Vous êtes sur la page 1sur 9

IsabelaVS-TuteaNae/6 aprilie 2015/ 32000car/4945cuv

Sursa: www.isabelavs2.wordpress.com
Isabela Vasiliu-Scraba, "ORICE MARE INTELIGENȚĂ BASCULEAZĂ ÎNTRE
RELIGIE ȘI FILOZOFIE" (Petre Țuțea)
Motto: "Călinescu, față de Nae Ionescu, nici n-a existat.
L-am cunoscut personal, am stat de vorbă cu el. N-avea
vocație filozofică nici cât un măturător. Călinescu era un
simplu scriitor. Nae Ionescu nu se măsura în vremea lui
cu nimeni. Era el însuși. Era nemaipomenit de deștept. La
conferințele Criterionului, Nae Ionescu era ăl mai
interesant" (P. Țuțea)
Mare serviciu a adus culturii comuniste micul articol despre Nae Ionescu din
Istoria literaturii române a lui Călinescu (1988-1965). O perfectă ilustrare a dorinței
criticului literar de a "se plasa în luptă cu un om mare -fie chiar și pe teme mici, fie și
NUMAI pe teme mici -, la standardul persoanei sale" (1). Fiindcă nu este nici un secret
pentru nimeni, iar opera, oricât de bine scrisă, nu a putut-o ascunde: intrat pe terenul
filozofiei, pentru care nu a avut nici o înclinație, "marele" Călinescu devenea deodată
mic, chiar foarte mic și foarte stingher, încercând în van să se ascundă după meșteșugitele
sale fraze. Ce-o fi înțeles George Călinescu din "acţiunea" propusă de Nae Ionescu "al
cărei program rămâne mereu în alb" nu se știe. Ce-au înțeles însă alții, mai puțin talentați
la scris decât Călinescu, se știe.
Până la „răzmerița sinucigașă din decembrie” (Mircea Sandu Ciobanu, 11 mai
1991), -în capul culturnicilor (bine situați după repetatele epurări ale culturii române de
tot ce o punea în pericolul de a-și redobândi aspectul elitist al unei adevărate culturi),
"cazul" metafizicianului Nae Ionescu se clătina atras magnetic de doi poli opuși, la fel de
puternici. Să-l ignore cu ignoranța lui Călinescu? Sau să-l ignore din prudență, pentru că
așa se cerea de sus?
Abia după 1990 chinul lor a luat sfîrșit. Atunci, rezistenții prin cultura grâului, a
porumbului și a fasolei (urmărite cu mare atenție de forurile județene de Partid) au putut
în deplină libertate să decidă, să treacă alături de "colosul" Călinescu crescut până în 1989
la dimensiuni colosale, să fie și ei, dacă nu prin altceva, măcar prin asta, "colosali". De
prost inspirați, se-nțelege!
Dar nu numai "cazul" Nae Ionescu a fost (și rămâne) o grea problemă pentru ei, ci
și "cazul" Țuțea. Fiindcă s-a dovedit și răs-dovedit că niciuna dintre schimbările postrevoluționare nu le-a fost mai greu de suportat decât aceea de a îndura, chiar și numai doi
ani, scoaterea la vedere a unui geniu cu adevărat impunător: Petre Țuțea.
În anii când aflaseră că filozoful "amuză cu spectacolele lui" pe cei care
frecventau Restaurantul Scriitorilor, culturnicii mai aveau o scăpare: nu se duceau pe
acolo (2). Să nu supere Partidul și să nu riște a figura în categoriile neconvenabile de
spectatori, enumerate de Petre Țuțea unui securist: "eu la Restaurantul Scriitorilor
întâlnesc tot felul de lume: oameni deștepți, imbecili, scriitori, curve și popi. Știu eu cu
care din aceștia stați dumneavoastră de vorbă?".
