va-

cum

intra in

m&e$tilor.

lea

numita de

eT

Xemcse^ti.

biserica.

Digitized by

LiOOQ IC

NAMOALE
Se mal
Cre$tinil
i

(LA)

It*

NAMOLOASA
sau
pi.
1

(TtkGUL-)

zice

urmatoarele
$i

N&moloasa (Namaloasa,
Nomoloasa),
Biliesti, jud.

Acest
nachi,
in

tirg a fost infiinjat in

din

Dacia,

inainte
la

com. rur., in

8 18 de logofttul Costache Co-

dupa

Traian, p&n&

ConE-

Putna.

baza hrisovulul din

dat de
Mihail

s tan tin eel -Mare,

propagau

asezata pe malul Siretulul,

acel an,

Su^u,

vanghelia

in grote.

Aceste grote
ur

satul fund o

servira de biserid pana la

urmare a tirgului cu acela^I nume, de care e desji.

Domnul Moldovel. Are o populate de 232

miliT,

fa-

carea Crucel pe tronul Cezarilor,

p&rfit prin intinderea ima?ul

sau

883

suflete,

locuind

cind fura parasite

$i

inlo-

Se

afla la

22

Veil,

cuite cu temple. Multe din grote

fectura placet,

la

de sub-pre40 kil. de de
la

in

232 case; 2 biserid, una pa-

rohiala\ cu
fa

hramul
Sf.

se astupara

se crede ca grota

capitala jude^ulul.

Tirgul-N^moloasa
cu hramul
;

Adormirea $i a doua
Treime,
bae^I
in
$i

de

la NamSe^ti, este

din

tim-

Se nume$te
pe un pamint
los,

ast-fel

po-

filial^,

pul cind cre^tinisraul se propa-

zi^iunea sa naturala, fiind situate

inla$tinos,

Costieni

o coal& de

ga in ascuns din cauza per seen {iunilor.

In aceasta manastire sunt 20

n&mo-

una de

fete,

frecuentate de 120

afla

monahine, cu intre^inerea cSrora

statu 1 cheltue^te anual 61 10
Calugarh;ele,
ciile
leT.

linga riul Siret, unde se un mare pod pe vase. Se compune din urmatoarele
$i

copil (J7 bae^i, 43 fete).

Vite: 426, din carF:

I

26 boT,
oT,

OO

vacl,
$i

130

cal,

100

20

catune: Blehani, Clucerul

Na-

capre

pe linga

servi-

moloasa (unde e
comunei).

?i

primiria

50 porcF. Budgetul com. e

i la

la

venituri

ce aduc bisericel, se inde-

letnicesc cu diferite lucr3rl

de
in

Are o populate de 380

milil,

fa-

de 93 8 3.33 'el 9106,30 let.

Industria
tira
?i $i

cheltuclf

de

mind,

de
le

exemplu

$aiacun,
etc.,

sau 148 1 suflete, locuind

comerciul se pracIzraeli^I

mohaire, covoarc, pinzeturi,

318 case;
in

biserica

paroSf.

pe care
tistic.

lucreazS in

mod

ar-

hiala,

cu hramul Pogorirea
cfttunul

de 31 RominT, 24 un Grec.
sunt:

Duh,

Namoloasa.
din Tirgul -Na-

Meseriai
14 croitorl,
tari,

28 cizmarl,

Man&stirea se administreaza de o superioarS, ajutata de un

consiliu
spiritual
$i

Copiil cu virsta de $coala ur-

10 cojocarl, 2 brufierari
?i

meazi

la coala

20 lemnarl, 8

altul

eco-

maloasa.
$tiu carte
1

fabrican^i

de rachiu de tescovina.

nomic.
In mica bibliotecS a mftn5s
tire!

16 persoane.

Bilciurl se fac in acest tirg la

se afia: Indreptarea legei,

Sunt 339 contribuabili. Budgetul comunei e la venide 5281,54 lei $i la cheltuelT, de 5212,56 lei. linga Locuitoril poseda pe pamint arabil 47,50 hect. de vil;
turl

9
?i

25 Martie, laSf. Gheorghe

la Inil^area

Domnulul.

parte in manuscris;

un Mined

In baza hrisovulul, prin care

s'a autorizat

de
in

la

1698

domne?tI,

4 hrisoave vecht -scrise pe pergament

i

fondarea tirgului,
Petru

reprezentanfil actualulul proprietar,

limba slavonS (1548,

1579,

contele

de Roma,
taxe

1590 $i 1650). Curtea manastirel Namae^ti

se afla la 767 m. d'asupra
rii-Negre.

ma$ini de

treerat

cu

aburl,

exercita
piinel
^i

dreptul

monopolulut
diferite
$i

M&-

137 pluguri de fier, 15 grape de fier, 10 rari^e; 885 001,714 vacl,

117
cal,

percep

asupra bauturilor
dute,
cite
la

vitelor vin-

888
?i

ol

Industria

$i 525 porcl. comerciul se prac-

osebit

de embaticul de
5
lei

10

lei
i

vechl stinjenul loc

la

Namoale
e

(La-), loc

izolat,

in

tice in

pr&v&lil
?i

de bauturl

strada

mahala.

jud. Buz&u,

com. Magura.
i

Aci
(

spirtoase
rachiu.
!

de un fabricant de

Data

fiind situa^ia acestet lo-

o sorginte de ape minerale,

fier
i

cality! la

jumatatea
^i

distance!
?i

conjinind sulf

a ciror
e foarte

intre Carpaji

Dunare

po-

coloare e neagra.
rece,

Apa

Nomoloasa
pi.

(Tirgul-), com. rur.,

jud. Putna.

dar pare a fierbe cu marT

j

Bilie?ti,

clocote.
i

E
colinft, in jud. Buzaci,

a$ezata pe malul Siretului,

d'asuprasatululcu acela$I nume,

ocupa pe Siretul-d.-j. Namoloasa are o foarte mare important militara din punctul de vedere al apXrarel generate
zi^ia

ce

Namoalele,
intinde

de care e desp&r^it prin

derea ima$ulul.

intin-

X^ re ^

contra unul atac venit

com. Cislaul,

cat.

Aninoasa; se
Puturosul
j

prin Moldova, caci bareaza inainkil.

?i

de

la izvorul

Se

afla la 2

pana

in

Fundul-C&ciceT, pe hoi

sub-prefecturel,

la

de re$edin{a 39 kil. de

tarea ataculul

asupra capitalel

Regatulul.

tarul Prahovel.

capitala jude^ulul.

Aceasta a ftcut ca Namoloasa

Digitized by

Google

NAMOLOASA
sa
aleasa
in

4.

,(

NANKSIT

fie

pentru a se

for-

nume,

pi.

Biliesti,

formata din
si

Nanceanca,
sia
\

pise de deal, pe mo-

tifica,

care scop s'a consti-

Tirgul-Namoloasa

Costieni.

Mogosesti,

com. Buda,

pi.

tuit aci, in anil

1887

1890, mal
toate in for-

Are
cu

2 bisericl,

una
a

parohiala,
in

Kerta, jud. Dorohoiu.

multegrupuri de uvraje, dispose

hramul Adormirea,
si

Tir-

pe mat multe
tifica^ie

liniT,

gul-Namoloasa
tieni.

dona

filiala,

Naneasa,

vale, jud.

Bacau,

pi.

permanenta, foarte soeel

cu hramul S-ta Treime, in Cos-

Trotusul,cora.Dofteana, peunde
se gasesc pu^url

lida,

dupa modelul
si

mai

re-

de pacura

in

cent

posedind o

artilerie for-

abunden^a.

midabila.
Fortificafiile

Namoloasa,
de
la

parohie,

in

com.
jud.

Namoloasa
la

cu acelasi nume,
Putna.
nele

pi. Biliesti,

Naneasca

sau

Nace^ti,

cfitun.

formeaza sistem cu cele de

Galafi
si

Se compune din
Ciucerul
si

catu-

Vez! com. Nacesti, jud. Vlasca.

Focsani, constituindcea
fortifi-

Blehani,

Napa-

ce se numeste regiunea
cata
si

moloasa,
rohiala,

avind o
cu

biserica

Nane^ti, com.
pi.

rur., jud.

Bacau.

Focsani-Namoloasa- Galafi

hramul
in cat.

Pogorirea

Siretul-d.-j.,

asezat pe valca
si in

impreuna inchid gitul coprins intre munfl si Dunare, interzicind

\n

S-tuluT

Duh,

Namoloasa.
in

piriiasuluT Cornitelul

cursul

superior al piriului Dieneful. Se

mod

absolut

trecerea

Namoloasa,

piri a,

jud.

R.-

compune
?ti,

din 3 catune:

Nanesi

vrajmasuluf.

Sarat, plaiul Rimnic, com.

Du-

resedinfa, Vladnicul

Ma-

Aceste
struite

fortifica^if

au fost con-

mitresti; izvore^te
;

din

dealul

rasti.

de ofi^eni si trupa nosde geniu si, prin calitatfle ce au, sunt asta-zf citate ca motra

Turculeful uda partea E. a com.

si

La
ocolul

1803,

Nanesti-RSzesI

fa-

se varsa in riul R.-Sarat, pe

luT,

ceau parte dinjudetul

Polocinulul

Tecuciii,

stinga

mal jos de catunul

(Uricarub,
313).
se

del in scolile militare straine.

Bicesti de-sus.

Codrescu, Vol. VII, pag.

In partea

In spatele fortifica^iilor de la

de E. a com.
N.
si

Namoloasa se afla podul militar de la Lungociul, care este aparat prin aceste fortificafrf
si

Nana^eni, fost
fiinfatul

sat, la

N. de des-

insira,

de

la

la S., dealurile:

sat Iorcani, pe teritoriul

Ghirineasa, Stilpi

Dealul-Mare.

care

comunei Tatarusi, jud. Suceava.

Se margineste
com. Milesti;
Petresti
si

la

E. cu

Gai-

va juca de sigur un
in

rol

mare

ceanca (jud. Tecuciu); laV.,cu

cazul unu! razboiu.

In timp de pace fortifica^iile

Nanae$ti, sau Piscul

Coco-

la

S.,

cu

com.

rului, mosie, cu o intindere de

la N.,

cu com. Pa

de

la

Focsani-Namoloasa-Gala^i
1

845 pogoane, din care 300 po-

rincea.

sunt ocupate de regimentul

goane padure,
ta pendinte

jud.

Arges,

pi.

Are o

scoala mixta, care

func-

de Cetate, care este impar^it de

o potriva intre aceste 3 puncte; de asemenea mal sunt date acestor

Oltul, proprietatea statulul, fos-

tioneaza din

1859, frecuentata
3 bisericl: 2 orto-

de manastirea Go-

de 14 copiT;
doxe, in
vite

vora din Vilcea.

Avea

la 187

satul

Nanesti,

deser-

puncte

si

cite-va

com-

o arenda anuala de 12050, cind

panil de geniu.

a fost ipotecata,
alte

Namoloasa exista cazarml pentru un batalion de cetate si 4 companii de geniu.

In

impreuna cu 380 proprietor ale statulul, pentru asigurarea imprumutului domenial de 78 de milioane.

de 2 preofr 1 diacon si 2 cintaretf, si una catolica in Vladnicul.

Are o populate de 370

milil,

fa-

sau

RominT, 324

1484 suflete Unguri si

1143
17

'h

Namoloasa,
acelasT

c&tun, in
pi.

com. cu

Pe periodul 1879

86, arenda
7250
s'a instra-

raeli^T,

nume,

Biliesti, jud.

acestel mosiT a scazut la

de protec^iune romina; ioooagricultorf, 4cupro

to^l

Putna, asezat pe
lui,

malul Siretu-

de

lei;

dupa aceasta
guvern
in

fesiuni libere,

117 muncitori

linga ttrgul cu acelasi

nume,
intin-

inat

de

timpul din

23 serviton, locuind in 370

case.

de care e despSrfit prin

urma.

Dupa
2 morl, case,

legea rurala din 1864,

derea imasuluT. Are o biserica

parohiala, cu hramul Pogorirea
S-tuluI

Pe mosie se afla han si magazil.

s'au improprietSrit

90

locuiton,
pa-

cu 313

falcl

si

40

prajinl

Duh.

mint

in farina.

Nanaul, sau Valea-lui-NSnau,

Teritoriul

comunei are
1000
sunt:

in

Namoloasa
in jud.

(Tirgul-), parohie,

vale, in

com.

rur. Retezul, plaiul

tindere de aproape
Proprietari

hect.

Putna,

com. cu

acelasi

Closani, jud. Mehedinfi.

Caton

G.

Digitized by

LiOOQ IC

nAne^ti

4ft

NARTE$TI

Lecca, avind o mo$ie de 433,20 hcct. Profira Strat, o mo$ie

;

Industria
tice in

$i

comerciul se prac-

Putna, avind
hiala,

biserica*

paro-

de 104 hect.
Viile

$i

N. Jinta, pp-

turl spirtoase,

doua stabilimente de biu5 de b&uturl spir$i

cu hramul Inal^area-Dom-

nului.

sedind 25,06 hect.

toase

coloniale, 3

fieraril

$i

ocupa o intindere
caT,

de
vite

fabric!

de

rachiti ?i tescovina.

Ndneti,

vale, in jud. Bacau, pi.

j.,

63 hect.

Siretul-d.

prin care erpue?te

$i

Vite sint: 70
pre

647

N&ne^ti,
la$I

sat, jud.
$i

Bacau,

pi.

Si-

piriia$ul Cornitelul

care este

marl cornute, 256 porcl, 21 ca$i 757 ol. Budgetul comunel e

retul-d.-j.,

re$edin$a cu acesituat

inclinata spre piriul Racataul.

nume,
$i

la veni9*1

Cornitelul

pe piriiaul pe Valea-Nane$ti.
fa-

Naneti,

piriii, jud.

Tecucifl,

iz-

turl

cheltueli,

de 3956 lei, 70 banl la de 1979 let, 26 banl. Teritoriul comuneT este strabatut de calea vecinala Lecca$i

Are o populate de 266

milil,
;

vore$te din ripa cu acelaT

nume
varsa

sau 939 suflete o coala mixta; 2 bisericT, una ciadita

la
1

curge prin mijlocul satuluT Nane$ti,

in
in

de

la

V.

la E., 91 se

7 16

de Enache Me$terul
la

$i

partea dreapta a ZeletinuluT,

raionul com. Valea-Rea.

Parincea -Nane$ti-Pance$ti
calea

de

a doua,

1834, de preotul G.

comunala ce o une$te cu

Ro$u

2 circiuml.
vite

Vaieni (com. Mile^ti).

Distanfele: la Bacau, capitala
districtuluT,

Vite: 52 cal, 472

cornute, 219 porcl
In vechime
satul
i

mar!

Nane^ti. Vezi Pochi-Dil, jud. Tutova.

I3capre.

28

kil.

la

com. Pa5
kil.;

se

numea
N&nia,
colind, in jud. Buzati,

rincea, re$edin{a
la

pla$ef,

Slobozia-NcLne$ti.

com.

com.
8

Mile^ti,
kil.

kil.;

la Pe-

Vadul-Sore$tilor, pe mo$ia

Mo-

tre?ti,

Ndneti,
acelasl
in

sat,

formind
pi.

com. cu
jud.
Siretul
vil
?i

druze$ti

31

Capre^ti, acoperita cu

nume,

Bilie$ti,

padure, in intindere de 50 hect.

Naneii, com. rur.

pi.

jud. Putna,
linga Siret.

Putna, aezat linga

i

riul

Bilie$ti,

aezata

fnconjurat cu gradinl,

N&plrteanul.
cel.

Vezt

Berevoe$ti,

E un

sat impra^tiat
.si

$i

fnconjurat

alee

de salciml; e un
biserica

sat im-

proprietatea statului, jud. Mu-

cu gradinl, vil

alee de salcim.
kil.

pra^tiat.

Se afl
fectura

la

16
i

plaei,

la

de sub-pre34 kil. de
una

Are o

parohiala, cu

hramul Inal^area Domnulul.

capitala jude^ulul.

N&pirteanul, munte, proprietate a statului, in raionul comunel

Berevoe?ti-Ungureni, plaiul Nuc^oara, jud. Mu^cel. Esteacoperit

In

comuna sunt

2 baltf:

N&ne^ti, sat, ficlnd parte din com.

Valea Rea, jud. Tecuciu, situat

numita Lacul, de 30 hect.,

Cirpinoaia,
hect.;

$i alta,

in intindere

de 10

ambele con {in pe$te. pe 82 hect. Are o populate de 218

Vil sunt

pe coasta dealulul Vladnicul, in partea de S. a comunel, la 1 V* kil. de re$edin{a comuneT.

cu padure de

brazl

$i

mo-

lif^i.

Aci sunt mal multe ca^aril. Din acest munte, izvore^te Riu-

falii,

Are o populate de 85
sati

fami-

$orul, afluent al riulut Bratia.

miliT,

sau 983

suflete, din cart

309
;

suflete, carl locuesc

337 agricultorl, 3 meseria$I, 12

in

78 case

o biserica, cu hra-

NSplrteanul, padure a
in

statulut,

comercian^T, 8 cu profesiun! libere,

25 muncitorl

servitorl,

mul Intrarea-in-Biserica, fecuta de locuitorl la 1 742 $i reparata

la

intindere de 200 hect, jud.

Mu$cel, com.
reni.

Berevoe$ti-Ungu-

locuind in 237 case.

$tifl

1803, 1875

?i

1891.

carte 70 persoane.
biserica parohiala,

CopiiT din sat urmeaza la ?coa-

Are o

cu

la

din satul Galbeni.

Locuitoril sunt rize^l.
Teritoriul satulu! este

N^rteasca, numire ce
de 128
il

se mat da

hramul Inal^area Domnulul.

sforil de pftdure Doiceasca, din

Budgetul com. e

la

veniturl

marele

trup

Bradul-cu-Sforile,

de 3487.01 lel9ilacheltuell.de

hect.,

pe

care locuitoril

sta-

com. Tisaul, jud. Buz3u.

3484.47
de batut
2
1

lei.

pinesc in intregime.

Locuitoril

poseda

marina
i

Se
vre-o

zice ca satul

dateaza de

NSrteasca, numire data unip&rfi

din mosia Baduleasca, com. Vispe$ti, jud.

porumb
fier;

(cu

man

vela),
fier,

200 de

anl.

pluguri

de lemn, 60 de
214
91

Buzau.

grapa de

boi,

192

N&neti,
cela?I

parohie, in

com.
Bilie$ti,

cu

a-

vacT,

24

cal,

895 ol

61 porcl.

nume,

pi.

jud.

NSrte^ti, deal, jud. Tecuciu, con58

/dr. j:orW# JKcfionmr

Utopr^c

Vol

IV

Digitized by

Google

nArtesti

45ti

nasipAkia

tinuare a dealuluf

Gohorul. Se

Satul este strabatut de un drum

care'l une$te

cela?T

nume,

pi.

Vrancea,

jud.
par-

termini aproape de gara Berheciul.

cu satul Gohorul.
rur., in jud. Putna,

Putna, situat pe amindoua

Pe dinsul sunt a?ezate

sa-

ole gurel pe unde se varsa Na-

tele: N&rte$ti-d.-j., Narte^ti-d.-s.

i

N&ruja, com.
pi.

ruja in Zabala.

Viile-Grecilor.

Vrancea, situata pe amindoua

cu acela$I
16
kil.
?i

Are o

biserica parohiala, cu

parole gurei, pe unde se varsa

hramul Cuvioasa Paraschiva.

NSrte^ti,

ripli

cu piriU, jud. Tesatele

piriul

nume

in

Za-

cuciu, desparte
Ia?T

cu

ace$i

bala, la

nume,
varsa

in

direcfie

N.-V.
stinga

tura pla^el

la

de sub-prefec53 kil. de caNaruja,

i

N&ruja, parohie, in com. cu a cela?I nume, pi. Vrancea, jud.

Putna,

se

in

partea

pitala jude^ulut.

formata

din

catunele:

BerheciuluT.

E
ratul.

udata de piraiele

Naruja, Stroe$ti, Poeni^a, Lunca,

Zabala, Peticul, Reghiul

Sa-

Reghiul,
$i

Podul-Stoica,

Pe
1

N&rteti-de-Jos, sat, ftcind parte din com. Gohorul, jud. Tecuciu, situat la
in

tre$ti

Podul-Naruja.
parohiala

Are

Virfurile

de mun^T din aceafac parte din

Ian-

biserica

cu

hramul

Capul-Dealulul,

sta
tul

comuna
munfilor

Cuvioasa Paraschiva,
Naruja.

in catunul

partea de S. a
kil.

comunel,

la

Vrancel;

la

poa-

de re$edin{a com., care e

Gohorul.
fam.

lele lor

sunt mine de sare.

catunele:
afla
$i

in satul

Se

compune din

NSruja,

pit til, jud. Putna, ce

iz

Are o populate de 61
sau 222
sufl.,

Lunca, Naruja (unde se

vore?te din muntele Poiana, maf

locuind in 6j case.

primaria comunel), Petre^ti, Po

dul-Naruja, Podul Stoica, Poeni{a,

sus de satul Herastraul, primind

in cursul sau.urmatoarelepiraie:

Locuitorii
$i

sunt

vechi

r&ze$T
c&tu-

stSpinesc tot teritoriul

Reghiul

$i

Stroe$ti.
fa-

Mordanul, ce vine de
muntelui

la Poartavir-

nulul, care e

de 292

hect.
3
cir-

Are o populate de 229

miliT,

de-Vint, Gorul, ce vine din

ful

Comerciul se face de
ciumarl.
Copiif din sat

sau 997 suflete, din cari:

cu

acela?!

nume,

198 agricultorT, 13 industrial, 2

Verdele, ce izvore?tedin muntele

Verdele, Pietrosul, ce izvore$te
din muntele Pietrosul, Baloasa,
ce curge din

merg
S.,

la

$coala

comercian^l, 2 cu profesiuni libere,

din Narte$ti-d.-s.
In partea

342 muncitorl
$tiu carte 61

20servitori,

de

pe coasta,

locuind in 238 case.

muntele

Sboina.

se aflS
fost
$i

Viile-Grecilor,
satul Greci.

unde a

persoane.

Se varsa

in Zabala, linga coPri

Sunt 212 contribuabill.

muna
saca,
;

Valea-SareT, la catunul

Are o
Narteti-de-Sus, sat, facind parte din com. Gohorul, jud. Tecuciu, situat pe dealul cu acela$T nume, la 5 kil. de reedin{a comunel, ?i desparjit de Narte^ti-d.-j.

biserica

parohiala, cu

dupa ce uda comunele:

i

hramul Cuvioasa Paraschiva

Herastraul, Naruja

Nistore$ti.

coaia mixta, construita de co-

muna

frecuentata de 29 copii.
la

Naruja (Dealul-),
intindere de

padure,

in

Budgetul com. e

veniturl

50

faect.,

situate

de 2162.01
2141.70
let.

let ?i la cheltuelT,

de

pe
pi.

teritoriul

cominei
din s

Naruja,

printr'o ripS.
fa-

Vrancea, jud. Putna. Apar

locuitorilor
is
-

Are o populate de 160

miliT,

Locuitorii poseda: 30 plugurl

fine

zisa

sau 563 suflete cu

bise-

rica,

hramul
facuta

Intrarea in-Bilocuitorl
la
in-

de lemn; 4 mori de apa; 242 boT, 204 vacT, 69 caf, 1864 oT,
71 capre
?i

comuna

in indiviziune.

serica,

de

161

porcT.

1834,

dupa cum

se vede in

scrip^ia ce se afia d'asupra u$eT,

$i

Sunt 250 stupl cu albine. Vil sunt de 6 hect.; cultura de cereale, pe mal mult de 500
hect.

Naruja (Podul-), cdtun, muna cu acela?! nume, pi.

cea, jud. Putna, situat pe

in co-

Vran
piriul
in

care s'a reparat la 1882, tot

locuitorT, carT o $i intre^in
;

Naruja, linga locul unde dS

Zabala.

de
?i

$coala mixta, infiin^atS la 1875

Industria
tica

?i

comerciul se prac-

frecuentata de 44 copil.

de

2 comercianflf 3

de bau3
ca?i

Are o populate de 49 suflete, can locuesc in 14 case.

N&sintocul,
pi.

Comerciul se exercita de 2
circiumart.

turl spirtoase,

flferarl,
$i

rauT.
toflf

Sunt

pive

dirste

vale, jud.

Valcea,

Locuitorii sunt

raze^T

$i

7 herastrae.

Ocolul, com. Viadeti.

stapinesc tot teritoriul,

care e

de 580

hect.

Naruja,

cdtun, in

comuna cu

a-

N&sipSria,

deal, pe

mo?ia Lu-

Digitized by

Google

nAsipAria

453

nAsturelul
1865 de locui113 vite
com.,
lulul

peni,
d.-s.,

com. Hude^ti,
jud. Dorohoiu.

pi.

Prutul-

tolica, cladita in

la

marginea de V. a deafamiin

torl;
!

circiumi.

Medeleni.

Vite:

16
$i

cat,

man
liT,

Are o populate de 44
SO case.

N&sipdria, deal, ce se prelunge?te pc partea de N.-E. a satului Albe$ti,

cornute

56 porcl.
c&tun, in jud.
d.-j.,

sau 174 suflete, locuind

comuna

Albe^ti, pi. Cras-

N&soesti-Razei,
Bacau,
pi.

Teritoriul satului este

hect.

de 168

na, jud. Falciu.

fel

Se nume$te

ast-

Tazlaul

din cauza mare?

cantitaflf

de

Nadi?a, situat
ri iluf

com. pe dreapta pial

kil.

Locuitoril sunt raze$f.

nasip ce confine.

Nadi$a, la 2
($coala).

de

satul

Xadia
Nasipfiria, deal,
iatre
$i

N&Stfiseti, sat, in jud. Dolj,

familii,

pi.

facind
pi.

hotarul

Are o populate de JJ
sau

Amaradia, com.
in valea piriului

Bulze?ti, situat
Frafila.

com. Galata,
pi.

Codrul

301 suflete; o biserica

or-

Are o

Miroslava, din

Stavnicul,

jud. Ia$i;

pe podi^ul sau trecc

de pe
el

todoxa deservita de 1 preot $i ctntaret, cladita de locuitorl

1

populate de 377
in

suflete, locuind

109 case.
Copiil

dea curmeziul oseaua jude

defeana Ia$i-Roman
se scoate prundi?.
;

la

1777. Vite:
15
Cii,

din

sat

urmeaza

la

193

vite

cor-

$coala mixta din satul Cirstule?ti,

nute

$i

7 porcl.

ce este la 3700 m.

Are o
Nasiparia, piscde deal, pe mo $ia Hude^ti, com. cu acelaI nu me, pi. Prutul-d -s., jud. Dorohoiu.

biserica

circiumf.

N&soe^ti-R&ze^J, mosie,
Bacau,
pi.

in jud.

Tazlaul-d.s.,

comuna

Nast&SOaia, virf de
la
pi.

deal, situat

Nadi$a, apar^inind raze$ilor din

N.

de com. Gornetul-Cuib,
vif.

comuna.

Podgoria, jud. Prahova, aco-

perit cu

Nasipariei (Dealul-), deal, pe moia Hili^eul Curt, com. Hili

$eul,

Nasoe^tilor (Dealul-),
judetul Bacau,
pi.

deal, in
,

Tazlaul-d.-s

pi.

Copula, jud. Dorohoiu.

com.

Nadi$a, de pe

teritoriul

Nasturelul, com, rur., in partea de S. a pla^el Marginea, jud.

Teleorman,
situata

catunulu! Cetafuia.

pe

{annul
din

Nasoeti-Cetd{uia, mope, jud. Bacau, pi. Tazlaul d.-s., com. Na dia, apar^inind statulul $i adu
un venit de 3100 lei. Inainte de secularizare, ^inea de manastirea Berzun^ul. Pe aceasta
cindu-I

girlel Pasarea,

care deriva

N&SOlea,
pi.

cascadii, in jud. Bacau,

Djnare
S. a

?i

uda toata partea de

E., se invecine^te cu
?i la

Munteljl, com. Darmane$ti,

piriul

com.
i

formata de
cioarele

Uzul,

la
?i

pi-

La N.
cu

muntelut

Farcul

la

proprietatea Bragadirul

V.

care se ajunge cu greu, printr'o

proprietatea Zimnicea.
la 3

Are
kil.

mo$ie
dese

fost cearta ?i judecaff

padure deasa de brazl

$i

fagi.

un catun, Zimnicelele,

intre

raze$il

egumenii

de Zimnicea.

manastiref Berzunjul. Ast-fel s'a

Ndstase,

sat,

pe esul din dreapta

Toata partea de S.-V. a com.

este $erpuita de mul^ime de ape,
atit

pe timpul Domnitorulul C. Moruzi-Voevod, in urma jalbel data de egume

intimplat
la

1781,

Ba$eulul, in partea de S. a com.

BrSteni, pi. ^tefinesti, jud.
to$ani, cu

Bo
fa

statatoare cit

$i

curgatoare.

o suprafafa

de 219

Afara de girla Pasarea, ma! sunt

Boazul, care deriva din aceasta
girla; Calota, Luciul,

nul

Ghenadie, ca sa se hotar

hect.
milil,

$i

o populate de 45
vacT,

niceasca din nou parole de

$ie.

mo
defi

sau 129 suflete.

?i

Rotundul,
Craca, ape

Acestea s'au hotarit

Vite sunt: 33 boi

cat,

29

Bentul, Boulejul

?i

nitiv,

de catre Matel Hurmuza

30

oT

16 porcl.

statatoare, provenite din revarsarile

che, in favorul manastirel.

Dunarel

in canalul Pasa-

N&st&seni,
Nasoeti -Particular!, sub-divl
zie a

sat,

facind parte din

jud.

rea.

com.

Godineti,
loc

Tecuciu.

Comuna

Nasturelul poarta

$i

satului Nasoe$ti-Raze$T, jud

pi. Tazlaul-d.-s., situat

Pe acest

a existat o data
Locuitoril de
Bice^ti, din

numele de Herasca, dupa numele fostulul proprietar, Banul

Constantin Herescu, care a facut

Bacau,
piriul

pt

satul Nafurde^ti.

Nadi^a,

la

kil.

de

satul

aid au format satul

pi.

Nadi^a ($coala).

Zeletinul.

mo^ia sa dona^iune AcademieT

N.
$1

Are o populate de 58

familiT,

E
$i

situat la

la

kil.

Romine

?i

bisericei

Sf.

Vineri

sau 225 suflete; o biserica

ca-

700 m. departe de re?edin{a

din Bucureti.

Digitized by

Google

nAstukelul
Catunul Zimnicelele se numea

454

NEAGA
Aci a
lui

com.
zice,

rur. Balta.

fost, se

Ndzarioaia,
ciul,

sat,

foclnd

parte

mat

inainte

Satul-NoG.

Acest

o circiuma a

Tudor

din com. Vultureni, pi. Berhejude^ul TecuciQ, situat pe

cat. se afla in

departare de Nas

Vladimirescu.

de aproape I 1 /* kil., in partea de V., spre orasul Zimturelul

coasta de V. a dealulul cu ace-

nicea.

Ndtarai, sau Insurd{ei, sat, pendinte de com. Seaca-Belciugata,

pi.

lasl

nume,

la 5

kil.

de
2
1

Vultu-

reni, in

partea de N.-V.
familil,

Populajia com. cu a catunulu!

este

$erbanesti, jud. Olt, format

insura^eil improprietarip aci,

Are o populate de
sau 82
sufl.,

de 776

suflete,

din

carl

de

locuind in 18 case.

138 contribuabill.
Vite: 283
cal,

716

vite

mar!

pe mosia statulul, in 1879. Are o populate de 100

milil,

Teritoriul satului este de 166

fa-

hect.

cornute, 2840 vite mici cornutc

si

si

134 pore!. Budgetul com. e de 4750 lei 43 bani, la venituri si de 4670

si

poseda 550 hect. Alaturl de acest sat, s'a maf

car!
alt

Locuitorit, vechi

clacasf, sta-

pinesc 76 hect., iar

proprieta-

format un

catun de catre

lo-

ry, 90 hect.

cuitoril improprietarip, in

baza

Acest sat

isi

trage numele
nula

lei

76

bani, la cheltuell.
scoala, frecuentata
;

lege! vinzare! bunurilor statului

de

la

nevasta unuf locuitor,

Are o
1

dc

si

carora

li

s'a

vindut pamintin
o

mita Nazare, care murind a

sat acest
cuitoril
ii

8 elevi

2 biserid,
si

una
si

in cat.

loturi.

Acest catun nou are

familil,

loc

so^iel

sale.
si

Lo-

Nasturelul

alta in Zimnicelul,
1

populate de 313
dind 1565 hect.

pose

mai

zic satului

Na

deservite de
tarep.

preot

cin-

zaroaia sau Satul-lui-Nazare.

Cal de comunicajiune are spre

orasul

N&utul,

pise,

com. Dragoslavele,
Dimbovija.

Neac^ul,
se

vale, jud. Olt,

pi.

comuna

Zimnicea

si

spre com.
;

jud. Muscel, plaiul

Ciomagesti,
varsa
in

Oltul-d.-s., care

Bragadirul, pe sosele vecinale

iar

Cungrea-Mare, pe
co-

spre com.

Fmmoasa,

la N.-

N&vaceti,
com.
rur.

sat, facind parte din

{annul sting, tot in raionul

V., are

numal drumurl

naturale.
ga-

Magureni,

pi. Filipesti,

munel Ciomagesti.

In raza acestel com. se

jud. Prahova.

Are o populate

sesc ma! multe magurl,

car!

dintre

de 126

locuitori.

Neacul (Stan),
formeaza pe
fin1

vilcea,

care se

una la N., care poarta numele de Magura-cu-Boz o alta

;

teritoriul

com.
pi.

Ti-

Navirgeacul,
tina,

loc izolat, cu
pi.

tulesti, cat.

Ungurei,

$er-

intre
relul,

cat.

Zimnicele
o

si

Nastu-

com. Madulari,

Cerna,

banesti, jud. Olt, cu direcfia de

la

cu numele de
si

Magura CaMaguraInal-

jud. Vilcea.

V. catre E. se varsa

in riul

ravanijel

a treia

Dorofeiul.

Mare, chiar in Nasturelul.

{imea lor variaza intre
15

N&vrapul, p&dure, supusa

muluT
silvic,

regi-

20
in

proprietatea
-

mos-

Neacului (Movila-),
in jud.

mavild,
Ialomtya-

m.

si

baza, de la

5080

m.

nenilor
plaiul

Berevoesti

PamintenI,

Ialomifa,

pi.

periferie.

Nucsoara, jud.

Muscel,

Balta, situata

pe cimpul Bara

In partea de N. se vad inca

si

avind, impreuna cu padurile Piperusi

si

gan, spre S. de satul Marsilieni;

are o inaljime de 14 m.

azl urmele linieT

ferate

ruse

Oboarele, o intindere

din campania
Fra{esti,

1877,

Zimnicea
la

de 3000 hect.

care s'a desfiin^at

Neacului

(Valea-),

vale,

in

1887.

N&vrapeasa,
pi.

girld, jud. Vilcea,

jud.

Buzau,

com. Gura-Nisco-

Cerna-d.-j.;

desparte

la

E.

vului, cat. Cirlomanesti.

Nasturelul, mofie,
leorman,
acelasf

in

jud.

Te-

com. Maciuca de com. Gusoeni.

pi. Marginea, com. cu nume, donata de catre

Neaga,
N&vr&peti, parte din satul Miroslavesti, jud. Suceava.

numire, ce a purtat
si

din
rur.

vechime

mai poarta com.

pi.

raposatul general Nasturel

rescu, parte
bisericel
Sf.

He
Vi-

Socetul din

Tirgulul,

jud.

Teleorman. Numirea

oficialade^
tirziu.

nerl din Bucuresti,

parte Aca-

N&vrapeti,

saa

Sohodorul,

Socetul

s'a dat

mai

demic! Romine.

piriU, jud. Suceava,

Nat&menia,

deal, in jud.
la

Mehe-

uda satul si com. Miroslavesti, pe o lungime de 7 kil si se varsa in Moldova.

Neaga,
in jud.

sorginte de ape minerale,

Buzau, com.

$i

cat. Ru^iafier.

dinji^ plaiul Cerna,

hotarul

vaful; confine sulf

si

Digitized by

Google

NEAGA
Neaga,
vdlcea, jud.

455

NEAGOTA

SI

VALEA-LUl-NEAGU

Teleorman,
sail

din com.

Lapo^ul, ruine, care

ga, din com. Gura-S&ra{ei, care in-

ce trece prin com. Socetul,

abia se mal cunosc.

e) Pu^ul

cepe din malul

in

riulul Teleajenul,

Neaga; incepe despre comuna Bil^i, la N.V., $i se termini

in

Doamne! Neaga

com. cat. Lapoul, linga ruinele

bisericel, in livedea
lui

Valea-Vedel.
a
Mi-

de prun! a

merge pn& la comuna Gara-Ni^covulul, de unde se bifurdi, o ramurS contrece prin Sarata,

Temistocle, unde, dupa tra

s'au aruncat fetele el (unii
2,

tinuind pe malul riulul Nicovul,

prin

Neaga (Doamna), fiica

luT

di^ie,

com. Grajdana

?i

TisSul,
i

trea Vornicul, unul din frunta$iT

boerilor din jud. Btfz&u,

nit& so{ia
lu!

devefiul lui

spun cada
lui

iar al^if,

3),

ca sa nu
carl ve-

iar alta trecind riul

BuziQ

mer-

in

mina Turcilor,
le

gind prin
in

comuna M&r&cineni
prin

Mihnea,
i

nisera a

robi.

Colacul pu$u-

com. Scurte$ti. Acest drum

indicat

Alexandru-VodS
Mircea Ciobanul,
cea

nepotul
lui

lui

se conserva bine, iar inscrip-

marl

cruel
anil

de

fiul

Radu
rin-

{iunile

dupa dinsul au devenit

ilizibile,

piatrS,
i

mal toate din

1583

C&lugSruI, to^I din Buz&u. Mir

aproape

ceea ce a

fa

1584. (VezI Istoricul comunei

Sar&tel), etc.

domni

in

{ar& in

dou&
$i la

cut pe d-1

Odobescu sa

zica

Gura

duri: la

1577 1583

1585i

e sapat cu slove pe care,z&u,

Din

lucrurile

ramase
este
$i

de

la

1590.

Din cauza cruzimilor

impilarilor,

plerzindu-^I tro-

mal cSrturarl din ziua de astazl nu le mai pot ghici.

nicl eel
('f s'iSo-xov/jYsOixo^,

Doamna Neaga,
nastirif Bratschi

o cruce

ferecata, pe care a d&ruit-o

miin

se duse la Constantinople, unde se turci de bunS voie, sub numele de Mehmet-Bey. Sofia
nul,

Scrierl
Ill,

lite

din

Chiev

rare

?i

istorice,

vol.

pag.
;

anul 1600. Se g&se$te zugrivita

intre
ctitorf
$i la

176). Pu^ul

foarte adinc
ci{I-va
lui

la

la

Episcopia din

sa

Neaga, r&miind singura,

Cislaul, Tisaul
$i

sc

gur& au crescut

sod. Se
ar
fi

Buzdu

ministirea Bradul.

retrase in Buzau, in vastele sale

spune

c5.

in

fundul

a-

propriety
po$ul,

La
de

runcate avu^I.
f) Poiana
izolat
i

Neaghii (Valea-),
loc

vale,

in jud.

la care, probabil,

a adau-

Doamnei Neaga,

BuzSu, com. Vipere$ti, care se scurge

in
riul

gat
la
$i

$i

ceea
s&fl.

ce-I

r5mftsese

soful

Neaga
$i

s'a distins

com.
blare.

?i

c&t.
$i

de o rara frumuse^e in Lapo$ul, unde era

o gridina de preumalee
$i

BuzSul.

prin multe fapte de pietate.

ni&n&stirl
bisericl.
edifictt
?i

un palat

Neagoe,
s&ul,
lul,

pise,

pe malul riululOtci-

zidind

De ac^pleca

p&na

la

com.

Petrari-d.-s., pi.

Oco-

Din nenumSratele
cu

pe

cetatea din Cisl&u

cetatea din

jud. Vilcea.

care tradifia le atribue

locuri

Tis&u, pe dealul Mesteceni, pe a

carul culme pare a
fi

cele

numele s3u, vom expune pe mal insemnate:

$i

inc&

urme

NeagO^ul,
pi.

deal,

jud.

Prahova,

a) Cetatea

numita
ruine in

DoamneT Neaga, La Zidul-Doamnelv,

de osea. Tradifia spune ca aci au prins-o Turcil i au omorit-o. g) Drumul Doamnei Neaga, in com. Ru^iavaful; incepe din
muntele B&idea, de
Cirnul,
la
el

Podgoria, com. Chiojdeanca.

NeagOta, parte

din

.&?//</

Romani,

com. CislSul, cat. Buda, peofrumoas&poian, intremunfii

Gilma
$i

plaiul Horezul, jud.

Vilcea; in

schitul

vechime parte se numea Neagota

$i

Sc3ri$oara, inconjuratS
:

fondatde mo$H
$i

(Doam$i

parte Desrobiti.

de izvoarele
nele unui
iar la

Valea ZiduluT
-

$i

na Chiajna

Mircea Ciobanul)

Valea-Dogarilor. Aci se v&d rui

se infundi in muntele Pan&taul.

Neagota,///-//?, jud.Tecuciu, com.

mare palat

fortificat,

o lucrare de arta, fiind mai

Corbasca, afluente

al

Rogoazel
?i

poarti un

colosal

stejar

tot sapat in stincl.

//)

curge de

la

N. spre S.

se

bine conservat, avind

periferia

Min&stirea Cislaul, pe care

varsS in piriul

Corbasca.

de

m. Tradi^ia adaug c& sub

fi

a zidit-o mutind aci pe c&lugarii

ruinele acestul palat ar

in

bol^I,

de
in

la schitul

Aninoasa, ce era

Neagota, Romani i Birzoteni,

mosil ale statulul, pendinte de

care sunt

acum ascunse

ruine.
i)

aver He D-neT.
b) Palatul

Biserica

til

Ingeri din o\\\

man^stirea

Bistri^a,

situate

in

Cheea. VezT Cheea,

raul Buzau, unde,

tiihuzel, se

capul pan

com.
jud.

com. Tis&ul.
c)

vede trecuta
talere.

Doamna
Pantahu-

Vilcea.
lei

Romani, plaiul Horezul, Se arendeazi cu

anual.

Palatul

91

biserica

de

la

Neaga cu 100

7100

Cucuiata. VezI Cucuiata,

com.

za ce conservel in biblioteca deccdatuluf C. Don.

GrSjdana.
d) Biserica

Neagota
Doamnei Nea-

?i

Valea-luI-Neagu,
ale statulul,

Doamnei Neaga

j) In fine drumul

trupurl de padure

Digitized by

LiOOQ IC

NEAGOTA
in intindere

456

NEAGRA-BROfTENILOR

de 750
$i

hect., carl,

Neagra,
pi.

c&tun,

in jud.

Neam^u,
a-

Neagra,
riul

pirift,

izvore?te din Pa?i

impreuna cu trupurile Cringul?ope?ti(i5 hect.)

hect.,

Piatra-Muntele, com. Bicazul,

durea -Neagra
mit

se

varsa

in

Plateful (20

situat la
cela$i

gura piriiasulul cu
i

Cricovul-Dulce, la locul

nu-

formeaza padurea Romani,

in

nume

in stinga

piriu-

La-RipS, spre S.
pi.

de com.
jud.

situata

com. Horezul,

plaiul

lul Bicazul.

Haimanalele,

Filipe^ti,

Horezul, jud. Vilcea.

Prahova.

Neagra,
NeagOta,
Romani,
vale, jud. Vilcea,
plaiul Horezul.

braf (prival), in jud. la

Ialomtya-Balta,
teri-

com.

lomi^a, pi.
toriul
in

Neagra - Bro^tenilor,
mosia
?i*

sat,

pe
jud.

comunei

Vladeni

pune

in

com. Brosteni,
si

comunica^ie lacul Mocilna cu

Suceava, de care {ine

locali
lo-

Neagotii (Valea-),
re$te

vale,

izvo-

Borcea.

tatea numita Poiana-Vinulul,

cuita

de
?i

la

hotarul comunei Ro-

de

cifi-va satenT, car! n'au

r/in

mani
in

se varsa in riul Bistrija,

Neagra, da ltd,
Cimpul,

in jud.

Dolj,
;

pi.

proprieta^ile lor, ci

cu aren-

raionul

comunei

Tom^ani,

com.

Desa

confine

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

multe minerale, dintre carl iodul

predomina.

Neagra,
Arge,

sat,
pi.

cu 250 locuiton, jud.

Pite^ti,

da anuala cite o bucata de loc de la proprietate. Asezat pe {annul drept al piriulu! cu acela?i nume, are
populate de
5
1

facind parte

Neagra,
cela$I

baltit,

jud.

Ilfov,

pi.
a-

familil sau 290

contribuabili,

din com. rur. Poiana-LaculuT.

Mostistea, la K.

padurel cu

suflete, din carl

60

nume.
munff, ce se

locuind in 62 case; o circiuma;

Neagra,
tica
in

sat,

numit

in

partea

o bacanie; o

moara
1

si

un

he-

estica $es-Tina, iar

in

cea vesi

Neagra, ramura de
deta?aza spre

restrau.

Gura-HaiteT,

pe mo$ia
$aruluT,

S.-E. din

grupa
si

Meserias! sunt
cojocarl,

croitor, 3
pietrari

com.

Neagra

jud.

munteluT Ceahlaul, pe

teritoriul

2 dulgheri, 2

Suceava, a?ezat pe {armurile pi

riuluT

comunei Bicazul,
tele, jud.

pi.
;

Piatra-Mun-

fierari.
si

Neagra-$aruluT, pe o lun-

Neamfu
sire
s4

este formata

Scoala

biserica din
si

Bros-

gime de
3
kil.

kil.

$i

olafime

de

din doua

mat principale:
Neagra- Sacu-

teni servesc

acestul

sat.

Obcina-Neagra
r

ImproprietaritJ in 1864, sunt

Are o populate de 27
milii,

fa-

esculut.

un fruntas, 4 palmasT
das!, stapinind

si

co-

sau 1102 suflete, din cart

57

falci,

afarade

309 contribuabilT, locuind in 328 case; o biserica, cu hramul Sf. Dumitru, cladita din lemn
de raza$i
in 1852,

Neagra,
Pitesti,

mosie,

jud.

Arges,

pi.

ce! cu

20

prj.

cu o intindere

de

612

strabatut

numatde

$oseaua

pe

locul alteia

pogoane, din care 450 pogoane padure proprietatea statuluf, pendinte de

resti.

ce leaga Bro?teni cu Dorna.

vechl ce fusese adusa din Dorna-

Mitropolia din

BuculeT

Neagra-Bro^tenilor, piriti,
Suceava.
Izvore?te
din

jud.

Vatra$i din care icoanele

$i

cata-

Se arendeaza cu 240

Tranla

peteazma se vad
biserica, care e

noua deservita de 2
$i

acum

in

anual.

silvania, atinge hotarul Jarei

Cheia Negret,
-

formeaza

hotar

preo^T

2 cintare^T,

coala

Neagra, p&durc
de com.
pesti,

astatuluT, in in

intrecom. $arul-Dorntfi Ardeal

mixta, infiin^ata in i865,condusa

tindere de 1847 hect., pendinte

de un invajator
35 elevl.

$i

frecuentata de

Haimanalele,

pi.

Fili-

pe o intindere de 3 kil. $i dupS ce a invirtit un herastrau 1 2

mori^te, trece in com. Broteni,
la

jud.

Prahova,
trupul
hect.,

care,

im-

Drumurl
Panci,

principale sunt

la

preuna cu
laeasa,

Grosetul-Md
formeaza pa-

Poiana-VinuluT; uda

^i

acea-

4070
$i

m.; la $arul-Dornii,

150

sta

comuna pe o
kil.,
.si

lungime de
he-

kil.,

la

Gura-HaiteT,
-

kil.
si

durea Haimanalele.

20

invirtind alte doua"

VezT

com.

Neagra $arului

rastrae

o moara,
in

?i

se varsS
satului

Dorna.

Neagra,
apartinind
cu-

pi rift,

izvoreste

de

pe

in

Bistri^a,

dreptui

teritoriul satului Popricani,

com.
spre
ace-

Brosteni.

Neagra, mahala,
plaiul Novaci.

Radiul-MitropolieT,
jud. Iasi,
S.
si

pi.

Copoul,
N.

Acest

piriu poarta maT multe

i

tunuluT Baia-de-Ffer, jud. Gorj,

curge de

la

Are 23

familiT,

se varsa in

iazul cu

nume: in Transilvania se zice Neagra Secuilor cim atinge ho

;

sau 69 suflete.

lasl

nume.

tarul Jaref, ia

numele de Neagra

Digitized by

LiOOQ IC

NEAGKA-DKAGUli^Tl

NKAGKA (VALEA-

DrSgoesel, mat
gra-PeUtini?uIuT

la vale,
$i

de Neain fine, de Neatributari

Neagra - Sacuescului, ramura

de munfU
in jud.

LocuitoriT

se

ocupa cu ex$i

Neam^u,

pi.

pioatarea padurilor
vitelor.

cre?terea

gra-Bro$tenilor.

Piatra-Muntele, com. Bicazul.

In

Rominia are de

din dreapta:
{a,

Cristi^orul, Ortoi-

Neagra-Sacuilor.VezT

pir.

Nea-

Neagra-arului,
mit Gura-Haitet,

piria, jud. Su-

Ortoaia, Piriul-CerbuluT, Pa$i

:

gra-Bro$tenilor, jud. Suceava.

ceava, intra in fara la locul nuin

homie, Pinul-Ar$HeI-Rele
Salahorilor; iar din stinga
oul,
li^a,

al-

com. Nea-

Se-

Neagra-arului, com.
jud. Suceava,
pi.
$i

rur.,

in
si-

gra-Sarului, pe care
strabate,

dupa ce o

al-UrsuluT, al-Vacariei, fih-

Muntele,
la

trece

in

com. $arul-

Cpraria

Mica,

Capraria,

tuate

spre V.

113

kil.

DorniT, formindhotaruljarel din

Piriul-Ache$ului, Negri^oara, Piriul- Arsurilor i

de
$i

Falticeni.

Se m&rgine?te
;

la

spre Bucovina pe o lungime de

al-Omuluf.

na-

E. cu com. ij>arul-DorniI
S. cu Transilvania
?i
$i

la

V.

kil.

Dupa un
7

curs

total

vigabil pentru plute.

La

Poiana-Vinulul e un agent

$arul Dornii

la

comuna N. cu comuna
ne-

de 25
mori$te,

kil,

in care a invirtit 12

ferastrae

$i

piue,

vamal, care priveghiazd sk nu

se introduce in

$arul Dorni!

$i

Bucovina.

se varsa in Bistri^a, drept satul

Jara plute

In

Are forma unui poligon

Giira-NegreT.
te

Apa

si fund foar-

mod

fraudulos.

regulat, tinzind spre rotunzime.

repede, e navigabiia pentru

E compusa
Neagra-Dr&goeti. Vezl Neagra- Bro$tenilor, jud.
$i

din satele

Neagra
numele.
fa-

plute.

$ari$oruI, cu re?edin{a in sa-

Are de
dreapta,

tributarl in Jara, din

Piriul
-

Suceava.

tul

de

la

care

T-a luat

Bradulul, Bau$i
-

Are o populate de 314

ca cu

Baucuta

Taetura, Calul
-

Neagra-Mare,
Xeam^u,
pi.

piriias,

in

jud.

miliT, sail

1283

suflete,

din carl

limanelul,

Piriul

Mindrila,
al-Pi-

Piatra-Muntele, com.
din
apropie-

Bicazul, izvore^te

servita
re{t
;

355 contribuabili; o biserica, dede 2 preotl ?i 2 cintao $coala mixta, condusa de

al-Rusului,

al-Pietrenilor,
?i

chetuiuT, Vilcelele
iar

Piriul-Rece
-

rea muntelui Gruiul, v&rsindu-se

de-a

stinga Piriul

HaTtei,
al-

pe stinga in Bicaz, linga satul

un

invcty&tor.

Piriul-cu-Pe^te,
la

Piriul-PopiT,

Neagra. Pe valea sa se gasesc

bolovanl

Budgetul comunet e
niturT
tueli,

vechel-

Birloagelor, al-RunculuI,

al-Ma-

man de

calcar.

de 6060

lei,
lei.

$i

la

ganului,

Piriul-Mare,

^ari^orui-

de 6035
vacl,

Mare
cat,

$i

Piriul-Burtuculul,

din

Neagra-Mddeiului,
?ia

sat,

pe mo-

Vite sunt: 364

524

bol,
i

Bucovina.

Borca, jud.

Suceava,
in

com.

840

2532

ol,

58 capre

Madeiul, in^irat

lungul \&r-

185 porci.

NeagrS
locuitohect.,
$i

(Movila-),

movild

in-

muluf drept
Bro?tenilor.

al

piriulul

Neagrafami-

Mo?ia e proprietatea
rilor rSze$I

semnata, naturala,
pi.

in jud.

Tulcea,

are

7909

Babadag, pe

teritoriul

com.
cea

Are o populate de
lif,

15

din car! 6258 hect. p&dure, 1373

hect.
i

rur.

Canli-Bugeac, situata in par-

sau 73 suflete, din cari 48 contribuabili, locuind in 17 case.

Improprietiri^T in
3 frunta$I,
1

finat,

19

hect.

cultivabil

tea sudica

a pla^el

in

restul sterp.

centrala a comunet, pe
piriul

una din

864 sunt:
$i

E
ta
:

udata de

Neagra-$a-

ondulafiunile sudice ale dealuluT

pSlma^T
/

10 co-

rulut cu afluenjil s&I, din dreap-

Actopraclac are 65 m. inaitime;

;

da?r

stapinind 48
$i

fold.

Piriul-Bradulul,

Bauca
:

$i

Ta-

punct trigonometric de
vable

obser-

Biserica
teni

$coalele din Bros$i

ietura, iar din stinga

Halta, Pa-

de rangul
$i

al 3-lea,

domina

servesc

acestuf sat.

nacul, Rachiti^ul, Piriul-Paltinulul,

asupra satelor Canli-Bugeac, Paa-Ci?ta

Singurul
teni

cu

drum ce leagd. Bro$Dorna trece pe aci.

piriias,
in

Piriul-cu-Pe^te, Piriul-Popii,
?i al-

asupra drumulul coce

este

al

Barloagelor, al-Runculu!
:

minal
trece

Pa$a-Ci$la-Caugagi,

MaganuluT. Mai sunt Piriui-Tul-

pe

la picioarele sale

Neagra-MicS,
Neam^u,
Bicazul,
pi.

jud.

bure, Piriul-Mare

$i

$ariorul.

acoperita cu verdeaja.

Piatra-Muntele, com.

Munjil comunel eel mat in

se

varsa

in

piriiasul

semnap sunt
riie,

Calimani, Taetu$i

NeagrS
toriul

(Valea-),

schit,

pe

teri-

Neagra-Mare.

$arbel, Lucaciul

atyil in

com. Herastraul,

jud. Put-

numar de aproape
Neagra-P&ltinaului. Vezl
Neagra-Bro^tenilor,
j.

30.

na, fondat in

p?r.

Altitudinea comunet, in VirfulLucaciulul, atinge 1777 m.

lugari ru?!

de

1755 de ni?tecala schitul Poiana-

Suceava.

Marulul, din R.-Rarat, de la carT

Digitized by

Google

NEAGRA

(VALEA-)

4f>8

NEAJl.OVl'L

au ramas 4
Rusia.
hect.

icoane

aduse din

Doamnel; se varsa in riul Doamna

pe malul sting,
in raionul acelel

din

grupa
in

mun^ilor

Ceahlaul,

Are o

proprietate de 100

pana
din

spre V. satului Bicazul,

pi.

comune.
(Valea-), deal insemnat,
Ora^ul, com.

com. cu acela$i nume,

Piatra-Muntele, jud. Neam{u.

Neagra

Neagra
din
la

(Valea-), vale, izvore?te

in jud. R.-S&rat, pi.

Virful-Babe^ulul, curge
$i

de

Neagului (Piatra-),
Prahova,
vi^a-d.-j.,
pi.

deal, jud.

Andrea^i; se desfacedin CulmeaScoru$ului;

piriul

N.-V. catre S.-E.

se varsa

Prahova, com. Prosunt

se

intinde
i

priutre
afluentul

in riul Teleajenul,

pe malul drept,
Maneciul-Unjud.

acoperit cu padure mapoalele

lui
i
li-

Valea-Neagra

in

raionul

com.

runt&.

La

sau piiiul Lacul; brazdeaza partea estica a comuneT; e acoperit

gureni,

plaiul

Teleajenul,

vezT, izlazuri,

prunl

se cultiva

Prahova.

porumb.
vale,

cu padunf

?i

pa?uni.

Neagr^ (Valea-),

izvo-

Neagului
jud.

(Piriul-), piriia,
pi.

in

Neagra

(Valea-), (Plaiul), una

re$te

de sub
se
?i

poalele

muntelut
cu
piriul

Neam^u,

Piatra-Muntele,

din potecele cele maiinsemnate

Zaganul,

une?te

com. Bicazul, izvorete din mun{il

din Mun^il-Vrancei, jud. Putna,

Curul-Ro?u

cu izvorul Timpa,
?i

cu acela$I
strabate

nume
valea

$t

se varsa

pe care se suie
$i cele-1'alte

la

munte

oile

spre E. de manastirea Cheia,

pe stinga piriulul Bicazul, dupa

ce

vite ale Vrancenilor.

impreuna formeaza
pe malul
sting, in

piriul

Timpa,

formata de
$i

Acest piaiu apuca Muntele-

care se varsa in riul Teleajenul,

ramura mun^ilor Neagra

guluT.

Nea-

Verde
Vint pe

$i

duce

la

Poarta-de-

com.

Mane-

la Pietrosul.

ciul-Ungureni, jud. Prahova.

Neagului (Valea-), numire data

Neagra
culara,

(Valea-), padure

partisilvic

Neagra
luT;

(Valea-), piria
din

insem-

unel pdrfi din mofia

d.-j.,

Cinde?ti-

supusa regimulul
1883,

nat, in jud.

R.-Sarat, pi. Ora?u-

jud. Buzau, in

opozifiune

inca din anul

pe

mo$ia

izvore$te

Culmea-AluS.
?i

cu Cerbul, ce se da celeM'alte
partf.

Comarnicul,
hova.

pi.

Pele^ul, jud. Pra-

nuluT;

uda partea de
intra

E.

a com. Andrea?i, trecind

catunul Tiritul,
in

prin

plasa

Neagului (Valea-),
Predealul-Buzaului
in riul Buzaul.

vale, ?n jud.

Neagra
nata, in

(Valea-), vale insemjud. Buzau, com. Ne-

hoia?ul, izvore$te din

M. Curulin

Muntelul

$i

se scurge in BuzaQ,

dreptul Vael Gramaticulul. Confine pSstravT. Malurile sale sunt

uda com. DealulLung, $i se varsa in riul Rimna, mal jos de catunul Petreanul, al com. Odobasca, dupa un curs de 22 kil. Valea sa este
Marginea-d.-s.,
foarte

Buzau, com. Magura, incepe din

$i

se scurge

frumoasa,
$i

marginita de

Neajlovul, plasH, in jud. Vla$ca. $f-a luat numele de la riul care

o
strSbate
in

acoperite cu seculare
brad.

padun de

o parte
inalflf,

de

alta

de

mun^I

tot

lungul

prin

acoperiflf

cu paduri secu-

centru.

lare.

Neagra (Valea-),
nata, in jud.
de$ti;
i

vale

insemGoi-

de

la

Pe albia lui merge drumul com. Dealul-Lung la coAndrea^i.

Este incorporate cu

pi.

Glapi.

vaciocul, formind singura o

Buzau, com.
la

muna

Glavaciocul-Neajlovul, cu
dinfa in Obedeanca.

re?e-

incepe de

M.

Viforita

se scurge in piriul Bisca-Mare.

sale

Neagra
i

(Valea-), vale,

la 7 kil.
pi.

Este situata
defuluT.

la N.-E.-E. a ju-

Malurile

formeaza
ce

grosul

spre S.-E. de com. Brezoiul,

Cozia, jud. Vilcea.

padurel

de

brad,

acopere

Limitele sale sunt

la N., jud.
jud.

poalele muntelul Penteleul.

Neagul,

pise

insemnat,

in jud.

Dimbovtya ?i o parte din Arge? la E., jud. Ilfov, de

;

care

Neagra
Milui^i;

(Valea-), vale,
incepe de
se
la

in jud.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

Jitia,

in

Buzau, com. Grajdana, cStunul

Piscul-Dra-

a?ezat in partea de
;

V. a
$i

mare parte o desparte riul Arge? la S., pi. Cilni^tea; la

;

com.

e acoperit cu

padurt

V., pi. Glavaciocul.

cului

?i

scurge in Ni$covul.

p&$unl.

Suprafa^a pla$el, in
aratate

limitele

mal

sus, este

de 94813

Neagra

(Valea-), vale,

in jud.
pi.

Neagului (Mun$il-), ramura de

tnunfl, ce se deta?eaza spre S.-E.

hect.

Mu?cel, com. Coliba?i,

Riul-

Popula^ia pla?el este de 78394

Digitized by

Google

NEAII.OVTL MM ASA

.V.I

NEAJLOVUL (PLASA)
cupa, pe linga agricultura,

locuitorT,

socotind

$i

cei din Gla-

21.

Udeni, cu catunele:
$i

Sir-

cu

vaciocul.

beni-Mo$teni
22.

Udeni.
catu$i

fabricajiunea de carbunl de lemn

plasa este
$i

Numarul comuaelor din aceasta de 29, cu 55 catune

Uesti-Goleasca, cu

(mangal), cei mai bunl din {ara.

Satele acestet pla$I alimenteaza
capitala cu carbunt.

nele:

Popeasca-Ciupagea

U-

anume
1.

e^ti-Goleasca.
23. Ucsti-Mostcni, constituind

AdunatiSirbeni, constitu-

Se cultiveaza
in 7
cuitorT,

in aceasta plasa,

ind o
2.

comuna.
catunele:
$i

singura o comuna.
Ba24.

Babele, cu
D&nciule$ti

llnfitori-Marl,

cu catu-

bele,
3.
d.-s.,

Gaureni.
:

nele

Cupele

Vinatori-Mari.

comune, de catre 308 loo cantitate de peste 12000 kilgr. de tutun.

Bucani, cu
Buc$ani-d.-j.

cat.
$i

Buc^ani-

25.

Vintitori-MicI,

cu
?i

catu-

Podiorul.
:

nele:

PoeanaluT-Stinci

Vi-

4.

Cirtojani, cu c&tunele

Cir-

natori-MicI.

Plasa Neajlovul este cea mai paduroasa din judef din ea se trimet lemne la Bucuresti direct
;

tojani $:
5.

Sadina.
catunele:
Gola^ei, Podul Po-

26.

llsina, cu catunele:
i

Ha-

cu carau^il din localftate.

Statil

Cascioarele, cu

nul-lui-Pala

Vi$ina.
:

poseda padurile
hect);
Brani^tea

Ba-

Cascioarele,

27. Ztld&riciul, cu catunele

bele (900

Cirtojani, cu

pa-Xae.
6. 7/V/tf#/,

Belimoaica, Crevedia-Mica, Creconstituind singura

vedia-d.-j. $i Zadariciul.

Sadia

$i

Cascioarele
vedia, Sf.

(1 1 14 hect.) (4456 hect.); Cresi

comunS.
7.

In aceasta plasa nu se gasesc

Gheorghe

Stavro-

Corbi-Ciungi, cu catunele:
$i

cimpil intinse ca in plasa Mar-

poleos (352 hect.); Zavoiul, Po-

Corbi-Ciungi
8.

Vadul Stanchil.
cu
catu-

ginea

si

Cilnitea.
$i

La

fie-ce

pas

pa-Nae

(114

hect); Crovul

si

Crevedia-Mare,

se vad val

valcele cari intreast-fel

Fundul-Parulul (460 hect.); Giste?ti-Coteni

si RominI (290 Valea-Nebuna de deal

nele:
9.

Co$oaia
Crovul,

$i

Crevedia-Mare.
catu-

rup monotonia cimpielor,

hect.);
si

Fundul-Pftrulul, cu

vedem ca
luT,

este Valea-Neajlovu-

de

nele:
si

Fundul

P&rului

care strabate d'alungul pla-

lunca (1000 hect.).

Particularil poseda un numar de 9 padurt, in suprafa^a aproximativa de 9000 hect. Cele maT insemnate sunt

Grozave$ti.
10.

?el,

cu

vaile
$i

laterale
:

ce

dau
DraSa-

Gistesti-Rominl, cu catu-

intr'insa
cul,

anume

Drimbovni-

nele:
Sirbi.

Giste?ti-RominT

?i

Giste$ti-

care are pe

el satele

ghine?ti, Gratia,

Cirtojani,

11.

Gratia-Mare,
Draghinesti
?i

cu

catu-

dina, Roata, Mir$ia, Ue$ti, Goleasca, Ue$li-Mo$teni;

Corbi Marl, Vadul - Stanchit,

-

nele:

Gratia-Far-

apoT

Ji-

Clejani

si

Letca-Noua.

ca$anca.
12.

rovul, care are

satele

SJrbeni$i

Se

fac bilciurl la urmatoarele

LeteaNoutt,

constituind

Adunaji, Sirbeni-Mosteni
deni
;

U-

comune
Gratia,
tirg

singurS
13.

o comuna.
sin-

valea Redivoaia care strasatul

saptaminal

in la

Mirsia, constituind

bate

Corbi Mar!
-

valea

toate Duminecele, iar anual

gura o comuna.
14.

Ilfova^ul, ce trecc

pe

la Giste$ti-

20
in

Iulie

si

la

14 Octombrie.
tirg

Nebuna (Valea-Nebunii),
o comuna. cu catunele: An-

Rominl. Milcovul

constituind singura
15. Obedeiii,

curge pe la Letca-Noua i Ru?i-luT-Asan. Pe malul Argesului se afla sa-

Corbi -Marl,

sapt&minal

toate Vinerile.
Cirtojani, tirg anual cu

obo-

ghele$ti,
si

Bucsani-d.-j.,

Obedeni

tele Fundul-ParuluT,

Popa-Nae,
vaile:
la

rul

de

vite,
lut
si

la

23 Aprilie.
tirg anual la 23

Pirlita.

Cascioarele.
ricanul ce

Mai sunt
trece

Chi

Rusi
Aprilie

Asan,

16.

Obislavi, constituind sin-

pe

fundul

20

Iulie.

gura o comuna.
17.

mosielor Vadul Lat cu

Udeni
cu
21
Ilfova^ul,

Uesti-Mosteni,

tirg

anual

la
si

Patru

zecf-tft

Cruc), cu
?i

Crevedia ce vine pe
acelaT

la satul

Maiu, 27 Iunie, 6 August

catunele:

Moara-din Groapa

nume; Boracul,
$i

8 Septembrie.

Patru-zeci-de Cruel.
18.

Milcovul

alte

multe valcele

RoataCatunul, constitucomuna.
Sgaia.

de o mica importan^a.
DealurT principale sunt: pla-

turl

Budgetul comunelor e la venide 93591 let, iar la chel-

ind singura o
19.

tuell

Roaia-dejos, cu catu$i

nele: Roata-d.-j.
20.

Rusi-Iul-Asan,

cu catu-

Arge? $i Neajlov, partea de sus pe la Corbi-Mari si platoul dintre Drimbovnicul

toul d'intre
si

de 77839 leT. Numarul contribuabililor

este

de 5173. Aceasta plasa, din toate care

constitue jud. Vlasca, este mat

nele: Ru?i-luT

Asan
?i

(cu

maha

Neajlovul, pe la Crevedia.
Loeuitor'ri acestel plal se o-

laua Cune$ti)

Satul-Nou.
Vol.

bogata

in

mort pe apa sunt 24

;

6$Uf. Marti* DiofUnar Geog ra/lc.

If

59

Digitized by

Google

NEAJLOVUL

(kit)

460

NEAM'fUL (JUDET)

morT, pe apa NeajlovuluT

si

Corbi-Ciungi,

Corbi-MarT,
j.,

Cre-

De

acolo ea urmeaze pe Bi
jos,

pe apa DrimbovniculuT. Sunt 4 morl cu aburt; cazane de f&cut

rachiu
la

vedia-Mare, Roata-d.

Roata-

stricioara in
piriulu!

pene
se

la gura

Cetunul, Cirtojani, Gratia-Mare,

Pintecul;
la

urce

pe
lul,

Visina

si

Obislavi.
2 piue

Udeni, Vinetori-MarT, VinStoriMicT, C&scioarele, Patru-zecT-de-

aceas a pene

sorgintea

Pe apa NeajlovuluT, sunt

pentru abale,
si

la

Vadul-StanchiT

CrucT, Obislavi, FundulPirului,

Zedericiul, Visina
Sirbeni.
si

de unde se sue la seaua Curmetura PinteculuT. Din acest

-

la Patru-zecT-de-CrucT.

Adunafi-

punct
rulul

linia trece

pe dosul

picio

Principalele artere
niea{ie sunt:

de comula

muntelul Chencerei (Chice-

soseaua ce merge
capul

Cele -l'alte

comune depind de

pe valea Neajlovul, de
jud. despre

Regimentul

de Dorobanflf cu
de de
in

pene

la

Dimbovi(a pe vale Obedeni apoi soseaua

;

resedinfa in Giurgiu.
LocuitoriT sunt ortodoxl,
natfonalitate RominT,
satele
in

de unde se coboare cetre E., urmind creasta acestul picior pene la reversarea
rul, ChicsereT),

piriuluT Bistri^a in piriul Bistra;

care merge pe valea DrimbovniculuT venind

afare

din
la

pi.

Glavasi

Udeni

si

Dr^ginesti

ciocul
la

si

ducind

Obedeni

care sunt SirbT.

urmeaze pe acest din urmepiriu pene la gura piriuluT Frinturile, de unde se urce la virful raun
telul Fege^elul (cota
1 1

Bucuresti pe la Zedericiul

si

Locuri istorice sunt aci

nestirea-Cescioarele
;

M&-

16), ur-

Malul-Spart.

Vadul-Lat

Mat
resti
in

este vechiul

drum
la

al

Ola-

si

Corbi-Ciungi.

culuT care
la

merge de
eT,

Bucu
pi.

Craiova;
latul

strabate
la

Neajlovul,
ude
pi.

rin, izvoreste in dea-

tot

de

Gistesti

lurile situate la

S.

de
jud.

Pitesti,

mind creasta piciorulni N.-V. Din virful Fegefeluluj, linia merge la seaua dintre acest munte si Muntele -Verde, de unde se coboare la sorgintea
piriuluT

despre Bucuresti.
Punctele unde se desfac produsele acestel plesl sunt: pentru cereale, stasia Titu,

Gelesesti,

Arges,

Chi^irigul
la

pe

care'l urluT in

unde se uneste cu Drimbovnicul; trece in jud. Vlasca pe la

sat
riul
il

meaze pane
sta

reversarea
si

piriul Bicazul

apoT pe acea-

pe lima
si

Slobozia
la

si

se

varsi

in

pene

la

gura piriuluT Ticosul.

ferata Pitesti Bucuresti

Giur-

Arges,

satul Gostinari,

giu; lemne, cSrbunl, peserT, unt,

din jud. Vlasca.

Se urce apoT pene la sorgintea luTsi de acolo merge la seaua dintre

tutun
la

si

alte

producte se desfac

muntele Ivanos

si

Floarea, de

Bucuresti pe 2 c5T deosebite,

la

Neam^ul,

ji(dc(.

pe

Malul-Spart

si

pe

la

Po-

distinctive

Are de marca o ceprioare, semn

lemneriT
sei,

unde se coboare la sorgintea unuT

mic
piriias,

care se afle

la S.

de
la

dul-luT-Popa-Nae.

ce pe linge multe
plesT

ce
si

aceaste sea,

urmindu-1 pene

P&mfntul acestei
argilos,

este
si

se scot

din

mun{ii

are

reversarea lul in piriul Ivanos;

amestecat cu calcar

multe vinaturT.
Limitele:

nisip

pe alocurea.

Se m&rgineste

la

V.

In

comuna Obedeni, din

pi.,

a-

cu Transilvania desperjindu-se
prin o linie conventionale,
bility

merge apoT in sus de acest piriu pene la izvorjl luT, de unde se urce pe seaua Obcina-Cepche
suluT.

ceaste
lor

este resedin^a plesisi

sta1792

Glavaciocul

Neajlovul
oficiu
telea-

pentru

intiia

date

la

unite.

Aci este un
si

grafic- postal

judecStoria

gherliul
si

de cetre hatmanul NeculaT Hansi Banul Lupu Bals

reinoite prin convenfiune ?n-

Din acest punct, fruntaria se coboare la piriul A{a, pe care

urmeaza pene la punctul cotat 847, de und se sue cetre S., pe muntele numit Piciorul-Cherechavas, si se coboare apoT
cetre E. la piriul
care'l trece si

cestei plesT.

sericT,
si

Sunt 18 parohif, cu 38 bisedeservite de 27 preo^T

cheiate la 25 Noembrie (7

cembrie)

1887

incepind

Dede la
si

60

cinterepf;

27

scolT,
si

din

curmStura dintre muntele feblesul-Mic

si

Aja Mare,

pe

care numaT 2 de fete

de

Obcina-Albiilor

se sue,

urmind
la

bee^T; cele-1'alte sunt mixte, con-

trecind pela virfurileStraja, Prisiopul,

pe creasta PicioaruluMcoaneT,
virful

duse de
va^atori,
fete
si

5
si

inve^etoare

?i

2 o in-

Preluca-UrsuiuT,

Piciorul-

munteluT Toroglesul (cota

frecuentate de
beeflf.

200

lui-Sfirdea
si

(Piciorul-luT-$vaghie)

1266).

De

acolo, linia urmeazS

822
din

Piatra-Rosie, de
la

unde se

co-

creasta mun^ilor trecind prin po-

comunele acestel plasl depind de Regimentul al XXVHI-Iea de Dorobanp cu

Parte
resedin^a in Geesti; acestea sunt:

boare
curiul,
la

sorgintea piriuluT PrisScare-1

ianaCrucea-Rosie, pene

la virful

pe

urmeaze pane
piriul

munteluT

Bitca de

- Piatre,

de

reversarea

lul in

Bi-

unde se

coboare

la

piriiasul

stricioara.

(cota Bratosul 840); trece dincolo

Digitized by

Google

NEAMJUL
de dinsul
munteluf

(JUDET)

4B1

NEAMJUL
si

(JW>KT)

si se sue pe creasta Meleghavas pe care

Suceava, DorohoiQ
din zona la.
In privinfa
ticile

Botosani,

spre E., intre piriul Izvorul-Alb

si

Piriul-Seculul,

pana

in

malu-

merge
S.E.,

in

linie

dreapta c&tre
Foldtiszt

intinderil,
;

statis-

rile Bistri^ei,

linga satul Izvorul:

pina

la intilnirea piriului

sunt foarte variabile

lucru
pri-

Alb
si

doua spre N.

Ramura
ramura

Bolohanosul cu
patak;

piriul

ce e usor de explicat din

Firfigilor, intre piriul Izvorul-Alb

piriul Boura-Firfigil, si

urmeaza pe acest din urma pana la piciorul X. al

muntelul ArsitaTarcu{iI,de unde
se

cina greutajilor unel masuratoare

precise;

acest judef
kil.

are apro-

Duraul, continuata spre N., cu

ximativ: 4100

patr.

sue urmind pe creasta acesacestul

Orografia. Mun^iljud.
\\ fac parte din

Neam-

tul picior, la virful

(cota

1372).

De

acolo,

mereu pe creasta,
in

se

munte urmind coboara

care'

marele masiv

Carpafi
cristalin
si

si

anume din masivul

E.,

ramura Rapciunel; o ramura spre V., numita Magura (Hegesul), cu un capat spre X. ce se intinde pana la satul Bistricioara
laimbucatura piriului Bistricioara
cu Bistrtya
si

de N.

cu

virfurile

direcfiunea S. pana la piriul

1007),

crestele cele
si

mai

inalte

pre-

unul spre S., care

Tarcufa (cota
creasta

pe

cum
al

ramurile cele mai nume-

trece spre a se sui din

si

nou pe
virfurilt

roase din tot sistemul orografic

judcjelor MoldoveT.

de acolo pe

mun^ilor Grindusul (Tarhaoasul)

si

Dupa modul
Cicul-Tarcaul
laulul,
si

situa^iunel
:

lor,

doua ramurf mai mid Arsi^a, recurbata spre Xr ., pana aproape de Ticosul si Tabla, spre S. pana in apele pise bifurca in alte
:

Ciudomirul coborind
piriului

la

sor

formeaza grupele
ca de

Grin^iesuluT,

riiasulul Bistrifa (in dreptul pi-

gintea
linia

Ciudomirul,

pe

masivul Ceahordin
;

chetulul Dealul-Tablei)

trel ra-

hotarnica a jud. Bacau.

S. se margin este

intiiul

apoT

murf spre

S.,

intre

piriul

Bis-

La

cu jud.
si

mun^i!
la al

Bistri^el,

Moldovel, ca de
;

tra-Mare, Bistra-Mica, piriul Neagra, piriul Xeagul.

c)

Bacau; la K., cu jud.

cu jud. Suceava, prin

Roman
liniile

doilea ordin

dealurile, ca

o parte din jud. Suceava; la N.

de

la al treilea ordin.

Grupa-Tarcaulul, care cu-

con

Pentru o cunoastere mai

tematica insa
il

sis

prinde munjil dintre piriul Bi

cazul, hotarul Transilvaniel, ho-

venfionale dintre judeje.

vom

imparji in

Forma.
de{, privit

Teritoriul acestul ju

urmatoarele grupe:
a)

tarul jud.

Bacau

si riul

Bistri^a,

din inah;inie,

ni

se

Grupa

Grin$iesuluT,
si

care

cu ramurele

rcprezinta sub o forma aproape

regulata geometrica a unul pa
trulater pu{in
V.,

cuprinde mun^ii

ramurile

de

Magura-^omuzulul care
pe de
la S.

ince(al-

mun^i dintre
Bistricioara

riul
si

Bistri{a, piriul

de satul Ticos
si

inclinat spre X.in

hotarul

Transil-

bia Bicazului),

se

intinde in

cu

crestetele
si

muntelc
al
;

vaniel, cu sistemul

stincos

nu

direc^iune spre E. pana in albia

piriului Tarcaul, printre afluent'u

Streja
re!

Tarhaoasul,

latu

mit Pletrele-Rosil, care, incepind

din partea despre X. a satulul

despre Transilvania
Risca
(de
la

gura

acest viia: Piriul-Petrel

si

Piriul-

piriului

hotarul
si

trecatoarea Prisacani, se intinde

Cheel, despar^ita in mai multe

despre
tul

jud. Suceava),
intretaere
al

punc
Bi-

spre X., pe hotar, pana

chetul

la

pi-

ramurele
X.,

Piciorul-Frasinel, spre
in

de

riului

Preluca
la

Ursjlul, margisi
si

pana

dreptul satului

Mar
in

strtya

cu
al

calea

ferata

Bacau

ninduse

N.

E. cu piriul

ceni(com. Bicazul); A^a, pana

hotarul
Transilvaniel,

Piatra,

laturei E.
ni se in

Grinjiesul-Mare

sistemul mun-

unde
;

Aspectul topografic
fajiseaza

tos Streaja (Steja) din

ramura
de
la
si

pichetul cu aceeasl numire

va, din

Cri-

sub forma unei intregi

si'sl inalja

Prislopulul, continuarea ramurei

Grinfiesul, ce se intinde

Piciorul-Frasinel,

spre
si Pi-

sisteme (catene) de mun^I, care

'si

E., printre piriul Frasinul

intre^ese ramurile

X.-V.

satulul

Grin^iesul-Mic
al

riul-Batrinel,

pana

in

apele

pi-

culmele stincoase, cu povirnisurf

repezl,
S.
si

a malului sting
stricioara.

piriului

Bi

riului Tarcaul.

pe toata partea X.V., centraia, degenerind pe

forma de amfitea
se intinde spre E.,
cit

Culmea Tarcaulul, care

caul, (sau

se des-

nesim^itc (in
tru),

cu

Grupa Ceahlaulul, care se prezinta sub forma de mina deschisa spre X.V., intre piriul Bisb)

fasoara din dreptul satulul Tar-

mai bine
Tarcaul

zis prin
si

guBi-

ra

piriului

riul

in
si

dealurl traganate, cu podisc

vai inguste.

tricioara la X., riul Bistrifa la E.,

piriul

stri^a)

spre S.-E. pana

la

hota-

Bicazul la

S.

si

hotarul

Intinderea. Jud. Neamjul, cind

Transilvaniel la V., cu sistemul

stincos numit Pionul (Ceahlaul),

rul jud. Bacau, cu ramurc sccundarecese intind aproape mai

Moldova era imparfita pe zone,

facea parte,

toate perpendicular.

impreuna cu jud.

din care se

intind

ramura

Laptoacele, intrepiriul Malaes

Digitized by

LiOOQ IC

NEAMJUL

(JUDfc'O

462

NEAMJUL
Bistrtyel,

(Jl'DgT)

te i piriul Laptoacele,

bia piriulul Tarcaul

pana in alGo^manul,
iar

rilor

de apa cuprinse in regiunea dintre Prutul $i zona munAcest

in

care este marginit

la

E. de culmea munfilor Bistri^ei

mai spre
$i

S., intre Piriul-Parului

ition

strat se prelunge$te

Moldovei;
nulul

la

V.

$i

S.,

Piriul

Murgociulul;

sprc

pana

E. (de culmea Tarcaulul):

lae^tea cu
$\

Ma

Harmanul, spre N.
Do?elul
i

Muntenia unde se confunda cu zona $esulul, sau c terasa Danubiana.

i

mile Ciculul, Hau^ulul,

$i

de culGo^maBis-

Tazlaulul-Mare.

Clina esticd a basenului

tri^ei,

Cernegura spre E.;

din

In general aici sunt

giunl: a mun^ilor
$i

doua

re

care se confunda cu coasta

ce incepe

partea de E. a

a dealurilor.

ei

estica, este foarte

repede
iar

$i

obir$ieI piriulul

Laptoacele

$i

sc

Linia de despar^ire a mun^i-

inso^e$te de aproape cursul

lui

riu-

intinde in linie aproape dreapta

spre E., intre piraiele Calul

^i

de a dealurilor se poate considera aceea care une?te ora$ul

lor

pana

la

Piatra,

de
$i

aci

in

jos dealurile se sfarim3,

riu.

sc

lapa terminindu se

in

apropiere

Piatra

cu

Secul

$i

Baia

(din
li

departeaza de
i

Clina vestica
acestui

de

satul

Calul prin

ramura de

jud. Suceava); la E. acestel

nil,

sudica

basenului

raunp numita a

Iepel.

drumurile se inmutyesc
in

$i

riu este

accidentata de masivii

Din dreptul ramurei Go$ma

nul se intind 2 ramurl: una din
fa^a Obiriei Piriulul-Parulul, intre
piriul

pun
lurl,

comunicatiune, peste dea$i

Grin^ie?ului,
fa^a

Ceahlaulul

de

vaile Bistrtyel

Moldovei

de N.
;

Hidrografia. Judeful

Neam^u
il

Tarcaulul
ga^I cu

de E. a mun^ilor ace$tl masivl sunt 1c$i

Tapa

$i

Piriul-Nechitului,

este strabatut de o mul^ime de

culmea centrala a Car:

numita

Profirul, care,

catre

iz

ape curgatoare. Cea

(puhoaele) ce se

mare
pe

pafilor prin

culmea dintre

pi-

vorul piriulul Mastacanoasa, se

bifurca in alte

parte insa o formeaza $uvoaele

riul Bistricioara $i

Piriul-Negru,

doua ramurl

se

scurg de

a Heghe$ulul (Ceahlaul-cu-Gherghine)
?i

cundare (Aluni^ul prclungita cu

Negule^ti, intre piriul Mastaca-

mun^I pe urma

ploilor, or!

a to

a Hau?uluT (Tarcaul

pirei zapezel; unele dintre aces

cu Cicul).

noasa $i lapa, $i Nechitulul, intre piriul Mastacanoasa $i Piriul-Nechitului);

iar

tea de multe orl sunt de istov

secate,
$i

Cu

toate ca

panta generals
mai

mai

nicl

nu lasa urma
cal-

a clinel vestice este mult

dulce de
cit

cea

de a doua,
Nechitul
?i

de existenfa
duros
al

lor

pe timpul
$i

cea estica, masivii

$i

din dreptul izvorulul piriulul Mur

gociul, intre
piriul

verei; in general insa

Grintie?ulul

Ceahlaul,

avind
foarte

toate sunt rapezl, limpezl

red

punctele lor culrainante

piriul Tazlaul,

numita Magura

Dupa
buesc
in

chipul

cum

se
lor,

distri

aproape de
care-i

Bistri^a,

rezuka o
Bistrija;

Stridinilor, care se prelunge?te

curgerile

puteni

inclinare foarte

mare a pantelor

din dreptul piriulul Racila cu dealurile

:

grupa toate apele acestui judet

in trel basenurl, ?i

marginesc spre
^i

Scaunele, Ca{inul, Iurcani,

la capatul des-

anume

cracl scur^I

inalp strimpteaza

Dragva. Chiar de
ramurile Pletrel

Basenul oriental, sau basenul

Moldovei, cuprinzind toate apele
carl

valea acestui

riu,

transform ind-o

pre S. al culmei Tarcaul, se intind

(Pletroasei),
$i

intr'un adevarat defileu

pana

a-

izvoresc

din

ramurile

dc

proape de oraul
curge
bie
riul

Piatra.

mai spre E. de acestea, ramura Tazlaulul cu alte

^oimulul,
?i

munfl ?i dealurl ce sunt in partea de V. i N. a judefuluf, pre

In fundul acestel val inguste

Bistri^a,
in

a carui

al-

ramurl secundare

terfiare cu

cum

din

ramura munfilor ce

variaza

largime

dc

la

can stau in legatura. dj Grupa-Hangulul cuprindc

tofl

formeaza hotarul despre jud. Suceava; ramura mun^ilor Procovul, Ple?a, Halauca, Oglinzi, Co-

5070
cm.
la

m. Adincimea sa

este

foarte variabila,
3

de

la

m. 50
i

mun^ii

cu ramurile ce se

m. pana
in

la

Piatra,

prelungesc

de

la

hotarul jud.
riului Bis-

rojenilor,

cum

$i

apele care izvo-

de acolo
narea
este

jos nu se coboara

Suceava, intre cursul

trtya

resc

(de a stlnga),
$i

piriul

Cra-

ramura mun^ilor Pe tru-Voda, Domesnicul, Maguradin

nicl-o-data

sub
la

metru.

Incli-

pana
din

Buhu?i a
kil. $i

albiei

caul

podi^urile de la V. riului
(a se

Agapiel, Varaticul, din dealurile

Cracaoani,

de 4 m. pe
?i

aceasta
eel
al

Moldova

vedea impar^irea
la

Grumaze^ti

?i

Ra

face

Bistri^a riul

mat
ma-

munfilor din judef pe grupe

deni, ce marginesc acest basen

torenfial

mai puternic
Cantemir

numirele respective).

catre S.

sivului oriental al Carpatilor (pre-

Regiunl. Solul jud., dupa structura geologica, aparfine aceluia?!

strat geologic, care s'a ravinat

mat de capetenie ape sunt: riul Moldova, cu afluen^ii Neam^ul ?i Ri?ca.

Cele

cum

zice

?i

Bistri^a

prin

acfiunea

erosiva a cursu-

Basenul central,

saii

basenul

de rapede, mai marl petre le surpa $i duce cu sine). De la Buhu$i

este atit

in cit cele
le

in

Digitized by

Google

NKAMTUL
jos insa,

(JUDET)

\m
maT
rele regiuni
intre piriul

NEAMJUL
Xeamful,

(JUDEX)

panta

Bistritel se
l

Sistemul cretaceu, format din o

modereaza, ajungind
pe
kil.

m. 07

de

la

Tirgal-Xeam^ulul, pe piriu

succesiune de

strate
si

compuse
calcare, se

in jos,

pana
si

la limita cu jud.

din greziu, sisturi

Acest
111

riu este eel

si

afluen^I

mal bogat formeaza eel maT

jude^ulul
lit.

Roman
piriu in

piriul

Cracaul,
S.,
;

pe
la

observa pe partea dreapta a vac!

Bistri{ei,

jos
lui

spre

pana
la

cuprinsa intre Valeasi

mare basen
Base 11 ul
Trotusului,

al

(v.

Bis-

varsarea

Bistrita

Roz

BicazuluT

Valea Schitulul,

la

tri^a, riu, vale, la

resp.).

nov, pe de o parte, iar pe de

alta

Hangul

si

Valea- Bistricioarel; iar

inferior,

sati

basenul
in
Jn-

parte,
la
la

intre
in

riul

Bistrita;

pe partea stinga,

formeaza pe

ce

aparfme

de
jud.

Piatra

jos,
la

spre

S.,

toata partea cuprinsaintre Valea-

tregul sau clinei orientate a

Car

pana
insa

Buhisi,

hotarul

cu

Larga

si

Valea-Sabasa, hotarul

pallor, coprinzind clina sudica

a muntelul Tarcaul, adica linia

Roman, si piriul Tazlaului, numal in partea cuprins \

si riul

cu jud. Suceava.
Sistemul jurasic nu apare
siprafa^a;
in
el

la

de desparfire a apelor sale de

ale

intre acest piriu

Bistrita.
la

nu se vede de

cit

basenurilor circumvecine, ur

de

la satul

Taziaul pana

ho

fundul vailor Tazlaului, spre

se com-

ca culmea Tazlaulii, din dreapta

piriulul cu acest nume, apo! pe

tarul jud.

Bacati.
in localitatc

frontiers, a BicazuluT, a Schitu

lnl
si

Sistemul miocen

a BistricioareT,

si

aceea a Gosmanulul, care margineste la X. sorgintele

elor
sului,
si

este destul de bine reprezentat

si

pune de

grezil negricioase,

cu

Tazla
a

se caracterizeaza prin etagielc

1

vine albe subfirl de calcita, de

calcare negre
sisturi negre,

Asaulul,

culmea Hau
centrala

gipso-margoase, cu alternate dc
argilurl salifiere, nasipurl
si

hidraulice

si

de

apo!

catena

grc-

cu vine de calcita.
este reprezin

Carpa^ilor, fund eel

in

mai sarac

ziun.

Grupa arhaica
I

ape dintre basenurile precePanta dc inclinafiune pe care

se

Argilu rile salifere, carl cuprind

chiar cite-va strate

tata prin sisturi cristaline, pu^in

dente.

de saregema.
la

dezvoltate; ele se vad pe valea

I

observa pe valea Cozla,

si

Tazlaului,
i

la

hotarul

Transil
si

curg piraiele este foarte ingusta

si

X.-E. de Piatra
tind
piri

de

aci se in

vaniei, pe
j

valea Bistricioarel
;

raarginita

de aproape
munfilor
si

la

X.

spre E., pana in

basenul

pe valea Ceahlaului
tiers,
1

iar la fron-

de

ramura

Magura
la

dul Neam^ul, formind intrea

ele

sunt

compuse

din

Stridinelor

Scaunele;

E.,
si

de ramurile Ca^inul, Dragva

Lingurari
;

ramura Tarcaul cu sub ramurile ef Pa

la

V.,

de

ga regiune a Bal{atestilor, ia* spre V. nu apare de cit pe va lea Tazlaului, in apropiere do

hotarul jud.
satul

micasisturi roseate
si

feruginoase
anfibolice,

de

sistiri

negre

strabatute
j

de
iv.

numeroase vine
studiul

despre Bacati,
piriu.

la

de

quar^it

asupra

ramistea, fapul, a-.^oimuluf,

si

Hapina, pe acest
si

apelor minerale din jud. Xeam^u,

de ramura Taziaul, cu
inurile
:

sib-ra-

Xisipurile gipsoase
rile

gipsu

Cociorva

si

Xacladul.
piriu

se arata in basenul piriulul

la Bal^atesti, in

de Dr. Al. $aabner-Tuduri, si Cer osebl, in acest dict'ionar

:

Cel

mal insemnat

din

Xeam^ul,

stratun
argi
j

ncgura,

Doamna, Sima, Cozmi^a,

acest basen este Taziaul.

mid subordonate
lurile salifere,

printre
in

Geologia. In straturile ce for

pe cind

base

Almasul, Petricica, Cozla). Bogtifif ncxturale. Comisul Mihalic

meaza terenurile acestui judet

se
cari

nul piriulul Taziaul apar

zitele

depo
I

de

Hodociu,

neobositul

cuprind

aluviuni

modernc

importante de

gips alb
j

muntanist,
lusirT,

da urmatoarele des

se afla mal pe toate albiile

hialin (albastru) la satul Taziaul

asupra bogafielor naturalc

acestu! jude^

riurilor,
tul

ocupind o suprafata des

ele se
turile

reazama spre X. pe
cristaline,

sis

ce se gasesc in paturile ce for

de mare pe Bistrita, de la satil Roznovul pana la varsarea

e! in

pe cind

la

S.

meaza
1.

teritoriul

sunt acoperite de argile

Sistemul eocen
nul Bistritel,

salifere.

Fier-piatrd de forma^iunea

Siret,

si
-

pe

riul

Xeam^ul,

ocupa base
orasul Piatra

coa mal noua (Fer limoneux, Minerals

de
la

la

Tirgul

XeamtuluT, pana
in
riul

de
in

la

de

fer d'alluvions

Ra
fier
si

varsarea

lui

Moldova
petrK

pe
la

riu

in

sjs,

prin

valea Tar

seneisentein),

compusa din
si
;

Grupa cuaternara sau delu

vica e reprezintata
si

caulut,

pana

sus de

Hang al.
pc
1

oxid,

pamint

apa,
el

cum

pi in

Largul, pana

Ia Pipirigul,
si

din acid fosforic

in sirul
la

se gaseste

nasip la baza
ra
ilt

si

argil galben,

piriul

XeamtuluT

pana

la

Bal-

mun^ilor PingaracioruluT,

mat
la

sau mal pufin nfisipo,

^atesti.

Ele se reazima cind po

piciorul muntelul Rachitisul.

2.

partea superioara, formind te

El se observa
in

stratele cretacice, cind

turile cristaline arhaice.

pe

sis

Ficr-piatra galbena oxidata,

ra{c.

urmatoa

de forma^iune noua (Sphaerosi

Digitized by

LiOOQ IC

NEAMJUL

(JUDEX)

464

NEAMfUL
asa

(JUHET)

derit, Thoneisenstein), se afl* in

mer

(talc), in

o texture aschioas*,
in

c*

in

anul

i860, se

cul-

bolovan! mart
Ping*r*ciorul
g*ra$i);

in piriul

Secul
si

(la

coprinzind

l*untru

simbur!

tiva cereale

(impreun* cu

leguintin-

mSn&stirea Buhalntya)
(la

piriul

desilicium; se g*sesc in munfiT

din apropiere de satul Calul.
7.

minoase, oleioase),

pe o
43

m*n*stirea Pin-

dere de 26366

f&lcT

prijinf,

de asemenea in ValeaDoamnei, aproape de orasul

Piatra, in grosim!
si

P*cur*, gaz,

se g*sesc in

ceea-ce in raport cu populatfa

izvoarele de pe mosia
8.

Doamna.

dadea 4

ftlcl

pr^jinT de

fie-

intinderi
in
la

Burcut

(borviz), se g*seste

care locuitor.

nedescoperite inc*.
3. C*rbune dep*mint rhinos, de forma^iunea cea mat vechle,

multe locality, malcu seam*

Terjoasa (spre hotarul despre

Pe o intindere de 10993
50
(1901):
si

hect.

aril (a imasurilor), cresc azi

Transilvania), la satul Mastac*

nul din pi.
Bistrifa, si

13696

cal,
oT,

(Houille Fasrig - Harzige - Steinkohle),

in calitate foarte

p*n*

si

bivoli,

120427
in

7449S bo! 736 capre

buna,

in apele riulu! Bistri^a.

si

36408- porcl.

se g*seste in apropiere de satul

Ape minerale.
rale sunt forte

Sursele minein

Sunt

acest
vite.

judef

26957

Largul
sia

si

de

riul Bistri{a,

din

multe

acest
(ling*

posesorl de

sus de Piriul- Virlanulul, pe mo-

jude{,

si

anume: laCozea
-

Odinioari acest jude^ era

re-

Hangul; grosimea

si

intin-

Piatra),

B*l$*{esti (stafiune bal-

numit prin hergheliile

sale nucal

derea straturilor acestul cSrbune de p*mint, nu s'a cercetat inc*; se ma! afl* ling* satul si m*n*stirea-Buhalnif a, ling* m*n*stirea
Ping*ra$i, apo!

near*),

M*n*stirea Neamfulul,
(ling* Tirgul-

meroase
In

si

prin

specia de

Vin*tori, Oglinzi

a?a numi^T de munte.

Neamtului,Tazl*ul, Hangul, Ciunngi,

comuna
si

Budesti-GhicSI

se

m*n*stirea Horai^a, D*rm*Iapa,

PingSra^i,
Streja,
Pri-

cresc

intre^in
si

bot

si

vaci de

sericani

ma! jos de Bianume: la Sc*ricica. 4. Sare gem* (Sel gemme,Rocksi

nesti,

ras& svi^erani

olandezi.

Gircina,

TarcSul, Bistri^a,
ac. numiri).

s*cani

(v.

Salz,

Xexaedrisches

Steinsalz),

Producfiunea.
rachiurl, animale;

Productiunek

Sunt trel herghelif micf de cai una in Budesti-Ghicai, a doua in Mirgineni si a treia la Ma
nastirea-Neam^ului.
Printre animale silbatice
in-

la satul Calul, S*vinesti-d.-j., St-

jude^ulu! sunt: p*dur!, cereale.

rata, Gircina, din sus

la

de

Piatra,

producte

ani-

B*lt*testi,

Neam{u. (NemfiT
in

male: pie! t*b*cite,

lin*,

net*b*cite,

semnSm:
cerbi.

lupT,

vulpJ,

mi^e

sal-

au lucrat b*ile

acest! mun^I.

seu, unt, brinz*;

ape mi

batice, linxul (risul), clprioare,

Asemeneape

ling*

Neamfu, era
in

nerale, cariere

de

piatr*, carierc

o ocn* de sare, care de sigur,

zice Hodociu, c*

de var, iar sursa bog*{ie! sunt:

industria fabricelor,
tele

Locuitoril posedi I03i4stupi

veacul

al

stabilimen-

cu albine.
Industria. Jude^ul Neamtului
este unul din cele ma!
in

XH-lea a

fost desfiin^at prin in-

de

b*!,

productele cereale

vazia T*tarilor, in

care
ati

epoc*
p*r*sit

lor, vitele,
si

comerciul de cherestea

borate

r*m*si{a de CumanI

carierele

de

piatr*.

fabric!

de variabili produc
cele

pe atunc! Moldova, spre a se

statornici in Ungaria).
5.

Agricultura, inainte de 1830,

fiune. Dintre

ma!

insera-

avea

in

acest judef. o intindere

si

nate citSm

2 fabric! sistematice
ale
;

Piatri acr*, (Schiste aluni-

foarte restrins*

o produc^iunc

de

postav,

mostenitorilor
1

fere,

Alaun

slate,

bituminoser
g*seste
in

din cele mat

acele timpiri
surile,

neinsemnate;
multe
din
si si

pe
alte
for-

colonelului Alcaz

fabrica de
d-lu! C. A.

Alaunschiefer),

se

podi-

sucmane
Grulich
tav
si

si

postav a
1

stinc! puturoase, atit dinjos

de
in

v*ile,

dealurile

&

Fiu;

fabric* de pos-

m*n*stirea Bisericani,

cum

si

locuri, carl azt*-z!

sunt

valeaTarc*ulu!, din sus de gura

pirtulu!Bolohanosul. Aceasta piatr*

meaz* holdele de
acoperite

ar*tur*, erau

unele

cu

p*dur!

si

sucmane usoare (amestecata de Kn si pir de vacS) a fabric* de d-lui Lippa Juster;

1

de

la Bisericanie

pentru pro
si

codri nestr*batu^f, altele cu hu-

crocmal* (scrobeal*);
1

fabric*

ducerea petreT acre

olulut; e nemerit*

vitrila

ceagurt

si

spinisur!,

si

multe

acea de

serveau numai pentru p*sunarea

vitelor.

de be{e de chibritur!; c le pentru ciubote, de cherestea, de chibritur!

si

fabric* de

Tarc*ul pentru producerea uneT

pietre acre foarte curat*

or!-ce

fel

de

con1

buna pentru boale, medicamente, fa brie* de hirtie.

si

De

la

area data

ins*, avintul
fie

struc^iun!;

fabric* de bere;

agriculture! creste,

din

prifie

fabric* sistematic* pentru

gris*,
fein*,
picl*,
in

ftcut

cina inmul^irel popula^iune!

din
faptul

urbea

6.

Micasiste (mica slate, Glim-

c*

incepuse

se

Neam^nl;

sistematice de S fabrice
si

merschiefer), se

compun

din

gli-

c*uta productele

in strain *tate,

rachiu, spirt

cite-va ordinare,

Digitized by

LiOOQ IC

NEAMJL'L

(JUirtS'O

h,r,

NEAM'J'UL ()UDKJ)

cu cite un cazan

fabric!

de

raul,

sapun, in Piatra

7 fabric!

mid

Dumbravile,

de dubalarie ordinare, in Piatra; peste 180 de ftsatoril de sucde aiac 2 tipografil 1 fabrica de vasatorie in metalurf; 1 fabrica de col{unl (ciorapl) fabricl mid de
raane
;

monahl ?i 5 frafT; la 4 monahl la f ibucani, 4 monahl i 4 fra{T; la

15
;

3.

I iatra-Mtintele, cu 21 cc$i

munl, 2 tirgurl
3.

149 sate.
19
co-

Sus Mijlocul, cu
2

Tazlaul, nicl un

monah
?i

la

maVa;

mune,
(2

tirgurl

121 sate.

{esatoril
;

nastirea Varaticul
leni,

schitul

In total 52 comune, 5 tirgurl

463 maice $i 98 s-jrorl la Agapia, 355 maice $i 61 surorl;

RSzboeni, 25 maice
Venitul fonciar anual
$i

urbane)

$i

327 sate.
Piatra,

Tirgul Neamfulul cuprinde 8

la

su-

mahalale
urbii.

ora^ul

9 sub-

extras oleiu (numite teascurl).

AfarS. de acestea
exists
in-

rorl; la Alma$ul,

13 maice).
al

pa-

Impdrfirea financiard. Venilurile bane^tl ale

dustria primitive
lul,

olaria (in Ga-

minturilor ce apar^in bisericilor

se urea la cifra

jude^uluT

se
ge-

Dobreni), butnaria, rotaria,

rogojini,

de
al

53253

lei

percep de catre un easier

neral,

carata^ia.

92 bani.
:

cu

re?edin{a

Industria manuals
couri (de nuele
$i

Numarul
dele,

total

$coalelor

Piatra, ajutat

in urbea de perceptoril cu
\x\

pae), scaune.
:

primare publice, de toate gra-

agenfil lor, impar^i^I

27

cir-

Industria exploatativa
(la

vararii

comptindu-se

acele din
afara

Socea, Calul Iapa, Horai{a),

ora$e, se urea la 89,

3

de
priin-

cumscriptum, carl cuprind matoarele comune:

Circ.
Circ.
I,

ur-

cariere

de piatra (la Tazlau, Petro-Dava, Iapa); pacura, gaz

;

pensionate private.
Dintre coalele
publice

com. Buhu$u'. com.

Sili^tea.
?i

II,

(Doamna)
brice
(la
$i

ape

minerale,

fa-

mare, 78 sunt rurale cu 78

Circ. Ill,

comuna Podoleni
com.

de Hangul, Alma$ul, Negulesti)

abur, pentru cherestea

vasion, 2 inva^toare

$i

o poelevl,
1

Costi$a.
Circ. IV,

peste 129 herSstrae ordinare,

Populafiunea.
Locuitoril ju-

pulate $colara de 9287 12 colI sunt urbane cu

elevl.

Roznovul

si

591

Zane^ti.
Circ. V,

purtate de apa.
de^ului sunt in

com. Socea, Radiul

Cea mal
la
la

vechie, a fost $coa-

$1

Cinde^ti.
Circ. VI,

numar de 146894

particular^.

Nanu, innin^ata
Piatra.

comuna Mastacanul,
Tazlaul.

suflete (anul 1899), dintre carl:

1835

in

ora?ul

La

Borle?ti

$i

726^7 b&rba$I $i 74257 femeT; 126780 ortodoxl, 16543 mozaicl, restul de alte religil. In 1859 populajia era de 1 14065 locuitorl m 1894, de
;

1840 se
temelie

infiin^eaza

cea

intiiu

Circ. VII,

com. Talpa

?i

Dra-

$coala publica; la 1842, se pune

gomire^ti.
Circ. VIII,
Circ.

pentru

zidirea
$i

coalel

com. Margineni.
$i

No.

din Piatra,

la

1850 se
cite-va

IX, com. Calul-Iapa

sfir$e$te; la
$colI i

1850 erau
la

Vinatoril-Dumbrava-Ro^ie.
Circ.

39*59
tiii

locuitorl.

pe

sate

(vezT

DoNo.
ar-

X, com. Doamna,
Pingara^i.

Va-

carte

24602 persoane.
tot cuprinsul jude?i

breni, sat); la 2

Noembrie 1883

durile

?i

CultuL In
tului

s'a terminat cladirea $coale!

Circ. XI,
Circ. XII,

com. Bicazul.
com. Hangul
$i

se aflS 219 bisericl,

2 (din Piatra),
hitectulul

dupa planul

Bu-

capela intre$iniit& de Episcopia

Sf.

Spiridon.
aceste bisericl, deservesc
17 diaconl,

La
200
tare{i,

preoflf,

17 eclesiarhl

264 cin(impar^I in

M. f oni, cladire ce costa 70000 de lef (aceast& $coala s'a infiin^at incade la 1859 ca coala private, sub conducerea
preotulul N. Ionescu).

halni^a.

Circ. XIII,

com.

Bistricioara,

Calul

?i

Calugareni.

Circ.
cistel,

XIV, com. Bode?ti-PreGircina

^i

Dobreni.
Piatra (ora$).

137 parohii).

La
mal sunt
1

1869, s'a infiin^at gimnaclasic,

Circ.

XV, com.
XVI,

Pe
5

lingS bisericl,
$i
1

ziul

care

la
i

1883

s'a

Circ.

Bal{ate$ti, Filioa-

manSstiri

7 schituri (din carl

transformat in real
10 profesorf,
$i

aztaz! are

ra

^i

Cracaoani.

pentru maice), cu 354 de mo(calugrT),

fra{i;

o populate de
$i

Circ.

XVII, com. Grumaze^ti

XVIII, com.
Petricani

864 54 maice (cdlug&ri{e) ?i i62desuroii. (In Horai{a, 27 monahl $i 2 frafi la Bistri^a, 5 monahl la Ping&rat'i, 2 monahl la Tarcaul, 12 monahl i 2 fra$I; la
; ;

nahl

120

elevl.

Humule^ti.
Circ.

Imp drfirea
3 pla>I unite
5

administrativd

Judeful Neamful se imparte in

$i

Uricheni.
Circ.

(mal inainte erau

12 comune,

XIX, com. Timi$e$ti

^i

pla$i)
1.

?i

anume:
1

Rauce^ti.
Circ.

Bistrifa, cu
91

XX, com.

Pipirigul

Buhalni^a,

monahl;

la

Du-

tirgu$or

57 sate (cStune).

Vinatoril-Neamtul.

Digitized by

LiOOQ IC

NEAM'fUL

(JUl^E'V)

lliii

NKAMJUL (J^^T)
locurile

Circ.

XXI, com. Neam{ul

XXII,
com.
Cirligi

(co-

stapinesc

singur!

inca

tra,

$i

se

pune

in

legStura cu
l'alte

muna urban a).

Circ.
i

p&nS
rile

azta-zi;

5826 de

locuitorf

linia

larga a celor

cSI

fe-

carl stp3nesc, ca urmaT, locu-

rate

romine prin
linie

punctul

Ba-

$erbesti.
Circ.

celor improprietaritT in acel

aii

c2u.

XXIII, com. Caciule?ti,

i

an; 32 de locurT
site

fost parain
?i

Aceasta

este construita

Girovul
Circ.
Circ.

Dochia.
Uscatf.
?i

de catre ceT

iraproprietaripf

XXIV, com.

XXV,

com. Bozieni

92 1 /2 de locur! au fost ocupate de catre al^f sStenT; 46 de locurT au

baza lege! din 15 Maiu 1882 pusa in exploatare la Octora1885,

brie

subven$ionat& fiind
ju-

Birgaoni.
Circ.

r&mas

in stSptnirea co-

pe timp de 10 an! de cStre

de\ cu cite 20952
lei

XXVI, com.

Pastr&veni.
Bude?ti-

munelor.
Dintre locuitori! improprietariti

anual.

Circ.

XXVII, com.

Debu?eurile pentru transpor-

Ghica!.

in

1878 sunt azta-zi 197

?T

ts! se

fac prin

gar!: Piatra,
$i

Impdrfirea

militarft. Jude^ul

carl tr&esc stapinindu

locurile

Roznov, Podoleni
Intinderea
tul e

Buhu?i.
jud.

Neam^u

face parte (1892) din al

IV-lea corp de

Armata

(a caruia
Iai), Bri-

date; 530 stclpinind locurile ca urma?!, 88 de locurl parasite;

linie! in
kil.

Neam-

de 50

re$edint& este in ora$ul

gada

XV

(cu re?edin{a la
teritoriala,

Ba-

93 ocupate de catre al^ii; 82 locurl stapinite de diverse co-

La 20
utilitate

Martie 1885, s'a votat

publica construc^iunea
lini!,

legea prin care s'a declarat de

cau), cu

armata

Re-

mune;
de
i

3957 de
insurant
n'ati
$i

locuitorf,

car!

gimental 15 Dorobantf, din care

Batalionul
I

cultivator!

de

une! alte

ins tot

pe baza

are
i

reedin{a

in

pamint,

nici

un

prilej

de

de cale ingusta\ de
Tarcau
din
s'a
;

la Piatra la

ora?ul Piatra

Batalionul

II in

mo$tenire
lor paring.

pe urma

legiuitori-

studiile sunt f&cute inca

Tirgul-Neam{ulu!;iarcompaniele
au re$edin{a in:
vul (compania
I),

1885,

insa

construct nu
toate
acestea,

com.
Piatra

Rozno(comIII),

Servian I sanitar. Personalul

medical din serviciul judefulu!
se

inceput,

cu

din ini^iativa a proprietarulu! mo?ieT

pania

II),

Bicazul (compania

compune
$i

din:

medic
pla>I, 2

pri-

Hangul, d-nul Gh. Ciuntu,

i

Tirgul-Neam^ulut (companiaVI),
Pllioara (compania VII),
zieni
%\

mar, 4 medic! de
cinator!
15

vac-

s'a construit

pus

in circulate

Bo-

moa$e.
obstein

de

(compania
in

VIII).

In privin^a serviciulu!
oratrical,

1889 pe cuprinsul acelei mo?ii 15 kil. de cale ferata.

la
2.

Tot

acest jude{, in

jude^ul este

imparfit

$oseaua

na^ionali Tirgul-

?ul Piatra, se afla re$edin{a es-

15
3

circumscriptum compuse din

Neam^ul-Criste^ti, peste riul Mol-

cadroanelor 3 ?i 4 de cal&ra?!. Moiile Statulut din acest jude{ sunt: Bo^e^ti,

Bircul
-

comune,

avind fie-care o
interiorul

moa$a cu re$edin{ain
Distribuirea de
se
face

dova (lungime 26 kil. 165 m.). nationals mixta 3. ^oseaua

Buhu^i-Piatra-Prisacani (in total

Go$-

acestor circumscriptum.

mani, Borle^ti, Brani^tea

$i

V&-

durelele, Calul-Iapa, Grai cu trupurile,

de

medicamente c&tre medici! de

din farmaciile

peste 122

kil.).

4. $oselele jude^ene: Piatra-

Inconjuratoarea

M&'icis

pla$I (in

jude{),

Neam^ul, Piatra-Roman,
Ia$i,

Piatra-

tiret-Bistrtya,

Munfi, cu catunele

lor portative

aprovizionate
in

cu

Dobreni-Moine?ti, Buhu?ikil.

Galul

$i

Pipirigul,0$lobeni,OceaPetri cani,

medicameite
fulu!.

comptul judepe
la
afl5

Roman, (162
5.

571 m. de

la

Blebea,

R&uce^ti

$i

Afari de aceasta

Septembrie 1887/88).
^oselele
vecinale:
Tupila^i-Neam^ul,

Oglinzi, Sarata-Varaticul, Sac&-

fie-care

comunS

rurala se

luce$tiTopolni{a, Timi$e$ti, Tirpe$ti, Vinatori, cu catunele, Tir-

cite-o farmacie ruralS

cu medi-

Agapia-Varaticul,
-

camentele cele ma! uzuale, aprovizionate in comptul comunelor,

iar in

Neamtul

MSnastirea

Neamtul,

gul-Neam^u-Vinatori, Sarata-Ping&rafi, InconjurStoarea-M5n5sti-

Bozieni-Clime^ti, Tupila^i-Talpa,

ora$e sunt 4 farmaci!

1
1

man
1

Pipirigul-T.-Neam^ul,
tul

T.-Neam-

ref-Pingarafi, S&vine?ti, Tarcaul,

(2

Piatra,

Buhu$i,

Neam^ul)
$i

-O^lobeni, Bode?ti-Preciste!

Inconjuratoarea-Manastirel- Tazlaul,

osebit de

laBal{ate$ti

la

Corni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dragomire$ti,

Alma$ul, Buhalni^a, Craca$i

Manastirea-Neam^ului.
rural e acel

Spitalul

Gra?i-Uricheni,

Pia-

oani, Vadurile
taru^ul.

Gircina cu Ta-

de
1
.

la

Roznov.
:

tra-Margineni, M&nastirea-NeamPiasin-

DrumurL

Calea ferata
o
pleach

^ulu!

Feredel, Pipirig-Petru-Vokil.

Profirictatea fon ciarii.

locuitori!

n tre

tra Bac&ti,

formats din

da, (239
6.

974

m.).
(v. in

impropriety^! in 1864,
$i-!

gur& ramura, care

din

^osele comunale

par

sunt inc& 6904 carl traesc

marginea spre

S. a ora^ulu! Pia-

re la

comune) peste 400

kil.

Digitized by

LiOOQ IC

NEAMJUL
7.
la

rjUDET)

46V

NEAMJUL
Roznovul
pi.

Drumuri

naturale:

(vezl

$i

in fie-care Jo!)

(la

Ialomi^a-Balta,

pendinte de

com. in

specie).

2 Febraarie,
riu?i in

9
$i

Martie,

Floril,

com. Marsileni,
S.

situat

pe cimkil.

Drumuri
lurile

de ape servesc

21

Maifl, 25

Iunie, 27
1

August,

pul Baraganul, la 8

spre
$i

Bistrifa, Ristricioara

2 Octombrie

Decembrie)

de

satul

de re?edin^a

in

parte Bicazul, pentru transportarea cu plutele

i

Buhu^ul

(in fie

care Dumineca)

apropiere de stasia caiel ferate

lemn&rii or

Talpa (29 Iunie); Bozieni.

Avufiile miinfistirilor din vechine.
I

Dilga-Mare.

diverselor producte.

Are o populate
milil,

de 98
cat,

fa-

Locuri
torice

istorice.

Locurile

is-

lainte

de secularizarea
prin

din jud. Neamtu sunt: Razboeni, Cetatea $i mSnas

averilor lor, m3nastirile din acest

Vite: 240 boT, 187

ol,

510

judet erau

foarte bogate,

15 capre

?i

151 porcl.

Neamtul, manastirea Secul, manastirea Agapia, manastirea Hangul, manastirea Tazlaul,

tirea

diferite danil

Astfel,

de mo$if, sate. manastireaNeam^ul po(jud.

I)
;

Neam^ul,

com. urb. t jud. Neamtu.

seda:

Boboesti

Neamtu,
(jud.

Vezl Neam^ulul (Tirgul).

manistirea
je$ti,

Bistrita, Piatra,

Min-

inchinata starea

Baiceni (jud.

manastirea Bisericani,
Buciuleti

glinzi,

(unde

se afla

Roman, Roman,
(jud.

st.

I);

Balo$e?ti
st. I);

Neam^ul,

cetate,

jud.

Neamtu.

inch.

Batya^i
lul

Vezl Neam^ulul (Cetatea).

un degetalsf. Paraschiva, moa^ta

ce se gsetc la
din
Ia$i)
sf.

Ia$i,

partea

cuvenita

Trel-Eiarhl

Ba$-Ceau$ a cumparat-o manastirea

Neam^ul,
tu.

mdnftstire, jud.

Neam-

tnan^stirea Pingira^i,

Neamtul
Dr3ghici)

cu

galbeni

Vezl Neam^ulul (Manastirea).

mofie, fara sat, in jud.

Petro-Dava, Bitca DoamneT, Palanca Alma$ul; Davideni (in

\\n-

falcea, la 1841,

de
;

la

Vorniceasa
(jud.

Maria

Blebea
I);

Neamtul,
Neamtu,
tulul,
pi.

terimulbisericeldeacolo

s'a gftsit

Neamtu, inch.
i

st.

Borce?ti

com. de

Vinatori-Neam;

o piatri tnormintala cu inscripti-

Oglinde^ti (jud. Suceava, par;

Sus-Mijlocul

are

unea slavoni de

la

anul

1606

te)

Boroaia

Neam^ului
cu

(jud.

padure

de

1607,
$i

2964

pogoane,

de Teodor Bou Jnfrumuse^ata de fiul acestuia

ridicata

Suceava);
(jud.
rilor

Brate$ti

Izvorul

linga manastirea cu acela^f nu

Roman,
Neamtul Neamtu,

inchinata manasti$t

me, Inconjuratoarea-MinSstireTNeamt'il.

$tefan Bou); $erbe$ti (unde se

afla

Secul), Buzat't
I).

o biserica zidita de VasileVoda, la i637);Bodeti-Precister

(o biserica zidita

(jud.

st.

Manastirea Agapia
Baiaeni
(sau

poseda:
jud.
(jud.

Neam^ul (Tirgul

cu-VlnStorii)

de

familia

Ra-

Gra$i, din

mofie, jud. Neamtu, care, afara dc

locul ce apart'me vetrel

covi^a, la 1650); Grumaze^ti,

cate^ti (bisericl zidite

Ma$-

Neamtu);
cuciuluT,

Balanced
inch.
st.

Te-

Mana

de $tefan-

II);

Boi^tea

stird Neamtulu!,

este
lei

arendata
anual.

cel-Mare); Crive$ti (acestsat, care

(jud

Neamtu).
Ia$i);

de
Bicazul
i

stat

cu 24210

acuma face parte din jud. Roman,

poseda
in {interimul bisericel

Manastirea Buhalni^a poseda:

Baiceni (jud.
Chirigul
nita,

Neam^ul, munte,
Predealul,
plaiul

la

E. de com.

pleatra cu inscripfiunea slavona

din 1647,

atesta moartea banuluf Dumitra$cu Buhu$i, fost mare visternic, intimplata la 1 647
c""e

Neamtu); BuhalIzvorul- Alb $i Secul (jud

(jud.

Pele^ul,

jud.

Prahova, situat intre Valea-TurculuT (N.), Valea-Stevel

tele

Neamtu).
Manastirea Bisericani poseda
Brani$tea (jud. Neamtu).

Turcul

$i

(S.), munAzuga. Este piriul

Martie 15.
Bilciuri (iarmaroace) injudetul

proprietatea
:

Eforiel

Spitalelor

Manastirea
Bistrita
tu);
i

Bistrita

poseda

Civile din Bucure$ti.

Neamtu se

{in in

urmatoarele

Plopu$orul(jud.
(jud.

Neam-

localita^f:

Brani^tea

Neamtu);
Calul

Neamtul,
mura
jud.

dcalurl, situate in ra

Birgaoani

(la

23 Aprilie); Bu-

Braina(jud. Covurluiu); Caiine$ti

Oglinzi,
pi.

com.

Vinatori-

de$ti-Ghicai (la

20
$i

Iulie);

Davii

sau Magura (jud.

(jud.

Roman)

Neamtul,

de

Sus-Mijlocul,

deni (la 27 Iulie

29 August); Dobreni (25 MaiO);Tirgul-Neamtulul (la

Neamtu).
manastirele
:

Neamtu.
proprietate

Asemenea
laul,
(v. ac.

Taz

8 Main, Inal{area
$i

DomI

Varatecul, Pingarati, Secul

Neamtul,

Eforiel

nulul,
in
fie

6 August

6 Decembrie
Piatra
(la

$i

numc), poseda insemnatc

Spitalelor Civile din

Bucure^ti,

care LunT);

8
i

proprieta\i.

pendinte de

manastirea Coltea

Februarie,

18 Maiu,
5

Dumineca
Decembrie
IV

din Bucureti,

com.

Predealul,
$i

Mare, 8 Noembrie,

Neam^ul,

sat, in

jud.

Ialoini^a,

plaiul

Pele$ul,

jud. Prahova,

iSU7. MmtMt VUfiortur

(icogru/tc.

lul.

GO

Digitized by

Google

NEAMJULUl (CETATE A-)

impreuna cu mobile Ceausoaia, Unghia-Mare si Pristolul,

NEAMJULUl (CETATEA-)
Pe
oardele
inchinindu-se

care,

la

1200,

tatare

unil chiar

zisilor

ale Cumanilor,

incuibindu-se in

cavalert

si

botezindu-se

d'im-

de pe Doftana, are o intindere de 606 hect. si se arendeaza cu

Moldova, Ardeal
si

navaleau

mereu

in

preuna cu
lor

muerile

si

pruncii

de acolo

in Ungaria.
1

(v.

B. P. Hasdeu, stuin

2250

lei

anual.

Din aceasta pricina pe la

in

2 io>

regelemaghiar Andrea II chiama

Neamtului

(Cetatea-), mine de

parfile

noastre pe
(o

cavaleril

Columna lui Traian 1869, No. 52; Schloezer, Gesch. d. deutschen

diu despre

CumanI

Neam^u, com. Vinatori, pi. de Sus Mijlocul, situate spre V. de Tirgul -Neamtucetate, in jud.
luT,

TeutonI

ceata

din ordinul

Siebenbiirgen*,
1795, p.

Gottingen,

a.

Ioanifi sau

cavalerl de Malta),

482504;
a.

Chronik
1061-1300;

opunindu-I invaziunei paginilor.

Stability

der Komanenw,

pe partea dreapta a drumului ce duce catre manastirea

Neam^ul,
pe culraea unel
rip!

un moment

la

Nordul
aci,

A.
t.

D.
I,

Xenopol
130;

cist.

Kom.,

MoldoveT, noil venial ridica

formidabila cetate;

p.

Dreger,

Codex
asi

chiar in mijlocul Cumanilor,

si

Diplom., 1708).
Crestinarea Cumanilor din
ceste par^f este legata
prin urmatorul fapt.

muntoase,
strategica.

intr'o pozifiune foarte

daca mi
for^eaza

armele

inaraicilor, eel pufin disil

insa

Spre N.-E. si V. se ridica dealuri in forme de piraraide, acoperite cu paduri, iar in partea

gra^ia curfii ungare,

peste pu^in,

cam pe

laanul 1220,

Cam
pla o
lilor,

a parasi

acest

avut

tarim

de

despre
pare a
ta{ci.

S.,
fi

ripa dealululcare

cucerire; in aceasta privinja este

pe la anul I222,seintim noua navaiire a Mongosub comanda lui GenghisspaimintatT,

ce-

continuarea zidului cepentru caanevo-

chiar o bula a
al

papel

Grigore

kan. Cumanil,

IX-lea, catre regele

fiul

maghiar
II,

rura ajutor de la Ungurl,

procres-

Mergerea
latorul

la cetate

Bela IV,

lui

Andrea

cu

mi {ind
tina.

in

schimb de a se
scop,

pe jos e foarte
c j toate acestea,

data din 1232, mustrindu-1 pentru alungarea ordinulu!

rilor teutonic!

Pentru acest

Epis-

ioasa

pe pocaste-

cavale-

copul Robert de la Gran, de na^iune German, cere voe de la papa a nu mat merge in expedifia cruciata

teca ce
luluT,

duce Jnlauntrul

din partea Tranle-a fost

. .

se mai zaresc inca urmele

silvanieT,

pe care
sad
.

da-

serpuitoare ale unut

drum

astu-

ruit-o

tatal

tDupa ce

pentru Palestina,
cres-

pat insaacumdemul^imede bolovanl

si

tatal sau

Andrea, printr'o pioa-

de oare-ce are nevoe sa

tineze

daramaturl.

Zidurile

a-

sa libertate, daruise Teutonilor

tara BirseT, el aG cheltuit mutyf
bant, cu destula

sezate pe niste temelii prea solide

pe CumanI,.... var aceasta lucrare a

treprinsa prin
nican!.

si
si

in adefost in-

sintconstruitedepiatradegranit
alba, verde, rosiatica,
si

munca

si

var-

calugaril

Domidintre
d'intiiu

sunt de

sare de singe, pana au construit

Teodorit,

unul
eel

o foarte mare grosime. In spre

partea
tirgulul sunt intarite
si

acolo cincl ceta^f, pentru casa

misonart

fost

o poata cultiva
in calea
si

si

intari,

fiind

Episcop de Cumania.

sprijtnite prin sase picioare

in-

Cumanilor, carl intrau

Sub
cipT al

Petre

Voevod

Musat,
prin-

aite

si

solide.

eseaii printr'insa in desele lor

unul dintre eel de

intiiu

In launtru, se vede

curte

navalirl

asupra regatulul ungu-

Moldovei,

de abia cu

spafioasa, de forma

patrata, asi,

resc

coperita cu
locurT,

ruine,

pe unele
ca in

subterane adincT, acum

o

astupate. Tradi^ia spune

mijlocul
fintina,

curfei

ar

fi

fost

ce prin o subterana, concetate.

ducea afara din

launtrul
cetavil

Tot
si

in
bi-

macar ca regele luase de la dinsii, totirsl la urma iarasl lea intors-o, dupa cum era dator, ba inca, drept indemnizare de pagube, lea mai daruit si peste munp o parte din Cumania, unde
;

si

intr'un rind inapol

de anl in urma lui numele Dragos, Neam^ulul ne

vre-o 30
intiinpina deja in

hrisoave
istorica*,

(v.
t.

Hasdeu, Archiva
I,

p.

I,

p.

140).
si

Exista insa o marturie

vechie:

mat

Un

fragment gedrafic
1300
principalele
si

a fost

numtyii cavalerf

si

magistrul lor
tare,

rusesc, scris intre anil

sericu^a

zidita

de

$tefan-cel-

au ridicat o cetate foarte

iar

1350,

men^ionind
zice

Mare.

CumaniT speriap
aceasta,

si

intrista^I

orase dmtre Nistru, Dunare

Carpa^i,
\\x\
t.

Daca ne coborim
sia- istoriculut

catre obir-

pentru
oaste

au

adunat

lamurit:
(v.

acestel ceta{i, gacronice,

nenumarata, atacind pe
acea parte,
ajutorul

in
I,

mun{i

NeamAp. Karmaziu,
dec! pro-

sim

in

diferite

ca

ea
si

cavaleril, stabiliflf in

n.

387, A.

Ist.),

poarta pe

umeril sei

mul^T

dar cu

lui

D zeu

au

babil ca epoca aproximativa a

inccrca^i anl.

fost batuflf si fugartyi cu spaima,

fondafiunel e inainte de

1300.

Digitized by

Google

NEAMJULUf (CETATEA-)
Cumani!
cu na^terea

409

NEAMJULUl (CKTATEA

n'aii plerit

de-odata
mol-

Aceasta cetate a fost martu-

Dumitra$cu a trimes pe Panaitache U?erul Morona, cu un

principatulu!

dovean. Ace! de pe linga Neamtul,

ma! multe bata! ce au avut Romini! cu Poloni!, Tataril,

ra la
Turcil, etc.

aga turc pentru

cetafile, intre care
(v.

ca
?i

sa

strice

s'au conservat

finele secolulu! al

pana pe XV-lea, de
i!

la
$i

Neam^ul

In

timpul

razboiulu!

dintre
la

Cantemir, Scris. Moldove!*,

cavaleri! teutonic!

botezasera

tefan

eel

Mare

$i

Turc!

pag. 70. Ma!lnainte era (Cetatea

de mult

in catolicizm i
fi

de

$i

Razboeni, Cetatea-Neamtulu! a
fost batuta
luata.

Neamfulu!) inconjurata cu
zidur!
$i

Romini! par a se
mai in urma

convert'^!

de Turc!, dar
-

ne-

doua

avea

numai

la ortodoxie.
5

poarta; iar dupa aceea, risipind

Intr'un hrisov din

1453,
lea,

Aprilie
al doi-

La

7107, Cetatea

Neamfulu!

Turci! zidul eel de pe din afara,

Alexandru Voda
accst
nurae,

s'a inchinat lu! Mihaiti-Viteazul

au ramas

acum Moldovenilor
a fost pradata
satele

da

harazind

Voda
In

al

fare!-Romine^t! (vez!
razboiulu!
i

numa!
Tatar!,

eel din launtru*).

manastire!

Probota: pc

unul

Letop.).

La 7202,
dintre

de de

din Tatari! no$tri

de

la

Neam^ul,
sau
(v.

timpul

impreuna cu

anume Baico cu
1st.*,
t.
I,

fiul

DuA.

Vasile
in

Lupu

Mate! Basarab,
inchis
$tefanilu!

prin prejir (in

lu!

timpul domnie!

mitru 91 cu casele lor

p.

cetate

sta

C. Duca).

142).

{a Paharnicul (nepotul
sile

Va-

In al 3-lea an al domnie! lu!

Marele tefan repeta acea dona{iune printr'un act de 9 Iulie

1466, in care zice:

Lupu) cu toata averea dom-

C. Duca, Moise Serdarul, care

ncasca.
In timpul lu! Cantemir- Voda,
la
la
$i

era reiment la Cetatea

{ulul,

Neamcu

am ma! dat
dintre

a purees

spre

Ia?i

manastire! noasire
taril

Ta-

intorsul
FalciQ,

craiulu!

le^esc

de

vre-o

no$tri de

laNeam{u (Aih.
1).

re$chirindu-se Le$i!

300 de pandur!, omorind pe Cerchez Aga (un Turc foarte

$i

stat.

Bucur. Act. manast. ProI,

Cazaci!

?i

Moldovenil pribeg!,
afl

bogat)
la

reintorcindu-se
Iai

iara?!

bota, leg.

No.

prin
$i

ara drept jac, de

Vasile- Voda,

ajuns

Neam^ul, pe cind

tremu-

25 Ianuarie 1453 (6961), Alex. Voevod harazete manastire!

La

pe sub munte,

aflat -au

pe

rati

de

frica (v.

Necula! Costin).

fata lu!

Doamna
Timu$,
cu multe

La

7207, fiindDomn Antiohfost

Probota pe linga

altele,

Ruxandra, care a
in

{inut-o
$i

Voda, Cetatea Neam^ulu! a

o poiana, o pustietatepe
{ul

Neamde va2

Cetatea-Neamfulul,

data din noti Moldovenilor.

eel Mare, alta pustietate ca

?i

sa $1 faca hele$tcu
ratic $i

loc

sa$I a$eze un sat desI

muncl au chinuit-o pentru avupe urma i-a taiat capul cu toporul pe prag. (Letop. cron.
tie
;

La
nicul

17 16, a fost centrul

de

ac-

tivitate al revolu^ionarulul Stol-

Vasile

Ceaurul,

nepotul

criindu
locur!

hotarul, 2

mor!

$i

Neculcc).

de morl (Hasdeti,
I,

Ar-

La

7199, a doua oara viind

hiva

pag. 102).
Iulie

Sobieschi, a cuprtns cetatea, pu$tefan-cel-

Domnulu! Gheorghe $tefan contra lu! Mihal Racovi^a Voevod. Cele din urma e(v. N. Istrate
:

La 6
Mare
al

1466,

ind oastea sa

(v.

e.

Negruzzi
celor

venimente ale Cetafe! Neam^ul,

zice

cadaruete un tatar
la

Sobieschi

?i

Romini! , 1684,
a
19

Calendar.* Asachi, 1847).

In timpul
lul
?i

Cur{e! Domne^tT de
(I,

Neam-

istoria

fabuloasa

Constantin Candin porunca

$i

fu,

Arhiva, pag. 114).

in

$i

ast-fel,

difeiite ocaziuni

pana pe
?i

la

1500,

Cumani! de
4

idem Cantemir, Gesch. d. Osmanischen Reiches, Hamburg, 1745,

plae$! ce aparase cetatea;

temir-Voda,

a-

cestuia, s*a dat foe

a ars Tir-

gul-Neam^u, trime^indu-se pentru acest

amesteca^! cu poporafmnea

pag. 740).

scop pe Antioh Hat-

romina, totu$! se numeau

taril

Talu!

La

7183,

in

timpul

domnie!
Pe-

manul, care tot odata a impra>

tiat ?i

de laNeam{u>.
la

Dumitra^cu

Cantacuzen,
$tefan

pe top Le?i! cip se

a-

Germanil s'au retras

Bran-

Le$ii ce venise cu
triceico,

flau aci,

fugind uni! la Cetate,

denburg

iar

Moldovenil au con-

au ocupat cu o$t! ceast-

pe care insa Hatmanul n'a putut'o lua;

?i

servat suvenirea $edere! lor in

tatea
fel

Neamjul crezind ca
in

ast-fel se

indrepta

aceste par{i, dind an tied zidir!

caracteristicul

vor cuceri Jara ma! lesne,

parte,

spre Agapia, unde erau ci^I-va

fu (v.

nume de NeamHasdeti, Cetatea Neamfoaia

au fost sparcuty! insa

Dragan! de
$i

la

guvernatul
i

din

de catre Hatmanul Sandu Buhu$i

?i

Cetatea Neam^ului,

au luat-o
au

{uN,

in
I,

Rominismuh;
$i

Spatarul Velicico Costin,

taiase

au robit

pe

ci\!

ramas
in-

Anul

cum

indica^iunele

care

le

drumul pentru

vi!.

Aflind Le?i! de aceasta

?i

aratate acolo).

?!

cauta hrana.

fringere

ardere a orauluI, au

Digitized by

Google

NEAMJULUl (CETATEA-)
trimes noua oaste cu Zaharovski
$i

470

NEAMTULUI (MANASTIREA-)
Domnulul, de c^tre Alexandru Voevod Cornea, o trapeza, o cuhne $i alte inciperl; iar mai pe urm vizind cilug&ril c^ se afuma biserica cea
Inalfarea
-

pentru din$ii o biserica de piatra,

lul,

cu Turculet

$i

cu

Mol-

cu hramul Inalfarea

Domnuafla

doveni carl slujeau in fara Le-

pe locul unde astazl se

pe Antioh aNeam^ul, dar aQ fost proape de

seasci
;

aflat'au

Sf.

Gheorghe, de

la care biserica

se mai pSstreazS numal un clo-

batuflf $i

fugind

el

spre Cetate

pot cu inscripfta anulul

1393.

mare, au
raclis,

ingrijit-o ?i -fecut-o pasfin^it-o ?i i-a

au ajuns aproape
luindu

pe Turcule{
Letop.).

Tot $tefan Voevod

stei

dirui ace:

au

dat

hra-

Rohmistrul, ranindu-l cu suii^a

$i
1

mSnSstirt

?i

mobile
1472,

Dvoin-

mul

Sf.

Gheorghe;

in

timpul

rob

(v.

rone^ti, Buza^i

$i

Fintinele.
s'a

starefuiuf Paise s'a reparat acest

Din timpul
lul

lul

Mihail Sturdza

La 29 August
care a zdruncinat
iar

paraclis

a inceput, cu toate protests rile

Chrisoverghi (poet din acele
;

timplat un cutremur foarte mare,

rati

tuncl

biserica,

de Vasile Harpa, ?i adat numele de biserica. La 1754, Ieromonahul Necoi-a

vremuri), a se darima

?i

din pia-

caiugaril,

tra scoasa s'au zidit foarte multe

intr'o

de frica, slujeau biseric& de lemn, cu hra-

lae
eel

zidit

turnul, observatorul
zi-

mare, despre E., in coltul

curfel

case evree^ti din Tirgul-Neam\u\ chiar in zilele

noastre a?a ca
:

asta-zl

cu

greii s'ar

mai putea
cS-

mul Sf. Ion Bogoslavul, facuta de Alexandru-cel-Bun. La 14 Noembrie 1497, $tefan-cel-Mare

sfin^i

dulul

manastirel,
;

de
in a-

construc^ie foarte solida

cest turn s'a pastrat biblioteca

zice (ca Sobieschi la 1691,

tre

biserica

cea

Dieta regatulul s&u)

Neam-

mare, cu hramul In&ltarea-Domo zidise putin mat de biserica vechte, in urma biruin^el ce avu contra luT
nulul, care

{ul este celebru

nu numal prin

fama
cials

antichita$il sale,

dar inca
$i

in

sus

prin taria sa naturals

(v.

artifi-

de 1761 volume. Tot in aceasta vreme a facut Ioanichie, Episcopul de Roman, clopotul eel mare de 1800 oca, daruind ^i alte obiecte manis
manastirei,
tireJ-.

Theiner,
t.

Polonia*,
p. 740).

3,

Monumenta Romae, 1863,

Albrect (Albert), craiul

Polo.iiei.

La
suferit

1574,

aceasta biserica a

La

1759, s'a fScut pentru mi

(afara dc

mult din partea Tataria Turcilor carl au pr&dat

nastire o evanghelie

lor

?i

cea scrisa cu mina pe membranS

din timpul luf

Neam^ulul
lul

(Cetatea-),

cetate, la

Moldova.

$ te ^an ce '"Mare,
'

EstuI com. Plea?ovul, peste deaOltului, jud.

La
rilor

67

1,

din pricina nSvSlic&-

?i

care

poarta pe dinsa anul

Teleorman.

$i

necazurilor in care

zuse Jara, a r&mas pustie

12

6944, de format mare, ce nu se poate, in timpul slujbel, purta

Neam^ului
intinde

(Dealul-), deal, se

anl.

prin

apol prin com.

pi.

com. Mamornifa, $i mo?ia Pilipiu^i,

Dorohoiu, prin
prin
fa{a

La
fost

69 1,

Le$ii au prSdat
iar calugSriT

$i

au pustiitfara;
sili^T

au

de catre un singur diacon). Manastirea Neam^ul are la trarea sa, o clopotni^a mare
7 clopote
$i

in-

cu

Herfa, jud.

a se ascunde, impreuna
(fa-

un orologiQ mare;
este

satul Cotul-Sanihaul,

cu icoana Maicel-Domnulul
catoare

pe sub aceasta clopotni^a

Curtea este patrata
zidita
^i

satulul Molii'ifa

?i

pe

la Cotulil

de

minuni),

la

mo?ia

principala intrare printr'un gang.

spa^ioasa;

HumSriel, unde ridic&tura

este

Strimba, ?ezind acolo 3 am.

ceva mai mare.

La
garil

1700,
la
?i

intorcindu-se caiu-

in stinga este biserica

cea mare

mSn&stire,

au g5sit-o

Neam^ulul
$ia

(Iazul-), laz, pe moacela^I

pustie

deposedata de catre
?i

Vorniceni, com. cu
pi.

Le$I de toata averea, uricele

scrisorile imp5r&te$ti, trimise

mai mult de piatra ciop lita, cu un turn mare de-asupra, altul mai mic pe altar. Biserica
este
foarte solida.

nume,

Baeul, jud. Dorohoiu.

Neamtului (MSnastirea-), mftndstire, situate

de Ioaa Paleologu lul Alexandru eel-Bun, ?i carl se pSstrau pSnS

atuncl
aci.

Intrarea

el

este prin parole laterale. In prid

vor sunt mai

multe mormintc
mitropoli^f. U?a
este

pe valea
pi.

piriului

de
s'au

stare^i

$i

de

Neam^ul, intre mun^I, com. VinStori-Neam^uluI,

locul, jud.

La

17 16,

intimplat

in

cea

mare a

biserice!
in

de

de-Sus-Mijla

J ar&
lul

mar! turbur^rl din pricina

granit.

lntrind

biserica se

Neamfu,

440 m.

Frentz, C&pitanul Catanelor

vede, in dosul tronulul domnesc,

d'asupra

niveluluT Maril-Negre.

ce se incuibase in cetatea
{ul
$i

Neambi-

cam spre

u$a in partea dreapta,

Paise,
orin

IstoricuL
fronie,

La

1392, paring So?i

facea marl pradaciunl.

mormintul starejulul
ganizatorul
^ara.

Pimen

Silvan s'au

a-

La

1725, se

zidi,

pe locul

calugrizmulul

ezat aci. Stefan

Voevod

I,

zidi

sericel celei dint&iu, cu

hramul

Digitized by

Google

NEAMTULUl (MANAsT)REA-)
Paise, cind a venit din manastirea

471

NEAMTULUl (MANASTIREA-)
Geologic. Terenurile pe care

biserica

sf.

Ion Bogoslovul
;

aci

Dragomirna, a gasit aproa

$i

este cimitirul

sub biserica este

se afla a^ezata manastirea

\\j\

Neam(sis

pe de Manistirea SeculuT, linga

Sascufa, satul Fagi
;

aseme-

o subterana unde se pdstreaza oasele mor^ilor (v. C. Negruzzi

apar^in grupei ter^iare

temul miocen). In dreptulpiriuluT

Nem$i?orul,

nea cind a venit din m&n&stirea

Seculul in Manastirea-Neamfului

Catacombele manastirel Neam^ul

(scris.
(scris.

VI)

$i

legenda

Calipsel

nastire, s'a gasit

a gasit sat linga mSnastire, pe

care l'a mutat prin porunca lut

VII),

mal

la vale este

gat

in

de maun calcar boNumuli^I. Rocele sunt

aproape
$i

curte mare
minariul.

in care

fost Se-

formate de greziuii nasipoase

schisturi

Const. Moruzzi, din

16, la Timi$e$ti
l'a
;

1780, Ian.

marnoase, ce se desfac
$i

iar satul

Fagi

Paiala 1859 Manastirea -Neam{ulul,

cu multa u?urin$a, precum

gips.

din

mutat la VinStori-Neam^uluI. Catapitezma biserice! este foarte

abia se cunoate; se vede

avind averilein administra

{iunea sa,
stitufiunf
;

poseda

fabric!
:

?i

in-

Izvorul principal (sulfuros) ese

vechie ; zugraveala asemenea, in

cit

a?a avea o tipografie

3 teascurf

dintr'ostfncade gips, injurul careiaestesapat un basen patrat; la

numal cu aur; pardoseala este de caramida mare patrata. Toate icoanele

insa

c& a

fost

?i o maunde se tipareaD ca^ile biserice?tl pentru toata Rominia

bogata cu

rina,

fund

la

mijlocul

basenulul

se afla o escavafiune neregulata

facuta in stinca. Alatureade acest basen
s'a s3pat

o bogata fabrica de postav

sunt imbricate cu argint

$i in-

treaga biserica este foarte bogat impodobita.

Biserica
sf.

de potcape; o fabrica de tabacit una de caidararie; avea fferarie,

lemnarie, rotarie, croitarie, cio

un

altul

destinat a servi la facer ea bailor

reel.

Basenurile
canal.

Gheorghe are
cu

turnuleje
drila
;

$i

e invaiit&

$in-

un seminar botarie, mungerie organizat pe 16 anl, cu cursul

;

printr'un

Cantitatea

comunica de

pardoseala e de c&r&midd.
preftos

primar

o biblioteca; un institut

apa debitata de izvor intr'un timp oare-care nu a putut fi determinata cu preciziune, din cauza formel neregulate a escavajiunel stincel.

Cel

mat

ornament este

de

invalizl ?i altul

de

aliena{T;

un epitaf de catifearo$ielucrata
bogat in fire dc aur. Platra d'asupra u$el este noua
$i

o farmacie.

La
averile
j

1864, cind s'au secularizat

manastirelor,
toate
a-

nu s'areproa ma'

Proprietdfi fizice fi

chimicc.
incolorft,

dus pe ea inscrip^ia cea vechie.

In fa{a porfel celei marl
n&stiref este

ceste fabric!, me$teuguri

stitu^iunf, prin
i

$i in-

Apa

este

limpede
sulfurat.

$i

o rea chibzuinja

sarata, raspindind

un miros de

velit

un de cu indrila, in oare-care mijlocun basen, in caie paring fafoi$or

zid, in-

neprevedere a oamenilor de
guvernul de pe atundf, s'au

hidrogen
e de

la

Temperatura

in timpul verel

lasat in par3sire parte, iar parte

ceau sfuifirea apel in timpul cuvenit.

s'au stra mutat aiurea, a$a

$inele

La spatele
de

manastirel este

de
dus

la fabrica

institutul
$i

alienatf

cu un spital

s'au

la

made postav fabrica d-lul M.

:

o bisericuja frumoasa.

De
afl

aci
alt

Cogalniceanu

(azta

zl

fabrica

la

distant oare-care este un

Alcaz din

satul

Blebea,

linga

4 C, cind a aerului atmosferic e de 20 C. Densitatea este de 1011197 la temperatura de I7C. (in 1875). Hirtia de turnesol nu se schimba. Apa, fiind turburata, degaja
gaze.

foi$or,

unde se
cu
sf.

zice ca

stat

Neam^ul); marina de
la

tipografie,

paring!

Icoan&, pe cind

comisia ccntrala din Foc^ani

Cea

intiiu

analiza
dr.

a acestor

au

adus-o

din
in

muntele

unde

seminarul s'a desfiinfat, lasinduse o ?coala

xistat

ape s'a facut de

con^in
sulfat

Th.

Stei-

era ascunsa

timpul navalirel

primar a care a e
la

ner la 1856, constatindu-se

:

ca

barbarilor.

pana

anul 1871.

carbonat de calce, 0,468

calciu,
1

De
in

la

m&ndstire pana

la spital,

de

,188

sulfatde

toata imprejurimea, sunt ma-

Neam^ulul (Manastirea-),
voare mineral?, jud. Neam^n,
linga manastirea

fc-

magneziu, 0,085

>

sulfat

de

fier,

halale cu chilii
lugSrif.

unde locuesc

c&-

la

o oradepartare de Tirgul -Neam

$ul,

0,012; clorur de sodiu, 15,494; clorur de magneziu, 0374 car;

In parte despre S., a vetrei manastirel este

Neam^ul

si-

bonat de magneziu, 0,056; protoxid de

fier,

o biserica. mal mica

tuate la

470 m. inal^imea deasuin

pi.

0,010;

cilice,

0,008

numita Ovidenia, care e reinoita

de catre un calugar; toate turnu
rile,

pra nivelulul Maril-Negre),

aluminiu

?i

clorura de potasiu,

com. Vinatori-Neamt.ul,
S.-V. manastirel.

de

urme.

cum

biserica, chiar, sunt a.

Sus-Mijlocul,in padureadinspre

Suma

materiilor

analizate

coperite cu tabla alba.

La E. este

17,6895, hidrogen; 0,0227, acid

Digitized by

LiOOQ IC

NEAMTULUI (MOVILA-)
carbonic
peratura
1,02005.

47*2

NEAMJULUl (TfRGUL-)
a tirguluT Neam^ul), printrc
91

liber,

0,7737
C.
;

'

ten1 '

ceasta apa trebuie clasata intre

S.

87S

densitate,

apele sulfuroase-sodice.

Tirgul-Neamful
le$ti
;

satul

Humuvin

Luindu-se insa
s'a facut

in considerare

strabate
$i

apol satele BleBi$inari (ce

i

de Konya, la 1873, in laboratorul de la Miinchen, ?i a fost publicata de cacatre farmacistul

I.

doua analizi

compozifiunea

chimica

a ape!

bea, Gra$i

acesteia (sulfuroase), ea s'ar putca intrebuin^a cu mult

in:

pe partea dreapta a sa)

|

sc

succes

varsa pe dreapta riulul Moldova,

intre satul

boalele croniceale pleleT, ecetc.,

Timie$ti

$i

loc.

is.

tre dr. R. Flechsig

iiber die

in

Bericht

zema, impetigo,

apol contra

Buzafi, in fata satului

(jud. Suceava).

Criste$ti

neueren Leistungen auf

limfatismuluT, sifilisulul,
i

precum
la

Prime^te

urma-

dem

Gebiete der Balneologies.

car-

contra diferitelor afec^iunl

cronice,
:

toarele ape:

A dat urmatoarele rezultate:

bonat de
calciu,
;

femel, ca metrite

leu

Ncmti?orul, marit din dreapta

0,630
sulfat

sulfat

coree,

(v.

$aabner-Tuduri

Ape

cu piriul

Maghcrnifa,

iar

din

de

de sodiu, 0,014; sulfat demagnezie, 0,110; clur de sodiu, 2,000; clorurde

calciu, i,6od

Miner, din jud. Neam^ul

P. Poni, 1877).

idem

stinga cu piriiaele: CSrbunele,

Chiriac, Iftime, Nif&, Gisca, Lunca, Slatina, Corogenilor, Hatinef.

Acest izvor este foarte vechiu,

$i

magnezie, 0,500; (suma materiilor analizate, 25,403); hidrogen,

chiar prin docume.itele vechT

Ozana, cu subafluenfil
riul -Neamfulur, zice

sat.

relative la schitul

Vovidenia

(ce

Cantemir, vorbind despre

:

Pi

0,550; acid carbonic

liber, 1,040.

se afla linga manastirea Neam^ul) se vorbe^te despre izvorul de

la

apa Neam^utare, in
na-

trcia analiza facuta

ded.

P.

lul cit

este din

fire

a?a de

Poni la 1 87 5, chiar la izvor; a dat urmatorul rezultat pentru 1000

Puturosuh, numire provenita

|

poate sa stea irapotriva

cm. cub. ap5 minerala

hidrogen
acid

de la mirosul patrunzator dehidrogen sulfurat ce raspindesr.e

in aer.

valirel tutulor vra?ma$ilor.

!

sulfurat, 0,01 179; acid carbonic,

Neamtului
re$edin{a
jud.

(Tirgul-), com.

urb.,

0,47790
silic,

;"

clor,

8,88360;

Afara de apele sulfuroase dej

sulfuric anhidru,

0,79900; acid 0,01540; sesquioxid de a-

scrise maisus,

ma! exista

aci inca

dou& izvoare cu ape feruginoase,

prima oara in laboratoriul $coaleI de Podurl $i
analizate pentru

pi. de Sus-Mijlocul, Neamju, situat pe piriul cu acela$T nume, linga dealurile

luminiu, 0,00500;
ciu,
zie,

oxid de

cal-

Neamful
Este

$i

Oglinzi.

0,48170;
0,26240;
;

oxid de magneclorur

formats

din

trupurile

de sodiu,
solubil,

$osele din Bucure$ti,

cind

s'a
a-

(mahalalele, suburbiile):

Neam-

14,60740 oxid de calciu

constatat ca materiile solide

flate intr'un Htru

tul,Beraria, Boi$tea, Haralambie,

Piriul Ursuluf,
9*t

0,30840
lubil,

oxid

dc

calciu

inso-

0,17330; (ponderea mate16,2130; mateiii fixe

riilor fixe,

de ap sunt in cantitate de 0.4 gr. ?i sunt mal cu seama sulfat de calce $i carbonat de
tabile
fier.

Pometea, Prundul

ujueni, marginindu-se la V.
la

cu satul VinStori -Neamtulul,

E. cu satul Blebea
i
$i

de sulfa^T, 19,54000). Aceste substance pot fi distnbuite in modul urm&tor: Carbonat de calciu, 0,30945 sulfat dc calciu, 0,74900; sulfat de magnezie, 0,53760; clorur de sodiu, 14,60710; clorur demagnezie, 0,02610; carbonat de magnezie, 0,15162 acid siin

stare

Aceste izvoare
dr. $aab-

Gra?i, la

insa sunt considerate ca ape po-

N. cu satul Oglinzi
la

Muntele,

mal mult

(v.

S.

cu satele Humuleti.

ner-Tuduri, op.

cit.).

Popula^iunea ora$ului este de

Neam^ului (Movila-),
in

movila,

partea de E. a com. Darma.

6690 suflete: 3074 barbap 3616 femel. Are un spital mare, cu

sert p{ia:

$i

in-

ne$ti, pi. Filipe$ti, jud.

Prahova.

Legenda spune c& aceasta mo

vila s'a

licic,

0,01540;
analizate,
fixe
,

tesquioxid

de
ma-

facut

de

Negru-Voda,
si

In slava

stintei
si

cci

de

ninfa

de

aluminiu, 0,00500 (suma materiilor

ca aparare in razboaielc cu Tatarii.

via^a

facatoare

ucdcsparU'tci

Treimi

iutru cinstca Sf. MarcluT

Muccnic Di-

16,40127;

mitrie, s'au zidit acest paraclis, impruuna

terii

determinate

direct,

cu caselc ospitalicestt

si

cu toatc

cclesf.

16,21300
in sulfa^T,

materil fixe calculate

Neam^ului

(Pirtul-), pirilt, for

l'altc

IncaperT, din

temclic, de catre

19,6908

materii fixe

determinate
carbonic
In

in sulfa^T,

[9,5400
;

hidrogen sulfurat,
liber,

7cc,6

acid

133CC.).

urma acestor

rezultate

a-

mat din piriul Nemfi^orul $i Ozana. Curge de la unirea acestor doua piraie (despar^induse in doua ramurl, dintre care una trece prin partea despre

Manastirc Ncamjul,
tuiala in
iclut
zilcle

cu toata a

ja

chel-

prea blagoslovitului maImparatu, Neculau Pavstapinitor a

Domu m
singur
s.

lovicT,
1

tuturor

Kn-

siilor

c. si

a bine credinciosulul nostra

Domnul Grigore Alexandru

Ghica-Voe-

Digitized by

VjOOQ IC

NEAMTULUl
vod, prin

(TlRGUL-)

473

NEBUN1

rtvna si
si

staruin(a
sf.

cuviosuluT

350 m.

(v.

Dascali^a,

iz.

min.);

lipita

cu catunul Velea, care fine

Archimandrit

stari^ul

ManastirT
la

un izvor situat aproape de eel

precedent, in localitatea numita
tot Slatina,

de com. B'jlbucata. Este situata

la

Neam^ul
1S50.

si

Socul, Kir Neonit,

anul

48

kil.

de Giurgiu,

?i

la

pe

PiriulSarat, la

kii.

de Obedeni, re$edin{a

pla-

Spitalul este intrefmut de

pitropia Sf. Spiridon.

o inaitimede340 m. Apaacestef
din

et Glavaciocul-Neajlovul.

urme surse
$i

este

sarata

la

Mai sunt: doua colf primare de bie^T $i una de fete, frecuentate de 276 bae{i $i 36 fete; opt bisericT ortodoxe mai inulte
1
;

gust

prin

evaporare

da un

trecut, inainte

Mo$ia aparfnea statuluT. In de secularizare,

depozit

considerabil
$i

de sare;

era a Sf. Mitropolil.

venit anual

Aduce un
let.

este limpede,

are o tempera-

de 20000
la

Su-

tura de 12

C.

prafata totala a mo$ieT este de

sinagoge evree$tf; o farmacie;

un

biurou

telegrafo-potal
;

Neam{ului (Valea-),
rete
pi.

vale, izvo-

judecatorie

de ocol o percep^ie.

de

la

V. decom. Negreni,
Olt,
?i

Pentru administra^iune seafli:

primaria, polijia, comisiile, pre-

Vedead.j., jud.
girla

se
tot

94 locuitorT o suprafata de 376 hect. Are o padure in suprafata de 1000 hect., din care 50 in lunca
91

1826 hect. S'a dat

varsa in
\\\

Negri$oara,

950

in

deal,

(inind

de
su-

cum

sub-prefectura pla$eT.
tret piefe

raionul com. Negreni.

ocolul silvic Ghimpafi.

Tirgul-Neamfuluf are
pablice,
cipale

Are o populate de 694

maT

raulte strade prin-

Neamtulul (Valea-),
apa minerala,
de{ul Mucel.
in

izvor de

flete,

din carl 118 contribuabili;

$i

secundare,
prunduite.

bine

in-

com. Badeniju-

grijite i

P&minten?, plaiul Dimbovifa,

:

biserica, zidita in 1874, {mind de parohia Babele, deservita de

1

Ind istria e reprezintata prin

12 teascurf

prcot

^i

2 dascall; o
clase,

?coala

pentru fabricat oleiul

1

mixta cu 6

condusa de

dinscmin{e;
raril;
1 1

tabacarie; 8
1

ffe-

Neaunul,

piriil,

jud.

Boto^ani,

lctu$,
olar,

aUmar,
careta$T,

2 cal

izvore^te din dealul Pietraria, la

dararf,
lerT,

sto1

N.-V. de satul

Slobozia,

com.
Slobo-

un inva^ator, ^i frecuentata de 24 brie^I i 6 fete; 3 circiuml. Budgetul comune! e la venitart

15 cizmari,

14

croitorl,

Deleni, trece prin satul

zia
$i
$i,

curelar,
palarier,

2 fabrice
I

de sapun,
$i

unindu-se cu Piriul-Mare
Mitocul, com.

cheltuelT,

tipograf.

Hurghe^ul din Feredieni, uda

$i

de 6968 lei, 81 ban! i la de 5101 le^, 27 ban!. Pela Estul mo^iel, curge Neaj?i

Se fac brinzeturl
Mai
$i

sumane.

valea Gainaria

lovul ce vine despre satul Patru-

fie

care locuitor are stativa

sa.

Deleni
hul, la

$i

se varsa in iazul Lea-

zecI-de-CrucI

merge de se
la satul

sumanaria

Sunt peste 77
;

com. Feredieni.

varsa in Cilni^tea,

Strim-

stabilitnente comerciale patentate

ba, pe trupul Hulube^ti.

cj peste 190 lucratorf

apol 2

morl foarte marl, dintre carl a

d-lui

Neaura, vHlcea, izvore?te din comuna Petrari-d.s., pi. Ocolul,

jud. Vilcea,

Prin sat trece drumul Bulbu-

cata

Clejani.

Pe
al

mo^ie

trece
in-

Teoharie (premiata pentru

vestite

curge cu direcfia
$i

vechiul
tra

drum
la

ZimniceT, ce

produc{iunile sale cu med. de aur)

estelntre cele mal

de
riul

la

V. spre E.,

se varsa in
acestel

pe

Podul-Doamnel,
i

strate-

din

Otasaul, in

cercul

bate padurea
ritoriul

ese de pe
la

intreaga {ara pentru fabricarea

fainel.

comune.

comune!

Letca-Noua.

Comerciul acestul
foarte

ora$

este

Neav&tul, munte,

in

com.

rur.

Nebuna,

podgorie, situata pe poHlincea,

insemnat

se ma! face

Ilovatul, plaiul Cerna, jud.

Me-

diul dealulul
teritoriul

de pe

cu: cereale, lemne, {esatur?

de

hedinfi, situat fntre hotarul dintre

satululcu acela^T nume,

pi.

bumbac, ervete, colfum impletiflf,

comunele Ilova^ul
$i

$i

Balta.

com. Galata,
Ia$i.

Codrul, jud.

$aiac calugaresc

$i

vite.

Neav&tul, deal

punct de

ob-

Neam^ului (Ttrgul- ),

izvoare

servaftune,

in

pi.

Ocolul-d.-s.,

minerale, jud.Neam{ul,sit late a-

jud. Mehedint'i.

Nebuna$ul, munte, la V. de comuna Maneciul UngurenT, plasa

Teleajenul,
jud.

proape de Tirgul-Neamtului

$i

cu-

Prahova,

co$i

noscute sub denumirea de Slatina,

Nebuna,
\\x\

comunii
pi.

ruralil,

jude-

prins

intre Valea-Popil (N.)

(S.).

cuprinzind: un izvor, din Po-

iana-Dascali^a,

numit

$i

Apa Pu-

turoasa, situat la

o Inalfime de

Are un mic catun numit Sterea. Se mat nume^te $i Velea, cad este
Vla?ca,
Neajlovul.

Pinul-Brustureilor

Nebuni, mafia la,

in jud.

Mehe-

Digitized by

LiOOQ IC

NEBUNUL-MARE
com.
p&duri,
tare.

474

NEC?E$TI

dinfi,

plasa

V&ilor,

rur.

parte

puse

in exploa-

pi.

Tirgulul; la V.,

cu
;

ButcuE., cu

Micule$ti.

le$ti,

S&ceni

?i

Ciurari
?i

la

Deparafi, Hirle?ti

Neto^i.

Nebunul-Mare,

munte,

la

N. de
Te-

com. Maneciul-UngurenI,
leajenul, jud. Prahova,

pi.

Nechitul. VezI j'id. Neam{u.

Borle?ti,

mosie,

Intinderea
f

com.,

dimpreuna

cu moia care este proprietatea

Eforiei Spitalelor Civile din Bu-

coprins
%\

intre

Valea-Carpenulul (N.)
(S.).

Nechitul,

pirin, ce izvore^tedin

cure$ti, este

de 1910 hect. 133

Valea-Popi!

fundacul fomat de ramura Go$-

locuitorl sunt improprietaritT du-

manul, Tazlaul

?i

Porfirul,

in

pi legea
?i

rurala, cu locurl la

cimp

Nechifor,
cSu^i,
tul-d.-j.,

piriti,

pe mo?ia Ivanpi.

jud.

Neamfu,
;

pi.

Bistrtya,

com.

in

vatra satului.

com.

Paltini^ul,

Pru-

Mastacanul

curge spre E. prin

Solul acesteT com. este clasat

printre cele
pi.

jud. Dorohoiu.

valea formats

de ramura M&Scaunele (din

Nechitul
locaPorfirul,

gura-Stridinilor,

Teleormanulut.
linga
$i

mal productive din Se cultiva,

obicTnuite,

Nechifor,
{a, jud.

piriU,

pe mo$ia Orof

dreapta)

$i

pe

cerealele
inul.

teana, com. Orofteana, pi.

Her

(din stinga), trecind prin

litatea

cinepa

Dorohoiu.
sat,

Valea - NechituluT, prin-

Are o populatfune de
suflete, din cart
bill;

1066

tre satele Borleti, Puriceni,

Ru$0-

240 contribua-

Nechitoaia,

jud.
;

Dolj,

pi.

seni, $i locul izolat Ca$inul,

mer-

o $coaia mixta, frecuentata

copil.

Ocolul, com. Piele?ti

impra$tiat.
i

gind vr'o
(de la

kil.

paralel cu

de 28

Are 213
$i

suflete:

107 bdrba\T
in

seaua judefeana Tazlaul Roznov

kil.

Vite: 584 vite marl cornute,

106 femet, locuind

2 bordee.

46 case

31

32,

unde

piriul

intretae oseaua in
i

cursul

sau

190 cal, 886 oT ?i 301 porcl. Budgetul com. e de lei 2815,

Copiil din sat urmeaza la ?coala

mixta din satul

Piele^ti,

ce

la

pana in dreptul kil. 27), iar E. de satul Ruseni, se varsa

48 banT,
let,

la veniturl t

de 2731

75 ban!,

la cheltuell.

este la 1400 m.

Are o biserica de birne, cu hramul Adormirea Maicet Domnulul.

pe partea dreapta a riulu! Bis. 1 trifa, dupa un parcurs de

kil.

Este legata prin drumurl vecinale cu

comunele Garagaul

$i

de la Are ca

obir^ie.

Garde^ti.
piin-

Cu

cele-ralte

comune

riia$e

mal multe micl dintre carl mal

afluenfT

invecinate, comunicafia se face

pe drumurl naturale.
Satul Nec$e$ti este unul din

Nechitoaia, mosie partictilarH,

jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Piele$ti.

semnate,
?i

sunt:

Piriul

Podulul

al-Podefulu! care se varsa in

el

pe din dreapta.
sat,

mal vecht ale fariT, daca seama de un document foarte important pe care il gacele

vom

Jine

Nechitul. VezT detul Neam^u. Nechitul,

piriului

Borle^ti, sat, ju-

Nechitului (Valea-), trupde

in jud.

sim in Columna-luI-Traian. In
acest act, care poarta data

Neam^ul,

pi.

Bistri{a,com.
piriul

de

Mastacanul, situat pe
schit, situat

cu

22 Aprilie, i486, estevorbadespre o jaluire a mal multor

tenl
sa-

pe valea
pi.

acela$I

nume.
pirin, in jud. R.-Sarat,

cu acela?T nume, in jud.

din satul

Nec?e?ti de

pe

Neam^u,
Bistri{a;

com. mal inainte a

calugfirl.

Mastacinul,

Necoara,
plaiul

Teleorman,

intr'o

daravera dc
stapinirea

fost lo-

Rimnicul,

com. Bisoca,

impacaciune pentru

cuit

de

izvore^te din munteleUlmu$orul,

unor paminturl.
In nomenclatura satelor
1

br^zdeaza partea de E. a com.

din

Nechitul,
muntoase,

ramurii
in jud.

de

dealuri

$i

dupa un curs repede de

riul

74

il

vedem omis

este po-

Neamfu, com.
;

kil.

din cascade in cascade, se

Rimnicul-Sarat.

sibil

ca, in

curgerea vremil, sa

Mastacanul,

pi. Bistrifa

se pre-

varsa in

se

fi

despopulat,

cad

cu ocala 1821,

lungete spre E. de ramura Porfirul,

ziunea evenimentelor de

intre piriul Mastacanoasa,

care

desparte aceasta ramura

care o

de ramura muntelul Aluni$ul,

91

Neceti, com. rur., la extremitatea de S. a placet Teleormanuluf, jud. Teleorman, pe ValeaCiinclul sau

mal mul^I

locuitorl ce pribegeau

prin ^ara, gasind aci

mal multa
lor.

siguran^a peatru a se adaposti,

s'au stabilit

piriul Nechitul,

desi

Ciineasca.

La N.

cu tot avutul

parte de ramura Stridinilor

se invecine^te cu com. G<Lrde?ti

la
S.,

Cu ocaziunea

explorarilor ar?i

a Scaunelor

este acoperita cu

cu

com. Garagaul, din

heologice s'a gasit

in preaj-

Digitized by

LiOOQ IC

NECSETEASCA

NEDEIA

ma

acestel com. resturl de ce-

trele-Fetei

$i

se varsa in piriul
lut.

ramica preromana.

Cerbul, pe dreapta

pog. arabile, 340 pog. vatra satulul, 800 pog. ftnea^a, 400 pog.
izlaz $i

Nec$eteasca, numire
da com. urb.
vul,

ce se

mai

Nedeia, com.
Balta, la

rur.
kil. kil.

jud. Dolj, pi.

3600 lac ?i teren sterp. Mo$ia se nume?te Nedeia $i a$i

Urla^i, pi.

Crico-

70
12
pi.,

spre S. de Cra
spre S.-E. de
?i si-

par^inea manastirel Horezul. Ac-

jud.

Prahova.

Aceasta se

iova

la

tualmente este a statulul,

fost

constats

dintr'un hrisov al lut

re$edin$a

Maceul-d.-s.,

arendati de
lei

la

189398
de
;

Duca-Voda, prin care se da in posesiunea preotesel Ana, apreotulul

tuata pe $esul Dunaref.

cu 46100
tindere

anual. Padurea,

Se margine$te
Mace$ul-d.-j.
la V.,
;

la

N, cu com.

se nume?te Zatoanele

are o in?i

Dimitrie Stanciu,
c

mo$ia

la S.,

cu Dunarea;
;

de

200

hect.

apar-

Nec^eteasca,
hrisovul

ocina

sale
$i

fie lor

zice
Nec-

cu com. Cirna
$i

iar la E.,

{ine tot statulul.

copiilor lor
$i

cu com. Zavalul
ghera.

cu com. Gi-

Viile iocuitorilor se gasesc

pe

In Urla^i,

ce se chiama

mo$ia Nedeia $iproduc vin rou.

este

?eteasca>.

Comuna

mai mult $easa,

inal
lul

Cariere de piatra" sunt in Deaeel-Mare.

avind cite-va dealurl cu o

Neculae (Sf.-), suburbie a ora?ului Roman, jud. Roman, situata

in

time de 15 m. Se

gasesc cite
care
-

Mai sunt pe

teritoriul
;

com.:

va movile,
Movila

intre
:

mai

in-

o moara de aburl

3 stine

pe

partea de V. a
sat,

lut.

semnate sunt
lul,
-

Movila

Turcu-

mo$ia Nedeia, care produc

za obicinuita.

brin-

Necule,
plaiul

in

jud.

R.-Sarat,
Jitia,

Rimnicul,

comuna
la

Movila-Mare, Movila- J ig&ncei, Magura cu Dor, Grindul-cu MaluT

Trandafir,

a$ezat la poalele munteluT

cule,

Nekil.

racinl,

Magura-Lupulul, Magura

Este strabatutS de calea comunala spre Ghighera si de ca lea comunala ce duce la Mace$uld,j.

in

N.-V. com.,

Vaei
In

Magura-Rusteanca.
se afla balta Ne-

de cat. de re$edinja,
Deal.
hect.,
familil,

Jitia-din-

comunS

Budgetul com. e

la

veniturl

Are

o intindere de 330

deia, cu o suprafa^a
$i

de 80

hect.

cu o populafiune de 125
sau 285 suflete, din carl
;

cu o adincime de 2 m., care,

re-

de 3047,24 de 2710,63
cal 26.

lei,

iar

la cheltuell,

lei.

cind Dunirea vine mare, se

varsa
$i

Vite cornute sunt 560, ol 600,

188

contribuabill

biserica,

se une$te chiar, cu acest

deservita de un preot, un dascal $i

fluviu.

Se mai

afla ?i
$i

Balta-MarBalta-cu-

un paracliser; o

<>coala.

murele, Balta-Mare

Nedeia,

sat, jud. Dolj, pi. Balta,

Sovorul.

com. Nedeia, re$edin{a primariel.

Necule, munte,
plaiul

in jud. R.-Sarat,

Rimnicul,

com.

Jitia,

a-

$ezat in partea
eel

de V. a

el;

mai

inalt

virf din tot jud.,

avind o inal^ime de 1293 metri; o parte dintr'insul poarta nu-

Mai inainte comuna se numea Marmura, de la balta Mar murele; apol a primit numele de Nedeia, de la o cetate foarte vechle ce se afla aci. Se compune dintr'un singur catun,

Nedeia (Nedeuja),
Gorj, plaiul

munte, jud.
situat

Vulcan,

pe

partea de V. a mun^ilor
tavanul
$i

Ras-

Prisloapele.
hect.

numit Nedeia.
$i

Are o suprafa^a de 230

se prelunge^te

mele

sa este cea
tot judeful.

de PTetrele-FeteT pozifia mai frumoasa din

;

Peste Dunire, in dreptul acestel com., se vad ruinele unul pod.

de

la S.

spre
2

N. Pe acest munte
stint.

se

afla

Are o populate de 1646 suflete doua biserici, una fondata

;

Necule, mosie insemnata,

Jitia,

in jud.

la

882 de

locuitorl,

cu hramul Sf.

Nedeia, mosie a
Dolj, pi.

statului,

jud.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

Dumitru, deservita de un preot

$i

Balta,
la

com.
1893

Nedeia,

cu intindere de 4000 hect.,

se
afla

pe care

pad urea

Jitia-

un cintare^ $i a doua, care nu mai funcfioneaza o $coala mix;

arendata de

98

cu

46100

lei

anual. Inainte aparfinea

cu-Munp.

ta,

ce funcfioneaza din 1869,5*1 e

baeflf $i 5 fete.

manastirel Horezul.

frecuentata de 68

Necule, piria,
plaiul

in jud.

R.-Sarat,
Jitia,
iz-

Dupa

legea rurala din

1864

Nedeia, fostd
pi.

cetate,

jud.

Dolj,
la

Rimnicul, com.

sunt 222 locuitorl; insurafel din

1879, sunt 32.

Balta,

com.

Nedeia, de

vore?te din muntele Necule, uda

care

?I-a luat

comuna numele.
jud. Dolj,
pi.

partea
cat.

de V. a com.,

trece prin

Suprafafa teritoriulul com. este

Necule, prime^te piriul Pie-

de 7660 pog., din

carl:

6100

Nedeia,

baltll,

Bal-

63157. Martlt Dicfionar freogra/ic. Vol. IV.

61

Digitized by

Google

NEDEICUL

470

NEDI

com. Nedeia, cu o suprafa^A de8ohect. $i oadincime de

ta,

silvania

au

trecut

cu

oile

in

Suprafa^a teritoriuluf comune!

este
[ 1

2 m. In timpul prim&verel, cind vine

Rominia $i s'au a$ezat pe mo$ia Baba-Ana din judeful Buzau,

proprietatea hatmanuluT Mihaifa
Filipescu. $i fiind-ca

de

2000

hect., din

cari:

20 pogoane suprafafa proprie

Dunarea mare, se

revarsa.
in par-

Confine pe?te. Comunica

piriul Cravifa $i

acolo su-

tea de V. cu balta Cirna, prin

ferea
vite,

de

lipsa

de apa pentru pe mo-

cu balta Zgla-

in anul

1793, cu voiapro-

vociul, prin Girla-TorneT.

prietaruluT,

s'au mutat

a comuneT cu locurile delimitate dupa legea din 1864, ntre car* se coprinde i 54 pogoane pe seama proprietaruluT, 1066 po goane sunt ale locuitorilor co'

$ia Filipeasca, tot

hatmanu-

muneT.
In

Nedeicul,
pi. Balta,
luT,

tirl&,

in

jud. Braila,
al Vilciu-

lui

Mihaifa Filipescu, pe malul

al

termen

raediu,
I

{uica

se

pe malul sting

sting

riulul

Prahova, unde
cit

fabrica aci anual

ioodecalitri.

la

V. de padurea

Bustea,

nu

locuia

de

singura

Se

cultivi gindacT

de m&tase.
in co

pendinte de com.

Berte^ti-cl. s.

circiumareasa, numita Nedelea,

in jurul careia s'au a?ezat

Comerciul se exercita

Are o populate de 48
Nedeii (Dealul-),
satul Bou^ori,

suflete.

pentru
an

muna de
nituri

circiumari.
e
la

tot-dea-una.
deal, la E.
Sole?ti,

Tot

in
ef,

acel

de
pi.

(1793), unul dintre

carte,

care $tia
st&-

com.

aiurae Ioachim, prin

$i

Crasna, jud. Vasluiu; se intinde

spre S., paralel cu dealul Onaca.

ruin^a

recomandajia propriea fost hirotonit preot,

malul
la
?i

tarului,

comuneT de 2936,72 lef, tuelf, de 2550,16 lei. In comuna sunt do unaapuca spre E. $i
Budgetul
$i

ve

$i la

chel-

ia $osele:

inlesnetc

punindu-se $itemelia bisericet.

comunicafia intre com. Nedelea

Ploe$ti
$i

Nedei{a,
Ote?ani,
Vilcea.

deal, la Estul
plaiul

comuneT
jud.

Este situata pe
al riuluT

sting
kil.

alta spre S., care

Horezul,

Prahova,

17
la

de
kil.

inlesne$te comunica{ia intre Ne-

capitala judeJuluT

delea

?i

Arice?ti.

de re$edin{a

pla$el.

Nedeifa. VezT Otesani,

Vilcea.

deal, jud.

Are o populate
flete,

de* 995

su-

Toata partea de N. $i E. a comuneT este cimpie intinsa, pc

care se afla 21 movile.
In partea
riul

din carl 170 contribuabill,

in
la

locuind

194 case; o biserica,

1793
prin
ajutorul

de V. a com.

trece

Nedeiul, girla,
Balta,
d.-j.,

jud.
?i

Dolj,

pi.

fondata
?i

com. Nedeia
in

Mace$ul-

staruin^a proprietaruluT

mo?i

Prahova $i iazul Moruzzi. Se margine?te cu comunele:

?i

cealimenteaza balta Nedeia.

$ieT,

hatmanul M. Filipescu,
Ioachini,
d-1

Arice?ti (S.); Ploe^ti

Balcoiul

Se varsa

Dunare.
parte

a
in

preotuluT

reparata

(E.)\ Filipe?ti (V.); Flore^ti (N.).

anul 1849 de

C. Filipes$i

Nedeicul,

sat, f&cind

din
si-

cu, proprietarul mo$ieT

acum
1870

Nedelea,
com.
rur.

sat,

facind parte din

pi. Filipesti,

com. Hurue$ti, jud. Tecuciu, tuat pe coasta dealuluT cu

cela$I

deservita de 2 preoflf

o $coala,
la

Nedelea,

a-

care function eaza

?i

de

jud. Prahova.

nume,

la

kil.

700

m.

e frecuentata

de re?edin{a comuneT.

fete; o
faio-

$i 4 moara, pe iazul Moruzzi

de 61 bae(T

Nedelea, sau Nedeicul, /*>/, jud.

Braila, situatS la E.
te^ti-d.-s.,

Are o populate
milii,

de 35
car!

sau Leaotul, desparfit

din riul

de com.Ber
despre
stin^

sau 134
in

suflete,

Prahova.
LocuitoriT pelingS agricultura,

linga hotarul

cuesc

30

case.
satul

jud.
al
luT
$1

lalomi^a,

pe {annul
hect.

Mai

inainte

Nedeicul

se

mat

ocupa
la
?i

cu

transportul

canaluluT Vilciul. Vatrasatueste

purta numele de Chite?ti, dupa

lemnelor de
dulgheria

p&dure, cu olaria,

de 4

cu

case
cai,

cum

se vede in

actele

de hosunt

cizmaria. Produsul
$i

48

locuitorT, carT

au

19

tarnicie. LocuitoriT

de

aic!

muncei agricole
LocuitoriT, in

ol&ria se des-

114 vite marT cornute, 350

$i

01

parte venial din satul Sendre?ti,

face la ora$ul Ploe?ti.

45 rim^torT.
piriU, izvore$te dela N. de
trece

care s'a desfiinjat.

numar de
li

117,

s'au improprietarit la 1864,

pe
s'au

Nedi,
la

Nedelea, com.
pi.

rur., jud.

Prahova,
povestesc
cite-

mo$ia Nedelea, din care

dat 533 hect. Vite sunt: 74
cat,

padurea P&duroaica,
N. de
pi.

pe

Filipe$ti.

Despre
se

lnfiinfarea

cat. Poenari-Niculescu,
i ali

acestel

comune

334
vifeT,

boT,

Znagovul,

men teaza balta

sau

urmatoarele: In anul 1792,

59
of,

vacl,

32

bivoll,

48

1203

Znagovul. Locul din jurul

este mla^tinos.

va

familii

de Rominl din Tran-

38 capre, 362 porcT.

Digitized by

LiOOQ IC

NEDIENI

477

NEGOE?TI

Nedieni, deal, in partea de E. a com. Voine?ti, pi. Stavnicul, jud.

Ia$i,

Negelul,

piriii,

jud.

Bacau,
la satul

pi.

Este udata spre V. de

Dimbovi{a, care se vars& in
Arge$ul, in aceast&
Bude?ti.
pi.,

riul riul

Bistrtya-d.-j., care,

de

Nei

care

unindu-se

cu

dealul

gelul se indrepteaz& spre N.

la

com.

Corhan
unde se nume.

(Frasinul), formeazS.
$i
i

Va-

apol spre V. desp&rf ind com. Osebiti-Margineni

lea Frasinului
afla"

valea Nedieni,
iazul cu acela^i

de com. C&lugara-

In partea de E. e

udatt de
formeazd.
$i

Mare, dupa care inconjur& ora$ul Bacdu,

la

Valea- Mosti^teT, care

descrie o curbs pe

mul^ime de v&T

b&lp man*
riul

N.

s&ti $1 se vars& in Bkstrifa,

mid,

iar la S.,

de

Arge$ul,

Nedocul, mahala,
d.-s.,

in pi.

Motrul-

pe malul s&u drept, mai sus de

confluenja
Bistri^a.

care o limits in parte de plasa

01teni{a.

jud. Mehedinfi, com. rur.

piriului
el

Birnatul cu

Bro$teni.

Pe

sunt 4 podurl.
i
$i

Intinderea totals a pl?e? e

de 701 13
Nefliul, sat, jud. Ilfov,
rul,
pi.

hect., din

cari statul

Sabarur.

facind parte din com.

Negeti, sat f&cind parte din com. rur. Bascovele, jud. $i pi.
t

proprietary
locuitoril,

au 55223

hect.

14890 hect.
proprietaril

Virtejul-Nefliul, situat

E.

de

Virtejul,

pe deal, la pe malul sting

Arge$. Are 15
suflete.

familii,

sau 50

Statul

$i

cultiv&

42502
ce

hect. (3958 hect. sterpe,

al riulu!

Sabarul.

Se intinde pe o suprafa^ade 698 hect., cu o populate de 335

locuitorl.

Negeti, numirc

se

dtt

unci

4238 hect. finefe, 17 hect. $i 4508 hect. p&dure).

(1145 hect.
tura
viel).

vie

p&rfl din com. Vl&deti,pl. Riurile,jud. Mucel.

Locuitoril cultivS 13627 hect.

izlaz,

118 hect.

cul-

D-l
$i

I.

Ogrezeanu are 500 hect

198 hect. Proprie

locuitoril,

Negeti-Bahneni,/<fdfo/v, a sta
tulul, in

Popula^ia pla^el este de 23265

suflete:

tarul cultiva

350

hect. (40 ster

vie)

intindere

de 600

hect.,

5964

pe,

44 p&dure $i Locuitoril cultivS, 1 70 licet,

izlaz,

66

Jinind
rile,

de com. Vl&de$ti,

pi.

Riu-

feme!, locuind in

(res

jud. Mu$cel.

267 bordee;
parte
din
si-

5864 4867 case $i 5283 locuitorl se

9*1

barba^I

tul

e loc sterp, izlaz

biserica,

$i

vie).

ocup& cu plugaria; 146 sunt

cir-

Are o
$i
$>i

cu hramul A1

Negoaia,

sat,

fecind

ciumari, 113, industrial; 503 au

diferite profesiunl; contribuabilt

dormirea, deservitS de
1

preot

com. Moto^eni, jud. Tecuciu,

tuat pe coasta dealulut
ri{i,

cint&re{;

moara cu ap&
riul

Moho-

sunt 4310;
prietari^i i
tari^T.

2800 sunt impro3245, neimproprie-

podurl peste

Saba-

la

4V2

kil.

de re$edin{aco19 familii,
in

rul.

munel.
cir-

Comerciul se face de 2
ciumari.

Are o populate de
17 case.

sau 78 suflete, carl locucsc

vitelor

Numarul
$i

al

celor micf,

marie dc 190 de 40.

28 bisericf, deservite de preop; 21 ^coale, 1 de b&39 e^i, 1 de fete i 19 mixte, fre:

Are

Comerciul se face de 2
ciumarf.
Locuitoril sunt clSca^T.

cir-

cuentate de 572 copil (476 b&e^I $i

1

Negaia

Richita, p&dure parsilvic,

pi.

96 fete); 7 mori cu api; moar& cu aburf; 11 poduri

^i

ticulars,

supusi regimulul
jud. Vilcea.

Este str&b&tut de $oseaua ce

statatoare

27 ma^ini de treerat

pendinte de com.
Olte^ul
d.-j.,

Prejoiul,

duce

la St&ni$e$ti, in

partea de
?coala

cu abur!.
Vite sunt: 8857 caT ?i lepe, 180 arm&sarl, 5286 boT, 4651
vacl,

E. Copiil din sat

merg la

din Moto^eni.

Negana,
lote$ti,

piria, in
pi.

com.
d.-s.,

rur.

Ba-

2153

Ocolul

jud. Me-

Negoeti,//^^,

jud. Ilfov.

Ocupa
Ialo-

bivolt,
?i

349 taurif, 308 853 bivoltye, 6182 capre

vtyef,
ot.

hedinji.

partea centrals a jude^ului. Se

mftrgine?te la E. cu
jud.

41493
i

Comerciul se face de 20 hangii

Negelul,

sat, jud.

Bac&u,

pi. Bis-

mi{a

la S.,

cu

pi.

Oltentya,
la
;

trifa-d.-j.,

$I-a luat
gelul,

com. Liuzi-Calugara. numele de lapirful Nea$ezat.

familiT,

care se desparte pin a

de com.
pi.

136 circiumari.
:

Locuitoril poseda

2839
155
1

plu-

Curcani prin
cu
p!.

riul

Arge^ul

la V.,

gurl: 1227 cu boT, 161 2 cu caT;

pe care este
14

Are
sau

Sabarul
la

?i

parte din

3669 care
boi, 2
1 1

?i

cSru^e:

cu

populate de
48 suflete.

Dimbovija;
ti?tea
vi{a.
?i

N., cu pi.
pi.

Mos-

8 cu cal.

situat la 2 kil.

de

parte din

Dimbo-

In

cuprinsul pla?ei

sunt

24

re$edin$a cu $coala.

hele?taie.

Digitized by

Google

NEGOE^TI

478

NEGOE?TI

mele de

Aceasta plasa la com.

Producfiunea

$I-a
$i

luat

nu-

din Dealul-Muerel, vine in

doiul, trece
rul,

Bar

lurl:

Dealul-Muerel, pe malul
deal,

manastirea

Amaradia, Foc^oVilceaua-luI-Vlespe,
$i

sting al riulul Amaradia,

Negoeti.
el este identica

da

in

din care, vilceaua Vocna, se des-

trece curmezi? valea Bincaci

parte prin Dealul-Tesluiulul. Dealul

cu a

celor-l'alte pla$I ale

jud.,

merge
tar cu

la obir^ia

Lupol, pe hoS. incepe

Brade?tilor sau Culmea-Jiulul,

al riulul

cu deosebire ca parte principals

din tentorial sau, ca
?i al

comuna
liniel

Brade^ti.

pe malul drept
dia,
i

Amara-

placet
?i

Limita
la
in

Znagovul, este paduros

tos.

bal-

Are padurl

seculare.

de E., din Dealul-MuereT, merge Valea-Balaurulul, apol in apa

in

de

avind o inal^imede 100 m.

din care deal prin Valceaua-

Bincaciului, se desparte, dealul

Balf'i
$i
$i

sunt: Luica,

Mosti?tea

Amaradia, trece

valea Bin-

Bincaciul de asupra

caruia pe
$i

Obile^ti, con^inind pe^te, racl

scoicl.

caci, sue in piscul din Obir^ia-

linga padurl intinse, se afla

Papura

?i

trestia create

SirbuluT, trece in curmezi Bre-

o poiana numita Bincaciul.

Riul Amaradia uda partea de E. a comuneT Negoe?ti, cu
direcjiunea

in

abundenfa.

beni
in

$i

ese

in

piscul

Bade^ti,

Re$edin{a pla?el este

de$ti.

Bu-

la

V.
Limita
liniel

Are 53 catune
$i

carl for-

de E.

formata
li-

N.-S.

Peste

Ama-

meaza 16 com. rur.

re{i
-

anume:

de
niel
lor.

Dealul-Muerel; iar limita

radia, in dreptul satul ui se afla

Aprozi -Negoe?ti, Bude^ti, Cala$einoia,

reni,

de V., de Culmea-Brade?ti1831,

un pod.
Chiar in
vatra
afla o balta, in intindere

Frumu^ani Cu$tuGurbaneti-Co$ofanca, He-

Inainte de anul

com.
pe

comunet se de 3860
cite-

ra$ti-Buciumeni, Luica,
te$ti-Galbina$i,

Lamo-

Negoe?ti era compusa din doua

sate: unul numit
locul
$i

m. va

p.

Nana,

Obile^tiPirlita-Sa-

Negoe^ti,

In Negoe$ti
fintinl:

se

gasesc

Vechl,
rule^ti,
-

Obile?ti-Noi,

unde se

afla azl
kil.,

comuna
se
nu-

Fintina-Giurgiuveanin

Preasna-Noua,
$i

Sohatul,

altul la 2

care

ca; la

S. Fintina-Zidarulul,
;

Valea Dragulul
pe$ti.

Vasila^i-Po-

mea Vocna. La
intervenirea

anul 1831, prin

valea Bincaciul

Fintina- Vocna,

proprietarului

Pa

care

i?T

are izvorul la V. Dea?i

Caile de comunica^ie sunt:

ciurea Trandafil, s'a unit catunul

luluI-Muerel

Fintina-din-Fa^a,

Calea jude^eana Bucure^tiOltentya,

Vocna cu

Negoe$ti, formind
in

pe Dealul Muerel.
flete

care apuca spre

S.-E.,

un singur sat
goe$ti.

comuna Nemai
vechT,
Brai-

trece prin com. Bude^ti,

e$ti
$i

Nego-

Are o populate de 1263 sudoua bisericT, una fon;

o duce la Oltentya.
ferata

In timpurile cele

data intre
anul

anii

1774 pe

1782

de

Calea
ra$i,

Bucure?ti-Cala?i

com. a apar^inut
loiu,

familiel

banul Cornea Brailoiu, a doua,

la

care apuca spre E.

trece

care a fost trecuta ca zes-

1824,

locul

unde

pu^in prin partea de N. a pla^el.

tre unul principe, graf austriac,

Mat multe
^i

cat vecinale

com.

prin casatoria sa cu o
lui
;

fiica

mai multe drumurl naturale.

Neagoe Basarab apol a

$i

de-

La
comp.

Bude?ti
i-iu

este

re$edin{a

venit mo^tenire lui Brailoiu Corni{oiu

in
fine,

de dorobanp, unde este o mare cazarma ?i un oficiu

telegrafic, care

vinduta

lui

Paciurea,
lui

face

$i

serviciul

pe timpul Alexandru $u{u.

anul
1853,
X.o\\

Domniel
a

Vocna, de catre pitarul Enea $i ambele deservite de un preot i un cintare^ 2 $coale, una de baep, frecuentata de 54 elevT, a doua de fete, frecuentata de 50 eleve.
se afla catunul
;

Dupa
de pe

legea rurala din 1864,

po^tel rurale.

La
rur., pi.

Paciurea

sunt 244 locuitorl improprieta-

adunat pe

locuitorii

Negoeti, com.
de Craiova
line$ti,
?i

AmaraS.-V.

mo?ie in satul Negoe?ti, formind

Suprafa^a intregulul

teritoriu

dia, jud. Dolj, la

24

kil.

la 5

kil.

de Me-

pe malul drept al riulul Amaradia. Se invecine?te la N. cu com. Godeni la S., cu com. Adinsituata
;

comuna Negoe^ti de azl. In anul 1872, comuna Negoeti era compusa din cincl catune $i anume Cotul-Moarel,
:

comunal este de 5600 pog., carl: 2000 pog. arabile, 50

laz,

din
iz-

25 loc sterp

$i

3300padure.
Brailoiu,
iar

Mo$ia Negoe^ti apar^inea inainte lui Corntyoiu

Delureni, Drumul-Mare, Negoe$ti $i Rogojina. Azl un singur

astazl

aparfine

d-lul

Leonida
de
de
venit

cata; la E., cu com. Balota

la V.,

$i

catun numit Negoe^ti, formeaza

Paciurea.

Are
cu

suprafaja

cu com. Brade^ti.

comuna.

Limita
la E.,

de N. Jncepe de din punctul numit Stanul,

liniel

Comuna
$i

este marginita la E.
$irurl

3663 pog., 24000 lei.

In aceasta

un

la

V. de doua

de dea-

mo^ie,

locuitorii

Digitized by

Google

NEGOE^TI
claca!

479

NEGOE?TI

aft

o suprafafa de 1763

hect.
$i

araturl,

193

hect.

livezl

Negoe^ti
ciuml.

de

52

elevi;

cir-

pog. arabile.

pa^une.

Paduri se gasesc in comuna: una pe Dealul-Muerel, cu osuprafafa de 1700 pog. $i alta numita Bradeti, pe dealul cu acela$I nume, se intinde pe o suprafa{a de 1600 pog. A parkin
claca^ilor
$i

Are o populate de 223

milil,

fa-

sau 992 suflete, din

carl

96 contribuabill; 1 coala, frecuentata de 41 elevl; 4 bisericl,

pe linga agriculmal ocupa cu comerciul ?indrilel, pe care o cumpara de la comunele Closani, Orze^ti $1
Locuitoril,
ture, se

deservite de 2 preofi

Marese^ti
care
$i

?i

transports
vinzare

cu
la

cintarep.

caru^e spre
?i

frafilor Paciurea.

Locuitoril
gurl,

poseda
bol,

30 plu1

Severin

Strehaia.

Lemnul
girn^a.

ce

predomina este
o suprafa{a de
locuitorilor

70 care cu
275
oi,

caruja

cu cal; 396 vite mari cornute,

El poseda: 77 plugurl, 123 care cu bol, 20 caru^e cu cal;

Vil sunt pe

22

cal,

72 capre,
10 stupl.

228

200 de
Prin

stupl.

45 Pgclaca$I.

9*

apartfn

porcl, 2 bivoll;

comuna
-

tree
-

$osele
-

Comerciul se face de 4 persoane.

Livezile de prunl au o intin-

de Arama verin $i Baia de Arama

Baia
-

Negoe^ti
-

SePa-

dere de 25 pog. In comuna se

$i

Budgetul comunei e
afla

la veni-

de^ul
linga

Tismana Tirgul
-

Jiu 4

Pe
inca

un cizmar

turl

de 965
lei.

lei,

iar la cheltuell,

acestea
:

mai

sunt

un timplar. Se gasesc in comuna 2

In ziua

de 952
cir-

2 osele

una care se desparte

Riul Cilnicul strabate comuna,

in

din $oseaua Baia-de-Arama-Tir

gul-Jiu
?i

ciutni.

care se mal

gase?te

23

merge prin

satul Pa?i

de Duminica-Mare se

fintinl.

de$ul
sani
;

la

Vaeni, Orde^ti

Clo-

fine aci bilciu anual.

Comunica^ia se face prin 0sele vecinale, care

in

iar

a doua, despar^indu-se

Pe caleajude{eana Amaradia
Craiova, locuitoril se due la
ra$ul Craiova
o-

pun comuna
S.-V.

din $oseaua Baia-de-Arama-Severin,la locul numit Gura-Cheel,

trece

comunicafie
spre S.-E.

spre

cu

unde desfac proVocna, ce

kil.

Albeni, spre N.-V. cu

$i

Prigoria

prin

satele

Camue^ti
spre

$i

ductele.

cu

Poiana-Seciu

Glogova,
haia.

mergind

Stre-

Calea comunala

rile.

merge spre

Balta, strabate co-

Pe
vaile

teritoriul

Negoe^tilor, pe

Budgetul comunei e
turi

la veni-

muna pe
Mai
$i

o intindere de 3

de linga dealul Cornell,

zice ca odinioara ar

sunt: doua $osele

veci-

sunt carbunl de pamint.

nale pe o intindere de
trei

i*/a kil.

Se

fi

lo-

de 1408 lei, iar la cheltuell, de 1 08 1 lei. 1 806 vite marl cornute, Vite
:

una ce duce pe valea Amaradia la Adincata una ce duce la Godeni $i alta ce duce la Plo$tina, din com. Godeni. Budgetul comunei e la venipoteel:
turi

cuit aci Tatarl,

sadind

$i

vie,

102

cal,

1500

ol,

100 rima-

numita Viea-Tatarasca.

torl i

200 capre.
istoric in aceasta
(v.
a.
n.).

Loc
Negoeti, com.
hedin^i,
kil.

comuna
sau de

rur., in jud.

Mc-

este Pade?ul

plaiul

Closani,

de 3025,34 lei i tueli, de 2972,16 lei.

la

chel-

Vite cornute 576, cal 44, ol 857, porcl 213, capre 53.

de ora^ul PadeSe compune din satele Camue^ti, $ul, Apa-Neagra ?i avind mal multe mahalale. E situata pe Valea-Motrulul. Are o populate de 2000 su:

55 Turnul-Severin.

la

Este udata
riul

in lungul

Motrul.
la

Se margine^te:
Gorj
;

E. cu jud.

la S.,

cu comunele Glo;

gova i Comane$ti la V., cu com. urb. Baia-de-Arama iar Orze^ti $i Sola N., cu com.
;

Negoeti, com.

rur.,

pi.

Amai

flete,

din carl 307 contribuabill,

;

hodolul, din

jude^ul Gorj.

radia, jud. Gorj, la S.

comunei
?i

locuind in 625 case

2

5 bisericl:

Mahalale

sunt

Bratiloveni,

Benge$ti, a$ezata pe Valea-Cil|

sunt

in

satul Padeul,
i
1

in

Balane?ti, Pora^ti, Paiu^e^ti, Hil-

niculul,

pe dealul

Negoe^ti

satul Negoe?ti
| |

in

catunul

dani, a-Bobie^tilor, a-Spinenilor

$i

pe Valea-Curvel.

Camue^ti, deservite de 3 preo^I

3

a-Ularilor.

Se compune din

ratune
$i

'

Negoeti, Calugareasca

Jo^oi.
hect.,

Are o suprafafa de 700

mate
din

una in satul Padc$ul $i a doua in com. rur. Negoe^ti, conduse de 2 in$i

5 cintarejl

scoale,

Dealurl mai principale sunt: Dealul-Mare,

Magura,

Coasta-

Motrulul, Dealul-Spinenilor, acoperit cu

-

din care 500 proprietare^tT, for-

va^atorl

$i

frecuentate: cea din

clevT, iar

vil

?i

poml

roditorl,

260 hect.

vil,

247

Pade$ul de 40

cea din

Dealul Licarefilor,

Dealul - Bo-

Digitized by

V^OOQlC

NEGOE$TI

480

NEGOE^TI
Are o populate de 77 familii, sau 316 suflete, din carl 82 contribuabill
;

biestilor,

Cuca, Plesa,
si

$usara,

Comerciul se exercita de 4
circiumarl.

Brusturi, Ziua

Leordisul.

Dintre cimpil sunt:

Padesului, Plabaia
si

CimpulValea-

Budgetul
niturl
tuell,

$usara.

Vai
,

Valea-Motrului,

comunel e la ve?i de 6220,59 a cne 'de 4331,30 lei.

o scoala, frecuentata

Mare

Valea-Moragilor.
si

Sta in
ptetrite

legatura

prin
:

sosele
Pioesti,
$i

Aninoasa Samanilor si eel de

Piraie:

OgasulCracul

cu comunele

de 41 elevl; o biserica, deservita de 2 preofl si 1 cintaref. Locuitoril sunt impamintenitf dupa legea rurala din 1864. ET
bof,
cat,

la

Popesti, Tirgsorul- Vechiu

Tir-

luI-Burchi.

gusorul-Nou,
se gaseste piatra
etc.

Strejnicul,

irna,

poseda: 12 plugurf, 27 care cu 133 vite marl cornute, 7

72
01
^i

In

comunS

?i

85 rimatorl.
(a

bun& pentru fabricarea varulul si facerea pietrelor de inoara.

Pamintul comunel e
vind

ses,

a-

Ape

drumuri

se

vedea
fintini.

numal o movila, numita

linga riul

com. Negoe^ti).
In catun se gasesc
1 1

Gorganul,

Prahova,

Negoeti, com.
pi.

rur., jud.

Prahova,

fecuta, se zice,

de Tatarl.
Prahova,
co-

Tirgsorul, situata

pe

mar-

AfarS de

riul

Negoeti,
com.
S.-E.
rur.

sat,

facind

parte din
pi.

ginea apel

Leaotul
10
la
kil.

si

a riului

muna mai
Viisoara,

udata

de
si

girlele

Aprozi-Negoe^ti,
jud.
Ilfov,

Prahova,
judetulul

la
si

de capicala
de a
plasel.

Budurosul

Leaotul

Negoesti,

situat

la

kil.

(Iazul Moruzzi).

de

Bucure^ti,

pe

malul

Se compune
Negoesti sau
neaua,
Piatra
si

din 4

catune:
Zalia-

Se margineste cu comunele
Pioesti,

sting al riulut Arge^ul. Prin mijlocul satului

Branistea,

Strejnicul,

Tirgsorulsi

trece

?oseaua

ju-

tejarul

sau

Vechiu, Popesti, Brazi

tarani.

Ta-

de^eana Bucure?ti-01tenita. Spre

E.,

Gdvana, avind o populate

de
si

curge valea Aprozi. Aceasta

taie

940
7

locuitorl,

in

car!

intra

vale

oseaua unde este

familil

de

iganl, locuind in

Negoeti,
Arges,

sat,

cu

90 loc, jud.
parte

pod.

225 case.

pi.

Pitesti, facind

Sunt 171 contribuabili. Are tret bisericl: una la Negoesti (Braniste), fondata la 1 834,

din com. rur. Poiana-Laculul.

Se intinde pe o suprafa^a de 2500 hect.

Proprietatea aparjine statului,

Negoe^ti,

sat, in jud.

Bacau,

pi.

care cultiva

prin

arenda^i! sai
hect.

a doua
1888,
si

la tejarul,

fondata in

Trotusul, com. Caiu^ul, situat pe

i860 hect.

(200

sterpe,

a treia
anul
2

la

Zahanaua,
1,

dreapta Trotusulul, mai sus de

satul Girbovanul
ferate
si
si

40

hect. izlaz,

400

hect. padure).

fondata in
vite

181

deserinfiin-

si

in stinga cael

Are
flete
;

o populate de
1

350
;

su-

de
1

preop; o scoala,

soselel

ata la

890, al c&rei local s'a con-

kil.

Adjud Ocna, la 200 m. de satul Ca

moara cu aburl
1

ma
1

sina

de treerat cu aburi;

he-

struit din fondurile proprietarulul,

iuful.

lesteu;
rica,

pod
1

statator; o biseS-^if

N. N. Turnescu

si

care e
si

Are o populate de 245 su

flete
;

cu hramul

Voevozl,
?i

frecuentata de 43
fete.

baep

22

o biserica, cladita de lo

deservita de
tare^T,

preot

cin-

cuitorl, cu ajutorul preotulul

An
si

care s'a zidit de Mateiu?i

Locuitoril se ocupa

cu agri-

drel, la 1805, deservita

tare^f;

de

2 cin-

Basarab
na, la

so^ia sa

Elena DoamArge^ul,

cultura
si

si

cultura zarzavaturilor,

2 circiuml; 2 morl

1643. Biserica e a^ezata

al riului

s'au

impropietarit, in
la

numSr
li

piua de batut sucmane.

pe malul sting
resti-Olteni^a

de 130,
dat 515
cal
si

1864,

cind

s'au

Vite sunt:

3
si

cal,

129 vite

linga soseaua judefeana

;

Bucu-

Ei poseda: 50 443 bol, 220 vacT, 191 01 si 338 porci. Toata comuna se intinde pe
hect.
lepe,

marl cornute

34 porci.
jud.
Dolj,
pi.

a fost manastire
;

de calugari^e

in

1884 s'a
i

trezT

Negoeti,

sat,

in

cut de la stat la com.

asta
el,

o suprafa^a de 2500 hect., din

cart 1500 hect. p&tnint arabil; 300 hect. fine^e; 75 hect. izlaz; 25 hect. loc sterp; 600 hect.

Amaradia, com. Negoesti, rese din^a primariel. VezT com. Negoesti.

se intre^ine cu spesele

adin-

ministrindu-se
grijitor.

de un preot
se face de 6

Comerciul

cir-

Negoesti,
esti,

eft tun,

al

com. Nego-

ciumari

si

hangiu.
vitelor

p&dure.

jud. Gorj, pi.

Amaradia,
si

si-

Numarul
319
si

marl e de
2292.

Se

cultiva gindacil

de mStase.

tuat pe Dealul-Negoestilor

la

al celor

mid de

StupT cu albine sunt 150.

E. comunel.

In timpul rezbelulul din 1877,

Digitized by

LiOOQ IC

NKt;<JKSTI

4SI

NK(iOIUL

divizia IV-a,

comandata de

d-1
a-

de com. Aprozi-Negoesti, plasa

Negoesti, jad. Ilfov.

Negoiasa,

vale, jud. Vilcea,

com.

general G. Manu, a ocupat

cest sat.

Ciineni, plaiul Cozia.

Negoeti, sat, in jud. Neam{u, pi. de SusMijlocul, com. Talpa.

Negoesti, piidure a statulul, in intindere de 550 hect, pendinte de com. Negoesti, pi. Tirgsorul,
jud. Prahova, formate din
purile: Piatra (250 hect.)
si

Negoioasa,
sinul.

deal, jud. BacSQ, pi.

Trotusul, pe teritoriul com. Ca-

Are o
flete;
1

populafiune de 150

su-

tru-

o biserica, deservita de
1

Ga-

moara de apa. Xumarul vitelor e de 106

dascal;

vanul (300 hect.).

ca-

Negoi^a, vale, in jud. Buz&u, com. Gura-Sara^il, c&tunul Nenciulesti;

incepe din

Brinzeasca

pete.

Negoeti,

vale, izvoreste din

si

Dea-

si

da

in piriul Strata;

pe ma-

lul-Dobricenilor

se varsi pe

lul el

se vd
fi

ruine, carl,

dupa

Negoe^ti, trup de sat, in jud. Neam{u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Dragomiresti.

Negoeti, sau Branitea,
acelasl nume,
pi.

t3rmul sting
in raionul

al

riulul Ot&sdul, plaiul

tradijie ar

ale unulfost schit;

:

com. Barbatesti,

poarta numele de
Negoi^a.

La-Nucii-luI-

Horezul, jud. Vilcea.

sat,

Negoeti-Pota,jtf/, ftcind parte

din com. rur. Budesti,
pi.

Negoiul, com.
pi.

rur.,

jud.

Dolj,

ftcind parte din com. rur. cu

Tirg?orul, jud.

Ne-

Bailesti, la 71
si

kil.
kil.

S.-V.

de

goesti, jud. Ilfov, situat spre E.

Craiova

la

12

de

rese-

Prahova. Aci e re^edin^a com.

de Bjdesti, pe malul sting

riulul

al

dinfa plasel Bailesti.

Situata pe o mica coasta, nu-

Este situat pe loc

ses,

pe mar-

Argesul

si

pe calea jude-

ginea ape! Leaotul. Are o po-

{eana Bucuresti-Oltenifa.

forsi

mita Magura-CirsteT.

pulate de 524 suflete; o biserica, fondata la 1834 de d-na Safta Brincoveanu si reparata
in 1889,

mat din
Posta.

2 trupuri: Negoesti

Se invecineste
Bailesti,
la S.

la

N. cu com.

cu

Dunirea,
si

la

Satul

Posta e legat cu
S., printr'o

Rasosea
niste

E. cu com.

Catanele

la

V.

cu ajutorul locuitorilor. gura

dovanul, spre
vecinala care

cu com. Rastul.

trece prin

Limita
la

liniei

de N. incepe de

Negoeti, fost
riuluT B&dilita,

sat,

la

[pi

locuri smircoase.

com. Lespezi, jud.

Se intinde pe o suprafafi de
775 hect., cu o populate deo,i
locuitorl.

Suceava.

Negoeti,
maradia,

deal, jud. Gorj, pi

A-

D-1
hect.

Gr.
si

Filipescu,

are

750 de
iz-

com
pana
si

Negoesti,

in tin

locuitoril,

25 hect.

zindu-se de la hotarul
Seciurile,
la

Poiana55

Se
laz

cultiva tot terenul afara

c<ltunul Ca-

hect.,
si

rezervate
hect.,

pentru

lugareasa

separind apa Giovia

85

car!

rSmin

de

Cilnicul.

Pe dinsul sunt
vil.

s&-

sterpe.

dite multe

NumSrul
si

vitelor

marl e de 114

merge cu direcfiuneaN.-E.spre S.-V. pana la magura Coteiasul. Limita liniei de S. incepe de la pichetul Galaoana, merge de alungul Dunarel pana la pichetul Catanele, unde se intilne?te cu linia limitel de E. Limita liniei de E. incepe de la magura Coteiasul, merge cu direcfiunea N.-S. pana la pichetul
crlngul Brobin^ariul,

al celor

mid, de 166.

Negoeti, mosie
peste 65000

nelocuita, in jud.

numit Catanele. Limita liniei de V.

incepe

Dimbovita, plaiul Dimbovi^a.

aril

Are

Negoe^ti
ni-),

si

Cenu^ari (Moneparticular^,

padure.

padure

supusa
anul

regimulul

silvic

inca

din

de de de

la cringul Brobinfarul,

merge

la

N.

la S.,

pana

la

pichetul

frontiers Galaoana.

Negoesti, mosie particulars, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Negoesti, apar^inind d-lul Leonida
Paciurea
Inainte
$i

1883, pe mosia mosnenilor Negoesti

si

Terenul
intre carl:

comunel

este

ses,

Cenusari, pendinte de
pi.

prezintind numal cite-va magurl,

com. Aricesti,
Prahova.

Podgoria, jud.

magura Zavelca, masi

locuitorilor
in

clacasl.

gura Coteiasul
stel.

Magura-Cir-

aparfinea

intregime

riposatulul

Corntyoiu Br3iloiu.

Negoia,

balta,

in

partea de

E.

Este udata
ce se scurge

de
si

girla

Urtyi,

a comunel Salageni, pi. Podoleni,

din bal^ile
se

depe
in

Negoeti, padure a statulul, in intindere de 325 hect., pendinte

jud. Falciu,
hect.

in

suprafa^a de 3

mosia Rastul

varsa

Dunare, prin girla

numita

Zi-

Digitized by

LiOOQ IC

NEGOIUL
de pe comuna
Catanele.

48U

NEGOMIRUL
afla

toca,
la

Catanele,
In
girla
girla

Pe marginea Dunarel se
de 440
hect., acoperit

plasel

?i

a comunel; se intinde
:

pichetul

ostrovul Galaoana, in intindere

printre piraiele
$i

Valea-LupuluT
la

Uri{i se scurge

pe stinga
punctul
girlel).
:

cu padurl,

Valea-Lunga, afluente alepiTai^a-figanca

;

Padureanul,

la

numit
Renea,

aparfinind statuluT, care o da in

riulul

N. are

Intinsura (cotul
Balfile

exploatare din zece in zece anl.

o prelungire,

Dealul-^tubeilor

sunt

balta

O
pe
d-lul

moar& de aburl se gase$te

mo$ia
Negoiul,
aparfinind

la S., se une?te, in virful

lia

Alma-

care prin girla Urifi, se scurge

in

(370 m.), cu dealul Jiganca;

din plasd.
jude{,

Dunare; Cotlova, care prin girla Porumbul se scurge in balta Renea Lunga, Sacata, care strabat teritoriul comuneT, $i se
;

V. M. TeodorovicI.

e unul din cele mai inalte dea2

lurl
i
;

MeseriasI sunt:
lemnarl,
1

4
si

fterarl,
I

avind

cojocar

cizmar.

Stine se gasesc pe mo$ia Negoiul,

405 m. inalfime e t&at de drumurile comunale Greci-Taifa $i

Jijila
-

intind

de

la

com. Rastul lacodateaza de

Urifi,

producind brinz buna.

Balabancea

acoperit

in

muna Catanele. Comuna Negoiul

si

Prin

comuna sunt urme de

ce

zi-

cea mai mare parte cu

seculare
$i

padurt

durl vechl.

nepatrunse.

mult cind purta numele de

era situata pe grind.

Calea comunalS
Calafat
si

duce

la

trece prin com.

are

Negoiul, mosie
in intindere

particular^,

jud.

Pe

la

anul

1790,

din

cauza

in

toata intinderea el o lungime

kil.
;

Dolj, pi. Baile?ti,

com. Negoiul,

inundarilor dese la care era ex-

de 67

o alta cale comunala

de 6415 pog.

A-

pusa com.
cuitoril

Urfyi, s'au

mutat
la

lo-

vecinala duce la Baile^ti, avind

o lungime de 24
kil.

partfne parte d-lul V. M. TeodorovicI,

cu

casele lor

tirla

(conacul) lul
afla azl

Neagoe, unde se

goe)

comuna $i de la el (Neacomuna s'a numit Negoiul.

Sunt 6 circiuml $i o bacanie. Budgetul comunel e la venide 3733,90 lei $i tuell, de 3222,14 lei.
turl
la

aducind un venit anual. de 59000 lei $i parte locuito-

rilor improprietarifl

dupa legea
le

chel-

rurala din

1864, carora

adulei.

C&tunul de re?edin^a este Negoiul.

ce un venit anual de 25000

si

Vite cornute 196, ol

suSf.

capre

In trecut apar^inea

Principelul

Are o populate de 1397

flete;

98, porcl 41, cal 12.

Milo? ObrenovicI al Serbiei. Pe

partea d-lul V. M. TeodorovicI

o biserica, cu hramul

Nicolae, zidita la 1816 de Hagi

Negoiul,
le?ti,

sat, jud.

Dolj, pi.

Bai-

se gase^te o

moara de
$i

aburi.

Enu^I, fost proprietor

al

mo^iel

com.

Negoiul,

re^edin^a

Negoiul,
o{I $i

deservita de doi precintarefi;

primariel.

VezI com. Negoiul.

Negomirul,
margine$te:

com. rur.
pi.

sat,

in

doi

$coal&

jud. Mehedin^i,

VSilor.

Se

mixta, ce funcfioneaza de la 1 882,

frecuentata
fete.

de 68

baetf

$i

Negoiul, balttl, situata la S. comunel cu acela^I nume, pi. Bailed, jud. Dolj,
in

la E.,

cu comuna
cu

Raci
te$ti

la
?i

S.,

cu

com. Dragola la
i

apropierede

CorbSile;
?i

V.,

Dup3

legea rurala din 1864,

Dunare.

com. Temi^ani

N. cu coValea-cu-

sunt 152 locuitorl imp&minteni^I.

Suprafafa teritoriulul comunel

muna
Negoiul, virf de munte,
vi^tea,
in apro-

Farca$e$ti

Apa
pe

din jud. Gorj. Este situata

de 1072 1 pogoane, din carl: 7415 pogoane arabile, 1200 fieste

piere de frontiera, in plaiul Lojud.

vale, la

68

kil.

de ora^ul

Arge?. Dintr'insul

Turnul-Severin. Satul formeaza

neafa,

300

izlaz,
?i

1806 pogoane
vatra satulul.

purcede Culmea - Comarniculul,

care desparte
valea

comuna cu urmatoarele maha

lale:

loc sterp, bal{I

Argeulul

Voine^ti,

Buze$ti,

Sirbi,

Mosia de pe teritoriul comuneT se nume^te Negoiul din aceasta moie, 6415 pogoane, cu un venit de 59000 lei aparfin d-lul V. M. TeodorovicI, iar 1000 pogoane apar^in locuitorilor improprietari^i dupa legea din 1864; i produce un venit de 25000 lei. In trecut intreaga
:

de valea Topologulul.

Grivei-din-Dos, Grivei-din-Fata,

Are o inatyime de 2547

d'asupra
el

m.

Velicani, Negule$ti, Belgi,

To-

nivelulul M&rii.

Din

poli^a, Ursoaia, Oi$e$ti, Pope^ti,

izvore^te riul Arge?ul.

Mi^codani
te tot

^i

Ursoifa, avind pes-

Negoiul,
pi.

deal,

in

jud.

Tulcea,

1300 locuitorl, din carl 207 contribuabill, locuind in 266

Locuitoril poseda: 40 plugun,

Isaccea, pe teritoriul

comuo
di-

case.

nel

Balabancea

($i
;

al

catunulul
are
la

s&u

f iganca-Tai^a)
brazdind

69 care cu
cal;

bol,

carafe

cu
a-

mo?ie aparfinea PrincipeluT Milo?

rec^iune generala de
S.,

N.

la

150 stupl. Femeile din

ObrenovicI

al Serbiei.

partea

de V.

ceasta

comuna

se

ocupa

pe

Digitized by

LiOOQ IC

NHGOM1RUL
linga cultura cinepel
$i

48a

NEGRAIA
de

$i

inuluT,

pe

el

se
$i

afla plantafii

vii,

Are o populate de 135

milil,

fa-

cu cre?terea gindacilor de maPrin

prunl

padure.

sau 594 suflete, din carl

in

tase.

169 contribuabill, locuind

137

comuna
la
;

trece

$oseaua
ju-

Nego^ina, (Plopeni, Zarneasca), c&tun, al com. Cane?ti, jud.

case o biserica de lemn, cu hra;

ce

duce

com.

Raci din

deful Gorj

mat sunt 2 $osele

comunica^ie
cu
Dragote$ti

Buzau, cu 420 locuitorl

case.

?i

98

care o pun in

Are

sub-divizia Bondrea.

comunele
?i

Cor&biile,

mul Adormirea Maicil Domnucladita pe la 1763, de 24 calugarf de la schitul ce a fost mal inainte, In-Poiana, in ColuT,

Matisari.

NegOina, munte,
com.
fosile,

in jud.

Buzau,

drul-Manastirei
servita
re{I;
in

?i

care azT e de$i

Sunt tret bisericl, deservite de i preot ?i 3 cintare{i; o coala, condusa de un invafator $i frecuentata de 40 elevT. Budgetul comunei e la venituri de 1748 let; iar la cheltuell, de 1347 lei. Vite: 600 vite mar! cornute, 19 cal, 500 ol $i 370 rimaton. Dealurl ma! principale sunt:
Dealul-MreneT, Poiana-Grinelor,
Piscul-Tocel,
Flore^tilor,

Cane?ti,

cat.

Nego?ina;
?i

de

preot

2 cinta-

confine sare, precum

diferite

o $coala mixta, infiin^ata

mal cu seama psilodonl.

in

1889, condusa
?i

de un inva-

^ator

frecuentata de 29 copil.

NegOina, mope,
$i

jud. Buzau,

Vatra satulul ocupa aproape

14
falci.

com. Cane?ti, catunele Gon{eti

Pirlita,

proprietate a statului,
ri$

Mo?ia e proprietatea

d-lul Be-

pendinte de Episcopie; are 1600

Last, cumparata de la Maria

la

hect, mare parte locurl sterpe

$i

Moruzzi, care o mo^tenise de

Al. Moruzzi.

padurea Nego$ina.
in jud.

Intinderea mo$iei
I

de 223
cultiva?i

Tilva,

Pelina?ita

Negoina, mope,

Buzau,

felcl,

din carl 90

faici

Viea-Mare, DealulBelgi,
al-PiI

com. Cane^ti, proprietatea monenilor Nego?inenI;

hect.,
$i
I

bile,

125 falcl padure

restul

Grivel,
riulul,
i

Velicani,
-

are

1620

neproductiv.
Improprietari^T in 1864 sunt:

Dealul Stanel,

Ursoaia
Valea-

cea mal mare

parte gol

Ursoi^a.

Vai sunt:

sterp, apol izlaz, purine ara-

50

frunta$I,

32 palma?!

$i

co-

Mrenef,

Coteliciul,

Valea

lul
a-

turT, livez! $i

padurea Nego^ina,
hect.

day, stapinind
prajinl.

293

felcT

?i

6
la
(3

Semen, Valea-luI-Bot, Nene,

Fintinel, Velicani,
a-PiriuluI,

cam de 270
'

a
a-

Drumurl principale sunt

Porcului, a PetreT,
SlaveiuluT,

a-Stanef,
$i

NegO^ina,
zau,

plfdure,

in

jud. Bu-

Ciumule^ti (2
kil.)
si

kil.),

la
(i
1

Ude^ti
/*

Detunatele
in lungul

Ur-

sula.

'

com. Cane^ti, proprietate a statuluT, pe mosia Negoina;

are

la

Ioneasa

kil.).

In 1803,

Negote?ti a Spata-

Este udata

sau de

446
:

apa pe

Jilfulul,

in

care

se varsa,
ur-

trupurl

consta din 3 Dilma, Badiloaia $i Cahect.,

$i

rului Ba^ota,

avea 34
lei

liuzT,

carl

plateau bir 820

anual.

teritoriul acesteT
:

comune,
-

lugarelul.

matoarele piraie
Bot,
Buzefi,

Matca-Vaii-luiSirbilor,
I

Negotetilor (Dealul-),

deal,\>t

Oga$ul

Negoinei (Valea-),
goina.
cea.

vale, in jud.
cat.
$i

care este aezat

la$I

satul

cu ace-

Valea-Mrenel,
a Fintinei,
a-Stanel,

Velicani,

Nene,
I 1

Buzau, com. Cane?ti,

NeMir-

nume, jud. Suceava.

in

a-ParuluI,
a-SiaveiuluT,

a-Petrel,

Se mai nume^te

DetunaI

VezT MirciT

(Izvorul-).

Negovani, mahala
Samarine?ti,
in
in-

com.

rur.

tele i Ursoifa.

pi. Motrul-d.-s.,

jud.

comune! se afla carbunl de pamint in 6 locurT ?i anume: in Valea-Mrenel, in

teritoriul

Pe

Negoteilor (Valea-),
jud.
I
1

vale,
;

Mehedin^i.

Buzau,

com.

Calvini

cepe din muntele

scurge
in riul

Tei$ul

?i

se

Negovanul,
vraci
;

munte,

in jud. Gorj,

Viea-Mare, in Valea-Grivel,
licani
rile
$i

Ve

Bisca Chiojdulul.

plaiul Novaci, la

N. com. Poloal

in

Ursoaia,

in

dealu-

formeaza malul sting

despre E.
deal, se intinde din

NegOteti,
se

sat,

numit
$i

in

partea

apel Olte^ulul.

S.-V. Poiana,

care mal tnainte

Negomirul,
spre S.-V.,
rul,
$i

numea Negute$ti, pe mo?ia cu

Negoveneasa,
Pirvul-Ro$u,

balta, linga satul

din com.

Negomicom.

acela$I

pendinte de jud. Mehedinfi,

in

nume, jud. Suceava, com. Ciumule$ti. E a$ezat pe coastele

Cuco^eni,
al

pi.

Cotmeana,

jud.

Arge$. Confine pete.

se termina

hotarul

dealurilor

Tatareni,

Farca$e?ti,

jud.

Gorj, pi. Jiul;

Codrul

$i

Manastirei.

Negraia, mahala, com.

rur.

Ro-

65237. Marti* Dicfionar (itogradc.

62
Vol.

IV.

Digitized by

Google

NEGRAIA

484

NEGKEl

(L)EALUL-)

esti,

plasa Cerna-d.-s.,

jude^ul

preunS. cu mosiile Zilistea-Trestieni si Sasilor, are

plasa

Gilortului,

izvoreste
la

din

Vilcea.

o intindere
cart

com. Licuriciul, de
MireT,

M&gurala

Negraia,

deal,

jud.

Vilcea, pi.

de 1246 hect., hect. pSdure si

mint cultivabil
si

din

1046

curge

de

la

N.

S,

Cernad.-s., com. Coeni.

200 hect. pflne^e. Se alef

str&b&tind
si

Negreni

si

comunele Frumusei se vars& in Amara-

rendeazS cu 8421

anual.

dia, la

com. Hurezani-d.-s., unde

'1

Negrai, mat inainte Piscul, com.

rur., jud.
la

Acest munte
schimb,
isc&lit&

si

Piciorul-Cii-

reteaza* CuImea-Dealului-cu-PerT.

Arges,

pi.

G<ilsesti,

nelui au fost date prin cartea

la

15

kil.

de com.
Pitesti.

rur. Costesti,
si

de 24 OctomIoa-

fdrmurile
par
cu

sunt ripoase pe
pSr^!
dis-

alocurea, iar in alte

desavirsire.

resedin^a sub-prefecture!,

la

brie 1818,

de Arhimandritul

L^rgimea
tre-

52

kil.

de

Se compune
Romanafi, cu
locuitorf,

chim, m&n&stirel M&rgineni, luind

in

variazi intre

13

m., iar

din Aduna^i (Aduna^i-Negrasi),

Negrasi (Piscul)
o populate de

si

schimb muntele Piatra-Ars. AceastS carte de schimb a

jude a jude^uluT Prahova* de
delimitarea

cerea peste dinsul se face prin

vadurf

si

pe podurT,
in

din

care

1080

fost prezentata cinstitel

2 se gisesc
iar
1

com. Negreni,

din carl 230 contribuabilT.

c&toril
pri-

in

com. Frumusei.
vale,
in

Are o bisericS o scoalS mary ruralS; 4 circiumi.

;

cuviosul Paisie, Stari^ul Sinael,

cind

cu

hotarelor
Fili-

Negreana,
pi.

jud.

Gorj,

Budgetul com.

e la veniturl
cheltuelT,

mun^ilor marelul Postelnic

pescu.

Gilortul;

de 2027
21 13
lei.

lei

si

la

de

piriuluf

d& scurgere apelor cu acelasl nume; este

si

format^ din Dealul-Negreni

Negrai^a, piria,

jud. Vilcea, pi.

Dealul-cu-PerT, numit

si

Dealul

Negrai,
l&sesti,

sat, jud.

Arges,

pi.

G&-

Cerna-d.-s.,

com. Coeni.

Scrdef; are o intindere de a

fecind

parte

din

com.
bi-

proape 21

kil.;

lrgirnea-T
si

va
m.;

rur.

cu acelasl nume. Are o

Negrea,

sat desjiinfat, in Valea-

riaza

intre

1000

1500

sericS, cu

hramul

Sf.

Teodor,
si
1

GeruluT, jud. Tecuciu,

comuna
de
pro-

deservitS.
taref.

de

2 preo{!

cin-

Calma^iiul.

fost infiin^at

pe aceastS vale se afla" situate comunele: Frumusei, Negreni

si

Costache Negri, care era

prietarul

Licuriciul.

mosiei.

F&cea
si

parte

Negrai, ma!
G&lsesti,

inainte Piscul, sat,

pi.

din com. Liesti, avind

seric&

bi-

Negreasca,

mosie, in jud. Buz&u,

ct.

cu 800 locuitori, jud. Arges,

resedinfa com. rur.

pe apa cu acelasl nume.

Negrasi.

adusi din satul Liesti, din locul numit Gura-Birladulul.

com. Simileasca,

Odaia-Ba

nului, proprietate a statului, pen

Unde a

fost satul

si

biserica,
cit

dinte de Banul; are

620
si

hect.,

nu se mal vede ast&zl de

mai

toate

arabile

p&durea

Negraul, mahala,
sul, jud.

f&cind parte
pi.

o cruce; alSturl de ea este un

loc izolat,

$tuculeasa.

din com. rur. Tesila,

Pele-

numit Cerdacul, unde

lul

Prahova.

situate la

era casa

Costache

Negri

Negreasca, vechia numire

siei

a mo
coin.

poalele

munteluT Negrasul, de

ast&zT in aceste locur! nu sunt

Cotorca, jud. Buz&fi,

unde curg maT multe izvoare de ap& minerals.

de

cit 2

case proprietatea mos-

Cotorca.

tenirel

Tache Anastasiu.

Negreasca, numire
Negrasul,
piriii,

ce purta

;/;/

izvoreste

de

la

Negrea, numire data de

ton
mosiei
Slobozia
-

locui-

trup din mosia

Mitropoliel, pc
si

N. com. Tesila,
se vars& in
lul sting,

pi. Pelesul,

jud.
si

Negrea,

care se afl& orasul

domeniul

Prahova; curge spre S.-V.

riul

Doftana, pe maraionul

unde a fost satul cu acelasT nume, com. C&lm&tuiul, jud.

Tecuciu.

Alexandria, jud. Teleorman.

tot in

comu

Negreasca,
z&u,

piriias, in jud.

Bu

nei Tesila.

com. Simileasca;

izvoreste

Negrea-Potirnichea-Cocora,

din p&durea Frasinul, primeste

Negrasul (Muntele-),
Civile

mosie,

mosie particular^, de 1430 hect.,

in jud.

viroaga Strimba, ud&

comuna
riul Cal-

proprietate a Eforiel Spitalelor

Covurluiu,

pi.

Siretul,

Maxenul

si

se vars& in

din Bucuresti, fost pen-

com. Minjina.

ma^uiul la

comuna

Albesti.

dinte de ra&n&stirea Sinaia, com.

Tesila, jud. Prahova,
care, im-

Negreana,

pirin,

in

jud.

Gorj,

Negrei (Dealul-),

deal,

se

in-

Digitized by

V^OOQlC

NEGREl (VALEA-)
tinde in partea de S.-E. a
tulul Munteni-d.-j.,
pi.

485

NEGRENI
180 bol, 65 vac!, 1320

sa-

Dealurile principale sunt Dea:

ca!,

o!,

Crasna,

lul-Negrenilor spre V.

si

Dea-

43 porcl.

jud. Vasluiu
dis

formeaza un poe situat

lul-Gilcestilor la E.; eel d'intiiu

Comuna

se intinde pe o su-

pe a

carui coasta

o desparte de albia Gilortulul,

iar

prafa^a de 1875 hect.

satul Munteni.

eel

d'al

doilea

de
a

Ama-

Comerciul se
ciumar!.

face

de 4

cir-

radia.

Negrei (Valea-),
com. Osesti,
pi.

vale

si

piritt,

In partea

de E.

comune!
1

Veniturile

si

cheltuelile
le!

co-

izvore^te din fundul Vael-Negre,

este lacul Bag&ul, care acopera

Stemnicul, jud.
si,

o suprafa^a de aproape

hect.

Vasluiu, curgespre S.

unindu-

de 2745,83. Sunt doua sosele: una nationals, care inlesneste comunicatia

munale, sunt de

se cu piriul Helesteul, la locul

n limit
piriul
riul

Durducul,
Osesti.

se

varsa

in

Negreni, com. rur., jud. Olt, Vedea-d.-j., compusa din 2

tune: Negreni
si

pi.

spre Slatina

si

Pitesti

si

ca-

Stemnicul, tot pe

terito-

Chifeasca.

a doua comunala, care o pune in comunica^ie la N. cu com.

$uica
si

com.

E situata pe valea
la
kil.

Negrisoara,

la S.

cu com.

Birci.

Negreni, com.
pi.

rur.,

jud.

Gorj,

si

de capitala judefulul 24 la 6 kil. de Tatulesti, rese;

Tot

teritoriul

comune! spre

E. este un cimp intins.

Gilortul, la S.
si

musei

de com. Frupe aceeas! vale (Nedin

si

dinfa plase!

are

populate

E
lu!,

udata de valea Negrisoara,

de333

famili!,

sau 1600 suflete,

in care

dau

valcelele:

Ho tar uFaE.

greana).

din car! 360 contribuabil!, locucatunele:

Berbeculu!,
in

Gropilor,

Se

compune
situata

ind in 320 case.

gulul, toate

partea de

Negreni, Baleasa

Hainan.

Sunt
greni
si

3 bisericl,

(doua

in

Ne-

Scoar^a, Neam^ulul, Gura-Vail,

Parului
si

valcele,
piriului fa{a

pe ses, coasta si pe ambele {armur! ale Negreana si are o supra-

una in Chi^easca). Cele din Negreni sunt fondate, una

in

Isaroaia, la V.

Pe valea

Negrisoara curge apa cu acelas!

and 1843

si

reparatain 1881,

nume,

in direc^ia N.-S.

de 1382 hect., din car!: 280 hect. padure, 490 hect. arabile,
vie,
1 1

avind de ctitor! pe Diaconul Ion

Cucu, Preotul Nicolae, Ion Ne-

Negreni, com.
pi.

rur., jud. Vlasca,

552 hect.

fine^e,
si

42

hect. livez!

37 hect. prun! si

greanu

si

atyil,

a doua

in

anul

Glavaciocul,

compusa din caNegreni-

1872, avind de ctitor! pe Preotul

C. Alexandrescu, Diaconul Ni-

tunele:
d.-j. si

Negreni-d.-s.,

hect. izlaz.

Osebi^i-Negreni.

E situata

Are o populate de 243

milil,

fa-

colae Floru

sau 925 suflete, din cari

137 contribuabill; 2 bisericl, deservite

reflf;
1

de

preot

si

cinta-

Cea din Chifeasca s'a zidit la i88ide Preotul C. Stoicanescu, Gheorghe Cojocaru, Radu Pielaru si atyil.
si atyil.

la

extremitatea N.-V. ajudefulu!

Teleorman, pe partea stinga a apei Cleni^a, la 82 kil. de Giurgiu,

la
\3l

37

kil.

de Obedeni, resedinde Bucuresti si la 40 drumulu! de fer

su-

scoala,

frecuentati

de

Sunt deservite de

3 preo{i.

plase! Glavaciocul-Neajlovul,

35 elevi.

Are o
71 copil.

scoala, frecuentatS

de
fost

la

72

kil.

Paminturile cele ma! bune pentru cultura

kil.

de

stasia

sunt numal pe vale

si

Ma!

inainte,
si

comuna a
si

Titu.

pe coaste sunt pometur!

Locuitorii sunt

vil.

pe dealuri

vilcele

ma!

in

Are o populate de 1288

flete,

mosnen!.

El

urma

s'a

asezat pe Valea-Ne-

din car! 240 contribuabil!.

constitue singura o

poseda: 46 plugurl, 75 care cu bol, 3 caru^e cu cal; 453 vite

mar! cornute, 18 62 capre
si

grisoarel.

Locuitorii sunt ma! to{! mosnen!.

Catunul Chtyeasca se mai nu-

Comuna
d.-j.

ca!, 778 266 rimatorl. Budgetul e la venitur! de

o!,

meste

si

Ma{ul.

parohie cu numele de Negreni-

MeseriasI sunt: 4 cizmarl, 6

le!

Are:

biserica, facuti

la

cojocari, 3 dulgher!si 2 zidarl.

1525, ban! 85,

iar la cheltuel!

El desfac produsul munce! lor

la Slatina si

de

lei

1375, ban! 58.

se

Pitesti.

1863 de locuitor!, cu hramul AdormireaMaicelDomnulu!, deservita de un preot si 2 cintire{! o scoala mixta cu 4 clase, condusa de un invafator si frecuentata de 23 bae{! si 3 fete. Budgetul comune! e la ve;

Comunicatia in Negreni
face prin

Locuitori! sunt mosnen!, afara

soseaua jude{eanaPe-

de 75
tatea

famili!,

cari s'au impro-

tresti-d.-s.-Craiova ce trece prin

prietarit la

1864,

pe

proprie-

comuna.
In

Doamnel Maria T. Or&li

comuna
19

se gasesc: 14 pu-

sanu, din care

hect. ET

s'au dat

188
10

{ur! si

fin tin!.

poseda: 20 lepe,

de 3485 de 2487 lei.

nitur!

le! si la cheltuel!,

Digitized by

Google

NEGRENI

486

NEGRE$Tf
cu o suprafa^a de
i

Negreni,

cdtun, de re$edin{a, al comunei cu acela?t nume, jud. Gorj, se intinde pe o suprafafa de 476 hect., dintre carl: 100

Comerciul se face de 3 hangii.

$ani,

781
fa-

hect.

o populate de

10

Negreni,
com.

sat,

fcicind

parte

din
pi.

milif,

sau 48 suflete.
tru-

rur.

cu acela^I nume,

Mo^ia e formata din doua

purl, din care

hect. p&dure, 180 hect. arabile,

Vedea-d.-j., jud. Olt.

Are o
in

po2
$i

o parte o st&pinea
o parte Co^teanu.
$i

170 hect.
12
livezT.

finefe,

10

hect. vie,

pulafiune de 1265 locuitorl;

biseritif,

Negrescu,
Vite:
$i
1 1

iar

una fondata
1

1843

14 bot

vac!,

cai

Are o populate de 80
milil,

fa-

reparata la

88

a doua fon-

porci.

sau 265

suflete, din carl

;

data

la

1872.

J7 contribuabili 1 biserica de lemn, refacuta de locuitorl in

anul 1889, deservita de
$i
1
I

Negre^ti, com. rur.

$i

re$edin{a

Negreni,
com.
jud.

sat,

facind

parte din

pia^el, pi.
luiu,
luiii,

Fundurile, jud. Vaskil.

preot

rur. Mihae$ti, pi. Oltul-d.-s.,

la

32

de ora$ul Vas$i

cintare{.

Locuitoril

sunt

mo^nenl. Ei

Are o populate de 254 locuitorl. Cade in partea

Vilcea.

situata

de o parte

de

alta a riului Birladul, care

straei
$i

poseda: 13 plugurT, 28 care cu boT, 1 c&ru$ cu cat, 133 vite

de N. a com.

P'aci trece calea

$i

bate in toata intinderea

ferata Piatra-Rimnicul

$oseaua

de-a stinga piriulul Rebricea.

marl cornute, 8

caf,

228

01,

22

nafionaia Rimnicul-Riul-Vaduluf.

Este formata din satele

Ne-

capre, 74 rimaton.

E
:

situat la

V*

kil-

de catunul

gre?ti (Tirgu^or), Negre^ti (sat),

In c&tun se gasesc
$i

6 pu$uri

Mihae^ti, unde e coala.

Valea-Mare
a-

$i

Cazane$ti,
hect.

pe o
i

fintint.

suprafa^a de 4627

cu

Negreni,

deal, in jud.

Gorj,

Negreni,
com.

sat,

facind

parte

din
pi.

par^inind
direc^ia

com.
N.-S.,

rur.

Piscani-Negreni,

Are incepind de la
Licuriciul.

o populate de 577 familtf, sau 2862 suflete, din carl 277 contribuabili.

Riul-Doamnel, jud. Muscel. Valea-Catii separa acest c&tun

culmea Magura-Muerei, este

E.
$i
$i

cola

de

prins intre Valea-Licuriciulu!

Pe teritoriul com. se afla o padure cam de 1000 hect.

i

Piscani,

cu

care

formeaza co-

valea Hurezani-d.-s., la V.,

in

muna

Piscani-Negreni.

se termina

Valea-Amara-

Are 2 coll, una de bae$F, a doua de fete; 3 bisericl;

Comerciul se face de 86
per-

E
luT

situat

pe malul sting

al riu-

dieT.

3 mori.

Doamna,

la poalele dealului

Piscani.

Aci este re?edin(a com.

lo-

Negreni,
Negreni,
Olt,
vie.

deal,

in

raionul

com.

soane.
Vite: 1443 vite marl cornute,

Are o populate de 515

cuitorl; o biserica, deservita
1

pi. Vedea-d.-j.,

jude^ul

de

pe care se cultiva 8 hect.

119

preot

dascal;

moara

cai, 1746 100 rimatorl.

ol,

46 capre
300
la

$i

$i

o piu&.

Locuitoril poseda

stupl

Pana la 1851, cSt. Negreni forma singur o comuna, avindu-$f primaria

bita.
fi

Negreni-de-Jos, de com. Negreni,

cul,

cdtun, pendinte
pi.

cu albine.

Glavacio-

Budgetul com. e

venitur!

coala
la

deose1840.

jud.

Vlaca,

lipit

cu

Ne-

de 10098

lei

$i

la cheltueli, de

$coala dateaza de
1851,

greni-d.-s.

9490
cdtun, in
jud.

lei.

De

la

unindu-se cu cat.
$i

Tirgu^orul Negre^ti, satul Ne-

Piscani, s'au unit

$coalele, for-

Negreni-de-Sus,
Vla$ca,

gre^ti,

Valea-Mare

$i

Cazane?ti,

mindu-se una singura cu re$edinfa in Piscani.

pendinte de com; Ne-

formeaza un singur trup de moie,

greni, situat in partea

de sus a

Catunul este
spre

udat de

la

E.

com.

$i

lipit cu Negreni-d.-j.

proprietatea

pe o intindere de 4008 hect., prin^ulul N. Gr.

V.

de

girlele:

Chifoaia,
$i

$utu.

Din-Prunil-Zamfirel, Fintinel,
la S.

de

Girla-CatiT, care se varsa

Negreni-Osebiji, sau OsebijiNegreni, cdtun, pendinte de

com. Negreni,
jud. Vla?ca.
pi.

Negreti, tirguor,
Negre?ti,
pi.

in centrul com.

in riul

Doamna, pe malul
satulul

sting.

Glavaciocul,

Funduri, jud. Vas1814, situat pe

riulut
Birladul,

In mijlocul

un

mic

luiu, infiin^at la

platou cu o vedere incintatoare

farmul sting

al

asupra
sSu
lul
$i

diferiteior v3J

din jurul
riu-

care predomina valea

Negrescu, sat, care se mal numea ?i Sili?cani, in partea de

S. a

pe un podi$
milil,

inalt.

Are o populate de
sau 963 suflete.

195

fa-

Doamna.

com. Brateni, jud. Boto-

Digitized by

Google

NEGRE?TI
Este resedinta comunel
piasei.

487

NEGRI

si

Negresjti,
pi.

sat, in

jud.

Neam^u,

Negreti, mahala, jud.

com.
d.-s.
rur.

Vilcea,
Oltul-

Piatra-Muntele, com. Dobreni,

Genuneni,

pi.

Are: o judec&torie de
2

ocol;

situat
lasl

companil de doroban^I; un un medic o moatSl\ 2 scoale, una de bae^I, infiin^atS la 1865, frecuentata de 46 elevl si a doua de fete, tnbiurou-postal
; ;

pe valea piriuiul cu acenume, intre ramura de deal

si

Muncelul
flete,

Negresti.
su "

Are o populate de 1057

o biserica, deservita de
si
1

carl locuesc in 235 case;

preot

fiin^ata. la

1871, frecuentate de
biserica

2 dascctll; o scoala, frecuen-

Negreti, ramura muntoasd, ce se prelungeste pe hotarul dintre com. Dobreni si com. Cracaoani, jud.Neam^ui. In partea de face legatura cu ramura V.,
Muncelul,
si

28 eleve; o

de lemn,

tata

de 76
;

elevl
;

2
1

morl de
fierarie
;

spre N. de aceasta,

ficuta de locuitorl la 1837.

apa

herastrau
si
1

cu

ramura

Cracaul-Negru
boga^i

si

In curtea bisericel se afl o

cladire

olcfrie

rotarie.

Munr/iI-Horaifei,
car.

in cal-

mare de
al

piatra,

neterridicat
inal-

Vite sunt: 178 bol, isovacl,

minata,
p^nel

c&ref

zid

300
84

01,

50

cat,

100 rimatorl

si

la ferestre,

avind o
si

juncT.

cu

Aceste ramurl sunt acoperite padurT intinse de brad,

carl

time

cam de

8 metri
I

o gro-

intre

se gaseste

si

stejar

sime de ma! bine

m.

Negresti, numire
rit-

ce se

da mai
din

de construc$iunI. Negresti, sfoara de mope, in jud. Buzau, com. Pietroasa-d.s.,

proprietate

De a

dreapta
tirg,

riulul Birladul,

inainte satulul Calugari^a

spre V. de

se aria un

com.
jud.
|

Stanza,

pi.

Siretul-d.-s.,

diac numit Iurcesti,

felurtyi

compus

din

Roman.

copad, ce au o desime
fe-

mosnenilor
hect.,

Ne-

de nestr&b&tut.
In tirgusor se mai aria un

redeu

al

comunitet^ei izraelite,
|

o sinagoga
evree^tf.

si

maT multe

scoll
; I

Tirgusorul nu e rescumparat
si

Negresti, sat, in jud. Vasluiu, com. Negresti, pi. Funduri, alSturea de tirgusorul Negresti, in partea de S.-E. Satul e cu mult ma! vechiu de cit tirgul, cSci pe la 1 8 14, cind s'a Infiin^at
tirgusorul, satul Negresti exista.

gresti; are

no

din care

53 padure.

Negresti, mope,

in jud.
pi.

Neam^u,

com Dobreni,
tele.

Piatra-Mun-

locuitoril platesc

bezmin

cit|

Are un
lei.

venit anual de

23774

tra proprietar

pentru locurile ce
I

asezat

pe o

costisa,

de a

ocupct.

stinga riulul Birladul, despSr^it

In

zile

de

sSrbcttorl

se

fac
vite.
j

de tirgusor prin un mic

si

piriias

Negresti,
ramurile
Cuejdiul,

pirifl,

izvoreste dintre
si

insemnate iarmaroace de
Vite
:

avind
si

intindere

926

of,

372 vite marl cornute, 59 cal, 46 capre si 58

j

hect.

familii,

populate sau 668 su flete.

o
afla

de de

225

mun^ilor Muncelul
in

134

com. Dobreni,
;

pi.

Piatra-Muntele, jud. Neam^u cur-

rimatori.

De
208 stupl

a dreapta

riului Birladul,

ge pe o vale ingusta, formata de

acele

Locuitoril poseda

pe $arm, se

o mica mahala

ramurl,

udind satele Po-

cu albine.

compusa din

vr'o 25 familii de

iana Almasulul, Negresti

breni, care e situat

f iganl,
Negreti,
pi.

carl sunt stability

aid de

Doaproape de
si

sat, in jud.

Mehedin^i,
rur.

la

1864;

ma

'nainte locuiau in

imbucatura din dreapta cuplaiul

Ocolul-d.-s.,

com.

Hus-

nicioara.

Are 75
sat,

case.

padurea de pe teritoriul acestel comuni; el se ocupa cu ciubotaria,

Almasul

si

aproape de varsarea

sa pe dreapta piriuiul Cracaul.

etc.

Negreti,
com.

ftcind parte
pi.

din

Acesti figanl sunt improprietaripf

Negre^tilor
inalt,
si

(Dealul - )

deal

rur. Belefi,

Podgoria,

dupa
si

legea

rurala

din

intre

com. Neagra-^arului
Suceava.

jud. Muscel.

Cade

in

partea de

1864

sunt
rob!

descender^! din
al

Sarul-Dornel, jud.

N. a com.

desfiin^atii
lo-

Hatmanulu!
vechiul
Negresti.

Are o populate de 538

cuitorl;
locuitorl.

Nicolae

Mavrocordat,
al

o biserica cladita

de

proprietar

mosiel

Vite sunt:
si

22

cat,

160 vite
si

Girla Circinovul
tea,

valea Len-

marl

cornute,
of.

34

rimatorl

Negri, com. rur., in extremitatea de S. a jud. Roman, la 34 kil. de resedin^a jude^ulul si la 9 kil. de a plasei, pe malul sting
al

se

dup& ce uda cat. Negresti, tmpreuna m centrul luT.

500

riulul

Siretul.

Este asezata
si

Sunt 40 stupi cu

albine.

parte pe ses, parte pe deal

Digitized by

Google

NEGRI

488

NEGRILE?TI

formats din satele: Bradul, Caline$ti,

$i

Negri (Valea-lui-),
Buzau,

vale, in jud.

practice

de c&tre
%\
1

2 circiumari,

Dr&ge$ti,

Migla,

Negri
in

com.
Bisocu^a

Mane?ti;
i

incepe

rotari

morar.
Tecuciu,
in

Ursoaica,

cu

re$edin$a

de

la

se scurge in

satul Caline?ti.

riul Slanicul.
fa-

Negrile^ti, com.
pi.

rur.,]\id.

Are o populate de 274

milil,

Nicore?ti,

situata

valea
capi-

sau 1133 suflete, locuind

;

Negrila,
Tecuciu;

vale,

la

E.

de

satul

Birlazelului, la

17
i

kil.

de

in

294 case
i

biseridf

2 de

Mindre?ti,

com.

Pufeni,

jud.

tala judefului

la

32

kil.

de

lemn
mixta.

una de

zid;

o $coala

formeaza limita intre

?i

a pl$el.
Negrile^ti,

jud. Covurluiu
la veniturl

Tecuciu.
izvore$te de

BudgetuI com. e

Este compusa din 4 catune: Slobozia - Baneasa,

?i

de
lei

lei

33 14,87

$i la

cheltueli,

de

Negrileasa,
sub

piriil,

Slobozia-Corni
pigi-

Slobozia-Tal

3289.

muntele

Muncelul,
$i

com.
in

Sunt 723

vite

marl cornute.

Malini, jud. Suceava,

trece in

Are o populate de 361

milii,

fa-

Bucovina,

unde

se

varsa

sau 2206 suflete, din care

Negri,
ora$ul
$i

sat,

in

jud.

Roman,
34
kil.

pi.

Moldova.
Negrile^ti,
Putna,
pi.

Fundul, com. Negri, spre S. de

Roman,
kil.

la

de

el

com.

rur.

in

jud.

418 contribuabili; 2 biserici: una in Negrile^ti ?i a doua in Talpigi, deservite de 2 preo{i

i

la

de re?edin{a
$es.

placet,

Vrancea, situata pe
al
$i

cint^re^t

2 coale, una
infiinfata

in
la

pe malul sting
Kste a?ezat pe
miliT,

al riului Siretul.

malul sting
lurile

Putnel, sub dea-

satul

Negrile^ti,

Are

85

fa-

Zeica

Babei,

la

20

kil.

1868, frecuentata de 37
iar alta

baep,

locuind in 86 case. Acest

in

sat este infiin^at

1879, prin
$i

dare de pamint

la insura^ei

numit

ast-fel

in

amintirea

luT

de re?edin{a sub-prefecturel $i la 57 kil. de capitala jude^ulul. Teritoriul comuneT este udat de piraiele Dejiul, Tivi^aul, Arseminoaia
i

in Talpigi,

frecuentata

C. Negri.
Locuitorii

Petra-Lei

$i

de
a?e-

de 44 copii; 2 morl de apa, cu vapor; 4 ma?inl de treerat, 7 de secerat, 1 de batut porumb; 2 vinturiitorl ?i 1 ma1

poseda

134

vite

riul

Putna. Solul comunel este

rina de legat snopT,

toate pro

mart cornute.

accidental

comuna fund

prietatea d-lul Iordache Giurgea,

fost prefect al jude^ulul.

zata pe dealurt pTetroase

?i

pe

Negri,
Putna,
beni,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f.,

jud.

un podi$ argilos.

Vite
din
catunele:

1780
$i

vite

man

cornute,

Racaciuni, com. Orlinia Ma"ra>e$ti-Bacaii,

Se
$i

compune
$i

420
|

cai

2073
$i

ol.

pe
in

Grumaze^ti,
primaria,

Negrile^ti,

unde

e
j

Veniturile

cheltuelile
la

co$i

pusa
cut
kil.).

circulate

la

13 Sept.

Vrincioara.
faI

munel se urea
50 bant.
Prin

8306

lei

1872. Se afla intre stabile Sas(9.3

kil.)
i

Are o populate de 225

miliT,

RScaciuni (6.8

sau

1004
in

suflete;

bi-

comuna

trece

$oseaua

Marii e de

Inatyimea d'asupra nivelulut m .84.

serica parohiala, cu

hramul

S-{iT
;

comunala care vine din $oseaua

na^ionalaTecuciu-Birlad
prin satele:
gureni,
$i

U4

Voevozi,

cat.

Negrile^ti

trece

Venitul acestef

sta^i!

pe anul
30
b.

$coala mixta, frecuentata de 15

copii.

f iganeti-NoI,
$i

UnNeter-

1896 a fostde 31336

lei,

Slobozia-Blaneasa,

In anul 1886

erau

205 con-

grile^ti,

Slobozia-Corni
satul Talpigi.
la

se

Negri,

lac,

jud.
pi.

Prahova, com.
Filipe$ti.

tribuabilT,

iar in

anul 1869 erau

mina

in

Ghirdoveni,

182.

Se margine^te
comunei e
la

N. cu

piriul
piriul

BudgetuI

ve-

Birlazelul-Vechiu, la S. cu

Negri, vale, com. Bordeni,

Prahova;

in

partea de N. a
pi.

niturl
tueli,

Prahova, jud.

de 1783,74 lei de 1699,06 lei.

$i la

chel-

Blaneasa, la
pigi
?i la

E. cu dealul

Tal-

V. cu padurea
eft tun,

Cirligul.

$I-a luat

numele de

la

Totalul

paminturilor de cul-

apa neagr&, ce curge pe dinsa.

tura e de 1020 hect.

Negrile^ti,

in

comuna

cu

Locuitorii poseda

30 pluguri
$i

acela^T

nume,

pi.

Vrancea,

jud.
al
?i

Negri (Ripa-lui-), deal

tios
?i

prapasin

de lemn,

de

fier

acoperit

cu pa$uni,

de apa;
vaci,
|

46

cai,

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s.,

103

porcl,

4 morl 288 boT, 366 2256 oT $i 32

se

Putna, situat pe malul sting

Putnei,

sub dealurile Zeica

?i

Babef

strabatut

de

piriul

com. Lacul-luI-Baban,

in

partea

capre; 227 stupi cu albine.

Industria
$i

Bahna.

de V.

comerciul

Are o

biserica parohiala, cu

Digitized by

Google

NKGRILKST1

4 SO

NEGku
Negri^eti, mosie,
\m\ % pi.

(rlutui,-)

hramul Sf. Voevozl; mixta frecuentata de

Negrileti,
sat, facind

$coala
copii.

in

com. Bird. In acest

:

piriu

in jud.

NeamGh.

15

se varsa vaile

FaguluT, Popilor,

Bistrtya,

com. Roznovul,

BerbeculuT, Hotarului, Scoar^a,

proprietatea

d-luf

Anton

parte din
jud.
Birla-

Neam{ulul,
Beli^a
$i

Gropilor,

PiriuluT,
J

Pruncu.

comuna
Tecuciu,

cu acela?! nume,
situat

Isroaia.
la

pe valea

Plapcea-Mare,
,

Se varsS in S.-E. de co

Are un
lei.

venit anual de

Proprietatea
bol, 8 cat,

23000 mal posed&

5

dulut. Aici

este

re^edinta

co

muna

Balfa^i.

40
li{e,

10 vacl,

bivo

munel.

10 pluguri.
c

Are o populate de
tnilii,

195

fa-

Negrioara,
ceava,
(

pirin,

in

jud.

Su

Intinderea totals a mo^iei

sau 700 suflete

bisefa-

pi.

Muntele;

izvore?te

de 1000
s'a

hect., din care

o parte

ric cu hramul Sf. Nicolae,

cuts din car&mida

defunctul Iancu
d-lui Giurgea.

in

1854

cie
[

de sub muntele Tunzaria; face hotar intre comunele: Dorna

$i

dat

locuitorilor

improprie

tSri^r,

din

satul

Negri$e$ti, la

Giurgea, tatal
1

$arul-Dornil, pe o lungime de
kil.;

1864.

10

intra in

com.

Bro$teni

Comer^ul se face
ciumarl.

de

cir

la

imbucStura-I cu Toplicioara;
$i

Negru
telul

(Dealul-), virf al tnun

Monteorul,
pi.

strabate

aceastS
1

comuna pe
kil. $i,

Vrancea,

o intindere de 6

/*

dupa
i

jud. Putna.

Negrileti, sau Catalina, catun, pendinte de com. Scurtul, pi.

Glavaciocul, jud. Vla^ca.

ce a invirtit un herastrSti

mori$ca

$i

a format un
vars&
in

iaz pen-

Negru
numit

(Dealul-), deal,

judeful

tru hait, se

Neagra-

Vilcea, pi. Cozia, com. Robe^ti,

ast-fel

Bro^tenilor. Prime$te din stinga:

dup& multele
din
ferigi

pir-

Negrileti, parohie,

in
pi.
1

comuna
Vrancea,
biserica
Sf.

Piriul-Sihastriel,

Paltini$ul,

To-

joale ce sufere

cauzS
$1

ca

cu acela^l nume,
jud. Putna,
parohiala,

plicioara,
Paltinului,

Piriul-Pinuluf,
$i

Piriul

produce multe
toril

locui-

avind

din dreapta: Catri-

sunt

sili^f

le

arde

mat

cu hramul

Voe-

narul, Piriul-Bradului, Piriul-Opcioarel, Jumaltul, Piriul-luT-Bitan

$i

in to{l anil.

vozl, in cfttunul Negrile^ti.

Darmoxul, mSrit cu

Piriul-

Negru
te^ti,

(Lacul-),
in

lac,

in judeful

Negrileti, loc
tulul

izolat,

la

S.

sa

'

Scoru^ulul.

R.-Sarat, pi. Ora^ulul, com. Co-

Porcre{ul,

jud.

Vasluiu,

partea de V.;

confine
se
con-

plasa

Racova,
fost din

com.

Doagele.
I

Negrioarei (Dealul-),

deal, in

caracuda marunti, ce

Se
ar

zice ca in aceastS localitate

fi

jud. Gorj, plaiul Novaci, incepe

suma de

locuitorl.

vechime

un

tir-

din muntele Florile-Albe,

E. de

spre

gu$or, numit Negrile^ti, de

pe
$i

comuna Rado$i

$i

se ter-

Negru

(Lacul-),

baltll $i

mlas-

timpul
care

lul

$tefan- eel-Mare,
i

ming d'asupra acestel comune.

1

tind, in jud. R.-Selrat, pi.

ginea-d.-j.,

Mar-

nume

s'a dat

de un

lo-

com.

Ble$ti,

formats
si

gofat al sau NegrilS.

Negri^ori, vale, jud. Vilcea, coi

de

revclrsarile riur. Slimnicul

;

Ast&zi pe aceastA localitate se face culture de cereale. Cind

se ara adinc cu plugul, se scot
c&ramizl
$i

muna
zul.

Fomete^ti,

plaiul

Hore-

Co^atcul

este acoperita cu stuf.

Negru
I

(PIrlul-), piriii, jud. Bapi.

pietre

de

format

Negri ta,

deal, jud. Mu?cel, plasa

caQ,

Trotu^ul, com. M^nSs-

mare.

Arge?elul, com. Pucheni.

tirea-Ca^inul; curge prin

lunca

Bradetul

se varsS d'a dreapta

Negrioara,
in

pirin,

se

formeaza

partea
pi.

de

V.

comunel
Vedea.
de

Spineni,
Olt,
$i

Vedea-d.-j., judejul
riul

Negrita, vale, jud. Vilcea, plasa Cerna-d.-s., com. Bro^teni, izvore?te de la V. comunel, uda
c&tunul $erb&ne$ti
in riul
?i

Casinulul,

dup^ ce

s'a

marit

cu piriia^ul Tartoiul.

se varsa in

se

varsa

Negru

Cerna, tot in raionul co

(PIrlul-), piriu, lese de pe mo$ia Piriul-Negru, jud. Dorohoiu,

Negrioara,
la S.

piriu,

izvorind

munel Bro^teni.
Negri{eti,
pi.

com. Dersca,
?i

pi.

Ber-

com. $uica, trece prin centrul comunel Negreni, plasa

Vedea-d.-j., jud. Olt, avind
recfia
di-

hometeie,
sat, in jud.

se varsa

in piriul

Neamtu,
afamilil.

Molnifa.

Bistrtya,

com. Roznovul,

de

la

N.

la

S.

$i

intra

vind o populate de 24

Negru

(PIrlul-), piriu, izvore?te

Digitized by

Google

NKGRU

(PtktUL-)

AW
nume,
se
conescu
Iunic.
si

NEGKUL
la

din padurea

cu acelasi
Muscel,

Niculae Sin Bucur,

1859,

Acest loc mal este

tr'o batSlie

vestit prinla

strabate cat. Vladesti-Paminteni,

pi.

ce cistiga

1342,
puteri-

Riurile, jud.

si

La
vod
si

dreapta,

d'asupra

usel,

Dragomir, comandantul
lor
lul

varsa in
drept.

riul Bratia,

pe {annul

sunt zugravi{T

Radu Negru Voeiar

la

Ladislau-Voda,
care

asupra

Nicolae Alexandru Voe-

ostirel Craiulul

Unguresc, Lu-

vod; restul este stricat;

dovic
lul

I-iu,

Negru

(Pirlul-), piriia, in jud.

stinga sunt zugravipf 2 barba{I

si

Nicolae

sub comanda Garan si Simion

Neam{u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Vinatori-Neam^ul, numit

ast-fel

2 femel ale

caror

nume

s'a

Meghesel navalise in fara. Acestf

duel ungurf cazura mor{i in acea
batalie. (N. Balcescu, Ist.

sters.

din

cauza
in

apelor

sale,

In mijlocul altaruluT este preastolul (dintr'o bucata

Rom.

care

coloreaza

negru

sau

de

piatra),

sub Mihaiu-Viteazub).

ruginiti pletrele din albia lul,

cu

cioplit frumos, si in zid, jos, in

pulberea adusa probabil din vre-

partea din launtru

altarulul,

Negru-Voda, VezI
jud. Ilfov.

Cascioarele,

un teren feruginos,

situat

im-

prejurul schitulul Sihastria.

curg 4 izvoare cari izvoresc tot prin altar, si de unde femeile

iau

apa spre a tamadui pe su-

Negru- Vodi,

pise,

spre V. de

Negru- VodS,
fost
scliit

sau

Radu-Vod,

ferinzi

de de
si

diferite boale.
in

Ripile-Turnulul, de care se deseste

mic, scobit in piatra,

La
chilie
[

intrarea
birne.

schit

parte printr'o valcea, com. Berevoesti-Pamintenl,

soara, jud. Muscel.
plaiul Nuc-

cotnuna Badeni-Paminteni, plaiul

Dimbovi{a, jud.
in

Aci sedea un
orl,

Muscel,

situat
|

pustniccare, une
turgia

servea

li-

una din cele mal admirabile pozifiuni, pe {annul sting al riuluY

vespera. Pana la

1871

Legenda spune ca acolo

se-

s'a oficiat aci sfinta liturgie

de

Dinibovifa

si

pe creastaunul
piatra,
cit

preo{iT din Ceta{eni-din-Vale.

dea Negru-Voda cind se batea cu Tataril. Se mal zice ca Ne-

munte mare{ de
nu po{T urea de
teaza din timpul

unde
multa

In toate verile este vizitat de

gru-Voda cind
taril

s'a batut cu Ta-

cu

anevoinja. Acest schit, care dalul

gele Carol
rindurl.

un numeros public. M. I-iu Pa vizitat

S.
in

Re-

a potcovit can cu potcoaintoarse,

doua

vele

ca

sa

nu-I

ga-

Radu Necu

seasca cind

s'ar

intimpla sal
s'au dus

gru Voevod, este inconjuratcu

prapastil
si

bata, ci sa creazS ca

mun{T acoperi{i
si

Negru-Voda,
fostit cetate,

sau

Cetatea
loc izolat,

lui

de

vale.

paduri seculare
se, strabatute

livezT

frumoa-

Negru-Voda de la Stoene^ti,
acum
pe

de Dimbovi{a.
schitulul,
in in

Negru -VodS (Cetatea - lui -),

ruine de cetate, pe dealul Gruiul,

In partea stinga a

malul Dimbovi{ei, jud. Muscel,

se vede o scobitura

piatra,

com. Badeni. Are

in trel

trel col{Iinal{I
si

jud.

Buzau, com. $aringa,

le
si

unde, spune tradi{ia,

serviciului divin
'si

timpul

directum opuse

in loc

pe care tradi^ia

atribue

lui
fi

facea rugalui

de

san{urf, are abize adincT,

pe

Radu-Negru,
mult mal
buri, resturl

de

par

ciunea Doamna, so{ia

Radu

la poalele carora curge riul Dim-

vechl.

Se gasesc

hir-

Negru,
pentru
tru

fiind

catolica.
:

Biserica

era despar{ita in doua

o parte

Aceasta citadela cavalereasca, ce incununeaza culmea

bovi{a.

de arme,

oase. In

apropiere e o subterana.

Doamna Ana

si

alta pen-

mun{ilor, era inconjurata de

zid gros

un

Radu-Negru.
acelasi acoperemlnt, do!
riturl diferite, citeau

Sub

preop, de

de piatra gresie, ale caruf ruine se vad si acum. Spre a face lesnicioasa urcarea
in

Negru-Voda
Braesti,
cat.

(Scaunele-lui-),
com.

loc izolat, in jud. BuzaQ,

Ruginoasa,

unde
stin-

Evanghelia,

unul in limba

lati-

Cetatea-luf -Negru,

s'aQ

valea Ruginoasa a sapat in

cile,

na

si

altul in

cea nationals.

sapat in piatra niste scarf.

peste care se scurge, mai

sea-

D'asupra use! din mijloc, despre tinda, se gaseste

rea inscrip{iune

Apa
toril

in cetate o ridica (locui-

multe scobiturl in forma de

une.

urmatoa-

pSstreaza inca tradi{ia), cu

scripep, dintr'o valcea, despre E.

Accst

sfint

schit s'a preinoit in zilelc

Se zice ca Citadela lul Negru-Voda de la Stoenesti este

ridicata peruinele verl-unel cita-

Tradi^ia spune ca aci sta Negru-Voda cu boeril, ca s&

judece poporul.

I'rca InaltuluT
fiincl

Prrn^ Alcxandru loan

sf.

-hi

Mitropolit Prca
i

sa Nifon,

prin

osirclia

cheltuiala d-lor parintelc loan

(J.

dele
srasit

Sin popa Enc, liucur Apostol,

Dia-

romane saQ dace. Aci s'au multe monede de bronz.

Negrul, munte,

in jud. Mehedin{i,

plaiul Closani.

Digitized by

Google

NKGRULESTl
Negruleti, com. rur.

491

NEGU?ENI

sat, fecfnd parte din

Berheciul

$i

care E.

formeaza

li-

Bistrita.

Este acoperit cu padurr

Costesti,

plaiul

Ho-

mita com.

la

de brad.
razesr,

rezul, jud. Vilcea.

Cade
\

in par-

Locuitoril sunt parte

tea de E. a com.,
ItiluT

la la

oalele dea-

parte improprietari^i.

Neguleti, mosie,
pi.

in jud.

Neamtu,

Coste$ti.
kil.

distant de
primarieT

peste 3

de catunul Costesti,
si

unde
scoala.

re$edin{a

Se margine^te cu com. Vultureni la N., com. Corbi^a la S., piriul Berheciul la E., com. Hurue$ti
$i

Bistrita,

com.

Mastacanul,

proprietatea d-lur

Leon Bogdan.
de che-

Are

casa de locuit, 2 morT,

1

Condrachesti

la

V.

2 circiume,

fabrica

restea. Venitul anual al mo^iei

Negru^a,

sat, in jud.

Mehedinfi,

Neguleti,
jud.

sat,

cu 100 locuitorf,
Pitesti,

e de

20000

lei.

plaiul Cerna,

com.

rur. Ciresul;

Arges,

pi.

facind

are 84 case.

parte din
pesti.

com.

rur.

Cocul-Po-

Negulesti, pfrifas, in jud. Neam^i, pi. Bistrtya, com. Mastacanul

izvoreste din dealul cu
acelasr

Negruca,
pi.

vale, in jud. Ialomi^a,

CimpuluT, formind Hnia des?i

Negulesti,

sat,

cu 17 familil mo?fa-

nume

$i

se

varsa

pe partea

parfitoare intre jud. Ialomi^a

nenT, jud. Arges, pi. Pite^ti,

dreapta a piriulur Iapa.

Buzld. Aceasta vale este

municafie cu valea

in

co-

cind parte din com. rur. Gro$i.

Sili?tea.

Neguleti, Negulesti,
satuc, in jud.

pirift y in jud.

Tecuciu,
la

Neamtu,

pleaca din Fundul-Blager,

;

N.

Neguleti, com.

rur., in jud.

Te-

plasa Bistrifa,
canul.

comuna Masta-

cuciu, pi. Berheciulul,

compusa
MaidaSila
?i

de Capote?ti curge pe o vale frumoasa in direcfie N.-E. trece

;

din 7 c&tune: Blaga, Cauia-d.-j.,

Cauia-d.-s.,
resti,

prin satul Negulesti

$i

se varsa

Largaseni,
si

Negulesti

Raspochi.

Neguleti, sat, facind parte din com. cu acelasr nume, jud. Tecuciti,

in Berheciul,

laE. de satul Mal-

dare$ti.

tuate

50
la

kil.

pe valea Berheciulul, de capitala judefulul

situat

pe coasta dealulul
in

cu acelasr nume,

partea de
$1

Negura,
tulur

balta,

pe

teritoriul

sa-

6 kil. de a placet. Are o populate de 377 fa milft, sati 13 14 suflete 4 bise

;

S. a com., la 2 kil.

720 m.
fa-

Ghermane^ti, com.
pi.

