Vous êtes sur la page 1sur 35

Pryulu

?que

NADEJDA

BELTNOVICI

pryalu
! NINA R,ralii b$e in mfrinen. dc STANCULESCU

2a"*

EDITURA

TINERETULUT

ZAPADA

PURPI.JRIE

Otata. de muti, trdiau intr-un sat d_e laponi doi prieteni: panko si r{erko. pe !remurile acelea iaoonii se temea! ddhrrtie $i de stova sirisd. u! nirtre venea doar trinisul taruiuj carc ciiea slovele in.emnaie acolo s, le Iua birul. Dar Panko ntr \. tenea de llovc Pe el il rnvrlase bufnjta cea u tb; :r,rnleteu pt, b, ciieasca $i ziunsese cer mar tnv,tat !i mai mrndru flz_

intr-o buile zi, in iurta lui calda intra o pb5arrca 5i lasa din cioc o foaie din coaia de me!tacSn Pe foaie, bulnlta se apucS s, scrre.Sr Panku ciii ii rnlelese c, Prrn parllre a.ele, se aciuase o luPoalca cenu
sie. cun nu se mai Pomenise de rea' iDdd de-aDroape a unchie:ului vrle-

g.ti sfiiie c/inii sa rnarince fi Ii re_ nii Si nu te temr. Ia un irr:iilnc aprin! djn joc Fi cheam o la luDta dreaptd cu tine. In toiul. tL;iei
rnsa sa-t chemi ca martor oe unchie_ $ul Vijelie. EI are sa te rasbtdteas"a

s, scapi tundra de du$man Nu ;ita

apuc-o strins doar de.o ureche

di_ai

ter;ice chiar decrt Unchielul vilelre si ca mincase toii jderii din locurrle icelea. Nici vulPile n-avau \5 mai duca viatS tihnita din Pricina er' ei s.6 omoare, au dat in ea au tot
LaDoni i
se

lie si sor; bune a Vintului tsce LuDoaica se l;udase ci era mar Pu_

repezi5eri cu toll I asupra

dat. dar s-o Pr6Pedeusc, n a lost .hro: ea n-avta moarle d.,,'i ,le ,eam;, Panko scria buinrlil,'lupoai(a a allat cd asl;zi laDonii se duc la vin;ioarc' l fl-a fus in eind s/ vina :i n ixrta {a'

A;a std scris in c5rtr. Panko ii povesli actsied Drietenului sau Merko. Ascunser, i;ir.o cit_ dare liriuneJe aprins ti o asteptara pe lrpoaic; De-abia rasari lunc si iai.o: Dis. pi!, venind cu ochii stjctindu-i jn cap ca lumina borealr. gi de-abia se aproprie ca se $i azvirti ptsie reni Dar Panko
pfa-t,
scoase

aprins din cildare $i se repezi

iuie iSciunele
asu_

Lupoaica, dace_l

vizu,

se d6du la

Fl,ccul o chetra la

- iti intii

Prea bine. racni luPoalca /vral manrnc renii fi apoi ie m6-

luPtu

-.

"'T

Panko Pe mine mi va ras;liti trnchlesul Vijelie insu:il ' IarMeiko il strigbpedatbca martor
ounse

il'ii"l'li "

man,nca!

ii

,ds'

ne I lnchiesul Viielie

' un virtii se ii strrni Unchierul aneril zburrnd in 5!ba lui de zapaoa se asezd la o Parte si ' Prnko se lua Ia luPtb cu luPoarca' Nu ere chiP s_o invinga LuPoaica Pr, ntternrci 5i fara de moarte Tri ceLe drn urma, ilac;ul izbutr s-o rnuce de_o ureche li luPoaica se piavali rn zaPadi. Panko ii Puse un oicior De qrumaz ' ttnchiesul Viielie iuieri:
6

SDunt acurn lilloaicu dintre noi dor tart i mdL PUlcrnr(/ L t s,| u?

Tu. unchitlulc, genru luPorrca Fstr mai PUterni' I\'j inlrrcnlat0r 'llrrchie:ul \e burur: si ir sPust ru' Prnlu
Vezr .a luDori" i recunoscur ca 5rnt nii p!t(rnrL mNi inlrrtoia_ rre rnruaoe sr dc

$i ce dorgti? il inirebi Unchieful Vijelie. Panko ofti. Toi ce i ceru fu doar s; il o.beasci la un ochi. in firel sirisn Meiko. -Vinoli ln.lrri te de ochii tdi I lndure-1e de tine! Dar Panko .;mase nelnduplecai. Unchief ul Vjjeliesuili aiunci amarnic !i fldceul prinse s, geamd, cici r;misese irre un ochi. Llpoaica orbi insa de anindoi ochii. $i din ziua aceea nu mai p!tu si se lupte nici cr oamenii. nici cil aninalele. Aqa a sciipai Panko iundra de lupoaica cea rea. $i laponii se apucari s! clnte vitejia Iui. ,,Niciodaii n-am si m2i pot asem!i

t.r decit (a/ Ff mi este riln' (de' Nct' urit! ml nr ii vor darui de 'luui or Pe-aIrL oe "i D' !rei D!tcre ilPUdili v! I1. rrnc' doua ori maj nukrnici detlt I' d' vrei dysleptacrunL lupunLta va su ,1. doua 0rr mai c)teilPta :r xre "-.,a"^li \a nd-mr ii pisarr oar mrl binc rf .Frl nimic. Nu se caJe \, tir lrrrdea ruf,eLor \r ma n!Lrnstite, Aral PNnko Treh!rL rispleietii cilm a lost ()rDr'
mzi nrulli oamenr' renr

lui Panko! iqi zicea Meiko. Oamenii n-au sA cinte despre mjne li n-au sA mA proslevasci ln povefti niciodald

!"...

T.rt preanririDdu-1 nrsi hir-rna pe Panko, laponii nu ;1iau cit de greu 1i era. Ochirl s,]n)los i a osLenit, i meargi la \riniioare, si invele de la buinili Si s: alerge pe skiuri. Dean:r:icirne inccp! s: slebersci.
s a

nrotit fj Prnlo n! mai pulu si

Uite, ii spurrcr! laponii, unde te duce lnviliiturrl Nu dcgeaba nc tenrenr noi de slove scrise fi hlr
t

ie 1...

