Exercitiul 1 Sa vorbesti sincer cu tine insuti te poate ajuta sa inlocuiesti sentimentul de frica, cu atitudini mai pozitive.

De exemplu, va puteti spune urmatoarele: Inteleg de ce traiesc in frica si anxietate, dar asta imi secatuieste energia, punandu-mi sanatatea in pericol si ma impiedica sa iau decizii. Am obosit sa fiu blocat de frica si sunt gata sa trec la o atitudine mai blanda pentru sistemul meu nervos, pentru sanatatea mea si a celor din jurul meu. Sunt constient ca frica mi-a inabusit spiritul si capacitatea de a lua decizii concrete. Frica mea constanta nu a schimbat nimic in ceva mai bun, deci, nu am nimic de pierdut daca abordez o noua atitudine, pentru a merge mai departe. Nu ma astept ca sa elimin, peste noapte, toate fricile si proiectiile mele, dar ma angajez acum ca cel putin sa imi reduc frica la o atitudine mai echilibrata, de precautie practica si discernamant, atunci cand pot. Imi dau seama ca orice progres ma poate ajuta sa-mi eliberez mintea, emotiile si spiritul, pentru a face mai departe ceea ce e nevoie sa fie facut si sa ma simt mai bine. Imi voi stabili propriul ritm in procesul de reducere a fricilor si voi avea compasiune pentru mine insumi, in timpul acestui proces. Citind zilnic aceste lucruri, pentru o perioada, veti fi ajutati sa schimbati modul in care priviti frica, intr-un simtamant mai echilibrat de precautie si discernamant. Recitirea va ajuta sa ancorati sentimentul in natura voastra emotionala, care se angajeaza si progreseaza mai usor. Exercitiul 2 Stati linistiti si amintiti-va din inima ca deja exista prea mult stress, fara sa mai trebuiasca sa aveti un rucsac de frica pe deasupra. Respirati linistiti prin zona din jurul inimii si imaginati-va ca inspirati atitudinea de curaj si tarie de a face ceea ce aveti de facut, fara a mai fi preocupati de frica. A face asta cu o atitudine sincera, ajuta la a scoate semnificatia din frica. Practicati cateva minute zilnic si ori de cate ori simtiti un val puternic de frica. Veti incepe sa se simta diferenta. Am inteles si experimentat stransoarea pe care frica o poate avea asupra noastra. Continuati sa practicati scoatere a semnificatiei din frica, asa cum puteti. Fiti ingaduitori cu voi insiva; stiti ca este in regula daca nu puteti elimina toata frica sau anxietatea, atunci cand ele apar. Intelegeti ca orice progres conteaza ceea ce aduce si mai mult progres. 12. Angrenati-va familia. Este util sa mentineti o comunicare deschisa in familie si in cercul de prieteni apropiati, referitor la stresul prin care trec toti. Este important ca membrii familiei sa nu reprime stresul sau sa-si inabuse simtamintele, deoarece asta inrautateste lucrurile. Angajati-va sa fiti mai permisivi si liberi in opinii unii cu ceilalti si, daca cineva este nervos, gata sa plesneasca, sa nu luati asta ca pe un afront personal. In special explicati acest lucru copiilor, deoarece, de obicei, ei nu pot intelege profunzimea celor traite de adulti. Este important sa fim cat de pozitivi putem cand e vorba decopii si sa-i reasiguram ca, desi acum vremurile sunt grele, putem sa rezolvam cu timpul. 13. Nu va invinuiti pe voi insiva. A va invinui pe voi insiva de efectele crizei nu este un lucru benefic si doar creste stresul si nu va ajuta sa reluati gandurile despre toate lucrurile pe care le-ati fi putut face, pentru a preveni situatia. Toti am fost prinsi pe picior gresit, de evenimente si schimbari neasteptate, asa ca fiti blanzi cu voi insiva. Este mai usor sa treceti mai departe, daca nu carati bagajele vinei referitoare la ceea ce ati fi putut face, sau ar fi trebuit sa faceti. 14. Scrieti-va o scrisoare din inima. (Scrisoarea sa fie o recunoastere a situatiei in care va aflati si o afirmare a angajamentului de a merge mai departe in viata voastra.) Puteti folosi, ca ghid, urmatoarea scrisoare, in timp ce introduceti mental schimbarile ce se potrivesc situatiei voastre. (Vorbiti-va din inima, cand faceti asta.)