Gher-

de resedin^a.

mane?ti,
ciu,

Podoleni, jud. Fal-

Are o populate de 100

milir,
sati

in

partea de E.

ricT in

Blaga,
si

Larga$eni, MalafarS

367

suflete,
;

can

lo-

daresti

Raspochi,

de

cuesc

in

95 case

o biserica, cu

Neguroael
voreste din

(Piriul-), piriil,
5

iz-

una

ruinata, in satul

desfiinfat

hramul S-tiT Voevozi, coistruc^ie

?ipote, din fundul

erboaia; o moara de apa pe

pirlul Certieni.

de gard, facuta de Iancu

la
1

Plitos,

vaer Neguroaia, com. Scheia, pi.

85

1,

dupa cum se vede din

1880
?i

Funduri, jud. Vasluiu, curge de

la
N".

434 boT, 39 caT, 2139 or si 470 pordf; 250 stupr cu albine.

:

Locuitortf poseda
vacl,

o notija in Triod, biserica care

s'a reparat la

la S.

si

se varsa in piriul

380

se
$i

intre-

Humaria-Mare.

Intinderea terenulur cultivabil e de 1878 hect.

de locuitorl, avind faicr de pamint. Comerciul se face de

fine

l
/.

Neguroael (Valea-),
3
cir-

vale,
:

ce

se inttnde intre dealurile

Hol-

coa!a dateaza in com. de

la

ciumarL

mul-Mare
lulul
in jud.

si

o ramura a dea-

1868

e frecuentata de 32 copif.

Dupaita, din com. Scheia,

$tiu

carte

96 barbap
la

si

18

Neguleti, mahala,
hedin^i,
pi.

Me.
rur.

pi.

Funduri, jud. Vasluiu, pana

femeL
Budgetul com. e
si

Vailor,

com.

in

com. Draguseni.
sat, in

veniturr

Negomirul.

de 5782 lei. E brazdata de dealurile carl se continua de la N. la S. in partea de V. a com., purtind numele satelor ce sunt asezate pe coasta.
la cheltuelr,

Negueni,
Neguleti, ramura de munff, ce
formeaza
tu. In
pi.

jud.

Roman,

Fundul,

com. Poiana-luMu-

in

parte

hotarul

de-

rascu, spre E.

de satul Poianapiriul Sasa.

spre com. Calul-Iapa, jud.

Neam-

luMurascu, pe
33
familir,

Are

partea satului Iapa, acest

sau 139 suflete, din

deal se nume^te Corhana, intinzindu-se de la ramura Aluni?ul

?i

carr 25 contribuabiir, locuind in

Fie-care sat este strabatut de

piriiase,

33 case. Are o biserica de lemn.

carl toate se varsa in

pana

in

malul drept

al riulur

Sunt 472

vite

mart cornute.
68

t3167. ifmrele Dicflonar G$ogrnflc Vol

ir

Digitized by

Google

NEHARNA

492

NEHOIASUL
Stupi cu albine sunt 83.

Neharna,

/*##/*>

insemnat, in jud.

'

de unde coboara

in riul Bisca-

BuzSu, com. Minzalesti, pe hotarul Vrancil; are

RozileT, trece aceasta

apa

$i

pe

la

E
sele,

formata din catunele:

Badirlegiul,

Ar-

1402 m.
in

insi

Vascu o

ia

pe ruptura in sus, urea

Bisca- RozileT,

nalfime; e
finea^S.

bogat

padurl

in Dealul-Fruntilor ?i

de

aci in

Bonful,

Broasca,

Ca$oca,

Gir-

jumatatea munteluTCa$oca-Mica,
la

boiul, Gura-Siriulul, In$elata, Je

{ul,

Curmatura-StirigoaeT, urea in

Mu$celu$a, Nehoia^ul, Lunca

Pi^igoiul,
i

Neharnei (Izvorul-),
jud. Buzau,

izvor, in
;

muntele Podul-CaluluT,
in

de
$i

aci

Priporuluf,

Prundul.
Vene{i?ul.

cepe din muntele

se scurge

com. Minzalesti Neharna

in$i

muntele Ca$oca-Mare
in

pe

Puricoasa, Ruptura

plaiti

in piriul Bisca-Mica.

pana in muntele Poiana-din-Cale, unde izvorul

sus

Are
suflete,
abill,

populate

din cart

de 3030 510 contribu

case;
o
fre-

Surducul se varsa

in riul

Bis-

locuind in 675

Neharni^a, munte,
com.
S.,

in jud.

BuzSu,
la

ca-Mare.

$coaia, in catunul Priporul,

Lopatari,

ramifica^ie,

din muntele Neharna.

Suprafajasae de 25275 hect., din care 287 arabile, 17234 pdure, 1390 finea^a

cientata de 45 elevi
in

bisericT,

comunele
$i

Nehoia^ul, Jeful,
?i

5340
945
?i

izlaz,

Bisca
?i

Nehoiaul, com.
ambele malurTale
la
kil.

rur.,

in

jud.

78

livezT,

vie

?i

sterpe.

Buziu, plaiul Buzclu, situate pe

riuluT BuzcLul,

Proprietary mai insemnatesunt:

Ca^oca, cu 4 preopf 4 cintarep; 16 circiumi. MeseriaT sunt: 1 lemnar,

[

mobile Bota-Mare
ale statulul;

Bota Mica,
Spediul,

timplar,

rotar,
$i

butnar,

de capitala jude^ulul. 73 Limirasa, la N., incepe din muntele Poiana-din-Cale, urmeaza linia de frontier^ p&n& in riul Buzaul si ia pe piriul Crasna in sus, pana la gura Urlatoarel la V.,
;

Arsele,

cizmar, 7 fierarT
to^T locuitorii

bnitar;mai
lucra

Ca^oca
lare
$i
;

?i

Lunca-Mare, particuTeharaul, Bisca

mo?nenilor: Ne-

traesc din

Jari?tea,

rea braduluT.

Stanila, ale

Budgetul corauneT e de 4752

lei.

hoio?anI, Brice?tT, Cujitenl, Poe$ti,

Manaile?tT,

Purico^anT

$i

Comuna
Nehoia^ul
i

e vechie.

Catunele

se urea in sus pe apa Urlatoarel,

Pope$tI.

Bisca-RozileT sunt

pana pe la
in jos
la

in

muntele

Fefele,
$i

trece
lasa
$i

Terenul este

foarte

muntos
fru-

men^ionate dinsecolulal XVII

lea,
i

lacul

Siriulul

se

paduros, avind pozijiuni

actele

mo^nenilor
?i

aci

pe izvorul Mreaja, pana

in piriul Siriul

moase. Din substance minerale

are fier, aur $i mat multe izvoare de ape minerale, din care ma! in
:

stabili^T

poarta date

mal

vechl.

vrsarea sa

Are o
pe
tul

trecatoare in Transilvania,
riul
11

continue pe albia Siriulul pana

in Gura- Vael-Vacif -Mart,

albia

Buzaul.

Punc-

pe care

semnatesunt: Izvorul termal de

la

merge pana laMuntele-Caprel, de unde urea pe plaiul munteluT

Monteorul, se curbeaza spre E.
i

Poeana-Berbecuiuf, Gura-Iadu

lul in

muntele

Jari$tea, Stubeul-

BurlaculuT, etc.

dS in apa NehoiuluT, pe care merge p&n& la Seciul-lui-Pi{a, a(muntele Cumpenile) pana

la

Industria e mSrginita
la

numai
bra-

exploatarea

$i

lucrarea

de vama, de la Prund, sa mutat acum la Cheea. Ca locurl demne de vizitat are frumoasa vale a Buzaulul, de la Priporul $i pana la Cheea-Cordunului; muntele Poianadin Cale cu re
:

poT pe margin ea hotarulul Pislare?ti

Virful-Iadului, se lasa la vale

pe

Sunt 58 herastrae, apoT moara de apa, 16 facae, 4 pive. Este o ca?arie in mundulul.

numitele sale

Arjagele

izvoare de ap; Valea-Neagra avutc

azilul

inpastravl; Pruncea,
trejilor

mis

Seciul-luI-Marin,
ZburliT,

pana

la Lazul-

tele Siriul.

din to^T mun^il circum

Arsele
vulpi;

apoi

urea in
S.,

muntele
se lasa

Comer^ul consta
in

in

vinderea

vecinl; ruinele schitulul

Virful-Nehoiulul; la

scindurilor, $i{eT, donifelor, etc.

?i

cu ascunzatorile sale de

din Virful-Nehoiului,pe la PrunilBlidarif, intilne^te Izvorul-Borcil,

transport.
5

frumoasa
:

Casoca cu

izvoarele

Are

tirgurT

la

23 Aprilie,

ce o inconjoara, etc.

merge pe dinsul pana

gerea sa
in riul

la
i

scur-

21 Maiu, 20 Iulie, 15
la RusaliT.

August

$i

Buz&ul

trece

Nehoia^ul,
?i

cdtun,

al

com. Ne

BuzSul
E.,

la

comuna
de

Badirlegi; la
la

Cai de comunicafie: $oseaua

hoiasul, jud. Buzan.

Are o po
locuind

incepind

Badirlegi,

jude^eana Buzau-frontiera
multe drumuri naturale
Vite:
vi^eT,

mat
220

pulafie
in 7
1

de 320
case
;

suflete,

urea pe Izvorul-Adinc
Virful-Strungilor,

pana

la

dificile.

o biserica de lemn
vazut pentru

de

aci

trece

794
cat,

bol,

500
Tepe,
$i

vacif,

vechie,

demna de

prin Dealulcu-Pinl, Poiana-Verzelor, urcS

in

25
oT,

40

18 minji,

portul cu care e imbracat preo

tul ctitor in secolul al

Virful-Barbuluf,

4360

1732 capre

324

porcT.

XVIMea.

Digitized by

Google

NEHOIAgUL
Nehoiaul, piriia> in jud. Buzau, com. Nehoia$ul, format din
izvoarele: Gherjalaul, Seciul
$i

493

NEMOIUL
Muchea-Sain
riul

Cernate^ti

iese din

Nemertei
cat.

(Dealul-), colind,

in

pocel, face hotar

despre com.

jud. Buzao,

Ple?coi
Slanicul.

$i

se

scurge

com. Gura-Teghit, Nemertea, acoperita de pa?i

Pastoreasa,
unesc, uda

care,

dupa ce se
Nehoia$ul
$i

dure

izlaz.

com.

se varsa in riul Buz&ul.

Neichii (Movila-), movild, intre com. Gura-PadineT $i com. Urcdzica, din pi. Balta-Oltul-d.-j., ju-

Nemertei (Pddurea-), p&dure,

pe mo?ia Bisca-Rozilel, judeful Buzau, a rao^nenilor din com.
Gura-Teghii
;

Nehoiul (Gura-Nehoiului),
tun,

de re$edinfa
$i

al

com.

Pailo-

de^ul

tineni, jud. Buzau,

cu

390

tr'un $ir

Romanafi face parte dinde magure paralel cu

;

are

cam

50 hect.

cuitori

70

case.

cursul Dunarel.

Nemertei (Valea-),
Buzau,

vale, in jud.
in-

com.

Gura-Teghii;
$i

Nehoiul, moie, in jud. Buzau, com. Paltineni, pe munfii Cum:

Neicul, c&tun,

in jud.

Putna,

pi.

cepe din Dealul-Nemertel

in riul Bisca-Rozilel.

da

Zabrauful, com. Crucead.-s., pe

penile, Spedi?ul-NehoiuluI
pistritul.

$i

Im-

malul u?i{e?, pe acela?i podi$

Are cam 1550

hect.

hect.,

pe care e

$i

Panciul,

desparfit

Nemira,

piriiaf, jud. Bacau, pi.

din carl 70
hect. padure,

arabile,

540

deCrucea-d.-s.,prinpir. Haulita.

Munteluf,

comuna Darmane^ti
de
la

80 hect.

fineafa,

Are o populafiune de 820 suflete,

1

curge pe granifa,
tele

muno-

450 hect.
$i

izlaz,

restul sterp.

30 hect. livezl Se stpine$te in

:

car! loeuese in 211

case;

Nemira-Mare, de unde

biserica parohiala, cu

hramul

bir?e?te,

pana

la

confluenfa sa
Ber5

devalma?ie de mo^nenif NehoenT,

Adormirea.

cu malul drept
zauful, avind o

al piriulul

Pislarl, Radule?ti, Albinarf,

$i

lungime de

Boteni, MuscanT

Pfetreni.

Neicului (Dealul-),
ritoriul
$i

deal,

pe

te-

kilometri.

Nehoiul,
\\i

piriil,
;

in

jud.

Buzau,

comunelor: Crucea-d.-j. Crucea d.-s., pi. Zabrauful,

Nemira-Mare,
cau,
pi.

munte, jud.

Ba
Dofla

com. Paltineni

incepe din munStevia

$i
;

jud. Putna, situat

al piriulul

Monteorul

$i

prime^te
se varsa

mat multe izvorae

in

sunt

viile

pe malul drept Haulita. Pe acest deal cele mat bune din

j.

Trotu^ul,

com.

tana, situat

pe

grani^a pe

izvoarele piriulur Doftana.

Are

riul Buz&ul.

Confine multa

com. Crucea-d.

o inaltime de 1000 m. Se mal

pucioasa.

nume?te
Nelipeti, podif, pe
teritoriul co-

?i

figanca.
jud.

Nehoiului (Fintina-), loc izo/at $1 sorginte de apd mittermld,

in

munei

Latai,

pi.

Copula,

jud.

Nemira-Mica, munte,
cau,
pi.

Ba-

Boto$ani, prelungire a dealulul

Trotu^ul,

com.

Dof-

poalele muntelui Monteorul,

ce se intinde intre piraiele Miletinul

$i

jud.

Buzau, de unde

ii

ia na$-

Prajanul.

pe granifa, mai sus de Nemira-Mare.

tana, situat

tere piriul Nehoiul.

Nemernicul,
Nehoiului (Fundul-), c&tun, al comunef Paltineni, jud. Buzau,
cu 130 locuitorf
i

tnunte,

situat

in

Nemoiul,
tune
:

com. rur.,

pi. Oltul-d.-j.,

partea de N.
plaiul

com.

Brebul,

jud. Vilcea,

compusa din
?i

5 ca-

Prahova, jud. Prahova.

Comanul, Meree$ti, CaRacul.

situata
$i

40

case.

pul-Pisculuf, Ceta^uia

Nemernicul (Muntele-), p&duNehoiului (Spedi?ul-), munte in jud. Buzau, com. Paltineni,

mun^it Impistritul
?i
}

pe

girlele

Nemoiul,
$i

re particular*, supusa regimulul

silvic

Pe$teana
Racul,
la
$i

Verdea
?i

vaile

inca

din anul

1883,

pe

Ceta^uia
kil.

Navrapl^a,

catunul Fundul-Nehoiuluf, intre

mo?ia Muntele-Nemernicul, pendinte

60

Cumpenile.

de

com. Brebul,

plaiul

la 8 kil.

de capitala jude{uluT de a pla$ei.

Prahova, jud. Prahova.

Nehoiului (Vlrful-), munte,

jud.

in

Buzau, com.
ridica

Paltineni, ce
cat.

Nemertea,
al

se

d'asupra

Gura-

c&tun de reedin{a, comunel Gura-Teghii, jud.

$i

Are: o populate de 377 fadin car! 370 contribuabilT 4 bisericl: una in cat. Capulmilil,

Pisculu!, zidita la anul

1857

$i

Nehoiulul.

Buzau, cu 200 locuitorf

case.

40

reparata la

867

doua

in

Are
?i

subdiviziile: Bogzoi,
Piatra-Stoinel.

cat. Mere$e$ti,

reparata la anul
in cat.

Nei, vale,

in

jud.

Buzau,

com.

Bragoi

1865; a treia

Cetafuia,

Digitized by

LiOOQ IC

NEMOIUL
de Pirvu Ctana
?i

494

NKMTI9ORUL
de 25 m.
o in&tyiine de 4 m.

ziditS

la anul

Nemoiul, Seciul i Loviteanca, pddure particular^, supusS

regimulu!
silvic,

?i

1750

reparatSL

de Florea C&i

acoperita de semSnatur!.

tana la anul

1848
in

patra

aparfinind de

in cat. Racul, fondata* la 1808.

com.

Nisipi, pi. Cerna-d.-j., jud.

Nem^ilor (Dealul-),
Neamful,
pi.

deal, in jud.

$coala dateazS
la

comun de

Vilcea.

1838. Actualul local, in stare

la

de Sus-Mijlocul, situat spre hotarul despre satul

(prival), in jud.

buna, s'a cl&dit

1884.

fre-

Nemo^tiul, bra{
comune! Jegalia
sula Balta.

Negri{e$ti.

cuentata de 16 copii.
Locuitorit se ocupa"

lalomtja, pi. Borcea, peteritoriul

cu
vie!;

culiar
$i

curge prin

in-

Nem^ilor (Magura-), magura,

pe dealul

tura pamintulu!

f undroaia,
pi.

la

V. de

parte cu
rotaYia.

but&ria,

croitoria

com. MaldSrul,

Vedea-d.-j.,

E! desfac produsul mun-

Nem^eanca, pddure
in

a statulul,

jud. Olt.

ce! lor la Drga$ani; iar vinu-

partea de

S. a

com. Cos-

rile/prin Corabia,
rele,

Turnul-M&gu-

me$ti,

jud. Tecuciu.
file!,

Are
file!

o su-

Nem^ilor (Mdgura-), mfigurd

fisemn cadastral, ficut de Ingineri!

Ru^i-de-Vede, Alexandria,
Ei

prafa{ de 720
rile
:

cu trupu;

Caracal, etc.
Locuitoril sunt mo?nen!.

Nemjeanca, de 60

Fur-

nemp

la

1856 cu

ocazia

ceni,
filci

posedS:
vac!
$i

25

ca!,
o!.

134 bol, 67

1000

file!; Dealul, de 300 Lunca, de 300 file!. Ling aceasta padure se cu?i

de6o

triangulate! fire! situate pe proprietatea

Mereni

Ciohani,

pi.

Glavaciocul, jud. Vla^ca.

Pe piriul Pe^teana ?i girlija Nemoiul sunt 2 mor! de m&cinat.

noa?te locul unde a

rica

fost

bise-

de

la Furceni. In

mijlocul
lagei-

Nem^ilor (Momlia-),
jud. R.-S&rat,
plaiul

deal,

in

p&dure!
rulul.

se

v&d ruinele

Rimnicul,

In raionul comunel se vede

inc ruina biserice!

com. Dumitre^ti, spre N., numit

ast-fel

Coman,

ft-

din cauzS.

Ccl

statul major

cuts

de banditul Coman la 1800 ?i distrust de foe la 1887. Se fabric^ anual 1000 1500

Nem{easca,
zu,

coliud,

in jud.

Bu-

austriac,
tenie!,

la facerea \&x\z\

Muntri-

com. Vintil&-Voda, c&tunul

acoperita
fineat&.

stabiliser^

un punct

Bodine^ti,
$i

de

izlaz,

gonometric de observafie;
coperit cu

a-

decal. {uic&.

Sunt

m\x\\\

men,

pe vale cu

pi?un!; are o

inil-

peri, cire?i ?i nucf.

{ime

cam de 800 m.
culmi-

$oseaua care vine din Dr&g&$ani

inlesnete

Nem^eni, numlrc a
fi?orul, jud.

satulu!

Nemi

comunicafia

Neamfu, c&rula
Cet&feni.

se

Nem^ilor (Surla-), punct

nant
lui

cu comunele: Sute$ti, Crefeni, Izvorul, Nemoiul, Amr&$ti, Glelvile i

ma!

zice

?i

trigonometric almunte-

Istrifa, jud.

Buz&u, com.

Pie-

Cermege^ti.
se

Nem^eni.
urc&
271

Vezf

satul

Boroaia-

troasa.

Veniturile comune!
la
le!

Neam^uluT, jud. Suceava.

4124

lei i cheltuelile, la

Nemtiorul,

sat, in jud.

Neam^u,

anual.

Nem^eni,
:

piriu,

izvore^te

din
la

pi.

br&zdat& de dealurile

Ma-

p&durea Nem^eni, curge de

N.
la S.,
pi.

gurilor, Nemoiului, Mare, Ceta-

pe

teritoriul

comunel
F&lciu,
$i

de Sus-Mijlocul, com. Vinatori, situat pe valea pir. cu acela?! nume, intre Cetatea-Neam-

{eaua, de piscurile
sul,

Izvorul, Ur$i
:

Rusca,

Prutul, jud.

fulu! ?i M&nastirea-Neam^ului.

Cucula, Hotarul
$i

Caloia-

trece prin satele

videti
$i

Leo^ti

Da$i

Are o
29
ari!,

intindere de 603 hect.

nul

udat& de v&ile Izvora$ul,

din jos de

acest sat

cu o populate de 800
car! 169
1

Petro^ica, Pietroasa,
far&

Omeaga,

a-

se une$te cu piriul Rusca.

suflete, din
abil!;
1

contribu-

de cele ar&tate mai sus. Se m&rgine$te cu com. Am&(N.), Izvorul (S.),

$i

biserici, cu
1

preot
2

?i

Nem^eti,
Oltul,
Stoile$ti.

sat,

jud.

Arge$,

pi.

2 eclisiarh!;

$coafi;

mori

r&?ti

Zavideni

pendinte de

com.

rur.

de api.
Vite: 507 vite
33
cai,

(E.)

Gu^oeni

(V.).

man

cornute,

103 mascur!.
i

Nemoiul,
Nemoiul,
cea,

deal, in

raionul

com.

Nem^i, tndgurd,
de V. a
Olt.

situate in partea

Acest sat se ma! numete

Cet^eni,
?i

pi. Oltul-d.-j.,

jud. Vil-

teritoriulu!

com. Seaca-

Nem^eni.
jude^ul

pe care se
vie.

cultivSl

286 hect.

Belciugatele, pi. $erb&ne$ti, jud.

50

aril

Are

o circomferin^ci la baz&

Nem^i^orul, pddure,

in

Digitized by

LiOOQ IC

NEMJl^ORUL
Neam^u,
vind o

495

NENCiULE$TI-MO$NENI

de Sus-Mijlocul, aintindere de 5325 popi.

judefeana Ro^iori-Alexandria

if

rinb! in

tabloul intocmit la 1741,

lui

formeaza limita naturala

vrodinul

la E.,

sub

domnia

Mavrocordat.
jud.

goane, cuprinzindu-se $i acele de pe Mane^ti, Secul $i Vinatori.

se invecine?te cu comunele Ma?i

Buzescul
;

la V.,

cu

Nenciuleti, com.
din

rur.,

in

com. Albe^ti

iar la

N. cu un

Vilcea, pi. Cerna-d.-j.,

:

formata

Nem\iorul, piriaf,
{u, pi.

injud.

Neam-

deal,

numit

al-Viilor.

de Sus-Mijlocul, com. Vinatori, izvore^te din muntele Ple?a, marginea despre jud. Suceava; curge spre S., trecind pe la Manastirea-Neam^uluI
;

Este situata pe domeniul Mavrodinului

$i

are alipit

catua1
x

nul Parul-Rotund, situat pe

ceea$i coasta cu
kil.

doua mahalale $easa $i Budele, situate pe valea $easa, la 74 kil. de capitala jude^ului. Are o populate de 703 locuitorl,

comuna,

la

\*

din cari 149 contribuabili,

;

uda

satele
?i

spre V.
teritoriul

locuind in 200 case

2 bisericl

Nem{i$orul, Debru^a,

Lunca

Pe

com. se gasesc

vechl, reparate
Locuitorii,
ture, se
ria
?i

pe

la

1830.

Codreni
in

in

partea stinga,

iar,

improprietarip
dintre carl 203

250

locuitori,

pe linga agriculproduBal-

dreptul satulul Vinatori,

piriul

se

Nenciule^ti,

mat ocupa cu dulghelor

la

une^te pe dreapta cu

O-

zana, curgind apoi spre E., sub

numele de

piriul

Neam^ul.
Suceava,

pe o intindere de 832 hect. ?i 47 in catunul Parul-Rotund, pe o intindere de 186 hect.

rotaria. Ei desfac

sul

muncei

tirgul

ce$ti $i oraul Craiova.

Nem^orul,
izvore^te

piriil, jud.

Sunt ?i 94 Va hect. vil. Terenul este pu^in accidentat,

$i

Total ul paminturilor
tura e de 500 hect.

de

cul-

de sub muntele PoianaLunga, uda com. Malini pe o lungime de 7 kil., $i se varsa in Suha-Mare, la Podul-Muntenilor.

cam

nisipos.

LocuitoriT sunt mo$nenI. Elpo-

Popula^ia comunel cu

a ca-

seda: 15
100 capre

cai,
$i

100 boi, 300 vac!,

tunului este de 1321 suflete, din

carl 285 contribuabili.

250

ol.

Pe

riul

easa, in raionulcom.

Numarul
tributari
:

vitelor este

Are de
i

Piriul-Sigei

capete, din cari:

de 3824 168 vite marl

sunt 4 mori.
Veniturile
?i

cheltuelile com.,
lei

Ar?i^-Nem^i$orului.

cornute,

228

cal,

2356

ol

$i

se urea

la

1209

anual.

172 porcl.

$osea comunala o leaga cu

Crapaturile.

Nem^iul sau
a fra^ilor

Blejeti, proprictate
C.
$i

Gr.

Olanescu,
pi.

lei,

Budgetul comunel e de 9878 30 banl, la veniturl i de

lei,

comuna

pendinte de com.

Bleje^ti,

5031

45

banT, la cheltueli.

Nenciule^ti,
pi.

sat, in

jud.Ialomi^a,

Glavaciocul, jud. Vla$ca.

Are o

$coala

frecuentata de

Borcea,

pendinte de

15 elevl; 2 bisericl,

una

in ca-

Ulmul.

situat

com. pe {annul de
$i

Nenciul (Mirceti),c&tun dere?edin$a, al

zau, cu

tunul Nenciule^ti, cu un
$i

preot

E. al lacului Mosti^tea

unit
$i

com. Lipia, jud. Bu-

un cintare^,
1

$i

doua
$i

In Parul1

cu satul Ulmul.
Chirnogi.

fl

mal

zice

i2olocuitori?i 31 case;

Rotund, cu
re{.

preot

cinta-

are sub-divizia Ceau^-Tatu.

Pe

riul

Vedea

este o

moara

Are o populate de 48
milil;

fa-

de macinat.

biserica, deservita

de

Nenciul, deal,
coperit de vie.

in

jud.

Buzau,
a-

Caile de comunicatiune sunt:

preotul din satul Ulmul.

Locuitorii poseda
boi,
:

com. Lipia, catunul Nenciul,

oseaua
caile

Ro^iori-Alexandria

$i

60

cai,

66

vecinalespre com. Albe$ti,

catunul

30

bivoli,
?i

190

ol,

7 capre,

prin

Parul-Rotund

?i

2 asiul

120 rimatorl.

Nenciuleasa, numire date ptirfii de mope, posedata de mo^neni in mo$ia Brinzeasca, com. GuraSara^if, jud.

spre com.
se

Mavrodinul cu care
printr'un

leaga

pod

peste

Nenciuleti, deal,
jud.

in raionul copi.

piriul

Tinoasa.

munel Nenciule^ti,
d.-j.,

Cerna-

Buzau.

Catunul Parul-Rotund forma

Vilcea,
?i

pe care se
50
aril vie.

comun&
Nenciuleti, com. rur.
Vedet,
$i
}

osebita

pana

in
la

anul

cultiva

36 hect.

in

jud.

1884, cind a fost alipit

Nenciule^ti.

com.

Teleorman, pi. Tirgulul, pe Valea.

la

Nenciuleti-Bogdana, mofie, a
poarta
II $i

S.-V. com. Mavrodinul,

kil.

Satul

Nenciule^ti

statulul, in jud.

Teleorman,

pi.

la

44
S.,

de capitala jude-

numirea de Vata^ani.
tot

gasim,

Tirgului.

tului.

sub numirea de Nenciule^ti,

La

riul

Vedea

$i

$oseaua

prin tre satele

mal insemnate, figu-

Nenciuleti

Moneni

Puri-

Digitized by

Google

nenciulesti-sArata

496

NEREJUL-MARE

ceti), c&tun al
ra^el, jud.

com. Gura-Sa.

prazl in toate parole, apuca fuga

Teritoriul com. este

brazdat
Va-

Buzau, cu 220 locui-

cu calarimea

$i

ianiceriT, lasind

de

piraiele: Zabala, Zirna,

tori $i

50 case.

Are subdivizia

pe

mina
cu

lul

Mateiu corturile,
$i

lea-Boulul, Lapo?uI,

Cremenea,
Hurjuiul,
$i

Brinze^ti.

carele
$i

muni^iun!

bagaje

Hulturul,

Monteorul,
Piriul
-

tunurile, cu toata pedestrimea.

ra-

Dragu^oiul,
Nerejul-Mic.

Chinului

Nenciuleti - S&rata, sau Bugheni, cdtun, al com. Monteorul, jud. Buzau, cu 840 locuitori $i 236 case.

Peste 8000 numal de Tatarl

masera mor^i pe cimpul de

ta.

lup-

Pamintul pe dealurl este

tros, iar
til:

pie-

Aceasta bStalie s'a intimplat

Decembrie, 1639.
In amintirea izbindel ci?tigate

pe podi? argilos. Mun$i

in

Monteorul, fipaul

Poenele-

Sarei, situatf in aceasta

comuna,

Nenciului (Piscul-),
Mu?cel,
pi.

pise,

jud.

la

Neni^ori,
1

Mateiu-Voda

zidi

contin sare.

Riul-Doamnel, com.

in

64

o biserica in satul Gher-

Se compune din catunele Nerejul-Mare (unde e primaria com.)

$i

Racovita.

ghi^a, jud. Prahova, cu

numele
in-

muceniculul Procopie, pe care-1

Nerejul-Mic.

Neniceanca,
mostia, com.
pi.

vale,

pe mo?ia Za-

luase intr'ajutor de biruin^a

tr' aceasta.

Are o populate de 354

milii,

fa-

cu acela^f nume,

lupta,

precum se afla in

sau 1498 suflete, din carl

Berhometele, jud. Dorohoiu.

inscrip^iunea de la u$a bisericei

case
Aceasta sfinta
temelia
si

289 contribuabili, locuind in 349 2 bisericl, una parohiala,

;

Duninezeeasca

bi-

Neni^oaia, proprietate a
111

statuluT,

serica din

el

ziditu-o-am cu, ro-

cu hramul

S-t'iI

Voevozl,

in cat.

jud.

Buzau, com.

Boziorul,

bul lul

Dumnezeu loan Mateiu Kasarab

lui Chris111-

Nerejul-Mic

?i

a doua

filiala,

cu

incorporate cu VatraSchituluI-

Voevod, Intru numele mareluT a

tos

hramul
struita

St'iT

VoevozT,

in c^t. Ne-

Gavanele. Are 50 hect. padure

$i

Mucenic Procopie, de care lucru

rejul-Mare; o coala mixta, con-

finea^a.

timplindu-sc domniei mele a avea razboiu

la

de com.

^i

frecuentata

Nenisori pre
si

Ialomita,
al ^arel,

cu

vrajmasul

domniei mele

cu Va^ilo-Voda,

Neniori, numire vechie a

Ialomi^a.

satu-

luat-am domnia
ruin^a pe marele

mea

intr'ajutor

de
si

bi-

de 34 copif. Budgetul com. e

la

venituri

lul Arma$e?ti, pi. CimpuluT, jud.

mucenic Procopie

cu

vrerea milosiivului
torul sfintului

Dumnezeu

si

cu ajuvraj-

de 3207.74 lei 2889.74 lei.

tura:

$i

la cheltuelT, dc

In aceasta localitate a fost o

lupta deciziva intre Vasile Lupu,

Mucenic, supus-am

Total ul paminturilor de

cul-

masii sub picioarele domnici-mclc

rusinat
si

l-am
$arii

si

t-am gonit din

pamlntul

760

hect.

Domnul Moldovel, ?i Mateiu-Basarab, Domnul Muntenief. Istoria

am

ridicat aceasta sfinta biserica pentru

si

Locuitorii

poseda:

piua

?i

staruin^a cea de vitejie

a putemicului
sfin-

10

herastrae;
;

ne spune

ca Vasile Lupu,

marclui Dumne/.cti
tului
niei

si

intrajutorul
sa
fie

lemn

8 morl

70 pluguri de de apa 450 boi,

;

dorind a se face
tenia
plan,
i

Domn

in

Mun
cu

Mucenic Procopie, ca

dom-

800

vacl,
$i

150

cal,

3200

ol,

mele pomana nesavlrsit

2b, din anul

350

in vecie, luna

in indeplinirea

acestui
Maiii

7149 (i04i).

capre

250
$i

pore!.

fiind

in in^elegere ?i

Industria
(cist.

comerciul se prac-

Muntenia cu o armata numeroasa, intre care $i 15000 Tatar! ?i un corp de

Sultanul, intra in
ianicerf.

Rom., de Gr. G. To-

tica

cilescu.)

de 4 circiumari, 6 morari, rotarl, 40 dogarl.

Parte din locuitori se ocupa

Ajungind
la

la

riul

Pra-

Neni^ori-de-Jos, trup al mo$ici

Arma^e^ti, jud. Ialomita, plasa
j

cu
unii,

exploatarea

padurilor,
oilor.

iar

hova,

i$T

a$eza tabara la satul

ca cultara

Ojogeni,

gura Teleajenulul,

Cimpul, com. Arma$e$ti.

in apropiere

de marginea jud.
cinci
zile

Nerejul,

piriii,

ce izvore?te din
^i

Ialomita.

Dupa

de

Neni^ori-de-Sus, trup al vio^iei

Arma$e$ti, jud. Ialomita, plasa

Poiana Ascunsa

se varsa

in

har^uiala, Mateiu trece in timpul

Dejul, jud. Putna.

nop^ii

Prahova,
cu

tot

calare^ul

Cimpul, com. Arma?e?ti.

luind cu sine pe cal cite un pedestra?,

$i

Nerejul-Mare, dltun
Merejul, com. rur.,
pi.

toata oastea se

in jud.

Putna,

dinta
pi.

al

de reecom. cu acela$! nume,

situat

arunca asupra armate! moldovene. Batalia se dete la

$ori,

Vrancea, situata pe ambele

la

Vrancea, jud. Putna,

Zabala,
la

Neni-

malurT ale piriulut Zabala,

kil.

numit acum Arma$e?ti, nu departe de Ojogeni. Vasile Lupu,

de Spulberul,

la

40
$i

kil.

4 de

pe

kil.

de

Spul-

berul.

sub-prefectura
kil.

pla?el

la

Jj

Are o populatiune
suflete,

de 900
in

avind

otile

risipite

dupa

de capitala jude^uluT.

care

loeuese

200

Digitized by

LiOOQ IC

NKKKJUL-MIC

t'.7

NETOJI

de case o biserica filiala, cu hramul Sf-tii VoevozT; o scoala

;

Ne^tiutul, piriias, jud.

pi.

Bacau,

jud.

Tazlaul-d.

s.,

com. Schitul
se

sul s&ti
sia

Neam^u; desparte prin curmosia Topoli^a de mosi

mixta, construita de

comuna

si

Frumoasa,

care

uneste cu

Gr^maresti

se

varsa

in

frecuentata de 14

copif.

piriiasul Ghidionul, la satul Schi

piriul Topolita.

tuI-Frumoasa.

Nerejul-Mic, cdtun, in com. cu acelas! nume, pi. Vrancea, jud.

Putna, asezat
in

Netoeti, mosie particular^, jud.

Netedul, munte,
com.
tele.

in

jud.

Neamju,

Dolj, pi. Balta, com. Valea-Stanciului; are

pe

piriul
si

Zabala

Buhalr.ifa, pi. Piatra-Mun-

un venit anual dc

sus de Spulberul,

strSbatut

30000
ses, jud. Iasi, pi.

let.

de piriul Chinul.

Are o populajiune de 533

suflete,

Netedul,
com.

Codrul,

locuind in 149 case; o

parohiaia,

Ciurea,

intre

dealurile:

biserica

cu

hramul

$eapte-TeT, R&cea, Birsanul, Varaticelul,

Netotul, Piscul, Obirsja si Oticul, munff at statuluT, jud. Muscel. Se arendeaza cu 1300
lei

S\\\ Voevozl.

$anta, Oi$a

si

Bordea

anual.

e acoperit cu mult fin.

Nerejul-Mic,
format
parte

piriias, jud. Putna,

Netofi, com.

rur.,

jud. Prahova,

din

scurgerea piralelor
si

Netezeti,

sat, facind

parte din

pi.
1

Cimpul. Are o populate dc

de pe Ursa

Nerejul-Mic; des

com.
pi.

rur. Meri-Petchi-Netezesti,

2 16 locuiton.

cimpia NerejuluT-Mic de
si

Mostistea,

jud.

Ilfov.

Este

Terenul com. e mlastinos.

Ursa

dupa ce se uneste
se

in

situat

spre

S.-E.

de Nuci, pe
Ialomi^a

Se compune din
Netofi, Trestieni-d.-s.

catune

partea dreapta cu
careasca,

piriiasul Ber\\\

^armul sting
Intre sat
si

al riulul
riu,

si Zanoaga.

varsa

Zabala,

locul e smircos.

Resedinfa com.
to$i,

in
si

cat.

Ne-

linga Berz3ri.

Se intinde pe o suprafa^a de
561
hect.,

unde se

afla

scoala.

cu

o populate de

Comerciul se exercita de 4
circiumari.

Nesecul,
din^i,

munte,

in

jud.

Mehesi

378 locuiton.
FamiliileSerghiescu,M. Proto

plaiul

Closani,

numit

Veniturile com. sunt de 7988

lei

Muntele Secul.

popescu
au

si

D-na Zinca Bunescu

si

anual.

362

hect.,

locuitorii,

199

Nesporeti, sat, in jud. Roman, pi. Moldova, com. Botesti, spre N.-E. de satul Botesti si la 3 kil. de el. Este asezat pe ses.

hect.

Netoji, com.

rur.,

jud.

Teleor-

Proprietari! cultiva 308 hect.

man, situata gi a
riulul

la limita

despre E.
stin-

(54

izlaz).

Locuitorii cultiva 179

a plasel Tirgului,

pe partea

hect. (20 sterpe).

Teleormanul.

Are o populate de 134

din

familiT,
lo-

Comerciul se face de

cir-

cart 113 contribuabilT,

in
1

ciumar

si

de

hangiu.

Se invecineste la E. cu com. Talpa din jud. Vlasca; la V.,

cu com. Garg&ul
la S.,
si

cuind
este
gurT.

19

case.

Popula^ia

Are
Sf.
si
1

o biserica,

cu

hramul
1

Necsesti

compusS numal din UnAre o biserica catolica.

15 August.

Nicolae, deservita de
cintarej
;

preot
tree-

cu cat. Brosteni din com.

;

masina de
marl

Peri-Riiosi

si

la

N., cu

com.

Bilciu se face la

rat cu aburT.

Deparafi-Hirlesti.
e

Se mat numeste si Sapodia. LocuitoriT poseda 206 vite

mart cornute.

Numirul
349
si

vitelor

de

Se compune din
Neto$i-d,-s.,

c&tune:
(resesi

al

celor mici,

de 333.

Neto^i-d.-j.

dinja), Mosteni, Bratasani

Tri-

Nestea,
lia
si

bra{

(prival), in

insula

Netezi, trup de mosie, in jud. Neam^u, com. Humulesti, pi. de

SusMijlocul, in intindere de
hect.
1

valea.

Pana
Netofi

la

1884,

Netofi-d.-s.

si

Balta, teritoriul

comunelor Jeg-

d.-j. si

formaQ comune
cu cat.

se-

Gild&ul, pi. Borcea, jud.

6640 m.
rezervat

p.,

fost

pendinte
iar

parate

se impSr^eail

ast-fel
si

Jalomi^a.

de
4

m&n&stirea Varaticul,

Netofi-d.-s.
Neto$i-d.-j.

Mosteni
Bratasani.

acum
Ne^tiuta, balta ,
pi.

pe seama sta

cu

cat.

in jud.

Roman,
Bira, la

tulul,

cu ocazia improprietarirei

Netofi-d.-s. si Neto^i-d.j. sunt

Siretuld.-s.,

com.

insura^eilor.

situate

pe dealul sting
iar
si

al riului

N.-E.

de tirgusorul
piriuluf
pir.

Bira, la consi

Teleormanul,

catunele Bravale,
la

fluenfa

CalugSri^a

Netezi,

piriias,
pi.

pe

teritoriul

com.

tasani
2
kil.

Trivalea, pe
altul.

Pricopul cu

Poenele-OanceT.

Humulesti,

de Sus-Mijlocul,

unul de

Cat.

Mos-

Digitized by

Google

NETO'l'I

IDS

NEVESTELNIfEl (VALEA-)

teni

formeaza un singur corp

d.-s.

ret,,

a doua in

Netor/i-d.-s.,
$i

de-

colul

trecut;
trecufl.

Netofi

insa

nu-I

cu cat. Netoft
Intinderea

servita

de

preot

cinta-

vedem
Netofi,
rur.

com.,

cu

mobile

re{!

$i
1

a treia
i

in cat. Brata?ani,
1

de pe dinsa, este cam de 2860

hect. ProprietariT principal!: Sta|

cu

preot

cintaref.

sat,

facind parte din com.

pi.

tul,

cu mo?ia Netor/i-Trivalea in

Pe apa Teleormanulul sunt mor! cu facau, una in cat.

Netofi,

Cimpul,

jud.

Prahova.

intindere de 874 hect., din car!

Trivalea, a
,

doua

in

Netot.i-d.-j.

bile.

350 hect. padure $i restul araPadurea Neto^i-Trivalea, se

in

$i

a treia

in cat.

Brata?ani.

Catunele sunt legate prin $osele vecinale.

Neto^i - de-Jos, cdtun, in Teleorman, com. Neto^i,

pana. la 1884, er * separat

jud.
care,
ca-

imparte

mal

multe trupun

De

la Neto^i-d.-j.

de

Cimporul, Ceretul, Timnica

Bordeiul.

?i

porne^te
spre
;

ramura
Talpa,

de $osea
din judeful

tunul

Neto^i-d.-s.

Are o popudin
carl

com.
;

late de

1032

suflete,

Mo$tenitori!

raposatulut

G.

Vla?ca
?i

Catunele Netoji -d.-s.

d.-j.

297 contribuabill.

Cadescu poseda 860

bile
$i

hect. ara$i

Netofi
toata

sunt

strabatute
lor

120 hect. padure,

d.

in
, |

lungimea

de

$0-

NetoJi-de-Sus, c&tun
leorman, alipit
tot/i-d.-j.,

jud.

Te
Ne-

M. Xenu are cam 220 hect, din care o mica parte padure.
In cat.

seaua jude^eana Alexandria-Pite$ti,

la

comuna
forma
carl

care

le

pune

in

comuni-

unde
anul

este

re^edin^a.
co-

Brata^ani

sunt

3*2

catfe directa cu

com. Lada, din

S. se

Pana

la

1884

hect. vie, ale proprietary!.

plasa Teleormanulul prin padule-

muna

osebita.

Are o populate
197

Loc. improprietari^T, dupa

rea Hirle$tilor.

La

leaga

de 1015

suflete, din

gea din 1864, sunt 210, carora

li

cu comuna Peri-Riio^i prin aceia$I

contribuabill; o biserica.

s'au dat

750

hect.

In

1879,
cit,I-va

osea juder,eana. Tot de

la

au mal fost improprietarit,!

Netofi-d.-j. porne?te

ramura

insura^e! pe moia statului Trivalea,

valea.

de $osea vecinala
ragaul
$i

la

com. Ga-

Netoti-Moteni, c&tun, pendinte de catunul Neto^i-d.-s., jud. Teleorman.

unde au format

cat. Tri-

alta

spre

comuna
Neto^i

Hirle^ti.

Terenul comune!

Netot/i este
?i

In

preajma comune!
arheologice.

foarte variat, parte mla^tinos

s'au facul importante descoperir!

humos, parte deluros ?i nisipos; partea de ?es despre E. comunel este productive.

Pe

raalurile
in

Neto^i-Trivalea, mofie a statului, jud. Teleorman, pe teritoriul comunel Netofi, pe care s'a
improprietarit, in

Vedel, scrie Cezar

excursiunile
sale

Boliac,

1880, un nu-

La
curg

margipiriia-

arheologice
o
ce-

mar de

insura^ei.

Are o

padure

nea
?ele

cat. Netot/i-d.-s.

din
tate

869,

am

dat peste

cam de 350
Ne{eti,

hect.

Racica

$i

Teleormanelul.

Populajiunea

com.

este

de

de pamint ocolita cu un singur bloc larg de pamint, de

diferite inaltim!, care

ctltun,

jud.

Arge?,

pi.

1786

suflete, din carl

382 con-

dupa ce
?i

Oltul, facind parte din com.

rur.

tribuabill.

fusese
stinghi!

a$ezat

prin

gardurl
fost

Ur?i.

Ocupafiunea locuitorilor, afara de agricultura, mal este $i

comerciul de pasar! domestice,

de lemn,
part/ile
$i

s'a

ars

de toate
caramida.

intarit

ca o

Nevesile

De

aci

provin

ma!

pe care
re$ti.

le

transports la Bucu-

multe obiecte de bronz, o secera, un fier de plug de bronz

$i

(Muntele-), padure, de 2145 hect., situata pe teritoriul comune! Pauin intindere

pi.

le?ti,
$i

Vrancea, jud.

Putna,
lo-

Vite sunt: 395

gar!,

cal,

16

ma-

olaYie foarte primitiva.

apar^inind in indiviziune

297 Budgetul comune! e

?i

2202

ol

pore!.
la veni-

Boliac
dar/i
$i

zice

Neto^ilor

Ne-

cuitorilor din sus zisa

comunl

adauga ca s'au
i

mal
or-

de 9735 lei, 79 ban!, iarla cheltuelT de 7051 lei, 10 banl. Are doua $colI, una in Netur!
:

descoperit aci palariu^e

Nevesteasca,
din

sat,

ftcind parte
pi.

tot^i-d.-s.,

frecuentata
in

de 17

e-

levl,

$i

a doua

Neto^id.-j.,
;

namente de purtat la git, ceeace denota o stare mal inaintata de civilizafiune in epoca dominafiune! romane in aceasta regiune.

com.

rur.

Podeni-Noi,

Podgoria, jud. Prahova.

Nevestelni^el (Valea-),//VM
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe
ritoriul

in
teiz

frecuentata
biserici,

servita

de 15 elev! trel una in Neto^i-d.-j., dede 2 preo{! $i 1 cinta

Satul

Brata?ani

se

gase?te

com.

rur.

Luncavtya

trecut in nomenclatura din se-

vore^te din poalele orientale

a-

Digitized by

LiOOQ IC

NEVUIA
se indreapta

n>9

NICOLI'fELUL

dealulul Sevastiul

pele-d.-j.

Are o popula^iune de

jud. Ia$i, trece prin

spre N., avind o direc{iune generate de

la S.

303

suflete.

Ciurea
Teleor-

Galata,
91

comunele pesub dealurile

?i

spre N., braz-

Hlincea

Ceta{uia

se varsa

deaza partea de N.-V. a pla?e! i V. a comunel, facind in tot cursul el liroita intre comunele Vacareni $i Luncavi^a; trece pe la poalele MovileT-Marl, ?i, dupa un curs de 4 kil., se varsa
in
girla

Nichita, moie

in

jud.

in

Bahluiu, dincolo de bariera

man,

pi.

Tirgulul, situata in raza

Trel-Calicf a ora^ului Ia?i,

dupa

catunulul Nichita din com. Virtoapele-d.-j.

ce prime?te in stinga afluen^il

Pfetrosul, Bolohanul
$i

Ro?a, din

com. Ciurea.

Nichita,

piriia, jud.
-j.,

Bacati, pi.

Ciulne^ul

sati

Lunca-

Tazlaul-d

com. Draguge?ti,

Nicolijelul, com. rur., situata

partea N. a jud. Tulcea
E. de ora^elul Isaceea.
?i

in

vi{a,

pe dreapta;
sunt joase

taie
;

drumul
malu-

care se scurge in piriul Helegiul.

cea

judefean Isaccea-Macin
rile sale
$i

centrala a plael Isaceea, laS.-

acoperite

Nichiteni,
celaI

cu verdea^a.

sat, pe mo$ia cu nume, com. Dragu$eni,

api.

Se crede a

fi

fost aci ora$ul

Ba$eul,

jud. Dorohoiu.

Are o
235
a

roman Traianopolis, dupa

meroasele ruine de valurl

nu?i la-

Nevoia,
ionul

piriil,

izvore$te

din rapi.

populate de 65
suflete.

familiT, sati

com.

Rijletul-Viero$,
i

gare ce se gasesc pe teritoriul

mo$ieI
este

Vedea-d.-s., jud. Olt,

in

se varsa

Proprietatea
d-lui

com.
eea

girla Ciorica, in cercul

com.

Matel Rosetti. Calitateapa-

Rijleful-Govora.

mintulul e buna. Locuitorif improprietari^T au

Se marginete ?i Dunarea;
S.,

la

N. cu Isaccu Ba-

la V.,

33
aril

hect.,

30

labancea; la
i

cu Maidan-Chioi
$i

Nevrin^ul, p&dure,
cel,

in jud.
pi.

Mus-

aril

pamint,

iar

proprietarul,

la E.,

cu

com. Parche$ul

com. Vlade$ti,

Riurile,

1288 hect., 98
3 Tazurl, vie in

cimp. Sunt

Telita.

din coasta careia izvore$te Valea-Nevrintuluf.

intindere de

Relieful solulul e accidentat;

ast-fel

pogoane,
vale, jud.

$i

livada cu fructierl.

gasim

la

V.

dealurile:

Piriul principal ce trece

pe mo$ie

Badila,
?ul,

Ho^ilor, Breazul, Coco-

Nevrinjului (Valea-),
Muscel
bate
;

este Bodronul.
1

fugulea,
dealurile

Piatra-Ro^ie
Nicoltyel,
;

la

izvore^te

din

coastele
strapi.

padurei cu aceia$I nume;

satul
in

Vlade$tid.-s.,

de la Darabani la Saveni, acel de la Mitocul la Dorohoiu ?i acel de

Drumurl sunt:

acel

S.,

Girli^a,
la

Izvoarelor,

Dealul-mare
acoperit

E.,
vit,

dealul Sarica,

cu

Riurile,

partea
riul

se varsa in

de N.-E. $i Bratia, pe ^ar-

la

Cofu^ca

la

Boto^ani.

iar celel'alte acoperite

numal cu

mul

sting.

dronul,

Mo$ia se hotare$te cu: BoPu^ureni, Dragu?eni ?i

padurl

?i

pa^uni; au o inatyime

de

300 m.
sunt
:

Co{u?ca.

Ape
deal,
in

Valea-Morilor sau
Girli{a la V.,
la S.,

Nicani,
sat,

siituc.

VezT

Zamostia,

Telija la S.,

Va-

com. cu acela$f nume, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu.

Nicoglava,

partea de
plaiul

lea-Carbunelor
paclia la
la E.,

valea Ca-

E. a com. rur.

Ilova^ul,

N.-V.,

Valea-Plopilor
la

Cerna, jud. Mehedin{i.

Dunarea

N.

Nicani, deal, pe mo?ia Zamostia, com. cu acela?J nume, pi.

Berhometele, jud. Dorohoiu.

Bal{T sunt:

Sauna, Capaclia,
Nico-

Nicolaeti,

sat, facind

parte din
pi.

Teli{a.

com.

rur. Miclo^ani,

Arge-

Catunul de re$edin{a,
litelul,

$elul, jud.

Muscel.

a^ezat pe Valea-Carbunepoalele
?i

Nicioaia, pcldure,
bejulul.

in jud.

Buzau,

lor,

la

dealulul

Nicosin-

com. Panataul. VezI Coasta-Ba

Nicolei (Balta-), l>alt(f,)\id. pi. Ocolul, com. Malul-Mare, in V. com. Se scurge in riul Jiul.
Dolj,

li^elul

fugulea, formeaza

gur comuna.
hect., din carl

Nichiforeni, radiil, pe Zamostia, com. cu acela^I nume, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu
Nichita, c&tun,
in

mo$ia
Nicole^ti. VezI Nicule$ti.

Intinderea comuneT e de 3 153 76 hect. vatra

satulul,
lor,

2677 hect. ale

locuitori-

jud.

Teleor-

Nicolina, piriii, izvore?te de sub dealul Bordea, din padurea Birnova, com. Buciumt,
pi.

400 hect. padurile StatuluT. Are o populate de 340 fasau

1

milil,

167 suflete, din carl

bisericl,

man,

pi.

TirguluY, com. Virtoa-

Codrul,

336 contribuabill; 2

una

68157.

MartU IHcfi*

(Uografic. Vol. IT.

64

Digitized by

Google

NICOLlfELUL

500

NICOREST1

foarte vechie, fScutS

pe ruinele
zi-

colifelul

este acoperit
?i

cu pS-

Are
bSe^i

2
?i

$colT,

din care 19 de
fete.

unul templu roman, a doua

durl intinse

frumoase.

2 de

de hramul
ditS
re^f;

locuitorl
Sf.

in

1890,

cu

In aceastS plasS s'a fScut ur-

Paraschiva, ambele
?i

Nicoli^elul,
pi.

piriil, in jud.

Tulcea,

mStoarea impSr^ire bisericeascS

Parohia Buciumeni,
cu biserica parohialS S-{ii VoevozT,

deservite de 2 preoflf

2 cintS-

Isaccea,

pe
;

teritoriul

com.
din

o $coalS, condusS
frecuentatS

de 2
170

rur.

Nicoli^elul
;

izvore^te

com-

invS{Stori, fondatS in
locuitorl,
copil.

1881 de

dealul ^ugulea

curge spre E.,

pusS din satele

Argea, Buciu-

de

pe
lul
;

la poalele dealulul Nicoli{e-

trece prin satul Nicolifelul,

meni ?i Tecucelul-Sec, deservitS de 1 preot paroh ?i 2 cintSrep.

Parohia
din
$i

Locuitoril posedS:

1 1

plugurT

de
boi,

fier;

200 cat
vacl,

$i

fepe,
ol ?i

200

300

400 2300

unde prime?te pe dreapta afluentul Valea-CSrbunelor de aci

;

Vizure^ti,
:

compusS
Hin{e$ti

satele

Brani$tea,

se indreaptS spre N.,

avind o

Vizure?ti, cu biserica parohi-

capre.

direcfiune generals de la S.-V.

alS S-{ii VoivozT, cu 3 biserici,

Meseria?*
5

sunt:

6 lemnari,
zidarl,

spre N.-E.
este tSiat

trece

prin pSdurl

deservite de 2 preo{T
tSre^i.

?i

cin-

fierarl,
1

4 dogarl, 3
brutar,
I

cizmarl,

cojocar.

Tulcea - Isaccea,

Comerciul constS in

import
$i

de coloniale
export

?i

manufacture,

de ?oseaua nationals la locul numit Podul-GheneT ?i, dupS un curs de 8 kil., brazdind partea de
N. a placet
?i

In com. Corodul sunt 2

rohit:

pa-

vin, vite ?i cereale.

a com., se varsS

una in satul Corodul, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, $i a doua, cu hramul AdormireaMaicef-Domnului,

3 preo^T
^i

Budgetul comune! e de 6770 lei la venitur! ?i de 6538 lei,

la cheltueli.

in

balta Capaclia,
S.

pe partea sa

deservite de

de

cintSre^T.

Parohia

Blinzi,

cu biserica pa-

tionals Tulcea-Isaccea

Drumurile sunt: ?oseaua nala N. $i

ce

Nicopoli,
S.

sat, in jud.

Tutova,

pi.

rohialS Adormirea-MaiceT-Domnulul,
$i

Corodul, com. Fundeanu, spre

compusa din

satele: Blinzi

drumur! comunale
che?ul

due

la

de

satul

Fundeanu. Are o

BrStule?ti.

Coco^ul, Balabarcea, Teli^a, Par$i

Sanova.

populate de 108 locuitor! $i 30 case. Este fundat in 1878 de

cStre

Parohia Cozme?ti, cu biserica

insured
de

improprietSritl
in

Adormirea Maicel DomnuluT, compusS din satele:

parohialS
-

Nicolitelul, deal, in jud. Tulcea,

pi.

pe mo$ia Statului
luptStorilor
la

memoria

BSltSretul, Cozme?ti-NoI

?i

Coz-

Isaccea,

pe

teritoriul

com.

Nicopoli.

me?ti-Vech!.

Nicoltyelul; prelungire

sud-oriin-

Parohia Furceni, cu biserica

entalS a dealuluT

ugulea, se

Nicore^ti, plas& situat

%

in

centrul

parohialS
din satele
:

Sf.

Nicolae,
i

compusS

dreaptS spre

S.,

avind o direc-

jude^ului Tecuciu. Sf-a luat nu-

Furceni

Satul-Nou.

{iune generals de la N.-V. spre

S.-E.
;

mele de

la tirgul

cu acela?T nume.
la

Parohia IonS$e$ti, cu biserica

parohialS
vitS
S-{iI

brSzdeazS partea centrals

?i

Se mSrgine^te
?ile
:

N. cu plS;

VoevozT,
i

deser

a com.

cea de N. a plS$ei;
ultimele sale ramifica-

Berheciul

?i

Zeletinul
;

la

de

preot

cintSrep.

se intinde de-alungul riulul Nicoli^elul

;

S.,

cu

pi.

Birladul
?i

la

E.,

cu
riul

Parohia Matca, satul

avind biserica parohialS
colae, deservitS

Matca,
Sf. Ni?i

jud. Covurluiu
Siretul.

la V.,

cu

{ium sudice se terming pe malul

de

3 preotl

de N.

al

piriuluf Teltya; la

Se compune din 12 comune:

Buciumeni, Corodul,
IonS$es>ti,

cintare^I.

cele de

E.
;

se aflS situat satul

lasS
vSpre

Cosme?ti,

Parohia Negri le$ti, cu biserica

parohialS Sf. Nicolae, compusS
din
:

Nicoli^elul

S.

douS

Matca, Negrile?ti, NifigSne$ti. CStune sunt

prelungirl
$i

numite

Dealul-Mare
la

core?ti, Poiana, Pujeni, Tecuciul,

Negri le$ti

?i

Slobozia-Bla1

Dealul - Izvoruluf;
occidentale
ale

poalele

fepul
40.

$i

neasa, deservitS

de

preot pa-

vSd nite roman, numit de popor cetate ?i de la

sale

se

roh

$i

3 cintSrep.

ruine

unul

castru

Re?edin{a sub-prefecturel este

in tirgul Nicore$ti.

Parohia Tslpigi (com. Negrile?ti),

cu biserica parohialS

S-t'n

care pleacS in sus $i in jos ni?te

valurl in ruine, numite

AceastS plasS, pSnS a

cu

la 1892,

VoevozT, compusS din Slobozia-

de popor
panta
o-

fost units cu pi. Birladul.

Corni
servitS

?i

Slobozia-TSlpigi,

de$i

Valul-lut-Traian

din

Supratafa com. e de 626 hect.,

de un preot paroh

rientalS izvore?te

piriul

Valea-

o populate

de 22165

su-

dascSH.

CSrbunelor, afluent al vSel Ni-

flete.

Parohia Nicore^ti, cu biserica

Digitized by

Google

NICORESTI

501

NICORE?TI

parohiala

Sf.

Nicolae,
$i

compusa
4
cinta-

matoarele comune Corodul, 161

:

Com.

Nicore^ti,
$i

avind

cele
lo-

din Nicore^ti
rep.

Grozave?ti, de$i

hect, 75

aril;

Matca, 20 hect.,

mal frumoase

productive

servita de 2 preo$!

50

arii;
aril;
;

Buciumeni, 625 hect.,

50
bi-

Parohia Coasta-Lupe!, cu
serica parohiala
serica,

aril

Cosme?ti, 43 hect, 25 Negrile$ti, 41 hect. Nico;

Intrarea in-Bi-

re$ti,

compusa din Coasta-Lu?i

1437 hect, 75 na?e?ti, 123 hect, 50

aril;
aril;

Io-

Po-

pului
vita

PisculCorbulu!,

deser

iana,

79 hect, 50

arif;

Pu^eni,

de 2 preo{! $i 3 cintare^i. Parohia Fintinelele, cu biserica parohiala Cuvioasa Paraschiva,

115 hect., 75 aril; Tecuciu, 13

hect., 75 aril;

un mare corner^ de vinur!, nu numaf in fara, dar ?i in strain atate. Podgoriile de la Piscul-Corbuluf ?i Coasta-Lupel produc un vin negru, de o calitate care poate rivaliza cu vinurile cele mal bune
curi pentru viticultura, face

Jepul,
hect.,

76 hect.

din strainatate.
Nicore^ti este
loc accidentat
$i

igane$ti,

26

50 arh*in pi.

situat
ridicat.

pe un

compusa
$i

din

Nicore$ti d.-s.

$i

braz-

Fintinelele, deservita

de

preot

Nicore^ti, com. rur.

cela?!

cu

a-

dat de mal multe dealuri, care

2 cintarej!.

nume, jud. Tecuciu,

7

for-

poarta numele satelor pe linga

care sunt a^ezate.

Parohia Dobrine$ti, cu
rica parohiala

bise-

mats din

catune

Nicore^ti,

Cuvioasa Parassatele

Coasta-Lupe!,

Piscul - Corbulul,
i

strabatut

de

piriul

Tecu-

chiva,

compusa din
$i

Do-

Fintinelele, Sirbi, Grozave^ti

celul in partea

de

E.,

$i

de o

brine?ti

Sirbi.

Dobrine?ti, la 15

kil.

spre N.-V.

mul^ime de
Este

ripl, piriia^e i val,

Parohia Poiana,

cu
-

biserica
-

Adormirea Maice! parohiala Domnulu!, compusa din satele Diaconi, Hule^ti ?i Poiana, de servita de 2 preo{i $i 3 cintare{i. Parohia Homocea, cu biserica parohiala Sf. Gheorghe, compusa din Homocea $i Lespezi, deserviia de 2 preo{! $i 3 cintarep.

de Tecuciu. Aici este re$edin{a pla$e! ?i a comunel. Are o populate de 945 familil,

carl au izvoare cu apa.

strabatut

de

$oseaua

jude^eana care vine din Tecuciu,

sau 3869 suflete; 9 bise3

in

merge
spre N.

la
;

Poiana,

Buciumeni,
desface in

ricT:

Nicoreti,

i
:

cite

una

?oseaua comunala* din

care
se
la

in fie-care din catunele

Coasta-

Nicore?ti,

Lupel,

Dobrinesti,

Fintinelele,
?i

mal multe ramuri,

pel,
lul;

Coasta-Lu-

Piscul-Corbulul, Sirbi
zi$i!

in

aa

Iona$e$ti

^i

Piscul-Corbu-

Nicore cf,i-d.-s., deservite de

1 1

de ma! multe drumur! nala

6
cu
biserica

preoflf $i

cintarej!

3 colT,

turale.

Parohia Pu^eni,

parohiala Na$terea-Maice!-Domnului,

compusa din Pujeni

?i

Mindre$ti, deservita de 2 preo^i

i

cintarej!.

Parohia

f epul,
$i

cu biserica pa-

rohiala Sf. Nicolae,

feptil-d.-s.

compusa din

una de bae{! $i a doua de fete, ?i una mixta in Coasta-Lupe!. Cea de bae^i din Nicore^ti, dateaza de la 864 $i e frecuentata de 70 copi! a doua de fete, inninfata la 1867, $\ frecuentata de 51 fete;
2 in Nicore^ti,
1
;

Se margine^te
Poiana;
la
S.,

N. cu com.

cu

com. Coz-

me$ti; la E. cu com. Iona$e?ti

i

la V.,

cu com. Buciumeni.
tirg, facind parte din

Nicoreti,

'^epul-d.-j., deser$i

vita

4 cintare^i. Parohia Munteni, com. ^igZ2 preot 1

de

Coasta-Lupe!, da$i r frecuentata 1868 din teaza

treia,

in

cuciu. Situat in
ne!,

com. cu acela$! nume, jud. Tecentrul comu-

de 83
532

copii.
:

ne?ti,

cu biserica Buna-Vestire,
1

Vite sunt
cat,

760

boi,

894

vac!,

pe coasta ?i pe vale. Are de 400 an!. $i-a luat vechime o numele de la Nicoara, mareVornic al Tarel-de-jos.

deservita de
tarep.

preot

$i

cin-

149 !epe,
?" 1

14

capre,

Parohia

figane?ti,
de

cu biserica
-

1045 * Intinderea
bil

$7 P or ^
terenulu!
cultiva-

Aid

se afla re^edin^a subpre-

fecture! care

pana

la

1892 era

parohiala Schimbarea la

Fa^a,

compusa din figane^ti

gureni, deservita
1

$i

Un-

preot pa-

de 12 16 hect, iar viile au o suprafa^a de 1437 hect, car! anual produc in rnediu 70000
e

unita cu plasa Birladul, avind

un

singur subprefect cu
in

re^edin^a

Ive$ti.

roh

$i

2 cintarej!.

Agricultura se practica pe o
scara intinsa.

Viea se cultiva ma! mult ca

in

cele 1'alte pla$I, avind

$i

$i

pa-

mint prielnic

o intindere ma!

30000 vin ro$u. Cazanele de rachiu fabrics de asemenea cite 1300 hectol. de rachiu anual. Veniturile ?i cheltuelile com. sunt de 193 14 lei $i 66 ban! ahectol. vin alb
$i

hectol.

Are o populate de 296

mili!,

fa-

sau 951

suflete.

Sunt 4

biseridf.

Una cu hramul
i

Sf. Nicolae,

numita

Manasti-

rea, se intre^ine

de

stat.

Este

fa-

cuta la 1807 de Nicolae Banu,

inchinata

mare. Sunt frumoase vil in ur-

nual.

dupa moartea

\u\

Ma-

Digitized by

Google

NICORE^TI

502

NICULE$TI

nastireI-Neam{uluI.
giri

A avut c&lure-

Nicoreti,

sat,

jud.

Bacaa,

pi.
si-

cheni,
pi.

com. cu acela$I nume,

pana
?i

la

1868. Este incon-

Trotu$ul, com.

Bogdane$ti,

Co?ula, jud. Dorohoiu.

jurata
$i

ast&zi de un zid, avind

tuat pe Dealul-Nicore?tilor, la 5
kil.

chilii

de jur imprejur. S'a

de satul Bogdane^ti.
familii,

Are
sau

Niceni,

sat, in centrul
pi.

parat in 1892. Se mai nume$te

$i

o populate de 29
135 suflete.

Coste^ti,

Tirgul, jud.

comunei Bo-

Banul.

doua, cu hramul

to?ani, cu o
familii,

populate de
1390
suflete,

250
din

Adormirea Maicel Domnulul, spune tradi^ia, este facuta de un oare-care Manolache Serdarul.

Vite

89 vite marl cornute,

$i

sau

8 porcl

12 capre.

carl 241

contribuabill.

Aci este re?edin$a primariel

Nicore^ti, deal, jud. Bacau,
face
pi.

treia,

numita

?i

bi-

"comunei Costeti. Are

rica, deservita

bise$i

serica Cenu$a, este rezidita de

Pitarul
1

Trotu^ul, com. Bogdane$ti, care

de

preot

Zamfir

Sindulescu

la

parte

din

$ira

dealurilor

cintare^I; o $coaia mixta,

con-

85

1,

20 Octombrie, dupa cum de Ursu

$i

ce despart Slanicul de Oituzul.

se vede din inscripjie. In locul

el

dusa de 1 inva^ator, frecuentata de 49 elevi; 4 circiumi; 5 comercian^i

$i

a fost alta facuta

Cenu$a; se vede de pe un pomelnic care se p&streaz&

fruntea
c'ar
fi

Nicore^ti - de - Sus, mahala, in partea de sus a Nicore?tilor,

jud. Tecuciu.

meseria^I.

Vite sunt: 576

bol
8

?i

vacl,
$i

in

108

cal,

167

ol,

bivoli

ciruia este pus Cenu$a,

zidita

280 porcl,
Nicori{a, sfoard de mosie, pendinte de com. Valea-Rea, jud. Tecuciu, la N. de satul Gohorul;

7285 (1777). patra, cu hramul Sf. Gheorla

pe

Stupl cu albine sunt 160.

ghe, este facuta la 1820 defamilia Ghelfu,

dupa cum ne
1865

a-

mai inainte a

fost proprieta-

Niculeasca, ?iumire ce se mai dd mosiei Uda^i-Man, din com.

Albe?ti, jud. Buzati.

devere?te inscripfia de pe mormint.

tea manastirei Rachitoasa,

la

pana
Va-

S'a

reparat la

$i

1862; de atunci s'a vindut

1884. Se intre^ine de locuitorl.

locuitorilor din

Gohorul

?i

Niculeti, com.

rur., in jud.

Bu-

$i

Are 2 $coale, una de a doua de fete cea de

;

baeji
baeflf

lea-Rea.

zau, plaiul Slanicul, situat

pe

am
Li-

bele malurl ale riulul

Slanicul,

infiin^ata la

1864
iar

?i

frecuentata

de 60
de 54
po?tal

bae^t,
1

cea de fete

Nicorija, pddure, situata in raionul com. Valea-Rea, jud. Tecuciu, parte proprietatea raze?ilor din satul
te

la

37

kil.

de ora?ul Buzaul.
N., incepe din
$i

mita, la

dealul

infiin^ata la
fete
;

867 ?i frecuentata un oficiu telegrafola

Bodine^ti

se lasa pe slemne
trece
la

Galbenul

$i

par-

pana

in Dealul-Liliecilor,

(infiinfat

1882),

cu

a razeik>r din Vladnicul.

riul Slanicul $i

urea pe plaiu

serviciul
nit

de

telefon, al carul vefin.

1

pe anul
lei

896

97 a fost
;

Nicori^a, pddure,
pi.

in jud.

Tutova,

muchia Frasinul, $i alaturl de mo?ia Cimpulungeanca, da in

hotarul jud. Rimnicul-Sarat
E.,
;

de

4741,

ban! 21

spitalul
intre-

Corodul,

com. Fundeanul,

la

Cincu, infiin^at la
{inut

1892,
d-1

proprietatea statulul.

merge

in jos

pe hotarul ju-

de

donator,

Anton
Nicori^a,
3
piriil,

de^ulul Rimnicui, prin dealurile:

jud. Tecuciulul,

Cincu; o farmacie.
Tirgul Nicore^ti a ars de

izvore^te

din

ripa

cu

acela?i

on, aproape in intregime.

Relativ la Nicore$ti, gasim un

nume

?i

se varsa in partea dreap-

Cimpulungeanca $i Homocioaia, pana in hotarul mo^iel Dimiana; la S., continua pe hotarul

Dimieni
nicul
$i
?i

ta a Berheciulul.

Asaneasca, trece
V.,
in

Sla-

Uric din anul 1677 dat de Ion

urea in

M uchia-Tocilel
la

Antonie

Ruset

Voivod,
$i

prin
Ivanc,

Nicovala, mahala,
hedinfi,
rur.
pi.

in

jud.

Mecom.

la

Groapa-Parului;
Tocilel,

din
linie
tre-

care intarete pe Mu?at

Ocolul-d.-s.;

Muchia ce pe
la

urea

pe a patra parte din

d.-s.
?i

Nicore^ti-

Hinova.

dreapta, pe plaiul BaUgo?i,

Deleni,
tot
in

Nicore$ti-d.-j.,

ca

fiind

linie

propril lor de la mo$i-stramo$I.

Nicovanul, munte,
com.
vie
$i ?i

jud.

Buzafi,

dreapta,
telul
iul

merge

in

muchia munpla-

(Acest uric se

afla la
i

d-1

Pa-

cat. Cislaul, acoperit

de

Umbrarelul, de aci pe
(la

padopol-Calimah
blicat

fost

pu-

livezl.

Masivul sau e
ceri^I.

un

care limiteaza

S.) padu?i

de d-1 V. A. Urechia in Opere complecte, Miron CosI,

conglomerat de

rile:

Mavru

$i

Bodineasca,

urea in dealul Bodine?ti.

tin*, torn.

pag. 221).

Nicana,

vale,

pe mo$ia Dimi-

Suprafa^a sa e de 3547 hect,

Digitized by

Google

NICULE?TI

503

NTCULE?T1

din care 1028 arabile, 316 p&|

dure,
livezi,

629 20

finea$,

vie

$i

Propriety!

60 930 564 sterpe. mal insemnate

izlaz,

numele de Coca. Numirile de Coca-Merei, Coca-Nicudin urm& le$ti, etc. sunt maf
astezi

cinterej,

a doua, in

c&t.

D&s-

c&le$ti,

cu hramul loan Botez&-

imprumutate de

la

proprietor!,
teritoriul

sunt: Cimpulungeanca,

Homo-

ce posedau par^f din

cioaia, Petrche$ti, Nicule$ti, Ver-

acestel comune. Dionisie Fotino

neasca, Coca-Schel (particulare),

inum&r&

aci

urm&toarele sate:
Coca. Cele

de 1 preot ?i ambele fondate de comun& in 1888; o $coal& de b&ep, fondate in 1871 de locuitorf, condusS de un invS^Storul, deservite
1

cinteref,

Coca-MereeascS (sfoarS a statuluf), apol Coca-MereT, Gurgue$ti, Strechioaea, ale cetelor de

mo^neni: Berhule^ti, Gurgue$tf,
$i

Petr&che$ti, Podul-Muncil, Cim-

tor

$i

frecuentate

de 61

elevf.

pulungeanca
cStune
sati

$i

l'alte

Locuitorif posed^:

210
vacf,

plu-

subdiviziuni sunt din

gurT; 707 bol,

caT,
$i

327

301

timpl foarte apropiaff.

132 fepe, 329

of,

52 capre

Mereetf derivate cite

trele

60 rimitorf.
Comerciul
conste in import
{esaturi, postavuri, coloniale,
$i

din vechia ceate Berhoiul.

Niculeti, com. rur.,

Sarat, pi. Gradi$tea,

in jud. R.-

Terenul e accidentat, dar propria culture!. Din punctul de

vedere geologic, teritoriul acestei

pe

malul

de

drept

al riuluf

Rimnicul-SSrat.
in

spirtoase
reale.

in

export

de

ce-

Este a^ezate
a jude^uluf,
la

partea de E.
kil.

Transportul se face prin

comune

prezinte un

deose-

15

spre E.
partea

gara R.-S&rat.

Sunt

11

comer-

bit interes.

de ora?ul R.-S&rat,
:

i in

cianpf, din car! 5

circiumari.

Din minerale are multe nite, ozocherite, urme de

cute, etc.

lig-

de N. a

pl&$ef, la

26

kil.

spre

C&ile

de comunicafie sunt:
Rimnicul-M&i-

p&-

N. de com.

Gradi^tea-d.-s., re-

calea

jude^eanS

$edin{a pl&$ef.
In

c^ne?ti, ce trece prin

comun;
$i

Comertul conste
cerealelor, a {uicef
porturf.

desfacerea
in trans-

Comunele invecinate sunt: Pue$ti,

spre Pue$ti

spre Boldul

spre

$i

la

kil.;

Macrina,
kil.
$i

la 3 kil.

VSlcele-Gradi^tea-d.-s.

Cior&$ti, la 3

Babe$ti, la

Budgetul com. e

la veniturf

Comuna
nele:

e formate din ctu-

kil.

Coca-Antemireasci, CocaPetrSche?ti,

Se margine$te
B2le$ti
la
;

la

N. cu com.

de 5637 leT, 70 ban! $i la cheltuelf, de 5444 lef, 23 bani.

Niculeti,
sat,

Nicule?ti,

Podul-

la E.,

cu com. Cior&^ti
$i

Muncif

?i

Merei.

V., cu com. P5e$ti

la S.,

pe malul sting
Arge?,
pi.

al

flete,

Are o populate de 1790 su locuind in 406 case; o

i

cu com. Boldul.

Oltulul, jud.
fticind

Oltul,

Este o com. de cimp, avind

parte din com. rur. Olabiserici.

$coal& in c&t. Podul-Muncil, fre-

pe

teritoriul s&u, afar&

cuentate de 89 elevi

7 eleve

inalt al

Rimnicului,

de malul numal ci-

nul.

Are o

4
$i

biserici, deservite

de 2 preo^f
cateSf.
;

te-va movile risipite.

Niculeti,

ciltun,

pendinte de com.

3 cintere^f

$i

din care

Riul

drala e cea cu
tru
$i

hramul

Pe-

de
?i

la S.-V.

R.S&rat o uda la V., la N. E. Maf sunt

lanca, jud. Br&ila, situat la N.-V.

Pavel

3 circiumf

2 mori

48 pu^uri (10

15

m. adin-

de ap.
Meseria^f sunt
c&ru{a$,
1
:

cime).

de com., la 4 kil. Are o populate de 136 suflete. S'a infiin{at la 1882 i poarte numele
proprietarului mo^ief.

6 lemnarf, 6 cojocarf
la Ispas, la

C&tunele carl o compunsunt:

Nicole^ti, re$edin^a la V.; D&sc&le$ti,
la

fierarf,

$i

brutar.

E.

Niculeti,
pi.

sat,

in

jud. laloratya,

Are

3 tirgurl

29
$0-

Suprafaja com. este de 1946

hect., din car!

Ialomi^a-Balta, pendinte
la
I

de
kil.

Iunie i la

14 Octombrie.
:

40

hect.

vatra

com. Milo$e$ti, situat

spre N.-V.
dint&.

C&f de comunica^ie are

seaua

comunel, 856 hect. ale locuitorilor,

de satul de

re?e-

S&poca-Lop&tari

$i

alte

1950 hect. ale propriete^iT

drumurf naturale.
Vite sunt
:

particulare.
bof,

Din acestea

850
$i
lii

Are o populate de 63
;

fami-

270

250

vacl,

hect. arabile,

150 hect. ima,

o ?coalS mixte, condusS de

36
pre

vifef,

bivolf,

17
of,

cal,

36

epe,

15 minji,
?i

2860

166 ca-

50 hect. neproductiv. Are o populate de

milif,
ricT:

un invS^tor.

310
;

fa-

Locuitoril posedi:

120

caf,

265 porci.
e foarte vechie
$i-$i

sau 1428 suflete

2 bise-

295

bof,

345
sat,

of

$i

150 porcf.
Ialomi^a,

Stupi cu albine sunt 306.

Comuna

una in Celt. Nicole$ti, cu hramul Adormirea Maicel Domnulut, deservite

Nicule^ti,
pi.

in jud.

a pastrat din

vechime

$i

pina

de 2 preojl

$i

Ialomija-Balta,

pendinte de

Digitized by

Google

NICULE?TI

504

N1MIRCEN1

com. findSrei, situat la 7 kil. spre N. de satul de re?edin$&.

Niculeti,
pi.

Urgoaia
tr&
;

are

vil,

finefe

?i

pia-

sulfuroase,
?coli

$i

infiin^area

unei
fiii

proprietate mo$neneasc&.

primare, unde veneau

i

de satenl ca s& invefe

sat, in

din

jud. R.-S&rat,

Nifon,
$i

schit de cdlugdri, in

com.
si-

carf
rist!.

se

recruta elevi!

semina-

Gradi$tea, c5t. de re$edin$a

cit.

M&gura, jud. Buz&u,

Cu moartea
;

sa, totul

a de

al

com.

Nicule^ti,

a?ezat
al

spre

tuat

pe

un

frumos

E.,

pe malul

drept

Rimni-

unde se

desfS$urei

de ochilor una
pise,
priveli^tl.
1

c&zut
nat
;

instalafia bSilor s'a rui-

$coala s'a mutat la mclnas-

culul.

Are o

intindere

de

25
fa-

dincele mal frumoase

tirea

Berca

c&lug&ril s'au

im11.

hect.,
milit,

cu o populate de 165

Acest schit a

fost fondat la

c 1

pr^tiat, abia ma! r&miind

sau 743 suflete, din carl 208 contribuabill o biseriCcL ?i

;

ridicat aci o bisericu^

de Ierodiaconul Nifon, care a delemn.

In 1842, Nicolae
tat

Statul a instalat aci spitalul rural

Nifon,

care aduce

foloase

o $coal.

Picleanu aju-

reale
tene.

intregel

popula^il

mun-

de

Niculeti-Coca (Coca-Seaca), cdtun, de re$edin{& al com. Ni

cule^ti, jud.

zidit

la vede din nou, dup&cum se

stari^ul

Constantie,

azti-zi.

Biserica Cimitirulul s'a

Buzu, cu 270
case.

lo-

zidit

i860 tot de Nicolae Pic$i

Nifon, bdl minerale, in jud. BuzQ, cat. com. M&gura, lingS schitul Nifon, situate intr'o
tics,

cuitor!

69

Are

sub-di-

leanu

sofia sa Casandra.

roman-

vizia Berhoiul.

Frontispiicile sunt acestea:

Intru

pozifiune

inconjuratS de

slava

celui
si
si

in

treimc
Sf.

D-zeii

dealurl umbrite de
:

pomt
din

$i

pS-

Niculeti-Coca, mofie, particular^, in jud. BuzSu, com. Nicu le$ti. Are cam 200 hect., incorporate cu mo?ia Coca-Scheil, cu
care face un singur corp.

a Tatalul, a Fiului
dit acest
Sf.

Duh,

s'a cla-

dure.

Apa

curge cu mare abunizvoare,

care

schit

bisericu^a de

lemn
si-

den{& pe 7

cu hrauaul Sf. Nicolae, pentru paring

hastri cu viafa

unele se intrebuinjeazii
b&ut, iar altele pentru

pentru
scSldat.

de obste, sa

fie

in veci

slobod nesupus la nitncni, de Ierodiaconul Nifon,

pe

paraintul
la

daruit

de

d-1

Pu^in la vale se reunesc

intr'un basin

toate

Yataf Nifu Fintescu

iSn.

Iar aceasta
si

de

piatrS,
-(:

avind

Niculeti-de-Munte,
R.S&rat,
plaiul

sat, in jud.
c&t.
riul

biserica cu

hramul Izvorul tamiiduirei

s'a zidit

o temperature de
tele

6. Elemen-

Rimnicul,

muccnicul Pantelimon,
melie
la

din

te-

ce confin sunt

sulf in

a-

com. Chiojdeni, a?ezat pe

Rimnicul.

1842 dc marele Clucer Nicolae

de smertilu
si

bunden^i, iod^ipu^inSsare. Se
intrebuinteazS pentru reumatism

I'lclea si

starijul

Constantie

cu tot sborul
tora
;

cu ajutorul a mat

mul-

si

s'a ispravit la leatul

1845 Noem-

boale de
etc.

piele,

r^nl,

scrofule.

Niculi, insuld, pe Dunftre,

Fete?ti, in care se afl&

in jud.

bre 9, in zilele

Mariei

Sale

DomnuluT

Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, com.

Gheorghe Bibescu, Episcop Eparhiei Buzau D. D. Chesaric.

pad urea

Nifon (Vatra-Schitului-),
fie,

mo-

cu acela?! nume.

Frontispiciul bisericet Cimitirulul

:

in jud.

BuzSu, com. MSgu-

ra,
Aprilic

proprietate a statuluT, pen

Niculi, pddure,
la$T

in insula cu ace-

dinte de schitul Nifon; are 22

La 1856,
26,
s'a zidit

din
fiind
zilele

nume, pe Dunre,

in plasa

temclia aceasta

biserica

cimitirul,
;

hect.,

far&

locul

de

bT

?i

al

Ialomifa-Balta, jud. Ialomija, de

stari^ cuviosia sa

Constantie

in

spitalulul, din care 3

bile,

hect. ara
li-

100 hect., populate cu salcie

plop.

$i

prea Inal^atulut

Domn

Alexandru Ghica,
si

8 hect. finea^, 5 hect.

?i

Kpiscop Buzau D. D. Kilotet;

pravit
111

s'a isal

vede, restul izlaz

higiu.

zilele

prea Inal^atului

Domn
I
;

Principaielor Unite Alexandru

loco-

Niculija, piriiaf, jud. Bac^u,

Trotu^ul,
se

pi.
tenent al Eparhiei
fiind
slari{

D.

I).

Archicuviosul

Nighiu^i, deal,

in jud. Mehedin{i,

com. Doftana,
piriul

care

mandritul Dioni>ie,
lliodor; foudator
1).

fiind

com.

rur. Orze$ti, plaiul Clo^ani.

vars& in

Valea-Co-

D.

Marele
sa

Clucer

drulul.

Niculac Picleanu cu
si

so^ia

Casandra

Nihocul,
Bacu,
hotarul

fir
pi.

de

dealurl,

jud.

cu ajutorul mat multora.

Anul i860,

TazlSul-d.-s.,

de pe
i

lunie 2S.

Niculi{ele,

lac,

in
pi.

insula Balta,

comunelor

Bs5$ti

com. Stelnica,
jud. Ialomija.

Ialomija-Balta,
in

Episcopul Dionisie

la avut
$i

Schitul-Frumoasa.

de aproape priveghiere
apogeul s^u,

la

ridicat la

atit prin

Nimirceni, fost punct vamal,

jud. Suceava,

in

Nicu^ari,

colind,

in jud.

Buzau,

ordinea
cit
$i

91

cur^enia

schituluT,

com.

Pleeti. Pe

com. Vispe^ti,

in apropiere

de

prin

organizarea

bailor

aci se fecea maiinainte trecerea

Digitized by

LiOOQ IC

NIMIRCEN1

505

NtSU'UKILK

de

la F&lticeni

spre Suceava, in

Dejoiul, la S. cu Virleni, la E.

Nisipoasa,
pi.

vale,

uda

catunul

Bucovina.

cu dealul Nemoiul,

si

la

V. cu Ne-

Valea-Bisericel, din com. Orle?ti,

Oltul-d.-s., jud. Vilcea, $i se
riul Oltul,

com. Doze$ti.

Nimirceni, ^^/cultivabil, in jud.

Suceava, com.
Ple$e$ti.

brazdata de dealurile
?i

varsa in

mal spre

S.

moiul, Cernel, Nisipi

nea, pe

Ciopovil,
?i

de catunul
Nisipul,

Scaio^i.

care se gasesc
:

Nineasa, vale
cati, pi.

$i

piriil,

jud. Ba-

Trotu^ul, com. Doftana,

de vaile Seciul, Lovi$teanca, Valea-Rea $i Selci.

e udata

cdtun,

al

com.

Valea-

Teancului, jud.
locuitorl
?i

Buzau, cu 380

care se varsa in piriul Doftana.

10 1 case.

Are sub
$i Pirlita.

Nisipi, deal, in raionul

comunei
hect.,

diviziunlie

Ciobanoala

Nisipeni, sat,
pi.

in

jud.

R.-Sarat,

Nisipi, pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,

Rlmnicul-d.-s., sub-diviziune

pe care se cultiva 100

aril vie.

50

Nisipul, catun
pi.

(tirld), in jud. Ia-

a catunulul de re$edin{a din

comuna Racovi^a.
Nisipoasa,
Nisipeni- Vaceni, parte din lacul Vaceni, ce apar^ine com.
Nisipuri,
pi. Rimnicul-d.-j., jud.

lomifa, Borcea, com. Tonea, pe cimpul BaYagan.

sat, facind parte din

com.

rur.

Hirsa,

pi.

Podgoria,

Nisipul, vale, com. urb. OcneleMari,

pi.

jud. Prahova.

Are o populate
,

Ocolul,

jud. Vilcea;

R. Sarat.

de 240 locuitorl o biserica, cu hramul Adormirea $i Sf. Nicolae,

fondata de locuitorl,
la

se varsa in Riul-Sarat.

anul 1874.

Nisipul-Rou,
Zavideni,
pi.

deal,

la S.
d.-s.,

com.
jud.

Nisipi,
pi.

com.

rur.,

jud.

Vilcea,
ca-

Oltul-

Cerna-d.-j.,

compusa din 4

tune: Ciopone?ti, Mijlocul, Girnicetul $i Seciul. Situata

riuluT

Nisipoasa, mahala, com. ValeaLunga, plaiul Prahova, jud. Prahova.

Vilcea.

pe valea
ju-

Nisipului (Piscul-),
Berbe?ti, pi.
sdtuc,
in

pise,

com.
jud.

Cerna, linga
kil.

$oseaua

01te$ul-d.-s.,

dejeana, la 40
defuluf $i la
1

de capitala jude a
pla$ef.
lo-

Nisipoasa,

jud.

Me-

Vilcea

kil.

hedinji, pi. Blahnifa.

Are o populate de 772

cuitorl,
abilf,

din

car!
1

118 contribu-

Nisipoasa,
Mehedinji,
rur.

deal, cu
pi.

vif,

in

jud.

locuind in

89 case;

3 bi-

Blahni^a,

com.

Nisipului (Plaiul-), deal, jud. Prahova, pi. Prahova, com. Prahovtya d.-j., numit ast fel pentruca terenul
sail

serici:
ne$ti,

una,

in
la

catunul

Ciopo1851
;

Vinjul-Mare.

e foarte nisipos.

fondata

anul

E
Nisipoasa,
Riurile,

acoperit cu
la poalele lul

padure marunta
sunt
livezl,
izla-

doua, in catunul Mijlocul, fon-

pise, jud. Mu?cel, pi.

$i

data la anul 1861

$i

treia, in

com. Mihae^ti.

zurl,

pomT

$i

se cultiva porumb.

catunul Seciul, fondata la anul

i860.

Nisipoasa, proprietate a Eforiel

Spitalelor Civile din Bucure?ti,
jud. Prahova, care se arendeazS,
$i

Locuitoril monenl, se ocupa

cu agricultura
naria.
lor la

Nisipului (Valea-), vale, curge de la poalele muntelul Gurga,

jud. Prahova, com. Breaza-d.-j.,
plaiul

parte cu lem-

El desfac produsulmuncel
Craiova
:

impreuna cu
Mantil
?i

trupurile

Valea-

Prahova, de
$i

la

V.

spre
riul

i
1

Draga$ani.
cal,
1

Pantazi, cu
fost

Vite sunt

200

boT,

anual.

Au
pi.

3612 lei pendinte de ma?i

S.-E.

apoJ se varsa in

Sunatoarea.

140 vacf, 22 capre,

08 porcl,

nastirea Poiana

\\n

de com.

360

ol.

Hirsa,

Podgoria. Intinderea

Nisipului (Valea-).
cilor (Dealul), deal,

Vezr Porcontinuare
Buila, jud.

'|uica se fabrica aproximativ

lor totala e

2800 decalitri anual.

cart

de 937 hect., din 471 hect. suprafaja impa?i $i

a munfilor Arnota
Vilcea.

$i

Comuna
In

se

intinde

pe 365

durita
tivabil

466

hect.

pamint

cul-

hect. in care intra $i izlazul.

finefe.

comunS
$i

se afla merf, peri,

Nisipurile, com.

rur., in judejul

nuc!

cire^I.
$i

Nisipoasa,
cheltuelile

vale, in jud.

Buzau,

R.-Sarat, pi.

Rimnicul-d.-j.,
al riuluT

pe

Veniturile
urea la 1309

se

com. Grajdana; incepe din Muchia-Cerbulu!

riul
?i

malul drept
$f-a luat

Buzaul.
la

lei

anual.
la

se

scurge

in

numele de

albia

Se margine^te

N. cu com.

Ni?covul.

nisipoasa a Buzaului.

Digitized by

Google

NISIPUKILK

006

NISTOIUL

Este a$ezat&
a jud.,
la

in

partea de S.
spre S.E. de
in
kil.

?inl
1

de sem&nat,
cal,
?i

de

treerat,

Nisipurile, picket de granifd,

la

35

kil.
?i

de secerat; 580

ora$ul R.-Sarat,
S. a placer, la

partea de
spre
S.-

225

18

capre

bol, 640 230 lepe, 2800 80 rimtori.

in

vacl,
oT,

margin ea DunSrel, jud. Mehedinfi.

E. de Bal&ceanu, re$edin{a pla?el.

Comerciul const&
d&nil,
in

importul

Nisipurile, cimpie, cam de 3000

pog., acoperitS cu nisip, in
ju-

de coloniale, spirtoase, marchiinvecinate sunt

kil.;
:

Comune
l&ul $i
la

Jir-

?i

exportul cerealelor.
prin
la

dejul

Mehedinji,

pi.

Blahni^a,

Vi^ani, la 7
kil.;

Drogul,
kil.

Transportul se face
F&urei (jud.
spre S.
Caile
BuzaTi),

gara
8
kil.

com. Crivina.
Nisipurile, dime de nisipuri,
cari

11

Galbenul, la 21
la

Se margine$te
lul
;

N. cu

Jir-

la V.,

cu G&v&ne$ti (jud. Bu-

de

comunica^ie

sunt

incep la S. de p&durea Torce$ti,

z&u); la E., cu Vi?ani; la S.,cu

drumul vecinal Rimnicul-SaratF&urei spre Vi^ani-Ciineni spre

;

com. Torce^ti, jud. TecuciQ,

tinue spre S. paralel cu

con-

Vizireni (jud. Br&ila),

de care se
nu are
malul

calea

desparte prin

riul

Buz&ul.
;

Jirlau-Drog-Amara-Balta-Alba.

ferat&Ive$ti-Hanul-Conachi, pSna
in

E
alt

comun& de cimp
i

Budgetul comunei e

la venila

p&durea Hanul-Conachi,
viile

trece

acident de teren de

cit

sting al Buzaulul

cite-va

mo-

de 5530 tueli, de 5420

turl

lei,

iar

chel-

calea feratS, apucel

spre S.V.,
in

lei.

pe ling&
Dimbovi^a,

Brani?tea, p&n2

vile ca: Secetoasa,

Buga, PreoNisipurile,
sat, jud.

malul Siretulul, in fa{a

tirgulul

teasa, etc.

Namoloasa.

Riul Buzul
la

uda
(5

la S.,
la

V.

la E.;
i

Apa-Coastei,

de V.
a-

pi.

Dealul-Dimbovita, cSt. com.

Colanul.

Pe aceste dune cresc diferiti pom! salciml, s&lcil, plopl, etc.

:

Are

66 pu{url
$i

8
la

m.

D-l Gr. $teftnescu, in

trata-

dincime)

lacul Balti^ul, la

V.

Nisipurile,
pi.

sat, in jud. R.-Sarat,

tul

s&u

de Geologie,
fi

zice

ca

C&tunele can o compunsunt:

Nisipuri, re$edin{a,
E.;

Mola

$e?ti-Vech!

?i

Mo$e$ti-NoI,

V.

Suprafa^a

comunei este
can:
18
hect.

de
ale

3286

hect., din

hect.

vatra comunei, 1065

locuitorilor,

de recomune! Nisipurile, a?ezat spre E., pe malul sting al rtului BuzSul. Are 6 hect. intindere; o populate de 160 familil, sau 602 suflete, din car!
Rimnicul-d.-j., c&tunul
al

aid trebue s&

fost

un

fluviu

$edin$&

nu se poate explica aceste enorme mase de nisipuri.

mare

alt-fel

AztSzI
nisipuri:

se

g^sesc in

aceste
oale

cremene,

sge{i,

nearse, etc.

priet&tel particulare.

2203 hect. ale proDin aceshect.

arabile,

152 contribuabili; o bisericS

o ?coala.

$i

In raionul satulul erb5ne?ti

tea:
hect.
1

3000
ima?,

120
Nisipurile, sau Urecheti,
tun, al
fa-

mare de sSlcii, proprietatea domnulul I. Gheorexists o padure

cdpi.

150 hect.

pSdurl,

ghiade.

10 hect. neproductive.

comunei Dobrote^ti,
d.-j.,

Are o populate de 314

milii,

Balta-Oltul
situat

jud. Romana{i,
nisipos, nu-

Nisipurile, vale

nisipoash', jud.

sau 1302 suflete, din carl 298 contribuabili; 2 biserici: una, in c&t. Nisipuri, cu hramul Sf.
Nicolae,
in
zidita, in

pe un teren

Br&ila, care se intinde intre mo-

mit astfel pentru c& pe aci sunt

bile

dune de
lulul

nisip mi?c&tor. Altitu-

Miresel.

Domnifa, Esna $i MovilaPe aceastS vale se forlacuri prima-

185

1,

reparat&
deservitS.
?i
I

dinea terenulul d'asupra

M&ril este de
1

nive-

meazS mal multe

vara
?i

1890 de
1

locuitorl,
1

10 m. Se

toamna.

de

preot,

dasc&l

pa-

afl& situat la
$i

racliser;

a doua, in

cat.
Sf.

MoNilocui1

la

34

kil.

24 kil. de Caracal de Corabia.

fa-

$eti-VechI, cu culae, zidita in

torl,

hramul
1855

Are o populate de 130

milil,
riccl,

de
2

sau 413

suflete;

bise-

Nisipurilor (Dealul-), deal, la E. de Mindre?ti, se intinde din Valea-Macurelor pan& in DealulHudel, com. Pu^eni,
re?ti,
pi.

deservitS
?i
1

de

preot,

cu hramul Adormirea Mai-

Nico-

dasdil

cint&ref;

?colI,

eel

Domnulul, cu

un preot

?i

jud.

Tecuciu.

FormeazS

fondate de comunS, una, in Nisipuri

$i

2 cinta>e{i.

valea cu acela^i nume.

a doua,

in

Mo?e$ti, con$i

duse de 2 inva^&torl
entate de 34 elevi
Locuitoril
;

frecu-

Nisipurile, numte mare,

la

N. de

Nistoiul,

sat,

pendinte de com.
Amaradia,
dreaptapi-

10 circiumT.
:

comuna Nuc^oara,
oara, jud. Mu^cel,

plaiul

Nuc-

rur. Tellpa$ul, plasa

posed&

92
;

plu-

pe

linta gra-

jud. Dolj, situat

pe

gurl

moar& cu aburl

ma-

nge!.

riulul Plosca, la 2

kil.

de

Til-

Digitized by

Google

NISTUIUL

rj<

)t

NI$COVELUL

pa$ul, cStunul de

re$edin^a

al

in Cule^a,

avind o lungime de

tia,
^i

jud. Buzau, cu
15 case.

90

locuitorl

comunei.

89

kil.

Are o populate de 75 familii, sau 320 suflete, carf locuesc in 78 case. Comunicafia se face prin $0eaua comunala, care pune co-

Nistora-Mare,
ceava, com.

vale, in jud. Su-

Nistoreti,
plaiul

sat,

jud.

Dimbovi{a,
cat.

Dr2g&ne$ti,

parte

Ialomi^a-Dimbovi^a,

cultivabila, parte stearpa.

com. Bela.
Nistoreti,
sat, facind

muna

in legatura: la S., cu So-

Nistora-MicS,
ceava, com.

vale, in jud. Su-

parte din
jud.
?i

ceni, iar la N., cu Zaicoiul.

Dragneti,

parte

com.
pi.

rur.

Breaza-d.-s.,

In vechime ftcea parte

din

cultivabila, parte stearpa.

com.

Zaicoiul.

Nistorani, mahala,

in

com.

rur.

Are o populate de 311 suflete. Cade in partea de E. a comunel i e udat de vaile

Prahova.

Nistoiul,
maradia,
la^iine

lac,

jud.

Dolj,

pi.

A-

Jegujani,

pi.

Motrul-d.-s.,

jud.

Temnicul,

Vacarea^a,

Bradul,

com. Talpaul, cu o

Mehedinfi.

Smeuratul, Plopi^ul, Motro$oaia

i

suprafaja de 800 m. p. (20 m.

$i

Fiarele,
il

$i

de

riul

Prahova,

40 lungime), adinc de

Nistoreti, com. rur., in judeful

Putna,
pi.

care

strabate in partea de V.

10 m.

Vrancea, asezata pe
$i

malul piriulul Naruja

la

poa-

Nistoreti, cdtun,
cela$I

in

com. cu

a-

Nistoiul,
lul

piriit, izvore^te

din dea-

lele dealului

cu

acela?!

nume,

nume,

pi.

Vrancea, jud.

Leul, jud.

Dolj,

pi.
;

Amacurge

la

23
$i

kil.

radia,

comuna
$i

Zaicoiul

cet

la

de sub-prefectura pla60 kil. de capitala ju-

Putna, aezat pe piriul

$i

Naruja sub poalele dealulu! cu ace-

printr'o vale coprinsa intre dealul

de^ulul.

la?T

nume.
biserica parohiala,

Leui

dealul D&nciule$ti,
acestel

Se compune din urmatoarele

catune
re$ti
:

Are o
hramul

cu

chiar pe

liraita

comune

Batcari, Gainari, Nisto?i

Sf.

Nicolae.

catre com. Bace$ti (Gorj), p&n&

in
lul

(unde e
toate

primaria com.),
i

punctul unde se termini deaLeul, apol patrunde pe

te-

Ogoarele,
ne$ti,

Rebegari
aezate

Romi-

Nistoreti, mahala,
cea, pi. Oltejul-d.-s.,

in jud. Vil-

pe malul
Naruja

com. Greci.

ritoriul
pi.

com. Talpa$ul,

tot din

Narujef.

Este udata de valea Vladoaia

piriul
?i

Amaradia, unde se varsa pe

fi

Este udata de

de valceaua Cazanul.

stinga riuluf Plosca.

de

piriia^ele
?i

Valea-Rea, CoNistore^ti, munte, jud. Prahova,

plaiul

circilul

Magura.

Nistoiului (Dealul-), deal, jud.

Dolj, pi.

Amaradia, com. Tal-

pa$u1, prin care trece limita de

mare parte e pletros. Are o populate de 232 famini, sau 1402 suflete, din can
Solul in

Prahova, com. Breaza-d.-s.

Nistra,

sat,

in jud.

Roman,
?i

pi.

N. catre com. Zaicoiul.

201

contribuabill,

locuind

in

Siretul-d.s.,

com. Bbghicea, spre

la 5 kil.

Nistor,
S.

tirld, jud. Braila, la S.-E.

?i

253 case; o bisericS parohiala, cu hramul Sf. Nicolae.

E. de satul Boghicea

de

el.

de satul Ulmul

Fea?ca,

?i la

de

tirla

Militari.

ocupS mat mult cu pistoritul, posedS: 43 plugurl de lemn 5 morl de ap;

Locuitoril, care se
;

Are o populate de 70
sau 243
suflete, din carl

familii,

46 con-

tribuabilT,

Nistor, piriia

jud.

Bac&u,

pi.

390
01,

Trotu^ul, com.

Hirja,
pir.

care se
Oituzul.

seurge pe dreapta

bot, 411 vacT, 58 cai, 2250 134 capre $i no porci. Sunt in comuna 3 comer:

59 case. Locuitoril poseda 59 capete

vite mart.

locuind in

de

cianp de

Nistora, deal,

cultivabil

?i

hu-

fierarT,

4
$i

rotarl;

biuturl spirtoase, 3 1 piva, 6 he-

Nistrii (Dealul-), deal, pe

toriul

teri-

com. Tabalae?ti,

pi.

Cras-

ceagurl, intre valcelele Nistora-

rastrae

fabric!

de
la

rachiii

na, jud. Falciu.

Mare

?i

Nistora-Mica, jud. Su

de tescovina.
Budgetul com. e
venitun
Nisule^ti, mahala, in jud.
hedinfi, plasa Motrul-d.-s.,
rur. Pe?tenu{a.

ceava, com. Dr&gne$ti.

de 1664
Nistora, piriia,
in jud.
;

lei

$i

la cheltuell,

de

Mecom.

Suceava,
se varsa

1598

lei.

com. Dr5gne?ti

izvore^te de
$i

sub Dealul-f iganilor

Nistoreti, cdtun,

al

com. Tres-

Nijjcovelul,

numire

data

unel

68157. ifarele JHefionar Geograftc. Vol. IV.

66

Digitized by

VjOOQ IC

NI$COVELUL

508

NI^COVULUI (GUKA-J

p&rfi

di?i

padurea mosnenilor
si-

tea dreapta, sunt

Valea-Capril,

nate sunt: Mierea

(padurl
ale

si

Produleasa
Saseni-

din com. Lipia, jud. Buzau,

tuata pe muntele Chilmiziul

~%

Putineiul, Tisa, Valea- Rea,

Vasi

statulul),

lea-Barbulu!, Salcia,

Ismana
:

Vechl,

Gura-Izvorulul,
;

Saseni-

Leurda
NiCOvelul, vale, in jud. Buzau, com. Niscovul, cat. Saseni-V.echl;
incepe din
si

iar

pe stinga

MuraTi-

Noi
telor

(parti cu Iar e)
si

Cirlomanesti,

toarea,
saul,
lesul,

Stupina,

Pietrosul,

Bal^afi

Tircoveanca ale ce

^ogoia, Valea-Seaca, HaMierioara,

$i

de mosnenl: Cirlomanesti,
si

muntele Chilmiziul

Borul, Barbu-

Tircovenl
numi{!
:

Mosneni dupa
si

vale,

se scurge in riul Niscovul.

leanca

Mierea. Niscovul, la sor-

Blevest!

Ghive^estl.

gintea sa, e crezut de locuitor!

Terenul e accidentat de nu-

Niscovul (Nicovul-Adunat),
cittun,

ca apa cea ma! eficace

a vindeca unele boale.

pentru

meroase
ni
si

dealuri, din care Sase-

al

com.

Gura-Niscovul,

Cirlomanesti sunt
viile

renusi

jud. Buzau, cu

210

locuitori

si

mite prin

ce

le

acopera

S3 case.

Nicovul-de-peste-Glrla, cittun, al com. Gura-Niscovulu!, jud.

in jud.

cantitatea
cele

vinulu!

ce

produc;
niste

mal multe insa sunt

NiCOVul, mofie,

Buzau,
cat.

Buzau, cu 230 locuitor!

case.

si

45

conglomerate

argilo-nisipoase,

com. Gura-Niscovulul,
care

Sa-

sterpe sau acoperite de padurl.

seni-Vechi; are 670 hect.,

din
vie,

260

hect.

arabile

si

Nicovului (Gura-), com.

jud. Buzau,
pi.

rur. in
y

Are renumit buna de baut si

fintinl in

cu

apa

mareabunDisca.

restul padure.

Sarata,

situata

denta; se disting insa:

Plesea
si

pe ambele maluri

ale riulul Nis-

Helesteul.
in

Niscovul,
Sarata.

ria,

in jud.
in

Buzau,

pi.

covul

si

la

distan{a
kil.

de

capisa,

Comerciul consta
rea productiunilor
turl,
si

desface-

Izvoreste

com. La-

tala jud.*
la

de 17

Limita

in transporfoe,

posul din doua izvoare, care Tes din padurile

Podul - $tefulu!
se

si

Podiacul

si

reunesc
zisa
si

in

Va-

lea-Unghiulu!,

Fundul-

Niscovulul,
zis

uda apol in curmecomunele Tisaul, Grajdana,

si

N., incepind de la Pietris, merge pe valea Tina-Neagra, de unde se urea in muchia pnta si de aci in muchia Solni^ele la V., din muchia Solni^ele merge
in

mal cu seama lemne de

ce se

consuma

in orasul Buzaul.

Ca! de comunica^ie are

lele:

sose-

Buz.lul-frontiera, Verne?ti-

Tisaul, prin

Niscovul

si

Mizil-

Podul-Adincatel,

se lasa pe

Niscovul prin
Dealulul).

Sarata (Drumul-

Gura-Niscovulul
riul

se varsa in

valea Mirea, trece

riul

Niscovul,

Buzaul,

in

comuna Versale
fiind
nisi-

urea la Lacul-cuZalogl, o iape

Valea-Niscovelului, da in fintina

Locuitori! poseda:

566

bol,

nesti.

Malurile

128 vacl, 7S
ca!,

vifel,

bivoli, 28
ol,

poase, apa se

infiltra in

pamint,
volumul,

Produleasa,

si

de

aci in Fintina-

17 lepe,
si

scazindu!
primeste

din ce in ce

Piclelor; la S.,
clelor,

din

Fintina-Pi-

20 capre

4 minjl, 1040 320 porcl.

care atinge maximul,

piriul

dupa ce
;

Tisaul
in

iar

la

Fintina-Draculul,

apropiere

apucape matcaVail-Teanculu! si apo! pe drumul tlrgulu! Valea-Teanculu!, pe care merge

panaincatunul Saseni-Nol; laE.,
din marginea catunulu! Saseni-

Stupl sunt 95. Comuna e formata din catunele: Cirlomanesti, Mierea,

Nis-

de Mierea, dispare cu desavirsire sub maluri. Numai in timp de ploae, undele

riul

covul,

Niscovul - de-peste-Girla,
Saseni-Nol,
Sasenizisa

Posircesti,

sale ajung in

Nol, urea in Malul-Ciairulul, se

lasa in

VechT
si

si

Valea-Saseni-Nol,

Buzaul cu o

mare

repezi-

marginea catunulu! Valea-

Valea-Teancului.

ciune.

Se crede ca Niscovul, dupa ce dispare, !ese la suprafa^a

Niscovulul, intilneste matca riulul

Are o populate de
te,

2 100 sufle-

Niscovul, continua pu{in pe

din can

414

contribuabili,

pe teritoriul com. Lipia, sub forme de mic! balfl, care

se reunesc la Cracanata
si

cotul ce'l face aci, apol, urcind

carl loeuese in 491

case.

spreN., ajunge
manesti,
Pietrisul.
la

iar in cat.

Cirlo-

MeseriasT sunt:
3 timplarl, 5 2
croitor!,

24 40
si

lemnarl,
butnarl,
1

dau
cat.

sub-divizia numita

rotarl,

nastere riulul Calma^uiul. Cursul

2
I

cizmar!,

fierar,

sau e in genere
Tisaul
pectul
si

lin.

Intre

Suprafa^a com. este de 4250

hect., din care

2 cojocarT,

brutar

2 varari.
lei.

cat.

Glodul are
al

as-

458 hect.

arabile,
fi-

Budgetul com. e de 3840

48 elevl

ma! mult

unel

balfi,
si

1653 hect. padure, 52 hect.

neafa,
livezl,

Are o scoala frecuentata de

;

avind albia plina de richita

trestie.

280

hect. izlaz, 117 hect.

hect. vie
si

biseric! in catunele

Niscovul are ma! mul^i

630

afluen^f.

Ma! insemnap, pe

par-

loc sterp.

760 hect. Propriety! ma! insem-

Niscovanul-Adunat, Saseni-Nol,
Saseni-Vech!
si

Cirlomanesti, de-

Digitized by

Google

NI?CQVULUl (VALEA-)

509

NOGEA-RUNCUL
dou&
table

servite de 3 preop, 3 cint&ret! si 4 paracliser!. Catedrala e cca

ranul, Ciolanul

si

Bradul, din care

tarf,

de piatr& ce

'I

ser-

unele inconjurate de zidurl

vesc ca inscrip^ie.

cu hramul

Sf.

Voevoz!.

arme
C&tunele
in sc-

si

ghiulele, ce

se gSsesc

Sunt

circiuml.

prin pdurt, etc., rezumS secole

intregl,

Ni^ulul (Pfrtul-), piriias, jud.

Bacu,
pi.

Comuna

vechte.

care

ne

amintesc

de
si

Muntelul, com. Brus-

care se g&sesc menfionate

colul al-X VIMea sunt
si
:

timpi!

de

invazif,

de

glorie

turoasa, care se vars& in PiriulScricicar.

Nicsovul

S&seni, unde a fostadusi o co-

de decaden^ a trecutului nostru. Totul arat c& pe aceastS vale

a
trebuit

lonic

de

SasT,

azt

rominizaflf.
vflzut are
in

s se

fi

dat

lupte

Ni^ului (esul-),
Iezerelul
si

ses, intre satele

Ca
a

locur!

demne de

crincene.

Valea-Onef, com. Co-

Dealul-Pandurulul, unde
fost
si

1821
intre

Nu

mai pu{in pl&cut este

si

sesti,

pi.

Racova, jud. Vasluiu,

o crincen&
Eteristf.

lupr.2.

pentru excursiunf, mergind ore

intregl,

prin care trece piriul Racova.

Turd

Sub

dinsul se

g&sesc multe hirburi nearse. Ce

t&{uia, in Cirlom&nesti,

s&ul

ma! cu seam& de la Tip&n& la Glodul, numai sub

stejarilor secularl,

Niul, japse, jud. Br&ila, din care

o

un imens
cit

umbra
din

avind
(pluta)

ramuri se vars

in

Tezerul
in

depozit de oale de
atit

diferite forme,

de vSzut: faimosul plop

Pusdercul; iar spre S. alta

Tezerul Tertele{ul.

din perioada dac&,

din
tre-

comuna

Strejeni,

c&rul

cea cuman&-t&tar&.
buit s&
fie

Aci a

un

cimitir.

grosime de 9.67 m. in periferie (la jum&tatea trunchiului), il face

a
fi,

Npaptea,
pi.

sat, in jud.

Mehedin^i,
rur.
Si-

De

la

1806

812, Gura-Nisal intre

poate, eel mai

mare arbore
ape mi-

Motrul-d.-s.,

com.

covului a servit ca tirg

din Jar&; muntele FaJa-InaltS cu

avutele
si

sesti-d.-j.;

are 50 case.

gulul judet, fiind-c& orasul

Bu
se

fortele

sale

zu

fusese

ars

si

or&seni!

nerale; Virful-Glodulul,

refugiaser& aci,

in
si

Nicsovul-

se desfasur& una din cele

de unde mai

Noaptea,
Jegujani.

piriu,

in jud.

Meherur.

din^i, pi. Motrul-d.-s.,

com.

dunat, precum
culturd,

ca centru de

frumoase

privelistf,

etc.

de

la

1823

1834, cind
lu!

a fost aci renumita scoal& a

Ni{a, piriias,

Codru.

in jud. Neamju, pi. de Sus-Mijlocul, com. VinStori,

Noapte^ul,
al riului

sat,

pe malul drept
la 5 kil.,

Argesul,

spre

izvoreste din

ramura despre
(Neamfu)

S.
si

S.
pi.

Ni^covului (Valea-), vale

semnatS,
in pi. Sftr&t'i, jud.

in-

a dealului Oglinzi

de Curtea-de-Arges, jud. si Arges, com. rur. Tutana.

suflete
Sfin^il

Bu-

se vars pe partea stingi a

riulul Nemfisorul,
tui

pi-

Are o populate de 308

si

z&u, prin mijlocul

riul

c&reia curge

aproape de

sa-

o bisericS cu

hramul
si

Niscovul.

Ea
si

incepe de

la

Debrufa.

Ingeri, ftcuta

de

locuitorl, de-

obirsia NiscovuluT, cu o deschi-

servita

de un preot

un

cin-

derc de 6 m.
in

merge din cc
la

Ni^eni, trup de sat,

pi.

in jud.

Neamtu,

tre{.

ce largindu-se, p&n&

com.

PiatraMuntele, com.Vaduri,

Gura-Niscovulul, avind pe partea

stingS muntele Predealul-BuzSu
lul,

aproape de satul Oan^ul.

Nogea,
telul,

deal, jud. Bac^u, pi.

Munte

com. V&siesti, de pe
Leorda.

acoperit de vaste

si

secu-

lare pidurt, iar

pe partea dreapta.
si

Ni{enilor (Piriul-), afluent al Bistri{eT, in com. Brosteni, jud.

Suceava.

ritoriul satulul

stincoasa Istrifa
coperi^i

Chilmiziul, a-

Nogea, pUdure
ftcind
pi.

foioasS, jud. Ba-

asemenl parte de pSduri,

livezl
si

c5u, pi. Muntelu!, com. Visiesti;

parte de
el

viT.

Terenul

Ntyuleijti, sat,

parte

din

are o intindere de 90 hect.

si

este argilo nisipos.

si

Din punct
un deo
tu

com.

rur.

Va^a,

Vedea-d.-s.,
c&-

apar^ine rSzesilor

din comunS.

de vedere istoric
aceasta.

arheologic,

jud. Olt. Este

contopit cu

vale

prezintS

tunul Ciuresti.

Cade

in

partea

Nogea,

piriias, jud.

BacSu,

pi.
iz-

sebit interes.

Cirlom&nesti,

mulul Cetatea, sanjul T&tarilor,

de E. a comuneT. Are o populate de 266 locuitorl; o biseric& vechie, construiti din

Muntelul, com. VSsiesti, care

voreste de sub dealul cu acelasl

nenum&ratele

fortificajir,

ce se

lemne

nume

si

se varsa* in

piriul

Ur-

v2d pe

virful

dealurilor
in

ce

groase de

stejar,

adus

aci din

menisul.

doming, cet^I
tirile:

ruine,

m&nSs
Izvo

catunul Chiri^esti la anul 1834,

Grjdana,

Barbul,

dup& cum

se poate constata din

Nogea- Runcul,

pftdure foioasS,

Digitized by

Google

NOHAI
jud. Buzau,

010

NOVAC

(BRAZDA-LUt-)

pi.

Muntele,

com.

Vasieti, proprietatea

raze?ilor

com. rur. Turcoaia; se desface din Dunare, la 2 kil. mal jos

Noua-V&cSreasca, (Pupaza),
sat, facind

parte din com.

rur.

din comuna; este supusa regi-

de Ostrovul-luI-Mo?-Dobre
indrepta spre N., avind o
recjiune

se
di-

Frasinetul, pi. Oltenifa, judejul

Ilfov.

mulul

silvic.

Este situat

la

E. de Fraal girlei

generala de
;

la S.-V.

sinetul,

pe malul sting

Nohai

Movi/#,in jud. Buzau, com.

spre

N.-E.

brazdeaza
$i

partea

Mosti?tea.

Cotul-Ciorii,

pe hotarul desprc

V. a placet
coraunef,

Vizireni, din jud. Braila.

?i,

4
Noi, torent, trece prin cat. Vijoe$ti, com. Tetoiul, pi. Mijlocul, jud.
Vilcea,
$i

/2

kil.

nare,
tul
?i

la

pe cea S.-V. a dupa un curs de se varsa iar in Dukil. mal jos de sa1
;

5000

Se intinde pe o suprafaja de hect., cu o populate de

locuitorl.

494
hect.

D-l

T.
$i

Urlajeanu

are 4800
hect. Pro-

Turcoaia

inchide intre

el

locuitorii,

200
175

se varsa in riul Olte^ul.

Dunare o

insula

acoperita cu paduri,

de 300 hect., pe juma-

prietarul cultiva
izlaz).

hect.

(25

Noianul, lac mare, jud. Braila, la I kil. de satul Ciacirul, sub muchea platoulul; e unit cu lacul Groapele, din com. Gropeni,
prin privalul Noian.

tate exploatate

prin girla, nu-

Are o
1

biserica, cu

hramul
1

Sf.
$i

mita Apa-Redeluia, comunica cu

girla Apa-Balanul, inchizind, in-

Nicolae, deservita de
cintare^;
1

preot

balta.
cir-

tre ele

$i

Dunare, un grind pic

Comerciul se face de 4
ciumar!.

tros

de 100 hect.
lezer,

Numarul
Noianul,
pe {armul sting al canalulu! Lata, jud. Braila, com.
lac,

vitelor

marl

e de
1295.

Noroiul-Mare,
kil.,

cam de

317

$i

al celor

mici,

de

in jud.

Braila,

com. Gro-

Chiscani,
$i

intre

satul
la
I

Chiscani
kil.

peni, intre privalul

i

Arimaneasa

Noua-Funii,

infund&tura,

for-

cat.

Varsatura,

spre

Gingara?oaia.

mata din impreunarea a doua

culmi ale dealuluf Tatarani, com.
Telejna,
luiu.
pi.

N. de satul Chiscani.

Nomoale.

VezI Namoale, Namo-

loasa, etc.

Noropi^a, p&dure a statuluT, in intindere de 22 hect., jud. Vilcea, care, impreuna cu trupurile Verdea(20 hect.), Tatarei (216
hect.), Parase?ti (885 hect.),Do-

Mijlocul, jud. Vasla

Pu{in ma!

vale

de

a-

ceasta infundatura e a?ezat

tul Tatarani.

sa-

Nona,
hovi.

fost sat, jud.

Ilfov, linga

valceaua Nona, numit azl Stra-

bru^a
(125

(76
hect),

hect.)
{ine

?i

Mitrofani

Nomoalelor (Valea-), vale, com.

Racovifa, plaiul Nuc^oara,
jud.

Se afla in partea de N.-E. a com. Afuma^i.

vechie a
vlilce-

de comunele:
$i

Draga^ani, $tefane$ti
pi.

Crefeni,

Mu?cel.

Oltul-d.-j.

Nona, numirea

Novae
Notarulul (Viroaga-), viroaga,
jud.
Braila,

(Brazda-lui-), urme

de

lel Strahovi, jude^ul Ilfov.

care

pleaca

din

val de pa* mint, adica $an{ mare, cu o ridicatura cam de 3 m.

Noroaiele,

ttrltt,

in jud. Braila,

riul

Buzaul, de la E. satului Vi-

Aceste

fortifica^iunl militare au

com. Gropeni, intre canalul Vilciul $i Dunarea- Vechie, unde privalul Lata se une^te cu pri
valul Gingara^oaia.

zireni,

ocolind spre E., intra in

fost studiate

ded. prcfesor
$i

Gr.
cer-

com. Strimbul, unde se une?te

cu viroaga Faurei,
la

G. Tocilescu,
cetarilor
ast-fel

rezultatul

stinga dru-

sale

se

pot

rezuma

mulul de

fier

Braila-Buzau.

Se deosibesc

in

Jara Romi-

Norocelul,
:

deal, in jud. Ia$i, pi.

Notinului (Valea-),
Olt, pi. Vedea-d.-s.,

vale, jud.

neasca 2 asemenea valurl:

1
.

Bahluiul, com. Birle^ti, avind treT

com. Fata;
la

Valul sau limesul de Nord,

ramuri Mo?inoaeT, Po$teI

re!,

$i

Mo-

se varsa in Girla-BouluT, in raionul

care, plecind

de

la

Dunare, de

satul Spinoasa,
S.,

pe care se intinde mo$ia cu de la N. spre pana in malul sting al Bah-

com. Fata.

Hinova

in

Sud de TurnulSe
Plo-

verin, trece prin Craiova, Pun-

Nou

(Satul-), sub-divizie a catu-

tea-de Greci, pe linga gara

e$ti,
$i

luiuluT.

nului Benga, jud. Buzaii, com.

in jud.

ajunge

la cel-1'alt punct
kil.

NoroioasS (Apa-), girld,

Tulcea,
pi.

Marun^ul, formata din insurant, ll mal zice $i Haimanale.

VezI Manastirea.

al

Dunaril, cite-va
Braila.

spre S.

de

Macin, pe

teritoriul

atare uria?a

fortificajie mi

Digitized by

Google

NOVAC

(PIETRELE-LUI-)

511

NOVACI

litar&, taic

f ara

Romineasca

in

tuat in partea de
de^ulul.

N.-E.

jusin-

com.
le$ti,

Pificul

$i

trece pe la Zor-

dou&

p&rp, despir^ind regiunea

P&n&

la 1883,

forma

Poenari,
intra* in

Ciuperceni,
Vilcea.

de

cimpiefor de regiunea mun^ilor.

gur o diviziune administrative,

cu re$edin^a
la

unde
1.

Poporul o nume?te, in limbagiul sati figurat, Brazdalul-Novac sau Calea-lui- Traian.

Frontul valulu! este indreptat ctre N.
2.

Novaci, dar de
pi.

$oselele jud. sunt:

atunci s'a unit cu

i

Amaradia
denumirea

$oseaua care pleach

Bumbe$ti-de-Jii
?i

din
tre-

formeaza o singurS diviziune

comuna
ce prin

administrative

sub

urm&toarele

locality!:

de

pi.

Novaci -Amaradia, cu re

Berle?ti, Tetila, Gruiul d.-j.,

$ete$ti,

Mu-

Valul sau litnesulde Sud,

$edinfaincat. Hiri?e?ti, pendinte

Dr&goe$ti, Crasna, unde

cu frontul Indreptat tot spre N.,

situat la S. de primul val, dar

de com. Novaci.

se desparte in doua, o
la

ramura

Se margine^te
pafi,
ce'l

N. cu Car-

apucind spre Surpa^i,

in pi.

mat
naril
la
:

pu^in

lung de

cit

acela.

despart
la V.,

de

Austro-

Amaradia,
C&rpenii,

iar

unde intra alta mergind

Hiri-

El leaga doua puncte ale Duunul la V., numit Cetatea,

Ungaria;
can, de
riul Jiul;

cu

plaiul Vul-

spre
$e$ti,

Anini?i,

care se desparte prin

la S.,
$i

N. de Calafat, altul la E., numit Frasinul, la N. de Giurgiu, trecind pe linga ora?ul AD-l Tocilescu

cu vechia plasa
pi.

Amaradia
Ocolul,
$i

cu parte din
E.,

la

cu jud. Vilcea.

pe unde o ramura apuca spre S. spre Huluba, Ciocadia, unde intra in plasa Amaradia, iar cea-1'alta ramura merge spre
Novaci, Cernadia, Baia-de-Fier
$i

lexandria, jud. Teleorman.

P&mintul plaiului este muntos.

in

recunoa^te
lucrari

Limita mun^ilor atinge urmatoarele

Polovraci,

de unde

intra

in

amindoua aceste
mina^iunei

fortifi-

locality!:

Bumbe$ti-de-JiI,
I

Vilcea.

ca to rice primele etape ale do

Dragaoesti, Rado^i, Novaci, Cer

$oselele com. sunt:

1.

romane
in

la

Nordui

n&dia

$i

Polovraci.

$oseaua care
?i

pleaca

din
Ciiin-

DunSref, adica

epoca ante-

Culmile mal importante ce se

deta?eaza sunt Culmea-Sadulul,
:

com. Tetila
neni
$i

rioar& cuceriril Dacief de catre

pe la Sofraceni, de unde
trece

Traian, din care epoca dateaza

$i

a-Mo!dovi$ulut,

a-Corne$uluI
$i

$i

tra in plasa Ocolul.

2.

Municipium Flavium DroVezI

oet

masivul dintre Gilortul

$ul,

Olte-

$oseaua, care duce de

la

la

betta (Turnul-Severin).

sau culmea Zanoaga, toate

Turbafi
3

Dragoe?ti.

pera sa: Fouilles

recherches
carest,

nouvelles

avind

mat

multe

ramifica^iun!

oseaua care pleaca din

archeologiques,
118.

Bu-

de dealurt importante.
Vaile carl
iulul
la

catunul

Huluba

?i

trece
?i

prin

1901, p.

despica solul pla

Pociovali^tea, Site^ti

Pi^icul,

Legenda spune c& prima braz

da ar de dol
in
fi

Novaci sunt, incepind de

la E.:

de unde intra

in pi.

Amaradia.
in

fost facuta

de un uria?
tras

V.

Valea-Jiulul,

a-Sa-

In plasa, este

o judecatorie

anume Novae, cu un plug

duluY, a-CrasneT, a-Curpeni?uluT,

de ocol, cu re$edin{a
bune^ti, o
ban^T, cu re^edin^a
in

Car-

bivol! albi. Alfil cred ca

a-Gilortului,

a-Galbenului
$i

sau

companie de doroNovaci.

a fost croita de $arpele-balaur,

Baia-de-Ffer

a-Olte^ului, stra-

fuga

lut,

cind era urm&rit de

l'a

batute de riurile cu acela^i nume;

Locuri istorice sunt:

be?ti-dejii
Jil,

LaBum-

Iorgovan, care

taiat in bu-

c^T pSnS la Or^ova, unde l-a rSmas numal capul, din care lese primdvara musca cea otravitoare pentru vite.

precum $i alte mal multe vai de un ordin inferior, deschise

de
afluen^il lor.

?i

la

Mu?ete?ti-de-

Tetila, Ciineni, Gruiul-d.-j.,

Mu?ete?ti,
na-

Ohaba,

Dragoe^ti,

Solul plaiului, din cauza

ture!

Turba^i, Crasna, Carpini^ul, Rado$i, Anini?ul, Surupa^i, Ciocadia,

sale

muntoase,

nu

este

productiv. Sunt 32869 hect. pa-

Pociovali^tea, Novaci, Cer-

Novae (Pietrele-lui-), trvi stinci

de piatrd, in interiorul
h&re$ti,
cat. 7A-

dure.

nadia, Bumbesti-Pi^icul, Poenari,

^oselele din acest plaiu sunt:

1.

Baia-de-FIer $i Polovraci.

(v.a.n.).

com.

M&run{i$ul, jud.

Buzati.

in

$oseaua na^ionala, care intra aceasta plasa pu^in mal la

Centre

de

desfacere

sunt:

Bumbe^ti-Piticul cu bilciu mare

S.

de com. Ciineni, trece pe

la

de

vite,

odata pe an, la24Fe-

Novae
com.

(Valea-lul-),
rur.
Sise^ti-d.-j.,

vale,
pi.

in

Bumbe$ti-de-JiT, intra in defileul

Lainici,

bruarie.

Mo-

urmind

acest

defiled

In plaiul Novaci sunt: 9 pi-

trul-d.s., jud.

Mehedin^i.

panS
2.

la frontier^.

chete; o trecatoare la Lainici,

T.-Jiu-

?i

Soseaua ju demean a*

potecT

la

fie-care din pichetele

Novaci,

plaiti, in jud.

Gorj,

si-

Vilcca, care intra in aceasta pi. la

respective.

Digitized by

Google

NOVACl

512

NOVACl
4 kil. de satul de reedin{a, Duda, situat pe coasta
Falciti, la

Are o populate de 4872

;

fa-

Comun^a^ia se
Polovraci
?i

face prin 50-

milil, sau 17529 suflete, din carl 16 $coale, 3273 contribuabil! frecuentate de 471 copil.

seaua vecinala Bumbe$ti-de Jilcalea vecinala, Ciocadia-Hirie$ti.

cele-1'alte

dealulul Cctcaina, prin valea dkruia trece piriul

Comunica^ia cu
se face prin

Racea (Novaci).
e

comune

Suprafa^a

teritoriului

de

Novaci, com.
plaiul

rur. t in jud. Gorj,

potecl

?i

drumurt de care. Din

Novaci,

situata

pe am-

bele ^armurl ale riulul Gilortul,

la E.

comunS mal pleacS o potecS de cai, care merge in Transil

vania pe
la

1934 hect., cu 1 20 familil, sau 497 suflete, din carl 80 contribuabill.

1680.

o populate de

de Anini^i. Se compune
:

muntele Piatra-Alba
iar

4 catune Novaci-Straini, Novaci-Rominl, Hiri?eti $i Ghedin

bani.

(vama
aci se
rec^ii

austro-ungara),
ramified
in

de
di-

Are o bisericS, fondata pe la Se presupune a fi facuta

ci,

diferite

de catre un cioban, pentru

la

ale Transilvaniei.

repara^iunea ce

s'a

facut,
la

Numele
la

se crede c&'I vine de

al
lui

In privin^a potecilor ce pleaca

s'a gasit,

sub pragul u$el de

Baba-Novac, general
i

din aceastS com., vezi pichetul

intrare,
lucrat,

Mihaiu-Viteazul

intemeietorul

Bora.

un b\ pastoresc, bine in forma obicinuita, ?i

com. pe

la

1595.

Sucursala vamei romine$tI are

care ba{ s'a a?ezat iar in locul

Are o

suprafa^a

cam de 7900
mo-

re$edin{a iarna la Novaci

la

?i

vara

hect., din carl:

?ia statulul,

100 hect.

Timpa.
rut.,

unde a fost g&sit, spre a servi de document, in lipsa de alte

dovezT. Biserica e deservita de

3800 hect. ale mo$nenilor, 3000 hect. ale proprietarilor i 1000 hect. ale lmproJumatate din toata
Limita
:

Novaci, com.
pi.

jud.

Vla?ca,

preot

$i

dascal.
care

prietari^ilor.
*

pe coasta dreapta a Arge?ulul, din jos de

Cilnitea, situata

Proprietatea mo^iel, pe

se afla satul, este a statulul.

In privin^a numirel
t&rel satulul,
$i

suprafa^a e padure.
ceste! suprafefe este

a.

Mihale^ti, la extremitatea N.-E.

infiin-

spre

E.,

a pla?el, despre jud.

kil.

Ilfov,

la

muntele Corneiul
cu frontiera,

la V.,

piriul

de Bucure^ti,
kil.

la

55

kil.
$i

24 de
la

legenda spune
din

ca

un haiduc, cu numele de Baba-

Anini?ul; la N., o linie paralela

linie

Giurgiu, prin C&lug3reni,

21

Novac, s'a a$ezat aci

ve-

care trece prin

de Ghimpa^i, re^edin^a
su-

chime, intr'o poeni^S din codrul

nestrabatut, ce se afla in aceasta
localitate,

muntele Redeiul (lingS Cornell); la S., com. Pociovali^tea.

plael.

Are o populate de 683

flete,
j

unde a

trait

multa

Are o populate de 468

milil,

fa-

din

carl

158

contribua

vreme

pe linga

el s'au strins

sau

1484

suflete, din car!

;

bill

o biserica\ deservitS de un
?i

mul^i refugia{i, carl

umblau
luT,

pri-

305 contribuabill
baejl,
$i
1

o ?coala de

preot

2
3

dascall;
clase,
$i

?coala
i

begind prin
rilor
$i,

ara.

de

riul Tatafor-

frecuentata
fete,
5

de 45

elevl

mixta cu

de

frecuentata de 12
deservite de

o inv&$&toare

condusa de frecuentata de
la

sub ocrotirea
^i,

mind bordee
mortea
du-i-se
lui,

taindu-se

pa-

eleve;
3

bisericl,

tinl,

preop $i 3 cintare$I; 48 fin8 morl pe apa Gilortului

30 bae^I i 10 fete. Budgetul com. e de 2879 2824 lei.

lei
?i

dureaimprejurul bordeelor, dupS

venituri
s'a format satul, dinur

la

cheltuelT,

de

9 piue; 12 joagSre; 5 circiumi. Comerciul se face de 3 1 per

soane.
Locuitorii posedS
gurl,
:

numele de Novaci, ma$i de-al lui Novae.

cimpie, jud. Vilcea,

Novaci,
100 plu
72
cabol,

sat, a^ezat in

partea de

Novaci,

pi.

S.-V. a com. Zlatunoaia, pi. Miletinul, jud.

Olte^ul-d.-j.,

com. Lalo^ul.
jud. Boto?ani, care

139 care cu
;

Botoani,
in

in

valea

ru{e cu cai
nute, 311
pre,

209
$i

vite

marl cor-

Novaci. Mo$ia,

intindere de

Novaci, ftodij,
se intinde
Siena, la N.

cai,

9051

ol,

370

ca-

7407

hect., e proprietatea prin-

in

dreapta

piriului

26 mSgari

645 rimatorl

tulul Gr.

92 stupT cu albine.
Venitul com.
lei,

M. Sturdza. Are o populate de 20

;

familiT,

intre piraiele

de satul Novaci $i

Novaci,
Prajanul.

este

iar

cheltuelile,

de 2550 de 2447 lei,

Gilortuj
$1

sau 7 1 suflete
(velni^a),

o fabrica de spirt

care produce 50000 de

Novaci,
Falciu.

piritt.

Vezi Racea,
Podoleni,

piriu,

92 ban!. Prin com. trece

$i

decalitri anual.
riul

com. Duda,
partea
S.-V.

pi.

jud.

piraiele Gilor^elul-de-Vest

Novaci,

sat,

in
pi.

Gilor^elul-de-Est.

com. Duda,

Podoleni, jud.

Novaci,

piriii,

pe

teritoriul

sa-

Digitized by

Google

NOVACI
tulu! One$ti,

513

NUCKTUL
160 capre

com. $ipotele,
;

pi.

185 caf, 8601

oT,

?i
$i

Numirul
al

vitelor

mar! e de 282

Bahluiul, jud. Ia?i

piriul

se vars& in

340

pore!.

celor mic!, de 376.

Miletinul.

Novacilor (Valea-),
Novaci,
riul

vale,

for-

Nucarilor (Valea-),
jud.
$i

pirin,

in

vale, prin care curge pi-

mate din prelungirea dealulu!

Novaci, jud.
Ia?i,
pi.

pi.

Tulcea, pe teritoriul
:

Novaci, jud. Boto?ani, com.

in

Bahluiul,

com. Sari-Ghiol
prelungirile
lu!

izvore$te
ale

din

Zl&tunoaia,

partea

de

S.

com. $ipotele.

de E.

Dealu-

comune!.

-Mare, sub numele

;

de
spre

SaS., la

Novacul,
Novaci,
pirin, jud. Boto^ani
;

sat, jud.

Dolj, pi. Jiul| I

ri-Ghiol

se indreapta

iz-

vore$te din coasta de S. a podi?ulu! Novaci, com. Zlatunoaia;

com. Argetoaia. Are o populafie de 280 suflete, carl lod.-s.,

avind o direc^ie generals de

lurile

N.-V. spre S.E.; curge prin dea-

cuesc
dee.

in

44 case

$i

19

bor-

Iacob-Mog, Imalac,

Cia-

formeazS
spre E.
$i

lazul

Novaci

curge

se vars in Miletin.

Copii! din sat urmeaza la $coaj

Tau?an-Tepe $i Calica prime^te pe stinga Valea- Viilor

tal-Tepe,

lele

din satul Argetoaia-d.-s., ce

1

trece prin mijlocul satelor

ri-Ghiol
$i

Sa-

Novaci,
reni,

vale,

pe

mo$ia Zahopi.

este la 2

/*

kil.
|
]

Calica,
kil.,
;

i,

dupa un
la-

com. Avr&meni,
Dorohoiu.

Ba-

curs de 10
cul

se varsa in

$eul, jud.

Novacul,
$ani,
al

deal,

pe mo$ia Domoj

Razelm

pu^in ma! jos

de

com. Manoleasa,

pi.

Baeul,

satul Calica,

pe valea

lu!,

mer-

Novaci-Romlni,
lul

ctitun,

com.

jud. Dorohoiu.

ge drumul vecinal Malcoci-SariGhiol.

Novaci, jud. Gorj, situat pe ma-

drept

al Gilortulu!, in plaiul

Novacul,
sa, pi.

Novaci.

de pe Liveni-Mitropolie!, com. ManoleapiriU, incepe

Nuceteanca, p&dure de
ari!,
$i

5000

Are o
sau

suprafafi de 500 hect.,

Ba?eul, jud. Dorohoiu,

?i

pe

teritoriul mo^iilor Plopul

cu o populate

de 121

familiT,

se varsa in Volovaj, la Hri^eni.

Titu, pi. Bolintinul, jud.

Dim-

458
1

suflete,
1

din carl 83 con-

bovtya.

tribuabil!;

biseridi, deservita
$i
;

Novacului (Dealul-),
Dolj, pi. Jiul-d.-s.,
toaia, inalt

deal, jud.

de

preot

dascal; iojoa-

com. Arge-

Nuceteanca,

pirin, izvore?te din

gare
?i

; 7 pive 8 fintin!.

mor! pe apa
plu-

de aproape 150 m.

poalele dealulu! Nucetul,

com.
spre

Se
poseda
:

lasa din Dealul-Poroine! (Me-

Gornetul-Cuib,

pi.

Podgoria, jud.
la

Locuitorii
gur!,

23

hedin^i).

Prahova, curge de
S.,

N.

44

care cu bo!; 240 vite

cal,

primind in dreapta valea Beni

piriul

mar! cornule, 95

120

of,

150 capre

$i

120 pore!.

Novo-Seli^a. Vez! Pasatul, sat, com. Buda, pi. Her^a, jud. Dorohoiu.

$i

Turburea,

$i

se varsa

in piriul Sara^elul,

tot in raio-

nul com. Gornetul-Cuib.

fecind

Novaci-StrSini, c&tun,
lul

al

com.

Novaci, jud. Gorj, situat pe masting

al

Nucari-ManSstirei,
parte din com.
rur.

sat,

Nucetul,
com.
rur.

sat,

fecind

parte
pi.

din

Gilortulut.

Se nulocui-

CopSceniIlfov.

Gornetul-Cuib,

Pod-

nie$te ast-fel, pentru

toril

c&

Mogo$e?ti,pl. Sabarul, jud.

sunt

veniflf

din

Transil-

vania.

Are o suprafa^a de 525

cu o populate de
sau

hect.,

Se intinde pe o suprafa^a de 67 hect., cu o populate pe733sufete. Aci este re?edin{a primarie!.

goria, jud. Prahova. Este situat pe culmea dealulu! Nucetul, in

partea

de N.-E. a com.
loc.
;

Are

o populate de 295
rica
la
1

o bise-

141

famili!,

constants de lemn, fondata

8 14, deservita de

560

suflete,
;

din car!

112

Mo$ia, proprietate a statulul,

are 277 hect., din car! se cultiva

contribuabil!
vita
cat.

biserica, deser-

de preotul $i cintare{ul din Novaci-Romini 1 $coal&

;

187 hect. Locuitori! au 400 hect.

$i

le

cultiva

pe

toate.

un preot. de N.-E. a cat. Nucetul, in localitatea numita Valea -Saicie!, se afla in p&mint
In partea

de bae^!
2

de

fete
i

joag&r
i

Are o

biserica, cu

hramul A-

multa sare.

mor! pe apa
Locuitori!

13 fintini.
:

dormirea, deservita de 2 preo{!

2 cint&re{!.

Se
sat a

zice c& biserica din acest

fost

poseda

plu-

adusa

la

18 14 din

guri,

cu

40 care cu bo!, 72 c&ru{e ca!; 418 vite mar! cornute,

Comerciul se face de 2
ciumar!.

cir-

cat. Ize^ti,

unde se construise

una de

zid.

Digitized by

Google

NUCETUL
pe
sov

'il4

NUCETUL
paza regulelor
a

Satul ar
In

fi

infiinfat

la 17 14.

al

acestut Radu-Voevod-cel-

la
sf.

bisericei

si

apropiere

se

afl

mctohul

Mare, tot cu data 7010, se face

netagaduit& incredin^are
intemeierea
si

Episcopiel de Buzau, ale c&ru!

ca la

nu trimite m&nastirel Dusca mal mult

slujbe, m&rginindu'l a
(1

urme se v&d
spune ca pe

si

azl.

Legenda

inzestrarea acestei
contribuit

de 20000 ban!

leu

=40

par.;

cuhnea dealulut,

m&nastiri, a

mult

si

i,=3

ban!,

de unde 20000 bant

1

pe care se

stabilisera primii lo-

Vlad
ca

al V-lea, tatal

sau,

fiind-

=6666 2 6 parale= 66 2 /3
cetul,
si

lei)

pe

cuitort, calug&rii plantasera nuci,

atit

hrisovul acesta, ce vorfa-

an din venitul man&stirel Nuordonind ca s& pazeasca

batrinul Mateiti Voecitat,

de unde s'a dat de Nucetul.

satului

numele

beste de mosia Topoloveni,

cuta danie manastire! de catre

nestramutat aceste tocmell. Mai

tirztu, zice

Vlad Voevod,

cit ?i

cela al lul

Nucetul,
com.

sat,

facind

parte
pi.

din

Neagoe Basarab Voevod, cu anul

7014, cu
care
int&re$te
stapi-

vod,

in

hrisovul

facind

rur.

Chiojdeanca,

Podpo-

anchet&

la toate mn&stirile

de

goria, jud.

Prahova. Are o
locuitori.

nirea manastirei
tului ce i-a facut
al V-lea,
il

asupra numidanie tot Vlad

si

pulate de 549

modul inchinaYilor, fiind-d cele maT multe au fost facute prin

mituire, ftra voia
si

numeste
al

pe

el

stirea fon-

Nucetul, mdniistire
Dimbovi^a,
pi.

$i

sat, jud.

(pe acest

Vlad

V-lea),

fon-

datorilor lor, a venit cu rindul

si
si

Dealul-Dimbovi^a,

dator
atit

al

m&nastirei.

A$a

dar,
si

la

aceasta m&nclstire Nucetul,

com. Cazaci, pe malul sting al riulul Dimbovi^a, la 25 kil. spre

S.-E.

pircalabul Gherghina cit

al

intrebind pe postelnicul Gheorfiul

Vlad

V-lea, sunt ce! d'intiiu

ghe,

vorniculuT Iva$cu

si

pe

de Tirgoviste, ling& calea

fondator T a! acestor mSnastiri.

slujerul

Preda,
i

fiul

clucerulul

ferata Tirgovi?te-Titu. M&nasti-

Dona^i! de mo$it

s'a

facut
ur-

Bucinca,

s'a

dat rispuns cain

pa-

rea se intretfne de stat. Pe mobile

el se afla instalat&
tulul.
rei,

mat
dar
fel

in

urmS, nu numai de
pirc&labulul

adevSr a fost inchinata de

rin^il lor;
si

herghelia sta-

masil
si

Gherghina,

in virtutea acestei
si

La 82 1,
1

in

timpul zave-

Turcii au b&tut in

doua

rin-

de alp particular!: astmo$ia Topsani s'a f&cut

co(hri-

declararl, intareste

Mateiu Bala

sarab aceasta

inchinare

ma-

pe Grecl in Nucet. Ling5 aceasta man&stire 91 linga

duri
grajdurile
liel
si

danie acestel manastirl de

misul Vlaicu de
la

n^stirea Dusca, cu

conduce ca

Valeni

cazarmile

herghe-

sovul

luf

Alexandru Voevod

la

de

la

Nucet se

afla

gara

Nucetul. Imprejurul manastirelse

anul 7077); mo?ia Marcesti, de Jupineasa Grajdana, sora Banulul

egumenul sa trimit& pe tot anul suma de banl ma! sus aratata regulat si fer5 nicl un fel de
adaos
sau
scaz&mint, spre
a-

mal

afla

un mare calun, numit de com.

Udrea de

la

Valeni (hotar-

jutorul calug5rilor
si

de

la

Duca

tot Nucetul, care fine

nicia a

Cazaci.
In catunul Nucetul se afla o

mosia

6 boeri, cu anul 7 1 24) fiul Culcafi, de Radu,

Voinel (cartea acestul Radu, cu

anul 7154); mosia Cacale^i, de loan Vac&rescu, ce s'a inmor-

si

pomenirea fondatorilor. Metohul Panaghia s'a fondat s'a inzestrat cu ma! multe
si

scoala condusa de un in viator

platit

proprietap, intre care

mo?ia

de

stat.

(Vezi Cazaci

si

Racovi^a, de
la B&leni,
atit

banul

Udrea de

Bro$teni).

mintat la
cu
anul

m&nastire (cartea cu

ceea ce se dovede?te
din cartea

7010 al Radulul Voevod pronumit eel mare, se dovcde$te cS man&~

stirea

Din hrisovul

anul 7248, a Badil V&c&rescu).

din testamentul acestuia, cu

cit si
lul

Din hrisovul

lul

Mateiu

Ba-

anul 7106,

sarab, cu anul 7148,

Mai 11, se

Grigore

si

a frapne-seu Iva?cu
la
?i

Nucetul a
inca

fost fondata.

vede ca inchinarea acestei m&n&stirf la cea

Balciu, cu anul 7200, prin care

de

pircilabul Gherghina
.
. .

de

la
lul

numita Dusca de

inchinind aceasta manastire

satul

.,

din

zilele

peste Dun&re, s'a ftcut de

Radu
la

manSstirea Nucetul,
aceastfi din

zic

ca

Vlad Voevod eel mare, si pusa de numitul fondator sub protec^ia

Voevod,
71
1

fiul

MihnelVoevod,
urmasilor

urma se
lor.

{ine

tot

1,

cu

voia

fon-

de

la

neamul

(Vezi Ion Bre-

(hramul)
zileT

Sf.

Gheorghe,
inzes-

datoruluT Gherghina,
nicul Ivascu
si

anume Vortri-

zoianu, Man5stirile farel).

patronul

sale onomaslice.

Clucerul Vucina,

Tot

acest

Gherghina a
si

cu condifie ca egumenul sa

Nucetul. Vezi Cozia,

jud. Vilcea.

manastire,

trat-o atit cu

mosia Nucetul, cu
trupurT,

osebitele sale numirl

meata d'acolo om in^elept, cuvios si cu bune purtarl, capabil

de a administra trebile acestei
inan&stirl Nucetul,
si

precum

?i

cu mosia Badesti.
alt hri-

Nucetul,

deal, spre E. de com.

pi.

Cu

toate acestea, din

a veghea

Chiojdeanca,

Podgoria,

jud.

Digitized by

LiOOQ IC

NUCETUL
Prahova, pe
farile

r>ir,

NUC?OARA
Tulcea,

(PLA1U)

care
$i

se

afla

vir-

Nucetului (Virful-)>virfdedeal,
la
pi.

pi.

M&cin, pe teritoriul
$i Ji-

Chirila

Capul-MieluluT.

N. de com. Gornetul-Cuib,
Podgoria, jud. Prahova. Este
vil ?i este eel mat virfdepe culmea dealului

comunelor rurale Vac&reni

jila
;

Servesc pentru p$unat.

izvore^te din poalele

de V.
in-

acoperit cj

ale

Dealului -Car&rilor

se

Nucetul, deal, in par tea de S.V. a com. Pacurefi, pi. Podgoria,

jud.
la
vil,

inalt

dreapta spre V., avind o direc{iune generals de la E. spre V.,

Nucetul.

Prahova. Are direcfia

la

de
cu

br&sdind partea de N. a com.

N.

S.

fost

plaatat

Nuci,
rur.

sat,

facind parte din com.

Jijila

?i

pe cea de

S.
i

a com.

care

s'ati

distrus defiloxerS.

Meri-Petchi-Neteze?ti, plasa

Vacareni, fecindu-le
re-care intindere p&r^itor;
?i

pe o oa-

Asta-zf deal u rile com. PScure^i

Mosti?tea, jud. Ilfov. Este situat

la

hotarul des-

servS parte pentru pa$unatul

telor,

vi-

parte pentru cultura po-

de Bucure?ti, pe malul sting al riulul Ialomifa. Aci este

N.

curge
ii

numal printre
?i

vil,_ceea-ce

face micul s&u curs

rumbulul.

re$edin{a prim&riel.

de

kil.

frumos
sus

pl&cut;
la

se

Se intinde pe o suprafa^a de

arunca in balta
metri mat

Jijilel,

800

Nucetul, munte, jud. Dimbovifa, in sus de Moroeni, pe partea dreapta, pe matca Ialomi^eT; este acoperit cu padure. VezI
Brindu^lle.

538

hect.,

cu o populate de 350

de

Jijila,

dup&

locuitorl.

ce ma!

intiiu

a scaldat picioa-

D-l C. De?liu are

$i

250

hect.

rele ruinelor

locuitoril,

288 hect. Proprie-

tarul cultivS

220

hect. (30 izlaz).

Cet^uel Gherma pe valea sa merge un drum comunal Jijila-V&creni este t&;

Locuitorii cultiva 218 hect. (80

iat

de drumul

comunal

Jijila-

Nucetul,

izvor,

in

jud.

BuzaQ,

izlaz).

Azacliul.
biserica, cu

com. Mlajetul, cStunul Topilele,

format din
izvora?ele Mosorul,
:

Are o
?i
1

hramul
1

Sf.

Impara{I, deservita de
cintaref
;

preot
mixta,
al c&-

Nucilor (Valea-),
Tulcea,
riul
pi.

piriil, in jud.

Pacioaga
ce

51

Zamoaia, care, dup

se

$coal&
$i

se

reunesc,

scurge

in

frecuentata de 37 copil
ruT

Babadag, pe teritocom. urb. Babadag; izvopoalele sud-orientale

Balta-Bair,

iazul

nulul BuzSul.

local

s'a oferit

gratuit

de
cir-

re?te din
ale

D-l C. De?liu.

dealului

se

in-

Nucetul, girld, izvor e$te din poalele

rifi,

Comerciul se face de
ciumar
$i
1

dreapta spre N., avind o direc^iune generals

dealuluY Piatra, com. Opaplaiul Teleajenul, jud. Pra-

hangiu.
vitelor

de

la S.

spre N.,

Numarul
384
$i

man

de

brazdind partea de N. a pla^el

?i

hova; curge de la V.
i

spre E.

al celor mici,

de 393.
pi.

centrala a com.; curge prin-

se varsa in girla SarSfelul, in

pi.

tre dealurile Balta-Bair,

CanaraMolfa,

apropiere de com. PScurefi,

Nuci,

deal, in jud. R.-Sarat,

Bair,

Culaculac-Bair

?i

Podgoria.

Marginea-d.-s., se desface din

com.
dealul

Borde$ti;
Streaja

nu departe de ora?ul Babadag curge mat intiiu prin pSdurl, apol printre dealuri acoperite cu
verdea^a,
kil.,
i,

Nucetul (Valea-)

$i

Rogojasca,
pending de

se intinde printre afluen^il Rimnel

$i

mofil ale statului,

at Slimniculul

br&zdeaz&
;

dupS un curs de
S., la

biserica Sf. loan din Bucureti,

jud.

partea de V. a com.

este aco-

se arunca in Iezerul Baba-

Prahova. Se arendeazS cu
lei

perit cu paduri, in care predo-

dag, in partea de
dealului
lut

poalele

1900

anual.

mina
de
jud.

nucil.

Sultan-Tepe; pe valea

Nucetul,

stafie
pi.

dr.-d.-f.,

Nuci-lui-Baltag,
com.
Drajna-d.-j.,

localitate,

in

merge drumul comunal Baeste taiat de badag-Jurilovca

;

Dimbovi^a,
vifa,

Dealului-Dimbo-

jud. Prahova, plasa Teleajenul,

drumurile vecinale Babadag-Vistenca

^i

cat. Cazaci,

pe Se

linia

Titu

ceva mai sus

Babadag-Eni?ala.
plain, in jud. Mu?cel,

Tirgovi?te,
2 Ianuarie

pus
1884.

in circulate la

afla

intre

de Valea-Stanetilor, unde se gase^te stincl de sare, acoperite

cu un mic strat de pamint.

Nuc^oara,
in

stabile Titu (15.3 kil.) ?i

re$ti

Vaca

avind reedin{a
oraul

sub prefecture!

(9.1

kil.).

Inalfunea d'asu-

Cimpulung; coprinde
este

pra nivelulul Marii, de I99 m .64.

Venitul acestel
1896, a
ban!.
stafil,

Nuci-i-Arhimandrita, padure.
VezI Arhimandrita.

partea de N.-V. a jude^uluT; are

pe anul
lei,

forma

unut dreptunghiQ;
contopit

fost

de 58438

90

acum
Nucilor (Valea-),
piriil, in

cu

pi.

Dimbo-

jud.

vi^a.

31f!7.

ifarelt flieti'Jiat

fiwr-r^.

Vol.

IV

66

Digitized by

Google

NUCSOARA

(PLAIU)

516

NUCSOARA
uda
lilesti

(1'LALU)

Se margineste la N. cu Trande care se desparte prin culmea mun^ilor Carpafi la V.,

silvania,
;

si

ramura Moldoveanul, care se

iar

in

cursul

sau

comunele:

indreapteaza in jud. Arges,

Aninoasa, Vladesti, Golesti, Basi

a doua ramura, Galbina, continua

spre
S.

Bajesti.

cu jud. Arges, separindu-se de

acest jude$ printr'o linie ce trece

prin

plaiul
:

Nucsoara

Riul Bughea,

pe

la

Vestul comunelor
Corbi,

Nuc-

unde dam de mun^il Scarisoara, Valea-Lunga, Movrea, Basa,

Lespezi
si

ca Slanicul,
tia,

pupn mat mare mat mic ca Brauda comunele Bughea, Gosi

soara,

Poenarei,

Dom-

Clabucetul, din care

deni

si

Capul-Piscului

si

se var-

nesti si Petrosani; la S., cu pi.

apoi coborim in satul Nucsoara,

sa in Riul Tirgului, pe teritoriul

Rfurile,

de care se desparte prince trece pe la S.

:

comuna cea mai de N.

iuluT

pla-

comunei Mimlesti, din

rile.

pi.

Riu-

tr'o linie

de

Nucsoara.
din muntele Gal-

comunele

Petrosani,
si

BSdesti,

De pornim
bina

Riul

Tirgului, numit

ast-fel,

Aninoasa
la

Capul-Piscului; iar

spre

E.,

dam
si

in

mun^il
Zir-

pentru-cS trece prin tirgul Cim-

E.

cu plaiul Dimbovifa, de

Valea-Rea, Bandea, Dara,

na, Ludisorul
BrStila,

pulung,
plaiulul
plaiul

uda partea
$i

de

E.

care se desparte prin Riul-Tirgulul.

top pe
din

formeaza limita
?i

intre

linga grani^a.
la

Mat

fie-care
la

Nuc^oara

plaiul

Dim-

Numele-T vine de
Nucsoara.

muntele

acestl

munflf are

poale

un
mic,

bo vita.
Cdile de comunicafie.
Plaiul

plaiu, ce
teluT.
si

poartS

numele munacesta
e

Se compune din orasul Cimpulung si din 33 sate, etc. carl

formeaza i6comunerurale: Nucsoara,
sori,

Adesea

n'are un

nume

bine cunoscut

de top.

Poenarei,

Corbi,

Corb-

Stanesti, Domnesti, Petro-

Daca pornim din muntele Bindea, spre S., dam in munpl

Nisipi, Farfuescul
si

Nuc^oara este strabatut in partea de V. de $oseaua naponala Pite^ti Cimpulun^, care trece prin comunele Maracineni, Ciu:

meti, Piscani, Livezeni, Stilpeni,

sani, B&desti,

Aninoasa, Slanicul,

Mali^a, apoi

Rade?ti,
rile)
^i

Valea-Popil

(pi.

Riu-

Berevoe?ti-Ungureni, BerevoestiPaminteni, Godeni, Cotesti, Capul-Piscului

si

muchiile acestuia se
in

contopesc
si

Schitul-Goleti.

mun^il Valea-Lunga

Moce

De
pleaca

$oseaua jude^cana
-

Ciiu-

Schitul-Golesti.

vrea, formind

un singur

sir

pulung Curtea -de

din
S.

Arge$, care
naponala,

Vechia impdrfire a plaiulul.

se continua sub

In
dere

numele de Basa.

$oseaua

XVIII lea, Nucsoara era mal mic in

secolul
si

plaiul
intin-

Hidrografia. Principalele riurt

ale plaiulul

de

la

de

com.

Godeni

?i

Nucsoara sunt

trece prin

comunele
i

Berevoe^ti-

era

administrat
se

de

Riul
din

zapcii.

P'atundf,

compunea

Doamna, care izvoreste munpi Valea-Rea si Bandea,

It

Ungureni, Slanicul
na, care

Domne^ti.

De calea jude^eana Riul-Doamincepe din

calea
?i

din comunele: Nucsoara, Corbi,

Slanicul
-

curge pe
Farfuescul,

muntii

Nisipi,

na-

Ungureni, Berevoesti-

Valea-Lunga, MoLespezi
si

pnala
termina
cind

Pite^ti-Cimpulung
in

se
tre-

Ungareni, Berevoesti-PSmfnteni
Albesti, Corbsori, Poenarei, Cirstieni
si

vrea, Basa,
cetul,

Clabu-

com. Nucsoara,

uda comunele: Nucsoara,

Dornnesti, Petrosani, BaLaicesti,

prin

comunele

Ciume?ti,
Co?e^ti,

Sl&nicul-Paminteni.
lipit

Corbi, Poenarei, Corbsori, Stanesti,

Purcareni, Dirmone^ti,
Leice^ti, Retevoesti,

La
plaiCi

1845, s'a

de acest

Petro^ani,

partea de

la

Badesti pSna
Berevoesti-

desti, Retevoesti,
sesti,

Co-

Domne?ti,
Corbi
si

Stane^ti,

Corb^ori,

la

Domnesti, de
la

la

Dirmonesti, Piscani, Coli-

Nucsoara.
trece
calea

Ungureni p&na
la

Aninoasa, de

basi,

Ciumesti

si

Maracineni,
si

In partea de E.

Godeni pana la Capul-PisculuT, impreuna cu Schitul-Golesti. Orografia, Din miuifi! Carpa{i, pornesc spre S. un sir mic
de mun^T, numit Moldoveanul, avtnd o direcfiune aproape perpendiculars, pe aceasta.

toate din jud. Muscel,

dupa
la co-

ferata Golesti-Cimpulu ng.

ce primeste Riul-Tirgulul

Pe

linga

acestea

sunt
si

mai
veci-

muna
riul

Colibasi, afara

de ceM'atyi
in

multe sosele comunale

intre sate.

afluenp torentiosi, se varsa

nale, car? inlesnesc comunica^ia

Se

in-

Arges foarte aproape spre N. de orasul Pitesti, jud. Arges. Riul Slanicul uda N.-V. plaiulul
la S.
si

OcNpafia

locuitorilor.

Ania-

malele
de

domestice.

Pamintul

tinde spre

S., printre

jud. Ar-

se varsa in riul Bratia,

cestui plaiu
fertil, nicT

nu este

nicl indestul

ges

si

Muscel, formind
in

culmea
cale

de comuna Aninoasa.
in

indestulator pentru

cea mai inalta

1'uT

N.-V. plaiu
o

Riul Bratia, care se varsa

Riul-Tirgulul, din
Bajesti, la locul

intreaga
locuitorii

populate.
se

De
din

aceea,

Nucsoara.

Dupa

de

jos

de com.

indeletnicesc
si

cu

doua

ceasuri, spre S. se despicS

numit

Intilnituri,

comerciul

ca

cei

plaiul

Digitized by

Google

NUC?OARA (PLAIU)

517

NUC?OARA
neam, 25
lei

Dimbovi^a

$i in

special cu cre$-

extragerea uleiuluT din nucl, Se-

mazill,

1708

contri1

terea vitelor.

mite de
in

in,

cinepa

$i

dovleac.

buabili rominl, carl plateau

5244

Comerciul plaiulul consta

exploatarea lemnelor
rite

In plaiul acesta, mat mult ca

in alte

vechl

?i

113

contribuabili

sub

dife-

par^f ale judefulul,

fe-

Jiganlcarl plateau 5650 lei vechl.

forme:
$i

$i{a,

scindurl, lemne

meia

'$i

lucreaza singura

$i

cu

Pentru proprieta^ile locuite

nelocuite
?i

mici
luT

marl. Desfacerea rachiu-

deosebita indemanare, imbr^ca-

contribufia drumu-

de

scara
ciul

prune inca se face pe intinsa. Apol comerdomestice, mal vitele cu

cu
oT,

mintea case!
Instrucfie

$i

a familiei.
Culte.

rilor se plfttea
fie-

dupa regula
lei ?i

stabi-

fi

In

lita

atuncl 37045

parale.

care

comuna

din

plaiu

este

In plaiul Nuc?oara erau

108
8,

ales

bol,

vacl

porcl;
etc.

?coala rurala mixta. VezI Mu?cel,

care cu 4 boi, 4
$i

care cu

cu lina, tesaturile,

brinza,

jud.

cal,

486 care cu

2 bol, 2

Dintre
01 $i

animate

sunt
lina,

multe
brinza,

In plaiu sunt 24 bisericl, deservite

calf.

de aci multa

de 30 preo{!
fie-care

?i

32 dascite

care cu 3 ?i 2 cal, 2957 vacl ?i vifel. In ceea ce prive?te ar-

ca$caval, unt. Oile sunt

de rasa

In

comuna sunt

mata, acest plaiu avea: 21 militarl,

proprie munteana, cacl se deo-

sebesc

de
$i

cele

din

regiunea
sunt de-

una sau doua bisericl, sau unul sau maf mutyl preofl.
la

30 doroban^I

$i

116 gra-

nicerl.

cimpeana a Jaril.
generate

Nu

ProducfiunL Plaiul Nuc?oara,

N. (cam

au

lina

moale^ilunga,
oi-

pe unde este

co-

producea 1625 Idle porumb, iar in magazinele de rePlaiul

nu insa a$a de moale ca 'a

lor

muna Nuc?oara), din cauza climei

aspre nu produce de
bune. Rare
cit fine^url

zerva erau
$i
I

1044

kile

porumb

dela

cimp.

Oile

de regiutrai

bani^a.

nea

cimpeana nu pot

la
cli-

on semanaturile
fi

se

Copil altoip 203, nascup 338,

munte, din

cauza asprimel
cauta

coc fara a
{in

brumate, dar pumazare.

morp

226.
cutiilor
lei ?i

mel. Judefele Dolj,

Teleorman,
berbecl aici

mat

la

Sud produce porumb,

i

Capitalurile
in fiin^a:

sate^tl,

Dimbovi^a,

cinepa, fasole, secara

1531

13 parale;

pcntru imbunata^irea rasel oilor

Dintre toate acestea, porumbul

iar ridica^I

de

visterie la
lei

1854,
?i

de acolo.

ocupa primul

loc.

cu
plaiulul

No.

3297,

6425

10

Rasa
grijite

vitelor

man

cornute a
in-

Intre

productiunile

parale. (C.

D. Aricescu).
com. rur., plaiul Nuc-

degenerat. Chiar cele bine

mal citam: prunele, merele,

rele
?i

pe\

sunt

marunte
carne),

la

corp

nucile, care se exporta.

1

Nucoara,

(dar pline

de

cu forma

Locuitorii poseda:

marina

oara, jud.

Mu$cel,
a?ezata

la

N.

de

rotunzita, a vind picioarele scurte,

corpul gros, gitul scurt, coarnele

scurte
vite a
$i

de treerat cu manej, 1 marina de vinturat, 3 ma$ini de batut

Cimpulung,
\

pe

malul
la

drept
kil.

al riulul

Doamna,

35

groase. Soiul acesta de

:

porumb cu manivela, 912

plu-

de

Cimpulung. Drumul e

provenit din douarase Un-

gureasca (coprinzind vite marl,

osoase, picioarele sutyirl
lungl,

gurl de lemn, 55 plugurl de fier, 31 scarificatoare, 2 grape de

fier,

?oseluit in cea
$i

mal mare parte

?i

trece prin comunele Godeni,

capul $ul ^sutyirel;, coarnele

$i

man

54 morl cu'apa. Plaiul Nuqoara in anul iSjd. an

Berevoe^ti-Paminteni
reni,

UnguCorb-

Sianicul,
?i

Stane^ti,

in

forma de
$i

lira

cu parul de

In acest

g&sim

ca

plaiul

$ori

Corbi.
3

obiceiu alb),
(in

Moldoveneasca
vitele

care

intra

de

felul

celor
rate).

descrise,

dar

nedegene-

Nuc^oara are 69 mo?ii, carl dau un venit de 109356 let vechl anual; 46 herastrae, cu venit anual 1 2600 lei 2 1 morl,
;

Se compune din
Nuc^oara, Slatina
i

catune:

$i

Secaturile

se margine$te la N. cu munfil

Cail din plaiul

Nuc$oara

for-

cu venit 2530
venit
1

lei;
5

6 dirste cu
venit

comunel (pana la frontiera nu mai e nicl o comuna) la S., cu

;

meaza o rasa deosebita a loca

lita^el;

150

lei;

piue cu venit

com. Corbi

la E.,

cu

riul

Doamfa-

sunt foarte mici, dar

a-

870

lei;

22 poverne cu
lei.

na

?i

la V.,

cu jud. Arge.

gerT.

de 2960 de matase
loc.

Are o populate de 180

milil,

Albinele se cresc pe o scara

mica;
gindacii

Populafia plaiulul era de 9768

locuitori, din carl
i

nu

se cultiva

maT de

4758 barba^f 5010 feme!, cu 2133 capl de

17 sate, 24 bisericl, 32
11

sau 777 suflete, din carl o biserica, clacontribuabili; 139 dita la 1 88 1 prin indemnul reposatulul
^oitt
;

In fie-care

comuna

se afla po-

familie.

preot

Petre

Arnau-

vernl pentru fabricatul rachiulul

Avea

o ^coala, frecuentata de 3

de prune, apol teascurl pentru

preotf, 2 diaconi,

boerT de

copil.

Digitized by

LiOOQ IC

NUC^OARA
$tiu carte 183
femel.

518

NUCULUI (DEALUL-)

barba^f

?i

27

urcl
cele,

?i

scoborl mai multe musprezinta

ochiului

cat.

Nuc^oara de

cat. Rincezi;

carl

e plantat cu

pom!

roditori

men,

LocuitoriT

comunel se ocupa
cherestelel
molift
?i

prtveli^te din cele

maf mult cu facerea

din brad
?i

mai frumoase. In mijlocul comunel este la'$!

pruni, nuci, cire?I, etc.

pu^ina

ail

cul Invirtita care

luT.

are legenda

Nucoara,
Prahova
S.V.,
cezi
$i,
;

girld,
pi.

izvore^te

din

gricultura. Produsul

muncel
alte

com. Rincezi,

Teleajenul, jud.
la

desfac la Pite^ti
periodice.

$i

tirguri

Aci este sucursala vSmel Giuvala, numita Nuc^oara.

curge de
la locul

N. E. spre

numit Gurariul

Vite sunt: 203 bol, 259 vad,

Rincezi, se une$te cu piriul Rin-

60

cai

?i

21 17
?i

ol.

Nuc^Oara, numire
com.
a-

ce se

mai dd
Telea-

se

varsa in

Ogre-

Veniturile

cheltuelile
lei

comunel Rincezi,

piaiul

tinul,

com. Ogretinul.
picket de granifd

sunt de 1489

36 ban!. In jurul comunel sunt in

livezl,

jenul, jud. Prahova.

Nucoara,

/;

bonden^a

dealurl

$i

pS-

Nuc^oara,
com.
rur.

sat,

fecind parte din

treedtoare peste mun{I spre Transilvania, jud. Mu?cel.

durl de fag. In parole

se g2sete brad.

de sus

cu acela?T nume, piaiul

Aci e un

Nuc?oara, jud Mu?cel. Aci este

re$edin{a comunel.

biurou vamal, sucursala a vamef

Giuvala.

Riul
tarul

Doamna, ce formeaza ho-

Are o

pobi-

de E. al comunel, o strabate de la N. spre S. In el se

varsa
Valea-Moril, formats din
$i

pulate de 432 locuitori; o

serica
$i

o $coala mixta.
al

Nucul,

catun,

al

com.

Boziorul,
i

Este situat pe malul drept

riulul

jud. Buzati, cu

270

locuitorl

Valea-Bradulul
$i

Valea-Seaca,

Doamna

$i

strabatut de
$i

care uda Nuc?oara In partea

?i

Valea-MoriJ,

Valea-Bradulul

?i

54 case; de dinsul se alipe?te catunaul Sf. Gheorghe.

deal, in jud. Gorj,

de V.

S.

Toate aceste vSI

herstrae
$i

Valea-Seaca.
Locuitoril catunulul s'au improprietarit

izvor^sc de la N. com. Pe riul

Nucul,

pi.

A-

Doamna
mori;
iar
$i

sunt

pe

moia

fra^ilor

maradia, com. Albeni, treceprintre catunele Prune^ti

$i ?i

pe
1

riul

Vilsanul sunt

Iorgulescu.

Albeni
al Cil-

2 mori

herSstrSu.

formeaza malul sting

De

aceasta

comuna

apar^in

Nucoara,
com.
rur.

sat, facind

parte din
Teleaje-

nicului.

munfil:

Clabucetul,

Lespezile,

Rincezi,

pi.

Dobroneagul, CSp^ina,
reni
$i

Maluim-

nul, jud.

Prahova, cu

o popu-

Nucul, poiand,
Bistri^a,

Nisipurile.
locuitori

late de 803 locuitorl.

s'au
d-lor

jud. Neamfu, pi. com. Tazlaul, situatape

Parte din
proprietarit
?i

Are doua
urmatoare
liiserica

bisericl,

una

fon-

piriia?ul

Cociorva.

pe mo^ia

Nae

data in anul 1840, cu inscripjia

Alexandru Iorgulescu,
in

iar eel

din satul Secaturile s'au improprietarit

tulul,

sunt cu

sfinjita,

pentru slava

Nucul, mope, in jud. Buzu, com. Merei; are cam 1070 hect. araturt
$i

trupul

mo$iei

sta-

lu!

Dumnezeu

z.idita.

Alexandru Ghica,

viT,

livezl, etc., impar^iti

Corbi,
hect.

numit

Aluni^ul,

domnia; Chesarie, Episcopia.

Prin osirdia Nucsorenilor
$i

in sforl
a Egu-

pe 100

de diferite mariml ?i posedate de deosebiflf proprietari.

pddure,
cat.

In raionul

comunel sunt mai

in{arcatorI. In^ar-

menuluY Motrenilor, arhiinandritului

frosin Poteca,

E-

multe stine
sul, Slatina,

$i

nascut in satul acusta, in

Nucul (Cantacuzino),
in jud. Buzati,

catorl sunt: Gruiul, Negrul, Ru-

vect sa

fie

pomeui^.

com. Boziorul,

Ulmul,

etc.

doua

biserica s'a

zidit la

Nucul; are cam 3000

:

hect.; e

$osea comunala leaga NucCorbi.

anul 1875, avind de ctitori pe

formata din trupurile Baleanca,

Bursucaria, Hinsarul
?i

?oara cu com.

Gheorghe Salaoru
intrebulocuito-

so^ia sa

Taini^a.

In cercul comunel se g&se$te

piatra de var, care se

Rada, Nicolae Ionescu

sa Rada, comuna.
{ia
?i al^T

cu

so

locuitorl din

Nucului (Dealul-). VezT

Nuculul, com. Bozia,
jud. Falciti.

Dealul-

infeaza
rilor.

la

necesitafile

pi. Prutul,

Poztyiunea aci este foarte

fru-

Nucoara,sau Carpiniijul,//tf/#,
se intinde de la N. spre S., prin
centrul com. Rincezi, piaiul Teleajenul, jud.

moasa
inalta

(situate

pe

muchie

Nucului (Dealul-),
tea

deal, in par-

Ca sa merg! la la comuna Corbi, Nuc?oara, de

de
deal).

Prahova; separa

de E. a satulut Bazga, com. cu acela^I nume, pi. Podoleni,

Digitized by

Google

NUCULUI (DEALUL-)
jud. FlciQ, paralel cu Dealul-

519

NURSUS-CEAIR

Buz&ti,
tori,

Gorgului,

si

formind Valea-Bazintre carl

com. Plescoi, cat. Urlaizvoreste din Muchia-SSpose scurge in riul BuzSul.

mecican-Cula-Ceair, desftcinduse,

cea

d'intiiQ

din poalele
si

S.

cet

si

ale dealuluT
l'alta,

Sopo-Bair,

cea-

Este acoperit cu
se afl&
si

vii,

din poalele N. ale dealulut

aceea numita a C&-

Nucului (Valea-),
rea
;

vale, in jud.
cat.

Garvan-Bair, de pe teritoriul bul-

minarulul, vest it 3. prin calitatea

Buzu,com. Niscovulul,

Mie-

garesc

de vin ce produce.

se scurge in riul Niscovul.

comunel Garvan se dupa ce au trecut hotarul Dobrogei spre Bulgaria,

al
;

impreuna,

Nucului
Vilcea,
lari.

(Dealul-),
pi.

deal, jud.

Nucului (Valea-),
Buzati,

vale, in jud.
;

la

poalele
;

N.-V.

ale

dealuluf

Cerna,

com. Madu-

com. Beceni incepe din Piscul-NuculuT si se scurge in

valea Ocea.

Garvan

de

aci

se indreapta

spre V.,

pastrind o
la S.-E.

direc^iune

generala de

spre N.-V.;

Nucului(Piciorul-),
R.-S&rat,
pi.

deal, in jud.

dupa ce

face

un mare inconjur
de V.
si

Orasului, com.

Nucului (Valea-),
Buz&tt,
laesti
;

vale, in jud.
cat.

ce poarta numeledeTasli-BurunCeair, strabate partea

S. a plaseT,

dobasca; se desface din culmea

Scorusulul;
riul
riul
riul

com. Cernatesti,
se scurge
in

Ma-

se intinde
si

printre
pi-

Valea-La-

pe cea N.-V. a co-

Rimna
Rimna;
si

afluentul s3u
si

culul.

Mahriul,

se

sfirseste

in

este acoperit cu p&-

Nucului (Valea-),
reste de la E.
vifa-d.-j.,
pi.

vale,

izvo

munet Garvan si pe cea S.-E. comunel Girlija; dupa un drum de vre-o 12 kil., se
deschide
Ceair,
in

duri

purine pasuni.

de com. Prahoin riul

valea Ese-Chioi-

Prahova, jud. Pravarsa

Pra-

pe

partea

dreapt,

ain

Nucului (Piscul-VSei-),
in jud.

deal,
cat.

hova,

si

se

proape de intrarea acesteia

potrivite, in partea

Buz&u, com. Beceni,

hovtya, tot in raionul

hovi^a-d.-j.

com. Pra-

satul Girli^a; malurile sale sunt

Ocea, acoperita de p&dure.

mijlocie
iar

a-

coperite cu padurl,

in

cea

Nucului
cuitorl

(Plaiul-), catmi,

al

com.

Nucului (Valea-),
varsa
ionul
in

vale,

ce

se

superioara
risurl
si

si

inferioara, cu tufastra-

Goidesti, jud. Buz^u, cu2iolosi

girla Doftaneful, in raMisliT,

pasuni; teritoriul
vale
si

43 case

de dinsul se

comunel Cocorasti
jud.

batut de aceasta

adia

alipeste catunasul Pistritul.

plaiul Varbilaul,

Prahova.

centele sale, este coprins intre

dealurile

Cuiugiuc

Iolu

Bair,

Nucului (Valea-), vechie numire

a catunnlul Crivelesti, com.Trestioara, jud.

Nugroul,

pise, jud.

Vilcea,

pi.

Cara-Burum-Bair
Iolu-Bair

la

dreapta,

Ocolul, com. Smeuratul.

Versat-Sirti, Regene-Bair, Ceatal-

Buz&u.

Nursus-Ceair, vale

insemnata,
pi.

la S. si lezerul Oltuia la

pe stinga, Garvan-Bair N. e
;

Nucului (Valea-), padure, pe

mosia Pirlateasca sau Zarnesti,

in jud.

Constanta,

Silistra-

taiata

de drumul jude^ean Ossi

Noua, pe
rurale

teritoriul
si

comunelor
;

trov-Lipni^a

serveste

unel

com. Cernatesti, jud. Buz^u.

Garvan

Girlifa

este

insemnate c&I comunale ce duce

format* din doua vai mal

mid
De-

de

la

Girii^a

la

Cuciuc-Cai-

Nucului (Valea-),

vale, in jud.

si

anume: Cuiugic-Ceair

si

nargi in Bulgaria.

Digitized by

Google

Digitized by

Google

Oache^e
semnata,
Isaccea,

(Viile-), podgorie
in jud.

in-

locureaprin soselevecinale. Vine

arabile, pu^in smirc

si

stuforis

si

Tulcea,

plasa
ru-

de
tre

la

munte, intr&

in

judef prin-

20 hect.

crivinS.

pe

teritoriul

com.

rale Nicoltyelul, situate in

partea

de N. a com.
tinuajie
nate,

si

a pl&sei; con-

comunele Cringeni-B&sesti, apucS pe cirapia mosiel Dorobanful si merge pe HngS com.

^egarcea din-Deal p&n&
tul

Oaiei (Vadul-),
piriul

trectttoare peste

Bisca-MicS,

jud.

BuzSu,

de V. a viilor insem numite Sarica; sunt si-

in drep-

com. Goidesti.

com.

Li{a.

tuate la Estul satulul Nicoltyelul

?i

Oalelor (Grindul-), grind, saQ

Oaiei (Grin&ul-), grind, saQ
ridicat loc

cuprinse intre soseaua jude-

loc ridicat

deasupra stufulu!
Tulcea,
teritoriul
al

inpi.

{ean5.

Tulcea Isaccea - Babadag,

-

deasupra stufului Incon-

conjuritor, in jud.

drumul comunal
chesul,
zate
viile

Nicoli^elul-Par;

jur&tor, in jud. Tulcea, pi. M2L-

M5cin,
Pisica
zacliul

pe
si
;

com.

rur.

Sarica

sunt ase-

pe poalele Dealulul-Mare,

pe teritoriul comunel urbane M&cin si pe al cStunulu!

cin,

pe

c&tunulul su A-

este situat in partea

si

mai in jos de ruinele unu! val roman, numit Valul luT-Traian

;

s&u Ghecet

are o formS

lun-

N.-V. a pl&sel

in cea

de de V.

guiat&, indreptindu-se

de

la S.-V.

a comunel

pleach de pe malul

produce mult vin negru, de unde

$i

spre N.V., punind in

comuni-

DunSrei
are o

si

se indreapta. spre E.
la

numele su.
din
dealu-

cafie Grindul-Pietroiului cu grin-

forma lunguia^i;
la
S.,

V.,

dul

Clecea-Mare
trece

are o

intin-

stS in leg5tur& cu Grindul-V&l-

Oaia, vdlcea, incepe

rile

dere
prin

de 8 hect. neproductive
el

canului;
balta

m&rginit

de

com. Albesti,
si

pi. Oltul-d.-s.,

girla

ce

uneste

Combra; are o
hect.
;

intindere

jud. Olt,

se vars&

in

Cungrea-

Balta-Oaiel cu Dunrea.

de 40
el

cu pSmintul de pe

MicS, pe teritoriul com. Otestid.-j.

se fac oale de locuitorii din

Oaiei (Movila-),
cuitori
si

catun, al com.

Azacliu.

Colibia, jud. Buz5u, cu

560

lo-

Oaiei (Balta-), lac,m jud. Tulcea,

pi.

114 case.
jud.

Oalelor (Valea-),
raoanele;

pirin, in jud.

M&cinul, pe teritoriul com.

orasulu! MScin,
si-

R.-S&rat, pi. Orasul,

com.

Fa-

rur. Jijila si

Oaiei (Movila-), movil&M

Buz&u, com.
Oaiei.
Cilibia,

izvoreste din Dealul-

tuat in partea
este format

de

N.- V. a pl&seT

pe care e

Caprel; trece prin mijlocul com.;

de vre-o rev&rsare
cu care

zidit& biserica c&tunuluT Movila-

DunSreT,

acum
are

co-

ud5 c&tunul de resedin^ si se varsS in riul Milcovul, pe dreapta

lul.

munic prin o
hect. intindere
;

girli{&;

70

este inconjurat

Oaiei (Movila-), moie

Buz&u,

in jud.

numaT cu

stuf.

com.

Cilibia,

c&t.

Motru-

Oanca,

sat, in jud.

Tutova,

pi.

vila-Oaiel, formats din

dou&

Corodul, com. Radesti, spre S.-V.

Oaiei (Drumul-), drum natural, In

jud.

purl: MovilaOaief

si

Sforile-Ba-

de satul R&desti. Pe lingi acest

sat,

Teleorman, Jnlocuit pe

a-

nulul; are 1400 hect.,

mare parte

care este eel ma! din mar-

Digitized by

Google

OANCEA
ginea de S.-E. a jud., trece $o-

OANCEA
sop Stroescu, Romini
basahotarul acelor sate cc s'au zis sus,
Slrbi la gura

pi!

anume

seaua jude^eana Birlad Gala^i,

-

raben! din Odesa.

In Oancea, proprietatea

Oance!

si

cea mat de sus

Schce,

si

trectnd de aid. la Bjrsucani, in

jud. Covurluiii.

mare
Onu,

cea jumatate

de

Ezurcani

si

jumatate de sat din Grapeni

cea, sa le fie
lor

pe Horinpfirtile

e reprezintata prin mosiile Slo-

de

pe

toate

bozia-Oancea a

d-lu! Mihail

dupa hotarul
umblat din
fi

eel

vechiu,

pe

unde au

Oancea,
muna a
de

com. rur., in

jud.

Co-

vurluiu, pi. Prutul, a cincea co-

jud.

Covurluiu de

pe

ambasador al Rusie! la Atena (Romin ba^tinas din Oancea, nascut pe la 1834 35, din paring!

vecT.

Pentru aceea, cine va

sa

Domn
si
si

fare!
si

acestia

nu

strice

noastra danie
sa dea

tntaritura, ci

sa intareasca,
le

mat vlrtos dc vreme ce le

pentru a
si

malul PrutuluL Numirea sa vine

la piriia^ul

medelnicerul Constantin

Onu

si

am

dat

am

intarit,

lor

Oancea, ceo
kil.

stra-

so^ia sa Elena, nascuta Strajescu), ?i

dreapta

si

Incredin^ata slujba,

pentru

de Gala^i, in dreptul orasului basarabean Cahul. Se margineste la N. cu

bate. Seaflala 58

mosia Oancea, impar^ita

mic!
;

in

tntarirea a celor de

mat sus sense,

am

tre! trupur!

iar proprietasi

poruncit domnulut credinciosulul boerul

nostru Trotusanu,
vel logo fat, sa scric,
catre

tea mica e a razailor

fostilor
1

si

a noastrS pecete

aceasta

carte

com. Rogojeni
tul
;

la E.,

cu

Pru-

claca^i improprietarip la

864.
lo-

sa o lege.

la S.-V.,

cu

teritoriul

com.

Ocupajia de capetenie a
cuitorilor e agricultura
si

Anul Crea^iunei 7029 (1521

Aprilie, 20.

d. Christ.),

Vladesti. Este formata din

doua
$i

cressi

catune

Oancea
vr'o

(resedin^a)

terea

vitelor
;

se

face

insa

Slobozia-Oancea sau One?ti,

tiiul la

in-

pu^in negoj

femeile cultiva pe o

Oancea,
te$ti

sat, la

E. de com. $u-

al doilea.

4 Oancea

kil.

spre N. de

scara intinsa vlermil de matase.

pe drumul u^esti-MovilaBraila,
la
5
kil.

locuita

numa!
l

Numarul

total al vitelor e

de

Mirese!, jud.

de raza?!, iar locuitori! din Slobozia-Oancea sunt fost! clacas!

lmproprietari^I.

343 capete.
Veniturile comunale se ridica

spre S. de satul $u{esti.

Are
car! aQ

15 case, cu 73 locuitori,

la

15768
la

le!

si

83 ban!
le! si

si

chel-

149 vite mar! cornute,

Satul

Oancea are mfa^area

si

tuelile,

9041

42

ban!.

80

ca!,

650

o!

si

49
$i

rimator!.

unui orasel

serve^te
si

ca mic
biurou

Vechimea Oance!
tata.

este depar-

port pe Prut
in

ca

trecatoare
?i

Cu

privire la formarea a-

Oancea,

sat razasesc
acelas!

resedin^a
pi.

Basarabia,

avind

cestu! sat, iata ce se

tr'un suret
(cel-Tinar),

spune

in-

comune! cu
pe Prut
i

nume,

vamal, sucursala a biuroului Galaji.

de

la

$tefani{a-Voda

Prutul, jud. Covurluiu, mic port

Are o populate de 555

contribuabili
;

fa-

Domnul Moldove!:
precum
aii

trecatoare in

Basasucur-

mili!,

sau 2231 suflete, din carl

2
biserici,

Facem
rilor

instim\are
si

venit

rabia, cu biurou vamal,

407
cet,

Inaintca noastra
nostri,

inaintca tuturor bocsi

sala a celu! din Galatf.

familil,

Are 409
bi-

una, in partea din valea a Oan-

slugile noastrc. Barbul

lui

cu

sau 1835 suflete; 2

2 scoli.

cu hramul
lut
?i

Sf.

Arhangheli,
cu
stuf,
si

frate-saii

Serban, feceoriT
si

Ivascu Plop
intrc sine

seric!

?i

de

invelita

ve-

de nimenT silip

au
si

impact

a lor drepte ocine

ch!e de peste 100 an!

in partea din

au ramas impacate
lut,

a doua,

slugele noastic. Barbului partea

tul

sa-

Oancea, mope
trupur!,
tul,

particulars, in
pi.

tre!

deal, cu

hramul

anume

Sirbi,
si

in

gura Oancei,

unde

com. Oancea,

Pru-

Adormirea-Maicei-Domnulu!, de

a sczut Judjula
si

pre din sus

si

de Scheea
jumatate
;

jud. Covurluiu,

ma!

inainte

de vr'o 70 an! de familia Onu, constituind ambele o parohie, cu catedrala Apiatra, construita

cu jumatate de Ezurcani

unite la

un

loc,

din

car!

unul

din sat de Grapeni pe Horincea

iar

din
lui

de 170
$i

hect., al doilea

de 146

partea

fra^i-ne-saii

slugei

noastrc,

Serban, a ramas satul anume Danesti

la

al treilea

de 150

hect.

si

dormirea, avind un preot paroh,

Prut Sovircani

si

jumatate
si

din

sat

un preot ajutor si 4 cintare^I 2 scoli, una de baeflf si a doua de fete, cea de bae^i infiin^ata la 1865, condusa de 2 invajator! si frecuentata de 119 elevi si cea de fete infiin^ata in 1869 si frecuentate de 32 eleve. Pentru ambele scol! s'a cladit in ani! 1889 90 un local dublu din fondul de 50000 ruble, haiazit in acest scop de catre filantro;

de Grapeni pe Horincea

jumatate de
a lor
si

Oancea, pddure,
in intindere

jud.

Neamju,
(vez!

Ezurcani. DecT not vazind

invoialJi
si

buna
de
la

de 290 pog.

impartiala, asisderea
si

Ocea-Blebea).

not

am
:

dat

am

intarit slugei noastre

Uarbulul, pe cele de mat sus aratate, a-

nume
si

Sirbi in
si

satul

Oancea,

unde

Oancea,

piriia, jud. Bacau,

pi.

sezut Judjula

pre din sus de

si

Scheea

Muntelu!,

com. Groze$ti,

care

cu jumatate de Ezurcani

pre jumX-

se varsa in Piriul-Sarat.

tate

de

sat

din Grapeni pe Horincea, ca

la

sa
lui

fie
si

lui

de

not uric cu tot venitul,

si

copiilor lui, nepofilor

si

stranepo-

Oancea,
satul
si

piriia,

ce

trece

prin

jilor

tot

neamul cc

se va alegc

mat

Oancea, jud.

Covurluiu,

aproape, nerSsluit nici-o-data in vecT. Iar

se varsa in Prut.

Digitized by

Google

OANCEI

(VA1.KA-)

52:}

OBEDEANCA
Oba-Bair, deal insemnat,
Constanta,
ritoriul
pi.

Oancei

(Valea-), vale, izvore$te

Oarbei, sau Chiriletilor (Valea-), vale, pe care se afl& satui Chirile$ti, jud. Covurluiu, pi.

in jud.

de la locul numit Poiana-Mare, com. Salcia, pi. Podgoria, jud. Prahova se impreuna in raza comunel cu izvoarele Ciuciu;
:

Medjidia, pe te-

comunelor
$i

Cernavoda
(rur.)
;

Horincea, com. Rogojeni.

(urb.)

Teleorman
din
virful

se
?i

desface

din Dealul-Turculul

rul,

Bilcilor,

Ciinelul,

Pacurel,
91

Oarzele, trup de mofie, a motenilor Co$oe$ti, pi. Glavaciocul,

anume

Deocea-V.
S.,

Stupina-Popi!, Burlacul

Vul-

se indrepteazS

spre

avind

pea,

$i

formeaza. girla Salcia.

jud. Vla?ca.

o direcjie generals de la N.-V.

c&tre S.E.;

Oan{ul,

Neam{u, pi. Piatra-Muntele, com. Vadurile, situat pe malul drept al riului

sat,

in jud.

Oarzelor (Dealul-),

deal,

jud.

Tecuciu, la E. de satui Cre$ti.

Bistrifa.

Oasele,
Siretul,

sat,

jud. Covurluiu,
la

pi.

Are
sau
in

o populate dei28fam.,

com. Cuca,

kil.

in

488 suflete, carl locuesc 129 case; 1 moara %\ 1 piu&. Locuitoril se ocupa cu agri$i

partea de N.-V. de re$edin$a co-

munala\

satui eel
$i

maf mare*
pu^in
claca?i

din com.
raze?i,
$i

format din
fo$tf

merge printrevaile $i ObaCulac, spre S., pSnS la satui Cilibi-Chioi inSH'imea sa este de 126 m., in virful Maiac-Oba; este a?ezata in partea de N.V. a pla$el, cea de E. a comunel Cernavoda si cea de este S.-V. a com. Tortoman
Geaba-Culac, spre N.-E.
;

cultura

plutaria.

mat mulf!
case,
;

acoperitS cu p&$unl

?i

fine^url.

insuratel improprietaritl.

Oan{ul,

Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. Vadudurile izvore?te dintre CulmeaTarcSulul i a Harmanulul se

piriiaf, in jud.
; ;

Are 182
886
la,

209

familii,
$i

sau

Obad&ria, parte din

esul $0-

suflete

o bisericS
?i

o ?coa-

muzulul-Mare, in'mijlocul satului

Dolhe?ti, jud. Suceava.

situate in valea

pe coasta
la Baleni,

ce vine despre N., de

varsa pe partea dreapta a

lui Bistri{a, lingi satui

riu-

cStre S., spre Pechea.

teritoriu in

Are un
de 4860

Obcina, plain, jud. Bacu, pi. TazIaul-d.-j

cu ace-

intindere

de pe

teritoriul

com.

la$T

nume.
sat, facind parte din copi.

hect., din carl

2431 arabile, 514

p&dure, 715 ima? $i vatra satului.
in

Schitul-Frumoasa.

hect.

80

aril
vi!

Oarba,

$i

restul

Obeada,

c&tun

(tlrla),

in jud. Ia-

rauna ruralS Zatreni,

cul, jud.

Mijlo-

Terenul sau e
nisipos
?i

mare parte

lomija, pi. Ialomija-Balta,

pen-

Vilcea.

Are o popu-

clisos.

dinte de com. SudiVi, situat pe

lajiune de 295 locuitorl.

Legenda spune ca numele de

Oasele ar veni de
la

cimpul Baragan.

un

rSzboiii

Oarba,

pise, ce se lasa din

Dea-

intimplat aice,

in

urma
fost

caruia
ale

Obedeanca,
Patrunde

riii.

Izvore^te

din

lul-OltefuluI, in partea

de E. a

au murit maT mul^T o?tenI,

caror ram&$u;e au

jud. Mehedin^i,din miclizvoare.

in jud.
$i

com. Zatreni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. Se nume^te ast-fel pentru-cS

inmor-

Dolj
se

prin

pi.

mintate in acest

loc.

Dumbrava-d.-s.
malul drept

varsa

pe

mal

inainte erau aci pa-

al riulul Jiul, in

com.

dur! dese, grele de strSbatut.

Oarba,
cea,
rile

deal, la V.

comunel
de
la

Sla-

tioara, plaiul Horezul, jud. Vil-

numit
dese
$i

ast-fel

paduaii

Oasele, moie a statului,fost&pendinte de manSstirea Sf. Sava, jud. Covurluiu, pi. Siretul, com. Cuca. Are o intindere de 1350 hect. ?i se arendeaza. cu 20600
let

Breasta dupa ce uda, afara de

Breasta, comunele
te?ti,
:

fiul,

CernS-

Rasnicul, Prede^ti. Incursul

trel

sSu superior, este format din

mici piraie, care curgindde la V.

intunecoase ce

anual.

spre E., catre com. Belo^ul, se

unesc, in apropiere de com. Pre-

existat aci.

Oasele,

lac,

pe proprietatea Stavilcelele
$i

dele^ti,

cu girla ce trece prin

^i

Oarba,
iul
$i

piriiaf, ce izvore$te din

ne^ti, pi.

Marginea, jud. Vla?ca,

TutuCiungului.

com.
cul,

Jiul, Cernte$ti

Rasni-

trel locurT: vaile

Carpeni, Grupi.

de unde incep
narul, Sgirctyilor

dind

na$tere

riulul

Obefor-

Viile, jud. Covurluiu,

?i

deanca. Cele trel piraie ce

Horincea, com. Rogojeni,

varsa in jos de Rogojeni
(la

se

meaza cursul superior

al acestu!

marpi-

ginea sudica a
riul

satului),

in

Oasele, picket pe Dundre, cu No. 13, jud. Ilfov, la S. de Olteni{a.

riu
?i

sunt:
Belo^ul.

Gogo$ul,

$tefanelul

Cu
?i

aceste piraie

se

Horincea.

ma! unesc

acele din

comuna
67

68167.

MortU Dicfionar

Oeogradc. VoL IV.

Digitized by

Google

OBEDEANU
$opotul: Valea-Recea
tul.

524

OB1DIT1

$i

$opo-

catunele
este de

din

aceasta
kil.

parohie

pe 1896

97 a fost de
?i

lei

5754,

In com. fiul, riul

Obedeanca
in

/*

este cunoscut sub

lea-CorzuIui.

numele de Vaaci trecind

banl98;un han mare de zid; o casa, tot de zid, pentru subparte

De
$i

Obedeni,
com.
la S.

sat,

facind

din
pi.

prefectura

judecatoria.

Case

com. Cern&te$ti, curge prin valea Cern&te?ti

rur.

Vara^ti-Obedeni,

pentru proprietor, patule, magazil

se incarca pe

Sabarul, jud. Ilfov. Este situat

bune

?i

indestuiatoare

o moara

sttnga cu piriul Cernate^ti.

Uda

de Vara^ti, pe malul sting

Sabarul.

cu turbina pe apa Neajlovulul.

Locuitoril poseda vite multe
$i

com. Rasnicul, unde se incarca

al riulul

La

S.

in-

pe stinga cu piriul Rasnicul. P&n& in dreptul acestei comune

are direcjiunea de la V.-E.; de aci

conjurat de padure. Aci {armul

in special 01

$i

rimatorl.

drept

al

SabaruluT e smircos.

se las& in jos catre com. Belo^ul,

Se intinde pe o suprafa^a de 95 5 hectare, cu o populate de

655
hect.
locuitori.

Obedeni. VezI
Obedinul,
sat,

Ciocoveni,

Ilfov.

unde se incarca cu piraiele de mal sus. Trece in com. Prede^ti, de unde se incarca pe dreapta

jud.

Dolj,

pi.

D-nil frapf
?i

Obedenaru au 685

Doljul-d.-s.,

com. Breasta, cu 81

cu

piriul

Mere^elul

?i

in

pe teritoriul comunel Breasta, unde prime?te piriul

fine intra

270 hect. Proprietaril cultiva 610 hect. (40 izlaz, 20 vie, 15 padure). Lolocuitoril,

locuitori

37 case. Copiil din sat urmeaza la $coala mixta din

$i

sat-il

Breasta, ce

este la 2

kil.

cuitoril

cultiva

252

hect.

(15

Breasta.

sterpe, restul vie).

Obeni,
Sf.

sat,

facind

parte

din
pi.

Are o biserica, cu hramul

com.

rur.

Ione?ti-MinculuT,

Obedeanu,
Ocolul,
la
?i
1

fintinll, jud. Dolj, pi.

Gheorghe, deservita de
9*1

preot

Oltuld.-s., jud.

Vilcea.

Are o
copil;

com.

Cernelile,

zidita

c?ntare{;

moara cu apa;

populate de 322
$coala, frecuentata

locuitori;

82 1 de Petrache

Obedeanu

ma^ini de treerat cj aburi;

Comerciul se face de
cir-

de 29

rezidita la 1893

de d-na Eliza

2 poduri statatoare.
5

o biserica,

zidita la anul 1842

in

Opran.

de
la

Du{u Comanoiu. Cade

E. de calea ferata
?i

ciumarl.

centrul comunel. Este strabatut

vitelor

Obedeni,
rur.,
$i

sau

Obedeanca,
pi.

com.

Numarul
392
?i

marl

de

?oseaua

re$edin{a

Glavaciocul-

al celor micT,

de 721.

na^ionala.

Neajovul, jud. Via^ca. Se compu-

ne din: Anghele^ti, Buc?ani-d.-j.,

Obedeni, sau Obedeanca, cdtun,

pendinte

Obiala-Mare, movila,
ila,

jud. Br-

Obedeanca,
Lat, situate in

Pirlita
pi.

$i

Vadul-

de

com.

cu
pi.

acela$I

situata in pi. Ianca, spre N.

in

NeajlovuluT, pe

nume, jud. Vlasca,

luT,

Neajlovu-

de com. Cire^ul,

drumul de

valea cu acela^I nume, ce vine

din sus de
kil.

situat in valea

NeajlovuluT

la Cireul la Filipe?ti.

Corbi-Ciungi, la 32

unde

este

gura

vail

Drimbov-

de Bucure^ti $i la 56 kil. de Giurgiii. Aci da Drimbovnicul

nicul 'iT. Proprietate a d-luT Ghi^a

Obiala-Micd, movila,
pi.

situata in

Niculescu, cumparata din trupul

eel

Ianca, jud.

Braila,
in

spre N.

in Neajlov.

mareal mo?ielClejani. Acest

de com. Cire^ul,

drumul de

Are o populate de 1279

flete,

su-

trup merge pana la Co^oaia, de

care o desparte apa MilcovuluT.

la Cire^ul catre Filipeti.

din carl 269 contribuabill;

biserica, cu

hramul Adormi-

Are o suprafa^a de 1300

S'a

hect.
fo$tI

Obidi{i, com.
drept

rur.,

in

jud.

R.-

rea Maicel Domnului, tinind de

dat

la

102

locuitori

Sarat,pl. Rimnicul-d.-s., pe malul

al

parohia Obedeanca, deservita de

1

claca^T o suprafa^a

preot

?i

2 dascall;

o $coala

Are un
lei.

venit

de 306 hect. anual de 20000

o

riulul

Rimnicul-Sarat.
la

$i-a Iuat

numele de
in

mo$ia

mixta,

cu 4 clase, frecuentata

Obidi^i.

de 44 baeflf $i 3 fete. Budgetul com. e la veniturl de 1 1 787 lei $i lacheltueli, de

In

catun

este o $coala

?i

Este aezata
a jude{ulul,
la

partea de E.
kil.

biserica.

spre E.

Tot

aci este re^edin^a placet

7019

lei.

Neajlovul, azl unitacu a Glava-

de ora$ul Rimnicul-Sarat i in partea de E. a pla?el, la 8 kil.

spre E. de com. Sgirciji,
re$e-

S'a arat in aceasta

comuna

cioculul,

?i

re^edinfa judecatoriel

(1894) osuprafajade 1480 hect.,

de

ocol.

din^a pla^el.Comunele invecinate

oficiu telegrafo postal

cu diferite cereal e.

Are un
intre
infiin^at in

sunt

tubei, la
kil.

5 kil. ?i

Baljafi,

Cea mat mare departare

1882

$i al

carul venit

tot la 5

Digitized by

Google

OBIDIJI

OBILE?TI-NOI

Se margine$te laN.-E.
$tubei
d.-j.;
;

cu com.

hect., cu
familiT,

o populate de

105

luT,

zidita in

1873 de locuitorl,
1

la S., cu coin. Costieni

la V.,

cu com. Bal{a{i.
nea-

Este o comuna de cimp,

avind
farS.

saQ 447 suflete, din car! 93 contribuabili o biserica $i o $coala.

;

deservita de
?i
1

preot,
;

cintarej

paracliser

o $coala mixta,
1

fundata in 1878, condusa de

invatator
$i

alt

accident de teren

frecuentata de 102

de

malurile Rimniculul.

Riul Rimnicul-Sarat
in

uda
la

Obielei (Valea-), vale, izvore^te de la poalele de E. ale muntelul

elevl.

Caiitatea pamintulul este buna, acesta fiind negru

nisipos.
i

partea de N., de
pufurl

la

V.

E.
i

Ple$uva-Mare,
$i

curge de

la
riul

argilo-

Iazul-Morilor, la S. Mai sunt

ii
(i

12

V. spre E.
Prahova,

se varsa in

m. adincime).

pe {annul drept,

in

C&tunele care o compun sunt:

Obidifi, re$edin{a, la V.,
ricini-GreculuI, la E.
$\

raionul com. Comarnicul, plaiul

Pele^ul, jud. Prahova.

Ma-

Suprafafa comunel

2563
vatra

hect., din

carl

este dc 200 hect.

hect.
ale

Obile^ti, com. rur., in jud. R.-Sarat, pi.

Marginea-d.-j.,

pe

piriul

280 plumoara cu aburl, 1 marina de semanat ?i 1 de secerat; 760 bol, 466 vaci, 100 cai, 232 iepe, 3 magarf, 2528 ol, 2 capre $i 280 rimatorl.
guri;
1

Locuitoril poseda:

comunel,

363

Valea-luf-Balan.

Comerciul consta

in

importul

locuitorilor,

cularilor.

2000 hect. ale partiDin aces tea: 1368 hect.

hect.

Este asezat
{ulul,
la

in

Nordul judespre
N.-E.

de
i

coloniale, spirtoase,

bumbac
exportul

32

kit.

de

manufacturl,
$i

$i

in

arabile,

400

ima$,

100

ora^ul R.-S&rat
$el,

$i

in Vestul pla-

de cereale 20
I

vite;
stasia

transportul

hect. pSdurT,

150 hect.

fine^e,

la

15

kil.

spre V. de Mai-

se face prin
kil.

Guge^ti la

345 hect. neproductiv. Are o populate de 189

miliT,
;

cane^ti, re$edin{a pla^el.

fa

ComuSlobo|

spre V.

nele invecinate sunt: Martine^ti,

la 7
kil.;

sau 771 suflete o biserica, cu hramul S-$iI VoevezT,

zidita la
?i

Gologanul
la

$i

Sunt 13 comercianfl, din carl bacan, 8 circiumarl $i 1 mar;

zia-Mihalceni, la 8

kil.

chidan
1
I

2 cojocarl, 2 potcovarl,
1

1857 de

preofil
1

Ion

Se margine^te
Gologanul
niceni
;

N. cu com.
cu

plapamar,
1

timplar,
$i
1

mace-

Mihalcea, deservita de
1

preot

la V.,
;

cu com. SioE.,

lar,
I

geamgiil

bogasier.

cintare{
in

o $coala de bae{I,
stat,

bozia-Cior^ti
$i

la

Rim-

Caile

de

comunicafie sunt
Martineti,

fondata

1876 de

con-

la S.,

cu M3rtine?ti.

calea jude^eana Virtecoi-Braila

$i

dusa de 1 inv&tator $i de 27 elevl.

:

frecuentata

Piriul

Balanul e singurul care

drumurile spre:

o uda prin mijloc.

R.-Sarat.
(7

La
$i

E. e

riul

Rimniceni, Maluri,

Bogza-Voela

Locuitoril posed a 60 pluguri

Mai sunt

230
lepe,

bol,

112 vaci, 105

ol,

cai,

60

10

54 pufurl

tinul-R.-Sarat, gara Guge^ti.

metri adincime).

Budgetul com. e

veniturl

9 capre $i no rimatorl. Comerciul consta in im-

484

Catunele carl o
deasca, la S.

compun sunt
Bor-

de 6482

lei,

iar la cheltuelf,

de

Obile^ti, re?edin$a, la N.,

6444

lei.

portul

de
?i

coloniale,
ux

fesaturl,

spirtoase

exportul de ceface prin

Suprafa^a com. este de 6357

hect., din care
locuitorilor,
$i

Obileti,
pi.

sat,

in

jud.

R.-Sarat,

reale; transportul se

2224

hect.

ale

Marginea-d.-s.,

catunul

de

gara Rimnicul-Sarat. Sunt 7 comercian{I, din carl 4 circiumari.

120 hect. vatra com.

re^edin^a al com. Obile^ti.

Are

Caile de

comunica^ie
prin

sunt

4133 hect. ale particularilor. Din acestea 43 1 1 hect. arabile,

:

4857 hect. intindere; o populate de 202 familil, sau 847 suflete,

calea ju demean a RimniculMaicaneti,

1400 hect. ima?, 21

dure,
finefe.

hect.

pahect.

din carl 252 contribuabili

i

ce

trece

comuna;

65

hect.

vii,

600

o biserica

o coala.

calea spre Salcioara Ghergheasa-

Amara.
Budgetul comunel e
la veniturl

Are o populate de 371

milii,
ricT,
let,

fa-

Obileti, fostd stafie de cai de

sau 1600 suflete; 2 bise-

postd

la

1836, pe drumul intre

i

de 3000

iar la cheltuell,

dc

una

in

cat.

Obile?ti,

cu
in

Bucure$ti

Caiara$i, jud. Ilfov.

2796

let.

hramul
cu

S-fil

Voevozl, zidita
deservita de
$i
1

1873 de preotul Andrei Chiru

Obidi{i,
sat, in jud. R.-Sarat, pi.

Obile^ti,

lac, in jud. Ilfov,

plasa

locuitoril
1

51

Mosti^tea, format de Valea-Mosti?tea

^i

Rimnicul-d.-s., catunul

de

re?e-

preot,
?i

cintarej

paracliser

Valea-Cioranilor.

din^a al com. Obidi{i, a?ezat pe

a doua

in cat.

Bordeasca, cu

Rimnicul, la E. com. Are

130

hramul Na?terea MaiceT Domnu-

Obileti-NoI, com.

rur., in

jud.

Digitized by

Google

OBlLE$TI-NOf

526

OBISLAVI

Ilfov, pi.

Negoe^ti, situata la E.

culul

Obile^ti.

Aci este

re$e-

tiva 845 hect. (30 izlaz,

iopa75
Sf.

de Bucure$ti, linga lacul Obile^ti, la 66 kil. de Bucure^ti. Sta in Iegatura cu com. Frasinetul
91

din^a primariel.

dure).

Locuitorii

rezerva

Suprafata totala a satulul

hect. pentru finefe.

Obile$ti-VechI prin ?o-

de 4760 hect. (impreuna cu catunele Buzoeni $i Ora$ani), cu o

Are o
$i
1

biserica, cu

hramul
2

Nicolae, deservita de
cintaret
;

preoflf

sele vecinale.

populate de 1391
satele
:

locuitorl.

?coala
;

mixta,
1

Se compune din
zoeni,

Bu-

Mo^tenitoril

Principelui

N.

frecuentata de 25 copil
le$teu,

he-

Ora?ani

?i

Obile$ti-NoI,
suflete,

Bibescu
cuitorii,

cu o populate de 1688
locuesc in 314 case.

din carl 301 contribuabill, car!

au 3983 hect. $i lo777 hect. Pentru izlaz s'au rezervat 200 hect., iar 4CX) hect. suntpadure. Locuitorii au
$i

pe proprietatea familiel

Bibescu.

la veniturl
tuell.

Budgetul com. e de 2989 lei ?i de 2937 lei, la chelDintre locuitorl, 211 sunt plu-

Suprafa^a totala a com. estc

el

57 hect.

izlaz.

de 4760

hect.

Are o
$i

biserica, cu

hramul
2

Sf.

Mo$tenitoriI Principelui N. Bi-

Nicolae, deservita de
$i

preojl

garl,

41

ati

diferite
:

profesiunl.

bescu au 3983 hect.

torii,

locui-

2 cintare^I
?i

2 $coale, una de

EI poseda
cu bol
$i
i

no

plugurl

777 hect. Proprietarul cul-

tiva tot terenul, rezervind pentru

izlaz

200

hect. (400

hect.

pa-

bae^I a doua de fete, frecu entate de 32 elevi i 23 eleve; 2 ma?ini de 1 moara cu apa;
treerat
;

98 cu cal; 142 care carufe: 17 cu boi $i 125 cu 540

cai
?i

cal;
sarl,

lepe, 52

arma$i vi^el,

dure). Locuitorii, din

lor,

pamintul

hele^teu

pod.
trei

105 bol, 302 vacl

rezervS pentru izlaz 57 hec-

In fie-care an se fac aci

tirgurl de vite, obiecte
$i

57 tauri, 20 bivoll, 45 bivolife,

tare.

bau-

Are o biserica 2 $coale 1 moara cu apa 2 ma$inl de treerat 1 hele^teQ 1 pod statator.
:

turl spirtoase, la 25 Martie, 21

28 capre, 335 porcl, 979 of. Comerciul se face de 5 circiumarl.

Maiu

$i

6 August.
cir-

Comerciul se face de 9
ciumarl
$i

Improprie tariff sunt

cuitorl
?i

126

lo-

Aci se fac 3 tirguri. Budgetul com. e la veniturl de 7232 lei $i la cheltuell, de 6260 lei.
Dintre locuitorl, 369 sunt plugarl, 8 sunt industrial 16 au
diferite profesiunl.

2 hangil.
vitelor

neimproprietari^I, 141.

Numarul
1407
$i

mari

de

Pe
fel

teritoriui acestel

comune
ast-

al celor

mid, de 1677.

este Dealul-Beciului,

numit
palat
lui

pentru ca pe

el

a avut Conla

Obileti-Vechi (Silitea), com.

rur., jud.
Ilfov,
pi.

stants
17
1

Brincoveanu

Negoe?ti,
in-

dupa ducerea
la
i

Brinco-

a?ezata la E. de Bucure^ti,

veanu
tul

Constantinopole, pala-

Locuitorii poseda:

gurl: 24 cu bol

$i

177 plu153 cu cal;

tre

Valea-Argovel

?i

malul

de

cazut in ruine

a ramas nu-

N.

al laculul Obile^ti, la

230 care $i canine: 27 cu bol $i 203 cu cai; 785 cal $i lepe, 8 armasari, 218 bol, 661 vacl
$i

de Bucure?ti. nei este de 941

case
$i

69 kil. Popula^ia comusuflete,

mal beciul de sub palat ale carui urme se vad ?i azl. Pe acest deal

din carl

Brincoveanu a

176 contribuabill, locuind in 191

2 bordee.

observator de
Bucure^ti.

avut unde privea in

vifel,

7 tauri, 73 bi volume, 31
$i

Sta

in Iega-

capre, 2327 oi

168 porcl.
cir-

tura cu com. Obile$ti-NoI prin

Comerciul se face de 10
ciumarl
i

o $osea vecinala.

tuta

Aceasta comuna este strabade vaile Gura-Vail, Valea:

2 hangil.

Aceasta comuna este insemnata in istoria farel prin lupta

229.

Cotului, Palanga, Valea-Viei, Va-

Locuitorii Improprietari^I sunt

lea-CocoruluI,
tiva tot felul

pe care se

cul-

176

?i
1

neimproprietari^I,

ce se dete aci intre Turcl, Ru$I

$i

La
cerea

82 1, Turcil sub conduChehaia-Bei,

lui

venind

RominI la anul 1807. Aci se face un bun corner^

la$i

de cereale. Afara de acestea mal sunt vaile Mi:

lotina

^i

Ciorani, prin carl tree

de

la Silistra

spre Bucure$ti, au

cu pe?tele ce se scoate din

cul Obile^ti

mid
nume.

piraie,

ce

poarta aceste

poposit la Obile^ti.

cu

lemnele

din

padurile vecine.

Obileti-Noi,
rur.
la

sat, pi.

Negoe^ti,

Suprafa(a totala
e de 1500 hect.

comunei
N.

Obislavi, com. rur ,

%

pi.

Neajlo-

jud. Ilfov, facind parte din com.

vul, jud.

Vla$ca, situata la ex-

cu acela$I nume.

a$ezat

Mo^tenitoril

Principelui
$i

tremitatea N. a pla$ei,
Obislavi,
la

pe

riul

E. de Bucure?ti, intre Valea$i

Bibescu au 885 hect.

torii,

locuicul-

hotarul spre jud.

Argovel

malul de E.

al

la-

615 hect. Proprietarul

Dimbovi^a. Proprietate a statu-

Digitized by

LiOOQ IC

OBISLAVUL
a m&n&stire! Mitropo-

527

OBlR^lA

lul,
liel,

fosta.

Veniturile

*$i

cheltuelile

co-

Obinjeni-Clacai, com. rur.

in jud.
$i

?i sat,

se arendeaza cu Crovul, cu
lei anual.

munei se urea

la

n 30

lei

anual.

pi.

Tutova, spre N.-V.

15400
hect.

E
erel,
$i

brSzdata de dealurile: MuUrzici,

Intinderea mo?ie! e de 1800

fu^urul,

Magura
Locurile
:

de ora$ pe pir. Iezerul ?i aproape de sorgintea sa. Satul formeaza

o

S'a dat

la

200

locuitori

udata de vaile: Obislavul, E$i

comuna (com.

Oblr^eni) cu
$i

fo$tl cl&ca$I

o suprafa^a de 600
in
3
pil

dera

Valea-Stinei.

catunui Obir$eni-Raza$I

Valea-

hect.
curl,

Are

o padure

din jurul comunei se numesc

Obislavul,

Iezerului (Lingurari), avind o po-

de 199 hect. Are o populate de 1248 suflete, din car! 249 contribuabill; o biserica, deservita de 1 preot $i 2 dascall, flnind de parohia
in suprafa^a

Mo^teni

$i

Hotarul.

pulate de 484
85 contribuabill

suflete,
?i

din car!

140 case.
2 hect. livez!

Obislavul, p&dure particulaia, supusa regimuiul silvic, in jud. Vilcea, pi. Olte^ul-d.-s., com.
Obislavul.

Are
de

14,25 hect. vie, din carl

$i

825 nelucratoare
prunl.

Fundul-Parulul

o coaia mixta,

Comerciul se face de 3 persoane.

condusS de 1 investor, ?i frecuentatA de 21 copil; 3 circiuml. Budgetul comunei e la veni-

Obislavul, vale, com. Obislavul, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. Se

varsa in Olte^ul.

Se mal nume^te
Boere$tI.

?i

Obir^eni-

de 7125 de 6608 lei.

turf

lei

$i

la cheltuell,

Obireni-RazSi,
Obi{d,
piria, in

sat,

in

jud.

Este departe de Giurgiu, de 82 kil.; de Obedeni, re^edin^a

pla^el,

com.

rur. Vidi-

$i

pi.

Tutova,

com.

Obir^eni,

mire^ti, plaiul Clo?ani, jud.

MeRu-

linga satul Obir^eni-Ciaca?!.

Are
$i

de Bucure^ti, de 48 kil. $i de stasia drumului de fer Titu, de 18 kil.

kil.;

de 9

hedin^i, formata din piraiele

populate de 87
27 case.

locuitori

dina
dinsa

$overnele; are mori pe

se varsa in riul Iupca

?i

Are o osea jude^eana, ce duce

la Pite^ti,

la Pope?ti.

Obiria, com.
Albe^ti,

rur., pi. Siretul-d.-s.,

apoi pe Valea-Neaj-

jud. Bacau, situata

pe deal pe

i in

lovulul, la Bucure^ti,

pe

la

Popa-

Obir^a, munte, comuna

pi.

valea superioara a pirlulul Berheciul, care obir?e$te

riul el,

Nae.

Dimbovtya, jud. Mucel.

rur.
sat,

terito-

din dealui Raiul, de unde

51

ObislavuJ, com.
pi.

rur., jud. Vilcea,

Obireni, com.
E.
i

$i

in

'I

vine

com. numelede Obir^ia.

Oltetul-d.-s.,

formats

din 3
$i

jud. Tutova, pi. Tirgul, spre S.la

In vechime purta numele de

Naforni^a-luI-Conachi.

c&tune: Diacone$ti, Linia

furul.
lavui,

'JV
Ur-

19

kil.

de

Birlad, la

Este situata pe

riul

Obis$i

marginea

jud.,

pe

pir. Jerava^ul.

Este alcatuita din 2 catune:

Obir^ia, re$edin$a,
$i

intre Dealul-MuereT

Formeaza o comuna (com. Obir$eni) cu cat. Ple$a. In toata

Baimacul.

ziceni, la

70
$i

kil.

jude^ulul

la 5

de re^edinta kil. de a sub1875,

com.

Se marginete
Col{e$ti, jud.

la

E. cu com.
;

prefecturei.

sunt 528 locuitori, din carl 179 contribuabill, locuind in 149

case. Satul

Tecuciu la N cu com. Odobe^ti; la V., cu com.

Mara^ti
i

Pani

la

anul

comuna
la

are o populate de
?i

la S.,

cu com. Tirgul-

Obislavul era intrupata

co-

126 locuitori

55 case.

Glodurile.

muna

Tina,

iar

dela

aceasta
e\l

Are o
;

?coala primara de ba;

data s'a separat.

2 biseric!

o moara cu va-

Are: o populate de 321 familil, sau 1220 suflete, din car!

641 agricultorl,
8
meseria?!, 2
li-

Are o populate de 781

flete,

su-

por!.

din car! 158 contribuabill,

locuesc in 230 case
;

car!

bi-

Se cultiva viea pe o suprafa^a de 39,50 hect. Se lucreaza rotaria

i

comercianJI, 14 cu profesiun!
bere, 107 muncitor!
tor!,
$i

35 servi-

serica reparata, la anul 1852.

se fac spete, ce se in
la ^esutul

locuind in 328 case; o $coala

Locuitorii se ocupa ma! mult

trebuin^eaza de feme!
pinzel.

in

satul

Baimacul; 2

biserici,

cu plugaria. El poseda

27

ca!,

Se

cultiva

gindacil

de

una

in satul Obir$ia,

a doua

in

300 bol, 235

vac!,

80

capre,

matase.

catunui Baimacul, deservite de

1

270
per!,

of,

380 pore!; mutyl mer!,

$i

Comerciul se face de 6 persoane.

preot

?i

cintare^I.

nuc!

cire$I.

La
$i

Baimacul, satenil Rominl,

cobze, ioarte

Toflf locuitorii

sunt mo^nenl.
are 878 hect.

lucreaza

cautate

Cu

izlaz

comuna

Oblreni-Boereti. Vez! Obir?eni-Claca?I,

sat,

raspindite in toata {ara.

pamint.

jud.

Tutova.

Budgetul

comunei e

la

ve

Digitized by

Google

OBlR$IA

528

OBtRgIA

niturl

de

lei

5395,
lef

banl 93

si

la cheltuell,

de

1835, banl

7.

poseda: 45 plugurl, 54 care cu bol, 2 c&ruje cu cai; 160 vite

marl cornute, 6
85 ol
cai,

Vite

762 vite marl cornute,

700
In

01,

60

cai

si

669
2

rimatorl.

Totalul paminturilor de culture este de 850,85 hect.

80 capre,
la veni-

comunS

sunt:
si

dealurl:

comunei are o intindere de aproape 13 17 hect. Padurea Bu&ul ocupa o su prafaja de 65 hect.
Teritoriul

si 170 rimatorl. Budgetul comunei e

Dealul-Bilciulul
siel,

Dealul-Obirriul

care se afla spre S. de

Valea-Ivasculul
;

turi

de

lei

768, banl 90, iar la

lei

Obirsia,

piriul
iz-

cheltuell,

de

762.

Obirsia ce se formeaza din

voarele comunei
afla si
si

Proprietarl sunt

C. $endrea,

Comunica^ia se face printr'o sosea comunaia, care pune co-

pe care
anuale

se

mori de macinat.
bilciuri
si

poseda 5589 hect.

chi,

Familia CiuI.

muna

in comunicafie la

S.
si

cu
prin
la

340,80 hect.; Pr.

$tirbei,

com. Radinesti, precum

alte catune.

Se fac trel anume: unul

al
si

la

Sf.

Teodor,

35,10 hect.

drumuri ordinare, care due

In Obirsia se g&sesc: 3
cai,

doilea la Inaljarea Domnului

al treilea la
fa$a).

VDle au o intindere de 25,45

hect.

6 August (Schimin

pu-

barea la

Vite sunt: 77

861
porci,

vite

{url si

fintinl.

Loc
y

istoric

comuna
au fost

sunt

man
capre

cornute,
si

375

20
Obirsia, com. rnr. in jud. Mehedinji, pi. Cimpul, la 64 kil.

niste ridicaturl

de pamint, unde
batu{i

322

ol.

Rusil, la

1854,

Stupl

.cu albine

sunt 73.
Marasti

cumplit de Turd.

Com. Obirsia
comunele:

este legate cu
si

de orasul Turnul-Severin, situate pe deal mele de

si

Secueni,

si

cimpie. $i-a luat nu-

Obirsia, com. rur. y

hedin{i,
kil.

in

jud.
la

Me72

Glodurile, prin cai vecinale.

la

frumoasele
fintinl
S.,

izvoare

plaiul

Closani,

Distance
districtuluT,

la

BacSu, capitala
kil.
; ;

numeroasele

ce are

in

de

orasul

Turnul-Severin.
la

27
kil.

la

com.

par tea despre

Odobesti,
kil.
kil.
;

la

Marasti,

la
si

com. Tirgul-Glodurile, 7 la com. Secueni, resedin^a

pe valea numita a Obirsiel, pe unde curgc si riul cu acelasl nume. Se m&r gineste la E., cu com. Guneni
:

$i-a luat

numele de

numeare,
si

roasele vai (obirsil)

ce

pe care este asezata. Se margineste la E. cu

:

cococoriul

plasel,

kil.

spre N.-E., cu Dirvari-d.-j.; spre

N., cu Oprisorul;

spre

V.,

cu

Obirsia, com.
tul,

rur., in
la

pi.

Gilor-

Izimsea; iar

la

S.,

cu

Salcia.

muna muna muna

Marasesti; la

S.,

cu
cu

Silistea; spre V.,

Izverna; iar la N., cu

jud. Gorj,

N.

comunei
plasei
ast-fel

Comuna
gur
sat,

e formats dintr'un sin-

Cerna. Obirsia este for mata

tr'un singur sat
si

din-

Radinesti, pe valea Plosca, va

lea cea

avind o populate de

este

comuna
din-

Gilortulul.

mal despre E. a Este numita

Plosca,
intre

1400

suflete, din carl

206 con-

cea mal ascunsa in munte

tre

tribuabill, locuind in

250

case.

pentru-ca este asezata la

sia

obir-

Ocupa^iunea locuitorilor este

agricultura
lor;
si
si

vael
si

judejul

cresterea
el

vite-

com. judefulul Mehedin{i, cu drumuri grele de practicat. Are o popula^iune de 700

suflete, din care
bill,

Vilcea
si

comunele
pe coaste

Radinesti

unil

dintre

se

ocupa
;

70 contribua130
case.

Piscoiul-de-Gorj.

cu

facerea rogojinelor
si

atyil

carl loeuese in

E
si

situat

si

viicele

se

ocupa cu cizm&ria
Locuitoril

aba-

Locuitoril,
tura,

e formats dintr'un singur sat.

geria.

pe linga agriculse ocupa mai cu seama

fiind
sin-

Are o

suprafaja de

374

hec:.

poseda:

80

plu-

cu cultura albinelor,
carel

din carl: 74 hect. p&dure, 100

hect. arabile,

gurl,

139 care cu bol, 26 c&ru$e

gura comuna din jude^ul Mehedinti,

al

150 hect.
15

fine^e,

cu cai; 80 stupl.
Prin

iocuitorl

po-

10 hect.

vie,

hect. livez!

de

comuna

trece

soseaua
la

prunl
fiind

si

25 hect.

izlaz, locurile

care duce de la Severin

Iafat.

Ca-

seda mulf! stupl; alp locuitori se ocupa cu facerea sindrilel.

El poseda
:

cam ripoase. Are o populate de 138

sau 540 suflete, din
;

8 plugurl, 2 care
cai; 80

fa-

Are o
1

biserica, deservita
si

de

cu bol

si

caru^a cu

milil,

carl

preot

2 cint&refl
1

o scoala,
frecu-

stupl cu albine.

1 29 contribuabill o biserica de lemn, ftcuta de locuitorl la anul

condusi de

investor,

Are o
1

biserica, deservita de
si

entata de 31 copil.

preot

3 cintare^I.
la veni

1852
si

si

deservita

de

preot

Budgetul comunei e

la veni-

Budgetul comunei e
turl

2 cintre$T.

Locuitorif sunt mosneni.

El

de 6479 de 2685 lei.

turl

lei,

iar la cheltuell,

de 546
lei.

lei,

iar la cheltuell,

de 453

Digitized by

Google

ubIr^ia

521

OBOGA
Berheciul.

Vite

460

01,

590 900

vite

marl cornute,

la obir?ia piriu'ul

Obtria, Piscul, Netotul

ticul,
cel,

$i

O-

capre,

42

cat

91

inconjurat de dealurile:
vanul, Raiul
$i

460 rimatorl. Arc o $osea, care leagacentrul comunel cu comuna MaraDealurl mat principale
in co-

GodoBaimacul. Are o
familii,

munflaX statulul, jud. Mu$lei

arendafi cu 1300

anual.

populate de 180

sau

669
la

suflete

o biserica, cladita

Oblrtul, cdlunas,

in jud. Teleor-

1875

de ob?tia locuitorilor,
1

man,

pi.

Teleormanulul,
la

com.

deservita de

preot

2 cin-

Lada, aproape

un loc cu co-

muna sunt
Virful-Inalt
iar

la S.,

Dealul-Pahar-

tare^I; 2 circiuml.

muna.

niculul; la N., Culmea-ObirieI,

$i

Poiana-Obir?ieI

46 cal, 468 vite mar! cornute, 6 capre t 190

Vite sunt
:

Obleagul, munte, acoperit cu

dure seculara,
in

pa-

spre V., Dealul-Godeanulul.

:

porcl.

com.

rur. Ilo-

Ape
tarul

Cerna, ce formeaza ho-

va^ul, plaiul Cerna, jud.

Mehe-

spre N., intre Austro-Uni

Obir^ia, mahala,
Bradetul,
hedin^i.
pi.

in

com.
jud.

rur.

dinfi.

garia
raiele:
lul,

fara-Romineasca
$derulul,

pi-

Vailor,

Me-

Brebina, Oga$ul-Gheciu-

Bradulul,
i

RSmOblria, tnahala, facind parte din com. rur. Madulari, pi. Cernad. s., jud. Vilcea. Are o populate de 250 locuitorl;
rica,

Obleagul, vdlcea, care se formeaza la capul de E., al teritoriulul

s.,

nu{a-Mare
de

Ramnuta-Mica.
Valea-luI-Dragne,
i

com.

Periefi,

pi.

Siul-d.intiiu

Vai sunt:

jud. Olt;

curge mal

unde incepe

Piscul
?i

lul-

paralel cu Valceaua-Vedi^el, apol,

Dragne, Valea Seaca

$derulul.

Valea-

o bise-

trecind pe teritoriul com.

le$ti,

Mier-

fondata

la

1802.

Cade
?i

in

se
?i

impreuna cu

aceasta

partea de N. a comunel

este

vaicea
rofeiul.

se varsa in girla Do-

Oblria, com.

rur.,

in

mijlocui

udata de

riul

Cerni^oara.

pla$el Balta-Oltul-d.-j., jud.

RoOblria, munte, jud. Dimbovi^a, aproape de gramma; in virful sau se afla Omul, pise inalt $i
ascufit linga Bucegi.

mana{i, formats din satul cu acela$I

?i

Oboga,

com. rur., in
jud.

pi. Olteful-

nume

?i

din cat.

Coteni

Oltul-d.-s.,

Romana^i. Se

Pislari.

Ma!

inainte a fost re-

compune din
(464
(400

satele: Oboga-d.-s.

Sedinfa subprefecturei pi. Balta.

locuitorl),
locuitorl),
?i

Oboga-de-Mijloc

Se invecine?te la V. cu mo$ia Sadova; la S., cu com. Urzica

spre S.V., cu Vadastra
trifa $i
tul.
?i

unde e

$i

pri-

ObIria, mosie, jud. Bacau,

Taziaul-d.-j.,

pi.

maria
torl),

Oboga-d.-j. (218 locui-

Vadas-

comuna
din

Berzun^ul,
Ber-

a?ezate linga apa Oltejul,

spre N.-E. cu Brastavaafla la

facind
zunful.

parte

mo$ia

in partea dreapta, la 7 kil.,

spre

racal $i la

kil. de Cade Corabia. Are o populate de 263 familil, sau 1020 suflete, din carl

Se

24

N.,

de Bal?

^i

la

37

kil.

de Ca-

17

kil.

racal. Altitudinea terenulul e

de
fa-

Obiria, mosie a
Romanafi,

statulul, in jud.

190 m. d'asupra nivelului Maril.

arendata

anual

cu

Are o populate de 257

milil,

225

contribuabill;

bisericl,

86440
rile

lei,

impreuna cu

trupu$t

saii

1082

suflete, din carl

Adormirea
(1867) ?n
tru in

Maicel
?i

OMr^ia

Domnulul Sf. Dumide

1

Arvate$ti,

Rotunda
trupurl

Pra-

Coteni,
?i

deservite

733 pog. padure, sunt pendinte de

manastirea Brincoveni,
?i

porul. Aceste

au

250 de contribuabill; S-f. Dumitru (1814),

iae (1859)
?i

3 bisericl
Sf.

Nicu-

Sf.

Niculae in Odeservite de
;

preot

2 cintare{T;

o
;

?coala,

^in

de

boga-cL-s. (1846),

frecuentata
ciuml.

de 13 copil

7 cir-

com. Obir^ia. Obir$ia, p&dure a

statulul, in in-

Vite mart sunt 773, vite

mid
ve-

2100

31

rimatorl 437.
la

tindere de 250 hect., plaiul Nuc$oara, jud. Mu^cel.

Budgetul comuneT e
niturl

de 3977 de 3939 lei.

lei ?i la cheltuelT,

3 preop i 6 cintare^I o ?coala, condusa de un inva^ator $i frecuentata de 20 elevl. Budgetul com. este de 5509 lei let la veniturl i de 4491 la cheltuell. Locuitorii se ocupa

Oblria, potecd, jud. Mehedinji,

care merge peste Cerna in

cu

agricultura

$i

cre^terea

vi-

munte

telor.

Obir^ia, sat, jud. Bacao,

retul-d. s.,

pi.

Si-

$i

peste grani^a in
la satul

Austria, a-

Vite marl sunt 559, vite

mid

re$edin$a

com.

rur.

jungind

Cereneva din

cu acela$I

nume,

situat in vale,

Banatul Temi^oarel.

960 ?i rimatorl 360. Aci se fac, pe proprietatea

Digitized by

Google

OBOGA
particular^, 2

n)

OBREJA

bilciunf,

unul
15

la

Oboarele, munte,

in

jud.

Dim$i

Hele^tieni, spre S.
le$tieni,

24

Iulie $i al doilea la
{in

Aucein-

bo vi^a, care se mal nume$te

muntele Pietro?i{a. Se
afla

la 3

kil.

de satul Hede el $i la N.
$i

gust;

cite

zi

se face co?i

in

de

satul Oboroceni-d.-j.
el.

ala-

mer^ de
reale
i

vite alte

marf

mic',

sus de Moroeni, in dreapta, pe

turea cu

Este a$ezat pe

deal.

producte ale

dustrief domestice.

Oboga,
pi.

mosie, in jud. Romana^i,

01te{ul,

com. Oboga, pen-

muntelui se afla Virful-cu-Dor. Acest virf este vara plin de flori frumoase ?i mirositoare $i de pe el se poate privi in deparmatca
Ialomitel.
virful

Pe

Are o

biserica

de

zid.

Este

legat prin $osea cu oraul

Roju-

man. Prin sat trece $oseaua

Frumos-Ia^i.
Locuitoril
rnari cornute.

dejeana Piatra-Tupila^i-Tirgul-

dinte de schitul $erbane?ti din

Vilcea, proprietatea Eforiel Spitalelor Civile din Bucure?ti
;

tare

spre

Ploe^ti

?i

Prahova.
pli-

poseda

238

vite

Coastele acestuT munte sunt

are

ne de padurl mart

$i

batrine.

In ce prive^te populafia, vezl

Oboroceni-d.-j.

o intindere

de

630 pogoane,

din care 460 pog. padure.

Oboarele,
muluf
nenilor
plaiul

ptidure,

supusa

regi-

silvic,

proprietate a mo$-

Oboga,

deal, situat

pe

teritoriul

Berevoe?ti

PamintenT,

ObOrul-BIlciului, vale, in jud. Dolj, pi. Jiul-d-s., com. Argetoaia,

com. Coteana,
Olt, in partea

pi. Siul-d.-s.,

jud.
di-

Nuc?oara, jud.

Mu$cel,

pe care este situata com.

de N.V., cu

avind, impreuna cu padurile Na-

recfiunea N.-S.,

cam

paralel cu

vrapul

?i

Piparui,

o intindere

Valea-Oltulu!
nilor
i

?i

Dealul-Brebe-

de 3000 hect.

Oborul-lui-BIlble, poian&, jud. Mu?cel, plaiul Dimbovi^a, com.

Badeni-Ungurenl.

in

lungime de aproape

kil.

acoperit cu araturl.

Oboarele-Mari,
jud.

inf&rcdtoare, in

Mu?cel,

plaiul

Nuc?oara,

Oboga,
dealul

valt; in jud.

Olt,

intre

com. Berevoe^ti-UngurenT.

Obraji, trup desat, in jud. Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Raufe$ti.

Oboga
ptriul
la

$i

Brebeni, pe care
acela^I

curge
culuT
in

cu

nume.

Oboarele-Mici, p&dure,

in

jud.

Incepe de
;

N. de Fintina-Tur-

Mu?cel. Vezt Plaiul-Lung.

Obra^ele -de - pe-Sfoara -Predealul, trup de p&dure,

al statulul,

uda Ordore^ti ?i se vars5 de Ipoteti, dupa parcurge c ce distant de 6

Oit, la S.
kil.

Oboroceni-de-Jos, sat, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com.

de satul Hede el, pe piriul Caracaul. Este a?ezat pe vale. Are o populate impreuna
Hele?tieni, spre S.
$i

jud. Prahova, in intindere de

tru-

25 hect., care, impreuna cu

purile:Poiana-LaculuI (13

hect.),

le^tieni

la 3

kil.

Valea-Gardulul

?i

Cotul-cu-Plopi

Oboga -de -Jos,

Oboga, pi.
Romanafi,
lul

catun al com.

(62 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.)

Olte^ul-Oltul-d.-j., jud.
la
1

kil.

spre S. de

cu Oboroceni-d.-s., de
milii,

137

fa-

Runcul (40 hect.), formeaza padurea Valeni.

$i

Oboga-de-Mijloc, situat pe ma-

sau 585 suflete, din cart

;

drept

al

apel Olte{ului

are

158 contribuabil!
todoxa, de
zid,

o biserica or-

Obrdjeasca,
zaQ,

tnosie,

in

jud. Bu-

218

locuitori.

$i

una

catolica,

de lemn,

la

care vin

UnguriT

Oboga-de-Mijloc,^^/, in carese afla primaria com. Oboga, jud.

Romanati, situat linga Olte^ul,
la 7
kil.

din acest sat, ce {ine de parohia

catolica Butea; o $coala primara

com. Grajdana a mosnenilor Obraje$tI. Are cam 1700 hect., cea mal mare parte padure ?i
pu{in teren arabil. Se imparte in sforile: Cirlovoaia, Mace$ul,

mixta, frecuentata de 24 elevT.

spre N. de Bal
$i

are

400

locuitorl

o biserica.

Se ma! nume^te $i Caraca^ul. Acest sat, impreuna cu satele

Oboroceni-d.-s.
?i

Potlogeasca, Stroe?ti, Pi{igoaica

9*1

Ulmul.
deal, situat in partea de

Volintire^ti,

Oboga-de-Sus,
Oboga,
Oltejul,
pi.

catun al comunel

forma inainte de 1886 o com.

separata,

Obreja,
Aci
Se

OlteJul-OltuI-d.-s.,
riul

com. Oboroceni,

tar

E. a ora?ulu! T.-Jiul, jud. Gorj.

fac

jud. Romanati, situat linga

la
1

kil.
;

spre N.
are

de

de la com. Hele^tieni.

aceasta data s'a

alipit la

bilciur!
?i

pe

an,

unul la Inatyare

al doilea la
;

Oboga-din-Mijloc
cuitorT
Sf.
$i

o biserica,

464 locu hramul

Nicolae (1846).

Oboroceni-de-Sus, sat, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com.

tot aci Cuvioasa Paraschiva se face tirg saptamanal in toate

Joile.

Pe acest deal se

afla

?i

Digitized by

Google

OBKEJA (TRUrUL-)

~>ru

OCKA-BLKBEA

PrimarieT, hala de a regimentulul de doroban{i, casarma regimentulul de doroban^I si a escadronu-

gradina

aproape 6
apar^infnd

kil.

p.

(600

hect.),

tina, jud.

Olt, situata in partea

instrucfie

comunel
in

Cara -Or-

man; confine peste

titate,

mare cansi

'

de N., prelungindu-se pe valea OltuluT, pana la Valea-Muerei.

care se exporta prin Cala

luT

la

de calarasi, ciuipul de tras semn o fabrica de carami;

ra-Orman
dia,
si

Tulcea

Mahmu-

'

Ocea,

sat,

in jud.

de

aci la Galafi.

Sus-Mijlocul,

Neamtu, pi. de com. Humulesti,

da; cite-va

magazil pentru gnu

siporumb; unobor pentru porcl;

cimitirele orasului, unul
altul catolic.

Obrijanca,
reste din

piriii, jud.

Iasi, izvo-

avind o intindere de 765 hect., cu o populate de 162 locuitorf,

din carl 82 contribuabili.
'

romin

si

padurea Obrijeni, de
se-

sub Dealul-Mare, trece prin

surile:

Vite:

137 vite marl cornute,

105
ol
si

Hertezul, Constandachi,
si

12 cat, 23 porci,
I

24

Obreja (Trupul-), mosioard a statulul de 12 stinjenl, jud. Co vtirluiu, pi. Zimbrul, com. Cu
dalbi,

Podobifa

Mohortya, facind ho-

juncT.

tarul dintre
si

comunele

Sinesti
;

Acest sat se
linie
|

afla in

aceeast

Popesti, pi.
locul

Cirligatura

de-

cu satul Topolifa.

arendatacu 178
cittun,
al

lei

anual.

la

numit

Zmaul,

curge
j

pe
Obrejeni,
com.
Polovraci, plaiul

teritoriul

satulul

Obrijeni,
in

Ocea, deal

al

comunel Pocegeni,

com. Popesti, pan a se varsa

piriul

jud. Gorj. Este intorsatura

|

Dea
al

Novaci, jud. Gorj,

Bahluet,ul,

in

partea

de

luluMuT-Bran, din partea despre

E., care urmeaza* malul
I

situat la S.

comunel
sau

si

pe cimsuflete,

N. a comunel.

drept

pia Polovraci.

Are o populate
52

riuluT Rlahnifa,

dind nastere spre

de 17

familiT,

Obrijeni,

sat,

in

jud.

Iasi,

pi.

S. dealuluT Boia.

din cart

20

contribuabilT.
5

Cirligatura,

com. Popesti,
piriul

situat

Locuitorii poseda:
2 51
oT,

plugurl,

pe dealul Obrijeni, pe marginea

caruia

Ocea,

piriii,

ce

curge prin

pi.

canine cu caf, 10 care cu boT;

vite

curge

Obrijanca.

Fundul, com. Oniceni, jud. Ro-

marT cornute, 6
si

cai,

65

Are o

intindere de

I2i6hect,

man
la

izvoreste pufin

maT

la

N.

42 porcl. Comunicafia dintre catun

37 capre

din carl 2 14 hect. sunt ale locuisi

de satul Fundul-Ocei; curge de

N.
la S.
si
;

torilor, iar restul,

si

pe care seafla
este pro-

udasatele Fundulsi,

comuna sa se
ordinare.

face prin drumuri

214

hect.

padure,

Ocel

Ciorneiul

pufin mal

prietatea d-luT Ghica.

Are o posau 496 su-

spre N. de acest din

urma

sat,

In Obrejani se gasesc 7 fintinT.

pulate de 95
flete
;

familii,

se varsa in riul Birlad, pedreapta.

o biserica de lemn, ftcuta

Valea sa este marginita de dealurl foarte inalte.

Obrejifa, sat,
pi.

in
-

jud.
s.,

R.-Sarat,
cat.

la

1825.

Marginca-d.

com.

Vite: 154 vite

15 caf,

man
32

cornute,
rimatorl.

Slobozia, asezat la E., pe piriul

Slimnicul, la
cat.

326

ol

si

Ocea, vale insemnata,

Valea-PufuluT
si

in

jud.

1650 m. spre E. de de resedinfa. Are 30 hect.,

familil,

Buzau, com. Beceni; incepe din

Obrijeni, deal, jud.

ligatura,

Iasi, pi. Cir;

primeste izvoa-

cu 135
din

sau 490 suflete,

contribuabilT;

com. Sinesti
Mohorifa

incepe
1

rele: Gherghina,

Ghinea, Dita,

carl

100

din sesul Constandachi, cu ramificarile

:

Bordeiul-luT-Vlad, Lacurile, Nucul,

etc.
la
}

biserica.

si

Rafa, ce

Pietrele,
si

figanul,

Ulmul,

se prelungesc pe de asupra sa-

se varsa in riul Slanicul,

Obretinul, balm,
cea,
pi.

in

jud.

Tul-

tulul Cotirgaci; se intinde

spre

dreapta, in fafa comuneT Be-

Sulina,

pe

teritoriul

N., formind

un

intins podis,

pe
ce'

ceni, intre colinele

si

Berhanacea

com.
in

rur.

Cara Orman, situata V. a plasel

si

carl se face semanaturl

reale.

de

Dardausul; in timp de ploae

partea de

mare

si

foarte violenta.

comuneT;
varsare
Sulina,
prin

este formata

de

re-

anterioara

bra{ulul

Obrijeni, deal, pe care e situat

satul

Ocea-Blebea,
lut,

mosie, care a fost

cu care
girle

acum comunica
;

Obrijeni, com. Popesti, pi.

pendintede Manastirea-Neamt,ujud.

mal comunicS si cu lacul Fortuna prin o girlija; are o lungime de aproape 5 kil. si o largime medie de intinderea totala este de 5 kil.

doua

Cirligatura, jud. Iasi;

lul

pe coasta
intindere

Neamtu,

iar

acum

se

afla

o vie, in

proprietatea statulul. Se afla pe

teritoriul

cam de

18 hect.

Obrocari, mahala a

orasului Sla-

com. Humulesti, plasa de Sus-Mijlocul. Arenda anuala: 2000 lei.

til67.

Mmr*U Dictions Otopr^U.

Vol.

JV.

68

Digitized by

LiOOQ IC

OCETUL
Oce{ul,
BacSQ,
Ripile,

:>:fcj

OC1JIUL

pirifiy

jud.

pi.

Ocheeti, fost
ladulul, jud.
locuitorT,
lui,

sat,

pe malul

Rir-

tifa,

in
afl

intindere

de

30

hect.
?i

TazlSul-d.-j.,

com.

care

Tecuciu, al

cSrui

Se
ca.

pe mo$ia Ochi^ori

se varsS in Trotu?.

dup&

desfiinjarea satu-

apartfne principelui Gr. C. Ghi-

s'au a$ezat in
?i

mahalaua Cer-

E
?i

populate cu stejar,
girnita.

cer,

Ocheni,

sat, fScind parte

din com.

nicari

Peri,

pendinte de ora^ul

fag

Condr&che$ti, jud.Tecuciu, situat

Tecuciu.
Satul
a
existat
la 1663,

pe dealul cu acela^I nume, inconjurat de toate pSrt'ile de val, la 2 kil. de re^edin^a comunel,
spre N.

nu

se

$tie
?i

Ochiorul,
Siul-d.-s.,

sat,

jud.

Dolj,

pi.

pSnS cind;
figSne^ti
$i

Coceala

com. Bralo$ti{a. Are

din
sat

femeea sa Grajdeana, vind satul

Oche$e?ti
IuT

o populate de 420 suflete.

Copiil

Eus-

urmeaza'
satul

la

Are o populate de 88
sau 440 suflete, locuind
case
;

familil,

ta^iu Dabija.

coala mixta din

ttya,

Bralo$-

in

84

ce este

la

600 m.
sapi.

o bisericS, cu hramul
1780,
in

S-fil

Ocheeti,
din com.

deal, situat
$i

pe malul

Apostoll, fecutS la

dup&
orl,

sting al Birladulul

fScind parte

Ochiorul, numire vcchie a

tului Matija, jud.

cum

se

vede
s'a

scris

Mineiu.

A
in

f igne$ti, pi. Nicore?ti,

Pe acest deal a cu acela?T nume.

Prahova,

fost

reparatS

de douS
?i

jud. Tecuciu.
fost satul

Podgoria, com. PScurefi.

urm
s'a

ruinat

in

anul

1894
d-lul

zidit alta

cu

spesele

Ochiorul,
Oche^ti, parte din comuna Zlote?ti, jud.

balta, formats din vr

Teodor Sturdza, proprieOcheni,

i

sarea Prutulul, HngS satul endreni,

turul satulul

cu

a-

Teleorman.

com. Sculeni,

pi. Brani$-

jutorul ob?tei

locuitorilor.
i

Are
Ocheti, mo fie, in jud. Teleorman, pi. Teleormanului, com.
Zlote^ti.

tea, jud. Iasi.

o Evanghelie
nate de Maria,

sfinte

vase do-

fiica lul

Alexandru
cir-

Moruzzi,

Domnul Moldovel.

Ochiul, deal, in partea de E. a com. PShneti, pi. Podoleni, jud.

FSlciu, in valea

Comerciul se face de 2
ciumarl.

cSruia se
el

afla*

Ochi-Albi (VSlceaua-lui-),
?i

ra-

a$ezat satul PShnesti. Pe

sunt
vin

In partea de E.
lui,

V. a satu-

mificafie

din

Valea Bucovulul,

plantate

vil,

carl

produc un

pe vale, se

gSsesc izvoare

jud.

Teleorman; trece prin pTtSre$ti-d.-s.

renumit.

cu ap de but.
LocuitoriT, fo$tl
clSca^T, s'au

durea Bucovulul, aproape de co-

muna

Ochiul, girld,
a

in

partea de N.
pi.

improprietarit

la

1864.

com.

Gura-Bohotinulul,

Teritoriul satulul este

hect.,

de 663
st&d-1

Ochl2i,piri/af, format pe teritoriul

Podoleni, jud. FSlciu, numita

fel

ast-

din

can

locuitoriT

com. HerSstrSul,
jud. Putna,
$i

pi.

Vrancea,

de

la

adincimea
la S.

sa.

pinesc

230

hect., iar

Th.

care se varsS. in

Sturdza, restul.

NSruja.

Ochiul,
pi.

balta,

com. Desa,
su-

Cimpul, jud. Dolj, cu o

Ocheni,
separft

deal, jud. Tecuciu, se inN".

Ochinca,

balta* ,

formats din v&rla

prafafS de 10 hect.

tinde la

de

satul Ocheni,

$i

sarea Prutulul,
Costuleni,

E.

de satul
pi.

com. de tirgu^orul G&i-

com.

Costuleni,

ceana.

Brani$tea, jud. Ia?i.

Ocheeti, sat, f&cind parte din com. Corbi^a, pi. Zeletinul, jud.
Tecuciii,

Ochiota,
le?ti,

lae, jud.

Dolj,

pi.

B&i

Ochiul, balta, in jud. Dolj, pi. Jiul d -j., com. Rozi^tea, pe mo$ia bisericel Maica Domnului Dudu. Intr'insa se scurg bil$ile:

com. Rastul, ce se scurge

printr'un canal.

Strimba,

Metija,

Ocrugli,
Tres-

format in anul 1893.

in

DunSre

Seaca, Gro$e{ul,
tina $ijie{ul.

Lunga,

situat

$oseleI

pe ambele laturl ale ce duce din Tecuciu la

14
fa-

AceastS

balta, prin-

Podul-Turculul.

Ochiori, mope particulars, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Bralo?ti{a,

tr'un canal fecut

prietor

de fostul proBarbu Golfineanu, da in

la

Are o populate de
milil,

aparfinind principelui Gr. C.

riul Jiul,
cotici.

punctul numit Clo

sau 50 suflete, carl locuesc

Ghica. Pe ea se gSse$te pSdure.

in

10 case.
LocuitoriT

sunt venial din co-

Ochiori, p&dure

particular^, jud.

Ochiul,

ochiii

de apd, spre E. de

munele din apropiere.

Dolj, pi. Jiui-d.-s., com. Bralo?-

Balta-Orbej&I, pe mo?ia Pomirla,

Digitized by

Google

OCHIUL

533

OCiOGI

com. cu
tul-d.-s.,

acela$i nurae, pi. Pru-

situat in partea

de

S.-E.

a com.
la

Parte din locuitori : sunt mo?nenl

;

jud.
$i

Dorohoiu.

Este

Fintinelele, pi. SiretuI, jud. Boto$ani.

20 s'au

improprietarit

foarte adinc

coloarea apel c

1864,
li

pe

mo$ia Ocina, din

hect.

neagra. Scurgerea ape! formeaza

care

sau dat 420

pa-

un

piriia.

Se crede ck acest
fi

ochiu de apa ar
ta

in

legatura

Ochiurile, 3 bftlfl sau ochiurl, pe mo^ia Salcea, com. Salcea,

I

mint. Elposeda: 85 cal, 15 iepe,

291 vacl, 385 capre

matorl.

$i

160

ri-

sub-terana cu Bolborosita, o bal-

pi. SiretuI,

jud. Boto?ani, cu o

de pe

Hilieul-Curt. Iarna nu
cit

suprafa^a

de

hect.,

formate
la

f uica
de
lei

se fabrica anual

pana
com.

inghia^a de

atuncl cind sunt

din izvoare; confin pe$te.

3600 decal.
Comerciul se exercita
in

gerurf foarte mari.

Ochiurile,

baltd,

in jud.

Gorj,

3 circiumarl.

Ochiul,

piria, jud. Falciu, pi. Po;

doleni, com. Pahne^ti

tere din

ia

na-

izvorul numit Ochiul,

com. Urdari-d.-j., spre de com., formata din riul Jiul, acopera o suprafa^a de \t
pi. Jiulul,

Budgetul
i

e la veniturl

S.

la cheltueli,

de 2446 de 2444 lei.

vecinala,
?i

In com.

e o $osea

de
la$T

la poalele dcalulul

cu

ace

hect.,

$i

confine mult pe$te.

care o leaga cu com. Breaza

nume

se afla in partea de

Bezdeadul, jud. Dimbovi^a.

S.

a satulul Pahne^ti; mirit cu

trece

Ocia,

ciltun.

VezI

Girceni,

sat,

brazdata de dealurile

Ma-

afluentul sail Fundatura,

in

jud. Vasluiu.

gura, Virful-Mo^ului, Virful-Stilpulul, Sultanul

$i

com. Duda.
Ocii (Gura-), c&tun
al

Virful-Stirmi-

com. Belocui-

nilor.

Ochiul, piriu, jud. Tecuciu, ia na^tere dintre viiie de pe dealurile

$i,

ceni, jud.
torl
$i

Buzau, cu 190
case.

Afara de
e strabatuta

riul

40

Prahovifa, mal de Valea-Bradulul,

?i

dimprejurul ora^ulul Hu$i

:

Valea-Bisericel

Balti^ul

$i

are

in unire cu piraele

Draslafor-

Ocina, com.

rur., in jud.

Prahova,
este
a$e-

?i

va^ul,

Schitul

$i

Zavati,

plaiul Pele^ul.

Parte

un izvor cu apa de pucioasa. Se margine^te cu comunele

Prahovija d.
-

meaza

piriul Bro^teni.

zata pe albia piriului Prahovita,

iar

Valea - Tirsef,
Breaza-d.-s.,

s.,

parte pe valea numita Valea-

Talea

?i

jud.

Dim-

Ochiul-Bolataului, izvor
Suceava, com.
Sasca,

in jud.

Bradulul, ia 55
jude^ulul
$i

formind
stj.

la

de capitala 22 kil. de re$ekil.

bovi^a.

un lac in suprafa^a de 2

p.

din^a plaiului.

Toata com. are o suprafa^a de 750 hect.

Din

el

se formeaza un piriia$ ce

Se compune din
|

da in omuzul-Mare

al-Bael.
jud.
cat.

catune

Valea-Bradulul,
vijei
$i

Aduna^i-Prahocu o populate
sau 1342 suflete,
io-

Ocina, mosie a
la

statului,

pe care
lo-

Balti^ul,
familii,

1864 s'au improprietarit

Ochiul-Boului,
bovi^a, pi.

sat,

Dim
com.

de 270
din carl

cuitoril din

com. Ocina,

plaiul

lalomija,

253 contribuabill,

Pele^ul, jud. Prahova.

Catunul.

cuind in 290 case.

Are
Ochiul- Boului, deal,
lomtya, pi. Cimpulul,
vele.

2 bisericl

una fondata
locui-

in jud. Ia-

in

88 1, de catre ob$tea
?i

Ocina, izvor de apd minerald, situat pe un loc muntos, in cat.

Aduna^i, com. Ocina, plaiul Pele$ul, jud.

com.

Jila-

torilor

a doua, cu hramul Ainceputa de preotul

dormirea,

Prahova, proprietatea

loan

$i

terminata cu zugraveala
i

d-nel

Ochiul-Boului,
vele.

lac, in

jud.

Ia
Jila

de D-nul Radii Novian

coana Anica State
fiin^ata la
;

Cu?n-

Anica State. Se afla in apropiere de centrul com. ?i comunicafia se face aci cu

inlesi

tami^a, pi. Cimpulul,

com.

o $coala,

1850,

$i

frecuentata

nire.

Izvorul confine sare

pu-

Ochiul-Boului,

lac, in

lunca de

de 60 copil. Ocupa^ia de capetenie a

cuitorilor este dogaria.
fac

cioasa.
lo-

Tot

in

acest

cat.

mal

linga satul Leurdeni, pi.

bovifa, jud. Ilfov.

Dim-

EI desI

un izvor de apa minerala, pe proprietatea d-lul Ion I. Anca.

este

produsul muncei
$i

lor la ora-

$ele PIoe$ti

Bucure^ti.

OciOgi,
kil.

ciltun,

spre

E.

?i

la

Ochiul-lul-Damaschin,
ochiu,
priT,

lac,

sau

In raionul

com. sunt 2 morl:

de com. Brincoveni, din care

format din

izvoare

pro
p.,

cu o suprafajade 29 m.

una pe riul Prahovita 51 a doua pe valceaua Valea-Bradulul.

face parte, pi. Oltul-Olte^ul-d.-s.,

jud. Romana^i, situat intre 01-

Digitized by

Google

OCNA
unde albia aeestul din urmi nu are 113 m. altitudine d'asupra nivelului Mati^orul
?i

534

OCNA-MARE
Ocnele-Marl. Se g&se$te

Oltul,

Besdeadul, in partea de E.,

in

$i

aci

apropiere de com. Ocina, din

i

mare

cantitate de sare, cu care

plaiul

jud. Prahova.

se alimenteaza

mare parte
?i

din
$i

rii

are 40 de locuitorl.

Rominia, Serbia

Bulgaria

Ocna, piriit,
Ocna. VezI
Vilcea.

ce izvore^te din poa-

care aduce un
statulul.

venit

insemnat

Ocnele-Marl, judejul

la

Craculul-Ocnelor, jud. Mehe?i

Sarea se

taie ?i se scoa-

dinfi,

se varsa in apa Bulba.

Are o apa galbena.

Ocna. VezI
BacSu.

Pochi{a, sat, judeful

te din mine de c&tre criminall, condamnatj la munca silnica i in numcir de peste 200.

Ocna,
i

sail

Rlul-Sarat,
com.

tin, jud.

In

Sulzer

(1781),

gasim c

Vilcea, izvore^te de sub poalele

cea mai productive salina din

Ocna, mahala, numita

jud. Mehedin^i,

Maha

dealulul Teiui,

Titireciul,

Muntenia se
aproape de

afla

dincolo de Olt,
re^edinja

laua Ocnenilor, in plaiul Clo?ani,

cnrge de
$i

la

N.-V.

catre

S.-E.

Rimnic,

comuna urban?

se varsa in Olt aproape

de
sa,

Episcopulul, in localitatea care

din cauza aceasta
se

Baia-de-Arama.

Riureni.

Apa

sa

este

sarata.

nume$te

Uda
Ocna,
sau Cracul-Ocnei, deal,
jud. Mehedinfi, pe care este a-

Tirgul-Ocna. In valea
$i

Ocna-Mare.
RaicewicI,
in

se afla Salinele-Mari

oseaua
stinga

descrierea sa
1789,
in

ce leagS Rimnicul cu Tirgu-Jiu.

Riul
piraiele

a calatoriei, facuta in

$ezata mahalaua Ocna, din co-

Ocna prime^te pe
:

Principatele-Romine, descrie ast

fel

muna

urb. Baia-de-Arama. Este

Piriul

din cat. Lunca,

Gin-

acoperit cu p&dure de gorun.

Valea-Goil,
giule^ti
$i

Valea-Sarata,
Cre{ule$ti
;

modul cum se minelor de sare:

mineril

fac sapaturile

iar

pe

Se sapS aceste mine

adinc;
fac
chizaturl,

foarte
des-

Ocna,

deal, in
pi.

raionul
jud.

comunei
Vilcea,
hect.,

dreapta: Ocni^a, Cosota, ValeaFintinei sau Ruginoasa, Valea-

doua

Ocna,

Ocolul,

pe care se cultiva 48
aril vie.

50

lui-Mogo$, valea Nisipi

$i

Va-

lea-Adinca.

Ocna, culme de
tul ?i

deal,

care

este

Ocna

(Tlrgul-), com. urb., jud.

o preiungire a culmel Smeura

care incepe

Bacau. VezI Tirgul-Ocna.

de

la

com
a

una perpendicular! $i alta oblica. Se pune la oarecare adincime, in gura celei d'intiiu, un gratar de fier pe care se arde o mare cantitate de lemne, pentru a schimba ?i purifica aerul din min5 cea l'alta
*,

Bune^ti, jud. Vilcea. Dintre

cest

Ocna (Tlrgul-), stafie de dr.-d.-f.,

jud. Bacati. VezI Tirgul-Ocna.

serve^te pentru eirea

rilor.

lucrato-

deal

$i

dealul Sohoratul

Lucratoril sunt de
unil sunt

dou&
liberi,

ia na$tere riul

Ocni^a (Strata)

felurl;

oamenl

afluent al OltuluT.

Ocna
Mehedin^i,

(Tlrgul-), padure, judcful

carl

exercita

aceasta

meserie

Bac&u. Vezi Tirgul-Ocna.

prin ereditate; ceM'al^I, criminall,

carl sunt

Ocna, mind,

in

jud.

condamnaji

la

muncS
este

plaiul Clo?ani,

de

unde

odini-

Ocna-de-la-Baican, a patra
gurd de
ocna, ce s'a deschis in

pentru grave delicte. Existen^a

acestor felurl

oarS s'a scos arami. VezI Baia-

de oamen!

de-Arama.

com. Slanicul, plasa Varbilaul,

jud. Prahova, dtipa ce s'a
p&Salinele,

Ocna. VezI

mine

de

rSsit

gura C&rbuneanu. Aceasta

de micS durata $i coloarea fe{el lor este un indiciu al sanata^el lor rele. Ef taie bucaji patrate

sare, jud. Bac&u.

Ocna, mine de
Mare.

sare, jud. Vilcea,

fost alaturi de Carbuneanu,la6o 80 m. N'a fost tocmai adinca. AzI totul s'a dis-

ocna a

de sare minerala de
deschizatura

greu-

tatea unul quintal ce se scoate

prin

perpendicu

com. Ocnele-Marl. Vezi Ocna-

trus aci

de o v&lcea, ce curgc pe locul unde a fost mina.

jud.
Vilcea.

lara, prin ajutorul

unor

fu nil

le-

gate de o piele de bou

tare.

foarte

Ocna,

ap& minerals, jud. Dimbovi^a, avind gustul de pucioasa ?i conjinind mare cantitate de sare amara. Se afla pe Virful-Voinei in raionul comuneT
izvor
cu

Ocna-Mare,

Vezi

Ocnele-Marl, comuna.

casa lucreze in excavajiunl, fac drumurt foarte vaste, susfinute de stilpl, pe

MineriI,

Ocna-Mare, (Ocnele
mine de

Marl), sare, jud. Vilcea, com.

-

care timpul
inva^at

?i

experien^a

i-au

construc^iunea.

Se

in

Digitized by

Google

OCNELE-MAkj
timpla adesea,

535

OCNELE-MARl

ca

ef

intilnesc

se separa prin culmea Inatesti,

si

hrisovul Mariei sale

si

ale altor

un izvor de ap&, care face mina sau incomoda sau nepracticabila,

si

cu com.

Vladesti,

de care
si

se separa
la S.,

prin

culmea feica;

Domnl. Neputindu se

sa

se zugrafiind

inundajiunea este cite

cu comunele Cazanesti cu

veasca au ramas, iar_acum

odata asa de repede, ca mineriT n'au timpul de a fugi; dar ea

Govora, de care se separk prin

culmea Slatioara;
Oltul
si

la E.,

riul

camaras Jupin Duca de la Sinop si Jupan Statie de la Cernavoda,

si
'f

de obiceiu precedata de un sgomot subteran, care ii previne cu o zi sau doua inaeste

inte
;

la V.,

cu com. Titireciul.

au indemnat Dumnezeu

Suprafa{a

comunel este
si

de

au

cheltuit
si

de au zugravit
Insa temelia

1978 hect. in care intra

ora^ulul, cu izlazul

vatra

biserica

altarul.

toata groapa se umple de

de 363 hect.
iar

s'au pus la
iar

leatul

7185(1677),
la leatul

apa,

care cu

timpul se

trans-

Locuitoril sunt mosnenl,

cu zugraveala

7226

fer tn& in sare,

dupa cum
cit

preatit

314 s'au
legea
din

improprietarit

dupa
li

(1718)*.

tind

el.

Aceasta este cu
in sare oase, unelte

1864,

cind

s'au
la

mai adevarat, cu

se intilnesc

dat 964 hect., pe mobile statulul

Din inscrip^ia unei pietre pusa Fintina-Domneasca din locape care a

ridicat-o
si

adesea
fier
si

de
ale

din Valea-Rait, Riureni, CoSlatioarele,

litate,

d-1

alte

scule

ordinare

pacelul,

pe

mosia
si

Gr. G. Tocilescu
in colec^ia

a depus-o

lucritorilor*.

Eforiel, Schitul-Titireciul
alte proprieta^I.

pe

MuzeuluJ, se constata
Sf.

In colectfunea de documente

ca biserica domneasca

Gheor
fa-

Hurmuzaki, privitoare
Kominilor, volumul
I,

la Istoria

Ef se ocupa pe linga agricultura

si
si

ghe, care s'a surpat, a fost

cuta
in

IX, partea
al

cu cizmaria, croitoria
si

secolul

al

XlV-lea de

gasim publicat un raport

brutaria,

desfac

produsul
Riureni.
la

unui ofi^er al armateT austriace

(171 8- 1 730), in care se pomeneste

muncel

lor in pia^a orasulul, la

si

se numeste

Alexandru Basarab si de atunci Domneasca. Sfinta

la biserica

Rimnicul,

toamna

la

masa de
jur
si

cea vechi

pe scurt despre Ocnele-MarT si se spune ca acestea se arendau pe timpul dominajiunei turcestl

cu 40000
fiorinl.

Riul-Sarat

curge de

E.

s'a inchis cu zid

de jur impresfin^irea

spre V., trece prin centrul orasulul

si

pe dinsa se face

se varsa in Olt la punc-

apel la ocazii.
b) Biserica din

tul Riureni.

Mahalaua Traianul 1856,

Sunt

scoale,
fete,

doua de

bae^l

starilor, preinoita la

Ocnele-Mari, numita
nele
sf-a

si

Sali-

si

una de

frecuentate

de

cu staruinfa parintelul Silion E-

Man, Ocna,

Tirgul-

169 copiT.
$tiu carte

Ocna,
sunt in
la

com, urb.,]\xd. Vilcea, ce

622 barba^I

si

349

luat

numele de la ocnele ce localitate, precum si de

asta-zl,

feme!. In toata
seridf,

gumenul la Oto-Titireciul si terminata de Panait Rusu, la 1862. c) Biserica, cu hramul Maica

Domnului,
jude^ulul
zidita

comuna sunt

13 bi-

de ispravnicul
Ftotu
si

Ocnele- Vechi, parasite

iar Ja

resedin^a comunel
zi-

Constantin

carl se exploatau

de

RomanT.

sunt: a) Biserica Domneasca,

dita
tie

so^ia sa Casandra, in zilele lul

Acest oras este situat intre doui ian^ur! de dealurl: unul

la
S.,

de marele boer Jupan Staintru cinstea

si

Ion Constantin Nicolae Voevod,

la

lauda mare-

1746.