Il} Panko o ruee iierbinle pe brfnile se cauLe in ca{i vreun slat care si-i loloseasc; nl ncnorocirea ce-i ciBuliiia citj si ln cele din urmi gisi : La Marca ce, Rec,", la gum rirlri Peciorra. se rlla !n nunie tualt. Pe creasta lili era aSlerrutA zApada albasiri ;i zipada purpurie. Zipada albaslri \,ifdcca orice boalI, iar rra t! r rrr r i. r rd! orl(ri \'.dcrca.
I
I

Ce bucrrie sa-li aiuti prietenul la nevoiel Mejko iti puse skiurile Sr alergi sd caute drumul calre gura riului Pecioara, la Marea cea Rece.

munte, s;-ti aduc; zApada fermecaiS, 9i-aiunci ai sa vezi iarati Asa scrie in cdrtile din coaja de mesteacan.

Trimite-l pe Meiko

la

acest

in iundr: Sint muiii bolnavi: oameni, reni, 9i pe$ri. ZApada va rimine puL purie doar dacA n-ai se ie osteneQti numai pentru Panko, ci pentru to'li. Si nici pe mine sA nu mi uili, Meiko: adu-mi din zipada lecuitoare, sd me

Bulnila 1i ar;td pe unde s,o apuce, prin albia unui riu inghelat. . Uhuu-hu, li strigd ea, line minte:

te a$ieptai, se siirni in jurul lui un vint rece. Zbura val-vlrtej, acoperind drumul cu aripile 1ui mari !i ' lntoarce'ie acas;l Iar de nu, fegeduie$te s; dai din zipada fermecat: Fi lupoaicei, so.a nea, si $j ca pt iare vederen $i puterea! Nu I strige Meiko, n am s; i dau zepada lupoaiceil Dace poate vedea din nou, are si se apuce iarA se lace r5u laponilor, renilor Si pisirilor. Iar se mA inforc din drum, n! se

ling; vulcani stinsj $i lacuri lniinse, cetre gura Pecioarei. De indati insd, de unde nici nu

poaie! Eu nu me ostenesc numai


pentru Panko, ci peniru toat6 tundra

lac iare iinard ;i puternici. Meiko o incredintra pe bufnill ce ala avea se iaci Si porni la drum prin albia ingh;4ate a riul!i, pe

ln care m'am niscut; pentru ca toti oamenii. renii si pdsirile si se facA senetofi $i puternici. Cind auzi una ca asia. vintul se
l3

tir;$ii pind la poale? lncerri flacaul sa le tringe trunchiurile, ii lovi cu toporul, dar nu izbtrti si-i taie. Pesceruiii negri il z;riri pe Meiko $i allare ce el se ostenea pentru toate tundra ti pentru Panko cel fdrd un ochi, care scdpase locurile acelea de lupoaica cenu$ie $i se apucare sA sparga brazii cu ciocurile lor. F;cur; printre crenAi o gaurii fl6runt;. prin
t1

/vlarea cea Rece. ln vremurile aceles de demult se ridica ablo un mHte inalt si alunecos. VintDi iurbi de lurie cind 11 vAzu cA se apropie de munie. R5sturna ln calea lui brazi ialnici. Cdm se te mai

purni amarnic, suflindu-i in fatA fi plesnindu I cu ripile. Tare Areu mai inainia Meikol Dar de lntors, nu se intoane din drum. Merse, tot me$e, plne cind ajunse 1a gura riului Pecioara, unde vuia

care ileceul se se poate strecura.

$i-l

rugarS:

Dar Vintul cel Rece suil; asupra Povkni:ulu' lui $i.l inghele din poale pind.n vir[. Ce mai putea sU facb
Meiko?

nu uiti si ne dai fi noui din - S; cea zaoada albastr;. ilteiko se iiri Ia poalele munlelui.

Vroia sa ia zapada pentru Puiul lui bolnav. $i corbul la rindul lui ll zdri pe Meiko li afl, pentru ce se 6srenea el si ii croncini: cra... am sd te ajut se

Z;d un @rb zburind

spre creast;.

-Cra,.. ajungi la virf .Tine-te de piciorul meu ! Meiko il apucd de !n picioi, corbul d;du din aripi $i zburd

ei zipada sir;lucea pe virful mun'

spre creaste. Luna se ridicase pe cer $i la lumina

teluj pe o parte albastrS, pe al{e


Parte PurPrrie. Meiko isi !mplu c;lciula cu z:ipada cea purpurie, iar pe cea albastr?j o

lu:] ln nlini.
Corbul
11

ciciuli nu mei era purpurie, era albi. Afa dar nu mai avea puterea tefieduitoare. lnseamn:i ci prea p!iin i;cuse el pinA acum penlr! oameni, pAseri fi arinale! TotuFi I{iko duse cu el ceciula
purie l '

Dar cind ajlnse la poalele muntelui, ll:iciul se uiti la zdpadi Si strig: de rrccnz. Ce nenorocirel Zepada din min! rimilsese albasir;, dar cea din

fllciu sii

aj!t:i Si de ast:i dal;

pe

coboare.

pLine de zipad:, ziclnd! +i ,,cine Slie, poat c, sc va iace iariiii p!L

Pe drum imp:1rli zdpada cea albaslri corbului. pcscirutilor albastri

care l-au ajutat, si bdlnilei celei albe. P!iul corhului se insiinato$i, iat bufnita jntineri. Fliciul se bucura $i cu z;pada cea albastrd ln mini, o lue la goan; spre satul lui.
Se grabea

firh un

s,-l lecuia\ca pe Panko

cel

ochi

Alerga Meiko Si privea pe cer, sa vade rrs;rind soarele de primevari. Se uita lnir-una, dar nu vedea soarele. Soarele rbsirise, dar Vintrl Rece acoperise cerul cu nori grosi ca pieile de ren si-l ascilnsese Vroi, si I lin, pe M;iko in loc. Dar Meiko alerga atit de repede cd vintul se Goni Meiko peste $apie riuri, peste $apte lacuri $i Sapte peduri, pin; ln saiul lui. Pe loti li lecuia ln cale cu zipada cea albasir;. $i zapada din

mini nu i se imputina. Peste $pie riu.i, Fpte iacuri Si fapte prduri se ins;netoFau toti oamenii, peserile fi renii. Pbsarile se ridicaurpre cer, dind din aripi. Sr Meiko alersa tot mai departe li ducea in palma slrins; zipada albasir;, iar in dciill5
pe cea alb6.