Am motive intemeiate sa simt stres, furie si durere. Cine nu ar face asta, in situatia mea? Sunt constient de cresterea stresului meu personal, datorat anxietatii de a incerca sa iau decizii de supravietuire, pentru mine si familia mea; adorm greu si, cand o fac, somnul nu e suficient de profund pentru a-mi restaura energia; trebuie sa trec prin urcusuri si coborasuri care proiecteaza doar un viitor fara speranta; sa ma tem de pierderea slujbei, de presiunea ratelor, de pensia mica, etc (Faceti-va propria lista care se potriveste situatiei voastre.) Sunt constient ca daca nu cobor din acest carusel al stresului, sanatatea mi-ar putea fi afectata, indiferent de motivele mele, chiar daca sunt bune. Nu sunt o persoana rea pentru ca traiesc aceste emotii, in ultima vreme. Am nevoie de ceva timp ca sa simt furia, mahnirea si disperarea, deoarece m-au ajutat sa eliberez o parte din durere, desi nu toata. Totusi, acum, incep sa simt ca, pentru binele sanatatii mele, al familiei mele si al viitorului meu, este momentul sa-mi restabilesc stapanirea de sine si sa merg mai departe. Chiar daca acum nu pot inca sa sterg complet anxietatea referitoare la viitor, imi dau seama ca, cu timpul, cu pasi mici, pot sa depasesc o problema mare. In trecut, au existat momente cand a trebuit sa ma conectez cu o forta mai profunda, sa ma ridic din situatii dure si sa merg mai departe. Pot sa fac asta din nou. Voi practica eliberarea de pierderile care nu le pot schimba si ma angrenez in schimbarile care vor face ca prezentul si viitorul sa fie mai bune. Astept cu nerabdare sa-i ajut pe altii cu acest lucru si sa fiu mai deschis la ajutorul dat de altii. Voi practica zilnic, ascultand simtamintele din inima mea, pentru a discerne ce pasii sa fac, in timp ce ma asigur ca cel putin voi misca piciorul, atunci cand va veni momentul sa pasesc mai departe. Acum, pot sa fac fata la ceea ce trebuie sa fie facut. Am nevoie doar sa ajung adanc in inima mea, sa ma reconectez cu puterea mea interioara si sa dobandesc un punct de vedere mai echilibrat. M-am intors. (P.S. Din inima, spuneti-i mintii sa vi se alature in infaptuirea acestei schimbari radicale. Daca mintea sovaie si opune uneori rezistenta, sa stiti ca atunci cand angajamentul inimii este suficient de puternic, in cele din urma, mintea i se va alatura.) In incheiere, primele unde de soc ale decaderii financiare inca reverbereaza acum. Si apar regulat noi unde de soc, cu fiecare stire despre concedieri masive, falimente ale companiilor mari, prescrieri de ipoteci si multe altele. Putem ajuta la echilibrarea acestor unde de stres in noi insine, lucrand impreuna si marind grija unii fata de alti. Cand inima se redeschide, intotdeauna vor creste solutiile creative, atat la nivel personal cat si colectiv. Aceasta brosura nu intentioneaza sa fie un pachet complet de lucru cu stresul din aceste vremuri. Exista multe alte resurse, atat in comunitate cat si pe internet, care ar putea sa furnizeze informatii si servicii. Lucrul important este sa gasiti ceva care va ajuta si apoi sa va angajati in acea directie. Daca orice parte din aceasta brosura va ajuta in orice fel, subliniati-o pentru a o accesa usor. Recitirea a ceva care va este de folos in momentele de stres, sustine initiativa si increderea. Nu va subestimati capacitatea de a avea forta interioara si de a gestiona emotiile, atunci cand va angajati sincer, din toata inima. Putin exercitiu este un pret mic de platit pentru accesarea conexiunii la interiorul vostru. Dati-va seama ca mii de oameni sunt intr-o situatie similara, in aceste vremuri schimbatoare. Impreuna putem sa trecem cu totii prin aceste incercari si sa ajutam sa cream o lume care este mai dreapta si mai echilibrata pentru toti. Cu profunda grija pentru toti,