N., numit Licura

si

altul

la

lul

mucenic Gheorghe, purtato-

d) Biserica din

Brosteni,

cu

numit Dealul-Ocnel.
fa-

rul

de biruin^a,

iar turlas'a ta-

hramul
zidit in

Sf.

Ion Slataost, s'a re-

Are o populate de 1020

milii,
1
1

cut cu cheltuiala

Visterief

si

anul 1793 de Popa Chera,

si

saQ 4059 suflete, din carl

s'au miluit cu mertic

de
in

sare,

Popa Radu
Aceasta
inainte

Dinu Lupu.

74 contribuabill. Se compune din 14 catune

si

precum arata hrisoavele Domnilor

sf.

biserica s'a fondat

f arel,

si

cu casele

care

de 7105 (1597) si aceasta

prin

Ocnele-Mari (cu Traistari, Carpenisul

sade camarasul; deci cu ce se

ia si

se

adevereste

urmatorul

Goroneni),

Ocnija,

cu mertic de sare
aceasta
si

sa se
sfinta

zapis decumparatoare:

Slatioarele,
sota,

Lunca,

f eica,

Ca-

chiverniseasca
casa, insa fiind

Facii,

Buda,

CopScelul,

alta biserica

Sa

se stic

cum am cumparat

eu jupin

Bravifa, Stolniceni, Riureni,

Ras
rese.

domneasca
surpat, iar

si

invechindu-ses'au

Nan
la

din liunc^ti-d.-j., din Paulcni, dcla

si

toaca

si

Valea-Rail.
kil.

feciorul

Constant!
si

Stanciu

fratc-sau
si

liran 3 falct in deal

vale,

E
la

situata la 7
si

de

Basarab Voevod au socotit'o

aii

Urustiire^u
si

2 in

una inghiul
(mat
iiic<>a),

CirstcT

alta in

manco
vi

din{a jude{ulul

sc margine.^te

numit'o a

fi

aceasta biserica

tlercpt aspri

270

lean

vindut

ace-tl

N. cu orasul Rimnic, de care

domneasca, precum adevereaza

oamcni

cc's 5us

&cri>i

de a

lor

buna

Digitized by

VjOOQ IC

OCNELK-MARl

f>36

OCNIJA
Cir?i

voie

si

cu
si

stirea

tutulor
si

mcgiasilor

si

a fost
jalia

?i

un

rezbel numit

Scoarfa
Bleajul
$i

Plaiul-Salinelor -

VechJ
sunt:

din sus
lui
si

din jos

din crucisul
Stanciul

locu-

cu Turcii, cind au

ars

Barzul

iar vaile

a pus

marturie pop
si

din

Stanciul din Bunesti

dela

Ocna anumc
i

o biserica dela Capajina, in dealul

Gorgota,
^i

Valea-Dulce,

Linia
pi-

popa Stanciul, pop Constantin,

din Slatioare pe
hi

starfya

Licura, pe la inceputul anu-

Saratura.

anume

Mariia,

Sar...a

lul

1802.
ora$ul Ocnele-Marl,
este

Prin
raiele

centrul Slanicul
-

com.
Sarat

curg
$i

o au dat jupan
sfeti

Nan

acele falcY sfinteT

In

Valea-

manastirt la
aur) de la

Ion Zlataustu (gura de

reedin{a subprefecturei Ocolui-

Gorgotel, fiind un podulet peste

Slanicul-Sarat
te riul
i alt

Ocna
luT
si

cea mare, ca
feciorilor
lui,

sa-t

fie

pomeana
se stie
:

si

asa
si

sa
aii

Otasaul; re$edin{a unel companiT

poduler, pes-

scris In

luna Iulie 3

zilc

de dorobanp, insSrcinata cu paza

criminalilor,
i

VechelGorgote.
:

fost trecu^i ant dela

Adam

pana acum

care are o frumoa-

7105.
si

(DumnezculuT nostru slava in vocT

sa cazarma pusa pe una din cele

rnai

Ocni^a

Se compune din doua catune ?i Gorgota, cu o popu-

arain).

frumoase coline; un peni-

late de 3946 locuitori.

uli^e
:

Are cincl
Scoar^a,

e)

Biserica Bradul, zidita

1

la

tenciar pentru criminal!.

Caile

Ru^ajul,
$i

Linia,

anul
tarie.

844 de Eromonahul Nec-

de

comunica^ie

sunt':

Gorgota
durl: una,

Panaghia.

In curtea bisericel se afla

$oseaua nationals d'alungul 01tulul,

In raionul com. sunttrei pa-

do! brazl marl.

vechiu, de la care
biserica.

Unul era mai

$I-a luat

care

trece prin capitala

nuraele

jude^ulul; oseaua care

pleaca

dela
la venilei.

salina
;

?i

da

in

$oseaua

Budgetul comunei e
turi
$i

najionala

?oseaua

comunala,

de 3CXXXX)ariI, a doua, de 80000 aril $i a treia, de 45000 aril. Pamintul com. confine sare multa. Se zice chiar ca pe timpul
lui

lacheltuell,

de 9361

care trece prin catunele ValeaRail

$i

Mircea-cel-Mare aci erau

Locuitoril poseda: 58plugurl

Copacelul spre comunele

i

Salinele-cele-mari ale "fare!. Pa-

de

fier,

ma^inl de vinturat;

din plasa Ocolul

$oseaua dela

cura se
ploatare.

afla

la

Ocni^a,

unde

436
9

bol,

bivoll,

37s 177

vacT,
cal,

297

vifel,
oT,
l

Ocnifa

la
$i

Govora.
o stafie de

deja sunt cite va pu^uri in ex-

1055

Are
fer

drum de

Numele comunei vine

sare care a fost

capre, 793 porci;

albine.

184 stupl cu
aci

liniei

Riureni-Ocnele-Mari.

dela ocna de
in

Dealurf sunt: Titireciul, Vocele 3

in carl

Sunt de remarcat
bal^I

reful,
lor,

Zaria,
$i

Coasta-Bra$oveni-

vechime aci. Se margine?te

la

E. cu Colit

marl cu apa sarata,

din

Teica

culmea Licura.
la

ba?i; la V., cu Viforita; la N.

patima^ii fac bal pentru diverse

Vinerea se {ine

re^edin^a

cu

com. Valea-Lunga
i

$i

Glo-

boale
sarea.

?i

care

se

scotea

comunei un

tirg saptaminal.

deni

la

S.,

cu

com. Gura-

Ocni{eT.
laculul salifer din
tirg,

De

toate aceste
prin
$1

comune
aco

Apa

gura
se in-

Ocnele-Marl,
Ocnele-Marl,

stafie

de

dr.-d.-f.,

se desparte
perite cu vil

dealurl

Ocnel-Vechl de linga
lor-1'alte este

jud. R.- Vilcea, pi. Ocolul,

com.

padurl.

calze^te in Iulie, pe cind a ce-

pe

linia

Riureni-

calda

in

Maiu

$i

Ocnele-Marl, pusa in circulate

la
kil.

Ocni^a, cdtun, com. Ocnele-Marl,

pi.

Iunie.

Adincimea
la

el trece

peste

15
la

Iulie

1888. Se afla la 1.8

ani-

Ocolul, jud. Vilcea, situat spre

?i

120 m.

Ocni{a stasia cea mai

E. com.

udat de Piriul-Sarat.
in

Pe

E. comunei, trece dru

sati

propiata. Inal^imea d'asupra

velului

Aci este un lac sarat

face bal
in
$i

care se

mul

Roman
pe

drumul

lui

Marilde28i m.
lei,

25.

Ve

un lac cu apa dulce

Traian,

Valea-Oltulul.

In

nitul acestel sta^il

pe anul 1896
65 ban!.

apropiere.

Tot

aci

e Gurasare.

raionul comunei, in catunul Riureni se face

reni.

a fost de 41035

Ocnel din care se scoate

vestitul

tirg

Riu-

Are o

biserica,
Sf.

de lemn, cu

Ocnele - Mici,
riul

loc

izolat,

intre

hramul

Voevozl, zidita de
$i al^ii.

Locurldemne deamintitsunt:
Cetatea Ruconium, Cirstoagele,

Sarat

catunele: Carpini$ul,

unul Bratescu

lnate$ti

$i

Buda,

com. Ocnele-

Bilciul ce se fine azl la Riu-

Lacul-Doamnel, culmea Licura,

Slatioarele,
Titireciul
$i

Marl,

pi.

Ocolul, judeful Vilcea.

fintina

Dobromir, astazi

in ruina, aproa-

Ocni^a, com.
vita,
pi.

rur.

jud.

Dimbola

Maica Domnuluf, facuta de Dobromir

pe de
altarul

bisericet

Dealul-Dimbovita,

vreme pe unde este Ocni^a, dar fiind in mat multe rinduri jefuit de Turd, borfa^I din Vidin, s'a mureni se finea inainte

locul

10

kil.

spre N.-E. de Tirgovi$te,

tat.

Cre^ulescu, la anul

1590.

situata parte

pe dealurl
sunt
:

?i

parte

Se

zice ca in aceasta

comuna

pe

vai. Dealurile

Ru?e{ul,

Ocni^a, stafU de

dr.-d.-f., jud.

R.

Digitized by

LiOOQ IC

(K'NITA

r>:*7

OCOLUL (PLASA)
Riul
pi.

Vilcea,

pi.

Ocolul, com. Ocnele-

Marl, pe

linia

Riureni - Ocnelela

avea re?edin{a in T.-Jiul, dar de atuncl s'a unit cu plaiul Vulcan, cu care formeaza o singura

Jiul,

care intra in aceasta

$i

ling catunul Turcine?ti

MarT,
Iulie

pusa
1888.

in circulate

15
sta-

Se

afla

intre

plasa sub numireade Ocolul-Vulcan, cu re$edinta in Bradiceni.

comunele Vadeni, $i$e$ti, ora^ul T.-Jiul, com. Romaneti,

uda
Ia$i,

bile Riureni (4.7

kil.) $i

Ocnele-

Dragute^ti, Ciaurul,

B&laS.

Marf

(1.8

kil.).

Inaltimea d'asu-

Numirea de Ocolul
de
la

$I-a luat-o
pi.

ceti-d.-s.

pu^in
in

mal

la

de

praniveluluT Marif, de 201.35 m.

ora$ul T.-Jiul, ca fiind

Balace?ti,

dreptul c&tunului

care margine^te acest ora$.

Poiana, intra in plasa Jiului.

pla-

Ocni{a, pin*,
colul,

jud. Vilcea,

pi.

Oiul

Se margine^te
Vulcan, cu
prin urmatoarele

la

N. cu

Riul Tismana, care intra in

com.

Ocnele-Marl,

care
tot in

care se

atinge
luate

aceasta plasa ceva mat la N.-V.

se varsa in Piriul-Sarat,

puncte

de com. Hodorasca.
Bistrifa,

raionul acesteT comune.

de
$i

la

V. spre E.: Teleti, Sto-

Sohodolul

unit

cu

lojani,

Rasova, Ursa^ei, Lele$ti

;

Jale?ul,
$i

$u$i{a,

Amaradia-MicS

Ocnitei (Gura-), com

Dimbovita, pe o vale
(PHigoiul).
pi.

rur. t jud.
s>tuata

Turcine^ti

la V.,

cu jude^ul
pi. Jiului,

Slasciul.

Dealul,

Mehedinfi;
cu care se

la S.,

ci

$oselele din plasa sunt:

intre

doua

dealurl:

atinge

prin

urmasa

^oseaua na^ionala cevine de

la Filia?i, la

Dealul-Crucilor ?i Dealul-Fintine!

toarele puncte: Pinoasa, Stejerei,

intra in aceasta

pla-

Se

afla

spre N.-E.

Poiana, Tilve?ti, Bratuia

;

?i

Poiana,
$i

urmeaza ValeaIa?i,

de Tirgovi$te, pu{in mal la S. de Ocnifa, tot pe Valea-SlaniculuT.

Cre{e?ti

la E.,

cu

pi.

Amaradia,
Rugi,

Jiului

trece prin urmatoarele

cu care se atinge prin punctele:

Petre^ti d.-s., Comine^ti,

localita^I:

Dragu^ti,

Romer-

Apa

SlaniculuT este

sSl-

mane^ti, T.-Jiul, $i$e$ti, Vadeni,

intra in defileul Lainici
$i

rata fiind-cH izvore$te, dintr'un

Scoar^a, Coparioasa
Solul acestel
fin

$i

Ohaba.
este

deal cu sare, din com. Ocnh)a.

In com.
Sl&nicul, fecut

pld^T

pucite-

ge pana
1.

la fruntarie.

un pod peste de locuitorl. Are o populate de 840 loeste

ondulat

brazdat de

^oselele jude^ene:

va

piraie, car!

curg din Dealul-

$oseaua jude^eana
Pi$te$ti

T.-Jiul-

luI-Bran, ramifica^ie din

Culmea-

Vilcea, trece
Petre^ti, prin

pe linga Mone?ti,
51

cuitorl;

o biserica
la V.,

o coala.
E.,

Moldovi?ulul.

intra

Se

invecine?te:

la

cu A;

Dealurl mal insemnate in

sunt: Dealul-Bujorasculul,
lungire a celut din Vulcan
;

pi.

in

plasa Amaradia.
2.

dinca;

cu Rasvadul
i

la

pre-

$oseaua jude^eana
la

T.-Jiul-

N., cu Ocnifa

la S.,

cu

Sa-

Dea
Deanu$i

Mehedin^i, trece pe

Slobozia-

cueni, despar{indu-se

prin pSdure,
prin cimpie
$i

iar

de Ocnifa de cele l'alte

lul-luI-Bran, Dealul-StrajeT^i

Mare, Voinice$tt, Rale^ti, Copaceni,

nicul,

lul-Peptani in com.
dealurile din

Hodorasca;
Stejerei
al-VirfuluI,

Buduhala, $omane$ti,
Ciuperceni,
?i

Cil-

unindu-se cu toate

com.
$i

apoi intra

prin
luite.

drumurl practice 'ne$ose-

mite

al-Pinoasel

in jud.

Mehedin^i.

dealul

Cuca din com.

Bale?ti.

^oselele vecinale:
1

Are o padurecam de 25000

hect.

Val sunt:
sel,

Valea - Rastacioaa-Tismanel, in
a-

$oseaua vecinala, care

plea-

a-Pinoasel,

ca din $oseaua

T.-Jiul- Vilcea ?i

com. Stejerei; Valea-Cirstel,

Ocni^ele, magurll,
la

trece prin urmatoarele localitap:

Viezuri, Pite?ti-din-Deal, Baiane^ti
$i

N.-E. com.

Dumbravel

$i

a-Corbulu! in co;

Bogdana, jud. Teleorman,

dealul numit Heria.

pe

muna
Pe

Corba^i

Valea-riuluI-Jiul.

Voite^ti-din - Vale,

teritoriul pi.

sunt: 17885

unde
2.

intra in plasa

de Amaradia.

hect. p&dure.

$oseaua vecinala, care plealin-

Ocoalelor

(Plrtul-),
kil.),

afluent

al
til

Pamintul
;

in

general este
il

fer-

ca din comuna Slobozia-Mare,

trece prin Slobozia-Mica pe

Siretulul (8

in jud.

Suceava,

albia

JiuluT

desparte in

com. Pa^cani. Are de tributar

Piriul-Secului.

doua

par^T,

ast-fel
?i

c5 cimpiile
ramifica^iile

ga Barse?ti
^ei,

$i,

mal jos de Urse-

lasate intre dinsa

intra in plasa Vulcanul.

dealurilor

intre

care

este

corodi-

3.

^oseaua vecinala care pleaT.-Jiuli

Ocolul, plasd,

in jud.

Gorj,

si-

prinsa, au
tor,

pimint foarte

ca din ^oseaua ju demean a

tuata in centrul jude^ulul, pre-

lungindu-se de la V. spre N.-E.

$i

produce tot felul de cereale, dar mal cu seama porumb,

griu
$i

Mehedinti, din cat. Copaceni,

din care o ramura apuca catre

Tele$ti-d.-j., iar alta catre

coprinsa intre 2

lan^urf

de

orz.

Bra-

inaltim!.

PanS

la

anul 1883, J?I

Riurile ce strabat plasa sunt:

diceni, in plaiul Vulcan.

Digitized by

Google

OCOLUL (PLASA)
Soseaua vecinala care
si

OCOLUL (PLASA)
pleasesti

4.

si

iarasl

pana

in

soseaua

Secuiul,

plasa Ocolul.

De

aci

ca din com. $omanesti

prin Balacesti-d.-s.,
la S.

trece

nationals.
8.

incepe limita de
Jiul-de Jos, care

S., catre

plasa

de unde mai

$oseaua comunala Danesti$oseaua comunala Romao judecatorie

intra in pi. Jul.

Bratuia.
9.

$oselele comunale:
1.

merge spre E. pana in dreptul com. Leul din jud. Romana^i. Limita liniel de
E.,

$oseaua

comunala,

care
si

nesti-Botorogi.
In plasa este:

catre jad. Romana^i, incepe

si t* ,ne

pleaca din com. Balacesti-d.-s.,

trece prin Stejerei, de

din dreptul com. Goesti

tot

unde

de ocol

si

un tribunal, ambele
T.-Jiul.

pana

in

dreptul

comunei

ramura

merge

spre

Cilnicul,

cu re^edin^a in

Leul, jud. Romana^i.

re-

iar alta spre

Hodorasca, amin-

Are un
liu
si

oras, Tirgul-Jiul,
si

Incepind
se

din

limita

de

E.

doua aceste ramurl atingind soseaua judefeana T.-Jiul Mehedin{i Balacesti-d.-s.

sedin^a piasel

capitala judetusi

catre Romana^i,
inclina

terenul

plasei

26

comune

anume
SomaCeau-

incetul

cu

incetul

Aceasta
si

soia-

Pesteana, Ciuperceni, Hodorasca,

sea trece
rasl la

Ciaurul

duce

Strejerei,

Cilnicul,

pana in malul sting al JiuluT, unde pe alocurea are inal{imea

soseaua jude^eana

T.-Jiul-

nesti,
rul,

Telesti,

Cornesti,

cam de
in

Mehedin^i.
2.

Balacesti, Balesti, Slobozia,

Iasi,

^oseaua

comunala,

care

Romanesti,
Budieni,

Carbesti, UreBratuia,

25 m., cum de exemplu com. Malul-Mare. Teritoriul acestel plasi se poate impar^i
\\

pleaca din com. $omaresti, trece

prin Teles ti-d.-j.,
si

chesti, Danesti,

$asa,

urmatoareleregiunT: regiunea

intra in pi.

Balanesti,

Voetesii,

dealurilor

de N., a dealurilor de
S.-V.
sesul
JiuluT.

Vulcan.
3.

Curtisoara, Vadeni, Petrestide-

E.

si

spre

$oseaua

comunala,

care
si

Varsaturf.

Dealurile sunt acoperite

1

parte

pleaca din catunul Copaceni

trece prin
\

Cornesti,

de

unde

o ramura, ma! jos de Gavanesti,

intra in plaiul Vulcan, iar alta

Are o populate de 741 familil, sau 32700 suflete, din carl 7014 contribuabill; 18 scoale,
frecuentate de 698 copil.

cu

padurl,
si

iar

parte

fine^e

gradtnt de
roditorl.

cu vif, lemne si
care

de poml

Este udata de
intra prin dreptul

riul Jiul,

trece prin

Talpasesti

si

Stro-

com.

Isalni{a,

estid.-j. si intra in

plaiul Vul-

can.

Ocolul, plasti, jud. Dolj, pusa din comunele si

capitala jude^ului.

comsatele

curge de
in dreptul

la

N.-V.

S.-E.,

pana

comunei Caloparul.
cu
direc^iunea

$oseaua comunala, care pleaca din com. Slobozia-Mica,

4.

care fac ocolul orasulul Craiova,

Pe stinga primeste piriul Amaradia,

ce

curge

trece prin Birsesti, Urse^ei, un-

Forma

ei ,

abstracfie facind de

spre S. pana
in dreptul

se varsa in Jiul,
Cernelile,
capri-

de se desparte
5.

in

doua ramurl,
care
trece

cotiturl, este

a unulparalelogram

com.

intrind in plaiul Vulcan.

alungit de la N.-V. spre S.E.,

in care latura

tunul

Troaca. Pe

dreapta

$oseaua comunala,

de V. este formata

pleaca din com. Vadeni,

prin Turcinesti
si,

de

riul Jiul.

la Cartiul, in-

tra in plaiul Vulcan.

6.

Se invecineste la N. cu plasile Amaradia si Jiul-d.-s. printr'o

linie

Obedeanul si Breasta, mat sus de com. Breasta si Leamna, care se varsa

meste
carl se varsa
la

Bucovaful, in dreptul orasulul

Din soseaua nafionala pleaCurtisoara-d.-s.,

conven^ionala.
linil

Limita

a-

Craiova, de pe malul sting.

ca o sosea comunala care trece

prin

cesteT

incepe din

dreptul
si

Este formata din 17

comune

de

unde

intra in plaiul Novaci.

7.

comunei Bazgarai, merge spre V., pana da in riul Amaradia,

care
face
in

anume: Balta-Verde* Cernesi

lile,Cosoveni-d.-s.,Cosoveni-d.-j.,

Din soseaua jude^eana T.pleaca o sosea

trece
co-

limita

aceste!

plasT

Craiova, resedin^a piasel

ca-

Jiul- Vilcea,

pana

dreptul comunei Izvorul,

Ocolul,
catre

pitala jude^ulul Dolj, Ghercesti,

munala, care
eni,

prin Budi-

din plasa
Jiul-d.-s.,

plasa
S.-V.

Ghindeni, Isalni^a, Izvorul, Malul-

$asa
:

si

aci se desparte in

apoi

iar

spre

Mare, Malaesti, Mischi, Motoci,

Pielesti, Preajba,

doua o ramura apucind

ducind
parte,
Iasi,

prin Buiar alta

pana

in dreptul

cureasa spre Tirgul-Jiul,

la:

plasa Ocolul,
limita

comunei Isalni^a, de unde incepe

Secuiul

si

$im-

nicul.

Inainte coprindea, impre-

Danesti,
iarasl

Vacarea,
se
des-

Urechesti, unde

de V. Limita de V. este formata de apa riulul Jiul, care

in

ramura

ducind

spre

tot lungul

sau

face o
in

mul-

una cu pi. Amaradia, cu care forma pi. Ocolul- Amaradia, 30 comune. VezI pi. Amaradia.
LocurT
sunt:

iar alta

spre Carbesti, pana

nafionala
si

time de cotiturl, pana

catunulu! Teascul,

dreptul

insemnate

in

plasa,

in

soseaua

Bala-

din

comuna

Digitized by

Google

OCOLUL (PLASA)
Craiova, ora? vechiu, situat

r>:}9

OCOLUL (PLASA)
161 77
oT,

in

Vite
vite

sunt: 2588 cal,

cornute,

dealurilor

abia

strabat

c?te-va

apropiere de malul sting aljiului,

marl

24336

ramifica^iunl, intre spa^iul dintre

intr'o poztyiune placuta. In

vechime era capitala banatului

Olteniel
$i

1007 capre, 6364 porcl. Aceasta plasa, una din

Tesluiul
cele

$i

Oltejul, ramifica^iunl
la

care se termina
cal.

N. de Cara-

re$edin{a

Banilor.
Dolj,

AzI e capitala jude^ului

a tribunalulul, a unel
apel
$i

mal mid din jude{, se intinde pe malul sting al riuluf Jiul,

care o strabate de la N. la S.
?i

La Sudul
al 44-lea

acestel pia?T se tae

lat.

re^edin^a prefecture! jude^ulul,

curflf

grad de

boreala

de
In

se nume?te ast-fel

pentru-ca

cu

al

22-lea grad

de

longit. o-

cur^il

cu jurap.
i

centrul Craiovel se vSd

astiz!

pana
Zi-

compun, inconjoara ora?ul Craiova de jur

o
imprejur.
Solul
acestel
pla$T

comunele can

rientaia.

Forma
2
laturi

el,

abstrac^ie

fadnd de

rama$i{ele

din

ruinele

cotituri, este

a unui trapez, cu
adica limita

Hanulul-Nem^ilor, pronumit
dul-Bara^ilor,

are spre

paralele,

unde era citadela inalfata de Austriaci, pe cind ocupati Oltenia, acum vre-o 80
anl.

N.

multe dealurl, acoperite cu

livezl, vif ?i

dinspre Dolj cu cursul fluviulu!

Oltul.

padurl,
torl; iar

pom*

rodiin-

spre E. are cimpil

?i

Se invecine^te

la

E. cu jud.

tinse,

vai, lunci

$esun,

pe

01 1, de care e desparfita printr'un hotar natural, riul

S.,

In Craiova e

catedrala,

nu-

car! rodesc tot felul

mita

Madona-Dudu, cad

e zidita
s'ar

de cereale. Pe linga comunele Preajba,

Co$oveni,

Ok;

la

cu

pi.
;

Balta-Oltul-d.-j.
la V.,
pi.

(RoDolj
;

pe locul unui dud,

fi

in care

Circea,
in

imnicul

$i

mana^i)
la N.,

cu jud.

gSsit icoana Maicel

Domnulul.

jurul Craiovel
vil

sunt dealurl
care produc

cu

Oltetul-OItul-d.-s.

Linga Craiova, spre V., se g5se$te balta Craiovifa.Dupa o tra-

cu
vin

frumoase,

In aceste

din

urma

tre!

parflf

de buna

calitate.

hotarul este format de

linie

ditfune locala, se zice ca in ve-

Car de comunica^ie sunt: Calea ferata Craiova-Severin

iova-Tirgul-Jiul,
$i

imaginara, determinata prin impar^irea administrativa a

nelor.

chime forma o mahala a orauluI

Craiova, dar prin vre-un cutre-

Cra-

comuhect.

care trece prin

mur s'ar
serfca.

fi

scufundat pamintul cu

stasia I$alni{a; calea ferata Cra-

Plasa Ocolul are 8372

locuitoril

impreuna

$i

cu o

bi$i

iova-Bucure?ti, care trece

prin

Astazi

create trestie

Circea

$i Piele?ti;

?os. nafionale:

papura in ea.
In

Craiova-Bechet, Craiova-Tirgul-

plasa se g&sesce o

mul-

Jiulul,

Craiova Bucure^ti
-

caile

Vime

de

movile

saQ
$i

mSgurl,

jude^eane: Craiova- Negoe$ti spre

mal dese in regiunea ?esuluT. Aceste movile sunt inalfate de mina omulul, unele din epoca preistorica a Dacilor $i unele din epoca romana.
Osebit de Craiova, mal sunt
stajiunl

grupate sau izolate,

Capreni,
fat,

Craiova-LivezileCalaCer-

Craiova-Breasta prin

nelile,

Craiova-Bucova^-Leamna,

Craiova-Bistrejul, Craiova-Caracal prin Co$oveni, Craiova-Tirgul-Jiul prin

$imnicul

?i

Izvorul,

precum

?i

mul^ime

de

cai

333660 hect. ale intregulul jude{. Se intinde de la S. catre N., pe o distant de 30 kil., socotita pe $oseaua Corabia-R.-Vadulul, de la com. Vi$ina pana la podul peste Olte^ul iar de la E. spre V., pe o distant de 32 kil., socotita pe $oseaua Stoene$ti pana la Zanoaga prin Caracal, sau de 45 kil. de la Stoene?ti pana la Leul din aceea?! $osea.
;

sau

170000

pog., din

de drum de
?i

fier la

I$al-

comunale ce unesc
toate comunele.

intre ele

mai

Facind
cimpulul,

parte

din

regiunea
terenului

ni{a, Piele^ti

catunul Circea,

inclinarea

care leaga
cure$ti.

T.-Severin

cu

Bu-

In

com.

Balta-Verde,
se afla

catunul Branistea,

mave-

Ocolul, plasd, compusa din comunele $i satele care fac ocolul

orauluI Caracal, capitala jude{uluT

spre Dunare este mica, dar e superioara unui metru (i m

.03)

pe

kil.

dar fiind-ca intre Tesdin regiunea dealu-

nSstirea Jiteanul, zidita din

luiul ?i Olte^ul strabat ?i cite-va

chime

?i

Doamna
stantin

preftcuta in 1657 de Bala?a, sofia lul Con-

Romanafi
a jud.

$i

resedinfa sub-

ramifica^il
rilor,

prefecturel pla$el.
mijlocie
?i

Ocupa partea
are forma u3

in

partea de N. a pla?el
inclinable

BrincoveanuCirnul.

avem o

mai

mare a

Are o populate de 8812 familil, sau 33270 suflete; 56 biserici, deservite de 74 preofi; 40 ?coale, frecuentate de 2960
copir.

nul paralelogram, divizat in

pia$I, prin

solului. Altitudinea terenului d'a-

linii

aproape paformata de
formata din

ralele la baza, care e

supra nivelulul MariT: Dealul Bobul, I44 m 44 altitudine; Caracalul,

lulul

cursul

Dunarel.

138 m.

d'asupra nive-

cimpil vaste, caci din regiunea

Vol.

MariT; spre V.

de com.
69

W157. Marele Dtcfionar Geografic.

JY

Digitized by

Google

OCOLUL (PLASA)
de Leul, unde soseaua Caracal Corabi
Cacale^i, 170'". 37; la V.
-

:](

OCOLUL
pentru dorobant?

(PLASA)

P&nci la com. Viisoara, se po-

si

c&l&rasi, etc.

goar& sistemul pliocen din

giunea
colinelor
si

re-

VezT Caracal.
LocuitoriT,

ese din Romanat'i, I78 m .28.

Teritoriul pl&se! se poate imp&r(i in trel regiuni: a) ValeaOltuluT, formats

afarS,

de

pe

lingS agricul-

punctele deluroase, restul plAsei

e format din terenurt cuartenare

tura

si

cre^terea vitelor, se raal

si

ocup
ria,

cu

diferite

industril brut5-

de un mare

ses,

care se continue p&n&

in

Du-

ca: cojocaria, tb&cria,

de
rea

la

N. spre

S.,

de
la

la

v5rsa
hotarul

n&re

si

se observe la com. Vii-

etc
marl

Olte^uluT
S.
al

pana
si

soara, Cioc&nesti, Z&noaga, Diosti,

In plasa Ocolul sunt 107 pro-

de

pl&seT;

b)

regiunea

etc.

p&n

in

Olt.
si

prietarf
mici.

si

8061 proprietari

dintre Tesluiul

Oltetul, for-

Clima e dulce
Plasa Ocolul

pleicut.

mats din ultimele ramificatiunl

ale dealulut Bais, Dealului-Muerei si dealulu!

e formatei

din

comuna urbanS
tala jude^uluT
si

Caracalul, capi-

Bobul
ses,

si

c)

regiu-

resedinfa subsi

Sunt: 51005 hect. p&mint arabil 2842 hect. izlaz si pSsune 1 500 hect. livezl si fin; 178 hect.
;

nea marelul

care cuprinde
la

prefectnrel plaseT,
rurale
si

27 comune

livezi si

partea de S.-V. a plaseT,

S.

anume:
si

B&bieiul (1646
Cacaleji (1966
loc),

nril;

prunT; 293 hect. grSdi2f44hect. vil; 5223 hect.

si

de Tesluiul.
Afara de dealurile expuse, o

loc), Bosoteni

p&durT

28 bSlp cu o suprafa^
sunt
si

loc), Cezieni (1664

c&nesti,

Clo-

de 83

hect.

mul^ime de
renulu!*,

altele

ma! mici
alte

for
te-

Deveselul, Diusti,

DoGos-

Vite marl

26423,

vite

meazcl partea accidentata a

brosloveni,
testi,

Dr&ghiceni, Dr&go-

mid 35672

rimaton

10383.

impreunS cu

multe

F&lcoiul, F&rcasele,

movile sau mftgure, grupate sau

izolate
sesulul.
si

tava^ul,

Hotarani

si

Leul (3400
Pre-

maf dese

in

regiunea

loc), Osica-Mica (de jos), Preaj-

de alt-fel este foarte dezvoltata. Se intrebuin^eazS foarte multe masim agriAgricultura

cole.
Bilciuri

Acest curios accident

ba-de-P&dure, Kadomirul

si

e in&l^at

de mina omuluT, unele

dea (3232

loc),

Resca,

ScSri-

sunt

la

Caracal

si

la

din epoca preistoricS a Dacilor

si

soara, Sl&veni, Stoenesti, Strim-

Babiciul.

unele din epoca romana.

Ma! multe sunt

din
ele s'a g&sit

la:

Caeale^i,

ba-f ertelul, Viisoara, VlSdila Z&noaga.

si

Agricultoril

isi

transports pro-

ductele la Tirg ll-CaracaluluI, sau

le

Leul, Resca, Hotarani etc. Unele

Are o populate de 32518

flete,
bili,

su-

?ndrumeaz&

spre

Corabia;

fi

morminte;

din carl

8473
95

contribuasi

pentru

inlesnirca

transportului
s
!

altele,

neconfmind cadavre, au
de cl&uze popoarelor ce
au servit ca puncte stra

locuind in 1699 case

;

5694

este o linie feratti

sosele.

servit

bordee
si

8 hanirr,

circiume

LiniaferaW Corabia-RimniculVilcea,
intrS
in
pi.

s'au resfirat peste aceste locurt

altele

13
;

alte

stabilimente

comer123

Ocolul

la

cia^e

65 cazane de

spirt,

gara

Vladila, trece la Caracal,

si

tegice

de observare, etc. Cursurile de ap& care udcL

:

a-

de fecut rachiii, o ca>amidtirie, S morT de abirl si 37 de ap&;

52 biserict, deservite de 57 preo{T,

spre E. de oras

merge

spre

Romula

si

Piatra (Olt).

ceasta plasi sunt

si

La

E.,

Oltul

Sosele: $oseaua nationals Corabia Riul-Vadului,

pi. in

Olte^ul aproape de gura so.

la

64
;

cint^re^T

si

16

paracli-

tae aceasti

Tesluiul,

N.

pl&set,

incepind

serl

23 scoale, din

can 4 mixte

directia S. spre N.; soseaua

capitala

de la com. Drgotesti, trecind pe lingS Resca si vSrsindu-se in Oltul la comuna Stoenesti, dupa cc a strins in cursul s&u mat
multe piraie. Caracalul
tere
isi

conduse de 20 inv&t&torT si frecuentate de 819 copir. Se afla. in Caracal o judec&torie de ocol, pendinte de trib.
Caracal
si

Caracal-Craiova uneste
jude^ului cu

maT multe comune

de

la

V.;

soseaua Caracal-CeStodru-

zieni,

care se continue mai de

;

ia

nase-

deosebita de judecS-

parte pe malul Tesluiului

de

la

Liiceni,

ese din

toria Caracalului.
In Caracal este spitalul jude{ului
si

ienesti-Resca care calcS pe

lestaele din
si

se varsft in

V. orasuluf Caracal ( )lt la com. Slftalte

mul roman
soara-Izlaz,
nesti

Stoienesti
;

Sciri-

resedin^a mediculul de

veni.

Ma! sunt

multe ape
fie-care va-

arondisment.

La

biuroul

tele-

pe lingS Olt StoieCaracal, Caracal Rede

5*1

mici, care
lea sa

formeazS

grafo-postal din

Caracal se ex-

alte

drumurl naturale.
administrativ
S'a

adesea strimtS.
Leul

La

S.
si,

pediazi scrisorile pentru toate

de Caracal,
intre

e Lacul Turculu!
si

Zanoaga,

Lacul-

cu-Cirligele.

comunele rurale, care apot se impart de primari la destinafie. Tot in Caracal se afla cazarme

Ocolul, plasa, unita

cu
pi.

Otsaul, jud. Vilcea.

ast-fel

numit

pentru cS

coinu-

Digitized by

LiOOQ IC

OCOLUL

(Pl.AsX)

OCOLUI, (PLASA)

can o compun formeaza de ocol in jurul Rimniculut, ora$ de re$edin{a.

nele

un

fel

Parohia ora^uluT Ocna, com pusa din catunele Flac^i, Slatioarele, Lunca, Tei^ulf eica, Buda, avind 796 familiT, sail 2467
suflete,
1
1

Parohia Genuneni, cu biserica

catedrala
S-{iT

TreMerarhT, com
avind

pusa din

cat. Manaile^ti,

Forma

pl&eT e a unui

pen-

236
tor

familiT,
1

sau

971

suflete, 3
I

tagon mixtilin.

bisericl,
I

preot paroh,

bisericT,
?i

preot paroh,

aju-

Se compune din 12 comune rurale $i 2 urbane (Rimnicul $i

Ocna),
dane^ti
$i
,

2 ajutoare,
1
1

diacon, 6 cinULrefi,
$i

cintare^T.

anumc

Birse$ti,
,

Bog-

Bujoreni

CSzine^ti

4 preo^T in plus. Parohia Ocna, cu biserica catedrala Sf. Gheorghe, compusa

paracliserT

Parohia $iraneasa-Ciora$ti, cu
biserica catedrala Cuvioasa Pa-

raschiva,
Ciora,sti,

compusa din catunul

avind 806
cu 6
?i

Frince^ti,

Genuneni,
Vlade^ti.

Govora

din catunul Traist

Riureni, Stolniceni

ri,

Valea-Rai,
C&zne$ti,

familiT, sail

ManAstireni, Mihae$ti, Surpatele,

Titireciul
$\

$i

2729
preot,

suflete,

bisericT,

avind 347
Otasaul,
flete,

familiT,
I

sau

1084

su-

4 ajutoare

cintare(T.

Are,

impreuna

cu

bisericT
i

preot paroh,
plus
1

Parohia

Ur$i-Cirstane$ti,

cu
Bo-

34055 locuitori. Re$edin{a subprefectureT estt

in

6 cintare^T

in

preot.

biserica catedrala Sf. loan

tezatorul,
ce^ti
?i

Parohia Mih&eti, cu biserica

catedrala Sf. Nicolae,

compusa din

cat.

Cu-

com. Ocnele-Mari.
Cele

compusa
?i

Bogdane?ti,

avind 343
bi-

mal populate comune

in

din cat u nele Magura, Stuparia,

familiT,
sericT,
$i
1

sau 1292 suflete, 4

aceasta plasasunt: Govora, Mi

hae$ti ?i Viadeti.

Capul DealuluT, Buleta

com.

preot paroh,

ajutor

Are 10 $coale rurale mixte, frecuentate de 288 copiT. Sunt 80 bisericT, afara de cele
1

Birse?ti, avind 638 familiT, sau 2204 suflete, 5 bisericT, 1 preot paroh cu 2 ajutoare $i 8 cintaretf.

cintarefT.

Parohia Ione$ti-Minculu!-Boc$ani,

cu biserica catedrala Buna-

Vestire,

compusa
catunele
:

din com. Mar-

bisericl din

com. Ocnele-MarT,
co
in

Parohia Govora,
din cat. Preajba

cu biserica

cea

$i

Boc?ani,
$i

Io-

pentru intrejinerea carora,

catedrala Sf. Nicolae,

$i

compusa

ne$ti-Govorii, Siavite^ti

Valeasau

munele inscriu
anual
PI.

budgetele lor
leT.

Curaturile,

Mare,

avind

479

familiT,
1

suma de 3085

avind 350
flete,
$i
1

familii,
1

sau 1263 su-

1955 suflete, 6

bisericl,
?i

preot

Ocolul-Ot^sdul se imparte

biserica,

preot paroh

paroh, 4 ajutoare

9
cu

cintare^T.

in

21 parohiT, la carl

dupa regu21

cintare^f.

Parohia Giavile,

biserica

lamentul sfintuluT Sinod, urmeazi si fie 21

Parohia Titireciul, cu biserica

catedrala
$i

catedrala Sf. VoevozT,

compusa

preofT parohT,

preo^t ajuton,

113

cint&refT, in

Pavel,
i

S \\\ ApostolT Petru compusa din cat. Bu

avind 415
fa.

din cat. Valea-Pe^teneT, Aninoasa

i

Oiteanca, avind 796 familii

bisericT,
1

plus

10 preo^T.
la

ne^ti
miliT,
ricT,
$i

Giteje$ti,

sau 2889 suflete, 6

Aceste parohil fixate de

1

888, sunt urmatoarele: Parohia

sau 1595 suflete, 3 bise1 preot paroh cu 1 ajutor

cintare{T.

preot paroh, 2 preofT

?i

ajutoare

Bujoreni, cu biserica

catedrala

9 cintare^T. Parohia Virleni,

cu

biserica

Adormirea

MaiciT

Domnului,
avind
2
suflete,

Parohia
catedrala

Babeni,

cu biserica
avind
a

catedrala Cuvioasa Paraschiva,

compusa din
bisericT,
tare^T.

cat. Olteni,

Buna-Vestre,
preot paroh cu
cintare^T.

compusa din
1599
re{T,

cat. Nisipi $i

com.
sau
preot
cinta-

248 familiT, sau

1

993

315
jutor

familii,
1

sau 12 14 suflete, 2
1

Staneti, avind
suflete,
1

433

familiT,
1

preot paroh,

cin

bisericT,
$i

8 bisericT,
5

paroh,
in

preot ajutor,

Parohia Bogdane^ti, cu bise

rica

Parohia Frince^ti, cu biserica

catedrala
S-{iT

plus un preot.

catedrala Sf. VoevozT, com$i

VoevozT,
$i

compu
Co$ani,

Parohia Cermege?ti, cu biserica catedrala

pusa din catunele Gura-Vaei

sa din cat.

Rudari
familiT,
1

Cuvioasa Paras
cat. $ue$ti,

Bogdane?ti,
sau

avind

277

familil,

avind 434
flete,
1

sau 1434 su-

chiva,

compusa din
Pe$tina,

871 suflete, 2

bisericT,

un

bisericT,
?i

preot paroh,

Girnicetul,

Negroaiafamilii,
1

preot paroh, 3

cintSre^T.

ajutor

cintarefi.
-

Pe^tina, avind

656

sau

Parohia Vlade$ti, cu biserica

catedrala
nului,

Parohia
rejiti,

Surpatele

Manasti-

2554
t&rctl.

suflete,

bisericT,

preot
7 cin-

Na^terea-Maicil
cat.

Dom
sau

cu biserica catedrala Na$

MaiciT

paroh, 2

preoflf ajutoare,

compusa din
avind 417
ajutor

Arhan
1

terea

DomnuluT,
1

avind

ghelul,

familiT,

434
tor

familiT,
I

sau

000

suflete, 3
I

Parohia

Roe^ti-Bajenari,

cu

1234 suflete, 3 bisericT,

preot

biserici,
$i

preot paroh,

aji

biserica catedrala Cuvioasa Pa-

paroh cu

^i

4cinUrc^T.

cintare^T.

raschiva,

compusa

din catunele

Digitized by

LiOOQ IC

OCOLUL
Bajenari, Ciocilteiul, Minosul
Motole$ti,
l'alte

54ti

OCOLUL-DE-SUS

?i

1.

Bros cari, cu catunul BrosCacofi, cu cat. Caco^i.

ruraia Pruni?ori

iar in

privinja

direcfiunl

de

cele-

cari.
2. 3.

judiciara apar^ine,

parte jude-

catune ce compun

paro

catoriel ocolulul Turnul-Severin,

hia,

avind 302

familii,
1

sau 1081

Cremenea, cu catunele Cre:

parte ocolulul Strehaia.

suflete,

bisericl,

preot pa-

menea-d.-j.
4.

?i

Cremenea-d.-s.
:

Are

12 colT,

conduse de

12

roh, 5 cintare{I.

Degerafi, cu catunele

DeAl-

inva^atorl.

Parohia Gageni-Ciumagi,
biserica catedrala
Sf.

cu

geraji,

Linia-Boereasca

$i

Este brazdata de o mutyime

Nicolae,
Stane$ti
familii,
1

bina.
5.

de dealurl
Gutul, cu catunele: Gutul,

vai, prin caii ?er

compusa din catunul

$i

puesc
#

Ciumagi, avind
1

318
3

Girni^a,
ce$ti.
6.

Ghelmegeoaia

$i

Por-

car!

mal multe piraie, intre mal principale sunt: Hu$Cerveni^a.

sau

172 suflete,
1

bisericl,

ni{a

$i

preot paroh,
cintareji.

preot ajutor

?i 5

Igiroasa, cu catunele
$i

Igi-

Prin mijloc trece calea ferata

roasa, Arvate^ti

Biltanele.

Virciorova-Bucure?ti, care are

in
$i

Parohia Lapu?ata, cu biserica

catedrala
Sf.

Nicolae,

compusa
Saru-

7. FintinaDomneasca, cu catunele: FintinaDomneasca, Dra-

plasa gara Pruniforul,

precum

?oseaua najionala.

din cit.
le$ti,
$i

Bere^ti,

Mijaji,

goteti
8.

$i

Mijarea.

Locurl
cu cu
cat.

istorice

in

aceasta

Zrne$ti, com. Maldare^ti

Fintinele-Negre,

plasa sunt: Poroina-Mare, Fin-

catunul Lade^ti, avind

609
bi-

Fintinele-Negre.
9.

tina-Domneasca, Degeraji, Bros

ca-

familii,
sericl,

sau 2225 suflete, 6

1

Izvorul-Aneftilor,
:

cari

$i

Zagaia.

preot paroh, 2 preop

tunele
ul
i

Izvorul-Ane^tilor, Petri-

ajutori,

cint&rejT.

Valea-HoJuluT.
Izvoralul,

Ocolul-de-Sus, plasa, ce ocupa

catunele:

Parohia Scundul, cu biserica

catedrala Sf. Nicolae,

10.

cu
i

partea
hedin^i.

despre V. a

jud.
la

MeN.
pi.

compusa
familii,
1

Izvoralul, Boceni
1 1

Manul.
catunele
$i

Se margine^te:
i

din cat. Blejani, Paduriji, Fundul-ScunduluT, avind 416

Lutnnicul,

cu

cu plaiul Cerna; la E.,

Motrul-d.-s.
la S.,
pi.

cu

Lumnicul, Lumnicul-d.-j.
nicul-d.-s.

Lum-

Ocolul-d.-j.

sau 1541 suflete, 3 bisericl, preot paroh, I preot ajutor

5

cu

fluviul

Dunarea,

care

$i

12.

Pavafid, cu
cu

cat. Pava^ul.

o desparte de regatul Serbie!;

iar la V.,

cint&rep.

13. Peri,

catunele:

Peri,
-

cu Banatul Temi^oaref,

Borugea-din-Dos, Borugea din-

Ocolul,

cimpie,

VezI

Porcilor

Fa^a, Biserica
14. Plopi,
i

$i

Seli^tea.

(Dealul), jud. Vilcea.

cu catunele: Plopi

Colare^ul.
15.
:

de care se desparte prin munfiT Carpafi pe o mica distant, la Virciorova, prin riul Bahna. Aceasta insa numai dinanul 1888,

Ocolul,

lac,

in jud.

Gorj, pi. Gi-

Poroina-Mare,
$ipotul.

cu catu-

lortul, spre

E.

de com.

Ani-

nele Poroina-Mare, Novaci, Fin-

cad adevarata limita vechfe este riul Cerna, dupa cum se constata
atit

noasa. Acopere o suprafa^a de

2 hect.

tina-Mare

?i

din documentele locuitorilor

$i

16. Pruniforul,

cu catunele:
?i

din comunele vecine, cit

convenfiunile facute intre
?i

din

Pruniforul, Girni^a

Flo^tina.

Turd

Ocolul-Catanelor,
pile,

loc,

jud.

Ba

17.

Ruptura,

cu

catunele:

Austriacl.

cSu, pi. TazlSul-d.-j.,

com. Ri$an{url, ferSz-

Ruptura,
roia-d.-s.,

Cotoroia-d.-j.,
Sperleti,

Coto$i

Are o suprafa^a de 120581

hect., parte cultivabila
i

cu intariturl

$i

^p^irigi

parte

cute, se zice,

de pe timpul
?i

Voloiecelul.
18.

acoperita cu padurl
cat.:

i altele.

boaelor dintre TurcJ

Nem^I.

Timna, cu

Timna,
$i

Se compune din 18 comune,

din
carl

Valea-Perilor, Gurane^ti

Dra-

17

rurale

$i

ur-

Ocolul-de-Jos, plasd, situata in partea de mijloc a jud. Mehedin{i. Se margine?te la E. cu pi. Motrul-d.-j. ?i pi. Dumbrava;
la S.,
pi.

gulani.
19.

bana.
Valea-Petrei,

cu catunul
cu

Baloteti, cu catunele
^i

Ba-

Valea-Petrei.
20.

lote$ti
cat.
2.
trtya,

Pirlagele.
:

Valea-Ursulul,

Bistrifa, cu catunele

Bis-

cu

pi.

Blahnifa; la V., cu
$i

Valea-Ursului.
21. Za^aia, cu catunele: Zagaia, Bade?ti
$i

Erghevi^a

^i

Poroina.

Ocolul-d.-s.,

la N.,

cu

pi.

3.

Bobaifa, cu catunele: Bo?i

Motrul-d.-s.

Ciolanul.

batya

^iscul-Ro?u.

Este formata din 21 comune

rurale
$i

Se administreaza de un subprefect cu re?edina in

4. Bresnifa,

cu catunele Bres:

anume:

comuna

ni^a

?i

Magherul.

Digitized by

Google

OCRACUL
Colibaul} cu catunul Co-

543

ODATA

5.

$i 1

inv^&toare;6?coaleprimare
institutorl
$i

Teleorman, ling& ora?ul de

re-

libaul.

urbane, din carl 3 pentru baep,

:

edin{a T.-Magurele, situate pe

dealul din stinga Oltulul. Se tn-

DePoroina-Mica Mormanul, dovifa,

6.

Dedovifa, cu c&tunele

conduse de 8
duse

institutoare, i 3 pentru fete,

con
;

vecine^te la N. cu com.
la S.,

Lifa;
la

?i

Valea-Copcel.
7.

de

1 1

institutoare

cu T.-Magurele
?i

V.,

Hinova, cu c&tunele: Hi-

$coala profesionala
liceu clasic ?i

nova, Cirjel, Nicovala, Ordi?tea

?i

de fete; 1 mal multe colI

cu Lunca-Oltulul
viile locuitorilor

la

E.,

cu

Odaieni.

Sili^tea.
8.

private.

E
tulul

a^ezatS pe proprietatea sta-

Husnicioara, cu catunele:

Husnicioara, Cernata,
vija, Negre?ti,

Dumbra?i

Opr&ne?ti

Pri-

boe^ti.
9.

Izvorul- Birzel,
:

cu catuHalinga,

nele

Izvorul

Birzef ,

Curecea,

Petole?ti,
$i

Rascole^ti,

Schintee?ti
10.

Schitul Topolnija.

poseda in aceasta plasa 7 mo^il, cu un venit anual de 90298 lei $i 74 banl. In plasa se mal afla i senalul Dun&re!, precum $i podul de la Bahna, car! dau statulul un venit anual de 41700 lei. Drumurl sunt: calea ferata VirStatul

domeniul Turnul. Partea

ce cade in raza acestel

este

comune

cam de 900

hect.

Locuitorl improprietari^I sunt

232, pe o intindere de 690 hect.

Partea de V. a comunel este

Jidotifa,
$i

cu

catunele

ciorova-Bucure?ti; calea ferata in-

de ramura lul numita Oltul-Mic iar de sub dealul pe care se afl& a^ezata
udat de
riul Oltul $i
;

Jido^tifa
11.

$ui{a.

gusta Virciorova-Minele Bahna;

cu catunele:

comuna, porne^te o vilcea numita Strimba, prin care adesea

Malov&ful,
$i

$oseaua nationals Virciorova-Bucure^ti,

Malov^ul
12.

Putineiul.

care

merge
^oselele

paralel cu

curge apa varsindu-se

Mic.

in Oltul-

Pitulaul,
$i

cu

catunele

calea

ferata,

judejene

Pitula$ul
13.

Birza.

Turnul-Severin-Tirgul-Jiul,

Tur-

Viile locuitorilor, in suprafa^a

Schela-Cladovel,

cu c&

nul-Severin-Calafat

?i

Turnul-Se$i

de
te

tanele: Schela-Cladovel,
$ul
$i

DudaSi-

verin-Dumbrava, precum

alte

29 k hect., sunt situate parla E. comunel, spre cimitirul

1

Gura-Vail.

multe $osele comunale vecinale.

ora^ului

T.-Magurele, parte

la

14. Si/if tem,

liteni.

cu catunul

V., de-a lungul malulul Oltulul.

Ocracul,
^imianul,

sat,

facind

parte din
pi.

Are o populate de 1346

flete,

su-

15.

cu

catunele:

com.
d.-s.,

rur. Col{e?ti,

01te{ul-

din carl 234 contribuabill;

$imianul, Duda?ul, Piatra-Alba

i

jud. Vilcea.

Are o popu?i

doua
tata
fete,

Tunari.
16.

late de 380 locuitorl; o bisericl,

T.-Severin (ora), cu c&i

tunele: Turnul-Severin
tul.

Cerne
c&-

fondata la 7303 (1795) parata la anul i860.

re-

una de baep frecuenelevl, ?i una de frecuentata de 1 5 eleve o

$colI,

de

27

bisererica cu dof preo^I

cintare^I
;

$i

do!
51

o moara cu aburl

17.

Valea-Boereascd, cu

Oculeti,

sat,

facind

parte

din

o brutarie. Vite: 147

porci.
cal,

tunele: Valea-Boereasca, Lazul

i

com.
d.-j.,

rur. Gorune^ti, pi. Olte^ul-

Stoicani.
18.

jud.

Vilcea.

Are o popu-

cornute, 1450 vite

495 vitemari mici ?i 83

lei
lei

Virciorova, cu catunele

late de 284 locuitorl.

Virciorova,
Moise^ti.

Bahna,

Ilovtya

$i

Budgetul com. e de

4242,
5239,

Oda,
51 re-

piria, jud. Dolj, pi. Ocolul,

.

banl 27, la veniturl$i de

Re^edinfa subprefecturel ein

Turnul-Severin, unde este
edin{a ocolulul Turnul-Severin.

com. Mischi; se varsa pe stinga

riulul

Tesluiul intre

conacul d-lul
colaid.

moara $i Alexandru D. Ni

banl 73, la cheltuell. Este strabatuta in toata lun-

Ora$ul

Severin
?i

?i

re^edin^a
auto-

prefecture!
rita{ilor

tuturor

gimea de $oseaua jude^eana Turnul-Slatina careo leaga cu com. Li^ la N. $i cu ora?ul de reedin^a T.-Magurele.
cuitoril

judejene.

Odabul. Vezi Odobul,

Bacau.

piriii,jud.

La

S.,

lo-

Este brazdata de o muH'ime de mun{I, dealurl i vai, prin carl erpuesc mal multe ape,

comunica cu cimpul prin

drumurl naturale.

Odaia. Vezi

Crivina,

com.

rur.,

Satul Odaia, aa

cum

se ga-

precum
tele.

Topolnija, Bahna

$i al-

jud. Prahova.

se^te astazl, nu este vechiu. El

udata la S. de Dunare.
11
1

ftcea parte, pana la desfiin^area

rurale,

Sunt 77 bisericl; conduse de 1

?coale

Odaia, com.
de S.-V. a

rur., la extremitatea
pi.

raialei

Turnulul, din raza

ocu-

investor!

Caim^uiul, jud.

pata de Turcl.

La

fixarea

ho

Digitized by

Google

OT)ATA

514

ODAIA HRAN-CU-KOBl'L

tarelor Jaril despre

Dun are,

in

poul, jud.
?i

Ia<?i

confine

pe^tc

Odaia-Bosie,
Ibaneasa,
Baseul, jud.

sat,

pe coasta veT
$tiubeeni,
pi.

secolul trecut, sefacea men^iune

raci.

com.

despre un sat desfiintat mat jos

Dorohoiu,

cu

14

de satul Piscul (Li{a de

$i

astazi),

Odaia, vechea numire a

ty[el

locali-

familil,

sau 43 suflete.

care nu poate

ft

altul

de

cic

unde

se afla astazi satul

S'a infiintat de actualul

prietar,

Odaia.

Grivifa, jud.

Tutova.

pro dupa ce a cumparat atrupul

mo.sieT

Dupa
incetul
venial

desfiinfarea raialei Tur-

ceasta parte din

nulul, satul

Odaia

s'a

populat
locuitori

Odaia,

mosie, pe teritoriul catupi.

$tiubeeni.

cu incetul, cu

nulul Dobrine^ti,

Nicoreti,

Mo?ia e proprietatea
nitorilor lul Vasile

mo$te

de peste Olt, din jud. Re manatf, din comunele Izlazul, Iz

biceni,

jud. Tecuciu, in intindere

hect. $175
arif,

de 2404

Bosie.

Are

proprietatea d-lui

o intindere de 572 hect. 88 aril

Moldoveni

?i

din

alte

A. Cincu.

cimp; un
a locuipi.

laz

format

de piriul
Pi-

sate de prin prejur.

Ibaneasa, numit Velniceriul, dc

Pana pe

la

jumatatea acestuT

Odaia, mosie raza^easca

torilor din

57 hect., 29
riul

arif intindere.

veac, satul era impar^it:

tate era in lunca Oltulu!
$i

juma
purta

com. Matca,

Ni-

este Ibaneasa.

Drum

prin-

core$ti, jud. Tecuciu.

cipal acel
la

de

la

Saveni ce duce

numirea
e astazi

de

Odai^a; ceal'alt.l

Dorohoiu.
Hotarele mo^iel sunt cu
:

jumatate era tot pe deal, unde

Odaia, mosie a

statului, jud.

Te

Ba$i

Odaia $i purta numirea Frip^i, numire pe care lo de

cuitori!

cuciii.com Negrile^ti. Aparfinea

ling,

Vorniceni,

Vlasine?ti

manastirel Rachitoasa.

^tiubeeni.

pastreaza

$i

astazi.

Insemnat aid este tamilia Bo-

Locuitoril din lunca

s'ati

m.itat

Odaia, trup de
in

mosie, al statului,

sie

ca mai vechie.
!

pe

deal, din cauza

deselor re

partea de N. a ora$uluI

Te

I"
sie

755>

g&simcaSandu Bo
in

varsari ale Oltului.

cuciu, jud. Tecuciu. In anul 1881,

vinde o casa ce o avea

catre Episcopia de

s'aimpar^it la locuitori, formind

poarta bisericelSf. Spiridon din

Ia$i,

Odaia, cdtun
lomita,
pi.

(tirla), in

jude^ul

Ia-

o mahala a ora$uluT, sub

numoK

Roman.

Borcea, pendinte de

com. Ciocane$ti-Margincni.

de suburbia Tecuciul-Nou. In docu men tele vechl, aceasta

parte de loc se

(*Cron. Rom., Melhisedec.)

In 1758,
Ionichie,

Episcopul de Hu$i
la

numea Odaia
ca.

cumpara de

Con
1761,

Odaia,

sat,

in jud.

Ialomi^a, pi.

de-Beilic,

din ca iza

servea

stantin Bosie mo^ia Berben^eni

CimpuluT, pendinte de com. $te

fane^ti,
situ at

de

statfe cind treceau Turcii in

pentru

Episcopie
la

iar la

spre N.

$i

in

a-

Moldova.

cumpara de
gofat, satul
statului,

tefan Bosie-Lo-

propiere de satul de re^edinta.

Pojorita, cu

vadul

Mai poarta numirea

late de ioo
familil.
cat,

$\

de

Odaia, padure a
Rachitoasa.

jud.

podulul de

pe Nistru. (eCron.

daia-Protopopulut. Are o popu-

Tecuciu, pendinte de manastirea

Huilor>, de Melhisedec).

La
pe
teiitoriul
;

1822, {onifaSturdza-Voda,
fiul

Vite sunt: 270

600

01,

4 capre
se

300 bol, 250 porcT.

trimise inainte pe

sau Bci

Odaia,
de
la

piriias,

com.
curge

zede, cu Arma$ul Bosie,

de a

Colone$ti,

jud. Tecuciu
$i

regula
(Ist.

ceremoniele

intronarel.
t. r,

Odaia,
de
pi.

deal,

intinde spre S.

N. spre E.
in

la mijlocul

Mold., Drag.,

p. \6\).

satul Larga,

com. Movileni,
Ia$i.

com. se varsa
tinului.

dreapta Zele

Copoul, jud.

Pe

el

se
in

Odaia- Bran-cu-Bobul,^//, jud.

Iai, pi.

afla

multe

stine,

fiind

bogat

Brani^tea, com. Golae^ti,

riulul Prutul, in-

pa$unl.

Odaia-Bogdana,
deal,

sat. in centrul

situat

pe malul

com. Bozia, pi. Prutul, jud. Falciu,

conjurat de toate parole cu pa

durl; avind
finefe
trel

Odaia,

linga

satul

Iazul-

situat
lului

pe coasta de

E. a dea

multe. Este

Nou, com. $ipotelc, pi. Bahluiul, jud. Iasi la poalde lut se afla iazul cu acela$I nume.
;

Marcu. Are o suprafa^a dc

si

format din

catune: Odaia,

1706 hect.
familil,

o populate de 23

Branul

$i

Bobul, cu o populate
sau

sau 97 suflete, din carl

satulul

de 20

familil,

117

suflete.

10 rontribuabilt.

Locuitoril

poseda: 42
01,

jj

vite
5*1

Odaia,

ias, linga dealul

cu accla^T
pi.

Pe
lazurl.

teritoriul

sunt 2

man

corn

ite,

20 cat

nume, com.

Movileni,

Co-

16 rimatorl.

Digitized by

LiOOQ IC

ODAIA-KUKSICANUL

,vi:

odaia-vlAmcuii

Odaia-Bursucanul,
i

com.

rur.

Odaia-lui-Manolache,
mo$ia cu
Tuluce$ti,
acela$i
pi.

sat,

pe

le$ti, sat,

com. Ringhile^ti, jud.

sat, in jud. Tutova, pi. Tirgul,

?i

nume,

com.

Boto?ani.

spre S.-E. de Hirlad

piere

in

apro-

Siretul,

jud. Co-

de

el.

Satul formeaza co-

vurluiu, in partea S.-V. a rc$e-

Odaia-Silicani,
piriului
pi.

muna,

cu

catunul

Grivifa,

a-

dintet
milif;

comunale.
o ?coala
$i

vind o populate
cuitorl, din carl
abilf,

de
183

1130

lo

Are 54 fao biserica.

mosie

pe valea Fundoaia, com. Brateni,

sat,

Stefane?ti,

jud.

Boto?ani.
hect.,

contribu-

Are o suprafa^a de 772

322 case. Are o $col nrimara de bae^f $i o

locuind
in

Odaia - lui - Manolache

particular^,

cu o populate de 36
1 1

familil, saii
$i
1

bisericS.

Se
1

cultiva

vie

pe

de 500 hect., in jud. Covurluiu, com. Tuluce^ti, pi.

Siretul.

8 suflete

2 iazurf

moara
$i

de apa.
Locuitorif poseda
vacT,
:

suprafafS. de

8,50 hect., din carl

20 bol

50

aril

nelucratoare.

Sunt 50

10 cat, 20 porcT.

aril livezl

cu prunT.

Odaia-Lupa, mosie

particulars,

Comerciul se face de I2persoane.

de 715 hect, in jud. Covurluiu, pi. Siretul, com. Pechea.

Odaia-Sirbilor,

sat,

pe mo$ia

Huluba^ul, in partea

de N. a
Mijlocul,

comunel Urde^ti,

pi.

Odaia-Bursucanul,
jud.

mosie,

in

Odaia-Maghistan. VezT OdaiaSili^cani, sat,

jud.

Falciu,

a$ezat

pe
cu

dealul

Tutova,

pi.

Tirgul,

com.
lei

com. Brateni,

pi.

cu acela$T nume, pe o intindere

Odaia-Bursucanul,
anual. Pe aceasta

proprietatea

Stefane?ti, jud. Boto^ani.

cam de 720
pulate de
suflete.

hect.

?i

o
sau

po-

statuluT, arendata cu

22210

13

familii,

61

mo$ie statul

Odaia-Maria, mosie
de 2864
luiu,
pi.

particular^,

are o livada cu aguzT.

hect.,

in

jud.

CovurPechea.

Siretul,

coin.

Odaia-Turcului,
bovi^a,
pi.

sat, jud.

Dim-

Odaia-Bursucanul, padure,
jud.

in

Este un trup din marea mo?ie

Pechea, fosta proprietate a raposatuluf principe
ruzzi.

Cobia, cat. comunef

Tutova,

pi.

Tirgul,
in

com.
sta-

Matasarul.

Are o padure de

Odaia-Bursucanul,

intindere

Alexandru Mo-

18000

aril.

de 28
tului.

hect.,

proprietatea
?i

Ma? e numita

La

Odaie.

Odaia- Vechie,
Odaia-Pancului, numirece purta mat inainte comuna ?i mosia
Con{e$ti, pi. Marginea,jud. Tepi.

piriii,

pe mo$ia

Corlateni, com. cu acela^T

nume,

Odaia - Calugarului,
statuluT,
in

mosie

a
pi.

Co$ula, jud. Dorohoiu.

jud.

Ialomi^a,

Ialomita-Balta,

com.

Copuzul,

leorman.

fosta inaintede secularizare, pen-

Odaia-Vladichii, sat, factnd parte din com. rur. Tariceni, pi.

movilfi, jud. Braila,
in

dintede manastirea Caldaru$ani.

Suprafa^a moieT e de 850 hect.
are
$i

Odaia-Pa^ei,

Olteni^a, jud. Ilfov. Este situat

la

com. Nazirul,
Baldovine?ti.

dreptul vadulut

S.

de Tariceni,
al

pe

malul

o padure

in

intindere de

lung, dintre viile

de pe muchea

drept

bal^ei Mosti$tea.

130 hect.

330

Se intinde pe o suprafa^S de hect., cu o populate de

locuitori.

Odaia-Calug&rului, padure, pe
mo$ia Baraganul, jud. Ialomifa,
pi.

Odaia-Pitarului.
relul,
pi.

VezT

Cimpu-

385

Sabarul, jud. Ilfov.

Proprietatea e a locuitorilor,

Borcea, com. Lup^ani. Are

carlrezerva 30 hect. pentru

izlaz.

o suprafaja de 20 hect., populate

Odaia-Popil, altd numire a

tulul Vame^ul,
pi.

sa-

Are o
$i
1

bisericS,

cu hramul A1

cu

2 kil.

stejar. Este situata la de calea feratS Bucure$ti-

jud. Covurluiu,
Piscul.

dormirea, deservitS de
cintaref; o balta.

preot

Siretul,

com.

Fete^ti.

Comerciul se face de 2

cir-

Odaia -Protopopului, mosie a

Odaia-Cdlug&rului,
la S.

ciumari.

loc

izolat,
pi.

statuluT,

in

jud.

Ialomi^a,

pi.

Num&rul
423
$i

vitelor

marl e

de

de catunul Radule^ti,

CimpuluT,

com. Lehliul,

fost&

al celor micT,

de

1122.

Mosti$tea, jud. Ilfov.

pendinte de

manastirea Radu-

Voda
Odaia Chirului. VezI
jud. Ilfov.

din Bucure?ti.

Odaia-Vl&dichil, mosie a
luT,

statu$i

Portareasa,

pendinte

de Mitropolie

Odaia- Ringhileti. VezI

Ringhi-

Cotroceni, jud. Ilfov.

Se aren-

Digitized by

LiOOQ IC

odAeni
deazS cu 61300

G45

odAile
conla

lei

anual,
-

im-

in hotarul mo^iei Bre$ti,

870

ol,

21 capre

$i

79

porci.

preun
afarS

cu

TSriceni
trupul

Cur&te$ti,

tinued pe acest hotar p3na

Stupl sunt 47.

de

Cotroceanca,

Gaura-lui-Mocan unde se lasS in

Budgetul com. e de 1470.63

lei.

care s'a vindut de veci, cu dreptul

apa Br&e$ti

la V.,

continue in

pentru arenda?

$i

locuitorii

jos cursul apei Br&e$ti (S&r{elul-B&l&ne$tilor),

Comuna

e fondata

de demult.
i$I a-

din Ffiurei (jud. Ialomi^a) la a-

p&n&
in

in

gura
iz-

Cel mai vechiu catun e ValeaFintinel; locuitorii

dSparea vitelor

in balta mo?iei.

izvorulu! Cioclinul, o ia pe

de aci

vor

in

sus,

urc&
apol

Virful-

Oddeni,
com.
pi.

sat,

fecind

parte

din

Cioclinului,

pe
lasS

slemne

veau od&I, ceva mal la E unde mincaQ vitele. Aceste odai cu

timpul s'au transformat in
?i

rur.

Ju^uleti - Gal&?e?ti,

drept

in virful

muntelul Malulse

sat

Gl&$e$ti, jud. Arge$.

Breaz, de unde
fa-

pe

la

au dat na$tere Odiilor,

Dionisie

Are o populate de
milii,

120
o

Piatra-Ro$ie in

gura
S.,

izvorulu!

care

Fotino

if

pe menpro-

sau 600 suflete;

bise-

Piatra-Alb&; la
iul

urc5 pe pla-

{ioneaz. In acest
babil,

cStun,

ric&,

cu hramul In&tyarea

Dom$i

pan

in virful

muntelut Dil-

a fost un

vechiu

schit,

nulul, deservita.
1

de

preot

cint&re{.

ma; la E., incepe din muntele Dilma $i merge pe slemnea lul

p&n& in hotarul Nego^inel, de unde se lasS in jos pe IzvorulStrimbulul, trece pe la capul de N. al comunel Scoru$e$ti $i
urc& in Dealul-GloduluT.

azl biserici

de mir,

dar

care

pistreazS inc& numele

nSstire.

de m&-

N'are

inscrip^ii.

Odaianca,

pe mo?ia Suhar&ul, com. cu acela^i nume,

baltti,
pi. Prutul-d.-s., jud.

Odaile (Manastirea-), c&tun de

re?edin^a
al

Dorohoiu.

com. Odaile, jud.

locuitorl
?i

Buziu, cu 100
case.

27

Odaiei (Dealul-),
tindere de
S
kil.

deal, cu o in-

Suprafafa sa e de 2890 hect.,

din care 950 hect. arabile, 496

626 m.,

intinS.-

zindu-se

in

direc^ie

N.-V.

E., in partea

de E. a comunef
St&ni$e$ti,

364 hect. finea^a, 483 hect. izlaz, 30 hect. livezi,

13 hect. vie
$i

hect. padure,

Odaile (Mirceti), c&tun

Merei, jud.
cuitori
$i

al

com.
lo-

BuzSQ, cu 220

Once$ti,

pi.

judeful

Tecuciu.

Propriety!
vale, jud. Te-

553 hect. sterp. ma! insemnate

a
Odaile

50 case.
parte din
pi.

sunt: P&durea-Valea-Finttnel

Od&ile,

sat, ftcind

com.

Odaiei (Valea-),
Grivi^a, spre S.,

statulul, Valea-Fintinel,

rur. Jilava-Merlari,

Sabarul,

cuciu, se intinde la E.

de satul pSn&laOdaiaClm&-

(particulare)

$i

OdSile-Posobe?ti

jud. Ilfov. Este situat linga riul

a mo?nenilor PosobetI.
Terenul e accidentat, cu dealurl,

Sabarul. P'aci trece oseaua nationals Bucureti-Giurgiu.

C&lm&tuiul, ling& satul

tuiul.

acoperite de fine^e aroma-

tice,

de sem&n&turf
3

$i

livezi.

Se intinde pe o suprafa{& de 130 hect., cu o populate de 224

locuitort.

Odaiei (Virful-), virf de

deal,

Are
Aprilie,
brie.

tirgurl anuale:

jud. Bac&ii, pi. Siretul-d.-j., co-

29 Iunie

?i

la 23 6 Decern-

Proprietatea e a locuitorilor,
carl
cultiva
?i

muna

Pnce$ti, situat in partea

94

hect.

(5

hect.

despre jud. Tecuciu.

Pe acest
fa-

Cai de comunicafie suntdrumurile naturale.

sterpe

31

izlaz).

deal se afl& $an{uri adindf,

Comerciul se face
ciumar.
Lacul,

de

cir-

pe colului XVIII.
cute, se zice,

la ispr&vitul se-

Comuna

e formate din ctu-

nele: Capul Satulul,

d&ile, Papuci,

Oi

Piatra-Alb&, Sco-

Numrul ^telor marl e de 94 al celor mid, de 1149.

sat,

Oddile, com.
lea

rur., in plaiul Pirs-

ru$e$ti

$i

Valea-Fintinef.
lo-

covul, jud. Buz&u, situat

pe

vala

Are o populate de 1240

cuitorl, din carl
bill
;

Odaile (Podari),
te din
pi.

focind par-

Mur&toarea-Posobe?tilor,
kil.

231 contribua:

com.

rur. Ileana-Suliman,
Ilfov.

54V2
la N.,

de Buzu. Limita
din

sa,

3 bisericl, in ctunele

O-

Mosti$tea, jud.

Elste

incepe

Dealul-Glo$i

d&ile,

Capul-Satulul

%\
1

Valeapreot,

situat la S.-V.

de

Ileana,

lingi

dulul (mo?ia Valea-FintineT)

Fintinel, deservite
1

de

Valea-luMlie.

se

lasci

pe Valea-LargS, urcS
Mu$celuluf (com. Tres-

cint&re^

$i

paracliserl;

Se intinde pe o suprafa{& de
1402 hect., cu o populate de

in piscul

circiumT.

tioara)

$i

al&turl

pe la capul Mucelulul, de valea Macri, merge

Vite sunt: 68 bol,

75

vacT,

263

locuitorl.

23

vifeT,

cat, 7 I^pe,

minj!,

D-nil

Frap Ghermani aQ

193

Digitized by

Google

ODAIL.E

_
209
943
hect. Pro.

547

ODOBASCA
Cer
Dealul-Nucului
lui;
la

hect. $i locuitoril,
prietaril cultivS

215 hect. padurile Dilma

bul.

$i

$i

Dealul-Cucu-

hect.

(75

E.,

cu

com. Blidare,

hect. sterpe

$i

175 hect.

izlaz).

BonJe?ti,

Cote^ti,

de
S.,

care se

Locuitoril cultiva tot terenul.

Od&ile-Posobeti, mosie,

in jud.

desparte prin Dealul-Corni^ilor

$i

Are o

bisericS, cu
;

hramul
1

Sf.

Buzau, com. Odaile, proprietatea

Valea-CirceT

la

cu Ure-

Haralambie 1 hele?teu; Comerciul se face de ri umar.

pod.
cir-

mo^nenilor Posobe?ti; are 510

hect. cultivabile
$i

che$ti,
piriul

de care se desparte prin

Oreavul;
la V., cu Ande care se desparte prin

90

hect. pa-

durile

Dilma

?i

Jtyirea.

drea^i,

Numarul
469
$i

vitelor

marl e

al celor midf,

de de 902.

dealul Petreanul; la S. cu Dealul-

Odailor

(Piriul-), piriias, in jud.

pi.

Lung

$i

Lacul luI-Baban.
este
:

Neam^u,

Piatra-Muntele, com.
;

Este ocom. din regiunea dealurilor, i

Odaile, sau OdSile-lui-Brlnco-

Bode^ti PrecisteT
dealul

izvore?te din

brazdata

la

N.

veanu,
com.

sat,

facind

parte

din

cu

acela?i

nume

$i

se

de dealurile

Piciorul- Nucului,

rur. Bucoveni, pi.

Znago
$0-

varsa in piriul Cracaul.

al-CuculuT, al-DeleanuluI, Valea-

vul, jud. Ilfov.

Cade
la

spre E. de
trece

Draculuf laE. de dealurile Cor;

:

Buciumeni. Pe

E.

Od&i{a, vechia tutmire a comunef

Odaia, jud. Teleorman, pe cind
o parte dintr'insa se afl5 in lun-

ni^elor,

Dorului,
Crestii; la S.

Puturoasa

51

seaua nafionala Bucure$ti-Ploe$ti.

Poiana

de

dealurile:
;

Are
go$oaia

o populate de
Chitila, are

125

lo-

Poenilor,

Alba
:

$i

Taiatul
$i

la

cuitorl. Satul,
?i

impreuna cu Mo3507 hect.

fos-

ca Oltulul.

V. de dealurile Petreanul
ru$ele.

fa-

Banca Rominiel (proprietara

tel

Oddi^a, movila,
in

situata la S.-E.

E
loc,

udata de Rimna prin mij-

proprietap a Principelul N.
$i

apropiere

de catunul

Poli-

de

la

N.-V.

la

S.-E.;

si

G. Bibescu) are 2820 hect.

locuitoril,

zesti,
d.-j.,

pendinte de com. Berte$tipi.

de
V.,

afluen^ir sal:
la N.,

Mahriul,

Tila

687 hect. Pe mo?ia proprieta^ei se 1000 hect. (143 hect.

Balta, jud. Braila.

nosul,

Valea-Neagri
\
$i

cul-

Ruptura
Oreavul
:

Bro$teanul
Circeiul
la

la

tiva

izlaz,

Odiagaul,
Mare, care

pirin, in jud. Bacau,

S.,

E.

1600 hect. padure, restul ramin

necultivate).

plasa Bistri^a-d.-j., com. Valease varsa

in

Mai are
co?ul
$i

lacurile Chirtyoaia,

Coi

piriul

Podul-LaculuT

pu{

Locuitoril cultiva
(37 hect. sterpe).

650
1

hect.

Valea-Mare.

(36 m. adincime). 57 Catunele car? o compun sunt:

fintinl

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

Odivoaia,
divoaia

movilii

mare,

in

ju-

Odobasca, re$edin{a,
dul-Lacului,
la
la

la

E.

Po-

de^ul Vla$ca, pe proprietatea O;

S.-E.; Mahriul,

pana

aci

era

hotarul

N.

Petreanul, la V.

Od&ile,
rur.

sat, facind

parte din com.

pi.

GiurgiuluT, inainte ca acest do-

Are o suprafafa de 1600 hect.,

din carl: 1400 hect. ale
torilor,

Pucheni-Micf,

Crivina,

meniu sa

fi

fost luat

de

la

Turd.

locuii

jud.

Prahova.

800 vatra comunef,

ale

Odoba. VezT Hodoba,

Odaile, deal, situat
teritoriul
d.-s.,

vale, jud.

200 hect.
ticular.

proprieta^et par-

la

N.-E. pe

Buzau.

com.

Perie^i, pi. Siul-

jud. Olt.

Se intinde
V.
?i

intre
Vil-

Odobasca,
R.-Sarat,

com.
pi.

rur.

in

jud.

Are o populate de 339 milil, sau I425suflete; doua

sericl:

fa-

bi-

Vilceaua-Caselor, la

Ora?uluI,
in

a?ezata

una cu hramul Na$terea

deservita

ceaua-ObleguluT, la E.
rit,

acopeluT,

pe

riul

Rimna,
la

partea de N.
kil.

Maicei DomnuluT,fondatain i860

pe toata intinderea

cu

a judetuluT,

46

spre N.

de

locuitorl,
^i
1

de

araturl.

Odaile-de-Sus, he
Ilfov,

izolat,

jud.

pi.

Dimbovifa, com.

Cu-

cue^i.

de ora$ul R. Sarat, $i in partea de S. a pla$el, la 7 kil. spre S.-V. de com. Cote$ti, re?edin^a pla$el. Comunele invecinate sunt: Dealul-Lung, la 6 kil.; Lacul-lulBaban $i Blidare, la 7 kil.; Bon{e$ti,

preot

cintare{, cea -lalta re-

parata in 1841 de Panait Costescu,

$i
1

azl deservita

de

preot
mixta,

cintare^;

$coala

fondata de locuitorl, condusa de

1

invatator

?i

frecuentatS de 65

Odaile
hect.,

Posobeti, mosie, jud. Buzau, com. Odaile, avind 1300

-

la

10

kil.

elevl.
la

Se margine$te
teni,

N. cu Bro?-

Locuitorit poseda

50 plugurl;
10 car,

araturl, finea^a, livede

?i

de care se

desparte prin

373

bof,

230 vad,

23

3157. Marrle

Dicfi^ar Geoprafic

Vol.

J 7.

70

Digitized by

Google

ODOBASCA
1238

548

ODOBESTI

fepe,

01,

141 capre,

477

tunulul Palaga, jud. Buz&u, com.

Dup
p&mint

legea rural& din

1864,
ftlci

rim&tor!.

Magura.
in

s'au dat la 102 locuitori,

261

Comerciul consta

importul

in improprietarire.
si

de cereale, cofoniale, vestminte

?i

Odobesti, com.
pi.

rur., jud.

Bac&u,

in

exportul de vite

si

lemne.

Siretul-d.-j.,

asezatSin valea
la locul

Din aceasta, comuni de pe mosia statuluf

vestril, la
tarit

anume

Tisa-Sil-

Transportul se face prin stasia

Cotesti, la

riului

Odobul,

de conTecuciu,

1879, s'au improprie-

13

kil.

spre E.

In

centrare a patru districte: Bac5u,

com. sunt 13 comercian^T. Cell de comunicafie sunt drumurile vecinale:

Roman, Tutova
MoldoveT.

si

in centrul

27 insured, cu 54 file! p&mint in fannS. Teritoriul com. are o intindere

spre

Cotesti;

Teritoriul
jurat

comunei este incon-

de 3450 hect.
Proprietarisunt: Al. Lupascu,

spre Botes ti, Blidare, Faraoane; spre

Andreasi,

pe

ling&

riul
Plai-

de dealurf, care o despart de comunele vecine, afara din

posedind 432.95 hect.

Eugenia
Bogicf,

Rimna; spre Dealul-Lung,

nesti,

spre com. Berbinceni. Spre jud.

Sion, 152.61 hect.; Al.

;

R.-Sctrat.

Roman
e la
ve-

se intinde

dealul

B&i-

Budgetul
nituri
la cheltuelT

comuneT

ceni

spre Sacueni, dealul

spre
si

B&-

64.49 hect. El. Stamati 35.81 hect.; Hie DiscSlescu, 75.65

hect.
si

de 6367 lei, 22 ban!, iar de 5887 lei, 39 ban!.

sat, in jud. R.-Sarat,

lusul;

M&r&sti,

dealurile

Gh. Nichitache

si

Ath.

Godovanul
sia,

Raiul

spre Obirsi

Jirfescu cu pr{T de mosie.

Totalul pSminturilor

Odobasca,
pi.

Orasul, c&tunul de resedin^a

al

comunei
la

Odobasca,

asezat

Bogdana, si sprejude^ul Tutova, dealurile Tutova, f igira si Trestia. Este formats din 6 c&tune:
dealurile Baimacul

de

cul-

ture este de 938.08 hect.

In comunei se
rile

gsesc

p&du-

foioase: Tisa-SilvestriT, ML-

spre E.,
enile.

poalele dealului Pohect. inttndere,

Odobesti,resedin^a,f igira, Trestia,

si

rul lui-Schin,

Odobesti, care

o-

Are 200

Tisa-SilvestriT, Glodisoarele

cu o populate de
sau 728
contrib.
;

180

familii,

Balusul sau Balosul.

cup o suprafa{2 de 713 hect. Este o moarS de aburl pe mosia statului Tisa-Silvestril.

suflete, din

carl

190
si

La 1803, Udobesti
Silvestri r&zesesti se
in jud.

rzesesti

o bisericei

si

o scoal&.

g&seati

Viile au o suprafa^i

de 32.71

Roman,

ocolul de jos.

hect.

Odobasca,
pi.

sat,

in jud. R.-Sarat,

Uric.
si

Codrescu, vol. VII, pag.

Vite sunt:

115 cai, 11 32 vite

Orasul, riitunul comunei Coasezat spre V., lingS co-

281

282).
piriul

testi,

Este scSldata de
bul, care

Odotesi

marl cornute, 203 porci. Budgetul com. e la veniturl

rn una

Odobasca,

c&reia

apar-

curge prin mijlocul

de

lei

1967, banl 56

si la chel-

prafaja.

mat inainte. Are o suo de 14 hect., cu populate de 49 familiT, sau 203

{inuse
1

ritoriuluT e!

de

la S.

spre N.
:

se

tuelt,

de

lei

1943, banl 63.

este

incarcH cu

pii iiasele

Glodisorul,

Com una
calea
care,
besti,

str&b&tut de
Bac&u-Birlad,

Tisa

si

al-Silvestrei
la

pe sttnga.
E.

jude{ean&

suflete, din cart 41 contribuabilT;

o bisericS.

Se mSrgineste munele Plopana

si

cu

co-

(jud.

Tutova)
;

de la Scueni spre Odop5n& ese din district, este

ase-

Colonesti (jud. Tecuciu) la

si

S.,

neprunduitS. Satul Balosul,

zat

Odobeasca,
senei.

catun,

in

jud.

Te-

cu comunele M&r&sti
la V.,

Obirsia
si

pe

drumul

Birladului, era

leorman,pl.Tirgului, com. Dr3g-

cu comunele Secueni
si

vestit inainte
si

pentru hofiT mari

Bac&u, capitala
;

Are o populate de 298

61 contribuabili.

Berbenceni,

la

N.,

cu com.

dese.

suflete, din cart

Ciuturesti (jud.

PclnS la 1885, forma comunei cu

Roman). Are o populate de 394

sau

Distance
famicarl
districtuluT,
rsti,

la

c&tunul Mu{i

si

avea numirea de

liT,

1569

suflete,

din

kil.;

24 kil. la com. Mala com. Sacueni,

la

Mu^i-Odobeasca. Prin legea din

7 Februarie 1885, a fost de com una Dragsenei.
alipit

1 1

contribuabill; o scoali mixtS

infiin{at&
la

resedinsa pl&sil, 6 kil; la com.

Obirsia,
ceni,
5

in satul Odobesti,

kil.;

com. Berben-

1864, frecuentatS de 30 copil;

2 biserici

14

kil.

Odobeni,
zu,
fiinfat.

vechiu

sat, in jud.
;

Budes-

besti
tril,

si

una a doua
:

in
in
1

satul

Odo-

Tisa-Silves-

Odobesti, com.
resedinsa

urb., jud. Putna,

com. M&gura

acum

deservita

de

preot

si

plisil Girlele, situate

al riului Milcovul,

cint&re{.

La

Tisa, a fost schit

de

c^lugart,

metoc

al

mn&stirel

pe malul sting in partea de

S.

judefului.
viile

Odobeni,

vechie numire

cft-

Dolgesti (jud. Roman).

Este inconjurati de

ce

for-

Digitized by

Google

ODOBESTI

549

ODOBE?Tl (TtRGUL.)
pe

meaza vestitapodgorie Odobe$ti,

renumita prin calitatea
tatea vinurilor
?i

loan Odob, care a

pul
lul

trait

timle-

Odobeti, pddure
Odobe^ti,

foioasa,

jud.

canti-

$tefan-cel-Mare, zice

Bacati, pi. Siretul-d.-s.,

comuna
Eu-

ce produce.

genda.

aparfine

d-neT

Distanfa comune! de sub-pre

fectura pla$el e

Are o populate de 162

milii,

fa-

genia Sion; are intinderede6i

hectare.

de 12

kil.
1 50

sau 698 suflete

preot

o $coaia
la

Altitudinea comunei e de
m. d'asupra nivelulul Mani.

o biserica, fecuta*
1864, cu
1

de satenl
i

2 cintare^;

Odobeti, parohie,
carl
i

jud.

Putna,
din

Se compune din c&tunele Gro:

o circiuma.
Vite sunt: 59 caf, 566 vite marl cornute $i 129 porcT.

avind 2 bisericl parohiale,

zeti,

Odobe?ti

(Tirgul-),
$i

unde
Vine-

$i

re^edin^a comunel,

una cu hramul Sf. Cruce, a doua cu hramul Na?terea

$e$ti.

Maicei
fa-

Domnulul

$i

filiale,

Are o populate de 1107

miliT,

Odobeti,
Putna,

sta(ie dt> dr. d.f.,')\id.

toate situate in Tirgul-Odobeti.

813

contribuabilT,

sau 3594 suflete, din cari locuind in

pi. Girlele, cat.

Odobe^ti,

pe

linia

Foc?ani-Odobe$ti, pusa

Odobeti (Tirgul-),
parte din com. urb.

//r^.facind

954 case; 2 bisericl parohiale,

una cu hramul Naterea Maicei Domnulul $i a doua cu hramul Sf. Cruce $i 5 filiale cuhramurile

in circulate la

22 Sept.
kil.)

1893.

Odobe^ti,

Se

afla

la

(5.2

de Pa

jud. Putna, situat in partea de

S. a jude^uluT,
al

^e?ti,

stasia

cea mai apr opiate.

pe malul
$i

sting

Inai{imea d asupra nivelul Marii,

Milcovulul

inconjurat

de
re-

Intrarea in Biserica, Sf. ImSf.

paraflf,

loan Bogoslovul,
?i

Sf.

134.59 m. Venitul acesteT sta^tf pe anul 1896 a fost de

de

vestita

podgoria Odobe^ti,
$i

numita prin calitatea

canti-

Gheorghe
in tlrgul

Sf.

ApostolT, toate
;

351758

let,

70 banl.

tatea vinurilor ce produce.

Odobe^ti 2 coale, una

a doua de
copiT.
la
fete, fre

Distan^a tirgului de capitala

de

beLetf $i

Odobeti, sau

(Mdgura-Odose

judejului e.de 12

kil.
fa-

cuentate

de 297

betilor), dcai, care

veniturl

rami
Carin
in

Are o populate de 902

milii,

Budgetul com. e

fka din poalele

pa{i,

munjilor

sau 3473 suflete, locuind

de 107493 lei^ila cheltuelf, de

1

jud.

Putna,
vil,

acoperit

163

lei.

mare parte cu
5 5

care formea-

Locuitorif poseda:

ma^ini

za renumita podgorie Odobe?ti,

de treerat (cu manej),

tut

de ba24
;

compusa
be^ti,

din

comunele
$i

Odo-

954 case; 2 bisericl parohiale, din carl una cu hramul Na$terea Maicei Domnulul i a doua, cu hramul Sf. Cruce ?i 5 filiale,
cu hramurile
rica,
:

porumb

(cu

manivela),
fier

Varsatura

Jari?tea.

Intrarea in biseSf.

plugurl

de lemn, 33 de

Sf. Impara^I,
Sf.

loan Bo$i

morl de apa\

Odobeti, podgorie,
Putna, plasa
acelaI
Girlele,

in

jude^ul

goslovul,

Gheorghe
sinagoga;

S-^ii

VezI Odobe^ti, podgorie.

com.

cu

Apostoli;
coale,
fete,

nume. Reputajia podgo-

Odobe$ti, com.

Dimpe cimpie, la 4 kil. spre S.-E. de com. Titu. Prin raionul comurur.,

jud.

riel,

ci?tigata inca din timpurile

doua una de bae^I $i a doua frecuentate de 297 copii;

o
infi-

bovija, pi. Bolintinul, situata

cele

ma! vechT, se dore^te butransacatit

cit $i

un biuroQ telegrafo-po$taI,
in^at in

nel credinte cu care proprietariT

vinicultorl au incheiat
Jiunile lor

1878,^ al caruT venit pe 189697, a fost de lei 17048

ban! 92; o farmacie.
In anul 1884, s'a instituit aci

nel,
i

curg piraiele Rastoaca, $u{a

comerciale,

cu cu

Spalaturile, avind

numai un
lo-

cump^ratorif din {ara,

eel

pod peste $u{a.

din

streinatate.
vil in

Sunt 896
Inca

o societate, cu numele de
ri tatea
?i

Ca-

Are o populate de 1500

cuitorif;

hect.

de

Odobe?ti.

in

scop de bine-facere

o biserica; o $coala.
:

de pe timpul
cu

Domnulul Can mare renume.

in

ajutoare reciproce.

Se invecine$te
care$ti
cat.

la

E. cu Vala

temir, vinurile din Odobe$ti se

de Rastoaca,
?i

V.

bucurau de un

Budgetul com. e de 63846 lei. Tirg saptaminal se face Martea.

Voine^ti, com. Crovul, la N.

la S.

Acest

principe,

scriereai

cu Cornetul

cu Crovul.

Descriptio

Moldavia? ,

pune

In tirgul Odobe^ti se afla in

Odobe?ti
Odobeti,
sat, jud.
i

in al 3 -lea rind intre

garnizoana o companie a regi-

Bac&u, plasa

localita^ile vinifere

mal renumite
ca

mentuluT

Putna.

Siretul-d.-s.,

redinfa comune!
situat

din

Moldova,

considerind

Alimentarea orauluI se face

tot prin primitivele ci$mele
la
$i,

cu acela$T

nume,
fost

pe

riul

maf bun vinul de Cotnari, apol

eel

Odobul.

intemeiat

de

de Hu$i.

neajungen, din

riul

Milcovul.

Digitized by

LiOOQ IC

ODOBOA1A
Industria
tice

550

OGLlNDE$TT

comerciul se prac-

telul Furul-Mic, intre Izvorul-Opril $i Izvorul-Furulul.

Oe$ti-Ungureni, avind peste

tot

de 129 persoane.
fierari,

567
coljul
?er-

locuitorl

$i

douS. biserid.

Meseria?! sunt: 30

12

Locuitorit lucreazi lemnarie,

rotari, 20 dogarl, 16 cizmarl, 4 morarl, 21 croitorl, I pietrar,

Odobul,
N.-E.

piriit,
al

care

ud&

$indril&, $i{,

doage,

etc.
lei

jude^ulul Bac&u,

Budgetul com. e de 1853

la veniturl ?i

50

cr&u$I.

puind prin com. Odobe?ti, unde

91 5 5

de 1526

lei la chel-

Sunt 11 restaurante
brice de rachiu.

fa"

se incarc cu pirila$ele: Glodioarele, Tisa

?i

tueW.

Silvestri

pe

stin-

Vite sunt: 301

bol

?i vacl,
$i

Odobe^ti se bucurS de o mare

vechime.
Grigorie

ga, apoi
?i

prin

com. Berbinceni

56

cal,

1200

ol,

50 capre

64

Urechie

il

prin judeful

Roman unde
B&lu?ul

i?I

rim&torl.

pomeneste ins& sub anul 1475, vorbind de canalul tras de $tefan-cel-Mare din Milcov
$i

are confluen^a cu Siretul, la C&line^ti.

De

la satul

$i

Oeti-Pamlnteni,
vi$tea,
rur.

sat,

pe apa
pi.

care

pan

la C&line$ti

(jud.

Roman)
curge

Arge^ulul, jud. Arge?,

ftcind

Lo-

inconjura acest

tirg.

pe o lungime de 30

kil.,

parte

din

com.

In anul 1686, un
foe din Odobe^ti,
struirea
m&ncistirel

anumeMo
incepe
Mira,
in

direct spre N., lucru foarte ex-

Oe$ti.
su-

con-

ceptional pentru apele noastre,

Are o populate de 467

flete
;

dar
sar-

care aproape toate au direc^ia

o bisericS vechie, cu

hra1

n'o ispr&ve^te, rmiind

de

la

N.-V. spre S.-E.

mul

Sf. Nicolae,
?i

deservita de

cina principelul Constantin Cantemir, s&vir$irea acestei lucrajl.

preot

un

cint&ref.

Odocheni. Vezi
jud. Suceava.

satul

Dirmoxa,

La

1689,

s&tenil

din

OdoConface

Oeti-Ungureni,

sat,

pe apa Ar-

be$ti vind ocinele lor lul

ge?ulul, jud. Arge?, pi. Lovitea,

stantin Cantemir,

care

le

Odoleni,

sat,

pendinte de com.

pendinte de com. rur. Oe$ti.

danie mn&stirel Mira.

In anul 17 16, c&tanele nem{e?tl

rur. Meline$ti, plasa

Amaradia,
1

Are o populate de 300

flete
;

su-

jud. Dolj.

situat la
?i

kil.

S.-V.

o bisericS vechie, cu hra-

de

sub

conducerea

lul

de Meline$ti
Chicoralul
?i

strab&tut

de

mul

S-{ii Ingeri, deservita,

$i

de dol

Frenja (Ferenz), sunt

lovite ftra

dealurl, prelungirl ale dealurilor

preojl

un
in

cintaxef.

de

veste,

neasci units cu T&taril,

dobe?ti.

de oastea moldovela Oele

R-ato^ti^a.
familil,

Are o populate de 67
case;

Oful, deal,
F&lciu.

partea
pi.

de N.

sau 287 suflete, locuind in 65

com. Dazga,
Dol-Lel.

Podoleni,

jud.

Parte din
tiate,

sunt

impra>

o biseric& parohialS, de
S-^il

Virful

lul

se

nume?te

parte omorite (Nic. Muste,

lemn, cu hramul

VoevozT,
?i

Let., IIP, pag. 65).

deservitS de un preot paroh

parte din Odobe^ti apar-

un cint&rct.
Satul e legat de Meline^ti printr'o

Ogarul, trup de p&dure,

Vla^ca,
girul,
pi. Cilni^tea,

in jud.

{inea alt& data visterniculul

Familia Burada se trage

aci din r&ze$I.

Dan. de
pe

com. Tanstatulul

?osea vecinala.
Dolj,

pe proprietatea
Ogarul,
hect.
;

Tangirul, care se numeste Tanvii

Nite Vasilil au avut

aci,

dar

le

au vindut.

Odoleni, dial, in Amaradia, com.

jud.

pi.

girul

in

suprafa^ de
ocolul

Meline^ti,

pc

4000
silvic

depinde de

Familia Nacu se trage de aci

care este situate comuna.

Ghimpaji.

unul Ion Nacu a fost peste 30 de an* zapciu peste ocolul Milcovului-d.-s.

Odoleni, mofie

particular^,

jud.

Ogarul- ManSstirei,
locul

piriii,

in

Familia Faur, r&z&$easc&,

are
$i

1^1

aci

obir$ia,

familia Pamfilie;

de asemenea un Pamfiliu
ca pristav
Odobeti.

Dolj, pi. Amaradia, com. Meline$ti, pe care sunt cete de mo$nenl. Are padure pe dinsa.

unde a

fost

m&n&stire,

com.

rur. Ilov^ul, plaiul Cerna,

jud. Mehedin^i.

Popa a
asupra

fost rinduit
viilor,

Oeti, com. rur., pe apa Arge$ulul,

Ogeloaia, m&gurU
nometric de

$i

punct

trigo-

ce le-au avutMila

jud. Arge?,

plaiul Lovi?rur. $uici,

%i

observable, la N.-V.
BaUle$ti, jud. Dolj.

hal-VodS Sturdza

tea, la 11 kil.

de com.

de Negoiul, pi.

re$edin{a

subprefecturei,
Pite?ti.

la

Odoboaia,

luncd, in jud. Buzu,

la poalele

46
din

kil.

de

Se compune
$i

Oglindeti. Vezi Borce^ti,

Suceava.

jud.

com. Lop&tari,

mun-

satele:

Oe$ti-Pajninteni

Digitized by

Google

OGLINZI

551

OGLINZI

Oglinzi, sat, in jud. Neamju, pi. de Sus-Mijlocul, com. Riuce^ti,

situat

inainte,

impreuna cu satul Brus-

Apa

e captata. Debit suficient

zilnic.

turi-Raze$T, fecea parte din jud.

pentru 300 bai

in apropierea

Tirgulul-

Neam^u.
Oglinzi,
stafiune

Apele de
balnearH,
a-

la izvoarele

$i b,

Neam{ul, pe valea
$i

piriului

Ri$ca
spre

au fost analizate de d-1 Poni. Densitatea este

in

drutnul

$oselei

jude^ene
5 kil.

Neamful-Falticeni, la
tirgul

proape de Tirgul-Neam^u, jud.

Neamful. Are o suprafafa de 736 hect. 50 aril (515 f&lci), cu o popu-

late

de

41

familil.

Neam^u. Long. E. Gr. 26.2i'; lat. N. 47 1 2'. Sunt aci trei izvoare cu ape minerale s&rate, cunoscute sub denumirea de Sla,

de 1,1889 k 21 C. Temperatura apei din fintina, luata la o adincime de un metru

nivel, este

sub

I2,4

C, tempe-

ratura exterioara fund de 23,4 C.

Iatarezultatele analizel calculate

Locuitoril se ocupa cu agricultura, creterea vitelor

$i

tina

$i

anume:
eel

pentru icxxd grame de apa:

.

co-

a) Izvorul

mal departat

Clorura de sodiu

252,7194
.

merciul speculind produselelor

ma! cu deosebire vara

rilor

vizitato-

de Tirgul-Neam^u, este in padure, in sus de o poiana nu

mita Poiana-Dascaiifa. Locui tori!

Bromura de magneziu
Iodura de magneziu Sulfat de sodiu
.

0,0309

urme
1,2229

ce

vin in localitate pentru

b&f minerale.

numesc apa
;

aceasta,

Apa-Pual-

vechie.

Origina acestui sat este foarte lata ce gasim intr'un

turoasa
titudine

izvorul se afia la o

de 350 metri.
este turbure, cu

document din 1646:

Se ubo az
tiste
i

Apa
Baprincesa moa)

un mi-

de potasiu Sulfat de calciu Carbonat de calciu Carbonat de litiu

Sulfat
.

.1,2815 .3*0217
.

0,0752 0,0042

(iata dec! eii) Nistor

(si

ros de hidrogen sulfurat, foarte

Carbonat de

fler.

0,0016
0,0007

cneaghinea moia

pronun^at, de unde

$i

numirea-I

Fosfat de aluminiu

Ileana fica Dochiel nepoata Mihailescului,

de api puturoasS
foarte strata
b)
;

la

gust este

Borat de magneziu
Anhidrita
silicica

0,0006
0,0067

scriem

^i

martnrisim cu aceasta

scri-

confine gaze.
izvor,

soare a noastra
asupri{I, ce

de

nime

nevoi^i,

nice

de a noastra buna voe

am

Al doilea

nu departe

Suma

subst. fixe
in bicarb.

vlndut a noastra dreapta ocina si mosie giumatate de sat de Oglinzi ce este in

pnutul
din

Neam^ulm, din
si

vatra
si

satului
finefc

si
si

de eel d'intiiu, este in localitatea numita tot Slatina, pe Piriul-Sala o inalfime de 340 m. rat,

Anhid. carb.

259,4479 0,0482
0,1485

Anhid. carb. libera

Comparind
la

analiza apelor
d-lul P.

de

cimp

din

apa.

din

Apa
rabil

este sarata

$i

prin eva

Oglinzi

Poni, cu

din tot venitul ce se va alcge

pre acea

giumatate dc
misale
lui

sat,

aceea

am

porare da un depozit conside-

vlndut dufost

analiza apelor de la Reichenhall,

atit

Ghiorghie

Rosea ce au
ne-aii facut

Vistcrnic drept o suta de stupl pre^uind

de sare; este limpede ?i nu are miros de hidrogen sulfurat;

c)

tul ca un

de cunoscute noua, prin fapnumSr insemnat de

drept o suta de
nealut plata

let,

si

dum-

temperatura: 12 C.

RominI
acel

merg

la

Reichenhall,

deplin dinaintea
si
si

dumisale
Constantin

Al

treilea izvor

este

constatam urmatoarele:
Keicheuhall. Anal. Bucluier
Otflinzi

Tautului ce au fost logofat

Ciogoli Vornicul de gloata
nicul de gloata
si

al apei

cunoscuta sub denumirea

Clor.de sod.
Clor.

Buta vorsi

Ursul vornicul
si

Gli-

gore
ce a
folos

Pilipochie
fost

vornicul
si

Toderasco
vornici

de Apa-mineralade-la-Oglinzi. Este cunoscut de toflf local

nicil ?i

Anal Ptmi_
.

224,36
1

252,7194

vornic
curtea

mulp

de

este eel

ma! aproape de

de mag.

,800

0,0309

din

Marie!

sale

domnu

ora$, la spatele TirguluJ-NeamJu,

Br.

nostru,
catre

si eii

Vasile Corlatescul

accst

adevarat

zap is

si

am am

scris
fost

in tocmeala lor ca sa se stie.

pe dealul numit Curugea. Localitatea se nume$te Curugeain-fata-Slatinel.

Iod.

Az Tautul
Nestor Baltysta

biv logofat.

Apa

este

lim-

(iscal.

cu

lit.

latinej.
8.

pede, incolora, cu un miros pu\'m

0,030 de mag. de mag. Sulf. de sodiu 2,000 Sulf de potas. 0,611 Sulf. de mag.

urme
1,2229
1,2815
1,0825

U. las vlto 7154 Oct.

pronun^at de hidrogen

sul-

Sulf.

Buta vornic Az Ursul vornic

furat; prezinta

un gust

foarte

de calciu 4,159 Carb. de calciu 0,1010

Carb. de
Carb. de fer

3^217
0,0752

Az Toderasco

biv vornic

sarat

$i

prin evaporare lasa un

La 7074
$tefan,

(1566),

un oare-care
fost,

deposit de sare.
Izvoarele

poreclit Mizga, a

sunt

proprietatea
le i

Fosf.

de

se zice, batut aci de catre Ale-

com. Neam^ul, care

teaza.

exploa-

Borat de
Anhidr.

0,0007 alum. mag.

litiu

0,0042
0,0062
0,0007

0,0006
0,0067

xandra L&puneanu.
Oglinzi.
lui,

Se

afla la Oglinzi
si

un

otel

silicic a

0,010

cu mal multe camere

o insta

Suma sub. fixe 233,00

Anhid. carb.

Vezi
in

Brusturi-Neam^u

lajie

moderna pentru

bai. Otelul

in bicarb.

269,4479 0,0482
0,1485

sat,

jud. Suceava;

mal

e inconjurat

de padurf frumoase.

Anhid. carb. libera

Digitized by

LiOOQ IC

OGUNZI
Din acest tablou se vede ca minerale de la Oglinzi sunt superioare celor de la Reichenhall, cad afara de clorura de magneziu, sulfat de sodiu $i sulfat de calciu, toate cele l'alte
saruri sunt In cantitap
in

552

ogrAzile

N. comunei; pe
viile locuitorilor.

el

sunt sadite

pi.

Ialomtya-Balta, pendinte de co-

apele

muna
de com.
Arge^elul,

cu acela$I nume, situat pe

al riulul

{annul sting

Ialomi^a;

Ogori,

deal,

la

N.-V.
pi.

spre E.

$i

N. se intinde o mica

Laicai-Runceasa,

vale in care este lacul Ograda.

jud. Mu^cel. Virful sau

acela$I

poarta
$i

mal marl

apele de la Oglinzi.
Baile

perit cu

nume. Este ripos ?i acopadure $i tufari?.

com.
rur.,

Aci este re^edinfa primariel a judecatoriei comunale.

Are o populate de 96
milil;

fa-

de

la

Oglinzi sunt eficace

$coala primara mixta,

contra: scrofulelor, rachitismulul,

Ograda,
ata

in

jud.

la-

condusa
i

de

un inva^ator;

in boaiele

uterine,

boalele
etc.

lomi^a, pi.

Ialomi^a-Balta, situ-

biserica, deservita

de un preot

pielel,

ca eczeme, prurigo,

pe

partea
intre

stinga a

riulul

dol cintarep.
Locuitoril poseda:

In 1896, au fost vizitate

de

Ialomi^a,
i

comunele Bucul
63
kil.

233
$i

cai,

173 bolnavl; in 1897, de 217.

findarei, la

de Ca-

215 bbi, 2500

porci.

of,

3 asinl

255

lara$i, capitala districtulul.

Oglinzi,
pi.

deal, in jud. Neamfu, de Sus-Mijlocul, com. Rau

Teritoriul comunei, in suprafafa

ce$ti;

se afla in prelungirea dea-

185 hect.

de 6450 hect., din padure ?i 180

carl

Ograda,

deal, in jud. Gorj, plaiul

situat

hect.

Novaci, com. Polovraci,

intre dealurile

lurilor

Neamful,

Ple?a

?i

ram.

teren baitos, coprinde trel mo-

Halauca din jud. Suceava.

Oglinzi, padure,
pi.

Ograda, de 1450 hect., Dimieni, de 500 hect., proprietor

?ii:

Runcul $i Porcul, stinga a Olte^ulul. pe partea

in jud.

Neam^u,
de 384
?i

particulare
le?ti,

?i

Buciumeni-Fra^i-

Ograda,
in

lac, in jud. lalomita, pi.

$i

de Sus-Mijlocul,
o

com. Rauacele

proprietate a statulul,
hect.,
$i

de

Ialomi^a-Balta, situat spre N.

ce^ti; are

intindere

4500
re^ti.

pendinte de
Sf.

bisericile

apropiere de satul Ograda.

pogoane, cuprinzindu-se
statulul.

Sarindar

Sava din Bucu

din Rauce^ti; este proprietatea

Ograzelei
legea rurala din 1864,
improprietariflf

(Piriul-), pirin,

iz-

Dupa
sunt

vore$te de la locul numit Dintre-

pe moie

Poenl

?i

Dealul-cel-Mare, la N. de
pi. Riurile,

Oglinzi, pddure, jud. Neam^u, pe hotarul jud. despre jud. Suceava; are o intindere de 1285 pogoane,
in

129 locuitori; neimproprietari^T

com.

Stilpeni,

jud.

mal sunt j8.

Teritoriul

Mucel; uda proprieta^ile d-lor

Petre Venetopoi, Sache Dumitrescu,

care

se

cuprind

$i

de

riul

comunei este udat Ialomi^a $i de lacurile:

Stilpeanu, d-nel
%\

Elena

acele de pe moia Gro?i.

Ograda $i Strachina. Se compune din satele: Ograda

mariel
9*1

Serafopol,
Tirgulul,
ionul

se varsa

in Riulin ra-

pe malul sting,
Stilpeni.

Ogoarele,
pi.

cdtun,

in jud. Putna,

Dimieni

?i

din catunul
pri-

comunei

Vrancea,

com.

Nistore^ti,

Sarindareanu, cu re$edin{a
$i

situat
?i

pe malul

piriulut

Naruja
cu
a-

a judecatoriel

comufa-

Ograzelele, v&lcea, ce
din com.
d.-s.,

izvore$te
pi.

sub poalele

dealulul

nale in satul Ograda.

Genuneni,
$i

Oltul-

cela$i

nume.
160 sulocuind in 31 case.

Are o populate de 227

milil,

jud. Valcea,

se

varsa

Are o populate de
flete,

sau 945

suflete, din car!

in riul Bistri^a, tot

pe

teritoriul

i64contribuabili; o ?coala mixta

frecuentata de 32 elevf $i 8 eleve; doua bisericl, deservite de do! preop $i patru dascali.
Locuitoril poseda:

acestel

comune.
jud.

Ogoarele,
fica^ie

deal, in jud. Gorj, pi.

Ograzelele-Mari, poiand,
le?ti-d.-s.

Amaradia, com. Albeni,

din

rami
for-

Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo-

Dealul-Muerel;
al

357
3

cai,
?i

meaza ^armul drept

lui
51

Cilnicu-

260

bol,

2710

01,

asinl

pe o oare-care intindere
al GilortuluT, in

malul sting
se
?i

care

405 porcT. BudgetuI

nituri

Ograzeni,
comunei
e la

comuulf. VezI Talpa-

ve

Ogrezeni, jud. Vla$ca.

termina.

de 2793 de 2771 lei.

com.
Runcul,
spre

lei $i la cheltuelT,

Ograzile, cdtun
rul, jud.
in

al

com. Monteo
locuitori

Ogoarele,
plaiul

deal,

Buzau, cu 310

Vulcan, jud. Gorj,

Ograda,

sat,

jud.

Ialomi$a,

$i

41 case.

Digitized by

Google

ogrAzile
Ogr&zile, mofie, in jud. Buzau> com. Monteorul, cam de 600 hect., incorporate acum cu Monteorul sau Hagi-Moscu.

OGKEZENI

{uicil,

fabricarea caramidel, cres-

jurul girlei

Ogretinul,

pana

la

terea vitelor, lemnaria,

ria,

dulghe-

sorgintea

el,

a fost gradina prinGradistea

si

zidaria
il

si

cizmaria. Produsul

cipals a castrulul

muncel
si

desfac la

Bucuresti

mal pe urma a primilor mosneni DrajnenI, carl aQ posedat

si

Ploesti.

Ograzilor (Valea-), vale,

Gorj,

in jud.
la

In raionul

comunel,

pe apa

teritoriul

comunel Ogretinul,
tirziu

com.

Cirligei;
si

incepe de
;

E. se

de Balcesti
scurge

Peresti

prin ea
acelasl

torentul

cu

nume ce

se varsa in apa

Galcatu-

doua morf de si porumb. griu macinat Locuitoril sunt mosnenl; 56 s'au improprietarit la 1864 pe
Ogretinul, sunt 2

care s'a infiin^at mal

de
lul

Dragomir Comisul,

fratele

Stan Sutasul, ambil din neamul

Pintestilor din Drajna.

benul (Baia-de-Fer), intre

nele Peresti
si

mosia
13 cal
voll,

mosnenilor.
si

EI poseda:
bi-

Balcesti.

Tepe,

160 vac!, 6

60 capre,

500

01

si

200

Ograzul, mahala, facind parte din com. rur. Petrari-d.-s., pi.

Ocolul, jud. Valcea.

porcT.

Ogretinul, com.
Id),

rur., jud.
la

Pra-

Toata comuna se intinde pe o suprafa^a de 1250 hect. fuica se fabrica in comuna cam la 4000 decal. anual.
Stupl cu albine sunt 60.

Ogretinul, girld, jud. Prahova izvoreste din muntele Leurdeanul curge de la N. spre S., apol de la N.-E. spre S.V., prin com. Ogretinul, printre Drajna; ;

d.-s.

si

Catunul,

si

se varsa in

apa Drajna,
lor.

in raionul

comunel

hova, plaiul Teleajenul,

39

Drajna-d.-s., la Moara-Bolinesti-

de

Ploesti, capitala jude{ulul.

Se gasesc mul^t merl,

duzl, ciresl
si

perl,

Face, in cursul sau, zigzasi

Pana la anul i877,afost

cu com.
Rincezi.

unita

nucl.

gurl, la Reveicul

Stan-Cioc.

Este situata
girlel

Comerciul se
circiumari.

exercita

de

pe atnbele maluri ale

gretinul
si si

Okil.
1

Ogrezeni, com.
e la veniturl
rul, jud.
$i

rur.,

pi.

Saba-

la

poalele dealurilor
la
si

Budgetul com.

Iifov, situata la

V. de
al

Plopisul

Coasta,

40
la

de 3296
2221.75

lei,
lei.

la cheltuell,

de
so-

Bucureti,
riulul

pe malul drept
la

de capitala judejulul
kil.

Arge$,

29

kil.

de Bu-

de a

plaiulul.
alipit.

Prin centrul

com.

trece

cure^ti.

N'are nidf un catun

seaua judefeana ce merge spre

fa-

Pana
Hobaia

la

anul 1880, acest sat

cat. Balaoeni,
la

Are
milil,

o populate de

142

N. la com. Rincezi
la Drajna-d.-j.

si

spre S.

forma o com. cu
?i

sau 720 suflete,

din car!

alta sosea ve-

Bolovanul; iar de

135 contribuabill, locuindin 190

case.
Biserica, care serva
locuitoril din
si

cinala

E
pentru
s'a

merge spre Drajna d.-s. brazdata de dealurile Mir:

aceasta data repartizindu-se,

cea, Leurdeanul,
lul si

Virful-Cornu-

com. Catunul,
si

Virful-Rosu, acoperite cu
si

fondat In anul 181 7,

are ur-

pasune

padure.
:

ramas a se administra singur sub numele de Ogrezeni. Se intinde pe o suprafafa de 1686 hect., cu o populate de
1475
suflete, din carl

matoarea inscripjie
Aceasta

$esurl sunt
bi-

Busa, Podul-lulPoiana-Pa-

272 con-

sfinta

si

Dumnezceasca
si

Vlad, al-lul-erban,

serica
sf.

s'a ridicat tntru ciustca

^i

slava
;

rulul, al-Plesel, al-Calinel, al-Se-

locuind in 304 case. Statulul apar^in 1000 hect. si

tribuabill,

Dimitric

a Cuvioasci

Paraschiva

ciulul,

al-Casariel, al-Calaghiel,

locuitorilor

686

hect.

s'au ridicat

in zilele

Domnului
f

nostru

al-Secaturel,

$ireada

si

Pirloa-

Statul cultiva
sal

prin

arenda^ii
1

loan

Caragoa

Voevod
si

fiind

Episcop
de

gele, toate situate in partea

de

925 hect. (74

izlaz,

vie).

Kirio Kirio Costandc

robii
lut
si

s'au ridicat

Dumnezcu
de Stana,

Radu Negustorul
sofia

Ogretin

dumnealui

V. a comunel. Val sunt: Purcareful, Ogretinul, Trestia, a-Dragomirel, a-Po-

Locuitoril cultiva
sterpe, 48 vie).

606

hect. (32

Radu, Maria, so{ia NegustoruluY Carbuncanu cu

tot

Are o
i

biserica,

cu hramul Ascoala

neamul

lor

Fopa Mihai

duluT, Calugareasca, Valea-Rece,

dormirea, deservita de 2 preo^I

2 cintarep;
1

cu tot neamul, Lcat 1817*.

Valea-Mare

si

Cheabali.
:

mixta,

Biserica
preot.

deservita

de un

Se margineste cu comuneie
Drajna-de-sus,

frecuentata de 12 copil.

Cerasul

si

Rin-

Budgetul comunel e
niturl
tuell,

la venila chel-

Are o scoala

infiin^ata la 1886,

cezi.

frecuentata de Sj copil.
Locuitoril din

Numele de Ogretinul se cresc o-

de 4287 de 4276

lei, lei.

iar

comuna

de ca

s'a format din cuvintele

Vite sunt:

219 cal

si

lepe,

cupa cu pomicultura, fabricarea

o gradina*, pentru

ca impre-

12 armasari, 337 bol, 353 vac!

Digitized by

Google

OGKEZENI

r,r,i

OMAHA
Ursa, Izvorul,
Chi^oiul, etc.

?i

vi^el,

26
21

taurl,

12

bivoll

?i

saturaspre satul Parchesul, cu

multe cotituri
trece
sul,
;

Valea-luI-Adam,

bivolife,

capre,

217

porci,

curge mat
?i

nu-

841
guri

ol.
:

mai prin padurl,

136 plu;

dupa ce

Locuitoril poseda
:

pe

la

V. de satul Parchein

Ohaba,
S.

com. rur., in partea

de-

88 cu boi, 48 cu cai 244 care cu cSru^e: 149 cu boi, 95

cu
cai.

se varsa

balta Parche-

spre S.-V. a plaiulul Novaci la

sul,

strabatind un stuf mocirlos

sati
kil.
;

com. Musetesti, jud.

Gorj,

cursul

are

o lungime de

situata parte
diel
si

pe valea

Amara-

ImproprietSrip sunt
cuitorl
;

194

lo-

vre-o 3

malurile sale sunt

?i
;

parte pe dealurl.
3

for-

neimproprietariflf

mal
cir-

cam

stincoase,

acoperite cu

mata din
e
si

catune

Ohaba, unde
Sir-

sunt 146.

padurl

Comerciul se face de 6
ciumarT.

$i muschiu pe valea lul merge drumul vecinal Nicolifelul-

resedin^a

Blidari, $i

besti,

care inainte de 1875 fScea

Parche$ul.

parte din com. Glodeni.

Aceasta comuna dateaza cam

Suprafafa com. e de 800 hect.,

de

la

1806

$i

se

numea Vina8 locuitorl,

aci,

Ohaba,
Jiului,

com. rur., jud. Gorj,

in partea

pi.

din care 190 hect. arabile, 335

hect. finete,
izlaz,

tori,

pentru-ca

eel

despre

N.

256 hect. padure,

si

carl s'au stabilit

intiiu

se

com. Bor&scul.

pomet

vie

si

19

hect.

ocupau cu vinatoarea prin pdurile cele intinse

ale
Iocului.

situata

parte

pe

vale

si

vatra satulul

si

a cimitirulul.
fa-

parte pe deal, in partea dreapta

a riului
Jil^ul,

Are o populate de 150

milil,

Mai

tirziu,

lnmul^indu-se,

ince-

pura sa
pomilor
purtind

se

ocupe cu
ograzl

cultura

fructiferl,

cu deosebire

3290 hect., padure mare,

bile,

pe o suprafa^a de din cari 2000 hect.

1000 hect.
pa^une,
;

sau 500 suflete, din cari

contribuabill;
la
1

no

scoala,

in-

ara-

fiinfata

1882

si

frecuentata

prunl (avind

de prunl)

fine^e

proprieiar

numele de Ogr&zi ?i mal tirziu Ogr5z5ni $i Ogrezeni, numele actual.

tate a d-lul C. Savoiti

hect.,

290
?i

din

carl 12 hect. vil

livezi

de 40 elevl; 2 bisericl, construite de locuitorl, una in 1805, iar a doua in 1830, deservite de 2
preojl,
ser.

23

hect.

de

prunl

ale

cintareflf

si

paracli-

locuitorilor.

Ogrezeni, mofie a statuluT, pendinte de manastirea Mihaiu-Voda,

Are o populate de 208

milil,

fa-

Locuitoril poseda

sau 680 suflete, din carl

;

43 care cu boi
cornute, 780

260
1 1

19 plugurl, vite marl

jud.

Ilfov,
lei.

arendata anual

143 contribuabill
fiin^ata Ia

$coala, in-

ol,

cai,

70

ri-

cu 35700

anul 1886 sifrecuenelevf;

1

matori; 33 stupl cu albine.

tata

de 35

biserica

de
de

Budgetul com. e
lei

la

venituri

Ogrezeni, p&dure a
Ilfov,
pi.

statului, jud.

lemn, facuta de locuitorl pe la

anul 1739, deservita de 1 preot moara de a?i 2 cintarep; 1
burl,

Sabarul, in

intindere

tuell,

1034 banl 55, iar la chelde lei 1000, banl 40.

este udata

de 308
purile:

hect.,

formats din truhect.),

Comuna
Amaradia.

de

piriul

Mihaiu-Voda (150
i

a d-lul C. Savoiti;
;

cir-

Balasoeni (150 hect.)

(8 hect.).

figania

ciuma
gurl,

2 pu^uri

fintinl.

Comunicatfa se face prin

seaua vecinala, care vine de
Glodeni. Mal este un

so*
la

Locuitoril

poseda:
boi,

30

plu-

60 care cu

3 caru^e

drum

or-

Ogrinul, ruinele unui

Dolj, pi. Jiul-d. -j.,

sat, jud.

com. Grindeni,

cu boi, 3 caru^e cu cai; vite marl cornute, 43 cai,

01
si
;

435
178

dinar ce trece peste dealul Lar-

ga

si

se indreapta

spre

com.

linga care este o frumoasSfintinS.

*99 rimatori 42 stupl. Budgetul comunel e la velei,

Turba^i.

In
11

comuna

sunt: 2 pu{url

si

Ogurluiul,
pi.

piriii, in jud.

Tulcea,

Isaccea,

pe

teritoriul
ia

com.

rur.

Parche?ul;

na?tere din

poalele de N.-V. ale p&durosulul

de 1855 de 1526 lei, 27 banl. Comunica^ia se face printr'o Sosea comunaia, care vine de la
nituri

07 banl, iar la

fintinl.

cheltuell,

Dealurl mal insemnate sunt:

Dealul Lazurile, plantat cu

vil,

care produc un vin de o buna

calitate
si

deal Comoara; se indreapta spre

N., avind o direc{ie generala
la S.-V.

comuna Borascul si strabate Ohaba,

cu
si

poml

roditorl;

de

indreptindu-se

spre

com.

dealul

Ohaba

dealul Sirbesti.

spre N.-E.

brSzdeazS
?i

Bolbosul.

strabatuta de valea Ohaba.

partea de N. a plS?iI
centrals a

pe cea
intor-

comuneT

cursul s&u

Dealurl mal insemnate sunt: Ohaba, Menfi si Dealul-Racilor,

printre care se

Ohaba,

descrie un semicerc cu

formeaza vaile

c&hin de resedin^a munel Ohaba, jud. Gorj,

al

co-

plaiul

Digitized by

LiOOQ IC

OHABA
Novaci, situat pe valea AmaradieT,

555

OITUZUL

com. Costeni

si

se

termini

la

Intinderea Iocurilor ce prisoseste peste cele aratate

pe loc

ses.

extremitatea K. a com. Ohaba,

jud. Gorj, pi. Jiulul
;

mal sus

Are

o suprafatS de 250 hect.,

arabile,

pe

aceasta,

aparfine domeniulul Giurgiul. A-

din can 80 hect.

izlaz

100
si

vale este situate partea despre

S.

renda anuala se face pe intregul

domeniu. Budgetul com. e
la

hect. finefe, 62 hect. pidure

si

a comuneT.

hect.

vatra

satuluT,

venituri

cu o populate de 102 familiT, sau 315 suflete, din carl 75 contribuabilT.

Oile^ti,

ciitun,

al

com.

Beceni,
si

de 9107
4935
let.

lei

si

la cheltueli,

de

jud. Buz&u, cu

40

locuitorT

9 case.
:

Locuitorif posed&

7 plugurl,
vite
oT,

Oine^ti, ?tume dc sat

vcchiii.

Vezt
pi.

20 care cu boT; 109

cornute,

marl

Oilor (Dealul-),
mijlocui

deal, situat

in
pi.

Pausesti, sat,

com. Piusesti,

cal,

300
in

30

ri-

com.

Cermege^ti,
Vilcea,
si

Cirlig&tura, jud. Iasi.

m&torl pu{

10 stupi cu albine.

Cerna-d.-s.,
1

jud.

pe
Oineti, sau Iazul-Vechiu,
fas.

Se ma! g&seste
si

c&tun

care se afll piscul Magura.

2 fintinl.

VezI P&u$e$ti,

sat, pi. Cirligatura,

Oilor (Drumul-), drum, formind

jud. Iasi.

Ohaba,
radia,

sat, jud.

Dolj, pi.

Amape
N.-V.

limita intre jud. Ilfov

?i

Ialomi^a;

com. Bod&e$ti,

situat

incepe de

la cat. Dragoesti-d.-s.
?i

Oituzul, mas iv muntos,

Badiu,
tre
pi.

in

jud.
in-

dealul Fratosti{a,

la 3 kil.

(plasa Mosti$tea)
la balta

duce pind.

Trotusul, cuprins
Uzul,

de Bodaesti, unde este resedinja comunel. Are o populate de 639 su

flete,

Mosti?tea.

riurile
si

Trotusul,

Oi-

tuzul

Piriul-Negru.

Culmea

locuind in 139 case; o

bi-

sericS, cu

hramul Cuvioasa Pafondata

raschiva,
in

de

locuitori

1843.
Copiil din sat urmeazS. la scoa-

Oilor (Movila-), movild intre comunele Urzica $i V&d&stri^a, pi. Balta-OItul-d.-j., jud. Romanafi face parte dintr'un sir de m&gure, ce merge de la V. spre
y

principals are direc^iunea de la

N. la

S.,

din {&rmul Uzulul, pala sor-

na

in

muntele Mu?atul,

gintea OituzuluT.
Virfurile

mal principale sunt:

E., in direcfie paralelS cu cursul

Dealul-Mare, Farca, Nemira-Mic&,

la

mixta din com.

1

BodcLe^ti, ce

Dunarel.

figanca, Sandrul-Mic, San-

este la

kil.

drul-Mare,
soin

Vapa

(Transilvania),

Comunicatia se face prin

seaua vecinala, care o pune
leg&tur& la
ciilunul

Oilor (Valea-),
riul satulul
tele, pi.

va/r,

pe

terito-

Tarni^a

si

Musatul.

t&iat

de

Onesti, com.

$ipo-

Pasul-Oituzulul (853 m).

rile

Ramu-

S.-E.

cu BodSesti,

Bahluiul, jud. Iasi.

care pleacS din acest masiv

:

de resedin{&.

sunt

spre E.

Culmea-Doftanel,
virful

Oinacul, com.

rur., in jud. Vlasca,

ce

pleach

din

Farca

$i

Ohaba,
resti,

sat,

in

jud.

Mehedinfi,
rur. Vidirai-

pi.

Marginea, situata pe Dome-

desparte

piraiele

tributare

Pi-

plaiui Closani,

com.

niul GiurgiuluT, la

6
si

kil.

de
14

akil.

riuluT-Negru de acelea ale Doftanel-MicI. Aceasta.

avind 117 case.

deal, in
pi.

cest oras, spre N.,

la

culme se

in-

Ohaba,

com.

rur.

Men-

de Sttnesti, resedin^a pl?eT. In vechime se numea Cidirgiul.

tinde

pan&

in

satul

Doftana.

Culraea-Slaniculul, ce pleac din

{i-din-Dos,

Motrul-d.-j., jud.

Are o populate de 1000

flete,

su-

Mehedin{i.

din carl 239 contribuabili;

5
1

printre Slanicul
si

muntele Vapa (134 m.), merge si Doftana-Mare

se prelungeste pn&
la

o scoala, frecuentata de

co-

Tir-

Ohaba,
desti.

mosie particular^,

jud.

piT;

Dolj, pi.

Amaradia, com. Bo-

o bisericS, cu hramul Adormirea Maicel Domnului, ftcuta

locuitori
si
I

gul-Ocna.

bogata

in

sorginte

minerals, Culmea-Oituzulul propria

zis&.

de
pftdure,
in

si

deservita.

de

Spre V.

din

virful

preot

cint&ret. Constitue cu

Sandrul-Mare pleacS Culmea-Magherusulul, care apoi se indrep-

Ohaba,

jud.

Mehe
terito-

c3t.

Branistea parohia Oinacul.

1864, s'a

dinfi, plaiui Closani,

riul satuluT

pe

In
tori,

datlaiSi

locui-

teazS

spre
-

N. sub numele

de

Ohaba.

fostl cl&cast,

suprafa^a de

726

hect. In 1882, s'a

mai dat,

Culmea Capostanulul (Transilvania) pSnS in Uzul, de unde

incep Muntii
vania).
-

Ohaba,

vale, se intindc din spre

la 31

insured, o suprafa^ de

Ciculul

(Transil-

V., din

jud. Mehedin^i,

de

la

175 hect.

63617. Morele Diefionar Geogra/tc. Vol. IF.

71

Digitized by

LiOOQ IC

OITUZUL

550

OLACULUI (DRUMUL-)

Oituzul, plain,

in jud.
?i

Putna,

in-

Oituzului (Pasul-), punctvamal

$i

culeful

$i

Manciuca.

Aceasta
Oitu?i

tre riul Trotu$ul

piriul u$i{a.

trecatoare in Transilvania, in

vale, prin care $erpue$te

zul,

jud. Bac&ti, pi.

Trotu^ul, com.

este in general

strimta

Oituzul,

riil t
;

in jud.

Bacau,

pi.

Hirja. Biuroul
infiin^at la
I

vamal de

aci s'a

inconjurata de inal^imi p&duroase

?i

Trotu?ul

izvorete din muntele

;

Ianuarie i860.

Are

foarte pu^in accesibile pana

Mu?atul (Transilvania) curge de la S. la N., printre Culmea-Bre^canilor

$i

sucursalele

Comane^ti
in

$i

Uzul.

la satul

Groze?ti.

De

aci se larvaile
aci,

adus statului de
lei

1896

98 un
80.

ge?te,

spre a
$i

se

uni cu

a Lip$el (jud. Putna),

pasul
Oi-

venit

26855,

ban!

Trotu^ulul

Ca?inuluT.

Pe

pana
tuzul,

la frontiers, la

Inalfimea

trecatoare!

d'asupra

s'a construit calea na^ionala

O-

de unde are

direc^ia gela
la

niveluluT Marii este

de 853 m.

ne?ti
nia),

Poiana Sarata (Transilva-

nerala spre E. pana

conflu-

Prin aceasta trecatoare veneau

o$tile
teiti

pe timpul

lul

Gr. Al. Ghi-

en^a sa cu Trotuul

One?ti;

ungare comandate de MaCorvin,

care
s'au

ca,

dupa 1848. Acest

facerea

Domn
el

uda

satele

PolanaSarata (TranGro;

luptat

insarcinat cu

pe o

silvania), Hirja, Ferastraul,

ze$ti,

cu $tefan-cel-Mare la

1467. In

companie

de

geniu

austriaca.

Bogdane?ti

One^ti

se

timpurl mai no! (1653),

ny-Iano?,

KemeOi{a. VezI Bordea, deal, jud. Oi^a,

jud.
Ia?i.

ingroa$a pe dreapta cu Maciuca?ul,

Piriul
-

dupa ce ajutase pe

Morel,

Piriul-Chi-

Gheorghe-$tefan, sa se suie pe
tronul Moldovei, temindu-se de
vre-o
piriil,
Ia?i,

nuluT, Ciocanul, Nistorul, Piriul-

izvore$te
intre sa-

ChiveT, Mana?ca, Lezun^ul, care

sminteala
trimise

sati

de vr'un
oastea
Transilin

de sub dealul Bordea,

tele Piciorul-Lupulul
rile,
i

uda Huta, Sarata,

lica
?i

Balcoiul, Baiar

vicle^ug,

toata

CuratuCodrul,

pe stinga care da Cernica, se incarca cu

Manciucul
;

ungureasca
vania.

inapoT

com.

Ciurea,

pi.

Ast-fel la 1653, intreaga

fuse-

jud. Ia?i;
piraiele
:

dupa ce se unetecu
Gro^ul, $anta
i

in Oituzul la Poiana-Sarata,
riul -PopiT,

Pi-

pedestrime de NemtT, ce
sera sub
Ianos, fu
nia,

Birca,

Fe?ca-Mica, Fe$caPiriul-Ho^ului,

comanda
la

lu!

Kemeny-

curge spre N., prin ?esul Netedul

$i,

Mare,

Pu?ca?ul,

trimisa in

Transilva-

din sus de Baba-Nicula,

Saro^ul,

Iordacatul,

Ilefmanul,

pe

codrul

Capote^tilor

se varsa in piriul Nicolina, sub

Bahna, care uda satele Bahna

?i

(Transilvania), prin Cobile, drept

la

numele de Ro$a.
Oi^a, vale,
la

Gali^a.

poteca Oituzului,

insa, prin

strimtori, Nem^'n au patimit mul-

S.

de com.

Val-

Oituzului (Culmea-), culmc de

muni?, in jud. Bacau,
tu?ul, dintre riurile
pi.

te
cit

de

la

Salgail
sili^i

de

la

Ocna,

in

de-Ei, pi. Oltul-d.-s.,

jud. Olt;

Tro?i

au fost

sa fuga in toate
tunurile
$i

se varsa in girla Cungrea-Mica,

Slanicul

parole, lasind

$i

ba-

pe tarmul sting, tot

in raionul

Oituzul,
lor.

despar^ind

basinurile

gajele lor prin mun{i. Mulpf din

comunel VaT-de-El.

Direc^ia creslel mun^ilor este

la

Nem^T au

pcrit

$i

abia o parte

de

V. spre

K.,
-

incepind

in
la-

au trecut peste mimf! in

Ardeal

Ojeasca,

sfoarft

de moiet inju-

inuntcle

Lunca
$esul

Pescarului,

(Miron Costin, Letop. Mold.,

I,

de^ul Buzau, com. Magura, cat.

sindu-se treptat pana ce se con-

p.

296308).
vale, in jud.

Unguriul, daruita, de clucereasa

funda cu

Trotu^ulu!.

In

Luxandra
Oituzului (Valea-),
Bacau,
pi.

Ierculeasa, Episcopiel

aceasta direcfie
rile
:

prezintS

virfu-

Piciorul

BorvizuluT,

Les-

Trotusul.

Incepe
in

in

pezi, Doroftea,

Pa1tini$ul, Suri,

Transilvania, patrunde

tara

de Buzau ?i incorporate apoi cu mo^ia Unguriul, facind acum un singur corp cu Unguriul ?i 0jeasca.

Bolovani, Saro$a, Saghinul,Muncelul,

pe
$i,

la trecatoarea

cu acela^l

nume

Piciorul

PorculuT,

Ungutrans-

dupa ce strabate comunele

Grozes?ti
?i

reana$i Cro$na. Din ace$tl mun(i

se scurg ape, prin vaile
versale

Hirja,

Bogdanesti,

se sfir$e?te la ()ne?ti.
la

Munfu de
Un-

de pe povirnisul sepeel meridional in Oi-

N. vail sunt: Lespezile, Do-

Olacul, sau Dealul -Olacului, deal, in com. rur. Secul, pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i.

tentrional, in SlSnicul, iar prin

vaile
tuzul.

roftea, Paltini^ul, Bolovanul,

dupa

gureana, Muncelul, Cosna (400

m.); iar cei de la S. sunt
:

Olacul- Vechiu,
in

drum

vechiti,

Aceasta culme se

poate

Run-

com.

rur. Iablantya, pi.

Dum-

considera ca limita intre comunele Hirja, Groze?ti, la S., Tir-

cul-Alb (600 m.), Staneica, Mes-

brava, jud. Mehedin^i.

gul-Trotu?ul

$i

Tirgul-Ocna,

la

N.

Magura-Ca^inului, Maguri?ul, Runteacanul, Plo^tina (400 m.),

Olacului (Drumul-), sau Dru-

Digitized by

Google

OLACULUI (MOVILA-)
mul-Craiovel. (VezI
descrie-

557

OLARI

la

o biserica, cu hramul Bunadeservita

cai
cai,

260
342

vite
01,

marl cornute,
37

rea jude^ulul Teleorman).

Vestire,
?i

de

preot

capre

$i

125

un

cintare^.

rimatorl.

Olacului (Movila-), movila

de^ul Braila,
la
5
Veil,

]u-

Comunica^ia se face prin

0-

spre N.

Olanul, virf de munte,

Lovi^tea, jud. Arge?.

in plaiul

seaua

nafionala
il

Filia?i-Pietroin legatura la

de

satul

Ciacirul

pe

drumul

$ani, care

pune

BrSila-Ialomita.

N. cu cStunul Cocoreni al

coS.

Olanul, munte,

in jud.

Mehedin^i,

munei

Pe$teana-d.-s., iar
sa, Plop^orul.
1

la

Olacului (Valea-),
in jud. Buzati,

vale repede,

plaiul Clo?ani,
ni^a.

aproape de gra-

cu com.

com. Minzale^ti,

In catun se afla
lintinl.

pu$

?i

cat. Bisceni; are in juru'i fineafa

$i

tuferi.

Olanul, picket de granifd,

in ju-

de^ul Mehedin^i, plaiul Clo^ani.

Olari, altd

numire a catunului
Prodani,

Olandra,

pirin, in jud. R.-Sarat,

Chi^ani, cu mahalalele sale Pu-

plaiul Rimnic, com. Dumitre^ti

Olanul, mosie. VezI Dragoiul.

tine^ti
pi.

?i

com.

Va$a,

izvore^te din

virful

Pu?ca$ul

Vedea-d.-s., jud. Olt.

uda

de re$edin{a, Dumitreti-d.-s., si se varsa pc stinga

cSt.

Olanul (Saracul),

mosie,

cu o

intindere de 88 pog.,

jud. Ar-

Olari,

sat,

facind parte din com.

pi.

riului MotnSul.

ge$, pi. Oltul, proprietatea statului,

rur. Ciuma^i,

Cimpul,

jud.

Olanele. VezI

Trupurilede-Pd-

tirea

de manasCozia are o arenda anuala

fosta pendinte
;

Prahova. Are

populate de

dure, jud. Mu^cel.

ae 2600

lei.

245 locuitorl ?i o biserica, fondata la anul 1869.

Olanul, com.
al
tul, la

rur. t

pe malui sting
pi.

Olanul. VezI Saracul-Olanul,

deful Olt.

ju-

Olari,

altd

numire

comunei
Filipe^ti,

Oltului, jud. Arge?,

Ol-

Margineni-d.-s., plasa jud. Prahova.

40

kil.

de com.
Pite^ti.
:

rur. Tig-

veni,
$i

re$edin{a
kil.
5

subprefecturel,

Olari, cdtun,
case
ceni

al

com. Calvini, jud.

$i

la 31

de
sate

Secom$i

Buzau, cu 180 locuitorl

;

51

Olari, catun,
pi.

al

com. Pirscoveni,
jud. Ro-

pune din

DrSgoiul, NiStoi-

se alipe^te

de

cat.

Bis

Olte^ul-Oltul-d.-s.,

cole^ti, Olanul, Peretul

d.-j.

mana^i, situat la

varsarea Bur-

cane^ti, cu o populate de 1309

locuitorl, din
carl

luiului (Bechetul) in Oltejul, la

238

contri-

Olari, cdtun,
rul,

al

comunei Plop^ojud. Gorj, in par-

kil.

spre V. de satul. Pirscoveni,

buabill.

pi. Jiulul,

Are 4 bisericf; o $coaia mara rurala 5 circiumi.

;

pri-

tea despre N.

a
$i

comunei,
linga

si-

tuat

pe
$i

loc es

lanful

Budgetul comunei e
turl de 4529 de 4429 lei.
lei $i

la veni-

de
mit

inaltiml din stinga Jiulul, nu-

lacheltuell,

Curmatura.
cat. e de:

Suprafa^a
$i
$i

Vite sunt: 1144 bol 37 cai, 600 ol, 5<Dcapre

ritnatorl.

vacl,

din carl 20 hect.

$i

638 hect, pSdure mare, de

cultura,

unde terenul are 150 m. de altitudine d'asupra nivelulul Maril. Se mai nume^te $i Vilsane?ti. Are o populate de 544 locuitorl o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, facuta in 1 82 1 de
;

proprietarul Joitoiu,

$i

deservita

1200

250

hect.
$i

loc

de

preot

?i

2 cintare^i.

fine^e

pa$une,
iar

proprietate
lovil

Locuitoril se ocupa mult cu

plutirea pe Olt, coborind lemnc

a statulul,

88 hect. ale
10 hect.

Olari, cdtun, com. urb. Horezul,

plaiul Horezul, jud.

cuitorilor, din care

$i

Vilcea. Aci

pe plute, de la gura Lotrului pana la Slatina $i Turnul-Magurele.

20 hect. prunl.

sunt 2
familil,
Sf.

biserici.
$i

Una, cu hramul
S-^il

Are o populate de 80

Voevozi
in

Impara^I,

sau 320 suflete, din carl jj contribuabill; o biserica de lemn,

sat,

zidita
lul

zilele

Prea Inalfatu-

Domn
cu

Grigore Dumitru Voeblagoslovenia Episco-

Olanul,
pi.

cu 150

suflete,

pe

facuta de locuitorl pe

la
1

anul

vod,

malul sting al Oltului, jud. Arge$,

Oltul, facind parte din

1830
$i
1

?i

deservita

de

preot

pului nostru Neofit la anul 1826*.

com.
$coa-

cintaret.

Inainte
:

de

1826,
alta

a fost

rur.

cu acela^I nume. Aci este

Locuitoril

poseda 20 plugurl,
bol,

acest loc o

bisericu^a

pe de

re$edin{a primariel.

Are o

40 care cu

caru^e

cu

lemn,

pe

carl fondatoril

celel

Digitized by

LiOOQ IC

OLARI
a nistefinl
Sl&tioara,

558

olAne$ti

actuale au dSruit'o
al lor

'

Arm&sesti,
Vilcea
si
;

pi.

Cerna-d.-s., jud.

hedintf, plaiul Closani, aproapc

din

comuna

are direcfia E. spre V.

riul

de

granija..

c&tunul Olari, unde funcfioneaza"

si

se varscl in

Cernisoara.

azl.

Olanelul, fost picket de granifd,

biserici
s'a
Jul

doua

inaM^at

in timpul

Domniel

Grigore

Olarului (Dealul-), comunele Valeni si

Se
mat

deal,

intre

in jud.

Mehedinji, plaiul Closani.

LciicAI-Run-

Ghica Voevod, cu blagoslovenia

P. S. S. P&rintelul

ceasa, pi. Argesul, jud. Muscel.

01aneti, com.
plaiul Cozia,

rur., jud.

Vilcea,
c-

Kir Neofit,
si

numeste
si

si

Ciocoaica.

compusi din 4
situate
riuluT

de Simion sin Mihaiu Nanes

altfl.

Virful s&u poart& acelasi

nume.
p&-

tune: Tisa, Livadia, Mosoroasa

si

Este ripos

acoperit

cu

Ol&nesti,
ale

pe ambele
Ol&nesti,
la

dure
Olari, ma/ia/a, facind parte din com. rur. SlaVioara, plaiul Ho-

si

tuf&ris.

malurf
19
kil.

de resedinja jude^ului.
fa-

Olarului (Drumul-), drum, jud.

Dolj, pi. BSilesti,

Are o populate de 299

milil,

Cade in partea de N. a comunei si este udata de v&ile Omului, Olarilor, Morezul, jud. Vilcea.
:

com. Galiciuica,
la

sau I459suflete, din carf

contribuabili,

ce conduce
Calafat
si

de

Craiova

la

375

locuind

in

care trece prin centrul

vril si
si

Predel.

Aci e

prim&ria

mosiei Galiciuica.

380 case. Sunt 3

bisericl:

una cu

hrala

scoala.

mul

Sf.

Nicolae,

fondatS.

Olari,
si

Margineni-de - j os Br&taanca, trup de tnosii

sau

Olarului (Ograda-). Vezi LaculCocoanel, com. Beceni, jud.

Buzciu.

anul 1551 de Drgici si G. 0I&nescu a doua, cu hramul Sf.

;

Ion Botez&torul, fondati la anul

175
1

ale statulul, jud. Prahova, pen-

ding de m&n&stirea Margineni. De la 1 89 1 s'a vindut de vecl.

Olari,
iaz,

Olaneasca,
pi.

sat,

in jud. R.-Sarat,

cu hramul
la

de v&taful Alexe si a treia, Sf. Gheorghe, fondati

frazil

Marginea-d.-j., c&tunul com.

anul 1881 de

G.

si

B.

Gulianca,

asezat in
la

partea de
X

Cormosi.

pe mosia Ungurenicom.
Ungureni,
pi.

E., in

cimp,
Celt,

\*

kil.

spre
Guli-

Are o scoali frecuentati de

36
j

Is&cescu,
Jijia,

E. de anca.

de resedin{5,

copii.

jud. Botosani.

Are o suprafa^ de
o populate de 46
saii

10
fa-

Veniturile

si

cheltuelile
la

co-

hect., cu

munel se urea
se mal

1704

lei.

Olari, vale, ce se varsS

DoftcLne^ul, in raionul
cor&sti-Mislil,
plaiul

in girla

milil,

207

sufletc,

din carl

Locuitorii pe lingi agriculture

com. CoVarbil&ul,

50 contribuabili.

ocupa
$i

si

cu dulgheria,

dog^ria

rot^ria.

Produsul mun-

jud. Prahova.

Olaneasca, mosic
com. Ol&nesti,
tare.

a statulul, fosta
in

ceT
si

il

desfac la Rimnicul- Vilcea

a d-lui G. OlSnescu, situata

Riureni.

Olarija,

ciitun (tirla), in judejul

plaiul Cozia, jud.

Vite sunt: 48

caf,

310

bof,

Ialomi^a, pi.
ritoriul

Ialomija-Balta,
situat

te-

Vilcea, in intindere de 50 hec-

comunei Bora,

pe

370 420

vacl,
01
si

bivolT,

160 capre,
e

190 porcl.

cimpul B&r&gan.

Suprafa^a

com.

de

1250
vatra

Olaneasca, pddure supus&

Olarul, piriu, pe mosia Buda, com. cu acelasl nume, pi. Her^a,
jud. Dorohoiu.

re-

hect., din carf

satului.

300

hect.

gimulul

silvic, jud.

Muscel, pro-

prietate a
lovenl,

mosnenilor Dragos

Locuitorii sunt mosnenl;

iar

pendinte
in

de

comuna
de

91 s'au improprietirit

la

1864,
d-lor

Dragoslavele,

intindere

cu 210 hect., din

Petre Munteanu
lcinescu.
si

mosia

Olarul,
tea

piriias, izvorcste din parCSlinesti,

600

hect.,
:

avind
si

csenfe domivirf.

Iordache 0-

de K. a satulu!
Calinesti,

nante

fag

brad spre
la
S.,
;

com.
si

jud.

Botosani,

Se invecineste
tele Algiiul;
la

N. cu
cu

mun
la

Riul Ol^nesti udd

comuna de

se

varsi in

piriul

Bahna,

comuna
cu p&cu
riul

N. spre S. Intr'insul se vars&

:

com. Brehuesti.

B&deni-Ungureni
durea Priseaca
locul

la V., la E.,

v^ile
lul,

Ripuroasa, Ursulul, RacuDosulul,

si

Branesti,
si

Mosoacest

Olarul, piriu, izvoreste dela

numit Piscul
lurile

Dimbovrfa.

roasa, Tisi
riu,

Moasa. Pe

Inalt,

dintre deasi

in

raionul
si

comunei, sunt

comunelor Cirstanesti

Olanelul, munte,

in

jud. Mehe-

4 morl

o piu5.

Digitized by

Google

olAne^ti
Se margine^te la N. cu mun{il comunel, la S. cu comuna Saracine$ti,
la

659

OLANE^TI

noscute de mult timp. Primele

izvoareaflateau fost analizate de

Se recomanda contra

ecze$i

melor, reumatismulul articular

E.
<>i

cu

com.
$i

Mula

Petru Poenaru

$i

de profesorul de
mult
zel

muscular, gutel exudatelor,

ticulafiunilor,

ar-

ereasca-d.-s.

de-jos

V.

chimie Alexe Marin. RegretatuI

ulcerelor cronice,

cu com. Cheia.

doctor Davila pusese

sunt mun$il
in studiarea

scrofuloaselor,

intoxica{iunilor
psoriasis,

La N. comunel
Gerea, Folea
carl
$i

acestorape; a?ain

saturnine,

pitiriosis,

Caprarea^a, in

Iunie 1869 insarcini pe d-1 dr.

acute;

contra

sifilisulul

nu au
satisfa-

se fabric* brinzS.

Locuitoril

poseda

100 stupl
inter-

cu albine. Aci se fabrica anual

A. Bernard cu analiza lor. Se g&sise aproape 40 izvoare i cu debit mare; era mare entusiasm pe atuncl pentru
irea
?i

dat tot-dea-una rezultate

catoare.

Intern

se

intrebuinfeaza
inso^ite

la

pn&

la

0000

litri \\x\cSl,

propa-

bronchite cronice,

de

men mijlociu. Are o oseacare?nlesne?te

Clim&ne?ti, S&r&cine$U
?i

desvoltarea acestel sta-

emfiseme, astma,
cronice ale gitulul.

in afecfiunile
t

co-

fiunl balneare.

municajia intre Muereasca-d.-s.,

Cheia.
:

Fac parte din colecjiunea ce

s'a

Apele
buinjeaza

feruginoase se
intern

intre-

trimis

la

1873

la

expozi

contra

ane-

brazdata de dealurile VieCornetul, Vadurelul, Glo$i

{iunea din Viena.

Din punctul
fost studiate
dr. Zorileanu.
lu!

miilor, cloro-anemiilor, etc.

zurel,

de vedere
$i

al acjiunel fiziologice

Apele saline-amare
4, 6, 7, 8
%\

(sursele

deanul, Scaunele
cur! izolate are
pile, Ulmi $i Rotunda $i
:

Stinel.

Lo-

terapeutice, aO
?i

12)

se intrebuin-

Rapuroasa, GroPoenI sunt

val
:

de d-ril Valleanu

{eaza intern contra constipa^iunilor, idropisiilor, paraliziilor

Sturi.

vechea proprietate a

Petre
frafi-

de

Plescioara;

Munteanu,
lor

iar azl apar^in

natura reumatismala, cahexielor

palustre, dispepsii.

Tisa, Rapuroasa, Racul, Moasa,

Mosorosi $i a Brane$tilor. Pe vile Tisel, OIane?ti $i Rapuroasa sunt sursele de ap&

minerals
lap,
:

Badescu din Bucure^ti. Se afla un otel mare, cu 2

$i

Apele

bromo -iodurate
11
i

(sur-

caturl, cu 53 earner e

3 saloane

sele 4, S, 7, 8, 9,

13) se

un

otel

mai mic, format din 12

$i

intrebuinjeaza intern contra scrofulelor, diferite tumori, gu$a, reu-

Vulcan,

Rubin-Escu-

camere; asemenea este acolo

o cazarma cu 2
caturi

Etna-Anicu^a, Ion C. Bra-

pentru

matisme,

paralisif, isterii, etc.

tianu, Lelia, Maria, Petre

Mun.

60 bolnavl
tul

militarl.

Stabilimen-

Apele alcaline (sursa Esculap)

se intrebuin{eaz<i intern contra
calculelor vesicale
?i

teanu, 30 August, Diana, Hipocrat,

balnear are 3 basinurl de mar-

Carol Davila, Hygea,

Ana
Efro-

mora, ce

pot confine pan&

la

renale.

Davila,
sina,

Domni^a Maria,

IOOO decalitri de apa; 10 cabine

cu cite 2 c&zl pentru bSrbaJI
?i

Namolul aplicat

in

cataplas-

Regina Elisabeta, Regele Carol I-iu, Semiramisa $i Libertatea.

me
{iile

a dat rezultate foarte bune

i

femel, pentru facut bal calde.

la ulcere cronice,

la

supura-

Toate sursele se pot clasa

intre apele atermale, saline sulsat,

artritelor reumatice.

Contra indica^iunl:
loza, boalele

tubercu$i

014neti,

ftcind

parte din

fidrice

$i
;

iodurate alte surse sunt

;

de cord

predis-

com.

rur.

cu acela^I nurae, jud.

alcaline

iar altele,

magneziene.
apelor, s'a

pozi^iunile la apoplexie.

Vilcea.

Are o populate de 1235

Dupa

analizarea

Sezonul incepe la 20 Maiu

?i

locuitori.

constatat de dr. Bernard c: cele

sulfuroase, sunt superioare ape!

^ine

pSna

la

15

Septembrie.
an!

fost o stajiune foarte fre-

01&neti,

stafie

balnear&, jud.

Vilcea, la 14

kil.

de

R.- Vilcea,

de Wiesbaden, Mehadia, Baden, Barrages, Bagn&res-de-Luchon,

Saint - Sauveur,

cuentata.

Mai

mulp

ele-

vele bolnave ale Aziluluf

Elena

aproape de Calimane$ti. Long. E. Gr. 242i'; Lat. N.

45 IS'; Alt. 280 m.
Distanfa de
la

Aix
$i

les

Bains,

Doamna
localitate.

se trimeteau la aceasta

Aix-la-Chapelle

Eaux-Bonnes,
apele de la Ocele
al:

cu deosebire
lane^ti sunt

c2.

R.-Viicea e de

atermale;
in

Olane^ti, carierd de marmorii, ce

se

2 ore. Localitatea e inconjurata

caline stau

compara^ie cu
la

deschisese

linga bSile

Ola-

de padurl
lejul

$i

str&batuta de

riu-

Vals, Vichy,

Ems,

Bourboule.

ne^ti,
la

jud Vilcea. Marmora

de

Olane^ti. Exista

un

stabi-

Apele sulfuroase
iar cele

cele concen-

Ol&nesti este un calcar amorf,

prininfil-

liment balnear,

aezat

pe

un

trate sunt intrebuinjate in bal,

de o coloare mai uniform^,

tre crSpaturile caruia s'au
trat materii colorante

platou inconjurat de dealurl.

mai pu^in

concentrate

Apele de

la Olane$ti

suntcu-

sunt intrebuin^ate intern.

de

dife-

Digitized by

Google

OLANEyn
rite

560

olAria
la

nuance car!

'I

dau un aspect

cularizare,

a statului de
razeii.

care

Ol&nita,

vie,

in jud.

Buzau, com.

frumos. Aceasta este o tocSl exclusiv sedimentara,

au cumparat-o

Ni^covul, cat. Saseni, fosta. proprietate a statulul, pendinte

din epoca secundara,

rest

&cind parte dupa un

s'a

de

Olane^ti,
tul

riii,

jud. Vilcea,

izvo-

Episcopie

are

o intindere de

de belemnit ce
care a

g&sit

re?te din muntele

Gera,

punc-

20

hect., din

carl 8 hect. vie,

izlaz
?i

intr'insa,

trait in

epoca

Caprareaja
riul

curge paralel

restul padure, arabil

;

pamint

secundaria

cu
la

Cheia, in care se varsa

riul

vinul produs aci,

eel negru, e eel

com. Saratine^ti, formind

seama

malcu mal re-

01&neti, porfiune de p&mint, in intinderede 57hect.,cumparata

Rimnicul. Valea acestu!

riu este

putat din judef.

cunoscuta prin existenfa bailor

de

la stat

de catre

raze?ii din

de

la

Olane?ti.
:

Pe aceasta vale

Ol&reasa,
1

sat, jud.

Dolj, pi.

A-

satul

Portari,

com. Z&podeni,
$i

sunt sursele

pi. Mijlocul,

jud. Vasluiu,

ali-

30 August, Diana, Carol Davila, Hipocrat, Hygea,

?i

maradia, com. Stoina, situat la

kil.

de Stoina. Are o populocu-

pita la mo$ia lor.

Forma

din ve-

Ana

Davila.

late de 200 suflete, carl

esc in 40 case.

chime d'impreunS, cu satul Moara-Domneasca, din com. ValeaRea, pi. Mijlocul, un singur trup de mo?ie, fosta proprietatea lul Mihail RacovtyaVoevod.
Intre antf 1716
hail
$i

OlSne^tilor

(Culmea-), culme

Copiii

din

sat

urmeazS

la

de munte, jud. Vilcea, care se

desparte de culmea principal
Paringul, la muntele Chindia
i

coala mixta din satul Stoina.

Ol&reasa, vechia numire a

man;

cotnu-

1727,

Mi-

se prelunge?te pAna aproape de

net Orbeasca-d.-j., jud. Teleorastazf poarta aceasta nu-

Racovi^a a cladit in aceasta

?i
?i

Rimnicul-Vilcea,

separind

riul

localitate o biserica

un palat a

Rimnicul de apa Gura-Vaiei.

mire un catunas cu cite-va case,

dincolo de riul Vedea, ling& pod.

caror urme se vSd

ta-zl.

p&n&

as-

Are ca
cul

virfurl
$i

Olane^ti

mal inalte pisLocui-Frumos

ra-

LocuitoriT Portareni, sco^ind

piatra
?i

(756 m.).

Olareasa, mope
deful Dolj,
pi.

particular*, ju-

caramizT

din

darima-

turile ziduriior,

au

zidit din

nou

Din culmea 01ane$ti se mifica: culmea Calimane?ti,

prinsa intre
$i

Amaradia, com.

co-

o biserica,

in satul Portari-d.-j.,

piraiele

Gura-Vaei
cea

Stoina, aparfinind cetelor de mo?nenI ce se gasesc pe dinsa.

la 1804, in zilele

Domnului Alela

Caciulata; culmea Caciulata,

$i

xandru-Moruzzi-Voevod,

care

care este cea mal scurta

Ol&reasa,
intre

vale, formind hotarul

?i

biserica s'a intrebuin^at icoanele

mal abrupta dintre

roasa
?i

toate, sepa-

mo$ia Oporelul
jud.
Olt.

mo^ia
Oltul-

din biserica darimata, iar strana

rind piraiele Caciulata de Putu-

mo^nenilor OporenI,
d.
$i
j.,

pi.

Archiereasca, de lemn ales, foarte

frumos sculptat, a fost luata de

Protoereul

se indrepteaza de la
E.,

dusa

la

pronumit Cloaca $i una din bisericile ora-

culmea Nauru^ul, care V. catre formind ^armul drept al Loi

Curge spre E.
prin

se varsa in girla Tesluiul. Pe

aci este

un drum natural

truluT

care are ca pise mun-

care se comunica cu sateie Deleni,

$ulul Hu$i.

tele Sida.

Comanifa

$i

Draga^ani.

Aceasta porfiune de p&mint, d'impreuna cu Moara-DomneascS,

deveni cu timpulinchinata

OlSne^tilor (Dealul-), deal, ocupa partea de E. a satului Portari,

Olareni, numire vechie a comunel Jideni, jud. R.-Sarat.

manistirel Frumoasa din ora^ul

Ia$i.

jud. Vasluiu,

pi.
el

Mijlocul,

Pe

la 1856,

boerul Scarlat
mo^iilor

com. Valea-Rea. Pe
biserica
$i

a fost o

Olire^ti,

sat,
pi.

cu 96

locuitorl, jud.

Donici,

proprietarul
$i

un

palat

facute de

Arge?,

Topologul,

facind

Valea-Rea
proces

Fereti, vecin

cu

Mihail Racovi^a,
doveT,
$i
$i

Oiane?ti-Moara-Domneasca, fScu
manistireT
fi

ale

Domnul Molcaror urme se vad

parte din com. rur.

Corbi-Ma
multa
$i

gureni. Aici se lucreaza

olarie,

Frumoasa,
proprietarul
termi-

astazT.

de unde a venit

nu-

pretinzind ca ar

mele

satului.

citatelor mo?it. Procesul

Olanita, sub-divizie a cUtunulul

Izvorul-Dulce, jud. Buzati, com.
Gura-Sara^iT,

nindu-se in favoarea sa, deveni

proprietarul mo?ief

OlSre^ti, vale,
Oltul-d.-s.,

jud.

Vilcea,

pi.

Moara-Domiar

neasca, afara de Olane^ti ce ra-

tuata o

unde se afla simare cruce de piatra

com. Frince^ti.
pi.

mase a manastirel,

dupa

se-

din

1583.

Olaria, vale, jud. Gorj,

Oco-

Digitized by

Google

olAkita
lul;

561

OLTEANCA
margi-

incepe din com. Pe^teana;

kil.

de

la

bra^ul Olinca, pe

podulul de

se intinde pe 2
la

de

la

E.

ginea c&reia este a$ezat&.

tul

V. $i se termini in puncCostan se limiteaz& spre N. cu culmea Chiciora, iar spre S. cu Dealul-Mare.

;

piatrct de pe calea na$oseaua tionals. nationals. Turnul- Alexandria trece de-alungul

$i

Olmul,
com.
piriul

piriU, jud. Boto^ani,

iz-

comunel

o pune in

legfitura.
i

vore$te de pe mo$ia St&nce$ti,

Curte?ti,
?i

cu comuna Furcule?ti
ra$ul T.-Mctgurele.

cu

o-

se

vars&

in

Drumurl

ve-

DrSsleuca.

cinale osebite are spre

comuna

Olari^a,

piriti,

izvore$te din com.

Dracea, pornind din calea na-

Dobriceni, jud. Boto$ani, curge

Ologi, com.

rur., in jud. Teleor-

tionals.

Spre comuna Voivoda,

allit

pe mo$ia Odaia-Sili^cani, com.

Br&teni,
$i

man,

pi.

C&lm&tuiul, situate pe
a piriulul
Cal-

trece prin c&t. Secara o

$0-

se vars& pe dreapta

partea dreapta.
m&{uiul.

sea vecinalit, care duce la nu-

Ba^euluT,

dup& ce a

primit

un

Are un c&tun,
Secara,

numit
la

mita comunit, peste un pod pe

Calm&^uiul.
Satul Ologi
in
il

mic

piriia$,

numit Gura-Ci$m-

Broasca sau

situat

ne^tilor.

3V2 kil, pe partea opus a Cfilm&tuiulu!. C&tunul de re^edinfcL

in jud.

gSsim trecut
la ju;

nomenclatura intocmitct
al

Ole^easca, mope,

Buzu,

Ologi este in vale,

iar

Broasca
este

mStatea secolului
care a
la

XVIII
la

ft-

com. Robe$ti, avind 332 hect,

arabile, livezl, iinea^a.
$i

pe Dealul -Ologilor.
acestul c&tun de pe

Pozi^iunea
deal

cea parte din plasa Marginel,

la

izlaz.

stat

p&nfi

1879.

din cele mal frumoase.

P&n&
avea

anul 1870, com. Ologi

Zlata,

Oleeti, c&tun,
cuitorl

al

comunel
cu

Tirlo-

covul, jud. Buz&u,

$i

240

Se invecine^te la E., cu com. Voivoda; la S.V., cudomeniul

:

altpit c&t.

care

a-

tuncl a fost dat la com. Dracea.

56 case; se sub-divide
51

statulul Suroaia-Turnul

la la

N.-

in 01e?e$ti-de-jos

01e?e$ti-de-

V., cu
E.,

sus.

com. Dracea $i cu com. Furcule$ti. pe 508 hect.

N.-

Ologi, mosie,
pi.

in jud.

Teleorman,

Num&rul
01eeti,
pi.

locuitorilor improarabile,

com. Ologi, situate intre mobile Dracea, FurCctlm&tuiul,

cdtun,

in

jud.

Putna,
situat

prietari^T,

cule^ti,

Voivoda
cite-va

domeniul

sta-

Glrlele,

com.

fife$ti,

este
in

de

10 in com. Ologi, iar

tulul Turnul.

Are 2500
hect.

hect.,

pe dealul de pe malul Putnel,

din jos de Vit&ne$ti.

c&tunul

Secara este de 84,

din

carl

p&dure.

Are o populate de 259

flete,

su-

carl locuesc in

102 case.

pe 400 hect. Sunt 92 hect. vil, care produc un vin bun. Terenul de

Este proprietatea mo^tenitorilor

colonelulul Casimir.

munc&
01eeti, colina, in jud.

al

locuitorilor

$i

pro-

Ologilor (Dealul-),
Teleorman,
Ologi.
pi.

deal, in jud.

Buz^u,
Ole.se^ti,

priet^el este de o bun el calitate

i

C&lm&{uiul, com.
in
kil.

com.

Tircovul,

c&t.

foarte productiv.

E impact
vre-o 3

dou&.

In-

proprietate

mo^neneascS;
cur&turl,
$i

are
fi-

Popula^iunea comunel,
c&tunului, este

cu a
familil,

cepe
se

la

mal spre
la

420

hect.,

livezl,

de 409

V. comunel. Cel de
termini

dreapta
piriul

nea{&, izlaz

pu^inS. padure.

sau 1537 suflete, din carl

contribuabill.

304
5

aproape

de

C&lm&fuiul, iar eel de la stinga

Olinca (Bra{ul-),
ghe se vars&
in

braf,

una din
Gheor-

Num&rul
vite

vitelor este

de

190
14
vite

e indreptat spre
Printre cele

gurile prin carl bra^ul Sf.

capete, dintre car! 642 cal,

1 1

com. Dracea. douS dealurl trece

Marea-NeagrS,

marT

cornute,
?i

3009
porcl.

^oseaua nationals.

jud. Tulcea, pi. Sulina,

com.

Sf.

raid cornute

424

Gheorghe
intre insula

(Cadirlez),

cuprinsS
?i

Budgetul comuneT este de

5154, ban* 70, la veniturl
lei
$i

lei

Ologilor (Valea-), vale,

leorman,
cele

jud. Te-

Ostrovocul

grinin-

de

intinzindu-se

printre
?i

dul Carasevschi. Sunt dou

sule in acest bra{.

5087, ban! 94, la cheltuelT.

douS dealurl ale

la

Ologilor,

Are o
Tulcea,
pi.

coalct, frecuentata de

terminindu-se

marginea com.

22 elevi; dou&

biserici,

una

in

Ologi, aproape de podul de piatrS

Olinca,

tirlit,

in jud.

cat.

Ologi

$i

a doua

in c&tunul

de peste C<Um&{uiul.
sat,

Sulina, pe

teritoriul
in

comunel

Sf.

Secara, deservite
?i

de 2 preoji

Gheorghe,
?i

partea E. a pl$eY,

2 cintctre^I.

Olteanca,
este o

format din

nou,

cea S. a comunel, pe grin;

dul Bursucul

?I-a

luat

numele

Pe apa C&lmityuiuluY, moar& de micinat, in dreptul

com.

rur. Orevi^a, din pi. Blah-

ni^a, jud.

Mehedin^ are 40 case.

;

Digitized by

Google

OLTEANCA
Olteanca,
sat, ftclnd

562

OLTENI
de 226
Doamne
Dumnectste-

parte

din
*

Zgura, cu o populate
familil,

Intareste

sfinta si

com. rur Giavile,

neT,

pi. Oltul-d.-j.,

sau 829 suflete, din can

zeeasca biserica
tigat

aceasta,

care o ai

jud. Vilcea, situat la V.

comui

289 contribuabill.
Locuitorii sunt rSze?!
vechi.
i

cu scump singcle tau, care din

si

melie

pe valea cu acela?i nume

pana
si

in sfirsit s'a facut cu toa-

ta osirdia

cheltueala D-lui
si

Pan Mano-

pe valea Otinceaua, la 3 kil. de cat. Pesceana, unde e ?coala.

Are o
schit.

$coaIa

o biserica

un

lache

Crisoscolea

a cocoanet

DumE-

nealui Elena ce se

praznueste

sfint

Are

3 bisericl,

de lemn,anu$i

me

Glavi, Barbiori

Barcane.

Viea se cultiva pe 29 hect. Are o padure de 205 hect. Vite mart cornute 478, cai
77, ol

rarh Nicolae
si

si

Sfinjitlmparaji Constantin
si

Elena, maica sa,

s'aii

facut aceasta
si s'aii

biserica

dupa mosia D-lor Teisani

si

frumuse^at

cu
fie

zugraveala dupa

cum

Olteanca, mahala,
pi.

jud. Vilcea,

232

?i

pore! 246.
in jud. Flciu, pi.

se vede, ca sa

pomenirea
zilele

sufletelor

Cerna-d.-s.,

com. Cermege?ti.
Oltene^ti, saty
Crasna, com.
Oltene^ti,
situat

D-lor

si

tot

neamuluT, in

Mariei-Sale
fiind

(Constantin Ipsilante
tropolit Dositeiu
si

Voevod,

mi-

Olteanca,
Oltul-d.-j.,

deal, jud. Vilcea, pi.

Episcop Constantin,

com. Giavile.
rhl,

pe o vale
01tene$ti,

$i

inconjurat de dealul

1S05

Iulie..

care are forma unui

Locuitorii s'au improprietarit

la

Olteanca,
cea,

izvore?tedin com.

arc, deschis in partea

de N.

1864, pe 750 hect., parte pe

?i

Roe^ti, pi.

Cerna d.-s., jud. Viltrece prin com. Coeni $i

%\

Are impreunS cu
suflete, din carl

satul Zgura,

mo?ia statulul
?ia particular^.

parte pe
:

mo3 cai,

opopulat*iede226familiT,sau820

El poseda
01
$i

Cermege?ti
Pesceana,
vile

se

varsa

in

riul

289
1

contrib.; o

166 vacT, 800

In
morif

250

pordf.

la

hotarul com. GI&-

$coaia infan^ata la
tata

868, frecuen-

raionul

comuneT,

sunt 2

cu Am5r5?ti.

de 28
$i

copil;
in

biserica,

facuta la 1832,

locul alteia
1

Olteanca,

vale, jud. Vilcea,

;

pi.

vechi

deservita de

preot.

pe riul Teleajenul. Toata comuna se intinde pe o suprafaja de 1350 hect.

TuicS, in timpul prielnic, se
fabric^

Cerna-d.-s.

se varsa in riul Cer-

Locuitorii sunt r&ze$I.

nioara, la

com. Amir^ti.
Oltene^ti, stafie de dr. -d.-f., jud.
jud.

pn&
3

la

1200 decal.
co-

Comerciul se exercita in

Olteanca,
pi.

valcea,
s.
;

Vilcea,

FalciO, pi. Crasna,

ne?ti,

com. OlteIulie

muna de

circiumari.
$i

Cerna-d.

izvore?te din dea-

pe

linia

Crasna-Hui, pusa
la

Veniturile

cheltuelile

coa-

Jul

C&r&mizi

?i

se varsa in riul

in circulate

25

1888.

rn unel se ridicS la

1503

le!

Pesceana.

Se
Mehedinfi,
rur.

afla intre stabile

?i

Crasna (12
kil.).

nual.

kil.)

Cre{e$ti (8.1

Inal-

Prin com.* trece o singurS $0sea, ce

Olteanul,
gota.

sat, in jud.

fimea d'asupra nivelulul

Maril

merge

la Valeni.

plaiul Clo$ani,

com.
case.

Glo-

Are 79

de 113 m. 89. Venitul acestel sta^iT pe anul 1896 a fost de

16737 1^, 35 bani.

E
E
S.-E.

brazdata de douSdealun:
$i

Virful-P3rulu!

Malul

farineT.
N.
spre

str^batuta

de

la

Olteanul, vechie numire a catunulul Ru^iav^ul, jud. Buz&u az! poarta aceasta numire numal partea de N. a sa.

de

girla Valea-Stilpulul.

Olteni, com. rur., jud. Prahova,

plaiul Teleajenul, situata

pe

girla

Olteni, com.

rur., la extremitatea

Valea

Stilpuluf, la
$i

30
la

kil.

pitala jude^ulul

de cakil. de 4
catune:

de E. a

pla?ei Tirgului, jude^ul

Olteanul-Mare, munte insemnat,

in

re^edinja plaiului.

Teleorman, situata dincolo de riul Teleorman pe partea dreapta

jud;

BuzSu,

cat.
?i

Chiojdul,

Se compune din
Olteni,

pe cimpia care se intinde spre

jud. Vla?ca. Laturea despre V.

acoperit de fine^e

semanaturi.

$tubeiul

%\

Valea-Stil1

puluT, cu

o popula^iune de
din carl

200

a locurilor com. este udata de

riul

Olteanul

Mic, munte,

in

jud.

locuitorf,

183

contri-

Teleorman.
la

BuzSLu, cSt. Chiojdul, ramifica^ie

buabill, locuind in

din Olteanul-Mare; are finea{a

$i

Are dou&
beiul,

biserici

298 case. una in $tuNicolae

$i

Se invecine^te
d.-s.; la E.,

N. cu com.

Peri-Riio?i; la S., cu Orbeasca-

izlaz.

cu hramul

Sf.

cu com. Frasinehil
^i

Cuvioasa Paraschiva, construita

Oltene^ti, com.
S.-V. a
pi.

din jud. Vla^ca

Virtoapele-d.-s.,
tita

la V.,

cu com.

rur., in

partea de

la

1870 pe

locul alteia vechi

$i

de care e despar?i

Crasna, jud. F&lciu,

?i

a doua,

in Olteni,

cu urm&toarea

prin

cimpia dintre ValeaValea-Ciinelui.

formata dinsatele: Oltene^ti

inscrip^ie

Teleormanulul

Digitized by

LiOOQ IC

OLTENI

563

OLTENI

Are un

catun, numit Dobro-

Caf de comunica^ie are

prin

Olteni,

sat,

jud. Olt.

Vezt Val-

gostea, situat in partea

E. a comuneT,
la 2
kil.

tot

de S.pe cimpie,

catunul Dobrogostea soseauaju-

celele-d.-j.

de^eana Alexandria-Pitesti care

o pune in legatura cu comunele
Peri-Riiosi,
d.-s., la S.

de com. Olteni. Acest

data de com.

Olteni, parte
Mogosesti,
Olt.

de

S.

comunel

catun tinea alta

la

si

Orbeasca-

pi.

Vedea-d.-j., jud.
la

Galateni, dinjud. Vlasca.

Com.
bile

Olteni,

impreuna cu mo-

Spre com. Virtoapele este o alta ramura de sosea

Aceasta numire o are de

aci,

niste familif de Olteni fugarl, carl

ca de
hect.
cipal!

de pe dinsa, are o intindere 1500 hect, din care 50

padure. Proprietartf prinsunt: D-l
I.

vecinala; iar la E., spre

comuna

au poposit

pe mosia

calu-

Galateni din Vlasca, tot o sosea

vecinala.

gareasca Strihareful. Mosia s'a

vindut de stat insura^eilor, parte la

Carp, care posi

1864, parte la 1879; iar

s'a

seda 1050 hect. pamint arabil

50 hect. padure
si

Olteni,
rur.

sat, facind

parte din com.

jud.

parte

vindut

in loturi

la

d-l

C. Stoi-

Draganul
pi.

Bascovel,

locuitorl.

cescu, avind 3 50 hect. arabile pe

Arges,
Olteni,

Pitesti.

mosia Dobrogostea. Sunt

hect.
in

si

15
sat,

Olteni,
cu 14
familii,

sat, facind

parte din com.

vie,
si

dintre

cait 5

hect.

facind

rur.

Olteni, pi. Teleajenul, jud.

Olteni

10 hect. in catunul

parte din

com.

rur.

Vulpesti,

Prahova.

Dobrogostea.

jud. Arges, pi.

Cotmeana.
Olteni,
sat,

Numarul
tindere

locuitorilor

improinsi

in jud. Rimnicul-Sa-

prietari^T este

de 181, pe o
hect.

Olteni,

sat,

jud.

Dimbovi{a,

pi.

rat, pi.

OrasuluT, com. Virtescoi.

cam de 450

Cobia, com. Uliesti.

$i-a luat

anume: 147 locuitorl in Okeni, pe 294 hect. si 31 locuitorl in

Dobrogostea, pe
mlastinos,
1

numele de la o colonie de Olteni, stability aci. E ase-

Olteni,

sat, jud.

Dimbovi^a,

pi.

1 1

hect.
ses, pu-

Cobia, com. Su^a-Seaca.

zat in partea de E. a com., pe maluldreptal riulul Milcovul,

la 3 kil.

Terenul este mat tot

fin

spre E. de catunul de
Rotaresti.

dar

in

general

productiv.

Olteni (Ciorogirla), sat, facind parte din com. rur. SloboziaClinceni, plasa Sabarul, judeful
Ilfov, situat la

resedin^t,

Are o

in-

tindere de

25

hect., cu o pofamiltf,

Populafia comunef, cu a catunulul, este

pulate de 50
suflete, din
bili;

saQ 247
contribua-

de

104

suflete, din

E.

de Slobozia,
si

carl

47
la

carl

242

contribuabili.

intre riul Ciorogirla

fortul Slo-

biserica,

care

ser-

Vite
cornute,

sunt

S6j
cai,

vite

marl
ol
si
|

bozia.

veste preotul din cat. Rotaresti.

172

21 11

312 porci.

Se intinde pe o suprafa^a de 344 hect. cu o populate de 263

locuitorl.

Olteni,

sat, facind

parte din com.

Budgetul comunel e de 3466 lei, 20 bant, la venituri si de

3418
let la cheltuelr.

rur. Bujoreni, plaiul Cozia, jud.

D-l T.
si

Metaxa are 243

101

hect.

Vilcea.

Cade

in

partea de

E.

locuitoriT

hect. Proprie(6

a comunet, pe malul Oltulul.

20 elevt

de doua bisericT, una in catunul de resedin^a Olteni, cu

scoala, frecuentata
;

Are o

tarul
si

cultiva

212 hect.

vie

Aci e resedin^a comunel.

25 padure). Locuitorii cultiva

Are o populate de 503

cuitorl; o scoala, frecuentata

lo-

tot terenul.

do! preoflf

si

un

cintare^

si

Numarul
116
|

vitelor

mart e de

15 copif; o biserica,
Sf.

de cu hramul
1831.

doua

in

catunul Dobrogostea,

si

al

celor mici de 269.

Nicolae,

zidita la

cu un cintare^.

La

biserica din
tul
'

Satul s'a format pe la incepu-

catun fac serviciul religios prco\U din Olteni.

secolulutde

ctyi

va Romini de
va-

peste Olt, cari venind dupa mun-

Pe apa Teleormanulul este o moara de macinat, iar in com.

Olteni o cladire frumoasa a proprieta^eT.

ca cimpulu!, ca de obiceiu,
zind ca aci este mai bine de
ail

si

trait,

Se stie ca Tugomir Basarab, numit in Domnie Radu-NegruVoda, a zidit in Rimncul-Vilcea, pe la anul 1304, o a doua catedrala de mitropolie, dupa in-

cerutde

la

proprietarul
le

mosa-sT

demnul arhiepiscopuluT Eftimie

al Severinulul,

siel

Slobozia sa

dea voie

pentru a stramuta

Locuitorit transports productele lor

ta^ii,

'

faca case aci.

mitropolia laturilor din Severin

aci,

precum
la

si

ale proprie

pentru siguran^a.
fu

mai mult

Giurgiu, rare
si

Olteni. Vez!

01teni-Cah:una,

pi.

Aceasta mitropolie
definitiv in

mutata

orl la

Alexandria

Rosiori.

Sabarul, jud. Ilfov.

1355, sub mitropo-

*>361?

Marclt Dictiouar (lenrafie.

Vol.

)V

72

Digitized by

VjOOQ IC

OLTENI

5(54

OLTENITA
66
cir-

litul

Athanasie,

de

cStre

fiul

are 265

hect.

si

locuitorii,

43
eflf,

preoflf

26 scoale
si

de
si

b&fre-

lul
si

Tugomir, Alexandru Basarab,

i

hect., din carl 2 hect. vie.

de

fete

20 mixte,
elevl

se dete numele de arhiepis-

Comerciul se face de
ciumar.

cuentate

de 719
16

124

copia Rimnicul-Noul-Severin.

eleve; 6 raori cu aburi, 2 mori

Locul de resedint&
ctunul Olteni.

al acestei

mitropolil a fost la inceput

in
,

Are 1 pod pe riul Ciorogirla. Num&rui vitelor man e de 68

si

De

aci o

stra-

al

celor mici, de

20.

mut& la Rimnicul, inanul 1500, Radu-VodS eel Mare, dupa. indemnul lui Nifon, mitropolitul
f&rei, fost patriarh al Constantinopolei.

Oltenija, plasa,

in jud. Ilfov, o-

masinl de treerat 4 poduri stSttoare. Vite sunt: 8394 cat si lepe, 99 arm&sarT, 6384 bol, 4225 vacT, 2285 vi{el, 255 tauri, 511

cu ap5,

cu aburi

si

cupind partea de S. a jude^uluT.

bivoli,

824
01

bivofi^e,

1775 capre,

Se m&rgineste
Negoesti
si

la

N.

cu

pi.

46000
giT si

si

8646 porcf.

mic& parte din

cu jud. Vlassi

In acest loc,
biserica,
intiiul

se

afl&

acum
pe
pe
{in
si

pi.

Sabarul;
;

la V.,

Comerciul se face de 9 han160 circiumarl.

:

care

reamin teste
Eftimie

ca
S.,

la E.,

cu jud. Ialomi^a

la

Locuitorii posedi
guri:

4094

plu-

mitropolit

cu Bulgaria, de care se des-

2350 cu
si

Episcopul Mihail (1492), can

biserica in

parte prin fluviul Dun&rea.

4519 care
si

1744 cu caT; canine: 2612 cu

bol,
cat.

minS la intrare, biserica reftcutcl de acest din urm&. Legenda spune c& Radu-delaAfuma^T n'ar fi fost ucis in
Cet&tuia,
ci

La
p&n&

S.,

de

la

insula

Lunga

bol

si

1907 cu
teritoriul

la

com. M&n&stirea, este

la N., si prin

Pe
b&lp

plsel

sunt

21

udat& de Dun&re;
centru,

si

21 helestaie.
si
si

de

riul

Argesul,
pi.

care
si

PSmintul s3u, ca
l'alte

al

celor-

schitul dela

in bi-

desparte

de

Sabarul

pl&sl,

e fertil

primitor

serica din satul Olteni, fiind-cS

aci

Negoesti, pnS la com. Curcani

la E.,

pSdurile

inlesneau

ascun-

de

girla Mostistea,

care
si

de orl-ce fel de cereale. LocurT de p&sune sunt in intindere de

peste
nea^ci
1 0000 hect. si dau o bun& si abundentS.
fi-

derea.

trece prin balta Mostistea

varsS. in

se

Dun&re,

in

dreptul os-

Olteni

(In-virful-Oltenilor),
Buz&u, com. To-

trovulul Albina.

Viile sale,

mat

ales

cele de

pise, in jud.

Intinderea
pl3.?T e

totals

acesteT

la

N. Iacului

Greaca,

dau un
cultura

hani, cat. Valea-Scheilor, culmi-

de 93967

hect., din carl

vin mult cautat. Locuitorii prin

nate a dealulul Dumbrava. Aci

se v&d inc& ruinele caselor
tulul
fos-

statul

si

proprietarif au
locuitorii,

60310

aceste locurl,
p&uiintulul
si

pe ling&

hect.
tare.

si

24657 hec-

pescuitul, se ocupS

Domn

C. Brincoveanu.

mult
total
si

si

cu cultura viei.
e

Din numcirul
Olteni,
localitatc, la
1

de hect.
proprie-

Pe lingS Dun&re, p&mintul

argilos
si

V*

kil.

spre

ce

apar^in

statuluT

foarte

bun pentru
si

fa-

S.-V. de satul Rosiori,

judeful

tarilor,

se cultiva

Brila, in hotarul jud. Ialomija,

Din num&rul
ce
tiv&

34304 hect. total de hect.

cul-

cerea cSrimizei
vase.

a diferitelor

unde a

fost tirla cu acest

nume.

apar^in locuitorilor, se

Resedin^a plsel e in comuna

Olteni {a

de

acestia

21000
1837
vie).

hect.
hect.

Urban a. Plasa e comsi

Olteni, mosie,
pi.

in jud.

Teleorman,

(1178 hect. sterpe,

izlaz,

pusa din Oltenija

carl

TirguluT, cu o intindere

de

642 hect.

34 catune, formeazS 17 com. rur., a:

1200 hect.

Popula^ia pl&sel este de 35012

suflete, din carl

nume

C&scioarele,
Crive^ile,

Chirnogi,
Curcani,
Iz-

Olteni - Calfuna (Olteni),

f&cind parte din com. rur.
nesti-CalJuna,
Ilfov.
pi.

sat,

bill,

locuind in

5543 contribua6219 case si 180

se

Chiseletul,

FrSsinetul, Greaca, Hotarele,

Dom-

bordeie.

voarele, Mitreni-Cl&testi, MinSslocuitori

Sabarul, jud.
la S.

9309
plugaria,

ocupi cu

tirea,

Olteni^a-Rurala,

Prundul,

Este situat
d.-j.,

de Doniriulul

168

sunt circiumarl,

Radovanul, Span^ovul, Tiriceni

si

nesti

pe malul sting al

117 industrial, 618 au diferite

profesiunT.

Ulmeni. Calea jude^eanS Bucuresti

01in

Ciorogirla.

Se intinde pe o suprafa^S de
457
hect.

C&s&tori$I 7912, fruntasl 2989,

teni^a inlesneste transportul

(impreuna cu Dora-

mijlocasl 3802, cu miinile 3421;

improprietSri^! 4645
prietari^I 5567.
si

aceasta plas^

asemenea
si

si

dru-

nesti-C&tyuna), cu o

populate de

neimpro-

murile naturale

soselele veci-

179 locuitori. D-l D. Frangulea, proprietar,

nale-comunale,

care

leagS

co-

Are 29

bisericl, deservite

de

munele

intre ele.

Digitized by

LiOOQ IC

OLTENlfA
OIteni{a, com. urb.
Oltenija, la 63

565

OLTENITA-VECHIE

]\id. Ilfov, pi.

intrefinut

de judef; un

oficiu te-

un pod stat&tor peste

ge^ul.

riul

Ar-

kil.

de Bucure^ti,
in

legrafo-po^tal, al c&rul venit

pe

situata la gura riulul Arge$, a-

anul

finanaiar

1896-97

fost

proape de Dun&re,

fajaora-

$uluT bulg&resc Turtucaia, care

doming malul rominesc.

S'a fondat
la

de lei 27854, banr 15; o farmacie o fabrica de ap& gazoasa, $i dou5 oteluri.
;

01teni{a, picket pe Dunire,

cu

No.
Ilfov.

12, la portul Oltenija, jud.

1853 pe mo$ia
patru -later
12

Aci se face un mare

numit
tirgul Mo^ilor,

tirg,

principelul Al. Ghica.

odatS cu
vind
b^uturl

Oltenita-Rurala. Vezf
Vechie, jud.
Ilfov.

Oltenita-

Are forma
drept-unghiular
in

unul

eel din Bucure^ti la care se

vite, diferite

cu

strade

obiecte

$i

Jung
e

$i

in

curmezi?. Pentru
riului

spirtoase.

Oltenita-Vechie (Oltenita-Rurala), com.

jud. Ilfov,
rur.,
pi.

apararea
ora^ul

in

contra

Arge^ul,

Este re$edin{a subprefecturet

pl&el

Olteni^a,
S.-E.

de digurl din spre partea de afari N.

inconjurat

Olteni^a,
$i

a judecitoriel

situate

la

de
al

de ocol

a mediculul pla$el.
se

Bucure^ti,
riulul
re?ti.

pe ^rmul sting
la

De
este

la locul

numit Sub

Vil,

Olteni^a

numea sub Rofost

Arge$,
Sta^ in

63

kil.

de Bucucu
Olte-

un

prival (Valea-Seadi), care

$i

man! Constan^iola. Aci a

leg&tur

trece prin ora$

in

merge p&n

cea d'intiiu episcopie a Daciel,

ni^a-Urbani prin calea jude^ea-

Dunaxe. Locuitorii cred c2

a
fost
$i

sub numirea de Dafnes. Ora$ul

Olteni^a s'a in&tyat

ni Bucure^ti-Olteni^
sea vecinala.

$i

cu com.
0-

p'aci

vechia albie a Ar-

pe ruinele
zidita
-

Ulmeni, spre N.E., prin o

ge^ulul

credinja lor poate c&

vechel

cet&flf

Constanta,

e intemeiatii, pentru c& mai in

to{i anil

de

impSratul
la

Constantin

cel-

Aceasti comuni, inainte

me, era situate
s'a tot
riuluT

vre-

acest rfu

i$I

abate matca.

Mare,

confluen^a

Arge^ulul

mal

spre V.,

Are
flete,

o populate

de4727
754

su-

cu Dun&rea.
P'aci treceau

mutat spre E. din cauza

fie91

carl locuesc in

case.

Domnil Romini
de
la

Arge?ul, care, mal in

ii

Dintre locuiton, 225 sunt plu-

spre a se introna la Bucure^ti, cind se

intorceau

care an,

minca p^mintul

73 circiuman, 83 industrial i 1298 au diferite progari,

Con-

amenin^a a o inunda.

stantinopole.

Are o populate de 1804SUfur& la

$i

fesiunl.

La
1

anul 1855, Ru$il

flete,

din carl 398 contribuabilY,

$i

Casatori^I

18, fruntaf 250,

Olteni^a batu^i de

Turd

r&bi-

locuind in 316 case

8 bordeie
Sf.

mijloca^i 485,

cu m&inile
$i

impropriet^ri^T 208
prietaritt
1

944, neimpro-

ma$i$ele lor s'au ingropat la

serica din centrul ora^ulul.

o bisericS, cu hramul

Nicolae,
2 cin-

deservit& de 2 preo^T
t&re$I
;

471.
$i

In timpul rezbelulul din 1877,

lepe,

o $coala mixta, frecuen-

Vite sunt: 1329 cal

133 boi, 267 vacl,

divizia
d-1

10

vi{el,

63

comandata de General Manu, a ocupat dia IV-a,

$i

de 27 copiT; 1 moar& cu aburl; I marina de treerat cu

tata
aburi.

porcl

2725 01. Suprafa^a com., cu

?i

gul ce se afla intre Olteni^a

locurile

Dunaxe

$i

a a^ezat vedete

la
$i

Suprafa^a totals
este de
hect.

a comunel

ce-I aparftn,

este de 550 hect.,

hect.
izlaz,

dreapta spre malul Arge?ulul

in stinga spre satele
:

3837

hect., din carl

3000

din carl 100

sunt

vatra

Ulmeni,

sunt

ale

proprietarilor,
$i

ora^ulul

$i

450

proprieta-

Tatina

$i

Spanjovul, spre a ob-

d-nele Alexandrina

Puiheria

tea or&$enilor.

serva mi^caxile Turcilor.

Raspony
Buprin

$i

d. T. Url^^eanu, iar
Iocuitorilor.

Locuitorii poseda/.
guri: 15 cu boi
?i

240

plucat.

Olteni^a este
cure?ti
$i

legate

cu

837 hect. ale

225 cu

malul
$i

Dunaxil

Proprietarii cultiv&

2000
50

hect.
cul-

Pentru transport au 349 care $i caxu^e 10 cu boi, 339 cu

:

$osele

bune

bine intre^inute.

(660 sterpe, 250

tura viel
?i

izlaz,

Acest ora$ este singurul port

al

cal.

judejulul Ilfov la

Dunaxe

$i

torii cultivS
laz,

40 pSdure). Locui653 hect. (176 izla veni-

Are 2
Nicolae
deserviie
ta>e{I;

bisericl,
$i

cu hramul

Sf.

face un

mare corner^ cu
1

grine.
infi-

8 vie).

Cuvioasa Paraschiva,

Biroul vamal de aci s'a

in^at la

Budgetul comunel e

de 5 preo^I $i 5 cindou $coale primare de

Ianuarie i860. In a-

nul 1896
lul

97

produs

statulet,

de 8526 de 8070 lei.

turl

lei,

iar la cheltuell,

b&efl, frecuentate de 208 elev!

un venit de 31830
$i

70

Dintre locuitorl, 385 sunt plugarl,

$coala de fete, un spital cu 18

paturl,

banl.

industrial, 34

au

di-

numit Regina Elisabeta,

Intre Olteni^a

Chirnogi este

ferite profesiunl.

Digitized by

Google

OLTENICIOARA

566

OLTEJUL
pi.

Locuitorii poseda:

196 plu-

muna

rur. Ciorte^ti,

Mijlo-

Jeala curentulul,

de 1.80 m. pe
conside-

gurl: 69 cu

bol,

127

cu cat;

cul, jud. Vilcea.

Are o popu-

secunda

in

timpul apelor tnicT;

188 care
127 cu
ciumari.

?i

canine: 61 cu boT,

caf.
cir-

valea Olte^ul.

late de 447 locuitori. Este pe Are o biserica,

aceasta iufeala create

rabil cind

Olteful

vine

mare.

Comerciul se face de 12
Vite sunt

fondata la anul
rata la anul

18 14

$i

repa-

Fundul
din jos
iar

lul

confine pietri$,

pana
nisip.

1854.

de confluen^a Cernei,
aci la vale,

682 cal

?i

lepe, 3

de

numal
m.

armasari, 283 bol, 269 vac!, 134

vi^el,

Olteful, deal,
be$ti,
pi.

la

E. comunei $tirjudejul

Jarmurile au

inalfime

care

16 tauri, 15 bivoW, 22

bi-

Olte^ul-d.-j.,

variaza de la 1.50

la 5

m.

voli^e,

10
01.

capre,

520

porci,

Vilcea.

De
la

la

origina

?i

pana
$i

la

MaOltea-

2250

nastirea Polovraci, valea

Improprietartyl sunt

166

lo-

Olte^ul, deal,
pi.

V. com. Greci,

{ului este strimpta

foarte

cuitorT, $i neimproprietari^I

mat

Olteful-d.-s., judeful Vilcea.

dinca

prezinta

aspectul unef

sunt 276.

Virful sau formeaza limita intre

considerabile crapaturi; este un

aceasta

comuna

$i

comunele

adevarat $an^, sapat

larg la fund de 3 m.

in
$i

calcar,

Oltenicioara, picket pe Dunare, cu No. 14, la N. de insula Carul-Colargi, jud. Ilfov.

Cor^orul $iAlimpe$ti, dinjude{ul Gorj.

adinc

de 50 m., avind
vertical!.

pere^if

aproape

Oltejul, rin, unul

din

afluen^ii
al

De
in jos,

la

Manastirea Polovraci
atinge

Olte^ani, c&tun,
pi.

al

com.

$tirbei,

principal!
tulul.

dupS dreapta
$i

Ol-

valea Oltejulul incepe a

?i
1

OlteJul-Oltul-d.-s.,

jud.

Rosting
satul
a-

Izvorete dintre

muntele

se largi

kil.

aproape
la

mana^i, situat pe {annul

al Oltefului,

Curmatura-Olte^ulul
nul, jud. Gorj,
la S. In jud.

Negovala

de confluenta

riului

Tiriia,

spre

E.

de

curgind de
Gorj,

N.

com.
a se

Col{e$ti,
la{i

de unde continua
saii

$tirbei,

unde

terenul

are

malul sau

necontenit pana la Bal$,

proape 230 m.
lului Maril.

d'asupra

nive-

drept

este

format

de

mun^ii

Are o populate de 300

Olte^ul, plasd desfiinjata,

loc.

care

ocupa partea de N.-V. a jud. Romana^i $i care J?I luase numele de

strabate
la
rtul

OltefuJ,

ce
la

Curmatura, Stani^oara, Zanoaga, CraiuI-luI-Giovan $i Baia-de-Ffer; malul sting, de Negovanul, Cujba, Beloaia, Ple$a, precum $i de dealurile Runcul, Ograda $i Porcul. Intra in com. Sirbe^ti, trece
Piscul-Boerulul,
linga

unde are maximul gi me de 6 kil.

Valea
late,

de

lar-

Olte^ulul
i

este

popu-

productive

viabile. In a-

ceasta vale, se afla doua sosele

d'alungul,

de

N.
tir-

prin Alimpe$ti

$i

Cororul, in

una comunala, care urnieaza ^ar mul drept al Olte^ulul, incepind de la Falcoiul (linga Olt) $i pana aproape de confluenta Cernei;
a doua, jude^eana, care porne^te

spre S.

Avea de

re$edin$a

trind, in dreptul satulu! Matee^ti,

in jud.

gul Bal$.

Vilcea. In judejul

Vil-

aproape de satul Vladuleni

(lin-

Se margine^te la N. cu jud.
cea; la V., cu jud. Dolj,
pi.

Vil-

cea

uda com. Aluna,

Gradi^tea,
Pirieui-d.s.,

Col{e$ti,

la S.
pi.

cu

Sine^ti,
$oiul,
i

Tina,

Pie

ga $oseaua na^ionala CaracalPiatra) ?i merge pe ^armul sting, pana

la

Ocolul,

$i

la V.,

cu

Ol

Pirieni-d.-mj.

confluenta Cernei, iar de

tul-d.-s.,

cu care

acum

s'a unit.

Pirieni-d.-j., Zatreni,

Gane$ti,

aci in sus trece Olte^ul.

Era formata din 22 com., $i avea pana la 25000 locuitorl. Aceasta

pi. s'a

Locusteni, Cirlogani, Bene$ti,0teteli^ul, Balce^ti,

$i

Afara de
municatie,

aceste

cat

de

co-

Fole^ti,

etc.,

contopit cu

pi. Oltul-d.-s.,

apof intra in jude^ul Roma-

spre a

forma una singura cu

na$t

pe

la

com. Lalo?ul.
la

Intra

urmeaza lungul vael Olte^ului, ma! sunt ^i altele care o strabat numai; ace
cestea sunt: $oseaua
Slatina-Craiova,
;

subprefectura in Bal$. Era partea cea

in jud.

Romana^i,

com. La$i

na^ionala

ma!

ridicata

d'asupra

lo^ul,

uda com. Bal^ul

in

se varsa
$i

ce

trece prin

nivelului Maril din tot teritoriul

in Olt, intre Falcoiul

iul

Cioro-

Bal$ linia ferata Slatina Craiova,

jud. Romana^i, cacf, in

tul-d.-s.,

pi.

Ol-

(Romana^i),

fa$a satulul

ce trece de asemenea prin Bal$,

$i

Valea-Oltuluf facea ca

Gigirtul-Vii$oara(jud. Olt),

dupa
kil.

$oseaua na^ionala

Piatra-Ca-

esul sa

ocupe o por^iune con-

ce a parcurs aproape 150

in curgerea
sa.

racal, ce strabate valea

aproape

siderable.

Olte^ul,

sat, facind

parte din co-

Largimea medie a Oltefulul este de 30 m., adincimea, de 0.70 m., iar iu-

de

Falcoiul.

Peste

riul

Olte^ul sunt 9 po-

durl, din cari 8

de lemn

l-iul

Digitized by

LiOOQ IC

OLTETUL-DE-JOS

507

OLTEfUL-DE-JOS

la

Polovraci, in jud.

Gorj

al

2-lea, la Falcoiul,

lung de 65 m.;
din care

al 3-lea $i 4-lea, la Bal$,

unul
fier,

de piatra, al drumuluf de lung de 60 m., iar eel -l'alt,

64
$i

ma?ini de secerat ?i 6 treerat cu aburl, 1 de cosit, de treerat cu manej, 27 de vinturat, 8 de batut porumbul cu
fier,
1

din com. Voice^ti

$i

catunele
i

Dobreasca, Voice$ti-din-Deal
Voiceti-din-Vale, avind 358
milil,

fa-

manivela,

1 1

grape de

fier,

27

serici,

sau 13 13 suflete, cu 4 bi1 preot paroh, 1 preot

al

?oseleI nafionale, lung de

;

mo^oroitoare, 3 trioare sau ma$ini

ajutor,

cintaretl.

m.

al

5 -lea, intre

Dobriceni

Lalo^ul, aparfinind $oseleI comunale

;

cu ap&

al 6-lea, la Oteteli?, pu^in

de ales s&min^a; 35 morl ?i una cu abur. Viea se cultiva pe o intindere

aril.

Parohia

Petcule$ti-$tefene?ti,

cu biserica catedrala Adormirea Maicei Domnulul,

din comunele
:

compusa
$i

mal sus de confluenfa Cernei,

lung de 38 m.;
ne^ti
9-lea,
;

de 1049 heck, 50

Voice^ti

$te-

al

7 -lea, la Ba-

Are 109
biserici din

biserici, afara

de

fane$ti,

avind 449
I

familii,
1

sau

al 8-lea, la

Zatreni

$i

al

la Strichine^ti.

Afluenfil

Olte^ulul din
riia,

stinga

sunt: Tiin jud. Vil-

Maneasa, Cerna
$i

com. Draga$ani. Sf. Si nod a impact pla^ile Olte^ul-d -j. -Oltul in 28 parohil rurale, la carl dup regulamentul Sf.

1880
tare$I.

suflete,

3 bisericf,
?i

preot
5

paroh,

preot ajutor

cin-

Parohia Lunge^ti, cu biserica

catedrall Sf. Nicolae,

cea,
luiul

in jud. Roraanaji, Bur;

Sinod urmeaza sa
cintarep, in

fie

compusS
^i

(Bechetul)

pe dreapta,

in

28 preop parohi, 29
jutoare,

preo^I a-

din comunele: StSne^ti

Fusau

jud.
$i

Romanafi, prime^te Caluiul

Geamartaluiul.

134 20 preop.
familil

plus

mureni, avind 674

familil,
1

2188

suflete,

biserici,
?i

preot

In aceste parohil, sunt 13223

paroh, 2 ajutoare

7 cintaxe{r.
bi-

Oltejul-de-Jos, plasd, in jud. Vilcea, unita administrate cu

pi.

cu 36931 suflete.

Parohia Rime$ti-$u$eni, cu
serica
catedralci
Sf.

Parohiile fixate de Sf. Sinod

Dumitru,
d.-s.

Oltul,
ale

situate

pe

ambele
la

inc& dela

888 sunt urm&toarele

compusS din com. $u?ani

$i

malurl

riului Oltul,

S.

Parohia

Adormirea
familil,

Maicei

$u?ani-d.-j.,
1

avind 662
3

familil,
1

jude^ulul.

Se compune din

25

Domnulul,
avind 830
flete,

in ora?ul Dr&g&$ani,

sau

99 1

suflete,

biserici,

comune
cule^ti,
ne$ti,
lo$ul,

rurale: Babeni, Balce$ti,

sau 3146 suI

preot paroh, 2 preo^I ajutoare

?i

Bata$ani, Bene^ti, Cirlogani, DiFaure^ti,

Fra^ila,

cu 3

biserici,

preot pa1

cintaj-ep.

Ga-

roh, 2 preofl ajutoare,

diacon,

Parohia U?urei, cu biserica catedralci

Sf.

Ghioroiul, Gorune$ti, La-

cintaxe^i, 3 paracliserl, in plus

preot."

Voevozl,

compusa
fa-

Lacusteni, Maciuca, Mar-

un

din Ccitunul Sirbi, avind 309

Calina,

gineni, Oteteli^ul, Pfetroasa, Poenari, Prejoiul, RusSne^ti,

Parohia
vind 351
flete,

cu

biserica
a-

milil,

sau
1

167 suflete, o bise$i

$er-

catredala Sf.

Teodor Tiron,
sau
I

ricf,
re^I.

preot paroh

2 cintcl-

bane^ti, Stirbe^ti, Tetoiul, Vasilafi

i

familil,

Zatreni.

cu 2
I

biserici,

1541 supreot pa

Parohia MSdulari cu biserica

catedralct Sf. Nicolae,

Are, impreuna cu plasa Oltul,

roh,

preot ajutor, 2 cintarep.

compusa
fa-

52000

locuitorl.
la

Parohia Prundeni, cu biserica

din catunul Mamul, are 410

milil,
rici,
1

Se marginete
Olte^ul-d.-s.,
la

N.
cu

cu

pi.

catredala Sf. Nicolae, din

compusa
cu 4 preot

sau 1562 suflete, 2 bise-

S.

judejul
Dolj,

comuna
1

Zavideni, avind 459

suflete,
1

preot paroh

$i

cintcl-

Romana{i,
$i

la

V.

cu jud.
Oltul.

familil,

sau 1900

re^I.

la E.

cu

pi.

biserici,

preot paroh,
cintarep.

Parohia Capul-Dealulul, com-

Reedin^a sub prefecture! pla$ilor unite e in

ajutor,

pusa din comunele

Mitrofani
i

Sute^ti

?i

Dr5g&ani.

Parohia Aure?ti-Orle$ti, cu biserica catedralaSf. Nicolae, com-

cStunele: Boro?eti,
$i

Forma

acestel pla$I e a unul

Sute^ti, Mazilul

Vedea, avind

exagon neregulat. Comune mat

populate are
:

pusa
Orle^ti
re$ti,

din
?i

comunele:
Fi^caTia
$i

Aure^ti,
cat.

691

familil,
1

Balce?ti, Faure$ti,
i

Au

biserici,

sau 2575 suflete, 7 preot paroh, 2 preoflf

Ghioroiul, Laloul, Pletroasa

Stirbe?ti
$i

Valea-de-Casa
familil,
1

?i

Scaio?i,

ajutoare
2 preo^I.

?i

cintare^I, in

plus

mal pu^in populate

coale
rurale mixte,

avind 759
flete,

sau 2826 supreot paroh,

Bene^ti.

biserici,

Parohia Amaxa?ti, cu biserica

catedralci Sf. Nicolae,

Are 16

2 preo^i ajutoare, 8 cintare{i, in

compusa

frecuentate de 359 copii.

plus 3 preop.

din catunele
Jarostea,

Palanga, Padina,
-

144 plugurl de lemn, 1668 plugurl de

Locuitoril

posed&:

Parohia Zlatarei, cu biserica

catedrala Sf. Nicolae,

compusa

Verdea de Amara$ti, com. Nemoiul ?i catunul Verdea-

Digitized by

LiOOQ IC

OLTEJUL-DE-SUS

568

OLTEJUL-DE-SUS

de-NemoiuI,

avind 751
7

familii,
1

avind 392
flete,
1

familii,
1

sau 101 2 su-

biserica

catedrala Sf.
familii,
1

Nicolae,

sau 2886

suflete,

biserici,

2 biserici,

preot paroh,

avind 275
flete,

sau 1077 su-

preot paroh, 2 preo^I ajutoare,

8 cintare$I, in plus 3 preofl. Parohia Jzvorul, cu biserica

preot ajutor, 4 cintare^I.

3 biserici,

preot paroh,

Parohia Lalo$ul-Gan{a, cu

bi-

3 cintare^I.

serica catedrala Sf. Paraschiva,

catedrala

Sf.

Ion Botezatorul,
:

compusa din catunele

Lalo^ul, Stirbeiul
i

Gan^a,

compusa din catunul Mrene?ti,

Crefeni,

Marcu^eul,

Oltetul-de-Sus, plasit, in jud. Vilcea. Se compune din 31 com.

rur.
:

Magureni
familiT,
I

?i

Pletroasa,

avind 539
flete,

familii,
1

sau 1846 su-

Bae?ti, Bro^teni, Ciorte$ti,

avind 588
flete,

sau 2003 supreot paroh,

8
cint&rep,

biserici,

preot paroh,

Colte^ti,

Copaceni, CrapSturile,

biserici,

2 preo^I ajutoare, 7 cintare^I.

Dejoiul, Doze?ti, Draganul,

geni, Giule$ti, Gradi?tea,
le$ti,
d.-j.,

2 preoflf
in plus
1

ajutoare,

Parohia Gorune$ti, cu biserica

catedrala Sf. Voevozl, avind 281
familiT,
rici,
I

GaNenciu-

preot.

Nisipi, Obislavul, PinieniPiriieni-d.-mij., Piriieni-d.-s.,

Parohia Gu^oeni, cu biserica

catedrala
S-^ii

sau 970 suflete, 4 bisepreot

Voevozl, com-

paroh

$i

2 cinta-

Piriu^ani, Plesoiul, Roiile,

ne$ti, Sascioara, Sine$ti,

Romi-

pusadin catunele: Sparieni, Butari $i

milii,
ridf,

reJI.

Tereuja,

Episcopia, avind 304

fa-

Parohia

Fra^ila,

cu biserica

Tina, Ulmetul, Valeni

sau 935 suflete, 3 bise1 preot paroh, 4 cintare{I,

1

catedrala Sf. Dumitru,

compusa
fa-

Veaca. Are o populate de 22018

$i

din com. Prejoiul, avind 304

milii,
rici,
I

locuitorl.

in plus

preot.

sau

Parohia M&ciuca, cu biserica

catedrala Sf. Nicolae,

1 135 suflete, 2 bisepreot paroh, 3 cintarep,

1

Horezul, de

Se margine^te: laN., cu plaiul care se desparte

judeGorj $iDolj, trecind pe la S.

compusa
cat.

in plus

preot.

printr'o linie, trasa dintre

{ele

din com. Z&voeni

rieni,

$i

Spa-

Parohia Poenari-Ghioroiul, cu
biserica catedrala S-{iI Voevozl,

avind 740

familii,
I

sau 2314

suflete,

biserici,

preot pa-

avind 530
flete,
1

familii,
1

sail

18 18 su-

roh, 2 preo^I
tare^I.

ajutoare,

cin-

biserici,
5

preot paroh,
cintare^I.

preot ajutor,

de comunele: Alunul, Berbe$ti, la S cu plasa Balteni ?i Ur$i 01ter,ul-d.-j., de care se desparte printr'o linie dreapta, dusa dela
;

Parohia Rus&ne$ti-Afinata, cu
biserica catedrala
Sf.

Parohia $tirbe$ti-Balce$ti, cu
biserica catedrala
Sf.

E. jude^ulu! Dolj, pe lingS. co-

Nicolae,

Voevozl,
:

compusa
ne$ti,

din
$i

catunele:

Rusa-

compusa din comunele

be?ti, Balce^ti
<j>i

$tir-

munele Ciorte^ti i Serbane^ti, la la E. cu pla?ile ()Maciuca

;

Afinata

Omoricea, avind

Oteteli?ul, avind

colul-Otasaul,

avind hotar des-

323

familii,
I

sau 1069 locuitori,

preot paroh
$i

679
7

familii,
1

sau

2696

suflete, 2
in

par^itor intru cit-va albia riuriior

3 biserici,
cint&retl.

biserici,

preot

paroh,

Cerna

$i

Cerni?oara

la

V. cu

preop ajutoare, 6
plus
1

cintare^I,

jud. Gorj.

Parohia Margineni, cu biserica

catedrala Sf. Gheorghe, compu-

preot.
biserica
in

Re$edin{asub-prefecturei este

Parohia Bene?ti, cu
catedrala
Sf.

sa din com. Bata^ani, avind 460

familii,

Trcime, compusa
:

sau
1

46 1

suflete,
1

bi-

din comunele
teni
milii,
rici,
1

Bene^ti,

Locusfa-

comuna Pirteni-de-Mijloc. Forma plaei e aceea a unui pentagon mixtilin. Comune mal
in

serici,

preot paroh,

preot

?i

Gane?ti,
1

avind 474

populate

aceasta plasa sunt:

ajutor

cint&re$I.

sau

8 12 suflete,
I

bisea-

Bro?teni, Col{e$ti, Doze^ti,

Parohia Pletroasa, cu biserica

catedrala Sf. Paraschiva, avind

preot paroh,
5

preot
plus

ganul

$i

Ro?iile

$i

Dramal pu^in poPiri-

jutor,
preot,!.

cintaretj,

in

pulate: Copaceni, Giule$ti,

434 familii, sau 1306

serici,
1

suflete, 3 bi1

ieni-d.-s., Piriieni-d.-mij., Piriieni-

preot paroh,

preot

Parohia Zatreni, cu
catedrala Sf.

biserica

d.-j.,

Tina,

Zgubea

$\

Ple^oiul.

ajutor

$i

cintare^I.

Ion

Botezatorul,

Are 10 $coale ruraie

frecuentate de 102 copii.

mixte,

Parohia Babeni-Dicule$ti,
biserica

cu

avind 322
flete,
1

familii,
1

sau 1062 supreot paroh,

cintarer,!.
-

catedrala

Adormirea
fa-

biserici,

Maicel Domnulul, avind 290

milii,
rici,
1

preot ajutor, 3

sau 1206 suflete,

bise-

Parohia
avind 415
flete,
I

Serbane^ti
familii,
1

Tetoiul,

Locuitorii poseda: 34 plugurl de lemn, 819 plugurl de fier, 1 ma?ina de treerat cu aburl,
1

preot paroh, 3 cintarerj,

1

sau 1380 supreot paroh,

cintaret,!.

de treerat cu
2

manej,

9 de

in

plus

preot.

biserici,

vinturat,

trioare
1

sau ma$ini

Parohia Fure$ti, cu biserica

catedrala Sf.

preot ajutor, 4

de

ales
1

samin^a,

Ion

Botezatorul,

Parohia Ctrlogani-Vasilat'i, cu

aburl,

cu vite

$i

moara cu 26 cu apa.

Digitized by

LiOOQ IC

OLTETUL-OLTUI-DE-SUS

&f>n

OLTETUL-OLTUL-DE-SUS

Vie se
de 847
Sf.

cultiva

pe o intindere
aril.

Parohia Piriusani, cu biserica

catedrala
Sf.

Parohia Copaceni, cu biserica

catedrala Buna- Vestire,

hect.

50

Nicolae,

compusa
si

compusa
familiT,
1

Sunt 68
tul-d.-s.

bisericT.

din comunele Piriusani

Baesti,

din comunele
tul si Balteni,

Copaceni, Ulme-

Sinod a impar^it plasa Olin

avind 320
flete,
si

familii
1

sau 1157 supreot paroh

avind 322

14 parohiT,

la

carT,

3 bisericT,
cintare^T.

sau

178 suflete, 6 bisericT,

1

dupa regulamentul Sf. Sinod, urmeaza sa fie 14 preo^I parohT,

14 preo^T ajutorl, 72
in

preot paroh,
S

preot ajutor

si

Parohia

Zgubea-Tereuja, cu

cintare^T.

cintare^T,

biserica catedrala Sf. Dumitru,

plus

preo{T.

compusa din comunele: Zgubea,

Tereuja, Obislavul, avind 349 familiT, sau 1380 suflete, 5 bisericT,
1

In aceste parohil rurale sunt

5975

familiT,

sau 21722 suflete.

Parohiile fixate de Sf. Sinod

preot paroh,
si

preot

a-

OlteJul-Oltul-de-Sus, plas<t, in partea de N. a jud. Romana{i, numita ast-fel, pentru ca e format! din plasile de mal inainte
Olteful
si

sunt urmStoarele

jutor
1

cintare^T.
bi-

Oltul-d.-s.,

odinioara

Parohia Rominesti-Rosiile, c
biserica
Biserica,

Parohia Sinesti-Slavesti, cu
serica catedrala
zatorul,
Sf.

separate.

catedrala

Intrarca

in-

Ion

Boteco-

Din jud. Romanafi, care are

forma
linii

compusa din catunele:

Lupuesti,
si

compusa din ambele

unuT paralelogram

si

Rominesti, Rosiile, Plesesti, Ra{atesti,

rasti,
testi,

Pasarei,

HePer-

mune, avind 504 familiT, sau 1680 suflete, 6 bisericT, 1 preot paroh, 2 ajutorT
si

imparfit in treT plasT, prin

doua

paralele cu Dunarea, acea-

Hotaroaia, Osaceni

cintare^T.

sta plasa

ocupa por^iunea de N.
toata regiu-

avind 689

familii,
1

sau 23 13
8

Parohia Coltesti, cu
catedrala Cuvioasa

biserica

Ea coprinde maT
E.
;

suflete,

biserici,

prcot pacin-

Paraschiva,

nea colinelor din Romana^i. Spre

se intinde intre Olt
si linia

roh, 2
tare^T.

preo^T ajutoare,

avind 314
flete,
si

familiT,
I

sau

125

su-

bisericT,

preot paroh

ferata Corabia-R.-Vilcea, intinsa

si

Parohia Crapaturilc, cu biserica catedrala Sf. Nicolae, avind

2 cintare^T.

fertila

vale a

OltuluT,

care,

Parohia Dozesti, cu biserica

catedrala Adormirea,

de
in

435

familii,
1

bisericT,

preot paroh,
cintare^T,
in

sau 1458 suflete, 3 1 preot

plus
1

compusa

gura Olte^uluT, se plerde regiunea sesuluT.

la

din catunele Tartasesti, Ca^elul,

E
long,

coprinsa intre 4i3S

orient,
si

ajutor,

Cuci

si

com. Dozesti, avind 6/6

sau 2492
I

intre
latit.

42s 44 15 si
boreala.

si

preot.

familiT,

suflete,

bi-

443S

grade de
eT,

Parohia Budele-Salcioarele, cu
biserica

sericT,

preot paroh, 3
si

preo^T

Forma

facind abstracjie de

catedrala Sf.

Nicolae,

ajutoare

cintare^T.

cotiturT, este

a unuT romb, prin

laturile paralele

compusa din ambele cotnune si parte din comuna Nenciulesti,

avind 250
flete,

Parohia Becsani-Mijlocul,
biserica

cu

urmare cu toate
si

catedrala Sf. VoevozT,

Nisipi
si

egale. Hotarul

de

E., cursul

familif,
1

sau 944

su-

compusa din com.

si

ca-

OltuluT, e paralel cu hotarul din

bisericT,

preot paroh,

tunele Becsani, Mijlocul, Seciul

spre Dolj, iar laturea de

la cat.

S.,

de

cintare^T.

com. Dejoiul, avind 360

preot paroh, 2
si

fa-

Buzducul
cu

la

gura Olte-

Parohia

Ciortesti-Veleni,
Sf.

cu

miliT,
ricT,
1

sau 1392 suflete, 4 bisepreoflf a-

fuluT, paralela

linia
si

biserica catedrala

VoevozT,

de
cat.

la

Geamartaluiul

de N., pana la

compusa
avind 361
flete,
1

din

ambele comune,
sau

jutoare

cintare^i.

familiT,
1

1493 suin

Parohia Draganul, cu biserica

catedrala
familiT,
Sf.

4
1

bisericT,

preot paroh,
cintftretT,

Nicolae, avind 322

2 bi-

preot ajutor,
preot.

sau 1060 suflete,

1

plus

sericT,
tare^I.

preot paroh

si

cin-

Parohia Pirieni-d.-j.-Tina, cu
biserica

Runcul linga Oltul. Se invecineste la E. cu jud. Oltul, de care se desparte prin cursul OltuluT; la S., cu pi. Ocolul din jud. Romanafi, de care se desparte prin cursul de jos
al

catedrala

Sf.
:

Nicolae,
Pirieni-

Parohia Brosteni, cu biserica

catedrala Sf. Nicolae,

OlteJuluT

si

printr'o linie de-

compusa din comunele

d.-j.,
s.,

compusa
catunele
Gitejei
:

terminate de

impar^irea admili-

Pirieni-d.-mij.,

Pirieni
si

d.-

din com. Brosteni

Serbanesti,

si

nistrative a comunelor, care

Plesoiul,

Veaca, Tina

Grasail

Ve^elul,

si

nie trece
sieni,

pe

la S.
si

de satele RoBuzducul
;

distea,

avind

703

familiT,
1

Pochesti, avind

360

familiT,
I

sau

Loloesti
jud.

la

1588 suflete, 9
tare^i,

bisericT,

prcot

1236
tarep.

suflete,
1

biserici,
si

preot

V.,

cu

Dolj,

de care se
imaginara,

paroh, 2 preoflf ajutoare, 8 cinin

paroh,

preot ajutor

cin-

desparte princr'o

linie

plus

preot.

ce trece pe la V. de satele Gol-

Digitized by

LiOOQ IC

OI.TETUL-OLTUL-DE-SUS

570

OLTETUL-OLTUL-DE SUS

fmul, Robenesti, Ungureni,

pene
intra

rite

cu pedurl

si

lin

inclinate,

(1985 loc), Enosesti, Geneasa,

Gevenesti, Greci, Golfinul, Gropsani (1583 loc), Leotesti,
geritesti,

nude apa Geamartaluiul in Romanati; la N., cu jud. Vilcea, de care o desparte o linie conventionale care trece pe linga
Dobriceni
?i

altele excarpate, altele

formeaza
ex.:

puncte militare strategice, d.

Dealul-BalsuluT
si

al $arulul.

Morunglavul,

MrOboga,

Cursurile de apa

care braz-

Osica-d.-s.
veni, Piatra
zelesti,

(2351 loc), Pirsco-

Strejesti.

deaza aceasta regiune au direc{ia

(1500 loc), PopinSletioara,

Aceasta plase e cea mai mica

In intindere,

generate de
E. spre V.
Oltul, riu

la

N.

la S.-E. si

Racovifa, Robenesti, Ro-

din ceie 3 ale jud.

sunt urmetoarele,
la
:

incepind de

sieni, Rusenesti-d.-s.,

75379 hect. (150000 pog.), din 333660 hect. cit are jude^ul intreg. Se intinde in lat de la

Romana$i.

Are

$opirlita,

$tirbei

(2448

loc),

mare, servind

de

Strejesti-d.-j., Strejesti-d.-s.,

Un-

hotar jude{ului, Maimul, Beica,

gureni, Virtina
loc).

si

Vulpeni(i645

N.

spre

S.,

Cornesul

si

Dranova^ul

unite,

pe o distance de 39 kil. de la satul Runcul, pana la podul de

peste Olte^ul,
dulul
-

Burluiul (Bechetul),

afluent

pe
si

Resedinja sub prefecture! este

in tirgusorul

stinga al Olte^ulul, Olte^ul, riu

Bals.

al soselel
;

R.-Va-

mare care poate

riilor,

fi

navigabil

in lung, pe o de la E. la V., de 33 peste Olt al kil., de la podul ?oseleI Slatin a- Craiova, pene in

Corabia

e utilizat la transportul lemne-

Are o populate de 54961 suflete, carl locuesc in 11926

case
rici, si

distance,

important mai ales penare

si

1040 bordee;
27
2

94

bise-

tru ca

o vale productive,
viabila
;

deservite de 82 preofl, 10
si

populata

Caluiul, care

cinterefl

paracliserl
2

25

Valea-Tesluie^uluT.

trece prin o vale strimptata de

niste dealurl

scoale,

din
si

car!
1

Fiind

in

regiunea dealurilor,

paduroase

Fra^ia,

2 de fete

de beejl, mixte, conduse

iuclinarea terenuluT e

mai mare

care, unite cu Geamartaluiul se

ca

in
1

cele alte 2 plesi, adica e

varsa pe dreapta in Olteful,

in
fine

si

de 33 invejetorl si frecuentate de 1333 copil; 33 hanuri; 172 6 stabilimente comerciale 243 cazane de fecut rachiu 17 mori cu aburl si 19 pe ape. Se mai afle in Bals o judecirciuml
;

de

m. 06; cacl Caracalul (138

e departe

Tesluiul

si

Sesluie^ul,

m. altitudine d'asupra nivelulul

spre limita Doljului.

de R.-Vilcea (264 m.) de 119 kil. Aci avem si altitudinile cele mai marl din
Marii)
jude{, d.
ex.:

Sistemul pliocen, cu argilurl

de

diferite fine

colorl,
si

marge,

ni*

sipurl

grosolane,

pie-

cetorie
trib.

de

ocol,
;

pendinte

de

dealul

Strejesti,

trisurl si gresil,

formeaze

mai

din Caracal

un

spital cu

avind 246 m. 56
Dobriceni, 231 m.
lor,

de altitudine
Dealul-Seci-

toate colinele
tel plasl,
si

si

dealurile aces-

10 paturl, un

medic,
;

d'asupra nivelulul Marif; dealul

;

se prelungeste spre
la Viisoara,
si

chirurg

si

infirmieri

un subun biude
si

S.

de Bals pene

195 m. 60; Dealul-Sarului, 187 m. 76; Dealul-de-la-$tir-

valea Tesluiulul

pe mai jos de

rou telegrafo-postal,
acel al ceilor ferate).

(afare

Margaritesti, pe valea Oltefului.

Intre Olte^ul
si

Sunt 130 proprietan marl

1

bei,

246 m.; Dealul-Murgasulul, Dealul-Chiliel, 187 198 m. 95 111. 76. Albia Oltului are la Mar;

Olt, pliocenul

1924 proprietarl mict.

In ceea-ce
priveste
calitatea

constitue un promontor, care e

format de Dealul-Sarului. Terenurile

^eni 113 m. 80

si

la

Colibasul

cuaternare

se

continue
Oltului
si

132 m. 76.

din Vilcea pe valea

si

60562 hect. arabile, 7782 hect. izlaz, 5 1 13 hect. livezl de fin, 486 hect. livezl de
solulul, are
:

mutyime de dealurl

vat

formeaze coastele unor dealurl

si

prunl,
hect.

344
vil,

hect. gredinerii,
1

formeaza partea accidentata

terenuluT.

chiar cimpil.

1027 hect.
si

2332 pedurl si

Clima e dulce
rul senetos,

si

plecute; ae-

540 hect. belp

bol,
1

helestae.
cal,

Teritoriul plesel se poate im-

ced pedurl sunt

in cele I'alte plesl.

Vite sunt: 3264

11
si

parl

in 3 regiuni

regiunea vael
regiunea

mai multe ca

1294 vael, 1646

asinl,

taurl,

15799 324
57

OltuluT; regiunea dealurilor, spre

E
rale
:

formate din 47 comune ruArcesti, Baldovinesti, Bals

bivoll,

67437

ol, 11

E. de Olteful

si

de-

capre

18067 porcl.

luroasa, spre V.

de

Olte^ul.

(2021 loc),
re-

Bezgerei,

Beleasa,

Locuitoril,
ture, lucreaze

pe linge
si

agricul-

Dealurile plasel vin

din

Bechetul, Bobicesti, Barza, Brincoveni, Breneful, Ceiuiul,

oleria, rotaria,
te-

giunea muntoasa a jude^elor de

la N.,

Cim-

dogeria, cojoceria, cizmeria,

iar cele

de

N.-V.

sunt

peni, Cepari, Cioroiul, Cocoresti,

beceria, etc Productele se trans-

ramificafiunl ale culmel Zanoa-

Colibasul, Cirlogani,
briceni,

ga; unele din ele sunt

acope-

Doba, DoDobrunul, Dranove^ul

pose cu
due

calea ferate,

sau se

la porturile

Dunerene.

Digitized by

LiOOQ IC

OLTINA

fi?l

OLTINA
Se corapune din
tune
:

Comerciul
bilciurile
d.-s.,

interior se face in

Principalele

dealurl,

carl

o
vir-

doua

ca-

din

Slatioara, Osica-

brazdeaza, sunt: Macucul,cu

ful

Oltina, resedinfS, in par-

Pirscoveni,
etc.

Oboga,

Stre-

Oitina (loo m.)

si

la N.;

TunaN.-E.;

tea centrals a comunel, pe malul

si

jesti-d.-s.,

Orman
Beilicul,
ful

Calburgina, cu virful

E. al lacului Oltina,

inchis
S.

Caile

de comunica^ie sunt
Slatina-Craiova ce
si

Calburgina
la

(126 m.)
E.;

la

dominat

la

N.-E.

si

de

calea ferata
trece prin

Ciacal, cu vir-

dealul Ciacal; sat frumos, bogat

si

Bals

care, la sta-

Movila-Oltina (132 m.) prin

Cisla
si

bine asezat.
Cisla, in

$iunea Piatra (Olt),

se intretae

interior;
m.), la S.

Merchez (140

partea de S. acomuspre S.-V. de reS., inalt si

cu linia

ferata

Corabia-Rimniintiia

neT, la

kil.

cuI-Vilcea.
bile

Pe
si

sunt
si

sta-

Aceste dealuri sunt acoperite

cu
livezT,

sedin^S,

pe malul de

Piatra

Bals,

pe
si

arborl izola^T, pasunT,

si

pietros al lacului Oltina, inchis

si

doua, Vladuleni, Piatra

cesti.

Ar-

cite-va semanaturl
durT.

purine paafla

dominat de dealul Cisla sat

;

Pe dealul Cisla se

curat

si

asezat

Intr'o

pozifie

Soseaua
la

nafionala

Corabiala

padurea Daan-Chioi.
Movilele sunt

placuta.
si

Riul-Vadulul strabate, de
S.,

N.

numeroase

Suprafa^a com. este de 5316

hect., din care

plasa, de la cat. Vladuleni

in

au avut important odinioara,

servind ca puncte de observare
si

145

hect.

ocurestul

la

Runcul,

direcfie

paralela

pate de

vatra

satelor;

cu linia ferata.

de orientare principalele sunt:

;

impSr{it intre stat, care poseda

1

$oseaua na^ionala Slatina-Craiova trece prin Bals, mal paralel cu linia ferata cu acelasi
nume.

Oltina (132 m.) la centru

rasul
(
1

Iepu-

99 1

hect.

si locuitorif,

carl stS-

43 m.), Ghimpina ( 44 m.),

1

pinesc 3180 hect.

Stanciul
m.),

(137

m.),

Cisla
la

(138

Are o populate de 324

miliT,

fa-

Iortmac (140 m.),

Sud.

sau 1238 suflete, din cart

ApoT sunt
de
al

soselele jude^ene

la

Vladuleni, pe malul sting

Oltetului, prin Mirila,

;

pana

la

Dunarea o uda la N., de la ostrovul Pirlitul pana la ostrovul Talerul, pe o distant de

6
la
kil.;

337 contribuabilf. Locuitoril poseda:

guri,

160 plu-

extremitatea judeJuluT
coiul,
tuluT,
{ului.

din Fal-

are malurile joase

si

si

pe

pe partea dreapta a Oltetot pana la hotarul judeAfara

V. mlastinoase,

formeaza

ostroavele urmatoare: Strimbul

de

acestea,

mai

sunt

numeroase drumuri vecino-

(140 hect.), Puiul-Strimbului (40 hect.), Teni-cel-Mic (70 hect.),

cite trele

364 care ?i caru^e, 1 marina de vinturat 6 morl de vint; 3850 capete de vite, ma! cu seama of; 66 stupl cu albine. Comerciul, destul de activ, se face de 5 comercianflf, prin ora;

comunalc.
Oltina, com, rur., in

acoperite cu
intr'insa

padurl

sul

Ostrovul
si

sau

gara

Cerna-

de
pi. Silistra-

salcii

se

deschid

voda,

consta in importul cosi

trel girlie,

prin

care lacul Ol-

lonialelor

manufacturelor

si

Noua, jud. Constanta.

Situata In partea V. a judetulul,

tina

comunica cu DunSrea.
la E.,

in exportul pestelut, cerel, mierel $i

lor.

Vai sunt: Beilic-Ceair,

nul

vitelor,

cu produsele

la

94

kil.

spre

S.-K.

de
o

ce se deschide in lacul Mirleasi

oraselul Ostrovul, rcscdin{a

colului.

Giuvegea, la

S.,

deschi-

Are dou5
tunul

bisericl,

una
in

in caSf.

zindu-se in balta Iortmac.

la

Oltina,
si

cu
a

hramul

Se margin este
Ialomita*
prin fluviul

N. cu jud.
la

Balta mat insemnata

Oltina,

Gheorghe,
Cisla,

doua
Sf.
si

cat.
in-

de care se desparte

V. (aproape

000

hect.

din

cu hramul

Nicolae,

Dunarea

la S.

cu

carl

600

hect. apat^inind com.),

furiate

de

locuitorl

deservite
si

com. Caranlic, de care se desparte prin dealurilc Cisla

chez; la E.,
iar la
si

formats,

de Dunare
si

intr'o revar-

de

preot, 2 dascall

pa-

si

Mer-

sare anterioara

comunicind cu
carepa-

racliserl.

cu com. Beilicul;

ea prin

treT girli^c, intre

Este o scoala
tina, frectientata

in

catunul Ol-

V., cu

comunele

Lipnia

mintul e mlSstinos; confine mult

Salul-Nou, despar^indu-sc de
lacul Oltina

peste ce se exploateaza in {anl

malurile sale sunt inalte
si

amindoua prin
dentat

pe

de 99 elevl, Budgetul comunel e la venitarl de 3484 let la veniturl si

la chcltucll,

Relieful solulu! e pu^iii acci-

alocurea pietroase; prelungirile

sale

de 3187 de
si
;

lei.

de culmea Oltina si de rami fica^iunile eT de K. In partea

si

de V., solul c jos, baltos

tinos.

mlas-

ami me balta Ciamurlia, cu vadul Podul PieT si balta Iortmac aparrjn comunel

de

S.

si

Cat de comunicat,ie: un

drum

mare, care vine

la

Ostrov

pe malul DunareT,
sat spre

trece prin

Lipni^a

si

sunt acoperite cu

stuf.

Cernavoda

apol dru-

63617.

Marete

Dicliunar OtcgraAc Vol. IV.

73

Digitized by

Google

(>Ltina

tf2

OLTINA

mun comnnale
licul,

la

Lipnifa, Bei-

Dealurile intre
prins

carl

este co-

(catunul Curu-Orman).

Are o

in-

Satul-Nou,

etc.

acest Tezer, sunt: la V.

Dealul-de-

tindere

de

Dealul-de-la-Cetate,

coprins intre

70000 hect. Este Dunare la N.

:

Oltina,
pi.

sat,

in

jud.

Constanta,
cutunul

dincolo-de-Sili?te, Dealul Pietrel

$i

dealurile Co?lugea,

Canli Dere,
;

Silistra-Noua,
al

re$edin{a

comuneT

de Okina,
$i

Sirt-Iol-Bair

la

E.

dealurile

Curdeli, Sirt-Iol-Bair, la V.
tarul jude^uluT,

ho

de deasupra
la
lul

Ci?leT,

Dealul-de?i

spreS.; dealurile
Ci?la,

situat in partea

a pla?e!
al

Merchez, dealul Ciocal

dea
ma-

Macuc, Ciacal, Merchez,

a comuneT, pe malul K.
luT Oltina.

lacu-

Macuc. Cele din V.

inalt
?i

it

fac

Mezarlic-Bair, Ciatal-Orman, Dis

trail,

Are o

intinderc de

lul

ripos.

Sinir Bair, Orta-Burun, Ela

35

1 1

hectare, din care

106 hec9*1

In partea

se gasesc ni$te
stuf,

chenli-Orman-Bair,
Vaile sau
in lac la
pir.

E.

tare ocupate

de vatra satulul o populate de 299 familit, sau

1

mici insuleje

formate de
rezistente,

care se deschid

uneorl pu{in
orT destul

alte-

V. sunt: valea Co^ulgea,

Iroftie, Micul-

143

suflete,

carTlocuesc

\x\

282

de rezistente spre a
carl

formata din vaile

case.

putea suporta greutatea omuluT

?i

Orman, Gaia, Almalicula; valea

Ghiol-Ceair sau Almalicul valea
;

a animalelor

?i

au par-

Oltina, lac insemnat,

ritoriul

in jud.

Con-

ticular! tatea

de a

calatori incet,

Derea-Ceair; valea Ciali-Ceair;

la S.,

stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-

dupa
mac,
acest

suflarea vintuluT;

prelun?i

sunt dou piraie: Dermcn$i

comunelor rurale Oltina,

?i

girea numita Ciamurlia

este
fel

Iort-

Ceair, numit
$i

Sati-Chioi-Ceair

Satul-Nou
partea de

Lipnifa; situat in
?i

formata

numaT din
la

Canara-Ceair, format din vaile

$i

V. a jude^uluT

in

de

insule^e.

Cuiugic Culac
Bair.

Buiuc-Orman-

cea de N. a pl5?eT.

Partea de

DimensiunT: lungimea de
N.
la S.,
5 kil.
$i

E. udS com. Oltina, cea de V.

a laculul numaT, este

;

uda com. Satul-Nou,

S.,

iar

cea de

de
10

dinpreuna cu
laculuT

Cia-

de comunica^ie de pe linga lac sunt caile comunale

Caile

com. Lipni^a.
lunguia^a,

murlia

Iortmac, are aproape

ce

unesc

satele

intre

ele

Are o forma
umflata spre E.,
este

maj
iT

kil.;
l
/2

largimea
kil.;
;

este

drumul judeJeanOstrov-Cuzgun,
pe
la S., inles lind ast-fel trans-

unde malul

de 3
x
r

a prelungireT, de
este

S. cu o coada,

mal jos, terminindu se spre numita balta Ciade

la

\t

kil.

adincimea

de

portul pe$telui.

m.

murba sau Iortmac. Direcfiunea

generala a sa este

Malurile sale sunt acoperite,

in

Oltina, virf de deal,

ritoriul

in jud.

Conte-

N.

partea V., cu iarb; in

cea

stanta, pi. Silistra-Noua,

pe

spre
la

S.,

iar

a coadeT sale

de

N.-E., cu stuf, coprins intre

Duale

com.

rur.

Oltina, situat
i

N.-V. spre S.-E. Malurile sale

nare
lut in

$i

cele
;

doua scurgerl
in

in partea

N. a pla$eT

in cea

sunt, la V. ?iN.-V., in general

inalte
$i

fluviu

cea E., cu

finefe,

N -E.
nant

a com.; este
dealuluT
;

virful culmi-

ripoase, pe
la N.-E.,

alocurea
$i

semanSturl

$i

pu^in cu
$i

padurl.

al

Macuc; are
de

140

pietroase;

joase

a-

Prelungirea Ciamurlia

Iortmac
$i

m. inatyime
tric
I,

punct trigonomerangul

coperite cu stuf,

ce se intinde
la E.
$i

sunt aezate intre

tufari^url
la
$i

de

observafie

pana

in

Dunare;

S.-E.,
alo-

paduri, ca Curt-Orman

V.,

cu ocazia lucrarii har^ei Do-

pu^in inalte,

potrivite,

pe

Duari Chioi-Orman

la

E.

Bu-

brogel,

de
este

citre

statul-major

curea ripoase, ca in dreptul

telor Oltina
$i

sa-

iuc-Orman
Satele
sale sunt:

la

N.

romin;

acoperit

cu

ver-

Ci?la.

Comunica
la

a^ezate

pe
la

malurile
Satul-

dea^a; prin inal^imeasa domina

cu Dunarea prin doua micT bra{e:

unul, care

Oltina la E.,
Ci$la
S.,

malul

dobrogean

al

DunareT,

se

deschide

N.

Nou
lugea

la
$i

V.,

C03-

de 200 de 1 '/* m., taiat de drumul comunal Pirjoaia-Mirleanul; un altul mat spre E., la N.-E., mal lung, avind 2200 m., mat pu^in adinc de 50 cm., deschizindu-se in Dunare, in fa{a ostrovuluT Strimin dreptul insuleT Pirlitul,

Lipnifa la
i

S.-V'.,

CuruS.-E.

de care e desparfit prin o distant de 800 m. domina i

;

m. lungime, adinc

Orman

Ghiuvegea

la

drumul comunal ce duce de

Oltina,
Beilicul.

la

Basinul sau este considerabil,

pe

la

poalele

sale,

la

coprinzind a

4a

parte din

pi.

Silistra-Noua, (anurae teritoriile

comunelor Satul-Nou,
Oltina, Para-Chioi,

Lipni^a,

Oltina, movilif,

in jud. Constanta,

Ghiuvegea,

Regep-Cuius, partea de E. a co-

pi. Silistra-Noua, pe teritoriul comuneT rurale Oltina, a^ezatl

bul, linga virful Oltina, al dealulul

Macuc.

$i

muneT Gorvan (cat. Vel-Chioi) cea de V. a comuneT Caranlic

in

partea de N. a pla^eT de E. a comuneT, la i

i
1

cea
kil.

/*

Digitized by

Google

0LTI?ORUL
spre E.
$i

573

OLTUL
ale
piriulul
lul

(J^DET)

de

sat;

este artificiala

Stupina,

afluente

Cungrel

si

a Vede!,
Leresti,

pSna'

a-

pc muchia dealulu! Ciacal are o inatyime de 132 m.; punct trigonometric de observable, rangul al 3 -lea, dominind
asezata.
;

Luncavi^a; pe muchia

mer-

proape
la

de

de

unde

cavtya;

ge drumul comunal Greci-Luneste acoperit in mare

cu padurl cu
;

iaras! sue

drept catre N. pana

Rajleful-Vieros.

parte

poalele sale,

La

Est, linia hotarului face o

prin

inal^imea sa satul Oltina,

mai cu seama cele orientale, sunt

acoperite

curba, peste coada VediteT, se

intoarce catre S., pe la E. de comunele Fata, Izvorul-d.-s., Gura BouluT, Barasti de - Vede,
:

o bunS parte din lezerul Oltina,

pa^unl

si

finefe

drumul comunal ce duce de

Oltina
rita

la

bogate.

la Beilicul;
si

este acope-

cu verdea^a

une-or!

si

cu

Oltuc-Orman,
Constanta,
teritoriul
pi.

p&dure,

in

jud.

Barasti-de-Cepturl, Vlaici, Colo

nesti
bul,
si

scmanaturT.
01tiorul, daltd,
in dreptul

SilistraNoua, pe
rurale

Maldarul, pana la Corin

comunel
si

Do-

unde da

Valea-Vedci.

com.
jud.

bromirul
catunulu!

anume pe

acela al

De aci,

incepe limita cu jud.

Te

Greci, pi. Olteful-Oltul

d.-s.,

sau
1

Dobromirul-din-

leorman. Linia hotarului se fine

Romana{i.
Olti^orul, girld, jud. Romanati,

formats din o ramura a OltuluT,

ce se desparte
tina
si

ma! spre S. de V* kil. ma! spre N. de satul Dobromirul- dinDeal este asezata pe malul
Vale, la
kil.

pe malul sting
la satul Popesti,

al

Vede!, pana
taie

acest sat

si la 1

Vedea
pe

si

se lasa

catre S., trecind

la

Estul comunelor: Seaca, Mihaesti-d.-s.

si

ma! sus de

Slasi

sting al vaillucari-Macala-Ceair,

Mihaesti-d.-j.

din apele

Cornesul

Dranova^ul. Marita adesea prin

revarsarile Oltulu!,

pe o suprafa^a de 70 hect. e compusa mat ales din ulml

fag!;

si si

La Sud,
toarce
{uiul;

aceasta

linie

se in

catre

V
la

taind

Calma-

devine mat

este

dominata de dealul
si

apol
trece

formeaza

o curba,

mare
satul

din dreptul satulu!

Spur
si

Dobromirul
plase!
si

situata in jurul

care

pe

S.

de com.
riul Olt.
fi-

ca{i si Siatisoara,

curge pe linga

centrul comunel.

Dudul, pana ce da in

Fundeni
Olt,

si

Margeni

se

La
Oltul, judef,
riul

Vest, hotarul urmeaza

varsa in
Greci,

in

dreptul com.

udind partea de V. a

dupa '1 care uda nume, cu acest

numit
ast-fel

rul ape!,

pana

la Slatina,

unde

plase! Olte^ul Oltul-d.-s.

de-alungul

sau,

formind limita

sa de
Olti^orul, girld, din
riul Olt,

V. Este situat
farfi

cam

in

jud.

centrul Muntenie!,
nic! mun^ii, nic!

sa atinga
intre

Teleorman,
partea

ce se formeaza pe

Dunarea,

trece pe malul drept si apo! urmeaza iarast cursul ape!, pana la Orleni, de unde a plecat. Mai inainte, jud. Olt se intindea spre S., pna in Dunare.

dintre comunele Segarsi

44

7'
,

45
si

latitudine
intre 22

septen-

cea-din-Vale

Li{a.

Dupa

ce
a-

trionala

22,28'
la

Dionisie

Fotino

zice

Acest
al

jude^

se

hotareste

despre N.

primeste apele piriulu! Siiul,

cest
l'alt

longitudine orientala.

cu jud. Arges, despre E. cu

crac se impreuna cu
in

cel-

Limite. Se limiteaza
jud.
si

N. cu

Teleormanulu!, despre S. cu Dunarea

si

dreptul soselei judejene

Turnul-Izlaz,

dupa ce a format
if

Arges; la Teleorman
;

E., cu jud.
la S.,

Arges

despre V. cu jude^ele
si

cu jud. Te-

Romana^i

Vilcea,

de catre
riul Oltul*.

o insula mare, numita Intre-Olturi.

leorman
si

si

la V.,

cu jud. Vilcea

care se desparte prin

Acestui crac

mat zice

si

Romana^i.

Suprafafa.
hotarul incepe din
Oltul
se

Forma

jude^ului

Oltul-Mic.

Adese-or!, vara, apa

La Nord,
malul
Orlesti
si

apropie

de aceea a

scade atit
a
fi

de mult,

in cit

pare

OltuluT,

mai sus de

cat.

unu! patrulater drept-unghiular,

asezat pe stinga Oltulu!.

statatoare.

se indreapta catre E.,

Are o

pe
Oltoiul, deal, in jud. Tulcea, pi.
Isaccea,
rurale

la

N. de Casa- Vechie, urmind

suprafafa de 342032 hect.

albia riului Trepteanca,

p5na

a-

Relieful. Teritoriul jud. Oltul

este

pe

teritoriul

comune!

Luncavifa; se desface din dealul Pietrosul; se indreapta

spre E., avind

proape de catunul cu acest nume, de unde se intoarce catre

S.E., pana
la

coprins

intre
al

basinul Olla E.
si

tulu!, la

V.

si

Vede!,

com. Dejesti.

De

prezinta
lor,

o direcfie geneN.-V.
;

rate

de

la

S.-V. spre

brazdeaza
$e! i

partea de V. a pla-

aci, luind direcfiunea N.E., pe muchia dealulu! Geamana, selasa catre E., pfina la N. de cat.

doua zone: a dealurispre N., unde se intind ulale Carpa^iS.,

si

timile ramfica^iuni
Ior,

a sesulu!^ spre

unde

a comune!, intinzindu se

Beculesti.
lurile,

Apo!

taie iaras! dea-

se afla cimpii intinse. Regiunea

dealurilor

printre

Valea-Ascunsa

si

valea

catre S.E., peste coada

ocupa ma! mult dc

Digitized by

Google

OLTUL

(JUDEX)

574

OLTUL (JUDEJ)
dealurile ve

cit

a treia parte din suprafa^a

Pe linga
cine,

Olt,

in

131
$i

zile

senine,

130

noroase

jude^uluT.

Aci pamintul e foarte

brazdat

se

gasesc
$i

mar! cantita\!

104 acoperite.
Producte. Fiind-ca jud. Oltul
atinge
nici mun^Hi nu e insemnat

accident at,
va!, $i in

de multc
$i

de
afla

nisipuri

petri?, in care se

cea ma! mare parte

livez!

mulfime

de

fosil!,

dife$i

nu
prin

nic!
nic!

acoperit cu padur!
prunl.

dc
se

rite petrificatiuni

de animale
Olt
are

Dunarea,

Regiunea ?esurilor ocupa

chiar plante antidiluviane.

productele sale,

nici prin

cele-ralte

doua parp.

Aci

Clima.

Jude^ul

activitatea comerciulu!.

prezinta cimpi! intinse, pu^in accidentate, ?erpuitede cite-variuri

$i

singura sta^iune meteorologica,

la

Mineralele sau apele mincrale,

$coala de Agricultura de la
linga
Slatina.

ce de sigur se vor
launtrul

fi

aflind in

acoperite ma! mult de Marine,

StrihareJ,

S'au

pamintulu!,

nu

sunt

cu

fertilitate,

din

ce

in

ce

ma!

infiintat
\\\

inca

sta^iun!
:

de

inca cercetate.
piraiele

ma! pronun^ata cu cit se apropie ma! mult de Dunare.

Apelc. Jude^ul estc strabatut

ploaie,

comunele

Slatina,

Se ?tie ca Oltul $i can dau intr'insul, aduc

cu
aur.

Buze$ti,
ne?ti,
$i

Dobroteasa,

Draga-

nisip

amestecat

Odi-

Gura-Boulu!,

Serbane?ti

nioara, cind Jigani! erau robi,

de urmatoarele
cipal
1.
:

riur!

ma!

prin-

Spineni.

adunau, cu ajutorul unor unelte

cifre,

Iaca cite-va
teriza

car! caraci

primitive, praf
nisip.
al

uda toata laturca de V. a judejului, de la CasaVechie $i pana la com. Dudul. Prime^te in judej pe stinga urraaOltul,
torii afluenf!:

clima
ne-au

la

Strihare^

de aur din acest Acest venit era de drept

car!

car!

fost

comunicate de

Domnitorulu!. $i az! se mai

aurarl,
lor,

Institutul
cifre

Meteorologic. Aceste

afla

lucreaza

pe

reprezinta mijlocia obser-

seama

insa

numarul merge
principala avuin

Trepteanca, Gca-

vajiunilor
an!,

pe o perioada dc $

descrescind.

Mica,

mana, Cungrea-Mare, CungreaComani^a, Tesluiul, DirIminogul

$i

dc la 1885 1892. Tcmperatura mijlocie anuala

rece a anului e
mijlocie

PadurHe sunt
{ie

a jude^ulu!:
prin

parole de
dealurilor,

jovul,

Siul,

care

estede-(- 10,0 grade centigrade.

N.,

regiunea

trece in jud. Teleorman.

Luna cea ma!

Ianuaric,

sunt padurl seculare,

car! dan

Vedea, uda mal toata laturea de E. a jude^ulu! $i prime?te urmatoril afluentf, pe

2.

cu

dc

lemne
felul,

de

construe^!
^>i

de

tot

4,4; cea ma!

calduroasa este
mijlocie

precum

material avut

August, a carei
de-)-22,
Iulie
2.

este
lu!

pentru confec^ionarea vaselor:

bu^!, boloboace, putin!, etc., pre-

dreapta
se

Plapcea Mare,

in
$i

care

Temperatura
de
-|-

varsa

Plapcea-Mica
Flori^orul
?i

Nc-

este

22, o,

adica
lu!

cum

$i

lemne de foe

?i

altele.

gri?oara,
feiul;

DoroEiul
$i

foarte

apropiata

de a

Au-

Esen^cle cele ma! raspindite

sunt: stejarul, cerul, fagul, car

iar

pe

stinga:

gust.

Vedija.
3.

Temperatura

mijlocie a ano-

penul,

plopul,

salcia,
altele.

teiul, ul

Calma^uiul,

compus din
S.
in

timpurilor este

lama,
;

2, 7

mul,
;

parul

?i

Padurile

doua ramuri, uda partea de

a jude^ulu!
Lacur!
?i

Primavara -f
21, 3
?i

io, 5
-j-

apo!

trece

Toamna

Vara n, 2.

jud. Teleorman.

Cea ma!
notat
in

ridicata temperatura

ocupa aproximativ o suprafata de 18940 hect. Din registrul ^inut la ministerul

demne dc

ce

s'a observat a fost in anul

Domeniilor, Statul pojud.

Olt,

acest judef

sunt urmatoarele
al
-

1889, la 14 August, cind a ajuns

la -f 36, 6.

seda

in

urmatoarele
de

Lacul - Momicenilor,
ne^tilor,
al
-

$erba$i

padur!,
coborfta, s'a obserla la

cu

suprafata

Radomire^tilor

Cea ma!
vat
in

9441

hect.

cele

de

la

Seaca.

1893,

15

Ianuarie,
,

Birca,

150 hect.; Birseasca,

;

Geologia.

Din

punctul

de
te-

cind s'a lasat

Intr'un

35
$i

6.

600
de
in
rile:

hect.
;

Brani?tea-lu!-Stanila,

vedere

geologic,

ma!

tot

an sunt,

in mijlociii,

19 hect.

Cazanc^ti,
?i

cu trupu-

renul accidental din N.judejulu!,

195
iarna.

zile

de

vara

42

Zavoiul

Valea-Fetei,
hect.;

aparfine sistemuiu! pliocen. Aci

350 hect.; Daneasa, 450

cazuta reprezinta,
Dragclneasca,

domne^te

argilul galben

?i

ce-

Ploaia
mijlcciu,

100 hect.

Dra-

nu?iu, marna, calcarul, etc.

un

strat

in

grosime

gane?ti-Marunte!,
Iezerul,

200
;

hect;
Ibane$ti,

Partea $esulu!, de
{ine

la S., apar-

sistemuiu! cuaternar. Aci

intilnim,

pe linga terenur!

argi-

de 437 mm. Cea maY multa apa cade in luna lu! Iunie. Vintul dominant este eel din
direc^ia

100

hect.

150 hect.; Milcovul,

Mogo?e?ti,
pe^i,

17 hect.;
;

100

hect.
$i

Proas-

loase,

aluviun!, nisipuri, etc.

N.-E. Intr'un

an sunt

Strihare^ul

Secufa, 145

Digitized by

LiOOQ IC

OLTUL QVDKJ)
hect.
hect.

575

OLTUL fJUDETj
351

Profa

si

Cionca,

300
;

hect;
pi.

pi.

Siul-d.s.,

hect;
plasa

sunt de 5267 hect.,

producind

Puturoasa,

325

hect.
;

Vedea-d.-j., 82 hect.;

3920951 hectol.

Rijletul-Govora, 800 hect.

letul-Vierosul,

Rij-

Vedea-d.-s.,

115 hect.

Animate
in

domestice. In jude-

900 hect; Recea,

Finefele se

produc

livez!

{ul

Olt sunt ([901):

16047 ca

'

cu trupurile, 150 hect.; Sarindareanca, 100 hect.; Seaca, 1650

hect.
;

naturale, car! sunt separate

in parole

numai

Saracul-Olanul, 300 hect.

Sfintesti, cu trupurile,

303 hect.;
;

de N. ale judetuluT, de S., la cimp, sunt amestecate printre Marine. Plan

iar in cele

(858 armasarl, 6959 lepe, 6609 cal, 162 1 minjl), 199 magarl,

57804
taurl,

marl cornute (829 35237 bol, 11652 vacl,

vite
si

Sprincenata, 7

hect.

Schitul-

tele

ce

le

compun sunt mai

florl.

ales

4942 minzafl
vifel si vifele,

minzate,
bivoli,
si

4597
295

Deleni,

150

hect.

Schitul;

dintre graminee, amestecate cu

330

Greci-Sinesti, 300 hect.

Sprin

mulfime de

bivolife,

243 malacl
ol,

malace),

cenata cu

trupurile,

500 hect.;
Ursul
si

Livezile artificiale,

dupa

sta-

190024
purcel,
fe,

Topana, 750
300
hect.
hect.;

hect.;

tistica {innta la Ministerul

Do-

Poiana, 125 hect.; Vacareasca,

Valea-Mare,

100

pe anui 1890 91, au ocupat o intindere de 6 hect. si au dat 4000 kilog. Cele nameniilor,
turale,
hect.,

53579 porci fob 10 3054 vieri, 18000 scroa26515 porci castratf), 3888
i860, jud. acesta po-

capre.
In anul

Dintre pomii roditorl, prunul

se
cultiva

pe

intindere de

pe o intindere de 5158 au produs 3910015 fin.

livezi,

scda:
1

9629 cal, 83010 bol, 81 876 01, 2014 capre, 56444

si

1703 hect, numai in parole de N. ale judeJuluT, in plasile Oltul

si

Afara de
telor,

sunt terenuri
vi-

porci
total

119
1

asinl,

adica

un
vite.

rezervate pentru pasunatul

de 35

3 19

capete de

Vedead.-s.,
principala

meaza
Viea
in

unde ramura

for-

numite imasurl

si

suha-

Apicultura. Era un timp cind

jud. Olt era unul din cele care

de
mult

tur!, carl

ocupa pestc 14000 hec-

produc^iune a
se

locuitorilor.

tare.

poseda
si

in

cultiva
si

mai
S.,

Agricultura. In parole de N.,

plasile Oltul

ra. Priseci

abundenta miere si cea numeroase erau aci si

facea.
si

parole de V.
OltuluT
si

pe deaCalina-

Vedca-d.-s.,

se

un negoj insemnat se
cu toate ca
ate sunt
florl

Azi

lurile

ale

tuiulul.

pufme cereale; numai porumbul are o cultura ceva

cultiva

multe

vari-

pe cimpiile judefulul,
intrefinerea
stupi-

Dealurile cu vii ccle mai insemnate din jude{ sunt: DealulSlatineT, care produce vinul eel mai bun Dealul-Comanilor si
;

mai

intinsa, din
si

cauza nature!
lul.
si

cu toate ca
lor costa

soluluT

accidentelor

Pa
fine-

prea pu^in in compato-

durile, livezile cu
fele

prunl

rable

cu valoarea productulul,
stupii
s'aii

ocupa mare parte din

purine,

teren.

tus!
totul.

impujinat

cu
al-

Dealul Draganestilor,

care dau
si

Viile sunt

situate

nu-

Sunt 8130 stupl cu

un vin destul de bun

din

abunSoiur3s-

mai pe malul
si

Oltului. Prin cen-

bine (1901).

dent, dar nu atit de durabil ca

eel
rile

tru, plasile Oltul si Vedea-d.-j.,

Cultura gindacilor, introdusa

din timpurl departate la no! in

Dealul-Slatinel.
cele

Mijlocul,

cu

cit
si

se

impu^i-

de struguri,
negru moale

mat

neaza padurile, cu

dealurile cele

pindite sunt:
bul),

negru-tare (Corsi

ripoase incep a se ma! perde,

atit si cultura ccrealelor

braghina,

se

nu de mult ajunsese si in jud. Olt una din culturile cele mai de capetenie si bogate. Ca{ara,

care dau vinul negru; basicata,

gordinul,

intinde.

Calitatea

solulul

mai
S.,
si

masile

si

iile

cu

felurite
si

florl,

mischetul,
si

rosioara,

inbunatafindu-se,

produc^iunea

cusute

in

matase

incarcate

tamiioasa
vinul alb.

altele,

carl

produc

devine mai abundenta.

plasile $erbanesti,

La

cu

Siul-d.s.

Prin
cultiva

vii
si

in
mat
se

obrafe

se
:

Siul-d.-j.,
si

sunt

cimpil
in

intinse

maramele cele frumoase, fesute numai din boranfemeile gic, care impodobeau
fluturi,

mul^I

poml

roditorl

un pamint din ce

ce mai
si

oltence,

dovedeati

ca cultura

ciresl, visinl, cais!, perl, persic!

si

fcrtil.

Cultura cerealelor

chiar

acestul

verme luase o intindere

in

gutul,

dar

ales

nucf.

a viel ia mare intindere.

Intindere a
terenurilor
culti-

insemnata

acest judef.

Azi,

In tot jud.

cultiva

2863

aceasta industrie a cazut

hect. vie, repartizate ast-fel

vate e de

Plasa Mijlocul, 3 hect; plasa

d.-s.,

527 hect.; pi. Oltul353 hect.; pi. $erbanesti, 99 hect; plasa Siul-d.-j., 1331
Oltul-d.-j.,

135385 hect., producind 880445 hectol. cereale. Inul s'a cultivat pe 162 hect.
si

M of

iile

statuluL Din tabloul

aflat la

Ministerul

Domeniilor,

se vede ca statul poseda in jude^ul Olt 36 mosil, cu mai multe

trupurl, carl

a produs 2430 hectol.

Terenurile cultivate cu legume

produc anual o

a-

Digitized by

LiOOQ IC

OLTUL
renda
1

(JUDEX)

576

OLTUL (JUDEJ)
de 3
$i

de
lei,

lei

206883,64,

plus
$i

nilor din parole

?ile

1040

plata padurarilor

Oltul

?i

de N., in pla Vedea, se mal vad

$i

Constantine$ti,

orl

Februarie,

Rusalil

29

24 Au-

confini?tilor, pu?l tot in sarcina

chilimuri, velinte

alte {esaturl
iiiult

gust;
lpote?ti,

arenda^ilor, adica uti

total

de

alese

$i

lucrate cu

gust.
$i

com. Coteana, de 2
$i

217923,64 Aceste mo$il au

lei.

Fabricarea brinzel, untulul

fost

orl:

Duminica Tomel

Dra-

pendinte
Bi-

altor

produse
$i

ale laptelui,
azi

il

mal

gaica
Dobrotinetul, la 21
Balane$ti,

de Mitropolia din Bucure^ti,

pastreaza

reputafiunea
in

Maiu
pe

serica Sarindarul, Sf. Gheorghe-

unui judef bogat

materil alimentare.

asemenea

de 2
Sf.

Nou, Episcopia de Arge?

manastirile
vora,
:

$i

de

Inalfarea

?i

an Maria Mare
orl

Cozia, Horezul, Go-

Mieil

alimenteaza nu numal
la
?i

Drag<ine$ti,

Clocociovul,
?i

Plumbuita,

macelariile din Slatina, dar?ipe

cele

Brincoveni

Viero$ul.
in-

din

Craiova

Bucure^ti,

Industria. Industria mica,

aducind un venit de

aproape
la

pe an Pantelimon, 14 Septembrie Vinerea-Mare; Valeni, de trel orl pe an

de
3 orl

dustria casnici, nu prea s'a dezvoltat in jude{

chiar,

500000

lei.

Blagove^teni, Sf. Impara^I

la Fa{a.

^i

de cfyl-va an, de cind cu regimul con;

Materiile vegetale alimenteaza

Schimbarea

industria casnica mult mal pu\\rv

venfiunilor, e in decaden^a.

ca alta-data. Cinepa se cul

pe an, la Sf. Gheorghe, {inind 3 zile.

Slatina, odata

Mica
sitafile

industrie,

pe care nece?i

tiva in miclcantitafl,

numai pen-

La
mal

toate aceste bilciurl se {ine

domestice

de

toata. ziua

tru confecjionarea cergilor, sacilor

$i

intiiu

oborul de

vite,

dupa

o impune locuitorilor, se exercita

prea pu^in pentru a pinzeT.

care apol urmeaza vinzarile bolta^ilor.

asupra urmatoarelor materil

:

Alta-data mal toata rufaria easel

{aranului era meli^ata, d&racita,
toarsS, {esuta, nalbita, croita.
$i

prime
1.

AfarS de aceste

bilciurl,

obor

Materil animale. Zalhana-

de
e

vite se

mat
tirg.

{ine la Slatina,

lele

procure pastrama
se fabrica
<u

$i

seul

cusuta de mina satencelor, nu-

odata pe s&ptamin&, Joia, cind

?i

din care

luminadintre

mal din cinepa.

Faina se fabrica
in

zi

de

rile; pe$tele sarat,

unul
al

mal multe
rial

Comerciul, ce se

face

in a-

alimentele

de lux

populapos-

mori cu aburl
biliment de

$i

pe

Oltul.

ceste bilciurl, e foarte activ.

Jiunel agricole, in
turilor.

timpul

In Slatina se afla

Cite-va

zalhanale

sunt

stabilite
$i

pe linga

Olt, la Slatina

un mare stamoarS cu aburl. Poamele, ?i mal ales prunele

fel

gazinele din Austria

MaGennamaetc.

nia asorteaza magazinelede bra?ovenil, lipsccinil, hainarii,

?inl agricole,

la

Drag&ne?ti.

din intinsele livezT ale judefulul,

s'au

incal^aminte,

Fabricele
desfiinfat.

de tab&carie
pare chiar ca

Numal

cojocaria se
ia

produc o {uica buna" ?i un de o{et numit po^irca.

de N.
ale judefulul,

Cat de comunicafie. Jude^ul poseda urmatoarele cal de comunica^ie

1.

men^ine
sirea

Padurile, inca intinse in parole

oare-care dezvoltare, prin arga-

procura un
caselor
in

Linia ferata Bucure^ti-Vir-

mat sistematic a pieilor de oaie $i de miel i prin cucu

linurl ?i

material

bun
$i

$i

abundent pentru
acele

ciorova, care intra in jude{

la

pe

dogine

construcfia

com. Corbul, trece pe linga

saturile alese,
tase,
artistic

maim-

de lemn, intrebuin^ate
par^i ale jude^ulul.

Potcoava ?i merge la Slatina, apol

face o curba
in

lucrate,

carl

dupa care coboara

riul

podobesc cojoacele. Cizmaria tot mal rezista concuren{el fabricilor straine.

Comer ciuL Afara de comerciul

de
se
cereale, vinurl, {uica
$i

Valea OltuluT, traversind

;

lemne,

Cojocaril

$i ciz-

maril din jud. Olt, mal ales cei

din Slatina, au oreputafiune bine

stability in

toate jude^ele

cir-

mal face un comerciu insemnat $i cu multe articole de lux, coloniale, de industrie, etc. este mal activ in Slatina $i in bilciurile,

pe un pod mare ?i frumos parcurge ast-fel jude^ul de la N.-E. spre S.-V., pe o linie cam in
zigzag de 45
kil.
:

Pe aceasta

linie

sunt trel garl

$i

Corbul, Potcoava

cum-vecine.
Industria domestica a

ce inc5 se obiclnue^te a se

Slatina.

cam de-

mal face prin urm&toarele com.

la

$osele
a)

cazut. $aiacurile, brinele, betele,

dimiile, abalele, fotele, zavelcile,
in

Cimpul-Mare, de 4 ori pe an Mucenicl, Buna-Vestire, Sf.

$i

Calea na^ionala
care
$i

Craiova-

Bucure^ti

trece Oltul

pe

fine toata

imbracamintea odi-

Petru

Vinerea-Mare;

un pod mare
pe an,
greni

frumos,
-

5*1

trece

nioara ftcuta in casa, se

cum-

Urluiasca,

de 4

orl

prin Slatina, Valea

$1

Mare, Nestrabatind

para

la tirgurl. Prin casele Jara-

tot la acelea^l date;

Colone^ti,

Digitized by

Google

OLTUL
judet'il

(JUDEX)

577

OLTUL

(JUDET)

de

la S.-V.

catre N.-E
kil.
1.

1.

Corbul-Aluni$ul, pe Valea:

10.

Dragane?ti- Valeni

stra-

pe o distant de 42

Vedef, leaga comunele

AluniOpta$i,

b) $osele jude^ene:

Casa

$ul,
?i

Spineni, Tatuleti,

Vechle-Dudul, care strabate jud de la S. catre N., pe valea Ol tuluT ?i leag.1 comunele Dudul
:

Gara-Corbul, pe
kil.
-

distanta

de 32
2.

la V. catre E., prin Cimpia BoianuluT ?i leaga comunele Dragane^ti, Stoicane^ti ?i Valeni, pe o distanta de 22
:

bate jud. de

Rijlejul

Viero?

Maldarul,

kil.

Beciul,

Daneasa Peretul, Dragane$ti,Comani, Ba

Sprlncenata,
lane$ti, Coteana, tina,

leaga comunele: Rijle{ul-Viero$,

Rijle^ul-Govora, Fata, Gura-BouluT,

11.

Frunzarul

Poiana, leaga
cat. Sprince-

com. Frunzarul cu
nata,
?i

Brebent,

Sla

Vafa, Bara?ti-de-Vede, Ba-

Comanifa Cazane$ti, Dumitre$ti, Cimpul Mare, Dragoe^ti ?i Casa-VechTe

Dobrotinetul,
distan^a de

rati

de CepturT,
-

Vlaici,

Colo-

ne^ti

$i

Maldarul, strabatind par-

com. Poiana, (11 kil.). 12. Sprincenata-Dudul leaga comunele de la S. judeJuluT, situate pe valea SiuluJ
nata, Viespesti,
:

tea de N.-E. a jud.,

pe o
2.

no
taie

kil.
?i

Caracal-Ro?iori, numita
jud.

mal mult pe Valea- Vedijei, pe o distanta de 32 kil.

3.