După decembrie 1989 "trezit cu gigafonul popularității în mână"- cum scria cu
prostească invidie un oarecare într-o revistă unde era redactor șef (rev. „Caiete Critice”,
nr. 4-5/ 1994, p. 10) -, Țuțea, prin însăși persoana sa, le dădea peste cap toate

era de-a dreptul insuportabil. În contrast cu ziarul scos de Nae Ionescu. cit.aranjamentele referitoare la deplina lichidare a marilor personalități. unde discutau ore întregi. povestea Țuțea. cum singur o recunoștea. Efemeride naeionesciene. de o sociabilitate excesivă. le spunea Petre Țuțea tinerilor săi interlocutori. la vila de la Băneasa.era o inteligență debordantă. Vasile Băncilă. Cu o glumă. fără să-i pese că Nae Ionescu (1890 . ziarul "Neamul Românesc" al lui Iorga. Țuțea le povestea că pe vremea lui Nae Ionescu. Dar nici cu experiența religioasă de care s-a ocupat marele istoric al religiilor. consemnează Țuțea. Timpul. era pe ultima sută de metri. în rev. Dacă ar fi fost numai suferința pe care le-o provoca vederea unei minți strălucite. Forma "Nae Ionescu" a acestei trăiri. La faimoasele cursuri de logică și de metafizică ale lui Nae Ionescu "nu s-a prea dus". după atîția ani. Iași. puteau fi lesne "ajustate" odată cu publicarea interviurilor prin reviste. pentru filozoful Petre Țuțea nu era acțiune "cu programul în alb". Vasile Băncilă. încît un părinte se lăsa cu plăcere convins să-și dea fata după un pretendent despre care afla că este colaborator la "Cuvîntul". El "ancorează nu în imanență.1940) plecase de mult în lumea celor drepți. experiența religioasă prezentată de Eliade nu poate "depăși psihologicul și socialul" (op. "Cuvântul" era atît de prețuit. îl "invoca obsesiv"(ibid.. Oriunde s-a găsit. Fără să-i pese că-l scoate de sub straturi geologice de calomnii (3)-. că niciodată Nae Ionescu nu-i returnase vreun articol. "era cam popular". fiindcă Petre Țuțea(1902. "nu trebuie confundată cu Erlebnis-ul laic comun.11). ci în transcendență". scria Petre Țuțea în Tratatul său de antropologie creștină (Ed. sublinia cu deplină justețe Petre Țuțea. p. fusese "de vreo 50 de ori" la Nae Ionescu acasă.. el însuși remarcabil eseist. a lui Mircea Eliade. Era trăirea religioasă creștină. operă publicată n-avea.3. "era cel mai intelectual ziar din țară. De aici i s-a tras și criminala pedeapsă de totală recluziune din pușcăria politică făcută fără vină. deoarece făcea ce făcea și îl purta cu sine pe filozoful Nae Ionescu.. "Cuvântul". Încă mai era impresionat. Și el a acceptat"..era spontan.1991). sau odată cu "stilizarea" înregistrărilor video. își amintea Petre Țuțea în auzul curioșilor veniți să-l înregistreze. 1992). de natură harismatică. Dar Țuțea. l-a considerat pe Nae Ionescu "unul din marii noștri eseiști" și "cel mai mare gazetar după Eminescu -într-un timp cînd am avut colosali gazetari" (v. oricât geniu avea și oricâtă limpezime a gândirii păstrase. Și nu de puține ori exprimând păreri deosebite de cele ale lui Nae Ionescu. mult ieșite din comun. intra în sală și vorbea pornind de la o premiză pe care o demonstra".XII. Nu publica oricine la Cuvântul". Trăirismul de care vorbea Călinescu în legătură cu Nae Ionescu. "Am fost în biroul lui Nae Ionescu atunci când Mircea Eliade l-a rugat pe Nae ca de ziua lui. "Manuscriptum". poetic sau filozofic (Dilthey).. filozoful Petre Țuțea a atras cu o forță irezistibilă pe cei din jur (p.317). Mircea Eliade.). . La "Cuvântul". Petre Țuțea îndrăznea să-și amintească (în public!) cât de mult l-a impresionat "sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu". prin variabilitatea istorică pe care o poartă implicată în ea. ci era ceva mult mai simplu și mai evident. situat de Rickert în anticamera cunoașterii". să-i facă cinstea să-i publice o colecție din articolele lui. cum se scotea și pe sine. Deoarece. iar părerile sale. Petre Țuțea își mai lămurea auditoriul . de ajunsese bietul om. Țuțea își amintea că a scris 17 articole.format de regulă din tineri care n-aveau de unde să știe asemenea lucruri-. În schimb..era extraordinar de inteligent. că profesorul Nae Ionescu "avea o mare putere de seducție. în temniță sau pe stradă. Pe inițiatorul Școlii trăiriste îl considera "singurul filozof român care are acces -fără neliniște..la transcendență". Nu-și pregătea cursurile. Cum scria culturnicul nostru. încă n-ar fi fost atât de greu de suportat.. pentru unii.