Tainele creiereului uman sunt nc multe. Poate c limbajul hipnotic i sun cumva prea pompos. Vestea bun este c tehnicile utilizate n hipnoz sunt folosite i n negociere, n discursurile publice, dar mai ales n reclame. Folosim zilnic toate tehnicile enumerate n acest articol, incon tient, ntr-o propor ie mai mare sau mai mic. Citindu-le, le contientizai n primul rnd, ajunge i s le dezvolta i i s le transformai n abiliti. Tocmai faptul c sunt att de uzuale le face att de greu de detectat atunci cnd sunt folosite contient.

n negociere se pot folosi tehnici foarte fine pentru a convinge interlocutorul. Obama, de exemplu, este acuzat c a folosit excesiv tehnicile hipnozei Ericksoniene . Limbajul lui Milton Erickson este cunoscut ca fiind unul de impact, care convinge. n acest articol v voi prezenta cteva din tehnicile specifile limbajului Milton, folosite de acesta pentru a ajuta pacienii s intre n trans. Aplicabilitatea acestui tip de limbaj este att de mare nct putei s l folosiii cu ncredere n domeniile pe care le considerai oportune. Modelele de limbaj utilizate de Milton Erickson au fost dezvoltate i clarificate de Bandler i Grinder (fondatorii NLP). Este nevoie de mult studiu i practic pentru a folosi cu impact maxim acest modele, ns nimic nu ne opre te s ncepem chiar acum! Tehnica 1 Citirea Gndurilor Primul model te ajut s intri pe aceeai lungime de und cu partenerul de negociere. Pleci de la premisa c tii ce gndete acesta. De exemplu atunci cnd i spui: tiu c acum te intrebi dac putem face o afacere bun interlocutorul n mod incon tient se va ntreba acest lucru. Practic prin aceast citire a gndurilor declan ezi n mintea intelocutorului un anumit gnd, un aspect la care acesta s mediteze. tiu c te vei bucura atunci cnd vom ajunge la un acord Prin aceast citire induci partnerului ideea de finalizare a acordului nsoit de un sentiment de bucurie. n mod automat la nivel incontient partenerul va reflecta asupra acestor cuvinte. Nu va nega, tocmai pentru c n timp ce spui, se va gndi la ceea ce-i spui. Mai jos mai ave i cteva exemple, iar continuarea o putei pune exact n cuvinte adaptate contextului. - tiu c acum te ntrebi - tiu c tu crezi - tiu c ai venit aici cu un scop. - tiu c te poi bucura atunci cnd -tiu c atunci cnd vei pleca de la acest training vei gndi i vei aciona mai nelept. - Tu probabil deja tii c - Vd c tu crezi - Vd c tu tii Tehnica 2 Lost Performative n acest model pleci de la judeci de valoare a cror provenien s-a pierdut n timp. Funcioneaz pe acelai principiu ca i citirea gndurilor. Pleci de la judec i care presupui c sunt acceptate de interlocutor. Ex: Este bine s fii atent la detalii, ntruct n detalii se pot ascunde lucruri care-i pot scpa la prime vedere. Un detaliu important al propunerii pe care v-o fac este garania pe care v-o oferim. Fiind atent la acest lucru v vei bucura n viitor de confortul oferit Mai jos ave i diferite judec i de valoare cu rol de exemplu care pot fi adaptate i completate dup cum considera i c este bine. - i este bine s te ntrebi - Este bine s fii atent - Este important s - Este ru s neli