Sprince-

Birse^ti, Beciul,

Plaviceni

?i

Dudul
mal

(9

kil.).
?i

Rusca-luJ-Toader,

in

Oporelul-Izvorul-d.-s., stra-

Afara de acestea mal sunt

alte re^ele

partea de

S.,

trece Oltul pe la

bate jud. de la S.-V. catre N.-E.

$i

mici, cart, dim.

Caracal, prin Berendei-Noi, suie

leaga

comunele

Oporelul,

preuna cu cele de mat sus, dau

un total de mal mult de 600 kil. de lungime. Se poate zice
ca jude^ul
Olt
este
in

dealul Oltuluf pe

la

Rusca

lul-

Poborul, Aluni$ul, Profa, Gura-

Toader, unde taie $oseaua judeteana pomenita ma! sus, trece

prin Radomire^ti
$i
?i

Boulu!

?i

Izvorul-d.-s.,
kil.

pe o

dis-

tant de 35
4.

unul

din
co-

Mihae$ti

d.-j.,

Cimpul-Mare-Chilia,
la

strala

cele

mat avute

ca!

de

apof intra in jud. Teleorman,

bate partea de N. a jud., de

muni ca^ie.
Diviziunea administrativd.

spre Ro$iori-de- Vede, parcurgind o distanta de 24 kil.

3. Slatina
-

V.

E,
-

?i

leaga

comunele:

$erbane?ti - Seaca,

pleaca din oseaua Casa-Vechie-

Cimpul Mare, Dobroteasa, Fa$i Chilia, pe o distanta de 35 kil.

gejelul
5.

Jude^ul Olt se divide in 8 pla?I

1.

Plus a Mijlocul, cu
11

re$e-

din^a in com. Buze^ti, se com-

Dudul, de linga Brebeni, strabate jud. de la N.-V. catre S.E.

?i

Dobroteasa-Ciomage^ti,

lea-

pune din
coana,
ne$ti,
2.

comune: Bal^i,
Corbul, Florul,
I-

leaga comunele Serbane$ti

$i
-

Biebeni,
j.,

Greci,

d.

Crim-

ga comunele: Dobroteasa, Simbure?ti $i Ciomage$ti, pe o distant de 22 kil.

6.

Birci, Buze^ti,

Opta^i,

Potcoava,

Si-

Ursoaia

Valea-Merilor.

poaia, Valeni

Seaca, panala
kil).

Vlangare$ti-Ur$i, leaga co:

Mihae$ti-d.-s., (47
4.

munele
?i

Vlangare$ti, Val-de-El
kil).

Plasa Oltul de-jos, cu re?edin^a in com. Dobrotinetul, se

Druinul-Oael, o ramura de

Ur$i, (12
7.

compune
strabate
be$ti,
$i

din

15

comune: AlDu-

osea, paralela cu $oseaua Du-

Balteni-Balne$ti,

Cirea$ovul, Comani^a, Cu-

dul-Casa-Vechle, leaga* ?oseaua

nationals cu comunele: Priseaca,

jud.

de

la

N.

la S.

leaga

in-

cue^i, Deleni, Dobrotinetul,

tre ele toate

comunele dupa Va:

mitre^ti, Ibane?ti, Oporelul, Pri-

Oporelul, Rade?ti, Ibane?ti, Urluiasca, Ote^ti ?icat. Vlangare^ti,

lealminogulul
Alimaneti
$i

Balteni, Perie{i,

seaca, Rade?ti,
iul,

Slatina,

Teslu-

Mierle^ti, Barcane^ti, Izvoarele,

i

Turia

?i

Urluiasca.
re-

din
5.

comuna

Vulture$ti (33

kil.).

Balane^ti,

precum

3.

Plasa Oltulde-sus, cu
15

Cornafelul- Florul, strabate

gara Potcoava, pe o distant

kil.

edin^a in com. Cimpul-Mare, se

jud. de la N.-V. spre S.-E., prin

de 30
8.

compune din

comune: CimCiomaOte^ti-

Valea-Plapcei

$i

leaga comunele:

Marunfei Florul strabate

pul-Mare, Casa-Vechie,

Cornafelul, Poborul, Scornice$ti,

jud.

de

la

S.-V. catre N.-E. prin

$i

ge$ti, Cornatelul, Deje^ti, Dienci,

Bal^i, Potcoava, Valea-Merilor, Ursoaia, Icoana $i Florul, de unde trece Vedea in jud. Teleorman (14 kil.).
c)

Cimpia-Boianul,
nele
?i
:

leaga comu-

Dobroteasa,
d.-s.,

Geamana,
i

Marun^ei, Serbane?ti-d.-j.

Ote?ti-d.-j., Paro^i,

SimbuVultu-

$osele vecinale strabat jud.

pe o distanta de30 kil. Potcoava - erbaneti, pe 9. Valea DorofeiuluT, leaga gara

Florul,
-

re?ti,
re^ti.

Ur^i, Val-de-El

4.

Plasa
in

erbftnesti, cu re$e-

mal in toate direc^iunele $i leaga intre ele mat toate comunele una cu alta. Cele mai insemnate
rejele sunt:

Potcoava
peni
?i

cu

comunele:

Tim-

din^a
se

com.

$erbaneti-d.-j.,
:

$erbane?ti, pana in $0Slatina-^erbakil.).

compune din 9 comune CrimMihae$ti-d.-j.,

seaua jude^eana
ne^ti-Seaca, (20

poaia,

Mihae^ti-

d.s., Seaca, ^erbane^ti-d.-j., Ser-

Digitized by

LiOOQ IC

OLTUL (JUDEX)
Timpeni, Titulesti

57S

OLTUL (PLASA)
de
judej:

bnesti-d.-s.,
si

Serviciile pendinte

Deleni, Strihare^ul, Sopotul, Precesta, Clocociovul,

V&leni.
5.

sunt
Siul-de-sus, cu rese1.

Greci,

Co-

PIas a

Serviciul sanitar,

care se
primar,

mani, Gilmele, Plaviceni (aceasta

din

dintain com. Barc&nesti, se cora-

compune
1

din

medic

urm&

intrefinuta din fondul

pune din
ncsti,

11

comune:

AlimiBarca-

nesti, Balanesti, Balteni,

4 medicT, 4 vaccinator!, 4 moase si 1 secretar

al

medic-veterinar,

Crefulescu).

Jude^ul Olt aparfine eparhiei

Coteana,

Izvoarele,

MaPe-

consiliului sanitar

ser-

Cur^eT-de-Arges.Resedin^aEpiscopiel este in Curtea-de-Arges

runjei, Mierlesti,
rie^i
si

Milcovul,

viciul spitaiulul

compunindu-se
un
sub-chirurg,

Viisoara.

din
1

doctor,

Judeful este pus sub priveghe-

6.

dinja

Plasa Siul-de-jos, cu resein com. DragSnesti, sc

din
13

si

econom, 3 infirmieri", 1 preot mai mutyT oameni de serviciu.

costs
lei

rea bisericeasca a unul protoereu, cu resedin^a in Slatina, a-

compune
sesti,
nei-d.-j.,

comune:

Bir-

Beciul,

Comani,

Craciu-

AmindouS aceste serviciT pe jude{ suma de 59940

nual; iar
lei
1

jutat fiind

de doi proestosl.

a-

Populaftunea.
mintul din

In recensS-

Craciunei-d.-s.,

Danea

cu

material

cu

tot,

1890, popula^iunea

sa,
rul,

Draganesti, Dudul, FrunzaGostavS^ul, Poiana, Stoicasi

8 1920.

jude^ului Olt se ridica la

locuitorl. In

120853

2.
tiv,

Serviciul arestulul preven-

nesti
7.

Viespesti.
re-

compus

dintr'un director

si

1899, popula^ia a fost de 142496 loc. 72481 b3r:

Plasa Vedca-dcjos, cu
in

un gardian.
3 Serviciul

sedinfa

com.
14

Tatulesti,

se

drumurilor se com-

bapsi 80015 femeL Tn 1859, a fost populat de 10065 1 locuitorl.

Serviciul telegrafo-postal po-

compune
MaldSrul,

din

comune

Ca

pune din
ductor!,
1

inginer-sef,

4 con4
ju-

lug&ri, Colonesti, Constantinesti,

copist, 8
1

picherl,

seda

in judeful

Olt un biurcti

Mircesti,

Mogosesti,
Scornicesti,

dulgheiT,

camerist.

Negreni,

Poborul,

Justifia.

Este
din
cele

principal cu serviciul

permanent
cu
servicii

cite

in Slatina si douii,

Spineni, $uica,
lesti
8.
si

TataYei,

Tatu-

decatorie
in fie care

comunala,

instituita

limitate, in
si

comunele Draganesti
sta^iunT,

Vlaici.
re-

100 com.

Spineni.

Plasa Vedea-de-sus, cu

rur. ale judefuluT,

3 judecatorif

Afara de aceste
sunt
si

ma!
dru-

sedinta in com. Chilia, coprin-

de
si

ocol, in Dr5ganesti, Slatina

cele

de

la

garile

de 14 comune: Alunisul, Ba
rasti

Spineni; un tribunal judefean

intiia
si

mului de
si

fier: Slatina,

de-Cepturl

Barasti de- Ve-

de
se

instant in capitala juo curte cu jurap, care

ori

Corbul;

la
si

aceste

Potcoava doua din

postale

de, Chilia, Fage{elul, Fata,

Gu

de^uluT

urma sunt
rurale.

biurouri

ra BouluT, Izvorul, Mereni, Profa,

Rijletul

aduna de 4

pe an.

Govora,

Rijle^ul -Viero-

Instruc(iunea publica.
{ul

Judereal in

Armata.

Jude(ul
I-iu

Olt

face

sul, Topana si Vata. Marca judeful ul este un semn ca jud. accsta se

poseda un gimnaziu
si

parte din corpul

de armata
unut regi-

turn,
intin-

dca mal inainte pana

si

in

Dunare,

4 scoli primare urbane, 2 de baep si 2 de fete, cu o populafiune de 357 elevi

Slatina
si

cu resedin^a
Slatina
e

in

Craiova, iar in

resedin^a

ment de doroban^T.
Jude^ul Olt

coprindea

si

orasul Turnul-

217 eleve.
$coalele ruralc sunt in

formeazS
calaras!,

si

un

MSgurele, linga care se afla ruinele unut turn de cetate, zidita,

numar

escadron de

c^irut

se

de Constantin-cel Mare. Budget u I zecimiior pe anul

zi

c,

financiar

1900 19OT
cu
si

se inchcc

de ior (1901), cu o populajiune de 5888 elevi de ambelc-sexe. Mat este in jude$ o scoala practica dc agricultura la Striharet
si

resedin^a e in Caracal.

OltuI, plasit,

in

partea de

S. V.

a jude^ulul Argesul. Se inveci

la veniturt
leT,

suma dc 265359
la cheltuelT,

o scoala rurala la Sla-

ncste la N. cu
gul
si

pla\sile

Topolocu
pi. Pisi )a

j6 ban!
IcT,

cu

tina cu

84

elevi inscrisl.
bisericilor
si

Argesul;

la E.,

259760
lasi

79 bant.
cu suma

Ckltul.
este

Numarul
si

testi; la S.,

cu jud. Oltul

Budgctul drumurilor pe ace

an se balan^caz;!

de 233,
cintare{i

cu 244 prco^I

V., cu jud. Vilcea,

de care

este

dc 90350 let. Budgetul spitaluluT

de 30810
cit
si

233 numarul acestora se

si

paracliserl. In

desparfita prin riul Oltul.

P)ste

coprinde
si

udata de

riurilc

TopoCotsi

rural din

vechilc manastiri
stat,

schiturT,

logul,

Vedea,
si

Cotmeana,
care

DrSgoesti sc prczinla cu suma

lei,

pendinte de

dar can toate

meni^a

Trepteanca, precum

atit

la

cheltucli

sunt prcfacute

in bisericl
:

de mir.
Seaca,

de

riul

Oltul,

o desparte

la venituri.

Aceste schiturl sunt

de

jud.

Vilcea.

Digitized by

LiOOQ IC

OLTUL

(PLASX)

579

OLTUL

(RtU)

Terenul
Carpafilor,

este deluros

$i

strd-

feni,
rul,

Fumureni, Gu^oeni, IzvoLunge^ti, Madulari, Mitro-

b&tut de ultimele
din
girle

ramificat'ri ale

velulul Maril,

care
i

se

nasc

fani,

Nemoiul, Orle$ti, Prundenl,

U^urei,

ma! multe

piraie.

Rime$ti, Stane^ti, $tefane$ti, $u$ani-d

-j.,

Intinderea totals a pia$el este

$u?ani-d.-s.,
$i

de 340 m. d'asupra nidupa ce a parcurs in Transilvania aproape 350 kil. Trece la R.-Vilcea, unde are un volum mic de apa, uda
inalfime
Slatina, lasa
in

de 96235 pog.
din
pog.

(481 18

hect.),

Voice?ti, Zavideni

Zlatarei.

dreapta

Carain-

can 39359 pog.

padure

cultivable,
?i

Are, impreuna cu

Olte^ul-d.-j.,

calul
tre

$i

se varsa in Dunare,
$i

18947 pog. sterp (1865).

37929

52000 Se margine?te
locuitorl.

T.-Magurele
Oltenia

Izlaz,

dupa

la

N. cu

pi.

ce aservit de
intre

linie
?i

despar^itoare

Se compune
rurale
?i

din 22
?i

comune
a-

Ocolul-Otas&ul;

la S.,

cu jud.

147 sate

catune,

vind

22788
bisericl.

suflete,

din

carl

Romanati, printr'olinie trasa din riul Oltul $i pan& intre comunele Lalo?ul
$i

4130 $i 60

contribuabilf,

nastir!,

Su it Cotmeana ?i Flaminda.
fost
in

4716 case $i doua mama!

Rime^ti

la E.,

Rominia-Mare $i intre jud. Vilcea, Arge, Romanafi, Olt^iTeleorman. Direc{ia generala a cursulul sau in Rominia este indreptata de
la N.-

cu jud. Olt, de care se desparte

prin riul Oltul,
Olte^ul-d.-j.
i

la V.,

cu

pi.

V. catre S.-E.

De

la origine ?i

Re$edin$a pla$el a
inainte
iar
,

com.

rur.

Launele,

Re$edin{a pla^ilor unite e

Draga^ani.

in

in

urma

unirei acestel plasi

pana la Dunare, Oltul are o lungime de aproape 600 kil., din care aproape jumatate ne apar^in.
Iufeala cursulul saa
?i

cu plasa Topologul (1882), re

$edinja ambelor pla^I s'a fixat
la

Comune mai populate

$oeni, Izvorul, Madulari,
iul,
?i

sunt

frumu-

Amara$ti, Calina, Cre^eni,

Prundeni,
viea pe

Gu-

se^ile pitore?tl ale malurilor sale

aii

Tigveni. Re$edin{a judecSto-

Nemo-

dat natere
din

la

multe pove^tl.
Carpa^i

rulul

de pace a pla$ilor Oltul $i Topologul este in com. rur. Bal

ceti, din pi. OltuluT.

Orle^ti,

Zlatarei

De o teribilaimpetuozitate, curge
torentuos

$tefane$ti.

mun^il

Se
$0-

cultiva

intin-

spre Dunare, mu$cindu-$l neincetat malurile.

Cal de comunicafie sunt

selele comunale.

dere de 4709 hect., 50

aril.

Terenul
ovaz.

este

deluros

$i

pe
?i

Sunt 18 $coale rurale mixte, frecuentate de 366 copil.

Oltul, deal, in raionul com. Gea-

dinsul se cultiva griu,

porumb

Are
prunl.

vil

mal

ales livezf

de

mana,

pi.

Oltul-d.-s.,

jud.

Olt.

Locuitoril,
ture, se

pe linga agriculmat ocupa ?i cu rota

cu
\t-

Se intinde pana aproape de T.Magurele. Pe el se cultiva griu,

Valea Oltulul, lata de 5000 pana la 6000 m., este ocupata, in partea stinga, de zona albiel riului, pe o largime medie de 1 700 m., iar restul vael formeaza numal un es supus
inunda^iel la orl-ce revarsarl ale

porumb
Oltul,
riii,

$i

sunt

livezi

de prunl.
al

apelor OltuluT.

ria $i olaria, iar femeile

Curentul Oltulul are, in

afluent

ter-

satoria.

pe stinga

men
m.
$i

mijlociu, o largime

de 70
marl se

Budgetul comunelor din aceasta pi. e de aproape 80000

lei

DunareT. Izvore$te din Transilvania, din

o adincime

de
la

1.80 in.;

punctul de

incruci-

iar nivelul apelor celor

la

venituri

cit

$i

la

chel-

$are al culmel CiculuT, cu aceea

rtdica
3

mal adesea

cota de

tuell.

a Lalo$uluT,
pi.

la o inalfime

de 900

m. d'asupra etiagiulul.
Riul Oltul, in punctul ora$ulu

Statul poseda in aceasta plasa

m. d'asupra nivelulul Maril. Curge maT

la intiiu

(impreuna cu
mo$if,

Topologul) 13

catre S.-S.-E., pana

R.- Vilcel,are o panta deo.000.926

aducind un venit anual dc

lei,

Tu^nad, apol catre S.-S.-V.

la

m.

secfia curentului
;

principal

75719 de p&duri.

precum

$i

46576 pog.

pana
naia

extremitatea

meridio-

a munfilor

Bardului,

de
Vir-

Oltul, p/asfi, in jud.

Vilcea,

u-

unde se indrepteaza N.-V. pana la confluenfa

ghia^ulul
$i

catre N.-

de 1,345 m. perimetrul muiat de 397.70 m. secfia apelor de inundate, del .200,000 m. perimetrul muiat, de 604.00 m.
este
;

nita cu pi. Oltejul-d.-j.,

situate
Oltul,

apoi catre S.-S.-V.

Studiile hidrometrice,
aci,

facute

pe malul drept
la

al

riului

Dupa

cc prime^te pe dreapta

in

1874, apelor Oltulul, in

S. judefuluT.

Se compune din 23 comune

rurale
?i

Homorodul, Cibinul, $ipe stinga Valea Neagra ?i Birsa, se indreapta catre

minia pc
S.,

doua
tate:

profile departate

de 150
rezul-

m., au

dat urmatoarele

una urbana (Draga^ani)

intra

in

Rola

Amard^ti, Aure^ti, Calma, Cre

IV.

la Riul

VaduluT,

Vitesa mijlocie pe secunda a

63617.

1'aretr

Pirti

nar Geografie.

Vol.

74

Digitized by

LiOOQ IC

Ol/IUL (RlU)

680

OLTUL
dului, Riul Ciinenilor,
be$ti,

(KtO)

apelor constatate era de 0.888

secfiunca undata

impunatoare. Aceasta vale este

pu^in populate
?i

'

Valea-Ro-

de
in.

it. 480; se-

prea pu^in pro-

Valea Saracine$ti, Lotrul,

volumil mijlociu debitat pe

cund.i de 99.480
cibT.

ductive. Malurile vaii sunt con-

Ju^ule?ti, Lotri?oruK Puturoasa,

stitute de
?i

mun^T

inal$f,

r?po$i

CSciulata, CSlimSne^ti
V&i?, iar

i
:

Gura-

Cu
la

cit Oltul este

de impetuos
?i la

adesea desbrSca^T de

orl-ce

pe partea stingS ColsTopologul, etc.

Armasarul,

la

Clopotul

vegetable.

ca, ^imnicul,
i'i

Cozia, cu atit devine de astim-

De
riuluT
turl,

la Ciineni

jos,

pe Olt,
apele
coti-

Oltul-de-tnijloc.

De

la

Ostrov,
?i

parat intre Rimnic

$i

Slatina. Im-

prin Cornet spre

Cozia,

apele

OltuluT

curg pe o vale

par^indu-se in numeroase bra^e,

formeaza mat multe

printre
stincf
inalte,

larg&, prin satele

BogdSnesti

curge
albie,

mSre^ pe larga sa pana la varsarea luT in Dulin

$t

des-

Bujoreni,

^t

se apropie de

Rim-

brScate de orf-ce

vegetate. In

nicul-VilceT.

nare,
curl.

unde formeaza intinse

la-

aceasta parte se afia cele mal

pitore$tI

Aci, in marginea orauluT, apele Oltulul tree, la punctul nu-

veden
$i

ale

drumulul ce
Ar-

Verde-inchis, cind reflecteaza

duce

la Sibiiu prin munflf, la

mit Guran, pe sub un

pod mo-

p&durile de brad
la

de fag de
lul

masarul

la Clopotul.

numental, cu suprastructurS meta'ica\

$i

munte,

coloarea

devine

In fa{a MSnSstireT Cozia, s'a

cu o lungime de 180 m.
m., a^ezat

albistrie intre
$ani, iar cind

Rimnic
ajunge

$i DrftgcL-

descoperit

acum cifi-va am,

in

ni?te

o iS^ime de 6.95

in

luncile

izvoare puternice de ape minerale termale,

tuluT,

pe picioare lucrate din

piatrd

nesfir?ite ale
lurile sale

Romana^uluT, va?i

marginea OlBivolari,

cicplitS, apar^inind $oselei

Rinv

sunt turbure
sa
in

galbie.

la
d-l

locul

numit

nicul Curtea-de-Arges-Pite^ti.

De
?i

la intrarea
la

pana

Rominia varsarea sa in Dustrabate

dealurilor

unde

Gr. Tocilescu, a des-

Construc^iunea
s'a ftcut in anul

acestu!

pod
alt

coperit

un castru
imp&ratuluf

roman, din
Adrian,
al

1876.

Un

nSre,

Olt'il

regiunea
$i

timpul

munfilor, a
suluT,

?e-

primeT cohorte a sagetarilor. D-l

Tocilescu, pe

pod de fier peste Olt (construit de curind) este acela de

la

de aceea cursul
in
:

sSu

se

baza distan^elor

Dr5g&?ani, care leagS partea

S. a jude^uluT Vilcea

poate divide
cepind de

Oltul-de-sus, in-

indicate in Tabla-Peutingeriana,

de

en

lo-

la frontiers i termi;

a identificat aceste ruine cu vechiul ora?

calitStile

din jud. Olt.

nindu-se la Gura-VaiT
mijloc, coprins intre
?i

Oltul-de-

Gura-VaiT

La

vre-o 6

roman Pons-Aluti. kil. de Cozia, tot

este
situat
sta-

Oltul-de-mijloc,

de

la

conflu-

enta

Topologuluf,
1
1

ia

direcfia
$i,

Slatina;

Oltul-de-jos,

de

la

pe Olt
$i

in jos,

spre S.E., p^na

intre Gura-VaiT
?i

Slatina

Slatina pana la Dun2re.

Potrivit cu aceasta imp&rtire,

bilimentul

balnear

Caiimane$ti
la

Slatina,
kil.,

are

renumitele ape de
ce
izvorSsc in
a.
n.).

Caciu-

o lungime
{ine

de

90

fa\r&

vom

face descrierea fie-careT re-

lata,

marginea

seamS de

cotiturl.

Direcjia

giuni in parte:
Oltul-de-sus incepe

riuluT (v.

generals a cursuluT s5u este dc

la

de

la fron-

In jos

de Calimane^ti, Oltul

N. catre S.-E

tiers (confluenfa Riilul- Vadulul),

$i

formeaza frumosul Ostrov, unde,

in

LSrgimea medie a
lor micT, este

OltuluT, din

se termiaS la Gura-V&ii (jud.

1552,

Neagoe-Voda Basarab,

aceasta regiune, in timpul ape-

Curge de la N. la S. desde cotiturl. Largimea rnedie a albiei este de 80 m.; fundul confine pietre marl de 2 rn. de diametru. L&rla 1 gimea medie a apei este de 70 m., adincimea variaza de la 3 pana la 5 m M iar iu^eala curentulul este de 2 3 m. pe seVilcea).

cladi manSstirea numita" Osrrovul.

Localita^'ile

de 80

m., iar in

criind o mul^ime

locuite,
:

Oltul-J.
d'jliil,

s.,

sunt

ce uda Varna Riul-Va-

m. Adincimea medie este de 2.50 m.; iu^eala curentuluT, de 2.30 m. pe

secunda
1.20 m.
$\ inclinarea albiei, de pe kil. Fundul albiei confine pietri mare pana In dreptul podulul de fier (R.-Vilcei), iar de aci la

timpul mijlociu, de 120

Ciineni,

Robe$ti,

fufu-

Je$ti,

SSrScine?ti, Caline^ti, Lo-

treni,

Cozia, QilimSnesti

%\

Gu.
co-

ra-Vail.

Pe toata distan^a
i

prinsa intre frontier^

Vail,

Gura-

cundcL

f armurile in
$i

general sunt

nu se

aflS

de
la

cit

un pod
Ciineni
?i

vale, pietri?ul se

mic$oreaza din

u?or inclinate; pe alocurea insa

umbl&tor, stabilit intre

$i

ce in ce, dar tot persists pana

in jos

sunt stincoase

inalte.

cite

o luntre

Cozia

CS-

de Slatina.
sunt inalte
i

Valea
pectul

OltuluT-d.-s.
i

este
;

in-

limSne?ti.
Principalii afluen^ aT Oltul uTd.-s.,

farmurile
:

es-

gusta, adincci
s3ti

salbatica

as

carpate, {annul sting fiind mult

este

din

cele

mal

pe dreapta, sunt Riul-Va-

mal

inalt

de

cit eel

drept. Cel

Digitized by

Google

OLTUL

(RlU)

581

OLTUI, (KtC)

d'intiiu are

o inalfime care va-

prindere: Stavila, care despir{ca Rominia-Mica

medie de la 5 40 m., de al doilea arc eel mult 6 m. Aceasta dispoztyie a (irmuriaza in

iar eel

de Rominia-

Luncav^ul, Orleasca, Pesceana, Mamul, Beiha si Corne$uI.

Localita^!

Mare
j

si

aducea atitea ncindea lor comunicafie, se

principale

situate

mnSri

la

pe tarmii Oltulul-de-mijloc sunt

(pe dreapta) Bogd&nesti, Bujoreni, ManSstirea-Ceta^uia,

rilor rezulta

din aceea ca

riul se

va ridica pentru tot-d'auna, prin

cladirea peste Olt, a unuT
I

apropie de malul sting

al v&iT,
ir-

pod

Rim-

care devine in multe locurT

statator, care, nadajduesc, ca in

nicul-VilceT, Manastirea-HorezuluT,

mul sling al OltuluJ. Largimea medie a vail este de 7 kil. Cea mal mare largirae in

curgerea vereT v.itoarc, va lua

sfirsitv.

Riureni, Baroneasa, Arcesti,

Riioasa, Ionesti-Mincului, Ohaba,

riu, n'a lasat

Impetuosul

mult
luT

Fiscalea, Auresti, Prundeni, Catina,

dreptul
kil.

SlatineT,

este
mij-

timp sa
anT,

fie

robit
si

de podul

Dragasani, Tighina, Coli-

de 10

Valea OltuluT de

Voda-Bibescu

a trecut mul^f
lul

basi, Dranov&t'il, etc.; (pe stin-

loc este populate pentru ca co-

prinde in interiorul su o multime de locality, ca com.: R.VilceT, Dragasani, Colibasul, Sla-

pana ce sub domnia Cuza-Voda, s'a construit la

ga) Fedele?oaia,
oaia, Gorunul,

Sla-

Blidari,

Man. FedeleRuda,

tina,
leza,

tioara

si

Slatina.

de
Comuni-

de catre o companie engdoua podurT de fier, unul 170 m. si altul de 250

si

Crcmenari-de-sus, Cremenari-de
jos,

Ostroveni, Buciumeni, Cim-

pul-Mare,

Valea-Alba,

Vergu-

In ceea ce priveste
cat'iile,

m., peste Beica

Olt

dar

$i

leasa, Schitul-de-Lemn, Tesluiul,

in

putem zice ca se gase^te bune condtyiunT, c3cf pe amse afl4

si

aceste

podurl,

rSu

construite

Dobrotinetul, Slatina, etc.

Oltulde-jos.

de

strainT,

au fost nimicite de
in

La

S.

de

Slatina,

bele maluri ale Oltulul

sosele, iar

apele Oltulul.

Oltul fese din regiunea dealuri-

pe eel drept
uneste
Corabia,
si

li-

Podul construit
dupa* proectul
si

anul 1888,

lor si intra in

aceea a sesuluf.
S.-E.

nie ferata, care

Rimnitrecind

sub conducegrinzT

Curge de
si

la

N.-V. catre

cul-VilceT cu

rea d-lul inginer Davidescu, se

se varsa in Dunare, aproape

prin Dragasani

Piatra (Olt).

compune din
talice,

cincl

me-

la

egala distant de Turnul-Masi

In

aceasta regiune a OltuluT,

cu deschiderl egale

de

gurele

Izlaz.

Largimea medie
in

se afla
tiiul

doua podurl de

fier

in-

cite

80 m.
$i

a Oltulul-de-jos,
culeelor
este

timpul veref,

stabilit in

dreptul Slatinel,

Fondafiile pilelor

compus din doua podurT peste

dou brate
170 m.
si

s'aO executat cu aer comprimat,

la

ale Oltulul, unul

altul

de

adincimea medie de 12 m.
etiagiCi.

de 250 m.
in.

lun-

sub

gime
lei

si

lat

de 12

al

sose;

Podurl pe vase sunt

Sl&vite$ti,

la:

Bu-

de la 100150 m., iar adincimea medie este de 2.50 m. Iu^eala medie a curentulu! este de 2 m. pe secunda. Largimea medie a albie! este

nafionale Slatina-Craiova

al

joreni, Scaiosi, Babeni, Riureni,

cam de 261
ciza

m.,

si

pentru apre-

doilea,
la

podul drumulul de

fier

Drdgasani, Auresti

si

maf bine avem urmatoa1886:

Slatina, lung

de 375 m.
aceste podurl,

Voicesti, toate stabilind

nicafia intre aceste

comudin

rele masuratorf ftcute in

1.

Cu
g&sim
I.

privire la

ccmune

La

Slatina,

podurl de
170 m.,

in lucrarea d-lul

George
intere-

judeful Vilcea
^ul

si

cele din jude-

fier
luT,

peste doua bra^e ale Oltuintiiul

Lahovari, Oltul, urmatoarele

Arges.
sunt po-

lung de

si

notice,

pe carl credem
in

In jud. Romanafi,

al

doilea lung de 250 m., prin

sant ale reproduce:

durT pe vase in regiunea Oltulul-de-mijloc,

Aid,

marginea orasuluT, a

intre

Mamuri
si

$i

urmareaci are 420 m. largime. 2. MaT jos de Slatina, la podul drumulu! de fier: 375 m.
3.

fost construit eel intiiu

pod

sta-

Girle?ti. Intre Colibasi

Curti-

tator peste Olt,

de catre Voda-

soara este trecStoare pe luntre.

La

Stoenesti, la podul urn:

Bibescu, intre anil 1846

1848.
inlu-

Vadurile
trece
lor

sunt
in

rare

si

se

pot

blator pe cablu
4.

105 m.
si

Podul era de lemn, asezat pe culee de zidarie, cu palee forfip{I.

numal

timpul secete-

Intre

Turnul-Magurele

marl de catre oamenil din

sunt deprins! cu
si

Izlaz, la

podul pe vase,

largi-

mate din pari de stejar bine Pe acele vremurT, acea

extraordinary

localitate, carl

iufeala curentulu!

cu natura

crare se considera, cu drept cuvint,

;

funduluT.
PrincipaliT afluenflf al OltuluT-

de aceea

si

albiel este de 145 m. Fundul albieT confine pietris pana in dreptul com. Greci, de unde pietrisul e inlocuit cu nisip.

mea

Bibescu anunja Ob^teasca Adunare

de

mijloc, sunt

Gura- Vatf, Rim-

Jarmurile au
la

o inalfime

despre acea mare

intre-

nicul,

Govora,

Ocna,

Bistrifa,

de

m.

Digitized by

Google

OLTUL

(KlC)

582

OLTUL
vine din jud.
$i

(RlU)

Oltul create in timpul toamnel

$i

piriului Siul, care

rea sj face cu luntre marl

sail

mai cu seama prim&vara

nivelul apelor sale

Olt (com. Comani),

sute de $erpuitun
ralel

curge in

cu dube.
Oltul, prin largimea
$i

inatya

de
lo-

aproape pa-

adin-

la 3

6
$i

m.

d'asupra
in

maluiul

cu Oltul.

La distant cam

cimea apelor
ltnie

sale,

constitue o

dec! debordeaza
curl

multe

inundeaza valea, ma! cu

de un kil. de la gura Oltulul, cele doua cracuri se impreuna.

buna de aparare pentru armata romina, contra unel invaziunl ce ar veni

deosebire aproape de vSrsarea

La gura

lul

mat este o insula

din

V.,

o-

unde {armurile au abia 2.50 m. de inalr/ime.

sa in

Dunare,

cu mult mai mica, numita Chichinetul-de-Izlaz.

puind o stavila puternica armatel

care ar voi sal

treacS,

in

Principalil afluenfl

pe dreapta
:

In tot cursul

lul,

pe por^iu?i

afara de podurl.
Iut^eala

Oltulul-de-jos, sunt riurile

te^ul,

Ol;

nea jude^elor Romanafi

leorman, Oltul
nisipos
$i

Te-

curentulul,
$i

lipsa

de
nu-

Tesluiul

$i

Caracalul

iar

este

mult

mai
in-

vadurl sigure

restrinsul

pe stinga

Oltisorul.

pe timp de seceta
atit

Localitaple principale a$ezate

delungata este
il

de mic, ca
picioarele

pe malurile Oltulul in partea sa de jos sunt: (pe dreapta) Slatioara, Criva,

tree

oamenil
cu

cu
vite.

Piatra,

Cioroiul,

revarsa,

Falcoiul, Farcaul, Sl&veni, Gostava^ul, ScSrioara, Cilieni, Pot-

Cind se inunda toata lunca din drumul lul.lntre comunele Odaia

$i
$i

cu carele

mar de podurl stabilite, precum $i comandamentul maluiul sting, face ca Oltul sa fie una din liniile cele mai bune de aparare
ale tarel noastre, fund sprijinita

Magurele, pe sub poalele o$t

logeni, Izbiceni,
culuT, Giuv&re$ti,

Fundul-VorniMoldoveni,
Iz-

ra$ulul, apele Oltulul nSrel, cind vin

ale

Du-

marl, acopera o

d Carpa{i, iar de cea l'alta parte de Uunaie. Are insa doua dcintiiu de a putea fi iufecte toarsa pe la Ciineni $i al doilea
-

lazul, etc.; (pe stinga):

Man.

Clo-

intindere de sute de hectare.

ca lungimea cursulul Oltuluiintre

cociovul, Ipote^ti, Gildala,

run{ei, Berendeiu, Cioflanul,

MaM3etc.

La
tul in

locul

unde se varsa
la

Olkil.

Dunare,

vre-o

munfl ^i Dunare este prea mare fat^a cu forfele armatel naPrimul defect dispare daca se

nst. Piaviceni, Segarcea-din -Vale,

de

portul

T.-M&gurele,

put,in

fionale destinate a o ap&ra.

Odaia, Turnul-Magurele,

De
la

la Ciineni ?i

mai
pe
el

ales

de

mai sus de ora?ul bulgaresc de pe dreapta DunSrel, Nicopoli,

apele riulul

intare^te pozi^ia
al

de

la

Ciineni

confluenfa Lotrulul, Oltul este

$i

rominesc se

intil-

doilea se poate mic^ora mult

intari Slatina.

plutitor

se

fac

nume-

nesc cu ale celul bulgaresc Os-

daca se va

roase transporturl de lemnaril,

lucrate in

molul sau Osmac, care vine din

Dupa
nul

riul

Olt s'a dat

$i

nua-

herstraele

sistema-

tice stabilite in

com. Brezoiul,

din Valea-Lotrului.

Cind apele DunSrel se intimpla sa fie mai marl, ?i ale Oltulul mai mid, asistam la gura
Balcani.
kil., la

mele jud. Olt, care pana

la

1837 se intindea de la com. Casa-Vechie pana la Dunare.

el

La
gura

vre-o 7
luf,

kil.

aproape de

pe doua cracurf, care se formeaza in dreptul comunelor Segarcea-din-Vale

Oltul curge
$i

pe o distant^ de ctyl-va un adevirat reflux. Undele impetuoase ale Oltulul, porOltulul,

nite cu furie

Asta-zl
tre jud.

formeaza limita din

Teleorman $i Romana^i, pe laturea de V. a plaiulul Cal

maluiul.

impinse inapol de

Lir,a.

Unul din
jud.

ele

ia direci

apele puterniculul fluviu.

Oltul a avut o deosebita

in

Jiunea spre
cel-1'alt

Romanar,i

Pe
durile

Oltul-de-jos,

pe llnga poGoran, Dr&o mul-

semnatate,

din timpil

eel mai

spre E., pe sub poalele

de
$i

fier

de

la

departa^I pana in zilele noastre.

dealului care merge pana aproape de Dunare. Intreacestedoua

cracuri, este insula

ga$ani
t/ime

Slatina,

sunt

El a servit

in

diferite

timpurl

numita

Intre-

Olturl, care are o suprafa^a

cam

de 200 hect., e acoperita mat pe toata intinderea cu p&dure de plop i salcie ?i serva pentru pa?unatul vitelor.

de trecatorl pe vase. In jud. Teleorman, cele mai principale sunt: podurile pe cabluri de sirmi de la com. Plopi-Slavite?ti, la

de cale de transport, in josul

cursulul, pentru proviziunl
teriale
i

ma-

de razboiu.
timpul

In

dominatiunei
lul se

ro
in

Rusane^ti

in

Romafine eel

mane, trecerea
utricularl.
pia^I,

facea

na^i,

de
la

la

com.

Slobozia-Mtn$i

burdufurl, de catre a$a numi^ii

In
timpil

dra

com. Tia

in

mai

apro-

Putin mai la vale de unde se

formeaza cele doua cracuri, Oltul

de aproape de gura Oltulul, care pune in comunicafiune directa

$oselele jude^ene Turnul-lzlaz
$i

apele Oltulul au servit ca

plutitor in multe ocaziuni,
raz-

drum

mai prime^te, sub dealurile

dar mai ales cu ocaziunea

boaielor.

despre S. ale com. Lifa, apele

Caracal.

La

alte

puncte, trece-

Subt imparatul Austriel

Digitized by

Google

OLTUL (RlU)
Carol al Vl-Iea, comandantul general al armatelor

583

OLTUL
Hasdeu
(tr.

(RtC)

ocupa cu aceasta meserie. Aurul in

turT,

trait

Potulatensi

austriace, a

Olt este in

mid

farama-

dac), descompunind cuvin:

organizat un serviciu

de

navi-

care de

ordinar

nu tree

tul

pol

= linga,

ulata

= aluta
ro-

gajiune pe Olt, dupa ce a spart

peste marimea bobulul de griu.

mal multe
la

stincl periculoase
lui in

de
fi-

intrarea

{ara

Pe

la

Tocmal din aceasta cauzS, d-1 Hasdeu voe$te a deriva numi*

rea vechia a Oltulul, Aluta, din

de linga Olt. Dupa cucerirea Daciel de Traian (105)

in valea

= Daci

Oltulul, civiliza^ia
desvolta.

nele

secolulul

trecut,

trupele
tenia,

austriace

pe cind ocupau Ol-

mana

se

foarte mult,

Alt

= aur,

ba cauta

in Oltenia,

subt prinjul de Coburg,

chiar Jara berbecelul de aur,

de Carpafi $i de Transilvania, tocmal ca de

caci era aparata

aprovizionarea se facea, in mare

parte,

pentru care Argonaufil cu Iason

o cetate,
aci,

$i

apol

Coloni^til

de

pe Olt. Cind Tudor Vladimirescuporin

au intreprins vestita calatorie.

D-1

aveau contact cu eel din

Moe

Hasdeu presupune un

cu-

sia inferioarS,

provincie romaOltenia
fertila,

ni

1821 cu oastea
el

luf

spre

vint schitic sau agatirsic alt

aur.

=
cu-

nizata
inflori

$i

fiind

Bucure?ti,
satul
in

trecu Oltul pe la

MaT lesne insa este a

o

repede,

proba sunt

sa-

Bude$ti

din

jud.

Arge?,
Vilcea,

geta la

formafiune analoga

paturile facute la suprafa^a,

s'a dat

unde

fa{a Rimniculul

din

cu latinul lutum, planta galbena,

coloarea aurulul, care se reduce
la

de temple,

amfiteatre,

iar
cal,

cind se inapoia
trecu pe
atunci a

spre Cara-

baso-reliefurl, etc.

la satul
$i

Daneasa.

un cuvint comun
cacl

unita^il lim-

Oltul confine mul$I

mi^I pe^tl,
a,sa,

^i

renu-

De

ruscel,

ramas nurairea pe care a coborit, de Rus-

bistice

europene ghalt
existen^a

= galben,
cuvintulul

in

parole de sus
i

aur;
alt la

ale riuluT, sunt pastravl

tri^e;

los

ca luI-Toader.
In timpul razboiulul din 1877,

Schy^I nu pare prin nimica

intre

Rimnic

$i

Slatina,

justificata. (Tocil.,

D. a R.).
o inscrip-

se gasesc mrene, scobarl^i crapi;

iar

Ru$il aveau la Slatina

ateliere

Cea
{ie

d'intiiu

men^iune de Olt

mal jos sunt somnl

feti?,

?i

mo-

pentru
nelor
$i

confecjionarea

pontoale

(Alutura), o

avem pe

runl.

podurilor pe care

au

coborit in jos pe

gura lui

$i

de

aci

pana la pe Dunare, sub

Olt
romfne.

Julius Mansuetus,

protecjinnea

artileriel

Incercarl pentru transporturl

de marfurl pe Olt s'au facut

in

maT multe rindurf,

lul

atit in seco-

de C. unde citim *ad Alutum flumen secus mon$i fiind-ca Mantis CaucasU suetis facea parte din Legiunea I Minerva, ce in a doua expedite a lui Traian in Dacia a
de pe
altarul inaltat

Oltul este un

pentru po.
sale. Po-

pulafiunca de pe ripele
Oltul e numal un riu
in violenja sa, minia,

porul nu s'a putut patrundc ca

;

el
?i

vede,

re-

cunoscut un
undelor
sale.

monstru
In

in

furia

parole

mun

trecut

cit
{i

$i

in

eel
$i

actual

operat atacul din Valea-OItuluI,

rezulta neindoios ca

toase, strecurindu-se prin stinci

dar nu au

nut mult

nu au

dus la rezultate doritc.

Cestiunea de a se face navigabil Oltul, se discuta

Alutum
citf-va

la fluviul

ad flumen Olt. Numi-

enorme, face sgomot mare, care

se aude departe in timpul nopfel lini^tite.

rea Alutus, Alutas (AXovias) este

de

anl foarte serios. Asta-zl nu se

de sigur ante-romana, caci o gasim in o inscrip^ie din timpul lui Traian.

1

Oltul, ca
nia, a

?i

Rhinuldin Germa

dat na$tere la o mulfime

?i

pe Olt alte transporturl de numal de bu^teni, pe salurl, care sunt aduse pentru herastraele de la Rimnicul-Vilcel, Slafac
cit

de balade
cuno^tea, dar ne

tolomeu

il

El a inspirat pe
poe{i
al

de cintece eroice. eel mal marl

da

cifre gre^ite

de long,
a

$i

latitu-

neamulul

Rominesc
ge-

dinea geografica
(42 3O long.
realitate,
$i

gurel
lat.,

sale
in

a inspirat mal ales pe acel poefl

fara

tina,

Stoene^ti, sati pentru alte

4342
$i

nume,

care formeaz^

destinajiunl,

mal

departe,

pe

Goos)

din cauza ca
precise,

niul unei

nafiunl. Poezia

popufapte
faptele

Dunare.
Oltul este unul din riurileaurifere ale
rile

nu
nicT
I

avca

informa{iuni

lara a pastrat amintirea

lor

dispunea de mijloacele de

eroice,

amestecind

Rominiel

$i

in

timpu-

azi

a?eaza

gura
lui

OltuluT

cu

istorice cu

cele legendare, cinhaiducil, cintind do-

mai vechi era o seama de

745, spre E.

tind eroii

$i

figanT (aurarl), carl se ocupau

cu stringerea aurulul, platindu-I
birul
lurile

pe romanS calea Drubetis-Romula

In tabela

Peutinger,

rul

?i

amorul. (VezT asupra 01conferin^a

tululy interesanta

cu aurul ce gaseau in maOltulul.

$i

Apulum,

gasim

stasia

Ponte-

d-lul

George

I.

Lahovari, pu-

Aluti (linga R.-Vilcel).

azl

blicata in Bul. Soc. Geogr.,din

d-1

Mal sunt

f^an * car* se

Imprejurul Oltulul

zice

anul 1891).

Digitized by

Google

OLTUL-DE-JOS

58*

OLTULUI (DEALUI.

Oltul-de-Jos, plasd,

in jud. Oit.
pi.

Se margine?te
tul-d.-s.,

la

N. cu
linie

Ol-

Oltul-de-Jos, desftinfata plasii, jud. Romana^i, i azf contopita

cu plasa Balta. S'a numit ast -fel,
pentru c& era compusa din 14

piere

dinaria. Pamintul eel

de Olt se ocupa cu grama! roditor

printr'o

par^ire trasa din riul

la

de desOltul, de
la E.,

e pe lunca Oltulul. Pamintul e

mult prielnic ovazulu!, prunilor

?i

N. de com. Dumitre^ti, p3na

com.
sui

rur.,

a?ezate pe linga cural

vtyel.

la S.

de com. Corn^elui
$i

de jos

Oltulul,

aproape
avea
re-

cu pla^ile Vedea-d.-j.
cul,

Mijlo-

de confluenja sain Dun&re. Vechia plasS Oltul-d.-j.,

?edin{a sub-prefecture! in com.
Izlaz.
lor,

Vie se cultiva pe 353 hect. Se compune din 15 com. rur.,

(cu re$edin$a subprefecturel,
in

avind ca hotar despar^itor

o linie dreapta dus& de la com.

com.

Cimpul Mare)

Cimpul-

Corn^elul, p&nS
Turia;
la V.,
na{i,
riul

la S.
pi.

de com.
$i

De

la

impreunarea

pla$ila

Mare, Casa-Vech!e, Ciomage$ti,

Corna^elul,
Deje?ti, Dienci, DoOte$ti-d.-j.,

la S.,

cu

Siul-d.-s.
$i

sub prefectura s'a mutat

cu jud. Vilcea

Roma-

Corabia. Teritoriul aceste! pia$I

broteasa,

Geamana,
Paroi,

de care se desparte prin

Oltul.
acci-

coprindea partea de V. din cea

Oteti-d.-s.,

Simbure$ti,

de acum
mai ridicat c&tre
inclinindu-se c&-

Balta-Oltul-d.-j.

$i

avea

Ur?i, Val-de Ei, Vulture$ti.

Terenul pla$e! nu este

dental.

vre-o 18000 locuitori.

E
nale

strabatuta de $osele comu^i

E pu^in
merge

de o $osea jude^eana,
N., pe lunca pana ce trece
in

N.-E.
tre S.

$i

Locuitoril
telul

se
;

ocupa cu
in

tot

de cultura
cu

partea de
vi^el,

Oltul-de-Sus, plasd, in jud. Olt. Se ra5rgine?te la N. cu jud. Arge?, printr'o linie curbs dusa pe la N. de com. Casa Vechie,
Magura-Rusulul, Dejeti $iCiomage$ti;
tul- d.-j.,

care pleaca din capitala jude^ulul,

spre
sus,

Oltulul
in jud.

in

Arge?, legind,
:

aceasta plasa,

N. se ocupa
iar in
nilor.

cultura

partea de S.E., cu a pru-

la

S.,

cu ca

plasa Ol-

com Vukure^ti, Cimpul-Mare, Geamdna i Casa- Vechie.

Sunt de 119
in pi. 8 $colI, frecuentate

avind

hotar

des-

Pamintul este roditor.

In toata plasa se cultiva 527
hect.,

parjitor o linie dreapta, trasa din

riul

copii.

Oltul,
;

la

S.

50 ariT vie. Este strabatuta de

leaga

Corn^elul
$oseaua
d.-s.
?i

la E.,

cu

de comuna pi. Vedea-

Oltul-de-Sus, plasa,
tul,
?i

in jud. Ropi.

o parte din Vedea-d.-j.

cu jud. Vilcea, de care

mana^i, contopita cu

Olte-

ude^eana

Slatina Casa-Vechie,

iar la V.,

numita

ast-fel fiind

ca se
linga
al

care

com.

Dumitre^ti,

se desparte prin riul Oltul.

afla

com.

rur. a^ezate

pe 24

Comani^a, Deleni, Tesluiul, Dobrotinetul

$i

Terenul pla$el
mult accidentat
cat spre

Oltul-d.-s. este
fi

cursul de sus din acest jude{

Oltulul.
rur.

precum de numeroase $osele comu?i

Slatina,

este mai

ridi-

alcatuita din

coin,

raergind lnclinindu-

nale.

se spre partea de S.

cu vre-o 30.000 locuiton, avea ca reedin^a com. Brincoi

Se compune din i4com.rur.

(re^edin^a

E
?i

strabatuta

de

riul

Oltul,

veni

cuprindea jumatate din

sub

prefecture!
:

in

care uda toata partea de V. a sa

care pe stinga sa prime?te
$i

teritoriul pla?e!
Oltul-d.-s., ?i

de

azl

Olteful-

com. Dobrotinetul) Albe?ti, Cirea^ovul, ComSni^a, Cucue{i, Deleni,

anume partea
Olt.

de

pe Trepteanca
Buciumeni.

Geamana,

linga

E.,

de pe linga

Dobrotinetul,

Dumitre$ti,

Mai

Ibane^ti, Oporelul, Priseaca, R&de$ti,

Cungrea- Mare,
sau Cungri?oara

este udata de Cungrea- Mica

E strabatuta de la N. la S. de $oseaua nafionala CorabiaRiul-Vadulul, careia

^i
ii

Slatina
$i

(ora$),

Tesluiul,

Turia

Urluiasca.
riul

$i de piraiele Va! de-El, Leleasca, Valea- Gu-

ma!

zice

Drumul-Sarel.

Afara de

Oltul,

mai este

gulul

?i

Plapcea-Mare.
care
este

Cursul
al

udata de riulefele: Comani{a$i

Tesluiul, car! se

lor este lini^tit afara

de acel
eel

Oltulul (Dealul-), deal,

la

V.

formeaz& mat
i

GeamSnef
repede.

mai

de com.

Fi^calia, pi. Oltul-d.-s.,

mult din topirea z&pezilor

ploilor.

jud. Vilcea.
griul, orzul, ovSzul,

Ele izvorSsc din partea

i

Porumbul,
fuica
i

de E.

se

varsS

in

Olt, in

vinul sunt principalele

ale pla^ei Oltul-d.-

partea de V., a pla?el,

facind

productfun!
s.

stricaciun! terenulul, cind es din

Cultura este aceea?! in toata

diferind

Oltului (Dealul-), deal, la E. de com. Sute^ti, pi. Oltul d.-j., jud. Vilcea. Despre acest deal
se spune ca ar fi pe care s'a plan tat
Vilcea.
eel
d'intiiu

matca
Sunt

lor.

pi.,
1 1

numai

in

cite-va
vinul, ci

in plasa

$coale, fre-

com. unde nu se cultiva

vi^a in jud-

cuentate de 232 copil.

numa!

fuica. Locuitoril din apro-

Digitized by

Google

OLUCLI

585

OMURCEA
vindut de DornenI lui Conaki, pe preful de 2000 galbenl. (Vez!
Dorna).
se vede

Olucli, deal, in jud.

pi.

Constanta,
teritoriul

Prahova
ast-fel

$i

Dimbovita,

Silistra-Noua,

pe
i

pentru

numit asemanarea lui

com. rur. Garvan,

acela al cat. saQ

anume pe

cu chipul omulul.

Cuiugiuc; se

Domina
in

toate piscurile masi-

desface din dealul Cuiugiuc-Iolu

Bair; se indreapta spre
N.,
a-

vulul Bucegilor.

De pe
$i

el

Omurcea,
ra-Su,
{ului,

com. rur., jud.

$i

pi.

Transilvania

in

Rominia.

Constanta, situata, pe valea Cain

la

vind o
la

direcjiune generala

de

Clubul Alpin din Sibiiu a constant in

virful

partea de E. a jude15
kil.

S.

spre N., mergind printre

$i

pisculul

Omul
escur-

spre V. de
capitala

o-

valea Cuiu-Iuc
vaile

afluentele sale
$i

o casa de platra, unde

sionistul, care ar voi sa

ra?ul

Constanta,
?i

dis-

Cuiugiuc-Ceair

Cara-

doarma
poata

trictului,
?el,

in

cea de V. a plaspre S. de satul

Ghiol-Ceair, brazdind partea de

noaptea
gasi

pe

munte,

sa

la

24

kil.

V. a pi.

ft

cea de N.-V. a com.

se ridica. la o inatyime
m.,

de 105 dominind drumul judefean drumul

care
e

un adapost. Drumul, pentru a reveni de

Cara-Murat, re$edin$a ocoluluT.

Se margine?te
Ala-Capi
dia)
?i
;

la

N. cu com.
(pi.

Esc-Chioi-Lipni^, care trece pe

la

pe aceste regiuni, se face coborind Valea-Cerbulul. Aceasta

vale este alcatuita din $ase trepte uria^e, carl,

Caratai

Medji-

la E.,
;

cu com. Hasancea
la S.,

poalele sale sudice,

Palazul
?i

cu com. Ha(pi.

comunal trece pe
carT

Cirlifa-Cuiugiuc,
la poalele

incepind

de

la

sancea
galia)
fatlar.
;

Osman-Faci
cu

Man-

nordice;
$i

piscul

Omul, se
foarte

sfir^esc in riul

la V.,

comuna Mur-

acoperit cu

livez!

tufari?url

Prahova.
sus este

Coboritul

treptel

de

sunt rama$i{ele
ce-1

intinselor
odini-

anevoios, apoT

Teritoriul

com. e accidentat
:

padurl,
oara.

acopereau

calea urmeaza
la

admirabil pan

3.

de urmatoarele dealurl

Nazir-

padure.
Privita

de
?i

jos,
in

Valea Cerbu-

cea (96 m.), Caratai (76 m.), Duran-Bair (83 m.), $ancal (56
m.),

Olului
cea

(PIriul-),

piriii,

format

lul

se prezinta

forma unul

Horoslar-Bair (51 m.),

la

din alte 2 piraie matmicT: Re$i

gigantic

salbatic amfiteatru.

N.

Gheorme-Bair (79
(58
la

m.), Sis-

Chi^cani

curge pe
$i

teri-

De prin
scurg
in

toate vagaunele,

unde

tirla

m.),

prin partea cen-

toriul
in

com. Boghe$ti

se varsa

vedfnic sta zapada ascunsa, se

vale izvora$e zburdal-

trala,

N. de satul Omurcea
(80 m.), la S.-E.; Man(72

partea stinga a ZeletinuluT,

raionul

Horoslar-Iol-Bair (58 m.), la E.;

in

com. Boghe$ti,

pi.

nice, care alcatuesc

nepotolita

Omurcea

Zeletinul, jud. Tecuciu.

apa a CerboaiceT, care se rostogole?te zgomotoasa pana in

Prahova.
Piscul

gala-Culac-Bair

m.)

$i

Ca-

nara-Bair (70 m), la V. Sunt acoperite cu semanaturT

$i

Omorlcea,
d.-j.,

sat,

facind parte din

pi.

fine^e.

com. rur. Rusane$ti,

de cat.
muneT.
Afinata,

Cernakil.

Omul

are trel virfurf:

S.,

Movile sunt purine,

$i

n'au inal-

jud. Vilcea, situat la 3

unul mat mic spre

se vad mun^if
tra-Craiului
?i

de pe care
Piaal doilea

^ime deosebita, afara de movila

re$edin{a co-

Rucarulul,

Omurcea
S.-E.

(83 m.), la 2
satul
:

kil.

spre

Strunga;

de

Omurcea.

cuitorT.

Are o populate de 361 Cade in partea de

lo-

la

mijloc,

de pe care se vede
$i

S.

Predealul,Teme?ul
$ovu!uT
;

munfif Bra-

comunel $i este udat de riul Cerna $i de piriul Omoricea. Are o biserica de lemn, re-

al treilea, eel

maT

inalt,

VaT sunt Cara-Su, saCi MedjiOmurcea, sau Hasancea (dupa numele satelor, ce se
dia, sati
aflS intr'insa), trecind prin mijlo-

pil din
re?ti,

de pe carese vad manoasele cimRominia pana la Bucu-

cul

comuneT; adiacentele
:

sale,

parata la 1852.

precum

$i

toata {ara Birsel.

vaile

Cara-Iuc-Ceair,
?i

cea-Ceair-Dere

MahometCanaraDere,

Omorlcea,
in riul

v&lcea, care se varsa

Omulul
Bacau,

(Balta-), baltd, judejul

pi. Tazlaul-d.-s.,

Cerna, pe teritoriul com.

pi.

de pe

pe stinga Eschi-Deran-Ceair pe dreapta Cioban-Dere, prelungit

;
;

Rusane?ti,

Cerna-d.-j., jud.

teritoriul

com. Scor^eni, formata

cu

Horoslar-Alceac, precum

Vilcea, dupS. ce
S.-V. a satulul

uda partea de cu acela^i nume.

din izvoare.

Caratai-Alceac, tot pe dreapta.

Izvore?te din coastele comuneT.

Omului
detul

(Dealul-), munte,
Suceava,

in ju-

com. Bro^teni,
care a fost

Sunt i altele mal mid. SupraL^a totala a comuneT este de 5648 hect, din carT 169
hect.

Omul,

pise, inalt

de 2508 m.

d'a-

acoperit de padure de rainoase.

ocupate de vetrele celor

sate

supra nivelulul Marii-Negre, jud.

Acesta

e muntele

doua

ce o

compun (Ho-

Digitized by

Google

OMURCEA
murcea
Nazircea), restul im-

586

ONCETl

parl
carl carl

intre stat cu proprietarif,

9*1

spre

au 2356 hect.

locuitorii,

mare de pamint are la 2V2 kil. N. de sat resturile unul lag3r, pe care Turcil au avut
o fortSrea^a, numita

tea

de

S.

satulul
pi.

Bou?ori,

com.

Sole$ti,

Crasna, jud.

Vasluiti,

prelungindu-se

de

la

poseda 3123 hect. Se compune din dou& cStune

in

Eschi-De-

V. satulul spre S.

ran-Iol-Tabia.

Homurcea, re$edin{,
Cara-Su,
in

valea
a

Once^ti, com.

rur.,

in

jud. Te
situate
la

partea centrals

Omurcea,

sat,

in

jud.

$i

plasa

cuciu, pi. Stani$e?ti,

com., intre dealurile GheormeBair la N.

$i

$i

Ce$me Culac-Bair
la S.;

O murcea

Nazircea,

in

partea
kil.

de N. a comunei, la 7 spre N. de re?edin^, pe

Caratai la N.
Horoslar-

valea Horoslar-Alceac, intre dealurile

$i

Bair la S.
Populafiunea,

Constanta, cat de re$edinja al comunei Omurcea, situat in partea de V. a pla?el ?i cea meridionals a comunei, pe valea Mahometcea- Ceair-Dere. E inchis la V. de dealul Ce$me-Culac-Bair; la N., de dealul Horoslar-Iol-Bair. E dominat de
virful
la

N. jude^ulul,

la

75

kil.

de Te-

cuciQ. Este formats din 10 cat.:

BSrboasa, Dealul-PerjuluT, Gorghe?ti, Lozinca, Taula, Tarnifa,

Tomozei, Once^ti Nol, Once$tiVechi

$i

Valea-Boului.
(a-

Are o populate de 663

mini, sau

1470

suflete, din can

compusS
i

in

ma-

Omurcea
kil.

(80 m.), situat

648

contribuabili,

locuind
:

in

ioritate de Turci

Start, e

de

2V2

spre S.-E.
hect.,

624 case
boasa,
i

178
carl

familil,

sau 778 suflete, din

2 in c&tunul

Are o suprafaja de 2817

de vatra satulul
$i

4 Tomozei,
;

bisericl

in
-

Bar-

Once^ti
*3

No!
pre-

180 contribuabili.
3

din carl 104 hect. sunt ocupate

Tarntya, deservite de

Sunt

geam'ri,
?i
;

de

gr&dinl,

oflf ?i

6 cintare^I; 3
?i

?coli mixte:

Omurcea
cu 2 hogl

in c&t. Nazircea,

cu o populate de 445 suflete,

in maioritate Turci.

una
in

in

Once^ti-Vechl, a doua

o $coala mixta, con-

Once^ti-Nol
Teritori

treia

in

dus de
tata*

investor
elevT.

frecuen-

Trel

valurl

ale

lui

Traian

Tarni^a, frecuentate de 132

il

copii.

de 44

strabat catunul, unul prin par:

com. este de 7955

aril.

Locuitorii
gurl,
cin!
fier,

poseda*
$i

72

plu-

tea meridionals a c&tunulul, al

hect.

$i

21

88 care

caru{e; 6 nia1 1

doilea

prin

centrul

lul

$i

al

Vite:
tauri,

69
cat,

bol,

562
Tepe,

vacl,

7
ar-

de
I

secerat,

grape de
;

treilea in

partea septentrional^.
ferata

56

56

15
oi
?i

moara*
vite,

cu

capete de
i

aburi 5400 mat cu seama* ol

Calea

Constanta- Cer-

mSsarl, 3 bivoll,
capre.

1385

16

bol.

Comerciul,
spre

destul

de

activ,

se face prin gara Murfatlar, la

8
kil.

navoda trece prin sat imp&r{indu-1 in doua pSr^I neegale, cea mal mare fund la N. liniel. Drumurl comunale vin de la
satele
:

Intinderea terenulul
e

cultivabil

de 7258 hect, 90 aril. Vatra satelor ocupa

hect.,
;

1005

V.,

$i

constat
i

in

Hasancea, Horoslar, NaMurfatlar, Os-

hect. Rze?"ri au o supraia^i de

import

de manufacture de
lor $i

co-

zircea, Ala-Capi,

3736
hect.

85

ar.

claca^il, 382

loniale ?i in export

vite

cu

man-Faci

Mahometcea.
in

iar statul ?i proprietarif, 11

aril.
:

produsul

de cereale.
la veni-

2840 hect,

Budgetul comunei e
turi
tuelT,

Omurcea,
Constanta,
rur.

virf,

jud.

$i

pi.

Locuitorii poseda

46
;

pluguri

de

1824

lei

la

chel-

pe

teritoriul

com.

de 2742 lei. C&I de comunica^ie sunt calea ferata Cernavoda-Constan^a,

:

ce trece prin sat, apol drumurl

Omurcea; are o inal^ime de 80 m., cu care doming satele Omurcea (la 1 '/* kil. spre N.-V.), Hasancea (la 1 \% kil.
x

de de

fier,

266 de lemn
1

ma?ina

treerat,

de b&tut porunib,
1

4 de vinturut,
cut rachiu, 8
15

2 cazane de

fa?i

morl de ap&
la

comunale spre Hasancea, Murfatlar,

spre N.-E.)

calea

ferata
(la
1

Cer-

de vint. Budgetul com. e

venituri

Nazircea, Horoslar,

Os-

navoda-Constan$a
N.)
;

kil.

spre

man-Faci,

Mahometcea,
comuneT,
1

Hagi-

doua

valurl ale lui Traian

la
1

Diuliuc, etc.

(unul spre N.,

la

kil.
1

al

3937 let, 95 bani, iar lachel tuell, de 3760 lei. Comerciul se face de 6 circle

Pe
m.

teritoriul

200

doilea spre S., tot

la

kil.);
?i

ciumarl.

spre N. de sat, trcce valui

piatrfi; la
1

situat in partea vesticS

pu{in

E
jul,
?i
?i

brSzdatcl

de de

dealurile: Per$i

de

kil.,

tot spre
;

marc do pamint la l 2 lt kil. spre S. de sat trece valul mic de pdmint. Valul eel
N., valul

sudica a placet $i cea estica a comunei eacoperit cu verdcaja.

;

Once^ti, Lazul

Gorgheti,
Berheciul

strabatut;!

riul

de mat multe

piriiase, carisc

Onaca,

deal, se intinde

in

par-

vars5. in Berheciu.

Digitized by

LiOOQ IC

ONCE^Tl

587

ONl$TI

$oseaua judejeana o uneste

cu com. Godinesti
in
si

ricS,

cu hramul Adormirea Mai-

Oneti, com.

rur., jud.
in

Bacau,pl.
valea
si

Dealul-Perjulul,

merge pana de unde se

dim-

cel

DomnuluT,
1772,

fticuta la

1792,

Trotusul, asezata

de
vasat:

pe locul unel
struise la
s'a rezidit la

alteia

careseconcare

pe dreapta Trotusului
lea

in

desparte in mal multe drumurT

naturale,

biserica

celor
si

dol

afluen^t

al

ducind
la

la satele

1834.
cir-

Oituzul
inferior.

Casinul, in cursul lor

prejur

si

N.
la

Comerciul se face de 6
N. cu jud.
ciumarl.

Se margineste
Baciu; la
lesti;
si

S.,

cu

com.

Negu-

Se compune din 4 catunc Onesti, resedinfa, asezata pe

sat, facind

la E.,

cu com. Godinesti

Onceti-Vechl,

parte

dreapta Trotusuluf,

in

apropiere

la

V. cu com. Stanisesti.
fiind delu-

din com. Oncesti,

pi. Stanisesti,

de confluen^a celor Take doua

riuri luT;
;

Aceasta comunS,
roasS
rita
si

jud. Tecuciu, situat

pe coasta

Fiiipesti,
si

pe apa OituzuBuciumi, pe
pi-

in

mare parte acopea fost

de

cu padurl seculare,

E. a Dealului-Medelenilor, pe malul drept al Berheciulul.

Racau^ul

rturl tributare riulu! Casinul.

adapostul oamenilor prigoni^T de

Are o populate de 58
lil,

fami-

In

Condica

Liuzilor

gashn

imprejuran. El se asezau in
ceste
si

a-

sau 190 suflete, din carl 42

Onesti,aCaminaruluTConstantin

padurT ftcindu -sT locuin^e

contribuabill, locuind in

48 case;
1872
si

Asian;

iar Filipeni si

Racau^ul,

in

urma deveneau
-

stapinl.

o scoala, infiintatS

la

sunt razasestf. LocuitoriT de aci sunt razes! din timpul

fan-cel-Mare.
lul

Asa ne intimpina numiri ca Curatura Grosulul, Poiana luTAntohe, etc. Din aceste fami-

frecuentata de 62 copii.
LocuitoriT sunt

$te-

vechl razesT.

Teritoriul satului este

hect.

de

11

29

Aci se gasesc niste ziduri pe

liT

s'a

format satele dimprejur.

un

ses, in

partea pe E. a com.

Se zice ca pe mo$ia satulul Tarnija,

Comerciul se face
ciumarf.

de 2

cir-

numit Silistea-MaluluT.

a fost un sat vechiti care

E
format din
fasti cla
si

inconjurata

de
;

dealurile

s'a

distrus de administrafia ma-

Perchiul, spre

N.-E.

Buciumi
si

nastireT se

Rachitoasa. Ast&zl nu
cit

Onciul,

sat,

Ciuciurul, spre S.

de

trel

vad de

urmele unul drum,

casT improprietariflf, in jud. Covurluiu, pi. Horincea,

na,

ape.

Are

o pozifiune stratcgica

care trece prin

se
cal

p&dure

si

care

com.

Sliv-

pentru opera^iunl militare. Aci

generalul Moller s'a ciocnit cu

numeste Drumul-Potecef. Lounde a fost satul se nu-

mal jos de resedinta comu

nala, tot

pe Valea-SHvneT, cu
sau 116 suflete.

Rusil

la

1848.

meste Valea-Cismelel.

26

familil,

Poztyiunta sa

buna,
riuri si

la locul

de
Once^ti, sau
sat,

intilnire

a 4

3 cat
:

Bratul-Oncescu,
plaiul

jud.

si

Dimbovi^a,

cat.

com. Gemenea.
sat,

Onciul, mosie particular, de 500 hect., in jud. Covurluiu, pi. Hoiincea, com. Slivna.

na^ionale, a facut

pe

locu tori

de

ati

ales aceasta

comuna

pen-

tru tirgurl, care se Jin

de 6 on

pe an
Once^ti,
fScind
pi.

la Sf.

Paraschiva, Ziuasi

parte

din

Oneaga.
comun3,
Cosula.

Vezi Slobozia-Secatura,
in

CruciT, Sf. Mihail

Gavril,

Dusi

com. rur. Profa,

jud. Olt.

Vedea-d.-s.,

jud.

Botosani,

pi.

minica TomiT, Duminica-Mare

la Sf.

Petru

si

Pavel.
la

Se m3rgineste
Once^ti,
veni,

N. cu com.

Onceasca,

sau

Coo-

Oneasca,
torilor,

trup din mosiile locuijud.

Ripile

si

Bratila; la V., cu
si

com.
E.,

cfihtfi,

jud. Vlasca.

Teleorman,

com.

Bogdanesti
la S.,

TirgulTrotusul
si la

Urlueni.

cu com. Bogdana

Once^ti, mosie, nelocuita, in jud.

cu com. Ripile.

Roman,

pi. Siretul d.j.,

pe linga

Oneasca,

vale, incepind din

Va-

Are o populate de 893

miliT,

fa-

satul ButnSresti.

lea-Seaca, com. Corodul, pi. BirladuluT, jud.

sau 3468 suflete, din car!

Tecuciu

continua

Onceti-Noi,
situat in

sau

Lazul,

sat,

spre S. pana pe teritoriul com.

Barcea.

partea de N. a

com.
fami-

cu acelasi

nume, jud. Tecuciu.

1
1

749 contribuabill, locuind in 809 case 3 scoale, 2 de bae^i, una in satul Onesti, functionind de la 1866; a doua, in satul Bu;

Are o
lii,

populate de

Onegu^a. VezT
riul),

Lingurarilor

(Pi-

ciumi, funcfionind de la
si

1870,

493 cuentata de 57
t>$617.

sail

suflete; o scoala, frc-

com.

Slobozia-Secatura,

a treia de

fete,

in

satul
la

O-

copii; o bisc-

jud. Botosani.

nesti, func^ionind

de

1870,

Mortle Mcfionar (ieoprattc.

Vol.

JY.

Digitized by

Google

ONESTl

588

ONICENI

tus-trelefrecuentatede 43 copil;

tu$ul,

?i

re$edin{a comunel
situat

cu

46

caT,

2630

oT,

capre

%\

215

6
in

biscricl, din

cart 5 ortodoxe,
i

acela?!

nume,

pe malul pe un loc
cu
sa-

rimatorl.

2 in cat.

Buciumi

cite

una
a 6 a

drept

al Trotu$uluT,

cele-1'alte
$i

catune,

deservite
$i

ses, inconjurat

de

tret par^I

Oneti,

sat, in

jud. Tutova,

pi.

de 4 preopf
vita

8 cintare^I

ape.
tuluT

La margin ea de
curge Ca^inul,

E. a

Tutova, com. Lale^ti,

spre N.
locui

catolica, in satul Oneti, deser-

iar la

cea

de
tort

satul Lale?ti.
$i

Are 41

de un preot. Sunt 14 ciiciumf.

de V., Oituzul, ambele varsinduse in Trotu? in acest loc. Din

233
locui-

10 case.

Dupa
s'aii

legea rurala din 1864,

improprietarit

torl,

cu 765

falci

$i

40

prj. pa-

colo de Trotus, Valea-TazlaululMare se impreuni cu vaile riurilor mal sus menfionate, in

fa{a One^tilor.

Oneti,
Onesti,

st a fie

de
pi.

drum de

ffer,

jud. Bacau,

Trotusul, com.

pe

linia

AdjudTirgul1

mint
dere

in farina.

Ocna, pusa
fa

in circulate la

884,

Teritoriul

com. are o
etc.,

in tin

Are o populate de 349

miliT,

Iunie, linga
fer

podul drumulul de
trece

de

5000 hect.

Padurile

sau i56osuflete; 2 $colI:

pe Trotu?, pe care

Cuciurul, Buciumi,

ocupa
Al. Iu-

aproape 450 hect. Proprietari marl sunt

ra?cu
?i

una de baejl $i una de fete, frecuentate de 16 bae^I $i 11 2 bisericl una ortodoxa, fete
;
:

trenul cind ese din stable, mer-

gind spre Tirgul-Ocna. Se

intre stabile Caiu^ul (14.2

afla

kil.) $i

mo^tenitoril

lui

D.

Iu-

cu

preot

cintare^, cladita

Tirgul-Ocna (12.6
acestel
stajil,

kil.).
1

Venitul
fost

ra$cu, a caror mo$ie cu padurt

de

fostul proprietar al moieT

O-

pe anul

884, a
;

cu

tot, ocup& aproape 700 hect. Totalul paminturilor de cul-

ne?ti, Al.

Ceaur- Asian, la 1843;

1

de

lei

16692,

ban! 95
lei

iar

pe

alta

catolic5, en

preot, clacir-

anul 1896, a fost de

105559,

ture e de 1830 hect.

dita

de locuitorlla 1854; 8
cat, 655 277 porcl. se Jin 6 bilciurl
?i

banl 88. Stasia este a?ezata d'a

stinga
liniel,
?i

Pe apa Cainulul se gase$te moara in bune condi$iunI. Viile sunt pe o intindere de

51,56
hect.

ciuml.

spre N.-E. de
al

satul

Vite:

56

vite

mar!

Onesti
t'i$ulul.

pe malul drept

Troni-

cornute

Atitudinea d'asupra

Dupa

controalele

Aid
sat,

in tim-

velului Maril este

de 199.76 m. a
cdtunuhri
pi.

diviziel filoxerice (1891), viealu-

pul anuluT. Pe teritoriul acestul

cratoare are I07 3 /* hect.

dincolo de apa Ca?inuluT, se

stasia
la

Onesti,

subdivizie

Vite sunt: 135

cat,

1555 vite

afla
ne^ti,

marl cornute,
01
?i

25

capre,

1044

de drum de fer Ocare duce $oseaua

trecind

Rugineni, com. Cavadine$ti,

Horincea, jud. Covurluiu.

665 porcl.
la venituri

na^ionala,

podul peste

Stupl cu albine sunt 134.

Ca?in.

Budgetul com. e

Oneti, mofie, jud. Bacau, plasa Trotusul, de pe teritoriul comuVezI

Slobozia
-

de

lei

tuell,

de

31759, ban! 10 ?i la chellei 7708, ban! 90.

este

One^ti.

Oancea,

nel One?ti.

sat, jud.

Covnrluiu.

Comuna

strabStuta de

Onica, vale
Oneti, a com. $ipotele, pi. Bahluiul, jud. Ia$i, situat pe valea piriulul Miletinul, avind o populate de
sat,
in

51

pirift,

formate din
izvorac
pi.

calea ferata Adjud-Ocna, avind

stasia One^ti, in jos

partea de N.-V.

intrunirea

mat multor

en{a Ca^inulul

pe

riul

de confluun pod mare Trotu^ul, de calea natio$i

de pe linga satul Tingujei,

Funduri, jud. Vasluiu, avind
rectiunea spre S. V.
?i

di-

varsindu-

nals One$ti-Pasul-OituzuluI, pre-

143

familii,

sau 647 suflete,

in-

se in piriul $acova{ul, pe ?esul

de cele care due la Tirgul-Ocna $i la Tirgul-Valea-Rea.

i

cum

tre carl se

numara

?i

locuitoril

Mindra.

din satul Plugari, ce este peste

piriul

Distance

la

Bacau, capitala

Miletinul

in fa{a One?ti-

districtulul (49 kil.); la Tirgul-

lor

cu care formeazS aproape

Oniceni, com. rur., in man, pi. Fundul, spre

ora$ul

jud. RoS.-E.

de
el

OcneT, re?edin^a placet (14

la

kil.);

un trup.

Roman,
kil.

la

28

kil.

de

com. Ripile
kil.)

(7
;

kil.)

la

com.
Tir-

Are o
rata
in
1

biserica vechie,

repa

?i

la

20

de reedin{a

pla$ei.

Bogdane$ti

(8 kil.)
;

la

com. Bogcom.

1878,

deservita
$i
1

de

Este a?ezata pe un teren

acci-

dana (14

$i

la

preot,
1

cintare^

eclesiarc;

dental pe ambele
riulul Birladul.

malurl

ale

gul-Trotu?ul (9 kil).

moara de apa precum $i casele

pi.

?i

de aburl,
cornute,

propriet5{eI.

Se compune din
neiul,

satele: Cior-

One^ti,

sat, jud.

Bacau,

Tro-

Vite: 938 vite

man

(Cotul-lui-Ciorneiu), Fun-

Digitized by

V^OOQlC

ONICENI

589

OPANEZUL
man,
14
1

dul OceT, Linse$ti, Lunca, Mar-

53

pil ma?

?i

37

coda^i
cite

?m-

la
kil.

15V2

kil.

de
$es.

el

51

la

mureni (Saca), Naiman (OniceniluT -Naiman),

proprietari^T
jinT,

4 cu

12 pra-

/*

de re$edin(a
familiT,

pla?eT.

Oniceni, PTetrosul,
$i

stapinesc 320V2

falcl.
:

Este a^ezat pe

Are o
locuind

Pustieta, Sacatura, Solca

lea lui-Ene,

Va-

cu reedin{a comu-

Fora^ti (3V2
$eni (4
kil.).

Drumuri principale sunt la kil.) ?i la Dragu-

populate de 41
in

19 case.

neT in satul Oniceni.

Face pu^in comerciu cu

reale, vite
$i

ce-

Are o populate de 391

milii,

fa-

In 1803, Oniceni, aSpataruluT

lucrurT alimentare.

sau 1621
contrib.,

suflete, din car!

Grigore Ba$ota, numara 72

platind
$i
1

liuzT,

Este re$edin{a com. Oni^cani.

394

locuind

in

409
?i

26 1

leT bir

anual, fiind

case; 3 bisericl: una de zid

2 HuzT de

ceT lara bir. (Uvol.

Oni^cani,
pi.

sat,

in

jud.

Roman,

doua de lemn. BudgetuI com. e

de 4328,69 3455
lei.

ricaruh,
la

de T. Codrescu,

Siretul-d.-j.,

com. Oni^cani,

veniturT

VII, p. 251).

spre E. de tirgu$orul Oni?cani

?i

lei

$i

la cheltuelT,

de

linga dinsul, pe malul drept

riulu! Siretul.

Oniceni. VezT Boscoteni, judejul

vite

al

Sunt 2947
Oniceni,
.

man

cornute.

Suceava.

Are 35
flete,

familiT,

sau

118

su

locuind in 30 case.
fringhiT.

sat, in jud.

Roman,

pi.

Oniceni-lui-Ene. VezT
Ene,
sat,

Valea-luTin pi.

Fundul, com. Oniceni, spre

S.-

jud.

Roman,

Se lucreaza aci Sunt 61 capete

vite marl.

de ora$ul Roman, la 28 kil. de el $i la 20 de re$edin{a placet,

Fundul, com. Oniceni.

pe

piriul Valea-luT-Ene.
5
1

Are o populate de
tribuabilT,

familiT,

Oniceni-luI-Naiman. VezT Naiman, sat, in jud. Roman, pi.

Fundul, com. Oniceni.

Onofrei, pirift, afluent al piriuluT Budaile, com. V2scani, jud.

Suceava.

sau 189 suflete, din carl 6y con-

locuind in 50 case

On^eni,

sat,

a^ezat

pe
pi.

Valca-

o bisericS de lemn.

Este re^edinfa comunei Oniceni.

Oniceni-RSzeI. VezT Oniceni, sat, in jud. Roman, pi. Fundul,

com. Oniceni.

GrajduluT, in partea de S.-E. a

com.

Manastireni,

Tirgul,

jud. Boto^ani,

cu
?i

suprafaja

Sunt 312

vite

mar! cornute.
$i

de 2727 hect.

o populate de

Se lucreaza carufe

roate.

Onicani, com.
man,
ora$ul
pi.

rur.,

in jud.

Rode deel
pi.

170
carT

familiT,

sau 388 suflete, din

Se maT nume?te

Oniceni-

Siretul-d.-j., la

S.

187 contribuabilT.
biserica, deservita
$i

Raza?I sau Dodi{e$ti.

Roman,
kil.

la

15V2

kil.

Are o
1

de

Oniceni,

pe mo?ia cu acela$t nume, jud. Suceava, com. Uisat,

$i la 14V2 Este a^ezata pe ?es

de re?edin{a
$i

preot

2 cintare^T; o ?coala,
?i fre-

formata
$i

condusa de un inva^ator
cuentata de 24 ?colar!
;

din tirgu?orul Oni?cani

satele:

un

iaz,

de$ti,

strabatut de piriul cu

a-

Alde^ti, Boan^a, Corne^ti, Harle?ti,

format de

piriul Puturosul.
$i

cela$I

nume.
fa-

Oni^cani

$i

$erbane?ti, cu

Vite: 428 boi

caT,
?i

vacT,

113

Are o populate de 124

milil,

re^edinfa com. in tirgu^orul Oni^cani.

in

sau 535 suflete, locuind 134 case o bisericS, cu hramul Sf. Nicolae, zidita de fo?tiI
;

6 capre, 4 bivolT 270 porcT. LocuitoriT poseda

1830
oT,

Are o populate de 266

miliT,

fa-

20 stupT cu

albine.

sau 911 suflete, din carT

in

Sunt 4 circiumT, 4 comercianJT

si

proprietarl Moruzzi, deservitade

266 contribuabilT, locuind

case.

170

4 meseria^T.
(Piriul-),
pirifi,

un preot

$i

doT

cintareflf.
$i

$coala din Fora?ti serve^te

acestui sat.

BudgetuI com. e

la

veniturT

Onjenilor
in

in

Vatra satulul ocupa 16

falcT.

de de

lei

3309,50
3306.

$i

la cheltuelf,

jud. Botosani, pe mo$ia Onjeni,

lei

partea de E. a com. Manastrece prin

Mo?ia e proprietatea mo$tenitorilor lu! Beri? Last, fosta

Este legata cu ora?ul

prin $osea.

Roman

tireni,

com.

Gorba-

nesti.

MarieT Negri-Moruzzi.
felcT,

Are 447
Onicani,
man,
cani,

din cart 350 cultivabile, 50

fina{,
$i

tirgufor, in

jud.

Ro-

Opanezul,
No.
8,

picket de granifa, cu
jud.

falcT

restul prea pu^in

pi. Siretul-d.-j.,

com. Oni$-

in

Constanta,

si-

productiv.

Improprietarip

in

1864 sunt

cau-Roman,

pe $oseaua naftonaia Bala S. de ora^ul Ro-

tuat pe teritoriul com. rur. EseChioi,

pe o inalfime a dealuluT

Digitized by

Google

opAriti

590

OPClNA-STEJARrLUl

Saban
putul

Bair,

aproape

de

incelingci

mincrala, ce con^in sare

cioasa\

si

pu-

Opari{i, deal, jud. Prahova, pla

iul

vaei
eel

Saban-Ceair,

Teleajenul, com. Op&rtyi, pe

l

drumul
pe

carc-1

mare Silistra-Varna, domina pe o bunS

In

termen mediil se

fabric^

care se cultiva' 7

lt

hect.

vie.

anual aci
si

cam 619

hectol. {uic2.

intindere.

496

hectol. vin.

Opari^i,
lcle
ri{i,

piriii, izvoreste

din poa

PScunf, care se exploatea/a,

dealului Slavul,

com. Opa
$i,

Opari^i, com. rur., pi. Teleajenul, jud. Prahova. Numele acesta i

s'a dat

este multci
paciuluT.

in

c&t.

Poiana-Co-

plaiul Teleajenul, jud. Pra

;

hova

curge spre V.,

S&rafclul,
Op&rit'i.

la

poa
in

de

la

i860. In vechime
si

In com. se g&sesc mutyi

pomi
ci-

lele

dealului Baia, se
tot

varsci

purta numele de Vitioara

de

roditon
resT,

men,
si

per!,

duzl,

girla

in

raionul

Poiana Copaciului.

nuci

gutui.
in co-

com.

Se
pe
la

zice ca

s'a

infnnjat

cam

Comerciul se exercita

anul

1623,

stabilindu-se

muna de 4
de 4145 3638,84
lei
lei.

circiumarl.
la

aci cite-va familii venite

de prin
o-

Budgetul com. e
si

venituri

Opariti-de-la-Ulmi, numirc ce se da din vechime unci pttrji

din mosia Berendeasca, jud. Buz&u,

muntl

si

alte

pa^I, carl s'au

vieT.
:

la cheltuell,

de

cupat cu cultura

com. Jintesti.

Este situate pe dealurile

dealul,
si

Pre-

Comuna

este str&b2tut2, in tot

c.itre

Bubicescul

si

Dogarul
si

lungul sSu, de la V.

E.,

Opate^ti, cdtun, jud. Arges,

rur. Bleici.

pi

pe

valle:

Opar^i, Vitioara
la
si

Poiana-Copaciului,
capitala jude^ulu!

35
la

kil.

de
kil.

de o sosea, care duce spre V. pn& in or&selul Valeni de Munte,

iar

Topologul, fecind parte din com

Are o biserica, cu hra

spre E. pn&

in

com. Su-

de a placet. Se compune din

Opari^i, situat in

rani.

Din soseaua principals se

si

vita

mul Cuvioasa Paraschiva, deser de un preot si un cintaret

in

c&tune:

despart spre N.

S. alte druin disi

parteadeE.
si

Vitioara,

in

centru
in

Poiana-

murl secundare, ce due ferite pSr^I ale comunel,

Opcina, munte,

jud. Suceava,

tot

com. Neagra-$arulul.

Copaciulul,

partea

de V. a
populate
lo-

de odata leagS
lea

Op&rit'i,
si

spreN.,

com., avind toate o

cu com. Predealul

ct.

Va-

de 358
cuind

famili

sau 1340 suflete,

contribuabill,

GarduluT
si

si

spre E., cu com.

Opcina-Ciumernii, munte, in jud. Suceava, comuna M&lini, avind

1080,7
velul

din cari 243

in

P&cure^i

Gornetul-Cuib.

altitudine

de

la ni-

358 case.
bisericl
:

E
una
in
in

str&b&tut&

de

dealurile:

MSril.

Formeaz&

hotarul

Are
cat.

doua"

Predealul (cu virful Pisica), Bobicesti (cu virfurile

arel din

spre

Bucovina.

Pe

Op&ri$i,

fondata.

anul

Uogarul
Slavul.

si

coasta acestul munte s'a

lat

insta-

1852, de Polcovnicul Moise Mirzescu,

M&clanul), Moreni

si

prima

linie

funiculara"

din

orge Matecscu

Dinca Gogulescu 51 a doua

si

Ge841,

E
ceni,

udat& de piraiele:
Valea-Stupinei,
si

Cop&Ciln&ul,

Jara\ inaugurata in
si

anul 1892,

in cSt.
1

care serv& la exploatarea pS

Vitioara, fondata" in anul

Sar&felul

Valea-Adinc&, toate
poalele
d'aci
in

durilor

de pe Domeniul Coroa-

arabele deservite de 2
scoalS, frecuentata'

preo^I
copif.

acestea unindu-se sub

virfulul

nel: Milini.

de 54

Baia

si

purtind

Afara"
toril

de

agricultural

locui-

incolo numele de

S&ra{elul
girla

Opcina-Goii, munte,

in jud. Su-

se mai ocup cu
but^ria.

dulghe-

care

se

mat

varsa"

Nu-

ceava, com. Brosteni.

ria

si

cetul, care, in dreptul

curefi,

com. P&-

La

1864, s'au improprietarit

mosiile:

primeste numele de Tul-

Opcina-Ra^el, munte,
ceava, com. Brosteni.

in jud. Su-

Radu264 locuitorl pe Voda, Horezul, Mitropolia si Zoe Filipescu, din care It s'au dat 816 hect. El posedi: 5 cat
si

burea.

Se mSrgineste cu comunele
Gornetul-Cuib
riul
si

Pactirefi, la S.;

Opcina-Rea, munte,
ceava, pe
virful

in jud.

Su
afla

Teleajenul, la V.; com. Sula

c&ruia se

Tepe, 93 vaci, 23 capre,

487

rani,
la

E.

si

com. Predealul,

hotarul intre com. Brosteni, Malini

si

01

si 312 porcl. Toati comuna se intinde pe o suprafaja* de 1362 hect.

N.

Bucovina,

avind

1295,7

m. altitudine de Opari^i,
rur.
sat, facind

la nivelui Mani.

parte

di.i

com.

In localit^ile numite
si

La Baia
de apS

Opa>i{i,

plaiul Teleajenul,

SSrari, sunt izvoare

jud. Prahova,

Opcina-Stejarului, munte, Suceava, com. Farcasa.

jud.

Digitized by

Google

opcina-suvArAtelei

591

OI'KEA (MOVILA-LUf-MO?-)

Opcina-uvar&telei, munte,
jud
Succava, com. M&lini.

in

Oporelul,

$i

a doua,

in cat.

Be-

bului, Caldaru^a,
?.

Ripa

luf-Ivan,

ria-Mare, zidite la 1842, de Cir-

a.

Serdar Deleanu

$i

so{ia sa, E-

udate de vaile
Iona?,

Valea-O
Burgirla

Opcina-Varnitei, munte,
Suceava, com. Malini.

in jud.

lena, deservite

de

2 preo^T; o

poreluluf,
ciuleasa,

Beria,
$i

$coal&, frecuentate

de 43
$i

copii.

Ol&reasa

de

Afara de

agriculture,

parte

Tesluiul.

Opcioara, munte,
na
$i

intre

com. Dor-

din locuitorl se ocupi

gheria. Produsul

cu dullor
il

Bro^teni, jud. Suceava.

muncei
c&t.

Oporelul,
com.
Oltul
rur.
d.-j.,

sat,

f&cind parte din

acela?T

desfac la ora?ul Slatina.

cu

nume,

pi.

Opinca,

baltd,

pe ?esul

JijicT,

jud.

Locuitorif

din

Oporelul
l'alte

jud. Olt.

Fedciti, pi. Podoleni,

com.

Isaia,

sunt mo^nenl; eel din cele

cSt.,

Are o populajiune de 460

locuitorl
torif
?i

formate din varsarea

riuluTjijia.

in

num&r de
la

72, s'au

imli

biserica.

Locui-

proprieterit

1864,

cind

sunt mo$nenf.
deal, in raionul
pi.

Opincei (Dealul-),
Ia$i,
pi.

deal, in jud.

s'au dat

290 hect. din mobile

Codrul; se intinde din

$i,

Preote$ti, Beria-Mica, Beria-Mare

$i

Oporelul,
Oporelul,
Olt,

com.
hect.,

Dealul-Paunuluf spre N.

uninfor-

Corbul, foste ale statuluT.

Oltul-d.-j.,

jude^ul

du-se cu

Dealul Murgulul,

Vite sunt: 26 cai,

63
17

lepe,

pe care se cultiv& 4

meaza o infundatute, numite Valea-Tome$tilor, unde e a?ezat

satul Tome$ti; este acoperit cu
vif
i

618

bol,

322 vacf,

capre,

25

aril vie.

livezT.

4670 ol ?i 413 porci. Toate comuna se intinde pe o suprafa{& de 3645 hect. Inul se cultiveL pe o scara
foarte intinsa.

Oporelul,
pe
ling&

vale, jud.

Olt,

izvo

re$te din moia RSde?tilor, trece

Gura-Linte$ti,
pi.

Ripa-

Opleata, munte,

in

jud.

Mehe-

PopiMuf-GhHa,
la

Oltul -d.j.;

dinji, plaiul Clo^ani

P&mintul e prielnic
cultural

orl-ce

curge

intiiu

spre E., apof spre

Dintre

poml

roditorl,
$i

V.

se varsS in girla Tesluiul.

Ople^ata, munte, acoperit cu pSdure seculara, com. rur. IIovSJul, plaiul

sunt
nucT.

merl, per!, duzi, cire$T

Pe
com.

aceaste

vale

era

a$ezate
la

Oporelul, p3nS

1836,

Cerna, jud. Mehcdinfi.

Comerciul se exercite de
circiumarl.

cind s'a a?ezat pe girla Tesluiul.

Oporelul, com. rur., jud. Olt, Oltul-d.-j., compusS din 5

MicS, Bria-Mare
$i

pi.

Ventturile

com.
i

se

urc&

la

OprSneti,
din^i, pi.

sat,

in

jud.

Meherur.

cS-

3208 leTanual,

cheltuelile, la

Ocolul-d.-s.,

com.

tune: Preote$ti, Oporelul, BriaCorbul, cu

3199 Pe

lei.

Husnicioara.

teritoriul

com. sunt:

$0-

o populate de
din car! 262

1123 locuitorT,
lo-

seaua jude{ean&

Slatina Casa-

Oprea (Movila-lui-Mo^-),
vi'd, in jud. Constanta, pi.
jidia,

mo-

contribuabili,

VechTe
care,
(jud.

?i

Slatina-Gura-BouluT,

cuind

in

280

case.
girlei

din

coasta
$i

Topologuluf
la

de pe

teritoriul
;

Medcomunel
satul

Este situate pe valea

Tesluiul, la 25
kil.

Arge$)

p&n&

Turnul-

rurale Cochirleni

are o inSl^ime

de reedin^a
kil.

M&gurele,

poarte

numirea de

de 107

mctri

$i

doming

jude{ului
cet.

$i

la

18

de a

pla-

Drumul-Oaei.
In raionul com., spre E., se afl&

Cochirleni, lacul Cochirleni, balta Cara-Su,

La

inceput,

comuna a

fost
a-

douS
pe
ea,
la

valurl ale lu!

:

situate

pe valea Oporelul, un
luf

M&gura-lui-T&nase,

care

servft

Traian, care trece

unul pe

la

fluent al Tesluiuluf, dar la 1836,

in

de hotar intre mo$ia Oporelul,

proprietatea d-lul C. Fortunatu
$i

N.

?i

altul

S.,

foarte a-

timpul domniel

Alex. Gh'r

proape de
Ivranes

drumul comunal
$i

ca,

a fost str&mutate

pe

girla

mo$ia mo?nenilor OporenT,

?i

Cochirleni

Ivranes
?i

Tesluiul. In vechime,
relul

com. Opoforma o comuni numaf cu

iar

magura

Gura-Linte$ti, spre E.,

Cernavoda,
este situate
plS?eI
nei,
la
?i
1

precum
in

Valea-

care serv5. de hotar intre mo?ia

Preote^ti, proprietate a d-lul Si

Mare, care se intinde

la

N.

sail

c&t.

Preote^ti;

s'a inlrupat la

ea

?i

de la 1856 com. Beria,

Beria Mare,

partea de V. a

mion Dimcea
nilor

?i

mo^ia mo?neDea-

cea centrals a coraukil.

?i

compusa din
Beria-Mic&
$i

cat.

Oporenl.
br&zdate de dealurile
:

spre S. de balta
spre E. de

Corbul,

primind

E
(la

Cara-Su

la 3 kil.
;

toate numirea de Oporelul.

lul-lui-PanS, Purainici,
E.j,

Linte^ti,

satul Cochirleni
i

este artificials

Are

biserici,

una

in c&t.

Viea-Popel, Piscul-Cor-

acoperite cu verdea{a\

Digitized by

Google

OPRE?TI

592

OPRl?ENI DE-SUS

Opre^ti,
com.
jud.

sat,

factnd

parte
pi.

din

VechT, cu resedinfa in satul de

la

infiintata in

1890,

frequentata

rur.

Stilpeni,

Riurile,

care

sT-a luat

numele.
fa-

Mu$cel.

Are o populate
sting: al

Are o populate de 195

miliT,

de 28 copil. Vatra satuluT ocupa 92

tina,

falci.

de 302

locuitorf.

sau 829 suflete, din carl

contribuabill;
1

Mosia, fost& a m&nastireT Slae

Este situat pe malul

riuluf Tirgul.

255

3
si

bisericT,

Pe

la

E. satuluT,

deservite de
tSreflf;

preot

cin-

bindita
rilor si

acum a locuitorilor, do in urma lmproprietaria cumpararel

s'aii

trece

calea ferata
si

Gole?ti-CimPi-

o scoala mixta, condusa

in loturJ.

pulung

soseaua judefeanS

te^ti-Cimpulung-Frontiera.

de un inv&t&tor. Budgetul com. e la veniturl de 3186 lei, 51 banl, si la chelde 3130 lei, 90 banl. Vite: 42 cal, 100 bol, 62 vacT, 250 ol si 185 porcf. Altitudinea com. de la nivelul
tuell,

In 1864,

improprietSrit
si

2 fruntaI, 50 p&lmasT

19 colocui

das!
tort

cu

206

filcf;

24

OpricS, movila,

jud.

Braila,

la

slaQ cumprat cite un lot

foarte

3 kil., spre N. E., de satul Roman, pe teritoriul com. CotulLung. Aci a fost o tirla cu acest nume.

mic, conform nouel legl.

In vatra satulul sunt

M&rif

variazi

intre

335

345
a-

bune cariere de nisip, ce servesc mal tuturor cl&dirilor ce

se fac in FMticeni.

m.

udat& de $omuzul-Mare,
teritoriul

Opril (Izvorul-), issvor, in jud. Buz&u, com. LopSrari; izvoreste

din* virful

care formeazcl pe
cesteT
si

Aproape
cei

fie-care

s&tean

isi

com.
piraiele

Iazul - Calugarulul,

are livada sa cu arborl roditorf,

munteluT Chilmiziul;

de

Buciumeni, Opri-

mal mul^I

altoi^T,

si

o gra-

se uneste cu Izvorul-Furului la

seni

si

Fundoaia.
din carl 498
falci

ding de legume, pe care le desface in Falticeni.

lunca

Odoboaia si, impreuna, dau nastere riulul Sl&nicul.

Suprafata teritoriulut com. e

de 533
falci

falcT,

falci
1

Drumuri principale sunt

Falticeni,

La

cultivabile,

32

fina$ si

/*

Oprii (Valea-), vale, cu directfa de la V. la E.; trece pe la N. de com. Jieni, jud. Romanafi, si
se termini in Valea-Oltulul.

huceag.

de
la

cit bariera,
?i

de care n'o desparte la R&d&seni (2

(1530)*

In

com. Opriseni,

250 m.
orasufabrica

kil.)

la Bunesti (4 kil.).

de bariera Suceava a
lul Falticeni, se afl&
;

Opriene$ti,
6
kil.

sat,

jud. Braila, la
;

spre N.-E.

de

satul

Pe

ri^orul,

infiin^at la

1859.
familil,

de bere o fabrica de c&r&mid& o moar& a Statulul, numita Moara Calugarulul. La hotarul comunei din spre
Baia se
afla.

August 22, printr'un ispisoc de la PetruVod5, se int&reste stipinirea Mi tropoliel Moldovel pe pol sat Oprisani, partea de jos, cu mori in $omuz, ce este danie de la
In 7038

Are

21 case,

cu 24

mocirli
fi

despre

Portarul Onufrei
Iar prin alt
(1

Barnowschi.

sau 100 suflete.

Locuitorii

care se zice ca ar
:

ascunzind

ispisoc

153 vite
$i

posed& 64 cat, marl cornute, 197 01

unele din rSmastyele vitejilor c&zuflf

580), Iulie 20,

din 7088 de la Iancu-Voesi

in

lupta de la Baia, dintre

si

vod, se da Mitropoliei
l'altci

cea-

60

rimatorl.

i^tefan -eel-Mare

Matei

Cor-

parte

pol sat Oprisani .

si

vin.

(1st.

Mitrop. Mold,

Opriseni, com. rur., situate N.-V. de Falticeni si lingS

cest oras, in
pi.

la
a-

In 1803, Opriseni

Sue, p. 20). numaYa 35

bir

Moldova-d.s.,

jud.

Suceava.
S.-E.
;

spre
?i

cu

Se margine^te comunele Baia

V.,

Oprieni, sau Fundoaia, sat, in jud. Suceava, pe mosia si in comuna cu acelasl nume. Asezat pe coasta dealulul Cornesti si ambele t&rmurf ale piriulul Fundoaia. Are 81 case, cu 80 familif,

liuzl,

platind 656

leT

anual

(Uricarub de T. C, Vol. VII,

P.

253).

In 1822, gasim

ca

Opriseni
m^nasti-

Falticeni
si si

spre

cu

R3-

devenise proprietatea
rel Statina. (1st.
p.

daseni
Ple^esti

spre N., cu comunele

Mitrop. Mold.,

Bucovina. In 1875
alipitS
la

sau 385 suflete, din

contribuabill
Sf.
;

carl

396

?i

397)-

1876 era
iar

Rada^eni;

113

biserica,

de atuncl formeazel comun

cu hramu!

VoevozT, ziditS in

Oprieni-de-Jos. Vezi Opri^enid.-s sat, jud. Ia?i.

a parte. Are forma unu! patrulater neregulat, inclinat spre N.-

1855, cu osirdia arenda^ulul Vasile

Canta, dar cu banil m&nsoprtyi

E. (albia $omuzuluI Mare).

tire^tl,
()-

din

arenda

mosi

Oprieni-de-Sus cu Opri^enide-Jos,
sate, in jud.
Iasi,
pi.

Se compune din pri^eni, Buciumeni si

satele

siel si

deservita de un preot

Falticeni-

dot cintarejl; o

scoal& mixta,

Brani^tea, com.

J u^ora. Formea-

Digitized by

LiOOQ IC

OPRl?E$TI

593

OPRl$ORUI,

zS

un

trup,
al

situat

pe

malul
in

prisesti

curge

in direc{ia V.-E.

Crungul, ce aparfme com. Verbifa, din

drept

Prutului,

mat

jos

prin mijlocul satulu! cu acelas!

jud.

Dolj;
si

la

S.,
;

cu
la

de satul fufora. Are o populate de 114

milil,

nume,
fa-

si

se varsa in piriul Gu-

com. Gemeni
V., cu

Dirvari-d.-j.
si

noaia, in satul Oprisesti,

com.

com. Drtncea
cu

CearinPrisa-

sau 469 suflete;

bise-

Burdusaci.

gul; la N.,

comuna

ric&,

fondata
preot,

la

1856, de Mideservita
si
1

ceaua.

tropolitul

Veniauiin,
I

Oprieti,
las!

ripft,

jud. Tecuciu, in

Comuna

e formata din satul

de

ciiitaref

e-

partea de V. a dealuluT cu ace-

clesiarh.

nume;

se intinde in direc^ia

cu acelas! nume, avind 3100 locuitorl, din car! 484 locuitor!

si

Vite

466

vite
?i

mar! cornute,
370rimatorT.

E.-V. panfi in Pojorita, la S. de

satul Craesti,

768

of,

101 caT

com.

cu

acelas!

542 case. Ocupafiunea

si

locuitorilor este

nume.
Oprie$ti,
sat, facind parte
pi.

agricultura

cultura vie!, care

vin

din

da renumitul
Oprii{a,
sat, in

de Oprisor

si

com. Burdusaci,

Stanisesti,
in

partea de S.-V.

Golui.

jud. Tecuciu. Situat

partea

a com. Laza,

pi.

Racova, jud.
dea-

Calitateapamintulu! este buna.

Locuitori! poseda:
gur!,

de V. a com., pe coasta dealulu! cu acelas! nume, la 2 kil. de resedin^a com., care e in

Burdusaci.

Vasluiu, asezat pe coasta

lulu!
sife!.

138

pluca-

Marineasa

si

pe valea Opriare

243 care cu boif, ru{e cu ca!; 169 stup!.

In

42

Teritoriul

satulu!

su-

Are o populate de
mili!,

no

fa-

prafa^a de 700 hect.,

din car!

de

la

com. vin doua sosele una Drincea si a doua de la

:

rid

sau 393 suflete; 3 biseuna cu hramul Sfin{i!-A-

273 hect. sunt ale care au si 15 hect.

locuitorilor,
vie.

Balaci^a

si

Prisacea

si

care, prin

Oprisor, trece la Dirvari-d.-j.

postolf, situata
la

pe un loc

inalt,

Are o populate de
milii,

119
o

fa-

Are: o biserica deservita de

2 preof!
si

V., zidita de Episcopul Ro-

sau 485 suflete

facuta de
si

bise-

2 cintarep

o scoala,

man-Ionichie la 1759, dupa-cum

se
te

rica,

Arhimandritul
restaurata

vede din inscrip^ia ce se gasesd'asupra use! bisericei

si

Nilu la 1848
locuitor! la
1

care
;

1857, deservita
;

s'a reparat

de

locuitor! la
Sf.

a doua, cu hramul
zidita la

1 839 Gheorghe,

preot

si

2 eclesiarh!

de de o moara

condusa de un inva^ator si frecuentata de 28 copi! o circiuma. Budgetul com. e la venitur! de 6651 le!, si la cheltuel!, de
;

cu ap&; 3 circiumi.

5696
8 plugur!

le!.
:

1874 de Iancu

si

Pe-

Mosia aparjine statu luT.

Locuitori! poseda
si
:

Vite 118
tor!.

500
1200

vite
01

mar! cornute,
si

trache Zota, proprietarl in sat

ca!,

1060 rima-

a treia, situate pe Dealul-Mare,

la E.,

8 care cu bo!,

plugur!
vite
o!,

si

fiacutade locuitor! in 1872,

cSrute cu cai;

90

mar!

Dealur! in plasa ma! insemnate

sunt
:

in locul

bisericT,

unde a mat una (acuta

inainte.

fost alte 2
la

cornute, 24 ca!, 500

pre, 80 rimator!
albine.
;

10 ca-

Branisteni, Drinceni, Ceasi

1680

si

60 stup! cu

ringul, ^opirla

Cre^ul, car! asi

alta

ma!

Aceasta bise
afla

par^in plaiulu! Golul

car! sunt

rica este

cea mat vechie biserica

acoperite cu

vi!

ce dau un vin

din sat.
tirul.

Aci

se

si

cimi-

Oprioreni (Moneni-), padure

particulars,

negru renumit.

supusa regimulu!sil1883,

Satul e strabStut de piriul Gunoaia, ce se uneste cu Oprisesti;

vic inca din anul

sia

pemopi.

mosnenilor Oprisoren!, pen-

de Piriul-Oprisorude la locul numit Capul-Ape!, pe teritoriul comuudata

lu!,

care,

de un drum ce vine din soseaua

nafionala. Satul este vechiu.
aci s'a trimis

dinte de com. Surani,

goria, jud. Prahova.

Pod-

ne! rurale Prisaceaua, curge spre

S.-V.,

De

udind

in calea sa proprie-

Muzeulul din Budin

tatea com.Oprisorul, numita

Vacat.

curesti cite-va zapise

anul

Opriorul, com.
Mehedin^i,
pi.

rur.

si

sat, jud.
la

lea-Drince!,

com. Drincea,

1660, ce s'au gasit la locuitorl. Locuitori! unt

si

Cimpul, situata

Cearingul

si

comuna

Branistea,
si

vechl razes!
cat.,

marginea jud.
Dolj
si

despre judeful

unde, intre Branistea

rul,

Cujmieel

stapinesc tot
1

teritoriul

asezata
si

care e de

129 hect.
jud.

doua dealur!

pe coastele a pe o vale, a-

se irapreuna

cu piriul
la

mare ce vine de
sulu!,

Podul-Gro-

vind o pozifiune ridicata, care

Oprieti, piriias,
cuciu; izvoreste

in

Te

i!

procura o climi buna.

si care curge sub numele de Drincea, prin com. rur. Cuj-

din Dealul-O-

Se margineste

la

E. cu

cat.

mirul.

Digitized by

Google

OPRl?ORUL

594

ORABOVlTA
turi
tuell,

Opri^orul,
dinfi, pi.

piriii,

in jud.

Mehei

d.-s.,

jud. Olt.
familil.

Are o populate

Cimpul; se formeaze
Drincea spre
Bra-

de 80

de 2889,71 de 2889,71
la

lei
lei.

?t

la chel-

din izvoarele com. Opri$orul

O
Optai, com.
Mijlocul,
rur.,

?osea vecinale strebate co-

curge prin

jud. Olt, pi.

muna de
Vedea
i

N.

la S.,

paralel cu
sus, cu

ni$te, unde se une?te cu apa imce vine de la Coma^elul preuna curg sub numele de A;

pe lunce, de amindoue malurile riulul Vedea, la 31 kil. de capitala judefulul

situate
?i la

o
?i

leage,
in jos

in

Tetule?ti,

cu Corbul.

pa

Drincel.

12

kil.

de re?edin{a
3
la

pie$el.

Alte ramifica^iunl o pun in comunica^ie la N.-E. cu Coloneti

$i

Se compune din
Opriul, com. Pe^teana,
Gorj;
se
deal, situat la N.-E.
pi.

catune,

Malderul

?i

la

V. cu Negreni.
marl:

de
E.
kil.

dispuse dc

N.
:

la

S. in or-

Doue
Vedel
ritoriul
?i

dealurl

DealulE., a-

Ocolul, jud.
la
I

dinea urmetoare
rul
?i

Opta?i, Juga-

al-Veditel, limiteazS te$i ?i

prelunge$te de

Zevoiul, cu o populajiune
familil,

spre V., pe o intindere de

de 270
din

sau 1500 suflete,

lo-

comunei Ja V. vind direcfiunea N.-S.

aproape
Printre
riul
5
kil.

o lun-

Pe

acest deal este izlaz.

pro-

carl
in

prietate a locuitorilor com. Pe$-

cuind

250 contribuabill, 272 case.

e vechie,

gime, pe teritoriul comunei, de

aceste dealurl curge

teana.

compuse numal din mo^nenl. Mai 'nainte,

deal,

Comuna

Opritura,

jud.

Bacau,

pi.

cet.

Jugarul a format singur o

iar Zevoiul,

Vedea $i girla Vedija, carl primesc urmetoarele piraie Va:

Trotu?uI, de pe
Boordane^ti.

teritoriul

com.

comune;

cu un

alt

lea-Rea, Valea-Jude^ului

$i

Risul.

cetun, a format com. Vitene?ti.

Se mergine^te
la

la

N. cu com.

Meseria^I sunt: 13

cojocarl,

Tetule?ti, la N.-E. cu Colene^ti,

Opritura,
Bacau,
dane^ti,
pi.

loc

cu

izvoare, jud.

8 croitorl,
gherl,
darT,
5

timplarl,

25 dul5
zi-

E.

cu
$i

Maldarul,
la

la

S.

cu

Trotu^ul, com. Bog-

4 dogarl,
?i{arl $i

ferarT,

Corbul

V. cu Negreni.
din com.
pi. Mijlo?i

de la poalele dealulu! cu acela^I nume.

particulars, jud.

7 leutarl.

Locuitoril posede:
lepe,

40

caT,

32

Opta^i,
rur.

sat, facind parte

388 bol, 290

1384 o!
$i

vacl,

55 ca-

cu acela^I nume,
Olt, situat

Opritura, padure
Dolj,
pi.

pre,

190 porcl.

cul, jud.

pe lunca

Ocolul,

com.
hect.

Malul-

Teritoriul

comune! se intinde

malurile Vedel, la N. comunei.

Mare, pe mo?ia cu acela^I nume,

in

intindere de

60

po-

pe o suprafa^e de 1800 hect., din carl 100 hect. pedure, 150

hect. livezl
$i

Este reedin{a comunei. Are 650

locuitorl;

doue

biserici:
?i

una cu

pulate cu ar^arl, plopT, juga?tri,

frasinl,
$i

izlaz,

2 hect. vie.

hramul Adormirea

Cuvioasa

mal mult cu

stejarl.

Raionul

seti

e inchis

cu $an{.

Intr'insul se afle cite-va cledirl

Paraschiva, zidite la 7294 (1786), in zilele Domnulul Mihail Su{u

Opritura, padure
Dolj,
pi.

particular^, jud.

bune, localul de coale, de

merie, 4 biserici
riul
?i

pri-

a doua, cu hramul
zidite
la

Sf.

Nicolae,

Ocolul,

com. Malul-

o moare pe

Mare, pe mo?ia Malul-Mic.

par^ine d-lul C. Dabuleanu.

A-

Vedea.

Bisericile sunt depreoflf

$i

Inaltulul
lovicl*.

Prea Imperat Nicolae Pav

1833
in
zilele

Are

servite
tere^T.

de 4

cin-

o intindere de 20 hect.

?i

e po-

pulate cu stejarl, frasinl, plopl.

coale existe aci de

la 1856.

Optoceni,
Redeni,

Cledirea e proprietatea comu-

Opritura, trup de pfidure

tulul, jud. Olt.

al sta-

nei,

ridicate

in

anul 1891. Se

iaz, in hotar cu satul com. Ro^cani, ?i spre N. de pedurea Caraimanul, com

Vezf Sprincenata.

frecuente de 45 copiT.

Cirniceni, pi. Turia, jud.

lai.

Comerciul

se

face

de 6

cir-

Opritura,
gele, pi.

pftdure, pe mo^ia
$i

Doasi-

ciumarl.

jud.

Teleorman,
hect.

tuate pe Valea-Burdef, pe o su-

Aci se fine bilciu de 5 orl pe an la Mucenici (9 Martie), la

:

Opt-zeci, sfoara de mosie. in ra ionui comunei Gohorul, jude{ul Tecuciu se intinde din riul Ber;

prafata

cam de 100
gro$I

Are

25 Martie (Blagove^tenil) cu o-

heciul,

pena

in

muchia dealului

arbor!

de

stejar

pentru

bor de

vite, la
la

Duminica tutulor
(Sf.

$ipanul.

lemne de

lucru.

sfin^ilor,
$i

29 Iunie

Petru)

la

6 August (Treobrejenie),
la veni-

Orabovi^a,

insula, in Dunere, in

Opta^ani,

sat,

facind parte
pi.

din

fera obor.

dreptul satului Izvorul-Frumos,

jud. Mehedin^i.

com. run Cornatelul,

Oltul-

Rudgetul comunei e

Digitized by

Google

ORACUL Oracul (Pota - Vechie),

beanca,
pi.

605

OKAT1A
Este compusS
rur.
:

sat,

bovija, jud. Ilfov,

situat

la

S.

din
si

14 com.
la

ftcind parte din com. rur. Cor

de

satul Frunzinesti,
al riului

pe {annul

Andreasul

Odobasca
N.

Znagovul, jud.

Ilfov.

drept

Dimbovita.

V.; Brosteni, Virtescoi,

Cimpi;

Este

situat la N. de Tama$ul,

Se intinde pe o suprafa^a de

neanca, Mindesti, la
geie,
testi,

Cirli

linga Valea- Calugarulul.

2094
can
hect.

hect. (impreuna cu FrunLilieci si

Pifigaia),

Faraoanele, Budesti, BruCotesti, Blidarile, la S.

;

Se
625
7
1

intinde pe o suprafa^a dc
hect.,

zinesti,
d-l
si

din

si

cu

populate de

N. D. Amira are 1850

locuitorii

centru

Risipiji

si

Golesti, la E.

locuitorl.

(impreuna cu

Are o suprafaja de 44506

hect., cu o
familii,

Fam.
si

Siatineanu are 600 hect.

eel din cele-1'alte sate),

tare.

244

hec-

locuitorii, 25 hect. Proprieta-

Proprietarul

cultiva

1372

populate de 3629 sau 18220 suflete.

naturale sunt:
intinse
si

rul cultiva

125

hect. (25 izlaz,

hect. (100 hect. sterpe, 35 hect.

izlaz,

Produc^iunile
la

450 pSdure).
tot terenul.

Locuitorii cultiva

344 hect. p&dure). Locuia

re-

mun^T, paduri
;

pa-

torii cultiva tot terenul, ford

1

sum pe dealuri,
sute de hectare,

vit

care acopera

Comerciul se face de

cir-

zerva locurl de pasune.

dind vinurile

ciumar
43
si

si

hangiu.
vitelor

Are
marl e dc

moara cu apa

si

2 po-

bune de
la
^arinile.

Cotesti, Urechesti, etc.;

NumSrul
al

durl statatoare.

cimp, lanuri de grid acoperind

celor mici,

de 195.

Orasca, mo$ie
Oradia,
K. a
jud.

nelocuita, in jud.

Locuitorii *se

ocupa cu
si

agrisi

deal, in partea

de N.

si

Ilfov,

pi.

Negoesti,

{mind

de
in-

cultura, cultura viei, dogaria

com. Cornul, pi. Prahova, Prahova. Serva de pasune

com. Vasilafi-Popesti. Are o

tindere de 75
hect.
si

fabricarea viei

a rachiulul.
import dc

e pro-

Comerciul este destul de activ,

pentru vitele locuitorilor.

prietatea d lui E. A. Gugiti.

constind

in

lu-

crurile trebuincioase pentru

traiu
si

Oradia, pa dure
pusa regimulul
anul

particular a,
silvic
incft

su-

Oraul, plasa,
Poarta
acest

in jud.

Rimnicul-

si

in

export de vin, vite

cc-

din

Sarat, asezata in partea

de N.

reale.

1883,

pc

mosia

Brcaza,

pendinte de com. Breaza, jud.

si

resedinta el pdnd la
in

nume, pentru ca 1 862 a fost

Caile

de

comunica^ie

sunt:

calea

ferata

Rimnicul-Focsani,

pi.

Prahova.
parte
din

orasui Focsani, in partea nu-

soseaia na^ionaia Buzau-Rimnicul-Focsani, soseaua

mita Focsani-Muntenesti.

jude^eana
si

Orasca,
com.
E.
al

sat,

f&cind

Se intinde
giunile
:

in cite si trele resi

Virtescoi-Focsani Braila

nu-

rur. Stubeiul-Orasti, plasa

Ilfov, situat la

muntoasa, deluroasa
e

meroase

drumuri

vecinalc
ele.

ce

Dimbovifa, jud.

cimpeaiici.

leaga co mu nele intre

strabatuta

de

Orasti,

pe t&rmui drept
varsd.

La V.
ficaViile

de

cul-

riulut

Dimbovija.

milc Lacului, AlunuluT, cu ramilor:

Orasui,
sat,

sail

Dealul-Ora^ului,
jud. Ar-

Aci valea Pasarea se

in

Peleticul,
si

Dealul

cu 100 locuitorl,

Dimbovifa.

Lung, Scorusul
o populate

Deleanul.
:

ges, pi. Pitesti, facind parte din

Se
322

intinde pe o suprafaja de

Dealurile principale sunt

lul-Caprei,

Dea
Pri-

hect, cu

de

Teiusul,

Hoja,

com. Se

rur.

zice ca

Samara. aid ar

fi

fost in

65 locuitorl. D-l M. Hal? are 310 hect.

locuitorii,
si

veghiul, Perisorul, Corni{ele, Pc-

treanul

si

Piciorul-Nucului.

vechime un oras si de aceea a si ramas numele acestul catun

de Orasui sau Dealul Orasulul. Se mat gasesc inca ramasi^e dc
zidurl

12 hect. Proprietarul

In privin^a apelor face parte

cultiva
tulul

290 hect. In raionul samoara cu apa si 1

1

din basinurile riurilor

Milcovul.

Rimna
la

si

Rimna o uda
:

a-

de pTatra

si

caramida.

pod.

vind ca afluen^i
1

Valea-Neagrfi,

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

Mahriul, Peleticul unit cu Strimba, Valea Rasca,

Oraul-de-Floci. VezI cuvintul

FlocT (Orasui de), jud. lalomifa.

Oreavul unit
o uda
:

NumSrul
62
si

vitelor

marl c de

cu Circeiul. Milcovul

la

al celor

mid, de 45. dc
ciJI-va oa-

V.

si

N., avind ca afluen^i

Vil-

Oraului (Plasa-),

vechie plasa

caneasa,

Valea- Largi,

Valea

a jud. Ialomi^a, cu 26 sate.

Orasca,

sat,

locuit

Rea, Pitulusn,
nele,
{ul
si

Badea,

Faraoa

menl numai, facind

parte
pi.

din

Pfetrosul, Seaca,

Dalhdu

Oratia,

sat,

in jud.

R.-Sarat, pi.

com. rur. Frunzincsti,

Dim-

Dilgovul.

Rimnicul-d.-s., catunul

de

resc-

63617. Xlarele Picfionnr 'troorafic

76

Digitized by

VjOOQ IC

ORA?A
din^a al comunel Jideni, asezat
in

596

ORA?Tl

Acest sat este insemnat pentru tirgurile

hect.
miliT,

si

o populate de 264
1

fa-

mijlocul comuueT, la poalele

de

vite,

de cereale,
fac
in

sau

01 4 suflete, din carT

dealulul Co^atcul.

Are o

intin-

lemne

si

altele,

can se

dere cam de 494 hect., cu o populate de 120 familit, sau

toate Duminicile.

233 contribuabili. Pamintul este productiv

si

mal mult deluros. Se

500
de

suflete, din carl

125

con-

Oraa-Mare,
riul

mosie, in jud. Ba-

hect. arStura,

593 343 hect. fine^e,

si

afla:

tribuabilf; o biserica, descrvita

1

cSu, pi. Tazlaul-d.-j.,

pe

teritoa-

129 hect. i mas

571 hect. pa-

preot

si

2 cintaretf; o scoala.

com. Tirgul-Valea-Rea,
lui I.

dure de

stejar.

par{inind

Neni^escu,

si

adulei.
I

Are
preot

biserica, deservita
si

de

Ora^a, padure,
Rea.

jud.

Bacau,

pi.

cind un venit anual de 6000

cintiire^T;

o scoala
copii;
si

Tazlaul-d. -j., com. Tirgul-Valea-

mixta, condusi de un inva^ator

Ora^ani,
Jiul-d. -j.,
sail

sat,

in

jud.

Dolj,

pi.

si

frecuentata de

30

com. Grindeni, asezat

197 suflete, locuind o si 196 bordee
;

circiumT,
seriasT.

4 comerciantf

6 me-

Oraa,
ge

Coman,
Tazlaul-d.

pirfff, jud.
j.,

la

N. de Ostroveni. Are o po1

Bacau,

pi.

care cur-

pulate de
in

Vite:
cat,

410 bol
si

si

vadf,

20

prin
si

comunele

Liuzi-Caluinsi

148 case

86 of

25 porci.

gara
se

Sanduleni, unde se

biserica, cu

hramul
si

Sf.

Treimi,

carca cu piriul Sanduleanul, varsa

IsT

cu un cintaref

deservita

de

Sunt 50 stupf cu albine. Despre intemeierea acestui

sat,
tiiu

pe stinga TazlauluTare
obir$ia
la locul

preotul bisericel din Grindeni

legenda spune ca eel d'inlocuitorr au

si

Mare.

fierart;

circiuml.

venit

aci

din

numit al-OrasuluI.

Copiil

din

sat

urmeaza
Grindeni,

la

Transilvania

se

numeau Co-

scoala mixta din

ce

Oraa,

ripd, jud.

Bacau,

pi.

Taz-

este la

kil.

laul-d. -j.,

com. Tirgul-Valea-Rea, de linga catunul Orasa-Mare si

Oraani,

sat, in

jud.

Ilfov,

pi.

negl, care nume a ramas numal dealulul ce se ridica intre cele doua par$i ale satuluT, iar satul a luat numirea de Oraseni, din pricina

pe malurile piriuluT Orasa.

Negoesti, facind parte din com.

rur. Obilesti Not.

ca imprastiin-

Suprafa^a

to-

du-se oameniT din Selistea, com.

Cristesti, din

Oraa-Avram, sau Ora^ica, sat,

jud. Bacau, pi. Tazlaul-d. -s,

tala a satuluT e

de 4760

hect.

cauza jafurilor, au

com.

(Impreuna cu
si

cat.

Obilesti-Noi

venit

si

s'au asezat aci cu

mai

Sanduleni, situat pe piriul Lar-

Buzoeni), cu o populate de

gufa

si

pe stinga Tazlaulul-Mare.
familit,

192 locuicorT. MostenitoriT Principelul N. Bibescu au

si

mul^I tirgove^tsau oraseni (1754) si ast-fel satul primi numele de

Are o populate de 39
servita

3983 hect.
e

Oraseni.

sau 172 suflete; o biserica, de-

locuitorii,

J77 hect.
vitclor

AstazT satul se

compune din
si

de 1 preot, cladita 1852 de proprietarul mosiel,

Vite
5 cat, 72 vite 9 capre.

la

Numarul
222
si

mart

de

doua

par^i: Oraseni-din-Deal

ra-

al celor mici,

de 592.
in

Oraseni-din-Vale.

posatul Caloiu.
:

man

cor-

Oraani, mosie
jud.
Dolj,
pi.

particulars,
Jiul-d. -j.,

Oraica. Vezi Orasa-Avram,

jud. Bacau.

sat,

nute

si

com.

Grindeni.

Oraa-Mare,
pi.

sat, in jud.
j.,

Bacau,
Valeala

Ora^inca,

haltis, la S.-E.

de com.
Braila,
si

Tazlaul-d.

com.

Ora^anului (Padurea-),
R.-Sarat,
pi.

ptidu-

Surdila-Gaiseanca,
intre viroaga

jud.

Rea, situat pc
!

piriul

Orasa,

re de tufani, exploatata, in jud.

Buzeelul

dru-

/2

kil.

de

Tirgul-Valea-Rea

Marginea-d. s.,com.
Retezafi, in partea

mul de

fier

Faurei-Fetesti.

Din
o

(scoala).

Bozga,
125

cat.
luT.

acest baltis pleaca

spre
prin

E.

Are o populafiune de
familiT,
sail

de S. a

viroaga care trece

Coltica,

satele
Io-

430

suflete; o bise-

Mocani,
Filiul,
si

Batogul,

rica, cladita la

1790 de defuncRosetti,
si

Oraseni,

sat,

tul

Lascarache

deser-

Miletinul, in

pe valea piriulul partea de S.-V. a

pi.

nesti

si

care se varsa

in riul

Caima^uiul, la S.-E. de

vita

de

preot
;

cintare^T;

com. Curtesti,

Tirgul,

jud.

satul Filiul.

o circiuma
Vite:
nute,

o moara de apa.
calf,

Botosani. Mosia, proprietatea Epitropiet Spitalului Sf. Spiridon

19

289
si

vite

cor-

Orati,
rur.

sat, facind

parte din com.

14 porcl

4 capre.

din

Iasi)

are o suprafaja de 1437

$tubeiul-Orasti, pi.

Dtmbo-

Digitized by

LiOOQ IC

orX?ul
vtya, jud. Ilfov.

597

ORUEASCA-DE-SUS

Este situat

la

Orbanul,
izvore^te

piriia, in jud.

Putna

Orbeasca-d.-s. la N. Spre com.

Bivoli{a are $osea vecinala.

S.-E.
tului

de

Bucure^ti.

Pe

la

V.

sa-

de pe
$i

teritoriul
in

com.

trece

$oseaua judejeana

Colacul,

se varsa

Putna.

Distanja de
la ora^ul

la

comuna pan
1

Bucure$ti-01tent{a. Aci este re-

Alexandria este de
la

$edin{a primariel.

Orbeasca, mope, compusa

mat multe
d.
s.,

din
in

kil.
kil.

Se intinde pe o suprafa{a de 620 hect., cu o populate de

159
locuitori.
I.

corpuri,
d.-j. $i

situate

pan& pan&

Zimnicea, de

56
kil.

la Ro^>iori,

de 36

com. Orbeasca
jud.

Orbeasca-

Teleorman.

Corpul
in

Orbeasca-de-Sus, com.
3
kil.

rur., in

D.
hect.

G. Daniilescu are 545

locuitorii,

principal din proprietatead-nel

jud. Teleorman, pi. Tirgulul, la

?i

7 5 hect. Pro-

Maria C. Filipescu este

beasca-d.
j.,

Or
in
$i

prietarul cultiva 425 hect.

(20

iar

o alta parte

tot

de com. Orbeasca-d.-j., pe valea TeleormanuluT.

stcrpe,

00 padure). Locuitori
biserica, cu

Orbeasca-d.-s.,
d. C.

unde poseda

cultiva tot terenul.

D. B&dulescu din

mo$ia

Are o

hramul

Sf.

Orbeasca.

Treime; o $coala mixta, frecuentata de 9 elevl ?i 4 eleve un

;

$i a mode pe dinsa este de peste 4000 hect. Din acestea, cam 1300 hect. apar^in d-nel Maria

Suprafaja comunel

$iilor

Orbeasca-de-Jos, com.

rur., la

C. Filipescu, formind un corp cu

hele^teu.

E. pla$el Tirgulul, jud. Teleor1

mo$ia din Orbeasca-d.-j.;

iar

Comerciul se face de ciumar i 1 hangiu.

cir-

man, situata pe partea dreapta

a Vael-Teleormanului. Riul Te-

p&mint arabil ?i 100 hect. padure sunt ale d-lu! C.

hect.

2500

Nuraarul vitelor marl e de

leormanul o uda

in

toata lun-

Badulescu.
Locuitori improprietaritl sunt
262, pe o intindere de 660 hect.;
viile

in

$i

al

celor micT, de 365.

gimea

la

V.

Ora^ul,
Bacau,
ritoriul
tul

loc cu
pi.

izvoare,
d.-j.,

in

jud.
te-

Se invecine^te la N. cu com. Orbeasca d.-s., la S. cu Laceni,

la

iocuitorilor

sunt

in

intin-

Tazlaul

pe
la

E.

cu
?i

Babaifa
la

din

judejul
Bi-

com. Sanduleni,

sa-

Vla^ca
voli{a.

V. cu comuna

dere de 74 V* hect. Popula{iunea comunel este de

1S25 suflete, din carl 363 con
tribuabill.

Ora$a-Avram, care

izvoare

se scurg spre piriul Ora?a.

Teritoriul com. este de peste

6ooohect. Mo$ia,pe care d na MaOra^iile, sau

Are o
45
elevi
;

coala, frecuentata

de
pa-

Sasul,

munte de
d'asu
cetatue

ria C.

Filipescu o poseda, in cu-

o biserica, deservita
i
1

piatrd, jud. Mu?cel, proprietate

prinsul acestel com., este

cam

de 2

preojl, 2 cintarejl

a mo^nenilor

RucarenI,

de 5000
ri{T,

hect. arabile

?i

50 hect.

racliser;

o moara cu aburl.

pra caruia se
facuta,

vede
se

p&dure. Locuitorii improprietain

Vite: 1048 vite marl cornute,

ruinata, numita Piscul-Turculul,

num&r de

21

5,

au aproape
vie.

pe
i

cit

pare

dupa

700 hect. arabile

$i

62 hect.
fertil.

199 cal, 2238 ol $i 321 porci. Budgetul comunel e de lei

4020, banl 97 la venituri $i de lei 4014, banl 68, la cheltuell.
Caile

nume

forma, de Turcf, la a

Solul este foarte

nul 1737, pe timpul razboiulul

dintre Turcia
$i

Are o populafiune de 1600

suflete, din carl
bill;

Austria.

coala,

frecuentata.

372 contribuade
deserviti

de comunica^iune sunt
de ?oseaua vecinala

acelea^I ca la Orbeasca-d.-j., cu

Ora^iile, vale, prin care trece 0-

20

elevi;

bisericcl,

deosebire

seaua Ploe$ti-Braov

incepedin
se varsa
in

poalele muntelu! Doamnele, cur-

ge de
in riul

la

E. spre V.

$i

de 4 preotj $i 2 cintare^i; o moar& cu aburl; un hele^teu, numit Belciugul.

Vite: 976 vite marl cornute,

spre com. Babatya, din jude^ul

Vla?ca.
In
secolul

trecut

nu

gasim

Prahova, pestinga,
pi. Pele^ul,

com.

decit un singur sat, cu

Comarnicul,
hova.

jud. Pra-

346

cal,

8 magarl,

1274
la

ol,

numele de Orbeasca. Facea parte din

pi.

capre

?i 355 porci. Budgetul com. e

Teleormanulul-d.-j.
lul

venitur!

nia

Alex. Constantin

Sub DomMo-

Ora^iile, va/e,
locul

izvore^te

de

la
pi.

num'tt

Malul-Bostel,

de 3610 let, 30 ban!, ?i la cheltueli, de 3602 lei, 47 ban!.

Calea judeJeanS AlexandriaPite^ti str&bate prin centrul co-

ruzzi,

ob^tea acestul sat a avut

mai mult timp pricinl de judecata pentru stapinire de pamint.

Locuitorii

Teleajenul, jud. Prahova, curge

de
riul
?ri

la

V. spre E.

se vars& in

au

jeluit

lui

Voda,
o drep

Teleajenul, pe malul drept,

com. Maneciul-Ungureni.

munel $i o pune in legaturS cu com. L&ceni la S. ?i cu com.

dar nu
ta,te,

li

s'a ftcut nicl

Digitized by

Google

ORBEJA

598

ORBICUL

Legenda spune
vrc o

ca,

pana acum
in

milii,

sau 1560 suflete, din car!

agricultori, 7

Are o popula^iune de 513

flete,
1

su-

7080
si

de

an!,

valea
tirg

472

meserias!, 8

car!

loeuese
filiala,

in

87 case
Sf.

numita Ursareasa, se {mea

comercian^T, avind 10 profesiunT

libere,
tor!,

bisericS

cu hramul

insemnat
tea

ca satul

Orbcasca
este

6 muncitor!

si

47

servi-

Nicolae.

era cu mult mat marc. Pe par-

locuind in 375 case.

biserica parohiala, cu

dreapta
cu

a VedeT
Olarul

un
era

Are o
hramul
situate
alta
in

Orbeni-de-Sus, catun de
din^a,
al
pi.

rese-

catun

cite-va

case,
;

numit
aci

S-\\X

Voevoz!,

si

filiate,

comunel

cu

acelas!

Olareasa sau
acel tirg

ambele cu hramul

Sf.

Nicolae,
j.

nume,

Racaciuni, jud. Putna.

in

de care spune legenda.

a fost vechiul

una

in

Orbeni-d.
;

si

Este situat pe valea piriulu!,

susul catunulu! Orbeni-d. -j.

Tot

aci, probabil,

Orbeni-d.-s.

scoala
si

oras Artina.

mixta, construita de

comuna

Are o populajiune de 1060

suflete, car! loeuese in

Imprejurul celor doua sate de

asta-zT,

frecuentata de 18 copii.

sunt instate mat multe

din
cart

Sunt
tur!

355 contribuabili.
la venile!
le!.
:

magur!,

cele

mat

in-

Budgetul comune! e

semnate sunt: Magura-Ciulei, aAnculuT, a-Lupilor, Magura-Sapata, a Stejarilor

si

de 7997,05 tueli, de 7770,75

Intinderea

si

la chel-

a-luT-Musca.
lui

semanaturilor

avii-

228 case; 1 biserica parohiala, cu hramul S-fil Voevoz! si 1 filiate, cu hramul Sf. Nicolae 1 scoala" mixta, construita de comuna si frecuentata de 15 copi!.
;

Inca de sub domnia

Gri-

proape 700 hect. Intinderea

lor:

gore Ghica s'au facut sSpatur!

si

252 hect.
:

Orbeni-de-Sus (Hotarul),
60 plugur!
dure, in suprafa^a de
situata

p&-

cercetari

arheologice

prin

Locuitori! poseda*

540

fald,

prejurul
tirziii,

acestor

ma gun.

Mai

alfii,

s'au

de catre Cesar Bolliac si gaVit pe aci diferitc

lut,

dc lemn, 14 de fler, 1 trior, 8 mori de apa; 380 bo!, 347 vac!,

34 capre si 281 pore! 54 stup! de albine. In com. sunt 4 comercianj!
38
ca!,
;

pe

teritoriul
pi.

catunulu!
Racaciuni,

cu acelas! nume,

301

o!,

jud. Putna. Apar^ine locuitorilor

vase
lescu

de
le

pe

carl

d. Toci-

din Orbeni-d.-s.

atribue

epocel prcro-

mane. Produsele

de

ceramica
se

de bautur! spirtoase 6
boiangiu
chiii.

si

coloniale,
I

Orbeni-de-Sus,
tindere de 360
riul
pi.

ptidure,
falcl,

in

in-

de

la

Orbeasca,

zice d-sa,
si

fieran, 2 zidari, 2 cizmari,

si

pe

terito-

disting prin reliefurile

brinele,
cle-

fabrican^f dc ra-

catunulu! cu acelas! nume,

care sunt lucrate cu multa

ganja.

Racaciuni, jud. Putna, apar-

{inind d-lu! Nic. Nereja.

Orbeni,

sat,

in

jud. Mehcdint'i,

Orbeja, da ltd,
hect.,

in

suprafaja de 15

pi.

Motrul-d.-s.,

com.

rur.

Bros

pe

mosia Pomirla, com.

pi. Prutul-d.-s.,

teni; are

44

case.

Orbeni-de-Sus, p&dure. tindere de 500 falcl, pe

riul

in

in

terito

cu acelas! nume,
jud. Dorohoiu.

catunulu! cu acelas!

nume

Orbeni, parohie,
caciuni.

\\\

jud.

Putna,
pi.

pi.

Racaciuni, jud. Putna, apar

com. cu acelas! nume,

Ra
una

{'mind

lui

Petrache Buzdugan

Orbeni, com.
pi.

rur., in jud. Putna,

Are o

biserica parohiala,

Racaciuni, asezata pe piriul

cu

hramul S -{il Voevoz!,

cu hramul
si

Orbicul,

sat,

in

jud.
p!.

Neamfu,
si-

cu acelas!
la

nume Orbeni
24
si

-d.-j.
in

filial^,

Sf. Nicolae, in
filiala,

com. Buhusul,

Bistrifa,

gura

lui,

iar Orbeni-d.-s.
kil.

Orbeni-d.-s.

una

cu hra-

tuat pe valea piriulu! cu acelas!

vale.

situata la

de sub68
kil.

mul

Sf.

Nicolae in Orbeni-d. -j.

piriias,

nume. Se numeste

si

Orbicul-d.-j.

prefectura placet,

la

de capitala judcfulul. Ma! inainte forma doua

Orbeni,
cofost
toriul

format pe

teri-

mune
e

deoscbire,

care

an

comunel Colacul, jude^ul uda comunele OrbcniPutna

;

Orbicul, sat, com. Costisa ma! numeste

acelas!

in

jud.

Neara{u,

pi.
si

Bistrifa.

Se
-s.

Orbicul - d.

intrunite in

1886. Solul, pe mal

iar

d.-j.

si

Orbeni-d.-s.

si

se varsa

Este situat pe valea piriulu! cu

nasipos,

pe vale

argilo-

in piriul

Dragusani.

nume.
pin/7, ce izvoreste din

nSsipos.

Se compune din catuncle Orbeni-d. -j.

si

Orbeni-de-Jos,

cdtim, in
pi.

comuna

Orbicul,
gined,

si

Orbeni-d.-s. (unde e

cu acelas! nume,

Racaciuni,

Dcalurile-Hirtestilor,
pi.

com. Marjud.

primSria comune!).

jud. Putna. Este situat la gura

fa-

de Sus-Mijlocul,
curge
in

Are o populate de 410

piriulu!

cu acelas! nume.

Neam{u;

direcfiune

Digitized by

Google

ORBICUL

599

ORDOKESTI

E.S., printre satele Htr{esti

Bircul, intrind
sel Bistri^a;

si

late cu ulml, sSlcil, plop!

jarl.

si ste-

nul-Buiuc-Biulbiul
S. pl&seT
si

este situat la

pe

teritoriul plS-

la

V. comuneT.
deal, in jud.

de

aci trece

pe

la

V. de satul Gosmani (unde

for-

Orbul, deal

in jud. R.-SSrat, pi.

;

Orcean-Mezarllc,
Constanta,
pi.

tele

meazS un iaz), apol printre saRomini si Silistea, intre care formeazS. douS iazurl, desparfite
altul prin

Orasuluf, com. Brosteni

se des;

Medjidia, com.

face din Culmea-Scorusului brSz-

Cuciuc-Biulbiul, ct. Cuciuc-Murfat;

deazS partea de V. a comuneT

si

formeaza' capul dealulul

Odain-

unul de

soseaua Bu-

cat.

VulcSneasa, intinzindu-se
si

gi-Culac, desfacindu se din dealul

husul-Roman
satulul

(iazul din dreptul

printre piriul VulcSneasa

fluentul sSu Piriul-Orbul
;

aa-

Biuiuc-Biulbiul-Bair; se

Silistea

mat mare);
so-

dreapta spre
generals de

N., cu o direcr/ie
la S.-E. cStre

curge apol paralel cu acea

bicul-d.-s.
tisa),

coperit cu pSsunl.

N.-V.

sea pina* in dreptul satulul Or(teritoriul

are o inal^imc de 133

m., dosi

com. Cos-

Orbul,

iczcr, jud.

BraVila,

situat

minind vSile Seit-Iurtluc

nou
si

si,

unde o traverscazS din intre satul Orbicul d -s.

(com. Buhusul),

in ostrovul Iazul,

la

S.-E.

de

dagi-Culac printre care se intin-

Tezerul

Maresul

comunici spre

de
si

este situat in centrul

com.

Orbicul-d.-j.

S.-E. cu tezerul Mrejarul.

in

partea de S.-E. a plSseT.

trece din

nou

in

partea dreaptS

a soselel, mergind apol paralel cu dinsa, pana' a

teritoriulu!
in

Orbul,
tul
il

ostrov,

jud.

BrSila,

co-

partea de V.
;

prins intre girle, spre S. de puncIbisi si

Ordia, mftgura', in jud. Teleorman, com. Segarcea-din-Deal.

Imprejurul
el

Buhusul
Piatra,

de

aci

p^nS

la

Tnlsura, care

se

vSd

resturile
in

strSb&tind direct soseaua nationals

desparte de

ostrovul CrScS-

unei' intariturl,

care a servit

BacSu

precum

si

nelul.

timpul rSzboaielor dintre RusI

si

calea feratS, se varsa" pe stinga

riulul
Bistrir,a,

Turct,

pe cind

acestia

din

in

dreptul unde

Orbul, prival,
com. Vizirul

la
si

hotarul dintre

urmS ocupati inca cetatea TurnuluT.

acest riu incepe a forma limita

judejulul Neam^u, despre
BacSii.

StSncuJa, jud.
91

In rezbelul
si

de

la

181 2,

jud.

BrSila; uneste canalurile Pasca

aceste intariturl

mSgura au

Orbicul, ramura de dealurl, jud. Neamju, ce sc intinde paralel

cu malul drept
celasT
al

Cremenea, despSr^ind ostrovul Cremenea in doua\ partea de N. numitS Cremenea-MicS iar cea de S. Cremenea-Mare.

avut o deosebitS important.

Ordoreanul,
com.
rur.

sat, ftlcind

parte din
pi.

Slobozia-Clinceni,

piriuluT

cu

a-

Sabarul, jud. Ilfov, situat la S.-

numc, din dreptul satului Romini si p5n& la satul Buhus.

sat, in

Orbului (Valea-),
R.-Sarat,
teni
;

piritt, in jud.

pi.

OrasuluT, com. Bros-

V. de Slobozia, pe malul sting al riulul Arges. La N., pSmintul

izvoreste din

Culmea Scodea-

c bSltos.

In

dreptul

saii

Orboe^ti,
pi.

jud.

Ialomtya,

rusuluT; curge
lulul

de-alungul

un pod pe vase peste

gesul.

riul

Ar-

Ialomi{a Balta,

pendinte de
\r-

Orbul; udS partea de V.

.si

com. AndrSscsti, situat pe

a comuneT,

se varsS in piriul
luT,

mul sting
V.
si

al riuluT
kil.

Ialomita, spre
re-

VulcSneasa, pe dreapta

dup

127 hect.,

Se intinde pe o suprafa^S de cu o populate de

locuitorl.

la 2

de satul de

un curs repede de 4

kil.

184

sedin{a\

D-l T. Metaxa, proprietar, are

fami-

Are o populate de 6i
liT;

Orcean-Bair,
riul

deal, in jud.

Con-

22 hect.

si

locuitoril,
si

105 hect.

o biserici, deservitS
si

de

stanta, pi. Medjidia,

pe

terito-

Proprietarul

locuitoril cultivS

preot

2 cintSretl.
:

com.

rur. Cuciuc-Biulbiul si

tot tercnul, fSrS rezcrva

de

izlaz.

Locuitoril posedS

130 boT,
of
si

pe

la

V. satulul cu acclasl nume

Are o
si
1

bisericS,

cu hramul

Sf.

146

calf,

3 asinT,

2710

316

se intinde de la S. satului Rosianul, pSna. la S.-V. satulul Cu-

Haralambie, deservitS de 2 preo^i

cintSre^;
1

porct.

pod

stStStor.
1

ciuc-Biulbiul, intr'o direc^ie ge-

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

Orboiasca, padure,
mita,
pi.

in jud. Ialo-

nerals de la N. spre S.-E.

are

Ialomi{a Balta,
situatS

com.

o in&Hime de 125 m.; este talat

si

NumSrul
si

vitelor

mart e de 320

AndrSsesti,
sting
al

pe ^rmul

inconjurat

de drumurile
si

co-

al

celor mici,

de 628.
parte din

riulul Ialomifa.

Are o
popu-

munale Copadin-Rosianul, Rosianul-Cuciuc-Biulbiul

suprafaJS de 180

hect.,

Rosia

Ordore^ti,

sat, fScind

Digitized by

LiOOQ IC

OREAVA
com. Coteana,
malul sting
kil.

600

OREZI
prime^te
sipoasa; la S.-V, cu com.

pi. Siul-d.-s.,

jud.

in

general este repede

Vin-

Olt, situat intre padurl,

i

pe valea

ca afluen{! pe dreapta piraiele

Fintina-Turcului, Home^ti, Her&?ti,

jul-Mare, despir^itcl prin dealul

al piriuhri

Oboga,
po-

Bogeni;

la V.,

cu com.
dealul

Rogova,
Ciocir-

la 7

N.-V. de satul Coteana,

Greabanul

9*1

Putrida

cei

desp&rt'itci

prin

re$edin{a

comunel Are o

din stinga nu sunt inseranaj!.

lani

la N.,

cu com. Fintinele-

pulafiune de 107 locuitorT, din

Negre, despar^itS prin Dealul-

can

unil sunt mo$nen!.

E! po13 caT,

Oreavul,
pi.

pirin, in jud. R.-Sarat,

Olaculut.

sed&: 20 bo!, 50 vaci,

173 of
?i

Marginea-d.-s., izvore?te din

Satul Orevi^a formeaza

com.
P&S&-

124 pore!.
vechi, d'asupra sa-

Dealul-Cucului;
gul

curge de-alun;

cu

cStunele

Olteanca

Dealului-Cornitelor
i

se

in-

ruia,

avind peste tot 1800 locu 269 contrib., locuind

Oreava, mine
la

dreaptS spre S.-E.

trece prin
c&t.
i

cuitor!,
in

tului Vfrciorova, jud.

Mehedinti,
ruine

com. Odobasca, udind

Pocat.

201 case.

care e foarte anevoie de suit,

care

dul-SaculuT, com. Pope^ti,

Ocupafiunea locuitorilor este

agricultura,
i

din

cauz

aceste

Runcul
35
lui,
kil.,

se varsS in riul
lui,

sunt foarte pu^in cunoscute chiar

in

pe stinga
al

Rimna, dup& un curs de

Gura-OreavuSlobozia-Cio-

in special culti-

varea
vin

vieT,

care da

renumitul

localitate.

Din inal^imea
10

a-

lingS, cat.

de Orevija.
:

cestul

platou, se
la

poate vedea
kil.,
^i

coraune!

p&na

o distant de

ra?ti; afluen{i!sa! principal!

sunt

pe valea

DunSrei.

Mat

jos,

V&rzarul

$i

Runcul,

pe partea

39 plugur!, 70 care cu bof, 16 caru^e cu ca!; 96 stup!.

Locuitorii posedS

aproape de Virciorova, este o

cimpie care se numete
rele
i

dreapta; cursul sau este incet;

Are o
2 preo^!

biserica,
?i

deservitS
;

de

TabecS

despre care se

zice,

uda {arm! roditoare $i dealur! acoperite cu vii; pe apa sa sunt

10 mori.

2 cint&ret!

o ^coalS,
i fre-

condus de un invS^tor
cuentatS

aci eraii sta^ionate trupele carl

de 30

elev!;

o
la la

cir-

apSraii cetatea
lui

Oreava,
dup<i

sau a

ciuma.

loan Corvin,
locuitoriY.

cum

Oreavului (Gura-),

sat,

in jud.

Budgetul comune! e

venichel-

numesc

R.-Sa>at, pi. Marginea-d.-s., com.

Slobozia-Qora^ti, a^ezat in par-

de 6563 tuel!, de 3696

turl

le!,

iar

lei.

Oreavul,
pi.

deal, in

jud. R.-Sarat,

tea

de

S.,

pe

malul sting
la

al

Vite

Rimnicul-d.-s., com. Sgirci^i

riulu!

Rimna,

gura piriulu!

45

se desface din

dealul

Fintinapi-

Oreavul,

Turcului
riul

se intinde printre
?i

de

cat.

la 7120 m. spre S.-V. de re?edin{a\ Cior&$ti.

900 vite mar! cornute, 840 01 ?i 800 rim&tori. Are 3 ?osele, care o leag&
:

ca!,

cu comunele vecine.

Oreavul
Putrida;

afluentul sSu pi-

Are 2315
de S6

hect.,

cu o populate

Loc

istoric

in

Orevi^a este
ast-z! se

riul

brazdeazS.
$i ca*t.

partea
Plevna;
$i

familii,

sau 355 suflete,

Cetatea-Latinilor, situata in par-

de V. a comunel
este acoperit cu
dur!.

din car! 90 contrib.

tea de S.-V.,

unde

$i

p&$un!

p&-

vad ruine vechi.

Orevi^a, com.
Mehedin^i,
pirin, in jud. R.-Sarat,
;

rur.

sat,

in jud.
la

Valul-lui-Traian, care vine

Oreavul,
pi.

Rimnicul-d.-s.

izvore^te din
;

pi. Blahni^a, la 34 de ora?ul Turnul-Severin, a$ezat& pe vale, intre 2 dealur!,

kil.

Dunre, trece prin

viile

de O-

revi{e! spre P^dina-MicS.

dealul Fintina-Turculu!

se

in-

car! se inatyi unul spre N., iar

cel-1'alt

dreaptS spre
lungul

S.,

curgind de

a-

spre

S.

$i

din poalele
iz-

Orevi^a, pddure a statulu!, jud. Mehedin^i, com. rur. Orevifa.

dealulu!

Oreavul

ud&
Grea;

Cclrora

izvoresc

mai multe
la N.-E.,

comunele
b2nul

Sgirci^i

laV.

$i

voare.

Orevi^a,
cu
pi.

pirin, in jud. Mehedin^i,

la E.,

despan:indu-le
:

tre-

Se mSrgine^te:
dealul Blu$de$ti

Blahni^a, com. rur. Orevi^a,

ce prin c&tunele
culu!,

Fintina-Tur-

com. Iablani^a, despa*r{it& prin

;

ce

se

formeaza
rur.
rur.

din
?i

izvoarele

Home?ti,

Hera$ti,
(al

Grea-

la E.,

cu com.
prin
;

com.
com.
piriu

Orevi^a

curge spre

b&nul, Cristine^ti
ci{i),
?i

com. SgirRimniculin

P&dina Mare,
-

despar{it&

Vinjul-Mare, vSrsin-

indreptindu-se apoi spre

in
riul

Dealul-lui-Nistorel-Ureche la S.E.,

du-se in Balta-Bucure!. Pe acest

E., se vars&

cu com.

P&dina-MicS, des-

sunt ma! multe mori.

Ialomi^a,

S&rat,

pe partea
kil.

dreapta,

p&r{ita prin dealul T&t&r&scul

la S.,

dreptul ora?ulu! R.-Sarat, dupa

cu com. Corla^elul, des-

Orezi,

sat, in

jud.

pi.

un curs de 30

cursul s&u

par^itS prin dealul Porc5re^ul-Ni-

Ialomi^a-Balta, pendinte

de com.

Digitized by

Google

ORGHIDANUL
Bordu^elul, situat pe malul drept
al

601

ORLE$TI

toriul

com.

Paltinul,

pi.

Vran-

Orlea,

muutc,

jud.

Dimbovija,

riulul

Ialomtya,

sub

coasta

cea, jude^ul

Putna

se varsa in

dela Runcul in sus, in spre jud.

Baraganulul ?i la 2 kil. spre V. de satul de re$edin{a. Are o populate de 76 familil; o biserica, deservita de
1

Zabala, pe stinga

el.

Mu$cel.

Orjanca,
Dobre?ti,

vale,
pi.

in

raionul com.

Orlea, picket de

grani(ci,

pe Du-

Podgoria, jude^ul

nare, in Valea-Tomil, in dreptul

preot

?i

2 dascall;
1

o ?coala
Inva^ator.

Mu$cel, care, dupa ce uda partea

in

com. Orlea, jud. Romana^i.

mixta, condusa de
Locuitoril

de N.-E. a comunel, se varsa

Circinovul.

poseda:
?i

130

cat,

Orlea, phiU,
curge de
plaiul
la

care izvorete din

200

bol, IOOO 01

210

porcl.

muntele Cioclovina, jud.

Gorj

Orjani. VezI Horjani, jud. Buzau.

N.-V.
;

la

S.E., in

Orghidanul, baltli, la V. de satul Homocea, jud. Tecuciu, in

care
se

Vulcan

trece prin com.

Orjea,

sat,
pi.

cu 400

suflete,

jud.

Pocruia, iar in

cimpia Isvarni
;

varsa piriul Polocinul.

Arge?,

Gala?e?ti, facind parte

prime$te mal multe piriia^e

dreptul
catunulul
Celeiul,

in
al

din com. rur. Stanislaue^ti.

Orgoesjti,
jud.
kil.

com.

rur.
pi.

$i

sat,
la

in

o biserica,

Are cu hramul Topsail,

$i

com. Costeni, se varsa

mana.

Tis-

Tutova,
spre
piriul

Simila,

34
for-

cu un preot, un cintaret
paracliser.

un

N.-N.-E.

de Birlad,
Satul
cat.
a-

pe

Horoeta.

meaza com. Buda, Dinga

Orgoe^ti, cu
$i

Orjogoaia,
le$ul, jud.

vale,

izvore^te
pi.

din
Pe-

Fundul-Vael,

raionul com. Predealul,

Orlea, vechiul nume al balfe? Potelul, jud. Romana^i, intrebuin{at in hrisoavele cele mal vechT.

vind o populate de 575 locuitori. Se cultiva viea pe o suprafa^a de 29,25

zile

Prahova; are direc^ia

spre N.
$i

de
in

la S.

se

varsa

Orlea- cu-Balta

$i

Vladastri^a,
in jud.

hect.,

live-

piriul

cu pruni, pe o intindere de

intre

Azuga, pe malul sting, muntele Ceau^oaia ?i Cheia-

mo fie
na{i,

a statulul,

Roma-

aducind o arenda anuala

lei.

3 hect.

Azugel.

de 93150
rur., la S.

Comerciul se face de 10 persoane.

In toata com. sunt: o $coala

Orlea, com.
?i

de

pi.

Baltafor-

Orleasca,

riii,

care izvore^te din

Oltul-d.-j., jud.

Romanafi,

dealul Crucea-Inalta, jud. Gorj

primara de bae^l

3 bisericl.

mats din
cuitorl)

satele: Orlea (1000 lo$i

primete mal multe piraie

curge

Orli^a

(Orlea-Noua,

de
in

la

N. catre S.E., uda com.

$i

Orgoeti, mo fie, in jud. Tutova, pi. Simila, com. Orgoe^ti, proprietatea

statulul,

700

locuitori), situata linga bali

Scundul
Olt,

Orle^ti,

$i

se varsa

ta Potelul

in apropiere

de Dunisi-

aproape de Scaio^i.
riulul are

arendata cu

nare, pe

un teren invadatde
in spre
kil.

Albia

o largime de
?i

4500

lei

anual.

purl, care vin din spre jud. Dolj,

la

24 m.

fundul

e nisipos

in

10

kil.

V. de Cora-

timpul verel seaca.

Orgoeti, pftdure a statuluT, in jud. Tutova, pi. Simila, pe mo?ia cu acela$l nume, in intindere de
1
1

bia

$i la

38

de Caracal.

in-

conjurata de mal multe magure:

Dragoaiul,

Orle^ti, com. rur., jud.

s.,

Oltul-d.:

Voinea, Orlea, Ma-

7 hect.

gura-Florilor, Beslegiul.

3 catune Valea-Bisericel, Precupoalele $i Sea

compusa din

Are o populate de 1700

Orgoe^ti,

lo-

io?i.

situata pe Valea-OltuluT,

Tutova curge prin com. Orgoe?ti, de la

piriiaf,

jud.

cuitori,

din

carl

305

contri-

la

41

kil.

de

R.-Vtlcel.

buabill;

$coala condusa de

N. spre S.

$i

se varsa in piriul

Horoeta.

un invafator, frecuentata de 53 o biserica, cu hramul Sf. elevl

;

Are o populate de 2064 locuitori, din carl 400 contribuabill.

Nicolae (1864), deservita de 2

Sunt

bisericl, in fie-care ca-

Orgoeti,
pi.

schit, in

jud. Tutova,

preo^l

?i

2 cintarefl; 7 circiuml.

tun cite una.

Vite: 600 bol,
vacl,

Simila,

com. Orgoe$ti. Aci

la

a fost pana mal anil trecu^l un

azil

Budgetul com. e de 47 16 lei venituri $i de 4600 lei, la chelVite marl sunt 17

17, vite micl

12

cal,
ol.

200

70 capre

$i

300

pentru infirmT.
format pe

tuell.

Locuitoril, in

numar de 400,
hect.,

s'au improprietarit la 1684, cind

li

Orinda,

piriiaf,

teri-

4100

?i

porcl 200.

s'au dat

1496

pe mo-

Digitized by

Google

ORLE?Tl

602

ORODELUI.
de drumul comunal Osman-FaMurfatlar, iar pe la V. de
-

$iile

lor

Lahovari

?i

Procopie

gire vesticS a

dealulul

Cheia;
di-

Canutz.

se intinde spre V., avind o

ci

Pe riul Olt, in raionul com., e o moara pentru mScinat.

rect ne
S.
;

generala de

la E.

spre

drumul Murfatlar-Buiuc-Biulbiul
pe
la
;

lasa spre E. prelungirea nu;

S.

su

trece

Valul-luT-

Are o
17 copii.

$coala, frccuentata

de

mita Dealul-Aganim
partea de N.-V. a
S.-V. a com.
;

brazdeaza
$i

Traian
munei,
tul

este situat in centrul cola

1

pi.

cea de

kil.
$i

spre S.
in

de

sa-

Tuica se fabrica anual pnS

la

ondulafiunile sale
lingS
$1

Murfatlar
pla^ei.

partea

de

1000

decalitri.

$erpuesc pe
hect.,
ticeruluT,

Grindul-CoGirlifa-Co

V. a

Vatra satuluT are 200

iar toata
in

Privalul

comuna cu

izlaz

cu

tot,

ticeruiui;

care intra propriet&tile

par-

se ridicS
1

de natura stincoasa; pana la o inalr/ime de

e

Orman-Bair,
cea,
pi.

deal, in jud.

Tul-

ticulare, este

de 2500
?i

hect.

10 m.

punct trigonometric

Veniturile

cheltuelile
lei

com.

strategic

se urea la 5550

anual.
la

de rangul intiiu, *dominind asupra orauluI MScinul

satulul
Jijila,
$i

Babadag, pe teritoriul comunei rurale Slava-Rusa\ ; se desface din dealul Carada-Bair se indreapta spre S., avind o
direc^iune

osea ce vine de
se

com.
douS.

$i

asupra

dru-

generala de

la

N.

Scundul,
ramurT,

desface

in

mului comunal M&cin-Jijila,

trece

ce

spre
trals

S.;

brazdeazS partea cen?i

una leag& com. cu ?o

ce trece
tot

pe

la poalele lul
$i

este a-

a placet

cea de E. a copi-

seaua jude^eana

coperit cu pa$uni

fine^e.

munei; lasa spre S. dealul Lisa-

prin com., iar alta duce la co-

Hara; se intinde de-alungui

Orliga, c&tun,
al

muna Aure$ti.
tra-Rimnicul.

Paralel cu $oseaua

com. Or lea,

pi.

riuluT

Hribesioc Balia

se ridica

jude^eanS trece calea ferata Pia-

Balta-OItul-d.-j., jud.

Romana{i,

situat spre V., linga balta PoFiriul la

Se margine?te cu com.
caTia la N.,

Aureti
$i

la S.,

se mai nume?te $i OrleaNoua. Are 130 familil, sau 701

telul;

pana la o inatyime de 251 m.; punct trigonometric de obserpe la vable de rangul al 3 -lea poalele lut orientale se afl dru;

Oltul la E.

com. Glavile
vaile:

suflete.

V.
$i

E
-

brazdata de

Dealul-Viel
Oltul,

udata

de

VaNisi-

Orman

(Valea-), vale,
pi.

in

jud.

mul comunal Babadag-Slava-Rueste acoperit cu padurl sa numal pe poalele de E. sunt

;

lea

BisericeT,

Omoricea,
i

Constanta,

Silistra-Noua, co%\

cite-va p&$unT

$i

finefe.

poasa, Corbul, Silea

Izvora?ul.

munele Aliman
dealulul

Mirleanul

se

desface din poalele nordice ale

Ormangi-Cula,
Tulcea,
riele
$i

pirin, in judeful

Orleti, static de

dr.d.f.,

jud.

Chior- Cuius
intiiu

se

in-

pi.

Babadag, pe terito-

-Vilcea, pi.

Oltul-d.-s.,

com.

dreapta
N.-V.
intre

spre N., apol spre

Orle?ti,

pe

linia

Dniga$ani-R.-

V., in direc^ia de la S.-E. spre

;

Armutlia

VilceT,
Iulie

pusa

in

circulate la 20

formeaza pu^in hotarul

cele

lele

comunelor rurale Ba^-Chioi ia na^tere din poaS.-E. ale dealulul Carca;

1887. Se afla intre stabile

doua comune
?i

se

man-Bair; se indreapta spre S.,

avind o direcfiune generals
la

Zavideni (4.9 kil.) ?i Ione$ti (8.4 kil.). Inal^imea d'asupra niveluluT

intinde printre dealurile Catifa

i

de

Chior- Cuius,

se

deschide

N.-V.

spre

S.-E.,

brazdind
%\

Maril de I79 M, .98.

in

valea Mirleanul,

pe dreapta,
a-

partea de V. a placet

a co-

nu
Orle^ti, deal,
le?ti,

departe de deschiderea
;

in raionul

com. Or-

cesteia in balta Mirleanul

tr'insa

prin-

munet Armutli, ?i pe cea de E. a comunei Ba^-Chioi curge prin;

pi.

Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

pe care se
aril vie,

cultiva

298 hect. 50

cu

ota?nit,a.

drumul comunal Mirleanul- Aliman; are o lungime de 4 kil.

trece

tre dealurile Tatar-Bair ?i

GhelTai^a,

Tepe,
kil.,

$i,

dup5 un curs de 4
varsa
in

se

piriul

pe stinga, pu^in ma! la E.

Orleti, p&dure particulars,
su-

de
lui

Orman-Bair,

deal, in jud.

?i pi.

satul

Ba$-Chioi;

pe valea

pusa regiinului

silvic,

pendinte

Constanta, com.

Murfatlar; se

merg drumurile comunale Ba$Chioi-Nalbant, Armutli-Nalbant,

de com.

Orle^ti, pi.

Oltul-d.-s.,

desface din dealul Mangala-Culac-Bair, indreptindu-se spre N.,

jud. Vilcea.

Ba$ - Chioi - Hagilar

Ba^-Chioi
joase
?i
;

Armutlisale

cu o direcfie generala de

la S.

malurile

sunt

Orliga, deal, in jud. Tulcca, pi. Maxin, pe teritoriul com. rur.

Jijlla
;

spre N.; se intinde printre vaile

acoperite cu verdea{a\

Tatar Orman-Derea
Ceair;

?i

Mezarlic-

este

ma! mult o prelun-

este strabatut

pe

la

E.

Orodelul, com.

rur., jud. Dolj,

Digitized by

Google

ORODELUL
pi.

G03

OKOFTKANA-DE-SUS

Dumbrava
$i

d.-j.,

la

57

kil.

de

Budgetul com. e

la

venitun

daruiti

in

1873

de catre decu
la

9 kil. de re$e dinfa piasef, com. Virtopul, pe

Craiova
loc ses.

la

de 3693
3425
lei.

le!

$i

la cheltuelT,

do

functul Iordache Popovici.

Are o
Sf.
sat,
d.-j.,

biserica,

hramul
1830 de

Nicolae,

facuta

Se

invecine$te la N. cu com.
si

Orodelul,

jud.

Dolj, plasa

Const. Frunzete, ruinata.

Satenii improprietaritl au 201
hect.,

Calugarei

Tanc&naul;
la E.,

la S.,

Dumbrava

com. Orodelul,

cu com. Caraula;

cu com.
Ple-

cu re^edin^a primariei.

22

arii

pamint, iar prohect.,

arii

Cornul
ni{a.

si la

V., cu

comuna

prietatea,

412

47

arii

Orodelul, mosie
acci-

particular^, jud.

cimp, 601 hect., 95

$i

padure,

Terenul comunei este

Dolj,

pi.

Dumbrava-d.-j.,

com.

20 pogoane de
Piriul ce trece

vie.

dentat de doua dealuri: dealul

Belciugul, cu o in&lt'tme de 14

Orodelul, apar^inind mo.snenilor.

pe mo^ie este

Duruitoarea.

m.

si

dealul

Glogoveiul,

cu

Orodelul-de-Jos,
Dolj,
pi.

vale, judejul

Drumurl
cel

principale sunt

a-

in^tme

de 12 m.
vaile:

Dumbrava-d.-j.,

com.

de
la

la

Her^a-Mamornija cc
?i

Este strabatuta de
dubasntye!
si

Orodelul.

duce

Darabani

acel ce

duce

SoculuT.

de

la

Comane^ti

la

SuharSii.
:

Sunt 6 fintini, acoperite cu capac 2 crucT de piatra, foarte

;

Orodelul-de-Sus, mahala,
Dolj,
pi.

jud.

Mosia se invecineste cu
manesti,
($u^u)
si
I

Co

Dumbrava-d.-j.,

com.

Iude?ti, Orofteana-d.-s.
riul

vechT, in valea Orodelul- d.

j.,

Orodelul.

Prutul.

pe locul unde se

afia vatra
si

maazT

Prin

testamentul
si

din

Ia-

halalel* Orodelul-d.-j.

unde

Orofteana, com.
Dorohoiu,
pi.

rur., in jude^ul

nuarie
al

se afia satul Orodelul.

Ilerta,

formata

20 Octombrie 1873, defunctului Iordache $tcfan

Comuna

a fost infiinjata
si
:

acum

din satele:

()rofteana-d.-j. (Po?i

Popovici, acesta face danie mo$ia sa, Epitropiel Spitalelor

Sf.

vre-o 200 de anl,

cuprindea
Ulmule^ul,

povici), Orofteana-d.-s. ($u{u)

odinioara catunele

Osebi^i-de-Orofteana (Frunzete),

Spiridon din

Iasi.

Socul

si

Orodelul. AzI se com-

cu re^edin^a

primariei in satul

pune dintr'un singur catun, numit Orodelul, lmpar^it in doua

(Orofteana-d.-s. ($u{u), situat la

Orofteana-de-Sus (u{u),
pe
mo$ia cu acelasl nume,
Dorohoiu,
cu
Her{a, jud.

sat,
pi.

28

kil.

de

capitala

jude^ulul.
familtf,

senium: Orodelul
delul-d.-j.

d.-s.

si

Oro-

Are o populate de 283

141

Are o populate de 2396

flete;

suSf.
lo-

sau 1259 suflete; 3 biserici, cu 1 preot, 2 cintare^T $i 1 palamar;

^coala
1

familiT, sau 615 suflete, asezat pe costi^a inclinata catre Prut,

o biserica, cu hramul
fondata de obstea

primara,
?i

Nicolae,

inva^ator

condusa de frecuentata de
aril

cu vedere intinsa asupra Basa

rabiel.

cuitorilor, la anul
ficata
la

i866sireedideservita
;

55 elevi; 585 hect., 77 aril pa-

Are o

bisericS, cu

hramul A-

anul

1893,

mint satesc; 823 hect, 51

de 3 preo^T si 2 cintareji doua scolT, una de bae^T, infiin^ata in

1

cimp
i

?i

1663

hect.,

49

aril pa-

dormirea-Maicel-DomnuluI, de zid, facuta la 1790 de catre un

maior rus
2 cintaretjf
;

dure, ale proprietarilor,

precum
lei

deservita de
si
I
;

preot,

870

si

frecuentata de 130 elevi

si
si

alta defete, infan^ata in

1880
8

30 pogoane vie. Budgetul com. e de

8,

palamar o scoala
I

3050,

primara, condusa de
$i

inva^ator

frecuentata

de
;

42

fete;
$i

ban!

la

veniturl
la

^i

de

lei

frecuentata de 55 scolarl.
Satenii improprietaritl au 321

mori de
bicanie.

apa

4 circiuml

2685, ban! 16,

cheltuelT.

Locuitoril poseda:

332

vite

hect.,

17
:

arii

pamint,

iar pro-

Suprafa^a

comune! este

2700 pogoane, din carl pogoane arabile ?i 800 pogoane

vil.

de 1200

martcornutc, 96

ol,

81 caf, 148

prietatea

325

hect,
aril

11

arii

porci; 119 stupl cu albine.

cimp, 917 hect., 31

$i

padure

pogoane de
principal

vie.

Orofteana-de-Jos (Popovici),
sat,

Piriul

ce trece

pc

Mosia Orodelul aparfine mo$nenilor.

pe mosia cu
cu

accla$i nuine,
pi.

mo$ie este Pelihaciul.

com. Orofteana,
fa-

Her^a, jud.
familil,

Drum

este acel
la

de

la Ilerta

Se gasesc cazane pentru

bricarea
rachiuluT

Dorohoiu,

117

sau

Mamorni^a

Darabani.
:

din

drojdii,

546

suflete.

Hotarele mo^iei sunt cu

lipau^i, Cristinesti,

Pi

fabricindu-se
anual.

cam 4000 vedre

Proprietatea este a EpilropieT

SpitaluiuT Sf. Spiridon din Ia$i,

Damileni, Su-

haraul, Orofteana-d.-j., Oroftea-

i3617

Mai tie Dicfionar

(ieografc.

Vol.

IV.

11

Digitized by

LiOOQ IC

OKOSLAR

004

ORTA-CHIOI

na-Frunzete,

riul

Prutul

si

Ba-

Tas-Bair,

si

spre E. cu Causuliz-

facut parte prin

paduri,
luT

parte

ranca Her^eT.

Mare
sunt
si

din poalele sale S.-E.

prin cimpie

pe valea

merge

De insemnat aid
tfi$ile:

locali-

voreste

valea

Cazangia,

care

drumul comunal Slava-Rusa

Piscul-Plesuv

Selistea-

se varsa in marele Tezer Razelm;

Camber.

Vechie.

pe
sat, in jud.
si

la

poalele

sale

drumul

comunal
si

de S. trece Congaz -Agivecinal

Orta-Chioi, com.
in
si

rur.,

asezata

Oroslar,
in

pi.

Consituat
si

Ghiol,

drumul
;

Eni-

partea centrala a jud. Tulcea

stanta, cat.

com.

Palaz,

Chioi-Agi-Ghiol
cu

este

acoperit
la

cea de S.

a plaseT Isaccea,

partea de N. a plaseT

cca

padun apar^inind
panS
;

4 sate:
si

pe

piriul Tai^a.

de V. a comunel, la N.-V. de resedin{a, de

7 kil. spre
la

Congaz, Eni Chioi, Sari-Chioi

Zibil; se ridica
t'ime
la

Se margineste
Balabancea;
libei

la

N. cu com.
cu com. A-

poalele

inal-

la E.,
la

S. ale dealulul Horoslar-Iol-

Bair, in valea cu acelasT

nume.
hect.,

de 179 m. punct trigonometric de observable rangul al

3lea.

Chioi
si

V., cu

com.

Cir-

jelar

la

S.,

cu

comuna

At-

Are o

intindere de
hect.,

480

magea.
Relieful

din carl 45

ocupate

de

com. e accidentat de

vatra comunel, cu 60 case.

Populat'ia
sa,

Orta-Bair,
pi.
fa-

deal,

in

jud. Tulcea,

dealurile:

in

maioritate

Babadag, pe
si

teritoriul
in

com.

TurcT
milii,

si

Tatar!, este

de 99

rur.

Visterna, situat

partea

Carapcea (310 m.), Ghiobilche-Bair, la V., cu padurT Cazlar-Bair (177 m.) Daut
; ;

sau 248 suflete.

deal, in centrul mosiei

E. a plaseT
;

cea centrala a co-

munel lasa spre V. dealul Savri-

cea (279 m.), la S., tot cu pa durT; Consulul (329 m.), la K.,

Orsoaia,
retul,

Bair
Bair
;

si

spre E., dealul GolovirN.-E.

paduros. Movile sunt purine

neinsemnate, toate
artificiale.

si

Piscul, jud.

Covurluiu,
Piscul,
in
si

pi.

Si-

are o direc^iune generala

S.-V. spre
;

com.

direc^ia

de

la

se

ri-

Apele
piriul

carT

uda comuna sunt:

care
trece

spre SlemneaCona?hi

Pechea.

dica pana la o inalfime de 216

m., punct trigonometric

Tai^a,

de

la

de ob3-lea
si

N.-V.

spre S.-E., pe linga cosi

OrOga,

picket de granifil despre

servatiune de rangul

al

muna,
cea,

afluen^iT

sal

Boclo-

Transilvania, jud. Prahova.

punct strategic, dominind asupra

satulut

gea, pe

stinga, la E.
la

?i

Daut

Enisala,

drumuluT
ce izvo-

pe dreapta,
hect.,

S.-E.

Orta-Bair,
pi.

deal, in jud. Tulcea,

teritoriul

comunal Enisala-Caraman -Chioi

si

Intinderea

Babadag, pe

com.

vail Mil-Vel-Alciac,

2300

comunel este de din carl 160 hect.

1550 hect. ale 1690 hect. ale sta-

urb.

Babadag
;

este

murile orientale ale

una din raCulmeT Baspre E.,

reste din

poalele

sale

sudice

vetrele satelor,
locuitorilor,
tului.

este acoperit cu padurea, numita

badaguluT

se intinde

Padurea-Mare

numaT poalele

avind o direc^iune generala de

la

sudice au purine pasunl.

Catunele carT o formeaza sunt

Orta-Chioi, resedinfa, la V., pe
Taija;
S.-E.,

S.-V.

spre

N.-E.,
si

brazdind
cea cen-

partea de E. a placet
trala a

Orta-Burun,
cea, pi.

piriil,

in

jud. Tulteritoriul

malul sting

al

piriuluT
kil.

comunei
piriuluT

sc intinde de-a-

Babadag, pe
Armutli,
si
;

Dautcea,
Dautcea.

la 2

spre
ale

lungul

Babadag;

lasa
la

com.

rur.

pe
isT

al ca-

pe ambele maluri
Popula^iunea,
Turci, e de 89
suflete,
bilT.

piriuluT

spre E. dealul

Coium-Baba,

tunuluT sau

Camber
;

ia nas-

poalele lut e asezata partea a-

tere din poalele S.-V.

lulul

ale dea-

in

maioritate

pusana a orasuluT Babadag este acoperit numai cu paduri.

;

Asmalar-Bair

se indreapta

fainiliT,

sau 389

spre N., avind o direc^iune generala de la S. la N.

;

din carT

77

contribua-

trece

pe
pi-

Orta-Bair, deal, in jud. si pi. Tulcea, pe teritoriul com. rur.

Agi-Ghiol; se desface din dealul

la

poalele

de V.
Cialic;

ale

dealulul

Are o

biserica, in catunul de

Tas-Bair; se uneste apoT cu

riul

resedin{a, cu hramul Sf. Gheor-

Cara
de

brazdeazS parsi
si,

ghe, zidita de locuitori,

vita

deser-

Ceatal-Bair

se intinde spre

tea

N. a plaseT

pe cea

de

preot

si

cintaref;

E.,

avind o direc{iune generala

la S.-V.

de E. a comunei,
trece prin mijlocul
ber,

de

spre

N.-E.

brazsi

dupa ce satuluT Campiriul Tai^a,

o scoala, facuta de comuna, con-

dusa de
tata

in viator si frecuenelevT.

deaza partea de S.-V. a plaseT

se

varsa
luT,

in

de 47
vite.

pe cea de V. a
in

comuneT;
V.
cu

sta

pe dreapta

chiar linga satul

5 kil.,

LocuitoriT poseda 55 plugurT;

legatura spre

dealul

Camber, dupa un curs de

1012

Digitized by

LiOOQ IC

ORTACHIOI
Budgetul com.
de 121
5
lef si

605

ORUL
cu acelasf nume, jud. Suceava.
Izvoreste din muntele Stegioara
s,

e la

veniturl

si

punct strategic important, do-

la

cheltuelT,

de
ju-

1200

lei.

mi nind asupra satclor Jaila si Homurlar, a vailor cu acela^i

dupa un curs de aproape

kil.,

Drumuri
prin

sunt:

un drum
la

nume

si

a drumurilor vecinale
si

in

care a in vir tit un hesi

de^ean Babadag Macin, ce trece

Ilomurlar-Jaila
ta-Chioi
;

Ilomurlar-Or-

rastrau,

4 moriste

patru piue,

com.

si

cai

comunale

Ba-

cste acoperit
fineje.

numaf cu

marit Mind cu Colacelul, Rachiloaea

si

labancea,

Atmagca

siBas-Chioi.

pasuni

si

Ilulp&ria, se

arunc&

in

Bistri^a,

in dreptul satuluT

Or-

Orta-Chioi,
pi.

sat, in jud.

Tulcea,

Orta-Dere,
pi.

deal, in jud. Tulcea,

toaia.

Isaccca, catun de resedin$S

Chioi, asezat spre

Macin,

pe

teritoriul

com.

al

com. Orta V., pe malul

rur.

Cerna; este o ramura dc

sting

al

piriulul
si

V. a dealulul David; se intinde

spre V., avind o direcfiune ge
nerala de la N.-E. spre

Ortoaiei (Piciorul-), munte, jud Suceava, com. Dorna.

Or^e^ti,
sat,

in

Tai{a, cu 98 hect. intindere

o populate de 70

familiT,

sau

S.-V
pi.
si

pe mosia cu acelasi

225 suflete.

brazdind partea de E. a
si

nume, com. Draganesti, jud. Suceava,

al

Are
nal

o scoala

biscrica*.

a com.; sta in legatur&

la

asezat pe ^armul drept

Pe aci trece drumul comuBabadag Macin.

in

cu

virful

Almalia, la V., cu vir

-

piriulu!

Ulia

si

pe

eel sting

furile

Daiaman
si

Bair,
in

Raman
fat,a

al piriuluT Tirzia,

cu o populate

Bair

SaiaCula;

luf

Orta-Chioi, pi rift,
cea,
pi.

jud.

Tul-

spre E., se ridica

dealul

Sut-

de 283 sufl., locuind in 59 case. Vatra satulu! ocupS. 6 7

Isaccea,

pe
;

teritoriul

com.

rur.

Orta-Chioi

izvorestc

din poalele estice aledealuluTOrta-Cuirac,

rur.

de pe

teritoriul

com.

Cirjclar; intra in

com. Or-

ta Chioi; se Indreapta spre E.,

avind o direct/iune generals de

la

Cerna drumul comunal Cerna -figanca merg ca printr'un defiIcu e de naturS stincoasa; are o inatyime de 177 m. si e punct trigonometric de observable de rangul al 3-lea; pe la poale
Bair, printre care piriul
si
;

falci.

Are
torl,

biserica,

cu

hramul
locui-

Buna-Vestire,
din lemn
si

cl&dit2.
si

de

deservite de un

preot

2 cintaretf.
infiin-

Scoala din Draganesti,

{at&

pe
si

la

i860

in Ortesti, ser-

S.-V.

spre

N.E., brSzdind
pi.
si

este acoperit cu pasuni

si

p&durT,

veste

acestu! sat.
e proprietatea

partea de S.-E. a

cea de

care s'au pus in exploatare.

Mosia

luf

E.

V. a com.
lurile

curge printre dea-

Singurov, cumparata de

la stat
si

Ciubucluc Bair, Carapcea,

si,

Ortoaia, Gioseni sau Bada,^/,

jud.

a fost a M-rel Neamt,ul

parte din com.
toril,

face

Ghiobilche-Bair si Cazlav-Bair,

Suceava, pe mosia

si

in

Boroaia. Locui-

dup&
riul

kil.

de

curs, se varsa in pi-

com. Dorna, asezat pe DealulOrtoael,

si

carl s'au improprietarit in

Tai^a, pe dreapta, chiar in

Poiana-Grosenilor,

1864, tot pe mosia Boroaia, sunt

in

fa^a satulu! Orta-Chioi;

pe va-

cu o populate de 503 suflete,

din
in

numar de

55, stapinind

166

lea luf

merg drumurile comu-

cart

129 contrib., locuind

nale

Jaila

Orta-Chioi
deal,

si

Ho

138 case.

murlar

Orta-Chioi.
in jud. Tulteritoriul

Are
se

2 bisericT,

una cu hramul
fost schit

30 prj. PSna la 1879, satul Ortesti a f&cut parte din com. Boroaia.
f&lci,

Intrarea-in-Biserica, despre care

Printr'un

hrisov

din

1548,

Orta-Cuirac,
rur.

zice

c& ar
si

fi

de

aflm pe

Petrea Oar^a vinzind

cea, pi. Macin,

Cirjelar,
si

pe
si

com.

calugSrl,

alta,

cu hramul

Episcopulul de Roman, Macaric,

a sasea parte din satul Ortesti,

anume pe
Jaila;

al c&t.

Duminica-Mare. Ambelesuntde
lemn,
si si

sale

Homurlar

se des-

sunt deservite de un
2 cintdrep.

drept

50 zlo^I

tatarestl. (<Istoria
vol.

face din dealul Ciubucluc Bair;

preot

Rom. de A. D. Xenopol,
in, P
.

se indreapta spre

V.,

avind o

$coalele din Gura-Negrif ser-

563).

direcfiune generals de la E. spre

V.,
sei

vesc

si

acestul sat.

brazdind partea de S. a pl&si

centrals

a o

comunel;
Jaila

se
si

intinde printre piraiele

Ortoaia, munte, in jud. Suceava, com. Borca, avind 1561.1 m.

altitudine.

Homurlar;

are

ina^ime de

Orul, munte, in jud. R.-S&rat, pi. Rimnicul, com. Bisoca, in partea de N., lahotarul spre jude^ul Putna, inalt de 1000 m. e aco;

385 m., punct trigonometric de observa^iune de rangul al 3-lea

perit cu padurf

si

pasuni";

si

vara

Ortoaia, piriti, care str&bate satul

are stine de

of.

Digitized by

LiOOQ IC

ORUL
Orul, picket
Moldova,
vcckifi cu

60(5

OSKUIJI-UIN-OKOFTEANA

No.

6,

spre

in jud. R.-Sarat, plaiul

la

64 care cu boi, 16 caru^e cu cat; 690 stupt cu albine.

Prin

E
60
$i

situat

pe loc

$es,

pe o
izlaz

suprafa^a de 200 hect., din cart

hect. p&dure, 22 hect.

Rimnicul, com. Bisoca,

poalele

comuna
Mat are

trece

?oseaua
$osea co-

muntelut Orul.

Clo$ani-Orze$ti-Negoe$tiTurnulSeverin.

vatra satulut, 48 hect. finefe

?i

70 hect.

arabile.

Orzasca,
jude^ul
$ani.

picket de graniffi, in

munalS, care trece peste dealul

Brebina, legind o cu com.
urb.
liT,

Are o populate de 26 famisau 137 suflete, din cart 65

Locuitoril poseda
contribuabili.

Mehedin^i, plaiul

Clo-

Baia-de-Arama.

Are 4

biserict,

deservite de
;

10 plugurT,

Orzaneasca,
tieni-d.-j.;

sat, in jud. R.-Sarat,

3 preo^t $i

4 cintaie{t
1

o scoald,

7 care cu boi, 2 carufe

cucat;

pi. Rimnicul-d.-j., cat.

com. Cos-

condusa de
tata

investor, frecuen-

50

vite
?i

mart cornute,
capre.

cat,

e a^ezat in cimp, la

450 metri spre E. de catunul de re^edin^; are 50 hect. intindere, cu o populate de 85 familit,
sau

de 30 elevt; o circiuma. Budgctul comunei e la veni-

92 ot

Comunicajia catunulut cu com.

se face prin drumuri ordinare.

turi

de 3106
let.

lei, iar la

cheltueli,

de 1649

223

suflete,

din carl

100

Vite: 740 vite mar! cornute,

Osaceni, mahala,
Ro^iile,

in

com.
,

rur.

contribuabili.

250 cat, 3500 $i 860 capre.

pi nil, in jud.
R.-

01,

690 rimatort

plasa

Cerna-d.-j

jud.

Vilcea.

Orzaneasca,
S&rat,
pi.

DealurT mat principale in com.

sunt: Bordeile, Cracul, Fa^a, Zabranul, Titerlea, Virful-Nighiu^iT,
Priboaia,
zarea,

Rimnicul-d.-j.,

com.

Osebi^i,
gara,

sat,

in jud.

Bac&u,
-

pi.

Costieni-d.-j.;

se

formeaza din

Bistri^a-d.-j.,

com. Liuzi C&lupe valea

piriulut

vine

$i

piraie;
$i

a comuncl,
$i

uda partea de E. catunul Orzaneasca

dealul

Clo^ani,

Ma-

situat

Giula,

Virful-Izvorulut,

se varsa in piriul Vaica-Boulu!,

Cerbul-Ple^a, Virful-cel-Inalt, Buzietul,

pe stinga.

Viea-Costet, Mormin^i

?i

Are o populate de 175 familit, sau 592 suflete, to{t Ungurt; doua circiumt.
Negelul.

Danda.

Vite:

12 cat,
$i

no

vite

man

Orzea, munte, ]ud. Dimbovi^a, de

la

Cimpii sunt: Lunca-Mare, aOrze^tilor, a-Vaenilor,

cornute

9 porct.

Moroeni

in

sus,

pc matca

Rame^i,

Ialomtyet, in

dreapta.

Brebina, Titerle^ti.

Osebi^i,

sau

Bucani-de-Jos,
de com. Buc^ani,

Vat

Valea-luI-Togan, Valea-

cXtun, pendinte

Orzea,
la

iezere, jud. Braila, situate

la S.

Spurca^ilor, Gura-Jidovinet, Va-

jud. Vtasca. Vezi Buc?ani.

N. de Aurelul,
$i la

de Catarprivalul

lea-PonoruluT, Valea-Racilor, Va-

giaua

V. de Blasova; comuprin

lea-Cotaniior

91

Valea- Pe^teret,

Osebi^i-Bleje^ti,

ciitun,

pendinte

nica cu Filipoiul,
sau, spre N.-V.

numita

$i
:

Valea-CalugaruluT.

de com. Cosme^ti, jud. Vla?ca.

Vezt Cosme?ti.

Ape
mijloc
f

Motrul, care o uda prin

?i

Brebina, cu piraiele:
Giula,

Orze^ti, com. rur.

dinfi,

in jud.

Mehe69
la
kil.

Calugarul,
lor,

Oga^ul-VaciBejeanija-

plaiul Clo^ani, la

Valea-Racilor,
$i

de

Severin,

situata

pe
cu

valea

^ontropa

Jidovina.
in

Motrului. Se

margine^te:
la

E.

Aceasta comuna,

vechime,

Osebi^i-din-Orofteana, sau Orofteana-Frunzete, sat, pe mo$ia cu acela^t nume, com. Orofteana, pi. Her^a, jud. Dorohoiu.

cu jud. Gorj;

S.,

satul

purta numele de Pade$ul-d.-s.

Pade^ul, care {ine de com. rur.

Are o populate de 25
Orzinele,
com.
deal,
-j.,

familii,

Negoe^ti

$i

cu com. urb. Baia-decu com.

rur.

jud. Bacau, pi.

sau 98

suflete

o biserica, cu hra-

Arama;
$e$ti;

la V.,

Mar&rur.

Tazlaul-d.

de pe

teritoriul

iar

la N.,

cu com.

Bnltila.

Clo$ani.

mul Pogorirea-Duhului-Sfint, acum ruinatS, ftcutadin car&mida la 1837, de fostul proprietar.

Mo?ia, care a fost proprietatea
defunctului D. C. Frunzete, astazt este

Este formats din

catune;

Brebina, CcLlugareni, Orze$ti, Titerle$ti

$i

Orzitea, mahala, jud. Mehedinfi, pi. Motrul-d.-s., com. rur. Hinova.

Vaeni, cu o populate
locuitorl,

d-lut

I.

C. Ciolac.
aii

de 1570

din carl 243

Satenit improprietarip

53

contribuabili.

Orzul,
din

cft tun, al

com. Urdari-d.-s.
Gorj.

hect., 35

arit

pSmint;

iar

prohect.,

Locuitorif poseda: 34 pluguri,

pi.

Jiului, jud.

prietary mo^iet are

85

Digitized by

LiOOQ IC

osebixi-mArgineni

607

OSICA

93 ar. cimp

padure

si

143 hect., 22 pog. vie.

ar.

Padurile

ocupa o
si

intindere

spre N.-E. de catunul de resedinja.

de 50
rile

hect.,

acoperind
Calugara.

dealu-

Drum
rul

este accl

de
la

la

Herja-

Magura

Are o populate de 180

cuitori, in maioritate

lo-

Mamornita ce duce
Darabani.

tirguso-

Viile se intind
faja

pe o supraintin-

mosnenl
anul 1746,

Hotarele mosiei sunt cu

lipau^i,
Cristinesti,
riul

Pi-

de 73.94 hect. Teritoriul com. are o

o biserica, fondata
si

la

reparata la 1846.
Locuitoril

Orofteana-

dere de 489.43 hect.

Proprietarl sunt: C. Tisescu,

poseda:
caT,

68
ol,

boi,

Sujul

si

Prutul.

49
pre

vadf,
si

30

350

50 ca-

Localitate insemnata este Cetatea.

posedind o mosie de 80
103.10
hect.;

hect.

I.

100 porci.

V.

a.

c.

Brosteanu, o parte de mosie de

Episcopia cato-

Osebiti- Margineni,
in

com.

rur.,

lica,

o mosie de 74.36 hect.

cul-

Osica, deal, situat in partea de V. a com. Corbul, pi. Mijlocul,

jud. Olt.
si

jud. Bacau,

pi.

Bistrija-d.-j.,
si

Totalul paminturilor de
tura este de 367.51 hect.

Are

direcfiunea N.-S.
paralel

situata intre piraiele Trebisul

se intinde
si

cu

valea
Se-

Negelul
rile:

si

ondulata de dealuCujbicul,

Vite: 16
nute, 292 01

cal,
si

341

vite

cor-

Osica

dealul Potericiul.

Magura,
si

Criha-

128 porci.
se
ga-

para com. Corbul de com. Negreni, Birci

si

nul

Calugara.

Se compune
asezata
;

In secfia

Sohodolul

Potcoava.

din patru catune: Osebifi-Margineni,

sesc ape minerale, care confin

resedinfa,

pe

multa sare.

sttnga piriulul Negelul

Baratf,

Budgetul com. e

la

veniturl

Osica, deal, situat pe teritoriul com. Birci, pi. Mijlocul, jud.

Olt,
in

pe malul drept
bisul;
la

al

piriulul Tre-

Sohodolul sau Crihanul,

malul drept

poalele dealulul Magura; Ghial

raesti, intre

Bi-

de 2520 let si la chcltuelf de 2462 lei, 80 bam. O cale comunala strabate comuna, venind de la com. Nadisa, situata la

stinga

piriulul

NcgriN.-S.
kil.
si

soara.

Are direcjiunea

o lungimc de aproape 65
acoperit cu semanaturl.

stritef si girla

Limpedea.
:

Se

invecineste

la N.,

cu com.

proape
in calea
nesti.

29 de Margineni Munteni,
kil.
si

da,

a-

Margincni-Munteni, de care se
desparte prin piriul Trebisul
cu satul Secatura (com.
nelele),
si

judejeana Bacau-Moisunt
;

Osica, padure, situata pe dealul si valea cu acelasl nume, com.

Corbul,
pi.

Mijlocul, jud.

Olt.

Finti-

Spre Calugara-Mare
kil.
;

Aceasta padure mare, renumita

in

de care se desparte prin

la

piriul Cirligata;

E.,

cu

fa-

spre Bacau, 9 kil. iar spre com. Valea-Seaca, resedinfa pi.,

23
kil.

vechime

pentru

mul^imea
aci,

corbilor, carl

impuiau

ser-

rina orasuluf Bacaul,

de care se
piriul

vea adese-orl de adapost oamenilor din

desparte
Negelul
;

\r\

parte
S.,

prin

comunele

vecine,

in

la

cu

Calugara-

Osebi{i- Margineni, sau Cujbicul, sat, in jud. Bacau,

tri^a-d.-j.,

timpul razmerijelor.

Mare, de care se desparte prin

dealul Crihanul
si

pi.

Bisa-

prin
;

cursul
la V.,

resedinja com. cu
situat
la

Osica,
2,

picket,

pe Dunare, cu No.

superior

al pir.

Negelul

cu

celasT

nume,

poalele

la S.

de lacul Greaca, jud.

secjia Rachitisul (com. Nadisa).

dealulu! Cujbicul, pe stinga Negelulul.

Ilfov.

Are o populate de 227

milii,

fa-

452 Ro mini, 372 Ungurl si 48 Izraeltyi, tofi de protecfiune romina;

sau 872 suflete
:

suflete

Are o populate de 262 un local de primarie

9
cal,
1 1 1

Osica,
pe

piriil,

izvoreste din

niste

o circiuma.

dealurT vecine, in partea de E.,

vite cornute
teritoriul

Vite
si

com.

Sinesti,

pi.

o biserica catolica, in cat. Bara{i,

34

porci.

Mijlocul, jud. Olt.

Curge

catre

unde era mat

inainte rese-

S.-V.

si

da

in Plapcea.

dinfa Episcopului catolic.

sia

Mo-

Osebitul,
com.

sat,

facind

parte

din

Episcopiei catolice este susi

rur. $otrile, pi.

Prahova,

Osica,

vale, in

jud.

Vilcea,

pi.

pusa
case

az! bezmanuluT.

jud. Prahova.

Oltul-d.-s.,

com. Stanesti.

In toata com. se
si

numara 210

6 circiumi.
legea rurala de la
1

Osica (Popeti),
864,

sat,
pi.

pendinte
Mijlocul,

Dupa
s'au dat

de com.
Plapcea

Sinesti,

38

falcf

70

prajinl, la

jud. Olt, situat pe lunca girlei

si

Osica, viflcea, situata in partea de V. a com. Corbul, pi. Mijlocul, jud. Olt. Are direc^iunea
N.-S.
si

S3

locuitorl,

pe

vilceaua

Osica,

curge paralel cu dealul

Digitized by

Google

OSICA-MARE

BOS

OSMAN-FACl

Osica, dind in Plapcea, la GuraOsicei, catun

Sinesti.

Paraschiva (1869),

si

a doua cu
1

si

stribatind strimtorile Closa-

cc ^ine de com.

hramul
si

Sf.

Niculae, cu

preot

nulul,aii trecut prin Baia-de-Ara-

2 cintare{I; 2 circiumT.

ma, spre Dun&re.

Osica-Mare, satiOsica-de-Sus,
com. rur..
in S.-E. plSsei Olte^ul-

Budgetul comunel e de 1509 lei la vcniturl si de 248 1 let la

cheltueli.

Oslea,
iul

picliet

de granifft, in pla-

Closani, jud. Mehedin^i.

Oltul-de-sus, j. Romana^'i, formats

Vite mar! cornute sunt 638,

vite

din

satele:

Osica-Mare

(2000

mid 715

$i

porcT 256.

Osman,
sta-

locuit.) si

Vl&duleni (351 locuit.). Satul Osica e situat in valea

sat, in partea de E. a com. cu acelasl nume, jude^ul

Osica-Vladuleni, moie a
tului,
j.

Braila, la

24

kil.

spre S.-V. de

Oltefulul, in dreapta, iar

leni.
si

Vl&du-

Romana^i, cu o arendS

orasul Braila, infiinfat la

1822

spre Nord-Est, pe o parte

alta
si

anualS.

de 20820

lei;

are o p5-

de Turcul Osman- Aga, proprietarul mosiel.

pe

a soselei Caracal-R.ling& linia ferat&care

dure de
d.-s.

800 pog., ling& com.

VaduluT,
are
afiS

Suprafa^a satulul e
hect.

de

120
su-

aci
la

o sta^iune.
15
si

Comuna

se

kil.

spre
kil.

Nord, de
spre Sud-

Oslea, munte,
Vulcan,
la

in jud. Gorj, plaiul

Are o populate de 821

%

Caracal

la

19

N.

muntelul Boul;
la

flete la

o scoala mixta, infiin^ata

Vest, de Bals. Altitudinea terenului d'asupra

nivelului MaYiI

se prelungeste de
si

E.

la

V.

1857, frecuentata

de 35
si

e-

are o suprafaja

cam de 4500
vite,

levl;

biserica,

deservita

de
pa-

de 10 m. Are o populate de 2351 suestc

1

hect.,

din

care

cea mal mare

iar

un preot, un cint5re{
racliser.

un

parte este p&sune de

458 contrib.; o scoala, frecuentata de socopil;

flete,

din

car!

o parte pSdure
acest

de

brazl.

De

Vite: 413
cornute,
torl.

cal,

999
si

vite

marl

munte

{in

ramuriie numite

1062

01

260 rim&-

2
in

bisericf: S\fi

VoevozI(i840)

Osl'ifa,

spre E. de muntele Oslea,

S.,

Osica

si

S-{iI

Voevozl (1854)
3 preofl
si

Groapele, spre
spre
V.,

Turcineasa,
N-V.,

in

Vladuleni, cu
8

Pestisani, spre
si

Osman,
lomtya,

catun,
pi.

(tirla),

in jud. Ia-

cint2rejl;

circiumT.

Stina-Ursulul

Stina-Stirbulul,

Borcea, pendinte de
Ialo-

la

Budgetul com. e de 5934 let veniturT si de 5652 lei la chel-

spre N.,
intinde

si

Dosul-Oslel, care se

com. C&la>asi-Vech!, jud.

mi(a,
situat

tueli.

Se
vite

cultivS gindacildem&tase.

pcm& in hotarul AustroUngar. Acest munte e proprietatea statulul. Pe dinsul se aflS

3 stinl.

pe

cimpul

B&r&

ganul.

Vite mar! cornute sunt 1657, micT 3070 si porcT 759.

bilciu la
zile,

Osman
(potec5)
si

(Piatra-lul-), stinca,

in

Bistri^a,

drept locul numit La-

Aci se face un
gust,

6 Au-

Oslea, plain
toare
in

trecd-

Toance,jud. Suceava.

care

$ine 5

pe pro-

prietatea comunel. Acest bilciu

s'a infiin^atla

1883 de Consiliul

jude^ean.

Osica-Mica,
com. rur.,
pi.

sau Osica-de-Jos,
Ccolul, j. Romana^i,
satul

formats

din

cu

acelasl

Mehedin^i. Incepe de la impreunarea riurilor Capra cu Dobrota, de unde curg sub numele de Motrisorul. Poteca sue in culmea Cernel, apoi scoboarS din culmea Cernel in valea Cernel, de unde trece prin frumoasa cimpie nuAustria,
jud.

Osman-Facl,
galia,
in

com. rur.,

pi.

Manla

jud.

Constanta,

situate

partea de E. a jude^ulul,
kil.

21

S.-E.

de orasul Constanta,
si

capitala

districtulul,

in

cea
kil.

nordicS

pl5sel,

la

26

spre N.-V. de or&selul Mangalia,

resedinfa
plSsel,

nume,

situat in valea Oltejulul,

in fa{a

mit& Lunca-Frasinulul.
a
trecut

DupS

ce

pe valea Os-

pe {annul, drept,
Osica-Mare,

com.

la 15 kil.

spre Nord

in sus,
la virful

apa Cerna, continue pe muntele Oslea, pSncl

muntelul Pietrele-Albe.

mancea.

de Caracal.
Altitudinea terenului d'asupra
nivelului

MaYri este de 144 m.

guril in anul

Pe acest plaiu au venit Un1848 sub condupa*na"

Se mSrgineste la N. cu com. si Omurcea, pi. Con stanza; laV., cu com. Biulbiul, la S., cu comupi. Medjidia;
Murfaltar
nele
la E.,

pe dealul Bobul.

cerea generalului Kossuth,

suin linia Frasinulul,

Edil-Chioi

si

Tapraisari
(pi.

Are o populate de 968

flete,

de unde au
scoborit fa{a

cu com. Techir-Ghiol,

din
:

carl

188 contrib.; 2

suit dosul Cernel

plaiulul, in

si

Constanta).
Relieful solulul

bisericT

una cu hramul Cuvioasa

valea

Motrulul-Sec

e pu^in acci-

Digitized by

Google

OSMAN-FACt

G09

OSMANUL
cite

dentat. Principalele dealurl carl

cat.

de resedinja
si

si

una in cat.
avind

Se margineste
Biulbiul
(pi.

la

N. cu com.
;

ilbrazdeaza
cea-Bair,

teritoriul sunt:
la
;

gala-Culac-Bair,
la

N.;

ManOsman-

Abdulah
in cSt.

Elibe-Chioi,

Medjidia)

la

E.,

toate 6 hogl;

o scoala mixta,
infiin^ata
1

cu com. Edel-Chioi;

la S.,

cu

E.

Tapraisart (92

de resedinja,

com. Engez Agemler.

si

la

V., cu

com.

m.), la S.-E.; Elibe-Chioi (101 m.),

la

de
tor

stat,
si

condusa de

inva^a-

S.-V.; Curu-Bair (70m.), la V.;

la

Cuan-Derasi-Bair,

E. Aceste

frecuentata de 37 elevi. Locuitoril poseda 114 plu:

Relieful solului e

pu^in acci-

dentat de culmea Enghezul cu

ramurile
la

dealurl sunt de naturfi stincoasa

in

mare

parte
si

si

sunt acoperite
si

cu

finefe

pasunl,

purine

semanaturl.

126 care si cSru^e, 1 made treerat cu aburl, 29 masinl de secerat, 5 masini de batut porumbul, 4 grape de fier,
gurl,

sale

Bair-Ciobanisa,

rina

N.-V.; Osmancea-Bair, la N.-

E.;

Edel-Chio i- Tepe,

la

S.-V.;

Tatar-Bair, la S.-E. Aceste dealurl

in

Sunt 25 de movile, rSspindite diferite pir^i. Toate au serca puncte de orientare

sunt:
si

8 trioare; 655 cat,

bivoli,

1576
ol,

boT, 2

sunt acoperite cu finefe, pasi

asinl,

7322

12 ca-

suni

semanaturt intinse.

vit

pre

si

152 porcl.

sunt acoperite cu verdea^a. Principalele

In com. sunt 3 morl

de

vint.

Ebe-Chioi (108

Comerciul e destul de activ

si

m.), in interiorul

comunel; Echi-

consta

in

importul manufacsi

Tepe (90 m.), la E. Vai sunt: Mahometcea-CeairDere, units cu Mangala-Culac

si

turilor,

colonialelor
si

instru-

mentelor agricole
tul cerealelor
si

in

exporlor.

Vat sunt: Amzarea, care sub numele de Osmancea trece prin satul Osmancea, brazdind centrul comunel; adiacenta sa, pe stinga, Canara-Dere la V. si Cialic-Cum-Ceair, pe stinga, la S.-V.

produselor

Comuna

compusa din

cat.

Osman
Alcea

Faci Culac,
-

la

N.

Sa-

Budgetul com. este de 12 105

lei la

rapci-Dere, units cu Curu-Bairsi

veniturl

si

de 7823

lei la

Caranlic Alcea
laS.;

la

V.;

cheltuelt.

Osmancea, format din trei trupun, asezate pe valea Osmancea, intre dealurile OsmanceaBair la N. siEdel-Chioi-Tepe la S.

Osman-FacMol,
Dere,
la

Abdulahsi

Cai de comunicajie sunt

lea jude^eana
-

ca-

Dere, Abdulah-Deresi
E.

Aitan-

Constanta Man-

Suprafa^a comunel

este

de

galia, care trece

trel

Se compune din
N.,

catune
in

Abdulah
ele si

pe linga satul 2 drumurl comunale,

3035 hect., din care 160 hect., ocupate de vatra satulul cu 1 30

case. Proprietarii

Osman-Faci, resedin^a,

spre

care la S., unesc catunele intre

mal marl poiar

pe valea Osmancea-Culac

cu satele mal apropiate:

seda 1520 hect.,

locuitoril

Ebe-Chioi sau Elibe-Chioi, spre

dinja,

Tapraisar, Urlu-Chioi, Azaplar,

stapinesc 1355 hect.

4 kil. spre S.-V. de resepe valea Curu-Bair-Alcea Abdulah, spre E., la 5 kil. spre S.-E. de resedinfa, pe valea cu acelasi nume.
S., la

Omurcea, Murfatlar,

etc.

Are o populate de 149

milil,

fa-

sau 954 suflete.

125 care
carufe, 1401a1

Osman-Facl,
stanta,
pi. al

sat, in jud.

Con-

Agricultoril poseda: 50 plugurl,

sinl
si

Mangalia,

cat.

de

resedin^a
Faci,
plasei

comunei
in

Osman-

de secerat,

masina de

Suprafafa
este

totala

comunel

situat
si

partea de E. a

batut porumb, 2540 capete de

de 6721
hect.

hect, din care

cea de N. a comunel,

261

ocupate de vetrele

celor 3 sate, cu 205 case; restul

pe valea Osmancea-Culac, cu o intindere de 2965 hect, din carl

170 hect. ocupate de vatra
tului

impact

intre proprietarii, carl

sa-

poseda 3060 hect. si locuitoril, can stapinesc 3400 hect. Populafia sa, compusS in maioritate de Turd, Tatarl si Bulbar!, este de 288 familil, sail
1407
suflete, din carl

cu 124 case. Popula\ia, in

sau 828 suflete.

maioritate turco-tatara, este de

137

familiT,

Osmancea,

com. rur., jud. Conin

mal cu seama ol. Pe teritoriul comunei sunt 2 morl de vint. Budgetul comunei e la veniturl de 1775 lei si 54 ban! si la cheltuell de 930 lei si 82 banl. Cai de comunicafie sunt calea judefeana Mangalia Medjidia la E., si drumurl comuvite,
:

262 con-

stanta, asezata

partea
la

cen-

nale la satele invecinate: EdelChioi,

tribuabill.

tral a judejulul,
bisericS

38
in

kil.

spre
capi-

Agemler, Ciobanita, Os-

Are o
cat.
Sf.

ortodoxS,
cu

in

V. de orasul
tala

Constanta,
si

man-Faci, Uzumlar.

de

resedinja,

hramul
dascal

districtulul,
pla.siT

partea
la

Nicolae, zidita de locuitorf,

1

nordica a
kil.

Mangalia,

33

Osmanul (Osman-Aga),
rur. f

com.
si-

deservita de
si
1

preot,

spre N.-V. de orasul Man-

jud. Braila,

pi.

Balta,

paracliser; 7 geamil, 5 in

galia, resedin^a el.

tuata pe ses.

Digitized by

Google

OSOIUL

610

OSOIUL
Osoiul, deal, in jud. Badu, pi. MunteluT, com. Moinesti, situat
spre V. comunel, cu imase.
coastele lul

Se m&rgineste
listrarul
;

la

N. cu
cu

Sisi

In privin^a numirel
in{arel satului,

si

Infi-

la

E.,
;

cu Gropeni
V.,

legerjda

spune
la

Valea-Cinepel
leasca
si

la

Ur-

ca

si

a luat numele de

fa-

Pe

la S., cu Vizirul. Su-

milie Osoianul, care s'a statornicit

sunt multe gropl

prafaja comune!
hect.,
rotesti

4560 compusa din mosia Mosi

este de

pentru prima oara pe coasta

de

S. a

Dealului-Doamnei.

Cu

de pacura. S'a g^sit aci si ozocherita (ceara de pamint).

facind parte din do-

timpul, inmul^indu-se locuitoril,

satul s'a intins spre

meniul Brailel.

pana
astazi

Osoiul, deal,
Tazlaul-d.
s.,

in jud.

Bac&u,

pi.

Are o populate de 298

mi lii, sau 1400
190
suflete, din
;

fa

in

capul dealulul

numit
si

de

pe

teritoriul

cari

Osoiul,

unde

s'a fecut

bi-

com. Solon^ul.

contribuabili

biserica,

sericS; cu incetul satul

s'a
si

re
in

construita de locuitorl in 1890,

tras

de pe deal pe coasta

Osoiul, deal,
Tazlaul-d.-j.,

in jud.

Bacau,

pi.

cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

deservita
re{ si
bae^i,
1

valea dealulul Osoiul, unde s'a

zidit din

de

pe

teritoriul

de

preot,
;

cinta-

nou o biserica
greci.

la

1848,

com. Birsanesti.

paracliser
infiinjata

o scoala de
i860,
fre-

de calugaYil

la

Dealul Osoiul nu este de

Locuitoril poseda:

cit

cuentata de 30
Locuitorl

elevt.

continuare a Dealului-Doamnei.

Osoiul, deal, pe teritoriul satupi. lui Budesti, com. Curteni,

Crasna, jud. Falciu.

improprietarh;T din

1035 vite
125 cat

1864 sunt

118; din

1878 sunt

marl cornute, 1731

si

01,

152; mat sunt 43 neimproprietariti.

219 rimatori.
sat, in par-

Osoiul, deal, in jud. Neam^u, pi. de Sus Mijlocul, com. VintoriNeam^uluT, situat in apropierea
satului Vinatori.
Sinesti,
pi.

Budgetul com.

e la veniturl

Osoiul (Lingurari),
tea de S. a

de

5600
leT.

lei si

la cheltuelf,

de

com.

5300
747

Cirligatura, jud. Iasi, situat

pe

Vite:

1826

vite

marl cornute,
01,

piriul Osoiul, in

marginea pasuflete

Osoiul, deal,
Balfatesti
si

situat

intre

satele

cal, 2
si

magari, 2641

413

durei.
familit,

Are o populate de 50
sau 263
si

Ghindaoani, pe hopi.

rimatori

6 capre.
la

54

tarul dintre
si

Piatra Muntele

Suhatul e de 300 hect.

case.

pi.

de Sus-Mijlocul, judeful

Drumuri:
E.,

Tichilesti, spre

Locuitoril sunt lingurari, mo-

Neam^u.
Osoiul, deal, in jud. Suceava, com. Valea-Glodulul, parte cultivabil,

10

kil.

la Vizirul,

prin Vakil.
kil.
;

doranl

se ocupS cu agricultura,
si

lea-Cinepei, spre S., 22

la
;

facerea de cove^i

lingurl.

Valea-Cinepef, spre E., 4

Urleasca, spre V., 11
listrarul,
kil.;

la

El ppseda
nute,

232 vite mart corsi

la Si-

13 cat

76 rimatori.
si

parte

acoperit

cu

pa-

spre N., 7

kil.; la

Braila,

dure de diverse esenje.

pe soseaua jude^eana Braila-Calarasi,

Osoiul,

sat,

pe mosia
jud.

in

com.

spre N., 24

kil.
si

Valea-GloduluT,

Suceava.

Com.
si-a luat

e infiin^ata la 1828

Situat pe piriul cu acelasi nume,

Osoiul, deal, in jud. Suceava, com. Ruginoasa, parte acoperit

cu padure, parte sterp.

numele de

la

un oare-

ocupa 4
lii,

falci,

20

prajini.

care Osman, aga turcesc.

Are o populate de 58
sau 270 suflete,
case.

fami-

locuind in

Osoiul,
riere

deal,

in

jud.

Suceava,
avind ca

Osoiul, sat, in partea de E. a com. Tomesti, pi. Codrul, jud. Iasi, situat pe coasta dealulul
Osoiul, pe malul drept al riulul
Jijia.

60

linga satul

Stroesti,

Irnproprietartyl in

1864 sunt
si

de

piatra.

8 fruntasl,

11

palmasi

^coOsoiul, podis, in jud. Bacau, pi. Trotusul, com. Dofteana, cu pamint arabil foarte productiv.

das!, stapinind

64
si

falci.

Are o populate de 227

sau

Biserica

si

scoala din Valeaacestul sat.

la
la

familii,

1086 suflete; o
2

bi-

Glodului servesc

serica, zidita la 1848, deservita

Drumuri principale sunt:

Valea-Glociulul (1200 m.)
si

dc

preot

si

cintaretl;
in

Osoiul,

piriil,

izvoreste

de sub

scoala, infiinfata

1865,

fre-

Runcani (4

kil.).

Dealul-Mare,

com.

Sinesti, pi.

cuentata de 44

elevi.

Cirligatura, jud. Iasi; curge prin

Prin acest sat trcce calea ju-

Osoiul (Bitca), munte

Dorna, jud. Suceava.

in

com.

satul Osoiul; trece prin TarinaSinestilor, satul Stornesti, sesul

dejeana

Iasi-Tomcsti-Costuleni.

Digitized by

Google

OSOIUL

611

OSTROVENI
de
Ostratul,
com.
govul,

Brezila $i

la

Fintina-VatafuluTin

Comuna

e strabatuta

$0-

sat,

facind

parte din
pi.

Ion; se

varsa

piriul

Margi-

seaua jude^eana

$tefane.sti-Ia$i.

rur.

Corbeanca,
Ilfov,

Zna
la

neanu.

jud.

situat

N.

Ostopceni-Balu^ul. VezT RomtOsoiul, plriU, jud. Suceava, ce

strabate
?i

de Tama^ul,
garulut
?i

intre Valea-Calu

ne$ti, sat,

com. Ostopceni, jud.

padurea Vlasia.

satul cu acelai

numc

Botoani.

care trecir.d in com. Sili?tea,

456

Se intinde pe o suprafafa de hect., cu o populate de

D-na Elena Stefanopolu are

ia

numele de Piriul -Velni^el. Dup& un curs de 3 4 kil.,

Ostopceni-RSzei. VezT
sat,

Ciurul,

119 locuitorT.

com. Ostopceni, jud. Bo-

se

arunca

in

$omuzul-Mic.
in

toani.

375 hect.
(25 izlaz,

locuitoriT,

81 hect.
hect.

Proprietanil

cultiva

300

Ostea, Jost picket de granted,

platul

Ostopcenilor (Dealul-) sau ViiOara,

euluT,

50 padure). LocuitoriT
biserica, cu

Cerna, jud. Mehedinfi.

deal, jud. Boto?ani, care

in

cultiva tot pamintul.

se prelunge$te

dreapta Ba
Brateni, prin

Are o
Treime.

hramul
de

Sf.

Ostopceni, com. rur., situata in partea de S.-E. a pla$eT $tefane$ti, jud. Boto^ani. Se intinde
pe
lul

din

com.
$i

com. Ostopceni
Prut.

se apropie de

Comerciul se
ciumar.

face

cir-

$esul
91

Prutului

$i

al

Ba$eu9*1

ce

Are compun com. Ostopceni,

?i

coastele despre Prut

re-

Numarul
123
$i

vitelor

marT

de

pe un

platou intins

pezt
la

se termina la satul Ili?eni,

in

al

celor micT, de

109.

inalt,

care formeaza ?ira dealuri?i

varsarea piriuluT Corogea

lor

dintre pir. Ba?eul

Corogea.
:

Prut.

Ostraeva,
(alari). VezT Perieni,
pi.

piriR, ce curge intre

$i

caceni,

Se compune din Damideni,

?i

satele

Bas-

com. Cacofi

Poroina-Mare,

Ostopceni-

Ostopeni
sat,

pi.

Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.

Balu$ul, numit

Romine^ti

?i

com. Carniceni,

Turia,

Ciurul sau Ostopceni-Raze?T,

tinzindu-se

in-

jud. Ia$i.

pe o

suprafaja de

Ostrei (Magura-), magura, in jud. Dolj, pi. Balta, com. Comola

3512 hect.,
ale raze$ilor.

din carl 292 hect.

Ostovcina, insula insemnata,

lina,

$teni, situata la hotarul

A?cza-

gura bra^uluT Chilia, in pi. Sufa-

mintelor Brincovene?tT, catre mo$ia Zavalul.

Are o populate de 320

miliT,
ricT,

jud.
rur.

Tulcea, pe teritoriul

Are un diametru de
5

sau 1229

suflete

3 bise$i

com.

Satul-Nou,
$i

in

partea

22 m.

$i

o inal^ime de

m.

cintare^I;

deservite de 3 preo^T 3 $coala mixta, con1

1

de E. a placet

comuneT,

dusade
de

invafator
5

?i

frecuentata
1

cuprinsa intre bra^ele Stari-Stambul, Ostovcina ?i malul MariT

are

Ostrovanca,
tocul,
pi.

luncfi,

pe mo$ia Mi-

com.

cu

acela?T

numc,

36 moara de aburl; 2 morl pe

$colarf;

circiumT;

200 hect. intindere

$i

este
;

Prutul-d.-j.,

jud. Dorohoiii.

girla

nisipoasa

neproductiva
in

se

Saha, un bra{ al piriuluT Ba?eul,

bra{

mare$te din ce
viunile
Chilia.

ce,

prin alubra^ulu!

Ostroveni,
pi.

sat,

in

jud.

Arge?,

care se varsa in Prut

vint.

cele

man

ale

Oltul, facind parte din

com.
se

moara de

rur.

Galicea-Flaminda;
riul

aci

Calitatea pamintuluT este buna.

varsa

Topologul
sat,

in

Olt.

Locurile cultivate au o intindere

Ostovcina,
nareT,

firaf

secundar

al

Ducare

de 2500 hect.; padurile au 286 hect.; se intind pe ?esul Prutului

5*1

jud.

Tulcea,

prin
in

Ostroveni,
Jiul-d.-j.,

in jud.

Dolj, pi.

ramura Chilia se arunca

zil

Ma
in

com. Grindeni. Are o

1044
suflete,
$i

sunt compuse din plop,

rea-Neagra; se desface din bra-

populate de
cuind
in

lo-

salcie i stejar.

secundar Stari-Stambul,

129 case

98

bor
la

Vite:
cat,

522
01,

boT

vacT,

160

chizind intre ele

marea

insula

deie; o biserica, fondata

nul

3479

290

pordf.

Sunt

cu acela^T nume; se afla situat

in
la
pi.

130 stupl cu albine.

Sulina,
?i

com. Satul-Nou,
al

cu

1796 ?i terminatil la 1818, hramul Adormirca-MaiceTin tinda

Se mai afla in com. cariere de prund pentru $osele. Budgetul com. e de 3197 lei,
90 bam, 90 ban!,
la venitur! ?i Ia cheltuelT.

E. pla?ei

comunei.
N.-E. comunet
la

DomnuluT. Biserica are

urmatoarea inscrip^iune:

Ostra, magur&y
tarul

la

Aceastii
serica,
te]

sfinta

si

Dumiiczeiasca

bi-

3157

lei,

Mindra, jud. Teleorman,

ho-

cu hramul Adormirea Trea ("ura-

despre mo^ia Cringeni.

Nascatoarc de I)umne/eii, din tcme-

63617. }'ar*U JHefionar Groyraftc

Vol

IV.

78

Digitized by

LiOOQ IC

OSTROVENI
Luminatului

61:

OSTROVUL
dealul Bugeacul (72
m.).

lie

s'a

zidit

in

/.ilele

Prca

Ostrovocul,
cea,
pi.
rtir.
;

insula, in jud. Tul-

Sunt

Domn
zilcle
tarie,

Alexandru
Prca
Sfin^iei

Moruz/i

Voevod,

in

Sulina,
Sf.

pe

teritoriul

acoperite pe muchiile lor cu pasunT

si

Sale Parintelui Nec-

Episcopului NouluT Scverin,

Leacei

com.
dirlez

Gheorghe sau Caaluviu-

semnaturf, iar pe poale,

vii

tul

1796.
:

Indemnatorii

si

ctitorii

este formata de

spre Dunare, cu

intinse, car!

d'intiiii

Protopopul

Oprea

Presbiterul,

nile bra{ulul Sf.

Gheorghe.

dau un vin renumit prin imprejurim!.

Pnpa
mul (t

Manca,

Dobrc

Maciuca,
si

Florea

Cichanul, Pirvu Prat

fra{T

Preda Prat, dc
si

a fost ajutor

din
si

pricina

ra/.mirip'lor

a ramas netencuita
la leatul

neacos'a

Ostrovocul, braf secundar, prin care bra^ul eel mare al Dunarel,

Pe

la

poalele N. ale dealurilor

si

Seral-cea-Bair

Iapcea-Bair, tre
Silistra-Os

pcrita

pana

1S13

si

iarasi

Sf.

Gheorghe, se varsa
el si

in

ce drutnul national

indemnat ca sa se zugraveasca. de
S.

P. S.

Mare, cuprinzind intre

zil

bra-

trov (Silistra-Noud), iar pe coa-

Protopopul Oprca Presbiterul cu Nesi

Olinca, insula nisipoasa Ospi.

ma

celu! d'inttiu se

gasesc

ruia-

dolcu Pi at

Stancu

sin

Mateiii,

cpi-

trovocul, in jud. Tulcea,

lina,

Su-

nele int&riturilor turcesti ce

tmpT purtatorT dc
tul,

griju:

Ncagu Logofactitorii

Popa

Hie,

Popa Oprea,

de
dat
zi-

com.

Sf.

Gheorghe.
urb., din jude^ul

parau puternica cetafue a

treT.

Silis-

nlMe, ca sa sc pomeneasca
milnstenie in veci
lcle
si

cart

ail

s'a savirsit

in

Ostrovul, com.
Constanta
Silistra
si

Dun&rea o ud3
tan^d de 8
kil.

la N.,

pe o
si

dis

Prca Luminatului
si

Domn
S.

Ion

Cara-

resedin^a

plasef

Malurile fluviului
ripoa-

gea

in

/.ilelc

P.

S.

Parintelui

E-

Noua.
in

sunt in general inalte

partca V.
a
se
si

piscop Galatin. Anul

1S18.

Este asezata
sili^tca

acoperite cu

vii.

Dundrea
ostroave,

Satul
Bis erica-

Ostrovcni

are

jude^uluT,

spre

V.

de

orasul

formeaza mal multe

intre carl

A rsa\
numea
Potro-

Constanta, capitala districtuluT,

si

mat insemnate sunt

hect.),

In vechiine se
jani.

in

partea N.-V. a plasel.

spre E.; Al-

Hopa
salcii;

(110
cu

acoperit
(115
si

cu

Se invecineste cu comunele:
Bugeacul,
maliul,
la la

Pastramagi
iarbd

hect.),

CopiiT din acest sat urmeazd.

la

kil.

acoperit

pisunl;
hect.),
a-

scoala din Grindeni, care se

kil.

kil.
kil.

spre
spre

S.-E.;
S.; ora-

Ostrovul-Vechiu (300
copeiit cu pSsunl
salcii;
si

afla la 2

Ese-Chioi, la 7
sul

cringuri de
si

Silistra (din Bulgaria), la 5

Pacinul-Mare
toate au in
si

Pacinulsi

Ostroveni, mahala,
hedin^i,
pi.

in jiul.
s.,

Mecom.

kil.

spre V.

Mic, acoperite cu livezl

suni
in r!
;

pa-

Ocolul-d.

urb. T. Severin.

Ostroveni, mosic
sat,

particular^

si

Se m&rgineste la N. cu jud. Ialomita, de care se desparte la E., cu prin fluviul Dun&rea com. Bugeacul, despar^indu-se
;

general

ma-

inalte

sunt despar^ite prin

adincl,

bra^e
gabile.

pu^in

dar

navi-

cu vrc-o 2odefamiliT;

fbr-

prin dealul Cdramudiul;

la S.,

meazS. o mahala a orasuluf Rimnicul-Vilcea,

cu com. Almaliul, de care o despart

dealurile
si

capitala jude^ulul

Serai

Cea

Bair,
;

Vilcea.

Trancovifa
mosic, a statului,

Caramuduiul

la

VaT sunt Rege-Deresi-Ceair pe hotarul spre Bulgaria, facind chiar limita de la IbrairaPasa-Cesme si pand la fortul
:

la V.,

V., cu orasul Silistra (Bulgaria),

Ilanli-Tabia

valea

Trincovi(a
in

Ostroveni,
deiul,
pi.

si-

desparr/indu se prin valea RegeDeresi-Ceair.

Relieful soluluT e variat. Cul-

prin interior, deschizindu-se

piriul

tuata pe teritoriul
Jiul-d.-j.,

com.
jud.

GrinDolj,

Almaliul, lingd Cismeaua;

Ostrovcnilor

apol valea Bugea

fosta pendintc parte

de scoala
manaso arenda
o parte
lei
si

mca Ostrovulul o br&zdeaza

toatc dircc^iunile. Dealurile

in
se-

cul la E., care se

deschide

in

Obedeanul
antiala

si

parte de

lacul Girli^a; confin

api numai

tirea Ilorezul.

Aduce
let,

cuiulare mat insemnatc carl

deazft teritoriul sunt
Bair,
la
:

brftz-

toamna

si

primdvara.

de 11500

a-

Seral-Cea-

Suprafa^a

com.

de 3255
hect.
sunt
in
lor,

rendindu-se cu 4750
I'alta
si

cea-

S.

si

S.V.,

cu

virful

hect, din car! 120

cu 6750

lei.

Arc

pariure

Silistra (135

m.),

avind pe pla-

ocupate de casele orasuluT,

numilr de 627, cu gradinele
iar restul

vie

pe dinsa.
7>alc cu

de V. ruinele fortare^elor Arab Tabia si Amedia- Tabia;

tourile

este impa^it intre

stat.

lo-

Ostrove^ului (Valea-), pi rift, uda partca de

com. Eauresti,
jud. Vilcea,
Olte^ul.
si

dealul Trincovi^a, la S. (105 m.);

cuitorT

si

S.-E.

a
j.,

Iapcea-Bair
virful

la

N.,

si

centru, cu
prelun-

Popula^ia orasului Ostrov

listra-Noua),

(Si-

pi.

Oltetul-d.

Ostrov (102

m.),

de 641

familii,

se varsa in

riul

gindu-se spre

S.-E. cu Dealul
si

sau 2802 suflete.

Caramidel (7$ m.)

la

E. cu

Are o

biserica, infiin^ata de

Digitized by

Google

OSTROVUL
locuitorf, cu

613

OSTROVUL
Picineaga (jud. Tulcea);

hramul

Sf.

Nicolae,
I

299

familil,

sau

1359

suflete,

la E.,

deservitS de 2 preop,
cliser si

parascoale,
fete,
si

din car! 297 contribuabill.

cu

comuna
si

Coium- Punar
DSeni;
la

(tot

2 cintSre{I;

una de bSeJI si a doua de conduse de 3 institutori

institutoare, frecuentate
elevl;
1

Sunt 2 bisericl ortodoxe, cite una in fie care ca"tun, deservite pade 2 preoflf, 2 cintSreflf si
1

jud. Tulcea); la S., cu

comunele
V.,

Urumbei
jude^ul

cu

BrSila,

de care se des-

de 297
si

racliser;
in

geamie, cu

hoge,
2

parte prin DunSre.

Relieful

moarS cu
2 fabric!
1

aburl

cStunul
cite

AigSr

Ahmet;

sola lul e accidental.

de apS
zoasS
si
1
;

de apS gafabrica de tSbScSrie

scoale,

una

in

fie-care ca-

La N.
m.),

culmea Ostrovul,
(62

for-

de sSpun.

si

Comerciul e destul de activ se face pe Dunare, Ostrovul

cu Silistra-Vechie

de 116 elevl. Locuitorii posedS: 212 plugurl, 162 care si canine, 2 matun, frecuentate
si nf

mats din

dealurile Ostrovul (61

Coium -Punar
(84

m.)

si

Sinirtas-Tepesi
trele

m.), cate-sl

de secerat,
1

masinS de

prelungirlsudice ale culmel

fiind port, si

treerat,

masinS de bStut po-

se imports coloniale, confec^iunT

si

se exports lemne, vite

si

I111S.

Sunt 43 comercian^I, din

6 hangil
si

carl

20 circiumarT.

3 grape de fier; 8500 ma! cu seamS ol si boi. In com. ma! sunt 2 morl de apS si S mor! de vint.
vite,

rumb,

Ghiun Ghiurmes (jud. Tulcea); la S culmea DSeni, cu dealurile Mosul (1 17 411.); la S.V., Rostul
,

(294 m.);
izlaz

la

S.,

FSgSrasul-Noii

(188 m.) Sunt acoperite cu finefe,

si

Pe

teritoriul
si

com. sunt

izla-

Comerciul e destul de activ

se face prin gara Cernavoda, la

semanatun.
Movila-SSpatS (51
II

zuri intinse

pSsunT frumoase.
:

Movile sint: Movila-Porculul,

la

Locuitorii posedS

78 plugurl,
5

80

kil.

spre S.V., dc

cStre

N.;

m);
S.V.;

139 care

si

cSrufe,

trioare,

comercianflf, din car! 7 circiumarT,

si

Sipata

(96 m), prin mijloc;

m.), la

10 masinl de vinturat; 336 cal,

constS
si

in

import de manufacsi

Movila-Popei (68
tru; Ghiolgic-Tepe

596 capre

boi,
si

117

6283 254 porcl; 60 stupT

bivolf,
of,

ture

coloniale
si

in

export de

Ilasnale-Tepe (197 m.), princen-

cereale, vite

peste.

(184 m.), la
acoperite

cu albine.

Budgetul

comunef

la

ve-

S.-E

sunt

artificiale,
si aii

Budgetul com. e
lei

la veniturl si

de 65407 de 44931 lei

pe Du;

la cheltuell.

de 13 107 lei, iar la cheltuelT, de 4101 lei. CST de comunica^ie: pe Duniturl

cu verdea^S

servit ca

puncte

de orientate.

La
pe

V., e

udata de DunSre,
7
kil.

Cat de comunicafie
nare, avind portul
lea

nSre

si

verigi cu luntrea

calea

Ostrov

ca

jude^eana MScin-Hirsova,
trece prin satul

care
;

o lungime de DunSre se desface

kil.

Din

bratul Os-

nationals spre Silistra-Ve;

Ostrovul

apoi

trovul (6

lungime), care for-

drumul judefean ce duce la Cuzgun si Medjidia pe drumul comunal ce duce la satele

chie
;

drumurl mid, spre satele invecinate:

rasul

meaza

insulele
si

Ostrovul-Mare
cu iarbS
in

Daeni, Rahman, Eaga-

(300 hect.)

Ostrovul-Mic (ioo
si salcii.

Nou, Urumbei, Picineaga,

etc.

hect.), acoperite

invec'mate.

Coium Punar,
Pe
lul

Malul DunSrcT e
afarS
inalt

general jos,

formata din doua cStune

teritoriul

comunel, pe ma-

Ostrovul, resedin^S, spre V., pe

drept

al piriulul

Aigar Ahmet
spre
S.-E.
ru-

de partea sudicS, unde este si stincos. La E. de brazil

si

malul drept al verigei Ostrovul,

la
1

sau Ro$t,

la

kil.

Ostrovul

la

N. de satul Os-

kil.

de

la

Dunare; Aigar-

de satul Ostrovul segSsesc

inele satulul

trovul, se intinde stuful Ostrovul

Ahmet, spre
si

inalt al pir.

E., pe malul drept AigSr-AhmetJacon-

Tas-Burun.

(200 hect). Riul Rostul sau Ai-

gSr-Ahmet, vine de

la

E. din
slrS-

fluen^a lul cu piriul

la

Conu-Punar,

Ostrovul, comuna
in
la

ruralft, in pi.

dealul

Cherchenes Ceair,
-

de resedinJS. Suprafa^a comunel este dc

8 kil. spre S.-E.

Ilirsova, jud. Constanta, situatS

bate
prin

comuna
satul

prin mijloc, trece

si

partea nordicS a judejului,

AigSr-Ahmet

se

5921 hect., din cart

185 hect.
celor
iar

110

kil.

spre N.-V. de orasul

resedin^a judetului,

varsa in Veriga-Ostrovulul, ceva

ocupate de vetrele
sate

douS
restul

Constanta,
si

mai sus de satul Ostrovul; are

malurt inalte, ripoase
si

cu

294

case,

in

partea nordica a plSsel, la

stincoase

impSrtit intre locuitorii, cari po-

35

kil.

spre

N.-E. de oraselul
el,

pe unele
VSile

locurl.

seda 5272 hect.

si

statul cu pro-

Ilirsova, resedin^a

pe malul
care

sunt

mat toate

mid,

prietaril, cart stSpinesc

Populafiunea

354 comunel,
si

hect.
forcje

drept

al

verigel Ostrovul,

avind rare-orl apS.

se desparte din DunSre.

mats din Rominl

Turci, c

Se mSrgineste

la

N. cu comuna

Ostrovul,

sat, in jud.

Constanta,

Digitized by

LiOOQ IC

OSTROVUL
de
a

014

OSTROVUL-LUNG
poseda
si

pi.

Ilirsova,

c&tunul

resesisi

din{& al com. Aigar-Ahmet,

tuat in partea de N.
pi.

Avea mai inainte peste 30 de maicT. Schitul Ostrovul a servit de loc de recluziune pentru
feme! condamnate.

Locuitoril

90

bol,

500

01,

30 capre

180

porci.

cea de V. a com., pe piriul Ai-

gar-Ahmet,
Ostrovul,

si

linga veriga (girla)

La anul
schitul a

1895, maicile au fost

Ostrovul-Corbului, insula* in Dunare, de com. rur. Batoti,

pi.

ce

se

desface
intindere

din

transferate la alte manastiri, iar

Blahnija, jud. Mehedin^i, cu

Dun5re.

Are o

de
ocu-

ramas simpla biserica

3856
case
milil,

hect., din carl

150
cu

de mir, pentru intre^inerea ca

reia se inscrie in budgetul Mi-

2400 pog. o populate de 60 familil.

o
suprafafa de
serie

si

pate de vatra satuluT,

si

187
fa-

In aceasta insula s'a gasit o

o populate de 196
suflete,

nisterului

de culte o
lei.

suma

a-

de obiecte de bronz, ca

sau 895

ocupincresterea
bal^T
si

nualS de 1590

aceieia

de

la

com.

rur.

Batoti.

du-se cu
vitelor
si

agricultura,

pescuitul

in

Ostrovul, luncd
sia

intins&,

pe mopi.

Ostrovul-Corbului, picket
grani(H, in jud. Mehedinfi,
Blahnija, com. rur. Batoti.

de
pi.

Dunare.

Runcul, com. Darabani,

j.,

Prutul-d.

jud.

Dorohoiu.

Ostrovul,
al
d.-s.,

ctitun, in
pi.

partea de V.
Oltejul-Oltul-

com. Greci,

Ostrovul,
numita
ritoriul
pi.
si

girla, jud. Constanta,

Ostrovul-de-la-Vale,

insula, in
pi. Hirin

jud. Romana^i, situat

pe
lo-

Aigar-Ahmet sau Rost-

Dunare, jud. Constanta,

partea de V. a

soseaua nafionala Corabia-Riul-

Dere. Poarta acest

nume pe

te-

sova, com. Ostrovul, situate

pi.
si

Vadulul
cuitonf.

si

populat cu

188

com. rur. Ostrovul, din

la

Hirsova, mergind printre dea-

are o suprafa{& de

a 220
cu

com.;
hect.,

lurile

Ostrovul

N.

si

Rost

la

din carl 115 hect., partea vestica,

Ostrovul, makala,
Dobra,
din{i.
pi.

in

com.

rur.

S.

Trece pe

linga*

ruinele Tas-

este acoperita

padurl

Cirapul, jud.

Mehe-

Burun.

de

salciT si richi^I,

iar restul cu

pasunT.

Ostrovul, insula paduroasa, formats de brajelc Oltului, jud.

Vilcea, in mijlocul careia se
ri-

Ostrovul, gir/ift, care se desparte de Dunare la 1.200 kil. spre S.-V. de satul Ostrovul, pi. Ilirsova; trece prin marginea V.
a satul uf
si

Ostrovul-de-Pietri, insula,
Dunare, acoperita
pietris, jud.

in
si

cu

nisip
pi.

Constanta,

Si-

dici mica manastire de calugari{e

se deschide iar

in
5

listra-Noua,

comuna

Mirleanul,

cu

acelasl

nume,
balnear

in

fata
la

Dunare, dupa un
kil.,

drum

tie

lunga de

stabilimentulut

de

la

N. de Ostrovul.

larga de 1 500 m. si 800 m., cu o intindere de 115

si

Calimanesti.

hect.
s'a unit cu par-

improductiva din cauza

Acest ostrov
cul

Ostrovul, picket de grant (a, pe

Dunare, ci No.
vul
-

nature! terenulul s2u.

de
si

la

Calimanesti printr'un

8,

intre Ostro-

pod

servcjste

ca loc de previzitatorii bailor.

Frumos

si

Ostrovul

Mare,
I

Ostrovul-Frumos,
Ilfov,

ostrov,

jud.
in

umblare pentru
lectrica

jud. Ilfov.

format

de

Dunare,

Se ilumineaza cu
si

lumina

e-

dreptul

comunel Calimoc

din

are frumoase sosele.

Ostrovul-Albina,
nare, jud. Ilfov,
I

Aci se vad mulfime de cruel vechT, asezate m marginea soselelor.

Duspre N.-E. de
ostrov, in

Bulgaria.

Ostrovul-Mare,

in

dreptul
si

os*

Ostrovul-Lung,
in

insula, in Du-

troavelor Cibucluc
din Bulgaria.

Garvan,

nare, pi. Medjidia,

com. Rasova,
pi. si

partea de V. a

a com.;
intin-

Ostrovul,

schit

de

maid, jud.
insula

are o forma lunguia^i, o

Vilcea, situat intr'o

pa-

Ostrovul-Constantin, cdtun
la),

(tir-

dere de 400 hect, o lungimede

duroasa a Oltului,

in fa^a bailor

in

jud.

Ialomija,

pi.

Ialo-

kil.

si

o l&rgime de

kil.;

de

la

Calimanesti.
fost in-

mi^a-Balta, facind parte din com.

se prelungeste spre trovul

V. cu
este

os-

Aceasta manastire a
temeiata
so^ia lui
la

Giurgeni, situat intr'o insula din

Huzun-Ada;

desprin

de Despina-Doamna,
Neagoe-Voda-Basarab,
dar
inainte

Dunare,
geni.

in

dreptul satului Giur-

parfita de malul
girla

dobrogean

Veriga; este formata de

e

anul 1501, asa

Are o populate de
milii.

10

fa-

dealurile treptate ale Dunarel;

de Curtea-de-Arges.

p&mintul

neproductiv,

fiind

Digitized by

LiOOQ IC

OSTROVUL-MARE
prea moale
la

615

Q$E$Tl

$i

acoperit cu nisip
|

coperita,
in

una
se
;

in sat

$i

alte

desparte de jud. Ialomi^a e de

V., cu

richi^I $i nuiele la

K.

padure. Intre pichetele No.

i

300
cimc
S.,

in.
$i

largime

$i

m.
;

adineel

10

afla

doua magurl

pu^in navigabil

de

Ostrovul-Mare,
trovul-Frumos,
lungareafa.

ostrov,

in

Du-

nare, jud. Ilfov, spre E. de Osin

drcptul Tur-

tucaiel (Bulgaria).

Are o forma

una din acestea ar fi fost o stafiune romana, al carel drum venea la Schela-Gogo$ei, GrinduMui-Toader, Glaartificiale

care o desparte de ostrovul

e de 150 m. largime $i 12 m. adincime, dec! navigabil in

tot anul
;

Hopa

eel

de

la E.,
$i

iarai

meia-lui -^tefan-Voda

$i

trecea
\\\

ingust, dar pu{in adinc

vigabil

nenainsula

pe

linga aceasta stafiune

Ser-

desparte

de

Ostrovul-Mare, insula
dure de vre-o ioo pog.

in

Dupa-

bia, la ora$ul

Negotin.

Tilchia, ce Jine dejud. Ialomi^a.

nare, jud. Romanafi, cu o

In

fa{a acestei insule, in Ser-

bia, se afla

jurata

com. Praova, inconde o zidarie vechfe.

picket de grapi.

0eti, com.
pi.

rur.,
la
$i

jud.

Vasluiu,

Stemnicul,

23
la

kil.

de
kil.

o-

Ostrovul-Mare,
in

insula

$\

catun,

ra$ul Vasluiu

de
si-

Dunare, cu o suprafafa de 4400

rur.
pi.

Ostrovul-Mare,
ni/a, in jud.
nifa,

Negre?ti,

re$edin{a

pla^ef,

pogoane, aparfinind com.

Gogo^ul,
hedin^i.

Mehedinfi,

Blah-

tuata mal mult pe dealuri.

Blahnifa, jud. Me-

finind

de

teritoriul

com.
o

formata din satele

?i

0$e$ti,

rur.

Gogo$i.

Ruginoasa
insula, in

Fundul-Negrel, pe

Are o
niel

poztyie frumoasa

$i

este

suprafa^a

de

18 19 hectare,
familil,

cea mal mare insula a

Romi-

Ostrovul-Satului,
dure de 60 pog.

Dupa-

cu o populate de 344
sail

pe Dunare.
este acoperit

nare, jud. Romana^i, cu

1515 suflete.
biserica
$i

Teritoriul sau

Are o
insula,
in

o ?coala.
1 1

cu
$i

vil,

padure, locuri de
cu pete.

munca

Comerciul se face de

per-

balfi

Ostrovul - Sirbilor,
fa-

soane.

Are o populate de 120

milil;

Dunare, jud. Romanafi,

tul satulul Seli^tioara.

in drep-

Vite

biserica,
;

deservita

de

78

cat,

924 vite marl cornute, 652 of, 278 rimatorl ^i

un preot

o coala, condusa de
51

55 capre.

un invafator
20
elevf.

frecuentata de

Ostrovul-Vechiu, insula insemnata, formata

In aceasta insula sunt

pi-

Constanta, la
ritoriul

de Dunare, jud. intrarea sa pe teal

lei

Budgetul comunel e de 1947 lef la veniturl ?i de 1871

la cheltuell.

37 banT,

chete pentru paza frontiereT des-

rominesc
in
$i

Dobrogel.
S. V.

pre Serbia.

La
i

2 din aceste pi11, se

a$ezata

partea

0eti, sat

$i

re?edin^a comuneT

chete, No. 9

incaica

Dobrogel
stanta,
in

a judejului ConN.-V.

O^e^ti, jud. Vasluiu, pi.

nicul, situat

Stem

cerealele ce pornesc din aceasta

insula. Bal^ile mal principale cu pe$te

partea
?i

a pla-

pe ambele coaste

e! Silistra-Noua

comunel
fine.

ale prelungirei dealulul Miclau-

urbane Ostrovul, de care

sunt: Balta-Nisipului, Balta-Satuluf,

rulul.

formata din

depozitele

alu-

pe o suprafa^a de 1284 hect., cu o populate de 221 familii,

?a,

a-Brani^tei

$i

a-Pruni$o-

vionare ale

fluviulul.

Pamintul

sau

130

suflete.

sau e compus din

tecat cu nisip
$i

argil,

ames-

Are o
la,

biserica, facuta la

1826

Locuitoril se ocupa, pe linga

agricultura, cu pescuitul
$i

pietri$.

Are o
for-

de obtea
tata

locuitorilor
la

$i

o $coafrecuen-

cu

forma lunguiaja, terminindu-se

spre E. cu un cap, ce are

infiintata

1864,

facerea rogojinelor.
In anul
1

889, s'a descoperit aci

ma
el,

unul cioc de ra{a. Lungimea

un zid roman, care are o grosime

de
/2

la

V.
$i

de 4 metri. S'a gasit o piatra cu inscripjiunea R. K. X. Piatra a fost ridicata de protoereul jude^uluT. Tot aci s'au gasit monede din timpul imparatuluf
Sever.

kil.

de lungimea medie de
spre E., este

de 45 elevi. Vite 665 vite marl cornute, 62 cal, 604 of, 135 rimatorl
:

s?i

14 capre.
Satele 0$e$ti
^i

1500 m.; intinderea totala este de 720 hect., din care 60 hect.
acoperite cu padurl de salcil
restul cu iarba pentru
tul vitelor.
$i

Ruginoasa

formeaza un singur trup, avind

o forma aproape rotunda; sunt
inconjurate de dealuri, afara de

pa?una-

Pe malul de N. se
care

partea despre

S.

Se ma!
tereze:

afla in

insula

4 me-

afla 3

colibe de pastori, incon-

Locuitoril sunt raze$i din tim-

una linga zid^ria des-

jurate cu salcil. Bra^ul

pul

lul

^tefan-cel-Mare.

Digitized by

Google

O^ESTILOR (DEALUL-)

GU>

OTE$ANI
nuneni,
Oltul-d.-s.,

Satul in vechime

nu a

fost

Otaroasa,

vale, in jud. Gorj, co-

pi.

jud. Vil-

unde

este asta-zl,

ci

pe Dealul-

muna

Urdari-d.-j.; incepe
si

de

la

cea

separa

comuna Genuneni
si

f intirimulul,
N. de satul
colo aveaii
tirul
el,
si

care este Osesti

cam

spre
a-

casele proprieta^e!
in hotarul

se termina
la locul

de

Pausesti-Otasaul

crbi-

actual;

comunei,

nu-

nesti.

biserica cu

cimi-

mit:
afla

Intre-Pogoane; pe ea se

din care cauza oamenii

acel deal

padure; e formata din

ra-

numesc
tat

Dealul-Tinti

mifica^iile Dealului-Caselor.

Ot&saul, riii, jud. Vilcea, eel mal mare afluent al riului Bistrita.
Izvoreste din munteie
Piciorul-

rimulul. Locuitorii s'au stramu-

de pe acel deal din cauza

retragindua-

Otaroasa,

vale, jud. Vilcea, coCerna-d.-s.;

Motrulul, curge de la N. c&tre

S.-E.
si

navalirel Tatarilor,

muna

Brpsteni, pi.

se varsa in Bistrifa,
la

pe

se pe acest loc,

unde erau
in

izvoreste

de

la

E. comunei

dapostitf de

padurile

seculare

centrul el; are o direc^ie

uda de la
;

malul sting,

N. com. Babeni.
Barbatesti,

Uda comunele:
d.-j.;

ce se

aflati

pe atuncl

aceasta

V. spre E.
Brosteni.

si

se varsa
raionul

in

riul

Birzesti, Pietrari-d. -s., Pietrari-

localitate.

Cerna, tot in
s'a facut

comunei

catunele

Jilava, Pausesti-

Stramutarea satului

Otasaul,
si

$erbanesti,

Surpatele

pe

la finele secolulul al

XVI-lea.

Manastireni.

Otasaul,
0etiJor (Dealul-), deal, in cuprinsul teritoriulul com. Baneasa, jud.
lul.

plasti,

in

jud.

Vilcea,

La
500
si

origine, valea

Otasaulul e

unita administrativ cu pi. Oco-

ingusta, apol se largeste

de

la

Se compnne din
:

20 com.
CiuFiscalia,

1000

m. Este productive
verei

Covurluiii

se hotareste

rur.

Babeni, Cermegesti,
Coeni,
Daesti,

foarte populata. Albia riului

cu cat. Roscani.

magi,

are pu^ina apa in timpul

si

Glavile, Ionesti-MinculuT,

Lapu-

fundul confine mal mult nisip.

O^lobeni,
pi.

sat,

in

jud.

Neam^u,
Bola

sata,

Maldaresti,

Marcea,
Ursi,

MoOte^ani, com.
rur., plaiul

Piatra Munteie,

com.

doaia, Popesti, Roesti, Scundul,

Sirineasa,
leni
si

Horesi

desti-Precistei, situat

pe podisul
16

Stanesti,

Vir-

zul, jud. Vilcea,

compusa din
Muretul
Chi-

pe care curge Cracaul,

kil.

Zavideni.

3 catune: Burta,
iia.

de orasul
^i

Piatra.
su-

Are o populate de 408

flete

Forma plasel e exagonala. Comune mal populate in

ceasta plasa sunt
:

Este situata pe valea riului

la

a-

Luncava^ul,

37

kil.
si

departe
la 7 kil.

un han mare.

Babeni, Cer-

de capitala jude^ulul de a
plaiulul.

megesti, Glavile, Lapusata, Po-

O^lobeni, /uosica statulul, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-

pesti, Roesti,

Scundul, $irinea-

Are o populate de 1093

cuitorl, din carl
bili,

l~

sa

si

Virleni.

310 contribuabi-

muna

Bodesti-Precistei,
lei

aren-

Are, impreuna cu plasa Ocolul,

locuind in 300 case; 3

;

data cu 2926

anual.

34055

locuitori

si

16 scoale
1

serici
tire,

una cu hramul Buna-Vessi

mixte, frecuentate de 45

copil.

fondata de Taliu
Chilia, fondata

Radu,

Otaroasa,
situat

ciitiui, al

comuneT Urjud.

Se margineste
Ocolul
rezul
;

la

N.

cu

pi.

Greci venial dinRumelia,

in cat.

adoua

dari-d.-s., pi. Jiului,

Gorj,
si

si

o parte din plaiul Hocu

pi. Oltul; la
?i

pe o culme de deal

la S.,

V.,

spre N. de comuna,
kil.,

cam

la

2
fa-

cu
riul

pi.

Olteful-d.-s.,

la E.,

cu

milil,

avind o populate de 49 sau 128 suflete.

padure,

Oltul.

de Codreanu, Calimarea si al^il, si a treia in cat. Muretul, fondata de Neagu, Vifioana si Giuclea; o
scoala, infiin^ata
la

Rcsedin^a subprefecturel plasilor unite e in

1859,

"" e

Are o suprafa^a de 280

din cari 90
hect. izlaz
hect. finele
si si

hect.,

TirgulOcna.
cultiva

hect.

38
52

In plasa

Otasaul se

cuentata de 43 copii. Locuitorii sunt mosnenl;

din els'au iraproprietarit la
1

vatra satului,

926

hect.,

50

aril vie.

864,

90
si

hect. arabile.
1

Locuitorii

acestel

plasl

po-

Locuitorii poseda:

plugurl,

seda: 221 plugurl de lemn, 848

plugurl de
treerat,
tut
fier,
1

420

pe 17 hect. El poseda: 30cal, bol, 400 vacl, 80 ol, 40

10 care cu bol

vacT,

4
si

ca-

masina
1

de
fier;

nine cu cat; 65 vite marl cornute,

si

4 de

vinturat,

de ba-

capre; 73 stupl cu albine. Pe riul Luncava^ul, in raionul comunei, sunt 2 morl.

16

cai,

29 porci
in

60

ol

porumb

si

2 grape

de

capre.

40 morl cu apa.
acest

De comuna
teie

Otesani fine mun-

Comunica^ia

catun

Tirnovul-Mic,
in care

cu
o

direcjia

se face prin drumurl ordinare.

Otasaul,

deal, la N.

comuneT Ge-

V.E.,

stina pen-

Digitized by

V^OOQlC

OTE?ANI
tru fabricat brinza. Acest raunte

617

OTE?TI-DE-JOS

Locuitorii posed&:
vite

caf,

61

Dragos cu
cfyt le

feciorii lui, si

cu

totl

fe-

apar^ine

locuitorilor

in
$i

deval-

man
sat,

cornute

$i

26 porci.
Ra-

ciorii

va da Dumnezeu.

ma^ie cu proprietanf

cPcntru ca aceasta juraatate

dc

sat
lui

din alte

din Ote^ti,

si

cu Romlnil fost-au a
Patru Clucerul

comune.
In raionul comunel se gasesc

Ote^ti,
cataul.

situat

pe

piriul

Stanco, feciorul lui

lescu.

Milui

Mai

inainte

tinea

de

Dec!

el

imprcuna cu jupincasa
sili^I
si

ape

sulfuroase, carl izvoresc din

jud. Putna, iar

acum
com.

face parte

Pauna, de nimenl

ncbintuip, au
la

apropierea
Boia,
$i

unel

stinci

numita
numitS
con-

din jud. Bacau,

Gioseni.

mers

la parintele

It>an

Egumenul de
la

manastirea domniei melc de

Horezul
sat, ci

la

localitatea

In acest sat s'a nascut

tefan

de au tocmit aceasta jumatatc de de a lor buna voie, fara de

nici

La-Sarata, izvoare sarate

centrate.

^uicci se fabrica pana la 3200

decalitri, in anil productivT.

Tom$a, Domnul Moldovei (Miron Costin, Opere complecte*, edi{. V. A. Urechia\ volumul I,
pag. 458).

sila,

drept banl gata, talere 120 cu zapis de

la

mina

lor

de

vinzarc

facut

la

mtua
7202

parintelul loan

Kgumcnul,
si

leatul

Intinderea com.
hect.

de

1000
Oteti, mahala,
in

(1694?

si

cu mul^T boierl

preo\I serial
la

in zapis, marturil carl s'au intimplat

com.

rur.

Ra-

tocmeala

lor.

Are

o $osea, care pune

in co(la

covija, pi. Horezul, jud. Vilcea.

munica^ie

com. Maldareti

Se

zice ca aceasta

mahala da-

Ote^ti, mosie, a statulul, jud. Olt,

fosta pendinte

N.) cu com. Cirstane^ti

(la S.).

teaza de la anul 1656, adica cu

de biserica

Sf.

Budgetul com. e la veniturl de 3005 lei, $i la cheltueli de

1947
lef.

mult inainte de constituirea comunel Racovija. Ce! d'intif locuitorl a$eza{I aci ar fi fost Constantin

Gheorghe-Nou

(Bucure?ti), care

s'a c&utat in regie

de

stat.

brazdata de dealurile Ne:

Bulacul,

Drandoiul

$i

Oteti,

ptidure

particular^,
silvic, situata

su

deifa, Pravala, Cheia, Nisipi

?i

Horgea.

pusa regimulut
lo-

pe

Teleche^ti

$i

udata

de

vaile:

Are o populate de 250

cuitorl
;

mo$ia
Vilcea.

Ote^ti, pendinte
plaiul

de com.

C3rpini$ul, Gresarul, G&unoasa,

o biserica de lemn, simnezugravtt&,

construita

Racovi^a,

Horezul, jud.

Turbalinul, Turburea, Vtlcidorul

$i

pla
la

51

Cufurita.

anul 1707 de familia Mitufa

Locurile din jurul comunei se

Bulacul.

Aceasta data

$i

nu-

Ote^ti, />iriias 9
Siretul-d.-j.,

in jud.

Bacau,

pi.

numesc:
Negara,
Seccltura,

Costofirul,

Dagania,

mele
u$ile

ctitorilor s'au g&sit

sapate
la

com. Bote?ti, care

Garamia,

Gro$i-Costi,

intr'o icoana

a MintuitoruluT,

se scurge in piriul Racataul.

Ogoara, Padina, Smt-

imparate^tl din
Ote^ti,

dreapta.
se

da, Gin^i, etc.

Satul

dup& cum

Oteti-de-Jos, com,
tui-d.-s.,

rur., pi. Ol-

Se margine^te cu comunele:
Cirst&ne$ti, Maldftresti,
d.-s.
?i

Fole$ti-

lui

vede din urmatorul hrisov al Constantin Basarab Voevod

m&nastireT Horezul

jud.

Olt,

situata
la
?i

pc
29
la

valea riulul Cungrea-Mica,

kil.

Madulari.

din anul 1694, a fost inchinata

de capitala judcjului
kil.

10

Oteani,

deal,
pi.

la

V. com. Fo#Si
niistirc

de a Formata nurral din

plael.

satul cu

le$ti-d.-s.,

ITorezul, jud. Vil:

am

adus domnia mca

<

la

sf.

masud
si

acela^Tnume, are: o populate de

cea, cu virfurile

Ripa cu Iarba, Posogul, Druganul, Magura, Vesi

Horezul, tot satul

Hesti ot

519

locuitorl, din car!94contri-

Vilcea jumatate dc pcstc tot

hotarul
clt se

din to^T l\<>mmil, iar jumatate

vor
si

buabilT, locuindin

130 case; o

bi-

duinele, Nedeita

Gorunul.

alia

din cimp, din

padure,

din

apa

serica, fondata la anul

1838 de
?i

din sezutul satulut cu pomctul, cu livc-

jupin Constantin Povarnagiul

al{f locuitorl,

Oteani, deal,
Ote^ani,
cea,
pi.

in

raionul

com.
Vil-

zile
rii^tc

si

cu mun^il, care

rno^ie

se
si

hota-

cu urmatoarea

in-

Horezul, jud.

pc din sus cu l'olovraci

pe din
si

script'ie

pe care se cultiva

2 hcct.,

jns cu

Miloska,

manastirea
stie

Kistrita
:

KnminiT inea sa se

anumc
lui,

Yasil cu
lui,

pnamnc

cela ce cu puterea ta pr<>-

50

ariT vie.

fecinrul lui,
i

Mauca
si

Zaite cu feciorii
i

slavestT
tale,

pe ceia ce iubesc podoaba ca>el

si

>an

Merina cu

feciorii

Stanciu
i

priime^te

acest sfint locas

si
si

al

tau,

Ote^ti, sau Galeri, sat,

BacaTi, pi. Siretul
seni, situat
d.-j.,

in

jud.

cu

frate-safi

Dan
i

cu feciorii

lor,

Lupu
lui,

care intru cinstea

para^I Constantin

slava

sfmuMor ims'aii /idit

com. Giosting
al

cu fccioriT
i

lui,

Vi>rcl

cu
i

feciorii

Elena
si

din

pc

malul
kil.

Tudosie cu

feciorii

lui, lui,
i

Vasii

Curfe-

tcmelie, cu toata osirdia

cheltuiala de
sin

deanciul cu feciorii

Mircea cu
cu feciorii
i

lui

Jupin ('on^tantin

|\vaniagiul
si

SiretuluT, la 5 V*

de

llorciorii
i

lui,

Mihaiii

l'rihit

lui,
si

Ion (iogan, din satul Tinipeni

potul d-lul Jupin
in satul Ote^ti cu

cu neaci,

ge$ti (scoala).

Are o populate
sau

Han Hoset cu
Marco,

feciorii'
i

lui,

Tenia

Tirvu ce au

fost

de 39

familii,

139

suflete.

frate-sau

Avram cu

feciorii lui,

poveme,

liind ajutori

Digitized by

LiOOQ IC

OTE$TI-DE-JOS

618

OTETELI?UL
Drumul-Oaef,
la

si

s'aii

savirsit tn zilele Inal^atulu!

Domn

muna dateaza cu mult

anuluf

inaintea

la

Vlangare^ti

91

Alexandra Dimitric Ghica Vocvod, fund

Kpiscop Kir. Kir. llarion ArgesiuU.

1602
St.

(7110), cacf pro-

N.-E

cu Val-de-EI.
:

prietarul

Capitanescu
arata ck

po-

brazdata de dealurile

Dea-

rii

Pe linga agriculture, locuitose mat ocupa ?i cu lemnaria. Ef desfac produsul muncei

Locuitorii sunt mo^nenl, afara

seda un act vechiu (cu aceasta

data), in

lul-de Rasarit,

Dealul-de-Apus,

care se

lo-

Dealul-Stinelor, Dealul-Mo?uluf,
al-Plopuluf al-Cirstef, al-Cacovef,
,

cuitorul Staicu a
$ia Ote$ori,

cumparat moBan, Titi

?i

la Slatina.

de

la

Piscul-Vrabelef, Piscul-cu
$i

Prunf

Corcea, feciorif Milcnluf. Existen^a acestuf

?i

Dealul-Ho^uluT.

de
la

6,

cart

s'au

improprietarit

Ban

se probeaza

Apele din comuna sunt

spre S.

Cun-

1864,
$i

pe

mobile d-lor

Le-

prin faptul ca in valea Ceptnainte

grea-Mica, care curge de la N.

prin centrul Ote^tilor.

rescu

Christu

Elefterescu,

turariul, fost&

proprie-

dindu

li-se

19 heel, pamint. Ef
$i

tatea mo?nenilor
d-lut

Ote$ti, azf

In ea se varsi vilcelele: Hotarul,

Sucetul, Vilceaua-Mare, Cirstea,

poseda: 14 cat
$i

lepe, 112 boi

01
$i

Demostene

Cuculi, exista
Pu{ul-luf-

vacT,

12 capre, 511

56

un pu$ vechiu, numit

Ban.

Cacova

$i

Dodeiul,

pe partea

porci.

dreapt&; iar pe stinga prime?te

situata
la 3
$i
1

Toata comuna, impreuna cu

izlazul, are

250 hect. La 1896, Septembre

Mica,
1,

s'a
fre-

defuluf

pe valea CungreaVeil, de capitala jula 9 kil. de a pl&$ef.

lo-

piraiele Mo?ul, V^raticul, Plopul,

Valea-cu-Perf, Valea-Cepoaselor,
etc.

infi'm^at aci $coala,

care se

Are o populate de 1096

cuitorT,
abilT;

Se milrgine^te cu comunele:
Ote?ti-d.-j., Vaf-de-Ef, Ur?i,

cuenta de 57 copif, to^i bae^T. Statul cheltue?te cu ea 1 242 lei

anual.

din car!

203 contribu-

Di-

o $coala, frecuentata. o
biserica,
in

de
cat.

enci,

Cimpul-Mare $i Dumitreti.
in

66

copif;

Dintre poml roditorf, se gasesc

nucl.
:

Cerbeni, fondata la 18 10.

Locuitorii, afarS
ture, se

Oteti-de-Sus, deal,
com.
dul-

raionul

men, pen,

duzT, cire?I

$i

de
?i

agricul-

Ote^ti-d.-s., pi. Oltul-d.-s.,

mat ocupa

cu

jud. Olt, pe care se cultiva 77

hect. vie.

Comerciul se
circiumar.

exercita

de

gheria, rotaria, butaria, cojocaria $i fieraria.

Produsul muncei
$i

Veniturile

?i

cheltuelile
lei.

com.

il

desfac la

Slatina

Cimpul-

Otetele^anu, (Magurelele Ote

teleanu),
sat, facind

se urea la 1449

Mare.
Parte din locuitorf sunt mo?nenf; iar 70 s'au improprietarit
la
in

parte din
pi.

Comuna
.luri
;

e a?ezata pe 2 dea-

com.
rul,

rur.

Magurelele,

SabaS.

cultiva

pe dealul din spre V. se vif, iar pe eel din spre

trece $oseaua ju?i

jud. Ilfov,

situat la

de
al

E. semanaturf.
Printr'insa

1864 pe 205 hect. pamint, mobile d-lor Deleanu (azl

d-luf Christ. Elefterescu),
?i

B'jcuresti,
rtuluf

pe

malul

sting
este

Sabarul.

Aci

re$e-

Ca-

dtn{a primarief.

defeana Slatina-Casa-Vechfe alta $osea la com. Dumitre^ti,

care merge spre ora^ul Draga$ani.

pitanescu

Badescu. El poseda
172
vacf,
of,

30
boi,

cai ?i iepe,

320
580

683 hect.

Se intinde pe o suprafa^ de cu o populate de

10

capre,

1640

porci.
vili

389 locuitorf. Academief Romine, mo?tenitoarea casef Otetelianu, apar^in

Este udata de maf multe

cele
$1
:

Pamintul comunef e deluros

se intinde pe o suprafa^a de

se raargine$te cu comu-

465 hect.

?i

locuitorilor, 2 r8 hect.

nele

Dumitre$ti,

Ote?ti-d.-s.,
$i

1383 hect., din carf

Vaf-de Ef, Albe$ti

Urluiasca.

padure

$i

500 hect. restul bun de munca\

Are o
Sf. loan,
i

biserica,

cu

hramul
1

deservita

de

preot

In raionul

comunef sunt mul{f

duzT,
nucT,
?i

2 cintare^f; o

?coala mixta,
1

Oteti-de-Jos,

deal, in

raionul

merf, perf,
cire$f,
viinf,

prunf,
gutui.
cir-

frecuentata de 20 copif;

moara
cir-

com.
hect.,

Ote^ti-d.-j., pi. Oltul-d.-s.,

zarzarf

cu apa;

hele^teti $'14 podurf.

1

jud. Olt, pe care se cultiva 42

Comerciul se face de dof

ciumarf.

Comerciul se face de
ciumar
$i
I

50

aril vie.

hangiu.
vitelor

Budgetul

la

veniturf

de

Numarul

marf e de

Oteti de-Sus, com. rur.

d.-s.,

pi.

Oltu-

2031
lef.

lei ?i

la cheltueli,

de 970
veci-

jud. Olt,

compusa

din trel
$i

252 si al celor micf, Vezf Magurelele.

de 325.

catune: Aldeseci, Ceperti

Cer

Se leaga printr'o osea

nala, la V., cu

beni. Se crede ca aceasta co-

$os. judeteana,

Oteteliul, com. rur., jud. Vilcea,

Digitized by

Google

OTETELI^UL
subcapul

010

OTOPENI-DE-JOS

pi.

Olte^ul

d.-j.,

situata

Oteteliul, deal,

in laionul
d.-j.,

com.
jud.
2

carl

218

contrib.,

locuind

in

dealulul
$i

Rai, intre riurile

kil.

Cerna

Oteteli?ul, pi. Oltejul

215 case.

Olte^ul, la 70
$i

jude^ulul

la

40

de capitala kil. de a
lo

Vilcea,
hect.,

pe
50

care

se

cultiva

aril vie.

Se intinde pe o suprafa^l de 2226 hect. Statul i d-1 Gr. G.

Cantacuzino au 1175
hect., iar
locuitoriT,

subprefecturel.

Are o populate de 699

cuitorT, din carl
bilT,

Oticul, munte, din care izvore?te

riul

1051 hect. Proprietaril

hect.
vie,

143 contribuabi-

Dimbovi^a, jud. Mu^cel.

cultiva

787

(22

sterpe,

locuind in 195 case; o

140

izlaz,

225

padure).
hect.

serica, fondata in timpul

niel lul

Domde
in-

Alexandru
i

Ipsilante,

Oticul, niosie particulara, de 227 hect., in jud. Covurluiu, com.

Pechea,
pi.

LocuitoriT

cultiva

1000

(restul loc sterp ?i izlaz).

Serban

Anita;

o $coala,

Siretul.

Budgetul

com. e
?i

la venituri

fiintat& la

1857, frecuentata de
1

25 copil;

moara.
se

Oticul, pa dure a
in

statului, in in-

de 7439 7419 lei.

let

la cheltuell,

de

Locuitoril
cial

ocup&

spe-

tindere

de

1500

hect.,

plana

Are
tun

bisericY, in fie-care ca-

cu agricultura.

Un numar de

Nuc$oara, jud. Mu$cel.

cite

una

o coala mixta,

118,

s'au improprietarit la anul

frecuentata de 29 copil.

1864, pe proprietatea d-lui Ion

Oteteli?anu, cind
hect. pamint.
li

Otinceaua,
lul
la S.

piriil,

afluent al riu-

Vite: 142
boi,
$i
1 1

cal
?i

$i

lepe,

s'au dat

420
boi,
$i

Olteanca,

in

care se varsa

138 vacl
bivoli^e.

vifel,

376 42 bivoll
plu-

de com.

Glavile, pi. Oltul-

EI poseda: 18

cal,

100

d.-j.,

jud. Vilcea.

Uda

partea

Locuitoril
gurl:

poseda: 116
$i

60

vacl, 2
ol.

bivoll,

30

capre

de E. a comunel.

102 cu boi
?i

14 cu cat;

300

180 care
aceasta

caru^e:

154 cu boi
136
lo-

com. Tudor Vladimirescu a pus de

Se

zice c& in

Otlogului (Grindul-), grind,

jud. Tulcea,
urb. Macinul,
pi.

in

$i

26 cu

cal.