lnlierbinia, incepu si glilie $i remase ln urm;-

Acum te fac senSios. Panko! ii - Meiko lntinse mina care dust.ige ii cea zepada albastr;. Dar cind privi in palm,, rncepu sri pling6: razele soarelui topisera 26pada ii o prefacuser, inttro ap, albastra. Iar in ciciulS. zi4pada err tot albd.

Iatd si satul. Linee iuria lui, si5iea Panko cel iare ochi iar cu cel:lalt de abia mai vedea.

Meiko se hoiari atunci sA,' dea prjetenului ochi!l sbu, Pentru nimic in lume I respunse

Panko..

Mai bine da-mi zepada

cea

oT'il1""

Drivind la ie-i asta? M'eiko saltb deodata de bucurje. Pesdr;le impra!tiaserb toti cideau pesie zdpada cea alba din ceciulA si aceasta deveni purpurie fi strdlucitbare de nici nu puieai s5 ie

.rt

ESEA, CINTAREATA CU GLAS DE ARCINT

am I sDuse trist Meiko, zaDada ain crciula. Dar

norii. Razele soarelui de primevare

Trela odata ln tundra o fali care cinta nesDus de hunos :i Pe care o


chema Esea. Coiocehl si cizmele din

uili la

pe pamrnt, in

Toata zitpada imprjur. in tundrS, arboti. era purpurie si luminoasii, a 0rim;var5.

ea.

P,nk. rsi d;;u

oe

ochi cu zaDada cea

purpurie iin cScrri|d 5i incepu sa vada. .Amindoi ochii ii erau acum la lel de aeeri ca a i pasari lor. Se facuse !;ndtos. -Si irai Iericit pinE la adinci br-

trinete Ieudrnd invat;tura Cartile butnilei intelepte li prieten;a lili Meiko l-au redat vederea.

Dil de .en ii erau iesute cu Iir he arginl, iar pe cap purta o caciulila de aiPinF. Dacd Priveai in z;Pade cum siralucette argintul, iar "edeai cind cinta Esea auzeai cum suna arsintul. De cinta rarna, zapada se toiea. pe pamint curgau riulete ariintiil i'iitoreau ghiocei ti garoafe. iuli sebucurau Juca cinta Esea E:ea-toti '5i iucau li se vseleau o

d,l2

cr1 ea:

coDiii

si bAfrinii,

$i

ciinii cu colli ascutili si renii cu coa.ne rjmuroase. Cinta Esea ii vedea inima omului, cinta li intelegea 3 cui era bun5. a cui era re,
cL rlas de argint pesle m3r; si tari ;i rjunse pina rntr-un sat rndpArlat. unde locuia vin,torul Kesa taibrri. cel frumos ii pu{ernic. Se du5e \estea dr\pre ciniareat;r

bbut nu mai bea, de mincal nu mai minca, ziua lntreag; stitea llnge ioc si se glndea doar la clntiireata cu

Se lntoarse Taibarei acase. dar de

Iurta ietei se alla la Doalele mLfl. telui n!mit: ..gapfe caplie". De por, neai pe jos pin-acolo, nici irej luni nu-ti ajungeeu. Kela Taiharei rsi ['use <krur] !foar pe prcroare tt o lue la goane spre munte. Vtntul zblra cu el li-l ajuia sd alerge mai
repede.

qlas d argint. Se hotrri alunci s, trimiiS Pe_ titori la latd. lntli vru si-l trimiti oe lraiele lui : Vlasko. Dar asta nu ie outea. Fratele lui iem;nil cu el ca 'doua picaiuri de aPa, era loi atit de puternic $i frumos, dar avei o inim; rea si rece. Si d acees n! Vlasko, ci ciliva batrini olecara !A o pelcascb pe Esea

Ajunse Ke$a Taibarei la poalele muntclui ..$apte Capetc ti \r-rpuca sa asculte pe furi: crnircu Eseri ll a.crlt, ce-l asrrlta fi-i c,zu
'lraga

pentru Kefa. $i fela ii attePta sa ie inloarca. Toli laponii djn sai ii a>teplau ca vina, crci loti !oiau sd ro. riasca in satul lor cintareata cu glas de argint ti s6 le crnie Mult mai colindara petitorii! Plecard ln miez de iarni ai de_abia prim;vara ajunsete la iurla lelei.
Casa

care

ii err plin; de oameni. Pelilori djn alte !apie satr se inghe5!iuu in i! rul iocului ri strigau care trai d( AI meu e cel mai'bogatt e cel mai islet! -AlAl fleu ne! e cel mai mindrul Pelitorii lui Tnibarei il T:udara
mai iare. liudindu,si mirele:

ei pe Jlac,ul ior: E cel mai neintrecut !inator din lLndra, are o mina drbace, e rn((lepf
Ticurd cu totii. Cine putea se se compare cu Kesa Taibarei? Esea auzise inci de nuli desnre voinicuJ KeFa. $i I lndr;eise din Jite se spuneau despre el. Se duse. Ia tat;l ei si-1 rrigi:

sr

'

acum. ci peste un iln. /\,li mi despart de tine.