- Este bine s nvei din greu - Este mai bine s druieti dect s primeti Tehnica 3 CAUZ EFECT Acest model este destul de puternic. Dac l vei citi cu aten ie i l vei n elege, atunci l poi folosi cu impact n orice tip de conversaie. Creierul este obi nuit s gndeasc n termeni de cauz-efect i chiar dac nu exist o relaie de cauzalitate puternic efectul apare prin prisma formulrii, a relaiei de cauzalitate pe care o presupui. Exemplu: Daca va voi explica avantajele acestui parteneriat atunci o s v gndii la o propunere care s v avantajeze att pe dumneavoastr ct i pe mine. (X face s aib loc Y) sau (n timp ce intampl X va avea loc Y). Alte exemple: - Dac atunci ( Dac te ajut, atunci vei reui s nvei asta.) - n timp ce poi s ( n timp ce dormi poi s visezi frumos.) - Nu face X dect dac vrei s Y. ( Nu te aeza acolo dect dac vrei s te relaxezi profund.) ( Cu ct asculi mai atent, cu att nvei mai rapid.) Tehnica 4 Presupoziia (comenzi mascate) Modelul Presupoziiei ascunde comenzi mentale mascate menite s-l fac pe interlocutor s gndeasc ntr-un anumit fel. Este o comand, de obicei ferm, exprimat ca un adevr. Este de dorit ca presupozitia pe care o faci s plece de la realitate astfel nct s aib un efect maxim. Exemple: Po i s te decizi acum Po i s m crezi Ai ncredere n mine Acum nelegi perfect etc. Dup cum observa i se pleac de la o presupoziie care la nivel con tient nu va fi luat n seam foarte serios, ns incontientul o va precesa. Alte exemple: -nvei multe lucruri -Poi s faci acest lucru chiar mai bine. -Dup ce vei trece clasa asta, urmtoarea va fi mai uoar. -Acum vezi lucrurile diferit. -Mine vei fi capabil s nvai i mai mult. -Vei scrie cele mai multe exemple bune la acest pattern Tehnica 5 ntrebare de ntrire ntrebarea de ntrire se punde de obicei la sfr itul propozi iei/frazei pentru a avea efectul dorit. Faci o afirmaie, sau pui o ntrebare pe care o urmezi apoi de interogativul nu-i aa? Exemple: <i eu i tu vreau s ajungem la cea mai bun nelegere, nu-i aa?> ntrebarea pus la sfrit sugereaz interlocutorului s ia foarte n serios polisbilitatea intrrii n acord cu dumneavoastr. - Nu-i aa? - Vrei s? - i vei aduga mai multe exemple! Nu-i aa?