Macinul, com.

Improprietarip sunt
cuitori
i

a taiat ma!

mulflf

Arnaup,
a
fost

car!
lul.

in

partea de V.
;

neim proprietarii mal

cir-

nu se supuneau poruncilor
Intre
eel
uci$I

a pla^el
stuf

$i

a comunel

are o

sunt 85.

chiar

Baraicrarul Iova, gospodarul Arnaufilor,

eel
$i

forma lunguiaja; e inconjurat cu ?i strabatut de o girli^a de

;

Comerciul se face de 9
ciumari.

un Ion

Arnautul,

20 hect.
ductiv.

nisipos

$i

nepro-

mal

rati.

Otopeni,
lor,

fort, in jurul Bucure^ti

Comuna
prafa^a de

se intinde pe o suhect.
roditori, sunt

jud. Ilfov.

Dintre

420 pomi

Otm&tul,
te$ti-d.-s.

tirld,
$i

intre

com. Ber-

ostrovul Varsatura,
din Creme-

Otopeni, mosie a
Ilfov,

statului,
Sf.

jud.
?i

men, peri, etc. $oseaua Oltejul

se
al

jud. Braila, format

$i

pendinte de

Sava

Cerna, carl

nea

$i

Munu$oaia.
ce se

intilne$te

la

capul

de V.

Radu-Voda, arendata anual cu 20200 lei.

mal da
jude^ul

comunel

Otetelisul, inlesne^te

Otmatul, numire
Braila.

comunica^ia intre comunele: Balce$ti,

satulul Berte^ti-de-sus,

Otopeni, padure
tuata

particulars,

si-

Bene^ti

$i

Rusane^ti.
la venituri

pe

mo?ia

Otopeni-d.-j.,

Budgetul com. e
1800
lei ?i

de

jud. Ilfov,

com. Otopeni. Pora forturilor este susilvic.

la cheltuell,

de 1300.
$i

Otmocul,
2
kil.
;

prival, jud. Braila,

si-

tiunea de padure din interiorul

liniel ferate

brazdata de dealul Rai

i

tuat la N. satulul

Gropeni,

la

Poiana-LunceT
lea Olteful
$i

e udata
riul

de

va-

se varsa in lacul Tino-

pusa regimului

de

Cerna. Are

sul,

spre S.-V.

20

fintinl.

Otopeni-de-Jos, sat,
Iulie,

focind parte
pi.

La 20

in

fie-care

an,

Otopeni, com,
pi.

rut\,

jud.
la

Ilfov,

din com. rur. Otopeni,

bovi^a,

Dim-

se face aci bilciu.

Dimbovi^a, situata
kil.,

N. de

jud. Ilfov,
-d.
S.,

situat la E.

Se margine^te:
Babeni
Bene?ti,
$i

la
;

E. cu com.
la

Bucure$ti, la 15
lea Pasarea.

linga va-

de Otopeni
Pasarea.

s.,

linga valca
e baltos.

?i

Petroasa

V.,

cu

La

locul

com. $tirbe$ti;

la N.,
$i

cu com.

Se compune din
peni-d.-s.
$i

satele
d.-j.,

Otocu o
din

Se intinde pe o suprafa^l de
975
hect.,

Vasila^i

Rusane?ti

Otopeni

cu

o populate de

la S.,

cu com. Balace$ti.
IV

populate de 851

suflete,

280

locuitorl.

63417. r.arelt Dicfionar Qeograjlc

Vol

79

Digitized by

LiOOQ IC

OTOPENI-DE-SUS

620

OTELE?TI

D-l Gr. Cantacuzino are 625

hect.
$i

locuitori!

350
1

hect. Pro-

prietarul

cultiva

337 hect. (12

vie,

O^elea, iezer, jud. Braila, intre DunSrea-Vapoarelor ?i canaiul VUciul, pe hotarul dintre com.
Ciacirul
$i

O^eleni,

sat> in jud.
s.,

Roman,
?t

pi.

Siretul d.

com. Bira, spre N.

la
5
kil.

de tirgu^orul Bira

sterpe, 50 izlaz,
dure).

225 p&325

Vizirul.

de
de

el.

Este a?ezat pe

coasta

Locuitori!
$\

cultiva

despre S. a unu! deal.

Are

hect. (12 sterpe

13 izlaz).

O^eleni, com.

rur., in partea

populate
case

de 257
bisericl

familii

(270

Are o
Sf.
$i
1

biserica,

cu

hramul
I

N. a pla?el Mijlocul, jud. Falciu,

situate intre dealuri.
la

contribuabill),
;

locuind in

Nicolae, deservita de
cintare^
;

preot
mixta,

Marginita

doua
$i

de

zid,

264 una

^coala

N.

$i

K.

cu

com. Hoceni;
$i

ortodoxa

a doua catolicS.

frecuentata de 29 copiT.

la S.,

cu Deleni

la V., cu 01-

Populajia estecompusa aproa-

Coinerciul
ciumari.

se

face

de

3 cir-

tene$ti.

pe numai din Unguri. Se

lu-

E
e

formats din
$i

doua

sate

creaza olaria.

Num5rul vitelor marl 250 $i al celor micT, de

de

O^eleni
fa^a

Bagaul, cu o

supra-

Sunt 745
sat,

vite

mar! cornute.
din
acest

264.

de 1374 hect. $i cu o populate de 211 familii, sati 830

suflete,
bil!.

Locuitori! Unguri

Otopeni-de-Sus,^/,
bovir,a,

facind parte
pi.

din car! 178 contribua-

impreuna cu eel din satul Boghicea, Buhoanca $t Slobozia

formeaza o
parohie
satul

din com. rur. Otopeni,

jud. Ilfov,

Dim

(Petre?ti),
$i

situat la N.

Are o ?coala
cu un preot.

biserica

catolica, cu

re$edin{a in
inainte

de Bucuresti. Prin sat trece $0seauanafionaiaBucure^ti Ploe^ti.

0{ele?ti.
cal,
$i

Ma!

de 1886,

Vite sunt 852: 63

60

oi,

acest sat forma o com. aparte,

Aci este re$edin{a primariei.

439

vite

mar! cornute
la

290

com. O^eleni.
0{eleti, com. rur., jud.
pi.

Se intinde pe o suprafafa dc 1250 hect., cu o populate de

571 locuitori.
Statul are 550 hect.
tori!,
$i

pore!.

Budgetul com. e

venitur!

Bacad,

de
locui-

lei

tuelf,

3536, ban! 35 ?i la chelde lei 3 191, ban! 47.

Stretul-d.-s.,

a?ezata in valea
ra-

pinulul Berheci, fosta mo$ie

700
91

hect.

Statul

cultiva

Teritoriul

comune! este udat

za?easca, care finea dc jude^ul

prin arenda?ii sal

450

hect. (10

de

piraiele
$i

Rogosa sau

Bujorul,

Tecuciu.

sterpe
cultivS
15

90

izlaz).

Locuitori!
$i

Saca

Moisel.

Se compune din 4 catune:

:

675 hect. (10 sterpe

biserica, cu

Iazuri

sunt patru

Dahorul,
?i

Antohe?ti,

re$edin{a,

Ofele^ti,

izlaz).

Dragunoiul, Botezatul

Cotacul.

Faghieni

Padurent.

Are o
?i
1

hramul
1

Sf.

Pana
O^eleni, sat
nei O^eleni,
$i

in

anul

1874, a

facut

Gheorghe, deservita de
cintare^.

preot

re$edin$a
pi.

comujud.
$i

parte din jude^ul Tecuciu. Aceasta

Mijlocul,

comuna a

fost alcatuita din

Comerciul
ciumarl.

se

face

de 6

cir-

Falciu, a?ezat

pe platoul
$i

va-

catunele:

Antohe?ti,
0{ele$ti,

Faghieni,
?i

lea dealulu! O^eleni, intre deavitelor

Gloduri,
Prisaca.

Padureni

Numarul
459
$i

mart e de

lurile

O^eleni

Zgura
?i

$i

intre

al

celor micT, dc 665.

piraiele

Rogosa

Saca,

pe
?i

Se margine^te

la E.,

cu com.
la

suprafa^a de 1345 hect.

cu
sau

Colone$ti (jud. Tecuciu);

S.,

OtOSOla,
mune!

vale,

jud.

Bacaii,

pi.

o populate de 200

familii,

cu com. Once?ti (jud. Tecuciu);

la V.,

Siretul-d.-j.,

dc pe

teritoriul co-

791 suflete, din car! 167 contrib.

Locuitori! sunt raze?!,
?i

cu com. Filipeni

si

la N.,

Milesti.

se

cu com. Glodurile.

ocupa

?i

de cultura

viilor $i

E
piriul

strabatuta in lungul
Berheciul,

sail

de

Otovae^ti, vechic numire a sa

tu/uT Gohorul, jud. Tecuciu.

livezilor.

care lasa pe
$i

Are o
pe

?coala, infiinfata in

866,
bi$i

stinga
linga

Padurent
care
;

Antohe?ti,
piriia?ul
?i

frecuentata de 45

copi!;

prime?te

Otrocolel
nume,
pi.

(Pirful-),

ptrin,

serica, deservita

de un preot
la

Fundul

trece prin

O^ele^ti

mo?ia Brae^ti, com.

cu acela?!

un dascal, fondata

1780.

dupa ce curge
Dunava^ul, intra

cit-va paralel cu
in jud.

Co?ula, jud. Dorohoiu.

Se ziceca satul arfiinfiin^atde Aga Migdale 0{el, uniT din slujbasii

lu!

Tecuciu.

O^a, vechic numire a cfitunuhu

Casota, jud. Buzau, com.
deanul-Cirlig.

Stefan-Voda-cel-Mare,

Valea lu! este inconjurata la E. de dealurile Petre^ti, Domni^a,

Glo-

caruia, pentru credin^a sa,

Dom-

Berheci

?i

Tarnifa

la

nul

I-a

donat acest

loc.

V.,

de dealul Dobrina.

Digitized by

Google

OJEI,E$TI

(321

OVID1U (INSULA-LUI-)

Are
milii,

o populate de 358
sau 1349

fa-

0{eleti f

sat. a$ezat in

valea

pi-

c&u, pi. Trotu$ul,

riul

de pe

terito-

suflete, din carl

riulul Berheciul, fost&

mo$ie

r&-

com. Calujul.
piriia, jud. Bac&u, pi.

327 contribuabilf, locuind in 354 case; o $coala\ in c&tunul Antohe$ti, lnfiin^ata

serici, cite
le$ti,

zft$easca\ care finea

cuciii.

de jud. Te-

AstazT com. 0{ele$ti face

pi.

Ou^orul,
scurge

in
111

1892; 3
satele

bi-

parte din jud. Bac&u,

tul

Sire-

Trotu^ul, com. C&iutul, carese

in

una

Oje-

de-Sus.

piriul Caiuful.

Antohe^ti

$i

Faghieni, de$i

servite de un preot
3 circiumf.

5 dascali;

O^ele^ti, vcclile munire a satnlul

Ouorul,
ttira,

podi$.

Vezi Trestiana,
pi.

Corodul, jud. Tecuciu.

are o
in-

podi$, com.

Sirca,

Cirligi-

Teritoriul comunel

jud. Ia$i.

tindere de 1919 hect.

Ofele^ti, mo$ic,
pi.

in

jud.

Bacau,

Totalul

p&minturilor de cul-

Siretul-d.-s.,

de pe

teritoriul

Ovan,

sau Valea-Satului, vale,

;

ture este de 912,34 hect.

Proprietari marl

com.
O^elul,
$oara,

Ojelesti.

jud. Vilcea, plaiul Cozia

str&la

sunt Maria
sat, facind

bate com. Brezoiul de

parte din com.
pi.

la S.

T.

Ianu{a\ cu o mo$ie, in secfia

N.

$i

se vars

in

riul

Lotrul,

P&dureni,

645 hect.; Marghioala A. Antohi, cu o mo^ie

hect.;

de

Berevoe^ti-P&minteni,
jud.
inalt,

Nuc-

tot in raionul

com. Brezoiul.

Mu^cel,

situat

pe
riul

de 45,11
Restul

D. Condurachi,
este im-

un loc
Bratia.

udat

la

V. de

Ovesele,
scurge

pirlia, jud. Bacau, pi.

cu 64,67 hect. pSmintuluI

Trotu^ul, com. CSiu^ul, care se

lo-

Are o populate de 74
cuitorl.

in piriul Ciu{ul.

park

intre r&ze$!.

P&durile au

intindere

de
Ofelul, deal,
ast-fel

Ovesele,
numit de
la

balta*,

jud. Dolj, pi. Cim-

148 hect.
Viile ocupS, o
hect.
cal,

pul,

com.

Ciuperceni,

spre E.

suprafa{<i

de

vechle familie de proprietari

ze?!
;

ra-

89,05

pe

el

sc

afla.

a$ezat satul
Mij-

de Tinoasa. Are o intindere aproximativa de 80 hect. $i confine pe^te.

Vite 79

694

vite

mart

0(eleni, com. O^elcni, pi.

locul, jud. Falciti.

cornute, 98 porci,

12 capre.

ComunicS cu Tinoasa, numal cind sunt apele v&rsate.

Stupl cu albine sunt 41. In accastcl com. se gase^te

piatra*

Oului (Piscul-). VezT

Doamnel, com. Tome^ti,
drul, jud. Ia$i.

Dcalulpi.

ce se

intrebuin^eazi

la

Co-

Oveselul, sat, f&ctnd parte din com. rur. M&ciuca, pi. Cerna*
d.-j.,

zid3rie.

jud. Vilcea.
lo

Budgetul comunel e

la venituri
$i

Are o populate de 202

Ouorul, munte,
jud. Bacau,
pi.

de 7288
tuelf,

lei,

87 ban!

la chcl-

cuitor!

o $coaUi, frecuentata de
biserica, cu

de 1635 lei, 63 bani. Teritoriul comunel este stralunga

Trotu^ul, com. Doftcana, de pe

stinga Trotu^uluT.

21 copii; o

urm&-

toarea inscripjie
Aeeasta sfinta
si
1

b&tut de calea vecinalci CimpeniObiria-Gloduri- Ojele$ti,

Ou^orul,

>umnc/ciasca bise-

deal,

jud.

Bacau,

pi.
rica,
si

fund mat din 'naintc vreme dc mosii

nostri facuta
si

de 13

kil.

Tazl&ul-d.-j.,depe teritoriul com.

la

parinfii
Sf.

de leran, cu hra-

Distance:
districtului,
5 la
kil.
;

Bac&u, capitala
;

Birsine^ti.

mul

Nicolac

iara prcfaclndu-se tot

la

36 kil. la Filipeni, com. Glodurile, 5 kil.;

,

accca cu hramul Cuvioasa Paraschiva, in

Ou^Orul, deal
Bacau,
pi.

cu

pifdure,

jud.

ccpindu-so

din
d-l

tcmelie

de

/.id

la leat

1S46, do

lioeru

Secueni, re?edin{a pl&$eJ

9 kil
pi.

Tazl&ul-d.-j.,

de pe

Alexandru lordache

Maciuceanu

ajutorul celor-l'al^i ctitorT;

sfin^ici sale

teritoriul

com. Tirgul-Valea-Rea,

cu blagoslovcnia Prca
teluT

Tarin-

0{eleti, sat, in jud. BacSu,

Siretul-d.-s.,

cu o }na1{ime de vre o 300 m.

Episcop Neolit,
si

in

zilele

prea Lu-

com.

cu

acela^i

minatului

Inal^atului

Domn Gheurghe

nume, situat pe
ciul.

piriul

Berhe-

Ou^orul,
com.

deal,

jud.

Bac&Ci, pi.
teritoriul

liibescu

si si

s'au infrumuse^at cu toate po-

Are o populate de 469

o
biserica"

Tazl&uld.-j.,
Br^tila,

de

pe

doabele

/ugraveala pe din launtru pre-

cum
si

si

pc din alara, dupa

cum

se

vede
toate

suflete;

cl&dit&

de
cir-

care

face

parte
stinga

s'au savirsit la leatul

1849

cu

Gavril Conachi in 1785; o

din ira

dealurilor

din

ale din set.

ciuma\

Tazl&ului-Mare.

Vite: 27 cat, 242 vite

marl

Ovidiu (Insula-lul-). Linga Con

Ou^orul, virf de
deal, jud. Ba-

cornute

$i

9 porci.

stanza exista o insula in mijlo-

Digitized by

LiOOQ IC

OVISA

622

OZINCA-VECHIE

cul unuT lac,

pe care unil o nu.

extremitatea cea

1'alta,

spre E.,
care

Ovreiului

(Piscul-),

pise,

pe

mesc
glez,

Insula-luI-Ovidiu.

Se crede

se afla un istm de

nisip,

dealul din stinga Cungrisoarel,

jud. Olt, pi. Oltul-d.-s.,
rosi

caacest nume i-afostdatdeun En-

inconjoara laguna.

com.

Pa-

pe cind se facea drumul de fier de la Constanta la Cernavoda.

Lacul poarta numele de
Ghiol (lacul de
lapte).
Sirt-

Ovisa,

localitate izoiata, in jud.

pi.

Prahova,

Podgoria, com. Posunt

cariere

Ozana,

pirift,

jud.

Neam^u,

iz-

Margi-

deni-VechT, unde

voreste din muntjil jud. Suceava;

nele sale sunt lipsite

numai

la

de arborT un loc se observa ci-

de

piatra.

primeste

pe

stinga

piraiele

Agapeni, al-Crugenilor, Cotna-

te-va salcil. Insula e inconjurata

Ovisa, girla, izvoreste din com.

Gornetul-Cuib, jud. Prahova,
pi.

relul,

Pipirigul,

Stejarul,
;

Doiar

de plante aquatice (trestie). In insula se vede un tufis compus

din peri salbatidf, fag!
vtye
si

brina cu Dobriffa, Leghiul

Podgoria

curge spre E.

uda
S.,
si,

pe dreapta, piraiele: Tarajeni,

Pluton, Domesnicul,
al-Secdlui
si

cite-va

cat. Baljesti in partea

de

Carpanul,
Vezi

pe carl cresc

niste strugurf
iar

dupa ce primeste ca
litja

afluent girin
riul

al-Cociorvel.

de o nalcime extraordinary*,
pe jos creste cucuta.
cul insulei se afla o

Saratelul, se varsa
in

Neam^ul,

piriu.

La

mijlo-

Lopatna,
deni-Noi.

raionul

com. Po-

mare

grafi

Ozinca,
(tirla),

prival, in partea

de S. V.
a-

mada de

pietre, care

par a

a com. Vizirul, jud.

Braila,
;

transportate acolo in trecut, pentru vre-o cladire in

insulei.

Ovreiul, catun
com. Rasa.

in jud. la

proape de Dunarea-Vechie
poiul.

u-

perimetrul

lomi{a, pi. Borcea, pendinte

de

neste lezerul Listeghia cu Lu-

In fa{a

el, la

o oarc-care

distanfa, se

afla

satul

Canara

(cuvint turcesc, care insemneaza

stinca),

Ovreiului (Magura-), magura,

deal
si

Ozinca-Vechie,
com.
privalul

prival, la S. V.

cunoscut prin carierele

punct trigonometric de

Vizirul, jud. Braila; uneste

sale

de piatra.
iar la

observable, la S.-V.
rul,
pi.

deDobridoare

Bandoiul

cu

privalul

Dincolo de satul Canara, spre

S.E., se intinde o cimpie

Cimpul, jud. Dolj;

Vidroiul, din com. Ciacirul.

o inatyime de 89 m.

Digitized by

Google

Pacuiul,
pi.

deal,

in jud.

R. Sarat,

t&rmul

fluviuluf,
$i

este

larg

de

Ora^ulul, com. Bro^teni; se

300 m.
i

adinc de 10 m., dec!

desface din Culmea-Scoru$uluI

navigabil; eel

de N. e ingust
;

Terenul com. este accidentat de dealul Cetatea $i de valea Padea. Pe dealul Cetatea se vad
ni$te

br&zdeaz& partea de V. a co-

mic, nenavigabil

este a^ezate
?i

urme dc parapete.
riul Jiu!,

munel

este acoperit cu p&durl.

la S.

de Pacuiul-Mijlociu

de

Este udate de
curge pe
tarea
la

care

Pacuiul cel-Mic.

E. s&u, cu indrep-

Pacuiul-lui-Soare, />/.//#, in Dun&re, jud. Constanta,

pi. Silistra-

N.-E. Se gSsesc in com.

$i

Pacuiul-Mic,
jud.

insula, in Dun&re,
la

cite-va scursurl

mid

b&l{I ce

Nou&, com.
Girli^a;

rur.

Girlija,

c&t.

Constanta, a$ezate
intre
i

N.

se vars& toate in Jiu.

are o form lunguia$&,

de Pacuiul Mare,
Vechiu, cu
hect.,

ostroa-

Are o populate de 250

miltf,

fa-

umflatS la mijloc, cu o direcfie de

la S.-V.

vele Pacuiul-Mijlociu

Pacuiul-

sau 1021 suflete, locuind

$i

spre N.-E.; situate

$i

in par-

o intindere

de 25
$i a$i

in

tea de N. a pl&$e!

a comuneT

formate de aluviunl

96 case bisericS de

163

bordee

bra{ul, care o desparte

de malul de E., are o l&{ime de 200 m. i o adincime de 10 m.; insula are 2 kil. lungime, 200 m. limine, $i o suprafa{& de 70 hect.;
este
rit&

coperite parte cu nisip

parte
-

cu

sSlcif;

ine t"

tot

de com uf t>care

Ostrovul;

brafele fluviulul,

cu hramul Sf. de vechiul pro prietar Diculescu $i de sofia sa $i deservite de 1 preot ?i 1 cinzid,

Nicolae, fondate

despart de ^rml, sunt inguste

$i

tere{; o ?coal2. mixte, ce func-

pufin adincl.

{ioneaz& din 1888, condusS de

neproductivft, fund acope-

cu nisip

?i

pietri$.

Pacuiul
N.

Mijlociu, insula, (40

Constanta, a^ezate
la

un inv^tor, frecuentate de 40 baeflf $i 6 fete; 2 circiumT.

hect.), jud.

DupS
sunt
taritT.

legea

ruraUi din

1864

Pacuiul-Mare,
stanta,
'

insula, jud. Con-

format!

de Dun&re,

la

intrarea sa pe teritoriul rominesc

al

de Pacuiul-Mic, {'mind de com. urb. Ostrovul; lung& de 1 kil., larg& de 100 m., formats
din aluviunile
perite

157

locuitorl

improprie-

Suprafa^a

teritoriuluf

corau-

DobrogeJ este situate partea de S.-V. a Dobroge!

;

in
?i

Dun&reT,
pietri?

$i
$i

aconisip.

numal cu
com. rur.

nal este de 1552 hect, din car!: 1512 hect. p&mint arabil, 3 hect.
finea^a,

a jud. Constanta,

$i

in

cea de
?i

29 hect.

izlaz $i 15 hect.

N. a pl3?el Silistra-Noui

Padea,
iova.

$i

sat, jud. Dolj,

p&dure.

com. urb. Ostrovul;

este

for-

pi. Jiul-d.-mj.,

la

40

kil.

de Cra-

Mo$ia Padea cu o

suprafa{2.
$i

mats din aluviunile

gil,

fluviulul
ar-

de 2000
aproape de
Jiu,

hect. arabile

o p&-

p&mintul siu e format din

nisip
$i

Situate

pe

dure, in intindere de 15 hect.,

pietri

are o form&
$i

valea numite Padea.

populate

cu
d-lor

stejar

$i

girnita,
$i

Iunguia{&; lung& de 1200 m.

Se m^rgine^te
Jiulul;
la N., la V.,

la E. cu

apa

apar^in

Nicolae Popp

largel de 80 m.; e acoperite cu

cu com. Giurgifa
$i

livezl

braful

de pruni $i alflf arborl de S. ce o desparte de

cu com. Dtenicul

la

Dumitrache B&ncoiu. Fine^ele au o intindere de

hect.
$i

cu com. Birza.

aparfin locuitorilor.

Digitized by

Google

PADEA
Pe proprietatea
Popp,
aburl
i

624

PADINA
Are
suflete,

d-lui

X. T.

muntele Stina-Mare,
la

care

este

populate

de

2820

se

gase^te o

moara cu

gran ita,

?i

o stina, unde se fabrica

voind sal
pichet in

pe care Austriacil ocupe, au facut un

luT.

locuind in 541 case; 2

$coale

una de
elevl

baefl, frecuentata
$i

brinza.

mijlocul

AtuncI
acest

de 98
sericl,

una de

fete,

Prin

comuna

trece o cale vc-

locuitorii

can

posedau
$i

frecuentata de 15 eleve;

2 bi-

cinala ce duce la
cine.

comunele

ve-

munte s'au rasculat

pe AustriacT,

au alungat
res-

facindu-I sa

deservite de 3 preo^i, 2 16 cintarefl $i 2 paracliser!

;

Budgetul comunei e
turi

la veni-

pecte hotarul eel vechiu, adica

circiuml; o
8 stine.

moara de aburl
5

$i

de 2993 lei ?i la cheltuell de 2877 lei, 43 bant.

Vite marl cornute 240,
$i

pe scursura munteluT, dupa cum zice Ocolnica 91 pe unde este

$i

Meseria$I sunt:

lemnan, 2
15

01

450

astazl.

timplarl, 3 rotarl, 2 croitori,

locuitorilor,

ca! 41.

Ocupajiunea
particulara,

pe

fierarl,
I

cizmarl,
I

mainitf,
i

linga agricultura, este comerciul

cojocar,

boiangiu

2 bru-

Padea, mo fie
Dolj,
pi.

jud.

cu $indrila, precum
pletrelor

?i

facerea

tari.

Jiul-de Mijloc,

com.

de moara.
2
?i

Comuna
de
bili,

are

498 contribua25

Padca.
1

Are:
preot
particulara,
Dolj,

bisericl, deservite

din
$i

care

comercian{i

2 cintare^T
1

o scoala,

rominl

7 strainl. Stabilimente

Padea, padure
girntya
?i

de
pi.

condusa de
tata

inva^ator, frecuen-

comerciale sunt 29.

stejar, jud.

de 20

copil; 2 circiumT.

Aci se

fac

$ase

tirguri

Jiul-de -Mijloc,

com. Padea,

in

nuale, la 25 Martie, Ispas,

Du

Jntindcre de

ishect., pe mo$ia

Padina (Macoveiul),
$i

com. rur.

Padea.

sat, in jud.

Buzaii, pi.

Gim-

mineca mare, 20 Iulie, 8 Sep tembrie $i 14 Octombrie.

Vite:

puluf, la extremitatea

de S.-E.
kil.

1400
121

bol,

852

vacT,
cat,
of,

Padea,

vale, jud. Dolj,

pi. Jiul

a judefulul

de-Mijloc, pe care este a?ezata

54 m. de ora?ul Buzau.
$i

la

700
din
$i

366

vtyei,

10 bivolT,
minjl,

527 lepe,

540 4600

comuna Padea.
Padeul,
plaiul
sat, in jud.

Limita,

la

N.,

incepe

6 asinf

$i

653 porcl.

hotarul

mo^iel

Scarlate?ti

Cai de comunica^ie: ?oseaua

Mehedin^i,

merge pe hotarul mo^ielor Largul, Luciul

$i

Clo$ani,
suflete,

cu o populate
locuind in 175

Caldare$ti; la V.,

de 800
e$ti.

se

lasa

tot

pe hotarul mo^iel
mo$ia Balaciul
la

comunala Padina-Pogoanele prin Caldare?ti; drumul Padina Luciul ?i altele de mal mica insemnatate.

case. Apar^ine

com.

rur.

Negorur.

Caldare^ti pana in hotarul jud.

Ialomi^a, in
S.,
;

In

anul 1874,

cind acest

Budgetul

comunei e de

lei

sat forma

comuna cu com.

din hotarul Balaciului, mer:

12896, ban! 92.

Cloani, era re$edin{a comunei,

ge pe marginea moielor
lilia,

Co-

Padina e foarte vechie

di^ia

?i

tra

care atuncl purta numele de co-

Cocora,
Reviga,

Mileasca,

Caza?i

muna

Padc$ul.

ne?ti,
lo$e$ti,
lor,

Ciochina

Mi-

Din punct de vedere istoric, acest sat ajucat un rolinsemnat. Pe o cimpie intinsa, a?ezata albia Motrulul, pe partea in
stinga,
in

pana in Movila-Ciociunde se ?i termina limita

la E.,
in-

spune ca a fost sat tataPe la inceputul secolulul a fost cit-va timp sub posesiunea Turcilor, carl pusese aci
resc.

sa cu jud. Ialomi^a;

dol perceptorl, sta^ionatl linga

movilele
glu,

cepind din Movila-Ciocilor, mer-

Camara$ul

?i

Simino

acest
in

sat,

Tudor
1821

ge pe hotarul jud.

Braila,

pe
in

unul pentru a aplica dan-

Vladimirescu,
ridicat

anul

marginea mo^ielor
reanul
$i

Ciocile, Jugu-

stindardul revolufiunel,

Ru?e^ul, pana da

cu concursul preotulut

Gheor-

hotarul moiei Scarlate?ti.

gana (marca turceasca) pe ciomegele ciobanilor, carl pa^teau vitele cumparate de Turci, ^i
altul

ghe Pade$eanu, lul Gheorghe Spineanu, Popa Dinu $i atyil. Urmele meterezulul se vad ?i avind o forma de cirasta-zl, comferinfa, al carul pamint formeaza un patrulater ridicat in
interior.

Suprafafa com. e
hect., din

de

15350
arabile,

pentru a

incasa

taxe de
aci.

care

11

877

la vitele straine,

ce pa^teau

750 padure, 2387

sterpe.

336 Afara de pamintul poMacoveiul

movile
sau Padina.

izlaz ?i

In 1807, satul s'arisipit, din cau-

za razboiulul Ruso-Turc.

Dupa
in-

sedat de locuitorl, are o singura

mo$ie,

incheerea pacel, locuitorii au

ceput a se intoarce
movilel

la

vechele

Teritoriul e ?es, intrerupt pu^in

si

lor vetre, situate atunci in jurul

?i

Locuitorii Pade^eni poseda

de

cite-va

$i

smircurl.

laculul Bandaul. Ne-

Digitized by

Google

PAD1NA
in{elegerile dintre locuitorl, darile

625

PAIIOTNICAI-BALCA

com. Ruiav&tul,

cat. Mu?celul$i

ului, foste lacurl,

tate

in

vecina-

ce

li

se impuneau

?i

mal

figan; are pa?une

araturl.

de com. Mogo$e?ti, plasa

jud.
Ilfov,

cu seama miasmele laculul Bandaul,

if

Sabarul,

cunoscute
?i

silesc
$i

sparge satul

Padina,
munel
V.
$i

deal,

jud.
in

Gorj,

plaiul

o data cu apa, pe?te

azl

trestie,

Macoveiul

se refugieaza, unil

Vulcan, situat
Piriul,

marginea copartea de N.la

secate

?i

in

mare

parte

mal spre

S., $i

noulul sat Padina, spre N.-V.,

atuncl,
in

pun fundamental iar alfu" mal

in

arate.

prelungindu-se de

N.
kil.

in satul Cald&re$ti,

spre V., pe o intindere de 2

$i

Padina-Seaca,
te$ti,

trup de padure,

de pe mo$ia

Trandafirul.

De
ce

jumatate.

a statulul, situate in com. Cos-

Padina a mers din

Aparfine

parte
?i

locuitorilor

plaiul

Horezul, jud. Vil-

ce prosperind.
cdtun, pendinte
pi.

din com. Piriul

tafel.

parte proprie-

cea, in intindere

de 200

hect.,
:

formind, impreuna cu trupurile

mosie, pendinte de com.

Padina,

de com.
jude^ul

Alunul, Piraiele, Magura-Albul,

Lacul-Rezil,

Balta,

Padina,
la,

Muntele-Neteda
durea Coste$ti.

Dosul,

pa-

Braila, situat spre

S.-V. de rekil.

Lacul-Rezil, pi. Balta, jud. Brai-

?edin{a com.,

la 7

Are o
493

proprietatea mo?tenitorilor lui

populate de
suflete
;

12 familii, sau

G. T. Petcu. Are o suprafafa de

Padinei (Gura-), com.

Balta-Oltul-d.-j., jud.

rur., pi.

o biserica construita. in

1594 hect.

?i

aduce un
lei.

venit

Romana^i.

1876 de proprietarul mo$iel G.

Petcu.

anual de 16000

Vezl Gura-Padinel.
mosie, in

Vite: 176
taurl,
of,

boT,

219

vacl,
cat,

Padina (Macoveiul),

Pahani-Hrani, punct trigonometric

57

vtyei,

252

426

128 rimatorl.
facind parte din copi.

comuna Padina, judeful Buzau. Are -14600 hect. araturl $i suhaturl.

de rangul

al 3-lea,

judeful

Tulcea, situat pe
in

malul Maril,

cea mal mare

moie

partea de E. a pl$ii
?i

Baba-

Padina,

sat,

din jude{.

dag

cea de S.-E. a comunel

muna
2
kil.

rurala Am&r&$ti,
jud.
c^t.

Olla

rurale Jurilofca, lingS vechia gu-

tul-d.-j.,

Vilcea,

situat

Padina, pddure, pe mo$ia Macoveiul, jude^ul Buzeiu,

r& cu care lacul

de

Amara^ti,

re?e-

din^a comuneT.

hect.
lo-

Se desparte

in

de 750 doua truPadurea-

Malceano munica cu Marea se afla

;

coin

mijlocul

unei

fi^ii

de

nisip.

Are o populate de 249

cuitorl; o
Sf. Nicolae,

purl
fa^a

Padurea-Mare, cu o supra$i

bisericS,

cu
la

hramul
1

fondata

anul

81

de 340 hect. MicS, de 410 hect.

Paharnicului (Iazul-),
com.
Buznea,
pi.

iaz, spre
Ia?i,

N.-V. de satul Buznea, jud.

de protopopul Dobre. E brazdata de dealul cu cela^l nume.

Cirligatura,

a-

Padina, trup de pddure,

cea.

jud. Vil-

format din

piriul

Buznea.

Vezl Vaideeni-cu-Munt'il.

Pahomie,
Padina, nume Ie
vechiii

schit ruinat, la N.-V.

Iezerul,

a I da I(el

Potelul, din jud.

Romana^i.
Dimbovi^a,
in virful

Padina-cu-Cetatea, sau Movila, pa dure particular^, jud.

4

de schitul
com.

jud. Vilcea,

Cheia,

plaiul

Cozia,
*

in

Dolj, pi. Dumbrava-d.-s.,

com.

partea dreapta a riulu!

Cheia.

Padina, munte,
ruia este

jud.

Brabova, satul Brabova-d.-j. Are

o intindere de 140 pog. Populate cu
cerl,
?i

aproape de grani^a,

Pahomie,
va,

vama numita Strunga,

gorunT,
carpenl.

jugastri,

in jud. Sucea com. Malini, avind 888.2 m.

munte,

care este trecatoare in Transilvania.

ulml, fagl

altitudine.

Padina - lui - Paraschiv. Vezl

Padina,
colina,
in

Pahon^ului (Valea-),
tre

7>a/e,
$i

in

jud.

Buzau,

Padina-Plopulul, jud. Ilfov.

Deolul-Co?erilor

dealul

com. Minzale^ti, cat. Bisceni, pe mo^ia Dosul Salciei e aco;

Puturosul,

pe mo$ia
pi.

Stanceni,
jud.

Padina-Oacheului. Vezl
na-Plopulul, jud. Ilfov.

Padi-

com. Balu^cni,
Boto?ani.

Tirgul,

perita

de padurea Padina, care

are 20 hect.

Padina-Plopului, Padina-luiPadina,
colina,
in

Pahotnicai-Balca,
Tulcea,
pi.

vale, \n jud.
teri-

jud.

Buzau,

Paraschiv ?i Padina-Oache-

Babadag, pe

Digitized by

Google

paiiotnicauiarA

620

PALALOGI
proprietate a d-lul

toriul

comunei
se

rurale

Slavadealul

com.

Belcesti, pi. Bahlutul, jud.

tefan

Rus3;
S. f

desface

din

Iasi; se

scurgein Iazul-Nou, tot

ghelu^S, care servea ca loc

Ande

Carada-Bair; se indreapta. spre

printre dealurile
si

din aceastcL comunei.

preumblare orSsenilor Vasluieni

si

Sevaiovaintin-

era bine ingrijitS

odinioarS.

ITara

Pahotnicai-HarS; se
si,

Paiul,
jud.
la

sat, In

partea de V. a co-

Prin grSdinS trece pir. Vaslue^ul.

de numai prin p&durT,

kil.,

dup3 4

munel

Munteni-d.-j., pi. Crasna,

se deschide in piriul Slava,

satul Sla-

Vasluiu,

numit

ast-fel

de

pe stinga, mai jos de

va-RusS.

dealul Paiul, pe a c2ruf coasts

e asezat.
hect.
si

Are o

suprafa^i de 40

o populate de

10

fa-

Pajerea, sat, focind parte din com. rur. TStSresti, pi. Znagovul, jud. Ilfov, situat la N.-V. de valea CSlugSrul, pe soseaua
nationals Bucuresti-Pitesti.

Pahotnicai-Hara,
Tulcea,
toriul
pi.

deal, in jud.

milif,

sau 28 suflete.

Babadag, pe tericom. rur. Slava-RusS se

;

Locuitoril

posedS
13
1

plug,

Se intinde pe o suprafa{& de
307
hect,

4 care cu
cornute, 7
torf.

boi;
ol,

vtte
si

marl

cu o populate

de

desface din dealul Carada-Bair;

se intinde spre S., intr'o direc^ie

cal

7 rimS-

272
si

locuitorT.

D-l C. RSceanu are 176

virful dealului Paiul,

hect
izlaz

generals de la N.-E.
Slava, mergind

spre

S.-

Pe

unde

locuitoril,

131 hect. Proprie-

V.; se termini cu valea piriuluf

ast&zl este viea d-lul Cot&escu,

tarul cultivS
si

80 hect (72

dealungul
;

vSi!

pe un mic platou
circomferenjct,

in

pe la poalele sale de S. trece drumul comunal este acoSlava-Rus&Congaz

Pahotnicai-Balca
;

se

form& de v&d urniele

24 pSdure). Locuitoril cultivS

115 hect.

unei cetS^uie de pSmint, inconjuratS cu san^uri

.

Are o
Nicolae,
si

bisericS, cu

hramul

Sf.

si

care se crede
rSzboiulu!
Turcil,

deservitS
;

perit cu p&durl.

fi

urmS din timpul

2 cintSrep

de 1 preot moarS cu aburi.

cir-

dintre

$tefan-Vod& cu
continue

Comerciul se face de 3
ciumari.

Paia-din-Dos,
rur.

catun,
pi.

in

com.

care a avut loc in valea Racovel,

Botosesti,

Dumbrava,

vale ce

pe

sub

NumSrul
163
si

vitelor

marf e de

jud. Mehedin^i.

poalele acestul deal.

al celor

mid, de 340.
cele

Din

satul Paiul, in

curmeziproft-

Paia-din-Fa^a,
rur.

catun,
pi.

tn

com.

sul

sesuluT

Birlad,

fostul

Pajerea, unul din

chete
ale

6
de
kil.

pi-

Boto$esti,

Dumbrava,

prietar $tefan Anghelu^S, a

jud.

Muscel,

pentru
pi-

jud. Mehedinji.

cut un sanf; cu
p&rel
san^ulul,

ocaziunea sSs'a

paza

fruntarieT, la 3 kil.
si la

gisit

mat
fost

chetul Ciocanul
pichetul Sf. Hie.

14

de

Paicul,
rur.

sat, ftcind

parte din com.

pi.

multe schelete
nestf,

si

craniurl omefi

Gurb5nesti-Co{ofanca,

can se
Racova.

zice c& ar

Negoesti, jud. Ilfov.

prafa^S de 528
hect.,

Are o

su-

din

timpul r&zboiuluf cu Turcil

la

Pal

(Virful-lul-),
in

munte
hotar

inalt

si

cu o po-

de

stincos,

jud.

Buz&u,

com.

pulate de 191 locuiton.

MostenitoriT r&posatuluT

Cu
Sp.
locui-

ocaziunea

s&p&rei

pen-

MlSjetul,

filcind

despre

tni temelie la gara VasluiQ, s'aii

com.

Colji.

Gazoti au 400
toril,

hect.

si

gSsit

mat
luf

multe

monede

din

128 hect. Proprietarul cul-

timpul

$tefan-cel-Mare.
se-

Palade,

sat, jud.

Dimbovi^a,

pi.

tiva

235

hect.

(115

izlaz,

50

La

E. de satul Paiul, pe

Cobia, com. Ionesti.

p&dure). Locuitoril cultivS 105

hect. (13 izlaz).

sul Birladulul, in dreapta soseleT

national e Vasluiu-Iasi-Birlad,

Palade,
pi.

balta, jud. FSlciu. Vezi

Are o
:

bisericS, cu

hramul
1

Sf.

locul

numit
luat

Moara-luT- Palade,

Siminesti, ses, com. Vetrisoaia,

Prutul.

Gheorghe, deserviti de
si
si
1

preot
1

nume
astct-zf

dupS

moarS

fe-

cintarej;

helesteu;

macir-

cutS de

un

oare-care

Palade;

n& de treerat cu abun.

pe acest loc este o gr&m, rginea

Palalogi,

izvor,

curge din mun-

Comerciul se face de
ciumar.

din&rie mare. Spre N.-E. de a

tele Plaiul-Chiojduluf,

com.

Star-

ceastS grSdinSrie, in
vitelor

Chiojdul, Plaiul-Teleajenul, jud.

Num&rul
297
si

marl

e
1

de
2
1

soseleT Vasluiu-Birlad, din stin-

Prahova,
la

ia direc^ia
si

de

la S.-V.
Si-

al

celor mid, de

ga,

este o grSdinS mare, la de1 \'*

N.-E.

se varsS in girla

p&rtare de

kil.

de

oras, nufosta

riasul, tot in raionul

com.

Star-

Paisie, iaz,

in

partea

de

E.

mitS

si

gr&dina

public^,

Chiojdul.

Digitized by

Google

PALALOGI

627

PALANCA
Ianos,

Palalogi,yW cdtun, pe trupul Hulube$ti, din proprietatea Strimba-d.-j.,

pl.

Fundurile, jud. Vasluiu,

for-

tramisul
ii

luT

Racotzi

I,

jud.

Vla?ca,

pi.

Cil-

mat din doui cStune: Palanca, compus numat din cite-vacase,

a$ezate pe coasta de V. a dealulul

c&ruia
fan
i-1

scrisese

Lupul prin $teLogofatuI,

Gheorghita,

s&
lu-

nitea,

pe

nialul

Neajlovului.

tram^a, spre a vorbi de

Azf este o moar& cu acelaI nume, pe proprietatea Strimbad.-j.,

Palanca

$i

Runcul, situat

crurl,

pe care
au

nicl

solulul sSu

a mo$tenitorilor rSposatulu!
Gr&di$teanu.

Em.

Palanca,

sat, jud.

BacSu, plasa
si-

in partea despre V. a dealulul Buzdugan. Intregul sat are o intindere de 640 hect., cu o populate de 141 fam., sad 32asufl. E udat de piriul $acova{ul,

nu

le

poate incredinfa.
cl&dit aci

Unguril
din
$i

pavi-

lioane pentru solda{tf care pizesc

partea lor
ni$te

vama,

precum
chiar

intSrituri

ftcute

MunteluT, com. Brusturoasa,

tuat aproape de trec&toarea Ghi-

de Veja, pe marginea de V. $i de Run;

pe marginea de E.
cul,

pe cind

se

inea t'

rezbelul

din

1877-78.
Palanca,
stafic
pl.

me$ul,

la 7 kil.

800 m. de

sa-

unit

cu R&chitoasa,

care

tul Brusturoasa.

trece prin centru.

de

dr.-d.-f.,

jud.
linia

de 656 suflete o bisericS, fecuta. din lemn de locuitorf, deservita. de I preot

o populate
;

Are

Locuitortf posed&

173

vite

7 pluguri marl cornute, 70 01,

:

Bac&ti,

MunteluT,

pe

Tirgul-Ocna-Paianca, (prelungire
a
liniei

$i

2 cintare^I; o $coal

mixta,

80 capre, 33 cai ?i 90 rimStori 70 stupl cu albine.

Adjud-T.Ocna),
Radu.
eel

la 5 kil.

de

stasia Elie

frecuentata de 32 elevf (1899

1900); 4 circiumi. Vite: 49 cal, 432 vite marl

cornute,
81 pordf
$i

Palanca, sau Ghime^ul, punct

vamal, jud.
Bac&ti, pl. MunteluT,

Palanca,
rul

pise,

mat

inalt
la

al

ramurei Doamna, situat

hota-

91 capre.
g-

Pe
sesc:

teritoriul

comunel se

com. Brusturoasa, ling& Palanca ?i aproape de strimtoarea pe

com.

B&lt&te$ti-Crc&oani,

7 herSstrae, 2 morl de ap& $i 1 piui de b&tut sucmane, precum $i o mutyime de cUdirf not ftcute de compania Goetz.

unde
foarte

intra Trotu^ul in {ar&.

Loc

com. Hangul, jude^ul Neam^u. AceastS localitate este o int&rire

important
militare.

sub raportul

fireascS,
ripl marl,

inconjurata
in

de
a-

a$ezref

Aci

se afli

douS
pSrarS

care se

urmele unuT an{ de-a

fortifica^iunilor ungare.

lungul

odinioar^

locuitoril

de

n&v&lirea Tcitarilor.

Palanca,
pi.

sat,

in

jud.

R.-SSrat,

PSmintul reclamat de delega^if

rominl cu ocaziunea
delimitiirtf,

Se spune c5 Doamna Ileana

s'ar
fi

Marginea-d.-s., cSt.
$I-a

Ureche^ti;
la

comunei luat numele de

la

adcipostit aci

in

timpul
eT,

numal de 600 m.
l&sat
in

p&tra^T, a fost

unul rizboiu purtat de sotul

Petru-Rare?.

dealul

Palanca,

poalele

st&pinirea Austro-Un-

c&ruia este a$ezat, in partea de

S. a
al

garieT, fiind-c?i erau stabilite clSdirl ale

comunel, pe malul
la

drept

v&mil ungare.

La

1467,

Palanca,
plasa

deal, in jud.

R.-S&rat,

piriulul Oreavul,

670 m.

Matel Corvin, regele Ungariel,

cu dor de r&zbunare in contra
lul

Marginea -d.-s., comuna

;

spre S. de cfttunul de re$edint&,

Ureche?ti; are o intindere

Ureche$ti

se desface din culparin^i

cam

Stefan-cel-Mare, trecu muntif

mea Mlgerna; br^zdeaz^

tea

de 200 de 122

hect.,

cu o populajiune

familif, sail

465

suflete,

din carl 130 contrib.

Palanca,
ciu,

sat,

ficind

parte din
jud.

com. Condr&che$ti,
situat
la

Tecuin

N. judefulul,

Moldova prin pasurile Ghime$ul $i Oituzul, cu oaste mare $i de aci se duse fer& nicl o piedic p&na laBaia(jud. Suceava), de unde, dup& ce fu ru?inos batut de Stefan $i rSnit chiar, cu o mina de osta^I se intoarse
in

de V. a comunei; se
printre
piriul

tinde

Oreavul

afluentul

sSu

piriul

Varzarul

este acoperit cu fine^e.

Palanca, sau M&gura, localitate,

in

padurea de pe mo^ia Br^e^ti,

pl.

hotarul jud. BacSu.

Are o

pose

prin

acelea^I

potecl in Ardeal

jud. Dorohoiu, com. cu acela^T

pulate de 18
afla

suflete.

La N.

(Gr. Tocilesc.i, Istoria

Romina,

nume,
se vd se

Copula; se

afli
;

nu
aiclf

Dealul Mare, acoperit de p&Petre^ti, din jude^ul Ba-

pag. 61

$i

62).

departe de Vatra-Tab^ra

durea
CclU.

La

e$irea din aceasta strim-

urme de
in

gropl, in carl
o-

toare, in anul 1648, Vasile

Lupu

pSstrau proviziile pentru

lipsa armatel,

a tr^mis un boier de frunte cu

?tire;
i$T

s^teniT

Palanca, sau Runcul, partea de N. a com.

sat,

in

ma! mul{T
$i

linga el sa priimeasca
Ia$i,

ascundeau

aci avutul lor in

Girle^ti,

si aduca la

pe Kemeny

timpil

de

invaziT.

68$17. i'ar$U Dietl'mar Gtograflc Vol.

IV

80

Digitized by

Google

PALANCA
Palanca,
mosie, jud. Bacau,

H28

PALAZUL
Palanga-de-Jos, altd numire a
cat.

pi.

com.

rur.

Buda-Palanga, plasa
bi-

Munteluf, com. Brusturoasa, pe

care se afla padurea Apahausul.

Cimpul, jud. Prahova. Are o

serica, zidita la anul

Satucul, din com. Cinde$ti,

1824

si re-

jud. Buzau.

Intinderea

mosiet
si

de peste

parata la anul 1890. Locuitoril

8860
d-lui

hect.

este proprietatea

numesc Cocosei partea de

a
cat.

S.

Palanga-de-Sus,(Odobeni),
tun, al

ca-

Ghica Comanesteanu.
in

Palanga.

com. Magura, jud. Buzau, alipit de marele catun Ungureul.

Palanca, padure,

partea

de

Palanga,

catun, facind parte din

pi.

S.-E. a com. Slobozia-Secatura,

com. Popesti-Palanga,

Tele-

jud. Botosani; se intinde pe dealurile

cel,
si

vaile

numite ale-Palan-

ormanuluT, jud. Teleorman. Are o popula^iune de 429 suflete,

din carl 83 contrib.; o biserica,
deservita
tarepf.

Palanga-lui-Zisu. Vezi Palanga,

jud. Ilfov.

cu o suprafa^a de 450 hect.;

se exploateaza.

de

preot

si

2 cin-

Palanga - Obedeanului.
Icoana,
pi.

Vezi
Ilfov.

Sabarul, jud.

Palanca,
cuciu,

pitta, curge la V. de

satul cu acelasf

nume, jud. Tepi.

com. Condriichesti, din

Palanga, mosie, jud. Buzati, muna Magura, de 140 hect.,

cari

co-

Palazul, com.
a judefului,

rur.,

jud.

si

pi.

din

Constanta, situata in partea E.

la 12 kil.

Berheciul.

90 padure,
si

restul

livede,

spre N.-V.
capitala
plaseT,

finea^a

izlaz.

Are carbunl de

de orasul Constanta,
districtuluT, si in
la

Palanca,
pesti.

vale, jud. Prahova,

com.
Fili-

pamint.

cea E. a
S.-E.

Filipesti-de-Padure, din pi.

Pe aceasta vale sunt mine de carbuni de pamint, ce funcJioneaza de la anul 1884.

Palanga, trup de padure,

tulul,

al sta-

de com. Cara-Murat, resedin(a el, pe malul

19
kil.

spre

jud.

Prahova,

care,

im-

V.

al laculul Sirt-Ghiol.

preuna cu Durducul-Mare, Durducul-Mic

si

Se margines te
Cicracci
si

la

N. cu com.
la
E.,

Palanga, formeaza

Cara-Murat;
si

Palanga, (Palanga-lui -Zisu),

sat,

facind parte din com. rur.

pi.

padurea Aricesti, pendinte de com. Aricesti, pi. Filipesti.

cu Marea-Neagra

orasul ConTechir;

stanta; la S., cu com.

Ghiol,

Stoenesti-Palanga,
jud.
Ilfov,

Sabarul,
S.-E.

situat

la

de
ale

Palanga, padure a

statuluT,

pe

Hasancea si Omurcea la V., cu com. Caratai (pi. Medjidia)

si

Stoenesti, pe
riulul

ambele maluri

Rastoaca.

La

N., sunt dea-

mosia Draganesti -pgania, jud. Teleorman. Partea ce se invecineste cu

riul

Ala-Capi (din aceeasl

solulul e

plasa).

lurl; iar

spre V., locul e pu{in

S.,

orasul Rosiori, spre

Relieful

accidentat
dea-

baltos.

Spre

trece

soseaua

jude{ean& Bucuresti-Pitesti.

Vedea, poarta acelasl nume. If mal zice si Caprariile.

pirin, in jud. R.-Sarat,
Jitia; iz-

de urmatoarele principale
lurl
:

Se intinde pe o suprafaja de 390 hect., cu o populate de 398

locuitorl.

Murat-Bair (89 m.), ?i TepeBair(90m.), la N.-V. Cogeali;

Palanga,
plaiul

Bair (80 m.), la N.

(91
;

Duran-Bair
m.),
la

Rimnicul, com.

m.)

si

Nazarcea (72

Casa dr. Al. Boicescu poseda 202 hect. si locuitortf, 188 hect.
Proprietarul
7 le rezerva
cuitoril

voreste din muntele Ulmusorul;

V. Horoslar-Iol -Bair
la
;

(71

m.),

cultiva

195

hect.,

pentru

izlaz.

Lo32

cultiva

156

hect.,

uda partea de S. a comuneT, si, dupa un curs de 4 kil., se varsa in riul Rimnicul-Sarat, pe dreapta lui. Valea sa este foarte
frumoasa.

S.-V. Constanta (60 m.), la S.E.; Anadol-Chioi-Bair (6r m.),

;

la S.-JL

Palazul (71 m.), Canara

(73 m.)

raminind sterpe.

de natura stincoasa, prin interiorul comunel. Sunt acopecu

Are o
si

biserica, cu

hramul AI

rite

pSsunl

si

sem&naturl.

dormirea, deservita de
2 cintareflf.

preot

Palanga,

vale, cu o lungime

de

Movilele sunt
colo
;

presarate

id
:

si

Comerciul se face de 3 ciuman.

cir-

700 m.; incepe de pe teritoriul com. Obilesti-Vechi, pi. Negoesti,

printre ele deosebim

Is-

lam-Tepe (95 m.)

65
m.),

la N., CiatalI (Palaz

jud. Ilfov, avind o direcfie

la

Iuc (71 m.), Ciatal-Iuc

Tasli-Iuc (7
(72
1

Numarul
303
si

vitelor

marl e de

de

E. spre V. Prin

ea nu

m.), Cu-

al celor midf,

de 145.
parte din

trece

apa; serva parte pentru

nesi-Iuc

m.) la S., Canarasi

pasune, parte pentru cultivarea

Iuc (15 m.)

m.),

Curan-Tepe

(72

Palanga,

sat,

facind

cerealclor.

prin

interiorul

comunel;

Digitized by

Google

PALAZUL
ele

629

PALAZUL-MIC

au

servit ca

puncte de ob-

vinturat;

1162
37

cal,

1662
of,

boT,

trul

comunel,

la 3

kil.

spre S.;

servable.

36

bivoll,

asinT,

1200

169

V. de satul
la S.

Palazul-Mare

pe

Lacurf: Sirt-Ghiol,la E., linga mare, de care e format, cu 1 200

hect. Jntindere, confinind pe?te

capre, 350 porcT.

sau trece drumul comunal

;

Sunt 22

industrial

(fterari,

Palazul-Mare-Horoslar
rit

e acope-

lemnarf, mecanici); 9 mort, din

carl 2 cu aburT,
1

cu verdeafa.
sau

ce

se exports
aci in alte

la

Constanta

$i

de apa

de
se

pir^J; intr'insul

de
se

vint.

Palazul
?i

II,

Ciatal

Iuc,

vede

$i

Insula -luf -Oviditi.

Comerciul e destul de activ

face
15

virf de deal, in jud.

stanta,

$i pi.

Conrur.

Sunt cite-va mid vSI fara apa: Canara la N., Cioban-Dere la N.V., Horoslar-Ceair la V., Palazul
?i

de 36 comercianji (din
circiuniarl),
kil.

pe

teritoriul
$i

com.

car!

prin

gara

Palazul-Mare,
al satuluf

anume pe
;

acela

Constanta, la 8
$i

spre S.-E.,

Anadal-Chioi

este a-

Anadal-Chioi

la S.-E.

consta in import de manufacinstrumente agricole

cereale
lor. la veniturl
$i
?i

$ezat pe culmea dealulul

stanta, avind o inatyime

Con-

aceste v&I au apa numal toamna

$i

tura,

in

de 69
3
kil.

prim a vara dupa topirea

za-

export de
produsele

vite,

cu

m.; situat in partea E. a pla^ei

?i

pezilor.

cea S. a comunel,

la

E
pe
alte;
kil.

formats din citunele

malul

PaE.,
Sirt-

Budgetul comunel e

spre V. de catunul Anadol-Chioi,

lazul-Mare, re^edinja,

spre

de

20 1 9
lei.

lei

?i

la

cheltuell,

de

pe care

il

domina prin

inalfi-

V.

al

laculul

7177
lac
?i

mea
luntrele;

sa.

Ghiol, la poalele unor stincl in

Horoslar,

Cal de comunicafie sunt: pe

spre

V.,

la

6
in

Mare cu

calea

Palazul-Mare,

sat, in jud. $i pi.

al

spre

V.

de re$edin{&,

na^ionala

Constanta - Babadag-

Constanta, cat. de re$edin{a

valea Horoslar-Ceair, tntre dealurile

Tulcea, trecind prin satele Ana-

comunel Palazul,
tea E. a
pia?ei

situat in
?i

par-

Duran-Bair
;

la N., i Tasli-

Bair la S.
S., la

Anadol-Chioi
spre
2
kil.

spre
re-

kil.
91 la

S.-E.

de

pe linga Palazul $i Canara; drumul jude^ean Caapoi nara-Cara-Murat- Hir^ova

dol-Chioi
$i
;

a comunel,
Sirt-

pe marginea S.-V. a laculul Ghiol, $i dominat de virful

tal
-

Cia-

edin{&,

spre N.-V. de

drumurf comunale
invecinate
:

spre satele

Iuc

(Palazul
inatyime.

I)

care

are

ora?ul Constanta,

pe dealul Ana-

Cageali, Caratai, Ha-

71

m.

Suprafata

sa

dol-Chioi, linga iazul Tabacaria.

sancea,
liuc,

Omurcea,

Hagi

Diu-

este

de 3215
i

hect., din tie care

Suprafafa comunel este de 11878 hect, din carl 300 hect. ocupate de vetrele satelor, cu

Laz-Mahale, Nazircea, Con-

65 hect. sunt ocupate de vatra

satulul

stanta, etc.

de gradinf.
Bulgarl
$i

Pe
la

teritoriul
kil.

comuneT,

la S.,

Populafiea compusa din Romini,

400
intre

case,

iar
$i

restul

impar^it
carl

24

spre S.-V. de Anadol-

TurcT,

Ger-

sat

proprietarif,
?i

Chioi, tree valurile

cele
ian.

poseda 6601 hect.

locuitorii

de piatra $i marl de pamint al lul TraAnadol-Chioi, a

cit-va
fost fost con-

man!, este de 126

familii,

sau

550
?i

suflete.

care poseda 2502 hect.

Casele in general sunt

frumoase,
bine

marl
$i

Popula^ia comunel, compusa

din Turcl, Bulgarl
e de
flete,
$i

siderat

timp

ca

locul

ingrijite

Germanl,

unde a

vechea Tomi,

410
3

familii,

sau 1749 suin

$i

cind teritoriul

pe sau forma numai

forta1

curate.

$oseaua na^ionala Con-

stan^a-Babadag trece prin apropierea sa.

din carl 448 contribuabili.

geamil,

un foburg, sub ruine de

re{e,

Un drum
$i

comunal,

Are
cu
cit
cite

catunele
Palazul,

ca Sarim-Tabia.
S.

La

/2 kil.

pleaca spre S.-V.

in trel

se imparte
la trel
$i

Anadol-Chioi, Canara
1

spre
dealul

hoge; 2

$colI mixte,.in

Duran-Bair, este

de Anadol-Chioi, pe un ve-

ramurl,

ducind

sate

Horoslar,

Hasancea

Canara $i Anadol-Chioi, coni

1

chiu cimitir turcesc.

Hagi-Diuluc.

duse de 2 inv&tatori
fatoare, frecuentate

invelevl

de 143

Palazul
pe

I,

sau Ciatal-Iuc, virf

?i pi.

Palazul-Mic,
Constanta,
situat

sat,

in jud.

pi.

(1899-900).
Locuitorii poseda
:

de deal,

in jud.

Constanta,
rur.

cat.

com.
in

Cicracci,

26 plugurl,

teritoriul

comunel

Pa-

mal mult
$i

partea

N.
la 8

336 care
treerat cu

$i

carute, 5 ma$inl

de

lazul-Mare; este a$ezat pe cul-

a pla?el
kil.

cea V. a com.,

abur,

ma$im de

mea
Bair

ultimelor ramifica^iunt nordealuluT

Horoslar-Iol-

spre N.

de

cat.

de

re?e-

samanat, 30 ma?ini de secerat, 22 raa?inf de batutporumb, 172

dice ale
$i

din$a, Cicracci,

pe partea stinga

are o inal^ime de 71 m.;

la

piriulul
virful

Casiincea,

dominat
m.).

grape de

fier,

35

ma?inl

de

situat

cam

E. placet

$i

in cen-

de

Cara-Uba (101

Digitized by

Google

PALELE
Suprafa^a sa este de 492 hect
dintre care 53 hect. sunt ocu-

630

PALTINUL
de lemn
boT,

Palilula, pirin, afluent

jud. Dolj
acelasi
;

al Jiulul,

si

trece prin
si

com.

cu

406

vaci,
si
si

9 mori de apa 460 144 cai, 2122 01,

;

pate numaf de vatra satuluT cu

nume

se varsi in Jiu,

196 capre
Industria
tic&

357 porci.
comerciul se prac

o populate de 38
1

famiiii,

sau

in dreptul fabricel

de luminari

71

locuitori.

Dumba.
Palme^ul, munle,
m. altitudine,
in

$oseaua nationals Constan^aBabadag trece la 200 m. la E. de sat. Alte drumurl comunale

jud.

Su-

de 2 circiumari, 2 fierarf, Sunt 5 herestrae, 2 fabric! de sapun si luminari.

7 dogarl.

ceava, com. Dorna, avind 1253

due
la

la

Chavargic,
I.

la

Tasaul

si

imbracat cu pasi

Paltinul, cdtun,

in

jud.
pi.

Putna,

Carol

durl de r&sinoase

pSsuni.

com. cu acelasi nume,

locul

Vran-

cea, situat in valea ZabaleT, lingd.

Palele, piriia, in jud. Neam^u,

pi.

Palota,

stable
pi.

de dr.d.-f., jud.
Ocolul, pe
linia
cir-

unde d&

in ea piriul

fan-

Piatra-Muntele, com.
;

Calul-

Mehedin^i,

dura.

Iapa

izvoreste din culmele dessi

Craiova-T.-Severin, pusa in

Are o
hramul

biserici parohiala, cu

pre S. aleramurei CernegureT

culate

la

Ianuarie 1875.

Se
kil.).

Sf.

se varsa pe stinga piriulul Calul,

afla intre stabile Prunisorul (10.

kil.)
si

mixt*i, frecuentata

Gheorghe o scoala de 37 copiL

;

aproape de satul Calul.

sat,

T.-Severin

(18.8

Inal^imea d'asupra nivelulul Ma-

Paltinul,
S3 case.

cdtun,

al

com.

Cotyi,
si

Palenga,
com.
d.-j.,

facind

parte
pi.

din

ril

rur.

Amarasti,

Oltulkil.

tei

de 301.02 m. Venitul acessta^ii pe anul 1896 a fost

lei,

jud. Buzau, cu 200 locuitori

jud. Vilcea, la

de

de 5688

85 bani.

c5t.

Amarasti, resedinja com.

lo-

Paltinul, parohie, Paltinul, com.

pi.

in jud. Putna,

Are o populate de 403

cuitorl; o
locuitoril
biserica,

rur., in jud. Putna,

com una cu
rohiala, cu
in cat.

acelasi
1

nume, plasa
biserica.
Sf.
1

fondafa de

Vrancea, asezata pe ambele

Vrancea, avind

pa-

comunel.

malurl ale piriulul Zabala,

deal fund catunele

pe
si

hramul

Gheorghe,
filial!,

E
lasi

brazdat de dealul cu ace-

Ghebari
la 18 kil.
si

Paltinul

si

cu

nume.
pirin, jud. Dolj, plasa
for-

Prahuda,
sate ce o

iar in vale,

cele-1'alte

hramul Adormirea,

in

Prahuda.

compun,

de
kil.

Palenga,
meaza

subprefectura plasei

la

55

Paltinul, tnunte, jud. Gorj,

Novaci,
si

plaiul

Amaradia, com. Velesti, ce

limita

desparfitoare
catre

in

de capitala jude^ulul. Este udata de piriul Zabala

i

la

N. de com. Novaci

muntele D&lbeni, situat intre

partea de E.,
tifa (Vilcea).

com. Fra-

de

piriiasele

'fipaul,

Pantu-

sesti,

Robesti, Cint&cesti, Orin-

mun^I: Papusa, Coasta, Covaci si Mohorul.

Paltinul, tnunte, jud. Gorj,
Vulcan, situat
Gruiul-Negrul.
la

da, Borsani, Einicari,

Radu^ari
plaiul

Pale^ul,
Palesul,
tul,

balta.

Vezf Topila cu
pi.

si

Draganul.
Mun^il acestei comune con^in

com. Zberoaia,

Pru-

S.

muntelul

jud. Falciu.

sare multa.

Are o suprafa^a
si

Se
Palilula,
sat, jud. Dolj, pi.
Jiul-

compune

din

catunele:
si pri-

cam de 140
geste de
peric
la

hect.

se prelun-

Grebari, Paltinul (unde e

N.

la S.

Este acofag,
iar

de-Mijloc,

com. Bucov&ful, cu
in

maria com.), Prahuda

si

Vulcani.
fa-

cu

padure de

903 suflete, locuind si 20 bordee.

283 case

Are o populate de 278

miiii,

parte cu pasune.

proprietate
si

sau 1281 suflete, locuind

^a locuitorilor

cat.

Izverna

So-

Are o biserica, fondata de Agiu Jecu si Stanciu Barbu,

deservita de
tare{
;

310 case; 1 biserica parohiala, cu hramul Sf. Gheorghe,

in

hodolul din com. Pocruia.

preot

$i

cin-

in cat.

Paltinul

si

filial*,

cu

Paltinul, izvor, curge din poa

lele

o scoala mixta,
elevi

frecuen-

hramul Adormirea,
o scoala

in

Prahuda;

muntelui Caraimanul, com.

tata

de 29

(1899 1900);

mixta, frecuentata de

Predeal, c&t. Busteni, plaiul Pelesul,

o circiuma.

37 copil

(1899 1900).
la

jud.

Prahova; linga

so-

Budgetul com. e
Palilula, moie particular^,
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com.
cova^ul.
jud.

veniturl
cheltuell,

seaua national! se impreuna cu

izvorul
in riul

Bu

de 4199,84 de 4199,24

lei si
lei.

la

numit CSsaria,

si

se varsa

Prahova, pe malul drept,

Locuitoril poseda

48 pluguri

tot in raionul cat. Busteni.

Digitized by

Google

PALTINUL
Paltinul, vale, spre N.-V. comunel Tope^ti, plaiul Vulcanul, jud.

031

PANCEA
Apos-

biserica,
tolt
1

cu hramul
i

S-{ii

Petru
$i

Pavel, deservita de
;

pune din cer, girntya i stejar; predomina cerul ?i girni^a.

Gorj
S.,

izvore^te din locul cu a-

preot

2 ctntareflf

o $coala

cela$?

nume, curge de
$i

la

N.

la

ruralS mixta, infan^ata in 1891,

Panaiotache Asanache, vechia

picket, cu
rat, pi.

trecfnd printre dealurile Cra-

cul-Geamanului
i

Cracul-Lung

da

in Valea-TismaneJ.

condusa de 1 inva^ator fi fre cuentata de 40 $colari. $coala are un local, cladit de preotul

No. 31,
rtul

in jud. R.-Sa-

Ora?uluI, catre

hotarul

MoldoveT, pe

Milcovul, din
la

Teodor

Mindrila, care la inzes-

comuna Cimpineanca,
spre Foc?ani.

E. de

Pampur - Ghiol - Ceair,

jud. Constanta,
pi.

piria,

trat ?i

cu 40 prajinl loc de gra-

catunul de re^edinja. Azi e han

Silistra-Noua,
rur.

dina.

pe
ia

teritoriul

com.
din

Almalic
S.

na^tere

poalele de

Panaci
ruluf,

(Piciorul-lui-), munte,

Panaiote^ti,
Ur*i.

sat, jud.

Arge?,

pi.

ale dealului Topci-Olu-Sirti, ceva

jud. Suceava, com. Neagra-$a-

Oltul, ftcind parte din

com.

rur.

mal sus de

pichetul No.

5,

cu

imbracat

in

padure de

numHe
riul

Topci-Iol, de

pe

terito$i

ra^inoase.

neutru
;

dintre Bulgaria

Panait (Dealul-lul-),

deal, jud.

Dobrogea cu numele de TopciIol,

Panacul,
$i

piria,

jud.

Suceava,

Teleorman,
be^ti;

se indreapta mal
intr'o

intiiti

spre

izvore?te din Piciorul-luI-Panaci

comunei Alse intinde spre com. Dulla

E.

S.,

directfe

generaia de
trece

se varsa in piriul Haita,

dupa

ceanca.

la

N.-V.

spre S.E.,

pe

ce a format hotarul fareT, pe o

linga locuinfa izolata Come-Cerne-Olu-Vilciu, pichetul No. 6 de

la

lungime

hotarul spre Dobrogea

$i

bul

de 1 kil. $i a udat com. Neagra-$arului, pe o lungime de 2 kil.

teritoriul

Panait (Magura-lui-), magurtl,

jud. Teleorman, situata
lul

pe deapro-

cu acela?T nume. S'au gasit

urmeaza drumul national Silistra- Varna iar de la locul numit Moara-de-la-Salcil i?I schimba direcfia, mergind spre E., $i ia numele de Pampurg&reasc&
;

imprejurul acestei magurl

Panaghia,
de-Mijloc,

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-

duse de
%\

olarie, virfuri

de lancT

com. Caloparul, cu
97 case

altele.

449
$i

suflete, locuind in

7 bordee.

Ghiol,

ce-1

pastreaza pan a

la

Are o
tata

biserica

vechle

de

Panait-Sima, tirld, pendinte de comuna Cotul-Lung, pi. Vadeni,

jud. Braila, situata spre V.

vSrsarea sa; se love^te de dealul

birne; o $coa!a mixta, frecuen-

de

Belezlichi-Sirti
i,

se indreapta

de 42

elevl

(1899

1900);
inalt al

com.

la 2

kil.

spre N.-E.,
11
kil.,

dupa un drum de
la
1

o circiuma.

se

varsa in piriul Alkil.

Pana,
Panaghia,
situat

deal, intre

comunele

Bir-

malic,

pe dreapta,
Girlifa.

ma!
le-

pisc

eel

mal

ze$ti $i Vulture^ti, pi. Arge?elul,

sus de vdrsarea acestuia in

zerul

muntelul Ceahlaul, jud. Neamfu,

jud. Mu$cel.

Din coastele lul

$i

iz-

Malurile
i

sale

In

sub46S3 latitudineN.

$i

voresc vilcelele Radatina-Mare,

general sunt joase

acoperite

cu verdea^a. Curge printre dealurile

Sari-Me$ea-Bair

?i

Belez-

4334 longitudine E. (dupa meridianul de la Ferro). Se mai numete $i Fecioara (1908 m.

Radacina-Mica

Uliul.

Pan&, piria, jud. Vilcea, pi.

izvore^te dintre
Cirstaneti
;

Cerna;

lichi-Sirti,

brazdind partea de V.
cea de S. a comunel.

dupa Cobalcescu).

dealurile
la

com.
Cerni-

a pla$el

$i

curge de

E. spre

Tae
jos

hotarul spre Bulgaria, mal

Panaghia, mope particulara, jud.

Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc,
loparul,

V.

se

varsa in

riul

de pichetul No. 6, drumul comunal Almaliu Ese Chioi $i

-

com. Ca-

oara, pe malul sting, in raionul

{mind de Domeniul Co-

comunei Madulari.

alte

drumurf mal mid.

sat,

roanef Segarcea.

Are

padure

pe dinsa.

Panca, munte,
lure, jud. Dolj, pi.

jud.

Bacau,
care

pi.
ft-

Panaci,

pe ino$ia

$i

in co-

MunteluT, com. Dirmone$ti,

muna $arul-DorneI, jud. Suceava,

a?ezat pe ^rmurile piraielor Calimanelul
$i

Panaghia, pa
Jiul de-Mijloc,

cind parte din

$ira

des

TaetureL
familif,
saii

Are 246
flete,

970

su;

din

car!

380

contrib.

com. Caloparul, de 2500 pogoane. fine de Domeniul Coroanel Se garcea. Estc amenajata. Se com
in intindere

parte Uzul de Dofteana.

Pancea,

deal, jud. Prahova,

pi.

Podgoria, com. Podeni-Noi.

Digitized by

Google

PANClI (MOVILA-)

632

PANTEUMONUL
suprafa^a e
par{I argilos.

Pancii (Movila-), movild,

de com.
Oltul-d.-j.,

la

E.

alte

locuri.
$i

La

Pangratia, numire ce se mal da

sforil de mofie Barbuleanca, jud. Buzati,

Marotinul-d.-j., pi. Balta-

pletros

in

alte

jud. Romanafi.

Are
Pancul.
sat,

com. Merei, proprietatea

o altitudine de 138 m. 45 d'asupra nivelulul Maril, pe punctul

triangulat prin care se termina,
la

VezI Vorona Teodor, com. Poiana-Lunga, pi. Si"

-

statulul.

retul, jud.

Boto^ani.

Pantazi, sat, facind parte din com.

rur. Co^legiul, pi. Cricovul, jud.

N. de pad urea Sapunari.

Panculul
Panciul, com. urb.
jud. Putna,
$i

(Iazul-), iaz, jud. Bo-

re?edin{a

to^ani,

pe mo?ia Vorona-Teodor,
a com. Poiana-Lunga.

Prahova. Are o pop. de 398 loc. o biserica, care s'a reparat in

anul
1

sub-prefecturel pia$el Zabrauful,

format de piriul Pancul, in partea

87 1.
proprietate

a?ezat& in Dealulal $u$i{ei

de

S.

Mare, pe malul sting

$i

Pantazi,

Eforiel

inconjurata cu viT renuraite.

Pancului

(Piriul-),

piriil,

jud.

Spitalelor civile din

Bucure$ti,

situate la 28

kil.

de

capi-

Boto^ani, izvore$te din padurea

care se arendeaza cu trupurile:

tala jude{ulul.

com. Tudorei, de
fa-

la locul

numit

Valea-Mantil

%\

Nisipoasa, care
$i

Are o populate de 581

milil,

Corni?ul, desparte catunul Vo-

aparjin manastirel Poiana

Jin

sau 2785

suflete;

biS-^ii

rona-Teodor de Vorona-Carale,

de comuna Hlrsa, judejul Prahova,

lor e
pi.

serica parohiala, cu hramul

com. Poiana-Lunga,
in Girla-Morii

?i

se varsa

Podgoria. Intinderea

Apostoll

?i

filiala

Cuvioasa
schit

Paraschiva;

de calugarl,
2
alta

BrazI;
eflf, $i

$coale,

hramul un mic numit schitul una de bacu

de pe mo$ia Vo-

de 937 hect, din carl 471

$i

rona-Carale.

hect. suprafa^a impSdurita hect.

466

pamint

cultivabil

finefe.

Panduri,
pi.

sat,

in

jud.

Ialomija,

de fete, frecuentate de 367 copil (237 baejl, 130 fete); un spital cu 32 paturl,
subvenfionat

Cimpulul, pendinte de com.

in a?i

Pantelimonul,
rur.

sat, jud. Ilfov, pi.

Frumu^ica, situat pe lunca,

la 2

Dimbovi^a, facind parte din com.

Pantelimonul-Dobroe^ti,
si-

propiere de satul de re^edin^a

kil.

de comuni;

un

spre S. de

riul Ialomi^a.
fa-

tuat spre E.
girla

biurou telegrafo-po$tal, infiin^at

la
1

Are o
niilil;

populate de 64
deservita

de Bucure?ti, linga Colintina $i pe $oseaua

venit
fost

Octombrie 1881 $i al cirui pe anul fin. 1896 97 a

o biserica,

de
boi,

jude^eana Bucure$ti-Braila.

preotul din satul Frumu^ica.

Locuitoril poseda:

de

lei
;

15717, ban! 29;

200

judec&torie

re^edinfa unei com-

25 bivolf, 60

porcl,

450

oi

Are 2 bisericl, una cu hramul Sf. Pantelimon $i a doua cu hramul Sf. Nicolae, deservite
de
3 preoflf
?i

pSnif de dorobanfl.

100
la
$i

cai.

2 cintare^I.

niturl

Budgetul comunel e de 53104,25 lei

vela

Biserica

Pantelimon, pe apa

Panduri,
tul-d.-j.,

cdtun, facind parte din

pi.

Colintinel, s'a zidit

de Grigore
a-

cheltuell

de 53094,28
?i

lei.

com. urbana Draga^ani,

jud. Vilcea.

Ol-

Ghica-Voda,
cela$I

la

anul 1736. In

Industria
ticft

ccmerciul se prac-

hrisovul din 12
an,
scris

Octombrie,

de 113 comercianjl. 24
Iulie, iar

pe pergament,

Bilciu se face la

Pandurul,

colina, in jud. Buzaa,

cat. Sa-

se gasesc urmatoarele:
lo Grigore Ghica

tirg siptaminal, in fie-care

Du-

com. Gura-Ni$covuluI,
seni-VechT. Se ramifica

Voevod din inima

si

minica.

in

Pan-

domniei mele
inalf

am

socotit sa zidesc si sa

dirul-Mare

$i

Pandurul-Mic.

E
ga-

din

temelie o sfinta

dumnczesi

Panciul, deal, pe teritoriul comunelor Panciul, Crucea-d.-s. $i

Crucea-d.-j.,
pi.

importanta prin
burilor
51

mulftmea
ce se

hir-

iasca casa intru slava lut I)-zeii

intra
si

a oaselor

cinstea

si

lauda

marelul mucenic

ta-

Zabrau{ul,jud.
din pietre
i

sesc
in
1

aci.

Tot

prin aceste locuri,

maduitor Pantelimon, din josul M-rei ce

se

numoste a Marcufei, pe apa Colintinel,

se zice a-BabeT.

Putna. Este alcatuit

82 1, a fost o crincena lupta

la fintina ce

amestecate cu
sip,

lut gal ben

na-

intre

Turd

Eteri^tl.

prin carl se

gasesc bucaflf

Imprejurimea seamana cu o

mid de

pletricele

de

var,

de

Panghelina,
Crucea,
gatura,

piriil,

izvore?te din
Ia?i,
pi.

ceta^uie intarita. In biserica, la

pu^ina consistent. Dealul este

acoperit cu o patura de pamint
argilos pe

Dealul-Parulul, jud.

satul
Cirli-

dreapta, este mormlntul donatorulul,

al

com.
$i

Sirca,

Grigore Ghica
sale,

Voevod

?i

unele

locuri

$i

de

se

varsa

in

piriul

familiei

de marmora,

tarim

vegetal

negru

(humos),

Obrijanca, in com. Sine?ti.

sculptat foarte frumos.

Digitized by

Google

PANTEL1MONUL

633

PANJIRUL

Tot
s&racf
.

in

1736, Grigore Ghica

aci
?i

Comerciul se face de 7
ciumarT.

cir-

Pantelimonul-Dobroeti, com.
rur., jud. Ilfov,
pi.

intemeia.
.
.

un

spital

de

Dimbovtya,

s& fie insa, zice men-

Numarul
295
$i

vitelor

marl e de

situata. la

E. de Bucure^ti, linga
$i

hrisov, nu numal de bolnavi ca aceia ce ar pdtitni de alte boale trupetit ci ft de bolnavl de boa la ciume?*, spi-

{ionatul

al eclor

mid, de 662.
vechie numire a

girla

Colintina

pe
la

oseaua
10

judefeana Bucureti-Braila, intre

Pantelimonul,
cat.

Bucure$ti

forturf,

kil.

Lunceni, jud. Buz&u, com.

de Bucureti. Sta
Cernica
$i

in legatura

cu

tal

pe

care

l'a

inzestrat cu

mal

Grajdana, fiind-ca era proprietate a manSstirei Grajdana, care

manastirea Cernica,

multe moiI.

printr'o $osea vecinaia.

Averea
Civile
nitul
$i

acestuT

spital se ad-

(inea

de manastirea Pantelimon

Se compune din
PasSrea,

satele

Alei?i

ministreaza de Eforia Spitalelor

din Bucure^ti
$i

din Ilfov.

Dobroe$ti, M&rcu{a

din ve-

Pantelimonul, cu o populate de

acestef averl se intre{ine

Pantelimonul,

stafie

de

dr.-d.-

1355
case.

suflete,

locuind

in

288

spitalul

Maternitatea

din

/., jud. Ilfov, plasa

Dimbovifa-

Bucure^ti.

Mosti$tea, cat. Pantelimon,

linia

pe

La

Pantelimon este re$edin{a

Pantelimon-Doa subprefecturel pla?ei

Bucureti-Fete$ti, pusa in

prim&riel com.
broe^ti,

circulate la 17

Se
(9.5

afla intre stafiile

kil.)
?i

Noembrie 1886. Mogo$oaia

kil.).

Suprafafa totala a comunel e de 4194 hect. Proprietartf au 3260 hect., din car! cultiva 2465
hect.
(95 izlaz
$i

700 padure).
i

Dimbovi{a-Mosti$tea, a medicu
lul pldef i

Brine^ti (13.4

Locuitorii cultiva 806 hect. (128

a uneT companil de
la
I

Inalfimea d'asupra niveluluT Maril,

rezervate pentru izlaz

vie!).

cultura

dorobanjl. Pana
era

Aprilie 1882

numal re$edin{a pla$el Dimbovifa; de la aceasta data ali$i

sta^if,

de 77 'fij. Venitul acestei pe anul 1896, a fost de

lei,

94073

15

ban*.

Are 4 Marcu^a
e$ti
;

bisericl, la
i

Dobroe^ti,
;

2 la Pantelimon
i

pindu-se

pi.

Mosti^tea la

pi.

coale, la Pantelimon

Dobroa1

Dimbovifa, a devenit reedin{a

Pantelimonul,

fort, in jurul

Bu-

1
;

ambelor Aci a

pla$I unite.
fost o $coala

cure$tilor, jud. Ilfov.

burl

marina de treerat cu 2 podurl statatoare

;

de surdo-

hele^teu.

mute care
(din

s'a infiin^at la anul

Pantelimonul, sfoara de padure,

La 27

Iulie, in fie-care an,

se

1865 de repausatul Dr. Davila

copiil

cam de 130
Grajdana.

hect.,

din corpul

face aci tirg

de obiecte

$i

bau-

orfanT

de
$i

la Azilul

Nisipoasa, jud. Buzdu,

comuna

turl spirtoase.

Elena Doamna)
Ast&zl
se

s'a instalat

Budgetul
lei

chiar in palatul lui Grigore Ghica.

la

venituri

com. e de 13011 i de 11 198 lei

afla

mutata

la

Pantelimonul, padure, pe mo$ia

la

cheltueli.

Teiu.

Clocifi a EforieT

Spitalelor

Locuitorii
guri
:

Are o
tat&
1

coala mixta, frecuen25 elevi

$i
;

Civile din Bucure$ti, jud. Buz&u,

114
$i

poseda: 144 plucu bol, 30 cu cal

carafe: 117 cu boT,

de

11
1

eleve;

com. Vadul-Sore^tilor.

165 care

fabric^

de
;

o{et

marina

de treerat

pod
tirg

statator.

Pantelimonul,
se

lac,

format

de

48 cu cal. Comerciul se face de 21

ciumari.

cir-

La
face

27
aci
$i

Iulie, in fie-care an,

girla Colintina, jud. Ilfov,

com.

un

de

diferite o-

Pantelimonul-Dobroe$ti.

Vite: 179 cal

masarl,

lepe, 2 ar-

biecte

bauturl spirtoase.

377
$i

boT,
$i

165

vaci

^i

Se

intinde

2355 hect., 685 locuitorl.

Eforia

pe o suprafa{& de cu o populate de
Civile
$i

Pantelimonul, padure de 600

hect, jud.
Ilfov, pi.

vifel,

29

bivoli

187 bivolite,

Dimbovifa,
Spitalelor

26 porcl
cuitorl

977

ol.

proprietatea

Eforiel

Improprietaritl sunt 140

$i

lo-

Spitalelor

din
lo-

Civile din Bucure^ti.

neimproprietaritl mal

Bucure$ti are 1900 hect.

cuitorii,

sunt 177.

45 s hect.
cultiva prin arenda^il
i

Pantelimonul, isvor, curgind prin

centrul

Eforia
sai

com. Tirg$orul-Vechiu,

Pantiri. VezI Street ti,

Zlatunoaia,
to?ani.

sat,

1245 hect. (SS izlaz

600

pi. Tirg^orul, judeful Prahova;

pi. Miletinul,

jud.

com. Bo-

padure).

se varsa in riul Prahova, linga

Loc. cultiva 338 hect., rezervind restul pentru cultura vieT.

catunul Stejarul,
eti.

comuna NegoPanjirul, munte, jud. Bacau,

pi.

Digitized by

Google

PANfOlUL

634

PAPUREl (TlRLA-)

Trotusul, de pe teritoriul com.

Htrja.

Budgetul com. e
1705.04
lei.

la veniturl

let

si

la

cheltueli

de de

cepind din Piscul Balan, spre E.

de padurea Buzatulul, com. Pu{eni.

Panfoiul,
plasa

sat, in

jud.

Ialomita,

1553 Comunica^ia din com.

la

Papa
Papazoleti, urme de ruine^ jud. Romana^i.
in

Cimpulul,

pendinte
Ialomi^a,

de
spre

com. Scrioastea

si

Rosiori se

com. Moldoveni, situat pe

sting
al

{fcrmul

face printr'un vad, prin Vedea,

la S.-E.

riuluT

V.

si

in

apropiere

de

satul

mul da
cuefi,

in

comunei; de acolo drusoseaua judefeana Ro-

de resedinja. Are o populate de 56 familil. Mai inainte purta numirea de Colacul.

Locuitorit poseda: 30 cal, 50
boT,

siori-Strimbeni.

Cu comunele Cusi

Papaul, pise, jud. Muscel, pe mea Ghezera (2095 m.).

Papaul, munte,

cul-

DiSganesti

cu

cat.

Mu^i
jud. Muscel, coplaiul

se leaga prin sosele vecinale.

Distan^a com. de Rosiori, este

muna

Corbi,

Nucsoara,

250

ol si

100 porcl.
deal, situat
pi.

de 8

kil.,

iar

de

la
kil.

resedin^a jude-

situat intce malul sting al riului

{ulul sunt

59

Doamna
com. La un

si

Bratia-Mare.

Panului (Dealul-),
in

Calea

ferata Costesti-Magu-

Virful lul poarta acelasi

nume.

raion

ll

com. Colonesti,

rele strSbate teritoriul

Stanisesti, jud. Tecuciii. Este o

N.-V. comunei se afla stafiunea

ramificafie
ruluT.

din 2area Dobrotfo-

cu

acelasi

nume,
si

avind

si

Separa com. Colonesti de

canton facut cu cheltuiala d-lul

general

Papaul, padure, jud. Muscel, in intindere de 3190 hect., proprietate a statulul. Face parte
din

com. Antohesti din jud. Bacau.

Manu

care serveste

marea p&dure Corbi, din

Nucsoara, formata din 10
:

pentru incarcatul cerealelor de

plaiul

Papa,

com. rur.

in jud. Teleor-

pe domeniul

d-sale.

trupurl

Plaisorul,

Preotesele,

man, plasa Tirgulul, pe partea stinga a riulul Vedea, intr'o pozi^iune foarte frumoasa.

Bindea, Zanoaga,

Pap&ul,

Ru-

Papa,
pe

stafie de dr.d.-f., jud.

pi.

Te-

sul,
si

Platica,

Alunisul,

P&durile

leorman,

Tirgului, com. Papa,

Cringul, aVind toate o intin-

Se invecineste

la

N.

cu

cat.

linia Costesti-Rosiori,
1

pus

in

dere de 17530 hect.

Mufi din com. Dragsenei; la S., cu com. Drag&nesti; la E., cu

Valea-Zbirglezil
si la

circulate la

Ianuarie 1887. Se

afla intre stabile

si

Benca
kil.).

(9.6 kil.)

Papii (Fundul-),

cdtun, al com.

V., cu com.

Rosiori (9.4

Inatyimea

Scrioastea, de care se desparte

d'asupranivelululMarilde 108.77

VintilaVoda, jud. Buzau, cu 50 locuitorl si 16 case.

prin riul Vedea.

m. Venitul acestel
nul 1896 a fost
15 banl.

stajil

pe

alet,

Mosia din aceasta com. face

parte din domeniul d-lul general

de

146 18

Papii (Crura-),
VintilaVoda,

cdtun, jud.

al

com.
cu

Buz&u,

Manu, pe care se gasesc stabilite si comunele Scrioastea

G.
si

40

locuitorl

si

13 case.

Papa,
cat.

coasta de deal, la

E.

de
pi.

MSldaeni. Partea ce cade

acestel

in

Simburesti

si

Tonesti,

Papuci,
case.

cdtun,

al

com.

Odaile,
si 5

raza

comune
si

este

cam

Oltul-d.-s., jud. Olt, in apropie-

jud. Buzau, cu

20

locuitorl

de 510
Riul
la la

hect. arabile

100 hect.

padure. Vil sunt 16 hect.

Vedea uda comuna pe

direc^iunea

de piscul Dobra. Se intinde din apa Cungrea-Mare panS in dealul Tonesti. Pe coasta Papii
re este drumul Papa, foarte de urcat si coborit.
greti

Papucul, piriU
acelasi

si

ias. Piriul e for-

margine, in

de

N.-V. spre S.-E.

LocuitorT improprietari^I sunt

mat din izvoare si din iazul cu nume, de pe teritoriul

Zapodeni,
pi.

satulut Portarul-de-Mijloc, com.

in

numar de

13,

pe o intindere
su-

Papa,

vale, jud. Vilcea, izvoreste

Mijlocul, jud. Vasla

de aproape 460 hect. Are o populate de 1000

flete,

din dealul Dr&ganul; trece prin

luiu

uda aceasta com. de

S.,

N.

Dealul-Papel

si

Dealul-LunguluT
S.;

spre

apol

trecind

in

com.
de

din carl 115 contribuabill;

curge pu{in c&tre

limita

formeaza
si

Valea-Rea, se varsi

in iazul

o scoala, frecuentata de 29 elevi (1899-900); o biserica, deservita

de

S. a

comunei

se var-

pe

teritoriul satulul

Moara-Dom-

sa in

riul

Cerna.
coasta de deal,

neasca.

de un preot
35
cat,

si

do! cintSre^T.

Vite: 359 vitc marl cornute,

Papaciocul,

in
in-

Papurel
BrSila,

(Tirla-), tirla, in jud.

650

of

si

86 porcl.

jud. Tecuciu,

com. Pufeni,

com.

Bertesti-d.-s.,

pe

tar-

Digitized by

Google

PAPUREl

(VtRFUL-)

635

PARAOANI

al canalulul Cremenea ,pe ostrovul Varsatura, aproape de hotaruljud. Ialomi^a.

mul drept

Val sunt Ghiuvenli, prin cen:

zestre,

impreunS cu

altele

din
Ale-

trul
tul

comunei, trecind
Para-Chioi,

91

prin sa-

{inutul Putna, hatmanului

avind

ca adia-

xandru Mavrocordat, de catre

socrul sau,

cente

pe dreapta valea Ciurprin

Domnul Alexandru

Papurel

( Virful-),

pise de deal,

giuc-Culac unita cu Azadic-Culac,

i

Moruzzt.

la N. de satul Vultureni, com. cu acela$I nume, jud. Tecuciu.

trece

padurile Asadi

Cojocarul;

valea Satis-Chioi

Paraipani
rur. ,

sau

Arsache, com.
Vla$ca,
pi.

la

V. Malurile acestor val sunt

acoperite

in jud.

Mar-

Para-Bair,

deal, jud. Tulcea, in

incintatoare,

cu

pa-

ginea. VezI Arsache.

partea de E. a pla$el Macinul, i cea N.-V. a com. rur. Cerna

este o prelungire S.-E. a
lulul

durl

$i

livezi.

Suprafafa
1

comunei

este

de

Paraipani, catun

(tirlS),

in

jud.

deasttn;

Curt-Bair

de naturi

63 1 hect., din care 30 hect. ocupate de vatra satuluT, restul impar^it intre stat,

Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta, pen-

dinte de com. Chtoara.

coasa, acoperic cu tufari^url

pe

care po-

la poalele E. are $i vil; din el

i$I

sedcL

163 hect.

51

locuitorii,carI

Paraipani, proprietate,
Vla$ca,
pi.

in
la

jud.

ia na^tere valea

Megina are
;

stapinesc 2439 hect.

Marginea,

S.-V.

158 m., dominind satil i piriul Cerna, drumul jude^ean Macin-

Babadag

$i

eel

comunal Cerna

173 fasau 755 suflete o biserica, cu hramul Adormirea, fonmilif,

;

Are o populate de

Satul-Nou.

data de locuitorl, deservita de

1

de Giurgiu, pe malul Dunarel. Incepe din marginea Domeniulul Giurgiu, de la malul de jos pana la Gaojani. Pe $i merge
aceasta proprietate
satul Arsache, care

preot,

dascal

$i

paracli-

se gase^te

Para-Chioi, comund rurald,

Noua\ a?ezata
a jude$ului, la
fn

ju-

ser; o

$coala

mixta,
?i

condusa
copil;

pana

la

1872
satul

de^ul Constanta, plasa Silistra-

de un inva{ator
frecuentata de

o invatatoare,

se

chema Paraipanul, apol

?i

partea de V.
kil.

143

un
sat.

Balariile

satul Malul-de-sus.

90
in

spre S.-V.

spital rural, situatpe valea Ghiu-

Frazil Fotino in Istoria {arel

la

de

ora$ul

Constanta, capitala
$i

vegea,

la 3

kil.

spre N. de

pag. 91, ne spun ca

aceste

districtulul,

cea meridiokil.

Budgetul comune! e
turl

la veni-

mo$iI aparfineau la 1735 m&nastirel

nals a pla?el, la 27

spre S.re$e-

E.

de ora$ul Ostrovul,

din{a ocoluluT.

formats dintr'un singur

sat,

a$ezat pe valea Ghiuvenli, intre

dealurile Capus-Chioi-Bair, la V.
$i

de 2793 lei $i la cheltuelT, de 2154 lei. Locuitorii poseda 80 pluguri 202 care i caru(e 3 ma?inl de secerat, 10 grape de fier; 3100
: ;

Radu-Voda. Egumenul
mo^ie
?i

a-

celeT

manastiri indatorindu-se,

aceasta

cu

Stane^ti

s'au vindut la licitajie la Tribunalul Vla?ca, la

intrat
in

1829,
d-1

cind

vite,

mal cu seama

ol

?i

bol.

posesie

a Doctor
a

Distrul la E.

Industria este
la

numal

casnica.
cir-

Arsache.
Satul Paraipani, la 1872,
luat
1

Se margine$te
Ghiuvegea,
iar la

N. cu com.

Comerciul se face de 4
ciumari.

V. cu corauna

Carvan

$i

Bulgaria.

Cal de comu
accidentat
Pana-Chioi,
prin sat
$i
;

lica^ie

sunt: ca-

numirea de Arsache, dupa numele proprietarulul.

Relieful soluluT e

lea judefeana Ostrovul, Lipni^a,

de culmea Para-Chioi, cu ramificafiunile sale. Printre cele mal

insemnate dealurl sunt
Chioi-Bair
la
:

Mangalia,

trecind

Parami$tea, pirh'as, in jud. Neamcom. Mastacanul. Izvorete din ramura muntelul

Ju, pi. Bistri^a,

apol drumurl vecinale

Capus-

comunale,
:

ducind

la satele

V., Macurova-Bair

invecinate

Ghiuvegea, Caranlic,

cu acelaI

nume

(partea
?i

S.

(168 m.) la S.-V.,

Sirti
Sirti,

Uzum-Mese$i

Regep-Cuius,

Dobromirul,

etc.

ramurel Tarc&ul)
sus de schitul

se varsa pe

la S., Sinir-Bair

Aslama-

stinga piriulul Tarcaul,

cu

virful

Calaigi (196 m.),

Paraipani,
pi.

catun, in jud. Putna,

mal in cu acela?! nume.

Tecuciu,
iz-

la S.-E.,

Distrail (172

m.)laN.
cu

Bilie$ti,

com. Mtrce^ti,

situat

Toate aceste dealurT sunt acoperite cu p&durl

livezl $i pauni.

frumoase,

le^ti

pe malul Putnel, avind Radula E. $i mal in apropiere

bahjei.

Paraoani,
curge pe

piri/7, jud.

vore^te din ripa cu acela^I nume,

linga satul
in

de malul
purine
?i

Nicore?ti

Movile

sunt

fan!

Are o populate de 75
flete,

su-

?i

se varsa

partea
in

dreapta

important, servind
puncte de observafie
51

numal ca
orientare.

carl loeuese in 21

case.

a Zeletinulul,

raionul

com.

Moia Paraipani a

fost

data

ValeaRea.
81

TV. etil7. Mor*it Dicflonar GtoffraMc. Vnl.

Digitized by

Google

PAKASCIHV (VAl.CKAUA-LUl-)

H3H

PAR(

HE$UL
Iz-

Paraschiv ( Valceaua-lui-), vilcea, jud.

Parava, com.
pi.

rur. f in jud. Putna,

varsa

in

piriul

Draguani.
$i

Teleorman, situate pe
?i

Racaciuni,

situata

in

valea

vore?te din

Marghio^el

se

cimpia dintre mobile Balaci

Sili?tea,

prin care curge piriul cu acela?!

une?te cu piriul Dragu^ani.

pe linga $oseaua Ba-

nume

$i

peste dealul de la Drala

laci-Tatare^ti.

gu$ani,
fectura

30

kil.
?i

pla?el

de sub-prela 74 kil. de
cat.

Parcheul, com.

rur.,

a^ezata in
$i

partea de N. a jud. Tulcea

Paraschiva,
in dreptul

insula, in

Dunare,

capitala jude^ului.

a pla^el Isaccea, linga girla So-

com.

Chiseletul, pi.
$i

Se compuue din
Teiu^ul.

Parava
fa-

mova.

Oltenija, jud. Ilfov.

Se marginete

la

N. cu Ba-

Are o populate de 203 Paraschiva, picket de

pe Dunare, cu No. 161,
tul jud. Ilfov,

sarabia, despar^ita prin

la V.,
S.,
Itya,

Dunare;
;

grani{if,
in

inilif,

sau

926

suflete, din carl

cu com. urb. Isaccea

la

drep-

191 contribuabill, locuind in 247

cu

com. Nicolifelul
cu com.

$i

Te-

pi. Olteni^a,

com.

case

biserica
S-fiT
?i
1

parohiala,
in

cu
cat.

iar la E.,

Somova.
malul

Chiseletul.

hramul
Parava
picket de

Voevozi,
filiala,

E
cela$i

formata din cat inul cu a

cu hramul
Teiu^ul
;

Paraschiva (Dupa-),
in dreptul com.
pi.

Adormirea,
copiT.

in cat.

drept

al girlel

nume, a^ezat pe Somova.

?i $i

granifd, pe Dunare, cu No. 162,

Chiseletul-Romin,

?coala mixta, frecuentata de 17

Relieful solulul fine

de

re-

giunea dealurilor
la venii

de a $esuteri$i

Oltenija, jud. Ilfov.

Budgetul comunel e
turi

luT;

aproape jumatate din

cu stuf
Chri-Glic

Paraschiva (Ostrovul), pddure

a statulul,
in intindere

de 200

de 2363 leT, 72 ban! cheltuell, de 2259 let, 7 Locuitoril poseda 41

:

la

toriu e acoperit

bal^T.

banl.
plu-

Dealurl sunt:
m.), la
la S. $i

(64

V., cu pa$unf; Cernori,

hect. VezT $analul-DunareT, pa-

gurl de fier; 190 boi, 160 vacT,

Stinca-Mare,

la

E.

am-

dure, jud. Ilfov.

24
picket vechiu,
R.-Sarat,
pi.

cal,
;

160

ol,

16 capre, 280

bele acoperite cu padurl.

porcl

Paraschiveasca,
cu No.
26,

jud.

Ora?uluI, com. Virte^coi, pe riul

Milcovul.

40 stupi cu albine. Se cultiva viea pe o intindere de 142 hect. Sunt in com. 3 comercianfl de coloniale, 1 de cereale, 2
:

Apele care uda com. sunt

Dunarea,
62
;

la N., intre milele

59

girla

Somova
V.;

prin interior

trecind pe linga sat;

dinca,
la

valea

A
1

valea Ogurluiul
?i

flerarl, 2

lemnarl

?i

fabricanflf

prin mijloc, trecind

Balfi sunt
hect.,
:

prin sat

Paraschiveni,

sat, in

jud.

R.-

de

rachiti.

Parche$ul,

de

29
?i

Sarat, pi. Ora?uluI,

com. Cim-

con^inind pe?te

bun,

pineanca, in partea de S. a co-

Parava,
caciuni,
la

cdtun,

in

jud.

Putna,
pi.

alte

muneT, pe
re?edin{a,

riul

Milcovul, la

kil.

com. cu acela^I nume,

situat

Ra-

doua mai mid. Intinderea comunel e de 880

din carl 82
hect. vatra

785 m. spre S. de catunul de

Pintece$ti.

peste dealul de
i

hect.,

Are

Dragu$ani
curge

in

valea prin

satulul,
lor,

suprafata de

150

hect.,

cu o

care

piriul

cu

acela$!

380 418 hect.

hect. ale locuitoriale statulul.

in

populate de 52
suflete, din carl

familii,

sau 177

nume.

Populafiunea,
biserica
S-til

maioritate
$i

63 contribuabill.

Are o
hramul

parohiala, cu
1

compusa din Romiol

este

Ru$T,

Voevozi;

?coala

de 144

familii,

sau

574

Paraschiveni, numire veckie a

comunel
si

mixta, frecuentata de 17 copiT.

suflete,

din carl 160 contrib.

catunulul Gologanul,

In Parche^ul se afla: o bise-

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s.

Parava,
caciuni,
hiala,
in

parohie, in jud. Putna,

pi.

rica, facuta

de
Sf.

locuitori in 1877,

com. cu acela$I nume,

Ra-

cu hramul
vita

Apostoll, deser?i
1

Paraschiveni, vechiu

picket, cu

avind
Parava,

biserica paroS-{iT
$i
1

de

preot

cintarej; o

No. 37, jud. R.-Sarat, pi. Ora$ulul, com. Cimpineanca, pe

malul drept
al riulul

cu hramul

Voevozi,
filiala,

$coala, frecuentata

de 38 elevl

cat.

cu

(1899 1900).
Pamintul, parte e pietros, parte
acoperit cu stuf
?i

Milcovul.

hramul Adormirea,

in Teiu^ul.

mla?tinl.

Paraschive^ti,
ge$,
pi.

catun, jud.

Ar-

Parava,

Oltul, ftcind parte din

pe teritoriul comunei cu acela?! nume, pi. Rapiriias,

Locuitoril

poseda:

77
vite

plu-

gurl
?i

800 capete de

marl

com.

rur.

Cremenari-Mo^neni.

caciuni,

jude^ul Putna, care se

mid.

Digitized by

Google

PARCHE?UL
Comerciul consta in export de peste, cereale $i in import de coloniale ?i manufacturf. Sunt 6 comerciant!. Budgetul com. e la veniturT de 3200 lei $i la cheltuell, de
$ondul
cea mal
?i

637

PAREPA
1036 hect. din car!
tra com.,
lor
i

Lopatna; acoperit

in

16 hect. va-

mare parte cu

stuf;

este strabatutde girlele Alileoca-

430 hect. 490 hect.

ale locuitoriale proprie-

Suhat

$i

Iacob-Suhat, $i coprinde

tafel.

lacurile: Costin, Costinciuc, Bacin, etc; are

Are o populate de 1 89 familii,

sati

o intindere de 12000

877 suflete; 3

bisericl, una,

3150 lef. Drumurf sunt:

Tulcea- Isaccea,

hect., neproductive.

in cat.

Valea-Schiopulul, cu hra-

calea najionala
?i

la S.,

cal co-

Pardina, grind,

in

jud.

$i

pi.

munale

la

Somova,

Telifa, Ni-

Tulcea, pe teritoriul

com.
a

rur.

mul Intrarea in biserica, zidita in anul 1862 de locuitorl, deservita de 1 preot ?i 1 cintaref,
alta,

colltelul, Freca^ei.

Satul-Nou, situat in partea N.

in

catunul
Sf.

lernatica,
zidita
$i

cu
in
lo$i

a pla$ei

$i

cea

N.-E.

com.,

hramul

Voevozl,

Parcheul,
pi.

baltd, in jud.

Tulcea,

Isaccea,

pe

teritoriul

com.

pe malul drept al brajulul Chilia; pe el este a^ezat satul Pardina.

182 1 de Stanciu Anghel

cuitorl, deservita
1

de

preot

rur.

Parche$ul,

situata
$i

in par-

cintarej,

treia, in

catunul

tea

de N. a

pla$el

a corau-

Pardina,
pi.

girld, in jud.

Tulcea,

Valea-luI-Lalu,

cu

hramul Po-

nel, chiar

linga sat

$i

aproape

Sulina, se desface din bra-

de Dunare, de care a fost formats prin vre-o revarsare anterioara

girla;
;

{ul Chilia,

de

linga satul Par-

dina,

$i

curge spre

E.
^i

face

e alimentata prin o mica

apoT un unghiu drept

se ter-

1842 de locuitorl o coala mixta, fondata in anul 1 867 de D. C. Datcu, condusa de invafator $i frecusf.

gorirea

Duh,
;

zidita in

parte din

apa sa se

mini

in braful Tatarul, linga ora-

entata de 27

copii
:

(1899-900).

varsa

in balra

Sauna, spre V.;

$ul Chilia- Vechie,

dupa uncurs

Locuitorii poseda

60 plugurl
15
cal,
$i

din ea se desparte girla

va,

Somo-

de 45

kil.,
$i

brazdind partea V.
a comunel.

320
lepe,

boi,

160 vaci,
ol,

18

care

se

varsa in Dunare,

a pla$el

1600

198 capre

186

mal sus pu^in

o suprafafa de
fine
1

de ora$ul Tul-

rimatorl.

cea; e inconjurata cu stuf; are

15

Pardo^i, com.
lul

rur., in

jud.

R.-

Comerciul consta

in

importul
$i

hect.

conin

Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe ma-

de

coloniale,

braoveniI

in

pe?te, care se

consuma

sting

al riulul Cilnicul, ae-

exportul de cereale. Transportul

se face prin gara Rimnicul-Sarat.
Caile

localitate.

zata in partea V. a judefulul, la

23

kil.

spre N.-V. de ora^ul R.$i

de comunica^ie sunt druvecinale

Pardina,
zat

sat, in jud.

$i pi.

Tulcea,

Sarat,
kil.

in mij locul pla?eT, la

murile

spre:

Valea-

catunul comunel Satul-Nou, a$e-

spre N.-V. de com. Sgirci^i,

Salcil, Margarite^ti,

Babeni De-

Chilia, linga locul

pe malul drept al brajulul de unde izvo

girla Pardina,
la

re$edin{a pla?el.

dule^ti,
la

Greabanul-Sgirci^i-Rim-

Se

margine$te:

E.,

cu

nicul-Sarat.

re$te

17

kil.

com. Dedule^ti, despartfta prin

dealurile Babel
$i

Budgetul comunel
niturl

e la
banl,

ve$i

spre E. de re^edinta.

Doua-Coae

la

de

543

lei,

1 1

Are o intindere de 2200

din car!
17 hect.

hect.,

V., cu Margarite^ti,

despartita

la cheltuell

de 13 16

lei,

88 banl.

ocupate
e

de
de

prin riul Cilnaul; la S., cu Valea-

vatra satulul, cu 50 case.

Popuia{ia, lipoveneasca,

Ra^ei

$i

la N.,

cu Valea-Salciel.

Pardo^i,
pi.

cdtun, in jud. R.-Sarat,

Este o comuna din regiunea

dealurilor, fiind brazdata:
la S.

Rimnicul-d.-j.,

pendinte

de

35

familii,

sau 148 suflete.

in

com. Pardoi. V. com. Pardo$i.

Pamintul e acoperit
parte cu bk\\\
$i

mare

stufurl.

de dealul Valea-Schiopulul, la E. de lernatica; la V. de Costomirul

?i

Pardo^i,
pi.

piriil,

in jud. R.-Sarat,
;

Are o

biserica.

Baba.

Rimnicul-d.-s.

izvore^te din

Prin sat trece drumul

comu

Riul Cilnaul o uda la V., cu

afluentil sal Pardo?i
$i

Dealul-Babel; uda com. Pardo^i

prin mijloc, trecind prin catunele

nal Tulcea-Satul-Nou-Chilia.

lernatica.

Catunele,

carl

formeaza
E.

lernatica

$i

Pardo$i

$i

se varsa

Pardina, ostrov insemnat,

Dunarel, in
$i

in delta

sunt: lernatica, re?edin{a, in mijloc

;

in riul Cilnaul,

pe partea dreapta.
rur., jud.

partea
i

N. a

jud.

Valea-$chiopuluI,
la

la
;

pla$el Tulcea,

cea E. a com.
intre

Valea-luI-Lalu,
tomirul, la N.

N.-V.

Cos

Parepa, com.
pi.

Prahova,

Satul-Nou; este
braful
Chilia,

cuprins,

Cimpul, situata pe vaile Cep$i

girlele

Pardina,

Se intinde pe o suprafa^a de

tureanca

Razboiulul,

la

31

Digitized by

Google

PAREPA

638

PARSALELE (MUNTELE-)
pre N. trece ?oseaua na{ionala
Ia^i-futora,
iar

kil.

de capitala jude^ulul
kil.

$i

Ja

10

de re$edin{a

pl&$el.

de schitul Izvoarele sau Crasna, care se arendeazS cu 1600 leT

anual,

pe cea de

S.,

Se compune din
gerafi (spre N.),
tru),
?i

3 cat.

Decen-

Parepa

(in

dimpreunS cu pSr^ile posedate de stat in tot hotarul

plaiul

$oseaua jude{ean2.

Ia$i-Falciu.
:

Pe ambele
livezt $i

lui

coaste sunt

vil,

Ru?ani (spre

S.),

avind

mo$ieT Izvoarele,

Telea-

semSnaturi.

o populate de 924 suflete, din

carl 203
in

jenul, consistind din fine^e, po-

contribuabili,

locuind

en!

$i

sili$te.

Parpani{a, com.
de
S.-E.

rur., in

partea

231 case.

a pla^el Funduri, jud.

Are
?i

la

dou& bisericf, la Parepa Degera{L Cea din Parepa

:

Paringul, culme a munfilor Carpa$i, jud.

Vilcea,

din

dreapta
Paringul

s'a zidit

coveiii, care i-a

de Pitarul $tefan Madonat $i o sfoa-

LotruluT, avind piscul

(2076 m.)

$i

din care pornete

de ora$ul de Negre$ti, re$edin$a pla$el, situate pe dreapta $i pe stinga pir. Rebricea, care
Vasluiu, la

29

kil.

Vasluiu

?i

la S

kil.

r& de mo$ie,
iar
la

cam de 180
s'a

pog.;
zidit

cea din Degera^i

anul

culmea Gurguiata, c&tre S.E., avind ca piscuri: Muntele S15tioara (870

nilor,

o strabate

in toata. intinderea.

formats din
Frenciugi

satele:
i

Par-

1892 de
din

me?terul
Ploe^ti,
$i

Ancu
$i

m.);

Culmea-Ur?amuntele Frasimun{if

pani^a,

Glodeni,

ghel Ioni^a

catre S.E., avind ca pis-

ajutorul d-lor P. S. Aurelian

curT:

Ur?anul

$i

pe o suprafafa de 1902 hect. ?i cu o populate de 1091 suflete.

Gg. Gr. Cantacuzino

cu aburl.
LocuitoriT, in
s'ati

o ?coala,

netul;

culmea
$i

Bistri^a, c&treS.,

Are
in

3 bisericl; 2 ^colf mixte,

$i

frecuentata de 17 copil; 3 mori

avind ca piscuri:
Buila
rarija, c&tre

Co{i,

Glodeni

Frenciugi, frecuen-

Arnota; culmea VintuS.E.,

<>i

tate
2

numar de
1

136,

care se

ra-

de 36 elevl (1899 morT de apa\

1200
oX $i

1900);

improprietarit la

864, din-

mifica in Culmea-Petrenilor, Cul-

Vite: 547 vite marT cornute,

j 7 caT,

du-li-se

540 hect., afara de 40 insured, carl s'au improprietarit pe mo$ia statulul Parepa,
li

mea

Barbate^tilor
;

$i

culmea

249

rimStori.

Smeuratul
ca virf
gul
$i

culmea Cheia, avind mat inalt muntele Sto-

Locuitorif posedS 215 stupf.

din care

s'au dat

200

hect.

Culmea-01&ne$tilor.

lei,

Budgetul comunel e de 2091 48 banf, la vcniturl $i de

lei,

LocuitoriT posedS: 92 cat, 241

vacl,
?i

Virfurile

mal insemnate
sunt:

ale

1980

31

banr, la

cheltuelf.

520

bol, 3
;

bivolf,

213

01

culme! Paringul

Balota,

151 porcl 50 stupJ cu albine. Comerciul se exercita in cocirciumarf.

Cocorul, Briota, Chindia,

ruful
$i

Naupa-

Parpani^a,

sat, jud. Vasluiu, pi.

Sida.

Funduri, com. Parpani^a, situat

muna de 4

Aceast& culme, aproape

ralela

pe costi^a dealuluf din spre Ne

goe?ti,

Budgetul coraunel e la venituri de 9489,84 leT, iar la cheltuelf,

cu

Culmea-PI&tane$tiIor,
la

care se aria

20

kil.

departare,

bricea,

pe dreapta piriulul Repe o suprafa^ de 298

cu o populate de
biserica, ziditS
1

de 5361,36

lei.

formeaza
?i

Prin com. trece o singura $osea.

dimpreunS frumoasa bogata vale a Lotrulul.

pi.

hect.

$i

82 sufl.

Are o
tru

de

Pe-

udata de Valea-RazboiuluJ,
prin

Rosetti,
$i

deserviti

de

un

ce curge

com. Tom^ani,

Parise^ti, catun, jud. Vla$ca,

Glavaciocul, pendinte de

preot

cintare^I;

o moara

unde formeaza ma?* multe hele$taie ?i de Valea-Ceptureanca,

formata din plot
$i

com.

de apa, pe
luT,

piriul Rebricea.

Tam&?e?ti,

proprietate

a d-Iul

In partea despre V. a satuse

aria"
?i

care se imin

Costacopolu, situat despre Cre

venicul-Colfeasca.
torl,

o movilS formata din

preuna cu Valea-Razboiului,
dreptul cat. Ru^ani.

Are 70

locui1

pamint

care e foarte vechie.

fo?tI claca^f, care, la

864

Teritoriul pendinte

de

sat e

Se margine^te cu comunele Colceagul, Fulga, Tom^ani $i

DragSne^ti.

au luat 210 hect. pamint.

parte proprietatea d-luT V. Mihailescu

^i

parte a

d-nel

Anlo-

Parmuva,

deal, in partea despre

pi.

ghelia $alariu, iar

cuitorilor claca$I.

parte a

N. a comunel Tome$ti,

Cola

Parepa, sat, facind parte din comuna rurala Parepa, pi. Cimpul,
jud. Prahova.

drul, jud. Ia?i.

Se intinde de

Vite

145 vite marl cornute,

01,

V. spre

S.,

pe partea

dreapta

18 cat, 58

95 rim&tori.

a ?esului Bahluiul, formind

pise inalt, numit

un

Locuitorif poseda

66

stupi.

Dobo^ul.
vale,

Se
des-

Parepa, moie
Prahova,
pi.

statuluT,

jud.

sfir?e$te

prin

numita

Cricovul, pendinte

Gura-RuptureT. Pe poala-i

Parsalele (Muntele-), padure, cu o suprafa^cl de 800 falcf, pc

Digitized by

LiOOQ IC

PARSALELE (MUNTELE-)
teritoriul catunului Coza, plasa

639

PASAREA

jud.

Ilfov,

situat

la

N.-E.

de
al

Pas&rea, parte din mosia

luT

statu
pi.

Vrancea, jud. Putna, aparfinind locuitorilor din com. G&urile in

dev&lm&ie.

Bucure^ti,

pe {annul sting

Bucovul, jud. Teleorman,

v^el

Pasarea.

La

S., trece $0-

Teleorman, pe care s'au improprietarit

locuitoril

seaua judefeana Bucure?ti Biaila

i

clacai
la

din 1864.

calea

ferata

Bucureti-Cala-

com. Bucovul- Adunafi,

I

Parsalele (Muntele-), pddure,

in

ra$i.

Sta in

legatura cu com.

s'a dat aceasta

numire, pen-

suprafa^a de

900

faldf,

pe
lo-

Brane^ti prin o $osea vecinala.

tru ca acest trup a fost al

nastirel Pasarea, din jud.

mi-

teritoriul satului Coza, pi. Vran-

cea, jud. Putna, aparfinind

cuitorilor din

Se intinde pe o suprafa^a de 1070 hect., cu o populate de

343
toril,

Ilfov.

com.

Negrile?ti.

locuitorl.

Pasarea, pddure a
850
hect.
?i

statului,

in

Statul are

locui-

suprafaja
Ilfov, pi.

Parsinoaia, cdtun, despre N., al comuneT Tia-Mare, pi. BaltaOltul-d.-j., jud.

220

hect.

Statul

cultiva

1049 hect., jud. Dimbovija, pendinte

$i

de

prin arenda$il sai 250 hect. (600

de com. Pasarea

Piteasca.

Romana^i,

a$e-

padure). Loc. cultiva tot terenul.

zat linga Olt, pe Valea-Draculul.

Are o
tata
hele?teu.

?coala mixta, frecuen-

Pasarea,
leul, la

picket,

in jud.

Buzau,

de 61 copil (1899-900); un

situat la poalele munteluf Pente-

Parvulocul, punct

trigo7iomctric
I-iu, in

sorgintea izvorulul Milea.

de observafie de rangul
jud. Tulcea, pi. Sulina,

comuna

PasSrea (Rahtivanca),
cind
parte

sat, fa-

Cara-Orman, pe malul sting al brajului Sf. Gheorghe, la confluen^a sa cu

girla

din com. rur. Frupi.

Pasarea, pirin, jud. Ilfov, format din doua izvoare, din care unul
izvpre^te din com. Tunari
in direcfia
$i

mu$ani-Cu$tureni,
jud. Ilfov.

Negoe^ti,

trece

Parvulocul.

de
:

la

N. spre S. pe

Are o suprafa^a de 760

Pasatul, sau Novo-Selifa, sat, pe mo$ia cu acela^I nume, com. Buda, pi. Her^a, jud. Dorohoiu. Are o populate de 109 familif,

hect.,

linga satele

$tefane?ti, Afumafi,

cu o populate de 150 locuitorl.

D-l
hect.
i

Moara-Domneasca, Ganeasa, Cozieni

i

N.

Budi$teanu

are

526

Pasarea
alta

$i

aci

se im-

sau

ric&,

cu

799 suflete; o bisehramul Buna-Vestire,

mo$ief
este

234 hect. Proprietarul cultiva 410 hect. (60 sterpe, 50 izlaz, 6 padure). Lolocuitorii,

preuna cu

vale

ce-$I

are

sorgintea de linga satul $indrilita.

La

intilnirea acestor

doua

cuitoril cultiva tot terenul.

ape, in

cotul

despre N., este

mica, de lemn, facuta in 18 14.

Are

hele$teu
se

$i

pod.

situata manastirea Pasarea. Im-

Proprietatea
erezilor

Comerciul
ciumarl.

face

de

3 cir-

preunindu-se ambele sorginfl

$i

defunctulul

N. Alcaz,

curgind
vitelor

in direcfia
:

de

S.,

tree

a erezilor defunctulul M. Hol-

Numarul
105
5*1

mari

de

ban
hect.

$i

a altor proprietary
pamint;
iar
aril

al

celor micT, de 493.

pe linga satele Burdu$ani, Brane$ti, Vadul- AniT, Fundeni-Gherasi

$i

Satenil improprietari^i au 129

Frunzaneti, unde
$i

intra

proprietary,

Pasarea, mdndstire de cdlugdrife,

in

lunca DimbovifeT,
Piatare?ti

in drep-

458
hect.

hect., 31
?i

cimp

?i

114

jud. Ilfov, situata

pe apa
nainte
zidit

tul satului

se

varsa

58

aril

padure.

Pasarea, la 2 ore departare de

:

in Diinbovifa.

Piraie ce tree

mo?ie sunt 2

Bucure$ti.

Fusese

ma!

Din aceasta apa,

fie-carul sat din

in

dreptul
indicate,

Tochile

$i

Bigiurea, ce vin din

manastire de caiugarT. S'a

la
1

cele

Bucovina (Austria).
Hotarele mo$iei sunt cu
bozia,
:

81 3

de cuvio^ia sa

Timo-

prin ridicare de

zagazuri, s'au
la dife:

Slo-

teiti,

arhimandritul Cernichil.

La

format heletaie ce serva

rite

Buda-Mare

$i

Bucovina.

1848, darimindu-se biserica, s'a

ridicat din temelie actuala bise-

trebuin^eale loc. locali

ada-

parea

vitelor, pescuitul, topirea

$i

Pasate^ti, makala, ftcind parte

din com. rur. Gane^ti,
locul, jud. Vilcea.
pi.

rica

de parintele

Calinic,
in

arhizilele

cinepel

inului,

papura pentru

Mij

mandritul

Cernichil,

rogojini, trestie pentru invelitul

Are o popu-

la^iune

de 379

locuitorl.

binecredinciosululDomn Gheorghe Bibescu.

Manastirea se
administreaza

caselor

$i

rachita pentru co$urf.

Pasarea, vale
fov, la S.

si ba/td, in

jud

Il-

Pasarea (Burduani),
cind
parte
din

sat,

fa-

com.
pi.

rur.

Pi-

de o stanza, ajutata de un consiliO economic $i de un consiliu

spiritual.

de manastirea Pasarea.
din

teasca-PasSrea,

Dimbovi^a,

Are 129

cillugari^e.

Pasarea, girld, desfacuta

Du

Digitized by

LiOOQ IC

PASCAL
mal sus de ora?ul Zimnicea, jud. Teleorman. Dupl
n&re, ceva

640

PATRICHENl

la N.,

care o desparte

de Osfiind

pindu-se cu
n&ritul
?i

agricultura, gridi-

trovul-Hopa, are 250 m. largime

$i

pescuitul.

ce prime^te apele carl se scurg

din balta Suhaia, trece pe sub
poalele ora^uluf, curge pe linga

4 m. adincime, amindoua
de p&$une

Prin sat trece drumul

nal Ciamurli-Jurilofca.

comu-

nenavigabile. Este acoperita cu

iarba, ce serva
lor
vite-

cStunui Zimnicelele

$i,

mal

la

locuitorilor. In partea

de V.

Pa$ca,

canal, al Dunarei- Vapoa-

vale de com. N&sturelul, impreu-

sunt vre-o
in

cite-va

locuin^e, iar

relor, jud. Br&ila, care

se dessatulu!

nata

$i

cu alte ape ale Dunarei,

cea de N. o livede cu prunf.

parte de

Dunire
;

la

N.

formeaza Balta-Scae?tilor.

Gura-Girlu^eT
i$I

strSbate

partea
la

DupS

ce ese

din

balta,

continua drumul pe linga com.

Bragadirul, prime?te
luf

apele

riu-

Pasul-Bicazului, treed toare, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Bicazul. Comunica cu Miclau^ul printr'un drum, care de-

stinga.

a satulul pana

Tr&-

sura din com. Stancufa, unde

se une$te cu canalul

Cremenea

de aci inainte curge pe linga com. Bujorul din jud. Vla^ca, pana aproape de Giurgiu, unde se confunda cu
i

Vedea

de

aci

continua tot pe aceasta

vine poteca in Transilvania.

parte pana la hotarul de N. al

apele Dunarei.

Pasul Taciunelui, treedtoare, jud. Neam^u, care pleach din

-

com. Vizirul, unde se une$te cu Dun3rea-Vapoarelor.

iar

ingusta vale a TazULului

$i

trece

Pa^cani. VezI Pa?cani.

Paei(Balta-),/W/tf,
pi.

Pascal,
luJ

pe Gherm&ne^ti,
balta,

teritoriul satu-

in valea Bistri^ei,

scoborind curin jud. Dolj,

com. cu acePodoleni,
jud.

sul Nechiduluf.

la?!

nume,

pi.

Cimpul,

com.

Ciuperceni,
for-

Falciu, in partea

de E.

Pasul-Tulghe^ului,
pietruita.

treedtoare,

spre S.-V. de Lacul-Sarat,

De

la

satul

Hangul,

mata din ma! multe

N'are scurgere.

baitf

cu o

in-

Pascul,

lac,

pe proprietatea Pe-

jud.

tro?ani, pi. Marginea, jud.Vla?ca.

Neamfu, urea cursul Bistae muntele Gherghiului tri{ef,

cota 1265 m.,
trece
la sta-

tindere aproximativa de 20 hect.

Conine
cdtun,
Buzati,
al

pete.

la

Pastrama,
pi.

sat, in jud. Ialomija,

fiunea balneal
(Transilvania)
$i

Ialomifa-Balta,
$i

pendinte de
situat

de la Borszec conduce in cim-

Paei (Vadul-),
Scurte$ti,

com.

com.

satul
$es,

Milo$e$ti,

pia Gherghiului (valea superioara

pe loc

spre S.-V.
31

a Mure^ului). Aceasta comunifam.

cat,

cu 470 cu o $coala case, locuitori, 153 68 elevl(i899 900), format in

jud.

Are o populate de
Locuitoril

ca^ie

este aparata

in

Transil-

poseda
ol
?i

90

vania printr'o baterie.

mare parte de insurant. Se numete ast-fel, pentru ca pe aci,

in

205

bol,

524

69

porcl.

1789, marele Vizir, fiind

in-

Pasul-Turcului, drum, ce
Pastramagi(Ostrovul-), insula,
in jud. Constanta,

trece

de

la satul

Stanile?ti,
pi.

com. cu

formata

de
terisi-

acela^I

nume,

Prutul, jud.

vins de generalul rus Suvarof, a trecut fugind cu armata sa. Acest vad a servit in anul 1808

Dun&re,
toriul

la intrarea el
al

pe

FAlciu, spre S.-V., la locul nu-

de trecatoare armatelor
rante ruso-turce.

belige-

rominesc

Dobrogel,

mit Tab&ra.

Are

sub-divistabili^f
i

tuate in partea S.-V. a Dobrogel, in

Pe
s'ar
in la

aicf,

se zice, ar

i\

venit

$i

zia Bisceni,

unde sunt

partea N.-V. a

pi. Silistra-

fi ?i

retras

armata turceasca,

insura^el din

munte. Aci e
Ciocirlia.

Nou& i a com. Are o formS

zintind

urb. Ostrovul.

r&zboiul ce a avut cu Ru?it,

cunoscuta movila

lunguia^a,

pre-

1711.

largime

mal

mare
alu-

Pate-Rau,
Paa-Cila,
badag,
?i

deal,

in

jud. R.-Sa-

spre V.
vionara,
nisip
$i

Este

de origine

sat, jud.

Tulcea,

a-

rat, plaiul
tre^ti,

Rimnicul, com. Dumi-

cu p^mint format din

sunt

$ezat in partea S.-E. placet Ba-

in

partea de E.; este acoi

pTetri$. Malurile sale

cea E. a com. Canlikil.

perit cu pa?uni

purine pldurT.

acoperite cu plctri?

mal mare.
$i

Bugeac,
$edin^a,

Are o lungime de 700 m.

intindere
tul,

4 aproape de malul norla

spre E. de

re-

Patricheni,
pi.

sat,

in jud.

Roman,
Pance^ti,
^i

de

120

hect.

Bra-

dic

al

lacului Golovifa.

Siretul-d.-s.,

com.

care in partea de S. o deslar-

parte de uscat, are 200 m.

cu o populate
sau 243

Are o intindere de 42 hect., de 60 familiT,

suflete,

spre N.-Pl de satul Panceti,

la 3
kil.

de

el.

Are o populate

gime

$i

4 m. adincime,

iar eel

de

BulgarT,

ocu

de 70

sufl.,

din carT i8contrib.

Digitized by

LiOOQ IC

PATRU-FRATi

641

I'AZAKLt

Locuitorif

poseda

195

vite

cu acelasf nume,
jud. Vlasca,

pi.

Neajlovul,

mari cornute.

situat

pe

partea

dreapta a apel Neajlovulul. Nu-

pi. Ocolul-d.-j., la 40 de orasul T.-Severin. Satul formeaza com. cu cat. Feteni.

kil.

Mehedin^i,

Patru-Fratl,
mi{a,
pi.

sat,

in

jud.

Ialo-

mirea o are de
zecf-de-Cruc! ce
intrarea in
sat,

la

cele Patru-

Are o populate de 500

flete,

su-

CimpuluT, pendinte de

eraii

puse

la

din can 98 contribuabilT,

com. Moldoveni, situat pe tar mul sting al riuluf Prahova, aproape de varsarea
in riul Ialomita.

spre amintirea
mucenicT. APe-

locuind in 103 case; o biserica,

deservita de
1

celor

40 de
i

sfin\\

preot si 2 cintare^L
:

acestul

riii

cum

s'a dat

numirea de

Locuitoril poseda

20 plugurl,
7
cai,

tresti,

Are

o populate de 163 fam.;

rulul satuluT.

dupa numele Se compune din

Predescu

proprieta-

30 care cu boT, 2 canine cu cai

160 vite

man

cornute,

o coala mixta, frecuentata de 42

copiT(i899
servita de

Petresti-d.-j., al d-nei

si

900); obiserica, de1

Petresti-d.-s., al d-lut C. Petrescu.

300 01 si 220 rimatorl. Budgetul com. e la veniturl de

591
iei si la

preot

si

2 cintare^T.
:

Aci,

d.

Tocilescu,

a descopre

cheltuelf,

de 539

lei.

Locuitoril

poseda
si

550

boT,

1300 oT

40 caT, 200 porcT.

nelocuita,
Ialoinita-

perit, in

1888, o stafiune

Are o sosea ce o leaga cu

soseaua comuneT Timna.

istorica in localitatea

numita A-

naftema. Vase de pamint cu to-

Patru-Par^I,
in jud.

mofie,
pi.

tul

primitive,
si

instrumente
lut s'au
si

de
ga-

Pazarli, com.

rur.,

in

jud.

si

Ialomi^a,

silex
sit

Balta,

com. Murgeanca.

in in

idolasl de mare numar

plasa Constanta, situata pe valea

Ester, in partea de N. a jude^uluT
la

se pot ve

dea

colecfiunea Muzeului Na-

Patru-zeci-de-Cruci, sau Petreti, com. rur.,

tional

de

antichitatt.

43 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtuluT,

in

jud.
:

Vla^ca,
Patru-

Suprafafa mosiel este de 966

beet., din

si

compusa din catunele

zeci-de Cruel
si

carl
la
si

356

hect.

s'au

ceaN. a spre N.-V. de

sedin^a
pi.

placet, la

12

kil.

satul Palazul, re-

Moara-din-Groa-

dat la 1864,
clacasT.

pa, situata pe coasta dreapta a

Este

67 locuitori fostf o padure de ste-

vael Neajlovuluf,
Bucuresti, la 82
giu, la

46 kil. de de Giurkil.
la

jar in suprafafa

de 300 hect.

Se raargineste la N. cu com. Tocsof si Cogelac, jud. Tulcea;

la E.,
la S.,

27
la

kil.

de Obedeni,
kil.

re-

Are o scoala mixta; o biserica, cu hramul Adormirea Maicil

DomnuluT, constituind parohia
Patru-zecf-de-CrucT
si

cu

com.

Cara-Harman;
Cara-Murat
si

cu
I;

com.
la
pi.

sedinja plasei Glavaciocul-Neajlovul

si

Carol

V., cu

com. Tassi Siriul,

20

de Titu.
5i8sufl.,

deservita

Punar, din
din
pi.

Medjidia

Are o populate de
deservite de
1

de

preot

si

dascal.

Hirsova.
solulul

din carT 105 contrib.; 2 bisericT,

Relieful

accidentat

preot

si

3 dascalf,

Pa^iul, lezer,
Vechie,
kil.
si

la

E.

com.

Chis-

de
([81

inatyimele

dealuluT:

Tepe

constituind parohia
;

Patru-zeeT-

caui, jud. Braila, intre

Dunarea3

m.), la N.-V.;

Cara-Tepe-

de-Crud o scoala, frecuentata de67 elevi (1899 900) o moara si o piua pe apa Neajlovulul han mare si 4 circiuml. LocuitoriT se ocupa cu transporturl de lemne si carbunl la

avind o lungime de
1

Bair

(170

m.),

Ghelingec-Bair

o la$ime de cu

kil.;

comunica

(190

m.), Chirislic-Bair (137 m.),

la

N.

Dunarea-Vapoarelor

$eremet-Bair (140 m.), Visterna

prin privalul Corotisca.

(134 m.),
m.),
la
si

la N.; Beris-Bair
;

E.

(145 Vali-Tepe-Bair (107

Paulo, punct trigonometric de

rangul
I,

m.)

Cascalac-Bair
;

(158 m.),

Bucuresti,

si

cu fabricarea cardin
padurile

in jud.

si

plasa Tulcea,
rur.

la N.-E.

Cara-Murat (170 m.),

S.,

bunilor de

lemn
:

pe

teritoriul
i

com.

Morual

Dolu-Faci (140 m.), Biladar-Bair

(189 m.); la
(203 m.), eel

circumvecine

Moara-din-GroaVadul-Stanchi!

Ghiol,

anume
sau

pe

acela

Cos-Tepe-Bair
inalt,

pa, Corbi-Mari,
si

catunulul

Dunava^ul-d.-j.,

mal

la

V.

Petresti, care se exploateaza

situat in partea V.

a peninsulel
al leze-

Aceste dealurl sunt de

stincoasa,

natura

continuu.

Coj Burunul, pe malul E.

e la veniturl
rulul

mai cu seama cele

si

Budgetul com.

Razelm,

in

partea

S.

a
1

de

la N.,

sunt acoperite
si

cu

de 2149
1883
lei.

lei

si

la cheltuelf,

de

comuneT si E. a plasei; are m. inaltime, dominind lacul stuful pe o mare intindere.

finefe, tufarisurT

purine sema-

si

naturl.
si

Movile sunt numeroase

cite-va importante,

servindca

Patru-zeci-de-Cruci, sau Petresti, cdtun, pendinte de com.

puncte de orientare si observa^ie.

PavS^ul, com.

rur.

si

sat, jud.

Sunt acoperite cu

iarba.

Digitized by

Google

PAZARLt

642

pAcuka
manufacturl
Lovi^tea, fecind parte din
rur.
la

Sunt
Piriul
la
kil.
?i

trel piraie

cite-va

vftf.

port de coloniale,
$i

com.

Casimcea (Ta$aul) o uda

pe o distant de
i

instrumente agricole.

Bboe?ti.

N.-E.,
;

Budgetul comunei e

ve-

are malurl inalte, stincoase

p-

acoperite cu tufari$url

?unl; prime$te ca afluenp piriul

Visterna

pe

dreapta

Ali-Culac pe stinga,

apa amindouS
$i

niturl de 7372 lei ?i la cheltuelT, de 2423 lei. C&I de comunicafie sunt drumul jude^ian I Iir?ova-Cara-Mu:

Pacala,
Olt.

sat, fecind

parte din

com.
jud.

rur. Chilia, pi. Vedea-d.-s.,

Are o populate de 320

bisericS, zidita.
la

locuitorl; o

rat,

trecind prin satele Ghelin$i

anul 1853.

udind comuna spre E.

V&ile au apa numalin timpul
ploilor
i

gec, Pazarli

Ester

apol druinve-

murl vecinale spre satele

cinate:
$aul,

Pacaloaia,
com.
rur.

sat,

facind parte din

pi.

prima-vara

dup
este

to-

Tocsof,

Cogelac,
I,

Taetc.

Podeni-Nol,

Pod-

pi rea z&pezilor.

Cara-Murat, Carol

goria, jud. Prahova.

Suprafafa

comunei

de
Pazarli,
sat, in jud.
?i

8882 hect, din carl 569 hect. ocupate de vetrele a 4 sate,

iar restul,
torl,

pi.

Con
al

Pacaloaia,
statulul,
in

trup de

pddure,

al

stanza, cStunul

de re$edin{a
situat in
$i

intindere

de

208

impartft intre

locui?i

com.

Pazarli,

partea
cen-

hect.,
pi.

pendinte de com. Podeni,

carl

posed 2496 hect,

nordica a
trals a

pla?ei

cea

Podgoria, jud. Prahova, care,

statul cu

proprietary, car! st&-

comuneT, pe
N.
la S.

valea Es-

pinesc 6016 hect.

ter

$i

inchis la
?i

de

dealul

impreunS cu trupul V&rbila ( 2470 hect.), formeaza padurea VarbilaPacSloaia.

Catunele

carl

formeaza co-

Chiri?lic-Bair
Bilarlar-Bair,

de dealul
Bi?i

muna

sunt patru: Pazarli, re?e-

cu
(176

virfurile

din^a, a^ezat in partea centrals

larlar-Tepe

m.)

Cara-

Pacaloaia,
pi.

deal, in jud. Prahova.

a comuneT, pe valea Ester; Ester,

Tepe sau Ester

hect., din carl

in

partea E., la 2

kil.

spre

(177 m.). Suprafafa satulul este de 2096

Podgoria, com. Podeni-Nol,

vie.

pe care se cultivS
Pacioiul,
nel, jud. sat,

E. de

re$edin{a\ pe piriul Vis;

200 hect. sunt

satulul
$i

terna sau valea Ester

tot in partea E., la 7

$eremet,
kil.

ocupate de vatra

de

facind
pi.

parte

din

spre

gradinl. Populafia, in maioritate

com. rur. Co?e?ti,

Mu$cel.

Riul-Doam-

N.-E. de

re$edin{5,

pe

malul

Turcl, este de 79 familil, sau 367

suflete.

sting al piriulul Casimcea; Ghelingec, in partea

V., la 5

kil.

com. rur. Drumurl comunale pleacSmulV.

Pazarli,

Pacioiul. VezI Leice$ti, com.

jud. Mu$cel.

rur.,

spre N.-V. de re?edin{a, in valea

Odi-Culac, sau Ghelingec.

te

carl se intretae cu alte dru-

murl.
fa-

A$a sunt drumurl spre

spre
Ghelingec,
spre

Are o populate de 279

milil,

Ester,

P&cura,

cdtun, al com. Mlajetul,

locuitorl
$i

sau i3SOsuflete; 2 ?coale

$i

Chior-Ce$me, spre
$i

Doroban^ul
invecinate.

jud. Buz&u, cu 80

mixte, una in Ghelingec

in

alta

spre toate satele

18 case.

catunul

Pazarli,

frecuentate
cite

de 60
in
fie

copii;

4 geamil,

una

Paz& (Magura-de-), m&gura,

la

Pacura

(Hotarul

Pope^ti),

care

c&tun,

deservite de

E. mo?iei Li{a, jud. Teleortrunchiata

inal^ime
i

mosie, jud. Buzau, cu 130 hect,

4 hogf.
Locuitorif posedS:
gurl,
$inl

man,
301 plu-

la

virf.

Are

din carl 80 hect.

finefe,
$i

acoperite de

ca>u{e, 2 made treerat cu aburl, 1 ma$inS de secerat, 15 ma$inl de de b&tut porumb, 26 grape de

272 care

$i

50 largime, situata linga $oseaua jude^eana

Turnul-Ro?iori. Este una din cele

4 m.

20

arabile, restul

padure

livede.

ma! importante.
belul din
i

De cind

cu
il

rezzic

1877, locuitorii

P&Clira, sorginte de apa mineraid, in jud. Buz&u, com. Chiojdul-din-Bisca,

telul Pitica
;

fier;

689

cal,
1

1604
1

bol,

bivoll,

MSgura-Imp&ratuluI.

in

poalele

mun-

12 asini,

44

ol,

178

porcl.

se scurge in izvo-

Comerciul destul de activ se

face prin gara Murfatlar,
kil.

Pab&cu{a, munte,
pi.

jud.

Bacau,

rul Pacura.

la

24

Trotu$ul,

com. Tirgul-Tro-

spre S.-V., de catre

7 co-

tu^ulul, situat
culul.

pe stinga Sl&ni-

P&Clira,
com.

izvor,
-

in

jud.
-

Buzau,
for-

mercianfl, din carl 4 circiumarl,

$i

Chiojdul

din
:

Bisca,

consta in

export de cereale
lor,
?i

$i

mat din

izvoarele
?i

Biibiitoarea,

vite cu

produsele

in im-

P&cala,

cdtun,

jud.

Arge?,

pi.

Pacuri{a

Pitica,

care toate es

Digitized by

LiOOQ IC

pAcura-mare
din muntele Pitica, apoT, reunin-

643

pAcuricea

reti,
$i

precum

?i

pe
la

vSile: Matita

T uicS se produce
pe IOOOO
titate

anual aproavin, in can-

du se sub

nuracle de P&cura, se

Valea-ScacSL,

27

kil.

de

decalitri

scurg in Bisca Chiojdului. Cursul s&u e pe una din cele mat

capitala jude^uluT

$i la 5 kil.

de

cam de 1500
localitatea

decalitri.

re$edin{a pLl^et.

La
c3t.
:

numita SSrSfi

frumoase

v3i.

Se compune din dou&

Picure^i
$i

turl,

se presupune a

sare in

Mati{a, cu o popu-

pftmint.

Pacura-Mare,
cSrei malurl

vale, in jud.

Bu
mat

late de 2138 locuitorf, din can

Comerciul se exercita

in

co-

z^u, corauna Monteorul, pe ale

576 c ntrib
case.

labiif,

locuind

in

602

mund de
turl
?i

13 circiumarl.
la venilei.

sunt

s3pate

Budgetul comunei e
2 bistricT,

multe pufurT, din care se extrage pScuri incepe din Padurea Ba

;

Are
re^i
$i

una
zidit

in Pdcu-

la cheltuelit

de 4173

doua

in

Matita.
la

Cea
anul

Are o

$osea, care se prelun-

nului

se scurge in pir. Strata.*

din P&cureti s'a

ge^te spre S. p&n& la

comuna

1807 cu cheltuiala locuitorilor,

Podeni-VechT, iar spre N. pini

la

Pacurarul,
poalele

piriii, jud. Ia$i, izvo-

iar zugr&vitul

cu a d lor Stroc

com. Op^ri^.

re$te dintre dou5. stincl, de sub

unul deal,

numit
satul
pi.

Pie-

Vame$ul $i Moise Polcovnicul. Are urm&toarea inscrip^ie:

In

E
ne,sti,

br^zdati dedealurile: VrSPelini,

?i

SlrS?ti,

Nucetul,

trosul; trecc prin

Iloro-

M^iinet
numele
tatalul
>i

Birzila.

Toate aceste
vii,

di$tea, com. Cotnari,

luiul
tul
;

Bahsa se

al

fiulul
>f.

si

al

ileal url
,

au fost plantate cu
distrus

.sfintuluT

Duh,

s'a zidit

aceasta

bise-

curge spre

S., $i, lingS

rica

111

zilele

Doninului Mihail Sufu

cheltuiala
cinstiplor

W.
sa-

carl

s'au
zi

de

filoxer&.

Cirjcaia,
in

c>m.

B&iceni,

b'a zidit
si

cu

Asti
de

parte din ele s'au lasat

vars

piriul Cirjoaia.

tent

s'a

/ugravit cu

cheltuiala
si

DumPolcovsi

izlaz,

parte

se

cultivS

cu

ncalor Struc Yamesul

Muisc

porumb.

PScurarului (Padurea-), failure,

rile,

nicul, sa le

fie

pomenire Dumncalor
I

E
Bail,

udat de

girlele

Turburea,

parinplor Ounmcalor.
S,

Si

5,

Octombrie

in jud.

Mu^cel,

pi-

Riuiz-

tnceputt

la

1S07. Ion Zugravu.

Matita,

ScirS^elul,
?i

Cuibeanca,
vii?i

com. Vl5de$ti, din care

i

Seaca

strabatuta de

vore^te Valea-luI-Dan

care se

Biserica din

c&t.

Matita

s'a

celele:

Daliga,

Miriceasca

vars&

in rlul Bratia.
i

fondat

la

anul

1800.

Ambele

Stoenelul.

sunt deservite de doi preo^T.

Se m&rgine$te cu comunele:
Surani,
Opari^i,

Pacurei (Izvorul-),
cia,
pi.

izvor, e?ind

Locuitoril se ocup& pe lingS

agriculture cu s3patul pu^urilor

^oimari,
$i

Po-

din dealul Gorganul, com. Sal-

deni-Not, Podeni-VechT
netul-Cuib.

Gor-

Podgoria, jud. Prahova

in

de
I

picurcl, cu fabricarea rachiu-

se

impreunS

raza

comunei

lu! $i

cu transportul p&curef

?i

cu izvoarele: Ciuciurul, Bilcilor,

Ciinelul, Oancel, Stupina-Popei,
|

a gazuluT.

Cea mal mare parte din

cuitor! sunt

lo-

Pacureti, saf, f&cind parte din com. rur. Pdcurefi, pi. Podgoria,
jud. Prahova.

Burlacul

$i

Vulpea

?i

formeaza.

mo$neni; parte s'au

la

girla Salcia.

improprietSrit
li

1864,

cind

s'au dat 150 hect.

$i

pe mobile:
Delnifa.

Pacure^i,

loc cu

mine de pa curd,
Tazl^ul
d.-s.,

Pacure^ti,
pi.

sat, in

jud.

Tutova,
Coroe^ti,
!

Sdrasca, Matita

Ei

jud. Bacau, plasa

Pereschivul, com.

posed: 37 cat $Hepe, 75

vacl,

com. Scor^eni.

spre N. de satul Coroe^ti.

410

boi,

55 capre, 450

oT,

317

porcl.

Pacure^i, deal, jud. Prahova,

in

pi.

Pacureji, com.

rur., jud.

Praho-

$coala cxista
la

comuni de
de 71

Podgoria,
care
vie.

comuna
cultivS

PAcure^i, pe
x

va, pi. Podgoria. In

vechime se
j

1864.
1

E
15

frccuentata
fete.

se

99

\%

hectare

numea
eura,

lze$ti

mal
ati

tirziu

desco|

b^etf

perindu-se, in Valea Seac&, pllocuitoril

Toati intinderea comunei e

de 650 hect.
In raionul
tin& cu
Balalia,

inceput s&
?i
;

faci pu^url
s'a

de p^curS

satul

comunei e o
$i

fin-

Pacure^i, deal, pe care e situate com. PScure{i, pi. Podgoria,

numit Ize$ti-Picure\i cu incetul ins& a pTerdut numele de

Izeti,
reVi.

ap& minerals,
ce
$i

numitd.

jud. Prahova.

confine iod

pu-

numindu-se numat P&cu-

cioasd,

care se intrebuin^eaza

Pacuricea,

vale, jud. Bacau, pi.

de

locuitori la baut,

contra

Trotu^ul, com. Dofteana, uncle

sc glse^te pacurS in abundenja.

Este situati pe dealul Pacu63617. Y>arelt Dicfinar Cto.jrajlr

Vol

difeiite boalc.

l\

82

Digitized by

LiOOQ IC

pAcurile

644

pAdina-mica
800 vite marl cornute, 40 caT, 800 o! i 500 rimatori. Dealurl mat principale sunt
Vite
:

Pacurile, catun,
jud. Buzau, cu

al

com. Caneti,
?i

Filipe^ti, jud.

Prahova; are
?i

di-

130 locuitori

rccfia
in

de

la

E. la V.
-

se varsa

24 case.

Cricovul

Dulce,

pe {Srmul

sting, tot in raionul

com. Moreni.

Dealul-Balaurulu!

Dealul-luf-

Pacurile,

sat, finind
$i

de comuna
Pacurile, izvor cu apa minerald,
in

Ureche, care sunt acoperite cu

vi!

Cimpina, plaiul

jud. Prahova.

ce dau vin bun.

Fintinele-Recl,

partea

de E. a com. MoPrahova.

Fintin!:

Fin-

Pacurile, suburbie, a com.

gul-Ocna,
cau,
?ulul,
pi.

Tir-

reni, pi. Filipe?ti, jud.

tinele-lii-Ureche^

Fin tin a

Mare,
-

Trotu?ul, jud. Ka-

Fintina

Georgetilor,

Fintina

situata

pe

stinga

Trotu$i

intre mun^i!

Dracoaia
catolica,

Pacurile, pin/1, in jud. R.-Sarat, com. Jitia; izvore$te din muntele

Pacurile; curge de-alungul Cul-

Barrel

$i

Fintina-Pariciulul.

Piriul

Drincea curge pe par

Balalaul, la

V. Tirguhri-Ocna.
cu
la
a-

tea

de E. a comune!.
com. rur., in jud.

Are o
hramul
ceasta

biserica

mel-Alunulu!
riul

?i

se varsa in pi-

Sf.

$tefan,

cladita

Motnaul,

brazdind

partea

Padina-Mica,
Mehedin^i,
kil.

1886 de Ferenz Morarul. In

mahala sunt 20
el

famili!

de V. a comunei, dupa un curs de S kil.

pi.

Dumbrava, la 3
T.-Severin,

de

ora^ul

si-

ungure?tl.
Teritoriul
cura,

tuata pe un mic platou.

abund
face

in

pa$i

care

se

exploateaza

Padina, mahala, in com. rur. Albule^ti, pi. Dumbrava, jud. Mehedinfi.

gine^te: la E., cu

Se marcomuna Sla-

$oma;
?i

la S.,
;

cu com. Almajelul

a c^rul
burbiei.

extracfie

ocupa-

Coria^elul
i
;

t'mne exclusiva a locuitorilor su-

teanca

la V., cu cat. Olcom. Orevi^a $i Vinla N.,

P&dina-Mare,
Mehedin^i,
pi.

com. rur., in jud.

jul-Mare

cu com. Padina-

Pacurile, munte,
rat, plaiul

in jud. R.-SaJitia

Rimnicul, com.

40 de ora$ul Turnul-Severin. Se m&rgine$te: spre E. cu com.

la
kil.

Dumbrava,

Mare.

E compusa
nilor,
lor,
lor,

din 6 mahalale

Mahalaua-Bobi$tilor, a-Ciuperce-

se desface din Culmea-Alunulul;

Podul-Gros, despar^ita prin

riul

aChivanilor, a-Crame^tia-Pilcanilor
?i

brazdeaza partea de N. a co-

Drincea;
vi{a;
ni{a.

spre

S.,

cu com. Pacu com. Ore-

a Vintile^ti-

munei;
raiele

se

intinde
i

printre

pi-

dina-MicS;

la V.,

cu o populate de 1000 sudin car! 169 contribuabilT,

Girbova

Valea-Neagra
?i

spre N., cu com. Iabla-

flete,

este

acoperit cu padurl

pa01.

Este

situata

pe un deal,

locuind in 210 case.

Locuitori! poseda: 50 pluguri,

?unl, vara se fac stine de

din poalele caruia izvoresc ma!

multe

piraie.

98 care cu
din 4 mahalale
:

bo!,

9 camfe cu ca!
albine.

Pacurile, mosie, in jud. Buzau, com. C5ne$ti, cat. Pacurile $i Poenari-Pletari are 600 hect. araturl, livezl, izlaz ?i o padure cam de 13 hect., proprietatea
;

E compusa
rice!,

?i

30 stup! cu

mahalaua Androne^tilor, a
a-Constandine$tilor
George?tilor.

Bise?i

Are o osea comunali care

o leagci cu ?oseaua Corlc^eluluf

a-

o biserica, deservita de
su-

pre-

Are o populate de 1000

flete,

ot

2 cintarep; o ?coala, con-

mo^nenilor Ghiocule^tl.

din car! 161 contribuabilf,

locuind in 210 case; o biserica,

P&curile,
Trotu$ul,
afla

loc,

jud. Bacau, plasa

deservite
tare{i;

de

preot

$i

2 cin1

com. Hirja,

unde se
in-

o coala, condusa de
frecuentata de 26

pu^url de pleura, bine

invafator,
lev!.

e-

dusa de 1 investor, frecuentata de 25 elevl. Budgetul comunei e la venitur! de 3366 le!; iar la cheltuel!, de 3310 lei.
Vite: 700 vite mar! cornute,

stalate.

Locuitori! poseda: 60 plugur!,

28

cai,

7000

o!

?i

500 rimatorl.
sunt:
?i

P&curile, loc izolat, in j id. Buzau, com. Cane^ti, pe mo$ia Pacurile, unde se gasesc sorginfl de ape minerale $i urme

1 1

2 care cu

bo!,

2 c&ru{e cu

Dealurl ma! principale

dealul

cai;

40

stup! cu albine.
osele
veci-

Poiana-Mare
roditorl.

Dealul-

Are ma! multe

din prejur.

Viilor, care sunt plantate

$i

cu

vii

nale care o leaga cu comunele

pom!

de pScurS.
Pacurile, tea de E. a com. Moreni,
izvor, curgind din parpi.

Val: Valea Salciel, Valea-Cola venila

Budgetul coraune! e

cinei,

Valea din
-

fa{a

P^dinel-

de 1 175 tueli, de 694

tur!

le!,
le!.

iar

chel-

Mar!

$i

Valea S!a?omeI.

strabatuta de un

mic

pi-

Digitized by

Google

pAducelul
riia$

645

PADURENI

ce se

formeaza din

fin-

Paduchiosul, munte,
Dimbovifa
acestui
i

intre jud.
la 8
kil.

Mucel,
de$ti,

pi.

Riurile,

com. Vlacareia
izvo-

tinele

acestel

comune
in

$i

care

Prahova,

din

coasta

curge prin Valea-SalcieT.

spre N. de Pietroi{a. Piscurile

re^te Valea-Draghinel, care stra-

comuna este firazda luMorgovan, cum o numesc locuitorii, care vine de la com. Breasta din jud. Dolj,
istoric

Loc

munte sunt ple^uve. Se

spre
S.

bate satul

Vlade^ti-d.
Bratia.

s.

$i

se

invecinete spre N. cu muntele

varsa in

riul

Furnica,
Surlele
bichiul.
i

cu

muntele

spre V.
Poalele

cu
sale

muntele
se
lasa

Padureanul,
Baile$ti,

glrla,\\xA. Dolj, pi.

mal multe coinune, taie pogoanele proprietafeT, $oseaua comunala Padina-Maretrece prin
Corla^elul,
ale

com.

Negoiul,
sting al

ce

se

pana
$i

in

apa

numit a Izvorul,

varsi pe malul
Uri$i,
la

girlel

care trece prin care

comuna
in

Sinaia
Pra-

punctul

numit

Intin-

locurile

locuitorilor

de muncS numite Dosullocul

la E.

se varsa

rtal

sura-Cotul-Girlei.

hova.

numit de Magura, dintre hotarele comunelor Padina Mare, Padina Mica $i

PopeT,
trece

prin

Padurei (Dealul-),
Padurea-Aja,
Bicazul,

deal, la
pi.

E.

Cocini, e$ind pe

trup

de padure,
Muntele,
aci:

de com. Ciomagesti,
d.-s.,

Oltul-

pe Domeniul-Coroanef, comuna
plasa
Piatra
-

jud. Olt,

cu

direcfia

de
culvi-

la

N. spre S. pe o lungime de
kil.

Orevi{a.

jude^ul

Neam^u. Sunt

16

Serva parte pentru

herastrae purtate prin o maina

tura, parte pentru

telor.

pa^unarea

Paducelul,

ruinele

unel

vechi

cu abur, 4 herastrae purtate cu

apa, la care lucreaza 60 lucratorl.

cetaful, in partea

de N. a com.

Cera$ul, plaiul Teleajenul, jud.

Padurei (Drumul-), drum,

jud.
$i

in

Prahova.
In

pi.

Tulcea,

care unete

mine

se gascsc pietre de
I

PSdurea- de-la -Casa,

Padure.

padure,

com. Congazul cu Agi-Ghtol.

lungime ca de
la{ime de 0.25,
in

metru

$i

cu o

jud. Mu$cel. VezI Trupurile-de-

frumos lucrate

Padurei (Marginea-),
cii-Ghidiei, catun,
al

sau

Nulo-

ciocane, care sunt aduse din

Istri^a (jud. Buzau). Polo-

com.Ju-

muntele
cal itate
$i

Padurea-din-Deal, padure
statuluT,

gureni, jud. Buzau,

cuitorl
$i

cu 430

porul mat nume$te aceasta

inintinderede25ohect.,

100 case.
-

ColibaVechie de-la-Slon
1869
$i

pendinte

de com.

Dridul,

pi.

La Comoara.
In
anil

Mosti?tea, jud. Ilfov.

1871,

rapo-

Padurei ( Marginea Runceni, moie, in

a statuIsaccea.
zau,

sati

jud.
cat.

Bu-

satul

C. Boliac,

studiind sem$i

Padurea-Mare, padure
luT,

com. Jugureni,
pendinte

Mar-

nele
zile
fi

de pe

pletrele

carami
dacic

in jud.

Tulcea,

pi.

ginea-Padurel, proprietate a statulul,

din aceste ruine, credea a

alfabetul

Se intinde pe
$i

dealurile Isaccel
al-Ca-

de

Episcopie;

descoperit

anume

Dealul-Taifa,

face

un corp cu Buda, din com.

res-

d.

B. P. Hasdeu lua acelea$I semne drept alfabet mongoloid.

diulul,

al-FieruluT,

al-Gilmelor,

Cislaul; are 1470 hect, din care

pe

teritoriul

comunelor rurale

1278 padure, 9 arabile

tui vie.

D-l Tocilescu (in opera sa

cia inainte

Da-

Luncavifa, Balabancea, Nicoli^el

?i

de Romani. Bucur.,
scq.) a dovedit
cit

com. urb. Isaccea, de peste

hect. populate

1880, pag. 559

insa ca ele

20000
cu

mal mult

Padurei

(Virful-), deal, in jud.

nu sunt de

marcl

stejar,

ulm

$i

frastn.

R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., co-

sau

semne ale

lucratorilor(Stein-

muna Timboe^ti

se desface din
;

metzzeichen, marque d'ouvriers)

obiclnuite in evul-mediu, cu deosebire

PSdurea

Petreasca,

padure
in

Dealul - Traistenilor

brazdeaza
;

marunta, ce se poseda

dein

partea de S. a comunel
perit cu pauni.

e aco-

de catre me^terii
$i

ger-

valmasie cu mo^nenl, situata

manl, carora probabil se

tore^te zidaria

da-

com. Co?e?ti, catunul

pi.

Petre?ti,

de

la

Slon.

Riul-Doamnel, jud.

Mu$cel,

P&dureni, com.
Putna,
jos de
pi.

rur., in

judejul
in

din marginile

comune! despre

$u$i{a,

situata

Paducelul,
dure
Valeni
$i

deal, acoperit cu pa-

V. pana
pre E.

in

Muchia-Bratiel des-

Pufe^ti.

Catunele

ce

marunta, intre
Boteni,
pi.

comunele
Argeelul,

compun sunt
sul altuia
$i

situate unul in jo-

la 2

kil.

unul de
la

jud. Mu$cel.

PSdurea-TSiata, pddure,

jud.

altul.

Re$edin{a se

afla

21

Digitized by

Google

pAdureni

646

pAdurejul
cc
s'aii

kil.

de sub prefectura
23
kil.

placet,

?i

Padureni,
pi. $u$i{a,

catun, in jud. Putna,

pomenit

si

din drumul

la

\ale

la

decapitala jude^ului.
in

com. cu acela$T nume,

drept pc din jos de capul iazului ce-T zic

Iazul-lkulor,
in

Se numea
pe^ti.

vechime

Hui-

situat in jos

de

Pufe?ti,

la

10
sat.

dreptul

zarel dealuluT
la

unde
ce

se sue acel

drum vechiu
si

minute de acest din urma

deal
in

s'aii

pomenit

de

acolo

drept

Este situata aproape de punctul

Are o

biserica parohiala, cu
in

piriu^ul

unde

se

impreuna cu mosia dumi-

unde se
in

varsa
$i

piriul

Za-

hramul Intrarea
copil.

Biserica; o

sale Soldanesti.
i.eat

brau^ul
riul

Siret
$i

e udata de
piraiele:

scoala mixta, frecuentata de 25

7173 (1663), April

incredintare

15.
iscalit

Siretul

de
i

Za-

Pcntru
l^aMHa.

am

Ion

brautul, Balta

Calimane^ti.
:

E compusa
limane^ti,
reni,

din catunele
$i

Ca-

Padureni,

catun, in jud.
pi.

Putna,
si-

(Uricariul,
vol.

de T. Codrescu,

Modruzeni

Padu-

com. Varsatura,
dealuluf, linga

Girlele,

XVI).
in jud. Putna, com. cu acela^T nume. biserica parohiala, cu

unde e ?i primaria. Are o populate de 203

sau 903
suflete
;

tuat linga Odobe?ti, la

fa-

poalele

impreunarea Var
Varsatura-Mica

Padureni, parohie,
pi.

milii,

o bise
In-

saturei-Marl cu
$i

$u$i{a,
1

rica parohiala,

cu

hramul

varsarea lor in canalul PutneT.

Are

trarea in Biserica, in
$i

Padureni
o

Are o populate de 542

flete,

su-

hramul Intrarea
catunul Padureni

in Biserica,
?i
1

in

una
in

filiala,

cu hramul Adormi$coa!a

carl locuesc in
filiala,

115 case;
Sf.

filiala,

cu

rea,

Calimane^ti;

o biserica
Vasile.

cu hramul

hramul Adormirea,
ne?ti.

in

Calima

mixta, frecuentata de 28 copil.

Budgetul comuneT e

la veni-

de 4993,51 lei $i tuelf, de 4836,26 leT. Locuitorii poseda: 1

turl

la

chel-

Padureni,
pi.

sat,

in

jud.

Roman,

Padureni, virf de

deal, jud. Ba-

Fundul,
la

com.
kil.

Damiene^ti,

cau, pi. Siretul d.-s.,

duri, care face parte

com. Glodin seria

piriul piriul

marina

spre N.-E. de tirgu^orul Damiene$ti

?i

de batut porumb cu aburl, 39 plugun de lemn, 51 plugurJ de fier, 16

1

de treerat cu aburl,

4V2

de

el,

pe
50

colinelor

care

desparte

piriul Cre^oaia.

Arc o populate
locuind
in

Zeletinul (jud. Tecuciu)

de

de 181
case.

suflete,

Berheciul.

grape de
turat;
cal,

fier,

ma^iradevin301
vaci,
$i

344

boT,

116
211

Sunt 467

vite

marl cornute.
in jurul Fal-

Padureni,
pi.

mosie,

jud.

Bacau,
Ojele^ti.

875

ol,

37

capre

Siretul-d.-s.,

com.

porci; 178 stupT de albine.

Padureni, fost
ca-

sat,

Comerciul se practica de
tre

ticenilor

$i

pe linga satul TimSuceava.

Existen^a

comercianJT,

din

carl 5

pesti, jud.
$i

Padureni, mosie nelocuita, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., com.

Galbeni.

de bauturl spirtoase.
Meseria$T sunt:
rotarl
?i
1

hotarnica mo$ieI se constats

za-

fierarT,

din urmatorul suret de pe

pisul lul Stefan
Stefan Soldun,

cojocar.

$oldan
rtiposatului

fiul

Dumiho-

Padureni,
piriul

sat,

jud.

Bacau,
Bere^ti,

pi.

trascu Soldan vol Yornic, care au curaj)drat

Bistrija-d.-s.,

com.
la

pe

un

sat tiitreg

Padureni ce se
pe din sus de
si

Turbata,

624

m.

de
sufl.

tarcsc cu Timpesti
tasia

la

Xas-

Padureni, catun, pendinte de com. Balaci, jud. Teleorman, situat pe deal, la E. de aceasta comuna. Are o populate de 420 suflete, din carl 56 contribuabilf.

satul Bere?ti.

Zadaroaia Capital icasa

et,

de

la nea-

mul
cat,

dupa cum

arata

mai

jos

scmnele

Are o populate de 228

Vite sunt: 26
177

loculuT.
I>in

vite

Sipotul Cucului tot piriu^ul pana

la

Padureni,

sat,

facind parte

din

marl cornute

57 porci.
jud.

da in piriul cc vine de
peste piriu
si

Huciumcni

com.rur. Scundul,
jud. Vilcea.

pi. Oltul-d.-s.,

peste cimp drcpt in bahna.

in

Are

populate
fre-

Padureni,

si

sat,

Bacau,
0{ele$ti,
in

tot

bahna

sus pana la obirsia bahce este deasu-

pi.
nei, tot drept In diuibul

de 567
rica.

locuitorl; o $coala,

Siretul-d.-s.,

com.

si-

pra obirMcT bahnei, intre

ce cad in

doua

vilcele,
la
t*>t

cuentata de 48

copil;

bise-

tuat pe piriul

Berheci,

sus

bahna

si

din
z.ic

dimb

vale
ala-

de satul Antohe^ti.

peste o vilcea, ce-I

Cir|intil,
si

Are o populate de 380

flete;
1

su-

turea cu Timpesti spre E.,

pe

cimp

Padurejul,

sat,

pe
pi.

apa

Cot

drept intr'o niovilita ce este la mijlocul

circiuma.

clmpuluT

tot alaturea

cu Timpesti,

si

din

meana, jud. Arge$,

dure^il Ciesti.

Cotmeana,
rur. Pa-

Vite:

9
i

cat,

159 vite

man

movili^a tot pe cimp drept in zarca dealulul despre

facind parte din com.

cornute

12 capre.

Somu/.ul in drumul

vechiu

Digitized by

LiOOQ IC

PADUREJUL

647

P.XGriiENT

Are
flete
;

o populate de 405 suo biserica vechie, cu hra

Padurile, picket degranifa despre Transilvania, jud. Prahova.

trovul Minoaia, situate in pi. Vadeni, jud. Braila

Se compun din

mul S\\\ VoevozT, deservita de un preot si un cint&ret; case

proprietarestl facute de Mihaita
\

Padurea-Petcului, Privalul- JiganceT,

Padurile,/^////'/,

in ostr.

Fundulj id.

Renea,

Mare, situate

in pi.

Vadeni,

marginesc
,

Berendel, proprietarul mosiel cu

acelasl nume.

Braila, coprinzind

Fundul-Mare,
privalele
:

Lata,

la

Gura StrimbeT. Se E. cu Dunarea V. cu Cimpul si Priva

la

Renea

lui

Semedru,
si

lul-Minoaiei.
|

Actualmente este proprietatea

mostenitorilor rap.

PaioasasiChirboaia,pe Dunarea

Radu Mihaiu.
parte din
pi.

Vapoarelor
ginesc
la

Durmusul. Se mar,

Paduroiul, com.
Cotmeana, jud.
j

rur.,

pe
pi.

apa
Pi-

N.-E.

si

S.

cu

Duna
!

Arges,

Padureful, com. rur.

sat, facind

rea,
(

la

V.

cu

Jezerul Fundulsi

testi,

la

16

kil.

de
14

com.
kil.

rur.

Frincesti,

Oltul-

Mare, Lacul-luT-Stan
Afl o suprafa^a

Chirloaia.

B&scovul-FlestiT, resedin^a sub-

d.-s., jud. Vilcea.

de 40 hect

prefectureT
Pitesti.

si

la

de
sate:
sail

Cade
si

in

partea S.-V. a com.

acoperite cu salcie.

Se compune din
Deal
si

e situat

pe coasta
la 2
l
/*2

dealuluT

Cepari,

Dealul- Paduroiul,

Zacatoarea,

kil.

de

c&-

tunul Frincesti, resedin^a comunel.

Padurile, pddure a statuluT, in intindere de 93 hect., fucind parte din marea p&dure Corbi,
plaiul

I\iduror.il-.iin
\
1

Paiuroiul-

din-Vale, cu o populate de 220

fatnilii,

sau 788 suflete.

2
bisericT,

Are o populate de 231

cuitori.

lo-

Nucsoara,

jud.

Muscel,
j

Are
hramul
I

ambele

cu

formats din iotrupuri: Plaisorul,

Cuvioasa
paracliserl,

Paraschiva,

Preotesele, Bindea, Zanoaga,

deservite de trei preo^T, 2 cintare\i si 2

si

Padure^ul, numirea unci pdr(l

din
cel.

Papaul, Rusul, Platica, Alunisul

si

o scoala

com,

Leicesti,

jud.

Mus-

Cringul,

avind

toate

in|

primara rurala.

tindere de

17530 hect.

Budgetul comunef
niturl

la

ve-

Padure^ul-Cieti, com.

rur.,

pe

apa Cotineana, jud. Arges, pi. Cotmeana, la 23 kil. de com.

rur.

Padurile, padurl, in ostroavelc Lupul si Calia, situate in pi. Va

deni,jud. Braila. Se mdrginesc
la
la

elT,

de 1030 lei de 1010 lei.

437
oT,

si

la cheltu-

Vite sunt:
37
cat,

244 boi

si

vaci,
si

37 capre

253

Costesti, resedin^a subpresi

E. cu

Dunarea- Vapoarelor,

rimatori.

fecturel

la

28

kil.

de

Pitesti.

V. cu Dun2rea-Lata\

Se compune din
nele, Ciesti
si

satele:

Cata-

Au

o suprafa^a de 70 hect.,

Paduroiul-din-Deal. Vezi Dea

lul-Paduroiul, jud. Arges.

Padure^ul, avind
fam'rfiT,

acoperite cu salcie.

peste tot 276

suflete.

sau 1236
1

Are
preofl

trei

biseridf,

cite

una
de

in 3

fie-care catun,
si

deservite

Padurile, padurl, in ostr. Popa jud. Braila, numite Toplosca Renea-Lunga, Ruptura-luI-Sava
Privalul cu Chiscul-Popel
si

Paduroiul -din -Vale,

120
jud.
familii,

sat,

cu

sau
pi.

377
Pitesti,

suflete,

Arges,

facind

un cintaref; o scoala
si

Re
si

parte din com. rur.

Paduroiul.

primara rurala
33 bani,
lei,

circiuml.

nea-Nrivodarului,

Leusteanul

Are o

biserica,

cu hramul Cu-

Budgetul com. e de 3098 lei, la veniturl si de 3026

la cheltuelf.
si
|

Dain pana
gabila.

in

Dunarea
pe
la

navi-

vioasa Paraschiva, deservita de

Cele

de
cu
la

marginca
E. cu
si

un preot, un cintaref
con.

si

un

dia-

VilciuluT, se
Vilciul, la

marginesc:

Vite: 1468 boi

cat,
oi,

vacl,

186

V.
si

Stufariile

14

asinl,

17
si

bivolT,

2403

Iezerul-Popa
|

N. cu hotarul

Pagubeni,
Muntelui,
situat
la

sat, jud.
al

Bacati,

pi.

207 capre

565 rimatori.

Mos'ie! MarT. Cele

la E.

de pe DunSre
si

c^m.

Dirmanesti,

cu Stufariile
si

Iezerul-Popa,
la

pe stinga

riuluf Trotusul,

Paduricea, trup de pddurc,

tuluT,
pi.

al sta-

la

V.

S. cu

DunSrea,
e

N.

situat

in
s.,

com. Milostea,
]

cu
j

hotarul Mosiei-MarT. Supra-

200 m. de satul Dirmanesti. Are o populate de 28 fasau 116 suflete.

Olte^ul-d.

jud. Vilcea,

in
\

fa^a acestor

padurf

de 400

milii,

intindere de ioohect., formind,

-

hec>., acoperite cu salcie.

impreuna cu trup
Taura, de
Milostea.

irile

Bujora

si

Pagubeni,
Padurile, padurl de salcie, suprafatu de 12V2 hect., pe
in
pi.

munfl, jud.

Bacati,

175

hect,

padurea

Muntelui, com. Darmanestr,

os-

de pe stinga Trotusului.

Digitized by

LiOOQ IC

PAGUBE?TI

648

pAlAde?ti

Pagube^ti, mahala,
jud. Mehedinfi.

in coin. rur.
j.,

Men^iI-din-Fata, pi Motrul-d.

Fundatura ?i Ochiul, trece sub numirea de Pahne^ti, prin comunele Duda,

mat din dona

piraie,

in

160 case; o biserica, cu hraSf.

mul
$i

Imparaflf,
bisericei
cintare\T.

deservita
di;i

de

preotul

Stoini^a

Pogne$ti

$i

se varsa in Piciuljos

de 2

P<ihneti, com. rur.,

in

partea
jud.

Hu$ulul, maT in

de

piriul

de

S. a

pla^el
kil.

Podoleni,

Racea.

PSieti,
Arge?,
din

sat,
pi.

cu 40

familif,

jud.

Falciu, la 15
ginita laN. cu
la S.

de Hu$i, m&rla E. Ja
$i

Pite?ti, facind

parte

com. Ghermfine^ti,
cu Dr&n-

cu com. Duda,
$i

Paicu^a, deal, pe care este tuate com. Podeni-VechT,

Podgoria, jid. Prahova.

si-

com.

rur.

Biscovul-Fle^tii.

pi.

ceni

Ra$e$ti

$i

V. cu TaArina?eni.
:

Paieti, numire a unci pdrfi din

baJae^ti,

Avere?ti

comuna

Laic1i,

jud. Mu?cel.

Este formats din satele Arsura,

Paioasa, prival,
tura

in jud.

Braila,

Fundatura
hect., din
locuitorilor.

$i

Pahne^ti.

com. Chtsrani, pe ostrovul Rup

;

Pai$eti,
hedin^i.

mahala,

in

com.

rur.

Suprafafa

comunelede 2177
572
hect.
ale

pleaci din

canalul Lata,

Base^ti, plaiul Cerna, jud.

Me-

carl

mat jos dePiscul-LupuIuf; curge

prin mijlocul ostrovuluf Ruptu-

Are o pop-jlatfe de 480

sau
1 1

familil,
i

ra

$i

se impreuna cu Dunirea-

Pai^ul, sat,

in jud.

R.Sarat, plasa

16 suflete; o biserica

Vapoarelor, aproape

de unde

Ora$uluI, catunul

comunel Fara-

o coala.

incepe canalul Bratu$ca.

oanele, aezat la poalele dealuluT Piscul-PiiuluT.

Budgetul comunet e de 3146

lei

la veniturl

$i

de 2930

lei

Paiseni,

sat,

pe moia

?i

in

com.

la cheltuelT.

Sasca, jud. Suceava, aezat pe

Pai^ului (Piscul-),
R.-Sarat, plasa

deal, in jud.

Locuitoril

marT cornute, 40

poseda 800 cal, 800

vite
01
$i

{armurile piriulul

Sasca- Mare,

Ora?uluI,

com.

cu o populate de
locuind in 84 case.

302

suflete,

Faraoanele; se desface din dealul

330

porcT.

Teiu$ul; brazdeaza

comuna
-

Vatra satulul ocup5 95

ftlcT,

in

partea

de V., intinzindu-se

P&hnetl,

sat, in

partea
pi.

de S.

28

prSjinl.

printre

piraiele

Valea
;

Dregil

a com. Pahne?ti,
jud. Falciu, situat
acela$f

Podoleni,

Improprietari^i in
12 frunta?!, 25

1864 sunt
?i

$i

Valea-Faraoanelor

inalfimile

pe valea cu nume, formats la poalele

Ochiul
$i

paima$I
1

18

sale variaza intre

120

270 m.;
viT.

codaT, stapinind 2

falcl.

este acoperit

parte cu paunl,
$i

dealurilor

Lohanul.

Are o

biserica

Este re$edin{a comunet.

Are o suprafa^a de 1 573

cu o populate
sau 617
suflete,

hect.,

hramul Sf. de 1 preot

de lemn, cu Dumitru, deservita

?i

parte cu semanaturi

2 cintare^T.

Pai^ului

(Valea),
trece

vale,

jud.

de 154

familil,

coala din Sasca-Mica serva

i

Vlasca, ce pleaca din mo$ia Mereni-Stefani,

din carl

133

acestul sat.

prin

Letca"

contribuabill; o biserica, deservita

Un

singur drum, in lungime

Vechie
la

$i

se varsa in Cilni^tea,

de

preot

$i

dascalT,
fre-

fondata

la

1802; o coala,
elevl.

de 2880 m., duce la Sasca-Mare. Tradifia spune ca intemeietorul satulul ar

fi

Naipul.

cuentata de 25
Proprietatea

fostun oarei

P&iuele, munte
grile^ti,

al

satulul

Ne-

mo$iet

este

care Paisie, caruia

s'a daruit

plasa Vrancea, judeful

lul

Scarlat Rosetti.

mo?ia de

catre

$tefan Voda,

Putna.

Locuitoril,
ture,

pe linga agriculse mat ocupa cu cultura

sunt sidite in jurul
i

pentru ca la gazduit o noapte.

Pal&deti,
P&iseti. Vezi Pai?e?ti.

sat,

jud.

Bacau,

pi.

viilor, carl

Bistrtya-de-Sus,

com.
$i

Girleni,

satulul

mal

cu

seamS.

pe

a?ezat pe malul drept al Bistri-

Dealul-Ochiulul, formind o podgorie. Vinul ce se recolteaza din

Paiani,

sat,

pendinte de com.

cioarel,

mal jos
familil,

aproape de
suflete,

rur. Stoina, pi.

aceste

vil i

mal cu seamd

acel

Dolj, situat la

Amaradia, jud. 4 kil. spre S. de

Dealul-Chi-

Racila (170 m.).

Are o populate
sau 210

de 57
Vite

din viea proprietafeT, este renumit.

catunul Stoina, pe
coralulul.

locuind in 56 case.
sunt:
13
11
cal,

134
$i

vite

Are o populate de 158

Pahneti,
piria, jud. Falciu, formilil,

fa-

marl
porcl.

cornute,

ol

109

sau 339

suflete,

locuind

Digitized by

Google

palAnguta
Paiangu^a, (PSl&nguta
-

649

pAltineni

lui-

Florescu), sat, facind parte din com. rur. Stoencsti-Palanga, pi.

Sabarul, jud.
Ilfov.

pulate de 338 ciuma.

mari cornute,
porcf.

suflete

clr-

P&ltineni, com.
iul

rur., in jud.

si

pla-

Buzau,

situ at a

pe ambele
Ja

Locuitoril poseda:

115
si

vite

malurTale riulut Buzaul,

kil.

69V2
hect.,

47

capre

40

Se intinde pe o suprafata de 480 hect., cu o populate de 236 locuitorl.

D-l St. Serachitopolu are 375 hect., si locuitorif, 105 hect.

de orasul Buzau. Are o suprafata de 6127

din carl 278 hect. arabile, 2720

Paltinata,
laul-d.-j.,

sau

Paltinata-RIpi.

hect. padure,

498 hect.

fineafa,

pile, sat, jud. Bacau,

Taz-

1680 hect.
3 hect. vie

com. Ripile, situat pe

la 5 kil.

Proprietarul

cultiva

355

hect.

piriul

cu acelasi nume,
Ripile.

74 874 hect. loc sterp. Propriety tl mat insemnate sunt

izlaz,
si

hect. livezi,

(20

izlaz).

Locuitoril cultiva tot

de

satul

Are o popu:

$e{ul (particular^), Paltineni, Nehoiul

si

terenul.

late de 270 suflete.

treerat cu

Catiasul, ale cetelor

:

Are o marina de
aburl.

Locuitoril poseda
vite

caT,

92
si

raosnenl

Paltineni,

de Curmatu-

man

cornute, 19 capre

renl-Ploscarl, CatiesenT, NehoenT,

Comerciul se face de
ci'imar
$i
1

cir-

45 porcf.

Radulestf

si

PislarT.

hangiu.
vitelor

Terenul e

muntos
din

si

pu^in

Numarul
si

al celor micT,

mart e de 143 de 135.

in

Pdltinata, pddiire foioasa

menajata, jud. Bacau,
laul-d.-j.,

si

a-

feitil,

constinddin colinesi munflf

care cauza

pi

Tazin-

nisipo-pietrosl,

com. Ripile, cu o

e supus adesea miscaref.

E
si

a-

P&lcani,

mahala,

com.

rur.

tindere de 390 hect.

vut

in

substance minerale
in ape.

mal

P&dtna-Mica, plasa
jud. Mrhedin^i.

Dumbrava,
Paltinata, piriias, jud.
pi. Tazlaul-d.-j.,

cu seama

Bacau,

Se

compune

din

c&tunele:

com.

Ripile, care

Albinari, Botele,

Catiasul-Plos-

Palia, sfoara de mosie, intre com. Piatra si Suhaia, jud. Teleorman.

isf

are obirsia in c ilmea

;

Cior-

cari,Curmatura, Fundatura, Fundul-Nehoiului,

tolomulul

curge pe
acelasT

teritoriul
31

Gura-Catiasulul,
Pis-

satelor cu

nume

se

Muscani, Nehoiul, Paltineni,

lari
si

Paliciul

(figanul),
si

aVun,

al

varsa in Piriul-Benel.

Piatra,

cu

populate
323

com. Rusiava^ul, jud. Buzau, cu

de 1920

locuitorT, din carl

440

locuitorT

iiS case.

P&ltinata-Mare, sau Benea,///*/#,

contribuabill.

jud. Bacau,

pi. Tazlaul-d.-j.,

Are o
3 bisericl,

scoala

in

cat.

Palti-

Paliganul, sau Baliganul, loc isolat, pe mosia Mozaceni, jud. Teleorman. Aci a fost sat pana la 1866. Silistea lul se vede si
acum.
Pal{inaul, sau Comasca, ria, jud. Ilfov. Se desparte din Dun5re,

care curge pe teritoriile comunelor Gropile

si

neni, frecuentata
in

de 28 copil;
Palti-

Ripile

si

se scur-

catunele:
si

ge pe stinga TrotisuluT.

neni, Nehoiul

Curmatura, decirciuml; 3
si

servite

de 2

preoft, 3 cintfirett

PSltinata-Gropile,
cau. VezI Palcinata.

sat, jud.

Ba-

si

2 paracliserT; 8
;

morl pe apa
in

2 facae

o stina

Fundul-NehoiuluT.

PSltinata-RIpile,

sat,

jud. Ba-

de la locul numit MalulRosu, uda mosiile Domeniul:

caQ. VezI Paltinata.

Vite sunt: 467 bof, 190 vacf, vi^eT, 22 cal, 33 Tepe, 15 minjT, 2400 of, 1600 capre si

112

Giurgiulul,

Oinacul,

Branistea,

PSltineiul, munte,
cea, cu direcfia

la

N.

com.

187 porct.
Locuitoril se ocupa cu trans-

Frasinul, Baneasa, Jarcalefi, Pfetrele,

Calinesti, plaiul Cozia, jud. Vil-

Pueni

si

Prundul

si

se varsa

spre

S.V., la

portul
si^et.

scindurilor

si

lucrarea

in lezerul

Greaca.
kil.,

Are o lunin

kil.

de vatra comunel.
in jud.

gime de 21
N.-E.

direcfiune

MeseriasI sunt

timplar,
fierarf,
1

P&ltineiul, plain,

Paltinata, saQ P&ltinata-Gropile, sat, jud. Bacau,

laul-d.-j.,

pi.

Tazsituat
la

com.

Gropile,

pe

piriul

cu acelasl nume,

200

m. de satul Gropile. Are o po-

Mehedin^i, plaiul Closani, ce duce din com. rur. Closani, satul Motrul-Mare, la apa Cerna, unde se bifurca in douS plaiurf: plaiul Bulzulul si plaiul GirdomanuluT, ambele ducind la grantya.

cizmar,

rotar,

2
si

cojocar, 2 brutarl

pietrar.

Are 4
rie,

tirgiirl: la

25

Ianua
si

29 August, 14 Octombrie

8 Noembrie.

Budgetul eom. e de 2136

anual.

let

Digitized by

Google

pAltineni

(550

pAltiniul

Cat de comunica^ie: soseaua

Paltinetul-Boldul, padure,
pusS regimului
cel,

su-

Piraiele ce tree

pe mosie sunt
calea ju;

Buzau -Frontiera; drumurl naturale pe Valea-Nehoiului

lea-Catiasului.
si

silvic, jud.

Mus-

Iznova^ul

si

VoIova{ul.
prii

Va

plaiul

Dimbovi^a, com. Al-

Drumurl
ce duce

cipale

besti, in intindere

aproximativa

de^eana Radaut,i Darabani

la Bivolul,
si

actl
la

Comuna
coluluT al
tura,
l'alte

vechie.

Catunele

de 400 hect.
Paltinisul, com. rur., in jud. Dorohoiu,
pi.
:

acel

de

car! existau pe la inceputul se-

Darabani, ce duce

la $tefanesti

XIX

lea eraii
si

Funda;

pe deasupra Bivolulu!.

Nehoiul

Paltineni
f

cele-

Prutul-d.-j.,

formata
cu

Mosia se hotareste cu
cau^i, Bivolul,
si

Ivan-

sunt mat noua.

catun, al com.

din satele
Paltinisul

Grivi^a,

Ivancaufi,
resePalti-

Darabani, Teioasa

si

Teioasa,
in

riul Prutul.

Paltineni,
tori si

Palti-

dint,a pri marie! nisul.

satul

Inseranat aci este localitatea

^ilistea-Badilita (v. a. a).

neni, jud. Buzaii, cu

420

locui-

84 case.
in

Are: 734
suflete
;

familii,

sau

3 biserici, deservite

2843 de

Paltinisul,

sat,

pe mosia

si

in

Paltineni, mosie,

jud
a

Buzau,
proprie-

com.
lor.

si

cat.

Paltineni,

4 preo^T, 5 cintare^T si 3 palamari 1 scoala, condusa de un

;

com. $arul-Dorne!, jud. Suceava,

imprastiat pe coastele
lor ce

dealuri

tate in devalmasie

mosneni-

inva^ator
elevT;

si

frecuentata

de

70

tarmuresc

piriul

Neagra

Are 520
izlaz
si

hect., din carl

84

hect.
livezl,

padure;

restul: curatun,
gol.

2879 hect., 33 ari! pamint satesc; 3055 hect., 44 aril

si

Paltinisul ui, cu
late cu

79 case, popusi

288

suflete.

cimp
in jud.
si

277

hect.,

85
;

ari! pa-

Biserica din Dragoiasa

la

scoa-

dure proprietareasca

Tazuri

din Panaci servesc

si

acestu!

Paltineni, vale insemnata,

din muntele Catiasul

19 pog. vie.

sat.

Buzau, com. Paltineni, incepind

si

Vite:

27

vite
0,

mar! cornute,
16 capre, 450

scurgin-

407

ca!,

2449

Paltinisul,
pi.

munte,

jud.

Bacau,

du-se in

riul

Buzaul. S'a format

an!,

porci.

Trotusul,

com.

Tirgul-Tropiriulu!

de vre-o 30 de
taerei

din cauza

Sunt 50 stupi cu albine.

Paltinisul,
celasi
sat, pe mosia cu anume, jud. Dorohoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Paltinisul, format din doua part,!, una ase-

tusulu!,

de pe dreapta

p&durilor.

In

prima

ei
si

Slanicul, inalt

de 500 m.
co-

varsatara

surpat biserica
si

ma! multe case, inecind

tila

fer-

Paltinisul, serie de muufi si

line, jud.
la

lunca a Paltinenilor,

unde

Buzau, ce incepe de
si

rmas acum un vast prund,

Piatra-Corbulul

se dirige
Ca-

acoperit cu bolovan! mart.

zata catre Prut

si

a doua, spre

spre N.

pana

in

muntele

cimp, strabatuta prin mijloc de

soca

acoperita

cu finea^a,

Paltine^ti,
pi.
5
1

satuc,

jud.

Roman,
cu

soseaua judet^eana.

izlaz si
fa-

padure mosneneasca.
in jud.

Fundul,
locuitorl

com.
{igan!

Bacesti,

Aie o populate de 302

milii,

(lingurar!), linguri,

sau

198 suflete; o biseSf. Vasile,

Paltinisul, pise,
plaiul

Muscel,

care

lucreaza .cove\T,

rica,

cu hramul

de-

Nucsoara, com. Badesti.

in jud.

fuse, etc. si

poseda

59 capcte

servita
ret,!

de
1

preotj,

cintasi

de

vite mar!.

si

palamar,
in

de zid
1820,

Paltinisul, mosie,

Buzau,

spat/toasa, facuta

de

com. Gura-TeghiT,
Paltinisul,

Paltinetul, munte,
Rucarul, jud.

la

N. de com.
in

Milia!

Mironcscu

(Cracalei), in
al

pe muntele proprietate a mosnesi

Musccl, udat

calitate

dc posesor
la

mosie!,

nilor Roscoi, Furtunest!

Cor
fi-

partea
vi^a.

de
in

V.
e

de
o

riul

Dimbo

fund obligat
tractul

aceasta prin con-

beni

are 340 hect. padure,

si

Pc

aci

poteca care

de imposesiere, de catre

nea^a

curatur!.

merge

Transilvania.

Mitropolitui

o scoala,

Veniamin Costache; condusa de un invade 70

c-

Paltinisul, piriias,

in jud.

Buzau,

Paltinetul (Muntele-), padure supusa regimuluT particular^, silvic inca din 1883, pe mosia
Muntele-Paltinetul, pcndinte de

{ator
levl.
1

si

frecuentata

com.

Gura-Teghi!,

format din
izvoreste

Paltinisul-Mare,

care

Satcnii improprietarit,! au 856

hect., iar statul, 13 13 hect.,
ari!

din poalele muntelu! Podul-Calulu!

si

32

din Paltinisul-Mic, care

com. Bertea, jud. Prahova,

Varbilaul.

planil
|

cimp

si

64

hect.,

45

ariipil-

izvoreste din

muntele Casoca-

dure de

stejar.

Mica

d'asupra cat.

Ruptuile

Digitized by

LiOOQ IC

pAltini$ul

651

PANCE?TI

se reunesc

se
la

varsa

in

riul

rSminind

camera

mortuara

cu seama cat. Begul.

colul al
aci

Prin

se-

Bisca-RozileT,
lul.

Gura-Paltini?u5

cimitirulul; iar

a doua,

dupa

XVII-lea, s'au

stabilit

Pe

el

se

aflfi

herSstrae.

cum

se

vede dintr'un hrisov,

nite colonil din

Transilvasatul
Sibi-

s'a zidit

de d-na Paraschiva Vla$i

nia, cari
ciul.
$i

au fondat

P&ltiniul,

piriii,

izvore^te

din

descu. Ruinindu-se
s'a construit

aceasta,
$i

In sec. al XVIII-lea exista

pSdurea de pe moia Tureatca, com. cu acela^i nume, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu,
i

alta

frumoasa
ctitor
al

satul Panataul. Cele l'alte sunt

spatfoasa.

Primul

a-

mat noua.

se

cestei bisericl cste d-1 C. G. Vla-

varsS

in piriul Pietrosul.

descu, proprietar.

Panataul, catun de
in jud.
?i

re?edin{a al

Paitiniul-de-Sus,*v//a,
locuitorl

al

com.

Panataul, com.
plaiul

rur.,

com. Panataul, jud. Buzau, cu 390 locuitorl i 120 case.

Gura-Teghil, jud. Buzau, cu 200

?i

Buzau, situata pe
?i

malul

54 case.

sting al riulul Buzaul

pe am-

Panataul, munte insemnat,

tul

in

bele malurl ale Vail-Panataului,

jud. Buzau, com. Panataul. Vas-

Paltini^ului (Culmea-), sau a

la

58

kil.

de ora$ul Buzau.

sau masiv se

intinde

intre

Oituzului propria
jud. Bacau,
pi.

zis,

culme,

Are o suprafa^ de 2700 hect.,

din carl 340 hect. arabile, 385
hect. padure,

comunele:
Trestia
$i $i

Sibiciul,

BHane^ti,

Trotu^ul, care
Slanic
$i

Ru$iava{ul.
livezl.

Are

izlaz,

desparte Oituzul de
are direcfia de
la

640

hect. fiiieaja,
li-

padure

V. spre E.

857 hect. izlaz, 180 hect. vede $i 298 hect. sterp.

Proprietate

Paltiniului (Dealul-), munte, in jud. Suceava, com. SarulDornel, avind 14448 m.

dine.
altitu-

mai

insemnata

Panataul, numirea nnct sforl de padure, cam de 35 hect, de

pe mo$ia Michia, jude^ul BuzSu, com. Trestia.

este: Hotarui Sibiciulul-d.-j., po-

sedat de mo^nenil
in devalma^ie.

Sibiceni-d.-j.,

Are 4
Paltini^ului (Dealul-), deal, la S.-V. de com. Batrini, pi. Teleajenul, jude^ul Prahova.

tirgurl:

la

29 Iunie,

Pan&taul, vale insemnata,

Buzau,
din

in

jud.

Noembrie $i 6 Decembrie. Cel mai insemnat e eel

20
lulie,

com. Panataul.
muntelul

Incepe

virful

Panataul.

Pe o

de

la Sf.

Hie, in Sibiciui-d.-j.
:

Prime?teafluen^iI:Plai?orul,Croitorul,
riul

parte din
iar

el

se cultiva cereale,

E
nul,

formata din catunele

Babe^ul,

Be-

Sila,

etc

$i

se

varsa in

parte serva pentru fine^e.

gul, Bote$ti,

Corcoia-

Buzaul, in dreptul VaeT-Mu?-

Dicule^ti, Ghile^ti, Lupoiul,

celulul.

Ctnd ploua, e
undele
sale,

mare

$i

Paltini^ului (Gura-), Paltiniul-de-Jos, catun, al com. GuraTeghil, jud. Buzau, cu

cuitori
$i

Lacul-cu-Anini,
ti^orul,

Panataul,
$i

P1&-

violenta;

ameste-

Sibiciui-d.-j.

Valea-

cate cu

huma

?i

alte substance

100

lo-

Fintinel, cu o

populate de2i40

minerale, turbura indata apa riulul

22 case.

suflete, cari loeuese in 5 17 case.

Buzaul.
sale s'a gasit sche-

Are
Paltinita, padure,
acela^I

2 $coale, in catunele Pa$i

Pe malurile
letul

nume,

pi.

pe mo$ia cu Berhometele,

nataul

Sibiciul, frecuentate

de
$i

unul mastodont.

140 copil;
ciul-d.-j.,

bisericl,

in

Sibi-

jud. Dorohoiu.

Panataul,

Piai^orul

Panceti, com. rur. jud. Bac2u,

t

Begul, deservite de 4 preo^I, 4

pi.

Siretul-d.-j.,

a^ezata in valea

P&mlnteni,
com.
al

sat, facind

parte din
Arge^elul,

cintare^I

$i

2 paracliserl

3 cir-

piriulul Diene^ul $i
retulut.

pe stinga

Si-

rur. Boteni, pi.

ciuml.

Este alcatuita din 6 caDieFulgeri-

jud. Mu$cel, situat pe malul sting

riulu! Arge^elul.

Meseria^T sunt:

14

lemnarl,

tune: Pance$ti, re^edin^a,

ne^ul, Dealul-Dienetul,
?ul,

Cade cam
Aci e re
su-

2 timplaii, 8 butnari, 2 cizmarl,

I I

in centrul

comunel.

fierar,

cojocar, 3 brutarl

$i

Valea-luT-Mo^oc

^i

Rastoaca.
ca-

$edinja comunei.

pietrar.

Inainte se
bol,

compunea din

Are o populate de 314

flete;

Vite
vtyel,

490

124

vacl,

74

tunele:

Chilia-Benii,

Dienetul

o $coala mixta,

condusa

18 cai,
01,

11 Jepe, 3 minji,

sau Doini^ul, Gala?e?ti (DealulMazililor), Mo^ocul, Pance^ti

?i

de 2 inva^atorl $i frecuentata de 82 copil; 2 bisericl, deservite de 1 preot ?i 1 dascal. Una din ele nu mai func{ioncaza,
63917. Jfarele DUIionar Geograjlc. Vol. 17.

1250

364 capre i 207 porcT. Budgetul com. e de 2238 lei

Rastoaca.

anual.

Se margine^te
e foarte vechie, mai

la

N. cu com.

Comuna

Racataul;

la

E.,

cj

com. Pe-

83

Digitized by

Google

pAnce?ti

652

pAnceti
Se
pe o suprafa^
plugurl

tre^ti

la S.,

cu com. Corbeasiar laV.,

3000

heel. ProprietarT marl sunt:

cultiva viea

ca (jud. Tecuciu),

cu

statul,

cu o mo?ie aproximativ
;

de 447

com. Racaciuni
desparte prin
In

$i

cu com. Dra-

gu?ani (jud. Putna), de care se

riul Siretul.

de 400 hect. Neculae G. Negel (Dienejul), cu o mo$ie de 196 hect., cu pamint productiv cliro;

hect. 50 aril. LocuitonI poseda:

de lemn,
aPa

62

plugurl
fier;

4 grape de
;

de fier, 19 mori de

vechime, Pance^ti-Manastijudetul Te-

nomil
?i

lul
al

I.

Strat, cu 47.94 hect.

rel-Ocnel ^inea de

Ion
Viile

Sandului, cu 121 hect.

385 bol, 247 vacl, 40 cal, 200 01, 24 capre $i 322 porcl.

cuciu, ocolulPoIocinuluI. (Uric.

ocupa o suprafafa de
cal,

Vezi Pance$ti (Tirgul).

Codrescu,
piriul

vol. VII,

pag.

314).

60

hect.

Este udata in lungul sau de

Diene^ul

Vite sunt: 105

803 vite
124

Panceti,

sat, jud.

Bacau, plasa
situat

sau

Pance^ti,

man
capre

cornute,
$i

422
01.

porcl,

Siretul-d.-j., ?i

re^edinja

care se varsa pe partea stinga

901

nei cu acela?! nume,

piriul Dieneful.

comupe

a Siretulul,

mai jos pu^in de

care des-

Stupl cu albine sunt 143.

confluenfa acestuia cu Racataul,

?i

de

piriul Pogleful,

parte secfia Dieneful de

com.

Corbeasca

(jud. Tecuciu).

In partea despre judetul Tecuciu, se ridica

pe

teritoriul el

comunei se gasesc 2 mori de apa. Budgetul comunei e la veniturl de 6338 let, 92 banl ?i la cheltueli de 16000 let, 74 banl. Pance?ti sunt strabatuji de
teritoriul

Pe

Are o populate de 956 suflete;

rica,

o $coala mixta;
cladita in
$i

bise-

i870deToader
1

Bulgarul

deservita de

preot

3 circiuml.

dealul Dienejul, pe care se afla

calea vecinala Leca-Dieneful.

Vite sunt: 59 cal, 398 vite marl cornute, 253 porcl ?i 82

capre.

urmele unor

intarituri vechl nu;

Distanfele
districtulul,

la

BacaG, capitala

mite Aparatoarea
lor,

Dealul-Odai$an{url a-

35

kil.; la

com. Pakil.;

pe care se

afla

rincea, re^edinfa pla$el, 15

la

dincl, facute probabil

pe

la is-

com.

Petre?ti,

kii; la
la

com.

pravitul secolulul al

XVIIMea,
incon-

Racaciuni,

kil.;

com. Ra-

PSnceti, catun, in com. cu aceRacaciuni, jud. laI nume, pi. Putna, situat pe valea ingusta
a piriulul Pance^ti, avind casele
intinse

dupacum spun

batrinii; Dealul-

cataul, 7 kil.

Giurgiulul, cu o movila

pe o lungime de aproape
biserica parohiala,

jurata de $an{url de 3 m. adin-

Pance^ti, com.
Putna,
pi.

rur.,

in

judeful

l%

ora.

cime, care se ridica llnga satul

Racaciuni, situata in

Are o
hramul

cu

Pance^ti

$i

in

care

locuitoril

valea piriulul cu acela^I nume,

la

Sf.

Nicolae

?coala

ascundeau averile
ziilor turce^tl.

in timpul inva-

15 kil.
$i

La

Rastoaca, pe

$el

la

de subprefectura pla59 kil. de capitala jula

mixta, frecuentata de 71 copil.

malul drept

al SiretuluT, se ga-

defulul.

sesc 2 movile.

Se margine^te
fa-

V.

cu coBa?i

Panceti, parohie, in com. cu acela?I nume, pi. Racaciuni, jud.

Putna, avind
hiala,

Are o populate de 410

milil,

muna
cau;

Javreni,
la N.,

din judetul

o biserica
Sf.

paro-

sau 1624 suflete, locuind

$coala mixta,

cu

Valea-Seaca
cu Sascut;

cu hramul

Niculae.

in

409 case; o
satul Pance^ti,

Mindri?ca;
la E.,

la S.,

iar

care funcfioneaza din anul 1865

in
$i

cu Bere$ti.
catunele

Panceti, mosie a
Bacau,
pi.

statulul,
d.-j.,

jud.

e frecuenbisericl,

Se compune din
i

Siretul

comuna

tata

de

8 copil

doua

Fintinele, Pance^ti (unde se afla

Pance^ti,

una
in
$i
1

in satul Panceti $i

a doua
I

primaria comunei)

$i

Tirgul-

de 400 hect. $i arendata cu 6000 lei anual.

Dienejul, deservite de
cintare{; 3 circiuml.

preot

Pance$ti.

Are o populate de 544

milii,

fa-

Dupa

legea rurala din 1864,

sau 2069 suflete, locuind

;

s'au improprietarit 166 Iocuitorl,

in

cu S3S fold pamint in farina. In 1879 s'au dat, la 70 insu-

hiala, cu

o biserica paro548 case hramul Sf. Nicolae;

Panceti, sau Dealul - Mare, pddure a statulul, jud. Bacdu, pi. Bistri^a-d.-j., com. Pance^ti.
Este foioasa
(stejar, fag,

etc.).

o $coala mixta, frecuentata de 77 copil.

Nu

este amenajata.

Are o

in-

red, 175
prietarire.

falcl

pamint

in

impro-

tindere de 987 hect. Apar{inea

la venila

Budgetul comunei e
cul-

bisericel

Raducanu din Tirgul-

Totalul paminturilor de
tura este

turl

de 1125 hect. Teritoriul comunei este de

tueli,

de 9064.89 lei $i de 8975,88 lei.

chel-

Ocna.

Solul este argilonisipos.

PSnceti,

piriias, format

pe

te-

Digitized by

Google

pANCByn
ritoriul
pi.

(tIrgul

653

pApusa

comunel cuacelasl uume,

Putna,
si

com.

Tingujeni,

pi.

Funduri,

36

hect.,

RScaciuni, jud.

jud. Vasluiu.

{ul Sulinel,

dominind satul si brape o mic5 intindere.

in jud. R.-Sa-

care se varsa
Izvoreste
din

in piriul Balcu{a.

locurile
si

numite

P&nticeti, cdtun,
pi.

in jud.

Putna,

P&palogul, munte,
rat, pi.

Baba
1

si

Pfetroasa
in

are multa

Girlele,
girla,

com. Pafesti, situat

locul

Ora^ulul, in partea de

ap3, care pune

8 morl.

miscare peste

pe da

linga
si

unde ea
eel

N. a com. Andreasi, acoperit cu

paduri.

in

Milcov

pe soseaua Foe
ore de

sani-Odobesti, la 2

Panceti (TIrgul-),
de^ul
Putna,

tirg, inju-

d'intiiu.

Are o populate de 116

29
case.

com.

cu

acelas!

suflete, care loeuese in

nume, pi. Racaciuni, situat pe un loc (200 stinjeni) dat razesilor in urma diferitelor procese
si

Papau^i, suburbie a orasuluT Roman, jud. Roman, situata in partea de E. a lui.

P&peti,
miresti.
sat, in

Panure^ti, sat razasesc,

in jud.
for-

Suceava, com. Draganesti,

jud. Mehedinfi,

care se intinde de
si

la

apa

mind un singur trup cu

tarmurl ale piriulul Risca.

satul

plaiul Clo$ani,

com.
case.

rur. Vidi-

Siretulul

pan a
si

in

muntele

de resedinfa, asezat pe ambele

Are 22

Ciortolomul.

Comerciul
tice

industria se prac-

Are o populate de 75
milif,

fa-

Papuceasa,
varsarea spre S.-V.

baltH,

formata
si

din

de c&tre 11 circiumarf, 3 comercianflf de bauturl spirtoase

si

sau
in

305

suflete,

cari lo-

Prutulul

Jijiel,

euese

68 case.
?i

de

satul Macaresti,
pi.

coloniale, 2 bogasierf, 2 bruI

Biserica

scoala din Dragasi

com. Costuleni,
jud. Iasi.

Branistea,

tarT,

comerc. de coloniale,

de coloniale si de Una, 1 macelar, runtfsurl, 1 vinz&tor de marunt'isurl, 4 cizcereale, 3

1

de ma-

nesti servesc

acestui sat.

Vatra satulul ocupa 12

falcT.

13
P&puceasa,/^fo/v, de 59
hect.,

Satul e vechiu
se spune,

si,

dupa cum
n'ar
fi

statului, in jud. Iasi, pi. Bra-

mari,

fierarl,

2 cojocanf

41

locuitorii

a-

nistea,

com. Costuleni, pe malul

fabricanp de rachiu.

devarafi razast de bastina.

Mosiile

PrutuluT.
for-

posedate de

el

Paneti,

sat, jud.

Dimbovija,

pi.

mat! alta data

prin imprtire

un
din

trup,

care
fiu

Papureanca,
mi{a, pi.
intre

lac,

in

jud.

Ialo-

Cobia, com. Matasarul.

tata in

Ialomi^a-Balta,

situat

a ajuns

in

fasif

mici,

cum

se

satul

Dudesti

$i

braful

PSnguleti, sau Pingaleti, sfoard de mosie, in jud. Teleorman, com. Sfin^esti.

poseda
ci
'si

asta-zl. Razasii n'au urice

Borcea.

stapinesc peticele

in vir-

tutea dreptulul de mostenire.

Papula, munte,

la

N.-V. com.

Panoasa,

sat,

in

partea
pi.

de N.

Mare parte din mosia Panurasluita de catre reti a fost

calug&rif

Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,

situat intre mun{il Paltinul, Tigvele, Dilbanul,

a com. Tingujeni,
jud. VasluiQ,
si

Funduri,

M-rei

Neamfulul,

cu

Urda

si

Cioara.

spre E. de satul

care locuitorii s'au judecat multa

Moara-lui-Ciorneiu, udat de pi
raiele

vreme.

Papula, munte,
tre mun^il

jud. Muscel, insi

Armasul

si

Panoasa.

Are o
si

suprafaja de 343 hect.

P&p&dia,

insula mare, in dreptul

comunel T.eresti mun^il comunel Namaesti,

taftle.

al

populate de

83

familil,

com. Dabuleni, jud. Romana^i,

carul virf intrece toate

vecina-

sau 412 suflete.

Mosia e divizata
Agurici
Vite:
si

in trel parf!

compusa din 2 buca^T PapadiaMare si Papadia-Mica; are 43

:

Se

afla la

2386,2 m. dasisturile crista

supra Marif-Negre. Mastvul sad

este
line

Panoasa-luf-Boranescu, Panoasa-

hect. padure, fine

de com. lanca.
si

compusdin
vechle

Panoasa-Zadic.

metamorfice, care formeaza

127 vite marl cornute,

P&padia, movila
tuata in
pi.

pimct trigoal 3 lea,

si-

cea maT
gica.

grupa geolo-

30

caT,

60

of,

20 capre

si

30

nometric de rangul
partea N.

rim&tori.

a jud.
rur.
al

si

Tulcea

Panoasa,
piriul
la

vale, prin

care curge

coci,

com. si a pe malul sting

Mal-

brafu-

Panoasa; se intinde de
la S., prin satul

luT Sulina, linga

la

mila No.

41,

P&pu^a, pise (2426 m.), pe culmea Ghezera(v. a. n.), jud. Muscel. Are o poteca care duce prin
virful Tiefeloaga.

N.

Panoasa,

S.

de

satule^ul tolganul.

Are

Digitized by

LiOOQ IC

pApusa

K54

PAkl.VCEA (TlRGLX-)

Papula,
un
deal

schit,

jud. Vilcea,
situat
\ si

pe
intre

scoala pentru
si

copiil

comuneT,

testi

si

Greci

si

pe valea Plavaia,

frumos,
Bistrifa

slujitorii

lui

serveau de das-

la
si

manastirile

Arnota.
cimitir

call.

servit ca

bolni^a
si

manastirei Bistri^a
veste ca
order!

astazlser-

Paragina,
orman,
a riuluf

cdtun,
pi.

in jud.

Tele-

de capitala jude^ulul de a plaseT. De la 1863 formeaza o siugura comuna; pan3 la aceastS

52
kil.

la

kil.

cimitir scoalel
la

de subPisania

Calma^uiului,

com.
po-

data era intrupata cu

Plesoiul.

comuna
su-

de

Bistrifa.

Dracea, asezat pe partea stinga

Calma^uiul.

din

tinda,

scrisa

cu

vopsea,

Are o

Are o populate de 552

flete,

vorbeste numal de
tindel:

zugraveala

pulate de 135

suflete.

f Acest pridvor zugravitu-s'aii din bun gtndul Dumncael, Jupaneasa AndriianeY

Vornicesei

Dumncalui Scrban
in zilele lumi-

Parae^ti, sat, fdcind parte din com. rur. Stanesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, situat pe
malul sting
si

276 case; 2 bisericT, una de lemn facuta de peste 200 anl, si a doua de zid,
locuind in
facuta la anul 1886 de enoriasl.

Vite S'int
boT,
1

20 ca?
5
1

si

iepe, 65
1

Cantacuzino vel
natului

Vornic,

al

riului

Doamna

vad,

capre

si

30

of.

Domn

Ion Constantin B. Basafiind

pe valea PSraesti, dela care

numele.
biserica,

Locuitorii sunt mosnenT;

nula

rab Vocvod,

cgumcn Kir
i

Stefan

sl-a luat

mai
cu

s'ati

improprietarit

Ieromonah, Mai iS, 1710

Ierotnonah Ilrauite.

Zografii Iosif

Are o
Sf.

hramul
deservita

VoevozT, facuta din lemn de

1864 pe cular.

diferite

mosii

parti-

Tot
vi^i,

in

tinda se

vad zugraVornic
lui.

locuitorii

comuneT,

si

In raionul
lul-SteaguluI,

la stinga,

despre usa, Servel

si

de

preot.

comunei este Deaunde se zice ca

infipt

ban Cantacuzino

Turcil ar

fi

de

demult

Andriiana, jupineasa

Parae^ti, numire data unel

din
cel.

par^I

un steag.
Copiil din

Usa bisericei este foarte frumos sapata si poleita; se vede

pe dinsa un tnger, suna
ast-fel
a

comuna Mioveni,

jud.

Mus-

comuna frecuenta
si

scoalele din Tina

Gradistea.

iar

de

de-

Vatra satulul are

supt inscrip^iunea slavonS, care

Parae^tilor (Valea-),
Muscel,
izvoreste
Slanicul, trece

vale, jud.

si,

287 hect., dinpreuna cu locurile arabile,

padurile
si

din padurea
la

izlazul,

surpaturl sunt

pe
si

S.-E.

de

Acaasta
Vasilic,
in

u^.a

facut'o
luT

lercmonahul
JJasarab

zilele

Mateiti

com. Stanesti

se varsa in riul
sting.

835 hect. pamint. Dintre poml roditori

perl,

sunt:

Voevod, in anul 1654.

Doamna, pe malul

men, nucl
si

si

ciresl.

Veniturile

cheltuelile
la
lei

co-

Tirapla de asemenea pare a

fi

Paraseti, ptidure a statului,

intindere de 885
hect.
:

in

din
si

timpul
icoanele.

lui

Matel-Voda,

Impre-

munel se urea 725 E brazdata de dealurile: Boru,

Steagul, Parausani, Sascioara
Croitori, sadite cu vif
si
si

anual.

ca

un5 cu
de

trupurile

Verdea (20
Gusoeni (180

si

hect.), Ztatarei

(216 hect.), Do-

prunl

Papua,
testi,

schit, situat la N.-E.

brusa (76

hect.),

manastirea
pi.

Bistri^a,

com. Cos

hect.), Mitrofani

(125 hect.)

si

pe carl se cultiva porumb, si e udata de vaile Paraua, Varsa:

Horezul, jud. Vilcea,

Naropi^a (22
Cre^eni,
cea.

hect.), tine

de

cosi

tura,

Plavia,
si

Borul
riul

si

Bratcul.

pe
si

virful

unul pise, zidire vechie

Inscrip^iunea

munele DrSgasani, $tefanesti

pi.

precum
muneT.

de

Olte^ul, care

strimpta.

de

Oltul-d.-j., jud. Vil-

trece prin partea

de V. a co-

d'asupra use! este urmatoarea:

Se margineste cu comunele:
lie

este zidita

intru

cinstea

si

pofa'a

Par3telor (Valea-),
Botosani, com.

vale, jud.
intre

Rosiile,

Baesti,
si

Plesoiul,

Gra-

Sfintului Grigore
lui

Decapolitu, de
Stefan
al^i

robul
biss'aii

Baluseni,

distea

Tina.

Dumnezcu Kir
ajutorind
si

Kgumenul
cu
ce

Dealul-Coserilor, de pe Tocileni,
si

trijuT,

frajl

dealul Puturosul.

Parausani,
Parausani,
jud. Vilcea,
cea,
vie.

deal, in raionul com.

pi.

indurat, ca in veci sa aiba

nire,

buna pomeCon-

in

zilele

bunuluT

crcdiucios

Mijlocul, jud. Vil5

stantin Vocvod.

Parausani, com.
pi.

/v/r.,

pe care se cultiva

hect.

Mijlocul, formats din 5

maGen-

Schitul Papusa e
amintit,

vrednic de
lui,

halale:

Badea,

Croitori,
si

pentruca amvonul
vechT,

cheresti, Istrate^ti

Plavaia.

Parincea (Tlrgul-), com.

pi.

rur.,
in-

in timpurile

servea

de

situata

pe piscuriie Plavaia,

Istra

Siretul-d.-j., jud.

Bacaa,

Digitized by

V^OOQlC

PARINCEA

(TtRGl'l .->

fir,.j

P A HOST

tinzindu-se pe povirni^ul V.

al

Vite sunt:
cornute, 153
si

70

caT,

376
33

vite

dind un venit anual

lei

de 50000

dealurilor ce despart basinurile

piriulut Berheciul de al piriuluT

porct,

capre

aproximativ.

j/ 6 ot.
St'ipT cu albine sunt 60.

Racataul.

Parladeni, altd numire a

ve-

satu-

Este alcatuita din

Parincea, format din

catune

Budgetul
niturl
la

coraunet e

la

lul Insura{ei, jud. Braila.

satul

Pa

rincea

si

din

Tirgusorul-Parin

de 5774 let, 56 ban! $i cheltueli, de 3896 lei, 99

Paroaia,
com.

sat,

facind

parte

din

cea, care in vechiuie se irimea

Zlatari,

bani.

rur.

Stubeiul-Ora?ti, plasa
Ilfov,

resedinta

a subprefecturel
dugani.

plasel,

comuneT ?i si Buz

Teritoriul

comunel este

stra

Uimbovita, jud.
roaia

situat la*

batut de calea vecinala Bacau

Parincea.

N. de Orasti, intre padurea Pasi

malul

drept

al

riulul

Mai

inainte

mobile razesesiT
Mileti,
fa

Distantele:
tala

la

Bacau,
25
kil.
;

capi
;

Dimbovita.

Parincea

unite cu

districtulul,

Veil.

la

Se intinde pe o suprafata de
381 hect., cu o populate de 60
locuitorl.

ceau parte din jude^ul Tecuciu,

ocolul Polocinului (Uric.

com.
Leca,
5

Mile$ti,
S
kil.
;

3
la

la

com.

Co

com.

Nanesti,
kil.

drescu, vol. VII, pag. 313.) Se margineste: la E., cu te

kil.;

la

com. Gioseni, 18

Casel Otetelisanu apartin 378

hect.
si

locuitorilor restul.

com. Godinesti (jud. Te cuciu) la V., cu al com. Milesti la N., cu al com. Leca; la S.,
ritoriul
;

Parincea

(Tirgu^orul- ),
pi.
si

sat
re

In cercul satulul sunt 2

mori

jud. Bacau,

Siretul-d.-j.,

cu apa

$i

pod.
I

?edinta plaYiI
gul-Parincea,
Cornitelul.

a comunei Tir-

Comerciul se faoe de
ciumar.

cir-

cu com. Nanesti

si

cu

sec^ia

sit'iat

pe

piriiasul

Horgesti (com. Gioseni).

Are o populate de
de
bisi

Numarul
al

vitelor

mari e de 54

Pe

teritoriul

comunc! serpu
piriiasele

esc trel ape:

telul si Zlatari,

Corni
$i

845 suflete; o judecatorie pace; o $coalft mixtS si o

serica, cladita la

celor mici de 108.

pe
pe

la

mijloc,

piriul Racataul,

la

V. sau.

1863 de catrc Banul Anastase Ion, din timpul

Cclruia satul s'a marit.
i

Paroasa,
com.
rur.

sat,

facind

parte

din

MSgureni,

pi. Filipesti,

Dealurile
al-Poienilor,

Bota,

al- Aguzilor $i
ri-

De

atunci

jud. Prahova.

sunt singurele

se zice

$i

Tiru?orul Parincea.

Are o populate de
cuitorl. Satul

161

lo-

dicaturl mal insemnate.

La
942
in

kil.

departe de
lemn,

sat,

pe

dateaza

de vr'o

Are
flete
t's
;

o populate de

su-

cimpia numita Foranul, se

o biserica de

afla

50

anl, prin

o scoala mixta, care

la

fu ne-

oneaza de

1869

tirgul

Zlatarilor. Inscript'ia

numita a de d'asu-

milil

de

aducerea a 30 farudarl de c&tre proConst.

Buzaul.

prietarul

Cantacuzino,

Parincea, frecuentata de 32 baietT si 18 fete

;

pra use! suna ast-fel:

Sa
l)i

de
acca-t.i

la riul

2 biserict, in satul

Parincea, deservite
$i

de

r<e

-tie

preot

dc cind

am

fficut

-erica,

Lcat.

72 10 ,1702).

Parosul,
pi.

ell tun,

in

jud.

Putna,

2 cintaretl; 8 circiuml.

Vrancea,

com.

Tichiri$ul,

Dupa
s'au
tori,

legea rurala din

1864,
locuiin

Sunt 8 circiuml.
Vite: 70
caT,

situat in lungul ripei prin care

vite

improprietarit

109

365
5*1

marl
pro-

curge, de la Berdacul, piriul Tichiri^ul.

cu

385

falcl

pamint

cornute, 151 porcl

33 capre.

tarina.

Aci se mal

afla

casele

Are o populate de 552

flete,

su-

Teritoriul

comunel are o

in-

prietateT,

o moara cu aburl, cocereale,

carl loeuese in
filiala

131 case;

tindere
hect.

de aproximativ
paminturilor de

21 iG

sare

si

hambare pentru
?i

o biserica

cu hramul S -^if

precum
cul-

mal multe dughenT.

linga agriculturii
si

Voevozl.

Totalul

Locuitoril pe
se

tura este de

1030 hect.

mat ocupa
cojocaria.

cu

carausia,
croitoria

Paroi, com.
Oltul-d.-s.,

rur., jud.

Olt,

pi.

Proprietar mare este Caton G.

lemnaria,
$i

ciubotaria,

compusa
si

din 3 cat.

Leca, cu o mosie de 1053 hect.

Marlovesti, Mijlocul si^tefanesti,

situata

vre-o

Padurea ocupa o intindere de 500 hect. $i poarta nu

de 12.75

pe valea

ambele deala
?i

Parincea,
SirctuI

mosie, jud. Bacaii,

pi.

luri

ale riulul
kil.

Cungrea-Mica,

mele de Cornitelul.
Viile au o intindere hect.

d.-j.,

com.

Tirgul-Parin-

40
la

de capitala judetului

cca, cu

intindere

de

500

kil.

de a

pla^el.
io

hect., proprietatea d-lui C.

Leca,

Are o populate de 1000

Digitized by

LiOOQ IC

pArtini?ul

656

PARULUl (VALEA-)

cuitorf, din
bilT;

carl 265 contribuac&t.

se mal zice acura

fiind

La-fin
satului

Chr. R&doiu, cumprat& de

stat.

la

3 bisericl, in fie-care

{irim,

cimitirul

cite una, deservite

de 2 preofl;
frecuen-

acolo.

?coal3,
tatS

in Mijlocul,

P&rulul (Dealul-),

deal, spre S.

de 39

copii.
1

Parul
$i

(Zilitea), cdtun, al com.

jud.

Meseria^i sunt: 2 cojocari,

cizmar, 3 timplarl, 2 dogarl
1

Cochirleanca,

Buz&u,

cu

de satul Romine^ti, jud. Ia$i, pi. Copoul, com. Movileni, pe

care se cultiv& cereale.

60

locuitori

$i

13 case.

rotar.

El desfac produsul mun$i

cei lor la Slatina

Pite$ti.

Parul, munte,

situat

in

ramura

Parului (Dealul-),
;

deal, in jud.

Locuitoril sunt mo^neni, afarS

mun^ilor Ping^ra^i, lingS m&n&stirea Ping&ra{i,

pi.

R.-S&rat, pi. Ora^ului, com.

O-

de 47,
la
lor,

carl

s'au improprieUrit

com. Ping&ra{i,

1864, pe mo^iile proprietari-

Piatra-Muntele, jud. Neam^u.

dobasca se desface din CultneaScoru?uluI brzdeaza partea de

;

dindu-H-se 102 hect.

cat
i

Elau

N. a comuneT

se termini in

26

lepe, 166 boT,

200

vaci,

Parul, sau Valea-Parului,

riias, jud.

pi-

riul

Rimna; e acoperit cu p&i

30 capre, 400 oT 5*1 100 porcl. Comuna, cu izlaz cu tot, are

Covurluiu, ce se forplol
$i

$uni

padurl.

meaz numal din

gStoare

din
cur-

2250

hect.
1

topirea z&pezei; are albie

;

PSruluI (Dealul-),
cuciti; incepe din

deal, jud.

Te-

Comerciul se exerciti de
circiumar.

inccpe

din

p&durea

com. Cuciu-

Chirile^ti,
$i

Veniturile

cheltuelile
lei

com.

locul

com. Rogojeni, din numit Ciuciuveni; trece

Ro^cani, com.
Vl&-

meni

se intinde spre S. paralel

cu Valea-B&ei pinS aproape de

ora^ul Tecuciu.

se urcS la 2149.54

anual.

prin satul

comunale inlesnesc comunica^ia cu comunele

osele

Dou&

de?ti; traverseazS.
tScani,

mo?ia Mis
S.,

de

la

N. spre

pe

va-

Parului (Poiana-), culme de

deal, jud. R.-S2rat, plaiul
nicul,

F&gefelul, Dobroteasa,
i

Topana

lea cu acela^I

nume; aproape
lui

Rim-

Ur$i.

de v&rs&tura
pe dealurile numite
vurluiul, intre
raftei,
i

in

lacul
$i

CoChi-

com. Buda;

se desface
i

situate

Mistacani

din Dealul-Cilnaului

brizdeazi

Din-Dreapta-Cungri^oarel $i DinStinga Cungri^oareT, pe care se

cultiva
vi^a,

se d& numele de Chi-

com. la V.;
p^durl.

este acoperit^ cu

raftei.

prunl

$i

cereale,

parte r&mintnd p&$uni de vite.

P&rul (Grindul-cu-), grind,

loc ridicat d'asupra stufulul

sau
in-

PSrului (Pirlul-),/mX jud.

pi.

Ia$i,
;

str&b&tut& de

piriul

Cunvil-

Copoul, com.
din
valea

Movileni

iz-

gri^oara, in care se
celele
:

varsS

conjur&tor, jud. Tulcea,

lina,

pi.

Su-

vore^te

cu

acela
satului

Ochiuzul,

Popa Tudor,
Alumi^elul
$i

pe

teritoriul

com.
8

rur. Sa-

nume, de pe
Romine^ti;
in

teritoriul

Ni{ - Popa Hie,

tul-Nou, format din 2 corpurl

cursul

su

for-

Ovreiul. Pe la V. sunt vilcelele

are o iungime de

kil.

$i

meaza o mla^tina acoperit^ cu

stuh
lazul
i

Dobrota>
iar

$urlicari,

Stilpi$orul,

intindere de 35 hect.; este aco

perit cu nisip.

papuri;

se

vars&

in

pe
$i

la E.,

vilceaua Lomul-

Ghemul.

Mare, unit cu Lomul-Mic, Lun-

ga

Plapcea-Mare.

Parul-Rotund,
Teleorman,
pi.

cdtun,

in

jud.

Parului (Valea-), sau Becenide-Jos, cdtun,

cuitori
$i

Se m5rgine?te la N. cu com. Topana; la S., cu com. Ur$i

la E.,

Tirgulul,

pen-

al

com. CSrpicu
SCX) lo-

dinte de com. Nenciule^ti. For-

ni?tea, jud. Buz&ti,

cu FSgefelul
cu

$i

Chilia
i

$i

ma maf
a fost

nainte o

comuna
com.

ose-

99

case.

Are

sub-di-

la V.,

Dobroteasa

Sim-

bit&, ins&

din lipsa resurselor

vizia Cocore?ti.

bure$ti.

alipita la

Nenciu-

Se
fat

zice c

comuna
fugarl

s'a infiin-

le$ti.

Are o populate de 249

din cart

Parului (Valea-), sau Fureti,

mosie, in jud. Buz&u, com. CSrpini^tea,

intre

ani!

1456 1462 de
din
01-

suflete,
bili.

54 contribua-

ni$te locuitorT,
tenia.

cunoscuta in general sub numele de Cocore$ti. Vezi

Cocore^ti.

Parul-Rotund,
Partiniul, fost
sat, jud.

mosie,

in

jud.

Sucea-

Teleorman,

cSt.

cu acela^I nume.

va, d'asupra dealulul

Ceapa, de

Are o
hect.
?i

intindere

cam de

135
d-luT

Parului (Valea-), vale,

pi.

jud.

Ia?i,

ling& satul Hirtoapele. Locality!

este proprietatea

Copoul, com.

Movileni, pe

Digitized by

Google

PARULUl (VALEA-)

657

pAstrAveni

teritoriul satului Potingeni, intre

Dealul-PSLruluI

dealul Uricani

P&s&rei, sat, ftcind parte din com. rur. Berbe^ti, pi. Oltefuld.-s.,

P&SC&reni, vlrf de deal,

jud. Ba-

c&u, pi. Bistrifa-d.-s., com. Va-

bogatS

in stuh.

jud. Vilcea.

Are o popuo bise-

lea-luMon, din $ira colinelor dintre

late de 319 locuitorT;

Tazl&ul-Mare

?i

Bistri{a,

pe

Parulul (Valea-),
fov, in partea
d.-j.,

vale, jud.

II

ric&,

zidita la

1841.

care se afl&

a^ezat

c&tunul cu

de
se

S. acdt. Greciaflft

E
Mare

udat de v&lcelele:
$i

Valea-

acela$I

nume.
izvore^te
plaiul

in

care

lacul

C&du$el, care se vars&

Colceagul, de
{iperig
jint.
$i

unde se scoate
pentru rogo-

in riul Tiriia.

Pascoaia, pi rift, care

in

papurd.

din mun{ii com. Malaia,

Pasdrei, mahala,
(VIrful-), munte, in jud.
c&t. Chi$i

com.

rur.

Cozia, jud. Vilcea,

in riul Lotrul.

$i

se varsS

Ro^iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil-

Parulul

cea, cu o
cuitorT.

populate de 256

lo-

Buz2u, com. Ml&jetul,

rile$ti; are fineaja,

Pascoaia,//V//7, jud. Vilcea, plaiul

Cozia, la 8
kil.

izlaz

pu-

spre V.

decom.
riul

Jina pSdure.

Pasareti, mahala,
Samarinet,
si-

in

com.

rur.

Brezoiul
trul,

se vars& in

Lo-

pi. Motrul-d.-s.,

jud.

pe malul sting,

in raionul

Pctru^elul, deal, pe care sunt

tuate
viile ?i

Mehedinfi.

acestel comune.

locurile cu acela?!

nume, jud. Teleorman; incepe

din spre com. Cioara
?i

P&S&roiul, mahala,
Drgote?ti,
hedin^i.
pi.

in

com.

rur.

se ter-

V5ilor, jud.

Me-

Pascule^ti, sat, facind parte din com. rur. Ciumagi, pi. Cernad.-s.,

mini aproape de
tori, la
I

satul

Vin&-

jud. Vilcea.

kil.

PasSroiul, catun,

al

com. C&tina,
locuitorT
$i

P&stirnacul,

sat,

jud.

Dimbo-

Paruelul, drum, prin com. Vinatori, jud. Teleorman; incepe de la capul dealulul Pru$elul, pe muche, %\ duce la viile cu acela$T nume, ale locuitorilor se desparte apoT in mal multe ramurl mergind toate in BaltaVii?oareI. II ma! zice ?i DrumulVasluiulul.

jud. Buz&u, cu

no

vi{a, pi. Ialomi^a,

com. Frasinul.
rur.,

26 case.

P&str&veni, com

situate

Pasaruia,
vita,
pi.

sat, in

com.

rur.

Ore-

in

partea despre E. a pl&?el de

jud.

Blahni^a, jud.

Mehe-

Sus-Mijlocul,

Neamfu,
Piatra,

la

din^i.

44 kil. de ora^ul mind cu marginele

curginddela V. spre
mici intindere, spre

for

sale
$i,

limita

Pasaruica, sau Visciana, girlit,

jud. Ilfov,

despre jud. Suceava,

pe o

E., desp&r-

E. Sorgintea se afl& intre Oto-

Jindu se prin riul Moldova, des-

Paruelul, vil renumite, ale locuitorilor din com. Vin&tori, jud. Teleorman, situate pe coasta
dealulul cu acela?!

peni

$i

Tunari. Trece pe ling

:

pre jud. Roman, a$ezat

intre
^i

comunele $tefone?ti, Afuma^i, Moara DomneascS, Borne$ti,

-

com. Timi$e$ti, Uricheni

ca^i.

Us-

nume,

in in-

Tinganul

?i

Fundeni-Gherasi.

Este formats din catunele

P&str&veni,

tindere de

30

hect. Cultivatoril

Rideni,
,

Davideni,

acestor

vil

platesc ota$ni{& pro-

P&sc&loaia,
Cirlig&tura,

piria, jud. Ia?i, pi.

Spie^ti
d.-s.,

priet&til.

com.

Pope^ti

se

Fund&tura f* DUCan **^'*J'

,

J ibucani?*

Schitul-

formeazS. in p&durea Harp$e$ti

fibucani, cu o populate de9ii

familiT,

Paruul,

lac,

in

insula

Balta,

$i

se vars in Tazul Fandolica.

sau 4202 suflete.

coale mixte,
la

jud. Ialomifa, pi. Ialomifa-Balta,

Are 4
P&sc&reni,
sat,

Da-

com. Dudeti.

jud. BacSu, pi.

videni
d.-s.

Pastr&veni

f ibucani1

PSrvuleti, mosie particular^, jud.

Dolj, pi.

Amaradia, com. Z&i-

com. Valea-luMon, aezat pe Piriul-lui-Vrabie, mai jos de satul Valea-luUon ($coala),

Bistri^a-d.-s.,

?i

Radeni

^coala.

de

cStun in
tate

ibucani-d.-j., frecuen-

de 108
5

elevl;

4
;

bisericT,
1

coiul, apar^inind mo^nenilor.

la

kil.,

pe dealul P&screni.
suflete

deservite de

preoff

fabric^

Are o populate de 271

PSsarani, mahala,
hedinti.
in

de
ri^I

spirt.

com.

rur.

$i

3 circiuml.

Dintre locuitoril improprieta5

$u$tya, pi. Motrul-d.-s., jud.

Me-

Locuitoril posedS:
vite

caf,
01.

45

in

1864 sunt
inci

asti-zl:

273

marl cornute

91

23

cari

trdesc

st&pinindu-$I

Digitized by

Google

pAstrAv* ni

(558

PA^CANI

inca*

locurile lor;

279
se

carl st&;

{u, pi.

de Sus-Mijlocul, proprie-

tun de 65000

lei

i la

cheltuell

pincsc locurile ca urma?i

curi
$i

lo-

tatea mo^tenitorilor principelul

de 55077
1450
$i

lei.

jum^tate

stapinesc

Gr. M. Sturdza.

Vite sunt: 585

vaci,

caT,
oT,

1705 boT,
15

de catre

al^T locuitorl
1

de

cit eel

Venitul aaual ai mo^iei e de

3626

capre

linproprietiriti;

loc se stapi-

40500

lei.

750 porcT.
Altitudinea comunei de la ni-

ne$te de c&tre
in$I

comunS; 168 de
de
$i

sunt

carl,

insurant

$i

Pacani, com.
retul-d.-j.,
kil.

rur., jud.

Sucea-

velul Maril variazS intre

320
de
pi-

cultivator!

de pSmint, n'au de a

nict

va, situate in centrul placet Si-

un

fel

de proprietate,

precum
mo$teni

spre

S.-J2.

$i

la

40

335 m. E udat& de

riul Siretul $i
-

nict perspectiva

de

Falticeni.

raiele Confasca,

Valea Seaca\
Piriul
-

ceva pe urma

p&rint'ilor lor le-

g\m\l
Agricultura se face pe o
tindere de 4822 hect.
in-

Se margine$te la E. cu com. Ruginoasa $i Vascani la V.,

;

Ermolia, Recea,

Pirloa$i

gelor, al Ocoalelor, Secul

te$ti.

Br&-

cu

com.
la

Criste$ti;
$i

la

S.,

cu

com. Miroslaveni
intin$i

Stolniceni

Mo^ia e proprietatea erezilor

decedatulul Colonel

Ima$ul (suhatul) are o

X., cu

com. Lespezi.
nere-

Eugen Al-

dere de 230 hect., nutrind peste

Are forma unui trapez

retulut).

caz,

6909 capete de vite. Budgetul com. e la venitun de 14574 lei $i la cheltuell, de

12477 e *Comunicafia cu satele vecine
l

gulat iiiclinat spre E. (albia Si-

cumparata de la X. RosettiRosnovanu, impreuna ca toat&

vite,

zestrea (acarete,
etc.)

cultural

se face prin un

drum

ce duce
la

de

la satul

Pastraveni pe

Ca-

Se compune din satele: Tirgu^orul- Pa^cani, unde se afla re$edinta comunei $i a sib prefecture! placet, Gara Pa$cani, Fintinelele, Brate$ti, Sodomeni,
-

pe pre^ul de 2600000 leJ. Suprafafa comunei e de 10822

ImproprietSritI la 1864 sunt:

hect.

40

frunta^I,

586 palma$I

$i

354

pul-Dealulu! la satul

f ibucani
prei

Bo^teni, Gi$teni, Topile, Valea-

coda$I, stapinind

3229

falci.

un drum ce se ramified din

cedentul
la

Seaca, Con{e$ti, BlSge^ti

ca,

$i

Luncase.
:

Moia e una dintre cele mai

frumoase, nu numal din jude{,
ci

satul

Davideni
30

cu

populate de
in

10498

de acolo se une$(e cu $oseaua

Girovul-Tupila^i (intrc
31);
kil.

suflete, locuind

2302

chiar din intreaga

In

Moldova\

In intreaga comunft sunt

librar,

comuna Pacani sunt 6

i

un drum de
satele
;

la satul

Pas-

24 b5cani, 94 circiumarl,
10
fierarl,
1

mori, 2 piue

fabric^

de

traveni la
i

Petricani d.-s.
la sa-

12 iipscanl,
cist,

farmaca-

sapun.

Oricheni

un drum de
la Spie?ti
;

otelierT,

4 hangiT, 6
1

De insemnat
Schitul-Brate^ti

in
$i

comuna

sunt:

tul Pastraveni

de

la

fegii,

16 debite de tutun,

cea-

gara P5$cani

satul Davideni

prin

Spie^ti la
la sa;

sornicar, 7 brutarl, 2
2 dogari,

caru{a?i,
3

cu

atelierul.

Timi$e$ti
tul

un

drum de
la

20

croitorl,
I

dul3

Pastraveni

Radeni

un

gherl, 2 boiangii,
cojocarl, 5

zugrav,
rotarl,
atyl

Pii^cani,
ceava,

tirgufor,

in

jud.

Su-

drum de
tul

la satul
$i

Radeni

la sa-

casapT, 4
$i

Uricheni

un drum tot

la

b&rbierT, 25 cizmarl

peste

a^ezat pe un podi?

com. cu acela$I nume, frumos ce

al

acest sat la satul

f ibucani.

20 coraercian{T de marun{i$uri
$i

^armue^te $esul drept

tului.

Sire-

micT industrial, ceM'al^i

lo-

Pastraveni,

Xeam{u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Pastraveni, situat pe valea MoldoveT, la 47 kil. de oraul Piatra. Are o populate de 830 fasat, in jud.

cuitori sunt plugarl.

Are o populate de 166

milil,
$i
1

fa-

Contribuabill sunt 2401.

sau 782

suflete,

locuind

Are
$i

8 bisericl ortodoxe

in

166 case.

catolica, deservite

de

1 1

preo^f

Vatra
$i

tirgulul

din

deal

im-

18 cintSre^!; 6 ?coale mixte,

Cisce$ti,

preuna' cu vatra celui din vale

milil;

o $coala mixta,

frecuen-

in

Luca,

Tirgul

Pa>

gara

ocupa

51

falci

$i

41

tata

de 16 copil. Aci se afld rc^cdin^a comunei

vastele case ale
proprietari-

cani,

$i

Sodomeni, Topilele, ValeaSeaca; 1 $coala primara urbanS mixta a Direc^iei C. F. R. in

gara P&$cani
i

prajinl.

Maioritatea tirgove^ilor
i

sunt

comercian^i

numai o

parte plugarl.

lor moieY, erezil principeluT Gr.

2 $coa!e rurale
9*1

M. Sturdza.

de catun,
testi.

in

Bl&ge$ti

Bra-

ImproprietarHI la 1864 sunt 76 frunta^i ?i 311 coda^T, st&pinind 1856 falci i 28 prajim.

Pastraveni,

//<<?//V,

in jud.

Xeam-

Bidgctul comunei e

la veni-

Are

biserica,

cu

hramul

Digitized by

LiOOQ IC

PA$CAN1
S-{ii

659

PASCANI

VoevozT, zidita de familia

$i

In hrisovul

de danie

al

lul

te$ti.

(Uricariul de Codrescu,

Roznovanu
preofT
$i

deservita

de
2

2 cintare^I;

o
i

?coala
in-

Alexandru Voda, datat Suceava, 8 Aprilie 14 19, precum i in

acela al lul $tefan

vol.

XI, p. 337 ?i XVI, p. 280). Printr'un hrisov din 18 14,

16, se intare$te

mixta, cu. 2 Jnv^atorl

vajatoare,
copii.

Voda
d

catre

Noembrie
pinirea

sta*

frecuentata

de

195

manastirea Taziaul, d.
ceava,
1

Su-

Visterniculul

Iordache
la la

Fevruar 1481, mobile

Pa^cani
$i

Ruset pe mo$ia Pa?cani de

^inutul Sucevei
tinut'il
?i

E
$i

re^edinta
-

sub -prefecture!
a com.
ace-

Borile^ti,

Dragote?ti

Hodora de

pla^ef Siretul de jos,

se citeaza ca
lul

fiind

pe cimpul
torn.

HiriauluT, ce au

cumpa$i

a judeeatoriel ocolulul cu
nurae.

Drago?. (Arh. istorica* de

rat-o prin

mezat de

la epitropif

la$I

B. P.
J>

legat de gara prin o linie

Hasdeu, Bucur., 1865, Pag. 75 V no).

fost ars,

Bezedelilor Dimitrachi
iotachi, fila
tin

Pana-

Domnulul Constanp.

telefonica.

Pa^cani a
$i

suferind

Moruzzi Voevod.( Uricariul ,

299).

In tirg este o farmacie

fabric^ de s&pun.

marl stricaciunl de
Sobieski
$i

la Lesil luT
lul

de T. C, Vol. VI,
tatal luT

Tatarl pe timpul

Nicolae Roznovanu (de sigur

Iordache) a fost numit
visternic dc Mihail u$u, $tiin-

Aci se Duminica
roace
la

face bilciu in
$i

fie

care

Constantin Cantemir.
Prin Pacani fu trecereapod-

peste

an

iarraaSf.

Sf. Sf.

Maria- Mica,
Nicolae, Sf.
?i

gheazulul condus de capul

ca-

du-1 favorabil EterieT, la care fu-

Dumitru,

Teo-

tanelor din Neam{u, numit Fren{a,

sese atras, inca de pe cind

in-

dor, Buna-Vestire
Intre Pa^cani
$i

Floril.

care se ducea sa rastoarne

va^a in Paris, de Grecul Minas

Bl&ge$ti este

pe Voda Mihail Racovi^a din a

treia

Minard, bibliotecar
France!. (A. D.

la institutul

un pod pe vase al proprieta$iT. Din sus de acest pod este un altul de fier, pe stilpl de piatrS,
al liniel ferate Pa$cani-Ia$i.

domnie.

(I.

Ne?culcea, Levol.
II,

Xenopol,
p.

Ist.

topise^ele

{arel,

pag.

Rom.,

vol.

V,

674).

233
In
cului

352).

1803, Pa^cani a Visterni-

Pa^cani,

sat,

judeful Covurluiu.

DrumurT
(6690 m.);
la

principale
kil.);

sunt:

la

Iordache
liuzi,

Bal$,

numara
lei

VezT Pa^caniSlobozia.

Fintinele (2 7*
la

la

Brate^ti
kil.);

382

piatind 5521

bir

Bo$teni (4
(4
kil.);

anual, la care se
bresla$ii

mal adaugau
22
liuzl

Pacani, (Caciula^i-Banului),
sat
t

Sodomeni
(6
kil.)
;

la

Giskil.);

ot
bir

tam,
$i

cu
fara

facind parte din com. rur.

ce?ti
la

la

Topile (6
(7V2

188
bir.
$i

lei

12

de
$i

eel

Caciula^i, pi. Znagovul, jud. Ilfov.

Valea-Seaca

kil.);

la

Ei se ocupau cu

plugaria

Situat pe malul drept al

vale!

Blage^ti

(3680 m.);
la

la
(1

Lunca
kil.)
$i

cultura tutunulul

aveau loc

Pociovali^tea. Aci este herghelia

(7360 m.);
la

Gara
kil.).

strimt.(Uric.>, vol. VII, p. 247).

de

cai

a raposatulul C. Blaremcastelul

Confetti (10

Visternicul Iordache Bal$, in

berg,

proprieta^el

$i

Vechimea
nu erau
hanurl
$i

tirgulul

nu trece
cit

diata sa din 1809, indatoreaza

unul din cele mal

frumoase

$i

peste un secol. Inainte de 1879

in Pacani
cite

pe

fiul

sau Iancu, caruia itlasa:

sale
intregi:
i

maT vechl parcurl.

Pa$cani,

de

doua

mobile
sili$tile

Pa^cani,

fost

proprietate

va pr&vilii ale pro-

cu toate catunurile

cu toate
$i

a Principelul Grigore Ghica, apol a

Principelul Grigore Ghica
$i

prietS^el,

dar de atuncl incoace

liniei
fe-

unite la un loc

Con-

o data cu construirea

tent!,

ce sunt luate de vecT de

apoY a Principelul Alex. Ghica.

rate Lemberg-Cern&u$i-Ia$i, porni ?i inflorirea luT,

la

manastirea Probota, cu besin

Aci a
s'au

fost

$i

re$edin{a lor

de

a$a ca

acum
de

man
jijia

{inutul

Sucevei

$i

cu

vara pana

la

anul

1842, cind

merge
repezl.

inainte cu pa?I destul

casele din Pa^cani, cu toata poeasel

i

cu toate

prisecile

mutat la Caciula^i. Se intinde pe o suprafa^a de

Satul, lipit de tirg, e mult maT vechitt. tCredem, zice Ep. Melchisedec in cCronica Rominilor, vol. I, nota de la p. 177 (Buc, 1874), ca numirea de Pa^cani, ce poarta mal multe sate in Rominia, se deriva de la pronu mele familiilor primitive Pa$cu.

cu stupl,
il

la

aceste aratate mo?iI,

1.

285 hect, proprietatea rap. C.

indatoreaza ca:

sa se afle

Blaremberg, cu o populate de

preoflf $i psatyi la biserica din

fara stramutare

288

locuitori.

Pa?cani;

2.

sa

Comerciul se face de
ciumarl.

cir-

intre^ina $coala cu dascal mol-

dovenesc

$i

grecesc,

in

toata

Are: o
$i

biserica,

cu

hramul
1

vremea;

3.

sa

se

faca

doua

Adormirea, deservita de
1

preot
1

pomeniil pe an

la biserica i 4.

cintare^

hele?teii

pod

sa poarte de grije schitulul Bra-

statator.

63617.

MortU Dicfionar

Geografic. Vol. 17.

84

Digitized by

Google

pAscani

660

pAtIrlagi

Num&rul
207
si

vitelor

man

de

de 1790 hect. acoperite mat mult

cu fag
si

al

celor mici,

de 360.

stejar.

Patirlagel (VIrful-), munte, in jud. BuzSu, com. Valea-Muscelulut, cit. Brusturisul; face

ho-

Pacani,
jud.

sta(ie

de
pi.

dr.-d.f., in
Siretul-d.-j.,

Pacani-Slobozia,
Covurluiu,
pi.

sat,

in jud.

tar intre
tirlagi
si

comunele Mlajetul, PaValea-Muscelului.

Suceava,

Prutul,

com. Vla-

com. cu acelas! nume, pe sesul drept al Sirelulut si la 800

1

desti, cu vr'o 600 m. mat jos de resedinja comunala.

Patlrlagele. Vezt Patirlagi, jud.

Buziu.
Patirlagi, com. rur., in jud.
Buzaul, la

000 m. de Tirgul-Pascani.

Are o populate de 49
sau 162
suflete,
si

familit,

De
in

aci porneste

linia
:

ferata

biserica.

tret

directum spre
si

Roman-

Intinderea

teritoriului

de

si pi.

Bucuresti, spre Iasi

dujeni.

spre Bur-

2288
mart.
Li
ioaca.

hect.,

din care cea

mat

BuzauluT, situata pe malul drept

al riulut

mare parte sunt

serviciul

ale proprieta^e!

56

kil.

de

Pe linga
C. F. R.

directum!

ora?ul

Buzaul. Suprafafa com.

hect., din care

se ma! afla in gar&:

telegrafo-postal,
in care
si

vechime se

numea Bjsu-

de 5205

1340
fi-

un

oficiu

un
se

arabile,

358 padure,

1730
livezi,

comisar, un atelier
repara*

nea^a,

640 946

izlaz,

181

10

vagoanele

masinele,

Pa^canul,
pi.

balta, jud. Covurluiu,

vie

si

sterpe.

cu o turnatorie sistematica. In
jurul garet
s'a

Prutul,

com.

Vladesti

are

Proprietap maiinsemnate sunt:

Lereasca, Sibieasca,
peste-girla,
si

format un

tir-

gusor, numit de Pascanent, Tirgul-din-Vale, c

1

o indindere de peste 270 falcf, o l^ime de vr'o 12 falcl, si

confine stuf,
si

Sfoara-de

posedate
Isarestt,

de

cetele

o populate de

peste.

de mosnent:
sat,

Oproestit-

263

familii,

sau

1230

suflete,
lo-

Mart, Opraest jf Mict, Barastt, Dra-

din carl 300

contribuabill,

Pacaneanca (Ungureni),
jud. Ilfov,
pi.

gomirestt, JitienT,

Gavrilot,

Mi-

cuind

in

164 case.
atelier s'a
infiinjat

Znagovul, ftcind

tuloae, Gotestt, Ghi^L

stantin,
I.

Pe
o

ling.1

parte din com. rur. Butimanul-

Popa ConM. Popescu, C. Popa

si

biserica

catolica, cu

hramul

Luceanca.

Stoica, Chr. Nicolau

Floresti.

Joia Verde,

zidita in

1872
si

de
lu-

comunitatea amploia^ilor

cratorilor catolicl, deservita

de
ur-

Se tntinde pe o suprafa^a de 448 hect., cu o populate de 209 locuitort.

D-l A. Ratescu are 313 hect.
si

Terenul este
ture!.

accidentat

de

dealurt inalte, dar prielnic cul-

un preot. Tot
fun^at
si

in

1872

s'a in-

scoaia primary
tret

locuitorit,

135

hect.

In cor-

sare
s

bana mixta, cu
$coala se
C. F. R.

institutort,

frecuentata de 80

100

copiT.

pul mosiet s'au rezervat 35 hect. pentru lzlaz, lar 105 sunt acoperite

Din substance minerale are si gips, precum si izvorul llfuros de la M. Balosinul.

formata din

cat.

Buru-

intrefme de direc^ia

de p&dure.

enesti, Cringul, Crivineni,

Fun-

maestri este

an-

Comerciul se face
ciumar.

de

cir-

dat'irile,
tirlagi,

Muratoarea, Orjani, PaStroesti

si

gajata pentru predarea lucrului

Valea-Viet,

de mina
serva

la eleve. In

apropiere
fier

Num^rul
134
si

vitelor

mart e

de

cu

populate de
cat.
si

2020

su-

se afla frumosul
liniel

pod de
Iasi.
sta^ii
let,

ce

al

celor mict,

Pascani

Satul s'a infiintat

de 204. cam pe la
fost ul

flete.

In

Patirlagi

e o scoaia

Venitul acestet

pe 1896
36 ban!.
nivelulul

anuli8o9, de

catre

pro

mixta

in Valea-Viet,

una de

fost

de 283703

prietar Penciu Pa$can.

Numele

catun; ambele sunt frecuentate

Inalfimea

d'asupra

Marit: 197 m. 42.

de Ungureni vine de la locuitorit Ungurt ce au fost adust pentru

prima
oara*

de 140 elevf. Sunt 6 biserict, deservite de

cind

s'a

infiintat

preoflf,

cintare{I

si

3 para-

Pacani, mosie
17 1 8 hect.,
pi.

particular^,

de

satul.

clisert.

Catedrala e cea cu hra-

in

jud. Covurluiu,

mul

Sf.

Dumitru. Cea mat

e

fru-

Prutul,

com. Vladesti.
la

Pacaneanca,
lar, jud.
165 hect.,
timanul,

pcidure

particu-

moasa

acea din

Valea-Viet.

Ilfov, in intindere

de

resedinfa

sub-prefecturet

Pa^cani,
Pa$cani,

pfidure,

V.

mosiet

pendinte de com. Bu-

plaiulut Buzaul.

Are o
al

stafiune

jud.

Suceava, imbra-

pi.

Znagovul, populate

telegrafopostaia, inflin^ata la 26
Aprilie 1873
si

c?nddealurilePietrosul,Titihanul
si

cu tufe, carpen, alun, jugastru,

teiu,

carut venit
lei

Huhurezul. Are o intindere

etc.;

predomina

tufa.

pe 1896

97 a fost de

358,

Digitized by

LiOOQ IC

pAtIrlagi
ban! 15; o judecatorie de ocol
13

661

pAtrAscani

de 25

familii,

sau

112 suflete,

satul Ciatal-Chioi,
;

dupa

kil.

circiumT; 3

mori

$i

fa-

din carl 23 contribuabill.

caQ.

Pamintul este,
1

in

cea mal mare

batyl
$i

de curs inchide intre dinsa $i Dunare ostrovul Patlageanca.

Meseria$I sunt: 2 lemnarl,

timplar,
fierarl,
5
5
1

parte, acoperit cu
furi.

stu-

croitor, 3

cizmarl, 3
boiangiii,

Locuitoril

se

ocup5

ma!

Patrana,
Alexe
de
$i

sat,

compus din
la

tirlele

cojocarl,
i
1

mult ci pescuitul.
Prin sat trece drumul comunal Tulcea-Satui-Nou.

Jipa, din

com. Nazlrul,
kil.

brutarl

barbier.

jud. Braila,

spre

S.

Comerciul cerea {uicei

sporturl.

consta
$i

In

desfa51

comuna.
de 8

Suprafa^a

vetrel

a vitelor

tran-

satului e

hect., cu o
locuitorl.

po-

Patlageanca,
la
Sf.
1

ostrov,

din

delta
in
pi.

pulate de 56
Vite
:

Tirgurl are:

Ianuarie,
la

DunareT, jud. Tulcea, situat

partea V. a
el,

272 vite marl cornute,

30
$i

Ianuarie, la

Teodor,

in

cea N. a

50

cal,

70

ol

$i

40 rimaton.
mft-

Ispas, 15 August, 26 Octombrie

Tulcea

cea
Este

S.-E.

com.
intre
girla

8 Noembrie.

Satu-Nou.

coprins
$i

Patracu (Magura-lui-),
gurd,
pi.

Cal de comunica^ie: oseaua

Buzau-Frontiera, care o strabate
in

bra^ele Chilia,

Tulcea

la

N.-V. catunului Mu{i,

jud.

Patlageanca. Face

parte dintr'

Tirgulul,

Teleorman;

lung,

precum
naturale.

^i

mal multe

un ostrov maT mare numit Ciatal.

are o inal^ime
?i

cam de 60 m.

drumurl
vi$eT,
5

In partea S.-V. a lul se afla

o periferie de 150; este una

Vite: 318 boi,

bivolife,

87 vacl,
31
ol,

54
17
ca-

a^ezat satul

Patlageanca.
hect.,

Are
din
a-

din magurile marl din plasa.

cal,

o intindere de 800
care ma!

lepe,

9
91

mjnjl,

1200

318

mult de jumatate

Patracu (Movila-lui-),
inalt al dealului
in partea

movild,

pre

472

porcT.

coperite cu stuf, restul cu grindur!

$i

jud. Tulcea, a$ezata pe un virf

StupT cu albine: 32.

locurl cultivabile.

Carcaman-Bair,

Budgetul comunei e de 4445

lei,

N. a pla?ef Babadag,
prin

69

banl.

Patlageanca, picket
$i

rominesc,

$i

cea E. a comunei rurale Ali-

Comuna

e vechie
al

la ince-

pe malul drept
in

al brajulu! Chilia,

bei

Chioi

ea

tree

trei

putul secolulul

XlX-lea

se

partea
91

N.
in

a jud.

?i

pla$e!

hotare ale satelor Alibei-Chioi,

Trestenicul
naturala
?i i

gase^te raen^ionatS ca re^edinfa

Tulcea

cea V. acorn. Satul-

Nalbant

este
ver-

a vatafulul de
vechl
sunt:

plaiu.

Din

ca-

Nou, linga catunul Patlageanca,

a?ezat pe o inaltime de 25 m.

acoperita
inal^ime

cu

tunele carl o compun, cele mal

Patirlagi,

dea^a; are o
m.,

de

170

Valea-

dominind drumul comunal

VieT, Paminteni, Valea-Viel-Un-

Patlageanca, grind, sau

dicat deasupra
stufulu!

loc

ri-

Alibei-Chioi-Nalbant, ce trece pe
linga ea.

gureni

Fundaturile.

inconin
$i

Loc
o
$i

istoric are fortifica^ia

Ce

jurator, jud.

Tulcea, situat
pla$e!

ta^eaua, in jurul careia s'a dat

partea N. a

Tulcea,

lupta in
Eteri^ti.

82 1,

intre

Turd

cea S.-V. a comunei Satul-Nou;

a$ezat dealungul bra^ulul Chilia,

Patra^ul, pi rift, pe mo^ia Probote^ti, com. Tirnauca, plasa

Her^a, jud. Dorohoiu.

pe malul sau
P&tirlagi, c&tun de re?edin{a
al

drept,

in

forma
intinel e a?i

unel bande lungT, are o

Patra^cana,
in

girla, jud. Tecuciu,

com.

Patirlagi, jud.

Buzau,

cu

dere de 250 hect.;

?ezat
satul

pe

partea de E. a dealului Go-

600

locuitorl

$i

150 case.
Patirlagi-d.-j.

Se
$i

Patlageanca

pi-

horul.

Se desface din
?i

riul

Bir-

sub-divide in
Patirlagi-d.-s.

chetul cu acela$T nume.

ladul

se varsa tot intr'insul.

Patlageanca, Patlageanca,
sat, in jud.
?i

girld,
pla$el

in

partea
$i

Patracani,
Tazlaul

sat, jud.

Bacau,

pi.

pi.

N. a jud.

91

Tulcea

d.-j.,

com.

Ripile,

situat
kil.

Tulcea, catunul comunei Satul-

cea S.-E. a comunei Satul-Nou;

se desface din
se
bra^ul
N.,

pe

piriul Paltinata, la 2

de
su-

Nou, a^ezat pe malul drept

bratului Chilia, la 16
kil.

al

Tulcea;
curgind
apele
$i

satul Ripile.

spre
in-

intinde

spre

Are o populate de 285

flete;

S.-V. de

reedin{a.

Are o

alaturi cu

drumul comunal Tul;

o biserica, deservita de 2

tindere de
12 hect.
*ului.

1800

hect., din carl

cea Satul-Nou
laculul
varsci

prime^te
$i

cintSre^i, cladita
setti,

de Stefan Ro176
vite

ocupate de vatra
lipovana,

sa-

Ro?ul
in

Ghide,
Chilia,

se

la

1820; 2 circiumi.
cal,

Popula^ia,

este

bra^ul

ling&

Vite: 7

marl

Digitized by

LiOOQ IC

pAtr.^cani

G62

pAte?ti

cornute,
pre.

65

porcl

?i

63

ca-

Mehedin^i,

pi.

Blahni^a, la 45

kil.

Se

fac aci 2 bilciurl anuale

I-a
?i

de ora?ul T.-Severin.
cdtun, in jud. Putna,

E
;

situate

unul la

Duminic din luna

zile
i

Patracani,
pi.

$u$i{a,

com.

B&tine$ti, situat
la

in

cimpia ce pleaca de
?i

i-

fe$ti

situat

merge p&n& in Siret. E mal la vale de B&tine?ti.

sdtuc.

pe un loc ?es, mirginindu-se la E. cu com. Bucura la S., cu Gircomunele Gruia, Pristolul la-Mare; la S.E., cu comunele Cujmirul- VinStori, Punghia i Recea; la V., cu comunele Izvoarele la N. cu comunele Vin9*1
;

Martie

altul la Rusalil, tinind

fie-care cite 5

in

care

se fac vinzSri bune.

Patuleti,
Pite$ti,

sat, jud.

Arge$, plasa

ftcind

parte din

com.

rur. Bradul-d.-j.

Patracani,
Vasluiu.

VezI Lipova-

jule^ul

$i

Ciorobeni.

R3ze$i, sat, pi. Racova, judejul

Satul formeazS com. cu satul

Patulul-^indrilit,

sat, jud.

Arparte

Buhetul

Patracani, mope,
pi.

jud.

Bacu,
Ripile,

Tazl&ul-d.-j.,

com.

mahalaua PoianaCioarei, numita. ?i BSn^eni. Are o populate de 4050 locuitorl, din carl 618 contribuai
bilT,

ge, pi. G&l&$e$ti, ftcind

din com. rur. Rate$ti-Furdue$ti.

Patulului
piscul

(Vilceaua-), pirin,
;

care apar^ine easel raposatulu!

locuind in 700 case

2 bi-

jud. Mu^cel

izvore?te

de sub
com.
Voi-

Alex. Hepites.

serici,

deservite de 4 preo^i $i cintare^t; o $coal& mixta,

numit

Ciomagul, a

Birze?ti, plasa Arge^elul; trece

Patracani,
pi.

ptidure, jud. Bacau,

TazlSuld.-j.,

com.
Este

Ripile,

condus de 1 entatS de 70

investor, frecuelevl;

printre uli{a Podulul

cule^tilor
?i

?i

circiuml.

se varsS in riul Arsting.

proprietatea

case!

r&posatului
foioasS,

udata de apa Blahni^a. Are

fertil
?i

geelul,

pe malul

D. Al. Hepites.
are o
$i

un pSmint parte
nisipos
?i

parte

515 este supusS regimului

intindere

de

hect.
silvic.

plantat cu salciml.
plueft-

Patulului (Valea-),
Mu^cel,
pi.

vale, jud.

P&troaia, pfidure particular^, situate pe mo$ia Dude$ti, com.

Dude$ti, plasa Dimbovi^a, jud.
Ilfov,

200 gurl, 408 care cu bol, 86 rufe cu cal; 280 stupi.

Locuitoril posed&:
In aceastS

Argeelul, se vars&

in riul Arge^elul,

pe

teritoriul

comunel Davide?ti.
Pa^eti, com.
pi.

comuni sunt mal

rur. t

multe ?osele, dintre care una o

ieagS cu comunele Cioroboreni,

jud.

Putna,

supus

regimului
in linia

silvic

Girlele.

pentru ck cade

de cen-

tury a forturilor din jurul capitalel.

Rogova $i Turnul-Severin. Num&rul viteior este de 6400

2IOO
01,

Catunele
malul sting

ce

formeazi com.
altul,

sunt a$ezate unul lingS

pe

vite

marl cornute, 2500

$i

al Milcovulul, intre

240

cal

1560 rim&tori.
la

Focani

?i

Odobe?ti.

Patruleti,
jud.

sat,
pi.

cu

26

familif,

Budgetul
niturl

comunel e

ve-

Distan^a comunel de sub-prefectura pli?el e de 3 V*

kil., iar

Arge$,

Oltul,

fecind

parte din com. rur. Vitomire$tiTrepteni.

de I4CX)I lei, iar la cheltueli, de 10656 lei. Localitat! de insemnat sunt: dealul numit Coasta-Lasculul,
platoul Poiana-Cioarel, $esul Co-

de capitala
kilometri.

judefulul,

de

7V2
e

In deosebi

de Milcovul, com.
$i

Patrunsa, fost
cea,
rezul, fondat

schit, in jud. Vil-

udat de Girla-Morilor
lul

canaling&

com. BarbSte?ti,

plaiul

Ho-

tul-Bucurel

$i

valea

Mu?ea pe

C^caina. Pcimintul de

de Clement Epis-

care se afl& mai multe b&tyl cu

stufurl,

malul
eel

Milcovului este pietros;

viile

cop, la anul 1777, $i in urm& ftcut din noti in alt loc de Postelnicul

formate din infund&turile

pe care sunt s&dite

^i

apel Blahni^a.
Prin com. trece
nia,

nisipos
piriul
in

acel

unde se

fac ar-

Dumitru,
$i

Protopopul

Blahbalta

turile e lutos.

Petrariu

Postelnicul Ion B5r-

care se

infunda,

Se compune din
tice?ti,

citunele

batescu.

numit& Rotunda
D&nciul.

din
afl&

comuna
$i

Bote^ti, Flore^ti, Guge^ti, PSn-

Aci

se

un
ape!,

P^e^ti (unde e
?i

pri-

Patrunsa,

izvor,)u&. Vilcea, care,

$i

z&ton, la locul numit Gura-Cotulul,

mSria comunei)
dra^cu.

Slobozia-Vi-

impreun& cu izvoarele Bulzul

Tisa, forineazS riul OtasSul.

facut pentru

oprirea

care sk serve pentru adSparea

viteior in timpul

Are o populate de 453

milil,

fa-

de

varfi,

cind

sau 1592 suflete; 2 bisericl

Patulele, com. rur.

?i

sat,

jud.

piriul Blahnifa seac&.

parohiale,

una

in c&t. Bote^ti, cu

Digitized by

Google

PATE^TI

663

PAULE$1I

hramul Adormirea $i a doua cu hramul Sf. Hie in cat. Flore$ti

3

Sept. 1895.

Se

afla intre stabile

kil.)
?i

Se compune din
Pauleti
$i

catune:

Foc^ani
(5.2
kil.).

(5.5

Odobe?ti
ni-

Gageni, cu o popu-

bisericl

filiale,

una

in Bote^ti,

Inalfimea d'asupra

late de 1066 locuitorl, din carl

cu hramul
te$ti),

Sf.

Hie, (parohia

Bo
Sf.

a doua cu

hramul

Gheorghe in
te$ti) $i

Pa{e$ti (parohia

Bo

de 97 m ,3 1. Venitul acestel stafil pe anul 1896 a fost de 18394 l e * 2 S banl.

velulul Maril e

170 contribuabill, locuind

case.

in

239
Pau$i

Are
le?ti

3 bisericl:

doua

in

a treia

in catunul Sio-

(una fondata la

1887,

bozia (parohia Flore^ti); o ?coala

mixta, in Boteti, frecuentata de

Pauleasa,
com.
$i

sat,

facind parte dip

alta

foarte vechie, ce serve?te

rur. Zarne$ti-Cacale{i, jud.

azi la cimitirul

comunel),

?i

73
turl

elevl.

pi.

Arge^ului.

treia

in

cat.

Gageni, reparata

Budgetul comunel e de 12843,06 lei i

la
Ja

veni-

in anul 1888, tus-trele deservite

chel

Pauleasa,

cdtun, in jud. Teleor-

de 2

preo^I.

tuell,

de 12822,81 lei. Locuitorii poseda 7 pluguri de lemn, 4 pluguri de fier, 1 grapa de fier, 3 rartye, 4 morl de apa; 310 bol, 189 vacl, 55 ca*> 373 * 8capre$i 50 porcl. Viea se cultiva pe o intindere de 720 hect.
:

man, pi. Marginea, pendinte de com. Frumoasa. Are o populate de 419

suflete,

Maioritatea locuitorilor

sunt

din

carl

mo$nenI. 30 s'au improprietarit la 1864, pe mobile d-lor G.

Gr.

79 contribuabill.

Cantacuzino,
$i

Gabrielescu,
dindu-li-

Caraca?

statulul,

Pauleasa, mope a
Teleorman,
tindere
pi.

statulul, jud.
in in-

se 92 hect. EI poseda: 23 cal,

17 lepe, 326 bol, 127 vacl, 585
ol,

Marginea,

de 1286
vindut

hect., din carl

Comerciul se exercita de 13
circiumarl.

50 hect. padure.

O
in

treime din
loturl
la

8 bivoli $i 129 porcl. $coala exista in comuna de

mo?ie
Arge?,

s'a

la

1859,

$i

e frecuentata
fete.

de44

locuitorl.

baeflf ?i

14

Pa{eti,
vi?tea,

sat, jud.

pi.

Lo
rur.

pendinte de com.
$i

Pauleasca,
com.
pi.

sat, facind

parte din

fa{a

Toata comuna are o suprade 902 hect.

Stupl, cu albine sunt 100.

$erbane$ti,
acela$I

udat de

piriul

cu

rur. Mirce^ti, jud.

Mu^cel,

nume. Are o populate

locuitorl
1

Riul-Doamnel.
proprietate a statu-

Dintre

poml

roditorl
cire$I $i

sunt:
nucl.

de 150
taref.

$i

o biserica,
?i
1

merl, peri, duzi,

deservita de

preot

cin-

Pauleasca,
lul,

Comerciul se exercita in co-

jud. Arge?. (VezI Badiceni).

muna de

circiumarl.

Budgetul comunel
Pa{eti,
Girlele,
ciftun,

la

ve-

jud.