căci vorba-ceea: "Poți umbla două ore în galop prin București și să nu dai de un prost". "prostia e infracțiune. Pe Constantin Noica îl cunoscuse în redacția ziarului "Cuvântul". aceste trăsături erau de așteptat să apară în opera acestuia. c-am avut noi grijă". La români. așa cum lesne este de presupus. Spiritul nu evoluează. nu există evoluție. Admira din toată inima vocația literară a lui Emil Cioran și performanța acestuia de a fi reușit să devină unul din marii scriitori francezi (4). ca nimeni altul. aș fi rîs. Între Dumnezeu și neamul meu. N-am vrut să apar la televiziune. ajunsese să facă parte din familia lui Nae Ionescu. sau rafinată badjocură.nr.192). este așa cum l-a făcut Dumnezeu! Esențele nu se schimbă". Petre Țuțea.. p. prin orice mijloace.". În vremea tinereților sale. tot de stânga?" Petre Țuțea ar fi răspuns: "Nu. . este o prostie.. dar "nu se vizitau". Să răzbești în cultura franceză prin forța talentului și a inteligenței nu este puțin lucru.... Petre Țuțea se considera "în afara acestui context". fără cărți publicate. Fuseseră prieteni. nu mai sunt. "un cvartet de prieteni foarte apropiați". 1992."un foarte mare om". ori pură cruzime în următoarele replici ale d-lui Vartan Arachelian din acel interviu care a ajuns să fie prezentat la televiziune în primăvara lui 1990: "-Domnule Țuțea. pentru cine ia seama la „împlinirea” lui Noica "sub ocupație comunistă"(V.. și că el. Cioran îi apărea mult mai inteligent decât Noica. le spunea Țuțea reporterilor de la diverse ziare. Eliade și Cioran-. Din punctul de vedere al înzestării intelectuale. deși. Băncilă) și la împiedicarea.. dar se înțeleseseră separat".. În toată opera rămasă de la Nae Ionescu se distinge însă o dublă dimensiune: filozofică și religioasă. "Și lui Noica.. nu fusese un "împlinit" din aceste considerente..) Cred c-am scris lucruri interesante în cele 1000 de pagini cîte mi-au confiscat la percheziție. . spunea Petre Țuțea. nu?" (v. manifestîndu-și "pamfletar.După știința mea nu aveți nici o carte publicată. După Țuțea. nu și teoretic" poziția de stânga. cînd era "oleacă agitat". ați evitat apariția editorială. Să-i lăsăm în grija lui!" Întâlnindu-l la Berlin pe Țuțea. Securiștii mi-au zis: "nu mai e urmă de dumneata. dar n-am rezistat. De întâmplare își amintea peste ani pentru că îi plăcuse răspunsul lui Cioran: "Să nu confiscăm atributele lui Dumnezeu. Dacă mi-ar fi spus cineva în cei 13 ani de pușcărie că voi fi televizat.3-4 / 1998. filozoful Petre Țuțea îi văzuse slăbiciunile și limitările. Țuțea. a filozofului Petre Țuțea să se împlinească. mă Emile.. Petre Țuțea l-ar fi întrebat odată pe Cioran: "Ce facem. tot de stânga. pentru că aveam experiență de pușcăriaș. și mie ni s-a făcut cinstea să fim băgați în temniță" l-a dumirit Petre Țuțea pe un reporter care ținea morțiș să-l facă să vorbească de Constantin Noica si de închipuita „Scoală de la Păltiniș”. cu nefericiții lumii?". raportată la fenomenul spiritual. Nae Ionescu l-ar fi întrebat: "Domnule Țuțea. nu publicase cărți. nu uita el să-i edifice pe cei tineri -. 59). p.N-am evitat-o. . Se consola cu gândul că nici filozoful Nae Ionescu. "De când am ieșit din pușcărie -spunea Petre Țuțea-. întrucât "orice mare inteligență basculează între filozofie și religie". mi se fac din când în când percheziții și sunt luat la Securitate pentru anchetă.. negată de Țuțea și de însuși Noica (5). (. banditule. Îmi amintesc că eram foarte frumos anchetat: Ce zici mă.. Greu de stabilit cît era prostie. am evoluat". . Cu Mircea Eliade "vorbise împreună.. În ciuda faptului că a format -împreună cu Noica. Atunci Nae Ionescu i-ar fi spus: "Domnule Țuțea. există dumirire! Ideea de evoluție.

