Vous êtes sur la page 1sur 3

INTRODUCERE

Dezvoltarea comunitatilor urbane n standarde de civilizatie demne de secolul XXI nu poate fi conceput fr contributia unor servicii publice de calitate. Acestea nu mai sunt considerate privilegii ale oraselor si cu att mai putin ale oraselor mari, dar buna lor functionare n marile aglomeratii urbane pune totusi probleme deosebite, a cror dificultate depseste rezultatul asteptat din simpla multiplicare a populatiei servite. Orasul Bucuresti are toate caracteristicile unei metropole peste 2,3 milioane de locuitori, centrul politic, economic, administrativ si cultural al trii, cu o evident tendint de occidentalizare sub toate aspectele si, totodat, primul i cel mai direct creator al imaginii Romniei pentru vizitatori. Datorit dimensiunilor sale de cel putin 5 ori mai mare dect orice alt oras din tar, precum si datorit statutului de Capital, gestionarea serviciilor sale comunale pune probleme deosebite, pentru a cror rezolvare sunt necesare mijloace si structuri diferite.

1.1 Scurt istoric RATB

Regia Autonom de Transport Bucureti este principala companie de transport public de persoane din Bucureti i judeul Ilfov. Transportul public de suprafa n Bucureti Bucureti este responsabilitatea i Regiei Autonome un de Transport extensiv (RATB), include sistem

de autobuze, troleibuze, tramvaiei o linie de metrou uor. Reeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai ntins de pe continent i transportnd 2,26 milioane de pasageri pe zi pe cele 106 linii de autobuz, 18 linii de troleibuz i 23 linii de tramvai (incluznd metroul uor menionat).

Sistemul RATB trece (ca i metroul) de la nceputul anilor 2000 printr-o faz de rennoire, caracterizat momentan de convertirea liniilor de tramvai n linii de metrou uor i de achiziionarea de vehicule noi, mai ales pentru autobuze, dublate de o optimizare a traseelor i a resursei umane. n anul 2012, RATB avea 10.949 de angajai, fa de 11.190 n 2011 .

3.1 Studiu de caz zona metropolitana.

Obiectivul analizei documentare este realizat, in esenta, pe baza studiului documentelor referitoare la experienta unor orase europene precum Atena, Roma, Lisabona, Porto, Paris, Budapesta etc., pe de o parte, si a datelor regasite in studiile Retelei Europene a Regiunilor si Zonelor Metropolitane - METREX (cum sunt The Metrex Report 1996-2000-2006) sau a Declaratiei de la Porto din 1999, semnata de mai multe tari membre, pe de alta parte. In acelasi timp a fost analizata experienta romaneasca in domeniu, cum este cea de care au beneficiat orasele Bucuresti, Oradea, lasi, Bacau, Baia Mare etc. Obiectivul referitor la determinarea granitelor Zonei Metropolitane Bucuresti, a structurii si impactului acesteia asupra calitatii vietii populatiei este realizat, in esenta, pe baza aplicarii pe teren a unei metodologii stiintifice elaborate de specialistii CURS in ceea ce priveste culegerea si analiza unor indicatori specifici obtinuti de la Primariile celor 98 localitati situate pe o raza de 40 km in jurul orasului Bucuresti. Ideea de baza, a fost aceea ca Zona Metropolitana Bucuresti include orasul polarizator si asezarile cu care acesta are interrelatii directe, permanente si variate, formand impreuna un sistem zonal functional.

Avantaje si dezavantaje ale constituirii zonelor metropolitane Constituirea zonelor metropolitane raspunde unei necesitati sau oportunitati determinate de evolutia organica a asezarilor. Procesul de urbanizare pe teritoriul european a condus la dezvoltarea interdependenta a metropolelor cu localitatile aflate in zona lor de

influenta, formand deja realitati metropolitane primare care, chiar daca nu sunt denumite zone metropolitane functioneaza practic ca zone unitare, relativ independente. Asadar, tara reala", evolutia realitatilor urban-rurale solicita o recunoastere si legiferare adecvata din partea tarii legale", respectiv a celor care asigura guvernarea in Romania. Multe dintre problemele strategice de amenajare urbana la nivel european nu pot fi tratate direct decat la nivel de zone metropolitane, care sa faciliteze dezvoltarea productiei, a schimburilor si a consumului de bunuri la nivelul Europei, astfel incat sa fie evitate piedicile datorate atat localismului excesiv cat si centralismului la nivel national. Este vorba, in esenta, de formarea zonelor metropolitane ca poli si regiuni de crestere sau dezvoltare la nivelul Europei, incluse in cadrul unor strategii nationale dar si transnationale. Zonele metropolitane pot deveni astfel capete de pod care sa beneficieze de noile cai de comunicatii si de relatii comerciale, pentru schimbul de marfuri si servicii, de know-how, ca centre ale circulatiei de capital si ca destinatii pentru turism si cumparatori. Dezvoltarea zonelor metropolitane faciliteaza amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional astfel incat prin aceasta sa se diminueze dezechilibrele dintre centru si aria limitrofa provocate de dispersarea (sau marginalizarea generata de ghetoizarea, izolarea unor asezari Iipsite de oportunitati), in planul structurii demografice, sociale si economice, de dezechilibrele legate de transportul in comun, finantarea infrastructurii, rezervele de spatiu pentru locuit si comert, inlaturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o imbunatatire a calitatii vietii populatiei. Intarirea capacitatii asezarilor incluse in zona metropolitana de a face fata concurentei din afara.