Putna,

pi.

Pauleni, sat,
Radeni, cu
trup.

in jud. Ia$i, pi. Turia,

la

niturl $i la cheltuell

situat

com. cu acela?i nume, pe $oseaua Foc$ani-Odoore

com. Roscani,

N.

de

satul

de 2424 lei. $osea comunala $i unavePloevti,

care

formeaza

un

cinala inlesne^te comunicafia cu

be?ti, la 2

de

Foc^ani

$i

Are o suprafafa de 716

$i

comunele:
fintea.

Paule?ti

?i

pe malul Milcovulul.

hect.

o populate

de

85

fa-

Are o
mul
Sf.
te$ti).

biserica

filiala,

cu hra-

milil,

sau 302 suflete.

E
318 798
vite
le^ti

brazdata
in
la

de dealul

Pau$i

Gheorghe (parohia Bo-

Locuitorii poseda:

partea

de
?i

N.-E.

u$i

marl cornute, 33
45 rimatorl.

cal,

ol

$i

data

V. de

piriul

Dimbul

Mo$ia aparfmea mal inainte

familiel

de
Ia$i, pi.

vaile Fetica

Strimba.

Danu.
familia

De
targiu

aci se trage

Ca-

Pauleni,
ria,

pirifi, jud.
;

Tu-

targiu, curgatorf din

$i

Toader Ca

com. Roscani

izvore^te de
trece prin
?i

Sanda Catargioae, din

sub dealul Pauleni;

satul cu acela?!

Paule^ti, com. rur., in jud. Putna, pi. Vrancea, situata intr'un oga$ prin care trece piriul Fundatura
$i

satul Crucea.

nume,

se varsa

la

marginea satulul Spine$ti,

kil.

O ramura din familia Negruzzi,

familie

in iazul Pauleni.

la
$i

30
la

de

mazill, se trage

de

aci.

57

kil.

de sub-prefectura pi. de capitala juderiul

Pauleti, com.
Pa{eti, stafie de
Putna,
Pa^e?ti,
be$ti,
dr.-d.-f.>

rur., jud.

Prahova,

tulul.

jud.

pi.
lul

Tirgu^orul,

situata pe dea-

udata de

Putna,

de

plasa

Girlele,

catunul

Paule^ti, linga piriul

Dimbul,
pla^el.

piraiele Cozia^i Vasuiul ?idepiriia^ele Jiganul, Lespezile, Ti^i^a,

pe

linia

Foc?ani Odola

la
$i

kil.

de

capitala

jude^ulul

pusa

in

circulate

22

la 8 kil.

de re$edin{a

Porcul, Fundatura

$i

Hauli^ca.

Digitized by

Google

PAULESTl

664

pAunul
cu acela^i

Se compune din catunele Cozia, Hauli?ca $i Paule$ti, unde e ?i

primSria comuneT.

pi.

Vrancea, com.
1

Paune^ti,

sat, in jud.

Mehedin{i,
rur.

nume. Are cu hramul

mul
Sf.
1

biserica parohiala,

plaiul Cerna, $inind

decom.

S-{iT
1

VoevozT,
filiate,

in c&-

Godeanul;are6i case situate pe

un deal cu o pozi^iune frumoasa.

Are o populate de 393

sau
1

familiT,

tunul Pciule^ti;

cu hra-

67 1

suflete,

locuind

in

Ion Botez&torul, in Cofilial^,

402 case; o biserica parohiala, cu hramul S-^iT VoevozT, in ca

tunul Paule?ti, una
filiate,

zia; ?i

cu hramul

S-^iT

Pauneti,
com.
d.-s.,

sat,

facind parte din

pi.

VoevozT, in Hauli^ca.

rur.

Ciomage^ti,

Oltul

cu hra

jud. Olt.

Are o populate

$i

mul Sf. Ion Botez&torul in Cozia una filiate, cu hramul S-^il VoevozT, in Hauli^ca; o $coala mixta,

Paulici, vechiul nume

lui Sc5e?ti, jud.
d.-s.,

al satuJiul-

de 175

locuitorT.

Dolj, pi.

com. ScSe^ti.

frecuentata de 29 copii.

Budgetul comuneT e

la venila

Paunei (Dealul-), akv?/, jud. Mu$cel, pi.

de 4186,25 tueli, de 4098,99

turl

lei
lei.

$i

chel-

Arge^elul,

com. VoroValea-Al-

veni,

care

desparte

LocuitoriT

poseda:
1

52

plufier, S

bineT

de Valea-luT-Faur.
rur., in jud. Putna,

gurT de lemn,
;

plug de
boT,

morT de apa 644

150
caT,

430

vacT,
$i

Pauneti, com.
pi.

3450

01,

210 capre

$u$i{a, situate
la

pe dealul ce
la

Pauneti, c&tun, in com. cu acela^T nume, jud. Putna, pi. $u$i{a, a^ezat pe dealul ce incepe de la Dioche^i. Are 2 bisericT parohiale, una cu hramul Cuvioasa Paraschiva $i a doua, cu hramul Sf. Gheorghe 1 $coala mixta, frecuentata de 165 baep, ?i 16 fete.
;

150 porcT.

incepe de
kil.

Dioche^i,

36
s.int

Sunt incomunS:4comerciantT de b&utur! spirtoase, 2 fierarT, 2 rotarT, 1 piva $i 20 herastrae.

LocuitoriT se ocupa mai mult

de capitala judefuluT. De la Caregna spre sat

doua* v5T
?i

numite Valea-cu-Apa

Pauneti, parohie, in jud. Putna, com. cu acela^T nume, avind 1 biserica parohiala, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva,
Paune^ti.
in

Valea-Caselor, care tree prin

catunul

cu p&storitul oilor
la herastrae.

cu lucrul

mijlocul comuneT.

Se
Boul
f&cind

compune
?i

din

catunele
?i

Pane^ti (unde e

pri-

Paule^ti,

sat,

parte

din

m^ria comuneT).

Pauneti, pUdure a statulul, in intindere de 360 falcT, jud. Putna.

com.

rur. Paule$ti, pl.Tirgu^orul,

jud. Prahova.

Are o populate
Aci e re>e9*1

miliT,

Are o populate de 940 fasau 3662 suflete, din can

in
:

VezY Bilca Paune^ti.

sta

de 605

locuitorl.

736 coutribuabilT, locuind

case
;

$66

Pauneti-Birnova,/wd^/va
tuluT, in intindere

din^a comunei,
serica parohiala.

$coala

bi-

2 bisericT parohiale

una

de

5 14 hect.,

cu hramul Cuvioasa Paraschiva

(parohia PSune?ti), alta cu hra-

jud. Putna.

Pauleti, ciitun, jud. Putna, pi. Vrancea, com. cu acela^f nume, a$ezat intr'un oga$ prin care trece piriul FandStura ce da in

mul
liate,

Sf.

Gheorghe, ambele
;

in
ft

P&uneti-Boul, parohie,
Putna, com.
biserica
Sf.

in jud.
1

cStunul Paune$ti

biserica

Paune^ti, avind

cu hramul Sf. Nicolae, in

parohiala,

cu hramul
1

c&tunul Boul (parohia Paune?tiBoul);

tata
1

Gheorghe,
cu

in Paune?ti i
Sf.

Leodova
Spineti.

$i

la

marginea satului

scoate mixta, frecuenelevT,

$i

filiate,

hramul

Nicolae,

de 165
caT,

16 eleve.

in cat. Boul.

Are o
hramul

biseric parohiala, cu

Vite sunt: 460 boT, 312 vacT,

S-fi!

VoevozT; o scoala

104

879
$i

oT,

106 capre

?i

Paunul,

sat,

jud.

Boto^ani,

pi.

mixta, frecuentata de 29 copiT.

998 porcT.
Industria

Stefane^ti, in dreapta Ba^eulul,

comerciul se prac-

Paule^ti, deal,

in partea
pi.

de E.
cul-

tica

a com. P&ule^ti,
jud. Prahova, pe
tiva
viT,

Tirg?orul,

de catre 22 comercianfT. BudgetuI com. e la veniturT

leT
leT. $i

pe loc $es, in partea de S. a com. Brateni, cu o suprafa^a de 289 hect. $i o populate de 74

familiT,
5
1

care

se

de 10323
10260,74

la cheltuelf,

de

sau 230 suflete, din carT

iar

acum

se cultiva ces'au dis-

contribuabilT.

reale, pentru-ca

viile

Se

cultiva

viea

pe o

intin-

Are o
vacl,

biserica.
:

trus

de

filoxera\

dere de 424 hect., de catre 742

agricultorT.
in jud.

LocuitoriT poseda

10 boT

$i

30

caT,

50

oT,

28 porcT;

Paule^ti, parohie,

Putna,

Sunt 137 stupT cu

albine.

stupT.

Digitized by

Google

pAunul

665

pAuse?tl-mAgla?i

Paunul,

sat, jud.

Iai,

a?ezatpe
o

de 96 copil; o fabric^ de
racota; 6 morf pe apa
aburi.
3*1

te-

podi$ul cu ace!a?T nume, avind

2 cu

o suprafa^a de 2682 hect.

$1

sau 346 locuitorT, ocupindu-se cu scoafamiliT,

populate de 62

Din padurl, se exploateaza lemne cu care se face comerciti

$i

terea pTetreT, fabricarea varului

$i

cu strainatatea.
Vite: 21 16 vite marl cornute,

de aceea s'a dat ?i comunei numele de Magla^i. E situata pe riul RimniculOl3neti $i strabatuta de maT multe valcelue, la 7 kil. de capitala judetulul i la 4 de a
placet.

cru$ia.

A re o biserica, zidita de pTatra

in

228
torl.

cat,

2915

01

$i

452 rima-

Are o populate de 195

flete,

su-

anul
$i

18 12,
I

deservita

de

din carl 780 contribuabill,

fondata

preot

cintare^.

Budgetul com. e
182 vite
lei

de

16046
let,

locuind in 962 case; 4 biserici:

biserica Vladuceni,
la

LocuitoriT poseda:

la venituri

de 15808

marl cornute, 25
54 rimatorl.

ol,

45 caT

$i

56 banT,

la cheltueli.

1744, de Onisifor Monah Viaduceanu, Chicioara, fondata la

Paueti,

sat,

in

centrul
pi.

com.

1780, de diaconul Ion feveleT,

Paunul,
E.
;

deal, jud. Ia?i,

la

pi.

Co-

P&u$eti, jud. Ia?i,

tura, situat

Cirliga-

Coasta, fondata

la

1829, de ^a
$i

drul; se intinde de
face hotarul
:

V. spre

dintre
?i

comuPneni

pe dealul Pau$e$ti. Suprafa^a teritoriulul e de

hect.,

milia Ceau$uluT $tefan

rica din catunul

bise-

Pietrari,

fon-

nele

Buciumi, Tome^ti

6721

pe care se

afla

data

la

1885
$i

de
alfiT.

Preotul

Ton

partea

de

mijloc

se

nume$te
lul

padure mare.

Dragomir
fam.,

Vulturul; pe

coastele

sunt
$i

Are o populate de 146

sau 63
1

$coala dateazS 1857

copiT.
$i

in

com. de

la

multe cariere de
livezT
;

pTatra, vil

suflete
la
;

o $coala mixta,
frecuentata

frecuentata de

172

partea despre

E., e a-

infiin^ata

1865,

coperita de Padurea-Poenilor

de 33
locul

elevT

o biserica, in mijdeservita
$i
1

Teritoriul com.

ocupa o

su-

satulul,
1

de

prafa^a de 2500 hect.

LocuitoriT,
tura, se

Pau^a,
vi^tea,
lul

sat, jud.

Arge$,

pi.

Lopo-

preot,
1

c?ntare{

eclesiarh
1

pe linga agricul$i

com.

rur. Jiblea,

pe ma-

moara de aburt
Vite
:

$i

de apa.

ocupa

cj rogojinaria,
^i

sting al OltuluT.

Are o

450
42

vite

marl cornute,

olaria, cizmaria, timplaria

dul-

pulate de 175 locuitorl $i o biseries, deservita de 1 preot $i

I

275

of,

cal

39 rimatorl.

gheria.

cintaref.

Paueti. sau Lieti-Miclescului, ma/ia/a, din com. Lieti,

rur., jud. Ia?i, in

Paue$ti, com.
tura
in

jud. Tecuciu.

partea de E. a
91

pla^el
pi.

Cirliga-

400 bol, 570 vaci, 268 capre i 300 of. LocuitoriT sunt nio^nenl. ET poseda 150 stupl cu albine. Pe riul R?mnicul-Olane?ti, in
cal,

Vite: 68

hotar cu

Stavni-

Paueti, deal, jud.

ficare

Ia?i,
;

ramise
in-

raionul comuneT, sunt 8

morT.

cul. Teritoriul

sau este acciden-

a DealuluT Mare

tal

prezintind

partea des-

tinde de la S. la N., terminin-

Pe valea PTetro?i se afla cariere de pTatra pentru construc^iT,

care se transporta
cele
in punctele
^areT.

pre V. dealurT marl cu padurl,

in

du-se in valea
la^T

Tazulul

cu ace-

partea de N., dealurl acope-

nume

pe cap&tul de N. se

mal departate ale

rite

cu

vii

?i

livezT,

iar in par-

afla satul Pau$e$ti.

Dintre pomT
merT, perT, nucT
Ia$i,

roditorT
$i

sunt

tea despre S.-V., $esuri acoperite

cire$T.

cu cereale, fine^e

$i

ima$e.
:

Paueti,

las,

in

jud.

pi.

Veniturile

cheituelile
lei

com.

Este formats din satele

?e$ti,

Pau-

Cirligatura,

satul
al

Pau$e?ti,

la

se urea la 3000

anual.

Dume^ti, Hoise?ti,

CacS-

capatul de N.

dealulul;

are

razeni, Bufulucul,
batyeni, Chili^oaia
lele,

Holmul, Sco$i

o moara pe

el.

$oseaua Rimnicul-01ane?ti inlesne?te comunica^ia spre Rimnic,

Frumu^e-

prin com. Viade^ti,

?i

spre

pe o suprafa^a de 18064 hect., cu o populate de 528 fasau 2497 suflete.

5

Paueti-Maglai, com.
pusa din
5

rur., in

Olane?ti, prin com. Sararine$ti

jud. Vilcea, plaiul Cozia,

com-

o osea duce spre Craiova, una

spre Titireciul
dane?ti.
$i

milif,

catune

Coasta, Chi-

alta spre

BogCoas$i

Are
siarhT

biserici,

deservite
$i

de

cioara,
$i

Vladuceni,

Mosoroasa
au
fost

3 preo^T, 3
;

cintare^i

ecle-

Pietrari.

E brazdata de dealurile
mata,

3 $coale mixte, conduse de 3 invafatorT $i frecuentate

PrimiT locuitorl
glai la

Chicioara
:

?i

Mu^celul

u-

sararia

Salinelor-MarT,

datade vaile Bradetul, De-Casa

Digitized by

Google

pAu?e$ti-otasAul

666

PECHIA
ginesc

Pfetrosi,

Luncasi,

Racorelelor,
si

Veniturile

si

cheltuelile

co-

la E.,

cu Dunarea-Milacul

Coseri
riul

si

Humei, precum
o
si

de

munei se urea

la

2000

lei

anual.

cinulul; la V., cu

Mucu-

Rimnicul, care
in

strabate
{a,

E
data

brazdata de dealurile: Hinsi

roaia

la

N.

si

S.,

cu Cimpul.

prin centru
vaile

care se varsa

Dumbravifa, Chiceaua,

usi

Au

o suprafa^a de 125 hect.,

salcil.

men^ionate mat sus.

de

vaile

Valea-Mare

populata cu

Se margineste cu comunele: Ocna, Vladesti, Bogdanesti, O

lanesti, Saracine^ti,

a-Florestilor, afara
saul.

de

riul

Ota-

Pechia, com.
kil.

rur., jud.

Covurluiu,
la 30 pe valea

Smeuratul,

resedinfa plasei Siretul,

Bunesti

si

Titireciul.

Paueti-Otasaul, deal, in raionul comunel cu acelasi nume,

r///-.,

de

Gala^i, asezata

piriului Suhuluiul, care

o stra-

Paueti-Otasaul, com.
din
vici,

in

jud. Vilcea, pi. Ocolul, pe care

bate prin mijloc.

jud. Vilcea, pi. Ocolul, formata

se cultiva

1 1

hect.,

50

aril vie.

CcLtune
si

Ursaresti,

Til-

toriui

Valeni

Barcanele.

Pavaloaia,

E
la
si

situata pe valea Otasaului,

kil.

de com. Morunglavul, jud. Romanafi, pi.

deal, la S.
Oke{ul-01tul-d.-s.,
intre
riurile
alti-

la

Se margineste la E. cu tericom. Frumusita si $ivi{a; S., cu SI. Conachi la V.,

:

cu Minjina
(cat.

si

la

N., cu

Cuca
:

20
la

25

kil.

de capitala jude^uluf de a plaiului.

Oasele).

Burluiul

si

Cornesul, cu o
195 m. d'asupra

Se compune din doua catune

Tirgul-Pechia
si

Are o populate de 1516SUflete,

tudiae de

ni-

Satul-Pechia,

din carl 346 contribuabill,

in

velulul MariT.

care pana la 1887

formau co-

locuind
ricl:

346 case
1854
si

bisein-

mune
Pavaloiul,
com.
tea
rur.
sat,

deosebite. Satul e format

una
in

in cat. Urs&resti,

facind parte din

din fosti clacasl

la

impropriet^ri^i

ceputa
1856,

terminate
cat.
5

in

Barasti-de-Vede, jud.

1864, iar tirgul, din plugarf,

si

a doua

in

Tilvici,

Olt, pi. Vedea-d.-s.

Cade

in par-

negu^atorl

meseriasi.
fa-

fondata la
1845,
i

1833 ? reparata la a treia in cat. Valeni,

1

de

S.

cat. Barasti,

nu de-

Are o populate de 571

440
case
contribuabill, locuind in
si

parte de riul Vedi^a.

Are o po-

milu, sati 2295 suflete, din carl

refacuta la

868

o scoala.

fre-

pulate de 470

locuitorT.

479

cuentata de 124 copif.

Meseriasi sunt:
1

timplar, 6

Pecela, pint as,

pi.

in jud.

dulgherl

si

fierari.

Piatra-Muntele,
izvoreste

Neam^u, com. Calulramurile

cu

39 bordee; o biserica, hramul Adormirea Maicei

preot paroh,
si

DomnuluT, formind o parohie,

cu
1

Locuitoril

poseda

600 bol, 400 vac! si Pe rial Otasaul, in raionul comunei, sunt 4 morl de macinat.

60 cat, 800 porcl.

Iapa;

din

preop

a-

mun^ilor Porfirul (coastele des-

jutorT

cintare^T;

o scoala

pre N.)
pir.

si

se varsa

Iapa, intre piriul

pe sttnga Minza si

mixta, frecuentata
pi! si
si
I

de

137 cosi

condusa de 2 inva^atori
;

piriul Jabolanul.

inva^atoare

24 circiumi
10 1
1

Locuitoril
fara

sunt

mosneni,

a-

8 pravalil

cu diferite lucrun.
12
taurT,

de

eel din cat. Barcanele,

1

Peceneaga,
soca, de la
elei.

vale,

jud.

Buzau,
Bi-

Vite:

boT,

carl s'au improprietarit la

864,

ce-si ia nastere din

muntele

dinduli-se 136 hect.

pe mosia

pestera

Piatra-Ca-

694 vacl, I79juncl, H4JunicT, 60 gonitorf, 51 gonitoare, 216

Barcanele a statulul.
In cat. Ursanesti se vad niste

ruine vechl.
In raionul com. sunt mal multe

Uda in lung com. Saruunde primeste izvoarele Foltea, Caratnaul, Goicelul, Valesti,

minza^ 133
2 armasarf,

minzate, 47 vi^el,
151 lepe,
berbeel,

343

cai,

2
si

asinl,

156

3824

ol

lea-Larga, Valea-StineT, s.a.;

tra

in-

izvoare cu ap& minerals.

In anil rodnicl se fabrica aci

pe

teritoriui
si

com.

Vintilariul Sla-

43 capre. Suprafa^a teritoriulut comuaril arabile,

Voda

se

varsS in

nel e de 10044 hect., din care

pana

la

17000

decalitri

{uica.

nicul, in dreptul morif Picleanu.

6778 hect, 30
hect. imas
si

3023

Suprafafa teritoriulul com. e

Apa
alte

sa e sarata,

con^inind

si

143 hect. padure.

de 1000 hect., cu izlaz cu tot. Are doua sosele: a Otasaului,

elemente
$i

in disolu^ie,

in-

In jurul com. se afla frumoase

vii,

tre care

pacura.

ce inlesneste comunicafia cu
si

pe o intindere de 72 hect, pe linga care se gasesc planta^il

com. $erbanesti
nicafia cu

Pietri

si

so-

Peceneaga
pi.

cu

Mucuroaia,/ade com.
Ciacirul,

seaua Hinfa, ce inlesneste comu-

durf, pendinte

com. Govora.

Balta, jud. Braila.

Se mar-

de salcimi si plopl. Intreaga mosie apar^inea in vechime prin^ulul Alexandru Mo-

Digitized by

V^OOQlC

PECHIA

667

PELE$ (CASTELUL-)

mzzi,

ce-I
$i

zicea

din

aceasta

inoitin 1858

pe30 dean!$icare
23
Aprilie

Loc. parte sunt mo^nenl,

parte s'au improprietarit
legea rurala din
1864.

iar

cauza

Pechianul. In
prin

urm&
la

s'a

a expirat
fara

la
fi

1888,

dupa
El po-

lmpar^it
mutyi.
s'aii

vinzare

mat

a mal

reinfiin^at. In virtir-

Asta-zl, din vechia mo$ie

tutea acestu! act, locuitoril

seda: 37
bol,

plugurl,

45 care cu
cal,

format urmatoarele proprie:

govej! plateau ni?te

taxe anutaxele

13 canine cu cat;

ty! marl

Pechia (Lozova),

tru-

mite; de la

1888 ins&

marl cornute,

17

239 vite 327 ol,

pul din Pechia, saQ

ria,
?i

Odaia-Ma-

Odaia-Lupa,

Cioara-Elena

nu se mal percep. VezI Pechia, com. rur.

40 capre
de 698

$i

51 rimatorl.
la veniturl
?i

Budgetul com. e
lei,

Oticul, osebit de alte trupur!

56 ban!
lei,

la chel-

mal mid.
pe lingS cancelaria sub-prefecture!, se mal afl& o judecatorie de pace, care are in jurisdicjiunea sa comunele:
In
Pechia,

Pechia,
rul
vurluiCi,

sat, alaturf

de tirgu^o*
Co-

tuelT,

de 680

51 ban!.

cu acela^i nume, jud.

pi.

Comunica^ia
prin

in

com. se face
care

chia.

Are

com. Peo populate de 450

Siretul,

?oseaua vecinalS,
la

leagS
d.-s.,

N. cu com. Hurezanicu Capreni, din

familil.

Locuitoril sunt fo$t! cla-

iar la S.,

Pechia,
leni,

Cudalbi,

Minjina, Ba-

ca?I, improprietaritl la 1864.

Va-

jud. Dolj.

Macieni,

Cuca,

Sl.-Co$i-

tra satulul

are
prj.

o intindere de

nachi, Piscul,
vi^a,

Independent,
M&stacani
$i

Fruniui^a, Folte^ti, Bujo-

40 falcl, 24 com. rur.

VezI Pechia,

Pegeni, c&tun de
lortul,

re?edin^a
pi.

al

com. cu acela! nume,

jud.

Gi-

rul, Firtne$ti,

Vla-

Gorj,

situat

la S.

de^ti

un

spital

judefean cu 15
in 1890,

Pechia, sau Lozova, mosie particulars,

com. Hurezani-d.-s., pe loc

$es.

20 paturl, cladit
cul daruit

pe

lo-

de sofi! Paraschiv $i Maria Vasiliu, proprietarl al unuT

trup Jnsemnat

cu

de 3102 hect., acela^i nume, pi.

in

com.

Are o suprafa^S de 327

hect.
5

hect.,

Siretul,

din car! 120 hect. padure, 109

arabile,

jud. Covurluiti.

din

mo?ia Pe-

hect. livezi
?i

84 hect. de prunT,
izlaz.

finefe,

3 hect.

chia
tal,

un biurou telegrafo-po$Noembrie 1888 i al caru! venit pe 1896 97 a fost de let 3941 garnizona
;

Pechii (Valea-),
cel
;

vale, jud.

Mu$-

vie

6 hect.

infiinfat la 5

izvore^te de

pe

teritoriul pa-

Are o populate de 43
milil,
;

fa-

dure! Gradi$tea,proprietatea statulul,

?i

saQ 150 suflete, din car!

se

varsi in

RiulTir-

unel companil a reg. de Siret,

$i

gulul,

re$edin{a mediculu! pla?el.

Locuitoril poseda:

uda

pe malul sting, dupa ce com. Schitul-Gole^ti, din

43 contribuabill o $coala mixta, cu un investor ?i 20 copil; o

bisericS

de lemn,
1852.

refticuta

de

160 plu$i

pi. Riurile.

locuitorl la

gurl,

12

ma$in!

agricole

mor! cu aburl.
Budgetul com. e la veniturl de 16337 let ?i la cheltuell, de lei. 1 507 1 Locurl mal insemnate sunt:

Pegeni, com.
d.-s.,

rur., jud. Gorj, pi.

Gilortulul, la S.

com. Hurezani$i

formats din catunele: GoPegeni.

situata

Locuitoril sunt mo^nen! $i poseda: 15 plugurl, 25 care cu bol, 1 caru^S cu cal, 90 vite marl cornute, 6 cat, 140 ol, 15

lumbeni-d.-s., Plopul

capre

?;

20 rimatori.
sat, in centrul

E
%\

pe loc

$es, coasts

Memeul
.

?i

Ceta^uia.
in

Intrarea

Pechia

se

face

prin o taeturS de deal, pe

unde

pe malul sting al riului Amaradia, i are o suprafa{a de 650 hect, din car!: 237
valcele,

Peicani,
situat

com. Ga-

ge?ti, pi. Mijlocul,

jud. Falciu,

pe

?es, in stinga piriulu!

trece $oseaua judejeana Galaji-

hect. padure, 331 hect. arabile,

Elanul.

Are

suprafa^a

de
fa-

Pechia-TecuciQ.

146 hect.

fine^e,

10 hect.
1

livezi

773
rilor,

hect., proprietatea
$1

locuito-

de prunT,

5 hect. vie $i 2

hect.

o populate de 43

Pechia, tirgusor ?i re$edin{a comuneT cu acela^I nume, pi. Siretul, jud. Covurluiti. Are o populate de 1 20 fam., compusa din
plugarl,

izlaz.

milil,

sau 205 locuitorl, din car!

Are o populate de 114 familif, sau 390 suflete, din carl

104 contribuabill
lemn,
ref&cuta
;

43 contribuabill.

o bisericS de
locuitorl la
1

Pelendava, mine de
mand,
jud. Dolj.

cetate

ro-

comercianp

?i

meseria?!.

situat

pe 7V2 falclalefosPe-

de 1852, deservitS de

Vezi comuna

preot

$i

Bade?ti.

tulul proprietar af mo$ie!

2 cintaretl; o $coala mixta, fre-

chia, prin^ul

A. Moruzzi,

in tere-

cuentata de

meiul unul act de

invoire

29 copi! dusa de un inva^ator.

$i

con-

Pele (Castelul-), resedinfa de

vara* a Familiet Regale, situata

Vol. IV. 6S617. Uarelt Die\ionar Geogra/lc.

85

Digitized by

Google

PELE? (CASTELUL-)

668

PELE? (CASTELUL-)

pe

teritortul

comunel urbane
Castelul este situat

ale Bucegilor

dimprejurul
i

luf,

svelte,
la

atirnate

ca ni$te
?i

pun^t
turnufru-

Sinaia, jud. Prahova.

cu p&durile adincl
tul

cu toren-

etajele

turnurilor

Situafia.

intr'una din cele

mat incintatoare
citf-va

de spuma al Pele$ulul, care curge cu zgomot. Nic&erl nu

g&se$tl

le^elor;

leranariile
;

lucrate

mos

ca jour*

grinzile care se

pozitfl ale Carpafilor, la

aer

maf curat

?i

apa

vadesc

in zidurl;

totalul

arhi-

metri in sus de man&stirea Sinaia,

intr'o lunca in

forma de amfi-

teatru,

inconjurata

de

mun$I

stinco^I, acoperi^T
larl

pana

la

de brazl secoo mare lnal^ime, de

ple^uve.

mat rece de cit in col^ul acesta de munte, nicaeri in batrina Europe, nu gase^tl ca aici o locuin$& cu totul moderna, ascunsa in umbra nemasuratelor
paduri virgine, pe care nu lc-a
atins niinenl, unde,
brazil

tecturel acesteia

da

casteluluF,
\-

prin u^urin^a sa, o inf&foare

rineasca
atit

simple, care place cu

mat

m lit

cu cit e ma! po
lo-

trivita

ca poezia muntoasa a

unde se
d.

ridica virfurl

culuf.

Valease chiama Prahova(scrie

Louis Bachelin, bibliotecarul
S. Regelui, din a carui
lu-

uria$i

de veacurl, cad de batrine^e

$i

A?a

dar, re$edin{a

din Car-

M.

unul peste altul

zac acoperi^I

crare

imprumut&m amanuntele despre Castelul Pele$), dupS riul

care curge d'adreptul din munte,
aci
vijelios,

de mu$chiu.
Arhitectura.

\x\

locul acesta

de o data senioriala moderns, monumental^ ?i fantezistS. Si mai ad&ugam c5 se ridic& pe o temelie zdrav&na,
pafi e tot
ast-fel

format

din

contraste
linil

trebuia

ca sim^I strinse la un

loc,

aci

cumin te,
lini^tit.

azl

o construc^ie cu
capri^ioase.
Sfatuit

rupte

cind vezl acest castel,

?i

puterea
folosito-

razvratit, miine
il

Numai
ca
el

gratia,

placutul

?i

vezl

$i

ghice$tl

indata
ia
i

de un sim^imint foarte

rul.

poate,

cind vrea, sa

cu

just al pitoresculul localnic, Re-

Ext'cufia lucr&rilor.
rile

Lucraa.

podurile cele mal tarl

rile

malu-

gele Carol a dat ideia unul plan

pregatitoare pentru cladirea

1873.

mat zdravene. Curge pe o albie largi de pietre, ca

cele

cu

linti

verticale,

mat

in

armo-

Casteluluf incepura in

nie cu ale peizajulut din prejur

?i

D. Doderer, profesor
politecnica din
nurile, iar

la coala

al $ipotelor

din AlpT.

De

aminel

a comandat

arhitectulul

s2.

doua
piraie

p&r{ile, se
?i

reped spre

se inspire

piriia$e

spumoase care
a

de rena$terea germana; dar turnul care se inalja

in
i

Viena facu plao comisie compusl

MonarhuluT
Cur^if,
$i

din d-nil Ludovic Basset, secretar particular al

vin din

departarea albastra

col^ul castelului este pacinic

piscurilor, ort cazind din stinca.

Dincolo de

livezile

care

covo-

nu ameoinf&tor ca cele de pe vremea feudalita^el rzboinice

$i

Stohr,
jarl

sculptorul

redi-

un memoriu de materialele
cla-

resc piciorul muntelul, clinurile

nu produce efectul poal

necesare ce trebuiau pentru

direa castelului.

sunt pline de padurl de

?i

brazf

somorit

turnurilor

cenusil

de

fagl.

La

virfuri,
$i

Ian Jul

de
orl

vechl ale vechilor cetapf.

corativ, inainte

defe-

Atuncf incepura
instalarS herSstrae

lucrSrile. Se

munp
une-orl

e tirbit

stincos,

de

toate, cu

rotund

$i

acoperit

cu

restre marl, cu galeril

toare,

incinta-

pe Prahova ?i pe Pele$, spre adalemne de con-

iarba deasa, unde excursioni$ttf

pe

cite-?I

patru lature, cu

struct se deschisera
;

cariere

in

pot culege multe specimene de

flora alpestra.

grilaje gra^ioase

de
la

fier

faurit

Bucegl ca si se scoati

pietre;

Pe Inal^imele

a-

ca podoaba pe
Inauntru se

ferestre.

in valea Peleulul se construira

cestea

i$T

pasc pSstoril turmele

aria

saloane

mi-

locuin^e pentru maestri, barace

de
la

of,

pe care toamna le coboara

nunate

$i

apartamente luxoase.
inalt,

pentru lucritorl, adapoaste pentru materiale, cuptoare

?i

cimp.

Acoperi^ul
$i

cu mansarde

de

var

Pe alocurea, printre surpatu.

rile virfurilor $i

cu ferestrul cu forme elegante,

caramidariT. Ast-fel se nascu singuritatea

gaurile

strimin

torilor negre, cacl

ne aflam

mijlocul Carpafilor inatyi, se

vad

gr&mezl albe

de z&pada. care
nicT o data.

da re$edin{ei regale un caracter de chome* intim $i familiar $i o fere^te de calduri ?i de frig cu mantalele luT de plac& neagra
$i

in cite-va lunT, in

salbatica,

Wo

trel,

un sat improvizat. patru sute de

zideau,
91

lu-

critorl sapau,
ciopleafl piatra

nivelau,

nu se topesc

ro$ie.

lemnele, caci
cas-

Sinaia e situata in partea cea

Dar ceea ce
de
a
lemnulul.

te izbe^te

chiar

nu era sa se ridice numai

telul,
ci
?i

mai despre V. a
$i

vail

Prahovel
e
nesal-

afara, e fericita intrebuin^are

sS
stil

se

infiinteze
toate
cor-

locul

unde

e castelul

Pridvoarele

care

instalare

de

mare cu
grajduri,

indoios unul dintre cele ma!

batice
$i

leaga din stilp trupurile de ca-

dependin^ele
puri

el

poetice, cu virfurile inalte

petenie

ale

cladirei,

galeriile

de garda, case pentru am-

Digitized by

Google

PELE? (CASTELUL-)

669

PELE? (CASTELULQ

ploia{T,
si

pavilion

de

vinatoare

bracaflf in

costume nafionale,

ale

Poarta nu ingaduia dreptul de

bate moneda.

pare pentru

trasurf.

caror dragalase fesaturl contribuira mult la

serbareT.

Aceasta
struct'iei,

d'intiiu

parte a confu

stralucirea vesela a

Dupa aceea Domnitorul puse

mlna pe un ciocan, zicind
se ridice acest Castel
intr'o
zi
si
:

bine

infeles,

cea

Dupa
zidul

ce preotul binetemeliel,

Sa
fie

mat grea. Chiar oamenil carl se

pricepeau in aceste lucrurl, nu

cuvinta

zicind
d.

sa

rugaciunile
mitrie

obisnuite,
citi

Difunsti-

leaganul

Dinastiel

mat credeau ca vor

invinga elementele
:

izbuti

sa
si

Ghica

actul

de
in

Noastre

in

Tara,

dadu

trel

pamintul

dable urmator, redactat

lul si

loviturl sacramentale.

Doamna
trusi

apa care se impotriveau

in

frinelor.

dupa formula

tradijionala

facu tot asa, in

vreme ce
armele

Greutafile fur asa de

cit

marl

arel:

pele
zica
I

o data
in

to{!

crezura

de

trebuinja sa ceara parerea autorita^ilor

CAROL
Din
La

mucinta imnul national si pe

prezintau
si

cind mun^il
lut

viile repetau

cu

aceasta

materie.

grafia

Dumnezeu

si

prin

mil de glasurl strigatele debucurie ale mul^imiT.

comisie de expert, compusa

si

voinfa nafionalil,
toft de

Domn
la

al Rominilor,

de oamenl tecnict
nerl,

/afit,

si viitort silniltate ;

de

ingi-

Astitzl,

DuminicH,

10 August, iSjj,

Inaugurated.
an! de

In

eel dol

examina din nou

terenul.

Not, Carol de

HohenzoUern, Domn a I
tretzect si seaselea
re,

Cu

toate ca parerea unora fu

pri-

Rominilor, in al
al nasteret

an

dupa punerea pietreT, lucrarile urmara cu multa actisi

sase paraseasca locul acesta

mejdios
si

Xoast

dinpreunilcu Elisasofie,

vitate,

zidurile

ce erau una
inal^arS
cit

sa se inceapa lucrarea

beta Ooamna, scumpa NoastrH

cu ajutorul Celul a

si

Tot-Putemic,
Teles,

am

cu

pamintul,

se

aiurea, Regele,
in

raijloacele

mal increzator stiin$el moderne,

si

pus temelia CasteluluT

tet

pe mosia
anul

omul, lasind
planul
cladire!,

chiar sa se vada

Noastril Piatra-Arsa, in vecinatatea sfinmiin&itirt

t'&tre

deosebitelor trupurT ale

nu se descuraja
Izbinda de la

lucrarea urma.

Sinaia,
Spilta nil

ziditH la

cind

izbucni

fara

de
in-

urma

era sa dea

*6)5> de
cuzino.

Mi hail

Canta-

veste razboiul cu Turcia, care

dreptate Suveranului.
Lucrarile inaintara in asa chip,
in cit in
lul

trerupse lucrarile pana

zee e lea al

in

pri-

ClUdirea acestut Castel s\i inccput in

anul a I

Domniet Noastre,ftind
esedinte al SenatuluY,

1875 temelia
tot.

castelu-

presedinte al ConsiliuluT de miniftri, D.

era sfirsita de
si

In

vrevi-

Lascar Catargi,
/.

mavara anulul 1879, cind reincepura cu un nofl avint. Mulfumita numarulul de lucratorl intrebuintafl
si

mea aceasta

pavilionul de
si

P. S.

S. Mitropolitul

Primal

Cali-

zelulul an-

natoare fu acoperit
grajdurilor pusa.

temelia

nic Miclescu, si presedinte al

J)eputa(ilor,

Adunllret

treprenorilor

si

al tutulor,
si

Principele Dimitrie Ghica,

iar Starif al Sf. MUnitstirf Sinaia S. S.

se

sfirsi

in

opera

edificiu

depen-

La 22
era destul
se

August, construc^.a

Arhimandritul

Onofref.

In acelas an

ding
sa

toamna anulul 1883.

raminea deel de
cit

de inaintata spre
solemnitatea

sa

inceput si

construcfiunea

drumuluT
Ploestt cu

Nu mal
se
din^a,
si

face

punerei

de fier, care va lega

orasul

inaugureze

Brasovul, prin valea Prahovel.

pietrel.

Drept care
In

am

noua resesolemnitatea ramase

ziua de 7 Ocstil

subscris

aceasta, spre

ziua aceea, dimineafa

fu

a Xoastrit pomenire in veacurile viitoare.

hotarita pentru

rainunata.

Dupa ce

Alte^ele

Lor
in

tombrie 1883,

vechiu.

mersera sa asculte liturghia

biserica raanastirel, preceda^I
clersi urmaflf
si

de
lo-

dedemnitarii Cur^tf

a! Statulul, se

dusera

la

Pe urma se citi actul de conun document curios, struct afla amanunte statiunde se stice interesante asupra lucru:

Se facu

iar

serbare mare, la

care alerga lume din toate parole Rominiei

natate.
si

chiar din strai-

Ceremonia incepu dupa

cul construc^ieT.

Aci se ridicase

lul si

provenience!

materialelor

obiceiu printr'un serviciu divin,

la

un

umbrar frumos, impodobit

si

de

zidit.

nou2 ceasurT de diminea^a,

biserica

cu steagurl

coroane.

Un
linie,

de-

Cele
apoi

doua pergamente
intr'un

fura

la

manastireasca

din
P. S.

tasament de infanterie, cu muzica in frunte, sta

fata.

puse

tub

de

Sinaia,

fund

de

fa^a

I.

in

in

plumb, care
lie

fu asezat in

teme-

S. Mitropolit Primat,

numeros!
Statulul

Mul^imea
In afara
lucratorl
sera

se

gramadise

pe

impreuna cu o colec^ie de monede ale f aril. Aceste monede, foarte rare

azi,

demnitarl strainl

si

al

Romin.
In
fa{a casteluluT stralucitor,
le

toate inal^imile dimprejur.

fusesera

de

cei patru sute

de

de

la bina,

mal

veni-

mutyime de ^aranl si Jarance de prin imprejurimf, im-

exemplare si un fel de prcclamare inainte de autonomic, efigiaDomnitoruluI, caruia Sublima

batute in pufine
purtau,

onorurile

ftcea un

batalion
desfa-

ca

de

vinatorT, cu drapelul
si

surat

cu muzica cintind. In

curtea casteluluT, impodobita cu

Digitized by

Google

PELE? (CASTELUL-)

670

PELE? (CASTELUL-)

verdea^a.
'tul

$i

steagurl, Mitropoli-

cap cu Mitropo Ht ul Primat, care,

de nea^teptata,
natatea

inchina in saregale,
lul

Primat
dete

cu

Vicarul siu

$i

dupa rinduiala obiclnuita, binecuvinta toate saTile casteluluT.

perechel
cuvintele
la

adu-

inso^lt

de c&lugaril m&nSstirel
ape!
tradi^ionala

Dupa

cind

in

omagi!

Sinaia,

aceea se dete un prinz minunat,

la

particulare

adresa Reginel

bine-cuvintare,

un
lul

dup& care urraa Te-Deum. Apol genera$eful

care luara parte

toflf

oaspe^i

Elisaveta, tot

de odata Doamna
voin^a dumnezei-

Crefeanu,

easel

mili-

mal de capetenie, $i in timpul c3ruia Regele ridica urraatorul

toast

a farii prin
asca
i

Doamna
sa.
I.

a literelor prin
In sfir$it

tare a RegeluT, dete

citire ur-

inva^atura
cl&dit acest
c<l

urma
in

matorulul document:
Eit,

Am
si

Castel

ca

un semn
de nain

un toast
tulul

al

P. S. S. Mitropolinu-

Carol

I,

Domn

Rege
doY ant,
strtl-

trainic

dinastia,

aleasft liber

Primat care vorbi

cleruluT,
?i

Cu

FMsait eta
un
tilrim

Regina,
lie

fiune, este adine

inr&itUinata'

astil

mele

altul al gene-

Dup&

o silinfil neobositil

frumoasd fard

si

cZ r&spllitim dragostea

raluluT

Cernat,

care

vorbi

in

in luptd cu

nestatornic,

poporuluY iVostru cu increderea

nemdr-

bUtut de izvoare,

izbutit-am a pune, la
temelia
acestet
t

gin itil pe care o avem in viitorul scum-

poalele BucegiuluY,
dirY,

cld-

peY Noastre
torie sacrlt,

PatriY. Implinesc

dar o dacu

numele armatel tformatade Regele Carol ?i conduscl de dinsul

la

in

anul

mintuireY

f$7J

iar

at

o vie

dorinfil,

ridicind

izbinzile

rezbelulul

pentru

Domniei Noastre al IX-lea.

Zidirea s'a oprit
f>e

vin

Rominesc,

in aceastll castl a

Nouspen-

neatirnare>. In seara aceleea^I

zile,

timpul r&zboiuluY

trd, eel intiY panar in

onoarea

si

cind

pentru neatirnareu RominieY.

Intrat-am

tru Jericirea RominieY.

aceastll

casa"

a NoastrU

S&

se mutarS in noua lor locuinfa,

tritiascil

draga Noastrit J aril!*

Regele

$i

Regina mal

bine-voira

in a mil mintuiret iSSj,

iar al
;

Dom-

niet Noastre al

XVII- lea

datu 'Y-am

Aceste cuvinte furS primite

s& priraeasca, cu toate

lile

obose-

numc

Castelul PelesuluY.

Acest document, care

copiat,

istori-

de catre eel de faa, care aclamau pe Rege $i pe Regina cu urale cSlduroase.

cu entuziazm

serbarel, vr'o $ease-zecf de

ful-

persoane, sosite cu trenul

ger Paris-Constantinopol,
gurat
la

inau-

se?te pe scurt fazele construirel,

Ca

r&spuns

la

acest

toast,

aceea?!

data

$i

care

pe pergament, cu litere artistice, chiar de Regina, se

Dimitrie

Ghica,

pre^edintele

erau inginerl, director! de drum

Senatuluf, inching, ca reprezen-

de

fier,

oamenl de
onorurile

Stat, jurna-

gSse$te astazf intr'unul din coridoarele casteluluf. El fu iscalit

tant al

najiunef,

in

sSnatatea

li?tl,

cSrora Suveranii bine-voira

nouet
lor

Dinastiei.
dria

ApoT poetul Alexanin

sa le faci
re^edinfe.

de catre

SuveranI,
$i

tropolitul

Primat

de Mide toate

pe atuncl

toata

strSlu-

cirea

talentulul sau,

pronunfa

Ast-fel fu celebrata, peste opt

personagiile ma! de

frunte, ce
.si

urmStoarele cuvinte:

Pe

vre-

erau fa^a. AtuncI se impa^i

o medalie comemorativa, opera

mea stramo?ilor Domn, safl un

dinaintea u?el
in felul acesta:
?i

no$tri, cind

un

dupa inaugurarea lucrarilor punerea celel din urm pietre

an!

boier

intra in

a castelulul Pele, a acestel

fru-

a gravorulul Kullrich,

turnata

noua'i casa, poporul se

if

aduna

moase reedin^e

la

care
^i

lucra-

in amintirea acestel zile.

facea urart
alb! atita
cite

sera numero?! artist!

mii de

Pe cind muzica intona imnul

national
$i

Sa

bra{e timp de zece anl, pentru

solda^il impra^tiau

cinste
grinzl
$i

$i
i

atitea

izbinzl

realiza

singura

gindire,

urale vesele pe care le repetatt

ecourile,

carSmizI sunt in casa

gindirea Regelul

Carol, conce$i

adunarea se indrepta.
opereT,
d-1

cite

graun^e de

nisip

sunt

puta cu indrazneala
t^rie.

voitacu

ctre intrarea castelulul. Acolo

in zidurT>. Totast-fel este ura-

executorul

Stohr,

rea traditional^ ce

la

rindu-ne

Parcul
lul.
lul,

prezinta Suveranulul, pe o perna

aducem

Maiestafilor lor in nu.

.
.

Parcul
ftcut

ft

interiorul Castelu*

din jurul

castelu-

de

catifea, cheia castelulul.

Cu

mele intregel na^iunl

cuvintarea
stea
cereascS,

Bine-

aceasta

cheie, artistic

lucrata,

drago-

fost

dupa inaugurare, a una din cele mal grele luel,

cit

Regele deschise usa de onoare

a re$edin{el
zis

poporulut

sa

fie

pentru
in

crarT, prin nivelimentul

$i

sale,

u$ care,

fie

totdeauna oaspe^iT lor

a
Pele?uluT!

noul

prin

drumurile care due

la

in

treacat,

este sub toate

?i

locas, fermecator ca o Poveste

castel ce s'au executat. Cel mal

privinfele

o minune,
canaturile

in

ce

Pe
al

urm veni
Cameref deimprovizare,

insemnat drum e acel care

ch din osea, merge
sting al Pele?ulul; alt

plea-

priveste

de

lemn

rindul lul C. A. Rosetti, pe a-

sculptat

?i

in

ce

priveste ar-

tunc! pre?edinte
puta^ilor.

pe drum

malul pe

matura de metal. Pe urm& cortegiul sui scara

Intr'o

malul

drept

al

torentului care
Castel.

cea mare,

in

pe

atit

de

stralucita,

pe

cit ^i

pleaca din gar in spre

Digitized by

Google

PELE? (CASTELUL-)

671

PELE? (CASTELUL-)

O
dure.

altS infrumuse^are sunt ne-

sala

de

serbSri, in
in

stil

mauresc.
e

gliel,
i

Regina SuedieT,

precum

numSratele poled de prin pS-

De

remarcat

aceasta sala

alte personaje inalte.

Una

din

cele

care

plac
a-

fintina

araba de marmurS alba,

o

Aceste odSI con^in picturi de

dael,

mal mult Carmen

mantic
la

Sylvel, e

flntina ce e

copie
?i

uneia

ceea care urmeazS

cursul

ro

gasitain Egipet

aflatoare acu-

mare pre^ ale pictorilor RuysHobbema, Van Breughel,

:

al Pele$ulul $i

care duce

Paji$tea Reginel .

ma in Muzeul de arte din Viena. De aci intrSm in salonul eel

mare de recep^iuni oficiale, de unde se desfa^oara o vedere din cele mat frumoase a vael Pele$ului.

Dujardin,

Teniers,

Prudhon,

David, Van-Dyek, Rembrandt,

Greco,
etc.
i

de a patrunde in el, sa spunem douS vorbe asupra planulul casteluluT Pele$.

fnainte

Mai

In acest cat se afla

apar-

tamentele
nilor.

private

ale

Suveracabi-

Castelul

se

compune
o

dintr'un
intein

De

remarcat aci e

corp

central, cu

curte

Prin u$a din fund, acest sa-

netul

Reginel,

unde Augusta

rioarS, avind ca

scosSturS

dreapta un pridvor mic cu douS

caturf,
$i

in stinga,

o aripa

le-

gate de corpul principal

prin
ele
o-

doua galeril, care {in intre o a doua curte, curtea de

noare.

comunicS cu un cabinet stil Ludovic XV, plin de bibelourl, porjelanurl de Saxa, figurine ?i vase depSmint. Pere^it sunt imbrScaflf in damasc
lon
mic,
ro$u. Clavecinul din acest salona?

SuveranS scrie ?i picteazS. Turla cea mare coprinde o

Trinkstube,

circiumS

in

felul

in stilul berariilor
police,

german, lucrata numai in lemn, germane, cu

pe care se
$i i

aflS tot felul

Aceasta curte sluje^te

in zilele

merits aten^iune;
colul al

el

din

sein

de pahare
la

vase zmSlfuite.
din balconul

De
cir-

numal

de primire.
Oaspe^il regall
trS-

X Vl-lea

impodobit

ferestrele

I-iul etaj.

secolul al XVIII-lea cu

picturi

cular in care da, te bucurl de

care se coboara acolo din

surl, dinaintea u$el

celel

marl
in

de

intrare,

pentru

intra

de Joseph Vernet. Acest instrument a aparftnut surorel lul Ludovic al XVI-lea, Doamnel
Elisabeta.

o vedere mSreaJS peste

$i

munti

vSI.

salile

de primire, trebue sa
intiu printr'un

trea-

Subt acoperi$, sunt apartamente elegante pentru personalul cur^el.

ca mat
cu

vestibul
$i

infa{iare

monumental^

intri in

Din acest cabinet desfStStor sala de muzicS, care

e!
?i

Pentru a incheia aceasta notifS,

bogat impodobit.
Aci, pe o placa de bronz, sunt

are infa{i$area unei capele, prin

vitraiurile

vom remarca

ca vitraiurile,

instrumentele

din intreg castelul Pele?, merits

sapate urmatoarele versurl, com-

puse de

nemuritorul

bard

al

de muzica ce o mobileazS. Sala de muzica e in adevar

una din atrac^i'le castelulul Pele$. Regina Elisabeta i$I petrece aci cea ma! mare parte a timpuluT, cintind la orga sau la
pian.

RominieT,Vasile Alexandri, pentru inaugurarea Castelulul:

Eii Carol si al

o men^iune deosebitS. Picturile de pe geamur! prezintS, in afarS de scenele istorice din viafa
Hohenzollernilor,
istoria romineascS.
?i

scene din

VoevoziT Ste{inutS
fal-

meu Pop or
si

fan

?i

Mihaiu,

in

Zidit-am tntr'un garni

dor

In timp de lupte

In timp

al meu regat, de pace al meu palat*

$i

nicS stSpinesc cu

privirea

lor

Printr'un coridor, trecem

aci
in

de

scara de onoare. Vitraiurile din

sala

biblioteca

cabinetul

Tot

aci e o galerie, care cuin

Regelul.

Tot

in catui acesta al
?i

biecte din poesiile luT

dri,

prinde in dreapta
henzollernilor.

stinga

castelulul e

o mica

$i

ele-

de muzicS reprezintS suAlexanmai gra^ioase ?i din cele

se lasS

portretele stramo$e$tI

ale

Ho-

gants salS de teatru.

legende populare rominetI.

scara
doilea

de remarcat
care e

A I II lea
etaj.

etaj. Printr'o
al

Cum
untru
?i

noaptea,

lumi-

scara cu coloanele de marmora,

vitraTurile
?i

minunatS, te urcl in
In primul rind,

nele se aprind pretjtindenl, inSafarS din

al

lemnSria,
lucrare

dam intr'un
in a-

castel

fun-

o capodopera,
sculptor Stohr.

a d

lul

coridor care servS de biblioteca.

dul negru

vSil se

insteleazS

Din acest coridor intram

in sala

cu puncte luminoase care strSlucesc d'alungul aleelor intune-

Din coridor se da
mincare, in
stilul

de

partamentele

hotarite

pentru

Rena$tereI,

oaspe^il de distinc^iune.
locuit:

Aciau

coase
fa^a

lumineazS

tera^a
i?i

din

cu mobila bogatS, cu vitraiurile

pictate bogat.

Imparateasa Elisabeta a

castelului.

Nu

poate

AustrieT, Principele

de coroana
al

cine-va inchipui, dacS n'a vSzut

sala

Din sala de rrincare, dim in de biliard, de aci in noua

Rudolf
actualul

$i

arhiducesa $tefania,

cu ochil, uimirea ce pricinue^te

ochiului
$i

Rege Eduard

An-

spirituluT, strSlucirea

Digitized by

Google

PELE$UL (PLA1U)

672

PELETLIA

acestul

luminat cu

totul

mo-

pusa din
2.

c^t.

Adunafi
Bitsteni

si

Sur-

cul.

Are 671
275

hect.

intindere,
familiT,

dern, in sinul nature* muntoase.

Castelul, luminat feeric, in mijlocul intunecimel padurilor
;

desti (Breaza-d.-s.).

cu o

populate de 62
suflete,

Parohia
cu

(comuna
paro-

sati

din

carl
si

65

lu-

Predealul),

biserica

contribuabill;
scoala.

biserica

minile lampilor celor marl, unele

hiala Nasterea
luJ,
lul,

Maicei

Domnu-

cam

rosii si altele violete,

tSls-

pindesc asupra verde^e! o lumina

colorata, care invaluie
intr'o

compusa din cat. PredeaAzuga si Poiana - f apulul.

Parohia
Tesila,

Peleticul, deal,
plaiul

in jud. R.-Sarat,

peizajul

3.

cu bise(com.

Rimnicul,
;

com.

Dealul-

atmosfera de poveste.

rica parohiala
4.

Adormirea.
Trestieni

Lung

se
;

desface

din dealul

Parohia
cu

Peleul, plain, jud. Prahova. Se

margineste
Varbiiaul
si

Tesila),

biserica

parohiala

la

E. cu

plaiurile

Prahova, de care
printr'o linie

S -$ii VoevozT. cu 5. Parohia Talea,

rica parohiala Sf. Nicolae.
6.

Lupanul se intinde printre piraiele Valea-Rasca si Peleticul, afluenfl al Rimnef; brazdeaza

V. com.
;

bise-

e acoperit cu padurl.

se desparte

dusa
linie

de

la N.,

din munfri Carpafi,

Parohia

Comarnicul,
Sf.

cu

Peleticul, piriu,
rat, plaiul

in jud.

R.-Sa-

care merge spreS.-V. pan3 la co-

biserica

parohiala

Nicolae,

Rimnicul, com. Deaizvoreste

muna Ocina
vi{a, linie frinta

la V.,

cu jud. Dimbo-

compus& din
sesti,

cat. Poiana,

Ghio-

lul-Lung;

din dealul

de care se desparte printr'o

ce trece pe la V. de

Podul-Lung, Posada, PoSf.

dul -Neagulul, avind ca biserica

filiaia

comunele
si

Ocina, Talea, Sinaia

;

Treime.

Lupanul; curge de-a-Iungul deauda cat. Peletilulul Peleticul cul, si se varsi in riul Rimna,
;

Predealul

la N.,

cu Transil-

7.

Parohia Secdria (com. Co-

dipa ce a prfmit

piriul Strimba.

vania,

de care se desparte prin

marnicul), cu biserica parohiala

mun^il Carpa^i.

Buna-Vestire.

Peleticul-de-la-Munte, mosie,
in jud. R.-Sarat,

Se
Sinaia

compune din com. urb. si 5 comune rurale Co:

plaiul Rimnicat. Pe-

Peleul, deal,
zesti,

in

com.

rur.

Or-

cul,

com. Dealul-Lung,
in

marnicul, Ocina, Predealul, Talea

si

plaiul

Closani, jud.

Me-

leticul,

partea de V., acope-

Tesila.

hedin^i.

rita in

cea mat mare parte de

Resedin^a
in

subprefecturel

padurl.

com. Sinaia.
Cele

Peleul, pi rift, jud. Prahova.

voreste de la poalele

Iz-

din plaiul Pelesul sunt

nicul
si
;

ma! populate comune Comar:

muntelul

Peleticul-i-otlrcari,
in jud. R.-Sarat,
cul,

padure,

Virful-cu-Dor, din partea de V.

plaiul Rimni;

Predealul, Tesila

si Si-

a com.
varsa in

Sinaia,
la

plaiul Pelesul
si

naia

cea mat mica este Talea.

ajutaflf

curge de

V. catre E.

se

com. Dealul-Lung depinde de circumscripta VII silvica,

Varzaresti;
Peleticul,

Locuitoril,
nile

de p5su-

riul

Prahova, pe

{3r-

ocolul

asezata pe

excelente din mun^i, se o-

mul drept,
Pelesul.

in dreptul

com.

Si-

dealul

are

59 hect.

cupa cu fabricarea brinzeturilor, cu care fac un nego{ intins.

Intr'acest plaiu, traiul locuitorilor

naia, trecind

pe linga Castelul
is!

intindere.

Acest

piriu

mareste voin care

Peletlia,

sat, in jud.

si

pi.

Con-

de o vreme incoace
se

s'a

lumul cu izvorul Pelesul,

stanta, cat.

imbunata^itintr'un

mod sim{itor;
le

se varsa izvorul Sf. Ana.

aceasta

datoreste in mare

parte cistigulm ce

aducenudi-

Peleul, izvor, curge din partea

meroasele fabric! de varnegru,

carierele
feritele

de N. a com. Sinaia,
sul,

pi.

Pele-

comuneT Cara-Harman, situat in partea de N. a plasei si cea de V. a comuneT, la 6 kil. spre V. de catunul de resedin^a, Cara-Harman,
maluri
ale
piriului
Peletlia.

de

piatra,

cum

si

jud.

Prahova,

si

dupi ce
girli^a Sf.

pe ambele

fabricl

de

tot felul ce

primeste de afluente

s'au instalat

pe valea Prahovel. Plaiul Pelesul e udat de riu-

Ana, se varsa
Peleticul,
sat,

in girla Pelesul.

movila
S.,

dominat la N. Duingi (83 metri)

-

de
;

la

de Movila
;

din

Tiria

(119

rile

Prahova

si

Doftana.

in

jud. R.-Sarat,

m.)
lui

la

S.V., de Movila-Beiu-

Are
liate.
1.

7 parohii,

avind

si

fi-

plaiul Rimnicul, catunul

de

re-

(136 m.).

Are o suprafa^a
ocupa
75

sedinja

al

com.

Dealul Lung,

de 5850
satulul

hect., din tre care vatra

si

rica

Parohia Ocina, cu biseparohiala Adormirea, com-

asezat la V. com., pe piriul Peleticul,

gradinile

la

poalele dealulul Peleti-

hect.

Digitized by

Google

PELETLIA

673

PENTELEUL
Cafale^ti,

compusa din Rominl, Bulgarl $i Turd, este de 131 familiT, sau 516 suflete.
Popula^ia
sa,

tulul,

la

kil.

de

se afla ?coala.

unde Are o populate

162 suflete;

lul,

situat

in

com. Cirstane^ti,
jud. Vilcea, in

plaiul Horezul,

de 47

familii, saii

intindere de 30 hect., formind,

$apte
E., N.

drumurl

comunale,
Carai

o biserica; 2 circiuml.
Vite sunt:
12
i

impreuna

cu

trupul Banice^ti,

pleaca din sat: patru spre N.$i

cal,

no

vite

padurea Cuce^ti.

N.V., ducind

la

marl cornute

53 porcl.

Nasuf, Duingi, Tariverde

treT

Co-

gealac (toate in judeful Tulcea)

$i

Pelinei, trup de mosie, raza$easca,

in

spre
la

S.E., S.

$i

S.V.,

com. Oancea,

pi.

Prutul, jud.

Peneiul, vad, in jud. Braila, pe unde drumul Cazasul-PetroiulNou, coboara muchia Baldovine?ti
la
1

ducind

Cara-Harman, Gar$i

Covurluiu.

/*

kil.

spre

N.

de

galicuI-Mare

Ta$aul.

satul Cazasul.

Pelini, deal,

in

partea de S. a
pi.

Peletlia, pirtU,
izvore$te

in jud. $i

plasa
;

com.
jud.
la

Pacurefi,
;

Podgoria,

Penelor (Dealul-),
ti$a caruia e

deal,

pe co-

Constanta, com. Cara-Harman

din

partea
$i

de E. a
indrep-

Prahova se intinde de V. spre E. A fost plantat

cart s'au distrus

a?ezat satul Raiul,

pi.

com. Cirniceni,
Iai.

Turia, jud.

dealulul Peletlia

se

cu

vil,

de

fi

teaza spre E.
tul

trece
apo!,

prin

sa-

loxera.
lurile
izlaz,

Astazi

parte din dea-

Peletlia

?i

urmind
la

com. Pacurefi servesc de

parte pentru
cultura po-

Peneti, mahala,
dinfi,

in jud.

Mehe-

aceea^r

direcfie,

de
mict

V.

ca-

com.

rur.

Salatrucul, pi.

tre E., afara

de

ocolurl,
in

rumbulul.

Motrul-d.-j.

merge de de S.-V. a
acest
ptriu

se varsa

partea

lacului Tuzla. Peste

Pelinul.
sat,

VezI Cucuteni
Boto^ani.

Raza$I,
$tefa-

Peneul, fost
luiu, pi.

sat,

in jud.

Covuri

un pod al drumuluIcomunalGargalic-Carase afla

com. Durne^ti,

pi.

Siretul, intre Piscul

ne?ti, jud.

Independent, pe Valea-Suhuluiulut, desfiinfat in

Nasuf

(Tulcea),

pod care poarta

Pelinul,
sat, in jud. Ialomi{a, pi.

1884,

din
?i

numeledePodul-DraculuT-Negrti.
Peletlia, deal,
Constanta,
rur.

cauza inunda^iilor Siretulul,

a! carul locuitorl s'aii

Ialomifa-Balta, pendinte
in jud.
$i

decom.
kil.

alipit la

plasa

Dormarunt, situat
E. de satul de

la 8

spre

com.
cat.

Independent
Braina).
Piscul.

(mai

ales

pe teritoriul com. Cara-Harman, situat in parseptentrionala

re$edin{a.

Peneul apar^inea

com.
Pelinul, izvoare
tul
$i

tea

pla?ei

?i

piriii,

in sa-

cea de

V. a comunel. Are
virfurl
:

ur-

Cucuteni-Raza?i, com. Dur-

Penteleul,
zau,

munte,
din

in jud.

BuVirfru-

matoarele
(165 m.);

Cara Tepe
-

neti, jud. Boto^ani.

com. Goide^ti,
unul
cei
eel
ai

cat.

Cara-Iuic

(153
;

m.);

lamul,

Iarim-Iuiuc (140
vila Beiulul

metri)

Mo

(136 m.). Se intinde

Pelifeanul, colina, in jud. Buzau, com. Boziorul, cat. Gornetul, parte

mo$I

arei, ?i

mai mai

inalt

al jude^ulul,

de de

la

N.

catre S.E., in forma

goala
izlaz.

$i

parte aco-

inalfime.

avind 1753 metri insemnat prin bogata

calitate

arc.

perita

cu

Impreuna cu
Virful-Piforin-

sa

iarba,

de o
care

supe-

Cocioaba, Neni^oaia,

rioarci,

din

cauza laptele

Peletuci
Bacau,

de -Jos,

sat,

in jud.

nulul

?i

Vlrful-Gavanelor,

oilor ce

pasc

aci,

produce
care se

eel
fa-

pi.

Bistrija-d.-s.,

com.

meaza o cfrcumferin^, care

chide schitul Gavanele.

mai bun
brica

cacaval,

Spineni, situat linga piriulTurbata,

la

in ca^aria

de
^i

la Viforita.
pi-

825

m.

mai sus de

Masivul sau e coprins intre

Ca{ale$ti ($coala).

Are o popusau

late de 34
flete.

familil,

in

su-

Vite

1 1

cal,

54

vite

man

cornute

?i

30 porcl.
-

Pelticareasa, Episcopia, Ferburia, Aninoasa ?i Clmpulung, trupurl mici de p&dure, in intindere de 15 hect, jud. Mu$cel, com. $tefane$ti, plasa Riul Doamnel, compuse numaf
din aninT, pluta
$i

raiele

Bisca-Mare
Cernatul,
-

Bisca-Mica,

prezintind cincl ramificaVit

re^e
:

ma
Zase

Miclau^ul, Pi?i

ciorul

Caprel, Viforita

noaga, intre care

peste

mat
11,

lV.alt

ridica Virful-Pentckul
rit

acope-

Peletuci -de
Bacau,
pi.

Sus,

sat,

in jud.

salcie.

Bistrija-d.-s.,

com.
Sire-

de iarba, afara de partea de N., unde e stincos

tot
i

Schineni, situat

pe esul

Penca,

trup de ptidure,

al statu-

cu spaimintatoare

precipifil.

Digitized by

Google

PENTELEUL
Pe poale, are vaste si seculare de brazT, apol pin! si ceva mat sus ienupere. Din punctul de vedere al constitu{iunei sale geologice

674

PERENI

cea

si

cea de S.-E. a com.Sa-

partea

de V. a

pl&sif

si

cea

padurl

tul-Nou, IaS.delacul Pentilicul,

linga girla $ondul, cu care co-

de S.-E. a comunei, linga girla AUboca-Suhat, de care a fost

format.

munica

pi;intr'o

girli^a.

in-

inconjurat de

toate

a fost

stu-

conjuiat cu stuf si confine peste.

pr{ile cu stuf.

Are o

intindere
peste.

diat

de

d-I

Grigore

$tef&nescu
anul VI).

de 60 hect.
Pentilicul,
Satul-Nou,
plasil si
nei.

si

confine

(Revista

stiin{ifica,

lac,

in jud.

si

plasa
rur.

Tulcea, pe teritoriul

com.

Penteleul, mofie intinsSi, jud. Bu zau,com.Gura TeghiTsi Goidesti,

in

partea de N. a
S.-E. a

Perchiul, sat, facind parte din com. Huruesti, pi. Berheciul,

jud. Tecuciu,
situat pe coasta de V. a dealuluT cu acelasl nume, la 4 kil. 70 m. de resedinfa com.

cea de

comu-

compusa din mun^il:

Mare,
Cernatul,

Ivanejul-

format de girla $ondul,

Viforita,
-

Za-

noaga, parte din Piciorul

Ca-

de care acum e izolat. Are o intindere de 80 hect. E inconjurat cu

stuf
si

prel, Poiana-din-Cale, parte din

confine peste.

Are o populate
milil,

de

72

falo-

Podul Calului, avind o intindere

aproximativa
pini,

sau 332 suflete, care

in

de
fagT,

9700
etc.,

hect,
parte

Pepeleti,
parte

sat,

cu 150 locuitorl,
pi. Pitesti,

cuesc

62 case

o scoala
copii.
cir-

parte padurl seculare de brazl,

molifff,

jud. Argesul,

facind

mixta, frecuentata de 57

din

com.

rur.

Dealul-

Comerciul se
ciumari.

face

de 2

pasunl.

BraduluT.

Teritoriul satului este

de 862

Penteleului (Drumul-), drum, ce duce din comuna Gura-Teghif

in

Pepeleti,
Argesul.

sat.

Vezi

fifiesti, jud.

hect.
Locuitorii, parte fost! clacasl
si

Virful-Penteleului,

ju-

improprietarifi la
si

1864, staaril
1
;

de$ul Buzau. Incepind de la in-

Peptani,

deal, in jud. Gorj,

pi.

com.
situat

pinesc 22 hect.

99

parte

furcatura
Biscii-Marl,

Biscelor,

pe pe
la

malul

Hodorasca,
spre S. de

Ocolul,
;

sunt razasl
si

si

staplnesc

20 hect.

trece

Ghe-

comuna

se intinde

nunea-Dracului, Lezpezi, Seciullui-Leonte,

de

la

E. din

catunul

Pinoasa,

siei

Gura-Milei, Trestia-

spre N.-V., p&n in soseaua judefeanS, aproape de Ciuperceni

aci

MileT, Cernatul,

pe care se urea
;

90 aril; iar proprietara monumita Farcasesti, Academia Romans, are 719 hect. Data infiinfarel satului ar fi
locul

pina

la

Fafa-Cernatulul

de
si

aci

e taiat
si

se coteste

pe Viforita

apoi

o urmeaza

de sosea pe care continuapan^ linga

acest deal se
vii
si

din timpul lui $tefan-cel-Mare

acesta
lul,

fost

dat unul
Bals, care,

panS in virful Penteleului. Acest drum se face

pe plaiu
in sus,

dealul Bujorascul din jud. Me

viteaz al

anume
:

hedinfi

pe

afla
livezi

impreuna cu cumnatul sau, ar

fi

calare in 7 ore.

padure, plantafil de

infiinfat satele

Perchiul, Nesi

de pruni.

delcul, Farcasesti

$endresti.
se

Penteleului (Plaiul-), coame de munfl, care se intind de la muntele Penteleul, in diferi^il

Peptenari,
com.
rur.

sat,

in

jud.

Arges,

de mat numeste
Partea

sus a satului
si

Harniceni.

mun{!

plasa Pitesti,

facind

parte din

ramifica^I dintr'insul, judejul Bu-

Hintesti-Zmeura.

Perei (Valea-), subdivizie a

Iasi,

cdt.

zau.

Ichimesti, com. Minzaiesti, jud.

Peptenari,

pirin,

in jud.
pi.

Buzau.

Pentenoaica,
stejar

pile de padure, de
jud. Viasca,
pi.

com. Miroslava,
izvoreste

Stavnicul

de cherestea,

dintre

dealurile Uri-

Perei (Valea-),
Buzau,

mosie,

in jud.

com. Fundul-Parului,
lovul, in suprafa^a

Neajhect.,

cani
satul

si
si

Dr^galina,
valea

trece

prin

com.

si

cat. Minzaiesti,

de 197

Vorovesti, unde
;

formind, cu Chicera, un corp de

pe proprietatea
tuluT
;

Crovul, a stasilvic Cir-

formeaza un

iaz

apoltese din

250
si

hect.: finea^a, araturi, livezl

$ine

de ocolul

com.
iul.

si

se varsa in riul Bahlu-

izlaz,

proprietatea

mosneni-

tojani.

lor.

Pentiliciucul,
in

lac, jud.

Tulcea,

Pepurnicul,
pi.

lac, in jud.

Tulcea,

Pereni, vechie numire a comunel Belo^ul,

jud. Dolj.
pi.

avind 65 hect. intindere, situat

partea

Sulina,
-

pe

teritoriul

com.
in

Dumbrava-d.-s.,

de N. a

pl&sil Tul-

urb. Chilia

Vechie,

asezat

Digitized by

Google

PERENI
Pereni, tnahala,

675

PERETUL

jud.

Dolj,

pi.

cuciu, ce
S.-E.

urmeazi laturea de
paralelfi

Chilieni, jud.
la

Tutova
S.;

curge de
se varsS

Dumbrava-d.-s., com. Belojul.

a pU$e!,

cu

riul

N.

spre
$i

ud comunele
?i

Birladul.

Chilieni

Coroe^ti
aceste!

Pereschivul,
tova.

plasd,

situate in

Calea ferati
nationals,

Tecuciii-Birlad,

pe

teritoriul

din

urm&

partea de S.-V. a judefulu! Tu-

ce merge paralelS
$i

cu $oseaua
are 2 sta-

in piriul Pereschivul,

pe stinga,

este cuprinsi intre

lingS c&tunul Fifiche^ti.

Se m&rgine$te
Tecuciu, de

la

V. cu jud.
desparte

aceasta
$iun!:

$i riul

Birlad

care se

prin hotarele artificiale a

$iilor limitrofe;

mopi.

Tutova $i Ghideni. $oseaua vecinali Tutova, ce

?oseaua

Pereschivului (Valea-),
ce trece
prin
mijlocul pi.
reschivul, jud. Tutova,

vale,

Pe-

la

N.E., cu

incepe din

jude^eani

t&ind-o

de care se desparte de asemenea prin hotare artifiTutova,

ciale; la S.E., cu pi. Corodul,

Birlad BacSu, la satul

pi.

Pogana,
trecind
Ive?ti

de

la

N. spre S. Prin ea curge

Tutova, indreptindu-se spre

prin pi. Pereschivul
$i

piriul Pereschivul.

S.,

de care se
Birladul
;

desparte, prin

riul

prin comunele: Ciocani,

i

Pereti, cabin t jud. Gorj, plasa

la

E. (pe o mic& disTirgul.

este,

Pogonesti, urmind valea Tual

tant), cu

pi.

tove! (malul sting

taie

piriului)
?i

Amaradia, com. Cirligei, situat pe un platou coprins intre partea N.-V.

?i

P&mintul aceste! pla$!

in

$oseaua

nationals

linia

a c&tunulu! Cirligei

cea ma! mare parte, deluros,

feratS

Birlad-Tecuciu

?i

trece
la sa-

riul Gilortul.

formind, la marginea de

V. a

riul Birlad, in pi.

Corodul,

Areo
cu o

suprafatade ioiohect.,
famili!,

judefulu!, o culme, aproape nelntrerupt&,

tul Crive?ti.

populate de 60

de

dealurl,

a cSror

Are 14 comune
care
cele

rurale,

din

sau 285 suflete, din cari 66 contribuabil!.

maxim de
lurile

fo&L{ime o ating dea-

ma! populate sunt:

$i

din com. $endre?ti.

udatcL prin mijloc

St&nue^ti, C&be$ti
piriul

Lie?ti

$i

Locuitoril posed&

12 plugur!,

de

48

sate, din care

ma! populate
?i

62 care
cal;
ca!,

cu bo!,
vite
o!,

c&rufe

cu

Pereschivul, care e inc&rcat pe

sunt: Iveti, C&be$ti

ne$ti-d.-s.

Piipo-

stinga cu piriul Micul-Pereschiv,

258 224
stup!.

mar! cornute, 37 20 capre, 64 pore!

pe
i

dreapta cu piraiele Soveja

Bolborosoaia, in care se varsS
Fintina-Nuculu!,
rindul
s&ii

Are: o populate de
locuitor!, din car!

121 58
contri-

34

2768
;

Riul Gilortul ud& cStunul in

piriia?ul
i

care

buabil!

el

la

are

de

a-

27 bisericl. Este acum units cu pi. Corodul.

;

3060 case

partea de N.-E.
In c&tun

se

ma! g5sesc
$i

fluent piriia^ul

Fintina-Trifulu!.

In pUL$ile Corodul

$i

Peres-

moar& pe ap&

12 fintini.

In

partea
piriul

de E. este udati
pi.

chivul sunt 29 ?col! mixte (1901).

de

Tutova, ce vine din

Comunicafia se face prin drumur! ordinare.

Tutova.
sunt
dulu!.

Ambele

aceste

piraie
Birla-

Pereschivul,
pi.

piritt,

ce curge prin
Iz-

afluenp

a! drepte!

Pereschivul, jud. Tutova.

vore^te
cultiva.

din

P3durea-$endre$ti-

Se
hect.

viea pe o intindere

lor,

com. $endre$ti.
?i

Curge de
riul

Peretul, com. rur., in jud. Teleorman, pi. Tirgulu!, la 11 kil. de Ro^iori ?i la 21 de Alexandria,

de 1545,50
se

hect., din car!

259

la

N. spre S.

se vars& in
in fa$a

nelucr&toare.
cultivi
?i

ma!

dintre

Asemenea pom! fructiferi, care numa! pruni! ocup&

Birlad,

pe dreapta,

sa-

pe calea judejeanii Ro?ioriAlexandria, in partea dreapta

a
riulu! Vedea. Se invecine^te
la

tulu! Ghidigeni,

dup& ce

s'a in-

c&rcat pe dreapta cu piraiele So-

N. cu

riul

o suprafa^l de 98,25 hect.

Locuitori!,
ture,
ria,

veja

Bolborosoaia,

iar

pe

Vedea, care o separ& de com.

pe lingi agriculse ma! ocupS $i cu rotS$i

stinga cu Micul-Pereschiv, str&-

batind

ast-fel pi.

Pereschivul in

dog&ria

butn&ria.

toata lungimea sa.

riile

Ud&

terito-

Dulceanca ?i Albe?ti la N.-V., cu mo?ia ora$ulu! Ro?iori-deVede; la V. i N.-V., cu com.

;

Comerciul constS in vinzarea

productelor agricole, a animalelor $i

com. $endre$ti, Praja, StS?i

Belitori; la S., cu
$i

nue$ti, Coroe^ti, C&be$ti, Prise-

la E., tot

cu

riul

com. Plosca Vedea, care

in

a vinulu!.

cani

Lie$ti,

curgind intr'o

o separi de ct. P^rul-Rotund.

Riul

Sunt 77 circium!. strSbStuta de

vale frumoasS.
3

Vedea

are,

partea

drumuri

despre com. Peretul, ca afluent

principale

Pereschivul-Mic,/>mX
re^te

ce izvo-

p?rtia?ul
cit ^i

BarScea.

Atit
la acest

Vedea
punct

oseaua na{ional Birlad-TeMartU Mclionar

Geograflc. Vol. IV.

din

c&t.

Afuma^i,

com.

Baracea au

68617.

Digitized by

Google

PERETUL
un insemnat depozit de prundi?,
din care locuitori! scot pietri^ul

676

PERI

despopulat
torl

mutyl din

locui-

jud. Teleorman, pi. Tirgul,com.

Peretul,

au venit in vale
s'aii

la Peretul,

necesar pentru
selelor.

impietrirea

$o-

unde

stabilit

cu

locuitorl

xandria,

venty! din alte par{! ale {aril.

pe linia Roiori Alepusa in circulate la 2 Decembre 1895. Se afla in-

Intinderea aces tef com., dim-

In secolul trecut, satul Peretul se

tre
?i

stabile

Ro?iori
kil.).

(10.4 kil.)

preuna cu mo*ia proprietareasca, este

gase?te trecut tot la

pi.

Plosca

(4.2

Inalpmea
Marii,

de 7100

hect.

Tirgului, sub

domnia

lul

C. Ma-

d'asupra

nivelulul

de

Locuitor! improprietarip dupa

legea rurala sunt in
550,
hect.

vrocordat.
Locuitoril acestel
treaza inca felurite

6s

m *,22.

numar de pe o intindere de 1225

in intin1

comune pasnumir! din

Peretul, mosie particulara, cu padure, jud. Dolj,

pi.

alte locur!, ca Iaure$t!, Baltarefl

9*1

Jiul d.-mj.,

Are: o padure-lastar,

dere cam de 300 hect, 25

hect.

$i
$i

Aceasta probeaza ca com. Peretul s'a despopulat

Olten!.

com. Glodul. Peretul, mosic, in jud. Teleorman, pi. TirguluT, proprietatea societa^e! de asigurare <Naponala.
hect.

de

vi!, ?i

350 hect.

livez! $i izlaz.
sufl.,

repopulat treptat, dupa vre

Are o populate de 3520

mixta, frecuentata
pi!

murl, cu locuitorl venip din diferite

din care 704 contrib.; o coala

parp

ale Jari!:

Baltarefi!

de

136 cocintare{!

de

la balta, ?i

anume din spre

Olteni!,
la

Are o
se

intindere

de 4400
?i

(1901); doua bisericT, deser-

ora^ul

Zimnicea;

de

E compusa

din mai multe

vite

de

3 preoflf

i
;

peste Olt, de pe
Iaure$tii, se

Amaradia.
fi

truptirl $i

intinde

peste

o moara cu aburl
ciumT.

diferite sta$i

cred a

rama$i$e

Vedea.
Peretul, pddure particulara, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. GloAre o dul, pe mo?ia Peretul.
intindere de 50 hect.
?i

bilimente de comerciu

cir-

de pe vremea Turcilor.
origina olteana.

Marea

maioritate a locuitorilor este de

Numarul vitelor din comuna este de 7149 capete, din care

1652
cal,

vite

marl

cornute,
ol
$i

410
579

Repedea populare a acesteT comune se explica prin faptul

ca top
aci, se
ci{!

se

com-

8 magar!,

4500

veneau a se

stabili

pune din
Peri,
dinp,

girni^a,

cer

?i

stejar.

pore!.

bucurau de
li

felurite pri-

Budgetul

comune!

este

de de

vilegiT:

se oferea de proprie-

com. rur,,
pi.

in jud.

Mehe23
kil.

7501

lei,

62 ban!.
tirg aci in ziua

tary

mo$ie!

lemne,

locur!

de

Ocolul-d.-j., la
-

Se

fine

pa?unat fara plata, dijma din

10 una
legi!
?i

Inalfare.

altele.

Aceste

privi-

Soseaua judefeana Ro?iori-Alexandria strabate

toate lungimea
?i

au durat pana

acum 40

de ora?ul Turnul se margine?te: tuate pe vale, spre E. cu com. Pruni^orul i

Severin. Si-

comuna
o pune in

in
le-

50 de an! 9*1 erau respectate de vechiul proprietar Costache

Belu.

Degerafi

spre V., cu
;

comuna
com. cu com.
:

Valea-Pietrel

spre N., cu spre S.,

gatura
$iori.

la

N.-V. cu ora$ul

Ro-

Grape acestor

privilegiT

Zagaia

iar
i

La

S.E., cu com. Plosca,

?i Pirlita,

la S.,
i

cu com. Belitori

com. Peretul a ajuns a fi una din cele mai prospere 91 populate ale judejulu!.

Govodarva

Severine^ti.

E
Peri,

formata din cine! catune

BisericeT, Sili$tea,

la

N., cu Parul-Rotund,

se

Borogi-

leaga prin drumur! vecinale.

din-Dos?i Borogi-din-Fa{S, avind

Imprejurul com. sunt

multe

Peretul,

sat,
pi.

cu 54

familir, jud.

peste tot 1578 suflete, din carl

magurl; cele ma! insemnate sunt

Arge$ul,

Oltulul, pendinte

280

contribuabilf,

locuind

in

Magura-Verde $i Magura-Chenii, a caror inatyime este de peste 10 m. cu o periferie de aproape 200 m. In par tea despre S., trece Brazda-luI-Novac spre com.
Plosca.

de com.
serica,

rur. Olanul.

Are o

bi-

345 case.
Locuitoril
gurt,

cu hramul Cuvioasa Pa-

poseda:

66

plu-

raschiva, deservita
?i

de unpreot

107 care cu bo!, 3 caru^e

;

un cintarep
sat, in jud. Dolj, plasa

cu ca!
Prin

171 stup!.

Peretul,
$i

trece ^oseaua Valea P!etre! Perei Pruni^ori.

comuna

Satul Peretul

mo$ia,

dupa
docu-

Jiul-d.-mj.,

com. Glodul, cu 158

9 case
i

Are o
1

biserica,
?i

deservita de

cum

rezulta din

diferite

suflete, locuind in

28

mente vechT, a purtat numirea de Peretul-Dulceni. Satul Dulceni, de linga com. Belitori, s'a

bordee.

mixta,

Peretul,

stafie

de

dr.-d.-f.,

in

o coala condusa de un inva^ator i frecuentata de 60 elevi. Budgetul comunel e la venipreot

2 cintarep;

Digitized by

Google

PERI

677

PERIEN1

turf

tuelf,

de 1725 lef, iar la chelde 1 231 let. Vite 600 vite marf cornute,
:

zat la

kil.,
?i

tot

leormanuluf

pe valea Tede aceea$f parte

talelor Civile din Bucure?ti, jud.

Teleorman,
Peri-RIio^i.

pi.

Tirguluf,

com.

ca

20

691 of ?i 700 rimatorf. Dealurf mal principale in cocaf,

de re^edinfa. Se invecineste la N. cu com.

i

cat.

Netotf-d.-j.;
la E.,

la

S.,

cu

Olteni

Perianul,
pi.

lac, in jud.

Teleorman,

munasunt: Culmea-Perilor,
toul Pucioasa
$i

pla-

cu parte din com. Talpa$i la

lalomifa-Balta,

com.

Stel-

dealul Tarni^a.
-

Btycoveni, din jud. Vlaca

V., cu

nica,

insula Balta, situat la S.

Vaf sunt

Valea

Peri lor

$i

Valea

?i

Piriul-Ciinelui.

laculuf Cobolcicul.

Valea-Hu^ni^el.

Are o populate de
$i

184

fa-

Ape

Hu$nhja, Valea-Mare

mil if, sau 755 suflete, din care

Periatul, bra/
mt^a-Balta,
Stelnica.
in

(prival),

in

jud.

Zvoiul.
Platoul Pucioasa
$f-a luat nu-

200 contribuabili
cat.
la

o $coala,

in

Jalomi^a, insula Balta, pi. Ialo-

Bro?teni, frecuentata de 20
;

dreptul

satului

mele
fine.

de

pucioasa

ce con-

elevf

o biserica,

in cat.

de

re-

?edm{a, Peri-Riio^f, deservita de

platoii, se zice, ar
fi
1

Pe acest
fost

preot

$i

cintaref

2 morf.

Pericli-Iol-Tepe, deal,
Tulcea,
pi. Istruluf,

in

jud.

un mic ora?al unuipopor nuni-

Vite: 542 vite marl cornute,

pe

teritoriul

mit Gornozin^iT, orasul fund

micit de

98

caf,

163 of

?i

90

porci.

com.

rur.

Cogelac, virf estic al

Tra
:

an, au raraas

numaf

Intinderea

com.,

cu mobile
11 12 hect.
:

culmef Cascalac-Bair, situat in

partea de S. a pla^ef
?i

urmele luf zid gros, caramizi marl patrate $i $osele pavate,

de pe dinsa, este de
dr. Paul Petrini

a co-

Proprietarif principal! sunt

d.

munef.
i

Are
al

143

m.

inal^ime

sub care
Probabil

s'a gasit

banl vechT.
aci

trebue

cautat

arabile
ria

?i

avind 205 hect. 6 hect. padure Efo;

este punct trigonometric de

3-lea,
i

rangul

urma de a^ezamint roman.

Peri, mahala,
ora$ul
facind

Spitalelor Civile,
arabile.

posedind

pra vaef

dominind asusatului Cogelac ?i

el.

500 hect.
parte din

aasupra $oselef naturale TulceaConstan^a, ce trece pe linga

Tecuciu, jud.

Tecuciu,
ora-

situat in partea
$uluf,

de N.-E. a
al

Numarul locuitorilor improdupa legea rurala este de 112, pe o intindere de 400

prietarip
hect. Vif se gasesc

Periclic, deal.

pe malul sting

Birla-

pe o

intinlo-

dulul. Locuitoril sunt veniff a-

dere de 7 hect, apar^inind

cuitorilor.

proape

to{f din satul Oche$e$ti,

care s'a desfiin^at.

Budgetul com.

la veniturf

Se desface din dealul Sultan -Bair, jud. Constanta. Se prelunge?te spre E., intr'o direc^ie generala de la N.V. spre S.-E. Intra in jud. Tula
pla^ilor

de 2827
Peri, numele, sub care se vede
trecut satul Peri-Riio$f, judeful

lef

?i

la cheltuelf,

de

cea, brazdind partea vestica

2659 lef. $oseaua judefeana

dria Tatare^ti
in toata

Babadag

($i

a comunef cea

Alexan-

sale Slava-Rusa)

?i

Istrul (?i

Teleorman
in

$i

in actele

vechf

$i

strabate
$i

comuna
in
la

nordica a com. sale Casimcea).

nomenclatura comunelor din

lungimea

o pune

Din

el

i$f

iau

na^tere

vaile

1870.

legatura cu com.
i

Olteni,
la

S.

Ba$-Punar
Culac,

(Slava-Rusa),
$1

Criu-

cu cat. Netoji-d.-j.,

N.

Amutlu -Culac

Hagi-

Peri,

lac,

in

jud.

lalomifa,
$i

pi.

CimpuluT;
fine pe?te.

are

izvoare

con-

Pana la Alexandria sunt 31 pana la Ro^iori 27 kil. ?i pana la re$edin{a jude^uluf, 27

kil.,

Amer-Dere.
turf adincf
ful

E
$i

strabatut de tae-

prapastioase. Virinalt,

sau eel maf

Doerani,
are 391
printre

kil.

sau Er-Ghiobea-Tepe,
teritoriul

Peri, mosie,
pi.

in jud.

Teleorman,

Pe

com. se

afla

doua
la

m. inaltime,
cele

fiind decf

Tirguluf,

proprietatea d-Iuf

magurf, una in stinga ?ose!ef,

V., inalta de

maf

inalte din

Dobrogea.
i
?i

dr. Petrini Paul.

Peri-RiioI, com.
tea de N.-E.

rur.,

par-

pla$ef

Tirgul,

40 m., cu o circumferin^a la baza de 300 m., iar a doua inalta de 20 m. $i cu o circumferin^a la baza de
100 m., situata linga
Teleormanelul.
piriia?ul

acoperit cu padurf intinse

pe poalele sudice cu pa?unf

livezf.

jud. Teleorman, la limita el cu

Perieni,
Iai,

sat, in

partea de N.-V.
pi.

jud.

Vlaca,

situata

pe valea
stin-

a com. Cirniceni,
a^ezat pe

Turia, jud.

TeleormanuluT, pe partea
ga.

costi$a

a doua

Are un

catun, Bro^teni, a$e-

Peri-Riioi, mosie, a Eforief Spi-

dealurf, prin valea carora curge

Digitized by

Google

PERIENI

678

PERIEfl

piriul

Ostopeni, de

la

N.

la S.

rieni, jud. Ia?i, pi.

Turia, com.

Se
Perieni

compune
-

din 3 c&tune
-

Are o
?i

intindere de 2864 hect.

Cirniceni.

d. -s., Perieni - d.

mj.

?i

o populate

de 234

familil,
fa-

Mierle$ti-d.-s.,

cu

o populate
in

sau 916 suflete; o biserica,

deservita de
tare{I;

Periefeanca,
Perieni,

pddure, in jud. Ia-

de

46

suflete, din carl

cuta de un rSze la anul 1872,

1

lomifa, pi. Ialomi^a-Balta,

com.

contribuabiil,

locuind

262 246

preot

?i

2 cin1

formind cu padurea Custejar, ulm, sali

case.

o $coala, infiin^ati in

874,

{arideanca un trup de 330 hect.

Se
anl.

zice c&

aceasta
bine

comuna
de
intiiu

condusa de 1 inva{atoare $i frecuentata de 35 elevl $i Jn care se lucreaza paiaril de paie, de o calitate foarte buna. In partea de N. a satului, se afla mahalaua Cinde?ti, ce se
zice c&

populate cu
plop, anin

dateazS de mal

200
pe
lo-

cie,

jugastru.

A
Perieni, com. rur., in jud.
mi{a,
pi.

fost situata

mal

Ialo-

valea
situata

numita Valea-cu-Casele,

Ialomifa-Balta, situate
riulul
Ialo$\

mal

la E.,

de unde

pe partea stinga a
mi$a, intre

cuitoril s'au

permutat

pe Va-

a fost r&ze?ie

unul

comunele Pribegi
kil.

lea-Iminogului, din cauza lipsei

Cindescu. Mai in sus,

tot

pe

AndrSse^ti, la 45

de Calara$i.

de apa.

aceea?! vale, o alta mahala nu-

mita Ostopeni sau

Salaril, fosta

a unul boer, Asian, care

cam
satul

10585 hect., din carl 330 hect. p5dure $i 13 hect. b5lti? $i coprinde 1
mo^il,

Are o suprafa^a de

Are
lae,

3 biserici

una
Sf.

in

Pe-

riefi-d.-s.,

cu hramul
la

NicoPe-

fondata

anul

1822 de
Sf.

pe
$t

la

1782, cumparind

partea

apar^inind
$i

mal

multor

familia

Caldura?a,

alta in

Cindeanulul, a str&mutat
biserica din

proprietarl
nenl.

locuitorilor

mo?-

rie^i-d.-mj.,

cu hramul

Dj-

Ostopeni, chiar

mitru, fondata in anul

185758
a treia

pe hotarul satului Perieni, unde

exista
i

Dupa
torl
tartyi
?i

legea rurala din 1864,

locui-

de

familia Fintineanu ?i

asta-zl.

Mai

in

urma

sunt improprietariflf 152

un boer, Balu$, care avea moie alaturea cu satul Perieni, a devenit proprietarul mo?iilor Perienilor,

mal sunt

neimproprie-

in cat. Mierle^ti-d.-s., cu hramul Nicolae, fondata in anul Sf.

1

186 locuitorl.
satele
:

8 10 de locuitorl, toate

deser-

Se compune din
rieni,
$i

Pe-

vite

de

preop

o $coaia mixta,

Cindenilor

$i

Aslanilor, for-

Poenarul-Bordea, Bratescu
a judecatoriel comunale

in Perie^i-d.-mj.,
;

mind un singur trup, c^ruia la dat numele de Perieni aceasta mo$ie se intinde pana in malul
;

Botarul, cu re$edin$a primS?i

riei

frecuentati de cu aburi. moara 60 coptt o Dintre poml roditori, se gasesc

:

in satul Perieni.

merl, duzl, vi?inl

in

pruni.

Prutulul.

Are o populate de
1

898 susatul

Vite:

28 1 vite marl cornute,

ol,

flete

o coala mixta in
?i

Comerciul seface de 3 circiumarl, de

tun cite unul.
Veniturile
?i

comuni

fie-care ca-

124 caT, 2264 238 rimatorl.

14 capre

$i

Perieni

alta

mixta

in

satul

Bratescu, frecuentate in 1899

cheltuelile
lei.

co-

900 de 170
Perieni, sat, in jud. ?i pi. Tutova, com. Boge?ti, in apropiere
2 inv&t&torT;
servite

elevl

?i

conduse de

munel sunt de 2971,05

Vite: 235
bol,
cal,

doua bisericl, dede doi preopf $i patru

84

vaci,

116 iepe, 502 3056 01 i 102

lem1

de Birlad
sul.

$i

spre N.-V. de din-

dasc&H.
Vite: 350 cal, 280 bol, 3300 30 capre, 50 bivoll, 5 asinl

porcl.

Meseria$I
nar,
rar.
1

2 cojocarl,
1

Are o populate de
flete;

n 88 su-

ol,
$i

zidar,

cizmar

fte-

o ?coala

mixta, frecuen-

tata

E
d.-s.

de 32 copil (1900). despSr^it in doua p&r{I

spre S.
$i

270 porcl. Budgetul com. e

10376
lei.

la

veniturl

de

lei ?i

la cheltuell

de

Perieni-d.-j.,

Perieni-

9927

spre N.
cariere

Prin

comuna

trece

calea ju-

comunei se intinde pe o suprafa^a de 7650 hect., din care 3280 hect. apar\m la 140 familil mo?nen! i

Tot

teritoriul

Are

de piatra

in ex-

de^eana Slobozia-Urziceni.
Perieni, com. rur., jud. Olt,

513 hect.
pi.

la

123 locuitorl im-

ploatare.

proprietari^I

Perieni,

ctituu.

VezI Tatomire^ti,

Siul-d.-s., situata

pe Valea-Imila
?i

sat, jud. Vasluiu.

nogulul
kil.

$i

a Inivelulul,

16
la

dupa legea ruraia din 1864; restul e posedatde: V. Periefeanu, I. Gabunea, I. Alexe ?i Elena Fintineanu.
Pamintul cultivabil e
gru humos
?i
fertil.

Perieni,

iaz,

in vatra satului Pe-

de capitala jude{ulul 12 kil. de a pla?el.

?es, ne-

Digitized by

LiOOQ IC

PERIEJI

"679

PERIPRAVA

O
sail,

sosea

comunala,
IminoguluT
la

care
Iungul
si

mi^a, in dreptul satulul

pa$i,

Ghimla-

pirluluT

Inivelul.
?i

re$edin{a

strabate

comuna de a
-

cu care comunici printr'un

plutitor,
si

comunei
314
rala,

are o populate de

pe Valea
o

pod
cul

spre S. de

locuitori, din carl

29 sunt
ru-

IniveluluT,

leaga
si

N.

cu
si

Fundata.
este resedinfa primariel

improprietari^T,

dup& legea

comuna
la S.

Balteni

Potcoava

Aid
si

cu Mierlesti.
teritoriul coniunei se
li-

a judecatoriei comunale.

La V.,

Are o populate de 280 familil

o scoala mixta
vite
;

137 hect. din mo$ia Alexe Romanov, care ma! posed& aci 328 hect.

cu

lut

miteaza cu MovilaluI-DraghicI
Zidulul, care o despart

si

2 bisericl, desersi

Vite

116 bo!, 54 vaci, 49

%\

cai,

cu Magura-Frasinulul, din Valea-

de

co-

de 2 preo{I Vite sunt: 200

of,
si

dascall.

1063

oi

85

porci.

cat,

180

bol,

Are o
si

biserica,

cu hramul

Sf.

munele Goteana si Tuna. La E., Valea

para spre N.-E.

(cat.

Brebeni)

2500
5

asinl

30 capre, '35 180 porcf.

bivolf,

Nicolae, fondata in anul

1822

avind

urmcltoarea

inscrip-

Vedi^el o se-

^iune

de com. Pot-

coava si spre S.-E. de comuna Valea Merilor. Teritoriul comunei e udat de Valceaua - Elesteulul, valcelele
:

Perie^i-de-Mijloc, catun, facind parte din com. Perie^i, pi. Siulsituat pe valea d.-s., jud. Olt,
si

Ziditu-s'a intiiu

aceasta

sfinta Bise-

rica in catunul Beric^i-de-sus, din

lemn,

pe temelie de
du-i-se

zid,
Sf.

in

anul 1822, dlnNicolae,

guluT, la
d.-s.

pe amindoua N. de

laturile
c5t.

Imino-

hramul

Frarh

cu

Mierlesti-

toata cheltuiala D-lor

si

Andrei CSldarusa
(fiit

Valceaua

BalomiruluT,
si

Valeasi

Are o populate de 487

40 sunt imdupa legea rurala,
din proprietatea

Dumitru

Caldarusa

reposatulut

Iminogulul

a Inivelulul

Val-

locuitorl, din cart

Popa Caldarusa), Preotul lordachc Duhovnicul

rusa),
(fiul

reposatului
I.

Ion
si

Calda-

ceaua-Caselor, la N.-E.
se ridica DealulOdailor

careia
si

proprietari^T

Dumitru
(fiit

Caldarusa
Calina,
si

Ion C.
sora

Val-

cu 318
d-lul C.

pog.
I.

Tudose
ion
si

reposatet

cu

ceaua-ObleguluI.
Intre aceasta valcea
si

Fintineanu, care poara-

cu Popa CaldarusS)

s'a sfin^it

Valea-

seda aci cam 2300 hect.

bile si

nezugravita cu toata

cheltuiala celor

de
in

Vedijel, se afla Padurea-cu-Cringul, Crlngul-Cerbulu! siPoiana-

200 padure.
scoala

mai

sus,

avind numaY sfinta Icoana,

zilele parintelui

protopop George Grecu.

s'au

Are o

mixta,

care a

In

anul

Branistel. In centru

si

pe malul
se
afla

fostfrecuentatain 1899

drept

al

Iminogulul

obcopil; o biserica,
Sf.

900 de cu hramul
anil

1825,

zugravit

cele 2
si

timple,

cu

cheltuiala

D lor

Andrei
pe

Dumitru Caldarusa.
In anul
afara
si
1

Dealul-Viilor. Afara
tate

de

cele no-

Dumitru,

fondata in
care

856

tencuindu-se

din

mai sus se afla risipite pe teritoriul comunei Perie^i si alte magurl Magura-Elesteulul, Ma:

1857

1858,

poarta
:

ur-

pe

dinauntru,

s'a zugravit

cu
fiul

cheltuiala Prcotulut
lui

M. Duhovnicul,
In anul
turla cu
si
1.
1

matoarea inscripfiune
La
mul

Dumitru
cu

Caldarusa.
si^a,

868,

s'a invclit

iar

fier

de

gura-cu-Carbuni, a-Ulmului, Graticarele,

anul 1S57, luna Iunic In 17, s'a

sflut

catre D-nii Ion Constantin

M. Po-

a Gabunel

pus temclia acestui

si altele.
Sf.

locas,

cu hra-

pescu.

Dimitrie
I,

si

s'a savirsit la

1S5S
D-lor

Poiene mai insemnate sunt:

Poiana-Laculul, la N.-V, PoianaDraculul, la S.-E.
la N.-E.
si

Septembrie
Dimitrie
I.

cu toata cheltuiala

Bumbes,
I.

marc

Pitar (fiu al

Perileti-Costeti, trup de mofie,

a-Branistel,

reposatului

Bumbes, mare
mare
D.

postelnic),
(tiind al
si

proprietate a d-lul Zadari-

Ion

Fintineanu,

Sardar
1.

ceanu, pendinte

de com.

Bi{-

2-lca parintc al D-lut

Bumbes)

Pujurl sau fintinl sunt o mul{ime, pe toata Valea-Iminogulul

si

coveni, pi. Glavaciocul, jude^ul

D-neT

Sardareasa,

Elena
I.

Fintineanu

(muma buna
zilele

a D-luT D.

Bumbes), in
Alexandru

Vlasca.

a Inivelulul, din care mai

in-

Maiiei Sale

Prinfului

semnate
lul,

sunt
-

Fintina-$arpe-

Ghica, Caimacanul JareT-Komtncstl, ale

Perilor (Valea-),
Ceta^eni-din-Deal
riul

vale,

jude^ul

Pu{ul

BoangiuluT, Fintina-

Prea Sfinptului
stos
si

Mitropolit Nifon Seva-

Muscel, ce izvoreste din

si

com.

ale intru tot iubitorului

al

de

Dum-

de-la-Salcie, Fintina

de

Piatra,

se varsa in

nezeu Climent, Episcop

gcsul, cu a carui

Eparhie! Ars'a

Fintina-figanulut,
ciulul,

Fintina-Zap-

deslegare

inceput

Dimbovi^a, pe malul drept,

Pu^ul-Fintineanulul,

Pu-

acest sfint locas.

in cercul

com. Ceta^eni-din-Vale,

^ul-RizgJitului.

plaiul

Dimbovi^a.

Perie^i
Perie^i,
pi.

-de

Sus, cdtun, facind

pi. Siul-

In timpt secetosl seaca.

sat,

in

jud.

Ialomifa,

parte din com. Perie^i,

d.-s.,

Ialomija-Balta,
acelasl

pendinte de

jud. Olt,

situat

la

Veil.

Periprava,
pi.

sat, in jud.

Tulcea,
Sfi-

comuna cu
pe
malul

nume,

situat

spre N.

de

cat.

Perieti-d.-mj.,
i

Sulina, catunul

comunei
10
kil.

sting al

riulul lalo-

pe ambele coaste

maluri ale

stofca,

asezat

la

spre

Digitized by

Google

PER1$AN1

680

PEKI?ORUL

N.-V. de

re^edinja,

pe

malul

Filipe?ti.

Suprafa^a
sau

com. e de
suflete,

movila Ghebaci, Movila- CerbuluT

?i

drept

al brafuluT Chilia, in fa^a

6000
257

hect., cu o
familiT,

populate de
1164

Magura-din- Dealul-Mare.

ora^elulul rus Vilcovul, din Basarabia.

udata

de

un

mic

piriu,
i

Vatra

satuluT

ocupa

din carl 204 contribuabilT.

proprietari{T

Im
i

numit Peri^orul, ce izvore^te

80 hect. pSmint,
rit

parte acope-

dupa legea
87

rurala

se plerde pe teritoriul comunel.

cu nisip
sau

stuf.
fali-

din 1864 sunt

locuitorT,

Se
pul
se
lul

dovede^te

prin acte, ca

Are o populate de 75
milii,

neiraproprietari^T

mat

sunt 28.

comuna

exista inca

de pe tim-

320

suflete,

to{T

Veniturile

comunel sunt de
de 4671
578
vaci,

MihaiQ-Viteazul. Inainte

poveni.

4690
let.

lei $i cheltuelile,

compunea
$i

din catunele:
;

racinele

Tirnava

azT se

Macom-

Periani, sau Periani-Spini, com. rur., jud. Arge$, pi. Lovi^tea, la

Vite:'

1049

D0 *>

pune dintr'un singur catun, numit Peri?oruI.

23

kil.

de com.

rur.

$uici, re$edin{a subprefecturel,

$i

30 taurT, 296 vi^eT, 667 cat, 3056 oT, 431 porct $i 3 capre. Suhatul e de 1500 hect.

Are o populate de 817

flete,

suBi-

locuind in

197 case.

la

72

kil.

de

Pite^ti.

Se comMla-

Are o
1854 de
1

biserica, construita la
locuitorT, deservita
i
1

serica s*a fondat la anul

1862

pune din 8 sate:

ceni, Peri^ani,

Baia^i,

de

Pripoarele,

Po-

preot

cintare{;
;

un

cimi-

de egumenul manastireT Bucova{ul, arhimandritul Nicodem, din

fondul mlnastireT.
In
biserica,
al

deni, Poiana, Spinul,

Surdoiul,
familiT,

tir,

situat la E.

o $coala mixta,

avind peste tot 258

1

sau

frecuentata de 61 elev! (1899

900).

precum
in-

?i

pe zidul din afara

se

133 suflete.

$coala

de

baeflf s'a

bisericel,

vad

inscript'u

cu
a

Are patru

bisericl (in Baia$i,

$i

fiinfat la

1852; $coala de

fete,

numele

$i

data

fondarel
$i

Miaceni, Peri^ani
coala primary
ciumT.

Spinul); o
;

la

1872.
In

fondatoruluT,
5

precum

portre-

rurala

cir-

comuna sunt

strade

$i

tul fondatoruluT.

o piaja.
la venisi

Are o
la Braila, spreN.-E., la Ianca, trecind calea
-

proprietate de 34 pog.

Budgetul comunel e
turl

Drumurl:
41
kil.
;

Este o $coala mixta, care a

fost frecuentata in

de 1929

lei

$i

73 bant
lei.

anul colar
copif.

la cheltuell,

Vite:
caT,

de 1905 530 boT $i

97

ferata

Braila
1

Bucure^ti, pe la
5 kil.

1899

900

de 82

vacT,

52
ri-

cantonul
la

19,
-

spre N.-V.,

Dupa

legea rurala din 1864,

;

720

01,

capre,

165

Surdila

Gaiseanca, pe linga
spre V., 14
S.,

matorT.

movila
kil.;

Peri^orul,

la Filiul,

spre

14
-

kil.; la

sunt 173 impaminteni^T dupa cea din 1879, sunt ri 3186 pog. 1006 stinj. sunt o-

Periani,
cind

sat,

cu 185 locuitorT,
pi.

Bordeiul- Verde, spre S.

kil.
;

E.,

cupatc numal de vatra satulul

jud. Arge?ul,

Lovitea,
rur.

fa-

la

Ulmul, traversind calea

kil.

parte

din com.

cu

ferata Faurei-Fete^ti, 23

2S2r pog. mint arabil

neaja,

188

stinj.,

de pafi-

sunt 150 pog.

viT,

acelaT

nume. Are o biseric3,cu

Comuna
de
$i

s'a infiin^at la

1848

260 pog.

500

hect.

hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de un preot ?i un cintare{

;

locuitori
:

venial

din

comu-

padure.

nele vecine
Su{e$ti.

Strimbul, Vizireni

Moia Peri?orul cu Tirnavi^a

are 600 pog. arabile. Apar^inea

o $coaia mixta.

manastireTBucova^ul. Venitul sau

Periani

Spini. VezI Peri?ani,

Periorul, com.

rur.,

in judeful

jud. Arge?ul.

Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., la 38

Perieni,
Prutul.

mofie, a

statulul,

in

jud. Covurluiu, com.Jora^ti, pi.

Craiova ?i la 15 kil. kil. de de re^edinfa placet, com. Virtopul, situata pe ambele maluri
ale piriuluT Peri$orul.

de 18000 leTanual. Padurea numita Peri$orul, are o suprafa^a de 500 hect. Apar^inea manastireT Bucova^ul. Se
este
statuluT,

compune din cer

amenajata.
Viile,

91

?tejar

^i

Se invecine$te
Periorul, com.
rur.,

la

N. cu com.

de 260 pog., dau vin

se gasesc pe mo$ia sta-

in judeful

Maracinele;
roia?ul;

la S.,

cu com. Cio-

negru

Braila, pi. Ianca, situata

pe

$es.

la E.,
la V.,

cu
cu

com.

Intor-

tuluT ?i apar^in locuitorilor.

Se margined te Bordeiul- Verde

N.,
le?ti

la
$i

E. cu

com.
la

sura
bega.

?i

comuna

Giu-

In Dealul

Mare se gase?te

Urleasca;
S.,

piatra, ce este intrebuin^ata la

cu
;

Ianca; la
la

cu

Ber?i

Eaccidentata de Dealul-Mare,
care are o inal^ime de 15 m., de

construc^iT.

V.,

cu Dedule?ti

Pe mo$ia

statuluT

se

afla o

Digitized by

Google

PERI^ORUL

681

PERI?UL

moard. cu aburi

doua" stine,

Periorul, catun

(tirla),

in

jud.

jud.

R.-Sarat,

pi.

Ora^ul

se

unde

se fabric^ brinza\

Ialomtya, pi. Ialomi^a-Balta, co-

desface

din

dealul

Deleanul

In Perioral
lafat strbate

sunt 7 ctrciumf.

muna

Cosimbe?ti,

pe

cimpul

br&zdeaza V. comunelor Borile$ti

?i

Calea jude^eana. Craiova- Ca-

B&r&ganul.

Blidare

e acoperit cu p&$unl.

comuna peolunC&I comunale

gime de 4
vecine.

kil.

Periorul, catun
t'iat

(tirla),

in

jud.
si-

Periul,

sat, f&cind
rurala"

parte din copi.

vecinale o unesc cu

comunele
la venila chel-

Ialomi^a, pi. Ialomifa-Balta,

muna

Cociocul,

ZnaN.-

pe cimpul Bar&ganul,

ali-

govul, jud. Ilfov, situat

la

Budgetul comuneT e turi de 3260,87 lei $i

tuelf,

pit

de com.

Sudi^i.

V. de Cociocul, intre Valea-Nedel

de 2719,16

lei.

Perioral,
de
S.-

cif/d (tirla

de

ol),

in
tc-

?i padurea Radu-Voda. Denumirea de Peri^ul o are

jud. Tulcea, pi. Sulina,

pe
$i

de

la

o Iunca" de peri ce se afla

Perioral,
V.
al

sat, ?n coljul

ritoriul

com.

rur. Sf.

Gheorghe,
a cocare

in locul

comunel
42
kil.

Peri^orul,

jud.

in partea S.-V.

a pla$el

satul.

unde e situat ast&zl Pftdurea Radu-Vod& era

Br&ila, la

spre S.-V. de
druinfiin-

munel, a?ezatS in partea de N.

a grindulul Peri^orul, din
parte este
acoperit cu iarba.

a manastirel din Balteni, fecuta

ora^ul Br&ila, aproape de

de Radu-Voda.

mul de
{at la

fer Br&ila-Buz&u,
$i

Are o popula^iune de 405

suflete, repartizate

1852

numit

ast-fel

dupa
Periorul, grind sau loc ridicat deasupra stufulul inconjur&tor,
a$ezat pe malul
Maxil, in

pe 82

familii.
lo-

numele movilei Perioral, situata S.-V. de sat. Are o populate de 157 fam., sau 687 sufl.; o $coala mixta, frecuentat5de6i elevl(i900 901);
la

Ocupafiunea de c&petenie a
cuitorilor e

cultura

cerealelor,

pari

pe care o fac pe o intindere

tea S.-V. a pl&$el Sulina

a
se

de 235 hect. propril

$i

pe

un

comunel
sau

rurale

Sf.

Gheorghe
Tulcea;

biserica\ claditS
la
1

de locuitorl 1852, deservita de 2 preo{I,

$i
1

Cadfrlez, jud.

numSr de hectare pe care le iaQ de la administra^ia Domeniulul

prelunge^te sprc E. cu grindul

Coroanel

prin

invoell.

cint&ref

paracliser. $coala

de bSef! este aci de la 1852; $coal de fete, de la 1872.

Suprafaja vetrel satulul este

Metava; are o forma triunghiulara" $i o intindere de 200 hect.,

din care jumState acoperita" cu
iarba.

Cre$terea

animalelor

se

face
lor.

numal pentru
In

trebuin^ele
I

1901
cal,

posedau:
11

armasar,

32
?nope,

iepe,

taurl,

80

bol,

de 41 hect., avind 156 case 6 circiuml.

Vite 339
rim&torl.
cal,

?i

102 vacl, 22 minza{I,

30 mtn-

Periorul,

pendinte
pi.

de

zate,
ol,

40

vifel,

72 berbecl, 788

11 17 vite

marl
193

com. cu acela$T nume,

Spitalelor Civile, cu o

Ianca,

cornute, 1850

ol, 3

capre

$i

jud. Braila, proprietatea Eforiel

3 capre, 54 porcl, 3 asinl. Comerciul se face de 2 cir-

Periorul,j^/, jud. Dolj,pl.

brava-d.-j.,

Dum-

de 1 0000 hectare de 67000 lei.

$i

suprafa^ un venit

ciumarT.

Are o
in

$coala"
$i

mixta,

infi'm^ata*

1895
in

care a fost frecuen-

formind com. Peri-

tata.

anul

1900901 de 35

$orul.

VezI comuna Peri^orul.

sat,

Perioral, mofie a
Dolj, pi.

statulul, jud.

elevl.

Dumbrava-d.-j.,
arendata.

com.

Satul Peri^ul este deservit de

biserica

Periorul, com.
rur.

facind parte din

pi.

Perioral,
lei

cu

72500
cu
p&-

din

parohia
Peri$ul,

Fundeni-Gherasi,

(1886

96),
$i

impreuna*

Poenari. VezI

comunel trup de

Dimbovija, jud.

Ilfov, situat la

Tirnavija

Trocne?ti.

Are

mo$ie.

N.-E. de Fundeni.

dure pe dinsa.

Se intinde pe o suprafata" de 720 hect., proprietatea d-luT N.

I.

Periul, stafie de

dr.-d.-f., jud. Il-

Periorul, pddure a
Dolj, pi.

statulul, jud.

fov, pi.

Znagovul, com. Cociocul,

pusa*

Gherasi.

Dumbrava d.-j., com.

de 500
Inainte

pe

linia Bucureti-Ploe$ti, la

Are o populate de 152

cuitorl.

lo-

Peri?orul, cu o intindere

in circulate

13

Septembrie
Crivina

hect.
1

Este amenajata\

1872. Se afla intre stabile Buftea (12,9

kil.).

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

aparfinea m&nistirel Bucovajul.

kil.)

$i

(9.8

E
vitelor

populate cu stejar

cer.

Inal^imea d'asupra nivelu-

Numarul
205
$i

marl e

de

lul Maril,

de 107.96 m.
acestel sta^ii,

al celor

mid, de 415.

Periorului (Dealul-), deal,

in

Veniturile

pe

Digitized by

Google

PERI$UL

682

PERglNARI

anul 1896, au fost de

lef,

106375

zare produsele laptariel, stupariel,

Peri^cani. Vez!
poliei, sat,

Durne$ti-Mitropi.

20 ban*.
de mope,
facind

precum

?i

obiecte

de

ri-

com. Ringhile^ti,

chita, olarie ?i fringhierie lucrate

teftne?ti, jud. Boto?ani.

Periul, trup
parte
din
Cociocul.

in atelierele

ce

s'aii infiin^at

de
Perja, balta,
com.
in

602 hect.
hect. ale

Domeniul Coroanel, Are o suprafa^a de $i anume: 235 hecDomeniuluT Coroanel,

cultiva
ast?i

mult pe Domeniul Cociocul.

Pufin mat departe
se afla spitalul rural

jud.
pi.

Covurluiu,

de

gara,

Rogojoni,
balta

Horincea,
girla.

Cocioc

mat sus de
care se

Pochina, cu

tare delimitarea locuitorilor, 367

cu

30 paturl, infiin^at la 15 Maiu 1895 ?i intrefinut de stat.

Ilfov, pi.

unete

printr'o

din care parte se

fel:

Perjoaia
Periul, pirin, jud.
Znagovul, ce izvore$te mat sus de

?i

Horjeti, douasate
%\

230

hect.

cu

cereale

vechX, desfiin'tate

in locul ca-

plante

uleioase,

plante de nutref,

70 hect. 22 hect.

cu
cu

rora s'a infiinjat satul Boghe$tid.-j.,

com.

Poenari

?i

se

varsa

in

com. Boghe^ti,

pi.

Zeleti-

p&$unf

artificiale $i izlaz,

32 hect.
sunt
$i

balta Caldaru?ani.

nul, jud. Tecuciu.

cu plante leguminoase, 2 hect.

cu hameiu,
iar
1 1

hect.

ocupate cu

cladirl

precum

cu cimpuii de experien^a, in care

se fac incercarl cu variety su-

Periteaca, girla, jud. Tulcea, prin care lacul eel mal mare Sinoe, comunici cu Marea in
partea
$i

Persescu
de mope,
-

(Seciul-lui-),
in jud.

sfoara

Buzau,

com.

perioare de cereale, spre

a se

de E. a pla?el Istrului a comunef rurale Cara-Nasuf.

lac,

Gura Teghil, de 50 hect.

cat. Argasale?ti,

vedea care pot

in

reu$i

mal bine

Persescu
Periteaca-Mare,
Tulcea,
in

(Stinca-lui-),

sti?ica,

far3.

jud.

in albia riulul Bisca-Rozilel, jud.

Intre satul $i gara Peri?ul, de pe acest trup, sunt situate parte din cladirile Administrate! Do-

pi. Babadag, pe teritorurale Caramancomunel riul Chioi, situat intre Mare, de

Buzaa, com.

?i

cat.

Gura-Teghil,

meniuluT Coroanel Cociocul

$i

care e format,

?i

intinsul

iezer

de unde se desfa?ura o prea frumoasa priveli?te. D'asupra el era cunoscutul foi$or al mult
ospitalierului
filor
:

anume

Razelm,

in

partea E. a pla$el$i

frumoasa laptarie model,

a comunei.

Are o lungime de
intindere
el i

patriarh al munEnache Persescu, unde,

vizitau,

un num&r de 80 vacl mulgatoare de rasa cAlinzestrata cu

kil.

$i

de 300

eel

ce-1

sculptau

imft-

hect.

Linga
%v

{annul Marii

presiunile lor,

din care s'a

gaut, laptarie prevazuta cutoate

aparatele
cele

e un far englez. Confine pe$te

cut o mica colecjiune de decedatul poet Aricescu (vezl Lu-

mal

nol,

pre-

bun

in

mare

cantitate,

ce-I

cum

?i

grajdurile necesare pen?i

vine din mare.

mea
tilnit

reala

$i

lumea ideala*).
in-

tru vacl

bo!.

Aci, in curs de 30 anl, s'au

O O

porcarie in care se

cresc

Periteaca-Mica, lac mat mic

ca eel precedent, jud. Tulcea,
avind

adesea mul{l
literati al

oamen! po-

un num&r mare de
porcine.

diferite rase

liticl ?i

Jarel.

Mulpf

180 hect. intindere,

si-

din eel lipsip de mijloace, ga-

stup&rie infan^ata

?i

pre-

tUat in partea E. a placet Baba-

seau o existen^a
lul

comoda in casa

vazuta cu toate necesariile, pentru a reinvia

nicire

dag

$i

a comune! rurale Cara;

Persescu.

frumoasa indelet-

a cre$terel albinelor, care

ci$-

dadea odinioara locuitorilor tigurl destul de insemnate. Un uscator de hameiu

tematic.

comunica cu Marea, de care e format, prin o gura a?ezata mal sus de punctul trigonometric, Pahani-Hrani. Conman-Chioi
fine pe$te.

Persica. Vezl Piersica.

Penjinari, com.
clmpie,
rur., jud.

Dimpe

sis-

bovi^a, plasa Cobia, situata

Mal multe patule

precum
diferite
$i

$i

magazil

Peritul,

sat, facind
pi.

parte din com.

Siul-d.-s., jud.
?i

lul

pe malul drept al riuDimbovi^a, la 15 kil. spre

pentru conservatul productelor,

alte construcfiuni

Dragane^ti,

S.

de Tirgovi^te. Prin raionul

un
piriu,

cu

Olt, situat la S.

in

apropiere

com., afara de Dimbovi{a, curge

?i

destina^iuni.

Un

chio?c in gara Peri?ul, in

care Administra^ia Domeniulul

de satul de re$edin{a, Draganejti, la care s'a anexat in 1885. Are o biserica $i o ?coala
(Vezl Dragane^ti).

numit Nuce^elul.

Are o populate
locuitori
;

de

1053

o biserica; o $coaia;

Coroanel are expuse spre vin-

o moara de apa.

Digitized by

LiOOQ IC

PER?INARI

PE?TEANA
la Est de care Dimbovifa

Se

invecine^te

cu
se
;

Populafia

sa,

compusa

a-

Girla Pe?teana o

uda dealuasub coasta

Piricijl
$i

comuna
desparte
V.,

Cazaci,
prin

la

proape namal din Sirbl $i Bulgarl, este de 152 familil, sau

gul sau.
Situata
dealului

pe

$es,

cu

Sperie^eni, despr{indula N.,

486

suflete.

Chicioara,

se prin valea $u{a;

Vacare$ti,

cu

desparfindu-se tot prin Dimbovifa $i la S., cu com.

Gura-u^ii.

forma de raza, drumurl comunale la Gheaci pleach,

in

De

Opri$iuI, are o suprafata

de 657

rengic, la Chiuciuc-Tatligeac, la

hect, din car* 342 hect. padure, 120 hect. arabile, no hect. finefe,

Biuiuc-Tatligeac, la Tuzla
Carli-Chioi.

?i

la

12 hect.

izlaz

$i

3 hect.

HvezT de prunT.

Penjinari, com. rur.

$orul,

sat,

fadnd parte din

pi.

Are o populate de 198

Pescari, parte din mofia Buhaiul, com. endriceni, pi. Copula, jud.
milil,
1

fa-

Cocor$ti,

Tirgin

saa 838 suflete, din care

jud.

Prahova.

Cade

centrul comunel.

Dorohoiu.
in jud. Dolj,

77 contrib.; o ?coala mixta, fondata la 1851 $i frecuentata de

38 copil

Per^inarului (Valea-), vale cu

padure, jud. Mu^cel
;

Pescarul, mahala,
pi.

deservite
tarefl.

doua biseridf de lemn, de I preot $i 2 cin-

izvore?te

Ocolul, com. Secuiul.

din coastele padurel cu acelaI

nume

strabate

parte din c&$i

Pescarul,
pi.

lac,

in jud.

Tulcea,

tunul Vlade$ti - PamintenI,

se

Sulina,

pe

teritoriul

comua$ezat

varsa in

riul Biatia.

nel urbane Chilia-Veche,

sunt mo^nenl. El poseda: 17 plugurl, 95 care cu boT, 2 caru^e cu cal; 601 vite mar! cornute, 37 cal, 235 ol,
Locuitoril

in ostrovul Tatarul, dintre bra-

187 capre

$i

230

porcl.
la veni-

Per^unari, subdivizie a calunulut Toh&neanca,

jud. Buzaa.

ful Chilia $i Tatarul, in

partea

Budgetul comune! e
turl

com. Tohani,

de N.-V. a pla?el i cea de S.-V. a comunel; este format debra\w\ Chilia in vre-o

de

lei

861, banl 88, iar la

let

cheltuelf,

de

825.
in

revarsare anprin;

Comunica^ia

comuna

se

Perunari, tnofie, in jud. BuzaQ, com. Tohani, cat. Tohaneanca.

VezI Soreasca.
Perte^ti, makala, com. rur. Ro$iile, pi.

terioara a lul;
tr'o

prime?teapa
;

face prin oseaua

comunala oare

mica

girlija

are 30 hect.

da

in

$oseauajude{eanaT.-Jiul-

inconjuratcu stuf; confine pe?te.

Severin.
In

comuna
25

se gasesc

10 pu-

Pesc&reti, cdtun,

al

com. Vul-

turl ?i

fintinl.

Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea.

peni, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

Locutoril, deosebit

de

agri-

Are o populate de 263

tori
;

locui-

Romanafi. V. Vulpeni.

o biserica, facuta

la

anul

ocupa cu cind vase depamint.

cultura, se

olaria, fa-

1770 de preotul Streanga $i reparata in 1862 de preotul V. R. Streangi $i la 1888 de Vasile

Pesceana. VezI
Pesceanul. VezI

Pe^teana.

Doua
portante

dealurl
in
-

sunt

ma) im-

aceasta

comuna
Chicioara-

Pe$teanul.

Chicioara

Mare

Popa Lu{3.
Peste-GirlS (Sfoara-de-), mosat, in jud.

Mica, acoperite de padurl.

Pervelei,
pi.

Constanta,
Tuzla,

fie,

in jud.

Buzau, com.

Patir-

Pe^teana, cdtun de re^edin^a

comunel cu
Ocolul, jud.
acela^I

al
pi.

Mangalia, cat. com.

lagele, avind

cam 300

hect. ara-

nume,
situat

de E. a pla$el, $i cea de S.-V. a comunel, la 10 kil. spre S.-V. de catunul de re$edin$a, Tuzla $i la Vestul vie! Tatligeac. E dominat de
situat in partea

turl, finea^a i izlaz,

proprietate

Gorj,

sub

mo^neneasca.

coasta dealului Chicioara, pe o

suprafata de 387 hect., din carl:

Peste-Vale, subdivizie a nulul PIe$coiul, din com.

coiul, jud.

cdtu-

152 hect. padure, 145 hect.

rabile,
izlaz,

a-

Ple?-

80 hect.

finete,

hect.

movilele: Tatligeac (63 m.), de

Buzati.

laE.

Ciobanluicuc, de laS.-E.;

de prunf. Are o populate de 148 fa2 hect. livezl

Ta$li-Iuc,

de

la

N.-V. (90 m.).

hect.,

Peteana, com.
pi.

rur., jud.

Gorj,

milil, saii

548

suflete, din
;

carl

dintre care 11 hect.

Suprafata sa e de 2944 sunt ocui

Ocolul, situata in partea de

131 contribuabill

o biserica de
1876,
deser-

S.-E. a

comunel Ciuperceni. Se
:

lemn, fondata la
vita

pate de vatra satului

dinl.

de gr&-

compune din catunele

teana
$i

Pe$-

de

preot
mixta,

$i

cintare^
in

Boboe^ti.

^coala

care

anul

',3017. J/orele Dicflonar C.togratc.

Vol.

JV.

87

Digitized by

VjOOQ IC

PE^TEANA

684

PE?TELEASA

1899900 a
de 38
elevf.

fost

frecuentate

ductive

viabili.

Lclrgimea

Cocoreni

Pe$teana f pe o supSdure,

Locuitori! sunt

mo$nenT.

Ei

medie a albiei este de 25 m. Fundul confine nisip, iar \&rmurile au o inSlfime de la 2

prafa{& de 5780 hect., din care

4150
izlaz,

hect.

500 hect.
i

posedi: 15 plugurl, 58 care cu bo!, 2 cSru^e cu ca!, 449 vite

marl cornute, 27 caT, 181 107 capre $i 160 pore!.
In c&tun se gasesc 4
$i

eel

180

hect.

finefe

950
fam.,

m.

Malul drept doming

pe

hect. arabile.

o!,

sting.

La

Zi&terei, este

un pod

Are o populate de 232

de lemn, cu o lungime de'44 m.

sau64i sufl.,dincari3o6contrib.;
$coal& mixta, frecuentate de

pu$ur!

15 fintin!.

Peteana,
com.
rur.

piriii,

ce vine din spre

prin

27 copi!(i899
ric&

900);
1880,

bise-

Floreti, trece

com.
in

de lemn tencuite,
preot

fc ndate

Peteana, sat, fecind parte din comuna rurali Cermege^ti, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o
popula$iune de 355 locuitor! o $coal de c&tun, care a fost
;

Bro?teni,

pi.
$i

Motrul-d.-s.,

de de

locuitorl la
1

deservite
;

jud. Mehedinfi,
riul

se

varsS

$i

2 cinterep

hebi-

Motrul.

r&stteii

mecanic, proprietatea
;

serice! Crefulescu

circium!

Peteana,
nei
$i

piriti, jud.

Mehedintf,

bruterie.

in 1899 900 de 30 copil; o biserica. E situate la 5 kil. de Chirice^ti, re$edin{a

frecuentate

ce izvore?te din hotarul comu-

Comunicafia
prin ^oseaua
Pietro?ani,

in

com. se face
Filia^ii

Pav^ul, trece pe

la

Timna

nafiona'a.

se varsS in Hu$nifa.

precum

printr'o $0-

comune!.

sea comLinala, care

sat, f&cind

o pune

in

Peteana,
com.

parte

din

rur. Glavile, pi. Oltul-d.-j.,

Peteana-de-Jos, c&tun de re$edin{5, al comune! Valea -cuApa, pi. Jiulu!, jud. Gorj, pe
partea dreapte
a Jiulu!,
situat

legitute spre N.-E. cu

comuna

K&ina.
In com. sunt ma! multe dealur!,

jud. Vilcea.

Cade

in centrul co-

intre care:

Dealul-Perilor,

mune!, pe valea cu acela$i nume.

pe ambele
cinale,

latur! ale $osele! ve-

cu inSl^imea Tolanul, pozi^iune

admirabila.

Are o
elev!
(1

?coali mixta,

cu

39

pe o

suprafaja.

de 520
32
fa-

899-- 900);

biseric!

hect., din carl

100 hect. p&dure,

de lemn, Ursoaia ?i Gorgote^ti. Cea din urma. are urm&toarea

inscriptie

72 hect.

izlaz $i vatra satuluT,

?i

Peteana-de-Sus, cdtun de
$edin^a, al jud. Gorj.

re-

hect. finefe

3 1 3 hect. arabile.

com.

Pe?teana-d.-s.,

Are o populate de 181

mili!,
si

Are o

suprafa^l de

saQ 300 suflete, din care

;

5030

hect., din care

4000
$i

hect.

Aceasta sftnta
rica,

Dumnszeeasca, bise-

160 contribuabil!

o biserici de

pidure, 290 hect. izlaz

satulu!,

vatra

ce se prasnueste

hramul

Sf.
si

Voe-

lemn tencuite,
cuitor! la anul

vozi, s'aii ridicat din temelie

fondate

s'aii In-

de

lo

140 hect. finefe

600

frumuscjat cu zugraveala, dupa

vede, de
si

cum

se

1889
$i
1

$i

deser

hect. arabile.

Popa Radu, Popa Constantin

vita

de

preot

cintere{,

Are o populate de
mili!,

146

fa-

Ion Dogaru, 1848.

Locuitoril posedS: 63 plugur!,

7
1

sau 450 suflete, din care

care cu bo!, 3 c&rufe cu cal

ca!,

Peteana, mahala,
pi.

jud.

Vilcea,

118 vite mar! cornute, 15

200 contribuabil!. Locuitoril posed&:

gur!,

24
12

plu-

Cerna-d.-s.,

com.

rur. Roe^ti.

45 pore!

?i

139 o!

$i

capre.

100 care cu
capre

bo!,
v.
i

d-

Pe^teana, mahala,
v

in jud.

Mecom.

Comunicafia in citun se face pe ?oseaua vecinala, care o pune

in comunicafie la

ru^e cu ca!; 175

ca!,

445

ol $i

hedin^i,

pi.

Motru-d.-s.,

N.

cu

com.
S.

Are o

bisericS

m. c, 44 184 pore!. o $coala.

rur.

rur. Jegujani.

sa Valea-cu-Api, iar la
Urdari-d.-s.

cu

VezI Pe?teana-de-Sus, com.

Peteana,

nil, jud. Vilcea, izvo;

Pe^teanul,

lac, la

E. com. Ber-

re?te din Dealul-C&r&mide!

cur-

Peteana-de-Sus, com.
Gorj, pi. Jiulu!, la
B&lteni,
S.

rur.,

jud

te?ti-d.-j.,

jud.

Br&ila,
;

aproape
el

ge de la N. c&tre S.E.; trece aproape de DtegSani $i se vars

in

de com situate pe loc $es $i de

$osele! nafio

de Dunirea-Vechie
privalele
:

in

da

Strimba,

Repejoara,
Vilcia^ul
$i

Olt,

intre

comuna Voipi.

ambele

latur! ale

Privalul

VechiQ,

ce?ti $i

Zlaterei,
:

Oltul-d.-j.

nale Filia?i-Pietroani,
tea stingS a Jiului
$i

Ud&

com.

Gl&vile,
?i

Ara&te$ti,
Sute^ti.

la

pe par 26 kil

Pe^teanul.

Nemoiul, Crejeni

de

T.-Jiul.

Valea sa este populate, pro-

formate din dou& c&tune

Peteleasa, girld, jud. Muscel; izvore^te de la V. de loculnu-

Digitized by

LiOOQ IC

PE?TENUTA
mit Piscul-Caldarilor
limita intre catunele

PE?TI?ANI

formeaza
Poenifa
?i i

Calatoril nu pot
schit,
la

Gole^ti, din

pi.

Riurile,

se

merge la acest numal c&l&rl, de Moroeni, sau Pietro$ifa^i de

de
cit

pesterd, jud. Prahova, ce are o

lungime de 40 m. $i o largime de 15 20 m. Pe la mijlocul

vars&

Jn riul Bratia.

la Sinaia.

drumulu!
legenda spune c&
pini cu

de

la

Poiana-Stine!

In pe^tera sau grota de linga

inainte, spre E., se afla

tre!

tul-

Petenu{a, com.
jud. Mehedinji,
la

rur.

$i

sat,

in

acest schit,
s'ar
fi

copacl
o

?i

de

aci

pi. Motrul-d.-s.,

ascuns de mal multe orl

se deschide

potecu^a,

plina

43

kil.

verin. Satul

de ora?ul Turnul-Seformeaza comuna

de 400
su-

Dacir, in timpul razboaielor ce

le-au

de bolovanl, ce coboara tocmaT

la pe^tera. In

avut cu Romanil.

pe$tera sunt mic!

cu satul

Stroe$ti.

Petera, la
schitul, este

gura c&reia este

scar!

de lemn pentru scobori-

Are
fl^te,

o populate

lunga pe sub munte

f

rea vizitatorilor. Aci sunt stinci

intregl,

din carl
in

locuind
tare{

60 contribuabill, 90 case o biserica,

;

deservita de
;

preot

$i

cin-

de aproape 150 m. largS de 15 m. $i inalta cam de 30 m. $i merge tot strimtindu-se din

ce in ce.

un fel de stalactite, formate dintr'o piatra moale, uumitade locuitorl Lapte-de-piatra.

lezere, judetul
la S.-V.
la

o circiuma.

Locuitorii
gurl,

poseda:

16

plu-

29 care cu bol, 5 carufe ci cai 200 vite marl cornute,

;

Petera, munte, in ramura CozleT, jud. Neamfu, situat intre comunele Gircina
$i

Peti-Rom!netI, Braila comunica

;

cu Fu-

sarul

$i

sunt

situate

N. de

14 cai, 230 of, 160 rimatorl; 60 stupl cu albine. Budgetul com. e la veniturl de 656 lei $i la cheltuelf, de

Doamna.
pe matca
la

Pe?ti-Turce$tf,

pe hotarul dintre
?i

comunele Vizirul

Ciacirul.

Petera,
rezul,

pestertt,

riulul

Bistrifa, jud. Vilcea, plaiul

Hoinal-

Peti-Turceti,

lezere, jud. Brai-

646 lei. Are o $osea comunala, care

trece prin Stroe^ti, venind din

com. Costeti,
m.
la

la, situate la S.

de
?i

eel

{ime de 80

d'asupra nive-

netl, intre ace?tia

RomiDunarea-

lulul ape! Bistrifa,

pe malul drept.
pe^terSse face
Bistri{a,

Vechie, com. Ciacirul.

Severin

$i

Baia-de-Arama.

Comunica^ia

pe

la

N.

m&niistireT

Petioul,^/r//^,
pi.

in jud.

Neam^u,
;

Petera,
pi.

sat, In jud.

Constanta,

suind pe munte p&n& la un loc,

apoT
la

Bistri^a,

com. Tazlaul

izvo-

Medjidia, cat. com.

Mamut-

Cuiusu, situat ma! mult in partea centrals a pla$e!

$i

foarte strimta.
parte,

cea N.-V.
spre N.-

pe o poteca Mergind mat decalea se face i ma! anedreapta

cobor! brusc

ramura mun^ilor Strise varsa pe partea stinga a piriului Tazlaul, aproape

rete din
dinilor
?i

a comunel, la

kil.

voioasa, c&cl ajungind la capatul aceste! potecl,

de satul Tazlaul.
Petiani, com.
rur., la N.-V.

V. de catunul de re$edin{a, Mamut-Cuiusu.

Pe^tera
-

a^ezat in valea
la

Ceair,

deschiderea

un piscule{ spre a continua drumul pe o punte de lemn aninata

de

vSet Irti-Culac, iinga locul numit

de dou3
fundul

stinci,

la

capul

com. Bradiceni, jud. Gorj, plaiul Vulcan. Se compune din c5tunele

:

Gura-Pe$terel (un loc stincos).

pesterel.

Boro?teni, spre N.; Pe?ti;

$oseaua
tea sa

nationals

Cuzgun-

In

uneia

din

subte-

^ani, in centru

Seuca,

la S. ?i

Medjidia trece prin

sat, prin par-

rane se afla un

basin

cu apa,

Hobi^a, spre S.-E.

de N.-V.
la

un drum coN. spre Ivanes

la

ce izvoreste din stinca.

In aceasta caverna sunt 2
sericu^e,
bi-

munal pleach
$i

altul spre
?i

S.,

Mamut-Cu-

una sapata

in
?i

piatra

E situata pe ?esul cu acela^I nume, pe o suprafa^a de 2274 hect., din carl 720 hect. padure,

iusu

Idres-Cuiusu.

naiuraia, la intunerec
in

doua
in-

630
$i

hect.

aratura,

740
34 de
fa-

gura cea mare a pe$terel, care

la

hect. fine^e,
hect. vie

140 hect.
10 hect.

izlaz,

Petera,

schit,
sati

numit

?i

Izvorul-

gura este situate

trare
?i

N. de

livezl

Ialomitel,

Pe?tera-Obir$ieI,

in

care nu se poate intra

a-

pruni.

jud. Dimbovtya.

(VezI Batrina,

de

cit

suind pe o scar&. In

Are o populate de 495

milil,

munte).

ceasta caver nS se pSstrau

S-fil

reli?i

sau 2230 suflete, din carl

Bro^teni fondata la 1847,
;

Acest schit are hramul

Apostol! Petre
zidit intr'o
la
1

cvele Sf. Grigore Decapolitul

alte odoare,

520 contribuabill; o $coala mixta,

$i

Pavel

?i

s'a

in timpurile grele.

in

pe$tera ascunsa, pe
$i

frecuentata de 48 copil

o coaia

8 10, de Ion Baltac

$erb.

Petera - de - la - Piatra - Ars&,

de catun

in

Seuca, cu 46 elevl

Digitized by

Google

PE?TI$ANI

686

PETIA

6
?i

biserict, deservite

de

preop
mo?-

Petcari, sub-divizie a
lita,

cttt.

Pir-

136

contribuabili,

locuind

in

cint&re{i.

jud. Buz&u, com. C&ne$ti.

Locuitoril
nenl,

sunt

parte

144 case; o biserici de lemn, cu hramul Sf. VoevozT o ?coaUt

;

parte

improprietariflf.

posedS: 96 plugurl,
vite
ol,

El 250 care

Petcul,

pe dealul Petcul, jud. Falciu, pi. Podoleni, com.

sdtuc,

mixta, infiin^atS la 1892,

con-

dus de un investor
tata in 1899
copiT, din

$i

frecuen-

cu bol, 16 cSru^e cu cal; 1470 marl cornute, 212 cal, 1800

Cozia, format din vil

$i

livezi.

900 regulat de 20
in virst&

120

637 capre, 750 rim&torl; 72

Statul posedS in

stupt cu albine.

Petcul, deal, in partea de N.-E. a com. Cozia, pi. Podoleni, jud.

F&lciu,

Vatra satulut
32
prj.

de $coal&. ocupa 16 ftlcl,

la doi
i

Mo$ia aparfine
$i

Hobija un
la veniturT
?i

care

se

intinde

de-a

proprietarl, G. Ciudin

G. Gr.

domeniu.

dreapta riulul

Jijia.

Raftivanu,
vii

are

intindere

Budgetul com. e

Pe

el

sunt multe

ale lo-

de 992
tul

falcl,

din car!

456

fold

de

1 1

89

let,

75 banl
leT,

la chel-

cuitorilor.

cultivabile,

260 fold
$i

finat

i res-

tuell,

de

11 74

25 ban*.

mla^tinl

teren pu$in pro-

udatS.

de

riurile Bistri^a ?i

Petculeasa,

iezer,

la

N. ostro-

ductiv.

Boro$tina.

vulul Minoaia, jud. Br^ila, com.

in

Improprietarip in 1864 sunt:

Comunica^ia

com. se face

Tichile^ti, intre iezerul

i

f iganca
Minoaia

34

fruntaI,

41

plma$I

30

prin ?osele vecinale, care o lea-

canalul

Minoaia; comunicS
canalurile

coda?!,

stpinind

25472
la
1

fiUdf.

g& cu Br&diceni $i Tismana $i prin ose!e comunale, care o

leaga cu Tope?ti
i Tele$ti-d.-s.

spre N. cu
i

Drumurl principale sunt:

Falticeni, (5
kil.);

la

Lata.

PIe?e$ti,

(4 kil.); la Once^ti, (i

kil).

Bistri{a,

In com. sunt: S 44 pujurl

morlpe apa
$i

Petculeti,

sat,

jud.

Arge?,

pi.

Prin cartea de

m&rturie din

2 fintint.

Oltul, facind parte din

com.

rur.

7104(1596),
ghila
tul

Iulie 14,

IrimiaModrep-

L&unele-d.-s.

Voevod recunoa?te

Petiani, cdtun de re?edin$a

plaiul Vulcan, situat
prafaja.

al

com. cu acela^I nume, jud. Gorj,

Petculeti,

sat, fecind parte

pi.

din

lul

de proprietar lufMinea, fiul Ilarion Calug&rul, cese chein

pe

o su-

com.
d.-j.,

rur. $teftne$ti,

Oltul-

ma

mirenie Ion, asupra mo-

de 892

hect., din care

jud. Vilcea, reedin{a co-

$iel Petia,

cumpSratS de

la Cos-

290 hect. pSdure, 258 hect. arabile, 265 hect. finefe, 60 hect.
izlaz ?i

munel. Are o populate de 112

suflete;

tea Petie, drept

tare?tT,

o moari cu aburL

900 galbenl tiinci de pe timpul lul

8).

29 hect.

vil.

Pe
fa-

la

V.

trece

?oseaua na-

$tefan VodS-cel-Mare. (cUric>,

Are o populate de 221

milii,

tionals Piatra-Rimnicul.

XVI,

p.

sau 880 suflete, din care

;

Petia se

imp^ea
?i

in

Petia-

228 contribuabili
reedificata la

2 bisericl de
la

Peter (Dealul-lul-),
satul

deal, ling*

Mare

$i

Petia-Mica

se com-

lemn, una fondata.

1720 ?i 1852, a doua fon?*

Hirtoapele, jud. Suceava.

Parte e acoperit de
parte cultivabil.
inci urmele
Ia?i

pSdure
el

$i

punea din ma! multe r&z&$ii, dovadi uricele de la Const. Moghila

data

la

1843

reedificata la
1

Pe

se v&d

1885, deservite de
1

preot

$i

^leahulul

ce lega

Voevod din 71 17 (1609), August 26, prin care Avramica,

Iona^cu,

cintire$.

cu Suceava.
teritoriui com.

fiica luf

vinde

lul PS-

Locuitoril

sunt

parte

nenf, parte fo?tf cl&ca?I.

sed*. 38 plugurl,

mo?Elpo-

tra?cu Vel Vornic

f^ret-de-sus,
falo-

Petericiul, deal, pe
Corbul,
pi.

un

loc

de

case de la Petiacu tot

124 care cu

Mijlocul,

jud.
?i

Olt.

Mare
ring

$i
%\

cu jerebiile lor din

din Iivada
$i

bol, 8 cru{e cu cal;

630 vite 120 cal, 860 oT, marl cornute, 280 capre, 345 rimStori; 20

Are
de

direc^iunea N.-S.

se
la

in-

tinde paralel cu Vedea,

cit. Vit&ne$ti,

V.

cul

$i

venitul de peste an, drept

stupf cu albine.

pe o distant de aproape 2 kil. Se mat nume$te

$i

80
acte

talerl argin^I,
?i

mftrturil

precum $i alte de vinzare $i

$i

Cerul.

z^logire de jerebil

case. (V.

Petiani, fostd

stable

de cal de

Uric., de Th. Codrescu, vol.

poftd, com. Pe?ti?ani, jud. Gorj,

Petia,

pe drumul de
cal (1850).

la

Tirgu-Jiu la

Cerne?ti (T.-Severin).

Avea 16

sat, pe mo?ia cu acela^I nume, jud. Suceava, com. Ple$e$ti. Are o populate de 142
familil,

XVI,
20
?i

p.

8,

9,

10, 12,

18,

19,

26).
lul

In 1803, Petia

Vasile Ciu-

sau 589 suflete, din care

din avea 25

liuzl,

plitind 280

Digitized by

LiOOQ IC

PET1UJA

687

PETREA
de

lei

bir anual, la care se

mal

a-

daogau

breslail ot tarn, 2 liuzl,

lei

Petr&chioaia, sat, ftcind parte din com. rur. Frumu$ani-Custureni, jud. Ufov, pi. Negoe^ti.

?i

o abunden^a

800 vedre
confine

in

24

ore.

platind bir 24

pe

an. >(Uric.,

Ca
soda
trate),

substance

fixe

VII, p. 253).
Printr'o carte

de judecata din

Se intinde pe o suprafafa de 770 hect., cu o populate de

107 locuitorl.
D-l Al.
?i

iodure, bromuralcalin,sulfat de
i

de magnezie

(concen-

1807, Iunie 21, se intare$te stapinirea Paharniculul Tudorachi

carbonat de calce,

de

Len$ are 699 hect.

hect. Proprieta-

Ciurea

$i

Vasile Ciudin asupra

locuitorif, 71

soda i de magnezie (considerabil), clorur de sodium i de

calcium, fosfate
hiposulfit
?i

moiilor

Petia-Mare

?i

Petia-

ry

cultiva

500 hect. (150 hect.

i

silicate (urme),

Mica. (Uric., VI, p. 278).

sterpe, 20 hect. izlaz

29

hect.

de sodium (conside-

padure).

Locuitorii

cultiva tot

rabil) ?i fter fosfat (urme).

Petiu^a,

piriu, in jud. Suceava,

;

terenul.

com. $oldane$ti
in satul Petia
$i

i$I

are obir^ia

Are o
1

biserica, cu

hramul
1

Sf.
$i

Apele din aceasta sursa $i din izvoarele Regele Carol $i Regina Elisabeta, au o acjiune pro-

se varsa in $0kil.

Nicolae, deservita de
cintare^
;

preot

muzul, avind 3V2

lungime.

moara cu apa
1

?i

funda asupra organismulul, ceeace face ca

influenza
lor sa fie

pod

statator.
cir-

Petoleti, ma/ia/a, in com.

IzvorulBirzel,
jud. Mehedinji.
pi.

rur.
s.,

Comerciul se face de
ciumar.

stabila

efectele lor prelungite.

Ocolul-d.

Aceste ape avind aceleai provitelor

Num&rul
207
$i

marl

de

prietatl

medicale ca apele de
ca
i

la

al

celor mici,

de 562.
iz-

Bonnes,

acestea numal
lunl

Petra, sat, in jud. Mehedinti, pi. Dumbrava, com. rur. Podul-Grosulul.

dupa mal multe

Petradaia,
$i

de
a'?I

intre-

vale, jud. Vilcea;

buinjare a

lor,

incep

mani-

vore?te dintre comunele Govora

Surpatele,
;

festa proprietafile

lor

in

mod

de
trece

la

N.

deacatu$i

eficace. Prin profunditatea aces-

Petrachi,
reni,

laz, linga satul Lazapi.

lulul Baloiul

prin

tor

acfiunl

prelungite,

aceste

com. Golaeti,

Brani$-

nul Surpatele, pi.

se varsa in riul

Oltul-d.-s.

tea, jud. Ia$i.

Jijiei

format din apa

Ot&s&ul,

spre

ape lucreaza nu numal asupra catarelor de piept, astmelor ?i afecfiunilor chronice ale
gitulul,

se scurge in balta Gro-

com. Manastireni.

zoael.

numite de cit-va timp granula-

Petr&raul, //>/#, jud. Dorohoitt.

Petrari. VezI
Pietrari.

fiunile fondulul gurel,anginel gra-

VezI PietrSra^ul.

nuloase, etc., dar

chiar asu-

pra

ftisiel.

Petr&cheti, cdtun
cule?ti, jud. Buz&ii,

al

com. Nicu 820 lo-

Petr&ria. VezI

Pietraria.

Petre -Rare,
Petracani,
pi.

cdtun,

pendinte

cuitorl
viziile
:

$i

179 case; are sub-diCimpulungeanca, Gur-

sat, in jud.

Tutova,

de com. Tangirul, jud. Vla^ca.

S'a format cu ocazia improprietarirei insura^eilor, la

Simila, com. Buda, spre S.

gue?ti

$i

Homocioaia.

de satul Buda, cu o populate

de 401
suflete, locuind

1882, pe

in

103

mobile Albele-Tangirul,
ful
?i

Manala

Petr&cheti, sat pendinte de com. rurala Zaicoiul, pi. Amaf

case.

^alaul.

S'a dat,

140

locuitorl,

872 hect.
biserica, zidita la anul
$i

radia, jud. Dolj, situat la 3

kil.

Petre (Valea

- lui-),

piriu,

in

Are o

de Zaicoiul,
al

cat.

de re$edin{&
familiT,

jud. R.-Sarat, pi.

Marginea
;

d. s.,

1885, deservita de un preot

comunef.

com. Lacul-luI-Baban
din
dealul

izvore^te
;

un dascai.

Are o populate de 9
sau 35
case.
suflete,

locuind

in 21

partea de S. a

varsa in
Jul.

riul

uda comunel i se Rimna, pe dreapta

Costandoiul

Petrea,
Bacau,
ritoriul

virf de munte,
pi.

in jud.
te-

Trotu?ul, de pe

com. Groze^ti.
piriil,

PetrSche^ti, mope,
ziu,

in jud.
;

Bu-

com.

Nicule?ti

are

370
$i

Petre-Munteanul, sursdde apa

minerala,
in Valea-Tisei,

Petrea,

in jud.

Bacau,
varsa

pi.

hect., din cari

50 hect. padure,
finefe,
livezl

basi-

Trotu^ul, de pe teritoriul com.

apol
izlaz.

araturl,

nul Olane^tilor, judejul Vilcea,

Dofteana,

care

se

pe

avind o temperatura de I4R.

dreapta Trotu^ulul.

Digitized by

Google

PETREANUL
Petreanul,
pi.

688

PETRE?TI

sat, in jud. R.-S5rat, cat.

ri{a,

separS apa Coste?tilor de

hect.,

cu

546.26 hect.
?i

Ora$ul,

coraunel

Odo

riul

Otasaul

$i

se

termina

la

productiv

cu

pSmint un venit de

basca, situat in partea

pe malul sting
la

al riulul

de V., Rimna,

confluenja Otasaululcu Bistrita,

17439

lei

anual.

aproape de com. Frince^ti. La

S.
in

Totalul p&minturilor
tura este

de

cul-

1800 m. spre V. de catunul

;

de

aci,

aceasta culme
i

intra

are o intindere de re^edin^a de 200 hect., cu o populate de 50 familil, sau 212 suflete, din

regiunea dealurilor

poarta
?i

numirile de Dealul-Petrenilor

Dumbrave^ti.
Petreti, com. rur., jud.

de 999 hect. Are o padure de aproximativ 800 hect. Viile ocupa 11 1.50 hect.
Este unita prin c5I vecin ale

care 44 contribuabili.

Bacau,
in colin
pi-

cu com. Gioseni, prin Horge^ti,

i

Petreanul,
rat,
pi.

deal,

in jud.

R.-Sa;

pi.
\\x\

Bistri^a-d.-j.,

situata

cu satul Rac3t5ul. Calea ve-

Ora$ul, com.

Odobasca
riul

de

S.-E.

al

jude{ulul,

cinala

Leca

Pince?ti trece

se desface din Culmea-Laculul se intinde

91

Valea-Petre?tilor,
riul

udata de
Socii.

pe

teritoriul acestel

com., unind

printre

Rimna
;

Dienejul, ingro$at cu piriia-

satele din

care se alcatue$te.
:

afluentul sau,

Valea -Neagra

?ele

Fundul-Vaif

$i

Dis tan ^ele

:

la

Bac&u, capitala
;

e acoperit cu pSduri.

Se compune din 4
R.
$edina,
$i

catune

districtulul,

27

kil.

la

com. Pala

Fundul-Vail, Soci, Petre?ti,

re-

rincea, re^edin {a placet, 11 kil.;

la

Petreanul, padure,
Sarat,
pi.

in jud.

Valea-lul -Neni.

Ora$ul, com.

Odosil-

inainte avea

Mai pe linga aceste 4

cincilea,

com. N&ne$ti, 9
kil.
;

kil.;

com.
Pin-

Racataul, 9
ce?ti,
5
kil.

la

com.

basca, pe dealul Petreanul; de-

sate

un

al

cu

nu-

pinde de circumscripta VII

vica, ocolul Vrzare$ti
;

mele Podul-Ro$u.

are 1207

Are o populate
milil,

de 308

fa-

Petre^ti, com. rur., jud. Dimbovifa, pi.

hect., proprietatea statulul.

sau 13 18 suflete, din care

Cobia, situate pe cim$i

274
Petreni, com.
sat,

contribuabili, locuind in
;

306

pia Ciineasca

Ragul, la mar-

facind

parte

din

case

o $coala mixta, care func-

ginea de S. a jude^ulul
bovi^a
i

rur.

Costeti, pi. Horezul,

situat

{ioneaza din 1864 in satul Petreni, frecuentata in

jud. Vilcea,

pe ambele
urmatoarea

maluri ale riulul Cerna. Are o

biserica

de 32

copii

900 doua bisericT, una

1899
$i

govi^te,
lovul,

la 48 kilometri pe malurile riulul Neaj-

Dimde Tir-

linga

de zid cu
:

in satul Petre^ti

alta in Soci,
$i

compune
gul
$i

inscripjie
Accst
lauda
lui

deservite de
hram
si si

preot

cmmarl
$i

Vla^ca. Se doua c&tune RaPetre^ti, cu o populate

jud.

din

sRnt

tarefl; 2 circiuml.
s'a

ridicat

tntru
sfin-

de 854
vite
tori
?i

locuitorl.

Are

ulite

Dumnczeii
Nicolae

cu cinstca

Vite:

55

cal,

519

Ragul, Tabaci, Ghergule^ti, CroiSpatari

colI,
i

tulut sau

s'a zidit

cu

toata

cornute, 203 porcl, 73 capre

ancvoin^a de smeritul
roonach,
$i

Kyr
si

Stefan Ero-

1004

ol.

cgumcn

ot Bistri^a,

ajutorind

StupT cu albine

sint

260.

doua mare

dou& bisericl una cu un local frumos, ftlcut de Gene;

Epifanie

Eromonach

Nicodim Erolor
;

monach,

intru vecinica

pomenire a
fund

Domn

si

staptnul {areY

Ion Con-

stants Hrtncoveanu Basarab Voevod.

Budgetul comunel e la veniturt de lei 2750, banl 17 ?i la cheltuell de lei 2730, banl 16.

ralul Falcoianu, in cat.

Ragul,

condusa de un investor i a doua, condusi de o invatitoare

in cat. Croitori sau Petre^ti
;

Dupa
Petreni, deal, com. Tope?ti,
jud. Gorj,
?i

legea ruralS din 1864,

situat la

N. de

s'au
torl,

improprietarit

220

locui-

morl de apa.
Ulie?ti,

plaiul Vulcanul,

cu 767

falci

?i

40

prajini

spre V. de dealul
are o
hect.

pamint

in farina.

Se invecine^te la E. cu com. cu Bro^teni, la la V.

:

vecin Dilmocsa;
fat&

supra$i

Teritoriul

comunel, care se
la

N. cu com.

Greci

la S.

cu

cam de

120

se
;

margine^te
ne^ti, la S.
la

N. cu

com. Na(secfia

com.Petre?ti-Patru-ZecI-de-Crud
din jud. Vla?ca, despar^indu-se

prelunge?te de la S. spre N.-E.

e proprietatea statulul
;

cu

com. Pance?ti,
cu com.Gaio
in-

pe dinsul
vil
?i

V. cu

com. Gioseni
$i

de cele
$i

l'alte

comune
$i

prin cimpil

sunt
prunl.

locurl

cultivabile,

Horge$ti)

la E.

apa Neajlovul
In apropiere

unindu-se
o padure

ceanca

(jud. Tecuciu), are

prin ?csele vecino-comunale.

este
arii.

tindere de 31 13

hect. Proprielui

Petrenilor
de munte,
porne^te

(Culmea-),
in jud.

culme

tari

marl sunt mo^tenitoril

de peste 70000
Petre^ti,

Vilcea, care

din culmea

Vintura-

Alexandru Vidra^cu, care au o mo$ie de aproximativ 1933

sat, $i re^edin^a

comu-

Digitized by

LiOOQ IC

PETRE^TI

PETRE?TI-DE-JOS

net cu acela^T nume,

ciu,
pi.

jud.

Ba-

Are o populafiune de 138

flete,

su-

data

la

1884

$i

frecuentata

in

Bistri^a-d.-j., situat in

locuind in 24 case.

1899900 de 65
ricl,

elevl; 2 bise$i

Valea-Petre$tilor,

pe

raalul

drept
po-

din care una noua

alta

al piriuluf Dienejul.

Are o

Petreti, altd numire a

Slobozia, jud.
tul-d.-s.,

satulul
pi. Sire-

reparata in 1888, deservite de

2 preotf
?i

suflete

pulate de 147 farailir, sau 590 o $coala mixta, infiin;

Roman,

2 cintarep.

com. Boghicea.

tata
1

in

1864

$i

care in anul

Aci se toarce $i se $ese parul de capra i se face trai?tl, dasagi, pre^url

899

900

a fost frecuentata de

Petreti,

35 elevl; o biserica, cladita la 1810 de Petrache Sturdza. Se

zice ca aci ar
fi

sat, in partea de N. a comunel Borati, jud. Vasluiu, situat pe coasta dealulul Toa-

corturi, zise

de cat, $i chiar de de par de capra.

Se

afla

boiangerif.

fost o biserica

ca, $i

udat de piraiele Gelna

o populate de

$i

Locuitoril poseda: 61 plugurl,

de lemn, renumita
turile sale.

prin sculp-

f urcaleasa.
371 hect.
i

Are o suprafaja de
9

cornute,

7S care cu bo!; 275 vite marl 1000 ol, 307 capre,

stupl

Vire:
cornute,

31

cal,

266
?i

vite

marl

familif,

saQ 30 suflete.
vite

87
sat,

porcl

33 capre.
5

Vite: 24
cat,

marl cornute,
8 rimatorl.

150 rimatorl, 15 cal; 35 cu albine.

Veniturile comunel
lei

bivolf,

sunt

de

Petre^ti,

pe stinga

JijieT,

in

2362, banl 69, iar cheltuelile,

lei

partea de S.-E. a comunef Bui-

Petreti,
ritoriul

mope
com.

a statulul, pe

te-

de

1715, banl 34.

riul Gilortul,

maceni, jud. Boto$ani, ca osuprafata de 890 hect.,

Jora^ti, pi. Bilie^ti,

udata de

care
i

din care

jud. Putna,

moie care

a fost
$i

strabate de la

N.

la

S.

100 hect. padure.

pendinte de manastirea Mera

fa-

care *ine-orI, din cauza ploilor,

prin revarsarile sale, contribue

Are o populate de 30
miltf,

a fost arendata (1888

93)

cu

saQ 93 suflete; 2 iazurl; 2 mori de apa; 1 circiuma.

23150
^aranl

lei

anual. In 1892 a fost

$i

mult

la fertilitatea
;

soluluf prin

parcelata in loturf

vinduta

la

depunerile ce lasa

apol de

pi-

avut o biserica, care a ars

de catre Ministerul Do-

raiele: Riciul, Purcariul,

za, Sintoaia,

Rogoacelaf

la 1880,

impreuna cu
Petre^ti.

satul Bui-

meniilor.

Baba
vaile

?i

Baboiul,

maceni
vac!,

$i

ce curg prin

cu

Locuitoril poseda:
?i

127

bol

Petreti, padure, in intindere de

128 hect, pe teritoriul comunel
Jorati, pi. Bilieti, jud.

nume

$i

se varsa in Gilort.

22

caT,

528

of,

10 porcl;

Comunicafiain comuna se face

prin ?oseaua judefeana TirgulJiulul-Spahil (Dolj), legind-o la N.

25 stupr cu albine.

Putna,

apar^inind statulul.

Petreti,

sat, jud.

Dimbovija,

pi.

cu Barbate^ti,
Petre^ti. VezI
Gaurincei,
pi.

iar la S.
$i

cu MusVladimicare.

Cobia, com. Greci.

piriu,

cule?ti.
rul,

Cu

Ticleni

com. Dume^ti,
Petre^ti,
ni$tea,
sat, jud. Ia$i,
pi.

Funduri, jud.

se leaga prin
mijloc

drum de

Bra

Vasluiu.

Ca
este
rur., jud.

de comunicajie mal
ferata TirgulJiQ-Fi-

Prutuluf, inconjurat

com. Golae$ti, pe malul de padurl, cu o populate de 45 familtf,

saa 185 suflete. Are o biserica
$t

calea

Petreti-de-Jos, com.
Gorj,
pi.

lia^i,

avind ca stafie mal apro-

Gilortul,spreS.

decom.
for-

piata stasia Barbate^ti.

Barbate^ti, in dreapta Gilortulul,

$i

Trecerea peste Gilort se face

in

casele proprieta^e!.

la

34

kil.

de

T.-JiuluT,

comuna, pe un pod de lemn

co-

Vite: 180 vite marl cornute,

516

ol,

30

cal-$i

22

rimatorl.

Petreti,

sat,

facind

parte

din
Riul-

com.

rur. Co$e?ti,

plasa

mata din 2 mahalale, despaijite una de alta, $i din Petre$ti, cat. E situata pe deal $i vale ?i are o suprafa^a cam de 943 hect., din care 300 hect. arabile,
25 hect. prunet, 5 hect. vie, iar
restul,

ce se afla pe proprietatea d-lul

Tache Moscu, pe hotarul munel Muscule^ti.

In Petre$ti-d.-j. se gisesc
:

20
$i

pu^url; 26 izvoare acoperite

1

Doamnel, jud. Mu^cel.

Petreti, c&tun,
pi.

moara cu 6

alergatorl

pe apa

padure, izlaz

tufari?,

Gilortulul.

in

jud.

Putna,
si-

Vrancea,

com. Naruja,

tuat

pe

locul

unde

piriul
$i

Naa-

mal mare parte proprietate a d-lul Tache Moscu. Are o populate de 302 facea
milil,

Petreti-de-Jos, calun,

in

jud.

Vla$ca, proprietate cu sat a

luT

ruja se varsa in

Zabala

sau 131

suflete, din care

Predescu. (VezI catunul PatruZeci-de-CrucI).

proape de muntele Zeghiul.

250 contrib.; o $coaia mixta,

fon-

Digitized by

LiOOQ IC

PTRE$TI-DE-SUS

PETRI-MOINE?Tl

Petreti-de-Sus, com. rur. spre S.-E. de com. Pojogeni, pi. At

Amaradia, jud. Gorj. Are o suprafaja cam de 800

pi.

nume,

cornute, 34 cal,
Veniturile
lei
lile,

1166

01,

164

pord, 12 capre; 80 stupl.

maradia, jud.

Gorj.

Se
$i

comRoTir-

hect, din care: 150 hect. arabile,

comunei sunt de
iar cheltue-

pune din
(la

2 c&tune: Petre?ti-d.-s.

2 hect. vie,
iar restul
:

10 hect. pofine^e,

1562, ban! 39,

24

kii.

gojeni.

de T.-Jiulul) Se mal nume^te

rumb,
?i

padure
150
fa-

de

lei

1552, ban! 87.

la

$i

tufari$.

udata

S.

E.

de

piriul

gul-Carbune$ti.

Are o populate de
$es, intre riurile
milil,

Amaradia.
Comunicafia, in

situatape

sau 740 suflete, din care

;

comuna, se
printr'o

Gilortul, la E.

?i

Blahni^a, la V.,
hect.,
3 hect.

100 contribuabill
tare^

biserica,
$i

face prin ?oseaua judeJeanaT.Jiul-Spahii (jud. Dolj),

pe o suprafa^a de 830 din care 1 30 hect. arabile,

vie,

deservita de un preot
;

un

cin-

o $coala mixta, frecuenelev!

osea

comunala, care se
?i
?i

15 hect. prunet, iar restul,

tata

finefe,

padure, tuftri?

$i

ripT.

Are o populate de
milil,

160

fa-

(1899900). Locuitoril poseda 30 pluguri, 10 caru^e cu cal, 60 care

:

de 65

parte din cea judejeana

la cat.

des duce
prin

Petre?ti,

precum

multe alte drumurl ordinare.

In
Petre^ti

sail

775
;

suflete, din care

cu bol, 15 stupl cu albine, 210

vite

sunt 4 pufuri

?i

nocontrib.
frecuentata

coala

mixta,

marl cornute, 260

$i

ol,

51

13 fintinl.

in

1899
2

900

de

capre, 285 porci

53

cal.
i

69 copil; 2 de 1 preot
spital rural.

biserict,
$i

deservite

In catun sunt
izvoare.

pufurf

Petreti -de - V&rs&turi,

catun

cintaretl;

un
fete,

de re^edin^a
la$I

al

comunei cu ace
hect.,

$coala de baep este

Aci e podul de lemn, de pe

Gilort, al $oseleI judefene; tot
aci se afla

nume, jud. Gorj.

aci

de
la

la

864

$coala*

de

Are o suprafa^a de 1000

hect. finefe, 45 hect.
izlaz $i
5

de

1883.

podul de

fier al

cael

din care 500 hect. arabile, 450

Locuitoril
gurt,
1 1

poseda:

carufe cu car,

36 plu66 care

ferate
Gilort.

Filia?i-T.Jiul,

de peste

padure

?i

hect.

vatra satulul,

cu bol; 256 vite marl comute,

57 cat, 346 ol, 64 capre, 319 rimatorl; 20 stupl cu albine.

cu o populate

de

78

familil,

Petreti-de-Sus, catun. VezI

cat.

saQ 358 suflete, din care 58 contribuabill

;

Patru-ZecI-de-CrucI, jud. Vla^ca.

o biserica, deservita
$i

Budgetul com. e

la veniturl

de un preot
Petre^ti

un cintaret

de 3366

lei,

$i

lacheltuell,

de

3347 lei, 63 ban!. Este udata de

tul i Blahni^a.

riurile Gilor-

VarsSturi, com. rur., in partea de V. a placet Ocolul $i la E. de ora^ul T.Jiul, jud. Gorj. E situata peloc
-

-de

?coala mixta.
Locuitoril

poseda:
16
cai,

14 plu-

gurl, 33 care cu bol;

278
265

vite
01,

marl

cornute,
$i

com. se g&sesc: pe apa Gilortulul cu

In
tori
;

moara
alerga-

$es

$i
:

se

compune din
kil.

cature$eJiul),

12 capre

59 porci.

nele

Petre^ti,
(la

7 pu^url

?i

6 izvoare.
face
:

dinta

17

unde e ?i de T. -

Petretilor(Valea-), vale, jud.

Bacau,
pi. Siretul-d.-j.,
$i

Comunicafia

se

prin

Dragoeni, Bucureasai PreajbaMica.

inclinata

oseaua judefeana,
cu com. Pojogeni,
vecinala care o
bune?ti,
$i

Tirgul-Jiu-

spre Siret
piriul

prin care ?erpue$te

luI-Spahii (Dolj), legind-o la N.

iar la S.

Are o suprafa^a de 3380 hect.,

din cari 21 hect. vatra satulul,

Diene^ul sau al-Socil.

cu

com. Piriul-Boia; prin

leaga

$oseaua
cu Car-

1220 hect.
finefe,

arabile,

1795 hect.
$i izlaz,

334

hect.

padure

Petreul, Livezeni ?i Bulea, pddurl particulare, supuse regimulul

silvic, aflate

prin calea ferata Fi-

parte ale proprieta^i*, parte ale

locuitorilor.

pe moia

Iia$i-T.-Jiulul,

cu

stasia

locala

Maldare?ti-d.-s., pendinte
fa-

de coHore-

Carbune^ti.
Petre$ti-de-Sus
tirg,

Are o populate de 204

este

muna

Maidare^ti,

plaiul

un mic

milit,

sau 1101 suflete, din care

contribuabih*
;

zul, jud. Vilcea.

un centru de corner^ unde

170

bisericl,

locuitoril

comunelor invecinate

din care, una fondata la 1738,

i

Petri-Moineti,
Bacau,
rile.

silite,

in jud.

vin spre a'?!

cesare.

cumpara

cele ne-

alta la 1795, deservite

?i

de

pi.

Muntelul, com. Podu-

preojl

cintarep;

o coala

Numele il are de lafostulstaaci

mixta.

pin al acestui loc, Petri Moini.

Petreti-de-Sus, catun de re?edin^a al comunei cu acela!

Locuitoril poseda: Soplugurl,

Legenda spune ca
un sat mare, care a

fost

105 care cu bol, 803 vite marl

fost ars

de

Digitized by

Google

PETKICAN1

691

PETRI?ORUL

Tatar!

in

vechime,

iar locuitoril

na$e se face prin un

la satul

drum

ce

Dumbrava-de-jos, com. Guban-

s'aQ dus in Bugeacul, la Dun3-

vine din cruci^ul drumurilor de

readejos. Dup5
tors
locuitoril

2 anl

s'ati in?i

Uricheni

?i

trece prin

pe costi^a caruia se intinde comuna.

cea,

indSr&t

e-

satele Petricani-d.-s., Tirgul-Nou,

xtstat satul

pana acum

vr'o 30

de unde se ramifica spre

Boitea
?i

satul

Petricaua, padure particular,

supusa regimulul
dere
silvic, in intin-

de

anl.

spre OceaTopoliJa.

Petricani, com. rur., in judejul Neam^ul, pi. de Sus Mijlocul, situata intre comunele NeamtuI,
:

Petricani,
$tiubeeni,

sat,

pe mo$ia

$i

com.
pi.

de 280 hect., pe mo$ia Muntele Petricaua, jud. Vilcea,

Horezul, com. Rime^ti.

jud.

Dorohoiu,

pi.

Humule$ti,
cheni.

GrumSze?ti

$i

Uri-

Baeul, situat pe laturea dreapta a piriulul Ba?eul, mal spre E. de satul Chi$careni.

Petricaneti, vdlcea, jud.

hova,
pi.

Pra-

Podgoria,
;

E
tra),

com. Gordin cat.

formata din c&tunele: Pe-

Are o populate de 128

milil,

fa-

netul-Cuib
;

izvorete
la

tricani (la 31 kilometri

Tirpe^ti,

de
-

Pia- s.

saQ 511 suflete.

Cuib curge de
mijlocul cat.
;

N. spre S. prin
se varsa

Petricani

d.

Biserica, cu

hramul
1

Sf. Vasile,
1

trece pe linga locu$i

(Petricani-Agapiel), Curechi^tead.-j.,

deservita de
%\
1

preot,

cintarej

infele Petricane?tiIor
in Sara^elul, la S.

Slobozia, folicea, Boi$tea,

palamar, este mica, de zid,

de

cat. Cuibul.

Gra$i, Blebea (Schitul M&ne$ti),

ftcuta la 1840, de locuitoril satulul,

Fabrica, Ingare$ti
feni
(Lie$ti),

(Sileni), Jul-

cu ajutorul proprietarulul

Petriceaua. VezI
Petricelul. Vezt

Pietriceaua.

Mane$ti,

Plopi,

mo$ief, def. Vistiernic

N.

RoPietricelul.

i Tirgul-Nou, cu o populate de 3334 suflete. Dintre locuitoril improprieia

Schitul

setti-Rozn ovan u

Petricani, mosie,
pi.

in jud.

Neam^ul,

Petricica. VezI
Petrile. VezI

Pietricica.

ritfin

1864, sunt 367 care inc5

$i-$I

trdesc
lor;
curile

stapinesc
care

locurile
lo-

196,
in

stapinesc

de Sus-Mijlocul, com. Petricani, aducind un venit anual de 1 0000 let.

Petricani, padure a statuluT, in jud. Neam^ul, pi. de Sus-Mijlocul,

Pietrile.

calitate

de urma$I; de
cai

Petrileti. VezI Pietrile?ti.

S locurl aQ fost parasite

tre eel improprietaritl

se stadinin

Petrimanul. VezI

Pietrimanul.

pinesc de catre comuna;

1878, sunt

tre locuitoril improprietarit!

1
1

com. Petricani, avind o tindere de 143 pogoane.

in-

Petri^ana (Pkdurea-), padure,

cela$I

career stapanesc

singurl locurile lor, iar 3 ca ur-

maI;
catre

locurl se stapinesc

de
cul-

Petricani-Agapiei, numire vechie a satulul Petricani-d.-s.,

jud. Neamtul, pi.
cul,

pe mo?ia Han{e$ti, com. cu anume, pi. Berhometele,

jud. Dorohoiu.

comuna; 141 de
de
$i

locuitorl
?i

sunt, care
tivator!

insuratf
n'ati

de Sus-Mijlocom. Petricani.
sat,
in

Petri^orul,
pi.

sat, in jud. R.-Sarat,

de pamint,

nicl

Rimnicul-d.-s., com. Racovila S.,

proprietate.

Petricani-de-Jos,
in-

jud.

teni,

pe

riul Cilnautul.

Agricultura se face pe o
tindere de^458i
hect.,

Neamtul,

pi.

de

Sus-Mijlocul,
fost re-

86

aril.

de hect., arif, nutrind un 58 399 numar de49Q8 capete de vite. Are: 6 bisericl cu 21 deserare
intindere
venflf
;

Ima$ul

com. Petricani, care a $edin{a comunel.

Petriorul, deal,
pi.

in jud.

R.-Sarat,

Rimnicul-d.-s.,

com. Racodin
dealul

vifeni;

se

desface

$coale mixte, in
Petricani

Ble-

Petricani-de-Sus, trup de sat, in jud. Neam{ul, pi. de Sus-Mijlocul, com. Petricani, re$edin{a
comunel.

Hirboca;
S. a

brSzdeaza partea de
;

comunel
$i

e acoperit cu

fi-

neje

semanaturl.

bea, Boi?tea,

$i

Tir-

pe$ti, frecuentate in

1899900
Petricani
-

Petriorul,/>m#,

in jud. R.-Sarat,

de 127

copii.

Neam^ului, numire
Petricanid.-j.,

pi.

Rimnicul-d.-s.,

com.

Zgircifi

Budgetul comunel e de 9240 lei, la veniturl $i de 9095 leT,

32 banl, la cheltuell.

vechie a satulul
jud. Neam{ul.

izvore^te

din

dealul
S.

Oreavul
$i

uda partea de
se

a comunel
Oreavul,

varsa

in

riul

pe

Comunica^ia

cu satele

veci-

Petricanul, deal, jud. Dolj,

pi.

dreapta

lui.

68C17. Horele Dicfionar Geografir. IV.

Digitized by

Google

PETRI$ORUL

mz
La
cerea
1858, a trecut sub condulul

petru-vodA
Mare,
sale,

Petri^orul, valcea, jud. Prahova, pi. Pele?ul, com. Te?ila; curge

fan

eel

care, in timpul

de
riul

la

V. spre E.

?i

se varsain
sting,

Doftana,

pe

raalul

Peceak $i a Evreului (supra numit Tirgul-FruAltar mos); apof sub conducerea lul
Diepel
$i

domniei

a scapat cu fuga
gonit
in-

pe

aci

in

Transilvania,

fiind

de du^mania Turcilor de catre boerif

privire

tot in

com. Te^ila.

Mayer, a
?i

lul

Herbert,

taritap

{areT.

care a introdus pe terenul mo-

In aceasta

cronicele
aflind

Petri^ul. Vezf cuvintul Pietri?ul

?i

$iei

intre altele

cuitura inuluf,
$i la

spun ca:

Petru-Rare$,
prin

compusele

luf.

lul

Svircevsky (Rus)
lui

urmi

cale deschisa

Tirg,

prin

sub a

Carl Juster.

Piatra, a trecut

pe linga Ma?i

Petro-Dava, denumire moderna

a unul
acela^f
loc izolat,

Casele, impreunS cu gridina

lul

nastirea

Bistrifa,

lasindu-se
in

pe mo?ia cu

Asachi, sunt

astS-zi pustiT.
$i a-

ca sa se poata ceva odihni

nume, com. VinatoriDumbrava-Ro$ie, pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^ul. Se pretinde ca aid a fost zidit inca din timpul luT
la

In cuprinsul Petro-Davei

munte, d'asupra
ca un manif
roifi

ef vazut'a

unde

proape de satucul Cindia (din

fa$a ora$uluf) era o stinca mare,

conjurata
saf,

manastirea

de toate parole inde du$;

ce reprezinta o figura femeiasca

imprejurul creia se aflau
stincf
;

ca sal prinza
el
?i

decf

Traian,

$i

alte

cunoscind
cat pe cal

aceasta,

a incaie-

mele,

no, ora?ul Petro-Dava; urdupa cum susfm unif scriinostru,

cite-va
s'ar
fi

maf mict lcgenda spune

ef.

singur a fugit sa
in

ca era Dochia cu caprele

haladueasca,

18
in

zile

torl din timpul

Aceasta stinca a cumparato

Septembre, intrind
tr'adinc.

a munte

luf
tn-

vSzut pSna
nif
;

acum

dece-

de pe

la

Asachi, Prin^ul Wittgen

i

dar asta-zf nu mal este nicl

Mihail Sturdza,

stein

a voit sa o transporte
orna-

Acela^f lucru

poveste^te

le-

o urmi.

plute, in bucajf, spre

la

genda: fugind Petru-Voda

^intel

la

Pe
in

la

1838,

ment

mo^ia

luf,

numita FinBacati).

manastire, pe cind daduse puochif

in

urma

cereref facute,

a dGheor-

tinelele (din

jud.

Pla-

gene,

a simtit
eraCi sa-1

ruit

pentru vecl trupul acestef

luf

nul insa n'a reu$it fiind-ca pluta,

pe du$manif saf care

prinza,
garif

mo$if (Petro-Dava)

sub greutatea
fundat,
rara

stincef,

s'a
ast-fel

cu-

daca
o

nu-1

scapaQ

calu-

ghe Asachi, pentru ca sa f faca fabric^ de hirtie. Lucr&rile de construire a localuluf pentru
Jele,

plerzindu se

pe

porti^a

din dosul

podoaba

naturala.

manastiref; ingrozit
lare

apuca
iar

ca-

Petro-Dava se mat nume^te

pana
>

la Bisericani,

de

fabric^,

atenan-

casele de locuin^a pentru

?i

Asachi

lucratorf,

tragerea
(in

unul canal din Bistri^a

lun-

gime de 320
anil

m.), s'au ficut in

de catre unit $i Ceta^uia (jaranif numesc aceasta localitate PetruDavid ?i el nu tiu sa fi fost vre-o data urme despre vre-un ora?, sau cladirT ma! vechf de
venirea aci a
lul

acol

ne maf putind strabate

slobod, se afunda in mun^f,
intilni

drum

unde se
care-?f

cu ni^te pescarf

aveau locuin^ele spre acea

parte; pe

drum

insa

il

apuca
$i

1839
lul

1840,

sub conduce(elev
al
Ia$i).
fa-

Asachi).

o ploaie groaznica cu tunete

fulgere, ceea ce

rea

Lascar Stavri

facu

pe Petru
s'a

Academiel Mihailene din

In prima-vara anulul
1

Petro-Dava,

trup de

mofie,

in

sa se adaposteasca sub o stinca

uria^a; acea
stinca

841,

jud. Neam^ti, pi. Piatra-Muntele,

numit

brica incepu sa func^ioneze sub

com. Vinatori-Dumbrava-Roie,
situat
teluT

Petru-Voda, prin dreptul cireia

s'a furi^at apoi,

conducerea maestruluf Mihalec

Hodociti,

pe valea

?i

platoul

mun-

condus de
leg.
ist.

\%l-

producind

hirtie or-

Bolovoaia (sub piscul CerEste acoperit cu gra-

ranf

peste hotar

in Ardeal....
;

dinary pentru bacanif, hirtie de

scris vin&ta*
nu$ie),
?i

negura).

(Vezf Asachi,
Bistri^a,

idem,

cenu?ie (alba ce-

dinaril, finefe $i luncl. Teritoriul

manastire;

idem, Gr.

pe care erau incrustate initfalele A. G. LucrStoril lntrebuin^I anual

erau in

sau face parte din mo$ia Valeni.

Urechie).

Petru-Voda, munte,
Ju,

jud.

Neamal

Petru-Voda, plrin, in jud. Neam^u,

pi.

numSr de 10; valoarea

lef

la

hotarul despre N.
%\

com.

produc^iunef, de

8900.

Galul
$ile

Calugareni, intre pla$i

Pipirigul

de Sus-Mijlocul, com. izvore?te din muntele

;

La

1854, Asachi

a inchiriat
care

Piatra-Muntele

de Sus-

cu acela^f

nume curge
;

spre N.
se varsa

fabrica def.

N.

Vicol,

Mijlocul.

printr'o vale frumoasa

i

?i

finut-o in tovara$ie

cu Polonul
anf.
la

Aceasta numire
Petru-Rare?,

s'a dat
al luf

de

in piriul

Ozana, linga satul Piu-

Iohan Peceak, patru

fiti

$te-

ton.

Digitized by

Google

PETRU-VODA

P1ATRA

Legenda spune ca

in

aceasta

de economil; o casierie de
de{; o perceptie.

ju-

apele minerale

Cozla >. Dealul

vale era locuin{a pescarilor care

Cozla, la marginea ora?uluf, are dintre care

istorica.
?i

au c&lauzit pe Petru-Voda.

Sunt 7
unele

bisericT,

o inal^ime de 390 m. d'asupra

nivelulu!

Acest
$i

piriu se

ma! nume?te

cu insemnatate
este

Maril.

Pe acest deal
fost

Pluton.

Biserica Sf. loan, zisa

Dom-

sunt mal multe izvoare de ape

neasca,

Petru-VodS,

strimtoare,
$i

intre

cel-Mare, la
inscripfia

de $tefan1497, precum arata

zidita
$i

amare purgative, care aU

descoperite
lui

in

primavara anu-

comunele Pipirigul deful Neam$u.

^tincele inalte
$i

Galul, ju-

slavona, ce este ala-

1882.
Istoric.

turea cu ua bisericel
salbatice, ce
Bine Credinciosul
lo $tefan
zeii
si

anume
iubitul,

Hristos
lut lut
si

inconjoara aceasta

strimtoare,
al pi-

Voevod, cu mila
fiul

DumneBogdan
a
finit

Acest ora$ in vechime s'a numit Petro-Dava (v. a. c.) Legenda spune ca Petru Rare?,
$i

cum
riului

$i $i

numele mitologic

in fara Muldovei,

fugind prin Tirg prin Piatra

Pietrenif,
$i

satuluf (Pluton), inchi-

Voevod,

a inceput
ttitru

cdifica

gonindu-1

l'a

fost

puesc pentru calatorul

ceste pirp,
logic.

din

a-

hramul accsta

numele nasterea

sfln-

ajuns un popa

a tras Petru

ideea

tuluT glorificat profet inainte mergatorul

iadului

teosi

botezatorul Joan, sa
sa,
si

fie

pentru rugasi

Voda
?i

inapoT in

popa cu arcul
cintoarce-te

ciunea

si

a domni^et sale,

a mai-

l'a lovit
$i

cu sageata in oblinI-azis:

Aceste

stincl s'aO taiat, con-

cel

fiului

sau

Bog dan,
anul

care s'a elulie in

. .

cul $elel,

struindu-se printre ele o osea

pietruita, care inlesrie?te
nicatia.

dificat si
1

inceput la anul 7005

la

inapol, popo, nu-{I lasa liturghia

comu-

si

s'a sfinjit

700.

in a-

neispravita>
nit

nul 40, luna Noembre, in 11

zile.

dupa ce a vePetru-Voda Domn a doua

;

iar

Insemnate
Piatra,
zat
oraf,

mal sunt

bise-

oara
popil
l'au

la
$i

domnie, a
Pietrenilor
le-ati

scos

ochil

capitala jude^ului

rica Trel-Erarhl, zidita

la

1821

acelora ce

Neamju, pi. Piatra-Muntele, a$epe valea rtulul Bistri^a, intr'o

la

frumoasa poztyiune,
intre
$i

310 m.

de c&tre un eterist grec; bisede la Valea- Viel. (V. ValeaSunt in ora$ Viel). 3 fabricl
rica
:

gonit

facut blestem

de

afurisenie. (V. Valea- Viel, trup

de

sat).

d'asupra niveluluf Marii-Negre,

mun^il

de be{e de chibriturl
cizmarie
tav
;

$i

cue de
$i

In timpul lut Cantemir-Voda,

Cernegura, Cozla
Gr.,

de sucmane
una,

pos-

Pietricica.

(din

care

cea

maf

Long. E.
lat.

de 26

22';

vechie in localitate, s'ainfiinjat

la

sub comanda lul Sandu (tilharl ertap de Cantemir), mergind spre munnitre codrenl,
?i

Zaharia

N.,

de 46

56'.

1854);
;

fabricl
;

mid
54

de
cir-

te,

la Piatra, s

au

intilnit
$i

cu un

9 mahalale Mahalaua - Po?teI, Darmane$ti

din
Bordeele, Mara{ei, Bistri^a, Precista,
i
1

format

sapun
ciuml

16 dubalaril

$i

mal multe depozite de

(Ora$ul
Piatra
$i

podgheaz de Le?I 200 ?i mal bine,

fara veste
prinzindu-I

CazacI vr'o
lovindu-I

?i

lemnaril.

face
este

iati nimicit, ?i

pe unil

Borzogheanul, Preideanul
locuitorl, din care

mare negof cu lemnariile

vin

Valea- Viei, cu o populate de

principala schela a plutelor ce

de vtt Cantemir-Voda de
In timpul luf Nee.

T-au
I-au

dus pus

la

in

739 1

8427
$i

ortodoxl,
tul

8473 mozaidf

res-

pe riul Bistrifa). Budgetul com. Piatra pe anul

^eapa.

Voda MaLe^ilor.

de

alte religiunf.

1900
baeflf,

901 afostdeleI472.742.05
$i

vrocordat, la 7220, aci eraQ multf

Are 3

$coale primare de

la veniturl

de

lei

463.812.05

oamenl orinduip deal

cu 619 elevl; 3 scoale de cu 409 eleve un gimnaziu

;

fete,

la cheltuell.

La
nivelulu! Maril,
riul

1665, Tirgul Piatra vinde

real,

Situata la o inaljime de 310

ManastirelBisericani

odumbrava
400
lei

cu

20

elevl ; 3 pensionate private

;

metri d'asupra
strabatuta

a ora$ului, pentru ca banii pretuluf,

de fete, cu 90 eleve o $>coala de muzica bisericeasca un spital cu 45 paturl; doua farmacil;

;

de
flind

Bistrifa,

a-

100

lei

batu^T sau

vind cele maf frumoase imprejurim!

?i

pro?tI, sa-l intrebuin^eze pentru

loc

de trecere
Batya-

echiparea oamenilor
ceru^T

de oaste,

un biurou te!egrafo-po$tal al carul venit pe anul fin. 1896 97 a fost de lei 68793, ban! 7; doua

pentru vizitatorif bailor

te$ti
$i

de Dabija-Voda (docum.
statulul.

Oglinzi,

m3nastirelor

Arhiva

Pfecetea muni-

VSraticul,

tipografif

patru
;

libr&riT

$i

o
oa-

Piatra e un loc

Agapia $i Neam^ul, de vilegiatura

cipalita^il, tiparita

cu cerneala,
cir-

prezinta o capra cu coada

ligata $i cu

anticvarie
col
;

o judec&torie de

foarte frecuentat in timpul vereT.

coarne plecate
ot

in-

o sucursala a creditulut

In afara de baile in Bistri^a, se face de vizitatorl

$i

darat, iar imprejur inscrip^ia sla-

gricol; cincl societal particulare

cura cu

vona

Peceata

Camene,

Digitized by

Google

PIATRA

694

PIATRA Are o
levl
;

adica
1st.
1
1

sigiliul Pietrel.

V.

Arhivj
I,

man,

pi.

Margin ea, situate pe

$coala,

a RomlnieI, de Hasdefl,
J
:

valea C&lma^uiulul,
dealurl.

p.

79 idem Lambrior, Carte

p.

doua Dealul Calma^uiului pe

intre

inva^ator, frecuentata

o biserica,

condusa de un de 98 edeservita de 3
cal, 23 mamarl cornute,

de

citire*,

173).
7,

stinga
corporafiPiatra, cu
$i

$i

dealul Stringeape dreapcStun, Startya, format

preoflf ?i 2 cintare^I.

La

1665, Maia

ta.

Are un

Vite sunt: 1188

garl,

unea butnarilor din

starostele lor in frunte,

cu

a-

urmaimproprietarirelin 1879, pe mo$ia statulul cu acela!

in

1792

vite

sisten^a tuturor municipalilor, re-

nume,
la

situat
Icil.

in direc^ia N.-V.,

4453 vite mid i 438 porcl. Budgetul com. e la venituri

prezintajl prin $oltuzul tirgulul,

10

de re$edin{a comunel,

vinde o

bucata din

teritoriul

in

valea nuniita a Tirnavei sau a

de 12189 6244 l e *

IeI

?i

la cheltuell,

de

corpora{iuniI manastirei Bisericani, pentru ca

Gauriciulul.

Imprejurul

com. sunt multe

;

banil pre^ulul,

43 de
pro^tl,

lei
sSl-i

bat up

sau

172

lei

intrebuinfeze la echioaste, ce-

Se invecine$te la N. cu com. Voivoda; la S., cu com. Vii$oara; la V., cu com. Lisa la

;

gradinl de zarzavat
lor se folosesc

cultivatoril

de abundentele
aci,

izvoare de apa de
udat.

pentru

parea oamenilor de
ru$I

E.

S.-E., cu
$i

mobile Suhaia,

de catre Dabija-Voda prin trimi$il sai Banta? $i Arapu (v. docum. Arh. stat.; idem Hasdeu, op.
Pcit.;

Brinceni

Gauriciul.
teritoriulul

Starea economica a locuito-

Suprafaja
nel,

comue

rilor este

din

cele

mal

satisfa-

cu mobile de pe

dinsa, e

catoare; el sunt avu{I,

tori
i

munci

Lambrior, op. cit,

de 3788 hect, mo?ia Starifa

a statulul, din care s'a
coprinzind:
{eilor,
$i

cu spiritul de comerciu

133).

vindut

destul de desvoltat.
In Piatra sunt

La

1864, s'a

rascump3rat o
tirgul

880 hect. insurahect.,

;

mare parte din

Piatra,

320

cdor-Fal^I

ciuml

?i

alte

mal multe cirstabilimente de cobilciurl, la

care era pana atuncl proprietatea familiel La^escu.

loouitorl, in loturl

mo$ia Pieptea,

merciti.

fosta a statulul, vinduta in corp

Aci se

tin

doua
$i

Du-

In acest ora$ au fost

repre?i

intreg,
tra,

zentanJI consular! al Greciel

Austriel.

de 724 hect. mo$ia Piade 450 hect. mo?ia Fi?teica,

;
;

mineca Tomil
Imprejurul

la

Sf.

Petru.

com. sunt multe

la

a statulul (rest din mo?ia Piep-

magurl: Magura-Pietril,
inalta

E.,

Piatra, com.
pi.

rur., jud.

Romanati,
formats

de 472 hect. $i mo$ia Greceanca, numita Marghilomanca,

tea),

de 28 m.
;

$i

larga

cam
larga
la

de 230 m. de 60 m.

Magura-Fetel, spre
?i

OlteJul-Oltul-d.-s.,

de 507

hect.
li

N.-V., inalta de 10 m.
s'ati

din
?i

satele: Piatra (1174 loc.) Criva sau Fundeni (200 loc), a-

Locuitoril carora

dat

Magura-Dragaicel,

p3mint sunt
$iilor

in

numar de 489.
al

S.-V., inalta

de 15 m.

$i

larga

$ezate pe $oseaua nationals Co-

Propfietarl principal!

mo-

rabia-Riul-VaduluI, la 27 kil.spre

sunt: d-na
d-nil
I.

George

Em.
au

N. de Caracal

$i la

Icil.,

spre E.

Lahovari,

N. Alexanto{I

de 70 m. $i Magura lui-Melinte, inalta de 20 m. $i larga de 50 m. In partea de E. a com., spre

Suhaia, se incruci?eaza vechiul

de Bal$, in apropiere de Olt ?i de gara Piatra (Olt). Altitudinea

terenulut d'asupra nivelulul Maril

drescu

?i

baron d'Atzelt,

par{I egale

e de 120 m.

Are douS ?coale mixte, conduse de un inva^itor ?i trel inv&tatoare

copil; 2
(1 846) in
51

650 hect. Mo$ia Pieptea a fost cumparata de la stat de d. Ioni^a Dumitrescu, din com. Voivoda. Locuitoril poseda vii pe coasta
de
cite

drum

al

fintel,
Piatra

d'.n

care se mal

vede pe alocurl urme.

Satul
cele

este

unal

din

mal vechi din

fara. II gasim
$i in

citat in diferite acte vechi

frecuentate de 213
Sf.
?i

vael Adinca, din com. Vii^oara,

documente

privitoare la mo$iI,

bisericl,

Dumitru
Nicolae
1

Piatra

Sf.

(1859) in Criva, deservite de

preot

i
:

2 cintare^; 11 circiuml.

intindere de 22 V* hect. Din dealurile ce inconjoara comuna izvoresc abundente izvoare de apa. In comuna sunt
in la diferite

din secolul din urma.

La
rind

anul 1594, Mihaiu

urmala sa-

pe Turd,
i

il

batu,

tul Piatra

respinse

pana

la

594 vite mart, 800 vite mid $i 460 porcl. Budgetul com. e la venituri
Vite

puncte, ci?mele care

Nicopole.
In secolul al

curg neintrerupt.
Popula^ia comunel, impreuna

XVIIMea,
marl

Pia-

tra era dintre satele

ale

de 5 233

?i

la cheltuell,

de 5208

lei.

cu a catunulul Stari^a, e de 325

suflete, din care

jud.

Teleorman. In nomenclalui

526 contribua-

tura de sub administra^iunea

Piatra, com.

rur., in jud. Teleor-

bill.

Constantin Mavrocordat,

il

ga-

Digitized by

LiOOQ IC

PIATRA

695

PIATRA-ARSA

sim trecut

tot in pi.

Satul fnsi nu se

afla

gse$te asta-zl,

ci

Margined unde se mal in vale,

Piatra,

stafte

de

dr.-d.f.

Vezi

dere de 250 hect., pendinte de

Piatra-Olt.

com. Negoe?ti, pi. Tirgsorul, jud. Prahova, care, impreuna cu truin

spre com. Lisa, pe locul care

se

Piatra,

munte,

jud.

Buzati,
in paizlaz.

pul Gavana(300 hect.), formeaza

nume?te

La-Menzinele.

Pe

com. Jugureni, culminind

tru piscurl, acoperite

padurea Negoe?ti.
Piatra, girld, izvore?te din coas-

timpul ciumei de la 1817, sub domnia lul Caragea, locuitoril

cu

pSrisesc satul
tirziti

?i

se adun& mal
asta-zf

pe locul unde e
i asta-zl.

Piatra, munte, com. Lapo$ul,

d'asupra
are

in

jud.

Buzau,

tele dealului

cu acela?!

nume,
?i

cat.

Pietricica,

com.

Prahovtya-d.-s.,

plaiul

Piatra. Sili^tea satului vechia se

culminate a colinel Chiriacul;

semanaturT
$i

jud. Prahova; trece prin

vatra

mai vede
Piatra,

in

comunel
in raionui

?i

se

varsa in girla

poale, padure.
sat, jud.

Prahovtya, pe

malul sting, tot

Arge$,

pi.

ToPiatra, munte, jud. Gorj, situat

in

com. Prahovija-d.-s.

pologul, pendinte de com. rur.

Alimane$ti-Ciofringeni.
familil $i

Are 80

partea de N.-V. a catunului

suprafa^a

o biserica vechie, cu

Boro^teni, com. Pe$ti?ani, plaiul

Piatra (Trupul-), fosta mope a statuluf, jud. Prahova, care, de

la

hramul S -fil Ingeri, deservitade un preot ?i un cintaref.

Piatra, catunaf al com. Paltineni, jud. Buzau, cu 20 loc. $i 8 case,
situat

Vulcan,

in

cam de

1888, s'a vindut def. dr. Tur-

1820

hect., acoperite

de padurl;

nescu.

este proprietatea statulul, fosta

a manastirei Tismana.

Piatra- AlbS,
din^i, pi.

sat, in jud.

Ocolul-d.-s., $inind

Mehede

pe malul sting al riulul Buz&ul, sub stincile muntelul Catiaul. Are o frumoasa poztyie.
sat, facind parte

Piatra, pise, spre S. de Cetajuia, jud. Prahova, pi. Teleajenul,

com.
91

rur. $imianul.

Are

71 case

este situata pe

proprietatea

com. Drajna-d.-j.
Piatra,
pise, in partea

statulul Piatra-Alba.

Piatra,
rur.

din com.
pi.

despre N.-

B&deni-Ungureni,
I

Dim-

E. a com. Prahovi^ad.-s., plaiul

$i

bovifa, jud. Mu?cel.

tra pentru

s'a zis Pia-

jud. Prahova,
el

format numal
create tuferi?

Piatra-Albd, virf de munte, jud. Bacau, pi. Muntelul, de pe teritoriul com. Valea-Arinilor, cu
ni?te pe?terl.

ca e a$ezat pe un

din piatra. Pe

munte de piatra. Are o populate de 281

cuitorf, fo$ti

de padure.
lo-

Pe

alocurea

este

acoperit cu iarba pentru pa^une.

Piatra-Alba,

deal, jud. Ia$i, pi.

;

ciaca^i

$i

impro-

Copoul, com. Taute?ti

se

in-

prietari^f

pe mo$ia

statulul

Ba

Piatra, virf de deal,

GornetulCuib,
Prahova.
pi.

la

N. de com.

tinde de la N. spre S., facind

deni Slobozia, pendinte de manastirea

te,

Podgoria, jud.
vil.

hotar intre satele Moine$ti, Ra:

15

Cimpulung (12 de frunmijlocil ?i 12 de coada).

parte din com.
pi.
$i

acoperit cu

~diul

Mitropoliel

?i

Radiul

lul-

Tatar.

Piatra, movila,

in partea
pi.

de N.

Piatra,

sat, facind

a com. Po$e?ti,
jud. Prahova,
nei Zeletinul
fi
;

Teleajenul,

Piatra-AlbS, padure a

statulul
,

rur. Prahovi^a-d.-j.,

jud.

$i

in mijlocul

poe-

jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j

com.

Prahova.
135 loc.

Are
?i

populate de

se spune

ca ar

Berzun^ul, care imbraca dealul

o cariera de piatra.
parte din com.

fost ridicata

de Tatarl.
la S. balfei

cu acela^I nume.

Piatra,

sat, facind

Piatra, movila,
ni^a
$i

Cus-

rur. Negoe^ti, pi. Tirg^orul, jud.

al

com. Ianca, din jud.

Piatra-Arsa, pise, jud. Prahova, inalt de 21 10 m. d'asupra nivelului Marif-Negre,

fel

Prahova, situat de-alungul ape!

Romana^i.

numit

ast-

Prahova. Are o populate de 63

locuitorl.
lul
$i

pentru ca piatra acestuf pise

Mo$ia aparjine

statu-

Piatra, mofie particular a, pe care,

la

este arsa.

atirna de Postirnacul, din

1864, s'au improprietarit

lo-

o iarba scurta
loare ruginie,
lita

Abia se vede pe el ?i rara, de o coparca ar

fi

jud. Dimbovi^a.

cuitorif din

com.

Prahovifa-d.-j.,

pir-

plaiul

$i

jud. Prahova.

Piatra, stafte de dr.d.f. Piatra Neam^ul.

VezI
Piatra,

mope

a statulul, in

intin-

de foe. Despre Piatra-Arsa iata ce spune legenda: 0 data $i o

Digitized by

Google

PIATRA-ARSA

696

PIATRA-1EPEI

data, ctnd o

fi

fost atuncea, unul

La

1892,

inginerul

Erler a

rur.

Luncavita

e formats

de

del
cSlH

zice Pele,

un brad de
caxuia
i

fl&-

construit in acest
tor sistematic

munte un cupvar alb,

Dun&re
rioarS a

printr'o rev&rsare anteei

;

de

la

Bu^teni,

se

pentru

se scurge in

DunSre
dreptul

prSp&dise

logodnica,
l'a

de

jale

recunoscut de bun, cuptor care

$i

prin 3 girltye:
milel 70,

una
68

in

multa ce

cople?jt, s'a indru-

ast&zl e in deplin& func^ionare.

a dona,

Girla-NouS,
?i

atit

mat pe munte la sih&strie, $i de mare era dorul intr'insul

inima din
ce
el,

in dreptul milel

treia,

Piatra-Arsa,
?oselei ce

stincci,

sub St&ni-

Girla- Cazaculu!,

prelungtti

cu

in eft ?i-a plins i

$oara, jud. Suceava, de-adreapta

Girla Hambarulu?, in braful Isac-

de
din

se prefecuse ochiT in dou&

i

duce

la Bro^teni.

cea; are o forma lunguia{& cu

5

fintinl,
ei

lacrimile

curgeau
?i

cre^tete, o

erau a$a de amare

de
ar-

Piatra- Ascu^ita, deal,

Tulcea,
pi.

in

jud.

kil. $i

lungime de 4 x \% o suprafa{& de 300 hect.;

cu
stuh

fierbinflf,

c& pe unde c&deau,

$i

Macin, pe teritoriul
;

este

inconjurata
;

de

deati iarba

nici alta

n'a ma'i crescut; iar

de atuncl sub piatra

com.

rur.

Greci
;

se desface din

toate parfile

confine caracuda\

dealul Priopcea

se intinde spre

platica, lin, etc.

de

care-^I rezimase sihastrul ca-

N., in o direc^ie generals

de

la

pul, atitea lacr&m! s'au adunat,

in cit

S.-E. spre N.-V., br&zdind par-

un $iroiu intreg ?I-a facut loc pe sub p3mint, r&zbind tocmal in poala munteluT, de unde se scurge in vale. Lumea, de la numele fl&c&ulul, if zice ape!
Pele$ul.

tea centrals a pla^el

?i

pe cea
prelun-

Piatra-Detunata, pise de munte, jud. Neamju, in grupa CeahliuluT,

i

sudicS a

comunel

se

situat intre piriul Rupturile

ge^te spre S. in dealul Megina

are 2 virfuri,

Stinca-Dochiel, in

prelungi-

unul de 299

in.

rea muntelul Piciorul-Sihastrulul.

Acest pise apar{inea m&n&stirei

Margineni. Prin cartea de

iscalita,

?i altul de 267, gol si ascufit; domineazi drumul judefean Babadag-Cerna-M&cin in partea de E. e acoperit cu pSdurl $i
;

Piatra-Fetel,

tezer,

jud. Briila,

schimb,

brie 18 18

la 24 Octomde Arhimandritul Ioadel

in cele -1'alte,

cu p&?unT

livezt.

com. Chiscani, dintre DunSreaVapoarelor ^i DunSrea-Vechle.

chim, m^ncistirea Sinaia

tele

mun-

Piatra-Boului, hotar, pe {annul

sting al riului Buz&ul, jud. Buzul,

Piatra-Fetel, girla, jud.

cea,
pi.

Tul-

Negra$ul-Mic
$i

$i

Piciorulla

M&cin,

pe
?i

teritoriul

Ciineluf
tirea

prime?te de

m&n&s-

intre
$i

Margineni muntele Piatra-

Domni{a

Domeniul Coroanei moia De^ira^i, din

com. urb. MScin,

tul

anume pe
Ghece

acela ale c&tunulul sau

;

Arsa\ Aceastcl carte de schimb

com. Scorfarul-NoQ.

se desface din DunSrea-VeE., briz$i

a fost prezintatS CinstiteI

ju-

chle; se intinde spre

dec&toril a judefulul Prahova*,

Piatra-Bufnei,

pise,

la

V. de

dind partea N.-V. a pla?el

;

de cuviosul
nael, cind

Paisie,

starijul Si-

Arice$ti, pi. Podgoria, jud. Pra-

cu delimitarea hota-

hova. Aci se afli o

piatra* inalta*

relor munfilor Marelul Postelnic

de pe care se poate vedea

satul.

tot

com. urb. M3cin gi drumul jude^ean BrailaMilas& spre N. dou& girli^e, cin
;

curge pe

lin-

Filipescu.

una vSrsindu-se
cea
l'alta in
loc,

in balta Jijila,

?i

Muntele Piatra-Arsi
p&rat de
la def.

s'a

cumPiatra-Calului,
dinfi, plaiul ?i

balta
5

Somova

dupi
iar

N. Crefulescu
la
in

jud.

Mehe-

un curs de
in Duncire,

kil.

se vars

de M.

S. Regele,
il

1873. N.

com.

rur. Cloani,

raal jos

de ora$u

Cre^ulescu
atyi

avea

schimb cu

cu o frumoasS pozijie, unde

Tu
cl&-

MScin.

munff de

la Eforia Spitale-

dor Vladimirescu a voit s&

deasci o
m<in<istire.

lor Civile din Bucure^ti.

Piatra-Gsurita,
in jud.
al

stinca

izolata,

Acest munte
trS,

insemnat pen-

Buz&u, com.

Boziorul,

tru renumitele lul cariere

de

pia-

Piatra-CStanei, virf

culmel

cStunul Nucul, d'asupra fostulul

schit Sf

deschise la 1881, de un Fran-

Plat&ne$ti, care separS j'id. Vil-

Gheorghe. Intr'insa e
pe?teri,
fi

cez, d-1 G. Fonteix.

Carierele sunt legate cu halta

cei
ferate

cea de jud. Gorj, $i pe amindoul de Austro-Ungaria.

sSpata o
tradijie, ar

care,

dupS

fost

o bisericu{a\
jud.

printr'un

drum de
Piatra-C&cata,
cea,
pi.

fier funicular.

Intreprinderea a-

balta, in jud. Tul-

Piatra-Iepei,
vi{a, plaiul

sat,

Dimbo-

ceasta ocup
lucr&tori.

aproape 200 de

Isaccea,

pe
$i

teritoriul

Dimbovitalalomi^a,

com. urb. Isaccea

pe

al

com.

cSt.

com. Runcul.

Digitized by

Google

PIATRA-LUl-CRAlU

mi
munte, jud.
lea-Ditcoul
;

PIATRA-MUNTELE

Piatra

lui - Craiu,

are o

inSlr/irae

de

maluri ale riulul Bistrifa,

hotarul Transilvaniel
Sus-Mijlocul.
5.
$i

intre
pi.

Mucel, 2245,2 m. d'asupra Marif-Negre

$i

2158,2 m. d'asupra

352 m., pe unul din virfurilecele maf inalte ale plS^el. Este acoperit parte cu pS^uni, parte cu

de

Bucure^tilor.

Buhalnifa,

cu

cStunele:

pSdurl, iar virful sSu este ple?uv.

Buhalni^a, Cirnul-Bistrir,eT, Izvorul Alb,

Piatra - lui - Iepure,

munte,

in

Izvorul-Muntelui,
?i

Poe-

jud. Suceava, com. Bro$teni.

Piatra-liri-Toader, cea mat periculoasS dintre sttncile

de pe

cursul

Bistrtyei

la

Toance,
in

(v. a. n.),

jud. Suceava.

Piatra-Moului, virf de munte, in plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinr/i, r,inind de culmea Malova^uluf. Mai e cunoscut sub numirile de Piatra-Babelor, de Baba $i Unchia$ul, precum $i
de Sentinela.

nari,

Potoci

Secul-Buhalnit,ei,

pe ambele malurl ale riulul Bistrija, intre grupa CeablSuluI ?i Muntele-Doamnel.

6.

Bicazul, cu cStunele

Bi-

cazul, Chisirigul, Capsa, Cirnul,

legends poporanS, pusS

Cheile-Bicazulul, Crasna,
gul, Floarea,

Firt,i-

versurl de d. N. Gane,

cunos-

Fundul-BicazuluT,

cutul publicist, spune ca act un

Piatra-Muntele, plasd, formats

prin

Gura
gra,

BicazuluT,

Hamizoaia,
MSrceni,

Iz-

numele de Toader, ducindu-se la logodnica lui MSflScSu

cu

unirea

pi Sailor

Piatra

$i

vorul-MunteluT,

NeaSecul,
pi-

Muntele,

jud. Neamt,u, situatS

Poiana
?i

CorbuluT,

rioara, din Borca,

voind sa trea-

intre hotarul jud. Suceava,

ho

Ta$ca

Ticosul, de alungul

cS cu pluta prin acest loc periculos, pluta s'a sfSrimat

?i

tarul Transilvaniel, pi. Bistri{a

$i

riului Bicazul, intre hotarul

Tran-

fla-

de Sus-Mijlocul.
lungul

Se intinde
Bistrit,a,

silvaniel,
t,il

grupa CeahlSuluI, muni

cSul a pierit inecat.

Tot de pe

de-a
in

cursulul

PingSrar/i
7.

mo^ia TarcSul.
cu
cStunele:
(Bra-

aceasta stincS, MSrioara ducin-

regiunea cea mat

muntoasS

Pingarafi,
-

du se

sS-1

came, de desperare,
$i

a judetulul. Este formats din cStunele

1.

PingSrSciorul

Bisericani

s'a aruncat in valurile BistrtyeT,

ni^tea), Stejarul, TarcSul,

te^ti,
tri^ei',

BrS-

inecindu se

ea.

Galul, cu cStunele

Galul
Piriul-

Gheuca, PingSrSciorul-Bis-

(Piriul),

Gura-Dreptulul,
-

Lunca,

Pletricica, Straja,
i

Piatra -Lunga, munte,

in

jud.

Tirguluf,
seni,

Poiana RSchtyil, RuTopoliceni

pi.
$i

Strimtura, VSdurelele
tir ea-

M Sn ashotarul

Buzau, com. MinzSle$ti, format

dintr'o imensS stinca, ce se continua, spre V., din

SSvineti,

Bisericani,

intre

Ur$i, in

partea V. a

(spre

Transilvaniel, pi. Bistritsa, com.

Bicazul,
piriulul
8.

muntele Curla

hotarul judetulul Suceava).

2.

pe ambele malurl ale

TarcSul
?i

cubeta-MicS, pSnS
izvorulul GSvanul.

sorgintea
acoperit

Cdtugfireni,

cu

cStunele:

pe riul Bistrir,a.
:

CSlugSreni, Gura-Largului, Bu-

Vadurile, cu cStunele

Va-

de brad. E foarte greu de urcat pe inalta sa coamS.

$umeni, Coroiul, Dreptul, mosul, Largul,

Ru^eni, Stejarul

Fru-

durile, On^ul, GSbure^ti,

cia,

Mali-

Poiana-Teiuluf,
$i

Nir,eni,

PodorSni, Preluca,

Rescani,

in

TarcSul, Agircia, pe malul drept

al

Piatra-Mare, munte,
Buzau, com.
$i

in judeful

partea despre V. a plS^el, intre

plasa de Sus Mijlocul
silvania,
$i

riuluf

Bistritsa,
$i

intre

mo^ia

cSt. Tircovul, forstintf.

Tran-

TarcSul

ramura

Munfilor

mat numal din

Piatra-Mariei,
toriul

pe ambele malurl ale

riulul Bistrifa.

Doamnef (Cernegura) 9. Doamna, cu cSt. Doamna,

:

deal, in

judeful
teri-

3. Bistricioara, cu cStunele

Cindia, SSrata,
trit^eT,

MSnSstirea-BisMSrS^ei,
$i

Tulcea, plasa MScinul, pe

Bistricioara,

Grint,ie$ul

Mare,

Vii^oara,

intre

com.

rur. Greci.

Este o

Grinr,ie$ul-Mic, Pintecul, Poiana-

muntele
Bistritel
-

Cernegura
Moldovel,

munti!

prelungire adealululPiscul-Inalt^i^ufuiat. Se
Intinde spre E.,

Gr inr/ie$ului
gul piriulul

PrisScani,

de a-lunhoBis-

pe ambele

Bistritsa,
$i

intre
riul

malurl ale riuiul Bistri^a, in centrul plSef. 10.

avind o
orientals

direct/ie

generals de la

tarul Transilvaniel
trit,a.

N.-V. la S.-E., brSzdind partea

Vinatori-Dumbrava Ro-

a plS^ei
;

cea N.

4.

E. a comunel

prelungirile sale

gul, Schitul-Hangul,

Hangul, cu cStunele HanAudea, Bo:

pe, cu cStunele:

Cutul,

Dum-

brava-Roie, Izvoare, Poeni, VinStori,

S. se termini in

apa

Calistriet.

boteni, Ciurubucul, Izvorul-Alb,

Piriul Schitului,

VSleni

Petro-Dava,
ale
riulul

Este de naturS stincoasS.

ioasS.

StS

RSpciuni,

Du-

pe

ambele

malurl

in legSturS cu dealul Piatra-Ri-

rSul, Le{e$ti,
r,igi)

RSpciunifa (FSr-

Bistri^a, in
?i

partea S. a

plS^el,

Din

el izvore^te piriul

Va-

$i

Strimptura, de ambele

a ora$ului Piatra.

Digitized by

Google

piatra-nAmAe?tilor
Pe l?ng&
n&stirile

f98

PIATRA-RO$lE

ii.

Calul-lapa, cu cStunele
Sclvine$ti
j.,

bisericile,

numite de
i

Piatra-Riioasa, deal
jud.

izolat,

in

Catul-Iapa,

?i

DumS.

mir, in plasS
:

ma! sunt

mS-

Tulcea,

pi.

Micinul,

pe
are
S.-

brava Ro?ied. a
pl&$ei,
$i

in

partea

Bisericani, Ping3ra{i,

teritoriul

com.

rur.

Greci

intre
pi.

ramura Cerne-

Buhalnifa, Bistrifa,
r&ul,

Schitul-Du(rui-

direcfiune
,

general! de la

gura
12.

Bistrtya.

Hangul,

Ciurubucul

V. spre N.-E

br&zdind partea
i

Dochia, cu c&tunele: Do$i

nat), Valeni,

Doamna, Tarc2ul,
ia-

de V. a com.
Calistriel
$i

pl&$el

se

chia

B&lu?e$ti, in partea des-

cu 193 deserven^I.
Agricultura se face pe o

intinde de-alungul piriulu! Apab&l{il Iglifa, printre

%\

pre S.-E. a pU$eT.

13.

Girovul, cu cStunele

Gi-

tinderede aproape 25.000 hect.

Ima$ul
are

aceste

doui

piriul

Valeastin-

rovul, Contend, Bo{e?ti, D&ne^ti

intindere

de

Ulmilor;

natura sa
;

este
virful

(Mitocul-Maicelor), Jide?ti, Bah-

5253 hect.

coasS pe alocurea

prin-

na (Troika)

$i

Avere?ti, in par-

cipal este movila Piatra-Riioasa

tea despre E.
14. $er6efti,

Piatra-Namaetilor. Vezi Macu c&tunele: $erteia?ul, din jud.

pe

la

poalele sale de V. trece

il

Mucel. Virful
la

be$ti, Ghigoe$ti, Hirtopul, Bro$-

acestui

munte

se afl2

n 54
i

drum Nou

jude^ean Macinul-Satul-

teni

?i

Trude^ti, in spre E.
Cirligi, cu c&tunele: Cir-

m. d'asupra Bucurestilor
1

la

de drumul comunal Greci -Igli^a ?r Turcoaia;

este tiiat

15.
ligi,

24

,2

m. d'asupra Maril-Negre. de dr.Piatra-

Greci.

Este

acoperit

in

mare
pu-

Soci, Du$e$ti, Dragomire$ti,

$i

parte numaT cu p&$uni

?i in

Vadul
pl&ei.
16.

Valea-AlbS,

spre

E.

Platra-Neamtu,
d.-f , jud.
%

stafie
pi.

rine,

cu semSnSturl.

Neamju,

Cdciulefti, cu

c&tunele

Muntele, com. Piatra,

C&ciule$ti, Turture^ti,
ei,

Gura-VSpi.

pe linia Bacau-Piatra-Neam^u, pusS in

afl& la 12.7 kil.

Versanti

?i

Pope^ti, intre co-

circulate la 15 Februarie 1885.

muna urbanS

Piatra

Cra-

Se

c&ul, in centrul pl&$el.

17. Gircina, cu c&tunele: Gir-

stasia cea

de Roznov, mal apropiata. Inai-

Piatra-RtioasS, movila, in jud. Tulcea, in partea de V. a pl&$el M&cinul i cea de S.-V. a com. rur. Greci. Este un virf vestic
al dealulul Piatra- Riioas,

de nasatul

{imea d'asupra nivelulu! M3riT,

tura stincoasS.

Are o
?i

inal^ime

cina,

Cuejdiul, DSrm&ne$ti

$i

Ciritei, in centrul pl&$el.

de 307.83 m. Venitul acestel sta^tf pe anul 1896 a fost de

cam de 70
Iglifa,

m.,

dominind

precum

drumul jude-

18.

Dobreniy cu c&tunele: DoNegre?ti,

558706

lei,

36 banl.
stafie
pi.

^ean Macinul-Ostrovul-Babadag.

breni,
ra{i,

Strata - PingS-

Alma$ul, Ca$aria, M&$c&Poiana-Alma$uluT, in cen-

Piatra -Olt,
jud.

de dr.-d.f.,
Oltul
d.-s.,

Piatra-Roie,
cea, in

deal, in jud. Tul-

te$ti $i

Romana^i,

partea de
$i

E.

a pl&e?

trul pl&$el.

c5t. Enose$ti,

pe
in

linia

Slatinala

M&cinul
rur.

cea de V. a com.

19. Bodeti-Precistel,

cu

c-

Craiova,
5

pus&
Slatina
kil.).

circulate
afla

Cerna.

Este o prelungire
CaraciCula, cu
N. spre
?i

tunele: Bode$ti-PrecisteI,
beni, Corni, Strimbi,

0loi

Ianuarie 1875. Se
(16.7

intre
?i

de

S. a dealulul
la

Bordea

stabile

kil.)

o direc^ie de

S.,

de

DumbrSvile,
N. a pla$el.
20.

in

partea

despre

Bal (13

InSl^iraea d'asu-

natural stincoasi
ful

ple$uvS. Vir-

pra nivelulul
c&tunele:

MariF,

Crdctioani, cu

m. Venitul acestel

de 135.66 statfi pe a.
1.,

s&u, Cerna, are 163 m. f do-

minind
vul

satul

$i

piriul

Cerna,

Cr&c3oani, Cracaul-Negru,
gazia,

Ma-

1896 a fost de 133828

55 b.

drumul judefean Macinul-Ostroi

Gindaoani

Manastirea-

Satul-Nou.

Horaija, in partea despre N. a

pl2$ef.

Piatra-Oblincel, munte, Suceava, com. Bro?teni.

in jud.

Piatra-Roie,
cea,
pi.

deal, in jud. Tul-

21. Piatra,
trul pla^el.

com.

urb., in cen-

Isaccea,

pe

teritoriul

Are o popula^iune de 10352

familil,

Piatra-Opcinel, munte, in jud. Suceava, com. Bro$teni.

Piatra-Penil, munte,
soca, in partea
in jud. R.-

com. urb. Isaccea. Este mal mult

o prelungire sud-orientalS a dealulul
S.,

$coale

sau 41572 suflete; 35 mixte rurale, 7 coale

$i

Breazul

se intinde spre

avind o direcfiune generate

la

de citun
bSe^I
?i

urbane
1

(3

de
pen-

Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bi-

de

N.-V. spre S.-E., br&zdind

?i

de

fete),

gimnaziu
?i

de

N., la hota-

partea de V. a com.

pe cea
cu

real (in

com. Piatra)
fete.

rul despre jud. Buz&u, acoperit

de N. a
cu

pla$eT

st3 in leg&tur*
,

sionate de

cu p&duri.

dealul

fugulea, la E.

Digitized by

Google

PIATRA-RUNCULUl

699

PIC1NEAGA

dealul Nicolifelal

si

dealul

Iz-

spre E. c&tre Baia,

in care se

ramificare

tunc! Pichetul, ce era un punct

vorul
la

la S. 91
la

cu dealul

Pirlita

gisesc urme de mine

Ural.

de paza
nire
ferite

al

fire!, drept

Rahova
ce ve-

V. Pe

poalele de V. curge
;

vechl de aur, ca in
cririle se

Ludis-

Bulgariel.

Apo! din ce

in

valea Pirlita-Mare
S.,

pe
;

la cele

de

pot urm&ri pe o
3

valea Pirlita-Mici
i$! ia

din cele

tant de ma! bine de

chiar
i

ore

ma! mulf! locuitor! din dipuncte ale fire! ?i ast-fel

orientale

na?tere piriul Ni-

in

masivul muntelu! se

fondara ora?ul Bechetul.

colitelul, iar in cele

de N. sunt
;

gasesc filoane aparente de aur,

d. e. spre

a$ezate
lele

viile

B&dila

tot la poa-

V. de com. Hangul.
sir
pi.

de S.-V. se ma! afl& $i ruiroman, numit de popor Cetatea, de unde pleca

nele unu! castru

Pichetul - din - Deal, fost picket de granifd pe marginea Dunare!,

Piatra-Vtn&ta,
in jud.

de dealurf,
Bistri^a-d.-j.,

jud.

Mehedin^i.

Este

loc

Bac&u,

frumos de observafiune.

odinioar& un

val,

numit

azi

Va-

lul-luI-Traian. Este acoperit nu-

com. Valea-SeacS, care prezintS virful Vijelia $i are directfa de

la

Picineaga, com.
Tulcea,
pi.

rur., in judeful

mat cu

p&durl,

$i

intret&iat

de

N. spre

S.,

d'a dreapta

Si-

Micin,

situata
la

in
kil.

drumurile comunale Isaccea-Tai{a $i Nicolitelul-Taija.

retulu!.

partea V. spre
S.-V.

jud.,

de ora?ul
$i

75 Tulcea,
in par-

Piatra-Vintului,

stincd, in

Bis-

re^edinfa districtulu!
tea S. a pla$e!, la 26

Piatra-Runcului, munte,
Bac&ti, pi. Trotuul,

in jud.

trifa,

in
$i

jud.

Suceava,

intre

kil.

spre S.

com. Hirja,
afla

Che!

Coltul-Acrel.

care este situat chiar pe granifa

spre Ardeal. Pe dinsul se

PicStoarea,
incepe
din

vale, in jud. BuzSu,

de ora$ulMacin,re$edintapla?e!. Se m&rgine$te la N. cu com. Turcoaia la E., cu com. Satul;

un mare bloc de ma* de masS.

Piatra-Sl&niculul,
jud. Prahova,
urb. Sl&nicul,
piriul
riul
pi.

piatrS in for-

com. Grajdana, cat. Barbuleanca

Predealul-Buz&ulu!,
se une$te cu valea Ciolaneanca

Nou
(jud.

la S.,

cu

com. Ostrovul

jud. Br&ila,

loc izolat, In

$i

da

in riul Ni?covul.

?i la V. cu de care se desparte prin Dunare.

Constanta),

VSrbiliul, com. de unde izvore^te

in

Dealur!

la S.- E. dealul

Ghiumi

PicSturile,
rur.
j

sat,

pendinte de com.
Gia-

Ghirme?, de 241 m., cu aratur!

Bughea, care se vars&

Murga$il, plasa Amaradia,

Dolj, situat pe piriul
la

pe care odinioara au
intinse
i

fost

padur!

Teleajenul, pe teritoriulcom.

id.

intunecoase; Dealul-cu-

ScSio^i, plaiul Teleajenul.

martaluiul,

700 m.

spre S.

Piatra, linga

comuna,

la

S.,

de

Piatra-Scris&, localitate
in jud. Putna, pi.

izolatd,

Vrancea, com.
afla*

de Murga?ul, cfitunul de re?edin^a al com. Are o populatiune de 26 fasau 94 suflete, care locuesc in 27 case; o circiuma.
miii!,

45 m., in care se afla ?i cariera de piatra. a satului, !ar pe el

pimintul ^coale!

al biserice!.

Spine^ti,

unde se

o piatri
din

Movilesunt: Movila-Cazacilor,
129 m., pe
acest

mare, pe care se

aflS scris,

Dealul
?i

cu

PiatrS,

vechime, numele

lut $tefan-cella

?osea vecinala leaga satul

iar la S.

lingi sat, la S.,

care poarta

Mare.

N. cu Murga$ul,

cu

nume
cite

din
or!

imprejurarea
treceaQ

Blzg^r&i, din jud. Romanatf.

c& de
in

Ru$il

Piatra - ijurel,

stlncd

mare,

in

Dunirea contra
Piciturile, mosie particular^,
jud. Dolj,
pi.

Turcilor, aveau
;

albia piriulu!B&uca, jud. Suceava,

aic!

lagirul

lor

Movila

lu!-

com. Neagra-$arulu!, unde se formeaz& o cascade inaltS de 7

metri.

Amaradia, com.
;

Mo^-Nenciu, 6 m., intr'un

pi-

Murga?ul, satul Pic&turile

\\nc locuitorilor.

apar-

mint de culture
lui,

Movila- Breazu-

12 m.

Apele, care brizdeazS terito-

Piatra - TSiati, localitate, lingk Dorna, jud. Suceava, unde, spune I. F. Neugebauer in a sa Beschreibung der Moldau
und Walachei 1(1854), din catena ce se ramified pa rale] a cu masivul

Pichetul, nume
Bechetul,
catre

ce

purta com.
jud. Dolj,

riul

comune!, sunt: Dun&rea nui

pi. Jiul-d.j.,

mita

DunSrea-Vech!e, sau Ca1

1828,

cind dup&

termi?i

nalul-Micinulu!, la V., la

kil.

narea resbelulu! dintre Turc!

Ru$i, o parte

departe de
piatrS

sat,

avind malul

inalt

din

Rominii

ce

spre comuna, lingS

$i

cariera

de

locuiau in Turcia (az! Bulgaria),

portul comune!;

Pici-

principal

al

Carpa^ilor,

a trecut Dun&rea in Rominia

s'a aezat

%\

pleach o ramifica^iune secundari

pe

locul

numit pe

a-

sau PSdurea-Ursulu!,

neaga sau valea Ai-Ormanulu! pe romi89

6S617.

MmrtU JHcfUmar

Qtogratlc. Vol. J

Digitized by

Google

PICINEAGA

700

PICIORUL-DE-MUNTE

neste, trece pe linga sat

si

se varsa

var

si

import de orez,
si

vin, spirt,

brotevti, pi. Balta-Oltul d.-j., jud.

in balta Picineaga; afluentul

saQ

Valea-Cernel,

ce

primeste
si

pe
pe
si

de bacanie. Sunt 8 comercian^I de producte,

articole
2

sapun

Romana^i.

dreapta Valea - Ulmulul

manufacturarl

si

circiu-

Piciorul-Bordei. VezI Bordea,

deal, jud. Iasi.

stinga valea Tolosman, spre N.

E.,

marl.

Viroaga de linga
la V.,

Dunare
un canal
intre
el

Budgetul comunei e
nituri
tuell,

la

ve-

saQ Picineaga,
al
si

DunareT, inchizind

Dunare o
BalJI

insuli^a (60 hect.),

salcil.

de 5055 lei si la chelde 4955 lei. Drumuri: calea judefeana Sa-

Piciorul

Borvizulul,

pirila t

jud. Bacau, pi. Trotusul,

com.
si

Tirgul-Trotusulul, izvoreste de

acoperita cu

tul-Nou-Ostrovul, ce trece pe la

sub muntel \ cu acelasl nume

jos de confluenfa
pirilasul Cotituri.

se

mal

insemnate

sunt
in-

Baltina, la S., cu

100 hect.

drumuri comunale spre: Turcoaia, Ostroval, Coium-PuE., apol

varsa in Slanic, pe dreapta, mal

acestuia

cu

tindere, con^inind stuh, papura,

salcil si

nar, Cerna, Cirjelari.

peste

si

al

caret venit e
si

Aceasta com.

si-a luat
si

numele
acesta,
Pecilocuit

impar$it intre stat

locuiton, aiar

vind malurl joase, spre N.-V.,

spre S.-V.
nul
si

de la piriul Picineaga, spune legenda, de

negil,

la

si

N.-E., inalte

Bala-

ce

odinioara

aQ

Piciorul -Calului, pise, pe creasta sirulul de dealurl ce brazdeaza in lung si lat com. Costesti, pi.
Horezul, jud. Vilcea. Acest sir de dealurl se prelungeste pe toata partea de Et a com., in
stinga riulul Costesti

Sohinarul, la N., de 130

aceste locurl.

hect, cu maluri joase; Picineaga,

la E.,

La
tataro

inceput,
-

fost

un sat
in anul

de 30 hect.; alte cate va mai micT, fara insemnatate.

Intinderea

turcesc, distrus

3382 hect., ocupate de vatra satulul;

tul

comunei este de din care 66 hect.

res-

pe Dealul-Carierelor; era si un port la Dunare, legat cu eaprin drumul

1775.
fost asezat
lul Justin

Piciorul

Catelinei

(mat bine

zis Justi-

ul). VezI Catelina, deal,

(Hulubacom

de 3316 hect. sunt

in

ale lo-

nian), ale carul

tazl.

cuitorilor.

Pe

la

anul 1828, un

urme se vad si asmo?

Braila,

Cotnari, pi. Bahluiul, jud. Iasi

Populafiunea,

maioritate
familil,

Petru Pelin din jud.

facut aci

Piciorul

Clinelui, munte, jud

romina,

e de 271

sau
:

un bordeiu, apol aQ

Prahova, care, impreuna cu

grasul-Mic, a fost dat

Ne

1250

suflete.

Sunt 2

bisericT

una
in

venit din Basarabia

ciun,

mos Cra-

vechle, fondata de locuiton

;

1857 alta zidita in 1892, cu hramul Sfin#I Voevozl, si fondata

tot

s'au asezat linga

mos Simion, loan Tulimeu, mo? Pelin, si

eel vechiQ

au format satul actual care pas

tra

de

locuitorl

o scoala mixta

numele

de

Pici-

rurala, fondata in
cuitorl, frecuentata
si

1880 de

lo-

neaga, ce
si

l'a

avut satul distrus

de manasti rea Sinaia, prin cartea r!e schimb iscalita la 24 Octomvrie 18 18 de Arhimandritul Ioachim, ma nilstirel Margineni, de la care a primit muntele Piatra-Arsa.
mun/e,
in

de 101

elevl
si
1

care prin buna sa pozijie lingS

fertilitatea loculul,

condusa de

inva^ator

Dun5re,

ca-

Piciorul-CIrlanuluI,

invafatoare.

rierele sale

Calitateapamintululestebuna
sunt 102 hect., acoperite cu padurT de salcil batrine, intre sat
si

de platrS, aQ atras pe Rominil de dincoace de Dunare, careau format satul prosper

jud. Suceava, com. Bogdanesti.

Piciorul-Coadei,
finele

picket, la con-

de

aztazl.

f arel

spre Transit vania,

Dunare, 100 hect. finefe

si

jud. Putna.

paring,

51 hect. loc neproduc-

Picineaga,
pi.

piria, in jud. Tulcea,

3044 hect. loc arabil al locuitorilor si pe care se seamana griCi, orz, ovaz, porumb,
tiv al statulul,

Macinul, cunoscut mal mult

Piciorul-de-Munte, com.

rur. f

sub numele de valea Ai-Ormanulul.

jud. Dimbovtya, pi. Cobia, ase-

zatape cimpia numita Valea-Bisericel, la

fasole,

paring

si

cartofT.
:

16

Locuitoril poseda
gurl;
cal,

164
vacT,

plu-

520

bol,

660

250
aci

Picineagul, munte, jud. Muscel, plaiul Dimbovtya, aproape de

hotarul Transilvaniel.

goviste,

kil. spre S.-V. de Tirpe soseaua jude^eana

Tirgoviste-Gaesti-Vla?ca.

604 porcT, 3275 ol. Comerciul este activ, fiind

si

De

aci riul

Are o populate de 980

cuitorl,

lo-

Dimbovija

ia direc^ia

spre S.

o biserica

si

o scoala.
cu com.
;

un mic port pe Dunare, sta in export de cereale,

con-

Se invecineste:
Piciorogi, alt nume al com. DoSperieti
;

la E.,

piatra,

la V.,

cu Cobia

la

Digitized by

Google

tlClORUL-DRACULTJI

701

PICIORUL-STANCULUI

NM

cu uta-Seacil

?i

la

S.,

cu

Codrul, jud.
lul Pris&cilor,

Ia?i, situat

pe DeasaQ

Dragodana, desp&r{indu se de $u{a-Seac&, Cobia 91 Dragodana prin p&dure, iar de Sperieteni,

prin cimpie
i

cu 65

familii,

8 suflete, parte Rominf ?i parte

Piciorul-Popii, munte, jud. Bac&u, pi. Muntelul, com. Vfisie$ti, din culmea Coasta-NogeT.

figanY, fo?tI robl ai m&nstirel

unindu-se cu

$11-

Birnova, carlse ocupS, cu agricultura

?i

{a-Seac&

$i

Dragodana
Iar

prin fru-

transportul lemnelor de

Piciorul-Popii, pddure, jud. Bac&Ci, pi. Muntelul, com. Vftsie?ti,

care se intinde pe coastele muntelul

moasa ?osea judefean& Tirgovi$te-G&e$ti,

prin p&durl.
servita

Are o
preot

bisericS, de?i
1

cu

cele-1'alte

de

cintre{.
afl&

cu acela?! nume, apar^intnd

prin dramuri firS ose!e.

In

apropiere de

sat se

r&ze$ilor din

comun&.
aproape
este supusS regi-

Piciorul-Dracului, munte,
Prahova,
pi.

jud.

Ci$meaua - Antoniel, ap& minerale.

cal
$i

izvor

de

Are o
200
hect.

intindere de
?i

Teleajenul,

com.

Vite: 256 vite mar! cornute,

mulul

silvic.

Drajna-d.-j., acoperit cu p&duri

29 rim&torl.
-

seculare de fag!

$i

braz!.

Are
Piciorul

bogate p$uni.

Lupulul,

culme
$i

de
Ri$-

Piciorul-Popii, pddure, numita i PSdurea-Fundoael, d'asupra

satulul

munte, intre Rica-Mare

Sodomeni, din com. P&$-

Piciorul - Floarei, munte, jud. Bac&u, pi. Tazl&ul-d.-s., de pe teritoriul com. Schitul Fru-

cufa, jud. Suceava,

din e^ti, de brad, fag

com. Bogimbr&cata in p&dure

?i

cani, jud. Suceava.

mesteac&n.

Piciorul
com.

Popii

Tarni^a,

pd-

moasa.

dure, jud. Bac&u, pi. MunteluT,

Piciorul-Floarei, pddure, jud. Bac&tt, pi. Tazlfiul-d.-s., com.

Schitul-Frumoasa, care imbracd.

Piciorul-Negru, pddure, in jud. Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. Vin&tori-D umbra va-Ro?ie, situat
pe mo$ia Cutul-Vin&tori.

V2Lste$ti,

a r&ze?ilor, po?i ?tejarl, $i

pulate cu fagl

avind

o intindere de 90 hect.

muntele cu acela$I nume.

Piciorul-Gr&ditei, trup de
fie,

mo

nelocuit, jud.

Vla$ca, pen

dinte pe mo$ia Gr5di?tea, pro

prietate a def.

Piciorul-Obrejesculul, munte, jud. Baciu, pi. MunteluT, com. D&rm&ne$ti, a^ezat pe granija. Se inal^a treptat din valea
piriululUzul,la823 m.,delalocul

Piciorul-Porcului, munte, jud. BacciQ, pi. Trotu^ul, com. Tirgul-Ocna, situat pe dreapta Trotu^ulu!
i

despir^it de muntele

M&gura
iar
riul

prin

Valea -Sl&niculul,
pi-

Em. Gr&di?teanu

de muntele Cro^na, prin

Valea-Rea.

Se arendeazS cu Grdi$tea-de
Jos, ?i e situat despre Budeti

numit Gardul-de-Piatri, pSn5

acest

la

^1098 m. Pe dealul ce desparte

Prin el trece Valea- Verzi$orilor

munte de muntele Muie-

Are o

suprafa{& de 344

hect.,

ru$ul, se incruci$eaz& dou&potecf,

Piciorul-Porcului, piriu, jud. Bacu, pi. Trotu^ul, com. Tirgul-Trotu?ul; ese

toate arabile.

Piciorul-Lat, munte, jud. BacSu, pi. Muntelul, com. Com&neti.

Piciorul-Lat, munte,
ceava, com. M&deiul.
in jud.

una care merge la muntele L&puul in Moldova $i alta pe culmea Magyaros din Transilvania. Aci s'a rectificat fruntaria, revenindu-I Rominiel 79 hect.
Piciorul-Ortoael, munte, Suceava, com. Dorna.
in jud.

din muntele
$i

cu
in

acela^I

nume

se

scurge

SUnic, pe dreapta,

mal

in

sus de piriul Valea-Rea.

Su

Piciorul-Sacuilor, munte, Suceava, com. M&deiul.

in jud.

Piciorul-luifircfi (Muntele-), p&dure particular^, supusd. regimulut

silvic inc&

Piciorul-PetreI,/></w/v, pe mo$iea Probote$ti, jud. Dorohoiu,

pi.

Piciorul-Scurt (Dealul), munte, in jud. Suceava, com. $arulDornel.

din anul 1883,

*

pe mo?ia Muntele Piciorul

firci, pendinte
nicul,

-luf-

Her{a, com. Tirnauca. VezT

de com. Comarjud. Pra-

Tirnauca, pSdure.

Piciorul-Stancului, pddure
ioasi, jud.
d.-s.,

fo-

plaiul

Pele^ul,

hova.

Piciorul
S.
pi.

Piciorul-Lupului, sat, spre de satui Ciurea, com. Ciurea,

Plopului, munte, in jud. Suceava, com. Bodg5ne$ti, acoperit cu p&dure de mesteac&n

$i

Bacdu, pi. com. Buc?e?ti, supusi

silvic.

Tazl&ulre-

gimului

Are o

intindere

de 1250

hect., apar^inind d-nel

rchk&.

Profira Donicl.

Digitized by

Google

PICIORUL-STtNCEl

702

PIELE^TI

Piciorul-Stlncei, munte,
Suceava, com. Sasca.

in jud.

riulul.

Are

al&turat e

patru

c&-

c3t.

Pu^intei
?i

tune: Purani, la
re$edin{&,
situat
S.,

N.-E. cSt. de

nafi

de de acolo

la

com.

Atirju-

in

$oseaua
V.

pe deal; Mirvale peste o

de{ean& Alexandria- GiurgiO.

In

Piciorul-Stlnel, munte,
Suceava,

in

jud.
a-

zSne?ti, la

in

marginea

despre

com. BogdSne^ti,

vilcea
tot

Pielea-de-Sus (re?edin{a)
$i

coperit de p&dure de mesteacn

?i

pe vale

Pielea-de-Jos, pe
zice
i

r&chit&.

deal, ce-I
alipite.

mat

Groseni,

Picoelul, plain, celeag muntele Pico^ul cu muntele Pitica din

Teritoriul

com.

ocupS o

su-

comunel este M&gura-C&{elului, care servi ca semn de hotar cu domeniul ora$uluI Alexandria; are o inal^ime de 23 m. ?i un ocol de 120 m.
In partea despre E. sunt alte

prafa^S de peste 8000 hect., cu

com. Chiojdul, jud. Buz&u.

Picoul, munte,
com.
Piescioara,
jud.
in

toate mobile de pe dinsa.

Se invecine?te
jud.

la

N.

cu

c&-

doua m5gurl, de cite 28 m.

100 m.
Distan{a
la

inalte ?i acestea
?i

cu un ocol de
Pielea p&n
kil.

Buzlu,

tunul Gvane?ti, din gura, jud.

com. M&la

Chiojdul - din - Bisca, c&t.

Vla?ca;

S.,

cu

de

la

BuzSu;

intr'o

ramifica^ie a sa se afl& o esca-

com. Atirna^i; la E., cu com. MSgura-LSceanca, tot din jud.

Vla$ca
ora^ulul
$i

Alexandria este de 8
la Ro$iori,
;

pn
la

va^iune verticals, numita Gaura-

la

V.,

cu

domeniul

de 40 kil. p&ni Turnul-Mclgurele, de 54 kil.

Zmeulul,

saii

Gaura-Dracului.

Alexandria. Este una

Pieleti, com. rur., in jud. Dolj,
pi.

din comunele cele mal populate

Picul,

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s.,

$i

prospere ale jude^ulul.

Ocolul,

la

20

kil.

de Craiova,
maluri ale

com. Jin^reni, cu 458 suflete, locuind in 58 case. Este aezat

la

comuni, curge riul Teleormanul, care ud& toata. laPe

lingei

situate

pe

ambele

riulul Tesluiul.

100

m.

departe

de

malul

turea despre N.-V.

riia^ele

$i

S.-V.

Pi-

drept

al riulul Jiul $i

sub coasta
care
$I-a

Vajostea

$i

Gabrul,

ce

dealulul Picul, de
luat numele.

la

izvoresc din vllcelele despre E.,

formind diferite viroage, se scurg

in

Se invecine?te: la N., cu comunele B&leasa i Cimpeni, din jud. Romana^i, de care se desparte prin Valea-Lungi; la S.,
cu comunele Cooveni, Preajba,
?i

Teleorman.

Picul, deal, jud. Dolj,

d.-s.,

pi.

Jiul-

Are o populate de 1846

flete,

su-

cu o parte din
ora?uluI

p&raintul ce

com.

1" in^reni, satul Picul.

din care 353 contribuabilf.

?coal& condusS de un
i

aparfine
E.,

Craiova;

la

Are o
Picul,
Dolj,
reni,

mosie

particular^,

jud.

investor
elevi;

frecuentatS
in

de 21
de

pi. Jiul-d.-s., com. fin^pe care se gSse^te padure. Aparfine clSca^ilor. Are vil pe

4
cite

biserici,

rie-c^re

c&tun

una,

deservite

3 preojl,
ciiserl.

cintHreflf ?i

4 para de de
lei

dinsa.

B jdgetul comunel
Picul, pddure
reni, in

este
?i

particular^,

jud.
\n\k-

9462, banf 55, laveniturl

lei

comunele Rob&ne$ti $i Golfinul, din jud. Romana^i la V., cu com. Gherce^ti. Limita liniel de N. incepe din hotarul comunel Gherce$ti, merge de la V. la E. in linie dreapta, pe piriul numitValeaLungS, ce o desparte de com.
cu
;

Dolj, pi. Jiul-d.-s.,

com.

intindere aproximativS.
cl&-

7967, banl 55, la cheltueli. Vite: 1576 caT, 20 m&garl,

1 1

B&leasa,

apol

se

indrepteaz&

spre N., p&nS ce intilne^te ho-

de 350 pogoane. Aparfine

ca^ilor.

12

vite

marl
cornute

cornute, 6328
$i

Populate cu

stejarl,

go-

vite

mid

904 porcl

runT, cerl.

Calitatea solulul este din cele

bune.

comunel Cimpeni i de aci spre E., pinS in hotarul comunel Rob&ne$ti, din Romanafi. Limita liniel de E. este o linie
tarul

Piculeti,

sat,

jud.

Arge?,

pi.

Oltului, pendinte

de com.

rur.

B&rbate$ti.

Are 30 de

familii.

Pe apa Teleormanului sunt doua mori una in dreptul c&tunulul Pielea-d. s. ?i a doua in
:

conventionale!, cu indreptarea de
la N. la S., p&ni in dreptul comunel Co?oveni. Limita dc S. are indreptarea de la E, la V. $i este formats de o linie conventionale. Limita de V. are indreptarea de la N.-S. Mai inainte, aceast& comun&

c&tunul MirzSne^ti.

Pielea, com.

rur., la extremitatea

CStunele sunt legate intre ele

prin ?osele

de E. a pla$el Marginea, jud. Teleorman, limitrofe cu judeful

Vla^ca, a$ezat& in valea Teleor-

vecinale;

din

c&t. cSt.

Purani merge o ramurS la

G&v&ne$ti din jud. Vla$ca,

iar

manulal, pe dealul din

stinga

din c&t. Mirz^ne^ti o alta spre

se

numea

Ciume?ti.

Digitized by

Google

P1ELE$TI

703

PIELE?TI

Lacri{a

Se compune din 6 catune Mare (saQ de-Sus), Lade-Jos),

$i

mana^i

intra

pe

la

V.

in

co-

catre

obstia

locuitorilor

si

mareJe Pa-

muna,
i

?i

curge de

la

V.

spre

harnic, proprietarul

mosieT Lacripi, Ni-

cri^a-Mica (saQ

Langa,

E. prin cat. Nichitoaia, Piele^ti

Pir?ani.

colae Otetelesanu, la anul 1848,

Mai

17.

Nichitoaia, Piele^ti

Pir$ani.
afla situat

Aceasta biserica e facuta din

zid.

Catunul Piele$ti se
in

Tesluiul prime$te in comuna,

centru.

Se limiteaza: spre
;

VM

cu com. Gherce?ti
Pir$ani;
la

la E.,
S.,

pe dreapta: Belciugafi-MicI, ce se varsa in Tesluiul, pe teritoriul catunulul Piele?ti

;

Biserica din

Nichitoaia e
$i

fa-

cuta din birne

daruita

acum

cu catunul

cu

Belciucat.

45 anl
vecina,

acestu! catun, de com.

;

com. Preajba $i la N., cu cat. Langa, ce se afla a^ezat pe Valea-Lunga.

Catunul Langa ce se
N. de
la E.,

ga^i-Marl, ce se
Pir?ani, in
fler,

varsa in

dreptul podulul de

de peste Tesluiul, din drepBucure?ti - VircioValea-Via^tei, care izvo

Flore?ti are hramul Adormirea Maicel Domnulul. Biserica din Langa, fecuta

afla la

tul cail ferate

din zid

$i

in tinda careia se g-

Piele?ti,

se margine^te

rova

se$te o inscripfie care arata ca

cu comuna Cimpeni, din

re$te din cat. Piele^ti, curge

la

jud. Romanafi, la V., cu

com.

V.

la E.,
$i

trece

in

de jud. RoTes-

a fost zidita

la

anul

1844, de

catre proprietarul catunulul, nu-

iar la

Ungureni, tot din acelaT judef, N. cu com .Baleasa, din

manafi
luiul,

se varsa in

riul

mit Dumitru Geanoglu

$i

e azl

in dreptul

comunel Po-

ruinata. Cele trei bisericl in care

jud. Romana{i.

pinzele^ti.
afla
riu-

se

oficiaza
?i

sunt deservite
S

de

la
lul

Catunul Pir^ani, care se E. de Piele^ti, pe albia

Tesluiul, se

margine^te:

la

com. Robane$ti, din jud. Romana^i, la N., cu com. CimE., cu

Pe stinga prime^te mal la vale de Pir$ani, apa Valea-Lunga. Se unete pe stinga cu valea Draghici. Valea-Lunga se varsa
in riul Tesluiul in dreptul catu-

3 preotl

cintareflf.

Sunt doua ?coale mixte, una

in

catunul

Pieleti

?i

alta

in

Lacri^a-Mare. coala

din Piele$ti

funcfioneaza din 1839; cea din

peni, din judeful Romanafi, iar

la S.

nulul Golfinul. Tesluiul se revarsa

in

Lacri{a-Mare
inva^atoare

din

1888.

Sunt
$i

cu

cat. Lacrifa.
?i

timpurl ploioase

$i la

topirea

conduse de dol inva^ator!

?i

Catunele Lacri^a-Mare

La-

zapezel.

frecuentate

de

crita-Mica sunt situate la S.

de

catunul Piele$ti. Se marginesc:

Pe Tesluiii se afla trei podurl de lemn i unul de fler al cail

ferate Bucure^ti -Virciorova, ce

105 copil.

Dupa
legea

legea rurala din 1864,

com. Golfinul, din jud. Romana^i la V., cu urbea

la

E.,

cu

sunt 3 14 impaminteni^i, iar dupa

din
1879,

trece prin cat. Pir^ani.

sunt

21

in-

Craiova;

la N.,

cu com. Robase
i

In

comuna sunt 4
in cat. Piele$ti,

bisericl.

surajel.

ne?ti $i la S.,

cu Co^oveni-d.-s.
afla

Una,
In

fondata in

Are o populate de 2420

flete:

sufe-

Catunul
la

Nichitoia

anul 1859, s'a terminat la 1862.

tinda
bisericei

1192 barba^I

^i

1228
$i

V. de

cat. Piele^ti

se

in-

se afla ur-

me!, locuind in 465 case

193

vecine^te: la E., cu com. Gherce$ti,

matoarea

inscrip^ie:
dumnezeiasca

bordee.

Ja

N.,

cu com.

Baleasa
Aceasta sfinta
serica a fost facuta
lor,
si

Suprafafa teritoriului comunel

bi-

din jud. Roraanafi, iar la S., cu

com. Preajba.

de obstia

locuitorisi

tnccputa

la

Terenui comunel este

gasesc in
luil

1859, Iulie 9,

termi-

$es.

Se

nate la 1862, Oct.

gofatulut

16, cu stflruinfele lo-

de 10971 pog., din care 9800 pog. arabile, 26 pog. fine^e, 132 pog. izlaz, 296 pog.
este

comuna

cite-va dea.

Dinca

Florcsceanu, a capita-

padure.
Proprieta^ileparticularilor sunt
in intindere

cu o Jnal^ime

de

3040
riulul

nului Mihail Vilcancscu, loan Cau, etc.

m., care formeaza

Tesluiul
?i

albia

de 9800 pog.,

a-

pe care se cultiva cereaie; numaf partea de S. E.

este acoperita cu

Aceasta biserica este facuta

din zid
$i

are hramul Sf. Voe$i

ducind un venit de 98000 lei. Locuitorii mo^neni au i el

peticelele lor

padurf
cu

iar

vozl Mihail

Gabriil.

de pamint,
apar^ine

iar

dealul de S.V., din jurul CraioVel, este acoperit

vil.

Biserica din cat. Lacri^a-d.-s.,

buna parte
Sf.

bisericei

facuta

de
are

sateni,

cu ajutorul
Otetele-

Gheorghe-NoiJ, din Craiova.

in

Comuna
Balota, pi.
in

este udata

de

riul

Paharniculul
$anu,

Nicolae
Sf.

Se gasesc
de
mo^nenl:
^i

comuna 4

cete

Tesluiul, care izvore$te din

com.

hramul

Nicolae.

Ione$ttt, Oltenil,
Pieletenil.

Amaradia

$i

se varsa

In tinda bisericei se gase^te ur-

Vilcanetil

Olt,

pe dreapta,

in

dreptul

matoarea inscrip^ie:
Aceasta biserica a fost
ridicata

Pe pamintul
de

arabil se cultiva
orz, ovaz, etc.

com.

$tefane$ti

din jud.

Ro

gnu, porumb,

Digitized by

LiOOQ IC

PIELE?TI

704

PIETNA-jm

Pe

teritoriul Piele^tilor se ga-

Pieleti, sat, in jud. Dolj, plasa

Ocolul, com. Piele^ti, re$edinja

deal u rile Ciz-Bair

$i

Cuzul-Mare;

sesc 3 paduri, din care una a statuluT, numita Pirsani-Robane$ti,

primaries

Are o populate de
locuind
in

pe la poalele sale de V. merge drumul comunal CiucurovulBa^-Chioi;

este

cu o intindere de i20pog.;

1068
case

suflete,
$i

180

acoperit

cu

alta

de 150 pog.,
91

tatea d-luf Ple?ia

pe proprieuna de 26

51

bordee; o

$coala

paduri intinse.

pog., ad-neT Ioana GrSdi$teanu.

Aceste paduri sunt populate cu cer, stejar ?i mat cu seamS

girni$a.
Viile,

1839 un invafator $i frecuentata de 68 copif, o biserica cu hramul S -fil Voi?i

mixta, ce func^ioneazi din

e condusei de

Pieptea, trup de moie pe teritoriul com. PiaCra, jud. Teleorman, fosta proprietate a sta%

vozl
in intindere

Mihail

$i

Gavril in
la

buna
termi-

tulul

?i

actualmente a d-lul

I.

de 468 V2
din
Craioveni.

stare,

fondata

1859,

Dumitrescu, din com. Voivoda

$i

hect.

aparjin
$i

locuitorilor

nata

la

1862 $icare are

in tinda

a altor

locuitor!.

comuna

citor-va

urmatoarea inscrip^iune
Aceasta sfinta
rica a fost (acuta
si

Se margine^te cu mobile Voivoda, Starifa

91
11

Toate se g&sesc pe mobile mo$nenilor Vilcane^tl $i pe proprietatea bisericer Sf. GheorgheNoQ din Craiova. Acestea din

Vii^oara.
zic
?i

Uumnezeiasca

bise-

de obstca locuitorilor,
9. si

Locuitorii

Voineasca.

inceputa

la

1859, Iulie

terminatS la

Are o intindere cam de 720

hect.

1S62, Octombiic 16, cu staruin^elc logufatulut

fost

vinduta actualilor
i

urma apar^in mSn5stirei

Alecu
Papa,
Ni^a

Jitia-

Dinca Flore>teanu, a capitanuluT

proprietari in 1887

facea parte

nul, m&n&stirel Bucov&ful, d-lor

Mihail Vulcancscu, loan Cau.

din mobile minastirel Cotroceni.

Popescu

$i

G. M. $tirbeiu.

Sunt in sat 7 circiuml. Meseria^: 3 cizmarT, 4 ro

tari
$i
1

Piepte^ti,

sat,

cu 17

familil, jud.

Sunt
$i

in Piele^ti 18 meseria^I

dulgher.

Arge,

pi. Oltul,

fadnd parte din

12 circiumarf.

com.
str&b&tuU de
-

rur.

Cremenari-Fiaminda.

Comuna
calea
ferata

este

Pieleti, sat, facind parte din com.

rur. Bate^ani, pi. Cerna-d.-j., jud.

Bucure^ti

Vircio-

Pierla, sau Viioara,//r/7^, care

incinge com.

rova, care intra prin partea de

S. a

Vilcea.

Are o populate de 387

Pucheni-Marl,

pi.

comunei,

in

dreptul

cat.

locuitorf.

Crivina, jud. Prahova, in partea

Pir^ani, face o

curba
$i

spre N.,
se indrep-

de V.
Pieleti, stafie de
Dolj, pi.
dr.-d.-f.,

$i

S. Izvore^te din

com.
i

trece prin acel catun

jud.

Tirg^orul,

curge spre S.-E.

teaza spre N.-E. Stasia de

drum

Amaradia,

cat. Piele^ti,
in

se varsa in riul Prahova, aproape

de
3

fier
kil.

numita Piele?ti este la de comunS. Alte ci:

Craiova-CaraJ

pe Hnia Slatina-Craiova, pusa

circulate la
5

de com. Buda-Palanga.
Piersica,
sat, in jud. Ialomifa, pi.

Ianuarie 1875. Se
Ialomi^a-Balta, pendinte

calea judefeana
cal,

afla intre stabile Bal? (1 6.1 kil.)

$i

lung&de 3 /i kil. in comuna, ce trece pe linga cat. Langa;

calea nationals
re$ti,
kil.
;

Circea (6.7

kil.).

Iiialfimea d'a,

de com.

supra nivelulul Marif de

Venitul acestef
stafif

7 1 '".36.

Bordu$elul, situat, spre dreapta;

la 3 kil.

Craiova-Bucu12

pe anul
'

de

riul

Ialomi^a, sub
$i

lungi in comuna de
care
str&bate

1896, a fost de 24439

banl.

e *>

S3

coasta Baraganulu!

la

kil.

calea comunaia, lungS de

spre V. de satul de re^edin^i.

4 de

kil.,

comuna
Pieleti,

Are o populate de 45
:

fami-

la

V.

la E.,

trecind prin cat.

$i

mo fie

particulara,

jud.

lil

o ?coala mixta, condusa de

biserica.

Nichitoaia,

Piele^ti

Pir$ani.
la venila

Dolj, pi. Ocolul, com.

Piele^ti,

un inva^ator; o
Vite:
01,

Budgetui comunef e
turl
tuell,

aparfinind mo?nenilor.

100

cat,
$i

160 bof, 600

pore!.

de 5656.91 lei i de 5602.33 leT.

chel-

2 bivolf

60

Pielitul, deal, in jud. Tulcea,

pi.

Babadag, pe
Pieleti, sal, cu 32
familil,
pi.

teritoriul

com.

rur.

Piersica,
pi.

lac, in

jud.

Ialomtya,
satul

sau

Ba^-Chioi
luljidinii;

se desface din Dease

intinde spre
N.,

Ialomi^a-Balta,

ltnga

150

suflete, jud.

$i

Arge?,

Piersica, din

com. Bordu^elUl.
in jud.
Filia$i.

ftcind parte din com. rur. Bascovele.

mariel.

intr'o direcfie generala

de la S.- V.
Pieti,
silifte,
,

Aid

este re$edin$a pribiserica, cu hra-

spre N.-E., brazdind partea de

Dolj,

pi.

Are o
un

V. a pla$ei
nil;

$i

cea de S. a com.;

Jiul-d.-s

com.

mul

Sf. Nicolae,
?i

deservita de un

se intinde de-alungul Vail-Jidi-

preot

paracliser.

se prelunge$te, spre N., cu

Pietna^ul, girld,

in jud.

Tulcea,

Digitized by

Google

P1ETRARI

705

PIETRARI-DE-SUS

prin

care girla DunSvS^ul coIacul

Barbuleful

$i

Riul- Alb, prin valea

Locuitoril,
ture,
i

munic Cu
Tulcea
toriul
d.-j.
;

Dranovul,

si-

piriului Turluiui $i parte prin

plriului Riul

apa

pe linga agriculse ma! ocup& cu dulgheria

Ef aQ
:

tuate in partea de S.-E. a pl5?ef

$i

Alb; de Izvoare se

rot&ria.

80

caf,
$i

172

in

cea de S. a com.
$i

desparte prin lunca Riuluf-Alb.

bof,

160 vacf, 2i capre

riul

215

Moru-Ghioi,

anume pe

teri-

E str&b&tute de o $osea vecinocomunala foarte frumoasS,

cind
la

porcf.

Ceitunulut s&ti Dun&v&tul-

du-

Pe
cinat.

OtesSuI,

in #raionul

are o directiune generals

Izvoare
$i

iar

cu Cucuteni,

comuneT, sunt 4 morf de m&Locuitoril sunt mo^nenf, afar&

de

la

N.

la
$i

S.,

curgind

tot

Gemenea
seluite.

Voine?ti, se une?te

prin stuf,

o lungime de

5 kil.

prin drumuri practicabile ne?o-

de
la sat,

12, carf s'au

improprieterit

Pietrari, com. rur., in jud. Dimbovita, plaiul Dimbovita-Ialomita,

situate la 25
kil.

1864, pe 24 hect. din mo?iile

Pietrari,

facind

parte din

d-lor

I.

Pietraru

?i

G. Pietraru.
Urzicarul e

spre N.-V. de

com.

rur. Pu?e$ti-Magla$i, plaiul

La
un

locul

numit

Tirgovi^te, pe
$i

valea Riuluf-Alb

Cozia, jud. Vilcea.

Are o po-

piriu s^rat.

intre

dealurile: Plaiul-Morlf,
$i

pulafiune de 300 locuitorf.

^i

Veniturile com. suntde 1300I.

cheltuelile, de 1157 !ef, anual. $oseaua de pe valea OtSsSu-

D umbra va
Prin

Plaiul-Cur<itorilor.

raionul

com. curge Riuldin $ase c-

Pietrari, deal,
le$ti-d.-s.,

la

E.

com.

Fo
luf

Alb. Se

compune

pi.

Horezul, jud. Vil:

leagS

comuna cu
$i

P&u$eti-

tune
dle,
i

Manga, Cornafelul, MidGura-B&rbuletulul,

cea, cu virfurile

Piscul-Vi$eni,

Ot^sciul

Pietrari-d.-s., iar o-

Dealul

Plopeanul

Coasta-Lung&.
statuluf,

seaua

Dealul-Strimba
?i

leagS

Strimbul, cu o populate de

cu com. Birlogul

Stoene^ti.

2287 locuitorf. Are: dou& uliff maT insemnate: Uli^a-Principali

$i

Pietrari, proprietate a
jud. Arge$. Vezf
te^ti.

brSzdata de Dealul-Mare,

mo$ia Mu-

Decindea; dou
;

biserici;

de Poianajilavef ^i e udata de v&ile Mantef, PoStiviturul,

:

scoala

tref

morf de ap&
:

(f&cae).
cai,

lima,

Ciinelui, Vi?anului,

CSLpi-

Locuitoril aQ

bof, vadf,

Pietrari, Coasta-Mierlai Vla-

\w\ %

Psatul
$i

?i

Piriul-SSrat, pre-

porumb, cinepS. Are cariere de pietre de moarS de o calitate foarte bun& ?i

capre
i

cultivS

duceni, pddurt
puse regimulul

particulare, su-

cum

silvic,

pendinte
plaiul

de com. Pu$e$ti-Magla$i,
Cozia, jud. Vilcea.

pSdurl intinse.

Aci se fac dou&

unul
la

tirgurf anuale,
?i

29 Iunie

altul la 7

Pietrari-de-Jos, com.
Vilcea,
pi.

rur., jud.

de riul Ot5saul, care o strabate de la N. la S. Se marginete: cu com. Piu9e^ti-OtSseiul, de care se desparte prin Valea- Mare cu Stoene?ti ?i Birze?ti, de care se desparte prin
Fole$ti-d.-s.,

Ianuarie.
Pietrari,

Ocolul,

situate
kil.

pe
ca-

Dealul-Mare,

$i

cu

p&n&

la

i883,afost
aceaste

riul

Otes&ul, la 20
?i

de

de care se desparte

reedin{a subprefecturef plaiulu!

pitala judefuluf

la

15 kil.

de
for-

prin dealul Stiviturul.

Dimbovi{a, care de

la

a plaiuluf.

La 187576 a

data s'a unit cu plaiul Talomi^a,

mat o singurS comunS cu

trari-d.-s.

Pie-

avind amindou& unite re$edin{a

in com. $erbne$ti-Podurile, unde

Pietrari-de-Jos, deal, in nul com. cu acela$f nume,

Cozia, jud. Vilcea, pe
cultivS
1

raio-

plaiul

Are o populate de 822

cuitorf, din
bilf,

lo-

care se

sunt
In

$i

b&ile Pucioasa.
Pietrari, vizitatorul,

care 153 contribuain

hect.,

50

arif vie.

com.

locuind

193

case;

intre altele, g&se^te

pe un deal

$coala, frecuentate
3 bisericf
:

de 89 copif
locuitorf
$i

Pietrari-de-Sus, com.
Vilcea, pi.

rur., jud.
in

cu o pl&cute priveli^te, frumosul

castel al d-luf Gr.

C&rpini$ul, Jilava, con-

Ocolul,
:

divizate

B3nescu-Pin-

struite in

1861

de

mahalale
$i

Strata,

Mote^ti,

coiul, foarte vizitat

de

trecStorf.
:

Schitul, cu inscripjia

Ogr2zul

Virtoapa.

La

1875

Pietrari se invecine^te

la

E.
Aceasta sfinta
vesteste
sfintei
$i si

76 era unite cu Pietrari-d.-j.

biserica tntru care se

cu com. Cucuteni, la V. cu Ge-

E
a

situaU pe partea dreaptS

VailSlrate

menea

$i

Voine$ti, la N. cu com.
$i

praznueste Blagosloveniile prea

riuluf Ot&s&ul,

Birbulejul

Riul-Alb

?i

la

S.

pururea Fecioara

Maria, estc

turf ale

pe ambele la^i pe valea

$i

cu com. Izvoarele.

De
$i

zidita cu toata cheltuiala

parintelui K.ir

Cucuteni,

Manta,
jud.

$i

pe
la

ni$te dealurf inalte

Clement,
zilcle

Episcopul

Noulut-Severin, in

Gemenea

$i

Voine?ti, se desparte

prea luminatului

Domn

Ion Ra-

ripoase,
i

24

kil.

prin dealurf, v&f

pSdurl; de

covija Vocvod, la curgerea anilor 1728.

la

16

kil.

de capitala de a plaiuluf.

Digitized by

Google

PIETKARUL

706

TIETRAKIA

Are o populate de 1290

cuitorl, din care
bilf,

lo-

com. Trestia. Izvore?te din catunul Punga, de la Malul-Ro^u, se

in diferite

mariml

$i

forme, peni

257 contribuabie-

tru inscripJiT,

coloane
cu

trepte.

locuind in 285 case; o

unete

cu
i

izvoarele

Tisea

$i

Piatra este

de coloare alb&sumicT
i

serica, recladita la

1862 de

Punga

se varsa in Sarafelul-

ra

?i

icl-colea

p&rflf

noria?T, in

locul

alteia

vechT;
la

Balane^tilor, in

catunul Luncae sarata, din

cristaline.
lele

Bolovanil
taerea

buc&tebuca^ilor

o coala mixta, infiin^ata

?i

1856
in-

Frumoasa.

Apa sa

e^ite din

frecuentata de 48

copif,

care cauza se mat

Saratelul-Pietrar.

nume$te

$i

marl,

se

tr'un local cladit la

1886.
?i

arse in
soiu

de sStenT, ^i cuptoare formeazl un

string
ca-

LocuitoriT sunt mo^nenf,

se

de var pentru varuitul

$i

ocupa ma! mult cu transportul sarel de la Ocnele-MarT.

Vite: 102 bof, 343 vacT, 193 cat, 22 capre i 34 of.

Pietrarului (Virful-), munte, in jud. Buzau, com. Trestia, catunul

Pietrarul,

selor

care

serve?te

cojo-

carilor pentru a albi pieile

bite.

du-

ramificajie

din

De

asupra pitureT de gips

argiloas
diferite

muntele Panataul. Are

finea^a.

se afla mal multe strate sub{iri

de N.-V. a com. fi apa iodata $i alte ape minerale. Mat este o localitate cu apa sarata de unde iT trage numeie sorgintea VaIn partea

de humS

in

se presupune a

Pietraraul, pirin, pemo$iaHacom. Virful-Cimpulul, pi. pii,

Berhometele, jud. Dorohoiu.

colorl.
$i

Acest pamint

fiind

umed
5*1

moale se modeleaza dupa voin{a, lipindu-se de mina de

orf-ce alt obiect ca
$i

ceara calda

iea-Sarata, ce

se

varsa

in riul

Pietraria,

sat,

cu

cite-va

case,

expus'la aer se invirto^aza*

Otasaul,

avind

direcfia

de

la

formind un
jud. Ia$i,

trup

cu satul Birpi.