s-ar putea socoti superiori europenilor.. mut Biblia în universul înghețat al Ideilor platonice. nu se poate". însuși comunismul fiind considerat de filozoful Petre Țuțea "o crimă continuă".spunea Petre Țuțea după ieșirea din detenție -. Au o bărbăție atât de perfectă!"(6).) Nu știu cine a spus că Platon este un avantcrist. la închisoare. spunea el. "Un intelectual între comuniști poate fi oricine". pentru că atunci când îi adăugăm predicate nu-l mai înțelegem și începem să-l ierarhizăm. e tehnician. e om de știință. de logică sau de metafizică. Petre Țuțea. Păi. Între Dumnezeu și neamul meu. la care Zaharia Stancu îi adăugase o mică sumă. De fapt.. Filozoful Petre Țuțea critica "dicționarul filozofic al bolșevicilor români" că-i pusese în cârcă lui Socrate posibilitatea autocunoașterii. adică "omul e făcut după chipul și asemănarea Ăluia". p. prin mistica lor.Noi nu putem să spunem CUM suntem. care audiase strălucitele cursuri de filozofia religiei ținute de Nae Ionescu (pentru că la celelalte cursuri. Credea că la mijloc este o definiție: "a fi asemenea cu Ăla". "Macedoromânii . Atât îs de loviți și de goniți.. În pușcărie. sau.. doi ani Țuțea fusese silit să supraviețuiască fără nici un ajutor social. Asta e meditația (. . "Vârf de generație". Sunt super-români! Români absoluți. Platon e cel mai mare gânditor al Europei". spunea Petre Țuțea unui tânăr interlocutor. drept "protestantizante". Traducerea sintagmei heideggeriene "Sein ist mitsein" o considera greșită în forma "a fi împreună".. După închisoare. că au un instinct național de fiare hăituite. e țăran. nu sunt români. dar a ajuns să fie filozof pentru că "întâmplările au alergat peste el dar nu au reușit să-l nimicească". nu s-a prea dus).. precum și cele privitoare la disoluția provocată de înmulțirea sectelor religioase. Tot ce conțin autobiografiile marilor oameni. Lui Petre Țuțea îi plăcea să invoce spusele unui indian. Tot ce trăncănesc ăștia sunt amintiri sau neliniști ale lovirii cu lucrurile concrete. îi împărtășea părerile despre ortodoxie. din partea Uniunii Scriitorilor. cum îl considera și pe Nae Ionescu. domnule! Sunt semi-zei.. "Dacă încerc să gândesc Universul. dincolo de autocunoaște. de Platon". "pe care proștii le comentează ca si cum ar fi mărturisiri autentice și revelatoare asupra naturii lor.. Arestarea a privit-o ca pe un abuz "făcut de bolșevicii autohtoni sub cererile rusești" . Îl citise cu o înțelegere superioară pe Platon și sesizase că în fond. e negustor. catolicism și protestantism. "Nae Ionescu m-a iubit foarte mult" își amintise (cu câteva luni înaintea morții) Petre Țuțea. dar sunt împiedicați de "unul care îi depășește. omul nu se poate autodefini. nu sunt oameni. Aceasta nu înseamnă nimic. Mai apoi a primit o infimă pensie. filozoful Petre Țuțea spunea despre sine că ar fi vrut să fie legiuitor. este "mișcarea spiritului înăuntrul eternității".Excepție la această regulă o făceau reprezentanții regimului comunist. Platon. ca să se păstreze "suveran pe voința sa". cum fusese odinioară considerat.Despre om nu se poate spune că este. Țuțea considera că a fost ajutat de Dumnezeu. Țuțea. nu revelează nimic. Eu am stat cu macedo-români în temniță. După filozoful Petre Țuțea. cu vorbele lui: "nu-i mare brânză". pentru că "a viețui acolo. pentru că și Petre Țuțea când fusese director în Ministerul Economiei îi ajutase pe scriitori. pentru Platon. Pe sine se considera platonician. 335-337). catalogate de Nae Ionescu. nu declară nimic. formula "lui Socrate" era o invocare a ajutorului Divin (7)." (v. Dacă pe unul îl bate până nu-i mai rămân ochii din cap. 1992. Nu există omul autonom . Ceva fantastic. după care indienii. E filozof. fără asistența Lui. mai spunea Țuțea.