Tehnica 6 Dubla Legtur Falsa alegere Dubla legtur sau falsa alegere presupune dou variante. Aceste dou variante pe care le propunei v avantajeaz n egal msur. De obicei cndti se sugereaza dou opiuni, tendina este s te orientezi ctre una din ele. Foarte rar, te vei gndi la o a treia sau la a patra opiune, ns nu este exclus. Exemple: Falsa alegere, sau Dubla Legtur este destul de puternic, ea poate s v fie de folos ntr-o msur mai mare sau mai mic, fie mai curnd, fie peste cteva zile. A fi curios s aflu care model v place mai mult, Falsa alegere sau ntrebarea de ntrire? A fost o ntrebare folosind acest model. Mai multe exemple, avei mai jos: - Poi s ncuviinezi dnd din cap sau spunnd DA. - Vrei s ncepem acum sau mai trziu? - Vei ncepe s schimbi aceast lucru acum sau dup ntlnirea noastr? - Vrei s nvei aceasta acum sau la urmtoarea ntlnire? - Dac nu scriei acum una sau dou duble legturi, foarte curnd fie v vei gndi automat la cel puin una, fie vei observa cu uimire cum v vin i altele n minte astfel nct s le scriei. Modelul 7 Postulatul Conversaional Punem o ntrebare la care rspunsul poate fi DA sau NU. Oferind permisiunea pentru alegerea rspunsului, acest tipar evit autoritarismul. Pus n momentul potrivit de foarte multe ori vom obine rspunsul da, i implicit acordul interlocutorului. Exemple: Poi s citeti cu atenie aceste modele i s le alegi pe acelea care i se potrivesc? Putei s v gndii serios la aplicabilitatea acestor tactici? V-ar plcea s simii c ai luat cea mai bun decizie? Ai fi bucuros s ncheiem o n elegere avantajoas chiar n ntlnirea de astzi? Putei s citii i exemplele de mai jos? - Simi c putem continua? - Poi s-i imaginezi asta? - Poi s nchizi ua aceea? - Poi vizualiza ceea ce i spun? - i dai seama c deja ti asta? - Poi s fi deschis pentru o clip? - V simii pregtit/ s semnai acest contract acum? - V-ar plcea s stai pur i simplu aici i s v relaxai? - Nu v-ar plcea ca pur i simplu s alunecai n aceast stare? - V-ai dori s mai scriei cteva exemple de postulate conversaionale? Modelul 8- Violarea Unei Restricii Selective Acesta presupune atribuirea de contiin unui obiect nensufleit sau a unei capaciti de comunicare unei fiine care nu are acea capacitate. Aceast tehnic ajut la ruperea unui ritm, la a-i activa interlocutorului emisfera dreapt, cea responsabil cu imaginaia. Totodat este util tehnica i n momentul n care dorim s schimbm puin direcia de discuie. Dac o roie ar vorbi, ce ne-ar spune? Cum credei c se simte un Stejar atunci cnd este tiat?

 Un scaun poate avea sentimente Amintete-i: pereii au urechi! Maina mea tie cum s ajung acolo. Unele prjituri i fac cu ochiul. tii ce gndete stiloul tu? Aceti perei pot s ne spun att de multe poveti Pixurile voastre tiu ce exemple de violri ale restriciilor selective s scrie n continuare. Modelul 9 Setul de Da-uri Acest model presupune declanarea unei serii de rspunsuri afirmative, cu scopul ca interlocutorul s rspund n acelai mod la ntrebarea cheie. Tehnica este extrem de uzitat n vnzri. De exemplu eti intrebat: Vrei s faci bani uor? i-ar plcea s-i permii orice pentru tine i copii ti? Ai vrea s te implici ntr-o afacere n care munceti puin i ctigi mult? Eti pregtit s-i dau detalii chiar acum despre aceast afacere? Avei mai jos cteva exemple, utilizate mai ales n hipnoz. Stai pe scaun? inei picioarele pe podea? Respirai? V ntrebai ce e cu ntrebrile astea? Ai neles cum funcioneaz setul de DA-uri? Modelul 10 Comenzile negative Putei s declarai ce dorii s se ntmple i precedai declaraia de adverbul nu. Acest model folosete principiul conform cruia subcontientul nu percepe negaiile. Negaiile sunt instrumente puternice care pot fi folosite n negociere. De exemplu fraza: Nu v gndii c ceilali vor s v pcleasc. Sau Nu trebuie s te decizi acum, te poi decide dup ce m asculi cu atenie. Sau de exemplu dac vrei s-i induci omului grija spui: Nu trebui s-i faci griji! i pun pariu c-i va face griji. La fel ns, dac vrei s aib ncredere spui altfel: Nu trebuie s ai ncredere n mine necondiionat, poi s testezi mai nti. i lista poate continua. Nu v gndii la pinguini! Nu v gndii la un om rou! Nu te gndi c poi avea succes Nu te gndi c aceste tehnici sunt uoare! Nu te gndi c poi avea o via mai bun! Vei observa c nu poi s nu gndeti ceva nainte de a gndi. Te-ai gandit probabil c ai putea avea o via mai bun, sau c ai putea avea succes. Probabil i-a trecut prin minte un om rou. Scriind aceste tehnici mi-am imaginat c ar merita fiecare din ele o abordare separat, un articol n care s prind n conversaii fiecare model astfel nct n viitor s le foloseti cu ncredere. Am extras nou modele din douzeci. Toate modelele sunt ns uor de asimilat, de neles i de folosit. La prima vedere unele din ele pot s v par extrem de