V. spre E.
Budgetul com.
e la veniturf

nova, com. Buciumi,

$i

Codrul,

Pietraria, caricrd de piatra,

locul
?ia

la

situat

pe coasta deain cariere

sat.

numit

?i

Stinca, pe

mope

de 1675 lei ?i la cheltuell, de 1667 lei. $oseaua de pe Valea-Otasaulul,

luluT Pietraria,

bogat

Ivancaufi,

com.

Paltini^ul,

de

piatra.

VezI Birnova,

pi. Prutul-d.-j.,

jud. Dorohoiu,

malul drept al Prutulul, cu piatra

inlesne?te comunica^ia intre

$i

Pietraria, deal, ce se ridica

mijlocul
to$ani.

in

de grezia
tiiQ
?i

?i

de

gtps.

Cea

din-

Pietrari-d.j.

Birze$ti.
:

com. Deleni, jud. Bo-

se intrebuin^eaza la zidarie
la
fintini;

brazdata de dealurile

Spi-

continuarea dealulul
Store?ti,
i

cea

de a doua
se

netele, Ripile, Rata, Grindeanul,

fencu^a din com.

deni
?i

Ra-

fiind

in
$i

bucafele, bolovanil

Piscul-luiNeagoe,
turile,

Guca,

Stivi-

Feredieni

se termina

ard

se intrebuinfeaza de cojoalbitul pieilor $i

la

Morota,
$.

Ripa-Prigorief,

linga ora^elulHirlaul.
ast-fel

Se nume$te

carl la

de

sa-

Raboaca,
valcele
$i

a.

SurpaturT,

vaT,

delacarierele depiatracare

tence
ca^ile

varuitul

caselor.

Bu-

fintini
$i

sunt o mul^lme

se exploateaza.
i

De

aid se scot
pietre

marl se intrebuinteaza ca:

in centrul
?i

in
in

maT multe
In partea

comunet partea de V.
jurul
riul la

se fabrica

renumitele

pietre

de morminte,
a.

coloane,
$i

de E. curge
direcjia

Otasaul, avind

de

de moara numite de la HirlaQ. Se mal scoate $i prunt pentru sosele. Pe coasta dealulul de
E. sunt a^ezate satele Slobozia, Deleni
$i

ornamente, uorI de ferestre

u?e,
trepte,
$.

Din aceasta
multe buca^I
Mitropoliel

piatra s'aQ carat

N. spre S.
Durduci,
rectfa

51

in care se

varsa

la zidirea edificiulul

Valea-Sarata,

Manta,

Neaura,
di

Macsut,

iar

coasta de

din
face

Ia?i.

Extragerea pietrel se
$i

toate
la

curgind in

V., este acoperita cu codri.

dupa sistemul ordinar

de

V. spre E.
la

in pufina cantitate.

Se invecine$te:
ze$ti 91 Coste^ti
;

N. cu Bircu Stoe-

Pietr&ria, cariera
Horodi$tea,

de gips,

cam

Situa^ia geologic^ la aceasta

la E.,

spre V. de satul Cuzlaul, com.

pi.

cariera este aceasta:

ne?ti

$i

Pietrari-d.j.,

de care se
$i

Prutul-d-j., jud.

Suprafa^a are patura destul de

separa prin Valea-ManteJ,

V., cu Foleti-d.
s. ?i

la

Dorohoiu,
strat gros

pe coasta
de piatra
bolovani

inalta

groasa pe

unele locurl, de pS$i

Tom?ani.

dealulul Prutul. Aicl se afla un

calcarica,

mint negru
vegetal.

fertil,

saQ pamint
aratata vine

Sub patura

Pietrarul (Moeti), catun al com. Trestia, jud. Buzati, cu

380
locuitori
%\

?i

cu

mulflf

pe supraintinsa

o alta de lut galben sec, sub^ire

fa$a\

Sub

stratul calcaric se afla

$i

pe unele

69 case.
in jud.

o patura groasa
gips,

de ca o masa compacta. Din

$i

tele destul

locuri, iar pe de groasa. Dupa

al-

a-

ceasta vine patura

sutyire

de

Pietrarul, piriias,

Buzau,

ea se extrage lespezi

bucaflf

huma-vinata,

ce

se

intrebuin-

Digitized by

Google

PIETRARIA

707

PIETRELE

{eaz& de s&tence
re^ilor
easel.

la

muruiala pa-

privirea se intinde

In

urma

acestel

giunea.

Stinca

pe toata redin virf mal

Piatra-$oi-

Buzau,
din

com.

Lapoul;
-

incfepe
$i

Predealul Buzaulul

se

pature vin

bolovanif

mar! de

poarta
mulul.

numele

de

scurge in piriia^ul Pietrosul.

piatra grezia, iar pe unele locuri

chiar blocuriintregf; apoi, o pa-

Pietrei

(Mun{ii-),

ramura de
pi. Bis-

tura de nisip ce acopere s tinea

Pietrei (Dealul-), deal,

Constanta,
teritoriul
pi.

in jud.

munfl, in
trifa,

jud. Neamju,

de

gips.

Aceasta piatra cind se

Silistra-Noua, pe
rur.
al

estrage e

cam moale, dar pus

com.

Lipnifa,

$i

com. Taziaul, situate la E. de munteie Meriorul, pe hotarul

in contact cu aerul devine tare.

anume pe

acela
;

catunulul

despre jud. Bacau.

in

Coloarea ei este alba~cenuie. Din

loc in loc, se vd pe fa{a par{i

sau Colugea este o prelungire

orientala a dealulul

Uzum-Bair
spre
si

Pietrei (Valea-), vale,

Gorj, plaiul Novaci
;

jud.

m icier is tali nezahSroase, din care

unele destul de sclipitoare. Ase-

se intinde spre E. intr'o direc\\e

incepe din

generala

de

la S.-V.

partea de S. a muntelul GuraPiaiulul

V.,
$i

minarea mare
piatra cu

ce are aceasta
la

N.-E., printre vaile Co$lugea

se prelungete

spre

acea de

Hotin din
avind

Ghiol

Ceair,

brazdind
i

partea

pe o intindere de 6
spre
S.,

kil., la-

Basarabia, a f&cut sa se creada*

de N. a plael
este
ficafule

a comunei;
;

sind spre N. munteie Talpe^iul

$i

ca ambele cariere ar

fi

de natura pietroasa
sale

ramiter-

Dealul-Lung
poarta

din

intre ele legaturi subterane.

orientale
al

se

munteie GuraPlaiului curge un

mina pe malul V.
PietrSria, piria,
reatca, com.
pi.

Tezerulul
i

mic
vae!

plriu,
?i

care

numele

cu ace!a$I

pe mo$ia Tunume,

Oltina,

facindu-l inalt

stin-

care se varsa in Bistrifa.

cos; are inaljime

de 89 m., do$i

Berhometele, jud. Dorohoiu.

minind vaile Co^lugea

Ceair;
este acoperit

Ghiollivezi,

Pietrei (Virful-),
m.), in jud.

munte (1300
?i

cu

BuzaQ, com.

cat.

PietrSri^a, piria, jud. Dorohoiu,

pi.

cu pu^inl arborl, iar

sale

la poalele
cite-

Mlajetul. In partea

de N. sunt
unde,

Berhometele,
;

com.

Virfui-

de S.-V.

se

gasesc

sapate mal multe grote,

Cimpulul

izvore$te din Dealul-

va

vil.

spane legenda,
Tatarii.
in jud.

s'ar

fi

ascuns

Pietrftriel,
si

de pe mosiea Hapii,
Pietrei (Dealul-), deal,
in

se varsS. in Siret.

Neam$u,pl. Piatra-Muntele, com.

Pietrei (Col^ul-), colina,
deful
d.-j.,

Pietrei (Virful-), munie,

in ju-

ju-

Pingara^i, situat

Buzau,
din

com.

Pietroasa-

caul;

c&t. Ochiul-Boulul, ramifi-

pe mo?ia Tardin ramura munjilor Magura-$omuzului, inse

deful Buzau, com. Paltineni, catunul Piatra, culminate a

telul

deface

Catia?ul,

muncompus numaT

cafie

munteie

Istri^a;

de

tinzindu se
printre
PletreT,

in

direc^iunea
i

E.,

din stincl, din care o parte amenin^a sa cada.

aci Jncepe

padurea statulul Bra-

Piriul-Batrinel

Piriulal

dul

$i

Berca.

pana

in

malul sting

piriului Tarcaul.

Pietrei (Virful-), virf de deal,

Pietrei (Dealul-), deal pietros,

in

mijlocul padurel Deleni, com.

si

Pietrei (Dealul-), deal. VezI Surane$tilor

(Dealul-),
pi.

com. Tei$ani, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

in

Deleni, jud. Botosani,

in

a-

din

com.
Pietrei- Lungi (Virful-), munte,
in jud.

propiere

de

desfiin{atul

schit

Codae^ti,
Vasluiu.

Mijlocul, judejul

Lacurile. Intr'o stinca din acest

Buzau, com. Minzaie^ti,

stinca,"
$i

deal se afla o pe$tera,

care se zice
sihastri
;

despre

constind dintr'o imensa

ca era locuita de

Pietrei (Girla-), piriia,

Pingarafi; izvore^te

in jud.

pu^in acoperita de brad

de
jos,

legenda spune ca ni$te

fi

Neam$u,pl. Piatra-Muntele, com.

dintre
ra-

mesteacan. Se intinde din munteie

hotf ar
s'ar
fi

ucis

pe

siha$tri

$i

Curcubeta - Mica,
Gavanul.

in

de unde pe?tera a luat numele de BoltaTilharilor. Se vad aci sSpate

aezat
acolo,
in piatra
etc.,

mura munfilor cu
?i

acela^I

nume
varpi-

spre S.E., pana in dreptul manastirei

Magura-^omuzulut,

curgind
la

frumoasa
la urcat.

printre

amindoua pana

la vedere,

dar grea

mese, paturf, cuptoare,

sarea sa pe partea stinga a

riului Tarcaul.

iar

pe pereff sunt

ni$te in-

Pietrele, com. rur., jud. Via?ca,

pi.

scrip^ii nedescifrabile.

Marginea, compusa din ca?i Pietrele,

De pe virful acestui deal

inalt,

Pietrei (Izvorul-), izvor,

in jud.

tunele Meletie

situata

$$$17. Jfarwta JHcfionar QgraAe. ToL IT.

90

Digitized by

Google

PIETRELE

708

PIETRELE-FETEl

in partea

S.-E.-E. a

jude$ului,

jud. BuzSu,

cu

50 locuitori

?i

pe dealul DunSreT, la 23 kil. de Giurgiu, la 28 kil., de $tefane$ti, re$edin{a pla$ef,

la

case.

Pietrele-Arse, munte, in plaiul Clo?ani, intre jud. Mehedinti $i

Gorj.

45
kil.

Pietrele, alta numire a satului

Vladnicelele, com. Stanza, din
pi.

de Bucure$ti, ?i la de stasia drumuluT de

kil.

10
fer,

Ba-

Siretul-d.-s., jud.

Roman.
pi.

neasa.

Pietrele-de-Jidovi, loc izolat, in partea de V. a com. Jupine?ti, pi. Riul-DoamneT, jud. Mu^cel,

Trupul intregel mo$iT, cu Meletia,

Pietrele, catun, jud. Vla$ca,

este

a statuluT,
Cascioarele

fosta

Marginea, pendinte de com. cu

acela^t

unde este un troian de piatra cam neagra, sgurita, $i despre

care legenda zice ca sunt nite

mSn&stiref

inainte

nume,

situat

pe coasta
860

de secularizare. Se acendeaza impreuna cu 45500 lei.

S'au improprietarit, la 1864,

DunareT.

oameni giganticT care s'au

biserica, zidita la
1

petri-

Are o
de
reanu,

ficat.

c&lugSrul

Meletie

Cascio-

300
luat

locuitorl

de

aci

$i

din satul

cu

hramul Adormirea
2 cintSre^

Pietrele- Doamnel, stincl, in partea de V. a Raraulul, jud. Su-

Gostinul, fo^tl

claca$I, care

au

Maicel DomnuluT, deservita de

900

hect.

un preot

o scoala

ceava, care, v&zute printre negurT se

Pe
$i

pSdure de

comuneT este o de 1970 hect. una de salcie, de 370 hect. Are o populate de 12 13 suteritoriul

mixta; o balta de 400 hect.

Pietrele,
StatuluT
pi.

aseamana cu o biserica
castel, cu trel

stejar,

sau
baltii

un

turnurf

pe

proprietatea
jud.

zidit in

vazduh. Vederea lor e

Pietrele,

Vla$ca,
?i

a$a de frumoasa ca atrage foarte

multf vizitatorT. Singura floarea,

flete,

din care 239 contribuabili;

Marginea. Se nume^te
pentru
satele

Piesi-

2 bisericl,

una

in Pietrele,

cla-

trele-Gostinul,

ca e

cunoscuta sub numele de Edelweiss sau Floarea RegineT, sta

lipita

dita la i860
zidita la

de

calugari,

$i alta,

tuata

intre

Pietrele

1864 de locuitorT, deservite de 2 preoflf $i 3 cinta;

Gostinul, in albia DunareT. Confine pe$tT, scoicl

$i

de aceste stincT uria$e.

Bucovina. Legenda spu$T

racT.

Pe
teni

aci trece hotarul intre Bro$$i

o $coala mixta, condusa de un in viator $i frecuentatS de 23 copi! (1899900) 7 cirrefT

;

Pietrele, balta, pe Dunare, de 400

hect.,
pi.

ne ca
luf

a luat numele de
(unit

la

pe mo?ia
racf

statuluT Pietrele,

Doamna
aci

spun ca

Doamna
fi

ciumi.

Marginea, jud. Vla$ca. Con$i

Petru Rare?) ce s'ar

ascuns
la

Vite sunt: 685 bol

$i

vad,
$i

fine pe?tT,

scoicl.

de

frica Turcilor,
i

avind

68

bivoll,

380

car,

1850 ol

sine mutyT bani

scule bogate.

384 rimStorl. Se lucreaza aci multe rogojini, din papura ce se afla pe

balta.

Pietrele- Albe,

munte,

in

jud.

NicT

Doamna
$tie

nicT

comorile
facut
:

el

Dimbovita, pi/ Dimbovi^a-Ialomi$a, care, cu muntele MitSrcea

nu se

ce

s'au

se

crede insa ca averile stau tot

ascunse, dar ca, cine arcuteza
sa le ridice, dispare in prapastie

are
sat,

peste 135000

aril

padure.

Din acest drumuluT de ?osea pana

;

fer

pana la stasia B&neasa este

$oseaua
nati-

Pietrele- Albe,
ni^a. LocuitoriT

munte,

in

jud.

$i

nu se mat intoarce.

la

Mehedinft, plaiul Clo^ani,

la gra-

Teama

aceasta provine insa

i

onals Giurgiu-Bucure^ti,
10,

la kil.

aveau schela pen-

din cauza multor sparturT

pastif foarte adincl ce

prain

$oseaua

intrerupta, iara
la

tru comerciul ce faceau cu sarea,

sunt

de acolo p2n5
re^ti.

Giurgiu este

oseaua nationals Giurgiu-Bucu-

pe care o cumparau de la oamenil ce o aduceaQ de la Ocnele-Mari

jurul stincilor. Pietrele-DoamneT

91

Raraul se vad, pe timp

se-

din

Viicea,

suiati

nin, chiar de pe Dealul-Timpe?tilor,

Pe aceasta proprietate este o

viroaga de apS ce vine din Du-

cu cail pana

la Pietrele-Albe i

de d'asupra
de
i

Falticenilor.

acolo o vindeau Austriacilor.

In acest loc se vad
tazl
$i

(VezT Pietrele-DoamneT,
veste
;

po-

de la Malul-Ro^u, trece pe sub sat i merge de se varsa

n3re
in lacul

pana

as-

bordeele facute de

din$iT, in

cum
in

preCarmen-Sylva <Comoara de la Rarau*

lul

Gruia, din

jud.

Ilfov.

car! se

adaposteau

$i

{ineaii sarea.

Novelele

N. Gane).

In raionul

comunel

se

afla

ruinele uneT vechl ceta^I.

Pietrele-Albe, munte,
Suceava, com.
1488.9 m. altitudine.

in

jud.

Bro?teni, avind

Pietrele-Fetei, munte, pirin i\ catun, in jude^ul R.-Sarat. VezI

Fetel (Pietrele-).

Pietrele, catun

al

com. Trestia

Digitized by

Google

pitrele-infierate

709

PIETRICICA

Pietrele -InAerate, p&dure a

tuluf, in intindere

sta

Pietrele-Scrise, loc

tzolat, jud.

Pietricelul,

piriil, izvoreste

de 125

hect.,

BuzaQ, com. Vintili-Voda, unde

se afla o mare lespede de piatra cu inscripfiunT, indescifrabile

V.

ponorulul Pietricelul,

de la com.
Boto-

pendinte de com. Rincezi,

plaiul

Storesti, pi. Copula, jud.

?ani, ?i se
lul, la

Teleajenul, jud. Prahova, care,

vars in Piriul-Satu;

impreuna cu trupul
hect.),

Plopiul (125

din cauza vechimel

lor.

formeaza pdurea Rin-

numit Bahnifa impreuna se varsa in Miletin.

locul

cezi.

Pietrelor (Muchea-), culminafie a muntelul Pridvale, din jud. BuzaQ,

d.-j.

Pietriceni, cdtun
cuitorl

al

com. Guracu

Pietrele-Roil,^/^/,pe grani^a transilvana, jud. Neamfu.

Pietrele-Roii, ramurd de munft,
in jud.

com. PanStaul,

cat. Sibiciul-

Teghil, jud. BuzaQ,

$i

40

lo-

10 case.

Pietricaia, alta numire a muntelul

Pietricica, saQ Turluiul,

sat, in

Neamfu,
spre

pi.

Piatra-MunBis
la

Cerchezul, din

com. Lo-

jud. Bacau, pi. Bistrtya-d.-j., com.

tele; se intinde din piriul

tricioara,

patari, jud. BuzaQ.

Dealul-Nou, a$ezat
dealulul

la

calciiul
in

N.-V, pana

cu

aceia$i

nume,
o

muntele Preluca-Ursulul.
Pietrele-Ro^il, masiv
jud.
stincos, in

Pietriceaua, sat, facind parte din com. rur. Brebul, plaiul Prahova,
jud. Prahova,

valea

piriului

Turluiul.
suflete
1

Are o
;

populate de 389
1

bi?i

Neamfu,

pi.

Piatra-Muntele,

situat spre granifa transilvana;

cuprinde mun^if: Preluca-Ursu1m, Piciorul-luI-Svaghie,

Piatra-

pe p|aiul Barbesuluf. Are o populate de 619 locuitorl o biserica, fondata la 1855 de ob$tea locuisituat
;

serica ortodoxa, cu

preot
$i

dascal, zidita la 1879,

catolica, ziditS. la

una 1875, ambele

lor;

de catre
ciuma.

enoria^il

cir-

torilor.

Mociul

si

Pietrele-Rosil.

Vite: 30

cai,

237

vite

cor-

Pietriceaua, munte,
Pietrele-RoiI, munte,
Suceava, com.
in judeful

la

N. com.
Piscul-fi-

nute

51

31 porci.

Rimesti, plaiul Horezul, jude^ul

Vilcea,
intre mun^il
si

Neagra-$aruluf,
fronsi

Pietricica, cdtun,
$ul, jud.
91

al

com. Laporui-

pe sub culmea caruia trece

tiera 'faYel din spre

ganulul

Marginea.
vitele

Serveste

BuzaQ, cu 30 locuitorl

Ardeal
Straja.

de suhat pentru

man.

7 case. Aci se

vad inci
schit,

Bucovina. Piscurile-I principal

sunt: Buza-$arbel
si

nele unul vechiQ

facind
cincl

Pietriceaua, piriil,
pi,

in jud. Dolj,

parte

din

grupul

celor

Dumbrava-d.-j., com. Guban;

schituri, desfiinfate

de Episco-

Pietrele-Ro^ii, munte,
nilor, jud.

al

mosne-

cea

curge prin

valea
in riul

Pietri-

pul Chesarie.

Vilcea, pi. Horezul,

ceaua; se varsa
{uiul, in

DasnaPietricica, trup de
sat,

situat la N.

com. Rimesti, aproa-

punctul acesta ese din

primeste, in
FSge^eiul.

in

jud.

pe de munfii Lotrulul si servind de suhat pentru ol. Aci se

fabrica multa brinz

comuna Gubancea;
centrul com.,

Neamfu,

pi.

Piatra-Muntele, com.

piriul

Pingarafi.

de burduf. Pietriceaua, vale,

in jud.

Dolj,

Pietricica, saQ Chetricica, virf

de deal, in jud. Bacau,
tri^a-d.-j.,

Pietrele-Roii, deal,
hedinfi,
rur.
pi.

in jud.

Ocolul-d.-s.,

Mecom.

pi.

Dumbrava-d.-j., com. Guban-

pi. Bis-

cea,
si

pe care este asezata com.

cu pante repezl, situat

Dedovifa. Peste acest deal

prin care curge piriul Pietri-

pe

teritoriul

com. Dealui-NoQ.

trece

soseaua Turnul Severin

-

ceaua.

Cernefi - Pietrele - Rosi! -Govodarva, care poarta

Pietricica, munte, in jud. Buzau,

numele de

so-

Pietriceaua-de-Sud,
Dolj,
pi.

deal, jud.

seaua Pietrele-Rosil.

Dumbrava-d.-j., com.
inalt

com. Lapoul, cat. Pietricica, acoperit de izlaz $i padure din

;

Gubancea,
Pietrele - Roii, padure particulara,

de aproape 60
vil.

virful
$i

sau se desfa$ura o
priveli^te.

intinsa,

m.

si

acoperit cu

frumoasa

supusa regimulul
in

silvic, in

jud. Vilcea, plaiul Horezul,

com.

Pietricelele,

munte,

al

satulul

Pietricica, munte, in jud.

cei,

Mu-

Rimesti,
hect.,

intindere

de

500

Coza, jud. Putna, ce inainteaza

pe mosia Muntele-Pietrele-

pana

in

apa

Tistyel.

De

aci

iz-

de muntele Piatra-lul. Craiu, intre riul Dimbovi^a ?i

la S.

Rostl.

vore$te Vizantea.

riul

Dimbovicioara.

Digitized by

LiOOQ IC

PIETRICICA

710

PlETRlfoL

Pietricica, munte

izolat,

in jud.

deazS, impreunS cu mun{il Piraiele

si

jud.

Dolj,

pi.

Balta,

comuna

Neamfu, asezat pe malul drept al rtului Bistri^a, in partea de

S.-E. a orasulul Piatra.

Cazacul, cu 1450

lei

Cirna.

anual.

Pietriul,
nive-

sat, in

partea de
pi.

Ka

InSl^imea sa de-asupra
lulul Bistri$el e

Pietricica-de-Tara, munte, jud.

Prahova,
a
pi. Pelesul,

com. Dolhesti,
FSlciQ, situat

Crasna, jud.

de 200 m.
oras

proprietate
Civile

pe

vSile

opuse ale
se aflS o

Povirnisul despre

cade
insS

Eforiei Spitalelor
inalt

din

dealurilor CorlSteni.si Pietrisului;

sub formS de perep

aproape
verticall
;

stincosl,

Bucuresti,

de

1433

m.
ju-

pe

eel

d'intiiu

devine

d'asupra nivelului
situat
in
si

MSrif-Negre,

parte a satului
sarl ftiganl), iar

locuitS

mat trSgSnat spre partea despre S., pe la locul numit Coada-PetricicSi, si spre E., unde este
presurat cu
(prin aceste

partea

de N. a

de urpe coasta celuf

alts

de^ulul,

servindu-I de limits

de

al doilea,

parte, lo-

cu Transilvania.

cuitS

spinisurl

si

tufanl

E
Pietricica -de - fara (Muntele-),

situat

de Moldovenf. pe mosia statu Iul

si

douS pSrflf din urmS suisul e mat lesnicios). In spre oras, la locul unde Pietricica are inSl$imea cea mal mare, se ridicS o stincS enormS de formal triunghiularS golul ce face sub dinsa, se numeste, dupS
;

are o populate de 180 familil,

pddure

particulars,

supusS

sau 600 suflete, din care 120

contribuabill
vitS
;

regimulul

silvic

incS

din anul

o bisericS, desersi

1883, pe mo?ia Muntele Pietricica-de-farS, pendinte de com.

Sinaia, plasa Pelesul, jude^ul Pra

de un preot

un dascSl.

Locuitorif, improprietSrty du-

pSlegea din 1864, posedS 143

hect.

hova.
Pietrileti, sat, cu 118

o legends, Chilia-CSlugSruluI.
Stratifica^iunea acestuT

munte
;

loc,

in
pi.

Pietriul, sat, cu 80 case, fScind

parte din com. rur.
nestilor, jud.
colul-d.-j.

se poate vedea foarte bine

turile

pStare

partea de N. a com. Tirzil,

Izvorul-Api.

sunt plecate

foarte

Crasna, jud. Fslciu,

Tirzil, satul

la

kil.

de

Mehedinfi,

O-

cStre N.-E., in formS de bolts

la bazS, intilnim pSturl

de me-

nelit si

in
si

de grezie care se desface lespezl (avind urme de solzl de

pestl
intregi)
;

de resedinfS, situat pe valea cu acelast nume, inconjurat de dealurl, afarS de

partea vesticS, unde se intinde
sesul Lohanul, cu tazul sSu intins,

In dealurile satului se gSseste

lignitS.

de-asupra

Pietri^ul,

sat,

fScind parte din

vine greziade mSgurS, care dS

format din

piriul

Lohanul,

com.

rur. Dobrotinetul, pi. Ol-

o piatrS usor de lucrat

si

bunS

ce curge paralel cu calea feratS

si

tul-d.-j.,

iud.

Olt.EsituatpeDeasi

de de

zidirl;

se scot chiar

bucS^I

soseaua jude^eanS Husi-Gura-

lul-Oltului,

are

populate

feiurite

mSriml,
si

atit

din par-

Crasna.
Pietrileti, deal, jud. FSlciQ, pi.

de 389

locuitorl.

tea de N. cit

de V.
formeazS
;

Muntele

Pietricica

Pietriul, c&tun, spre N.-E. com.

Baldovinesti,
d.-s.,

un punct foarte strategic si, in caz de atac inamic trebue foarte

bine
apSrat,

Crasna, com.

Tirzil,

la

S.

de

pi.

Olteful-Oltul-

satul Pietrilesti.

Se prelungeste
si

jud. Romanafi, pe {Srmul

pentru siguranta

de
ses,

la E.

la

V.

se terminS in

sting al

Geamartaiuiuiui.

Altini-

orasulul Piatra.

in dreptul lazuluT Lohanul.

tudinea terenulul d'asupra

velului MSril e

Pe partea de
Pietricica

S.

a dealulul, se
mosieT
se
in-

de
si

89 m.
o
bisericS,

(Metohul-Schitude mope, a statu,

aflS

casa

proprietS^il
Iul,

Are o populate de 80 familil,

sau 350 suflete
deservitS de

lui), sfoaril
iul,

Tirzil,

iar la poalele

jud. BuzSu,

com.

Finfesti,

tinde satul.

cu hramul Intrarea in BisericS,

1

pendinte de

schitul

Ciolanul;

preot

si

cin-

are 12 hect, din care 6 finea^S

si

Pietrile^tilor ( Valea-), vale, jud

FSlciu, pi. Crasna,
in suprafafS

tSre^I.

arabile.

com.

Tirzil,

de 72

hect., prin

Pietriul, cdtun, pendinte de com.

GSujani,
pi.

Pietricica
Civile din

(Muntele-), munte,
Bucuresti,
Predeal'il

care curge
si

pir.

cu acelasl

nume

Marginea,

jud.

proprietate a EforieT Spitalelor

pe care se

aflS situat satul

Vlasca,
nSrel, in

situat

pe

malul

Dua
Giur-

pendinte
si

Pietrilesti.

partea

de
kil.

S.-S.-V.

de comuna
bul, judeful

Bre

jude^ulul, la

27
kil.

de

Prahova. Se aren-

Pietrimanul,

cariere de piatra,

giu

si

la

25

de Alexandria.

Digitized by

Google

PIETRI?UL

711

P1ETR1?URILE

Suprafafa mo?ieT, aparfinind

d-lu!

Pietriul, deal,

se

intinde

din
E.,

uda V. com.
riul

?i

se varsa in piluT.

N.

Alexandrescu,

de

apa
jud.

pirluluf

Crasna,

spre

Oreavul, pe dreapta

2217 hect, din care 95 hect. p&dure de salcie, 140 hect. b&lflf
?i girle

prin com.

Dolhe?ti,

pi.

Crasna,
luf
?i

Falciu;

pe coasta

$i

1588
la

hect.

loc

de

in vale se afla situat satul Pietri^ul.

culture,

Pietriul-Mare, munte, in jud. Suceava, com. Maiini, avlnd 1005 m. altit.

S'a dat

91

locuitorl im-

proprietariflf

dupa legea

rurala

Pietriul, deal,
ce$ti, plaiul

la

S.

com.
E.

Cil-

din 1864, 384 hect.

Vulcan, jud. Gorj

Pietriul-Mic, munte, Suceava, com. Maiini.

in

jud.

Are o populate de 165

milii;

fa-

se prelunge^te

de

la

spre
1

o coala mixta,

frecuen-

V.

are o suprafa{&
;

cam de

Pietriulul (Dealul-), deal,

cepind din satul Lipovajul,
Crasna,
jud. VasIuiCi,
?i

inpi.

tata

de 24 copil (1899 900); o

1884, deser-

hect.

e proprietatea locuitorilor.

biserica, zidita la

termi-

de I preot $i 2 dasc&l! $i {mind de parohia Gaujani, care

vita

Pietriul, carterd de piatra, jud.

Dolj, pi. Balta,
d.-j.,

nindu-se, spre N.-V.,

satul Chitocul.

aproapede

com. M&ce?ul-

este la 3

kil.

in Dealul-Viilor.

Sunt 3 circiumT. Vite: 160 bof

bivoll,

Pietriulul
?i

(Valea-), vale,

in

vacl,
?i

100
100
ce

Pietriul, deal, jud. Olt,

locul,
girlel

pi.

Mij
al

jud. Constanta, pi.

teritoriul

H?r$ova, pe
;

70
aci

cal,

1600 ol

format de malul drept

Plapcea.

com.

rur. Girlici

este

rimatorl.

Str&bate

terito-

continuarea vaef Stanci-Seaca,

indreptindu-se spre S.
$i

Pe
este
?i

trece

Girla-Mare

riile

vine din jos de Pietro^ani.

lacul Riioasa,

Mai

lea-Merilor,
kil.

comunelor Sine^ti $i Vape o distant de 8

din
co-

avind o

direcfiune generaia de la N.-E.

catre
S.
-

intre ho-

Dintr'insul se intinde, spre

V.,
(la
?i

printre
V.), ?i

dealurile

tarele Gaujani $i Pietri^ul.

S. farinele locuitorilor

Namole^ti
La-Jirca
se

dealurile

Prin cfttun trece Drumui-Untulul savi al Cherestelelor.

muna. Se ma! nume$te $i DealulDrept al PlapceT. Pe el trece

linia ferata Bucure$ti-Vlrciorova.

al-CiiibiuluT, la E.

continua

cu

Valea

Viilor,

din dreptul movilel Sapata; pri-

Pietri^ul, subdivizie a cdtunului

Urlitori,
Ple^coi.

me$te pe dreapta Valea-cu-MaPietriul, balta, jud.

Jiul-d.-j.,

jud.

BuzSii,

comuna

Dolj,
in

pi.

racinl

este

situata

in

partea

com. Sadova,
;

pa-

durea Sadova
Pietriul, sub-divizie a cdtunului
Ciriom&ne$ti, jud. Buzau, com.
linga tumulul

intr'insa se scur-

ge

piriul Jie^ul.

de V. a pia^el ?i cea de N. a comunel $i este taiata de drumurile comunale Girlici-Eni-Sarai ?i Girlici-Carapelit.

Gura-Ni^covulul,
Cetatea.

Pietriul, baltd, pe proprietatea

cu acelal nume, com. Gaujani,

jud.

Pietriulul (VSlceaua
in jufl. i pi.

),

valcea,
in-

Vla?ca.

Are o
i

suprafa^a

Teleormanulul,

Pietriul, picket vechiil de frontierd,

de

50 hect.

confine

mult

pe Dun&re,
pi.

in jud. Ialo-

pe^te.

cepind de pe mo$ia Ciocane^tiBaldovine^ti trece pe moia Ca;

mifa,
tulul

Borcea, in dreptul saPietriijul,

ioasa,

pul-Luncii (Ciolane^ti-din-Vale),
piriU,

Cocargea.

pe mo$ia Tepi.

se impreuna cu alte valcele, apu-

com.

Paltini^ul,

Pru-

ca

spre com. Butcule?ti

?i

se

Pietri^ul, munte, jud. BacSu,

pi.

tuJ-d.-j.,

jud. Dorohoiu.

termina pe mo$ia Saceni, unde

locuitoril

Trotu^ul, com. Tirgul-Trotu?ul,

o numesc valea Ganlocuitoril h

din

cuimea

Slaniculul,

situat

Pietriul,

piriii,

izvore$te
pi.

de

la

gori^a.
zic

Pe aiocurea

linga muntele Bitca.

N. com. Pietro^ani,
jud. Prahova,
?i

Crivina,

Valea-Mica.

se varsa in riul

Pietriul, deal,

se

intinde

pe
Pie-

Leaotul, tot in raionul com. Pietro^ani.

Pietri^ului
munte,

(Virful-),

virf de

marginea de N.E., asatulul

tri$ul,

in jud. ?i plaiul
-

Prahova,

com.

Bohotinul,
Falciu.
?i

pi.

Pose
Pietriijul, piriU, in jud. R.-Sarat,
pi.

com. Breaza-d.
BeliJ.

s.,

cat.

Gura-

doleni, jud.

Din

el

scoate piatra
$osele.

prundi? pentru

Rimnicul-d.-s.,

com.

Zgirci^i

izvore$te din Dealul-Oreavulul;

Pietriurile,

sat,

pe

mo^ia cu

Digitized by

Google

P1ETROAIA (PATROAIA)

712

PIETROASA

acelai

nume, com. Ruginoasa,

$ul
$i

$i

apele Rastoaca

$i

^ eplea,

prafa^a de 800 pog.

tot locuitorilor.

$i

aparfine

jud. Suceava.

Are o populate
locuind in 114
Sf.

se leaga cu cele prin ^oselele

de 486
case
;

suflete,

vecino-comunale.

Viile in intindere

de 26 pog.

o biserica, cu hramul
zidita

se gasesc pe mo$ia locuitorilor.

Voevozi,

de paharnicul
deservita
.

Pietroaia, com.
pi.

rur., jud. Dolj,

In com. se afla o

moara de
fa-

Ion intre

1770 1777,

Dumbrava-d.-s., la
$i

de un preot $i 2 cintarep $coala

din Coste$ti-R&z&$i
cestul sat.

de Craiova

la

12

kil.

26 de

kil.

apa pe

piriul Poiul.

resi-

Transportul productelor se
ce duce la Craiova.

serva

a-

?edin$a pla?el, com. $opotul,

ce cu carele, pe calea comunala

tuate pe valea Poiul, la poalele

falcl.
I.

Vatra satuluf ocupa 56

Mo$ia,
proprietatea
$i

dealulul Boto$e$ti.

O
la

cale

comunala une?te co-

d-lor

Se invecinete:
$opotul
la E.,
;

N. cu com.

muna
alta,

Gheorghiii

V. Vrinceanu, are
felci:

la S., cu

o intindere de
cultivate,
$i

339 32 pidure,

285
finaj

cu com. Belo{ul
?i

com. Ple^oiul $i laV.

Brabova.

comuna Brabova ?i o o une$te cu comuna Beloful.

cu
:

Vite

90

vite cornute,

caf,

12

cu comunele Gogo^i

40

of.

restul reproductiv.

Terenul com.
rur. t
si-

est accidentat

de prelungirile dealurilor Boto-

Pietroaia,

sat, in jud.

Dolj, pi.

Pietroaia (P&troaia), com.

jud. Dimbovi^a,
pi.

$e$ti

$i

Seaca, avind directfunea

Inalfimea lor

Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia,

re$edin{a primariel.

Cobia,
kil.

de

ia

N.V. S.-E.
40

Are o

po-

tuate pe cimpie, ia 6
S.-V.

spre

variaza intre

50

m. Intre
piriul

de Tirgovi?te. Prin raionui comunel curg riul Arge^ul i piraie?i

de Gae?ti

la 35 kil

aceste doua dealuri se afla valea

Poiul,

pulate de 993 suflete; o biserica, fondata de locuitorf, $i deservita

pe care curge

cu

de

preot

$i

cintaret.

acela^I

le

Neajiovul, Neajlovelul, Voia,

$i

nume. Este udata de

piriul

Poiul,

Pietroaia,

sckit, in

comuna

Pie-

Broasca

feplea. Are $apte

ca-

ce curge prin valea cu acela^i

troaia, jud.

Dimbovifa.
in

tune: Pietroaia- Vale, PietroaiaDealul, Baloteasca, Ciupa-Manciulescu, Ciupa-Mavrodolul, Pot-

nume, cu direc^iunea V.-E.

care la e^irea sa
din
Pietroia, se une^te cu

$i

comuna
piriia^ul

Pietroaia, mosie particuiara,

jud.
Dolj,
pi.

Dumbrava-d.-s.,
aparjine sate-

logeni-Vale

$i

Potiogeni-Dealul,

Radiita, pe dreapta

$i $i

cu Valease varsa

com. Pietroaia;
nilor.

cu o populate

de

2 114 locui-

Repede pe
in riul

stinga,

torl. Pietroaia- Vale,

sau Patroaia-

Vale, are trel ulite Baloteasca,

G&e$ti-P5troaia
troaia
;

Obedeanul, pe dreapta. Se compune din doua catune:

$i

Pietroasa, com.
din 3 catune
troasa
i

rur.,

in judejul

?i

Cringurile-Pa-

Bascovui

Pietroaia.

Catunul

Vilcea, pi. Cerna-d.-j.,

:

compusa
pe
va-

iar cele l'alte,

numai

cite

de re$edin$a este Pietroaia.

Valea-Mare, Pie?i

uli^a,

care poarta numele ca-

tunuluL

Are o populate de 2027 suflete, locuind in 450 case; o

biserica
tori,

Sirbi

situata

lea riuluf Cerna.

Are
tire
;

cincl bisericl

& manas-

de

zid,

fondata de locui91

Are o populate de
bill,

13 12

lo-

o $coaia, mixta

in Patroaia-

deservita de un preot
;

un

cuitorl, din care 3 10 contribua-

din-Vale, frecuentata de 45 copil

in in
1

cintaref

o $coala mixta in Bas-

locuind in 453 case.

3 bisericl
$i
I
:

899

900

$i

o coala de catun
frecuentata
copil.
$i

covui,
in

frecuentata de 19 copil

Sunt

2 in cat. VaPietroasa.

Manciule^ti,

in

1890900.
Intregul teritoriQ comunaleste

lea-Mare

in cat.

acelaI an de 17

Biserica din

cat.

Valea-Mare

In raionui comunef este

pftdure

cam de 200

hect.

de 3080 pog., din care: 3000 pog. arabile, 800 pog. padure, 200 pog. finea^a
necultivabil.
$i

s'a facut la 1863, din caramida,

pe

locul

unef alte bisericl de

La

Patroaia se face un mare

80 pog. loc

lemn, construita din vechime de

tirg anual, la

29 Iunie.
:

Diaconul Ion Mou,

din

^.

a.

a doua
la

Se invecine^te
Greci
i

laE., cu com.
la V.,

Ione^ti

cu Racu

Mo$ia de pe terkoriul comunel se nume^te Pietroaia. Aparfine

locuitorilor impamintentyl

Valea-Mare
?i

s'a

rezidit

1880
C.

cea din

Pietroasa

s'a

te?ti-Furdue$ti, din jud. Arge^ul

la N.,

dupa

facut la 1839, din caramida, de

cu Glimbocata

la S.,

legea rurala din 1864.

Oteteli^anu,

Iancu

Oteteli-

cat.

Ciupa-Lagarul,

din

com.
se

Padurea se nume^te Bascovui;

anu
este

Se desparte prin riul Argevecine de com.

Teiul, jud. Arge?ul.

compune

din cer, stejar, gir-

?i mama'lor Ruxandra $erban Oteteli^anu. In Valea-Mare

ni$e,

ulmT, plopf, etc., are o su-

?coala

mixta,

care

in

Digitized by

Google

P1ETR0ASA

713

P1ETROASA

1899900 a
S
1

fost frecuentata

de

Pietroasa,
pi.

sat, in jud.

R.-S&rat,

zidurile

au o grosime de

2.20

copii.

Scoala dateaz& aci de

Oraului,

com. Faraoanele,
Pietroasa,
la

metri.

1857; dar cursurile au fost des intrerupte.

la

la S.
kil.,

pe
spre

piriul
S.,

far& din

Pe unele locurf sunt ap&mint p&nS. la 3 de-

de cStunul de

re$eintin-

cimetri, iar in alte locurl la ni-

Locuitorii se
cultura,

ocupi cu
rotiria,

agri-

din^S, Faraoanele.

Are o

vel cu terenul.
fost
in

dog&ria,

dul-

dere

cam de 6 hect, cu o

posufl.

intrebuintate

Se crede c& au $i de Go$f,

de
in-

gheria, ol&ria
fac

$i fter&ria.

El desla

pulate de 17 fam., sau 60

timpul $ederel lor in aceste

$i

produsul muncel lor

Dr$i

pSr^i

ca Atanaric, b&tut
$i

g3ani,
locurile
bilciurl,

Craiova, Caracal

la

insemnate unde se fac

pSnfi la Dun&re.
caT,

Pietroasa, sat, fecind parte din com. G5iceana, pi. Berheciul,

jud. Tecuciu, situat in partea de
S.-V. a com., la poalele dealiiluf

HunI, s'a retras

aci,

s'a fortificat
la

unde pu$in ma!

N. a

gropat tezaurele

sale,

care s'au

Vite sunt: 25

516
11 13

boT,
of,

descoperit in 1836. D-l Gr. Tocilescu a studiat localitatea,

?i

304

vadf,

134 capre,

cu acela^r nume.
fami-

751 porcL
In raionul

Are o populate de J2
com. e o moarS
lil,

constatat existen^a lagirulul ro-

sau 286 suflete, locuind in

pentru m&cinat.
Parte din locuitorT sunt monenl;

68 case.

man. Acum, in mijlocul romane, se afl& 1 1 case

cuitorilor din Pietroasa.

cet&{if

ale lo-

128 s'aQ impropriet&rit la

1864 pe 198 hect. p&mint, pe ma! multe propriety. Vatra satulul are 475 hect.,
iarcu izlaz cu tot teritoriul com.
este

Pietroasa, sat, f&cind parte din com. rur. Pietroasa, jud. Vilcea, pi. Cema-d.-j. Are o populate de 1 87 locuitorT. E situat la 2 */* kil. de cit. Valea-Mare, unde e
$coala.

Pietroasa, culme de munfl,

jud. Bac&u,
pi.

in

Munteluf, care,
apucS.
$i

din muntele

Tarhao^ul,

direc^ia S.-E., intre

Caminca

O
sat;

de 9250 hect. ?osea comunala trece prin

iar

AsSul, prezintind virfurile: Preutesele, Pietroasa, Socilor,

MunStr&$i

$oseaua judefeanS o

leagi cu com. Oteteli?ul.

Veniturile

Pietroasa, sat, fecind parte din com. rur. Sute^ti, jud. Vilcea, pi.
Oltul-d.-j.

celul,

Danciul

?i
:

Gardul.

bate comunele

Brusturoasa

com. se urc
$i

la

3500 2422

le!, lei.

anual

cheltuelile, la

Are o populate de 342 locuitorl. Cade in partea

$i

Agul.

de N. a com.
:

e udat de va-

Pietroasa,

ratnura

de

tnunff.

E
nel,
Silel,

br&zdat& de dealurile

Cer-

lea Pietroasa.

VezI Cicul-Tarc&ul, jud. Neam^u.

CornuluT, Sirbe^ti, Balori,

Are o
inscripfie
Sa

bisericS cu urm&toarea

Poiana

Secif,

Lunga

$i

udata de viile:
?ori,
lor,

Sirbeni,

Balase stie ca aceasta sfinta si

Pietroasa, munte, va, com. M&lini.

Dumde mesteriT

in jud.

Sucea-

pganiSpSt&reilor, precum i de
Sl&ve?ti, Cornulul,

nezeiascil biscrica s'a f3cut

Ion Goti, Nicolae Sandu.

Pietroasa, pddure, supusa

mulul
silvic,

regi-

riul

Cerna.

jud. Muncel, com.

Se m&rgine$te cu comunele:
Bate?ani
(la N.),

Babeni

(la S.),

Madulari-de-Olt
lafi

(la E.) ?i

Vasi-

(la

V.)

Se spune c& in 1820 s'a rede enoria?! c& la 1822 (fiind de lemn) a fost mutati din Sili$tea, unde era ?i dus&
clSdit
in

Budi^teni, in
hect.,

intindere de
stejar,

100
fag,

populate cu
$i

carpen, plop

jugastru.

fundul vilceleT Pietroasa,

?i

in

Pietroasa, p&dure. VezI Tircauca,

pidure, com.Tirnauca,pl. Her^a,
jud. DorohoiQ.

Pietroasa. Vezf Podul-Bro$teni,

jud. Arge.

p&dure, unde este

s'o

acum, ca

Pietroasa (Baila),
parte din com. rur.
pi.

sat,

ftcind

scape de Turd. Pe peretele dea dreapta u$el, se cite$te cS'a reparat de eno:

Pietroasa,
re?,

piria, jud.

Suceava,

Budi^teni,

ria?I la

1867*.

izvorete de sub Preluca-luI-Ra-

Podgoria, jud. Mu?cel. Are

o populate de 108 locuitorT.

Pietroasa (Comidava), mine

de castru roma?i
%

udS teritoriul com. M&deiul pe o lungime de 9 kil. i, dup5

ce a invirtit 2 morl, se vars& in
Bistrifa.

E situat

spre V. de Budi?teni,
i

in jud. Buz&ti,

pe dealurile B&ila-Mare
piriia?,

B&ila-

com.

$i

c^t. Pietroasa-d.-j.

Mic, printre care trece un mic

Suprafa^a lor este de 2 hect.

numit Pietroasa.

forma este dreptunghiular,

iar

Pietroasa,

piria, care

izvore?te

Digitized by

Google

PIETROASA (LAPOSUL)

714

PIKTROASA-DE-JOS

din jud. Gorj

uda partea de
?i

trel,

trece
$i

pe linga
urea

cat. Ochiul-

Tezaurul s'a gasit

sarie

in

vara

a-

N.-V. a com. Alunul, jud. Vilcea,

pi.

Bouluf
moila.

la Coasta-luI-Sa-

nulul 1836, cind Episcopul Che-

Olteful-d.-s.,

se varsa

in

construia
i

Seminarul

din

riul Olte^ul,

in jud. Vilcea.

Suprafafa sa e de 1269 hect.,

din care 230 arabile, 370 p&dure,

Buzau

podul de piatra
Episcopiel,

de

peste lacul

pentru
El an-

Pietroasa (Lapoul),

vale, in
;

30

finea^a,
$i

68

izlaz,

1 1

livede,

care lucrarl avea trebuinfa de

blocurl marl de
piatra.

jud. Buzti, com. Lapo?ul

in-

169 vie
fara

391 loc sterp.

a-

cepe din Virful-Doroteiulul, uda

cSt.

Propriety! mai insemnate,

sunt

gajase lucratorl Bulgarl, ca sa

Lapo^ul

$i

Lapo^elul,
$i

pri-

de p5mintul posedat de
:

extraga pietre din muntele

{a.

Istri-

mind ma! multe izvoare

scurge
in riul Cricovul.

se

locuitorl,
i

Badeni-Pietroasa

Lucratoril, taind,

daQ peste
:

Pietroasa-Badeni, ale statului.

Teritoriul su e pietros
?i

tezaur,

compus din

coroane,

nu

bra^arl, inele, obiecte religioase,

Pietroasa, vale, in jud. Buz5u, com. Pietroasa; incepe din virful

prea

fertil

in

schimb are cariere

Istrifa,

o tava, pe care era {intuita o

de piatr& pe muntele
exploatarea
lor.

care

muntelui
;

Istrifa,

din fintina
incli-

procure locuitorilor beneficii din

$tiubeul

curge pe o panta

marimea unul porumcu 9 put, etc., toate de aur $i cu pietre prefioase. Acloaca in
biel,

nata; desparte com. Pietroasad.

-

Cai de comunica^ie sunt: $0-

renda?ul mo?ieI, Frunza- Verde,

aflind, vine ?i
toril,

s.

de com.

Pietroasa-d.-j.

seaua nationals Ploe$ti-Buzau

troasa, apol
zil

?i

imparte cu gasis'ati

prime$te valea

Monona

$i

da

in

$oseaua-vecinala Clondirui-Pie-

obiectele ce

aratat.

piriul Strata, pu{in

mai jos de

drumul dealuluT Mivacl,

Bulgaril
lor

incredinfeaza

partea
as-

com. Clondirul.

Gura-Ni?covulut.
Vite: 468 boi, 178
85

unel capetenil, care o

Pietroasa,
tere

vilcea, care-?I ia na$-

vi^el,

64
01
i

cat,

58

lepe,

minji,

din

com.
jud.

Genuneni,
Vilcea,
?i

pi.

480

320

porcl.
cat. Pietroasa-

cunde in malul de linga podul de piatra de la spatele Episcopiel ca sa o imparta la toamna

cind vor pleca. Depozitarul insa

Oltul-d.-s.,

se
te-

E
d.-j.

formats din
$i

varsa in

riul Bistri^a, tot

pe

Ochiul-Boulul,

avind o
din

dupa

cit-va

timp fugecu aceste

ritoriul acestel

comune.

populate
care 177
in

de 860

suflete,

obiecte. Lucratoril, suparap, de-

contribuabili, locuind

Pietroasa Badeni, p&dure, a statulul,

218 case.
Meseria^i sunt: 2 lemnarl,
1

nun^a cazul prefectulul de atund Tache Falcoianu, care pleaca

in

pendinte

de mSnastirea

urmarirea fugarulul, dar nu'i

va-

Bradul, in jud. Buz3u, com. Pietroasa-d.-j.

;

timplar,

are 351 hect.

Pietroasa-de-Jos, com.

rur., in

4 fierari, 1 cojocar, 2 brutari $i 30 pietrarl. Budgetul com. ede 2710 lei. Are o $coala, frecuentata de
1

cizmar,

ma! gasete. Frunza- Verde,

zind ca faptul
ofera
s'a

descoperit,

parte

din

tezaur

lul

jud. Buzu, pi. Tohani, situate

44
rica,

elevi

$i

10

eleve;

o bise-

pe coasta de S.-E. a muntelui Istrtya, la 20 kil. de ora$ul Buz&u.

Limita
la

cu hramul Maicil Domnulul,

1

deservita de
i
1

preot,

ctntarej:

pe atuncl econom al Episcopiel ?i se pune sub protec^unea sa, apoi vinde repede unele obiecte, ascunzind o parte. MiFiloteT,

sa,
-

la
-

N.

incepe
se

de
in?i

paracliser; 3 circiuml.

halache Ghica vine

in

Buziu,
a-

Coasta

luT

Samoila,
-

Comuna

e una din cele

mai

aresteaza pe

Frunza- Verde,
gasi

dreapta spre Piatra

Cuculul
;

vechl ale judefulul; numal cat.

duna ce a mai putut

la lucratoril Bulgarl, in
?iei

de
se
la

aci in valea Pietroasa

lasft

la V.,

Ochiul-Boulul s'a populat mai tirziti.

pe casa moi

pe apa Pietroasa pSnS

ia prin mij-

Toate

tradifiile sale

au de
$i

lul

Frunza- Verde
sa-i

ceea?i

MihaT-Anton, o

obiect cetatea Pietroasa

cele

ce a mai voit
le

dea

Filotel

locul satulul

pSnft la bisericS;

mai noua,tezaurul de la Pietroasa.

In ceea-ce private istoricul tezaurulul de la Pietroasa, pe linga
datele
d-lul

aduce

in Bucure$ti.

pe la Piatra-de-la-Ardeleanu $i merge direct in $oseaua

trece
nationals, lingS

In anul 1837, M. Ghica ofera

din aceste obiecte Muzeululde

antichita^i.

Crucea-lui-Drala
S.,

Odobescu

(vezl
Is-

gomir Coco$
-

trece

pe

< Notices

sur la

Roumanio,

Aceste resturldin resturlcom-

$osea

(desparfitoare

de

com.

toria

ArheologieI) mai

adauaflat

pun

asta-zl tezaurul

de

la Pie-

Clondirul) pinS in hotarul mo^iel

gam
de
la

urmatoarele ce

am

troasa. Credin^a locaia

e ca o-

Bfirbuleanca; la E., urea din hotarul Barbulencil, la Corful-Pie-

martorl ocularl chiar paraceasta descoperire:

biecte
in

ta?I in

mai sunt multe ascunse masivul Istri{el, ba chiar se

Digitized by

Google

P1ETROASA-DE-JOS

715

PIETROIUL

adauga ca
ar
fi

ar

fi

$i

o grota, unde

urea pe dinsa in sus pana

Piatra-Cuculul.

in

Pietroiul, com.

rur.,

jud.

Ialo-

depuse averi $i mal marl, dar nu s'a dat peste dinsa.

mifa, pi. Borcea, situata spre E.

Are o suprafafa de 963 hect,

din care 214 hect. arabile, 447
hect. padure,

de ora^ul

Calarai, intre
?i

comu-

Asupra tTezaurulu! de
troasa*,
d. Gr.

la Pie-

nele Gildaul

Cocargea.

Tocilescu zice

29 hect.

izlaz,

249

Teritoriul com., in suprafa^a

(Manual de
1

Istoria Rominilor,
:

hect. vie

24 hect. sterp.

899, p. 46)

Athanasie, regele

Proprieta$!maIiiisemnatesurit:
Negreti, Badeanu, Gene^ti, Iva?-

de 3CXX) hect, din care 1800 hect. balti, 100 hect. izlaz $i
1

Vizigofdor, inainte de a parasi

Pietroasa,
(intr'o

100 hect. pamint de cultura,

statulul, fosta

$Ta

ingropat acolo

ascunzatoare din muntele

Moldoveanu i Alexandrescu, Neale cetelor de mo?nenf

cu,
:

este proprietatea

pendinte de manastirea Plumbuita.

Istrifa) sculele

de aur, cu spemat
intoarce
la

gre?tl,

Badenf, Ivane$tf, Gene^tl,

Ive?tl,

ranfa
inapol.

de a
Insa

se
el

MoldovenI,

BradenI

?i

Dupa
sunt

legea rurala din

moare

anul

Alexandre?tl.

improprie tariff

pe

1864 mo$ie

381

in Constantinopole.

O
?i

mie
?ase

Terenul e accidentat
cos.

$i

stin-

122 locuitorl; in 1878

improprietarit 8

s'ati

mat
mat

patru

sute

cinct
in

zed

Se

afla

multa piatra de
Istrita,

locuitori;

de an! maY
tezaurul,

urma,

la

1837,

construcfiune in muntele

sint 147 neimproprietari^.

intimplarea facu sa-T se gaseasca

care se transports pana in parole cele

E
?i

brazdata de vaile: Jegalia

?i

cunoscut sub
s'a topit
Tar
in
:

numele
care

mal departate

ale {areT.
:

Stoichi^a

este udata
?i

de Du-

de
s'a carl

Cloaca cu puilt, din

$i

formats din catunele

Pie-

nare, de Borcea

de

lacurile:

ascuns
l'au

aflat,

de eel Muzeul
o
stra-

troasa-d.-s. ?i Po?tea,

cu o podin care

Criminicioara, Saltava, Pucioasa,

pulate de 680
case.

suflete,

Uluca, Tinganul

Miluiul.

Statuluf a intrat
china,

numal

149 contribuabill, locuind in 168

E compusa numal

din

satul

un

ibric,

o tava,

2 co-

cu acela^I nume, situatpe ^armul

$coala mixta, frecuensting al bra^ulul Borcea.

?ulete, patru chTotorl,

i

un colan
cu

Are o
tata

o veriga, pe care este sapa-

ta in litere runice o inscrip^iune

in

limba gotica*.

de 103 copif; o biserica, hramul Adormirea Maicil Domnulul, deservita de 1 preot

1

Are o populate de 301

milit,
;

fa-

sau 1277 suflete, din care 183 contribuabili o ?coala mix-

$i

cintaref

3 circiumi.

ta,

condusa de
$i

inva^ator

^i

Pietroasa-de-Jos, c&tun de reredinfa al com. Pietroasa, jud, Buzau, cu 620 locuitorl si 163
case.

Meseria?! sunt: 2 lemnarl, 2

invatatoare

care a fost

fre-

Pietroasa-de-Sus, com.

rur., in

40 pietrarl. Budgetul com. e de 1 800 lei. Vite: 257 bof, 60 vacl, 33 vifef, 33 car, 23 lepe, 9 minzf, 480 ol $i 70 pordf.
croitorf
$i

cuentata in

1899900 de 99
de
?i

copif; o biserica, deservita

dol preo{I

dol cintareff.
caf,
$i

Vite: 587
of,

1263

bot, 18 13

in

bivolr

982 pordf.
in jud. Bacaii,

jud. Buzau, pi. Tohani, situata

In ce prive^te drumurile, vezl

Pietroasa-d.-j.

pe coasta de S.-V. a muntelul Istrifa, la 22 kil. de ora?ul Buzau ?i despar{ita de Pietroasad.-j.

prin valea Pietroasa.

Pietroiul, munte,
pi.

Trotu?ul, com. Tirgul-Ocna,

Pietroasa-de-Sus, c&tun de re^edinja al com. Pietroasa, jud.

Buzau, cu 640
loc. ?i

situat

pe stinga

vail Slaniculuf,

avind in virf o stinca mare de

piatra.

Limita sa

la N.,

incepe

din
plaiu

160 case.
pirin,
;

Piatra-Cucului,

merge pe
i

pana
in

in valea

Matfona

se lasa

Pietroasi (Valea-),

in

hotarul Mariufa (com. Brea;

jud. R.-Sarat, pi. Ora^ului

re$te din Dealul-Caprel
;

izvo-

Pietroiul, deal, in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe teritoriul com.

rur.
lul

za)
la

la V.,

continua in jos pana

?i

trece

Armutlia. Se desface din dea$i

apuca pe hotarul mo$nenilor PopestI pana la cat. Po$tea la S., merge pana in
Dragaici
;

princomuneieFaraoanele $i Cimpineanca ?i se varsa pe partea

dreapta a
riulul Milcovul.

Pietrosul

se intinde spre

N.,

avind o
la S.-V.

direc^ie

generala

de
S.

spre N.-E., brazdind

?i

sfoara moie! Vispe^ti

$i

de

aci
la

partea de N. a pla$eT

cea de

pana

in Piatra-Clondirul,

pe

hotarul mo$ieI statulul Bradul-

Pietroasei (Valea-), va/e, pe teritoriul satulul Chirileti, com.

Rogojeni,
vurluiu.
pi.

a com. Ondulatiile sale de

in valea

N. se termina
Tai^a
^i

piriulut
?i

Berca, trece pe
ulul,

la

Piatra-Lea?i

Horincea, jud. Co-

linga ele se afla

satul

da

in

apa Pietroasa

Armutlia. Are

o inal^ime

de 180

63617. Uarelt IHcfionar GtograAc. Vol. 17.

91

Digitized by

Google

PIETROIUL

716

PIETROSUL

metri,

dominind drumul corau-

man,

plasa

nal

Ba$

Chioi - Armutlia.

Este

Oniceni.

Fundul, comuna Are o populate de

Pietrosul, deal,

facind
:

hotarul

de

la N., intre satele

Horodi$Cirjoaia,
pi.

acoperit cu padurl.

118 suflete.

tea, din

com. Cotnari

E
Pietroiul, lac
Braila,
intins, la 5 kil.

locuit

ma!

mult
car! se

de

\\-

din com. Baiceni, ambele din

Bahluiul, jud. Ia?i.

spre

gan!

(lingurari),

ocupa
lingurl,

E. de satul Mihaiu-Bravul, jude{ul

cu facerea
fuse, etc.

de
au

cove{T,

aproape de canalul

Pietrosul, deal,
128 vite marl

in partea

de

S.

Cremenea.
rile:

E compus

din lacuPatul
$i

Locuitoril

a jud.
trala a

$i

Milea, Viezurile,

cornute.

pi. Tulcea ?i cea cencom. Agi-Ghiol. Se des?i

Somnea.
Pietrosul, parte din satul TataPietroiul, padure, in jud.
mi$a, pi. Ialomtya-Balta,
Ialoru$i,

face din Dealul-cu-Cununa

se

intinde spre

E.,

terminindu-se
al laculuT

jud.

Suceava,

numita

$i

pe malul vestic
Ghiol.

Agi-

comuna
padurea
hect.,

Tataru?i-Mici.

taiat

de drumul comu-

Vladeni,

formind

cu

nal Congaz-Agi-Ghiol.

pietros

Vladeni un trup de 100

populat cu plop
$i

Pietrosul, numire vechie a

tunulul

cft-

$i

acoperit cu pa$unT.

salcie.

Gura-Fagetului,

com.
Pietrosul, deal, jud. Tulcea,
in

Timboe^ti, jud. R.-Sarat.

Pietroiul-Nou,
SiretuluT,

satuc,

pe lunca Pietrosul, munte, injud.Neam^u,

pi.

partea de N.-E. a pla$eT IsacPiatra-Muntele, com. Pingasituat linga manastirea Bi-

sub muchea Baldovi-

ne$ti, jud. Braila,

la

com. Cazasul,
Ca-

cea $i in cea centrals a com. Somova. Se desface din DealulComorii, se intinde spre E.

kil.

spre N. de satul

ra{i,

La

zasul.

sericani.
hect.,

poalele sale estice e a?ezat satul

Vatra satul ul e de 10
cu o populate de 531
locuind in 130 case.

Somova; pe lacele nordice

Pietrosul, munte,
lea-SareT,
al

trece

suflete,

satelor
$i

Va

drumul judefean Tulcea-Isaccea.

Podurile

Prisaca,

de natura stincoasa
$i

e acovil.

Vite: 440 vite

caY,

cornute,

100

jud. Putna.

E eel

ma!

inalt

munte

perit cu iarba

cite-va

470

oT

10 rimatorl.

din Vrancea.

Confine sare in piciorul des-

Pietrosul, deal,
pi.

in jud. Tulcea,

Pietroiul- Vechiu, cdtun,

Braila, la 2 kil. spre
tul

in jud.

pre E.
trosul.

$i

pe malul
sub

piriuluT Pie-

V. de

sa-

Sarea este

Vadeni, pe
$i

teritoriul

com.

de

V2

la un pamint

strat
?i
$i

Babadag, pe teritoriul com. rur. Armutlia. Se desface din

dealul Uzum-Bair
$i

de
ra-

se intinde

Vadeni
ta.

situat

pe vilceaua Ladar din cauza

stramutat in
Pie-

multe or! fuge pamintul

spre N., intr'o directfe generate

A fost populat,

mine goala stinca de

Valea-SareT.

sare. Este

de

la S.-V.

spre N.-E., brazdind

$i

inundarilor, cea

maf mare parte

proprietatea raze^ilor din com.

partea de N. a placet
S. a

cea de

din locuitorl s'au

comunei.

La

poalele sale

com. Cazasul, formind satul

troiul-Nou.

nordice e a^ezat satul Armutli.

Pietrosul,
na, jud.

munte,

ce

formeaza
$i

de natura stincoasa

?i

e aco-

hotar intre com. Bro^teni

Dor1704

perit cu padurl.

Pietroiului (Grindul-), grind,

in jud. Tulcea, pi.
?i

Suceava,

avind

com. urb.
din

m. altitudine. Pietrosul,
munte,
in

Macin, in partea N.-V. a pla?ei

$i

Pietrosul, pise, in jud. Tulcea, Macin, pe teritoriul com. pi.

jud.

a comunel;

se
;

desface

Su-

rur.

Vacareni

(la

hotarul
eT,

celor
$i

Grindul-Baghiei
E.
$i

se intinde spre

ceava, com. Bogdane?ti, acoperit

doua

catune ale

Vacareni

?i

se une?te cu Grindul-Oael

de fag

$i

mesteacan.

Garvan), situat in partea nordica

Clecea-Mare.
hect.
i

Are o

intindere

a pla^el

?i

cea centrala a comu-

de 60

e neproductiv.

Pietrosul,

cotintt,

in jud.

Buzau,

nel.

E punctul

culminant

al deainal-

com.
Pietrosul, cdtun,
te$ti,

$i

cat. Plecoiul,

culminate

lulul Cararilor,

avind 162 m.

al

com.

Coslocui-

din muchia Sapoca.

E demna
de
$i

{ime.

punct trigonometric de
I-iu,

jud. Buzau, cu
$i

400

de
atit

vizitat

pentru frumoasa priaci,

observa^iune de rangul

do-

torl

in

case.

veli^te ce se desfa$ura

minind prin inalfimea sa asupra

satelor

pe

vaile
i

Slaniculul

Bu-

Garvan

$i

Vacareni,

a-

Pietrosul,

sat,

in

jude^ul

Ro-

zauluT, cit

pe cimp, departe.

$ezate la poalele sale.

de

na-

Digitized by

LiOOQ IC

P1ETROSUL

717

PlETRO$ANI

tura pufin stincoasa

si

e brazdat

in curgerea sa
zuri.

formeazS

ia-

lul-Maruhtf; curge de

la

S.-E.

de

valripoase; pe la poalele sale

spre
si

N.-V.; udfi

satul

Gidinfi

estice

merge drumul comunal ce uneste cele doua catune de mat sus, iar pe la poalele sale vestice drumul vecinal Garvan-Jijila.

la

V. de acest sat se varsa

de-a stinga, dupS
dreapta, Piriul-

Pietrosul, pirin,

in jud.

Doro-

in riul Siretul

hoiu, pi. Prutul-d.-s.; incepe

de

ce a primit pe
Velnijel
si

pe
si

IbSnesti,

com. cu acelasi nume

Jijia,

Rimnicul.

acoperit cu pasunl.

se varsa in

pe

Hiliseul-

Virnav.

Pietrosul, deal, pi. Isaccea, pe

rur.

in

jud. Tulcea,

Pietrosul-Bogolin, munte, eel mai inalt din com. Brosteni, jud.

Suceava, avind 1746.4 m.
tudine.
alti-

teritoriul

com.

Luncavifa; este o prelunN.-V.

Pietrosul, piria, incepe de pe mosia Pomirla, com. cu acelasi

gire

a
;

dealulul

Piscul-

nume,
rohoiu

pi.
si

Prutul-d.-s., jud.

Do-

Inalt-si-f ufuiat

se intindespre

se varsa in Her^usca.

N., avind o direcfiune generala

de

la S.-E.

spre N.-E., brazdind

si

Pietrosul, piriU, izvoreste prin

Pietrosul (Muntele-), padure, in intindere de 2500 hect., pe teritoriul com. Herastraul, pi.
Vrancea, jud. Putna, proprietate
in indiviziune

partea vestica a plasel

a codealul

doua ramurl, una din DealulPietrosulul

si

munel

lasa spre
si

N.-E.

alta

din

Dealul-

a locuitorilor din

Piscul-Rosu
Oltoiul
ia
;

spre S.-E. dealul

Mare, de pe mosia Probotesti,

Valea-S&rel.

din poalele sale vestice

com. Tirnauca,
meste
si

pi.

Herfa,

pri

nastere piriul

chia lul

pe mumerge drumul comunal

Jijila;
;

in stinga piriul

Borteni

se varsa in piriul Holcicul.

Luncavija Greci din poalele sale

estice izvoreste vaile Stanca, a-

Pietrosul (Muntele-), padure, in intindere de 640 hect., pe teritoriul mosiel cu acelasi nume,
com. Valea-Sarel,
pi.

Codrulul

si

a-Stupinel; e acoperit

Pietrosul, piria, izvoreste din padurea Tureatca, com. cu acelasi

Vrancea,

jud. Putna, proprietate in indi-

numaT cu paduri.
Pietrosul, virf de deal,
Tulcea,
riul pi.

nume,
in jud.
terito-

pi.

Berhometele, jude$ul

viziune a locuitorilor din

com.

DorohoiQ; curge de la E. si spre S. de satul Tureatca for-

Valea-Saref.

Isaccea,

pe

meaza un
apol
nSu^i
ntya.

laz

la

E. de velntya,
Paltinisul

Pietrosul-Bud&I,///7fl, izvoreste
din poiana Hurmuzul, jud.
ceava, com. Dolhasca,
si,

com.

rur.

Balabancea, situat
si

se uneste cu
face

piriul

Su-

in

partea sudica a plase!

cea

hotar intre
Piriul-Negru

satele
si

dupa

centrala

a comunel;
satele

este

un

Tureatca,
si

Si-

un curs de
riul Siretul.

5 kil., in

care a pri-

virf sudic al dealulul Geaferca,

se varsa in piriul Mol-

mit Piriul-luI-Martin, se varsa in

asezat intre
si

Balabancea
piriul

Islam- Giaferca, pe care le dosi

mina, precum domina

Taifa, valea Coslugea,

Pietrosul, pirin,
Stavnicul,

in jud. Iasi, pi.

iz-

drumul
;

com. Mogosesti;

Pietro^ani, com. rur., jud. Muscel, plaiul Nucsoara, situata la

25
kil.

comunal
este

Geaferca

Orta Chioi

voreste de sub dealul Galata;

trece prin mijlocul satulul
gosesti- Gala^el
si,

spre

S.V. de orasul
al

de natura pietroasa.

Mosat,

Cimpulung.

afaradin

E
riulul

asezata pe malul drept

Pietrosul (Pietroanca), mope, in jud. Buzau, com. Costesti,

cat.

impreunindu-se cu piriul Budesti,

se varsa in scursura iazulul Birca.

Doamna,

intr'o pozifiune
:

frumoasa. Se mfirgineste

la N.,
S.,

Pietrosul;

are

cam iooo
hect. ara-

cu com.

Domnesti
;

la

cu

hect., din
bile,

care
hect.

600

Pietrosul, piriU,
rat, pi.

in

jud.

R.-Sa-

com. Retevoesti
Badesti
si

la E.,

cu com.

200

finea{a,

restul

Marginea-d.s.,
;

comuna
din

la V.,

cu jud. Arges.

izlaz si loc sterp.

Lacul-luf-Baban

izvoreste
;

Se compune din 2 catune

Pietrosani
si

dealul Costandoiul

uda partea
se varsa in
lul.

Varzaroaia, cu o

Pietrosul, pirin, jud. Botosani

izvoreste din

de V. a comunef
riul

si

padurea Grigoresti,
;

Rimna, pe dreapta

com. Calinesti

curge spre E.
;

populate de 952 locuitorl, din carl 136 contribuabilf. Are o biserica, deservita de
1

trece prin satul Grigoresti

pri-

Pietrosul, piria,
pi.

ce curge

din

preot

si

2 cintareflf

o scoala
elevi.

meste piraiele Fetesti

si

Porcul

Siretul-d.-s.,

com. Gidin^i,

mixta, frecuentatfi de 62

pe stinga

si

se varsa in Siret;

jud.

Roman;

izvoreste din Dea-

Budgetul com. e

la venituri

Digitized by

Google

PIETRO?ANI

718

PIETRO?ANI

de 1502 lei i la cheltuell, de 1416 lei. In com. Pietro^ani s'aQ gasit

silexuri
cioplite,

?coaia mixta, frecuentata de 63

copil.

$i

8482 hect.

pamint de ara
$i

tura, izlaz, fine^e

locui-

balfl.

Afara de agricultura,
toril

Vil sunt plantate pe o intin-

silexuri

lus$i

se
furcl,

mal ocupa cu facerea

virteje,

truite, cu^ite

sau rSzuitoare

de
curf,

doni^!,

cer-

dere de 115 hect. Este la o departare de Giurgiu de 33

kil.,

alte obiecte

Industrie

de piatra i de os, omulul cuaternar.

in pose-

etc.

de Stance?ti,

re-

N. Cre^ulescu avea

Pe apa Leaotul, in raionul comunel, este o moara cu 4

pietre.

$edin{a placet Marginea, de 29

kil.
?i

de Alexandria, de 22

kil.

siune un frumos topora$ dc ser-

Are o populate de 1151

flete,

su-

pentina lustruita, cu glafurl

terale,
la

la-

169 locuitorl s'au improprietarit la

din care 403 contribuabili.

descoperit sub

pamint,
$i

1864, cind

li

s'au

dat
cal,

Biserica, cu
zidita la

hramul

Sf.

Treime,

o adincime de un stinjen
bine,
in

463 hect. EI poseda: 90

vi{el,

1819,

deVame$ulDu-

mal

satul Pietro^ani.

54 iepe, 221 bol, 178 vact, 124

mitru, in stilul unel fortarefe de

zid masiv, boltita, fera lemnarie,

300

ol $i 81

porcT.

Pietroani, com,
hova,
la
pi.

rur., jud. Pra-

Comerciul se exercita de 3
circiumarl.

a servit ca
azil

in

timpul invaziunilor

Crivina, intemeiata

pe

de scapare. Constitue
$i

17 13

de Banul Iordache Can-

Veniturile
la

comunel se urea
cheltuelile, la

parohia Pietro?ani,
vita

e deser-

tacuzino,
re?te din

dupa cum se adeveca^ile

3416.36
lei.

lei ?i

de 2 preo^I

$i

2 cintarep.

de hotarnicie

3305.27

$coala, mixta, este frecuentata

:

ale mo?iei.

Are
cat.

?oselele

Pietro^ani-PuPietro-

Inainte de 1830, de aceasta

chei, Pietro$ani-Pu?ca?i,

de 122 copil (1899900) ?i condusa de un inva^ator $i o inva^atoare. Locuitorii poseda:

com. mat tinea

Strimba.
loan

?ani-Maiae?ti

$i

Pietro$ani-Buda.
$es
$i $i

La

18 18,

Domnul

pirel,

Terenul com. e
voarele

straiz-

664
453

bol,
caT,

Caragea, care adunase in cursul

batut de riul Leaotul

:

de

301 bivoll, 436 vacl,

ol
$i

Domniel suma de 93 milioane

let,

De-la Picla,
$i

Pietru^ul,

aflind

c5

Poarta

voia

a-1

Pu$ca$anca

Recile.

mazili, luind banil

in Austria. In
in

farel a fugit
o

Se margine^te cu comunele
Pucheni-Mo^neT,
slave^tl,

250 porcl. 6377 Budgetul com. e la venituri de 6688 lei $i la cheltuell, de

5789
1

fuga s'a oprit aci

Pucheni-Miro-

lei.

Pietro^ani,
la

unde a
sa,

stat

Buda

Palartga, Pucheni-

In com.

sunt:

11

circiumi,
pietre,

noapte
Filitis,

nepoata

MSrioara

Marl

$i

Moara-Domneasca.
rur., situata la

moara cu aburl cu 4
patule
$i

impreuna cu

s lita sa

de
Pietro^ani, com.
extremitatea S.-S.-V. a judefulul

o magazie de zid
5

arn&u{T.

cu 3 caturl, case de locuit cu

In partea de E.

a comunel,
ca

grajdurl sistematice.

e localitatea numita Aria-TatarascS,

Vla?ca despre jud. Teleorman,

in marginea balfil cu nume, linga Girla-Mare.
?i

unde
tabarit

se

poveste^te

acelal

Aci este loc unde se pot incarca corabiile ce vin la Dunare.

ar
rile

fi

Tatarii pe timpu-

cind cutreerau

arile

Romi-

Se compune din trupurile de

mo$ie
:

Pietro^ani este

un sat

foarte

ne$tl.

Iudeca - Curani,
$i

Purani
care

vechiu. S'au gasit aci

antice
91

monede

Com.
girlel

pe malurile Leaotul, care curge drept

e
situata

sau Bujoreni
toate

Slovani,

s5ge{I cu inscrip^il ro-

pana

la

1855 apar{ineau

mane, plad de pamint arse ca

caramida, cu inscripfil
latine,
?i

prin centrul
afla la
{ulul
i

Petro$anilor

$i

se

familieT

Lapati;

de atuncl,

a-

litere

15
la

kil.

de capitala jude3 kil. de re$edin{a

parfm

familiel PrincipeluT

$tir-

urme

ale

vechel cetati

beiu, intrunite toate

sub numi-

Reca, situata pe mal in partea

pla$ei.

rea de Pietro^ani. suprafa^a de 750 hect.

de V. a com. Pietroani.

Are o
o

Suprafafa intregel mo<>iI este

La

1810, a venit in caice, pe

populate de 847 locuitorT, din carl 230 contribuabili o

;

de 10572
la

hect.,

26

aril.

S'a dat

canalul Belciuna, din Turcia, sol

da{I turci
?i

1864, la 279 locuitorf impro

au avut

incae-

biserica, facuta la 1760, cu spe.

prietari^t

dupa legea

rurala, o

rare cu armata ruseasca ce se

afla in Pietro^ani ?i care,

sele

locuitorilor

$i

reparata

in

suprafa^a de 1065

hect., rami-

cu ajuto-

1865 cu ajutorul preotulul Grigore, Nicula Velisar

vu,
$i
1

Calin Sa-

deservita

de

preot

9507 hect., din care 900 hect. padure de salcie, 125 hect. padure de tufa

nind

proprieta^ei

rul satenilor, a respins

pe Turci.

Tot in acelaI an, un corp de armata rusa a trecut Dunarea

Digitized by

LiOOQ IC

PlETROANl

719,

piupAuji

$i

a repurtat o

mare

victorie

Pietroi{a,
bovifa,

cotn.

rur., jud.

Dim-

ritate

Ungurl, e de 220
din

familil,

contra Turcilor la satul Balint,

situat
rei.

plaiul

Ialomi^a-Dimbo

sau 803 suflete,

contribuabill.

care [218

pe malul drept

al Dunil-

La

1867, insurgen^i! Bulgarl

la

au trecut in Rominia tot pe

acest loc.

vi^a, situata* la 30 kil. spre N. de Tirgovi^te, parte a$ezat&pe marginea Ialomi$eI, parte pe v&I ?i dealurl, care se numesc

Are o

biscricS catolicS

$coala" m'xta,

care a fost

fre-

cuentatiin 1899
pif.

900 de

Dealul-Porumbel,
in

Valea -Lupui

Unguril

fin

54 code parohia cae la venituri

La 1877 78,
boiulul
?ii

cursul r&z

lul,

Valea- Pietro$i{eI, Valea-Co-

toliccl

S&b&oani.

Ruso-Romino-Turc, Ruau f&cut un pod pe vase

al

lumulul,
lea-Ti^el.

Valea- Voivodel

Variil

Budgetul com.

peste care a trecut armata.

Prin raioniil com. curge

de 3346 3281 leT.

lei ?i

la cheltuelT,

de

Aci era cuartierul general

unul general rus
ImpSratuluI,
i

Ialomtya
$i

?i

piriul

Valea-Lupuluf,

Este legata cu oraul

prin osea.

Roman

al

fratelui

comandantul

su-

prem

al

annate! ruse.

dou& izvoare cu ap& avind gustul de pucioasfi. Se compune din douS c3tune:
Pietro$t{a
$1

Despre

satul Pilde^ti vorbete

la

o hotarnicie de

21 Iunie 1756,

D-l Walter, in cTezaurul de

Valea-fi^eT,

cu o

care ne spune c3 era moie a

monumente istorice
d-l Ilarian,

publicat de

zice c& la 1595, Mis'a

populate de 1900 locuitorl. Are o biserici $i o ?coala\

Pietro$i{a este foarte vizitata\
in

mSnastirel Agapia.
re?edin^a com.
jud.

haiQ Viteazul

retras

de
$i

la

Pildeti, sat,

?i

Giurgiu cStre Pietro^ani

apo!

timpul

veriT,

de persoaaele ce
?i

cu acela?T nume,
pi.

Roman,

temindu-se s& nu
Turcil s'a dus
la

inconjoare
la

vin la bSile Pucioasa

Vilcana.

Moldova.

pe

Stne$ti
1).

Locuitorii com. se ocnpS, in

tre altele,
?i

Hulube?ti (pag. 18, vol.

cu tot

felul

de

{e-

Pildeti, mosie, jud.

Roman,

pi.

sSturi

de

linS

pe care
Sinaia,

le

des-

Moldova, com.
a statului
finea
?i

Pildeti,

fosta

Pietroani, sat, facind parte din com. rur. cu acela^I nume, jud.
Mu$cel, plaiul Nuc^oara.

fac

parte la

parte la

care

bile Pucioasa.

de

mn2.stirea

mat inainte Agapia;

vecl.

Se invecine?te
apropiata
la V.,

la

E. cu jnal

acum

e vinduta

de

multe p&durl, din care cea mal

Pietroani, baltd, jud. Vla$ca,

in valea

se

nume?te $irnea
la
S.,

PilipSu^i, com. rur., in partea de

DunSrel, pe proprieta-

cu com. Runcul;
$i

N.,

N. a

pi.

Her^a, jud. Dorohoiu,

tea cu acelaI
pelul B.

nume a Princi$tirbeiti. Conine mutyl

$i

cu com. Moroeni

la

cu
se

formats din satele: Cotul-SanihSul, Lunca, Molni^a

i

com. Tifa.

De com. Runcul
$i

PilipAu^i

pe$tl, scoici

racl.

desparte prin dealurl

v&I,

de

(Satul-Mare), cu

re$edin{a pri-

f i\a
Pietroani, pddure, supus
mulul
silvic,

prin Ialomifa, iar de

regi-

roeni e nedespar^ta.

MoCu Runcul

m3riel in satul PilipSufi.

jud. Mu^cel, plaiul

se une$te printr'o ?osea comunala\ iar cu fi{a

i

Arc o populate de 598 familil, sau 2584 suflete; 4 bisericl,

Nuc?oara,
hect., cu

com

Pietro$ani,

in

Moroeni, prin

deservite
i

de 2
;

preoflf,

fntindere aproximativi

de 600
con^i-

$oseaua Tirgovi?te-Transilvania.

cintSre^r

2 pSlamarl
PilipSu^i
$i

2 $coalI

un masiv des,
?i

mixte, in

Molni^a,

nind fag

stejar.

Pietro^a,
te,

sau

Oboarele, munpe partea

in

Se invecine^te la N. cu com. Domne?ti la S., cu com. Var;

jud.

Dimbovit.a,

careau fostfrecuentatein 1899 900 de 98 elevl; 1596 hect., 90

aril

dreapta, mal
eni,

sus de Moro-

p&mint sStesc, 2469

hect.,

z&roaia; !a E., cu Pietroani

la

?i

pe matca lalomi^el.
in

V., cu

com. Vils&ne$ti, din

Pilde^ti, com. rur.,
jud.

jud. Arge.

Ro-

44 arif cimp, 763 hect., 36 arif, pSmint proprietSresc ?i 4 pogoane vie.

Budgetul com. e la venituri de 3962 lei iar la cheltuell, de 3956 lei, 86 banl.
;

Pietroi,
Cozia,

vale,

jud.

Vilcea, pi.

com.

Pelu$e$ti-M&gla$i,

unde se

afl cariere

de piatr

pentru construcjie, care se transports in punctele cele mat de

pirtate ale f&rel.

man, pi. Moldova, spre N.-E. de ora?ul Roman, la 9 kil. de de el $i la 10 kil. de re$edin{a pl&$ef, pe malul sting al riulul Moldova i aproape de varsarea piriului Ciurlicul in
el.

Vite: 758 vite marl corn ute,

240

cal,

1957

ol,

capre

?i

Populafia comunel, in

maio-

574 rim&tori. Sunt 82 stupi cu

albine.

Digitized by

Google

pilipAuti

720

PINUL

Pilipau^i, sat, pe moia cu acelaT

o direc^iune de la E. spre V.

Are o populate de 75
milil,

fa-

nume, jud. Dorohoiu, pi. Herja, com. Pilipaup, formata din doua sate: Lunca, cu 536
?i

Seintinde printre Dealul-Mo$ulul $i

sau 300 suflete, din care

contribuabill
;

Dealul-Mezetului
1

$i

se des-

140

bisericT,

chidein Veriga,la

kil.

mat spre

suflete
suflete

Satul- Mare,

cu 756
a-

N. de satul Daeni. Are o lungi-

una de lemn, fondata la 18 10 de zid, fondata la $i a doua

1886, deservite de
cintare^T.
1

$i

cu intinsa privire
Noua-Sulir,a,

me de 4
nei.

/*

kil. $i

e situata in par?i

preot

$i

supra

satulut

de

tea N.-V. a

pla^el

a comu-

peste Prut, care dupa unele do-

Este taiata aproape de var-

cumente s'ar fi numlt din vechime Climaufi.

Proprietatea
mo$iei
este
a

sarea sa de ?oseaua jude^eana

Daeni-Ostrov. Pe malurile sale

sunt o mul^imd de
?T-a luat ?i
vil, de unde numele de Valea-

pe linga agriculture, se mai ocupa ?i cu mica industrie a olariel. El poseda:

Locuitoril,

io plugurf,

1 1

care cu

bol,

nei

Ruxandra Sofian. Are 2 bisericT, una de

la

carufa cu caX

86

vite

marl cor?i

zid,

cu

Viilor-de-la-Pinga.

La gura

sa

nute, 2 cai, 50 porci

i

115 01

hramul Na?terea Maicil DomnuluJ, facuta

sunt o
cultivate

mulfime

1844, de Spa$i

de gradinarii de BulgarT.

capre.

tarul

M. Holban,

a doua, mica,

Comunica^ia se face prin 0seaua comunala care o pune in

legatura
?oaia,
la

de lemn, cu hramul Adormirea Maicif DomnuluT, facuta de lo

cuitorl la
vite

1778

$i

ambele desercintaretj
$i

Pinilor (Virful-), munte, in jud. Buzau, com. Mlajetul, cat. Sta nila, acoperit de padure de pinl.
Penilic-Bair, munte,
ritoriul
in jud.

N.-V. cu cat. Gile-

iar

spre S.-E., cu com.

Roia.

de

preor, 2
;

2 palamarl

o $coala mixta, con$i

Conte-

Pinoasa,

deal, in jud.

Gorj,

pi.
sii

dusa de 1 invafator tata de 48 elevl.

932
hect.,

frecuen-

stanta, pi. Silistra-Noua,

pe

Ocolul, c&t.

com.

Stejerei,

com.

rur. Ese-Chioi.

Se

tuat intre catunele Galeoaia

Locuitorif improprietariti

au
iar

desface din
ale dealulul

prelungirile

estice

Pinoasa, cu direcfiune N.-E. spre

S.-V., terminindu-se in

36
?i

aril

pamint;

Mahale-Orman-Bair,
bulgaresc
al

culmea
cu pavit i

proprietatea mo?ieT, 1097 hect.,

de pe

teritoriul
in

co-

Strimba. Este
dure,
prunl.
^i

acoperit

artf

cimp

716 hect, lOariT

pe mo$ie sunt
$i

munel. Intra

judef maf la E.
;

cu planta^il de

padure.
Piraiele ce tree

de pichetul No. 9
spre
N.,

se indreapta
vaile

printre

$aban-

Baranca,

Pojina

Heit,u$ca.

Ceair, Ese-Chioi-Dere de-o parte

$i

Pinoasa,

vale, in jud.
Stejerei,

Gorj, pi.
cat.
$i

Drum

principal este acel

la

de

la

Punar-Orman-Ceair, Regeneparte,

Ocolul, com.

Pi-

Herta^i Mamornifa
Molnifa

Darabani.
:

Ceair de alta

brazdind
$i

noasa. Incepe din catun

directfa

are

Hotarele mo$ieI sunt cu

vila,
$i riul

Mo-

partea vesticfi a
sud-estica

pla$el

cea

N.-E.-S.-V,

terminin-

Prutul.

com., din care o

Jul.

du se

in

culmea com. Temi^ani.

parte e a^ezata pe poalele

acoperita cu padure marunta.

Pilica, munte, jud.

MunteluT, com.
tuat linga

Racau,

pi.
si-

Lasa spre E. prelungirea numita dealul Tiumbet-Bair. Are

Dirmane?ti,

Pintiloaia, deal
$ia

fi vale,

pe moacela$I

muntele Farcul,

fa-

88 m. inalr/ime

$i

e acoperit cu

Havirna,
pi.

com.

cu

cind parte din $ira Oituzulul.

padurf

$i

tufari^url.

nume,
rohoiu.

Prutul-d.-j.,

jud. Do-

Pilica,

sau

Peli^ca,
Bacau,
pi.

virf de

Pinijjorului
in jud.
cat.
lui

(Virful-),

munte,
Mlajetul,

munte, jud.
lul,

Munte-

Buzfiu,

com.

Pinul, cdtun,
Buzati, cu

com. Aga^ul, din

?ira

mun

Topilele, in padurea statuMlajetul.

al com. BrSe^ti, jud. 600 locuitori 91 133

filor

TarcSul, situat linga satul

case.
Pinul.

Are

sub-divizia

Schitul-

$ulr,a.

Pinoasa,

cdtun, al

com.

Stejerei,

Pinga-Dere, sau Valea-Viilorde-la-Pinga*

com.
rur.

jud. Gorj, pi. Ocolul, situat la

S.

vale, in jud.

Con-

com.

$i

pe valea cu acela^I

Pinul, fost schit i metoh, al Episcopiel de Buzau, jud. Buzau,

com. Brae^ti,
Pinul,
azl bisericT

stanta, pi. Hir^ova,

pe

teritoriul

Daeni. Se desface din

partea vestica a dealulut Cairac,

indreptindu-se spre V.
$i

nume, pe o suprafafa de 248 hect., din care 60 hect. padure, 40 hect. izlaz, 20 hect. finer,e
$i

de

mir.

loc izolat,
in

jud.

Ilfov, pi.

avind

128 hect. arabile.

Znagovul,

apropiere de unde

Digitized by

Google

PINUL

721

PIPIRIGUL

izvore$te pirtulVermbloasa, care

se varsa in girla Colintina, mat

Areoinaltimede 191 1 m.?idomineaza top mun^il Moldovef $i

Transilvaniel pani la o

prietary cultiva 370 hect. (100

hecj. izlaz
?i

187 hect. padure).

sus de manastirea Caldaru^ani.

mare

dis-

Locuitoril cultiva tot terenul.

tant, cacl intr'adev&r pe timp

Are o
II ie,

biserica,

cu hramul
1

Sf.
1

Pinul, munte, jud. Buzau, com.

Breti,
sare.
cat.

senin acest

munte se vede de

deservita de
;

preot

?i

Pinul,

confinind

pe dealul Pietri^ul (jud. Ia$i) ?i de la capul Mangalia (MareaNeagri).

cintare^
$i
1

marina de treerat
cir-

pod.
I

Comerciul se face de
acestul

Pinul (Vatra-Schitului-), mope, jud. Buzau,

cat. Pinul,

Un
Pe

alt virf al

munte
afla

ciumar.

com. Br&e$ti, pendinte de Episco-

se nume$te TurnuMuI-Butu.
virful

Numarul
89
$i

vitelor

mari

de

Ceahl&ului

se

al

celor mid,

de 214.

pia Buzaulul.

Are 850

hect., din

care 521

hect.

padurea

Pinul,
$i

o cruce de fier pusa acolo de M. Sturdza, fost Domn al Moldovef,

suit

restul, araturi, flnea^a, livezl

izlaz.

cind,

la

1835, s'a

fost

avuta in sare, din care

blocuri intregl se v5,d la suprafa{a

impreunS cu Mitropolitul Veniamin Costache.

Pipera, magurd, jjd. Vla?ca, pi. Marginea, pe proprietatea Gogo$ari-Vechf, a Eforiel Spitalelor Civile din Bucure^ti.

pamintuluL

Vechimea acestul munte, dupa

/>/-

Pinul (S&r&telul-Pinulul),
riU, jud.

A. Humboldt, este de vr'o 1 5000 de anf.

Pipera, baltd cu pete,jud. com. Baneasa-Herastraul,

Pipera.

Ilfov,

cat.

Buzau,

com. Brae^ti.
GSva-

Incepe de linga schitul

nele
91

Pionul, plain
finele

ft picket,

la con-

se scurge

in Sara^elul-

T^rel cu Transilvania, jud.

Pipera, p&dure,
100 hect., jud.

in intindere
Ilfov.

de

Balane^tilor.

Putna.

Pionul, sau Ceahl&ul, munte, jud. Neamju, pi. Piatra-Mun tele, com. Hangul, situat in grupa mun{ilor Ceahlaul,

Piore^ti,

sat,

pendinte de com.

Pipera-TStSrani, padure
jud.
Ilfov,

parti-

rur. Goe?ti, pi.

Amaradia, jud.
2 Kil. spre E.

cular, situata pe mo$ia Pipera,

Dolj, situat

la

com.

Baneasa,

su-

pe malul drept

al

riulul Bistrita, in mijlocul

$ir

unuf

de

altf

munflf

acoperip cu
mile pa-

de Goe?t1, citunul de re$edin{a al comunef, de care se desparte prin riul Amaradia.

pusa regimulul

silvic

pentru ca
for-

cade

in linia

de Centura a

turilor din jurul capitalel.

codri stravechl. Baza sa ocupa

Are o populate de 303

flete,

su-

o intindere
trate.

cam de 4
mat

locuind in 70 case. Copiif

Piperul, catun, jud. R.-Sarat,

Rimnicul-d.-s.,

pi.

din sat urmeaza la coala mixta

inalt

com. Valea-Ra{el

Virful sau eel

se

din satul Goe?ti.

VezI Chiperiul.
$i

nume^te
?i

Panaghia

(Fecioara),

Se mal nume$te

Giore^ti.

sub 46 grade, 53 minute, de latitudine N. ?i 43 graeste' situat

Piore^ti, mofie particulars, jud.

Dolj, pi.
eti,

Piperui, padure, supusa regimulul silvic, proprietate a monenilor Berevoe^tl-Pamintenl,

pi.

de,

34 minute, de longitudine.
treimT

Amaradia, com.

Go-

Doua

din

inal^imea

aparfinind mo?nenilor.

Nuc^oara, jud.

Muscel,

avind,

sa sunt acoperite cu codri

mesteacSni,
iar in

de

brazl

$i

spini^uri,
gel-

Pipera (Tat&rani),
fov, pi.

sat, jud.

II-

impreuna cu padurile Navrapul ?i Oboarele, o intindere de 3000

hect.

partea superioara se

Dimbovifa, facind parte

rur.

se$te

numal un fel de mu^chiu ce are mare asemanare cu lichenul de Islanda; din mijlocul acestel verde^f, se urea in

din

com.

Baneasa-HerasPipirigul, com. rur., jud.Neamfu,

situata in partea
pla$el

E. de Baneasa, pe Valea-Pipera, care se varsa in girla Colintina, la E. de Plumtraul, situat la

despre V. a
intre pi.

de Sus-Mijlocul,
$i

forma de turnurl,
200
tur!

stincl

de

co-

buita.

Piatra-Muntele

jud. Suceava,

loare cenu^ie inalte

de
cu

la

170

palme, constituite
ce
fi

din palava,
i

Se intinde pe o suprafa^a de 76J hect., cu o populate de

122 locuitorl.
D-l C. C. $tefanescu are 65 7
hect.
$i locuitoril,

pe
1

piriul

cu acela?!

nume
pir.

$i

pe

cursul superior al
la

Ozana,
Pi-

seamana

62

kil.

de oraul

Piatra.

par a

provenite din erupjiunl

formata din catunele:

Boboe?ti,

vulcanice.

no hect. Pro-

pirigul, Plutonul,

A-

Digitized by

Google

PIPIRIGUL

722.

P1SCANI

gapieni, Cujbeni,

Dolheti, Pi-

cu acela$i nume,
ofa?uI

la

62
22

kil.

$il5geni $i TSr&{eni,

cu o popusati

Piatra

la

kil.

de de
su-

condusi de un invS^tor, frecuentatS in 1899 900 de 42

late de 588
suflete, din
bilT.

famili!,

2582

Neamtul.

elev!.

care 509 contribuaimproprieastS-zl: 155

sin-

Are o populate de 521

flete,

Vite

300

vite
o!
?i

mar! cornute,

din care

1 1 1

contribuabil!

26

ca!,

440

440

rlracitori.

Dintre
taritl in

locuitorii

biseric&, deservitS
1

de

preot
fre-

Locuitori!
gur!,

posed&:

40

plu-

1864 sunt
$\-$X

?i

dasc&I

coa!& mixta,

care trSesc

st&pinesc

gur! pSminturile lor;

146 care
8 care stS-

cuentate de 3 5 elevl ( 1 899 900) 1 piv& pentru sucmane 2 mori

;

67 care cu bo!, 8 c&ru{e cu cal; 30 stup! cu albine.

Budgetul com.
e la venitur!
cheltueli,

stSpinesc ca urma$!

de apS.
Vite: 160 bol, 174 vacl, 150
junci, 33 ca!,

de 982
782
lei.

le!

$i

la

de

pinesc pSminturile altora. Dintre locuitori! ?mpropriet5ri^I

in

1000

o!

$i

100

Prin
bule$ti

comunS

trece $oseaua Al-

1878

sunt

astS-zI:

20

carl-?!
;

rim&tori.

Valea-Marculu! Piria.
$i

st&pinesc

singurl locurile 24 ca urma$I a! celor impropriety

Dealur! sunt: Piria

Malom$i

Pipirigul,

ri{! ?i

41 de locuitori,
?i

carl,

de$i

insurant

cultivator! de; pSmint,

fel

Neamfu, pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul izvore^te din muntele H&piriii,

in jud.

nicul.

Intre cSt. Malomnicul

com.
nuiar

Cosov5{ul, se
statulu!

intinde p&durea

n'au nic! un

de proprietate. Agricultura se face pe o intindere de 1540 hect.

Ima$ul (suhatul) are o
intinaril $i

lSuca (jud. Suceava)

direc^ie V.-E.

curge

in

cam de 2000 hect.,

pe

la satul

Bo-

mita Cantonul-Malomniculul,

boteni

Pipirigul,

paralel

cu
se

spre S. de Piria, se intinde tot

drumul ce une?te aceste douS,

$i

dere de 179 hect., 72

tre?te

nu-

}n

dreptul

kil.

22

21,

hect.,

pdurea statulu! cam de 200 numita Cantonul-Grajdul.

In

un num&r de 8867
:

Vlte

une^te cu piriul Ozana.

Afluen^ii s&! din stinga sunt:

comuni sunt ma! multe

matcei
V&ei-Piriei,

Are

3 biseric!, deservite
;

de de

izvoare cu ap3, care contribue

la

3 preop ?i 3 eclesiarh! mixta in Pipirig $i o

o $coal&

Mtnzatul, Izvorul, L5c&tu$ul, Piriul-Moarei (ce se varsS, lingS, satul Pipirigul) ?i Piriul-Sise!
;

mSrirea

coal5.

ce se

formeazd

din

cStun in Pluton,

care

au

fost

iar
i

cle$ul, trece prin

com. Bicomunele Al$i

frecuentate in 1899
copi!;
5

900 de 58
apfi
;

din dreapta

Dolile,

^pganca

bule?ti,

Valea-Marculu!
Dolj,

Piria,

pive pentru ftcutul suc;

Runcul.
Pipirigul,
vale
prelungita.

ce aparfin jud. Mehedinji, apoi

in
%

manelor
durilor.

6 mor! de

2 he-

jud.

udind comunele
$i

r&strae pentru exploatarea

pS-

din

Argetoaia,
P&tru,
?i

Salcea

Valea-lu!riul
Jiul,

dreptul satulu! cu acela?! nume,

let

se vars in

la

Budgetul com. e de 5887 venitur! $i de 5511 lei,

in tot
i

lungul

piriulu!

Pipirigul

in apropiere

de gara Pruni?orul.
in jud.

la

Ozane!, p&n la Valea-Neam-

cheltuel!.

{ulu!, jud.

Neam^u,

pi.

de Sus-

Pirnogul-Tufele, padure,
Buz&u, com. GherSseni,
pirliga,

Comunicafia cu satele vecine se face printr'o $osea ce duce

Mijlocul.

cit. 0-

pe mo$ia ^opirliga, a

de

la satul Pipirigul in

oseaua
Vin^tori

Piria, com, rur.,

din^i, pi.

$i

sat, jud.

Mehe-

Eforie! Spitalelor Civile din Bucure^ti.

M&n&stirea
(trecind

Neamjul

prin satul

Pi^ilSgeni)

spre V., de

la satul Pipirigul la

satul Boboteni, printr'o ?osea ce

incepe din precedenta,

pierea satulu! Pipirigul
22)
?i

in apjx>-

(kil.

21

trece prin satele Dolhe?ti

si Plutonul, pe la muntele PetruVodS, dind in Valea-Largulu! prin ma! multe potecl.

Dumbrava, la 62 kil. de or^ul Turnul-Severin, situate pe coasta de S. a dealului Piria. Se m&rgine?te la E. cu com. Argetoaia ce fine de jud. Dolj. la V., cu com. Valea-Marculu!; la S., cu com. Secul iar la N., cu com. Cosov^ul.
:

Are cam 130

hect. VezI

Brebeanca, sau opirliga-Brebul.

Piruca, virf de
hova,
ciul
-

tnunte, jud. Pra-

pi.

Teleajenul, com. MSne-

Ungureni,

din

care

izvo-

re^te Valea-Bere!.

Satul formeazS

comunS cu

c&lo-

Piru^ca, picket de granija, despre

Transilvania, jud. Prahova.

tunul Malomnicul, avind 850

cuitori,

din care 150 contribu-

Pipirigul,

Neamfu, pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul, situat pe valea piriulu!

sat,

in

jud.

abil!,

locuind in 170 case.

bisericS, deservitS
91

Piscani, sat, f&cind parte din com.

Are o
1

de

rur.

Piscani-Negreni,
jud.

pi.

Riul-

preot

2 cint&reflf

o $coal&,

Doamnel,

Mu?cel. Valea-

Digitized by

Google

PISCANl

723

PISCANI-NEGRENI

Catilsepara catunul Piscani de

Negreni, situat pe malul drept
al

prin girla

numita Valea-Catil.
la
$i

pe proprietatea

statulul,

parte
parte

Se

margine^te

Est cu coCon{eti
; ;

pea
pe a

vistierulu!
d-1 a!

MihaiQ

$i

riulu! riuluT

Tirgul, pe

eel drept
la poalele

muna Racovi^a
com. Dirmone^ti

la

Baron Barbu Belu.

marl in

al

Doamna

$i

V., cu com. Miceti

la N.,

cu

Proprietarl

comuna

de V.

ale dealulul Piscani.

lo-

$i la S.,

cu com.

sunt d-ni!

C. Crasan, C. Hagi-

Are o populafie de 483

cuitori. Biserica e

Coliba$i.

Nicolau, Petre Piriianu.

o cladire foarte

LocuitoriJ.se ocupa pe linga

agricultura
zidaria.
$i

Pe
trece

la

vechle.

este ters

Anul fondare! bisericel dupa pisanie, pe care se vede scris numele pritnilor
fondatori:

cu

dulgheria

?i

marginea de E. a com. drumul de fer care mer-

Vite: 250 vacl, 300 bol,

ca!
?i ?i

24

ge dela gara Clucereasa la gara Ciume^ti. Pe acest drum (Gole$ti-Cimpulung) se gasesc doua

Epraxia
$i

Stari^a, Ju-

iepe,

in

capre,

172 ol
veniturl

pin Constantin
zice

Jupin Ion.
biserica

c&

aceasta

Se ma!

80 pore!.
Budgetul com. e
la
la cheltuell,

podurlde
i

fer in dreptul

comunel
unit

Piscani, unul peste riul Arge?elul

i

de calugama! tirziu, populindu-se comuna, s'a transformat in biserica de mir. Are o $coaia care dateaza de
inainte a fost schit
ri^e $i

ca

de 1728 1684 lei. de

E.,

lei,

de

altul peste riul

Doamna,

cu Riul-Tirgulul. Afara de acestea

In lungul comunel, in partea

mal sunt
peste

podurlde lemn:

pe coasta dealulul
se

Pis-

unul

riul

Doamna,

altul
fa-

cani,

gase$te sadita o vie,

peste Riul-Tirgulu!, ambele cute

la

1840.

Este mixta

?i

a fost

proprietatea locuitorilor din satul Piscani.

pe oseaua natfonaia
i

Pi-

frecuentata in

1899900 de 58

te^ti-Cimpulung-Frontiera,
este

un

copH.

Dealul Piscani
anul 185
catunul

acoperit

al treilea

pod

facut pe

Valea-

Comerciul se face de 2 hangil.

cu o padure, proprietatea statulul,

Catil,

pe $oseaua comunala ce
care

Pn

la

1,

compusa din
livezl

stejarl $i fagl.

leaga catunul Piscani cu Negreni

?i

Piscani forma singur o comuna.

In raionul com.

sunt o mul-

{ime de

acoperite cu fine{e
:

spre
ne?ti.

N.

prin

merge ma! departe comuna Dirmo-

Piscani,

sat,

facind

parte
pi.

din

?i

poml
Riul

roditor!

merl, perl,

vi-

com.rur. Scornice$ti,
d.-j.,

jud. Olt.

VedeaAre o populate
$i

$inl,

nucl, zarzarY, prunl.

Afara de aceste $osele ma! e

$oseaua vecinaia care pleaca tot
din ?oseaua comunala ce merge
catre

Doamna uda
i

partea de

de 218 locuitori
zidita la anul

o biserica,

V. a comunel

in el se varsa,

1883.

in raionul Piscanilor, Riul-Tirgulul,

Dirmone?ti
bisericel

Co$e$ti,

din
i

care se une?te cu

riul

Ar-

dreptul
trece

Piscanilor

Piscani, deal, desparfind com.

Bal^ati, pi. Mijlocul, jud. Olt, in

ge?elul,

dupa ce uda partea de

a comunel.
Chi^oaia, Din-Prunil?i

E.

?i

S.-E.
:

pe la $coal3 i se une?te mergind mal unit cu ?oseaua nationaia.

partea de N.-E., de com. Scornice^ti, cat. Piscani.

Girlele

Are un

virf

Zamfirel,

Valea-Fintinel

Vala

In aceasta

comuna sunt

2 bi-

inalt

numit Piscul-luIJepure.

lea-Catif, strabat

com. de
sting.
in

E.

seric! (in fie-care sat cite una),

spre V.

?i

se varsa toate in riul

ambele deservite de 2 preo^I

3
dascall. Ele sunt
locuitorii

$i

Piscani-de-Sus, foasta moie a

statulul, jud. Mu$cel.

Vez!

Pri-

Doamna, pe {annul Pe riul Doamna,

varsa Riul-Tirgulul,
la

intrefinute

care se

de

comunel,
epitropii:
$i

care au

boaia.

pu^in

mal

format doua
tru Negreni.

una penalta pen-

vale de impreunarea acestuia

riul

tru biserica Piscani

Piscani-Negreni, com.
Mu^cel,
pi.

rur., jud.
la S.

cu

Arge?elul, se gase?te, pe
d-lul

Riul-Doamnel,
la

proprietatea

Rimniceanu,

PSna
Piscani
ast-fel

la
$i

aaul

1851 catunele

37 kil. de aacest ora?, a^ezat pe malul sting

de Cimpulung,
al riulu!

ce fine

de com. Purcareni, o
Pu{in
d-1

Negren'fnu erau unite,

moara, situata pe {annul drept

al riulul.

ca fie-care catun era con-

Doamna

?i

la

poalele

mat
iar
?i

la

N.

a-

siderat ca o

comuna, avind
$i

fie-

despre V. ale dealului Piscani.

celuia?!

riu,
i

Pirlianu are o
;

care o primarie
la

o $coala.

De

Are o populate de 998

cuitori,
bilr.

lo-

moara

o piua

pe Riulpiua d-lut

185
?i

1,

unindu-se catunele s'au

mixta,

din care 250 contribua

Tirgulul este
C. Crasan.

moara

unit

$coalele. $coala,

a fost frecuentata in 1890

900

Se compune din 2 catune

Piscani
?i

Locuitori! s'au improprietarit

Negreni,

despar^ite

dupa legea ruraia din 1 864, parte

de 58 copil. Comerciul se face de

hangil.

63617.

HareU Dietionar

Geagrq/lc. Vol.

IV

Digitized by

Google

PISCANUL

724

PISCUL

Piscanul, munte,)\xd. Mu^cel, proprietatea statului, com. Berevoe?ti-Ungureni.

Piscopia
Gu?oeni,
cea.

sau

Futidul - Vaiei,
rur.

Valea-Suhuluiului,

rezervata.

sat, ftcind

parte din com.

numal pa?unatului.
Vite: boi 493, vacl 404, min-

Este acoperit
?i

pi. Oltul-d.-s.,

jud. Vil-

cu padure de brad

molift.

Are o populate de

10

zap 263, 249

;

vi^el

190, tauri 6, cai

locuitorl.

situat la

kil.

de

ol

1902.
7,

Piscanul, munte,
Lere?ti,
plaiul

la

N. com.

rur.

cat. Spirleni,

unde

e $coala.

Circiumt sunt
Piscul $i 3 in

din care 4 in

Dimbovi^a, jud.

Vame?ul.
ci-

Mu$cel.

Piscul, com.
luiu, pi.

rur., in jud.

Covurkil.

Satencele de aci lucreaza

Siretului, la

30

de
$i $i

Piscanul, padure,
statulu!, jud.

proprietatea

Ja Gala{i,

a?ezata intre dou<i val

piraiele

Mu?cel, com. Beplaiul Nucde 300 hec-

udate
S. cu

de

Suhuluiul
la
?i

nepa $i confecfioneaza Jesaturi de Una $i bumbac. Budgetul comunal este la venituride 7567
lei i la

revoe^ti-Ungureni,
$oara, in intindere
tare.

Gerul. Se margine$te

E.

cheltuelf,

mo$ia Maxineni
la V.,

com.
la

de 7194

leT.

Independent
huluiul)
;

(desparftta

de Su;

Are
dita in
?i

bisericT,

Adormirea
zi-

cu

Siretul
?i

Maicel Domnului in Piscul,

1785,
sfin^tS in
care- s'a cladit din

Piscanul. VezT Berevoe^ti, proprietatea statulu?,

jud. Mu$cel.

N., cu piriul Gerul

cu

SI.

Co$i

1786,

nachi.

Regiunea dintre Piscul

cSramida
;

Piscoiul, com. nir., in jud. Gorj,

pi. Gilortul, la S.
reT,
$i

Independent este o lunca se manata cu insule$e, traversata

prin mijloc de ?oseaua nation ala
Gala^i Tecuciu $i, ceva mat sus, de drumul de fer, care trece prin

$i

cu temelia de platra

Na?te-

rea Maicel Domnului in

Vames,

de Dealul-Mue-

construita de caramida in 1857

la

situata

N. com. Hurezani-d.-j., pe ?es $i coaste, pe am-

de HagI Lupu. Comuna Piscul

formeazS o singula parohie, cu

bele {armurT ale piriulul

zuia, la

Amarahect.,

marginea de
cul.

a satulul

Pis-

un preot paroh
$coala,

3 cintare^I.

66

kil.

de

T.-Jiul.

mixta, in re$edinta* coin

Are o suprafa^a de 450

hect. arabile,

din care 10 hect. padure,

120

106 hect.

finefe,

57 hect. vie,

12 hect. livezl de
;

Piscul $i Are doua cStune Vame^ul acesta din urm5 e situat spre N.-V. la 4 kil. de eel dtntiiu ?i se mal nume^te $i O:

munel, infiin^ata

1859,

una

din cele mai vechi $coli rurale

din jud. Covurluiu, are localul

sau propria

construit

prunl

$i

hect. izlaz

o popu-

daia-Pochil (Popil).
Locuitoril sunt
?i

S'a frecuentat in 1899

fo$t!

de stat. 900 de
in-

late de 228 familil sau 850 suflete,

claca?T
in

83 copil.

din care 160 contribuabill;

lo-

insur&tet
?i

improprietari^T

Pe

teritoriul

comunel, pe o
kil.,

2 bisericT de lemn, facute de

cuitorl,

1864
milil

1879.
fa-

tindere

de 8

trece

calea
stra-

una in anul 18 17, a doua

1

Are o populate de 400

nafionala

Gala^i-TecuciQ,

in 1849, deservitede

preot

?i

cintaref, o

?coala,

frecuentata

de 39

elevi.

sau 1536 suflete, din care 229 contribuabilf. Suprafata teritoriulul comunel
e

batind catunul Vame?ul precum

?i

calea ferata

care are la Va-

Locuitorif

sunt

mo^nenT

$i

de

3746

hect.

60 de

aril,

din

me gara cu acela$I nume. Pana in 1835, comuna Piscul

facea

poseda 50 plugurl, 85 care cu

boi,
1

care 1724 hect. 38

81 Va hect. padure

aril arabile,

parte din jud. Tecuciu.

carufa cu cai;

221 vite
01,

salcie,

Moia apar^inea manastirel Cainulul.

marl cornute, 9 cai, 350 capre, 68 rimatorl.

Venitul comunel este
1238,

15

padure
?i

de

girnh;a,
vii,

1232 ima$

fine^a,

115

39 hect. 32
$i

de

lei

aril

vatra

satului
$i ripl.

restul

nearil

Piscul, com.
Cimpul,
iova
$i

rur., jud.

Dolj,

pi.

ban?

88,

tar

cheltuelile

productiv

703 hect. 56

la la

94
18

kil. kil.

S.-V. de Cra-

de

lei

116a, banl 25.

in

apar^in Statului cu mo$ia Pis-

de re$edin{a

Comunica^ia
face
printr'o

Piscoiul

se

cul-Hir$e$ti
ta^et

916

hect. proprie
tru-

placet, Calafat.

osea

comunala,

marl

particulare cu

Este situata pe ?esul Piscul

care o pune

in legaturS cu co-

purl in Vame?ul; iar restul satenilor.

muna Hurezani-d.-j. In comuna sunt

:

pe marginea de N. a planta^iel de dafini, numitS Grmdul$i

21 pu^url

$i

In partea
toriulul

despre V. a

teri-

cu-Banl,
tului.

?i

care

aparfine sta-

fintinl.

com. e ?esul

SiretuluT,

Dealuri ma! principale: dealul

Obir^ia
?i

ce produce finefe bune; iar in

Se

invecine?te: la N. cu com.

dealul Horga.

partea despre E.

$i

despre N.,

Galicea, din pi. Baile$ti; la S.,

Digitized by

Google

PISCUL

725

PISCUL

cu DunSrea;
Tunari,
diciul.
$i

la

V.,

cu

com.

de 20 pog.; Balta-lui-VanS, de
Pg-I Balta Sclipcel, de 14 pog. Balta-lui-CurcS, de 6 pog.
l

inte

era a manastirel

Caluiul.

la E.,

cu com.'Ghi

S'a
fa{

vindut dintr'insa

o supra-

de

In fa{a com. Piscul, dincolo

Balta-luI-Ciovic,

de

pog.;

statulul

1733 hect., 605 hect.

raminind

de DunSre,
Limita incepe
in

in Bulgaria, se afl

Balta-S&pati, de 16 pog.; BaltaluI-Goga, de 8 pog.; Balta-Sir-

Locuitoril

au 4007 pog. padin

lo-

satul Ursoaia.
linie!

mint

(arabil, finea{a, etc.),

de N. a comunel
hotarul
?i

de

la

Movila-

S&pata, despre E.
linie

se intinde
V.,

dreapt&

spre

pe
in

ling&

mo$ia Galicea,
?i

p3n5

de 2 pog.; B&b&laul, de 2 pog. Cop&celul, de 30 pog. Sganberca, de 8 pog.; BaltaV&carulul, de 8 pog.; Balta-Nebun, de 12 pog.; Ps5rica, de
bulul,
;

care 2130 pog. sunt date in

turl.

Venitul anual

al proprie-

ta^ei locuitorilor
1

este de peste 00000 de lei. Pe mo?ia statulul se afla pfi-

movila despSr^itoare intre com.

Piscul

4 pog.;

Balta-Popil,

de

pog.;

durea

numita

Piscul, care

co-

com. TunarL
linie!

Balta-Bejenil,

de 10 pog.; Balta;

prinde 100 hect., 23

aril tufanl,

de S. este formate de Dun&re, din dreptul

Girlel-Padureanulul, la V., p&nS
in Cotul-Mare, la E.

Limita

cu-Coasele, de 25 pog.

farova,

2556 hect.
girni^a.

plantafil

de dafin

de
pog.

120
;

pog.; Sveneasa, de 8

Balta-Dumitraculul,

de
se

Viile, in intindere

12 pog.; Balta-SoreT, de

4 pog.;

de 75 hect., gasesc pe mo^ia delimitate

1864.

Limita

liniel

de N.

incepe
$i

Duvalul, de 18 pog.; Iataganul,

locuitorilor in anul

din movila dintre Piscul

nari,
$i

TuS.,

de 7 pog.;
pog.
;

de l?ng mo$ia
intinde
direct
la grindul

Mo^ei
spre

de 17 Balta-LungS, Balta NouS,

Zatoanele,

se

Balta-Chioasa.

Pe mo$ia Piscul se gasesc stine de ol. Com. este strabatuta de o cale

comunala,
care trece
in

p3ni
moie!

Gututya,

unde

Smirc e unul, numit Rosea,

cu o suprafa^a de 35 pog. Pana la anul 1885, com. Piscul
azl

in

com.
la

pleacS. spre V.,

de lingS Sudul

Tunari

Poiana,
kil.

avind o
Ca-

Tunari-Pope?ti, p&n& la

hotarul Catranul, apol pe Valea-

coprindea

?i

cat.

Tunari,

lungime de 15 lafat. Aceea?!

pSna

cale

Nebun&,
Limita
la N.,

pn
liniel

in

Dun&re,

la

comuna
Piscul,

rurala.

Acum

pe

merge spre
Ghidiceni,

E.,

comunala prin comunele

Negoiul
?i

Girla-P&dureanuluT.

linga catunul de re$edin{a care

Rastul,

de E. incepe de din mo$ia Galicea, de la

Piscul
?i $i

este

s'a

mai adaugat
su

Catanele pe
kil.

o lungime de 20

satul Piscul-Nou sau Satul-Nou

Movila-Spat&, dintre
Pisculeful
S.

Are o populate de 1564

flete;

Budgetul
niturl
tuell,

comunel e

la ve-

se intinde drept spre

o biserica

de caramida

p&n&

la smircul

Rosea, unde
"Grindul-

facutS cu ajutorul preotulul

rin $i al locuitorilor Pirvu
cia,

Ma

de 2831,35 lei de 2737,35 lei.

sunt
cat,

^i la

chel-

face o mic5 cotiturS spre S.-V.,

Ton
i

Vite cornute
176;
14.

482

ol,

apoi

spre

S.E.,

la

Mirea

Iovan, Stan

Dinu

Verde, de unde se indreapta. spre

E.,

loan

Cali^oiu,

loan Pirlogea
;

pe linga partea de S. a mo?iei Pisculeful, p&n la mo$ia Ghidiciul. Acolo f&cend un

Petru sin Petru

o coala mixta

Piscul, com, rur.

pi. Jiul-d.-j.,

in jud.
kil.

Dolj,

ce funcfioneaza din anul 1880,

frecuentata de 72 copil; 4 cir

la

50

de Crare-

iova

$i

la

38

kil.

de Filial,

unghiti

cam

spre S.
in

merge drept Bejenele pe valea p5n

obtus,
la

ciuml; o moara cu aburl.

$edin{a pla?ei, situata pe

$esul

Dupa
legea

legea rurala

din 1864

numit Piscul

$i

pe piscul deaapropiere de pa-

Dun&re,

hotarul

Cotul-

sunt 172 impamintemflf, iar dupa

din 1879 sunt

lulul Piscul, in

Mare.
Cite-va movile variazS.
tonia
cimpiel,

62 insu-

durea Sadova.

mono-

rant.

intre care:

Mo-

Suprafafa intregulul teritoriii

vila -pganulul,

Movila- Fetelor,

comunal
rabil,

este

de

15400 pog.,
a-

Movila-Lungulul, Movila-S&pat
$i

din care: 6598 pog. paminl

1

In^iratele.

500

pog.

finea^a,

300
$i

Terenul com.
b&ltos
?i

este

mai tot

pog.

izlaz,

1702

pog.

lac

mlStinos. Btyl sunt:

Balta-iuI-Miran,inN.V. comunel,
cu

teren sterp, 5 300 pog. padure. Mo?ia de pe teritoriul co-

Se margine$te la N. cu com. Sadova; la S., cu com. Grindeni la V. ?i E., cu Domeniul Coroanel, de care se desparte prin drumurl naturale. Limita liniel de N. incepe din punctul numitSili^tea, mergespre E. in linie dreaptS p&n& in punc: ;

suprafaja

de
cu

30

pog.
I

munel se nume^te Piscul-cu-Pope?ti; apar^ine statulul, iarina-

tul

numit Drumul-luT-Gheorghi^.
Jiniel

Balta-luI-ButoI,

o suprafa{&

Limita

de E. incepe din

Digitized by

Google

PISCUL

726

PISCUL

poteca numiteL Drumul-lui-Gheor-

ccsc locas ce praznuesce hramul

Sf.

Nisi

vatra* satuhtf

$i

ffildf

nepro-

merge spre S., p&n&

ghifa,
nului.

in
ia

linie

dreapt&

colae

si

Sf.

Prooroc loan Botezatorul

s'a zidit

ductive.

Dealul-M&ce$aS. incepe din

mucenicul Dimitric,

din tcmelic
si

de popa Climent, Iova RadovicT

Costache PopovicT
si

Dima
si

parintcle Iosif Arsi

Se crede c& satul Piscul este in vechiu de vr'o 400 de an!

;

Limita

lintel

de

himandritul

Sadovei

d-ncalu! Zisu

vechime se numea
N.,

Hir$e?ti,

Dealul-M&ce?anulul,
linie

merge

in

Nicola

Gancea,

Stoica

Tabacu,

Ninca

o vale a mo^ief din

care
$i

dup& partea de
aceea^I

dreaptpn5
liniel

in

Dealul-Dor-

Sfetcu, Bratu Lazar,

Dragu Dumitrascu,
si

azl poartS,

Bonea Ignat, Pirvan Da(u

del.
torY

cu

to^i cti-

de obste, in zilele prca luminatulut

numire.

Limita

de V. incepe din

si

prea Inal|;atului nostril

Domn
si

Ghcorcu bla-

Legenda spune c& pe apa

dintre Piscul
in
$i

Dealul-DordeT,

merge

in

linie

ghe Dumitru Vocvod Bibescu

Peneul sta^ionaQ

frinta prin movilele Crivina, Lilea,

goslovenia parinteluT Kpiscop Ncofit. Patru

vechime vase pktitoare, dar

urm&, apa retr&gindu-?T

apoi peste ni$te stufurl p&n&

Zugravu, 1844, Octombrie io.

cS in

in punctul

numit

Sili?tea.
$i

Suprafa^a teritoriuluf comunei

pre-

cursul, a
girlS

Terenul com. este $es

in general

este de 88

pog., din care 61

$i

r&mas aid numal o alimentata de plol, din

zint& midf ondula^iunT care poarti

pog. pamtnt arabil

izlaz.

263 pog.
$i

Vcirs&turile Siretuluf ?i din

matca

Piscul.

numele de dealurile Toate aceste dealurl sunt

viT.

GeruluL AceastS
se
Piscul din
trel
lor,

girlS

inconjura
a^a ci-I

Viile aparjin locuitorilor

pSrp,

plantate cu

gasesc pe proprietatea

ocu-

d&.ftptura unel peninsule.

In com.

se

gSsesc

lacurile

Glodul, Logofetul, in intindere

pind o suprafa^a de 73 pog. Sosele comunale vecinale due

la

Se zice

eft

locuitorinui au venit
?i

din alte trel sate desfiintate,

cam de io pog. fie-care $i Lilia cam de 8 pogoane. Toate se

scurg in

com. Sadova
;

$i la

com. Grino
stra-

anume:
siicie

Cftpriorenil,
astftzi

de

la

C5-

deni

drumurl natural e unesc

$i

prioara, ce

e pftdure

de
tot

apa Jie^uluT de pe prose

ur-

com. cu cele vecine

Budgetul com. e

pe

malul SiretuluT,

prietatea DomeniuluJ CoroaneL

bat in toate direcfiunile.

la

in aceasta

comunft; Mindre^tif,
altft

Mai inainte aceastS com. numea Frumu^ani. Se zice in

veniturt
cheltuell,

venial din
fi

parte a comunei;

de

ma unel invasiunl s'ar

totul,
?i

fi

distrus cu

2377,80 de 1894,76
Vite
:

lei
lei.

?i

la

Hir?e?tiT.

c& locuitoril au fugit prin

vecin&,

118 vite marl cornute,

18 cai, 36 porcl.

Piscul,
pul,

sat, jud.

Dolj,

pi.

Cimpri-

pcldurea

unde

intilnin-

300

ol,

du-se cu fugarJ din alte sate, s'au

unit cu
ace?tia,

com. Piscul, re^edin^a mariel. Vezi com. Piscul.

formind dou&
vrepri$i

Piscul. Vezi Negra^i, jud. Arge$.

mid
$i

sate numite GuraGarduluI

Piscul,

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,

Poiana-Mujil.
locuitortf

Dup& multa
fiind

me

ne mai
din

Piscul (Satul-Lipovenesc), catun, pendinte de com. Izlazul,

jud.BrSila, spre N.-E.
?i la

com.

Piscul, re$edin{a primftriel.

Vezi torn. Piscul.

gonip au
deal,

eit

acel

sat

3 kil.

s'au a?ezat

pe un mic pise de pe locul unde se afla az!

de re?edin^a comunef.

Piscul,
su-

sat, ftcind

parte din com.

Are o populate de 1602

flete;

rur. Cociocul, jud. Ilfov, pi. Zna-

Frumu^ani.

o bisericcL
lipovene.

$i

un schit de

gov, situat la N.-E. de

ciocul, intre balta
riul Ialomifa.

pi.

Co$i

Se compune dintr'un singur

catun numit Piscul.
Intre
anil

maid
Piscul,

figftne^ti

1864
nit

In dreptul satulul,

88 1 era
iar

alipita
la

de com.

sat, i re?edin{a

comunei
jud.

pe calea
e?ti,

na^ionalft Bucure^ti-Plo-

Sadova,

de

1881 a deve-

cu acela?! nume,

pi. Siretul,

este
riu.

un pod de lemn peste

locuitoril se o-

comuna

deosebita, purtind

Covurluiu, a?ezat pe un pise de

deal intre vailestrclbeLtute de
pi-

acest

numele de
flete.

azT.

Mare parte din

cupft cu olftria.

Are o populate de 638

Biserica, fondata
la

su-

raiele Suhaiul

?i

Gerul,

$i

avind

de

locuitorl
la

o populate de 359 familil, sau 135 1 suflete; o bisericS i o

$coal.

Se intinde pe o
213 hect,
cu

suprafajft de

o populate de

1837 $i terminate de zid ?i in buna

1844,
In

stare.

Suprafafa

teritoriululf

de
felcl

260 locuitorf. Domeniulul CoroaneT apar^in

52 hect.
$i

tinda el se afla inscrip^ia urmatoare:

Acest

1920
ftlc!

f&lcT,

din

care

816
salcie,

locuitorilor,

162 hect.
culpft-

arabile,
sfint si

37 pdure de

461
f&lcJ

Pe Domeniul Coroanef se
tivft

duranezecsc

si

biscri-

ima?, 35 ftlcl

vil,

27

24

hect. (18 hect. sunt

Digitized by

Google

PISCUL

727

PISCUL-CORBULUl

dure

*si

restul izlaz). Locuitoril

fost niste aril

de piine ascunse

Piscul-Ciinelui, p&dure, pe mosia

cujtiva tot terenul.

de catre
cu
riramul
jeniilor,
tarilor.

locuitorl in timpul be-

Piscul-Ciinelui,
in

pi.

Pelesul,

Are: o biserica
preot
si I

din cauza incalcarel Ta-

jud. Prahova,

Izvorul-Tfimiduirel, deservita de
i

Tot
afla

pre

piscul

acestuT

de com. Sinaia. Face parte din o

apropiere
proprietate private, ce aparfine
familiel

cintaref,

helesteu.

deal se

o movila,

Comerciul se face
ciumarT.

de

3 cir-

virful careia se

vede

la

de pe o mare

Brincoveanu-Bibescu.
si

departare in toate direcfiunile.

vitelor

format* din fag

brad,

Numarul
156
si

mar! e de

Se
multe

zice ca aceasta movila, ca

altele,

al celor

micl,.de 270.

servea

strajerilor

ocupind cele doua coaste expuse la V. si N. promotorulul

ce se
intinde

Moldoven!, spre a vesti navalirile

Piscul,
sat, In jud. R.-Sarat, pi.

spre confluen^a

barbarilor,

prin aprinderea
fin,

de
vir-

Prahovel cu Valea-Rea. Terenul

e o gresie argiloasS cu consis-

Gradistea, cat.
ni{a, in

comunel Dompartea de E. a comunel,

sting* al riulul Buzaul,

somoege de
ful

legate

in

prajinilor.

tent slaba
rilor,

si

expusa surpatu-

pe malul
la ,2 kil.

cind e descoperit de pa-

spre E. de c&t. de

re-

Piscul-Boerilor,
hova,
plaiul-

pise, jud. Pra-

dure.

sedinfa.

Are ointinderede 180

o populafiune de

Prahova, com. Vain

Pantele de jos, care coboara

fata

hect.

si

120

lea-Lunga.

SinaieT,

intre

1000

si

famllil,

sau 700 sufiete, din car!

;

100 contribuabill
o scoala mixta.

o biserica

si

Piscul-Boerului, munte, in jud. Gorj, plaiul Novaci, com. Polovraci, la N.

si

1300 m. de inaltfme, sunt foarte repezl. D'asupra padureT, se intind,

de

la

1500

1800

m.

inal-

in partea

dreapta
a-

{ime, piepturl inclinate, ce ser-

PiSCUl, stafiede dV. -</.-/., jud. Covurluiu, pi. Siretul,

a OltefuluT, linga curmatura

cestuT riu.

vesc de pasune.

com.

Piscul,

Pidurea Piscul-Ciinelui vazuta

pe*linia

Barbosi-Tecuciu, pusa
13

de
Piscul-Calului,
sat,
111

la Sinaia

pare a

fi

populate
In-

in circulate la

Septembrie
Inal^imea
e

jud. Ar-

cu un codru de fag curat.

trind insa in ea,

1872. Seaflaintre stabile Inde-

ges, pi. Topologul, ftcind parte

vedem un

sub-

pendent
d'asupra

si

Vames.

din com. rur. Dedulesti-Varzari.

arboret format de amestecatura

nivelulul

Maril

de
Piscul-Calului, munte,
la

de fag cu brad dominant.

N.-E.

28 m. 60.

de com. Leresti,
PiSCul, munte,
In jud. Gorj, plaiul
vi$a, jud.

plaiul

Dimbount
si

Piscul
lesul,

Ciinelui,

izvor de apa
pi.

Muscel. Aci sunt stine

fabrica brinza,

minerala,

com. Sinaia,
a
easel

Pe-

Novaci

si la

N.-E. comunel Baia-

unde se
urda.

jud. Prahova, proprietatea

si

de

Fier.

statulul

Brincove-

nesti, situat

pe regiunea munfi-

Piscul, Netotul, Obirjjia

ticul,

si

O.

Piscul-Calului,
regimuluT

munfl al statuluT, jud. Muscel, arendap anual cu 1300I.

Virful
pi.

padure supusa pe muntele cu acelasl nume, com. Leresti, plaiul

silvic,

lor, in

apropiere de gara Sinaia. Acest izvor confine iod si pu

cioasa.

Dimbovifa, jud. Muscel,

in

in-

Piscul,./^, pe
rul, jud.

numit OlaArgeselul,
zice

tin d ere

aproximativa de 5 00 hect.
la

Piscul-Cocorului, mofie, judejul

Arges. VezI Nanasesti.

Muscel,

Se invecineste
{ul
;

N.

cu Gaina;

com. Laic&i-Runceasa. Se
ca aci s'ar
ci*
fi

la

S.,

cu Mosoroaele
si

la

batut

Radu Negru

E., cu riul Argeselul

la V.,

T&taril.

cu Riul-Tirgulul.

Piscul-Corbului, sat, facind parte din com. Nicoresti, jud. Tecuciu,

si

situat

pe malul

Siretulul,

in

Pi$CUl, picket de granifd, pe marginea Dunarei, jud. Mehedinfi.

Piscul-Cire^ulul, makala, jud.

Vilcea, pi. Mijlocul,
eni-d.-mj.
I

partea de V. a com., desp5r$it

com.

Piri-

de Coasta-Lupel prin o ripa. Are o intindere de 3V2 kil.

I

Piscul-Ariilor, deal, in partea de

E. a com. Ivinetesti,
jud. Falciu.
pi.

si

se afla la 3

kil.

si

250 metri
fa-

Prutul,

Piscul-Ciinelui, padure, a
tuluT, in intindere

sta-

de Nicoresti.

de 450 hect,
Pelesul,

Are o populate de 143

milil,

Legenda spune ca pe

acest
fi

com.

Sinaia,

pi.

jud.

sau 639 suflete, care

in

lo-

deal in mijlocul padurilor, ar

Prahova.

cuesc

140 case; o

biserica,

Digitized by

Google

PISCUL-CORBULUl

728

PISCtfL-lNALT-$L-TUTU*AT

cu

hramul

Intimpinarea-Domeste
zi-

tulul,

jud.
Piscul,
hect.,

Dolj,
in

pi.

Cimpul,

din com. run Cociocul,

Cociocul, intre

pi.

Zna-

nului. Biserica actuals

com.

suprafafS

de
ea.

govul, jud. Ilfov, situat la N.

dita la 1826. In locul el au mal

fost inca" alte trel bisericl, care

2338

din care 605 hect.

de pSdurea Radual riulul

s'au vindut.

Are p&dure pe

Voda

?i

malul drept

au

fost,

se zice, arse de T&tarif.

Inainte apar^inea minastirel Caluiul.

Ialomifa.

Se intinde pe
290
hect., cu

suprafa^ de

Piscul
S.

Corbului, numire data

o populate dd 158

parcel dealulul ce se intinde la

Piscul- CU-Popeti, padure

statulut, jud. Dolj,
pi.

locuitorl.

de

satul Pope?ti,
pi.

com. MicVasluiu.

Cimpul,

Statulul apar^in 188 hect.

locuitorilor,

le$ti,

Crasna, jud.

com.
100

Piscul,
hect.,

in

intindere

de

102 hect. Statul cul-

populate cu tufanl.

tivS prin arenda?il sal

30

hect.,

Piscul-Cornetului, deal, la N. de com. Dobre^ti, pi. Podgoria,

jud. Mu?cel, inalt

restul e padure. Locuitoril cul-

Piscul-cu-ira, deal,
Rade?ti,

la

N. com.
jud. Olt,

tiv tot terenul.

cam de 250
v3d
de
c&zid.

pi. Oltuld.-j.,

Num&rul
116
?i

vitelor

man

e de

metri. In virful saQ se

servind
cuitorilor.

de p&?une

vitelor lo-

al celor

micf de 181.

r&mizl

$i

ruine

vechl

Pe acest deal Ru$il

Piscul-CrSsani,
Copuzul,
in care
?i

$i-ati

a-

Piscul -Hirse^ti,
tuluf, in jud.

mosie

a
pi.

staSi-

localitate, jud.

?ezat corturile la anul 1854.

Covurluiu,

Ialomi^a, pi. Ialomifa-Balta, com.

Din
tinse,

cre$tetul

dealuluf,

atit
in-

retul,

com.

Piscul.

abund cera
51

la E. cit ?i la

V. incep ?esurl

mica dac&

preistoric&

care

pe care se cultivi cereale.

pise,

Piscul-Holmul,
Cordeni,
Crasna,
acestu!
tinsS
$i

deal,

mal jos de
pi.

se invedereazS prin o

mul^ime

dealul Baba-Ghicea, lingS. satul

de cioburT de vase. (Trompeta Carpajilor*, No. 1 137 din 1874

i

Piscul-Domnului, mea ce se las&

$i

pe

cul-

com.
jud.
pise,

Ivine^ti,

din

creasta

Falciu.
intr'o

La'poala
poianS
in-

Tocilescu, Dacia inainte de

Carpafilor, printre girlele Drajna

RomanI).

Teleajenul, jud. Prahova, com.

plaiul

cu priveli?te frumoasa\

Drajna-d.-j.,

Teleajenul.

se aflS biserica satuluT Cordeni,

zidita la 1815.

Piscul -cu-Bordeele,
creas'a
$irulul

pise,

pe

Aci, la confluenfa riului Drajna

brcizdeazi in
Coste^ti,

de dealurT ce lung $i lat com.

Horezul,
jud.

cu Teleajenul,

se termini cul-

mea de
S.

deal

ce
$i

incepe#

din
'

Piscul-Inalt-^i-^u^uiat, sir de
dcalurl, paralel cu
cinului
cel,
$i

plaiul

muntele Craiul

se las& spre

culmea M&Isac-

Vilcea

se prelunge?te pe toata

VezI Drajna-d.-s.

oblic

pe culmea
;

partea de E. a com., in stinga

riulul Coste$ti.

jud. Tulcea

se desface din

Piscul-CU-Brazi, munte,

in jud.

Piscul -DrSghici, sau Rogojasca, padure a statulul in intindere de 150 hect., jud.
Prahova,
pi.

dealul Greci; sp intinde spre N.,

.

avind o direc^iune generate de

la

S.-E.

spre

N.V., brSzdind
i

Dimbovifa. VezI Brindu$ile.

Podgoria.

partea de E. a placet Mcin

a comunelor sale Greci

ijrjila;

Piscul-cu-Drumul,

deal, in jud.

Piscul-Floarei,
pi.

pise,

pe dealul

din

el

se ranfificS spre N. dea-

Gorj, pi. Jiuluf, com. Valea-cuAp5, spre E. de com. se intinde din dreptul com. pn spre S.-V. de com. Negomirul,
;

Coasta-LungS, com. $erbaneti,

Mijlocul, jud. Vilcea, din al

lurile Pietrosul, Chitlis, Sevastin,

Piscul-Ro$u
Oltoiul,

$i

spre E., dealurile

?i

c&rul virf se vede stabilimentul

Gogoncea

al-Teilor;

balnear de la b&ile Govora,

tuate in Valea-Hintel.

si-

din

el 19I iau

na?tere v&ile; Nc-

jud.

Mehedin^i;

este

acoperit

vestelni^a,

Valea-AscunsS, Lun-

cu p&dure mrunta\

c&vicioara, Luncavi^a-Mica, Va-

Piscul
Piscul-cu-Plopi, de com. Talea,
pise,

Galben,
pichet

trecatoarc,

in

lea-Lupului despre E.

$i

Rahova,

spre

S.

Transilvania,
la acest

jud.
?i

Vilcea.

De
Do-

Ditcon,

Crucelari,

despre V.
privesc satul
$i

plaiul

Pele?ul,

p&n&

la

ramifica^iile

care

jud. Prahova. Serv&

vitelor locuitorilor.

de pa^une

bruna, cea mat apropiata. trecStoare, sunt

Greci sunt ripoase

prSpasti-

20

kil.

oase
m'.il

pe muchia

lul

merge

dru-

comunal Jijila-Balabancea

Piscul-CU-Popeti, mosie a

sta-

Piscul-Herasca, sat,

facind parte

este acoperit cu padurl intinse

Digitized by

Google

PIStUL-LEOTlt

729

PISCUL-RADULUl

de

stejarl

$i

tet

?i

cu p$unl

pi.

Prahova, jud. Prahova. Ser-

cel,

foste proprietate a schituluT

bogate.

ve?te

pentru p&$unatul vitelor.

Aninoasa.

Flscul-Leotii, pfidure a
in intindere

statulut,

de 200

hect., pen-

Piscul-lui-VodS, pise, pe teritorul com. Iepureni, pi. Prutul,

jud. F&lciu, pe cap&tul de E. al dealulul Taina, lingfi valea Benja.

Piscul-Netotului, padure, a statului, in intindere de 400 hect.,

plaiul

dinte de com. Nuc$oara, plaiul

Nuc?oara, jud. Mu$cel.

Nuc^oara, jud. Mucel.

Piscul-Leijilor, zavoiil de salcie,
jud.

Legenda-spune c& pe acest pise de deal a fost un palat domnesc,

Piscul-Paiului, sat, in jud. Roman, pi. Fundul, com. Oniceni,

spre S. de satul Oniceni.

Vla?ca,

pi.

Cilni?tea,

in

pe timpul cind exista

tir-

valea Arge$ulul, pe proprietatea

Graxli$tea, a d-lul

gul Benja.

N. T&teranu.

Piscul-Parului, virf de deal,

al

Se

zice c& $I-a luat

numele de
1765 intre
fa^a

Piscul-Lung, nwnte,
com.
jud.
tului,

la

N.

de
sta-

culmel DealuluHzvoarelor, jud.

Tulcea,
situat
in
pi.

la Le?il,

ce au sta^ionat aci cu

Rime?ti,
Vilcea,

plaiul

Horezul,

Isaccea,

ocazia luptel

de

la

proprietatea

pe

teritoriul
$i

com.
?i

rur.

Meidan-

Ru$I
menel.

$i

Turci,

din

Co-

servind de suhat pentru ol. Aci se fabric! brimte* bun& de

burduf.

Chioi
trals

anume

in partea cen-

a placet

cea de N. a cospre N. de sat;

munel,

la 2 kil.

Piscul-Leurzel,
cure$ti, foste
tul

proprietate,

are o inalfime de 267 m., punct

Eforiel Spitalelor Civile din

Bu

Piscul-Lung, padure, a
situate

statului,

trigonometric de rangul

al 3 lea,

pendinte de schiBrebul, plaiul

in in-

pe muntele Cocora, com.

plaiul

dominind
dan-Chioi
;

satul

$i

valea

Mei-

Brebul, com.

Vaideeni,

Horezul, jud.

pe

la poalele lul trece

Prahova, jud.
.

Prahova,

Vilcea, in intindere
tare.

de 563 hec-

tindere

de 245

hect., din- care

drumul comunal Luncavifa-Meidan Chioi $i Valul-luI-Traian

-

78
?i $i

hect.

suprafafS

imp&durite
cultivabil

este acoperit cu p&durl.

167 hect.
fine^e.

p&mint

Are multe

golurl.

Piscul-Lung, padure, a statului, in intindere de 95 hect., situate

in

Piscul-Peri^ani, mosie,
Ialomi{a, pi. Borcea,

in jud.

com. Vaideeni,

plaiul

Piscul-lui-B&loiu, deal,
Gorj,
Jiulul,

in jud.

Horezul, jud. Vilcea.

pe teritoriul com. Rasa, pe care se afla. sa

tul Lefter.

com. Bolbo^i,
spre

din plasa
in-

E. de comunfi;

Piscul-Lui>geni. VezI Lungeni,

jud. Arge?.

cepe din raionul judejului Mehedinfi

;

Piscul-Ple^uv,
inalte

virf,

se
;

intinde

d'alungul
deal
se

a dealulul

pe culmea de pe mo^ia

comunel
afl&

pe

acest

Piscul-Lungului,

deal, cu

vil,

in

Orofteana-Sufu, com. Orofteana,

pi.

pidure,

plantafil

de

vil ?i

jud. Vilcea, pi. Cerna-d

j.,

com.

Herfa, jud- Dorohoiu, cu veintinscl

prunl.

MSrgineni. Are dou& vilcele, una

spre E., nuraite Valea-Lungulul,

dere
$i

asupra Basarabiel

Bucovinel. Tradifia spune c&

era
loc

Piscul-lui-Birsan,
S.

pise,

ma!

la

cu 3

fintinl,

$i

alta spre V., af\

aid

de

strajuire

in

de piscul Piatra, jud. Prahova, com. Drajna-d-j., plaiul Teleajenul. Pe el se afl fine^e,
iar
la

vend 4

fintinl

numite Papa.

timpurile

de

n&v&lirl

barbare.

poalele

lul

se

culthte

Piscul-Lupulul, caput de N. al Oslrovulul'Lupulul, unde canalul

parifa,

Piscul-Predoanei,
Priseaca,
Olt.
pi.

deal,

com.
jud.

Oltul-d.-j.,

cereale.

Lata se une^te cu Stu-

pe

teritoriul

com. Tichi-

Piscul-Iui-Ciocan,

pise,

pe

cul-

le$ti, jud. Br&ila.

Piscul-Rahovei,
Tutova,
pi.

deal,

in

jud.

mea de
lele

deal

ce

se

las

din

Simila,

com. Bogsatul

creasta Carpafilor,

printre gir-

Piscul-Mo^ului,
pi.

sat, jud.

Arge?,
din

dana, dana.

spre

N.

de

Bog-

Drajna

$i

Ogretinul, com.

Pite^ti,

faxind

parte

Drajna-d.-s., jud. Prahova.

com.

rur.

Mo^oaia.

Piscul-Radulul,
Piscul-luI-Dobre, deal, situat in partea de N. a com. Cornul,
Piscul-Netotului,
munte, lingS
milll,

sat,

cu 20

fa

jud.

Arge?,
din

pi.

Pite?ti,

granifa Transilvaniel, jud. Mu$-

ftcind

parte

com.

rur.

Digitized by

Google

PISCUL-RADULUl

730

piscul-vAiei-mAri

Groi.

Are o

biserica vecMe,

fa-

cuta de un capitan

Radu
?i

Hojul,

de

la care se trage

numele

satuluL

Piscul-Radului,
cea,
situat

catun,
pi.

in jud.

Piscul-Rusului, sat, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com. Stanza, spre S. ?i la 3 kil. de satul Stanija, a?ezat pe un virf de deal. Are o populate de 18 famiiii', sau 80 suflete, din care 18
contribuabill, locuind in 21 case

rila,

avind, ca esenfa dominanta,

fag.

Piscul

Turcului,
pi.

loc,

in

jufl.

Mu^cel,
bre?ti.

Podgoria, com. Do-

La

182 1, vr'o 40 locuitori

in frunte

Putna, com. Gaurile,

Vran?i

din Gae$ti, capitala jud. Vla$ca

pe Piriul-Gaurii
de-a lungul

o biserica de lemn.
Locuitorii

pe atuncf,
:

cu

isprav-

impra?tiat
piriu.

acestui

poseda

99

vite

nicul Colfescu, s'au

ascuns de

marl cornut$.
100 case;
Sf.

frica Tufcilor in paduri.

Are o populajiune de 437

suflete, care locuesc in

De
Piscul-Scroafel, deal, in jud. Dolj, pi. Amaradta, com. Zaicoiul,

atuncT acel pise s*a numit

Piscul-Turcului.

o biserica
Niculae.

filiala,

cu hramul

ce se lasa din Dealul-Ma-

gurilor, desparte valea Ploscufa

Piscul-Ratei ?i Chiciul-Mic, A?durf, de ostrov, situate in pi.

Balta, jud. Braila.

de afluentele sau de pe
piriul Scroafa.

stinga,

Piscul-Turcului, localitate, la V. com. Matee?ti, pi. 01te{uid.-s., jud. Vilcea, unde se zice
ca ar
fi

pamint
Piscul-Serei, deal,
Bujor,
pi.

locuit Turd ?i avind in rama^e de ziduri. Spre

Piscul-Ra^el se margine?te de
jur imprejur cu Dunarea-Veche.

inalt, in

com.

V.

se

ridica

inalfimea numita

Prutul, jud. Covurluiti.

Magura, de unde se vede f spre

E.,

Chiciul-Mic

se hotare?te la E.
;

jumatate
pi.
pi.

pi.

Horezul, spre
$i

S.,

cu

Dunarea-VechTe
ce

la

V., cu

Piscul-Socolel,

loc pu^in ridicat,

tirgu-

jumatate
jumatate

Olteful

spre V.,

Veriga-Rajer,

desparte

de unde incepe hotarul

drul,

Novaci

(jud- Gorj).

de Giurgeanca.

$oruluT Socola, jud. Ia?i, pi. Co-

Au

o suprafafa de 125 hect.,

salcie.

com. Buciumi,
el

?i

unde se
I

populate cu

sfir$e$te tirgu^orul Trei-Fintini

Piscul-Turcului, padure, in jud. Braila, pi. Vadeni. Se margine?te

la

peste

trece ?oseaua nationals

E.

Piscul-Rizului, deal, in jud. Falciu, pi. Crasna, com. Ivinete$ti, numit ast-fel de la spatarul Gh. Rizu, fost proprietar aci pe
la

Ia?i-Vasluiu.

la

N. cu Dunarea-Macinulul V., cu Dunarea-Vapoarelor

?i

la S.,

cu veriga Piscul-Turcului.

Piscul-Stana,
sat
?i

pise.

Vezi Stana,
Tirzil,

Suprafafa: \2 x h hect., esenfa

salcie.

deal,

com.

plasa

1800.

Crasna, jud. Falciu.

Piscul-'jMganuluI, munte,

la

N.

Piscul-Rou,
cea,
pi.

deal,

in

jud. Tulteritoriul

Piscul-Turcilor, munte,
Mu?cel. D'aci,
riul

in jud.

com. Rime?ti,
Vilcea,
intre

pi.

Horezul, jud.

Isaccea,

pe

Dimbovi^a,

mumViI

Bolca

?i

com.
face

rur.

Luncavifa;
dealul

se

des-

din

PiscuMnalt-i-

care uda poalele sale, ia direc{ia spre S., dupa ce trece printre picioarele virfurilor
?ul,
:

Petricica. Servete
tru vitele marl.

de suhat pen-

fu^uiat;
intr'o

se

intinde

spre

N.,
la

Tamase di-

direc^ie

generala

de

Cascul, Tama?elul

Piscul-Uliului,
$ul, deal,

pise.

VezT Podipi. Mij-

S.-V. spre N.E., brazdind partea

rige catre Draganelul.

de N.-V. a pla^el $i cea de S.-E. a comunei; se intinde printre

Valea-CodruluI$ia-Stancaf; este
acoperit cu paduri
virful
?i

o cetate,

care ar
la

fi

Aci este facuta de

com. Ba$e$ti,

locul, jud. FalciQ.

Turct pe

resbelul dintre
cia.

anul 1737, cind cu Austria $i Tur-

Piscul
deal,

tufari^uri

Ulucilor. Vezi Pope?ti, com. Tanacul, pi. Crasna,

sau este format din gra-

jud. Vasluiu.

nit ro$u.

Piscul-Rou,
piriul
luiu,

loc,

unde se varsa
pi.

Valea-Popef, din jud. Vas-

Piscul-Turcilor, ptldure supusa regtmulul silvic, pe piscul cu acela?i nume, proprietate a d-lul I. Bejan, pendinte de com. Rucarul, plaiul

Piscul- Vaiei-Mari,
Prahova,
Hirsa,
pi.

pise, in jud.

Podgoria,
fost

comuna
plantata
vi-

pe care a

com. Bora?ti,
$acova{ul.

Funduri,
aci

Dtmbovtya, judeful

vi{a $i care serva

de pa?une

in

riul

De

se

Mu?cel
hect.

scoate mult nisip ro^iatic.

are o intindere de 1 10 impreuna cu padurea Be;

telor
lor,

si

pentru cultura cerealeviile s'aG filoxerat.

de cind

Digitized by

Google

P1SCUL-ZAVEREI

731

PISERA

SI

GROPANA
102

Piscul-Zaverel,
cea,
pi.

loc, in

jud. Vil-

Oltul-d.-s.,
la

com. Z&viGrecil.
vii.

Plscupeasa, numire data unel parjf din pddurea statulul Bradul-cu-Sforile, jud. Buz&u,

cal,

372
;

ol,
1

58 capre,

ri-

matori

stupl cu albine.

deni,

unde

1821 avu ciocnire

p&du-

Budgetul

com. e
bani

la veniturl

Tudor Vladimirescu cu
AstSzI e acoperit cu

rea de fagl secular*, acoperind

de

lei

1627,

25,

iar

la

muntele Stina-B&trin&, din co-

cheltuell

muna
Pfsculeasa, mosie,
mija,
pi.

Lapo^ul.

de lei 1361, bani Comunica^ia in comunS

la S.

32.

se

in jud.

Ialo-

faceprin $oscaua comunal&, care

Ialomita-Balta,

com.
21,00

Piscupia, numirea veckie a

lul Bslfe$ti, din
*

satu-

o pune in leg&t :r&

Coste^ti Daia,
iar

cu com.

Poiana, in

suprafa^' de

jud.

Prahova,

la

N.-V. cu

hect., din care

120 hect. p&dure.

pi.

Podgoria,com. Podeni-Vechl.
inalta,
in jud.

comuna Piop^orul. 1 1 comuna se gitsesc 4

\\XT\

pu-

Pisculcni, cdtun,
jud. Buz&u, cu

al

com. Tis&ul,
?i

Piscupul, movild

$i

fintinl.

120 locuitorl

Buz^u, com. Gv&ne$ti, in marginea laculul Costeiul.

sa

Dealurile

mat insemnate

in

33 case.

Piscurile sunt: al-jiulul, Pietroa$i

al-Sterpoael.

Pisculeti,

sat, fecind
pi.

parte din
Crivina,

Piscurii lui-Vaearie, deal, jud.

Prahova,
{e$ti, pi.

com.
jud.
tut

rur. Tinosul,

Filipe^ti,

com. Difost

Prahova.

Locuitoril acesla

pe care mai nainte, a

Piscurile, cdtun de re$edinta al com. Piscurile, pi. Jiul, jud. Gorj.

cStun s'au impropriet&rit

situate

com.

Di{e$ti.

Pe dealurile
vii,

Are o suprafa{& de452

intre care
:

hect.,

1864.

com.
nucl

sunt plantate
$i

prunl,
?i

60

hect. p&dure, 208

fine^e
?i

merl. Parte serv<i

de

hect. arabile,

pa$une,

Pisculeti, vechle numtre a satulul M&rcule$ti, jud.

p&?une
lor.

pentru vitele locuitori-

13 hect. vii

?i

15

hect. prunl.
fa-

Prahova.

Are o populate de 117

miliT,

sau 336 suflete, din care

Piscule^ti, irup de mosie,

tulul, jud.

al sta-

Piscurile, com.
pi. Jiul, la

rur.,

jud.

Gorj,

85 contribuabill; o biserici de

Prahova,
fost

pi.

Crivina,

N. com. Coste^ti-Daia.
Pis-

lemn, ftcutS de locuitorl pe

la

com. Tinosul,

pendinte de

Se compune din cStunele

curile
$i

anul 1878, deservitS de

i

preot.

m5n&stirea Mislea, In intindere

Srdneti. C&tunulS&rsting
pS-

2 cintftrett.

de 227
p&dure,

hect., din care 41 hect..

ddne?ti situat pe t&rmul

al Jiulul,

vindute

d-lul

Colonel
lei.

se bucurS de un Cat.

ture, se

Carcale^eanu, cu 160000

mint

fertil.

Piscurile, fiind

pe l?ng& agriculmat ocupi 51 cu dogSria. El posedS: 12 plugun, 80

Locuitoril,

a^ezat mai mult pe dealurl p&-

care cu boi; 220 vite marl cornute, 8 caT,

Pisculeti, trup de pddure,

tulul,

al sta-

duroase, avind o strimtS v&lcea

149
;

ol,

61 capre,

in intindere

de 30

hect.,

pendinte de com. $irna, plasa

Tirg^orul,
jud.

de cultivat, locuitoril s&i se ocup& mai mult cu lucrarea lemnulul

g&ria.
$i

73 rimitorl

10 stupT cu albine.

Prahova,

care,

ma! cu

seam& cu do-

Piscurile, vale, spre N. de com.

Tope^ti,
;

impreun& cu trupul $irna (400 hect.), formeaz& p&durea $irna.

Piscule^ul,
sat, in jud.

plaiul

Vulcanul,
la

jud.
S.,

Suprafa^a com. e de 1438 hect.,

din care: 560 hect. p&dure, 548
hect. loc cultivat, fine^e
ne, 14 hect. vii
?i

Gorj se intinde, de
din locul

N. spre

numit

al

Taciunilor,
3 kil.
?i
;

Dolj, pi.

?i

pa$u-

pe o intindere de
?i

trece

Cimpul, com. Ghidiciul, cu 236

suflete, locuind in

19 hect. prunl,
$i

printre dealurile Ironi

del in

Petreni,

33 case.

parte ale locuitorilor mo$nenI

improprietri$I,

Valea-Pirgavulul.

parte

ale

pro-

PiSCUle^ul, mosie particular^, jud.

Dolj,
ciul.

prietatei

marl.
fa-

Piscurile,

vale, pe care e situat

pi.
;

pi.

Cimpul, com.

Ghidi-

Are o populate de 170

milii,

c&tunul Piscurile, jud. Gorj,

Jiul
;

sau 253 suflete, din care

contribuabill
1
;

are o direcftune
la

N.-S.

138

biserici,
$i

formats
tilor,

E. din Dealul-Bibe?-

Piscuna^ul, rami/icafie a muntelul Pe iteleul, jud. Buz&u, intre

Micl&u$ul
91

deservite de
taretl.

preot

2 cin-

iar la

V. de culmea dea-

lulul din stinga Jiului.

Piciorui-Capril

?i

Locuitoril posed&: 22 plugurl,

care se prelunge^te spre E. p2na

in

105

care cu

boi, 2 c&ru{e

cu
16
I

Pisera

?i

Gropana,

tnosii, aparfi-

apropiere de

riul

SUnicul.
IV

ca *> 393 v * te mar * cornute,

nind spitalului din Tecuciu,jud.

861 7. .VareU Ditfionar Gcograjlc.

Vol.

93

Digitized by

V^OOQ IC

P1SICA

732

PISICA

Tecuciu, situate in raionul com.

BrShS$eti.

grindul Pisica,

10

m.,

la

S.

Glavi^a-MicS, 20
5

hect.

Flotea,

Pisica, com.

rur.,

in

jud.

Tul-

Grindul Pisica are la N. dou pSd arT, numite Pisica ?i PSdureade la-Reni, (numitS ast-fel pentru
cS se aflS
Reni),
in fa{a cra?uluT

hect.

Boul-Rou, 6 hect.

La

S. sunt

filavna, 5 hect. ; Tinosul,

hect.

Balta-AscunsS, 34 hect.
?i

cca, pi. MScinul, situate in par-

rus

Tinda, 20 hect. Spre S.

V.

tea de N.-V. a jude^ulu!, la 72

kil.

apoi

p^durea

Popina-

de com. sunt:
Ciulinija,
hect., ce

Cluciul,
;

60

hect.;

spre N.-V. de oraul Tul?i

MicS,

cam de 40 hect. Intinderea

cea, capitala districtuluT,

in

tuturor pSdurilor este de aproape

partea de N.
kil.

a plS$eT, la 24 spre N. de orSelul MScin, N. cu jud.

cu

reedin{a plS?eT.

700 hect. Insule sunt: ostrovul Chiciul de 80 hect. laapus, format de DunSre $i separat de uscat
prin

50 hect. Plosca, 200 comunicS cu balta LStimea, de 20 hect. ?i Balta-MocanuluT, de no hect; BSlS^e^ti, 80 hect., $i altele mal mid,
a
cSror
intindere
totals

Se mSrgine$te
prin fluviul

la

bra^ul

ZStoaca,

acoperit

este

Covurluiu, de care se desparte

cu tufSri? de

sSlcit ?i situat in

de 120 hect.
bSlflf

Malurile

acestor

DunSrea

la E.,

fa{a ora?uluT Gala^i; insula Po-

sunt joase; ele con^in pe?tT

Basarabia,

despSrfitS

tot prin

pina, la S., in lacul Popina, cu

de

diferite speciT: crap,

I'm,

somn,

DunSre
reni
i

la S.,

cu com. VScS;

12 hect. intindere inaltS de 26

bSbu$cS,

?tiucS, etc. Venitul

Luncavi^a

la

V.,

cu

m. formats din
cu

piatrS, acoperitS

pescuttului este al StatuluT.

jud. BrSila, despSrfitS prin

nSre.

Du-

un strat subjire de pSmint

?i

pe care create pu^inS iarbS

mu^chiu.

Pisica, cStunul

Se compune din douS cStune de re$edin{S, ape malul sting al I kil. de Dugrin5
kil.

Face parte din regiunea easS

a judefuluT. Cea maT mare parte a teritoriuluT sSu este
(2000

$ezat spre N.,

DunSrea, o
$i

udS

la

V., N.

girlel Ciulinetul, la

formats

E.,

despSrfind-o de Basara-

nSre; Azacliul, la V., pe

dul ZStoaca, la
1

din mla^tinT (5000 hect), lacuri

51

bSlfT

hect.;,
$i

girle

(3000 hect.)

DunSre ?i numaT 2000

$i

pe o intindere de aproape 40 kil. ?i formeazS ostrovul Chiciul, ce apar^ine com. Pe

bia,

spre V.

hect. sunt

pSmint ferm,

acesta

lingS

DunSre
$i

avem o
tot
in

mul-

format din a$a numitele grindurl (locuri ridicate

stuhuluT)

time de girle ce sunt formate

de-asupra
al

de ea

se

scurg
-

ea:

de cStunul de re^edin^S, Pisica. Intinderea totals a com. e de 12000 hect., din care: 2000 hect loc bun pentru culturS; din acesta 40 hect sunt ocupate de
vatra satuluT, 180 hect. sunt ale
locuitorilor,

de pe malul drept

A$a sunt
formeazS
S.-V.;

Girla MocanuluT,

ce
la

DunSreT, din

care principalele

Balta- MocanuluT,

sunt: Grindul-GolS^eilor (pSduros),

Girla-luI-TSnase,

ce

se

ticularilor ?i restul,

650 hect. ale parimpreunS cu

sunt ale
sta-

Grindul-Oalelor,

Grindul-

unete cu Girla-luT-Hileru, spre

a

bSltfle ?i stuhurile,
tuluf.

VulcanuluT,

LS^imea,

ZStoaca,

se

vSrsa

in

girla

ZStoaca,

ostrovul Chiciul, Grindul-Gemenel (acoperit Jn parte cu pSdu-

udind

cite-$T trele
;

partea vesticS

Are o populate de 155

miliT,

fa-

a com.

Girla-BrSilel, ce se ra-

sau 615 suflete, din care

;

rea Gemenea), Grindul-Gala^ilor,

Grindul-CluciuluT, Tinda,
dul-BrSileT,
Pisica, eel

mifies in

mal mul^e
?i

bra^e, co?i

166 contribuabill
in cSt.

2 ^coale, una

Grini

municind

cu lacul Popina,
la

Pisica, fundatS in

1888
in-

Grindul GogonceT

udind

comuna

rSsSrit

cea

de

locuitorl,

condusS de un de 43

mai mare

$i cultivabil.

InSlfimea medie a acestorgrinduri este

maT insemnatS, girlS Ciulinejul care udS com. prin mijloc, d'alungul grinduluT Pisica, trecind
prin
brel,
$i

vSfStor, frecuentatS
alta, in cSt.

copil;

Azacliu, fundatS in

de

la

supra nivelulul
lor

4 m. DunSreT $i
1

de-abStyi-

1886 de
pil

locuitorT,
?i

satul

Pisica

Girla-Comcit

o invS^Stoare;
;

free,

condusS de de 53 coin cSt. Pizi-

de prin
sunt:

prejur.

mal mult o baltS de

sunt numeroase
?i

douS

bisericl,

una

Movile
nivel,

care depS^esc

acest

girlS, la S.
BSlflf

sica,

cu hramul

St. Nicolae,

movila
grindul

ZStoaca,

de

ditS in 1885

9 m., nume,
nuluT,
sica,

pe
la

cu

acela?!

diferite

mSrimT.

La

E. sunt Cra-

N.-V.; Movila-Cardom.,
N.;

pina,

6
la

pe
un

grindul

Pi-

movila
virf

Popina-

de 420 hect., stS in legSturS cu DunSrea $i cu balta Popina, de 100 hect. GlSvi^a;

de cStre locuitorT, pe ruinele uneia maT vechT, deservitS de un preot ?i un cintSreJ;

a doua in
cSt.

Azacliu, tot cu

hramul
preot

St. Nicolae, ziditS

de

cS-

Mare, 26 m.,
pina; movila

de

deal

Mare, 24 hect.
hect.;

Racul, 10 hect;
;

tre locuitorT in anul 1834,

$i

cu un

pictros intr'o insula din lacul Po-

Balta-BrSileT, 10 hect.

Lungul,

un

cintSre{.
:

Popina-MicS,

pe

15

Baroana,

10 hect.;

LocuitoriJ posedS

24 plugurf,

Digitized by

Google

P1SICA

733

Pl?TE$TI-DlN-DEAfe.

IOO

bol,
?i

capre

80 vad, 800 250 rimatorf.

$i

ol,

50

toriul

Coraerciul este activ

in import

consta
agri-

pe tericom. rurale Pisica; are o forma luriguiafa i serpuitoare

jud. Tulcea, pi. Macin,
la

Pistritul, catun, al com. Goide$ti,

jud. Buzau, cu6oloc.
%\

14 case.

de instrumente
?i

incepe" de
strabatut
girla

Dunare

?i

este

Pistrifa, sat, in jud. 'Mehedinfi,

plaiul Clo$ani,
ne^ti.

cole, iipsc&nie, etc.

in

export
$i

de-alungul
la

sau

de

com.

rur.

Coma-

de.pe^te, lapte,

pSsir!

vite.

cea mare a Ciulnefuluf.

Alta data forma singur o

Budgetul com. e la veniturl de 6000 lei ?i la cheltuelT, de

Sta in legatura

V. cu grinla E.,

com. deosebita.
Pistrifa,
satul

durile Ciupitoaia, Grindul-Gala{ilor,

5950

lei.

al-Cluciulut

$i

Tinda;
i

piriu,

izvorind

din

Cai de comunicafie sunt drumurile naturale, ce due la cat.

Azacliu, la com. Vacareni, Luncavifa
?i

cu grindurile Gogoncea
dul -Brailei.
se
afla

Grin-

Pistri{a, jud.

Mehedintf
*

In

interiorul

sau

curge spre
Comaneti,

E.,

trece

la

com.

doua movile: Popina$i

unde

se

impre-

unul pe maluLDunarei

Mica, de 10 m.,
nului,
trice.

Movila-Cardo-

una cj Piriul-Comane^tilor, uda

spre ora^ul Isaccea.

de 6 m., puncte trigonomePe el, aproape de Dunare,

comuna

Crainici,

unde

ia nu-

mele de apa

Crainici,

indrep-

Pisica,

sat,

in jud. Tulcea,
al

pi.

se afla a?ezat satul Pisica, iar in

tindu-se spre Iupca,. unde curge

Macin, cat. de re$edin{a

com.

partea sa nordica se afla o padure. Prin centrul s3u, de-alun-

sub acest din urma nume.

Pistri^a, drum, in jud. Mehedin^i,
plaiul

Pisica, aezat in partea nordica

pe grindul cu acela?! nume, nu departe de Dunare, pe malul sting ai girlel

$i

a com.

pi.,

gul girlel Ciulne^ul, merge dru-

mul comunal Pisica-Luncavifa.

Clo^ani,

com.

rur.

CoPis-

Are o
hect.
$i

intindere

cam de* 410

maneti,
trifa

ce

une$te

satul

Ciuline^ul.

e cultivat in mica parte.

cu satul

Tarawa
;

Se margine$te
Azacliu, la S.
reni
?i

apus cu cat. ou com. Vacala

?i

rur.

Comane$ti
intre
i
*

eel

%\ com. mal scurt

Pisica, japse, jud. Braila, situata

in ostrovul

drum
ne?ti

com. jur.

Coma-

Luncavifa, la N.

E.
des-

Popa

la

N. dejap^aIbi?i

Baia-de-Arama.

cu Basarabia, de care se
parte prin Dunare.

Muta
%\

?i

la S.

de punctul

incepe din partea dreapta a

Piolea, piriu, jud. Vilcea, com.

Calimane?ti, plaiul Cozia; izvore?te

Are o
din care

intindere de

8000 hect,
loc
$i

Cremenel.
Pisica, p&dure,
pi.

740
$i

hect.
slufurf,

solid, in jud.

dintre
?i

dealurile

Piua

restul bal{I

22 hect.
fami-

Tulcea,

Ple^ul,

se varsa

in riul Olt,

ocupate de vatra satulul.

Macin, pe teritoriul satulul

partea de N.

in dreptul OstrovuluT.

Are o populate de 80
lil

Pisica, situata in

400 suflete; o $coala mixta cu un inva^ator; o bisau

scrica.

a placet

$i

a com., nu departe

Piteanul,

lac, jud.
pi.

Tulcea, in pari

de Dunare; se intinde pe grindurile Pisica $i Gogoncea; e

strabatuta

tea de V. a

Sulina

cea suare

dica a com.

urb. Chilia-Vechte,

de

mid

girlife;

format de lacul
cu stuf

Cimpoiul;

Pisica, vechle numire a satulul

Eliza, ce

prin

marginea

vestica

merge

70 hect. intindere; e inconjurat

?i

formeaza acum satul

Elisa-Stoene9ti.

un drum comunal pe marginea Dunarel; are o intindere de

aproape 100 hect.

confine pe$te.

Piteti-din-Deal, catun,
Budieni,
pi.

al

com.
Gorj,
nu-

Pisica,
pi.

insuld,

in

Dunare,
Ialomtya,

in in

Ocolul,

jud.

Borcea, jud.

Pisicarul, padure a
jud. Teleorman, pi.
luT,

statuluT,

in

situat

pe dealul cu acela?!
arabile,
vie,

dreptul satulul Tonea, avind pa?unl

$i

Teleormanu150 hect.

me, pe o intindere de 3000 hect.,

din care: 65 hect.
hect.
finefe,

padure de

salcie

$i

plop.

in

intindere

de

75

Pisica, picket vechiii defrontierd,

Face parte din proprietatea statulul, numita Sili^tea-Glavaciocul.

6 hect.
?i

150

hect. izlaz,

padure

pomet, 4
fami-

pe Dunare, in insula cu acela^I nume, jud. Ialomi^a, pi. Borcea, in dreptul satulul Tonea.
Pisica, grind, sau loc ridicatde-

hect. vatra satuluT.

Are o populate de 95
Pistreni, mosie, a statuluT, pendinte de com. Scortarul-Vechiu,
pi.
lil,

sau 480 suflete, din care 90

;

contribuabill

bisericl,

una

Vadeni, jud. Braila, cu o

de lemn
vite

asupra loculiu inconjurator,

in

&uprafata de 1750 hect.

de zid, deserde un preot $i un cintaref.

?i

alta

Digitized by

Google

PI$TE?TI-DIN-VALE

734

P1TE?TI (PLASA)

Locuitoril poseda: ioplugurf,

1

Pulheria Blaremberg, fosta pro

prietara a acestei mo$if.

Loc
225.

litorl improprietclri^i

8 care cu bof; 206 vite

marl
$i

104, neimproprietari^f
cir-

sunt maf sunt

cir-

cornute, 20 caf,
capre.

380

01

30

Comerciul se face de 3
ciumarf.

Comerciul se face de 6
vitelor

Numarul
Piteti-din-Vale, catun de
*

man

de

ciumari

$i

hangiii.

re-

312,

ai

celor

micf,

de 516.

$edin{a
pi.

al

comunef

Balane?ti,
la S.

Satul se afla pe locul de azt

Pite^teanca,
pi.

sat,

facind

parte

Ocoltil, jud.

Gorj, situat
la

numai de

la a.

1843; mat

ina-

din com. rur. Calare{i-$einoaia f

valea piriuluf Amaradia,

inte se afla

com., pe o suprafa^a de 400 hect.,

din care: 50 hect.
hect.
fine^e,

ce vine in partea despre

pe dealui Piteasca Vest

Negoe?ti, jud. Ilfov.

Se
de

in-

tinde
hect.,

pe o suprafa^a

750
lo-

arabile,
vie,

55

a satulul, unde inca maf exista

rama?i^e din biserica ce a fost

cu o populate de 134

25

hect.

60
?i

cuitorf.

hect. izlaz,

202 hect. padure

pe atuncl.
?i

D-l G. Pitisteanu are

locuitoril

650 hect.
Proprieizlaz,

poraet

?i

6 hect. vatra

satuluf.

100 hect.
Locuitorif

Are o populate de 118 fa milif sau 200 suflete, din care

123 contribuabilf; o biserica de
zid, deservita

Piteasca, deal, jud. Ilfov, in partea de Vest a satulul Piteasca

avind o
s iprafa^a

tarul cultiva

540 hect. (25

74

padure).

cultiva

cam de

vr'o

de

preot

$i

ctntare^

9 ?coala.
$i

500 pogoane, pe care se cultiva grid, porumb, pepenf $i din

care o parte este acoperita

95 hect. (5 izlaz). Comerciul se face

ciumar.

de

cir-

In cat. se afla: 4 pu^url

fintinf.

cu

Numarul
244
$i

vitelor

man

padure.

al celor micf,

e de de 285.

Locuitoril
gurf,

poseda:
boT, 3

22

plu-

40 care cu
;

caru^e

Piteasca-Pasarea,
jud. Ilfov, pi.

com.

rur.,
situ-

Piteti, plasa, jud. Arge$. Se

vecine^te la N. cu
la
pi.

in-

cu cat
3 caf,
stupf.

100 vite 'marl cornute,

of,

Dimbovi^a,

Arge?ul,

400

129 rimatorl; 20
in

ata la N.-E. de Bucure?ti, linga

E. cu jud.

Mu?cel,

de care
Oltuluf

valea Pasarea, la 22

kil.

de BuPain

este despai^it
i

de Riul-Doamnei
V. cu
$i

Comunica^ia

catun se face
care

cure$ti.

Arge?ul,

la

pi.

prin $oseaua vecinala,

Se compune din
sarea,

satele:

$i

cu jud. Olt
?i

la

S.

cu

pi.

pune

in legatura la

N. cu com.
S.,

Cozieni

?i

Piteasca,
$i

Cotmeana
data de

Gala>e$ti. Este

u-

sa Balanesti, iar la

cu

cat.

raionul careia intr

manastirea

Dragoeni.

Pasarea, cu o populate de 1003

suflete,

Cotmeana, Vedea, Teleormanul,Riul-Doamnef?iArriurile

care locuesc in 283 case.

ge?ul. Este deluroasa

?i

aci

se

Pitareanca, sau Sericul,

de moie,
Ba^coveni.
in jud.

trup

Se intinde pe o suprafa^a de
zoti

termina ultimele forturf ale culmilor de

Vla^ca,

com.

2372 hect. Statul ?i d-l Sp. Gaau 1 800 hect. %\ locuitoril,

572
hect.

munp

ce

se

ramifica

din Carpa^i.

Proprietary

cultiva

Intinderea totala

pi.

este

Piteasca, sat, facind com. rur. Piteasca-Pasarea,

Dimbovi^a, jud.
din^a primarief.
Iifov,

parte

din
pi.

850

hect. (50 izlaz,

900 padure).

de 122661

pog

(61330
$i

hect.),

Locuitoril cultiva tot terenul.

din care 45670 pog. cultivabile,

situat la
re$e-

N. de Pasarea. Aci

este

la venit.

Budgetul com. e de 3568 lei i de 3428 let la chelt.

36030

pog.

padure

40961

pog. necultivabile.
Plasa Pite?ti are o com. urb.
?i

Are patru
Piteasca
sarea)
;

bisericl (la Cozieni,

Se intinde pe o suprafaja de
1

$i
1

2 la manastirea Pa-

31 de com. rur., formate din

$i

2 14 hect., cu
locuitorf.

populate de

$coala

mixta

he-

149 sate

cat.,

cu o populate

638
$i

le^teie.

D-l Sp. Gazoti are

locuitoril

950

hect.

Vite: 232 caf

?i

lepe, 108 bof,

de 28000 suflete, 6673 case, 72 pi bisericl. Re$edin{a acestef

este in Pite?ti, capitala jude^uluf.

tary cultiva
tot terenul.

264 600

hect.

Proprie-

198 vacl
bivolT,

fi

vi^ei,

14

taurf,

hect. (50 izlaz,

cultiva

II

bivoli^e,
of.

59 capre, 24

In

pi.

Pite$ti,
?i

sunt maf multe

schiturf:
Be?telei,
pi.

300 padure). Locuitoril

porcT,

964
bof

manastirf
:

Locuitorif poseda 46 pluguri

Sf.
?i

Stanca, Trivalea. Prin

trece
$i 0:

Are
Hie,
1

o biserica, cu hramui

23 cu
care
$i

$i
:

23

cu

caf;
bof,

130

calea ferata Pite?ti-Slatina

seiele na^ionale ?i
te^ti Slatina,

deservita

de

preot

caru^e

66 cu

64

judejene

Pi-

cint3rek edificata de

doamna

cu

cai.

Pite$ti-C.-de-Arge,

Digitized by

LiOOQ IC

PITESTI (ORA$)

735

PITE?TI (ORA?)

Pitesti-Turnul-Magurele, PitestiGiurgiu, etc.

Statul poseda in
priety^, aducind
pi.

tul

Buliga, cu hramul Sf. Voehra-

Pitesti este

cap delinie a mai

si

vozt; schitul Trivalea, cu

multor sosele na^ionale

fene,

jude-

4 pro-

mul

Sf.

Treime, aceste
;

trei intre
:

precum soseaua
soseaua

Pitesti-Bu-

un venit anual 987 pogoane pa

de 14935
dure.

e *>

vin

Produce mai ales porumb bun, si rachiu de prune.

finute de stat bisericile Sf. Hie Adormirea; Cuv. Paraschiva; Nasterca DomnuluT; Buna-Vestire;Sf. Nicolae; Sf. Gheorghe,
;

curesti,

Pitesti

CimpuPitesti-

lung,

soseaua Pitesti-C.-de-Arsoseaua

ge?-R. -Vilcea,

Slatina, soseaua Pitesti

rele
si

T.-Magu-

sauBiserica-Domneasca, fondata

soseaua Pitesti-Giurgiu.

In timpul din

urma au
si

ince-

de Constantin $erban Basarab

si

/stone.
azi

Dupi

cercetarile

pana
afla

put a se forma
tril

mid

indus-

de

sotia sa
si

Doamna
bis.

Balasa,
loan.

facute,

pe iocui unde se

in orasul

Pitesti.

la

anul 1656

Sf.

asezat orasul Pitesti, seridica, in

Aceste
Piteti, oras, pe malul drept
al

biserici

sunt deservite
para-

timpul dominatiunel romane, orasul

de un personal compus din 20

preo^T,
cliserl.
1 1

Pirum. Legenda spune c&

fi

Argesulul, capitala jud.

si

Arges
2S8
la
si

cint&retl

si

1 1

un Negru Voda ar
Pitesti,

descalecat

pi.

Pitesti.

Se

afla la

m. d'asupra

M&rii-Negre

196,4 m. d'asupra Bucurestilor.

Latitudine de N.

44 51' 30".
:

Longitudine de E.

22 u 32' 40".
la

Timpul:
108
kil.

30'

u". Este
si

kil.

de Bucuresti

la

81

de Slatina cu calea ferata. Oras comercial servind de JnAr-

trepozit produc^iunilor jude^elor

Mai are o biserica cato iica, una luterana, unaprotestan ta, una armeneascS si o sina goga, 4 cimitire, o grading pu blica, un bulevard frumos plantat care duce de la gara in centrul orasulul, o fabrica de postav, una de producte chimice si un spital de 40 paturl. Orasul Pitesti are un budget
de 475107
1S96).
lei,

ca

si

Curtea-de-Arges,
si

Tirgovistea, Buzaul

Cimpusunt
da-

lungul. Sigur este ca multe din

hrisoavele lul Mircea

tate din orasul Pitestilor, la sfirsitul

XIV. De la 1388 incoace, Domnii X arel-Rominestl au avut printre orasele lor de

secolulul

resedin^a

si

Pitesti.
si

De

atunci,

Muscel, parte din Vilcea

ges.

si

63 ban! (1895

morile, viile

drumul

eel

mare
aci,

care trecea de la Bucuresti prin

Pitesti la

Are o populate de 15570

Cimpulung

si,

de

locuitori (1899),
si

8903 barbajl, 6667 feme!. Aci este resetutulor

autorita^ilor
:

Averea mobiliara a orasulul

Pitesti (1897): localul Primariel

prin pasul Branului, la Brasov,

au dat o via^, o insemnatate

politica
si

din{a

ad-

cu terenul slobod, 130000

localul
Politiel
si

lei;

si

o boga^ie comerciala

ministrative

precum

Prefectura,

judecatoriel
;

industrials, carl s'au continuat,

la

Comitetul permanent, Tribunalul

de
lel

ocol, 8

1000

lei

localul scoa-

crescind de

1437

si

pana

in

de la
(venit

instanja,

Primaria,

Creditul Agricol, posta, telegraful

de pe Bulevard, unde e si gimnaziul, 15 1000 lei; localul

scoalel de
lei;

secolui trecut.

let

pe 189697: 68824 64 b.). Este static principals a

Pitesti

la

Fotache,

localul

scoalel
;

No.

44000 1 de
Calei

Radu-Voda, Vlad-Voda, fiul Mihnea Voda lul Vlad-Voda, fiul lul Vlad-Voda, Neagoe-Basarab

caei ferate Bucuresti-Virciorova.

Din
ges.
zieT

pleaca o ramura de
la

bae^i, 30000 lei de pe Bulevard,

localul scoalel
5

(Basarab-Vod&,
al^I

fiul

lul

1000

lei;

Basarab-Voda),
secolui
colui

drum de
Aci
a
I

fer

Curtea-de-Arresedin^a
divi-

zarma Pompierilor, 92000

domnl din XVI, precum si din seBasarab

si

este

[-a

corpulul

I-iu

de
:

Mosia orasulul, 150000 lei; jumatatea din mosia Dobrogostea,

XVII, Matel

Brincoveanu
Pitesti.

loeuese adesea in

armata. Pitesti poseda un liceu

Liceul
infiinjat
I.

80000
si

lei

locuri virane in oras

riu,

C. Bratianu, clasic,

pe linga

ca

gimnaziu
si

la

1866,
scoala.

calculat
lei
;

dupa

venit

30000 lei; pia^a, 5%, 250000

idem, 540000
lei;

Orasul
lui

isl

are inca din secosi

XVI

judepil

pirgaril sat

transformat,

apol
scoll

tirgul din vale,

de

meseril,

3 3

primare
fete,

lei;

gradina orasulul, 80000

de
lita,

bae{I

si

de
bis.

mai

Fintinele,

16000
oras

lei.

de hrisoave domnestl de zapise particulare. Comerciul sau cu Brasovul este de la

certifica^f
si

multe institute, o scoala izraeo scoala

la

In acest

se

{in

anual

catolica,

mai multe

bilciurl,
:

din care cele

1503 mult mai activ de cit al altor orase din f ara-Romineasca.

Pitesti

una
fete

la bis. luterana

si

una de
Beste;

mid. Are
si

1 1

biserici orto-

mat principale sunt la Sf. Gheorghe, la Iual^area Domnulul, la

aveau pircdlabf, pe carl

secolulul

hrisoavele

XVII

ni-i
si

doxe
lei,

anume

schitul

Dumineca

tutulor Sfin^ilor
Iulie).

si

la

arata stind de paza orasulul

cu hramul

Sf.

Treime

schi-

Drngaica (24

judecind

pricinele

iocuitorilor.

Digitized by

LiOOQ IC

P1TE?T1 (ORA?)

736

PITULA?!

Multe

famili! boere$tI, a! caror

iangeria era una din industriile

membri au jucat

rolur!

insem-

nate ?n istoria fare!, 91-au avut

originea din Pite^ti.

Negustor!
au
locuit

cu aver!
aci,

insemnate

ma! cu seama in secolul XVII. Viile din dealurile pite$tene erau vestite in toata

ma! reputate ale Pite$tilor. Se cunotea in toata {ara multele felur! de rofu care se feceau la Pite^ti de boiangil, mul{umita unor anutnite ape ?i macele

a luat foe ora?ul Pite?ti ?i a ars tot tirgul, tre! mahalale i tre!
bisericl, Sf.

Nicolae, Sf.

Dumi-

tru

?i

dolul).
?i

Maica Precista (MavroFocul a durat patru ore

tot,

a mistuit
^i

case,

pravali!,

ted! colorante ce aveau

himi^t! primitive

acet!

marfurl

biseric!.

ara.

De

la

1507, din timpul lu! Mihfiul

Tot ast-fel se vorbea cu lauda de cojoc^ria

$i

Piteti, stafie de dr.-d.-f., in jud.

nea-Voda,

lul

Vlad-Voda,

t&b&c&ria pite^teanS.
Pitij!

Arge?,
pozifiu-

pi.

Piteti,

com.

Pite^ti,

se pomenete in hrisoave de viile domne$t! din podgoriile Pite$tilor ($tefeneti,

leni,

cum

erau prin
totu$!

pe
a

linia

Bucureti-Pite?ti-Craio$i

Izvoreni,

V3$i

Huma,

Coasta-Cimpulul,

nu au scSpat de incursiunile du?manilor fare!. Nu ?tim daca Turnea

lor,

Pite^ti

va-Virciorova
linie!

stape terminala

Piteti-Curtea-de-Arge$.
s'a

Linia Bucure?ti-Piteti
in

pus

Tirg in-Deal). Mate! Basarab

Constantin Brincoveanuau
lor in podgoriile pite$tene.

ci! i-au lovit in

secolul

XVI,

dar,

circulate

la

13 Septembrie

viile

la sfir^itul secolulu!

XVII,

prin-

1872, linia Pite?ti-Virciorova la

5

cipele

de Baden cu Nemjii, cind

$i

Ianuarie 1875, iar linia Pite$tiafla

ini

Caiatori! secolulu!

besc de caiitatea
tul

XVIII vorbuna, de guspoeziile po-

intra in Jara (1689), cuprinse

Pite?ti, cart

Curtea-de-Arge in 1899. Se

n'avura si se laude
intr'in?il.

pe
tre

linia

Bucire^ti-Virciorova
kil.)

u?or

?i

plicut al vinulul din

cu ?ederea Nemjilor

stabile Gole?ti {7.7

kil.).

viile

Pite?tilor. In

Carol XII, regele Suedie!, in

trecerea lul de la Demolica
la

Pirvul (9.6
Piteti

Venitul stape!
fost
in

pulare se cinta
rele versurf:

inca
ce-!

urmStoa-

pe anul 1884 a
le! ?i

de

Cu

bun

s5

Stockholm, unde
vizitatorul eel

n'a ajuns, s'a

mi-o hranetl, --

de

la Pite^ti,

Ploie^ti,

Cu

Cu vin vechl Cu piine de la

viilor,

oprit cit-va la Pite?ti.

Acesta e
al

419780 de 412387
Maril,

75 ban!
?i

?i

1896

le!

ma! de seama
XVIII.
$i
$i

Inalfimea

58 ban!. d'asupra nivelulu!

haine din Bucuculesul

lul

ora^ulut in

secolul

De

de 288 m.

re?ti.

La

in

altminterl, intre

1750

1800,
treca-

timpul domnie!

Constantinse de^erta
car!,
lul,

pana sa se deschida
toarea
pfi
-

Pitica, munte, in jud. Buzaa, com.

Chiojdui-din-Bisca,

Voda Brincoveanu
capitala

la

Predeal,
-

drumul

avind

1045

de boer!
viile

ca

Bucure?ti

Pite?ti

Cimpulungce!

metri inityime.

Legenda spune

Domnul cu Curtea
sa$! culeaga
riile

veneau

Bran, era

eel

ma! frecuentat.
$i

ca in timpul invasiune! Tatari

lor,

din

podgoLeur-

Tot
car!
ce!

prin Pite^ti treceau

Rominii s'au ascuns in jurul

pite^tene.

Gole$ti!,

mergeau prin Rimnicul-Vili

acestu! munte, stind aci

pana

la

denil, Gradi$tenil, Flore^ti!, Balacenii, Cre^ule?til, Izvorani! i al{!

Ciineni la Sibiu in Trausebi-

retragerea

lor.

silvania. Muty! calator! din

boer! erau top

vil in

proprietari

de

colul

XVIII lauda multfmea

de voioasa

Pitica, mofie mo^neneasca, in

rul

ju-

Pite$tilor. Tot de danie sau prin cumpar&toare, aveau vil marl sau numal r&zoare in podgoriile pi-

dealurile

sericilor,
ritul

cura^enia caselor, spi

ospitalite al Pi$i

muntelu!

Pitica, jud.

Buzau;
fi-

ast-fel,

are

54 hect, din care 26

i

te^tenilor,
$i

precum

comerciul

nea^a, restul izlaz

padure.

industria acestui vechiu ora

te?tene, manastirile Viero^ulul,

al

Jaret-Romine^tl. Pe atunc!

$i

Pitoloani, deal, spre V. com.

Sute?ti, pi. Olte^ul-d.-j., jude^ul

Trivalea,

Cimpuiungul,
?i

Radu-

Voda

din Bucure^ti

cite alte

man&stirl.

La

poalele

viilor, hri-

pana ma! acum 50 de an!, Rimnicul-Vilcel, Curtea de Arge?, Cimpuiungul i toate satele mar!
-

Vilcea.

soavele

$i

zapisele ne

certified

ale Arge^ulu!, Oltulul, Mi$celulu! ?i

Pitulai, com. rur.

?i

sat, in jud.

inca de la 1600 intinse ogr^zT de pruni, de unde comerciul cu

{uica la circiumele din ora$
$i

Vilce! erau tributare,

?i

cu

Mehedin^i,
kil.

pi. Ocolul-d.-s., la

17

comerciul
murile de

industriile lor, ora-

$ulul Pite?ti.

De

cind

cu drulegatur!

de ora^ul Turnul-Severin. Satul formeaza com. cu satul

123
contribuabill, locuind

de pe drumul mare dintre Bucure^ti

?i

fer,

aceste

Btrda, avind 1201 iocuitorl, din

car!

Pite^ti.
pi!

au disparut.

Cupe^u, adica negustori!

te^tenl, erau $i industrial!.

La anul

1848,
la 3

August

18,

in

216 case.
Locuitori! poseda
:

Bo-

mercuri seara,

ore noaptea,

40 plugun,

Digitized by

Google

PITULATULUl (PLAIUL-)

737

PITIGALENI

57 care cu

bol,

4 carufe cj

cal;

Pitulu^a

96

stupf.

Prin com. trece $oseaua Malova^ul-Pitula?i-Bobai^a.

Are o
preot
$i

biserica, deservita

de

2 cintarep.
la

Bro^teni, padure, in jud. R.-Sarat, pi. Ora$ul, com. Bro?teni, dependinte de circumscripta VII silvica, ocolul Varzare^ti; are o intindere de 15800 hect., din care 800 ale statulul;
-

ra?ti, pi.

Dimbovifa, jud.

Ilfov,

situat la

N. de Ora?ti.

Se
444

intinde pe o suprafafa

de

hect.,

cu o populate de 79
Sf.

locuitori.

Epitropia
cure?ti are

Spiridon din Buhect., din care

Budgetul com. e

veniturl

populata cu
ulm, frasin.

girntya, brad, fag.

425

de 1679
882
17
torl.
lei.
:

lei,

iar la cheltuelf,

de

cultiva 275 hect. (40 sterpe,

no

padure). Locuitoril aQ

numal 19
Sf.
$i
1

Vite

600
679

vite
01

marl cornute,
?i

Pitulu^ca, user,
teti-d.-s.,

la

N. ostrovulu!

hect.

caT,

600 rima-

Varsatura, jud. Braila, com. Berunit cu iezerul Arghi-

Are o
1

biserica,

cu hramul
1

Nicolae, deservita de
cintaref;
1

preot

$ocul-Mic, comunicind la N. cu

moar5 cu apa;

Pitulatulul (Plaiul-),
jud. Buzau,

colinlt, in

canalul Munu^oaia
lul

prin

priva-

com. Gura-Teghil,
are
izlaz $i

Bucafica.

pod statator. Numarul vitelor mar!

$i

e de 33

ce se ramifica spre N., din munteie Podul-CaluluT

;

al celor

mid, de 80.
facind

Pi^cani, deal,
tarul

in jud. Ia$i, la ho-

padure.

de

S. al satulul

Moime^ti,

Pitfgaia,

sat,

parte din

com. Radiul-MitropolieT; este prePitula{i, sat,

in jud.
al riulul

com.
riul

rur. Frunzine?ti, pi.

Dimintre

Braila,

pe

lungirea

dealulul Moimeti, de

bovija,

jud.

Ilfov,
?i

situat

tarmul sting
dreptul

Buzaul, in

pe
pi.

teritoriul

com. Tau?e$ti, din

Dimbovija

Valea-Pasarea.

satulul

Scor^arul NoQ,

Copoul.

Pamintul sau

la S. e

cu

desa-

din com. cu acela?! nume. Este

infiin^at la
1

vir^ire smircos.

Vez! Orasca.
parte
pi.

821, insa ma! sus,

Pi^icul, c&tun, al com. Bumbe^tiPificul, plaiul

pe {annul Buzaulul, de unde s'a aezat unde este astazl, din cauza surparef {armulul
riulul.

Novaci, jud. Gorj,

Pifigaia,

sat,

facind

din

la

V. com. Poenari,

dealungul
$i

com.
jud.

rur. Rade^ti,

Riurile,

?oseleI judefene T.-JiaVilcea

Mu?cel. 147

Are o populate
din
carl 27
in

Vatra satuluf este de 35

cu 81 case
$i

hect.,

pe {annul sting

al

riulul

Gal-

de

locuitorif,

o circiuma.
familil,

benul (Baia-de-Fier).

contribuabill,
familiT,

locuind

43

Are o populate de 74
sau 326 suflete
;

Are o populate de 23
tribuabill
;

case.

o $coala mixta,
16 eleve.
cal,

saQ 76 suflete, din care 16 con-

Vite sunt:
19 pordf,

28
of
$i

bol,

23 vacl,

infiinfata la 1890, $i frecuentata

o biserica de
I

zid, de-

30

8 capre.

de 31

elevf

?i

servita
asinT,

de

preot

$i

clntare^.

Vite sunt: 112

Locuitoril poseda:
1

plugurl,

Pi{igaia, piriias, izvorete dupa

teritoriul

262 vite cornute, 15 16

rimatorf.

o\ ?i

66

care cu bol,

caru^a cu cat
5

com. Valea-Popil,
jud.

pi.

158 vite marl cornute,

cal,

Riurile,
cat.

Mu$cel,

strabate
in

100 ol

?i

24

rimatorl.
riului

Pijigaia,

com. Rade^ti,
^i

Pitulua,
pi.

sat,

in

jud.

R.-Sarat,

Este udat de apa

benul.

Gal-

tot

lungul sau,

se varsa in

Ora$uluf, cat. com. Bro$teni,

Riul-Tirgulul.
90-

situat

pe

riul

Milcovul

la

gura

Comunica^ia se face prin

seaua jude{ean&, care
E. cu Poenari
?i
il
il

piriulu? Pitulu$a, la
t

394 m. spre

leaga la

Pi^ig^leni,

sat, in jud.
pi.

de re$edin{a. Are o 800 hect., cu o populate de 1 1 1 familil, sad 5 1

V. de
cat.

prin

oseaua

com.
locul,

Pipirigul,

Neam^u, de Sus-Mij-

suprafafa de

comunala, care

leaga la N.-V.

situat
la
^i

cu Pociovali$tea.
In catun se face
tirg

Ozana,
sapta-

pe valea piriulul 20 kil. de Tirgulspre E. de satul

suflete,
bill;

din care 120 contribua-

Neamfu,
Pipirigul.

o biserica.
piriil, in
;

minal Dumineca,
an,
la

$i

o data pe

Pitulu^a,
pi.

jud. R.-Sarat,

bilciu

24 Februarie, se face mare de vite.

Are o populajiune de 524

suflete,

din care 125 contrib.

I

Ora$ul
;

izvore?te din Dealuli

3 pive;

moara; 21
vacl,

lingurarl.
cal,

Caprel
cat.

uda com. Broken

?i

$i

Pi^igaia, (Pifigaia-Moara, Pi-

Vite 1503, din care: 40

Pitulu^a

se

varsa

pe

dreapta riulul Milcovul.

figaia-Sf Spiridon), sat, facind parte din com. rur. $tubeiul-0.

80

bo!,

430
i

70 rimatorl,
ot.

136 juncl

1037

Digitized by

LiOOQ IC

PIJIGOAICA

738

pivnita-InaltA

Pijigoaica, padure, in jud. Buzau, com. Grajdana; are cam

75
hect.,
alipite

^armul
riului

sting

al

Dunaref
intre

si

al

La

capul de

N.

al

satuluT,

Ialomi^a,
si

comunele

se afla portui Gura-Ialomi^ei.

In sat se afla
:

padurei Nisidin

Giurgeni

Chioara.

resedinfa pri-

poasa,

facind

parte

pad.

Teritoriul
hect.,
tis,

comunel e de 5500

mariei, a judecatoriet comunale,

Obrajeasca.

din care 3400 hect. bal-

vama, un birou telegrafo -postal,

si

Pi^igoiasca,
jud. Buzau.

mo fie,

in

com.

50 hect. padure, 500 hect. izlaz si 1050 hect. loc de cultura.

re$edin{a companiel a patra

5

din regimental
23. Aici a fost

Ialomifa,
la

No.
re-

Breaza, a mosnenilor

Pit'igoesii,

Se

tntinde

din

D.mare
N., cu
si

pana

1883

Are 260 hect, din

padurea
Pitigoesti.

spre V., marginindu-se spre S.

scdin^a subprefecturel plasiT Balta,

care

170

cu

riul

Ialomi^a,

spre

care s'a unit cu plasa Ialomita.

Face parte din corpul Breaza.

Pi{igoeti,
Ursoaia,
situat
sat,
pi.

teritoriul

com. Gura-Ialomitel

Popula^iunea satuluf se com-

spre V.,

pendinte de com.
Mijlocul, jud. Olt,

cu al com. ^in darei. Mosia poarta numele de PiuaPetreT

FlocT.
tului
si

pune din 170

familil.

Are o
fost

scoali mixta,

care a

si

Braili^a,

sau Oras jl-dea sta-

frecuentata in

1899

9
deboi,

pe dealul Golasul, pe malul drept al riului Piapcea, la S. de

Este proprietate

a fost pendinte de malegea rurala din 1864,

de 124 copii; o servita de 2 preo{i

Vite sunt: 287

biserica,
si

2 dascalf.

comuna.

nastirea Marcu^a.

caf,

513

Are o populatfune de 160

locuitorT,

Dupa
sunt

mai

toflf

mosnenT. Ei

improprietari^I
si

poseda: 18
45 porci,

cat,

50 bol, 25 vaci,

137 locuitori
rala

pe mosie dupa legea ruproprieta^T

644 01, 38 porci si 2 capre. Spre V. de sat se vad urme

din Ora^ul-de-Floci.

250

01.

din 1878 s'au mai impro;

prietarit

Pi^igoiul, cdtun,
iasul,

al

com. Neho50
locui-

se

20 mat gasesc

fara

Piva, munte,
Francesti
lata
si
si

in

jud.

Gorj,

pi.

52.

Vulcanul, situat spre N. de com.

jud. Buzau, cu

tori si

12 case.

Teritoriul com. este udat de Dunare si de riul Ialomi^a. Se compune din satele: PiuaPetrei
si

de muntele Caciula

cam

kil.

urma. Are o suprafa^a

de acest din cam de

Apar-

Pi^igoiul, munte,

in jud.

Buzau,

Braili^a,
si

avind re^e-

220 hect.
V.,

si

se prelungeste spre

com. 1 restioara,
continua^ie
chezul, care,

cat.

Crivelesti,

din^a primariei

a judecatoriet
Piua-PetreT.
fa-

pana

in riul Bistri^a.

muntelui
la cat.

Cer-

comuna'e
milii,

in

satul

{ine locuitorilor
cesti si parte

comunet FranEste
asi

de
ia

Sareni,
Pi-

Are o populate de 328

192

statului.

spre

N.-V.,

numele de

Jigoiul.

sau 1578 suflete, din care o scoala contribuabill

;

coperit cu pasuni

paduri de

fag

si

gorun.

mixta; doua
Pi^igoiul, zdvoiil, pe proprietatea
statului

bisericT, deservite
si

de dol preo^f
196 porci
si

patru cintare^T.
caT,

Segarcea, jud. Teleorin

Vite sunt: 532

1153 bol,

man,
are

situat

valea

Oltului;
15

intindere

de
si

hect,

1940 of. Budgetul com. e la veniturT

lei
si

populate cu salcie

plopi.

de 5040
in
si-

la cheltuelt,

de
so-

Pi^igoiului (Virful-), munte,

jud. Buzau, com. Nehoiasul,

5369 Pe
tul

lei.

Piva, girla, ce se formeaza pe teritoriul com. Beciul, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. Ese din malul Oltului la S.-E. de catunul Smirganul, apuca catre S., formeaza balta Braca si apo! se varsa in Siul,
in dreptul catunulu! Balteni.

teritoriul

com. trece

seaua impetrita, care, din porGura-Ialomifef,

tuat intre piniasele Boan^ele

ful

vir-

duce spre

Pivni^a,
teluT,

loc,

jud. Bacau, pi.

Mun-

sau e stincos, iar poalele sale

satul "[In darei.

sunt acoperite
neafa.

de

izlaz

si

fi-

comunel se mat vad inca urme din Orasul-demosia

Fioci
(v.

Pe

S.

com. Magiresti, situat la com., unde se mai vad ruinele

unef bisericl foarte vecht.

a.

n.).

Piua,
rur.

sat, in jud.

Arges,

pi.

To-

Pivni^a-Inalta,^'^/,

in jud. Gorj,

pologul, facind parte din com.

Golesti.

Piua-Petrei,
te

sat,

in

jud.

Ialo-

pi. Jiulul,

in

par tea despre V.

;

mi{a, pi. Ialomi^a-Balta, pendin-

a com. Stolojani
la

se intinde de

de com. cu acelasi nume,

malul sting
al

si-

N., din spre

Piua-Petrei, com.
Ialomija,
pi.

rur,,

in jud.

tuat "pe
Ialomifa.

riului

d.-j.,

com. Calaparulspre S spre com. Turunindu-se cu

dealul

Ialomi{a-Balta, pe

ceni-d.-s.,

Digitized by

LiOOQ IC

P1VNITA-URIA?IL0R

789

PlHNA*

Teiul

al acestef

comune
$i

eaco-

sunt
lul),

Piclele-MuratorT (ale statu

jud. Buzau, cu

250 locuitort

?i

perit cu

padure

e proprietatea

Piclele-cu-Sforile, Joseni, Be-

52 case.
Piclele,
rale,

mo^tenitorilor dec. At. Stolojan.

lefeascasati Berca (aleparticularilor)

$i

Joseni-Berca; ale cetelor

:

sorginte
in jud.

de ape mine-

Pivnita-Uriailor, groapd, jud.

Bacau,
pi. Tazlaul-d.-j.,

de mo^nen!
?i

JosenT,

Marchitan

Buzau, com. Ro-

com.

Bir-

Aurel.

be?ti, cat. Stanile^ti,

pe poalele

sane^ti, ce se afla la picioarele

Terenul accidentat prin multe

coline
?i

colinel Catira.

Dealulul

PivnifeT.

Probabil
fi

ca

val, prezinta

un

deo-

aceasta groapa sa

fost

un loc
o adin-

sebit interes geologic prin salzele

sale

Piclele

(La - Tanasoiu),
cat.

sor-

de aparare

are 2

e?irl,
i

noroioase, numite Piclele$i

ginte de apti minerald, in jud.

cime de 3 stinjenl

o largime

Marl
cura,

Piclele-Micl.
?i

Buzau, com. Balane^ti,

pa-

Tur-

de 10

stinjenl.

Din minerale are sare

care
se
la

burea. Confine multa pucioasa.

exploateaza
?i

pe
Piclele
jud.
prietate
i

Picla, piriU, izvore^te de

N.

mobile Mierlari

Bele^easca.

Urlatori, mosie,

in

com. Petro$ani,
com.

pi.

Crivina, jud.

De mare
salbaticS,

insemnatate este vi{a

Buzau,

com.

Piclele, pro-

Prahova, strabate padurile din

$i

Laurusca

(Peranos-

a statulul, foasta pen;

se varsa in

riul

Leaotul.

pora-viticula), care create cu a-

dinte de Episcopie are 340 hect.

Albia sa e foarte mocirloasa.

PIclele, com. rur., in jud. Buzau,
pi.
{il:

bundent^ pe malurile Sara^eluluf $i care s'ar putea intrebuin^a

cu succes troduce in
loxera.
la altoirea vi^ef $i inviile

aratura

?i izlaz,

7 hect. padurea
i

Berca, purine livezl

vie.

Pirscovul, situata intre

mun?i

distruse de

fi-

Moara-de-Vint,

Balaurul

piriul Sarafelul-Bercir, la

22

kii.

Aci se face un
bre.

tirg la 8

Noem-

de ora$ul Buzau.
Limita
sa, la N.,

PIclele-Marl, vulcanl de noroifi (salze),in jud. Buzau, com. $i cat. Piclele, unde pe o suprafa^a de 6 hect. se afla nenumarate cratere conifere, avind inal^im! diferite,

incepe din
ur-

Cal de comunica^ie are albia

Sarajelulul
i

muntele

Moara

de - Vint,

albia vaeT Piclele.

dar care nu tree de 1.60

;

meaza slemnea muchli pana in muntele Balaurul, trece pe d'asupra Piclelor,

ia

Vite sunt: 336 bof, 262 vadf, 106 vifel, 13 cat, 14 epe, 6
minjf,

metri

la

gura

lor se ridica
?i

gaze

amestecate cu pamint

pacurS,

la

Pietroiul, o

2300

ol,

67 capre
cat.

$i

475

producind
cu colcote.

o continua fierbere

pe hotarul de N. al mo^iel Sforile-BanuluT, pe care merge pana la hotarul moie! Floricica,

Polila V.,

porcT. Stupl cu albine sunt 167.

E
seni

formata din
i

Berca, Jo-

Piclele,

cu o populate
din care 297
in

Piclele-Mici, vulcani de noroiU,

in jud.

care o desparte de com.

ciori
;

de

1480

suflete,

Buzau, com.
in apropiere

Piclele, cat.

continue pe hotarul

contribuabill,

locuind

344

Berca,
tirea

de manasfiin^a

FloricichiT,

apuca pe slemnea muchif Rate$tilor, incepe a se

pe muchea
Buzaul
plaiulul, se
$i

case.

Berca.

AQ

luat

in

Meseria^T sunt: 2 lemnarl, 2

timplarl,
1

1880.
5

cobori

rotar,

butnarl,

Pana acum sunt numal cratere. Fenomenul este acela??

pronun^at.

lasa la Saraturi, in lunca

in riul

da
ur-

croitor, 2 cizmarl, 3 fierari $'19

ca la Piclele-Marl, dar mal putiri

in fa{a cat. Satula S.,

vararf.

cul (com. Cinde?ti);

meaza
la

albia riuluf Buzaul

gura

izvorulul
;

(com. Ple^coiul)

la

pana Muratoarea E., o ia pe

apol peste

Budgetul com. e de 2536,48 1. Are o $coaUi primara urbana

in

Piclele-Mierlari, mosie
neasca,
Piclele,

mone-

manastirea Berca, frecuentata

3
biseridf,

in
cat.

jud.

BuzaQ,

com.

de j6 elevl;
Joseni
i

Berca,

Berca, proprietate

Muratoarea
ra-de-Vint.

in

sus,

Piclele,
i

cu 3 preofl,

mo^neneasca.
Picleni, sub divizie a
tila-Voda.

plaiurl se dirige in

muntele Moa-

cintare^I

2 paracliserif. Cate-

drala e cea^cu hramul la 8

Noem-

cdtunulul

Suprafa^a sa e de 3665 hect.,

din care: 1663 hect. arabile, 936
hect. padure,

brie (Manastirea Berca). CirciumI

Scheiui, jud. Buzau, com. Vin-

sunt

8.

492 hect.
118 hect.

izlaz,

154 112 hect.

hect. flnea^a,
livezl,

Comuna

vechie.
la

Catunul

Berca exista
Piclele, cdtun,

1680.

Pihna, saa Pihna- Vechie,

in partea

sat,

vie,

Proprieta^ile

290 hect. sterp. mal insemnate

de

S.-E. a

com. Tfrla

al

com.

Piclele,

zil,

pi.

Crasna, jud. Falciu,

94

1W. MartU

Dietionar GtograMe. Vol. 17.

Digitized by

Google

'pIhna

740

p!ngAle$ti

kil.

de

Tirzil,

satul

de

re$e-

man,
el i

pi.

Siretul-d.-s.,

spre

E.

in

vechime satul Dragomire^ti.

din^a, situat

pe

valea cu acela$I

de ora$ul Roman,
la

la 21 kil.

de

(Veojf Dragomire?ti, sat).

nume,

de dealurl, deschis in partea de V., unde se intinde $esul Lohanul ?i pe

inconjurat

14

plaei.

de re$edin{a a^ezata pe un teren

kil.
$i

Pinceti-lui-Bor, parte din satul

j id.

accidentat
tele:

e formata din sa-

Pince$ti,

pi.

Siretul-d.-sus,

care

trece

calea

ferata

?i

?o-

Bunghi, Pince$ti,Patricheni,
Sacaleni,

Roman.

seaua judefeana.

Poenari,
suin

Talpalai

Are o populate de 200

flete;

Zimbrul, cu re?edin{a
satul Pinceti.

com. in
fa-

Pinceti-luI-Onut&, parte din

satul Pince?ti,
jud.
pi.

o biserica, construita

Siretul-d.-s.,

anul 1816.
Locuitoril, in

Are o populate de 440

mare
parte, sunt
milil,

Roman.
Vezi
Pin-

sau 1963 suflete, din care

contribuabill,

vechi raze$T, improprietari^I, se

zice,

501

locuind

in

Pinceti-lui-Stroiu.
ce?ti-Raza$I.

de pe timpul

lul

$tefan-

cel-Mare.

500 case; 4 biserici, 2 de zid primare $i 2 de lemn $i 2 ?col!

mixte.

Pinceti

MSnastirei
?i

Ocnel,

Pihna,
satulul

deal,

in partea

de

S. a

Pihna,

com.

Tirzii, pi.

Sunt 4461 vite marl cornute. Budgetul com. e la venitur!

sat, care finea

de jud. Tecuciu,
fine astazl
pir.

ocolul Polocinulul,

Crasna, jud. FalciG, cu o suprafafa

de 143 hect.
la

Se prelunge^te de
$i

E.

la

V.

de 5037,34 lei i la cheltuelT, de 4941 lei. Pe teritoriul comunel sunt

multe padurl.
Pinceti,
re$edin{a

de jud. Bacau. Este udat de

Dieneful

saQ

Pince$ti, care se

varsa in Siretul. Pe dealul Dienetul, se afla

tariturl vechl,

se termina in ?esul Lohanul.

urmele unor

in-

numite Apiratoa-

Pihna,

piriU, izvore^te din dealul

sat,

?i

com.

rea

$i

2 movile.

Podi?ul-de-la-Padure, curge prin

satul Pihna,

cu acela?! nume, jud.

pi.

Roman,
Pince$ti,
la 2

com.
$i

Tirzii, plasa

Siretul-d.-s.,

com.

Pinceti-Raz&i, parte din satul

Pince$ti,
pi.

Crasna, jud.

Falciu,

pe valea

spre E. de ora^ul
kil.

Roman,

Siretul-d.-s.,

jud.

cu acela^i
piriul

nume

se varsa in

de

el i la

14 de reedin{a

Roman. Aceasta parte

nume^te
$i

se

mal

Lohanul, trecind sub calea

pla^el,

pe

piriul

Zimbrul.
fami-

Pince^ti-luI-Stroiu.

ferata.

Are o populate de 81
ly 383
locuitorl, din care

87 con-

Pindarulul (Movila-),
inalta, jud.

movild
$i

Pihnei (Valea-),
ciu, pi.

vale, jud. FalTirzii, in

tribuabilT, locuind in

10 1 case; 2
;

Buzau, com.

cat.

Crasna, com.

biserici una

suprafa{& de 43 hect., prin care

trece piriul

cu acela^I
situat

nume

$i

de zid $i una de lemn o $coala primara mixta, frecuen20 elevl, din 43 intata" de
scriI.

Albe^ti.

pe care e
Pilcul,

satul

Pihna.

Pind&ria, zau, com.

in
virful

loc izolat, in jud. BuCizlaul, cat. Scarioara,

Este compus din patru par^I

munte,
in jud.
-

muntelul

Seciul.

Suceava,
facind

Pince^ti-Deleni, Pince$ti-luI-Bor$,

Din
in
{iunile.

virful

muntelul se vede
in

com.

Neagra

$arulul,

Pince$ti-luI-Onu^a

?i

Pince^ti-Ra-

departare

toate

direc-

parte din

mun#I
la

$arbel.

za?i (Pince$ti-luI-Stroiu).

Pileti, deal,
ce$ti,
pi.

V.

com. Turjud.

Pinceti-Deleni, parte din satul

Pince^ti, pi. Siretul-de-sus, jud.

Pingaleti, com. rur., impreunS

cu
cat.

Oltejul-de-sus,

Ciolanul,

situata

pe

Vilcea.

Roman.
mahala,
jud.
Vilcea,

apa
rilor

Cilni^tea, pi. Cilni$tea, jud.

Vla$ca, proprietatea mo$tenitoPileti,

pi.

Olteful-d.-s.,

com. Turce^ti.
i

Cade spre V. com.

este udata

Pinceti-Dragomireti, mosic a statulul, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., com. Cotul-Vame

$ulul.

Em. Pangal.

la

30
7

kil.

spre N., de

Giurgiu, la

kil.

de riul Tiriia $i de Valea-Seaca. Spre N.-V. are locurl arabile.

Pe moie este o $coala

de Ghimpatf, re?edin^a pi. ?i la 47 kil. de Bucure?ti spre S.-V,

trecind prin

Are o

biserica.

de agricultura (ferma- model) intre{inuta de stat, la 5 kil. spre S. de ora^ul Roman. Pe teritoriul

Singureni.

Are
suflete.

suprafafi

de

1408

hect, cu

o populate de

656

Pince^ti, com. rur,

in jud.

Ro-

acestel

mo?iI,

era

aezat

Digitized by

Google

pIngAraji

741

pIngArati

S'a dat in 1864 la 89 locuitorl

locuitoril improprietarip in

1878

cu banil de

la $tefan-cel-Mare,

o suprafaja

de 180 hect.
e la veniturl

Budgetul com.

locarile

sunt: 39 carl stapinesc singurl lor; 12 ca urma?T, ?i

in?!,

de 2132
1552
lei.

lei,

iar la cheltuell,

de
cu

96

carl,

cultivator!

de $i insuraflf $i de p&mint, n'au nic!

Are o
hramul
$i

biserica

de

zid,
1

proprietate.

de lemn, caSf. Dumitru. La 6992 (1484), in vremearazboiulul de la Valea-Alba, a ars biserica cea de lemn, iar Simion
cladi o bisericu^a
il

reia

dete hramul

Sf.

Treime, cu

preot

2 dascali, constituted parohia

;

Pingle$ti

o $coala mixta, care a

fostfrecuentatain 1899

900 de

Are: 4 bisericY, cu 12 deserve^! o $coala mixta, condusa de un invafator 3 heristrae 4 mor! de ap& cu cite o piatra
; ;

cu
{ara

tojl

calugari!

au trecut

in

Ungureasca
?i

la cetatea

Gur-

gia

s'au stabilit in

manasti-

rea Ca?iva, pana dupa potolirea

razboiulul.

48

baiefl

?i

fete.

mor! cu

cite 2 pietre

piua

Pe aceasta proprietate se aria Lacul-Porculul. Prin pSdure se vede un drum vechiti, pe care locuitoril il numesc Brazda-lulTraian.
Locuitoril poseda un

pentru fecutul sucmanilor, cu 2

g&vane; 2
cojocarie

fferSril;

4 b&c5nil;
1

12 cri?me; 2 rotaril;
1
;

stolarie;
piatra.

cariere

de
la

La 7068 (1560), Alexandru Lapu?neanu Voevod a zidit pe locul unde a fost acea bisericu^a, manastirea care se vede
$i

Budgetul com. e

veniturl

astazl.

numar

de 6010

ie! ?i

la

cheltuell,

de

La

1806,

Egumenul Macarie
biserica,

destul de insemnat de vite, ma!

5766

lei ?i

58 ban!.

sSpind ba?ca de sub

cu seamS. o!

$i

rimatorl.

ce era ftcuta de Alexandru La-

Ping&rafi,

sat, in jud.

Neam{u,

Ping&rati, com. rur., in judeful Neam^u, pi. Piatra-Muntele, situate pe ambele malur! ale riulu! Bistrija ?i

pi.

Piatra-Muntele, com. Pingsituat

pu^neanu pentru siguranfa odoarelor biserice^tl, a facut un paraclis.

ra{i,

acela?!

pe valea piriulul cu nume, spre S. de M&kil.

Cam

pe

la

1857, s'a inceput

intre

pe piriul Tarcaul, com. Bicazul, Doamna, VaMastacSnul

?i

nastirea-Ping^ra^i, la 13

800
su-

cu cheltuiala Arh.
piatra.

Varnava

m. de ora^ul Piatra.

se cladi o alta biserica toata de

durile,

hotarul

Are o populate de 668

flete,

Transilvaniel.

locuind
1

in
1

Terenurile com. sunt accidentate

durl.
$i

morl,

stolerie,

169 case; 4 piu5 pentru

agri-

acoperite cu imense pa-

ftcutul sucmanelor.

Locuitoril se

ocupa cu

Alexandru Lapu$neanu a daruit mo$ia dimprejurul manastirel; Alexandru Ilia? a marit mo$ia cu partea Tarcaulul pana
in

E
te?ti,

formata dincatunele: PinStejarul,

cultura

?i

plutaria.

Tarcufa;

Petru-Voda Cercel
:

gra{i,

Tarcaul,

Bra-

Numirea vechle: Pingar3ciorul-Bistri^el.

Gheuca, PlngSriciorul, PeStraja,

?i

Sarata $i Ivaa dat 2 mo$U Vasile-Voevod Albanitul ne?ti

;

trica,

Lunca-Strimtura,
Manastirea-Biseri-

intarete cu hrisoave mo?iile

mala

Vadurele
cani,
flete,

Pingara^i, mdndstire,

in judejul

nastirel facind

adaugire pe
iar la

cu o populate de 2 191 su locuind in 621 case.

Neamfu,

pi.

Piatra-Muntele, com.

unele locurl,

Tarcaul a

Pingara{i, a^ezata in mijloc

Locuitoril se ocupa cu agriculture

$i

codri! pustil,
lui

de pe coasta raunteV. cu munpiriulul

dat o parte de loc din Tarcu^a

$i

pana

la hotarul

Comane$tilor;

plutaria.

Parul, megie^ita spre S. cu

Mihail Sturdza
venitul

Voevod a dat
$i

Din toata intinderea com., numaT 594 hect. 37 arii se cultivS.

Ima$ul (suhatul) are o
dere de 366 hect., 34
tre$te
Intinaril, ?i

satul Ping&ra{i, la
tele Bot?ani,
$i

mo^iilor

Tarcaul
pentru

cu

cursul

hrisov pe 10 anl, rea zidirilor.

face-

PingSra^i.

Are o vechime de
6940 (1432), Ilia? Voevod, fiul
in

nu-

458 de am.
Catre anul
timpul
lul lul

un numar de 4691 capete

nicul manastirel, se

Afara de acedia, din pomelvad inca o

alt!

de

vite.

suma de

DomnI
:

?i

ctitorl,

Dintre locuitoril improprietariflf

Alexandru-cel-Bun, s'a retras de

la Manistirea-Bistri^el

carl au daruit

paminturl, banl,

in

1864 sunt

asta-zl:

289
stapt-

carl inca traesc

?i-?T

stapinesc

anume Simion,
o
sihastrie

in

un monah codril de pe

odoare, stupl, etc.

De
pana

la

inceputul existence! sale

singurl locurile

lor;

44
$i

coastele muntelul Parul, fondind

astazl,

manastirea a purtat

nesc locurile ca urma$I;

curl au fost parasite

lo-

care purta numele

4 numirl: 29 de an! s'a numit

Sihastria-luI-Simion
;

se stS-

sau.

99 de
biserica

an!,

pinesc de catre comunS. Dintre

La 6969

(1461), acest calugar,

dupa ce

s'a

facut

de

Digitized by

Google

pIngArati

742

PlRAIELE

lemn,

s'a
;

numit

Schitul-luI-Si-

Neamju. Se arendeaza cu 1992

lei

de

S.

a com., pe malul drept

mion

27 de anl, dupS ce s'a

anual.

al riulul Milcovul.

Are o

intin-

ftcut biserica

de

piatra, s'a nu$i

dere de 100 hect., cu o popu-

mit Manastirea-luI-Amfilohie

Pingaraciorul,
{u, pi.

sat, in jud.

Neamin?i

late de 60
flete,

familii,

saQ 237 su-

de 303 anl incoace se nume$te PingSra^i, dupa piriul ce curge pe sub poalele muntelui unde
este cladita biserica.

Piatra-Muntele, com. Pin-

din care 70 contribuabill.

biserica, deservita

g&ra^i, situat

pe valea ce se

Are o

de

tinde in stinga riului Bistrifa

preotul din cat. Slobozia.

a piriulul cu acela^i nume.

In manSstire se afla
nitenciar
in

un

pe-

Are o populajiune de 249

flete.

su-

care

sunt

inchi?!

mal mul^I
ziune
?i

indivizl pentru reclu-

Numirl vechi: PingSrSciorulMinSstirel-Bisericani, Brani^tea.

pentru corec^iune.

Pintecul, trup de sat, in jud. Neamju, pi. Piatra-Muntele, com. Bistricioara, situat pe fruntaria Transilvaniel. Se mal nume^te
$i

Pintecul.

Pingarafi, ratnura de munfi, in jud. Neam{u, pi. Piatra-Muntele,

com. Ping&ra$i, situata
lungirea mun^ilor ce
in

Pingaraciorul, pddure, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com.

PingSra^i;

Pintecul, izvoare minerale. VezI

Ar$i^a-Cre^ulul
sel, izvoare,
i

pre-

are

o intindere

de

Piriul-Terjoa-

formeaza
piriul

1875 pog., in care se

i

coprind

jud. Neam^u.

grupa: Bistri^el-Moldovel, intre

piriul

acele de pe mo$ia Potoci.

PingSra^i, la V.

?i

Pingaraciorul, la E., intinzindu-se

in direcjiunea N.-S.-E.

Pingaraciorul, piriias, in jud. Neamju, pi. Piatra-Muntele, com.

Pingarafi, format c&tre
obir?ia

Pintecul, piriias, curgind pe hotarul com. Bistricioara, pi. PiatraMuntele, jud. Neam^u, aproape

de Transilvania.
Izvorete din muntele numit

Pingarafi, pddure,
{u, pi.

in jud.

Neam-

sa din doua izvoare.

Izvore^te

Piatra-Muntele, com. Pin;

din ramura despre N. a mun^ilor Pingira^i

Curm&tura-Pinteculul

?i

se varsa

gira^i

are o intindere de 1528

(ramura Potoci)

pe dreapta
in dreptul

piriulul Bistricioara,

pogoane.

curge pe
Bisericani,

la

V. de M&n&stirea
in

pichetulul Pintecul.

i,

apropierea sa-

PingSra^i, izvor cu ape minerale,

lingi satul Pingaraji,
acela$I

tului

cu acela^i nume, se varsa

riului

com. cu

pe partea stinga a
trifa.

Bis-

Pintei (Valea-), vale, in muntele $erba, jud. Suceava, com.

Neagra-$arulul, in care se afla

nume,
;

pi.

Piatra-Muntele,

jud.

Neamfu

confine apa sul-

o pe^tera, ce era locuita in ve-

furoasi.

Pingaraciorul de pddure,
in jud.

Bistri^ei,
in

trup
jud.

chime de un
mit Pintea.
Piraiele,

vestit haiduc, nu-

al statuluT,

Pingarafi, pirtU,
pi.

Neamju, Piatra-Muntele, com. Ping&;

Neam^u,
lei

pi.

Piatra-Muntele, com.
sat,

Pingarafi.

Se arendeaza cu 5498

pe mo$ia

?i

in

com.

raji

izvore^te din muntele Bot-

anual.

Malini, jud. Suceava, a?ezat

pe

$ani,

dintre
?i

ramura
Botosul,

mun^ilor

podi^urile dintre cele trel piraie

Pingarafi

curgind

Pintecani,
pi.

sat, in jud. R.-S&rat,

ce-1 strabat.

pe

la S.-V. m&n5stirei Pingarafi,

Rimnicul-d.-j., c&tunul

com.
Slovein

Vatra satulul ocupa 160

cu o populate de
din care
1

falcl,

in direcjiune N.-S.,

prin
$i

ni$te

Galbenul. Inainte se
bozia-lui-Bagdat,
chiti

numea
la

terenuri calcaroase

se

varsa

de

un

pe partea stinga a riulul Bistri^a, dupa ce, aproape de gura

sa,

proprietar.

a?ezat

ind in

842 suflete, 54 contribuabill, locu186 case.

?i

partea de N. a com., in cimp,

Improprietari^I in 1864

1881
i

str&bate

$oseaua nationals
kil.

Piatra-Prisacani, intre
70. In prundul

69

piriulul sunt bocalcita,

lovanl mici
cristalizata.

de

frumos

600 m. spre N. de c^t. de re$edin$a. Are o intindere de 15 hect ?i o populate de 30 familii, sau 118 sula
1

kil.

sunt 22 frunta?!, 66 palma^I

42 coda^I, stapinind 490

Biserica
$i

falcl.

?coala din

Malini

servesc

acestul sat.
la

flete,

din care 22 contribuabill.

Drumurl principale sunt:

Falticeni (18
kil.)
?i

la

Draceni

Pingara^i-Stejarul, trup de pddure, al statulul, in com. Ping&rafi, pi. Piatra-Muntele,

PInteceti,
pi.

sat, in jud. R.-Sarat,

(7V2 kil).

Ora?uI, catunul de re?edinta

jud.

al

com. Cimpineanca,

in partea

Piraiele, munte,

al

com. Cartiul,

Digitized by

Google

PlRAiELE

743

PlRlENI-DE-SUS

plaiul

Vulcan, jud. Gorj,

spre

Boto$ani,

?i

spre N.-V. de ora-

locuind in 100 case

o biserica

N.-V. com., acoperit cu padure

?ul Hirlaul, cu care este invecinat.

de lemn.
Vite sunt: 8
vacl, S
bivoli $i
cal,

de brad

?i

de

fag.

Are o suprafafa de 301

hect.,

PIraiele, trup de p&dure,

tulul,

al sta-

la

pamlnt al locuitorilor dat 1864 din mo?ia Deleni $i o

familiT, sail

40 bol, 70 200 porcl. Pe

com.,
e

riul Oltejul, in raionul

situat

in

com. Coste?ti,

populate de 60
suflete,
abill.

300

o moara de macinat.
Locuitoril s'au improprietarit
la

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Are o

din

care 126 contribu-

intindere

de 1 50 hect. $i formeaza impreuna cu trupurile: PadinaMagura-Albu, Seaca, Alunul,

Muntele Neteda
durea Costeti.
$i

Locuitoril sunt Ru?I romi-

1864 pe mo?ia

d-lul Gr. Ple-

niza^f.

$oianu.
biserica, zidita la
$i

Are o
1

1858

Comuna, cu
515 hect.

izlaz

cu

tot,

are

Dosul,

pa-

de Pulheria
preot
?i

Iorgu Ghica, cu

2 cintareflf.
cal,

Veniturile com. se urea la

600

Vite: 250 bol, 4

100

01

lei

anual.

PIraiele (Muntele-), proprietate

$i

50 porcl. Sunt 200 stup! cu

In vechime se mal

E
erit

brazdata
?i

a Eforiel Spitalelor
cure^ti,

Civile din Bu-

albine.

udata

de Dealul-Mude Valea-Olaril,
?i

pendinte de com. BrePredealul, jud.

numea

$i

Valea-Grecilor

Valea-Fratilor.

bul

Prahova,
mun$il Pe-

Ru^il-Bojica.

care,

impreuna cu
Cazacul,
lei

Pirlieni-de-Jos, deal,

raionul

trica ?i

se arendeazS

Plrcovaci,

piriti, jud.

Boto?ani,

cu 1450

anual.

izvore?te din dealul Ceta^uia, pe

com. cu acela?! nume, pi. Mijlocul, jud. Vilcea, pe care se

cultiva
1

La
sau,

anul

1749,

Medelnicerul
varulul

Const. Filipescu, vinde

mo$ia Deleni curge spre E. $i se varsa in dreapta Bahluiulul.

;

hect, 50

aril,

vie.

Dinu Cantacuzino Paharadica partea luT

la

Pirteni-de-Mijloc, com.

rur., pi-

nicul, trel munflf,

Plrgarulul (Valea-),
jud. Gorj

vale, spre

Mijlocul, jud. Vilcea,

compusa
?i

de mo?tenire de
d.-s.
?i Jepi-d.-j.,

6 mun|I (JepiPetricica,
Pi-

N. com. Tope?ti, plaiul Vulcan,

;

din 2 mahalale: Valea-Ganil

Piscul-Cire^ului.

pleaca de sub Piatra-

raiele, Sorica,

Virful-luI-Gavan,

cu-NorI,in direc^iunea N.-S., cur-

E
la

Lacul-Ro$u $iLuncile-dintre-Prahove), car!,

tele

ge pe o intindere de
in Valea-Ciure$ulul.

5 kil., pri$i

dupa cum spun

ac.

me?te Valea-Sohodolulul

intra

situata pe valea Oltetulul, 4 kil. de re$edin{a pla?el. Are o populate de 303 lo-

se vor imparl fra{e$te cu

cuitorl, din carl 85 contribuabill

copiil fratelul sau Stolnicul

Ra-

ducan Filipescu >. Preful acestor munfl e fixat la 4000 lei vechl. La 1846, acest munte a fost masurat de inginerul George Fischtum, trimis de marele Postelnic Ion Al. Filipescu.

PIrg&reti, sau Tiseti,

Bacail, pi. Trotu?uI,

sat, jud.

com. Bog-

dane^ti, situat
la 5 kil.

pe

piriul Cre^ul,

78 case; 2 bisericl. Vite sunt: 80 bol, 95 vacl, 38 vijel $i 80 ol. Parte din locuitorl sunt mo?nenl, iar 18 s'au improprietarit
la

865 m. de satul Bogdane?ti. Are o populate de 534

suflete,

1864.

in

maioritate

Ungurl;

oseaua jude^eani trece prin

o biserica catolica, cladita

de

Plrava,
ficat

deal, jud. Bacaa, pi. Bis-

locuitorl

la

1819;

circiuml.
vite

comuna. Budgetul com.

e la veniturl
cheltueli,

tri^a-d. -j.,

com. Racaciuni, ramilimita

Vite: 27 cal, 218

marl

din culmea Ciortolomulul,

cornute

?i

3 porcl.

de 665 660 lei.

lei

?i

la

de

situat

pe

jud. spre jud.

vil.

Putna. Este acoperit cu

Plrlianul, deal, com. Gorune^ti,

pi.

Plrleni-de-Sus, com.
Vilcea,
pi.

rur.,

jud.

Olte^ul-de-jos, jud. Vilcea.

Mijlocul,
:

compusa
i

Pirciulul

(Lunca-),
i

catun,

al

din 2 cStune

Meri?ul

Valea-

com. Gura-Teghil, jud.

cu 50 locuitorl
sub-divizia:

Buzau,

Pirlieni-de-Jos, com.
dreapta Olte^ulul,
capitala jud.
i

rur., jud.

Bordeiulul.

10 case.

Are

Vilcea, pi. Mijlocul, situata

la

Bisca.

65

kil.

pe de

situata

pe
la

vaile Meri?ul
kil.
x

?i

Bordeiul, la 30 judefulul
plael.
$i

de re$edin{a
/

la

13

kil.

de a
lo-

kil.

de a
lo-

Plrcovaci,

sat,

pe ambele par^I

pla^el.

ale Bahluiulul, in partea

de V.

Are o populate de 362

cuitorl, din carl

Are o populate de 140

cuitorl
$i

a com. Deleni,

pi.

Copula, jud.

70

contribuabill,

o biserica.

Digitized by

Google

PtRtUL

744

pIrIul-adInc

Locuitoril s'au improprietarit

la

lea- luI-Ciine,

pi.

Gilortul, jud.
?i

mit Valea-Pirlulul, ce izvore$te

1864,

rienl.

pe mobile d-lor PiEl poseda 6 cal, 30 boT,

:

Gorj, situat pe loc $es

lan^ul
riulul

linga

de

inal^iml
la

din dreapta
S.

41 vacT, 4 bivoll

?i

30

ol.

Gilortul,

de com.

de sub Dealul- Viilor i curge de la E. la V., dind in Gilort. Se gasesc in sat 3 pu^url
:

E
?i

brazdata de dealul Seciul

Gro$erea.

8 izvoare.

udata de Valea-Mare, de Va$i

Are o suprafa^a de 70 hect

din
hect.
izlaz,

)ea-Mica

de
i

riul Oltetul.

care
loc
ale

Veniturile

cheltuelile
lei

com.

30 hect. padure, 27 de culture, fine^e ?i

locuitorilor,

Piriul, deal, apar^inind

Piriul-Boia, jud.

Gorj.

comunel Are di$i

se urea la 200

anual.

hect.

rec^iunea
zinta

N.-V.

S.-E.

pre-

vie

?i

10 hect. prunl.

Pirtul, com. rur.,

S.-E.

in

par tea

de

Are o
milil,

populate de 85

fa-

cele

com. Godine^ti,

plaiul

Vulcanul, jud. Gorj, situate pe

es
i

?i

pe valea cu acelaI nume

Piriul.

sau 356 suflete, din care 80 contribuabili o bisericS de lemn, facuta de un c&lugar,
;

mal multe piscurl, din care mal principale sunt: Dealul- Viilor, in partea de E. a comunel,
?i

dealul Boia, in par-

tea de V.

formats numal din satul

Grigore Jianu, pe
$i

la
1

anul 1800

Are o
hect.

suprafa^a de 1777 hect.,

deservita

de

preot

$i

Piriul,

riil,

izvorete
pi.

din

com.
jud.

din care 285 hect. padure, 465

arabile,

cintaref.

Vasila^i,
:

Oltejul-d.-j.,

45
?i

hect.
tuftri$

fine^e,
i

Locuitoril poseda
2

6 plugurl,
care

Vilcea;
le$ul, ?i

trece

prin

com. Ote-

960

hect. izlaz

22

caru^e

cu

caf,

15

cu

se varsa in riul Cerna,

hect. livez!

de prunl.
fa-

boi;
cal,

182 vite marl cornute, 15

in raionul acesleldin

urma com.
vale, jud.

Are o populate de 230

milil,

70 rimatorl, 270

01

$i

100
Piriul, saa

sau 931 suflete, din care

1

capre.
Teritoriul

Omortcea,

200contribuabilI;
entata de 38 copil

$coala, freca-

catunulul

udat
prin

Vilcea,
vail

comuna

Tetoiul.

2 bisericl de lemn,
la

(1899900) una fondata

de

pirtul Gilortul.

desparte teritoriul

Matca comunel
?i

Comunica^ia

se

face
?i

Tetoiul,
sane$ti.

de com. Giule?ti

Ru-

1828, 1888,

?i

cea-i'alta reedificata

drumurl
osea

ordinare

printr'o

la
$1

deservite de 2 preo^I

comunala,
S.,

la

N.

cu

2 cintare^I.

Groserea, iar la
fertil.

cu comuna

Pamintul in general e
Locuitoril

sa Fa^a-Valea-luI-Ciine.

Piriul-Adinc, deal, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Nadi^a,

pe coasta careia se
afla situat cat. Rachiti$ul.

sunt

dupa legea
$i

rurala

impropriety {I $i se ocupa

Pirtul, sat, jud. Bacu. VezI Piriul-Moineti.

cu agrieultura, cre?terea vitelor

mica industrie. Parte din pamint e proprietaresc.

Locuitoril poseda: 50 plugurl,
2

Piriul, cdtun
Piriul-Boia,

$i

re?edinta
Gilortul,

com.
jud.

Piriul-Adinc, padure, jud. Bacau, pi. Bistrtya-d.-s., com. Margineni- Munteni,

pi.

care

apar^tne

c2ru{e

cu

cal,

18

care cu

Gorj, situat pe partea stinga a

Gilortulul
?i

proprietarilor razai

din
are

com.
o
in-

boi; 315 vite mar! cornute,

cal,

30 259 rimatorl $i 191 ol. Se afla in sat o moara de apa,

i
I

pe dealul cu acelas

megie?a

Luncani

$i

nume.

tindere de 103 hect.

Are o
hect.,

suprafa^a

cam de 1 200
hect. cul$i

10 pu^uri

fintinS.
la

din

care

400

Budgetul
106 1
1

e
$i

venituri
cheltuell,

lei
lei.

la

de de de

tivable, 7 hect. vie

12 hect.

Pirtul-Adlnc, padure, jud. Bacao, pi. TazUul-d.-s., com. Nadi?a,

pomet,
familil,

cu

populate de 97

00 1

Teritoriul Piriulul e udat

riul

sau 347 suflete, din care cotribuabill; o $coala; o bi73

parte intre razaI

nier.

a carel stapinire se imi d. L. Versil-

Este supusa regimulul

Tismana.
in

serica, facuta la

1780
?i

?i

deser-

vic

?i

epopulata cu fagl

?i stejarl.

Comunica^ia

com. se face

vita

de

preot

2 cintare{I.

pe ?oseaua comunala care o pune in legatura la com. Ciuperceni

Locuitoril
gurl,
1

poseda:
cu
cal,

18

plu-

caru^a

26 care
ol ?i

Piriul-Adinc, padure, in dere de 100 hect., pe

riul

intin-

terito-

cu

$oseaua jude^eana

cu boi; 200 vite marl cornute,

com. Spulberul,

pi.

Vran-

Tirgul- Jiu luI-S ever i n

cal,

123 rimatorl,

246

cea, jud. Pucna.

Pirtul,

catwiy

al

com. Fa^a- Va-

97 capre. Prin catun trece un

piriu, nu-

Piriul-Adinc, piriu, ce uda

c<5

Digitized by

LiOOQ IC

pIr! ul-arini lor

745

pIrIUL-GLODULUI

muna
durile
91

Colacul, pi. Vrancea, jud.

Putna. Iese dintre virfurile Poi

Satul-Mare, pe care

le

desparte.

171 capre, 24 cal, 273 rim&tori; 40 stupl cu albine. Venitul com. e de lei 1195, ban! 49, iar cheltuelile, de 1185
lei,

a?ezat pe {annul
trijel i

sting al Bis-

strabitut de piriul

cu

acelaI

87 ban!.

Pirlul-Arinilor, padure, pe moia Urlafi,

pi.

Teritoriul

comunei este udat

care o str&bate

nume. Vatra satulul ocupa 100 falcl, cu o populate de 99 familii, sau 426 suflete.
Improprietirit! in

com. Virful-Cimpulul,
.

de de

riul Gilortul,

1864 sunt
$i

Berhometele, jud. Dorohoiu.

sat, jud.

la

N.

la S.

18
in Piriul-Boia se

fruntaI,

26 p&lma$I

18

Comunicafia

coda$I, stapinind 248

falcl.

Piriul-Boghif,
pi.

Bacu,

face pe Valea-Gilortulul,

pe

$o-

Areo

biscricd

de lemn. $coala
$i

Trotu^ul,

com. Tirgul-Tro-

seaua

judejeani

T.-Jiul-Filia?i,

din Madeiul serva

acestui sat.

tu$ul, situat

pe piriul cu acelaI nume, pe dreapta Trotu$uluI, la 2 kii. 630 m. de satul Tirgul-Trotu$ul.

care o leag la N. cu com. Petre^ti-d.-s.,

te$ti.

iar la S.

cu Brb&-

Piriul-Codrului, pddure,
Bac&u,
pi.

in jud.

De

citunul Boia e legate

Tazlaul-d.-s.,

com.

printr'o ?osea vecinali. Printr'un

su-

Base$ti, proprietatea

Are o populate de 289

flete;

drum de care
curiciul.
lia$i-T.-Jiul,

se leagi cu com. Lilinia feratS Fi

terina Gheorghiu.
%\

duel EcaAre 65 hect.

silvic.

o biserici,

cl&dita. la 18 12

Mai are

e supusa regimulul

de Dimitrie

Cornariti, deservitS

cu stasia mal apro-

de 2 dntareflf; 2 circiumT.
Vite sunt:
7
cal,
$i

piat& C3rbune$ti.
vite
$i

Piriul-de-pe-Vale,
:

piritt,

izvo-

141

In com. se gisesc
3 izvoare.

7 pufuri

re$te din partea

de N. a com.
FalS.,

cornute, 19 pore!

76 capre.
in par-

$uletea, pi. Mijlocul, jud.

ciU,

V&I mal insemnate sunt: VaPiriul-Boia, com.

tea
d.-s.

rur.,

lea-Piriului,

valea Marina, valea

pe partea de E. a com., pe sub dealul

curge spre
Zavoiul
$i,

de
?i

S.-E.
la

a com. Petre?tijud. Gorj, formats

i

Tup$a,

in

c&tunul Piriul

$i

va-

dupa ce se une?te
din
jos

N. comuneT JupSne^ti,
Boia.

lea Socul in catunul Boia, toate

cu

piriul

Bobi?ul,

de

pi. Gilortulul,

udate de

piraiele,

purtind ace-

sat, trece in

com. Iepureni, jud.

din ditunele Piriul

lea?! numirl.

Tutova.

E
lul

situate

pe ambele malur!
?i

ale piriulu! Gilortul

pe dea-

Pirlul-Bosiel, pirin, jud. Faicia,

pi.

Piriul-din-Prozii, pirin,
re$te

izvo

Boia, la V.

?i

dealul Piriul,

Crasna; izvore?te din satul

se

la

E. de Gilortul.

Valea -Bosiel; trece prin com.

Stroeti,
i

de pe mo?ia Broscaufi, com. cu acela?! nume, pi. Copula,

Are o suprafa^S cam de 2000

hect., din care

varsi

in

piriul

jud.

Dorohoiti;

trece

in

660
?i

hect. arabile,

Crasna.

com. V&cule$tt,
iazul

unde formeazS
se varscl in riul

20 hect.
restul

vie,

22 hect.
pdure,

prunet,
in in-

Trosna,

?i

fine^e

Pirlul-Calul, padure a statulul,

in jud.
tele,

Jijia.

tindere de aproape 1364 hect.,

Neam^u^

pi.

Piatra-Mun-

proprietate a statulul

$i

a d-lul

Hie Alexandrescu.

com. CaluMapa. Se arendeaz& cu 2100 lei anual.

Pirtul-Domnioara, trup de padure, pe mo$ia

Cotul-Vin^tori,

P&mintul este
cultiv

productiv; se
viile
?i

com. Vin&tori-Dumbrava-Ro$ie,

mal cu seamS.

Piriul-C&rbuna, padure,
pi.
$1

situate

plasa

Piatra - Muntele,

jude^ul

prunil.

pe hotarul dintre com. R&uce$ti,

fa-

Neam^u.
Pirtul-Galul, padure. Vez! Galul,

Are o populate de 201

milil,

de Sus-Mijloc j1, jud. Neamfu,

jud.

sau 707 suflete, din care

;

Suceava.

143 contribuabil!

$coal5, fon-

padure, in

Valea-Bistri^el,

dat la i860

$i

frecuentata de

40elevl; 2 bisericl, una fondat

la

Piriul-C&rbuna, pirin, judeful Neamju, situat pe hotarul jude^ulul despre Suceava, despir{itor

jud.

Neam^u.
sat, in jud.

1730,

?i ?i

cea

l'alta la

1803, de

Plriul-Qlodului,

Ba-

locuitorl
$i

deservite de 2 preoj!

comunei R5uce$ti de moSuceava.

c5u, pi. Tazl&ul-d.-s., com.

cani, a?ezat la poalele

Lun-

4 cintarep.

$ia Brusturi, din jud.

dealulul

LocuitorilposedS: 33 plugurl, 48 care cu bol, 1 ciru^i cu cal,

Tocila, la marginea padure! cu

Pirlul-Cirjei, sat, pe mo$ia Borca, jud. Suceava,

acelaI
satul

nume

la

600 m. de

409

vite

marl cornute, 553

ol,

com. M&deiul,

Luncani

(?coal&).

Digitized by

Google

PlRlUL-GLODULUl

746

PlRlUL-NEGRU

Are o populate de 54
lit,

fami-

Piriul-Mare,
lulut

pirin, in jud.

Bo-

Proprietatea

mo?iei a fost a
*

sau 257 suflete.

Vite:
3
?i

to?ani; izvore^te din coasta dea-

Prinfulut Grigore Mihail Sturdza,

cat,

103 vite mart

Cerbatoarea sau Gilgiitoa$i,

mo^tenita de la pirintele s5Q

Mihail Sturdza- VodS.
*

cornute

6 porct.

rea

unindu-se cu Hurghe$ul,
?i

se varsa in piriul Neaunul

im1

Are
mart.

2 biserict,

deservite
?i

de

Piriul-Glodului,
Bac&u,
pi.

mofie,

in

jud.

preuna cu acesta
hul, in

in iazul

Leapi.

preot, 2 cint&reflf

pala-

Tazlaul-d.-s.,

com.
p-

com. Feredieni, din

Una

in satul Piriul-Negrn,
i

Luncani,
dure.

in intindere

de 10073
hect.

Copula.

are hramul Sf. Mihail

$i

Gavril

hect., din carl

1083

e flcuta de

lemn,

in
;

anul
cea-

finea

mat

inainte

de m-

Piriul-Mare,
rohoiu, pi.

pirin, in jud.

Do
com.

1798, de loan LSzarescu

l'alta in

nSstirea PingSrati Q'ud. Neam^u).

Berhometele,
din

satul Viadeni are

?i

hramul

Azt este proprietate a

dind un venit anual
let.

statulut,

Gr&me$ti; izvore?te
vina (Austria)
;

Bucose

Sf.

Gheorghe

ftcuta de

de

1362

trece prin Boto-

birne de stejar, in

1785

dupa

$ani{a, Grame$ti, Bude?ti, $i

cum

se dovede^te dn inscrip^ia

varsa in dreapta Siretului.

urmatoare, sapata in lemn dea-

Piriul-Glodului, padure foioasa,

in jud.

supra u$et

Baciu,

pi. Tazl&ul-d.-s.,

Piriul-Mare,
Dealul
?i

pirin, izvore?te
statulut,

de

Aceasttl
zilele

sfinta

biserica

s'a

facut In

com. Luncani,
tulut.

in intindere

de

pe proprietatea
Domneti,

numita
rur.

luminatulut Domnitor
si

Io

Alexan-

1083 hect., proprietate a sta-

curge prin com.

pi.

dra Mavrocordat,

a Presfin^itului Mi17S5, Iulie 8

zile.

Nuc^oara,

jud.

tropolit Gavriil, la

Mu?cel, de la V. spre E.

Locuitorit improprietaritt au

Piriul-Glodului, pirin, jud. Suceava, com. Giurge^ti

;

280

hect., 71

arit,
:

pimint,

iar

izvore^te
$i

Piriul-Mare,

pirin, in jud.

Su-

proprietarul mo$iet

1297 hect,
hect.,

dintre dealurile Osoiul

ga$i; strabate satul

Cotir-

ceava, izvore?te de sub

dealul

57
arii,

arii>

cimp

?i

859

32

cu

acelai
a-

Maganul
$arulut,

?i

se varsa in Neagra-

pSdure.

nume

?i,

dupa un curs de
kil.,

dupa ce a udat com.

$i

Piraiele principale ce tree

pe
$i

proape 3

se varsa

in

$0-

Neagra-Sarulut

$arul-Dornet,
kil.

mo^ie sunt

Negrul

Viadeni,

muzul-Mic.
In timpul
ploilor

pe o lungime de aproape 7
se
transtir5?te

incepind din pidurea mo$iet

v^rsindu-se in Molni^a, ce curge

form^,

in

torent,

care

Piriul- Moineti, sau Piriul,

in jud.

sat,

pe hotar.
Piatra de zidarie se afla la o

pietrele la vale; locuitorit intre-

Bacau,

pi.

Muntelut, com.

buin{eaza aceste pietre

diri i

la

cia-

Moine^ti, situat pe piriul cu acela^t

parte a p&durel; iar

$osele se gase^te in
titate

drumurt, fecind

?i

un mic

nume, mat

in jos

de Lunca,
sufl.

prund de mare candin

negoj: cu ele.

avind o populate de 217

Locuitorit poseda
:

pe coasta dealulut

3 cat,
?i

61
ot.

partea de N.-V. a satulut.

Piriul-luI-Barcan, piriiaf, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele,

com.
piriul
riul

vite cornute, 25 porct

162

Drumurt principale sunt:

i

ca-

lea nationals Mihaileni-Boto^ani

Dobreni;

izvore^te

din

Dealul-Pletros, curge paralel cu

Piriul-Negru, acela^f nume,

Berhometele,
deni, cu o
milit,

pe mo$ia cu jud. Dorohoiu, pi.

sat,

calea jude^eanS Mih4ileni-Do-

rohoiii.

Runcul

?i

se varsa in pi-

com.
$i

Dersca,

la

Mo^ia se hotire$te cu Dersca,

Vtycani, Cinde?ti, Bucovina, Tirgul-Mih&ileni,
ca.

Alma?ul,

in dreptul stincet

care este alipit

s&ti?orul Viafa-

situate intre herstr&ul

2,

No.

$i

populate de 62

SinSu^

51

Tureat-

de pe mo$ia Alma^ul.
pirin, in jud. Gorj,
iz-

sau 250 suflete.

In vechime fie-care

forma o

Locality de insemnat sunt:

Movilele-Mart ?i Sele?tea-Vechte.

Piriul-Lung,
pi.

mo$ie

un

sat

aparte,

acum
;

Novaci, com. Carpini$ul;

sunt unite intr'un singur trup

eel dintiiu este a$ezat
laturt ale

vore^te din plaiul muntelut Plasala,

de

la locul

numit Haciuga,

pe ambele Piriulut-Negru, de pe
Sila-

impreunindu-se cu piraiele Cio-

podi?ul inclinat catre ?esul

retulut, iar al doilea tot
turile

Piriul-Negru, pirin, izvore$te de pe moia RadSu^i, jud. Dorohoiu, com. cu acela$t nume, pi.
Prutul-d.-j., face

cazana
pani.

$i

Tei?ul, la S.

Carpini?ul, la

de com. locul numit Ciol-

pe

multe cotiturl
;

piriulut

sub poalele pa-

prin farina locuitorilor

satul

desparte
;

duret.

de

tirgul

Radau^i

cote^te

Digitized by

Google

HrIul-oaia

747

PlRJOLEA

spre
varsa

E., imprejurul satului

in riul Prutul.

51

se

ocupajia lor era, ca

asta*zi,
?i

dealul

Ciatal-Orman

la S.-E. ?

munca
T.

in

padure,

plut&ritul

cre^terea vitelor.(Uricariul, de

de dealul Co^lugea, cu movila Co$lugea (138 m.) iar la S., de

;

PIriul-Oaia, piriU, in jud. Bacau, pi. Trotu$ul, com. Bogdane$ti, care obir$e$te din locul numit

C,

vol. VII, p. 255).

dealul Ghivilicul-Mare, cu movila Pirjoaia S. (141

m.).

Piriul- Plntel,

piriii,

jud.

Su-

Are o
din
care

intindere de 720 hect,

Dumbrava; curge pe
satului Bogdane^ti
in Oituzul.
$i

teritoriul

ceava; izvore^te din dealul

?i,

fifla

6 hect. ocupate de
suflete, lo-

se varsa

dupa ce a udat com. Farca?a

kil.,

vatra satului, cu o populate de

pe o lungime de 8
piriras,
in jud.

in care

Piriul-Pacurel,

strabate satul cu acelaI nume, se arunca in Bistrifa.

48 familil, sati 204 cuind in 43 case.

malul
DunareT,
?i

Drumurl comunale pleaca pe

unul
altul
la

Neamfu,

pi.
;

Piatra-Muntele, com.

ducind
in

Doamna

confine in apele sale

Piriul-Popil,
pi.

piriii,

jud. Bacau,

la

Oltina

par?i

multa pacura.

com. Hirja, care izvore?te din muntele Lespezi

Trotu$ul,
pirin, in jud.
$i

tea opusa ducind

Ostrov
;

trecind prin Bugeagul

alte trel

Piriul-Pescarului,
Bacau,
pi.

se varsa in Oituzul, pe stin-

Trotu^ul,

com. Tir-

ga,

mal

la vale

de Cernica.

gul-Trotu$ul, care obir$e$te din

comunale pleaca din partea de E., ducind la Cilnia, Co^lugea i la Satul-Nou.

drumuri
Pirjoaia,

muntele Cernica; curge pe hotar,

spre Transilvania, de la S.
?i

Piriul-Sarat $i Valea-Babei, padure particular^, aparfinind

movila

insemnata,

in

spre N.,

se varsa d'a dreapta

lul

SlaniculuT.

fafa

A. Lupa?cu, cu o suprade 200 falci, pe teritoriul

pi.

jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,

pe
$i

teritoriul

com.
al

rur.

Satul-Nou

com. Cimpurile,
Pirlul-Pietrelor, pirin, in jud. Falciu, pi. Podoleni, com. Bazjud. Putna.

Zabrau^ul,

pe acela

catunuluf sau,

Pirjoaia;

e situata

pe muchea

dealulul Co^lugea, in partea de

ga izvore^te din Dealul-OrsoaeT %\ se varsS in piriul Fundul-Bo;

Piriul-Seculul, padure,
?ia $endriceni,

pe mo-

com. cu acela?!
jud.

i cea de V. a comunel; are # o inal^ime de 141

N. a pla?el
m.,
satul

hotinulul.

nume,
rohoiu.

pi.

Copula,

Do-

$i

domina valea
cu
acela?!

Pirjoaiel,
?i

nume
;

dru-

Piriul-Plntel, sat, pe
in

mo?ia
al

?i

murile comunale Cilnia-Pirjoaia

com. Farca^a, jud. Suceava,

Bis
$i

Piriul-Strimbei, piidure particulara, jud.

$i

Gali^a-Satul-Nou

situate

a?ezat pe {annul sting

tri^ei
$i

Bacau,

pi. Tazlaul-d.-s.,

la

800 m.
pe

pe

ale

piraielor

Pintel

com. Buc$e$ti, populate cu

tejarl,

fagf,

fluviulul
fel

GaineT.

Are o populate de
locuind in 84 case;
Sf.

mesteacani

$i

carpenf.

de malul drept al Dun^rea, dominind asto buna intindere apele

329

suflete,

o biserica, cu hramul
cladita din lemn,

loan,
$i

Piriul

Teiului,

padure
fagi

parti-

a fost punct trigonometric de observable de rangul al 3 -lea;

lul;

restaurata

cularS, jud. Bacau, pi. Tazlauld.-s.,

este acoperita cu verdeafa.

inzestrata
nistrajia

m
1

1885

de Admi$i

compusa din

?i stejari.

Domeniulul Coroanei,
preot
2 cin-

Pirjolea, fost

sat,

ce era situat

deservita de

Piriul-Ursulul, mahala,
$ul

in ora-

tarep. $coala din Farca$a ser-

Neam^u, jud. Neamfu.

sat, in jud.

pe proprietatea Stane$ti, plasa Marginea, jud. Vla$ca, la extrema caruia se

afla,

ve$te

?i

acestul sat.
in

la

anul

I mproprie tariff

1864
31

$i

Pirjoaia,
pi.

Constanta,

1828,

hotarul
$i

dintre fara-Ro-

1879 sunt:
ma?i
$1

frunta$,

pal-

Silistra-Noua, catunul com.

in partea

mineasca

^inutul

turcesc de

24 coda?!, stapinind 182

Satul-NoQ, situat N.-V. a pla$ei

$i

de

dincoace de Giurgiu.
Print r'insul trecea

40 prajinf. Drumurl principale sunt la Farca?a (3700 m.) $i la Sabasa

falcl $i
:

cea de S.-V. spre V. de

drumul Baintre
?i

a com.,

la

3V2

kil.

nulul ce servea de hotar

catunul de re^edin^a, Satul-Nou,

posesia
Turciel.

areI-Romine?ti

mo?ia
fost

(3

kU.).

In 1803,

Piriul-PinteT

a maliuzT,

nastirel Ri$ca,

numara 27
bir

pe malul drept al DunareT. Este inchis la N. de catre dealul La-Doua-Movile, cu virful

sau Pirjoaia (142 m.); la E., de

Acest
Pa?a.

sat,

se

zice,
?i

facut de Aidin-Pa?a

Benarin

platind

480

lef

anual;

iar

63617.

JfmfU

Diefionar Geograftc

Vol.

IV

95

Digitized by

Google

PfRJOLEA

748

PlRLlTA

Pirjolea, vale, in satul StSneti,

pi.

pi.

Ocolul-de-sus, {"wind de com.

Baloteti.

In com. se afla
strade.

pia{a

$i

Marginea, jud. Vla^ca, care

figa-

rur.

Are 62

case.

Spre

S.,

peste Calma^uiu,

prime?te intr'insa viile:

nul,

un pod.

Balanul

$i

Malureni.

Pirjoleti, subdivizie a catunnlul

Lunca-Frumoasa,
com. Pirscovul.

jud.

BuzSu,

Pirlateasca (Z&rneti), mosie, in jud. BuzSu, com. Cern3te?ti, cat. Caldaru?a $i Vl&deni. Are 380 hect., din care 43 hect. padurea numita Valea-Nuculu! ?i Pietri^ul, 180 hect. arabile, restul finea{a $i izlaz.

Comuna
la

s'a in format
s'a

cam pe

1830
$i

$i

format din locu-

itoril cat.

Palivan, ce se afla la

N.E.,

din al tirlelor Pirlita, ce

se afla la E.

Pirjolul, sau Varitea, sat, jud.

Pirlita, com.
satul

rur.,

formata

din

Bac&u,

pi.

Tazlaul-d.-s.,

com.
Pirlipa^ul, tnahala, in jud. Mehedin^i, pi. Ocolul.

cu

acela?!
pi.

nume,

in jud.

B5hn&$eni, a$ezat pe malul drept

Teleorman,

Tirgulul, situata

al rlulul

Tazlaul-Mare,

la

kil.

Aci se

fac

pe Valea-Urluiulul.

240

m.

de

satul

Bahna^eni
su-

pietre

de moara.
pi.

Se invecine?te
Balta, jud.
al

la

N. cu com. cu

($coaia).

Peretul; laS., cu cat. Bro^teanca,

Are o populate de 308

flete;

Pirlita, com. rur.,

BrSila, a^ezata
al piriulul

com.

Bogdana;
$i

la

E.,

o biserica, claditain 1781 cu ajutorul fostulul

mo$ieI statulul Cim-

pe
$i

malul sting

com. Plosca
Baduleasa,

de

locuitorl,
al

Calma{uiul. Se inve-

arenda$
peni
;

cine?te la N.-V.
$i

N. cu Vizirul
cu

la V., cu cat. com. Baneasa. Are o populate de 827 sual

circiuma.

Ciacirul; la S.V., cu Insura

?i

flete;

o ?coala

mixta,
;

frecuen-

Vite

sunt:
$i

cal,

185 vite

{ei

Lacul-Rezil

la

E.,

tata
1

de 26
?i

elevl

o biserica cu

cornute

34
afla

pordf.

StSncu^a.

Are o suprafa^a de
,

preot

2 cintaretf.

Aci se
mare,
$i

o movila (dilm) o deschizatura

7000 hect
lara,
flete;

in

forma dreptunghiu

Urluiulul este o
cinat.

Pe apa moara de ma-

care are

este inconjurata
$an{url.

de 3 rindurl

cu o populate de 789 suo biserica, infiin^ata la

locuitorl, deservita
1

de
trol

1833 de
aci

de

Se gSse?te
$i

q fabric^ de pe-

preot,

cintare^

$i

paracli-

uda toata partea de S. a com., formind doua heletae, unul al com. $i eel T alt
Piriul-Urluiulul
al

vre-o 10 bai

de pleura.
pi.

ser; o $coaia
la

mixtS,

infiin^ata

proprietary. Terenul

acestel

1857, frecuentata de 49 elevl

Pirjolul, mosie,
Tazlaul-d.-s.,

jud. Bac&u,

?i

14 eleve.
Veniturile
?i

com. este accidentat, strabatut de ma! multe vilcele.

Intinderea com. este

com.

Bahna^eni.

cheltuelile
lei

com.

cam de

Ocupa o
cea

suprafa^a de

mal

400 f&lcl, mare parte cimp de

proprietatea statuluT,

se urea la 5921

anual.

1600 hect, impreuna cu module

Locuitorl improprietaritt din

aritura.
$i

1864
tariflf

sunt

107;
bol,

neimproprie-

de secularizare apar{inea schitulul Frumoasa. Se arendeaza cu 23000 lei

inainte

sunt 42.
:

Vite
taurl,

462

375

vacl,

de pe dinsa. Satul este a$ezat pe coasta Vail-Urluiulul. Locuitori improprietari^i dupa legea rurala sunt in numlr de
164,

171

vifel,

anual.

garl,

400 ol, Drumuii la

:

403 cal, 6 ma166 rimatorl.

Vizirul, spre N.-

pe o intindere de 472 hect.

$i vif, in
!

Pe

proprieta^ile lor au
/a

intindere de 63

hect.

Pirjolul-Cimpeni, pddure, jud. BacSii, pi. Tazlaul-d.-s., com. Bahn^eni, aparjinind

foioasS,
91

V.

(8 kil.),

pe

la

Movila-Turcului

Vite: 349 vite marl cornute,

la Ciacirul,
til

spre N., prin punckil.)

;

193 cal,

statulul.

Este

Arama (1 1

la

Stancu^a,

677 ol $i 134 pordf. Budgetul com. e de 4457 lei,

are o

intindere

de

spre E., pe linga punctul numit

Barbatul(8kil.); la Bere^ti-d.-j.,

vre-o

600 hectare.

92 banl, la venitur! $i de 4445 lei, 84 banl, la cheltuell.

spre S.-E., pe la podul Cornul-

Comuna
cat.

Pirlita se

leaga cu

Pirjolulul
in

(Metohul-), mine, jud. BuzSu, com. Vispe^ti cat.

zice c3

Malulul (10

kil.)

la Lacul-Rezil,

Bro^teanca prin osea veci?i

spre S.-V., pesteviroaga Puturosul

?i

naia

de acolo cu com. Bog*

Valeanca, inpadureaSlobozianu,

Calma^uiul

(5 kil.)

la Filiul

dana.

Cu com.
51

Plosca, cat. Ba-

unde se

fost

un

vechiti

spre V., pe malul sting

{uiulul (19 kil.);

al

CalmSspre

duleasa

cu com. Belitori, se

schit: Pirjolul.

la Braila,
?i

leaga prin vechiul

al Pirlitel,

drum numit
i

N.,

pe vechiul drum

apolpe
kil.).

ce trece

prin cat.

Plrlagele,

sat, in jud.

Mehedinf/\

?oseaua Braila-Calara^i (44

Dulceni.

Digitized by

Google

PtRLITA

749

PtRLITA

Distanfa de

la Pirlita
kil.,

Rosiori este de 21
re$edin{a jud., de 52
Imprejurul com.

kil.

pina la pana la si pana

multe

rur.
pi.

Vasilafi Popesti,

jud. Ilfov*

Comerciul se face de
ciumar.

cir-

Negoesti, situat la V. de Va-

silaji,

pe malul drept

al

riulul

Numarul
36
si

vitelor

mari e de

la Alexandria, de 26.

Dimbovtya.

al

celor micT,

de 75.

sunt

mSgurl

si

movile,
si

dintre care

Se intinde pe o suprafa^a de 1750 hect, cu o populate de

382 locuitorl.

Pirlita. Vezf
jud. Ilfov.

Stanesti-Vacaresti,

unele servesc

ca

semne de

hotare; cele mal insemnate sunt

D. $abechi are 1450 hect.

locuitoril,

si

Magura-Mare, Magura-lui-Trandafir, Magura-de-Ja-Rusca,

300 hect. Proprietarul

hect.

Pirlita, sat, in jud. Mehedin^i, pi.

Motrul-d.-j.,

gura-PindaruluI
taruluf.

si

MaMagura-Ho-

cultiva 1325

(55

sterpe,

com.

rur. Bresnifa;

65

islaz,

vie).

Locuitoril cul-

are 73 case.
Pirlita, sat, jud. Tulcea, in partea de

tiva tot terenul.

Satul Pirlita este dintre cele

Comerciul
ciumar.

se face de

cir-

vecht;

il

gisim trecut

in

lista

E. a

pi.

Tulcea,

si

in

satelor, intocmita la

1 741, sub domnia lul C. Mavrocordat fccea

;

Numarul
396
si

vitelor

marl

de

cea de V. a comunel Bes-Tepe,

din care face parte, asezat pe malul

al celor

mid, de 554.

si at unci

parte din

pi.

Tirgulul.

drept

al bra^ulul Sf.

Gheor-

Pirlita, sat, facind parte din com.

ghe, la

5 kil.

spre N.-V. de re-

Pirlita,

com.

rur.,

formats

din

rur. Pirlita-Sarulesti,
pi.

jud. Ilfov,
la

sedin^a Bes-Tepe.

satul cu

acelasl nume, jud. Braila,

Negoesti,

situat

E.

de

Are o
282
minl

intindere de

44

hect.,

de N. numit al ViziruluT, aproape de CornulMaluluT, la 44 kil. spre S. de ora-

pe muchia

platoului

pe malul drept al vael Mostistea. Aci este reseBucaresti,

cu o populate de 59
suflete:
si

familtf,

sau

181

Rusi,

73 Ro-

dinfa primariei.

28 Bulgarl.
trece

sul Braila; s'a Infiin^at la

1830

de

locuitorl

venial din cat. Pateritoriul

livanul,
zirul.

de pe
o

com. Vi801
5

Are o suprafa^a de 37
cu

Se intinde pe o suprafa^a de 2890 hect., cu o populate de 418 locuitorl. D-na Eufrosina Gherman are
390 hect. Proprietarul cultiva 2085 hect.
si

Pe aid
nal
:

Tulcea

drumul comuBes -Tepe Mah-

mudia.
Pirlita, cdtun, pendinte de com.

hect.

populate de
scoala

2500 hect.

locuitoril,

suflete, locuind in

156 case;

Adunatf-Copaceni,
jud.

pi. Cilnistea,

circiume; o
infata la

mixta

infi-

(250 hect. sterpe, 150 hect.

izlaz,

Vlasca.

VezI com.

Adu-

1857, frecuentata de
si

15 hect. padure). Locuitorii cultiva 345 hect. (25 hect. izlaz,

na^i-Copaceni.