DA-ne dupi Taibarei. Dar nu

e iilc

s5

TaUl n! se lmpoirili $i lAg;dui

pelrtor'lor ca-n primdvara urmetoare Esei, ciniarerfd cu elas de arsint. vin; singur; la Taibarei, se ainte $i sA'i cunoasci inima. Dacd avej sd-i fie drag; inima lui, se va face
se

ln satul noslru clnUrcala cL


de argint.

glas

se

alfe 1.esli. S.u pornit un rizboi mare. LaDonji

petritorii plecare veseli. Cum vedeau in departare iurte negre, pe zipada alb;, i)i rndreptau intr-acolo renii. Se lSudau peste tot, povestind cum au pelit-o pe Esea pentruTaibarei_ Si gazdele'le aduseri la rindul lor

- ! Pecat lnsd cd nu e fi Kesa aici I iata Ke|a Taibarei iii prinsese o \tea rosie pe harne Si plcase s; luPt. alAturi de Ceapav. Petito.ii
nuntdm la cint;reatra cu glas de ar gint. Sd a$tepiem vesti de la KeSa.
se si;toire: Ce sA facem? Nu treblie

Laponii plescei., din limbi: E bine ci an pelil o.astfel de

si

rc

libertateCum sosira in salul lor. Detitorii dbdur. de veste: Pesle un an de zile, cind se va intoarce iundacul la cuib, va veni

vesfit. Ceapaev lti pflnd stele rosii pe haine ti pornesc la lupta pentiu

string in jurul unui condrLdtor

Veni iarna- Soarele, de'atlla frig, nu mai i6$j pe cer din iurln lui de

ln toiul gerului, se-ntoarse $i Kela Taibarei acase. La piept puila o stea rosie. Iar ia $ld avea 0 sabie pe care insu$i Ceapsev i-o dSrnise ca senn al viLeiiei Nu vorbi'cu nrm.ni .i inlrh in

iilrta lui.

Bnlrlnii pe1itori se duseri la el. Focul de-abia mai pilpiia in vatrd, iar llnge foc stntea Taibarei;i-$i acoperea fata cu mina stlngd. Vorbird betrlnii:

lui dreaDi, atirna l,ra viali4 li toaf' fair ii era crestata cu sabia. Intele seia cd Esea nu se mai Putea marita cu el. Ei o Petiserd Pentr.u cel mai

glas de argint. I-am spus ce e$ti frumos, c, eiti cel mai neintrecut vlnitor si ai minA dibace. La primiyare ai sa prinzi renii de la sania ei $i vom face nunta. Ai s; asculti cfntecele ei Si ai s; iii iericit. Atunci Ke$a Taibarei igi descoperi fata $i ailt6 jarsl din vatra. Tot mai luminos se aprinse focul, arzlnd cu

- gi ve$lile bune gonesc amhre' relui ciunea. Asculte, Ke$a, o veste buni: cit timp ai lost la luptd, noi am petii.o pentru tine pe clntdreata cu

Gheata se topegte dinaintea soa-

h,,n si mai frumos vinator. $i c fel d; vlnator era el fdra de mina dreapti? Nu'i va Putea Prinde renii
Eseii. Plinsera

laDonii Pdcai ce nu mai nrtea rimine Esea in saiul Ior, se ie cinie cu glasul ei de argtnt N-au s, mai lnfloreascii ghioceii li norrr
lntuneco$i n-au sa mai Plece de
Pe

ilacdr; mare- La lumina flecdrilor b;irlnii il privir; pe Taibarei, ll privire Si cl;tinar; din capete: mina

Trei laoorii b;trrni Fi intelepli s15t,rrr riu;ci sa se qindeasca cum se dreasa nenorocirea Se glndir; ei rnaeiung, se gindira !i in cele-din ,,rmi se hotdriri s-u amageasca Pe Ese, si s'o merite cu fratele lui xesa. si el era tot un Taibarei fru_ moi, puternic ti un vinator iscusit

Si Esea

A\tr nu sc poaitr vufhi a pr, tilorii. De-abia va rnceDe sa cinte ii va vedea inim; lnjma lui

Cei lrei intelp1i sc pornirE s; ridi. Cel mai b;1rin dinlre ei resN'are se-i vad:i inima. li punem trei cojoace in spale, iar pe piep{. o platofi mare de arami. Se bucurare cu lolii si mai cr
se bucuri Vlasko sA se insoare cu cintireata cu glas de argint. lsi zise: ,,am s,o zevoresc tn iurta mea si am s-o pun s; cinte numai pen{r! minel" Ke$a Taibarei stiiea iingb vatre 9i'$i curila sabia cu o singurd mln;. Curetra ti se glndea ca nu li-a pie.-

seam:

dut degeaba irumuseiea $i ptrlerea. dar c; tare m!11 o iubea pe cirtd,

reolr cu g1a\ de argini !i r, avea s-o iubeasci totdea!n,


din $i juria lui de aur si o porni pe cerut senin. LLmina soarele pe cer, iar in lundra r,sunau clopolei. Nu era altcine!a decit crntiredta cu Veni primevara. Soarele iesi

barei, rmbrdcat cu trei coioace si DUr{ind pe piept platosa deaiama,lcjre-i ascundea rnima O Drivi De lata cu ochi patrunzatofl. eia rrumor 5i puternicSe porni iala sd cinte despre soare,

ei de argint :i l( splse: /\4ai inainte de;-mi Dflnde rpnii - s:-mi vreau cunosc mireie! AtLnci ie;i in fala ei Vlasko Tai

glas de argint, care venea cu rudele la mirele ei. Laponji iesi16, toi satul, in tniimpinarea er..Era\i Ke:a >i Vlasko curi. Esea coborr drn sanie cu ca(iulita

dragoste Si primeva.6. Pe pem1n1 lncepur, si se prelinge rlulete de argint, pesie tot inilo.ir; ghiocei albaitri fi se desfecuri stele rosii - garoafe. Nu. Lui Vlasko nu i-au ajutat ins; nici cele trei cojoace, nici platosa de aram;. Esea se uiti 1a el Si ii v\,z\ inima. Era intunecatZi gi rece ca o bucati de ehiale neagri. 1,'lirele se inro$ise. Ii plicea de Esea, dar cintecele ei nu 1e auzea. llorile din jur nu le vedea. Isi spuna: ,}m s-o duc in iurta mea $i am si-i asc!lt sinEur toaie cintecele!" Esea se uii:i;i Ia Keia Taibarei, cel s1u1it, ii ciii gindurile Si ii v;z! inimar ardea ca flacird curati. Se apropie de el $i ii spuse: -- Rnmii cu bine! Me-rtorc acase. Mirele meu e frumos la chip. dar are inimi rea. Er il iubesc pc altul $i acela nu m-a petit!