chiar dacă este laureat al premiului Nobel" (Între Dumnezeu și neamul meu.. care e arhetip. Dialogul Sofistul îi părea o capodoperă pentru că în el Platon scrisese că singur Zeul este creator. în concept logic. în timp ce Platon își dă seama că nu rezolvă nimic". leșin de rîs". nu tocmai pregătiți să urmărească subtilitățile filozofice cu care umbla Petre Țuțea.băieți de viitor. unul dintre cei mai . nu în sinele lor". pe garduri și pe hârtie.. 1992. nu expresie formal logică.. Cumva pe linia lui Nicolae Iorga și a lui Nae Ionescu. iar filozoful Lucian Blaga că "Eminescu reprezintă ideea platonică de român"..Întrebat ce crede despre augustinianul "interior intimo meo". Ceea ce însă îi aducea la exasperare pe culturnicii siliți să asiste neputincioși la tot mai marea audiență post-revoluționară a lui Petre Țuțea erau formulările sale de genul: "S-a gândit. în generația nouă nu e nimica. nu l-a gândit logic pe Platon. la fel cum este un concept". sublinia îndeajuns de apăsat Petre Țuțea. Ca profesor însă. Trebuie să accepți ideea de oameni-model (. Cei care devin modele sunt hotărâtori pentru cetate. Petre Țuțea va spune odată la un interviu: "apare un cap. devin reprezentative printr-un număr restrâns de reprezentanți. Față de personalitățile generației mele. Ideea platonică e principiu creator. Interlocutorilor săi.322 ). ci metafizic. e instinct. își spunea filozoful. "oamenii puneau mai mult spirit în ceea ce făceau. Finalurile aporetice ale dialogurilor platonice îl făceau pe Țuțea să evidențieze impasul în care Platon se află permanent. pentru că. Petre Tuțea credea că omul vede lucrurile "în imagine.. Or. în România în generația mea. modestie pe care o scotea și mai mult în valoare... oricât de mari. preciza Țuțea pentru a nu lăsa loc de confuzii. E în noi simbolic..... că nominaliștii moderni au încercat să degradeze Ideea platonică."(8).sau poate mai multe deodată. în ghicitură.mai spunea Țuțea -. a reușit în chipul cel mai sugestiv să ilustreze imanența transcendenței: "Mai adânc decât noi e Dumnezeu. sunt creatori de curente".Astăzi pun mai multă șiretenie".) Modelele se topesc în generații. omul ne putând fi decât imitator.aștia de acum sunt. devine formă modelatoare pentru cei care-l urmează. poate vreunul din ei va ajunge să-l priceapă. pentru că șiretenia este o formă inferioară de inteligență. Adică să-l gândească pe Platon logic. gândind că cine știe. Și e-n noi. creație filozofică. le spunea. să știți.. Tabloul platonic cu "grota" îi părea "cel mai glorios din istoria gândului omenesc".. asociind-o cu îngâmfarea neroadă a mediocrităților propulsate de cultura comunistă. mai pe ocolite. Despre Lucian Blaga spunea că "a fost incontestabil cel mai mare filozof al nostru". creație muzicală. gîndul. Un argument îi era oferit și de intuiția filozofică din versul eminescian: "ochiul te minte și mintea te-nșală". În aceasta "se vede geniul lui Platon față de Kant. mai spunea el adăugând paie pe foc. anonimi autori de capodopere. la filozoful Nae Ionescu și la pleiada de discipoli pe care i-a format. nu real. se semnează unde vrei și unde nu vrei. Paradoxal este. șiretenie posedă și animalele. Fiindcă Immanuel Kant "are impresia că posedă soluții.Acum. că popoarele. p. Îi plăcea să amintească celor din preajma sa că marele istoric Nicolae Iorga despre Eminescu spusese că este "expresia integrală a națiunii române".. În vremea tinereților sale.. "Eu când citesc cuvântul creație -spunea filozoful . Că nu poate Dumnezeu să intre în carcasa unui om. Blaga "se putea lua de mînă cu Sombart. care sunt ancorate în același ideal. cu stilul său inconfundabil. Gândindu-se. "Nae Ionescu . foarte probabil.. filozoful. Și dacă idealul este strălucit reprezentat.creație literară. gândea Țuțea.nici unul reprezentativ". în perfect acord cu Platon. mai vorbea Petre Țuțea și de modestia țăranilor. "Orășenii. care e mai plăvan".