simple i avei dreptate. Sunt simple, uor de folosit, iar impactul lor rezist n simplitatea lor. Aceste tehnici sunt folosite pentru a ajuta oamenii s intre n trans i a-i menine n trans. Vedei cum aceste modele funcioneaz la lucruri mai complicate astfel c, n viaa de zi cu zi vor funciona i mai mult. Folosii-le cu ncredere n activitatea de vnzri, la serviciu sau n viaa personal. Putei s luai n considerare c v vor ajuta. ntruct ar necesita mcar o recitire a lor pentru a ine minte cel puin jumatate dintre ele, le putei printa sau putei salva linkul. Poi s-mi oferi feedbackul tu pe manager@traininguri.ro sau printr-un comentariu mai jos! Poi s-mi spui, ce tehnic nu ai ineles-o prea bine sau poi s-mi sugerezi pe care din ele ai vrea s o dezbat mai pe larg. Mult succes n aplicarea tehnicilor!!! Scris de Marian RUJOIU Trainer Extreme Training www.traininguri.ro The way to excellence
25. F.D.C. Friile de Cruce 26. Form. Formaiune 27. F.P. fr partid 28. I.C. nchisoare corecional 29. Int. - Internat 30. J Hotrre judectoreasc 31. M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne 32. M.A.N. Marea Adunare Naional 33. M.F.A. Ministerul Forelor Armate 34. M.I. Ministerul de Interne 35. M.S. Munc silnic 36. M.S.S. Ministerul Securitii Statului 37. M.S.V. Munc silnic pe via 38. P.M. Parchet Militar

39. Pol. politic 40. P.V. Proces verbal 41. Reg. Regiune / regional 42. R.Z. Rezoluie 43. Sec. Securitate / Secret 44. S.M.B. Securitatea Municipiului Bucureti 45. T.G. / T.Gr. Temni Grea 46. T.M. Tribunal Militar 47. T.M.R.M. Tribunal Militar al Regiunii Militare 48. T.M.T. Tribunalul Militar Teritorial 49. U.M. Unitatea Militar / Unitate de Munc (Unitile de munc au funcionat n subordinea DUM). 50. Unelt. Uneltire

List de acronime i prescurtri ntlnite n fiele matricole penale

1. Art. Articol 2. C.M. Centru Militar 3. Col. Colonie de munc 4. Cor. Corecie 5. C.P. Cod penal 6. C.R. (categorie penal) Contrarevoluionar 7. C.S.S. Consiliul Securitii Statului 8. C.T. Centru de Triere 9. C.T.B. Centrul de Triere Bucureti 10. D Decret 11. D.C. (categorie penal) Drept comun 12. D.G.M. Direcia General a Miliiei 13. D.G.P.C.M. Direcia General a Penitenciarelor i Coloniilor de Munc

14. D.G.P.C.U.M. Direcia General a Penitenciarelor, Coloniilor i Unitilor de Munc 15. D.G.S.P. Direcia General a Securitii Poporului 16. D.G.S.S. Direcia General a Securitii Statului 17. D.L. Decret-lege 18. D.L.C.M. Direcia Lagre i Colonii de Munc 19. D.M.R Direcia de Miliie Regional 20. D.O. Domiciliu obligatoriu 21. Dos. Nr. Dosar nunrul 22. D.P.L.C. Direcia Penitenciare, Lagre i Colonii 23. D.R.S. Direcia Regional de Securitate 24. D.U.M. Direcia Unitilor de Munc din MAI (a funcionat n perioada 1950 1952)