Spunind vorbele astea, siri in sanie fi ridic, biciul si goneascA re, nii. qcu!.acuf avea s, dispara din sat!l lor cintareata cu glasul de argjnt
!

iii

plecar, atunci singuri (apette rfr rasara coarnete prin5e in lat. ti

Kega Taibarei

i;i

c,rea.

prinsese ieri-

si o IUA la eoanri dup; ea. $tia KcF c,. Llupa obicei, numai de lrei ori putea sa arunce lalul ia ii prind: renii. gi daca nu reu$a,
mfeasa se lntorcea acasa. Azvirli latrl cu nlna stingd. Renii

Tu esli orjc!i drzpt! Renii pornjrA Fi fala strisd in urma lor: Pe line te iubesc. Tu esti cel ce- n! mi pelesle. Se depiriari renii cu Dsea in iundra imprimAvirai;. lar Ke|a seri pe dati ln al{: sanie

Inima lli KeSa zvicni. O intrebd: Pe cine iube!ti lu, cintareala cu -glas de argintlCine nu te-a ptit?

$i a iucat la nunta lui cu Esea. 9i pin: ast;zi ei iriiesc tn tundr:. fri(iti ti vri invita sb treceli pe la

DARURILE BATRTNULUI NUM

doue haine albe $i frumoase. Ea ii iubea.pe amlndoi deopotriv, $i intr-o

veti ii iericiti pe lu-Amindoi me. E drept ce Sevolodko e mai lenet, dar e b!n. Isr Pronko e si bun Si harnic De acea Prnnko vn fi mai
Renul duse vestea, alerglnd prin
deparie,

zi

1e spuse:

tundr;, tiul o purt; mai

allar; cum fi-au gisit fericirea cei doi frati din neamul Hatanze: Pronko $i Sevolodko. Ei seminau unul cu altul ca douh piceturi de ap, atlia doar.i Sevolod*o avea din
naltere un semn pe obraz, La lnceput au dus-o bine. Aveau doisprezece reni albi ca zdpada,.iar mama lor le .roise din bl,n; de ren

$iroind la vale $i, curind,1o1i laponii

loarse. Se vede ci murise $i ea. Sevolodko, toate ziua st;tea linga fuc gindindu se cum :i unde \,-:i g;seascd tricirea. Haina cea lrumoa55 ii rimase noua li curat6. Pronko pescuia, vina, lucra skiuri pentru vecini $i haina lui, de atita puriai, ajunsese pestritr; de peticite

lericii. Apoi veni o ioamete ma.e fi toti renii murire. Mama baietilor tleca ld rude departare ti nu se mti in-

ko la o petrecere. Pronko se ru)ind

Odai:i. vecinii

jl

chemarS pe Pron-

s, se duc: cu haina lui ruDta si I rugi4 pe Sevolodko 5, i-o imDrum;te


Prcnko pornr pe skiuri cu haina albi a fratlui lui in sDinrre Pe dr!m se rniitni iu betrinilt
pe a ixr. Acesta se invoi.

haina cea albA,


spuse:

curiii, slilea ling;

Vulpila se duse la Sevolodko si i B;iatule, din neanut Hatunzc.

uder ouila bufnita nordul!i cea inteleaDt;. iar pr linea el fugea !utpita c;a atba tj nea\timp,rala. Skjut bainnulili s. lovise de un copac gi se rupsese ln Prcnko repara p drtit skiut pasIorulur, tar acesta il rntreba cine-i el si de unde vine. Eu si lratele meu sintem din nermul HEtanze, raspunle Pronko si fugi maj deDarte. A doua zi, batrinul Num trimi\e vulpita albi 1a iurta lui pronko si

Num, pastoru I nori lor. pe

urrbuni aprjn$i

cu haina albid: batrinut Num ir, lilmite daruri. Ver dereni rnteterit fi bogat $i vei primi iari draeostia ii inerijirea de mamr. Fuei in-jurul li,cillui care nu ingheata. Vei'q,si rlnrurile pe drum. lar daca nu vei Ii nullrmii arunc, in zaDada trei
Sevolodku era lcne!, dJravea inimh

Sevulodko. Pronko spidrgea lemne cu narna lui pFiicila. i.r Sevolodko .,,

Frairle tir poate s, ia numrr ,rc,'h lucrurj la cdre tu vei renun{a, r,rit)unse vulpita ii Iugi s(vulodko porni dup; drruri

Il vd li mri fericit decii

l,uila. EI o inireba pe vulpit,: - Drr ce drr ii trimite Num lui l)r,,nlu cel hrrnicl Mamr sDunea ca
mrne

cului

punse: . Ce nevoie am s, stau sa phicesc intelepciunea de5enului tau? Pi drIm am sd aj!ng intelett $i fugi mai departc in jurul la-

Merse el ce merse sj ajunse la 0 piaTra cenu!ie, acoperite cu muschi_ Aceasla oft; fi i v;rbi: De multe veacuri Dort seDai un desen, a carui inlelepiiune n-o cunosc lndeparteaza muichiul care a crescul pe mine, descifreaza desenul Si are sa fie bine de tine sj de mine. Lui Sevolorlko insa ir'lu lene s, face ce,i spus piatra, a$a c6-i rrs-

rl('mAtuSA, ii strigA Sevolodko. Me gmbesc, n am timp 5a te aiut. Pe

rrictj, am s;-ti fi! bunic;, de n,ai rnrrD;, am se+i iiu mam;, de n-ai rrlitu$e, am se'li fiu mdtu$d. N-am nevoie nici de btaic;, nici

,lrrm trebuie sa prsesc draqostea ,ir man)4, sb ajung bog.l !i intelept. $i fugi mai depart. ID curind vezu o iurmA mare de r'ri, in lata cereia alerga un ren cu
Prinde-l pe conducitorul noslrrr renul cu coarne de fier, i se Ilirse unul din reni. Ne-a scos su, lli.iill rlergind ba intr o parle, ba in illl/r. De I ve; prinde, loal, turm. va li ir tr $i vei deveni om bogal.

sirige:

Dar iata c, zari pe lac o in5ulita. La tirm statea pripuniti o baria, iar pF insulita era o lemFre.zr'-,

Ajuta-ma, copiJe, sa trec peste riu li te voi rispiati. De n-ai 6u-

Cc ncvoie am s6 I prind pe ren ! sl)ilso Sevolodko. Eu, oricum, asiizi

rrrl s:i aiung bogal! $j frgi mai departe.