Comentariile lui Țuțea sunt de toată frumusețea: "Un țăran ca ăsta e decadent. . Acum sunt închise doar IDEILE. spunea filozoful Petre Țuțea. dacă ea vorbește!" L-a întrebat apoi: "Care a fost ideea care a prezidat Pasărea măiastră?" Brîncuși. "Sunt proști istoricizanți -observa filozoful Petre Țuțea-. Cum era țăran român. e relief. Newton. cu multă finețe de spirit. Despre apologeții devenirii. uimire trecută mult dincolo de marginile. Nae Ionescu. invenție.prestigioși economiști ai Europei. neuitînd să-i amintească și calitatea de a fi fost "prețuit de Nae Ionescu". deștept și rafinat. decorativul?". l-a definit "primul țăran decadent" (9). domnule! Rafinament ca ăsta n-am avut nici eu. o mare secetă" -constata cu profundă jale în suflet Petre Țuțea. cu care parcă ar fi vrut să-l contagieze pe interlocutorul său. pe care studenții nici nu-l ascultau la cursuri. Nu e neapărat inteligent. oricât de depărtate. m-am oprit. Petre Țuțea l-ar fi întrebat: "Maestre. . "Dar au fost figuri creatoare în epocă la noi". cum evitați în geometrismul dumneavoastră simplificator. Parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini!" Cu adâncă uimire. Țuțea nu avea o părere grozavă. . Pentru a-și evidenția mai bine poziția sa filozofică. care-s de cultură filozofică!". Brâncuși ar mai fi zis: "Am șlefuit materia ca să aflu linia continuă și. De unde să ghicească trădarea Occidentului și soarta României după Yalta? Cum să-și poată Nae Ionescu închipui cîte capacități creatoare vor fi frânte odată cu întemnițarea celor mai valoroși intelectuali ai țării. și atâta tot. "Noica n-a produs nici un vîrf spiritual. ar fi răspuns: "Nici o pasăre. le spunea vizitatorilor săi Petre Țuțea. nu uita el să-și lămurească auditoriul. pe care. aceleași lucruri mult trîmbițate despre vreun „oficial” din cultura comunistă. "Mircea Eliade a fost cineva! De tânăr a fost dotat". "a fost o mare personalitate naționalistă". Poanta este amânată. ca și Nae Ionescu.nu a produs decât inși care ar putea fi buni asistenți la Filozofie. Apologeții devenirii nu iau în seamă acest lucru: "ei se îneacă in istorie". hâtru. dar ele sunt păzite de doctori în filozofie și litere".. Nae Ionescu credea că va ajunge să-i conducă pe alții. fiind temeinic pregătit în arta guvernării. "E o mare secetă de personalități acum în România. le mai spunea Țuțea celor care se îmbulzeau să-l asculte sperând în zadar că vor auzi -și de la el-. creare de epocă și stil. Despre Țuțea. pușcăriile erau pline de intelectuali. O bună ilustrare a unor asemenea gânduri o găsim chiar în relatarea lui Țuțea despre Constantin Brâncuși. numai că e mare lucru că există Immanuel Kant. atîția mari creatori de cultură". odată cu diabolica decapitare spirituală a României? "Pe vremuri -nota I. nu? Sau mai culți. ale admirației. Descartes. spre a mări efectul povestirii.D. Și la cursurile lui Heidegger se cam dormea" adăuga Petre Țuțea.considera Petre Țuțea -. Adică murim ca și caprele. e suprainteligent". Sîrbu(1919-1989) în jurnalul său. domnule! Ce pasăre? În America a fost taxată drept bronz!". care se consolează prin devenire. el adăuga: "Dar există și făuritorul de religie Hristos". când mi-am dat seama că n-o pot găsi. și aceștia erau erau păziți de gealați semianalfabeți. Brîncuși ar fi răspuns: "Asta o spune opera. în final Țuțea întreba retoric: "Ce zici de asta?" Petre Țuțea împărtășea bucuros celor care-l vizitau concluzia la care ajunsese la cei 89 de ani ai săi: "proștii au mare rezervă față de cei care vorbesc în termenii credinței și națiunii". noutate. "Geniul.. Admirând sculptura lui Brâncuși." "Generația de azi e mohorâtă". Devenim mai civilizați. mă rog.

îmbinat la modul cel mai fericit cu o mare finețe speculativă. din punct de vedere cultural. Ceea ce ar atrage după sine receptarea gândirii lui Țuțea. Oricât de sincer dezaproba Petre Țuțea părerea lui Nae Ionescu despre țăranul român. Cu atât mai mult cu cât. nici mai puțin decât un "scandalagiu al breslei filozofilor". Aspectul de "referat ideologic" al celor "321 de vorbe memorabile" reținute de Liiceanu este imediat recunoscut. idealismul sub toate formele sale. discuția în marginea adevăratei posterități a lui Țuțea. Nae Ionescu ridicase la rang de "element esențial" un lucru real pe care îl constatase de îndată ce l-a cunoscut pe genialul Petre Țuțea. Țuțea completa: "Cred că e de ajuns". Numai că Valeriu Cristea ar fi alcătuit "referatul ideologic" într-altfel. Și totuși. Articolul este scris după citirea micului dicționar intitulat 321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea (Ed. 2. a unui volumaș purtând pe copertă numele lui Petre Țuțea. în epocă". . nu a unei posterități contrafăcute. Nae Ionescu.. un pic. chiar dacă nu