28 elevl
zidita

2 eleve; o biserica,
la 1859,
si
1

20
Pirlita, cdtun, pendinte

de sateni

cu

hect. vie).

de com.

preot, 2 cintare{I

paracliser.

Are o
si

biserica cu

hramul
1

Sf.

Obedeni,

pi.

Neajlovul, judeful

Vite: 531 cal, 4 asinl,

cornute,

1200
si

Gheorghe, deservita de
cuentata in 1899
elevi
si

preot,
fre-

Vlasca. VezI com. Obedeni.

4500

ol,

capre

2 cintare^I; o scoala mixta,

100 rimatori.
Pirlita,
jud.
si

900, de

36
si

Pirlita, deal, in jud. Tulcea, pi.

Isaccea, pe teritoriul

21 eleve; 3 masinl de
helesteu

com.

rur.

ctitun,

al

com. Canesti,
180
locuitorl

treerat cu aburl;
1

Balabancea,
al catunulul

si

anume pe

acela
;

Buzau, cu

pod

statator.
cir-

f iganca-Tai^a
S.,

se

61 case; are sub-divizia Pet-

Comerciul se face de 3
ciumarl.

desface din Dealul Cadiulul

se
di-

cari.

Aci s'au retras

in
si

locuitoril

indreapta spre
vitelor

avind o

din cat. Canesti,

parel malurilor
selor, din care

urma

sursi

Numarul

marl e de 316

recfiune

generala
;

de

la

N.-E.

darimarel ca-

al celor midf,

de 692.

spre S.-V.
gul

se intinde de-alunPirlita;

cauza satul CaPirlita, sat, facind parte din com.

rur.
Caciulat'if jud. Ilfov, pi. Zna-

piriulul

brazdeaza
si

nesti s'a si desfiin^at.

partea centrala a plasel

;

cea

Pirlita,

altd

numire
pi.

a satulul

gov.

Gura-Ialomi^el,
ta,

Ialomi^a-Bal-

Se intinde pe o suprafa^a de
43 hect., proprietatea d-nel C. Blaramberg, cu o populate de
73
locuitorl.

de N.-E. a comunel are o inalJime de peste 320 m. punct trigonometric de observa^ie de

;

jud. Ialomija.

rangul 2 -lea

este acoperit cu

padurT intinse;

se prelungeste
si

Pirlita, sat, facind parte din com.

cu dealurile Piatra-Rosie

Ni-

Digitized by

Google

PlRLITA

750

PlRLIJI

colifelul, la
fla viile

poalele caruia se a-

Se compune din
beanul,
Chiricu^a,

satele:

Al-

Pirlitul, insula, in Dunare,

jud.

Sarica.

Gologanul,

Constanta,
teritoriul

pi.

Silistra-Noua,
rur.

pe
pi.

Manciul,
Pirlita, mosie, pendinte de com.
colul,
flete,

Pirlita, Sarulesti si Sula-

com.
in

Satul-Nou,

cu o populate de 1406 sucare locuesc in 403 case

si

situate in partea nordica a

si

cu acelasl nume,
Braila
hect.
;

pi.

Balta, jud.

com.

dreptul
jud.

satului

are o suprafaja de 7500

25 bordeie.

Socariciul,

din

Ialomita

si

aduce un venit anual

lei;

Se intinde pe o suprafa^a de
7605 hect.
D-nil C. iM&nciulescu, P. Riu-

este apropiata

de

teritoriul

do-

de 38912 de Roma.

apar^ine contelul

brogean, de care o desparre un

brat de 60
kil.

lungime

si

cu

reanu, Plesoianu,
Pirlita, mope, in jud. Teleorman,
pi."

A. Sulacolu,

Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti,

si

adincime de 3V2 m.; are o forma eliptici, o lungime de 2 kil.,

o I5rgime de
1

Tirgulul, com. Pirlita, avind

?i

d-nele Eufr.

Gherman

kil.
;

si

intin-

o intindere de 1100 hect. mal

toate arabile.
hect. aparjin

Eliza Filipescu, au 6423 hect.,

1

dere de
tea de
si

20 hect. este acoperi ta

salcil,

d-lul

Din acestea, 333 M. C. Manhect., mostenito-

iar locuitorii,

182 hect. Proprietotal

cu padurl de
V.,

iar in parsi

taril cultiva in

4442

hect.
restul

cu

pietris

nisip

ciulescu
rilor

si

767

(1028 sterpe,
hect.

567

izlaz,

este inundata adesea-orl.

decedatulul Spiru Eftimiu.

p&dure). Locuitorii cultiva 1105

(57
hect. izlaz
si

restul

Pirlitul, picket
tiers,

vechiil

de fron-

Pirlita, pddure, jud.

pi.

Dimbovija,

vie).

pe Dunare,

Ialomi^a, com. Vizuresti, aaril.

Budgetul com. e

la

veniturl

acelasl
pi.

cu nume, jud. Constanta,

in insula

vind peste 57 000

Pirlita, pddure, jud.
pi.

de 6100
5803
lei.
:

lei si

la cheltuell,

de

Silistra-Noua, in dreptul sa-

tului Rasa, din jud. Ialomita.

Dimbovija,
Tatanari,
a-

Are
rulesti

3 bisericl, la Pirlita, Sasi

Ialomifa, com.

Sulacolul; 3 scoale;

Pirlitura, sdtuc, in jud.

pi.

Bacau,
Filipeni,

vind peste 25000

aril.

6 masinl de treerat

cu

aburl;

Siretul-d.-s.,

com.

4 helesteie
Pirlita, piria, in jud. Tulcea,
pi.

si
:

pod.
si

care,
lepe,

Vite sunt

718 cal

20
si

purl, intra in

impreuna cu alte doua trucompunerea satu-

Isaccea, pe teritoriul com. rur.

Balabanceasi
catunulul su

anumepe

acela al
este for-

armsarl, 391 bol, 497 vacl vi^el, 18 taurl, 15 bivoll, 42

volije,

lui Slobozia-Filipeni.

bi-

f iganca
-

41
ol.

capre,

392

porcl,

Pirlitura, munte, in jud. Suceava,

mat de dou& mid piraie: Pirlita -Mare si Pirlita Mica, care

izvoresc din Dealul-Cadiulul; se

3285

com. Malini.
136 cu
cal;
boi,

Locuitorii poseda: 238 plugurl:

102 cu bol,
care
si

300
176
cir-

Pirlitura, picket de frontierd, pe

indreapta

spre

S.-V.,

curgind
si

carafe:

124 cu

Dunare, jud. Constanta,

listra-Noua,
insula

pi. Si-

printre dealurile Pirlita

Tai^a;

cu

cal.

Pirlita,

in

brazdeaza partea de E. a plasel

si

Comerciul se face de 23
ciumarl.

dreptul satului
pi.

$ocariciul,

din

N.-E. a comunel

printre

paduri

curge numal dupa un curs

;

Borcea, jud. Ialomita.

Locuitorl improprietari^I sunt

1

de 6

kil.,

se varsS in piriul Taija,

in

25

si

neimproprietaripf mal sunt

Pirlitura,

lac,

in

insula

Balta,

pe stinga,

dreptul satului

i-

252.

jud. Ialomita, pi. Ialomifa-Balta,

ganca-Tai^a.
Pirlitul, sat, in jud. Ialomita, pi.

com. Bordusani.
Cimpulul, pendinte de com. Frumusica,
kil.

Pirlita-Buciumeni,/w/#/v, jud.
Ilfov,
pi.

Pirlitura, pddure, a statulul, in

jud.
Iasi,
pi.

Negoesti, situate intre

?i

situat

pe
riul

lunca,

la

3
si

Stavnicul,

com.

c^t.

Gruiul

Pirlita.

spre S.

de

Ialomita

Mogosesti.

spre V. alaturat de satul Fru-

Pirlita-Saruleti, com. rur., jud.

Ilfov,
pi.

musica.

Pirli^i, vechle

numire a cdtunului

Negoesti, situate la E.
al

Mal
de

inainte a purtat numirea

Cochirleanca, jud. Buzau.

de Bucuresti, pe malul drept

vaiei Mostistea, la 45
ras.
kil.

Ulesti-de-jol.

de

o-

Are o populate de 22
Vite
sunt: 150
si

familil.
si

Pirlifi, sat, filcind parte din

rur.

com.

Sta

in

legatura

cu

com.

cal

bol,

Cireasovul,

pi.

Oltul-d.-j.,

Sohatul prin o

sosea vecinala.

200

ol

25 porcl.

jud. Olt.

Are o

biserica, zidita,

Digitized by

Google

PtRLITl

751

PlRSCOVUL

la

1802, de preo{iI Dimitrie

la

?i

nulul (1881) in Butoiul,

vite

deser-

pastravl,

mrene

$i

alte

specil

Tudosie. S'a reparat

1826

de

3 preo^I

?i

6 cintare^I
2400,
vite

comune apelor de munte.

Se
orzul
cultiva
$i

de aceia^I
Pirli^i,

ctitorl,

8 circiuml.

porumbul,
91

griul,

Vite
cittun,

marl sunt

alacul
carl
il

se fabrica {uica.
:

al

comunel Via

dila, pi.

Ocolul, jud. Romana^i,

mid, 2900 ?i porcl, 238. Aci se face un bilciu la

August, care \\nt 3
zile.

Apele
14

uda sunt

Bisca-

Mare
mai

?i

Bisca-Mica,
i

Sarajelul-

in apropiere

de gara Vladila.
aburT.

Balane;tilor

Saratelul-Joseni,
$i

Are o moara cu

multe piriia^e

izvoare,

Pirscovul, plain,
Pirli^i, fost sat, in josjI
Stclneti, pl.

al jud.

Buzau,
?i

$i

rial

Buzaul, in partea de S.

satulu!

situat in partea
traia a jude^ulul.
la la

de N.

cen-

Industria consta in fabricarea

laptelul,

Marginea, jud. Vla?-

ca; se vede acest sat

pe

pla-

nul din 183

facut de Ru$I.

Se margine$te frontier^, de izvorul Pitac-Patac, pana la

N. cu
linia

{uicel,

a tesaturilor
?i,

de

de Una, lucrarea lemnulul

clt-va, olaria ?i cojocaYia.

in

muntele Taietura

la V.,
pl.

cu

pl.

Are 37 morl de apa,

de
aburl, 2
1 1

moara
3

Pirloagele, catun
Ialomi^a,
pl.

(tirla),

in jud.

BuzauluT; la
$i

S.,
pl.

cu

Sarafel

pive,

2
$i

dirste,

Ialomita-Balta, com.

la E.,

cu

Slanicul.

herastrae,

stfne

o c2$arie.
in trans-

Larga, pe cimpul Baraganul.

Suprafafa sa este de
hect. padure,

77632

Comerciul consta
porturl.

in

desfacerea
$i

hect, din care 12629 hect. ara-

acestor produc^iunl

Pirloagelor (PIrlul-),
ceava, com.
Pa$cani,
1 1

pirin, a-

bile,

23905

9669
izlaz,

fluent al SiretuluT, in jud.

Su-

hect. finea^a,

16472 hect.

Tirgurl anuale sunt 29.

avind

1455 hect.
i

livezT,

702 hect. vie

lungime de

kil.

Plrp&leti, mahala,
Corzul,
hedin^i.
pl.

in

com.

rur.

12800 hect. loc sterp. Terenul sati e foarte accidental cuprinzind mun{il cei mai
marl al judefulul, acopertyl de

Cai de comunicatie mai insemnate sunt $oseaua Maraci:

neni-Ruava^ul
vaile piraielor:

$i

soselele
-

de pe

Sarajelul Baia-

Dumbrava,

jud. Me-

ne$tilor

Sara^elul-Bercil.

padurl seculare, de pa$unl excelente,

Vite
vaci,
1 1

sunt:

4409
10
cai,
ol,

bol,

2909
16

de

livezT
$i

$i

chiar

PIrscovelul (Izvorul-Dulce),
piriu, in jud. Buzaci,
ziorul, cSt.
la

semanaturT,

cea mai
i

de mare

28

vijel,

bivoll,

bivoli^e,

com. Boincepe de
i

parte stinco$I, humo$I

desavir^ire.

gol cu

minjT,

427 25340

227 429 2668 capre, 11

lepe,

Gavanele
se

asinl
1

Poiana-cu-Lapo?i
$i

de

la

Poiana-Stilpilor

varsS
in

in

24 proprietap mat insemnate, din care 16 mo?iI i

Coprinde
13 padurl ale statului
$il
i
;

$i 3589 porci. Sunt 2097 stupl cu albine. Plaiul e format din 16 co:

Sara$elul-Balane$tilor,
Br*e$ti.

com.

49 mo-

mune
e$ti,

Baiane?ti, Boziorul, Bra-

47 padurl particulare, ale celor 30 cete de mo?nen! ce se

rur., pl. Oltulafla aci.

Cane^ti,

Goideti,

GuraPi-

Aninoasel, M5gura, Odaile,

clele, ciori,
91

Pirscoveni, com.
d.-s.,

Pirscovul, Ple^coiul, Poli-

jud.

Romana^i. Se com(1

avut in substance minerale

:

Robe?ti, Tircovul, Trestia

punedinsatele: Pirscoveni
loc.),
$i

130

ValsSne^ti (Olari 544 loc.) Butoiul (243 loc.) ?i e situate

la
$i

precum sare, carbunf, gips, fier $i mai cu seama pietre de construc{il,

Trestioara,
?i

compuse din

no

catune

din

renumita cariera

48 subdivizium de catune, cu o populate de 26560

locuitorl.

linga Oltejul,
S.-E.

12
la

kil. kil.

spre spre
te-

Ciuta. SorginJI
rale

de Bal$

20

de ape minenenumarate are dar ne-

Meseria;! sunt:

60 lemnarl,
butcroitorl,

N. de Caracal. Altitudinea
renulul d'asupra
ril

nivelulul

Mafa-

este

de 160 m.
1917 suflete; o $coala
fost

Are o populate de 528

milil,
sati

afara de cele de la Din punct de vedere geologic, plaiul nu e mai pu^in \nsemnat, mai cu seama vaile Sautilizate,

14 timplarl, 34 rotarl, 52
narl,
5

Nifon.

caru{a$I,

18

cizmarl, 21

fierarl,

15 cojocarl,

ratelul-Bercil
ne?tilor.

$i

Sarajelul-Bala-

6 boiangil, 10 brutarl, 20 vararl, 18 pietrarT, 14 olari $i 6

rudarl.

mixta, care a
in

frecuentata
bi-

Demne de

menfionat

1899900 de69copiI;3
Sf.

sunt salzele de la com. Piclele.

S'a unit de curind cu

niculuf.

pl. Sla-

sericl:

Nicolae

(1848)

in

avut in vinat salbatec:

$i

ur$I,

Pirscoveni; Sf. Nicolae

in Olari $i

(1821)

caprioare

chiar

cerbl,

apoi

Are, impreuna cu
cul,

pl.
?i

Slani5

Na$terea-MaIcei-Dom-

lupl, vulpl, r?$I, etc. Pe$ti sunt:

40 $coale mixte

de

Digitized by

LiOOQ IC

PlRSCOVUL

752

pfR$AKl

c&tun, care aQ fost frecuentate

vul,

cu subdiviziile sale, cu o polocuitorl.

1

chcltuiala iubitorulul de D-zcii Episcopul

liuzaului Kir Chesarie
^at
;

de 1575 e ' evI 1 899 900.

?i

2 38

eleve in

pulate de 5400
Meseria?T

o au infrumuse-

sunt:

pe din afara cu arhitectura, s'au zu-

fierar,

gravit pe dinauntru cu ecle

mat frumoasc
ne avind cca

In pi. Pirscovul singur, sunt 52

bisericf, deservite
1

boiangiQ, 3 brutarl, 4 vrari

3 olari.

?i

vapseli

si

cu cele mat frumoase podoabc,

de 40
$i

preotf,

pana
let,

la ecl

mat mic

lucru,

diacon, 47 cint2re{i

43 pa-

Budgetul com. e de 4757 62 banl.

vechie nicT an lucru vrednic de privire.

racliserl;

84 circiuml.
rur., in judejul

Inccput a lnat zidirea la leat 1844,

iar

Are o
Pirscovul, com.
la
?i

?coal5 in cat.

Badila,
?i

sfirsitul

la Incetarea

anuluT

1845,

cind

se

si aft a

Domn

acestet ^ari

Gheorghe Di1845

frecuentatS de 43 elevi

7 ele-

mitrie Bibcscu Voevod, iar mitropolit piea

sfinptul Kiric Kir Ncofit.

Buz3u\ plaiul Pirscovul, situate

malui sting al riulul

ve; 4 biserici, deservite

preoflf,

de

Dccem-

BuzSul
riulul
1

4 cint&re^
9*1

$i

paracli-

brc 15.

pe ambele maluri ale

serl.

Catedrala e cea cu hramul

Pavel.

Sara^elul-Balanetilor, la 3

kil.,

Sf.

Petru

680 m. de ora$ul Buz^u. Are o suprafa{ de 6885 hecc

din care 2985 arabile, 1510 padure, 776 fineaja, 630 izlaz, 278
livezi,

Sunt 12 circiumT.

Pirscovul-de-Jos, mope, in jud. Buzau, com. Robert are 300

i
;

Com.

e vechie; la anul 1500

hect.

arabile,

livede

izlaz

exista. In timpil

ma! noi servea

Pirsco-

mat toata proprietate mone-

ca re$edin{& a plaiului
vul,

neasca\

16

vie

?i

690

pftmint

p&n

la

reunirea sa cu plaiul

sterp.

Slanicul.

Pirscovul i Lunca-Frumoasa,
mofie a
statulul, in jud.

Proprieta^i mat inseninate sunt

BuzSu,

Pirscovul,
tul),

Lunca-Frumoasa
i

(staef,

B&dila (cu

subdiviziile

particulars)

Bidila-Ghicule^ti

Pirscovul, cdtun de reedin& al com. Pirscovul, jud. Buzaiu, cu 1500 locuitori $i 296 case. Se
subimparte
in

com. Pirscovul, foasta pendinte

de Episcopie. Are, afara de ce

s'a dat improprictari{ilor,
hect.,

1560

(mo$neneasca).

Pirscovul-d.-j.

din

care 451

hect. p&-

Terenul este accidentat, dar

fertil.

Pirscovul-d.-s.,

pe
i

lingd

care

dure, desparfita in sforile: Colnicul,

mal are

subdiviziile:

Cornetul,

Comoara-Manciului, Va$i

Din minerale are mult& sare

$i

Potirniche$ti

TSt&rani.

Are

lea-PurciriJ
tul

Valea-Seac^l. Res-

izvorul sulf iros Piclele.

aspectul unuT tirgu?or.

de

100 hect. este acoperit

Industria consta in fabricarea

varului, oalelor,
$i,

in cit-va, in

Pirscovul,
Romanaji.

alt

nume al com.

Cejud.

cultura vlermilor de mStase.

lariul, pi. Balta-OltuluI-d.-s.,

de semanaturi, livezi i izlaz. Aceastd mo$ie, impreunS cu satul, a fost da>uit de NeagoeBasarab,
slujba, lui

Comerciul constci in desfacerea {uiceT

$i

pentru

credincioasa

in transporter!.
:

Tatu Vataful, Voico

la

TirgurT are
i

la Ispas,
$i

la

14

26 Octombrie

la

6 De-

Pirscovul, z3u, com.

a servit
$i

bisericd, in jud.
$i Celt.

Bu-

?i

Mateo,

anul 1515. In 1535

de-

Pirscovul, care
al

se g&se$te proprietar al el Spitarul

cembrie.

ca metoh
i

Episco-

Dragomir pe care

il

Cal de comunicatie sunt: ?o-

piel Buz&ului,

s'a desfiin^at,

capiteaza

Radu

Paisie Calugarul

seaua judejeani M^rScineni-Ru$iava^ul,

$oseaua coinunal.1
inseranatul

Pirs-

covul-Goide$ti, pe valea Sir^elulul,

riul
$i

impreunS cu schitul Blestematele, de Episcopul Chesarie in 1836. Aceasta biserici era de

o deosebita important istoricS
prin

pentru viclenie.
?ia ?i

Radu

il

ia

mo1

o d3rue?te Episcopiei. Din

acte ar rezulta cS suprafa^a

vad peste

sa

fi

fost

pe atuncl de 3800

BuzSul, la M&gura, pe unde

vechimea
nou.

el.

Episcopul
rezidete

hect.

se pune in contact cu ?oseaua

Buziul-Frontiera.
lul aci e

Chesarie, in

1844, o
zice
fost

Vadul-Buz&u-

din

Se
ar
fi

c& aceasta
ziditi

Pirana, fes
1000
hect.,

Pirana-Maiin intindere

prev&zut cu pod urn-

biserici

chiar

Inalta, padure,

bl&tor, luntre, etc.

de sp&tarul Dragomir.
Frontispiciul
este acesta
Aceasta sfiuta
spre slava
si si

pe
pi.

teritoriul

de com.
jud.

Vite sunt: 698 boT, 237 vacl,

135
lepe,
vijel,

nouel

biserici

Negrile^ti,

Vrancea,

bivolr,

16

cal,

20

Putna.
D-zeeasca biserica

minjf,

3 asinl $i

2890 ol, 65 capre, 462 porcL?i

E
dila,

cinstea

Pirani,
sfin^ilor,

sat, jud. Dolj, pi. Ocolul,

slavi^ilor
si
si

formats din c&tunele: B5-

verhovnicT ai apostolilor Petru

Pavel
toata

com.

Piele?ti,
1

cu
case

512
?i

suflete,

Lunca-Frumoasa.

Pirsco-

s'au zidit din temelie, prin osirdia

locuind in

62 bordee.

Digitized by

LiOOQ IC

p1r?ani

?r

robAne^ii

753

PLAIUL

Pinjani
com.

$i

Rob&neti, padure a
jud. Dolj,
pi.

Pirveti, padure, in jud. Tutova,

pi.

Pirvuleti,
pi.

sat, in jud.

Mehedin^i,

statuluT,

Ocolul,

Simila,

com.

cu

acela?f

Motrul-d.-s., ^inind

de com.

pe mo$ia Pir^ani $i Rob&ne$ti. Are o intindere de no pog. Inainte apar^inea maPiele$ti,

nume,

in intindere

de 145 hect,

rur.

Corcova. Are 21 case.

jud.

proprietatea statulul.

Pirvuleti, deal,

in

Gorj,
car.

nSstiref

Brincoveni.

Se
i

com
stejar.

pune Predomina Pirani

?i

din ccr, girni^a

girnifa.

Pirvoaia, deal, in jud. Neam^u, pi. de Sus Mijlocul, com. M3rgineni.

pi.

Ocolul, com. Carbe?ti,

Tilve^ti, situat spre S.

de comu-

n&; incepe de
lui,

la

Fintina-Fagu-

ramtficatie din dealul Suli{a

R6baneti, mope
jud. Dolj,
pi.

Pirvul,

sat, jud.

Arge?. Vezi

Pir-

?i

se intinde spre

V.

p&na
livezl

la

statulul,

Ocolul,

vul-Ro$u.

piriul

Dimbova.

Pe acest deal
vil
$i

com. Piele?ti, arendata anual cu 16000 el. Din aceasta moI

sunt plantain* de

de

$ie,

s'au

dat 543 hect.

in lo-

Pirvul, ratnurd de munfl, situata in parte pe hotarul dintre com.

Calul
?i

prunl.

turT.

Are padure pe
numire
ce

dinsa.

Calug&reni,

pi.

Piatrain pre-

Muntele, jud.

Neam{u,

Pirvule^ului (Valea-), deal, p&durea Misleanca, din care

vore^te piriia^ul

in
iz-

PirOgi,

se

mai da
pi.

lungirea ramurel Bostanul, Raicul

$i

Coroiasca,

ce

catunulul Izvorul-d.-s.,

Ve-

Petru-Voda.
staf/e de dr.d.f., jud.

se varsa in apa Mislea, in dreptul

dea

d.-s.,

jud. Olt.

com. Cocor&ti-MisliT,

plaiul

Pirvul,

Arj.,

V&rbilaul, jud. Prahova.

Pir^ana, deal,
a cat.
CuibuJ,
pi.

in

partea

de E.
Pra-

ge?, pi. Pite$ti,

com. Bradul-d. pusa

Ianuarie

com. Gornetuljud.
viT.

pe

linia

Pite?ti-Slatina,
la
5

in

Pislari, catun, al com. Paltineni,

jud. Buzau,
hoiul; are
alipit

Cuib,

Podgoria,

circulate

1875.

de
$i

cal.

Ne-

hova, acoperit cu

Se

afla intre stabile Pite^ti (9.6

?i

80

locuitorl

21 case.

kil.)

Coste^ti (12

kil.).

Inaltf-

Pir^ani,
Cegani,

sat, in jud. Ialomita, pi.

mea

d'asupra

nivelulul

Marif,

Pislari, sat, in jud.

pi.

Dimbovifa,

Ialomifa-Balta, pendinte
situat

de com.

de 282 m. 89.

Ialomi^a-Dimbovi^a, cat. com.

pe o

vale, for-

mata
spre
kil.

de
S.
$i

coasta
in

B&rSganuluT,

departare

de 2

Pirvul-Rou, sat, cu uofamiltf, sau 400 suflete, jud. Arge$, pi.

Cotmeana, facind parte din com.
rur. Bro$teni-Ro$ani.

Pislari, catun, la E. com.

?ia, pi. Balta-Oltul-d.-j.,

Obir-

de

satul Cegani.
biserica.

jud.

Ro-

Are o
54
caf,
ol.

man afi.
o balta nuPislari, saQ

Locuitoril posedS:

280

bol,
?i

Linga sat se
mult pe?te.

afla

16 bivolT,

206 porcl

mita Negoveneasa, care confine

In Pirvul-Ro^u este o biserici,

DarSti-MarcuteI,
de com. Dara^ti,
VezI

300

catun, pendinte
pi.

Cilni^tea, jud. Vla?ca.

PlrvSne^ti, mahala, in com.

Deveselul,
pi.

rur.

cu hramul Totl-Sfin^il, deservita

Dara?ti-Minastirel.

Blahnita,

jud.

de 2

preoji,

cintare^

$i

pa-

Mehedin^i.

racliser.

Pislari, vale, in jud. Ilfov, plasa

Znagovul, care se impreuna cu

Pirvesjti, sat, in jud. Tutova, pi.
Simila,

Pirvuleti, s&tuc, jud. Bacau,

Trotu?ul,
?inul,

pi.

Valea-CalugaYuluI la cat. Preofe^ti $i

com. Punti^eni, spre V.

com.

M2n&stirea-Ca-

alimenteaza balta Calda-

de

satul Punti^eni.
?i

Are 155

lo-

care face trup cu Manas-

ru?ani.

cuitori

40

case.

tirea-Ca$inul.

Pieti, numire ce se

mat da

cd-

Plrveti,
pi.

schit,

in

jud. Tutova,

Plrvuleti,

sat, jud. Dolj, pi.

A-

tunafulul

Bradul, jud.

Buzaii,

Simila, com. Punti$eni.

maradia, com.
la
1

Zalcoiul,

situat

com. Magura.
Plaiul,
sat, in jud.

kil.

de

Zaicoiul,
al

catunul

Pirveti, mope, in jud. Tutova,

pi.

de re$edin{a

comuneT.
i

udat

Mehedin^i,

pi.

Simila,

com. Punti^eni, prostatulul,

de

piriul

Plosca

brSzdat de

Dumbrava, com
Plaiul,
sat, filcind

rur. Cosova^ul.

prietatea

arendata cu

Dealul-Muerei.

Are o populate
parte din com.

900

lei

anual.

de 190

sufl.,

locuindin 32 case.

Digitized by

Google

PLMUL
rur. Talea, pi.

754

PLAIUL-MIRCE1

Pele$ul, jud. Pra-

Plaiul-Boeresc,

deal,

la

N.-E.

e$ti.

Trece prin partea de V.

$i

hovar Are o populate de

locuitorl.

185

catunulut Boro^teni, plaiul Vul

canul, jud. Gorj; proprietate a
statulul, are

a com.
la

are o direc^iune

de

N. spre S. Este coprins intre

$i

o suprafa^a

cam de

Dealul-Vacilor

al-VladeanuluT.

Plaiul,

sat,

pe mosia

?i

in

com.

85 hect.

?i

e acoperit cu pSdure.

Sarul-Dornii, jud. Suceava, a$ezat

Plaiul-lui-Patru, munte, in

ra-

pe {Srmul drept

al

piriului

Neagra-$aruluT.

Are 90

case, cu

300

locuitorl, din care

ro6 con$arul

Plaiul-Cacovei, pddure particulars, supusa regimuluT silvic, pendinte decom. Cacova, pi. Ocolul,
jud. Vjlcea.

ionul com. Lere^ti, plaiul

DimN.

bovtya, jud. Mu$cel, situat la

comunef, pe culmea Carpajilor.

tribuabill.

Biserica

?i

?coala din

Plaiul-lui-P&tru, pddure, supusS.

servS

?i

acestuT sat.

Rlaiul-Cheia,/tf^rr
supusS regimuluT
al

particulars,

regimulul
plaiul

silvic,

jud.

Mu$cel,

silvic,

cu o

Dimbovi^a, com. Lere^ti,

Plaiul, trup de pddure,

luT,

statuhect.,

suprafa^S de 600 hect., jud. Vilcea, plaiul

in
1

intindere
hect.,

aproximativS

de

in

intindere

de 55

Cozia,

com. Cheia.

200

cu esenja dominants

pendinte decom. Scorjeni, plaiul

Prahova, jud. Prahova, care, im-

Plaiul-Chiojdului, munte
tea
pi.

molift.

par-

Se invecine^te
cS$ul
;

la

N. cu Bor;

preuna cu trupurile DumbravaMica (40 hect.), Dumbrava-Mare (35 hect.) $i Runcul (60 hect),
:

de N. a com. Star-Chiojdul,
Teleajenul, jud. Prahova, a$i

la S.,

cu Batrlna
i

la E.,

cu Riul-Tirgulul
riul

la V.,

cu pi

coperit cu padure

izlaz.

Cuca.

formeaza padurea numitS VatraManastirei-Mislea.

Plaiul-Comoara, munte,
Suceava, com. Bro?teni.

in jud.

Plaiul-lui-Vasile, deal. laS.-V. cStunulu! Boro^teni, plaiul Vulcanul, jud. Gorj

;

Plaiul,
nul

ptriil,

izvore^te din raio-

are o

supraproprie-

com.

MSneciul

Ungureni,
Prahova,

plaiul Teleajenul, jud.

i

Plaiul Cornulul, sat, fScind parte din com. rur. $otrile, pi. Prahova, jud. Prahova.

fa{S

cam de 42

hect.,

tate a statuluT, acoperitS parte

se varsa in

riul

Teleajenul,

cu pSdure, parte cu
munte,
in

izlaz.

pe {annul drept, tot in raionul com. MSneciul-Ungureni.

Plaiul-dintre-Sirie,

Plaiul-Lung, pddure a
in

statuluT,

partea de N. a com. Star-Chioj-

intindere

de

Plaiul-Badeni, pddure, a
tului,

sta-

dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-

jud.

Mu$cel,

plaiul

12500 hect, Nuc$oara,

for-

in

intindere de 800 hect.,

hova, acoperit cu padure

?i izlaz.

com. Berevoe?ti-Ungureni,

pendinte de com. BSdeni-Ungureni, plaiul

mats din

trupurl:

BrStioara,

Dimbovi^a, jude^ul

Plaiul-Domnesc, munte,
Dimbovifa,
sus,

in jud,
in

Plesnitoarea, Oboarele-Mict, Riu$orul

?i

Mu?cel.

de

la

Moroeni

MScelarul.

Plaiul-Barbateti, pddure particulars, supusSregimulu! silvic,

pendinte

pe partea dreapta a mi^ei. VezI Brindu^ile.

Ialc-

Plaiul-Lupului (Muntele-), pddure particulars, supusS regice

de com.

Barbate?ti,

Plaiul-Gura-Uli{ei,

potecd,

mulul

silvic

incS din anul 1883,

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

vine din mun^i, jud. Gorj, tre-

pe
luT,

mo?ia Muntele-Plaiul-Lupupendinte de com. Strimbeni,

cind prin muntele Gura-PIaiuluT

Plaiul-B&trln, munte,
metri altitudine.

in jud. Su-

$i

formind limita intre stat

Virful
$i

$i

plaiul VSrbilSul, jud. Prahova.

ceava, com. Malini, avind 921.8

mo^nenl; trece pe Dealul-Lung,

muntele Piva,
culuT;
-

MSruluT,

Plaiul-Mare, coamd,
com.
Novaci,
pi.
1

la

N. de

muntele Caciulata

Poiana-Nura-

Novaci, jud.
$i

Plaiul-Bisericei, he

izolat,

in

de

aci se bifurca, o
in

Gorj, lungS de

kil.

latS

de

raionul com. Albe^ti, plaiul Dimbovifa, jud. Mu$cel. Aci, se zice,

mura ducind
S.-E. dind in

com. Frince^ti,
spre
Bilta.

250 m., avind

ScSriJa,
iar

in stinga el valea
in

iar cea-l'alta, indreptindu-se

dreapta,

valea

a fost in vechime satul Albe$ti.

In acest loc, aproape de sjpra
fa{a pamintuJuT, se

com.

Gilortulul.

vad ruinele

Plaiul-lui-Ivan, plain,
Mu?cel,
pi.

in

jud.

Plaiul-Mircel, munte, jud. Dimbovifa.

unei bisericl.

Riurile,

com. Miha-

VezI Brindu?ile.

Digitized by

Google

PLAIUL-MISLEI

765

plAcint eni

Plaiul-Mislei, deal, jud. Prahova,

plaiu incepe din cat. Schiule?ti,

curi,

unul mare in partea de N.-E.

com. Scor^eni,
$i-a luat
lea.

plaiul

Prahova.

com. Homoriciurile,
tins,

$i

se intinde,
in-

satuluT, ?i cell-alt

mic

in par-

numele de

la c&t. Mis-

urcind un colnic destul de

tea de N.-V., comunicind printr'o viroagS.

Este situat

in partea

de N.
incli-

pin

in

giturile

munfi-

Cel mare rare-orl

a comunel. Are o direc^e

nata
$i

lor, ramifica^iun! ale

Carpa^ilor.

scade

?i

atuncf r&mine pe fund

serve$te

pentru p&$u-

PoartS numele

lul

$erban-Vod&scurt pentru

un

fel

de s&r&tur&
izvore?te din
for-

narea vitelor.

Cantacuzino
cest drum,

(1679 1688). Ade

?i

Platoceanul, pirin,
meaz
ceastS
Viero$,
?i

Plaiul-Morarului, numire vechle a dealulul Bighilinul, jud. Prahova, com. Bucovul, pi. Cricovul.

a ajunge repede

in Transilvania,

com. Uda-d.-j., jud. Arge?,

pu^in
hotarul
?i

acum

este prasit din cauzS c&

intre

a-

nu e practic.
{el

Alte vremuri a

com.
pi.

com.

Rijle^ul-

fost calea sigurS

a salv&ref
'?i

vie-

Vedea-d.-s., jud. Olt,

Domnilor, car!

cSutau re-

intrS

in

com. Cocul-Pope?ti,

Plaiul - Purcarului,

munte,

in

fugiu in Transilvania.

jud. Arge$.

partea de N. a com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-

Plaiului (Gura-), munte,

Suceava, com. Bro^teni.

in jud.

Platoneti,

sat.

VezT Manolea,

hova,
izlaz.

acoperit

cu

p&dure

$i

jud. Suceava.

Plapcea-Mare,
Plaiul-Scocul, potecd, ce pleaci din Scocul, de la N. la S.,
trece
teritoriul

girld, jud. Olt,

Platoni^a,

piriil,

afluent

al

$0-

izvorind dintr'un hele^teu, de pe

muzului-Mare, in jud. Suceava,

com. Topana, situate

udind

la

com. Dolhe?ti
tributarf
$i

(4

kil.).

Are de
:

prin

mun{tf:

Stina-$tir-

N. jude^uluT. Curge cStre S. prin

centrul jude^ulul
riile
:

din dreapta: Turbata

bulul, Peti$anul, Groapele, Boul,

terito-

Boura, iar din stinga

$i

Groa-

Gruiul-Negru

se ramified in
la

comunelor Corn&^elul, ConMogo$e$ti

$i

pa-CovriguluT
lan.

Groapa-lui-B-

douS: o ramurS apuc& spre V.,

stantine^ti,

B&tya^i,

com. Pocruia

?i

trece prin

mun-

de unde
trece

ia

direcjiunea de S.E.,

tele Meri^orul, Cioclovina, prin

prin

Potcoava,
?i

Valea?i

Valea -$eas&

$i

dealul Pocruia,

Merilor, Sine?ti

Ursoaia

se

Plava^ul, pddure a statuluT, in intindere de 250 hect., mun{il

M&n3stirei-Cimpulung, carf fac
parte
$i

de unde se ramified iar&$i in dou&, o parte dind in com. Poa cruia i una in Tismana
;

vars& in Vedea, la N. de Icoana.

Prime^te

ca

afluenp

mal

in-

din

comunele: Corb?ori
pi.

semna^I:
$oara
i

Plapcea-MicS,
Osica.

Negri-

Berevoe^ti,

Nuc^oara, jud.

doua poteci, ce se desparte

punctul
se

in

Mu?cel.

muntele Gruiul-Negru,
S., in

indreapta spre

com.
Fa-

Plapcea-MicS,
izvorind din
la

girld, jud. Olt,

Plavia,
rur.

sat, facind

parte din com.

pi.

Tope^ti, trecind prin valea Rechifaua,

Cracul-UlmStuluI,

mat multe dealurl, N. de Poborul. Curge cStre

cu Plapcea-Mare, udind
:

Iord&chianu,

Cricovul,
bisericS

jud.

Prahova.

Are o

gul-S&rat, Poiana-de-Fragi,

Po-

S., paralel

fondata la 18 14 de G. PlSvianu.

iana-ScSreT, Valea-Petriceaua,
la

pe

comunele
varsi
in

Poborul,
?i

T&t&rei,

comanda
in

vechle,
in

de unde se
o parte
iar cea-

Scornice^ti

BSl^i, unde se
Pri-

Plavia,

mu?ite, jud. Mu$cel, plaiul

situat
la

rami fie 3. iar

doua,

Plapcea-Mare.

Dimbovi^a,
servind
vania.

extremi?i

dind

com. Tope^ti,

me$te, intre altele,

mai tnsem-

mitatea de N.-E. a jude^ulul

Talti in c&t. Bro^teni, din coin.

Pe$ti$ani.

nata, v&lceaua Teiu^ul.

hotar despre

Transil-

Plaiul-ijarulul, parte din satul

Plasca, pUdure pus& regimului

com. Tina.

particular^,
silvic,
pi.

su-

pe mo$ia
Mijlocul,

Placinta, numele vechin al mosiel

si

Gura-Negrel, jud. Suceava, din

spre $arul.

Tina, jud. Vilcea,

al satulul Slobozia-Co-

nachi, jud. Covurluiu.

VezT Slo-

bozia-Conachi, com.

Plaiul-erban-Voda,
?i

plain, ce

se intinde in partea despre N.

Placul, vale, jud. Briila, care se intinde de la E., spre V. i

S.,

PlScin^em,
situat

sat, fScind parte

din

N.-V. a com. Sl&nicul, plaiul

ocolind satul Ciocile. Pe avale

com. Giurgioana, jud. Tecuciu,

V&rb&laul, jud. Prahova. Acest

ceastS

sunt formate 2

la-

pe esul Zeletinul,
96

la

$36t7. Merelt Die(ionar Gtoqr^c* Vol. If.

Digitized by

Google

plAcinjeni
ioo m. de re$edin{a co18
fa-

756

PLAINE^Tl

kil.

?i

tra-M&nstireI-Crasna (50 hect.),

Timboe?ti
deti.

?i la

V., cu com. Bor-

muneT.

formeaza padurea Izvoarele.

Are o populate de
milil,

Este o comuna din regiunea

sau 72 suflete, locuind in

i

PlSe^ul, trup de pa dure,

tuluT,

al sta-

dealurilor, fiind brazdata la

14 case
Satul

3 bordee.
infiin^at

in intindere

de 20

hect.,

de
cile,

ramifica^iile

dealurilor

V. Nu-

s'a

la

1789,

care,

impreuna cu trupurile Nea?i

Borde^ti

$i

Dealul-CuculuT.
in

pe mo$ia
pindea
toasa.

statuluT

numita

Ra-

gota
hect.)
hect.),

Valea-lui-Neagu
Cringul
-

(750
(15

Riul
;

Rimna o uda

partea

chitosul, care

maf inainte deRadii-

$i

Pope?ti

de

m&n&stirea

formeaza

padurea Ro-

de N. afluentul s&u Recea, la V. mal sunt $i 30 pu^url.

;

man*!, situate in
pi.

com. Horezul,

Ccltunele care o
Plaine?ti sau
mijloc,

compun sunt
la

Este strabatut de mal multe drumurT naturale.

Horezul, jud. Vilcea.

Tirgul-Cuculul la

Cindeti

V.
e

$i

Gu-

Plaiaul, nume
Placinteni, mope, proprietate a statuluT, facind parte din mo$ia
$erbane$ti, jud. Tecuciu,
lul

ce se

ma? da

satu-

ge?ti la N.-E.

Gamace^ti, com. Berevoe^ti-

Suprafafa com.
hect., din care

Ungureni, plaiul Nuc?oara, jud.

Mu$cel.

4670 200 hect. vatra

locuitori-

de

com.

com.,
la

170 hect. ale

Giurgioana.

Numele-i vine de
sta-

plaia?ii

lor

pu$I a pSzi trecatoarea

despre

rilor.

3500 hect. ale particulaDin acestea: 3250 hect.

170
hect.

Placin^eni, trup din pSdurea

tuluf Corbi^a, jud. Tecuciu.

Ardeal.

arabile,

ima?,

250

hect. pSdure, 575 hect.

vii,

Plaieul,

Plaeul, sat jud. Neam^u. Vezi

%

pi.

Neam^u, de Sus-Mijlocul, com. Tisat, in

jud.

hect.

fine^e,

150 hect.

75 nepro-

ductiv.

Plaie^ul.

mi$e$ti.

Plae^ul,

sat,

ftcind

parte

din

Are o intindere de 357 hect, 60 aril, cu o populate de 134

suflete.

Are o populate de 920 familil, sau 3040 suflete; 3 bisericl $i un schit una in cat. Cin:

com.
pi.

rur.

Maneciul-Ungureni,
si-

deti,

cu

hramul

Adormirea2

Teleajenul, jud. Prahova,

Vite sunt: 78 bol,

80

vacl,

MaTcel-DomnuluT, zidita!ai86o

tuat la poalele muntelul Clabucetul

$i

70 juncl, 23
rimatorf.

cat,

200

01 ?i

46

de A. Plaino, deservita de
preoflf,
I

cuprins Jntre

riul

Te-

ciiuarej
in cat.

$i

paracliser

leajenul

de o parte

$i

Teleje-

a doua,
Plaieul, munte, in jud. R.-S&rat,
plaiul

Cucul, cu hra-

nelul de alta. Are o populate de 162 locuitort.

Rimnicul,

com.

Bisoca,
riul

in partea

de N. a com., pe

mul Sf. VoivozT, zidita in 1881 de locuitorl, $i a treia, tot in cit. Cucul, cu hramul Sf. Constants
?i

Plae^ul, culme de munte,

Gorj,
pi.

in jud.

R.-S&rat; e acoperit ca p&duri

$i

Elena, zidita in 1823,

$i

Novaci,
la

in

par tea stinga

pa?unt.

de Alecu Bagdat
Profira, deservita

so^ia
I

sa
1

a GilortuluT,
Novaci.

N. de corauna PlSineti, com. rur., in jud. R.Sarat, pi. R?mnicul-d.-s.,

de

preot,

cintaref

paracliser.

La V.

pe ma-

este

$i

schitul

Recea, in care

Plae^ul,

pise,

pe coasta

?irului

lul

drept

al riuluf

Rimna.
kil.

nu mat sunt
ciul divin
jitor.
il

calugarf, iar servi-

de dealur! ce brazdeaza in lung Hore$i lat com. Coste$ti, pi. zul, jud. Vilcea. Acest ir de dealurl se prelungete pe toata partea de E. a com., in stinga
riulul Coste$ti.

Este a ,ezat5 in partea de N.

a jude^ulut,
la

face preotul ingri-

19

spre

N.

de ora$ul R.-S&rat, $i in partea de N. a pi., a c&ref re$edinja

este.

Sunt 2

$colI mixte,
?i

conduse
in

de
?i

3 inva^atori

o inva^atoare,

care au

fost

frecuentate

Comunele
boe?ti, la
lele, la

invecinate
2
kil.
;

sunt

1899

Dragosloveni, la

Tim$i

900 de 265 copil. LocuitoriT poseda: 60

348
vacl,

plu-

Piae^ul, sau Teleajenul, pddure,

a
statului, in intindere

kil.
;

Popeti
?i

Sih-

gurl; 637 bol,

cal,

289

de 750
Pra-

kil.
;

Bogza

Borde^ti,
kil.

hect, pendinte de com. Izvoarele,

pi.

la 8 kil.

Ureche?ti, la 9
:

Teleajenul, jud.

Se

mcirgine$te
$i

la N.,

cu com.
;

190 lepe, 3 catiri, 2531 of, 50 capre $i 472 rimatori. In com. se mai afla o moara
:

hova, care, impreuna cu trupurile:

Dragosloveni
cu Bogza
;

Pope^ti

la E.,
?i

cu aburl;

Ursoaia (150 hect.)

$i

Va-

la S.,

cu Sihlele

fabricarea vinulut

46 poverne pentru 1 fabrica de

;

Digitized by

Google

PLAINEST!

757

PLAtANE?TILOR (CULMEA-)

luminarl; 2 cafenele
seril;

boga-

com.

Corbi,

plaiul

Nuc^oara.

2 brutaril.

Virful lul poarta acela$I

nume.

Meseria^I: 2 cojocarl, 2 cizmarl, 3 potcovarl, 2 timplarl, 6 macelarl, 2 tinichigil $i 2 geam-

Pl&s&leasa, vale, in jud. Gorj, com, Vladuleni, pi. Jiulul incepe de la N., de la Fintlna-Fagulul,
;

Pl&iorul, pttdure, a
intindere

statulul, in

hotarul com. Cirbe^ti

se intinde

de 3500

hect.,

jud.

d'alungul com.

$i

se termina in

Mu$cel. Face parte

din

marea

matca
curge
afla $i

Jiulul.

Comerciul este destul de activ

?i

padure Corbi, plaiul Nuc?oara,

formats din iotrupurl: Plai^orul,
Bindea, Z&noaga, Papail, Rusul,
Piatica, Aluniul, Padurile, Crin-

piriul

Pe aceasta vale Matca. Pe dinsa se

consta in importul de coloni-

padure.

ale,
$i

instrumente agricole, haine

cereale-

in exportul vinulul,
$i

Plasoiul,

sat, in jud. R.-Sarat, pi.

si-

lor

vitelor;

transportul
la

se
2

gul

?i

Preotesele, avind toate o

Gradi?tea, cat. com. Ciineni,

face prin stasia Gugeti,

kil.

intindere de 17530 hectare.

tuat in partea de N. a com. linga

lacul Balta- Alba, la
1

spre N.

Vs kil. spre

Sunt
car!:

133

comercianp,

din

Plamina,
ne?te

japse, jud.

Briila,

upri-

E. de cat. de re?edin$a, Stavare?ti.

9 bacanl, 24 circiumarl,
comunicafie
?i

privalul

SSpatul

cu

Are o

intindere de 6 hect.,

6 marchidanl.
Caile de

valul Vidroiul, spre

V. trecind

cu o
torf.

populate de

124 locui-

sunt:

printre lezerile Lungule^ul, Listevele,

calea ferata

$oseaua nationals
;

Groapele

X^ rmur l u

l'

R.-Sarat - Foc^ani

calea jude-

Platcine^ti, altd numire, a satu-

{ean& la Dumitre?ti
deti;
tine^ti.

prin

Bor-

Plamina, piriia, jud. Teleorman,

format
parte parte

lul

Gurajegaliel,

pi.

Ialomi^a-

drumul spre Bogza-Marla

de

balta

Lisef,

Balta, jud. Ialomifa.

de
?i

apele

izvoarelor

ce

Budgetul com. e

veniturl
cheltuell,

curg din dealurile dintre com.

Lisa
balta

de 16390 de 15875
PlSineti,
pi.

lei, lei.

iar la

Se scurge in Suhaiel, mat sus de com.

Vinatori.

Platanetilor (Culmea-), culme a tnun(ilor Carpafi, in jud. Vilcea, in stinga Lotrului, din care

Vii^oara.
sat, in jud.

porne^te catre S. (Joua culml m^f

principale

R.-Sarat,

Marginea-d.-s., cat.
al

de

re$e-

Plamlni,
na^i.

balta, in insula din mij-

Culmea Malaia, care se

face aproape

des-

din^a

com.
a?ezat

rur. Plaineti.
$i

AzI

locul batyei Potelul, jud.

Roma-

de

muntele Virse
indrep-

poartS numele
culut.

de Tirgul-Cuin

ful-Mare (1005 m.),

cam

mijlocul

teaza catre S., despar^ind piriul

com., pe

malul drept al riulul

12

Pldmlnoasa,
izvoare,

baltit,

formats din

Voineasa, afluent din stinga

Lotrului superior, de riul
coiul. Piscul
in jud.

al

Rimna. Are o intindere de

familiT,

hect, cu o populajiune de 260

sau 870 suflete
1
;

pe moia Brehue$ti, jud. Boto$ani, com. Brehue^ti, pi.

Siretul.

Pu$-

sau eel mat

mare

o bise;

Vilcea e Malaia (996 m.).

Virful-Mare,
$i

rica,

cu

preot

si

ctntaxe^

Culmea Veverifa, care porPldsala, munte,

in jud. Gorj, plaiul

$coala mixta.

ne$te din muntele

Novaci, la N. com.

Cirpini^ul,

se indrepteaza catre S.-E.

se

Pl&ioarele, munte, in apropiere de com. Namae?ti, jud. Mu$cel. Formeaza irapreuni cu mun^ii:
Draxinul, Mara,Jefeleaga,Preaj-

intre mun$il: Florile-AIbe, Coasta-

termina aproape de confluen^a

Lotrului cu Oltul. Piscurile cele

Crainiculul

$i

Virful-cel-Batrin-al-

Crasnei.

mai insemnate sunt munfil

ful-Mare,

Vir$i

Robul,

Veverifa

ma, Munti?orul, Capitanul, Pravajul,

linia

Plasala, deal,
pi.

al

com.

Br&tuia,

Sulifa.

Altamu^ul

Mateia$ul,

Ocolul, jud. Gorj, situat in

di-

Din muntele Robul se ramifica

rile
:

de desp5r{ire intre riul Dimbovifa i riul Arge^elul.

PlSiorul,
taul, jud.
ctitun,
al

partea de E. a com., avind

recfie

Culmea-Brezoilor, intre riu?i

N.-S.-V.

Formeaza

inal-

Pu?coiul
:

Brezoiul, avind ca
i

{imile din partea dreapta a v&el

piscurl

Muntele-Murga^ulul

com. Panalocui-

Cioiana
deal u lul

$i

Buz&u, cu 300

da na$tere catre S. Magura, care continua

vael

Magura-luI-PopovicI.

torl

$i

71 case.

a insofi partea dreapta a

in jud.

Tot din muntele Virful-Mare mai pleaca catre E. cea din ur-

Cioiana, terminindu-se in valea

m3

culme,

numita Culmea-CiiCii-

Plai$orul, munte,

Mu$cel,

Jiulul.

nenilor, coprinsa intre riul

Digitized by

Google

plAtare?ti

758

PLEA?A
munel, intre Siul
lul.

neni

?i

Riul-Vadulul,

avlnd ca
:

Platareti, mosie, a statulul, pendinte de manastirea Piat3re$ti,

jud. Ilfov, arendata cu

?i

malul OJtu-

piscuri

mal principale Muntele

$i

Coasta-Ciinenilor

Dealul-lul-

30537

lei

Are 320 locuitorl. Mo^ia

e pro-

Vlad.

anual.

prietatea Eforiel Bisericel Cre-

{ulescu din Bucure$ti, care po-

Plat&re^ti,

sat,

facind parte din

Platare^ti,

p&dure,

a
in

statulul,
pi.

seda cam 400 hect. arabile

com.
deal
la
riul

rur.

Cucue{i-Platare$ti, pi.
Ilfov,

pendinte de Pl3tare$ti,
bovi^a, jud. Ilfov,

Dim-

350 hect. padure pe Zavoiul. De

acest catun fine schitul Plaviceni,

Dimbovija, jud.
$i

vale, la E.

situat pe de Bucure?ti,

intindere

de 75 hect.
Platica, pftdure a
tindere de
statulul, in in-

situat

intilnirea

v&iei

Pasarea cu

servit

pe malul Oltulul, dede un preot.

schit, azl
biseri-

Dimbovi^a.

Se intinde pe o suprafaja de 1563 hect., cu o populate de 890 locuitorl.

Statul are
cuitoril,
1

2120

hect.,

facind

Plaviceni,/^/
cu acela?!
Siul-d.-j.,

parte din marea padure Corbi,

plaiul

ca de mir, pendinte de catunul

Nuc^oara, jud.
:

Mu$cel,

nume, jud. Olt,

al

pi.

183

hect.

?i

lo-

formata din 10 trupuri Piai^orul,

Preotesele,

com. Dudul, situat pe

Oltulul.

380

hect. Statul cultiva

Bindea,

Zanoaga,

malul sting

Se

in-

prin arenda?ii sat tot pamintul

(35 hect. padure). Loc. n'au izlaz.

Papaul, Rusul, Platica, Aluni^ul,

tre^ine din fondurile Epitropiei

Padurile

$i

Cringul, avind toate

Bisericel Cre^ulescu, din Bucure?ti.

Are o
Sf.

biserica,

cu

hramul

o intindere de 17530 hect.

Se

zice ca e fondata
$i

de
So-

Mercurl, deservita de 2 pre1

un Vel Vornic Dragomir

0^1 ?i 3 cint&retl;

$coala mixta,
$i

Plavaia,
pi.

frecuentata de 25 elevi
1

7 eleve;

Mijlocul,

makala, jud. Viicea, com. Parau?ani.

vale

fia sa,

Elena, pe timpul

dom-

niel lul

Mate! Basarab, pe locul

Oltulul,

hele^teu.
circiu-

de linga apa

numit A-

Comerciul se face de 3 marl ?i 1 hangiii.

Plavanul,

cu

piriU,

in

luni$ul. Biserica s'a reparat

de

jud. Tecuciu, com. Once^ti; se

Eforie, la 1872.
1

deservita de

Numarul

vitelor

marl e de

une$te cu piriul Tomozei, varsa

in

$i

se

preot

?i 1

cintare{, piatiflf din

619 $i al celor micT, de 961. Aci este ?i o cazarma pentru solda^H can pazesc temni^a. Locuitoril c&tunulut, pe linga agricultura, se ocupa $i cu dulgheria.

Berheciu,

in

partea

fondurile Eforiel.

de rasarit a satulul Tomozei, com. Once^ti.

Plavi^i,

makala, din com.

rur.

Budina, plaiul Clo$ani, jud. Me-

Plavanul, c&tmi,
le$ti,

al

com. Minza-

hedin^i.

jud. Buzau, cu

40

locui-

Satul

Platare?ti, s'ar
fi

spune

le-

torl ?i

9 case.
particulara,
hect.,

Pleana, piritt, jud.

brava-d.-s.,

Dolj, pi.

Dum-

genda,
multa

intemeiat

in

com. Brabova, ce se
din com.

urma unet
Voevodul
tarilor.

b3.t3.lit

repurtata cu
?

Plavianca, padure
in intindere

varsa pe stinga girlef Bogdanelul, la e$irea acesteia

vitejie

de Mateiu Basarab
asupra
lul Ti-

de 75

supusa

'JTareT,

regimulul

silvic,

jud.
pi.

Prahova,
Cricovul.

Brabova.

mu$, c&pitanul eel mare

al

Tastra-

com. Iordachianul,

Aci marele nostru

?i

Pleaa, com.

rur., jud.

Prahova,

bun a

ridicat o biserica.

Plavianca, padure
intindere

particulara, in

pi.

Podgoria, formata dintr'un

de 25 hect, supusa
silvic,

singur sat, a$ezat in partea de

S.

Plat&reti, m&n&stire, jud.

zidita
ta
zi

Ilfov,

regimulul

jud.

Prahova,
Iorda-

a teritoriulul comunel.
Veniturile
sale

de Mateiu Basarab. Aseste

plasa Cricovul,
chianul.

comuna

sunt

de

lei

redusa

la

biserica

2985.

de

mir.

$coala exista in com. de

$i

la

Aci este

o inchisoare desti-

Plavianca,

cdtun, spre N.

com.

1885,

$i

a fost

frecuentata in
13 elevi.

nata exclusiv pentru feme*.

serva ca inchisoare

Ea
re-

Cotul-JieniT, pi. Balta-Oltul-d.-j.,

1899900 de
Pleana,

pentru

jud. Romana^i.
sat, ftcind
pi.

cluzionarea femeilorcondamnate
la

parte din com. m.

i

munca

silnica.

Pe linga acest penitenciar se

afla ata?at

Plaviceni, sati Ficalia, sat, pendinte de com. Dudul, pi. Siuld.-j.,

rur.

Moreni,

Filipe^ti,

jud.

Prahova.

Are o populate de

un

atelier

de

pinzSrie.

jud. Olt, situat la N. co-

103 locuitorl.

Digitized by

Google

PLEA?A

759

PLE5COIUL

Pleaa, deal, la 4 kil. spre N. de vatra satulul Caline?ti, plaiul

Cozia, jud. Vilcea.

de 144 m. 16 m.

iar inatyimea el

de

Budgetul com. e la veniturl de 6203,59 l e * ?i la cheltuell, de

5840,44
lei.

In secolul trecut eraii 2 sate

cu numirea de Plea^ovul, care

Plea^ovul, com.
leorman,
kil.

rur., in jud.

Teva-

{ineaQ de jude^ul Olt

Plea?ovul;

Pleni{a,.$Yz//in jud. Dolj, pi.

brava-d.-j.,

Dumre-

pi.

Calmatuiulul, la 14

Romini
fel

?i

Plea$ovul-SirbI

ast-

com.

Plentya,

cu

de Turnul-Magurele, pe
diferite

le

vedem

trecute in istoria

$edin^a primariel.

lea piriulul Siul, care o strabate

in

lul

Fotino.

$erpuiturl,

in toata
$i

partea de

N.-E.

Poarta

nu-

mire de $opia.

Pleniceni, mofie particulara, jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com.

Plentya,

Plescarea, vdlcea, incepe din jud. Arge?, da pe linga com. Col^ulUngheni, intra
in jud.

Teleor-

Se invecine^te
Siulul, care

la

V. cu apa
viile locui-

apar^tnind
;

mo^nenilor

desparte

Pleniceni

are o intindere apro-

pe lunca de p&durea proprietajil

torilor aflate

Oltulul,
;

ximativ de
venit anual

la N.,
S.,

1530 hect. $i un de 60000 lei.

rur.
$i

man, pe teritoriul com. Strimbeni ?i, dupa ce strabate aceasta com., se impreuna cu ValeaCiinelut, pu^in mal departe de
Strimbeni.

cu comuna Saelele

la

cu

com. Riioasa
Oltulul
i

?i

laE., cuDealul-

Pleni^a, com.

sat,

jud.

cimpia ce se intinde

Dolj, pi. Dumbrava-d.-j.

kil.

la 62
-kil.

Plescioara. Vez! Ple^cioara.

d'asupra acestuT deal.

de Craiova
pla^il,

?i

la

13

de

Vatra satulul se afla* pe praprietatea numita Saelele.

Locuitorl improprietartyl sunt
J

re$edinfa

com. Virtopul.
la

Plescoaia, munte,

la

N. comunei

Situata pe $esul numit Pleni^a.

Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,

invecinat la S. cu apa GilortuI,
la

Se margine^te
rul, la

E. cu com.

5o,

pe 325 hect. Viile ocupa o intindere de

hect.

Caraula, la V. cu com. Darva-

N. cu Cilcescul
?i

?i

Iezerul, la

N. cu com. Orodelul

E. cu Dilbanul

la

V. cu Se-

4272
te,

la S. cu

com.

Risiptyi.

tea-Mare, pendinte de com. Cioes,

Areo populajiunede 633sufledin care 121 contribuabill; o

$coaia mixta, condusa
tator
i

Terenul comunei este

ne

cadia.

prezintind de cit doua movile de

de

invS-

mica insemnatate.

Ple^a. VezI Ple$ea.

sula

frepuentata de 15 eleyl;

Are o populate de 6050

flete;

o biserica, deservita de un preot

i

o biserica, fondata
Sf.

1850,
deser-

Plecioara,
torl i

cdtun, al com. Chioj-

un dasc&l.

cu hramul

Nicolae,

dul, jud. Buzau, cu

150

locui-

Numirul
capete,

vitelor

estede2244
93
caT,

vita

din

care:

19

3 preo^i ?i 2 $colI: 1 de bae^i

(

de

un cintaref, $i 1 de fete,
morl cu

34 case.

mSgarl, 354 vite marl cornute, 1678 vite mid cornute $i 100
porcl.

frecuentate
copil;

1899- 900) de 309

12

circiuml; 2

Plecioara, munte, in jud. Buzau, com. Chiojdul-din-Bisca, ramificajie sudica a" muntelui
tica.

aburl.
lei,
lei,

Pi-

Budgetul com. e de 2836

90

banl, la veniturl $ide 2755

la cheltuell.

10 ban!,

comunei este de arabil. Mo$ia pamint hect, 1530 de pe teritoriul comunal se nuSuprafa^a

Ple^coiul, com.
pe malul sting

rur., in jud.

Bu-

Cai de comunicafie are numal

spre com. Riioasa
sele vecinale.
?i

me$te Plenifa.
Viile, in intindere

zaului, plaiul Pirscovul,

situata

Saelele, $0-

de Siohect,
moneni,
?i

al riulul

Buzaul,
?i

apar^in locuitorilor
urlo-

sub ramificatiile Sapocet

kil.

la 18

D'asupra dealuiui se vad

mele unel
cuitoril
il

daii vin negru.

de oraul Buzaul.
sa,

intarituri,

careia

Meseria?!
cizmarl, etc.

sunt

27

dogari,

Lirpita

la N.,

incepe din
ia

zic

Cetatea sau Gur$i

gura izvorulul Muratoarea,

in

guiul-Nem^ilor

careia

se

a-

In com. se tine un bilciu a-

tribuie o deosebita
fiind ridicata

important, pe timpulrazboaeintari-

nual la 16

Iulie.

pana in slemnea muchii, apoi pe culme pana

sus pe
izvor

O
5
kil.,

cale

comunala*
la

lunga de

in

muntele
fc

Moara-de-Vint

la

lor

cu Turcil lainceputul acestul

Suprafaja acestel

de

E. la V., o une$te

E.

se lasa din

Moara-de-Vint

secol.

cu comunele vechl.

alta cale

prin slemnea culmilor: Siminocul ?i Pietroiul,

turi este

de aproape

Ja.

hect.;

panful

care o

inconjoara este

merge de gime de 4

la

N.

la S.

peo

lun-

pana
din

in Dealul-

kil.

Sapocel;

la S.,

Dealul-Sa-

Digitized by

Google

PLECOIUL

760

PLE?E$TI

pocel se lasa pe izvorul Gavanele

V.,

ea a fost ridicata.
xista din secolul

Comuna
;

e-

Pleea, deal,
dure;
c. r.

in jud.

Mehedintf,
Pade$ul,

pana da
urea in

in riul

Buzaul

la

XVI
:

cele

mal
?i

plaiul Clo$ani,

acoperit cu pasatul

sus

pe albia Bucatunuriul

vechl catune sunt

Urlatoriie.

Ple^coiul

tine

de

zaulul,
lul
$i

pana

in dreptul

Negoe?ti, care se aflalapoa-

Ple^coiul,

unde

trece

Vite sunt: 260 boT, 180 vacl,

la

unei ramure a acestul deal.

merge pana
1

in iazul

morilor
spar/iu

60

Cinde^tilor, coprinzind

un

minji,

cam de
Ple$coi

80 hect.
trece

al

mo$nenilor
riul

?i

inapoi

in

?i

20 lepe, 12 200 porcl. Budgetul com. e de 4727 lei 60 banl.

vitrei,

60

caT,
?i

400

oT

Pleea, deal,
ze?ti,
pi.

in centrul

com. Bir-

Arge^elul, jud.

Mu$-

cel,
>>i

situat intre Valea-Birzeasca

dreptul gurii izvorulul Muratoarea.

Vilceaua-luiCiomag.

Ple^COiul, catun de re^edinja

com.
Ple?coiul, jud.
3*1

al

Suprafa^a sa e de 2590 hect., din care 835 arabile, 234 padure, 128 fineaja, 463
livede,
izlaz,

Buzau, cu

740 locuitorl
sub-diviziile
lari.
:

178 case. Are

i

31

Peste-Vale

Mier-

Pleea, munte, in jud. Neamju, com. Vinatori - Neam^ulul, pi. de Sus-Mijlocul, situat linga
Manastirea-Neamfului.

283 vie 1616 loc srerp.

re$edinr,a

sub prefecture!
9*1

Proprietary

mal insemnate

sunt:

pi.

unite

Pirscovul-Slanicul

Urlatoriie (sta$,
?esti, Ple$coiul ?i

Mu$celul, Ple-

are aspectul unu! tirgu^or.

Ceau^oaia. Te-

renul este nisipos.

Pleca,
de

sat,

in jud.

Tutova,

pi.

Pleea, deal, in jud. Neamju, com. Calul-Iapa, pi. Piatra-Muntele, situat in apropiere de satul Iapa.

Cal de comunica^ie are numal soseaua Maracineni-Ru$iavatul.

Tirgul, com. Obir$eni, spre S.-E.

satul
$i

Obir^eni.

Are

402

locuitorl

94

case.

Pleea, munte, pe
Valea-Sarei,
pi.

teritoriul

com.

Comuna
nele:

e formata din

catuPle-

Vrancea, jud.
din com.

Mu$celul, # Ple?coiul,

Ple^ea,

subdivide

c&tunuluX

Putna, din care se scoate sare.

Apart/tne
Tulnici.
raze$ilor

?e$ti $i Urlatori,

avind o popu-

Cirlomane?ti, jud. Buzau, com.

late de 17 10 locuitorf.
Meseria^i sunt
butnarT, S
:

Gura-Ni$covuluI.

4 lemnarl, 2
2

carur^I,
1

croiton,

Pleea,
de-Ffer,

insula, in Dunare, jud.

Pleea,
.

pirin,

ce

izvorete din

2 cizmarl,
I

fierar,

4 cojocan,
i
1

Mehedin^i, aproape
^inind

de

Portjle-

boeangiu, 2 brutari

va-

de proprietatea

nume, din Fundui-Chiliilor; ud5 com. Vamuntele cu

acela$I
lea-Sarel, jud. Putna,
in
$i

rar.

statulul Bresnifa.

se varsa

Are o

$coaIa mixta,

care

Putna.

fost frecuentata in anul

1899
biserici

Ple^ea, munte,
Poloyragi,

la

N.

de com.
?i

900 de 102
la

elevT;

plaiul

Novaci, jud.
Be-

Urlatori

?i

l'le^coiul,

deser$i
1

Gorj, linga mun^il Cujba

Pleele-HoldeI, munte, Suceava, com. Bro?teni.

in jud.

vite

de 2

preo^I, 2 cintarer,!

leoaia, in partea stinga a riulul

01ter,ul.

paracliser.

Pleeti, com, rur., in partea de

Catedrala e
Sf.

cea cu

hramul

V. a placet $omuzul, jud. Su-

Nicolae.
circiumi.

Pleea, munte, spre N.-V. com.

Runcul, jud. Gorj, acoperit cu
plaiurilor
it ?edinr,a

ceava, spre N.-E.

$i

la

11

kil.

Sunt 9

de

Falticeni.

Comuna

padure, din care: 20 hect. pa-

Se margine^te
$eni
^i

la

E. cu com.

unite Pirscovul-Slanic.

Are
i

o sta-

dure de brad
dure de
fag.

$i

170 hect. pa-

Giurge?ti; la V., cu com. Opri;

Jiune telegrafo-po^tala

ju-

la S.,

cu com. Preuteti

decatorie de ocol.

la N.,

cu Bucovina.

Locurl demne de vazut sunt:

Muchea-Sapocef, dealul Siminocul, Pietroiul,

Ple^ea, munte in partea de N. a com. Balta, plaiul Vulcan,

9

regulat,

Ar^ forma unu! poligon neprezintiud mal multe

satele: Ple-

apot vechia

?i

mica

jud

Gorj.

Are o suprafafa cam

Se intinde
in direc-

ondular/iunl.

bisericl
$i

de

la Urlatori,

care de

de 400
t/iunea

hect.

Se compune din
$e?ti-Ganei,

fara

inscripr/n,

indica.o ve-

N.-V.
are
loc

proprietatea sta-

Ple^e^ti-Sineascai,

chime de aproape 400 anl. Pozirja el ascunsa intre dealurl, arata in ce timpl de nesiguran^a

tulul;

brad,

padure de fag i de pa$une, iar parte

Valea-Botezul, Jacota, Hreat^ca,

Unce^ti, Petia
?i

Bune$ti, cu re-

este stincos.

^edin^a in Ple$eti-Sineascal.

Digitized by

LiOOQ IC

PLE?E$TI

761

PLE$E$TI-SINEASCAI

Are o populate de 564

milil
sericl,

fa-

Pleeti,

sat, in jud. R.-Sarat, pi.

care unul de 572 hect.

?i

altul

sau

2268

suflete

bi$i

Rimnicul, catunul
le?ti,

deservite de
;

2 preo^!

in

com. Danupartea de E. a com.,

Ple$e$ti,
1

de 207

hect.

5 cintare^f

2 $coale mixte, con-

pe poalele dealulul

ukil.

Pleeti, pddure, in jud.

rat,
le$ti,

R.-Sa-

duse de 2 invatatori.

dat de piriul Bodila, la

pi.

Rimnicul,
dealul

com.

Danuare

Budgetul com.

e la veniturl
la cheltuell,

800 m. spre E. de
$edin$a.

cat.

de

re-

pe

Ple$e?ti;

de

5270.25
Vite sint:

lei $i
lei.

Are o

intindere

cam

2350
feg>

hect., din care

350 hect.

de 4928.73
260
vacl,

de 25
153
rica

hect.,

cu o populate de
sau 622 suflete, din
bise-

ale statulul;

esenfe principale:
teiu.

128 cai, 384 bof,

familil,

gorun

$i

2352 ol $i 360 porcl. Altitudinea comunel de asu-

care 157 contribuabili; o

$i

o $coala.

pra nivelulul Marii variaza intre

335-345 m.
udatade $omuzul-Mic de p?riia?ele Poenel, Racova, Heri
:

Pleeti,
pi.

sat,

in

jud.

R.-Sarat,

Marginea-d.-s., com.
cat.

Slobo-

zia; face parte din

teni.

Coro-

Pleeti-Ganei, numit ?i Chiticul ?i Ganeni, sat, pe rao?ia cu acela?! nume, jud. Suceava, com. Ple$e$ti, a?ezat pe {armurile piriulul Racova, intre dealurile
Jiclail,

meziul, Ciomirna, Bazaci, Popa,

Fisticul,

(V. a.

n.).

Candachia

$i

al-Viel.

Sinescul,

Fundoaia,
Pleeti,
sat, in jud.

Are o populate de 91
Tutova,
pi.
lil,

fami-

Racea, Caprel, Virnavul, Ciurel

$i

Bune?ti.

Pereschivul, com. Prisecani, spre

sau 357 suflete, din care 85 contribuabili; o bisericade lemn,

Mo?ia aparfine
proprietarl.

mal
e

mjultor

S.

de

satul Prisecani.

Are o
$i

po-

cu hramul Buna-Vestire, deservita

?i

pulate de 309 locuitorf

140

de

preot

$i

cintarejl
falcl.
falcl.

Suprafaja
fiilcl,

com.
461

de

5636
2575

case.

improprietarita cu $ l ji

67

prajinl, din care:

falcl

Vatra satulul ocupa 13V2

Ple^e^ti,
Simila,
satul
sat, in jud.

falcl cultivablle,

padure,

Tutova,
S.

pi.

Mo?ia, proprietate a d-luIM.

184
$i

falci fina{ $i restul

mla?tine

com. Buda, spre

de

Dragonciu, fosta a familiel Ganea, are

falcl

locurl sterpe.

Buda.

410

falcl,

din care 164

falcl

Improprietaritl

in

1864 sunt
palma$I
$i

arabile,

40

padure,
i

113

frunta$I,

198

Pleeti,

mahala, facind parte

pi.

200

falcl fina$ i

ima?

restul

T] coda$I,
Teritoriul
in

stapinind 947

falcl.

din com. rur. Ro$iile,

d.j., jud. Vilcea.

Cerna-

necultivabil.

comunel se imparte mal multe sforl de mo$iI,

raze^ii.

Are o popubisePle-

Improprietariflf la

1864 sunt
12

late de 2ro locuitorl; o

rica, facuta

care, din vechime, sunt

de preotul Ion

21 frunta$I, 54 palma?! ?i coda$I, stapinind 186 falcl,

prajini.

64
la

escu

reparata

de

enoria^i.

Pleeti,
jud.

sat,

cu
pi.

173

locuitorl,

Drumurl principale sunt:

Pleeti, deal, in juJ.
pi.

Arge$,
din

Pite$ti, facind

R.-Sarat,

Falticeni (11

kil.)
/*

?i la

Ple^ti-

parte
d.-j.

com.

rur.

Richitele-

Danule$ti

se

desface

din
braz;

Sineascal

(i

kil.).

dealul Magura-Capafinel,

dind partea de E. a com.

Pleeti, sat, cu 25
familil, jud.

a-

Pleeti-Sineascai,
jud. Suceava,

sau Poia-

coperit cu paduri

pa^unl.

na, sat, pe mo^ia cu ace1a?inume,

Arge$,

pi.

Pite?ti,

pendinte de
Pleeti, mope, in jud.

com.

Plee?ti, a?e-

com.

rur.

Babana.

Buzau,

zat pe

coasta DealululMoarel.
sufl.
;

com.
Pleeti, c&tun
iul,

Ple$coiul, cat. Ple$e$ti; are

Are o populate de 282

copil.

al

com. Ple$cocu

cam
patru

650
sforl

hect.,
:

impar^ite
-

in

?coala mixta, frecuentata de 35

jud. Buzau,

300

locui-

Ple$e$ti

V irdanul
I.

torl ?i 71

case; are subdivizia

(100

hect.);

Ple$e$ti-Ple$oianu
Ple$e$ti
?i

Vatra satulul ocupa 7

15 prajinl.

falcl,

Ceau$oaica.

(240 hect.);
facind

Ple$o-

ianu (155 hect.)

Ple?e$ti

C.

Intinderea mo$ieI e
falcl,
*

de 478
cultifalcl

Pleeti,

sat,

parte

din
pi.

Ple^oianu (155 hect.).

din care

198

falcl

com.

rur.

Bara$ti-de-Vede,

vabile,

200

falcl

padure, 20

Vedea-d.-s., jud. Olt.

Are o
$i

pobi-

Pleeti,

mope

particular^,

in

fina^ iar restul pu^in productiv.

I mproprie tariff

pulate de 722 locuitorl

serica construita In

jud. Covurluiu, pi. Zimbrul,

com.
din
17

in

1864 sunt:
$i

1709.

Cudalbi, cu doua

trupuri,

frunta^I,

23

palma^I

Digitized by

LiOOQ IC

PLE?ILE

762

PLE?UL

coda^T, stapinind

132

faldf

?i

torl; in cat. Ple^oiul e alta, fon-

Parte din locuitorl sunt monenl; 6

55 prSjinT.

DrumurT principale sunt

Ple?e?ti-Ganel (1
ticeni (11 kil.).
l

la

1842 de catre Ion Sin P. Solomon, polcovnic in armata

data
la

sau

improprietarit

la

1864.

fc

kil.) ?i la

Fal-

romina,
?i
1

deservite

de 2 preofi
Pleoiul,
satul
Plesat,
pi.

cintare^.
Ple?oiul,

cu

404 Joe,

jud.

In com.

Arge?,

Oltulul, pendinte

de

Pleile, padure, supusa regimulu! silvic,

$oiul, s'a

nascut, in anul 1793,

com.

rur. Stoiceni-Ple^oiul.

in

jud.

Mu^cel,

pi.

Ion Solomon, care a luat parte

la

Are o
$i
1

biserica,

cu hramul A-

Dimbovi^a, com. Albe$ti,

in in-

revolu^iunea din 1821

ruso-turc

$i

la rez-

dormirea, deservita de 2 preoflf

cintare^.

tindere aproximativa de 50 hect.,

belul

din

1826

28;
pe

avind ca esen^a principals fag

$i

a avut gradul de colonel,

atuncl polcovnic
?i,

zis

mesteacin.

foarte brav,

Pleoiul,

sat, jud. Dolj, pi.

Dumre-

Se invecine^te
cuitoril Cirjanul

la
$i

N.

cu

lo-

a fost decorat de insu?T imparatul Rusiel.

brava-de-jos, com. Ple^oiul,

Florea, la S.
la

Acest loan Solomon

$edin{a primariel.

Are o popu-

cu Eiscul-Plopilor,
$enii

E. cu orala

este tatal Generalului Solomon,

late de 1254 sufle^e, locuind in

CimpulungenI

$i

V. cu

ce a trait pe timpul lul Cuza-

com. Albe?ti.
Pleoiul, com.
costive
in care rur., jud. Dolj, pi.

Voda.

400 case ?i 9 bordee; o ?coala mixta; o biserica deservita de

un preot.
Pleoiul, catun,
al

Are o populate de 2704

flete;

su-

$coala

mixta,
1

care a

Dumbrava-de-sus, situate pe 2
despSr^ite printr'o vale,

fost frecuentata in

899

900 de

com. Arce$ti,
?oseaua
kil.

49

baeflf $i

17 fete.

plasaOltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-

curge un piriu mic, cu

Dupa

legea

din

1864 sunt

mana^i, situat pe

Co-

direc^ia

de

la

V.

la

E.,

numit

328 locuitorl impaminteni^i.

Suprafa^a teritoriulul comurial
este de n 128 pog., din care: 9028 pamint arabil, 890 fine^e, 950 izlaz, 260 teren sterp.

rabia-R.-VaduluT, la 43

de

Valea-Ple^oiuluf.

Caracal

$i la

17

kil.

de

Bal, a-

Se invecine^te
com.
la V.,
tita

la

E. cu com.

proape de gara Arce^ti

Beica.

de

riul

Prede^ti, hotarul c&tre aceasta

numindu-se Giorocianca:
cu com. Radii ta, desp&r-

Altitudinea terenuluT d'asupra

nivelulul Maril este

Mo?iT sunt: Milovanul, Solomone^ti,

Ple?oiul
?i

de 140 m.
familil

prin hoiarul numit Lupoaia;

Frasinul.
hect.,

Are o populate de 50
hramul
161
vita
5

la S., cu

com. Terpezi^a, des

la

Viile in intindere

de 105

sau 120 suflete; o biserica, cu

S-{iI

partita prin hotarul numit Valea-

apar^inlocuitorilor^idauvinbun.

VoivozT,

zidita

la

LupuluT;

N., cu

Belo^ul

?i

Cai de comunicafie sunt caile

vecinale,

Petroaia, despar^ita prin

rul

hota-

care unesc

com. cu
kil.

de Hie Ple^oianu, deserde 1 preot ?i 2 cintare^T.

in jud. Vilcea,

Valea-PetroaeT,

$i

Valea

comunele vecine.

Sirscei.

Distance
Valea-PIe$oiuluT,
kil.
;

la

Craiova, 24

Ple^oiul, mahala,

E
la

udata de

la Prede^ti, 8 kil.; la Rachita, 10 la

com

Ple$oiu1, pi. Mijlocul.

prin mijloc. Spre V. de Ple$oiul,

Terpezifa, 7

kil.

la

Pekil.

marginea

satuluT,

VaeI-PIe$oiuI, e

in matca un izvor cu nu-

troaia,

kil. ?i la

Belo^ul,

Pleoiul,
Dolj", pi.

mofie

particulara,

jud.

Vite cornute sunt

78, capre
?i

342,

caT,

Dumbrava-de-sus, com.

mele de Vultoarea; din acest

izvor, a luat na^tere
riia?,

01,

218.

Ple$oiul.

un mic paPleoiul, com.

pi.

care se varsa in Ple^oiu.

afla
$i

rur., jud. Vilcea,

Ple0iul, piriu,
Dumbrava-d.-s.,

jud.

Dolj,

pi.

Se

sili?te

numita
c3-

Mijlocul, imparfita in patru

com. Ple^oiul;

Solomone?ti.

mahalale: Ple?oiul, Valea-Ganei,

curge prin valea Ple^oiul.

Comuna
vanul
$i

e formats din 4

Borul

Istrateti,

situata

pe
$i

tune: PIe?oiul,

Frasinul,

Milo-

malul sting al riulut

Oltejul

Solomone^ti.

Catunul
Moli-

pe dealul Borul.
Aci ere$edin{a subprefecturei.

Pleoiul-Solomoncti, numirea vechie a comunel Ple^oiul, jud.

Dolj, pi.

de reedin^a este
intre

PleoiuI, situat

Dumbrava-d.-s.,

cind

Frasinul
la

la

V.

Are o populate de 401

cuitorl; o

lo-

coprindea^numal satul Ple^oiulSolomone?ti.

vanul
In

E.

biserica,
la

fondata
1

la

cat.

Molivanul se

afla o

1807

$i

reparata
vite

871.
?i

biserica vechie, fondata

de

locui-

Sunt 731

mart

midf.

Pleul, deal,

in

jud.

Ia$i,

com.

Digitized by

Google

PLE^TJL

763

PLEVNA
de
desparfita de

Buznea,

pi. Cirligatura.

Pe toate
iar

Pleuva,

deal, in

partea
pi.

S.-

Dr&gane$ti,

tru-

laturile sale se afla padurt,

E. a com. $oimari,
jud. Prahova,

Podgoria,
afla

pul numit Pojoritele.

culmea

'I

este goala.

Se intinde

pe care se

la E. de dealul Prosia.

padure.

Pleterul,

rift,

pe proprietatea Pa-

rapani, com. Arsache, pi. Mar-

Pleul, tnunte,

in

jud.

R.-Sarat,
Jitia;

Pleuva, mosie, pendinte de Eforia Spitalelor Civile

cure?ti,

ginea, jud. Vla?ca.

plaiul Rimnicul,

com.

in

din

Bu-

partea de V. e acoperit cu padurf

$i

pe care

la

i864s'auim-

Plevna, com.
mi^a, pi.

rur., in

jud.

Ialo-

pa^uni; vara
of.

se

fac

pe

proprietarit parte din locuitoril

Borcea,

situata
$i

intre

dinsul stine de

com. Comarnicul, plaiul Pele^ul,

jud. Prahova.

com.
?ani.

MihaiQ-Viteazul

Lup-

Pleul, munte, in jud.

Suceava,

com. Bogdane^ti, Boroaia$iDr3gane^ti, pe culmea caruia trece

hotarul intre judefele

Pleuva, piria, in jud. Mehedin^i,

pi. Ocolul-d.-s.
;

Se compune din satele ValeaMare $i Valea-Rusuluf. Pana la 1

:

izvore^te din Dea?i

Aprilie 1901, cind s'au unit

$i

Suceava $i Neam{u. Are 915.5 m. altitudine. E acoperit cu padure de "brad, fag $i mesteacan.
munte,
in jud.

lul-Coliba$uluf

se

varsa

in

au format corauna Plevna, satul

apa Topolni^a.

Valea Mare facea parte din com.

munte, jud. Pra-

Pleuva-Mare,
Pele?ul.

Ulmul $i satul Valea-Rusului, din com. Lup$ani.

Re$edin{a primarieT
decatoriei
$i

hova, com. Comarnicul, din plaiul

ju-

Pleul,

Suceava,
1205

com.

este

in

satul

com. Bro?teni, avind

altitudine.

m.

Valea-Mare.

Pleuva-MicS, munte, jud. Prahova, com. Comarnicul, din plaiul

Are o populate de 322

milil;

fa-

o ?coala mixta,
invafator;

condusa

Pleul, deal, jud. Suceava, acoperit

Pele^ul.

de

biserica, in

de padure dediferite esenfe,

Valea-RusuluT, deservita de un

dintre com. Dolhe?ti, Preute^ti,

Sili^tea $i Valea-Gloduluf.

Pleuva-Mare (Muntele-),/
prietate,
vile

preot
Prin

un dascal.
trece

a Eforiel Spitalelor cidin Bucure?ti, com. ComarPrahova,

comuna

drumul ce

leaga ora$ul Calara$i, cu satele

Pleul,

pirift, izvore$te

din mun-

nicul, plaiul Pele$ul, jud.

in

din

pi.

Cimpului.
catun, al com. S&geata,

tele Clabucetul,

jud.

Prahova;
$i

intinderede 568 hect., din care

?i i

curge de
varsa in

la

E. spre S.-V.

se

riul

Teleajenul, pe

ma

457 hect. suprafa^a irapadurita 1 1 1 hect. pamint cultivabil

finefe.

Plevna,

jud. Buzau, cu 20 locuitori, for-

lul sting, in

raionul com,

MSne

mat din insured improprietari{f

ciul-Ungureni, plaiul Teleajenul.

pe mo?ia
sat,

Beilicul.

Pleuva-Mica (Muntele-),
Ple^ul,
pirift,

sau

care

ud Nordul
plaiul Cozia,

com. Calimane^ti,
jud. Vilcea.

Lespezile, proprietate, a Eforiel Spitalelor

Vatra-Schitului

Plevna,
pi.

in

jud.

Covurluiu,

Siretul,

com.

Cuca,

format

Civile din Bucureti, fosta pen-

din insura^ef improprietari^I la

dinte de schitul Lespezile, com.

1882.
ceta^ef

s'a dat atuncf

numele
Bulgaria

Pleul-Mare,
Unguroaia,

deal,

in

in partea

padurea de V. a
cu

Comarnicul,

pi. Pele$ul,

jud. Pra-

naturale

din
?i

hova, in intindere de 331 hect,

din care 285 hect. suprafa^a im-

care, impresurata

luata

de

ar-

com.

Criste^ti, pi.
$i

Copula, jud.

mata romino-rusa
brie 1877, a decis

in

28 Noemraz-

Boto$ani,

in

hotar

com.

padurita
tivabil
i

?i

46

hect.

pamint

cul-

de soarta

Tudora.

finefe.

boiuluT d'atuncf.

Are 23

familii,

sau 102

suflete.

Pleul-Mic, deal, in padurea Unguroaia, com. Criste^ti, jud. Boto^ani.

Pletari, altd numire a catunulul

Poenari, din com. Cane^ti, jud.

Plevna,

Buzau.

sat, pe moia Suharaul, com. Suharaul, pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, cu 74 familil,

Pleuva,
ne$ti,

virf, pe dealul Mastacom. Chiojdeanca, pi. Pod-

Pletea, parte din pftdurea

sta-

sau 280 suflete, infiin^at la 1880.

Calitatea pSmintului este bun5,

tuluf Dr5gane$ti-rpgania, jud.Te-

goria, jud. Prahova.

leorman, cese afla la S.-E. com,

mal cu seama pe valea Coroba97

9617. Mor$l$ Diefionar Geogra/tc. Vol. IV.

Digitized by

Google

PLEVNA
de mare
mahalalele
1

764

PLOE?TI fORA)

na, vestita
{elor.

prin

calitatea

fina-

ca

ineaca

case

din

In timpul domniel Fanario^ilor,

extreme
cind

ale ora$u-

Alexandru

Ipsilante, cu o-

Satenii, improprietarip in

878,

lul; iar
ta,

vara,

este
ici
$i

sece-

caziunea botezarel unul copil al

au 458 hect. 30 moia statuluf.

aril

pamint, pe

scade, raminind
cite

colea

Vornicul n Moruzzi, darui celul

botezat,
$i

numal
apa.

groapa plina cu
la

tatalul sau, prin hri-

sov, ora^ul Ploe?ti.

Plevna,

sat, in jud. R.-S&rat, pi.

Cursul sau este de

spre S. In
el

N.-E.

Moruzzi devenind proprietarul

ora^ului in

Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgircifi,

se

varsa o mica

mod

usurpator,

111-

a$ezat in partea de S. a com.,

la

viroaga, care trece prin

maha
;

500 m. spre

S.

de

cat.

de

laua Tabacilor, in care se arunca

cepu a exercita drepturile sale asupra Ploe^tenilor i coprinse

multe locurl in ora?.
OraeniI Ploe^tenl, vazind ca

reedin{a Zgircifi.

Are o

intin-

murdaria de
el

la

tabacarl

tot in

dere de 380 hect., cu o populate

se

scurge viroaga Rifovul,

surse de

de

70

fainilit,

sau 198 suflete,

;

care izvore$te din 4

la bariera Rifovului.

nu mal gasesc dreptate, se

su-

din care 46 contribuabill

serica
?i

bi-

o $coala.

Sunt 2
vale,

lacurl in Ploesti, unul

pun hrisovulul facut In favoarea lui Moruzzi, pana la suirea pe

tron a lul Nicolae Mavrogheni.

numit Savopolul, asta-zf in po-

Plevnei (Valea-),
Ia?i,
pi.

pe

te-

sesia fiilor luT

Mihaiu Cogalni$i altul,

O
pe
ce

data

cu venirea acestuia

ritoriul satulul Chi?careni,

jud.

ceanu, familie locala

Mus-

tro iuI Jarel, ora$eniT

i

pornesc

Bahluiul, com. $ipotele,

la

tafa. Aceste 2

lacun

servesc

jalb5 la Bucure$ti,
le

acesta,

dupa

numita de

asemanarea

el

cu

de scaldat
pe

in

timpul vereT. Lacul

$i

asculta cu

mul:a bagare
lor,

Plevna din Bulgaria.

Savopolul este cimentat

el cite-va

are

de seama plingerea

vazind

cabine de bal. Atic

se scurg in
in cen-

dreapta lor cerere, u libereaza

din miinile lu! Moruzzi,
clara slobozi
$i
ii

Plinge-Banul,
intre canalul
ciul,

lac,

injud. Braila,
$i

unul

cit i cel-1'alt

detot-

Cremenea

Vil-

Dimbul. Unul este situat

trul

cum au

fost

pe hotarul dintre com. Stan$i

de E.

al

ora?uluI,
la

ceM'alt

deauna.
SlobozT au fost ora^enil, pana
la suirea

cu{a

Vizirul.

la S.

Dimbul,
s'a

fondarea ora-

$ulul Ploe$ti, trecea prin mijloc.

pe tron a

lul

Alexan-

Plochi. Vezr Plopi.

Ploe^ti, oras, capitala jud.
hova, situat la 23
titudine nordica
,

Apoi
i

el

mutat satul spre V. ramas la limita. a

terenul
ora^ulul
Ploe^ti

dru Const. Moruzzi, cind din nou

se ivesc certuri
$i

Ertache

Mo

Pralongila-

Din punctul de vedere geologic,

ruzzi recapata din

noQ

stSpini-

41'

rea

asupra orasulul.

tudine orientals, la 44, 56'

$i la

este ter^iar, avind la

suprafafa

Ipsilante, in a

doua domnie,
luT

141 m.

al-

titudine d'asupra nivelulul Maril.

pamint negru, sub care vine un strat de pamint galben, ?i sub

acesta un strat gros de pietri^.

cind
I-au

mo^tenitoril

Moruzzi
a chemat

cerut confirmarea posesiuorasulul

Ploe?ti,

a^ezat intr'o cimpie, in par-

nei

tea de S. a jud., la

60

kil.

de

Originea
Dintr'un
$ir

si istoricul orasulul.

inaintea divanulul atit

tenitorif
lul
?i

pe mo?cit i

Bucure^ti.

de documente auca
in

Moruzzi

pe

Suprafafa ora^uluT e de 27 kil. p., marginindu-se la N. cu

tentice, rezulta

anul 1596

Mihaiu- Viteazul a zidit pe locul

satulu! Ploe?ti, ora?ul

mo$ia

Ploe?tiori, la S.
$i

cu mobile
la

domnesc

dupa ce li-au judecat, a dat la mina ora^enilor urmatorul document:

Ploe$tenT
Dat-am domncscul nostru hrisov
turor orasenilor din orasul
tu-

Tatarani

Valea-Rifovulul,
$i

cu acela^I nume, dind satenilor

Ploe^tenl in schimbul vetrel satului,

E. cu girla Dimbul

la

V. cu

Ploesti, jud.

drumul Domni^orulul.
Clima.

mo$ia domneasca Baicoiul

Tocilescu, Revista
I,

Prahova, ca sa aiba mila de privilegiul

acela ce 1-au fost avut din vechime spre

Caldurase urea vara

39 grade
;

(Gr. G.

Tia.

pana
frigul

la -f-

iar iarna,

nerimea Romina,

17).

In

a se hrani, adieu

numitul

oras

ca

slosi

atinge

25

grade.

1599, Mihaiu-Viteazul aduna ar-

bozenie intru toate fara de a B oprip

nesupara^T cu
pravaliile

Ape.
N.
$i

Ora?ul
riul

cercrea de havaet

pentru

este

udat in
;

mata

la Ploesti,
?i

o puse sal jure

$i

alisverisului

ce

face

sau de

E. de
E.,

Teleajenul

la
$i

credin{a

supunere

trecu

claca pentru casele ce au in oras, pentruca,

la

N.

$i

de
riul

riule^ul

Dimbul

apoi in Transilvania prin pasul

venirea Domniel mele In

Domnia

la S.,

de

Prahova.
cite odata,

Buzau. In 1633, Mateiu-Voda

d'intiiu, aratindu-ne

zidi
liiv

dumnealui raposatul

vcl IJan

Enache Moruzzi cum ca modimpreuna sunt

slo-

Apa

Dimbul,

mal

in

ora$
$i

biserica

Sf.

Apostoli

sia Ploesti si orasul

ales cind ploua mult,

vine a$a

Petru

Pavel.

bode

)omnestt, fac!ndu-ne rugaciune s2-l

Digitized by

VjjOOQlC

PLOEgTI (ORA?)

765

PLQEgTI (ORA$)

harazim pc dumnealul cu aceasia raosjc

si

lexandru

a! Il-Iea sosi in Ploe^ti,

veni la

Bucure$ti,

spre a face

cu

oravjul,

dimpreuna cu un loc slobod

duraucsc, clnd nearattndu-ne orascnii atunct vre-un sinet

cuartierul general al armate! ruse$t!, la

vizita suveranulu! Rominie!.

domnesc

vechiii pen-

25 MaiCi 1877. Neobicld-1

Imparatul petrecu ziua

cure^ti cu

in

Bu-

tru vre-un privilegiti al lor

dc a avea
fost dat

a-

nuita

scrie

T.

C. Vaca-

Domnul
?i

Doamna
in-

supra ora^ulut acestuia,

nia

am

Dora-

rescu, in Luptele Rominilorin

Rominie!
armate!

spre seara se
general

mca cu slobozenie $i cu volnicie accia ce au Domnii asupra lucrurilor Domne^ti slobode,

rezbelul 1877

78^

$i

intere-

toarse la cuartierul

al

santa era pe atunci priveli$tea

acestul ora$ de provincie. Harnic
i

numita mosie cu

sale, la Ploe^ti.

orasul

dimpreuna

d-lul

numituluT boicr Intru

In

Popula(iunea.

Acum

70

an!,

stapinirc, iar

dupa accea

urma vcnind
si
.

dedat cu activitatea negofavorabila sa pozitiune,

oraul PJoe$ti avea aspectul unu!

oraseniT cu jalba la

Domnia men

a.
.

{ulul, in

mic ora$el
Cre$terea
latiune!
in

$i

era pu{in populat.

ratlndu-ne privilegiul lor vecbiu, etc

la raspintia

drumurilor mar! ale

fi

cea repede a popua$a scurt

sliamutindu-nc hotarlrca noastra

care facusem pana a
neturi,

d'intiiii,
si-

fare!, Ploe^ti nu s'ar

nu vedca accle
iarasi

a?teptat

timp
ales

se
a-

am

lasat orasul

slobod pe
fost din

insa a
in

fi

transformat

de-odata
?i

datore^te elementelor straine

seama

orasenilor,

dupa cum au

re$edin$a

imperials,

che-

glomerate aci
intre

$i

ma!

ele-

vechime, dar nici pe dumnealul numitui

boicr

mat a adSposti oaspef! a$a de

inalflf.

mentulu! bulgar, venit

in Ploe?ti

nu

I'ara lasat

nctmpartasit de hara
ci

In zidurile sale se aflau nu

1828

acela ce

am

1830, dupa
tirziu

rezbelul

apucat o data de facut,

i-am lasat dumnealul din afara

Intra
stapinirc,

orasulut

cu

satele

ce

vor

fi

pc

numa! comandantul marele duce Nicolae, cu numeroase capetenif ale o?tirilor, dar
insu$!

ruso-turc, element
topit

ce s'a

con-

ma!

cu

eel romi-

dinsa ...

nesc.

puternicul

monarh
fii! i

al

tutulor
:

Orasul Ploe^ti avea

la

1865,

Urma$i! luTMoruzzi, crezinduse pe deplin stapin!

$i

Ru^ilor, cu
reviciul,

nepoji! sai

Ja-

26468
loc;
pu^in
la

loc;
1879,
in

la

1872,

pe moia

mari!

duct

Vladimir,

3 ! o6"3

32355 loc (mat

1885,

orasul

Ploe^ti,

nu perdeau

Sergiu, Nicolae NicolaevicI, Ni-

ca

1872);

la

nicT

ocaziune

de a reclama

colae

?i

Sergiu Leuchtenberg,
ale Im-

posesia.

Alexandru Battenberg. Apo! pe

la
$i

A$a
ocupata
a$a
lu!

1806, ctnd ^ara era

linga

suitele
?i

straiucite

33000 loc, la 1889, 35000 loc $i la Decembrie 1899, 43687 loc, din care: 21822 barbaflf $i
20865 2062
feme!,
catolicl,

administrate de Ru?T;

paratulu!

ale principilor

din

38168 ortodox!,
protestan{!,
2

la

18 12, in timpul domnieT

familia imparateasca,

se

adao-

23

Caragea, care a judecat pro$i

gaQ demnitari!
imperiulu!
:

eel ma!inal{! a!

mahomedan!,
mozaic!
i

armen!,

2413

cesul

a hotarit ca Ploe?teni!

cancelariul principe

19 de alte religiun!.

sa aiba stapinirealor neclintita.

Gorciacoff, cu colaboratori! sa!:

Cdile i stradele orapilui. Ora?ul Ploe^ti este taiat in diferite direc^iun!

La

1828, mo^tenitorilor lu!

$i

Mo-

baronul Iomini, consilier de stat

ruzzi au dat jalba

la Kiseleff,

Hamburger, generalul
cunoscutul
diplomat,

Ignatieff,

de

care a indreptat-o c&tre logofeta

Miljutin,

din

care

cele

240 s trade, ma! principale

unesc

cea mare.

Alexandra

Fili-

ministru de rezbel, contele Al-

pleaca din centru spre bariere,

taiate

lipescu,

Mare Logofat,
Kiseleff ca rati
Ipsilante, fiind

rapor-

derberg, ministrul
periale, Principele

case!

impe-

de

alte strade ce

teaza lul

Ale-

Cerkaski, d.

mahalalele din centru sau stradele principale.

xandru
daruit

Domn,

de Nelidoff,
Intr'un

eful cancelarie! di-

lul

Moruzzi aceea ce nu-1

plomatice militare.
cuvint,
in

Stradele ora^ulu!

au

o lun-

apart'mea. Kiseleff, nevoind sa se

Petersburgul
el

angajeze intr'o afacere ce nu!

era de

nu ma! era

Petersburg,

se

gime de 100 kil. de 800000 m. p.

?i

o suprafafa

competing,

a pus

pe
in

stramutase de pe {armurile Neve! in modestul ora? din

Barierele. Oraul Ploe^ti este

jalbS rezolufia: si se infa^i^eze

mar-

inconjurat de jur imprejur

cu

Domnulu! ce se va numi

ginea

DimbuluT, catre

care se
pline

un $an{ adinc Barierele ora^ulu!

urrni*.

indreptau
vizi-

acum
tact

privirile

sunt
$i

11,

adica

Cimpina,
Patu-

La

1846, Bibescu-Voda

de a^teptare

ale Europel.
s'a

Gageni
N.
;

Va^eni, ce due spre

?i i

tind ora?ul Ploe^ti, a dispus sa se faca hotarnicia

s'a terminat

Cu mult
cit

purtat po-

Bucovul, Gogoa^a
spre E.
; ;

ora$ulut,

ce

pula^ia ploe^teana in tot timpul

lele,

Rifovul

Bucu-

sub domnia

luT $tir-

a avut in mijlocul e! pe su-

re?ti,
?i

spre S. Rudul.Tirgovi^tea

be!-Voda.

veranul Rusie!.
razboiulul ro-

Tirgu^orul, spre V.

Cu ocaziunea
mino- ruso
-

Dupa
Ploe$ti,

ce se

odihni

zi

in

principala e gara drumulu!

fier.

Cea ma! de

turc,

Imparatul

A-

Imparatul

Alexandru

Digitized by

Google

PLOEyn

(ORA?)

766

PLOE$TI (ORA$)

Piefele ora^ului sunt:

$tefan, Sf.

Gheorghe-Nou,
Sf.

Sf.

Ploe^ti

fiind ora

ca Tirgo-

Piaja Legumelor, unde in toate

zilele

Nicolae-Vechiu, Sf. Hie, Sf. Apostoll

i

vi?tea, sa se
5

dea

luT

Barbu

cite

se g&sesc
$i

zarzavaturl

$i

Nicolae-Nou.

lapturl,

unde sunt aezate

?i

Coloarea Galbena care incepe

din Obor, intinzindu-se spre N.,
intre
la

pe lun5. Domnitorul Alex.

talerl

Ipsilante,

macelariile

brutariile.

Pia^a Unirel,

care

formeaza

bariera Tirgovi?teI

?i

ba-

26 August 1777, aproba propunerea Mitropolitulul Grigorie

al

un centru
frumoase
i

inconjurat
pravalii.

de case Aci s'a ri-

riera Valeni-de-Munte, cu patru

Il-lea
in

$i

ast

fel,

acum

mahalale
Sf.

Sf. loan, Sf.

?i

Spiridon,

123
in

anl

urma, se deschide

dicat statua Liberta{ef.

Vasile

Sf.

Treime.

Pia^a Fructelor, unde se vind

Instrucfiunea pub lied.

Ploe?ti

prima $coaia domfuncfiona

Se

neascS.

poame.
Pia^a Oborul, cea mal

poate ca chiar Mateiu-Basarab,

La
fesor

1839,
in

ca prozii

mare

zidind biserica S-^il Apostoll, si

fi

Ploe^ti G. Malureanu.

dintre toate, in care se face un

orinduit a se face lecfiunl in

el,

Cind
dire

s'a

cumparat loc cu
^coala

mare

tirg

Lunea

$i

Mar^ea, in

tinda

dup&
al

obiceiu

ins

pentru
cu

publica

fie-care

saptamina, unde se vind

vr'un hrisov lamurit nu exists

cind

veniturile

ce ora^enil
acestel

lemne de construc^ie, producte,

var, oale, sare
$i

de
in

cit

acela

lul

Alexandru
deschide

au

ingrijit

asigura

vite.

Ipsilante, prin care se

?colI,

s'a

mat adaogat un proinvataturl

Piafa Cuza, cea mat mica.

Ploe?ti

prima $coala
siguranfa
la

domnu
se

fesor
inalte.

pentru

mal

Serviciul siguranfef public* se

neasca, cu dascalul Barbu.

conduce de un poli^aiu, ajutat de 5 comisarl, 8 sub-comisarl, comandant al jandarmilor, I

etc. Statul cheltue?te

DecJ,
?tie

cu

La

1842, era profesor d-1

lei

I.

de

cit ca,

anul 1776, s'a

Gorjan, platit cu 250

in plus

lunar,

infiinjat

scoala

domneasca de
?tie

120

lei

lunar cheltuelile

cu

intre-

la Ploe?ti,

unde se
private
dasc&lil,

ca exis-

^coalel.

{inerea poli^iei din Ploe^ti ISCXX)

let

tau

?coale

romine^tl.

La
tenii

30
cer

Martie 1842, Ploe?-

anual

$i

comuna, 79560

lei.

Unul din
calul
torul

anume Daseft

Domnitorulul
fondurile

sa

le

Ora$ul este
partf,

impact

in patru

Barbu, aflind

Domni-

dea din
ceza
i

propril

ale

numite

color!, fie-care coin

a hotarit sa se
limba romineascft
cere

infiinjeze

?coaleI, profesorl

de limba

fran-

loare avind

capul s&u

cite

?coala public^
tru
e$ti,

domneasca penin

greaca. Eforia se mar-

un comisar

?i

sub-comisar. Cele

Plo-

gine^te a adaogi, in Noembrie

1843, un al doilea profesor de

patru colon sunt

sa

fie

recunoscuta
sa
lul

Coloarea Ro?ie, care incepe

din centrul
ora?ulu!
$i

coala lul ca atare. Domnitorul

insftrcineazS

limba
a
II,

romineasca,

la

cl.

$i

se

in-

pe

Mitropolit

cu 200
1845,

lei

leafa

pe

luna.
la

tinde spre E. pSnS la apa

bulul, iar

DimV. pSnS la bariera Rudulul. Ea e compusa

spre S.
$i

cerceteze

despre
inca

?coala

La
ceasca.

s'a

fntrodus
$i

Barbu.
Mitropolitul,

$coala din Ploe^ti

limba gre-

din

anul

din $ase mahalale

cista, tru,

Maica-PreSf.

1776,

a dat informafiuni bune

$coala,

La
locul

1847,

Buna-Vestire,

Sf.

Pantetimon,

Sf.

DumiSava $i

despre aceasta
capacitatea
i

despre

Ploe^tenilor

confocm cererel de a li se da in
profesor

silin^a dascalulul

limbei grece^tl,

Sf. Filoftea.

Barbu;

totu^I,

Coloarea A lbastra, care incepe

din centru, intinzindu-se din pia{a

August
fora

11,

numal in 1777, dupa o noua anaDomnitorulul,

de limba germana, Eforia a numit

la

?coa!a

elementara din

a Mitropolitulul Grigorie,
care
arata

Ploe^ti,

ca profesor de limba

Legumelor, spre V., intre ba?i

prin

germana,

pe Horn,

cu

actul

riera Rudulul

Tirgovi^teT, co:

c&

dascalul Barbu, se energi-

urmator
Potrivit cu

prinzind $ase mahalale

Sf.

ImSf.

se$te,
sile?te

adica

in

tot

chipul se

parl,
nasie

Sf.

Gheorghe-Vechiu,
Ecaterina.

spre inva^atura copii!or

trfti

coalelor

publice,
al

noua organiza^ie in urma

Mariel Sale

Voevozi,
i

Sf.
Sf.

Haralambie, Sf. Ata-

dar ca nu poate
simbria de
afla
la

numal cu
lor,
$i

inaltulul

oficiu

paring!

se

Prea Inaltatulul Nostru Domn,

Eforia orindue^te

Coloarea Verde, care incepe

din centru
$i

in scapataciune,

fiind

om
pro-

pe

d-ta, ase-

se intinde spre E.
:

cu

copii,
eft,

?i

Mitropolitul

manat cu
mentul

art.

150 din regulaprofesor

coala

intre barierile

Valenilor,

GoSf.

pune
de
5

dupa cum

este $coala

$coalelor,
la

de
ele-

goa$ea,

Zahanaua - Vechle, cu
:

public^ din Tirgovi^te, cu leafa

talerl

limba germana

$apte mahalale

Sf. Vinerl,

pe Iun5, asemenea

mentara

din

Ploe^ti,

cu

leafa

Digitized by

LiOOQ IC

PLOEfTL (ORAS)

767

PLOESTI (ORA?)

de 250 lei pe lun3, socotita de I Octombrie viitor 51 deola

sebit

rurale,

platite

din

fondurile

Mai

functioneaza

in

Ploe^ti

comunel.
Cead'intil $coala secundarace
s'a infiinjat in

o ?coal5 catolica, alipita pe linga

biserica catolica,
$i

100

let

pe

luna pentru

o $coala prointrefme

inchirierea incaperilor locuin^el

d-tale.

Ploe?ti este gim$i

testanta mixta, ce se

naziul Petre
Iulie

Pavel (1864),
liceu
la
la

de comunitate.
CultuL In ora^ui Ploe$ti sunt
23 bisericl cre^tine-ortodoxe,
vizate in 18
5
filiale.

La
e$ti

1842, eraO in Ploprivate,

grece^tl,
91

transformat

in

1878,

16

col!

adica:
I

mal adaogindu-i-se de
incoace
cioase.
$i

1888

di$i

romine^tf,
1

fran-

divizionarele trebuin-

parohil,

avind

ceza,

bulgara

evree^tT,

care se frecuentau de 341 copif,

afara

Liceul, a$ezat intr'un local

de
23

Dintre acestea, bisericile:

Apostoll, Sf. Filoftea
tanasie, se intre^in
tul,
$i

Sf.

de ?coala normala,
$colarI.

la care

toata frumuse^ea,
profesorl
$i

are

azi

Sf.

A-

urmau 158

mal bine de 300

la

La
e?ti

Iulie

1845 era "

n Plo-

elevl.

Pana

1890 se

inscriseelevl,

rominetI,
vree^ti

22 ?colT private, adica: 14 1 germana, 3 ei

sera in acest liceu

3550
$i

de com.; resde enoria^T. Pe linga acestea, ma! sunt 2

eterodoxe
(catolica
izraelit
?i ?i

absolvind cursul a 4 clase gimnaziale

curs,

bisericl

grecetl,

care se
afara

260

elevf,

intregul

luterana),
5

un templu

frecuentau de 446 copil,

100.
i

sinagoge.
Intre bisericile din ora$ men-

de

$coala normals, la care ur$colarf.

Personalul

materialul costa
1

mau 229
de

pe
inainte

stat

aproape

00000

lei.

tionam
Biserica Sf.

In ceea ce
fete, ele

prive?te $coale!e

$coa!a comerciala
sionatulul)

(Str.

Penco-

Ion Botez&torul,

existau
tot

de

s'a infiinjat
?i

de

fondata

la a.

1827 de ora^enf,
alte

1846,

platite

din

fondurl

muna
luata

la

1881

la

1890 a fost

pe locul
lemn.

unel

biserict

de

particulare.

pe seama

statulul.

Treptat,

$i

mal

ales

de

la

Externatul secundar de fete

s'a infiinjat la

Biserica
?i

Sf.

Apostoll

Petru

1864 Jncoace, scoalele publice

s'au

1879

se intre-

Pavel, zidita de Mateiu

Voda
bi-

tnmul^tt in Ploe?ti, a?a ca

$colI publi-

{ina din fondurile

Societ3$eI

Basarab, pe locul unel alte

sericl

azl functioneaza 22

pentru inva^atura poporulul ro-

de lemn. Vechia biserica

maicT.

ce: 17 ?coltprimare(i899
(7

900)
o

min, sec^ia de Prahova.

De

la

servea ca manastire de
caramizl
$i

de

bae^I, 8

de

fete),

un

liceu,

1888, s'a trecut in sarcina statulul.

FScindu-se aci ni^te sapaturi, s'au

gasit

$coala
meseril,

comerciala, o $coala de

purtind

datele

un externat sec indar

$i

Se
sau

afla instalat-1 in

frumosul
stat.

1594
s-'int:

IS3S-

de

fete
fete.

o $coal& profesionala

local,

construit

de

Cele-1'alte bisericl ale oraulul

Sf.

de
e

$coala
s'a

profesionala

de
la

fete

Imparaflf,
Sf.

Sf.

Gheor-

Cea ma! vechle coala primara $coala de bae^I No. 1, care

Septembrie 1830.
are localul sau propria.

infiin^at

de

stat

1885,

ghe-Vechiu,

Voivozi,

BunaSf.

avind 6 catedre.
Intre 1885

Vestire, Sf. Vinertf, Maica Pre-

s'a infiinjat la
I?I

91

au otyinut
$coale,

di-

cista, Sf.

Nicolae-Nou,

Ni-

La
care a

1864, cu punerea in aplilege!

ploma 52 eleve. Pe linga aceste

tute private.

coIae-Vechiu,

Sf. Hie, Sf. Vasile,

mat
insti-

Sf.

Spiridon, G. Boldescu,

Sf.

Instruct unel
coala

Pu2

functioneaza in Ploe?ti 8

$tefan, Sf.
Sf.

Pantelimon,

Sf.

Sava,

blice, s'a infiinfat

No

Filoftea, Sf.

Treime,

Sf.

Ha-

de bae{T;la 1868, ?coala No. 3; la 1876, ?coala No. 4; la 1879, $coala No. 5 ?i la 1888, $coaIa
No.
6.

Institutul P. Kliade, fondat la

ralambie, Sf. Ecaterina, Sf.

Du-

1848; institutul Profesorilor Asocia^I,

mitru

$i

Sf.

Atanasie.

fondat

la

1891;

insti-

tutul Irina
fete
infi-

Angelescu, fondat
88 1

la

Pe linga biserica catolica, care e situata pe strada $tefan-celMare, este

alipita
i

Cea mal vechTe $coala de

este $conIa No.
1,

1885; institutul Maria Ionescu,

fondat
la
1
;

^coala

care s'a

institutul

drelor

confesionalS.
Biserica evangelic^
^ine

infatla i854;lat866,s'afnfiin^at

Constantinescu, infiin{atlai887.
Institutul israelit instalat

se prin

intre-

coalele

No. 2

$i

3 la
;

867, $coala
5 $i la

Luca Moise,
foarte

de comunitate,

con-

No. 4;

la

1868 coala No.

intr'un

edificiu

tribu^iunt.

1888, coala No. 6.

frumos, s'a

Infiintat

de
din

Luca
fon-

Veniturile

comanei.

Venitul
fi-

Pe linga acestea mal functioneaza in Ploe^ti inca 6 $coa!e

Moise,

$i

se intre^ine

ordinar al orauluT, pe anul

durile lasate

de

el in

acest scop.

nanciar 1893 -94 a

fost

de

let

Digitized by

Google

PLOE^TI (ORA?)

768

PLOE?TI TORA?)

653700 i venitul extra ord in ar, de lei 223616,82; in total lei

777316,82.

Sunt
$i

in

ora$ fabric! de sapun

?i

pune din 27
cina
?i

doctor! in

mediin

luminar! de ceara
fabric!
$i

de seu,

medic! veterinarl,

pentru rafinarea pao moara

plus 2 subchirurgY,
8 farmaci^tl.

16 moa$c,

Budgetul drumurilor pe acela?!

curel

fabricarea gazulul.
sis-

exercir/iu

are
let

la
i

venituri
la

Se

afla in Ploe^ti

Funcr/toneaza in ora, conform

legilor
silii

suma de 86000
tuell,

chellei

tematica de faina pusa in mi$care prin puterea vaporilor.

85500

lei,

in

plus 500

in vigoare, doua conde higiena: comunal $i ju-

fond pentru deschiderl de credite

suplimentare

?i

extraor-

dinare.

In

1899 900,
fost,
la

budgttul
venituri

or$i

dinar a

ca
lei,

Ma! sunt o fabrica de fringhil, una de luminari de stearina, o fabrica de pung! Progresul. una de lazi, una de flanele, doua pentru facut ciorapl, una
:

detean.
In timpul razboiulu! din 1877,
in Ploeti

a func^ionat

un

spi-

la cheltueli,

de

11

84463

76

pentru torsul

line! $i alteU*.

banl.

Comerciul de coloniale, bauTabacaria,

in

Industria.

aha
stra-

tur! spirtoase,
rie $i
{in

bra?ovenie,lemna-

tal de ranif!, crganizat de doamnele Ecaterina G. Cantacuzino, Maria T. Vacarescu i Smaranda D. Moruzzi, cu concursul doamnelor ploe^tene, care

data renumita
inatate,
i

^ara
intr'o

$i

comerciul de fructe, apar-

indeplineau sarcina de surorl de

caritate.

care

vreme
ferate,

numai

Rominilor;

restul:

cazuse din cauza cailor

este reprezintata azl in

comerciul de haine, incalr,amintea, marun^i?urile, articolele

Justifia. Pentru judecarea pricinilor, in

Ploe^ti

de

Ploeti, sunt

doua jutribunal

prin

doua

fabric!

cu aburl, care
fine,
$i

mode,
nilor,

etc.

sunt in miinele
ales
in
*

strai-

decatori!

de pace,
$i

un

lucreaza
prin

p'e!

foarte

ma!
e

miinele E-

cu doua sect/iunl
jura^I.

o curte cu

vechile

stabilimente

pri-

vreilor.

mitive.

Ploe?ti
s'a

re?edin{a
circ.

camere!
IV-a,
co-

Blanaria
vir^ire.

stins

cu

desa-

de comerciu,

Strada cojocarilor
alta

era

prinzind judefele

Buzaul,

Pra-

Sunt 46 avocap. Pota i Telegraful a inceput Set funct'oneze in Ploeti

de
la

ocupata

data

cojocarl, car! faceaQ

numal de un intins
industrie

hova $i Dimbovifa. Semiciul sanitar. Oraul are

trel spitale:

1856, adica

cam

la

un an

dupa organizarea
^ara.

serviciulu! in

comerciu cu
proprie a
lor.

blanile,

Ca

sa se poata aprecia vepo?te!

?i

Azl nu ma! sunt.

soarta
a
alta

Tot
?i

aceea^I

avut-o

cavafia.

De unde
Ploe$ti

data

cavafi!
relar,ii

din

intret/ineau

Spitalul comunal, intrefinut de comuna, are 30 paturl, rezervate ma! mult femeilor bolnave de boale sifilitice.
Spitalul
la

niturile

telegrafuluf,

dam
In

urmatoarele cifre:

1888 89,
lei.

po?ta 177323,00,
in
total

telegraful

152673,00,

cu stramatatea, azl abia

in Ploe$ti.

Boldescu,
boerul

infiinfat

329996,00
In
telegraful

mai exista cavafie

Boiangeria, de

1837

de

Boldescu,

18S9 90,
lei.

postal 50987,00,
in
total

cind

cu

im-

are

portarea covoarelor straine, care

29 paturl, pentru or! ce boale. Azl se administreaza de

Eforia Spitalelor Civile din Bucure$ti, care

161000,00,

311987,00
In
telegraful

au

luat

local

chilimurilor

$i

1890 91,
lei.

pota 201987,00,
in
total

velintelor, a cazut
ire.

cu

desavir-

a construit
$i

in

1892

140523,00,

In

casa

jaranulu! praho-

un

foarte

frumos
spitale
?i

higienic

vean rogojina a inlocuit scoarja. Boiangeria ma! e reprezintata

azl prin 2

local.

342510,00 In 1896
rilor

97,
lei,

totalul

venitu$i tele-

Aceste

au

cite

un
tre-

din po$ta, telegraf

3 boiangil.
decadent^ e
?i

medic primar
cojo-

unul secundar,

fon,

144959

70 ban!.

Tot
caria

in
%\

in plus restul personalulu!

Garnizoanele. In Ploe^ti este

re$edint,a unul reg.
$i

cizmaria,

din

pricina

buincios.
Spitalul militar, destinat pentru bolnavi! militar!,

concuren^ei ce se face industria$ilor

Romin! de
$i

strainatate.

condus de
nu
lip"

Dogaria, ca

rotaria

$i

tim-

medic!

?i

farmaci?t! militar!.

plaria, aparr,ine in

Ploe^ti
ftera"ria

Ro
e
in

Asisten^a

medicala

de infanterie comandate fie-care de cite un colonet. Tot aci ma! este $i o baterie de artilerie teritoriala, comanaunuia de
cavalerie,

minilor,

pe

cind

se$te bolnavi lor sarac! din ora$,

data de un locotenent, insarcinat cu strviciul stingere! focului.

mina

Nemr,ilor.

comuna dind
gratuite.
?i

medicamente
se

f iganii
ramizl
;

sunt fabricant,! de caRominil.

PenitenciaruL In Ploe^ti este

p'alocurea

Personalul medical

com-

un

arest

preventiv,

intre^inut

Digitized by

LiOOQ IC

PI

OE?TI (ORA$)

769

PLOE?TIORI

de jude{. Penitenciarul, situat pe strada Rudulul, posedS o frumoasS cl&dire, construitS la a

nul 1888, cu

tatea, Viitorul, Albina,

Ancora,

o scoal&, infiin{at

la
si

1866,
1

fre-

Inmormintarea,
Gr.

etc.

cuentata de 40 elevl

3 eleve.

Orasul Ploesti este locul natal al

In raionul comunel, pe iazul

care

s'a

cheltuit

d-lul

G. Tocilescu,
profesor

ce vine din riul Teleajenul, sunt

2

de judef 50639 leT. Cimitirele. Sunt

3
si

cunoscutul archeolog,
5
1

mod.
Locuitorl impropriet&riflf de la

ci mi tire:

si

membru
si

al

Academiel Ro1856,

crestine-ortodoxe,
1

catolic

mine
jan,

al

profesorulul Ion Gorla

1864 sunt in,

c&rora

li

s'au

izraelit.

Cinaitirul

Viisoara

mort
si

care

fecu

este situat in
orasulul,

partea de N. a
s'a construit
la

eel d'intiiu

vocabular Francezo-

dat 437 hect., din mosiile d-lor Cantili, I. Ciresanu, Eforielsi dr.
Sachelarie.

unde

Romin

care la 1848 fu capul

1887 o fruinoasS capelS, case

pentru locuinja personalulul
mitirulul
si

miscSrel revolution are din jud.

Vite: 35
vaci/ 101
porcl.

cai,
vi$el,

431 bol,
115
01
si

129
211

ci

Prahova.

o morg&.
se
afl& in

Cimitirul Rudului

Ploesti.

VezI

$erb&cani,

com.

Comerciul se exercita de 10
circiumarl.

partea de S.-E.
ternitatea,
in

si

cimitirul

E-

B&sesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu.

partea

de

S.

Budgetul com. e
Ploesti,
stafie

la veniturl

orasulul.

de

dr.-d.-f.,

ju-

de 8 1 1 8

lei

si

la

cheltuell,

de

AbatoruL Pentru
telor,

t&ierea

vi-

de^ul

Prahova,
Ploesti,

plasa

Tirgsor,

7374
hect.

'el.

comuna a

construit

in

com.

pe

linia Bucuresti-

Intinderea

com.

de 181

1890, in partea de E. a orasulul,

Buz&u, pusS. in circulate

la 13

pe apa Dimbul, un abator

la

Septembrie 1872.
aceastS
(j.6 kil.)
linie
si

Se

afl&

pe

E
riul

udatS in partea de E. de
Teleajenul
si

sistematic, in care se taie anual

intre stabile Brazi

in

cea de V.

aproximativ p5n&

22000

vite

Valea-C&lugareasc&
la Ploesti pleach

marl

si

mid.
liceulul, cen.

(n
o

kil.).

De

Grddinl. In fa^a
trul orasulul, este blic&,

linie

sre

Predeal,

pus&

in

de riul Dimbul. Pe cimpia de ling& c&tunul Tin^arem se afl ruinele unel

bisericl, in jurul creia, inainte

o gr&dinS pusi

circulate la

1879.

Stasia

cea
linie

numiti Grivi$a>
asezatS
in

gr&-

dina Tr5snea, gr&dina. foarte

frumoasS,

suburbia

mai apropiata pe.aceasta de Ploesti este Buda (9.97 de unde leac& o linie la
nic.
lul

kil

),

S1&-

Haralambie. Pe linga acestea, mai sunt gr&dinl la Hotel Moldavia, Hotel Bucuresti, Lip&nescu, afar de cele 5 cu dulapuri.
gr&dini

In&lfimea d'asupra niveluMril e de

de 1848, se zice, era un oras numit Bereasca, locuit de Bulgarl venial din Rusia, unde fuseserS dusl de RusI, in urma
rzboiuluI

i46 ,n .8o.

Veni-

Ruso-Turc din 171

Ploesti
-

1.

tul acestel stafil

pe anul 1896
lei,

C&i de comunicajie: soseaua

a fost de
Ploeti.

105854

banl

8.

jude^eanS

Bratocea

si

alte sosele spre

comunele Pleasa
Ploesti-

Gr&dina,numit& *Sans-Souci,
asezate ling& gar& pe Bulevard,

VezI

Cuverca,

sat,

in

si

Sc&eni. Prin partea de S.-E.

calea
nationals.

jud. Neam{u, com. Timisesti.

trece

are o poztyiune foarte frumoas&.

Buzu.

In partea

de E. a orasulul
cu

Ploestiori, com. rur., jud. Prahova,

pi.

este gr&dina Cog&lniceanu,

Tirgsorul, situate pe
Ploesti
si

Pleasa,

Se m&rgineste cu comunele: ScSeni, Moara-NouS si

un frumos helesteu betonat.

Gra^ie
eftin&ta^el
locurilor,

platoul dintre orasul

Ploesti.

riul Teleajenul, la 3 kil.

esti
si

mai

la fie-care cas&, chiar

prin

la

kil.

de Plode resedin^a

Ploetiori,

sat,

ftcind parte din

centrul orasulul, se g&sesc grddinl cu florl

si

pkisei.

com.

rur.

cu acelasT nume, jud.

pi.

poml

fructiferi.

Se compune din 4 c&tune:

Ploestiori,

Prahova,

Tirgusorul.

Aci e

Multe sunt
tute

societdfile consti-

^ in^ireni, Tirgsoreansuflete, din care

resedin^a comunel.

in orasul Ploesti,

mai toate
:

ca

si

Moara-Nou&, avind o poPloetiori, proprietate, a Eforiel

Spitalelor Civile din Bucuresti,
fostS

avind scopurl umanitare

ajutor

pulate de 893
case

reciproc, ajutorul orfanilor, dez.

182 contribuabill, locuind in 198

;

voltarea industricl, etc.

douS
la

bisericT,

una

fon-

pendinte
jud.

de

man3stirea
pi.

Dintre

acestea

citSm

socie-

dat&

i88j

tS^ile: Inflorirea,
ta,

Lumina, LupCari-

mosiei, def. Cantili, deservita.

de proprietarul de

Tirgusorul,

Prahova,
Ploestiori,

Tirgusorul, com.

in

Unirea,

Cooperative,

un preot

si

alta,

acum

p&r2sit&;

intindere de 270 hect., toate p&-

Digitized by

Google

PLOE^TIORl-DIMITRIULUl

770

PLOPENI-JUNUL

mint cultivabil
data cu 7580

$i

fme{e,
anual.

aren-

in direcjie E.-V. $i se varsa in

lonizat cu

oameni adu?i din

alte

lei

Berheciu, pe

mo?ia Larga^eni.
cdtun, al com.

par?.

Ploetiori-Dimitriului, numire
vechie a satulul Bereasca-d.-j.,
jud. Prahova, pi. Tirg$orul, com.
Ploe^tiori.

Plopeasa-de-Jos,
Policiori,

Plopeni,
l&e^ti,

stafie
pi.

de

dr.-d.-f.,

jud.

jud.
i

Buzau,
case.

cu 250

Prahova,

VSrbilSul, com.

Malinia

locuitorl

64

ct.

Plopeni,

pe

Buda-Slanic, pusS in circulate

Plopeasa-de-Sus,
Ploetiori-Manastirei-Margineni, numire vechie a satulul
Bereasca-d.-s., jud. Prahova, pi.
Policiori, jud*

cdtun, al com.
lo-

la

10 Decembrie 1883. Se

afla

Buzau, cu 450

intre stabile

Buda

(1 1.7

kil.) i

cuitorl

$i

108 case.
Boto?ani,

Poiana

(11.9

kil.).

Inalfmiea

Tirg^oiul, com. Ploe$tidri.

Plopeni,

sat,

jud.

pi.

Siretul, situat

Plopana, comuna
jud.
$i pi.

$i

tirgusor, in
la
5

in stinga

riulul

pe coasts de Suceava

deal,
?i

d'asupra nivelulul M&ril de m 244 99. Venitul aceste! sta^ii pe anul 1896 a fost de 91432
let,

in

22 banl.
in hotar

Tutova,
?i

63
kil.

ora?ul Birlad

la

kil. de de ex-

partea de S.-E. a com. Burdujeni-Sat.

Plopeni, movild,
fa-

cu mopi.

tremitatea de N. a judefuluj, pe
piriul

Are o populate de 325

miltf,

?ia Plopeni,

com. $tiubeieni,

Tutova.

sau 766 suflete, din care

contribuabili
;

Ba^eul, jud. DorohoiQ.

Tirgu$orul

formeaza
:

co-

175

biserica,

muna cu
I^cani,

catunele

Plopana,

zidita inainte

de anul 1778, de
in

Plopeni,
satul

piriil,

care curge prin

Dobreni, Tundul-TamiVladia,

Lupu
de-Jos

Bal?,
$i

Mare Vornic

Jara$1

Plopeni,

com. BurdujeniBoto$ani,
$i

noasa (Zinga), Bungeni-Marl cu

de Safta, sofia sa
Spatar,
f
1

sat, pi. Siretul, jud.

Bungeni-Lingurarf
?i

$i

fiica luT

Iordache Cantacuzinodeser-

se varsa in Suceava.

Valea-Dornoni, Valea Gardului

Munteni, avind o populate
locuitorT, din carl

Deleanul, Mare
vita

de

preot

cint&ref,

de 2834
case.

contribuabilT,

locuind

in

500 688

o $coaIa mixta, condusa de un

investor
copil.

?i

frecuentata

de 30

Plopeni-Jianul, sat, pe moia cu acela?i nume, jud. Dorohoiu, pi. Ba$eul, com. Borze?ti, divizat
in

Plopeni-MarT

$i

Plopeni-

fa{a

Se cultiva viea pe o suprade 1 5 hect. (din care 5 hect.

$i livezile
1

Locuitoril poseda:
$i

206 boT
49 porci;

MicT,

cu

136

familif,

sau 600

vacl, 13 cal,

205

of,

suflete.

nelucratoare)

cu pruni

pe o suprafafa de

hect.

45 stupi cu albine. In com. sunt 4 comercian^Y

:

Proprietatea mo^iel e a d-nel

Aglaea Al.
fost

Jianu.

In vechime

Locuitoril lucreaza carufe ordinare, vase pentru vin, fringhii

i

3 meseria^T.

a manSstiref Solca ain BudSruitS

covina,

fac uleiu

de cinepa.
are o $coala mixta

Plopeni, vechie numire a

vapori. Cane^ti.

cdtu-

novschi

Hatman
la

$i

de Miron BarParcSlab de

Comuna
4

nulul Nego^ina, jud. Buzau, com.

Suceava,
nSstirea

25 Iulie 1623; mastapinit-o

bisericl; o

moara cu

pana

la

Comerciul se face de 50 de
persoane.

1785.

Plopeni,
cerealelc

sat,

facind

parte din
jud.

Are o
-

biserica,

cu

hramul
cintire^
fa-

Este

piafa pentru
prejur.

com.
hova,

rur.
pi.

Malae$ti,
VarbilSuI.

Pra-

Na^terea Maicei - DomnuluT, deservita

$i
1

de prin

Face comerciu
Bacau,

Are o po-

de

preot,

mai mult cu ora$ul

de

care este ma! aproape (22

kil.)

pulate de 643 locuitorl; o biserica, fondatS la i854cucheltuiala d-lui

palamar. Este de zid,

in

cuta

1835

de Const. Jianu.
pamint;
hect.,
iar pro-

Lip&nescu

?i

fa-

Satenif improprietari^! aO 205

hect.,

Plopana,
tova,

sat, in jud. ?i pi.

Tu

miliel sale.

52

arii,

com. Plopana,
spre
S.

pe

piriul

prietatea,

2305
iaz,

83

artf,

Tutova,
Plopana. 108 case.

de tirga^orul
locuitorl
$i

Are 407

Plopeni, sau Coloarea-de-RoU, mahala a orasulul Hu$i,

jud. Falciu.

cimp.

Are un
de 71

numit al-Ursului,
51

hect. intindere,

vie, in

Din

vechime. a

fost
al

sat

Plopasca,
la E.

piriu, in jud. TecuciCi,

;

dintr'un

document

lul

Da-

suprafafa de 4 pog. Piriul principal ce

trece pe

de satul Larga^ani c irge

bija-Voda rezulta ca a fost co-

mo$ie se nume^te Ibaneasa.

Digitized by

LiOOQ IC

PLOPENt-MARI

771

PLOPI-EP1SCOPIA

Drum

e acel

de

la

Radaufi

Prin

Darabani, ce duce la Botoani.

Hotarele mo^iel sunt cu
ze$ti,
:

judejeana

comuna trece $ose aua a Dumbravel $i o

comunala, care duce
biserica, deservita
?i

pi.

Calma^uiulul, care formeaza

cat.

cu

Slavite^ti,

com. Plopi-

Bor$i

alta $osea

Slavite^ti.

Vlasine^ti,

$tiubeleni

prin Coiare^ul la com. rur. Greci.

Vicoleni.
I

Are o
preot

de
frecir-

Plopi, catun, in jud. Teleorman,

pl.TeleormanuluI, {mind de com.

2 cintareflf
I

o $coala,

Plopeni Marl.
-

VezI

Plopeni-

condusa
cuentata
ciuml.

de de

inva^ator,
elevt;

Beuca. Are

o popula^iune de
din care 73 contrib.

Jianul, sat, jud.

Dorohoiu.

16

309

suflete,

Plopeni-MicL VezI Plopeni-Jianul,

sat, jud.

Budgetul com. e

la veniturl

Plopi, trup de
pi.

Dorohoiu.

de
lei

lei

982,

iar la cheltuell,

de

sat, in jud. Neam^u, de Sus-Mijlocul, com. Pe-

895.

tricani.

Plopeti, loc izolat,\n jud.NeamJu,

Vite: 440 vite marl cornute,

com.
aceia?!
aci

Margineni,
situat
;

pi.

de

Sus-

16

cal,

360 rimatorl

$i

500

01.

Plopi (Barda),
nare, in dreptul

insula,

in

Du-

Mijlocul,

linga

iazul cu
fost

Prin

comuna
din
trece

trece

un

piriia?

com. Gircovul,

nume

mat Jnainte a
afla

ce se formeaza din partea de V.

jud. Romana^i.

sat,

dar astazl se

pe

a comunel,
relulul
i

padurea Izvoprin
mijlocul
Blidarul, spre

acest loc

numal o moara.
iaz,
in

cat. Colare^ul

$i

Plopi, vechiil picket, cu No. 40, in jud. R.-S^rat, pi. Ora?ul, com.
Mindre$ti, pe malul sting al
ului
ri-

Plopeti,
locul,

jud.
pi.

Neam^u,
a-

com.
Plopi,
a

rur. Greci.

com. Margineni,

de Sus-Mijsat,

Milcovul,
azl e

la

hotarul

spre

format din stringerea

in

partea de
pi.

S.-E.

Moldova;
?ul

pelor piriulul Margineni.

com.

Avere^ti,

Crasna,

han spre oraFoc^ani, com. Risipi^i $i Go-

jud. Faiciu, situat

pe valea cu

loganul.

Pl0peti, piriU, jud. Neam$u,

for-

acela^I

nume. Are o populate

famUil, sau 305 suflete,

mat din piraiele Margineni si Hoise$ti. Se numete ast-fel numal dupa ce iese din iazul de la
Plopesti. StrSbate teritoriul

de 61

din care 61 contribuabill.

Plopi, picket de g ranifa, pe Dunare, la S.-E. de com. Gircovul,

jud. Romana^i,
?i

in fa{a

satu-

com.

Plopi,
rur.

sat, facind

parte din com.

pi.

lui

Cercelani din Bulgaria.

de linga satul cu acela? nume, traversind, catre V. satulul $i aproape de v&rsarea sa pe stinga piriulul CaPodoleni,
lui$ul,

Prisiceni-Buturugeni,

Sabarul, jud. Ilfov, situat la E.

Plopi, deal,
eni, pi.

in partea

de Buturugeni, pe malul drept

al riului

satulul Comarna-d.-j.,

de E. a com. PoIa$i.

Arge$.

Codrul, jud.

?oseaua calel ferate Bu-

hu^i-Piatra.

Se intinde pe o suprafafa de 54 hect., cu o populate de 66

locuitorl.

Plopi, moie particulara,

in cat.

situata

cu

acela?!
pi.

nume, jud.

Plopi, com. rur.

dinji,
pi.

?i

sat, in jud.

Mehekil.

Mo^tenitoril

I.

Lascarescu au
cultiva

Teleorman,

Teleormanulul.

34 de ora^ulTurnul-Severin. Situate pe deal $i pe vale, se margi-

Ocoluld.-j., la

31 hect.,
hect.

din

care

23

(8 padure). Locuitoril
$i

au

Plopi, piriU, jud.

re$te

Faiciu

izvo-

23 hect.

le cultiva

pe

toate.

de sub

Dealul-Ceta^uel;

ned
$i

la

E.,
;

cu
la

com.
S.,

Greci

Numarul
46
i

vitelor

marl e de

curge prin partea de S.

tulul
leni,
?i
i,

sa-

Salatrucul

cu com.
Iz-

al celor

mid, de 134.
com. Bal,
in

com. Mo$na,
cu piraiele

pi.

Podo-

Roc?oreni;
vorelul
;

la V.,

cu com.

unindu-se, la Podul-Bo-

la N.,
$i

cu com. Valea-

Plopi, catun,
pi.

al

erulul,

Ceta^uei

Ursului

Timna. Satul formeaza

valea Oltejulul, pe ^armul sting,

Recea, forme^a

piriul

Mo^na.

comuna cu

01te$ul-01tul-d.-s.,

jud. Ro-

satul Col$re$ul,
flete,

avind 840 su-

mana{i.

Plopi,
la
pi.

trup

de
jud.

din care 148 contribuabill,

mo$ia Bo^e^ti,
Crasna,

mope, anexat com. Bo{e$ti,

Faiciu.

locuind in 172 case.

Locuitoril
gurl,

Plopi. VezI satul Lunca, jud. Su-

VezI

poseda:

56 care cu bol, cu cat; 42 stupt cu albine.

68617.

40 plu6 caru$e

ceava, com. Pa^cani.

Bo$e?ti, sat.

Plopi, catun,

in jud.

Teleorman,

Plopi-Episcopia,

mofie a sta-

U*r*U Metionar

(7o?r%fo. Vol. 17.

98

Digitized by

LiOOQ IC

plopi-slAvite$ti

772

PLOPILOR (GR1NDUL-)

tulul, In jud.

Teleorman,

pi.

Cal-

mostenilor

si

altor

proprietarl

ma^u'iulul.

arabil

$i

Are 75 hect. pamint 150 hect. padure, vinaverile

mat

mict.
in

Statil are

com.

proprie-

pe vale, Mindra si spre com. Elizabeta, altele, sau pe ruscile care dau
face prin

doua

par^I:

dute locuitorilor in loturl; facea

parte din
si

tatea numita Episcopia-Argesul,

in

^oseaua jude^eana Turnul-SlaSatul Plopi este

manastire?ti

era a Episcopiet

de

Arges.
rur.,
pi.

de 75 hect. pamint arabil si 150 padure de stejar, lemn gros de

construc^iune. Din

tina.

unul dintre
la

aceasta pa-

cele

mal

vechl.

Pana

anul

Plopi-Slavite^ti,
ma^uiulul

com.

la

dure se procura
catarturl.

lemne pentru
si

extremitatea de N.-V. a
si

Calli-

Ma! sunt
tel, si

alte varifrasin,
ju-

1836 a facut parte din jud. Olt. Sub domnia III Const. Mavrocordat, inca
il

jud. Teleorman,
$i

etal de arborT: ulm,

gastru, ar^ar,
salcie.

vedem

trecut la

mitrofa cu jude{ele Oltul

Ro-

prin zavoaie,

jud. Olt, pi. Marginel. In Istoria

mana^i, situata pe
luluT-OItuluT,

coasta Deapozi^iune

intr'o

Padurea Plopilor este din cele ma! vechT ce se pot vedea.

Prin
interiorul
el,

Daciel de Fotino, sunt trecute

osebit satele Plopi
$i

Slavitesti,

frumoasa. Se comptine din doua

catune: Plopi (re$edin{a)
vite^ti,
t'alt
si

fostul proprie-

din care s'a

format

mai

tirziu

Sla-

tar A.

Riosanu a pus de a sapat

prin care avea sa

comuna

actuals.

eel d'mtiiu spre

S.,

N.

si cel-

an saat larg pe o intindere de

spre

d'abia despartite.

mal mul{I
abata
tului.

kil.,

Plopi-Vechi,
rat, pi.

sat,

in jud.

R-Sa-

Este una din com. vechT ale jud.

si in

parte

din

albia

Ol-

Gradistea, catunul com.

care se mat gaseste inca un

oare-caie de mostenl.
:

Macrina, asezat pe mo$ia PlopiVechl, in partea de V. a com.,

in
lul

numar

Se invecine^te
com. Elizabeta;
Cringeni
si

la

N. cu com.
la
S.,

57 hect.

Dudul, din jud. Olt;

la V.,

cu

pe o intindere de produc vin bun. Popula^iunea com. este de

Vil sunt
si

cimp, pe malul drept

R.-Sarat.

al riu-

Are o

intindere

la E.,

cu com.
Oltul,

837

suflete, din

care 147

con-

cam de
flete,

8 hect., cu o populafifamilil,

cu
in

ri li

tribuabill.

une de 16
vite

sau

74

su-

dincolo de care,
Plopi, se
afla

fa{a

com.

Vite:

145 cat, 575 vite marl

din care 19 contribuabili;

com.

Rusanesti

cornute, 943
porci.

mid

si

185

Inainte se

numea

si

Hoinari,fiind

din jud. Romana^i.

in vecinatatea
lei

cat.

Hoinari,

al

Este asezata numal pe coasta,

Budgetul com. e de
la veniturT si
tueli.

4586

aceleiasT

com

ine.

pe un accident. Se gasesc pe
linga case

de

lei

4306,

la chel-

bune

{aranesti

si

ci-

Plopi-Vechi,
rat,
pi.

sat, in jud. R.-Sa-

te- va cladiri

frumoase pe coasta,

Locuitorl improprietaritt sunt

85, din carl

Marginea-d.-j., catunul
in par-

ale diferi^ilor proprietarl at

$ieT,

mosis-

62
23

in cat. Plopi, in cat.

cu

com. Maicanesti, asezat

tea

iar

in

padurea din lunca

un
o
herastrau
aburi,

118 hect.
testi,

si

Slavi-

de V.

Oltului, este

cu 82 hect.
scoala mixta, condusa
si

tematic

cu
si

locuin^a

Are o
de 18
Plopi,
taref.

Plopilor (Dealul-), munte, jud.

Suceava, com. Malini.

frumoasa

mica colonie de
^

de un inva^ator

frecuentata
cat.

lucraton, intrebuin{ati
$i

a taiatul

elevl; o biserica in

fasonatjl
si

lemnulul

pentru

cu un preot

si

un

cin-

doage
riul

cherestea.
riul

Plopilor (Dealul-), deal, in jud. Covurluiu, com. Mastacani, pi.

Prutul,

Afara de

OltuluT

Siulut, care

uda

lunca,

de pimal

Afara de herastraul cu aburi

din padure, mat sunt doua morl,

ramificajie

dealulul

mare dintre
si

piraiele Covurluiul

curg din deal, prin centrul comune!, apele izvoarelor care se

una cu aburi
Siulul.

si

alta

pe apa

Suhuluiul.

scirg din

Siiu.
la la

Caile de comunica^iune sunt:

Plopilor
jud.
teritoriul

(Grindul-), grind,
pi.

in

Intinderea com., dimpreunacu

proprieta^ile ce cad in raza
eT,

com. Dudul, din jud. Olt

si

Tulcea,

Suiina,
Sf.

pe
S. a

com. Elizabeta, prin drumurl

com.

rur.

Gheor-

este de peste

2300

hect.,

din

vecinale impletrite.
calea jude^eana

Pe deal trece

ghe, situat in
pi.
si

partea

de

care partea cea mat principals

este proprietatea familiilor Pau-

Turnul-Slatina.

cea de V. a com.

Este

Distanfa pe aceasta sosea pan a

la

ramificafie a grindulul

Hunsi

cescu

si

G.

Alexescu,

cumpaapar^in

T.-Magurele este de 28
la Slatina,

kil.;

diul.

Are o forma lunguia^S

200
hect.,

rata de la Stat. Cele-l'alte par{I

ale mosiilor din

comuna

de 69 kil. iar pana Comunica^iunea din com. se

o intindere de
productive.

ne-

Digitized by

Google

PLOPILOR (PADUREA-)

773

PLOPUL
Rin-

Plopilor
foioasa

(Padurea-), padure,
?i

hect.),
cezi.

formeaza padurea

Ploporul,

sat, in jud.

Dolj, pi.

Ba caii, pi. Muntelul, com. Darmane$ti. Are o intindere de 1323

amenajata,
jud.
hect.
$i

Dumbrava-d.-j.,

com.

Salcu^a,

Plopi^ul, vale, udind

re?ti,

cat. Nisto-

cu o populate de 587 suflete, locuind in 99 case ?i 17 bordee.

apar^ine Satulul.

com.

Breaza-d.-s., pi. Pra-

Are o
mul
Sf.

biserica,

fondata

de
de-

hova, jud.

Prahova,

?i

are diin

Constantin Plop^oreanu, cu hraConstantin

$i

Plopilor (Valea-),
Tulcea,
riul
pi.

vale, in jud.

rec^ia
riul

de

la

E. spre V.

catre

Elena
;

$i

Isaccea,

pe

terito-

Prahova.

servita

de un preot

3 circiumf.

com.
S.,

rur. Teltya; se desface

din dealul Nicolijel; seindreapta

Plopi{ul,
jud.
?i

sat,
pi.

pe

riul

Arge?ul,

spre

intr'o direcfie general^

S.,

Argesul, pendinte
Curtea-de-Arge?.

Plop^orul, cdtuu de re$edin{a, al com. PJop$oruI, jud. Gorj,

pi. Jiului,

de
tea

la

N. spre
intre
;

brazdind par$i

de com. urb.

situat linga lanful

de

de N. a

pla$el

servind
$i

inatyimf din stinga Jiului, parte

de hotar
Nicolitelul

com. Telita

PlopOreni,

mahala,

in

com.

pe coasta, parte pe loc

$es, a-

taie

drumul comunal
curge prin pain
piriul

rur. Samarine$ti,pl. Motrul-d.-s.,

Nicolijelul-Telita,

jud. Mehedin{i.

vind o suprafa^a de 1305 hect., din care 100 hect. padure, 10

hect. vie, 25

durl

?i

se

deschide

hect.
$i

prunf,

835
fa-

Telita,

pe stinga,

mat sus de

Plop^orul, com,
pi. Jiul,

rur,, in jud. Gorj,

hect. arabile

finefe.

satul Telifa.

situata in partea
$i

de N.

Are o populate de 350

milif,

a com. Izvoarele

in

partea

sau

10 suflete,

din carl
in-

Plopilor (Virful-), munte, Suceava, com. Madeiul.

Plopiilor
pe stinga
Prahova,
pi.

in jud.

stinga

riulut

Jiul.
:

Se comPlop$orul

340 contribuabill; o $coala,

fiinjata la

pune din
$i

catune

1835, frecuentata de

Olarul.

(Dealul-), deal, situat

girlel Ogretinul, jud.

E
1

aezat parte pe coaste

24 copif; o biserica de lemn, facuta pe la 1820, deservita de

1

parte pe ?es, pe o suprafa^a de

preot

?i

2 cintSreff.

com. Ogretinul,

din

90 1

hect., din care

vil,

300 hect.
45
hect.

Locuitorii

sunt

mo?neni. El

Teleajenul.

padure, 20 hect.

poseda: 30 plugurl,
cu bol, 10 carufe

100 care

prunl, iar restul, loc

de

cultura,

Plopi^orul (Plopiul), sat, facind parte din com. rur. Valeni,

pi.

fine^e ?i paune, proprietate

cu cat; 275 vite marl cornute, 16 cat, 243

01,

statulul

$i

a particularilor.
fa-

127 capre, 247 rimatorf

25

Arge?elul, jud. Mu?cel.

la

Are o populate de 430

milil,

stupl cu albine.

Esle situat

E. comunel.

sau 1420 suflete, din care

;

407 contribuabill
Plopiul,
sat, jud.

o $coala, in

Ploporul, mofie
Dolj,
pi.

particulars, jud.

Mu?cel. Vezt

cat.

Plop?orul,
elevl;
I

frecuentata

de

Dumbrava-d.-j., com.

Plopi^orul.

24 de
la

biseridf,
?i

deservite

Salcufa, pe care se gase^te pa-

preot

cintare^T.
la

dure.

Plopiul, munte,
Rotunda, jud.

E. de virful

Budgetul com. e

veniturl

Prahova,

com.

Brebul, plaiul Prahova.

de 3316 leT, 82 tuell, de 3315

banl, iar la chellet,

Plop^orul,
jud.
Dolj,

padure particular^,
pi.

76 banl. Locuitorilposeda: 50 plugurl,

Dumbrava-d.-j.,
in

com.

Salcu^a,

intindere a-

Plopiul,

pise,

pe creasta

$irulul

140 care cu bol, 12 caruje cu

c a**> 535 vite mar! cornute, 31
cat,

de dealurl ce brazdeaza in lung ?i lat com. Coste^ti, pi. Horezul, jud. Vilcea. Se prelunge^te pe toata partea de E. a com., in
stinga
ritilui

proximativa de 50 hect., situata pe mo?ia Plop^orul. E populata

cu
stejarf, ceri $i

385
i

of,

164 capre, 372

ri-

mat cu seama

matorf

31 stupf cu albine.

cu girnife.

Comunica^ia se face prin 0

seaua na^ionala Filia$i-Petro$ani,
care o pune in legatura
la

Coste^ti.

Plop^Orul,

vie,

jud.

Dolj,

pi.

N.

Dumbrava-d.-j.,

com.

Salcu^a,

Plopiul,

pddure a statulul, in intindere de 125 hect., pendinte de com. Rincezi, pi. Teleajenul, jud. Prahova, care, impreuna cu
trupul
Pietrele
-

cu com. Pe^teana, iar la S. cu Strimba.

In
tint,

pe mo$ia Plop^orul
tindere de 45 pog.
locuitorilor.

Are o
$i

in-

apar^ine

comuna
1

se gasesc

8 fin1

ci$mea, 7 pujurf,

cir-

Infierate

(125

ciuma.

PlOpul,

sat, jud.

Bacau,

pi.

Mun-

Digitized by

LiOOQ IC

PLO PUL
com.
?i

774

PLOPUL
de
2
kil. $i 600 m. spre N. de de reedin{a, Peleticul. Are o intindere de 650 hect., cu o populate de 65 familiT, sau 252

telul,

Darmane?ti,
piriulul

situat

hect.

finefe,
$i

hect.

livezl

la

pe
kil.

stinga

cu

acela^T
la

prunl

7 hect. izlaz.
$i

cat.

nume
de

a Trotu$uluT,

2V2
fa-

In sat se afla 4 pufurT

fintini.

satul Darmane?ti.

Are o populate de
miliT,

162

Catunul e legat prin $osele

vecinale
$i

suflete; o biserica.

sau 697 suflete

o biselocui?i

comunale

la S.-E.,

de

rica cladita in
torT,

1820
1

de
1

Capreni-d.-j., tar la N.-E.,

de Pe-

Plopul,

sat, facind

parte din com.

jud. Tefa-

deservita de

preot

geni, din jud. Gorj.

Moto^eni,

pi. St&nie$ti,

cintarep; 3 circiumT;
trau

heras-

cuciu, cu o

populate de 14
$i

de apa

2 morl.

Plopul,

sat, in jud. Dolj, pi.

A146

milil,

saQ 56 suflete.
situat la 3 kil.

Vite: 33 caT, 355 vite man cornute, 55 porcl ?i 31 capre.

maradia, com. Stoina,

locuitorl, locuind in

cu

570 m.
in-

43 case. In

Numele
plop

s'a

dat de

la

un

apropiere

uria, despre care legenda spune ca este sadit de pe tim-

pul luT $tefan-cel-Mare

$i

?i

care

de satul Plopul, se vad cioburl de caramida dealungul unuT ?an{ in forma de zid. Se zice ca sunt ruinele u"
nei ceta^T

de reedin{a com. Este nou, fiin^at pe mo^ia statuluT.

Plopul,
S.-E.
sat, in jud.

Tutova,

pi.

Pereschivul, com. Cabe?ti, spre

azl

falnic,

domina intreaga

ce

exista

in

aceste

de

satul Cabe?ti, la

mar-

regiune.

locurT, in timpurT vechT.

ginea judetuluT.

Plopul,
tarul
$ia

sat, jud.

Braila, la N.-E.

Plopul,
Pegeni,
situat
cela$I

cdtun,

aparfinind

com.

laculul Plopul,

aproape de hola

pi. GilortuluT,

jud. Gorj,

Plopul, makala, in jud. Dolj, Amaradia, com. Amara^ti,

satul Amara?ti.

pi.

in

com. Perisorul despre mospre N.-E. de satul Peri1849.

locuitorl.

Esna, din com. Urleasca,

pe valceaua piriuluT cu anume, pe o suprafa^a de

kil.

$orul. S'a infiinfat la

95 hect., din care 35 hect. padure, 20 hect. arabile, 30 hect.

finefe, 3
$i

Are 36 case cu 317

LocuitoriT

hect. livezT

de pruni
fami-

poseda:
cornute,

171 caT,

7 hect. izlaz.

Plopul, lac, in partea de N. a com. Periorul, jud. Braila, care se intinde pana in C. F. BrailaBuzau. Are o intindere cam de

551 vite
?i

man

631

01

Are o populate de 43
liT,

kil.

patrafT.

173 rimatorT.
sat,

sau 140 suflete, din care 40

Locuitoril sunt improprietariflf

contribuabill.

Plopul,
pi.

in

jud.

Dimbovifa,

Bolintinul,

com. Titu.

dupa legea
3 familiT

Plopul,

sat,

pendinte de

com.

1 5

rurala, afara de vr'o de mo^neni. El poseda plugurT, 20 ^are cu bol, 80

:

Plopul, virf de munte, in jud. Bacau, pi. Muntele, com. Darmane^ti, pe teritoriul satuluT
Plopul.

rur. Capreni, pi.

Amaradia, jud.
piriului

vite

marl cornute,
?i

5 cal,

100

of,

Plopul,

fir de munfl, in jud. Ba-

Dolj, situat

pe valceaua

13 capre

17 rimatorT.
in

cau, pi.

MunteluT, care iese din

$i

cu acela?! nume.

Comunicafia
pi.

acest

catun

Podi?ul-Moine$tilor

se prelun-

Pana

la

1892, cat. facea parte

se face printr'o $osea

comunala

ge?te pe malul sting al Trotu$uluT,

din com.
jud. Gorj.

Pegeni,

GilortuI,

ce o strabate.
In catun se gasesc
:

panS

in fata TirguluT-Oc-

4 pufurT

na, trecind

pe linga satul Plopul.

com.
aco-

Are o populate de 43
liT,

fami-

$i

2 fintini.

sau 140

suflete, din

care 40

Plopul,
Plopul,
sat, facind parte din

deal, in jud. Buzau,

contribuabilT.

com.

Vintila-Voda, cat. Lunca,

perit

Locuitoril sunt improprietaritT

rur. Hirsa, pi.

Podgoria, jude^ul

de padurea statuluT Vin-

dupa legea
trel familiT

rurala, afara

de vr'o

Prahova.

Are o populate de
cu hra1

tila-Voda.

de mo?nenI.
vite
oT,

371 locuitorl; o biserica,

Vite
5 caT,

80

mart cornute,
capre
$i

mul

Sf.

Erarhl, fondata in

860.

IOO

13

17

Plopul, munte, in jud. Gorj, Novaci, com. Novaci. Se

la S.

plaiul

inve-

porcl.

Are o
dure

suprafafa de 95 hect.,

din care pe
;

35 hect. se afla paarabile,

20 hect. sunt

30

Plopul, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catunul com. DealulLung, situat in partea de N., pe malul drept al rlulul Rimna,

cine?te la N. cu muntele Rinca,

cu Corbul, la E. cu Cor?i

neul-Mic
lortuI.

la

V. cu apa Gi-

Digitized by

Google

PLOPUL

775

PLOSCA
cu com. Ur-

Plopul, munte,

in jud.

Suceava,

Plopulul (Balta-), catun,

Stilpul, jud.

al

com.

Bistreful

la N.-V., la S.,

com. Bogdane^ti.

Buzau, format din

zicu^a

?i

cu Balta-PopiT

insurafeT improprietarip

pe moa$ezat

SaQ Calugarul.

Plopul, mofie a statu luT, in jud. Bacdu, pi. MunteluT, com. Darmane?ti, care seintindepe dreapta

?ia Cucuteni-Pirscoveni.

Are 180

Limita linieT de N. incepe de la

Branitea
-

locuitorf

?i

33 case.

Bistre^uluT,
la

aproape de bariera ora^uluT Buzaa.

pe loc es pana
cea-Mare.

merge drumul Goi$i

Trotu^uluT.

fost

proprie(jud.

tatea

manastirel Taziaul

Limita

liniel

de

S. incepe
?i

de
in

Neamtu).

Plopulul (Balta-), saQ Cucuteni-Ptrscoveni, mofie, in jud.

Buzati,

la

Valea-cu-Hotarul

trece

tot lungul sati prin Balta-PopiT,

Plopul, p&dure, ,trup din padurea statuluT Muncelul, jud. Tecuciti.

fclcT.

com.

Stilpul, fosta pro-

pana
la

la

movila Strimtura.

prietate a statuluT, pendinte

de

Are o

intindere de 80

Episcopie
{eilor/iar

parte s'a dat insurahect. s'ati vindut

410
$i

liniel de E. incepe de drumul Goicea-Mare, trece prin movila Popiciul, pana la mo-

Limita

deosebit

s'au
-

incorporat cu

vila Strimtura.

Plopul,

piria,

jud.

Bacau,
cu

pi.

mo?ia Stilpul
Cucuteni.

Monteorul. VezT

Limita

linieT

Muntelul, com. Darmane$ti, care

la Brani$tea-Bistre{uluT,

de V. incepe de mergind

curge pe
cela$T

teritoriul satuluT
I$T
i

a-

pana

la

Valea-cu-Hotarul.

nume.

are obir?ia in
se

Plopulul (Dealul-),
de com.
d.-s.,

deal, la E.
pi.

Terenul comunel este $es; nu

are de cit la hotare cite-va movile intre carl

MunJil-PlopuluT

varsa

in

Ote$ti-d.-s.,

Oltul-

Trotu?,^pe stinga.

jud. Olt.

movila Popiciul,
?i

movila Strimtura

o mica va-

Plopul, piriU, ce izvore$te din dealul

Plopulul (Fa{a-), munte,

celul-figanul, cu padure

in jud.

le,

numita Valea-cu-Hotarul.
Este udata Dasnafuiul, care se

Icleanul,
la

jud.
S.,

Gorj.

Curge
in jud.

Buzao, com. Ruiava$ul,'cat. Mu$$i izlaz.

de

N.

la

udind catunul

scurge in Balta-PopiT, linga satul

Plosca.
Balta-PopiT, sau Calugarul, in-

cu acela^T nume; intra

Dolj,
pi.
;

Amaradia, com. Cacom. Capreni,

?i

PlQpuluI (Plrtul-),
tele

piriU, jud.

preni

strabate

Suceava, izvore?te de sub mun-

cepe de
trece

la

comuna

Bistrejul,

de
in

la N.-V. la S.-E.

se varsa
terito-

Rusul

$i

se varsa in Moi$a,
(5 kil.).

dreapta AmaradieT, pe

drept Gura-TrestioareT

riul

piriulul e

comunel Capreni. La^imea de 2 m. Valceaua acestuT piriu, pe care

are

pe linga comunele Plosca, Cirna, Mace^ul-d.-j., Gighera i se termina in com. Nedeia, a

vind o lungime de
la^ime de 3
kil.

Plopului

(Valea-), vale, jud.

kil.

$i

Olt, izvorete

de

la E.

de com.

este situat catunul Plopul,

Ote^ti-d.-s., $i se

varsa in girla

o largime de

600800

m.

Cungrea-Mica, pe {annul sting,

tot in raionul

Cind Dunarea se revarsa i$T amesteca apele cu Balta - Popil,

inundind pamtntul.

comuneT

Ote?ti-

Plopul, piriU, uda partea de N. a com. Constant! ne$ti, pi. Vedea-d.-j., jud.

d.-s.

Pe
vilcea, se
ra-

la

1875

comuna Plosca
com.
la

ftcea parte oa catun din

Olt,

se

varsa
tot
in

Plopului (Vllceaua-),
varsa in
ionul
riul

Bistre^ul.

De

1876 este com.

sin-

in

girla

Plapcea-Mare,

Muereasca, in

deosebita.

com. Constantine?ti.

comunel

Muereasca-d.-s.,

AzT se compune dintr'un

catun de re$edin{a.

plaiul Cozia, jud. Vilcea.

gur catun numit Plosca, care este

$i

Plopul,
pi.

piriti,

uda com.
girla

Pose^ti,
?i

Teleajenul, jud. Prahova,

Plosca, com.
Baile?ti, la

rur., jud. Dolj, pi.

Are o populate de 1068

flete;

su-

se varsa in

Zetetinul, cu

52
55

kil.

care impreuna se varsa in riul

Bisca.

iova

^i

la

kil.

S. V. de Cra de re^edinfa

o biserica de

zid,

fondata
o $coadin

la

18^9 de
mixta,
1

locuitorT, deservita
;

pia?el Baile?ti.

de 2
$i

preoflf $i 2 cintareflf

Situata pe $esul

pe malul

la

ce funcfioneaza

Plopul-luI-Agapie,
Tecuciti,

pddtire,

si-

drept

al riului

Dasna^uiul.

1879

s'a frecuentat in 1899 copiT.

tuata la S. de Movileni-d.j., jud.

pe Malul-SiretutuT,

in

partea de N. a Cuhalmulul.

Se ?nvecinete la E. cu com. Cirna, de care se desparte prin riul Dasna^uiul la V., cu com.
;

900 de 49

Dupa

legea rurala din

1864

sunt 91 locuitorTimpaminteni^T,

Digitized by

Google

PLOSCA

776

PLOSCA

iar

dupa cea din 1879 sunt

11

in

com. Plosca
in

d.-s.,

d-nul

Radu
statul
a-

aceasta brazda

un

s'

v iti care
riul

insured.
Suprafafa intregulul teritoriu

Grigoriu care poseda 500 hect.

arabile;

curge cu repeziciune spre

Plosca-d
hect.

-j.,

Vedea. Brazda-luI-Novac

ia

de

comunal este de 2500 pog., din care 200 pog. izlaz, 100 pog.
:

care are 3500

rabil
?i

pamint

aci direcjiunea spre orasul Ale-

100 hect. padure.

improprietariti
in
in

xandria, pe lingS comunele Pe

retul,

finea^a,
tivat
i

150 pog. pamint necullac,

Locuitori

2050 pog. p&mint

statului,

comuna
129,
d.-j.,

sunt:

Plosca-d. -s.,
$i

arabil.

pe 700 hect.
171
locuitori,

in Plosca-

Buzescu si Nanovul. Pe dealurile de la S.-V. comund sunt cite-va magurl, de

micS.

MosiaPloscaaparJine
Si

pe 445 hect.

important

Magura-cusi

15500 lei. Supafafa ramas& este de 140 hect. sau~8798 m. p. Apar^inea

se

arendeaza cu

Padurea statului poarta numirea de P&durea-luI-Varz. Are arbor! gro^i, gorun ^ cer.

Pirliturl,

Magura-cu-MarScinl

altele.

Satul Plosca se gaseste men{ionat in secolul trecut

;

manastird Hotarani.
Viile apar^in
locuitorilor; au
?i

Pe pSmintul cedat
se afla

locuitorilor

nu avea
alipit.

cam 100
in

hect. padure.

pe atund

nici

un catun

suprafafa
vin ro?u.
"

de6o pog.
:

produc
timplar,

Viile sunt hect.

intindere de 100

Meseriasi
1

2 fierarT,
1

PSmintul acestd comunetrece

printre
cele

Plosca, sat, j id. Dolj, pi. Bai lesti, com. Plosca, cu resedinfa
prim&riei.

croitor

si

cizmar.
5.

superioare pentru

CirciumT sunt

agricultura.
la

Budgetul com. e

veniturT

Are o populafiune de 2429

suflete,

de 1847,85
1673,12
18 cai.
lei.

lei

?i la

cheltuelr,

de
oT,

din care 537 contrib.

in
cat.

PlOSCa, stafie de dr.-d.-f., jud. Teleorman, pl.Tirgul, cat. Plosca,

pe
in
linia Rosiori- Alexandria,

scoala,

Plosca-d.-j.,

pusa

Vite: 240 vite cornute, 91

condusa de un investor ?i frecuentata de 23 elevl; o biserica,

circulate

la

Decembrie
kil.).

1895.

Se

afla intre stabile Pesi

Comunicatia se face prin

sele comunale, care
in

50-

cu 2 preoflf

?i

2 cintaretl.

retul (4.2 kil.)

Buzesti (6.9

pun comuna
la

Ocupa^iunea locuitorilor este

Inalfimea

deasupra
,n

nivelului

legatura la E. cu Cirna, peste

piriul

Dasna^uiul,

S.-V.

cu

Bistri$u1, iar la

N.-V. cu Covetul.

In timpul razboiuluT

romino$i

numal agricultura, iar femeile se ocupa put/in cu cre^terea gindacilor de rr.atase $1 cu tot felul de {esaturl.
Vite: 1052 vite marl cornute,

Mard de
td
de
stafil

59

,75.

Venitul acesfost

pe anul 1896 a

7 Id, 30 banl. 1 67 1

ruso-turc, in lunile Iunie

lie

Iu-

Plosca, da ltd,
Macin, pe
S*i

in jud.

Tulcea,

pi.

1877, se

afla

postata aid
3

compania 3, din batalionul de vinatorf.

529 3552 Budgetul com. e la venituri de lei 4018 si la cheltueli, de

cat,
$i

346 pord

01.

teritoriul

com.

Pisica,

anume pe

acela al catunulul

Azacliu, formats de
vre-o rev&rsare

Dun&re

in

Plosca, com.
orman,
Vedel,
pi.

rur.,

in

jud. Tele-

Id 3999, banl 76. $oseaua jude^eana

toati

anterioar&; are

Rosioriin
in

forma

unel

plosti

de vin;

co-

Tirgulul,

pe valea

Alexandria strSbate comuna

pe partea dreapta. Se

lungimea
la
la

si

pune

munica cu balfile Lafimea si Mocanul; este inconjurati cu

stuf; are

invecine$te: la N., cu Parul-Ro-

legatura
retul
si

N.-V.

cu com. Pe-

140 hect. intindere

peste,

si

tund, de care se desparte prin

riul

E. cu com. Buzescu.
Pirlita,

confine

s^ 110 ^

?i

cara-

Vedea;

la S.-V.,

cu com.

Cu com.
N., cu
in
riul

la S.-V.,

si

la

cuda.

Pirlita; laS.,
la E.,

cu com. Bogdana;
la V.,

cu com. Buzescul;
$1

cat PSrul-Rotund, panS Vedea, se leag& prin

intre
la
kil.

Plosca, mosie
Dolj,
pi.

statului,

jud.

cu com. Belitori

la N.-V.,

cu

cai vecinale.

Bailesti,

com. Plosca,

com. Peretul.

E
E., tot

situata

doua
kil.

orase,
si

arendata cu 15500 Id anual.

Are un

catun, Plosca-d.-j., la

Alexandria,
S*iori,

17

Ro-

800 m. spre

pe aceeasi
in 1884.

la 15

vale cu satul Plosca. Acestcat.

Pe marginea com., de
vac
puri
(v.

la

N.-V.

forma com. osebitapana

spre S.E., trece Brazdalul- Noa. n.),

Plosca, riii, izvoreste din dreptul com. Gradistea, jud. Gorj, din Dealul-Muerei si curge de
la

Intinderea comunel, cu a mosiilor

care aci prezinta

N.

la S. intre

Dealul-Muerei

de pe dinsa, este de 6400

o deosebita

adincime; pe timse

Si Dealul-Boulul, in jud. Dolj.

hect. Proprietarii principal! sunt:

ploioase

formeaza pe

Intr&

in

jud.

Dolj

la

com.

Digitized by

LiOOQ IC

PLOSCA

777

PLOSCUJENI
catun,
in

Zaicoiul

?i

trece

prin
$i

satele

Plosca-de-Sus,
Teleorman,
ca-de-Jos.
pi.

jud.

Tulcea, pe teritoriul com.

rur.

Halange$ti, Pirvule^ti
le?ti.

Dinciu-

Tirguluf,

care

Congazul,
nordic
al

situate

pe un

virf

Se incarca

in aceasta

com.

formeaza com. Plosca cu Plos-

dealulul din

Fundul-

pe malul drept cu Ploscufa, patrunde in com. Talpaul, de unde se incarca pe stinga cu piraiele Fr^eni,Vraga, Nistoiul,
:

G&vanulul, in partea sudica a

su-

Are o populate de 1300

flete,

pla$el

cea estica a comunei

;

din care 320 contribuabill.

are 122 m. inalime e acoperita

cu verdeaja

dominS

satul

ConSari-

Copacioasa,

Valea -Satulul

$i
:

Plosca -Grecenilor, parte

din

gazul $idrumul Congazul

Chioi.

Baicocioasa, iar pe dreapta cu

mosia Plosca, jud. Teleorman,

care aaparfinut alta-data familiel
Grecenilor.

Turtureaua, Vilsanul, Lupoaia,

Stinaca,

Mierleasa, Vaca,
$i

Sta-

nuinul

Corlea.
?i

In

dreptul

PlOSCUja, piriil, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Zaicoiul, izvocorp din
re$te din

satulul Soceni

com. Talpa?ul,

Plosca-P&rul-Rotund,

Dealul-Magurilor,

in

are un vad

$i

La

e$irea

doua podurt. din com. Talpa^ul,

teritoriul

mosia statulul Plosca, jud. Teleorman, com. Plosca, fosta

a-

dreptul satulul Halinge^ti,

cur-

ge

prin

satul

Diacone?ti,

cu
in

patrunde
cu

pe

com.

vere a decedatel Safta Castri.

direcfia
satul

de N.-E.-S.-V., trece
cu
direcfia
in

Amara$ti, curgtnd prin centrul

ei,

Zaicoiul,

de

direcfiunea de
$i
$i
I

la N.-S.

Ploscari, vechie numire a

nulut Catia$ul,
jud. Buz&G.

catu-

N.-S,,

pana

dreptul
sat,

scoalei

Are 4 vadurl
satul Frca?ul
pul.

pod

intre
Plo-

com.

Paltineni,

primare din acest

apol se
spre
E.,

mahalaua

indreapta cu direc^ia

In com. Amara^ti se vars&

pan a

la

varsarea sa pe dreapta

pe stinga Amaradiei, in punctul numit Gura-PIo?teI, infa^acom.

Melirie?ti,

din

pi.

Amaradia.

Ploscarul, sat, facind parte din com. rur. Valea-Mare, pi. RtulDoamnel, jud. Mu^cel. Are o populate de 168 locuitorl.

riului

Plosca, in dreptul satulul

Dinciule^ti.

Se incarca pe dreapta cu
raiele
$i
:

pi-

Adincata, Viul, Stejarul

Plosca,
riul
tul,

vale, prin care curge pipi.

Geamana. In stinga prime^te

Ploscuja
este

cu acela^I nume,

Gilor-

Legenda spune ca
care
era
carl
{ilor

locul

pe

piriul Scroafa. In tot lungul luf,

piriul

jud. Gorj, in partea despre

azl

se

afla

acest

c&tun,

despar^it

E. a comunei Piscoiul, formats

ocupat

de Pe ea se
Obir^ia
$i

dealurile

Muerel

$i

BouluT.

numal de paduri, serveau de refugiu tirgovedin Pite^ti

$i

de valea
lul-Viilor.

riului Plosca, prin

Dea-

afla situate

comunele

altor
in

locui-

?i

Radine^ti. Se intinde

torl

de

la

cimp,

timpi
ace?ti
?i

de
re-

Ploscuteni, com,

rur.,

pi.

Ber-

in jud. Dolj,

de

la

comuna

r&zmirit&. Parte

din

heciul, jud. Tecuciu, situata

pe

Zaicoiul
ter in

p&n& la virsarea PlotAmaradia, la com. Ama-

fugiaflf s'au stabilit aci

se oplo$tI.
iz-

valea Siretuluf, in partea de E.

cupau cu fabricarea de
voare ce con^in oxid de

a $oselei
re^ti la

ranth

In Valea-PIoscarului sunt

ce merge din NicoHomocea, la 34 kil. de

$i

fier $i

capitala jude^ului

la

24

kil.

Plosca, vdlcea, izvore?te din Dealurile Spete?tilor $i

Muerel, co-

de arama. Aci se v&d urme din schitul

Virgaluiul.

de re^edinfa pla^ef, in de N.-V. a jude^ulul.

milil,

partea

muna

Gr&di?tea,
?i

pi. Olte^ul-d.-s.,

Are o populate de 245

fa-

jud. Vilcea,

se varsa

in riul

sau 900 suflete, din care

Amaradia de
Plosca-de-jos,
leorman,
in
pi.

Gorj.

cdtun, in jud. Te-

Plosc&ria, vale, izvore$te de la S.-E. de comuna Valea-LungS, plaiul Prahova, jud. Prahova ?i
se varsa in valea Priboiul,
in raionul

194 contribuabill. Locuitoril sunt Ungurl, avind

$i

biserica

catolica,

situata

TirguluT, care

pana
se-

tot

in

partea de N. a satulul.

anul 1891 a fost

comuni

com. Valea-LungS.
prola

Are o

$coala, care dateaza

de

parata. AtuncT a fost alipita cu

acoperita cu padure,
Gr.
?i

1879, frecuentata de 33 copil.

com.

Plosca-d.-s.,

formind amin-

prietate a d-luT G.

Canta-

Vite sunt: 240 bol, 224 vaci,

doua o singurS comuna sub numele de Plosca. Are o populate de 1260 locuitorT, din carl 217 contrib.
I

cuzino,

avind
vite.

livez!

p^une

94

caT,

12 capre,

498

ol,

224

pentru

porci.

Intinderea terenuluT cultivabil

Ploscila, movild,

in

jud.

?i

pi.

de 1045 hect.

Digitized by

Google

PLO?TINA

778

PLUGOVA
din izvoarele dealulul Bujo$i

Veniturile
se urea la
anual.

$i

cheltuelile
leT,

com.

de
din

S.

piriul Plo$tina, care se

za,

3012

13 banl,

formeaza din

izvoarele

ce

es

rescul

se varsa in Motrul.

Dealul- Bujoresculul,
prin

uda

O
E
in

?osea judejeana leaga Plos-

Plo^tina, trecind

mijlocul
riul

cufeni

cu
$1

Homocea,
Buciumeni,

la

S.,

?i

satulul
trul.

$i

se varsa in

Mo-

Pl0tinu{a, munte, acoperit cu padure, in com. rur. IlovS^ul, pl.

Cerna, jud. Mehedin^i.

Poiana

la

N.

brazdata de un singur deal,

Dealurl mal principale sunt

Dealul-Micule$tilor
goroiul.
$i

cu numele satulul, care se intinde

parlea de E. pana
la

dealul Pri-

Plotoneti,
Falciu, la

sat, in

partea de E.
jud.

com.

a com. Urla^i,
se fac
Sf.

pl. Mijlocul,

Buciumeni.

In

comuna
:

bilciurl
$i

Un pod de

vase

umblator

an u ale
la Sf.

unul la

Hie

altul

re$edin{a, Uflafi,

700 m. de satul de de care e des?i

leaga satul Ploscu^eni cu Adjudul, trecind la Siret la punctul

Maria-Mica, {mind fie-care

zile.

par^it prin dealul Elanul. Situat

pe un podi?
Plo^tina, satul Me-

o vale, care se
S.,

numit

la Companie. Se margine^te la N. cu com. Homocea, la S. cu com. Buciula

In
ri$ul,

comuna

deschide spre
fa{a

pe o suprao po-

se gasesc

mine de

car-

de 1000

hect., are
familil,

bunl. VezI satul Meri^ul.

pulate de 63
bill;

meni,
lor,
$i

E. cu

Dealul Cucue^iriul

suflete, din care

289 48 contribuain in-

saQ

la

V. cu

Siretul.

Plotina, catun
jud. Buzaii, cu

al

com. Goide^ti,
locuitori, lo-

o biserica.

Unguril de aid sunt adu$I la 1820 de Alex. Bal$, din com.

Valeni (jud. Bacau).

70

Pe mo?ie este o padure

tindere de

cuind in 18 case.

429
fes,

hect.

Plo^tina,
Plotina, com. rur.
Mehedin^i,
kil.
i

sat, jud. Dolj, pi.

Amala 3

Plotoneti,

sat, in jud.
s., la

radia,
kil.

com. Godeni, situat

de 40

hect.,

marime cam spre S. de satul

in

pl.

Motrul-d.

44

spre S.-V.

de Godeni, cu
lo-

Plotone$ti,

com. Urla{i f

pl. Mij-

de ora$ul Turnul-Severin, situata pe vale. Se margine^te la E. cu com. Micule$ti, la S. cu com. Bro^teni $i Flore?ti, la V. cu com. Lupoaia i la N. cu com. Roiata. Satul Plo^tina formeaza comuna cu satul Meri?ul
?i

o populate de 388 suflete,

locul, jud. Falciu.

cuind in 101 case.

Copiil

din

sat

urmeaz&

la

$coala mixta din satul Godeni.

Plotunul, piriil, in jud. Neamju, pi. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul, izvore^te din muntele Petru-Voda
$i

Plotina, mahala,
Pruni^ori,
pi.

in

com.

rur.

curge spre N. prin-

Ocolul-d.-j.,

jud.

tr'o strimtoare
$i

de
in

stincl

inalte

mahalalele

Cire$ul

$i

Mehedin^i.

salbatece.

Se varsa pe dreapta
apropierea
v

Porceasca, avind 1200

locuind in 230 case.

suflete,

piriulul

Ozana,
piriu

Plotina, deal, jud.

lurilor

Bacaa,

pi.

satulul Plutonul.

Pamintul este destul de productiv.

Trotu?ul, desfacut din $ira dea-

Acest
$i

se

mal nume^te

Locuitoril posed& 62 plugurl,

:

care se afla pe
nelor Groze^ti

de pe stinga Lezunjulul, hotarul comu$i

Petru-Voda.

104 care cu bol, 12 caru^e cu

cal;

Hirja.

100 stupl.

Plugari, sat, in partea de N. a com. $ipotele, pl. Bahluiul, jud.

Ia?i, situat

Prin

comuna

trece

$oseaua

jude{ean&

Turnul-Severin-Bujo-

Plo^tina, moie particular^, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Godeni, satul Plo^tina,

pe valea Miletinul,
S'alnfiin{atcam

in stinga piriulul.

rescul-Tirgul-Jiul ul.

apar^inind

pe

la

1828, cu locuitori venial

localita^I.

Are

3 bisericl,
i

deservite

de

mo^nenilor.

din diferite

4 condusS de 1 invafator,
3 preoflf

cintarefl; o ?coala,

frecu-

Plo^tina, padure,

in jud. BuzaQ,

PlugSre^ti,

numire

ce

se

da
in

entata de 35 elevl; 3 circiuml Budgetul comunei e la veni

turl
tuell,

com. Goide?ti,
mo?ia Fa^a
cu brazl.
-

cat. Plo^tina,
;

pe

unel parfl din satul Tufeni,

Malulul

are

500

partea despre com. StoborS^ti,

jud. Teleorman. (VezI com. Tufeni).

de 2887 lei; de 1295 lei.

:

iar

la

chel-

hect, in mare parte

acoperita

Vite

30

cat,

700 600

vite
ol
?i

marl cornute,

500 rimatorl.
in

Plotina, piriU,
tina, pl.

in

com.
;

rur. PI05-

Plugova. VezI com.

jud. Mehedin^i.

rur. Podeni,

Riul Motrul uda com.

partea

Motrul-d. -s.

se formea-

Digitized by

Google

PLUMBUITA

r:o

PLUTEI (VALEA-)

Plumbuita,
rur.

sat, in jud. Ilfov, pi.

hect.,

cu o populate

de 288
i
1

Locuitori! sunt

mo?nen!.

El

Dimbovi^a, facind parte din com.

Colintina-Fundeni, situat la

locuitorl.

Statul are 140 hect.

tori!
vie.

locui-

poseda: 13 plugurl, 16 care cu bo!, 95 vite mar! cornute, 5 ca!,

ISO
ol, 30 capre i 40 rimitorl. Comunica^ia in acest c&tun se

N.-V.

de Colintina, pe
al riulu! Colintina.

malul

51 hect.

Se

cultiva

5 hect.

drept

Locuitori! rezerv& 10 hect.

izlaz.
cir-

Legenda spune ca in urma mazilire! lu! Leon-Voda, Radu, fiul lu! Alexandru Ilia?, fu desemnat de Sultan s& ocupe
nul Jarel. El intra in
tro-

pentru

face

printr'o
il

$osea

comunala
Scoica,

Comerciul se face de 15
ciumarl.

care

leaga

de

c&t.

pendinte de com. S&ule$ti.

aci 3 zalhanale
$i
1

Sunt

pod
Pluta, com. rur.
Mehedin^i,
pi.
$i

Jara cu o

statator.

sat,

in jud.

oaste

Tatar!

compus& de Moldoven!, Mateiu Basai Turd.

ocupase tronul fare!
inainte,
i!

Motrul-d.-j., la 7

Plumbuita, pddure, a
in

statulu!,

kil.

de

ora$ul

Turnul-Severin.
la

rab, care

intindere de 75

hect,

pen-

Se m5rgine?te
Gura-Motrulu!,
Piria; la V., cu

E.

cu cu

com.

cu o luna ma!

lese
?i

dinte

de com.

Colintina Fun-

la S.

com.

cu armata

intre

Plumbuita

deni, pi. Dimbovi{a, jud. Ilfov.

com. Cosova^ulcu com. Buto-

Dude?ti, la 26

Aci se dete lupta,

boiu mare de

Octombre 1632. $i dupa cum

pana
nri-

de-Motrul;

la N.,

PluCul-de-Apus,
dinte
Gilortul, jud.

cdtun,

pen-

e?ti.

ne spune cronica: Fost-a(i rSzdiminea^a

seara, fost-aii Tatar!

mare
fost

de com. Andree^ti, pi. Gorj, la N. com. Aninoasa, pe o suprafata de

Satul

Pluta

formeaza
?i

com.

cu catunele finnan

Buice^ti,

avind o populate de 2000 suflete,

vala

au dat Dumnezeu spre

a
lu!

450

hect., din

care

120 hect. 120

locuind in 350 case; 2

deservite de 2 preoflf
$coala,
$i

bi$i

seara ca izbinda a

padure, 200 hect. arabile,

seric!,

Mateiu-Vodi;
multe

iar

Radu-Voda au
cazut jos
tru-

hect. fine^e, 5 hect. vie, 3 hect.

livez!

2 cintare^i; o

condusl
fre-

dat dosul, fugind cu capul gol

i

de prunl

$i

2 hect.

izlaz.

de

investor

care a fost

trupur! au

Are o populate de 65
li!,

fami-

cuentata in
elev!.

1899

900
:

de 65

de sabie. Facutus'au din

purile acelora
in

saG 280 suflete; o

biserica
locuitorl

o movila

mare,

de lemn, reftcuta de
la

Locuitorif poseda 80 plugur!,

marginea ora?ulu! despre Dude$ti, ca sa se pomeneasca*.

(Gr. G. Tocilescu).

1823.
Locuitori!

126 care cu bo!, 16 cSru{e cu

sunt
parte

mo$-

ca!;

60

stupl.

nen!, parte improprietaritf

dupa
:

Prin com. trece ?oseaua

Co-

Are o
Na^terea
vit

bisericS,

cu hramul

legea

rurali.

E!

poseda
cu bo!;
caf,

30
145

sovatul-de-Motiu
Motrulu!.

Pluta Guralea-

Sf. loan, care

ser-

plugurT, 35
vite
ol,

care

Are o $osea care o

de manastire, a?ezata pe un

mar! cornute,
5

domina toata partea de N.-E a ora^ulul. Dejurimloc care

capre

?i

9 65 rimatorl.

210
$0-

ga de gara Butoe^ti, care este

cea ma! apropiati de comuna.

Comunicafia se face prin

(Dolj).

Budgetul com. e

la

venitur!

prejur are zidur! mar!

case cu

seaua judefeana T.-Jiul-Spahii

de
1 1

le!

1828
le!.
:

iar la cheltuel!,

de

doua

rindur!, astaz! ruinate, a$a

fi

46

ca pare a

fost o cetajuie.

Din
S'a
$i

Pe

teritoriul catunulu! se afla

Vite

700

vite
i

mar! cornute,

odoarele vech! date de fondator

stasia Bibe?ti, a cae! ferate Filia^i-T.-Jiul.

800

o!,

41 ca!

600
riul

rlmStor!.

nu se ma! g&se$te
redus
la bisericS

nimic.

Prin com. trece

Motrul,
?i

de mir
?i

ce o uda in

partea de N.,
i

deservita de 2 preojl
tareflf.

2 cin-

Ma!

inainte manastirea Plum?i

Plucul-de-R&sarit, cdtun, al com. Andree?ti, pi. Gilortul, jud. Gorj, situat pe es, pe malul
sting al riulul Gilortul
S.-E.
$i

piraiele

DrSganelul

Pluta. In

oga^ul Floare! din com., se gasesc rama?i^e antidiluviane.

buita era punct intarit

se lega

spre

cu cetatea
Ghica).

Curtea-Vech!e (Ion
1821,

de catunul Andree^ti, pe o suprafafa de 270 hect., din

99 hect. padure, 100 hect. arabile, 66 hect. finefe, 4 hect. vie, 2 hect. livez! de prun!.
care
:

Pluta,

sat,
pi.

cu 50 locuitorl, jud.
OltuI,

Arge$,

flcind

part:

La
tarit

anul

Sava,

aflind
in-

din com. rur. Scheiul.

despre venirea Turcilor s'a

provizoriu
in

manSstirea

Plutei (Valea-), vale, izvore?tc

din dealurile com. Vlade?ti,
Ocolul, jud. Vilcea,
?i

Plumbuita.

Are o populate de 35
de
191

familil,

pi.

Suprafata satulu! e
March
Dic{ion:u

sau 157 suflete.

se varsA
99

63C17.

Geograftc. Vol. IV.

Digitized by

Google

PLUTEI (VALEA-)

780

POBORUL
su-

Jn riul

RJmnicul, in raionul co-

Are o populate de 50
flete $i 3

pe

la

comercianp. Vitele

le

vind

munei.

circiuml.
cai,

la bilciurile

de prin Opta?i, Cim?i

Vite: 4

19 vite

man

cor-

pul-Mare, Dra$ani
Locuitoril

Slatina.

Plutei (Valea-), vale, izvore^te din dealul Fa^a-Pietrei, com. Valea-Lunga, plaiul
%\

nute

$i

porcT.

sunt in

cea ma!
cei
cat.

mare parte mo$nent. Numal

$i

jud. Prahova,

Poarta-Traiana. Vezt Riul-Va

dulul, trecatoare, jud. Vilcea.

din Girbaciul

$i

ctyf-va

din

se varsciin riul Cricovul-Dulce.

Cre{i, s'au improprietarit

dupa
s'au

legea

din

1864,

cind

li

Plutonul, satuc, in jud. Neamju, Pipipi. de Sus-Mijlocul, com. rigul, situat pe valea cu acela^T

Poarta-de-Vlnt, deschizatura
tu$ul,

in-

dat 133 hect., pe

moia D-lor
65 epe, 408

tre muntl, jud. Bac&u, pi. Tro-

G. Giuriadis

$i

Andrei Cre^eanu.
cai,

nume
pirigul,

$i

a piriulul

Ozana,

in

com. Dofteana, dintre cele doua Nemire, unde curentul dc

aer este
foarte
tare,

Ef poseda
boT, ol
?i

49

172 vacl, 25

capre,

2197

drumul ce duce de
peste

la satul Pi-

lucru

cc

369

porcT.

muntele

Petru-

a pricinuit aceasta porecla.

In raionul com. e o

moara de

Voda.

macinat
su-

cu

aburi,

aezata pe

Are o populate de 91
flete;

Poborul, com.
Vedea-d.-j.,

rur., jud.

Olt, pi.

valea riulul

Plapcica.

o biserica de lemn,

de-

compusa din
Crefl, avind o

pa

Are o
28 copi!.

?coala, frecuentata de

servita

de
10

preot
18

$i

dasc&l.

tru catune: Poborul,

Girbaciul,

Vite sunt:

bol,

12

vacT,
$i

Richi^eni

po

Comerciul se face de cincl

circiumarl.

300

ol,

cal,

20 rimatorl

pulafiune de 1194 suflete, locu-

25 juncT.

ind in 240 case.

ca, odinioara,

Veniturile

$i

cheltuelile
lei,

com.

Legenda spune
pe valea
piriului

Se intinde pe o suprafa^a de

se urea la 3302
Prin

72 banl.
?osele:

acum

acest sat,

unde se afl& se afla numat

calauzit

4750

hect.
situata

Pobor

tree

doua

E
30
la

pe platourile dintre
?i

Slatina Piteti, care o ieaga cu

o cSsu^l

in care locuiau pescaril

$i

Plapcea-Mare
kil.

Plapcea-Mica, la
?i

Pro fa, Spineni, Aluni^ul

Cor-

ce au g&zduit

pe Pe-

de capitala judejulul de a
pia?el.

na^elul-Poborul, care trece prin

tru-Voda Rare?

in

fuga sa peste

12

kil.

comuna,
na^elul.

%\

o leaga

spre

S.-E.

hotar, in $ara Ardealulul.

In vechime s'a numit Pope^ti.

cu Tatari

?i

spre N.-V. cu Cor-

Se spune

ca, din satul Richi-

Poarca,
ce?ti
?i

piriii,

ce curge prin

pi.

{eni, jud.
lie
$i

Arge?, a venit o fami-

E
ceT

brazdatade dealurile: Plap?i

Siretul-d.-j.,

com. Hociungi, Por-

s'a a?ezat

pe locul unde
Richifeni,
$i
$i

PlapciceT, Vilturelulul, Ur^i

Sacueni, jud.

Roman.
separa

asta-zT e satul

cu
fu-

duroasel

CacoveT, care serva

?i

Izvore?te de la V. de satul Hociungi, din

timpul au mat venit

garl, carl,

alp

de cultura
gura,

pa$une;

de Mariulul

dealurile ce

gasind acest loc aco-

din
;

gura

vilcelel

jud.

Neamfu. Curge de la S.-V. spre N.-E. ?i uda satele Hociungi i Ciocaneti, unde primete pe dreapta
jud.
$i

Roman de

perit
s'ati

cu

padur!
?i

mar!

ferit,

Plapcea
li$tea,

a?ezat aci

au format coo

de Poiana, numita Sacare cade spre V. de cat.

$i

muna numita
biserica.

azl Poborul.

In fie-care catun este cite

intre hotarul

piriul Puiul

satele Porce^ti

$i

Cea din

cat. Girbaciul

Sacaleni,

dupa care apoi se

Piriul-Butnaretilor

u?i

e de lemn, facuta la anul 18 10.

Biserica din cat.
struita

de Poiana-Tirguluf, com. Poborul i com. Albe^ti, unde se zice ca in vechime se facea ttrg.
Poborul,

ne$te cu

Crep e conIn cat. Porezi-

O
cica
relul.

uda
?i

riurile

Plapcea
?i

$i

PlapViltu-

se varsa in piriul Valea -Neagra,

la

de

curind.

vaile

Cacova

E.

de

satul

Mircesti

(com.

borul sunt 2 bisericT, una

dita la anul 1880, care
i

Sacueni).

aparpne
zidita

Se margine^te cu comunele:
$uica, Spineni, Profa, Aluni^ul,

cat. Richtyeni, ?i

alta

Poarta, sad Poarta

neti, sat,
Tazlaul-d.-s.,
in

Leontipi.

la

anul 1844. Sunt deservite de

Cornatelul, Albeti
tine^ti.

?i

Constan-

jud.

Bacu,

4 preop.
Locuitorit,
tura, se
ria,

com. Leontine?ti,

pe linga

agricul-

situat in
$i

valea Tazlaulul-Sarat

mat ocupa cu dulghe?i

Poborul,
com.
rur.

sat,

facind

parte din
pi.

la

pe coasta dealulul Chiricu?ul, 1 kil. $i 150 m. de satul Le-

brutaria, rotaria

cojocaria.
lor

cu acela$I nume,

El desfac produsul munce!

la Slatina $i Pite^ti
$i

Vedea-d.-j., jud.

ont'me$ti (?coala).

prin com.,

Ok. Are o populate de 700 locuitori; doua

Digitized by

Google

POCHE$>Tl

781

POCIOVAU?JEA
de pe
sunt deservite de 2 preo^I
cintare^.

bisericl,
i

una

zidita la anul

1880

Pocioasa,

vale, incepe

teripi.

i 1

cea-1'alta la anul

1844.

toriul mo$ieI Miro$i, jud.

?i

Teleorman, se intinde cit-va para-

La
brics

Pociovali^tea a fost o fa-

Poche^ti, sat, fadnd parte din com. rur. Bro$teni, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o populate de
3
1

lel
?i

cu Valea-Burdelsau Zbirglezei

de postav,
?i

infiin^ata

in

se abate spre com. Zimbreasca

taie in

anul 1767 de vel-clucer

Siatiaeanu,

Radu-

pe care o

dou&. Aci pri

iz-

care a fonc^ionat
1

8 locuitorl

o biserica, fondata

me$te apele adunate de prin

pana

in anul

8 19.

la anul

1848 de Dinca Diaconulal^T.

voare, formind piriia?ul Pucioasa.

St.

Popescu, Lica Prescura i

in

Se termini mal jos de com.

Beoca.

Cade
$i

partea de S. a com.

e udat de riul Cerna.

Pociovalitea, catun de re$edin^a al com. cu acela?! nume, situat pe malul sting al Gilortului,
plaiul Novaci, jud. Gorj.

E
$i

situat la

bane^ti,

1 kil. de cat. $er unde e re$edin{a com.

Pociovali^tea, com.
Gorj, plaiul Novaci,
Hiri$e$ti, situate

rur.,

jud.

la S. cat.
\Slt-

Are o suprafaja de 215

400
suflete,
I

hect.,

coala.

pe ambele

cu o populate de 80 familil saQ

din care 46 contribuabill;
I

muri ale Gilortului.

Pochi-Dii,

sat, in

jud.

Tutova,

formats din 2 c&tune: Po$i

biserica,' deservitade
I

pi. Corodul, spre S.-V. de Birlad pe piriui Birzota. Se numea Nane^ti, inainte iar acum mat

ciovali?tea

Tomeni, pe o
hect.

in-

preot

dascal.

tindere de 1075 hect., din care

Locuitoril posedS: 25 plugurl,

37

hect.

vie,

padure,
faV

20 care cu
143
%

bol,

c.aru{a

cu cal
cal;

Pochi-Dii, Pochi-Dia,
$t

Popi-Diel
locuitorf.

500 hect.
ne{c
?i

arabile,

250 hect.
livezl.

297 vite marl cornute, 17

*>

Popi-Dtf.

Are 421

278 hect.

35 capre,

45 rimatorl;

FormeazS o com. (com. PochiDii), cu cit. Borode?ti. Se cul tiva viea pe o intindere de 19,50
hect., din carl
1

Are o populate de 175

milii,

fa-

80
in

stupl.

sau 731

suflete, din care

Riul Gilortul uda acest catun,

91 contribuabill.
Locuitoril poseda
:

care sunt

$i

15

fintinl.

i,50nelucr&toare.

50 plugurl,

Comerciul se face de 13 persoane.

60 care cu bol;
637
145
vite

2 cSru^e cu cat,

Pociovjalitea, sau Trecatoa-

marl cornute,
195

293

01,

rea oilor In Robeti,

P'aci
i$T

treca-

capre,

rim&tori;

80

toarexn Transilvania, jud. Vilcea.

tree mocanil oile.

Pochicani, sat
Covurluiu, com.

vechin,

in jud.
pi.

stupl cu albine.

Balinte$ti,

Budgetul com. e

la

veniturl

Horincea, cu vr'o 29 case. Vezi

Balinte?ti,

comuna.

de 875 lei, 30 banl, iar la cheltuell, de 819 lei, 14 banl. Este udata prin centru de
riul

Pociovali^tea, coastade deal, pe

care se
afla

situate

catunele
Oracul,*

Corbeanca,
Ostratul
?i

Machiaua,

Pochi^cani,

tnosie particular^, de 3346 hect. in jud. Covurluiu, com. Balinte^ti, pi. Horincea.

Gilortul.
in

Sarindareanca, jud.
are o

com. se face prin oseaua comunaia care o pune in legatura la N. cu NoComunicafia

vaci, laS.

Ilfov.

Tncepe de linga catunul

$i

Dirza, com. Crevedia,

lungime cam de
dreptul cat.
ia

Pochi^a, sau Pochi^ul,

Bac&u,
pi. Tazlaul-d.-j.,

sat,

jud

cu Ciocadia, cu Bum$i

pana in 3 Corbeanca, de unde

kil.

com. GroGro-

be?ti-Pi{icul

printr'o alta 90-

direc{iunea catre E.

pile, situat

pe dreapta Trotukil.

sea vecinala, care o pune in co-

Marginile dealului sunt acoperite

$ului, la

20

de

satul

munica^ie cu com. Aniniul.

In
pive,

cu paunl.

pile (re$edinfa).

de 208
vite
15

suflete.

Are o populate Vite: 4 cal, 73

12
porci
$i

comuna

sunt: 8 morl, 12
S

10 joagare,

carciuml

Pociovalitea, pddure,
ilfov,

la

N. jud.

marl cornute,

37

fintinl.

coprinsa intre Valea-Ca$i

capre.

Are
piriias,

2 bisericl, din care

este fondata la 1732,

una dupa cum

in

lugarulul

Valea - Viascioarei.

Pocioasa,

jud.

Teleor

se constata din inscripfia facuta

man, incepe din dreptul com. Zimbreasca, de linga vilceaua Redea, curge pe valea Pocioasa
?i

pe o cruce de lemn ce este

biserica;
$i

Pociovali^tea, vale, prin care curge piriui cu acela^I nume, la N.

jude^ulul Ilfov.

fost
?i

reparata la
1855, du P a
inscripbisericl

La

CaldSru^ani,
?i

1787, la 1832

la

se impreuna cu Valea- Viasiel

se

varsa

in

piriui

Burdea,

cum
{il

mal jos de com. Beoca.

dupa ni?te din biserica. Ambele

se vede

formeaza balta Cadaruani, care

se scurge in riul Ialomi^a la E.

Digitized by

Google

POCOLENI

782

PODARl
com. Pocruia, jud. Gorj, sitjat in gura vae! cu acela$I nume,
la

de com. Ferbin^i. Izvore^te din dreptul cat. Dirza, com. Crevedia,

kil.
$i

Pocreaca,
padurea
Vasluiu
creaca

piriil,

izvore^te

din

statului Slobozia,
pi.

com.
Po-

are o
in

lungime de
cat.

Poiana-CirnuluT,
;

Crasnajud.
satul

30

kil.

de

T.-Jiu,

pe o su:

pana

dreptul
el,

Cor-

trece

prin

prafa^a de 654 hect., din care

beanca. Adincimea

cind sunt

mai

in jos se

varsa in

10 hect. padure, 105 hect. finefe,

apele mart, e de 2 m. in dreptul

cat.

piriul Vaslue^ul.

170 hect.

izlaz,
i

9 hect.
prunT.

viT

Corbeanca

in dreptul celor-

Pe toata intinderea
malurile foarte ridicate.

lul

are

10 hect. livezf

l'alte

catune raaf mica.

L^imea
papurS.

Are o populate de 182

milil,

fa-

albielede iotn. panain malurf.

sau 815 suflete, din care

1

Pe dinsa create trestie

?t

Pocruia, com.
canul,

rur. f in partea

de

157 contribuabilf;
zid,

biserica de
$i
1

V. a com. Tismana,

plaiul Vul-

fondata

la

1850

de
1

Pocoleni, sat nou,

de case

in jud.

Sucea-

jud.

Gorj. Se
:

compune
e
$i

lemn,

ambele deservite de
?i
1

va, com. Rada$eni, cu 131 locurl ale locuitorilor, carl

din catunele
lul
?i

Izvarna, Sohodo-

preot

cintare^.

au

Pocruia,

unde

re$e-

Locuitorii poseda: 30 pluguri,

cumparat A mat
tot acest

locurl
fost aci

de cite 5 hect. un sat purtind

?i

din^a comuneT.

E
cele,

situata pe ?es, deal

$i

val-

nume,

despre care

pe o suprafa^a de 1962

50 care cu boi, 5 carufe cu cal; 300 vite marl cornute, 40 cal, 280 of, 123 capre i I59rimatorf.

se zice c& era populat cu Le$f.

hect., din care

620

hect. padure,

Pocreaca,

sat, in

partea de

S.pi.

705 hect. arabile, 350 hect. finea^a, 240 hect. izlaz, 22 hect.
vit $i

In

catun
$i

se gasesc

mori

de apa

8 pu^urf.

V. a com. Poiana-Cirnuluf,
valea piriului Pocreaca, pe o
prafaja de 701 hect.
$i

32 hect.
sau

livezf i prunf.
fa-

Crasna, jud. Vasluiu, a$ezat in

sti-

Are o populate de 432

milil,
1

Pocruia,

ptriU,]u&. Gorj, care

iz-

864

suflete, din care

vore^te din fa{a plaiuluf de sub

cu o posau 643
ra-

340 contribuabili, ocupindu-se

cu
agricultura
?i

muntele Piatra-Taiata
la

curge de

pulate de 120
ze$f, carl

familil,

cre?terea

vi-

N.

la S.-E.

pe valea cu aceOrlea,
in

suflete. Locuitorif

suntvechf

telor. In
tr'in^ii

timpui iernef, parte din-

la$f
i

nume; uda comuna Pocruia

drep-

se ocupa cu
vitelor,

agricul-

se ocupa cu mica Indushir-

se varsa in

tura, cre^terea
viilor $i

cultura
'

trie

a lemnuluf, construind

tul

com. Costeni.
in jud.

livezilor.

dae, putinf etc.

Are o
de
1

biserica, zidita la 1853,

Are o
sericf,

$coaia, fondata la 1859,

;

Poceti, moie nelocuita,

in locul alteia

vechf, deservita
2 eclesiarhf; o

frecuentata de 46 elevi

4
zid

bi?i
1

Roman,
Galbeni.

pi.

Siretul-d.-j.,

com.

preot

$i

din care una de

$coala, infiinjata la 1865, cu local bun, zidit din piatra, frecuen-

trel

de lemn,
$i

deservite de

preot

cintarep.
:

Podari, com.
45 pluguri,
iova
$i

rur., jud. Dolj, pi.

tata de^
i

60

elevi

2 mori

de apa

Locuitorii poseda

Jiul-de-Mijloc, la 8 kil.
la

de Cra-

o circiumS.
Vite: 402 vite marl cornute,

J J care cu bof, i 5 caru^e cu caf; 785 vite marl cornute, 134

cai,

20

kil.

pla^ef, Segircea, situata

de re?edin{a pe edealui Cual Jiuluf.

500

of,

82

cat,

50 capre

?i

150

897

oi,

843 capre, 376

la

ri-

sul
cul

numit
i

Jitia, intre

rimStorl.

matorl; 40 stupl cu albine.

:

malul drept
la

Locuitorii poseda
$i

40 pluguri
10
pluguri

Budgetul com. e

veniturT

Se invecine^te
nele Cirligul
?i

N. cu catupen;

80 care cu bof
cru{e cu cal
;

de

lei

840, banl 80, iar la chellei

Palilula,

$i 5

200 stupt cu

tuell

de

141

5.

dinte de com. Bucova^ul

riurile:
$i

la S.

albine.

Este
croia,

udata de

Po-

cu com. Livezile;

la E.,
?i

cu co-

In marginea de N.-V. asatulul

Sohodolul
in

Izvarnu^a.

muna

Balta- Verde

la

V.

cu

Pocreaca, pe muchia i platoul dealulul cu acela^T nume, se vad

ni$te $an{url largT, in care s'au

Comunica^ia

comuna

se

com. Virvorul.
Este
accidentata

face pe $oseaua vecinala, care o

de

urina-

pune

in

comunica^ie cu Tismana
?i

toarele dealurf izolate:

g^sit: gloan^e,

bucStl de crgroase, de

la N.-E.

cu Costeni
:

la S.-V.

Cosacul (325
(305
cul (250 m.),

m.),

Solomon
m.),

mizi, hirburf foarte

diferite forme, $i
torii

In Pocruia se gasesc

3 mori

m.), Vilcui (200

Cum.).

monezl. Locui-

pe apa, 15 pu^url

?i

2 fintinf.

Mocanul (175
este
I'alte

numesc

locul

unde sunt

Dealui

Cosacul

acopeiit

aceste sanfurf, Cetatea.

Pocruia, catun de

re?edin^a,

al

cu padurf, iar cele

cu

vil

Digitized by

Google

PODARl

783

PODECl (MOARA-DE-LA-)

si

fine^e.

Aceste

dealuri
vai,

forj

raeaza mai multe

fie-care

purtind
ce

numele
:

dealulul

formeaza

Valea-Cosaculul, Va-

lea-SatuIuI,

Valea-Ho{uluI, Va$i

lea-Vilculu!

Podina.
:

Multe
Ripa-

Suprafa^a comunei este de 8624 pog., din care: 3958 pog. arabile, 470 fine^e, 613 izlaz, 330 teren sterp, 413 pog. vil 3200 pog. padure. Mo$ia Livezile are o supra9*1

Podari,
al

catun,

pe

malul drep:

Calmatuiulul, jud. Braila,com.

intre

Stancu^a,

Cornul-Malulul
tuiul.

$i

muchia numita piriul Calmadrumul

Braila-

Pe

aci trece

Piua- Petrel,

pe un pod peste CalN.-V.

acestui

din ele prezinta ripe, ca

Cosaculul
E. de
piriul

$i

rlpa Solomon.
in

fa^a de 1300 pog. un venit de 27000

arabile,
lei.

cu

mS^uiul

la

pod

Apar-

se une?te viroaga Puturosul cu

Este udata
riul

partea de N.care prime^te

{ine d-lul $tefan Filipescu.

Caimatuiul.
locuitori.

Are

12 case, cu 56

Jiul,

Mo$ia Podari, impreuna cu Palilula

lui),

numit Valea-Ho^uluT, ce
i

(ambele

apar^inind statulei.

se formeaza din izvoare

tinl,
$i

fin-

se arendeaza cu 12500

Podari,
d.-mj.,

sat,

jud.

Dolj,

pi. Jiul-

se
sa,

varsa
in
in

'in

Jiu,

dreapta
Mierica.

punctul

pe numit
Jiul

Suprafafa ramasa este de

hect, cu

233
din

com. Podari, cu reedin{a

17000

lei

venit,

primariel. Vezi

com. Podari.
fa-

Tot

dreapta,

carl 12500 ale statulul.

prime ^te

piriul Prodila, care la

Padurl sunt:

Podari-Palilula,

Podari,
cind

ocol silvic, jud. Dolj,

rindul SeLu se une$te

pe stinga
fin-

de 1285
lul.

hect.,

pe moia

statu-

parte

din

circumscripta
silvica
$i

cu piriia^ul Vilcul.
In
tinl,

Inainte

aparfmea manastiazl proprietatea sta-

XVII, inspec^iunea VI
cu
re^edin^a
in

comuna

se gSsesc: 28

rel Jitianu,
tulul.

Craiova. Pain

4 izvoare, 39 cruel $i o fintina de zid. Peste Jiu, in dreptul comunel,

se afla

durile

cuprinse

acest

ocol

Padurea Livezile, de225 hect., pe mo?ia Livezile, aparfine d-lul

$tefan Filipescu.
Padurile
cer, girni^a,

sunt: Ceta^uia,

Poiana-Pleni^el,

Ciutura, Tincanaul, Verbicioara,

Fintinele,
Podari-Palilula,

un mare pod de
atit
?i

fier,

nu-

VirPeri-

mit Jitiana, servind

trenurl eft

pentru

sunt

compuse din
frasin,
?i

vorul,
$orul,

Rudari-Ciocant;$ti,

pentru care.

stejar,

ju-

Tirnava

$i

Lipovul-Ra-

In anul 1832, autorit^ile au

gastru, ulm,
penl.
nifa.

adunat
duri

locuitoril respindtyl prin

?i

mo^drenl Predomina cerul

cargir-

dovanul.

$i

vecin&tate
$i

mai

ales prin

p&-

Podari-Palilula,
de 206 V* hect. apar^in
a
tulul,

mosie

sta-

au fondat com. Podari.

CeL-

Viile

jud. Dolj,

pi. Jiul-d.-mj.,

In anul 1875, coprindea

tunui Balta- Verde, azl
rurala.

locuitorilor.

com. Podari, arendata cu 12500

Acum

se

comuna compune dinnumit Podari.

su-

In mahalaua Livezile-d.-s.

catunulul Podari, se afla o moara cu aburl

In
?i

tr'un singur c5tun,

doua
5

stine.

Are o populate de 1725

flete,

comuna sunt
mahalaua
Podari

circiuml,
$i

locuind in 246 case

17

din carl 3 in catunul Podari

2 in
Livezile-d.-s.

ramasa este de 233 hect. Are doua stine. Se gase^te padure pe dinsa. Pana la secularizarea averilor manastiretl, mo$ia a apar^inut
lei

anual. Suprafa^a

bordeie. Biserica, de zid, fondata

manastirel
fe-

Jitia.

de c&tre Pan Hagi Mladiu i I. Hagi Neagoe, are, in tinda el,

urm&toarea inscripfie
Aceasta sfinta biserica
s'a

Prin

trece
?i

calea

rata Craiova-Calafat

calea ju-

Podari-Palilula, padure, a
tulul,

sta-

de^eana Craiova-Bistretul, ce are

fondat
si

jud. Dolj,

pi. Jiul-d.-mj.,

la
I.

in

comuna o lungime de

V*

kil.

1817 do not:

Pan Hagi Mladiu

si

Calea nafionala Craiova-Calafat trece

com. Podari, caruia aparfine de la secularizarea averilor manastire^ti.

Hagi Neagoe

cu

ajutorul

locuitorilor

prin S.-E. comunel, a-

Inainte

aparfinea

ma-

s'a zugravit in

anul 1S32.

vind

In biserici se afla portretele

fondatorilor.

com. o lungime de 4 kil. Caile comunale ce pleaca din

in
la

nastirel Jitianul.

de 1285

hect.

Are o intindere Este compusadin

carpenl, a^

deservita

de 2

vatra satuluT

comunele vecine

modrenI, jugastri,
luni, frasinl $i
91

preo^i

9i

2 cintare^i.

se intind pe teritoriul Podaiilor

$coala mixta, a fost frecuentata in

1899900 de43
legea rurala din
impamintentyi.
18, din carl:

copil.

pe o lungime de 4V2 kil. Budgetul comunel e la veni-

girni^e.

mat cu seama cerl Face parte din ococircumscripta

lul

silvic Podari,

Dupa

1864
Insu-

sunt 214
ra^el sunt

de 3362,39 lei i tueli, de 2827,11 lei.

turl

la

chel-

XVII, inspec^iunea VI.

14 din

Vite

1879

$i

4 din 1880.

49

cai,

1400 vite marl cornute, T200 ol ?i 140 capre.

Podeci (Moara-de-la-),
litate,

loca-

in

jud.

Prahova,

com.

Digitized by

LiOOQ IC

PODEIUL

784

PODENI-NOl

Mdneciul-Ungureni,

pi.

Telea-

Dealurl mal principale in co-

Are 6
facut&
la

bisericl:

In

Podenisi

jenul, din care se scoate piatra

muna
te),

sunt

Dealul-Popel,

al-

Noi, fondata de locuitorl

re-

bun&
durilor.

pentru

construcfia

po-

Croidulul, Napistea, Sulita (raun-

1827;

in in
;

Ghiocelul,

muntele Glabanecul, Piatra

Plugova,

fScuta la 1841;

Mehedin^i,
in

Camena, muntele Topolova, GorPodeiul,

sdtuc,

fondaU
fondata

la
la

1861

Rahova,
Popesti,
in

jud.

BacaQ,

pi.

nova, Gura-Jidovinel
loc

si

1832;
si

in

Muntelul,
;

facind trup

cu satul

ComSnesti este situat pe dreapta

Trotusulul.

de munca, unde fantazia poporana crede c& veneau Dacii

si

Valea1857 Dulce, fondata de calug5ril lane

fondata la

de peste munte
garie
aci,

faceau plu-

si

iar

la

Gornova pa-

vite

Enache de 4

la

1807. Sunt deser-

preo{I.

Podeiul,
ciu,

dealy pe teritoriul com.

zeau graniceril

Dad.
30
fatnilil,

In c&tunul Podeni-Noi este o scoala mixta,

Stoesesti, pi. Mijlocul, jud. Fal-

care a

fost

fre-

pe valea c&ruia se
Stoesesti,
in

afla sa-

Podeni,
malul

sat,

cu
al

pe

cuentata in
copiT.

1899900 de

53

tul

hotar cu jud.

drept

TeleorraanuluT.

Tutova.

jud. Argesul, pi.

Cotmeana, fe cind parte din com. rur. Buzo

esti.

Locuitorii,
tura,

pe linga cu ocupa mal se

si

agriculrotaria,

Podeiul, padure, jud.

Mijlocul,

Falciu, pi.
in

butaria

dulgheria.
il

Produsul

com. Basesti,

Jntin-

muncel

lor

desfac la orasele

dere
cu
in

acelasl

de 433 hect, pe dealul nume. Se zice ca

fi

Podeni,

sat,

cu
pi.

120

locuitorl,
fa-

Ploesti,
si Mizil.

Valeni-de-Munte, Urlaji

jud. Argesul,

Lovistea,

aceasta padure ar
schit.

fost in

cind parte din com. rur. Perisani.

Parte din locuitorl suntmosneni;

la

vechime un

287

s'au
li

improprietarit
s'au

1864, cind

dat 861
21

Podeni, com.
Banner
si

rur., in plaiul

Cerna,

Podeni,
49

cdtun,

al

com. Aldeni,
locuitorl
si

hect. pamint. El poseda: 88 cal

si

jud. Mehedin{i, asezati pe valea

jud. Buzau, cu
case.

220

lepe, 277 vacY,

ol,

bivoll,

udata de

piriul

Bahna.

capre, 1224

E
la

inconjurata de Dealul-PopeT,

de

vitele trebuiucioase

602 porcl, afara muncel

com.,

V.;
si

de Dealul Croidulul,
la E.,
si
;

la

Podeni,

cdtun.

VezI com.

rur.

agricole.

In

raionul

pe

E.

de Napistea, spre N.
cu com.
la

Podul-Grosulul, jud. Mehedinti.

piriul Oghiza, sunt 4 morl pen-

Se margineste:
Balta,
S.,

tru macinat, cu cite

dou&

pietre

Gornenfi

Marga;
la V.,

Podeni,

stiburbie a orasulul Bir-

fie-care.

cu com. Ciresul
si

cu

lad, jud.

Tutova, pe stinga

riu-

ToatS comuna se intinde pe

o suprafa^a de 4000 hect.
Girla Lojadna, care trece prin

com. Negrusa
Costesti.

la

N., cu cat.

lul Birladul.

Este legata cu ora-

sul printr'un

pod de lemn.
in
cat.

E
sat,
flete,

formata

dintr'un

singur

com., are apa foarte sarata, din

cu o populate de 869 sulocuind in 172 case.

biserica, deservita

Podeni, mosie,
com. Aldeni,

jud.

Buzau,

cauza

terenurilor sSrate

ce

Podeni, avind

Are o
1

de
fre-

240

hect.,

din

care

32

hect.

preot

si

2 cintaret?
1

o scoala,
si

padure, restul arabil.

com. de de apa puizvoare sunt mal cioasa. Terenul sau confine si

strabate.

Tot

in

raionul

condusa de

inva^ator
elevT.

pacura.

cuentatS de 30
2 care cu bol,

Podeni-Noi, com.
Prahova,
pi.

rur.,

in

jud.

f uic3,
brica

in anil roditorl, se fa;

Locuitorii posedS: 7 plugurl,

1

Podgoria,

situata
si

caru^S cu cai

pe malurile girlelor
Oghiza,
jude^ului
la
si

Lojadna

700 vite marl cornute, 60 caT, 500 rimatorl, 600 01 si 640 capre; 26 stupl cu albine.

32

kil.

la 3 kil.

de capitala de a plasel.
catunele

panS la 9000 decal. iar vin, vr'o 2000 decal. anual. In dealul numit Magura sau
La-Bordeiul-de-Sare se gaseste
in

Se

compune din
Mehedin^i,

p&mint sare

in

mare

canti-

Are o sosea comunala, care

o
leaga

Ghiocelul,

Rahova,
Valeasi

tate.

cu

Ciresul

si

Gor-

Nevesteasca,

Pope^ti,

Se cultiva gindacl de matase.

Stupl cu albine sunt 60.

nen^i.

Dulce, Podeni-Noi, Sfircarul

e
la veniturl

Budgetul com.

Pacaloaia, avind o popula{tune

Comerciul se exercitS

in

com.

de

134
lei.

lei,

iar la cheltuelf,

de

de 3760
case.

suflete, locuind in

675

706

de 14 circiumarl. Budgetul com.

e la

venitun

Digitized by

LiOOQ IC

PODKNI-NOI

785

PODGORIA

de 12662,50 de 7163 lei.

Sta
in

lei $i

la cheltuell,

ajutorul

locuitorilor,

deservite

E
vaile

udatft

de

girlele
$i

Srd{elul,
$i

legatura

prin

$osele

de 3 preo^f; 2 coale mixte, in Podeni-VechI $i Balte?ti, frecuentate

cu apa sSrati,
:

Ovisa

dc

Goalel,

Belcioaiel,
$i

Nea

comunale cu comunele: Valenide-Munte, Urla^i,

Chiojdeanca,
$i

de 114 copil (1898900).

dulgheri,

gulul,

Ciuciurulul

Valea -luf-

Meseria^I sunt: 37

Hem.
Se m5rgine$te
Pacure^ul
$i

Apostolache,
Pacureji.

Podeni-VechI

18 zidarl, 6 dogarl, 9 rotarl, 4

flerarl.

la

N. cu com.
la

Produsul muncelil des$i

Gornetul-Cuib,

In raionul com.
rile:
i

sunt dealu-

fac la ora?ele Ploe^ti

reti.

BucuEi

cu com. Hirsa, la E. cu

com.

Pacaloaia, Pancea,

MSgura
cultiva

Podeni-Noi
sunt
i

$i

la

V.

cu

com.

Stejarul,

pe carl

se

Locuitoril

mo?teni.

Magurelele.

vie.

In partea de N. este PisculHotilor.

poseda: 73 cal 91 capre, 605

In
raionul
fabric^

lepe, 167 vacl,

?i 770 porct. comunel este o

01

Podeni-Vechi,
pi.

sat, facind

parte

din com. rur. cu acela^I nume,

Comuna
Oghiza
$i

udata de

girlele

de gaz

$i

morl pe

Podgoria, jud. Prahova.

Arc
lo-

Lojadna,

afara

de

apa Ovisa.

o biserica vechle, zidita de

se intinde pe o sucuitorl.

cite-va v&I, pu^in insemnate.

Comuna

Se m&rgine$te cu comunele: .Podeni-VechI, Bal{e$ti, Pacurefi,

prafa^a de 468 hect. In Podeni-VechI, spre N.-V,

e o fintinS, numita

Podeni-VechI,
hova,
pi.

deal, in jud. Pra-

Gornetul

$i

Valea-Boulul.

Fintina-defintinl

Podgoria,

com.

Po

Leac.

Apa

acestei

are

deni-Vechl, pe care se cultiva

Podeni-Noi,
pi.
-

sat,

facind

parte

din com. rur. cu acela$I nume,

Podgoria, jud. Prahova. Aci

e re$edin{a comunel.

un miros de pucioasa. In partea de S. este un schit ruinat, numit cChilia, din care se p&streaz& numal preastolul,
imprejurul cSruia, se zice, erau
in

25 hect. vie.

Podeni-VechI, padure, a
lul,

statu
-

in intindere

de 440 hect., pen

dinte de com. Podeni-VechI,

pi.

Podeni-Noi, padure
supusa regimulul
anul
1883,

particulars,

vechime

chili ile

calugarilor.
?i

Podgoria, jud. Prahova, format;!

din trupurile: Surani (415 hect)
$i

srhvic inca

din

La

localita^ile

numite Ovisa

pe mo?ia Podenipi.

Noi, com. Podeni-Noi,

goria, jud. Prahova.

Pod

La-f eapa sunt cariere de piatra. Se cultiva gindacl de matase.

Stupi cu albine sunt 64.

Ize?ti (25

hect.).

Podgoria,
in co-

plasd,

situata la

S.

Comerciul se exercita

judejulul Mu^cel.

Podeni-Noi,

deal, jud. Prahova,

pi.
x

muna de

8 circiumarl.
la e venituri

Se margine^te
cheltuelT,

la

N.-V.

cu

com. Podeni-Noi,

Podgoria,
\%

Budgetul comunel

pla^ile Riurile-Arge$elul,

de care
care

pe care se cultiva 162

hect. vie.

de 8231,64 de 5871,70
o pune in

lei,
lei.

?i

la

se desparte printr'o linie oblici

de
cu co-

la

dreapta

la

stinga,

Podeni-Vechi, com.
desfiin^area

rur., pi.

Pod-

Are o ?osea comunala care

comunica^ie

goria, jud. Prahova. Inainte

dc
era

pleaca din jud. Dimbovifa (sprc N. de com. Dobre?ti) pana la

Pite^ti; la E., cu
vi{a,

jud.

Sacueni,

munele:

Magurelele,

Gornetul-

re$edin{a

pi.

Podgoria.

Cuib, Podeni-Noi.

jud. Dimbode care se desparte prin-

situate

pe dealurile:
VeLile:
$i

Col
$i

In raionul com., la E.
i

$i

S.,

tr'o linie

ce trece pe la E. de

{oaia, Gogolo^ul, Badicescul

in centrul el,

sunt
zice,

trel

mofost

com. Dobre^ti, Priboeni, figane$ti,

Paicufa

$i

pe

Belcioaia,

vile,

unde

se

au

Glimbocelul, Budi$teni
;

?i

Neagulul, Scurta
kil.

Ovisa, la 26

ingropaflf osta?iI c&zutf in diferite lupte,

Guinea

la S.,

cu

riul

Arge^ul,

de capitala judefulul.
pi.

Aci

ce s'au petrecut aci

care desparte jud. Mu$cel

jud. Arge?.

de

e re^edin^a

Podgoria.
3

in

vechime.
Dealurile com. sunt
:

Se compune din
Balte$ti,

catune:
i

Pelini,

Are o forma
Vechia

triunghiulara.

Podeni-VechI
carl

Ize?ti,

Frumosul, GrSjdana,
Piscul-luI-Dan.

Chiliile $i

imparfire a pldfel.
plasa Dealu-

cu o populate de
itorl,
bill,

2185

locu

Plasa Podgoria in secolul XVIII

care

din

387

contribua

PcLmintul pe

sunt

a$e-

se
lul,

compunea din

locuind in 487 case.

3 bisericT (in fie-care ckuna),

zate casele locuitorilor este deluros,

care coprindea comunele de

Are

cu piscurl

$i

vSI,

servind

la
$i

Valea-Mare pana

la Caline$ti

tun cite

construke

prin

pentru cultura pomiior.

plasa Circinovul, care copr in-

Digitized by

Google

PODGOR1A (PLASA)
dea comunele de la Circinovul p&n5 la Glimbocata, unde se
termini jude^ul Mucel.

786

PODGORIA (PLASA)
cupa cu but&ria
care ocupa

vie,
$i

care produce un vin gustos

$i

cultura vijel,

foarte mult Celutat in comerciu.

pe cea mal mare

fie-

Viile din podgoriile

mu$ce-

Impdrfirea administrate a. PI

lene

Podgoria se compune din 46 c&tune, care formeaza 17 com.

rur.
:

erau
rie al

scrie

parte din locuitorii pla$el.

Instrucfiunea publica. In

D-l Ionnescu-Gion

celebre in toata

f ara.
Maca
Dia

care

comuna din

pi.

Podgoria,

In calatoria Patriarhului

este cite o $coaia rural& mixta,

Valea-Mare,

$teftne?ti,

Antiohiei, scrisa de

condus^i de un invel^tor.
In
?coli

Gole$ti, Vaieni, VrSne^ti,

Gor-

ganul, Caline$ti, Topoloveni,

le?ti-Badei, Leurdeni,

Go

conul Paul din Aleppo (1635), vinurile Pitetilor sunt trecute

anul 1899 900 aceste au fost frecuentate de 1655

Guinea,
Tig&'
$i

ca cele mai
niel,

bune
tirziu

ale

Munle-

copil.

Budi$teni,
ne$ti,

Glimbocelul,
Belefi

iar

mal

Priboeni,

DoGo-

matorii) viile

(1704 ?i urBrincoveanulul din

Cultul. In plasS, sunt 35

sericl,
?i

bi-

deservite
cintare^I,

de
?i

36 preo^T
ast-

bre$ti.

podgoriile pite$tene, cind se cuin

50
in

imp^ite
3

Re$edin{a pla^el este

le$ti.

legeau era

un eveniment. Vefa^a la aceste ade-

fel:

com.

Belefi,

biserfcl

nea curtea toata din Bucure^ti,

Riul

Hidrografia.

Arge^ul,
S.

pentru a

fi

serici

cu 4 preo^I; la Celline$ti, 3 bicu 3 preo^I la Gorganul,

;

care uda partea de

$i

a jud.

v^rate serbarl bachice.

?i

De
inca
lul

aci
Pifa-

4
la

bisericl cu

pi.

Podgoria, face capSminpia$I

legenda ca
sunt

in

dealurile

f4neti, 3

bisericl

4 preo^I; la $tecu 4 preop;

tul acestel
fertil

sa

fie

foarte

te^rilor

ascunse

Valea-Mare, 3 bisericl cu 2

in tot felul
S.,

de

cereale.

De

buloasele bogS^ii ale

Brin-

preop.

la

N. spre

este

udata de
Vr5neti,
%\

coveanu.
lul

La

culesul viilor, deapi.

Mainl
ma^inT
^i

fi unelte agricole. In
afl&

girlele:

Valea-Mare,

intreg din coasta Cimpulul,

Podgoria se

urm&toarele

Circinovul, Gorgani
celul.

Glimboin
riul

de-alungul $tefene$tilor, Izvoranilor,

unelte agricole (1895):

Toate se varsa
Partea

Vrane$tilor

^i

pana

la

2 ma?inl

Arge^ul, pe malul sting.

Orografia.

Leurdeni era numai chiote,

curl
%\

jo-

rat cu aburl,

de seminat, 2 de tree16 de vinturat, 1

13

de N. a

veselie.

de b&tut porumb cu aburl,

Plasa
S., este

pia^el este acoperita

inalte,

de dealuri

Caile de

comunicafie.

cu

mann
1

J,

337
fier,
1

cu pante repezl. In partea

Podgoria, in partea de

lemn, 515 de
fier,

de grape de 4
pluguri

de E. ele devin $i ma! accidentate, mal ales spre com. Dobre$ti

$i

strabatuta de calea ferata Bucure$ti-Pite$ti, care

in

tSvilug,

mo^oroitoare
2 ma?inl

se

opre^te

de
?i

fier,

rari^e,

i$I

pierd din

inatyime

coprinsul pla$el la Leurdeni,

?i

ales sSmin^a,

de 6 morl cu aburl

cu

cit

se scoboara spre comu-

Gole$ti

Florica.

nele Priboeni, Glimbocelul, Budi?teni

i

De
N.
la

la

Gole^ti
:

calea

ferata

Ciulni^a.

Aceste

lo-

se bifurcS

o parte merge spre

iar

23 mori cu api. Plasa Podgoria in anul 1856. In acest an g&sim c plasa Pod-

curt sunt

acoperite
cele
$i

cu paduri
intre

Cimpulung,

cea

l'alta

goria

marl;
riul

iar

coprinse

Arge$ui

comunele:
Vr&ne$ti,

$teCali-

merge spre V. la Pite^ti. $oseaua nationals Bucure?tiPite^ti

sericl,

avea 24 sate, 36 bi40 preo^I, 4 diaconl, 37 boerl de neam ?i 57 mazill. Roerau

fene^ti, Vaieni,
ne$ti,

trece

pe

la

S.

pia$el,

minl contrib.

2683,

carl
lei

Gorgani, Topoloveni,

i-

prin comunele:

Guinea, Leur-

plateau pe trimestru 23945

gcine^ti,

Leurdeni

Guinea
$i

deni, Gole^ti-Badel, Topoloveni,

vechl

$i

31 parale; eraQ

?i

141
tri-

sunt acoperite cu

vii

diferipf

Caline^ti

?i

$tefane$ti.

figanl emancipaflf dind pe

cale

poml
pi.

roditori.

In legatura cu

aceasta

mestru 7050
paten tarii
i

lei.

In total mazilil,

Producjiunl. In partea de N.,

sunt urmatoarele osele comunale

:

contribuabilil plateau
lei,

Podgoria este brazdata

acoperite
:

de
cu

Guinea
;

Budi^teni

Glim-

anual 129293
cuite

parale.
nelo-

dealuri frumoase
vii,

bocelul

Topoloveni-fig&ne$ti-

Pentru mobile locuite,

?i

poml roditori persicl, gutul, cire^I, precum ?i cu paduri intinse.

In partea de
al rtului
S.,

Priboeni

Dobre^ti

Caline?ti-

contribu^ia drumurilor

Gorgani.
Populafia.
nelor din
pi.

se plateau de proprietarl 42907

Locuitorii comu-

pe malul sting
in-

Arge?ul, are cimpil

foarte fertile,

Podgoria sunt
to$I

in

tinse

?i

pe

care

numSr de 20376,

Rominl.

$i 24 parale. Erau 47 care cu 4 bol, 4 care cu 4, 6 ?i 8 cai, 1 5 1 1 care cu

lei

se cultiva tot felul de

cereale.

Ocupafia locuitorilor. Pe linga

agriculture, locuitorii se

2 bol, 23 care cu 2

$i

3 cai

?i

In plasa se cultiva I730hect.

mal

o-

3812

vacl.

Digitized by

Google

PODGORIA (PLASA)

787

PODGORIA fPLASA;
Podeni-

In

ceea ce privete armata,

plasa avea 48
mititarl

relele, Pacurefi, Pleaa,

6.

Parohia Bdlfesti (com. Po-

aceasta
$i

Nol, Podeni-VechI, Salcia, Singerul,

$i

deni-VechI), cu biserica parohiala

54 dorobanflf.
Recolta placet erade 33 chile
$i

Sc&eni,

$oimari,

Surani

Na?terea Maicel Domnulul, com-

Udre^ti.

pusa din
filiate

cSt. Ize$ti,

avind

ca

grid

10844

chile

porumb. In
in

Re$edin{a sub-prefecture! este

magazinele de rezerva erau 2296

chile

com. Podeni-VechI,

catunul

7.

biserica Sf. Dumitru. Parohia Hirsa, cu biserica

porumb.
erau 1320 le!si2i parale

Bal{e$ti.

parohiala

Adormirea, compusa
$i

Capitalurile cutiilor sate?tl in

fiint&
i

Cea mal populate comuna din

pi.

din cat. Plopul

Nisipoasa, a-

Podgoria
vin

este

Podeni-Nol,

vind ca

filiala

biserica Sf. Tre!

ridicaflf lei

de

visterie, la

1854,

apoi

Hirsa,

Chiojdeanca,
$i

Erarhl
8.

$i

Adormirea.

eraO

538, parale 25.

altotyl

GornetulCuib, Pacureji
pulate sunt Sc&eni

Po-

Parohia Vdrbila (comuna

A-

Copil

430, niscup 509,

deni-Vechi. Cele mal pu{in po?i

Hirsa), cu biserica catedraia

morflf 284.

Plea$a.

dormirea, compusidin cat. Valea-Cuculu!

?i

In plasa ma!
car!

erau 30 morl, aduceau un venit anual de

lei;

PSmintul acestel pla?i e mai

J&rc&l&i

(Urlaji),

mult deluros
prunulul
i

$i

prie$te mult vi^el,

cu

filiala

Sf.

Voevozl.
bise-

69 povernl, cu un 2600 lei; 127 dulgherl venit de

16300
$i

nuculul.

9.

Parohia Boldesti, cu
Sf.

Vaile formeazS cimpil intinse,

rica parohiala

Voevozl, com-

morarl, 17 cizmarl, 36 fterari.

pe care se cultiva
cereale. Padurl
intinse.

tot felul

de

pusa din
filiala

c3t.

Seciul, avind

ca

Populafia
1

placet

se

urea la

sunt destul de

biserica Sf. Treime.

1672

suflete,

din care 6029 barfemel,

10.

Parohia ipotul (comuna

parohiala
cat. Lifiliala

bap

?i

5643

cu

3267

Terenul
afara

fiind prielnic culture!

Bolde?ti), cu biserica

capl de familie.

in general, ocupajia locuitorilor,

Adormirea, compusa din

de fabricarea
?i

rachiulul, e
vitelor.

Podgoria,p/asatiin jud. Prahova. Se mirgine?te la E. cu judeful

Buziu, de care se desoarte printr'o linie

agricultura

cre$terea

pine$ti, avind ca biserica Adormirea.

1 1

Parte din locuitoril pla$el, pe

linga agriculture, se

mal ocupa
i

biserica

Parohia Podeni-Nol, cu parohiala Adormirea,

cat.

perpendicuiara de

la

cu diferitele meseril,
rigeria.

cu chi-

compusa din

Ghiocelul

$i

N.

la S.,

ce trece pe la E. de
$i

Mehedinja, avind ca
rica Sf. Nicolae.
12.

filiala bise-

com. Chiojdeanca,
se indreapta

care apoi
trecind
;

In plasa Podgoria se cultiva

spre

V.,

543

j%

hect. vie.

Parohia Popesti (comuna

cu
biserica paro-

pe

la de com. Singerul S.-E., cu pi. Cricovul, de care se desparte printr'o linie curbs la S.
la

Plasa Podgoria e tmpar{ita in

Podeni-Nol),

28 parohil, avind 24
1

filiate

hiala Sf. Nicolae,

cat.

compusa din
$i

de pe

E. spre S.

$i

care trece

Parohia Scaeni, cu biserica parohiala Adormirea, compusa

din cat. Balaca
$i

Valea-Dulce
filiala

Rahova,
Sf.

a-

vind ca
colae.
13.

biserica

Ni-

la

E. de comunele

Podenila
$i

Plea$a, avind

Nol,

Hirsa

$i

Sc3eni;

N.,

ca
i

filiate

biserica Sf.

Gheorghe
bise-

Parohia Gornetul (com.

cu parte din jud. Buz&ti

printr'o linie dreapta
la

plaiul

Intrarea in biserica.
2.

Gornetul-Cuib), cu biserica parohiala Cuvioasa Paraschiva.

14.

Teleajenul, de care se desparte

dusa pe
?i

rica parohiala
3.

Parohia Pacurefi, cu Adormirea.

Parohia Cuibul (comuna

N. de comunele Arice^ti
Varbilaul
?i

Parohia Matifa (com. Pcat. Atir-

GornetulCuib), cu biserica parohiala Adormirea,

cat.

C&rbuneti; la V., cu plaiurile

Teleajenul
?i

curefi) cu biserica parohiala Sf.

compusa din
filiala bi-

plasa

Voevozl, compusa din

nati (com. $oimari).
4.

Nucetul, avind ca

Tirg$orul, desparpndu-se de plaiul

serica Sf. Dumitru.

Teleajenul printr'o

linie

care

Parohia
din
Celt.

Mdgurelele,

cu

15.

Parohia Val-de-El (com.

parohiala
cat.

trece pe la V.

rani

$1

Gornetul Cuib,
-

de comunele Suiar de
?i pi.

biserica parohiala Sf. Ion,

com-

Udre^ti), cu biserica
Sf.

pusa
fira,

Coada-Malulul,

Voevozi, compusa din

?i

plaiul Varbilaul

Tirg$orul,

Protosinghelul^i manastireaZam-

Udre$ti
filiale

Dobrota,
Sf.

avind ca
$i

prin riul Teleajenul.

avind ca
Sf.

filiate

bisericile:
i

biserica

Dumitru

Se compune din 18 comune

rurale
:

Adormirea,

Dumitru

Inai-

Sf.

Haralambie.
16.

Apostolache,

Arice^ti,

^area-DomnuluI.

Parohia

Singerul-de-Jos

Bolde^ti, Carbune^ti, Chiojdeanca,

GornetulCuib, Hirsa, Magu$3617.

Parohia Podeni-VechI, cu biserica parohiala Sf. Gheorghe.

5.

(com. Singerul), cu biserica parohiala Sf. Andreiu,

compusa din
100

MwU

Dicfionar Qeograjlc.

Vol.

IV

Digitized by

Google

PODGORIA-COPOUL

788

PODI?ORlL
r Hotin. (Letop., pag. 202, torn.

catunul Singerul-d.-s., avind ca

filiala*

Ia?i,

se afla gradina Ghica-Voda, mijlocul

careia
trece
$0-

bis.

17.

Adormirea. Parohia Miresul (com.

prin

no.
In timpul domniel
lul

seaua jude^eana
fiind ?i loc

Ia?i-Boto$ani,
al lo-

loan
Ia$i

Singerul), cu biserica parohiala

Sf.

de preumblare

Mavrocordat, a trecut prin

Nicolae.

cuitorilor din Ia?i.

18.

Parohia Apostolache, cu
parohiala
cat.

Are o
dita

biserica, zidita

de Va-

biserica

compusa din
Tisa, avind
Sf.

Adormirea, Mirlogea 51
biserica

sile-Lupu-Voda

la 1638, ?i rezi-

de Duca-Voda,
1

deservita

un Pa$a cu trel tuiurl, anume Mosinol, pe care l'a petrecut Voda pana in aceasta localitate de unde apoi a luat drumul spre
;

ca
$i

filiale

de
149

preot

$i

cintaret.

Hotin. (Letop., pag. 206,

t. II).

Voevozi
19.

Sf.

Dumitru.
bise-

Vite: 130 vite mari cornute,

ol,

Parohia Salcia, cu

20

cai

rica parohiala Sf. Voevozi.

Satul ?I-a

29 rimatorl. luat numele de la

$i

Pbdiacul,
pi.

deal, in jud. R.-Sarat,

Rimnicul-d.-s.; sedesface din

;

20.

Parohia Chiojdeanca, cu
CuvioasS-Pacat.

dealul Copoul,

care in vremea

Dealul-Oreavului brazdeaza partea de V. a com.

Zgirci^i,
in-

biserica parohiala

raschiva,
cetul,
Sf.

compusS din
filiala

Nu-

de demult era acoperit de codri nestrabatu^T, prin carl Domnii

tinzindu-se printre piriul Oreavul

$i
?i

avind ca

biserica

Dumitru.

f arel faceau vinatorl. Odinioara, zice legenda, un Domn plecind

la vinatoare, copoil,

Putrida
pa^unT.

e acoperit cu padurl

21.

Parohia Trcnul (comuna

Cuvioasa Paraschiva.

descoperind
au inceput

Chiojdeanca), cu biserica parohiala

un cadavru de
sa
latre, iar

qra,

pe

locul

unde

s'a

22.

Parohia

Cdrbunesti,
Sf.

cu

gasit cadavrul, s'a zidit biserica.

Podiacul, padure, a mo^nenilor Jugureni, jud. Buzau, de cam cea mal mare parte 1 50 hect.
;

biserica parohiala
23.
rica

Nicolae.

Fapte

istorice petrecute in a:

Parohia Surani, cu biseparohiala Sf. Dumitru.

bi-

ceasta localitate
boiuli;! intre

Urmarea

raz-

com. Lapo^ul, apoi reni i Tohani.

in

in

Jugu-

24. Parohia ^oimari, cu

ghe
de

$i

^tefan-VodaGheorTimu?, ginerele lul Va-

serica
25.

parohiala

Sf.

Apostoll.
bi-

sile-Lupu. Razboiul

sa

inceput

Podiceasa, strimtoare, in drumul ce merge spre Hangul, judeful

Neamju, pe
teritoriul

Parohia Ancesti, cu

serica parohiala Sf. Nicolae.

26.

la Podul-Jijiel ?i a continuat pe Dealul-Popricanilor, prin satul

com. Bufor-

halni^a, pi. Piatra-Muntele,

Parohia Star-Chiojdul, cu
parohiala
cat.
Sf.

Radiul

$i

prin aceasta locali-

mata de o parte de catre valea

repede a cursulul
cea-1'alta

biserica

Treime,
a-

tate.
lul

compusa din
vind ca
filiale
$i

Bradetul,

Timu$ a urmarit oastea $tefan-Voda, pana ce a trepe Bahluiu

in

Bistrijel

$i

de

parte din stincl inalte.

biserica Cuvioasa
Sf. Nicolae.

cut'o
s'a

in

sus, apoi
iar

Paraschiva
27.

a$ezat

Ia$i,

cazacii
$i

Podina,

sat,

in jud.

Bacau,

pi.

Parohia Vadul-Anel (com.

biserica

au pradat prin codri Ia$ulul

pag. 450).

Muntelul, com. Comane?ti, situat

Star-Chiojdul), cu

pa-

drumul Capote^tilor. (Letop.,

pe dreapta Trotu^ulul,
$i

la

1 kil.

rohiala Sf.

Voevozi,

compusa
filiala

168 m. de satul Comane$ti,

sufl.

din cat. Rctarea, avind ca

Tot pe Dealul-Copoulul, Constants- Voda

in razboiul
?l-a

avind o populate de 185

Na^terea Maicel Domnulul.

28.

aezat tabara

Parohia Drajna-de-Jos,
Sf.

ce a avut cu Ghica362).

Podina,

deal, in jud. Bacau, pi.

cu biserica parohiala

Nicolae,

Voda. (tLetop., pag.

Muntelul,

com. Comane^ti, pe
sudic spre Vapa-

avind ca
lexandru.

filiala

biserica Sf.

A-

La
temir,

7248, boeril au
lul

e$it la

Co-

al carul povirni?

pou inaintea
sat,

Constantin Can-

lea-Malului se afla baia de

care venea de pe Prut

cura a proprieta^il, cu vr'o 39

izvoare.

Podgoria-Copoul,
Ia?i,
pi.
?i

in

jud.

din sus,inchinindu-I cheile farel

$i

com. Copoul,

in par-

steagurile

slujitorilor.
t.

(tLe-

tea de N.-V. a ora^ulul Ia$i, a$ezat

top.,

pag. 408,
la

II.)

Podi^orul,
lul Gri-

catun, in

jud.

?i

pi.

pe platoui dealulul Coformat din

$i

Pe
ruia

1770, in timpul

Teleorman, pendinte
Birla, situat la S.

poul.

gore-Ghica,
viile ora?enilor;
i

Colgeac-Beiul,

ca-

de com. acestel com.

suflete,
;

se

daduse Sirhatul Hotitrel ziie

Are o populate de 296

din care 64 contribuabill
serica, deservita
I

de aceea
Podgoria.
In

poarta numele de

nului,

a conacit

in

a-

o bi$i

ceasta localitate, de unde apoi

de

preot

marginea satului

despre

a plecat pe Prut in sus spre

cintaret

Digitized by

LiOOQ IC

PODI?ORUL

789

PODOLENI
nume,
Berhometele, jud. Do-

Podiorul,
Vla$ca,

catun,
pi.

pendinte de
Neajlovul, jud.

proprieta^el, a fost locul destinat

pi.

com. Buc$ani,
situat

pentru iarmarocul ce se face in

fie-care
lul

rohoiu; cu multe urme ramase

pe proprietatea

an

la

24 Iunie

actua-

de

la
i

razboaele dintre Le$i, Un-

Eforie! Spitalelor Civile din Bucure$ti, in

linga.

proprietar a schimbat locul

gurf

MoldovenI, sub $tefan-

margin ea Neajlovulul,

pentru
altul,

iarmaroc, destinind
in sat,

un
Pri-

cel-Mare.

pSdure. S'a infiinfat

cam

aproape
S.

de

pe

la 1856,

cu ocazia
cu

faceril a-

marie,

Podiul-Machedonului,
a dealului se
la

deal,

celul

pod

?i

inceperea ex-

Pe partea de
afla

in

partea de E. a satulul Fru-

ploataril pidurel.

o bisericS, facuta

1851

mu^elele, com. Pau$e$ti, pi. Cirligatura, jud.

Ia$i.

Podiul. VezI SloboziaLuncani,

sat, jud.

de Grigore Voda.

Alexandru-Ghica-

Bac&ti.

Podoleni, plasd,
Podiul, deal, a com. final,
Falciu
;

in

partea

in
pi.

partea de

V.

N.

a
la

jud.

Falciu.
S., in

de Se intinde
$i

Podiul, deal, tn partea de E. a com. Baleni, pi. Zimbrul, jud.

Covurluiu, linga sat,
Pufichioaia.

Mijlocul, jud.

de

N. spre
dintre

lungul dea-

incepe din hotarul com.

;

lurilor

jud.

Vasluiu

din spre

Dodeti, spre S.

trece pe de?i

riul Prutul.

asupra satulul Micleti

se u-

Se margine^te
Ia$i; la S.,
tul;

la

N. cu jud.
$i

ne?te cu alt deal in hotarul com.

cu

pi.

Crasna

Prudes-

Podiul,

deal, care Jnconjuri

com.

Ferede^tilor, din jud.

Tutova;
2
kil.

la E.,

cu

Basarabia,
$i

Ba$e$ti, pi. Mijlocul, jud. Falciu,

are o intindere
teritoriul

cam de

pe

par^ita prin riul Prutul

la V.,

pe toat partea de V.

comunel

iful.

cu jud. Vasluiu.

Acest platou este acoperit cu padure pe partea de N., iar in

spre S., sunt locurile
tura.

E
Podiul,
pi.

formata din 19 com. rur.

deal, in

partea de

V.
se

cu 2 tirgu$oare:
1

de

cul-

a satului Comarna, com. Poeni,

Codrul, jud. Ia?i
;

Bazga,

in
$i

partea de N. cu
Ro?ul.

din

el

satele:
2.

Bazga

Pe partea de N.-V. sunt

numirl
lul,

lo-

scoate multa piatra

sele
$i

pentru $0-

Bohotinul, pe piriul Bohojos de tirgu^orul Radu-

cur! ale dealuluf, cu urmatoarele

:

diferite trebuin^I.

tinul, in

Radiul, Fundul-Podi$uPoenele-lul-

caneni, cu satul Bohotinul.

Valea-Sotonel,

Podi^ul, piriU, izvore^te de sub

dealul Podi^ul, trece

3.

Covasna,

in

partea de N.?i

Gheorghe-Stan, Poenele-DochiuluT,

prin

mij-

V., in hotarul jude^ulul Ia$i

Gilcosul

$i

Tetul Pletos.
lo-

locul satulul Comarna-d.-j.,

com.
$i,

Vasluiu, cu satul Covasna.

4.

In centrul dealulu! se afla

calitatea

Poeni,

pi.

Codrul, jud.
altele,

Ia$i,

Cozia, in jos de Covasna,

$i

numita Baltage^ti, unde

in

unindu-se cu
riul

formeaza
?i

pi-

cu satele: Cozia
5.

Petcul.

mat
iar

inainte a fost sat,

care

din $esul-Moare!
teritoriul

trecind

Cozmeti, in
din

centrul
satul

pi.,

a locuit neamul BaltSge^tilor

pe
pi.

com. Costuleni, din

varsa in
riul

formata numai
me$ti.
6.

Coz-

pe partea de S.-V. sunt

Hengiul,
?i

lo-

Brani?tea, se

calit^ile:
lui

Piscul-Uliu-

Jijia,

sub numirea depiriul Mocra.

deal,

Dranceni,

in

partea de E.,
:

Valea-Negurel.

linga riul Prutul, cu satele

Al-

Acest deal, pe toata intinderea, are o poztyiune frumoasa

i,

Podiul-de-la-Corni,
tea

pe o
pi.

bi^a,

Cotul-Ghermane$ti,

Dran-

suprafa^a de 162 hect., in par-

ceni, Dranceni-Tirgu^or, Ripele

$i

in toate direcjiunile, o prive-

de E.-S. a com.

Tirzil,

Vararia.
7.

li$te intinsa.

Crasna, jud. FalciQ, in hotarul

$i

Duda,

in partea
$i

de

S.,

cu

De
Uliul,

pe piscurile Hengiul
in

com. Corni.

satele:
8.

Duda

Novaci.
in

timpurile

senine,

se

Gherm&neti,

partea de
tirgu-

vede spre V. o parte din Muntif-Carpati

virfurile
;

Podiul-de-la-Padure,
partea de E.

deal, in

E.,

pe Prut, din sus de

$i

spre

E., se

zSresc

a
pi.

satuluf

Pihna,

$orul

Dranceni, cu satele: Ar-

multor dealurl marl, de

in

com.

Tirzil,

Crasna, jud.

sura
9.

Ghermane^ti.

peste

Prut,

Basarabia

iar

Falciu, are o suprafa^a

hect., loc

de 336

Grozefti, in partea
i

de N.-

spre N., se vede aproape jumtate din jud. Falciu.

de cultura.
loc,

E., intre Jijia

Prut, cu satul

Groze^ti.

Pe coasta acestul
pe de biserica vechle

deal, aproa$i

Podi^ul-Horaitului,
?ia Grame?ti,

pe mo-

10.

Gura- Bohotinul, cu

satul

de casele

com.

cu acela?!

Gura-Bohotinul.

Digitized by

Google

PODOLENI
cu saspre

790

PODOLENI

11.

Isaia,

in centru,

Re$edin{a sub -prefecture!

este in tirgu?orul Dranceni.

pi.

Comunicafia cu satele vecine

se face prin: calea ferata; $0-

tul Isaia.

12.

V.,

Mofna, in centru cu satul Mo$na.

satele

?i

seaua nationals Bacau

Piatra

13. Pikne$ti> in

partea de

S.,

cu
$i

Fundatura-Pihne^ti

Podoleni, com. rur:, in partea de N.-V. a pla$ei Podoleni, jud. Falciu, formata din doua sate:
Podoleni-d.-j.
$i

o $osea care pleaca din prece-

denta

(dintre

kil.

31

32)

?i

merge

prin satul Podoleni, Dur-

Pihne^ti.
14. Pqdoleni^

Podoleni-d.-s.

cam

in centrul
i

pi.,

cu satele

Podoleni-d.-j.

cu o suprafa^a de 1952 hect., 9 aril ?i o populate de 426 familii,

ne?ti, la satul Romini; o alta ramura ducind de la satul Dur-

ne$ti
in

prin

satul

Zbere?ti-d.-s.,

Podolenl-d. : s.
15. Pogdneti, In

sau 1423 suflete, din care

$coala
2

com. Costi^a.
sat, facind

partea de
partea de

260 contribuabill.

S. a pi., cu satul Pogane^ti.

16.

Are o
tulut,

?i

biserici.

Podoleni,
par^it

parte din

Raducaneni,

in

Proprietatea mo?ieI este a sta-

com. Barcea, jud. TecuciCi, des-

N., pe valea Bohotinulul, cu satele

:

pendintededomeniui Gher-

de

satul

Barcea-Vechie,

Raducaneni

$i

Raducaneni-

mane^ti.
Prin com. tree piraiele

prin riul Birlad.

Tirgu?or.
17.

Mona

Rieii, in partea

de

S.,

?i

Podoleni.

linga Prat, cu satul Ri$e$ti.

18.

Salageniy in

partea de
Ia$i,

Sunt 39 hect. vie. Budgetul com. e la venituri

de 3723
cheltuell,
lei
?i

Are o populate de 75 familil, sau 349 suflete, locuind in 125 case ?i 6 bordee o biserica, cu
;

hramul

Sf.

Dimitrie,

cu

urma-

N.-V., in hotarul jud.

Prut, cu satele
$ul-Cornii
?i
:

pe

75

ban!

la

toarea inscrip^ie:
La
ruluY

Bucureti, Col-

de 3384

lei i

15 ban!.

1S45,

sa Jnceput

aceasta sflnta bi-

Salageni.
in

serica,

cu toata cheltuiala dumisale boc-

19. Zbieroaia,

partea de

Podoleni, com. rur.,

Zane^ti, Costia
tre
i

in jud.

Neamcom.
in-

mare vornic Alex. Ghica, propriecu

ajutorul ce

E., in unghiul format

de con-

{u, pi. Bistri^a, situata intre

tarul mosiei Podoleni, si

fluen^a riului Jijia

satele
:

cu Prutul cu
%\

Sili?tea,

au dat

locuitorii.

Copaceanul, Zbieroaia

riul Bistrtya ?i pir. Orbiculul.

Biserica este de caramida cu

Scoposeni.
Calitatea pamintulul este cea

E
?i

formata din catunele

?i

Po-

temelie de piatra.
Inainte

doleni

Dorne$ti, cu o popusuflete.

mat buna

productive din tot

i

late de 1639

existat alta facuta

invelita cu stuf.

de aceasta biserica a de nuele $i

cir-

jude^ul, in cereale

lemne.

Dintre locuitorii improprietari$I

Partea de V. a lungimea, 'este

partea de
este
"$es

pi.,

pe toata
acolivezl;

in

1864 sunt astazl: 79 carl

91

Comerciul se face de 2
ciumarl.

deluroasa,
?i

inca traesc
locurile lor;

stapinesc singurl

perita cu paduri, vil

iar

E., in lungul Pruin tins,

45 carl stapinesc urma^i; 2 locurl aii locurile ca

fost parasite

Satul Podoleni se
inte
i

numea ina-

Birladeni.

tul ui

acoperit
$i

cu iraa?e, finale, luncT

bal^I.

E brazdata la E. de riurile
tul ?L
Jijia;

Pru-

iar

in
?i

centru,
piriiaje,
in

de
din

ma! multe

piraie

de catre improprietari{I $i se stapinesc de catre com. 25 de indivizi sunt, carl de $i insurant $i cultivatorl de pamint, nu aii nicl un fel de
;

Podoleni,
Podoleni,
{u,

sat,

?i

re^edin^a com.
jud.

pi. Bistrifa,

Neam-

a?ezat sub culmele despre

care unele se varsa

Jijia i

proprietate.

V. ale dealulul Orbiculul, la 24 kil. i 800 m. de ora?ul Piatra.

Prutul, iar altele tree in jos

teritoriul pi.

pe

Terenul cultivabil e de 1745

hect.
$i

Are o populate de 1519

cuitorl, din carl
bill
;

lo-

Crasna

?i

Mijlocul.

94
?i

aril.

420 contribuao
coala,
fre-

Pe mo$iile Cozme^ti,
Bohotinulut, Scoposeni
$i

Gura-

Imaul

are

intindere

de

o biserica

Gher

136 hect.

45

aril, $i

nutre^te

cuentata de 43

elevl.
?i

manesti, sunt cariere de piatra

pentru construe^!
sele.

?i

pentru 50-

990 capete de vite. Are o biserica de servita de 2 preoflf $i 2

o ?coala
fier.
;

Se mal nume?te
piatra, de-

Buciule^ti-

Luncai, din cauza ca, in partea

eclesiarhl

despre N. a satulul, s'au a^ezat

locuitorii

Pe
Ripile

mobile
se
aria

Ghermane$ti
piatra

?i

o gara de

drum de

retra^I in

urma

des-

varoasa.

fiin^arel satulul Buciule^ti,

prin

In gatul Bohotinul este o velni{a,

unde se fabrica

spirt

?i

^i

Budgetul com. e de 4850 lei 40 banl la venituri i de 4778

?i

inundarile Bistri^el.

lichiorurT.

lei

bam,

la cheltuell.

Podoleni,

stafie

de

dr.-d.-f. t

in

Digitized by

Google

PODOLENI

791

PODLL ANTIC DE LA CELElO

Podriga,
poalele

jud.

Neamfu,

pi.

Bistrifa,

com.

cu o populate de 301
saQ 956 suflete.

familiT,

firiU,

izvore?te

Podoleni, pc linia Bac&ti-Piatra-

padurel de pe

de la moia
plasa

Neamju, pusa
Februarie
stabile Buhu?i

in circulate la 15

Este reedin{a comunel. Are

o $coala, infiin^ata la 1864, frecuentata de 34 elevi o biserica, facuta la 1871, deservita de 1
;

Concetti, jud. Dorohoiu,

Prutul-d.-s.,

1885.

Se afla intre (u.8 kil.) $i Roz-

com. Hude$ti-Marl,
;

laturea despre Darabani

se sco-

novul (9.4 kil.). Inaljimca d'asupra nivelulul M&ril, de 233 m ,93

Venitul acestel stafil pe
anul
?i

preot

2 cintareflf.

Proprietatea mo?ieI este a statulul; face parte din

pe la Mileanca $i Dragu^eni, pana ce se varsS in Baeu, din sus de tirgul Saveni.

boara
in jos

1896 a
ban!".

fost

de 40924

lei

70

domeniul

Ghermane^ti, care cuprinde mobile:

Podujoaia,
pi.

sat, in jud. R.-Sarat,

Mo$na, Cozme^ti,

Podo-

Ora^ulul, cat. com. Andrea$i

Podoleni, mope,
pi.

in jud.

Neam{u^

leni $i

Ghermane^ti, fosta a madin jud. Vasluiu.

la

poalele

dealulul

Podujoaia,

Bistrifa, com. Podoleni, cu un venit anual de 4600 let.

n3stire! Flstlci,

spre N. de cat. de re^edinja, pe

Prin sat trece pirlul Podoleni.

malul drept

al rjulul

Milcovul.

Podoleni, moftf, in jud. Tecuciii, com. Barcea. Are o suprafa{&

de 1042
150
ulm.
hect.,

Podorini, trup de

sat,

in

jud.

Podujoaia,
rat, pi.

deal, in

jud. R.-Sa-

Neamfu, plasa Piatra-Muntele,

Ora^ulul, com. Andrea^i,

pSmint arabil

$i

comuna

Vadurile.

se desface din dealul Chiciora;

hect.,

padure de stejar

brazdeaza partea N. a comunel,

Podoreanca,
la N.-E.

vale, izvore^te de
pi.

intinzinduse

d'alungul

riulul

com. Drajna-d.-s.,
$i

Milcovul

e acoperit cu padurl.

Podoleni, pddure, a statuluT, pe partea de V. a com. Podoleni,

pi.

Teleajenul, jud. Prahova,

se
ra-

varsa in girla Drajna, tot in

ionul com. Drajna-d.-s.

Podul-Ancu^el, pod, peste valea

Milcovulul, in dreptul catunulul

Podoleni, jud. Falcifl, in

in-

tindere
parjita
?anul,

cam de 150 hect,

sub
trel
$i

im-

Co$oaia, jud. Vla?ca.

numirl

Duba-

Podriga, sau Podagra,

fibana

Valea-AdincS.

pe mo$ia cu acela$I nurae, com. Dragu^eni, pi. Ba$eul, jud. Dosat,

Podul antic de la
Celeiul, jud.

CeleiO, com.

Romana^i.

La

132

Podoleni -de -Jos,

Faicifi, pi.

sat,

in

jud.

rohoiu, cu 76 familiT,
suflete.

sau

394
a
din

Podoleni,

in

partea

m. spre V. de zidul fortarefel romane dezgropate de d. Tocilescu,

de

S. a com. Podoleni, la 500 m. de satul de re$edin{a, Po-

Proprietatea
d-lul

mo^iel

este
iar

sapaturile

au

desvalit

Grigore Christescu,

rama^i^ele capulul unulpod peste

doleni-d.-s.,

cam pe
49
arit,

coasta dea-

lulu! Rotarul,

pe o suprafaja de
din care 74 vatra satulul, iar
al lo-

vechime a fost a manastirel Putna din Bucovina, ce a stapinit-o

Dunare. Iaca

relapunea

d-lul

Tocilescu (Rev. TinerimeaRo-

475
hect.

hect.,
i

pana

la 1785, cind s'au

vindut

mina, HI, 77 suq.) Capulpodulul consista dintr'un trunchiti

65

aril

banurile manastire?tl.
Satenil improprietarip
hect.,
aii

restul,

pamintul de culturS

199

cuitorilor.

Are o populate de 125

sati

familil,

43 ar. pamint, Iar proprietary mo^iei, 1660 hect. 53 aril

417

suflete,
;

din

care

100
prealteia

contribuabill

o
1,

bisericS,
in

fecuta la 187

locul

vechT, care a ars.

cimp $i 3 iazurl, din care eel mal mare este al Satululul, in suprafaja de 7 hect., 16 aiil. Piriul Podriga trece pe mo$ie. Hotarele moieI sunt cu Sa
:

de I3 ln ,32 lung. i 6 m ,3S la^. D'asupra acestul zid este construit in ambele col^url despre mal cite un stilp masiv de zid avind grosime unul (eel despre V.) 3 m ,20 3 m ,90, iar ceM'alt m m ,72. EI sprijineail de sigur de
zid,
:

bolta por^il podulul. Intre ambil

ace$tl stiipl se gase$te o
plat-

Podoleni-de-Sus, sat, in partea de N. a comunel Podoleni, pi.

Podoleni, jud. Falciu, situat
tre dealurile Rotarul
i

veni,Dragu?eni, Ichimeni
beieni.

$i

$tiu-

forma de
lata.

m
5

,79 lunga

$i

de

m
3
.

in-

Insemnat aid este locul nu

mit Cimpul-Razboiulul.

In partea despre zidul

te-

Ciurla,
hect.,

meliel ea face
tat catre V.,

pe o suprafafa de
93
aril,
aril,

1046

un unghitt inainun fel de ghe{ar

?i

din care 151 hect., 81

Podriga, pddure.
dra, pddure,

VezI Bulean
pi.

destinat

ca sa apere piciorul
sloiu-

vatra satulul, iar restul, paal

mint de culturi

locuitorilor,

Prutul

d.-j.,

com. Darabani, jud. Dorohoiu.

contra curentulul apel

rilor

de ghiaja

Piciorul este

Digitized by

V^OOS

PODUL-ARAPULUI

792

l'ODUL-BRO^TENI

construit de piatr&, fa{a lu! din

pietre cubice regulat tiiete, iar
interiorul din

direcfiunea DrumuluMut-Traian,

Fundata-Titu-Pite?ti.

Are un

he-

pietre
foarte

brute
tare

le-

coada b&l{tt de pichetul

c&tre

$i

100 m. spre E.
bulgiresc,

leteO, iar prin raionul

riurile

s&ucurg
lo-

drept

Dimbovifa

$i Ilfovelul.

gate la

o-l'alta

cu

ruinele

Coloniel

Oescus
care

Are o populate de 1041

cuitorl
;

ciment alb (beton), pujin amestecat cu nisip

sati.
i

de lingi Ghighiu.
Necesitatea unut pod
s& lege insemnata cale roman&

o bisericS

$i

o coal&.

c&r&mida,
il

pi-

Se invecine^te spre E. cu Vizure^ti; spre

Asemenea mortar
$i

g&sim

V.,
S.,

cu Sloboziacu Ghergani

intrebuinfat
refeT.

la zidurile forti-

De
il

existenfa acestui

pod

vorbesc top locuitoriT din prejur; el

de pe malul Oltulul cu a el continuafiune peste Dun&re, i sa puna, in leg&tur& permanent^

cele

Moara
$i

spre

spre N., cu Bildana. In aproare o

piere
aril.

padure de

11750

numesc Podul de-Arac3,

doua.

importante

ceta^i

ma, din cauzS.

ar
fi

picioarele
tablit

lui

fost

imbricate cu
carl

de

aram&,
cind
i
?i

din

pescaril

scot

Oescus (Ghighiul), ne autoriz a presupune c& inainte deja mult de Con(Celeiul) $i

Malva

Podul

Broteni,

Pietroasa,

sau Braniteni, com. rur., pe

cind buci^T mar!,

$i

cum

stantin-cel-Mare
existe acolo un

trebuit

sa

cuie

cirlige

Satenil din
in

pod, pe care
cit

apa Teleorman, jud. Arge?, pi. Cotmeana, la 12 kil. de com.

rur. Coste^ti, re$edin{a subprei la 36 Se compune din

CeleiQ ma! spun

c&

timpul

acest impSrat n'a facut de

S&-1

scideril ape!, vasele plutitoare

reconstruiascS, odatS cu po?i

fecturel

kil.

de

Pite^ti.

se izbesc de un picior de
lingi malul rominesc,
?i

pod

dul de la Severin
fortSrete
care,
turile

cu ambele

2 sate: Podul-

c& s'ar

de

la Celeiu $i Severin,

Bro^teni

$i

Zmei, avind o po-

g&si incS 7 picioare de ale poduluT.

Ca

s&

ne

incredin^m,

precum aQ dovedit s&panoastre, sunt de sigur o

a

de epoca cind Dun&rea era sc&zuta. (in toamna anulut 1893), ne-am dus cu luntrea pini in mijlocul fluviulul i aci, in locul unde apa face vultorf sati anaforni^e, dupS
profitat
multa.

am

reconstruct une
anterioare.

unor

cet&flf

pulate de 112 familii, sau 456 suflete; douS biseridf, cite una in fie-care sat, deservite de 2 preop i 2 cintire^T. Budgetul com. e
la

veniturT

Podul - Arapulul. Vezi

sat,

Radiul,

de 1737

let $i la

cheltuell,

de

com. Radiul,

pi.

Stemnicul,

jud. Vasluiu.

1943 let. Vite sunt:

320 bo!

$i

vacl,
$i

ostenealS,

am

prins

cu

40

caT,

805

*>

47 capre

158

fringhiile unul din acele picioare,

$i

Podul-BSrbierului, com.
jud.

rur.,
si-

rimatorT.

prin sondage

am

constatat

Dim bo vi {a,
la

pi.

Ialomifa,

la

o adincime de 2 m ,8s s'a dat

;

tuate pe cimpie, laS.-E. deTirgovi^te,

Podul-Broteni,
milii,

de pietre mart piciorul are o lungime de io m $i ol&fimede 6 m .2; dind in laturf pe linga
.

kil.

spre S.

de
-

gara Ghergani,
nationals,

lingS,

?oseaua

Tirgovi^te - Fundata

sat cu 76 fape apa Teleorman, jud. Arge$, pi. Cotmeana, f&cind parte din com. rur. cu acela$T nuy

pTetre nu s'a putut ajunge

de

fun-

Bucure^ti

dul Dun&riT, macar c&sonda avea

$i aproape de locul unde aceasta $osea se impreuna

me.

Are o

biserica,

cu hramul
1

Adormirea, deservite de
$i
1

preot

o lungime de 6 m.

Podul are

cu $oseaua nationals Bucure?ti-

cintare^.

SFlR?lTUL VOLUMULUl AL

IV-lca.

Digitized by

LiOOQ IC

Digitized by

Google

Digitized by

VjOOQ IC

niroad

fcv

Pre-5^T:'-.i

1992

Digitized by

VjOOQ IC