41

se-

mlncafa

burrrau. Iar cel care sl:tuse sing!l Pllngea, n-aVea ce mjnca si a;oi vedea cum tupri rt incoriir: li-t

tAiat lemnele Si porni De urmetp lratelui 5;1. Alunse la fjziia cenusic care-l rugii :r p et si-i curete m\rs.hiul )i sa citcasla de\enut Pronko rizui tot flufchiui cu cu trt!l ;i privi la desen. Intr o Darie pe piair: era infati$rt un om cu milnrle incrLcj:ate. In rurul lrr zhil. riu p;siri,6lreau rcr,i si rnrn,i. /,'1ai departe ap,iea! atli oameni cire vrnau Jmpreuni, pi5leau lurme airn_ qu nivodrl de prins pe$ie. Se vedea o narta de lupi alacindu i. drr ei 6 gonir;. gi apoi. veselj c! ci$iig mare te intorceau cu totij la iurtele tor. munciseri impreune si rmDreLna s;

ln vremcr n\la Pronku terminr.L_

- $tiu

ce scric

aici. spuse pronko:

eenusjil. Ajunse ta insut; si intinse iem"ii miinile \a-i ajute sa se suie in barcj Dar atunci scoase un tipat: in lata lur in5;+i mama Iui dragd, ce -era se ratacls in tundr; rn limDul ioameiei celei mari TrecDrb impreun5 pe tarmul celalalt ti acolo. drept in fala tor, vbzura Iugrnd o turm; de reni. Toata turma il ruge pe Pronko sa-t prinda pe re_

spu,rea jnlelepciunea pietrei

laol,lt, I Mu ltumesc, baiete, rdsDunse Dia- Tuturor tra. trecatorilor le voi s;rne aceste ruvinte inteleDte PIec; Pronko n;i d;Darte si airnse la insuljt,. Auzi chedrindu-i fe;ei. inir-ajulor. Se sui rn barc5 si Dorni pe valuri. gindindu.se:..am s; ia,, cu noi ln iurt;. Cu ea ne va fi mai ulor si cbpetem fericirea. Doar as,
cirea

muncjti tuti impruna. cuccriti.ieri.

Iul cu coarne de fie.. Pronko se stredui sa I prindi, dar nu reuli de loc. Atunci trecur; pe llngA el ciljva l.,puni saraci, pe schiuri. pronko ili ililuse aminte de rnielepciunea pielrei cenutii fi-i chema in aj!1or: Vom prinde renul impreune, le \puse el, vom pa:te turma impreun6,
rr'vom {ace impreuna cizme imbla' ilile ir haine noi de blana ormenii se rnvoi.a Conira renul. Pronko azvirli latul $i-l prinse si loaie turma porni dupA el. Dup, zccasta. oameflii !enird in irrrta lui Pronku Mama incilzi cea-

iul :i cu totii se oJpatarS. Numai Stsvnlndlo lipsea El se vede ca aduna (l! ror darurilc Dar iatS-l 5osind $i rl, intr-!n tiEiu, irint de oboseaie. ii nultumi: ' Pronko Am lil,f luirurile la care tu ai ruuntat.

oe.bulnila cea inieleaptj. Ea m_a sii4r.urI brne. Darurile nu le poateciiDii, oeclr cet vrednic. T"tu;i pentru iiima ra DUna ai tost ii 1u rasplitit. Doar mama ta s-a rntors in iurta lui pronko nu numar pentru el. cj ti pentru tin.

i$ Iar Nun ri\e, $i-j souse: schimbat haineie cu aJe . -_Ti-ai rraret.ui t5u. De aceea vutpitz era sa oea carulte celui nevrednic de ele ,ar e! sint b;trin si nu nE desDrrt
plinse.

$t. ra plcioare ji aterg, vulpjta cea ar0a Sr neastjmparali. Sevolodko

Atunci Sevolodko jncetu sa Dlinsa armca de gitut namej $i-i fopTi: , - ue trei orj am alergat in iurrl iaciltur $j n am gasit nimic! $i lujnd carbunii aprin5i, ii azvirti rn.zapadi. Atunci il vizu venind De skrufl pe insili bjtrinuJ Num. pe umfl purta bufnit? cea inteleaDta
se

BRIUL

FERMECAT

ll spuneau astlel. Ea-si impletea in (r)sile $iraguri de mirgele ro$ii, vara l)ilrta un cojocel ro$u din piele de r1l $i iarna plrta un briu cu multi zlrrgelei, remas de la mama ei, care rrrlrrise. La fiecare miScare a letei, zrrrgdliii resunau ca un cintec abia
luzit:
vesel la bucurie $i trist la trist se pomiseri se srne nr zira ln .are rama ei mrrrisel
rlurere, Ce

B6irinul Tiptacota avea o fati pe trrc o chema Nariana- Narianei i s ulcca ,,cea lrumoasi" $i nu in zadar

,,{.l'

TiptacuLi jtr tra+ o 111; 1"u,ri, rea fi zgjrciie. Ea avea dora f"tel pe una o chema Prilireagera, De ceal rlte Auzascutjt Felete 1e eriu eal-

:i tLTa \emanau cu me\tecrnt; co.irla1i. $i amrndoua pizmLrau demoarlc lrumusetea Naria;ei Nariana impletea pirul fiec;rei su,
ta ata,

oene ca kunzele de toamna

1r'rca pestc ri!, glreala se sparse $r frln cazu lntr-o copci de api. Atunci iin;rul viniior Vainoita rilzi clinchetul zurgilAilor.. El se ilzvhli in ap; $i o scepn. Apoi aprinse
h)cul ca Nariana se se lsuce, o a$ze irr sanie $i o duse la iurta ei. Cu bine, Nariana, Iiica lui Tip-