s-a împăcat niciodată cu ideea că Nae Ionescu ar fi murit de moarte bună. Metoda filozofică a lui Nae Ionescu era hotărât "descriptivă". în ciuda supra-aprecierii ei.. v. un european care a păstrat nealterat "fundamentul spiritual de țăran din Muscel". v. pentru a evidenția părerea sa proprie că filozoful Petre Țuțea ar fi fost. înconjurat de tineri reporteri să-și amintească cum "a fost admirat de Nae Ionescu și de Blaga". fiind interesat însă nu de particularul faptelor ca atare. selecția aduce pe undeva a referat de învățămînt ideologic. ar reprezenta "posteritatea" filozofului Petre Țuțea este. Între ziaristică și filozofie. Timpul. cum tot "realist" îl considera și pe Platon. deplasată. nr. atât apariția -la fosta Editură „Politică” -. reprezentând o selecție din interviurile filozofului Petre Țuțea însoțită de o scurtă prefață intitulată: "O posteritate în 50 de pagini". 135. tocmai pe Țuțea îl regăsim. Foarte probabil. acesta poseda un extraordinar spirit critic. Pe sine se considera "realist". Știind bine ce spune. p. probabil că se gândea și la Nae Ionescu. 1996. compilația lui G. În cuprinsul revistei titlul apare însă schimbat: "M-am fîțîit așa. Așa cum am arătat în volumul despre metafizica naeionesciană (10). NOTE ȘI COMENTARII MARGINALE 1. de cele mai multe ori la timp. în trăsăturile românului înfățișat de Nae Ionescu. dens de credință". ca să spunem așa. un pic. Caiete Critice.11. Humanitas. el nu făcea o speculație gratuită. Chiar atunci când Nae Ionescu îl concepea pe român "ca pe un țăran învățat.". Dumnezeu i-a îngăduit lui Petre Țuțea bucuria ca. hăituit de securiști și ostracizat de „oficialii” culturii comuniste. Iași. pe coperta revistei "Caiete Critice" titlul prefeței d-lui Liiceanu: "O posteritate în 50 de pagini". Dar fără îndoială. 1993). desigur.Când Țuțea zicea: "faptul că murim. Pentru că însuși Țuțea se recunoștea pe sine.Valeriu Cristea transcrie. chiar dacă lucrarea îi aparține directorului Editurii și nu filozofului Țuțea. Pretenția editorului de a crede că modestele sale notițe modeste nu numai ca număr de pagini!-. este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi". Valeriu Cristea. în rev. "M-am fâțâit așa. în epocă. p. 4-5 (77-78) / 1994. cât și tipărirea numelui filozofului Petre Țuțea pe coperta unei reviste editată "în colaborare cu Academia Română" indică un mic semn de acceptare a marginalizatului Petre Țuțea. Ed. ci de generalul din ele. Liiceanu părându-i "vădit tendențioasă din punct de vedere politic". nici mai mult. Următorul pas (nerealizat nici până în 2015!) ar fi publicarea la Editura Humanitas a unor cărți avându-l drept autor pe filozoful Petre Țuțea. Înainte de a-l lua la sine. Nae Ionescu a disprețuit speculația filozofică sterilă.

sau http://www. mă tot abat. 2013. de comuniști etc. dec. Prețuirea dintre Petre Țuțea și Emil Cioran era reciprocă. Ce om extraordinar! Cu verva sa fără pereche.com/watch?v=we8dUIgk2ck. Himericul discipolat de la Păltiniș. prima făcându-i reclamă unui modest profesor de la Craiova. on-linehttp://isabelavs. spre a confecționa GRUPURI de opozanți ai regimului comunist chiar din inși care nu avuseseră nimic in comun. 192)." (v. gândind pe cont propriu. 22-25.scribd.com/doc/187765196/IsabelaVScrabaCioranSibiu2011Prophete .omniscop.. "S-au îngrămădit asupra lui Nae Ionescu (și a altora) prea multe calomnii (făcute de diverși carliști.htm . sau https://fr. înregistrare adăugată în scopul precis de a aduce discursul despre Nae Ionescu pe linia oficială a gândirii „monolit” prin care sint dresați studenții. în rev. admirația mea pentru Petrică a rămas intactă dea lungul anilor. ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat să-l întâlnesc în viața mea". Satu Mare.com/doc/201531861/IsabelaVasiliuScrabaCioranSibiu2014Colocviu si inregistrarea din 2011 https://www. Virgil Ierunca). (aprilie. Am cunoscut multe spirite remarcabile dintre care unele erau cu totul de primă mână: nu am întâlnit în nici un caz o inteligență atât de incandescentă ca a sa" (mai. pp. Ce geniu fulgurant! Îmi amintesc de câteva dintre formulările sale ca și cum le-aș fi auzit ieri.scribd.ro/Articole/IsabelaVShimera2ScoalaPaltinis10. abătându-mă de la tezele oficiale din cărțile fostei Edituri Politice. Anul XI. p. XV. un nume pe care eu nu l-am scris si nu l-am pronunțat. 