Dininea ta ie imbraca. iar seara te de7 br,ca. Mama vitreg;, peniru a face Placere fetelor ei, o punea si mun" ceasci fira r,gaz. n;drjduind ca fru musetea i se va olilr. Dar ea se fi.er din ce ln ce mai frumoasd. _, lntr-o zi de prim,vara, pe cind Nariana pa$la renii in tundra- zrJr_ geldii de la briul ei prinser; sj r;sune cu nelini$te $i bucurie. Da. se-nhmplA o nenorocire:'pe cind voia s;
48

rori (u ljraguri de

margete atbaslre.

l)in ziua aceea, Nariana se glndea lol mai mult la Vainoita I cit era de |rtcrnic, de bun, de frumos! Ii cizu rlrrrg. Dar el nu avea de unde si Siie. 'l-rccu o vreme, fi odate, pe clnd fi britrinul tai, era la vinetoare, iar rr.Dra vii.ege la pescuii. cele doue \rrori adormjrA in iurt) $i focul se
Nrriana plecase de-acas; dupA api

lr()la, ii strigi 1a despe(ire. Vezi sii rr! mai cazi in api! lirrzurg;l;ii delabriuleiresunaril Te vei mai vedea cu ea! $i tinarul inielese elasul lor.

sera sa

grr, iar la poalele lui dri o iuru sin,


guratica din care

I rrsune, prevslind bucurie. Acolo, departe, se inalta Muniele Neiesea o 5uv i td de

Aiunci, mama vrlrc{a trjmrse De fete in tundra. pe muni-e, \a ca!te ie nu se vede rn zare, pe rndeva, vreo 5!!rla de lum. Plecar, fetele, Dlca si frama sr.i porunci Narianei !a se duca si;a. Nariana privi rn departare si dinitrodrirzurgalaii de ta briu prin-

terte

siinsc. Unde 5a mai gase$ij ioc? Fjr, loc nu se poate frai. Avea sa se inloarcid tal6l, sb se suDere si s5 te

rl

Acolo mb vor duce dun, to.! isi spuse Nariana. Mama vitreg; voi s,o trimit;. dar fata cea mare souse:

fum.

Iir aqezi lemne pe foc sa se aprindi rr/f tare ti sd poaia Iua c;rbuni. r,rrriil.l flacarile cuprinser6 lemnle. l)ilr (ocmai atunci siepinill iuriei rlri(ri cu voce tare 9i de spaimd, Alrzrscutit cezu la pemint. Cind iii vi!rj in lire lnsA, spaima li trecu: rllilrinta ei se gAsea inaltul 9i fruilr)sill Vainoita. El ii spus: stai fi pove5ielte mi cinr e$ti rl ,l'. unde ai venit. Si cum de, fArA

:)i ilrrrgele. lua o caldare peniru cir_ l,rrrri ri pleci. st,re sard ajunse la iuria de la trrlele Muntlui Negru. lnt16 in;unirr. se uit; in iur. iur{a era goaia, ktrrl de-abia mai pilpiia. tn coliuri nliilr,ru tiDsii alumate.

ri{a la (:iiili. Vocea lui c tinA.: $i bu[il. M; voi duce la acesi om dupa foc. I\i imbreea coiocelul din Piele de r',r, t,rinse de el podoab de argint

- Aud in iur[5 cum irosneste to,,,t +i aud vocea stdpinului cisei. El

s5-tj dau vnie te atingr de foc strain? Ner\ind rncoiro, Auzasc!tri ii Do-

vestt ctne era:i de ce ventse


unde-i Nrrirra, eal;ii 1a hn,,?

tacola. V!inoifa o intre-b, iar


Dar

Allind c,

fata viireEa a

Iu

T.o_

'

Iara cu

zrr-

Vai. raspunse Arzascutit, acasIa e sora mea vitree,. Tare i urrii4 si neprjcepuial Ne e mai mafu rusine'a s; o arilbm cuiva I Nici un ceai mrcar nu e-n stare si lacil Ei, daca-i aF, ii sp!se Vainoiia, . atLncr pregjtette_mi Ln ceri. De_ ar se te pricepi. am sa-ti dau c,rbuni aprn+t, raf de nu. 56 nu plrngi, am Auzzsc!tit se-apuca 5a pregateasca cez'ut. Uar nu-t mai preR,ijs nicio0ara prna atunci. Turna cii mri mult ceai Si zpc mai de toc. Vainoita
coTilc

l\)vosii mamei c;-n iurl; Iocuia Fiul Vlseolrlui 5i de-abia scipase si n-o lr(lrc1c fiindce voise s; ia pe iurit rllr c:irbunii lui aprin$i. Nl-i spuse ril rru s-a pricep!t sd iac! ceai Si ui $i-a pierd!t cozjl. Iii acoperi crl)ilj cu o basma ;i se culci. Itriv're agere il z;ri pe frumosul ll irrrlt!l Vainoita ling; iurta fi vflr !ri \c,lu(a:i a dupa foc. PudgS-l frumosl Nu lua pe fur

Arzrsc!1it iugi acase [5r; cozi.

Iati d ajlnse ti a doua fatd Muntelui Negru. l)irlclc (lind

if I 0 slStui mama.

L.

Vainoita allS c; si e: ra iiica v lrc(?i a lui Tipiacola, o intrebA: 1)ar de ce n-a v-"nit sorr lr. Nrrirrra, cea care poartA zlrgAlii la

gusti si-i taie

(lun sa vin! ! ii respunse Privi!!rtrrr. E lenese ii proasi5 l Eu sin-

1,, irL ?

ea si ru.sa il.rr il, 5e rupea ic!l s indoia iinncrl imtungen. nu inrini.r de loc Vninoiia se pomi se ridi ti ii retez; cele d0ui cozi, iar laln o lui la goani. Povesti mamei c,.n iurii locuia fiul cel riu al Viscolul!i.
Si cu cit Jrrivrr mri mult. cr r1i1 nri vesel ii r:rsunau zurgalaii d la briu. Zimbind, le spuse surorilor ei:

deauna Nariant. PrivirergerA nu luase niciodaie acul in mini. Se apuch

{uri le lac pe toale aclsai ilu faic renii. cu cos cizme, lierb crrnc. lrr griji de locl - Drcd i asa, ii sprsc \rrinolla, ai!nci coase ml cizmele si rm s:i-ti da! cerb!ni apriilii. D.r rl!ci n.tj s! ie priccpi, rm si 1i {ai cozilr Acnsh insi.izmclc Ie cosca 1o1-

Narian. prjvea iurta indepiilrl,

. Cilm de n,ati pillut s; luali cirbrni?

- N ai dccii se-ncerci Si tu! ii raspunsera ele, suD:rate. Sa !zi ce-ai sb p;teilil Ce veseli rasunara atunci zutpatai

la bnut Narirneil
NeRru.

ilrll,aticiune,

Pe data. Nariana o ti lu6 la drum $i de grabi aiunse la poalele Munte-

lui

Ilinc. incuviinl; Nariana. dar vinerza_mi 'r l,lr,r ifr co\ cizmel q o gatcsc De-abid Dleca Valnorla ca \c )i lDluirse cu zece potirnrchi eizmeie lr\r ir trau cur!te ,k tum.rr luleaua ca mirrcar<ir )i !rrlrr rr spu'r el NJrirntr 5i acLm rr,v$tu\te mr o irrt rnphre trlvari ..*""" cu urr basm i., ..,., \isilr '^ ra.unard rurealaii lrr brrul N,,rir rer. rrrr,l tr rnctPf sa \irunA . M.r \ros udrlJ ,lirrhu eoPca dt rUI uil trnrr !e caft 1 rm rndragit I'r renr{ la cl dul! Iuc fi I am n'eriloscut. Acuma da'mi c6rbunii ' lli i.'u carbuni. itr da! :i luali l,',nu mcir ii sPr\e \',rirorl t ii i
Fcricit ccl ce 1e va lua de ne' Nu anuca Vainoilir sa_lr lcrrnrnF

Acolo, in iurt;. dinaintea focului, Vainoita mult iubit Tnim, N,rianei prinse s, bate cr puiere, iar clopoteii rasunarit iarasi cu nelinitte ti bucurie. Vajnoita le intelese saiu I . Iata. ti-a venit logodnical Nariana se rnclina jn faia tui li ^. ll ruga cuvilnclos:
sedea

Vainoiti o recunoscu De iata oe care o scipase din copca de api. Iti dau, ii rdspunse el, da. mai inajnle si mi co:i cizmel, sii-mi gelc:tr mrncarr si s: m lac ccrrt

b-

De-mi un cdrbune aprins, omuie

Nariana duse focul acas5, aDrinse ,

a:"il;,fl*"
o zi

aprinli rn

{0 caidarea

iliix, il,

fi noapte $i tatal se-,Trecu de ta uLoarse vinit6,rp , Maitrecl ozi qionuipie.i Vr,"" ,ranvefrt so peleasca pe Nzriana

;I'#f o

"?

Ti i

ric. Privireagerb vazuse ci n-avea rlecit zece rtni si zece prel de vulpl Ilutarira sa btabileasc; un-prel nel,u"a

Surotile ttrau ca Vainoila ra

sa-

",i[,:i::

m.inomenit de scumP : o suta de renl si o mie de Diei de vulpi Vainoita

",''i,.'r:#,1l';:*.i.3
crn avea

;i';I;, i'lfli

cul. Se bucurau sutorile de tiretenia lur. Dar de o daia Auzascutit ascult'

,n tLndra 5d-si intrlneasca logodni-

Ven; aiminaia. Narians se

s: olece tara

sA Poaia Plati
duse

i"i"ilJ,'l::':i,,'.i?il"'
s: lucreze rn locul ""0".'"lji,i..r;i Naiia"..:j Auzasc0trt ti spuse iatalui: mfine eu !i sora meJ vom stabili

,,, Ir2reaminte: Nariana ii povesrr lur Vainoita ca surorrl ei aveau de

de {Lnd sa siabilasca un Pret mare riscumDdrare. Mlau prevenit zurgalSii, ii sPU-

vom 5pune noi, aiil sa tre!

il:{: ir,*i,x
)r tat,l se

jtt

tlriiiinii;

invor

re: ea ci \urorjle mele vor cere Dentru mine o suti de reni li o mie i'i"i de vuloi. unde ai s, gbseFii l,iitia reni $i atirea vulPi? Vrinoita .ise: Dace Auzascutit si Privireager; -

ae .rrrumf.r in a|r /! (,i il n lrai\ta (uzile t/ijrt,. r Nm sa Do\esir\. tril!ror in tLndrd dF !nde le,,nr

;,r \i .l.rbrle.r-,.r !r prrl I

,,,r rnrre

vrrnorr.r o-i I I r!r a .r h.rlr rr rJ I llaco I I nlreLil t,, qil2.5.!tjl r;ire r prrtLt d,: r:scunrn.:r.,+ il reril. )
Ea rrspunsc: ra e I cntr! rara I)rel

si nu .!rr; mult irm \r 1rc si eri (i -rm \; le ,lru .ozite n,tar;t sJ ii rmpl(le.r r: rr n. \-!rorilL !Ltr relo !, rn\tarnr niara.

urr l.r(i vo ir ,l.rtul J, in(el,

ptF

- Nu-i nici un prrl rte risclrnDi rlni S,, a pe N.,njilr


r

Si, ,luu, jor, .,\f!D\e ta fr_l - N! ; pr t pcrtir vulor s: rarevrsir irru prel,tc rrscuirpa rri. )r rsr \e rr(L nLntn diftre \'rinoilJ

CUPRilS

Dhrufb 5nrhdui Nun

tua - cinttusta co sb deusint

2t
36
47

;, ,
i,i,i! ;

i i,il"

r,

"." ,,,, ^ ,- r ,_" ,::,:: i,t, i i. rii.,l t :t;:::i[ ; ^- i "