4.) încât au format un strat geologic atât de gros. 2. Iată ce-i scria (lui Bucur Țincu) Cioran despre Petre Țuțea: "Ca și tine.youtube. aș face politică (in acet caz este adus in față. (2) alta este de a mă „socializa” cu de-a sila pentru sugestia subliminală ca. Dec.html . http://www. 1974). nr. anume cel al conducătorului politic al unei mișcări interbelice reprimată întâi de Carol al II. 2014. pretext de fină ironie din partea lui Noica.ro/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de- .com/watch?v=2BHknoJPFpg textul francez publicat în rev. In al doilea caz abuzurile cuplării forțate a înregistărilor mele postate pe youtube urmează stilistica anchetatorilor de genul lui Alexandru Nikolschi/ Nicolau/ Grumberg din închisorile comuniste care asociau cu de-a sila oameni apoi îi schingiuiau să recunoască a fi complotat împreună. Omul cel mai calomniat din istoria noastră. încât riscă să nu mai treacă nici razele cosmice. 2011. "Manuscriptum". pp. 1974). La o superficială trecere în revistă a unor astfel de „securiste” grupaje video.16. vol.youtube. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau. 5. se remarcă o dublă tendință: (1) una de a plasa în preajma puținelor mele conferințe publice nulități cu titlul de doctori in filozofie care prezintă varianta prefabricată a discursului de la care eu.. 3-4 / 1998. „Acolada”. nr. 134. dacă ar fi trăit la Paris.Vasile Băncilă. mai degrabă.4 (67).. vezi Isabela Vasiliu-Scraba. nr.17. pe hârtie în rev. "Așa cum ți-am scris ultima dată.3. Textul vorbit la Bacău despre Nae Ionescu se poate citi în revista canadiană „Alternativa/ The Alternative/ L’Alternative” . "Efemeride naeionesciene". A se vedea înregistrarea mea video de la Salonul Cărții (Bacău) unde vorbesc despre Faustul lui Nae Ionescu https://www. ar fi avut astăzi o reputație mondială.alternativaonline.ca/IVS1412. fost bursier al grupului Plesu-Liiceanu-Patapievici. apoi de Antonescu si pe urmă de regimul „Anei Pauker” (apud. https://fr. par. Această inregistrare a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba postată de „mirelvv” a fost (ca si alte conferințe înregistrate ale Isabelei Vasiliu-Scraba) în mod abuziv „legată” împreună cu înregistrări video din alte surse (constatare din 29 martie 2015).. de-a dreptul obsesiv. „Origini/ Romanian Rooth”. Vezi si lucrările mele din 2011 și 2014 scrise pentru Colocviul Internațional „Cioran” organizat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.go. îi păstrez lui Petrică aceeași admirație.

Configurații noetice la Platon și la Eminescu. Ed. 7.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Himera scolii de la Paltinis ironizata de Noica. p. 2000. 4. și repovestită în mod magistral de acesta în Postfața volumului pe care l-a îngrijit: Petre Țuțea.fina-ironie-din-partea-lui-noica/ .wordpress. pe hârtie în rev.isabelavs2. Între Dumnezeu și neamul meu. ironizată de Noica. Să-i spunem.com/doc/153749198/IsabelaVasiliuScrabaPlatonMistic. 2013. "decadent". Charmides. Desigur. Dar. 12-20.com . 1998. Metafizica lui Nae Ionescu. on-line https://fr. 9. Platon. Autor: Isabela Vasiliu-Scraba Sursa: www.ro/Articole/IsabelaVShimera1ScoalaPaltinis9. marele sculptor Constantin Brâncuși era un țăran român cu totul aparte. Bătrînețea și alte texte filozofice (Ed. 1992. v. nr. on-line http://isabelavs. 1992). numărul intitulat "Petre Țuțea. Ed. 357. Slobozia. 8. împreună cu Țuțea. Star-Tipp.22 sau http://www. Isabela Vasiliu-Scraba. febr. Ed.scribd.com/doc/130397690/IsabelaVasiliuScrabaPlatonEminescu. p.htm 6.com/doc/132110995/IsabelaVasiliuScrabaNaeMetafizica. Există o întîmplare cu niște "miri transilvăneni". Viitorul Românesc. Star Tipp. v. povestită de filozoful Țuțea d-lui Ion Papuc. Academiei Universitară Athenaeum. on-line https://fr. Mistica Platonică. p.16 si p. Acolada. Petre Țuțea s-a întîlnit și cu țărani români obișnuiți. v.scribd. v. Himera „Școlii de la Păltiniș”. p. 1999. precum și volumul Isabela Vasiliu-Scraba. rev. Petre Țuțea. încercare de portret". în unica și în dubla ei înfățișare.agero-stuttgart. după ieșirea din închisoare.2 (65). 1992.scribd. on-line https://fr.htm . 10. precum și eseul nostru întitulat "Chezășia poartă nenoroc?" cuprins în volumul: Isabela Vasiliu-Scraba. Anastasia. precum și Isabela Vasiliu-Scraba. Slobozia.go.